Hrisovul Nr3 1943 SacerdoteanuAurelian

#
HRISOVUL
A!,
-7`. .15 .ty16.tj
617 th-i. It isdr, te,r 41,.`7"."4-y..
J.
, .jrns Il CAL
.0 . *ow( V:
t( 4)41,8n ifi)
vit I. -,
.s
4
.1,14110 I
....,.....
I elIV-II
4-,.5.
...04/110cnll
'1. .
0..00,11712.1.4. Cilft00x I. -0 I ,,, _...,$.11..r7i I 1,,..
.4...10 MoriA 0041. 1. 0 1 i. ta .4,,, m on ce Al 11. P'...:........,7,1.71:1114 CO:
-,
Aye MA1111. Oa#1(.4
_ . T..,
.. :1,4 . .14 ,10-4.1,:wia 0.1.10:nrl: a'
,,,4i-, ... .
:ANidie me 4, .0...DF: .1,4 .00 .1 01' V114' 4.1nt . ia
)\.
. .
r A* If '7 ..... 7.-../

. AM hi: +Mel 71.it .A10,0011e. .7\17(...r.J.0.0034/.1.{ftoor feft.,791
Ill .. .; , '
0 .,. e , ft 1 A -. to 0,. x,
rud I , t !ii.fcc..r.
I
,,:,,a e.nro.
4
till I .i.; fo)ht ...A,4',1
i -.lira V /14 r..Lt1.041.10 60!; :....i'llitft.7,1,, A':',L:. .7.: ni
#171..1s fr. . i 4.4 0 ') 1arie
.
a f iI
.
,, . ...-
7 it I ,.. 4,14...1 if,a+Aill,a). i 11,,..4 .1^, ', 04m
nifEn 4 iit:;o. ir..111 610....1r01.v. ir0t17;000 0.....1.710011 .1,Y 114#1. 4.,...; 4.110 73;4C ..1.1, le! pap :1, c...... ,,--
,iii. t:1 1,041/07: ,it iN.:, I i i.tt, .''' '-' . -' lwittAnza ngti Ai, #141.10i, , .
ha 1.34:11::::, ottlivt.., V,
.. .
:; ,,c,Ii.,..f,f,,,,,,, , ,.., :0:# S. ti,...., Wye 11,4 i v ille,i471.0P nomrielliti'af 47,a:I
......
Ple-
,,,. !:
".V 1
.t.
,
ivr m If s . ,w4 14.Xti 7 ,..it.;
Th
'1,,.4 .,,, . e el ire e .T.t.T.i ..,,, ,1)..1 4 ri,1
i X....Tv .44:7 IIirra h N.); 4 it 1.,.0i.

,, , "G.. At Tlitr i
..., a t.
,
,
. ik talf. 'ic..,,,:u,zmis,v'l,,:fr,
...,.2,04. _.,--, -... .. ......,. C# ..._,

V701.74" Il.iV1.1.1 71l#/# 41//11,4, 4,7'
,._ t
ialk's,-j071#'0, r A,I.'i G ' .PL:.: Wei 7,4 fti...t.; ne. ir ,. ,

,11,-; 1
ihtaunimiml 4amt -t ,144...rt . fttii7211,0 s''':10! 4,01i ., mi'S .1%14 .... '''.i. 4 in 0 I 1 fii.4.4., .14 i...44
, ._T, J Arv'; I
1 ;VA! it
"
et. i lkt' it
s -.0.f. 4#--$#A& 4 ,ig. 7.#4t.41!.., =FPO . s 6
_
'
41 a
Mit4' ..?", ..ic .../..i?. Ja 44, , At h, re r i Opt 117)110.),741( 14.4e LI Irl fit t. J.i.b r4ju, ,. . jalo.. Iv ,..i...'
1
..,(:Arsvii5.4),; Xi,
/14 .4 IL in.jv 04 :'
x4 ri a:11,4 It4i-7).
. 4lAtt t
" -N,
A,-7-- 4,41.t.On :44 .f411,(Itillt
11:
"A
4 a vg$ 01 us
i T. nt, ol; . 71 I 4 a 0.., Leif
v, 3
atilt e.eff e
'
tal,: .. la.0,,i:apiriganoT.rritge ostni,..futi.4,1
?T.%
.,,001
'1% sty .1.rt? 4.,
00V .+0,.......1 I. 47,
l' i .4. "

1,j Ill ,, .1";,' '79 ,i pis j..../ ..
J
'or: (4,14-PANII. tylliZVA 10 :11..; r::,.1.1
1 I
3
t 7. ii j:',-:,7,,,71.),:,,. 6":11.; Tr Z4sny 1. ofr3.,.,,,,.7 iZrt.: it T1iL-4 ft:i:it,.
m 06
n".'fro,.
T ''.'?t,--,rdm , it njia144n
,, --, .t'-es' t I" ,-11.--gi'''s.5tt
i Ail -9-".. l'i-i'.,-,f.'
IV... , nv nabat vg )1 01
1:;e:rt)ft...13 ' ,..64,01,i

1
,' letft ri .1,;,,;,;..411.itof
J ,..,k -.11'.;.;;r1C; . ""1, .AFI' ft
..... g 40,4 V....VI 61t1,14
ni rrIt, 4; avlimr Li ,.., Y ijoi, t,tt, .11.7 u6e_, ei.e7 ..,.. , .-.,,--:- : .III i 4 4p, 4 , ' ., I:, '..t.Tit ' 4,2 ,1,. ,..
.I.,
!
_ Juntas'
ttr,....'Tr,., ....dr.e-!...'''s tr '-',",,,,..J.1 , . i
:en ..{ ,,e,,Jfidejlee 1",,,,,,,, ei..., ...., . . .1
4 at n -,,,, A 1
i; :7:,--,
ttt.... .,.;, t.tt _...L...7,,....
, , 1
f rn.c k t, I r. j. , I rti , .:,,:.k...t n .,

:0,
nn: ,,,,,,t_r ry.,
.
S:, ... , ...AL.,
. et 141; b ,:j_.,.. ". , .,1
,
,1,2:',:'?
.
1
, 4... #
illtirc. 111111E-iaV-7
_ ,;:/'- 7\ ,..,,,.,.raf
,,J
,.._ -,-_,-,,,,, _ . t--',',.,=',.-,
,,,
,
,i , - f
,
..)
i '!
11111111.,
4 ./
1943
www.dacoromanica.ro
HRISOVUL
III
1943
www.dacoromanica.ro
uHRISOVUL" BULETINUL $COALEI DE ARHIVISTICA
APARE ANUAL
REDACTIA $1 ADMINISTRATIA : Sfrada Arhivelor Nr. 4, Bucure5ti I.
Bulefinul este propriefafea 5coalei de Arhivisfic5 tn baza ordonantei prezidentiale

a Tribunalului Ilfov, sectia 1 ComerciaI5, sub Nr. 5955 din 24 Marne 1941,
dosar Nr. 667/1941. A fosf inscris In registrul publicaiiilor periodice sub
Nr. 51/1941. Aprobaf de Serviciul cenfral al cenzurii presei cu Nr. 272/1941.
EDITIE IN CIN CI SUTE EXEMPLARE

TIPARUL ,.CARTEA ROMANEASCk BUCUREST1
www.dacoromanica.ro
HRISOVUL
BULETINUL SCOALEI DE ARHIVISTICA
PUBLICAT DE
PROF. AURELIAN SACERDOTEANU
DIRECTORUL $COALE1 DE ARHIVISTICA
51
DIRECTORUL GENERAL AL ARNIVELOR STATULUI
III
w-=.
r ,1 ""
,s101,611.:'"g;
r
e. 40-
R1, 5
lass
'57c.2
4:41r
4 gy_Lf3or
4P.-
z-,.?'..7z
BUCURE5TI
1943
www.dacoromanica.ro
Vignefa de pe foaia de fiflu repre-
zinf5, In m5rimea original5, sigiliul lui
Radul cel Mare, Domnut Drii Ron-la-
nes% afirnaf cu ;rum rosu si albasfru
la hrisovul din 1499 lanuarie 25, aflaf
la Arhivele Sfafului din Bucuresfi, &mile
peceti, i are legenda : t Itt/ 130,13/1
110EBOAA II r[OCHOAH]Nk RZC011
SEMAH XPIII0gAdXHCKOH C[1.111111
Brum EIMIK4r0 NOMA& Desen

de C. Sf. Gheorghiu.
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI
IN EVUL MEDIU
- DUPA DOCUMENTE
Istoria Romanilor in epoca d.e formare ca natiune, cum i
in aceea in care s'a ajuns la cele dintaiu state romaneti, este
foarte putin cunoscutd. In cea mai mare parte suntem Inca in
domeniul ipotezelor. Unii cred ca in aceasta vreme stramoii
notri s'ar fi ocupat exclusiv cu pastoritul seminomad. i nu au
putut avea cat-de-cat o vieata organizata, aceasta venind mai
tarziu datorita a diferite influente externe. Altii, din potriva,
sustin ea intreaga vieata romaneasca medievala era de caracter
pur agrar, iar cele dintaiu formatiuni politice n'au fost decal
nite alcatuiri taraneti, sub obladuirea unui semen intru nimic
deosebit de totalitatea locuitorilor. Nu rareori s'a negat chiar
existenta noastra in actualul teritoriu al tarii, considerandu-se
c a neexistand aici decat o vieata barbara, discontinua.
Cauza pentru care a fost astfel infatiata istoria noastra se
datorete, dupa cum se tie, unui singur lucru : lipsei de izvoare
literare istorice, care sa marturiseasca ceva despre noi. Si cum
numai acestea erau luate in consideratie, s'au putut forma uor
tot felul de ipoteze, atata vreme cat istoriografia se baza exclusiv
pe astfel de izvoare. De data aceasta lasam la o parte faptul
L acestea nu lipsesc chiar atat cat se crede, intrucat nu ne este
in gand a infatia istoria Romnilor prin izvoare narative, dar
tinem A, precizam ca ele sunt. E drept insa ea nu mentioneaza po-
pulatiile locale decat, sau sub nume barbare, care veneau de la
stapanitorii vremelnici, sau, ceeace e mai des i. conform uzului
in Bizantul intelectual, se arhaizeaza intreaga onomastica. Cand
se va elucida intreaga aceasta problema, se va putea vedea cand
i cum apare elementul barbar, i. cnd i. cum cel romanic, au-
tohton nu numai in tara romaneasca de azi, ci in intreg Sud-Estul
www.dacoromanica.ro
6 AITIMIAN SACERDOTEANTY
european, unde s'a exercitat o intensa romanisare. Acum, avail&

in vedere locul in care ne aflanf, ne gandim la alte izvoare istorice
de caracter deosebit.
In adevr, dela o vreme incoace a inceput s se ia ca martor
al trecutului nostru i izvorul arheologic, care, in bung parte,
inlocueste cu prisosinta lacuna izvorului scris. De altfel, pentru
unele epoci, descoperirile arheologice .sunt singurele marturii ale
unor vremi de mult apuse. Prin astfel de informatii e destul s
amintim caracterul deosebit pe care il capata Domnia noastra,
in urma sapaturilor dela Curtea-de-Arges, spre a ne da seama de
importanta acestui fel de izvoare. Pe aceasta cale se poate constata
vieata destul de intens dusa pe aceste meleaguri,relevata in atatea
alte locuri. E concludent daca citam ruinatele temelii ale Voditei
lui Nicodim, cea mai veche manastire a noastra, aezata ea insasi
pe ruinile alteia cu mult mai veche, care ne arat o viectfd orga-
nizatd inainte de sec. XIV. Adaogam la aceasta mentiunea unei
biserici orientale la Alba Iulia chiar pe vremea invaziei unguresti,
si alte manastiri ardelene, de acelasi caracter, la Cluj-Mnstur
la Poarta Mezeului si in alte parti i ne dam seama c monu-
mentele acestea nu puteau fi zidite de cine-stie ce dute-vino, ci de o
populatie bine legata de pmantul pe care n locuia din vechime.
Intre aceste monumente arheologice, pe care ni le pune la
indemang harletul, este 0. moneta, care, din toate timpurile, se
gaseste pretutindeni pe pamantul romanesc. E drept ca ea nu ne
poate preciza nici momentul in care a venit pe teritoriul romanesc
nici dace: a apartinut umri Roman. Ea arata numai o data dupa.
care tim ca a fost folosita, indiferent de cine, insa pe acest pa-
mant al nostru. De orke neam ar fi fost posesorul ei, e sigur ca o
aducea spre a-i fi de folos in relatiile cu locuitorul de aici. Numai
astfel se explica numarul important de monezi medievale, prin.
care se probeaza o continua circulatie a lor la noi, din epoca.
romana pana la aparitia statelor nou. Insa, avand in vedere
faptul ea nu toti barbarii aveau nevoie de ea, intrebuintarea
monetei presupunand un stadiu de vieata deosebit, i c pe de o.
parte succedndu-se la intervale deosebite iar pe de alta ei fiind_
de origini diferite si din deosebite parti, deci in imposibilitate
s ruleze continuu aceea monet care nu era a lor, trebue nea-
parat sa se considere ca a existat o populatie local& care a stiut
sa pretuiasca moneta, mai ales imperiala bizantina. Aceasta po-
populatie nu putea fi decat cea ronaanica pe care o legau de Imperiu.
www.dacoromanica.ro
DESPRB CIRCULATIA MONETARN LA ROMANI 7
originea i. vechile traditii, intrucat barbarii, cei din Dacia in

primul rand, n'au avut nici continuitate nici posibilitatea de a
intra in legaturi ordonate cu acest Imperiu, pe care il ravneau
dar nu-i dadeau consideratie.
Este deci de un deosebit interes a tinea seama de raspandirea
monetei medievale de-alungul 0 de-a-latul pamantuhii romnesc.
Tezaurele ce s'au scos din pamant pana acum ne-o dovedesc cu
prisosinta. Prin ele vedem ea' in tog aceasta vreme cea mai in-
trebuintata monet era Para indoiala aceea care se batea mai
aproape i. avea un credit mai mare. Cea mai d.e mama era aceea
care venea din Bizantul de care eram, cel putin in parte, legati
deadreptu11). Acesteia ii urma moneta venetiana, care stra-
batea prin porturile Marii Negre 2). Pe uscat ne venea renumita
monet de rriesach, batuta in Carintia 3), de altfel foarte pre-
r. Astfel la Cilibichioi (jud. Constanta) s'au aflat monezi de bronz dela

Leon I (457-474) ; la Cerna NemteascA (Torontal), monezi de aramA dela Con-
stantin VII Porfirogenitul (913-959) ; in Dobrogea, dela Loan Zfinisces (969
975) ; constantinafi dela Vasile II Bulgaroctonul (976-1025) la Dolhesti (jud.
Husi) ; de aur, dela Constantin IX Monomahul (1042-1054) la Santandrei (Bihor) ;
de aramA, bronz si aur, dela Comneni (1081-1185) si pana la Constantin XI Dra-
gases (1448-1453), la Cerna NemteascA, Isaccea, Zimnicea si Tirimia Mare
(Torontal). 'Toate acestea au fost relevate de C. Moisil, Monete fitezaure monetare,
in .Buletinul societdfii numismatics rotndne, X (1913), p. 21 ; XI (1914), p. 25 ; XV,
(1920), p. 78, 80-81. Cf. si W. Knechtel, Despre monetele bizantina, ib., XVI (1921),
p. 10-12. B sigur O. pe langa acestea nisi sunt si altele, mult mai numeroase,
care stau Luc a. in colectii publice si private nerelevate pang acum, dupl cum pot
fi altele si publicate dar pe care nu le cunoastem. Mai trebue sA precizAm aici Inca
un lucru : nu monezile de metal pretios stint acelea care ne intereseazA pe noi
in primul rand, pentru circulatia lor in Dacia mai ales, ci numai cele obicinuite,
de bronz sau de amnia,. Cele dintaiu puteau fi aduse si numai ca metal pretios,
avancl o valoare intrinseca servind si ca ornament, fie pentru Romani, fie pentru
barbarii care le-ar fi luat prin spoliare. DimpotrivA, celelalte, care prin metalul lor
au o valoare infiml, nu puteau circula decat numai prin credit si obicinuintA,
corespunzand unor necesitati economice locale, lucruri pe care barbarii nu
le aveau.
2. C. Moisil, Monaciria Tdrii Romeineti In timpul dinastiei Basarabilor,
in Anuarulinstitutului de istorie naficnald, III (1924-25), Cluj 1926, p. 131 : ducatul
sau galbenul venetic ; cand vine prin Ardeal ducatul este sinonim cu f lorinul. Co-
mertul genovez aducea moneta bizantizA de aur, perperii sau zlofii, zisi si sloli
idtdreti, Id., ib., p. 125.
3. Id., Contribufiuni la originea cut lintul ui ban" , in Bul. Soc. Num, Rom.
XV (1920), p. 32.
www.dacoromanica.ro
8 AURELIAN SACERDOTEANU
tuita, impreuna cu variata monet ungureasca 1). Nu trebue sa

uitam ca atunci cand s'au batut au circulat si banii sarbesti 2),
bulgaresti 3) si poloni 4). Evident ca la aceste feluri de monet se
poate adaoga si. alta, de provenienta deosebita, care se intalneste
insa mai rar 5). Toate acestea circulau la Romani, nu numai atata
timp cat nu aveau moneta lor, dar si dupa ce au luat nastere cele
dintaiu banarii sau hereghii 6), deoarece moneta nationala nu
excludea pe cea straina decat atunci cand era falsa 7). Iat deci
r. Astfel, dela Ladislau I (1077-1095), d/inari la Santandrei (Bihor),

dela Ludovic I (1342-1382), la Niculitel (Tulcea), dela regina Maria de Anjou
(1383-1385), la Turnu-Severin ; cf. Moisil, Monete 0 tezaure, I. c., X (1913), p. 22 ;
XII (1916), p. 43 ; XV (1920), p. 81. Odata cu aceast monet a venit si aceea
care era batuta de Banii Slavoniei, denarii banales, Id., Monetdria Tdrii Romd-
nesti, 1. c., p. 129.
2. Id., ib., p. 121.
3. Id., ib., p. 125, 127. La Silistra s'au gsit multe monezi dela tarii
Alexandru si Sracimir, id., Monete si tezaure, 1. c., XIII (1916), p. 43 ; insa si
impreuna cu monezi dela Vlaicu Vod, id., ib., XXXI (1926), p. 18.
4. Id., Monetdria Tdrii Romdnesti, 1. c., p. 121.
5. Moneta cehl, grosii apuseni, etc. Cf. I. Nistor, Handelund Wandel in
der IVIoldau bis zum Ende des 16. Jahrhunderts, Czernowitz 1912, p. 112-138 ;
N. Iorga, Istoria Ronuinilor prin cdldtori, ed. II, vol. I, Bucuresti 1928, p. 107-108.
6. Se stie ea cele dintaiu hereghii nationale au fost create de Vlaicu Voda
in Tara Romaneasca si de Petru Musatin in Moldova. Moneta lui Vlaicu si Radu I
era chiar destul de variata ; cf. Dr. G. Severeanu, Despre moneta lui Radul I (1380
1385). cu tipul cavalerul si varietdfile ei, in Bul. Soc. Num. Rom., XVI (1921), p.
z 17-118 ; id., Efigia monetard a lui Radu I Basarab, ib., XVIII (1923), p. 112
113 ; C. Moisil, Monetele lui Radu I Basarab, in Buletinul Comisiunii monumen-
telor istorice, XXVI (1917-1923). Curtea Dotnneasccl din Arges, Bucuresti
1923, p. 122-133. Ant:1H de acestea erau si alte banarii pe pamantul romanesc,
cum erau cele de la Rodna, Cluj, Alba Iulia si Sibiu ; cf. Homan Balint, Magyar
Pinztartinet, 1000-1325, Budapest 1916 apud Bul. Soc. Num. Rom., XV (1920),
P. 35 ; C. Moisil, Contribufiuni la origina cuvdntului ban" I. c., p. 34. Se poate
adaoga si acea problematica banrie a Banatului de Severin, dela care vor fi
provenind cele doll& tipuri pe care le cunoastem in cate un exemplar ; cf. Dr. G.
Severeanu, Contribufiuni la studiul inceputurilor numismaticei Tdrii Romdnesti,
In Bul. Soc. Num. .Rom. XII (1915), p. 114-115 ; N. Iorga, Istoria Romdnilor
in chipuri si icoane, III. Negoful si mestesugurile in trecutul romdnesc. Bucuresti
1906, p. 207; ed. II, Craiova 1921, p. 285.
7. Lsam la o parte afirmatia documentului din 1096, in care e vorba
de colectare de bani pentru cruciat si printre Romani, qua iter collecta un-
dique" la I. Benk, Milkovia, I. Viena 1781, p. 55-57 ; Hasdeu, Arhiva istoricd
I, i, p. 59 ; e publicat si in Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria Ron:dui/or, I,
2, Bucuresti, r800, D. 375-376, ins 5. sub an:11,305 ; deasemeni si sa nu plAteasca
vam5." (Ad tunnitT*Ts MIsITS) decat la Barlad, la 1134 Easdeu, in instruc-
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI 9
o bogatie monetara destul de variata, care a existat pe pamantul

romanesc inainte de anul 1400.
Pe langa acestemonezi aflate in pamant, avem posibilitatea
s constatam deasa lor circulatie printre Romani i altfel. Anume
in mentiunile tranzactiilor in care intrau i ei. De altfel insi
intentia noastra, de data aceasta, nu este sa aratam tezaurele
monetare aflate i importanta lor, ci sa scoatem informatiile care
mentioneaza .1 moneta, din izvoarele scrise sporadic in legatura
cu acest tinut, in primul rand din documentele propriu zise. Evident
c numarul acestor izvoare, inainte de intemeerea Varilor roma-
neti sau concomitent cu inceputurile lor, e destul de mare. Lisa
pe noi ne intereseaza nutnai acele izvoare care mentioneaza precis
in ele .1 existenta Romanilor ca parta0 ai tranzactiilor, facandu-se
astfel dovada intrebuintarii directe, sau acelea care se refera la un
teritoriu in care elementul romnesc e bine documentat. In acest
fel lucrul se probeaza pe o zona mult mai intinsa dgcat aceea
care este astazi, adica atat cat era de intinsa diasporaua roma-
neasca tot evul mediu. E destul s ne ganclim c Romanii erau
in calea tuturor drumurilor care legau strdlucitorul Bizant cu
oricare parte a lumii. Astfel legatura cu Italia se facea prin muntii
Macedoromanilor ; cu centrul Buropei, peste cei din Serbia 0
Bosnia ; iar cu Nordul i cu Rsaritul; peste cei din Balcani, dela
Dunare, Carpati i Mare. Tot ei stateau i in calea drumurior cu
Orientul, fie ca veneau bogatiile pe mare .1 treceau spre coasta
Dalmatiei, sau pe Dunare in sus, ori spre oraele Poloniei i spre
marea Baltica dand in acel care era sa fie marele drum hanseatic,
fiunea publicd, I (1866), p. 8 ; id., Traian,I (1869), p.199, actele fiind cunoscute ca
false ; cf. A. Bunea, Stdpdnii Tani Oltului, AR. Disc. de recep., Bucuresti 19ro, p.
49-5o ; P. P. Panaitescu, Diploma bdrlddeand din 1134 i hrisovul lui Jurg Ro-
riatovici, in .Revista istoricd rondnd, II (1932), p. 46-51, unde se reediteaz textul
gi se (IA discutia mai veche. 11.11 lualm in seamd nici documentul din I 231 al Capitu-
lului bisericii transilvane pentru Boiul i Sambtelul, in care e vorba de recom-
pensa in pecuniarum solutioue" publicat i in Hurnnizaki, I, s, p. 120, fiind 11-
murit ca fals desi e reprodus si de P. Zimmermann si C. Werner, Urhundenbuch
zur Geschichte der Deutschen in Siebenburgen, I, Ilermannstadt 1892, p. 55, colectie
in care s'a fAcut totus o purificare a actelor ; v. bibliografia discutiei la A. Sacer-
doteanu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XII-e sicle, Paris
1930, p. 166. Cred ins c actul merit5, reluarea discutiei. Deasemeni tinern de
suspect ordinul hanului tAtar al Transilvaniei, Kadan, din 1242, asupra circulatiei
monetei, cu nummos nostros" i nummos byzantinos" ; v. Sacerdoteanu, o. c.,
p. 169-170 ; cf. si id., Marea invazie tdtard i Sud Estul european, Bucuresti,
1933, p. 70 U. 2.
www.dacoromanica.ro
10 AURELIAN SACERDOTBANU
fie c veneau pe uscat, pe acel drum care s'a facut cunoscut sub
numele de drumul tatarasc.
In toate aceste parti se stie, ea apar de timpuriu Vlahii
nostri, nu intotdeauna in situatii prea bune. Nu stim daca in anul
976, Vlahii aceia blestemati nu au ucis pentru bath, la Stejarii
Frumos'i, pe revoltatul David, caci Cedren nu precizeaza. E mai
probabil ca nu. In drumul Varegilor, ostasi renumiti in Bizant,
Romanii apar pe la sfarsitul sec. XI, sau inceputul celui urmator,
in aceeas situatie : ucid pe unul dintre acesti soldati. i Blkumen-
naland a inscriptiei ce i se pane pe mormantul sapat tocmai in
Gothland, nu poate fi decal in nordul Dunarii, tinutul cel mai
apropiat de Baltica, iar motivul pentru care putea fi ucis un
mercenar, nu era decat solda lui. Nici Beniamin de Tudela, pe la
1170, nu spline ce anume jefuiau Vlahii, pe care i-a intalnit i
el in cale, dar fiindea marturiseste c nu ucideau pe Evrei, ba-
nuim c erau crutati deoarece vor fi avut cantitati pecuniare
mai mari, de care erau multumiti. Aceasta ies'ire la drumul mare
e sigur c nu o faceau Romanii pentru lucruri imediat utile, ci
pentru acelea care tentau. : moneta si bijuteria. Ca erau stran-
gatori de bani, sau c le simtlau utilul, ne-o dovedeste in aceeas
Vlahie eladica, miscarea pornita i atunci impotriva impo-
zitelor excesive puse de Constantin X Ducas imparatul, de
catre Vlahul Berivoiu. In Balcani, din acelasi motiv financiar,
ridica steagul revoltei si fratii Asanesti. MI6 deci cateva infor-
matii in care moneta joaca un rol important.
Pe de alt parte si Romanii erau ostasi bizantini. i ei deci
ca si ceilalti, erau platiti, aveau solda. Vedem aceasta Inca din
1027, cand Ii gasim mergand in Sicilia in oastea lui Constantin
VIII. Ins mai clar apare aceasta situatie in timpul lui Alexis I
Comnen, care aduna importante contigente dintre Romani tocmai
in momentele cele mai critice ale existentei tronului san. Aceasta
dovedeste chiar ca ei erau ostasi de elit. Unii dintre acestia lupta
la Vardar si impotriva cruciatior. De acum inainte situatia lor
militara in imperiu se lamureste si mai bine. Daca Romanii
ar fi fost lipsiti de aceasta insusire, ar fi inexplicabila puterea
armata a Asanestilor, cari pe la 1186-119o, puteau dispune
de peste patruzeci de mii de ostasi. Dealtfel Ansbertus, care ne
da aceasta informatie, tine sa precizeze ca e vorba de opulenta
Flachia". Ori toata aceast armata asaneasca nu se putea tine
decat cu mare cheltuiala, deci cu bath.
www.dacoromanica.ro
Romanii au fost i ostai de prada, in cetele briganzilor de

dup marea invazie tatara, and ajung pana in Cehia i pana
in Italia la Assisi. Au luptat 0. in randul armatei regilor Ungariei.
Sunt tiute cazurile and Bela IV i-a luat impotriva lui Ottokar
regele Boemiei, 0 se pare Ca in aceea situatie au mers i impotriva
Rutenilor la 1277, ca sa nu pomenim existenta lor 0 la 1210, in
oastea comitelui Sibiului indreptata spre Vidin.
Dar 0 in alt mod ei tiu sa capete banul : fac negutatorie.
Pe la anul ino ii vindeau produsele ocupatiunii br pastoreti
calugarilor dela Sf. IViunte. Aici ins nu tim daca era la mijloc
numai dorul de catig, sau i altceva, intrucat vedem ca fetele
0. nevestele Vlahilor calcidieni, care aveau pe diavolul in inima
lor", int orsesera mintile calugarilor atoniti dela cele sfinte. Oricum,
ele vindeau acolo mult lapte i destul ca vestit de Athos, in
timp ce barbatii pateau turmele in munti 1).
In toate aceste ocazii banuim ca agent provocator banul,
sau, vulgar, ochiul dracului". Ca nu ne putem de loc gandi la
lipsa lui, ne sta dovada interesul deosebit care s'a pus totdeauna
pentru comert in aceste parti. Deci, logic, trebue s se admita
circulatia monetei pe intregul tinut locuit de Romani. Insa, ca
s putem vedea precis intrebuintarea ei chiar de catre Romani,
avem i marturii documentare. Vom aminti atatea cate ingadue
cercetarea noastra acum.
*
In documentele care ne stau la indemana constatam. mai
intaiu intrebuintarea monetei 0. sub demimiri precise, dar 0 sub
nume care presupun o evaluare monetara. Mentionam cateva
din acestea din =mei, destul de raspandite. In primul rand e nu-
mele generic de moneta, nummus sau pecunia, care cuprinde in
sine tot felul de bath ; apoi tributum, uneori i telonium 2), care in-
seamn o anumit plata, de obiceiu in monet ; pondus sau pon-
dera i pensum sau pensus, care determina i o cantitate de moneta,
insa mai des o cantitate de metal pretios. La acestea de multe ori
se adaoga i echivalentul in monet determinata. Deasemeni tot
1. Cf. A. Sacerdoteanu, Vlahii din Calcidica, Itucuresti 1934, 13. 4-6

(extras din volumul In memoria lui Vasile Parvan").
2. In constitutia feudall a Ungariei datl de Andrei III in 1298, se face
*1 acest echivalent : ut regalia seu reginalia in tributis seu tricesitnis, cum omni
integritate percipi possint", Hurmuzaki, I, I, IL 535. Actul conventului din
Cluj-Miintur din 360 : Iributa seu telonia", id., 1, 2, p. 67.
www.dacoromanica.ro
moneta trebue avuta in vedere atunci and se vorbete de summa,

quantitas sau census 1), nu insa totdeauna and e vorba de decima,
vicesima, tricesima, quinquagesima, etc., care presupun in primul
rand o contributie in natura, afara de cazul and e specificat in
ce fel se face plata 2). Deasemeni tot de moneta e adeseori vorba
atunci and se mentioneaza' o vanzare, o vama sau o amenda.
Circulatia monetara, dup astfel de izvoare, se prezinta in
felul urmator. Mentionam mai intaiu documentele de caracter
extern, spre a completa informatia noastra cu aceea ce gasim in
cele dintaiu documente interne.
In legatura cu cavalerii Teutoni aezati in Tara Barsei, care
se tie a era vecina cu Terra Blacorum, avem cea mai veche in-
formatie diplomatia in care e vorba de moneta 3 In aceste
documente Inca din 1211 se vede preocuparea pentru metalul care
putea servi la baterea monetei, intrucat se spune c daca s'ar
gasi aur sau argint in tinutul donat, jumatate sa se dea fiscului
i numai jumatate sa ramana cavalerilor. E de presupus c aceeace
le-ar fi ramas lor din aurul sau argintul care eventual s'ar fi gasit,
nu 1-ar fi intrebuintat decat pentru baterea banilor. De altfel
mai jos se precizeaza, in acela document, a nici un voevod
e vorba de cei din Ardeal nu are a se amesteca asupra lor,
fiindu-le permis baterea dinarilor. Tot atunci se fixeaza locul
targurilor i tributul lor 4). Se pare a aceasta forma a donatiei
i. V. infra, p. 13 n. 1, 16 n. I i p. 20 n. I.
2. Cum e in 1352 ca.nd papa Clement VI cere regelui Ungariei quod ipsa
decima ad monetam currentem communiter in regno et terris eisdem levetur".
id., ib., p. 26.
3. Acesta nu inseamnA de loc cA phn la aceastA data Romanii n'ar fi
cunoscut moneta. E destul sA aminthn cA imediat inainte de aceastA datA se
formase Imperiul romano-bulgar in care nu se po ate presupune inexistenta ei.
Ansbertus aratA clar care erau posibilitAtile acestui Imperiu.
4. In 1211 Andrei II spune : concessimus quod si aurum vel argentum
ibi in predicta terra Borza inventum fuerit, una pars ad fiscum pertinebit, reli-
qua ad eos devolvetur ; insuper libera fora et tributa foronim eiusdem terre eis
totaliter indulsimus. Statuimus etiam quod nullus woivoda super eos descensum
habeat, liberos denarios et pondera eis remissimus et ab omni exactione Immunes
et liberos eos esse permissimus", Hurmuzaki, I, r, p. 57. In reconfirmarea din
1222 precizeazA : ,,media pars ad fiscum regium per menus fratrum deportetur,
reliqua ad eosdem devolvatur". Din ceeace unneazA, sfaxitul se prezintA In
variantA : omni exactione et collecta eos esse permisimus liberos et immunes",
id., ib., p. 74-75. Confirmarea papei Honoriu III din 1222 dA o altA variantA, :
.,concedendo nihilominus vobis, ut si aurum vel argentum terre contingeret re-
www.dacoromanica.ro
nu a fost suficienta intrucat, in anul urmator, printr'un privilegiu

cu adausuri, regele Andrei II, donatorul, tine sa precizeze chiar
situatia monetei, in sensul ca nimeni dintre cei care bat monet
nu are a se amesteca acolo, in schimb seful ordinului are obligatia
s se ingrijeasca a fi monet suficienta 1).
Intre timp, din ce motive nu tim, a venit supararea regelui
i. confiscarea donatiei. Revine Ins asupra masurii luate i. pe
langa scutiri de seamd ce le acorda pentru transit, de data acea-
sta precizeaza mai bine ca au.dreptul sa bata i monet, cu in-
voirea regard. speciala 2). De aici avea un venit sigur i Curia Ro-
mana. Trebuia sa se dea i. ei o parte de altfel destul de mare,
fiind. vorba de o marca de aur care a i fost inscrisa in registrul
periri, una pars ad regni fiscum pertineat, reliqua vero pars vestris usibus depu-
tetur ; libera quoque fora et tribukt fororum ejusdem terre totaliter vobis indul-
sit ; liberos denarios et pondera nihilominus remittendo et reddendo, vos ab omni
exactione liberos et immunes", id., ib., p. 76.
1. Diploma din 1212 a lui Andrei II : tantam concessimus libertatem
quod nullus monetariorum Ultra Silvas terrain eorum intret, vel presumat eos
in aliquo molestare ; sed dicto frati Theodorico, et sibi succedentibus tantum
dent nummularie de nova moneta pro argento, quod sufficiat populo ibi conversanti
et ne populus ibi habitans ab eis in aliquo gravetur ; dictus frater Theodoricus,
vel quicunque magister in loco eius fuerit, pro argento illo dictis nummulariis
satisfacere et respondere teneatur", id., ib, p. 58-59.
2. Actul regelui Andrei II din 1222 : item concessimus, quod nullum
tributum debeant persolvere, nec populi eorum cum transierint per terram Sicu-
lorum aut per terram Blacorum, homines quoque nunc terram inhabitantes pre-
dictam ad eorundem fratrum servitium et domus eorum utilitaton sine requi-
sitione liberos dimisimus... Preterea talem ac tantam iisdem fratribus concessimus
libertatem, quod nullus monetariorum Ultra Sylvas terram eorum intret, vel
presumat eos in aliquo molestare, et ipsum jus et utilitatem, quam in terra ip-
sorum percipere deberemus de nova moneta, totaliter eisdem fratribus indulsi-
mus, quia ira nostra contra eos provocata eo tempore, cum terra sepedictam eis
perceperamus auferri, fuerant non modicum dampnificati quam restaurat!onem
fachnus eo, quod in confinio illo tanquam plantatio novella sint positi, et assiduos
paganorum patientes insultus, se pro regno tamquam firmum propugnaculum
de die in diem opponere non formidant. Verumtamen nullam potestatem habeant
cudendi quamcunque monetam sine regis licentia speciali", Huimuzaki, I, I. p.
75-76. Papa Honoriu III, in acelas an recunoaste nous form& a concesiei : cell-
cedendo, ut nullum teneamini prestare tributant, nec etiam hemines vestri, cum
per Siculorum terram transierint, aut Valachorum... ea etiam vos concessit liber-
tate gaudere, ut nullus monetariorum Ultra Sylvas terra= vestram intrare, vel
vos in aliquo molestare presumat... verumtamen nullam potestatm habeatis
cudendi quamcunque monetam absque regis licentia speciali", id., ib., p. 77.
www.dacoromanica.ro
veniturior 1). Cu o suta cincizeci de ani mai tarziu papa o cerea

Inca dela nuntiul apostolic al Ungariei 2). Nici Saii din Tara
Barsei nu au platit tribut regelui 8), dar trebue s dea pentru
scaunul apostolic dou marci de aur, deocamdata concedate
cavalerilor 4). Actul acesta al lui Andrei II, are pentru noi o deo-
sebit importanta fiindca intarete pe un altul mai vechi i men-
tioneaza plecis tara Romnilor, de aceea trebue avut in vedere
pentru informatiile relative la moneta, pe care ni le furni-
zeaza 5). In cele din urma cavalerii Teutoni au fost tutu alungati,
iar papa Grigore IX, dojenind pe rege pentru acest lucru, Ii arata
i. Liber censuum Romanae Ecclesiae, in Muratori, Antiquitates italicae

medii aevi, XIV, Arezzo 1778, col. 328 : In episcopatu Ultrasilvano : nova domus
Theutonicorum in Borsa ultra montes Givium (sic, i. e. nivium), debet camerae
pro censu, unam marcam auri". AlcAtuirea acestui liber censuunt, care incepe cu
anul 1192, s'a f Acut ceva mai tdrziu, dupl actele insesi ale arhivei papale. La
intaele insemnAri s'au mai f Acut i adaosuri.
2. In 1273 papa Grigore XI cerea censul din Transilvania pentru nova
domus Theutonicorum in Borza ultra montes nivium, unam marcam auri", Hur-
muzaki, I, 2, p. 209.
3. Privilegiul lui Andrei II din 1224 : nullus tributariorum, nec ascendendo
nec descendendo" i mercatores... in regno nostro libere et sine tributo vadant...
fora eorum inter ipsos sine tributis", Hurmuzaki, I, p. 84 si 85.
4. Bula papei Ironoriu III din 1224 : a sede apostolica libertatis duas
marcas aurii.. nobis unam et fratribus nostris aliam", id., ib., p. 86.
5, In 2224 Andrei II confirmA privilegiile asilor din Ardeal : Comes yew
quicumque fuerit Chybiniensis nullum presumat statuere in predictis comitati-
bus nisi sit infra eas residens, et ipsnm populi eligant, qui melius videbitur expe-
dire, nee etiam in comitatu Chybiniensi aliquis audeat comparare pecunia. Ad
lucrum vero nostre camere, quingentas marcas argenti dare teneantur annuatim,
nullum predialem vel quemlibet alium vohnnus infra terminos eorundem positum,
ab hac excludi reddicione, nisi qui super hoc gaudeat privilegio speciali. Itoc
eciam eisdem concedimus, quod pecunia quam nobis solvere tenebuntur seu dino-
scuntur, cum nullo alio pondere nisi cum marca argentea quam pijssime recor-
dacionis pater noster, Bela eisdem constituit, videlicet quintum dimidium fer-
tonem Chybiniensis ponderis cum Coloniensi denario, ne discrepent in statera sol-
vere teneantur. Isluncijs vero, quos regia maiestas ad dictam pecuniam colli-
gendam statuerit, singulis diebus, quibus ibidem moron fecerint, tres lottanes
pro eorum expensis soluere non recusent... Si vero aliquis eorum aliquem con-
venire voluerit, in causa Pecuniali, coram judice non possit uti testibus, nisi-
personis infra terminos eorum constitutis, ipsos ab omni jurisdicione penitus exi-
mentes". In acest act e vorba si de silva Blacorum et Bissenorum". Hurmuzaki,
I, i, p. 84. Actul in sine cuprinde lucruri mult mai vechi, mentionate de cei
dinti donatori, intre can i Geza II (1141-1161).
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA. MONETAR A IA ROMANI 15
c cheltuisera multi bani acolo construind 0 cinci castele in-

tdrite 1).
De acum inainte circulatia banilor apare 0 mai des. Numele
general este chiar acela de monad 2). Dar tot atat de rspandit
este si numele de pecunie, care apare atat aldturi de generalul
monet, cat 0 de alte diferite feluri de monet sau cantitati de
valori 3), Atat moneta cat 0 pecunia serveau in primul rand
la plata tributului, denumire foarte frecvent in documente 4).
r. Scrisoarea papei Grigore IX din 1232 : numerosam pecuniam expen-

derunt ibi cum multo labore ac proprii effusione cruoris quinque castra fortia
c onstruendo", id., lb., p. 323.
2. In legatur si cu Wile de dincoace de munti, aceasta spare chiar dela
inceput fiind mentionata in diploma Ioanitilor din 1247, unde se arat a Ca e un drept
regal care se concede : nec non de moneta, que illic de voluntate regia et consilio
praeceptoris domus illius pro tempore constituti curet, medietatem nobis reser-
vamus sicut de ceteris redditibus est pretactum, medietate alia ad usum dicte
domus convertenda, saluis iuribus eczlesiartim", liurmuzaki, I, I, p. 251. In con-
stitutia feudal din 1298, se precizeaza bine rostul monetei : statuimus etiam,
tit per totuin regnum una regalis et celebris sit moneta, quinqualitate combustum,
ad duos annos. In reliquis vero annis ex argento decimae combustionis confecta
per omnes regni civitates et vi!las fora contin. valorem centum currere debc at.
Et si qui nobilium, vel potentum in fora suae possessonis, vel etiam altis locis
de commissis s2cundum antiquam consuetudinem monetam eamdem currere non
fecerint, et tunc iure fori priventur et ipsum ius fori ad alium, vel ad illos de-
voluatur, qui... odum in hoc et in aliis digno et debito feruntur honore. Et ni-
ehilominus si qui eamdem non assumserint monetam, ad collectam dimidii ler-
tonis per singulas mansiones suae pokssessionis teneantur. Et si quae personae
ausu temerario monetarn in sua possessione vel domo cudi fecerit, ill a
possessione vel domo privetur, poznam regis susceptura", id., tb., p. 536.
3. Astfel in 1263 regele Bela IV, confirmand drepturile arhiepiscopiei de
Gran asupra Romanilor si Secuilor, intre privilegii enumera si urburarum auri
et argenti ac camerarum monetas cudentium, ac pecuclum et pecorum ab Ola-
chis et Siculis, cum proprietate et possessione earumdem sit usa et freta sine di-
minutione" ; are Ina de luat si zecimea pro quantacunque pecunia poterunt
1o2ari, exceptis ponderibus. quae officialibus archiepiscopi pro ferramenti custodia
stint deputata", Hurmuzaki, I, r, p. 308.
4. In 1236 Bela IV confirmand privilegiile colonilor din Dej, le spune a
,,tam in terra quam in aqua, medium tributum dare teneantur", atat voevodului
comitatului de Solnoc, cat si fiscului, hurnauzaki, I, r, p. 144. Tot asa si regele
Stefan rasplateste in 1270 pe comitele Iacob, care 1-a ajutat la Codlea, cu me-
dietatem tributi in portu de Soyou provenientem", id., ib., p. 345. Deasemeni
Ladislau IV cla in 1273 totam possessionem de Scynthe cum tributo eius" ma-
gistrului Petru Chak, pentru lupta cu Cumanii la Deva, id., ib., p. 390. Tot el
scuteste mai tarziu pe Bistriteni beat sa dea numai tertiam partem tributi de
Byzturche", fiindca fusesera distrusi de 'Mari, iar de duabus partibus tributi
www.dacoromanica.ro
La acestea e de adgogat censul 1), pondul 2) , pensul 3) , sta-
sint expediti et absoluti", id., ib., p. 462. In 1281 regina Elisabeta face si ea donatii
manastirii Sf. Margareta de Meses a cincea parte proventuum tributi de Zylok
annuatim", I. Martian, Tara Ndschedului, NAsAud, I. a., p. 37. Andrei III in.
1291 absolve complet pe colonii din Ocna Dejului ineat de rebus isporum nul-
lum tributum nec in Gerlahida, in Balvtanius, nec in Deswar dare et solvere tene-
antur", Hurmuzaki, I, I, p. 505. In aceloi au tot el concede inetalurgistilor din
Ocna Turzii ca de mercibus eorum nullum tributum solvere", id., ib., p. 520.
Constitutia feudal& din 1298 fixeazA cum trebue date aceste tributa : statuimus
ut omnia tributa a tempore regis Ladislau facta, penitus deleantur ; et quicunque
res aliqua in huiusmodi deletis tributis retinere praesumserint, sententiam excom-
municationis incurrant... Item nullus equestris, et homo pedestris, cuiuscunque
conditionis existant, aliquod pondus non habens secum ad deferendum, impe-
diatur in loco tributi, vel alias aliquod tributum dare teneatur. Item quiscunque
homo seu aduena de extraneis regnis ad istud regnum se transferret moraturum
ab eodem et suis bonis apud ipsum habitis, tempore suae translationis in nullo
loco aliquod tributum exigatur. Item si quis rusticus seu iobagio alicuius nobilis
de ipso domino suo ad alium nobilem se transferre vellet moraturum : ab eodem
rustico modo siinili tempore translationis suae, seu iobagione, nullum aliquod
tributum accipiatur. Item de victualibus praelatorum et baronum aut nobilium
quoruncuinque per quoscunque fuerit, per quaelibet tributa deferendum, nullum
tributum exigatur", id., ib., p. 535 si 539. La 1357 Ioan, Banul Croatiei, clA uu
privilegiu Sebenieului prin care se interzice Romanilor pasterea vitelor f Ara in-
voirea orAsenilor, iar ca impozit sA nu se mai adune altceva praeter ius regiarum
portarum, quod tributum appellatur", id., I. 2, p. 48. In 1360 conveuttd mAnA-
stirii Cluj-ManAstur arat5. cA Nicolae de Zombor fl.o insusit tributa seu telonia
ab hospitibus de Klusvar, per villain Sumbur praedictam transeuntibus", pe mai
multi ani, id., ib., p. 67. Si Ludovic de Anjou scuteste pe Sibieni la 1367, pentru
comertul in Apus : per loca trilattorum vestrorum faciendis, solutis eorum, veris
et consuetis et iustis tributis", id., ib., p. 14o. Peste trei ani concede si Braso-
venilor ca s plAteascA tribut numai la Buda excepts tamen tricesima", iar incolo
null= tributum recipere et exigi facere", id., ib., p. 153. Revine i asupra Si-
bienilor in acelas an 1310, ?neat i ei nullum tribututn praeter tricesimam Budae"
sA nu dea, id., ib., p. 157 ; cf. si anul 1372, id., ib., p. 197. Tributarii erau In-
sArcinati eu incasarea acestui tribut luat in anumite locuri determinate : per
loca tributorum".
r. In 1287 Lodomir episcopul de Gran cere episcopului de Alba Iulia ssa
ajute functionarilor reginei ut ipsi proventuus reginales tam in tricesimahbus
locis. quam in teloniis et tributis, censibus et terragiis" i quatenus census et
tributa" din tinutul Bistritei, Hurmuzald, I, I, p. 469.
2. Apure mai adesea insotit de o monetA denumitA, sau de un metal pretios.
li are ins& i valoarea sa intruca in 1365 Ludovic dA Latirilor din Gran sa
plAteascA bisericei locale duo pondera" , pentru vin, Hurmuzaki, I, 2, p. 503.
3. Palatinul Jula in 1222 vorbeste de liberatea Bissenilor din Arpo, insA
quod revoluto semper tertio anno comiti eorum debent dare pro novitate sex
pensas denariorum de Mantua, de duobus equis", id., I, 1. p. 78.
www.dacoromanica.ro
terul, cantitatea, suma 1), zecimea i multiplele sale 2), care repre-
zentau deasemeni valori-monet. Mentionnd acestea ajungem sa
infatisem insei monetele cure circulau in Ungaria, deci si in
Transilvania, sprijinindu-ne pe materialul referitor la tinutul
romanesc al acestei provincii.
Cea mai raspandita monet, care este tot numai o valoare,
este marca, pe care o gasim chiar in tele dintaiu documente amin-
tite. La acestea se adaoga Inca foarte multe referinte de mare
importanta pentru subiectul nostru 3). Nu rareori marca apare
I. V. infra, p. 19 U. I si p. 20 U. I.
2. Papa Clement VI concede lui Ludovic al Ungariei in 1351 : de quota
decime per personas huiusmodi persolvenda, dam tame% quota ipsa infra
tricesimam subsittat", pentru bisericile ce le-ar face spre convertire, id.,ib., p. 16.
Tot el cltre acelas in 1352 : decimam predictam omnium ecelesiasticorum
proventuum et redditum per quadrennitun", si quod ipsa decitna ad monetam
currentem communiter in regno et terris eisdem levetur", ca sit sib& cu ce lupta
impotriva Tiltarilor, id., lb., p. 25 si 26. Ludovic insusi concede Sibienilor in
1370, sA in plAteascii nici un tribut praeter tricesimam", id., ib., p. 153.
3. Astfel in actul din 1240 regele Bela IV cedInd milastirii Carta mai
multe biserici din Ardeal i in special din Tara BArsei, se spune : percipiunt
Pratribus Cisterciensibus, vel eorum nuntio, unam marcham argent' de qualibet
ecclesia singulis annis". Numrul bisericilor era de cel putin o sutA intrucAt
regele pan& la intrarea in posesie, oferl el din tezaurul sAu centum marchas
argenti", pe care nu le va mai da cAnd va intra mAnAstirea in posesie, Hurmu-
zaki, I, 1, p. 185. In 1288 Banal Mykud darueste o mosie episcopiei din Alba-
Iu Ha pentru 50 de Indrci promise, id., ib., p. 417. In acelas an Ladislau, Voe-
vodul Ardealului, sechestreazil trei mosii din Ardeal ale f amiliei Mykula pentru
16o de Ora datorite capitulului de Mba Iulia, id., ib., p. 474. In 1291 se vinde
terra Kur" 15.ng5. &be ,,pro viginti marcis", id., lb., p. 516. Tot atunci mai
multi Secui vAnd terra Bothteluk... pro viginti marcis hid argenti", id., ib., p.
517. Episcopul Translvanzei concede, patru ani mai tfirziu, colonilor germani
din Sard, ca singulis annis tredecim marcas terrestres argenti pro terragio sol-
vere teneantur", id., ib., p. 525. Tot atunci se valid Mokoutelukey, Silva Sumus
si terra Hasag pro triginta marcis fini argenti" id., ib., p. 528. In 1297 Banul
Mykud vinde Iobusteluke in Alba pro triginta marcis" parte in argento decimo
combustionis, partim vero In estimatione condigna". id ib., p. 530. Pentru
a se satisface un schimb de mosii ale episcopului Transilvaniei cu Banul Mykud
in 1298, se mai adaog5, centum tnarcis", id., ib., p. 531. In 1300 Blisabeta
Verbord din Vintul-de-Jos dA un ex votum capit. Transilvaniei cu conditia ca el
sA den pAnti. )a intrarea in posesie quadraginta marcas fini argenti", id., ib.,
p. 551. E interesantl impArtirea ce se face din acesti bani, arAtAndu-se impor-
tants ordinelor religioase din Ardeal, cArorali se dA : Predicatorilor din Alba, Vint
si Sighisoaka cfite zo mArci, si tot ro fratilor dela Candela, iar Augustinilor Iero-
solimitani, Predicatorilor din Sibiu si Minorilor cAte 5 mArci, restul de 5 dindu-se
Erisovul 2
www.dacoromanica.ro
i alaturi de alte denumiri generale 1). Alaturi de aceste monete

sau cantitati de monete, apare des i dinarul, caruia uneori
i se arata i provenienta 2). Nu mai putin raspandit este
la diferiti. 0 posesiune din Poszony se cumprb: la 1329 pro centum marcis ar-
genti plene", id., ib., p. 61o. La 1344 Ludovic concedand bisericei dreptul de
tribunal in Transilvania, hotilrgste ca impricinatul in fata arhidiaconului ultra
unam marcam in aliquibus causis convincatur", id., ib., p. 694. In 1358 Chinezii
Basarabi, in judecatil pentru o mosie din Banat, au ars casa adversarilor fa-
cndu-le pagubo. plus quam quadraginta marcarum" , id., ib, 2, p. 53.
I. In 1268 juratii Rodnei marturisesc 0 vnzare f iicuta pro centum et
quinquaginta V minis fulminati argenti cum pondere de Rodna", pentru care
se dau : o casI de lemn, un turn de piatrk curte intarit, moarii pe Somes, o
alt casa cu dolt& curti cu tot pamantul pendinte, i medias partes argenti fo-
dinarum undique locorum", pentruca pecunias... recepisset", liurmuzaki, I,
1, p. 337. In 1279 Ladislau IV intreste possessio Kendteluk" din Dobaca van-
dutrt de Laurentiu Banul de Severin pro centum et quinquaginta minis ful-
minati argenti", si ipsam pecuniam... plenarie recepisse", id., ib., p. 420. In
1290 in Ling doi cetateni vnd ancillam eorum Bata. pro sex ',was... quam
pecuniam... persoluit plenarie coram nobis". id., ib., p. 490. In 1298 constitutia
teudalg. a Ungariei prescrie i modul de judecare pentru possesiuni : ad exhi-
bitionem instrumentorum, tres termini et non plures assignari debent : unus
videlicet sine gravamine et duo cum gravamine ; quilibet scilicet cum iudicio
trium marcarum assignari debeant ; et sic per unius anni revolutionem quaelibet
causa finaliter terminetur... et si cum pecunia vel rebus deponere nequiret, tune
possessione cum fructuosa et populosa, iudici et parti adversae satisfacere teneatur",
id., ib., p. 538.
2, In 1222 e vorba de dinari de Mantua (v. pasajul mai sus, p. 16 n. 3i. La
1256 Bela IV confirma arhiepiscopului de Gran siiniliter in decimis percipiendis
regalium proventuum ex parte Siculorum et Olacorum, in pecudibus, pecoribus,
animalibus", si item in lucro camerae... saluo eo, quod de qualibet marca in
camera, ubi denarii cuduntur, unum pomfas argenti fini sibi persolvi deberet
nomine suae ecclesiae", Hurmuzaki, I, 1, p. 276. Colonistii din Dej, la 1291,
aveau s dea la fiecare centum salibus... quatuor pondera in denarijs, prout
tune in provincia current" ; deasemenea carnerei regale pro septem minis cum
extimacione", si vase zile pe an pro se sales incidere absque decima et ab aliquo
tributo liberam habent facultatem", id., lb., p. 505. Pentru scrierea actelor pose-
sionare, constitutia din 1298 fixeaz taxa: pentru colationarea ipsorumlitterarum,
duas marcas" ; pentru confirmare cancellarius unam marcam et scriptor suus
centum denarios" ; pentru cele de alt soiu unam marcam cum scriptore possint
extorquere", iar de patentibus viginti quatuor denarios, de clausis quindecim
denarios", id., ib., p. 540. Tot acolo se fixeaz i alte preturi, ca pentru unum
aratrum terra" care s'ar putea vinde partii adverse in timpul procesului pro-
tribus marcis, ecclesiam cum campanili pro 15 marcis et sine campanili pro decem
marcis" ; anchetatorilor la fata locului pe fiecare zi 11 se vor da vigmti quatuor
denarios", iar martorilor duodecim denarios", id., ib., p. 539. In 1329 Carol
Robert fixeaza si drepturile colonilor din Igaramurls, care sunt : sacerdotes
www.dacoromanica.ro
in Transilvania i fertunul, care apare odat impreuna i cu

staterul Tot acolo era destul de ra'spandit i florinul 2), aMturi
corum de quinquaginta fundis integris, terms arabiles habentibus, ratione de-
cimarum soluant suo episcopo diocesano unam rnarcam denariorum, tempore
currentium in terming) consueto... homicida pro homicidy iudicio solvat duas
marcas denariorum... pro mortali vulnere unam marcam, et de percussione quae
fit cum sanguinis effusione, dimidiana marcatn ; de simplici percursione, absque
sanguine, se-taginta denarios soluat reus", id., ib., p. 6ix. Mai ttrziu, in 1344 chi-
nezul Dobrot5. din Banat prinde tin jobag care luase unam marcam denariorum"
id., %b., p. 688. In acelas an Ludovic conferfind dreptul de judecatt episcopului
Transilvaniei, Ii hotirtste modalitatea : item, pro decimis regnicoIe nostri partis
Transsilvane, dicto domino episcopo de singulis decimalibus capecys soluent
nnumpondus denariorum, camere nostre ad comptum denariorum. Si vero dictus
dominus episcopus hoc non attemptaret (sic) extunc eapecias suas decimales in
campo, sive in rure prediali soluere et relinquere debeant, ydem regnicole
'Trasnsilvanenses, excepto anno presenti, pro eo quia dicti denarii nostri cambio
partibus in prescriptis nostri Tr anss ilv anis adbuc non existunt" , id., ib., p. 693.
. La 1248 Laurentiu Voevodul Tr ansilvaniei concede avumite drepturi
Sasilor din Vint si Vurper, iar praeterea eisdem indulgemus quatenus de plena
curia nobis quilibet annuatim tria pondera argenti dechne combustionis, et cum
magna statera solvere teneantur, seldenarius vero habens pecora, pondus et dimi-
dium, non habens autem pecora, unuin predicto modo persolvat. Concedimus
ctiam ut de navi que Serep dicitur ultra Ditorisium secatur solvat fertonem, et
de navi Olch dimidium, de naviculis vero tria pondera, de argento terre, sed cum
statera supradicta, sicut consueverunt canonici accipere Albenses, super aquam",
Ilurmuzaki, I. 1, p. 245. Apare i in constitutia feudal& din 1298, dar si mai
tkziu, ca sub Carol Robert la 1329 pentru colonii maramurtseni : quod fora ha-
bita... sub constitutis diebus, libere et absque tributo.. quod de singulis curiis
sive fundis, agros non habentibus, non nisi tria pondera pro terragio nobis sol-
vere teneantur... praeterea ipsi hospites nostri- pro teiragio de singulis fundis
integris singulos dimidios fertones...", id., ib., p. 652. La 1353 Ludovic confirmand
privilegiile Brasovenilor fixeazt pentru fiecare an pro collecta eorum regali CL.
marcas fini argenti rationis Scybiniensis dent et solvant nostrae Maiestati... donee
ipsa collecta plene fuerit persoluta, unum fertonem argenti pro expensis suis,
praeter summam dictae collectae, dare tenebuntur... Pro iudicio habitae pacis
,quinque marcas dicti compoti Scybiniensis dare teneantur" judecttorului regal
care judect un omucid, id., ib., I, 2, p. 31.
2. Pe care nu-1 gsese dectt in sec. XIV. Astfel la 1317 intr'o judecatt
intre Bethlen si Apafi cu Nicolae de Apanagyfalva, oamenii regali I juzii pusi
pentru alegerea mosiei B rgu subjicientes se se vinculo 500 florenorum aureorum"
decid pe constiinta bor. Teutsch hist declart actul ca neautentic sau macar cu
nita data, Hurmuzaki, I, i, p. 577. In 1340. Ungaria fiind turburatt de zvonul
ca au nvlit Tttarii in Polonia Coltectura decimae pontificiae hottrste : comu-
tavi subito pecunias quas tunc habebam, et per Pratrem Thomam de Zotlunar,
Triorem provincialem ord. Praedicatorum, nisi Ipsas pecutrias ad valorem 1300
for. auri ad civitatem Zagrabien. in Sclavonia, et dedi dicto Priori unum cipham
www.dacoromanica.ro
20 AURELIAN SACERDOTEANIT
cu grosul, uncia i ortul1). Din cele care sunt argtate en prove-

nie4a, am g6sit monete de Mantua, Friesach i Roma. Evident
argenteum, valoris quinque floret:. auri", id., ib., p. 657. La 1360 Teodor Coria-
tovici inzestrazrt manastirea sa de rit grecesc din Muncaci i cu centum florenos
longos" anual, id., ib., I, 2, p. 63. In sfiirsit chinezul Dumitru vroind s ucidA pe
Andrei Torma, nu reuseste deal sA omoare ictu sagitte" un cal quadraginta
Itorenos valentem", id., ib., p. 89.
I. In 1351 Ludovic I confirmAnd vechile privilegii ale nobilimei, hotl-
taste : integro f undo curie tres grossi soluebantur, sic et nunc cum tribus grossis
in nostra camera cudendis, quorum grossorum unus sex denarios camere nostre in
valore et qaantitate sex latoruin Wyennensium valeat, et ipsorum grossorum
quatuordecim unum fertonem faciant, persolvatur... Videlicet de possessione
proventuus decent marcarum facientibus vice Cancellarius noster unam marcam
et scriptor unum fertonem, et de maioribus possessionibus proventuus viginti
marcarum facientibus duas marcas et scriptor similiter unum fertonem recipere pos-
sint habere... Tributa eciam iniusta super terris suis et fluviis ab infra clescendenti-
bus et supra euntibus non exhigantur, nisi in pontibus et naviglis ab ultra tran-
seuntibus, persolvantur", Hurmuzaki, I, 2, p. 18 si 19. La 1365 tot el fixeaz&
ce sA plAteasa Latinii din Gran : id est duas partes medietatis totius tributi",
Msa pentru un negustor care vine din Rusia cu un singur cal solvent dimidiam
niarcam'of din Marchia pentru vin solvent duo pondera", iar pentru 20 de bu-
toae solvent unam marcam" ; pentru pastuali bove, quinarum marcarum emptor
debet unum frisaticum... item si aliquis centum cutes emtas sive in curru, sive
in navigio de Strigonio transferat dat unciam", id., ib., p. 103 si 104. Tot astfel
se concede Sibienilor la 1370 liberul comert in Apus, anume : nullum gributum
dare et solvert teneantur, praeter tricesimam... nec iidem tributarii aliquid exi-
gere vel extorquere praesumant ab lisdem" ; au de plata de un car mare qua-
tuor grossos bohemicales", de until mic duos grossos similiter bohemicales' Pentru
trecerea Dunlril in locis tribugorum in descendendo dimidium florenum, in as-
cendendo quartale unius floreni persoluant", id., p. 153 si _152. In acelas an
statutul capitulului Oradea fixeazA : pro fertone autem integro singulis annis...
consuevimus percipere quatuordecim grossos, id est quartam (partem) unius.
tnarcae denariorum, quorum (centum) faciunt florenum unum auri", Bathyany,
Leges eccles., III, p. 234, apud Nistor, Handel und Wandel, p. 117 n. 4. Si papa
Grigore XI preciza, la 1373, ce anume au de platit locuitorii Tarn Barsei : que
nobis et ecclesie Romane ex diversis causis census tam in pecunia quoin in
certis auri quantitatibus ac summis singulis annis solvere tenentur, prout in rege-
stris seu libris Romane ecclesie ac predecessorum nostrum Romanorum ponti-
ileum plenius continetur". Aveau de dat : regatul unam unciam auri" ; mInA-
stirea Sf. Salvator de Scaleza duos romanatos"; biserica sf. Stefan din Veszprem,
la castrul Bellegrane unam marcham auri" ; inanAstirea Siinigiense" un fer-
tonem aut dues unciat auri in rigellis ad pondus Ungarie" ; in Transilvania
Teutonii unam marcam auri" ; altele dau unum romanatum", quatuor mar-
chas auri ad pondus Polonie", singulis annis fertonem auri". De la toti se
ia census seu pecuniarum et auri aut aliarum rerum quantitates", Hurmuzaki,
I, 2, p. 209. In sfarit de mare interes sunt statutele corporatiunilor industriale
www.dacoromanica.ro
DBSPRE CIRCULATIA MONETARA LA. ROMANI 21
ca mai erau 0 din alte parti. Se pare totusi c nu circulau toate

monezile in deplina liberate, fiindcA unele trebuiau schimbate
in moneta locului, cu care ocazie zarafii marghiari profitau peste
mAsura de mult 1). In adevar, am spus c drepthl de a bate moneta
era un drept regalian in principiu, dar el putea fi acordat 0 al-
tora. Pe langai cele amintite, cazurile nu sunt rare 2).
Am mentionat toate aceste monezi care circulau in Ungaria,
deci 0 in Transilvania, dup documentele referitoare la aceastA
provincie. In multe, din ate am folosit, RomAnii sunt mentionati
in mod precis. Deci luau 0 ei aceea parte in traficul monetei ,ca
oricari alti cetateni. Dar dacA totusi s'ar nega acest amestec al
lor in ansamblul general, tinem s mentionam mai multe in-
formatii de 0 mai mare pret intrucAt circulatia monetei se evi-
dentiaza pe intaiul plan 0 numai in mAna Romanilor. Ca infor-
matie care nu poate fi lipsit de interes mentionam atAt folosirea
metalului pretios, cat i circulatia monetei in aceast regiune,
chiar in vremea venirii Ungurilor. In adevAr, Notarul Anonim al
regelui Bela, oricare ar fi epoca in care a scris, ne &A in acest sens
unele mArturii, care ar putea fi luate din acele Gesta Ungarorum
pe care le citeazA 0 care sunt, evident, mult mai vechi decAt vre-
mea scriitorului. Intr'un loc el spune cA Menumorut a incarcat
pe trimili lui Arpad cu multe daruri. AltAdat, cAnd vor Ungurii
sa cucereascA tara lui Gelu, Transilvania, informatorii Ungurilor
le-au spus cA tara e foarte bogat, cA din nisipul raurilor ei se
culege aur i CA aurul din acea tarA ar fi cel mai bun aur". In
din Ardeal, care fixeaza ca fiecare industrias s exercite numai o singur me-
serie sub poena viginti marcarum fini argenti", macelarului incorect i se va
aplica poena unis ortonis", iar brutarului care nu face pane bun i suficienta.
poena unius florerai et prohibitione pisturae per octo ebdomadas puniatur", id.,
ib., p. 233. Nu stim ce va fi insemnand si de ce pentru uncie Liber censuum, 1. c.,
cl. 327, da echivalentul unguresc olon, cand se spune c arhiepiscopul de Strigon
are de dat unam unciam auri, que dicitur don".
1. Ambertus, Ystoria de expedicione Friderici imperatoris, in Fontes rerum
austriacarurn I. Scriptores. V Viena 1863, p. 19 : In sola igitur commutatione
denariorum vel argenti Ungari graviter nostros angariaverunt, quippe qui pro
duobus Coloniensibus quinque tantum suos et pro duobus Frisacensibus quatuor
dabant Ungaricos et pro Ratisponense unum tantum Ungaricum, qui vix Vero-
nensem valebat".
2. In 1263 Bela IV concede acest drept i arhiepiscopului de Gran : item
quod ubicunque in possessionibus ipsius ecclesiae Strigoniensis et intra has metas
metallum auri vel argenti, vel quodcumque aliud inveniatur, ipsi ecclesiae di-
noscitur pertinere in tota urbura percipienda", Hurmuzaki, I, r, p. 309.
www.dacoromanica.ro
sfar9it eand Salamis, cu ajutor bizantin, a vroit s scape de

suprematia ungureasca, Arpad i ai lui au raspuns oli1or lui
Salamis, ca tara i Dunarea le-am cumparat cu banii notri, in
timpul and. eram abia veniti i ca pret i-am trimis doisprezece
cai albi i altele 1)". Este deci evidenta macar ideea de pecunie,
care servea de echivalent.
Lsam apoi la o parte diplomele referitoare la cavalerii
Teutoni 2) i Ioaiiiti, i trecem astfel la anul 1253, cand calugarul
Rubrouck marturisete c Romnii plateau tribut Tatarilor 3).
Apoi dupa lupta din 1273, and a cazut Litovoiu, iar fratele sau
Barbat ajuns prizonier se rascumpara, cum spune documentul
nu cu sum mica de bani", s'a restabilit i tributul Romnilor
care coroana maghiara 4). In 1330 ni se indica ivaloarea insei :
7000 de mdrci ofera Basarab Mare le Voevod, mu Carol Robert
Angevinul, pentru trista lui oboseala, pe deasupra tributului pe
1. Ladislaus Juhksz, Saec. XII XIII, P. Magister quondam Bele reps

Hungorie Notarius Gesta Hungarorum, edidit Bibliotheca scriptcrum nzedii
recentisque aevorum, redigit Ladislaus Juhasz, Szeged-Hungaria, Budapesta-
Bologna-Lipsca 1932, p. 15 : Menumorout eos benigne recepit et diversis donis
ditatos" ; p. 19 : qtzod terra illa irrigaretur optimis fluviis... et quod in arenis
eorum aururn colligerent et aurum terreillius optimum esset" ; p. 25 : Terram...
et aquam Danubii... pecunia nostra comparavimus, tune tempore, quod novi
fuimus, et pro precio el misizaus XII albos equos et cetera". Aceast editie a fost
reprodus acum de curand de G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei Romdnitor, I.
Faptele Ungurif or, Bucureti 1934, Cf. p. 41, 44 i 52.
2. Pentru discutia care s'a ivit scum in urma asupta acestora, v. o minu-
tioasa. analiza i clasificare, la flzil C. Lazarescu, Notel despre documentete Tdrii
Bdrsei i cavaterii Teutoni, coala superioara de arhivistica i. paleografie, Cursul
de diplomatica, III, extras din Tara Bdrsei, VI (1934), Braov.
3. Interpretarea la Sacerdoteanu, Rubrouck, p. 42, 90, 97ror, 158
(tributum condictum) ; i Id., Marea invatie tdtard, p. 7o-72.
4. Actul e din 1285, dc.t de Ladislau IV catre magistrul George, cu rasplata.
ce a socotit sa-i dea in urma bunei lui purtari atat in timpul razboiului cu regele
Boemiei i. altii, cat i cu Romanii : Demum eciam cum nos in etate puerili post
obitum karissimi patris nostri regnare cepissemus, Lython Woyuoda ua cum.
fratribus suis per suam infidelitatem aliquam partem de regno nostro ultra alpes
existentem pro se occuparat, et proventuus illius partis nobis pertinentes nullis
admonicionibus reddere curabat, sepedictum znagistrum Georgium contra
ipsum missimus, qui cum summo f idelitatis opere pugnando cum eodem ipsum
interficit, et fratrem suum nomine Barbath captivavit et nobis adduxit ; super
quo nos non modicam quantitatem pecunie fecimus extorquere ; et sic per eiusdem
magistri Georgij servicium tributum nostrum in eisdem partibus nobis fuit restau-
satum". Hurmuzaki, I, 1, P. 454-455.
www.dacoromanica.ro
care il va da mai departe 1). In sfar0t mai tasziu papa interzice

sd se vdnzd arme Romnilor 2): Toate acestea arata clar, cred,
circulatia monetei la Romanii din nordul Dunrii.
Ramane sa vedem care era situatia 0 la Romnii din sudui
fluviului. Pentru partea mai veche informatiile pe care le avem
asupra lor 0 relatiile lor cu atatea centre importante, ne fac s5.
nu ne mai indoim asupra faptului ca moneta, socotit in perfieri,
le era foarte obicinuit. Aid ins circula renumita monet bizanting
atat de mult pretuita 3). Apoi la aceasta s'a adaogat alta, sal-
beasca, bulg6reasca 4) 0 italica. Tinem totu* sa precizm cateva
date, care ne vor ajuta s intelegem 0 cam care era pretul lucrurilor.
Mai intaiu =intim privilegiul dat de Than Asan II negu-
storilor din Ragusa pe la 1230 spre a face comert in numeroase
centre ale imperiului, ducand 0 aducand marfa fare: nici un.
impediment, ca n4te oaspeti ce sunt. Dac functionarii le vor
face undeva dificultati impotriva legii negotului", aceia vor avea
s suporte mania impAratului 5). Deci dinteodata se precizeaza
0 aici o organizatie fiscall desvoltatA. Facat C nu ni se spune 0
regimul pe care il vor fi avut diferitele mArfuri in ceeace privete
vama care trebuia platita dup5. lege". Oricum 0 unii 0 altii vor
fi tras bune foloase. Apoi intr'un hrisov al tarului sarbesc atefan
1. Cronicon pictum Vindobonense, in Plorianus, Historiae hungaricae Ionia
domestici, II. Pcs 1883, p. 242 : Quia vos domine mi rex laborastis in convoca-
clone exercitus, laborem vestrum recompensabo VII milibus marcarum argenti...
Insuper censum quo teneor vestre corone, fideliter persolvi facia= omni anno".
Acum v. 0 G. Popa-Lisseanu, o. c., XI : Cronica pictatd dela Viena, Bucuresti
1937, p. 109.
2. In 1373 papa Grigore XI cere episcropului Transilvaniei sa excomunice
pe toti locuitorii diocesei cad arma, ferrum et alia... ipsis Turchis seu Vials-
chis scismaticis... vendere", I-Iurmuzaki, I, 2, p. 207. E probabil cif Va lahil aid
pomeniti sunt Roman% mai de grab& cei din Tara Romaneasca, atunci in lupta.
cu Ungaxia, care 10 procurau deci arme din Ardeal. cat despre Turd, trebue
s se inteleaga fie Turcii, fie Tatarii, ceeace ar insemna ca. Wean comenzi de
armament in acelas loc.
3. Aceasta nu inseamn ca nu se falsifica 0 acolo moneta, cum s/la intim-
plat In mai multe rastimpuri. Oricum insa, moneta bizantina tot era mai buna
decal moneta din alte parti.
4. Hasdeu, Archiva istoricd, III (1867), p. 167, d explicatia urmatoare
asupra baterii acestor monete : Deja D. Ivanco Safarik a observat, inteun ar-
ticol despre numismatica bulgaro-sarba, cum ca fabricarea monetelor sarbe 0
bulgare in evul mediu era datbrit Venetianilor. Aceasta explica introducerea
cuvantului denaro, A111148, In legislatiunea Serbilor".
5. liurmuzaki, I, 2, p. 781 : nirk3s 341K011Z 0 ICSMEplal.
www.dacoromanica.ro t
Uro II pentru Chilandar, dat probabil intre 1293 si 1302, se

spune c Vlahii care vor paste caii pe imasul de pe pamantul
acordat bisericei vor avea de dat bisericei pentru un cal 30 de
perperi, iar pentru o iapa 20 de perperi 1)".
Dar pretutindeni pe uncle existA Vlahi situatia e aceeasi
Astfel Vlahii din imprejurimile Ragusei vindeau cas, cu pret
fixat de oraeni, Inca din 1326, data care nu este un inceput ci o
continuare. Tot ei erau 9 i carausii sarii dela mare, pentru care
aveau chiar credit Inca mai dinainte 2).
Insa cele mai multe stiri ne sunt furnizate de vestitul zakonic
al tarului sarbesc Dusan, dat in 1348 fundatiei sale 3). In el se
spune c i Romanii de pe mosiile inchinate s dea la sfarsitul
fiecArui an un cal sau treizeci de perperi 4)". Intrucat actul este
important si pentru alte corespondente de valori, staruim asupra
lui aratandu-le chiar cand. nu e vorba de Romani intrucat fiind
ei in aceleasi comunitAti, aveau obligatiisimilare. Astfel venitul
tarului la Bar e socotit o suta de perperi", pe cari ii lasa orasuhii
cu conditia de a transporta orasenii pe spesele lor, ate patruzeci
de sextare de sare pentru biserica lui 5). Albanezii sunt obligati
si ei sa dea cate un dinar la fiecare pat sau ate o jumatate buena
de grau 6)". Se da i un sat pentru pascut vitele in izlaz, insa sa
nu are caci la din potriv vor avea sa plateascA stapanului
tinutului Ioo de perperi" ca amenda 7). i preotii latini din Sklea
sunt obligati sa dea un ciubar de yin, insa nu vor face corvoadA ;
dar din Piotul-de-jos O. se dea tau o mita de legaturi de ma-
tase, sau o suta de perpeni 9". Nu se d voie nici sA se faca moar5.
r. Id., ib., p. 798 : AA IMAKM10 WTk CBI KOHk HO A." nephnepk

KOKHAA no K nepnepk AA HAAKIAIO 11,p1.K1311.
2. Cf. Silviu Dragomir, Vlahii i Morlacii, Cluj 1924, P. 3-4. Alte inf or-
math in cuprinsul acestei lucrdri.
3. Informatii pretioase asupra acestei epoci i despre Romni, sunt la
Stoian Novakovid, Prilep i prvoj poll XIV veha po treshavaChim poveelma crala
Stetana Dugana, In Glas, vol. 8o, an. 5909, p. 1-24.
4. Hasdeu, Archiva istoricd, III, 1867, p. 168 : 11 AA A410 roAmpe
nptc-rovnmotue KOHk ROAM TpIn AICETH 119111P.
5. Id., ib., p. 103-104 (cTo neprup).
6. Id., ib., p. 117 : M AA10 WT 0Apa Anempik ROAM 110A0VHHH,Or THTA.
7. Id., ib., p. 9i : KTO AU nowpe Aa HAATH SEMAKCKOMOV rocno-
Annoy p lump.
8. Id., ib., p. 102 : M A110 lly9KKH MAE CTOTH COVICS ROAM CTO
wow.
www.dacoromanica.ro
la Copelnic pe pamantul bisericei ; contravenientului i se va con-

fisca moara i va mai plati i cinci sute de perperi" pe deasupra 1).
Din Prizren sa v dea bisericei pe an Cate o mie de perperi"
din venitul tarului 2). Pe paunea din dealul Orgadenic, cu tirea
egumenului se poate paste iarba, dupa cum este legea, iar cel
care va paste neinvoit s plateasca tarului 300 de perperi iar
bisericii plata cea dup lege 3)".
In sfarit ni se da i acest tarif pentru vizita superiorilor
ierarhici, precizand c daca vine patriarhul insui sA slujiasca
la hramul manastirii, atunci sa i se dea in dar un cal, iar dad.
vine mitropolitul sa i se daruiasca doisprezece perperi sau un
manz 4)". Banuim ca acestea sunt preturi exagerate, puse ina-
dins ca sa atraga fetele bisericeti. La sf. Dumitru s se dea egu-
menului pentru binecuvantare opt perperi, biserica0or cate patru
perperi, iar calugarilor celorlalti cate trei perperi 5). Ca i. pentru
Romani 0 Albanezi existA o lege i pentru Sarbi, cari au de dat i.
ei o masura de grau in valoare de doi dinari in bath sau in
natura", aceleiai biserici 6).
CA situatia Romanilor nu era deosebita, o dovedete tot tin
document dela Dusan, din 1345, cand ordona boierului Dabizin
din Trebinje s nu ia nici o vamd, nici vreo alta taxd, nici negu-
storilor ragusani, nici Vlahior i nici Sarbilor" 7), ceeace arata
o egalitate de tratament 8).
r. Id., ib., p. 103 : KTO AN PA HOCTAKH ,4,4 (MATH HETI CST%

fuprifp N MAHHk Ad MOr CE Or3A4E.
2. Id., ib., p. 103 : A4 CE MAE ,e,orom% [Mimi HCAKA romniii
THcovcia mow,
3. Id., ib., p. zi4 : Ail 11AATH topoir 14- REpritp A l4pKEtH AormoKs
no 3dKOHOy.
4. Id., ib., p. 118 : 0110 CE Aapovie ARA HA AECETR nipnip Roma
atA4P.kg1
5. Id., ib.
6. Id., ib., p.
117 : H Aa Adio Eno AolIOKHOV HA WAp1111,0MI
AOrKHO NCHTo KOAM Aga AHHANI.
7. St. Novakovid, Zakonski spomenici, p.306-307, apud Dragomir, o.c., p.53.
8. Aceast egalitate se observ bine si in alte hrisoave ale lui Dusan. Astfe
in Zakonic (ed. Stoian Novakovid, Zakonik Ste fana Agana ;aria sq,shog
1349 i 1354, Belgrad 1870, p. 55), se arat la fel Romanii si Albanezii : 179 :
NOTkKA MOM CEAKAIH Fr rupnok, A EAdKOMK H flpkganacomk fi
norup6 H TE3IH nOTkKE RAO IIOAOKHHA 4 rucnompov ROAORHHA NIE
ROVA+ CIAO ; 180 : rAt riptcroR &lap HAH filikKAHACHMI% HA
CEA+, HA TOMk3IH CEA+ m HE Hp'kCTON Aptfrkl 34 HHMIH. alio Ail
nO CM+ CTAHE, AA IMATH 110TkK8 H HITO IE HCI1AChAk.
www.dacoromanica.ro
26 AURELIAN SACERDOTEANIT
Tot ca moneta utilizata de Romani intre straini, e i men-

tiunea din 1367 a socotelilor expeditiei lui Amedeu VI in Orient 1).
In felul acesta ajungem s cunoa9tem circulatia monetei dinteo.
vreme destul de veche pana in sec. XIV.
Dar in sec. XIV incepem sa cunoatem moneta romaneasc
proprie, intrebuintata in tarile noastre bine determinate. Care era
circulatia acestora se vede i din tezaurele aflate, insa i din men-
tiunile documentare, caci aproape in toate documentele acestui
secol, ate le avem, se mentioneaza .1 moneta. Vom vedea aceasta
chiar din mentiunile lor, ins vom merge pana la 1430, data catre
care se sfarete ascensiunea puterii romaneti a inceputului.
Astfel in Tara Romaneasca vedem Inca din privilegiul Bra-
ovenilor c e vorba de o reglementare a veniturilor baneti prin
mentionarea tributului 0 a tributarilor in legatura cu vanza 2).
In actul Voditei se spune iar, sa fie satul Jidovtita slobod de
toate ddrile i slujbele donineti", iar mai departe, sa se dea la
praznicul sf. Antonie moo de perperi din casa Domniei mele i
sar,acilor sa se imparta 300 de perperi 3)". Privilegiul e reinoit de
Dan I, and pe langa Jidov*tita se adaogl alte sate care i ele
sa fie libere de orke munch', ddri i venituri domneti 4)".
In actul Coziei dat de Mircea se vorbete de gloabd, dupe-
gubind 0 de vama albinelor, ordonandu-se Care cei cari vor fi
r. CAnd se face plata ca osta a lui Johannes de Vallaca ad stipendia im.
peratoris" ; e plAtit cu sex decim perperis"? Iorga, A cte fi Iragmente, III, p. i.
2. In mai multe editii si in Zimmermann, II, p. 3o6-3o7. CitAni lectura.
lorga In Hurmuzaki, XV, 1, p. 2 : Braovenii au de plAtit doul tricesima, iar ipsis
mercatores bona mercimonialia infra terrain nostram vendiderint aut mercati
fuerint, nullum extunc tribut um, nec tricessimum de eisdem bonis nisi in Longo
Campo vel junta, non tricesimum, sed tantum iustum et antiquum tributuni-
nobis solvere tenebuntur". Pentru executare se adreseazA i cAtre tributariis
officialibus". Actul e si in Hurniuzaki, I, 2, p. 145.
3. Databil intre 1369-1374. Facsimil la Plasdeu, Etymologicum magnum
Romaniae, IV, Bucuresti, 1898 ; ed. de Venelin, Vlahobolgarskiia gramoti, St. Pe-
tersburg, 1840, p. 5, si Al. Stefulescu, Meindstirea Tismana, Bucuresti 1909, P. 47 :
CIAO XHAORLIJHU,M CAOROAHO WT RCIKI1IX HIcogIt H pason roe-
110ACIMIX... rimiam fltPflHP WT AOMA POCHOACTECA MH H OVROrklMb.
AA CA PASAACT T nepniiph. Cf. si P. P. Panaitescu, Documentele Tdrii
Romanefti, I, Bucuresti, 1938, p. 36.
4. Hasdeu, Istoria criticd a Rotneinilor, I, ed. II, Bucuresti 1874 p. 127
28, numai traducere, deosebitA de aceea pe care o dA tefulescu, Tismana, unde
; e dA si textul, p. 169 : CAOROAHA WT RestKkIHK pasoTb. H AAHKWICK H
AOXOASICH rOCHOA1141 MH. Panaitescu, o. c., p. 39.
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULA.TIA MONETARA LA ROMANI 27
judeatori si globasi." sa" se fereascg de acestea 1). Aceleia mang-

stiri se* mai dau de cdtre Mircea si alte sate care s6 fie slobode
de toate ddjdiile i lucrarile Domniei mele 2)1', cum si scutiri de
vama oilor si a porcilor, de gloabe i cu un cuvnt de toate sluj-
bele 0 ddicliile mai i si mici 3)1l. De asemeni in privilegiul liii Mircea
pentru Lioveni se prevede ca la Targoviste acolo sd pldteascd
vaina" intrucAt si Domnia mea ii va cumpdra ce-si va alege 4)".
Mai tarziu satul Polcouti al manastirii Strugalea e scutit, intre
altele, si de gloabd si mai pe scurt, de toate slujbele i deirile
mari si mici 5)11 . In acela fel se vorbete si intr'un alt act din
1428 de la Dan Vod 6).
In privilegiul Brasovenilor se specificg si mai bine moneta
intrucat se pltete in fertuni, perperi, ducai. i bani 7). De scutire
de vamd 0 de gloabe, e vorba si in actul lui Mircea dat lui Vlad
pentru Beala si Prislop 5), iar alte privilegii ale Coziei, de globa;
r. C. C. Giurescu, Organizarea financiard a Tdrii Romdnefti in epoca lui
Mircea cel Bdtrdn, AR. Mem. Sect. Ist., seria III, 701. VII, 1927, p. 56. Panai-
tescu, o. c., p. 51-52.
2. Hasdeu, o. c., p. 131, V. i Tocilescu, Foia societdiii Romdnismul II
(1871), p. 28-29. Panaitescu, o. c., p. 46.
3. Datat 1389 (6898) Sept. 4 ; V. C. Giurescu, Despreboeri, Bucuresti 1920,
p. 27-28, si C. C. Giurescu, o. c. p. 56. Panaitescu, o. c., p. 51-52.
4. Hasdeu, Archiva istoricd, I, I, p. 3. : TS AA CH HAATAT HAM...A
POCHOACTHO MH CI11IT KSHHT. Actul e nedatat ; probabil O. fie din 1391,
and Mircea are legAturi cu Vladislav Jagello, v. doc. din 20 Ian. 1390 si 6 Iulie
3391, in Hurmuzaki, I, 2, p. 315 si 323.
5. Hasden, 0. c., p. 97 (traducerea) ; e datat 1399 ; Venelin, o. C., p. 18-19
(textul). Panaitescu, o. c., p. 105-106 (an. 3409).
6. N. Iorga, Constatdri istorice eu privire la viola agrard a Rotneinilor, in
Studii i documents, XVIII, Bucuresti 1908, p. 70-71. P. P. Panaitescu, o. c.,
1). 153-154.
7. 3423 (6921) August 6, la I. Bogdan, Relaliile Tdrii Romdnefti cu BrapIni,
fi cu Tara Ungureascd in sec. XV i XVI, Bucuresti 1905, p. 4-5 ; plata e fi-
xatA astfel : i fertun pentru vilarul de Ipriu, i perper pentru cel de Luvia, 12
ducall pentru cel de Colonia, 3 bani pentru trecerea unui calAret i i ban pentru
pedestras. In traducerea latinA din 23 Aug. 1413 (id , ib , p. 37 i fiurmuzaki,
XV, p. 8ro) se mentioneazit numai ducali i dinaii. Privilegiul e intArit si de
Radul Voevod la 1421 (6930) Nov. 21, and se mentioneazA fertunul, perpera, du-
. atul i banii, Bogdan, o. c., p, 12 ; aceleasi monezi in reconfirmarea din 1422
(6931) Oct. 23, a lui Dan Voevod, id., ib., p. 15-16, reinoit tot de el la 1431
(6939) Ian. 20, and dispare insA fertunul, id., ..b., p. 32-35.
8. I. Bogdan, Un chrisov al lui Mircea-cel-Bdtran din zo Iunie zitr 5, in
A. A. R., Mem. Sect., Ist. seria II, torn. XXVI, 1903-1904, p. 113-144. Pa-
naitescu. 0. c., p. Irorxr,
www.dacoromanica.ro
28 AURELIAN SACBRDOTEANU
ft dajdie sa fie slobozi de toate ddjdiile mici i mari", iar

i
un sat sa nu fie suparat nici de vame02). In privilegiile lurSigis-
mund pentru Vodita se decide ca in nici un loc vamd sA nu M.-
teascd 3)". In privilegiul lui Dan II pentru TArgoviteni se spune
iara0 florini sa nu fie 4)", iar in al Tismanei 4o de salae de
Tigani s fie slobozi de toate slujbele i ddjdiile 0 de venitul
Domniei mele 6)". Ca noutate, in alt act pentru Braoveni se
arata ca i s'a ddruit haraghie de bath", specificAnd ca moneta
banii i dinarii 6). Sf Agim mentiunile cu acelea acute tot de Dan
II intr'o scutire generala i alte slujbe i ddjdii mad. 0 midi'
pentru care sa nu cuteze a-i bAntui nici jude, nici g1oba0, the'
birar, nici alte slugi i impiegati ai Domniei mele 7)".
Tot in documente se vede insa. 0 plata in natura pentru
facerea documentelor, care de altfel este obicinuit. Amintim
mentiunea din hrisovul lui Mircea pentru Vlad : 0-mi detera
Domniei mele un cal 0 o cup 9)" in care, pe lAnga obicinuitul
cal, care ar fi timbrul fiscal, se adoaga o cupa ca cheltueli de im-
primate, am zice azi. Plata se mai poate face in bath 0 in natura,
dupa cum ordona Dan II intr'un act nedatat pentru Braoveni,
sa se ia dela maja de morun 9 perpere 0 2 curele 9)". 0 tranzactiei
1. Pentru XiclAusevet, Curila i Gardanovitt, nedatat, la C. C. Giurescu,

C. c., p. 57. Panaitescu, o. c., p. 98-100 (a. 1408-1418).
2. Pentru satul dela Gura Ialomitei [CArArenii], nedatat, C. C. Giurescu,
o. c., p. 57. Panaitescu, o. c., p. 113.
3 1418 Lille 14, Venelin, o. c., p. 36-38, ; fragment la tefulescu, Tis-
rnana, p. 175-176 ; iar la 1419 Oct. 28, Venelin, o. c., p. 52-54, tefulescu,
o. c. p. 176-177 : NH HA EAFIOMk MtCTE HAMS AA HE [MITE. Panaitescu
o. c., p. 117, 121, 123-124.
4- Bogdan, Relaiile, p. 28 : ihnopma AA FACT (nedatat). Panaitescu,
o. c., p. 131-132.
5. 1424 August 5, Hasdeu, Archiva istoricd, I, i, p. 20 ; fragment la ste-
fulescu, o. c., p. 179 : H AU,HrdHE M 'HAAN Ad CS C11060AHH WT HSC*KFIr
piMOT H AAHKOH H A0X0AOK l'OCIIOAHA AAH. Pana tescu, o c., p. 135-137.
6. [1424] Nov. ro, Bogdan, o. c., p. 21 : H Aapogii Kaparta WT H4110118;
in traducerea latinA, id., ib., p. 24 : quod nos in kamera nostra fillerenes
vulgariter et parvos denarios faceremus".
7. Hasdeu, o. c., p. 73 : H Aa Fir caarr HAHTSHATH HH CMA814, HH
rAOEFFHIC, H11 KHptIH, HUME WT HHHX CASI'AX H paHOTIIHK rocno,a,ga
8. Bogdan, Un .hrisov al ui Mircea-cel-Bdtrdn, p. 113 : H AaAowe roc-
nOACTRS MH A" KOH H I TkWa. Panaitescu, o. C. p.
9. Bogdan, Relalige p. 8 : WT avapSifila MAMA Er tuprthp H C
pemaKa.
www.dacoromanica.ro
oarecare trebue sa fie existat i intre Mihail Voevod si colonistii

din Heltau, pentru dreptul de pascut in muntii Tarii Romanesti 1).
In sfarsit Romnii expatriati intrebuinteaza, cand. li se da, mo-
neta locuhii unde se afla, ca acel Radu Ban al Craiovei, caruia
regele Angliei Ii acorda anual 40 de libre de argint 2)".
Nu trebue sa uitam insa nici acea pretioas informatie a
Maseriilor din Pera, unde se amintesc perperele de Valahia 3).
Acestea pentru Tara Romaneasca. In Moldova, pentru epoca
pe care avem sa o cercetam, in documentele de caracter intern
gsim destul de tarziu o mentiune despre targueli cu moneta.
Anume in actul mitropolitului Iosif, care a cumpdrat una din
viile date manastirii Neamt 4). Nu ni se precizeaza insa nici suma,
nici in ce fel de monet5. s'a facut cumparatura. In acela sens
neprecis sunt informatiile din 1414 si 1423, cand e vorba de uric
cu tot venitul 5)".
Ca aflarea barrului era relativ rara o arata un alt act din
ca. 1415, in care se vede un fel de schimb in natura : Voevodul (l
dou5. sate zugravilor Nichita si Dobre in schimbul zugravitului
a dou biserici 6).
drept c. alaturi de aceste mentiuni, insei abia dela 1415
inainte, avem acte care arata chiar intrebuintarea monetei in
i. Hasdeu, Archiva istoricd, I, 1, p. 118 (traducere). Giindisch, Urkun-

denbuch, IV, p. 79.
2. Hasdeu, o. c. p. 88 (rezumat).
3. In 1392 : sunt pro perperis X de Velachia, datis per eum in Velachia
cuidam nuncio pro Communi pro novis habendis, de racione Petri de Groto
bancheri de CLXXIIII perperi III, h. XII", laIorga, Ade si fragmente, III, 1, p. 3,
unde se spune taus c6. e vorba de monede bizantine" ; reproducere si in Iorga
Notes et extraits pour servir a l'histoire des croisades au X V-e sacle, I, Paris 1899,
P. 54.
4. M. CostIchescu, Documente e moldovenepi inainte de tefan cel Mare, I,
Iasi, 1931, p. 53 : H AR* HOAtHilltH H g- /1031H, IAHHO ipo ECT Atisal
lirrps HOISOAA, 4 ,1,p8ro Err KSHHAO IlAtIAHLIkCTII6 MH, adecii si
douit mori pe ap 0 2 vii, una care i-a dat-o Petru Voevod iar alta a
cumparat-O Vldicia mea", ib., p. 54.
5. 1414 (6922) Dec. 20, pentru panul Crciun Belcescu, crnia i se clan
doll& sate pe Prul Alb , uric cu tot venitul", trad. dir 1815, la Arhivele Sta-
tului, Bucuresti, Coii, pachet I No. I. 1423 (6932) Sept. 4, pentru un sat pe
Somuz uric cu tot venitul" (0y0HKI. C RSCIMS A0KOAOMS) ib., necata-
logat, orig. pergament. Ultimul e editat acum de D. P. Bogdan, Acte moldo-
venefti dinainte de 51e/an cel Mare, Bucuresti, 1938, p. 19-20.
6. Costachescu, o. c., p. 12I--122.
www.dacoromanica.ro
Ora. Astfel odata Domnul pune zaveasca 50 de ruble de argint

curat" pentru un sat dat mnastirii dela Homor 1) ; tot astfel
pentru hotar la So lca fixeaza zaveasca 8o de ruble de argint
curat" care, ceva mai jos, devin 8o de ruble" , fara specificare
de ce material s fie 2) ; dar in actul pentru hotarul dela Rotom-
paneti se vorbete de o suta de zloli ungureti" pui zaveasca 3).
Alta data mai e vorba de 6o de zlqi tatdreti" pentru anul 1424,
insa mentiunea e dintr'un document din 1497 Martie 8, dela
Stefan cel Mare, care antintete faptul 4).
Dar daca acestea sunt mentiunile pentru circulatia monetei
in interior, pentru relatiile externe avem mai vechi i mai inte-
resante referinte. Cea dintaiu informatie o avem din 27 Ianuarie
1388, in chitanta semnata de regele Vladislav al Poloniei catre Petru
Musatin, in care se spune ca acesta din =ma' ne-a imprumutat
patru mii de ruble de argint francesc 5)1'. Voevodul insa neputnd
sa-i dea suma intreaga, ii comunica la 10 Februarie acela an,
ca i-a dat numai trei mii de ruble franceti de argint, in acea
greutate cu care am inceput sa dam dela Luck 6)". Aceste ruble
clevin pentru Ivaco suma de bath ce tatal meu Petru Voevod,
a imprumutat" regelth 7). In privilegiul Liovului, numarul moue-
1. Id., ib., p. 116 : II p8sAll qucToro cospei.
2. Id., ib., p. 127 : OCklMIL AtcRerk pSsim lump* coespa, 9i Tipt
if ptisim, in 1418 Ianuar
3. Id., ib., p. 159 : CTO 30A0ThIX 0110pCKMr, in 1423 Aprilie 15.
Hasdeu, Archiva istoricd, I, 1, p. 153, arat ca la Romani amenzile penale
apartineau comunitatii nu fiscului", dupa un act din 1420 pastrat inteo
confirmare din 1568 a principelui Ziemowit de Mazovia.
4. Costchescu, L P. 167-168. Actul a stat la indemana lui R. Rosetti,
si nu e cunoscut lui Bogdan, Documentele lui 5M/cm cel Mare, Bucuresti 1013 ;
deci mentiunea se ia sub beneficiu de inventar. Tot Ca venit in moneta putem
considera si informatia actului lui Petru Musatin din 1384, prin care da. dreptul
de cantar Predicatorilor din Siret, Costachescu, I, p. 4 : quatenus libram seu
pensatorium" .
5. Costachescu, II, p. 605 : ilONCHt1HAlt HAM A THeihirk pSgrun
4. pAmckcitoro comp&
6. Ib., ib., p. 603 : r THCiAllt [plrgithl] *pamtcoro opEspa Ttiuk
EtCOMk WTO ECMH !HAWN MUTH WT dirgicH.
7. Id., ib., p. 619 : TENSIL WTOMII MOH WT1411 IbTps EGEKOM
f10361t1HA. Cu referire la aceeas suma, avem ins nlai tarziu in 1411, comple-
tares sumei de chtre Alesandru Vv. cu o mie de ruble de argint francesc",
pentru a caror rambursare Vladislav marturiseste ca. daca cumva nu vs fi ar-
gint francesc atunci sa le dam ruble litvane sau argint topit" sau se: platim cu
grosi, dui:4 cum va merge argintul francesc", adeca : GAHM( TSICAMO
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCUDATIA MONETARA LA ROMANI 31
zilor se adaoga cu. grivna, ceeace este marca, ea groi i o rublei

de argint 1)". In sfkit, in actul cu donatiile facute Doanmei
Ranga la, la despartirea ei de Alexandru, se vorbete de ,,ase sute
de duca0 de aur sau galbeni de aur ungureti", numiti i aceti
zloti", ceeace arata echivalenta acestor denumiri 2).
Alaturi de acestea sunt j altfel de mentiuni comerciale de
deosebita importanta. Astfel in 1382 se cunoate cea mai veche
transactie international a Moldovei. Neamtul Klepl, originar
din Cracovia ins cetatean in Lww, are legaturi cu un Zimmer-
mann din Siret 3). Apoi in 1385 un Hernic din Po Ionia da marfa
fierarului Henselm din Baia pentru patru pzine 4). La 1404 apare
gi scotul 5). In sarit la 1421 Nicolas Hecht din Baia las oraului
Lemberg averea sa de trei frci de Lemberg, pentru opere cari-
tabile ; banii trebue obtinuti dela concetateanul Wittram, ca-
986Mgl 4s11A3KCISOr0 Cfpfspa, 11: MI HI grAIT 4sp/h3KCKOr0 ClpfglId A

4181 AHTOIMCICKII prRAH AA Atgl M060 MITOI C4pfgp0; sau : Mid
RAHAATH mid rpoinnth no 91M 4spAUCK0 IcEpEspo nAem, id., ib., p. 640.
x. Id., ib., p. 63o-631 ; rpown, rpows, 0 : oAnnz omits comps,
La bibliografia lui CostAchescu, ib., p. 637, trebue adAogat B. P. Hasdeu,
islegopel moldovan sub Alesandru Bunul in Foaea de storia roman& I, Iasi, Anul
Unirei 41859], 13. 3-9, 17-29, 33-39, 49-57, cu atentA urmArire si a altor
izvoare. La editii deasemeni, in latineste, datat 1408, la Zubrzycki, Hist, miasta
Lwelwa p. 75-77, citat de Hasdeu
2. CostAchescu, I, p. 142 : IHICT COT SOAOTIAK AVICATOR A AHRO
merbunkix soitonix ornupackir = sase sute de ducati de aur sau galbeni
de aur unguresti", Alexandru Vv. se obligA si cAtre regele polon cu Inca vase
sute de ducali, i dacA nu va plAti acesti adevArati zl i ceilalti vase sute
de zloli adlogati" (HCTIIHMH 301%OTILIX ; H Amur npmunkIx WICTII
COT SOAOTKIK) atunc regele e liber sA ia dela negustorii moldoveni aceste
dousprezece sute de zlor (T11.IX AH4N4HI4A1T COT 30A0TkIX). Documentul
este tradus tot atunci i in latineste i acolo e vorba de sexcenta ducatos
anreos, aut lorenos rubeos ungaricales", vi de eisdem XII centis ducatis",
id., ib., p. 145.
3. Al CzoloWski, Pomnilei dziejowe Ludwa z archiwum miasta, I. Im6w
1892, p. 8, apud P. P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne a la M er Noire
au moyen pe, extras din Rev. !St. Rom., III (1933), Hucuresti 1n34. p. 5.
4. Crolowski, 0. c., p. 41. apud Nistor, Handel tend Wcendel, p. 12/ : "4
Schoch Groschen", monettl amintita i In 1406, cAnd se trimit douA cosuri cu zmo-
chine lui Alexandru cel Bun, in aceeas valoare. Schoch este sexagena, pe roma-
neste Fezina,Nistor, o. c., 1. C.
5. Hasdeu, Foaea de storia romana, I, p. 54 : quinque scotos seu decent
grossos", spud Nistor, o. c., p. /18.
www.dacoromanica.ro
32 AURELIA.N SACBRDOTEANIT
ruia ii fusese imprumut ati 1). Comertul cu Liovul e facut pi de

Romani, nu numai de straini 2).
In sens general avem o singura mentiune de operatiuni
baneti, in actul din 1400, al lui Ivwo i. \Take : punem cheza'Oe
i am rdscumpdrat" zice actul, pe Roman dela regele Poloniei,
rascumparare care nu s'a putut face decal cu bani, dela regele
atat de lipsit de bath 3). Existenta ortului, ca atestare documen-
tara, o punem la indoiala pentru aceasta vreme 4), dei trebue s
fie una dintre cele mai veclii monezi, de s'a putut impamanteni
vorba a dat ortul popei".
Acestea sunt mentiunile. Totu circulatia monetei era destul
de frecventa. Astfel cavalerului Guillebert de Lannoy i se furl
100-120 de galbeni langa Cetatea Allla 5), in ierodiaconul rus
Zosima tie al trebue sa plateasca vam5, la trecerea Nistrului,
care vama se imparte pe indoua cu Polonii 6),.
Dobrogea insa, atat de larg deschisa spre mare, era o piata
international, deci uncle circula in voe tot felul de monete, in
primul rand bizantine i. italiene 7). Insa nu cunoatem precis
pe mime nici una. Tinemtotu5 s amintim ca in tratatul lui Ivanco
Ifiul lui Dobrotici cu Genovezii, semnat in 1387, se prevedea o
1. Akta Grodzkie i Ziemskie, IV, p. 108-109, spud Panaitescu, o. c., p. 5.

si Nistor, o. c., p. 121.
2. Panaitescu, o. c., p. 6.
3. CostAchescu, II, p. 617 HOprIAIMS H 11181pliCHAII ICMO.
4. Id., ib., p. 627, actill german am 1404 Nov. i ai pargarului Ulrich si
vistiernicului Giurgiu atre Pabian judetul Bistritei, in care e vorba de 22 florini
unguresti P i oti (in orig. : 2 ung. Plor., I Orth"), intrucfit datarea ar fi mai
degraM 1504, trebue lisat la o parte.
5. Hasdeu, Archiva istori,d, I, I, p. 130 : paguba mea era de roo ping
la 12o de galbeni, afaxA de alte lucruri''. Ct. si C. C. Giurescu in Rev. 1st. Rom.,
IV (1934), p. 286-287.
6. Id., ib., II, p. 4), Zosima, care merge la locurile sfinte, ajungiind la
Nistru spune : ad fu trecAtoarea si granita moldc.veneascl ; din cealaltA parte
a Nistrului se pleIttFte pentru trecAtoareaMoldovenilor, iar de aceastA p arte marelui
duce litvan Vitold, adea totalitatea dArii se ia din partea din care se incepe
trecerea si apoi Moldovenii si Litvanii s -o impart pe juniltate'''. Dela locul
trecerii panA la Cetatea AlbA se merge pe teritoriul Nistrului cale de trei zile.
Hasdeu a publicat relatia dupl Saharoff, Skazanila Rugskago Naroda, Vol. II,
cartea 8, Et. Petersburg 1849.
7. V. Bibliografia numismaticei dobrogene la C. Moisil, Iintroducere In
numismatica Dobrogel, In 1878-1928. Dobrogea, cincizeci de ani de Weald romd-
neascd, Bucuresti, 1928, p. 145-156.
www.dacoromanica.ro
amend de 100.000 de perperi de aur dupa cursul din Pera 1).

Aceast suma ridicat arat5. ce sume frumoase puteau circula
acolo i ce organizatie fiscal buna trebue s fi fost, mai ales in
porturile dela mare, de se putea vorbi de o astfel de sum5. 2).
Am arAtat care au fost monezile care circulau in Ardeal.
La marcd tinem 55. scoatem in evident5. c era de dota feluri :
de aur pondus Polonie, spun documentele noastre 0 de
argint pondus de Rodna 0 ratio Scybiniensis, se spune in ace-
lea0 : fertunul deasemeni apare cu pondus cybiniensis i Ungarie,
iar groii ca bohemicales. Tot din aceleai documente gall de
monetele i valorile moneta amintite, apar : lotonul, ciful 0.
capetia 3).
In Tara Romaneasc5. circulau fertunii, perperii, duca0i,
banii, fiorinli, dinarii i probabil perperii de Valahia, ca monezi
si valori moue-M. In Moldova, in acela sens erau : grivna adic5.
marca, rubla, dotul, de diferite origini, grosul, ducatul sau galbenul
ori florinul i sexagena sau ezina 4). Care erau monezile, contem-
porane acestei vremi, gasite in tezaure, fie cl sunt mentionate
x. Tratatul e analizat de Baron Silvestre de Sacy. Mimoires sur un traild

/ail entre les Ginois de Pera et un prince des Bulgares, in Mmoires de l'Acad.
Royale des Inscriptions et Belleaettres, VII (1818-1822), Paris 1824, p. 292-318.
Cf. deasemeni N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei i CeWldtii.Atbe, Bucuresti,
1899, P. 54-55 ; C. R. Beazley, The Dawn of ModernGeography, III, Oxford, 1906,
P. 475 ; C. Moisil, Dobrotici si Mircea cel Bdtrdn, in vol. comemorativ Dobrogea,
P. 309 ; St. Nicolaescu, Despre perperi, trad. din bulgAreste dupA N. A. Munnov,
In Bul. Soc. Num. Rom., XIX (1924), p. 16.
2. De altfel &jar la Vicina se bAteau tnonezi de aur dup5. cum dovedeste
informatia care se referg la perperii dupa mAsura de Vicina", relevatA de G. I.
BrAtianu, L'HyPerpere byzantin et la monnaie d'or des rpubliques italiennes au
XIII-e .siecle, in Mlanges Charles Diehl, I, Paris 2930, p. 44.
3. Pentru lotho, A. Bartal, Glossarium mediae et intimae latinitatis regni
Hungariae, Lipsca 1901, dA, s. v. : dotnus numeralis, domus quae pecuniam
pendebat in usuin communitatis", 1 semiuncio" ; dupA Du Cange sesta decima
pars marcae". Ciphus : Ciphis vel allis vocalibus (rectius pocalibus) argenteis
ultra dues marcas argenti singulariter ponderantibus", la Bartel. Capetia sau
capecia, la fel cu sexagena, i cum igitur capetiae 14. uno auri floreno conti-
neantur. Singula = lis erat, vel 72/14 den. yel. obolis".
4. Asupra valorii lor i raportul dintre unele i altele, v. Hasdeu, Negoiul
moldovan sub Alesandru Bunul I. c., p. 54 ; Iorga, Istoria Romdnilor in chipuri
si icoane, III, ed. I, p. 212-226 ; Nistor, Handel und Wandel, p. 116-136.
v. si G. Zane, Sisteme monetare si monete principale din veacurile trecute, in Cer-
cetdri istorice, IV, /, 2928, Iai, p. 4, uncle se adaogA pentru sec. XIV, obolul,
grosii moldovenesti i bulgdresti.
Hrisovul. a
www.dacoromanica.ro
34 AURM.IAN SACERDOTEA.NU
sau nu in documentele amintite de noi, se poate vedea din abun-

denta materialului cunoscut. E destul sa spunem aici ca sunt
cazuri cand cunoatem Domnii numai dup monetele pe care
le-au batut 1). A evidentia aceea ce se gasete pe teren 0 a com-
pleta cunotintele noastre cu aceea ce nu se gase0e, e de datoria
izvoarelor scrise, in primul rand a documentelor care sunt tot-
deauna contemporane cu faptele inse0. De aceea credem c nu exa-
geram afirmand ca informatiile diplomatice sunt auxiliarul cel
mai pretios al numismaticei. De altfel numai prin ajutorul acestor
nformatii se poate preciza cursul valorilor 0 corelatia care exist,
dela timp la timp, intre monezi.
*
acum trecem la concluzia acestei comunicari. Poporul
roman a cunoscut banul, i-a vazut importanta 0 a facut larg uz
de acest mijloc expeditiv al schimbului, in evul mediu ea 0 acum.
Din antichitate Inca azul banului nu a incetat niciodata, caci
altfel nu s'ar putea explica nici acea creclinta populara, introdusd
fdra indoiala din vremi cu totul departate 0 pastrata in delungul
evului mediu intrucat cred ca e vorba de o practica pagana
adoptata de cretinismul medieval de a pune totdeauna un
ban in maim mortului pentru plata vamior pe care trebue sa le
strbata 'Ana la locul cel bun ce i se cuvine.
Atunci acest singur element, moneta, poate dovedi un lucru
foarte important pentru noi : poporul care a intrebuintat-o a
putut fi intr'un grad apreciabil de civilizatie pe de o parte, iar
pe de alta, Ca nu a fost niciodata un tinut nelocuit acesta pe
care il locuim noi astazi 0 acela pe care nu-1 mai locuim. Deci
acele mentiuni care pomenesc de terra deserta et inhabitata"
nu pot fi luate in intelesul de pustiuri, ocupate de oameni noi,
carora li s'ar datora totul acolo. Pretutindeni a fost cineva care,
neintrerupt, a putut da ceva in schimbul monetei ce primia2),
Aurelian Sacerdo teanu.
r. C. Xoisil, Monetele lui Radu I Basarab,l. c., si id., Monete vechi romd-
n,li., inedite sau pis/in cunoscute, in AAR. Mem. Sect. Ist., XXXVIII, 1915,
unde se d'a si bibliografia mai veche.
2. Comunicare la prima Congres de numismaticd fi avhelogie, fcut in
ziva de Vineri 20 Oct. 1933. La notele initiale s'au adaugat numai editiile de
documente aprute intre timp.
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR LATINESTI SI IN
LIMBI MODERNE DELA BIBLIOTECA CENTRALA
DIN BLAJ
MOTTO In starea actual& a tiintei nu
este muncA mai urgent decilt catalogul critic
al manuscriselor din diversele biblioteci".
(E. Renan, L'avenir de la science, p. 217).
1. Manuscrisele fatineti
1. Incipiunt meditationes Beatissimi Patris Augustini

Summi Doctoris Ecclesiae. Pergament-ligatum, format mic,
in octavo. Are sigiliul lui Timoteiu Cipariu. E scris cu caractere
unciale, executate artistic. Are 394 de pagini. In afar de textele
augustiniene mai contine i rugAciuni ale Sfntului Toma din
Aquino, Bonaventura, Atanasie, Ambrozie i Beda Venerabilul,
precum i textul Simbolului Apostolic, al Simbolului din Misa
Latina' (Niceo-Constantinopolitan), Simbolul Atanasian (Qui-
cumque vult salvus esse), Imnul Te-Deum, cu titlul Hymnus
S. S. Ambrosii et Augustini, Hymnus in Coena Domini 0 se in-
cheie cu o ruggciune a lui Beda Venerabilul. Pe prima paginl
o litogravur minunat a literei D (dela cuvntul Dominus).
Sunt 0 in text initiale cu infloritmi.
2. Codice latinesc. Un ligatum cu mai multe feluri de
scrieri, ce par a fi din diverse epoci. Stint culegeri de sentinte,
scrise pe diferite feluri de 'Artie. Are format mic, in 16. Are in
total 446 de pagini.
3. Cinosura seu Dictionarium Juris Hungarici. Aucthore
P. B. 1785. E legat in piele. Pe foaia de fitlu citim c e copie si
urmAtoarea not latina : Nr. 11052/785. Vienna 16 Aug. 1785
e Cons. Minis. Sua Mattis. Imprimi vetatur. Ii Korinzky. Secret.
www.dacoromanica.ro
36 IOSIP E. NAGHIII
Minis." Are 494 de pagini. Pe ultima pagind citim Finis,

Gloria Patri et Filio et Spiritui Sancto. Descriptum Pestini 7-
ma Iunii. Anno Domini 1727."
4. Matiuscris fie pergament. Are sigiliul lui Timoteiu
Cipariu. Lipsete inceputul. Are 303 pagini. Cuprinde fragmente
din Breviarul Roman.
6. In Sacram Theologiam Moralem. Introductio et Pro-
legomena. Are 353 de pagini, plus un adaos. De subjecto
Baptismi de 44 Pagini. Pare a fi un curs universitar de mo-
raid. M. B. SS. T.9.
5. Tractatus Theologicus de virtutis et sacramento peni-
tentiae. Are 292 pagini, scrise mgrunt. B. B. SS. T.
7. In nomine Domini. Amen. Incipit Tractatus Theologicus
de Jure et Justitia. Sub R. P. Iucundiano Ambruo, Ord. Min.
S. P. A. Franc. Str. Obs. Prov. Transylv. S.R. Stephani... S-a
Theologiae Lectore Ordinario Anno 1754 M. Martii.
Hic Liber est meus. Testis est Deus, etc. Are 282 pagini.
8. Tractatus primus contraversisticus : a) De Ecclesia
Christi militante et ejus Capite. Are 20 pagini. Urmeaz'a : b)
Dialectica seu Logica Minor. Auctore Reverendo Patre Michaele
Szalbek. Anno 1743. Institutiones Dialecticae seu brevis in,
Philosophia Aristotelis Introductio. Prolegomena. Quid sit dia-
lectica, quod ejus officium. Are 270 p.
9. Dialectica para la pagina 112. Urmeaz5. Philosophia
rationalis directiva intelectus humani sive Logica ad mentem.
Authoris sui Principis Philosophorum Aristotelis. Ab admo-
dium Reverendo Patre Michaele Szegedi secundum jam philo-
sophia cursum docent dictata. Anno Salutis reparata I74IpAn
la pagina 598.
10. Phisica particularis. Contine diverse retete medicale.
Are 309 p. (Sunt multe pagini libere).
11. Tractatus in physicam universalem in octo libros
Aristotelis. Are 720 p.
12. Epistola de jejunis Ecclesiae Graecae Orientalis ex
lingva Daco-Romana seu valachica in latinam traducta. Are
137 de pagini. Pn la pagina 121 e despre post. thmeaz foi
libere pan' la pagina 135. Pe paginile 136-137 gAsim o not.
S. Scriptura in Levitico lib. 10.
r. Ms. B. SS. T. = Monasterium Balasfalvensis Sanetissimae Trinitatis.
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BLAJ 37
13. In sac. C. Monasterii Sanctissimae Trinitatis. Trac-

tatus de Angelis Beatitudine et actibus humanis disputatio
prima de existentia, essentia et intelectu Angelorum. Are 257
de pagini. La sarsit scrie : 26 Aug. 745", ceeace inseamna ca
a fost copiat in 1745.
14. Logicometaphysica seu Tractatus de arte vivendi
ad methodum Aristotelis explanata per admodum Reverendum
Patrem Stephanum More, Societatis Jesu, AA. SS. Th. Phylo-
sophiae Doctore ac in Logicam Professore. Foaia de titlu e execu-
tata cu multa arta. E precedata pe o alt foaie, tot artistica', ce are
.i. versuri latinesti i o inscriptie, dar sunt in buna parte mncate
de soareci. Are 360 pagini numerotate, plus cuprinsul, de cloud
pagini. Inceptam hanc Logicam Quinta Decembris. Ter-
minavimus 17 julii." Anno 1750".
15. Libri Tertii Institutionum. Termio juscompletitur.
Titulum primum. De haereditate quo ab intestato. Titulum
secundum. De legitima agnatorum successione. Titulum tertium
De sancto Tertulliano. Titulum quartum. De senat. Orpshi-
tiano. Titulum quintum sextum, septimum. Titulum nonus. De
asigna. Lib. Titulum decimum. De possessione bonorum. Titu-
lum undecimo, duodecimo, tredecimo. De successione ab intest.
sec. Titulum quator decim. De obligationibus. Titulum quin-
decirno. Quibus modis recontract. oblig. Titulum sexdecimo.
De verborum obligationibus. Partem tituli 22-di. De litterarum
obligat. Titulum 23. De oblig Titulum 24. De emption. a ven.
Titulum 25. De lo. Titulum 26. De Societate. Titulum 27. De
mandato. Titulum 28. De obligationibus quo et quasi. Titulum
29. Perquas personas nobil. obligas ? Titulum 30. Quibus modis
tollitur. Are 16i pagini.
16. Patrologia. Pars practica. Are 136 de pagini.
17. a) Constitutiones Inclytae Sedis. Pe ultima pagina
este o poezie lating despre regele religios, cu traducere
ungureasca. Articolele de lege sunt in ungureste. Are 58 de pagini
b) Articuli interimales de Anno 1792. Extractus. Are 120 de
pagini.
18. Problemata Feketeiana. Anno 1770 conscripta Tyr-
naviae. Joannes Sinkai de Eadem. Are in total 256 pagini.
La pagina 281 gasim semnatura Joannes Sinkai de Eadern
rnp. Tyrnaviae Anno 1770, Juris Patriae primum annum au.-
ditore mp. La pagina 283 incep excerpteleexopere Gregoriano,
www.dacoromanica.ro
38 IOSIP E. NAGHIU
Anne) 1769 Diebus Iu lii. I,a paginile 305-306 o petitie lating

din 1671. Urmeazg ruggciuni ungureti ale lui Rakoczi, un ta-
blou genealogic al nobililor din vechea Ungarie, o petitie latind
i apoi o poezie romaneasca in stil popular (p. 317-325), iar
la pagina 326 notite latineti despre familia Corvinetilor.
19. Historia Eclesiastica Periodus 3-0. A Caro lo M. usque
Gregorium 7-mum sive ab anno 800 usque ad annum 1073.
164 p.
20. Introductio in Technologiam. Pe prima paging
gsim o notg, Insumptus Catalogo Libr. Monast. Stsimae
Trinitat. Balasfalv. per Benedictum Foggarass. donatus tan-
quam proprius. 1807. Are 252 p.
21. Selecta es Lucii Am. Seneca Operibus Sententia.
p. 1-16o. Pang la pagina 194 stint foi libere..La pagina 195
incepe Selecta res et sententiae ex Joenne Stobreo quasidem.
collegit et thesauris Graecorum quorum aucthores circiter 250
citat i tine pang la pagina 233. Dupg mai multe foi libere
incepe o noug numgrgtoare in care sunt : Selecta ex Horatio
Carmina, quae cum alter sententiarum gravitatem moralem
insuper doctrinam et pulcherrimas ad vitae usum spectantes
expressiones contineant unitibus et legenti delectation. p. 1-14.
Selecta ex Publii Virgilii Maronis operibus Carmina. p. 14-16.
Selecta ex Decio Iunio Juvenale Satyra. p. 16-22. Selecta ex
Aulo Persis Carmina p. 23-24. Selecta ex Claudiano Carmina
p. 25-26. Selecta ex Lucretio Caro Carmina p. 26-27. Select&
ex M. Armeo Lucano Carmina p. 27, Ex Marci Manilli Lib. p.
27-29. Selecta ex Ovidio Carmina. p. 30-54. Selecta ex Albio
Tibullo, Sexto Aurelis Propertio, u. Valerio Martiano Epigra-
mata, ex Cornelis Gallo Carmina de Senectute, ex libro 90 prae-
ceptorum moralium Catonis Carmina, ex Odis Horatianis Car-
mina, ex diversis poetis p. 44-59.
Elementa Arithmeticae, numericae. p. 1-57. Urmeazg
foi libere, apoi Nomina et cognomina Rethorum Balasfal-
vensis Anni 1781. La sfarOt pe 5 pagini e Tabula seu Norma
Aureor juxta recentissimum valorem computandotum.
22. Historia Transylvaniae (Trateazg de pe la woo pang,
la i8o0). Are 256 pagini.
23. Brevis Valachorum Transylvaniam incolentium his-
toria in qua populi Valachici in Transylvania status civilis et
ecclesiasticus, profani item ac Sacri Ritus praecique vero TInionis
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANDSCRISELOR DIN BLA J 39
cum Romano-Catholicis inde ab anno 1698-0 adtentatae et

ad praesens usque tempus magno nisu, variis modis procu-
rantae momenta enaratur ac exhibentur. Auctore Petro Bod
de Felsti-Tsernaton, Verbi D Ministro. Copie fcut in 1890,
dupa manuscrisul original Orator im Biblioteca Muzeului din Cluj.
Are 558 pagini, plus trei pagini in cafi sunt inirati Series
Instrumentorum in negotio Unionis Valachorum.
24. Jus canonicum. Pare a fi curs universitar. Are 194 pag.
26. Prolegomena Theologiae Moralis. Pare a fi curs uni-
veisitar. Are 224 pagini.
25. Historia Ecclesiastica per Nicolaum Hulle. 1824,
26 Februarie." Are 142 pagini.
27. Tractatus de beatitudines, Actibus Humanis et
Angelis. Are 196 pagini. La sfarit sunt literile : M. B. SS. T.
28. Tractatus Theologicus de Misterio Incarnationis.
La sfarit citim data Die 28 Augusti anni 1745, apoi literile
M. B. SS. T. Are 207 pagini. Doua volume. Volumul 2 are
243 de pagini. B tot din 1745.
29. Compendium Logicae Minoris sett Dialectia sum-
matim sub auspiciis Verbi abbreviati ad usum et utilitatem.
Rosiacae juventutis que his studiis ama intuitur Collegio in
orthodoxo Collegio Ilesquiensi Augustissime Imperatricis Cathe-
rinae Alexiandis. Anno Domini 1726 Die 7. Septembris M. B. SS.
T. Are 568 pagini.
30. Triennalis cursus philosophici annus primus. Are
820 pagini.
31. Phaebus Triangularis, Anno quo salutem humanam
...ilhistravit 1722 16 Noemvris M. B. SS. T. La inceput e un
desemn simplu dar interesant al Sfantuhii Ioan Hrisostomul
cu inscriptie romneasca". Are 239 de pagini. Urmeazd Oratio
im promulgatione scholar. dicta. p. IIoo. La pagina 101 in-
cepe Narratio de Coronatione Serenissimae Imperatricis Ros-
sorum Catharinae Alexiaclis p. 101-103. Urmear De con-
firmatione p. 1-141. 0 fabula p. Ibo Praxis p.
1-132. Varia (note) p. 1-102.
32. Tractatus in Physicam particularem disputatio
p. 1-803. La p. 807 incepe Tractatus Ethicus in Libro Duum
Ethicorum Aristotelis. De Virtutibus Proemium 'Ana la pa-
gina 864. B scris Claudiopoli, Die 16 Iunii Anno 1724.
www.dacoromanica.ro
40 IOSIF E. NAGHIU
33. Jurisprudentia Natalis. Donum A. R. D. Gabrielis

Ferentzi Parochi Musinaiensi de anno 1836. Are 399 p.
34. Antiquitatum Graecorum praecipue Atticarum bre-
vis descriptis. Are sigiliul lui Timoteiu Cipariu. Are 633 pagini.
35. Tractatus canonicus. Pars II. De rebus Ecclesiae.
Are 182 pagini.
36. Per ipalon sive tractatus brevis de rebus... Ex prae-
lectionibus admodum Reverendi ac Doctissimi Societatis Jesu...
Alexius Szereday de Szent- Haromsag AA. physice auditor, nee
in Bacalareus formatus. Are 436 pagini.
37. Tractatus theologicus de peccatis gratia et merito.
Pare a fi curs universitar. Pe prima pagina citimMonasterii
Balasfalvensis Sanctissimae Trinitatis. Are 226 p.
38. Collegium logicum in logicam contractam Johannis
Gaubergii a Viro Celeberrimo Iacobo Ode A. L. M. Philosophiae
et SS Theologiae Doct. Proffessore in Academia Trajectina illius
Facultatis ordinario, hujus vero extraordinario habitum. La
sfarit citim 20 Iunii 1729. Are 514 pagini. (Biblioteca Cipariu).
39. Collegium physicum a Viro Celeberrimo lacobo Ode
A. L. M. Philosophiae et SS. Theolog. Doct. illius Facultatis
Ordinario hujus vero extraordinario in Academia Trajectina
Professore in Philosophiam Naturalem a se conscriptam habi-
turn. E din bibloiteca lui Timoteiu Cipariu. E din 1729. Are 534
pagini.
40. Collegium in antiquitatis Romanas secundum bre-
vem casum descriptionem Petri Burmanni a Viro Celeberrimo
Arnoldo Drakenborch I. U. D. et histor. ac eloquent. in Acad.
Traject. Prof. Ord. habitum. B din 1730. A apartinut lui Timo-
teiu Cipariu. Are 720 pagini.
41. Collegium in antiquitates graecas secundum descrip-
tionem casum brevem Lamberti Bos a Viro Celeberrimo Tibelio
Hemsterbuis habitum. A apartinut lui Timoteiu Ciupariu. E din
8 Iulie 1731. Are 355 pagini, plus un Index locorum de 5 pagini.
42. Observationes in Proverbia Salom. in Zachariam
et in Hoseam... Excerpte ex ore Celeberrimi Alberti Schultens...
per Ladislaum Ts. Revyi aut potius per Demetrium Veres de
Dahok. A apartiunt lui Timoteiu Cipariu. Are 620 de pagini,
plus Voces Hebrae in hoc Mss. dilucidato.
43. Collegium Theologicum juxta fundamenta Theolo-
giae Didascalicae a Johanne Melchioris concinata a Viro Cele-
www.dacoromanica.ro
CATALOGUlt NIANUSCRISELOR DIN BIAJ 41
berrimo Johanne Van den Honert SS. Theologiae Doct. ejus-

clemque Facultatis in Academia Trajectina Professore ordinario
habitum. E din colectia lui Tirioteiu Cipariu. A fost scris in
23 Iunie 1730. Are 812 pagini.
44. Collegium Typicum juxta institutiones Theologiae
Typicae proprias a Viro Celeberrimo Johanne Van den Honert
SS. Thelo. Doct. ejusdemque Facult. in Acad. Traj. Prof. Ordin.
habitum. E din colectia lui Timoteiu Cipariu, scris in 24 Iunie
1729. Are 843 pagini, plus un Index locorum de trei pagini.
45. Collegia Propheticum juxta Institutiones Theologiae
Propheticae proprias a Viro Celeberrimo Johanne Van den
Honert, SS. Theol. Doct. ejusdemque Facult. in Acad. Traj.
Prof. Ordin. habitum. A fost scris in 23 Iunie 1780. A apartinut
lui Timoteiu Cipariu. Are 764 pagini, plus un Index loco-
rum de patru pagini.
46. Collegia philologica et practica ultrajectensia. Viri
Carissimi Hieronymi Van Alphen SS. Th. D. et in Acad. Tra-
ject. Prof. Pub. Ordin. Specimen analyseos philologico exe-
geticae. A apartinut lui Timoteiu Cipariu. A fost scris in 24 Martie
1731. La pagina 75 incepe o alt lucrare :
Viri Carissimi Hieronimi Van Alphen SS. Th. D. et
in Acad. Traject. Prof. Pub. Ord. Institutiones Practicae de cura
animarum." La p. 95 incepe Methodus Concionandi in Fabulis
Analyticis proposita. La 247 incepe Commentarius in me-
thodum concionandi conscriptam a Salomone Van Til.
Are 704 pagini.
47. Collectanea Theologica in variis exegesiis systemati-
cis ad ductum vaiiorum habitis praecipiti calamo chartis illita
in Ultrajectina et proningana Academia. A fost scris in 22 Iunie
1729. A apartiunt lui Timoteiu Cipariu. Are 704 p.
48. Collectanea mathematica, physica et phylologica
Ultrajecti et Groningae sublata. Collegium.geometricum a R. D.
Petrus Van Musschenbrock in Elementa Geometriae Andrea
Tacquet habitum. A apartinut lui Timoteiu Cipariu. Are 826
pagini.
49. Commentarius in Joh. Melchioris Verdries Phy-
sicam a Viro Celeberrimo Nicolao Ergelhard Phil. Doct. ejusdem-
que et mathemathum Proffessore Ord. in Acad. Grom. Omland.
in calamum dictatus. Introductio in universalem philosophiam.
www.dacoromanica.ro
42 IOSIP U. NAGHIU
Explicationi phisice Jo. Melch. Verdmiet. praemissa. A apar-

tinut lui Timoteiu Cipariu.
Are 830 pagini.
50. Dictata Theologica. P Antonii Driessen SS. Theol.
Doct. eo Profes. Commentarius in Tractatum suum qui inscri-
bitur lumen et doctrina Scripturae. S. A fost scris in 20 Iunie
1732. E din colectia lui Timoteiu Cipariu. Are 688 P. La sfa'rit,
Theologia Universa per tabulas analiticas.
51. Dictata et excerpta singularia. Viri Clarissimi An-
tonii Driessen SS. Th. D. et in Acad. Groning. Prof. Pub. Ord.
Tractatio de Reditu Salvatoris ex coelo. A apartinut lui Timoteiu
Cipariu. Are 682 pagini.
52. Dispositio analytica quarundam Apostoli Pauli Epi-
stolarum a Viro Celeberrimo Antonio Driessen SS. Theol. Doct.
ejusdemque Facult. in Acad. Gron. Prof. Ordinario in Cala-
mum dictata. Contine : 1) Diatribe de argumento, scopo, ratio-
ciniis rationorum vi et nexem in sing. bis Eplis. Aplicis.
2) Christus seu Rex eo Sacerdos super Throno sive verus Mel-
chisedecus ex. Heb. V ss. eo VI, 20, VII. Psal. C. X. Demon-
-
stratus a C. A. Driessen. 3) Cl. A. Schuloens Commentatio ad
Hol. II et III. La srarit gAsim data 12 Mai 1732. Are 702
pagini.
53. Collegia exegetica ultrajecti Igroninge in calamum
dictata. Comentariu de David Millio. Are 698 pagini. Din co-
lectia Cipariu.
54. Fragmenta historico- chronologico Groningana. Viri
Antonii Driessen SS. Th. D. et in Acad. Groning. Prof. Pub.
Ordin. Commentarius ad Fabulam Historico-Chronologicam,
Theologiae, Jure Revel Subnexam. Are 706 pagini. Din colectia
Cipariu.
55. Historia universalis a Celeberrimo Viro Petro Bur-
manno ela' borata ad filum Horatii Turselini descripta per Sigis-
mundum Pap Szathmari Tomus Primus. Are 637 pagini. A
apartinut lui Timoteiu Cipariu.
56. Hist oria Vniversalis a Viro Celeberrimo Petro Bur-
manno elaborata ad filum Horatii Turssellini descripta per
Sigismundum Pap Szathmari Michaeles Patrem Tomus secundus
Anno 1731. Are 658 pagini. E din colectia lui Timoteiu Cipariu.
57. Historia Universalis a Viro Celeberrimo Petro
Burmanno elaborata ad filum Horatii Turssellini descripta per
www.dacoromanica.ro
CATADOGUI4 MANUSCRISELOR DIN BIAJ 43
Sigismundum Pap Szathmki Michaelis Patrem, Tomus Ter-

tius. p. 1-293. Urmeaz un indice de 36 pagini, cateva file
goale, apoi cloud pagini de note nernteti i ungureti. Urmeazd
Collegium psysico-geographico-politico-medico-theoretico ex-
perimentale traditum a Viro Magnifico argue Celeberrimo
Dno Friderico Hoffmanno Facultatis Medicae V. V. Seniore
Anno M. D. C. C. XXX. (pag. 1-23). Urmeaz cateva pagini
libere, apoi note latinesti. E din colectia lui Timoteiu Cipariu.
58. Tractatus de Deo Trino. A fost scris la Roma in 1740.
Are 464 pagini.
59. Theologia Dogmatica. Lipsete i inceputul i sfAr0.-
tul. Sunt in total 530 p.
60. Sumaria pretentionum Dominorum Saxorum vel
Controversio de negotio Portarum Descriptio et quae Dominis
Samuelis Keresztsy et Stephano Apor, loco institutionis esse
possint de anno 1692, 27 Iunie. Are 211 ragini d.e documente
despre Sa0. i Armenu. A apartinut liu Cipariu. Are 221 p.
61. Psaltire latin, scris pe pergament, cu caractere
unciale. Are 264 pagini. Lipsete i inceputul i sanitul. A apar-
tinut lui Timoteiu Cipariu.
62. Institutiones... sive compendiam in phisicam Aristo-
telis Introducencli. E din 1704 scris de loan Constantin, alunm
la Institulul Pazmanian. La inceput citim : Monasterii SS.. Tri-
nitatis. Are 362 pagini.
63. Tractatus Theologici de virtute et Sacramento Poe-
nitentiae. Z dinM. B. SS. T. Are 504 pagini.
64. Physica generalis seu tractatus zdus( !) Philosophi-
cus. Ad mentem Aristotelis et Doctorum Societati Jesu explanatis.
Are sigiliul .M. B. SS. T. Sunt 436 pagini.
65. Libri primi Institutionum. Termio primus. Corn-
plectitur : De justitia et jure, De jure naturali gentium. Are 187
pagini.
66. Cynosura Juris Decreti Tripartiti Werbtzii cum
notis in usum proprium Francisci Kiblinga R. D. C. de Loven...
R. Tabula Regia Trann. Assessoris referentis A. 1786 complicata
et superioribus an. congeta. Are 381 pagini.
67. Fundationales Capitulu Bobbiani. Documente despre
Capitolul din Blaj dela 1807 pada la 1855. E scris de Cipariu.
Are 93 pagini.
www.dacoromanica.ro
44 IOS1P E. NA.GHIU
68. Sumula Canonistica in Librum jurum secundum

Gregor. Nov. Pontif. Maxim. Are 308 pagini.
69. De Pontificis Septimi Saeculi. M. E. de Honorio
et Martino. Are 128 de pagini.
70. Introductio generalis in Libris Novi Federis. (pAna
la pagina 136). E copiat in 1822. Dela p. 137 incepe Introducerea
speciala. La pagina 275 semneaza Simeon Doria, primi anni
theologus 1820. Mai jos N. Densuianu noteaza in 1879 Hic
fuit meus Pater. La pagina 276 gasim o nota greceasca.
71. Excerpta ex Historia Eccelesiastica. Ex Historia
Primi Saeculi. Paragraphus Primus. De Sancto Petro. Are 15o
pagini. Lipsete sfarOtul.
72. Testamentul lui T. Cipariu (patru variante i co-
diciluri).
72 a. Flores phrasium ex Pantheo Mytuo excerptii De
origine Bolatrio. Are 116 pagini. Sunt i texte ungureti.
73. Dialectica. Are 435 pagini. 0 figura artistica re-
prezintnd impartirea tiintelor dup Porfirie.
74. Ex Historia Ecclesiastica. De jejuniis Montanista-
rum et Arianorum .Are 102 pagini.
75. Breviarium Romanum. Din colectia lui Timoteiu
Cipariu. Are 622 de pagini.
76. Krsi. Historia Hungariae. Vol. III. Din colectia
lui Timoteiu Cipariu. Are 552 pagini.
77. KrOsi. Historia Hungarica. (r000-1457). A apar-
tinut lui Timoteiu Cipariu. Are 65o pagini.
78. Fragment dintr'o colectie de canoane. E scris cu
caractere unciale, pe hartie foarte find. A apartinut lui Tiinoteiu
cipariu. Are 30 de pagini.
79. Compendium Bibliothecae Concionatoriae, in quo
de Virtutibus, de vitiis, Sacramentis, novissimis aliisque simi-
libus materiis in Ecclesiastica Cathedra tractari solitis, selecta.
Are 440 de pagini. E compactat impreung cu o carte romaneasca
a lui Samuil Micu Propovadanii sau invataturi la ingropa-
ciunea oamenilor morti. Acuum de Preotul Samoil Micu Clainnu
de Sadu facute. Cu bunavointa celoru mai mari. Tiparitu-s'a in
Blaju. Cu tipariulu Seminariului, 1784.
80. Coneordant Biblica. Lipsesc foaia de titlu i pri-
mele dou'd pagini. Incepe la pag. 3 cu cuvntul Deus omnia
regit Are 483 de pagini. Pe ultima pagina scrie cu alt cerneala
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRIMOR DIN BLAJ 45
Scriptus est anno 1798. Paulus Simon, praefectus et rector,

Urmeaza primele 18 ragini nenumerotate din Index.
81. De vita et honestate clericorum. Are 24 de pagini.
E scris cu caractere unciale. A apartinut lui Timoteiu Cipariu.
Are 28 de pagini.
82. Selecta res et Testimonia ex diversis SS. Patribus
quae et meditationibus et exortationibus et cincionibus pulcher-
rimas et ut ilissimas mat erias suppedit ant. Anno 1783. tvidilicet
S. Dorotheo Joanne Cassiano, S. Bernardo, S. Ephrem Syro.
Tomus secundus. Are 2109 pagini scrise. Mai sunt multe pagini
liber e.
83. Miscellanea quae complectuntur articulos diaetales
privilegia, decreta, supplices libellos, et alia acta in negotiis ad
Romanos Tranniam incolentes pertinentibus emanata. Are sigiliul
lui Ioan M. Moldovan. Are 430 pagini, plus 6 pagini de Indice.
84. Extractus Cseicijanus, Ex inscriptis Joannis Czin-
kora, jurista Tyrnaviensis. 1772. Are 390 pagini.
85. Humillimae reflexiones. Diplome imparateti. Pe
prima pagina citim : In nomine Domini. Natus ad. quarta Apri-
lii 1738 veteri stilo. Soror Eva, quinta Feb. 1739 Frater Nicolaus,
Octava September. 1741. Are 320 pagini (sunt i foi libere).
86. Protocolum Dietale pro anno 1737. Are 363 pagini.
87. Aprobatae Constitutiones Regni Transylvaniae et
partium Hungariae eidem annexarum, ex articulis ab anno mille-
simo quingentessimo quadragessimo, ad praesentem huncusque
millesimum sexcentessimum quinquagessimum tertium conclu-
sis, compilatae. Ac primum quidem per Dominos Consiliarios
revilae, tandemque in generali Dominorum Regnicolarum, exe-
dicto Celsisimi Principis D. D. Georgii Rakoci, Dei gratia Prin-
cipis Transylvaniae, Partium, regni Hungariae Dni et Siculorum
Comitis, sec. Dni eorum Clementissimi, in Civitatem Albam
Juliam ad diem decimum quintum mensis Januarii Anni praesen-
tis congergatorum, conventu, publice relectae, intermixtis etiam
Constitutionibus sub eadem Dieta editis. Claucliopoli. Impressit :
Michael Szentyel Veres- Egyhazi 1677. Are 335 pagini. Dupg
5 pagini libere urmeaza Complitatae Conctitutiones Regni
Transylvaniae et Partium Hungariae eidem annexarum. Ex
articulis ab anno millesimo sexcentesimo quinquagesimo quarto
ad praesentum huncusque millesimum sexcentesimum sexagesi-
www.dacoromanica.ro
46 IOSIF E. NAGHIU
mum nonum conclusis excerptae. Claudiopoli. Apud Michaelem

Szentyel Veres-Egyhazi. 1671. Are 166 pagini.
88. Procesus super bona deficientis et translatis eorun-
dem in Fiscum dein donatio jacta per Principem Georgium RA-
kotzi joanni Kemeny. 1780. Are 665 pagini. La sfars'it e o copie
a sigiliului. La sfarsit 5 pagini nenumerotate Errata-correcta.
89. Diarium naturalium Perceptionis Domini Kuttensi
pro anno 1830 a prima Januario. p. 1-52. Dupg mai multe pagini
libere urmeazg alte 14 pagini ; dupg alte foi libere mai sunt 7
pagini scrise.
90. Instructio pro Gubernatore Nostro Transylvaniae
Leopoldus Divina favente Clementia electus Romanorum Im-
perator semper Augustus, pang la p. 122.1.Trmeazg Casus recen-
zendi in opibus per resolutionem Decreta R. seq diaetaliter, dela
pagina 126 pang la 132. Dela pagina 133 incepe S. Stephani
regis et aliorum Regum liungariae Decreta circa acceptionum
exteriorum et nutrimentum hospitum. S. Stephani Regis et alio-
rum Regum Hungariae Decreta circa jura et imunitates celestas
tiarum personarum in Hungaria pang la pagina 267.
91. Compendium Legum Transylvanicarum dela pa-
gina I pang la pagina 98 unde incepe Poenales Transylva-
norum Leges scrise in 1725 . Are in toral 314 pagini.
92. Aritculi Dietales ab anno goo usque 1630 sub natio-
nalibus Transylvaniae Principibus conditi. Tomus II. Are 356
pagini.
93. Articuli Diaetales ab anno 1630 usque 166o sub
nationalibus Transylvaniae Pricipibus conditi. Tomus III. Are
331 pagini, plus o multime de pagini libere.
94. Articuli Diaetalis ab anno 166o usque 1690 sub na-
tionalibus Transylvaniae Principibus conditi. Tomus IV-us. Are 468
p. (+p. libere.).
95. Projectum juris criminalis transylvanici. Are 185
pagini. (+ foi libere).
96. Acta Diaetalia anno 1757. Are 311 pagini, pluf un
Indice de 29 pagini. Donatg, de Ioaniu Germanu, preotu rom. gr.
cat. in V. Cgmarasiu. 1893. 3/5V.
97. Acta de Capitulo erigenda ab anno 1802 usque 1807
quod erectum est. Cuprinde 174 de acte, scrisori si documente
bobiene din Blaj.
www.dacoromanica.ro
98. Colectio. Acte si documente din secolele XVIIIXIX.

Cuprinde si o tipriturA ungureasca din 18o2 Extractussa
(CU NI. 6192).
99. Pars posterior sine specialis Magni Transylvaniae
Principatus cognitio specialis. Are 666 pagini.
100. Liber secundus de Terra Sicullorum caput I De
Sicullorum Terra. Are 708 pagini.
101. Selectae res testimonia ex operibus S. S. Joanni Cli-
maci, quod cum orationii mentali sive meditationi turn vero exor-
tationibus et concionibus plurimum inferiore prossunt. Collecta
Anno 1783. Prefatiuncula in Opera S. Joannis Climaci, alias
cognomento jam Sinaitae, jam Scholastici, qui fuit abbas S.
Montis Sinai. Tomus primus. Are 399 pagini.
102. Acta Fundationes Excellentissimi, Illustrissimi ac
Reverendissimi Domini, D. Joannis Babb de Kapolnok Monostor,
quondam Episcopi G. Catholicorum Fogarasiensis, Sacrae Ce-
saro-Regiae et Apostolicae Majestatis Consiliarii Actualis Intimi
Ordinis Leopoldini Commendatoris, ad plures pias causas spe-
cifice in sublevamen sui Cleri factas, nec non Excellentissimi
D. Georgii Major pariter Episcopi quondam Fogarasiensis, prout
et quorundam privatarum nonnulla substantiae Cleri cona-
massata pia legata, continentia ex Archivis respectivis collecta
in ordinem redacta ex genuine descripta Blassi 1838. Per Basi-
lium Ratz. Canonicum Lectorem. Are 326 de pagini.
103. Acta et documenta. 1283-157o. Cuprinde 142 do-
cumente.
104. Collectio operum miscillaneorum Excellentissimi
Comitis Joannis Lazar L. Baronis de Gyalakuta Sacrae Caesareo-
Regiae et Apostolicae Majestatis Status et Excelsi Regni Gu-
bernii Consiliarii, utrobique actuali intimi, nec non Inclytorum
Statuum et Ordinum Trium Nation= Principatus Transylvaniae
Praesidentis et Supremi pereundem M. : Principatum Venator
Regalium Magistri duae quindem reliquis majori ex parte deper-
ditis, salva, ne exemplo socior dispersa perirent ab interitu vin-
dicantur. Anno Domini M. D. C. C. L XXI, Cibinii. Are 214
pagini. Volumul cuprinde mai multe poezii latineti in legatur
cu evenimentele din Ardealul secolului al XVIII-a. Din cuprins
remarcm Anno 1756 joannes C. Lazar admodum Reve-
rendo et ad S. Basilium Canonico Gregorio Major S. P. D. (p.
79-81). E vorba de Episcopul Grigore Major al Blajului.
www.dacoromanica.ro
48 IOSIP E. NAGHITY
105. Articuli Diet ales ab anno 1540 usque 1600 sub

Nationalibus Transylvaniae Principibus conditi. Tomus I. Ate
451 ragini, plus foi libere.
106. Collectio. Manuscrisul contine reprezentatiuni de
ale nobililor, sentinte 0i decrete rege0i de sub Carol si Iosif a/
doilea. Extrase din actele dietale i alte lucruri insemnate pentru
istoria Austriei 0 a Ardealului. Are 436 pagini, plus un tablou
statistic.
107. Articuli Diaetales ab anno 1690 usque 1707 sub
nationalibus et subseque usque ad annum -1733 sub Austriacis
Transilvaniae Principibus conditi. Tomus V-us. Are 244 pagini
(plus foi libere).
108. Adnotationes ex operibus variorum auctorum in
omni scientiarum genere discutationum excerptae oh anno 1847.
E impartit dupa literele alfabetului. Sunt multe pagini libere.
109. Exercitia S. P. Ignatii Societatis Jesu Pundatoris
tradita in Novitiatu Trenchiniy. Anno M. D. C. C. LV. Are 578
pagini.
110. Summa Legum Civilium Raymundi. Hunc
librum quodam Henricus Hontz pro bibliotheca Adami Cunitzchy
circa annum i6oi." E copie dela 1730 (Anno Domini 1730)
dupa opera lui Raymond de Pennafort. La inceput se face bio-
grafia acestui filosof i teolog. Are 342 pagini.
111. Tractatus Theologicus. A apartinut Monasterii
Sanctissimae Trinitatis. Are 282 pagini.
112. Tractatus in octo libros Physicorum. A fost scris in.
1743 (anul e notat pe ultima pagina.). Are 854 pagini.
113. Tractatus Physica in octo libros Aristotelis. Are
369 pagini.
114. Tractatus de virtutibus theologicis. Are 537 pagini.
cu sigiliul M. B. SS. T. A fost scris de Episcopul Patachi. (1706).
115. De beatitudine et actibus humanis in primam 7-da
Divi Thomae Disputationes Scholasticae. A apartinut Marfa-
stirii Sf. Treimi. Are sigiiul M. B. SS. T. La pagina 371 inc'epe
Tractatus de jure, justitia. Disputatio de jure, justitia et
Dominio. La sfa.git citim : Anno 1708, 30 Januarii. Scriptore
Joanen Pataki, Collegii Germanici et Hungarici Allumno. Are
474 Pagini.
116. Tripartitus de Incarnatione Tractatus. Are sigiiul
M. B. $S. T. La sfar0t citim ca e scris de Patris Ioan-
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN HLAJ 49
nis Constantini Pataki Collegii S. Apollinariis Allumni. Romae,

1709. Are 467 pagini.
117. Logica Major. Monasterium Balasfalvensis Ssme
Triados. La inceput 6 pagini scrise cu chirilice romaneti (fa-
bule diverse). Manuscrisul are 245 pagini.
118. D. O. M. A. Jurisprundentia Ecclesiastica sine fun-
damenta jurisdictionis Ecclesiasticae externae Saxonum in Tran-
sylvania inde a Ref ormationis Ecclesiarum ac Religionis tempore
observatae, succinta methodo comprehensa et in usum privatum
collecta opera et industria Davidis Heimanni Mediensis. Anno
Incarnationis M. D. C. LV. Face parte din colectia lui Timoteiu
Cipariu. Are 99 de pagini.
119. Notae in Aristophanis Plutum, dictatae ad Colo-
mum a Carissimo et celeberrimo linguae Graecae Professore Ti-
betio Hemsterhusio ac proprio mann descriptae per Clarrissi-
mum ac Celeberrimum mot. SS. Theol. Professorem Franciscom
Turkovicz Tsepregy accedum sequentia : 1) Notitia vitae, seri-
bi et Ar. Script. Hist. Graecia, 2) Phrases N. T. insigniores ex-
pliciti. 3) Herodotes ; 4) Observationes in orationem I. ad D.
A apartinut lui Timoteiu Cipariu, Are 425 pagini.
120. Benko Historia Transylvaniae. A fost a lui Timo-
teiu Cipariu. Are 475 de pagini.
121. Jus Transylvanicum. Postscripttnn a Joanne Bapt.
Winklez, Juris Patriae Professore Publico Ordinario. Are 415
pagini.
122. [Historia Ecclesiastica]. Periodus tertius a Carolo
Magno usque ad Gregorium septimum seu ab anno 800 usque
ad annum 1079. Are 334 pagini. La inceput gasim o nota roma-
neasca. Cuscre Alexandre, Omul intelept
123. Praelectiones Exegeticae in S. Evangelium Mat-
thaei in usum auditorum suorum elucubratae a Theodoro Papp
Canonico Professore S. Scripturae et Parocho Balasfalvensi die
I-a Januarii. Anno 1830 pars I-a. Legato Seminario Dioecesano
13alasf. Anno 1835. Are 418 pagini.
124. Physica particularis. Are sigiliul M. B. SS. T.
E din 1743. Are 426 pagini.
125. Tractatus Physicus. Dupa nota dela sfarit a fost
scris in 1742. Mon. B. SS. Tri. Are 546 pagini.
126. Explicatio Epistolae ad Hebraeos rerum ob subli-
mum inibi comentarum encicleationem curatam, ingenua et
Hrisovul. 4
www.dacoromanica.ro
50 IOSIF B. NAGHIU
judicio satis. Clariss. Donaine Samuelis Sz. Nemethi Cole R.

Claud. Prof. acutissimi. Anno 1690 Die 29 April ad umbilicum
perducta. Are 629 pagini.
127. In nomine D. Nostri Christi. Anno 1766 Die 29
Aprilis. Pars II. De mediatore Religionis jesu Christo D. Nostro.
Are 374 pagini.
128. [Gramatica si poetica latina] Are 468 pagini.
129. Tractatus in universam logicam Aristotelis. Scripta
per me Alexandrum Rednik. Anno 1740. La sfarit are sigiliul
M. B. SS. T. Are 252 pagini.
130. Tractatus Canonicus in librum quartum Decreta-
lium. Are 162 pagini.
131. Theologia Moralis Monasterii Smae Trinitatis Ba-
lassfalv. Are 504 pagini. Pare a fi curs universitar.
132. Tractatus Theologicus de Deo lino et Trino. Ex
libris Monasterii SS. Trinitatis. Are 242 pagini.
133. In Aristotelis libros de ortu et interitu. Monast.
Sanct. Trinitatis. Balas. Are 596 pagini intre cari i. foi libere,
nepaginate.
134. Tractatus in Physicam generalem aetatis. Disser-
tatio oetalis. Dissertatio poemalis. A apartinut Manastirii Sfintei
Treimi. Are 376 pagini. Pe ultima paging citixn : Ex libris joannis
Constantini Patachi, Collegii Germani Alumni 1705.
135. Physica generalis seu in Philosophiam Aristotelis
Tractatus II. Pe prima pagina gasim sigiliul M. B. SS. T. Are
424 Pagini.
136. Saeculum V-urn .De Pontificibus. Are 257 pagini.
La inceput gasim o notg romneasca din 1832. Alta nota Arata-
torul acestora M. L. lucrgtori in satul N. luandu-si sie sot de ca-
storie pe N. N. i. cununnclu-se pe lege au trait la olalt vare card
vreme cum se cuvine, intamplndu-li-se inainte de puting vreme
ceva mestecare cu numitii mai sus muieri mai inainte dece ar fi
cercat preotul locului sau forumul protopopesc unde avand pricing
de nu va v'ar fi facut destul au fugit 77 protopopi i preoti intea-
carora eparhie s'au popoara s'ar afla numita N. din dragoste
frateasca i. ca sa nu fie partile fara nici o mai inainte indoiala si.
indreptare a celor mai mari impastiare cu stricarea sufletelor
sale, yeti face bine de o yeti da cu bun cumpat in mgna barbatului
sgu ca s'o aduca inaintea noastra ca cunoscnd tot lucrul sg facem
intre danii 9i. randuiala desavarit cum O. cuvine. Pentru care
www.dacoromanica.ro
CATALOGLTL MANUSCRISELOR DIN BIAJ 51
facere a fratiilor voastre si noi intAmplondu-se canva au si almin-

trile frateste ne vom s'argui a sluji. Cu aceasta snt locus dies
mensis de binevoitoriu".
Anul 1784, 15 Noemvrie fiind randuiti reghiusi dela
Ci. Parintele protopop Stefan al Abrudului in cauza de casatorie
a lui N. cu
Dupa terminarea textului gasim 3 cazuri matrimoniale,
dintre care am copiat primul si inceputul celui de al doilea. Mai
e si o nota din 1784 in legatura cu salarul.
137. Patrologia Sacra. Pe coperta citim : Pro anno 1788
et salario accepi rs. 30, Ani 48. Pe foaia de titluri citim : A. R .D.
Gabriel Ferentzi Seminario legavi 1836. Are 302 pagini (plus
foi nepaginate, libere).
138. Pars practica Theologiae Moralis. La inceput o
nun.' medicall romneasca cu caractere chirilice. Medicind. 3
graunte de dafin si untdelemn s mestecd impreunl s se unga
.si sa se afume, cu aceste ca-i foarte bun si. de folos leac. Medicina
ad vulguni. Atroczalevel inmneste in uscat sa-1 sdrobesti si
sa bagi albus de ou si. patra acra. Urmeaza 3 pagini despre mone-
tele din Ungaria. Manuscrisul teologic are 345 de pagini. La
sfarsit citim : Omnia ad majorem Dei gloriam et usum R. Gabri-
elis Ferentz per Rm. Joannem Fabrik conscripta anno 1781".
La sfarsit 3 pagini de note romnesti medicinale si porunci guber-
niale. Dupd cteva foi libere, iara0 gasim 4 pagini 'Cu retete
medicale latinesti s'i unguresti.
139. [Hermeneutica Biblica]. Are 78 d.e pagini. E numai
fragment.
140. Cuprinde o carte tiparit si un manuscris, com-
pactate impreuna. A apartinut lui Ioan Micu Moldovean. 1).
Martini Schmeizel Corona Transilvani Saxonis. Amplis. Fa-
-cult. Phil. Jenensis adjuncit De Statu Ecclesiae Lutheranorum in
Transylvania ad virum magnificum summe reverendum, doc-
tissimumque Dominum Ernestum Salom. Cyprianum SS. Theo-
logiae Doctorem Celeberimum deque Republica Ecclesiastica et
Literraria meritissimum Serenissimo Duci Saxo-Gothano a con-
siliis ecclesiasticis Dissertatio Epistolica. Jenae, Apud. Joann.
Bernhard Hartung Bibl. Avi. Isenac. 1722, in 80, 112 pagini.
Maniscrisul adaugat se intituleaza. : Collegium de historia dul-
cis nostrae patriae. Anno 1724 ab Excele. ac celeb. Domino Mar-
tino-Schmeizel Prof. Publ. Philos. Civi nostr0 in eternum colendo
www.dacoromanica.ro
52 IOSIF E. NAGIIIIT
explicare inceptum. Anni praedicti die 24 Octobr. Are 624 de

pagini.
141. Historia Eccl. sacculum decimum sextum in quo.
Historia Reformationis tradituri separatim agimus. A fost a lui
Timoteiu Cipariu. Are 588 de pagini. La sfarit citim : Deo
sint laudes in aeternum. Die 23-trae Decembris 1765. Trajecti
ad Rhenum. Se mai adauga Indice .1 erat.
142. Collegium Historiae Transylvaniae per Magnificurn
Prorectorem Marthinum Schmelzel Prof. : Historic. Corona.
Transylv. calamus exigit a Johanne Wagnero Cib : Transylvana
Anno 1744. Hallae Magdenburgicae Meuse Maji. A apartinut
lui Timoteiu Cipariu. Are 533 de pagini. Mai sunt 3 petitii lati-
neti i se adaoga : De Statu Ecclesiae Lutheranorum in Tran-
sylvania de M. Schmeizel Jenae, 1722.
143. Prolegomena Juris Canonici. Urmeaza i Juris Civilis.
Are 712 pagini. La sfarit semneaza Impositus per R. D. Sa-
muelem Papp, I anni theologum. 8-a Martii. 1832.
144 Dictata ab Arn. Drakenborgii in II-dam Terentii
Comoediam Eunuclus vocatam. A apartinut lui Timoteiu Ci-
rariu. Are 229 pagini.
145. Jus Civile. Digestorum pars prima seu Prota liber
primus. De justitia et jure Collegium. Are 400 pagini.
146. Libri 4-ti Institutionum. Are 16o pag.
147. Praelectiones Exegeticae in S. Evangelium Mathaei
in usum audirorum suorum elucubratae A Theodoro Papp
Canonico, Professore S. Scripturae et Parocho Balasfalvensi die
I-a Januarii. Anno 1830. Pars Secunda. Are 462 pag.
148. Index Aprobatorum et compilatorum Regni Tran-
sylvaniae Constitutionum. E din biblioteca lui Timoteiu Cipariu.
Are 577 de pagini.
149. Sermo. Caput secundum ex Metaphysica, p. 1-121.
tameaza. Phylosophia Moralis pan la pag. 213.
150. Jus publicum universale et gentium. Are 260 pagini.
La sfarOt gasim data scrierii : 1796.
151. Jus publicum. De proscriptionibus. Prolegomena
Are /II pag.
152. Praelectiones in studium introduction. special. Novi
Testamenti a Theodori Papp, Canonico et Proffessore S. Scrip-
turae et linguarum orientalium in usum suorum auditorum Balas-
falva, Anno 1816. Are 616 pagini.
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL IKANUSCRISELOR DIN BLAJ 53
153. Parthenii Jakabb, Profesoris Blasiensis (1781). Sen-

tentiae selectae. Orationes Chiabergae, etc. Cuprinde parti alese
din : 1) De officiis, 2) De senectute, 3) De philosophia academi-
carum, 4) Ex. L. Annaei Senecae Libro de Providentia Divina,
5) De paupertate, 6) De quator virtutibus, 7) De tranquilitate
vitae, 8) De vita beata, 9) De remediis fortuitorum, ro) De fini-
bus bonorum et malorum (Cicero), II) De amicitia, 12) Ex. M. T.
Ciceronis Paradoxis, 13) De oratore, 14) Ex oratione pro Plaucio,
15) Ex Verrina, 16) Ex oratione pro P. Sylla, 17) Ex oratione
pro domo sua ad. Pontifices, 18) Pro Quintio, 19) Ex Philippica,
-2o) Pro Sextis, 21) Pro Archia Poeta, 22) Pro M. Coclia, 23) Pro
L. Conelio Ballo, 24) Pro Rabirio Postumo, 25) Ex libro Tuscu-
lanarum. 26) De natura Deorum, 27) De legibus, 28) Ex frag-
mentis Epistolarum M. T. Ciceronis, 29) Ex Sallustio De
Bello Catilinario. Dela p. 291 png la 301 sunt foi libere. Urmeazd
Graviora et magis sententiosa Carmina ex diversis excerpta ex
descripta Poetis. Anno 1781 : i) Ex Horatio de arte poetica, z) Ex
Ovidio. Elegiis Tristium, 3) De Ponto, 4) Heroidum Epistola, 5)
Ex Albio Tibullo, 6) Ex Martiales, 7) Ex Juvenale. 8) Ex Clan-
diano, 9) Quatuor orationes P. Josephi Ignatii Chiaberge, Socie-
tatis fesu [la requiemuri pentru : Papa Clement XI, Papa
Inocentiu XII, Ludovic XIV, Ducele M. Joanne Baptistae].
io) Ex Lucano, II) Ex Seneca, 12) Ex Virgilio 13) Ex Catone
14) Ex Epicteti Enchiridione. 15) Ex Pythagoreis, 16) Ex Epi-
stolis Ciceronis ad Atticum, 16) T. Livio, i7) Joannis Stobei
Sententiae, 18) Oratio panegyrica in laudem trium Sanctorum
Basilii Magni, Gregorii Nazianzeni et Joannis Chrisostomi
facta nomine Scholae Theologicae Balasfalvae per Partenium
Jakabb, Ord. S. Basil. lVI. Rhectorius professorem. Anno 1781.
Monse Januarii. p. 605-619. Fiind unul din cele mai vechi
discursuri dela patronul coalelor din Blaj, cred potrivit a-i face
.1 rezumatul. Incepe cu consideratiuni asupra sfinteniei. Face
biografiile celor 3 sfinti si ai lumii mari dascgli si ierarlii. Trece
apoi la seminarul din Blaj ai crui patroni ceresti sunt cei 3 sfinti,
19) Cuvnt rostit de acelas dascal blajan cu prilejul vizitei Epis-
copului Ladislaz Kolonich dela Alba-Iulia, in 17 August 1781
(p. 62o-624). 20) Cuvnt cu prilejul numirii Guvernatorului
Kolonich (p. 624-632). 21) Ex Senecae Operibus. Are in total
673 de pagini.
154. Tractatus de jure et justitia. Are 217 pagini. La
sfarit g5.sim sigiliul M. B. SS. T.
www.dacoromanica.ro
54 1OSIF E. NAGHITI
155. Institutiones Hermeneuticae utriusque Testamenti

a Theodoro Papp, Canonico et Professore S. Scripturae et lin-
guarum orientalium in usum suorum auditorum. Balasfalvae
18 r6. Are 192 pagini.
156. j. Pletz. Institutiones Theologiae Dogmaticae. Fini-
s, it Joannes Rusz, anno 1830, o Octobris. Are 659 de pagini.
157. Caet de note al lui Timoteiu Cipariu. Semnatura
lui o gasim la pagina 123. Caetul are 173 de pagini. Incepe cu
Adversaria cu mici studii filologice. Face etimologia cu-
vintelor : carte, amiaz, numai atat, sau, rapuiu, despre litera m..
Se ocupa de toponimie i de cateva limbi vechi : gotica, dacica.
Urmeaza insemnri despre articole, despre consonantele aspirate,
etc. La p. 105 incepe o petitie romaneasca in legatura cu fondul
bazilian. Se termina la p. ii3 unde gasim si data Blasiu, 22
Jan. 1865 T. C. Can. 0 dir. gimn. La pagina 114 incep notele
din Anuarul Pontifical pe 1865. La p. 119 incepe un nou proect
romanesc in legatura cu fondul bazilian i alte reforme necesare
in Blaj. Dela p. 134 continua notele filologice in limba latin.
158. Praelectiones in studium Introductionis generalis
Novi Testamenti a Theodoro Papp, Canonico et Professore. S..
Scripturae et linguarum orientalium in usum suorum studiorum.
Blasfalvae, Anno 1816. Are 347 pagini. La sfarsit gasim o nota
romaneasca o reteta medicala : pune camfor in vinars de
drojdii, apoi albus de ou i o ceapa verde... in vinarsul acela,
Ora se va face spume, apoi ia calt i baga in vinarsul acela
pana se va bea tot si caltii ii pune la locul in care te junghie
catva vreme.
159. Benk. Transylvania specialis. Liber III. Are 420
pagini.
160. Index in Tripartitum Aprobates et Compilatas.
Are 426 pagini.
161. Index. Juris Patriae. Are 332 pagini.
162. Notationes et Theologia Moral Are 185 de foi nu-
merotate, plus cateva foi libere intre diversele capitole.
163. Introductio in Theologiam morum. Are 131 de
pagini. La sfarsit gasim data - 12 August 1795.
164. Acta Apostolorum. Are 146 pagini.
165. Institutionum Juris Transylvanici. Pars primus Con-
tinens partem prolegomenalem. Scripta per me Alexium Oath
www.dacoromanica.ro
ejusdem studii auditorem. Anno 1798, 8 Oct. (in posessionem

Joannis Lemeny Archidiaconi Claudiopoli). Are ro6 pagini.
166. Tractatus V. De gratia Christi. Are 431 de pagini.
E scris de Nicolaus Sadovschi, theologus II an. E compactat
impreuna cu un tratat despre Sfanta Treime Trinitas
(p. 89-412). Urmeaza : Auditores II anni S. Theol : a 1890/1
pe 3 pagini numerotate. La sfarit gasim o nota cu creioriul.
Alfata prin Nicu Pop cadet. La inceput citim : Cartea aceasta
s'a aflat in comuna Warona Canga Stanislau,(Galitia) in locuinta
preotului refugiat in tabara dusmana. Comuna susnumita din
motiv de tactica s'a incendiat intreaga. Cmpul de lupta 18/IV-
915. Donator Victor Muntenau Oblt. Nicolae Pop, cadet.
167. Ex libris Joannis Lemeny, Archidiaconi Claudio-
pol. Are 137 pagini.
168. Panegirici Veteres. Lipsete inceputul. Are 163
pagini. Caractere unciale.
169. Aristotelis Rethorica ab Alexandro Francisco Phi-
lelpho interprete. Are 433 de pagini. B scris cu caractere unciale.
170. Copie. I) Cicero, De Officiis. II) Epigramata varia
in cadem. III). Epistolae Casperini Barsirii. Iv). Cato Major
seu de senectute. V). Laelius sive de amicitia. E scris cu caractere
unicale. Are 416 pagini.
171. (Historia Romana]. E numai un fragment de 131
pagini, compactat in pergament tiparit.
172. Baroni Klein Episcopi Fogarosiensis. A apartinut
lui I. M. Moldovan. Cuprinde : I) Cathologus pagorum in Tran-
sylvania, II) Decreta Pontificia in favorem Graeci Ritus Uniti.
(Dela : Urban VIII, Paul V, Decrete ale Congregatiei Orientale).
Are 146 p.
173. Catalogus locorum in Transylvania. 1733. E alca-
tuit de Episcopul Inocentiu Micu Klein.
174. Universarum Poenaliarum in Decreto Tripartita
Aprobata et Compilata Constitutionibus existentium cum ad-
ditis notis observationibus et exceptionibus... laborata anno
MDCCLIV. B dedicat lui Hallerstein, guvernatorul Transilva-
niei. Are 132 pagini. La inceput e o dedicatie, nepaginata, iar la
sfarit un Index Capitum de 26 pagini.
175. [Vita Sanctorum]. Are 232 pagini. E scris cu carac-
tere unciale vechi.
www.dacoromanica.ro
56 IOSIP E. NAGRIU
176. Continuatio Protocolli Fundationem Cleri Magni

Dioecesis rogarsiensi respicientem. Are 32 pagini. plus foi libere.
177. [Leges Transylvanici]. Are 194 pagini, plus Index
de 31 pagini nenumerotate.
178. Extractus. Articolorum Dietaliuna post separationem
Principatus Transilvaniae a Regno et Regio Hungariae adusque
praesentia tempora conditor per comissionem in re rusticaria
ordinata subsidio operandum suarum concinatus et observata
annorum serie secundum materiam disgestus. Are 283 de pagini.
179. Gravamina Magni Magni Principatus Transylvaniae
Imperatori Iosepho 2-do substrata. Are 140 pagini. (Documente
in copii).
180. Acta Resignationis D. Exp. Eppi. Gregorii Maier
ab inaugurationis D. Epp. Joannis Bob. A fost in biblioteca lui
Ioan Micu Moldovan. Are 127 de pagini. Se mai adauga 13 foi
nepaginate cari cuprind juramantul lui loan Bob cu prilejul ale-
gerii sale de Episcop al Transilvaniei i calatoria sa la Blaj.
181. Procese verbale latinesti din epoca 1740-1763.
Are 169 de pagini.
182. Copie autentica a procesului verbal din 1770-1772,
in care figureaza i Episcopul Atanasie Rednic. Are 191 pagini.
183. Descriptio Civitatis Claudiopolis ab origine... Per-
deputatos pro hoc negatio Civitatis Amplissimos Dominos Paulum
Pater Stephanum Pataki Seniorem Paulu Gergyai, senatores et
Georgium Fizeni jurattim Civitatis Notarius, Georgii Wercher.
Are 67 pagini. La acest manuscris s'a mai adaogat o tiparitura
germang : Gravamina religionis catholicae et in specia Archi-
Dioeceseos Viennensis contra haereticos accrescentes et ab Era',
nentissimo Cardinalo et Archi-Episcopo Viennensi Sigismundo
a Kollonitsch Augustissimo Imperatori Carolo V praesentata
anno 1736 i un manuscris germal de 20 pagini.
184. Formule diverse de proceduri juridice din Tran-
silvania. Are 327 de pagini numerotate, plus pagini libere, prta.
la 445. La sfArsit Index Rerum de 8 pagini.
186. Protocollum Capituli Ecclesiae Cathedralis Balas-
falvensis Almae Dioecesis Fogarasiensis G. Catholicorum in
Transylvania .Utilissima notitiae Religionis G. Ritus in Tran-
sylvanie primorum eius Archi-Episcoporum, Episcoporum ab
amplexa Sacra Unione cum Ecclesia Romana et tandem erecti
Capituli ejusdem que sibi succedentium individuorum et alio-
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BUJ 57
rum ad id pertinentium negotiorum. Cuprinde si autobiograffile

catorva canonici. Are 220 de pagini.
187. Copii de acte si documente relative la Istoria Tran-
silvaniei in secolul al XVIII, mai ales din epoca Mariei Terezia.
Sunt mai multe foi roase de soareci. Are 224 pagini.
188. Extractus ordinationum inde ab anno 1781 usque
ad anum 1784. Libro Regio insertarum. Are 89 pagini.
189, Protocollum Capituli Cathedralis Ecclesiae Balas-
falvensis ab anno 1808. Protocollum Capituli hunc Dioscesis
Fogarasiensis Gr. Catholicorum in Transylvania praeter Cathe-
dralem Ecclesiae Balasfalvensis sub invocatione SSmae Tri-
nitatis per Excellentissimum ac Rem. D. Joannme Bobb Arch.
Ep. Fogarasiensem, Are 49 pagini.
190. Inventarul Tipografiei si Librariei Arhidiecezane.
1795-182o.
191. Manuscris medieval. Comentar biblic. A apartinut
lui Timoteiu Cipariu. Are 73 pagini.
192. Insemnri in diverse limbi. Dupa o nota ce pare a
fi scrisa de Ioan M. Moldovan ar fi scrise de Eotvos in 1826.
Cuprinde : reprezentatiuni ale cancelariei Ungariei, tinute in
dieta, acte dietale, extrase din socotelile averllor natiunii sasesti,
lista boierilor romani aflati la Brasov in 1823, in luna Ianuarie,
extrase din socotelile Brasovului, o descriere germana a mo-
zaicului din Gradiste planuri pentru institutul metalurgic din
Schemnitz. Are 211 pagini.
193. Lusus Mundi ejusdem actus scenicus prout in Hu-
millima Familia Aporiana ab exitu quidem ex Scythia non in-
terupta serie vere nobili. Sic in reliquis eidem sangvine junctis
Inclytis Familiae opere et venitate Petri Apor I. U. L. Bar. de M.
Torja. Anno 1727. Genealogia Aporiana. Are 52 pagini.
194. Institutiones Hermeneuticae Biblicae Generalis in
usum auditorum suorum scripsit Timotheus Cipariu, In Lyceo
Eppali Blasiensi studii biblici utriusque foederis ac religionis
professor, SSedis Consistorialis .assessor. Blassii, 1837/8. Are
433 Pagini.
195. Variis gemmantium florum fragrantiumque po-
morum amoenitalibus refertissimum Viridarium poeticum, quod
alphabetico vocum septo cinctutum Poetarumque partim sub
felici bonoque Rege Saturno, partim vero Regnante Divum homi-
www.dacoromanica.ro
58 iosiv E. NAGHILT
nunque Rege viventium... Studio ac opera Michaelis P. Szath-

mari. Anno M. D. C. D. LVI. Are 151 pagini.
196. Diplome : I) Mihail Apafi 1663, 2) Maria Theresia
1743, 3) Iosif, 1708, 4) Leopold 1699, 5) Leopold 1701. Sunt copiate
de Timoteiu Cipariu. (Se poate vedea dup scris). Are 66 pagini.
197. Sigismundus Hungariae Rex. Pies6 istoricA. Aie
44 pagini.
198 Corpus Historicae Byzantinae Historiae excerpta de
legationibus. A lacut parte din Biblioteca Ivtnstirii Sfintei
Treimi. Are 30 pagini.
199. Theologia Moralis. E scrisA la Viena, in 25 Mai 1867
de Stefan Cmpianu, teolog in anul al treilea. Are 257 pagini.
200. Formularum legale practicum fori ecclestiatici. Are
164 pagini.
201. Orationes Celeberrimi. Oratores. Are 199 pagini.
E din anul 1703.
202. Prelegerile din Introclucerea in Noul Testament a
lui Teodor Popp. Decopiate de alumnul Alexandru Sulut la anul
1814. (nota aceasta o glsim la p. 71). Manuscrisul are 236 pagini.
203. Ex libris Joannis Lemny. Jus Transylvanicum.
Liber III. Are 190 pagini. La sfarsit citim data : Anno 1797
Die 2-dae Febr.
204. Liber De Terra Siculorum. Are 441 pag.
205. Rationes Seminarii Balasfalvensis pro anno mili-
tari 1827/28 sub Rectore Ratz Basilio, Vice rectore Ramonczai
Gregorio. Are 42 de pagini, plus anexe documentare (chitante).
206. Rationes Seminarii Dioecesani Balasfalvensi. De
anno 1799/1800. Praefecti Demetrio Vajda, Joachimo Dobra.
(Cuprinde i socotelile Tipografiei Seminarului). Are 50 de pagini.
207. Rationes Seminarii Regio Dioecesani Clericormn
Balasfalvensis de anno 1802. Are 8o de pagini, plus anexe do-
cumentare (chitante).
208. Rationes Seminarii Dioecesani de anno 18u-18oz
sub praefectis Georgio Demetrian et Georgio Fejer. Are 8o de
pagini, plus anexe documentare.
209. Rationes Seminarii Balasfalvensis pro anno 1871
militari sub Rectore Demetrio Jun. Are 41 pagini, plus anexe
documentare (chitante).
210. Rationes Seminarii Regio-Dioecesani Balasfalvensis
de anno militari 1811. Are 58 de pagini, plus anexe documentare.
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BLAJ 5g
Rationes Seminarii Dioecesani Balasfalvensis pro

211.
anno 1797-98 sub Praefectis Cyril lo Popa et Joanne Dombi,
Are 70 pagini, plus anexe documentare (chitante).
212. Rationes Seminarii Dioecesani Balasfalvensis ab
anno 18o8-1809, Sub praefecto Joanne Nobili. Are 57 p. plus
anexe documentare.
213. Rationes Seminarii Dioecesani Balasfalvensis de
anno 1793/94. Are 21 de pagini, plus 30 de acte justificative in
copie.
214. Rationum Seminarii Balasfalvensis pro anno tnili-
tari 1834-35. Sub praefecto Stephano Boer et V. praefecto
loanne Moldovan. Are 51 de pagini, plus anexe documentare.
anno militari 1819 sub rectore Seminarii Theodoro Papp, Vice
Rectore Basilio Kertsz. Are 91 de pagini, plus anexe documentare
(acte justificative).
216. Rationes Seminarii Balasfalvensis pro anno militari
1822/23 sub Rectore Gabriele Stoika et V. Rectore Efrem Pe-
truta. Are 6o de pagini, plus anexe documentare (chitante).
Lipsete titlul. Cuprinde socotelile pe 1840 41.
217.
Are 53 de pagini, plus anexe doeumentare (chitante).
anno militari 1820. Sub rectore Theodoro Papp et Vice Rectore
Basilio Kertsz. Are 77 de pagini, plus anexe documentare, chi-
tante
219. Rationes Seminarii Dioecesani Balasfalvensis pro
anno militari 1812. Sub Rectore Demetrio Junior Kajan. Are
51 de pagini plus anexe documentare.
220. Rationes Seminarii Dioecesani Balasfalvensis pro
anno 1795/6 sub praefectis Ladislao Nemes et Cyrillo Czopa. Are
37 de pagini, plus 27 de documente.
anno 1796/7 sub .praefectis Cyrillo Czopa et Joanne Dombi. Are
46 de pagini, plus 26 de documente.
222. Rationes Seminarii Balasfalvensis 1796-1797.
223. Socotelile tipografiei Seminarului din Blaj pe 1782.
Nu are titlu. Sunt 90 d.e pagini.
224. Consignatio statistico topographica singulorum in
Magno Principatu Transylvaniae existentium, Locorum, Civi-
tatum item et oppidorum ut et Ecclesiarum ad nutum Benigno-
www.dacoromanica.ro
60 IosIP E. NAGHIU
rum Decretorum Aulicorurn. sub No Aulico 1179 Anno 1833 No 13,

Anno 1825 et Guberniali sub No 6677, Anno 1829 emanatorum juxta
Altissime praescriptum formulare e sub missis jurisdictiones Tabel-
larum Conspectibus ordine alphabetico efformata. Are 203 pagini.
225. Collegium in Antiquitates Romanas secundum bre-
vem earum descriptionem Petri Burmanni a viro celeberrimo Ar-
naldo Drakenborch J. U. D. et Histor. ac eloquent. in Acad.
Trajec. Prof. ord. habitum. Are sigiliul liii Timoteiu Cipariu.
Sunt in total 610 pagini.
226. Exegezis. Poart sigilul din Blaj. Are 471 pagini.
Comenteaza. Evanghelia Sf. Mateiu.
227. Regestrum Sacerdotum alibi consedatorum et hic
praemissa S. Unionis professione taliter expeditorum. 21 Sbris
secundum veterum Calendarium. Anno 1754 (pAna in 16 Mai
1755). Contine i alte documente din 1754. La p. 245 incepe
Protocollum super subsidio militari et causis per agentem
Viennae... ab anno 1756 et 1757. Are 391 pagini.
228. Copia Caesaro-Regii Rescripti. A 23 Mart. usque
a 12 Aug. x76I. La p. 221 incepe Manuale litteratum missilium
a 7-a M. 1762-26 Jul. 1762. Are 351 pagini.
229. Acta ad visitationem canonicam pertinentiam : 1) a
20 Nov. 1767-3 Sept. 1768, 2) Acta synodi generalis de anno
1767 item alia usque 15 M. 1769, 3) A 5 M. 1768-14 Iunii 1769,
4) 14 April 1769-3 Apr. 1772. 5) Documenta de Ep. Rednik.
Are 390 pagini.
230. i) Diploma Acacii Barcasy 1659 in gratiam sa-
cerdotum Valachicorum, confirmatus per M. Apafi 166o, 2) Varia
Diplomata Leopoldi et M. Theresiae. 3) Varia Diplomata, 4)
Rescripta Regia et Decreta Gubernialia 1699-1776, 5) Copiae
Diplomatum, 6) Varia Rescripta Regia de 1777, 1782, 1783,
1790. Are 4+164+88+foi nenumerotate foliante tiprite
romnesti i latinesti din secolul al XVIII-a.
231. Protocollum .Anno 1763-1772. Are 400 de pagini.
232.Protocollum Consistoriale pro anno 1849. Are 143 pag.
233. Urbarium sive Conscriptio fiscalis dominii Balas-
falvensis. Anno 1726. (Dupg t. Manciulea).
234. Urbarium sive Conscriptio dominii, fisco Episco-
palis Balasfalvensis de anno 1722-1723. (Dupd t Manciulea).
235. Monasterii Balasf. SSma Trinitatis Urbarium sau
Conscriptio de anno 1747. (Dup t. Manciulea).
www.dacoromanica.ro
236. Conscriptio Dominii Balasfalva anno Domini 1681

conscripta. Are 117 pagini.
237. Procesus productionalis Spectabilis ac Perilustris
Domini Stephani Rednik de Gyulafalva. Are 139 de pagini.
238. Copii depe diverse documente. A fost al lui Timoteiu
Cipariu. Are 48 de foi. Pe coperta scrie Siebenbiirgisches
Formelbuch. 1614.
239. Agenda Cenobialia. Are 59 pagini.
240. Memoriu latin. Lipseste i inceputul i sfarsitul.
Stint numai 48 de pagini.
241. Note, proverbe, texte biblice. Lipseste inceputul.
Are 172 pagini.
242. Propyleon dissertationis dogmatico-liturgicae de S. S.
Eucharistiae forma Fontibus Ecclesiae greco-orientali propriis su-
perstatum. Studis et labore unius [numele autoruliu e decupat] lau-
reati presbyter. Szathmarini 1864. Are 123 pagini. Iii acest manu-
scris e 91 o scrisoare trimis revistei Sinodul Romanesc dela Viena,
despre carteaEpiscopului Iosif Salaj an. Enchiridion Juris Canonicae.
243. Scriptorum ex Regno Sclavoniae a saeculo XIV
usque ad XVIII inclusive Collectio... D. Mathias Rerchelich et
D. Joannes Smendrovich... Regia Zagrabiensi die Mense Augusto
1774. (Copia dup exemplarul tiparit in Varadini). Are 43 pagini.
244. Cuis de drept bisericesc. Impositus per R. D. Sa-
muelem Papp, primum in annum Theologiae, 30 Majii, anno
1832. Are 230 pagini.
245. Exegesis in Evanghelia. Are 256 pagini.
246. Juris Transylvanici Theoretici. Are 296 pagini.
A fost a lui Ioan Lemny, Archidiaconus Claucliopolitanus.
E dup cursul din 1799.
247. Formula Dimissionalium. Chestiuni practice de drept
bisericesc. Are 88 p.
248. Theses ex Dogmatica Speciali. Alumnis in Seminario
1. M. Varadinensi SS. Theologiae studentibus Biemii II in exa-
mine publico primo semestriali die 26-a Februarii 1861 habito
propositae. Are 6 pagini.
249. Summa Archeologiae Biblicae in Lyceo episcopali
Magno-Varadiensi semestri hyberna 1860 Dec. Francisco
Lopussny Auditoribus Theologiae in anum II-urn et I-am expla-
natae. Examen die 27-a Febr. 1861 institutum. Donatiunea
Mertop. Vancea". Are 8 pagini.
www.dacoromanica.ro
62 IMP E. NAGMU
250 Philosophia Moralis. Claudiopoli, 1802. Din biblio-

teca Mitropolitului Victor Mihaly de Apsa. Are 120 pagini.
251. Mozes Ebraizans sive elegantiarum Ebraicarum
et Genesi Mosis, cum versione graeca et latina, collectus libellus
in usum privatum a M. Christiano Dbbero. E din colectia lui
Timoteiu Cipariu .Are 138 p.
252. Ingressus in Jus Ecclesiasticum privatum. Are 410
pagini.
253. Curs de teologie. Fragment de dogmatica. Are 118
pagini.
254. Teologia dogmatica. Curs din 1802. Are 205 p.
255. Tractatus de religione. Are 171 pagini.
256. Dogmatica generalis. A fost a Mitropolituhii loan
Vancea. Dl. Manciulea Ii zice tratat de teologie.
257. Introductio generalis et specialis in LL. Novi Testa-
menti.. Are ca anexe tabele sinoptice ale Noului Testament si ale
cal6torillor misionare ale Sfntului Pavel.
258. Juris publici et privati. Are la sfarsit semn'atura
Mitropolitului Ioan Vancea. Sunt 192 pagini.
259. Poezii latinesti ale Mitropolitului loan Vancea. Sunt
ode ocazionale dintre cari una e dedicat Episcopului Vasile Erdeli
dela Oradea. E i o cuvntare latin. Sunt Ig. foliante.
260. Jus publicum Regni Hungariae. E scris in 1838.
Are 52 pagini.
261. Acte originale din 1706. Sunt 63 de foi.
262. Colectie de acte. Sunt 61 de foi..
263. Colectie de documente ardelene din 1762. Sunt
84 de foi. Lipseste inceputul.
264. Colectie de documente ardelene din secolul al XVIII-a
Sunt 99 de foi.
265. Claudiani Mamerti contra poetas vanos ad Collegam.
A fost copiat de Timoteiu Cipariu. Are 18 pagini.
266. Brevis notitia rerum Dacicarum aliorumque motu
revclutionum quo recentioribus temporibus Europam infestarunt.
Collecta atque in ordinem per Joannem Monorai Parochum
Romanorum Cossessionis Nagy-Csergo. Anno 1820. Are 316
pagini. A fost a lui I. M. Moldovanu. La inceput e o not bio-
grafica a lui Alexandru Lupeanu-Melin despre Ioan Monorai sau
Popa Iancu.
www.dacoromanica.ro
267. Copii de pe documente din secolul al XVIII-a, dela

1741, copiate din Procolul Metropolitan din Blaj. Are 184 pagini.
268. Lythurgica Sacra. Ave Maria. 1888. Romae In
Canonicum. Cinci caiete. Urmeazd Jus Canonicum. Historiae
Ecclesiasticae adnotationes. Loci Theologici. Theologia funda-
mentalis. Historiae Ecclesiasticae. Notite dela Roma ale fostului
Canonic Sampalean dela Blaj.
269. Theologia Moralis. Note din 1888-1891, ale Ca-
nonicului Sampalean dela Blaj. Sunt in total noud caiete.
270. Theologia Dogmatica de Sacramentis et generalis
et specialis. Note ale canonicului Sampalean. Sunt 10 caiete.
271. Theologia fundamentalis Dr. Basilii Hossu. Romae.
Curs al Canonicului I. Sampalean.
272. Philosophia Moralis. Note dela Roma ale Canoni-
cului I. Sampalean.
273. Criteriologia. Metaphysica generalis et specialis.
Curs dela Roma. Note ale Canonicului I. Sampalean. Opt caiete.
274. Physico-Mathematica. Cure dela Roma. Note ale
lui I. Sampalean.
275. Note de exegeza, scrise de Ioan Vancea in 1842.
Are 9 caiete.
276. Pastoralis Theologia. Patru caiete scrise de Ioan
Vancea in 1844.
277. _Tits publicum ecclesiasticum. Are 174 pagini.
278. Notite filologice ale lui Tirnoteiu Cipariu. Are
16o de pagini inguste i lungi. E numai un fragment. Lipsete i
inceputul i sfaritul.
279. Substituenda pro II-a dimidio paragraphi 8. Pont.
I. Inst. lect. Balaszf. De initio religionis christianae apud Daco-
romanos. Autorul e loan Bobb profesor de teologie la Blaj. Are
48 de fascicole.
280. Ioan Bobb : De Judicii Esticis (Studiu din domeniul
dreptului canonic al Bisericii Catolice). Are it fascicole. Nu e
terminat.
281. Conspectus proventuum Seminarii Dioecesani Balas-
falvensis per decursum duodecim annorum ingressorum ab anno
videlicet 1768 usque annum 1779 inclusive.
282. Timoteiu Cipariu. Notite din cartea lui Benk
(Transylvania, Sive Magnus Transylvaniae Principatus. Vin-
dobonae, 1778). Are 40 de pagini.
www.dacoromanica.ro
64 IOSIF E. NACHIII
283. Insemnari din tractatul despre prea Santa Treime.

Note tle lui Victor Mihaly, dupa cursurile profesorului Smith.
Cuprinde 4 fascicole (I, 29 p. II, 6o p. III, 67 p. IV, 94 p.).
284. De dignitatibus jurisdictionis supra Episcopalis,
quae realis dicitur. Note dup cursul din 1861-1862. Sunt 52
de fascicole.
285. Theses ex Historia Ecclesisatica N. I. Periodo
r-a et 2-a in examine publico primo semestriali Alummnorum.
SS. Theologiae Biennii I. In Seminario Eppali M. Varadiens; L.
R. die 2o-a Februarii 1863 propositae. Are 19 pagini.
286. Dogmatica de Dupanediadi despie Botez a lui P.
Ch. Prof. Shmith. Note din 1861-1862 ale lui Victor Mihaly.
Sunt 4 fascicole.
287. Insemnari din Tratatul despre Prea Santa Taind
a Euharisticei. Note ale lui Victor Mihaly dupg profesorul Tuzzi.
Cuprinde 5 fascicole.
288. Insemnari din Sfanta Scriptura. Note ale lui Victor
Mihaly dup cursul profesorului Arcangeli. Cuprind.e 8 fascicole.
289. Exegeseos linguae graecae inferioris. Doug' fascicole
ale lui loan Vancea de Buteasa (note dela cursuri).
290. Insemnari din Liturgical 0 Arheologia Sacra. Note
ale lui Victor Mihaly dup profesorul Accaramboni. Sunt 4 fas-
cicole.
291. Note dela cursuri : 1) Insemngri din secolul al IV-a
al istoriei bisericesti dupg prof. Delicati. Doug fascicole scrise de
Victor Mihaly in 1862, 2) Theses ethicae a Clarissimo Prof. Simo-
netti in Colegio Urbano scriptae a Victore Mihaly de Apsa alumno
Collegii Graecorum de Urbe. Anno 1859. Doug' fascicole. Fas-
cicolul al doilea are titlul italianNotazioni di ethica del Signor
Victor Mihaly in 1862, 2) Theses ethicae a Clarissimo Prof. Simo-
netti scritte per... 3) Tratatul despre Incarnatiunea D. N. Isus
Hristos dupal Prof. Tuzzi, scris de V. Mihaly, 4) Theologia Pas-
toralis. Fascicolele V si. VI, scrise de Than Vancea de Buteasa.
292. Reconciliatio sententiarum theologorum. Fragment
incomplet. Cuprinde 24 de pagini.
293. In hoc volumina continetur : 1) Copia Fundatio-
nalium Eppatui Fogar. et Monast. a Carolo. 2) Bulla erecti Eppatu,
3) Diploma Leopoldi de 1699 publicatum in Dieta, 4) Copia Re-
scripti Regii circa deimas et bona Monasterii, 5) Regulatio bo-
norum Eppatum et Monasterii alium, 6) Decretum de ad-stran-
www.dacoromanica.ro
dis bonis Monast. et de redEndis rationibus, 7) Decretum de libero

praepositi Monasteriali electione, 8) Decretum in eadem materiam
ad Eppum, 9) Prescriptum de immunitate Ecclesia fundis paro-
chorum et mobllium Valachorum ad officia aplicationa. Are 39
de pagini.
294. Scholia in Librum Judicuum. Are 174 de pagini.
295. Introductio in Theologiam Moralem. Are 152 de
pagini. Lipseste sfarsitul.
296. Fragmente de gramatica a limbei ebraice in limba
latina. E din colectia lui Timoteiu Cipariu.
297. Grammatica Arabica. Lipseste mult din ea. E din
colectia lui Timoteiu Cipariu.
298. Notite latinesti, extrase din diferiti autori de Timo-
teiu Cipariu : 1) Poetae latini Christiani. 2) Plautus. 3) Luculus.
4) Macrobius. 5) Clemente Alexandrinul (citatele din clasicii
greci existente la acest scriitor bicericesc). 6) Ex Stobeo. 7) Photius.
8) Ineclita graeca in bibliotheca Menensa. 9) Ex Orellii inscript.
Lat. Vol. II, 2 p. 5-273, C. XXIX, Nr. 3036. 4350. IO)
Millae et una nox, ed. Bulae. II) Ad Chrestomatiam arabicam.
299. Recepte medicale dela Facultatea de Medicina din
Praga. 1782. Cele mai multe sunt scrise in limba lating, dar mai
sunt unele in limba germana. Pe foaia de titlu citim : Ex libris.
Caroli Daller 1782.
300. Theologia Pastoralis. Doua fascicole de cursuri teo-
logice scrise de Ioan Vancea de Buteasa in 1845.
301. De ortu, progressu, conversione Valachorum Eppis
item Archiepiscopis et Metropolitis eorum. La sfarsit sem-
neaza Antonius Szeredai. Cuprinde o scurta istorie a Bisericii
Romanesti 'Ana in secolul al XVIII-a. Manuscrisul are 19pagini
mari, in folio.
302. De sacrosancto sacrificio Missae. S'a pastrat printre
notitele lui Dr. Isidor Marciu. Are 32 de pagini.
303. Fragment de liturgica. Note despre cruce si forma ei.
S'a pastrat printre hartiile lui Dr. Isidor Marcu.
304. Protocollum litterarum missionalium de anno 1772
c V. Consistorio Episcopali Balasfalvensi u/q etc. Eppi Major.
Are 94 de foi. Contine 187 de scrisori si documente numerotate.
305. Manuale variorum expeditionum, Coresp. et Conc.
provisoralium Dominii Balasfalv. 1784 inchoatum. Are 59 de foi.
Hrisovul 5
www.dacoromanica.ro
66 IOSIP E. NAGHIII
306. Timoteiu Cipariu. Notitia librorum qui a Valachis

vel de Valachis scripti sunt. Citeaza 12 lucrari. Are 4 pagini.
307. De religione revelata. Se incheie cu un citat in
limba germana desi e dupa J. J. Rousseau. Are 53 de pagini.
Dupa caracterul scrisului e al lui Timoteiu Cipariu, dar nu-i
gasim nicaeri semnatura.
308. Petru Maior. Memoriu inaintat Episcopului Ioan
Bobb in 9 Martie 1802, dela Reghinul Sasesc, de 5 foi si un al
doilea memoriu de 3 pagini trimis tot Episcopului Ioan Bobb
in 14 Octomvrie 1802, tot din Reghinul Sasesc. Sunt copii dupa
original.
309. Planul elaborat in io Iunie 1850 de Episcopul Iosif
Pop Salajanul dela Oradea, pentru restaurarea Xitropoliei de
Alba-Iulia 0 Fagaras. A apartinut lui loan Micu Moldovan. Are
54 de foi.
310. Iteratus Supplex Libellus al Episcopului Inocentiu
Micu Klein (semnatura o gsim la pagina a 25-a). Dup semnatura
dela pagina a 25-a incepe : Formula P. Theologi aliosque ad
clicasterium Eppale pertinentium. Are 26 de foi.
311. Condica de diplome latinesti dela 1751 la z759, date
de Imparateasa Maria Terezia. Are 61 de foi, 0 cuprinde cli-
plome regesti.
312. Supplex Libellus alter et tertius Episcoporum
Ioannis Bobb et Gerasimo Adamovics. II de 30 Martii anni 1792.
III de 1 RIM anni 1792. La pagina 41 incepe Copia relationis Sta-
tuum et ordinuum super representatione universae Nationis Va-
lachicae in usum regnicolarium jurium reponi presentis ad Augusti
Thronum facto in Publico Dioetali Consensu 1781 perlectae,
pana la p. 51, unde incepe Exordium articulorum Dioetalium
de anno 1757. La pagina 57 incepe Ex Josephi Benk opere
Transylvanica clicto Cap. CLII. Urmeaza cateva insemnari din-
tr'un manuscris german, apoi Extractus manuscripti Histo-
riae Graeci Ritus Orientalis Ecclesiae in Transylvania. Mai sunt
diplome leopoldine (ultima dela 1 Lille 1701).
313. Condica de documente in latineste 0 cateva pagini
unguresti. Are 36 de foi. Pe ultima pagina citim anul 1750. Are
sigil 0 semi:a-tura in original. Pe ultima pagina sunt doug insem-
nari unguresti dela Reghinul Sasesc din i8o6 si 1833. Vorbesc
de Ioan Maior si de fiul sail Mihaiu.
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN IIDAJ 67
314. Timoteiu Cipariu. Corpus poetarum graecorum chri-

stianorum. Are 37 de pagini. La p. 31-36 sunt i texte greceti.
316. Theologia Dogmatica. Se p6streaz numai frag-
mente. Incepe cu fascicola 36. Lipsesc fascicolele 58-61. Se
incheie cu fascicola 132.- Pare a fi curs universitar de dogmatic.
Nu Osim nici autorul, nici copiatorul.
315. Catalogus universorum in Transylvania Sacerdo-
tura et incolarum Valachicorum ad mandarum Excelsae Com-
munionis a Sacma. Majestate deputata et in fine Iunii anni modo
labontis in negotio Cleri Unito-Valachici, Cibinii celebrata, con-
fectus emmanatus : qui exhibiter quos in quoquo oppido, pago,
villa, locisdemque majoribus ac minoribus degant ac spiritualia
administrantes sacerdotes : adhinc omnium nominibus, disu-
nione habitatione habilitare ad administranda populo sacrainenta :
nec non incolarum in quibus vis locis numerica nutritione ac par-
citare. Quod cedar ad Majorem Commissionis integram con-
testationem ac satisfactinoem. Cleri vero Unito-Valachici desi-
deratum solarium et pridem exoperatum incrementum. Szamos-
Ujvrini, Anno Domini 1733. Are 68 de pagini. La inceput
e o notit a lui Ioan Moldovan in care se spune c a fost publicat
in Transilvania, 1898, p. 169-213, dup un exemplar dela Bru-
tentahl, dar nu e identic.
317. Brevis Antiquitatum Romanorum Delineatio. Are
73 de pagini. La sfArit citim : Has antiquitatem habet in scriptis
Nicolaus Soos, 1798 Mensis Julii 8-va. A apartinut lui Ioan Ratiu.
318. Ex opera cui titulus Epistolarum Innocentii III
Romani Pontifici Libri XI anedunt Gesta ejusdem Inocentii etc.
Steph. Baluziu Tutelensi in unum collegit magnam partem nunc
primum ecliclit religva emendarius Tomus I Parisiis, M. D. C. L.
XXXII, fol. E scris de Timoteiu Cipariu. Dup 94 pagini de
texte latine, urmeaz6 o pagin5. liber apoi 63 de pagini in limba
arata. Pe copert note romneti.
319. Alexandru Sterca Sulutiu. Litterare Fundationales
in favorem et movimentum Cleri et populi Romani Archidioecoesis
Alba- Juliensis. Are 28 de foi. E exemplarul original. Se mai adaug
un Codicil de o foaie ; e scris in 8 Aprilie 1862.
320. Verba prolata ab Eminentissimo et R-mo Cardinali
Michaele Viale-Prea Archiepiscopo Bononien. si Pro-Nuntio
Apostolico. In Ecclesia Metropolitana Fogarasiensi die 28 Men-
sis Octobris 1853. Occasione solennis publicationis Litterarum
www.dacoromanica.ro
68 los Ir E. NAGHIU
aplicarum quibus Provincia Eclesiastica Fogarasiensis rit. gr.

uniti canonice fuit erecta. Are 6 foi. E compactat in piele ro0e,
cu chipul Sfintei Treimi inaurit.
2. MANITSCRISE FRANCEZE.
1. Chansons historiquesfrangaises. Are in mai multe locuri
sigiliul lui Timoteiu Cipariu. Pare a fi scris de Cipariu. Cuprinde :
1) Chanson badine, 2) Chanson bacline, 3) Autre chanson badine,
4) Chanson d'amour, 5) Pastourelle, 6) Pastourelle, 7) Pastourelle,
8) Pastourelle, 9) Cent quatre-vingt-quinzieme air. 1o) Cent quatre-
vingt onzieme air, II) Cent quatre vingt quatorziZme air, 12)
Quinzieme air, 13). Trentieme air. 14) Soixante-sixime air,
15) Soixante-onzieme air, 16) Soixante-quatorzieme air. 17)
Quatre vingt deuxieme air. 18) Quatre vingt-cinquime air. 19)
Quatre vingt-neuvieme air. 2o) Quatre-vingt-septieme air, 21)
Centieme air, 22) Cent quatrieme air. 23) Cent quatorzieme air.
24) Cent- vingt-deuxime air, 25) Cent trente-septieme air. 26)
Cent trente-neuvieme air. 27) Cent quarant-deuxieme air. 28)
Cent quarent-troisieme air. 29) Cent soixante-onzieme air. 30)
Cent soixante-quatorzieme air, 31) Cent soixante-dix-huitieme
air, 32) Cent quatre vingt-septieme air, 33) Cent quatre-vingt-
neuvieme air, 34) Cent quatre-vingt-deuxieme air, 35) Troisieme
air, 36) Sixieme air, 37) Autre sur la meme air, 38) Chanson faicte
sur le triomphe que les Diepois ont faiet sur la mer et se chante
sur le chant de Marceille la Jolye, 39) Chanson des Anglois sur le
chant : De ma bien acquise, 40) Vaudeville, 41) Collection de
Noels, 42) Noel sur le chant : Se my tenay par ung matin que
iour nestoit mye, 43) Autre noel, 44) Sur la chanson de la grue.
45) Sur han margot liene la cuisse sur cagot, 46) Sur dieu te gard
bergiere en poytou, 47) Chanson de poetenin fort ioyense, 48)
Chanson de noel sur voicy lamant helas voicy lamant guitient
mon couour, 49) Austre noel sur tire les cbansses guillementte,
50) Aguilleneuf sur le chant puis quen amours, 51) Sur le chant
de Bastienne, 52) Aultre Noel sur la chanson de.la belle cham-
beriere, 53) Or sus ou sus bonnier. Dieu te doint bonne estraine,
54) Susa la fontaine du pre, 55) Austre Noel sur faulse trahison
56) Sur que dict on en France, 57) Sur Vous perdez temps,58)Aultre
chanson nouvelle, 59) Aultre chanson nouvelle, 60) La chanson
maistre pierre de guiguet, 61) Aultre chanson nouvelle, 62) Aultre
www.dacoromanica.ro
CATADOGUL MANUSCRISELOR DIN BIAJ 69
chanson nouvelle, 63) Aultre chanson nouvelle,64)Chanson nouvelle

65) Chanson nouvelle,66)Aultre chanson nouvelle, 67) Aultre chan-
son nouvelle, 68) Au ltre chanson nouvelle, 69) Chanson nouvelle,
7o) Aultre chanson nouvelle, 71) Aultre chanson nouvelle, 71)
Chanson de la verolle, chastiant lamoureux qui ne la voulut a
damerecongnoistre sur le chant, La seurte ny sera plus. Are 244
pagini.
2. Memoire sur les peuples qui habitent aujourdhui la
Dace de Trajan. Par M. Dr. Anvelle. E copiat de Timoteiu Cipariu.
Nu copiaza intregul memoriu ci numai anumite texte, pe apte
pagini i opt randuri. Urmeaz cateva extrase din Recueil des
voyages et memoires publie par la societe de geographie. Tome
IV-e, Paris, 1839, in 4 (trei pagini). Mai sunt doua pagini ce cu-
prin note din opera Histoire genealogique de Tatan traduit
du manuscript tartar par D... a Leyde, 1726, in 8, p. 514. Din
faptul ca alege mai ales texte in cari e intrebuintat cuvantul
valah i din faptul ca subliniaza acest cuvant, ne cred.em in-
dreptatiti a presupune ea i-a facut aceste notite pentru etimo-
logia cuvantului valah.
3. MANUSCRISE ITALIENE.
1. Ii Canzoniere di Dante Alighieri. Confrontate con-
leopseve stampate non sia nulla in queste codice che sia inedito.
Este un codice cartaceu din secolul al XV-a, bine conservat. Are
48 de pagini. E compactat intr'o folianta latina cu caractere un-
ciale. La sfarsit gasim sigiliul urmator : Ex. Mss. Xav. Card.
Gentili. Are coperta de piele.
2. Manuscris teologic de 116 pagini. A apartinut lui
Ion Micu Moldovan, fost membru al Academiei Romane. Cuprinde
material pentru piedici, cu -aplicatiuni la anumite abateri de
nat ur a morala.
3. Gramatica a limbei italiene in limba sarba. Cuvintele
italiene sunt sense cu caractere latine, pe cand cele sarbesti cu
caractere chirilice. Manuscrisul are 224 de pagini, format mic.
E compactat in piele. A apartinut Bibliotecii Calugrilor din Blaj.
4. Da Giacomo furo scritti i fatti dei Genovesi da che
ritornaro in liberth sino all'anno 1550, ma da inopinatta morte
sopragionto ii detto Bonfadio cess l'andare avanti si lo scrivere
io fra incominciati annali come anco la sua vita, ma per quello
www.dacoromanica.ro
70 IOSIP E. NAGHIU
che a me ne pafi do ditto Bonfadio molte cose cli memoria ora

lasciate, lequale da me Gio Cybo saranno scritte. A apartinut
lui Timoteiu Cipariu. Cuprinde genealogii ale celor mai de seam
familii genoveze, scrise de Gio Cibo, urmarea unor anale scrise
de un oarecare Giacomo Bonfadio.
6. Atti da farsi in principio d'ogni visita al Ss. Sacra-
mento. Cuprinde 7 pagini mici. S'a pAstrat printre manuscrisele
Mitropolitului Dr. Victor Mihaly de App.
5. Cntri religioase in limbg italian, pstrate printre
manuscrisele Mitropolitului Dr. Victor Mihaly de App. Cuprind :
r) San Michele Arcangiolo Carme estratto dal Nro 227 dell'armo-
nia del anno 186o, 2) Ognissanti, 3) A Maria Santissima, 4) Al
Divino Infante, 5) La purificazione di Maria Santissima, 6) A
Pio Nono Pontefice Re (Nei Venerdi Santo 186i), 7) Al Patriarca
S. Giuseppe (19 Marzo), 8) Il Mese di Maria, 9) Allo Spirito Santo,
ro) Alla Santissima Assunta, ix) Iuno, 12) Exametron (in limba
latin6). Sunt 48 de pagini.
4. MANUSCRISE ENGLEZE.
1. Lectures on Pathology and morbis anatomy by Dr..
Macartney. Tsin : Coll : Dub : 1829. Are 267 de foi, scrise pe
singurI parte. A apartinut lui Timoteiu Cipariu. Are format de
carte. Ne surprinde faptul ca Timoteiu Cipariu si-a achizitionat
tocmai un manuscris de patologie in englezete. riind mare
bibliofil se vede Ca' ii plAcea s aiba in colectiile sale lucrki cat
mai variate, ceeace dovedete spirit enciclopedic.
5. MANUSCRISE GERMANE.
1. Roediger, 1) Syrische Grammatik, 2) Arabische Gram-
matik. Are 82 de pagini format 17 >(20, compactat.
2. Profesor Dr. Gesenius. Jesaias nach dem Vortrage des
Scris de Ad. Muller in 1837. Are 147 pagini, formatul : 18 X22..
3. Einleitung in die kannonischer un apokriphischer
BUcher des Alten Testamentes nach dem Vortrage des Const.
Rats. Dr. Gesenius. Scris de Miller in anul colar 1838-39. Are
248 de pagini, compactat.
4. Unterhaltungblatt, Als Beilage zur Pressburger Zei-
tung Nr. 76 (din 1817). Articole referitoare la Romnii din Ardeal.
Are 94 de pagini, compactat.
www.dacoromanica.ro
5. Diverse insenmari despre carti, dialecte, folklor. E din

colectia lui Timoteiu Cipariu, iar scrisul e asemanator cu al lui
Ciparin. Are Doi pagini (unele pagini sunt mult mai mici). E
compactat.
6. Ignoti nulla cupido neque metus. Auszug und Ueber-
setzung der chronologischen Samm lung Jener Gesetze, so in Cor-
pore Juris Hungarici...erthalten sind. Are 515 pagini. E compactat.
7. Grunde-Buch iiber die constitutiv-massige Sessions-
Griinde des Dorffes Egrisch Csanader Districts. E din anul 1773.
Are la inceput sigil de cearl ro0e. Cuprinde 800 de pagini. E
c omp act at .
8. Abschriften
mehrerer hofkriegsrathlichen Archive
vorgestundener Aktenstiicke. Cuprinde acte germane, latine,
franceze, italiene, relative la Tarile Romane. Unele se refera
la crucea lui Cantacuzino ridicata la Viena. Mai mentionez cateva
memorii ale boerilor 0 clerului din Muntenia, adresate Imparatu-
lui dela Viena, in limba italiana. E scris pe hirtie foarte fink
aurit pe margini. Copia e autentificata 0 are 0 sigil. Are io8 foi.
9. Auszug aus dem Exercitio filr die Infanterie vorinen.
Die von Zeit zu Zeit heraus gegebene Remarquen wie auch einige
Erlautherungen, eigetragen sind. Pe coperta o figura in forma
de inim cu inscriptia S. J. 1796. Urmeaz un alt titlu : Zweiter
Theil. Revolutiones. Are 162 pagini numerotate, apoi o pagina
liberl 0 cinci pagini cuprinzand indicele general. E compactat.
10. Istoria universala a Bisericii Catolice. Incepe la pagina
197. Marea lucrare e paginata dupe.' epoci : Epoca I p. 197-481.
Epoca II p. 1-321. Epoca III. p. 1-167. Epoca IV p. 1-238
Epoca V p. 1424. Ajunge pana la anul 1718. Lipsete sfar0tul. E
necompactat.
11. Timoteiu Cipariu. Insemnari dela Viena din 4 Mai.
Nu pune anul. Sunt Iv pagini nelegate.
12. Timoteiu Cipariu. Werhaltniss des Landmernung zum
Konig, Komitat und Griindgiirsten. Are 30 de pagini.
12+1. Memoriu in legatura cu revolutia din 1848-49
in Ardeal. Are 28 de foi.
14. Registru din Noemvrie 1786 pana in 8 Octomvrie 1787.
despre cheltuielile din comitatele : Ungvar, Bereg-Ugocea, Sat-
mar, Maramure, Szatmax-Freist 0 Baia Mare. E inchinat Ex-
celentei Sale Andreas von Rosenfeld. Are 125 de pagini. E com-
pactat.
www.dacoromanica.ro
72 IOSW E. NAGIIIU
6. MANUSCRISE UNGURETI.
1. Istorie universala elaborata i explicata elevilor de

Peterfi Ladislau de Kilbed, invatatorul (profesorul) de istorie
universal, statistica, drept i politica la colegiul N. M. din Aiud.
La Aiud, in 1831 (Kozonseges Historia. Kidolgozta tanitvanyainak
magyarazza Kibedi Peterffi Laszl, a M. N. Enyecli Kollegyom-
ban a Kzonseges nalk, Statisztiknak, Politianak es Politikanak
K. R. tanitja). Are 329 de pagini. Face parte din colectia lui
Ioan Micu Moldovan.
2. Tabla pe care se scrie modul in care se aplica legile
existente la Cluj (Tabla melyben a Kolosvri szinen forgando
torvenyelk ki szolgaltsanak modgya megiratilth). Are 73 de
pagini. Pe ultimele 4 pagini sunt insemnari diverse din Cluj.
3. Andrei Huszt. Vechea i noua Dacie, adica istorie re
scurt a starilor din Ardeal din trecut si de azi (0 es uj Dacia az az
Erdelynek rgi es mostani allapottyrol valo rvid Historia)
Cluj, 1716. Are 246 de pagini, plus cuprinsul. A apartinut lui
Ioan Micu Moldovan.
4. Adevarata istorie a lui Tserey Mihaiu de Nagy Ajtai
despre lucrurile Tarii Ardealului incepand din anul 1661 pana la
1709. Adevarul invinge orce. (Nagy Ajtai Tserei Mihaly igaz
Historija Erdelly Orszgnak dolgoirol 1661-del esztendtl
kezdve 1709-dik eszt. Az igazsg mindeneket meggyoz). Are 715
pagini.
5. Prima parte a primei cunoasteri a legilor generale
din Tara Ardealului (Erdely Orszgi kozonseges trvenyelekel
vale) elscesmert et segeknek eslos resze). Are 363 de pagini.
6. Urbariul Domeniului dela Blaj din 1681. Incepe cu un
document latinesc al Imparatului Leopold al Austriei. Are 219
pagini.
7. Bethlen Farkas. Istoria Ardealului si a Ungariei (Er-
delynek es Magyarorszagnak Historiaja). Este o editie ingrijit
de Barabas Samuel, asesor reformat dela Aiud. E din 1770. Are
502 pagini, plus cuprinsul pe 26 de pagini. Pe foaia de titlu Ioan
Micu Moldovan a notat urmatoarele Cine are pre Wloff-
gangi de Bethlen Historia Transylvaniae, de asta nu are lips."
8. Manifest spre stirea tuturor, care mai intai s'a tiparit
in limba dieceasca (latina) iar acum din nou s'a tiparit in ungu-
reste, spre stirea tuturor (Manifestum koztudoinanytetel mely
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANIJSCRISLOR DIN BDAJ 73
elsbben deak, mostan pedig magyar nyelven uj6nan kzonsegese

tetetett). S'a tipdrit in timpul lui Rkotzi Francisc. Sunt dou
manifeste.Primul e datat din 1703, dela Muncaciu. Are 25 de pagini
9. Historia Transylvanica ab anno MDCLXI incipiendo
elaborata per Michaelem Tserei de Nagy Ajtai et descripta in
exilio Coronensi. Anno MDCCIX. Mense Decembri. Veritas omnia
vincit. Are 629 de pagini, plus 24 de pagini de cuprins.
10. Metamorphosis Transylvaniae. Autorul e Altoriai
Peter Apor. Et hoc meminisse juvabit. Are 66 de pagini. Manu-
scrisul e compactat impreuna cu cateva documente r) Privi-
legiile Clujului, 2) Un contract, 3) Puncta Caesareo-Regia a Stati-
bus Transylvanicis observarsi imposita, 1781. Anexele au 20
de pagini.
11. Tomul I al colectiilor Excelentei Sale Domnului
Cserei Nicolae Consilierul (Meltosgos Consiliarius Cserei Miklos
Ur Colectioinak I-6 tomussa). Are 439 de pagini.
12. Conscriptia Urbariald a domeniului apartinator Curtii
Episcopale din Blaj, Judetul Alba Inferioard, in 182o. (A Balzs-
falvi Paspoki Uradalomhoz tartOzo Also Feller Vrmegyei jos-.
zgOk 1820- beli orszgos urbariali conscripcioia). Aie 278 de
pagini, plus indice.
13. Diferite dispozitiuni privitoare la bunurile mate-
riale bisericesti i la nobilii cari dispun de iobagi. Are 67 de pagini,
plus indice, cinci pagini.
14. Scrisori unguresti si latinesti ale unor fruntasi ungu-
ri dela 1704. Lipseste si inceputul i sarsitul. Are 204 pagini.
15. Memoriu manuscript al contelui Emeric Mik6 despre
Romani ales Biserica lor. Are dedicatia urmatoare Preamari-
tului Parinte Prepozit capitular, I. M. Moldovan in Blaj in semn
de iubire si inaltd consideratiune. Amicul si colegul dela Academie,
V. Babes. Pe foaia de titlu gasim o nota : Acest manuscript,
despre a cdrui importanta si provenient d seama precuvan-
tarea din frunte-i Hind multiplicat cu spesele cunoscutului nostru
patron al culturei Nationale, sa irnpatre gratuit cunoscutilor nostri
zelosi cultivatori ai studiului istoriei noastre. Budapesta 1898."
Urmeaza o prefata de V. Babes. Are IX-!. 196 pagini (cloud exem-
plare).
16. Proces verbal din anul 1733 referitor la aniversarile
religioase din Judetul Mure (Dupa Indicele publicat de Dl. Stefan
Manciulea. In raft nu l'am gasit).
www.dacoromanica.ro
74 IOSIP 1. INTAGHIU
17. Sintaxa latina (Latin mandattan). Are 87 de pagini.

Note dui:4 un curs universitar.
18. Note despre Vergiliu (Yegyzetek .Vergiliuszrl). Are
43 de pagini.
19. Schieller tefan. Curs de pedagogie (Nevelestan).
Note ale lui Augustin Caliani. Cluj, 1898. Are 176 de pagini.
20. Note de istoria literaturii maghiare (dup cursuri
universitare). Au fost ale lui loan Ratiu, fost profesor la Blaj.
21. Note dupe.' un curs de istoria fiosofiei, p. 97-237.
Au fost ale D-lui Augustin Caliani.
22. Curs de compuneri ungureti pe baza gramaticei
istorice. Are 96 de pagini.
23. Alexandru terca ulutiu, (Sterka Suhicz Sandor).
Contracritica la judecatile despre descendenta natiunii romane
(Biralatnak ellenbirlata az olo.ji nemzet szrmazsarol). Are 14
foi mari. Combate teoriile formulate de N. Ajtai, t. Kovacs i
V. Kvary.
24. Fragment dintfun studiu Adevarata cauza a
trecerii Armenilor din Moldova in Transilvania. Se pastreaza
numai partea dela pagina 15 pana la paginia 26. E scris de Mi-
tropolitul Al. terca
25. Mitropolitul Ioan Vancea. Cuvantarea tinuta in Casa
Magnatilor in 9 Martie 1891 la proectul de lege despre azilele co-
piilor dela 2-6 ani. E scrisa foarte frumos. Are 15 pagini.
Manuscrisele in limbi moderne dela Biblioteca Centrala
Arhidiecezang din Blaj sunt importante pentru cunoaterea
multor aspecte i influente din trecutul Transilvaniei 1).
Itqi, 25 Iunie 1943.
Iosif E. tiagbiu.
r. Acolo unde nu pun numArul pagiuilor, InseainnA ed nu am gAsit

manuscrisul la BibliotecA.
www.dacoromanica.ro
PLANSA I
,,11177.- Hum' di 1, II 1:11111111*':

111011: 11/
il lull- 113. 0
4
,
i I .,,viAiiiii
;..t..'
!.,
:. .'
' - ...4 A)
4
.A22;iiI iinteti f. :,.L. t ./..-7-;"1.,%;;;,7)1:.'..
'Here Ir IL' R.ei ft.:m.: qvi Stiiiiniia iirixit, -:
AtiviDucvm, artipm Troika imago M4M7
, rlsoataDs valo cmputt vo .../1440: er; :...- ''.....*:
Ailks lie genet.? ritScryior rirprtc. ...:;,.......:Th..
-----...g.--
Dominicus Custos din Augsburg. Portretul contimporan al lui Antonio Albizzi (1608)
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALEOLOGII
dinastiilor bizantine se incheie printeun neam cu

insu0ri deosebite, care a domnit doua veacuri dearndul, a deter-
minat caracterele culturii rsaritene, dand un numar conside-
rabil de imparati, strategi i alte personalitati importante, ca
sa-0 afle sfar0tu1 glorios la caderea Constantinopolei. Am numit
familia Paleologilor, a carei cunoa0ere are pentxu noi o insem-
natate cu atat mai mare, cu cat relatiile lor cu primele noastre
alcatuiri politice n'au fos inca bine descifrate 1).
Deosebit de interesanta in acest sens, mai ales pentru
trecutul nostru, este epoca dintre inscaunarea lui Mihail VIII Pa-
leologu (1259) i moartea eroica a lui Constantin XI (i453),
care a pus capat sbuciumatei istorii bizantine i a inchis un capitol
al luptei cretinatatii impotriva cuceririlor aziatice.
Mult vreme istoricii s'au marginit, pentru studiul Paleo-
logilor, la vestita lucrare a lui Ducange, Historia Byzantina,I.
Familiae Byzantinae, publicata la Paris in 168o 2).
Ducange a fost insa dep4it in multe privinte, fiindca dis-
punea de un numar restrans de izvoare, ceeace explica anumite
concluzii gre0te i altele pline de lacune. Astzi, cand izvoarele
s'au inmultit prin documente, sigilii i texte noi, cand
putem folosi lucrari genealogice anterioare i comentarii sa-
I) Comunicare fAcut5. Cercului Genealogic Roman la 14 Iunie 1943.

2) Charles Dufresne, sieur Ducange (1610if 88), a fest unul din marii
Invatati ai veacului XVII. Editor al Iti Joinville, Xinnamos, Zonaras i ali cro-
nicari bizantini, Ducange a scris Histcire de l'empire de anstastircplc scus les
empereurs franFais, Paris 1657, i Des Principaatis d'Outre-Mer (aparuta abia la
1869 sub titlul Families d'Outre-mer). Operele sale capitale sunt Glossarium ad
scriptores mediae et infimae latinitatis, P aris 1678, Glossar;ton ad scriptcres mediae
et infimae graecitatis, Paris IC88.
www.dacoromanica.ro
76 MARCEL ROMANESCU
vante 1), identificarea diferitilor Paleologi, prosopografia i crono-

logia lor, in fine asezarea lor precisa in locurile ce li se cuvin in
arborele familiei, capata o importanta 5tiiMifict.
Asemenea cercetari riguroase ingaduie sa se controleze cu
exactitate aportul genealogistilor de pe vremuri, ajungandu-se
prin metoda cornparativa la justa pretuire a sfortarilor lor si
fixandu-se in ce masura merit sa mai fie consultati. Se stabi-
leste astfel intre genealogisti o scara de valori, care nu coincide
totdeauna cu ordinea lor cronologica, un autor mai vechi flind
uneori mai bine informat, mai sarguincios si mai sever decAt
unul mai nou, deci implicit interesant si vrednic de luare
a mint e.
Pornind dela aceste constatari, ne-am propus sa infa-
tisam, in lumina cercetrilor moderne, opera .unui genealogist
aproape necunoscut al Paleologilor. Nobilul florentin Antonio
Albizzi sau, cum isi latiniza numele, Antonius Albicius, istoric,
compilator si erudit genealog, inrudit cu familia Medici 2), a-
conckput in preajma veacului XVII planul vast sd stranga lao-
lalt istoria pricipalelor familii domnitoare din Europa, inso-
tind-o cu arbori genealogici. Fiind in acela timp artist, Albizzi
a desenat singur arborii, impodobindu-i cu steme i cartuse, cu
portretele principilor suverani i cu vederile oraselor de rese-
dirrta 3).
Pentru ca aceasta ingemanare de stiinta si arta sa fie gus-
tata de public se cerea sa fie prezentata in mod ireprosabil
sa fie lansata de cineva cunoscut. Este originea prieteniei lui
Albizzi cu Dominicus Custos, vestitul gravor si editor din Augs-
burg, care facea un mare comert de stampe. Nscut la Anvers
intre 1550 si 1560, Dominicus era fiul lui Pieter Baltens de Coster,
poet, actor, gravor i pictor de genre" imitnd pe Pieter Brue-
ghel cel batran. Custos, rectt Coster, care fusese crescut de tanar
Citam printre cele mai de seam comentarii, acel al lui P. Possinus la

editia lui Georgios Pachymeres, Roma 1666 qi 1669, reeditat de I. Bekker,
Bonn 1835 ; adnotatiilelui Ae. Martini la opera lui Philes, Manuelis Philae Carmina
inedita, Neapali Pgoo, insemnArile lui M. Treu in marginea lui Planudes, Maxitni
ntonachi Planudis epistulae, Breslau 1886, Imuririle lui H. Delchaye la Deux
Typica Byzantins de l'pcque dcs Palolcgves, Biuxelks /921, etc.
2) Ginevra degli Albizzi se ca'sgtoreste cu un Yedici, cf. Young, I Medici.
3) Pentru Albizzi, v. Kronthal, Lexikon der techn. Kanste, 5848, i catalogul
lui Karl Hiersemann din 1923.
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALEOLOGII 77
la scoala de gravura a lui Wierix, se aseaza la Augsburg inainte

de 1584, data la care ia in casatorie pe vaduva giuvaiergiului
silezian Bartholomeus Kilian. Specializat in gravura portretelor,
Custos le-a publicat in serii sub forma de in folii, desfasurand o
activitate febrill dela 1593 0 pang la 1612, cand moare. Rand
pe rand apar portretele familiei Fugger 1), efigiile calugarilor
invatati 2), icoanele principilor Tirolului 3), imaginile ducilor Sa-
xoniei 4), plansele giavate dupa desenele lui J. B. Fontanas
pentru cartea liii Schrenck von Notzing, unde sunt reproduse
armurile din castelul Ambras de langa Innsbruck 9, pe langa
multe alte lucrari 6). In 1607, Dominicus Custos e la Praga, unde
graveaza dupa natura portretul lui Rudolf II, intrand totodat
in slujba imparatului 7).
Un an in urma, bogatul gravor, ajuns 1. apogeu, intalneste
pe Antonio Albizzi. 1 trebuie sa fi fost cuprins de un adevarat
entuziasm in fata operei acestuia, caci nu numai Ii graveaza
desenele de arbori, dar ii face portretvl i scoate intreaga lucrare
pe proprie socoteala sub titlul : Principuin Christianorum stem-
mata ab Antonio Albizzio nobili florentino collecta cum brevibus
ejusdem notationibus, pars ex archivius pp. adjecto stemmate Otho-
mannico, opera et impens. Dominici Custodis Antverp. nunc civis
Aug in aeri incisa. Augustae Vindelicor. A. C/313C/IX cum
privileg. S. C. M-tis Ad ann. Decem.
s) Fuggerorum et Fuggerarum imagines, Augustae Vindelicomm, 1593,

(64 planse).
2) Effigies Piorum et doctorum olim verorum ad vivum delincatae, Aug.
Vindel. 1594.
3) Teroliensium principum eiconcs, Aug. Vindel. 1599.
4) Sazoniae ducum imagines, Aug. Vindel. 1601.
5) Schrenck von Xotzing, Ambraser Heldenbuch, 16or, (126 planse).
6) Citna Intre altele : Septem Christi Jesu ... eflusiones sanguinis, 1597,
(7 planr) ; Deliciae loins Rcmae, etc., 1600, (29 planse) ; Atrium heroicum Caesarum
Regii aliarumque stemmatum ac procerum qui intra proximum saeculum vixere (tut
hodie suprasunt, Aug. Vindel. 1600--16or (trei prii cu 68 planse ; partea IV
apare i1 1602). In partea a treia se gaseste portretul contimporan al ml Mihai
Viteazul, reprodus de A. Sacerdoteanu i Em. Virtosu, Unirea Romdnilor,
Bucuresti 1938, pl. IV.
7) Pentru Custos, v. Heinecken, Dict. des artistes, IV, qi Supplem. 1768,
p. 95 ; Le Blanc, Manuel, II, 77 ; V. Wurzbach, Niederl. Ktinstlerlexikcn ; Benezit,
Dist. des peintres, sculPteurs, dessinateurs et graveurs, 191z, vol. I ; J. Ch. Brunet,
II, 453.
www.dacoromanica.ro
78 MARCEL ROMANESCU
Acest splendid in folio trebue sa fi avut un succes neobi-

nuit, de vreme ce au trecut numai patru ani dela aparitie i. a fost
scos din nou, de astadata, in latinete i in traducere germana 1).
Editia intaia, astazi foarte rara, pe care am gasit-o la
Biblioteca Regard din Copenhaga in 1937, pentru ca s'o revad apoi
numai la D-1 George D. Florescu, ne d, intr'o prezentare artis-
tica, 46 arbori, dintre cari 22 pe foi duble. Tendinta evidenta
e s se dea publicului o istorie succinta a Europei intruchipata
prin dinastiile ei, ceeace corespunde conceptiei absolutiste a
vremii. Astfel, dup suveranii Frantei (Merovingieni, Carolin-
gieni i Capetieni), ni se infatieaza regii Iberiei (Asturia, Ara-
gonul, Castilia, Novara, Sicilia, Portugalia), imparatii Sfantului
Imperiu (Saxoni, Franconi, Suabi, Austriaci, Luxemburghezi),
marii electori i principii germani (Braunschweig, Bavaria, Saxa,
Brandenburg, Pomerania, Wiirttemberg, Hesse, Cleves, Baden,
Tirol), dura cafi urmeaza donmitorii Angliei i Danemarcei,
regii Europei centrale (Ungaria ,Boemia, Polonia), ducii Lorenei,
stapanitorii Tarilor de Jos (Flandra, Olanda, Geldre) sau ai
Italiei (Savoia, Milan) i, drept omagiu catre Vincenzo Gonzaga,
duce de Mantova i de Montferrat, neamul Paleologilor.
Care este valoarea acestui arbore, intocmit exact un veac
dup stingerea in mizerie a ultimei dinastii bizantine ? 2).
Cum bunica paterna a ducelui Vincenzo era din ramura
Paleologilor de Montferrat, suntem indreptatiti sa credem ca
informatiile lui Albizzi despre Paleologi au fost culese nu numai
din arhivele Vaticanului, unde tim ca a lucrat, ci totodata la
curtea din Mantova.
Din capul locului constatam ca, in linii generale, arborele
lui Albizzi se apropie in chip surprinzator de cunotiintele moderne.
Sunt insa, firete, erori i. mai ales lipsuri. Le vom semnala pe
r and.
1) A.. Albizius, Christlicher Potentat en told Fuersten Stammbaeume mit beyge-
luegten histcr. Verzeichnissen, samPt Stammen D. tuerkischen Keyser, Augsburg
1612. Paptul c numele lui Dominicus Custos a disparut din titlu pare s arate
ca editia e posterioara mortii sale. Pirma va fi trecut in mfina fiilor sai vitregi,
Lucas i Wolfgang Kilian, la randul lor gravori cunoscuti.
2) Nici Paleologii dela noi, nici cei din Anglia, despre cari a vorbit Intai
Vyvyan Jago in 1817, apoi D-1 C. Karadja in 1923, n'au nimic comun cu familia
bizantina. G. Typaldos a aratat cii. ultimul Paleologu din Italia, Constantin,
fiul lui Andrei i nepotul de fiu al despotului Toma, este mentionat In Octom-
brie 15o8.Cf. D. A. Zakythinos, Le Despotat grec de ltforee, Paris 2932, p. 295-297.
www.dacoromanica.ro
PLAN$A II
-7.,77.a...:. snS=11.-
c ..
Fol. X
/"ACAPAg L7' GRAMS. UCNIIVt ET
GONSAOA LATINOS
IN PRO,WIS GAVUET DINYME,
RAPE Ms.
41.9
/i.:74
-4----
raleo esk If /ft- _zia.-Lib __- VINCENT., Mx MAMMAL
ET MONTLE/WW1
IMPERATORES CON- i- LEONORA FILIAMANTIsa
STANTINOPOLITANI. V.a.r..4711Vn MAI ITVII ILL MAUL,
ET M A RCHIONE S 4.
MONTIS FEAR AT r :esis V . V :1976 V
_
scre-y-,Cj.,Axicathr, 7;g4,114.1,..):: ;'")
Aci aSiti et-Zatziti .
4 .7.f/imi...o.sareirtS.
c.,....crieJlin-1.4.4-1
9; et au:rim-Z.61;i Vii,d01;:eit;
.
vqe
.4.
''.71:tkg.`,0 crag:
.`1 4
n.1:7-rs:Lerd
Vritrlf*O.
71okrrj C4rJrir.
Jim*, iitr,ez, .falaredzf4.6r.if
-.1474-1 .- .. Lit t'X''''' CIIG"4t
--tr Ms:Pros.
0. 71e,drrac
, -.Pj
1L--, CV
-1-Ziiijil ll i? : d
. ,..1 ,...1... ,....''''
.1-.4fi!kl
.-TIT D: ',wawa- 1";44-auf/sergc; .24:....... ' 7.r.maX
III,Y:
V vsso pspatmm 1,5., _ i:-Itile , '196." .7
'iMS;i.. A4Nt.1 . 7 'cad i'. ..)--?.... cab...v... , ' .. att
- 4.,,i,,;:i, kl,y 1...2...c-771:4r-ft
...ri-s..:1..Y..
- .c..,
-1..,
'.(-.4.".0. 1:inbiYacctiv. . .I.or ..0_,... 4.
.ru'o-..astes,1Tiejr,:r" 4 . '.
*- R reallik E.
Alp5
A- , Icir:':;
2.1r. 1 .-. , a
10-
vr ""6...nr..17.0,7
; tr.-C:It'irm."grofe..Nals1.1frgetsr.
0"..7:zt'
4.13
t'
a,
"--4,,,,,,p1
0j.v.01. TAryst.r xe
LP" . ,.
74144.096.
Ir-
svotl
A.4":44s)
"' I ,e EN _Gus U m'
ta..,,Arge., r.:--7
-,01;;,, ocral..1.i.,i, sdaYrefoffzeirre;1.
LP A74V:31.1. .".
7 71
-fua
'.*i. .P''''' "Wi.S., 7(k3.-Zias Itn9s,g
Chdifi .
'41i4 Ai1 -fist .1:41..wr W

'6 40.e: "-
4-- pal:14:70+10. 67,'Itst.1.7:17111:
"WI? :710.bnlo
!NOW
p X:VAVEe.11; -Crofir..; .
(*..)
ollt
"
.1.trtias
rerm'ud.
-6 Vr41
iless:EnNE
40ot
;ow ems,. .
.1. ALEXIV.. ANOELV, 011..NENV.:

Ii SENIOR IIMRA:MH ON, I,
NOIVLIS EXPVISVS A GAL LIS .
MCC 1It .
," IS
www.dacoromanica.ro
Antonio Albizzi. Arborele Paleologilor
Albizzi d ca stAlp al Paleologilor pe Alexis III Anghel,

zis dup bunica sa clinspre tat i Comnen, imparat bizantin intre
1195 i. 1203, exilat la Galipoli i. mort la 12 10 1). Albizzi tie,
ca i Ducange, ca una din fiicele lui Alexis III, Irina Comnena,
a luat pe despotul Alexis Paleologu, tatal marelui domestic An-
dronic i. bunicul imparatului Mihail VIII. Daca el nu mentio-
neaza pe ascendentii paterni ai lui Alexis Paleologu, este nu numai
fiindca erau mai putin cunoscuti i mai putin ilutri ca acei ma-
terni, dar mai ales din grija de a dovedi legitimitatea drepturilor
Paleologior la coroana bizantina'.
cum spune el insui 2) -

Cercetarile lui Laurent susceptibile Inca de rectificari,
arata ca primii Paleologi, traitori intre
1050 i 1250, s'au despartit in dou ramuri, reprezentate de
nepotii de fiu ai lui Nichifor, strategul i sfetnicul lui Roman IV
Diogene, mort la 19 Octombrie io8i luptond contra normanzior.
Primul nepot, casatorit cu o principesa Dukas, a avut un fiu
care a tinut o Comnen i. a fost bunicul heteriarhului Gheorghe
Paleologu Comnen ; al doilea nepot e tatal lui Mihail Paleologu,
mort la 1145, care la fandu-i e bunicul despotului Alexis Paleo-
logu, insurat cu Irina Anghel Comnen, fiica imparatului Alexis
III. Heteriarhul Gheorghe din prima ramura a avut o fata,
Irina Paleologu Comnen, casatorita cu un Alexis Paleologu i.
care a fost mama marelui domestic Andronic, calugarit sub nu-
mele de Arsenie, mort la 1247 .1 ingropat la Salonic. Andronic
s'a casatorit pela 1210-1212 cu Teodora, unica flied a despotului
Alexis i a Irinei Anghel Comnen, avnd. drept copii pe impa-
ratul Mihail VIII i fratii lui, numiti Diplopaleologii.
Aadar, primele trei generatii din arborele lui Albizzi, in
aparenta confuze, reprezintl de fapt ascendenta materna' a lui
Mihail VIII, intruca Alexis III Anghel a fost tatal Irinei, bunicul
Teodorei i strabunicul lui Mihail VIII.
Iata spita primilor Paleologi :
1) ra fiul protosevastului Andronic din 1172 i al Bufrosinei, fiica logo-

f Atului Teodor Castamonitul. Bunicul sAu, Constantin Anghel dill Philadelphia
(Az:a MicA) era prefect in 1152 si tinea pe Teodora, fiica lui Alexis I Comnen,
impArat dela Io81 la ix 18. Cf. Averkios Th. Papadopulos, Verstich einer Genea-
logic der Palaiologen, Speyer a. Rhein 1938.
2) V. Laurent, La ginialogie des premiers Palologues, in Byzantion. VIII,
r. 1933, p. 125-149.
www.dacoromanica.ro
80 MARCEL ROMANESCU
Nichifor Paleologu
strateg + 19 Oct. ro81
I
George
= Ana Dukas
I
N N
= o principesa Dukas
N Mihail
= o Comnen + 1145
I
I
Constantin Gheorghe Paleologu N. (Alexis ?)

Comnen, heteriarh = Irina Comnen
I 1
Irina Paleologu Alexi s

Comnen = Alexis despot
Paleologu = Irina, f. lui
Alexis III Anghel
Mihail Andronic = 1210-12 Teodora

mare domestic (cal. Teodosia)
+ 1247 (cal. Arsenie)
1
Diplopaleologii
Albizzi cunoate pe fratii impratului Mihail VIII, dar

nu pe surorile sale : Maria (mon. Marta), sotia marelui domestic
Nichifor Tarhaniot 1), 0 Irina, mritat cu loan (Ioannikios)
Comnen Anghel Cantacuzino 2).
Se pare ea a treia sofa a lui Mihail VIII a luat pe Benedetto
Zaccaria, numit de Filip IV cel Frumos amiral general al flotei
franceze 3).
r) Casatoria a avut loc la 1237, cf. Ephraemius, ed. I. Bekker, Bonn 1840,
(Corpus Script. Hist. Byz.) V 8256-64.
2) Pachymeres, ed. I. Bekker, Bonn 1835 (Corpus Script. Hist. Byz.)
II 13 ; I, io8, 22 ; Nic.Gregorae Byzantina Historia, ed. L. Schopen, Bonn 1829-35,
IV 3 : 130, 16.
3) Duc de Levis Mirepoix, Philippe le Bel, Paris 1936, p. 375.
www.dacoromanica.ro
A1t5. soil a lui Mihail VIII ar fi dup cronica selgiukida

Oguz-Name mama sultanului din Iconiu, Izz (Az)-ed-Din
Kei-Kavs (Kaikaus), numit de cronicarii greci Azatin, pe care
impAratul 1-a luat cu el la recucerirea ConstantinopOlei in Iu lie
1261. Astfel s'ar lmuri dece protohieracariul Dimitrie Sultanos,
nepotul de frate al lui Izz-ed-Din, Ii zicea Paleologu 1).
Mihail VIII s'a cdsgtorit la 1253 cu Teodora, fiica sevasto-
cratorului loan Dukas Vatatzes (var cu impratul Ioan III Dukas
Vatatzes) 0 a Bvdochiei (fiica lui Ioan Anghel) 2), domnind intre
1259 0 1282. Dintre copiii lor, Albizzi omite pe Manoil, mort
tnar inainte de 1259 8), i trei fete : Irina, sotia lui Ioan III
Asan 4) ; Ana, casAtorit cu Dimitrie (Mihail) Kutrules 6) ; 0
Evdochia, mritat cu impratul Trapezuntului loan II Comnen 8),
dupa cum ignoreaz dou fiice naturale ale lui Mihail VIII :
Bufrosina, care a tinut pe Hanul taltarilor, Nogai 7), 0 Maria,
despoina de Mugulion, maritat5. la 1265 cu marele Han mongol
Apaga (Abaga), fiul hanului Hulagu, care o ceruse in cAs'aitorie,
dar muri inainte de nunta 8).
Ca s5. sagim cu ramura lui Constantin Porfirogenetul,
molt la 1306, vom spune ea' Maria, nepoata lui de fiu, a fost a
I) C. D. Balascef, Impdratul Mihail VIII Paleologul i Statul Oguziler

pe ldrmul Mdrii Negre, ed. G. I. Bratianu, Iai 1940, p. 19 ; Martini, op. cit. p.
69-72. Eroare la Papadopulos, op. cit. p. 22.
2) Pachymeres I 29 : I, 81, 16 f. II 4 : I 96, 15.
3) Idem III 7 : I 183, 15 ; Laonici Chalcocondylae Historiarium Demon-
strationes, ed. E. Dark& Budapest 1922-23, I : I 15, 6.
4) Nunta cu tarul bulgar s'a facut in 1278, cf. Jiregek, Geschichte der
Bulgaren, Frag 1876, p. 277.
5) Pachymeres VI 6 : I 439, 12 ; Gregoras VI 9 : 204, 5 f.
6) Evdochia s'a mgritat la 1281, cf. W. Miller, Trebizorcl, The last Greek
Empire, London 1926, p. 28.
7) Pachymeres III 25 : I 231, 17 f. III 5 : I 18o, ir f. Gregoras V 7 :
149, 15 f. Ii spune Irina. Ea s'a cdsgtorit la 1266, cf. C. Chapman, Michel
Paldologue, restaurateur de l'Empire Byzantin (1261-1282), Paris 1926, p. 80 ;
G. D. Balascef, op. cit. p. 18.
8) Pachymeres III 3 : I 175, i. VII 22 : II 611, 9 f. In 128i Maria s'a
intors vgduvg la Constantinopole, unde a zidit mingstilea de maid Mugulion,
astdzi bis. Mugliotissa la Panar. In 1307 a fost trimis la Miceea ca sd ia pe
Charbandan al Persiei, dar nu se tie dacg nunta s'a fgcut. Cf. rachymeres
VII 25 : II 620, 15 f. V. i Oguz-Name la G. D. Balascef, op. cit. p. 15.
Hrisovul s
www.dacoromanica.ro
82 MARCEL ROMANESCU
doua sotie a lui tefan tiro III DeCanski, rege (nu despot) al
sarbilor intre Octombrie 1321 si Septembrie 1331 1).
Trecnd la generatia a cincea, constatam ea erorile lui
Albizzi se refera de obicei la casatorii 0 incuscriri. Astfel, prima
sotie a imparatului Andronic II cel batran, Ana, nu era fata
lui Bela IV al Ungariei, ci a regelui tefan V. deci nepoata lui
Bela, data casatoriei lor hind 8 Noembrie 1273 2). A doua sotie
a lui Andronic, Yolanda-Irina, casatorit in 1285, n'a fost fiica
marchizului Bonifaciu V de Montferrat, ci a lui Vilhelm V cel
Mare de Montferrat, rege titular al Tesalonicului, mort la 1 292,
si a Beatricei de Castilia 3).
Afara de fiii mentionati de Albizzi, Andronic II a mai avut
cu Yolanda de Montferrat o fata, Simonida, maritata cu tefan
Uro II Milutin, rege al sarbilor intre 1281 si 1321 4). In fine,
Andronic a avut dou fiice din flori : Maria, casatorit cu hanul
tatarilor Toktai 5), si Irina, sotia lui Ioan II, stapanitor la Neo-
patrai, apoi despot si sevastocrator 8).
Dintre fiii lui Andronic, imparatul Mihail si despotul Constan-
tin 7) s'au nascut din prima casatorie, pe cnd ceilalti trei au fost
copiii Yolandei de Montferrat. Yolanda a mostenit marchizatul pie-.
montez, pe care 1-a transmis fiului ei Teodor Paleologu 8). Nascut la
1) Cantacucenus, ed. 14. Schopen, Bonn 1928 (Corpus Script. Hist. Byz.)
I 43 : I 209, 2 f. ; Jiredek, Geschichte der Serben, 360; M. Laskaris, Vizantinshe
princese u srednjevehonoj Srbili, Beograd 1926, p. 87.
2) PaChymeres, IV 29 : I 318, 2 f. ; Gregoras IV 8 : 109, 8 f.
3) Gregoras VIII 5 : 234, 9 f. ; Phrantzes, ed. J. B. Papadopulos, Leipzig
x935, I 4 : 32, 4 i. Inaintea recAsAtoririi sale cu Yolanda de Montferrat, Andro-
nic II ceruse mtma filcei regelui Iacob II de Aragon, cf. C. Marinescu, Tenta-
jives de mariage de deux fils d'Andronic II Paliologue avec des princesses latines,
Bucuresti 1924, p. 5.
4) Jiredek, op. cit. 340. Icunta s'a fAcut la 1299.
5) Pachymeres, III 27 : II 268, r. Maria s'a cAsAtorit la 1292.
6) Gregoras VII 53 : 278, 23 f. CAsAtoria aceasta, filcutti la '315, s'a sfirsit
peste trei ani fArii copii, prin moartea bolnAviciosului Doan II.
7) Despotul Constantin n'a avut decal un fiu natural, Mihail Katharos,
fiu al Katharei.
8) In veacul XI, marchizatul de Monferrato (Montferrat) era stApanit
de o ramurA a familiei Aledrama. Din acest neam se trAgea Vilhelm cel batran,
care devine al treilea marchiz de Montferrat in 1140, pleacA spre Locurile Sfinte
in 1185 si moare trei ani in urml. Marchizul Conrad spar& in 1187 cetatea
Tyr contra lui Saladin, e ridicat la rangul de stApanitor al Tyrului si se dia.-
toreste cu fata lui Amalric, regale Ierusalimului. Concurent al lui Guy de Lusi-
gnan la coroana Ierusalimului, Conrad se distinge in cruciada a treia, dar e ucis
www.dacoromanica.ro
1288, Teodor a fost trimis de mama sa la varsta de 17 ani in Italia,

la fratele acesteia, loan I de Montferrat. Teodor a fost primit
cu mare cinste, a trecut la catolicism i s'a casatorit cu nobila
Argentina Spinola, intemeind o noua dinastie de Paleologi, care
a domnit acolo peste dou'a veacuri.
Linia colaterala a Paleologilor de Montferrat este bine
cunoscut lui Albizzi, datorita prieteniei cu Vincenzo, ducele
Mantovei. Daca in cele ase generatii ce urmeaza pe primul mar-
chiz de Montferrat din neamul Paleologilor nu intalnim nici o
greeala *de fiiatie, omisiunile nu lipsesc in ce privete femeile
.1 copiii din flori.
Astfel, Albizzi nu tie ca marchizul loan II (1328-1372)
s'a casatorit intai la 1337 cu Cecile de Commingues i numai in
al doilea rand, la 1358, cu Elisabeta de Aragon, fiica regelui loan
din Majorca. Sora lui Ioan II, Violante (Yolanda), n'a tinut pe
Amedeu V contele Savoiei, ci pe fiul acestuia, Aimone, mort la
1343. S'a omis i fratele natural loan.
Dintre copiii lui Ioan II, Albizzi inseamna pe Otto II,
Theodor II i Vilhe lm, cu precizarea ca acesta a murit la Nico-
pole in 1396 ; el sare insa pe Ioan III, marchiz 1378-89, i pe
Margareta, castorit la 1372 cu contele Pierre d'Ifrgel. Ioana
de Lorena, amintit de autorul nostru, a fost a doua sotie a lui
Teodor II, insurat intai cu Argentina Malaspina, iar in al treilea
rand cu Margareta de Savoia.
Teodor II a mai avut afara de copiii mentionati de Albizzi
doua fete : Sibila, casatorit la 1413 cu loan II de Lusignan,
regele Ciprului, i Francesca, maritata la 1434 cu Constantin
Comnen, despotul Macedoniei.
miseleste la 28 Aprilie 1192. Piul lui Vilhelm, Bonifaciu II, mosteneste atunci
marchizatul de Is(ontferrat ; este unul din sefii cruciadei a patra, ajunge dupa
intemeierea imperiului latin rege al Tesalonicului (1204) i moare luptand impo-
triva bulgarilor (1207). Casatorit in 1197 en Eleonora, fata contelui Umberto III
cel Sf ant al Savoiei (mort la 1188) si a Beatricei de Vienne si de Macon (moarta
la 1184), a avut fiu pe Vilhelm IV. Acesta moare in Septembrie 1224 ca rege
al Tesalonicului, lasand cu Berta de Gravesane pe Bonifaciu III zis Uriasul.
Rege titular al Tesalonicului (1227-1254), Bonifaciu III s'a insurat in 1235
.cu Margareta de Savoie, fata contelui Amedeu IV (mort la 1253) si a Anei de
Burgundia. riul lor, Vilhelm V cel Mare, a fost vestitul condotier i tatal impa-
ratesei Yolanda-Irina. Cf. H. Baniza von Bazan si Richard Muller, Deutsche
Geschichte in Ahnentalan. I, p. 169, table 59.
www.dacoromanica.ro
84 MARCEL ROMANESCU
De asemeni, dintre copiii marchizului Ioan-Iacob (1418

1445) Albizzi uita pe Amata, sotia lui Ioan III de Lusignan, i pe
Isabela, casatorit cu marchizul' Ludovic I de Saluzzo. Din lipsa
de spatiu, gravorul a trecut pe Teodor, cardinalul de Paulus in
Pont, in dreptul marchizului loan IV, aa. ca Teodor pare fiu al
acestuia in loc de frate.
Marchizul Bonifaciu IV (1483-1493) a tinut intai pe Or-
vientina, fiica lui Petre Fregoso, apoi pe Elena de Brosse i Pen-
thivre, i numai in al treilea rand pe Mara, fiica despotului orb
tefan G. BrancoviC, nunta avand loc la Casale in 1485.
Descendenta marchizului Vilhelm VI (1464-1483) trei
fete, Ioana (Ludovic II de Saluzzo),Bianca (Carol I, duce de Savoia)
i Lucretia (10 Bartolomeo della Cannetta ; 2 Rinaldo d'Este),
pe langa fiul natural Anibal nu este inclicat, dupa cum nu e
trecuta nici fiica lui Bonifaciu IV, Margareta, sotia lui Victor G.
Podiebrad, duce de Miinsterberg i Troppau, mort la 1500.
Albizzi noteaza precis ca Paleologii de Montferrat s'au
stins in link barbateasca la moartea abatelui loan V George in
1534, chid marchizatul trece in familia Gonzaga prin casatoria
nepoatei acestuia, Margareta, cu Frederic II, ducele Mantovei 1).
S ne intoarcem acum la ramura imperiala a Paleologilor.
La cele at-Rate de Albizzi, adaogam c imparatul Mihail IX era
coregent in 1281, a fost incoronat de tatal sau in 1295, an in
care s'a casatorit, i a murit in 1320. Sotia sa Ricta, rasbotezata
Maria, in calugarie Xenia, era fiica regelui Leon II al Armeniei,
mort la 1288, i. a Guiranei de Japubro 2).
Dintre copiii lor, Albizzi omite doua fete :
1. Despoina Ana, casatorit intai la 1313 cu. Toma Anghel,
r) Donmul Al. Saint-Georges a binevoit s ne pun5. la dispozitie un arbore

stiintific al Paleologilor de Montferrat, intocmit de Guelfo Guelii Camajani,
Cenni storici genealogici della famiglia Paleck go, ed. Prrno Riccmi, Livcino
1938, extras din Storia genealogica della famiglie nobili e nctabiliitaliane, Farnigl,a
Paleologo (Marchesi di Monferrato). V. i Rossi, Paesi e castelli &Walk Mcnfo -
rata, Torino, f. a.
2) Intre 1288-95, Andronic II negocia cs'atoria fiului sAu Mihail 3X cu.
Ecaterina de Courtenay, motenitoarea Imperiului latin, care avea s ia in.
1301 pe Charles de Valois, fratele regelui Prantei. TotodatA, Prederic III al Sici-
liei, fratele lui Iacob II al Aragonului, ar fi vrut sg-si inkite sora, Yolanda, cu
Mihail IX, dar nici acest proiect nu reui. Cf. C. Marinescu, op. oit. 3-4. Pentru
Ricta, v. Pachymeres III 6 : II 206, 9 i Cantacuzino I 52 : I 260, 6 f.
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALBOLOGII 85
stapanitor al Epirului i Etoliei 1), apoi la 1318 cu. asasinul pro-

priului ei sot, Nicolae Orsini, conte de Zakynthos i Cefalonia 2),
care se convertise la ortodoxie 0 se proclamase urrna al mortului.
2. Teodora a tinut pe Svjetoslav, tar al bulgarilor intre
1295 0 1322 3), iar dupg moartea acestuia s'a recasatorit cu Mihail
,54man, tar bulgaresc dela 1323 la 1330 4).
Relevam o noug confuzie cand e vorba de sotiile impara-
-tului Andronic III cel tanar : prima ,Ioana, numit de greci
Irina (nu Elena), era fiica baronului Heinrich von Grubenhagen,
mort la 1332, 0 a liii Agnes von Thuringen 5) ; a doua a fost Ioana-
Ana de Savoia, moarta la 1345, fata contelui Anaedeu V (nu
Ludovic) cel Mare, duce de Aosta, raposat la 1323, 0 a Mar iei
de Brabant 6).
Din aceast ultima casatorie s'au nascut sase copii, din
care Albizzi cunoate numai pe viitorul imparat Ioan V 0 pe
despotul Mihail (nu Manoil) ; el omite pe protovestiarul Teodor 7),
pe Irina, sotia lui Ivan Asan, fiul tarului Ivan Alexandru 9),
pe Maria Francesco I Gattilusi 9) ipe Teodora Philanthropenos 16),
I) Gregoras VIII I : 283, 7 ; Cantacuzino I x : I 13, 4 ; Phrantzes I 5 :

3 8, ro ; Pachymeres III 4 : II 201, I.
2) Gregoras VIII I : 283, 8.
3) Cantacuzino I I : I 13, 6. ro8, 19 ; Jiredek, Geschichte der Bulgaren,
289 ; X. A. Muimov, Numismatique et Sigillographie bulgares, Sofia 1924, p. 88.
4) Cantacuzino, I 3& : I 186, 23 ; eroare la Jiraek, oP. cit. 290, rectifi-
catii in Geschichte der Serben, 361.
5) Gregoras VII 13 : 277, 17 ; Cantacuzino I 24 : 119, zo f.; Phrantzes
I 8 : 44, 14. - Heinrich era fiul itil Albert I cel Mare, duce de Braunschweig i
al Adelaidei, fiica lui Bonifaciu III de Montferrat.
6) Gregoras VIII 15 : 383, 23 f. XXVIII 26 : III 149, 4. 198, 21 ; Phrantzes
I 8 : 44, 15 ; 0. Halecki, Un emPereur de Byzance a Rome, Varsovie 1930, p. 13.
7) Aaa et Diplomata Medii Aevi, ed. P. Miklosich i P. Muller, Viena
1860-9o, II 267, 34 ; Ducange, Familiae Byzantinae, 238 ; Gregoras XII 2 : 576, 22.
8) La data ciisatoriei (1336), Irina avea 9 ani, iar Ivan Asan 15 ani. Cf.
Gregoras XXXVII 51 : III 537, zo f. Irina a fost confundatl cu sora ei Maria
de ctre Cantacuzino II 14 : I 394, r. 508, 20, dup 5. care s'au luat apoi istorici
ca Jiredek, Kalligas si patriarhul Konstantios din Sina. Hotbraloare este obser-
vatia lui Heisenberg in Munchner Jahrbuch der bildenden Kunst, 5 (1928), 89,
c versurile din introducerea bulgarului Manasse, care sunt un epitalam in cinstea
domnitei bizantine, o numesc Irina.
9) C. Hopf, Griechenland im Mittelalter und in der Neuzeit, Leipzig 1870,
VI 448, 465 ; Dmtrius Cydons, Corespondance, ed. G. Cammelli, Paris 1930,
P. 208.
ro) Phrantzes I 8 : 44, 17 ; Averkios Th. Papadopulos, oP. cii. p. 50.
www.dacoromanica.ro
86 MARCEL ROMANESCU
far s vorbim de Irina, fiica naturala, casatorita cu Vasile I

Comnen, imparatul Trapezuntului (1332-4o), dupa moartea
caruia a domnit singura un an intreg, /An a fost rasturnata 1)..
Se cunosc imprejurarile domniei sbuciumate a liii loan V
Paleologu, nascut la 1332, imparat intre 1341-1376 .1 1379-1391.
La moartea lui Andronic II, in 1341, el nu avea decal nou ani,
incat trebile statului au fost conduse de o regenta compus din
mama sa, Ana de Savoia, patriarhul Ioan Kalekas i Ioan Can-
tacuzino, sfetnicul nelipsit al fostului imparat. Intrigile de curte,
tesute din umbra de marele domestic Alexios Apokaukos, tre-
buiau s duca la un razboi civil. La 26 Octomvrie 1341, Canta-
cuzino se proclama imparat la Dimotica, dar respectand cu seve-
ritate principiul legitimitatii, pune s se citeze in biserici in.
primul rand numele imparatesei mame Ana si al imparatului
legitim Ioan V, iar numai dupa aceea numele sal]. i al sotiei sale
Irina, ca sa arate mai ales ca nu lupta impotriva stirpei imper-
riale legitime, ci impotriva dictaturii lui Apokaukos. Abia la
1347 i. se deschid portile Constantinopolei, dup care are loc
o noua incoronare, urmata de o incuscrire. Ioan V ia pe fata lui
Cantacuzino, Elena, iar invingatorul este sfintit frate de cruce
al defunctului Andronic III i. totodat na, deci tutor al lui
Ioan Paleologu 2).
Orke uzurpatie cere inca o legitimare documentara. Albizzi
nu desleaga problema, ci trece pe imparatul Ioan VI Cantacuzino
cu patru urma0 in marginea stanga a arborelui Paleologilor, fara
sa-i lege de trunchi 3). i totui, Inrudirea intre Cantacuzini 0.
Paleologi era tripll :
a) Sofia lui Ioan VI Cantacuzino, Irina, a fost fata lui

Andronic Paleologu Asan i nepoata de fiu a lui Ioan III Asan
i a Irinei, fika imparatului Mihail VIII Paleologu ; ea purta
deci numele bunicii sale paterne 4).
1) Gregoras XIII ii : 678, 22 f.; Miller, op. cit., p. 44, 45, 50; Muralt,
Chronographic byzantine II (1057-1453) gt
--. Petersburg 1871, p. 562, 570, 571 ;
Jak. Pallmerayer, Geschichte des Haiserthums von Trapezunt, Manchen 1828, p
175, 18o-182.
2) V. detaliile la G. Ostrolorsky, Geschichte des byzantinischen Stacks,.
Miinchen 1940, p. 366-67, 375.
3) Descendents Cantacuzinilor data de Albizzi este exacta, dar incoin
plet.
4) Cantacuzino, II 9 : I 367, 20. III 27 : II 166, 14. 281, 20.
www.dacoromanica.ro
b) A doua legatur, mai putin sigura, a fost lamurit de

Ae. Martini 1). Sora lui Mihail VIII, Maria, in calugarie Marta,
a avut cu marele domestic Nichifor Tarhaniot patru copii : An-
dronic, mare contostaul 2) ; Ioan, eful Arseniatilor 8) ; Teodora,
nascuta pe la 1242, calugarit in 1266 4), dupace ramasese stearpa
cu doi barbati (I Basileios Kaballarios ; 2 Belaneidiotes, stra-
topedarh) ; in fine Mihail, supranumit Glabas dupa izbAnzile
sale asupra bulgarilor 8). Din casatoria acestuia cu Maria Alexis
Philanthropenos 7) au ramas patru fii : Alexis 8), Constantin 8),
George ) Anghel 11) 0 doua fiice : Ana, casatorit cu unchiul
ei de var, Andronic Paleologu sevastul, dela care n'a avut copii 12),
si Teodota Glabaina, maritata cu ducele Chandrenos 13). Cum
Ioan Cantacuzino spune ca a invatat arta strategiei dela unchiul
su marele stratopedarh Anghel Tarhaniot Paleologu 14), fiul lui
Mihail Glabas, sunt probabilitati serioase Ca mama celui
Teodora Paleologu, era fiica Teodotei Glabaina 18). Nascuta pe la
1275-80, moarta la 1342, Teodora s'a maritat Ja 1293 cu un
Cantacuzino 18) Gheorghe sau ? 0 a lasat pe Than,
nascut 2295, mare 'domestic 1332 17), imparat 1347-58, pe Ni-
chifor sevastocrator i o fata, maritata cu marele logolat Con-
stantin Acropolitul, fiul cronicarului George Acropolitul 18).
1) Ae. Martini, op. cit. 29, 63, 74-75, x35I36.
2) Pachymeres II 13 : I I09, 9. VI 30 : I 322, 33 f.
3) Idem II 13 : I 109, 9. I 12 ; II 38, 6. yi 16 : I 459, 15.
4) Idem II 13 : I 109, 2 f.
5) Aceasti Teodor5, nu poate fi mama ImptLratului Ioan VI Cantacuzino,
de care 11 desparte aproape un veac. Broare la Ducange, frp. cit. 259 i la I. C.
Pilitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino, arborele dela p. XII, gi Notice sur les Canta-
cuane 5.
6) Pachymeres II x3 : I io9, 9. VI 30 : I 322, 12 ; Gregoras VI I : 159, 9.
7) Pachymeres III 16 : I 206, xo f.
8) Maxitni monachi Planudis Epistulae, ed. Max Treu, Breslau 1886, p. 235.
9) Acta et Diplomata Medii Aevi, IV 271, 5.
10) Cantacuzino III 32 : II 195, x3. III 65: II 401, 20.
ix) Idem II 4 : I 334, 5 f.
32) IL Delehaye, Deux Typtca Byxanttns de l'pcgue des Paleologues, Bru-
xelles 1923, Commentaire A, 347; Ae. Martini, op. cit. p. 21, 23.
33) Martini, oP. sit. P. 74-75.
14) Cantacuzino I 25 : I 125, 16. I 28 : 138, 5. I 52 : I 260, 4.
15) Averkios Th. Papadopulos, op. cit. p. x6 si nota 115.
16) Cantacuzino IV 33 : III 242, 22 f.; Ducange, op. cit. 259.
17) Acta et Diplomata Medii Aevi III III, 3.
18) Pachymeres VI 25-26 : I 495, 15 ff. Cantacuzino I 14 : I 68, r.
www.dacoromanica.ro
88 MARCEL ROMANESCU
c) A treia leggtur e prin easatoria Irinei Paleologu, sora

lui Mihail VIII, cu Ioannikios Cantacuzino. Ei n'au avut ins
decat patru fete : Ana, sotia lui Nichifor Anghel, despotul Etoliei
i. Epirului 1) ; Maria, mritat pe rand cu marele domestic
Alexis Philes 2), cu tarul Constantin Asan 3) i cu pretendentul
Andronic Paleologu
mare domestic t 1247
I
Mihail VIII Maria (Marta) Irina (Evloghia)

impArat =-.- Nichifor = Ioannikios
1259-1282 Tarhaniot Cantacuzino
m. domestic 1250
1 I I
Andronic II Irina Mihail Glabas Teodora patru fete
imprtrat = loan III Protostrator (Teodosia)
1282-1328 Asan .--- Maria Al. = Basileios
Philanthro- Kaballarios
penos ..-= Belanei-
diotes,
stratope-
darh (f. c.)
Mihail IX Andronic Teodota
impArat Paleologu Glabaina
1295-1320 Asan = ducele
Chandrenos
1 1 I
Andronic III Irina Teodora

impArat (Evghenia) 11. 1275-8o
1328.11 = Man VI t 1342
Cantacuzino ---- 1293 Can-
tacuzino
(Gheorghe ?)
i
Ioan V = Elena
Ioan VI Nichifor fatA
imp. 1341
76 si 1379-91
impArat sevastocrator = Const,
1347-1358 Acropolitul
mare logof At.
i) Gregoras V 3 : 130, 17; VIII 1 : 283, 7.

2) Pachymeres II 13 : I ro8, 19 ff.
3) Gregoras V 3 : iso, 18 ; Jire6ek, Geschichte der Bulgaren, 272, 277.
www.dacoromanica.ro
bulgar Lachanes-Ivajlo1) ; Teodora, sotia protovestiarului Gheor-

ghe Muzalon, apoi a lui loan Raul (Petraliphas) 2) ; i Evghenia,
maritata cu xnarele domestic Syrgiannes 3).
Pe baza celor de mai sus, am alcatuit alaturata schit a
rudeniilor intre Paleologi i Cantacuzini.
Din casatoria lui Ioan V Paleologu cu Elena Cantacuzino
au limas cinci copii :
1. Andronic IV, orbit in 1374, ajuns imparat in lipsa tatalui
su intre 1376 si 1379, casatorit cu Maria-kyratza, fiica tarului
bulgar Ivan Alexandru 4), dela care are un, copil : Ioan VII, im-
pdrat vremelnic in 1390, care nu s'a turcit sub numele de
Amurat, cum crede Albizzi, ci a murit la Salonic in 1408 calu-
garit, fara urmasi 5).
2. Manoil II, nascut la 1349, imparat dela 1391 la 1425.
3. Teodox Porfirogenetul, despot al Peloponezului, casa-
torit la 1385 cu Bartolomeea, fiica lui Rainerio Acciaiuoli, ducele
Atenei 6), a murit la Mistra la 1407 fara descendenti legitimi 7).
4. Mihail (nu Dimitrie) despotul, casatorit cu fiica lui
Dobrotici din Varna 6), s'a stins fara urmas.i.
5. Irina, necunoscuta lui Albizzi i confundata de Ducange
1) Pachymeres II 30 : II 189, i f.; Gregoras V 3 : 131 , 12 f.; Jiredek,
O. cit. 277.
2) Pachymeres 1 8 : I 24. I II 13 : I ro8, ; Gregoras VI i : 167, 18 f.
3) Mazimi monachi Plantidis Epistulae, 245.
4) Gregoras XXXVII, 48-51 : III 557, 15 f.; Chalkokondyles I : I 34
15 f. Jiredzk, op. cat. 36! ; Halecki, op. cit. 51.
5) Chalkokondyles, 2 : I 386 ; Michaelis Ducae Nepotis Historia Byzantina
ed. I. Bekker, Bonn 1834, 12 : 44. IS f ; Muralt, op. cit. 792 ; 1. Dolger, Johai-
nes VII, Kaiser der Rhomaer (1390-1408), in Byzantinische Zettschrilt, 31 (1931),
p. 36.
6) Chalkokondyles 4 : I 194, 5 f. 195, 15 ; W. Miller, The Latin in the
Levant, a History ol the Frankish Greece (12o4-1566), London 1908, p. 322 ; Z a-
kythincs, op. cit. 132, 143, 151, 166.
7) 0 fiic naturalA a despotului Teodor a fost mAritatA de impAratul Manoil
II la 1404 cu sultanul Soliman, cf. Phrantzes I 23 : 90, 25 ff si Chalkokondyles
4 : I 194, 5 f.
8) Acta et Diplomata Medii Aevi, I 367, 28 ; Hopf, op. cit. VII 28 ; Jireek,
op. cit. 336. Da 1375 flota lui Dobrotici apare in fats. Trapezuntului ca sl
inscAuneze pe ginerele sAu M.ihail, detronAnd pe Alexis III zis Ican (impArat
1350-90). Pretendentul era liar primar cu imparatul prin mama acestuia. Dar
cum Oguz-Name spune cA Alexis III era totodatA nepot lui Dobrotici, dal:am
ca domnitorul Dobrogei tinea pe o sorA a lui Vasile I Comnen (imparat al Tra-
pezuntului 1332-40) ; v. Balascef, op. cit 24.
www.dacoromanica.ro
90 MARCEL ROMANESCU
cu fiica lui Andronic III din cauza identitatii pronumelui 1),

a murit nevarstnica 2).
loan V s'a recasatorit cu Evdochia, fiica imparatului Alexis
III Ioan al Trapezuntului (1350-9o) i a Teodorei Nichifor
Cantacuzino sevastocrator, care era vaduva dupa emirul din
Limnia. Aceasta casatorie a fost nerodnica.
Albizzi nu tie ca loan V a avut i. un fiu natural, pe ami-
ralul Manoil, invingatorul Turcilor la insula Plate (1405), aruncat
apoi in temnita de fratele sail vitreg, imparatul Manoil 3).
Ne-a ramas sa vorbim de scoboritorii lui Manoil II i. ai
sotiei sale Elena, fata despotului Macedoniei, Constantin Dra-
gases, (nu" Irina, fiica principelui Bulgariei) 4). Albizzi cunoate
foarte bine pe cei ase fii ai lor, dar nu pe fata din flori Isabela-
Zabia 4), casatorit la 1392 cu Ilarion Doria, care trece la orto-
doxie 6).
a) Dintre copiii lui Manoil, Ioan VIII a fost imparat intre
1425 i 1448, cand a raposat fara urmai, de0 tinuse trei sotii :
la 1414 a luat pe Ana, fiica lui Vasile I, mare duce al Moscovei,
i a Sofiei de Lituania 7) ; la 1421 s'a recasatorit cu Sofia, fata
marchizului Teodor II Paleologu de Montferrat 8) ; in sfarit, la
1427 s'a insurat cu Maria Comnena, fiica imparatutui Alexis IV al
Trapezuntului 3).
b) Andronic, bolnaviciosul despot al Tesalonicului, s'a
remarcat numai prin vinderea acestei cetati catre venetieni in
1424 pentru suma de 50.000 ducati, dupa care s'a retras cu fiul
sau Ioan la Mantineea in Peloponez 10).
x) Ducange, op. cit. 193.
2) Cantacuzino IV 32 : III 238 : 19 f.
3) Phrantzes I 23 : 91, 9 f. ; Chalkokondyles 4 : I 166, 7.
4) Phrantzes I 14 : 63, I f; Pandenko, Katalog molivdovulov, Sofia 19o8,
p. '33 ; Hopf, op. oit. 457; Idem, Chronigues Greco-Romanes, Berlin 1873, p. 536 ;
Laskaris, op. cit. 97; Zakythinos, op. cit. 242.
5) Historia Politica et Patriarchica Constantinopoleos. Epirotica, ed. I,
Bekker, Bonn 1859 (Corpus Script. Hist. Biz.) p. 5. Hopf, Chronigues 536,
crede gresit el Isabela ar fi fost fiica lui Joan V.
6) Acta et Diplomata Medii Aevi II 159, 14 f. CCCCXXX ; Hopf, Grie-
chenland, VII 54.
7) Phrantzes I 26 : 114, I' f ; Hopf, oP. cit. VII 8o ; Idem, Chronigues 536 ;
Zakythinos, op. cit. 184, 188 ; Damian P. Bogdan, Pomelnicul dela Bistrila
pi rudeniile dela Kiev pi dela Moskova ale lui tefan cel Mare, ti n. 4 si arborii.
8) Phrantzes I 27 : 115, 2 f. I 31 : 125, 15 f. ; Chalkokondyles 4 : I 192, 16 f.
9) Phrantzes II x : 126, xi f. ; Hopf, op. oil. 536.
io) Chalkokondyles 4 : I 193, 3 ; Phrantzes I 31 : 125, I f.
www.dacoromanica.ro
AI4BIZZI I PALEOLOGII 91
c) Teodor Porfirogenetul II a fost despot al Mistrei intre

1407-1443, apoi al Selimbriei pana la moartea sa in 1448. Cu
sotia sa Cleopa, fata contelui Rupert Malatesta da Rimini 1), a
avut o flied', Elena, ajunsa regina a Ciprului prin casatoria ei cu
Ioan II de Lusignan 2). Cand Albizzi afirma ca acest Teodor ar
fi fost recasatorit cu fiica lui Nero Acciaiuoli, el confunda pe fiul
lui Manoil II cu fratele acestuia.
d) Constantin XI, nefericitul imparat dintre 1449 0 1453,
fusese in tinerete despot al Moreei dela 1428 la 1448. El n'a lasat
copii nici cu prima sotie, Magdalena, fata contelui Carlo Tocco 9),
nici cu a doua, Ecaterina, fiica lui Notaras Paleologu Gattilusi,
stapanitor in Lesbos 4).
e) Dimitrie, despot al Mistrei intre 1449 0 1460 5), a avut
cu Teodora, fata lui Paul Asan 6), un singur copil, Elena, luat
de sultanul Mahomed II in haremul sAn 7).
f) Ultimul fiu al imparatului Manoil II a fost Toma, despot
al Peloponezului intre 1430 0 1460, mort in 1465 la Roma (nu
la Ancona), dupace se convertise la catolicism, nadajduind sa-i
recucereasca tara cu sprijinul papei 8).
Toma a lasat din casatoria sa cu Ecaterina Asan, fata lui
Zaccaria II Centurione, despotul Acheei 9), patru copii :
I. Elena a tinut pe despotul Lazar Brankovici 10).
2. Zoe-Sofia a devenit in 1472 a doua sotie a tarului Ivan
III al Rusiei (1462-1505) 11).
I) Phrantzes II ro : 159, 21 f.; Dukas, 20 : Too, 3 f ; Miller, op. cit. 383.
2) Phrantzes III 2 : 223, 15 ; Eopf ; op. cit. 536; Zakythinos, op. cit. 188 ;
The Cronicle oy Makhairas, ed. R. M. Dawkins, Oxford 1932, I 682.
3) Phrantzes II 2 : 131, 6 ff. II 9; 156, 9 ; Miller, op. cit. 388.
4) Phrantms III 8 : 192, 19. 193, 15 f. ; Chalkokondyles 5 : II, 8o, 81 f.
5) CAsiltorit tnti cu Zoe, fiica naarelui duce Paraspondylos, moartfi la
1440 fIrl copii, cf. Phrantzes 12 : 162, 12 f. II 17 : 190, 13 f.
6) Phrantzes II 18 : 191, 16 f. ; Chalkokondyles 6 : II 80, 24 f-
7) Dukas 521, 3 f ; Iorga, Geschichte des Osmanischen Reiches, Gotha
x908-11, II 93.
8) Miller, op. cit. 454 ; Zakythinos, cp. cit. 5.9o.
9) Phrantzes II 8 : 150, xi f. II 9 : 156, 4 L ; Miller, oP. cit. 392.
ro) Hopi, Chroniques, 536 ; Laskaris, op. cit. 101-102.
xi) P. Pierling, Mariage d'un tsar au Vatican, La Russie et le Saint-Siege,
Paris 1896, I 107-185 ; Eopf, op. cit. 536 ; D. Bogdan, op. cit. 17 qi n. 6. PI-
rerea greitA cA Zoe ar fi fost inAritata intai cu un Caracciolo se IntemeiazA pe
o interpolatie a inanuscrisului lui Phrantzes.
www.dacoromanica.ro
92 MARCEL ROMANESCU
3. Andrei, tip de aventurier fail scrupule, care-i vanduse

drepturile la tronul bizantin lui Carol VIII al Frantei 1) ca sa le
lase in urma prin testament reginei Isabela a Castiliei 2), moare
la Roma in 1502, lsand o sotie, Ecaterina 3), i un fiu, Constantin,
comandant al grzii papale, pomenit in 15o8 4).
4. Al patrulea copil al despotului Toma s'a chiemat Manoil.
El se afl in Italia pana. in 1476, cutand o slujba in oastea lui
Galea Maria Sforza, ducele Milanului 5). Curand ins implora
ocrotirea sultanului i e inzestrat cu doug roabe, care ii daruiesc
cate un fiu 6) : loan nu i-a lepadat legea i a murit tanar, pe cand
Andrei a devenit Mohamed Paa, traind Inca sub domnia lui
Selim (1512-152o) 7). Este ultimul descendent autentic al Pa leo-
logilor.
Rezumand observatiile noastre asupra lucrarii lui Albizzi,
trebuie sa subliniam in primul rand principiul legitimitatii, afirmat
la baza arborelui Paleologilor. Albizzi exclude de obicei descen-
denta ferninina, pe care probabil n'o cunoate sau o inlatura ca
fiind fail insemnatate. Pe de alt parte, relatiile sale asupra
sotiilor imparatilor sau ale principeselor din acela neam sunt
uneori greite, ceeace se lamurete prin faptul ea in dreptul
bizantin, ca i pe vremuri la noi, numai barbatul avea drepturi,
mai ales la coroana. and ins e vorba de descendenti masculini,
Albizzi nu se inala decat de doug ori, i Inca aceste greeli pot
fi atribuite gravorului. Ceeace este uimitor este faptul ea, ini-
rand zece generatii, Albizzi nu face absolut nici o singurd eroare
de filialie 8). Dela prima editie a lucrarii sale au trecut 335 ani de
munca. i de cercetari in aceeai directie, far sa se fi clintit nimic
din filiatia stabilit definitiv de nobilul florentin.
r) Foncemagne, Eclaircissements historiques sur quelques circonstances du

voyage de Charles VIII en Italie, 175i, XVII 573 ; A. A. Vasiliev, History
ol the Byzantine Empire, II 277.
2) L. Pastor, Geschichte der Pdpste im Zeitalter der Renaissance von der
Thronbesteigung Pius II bis zum Tode Sixtus IV, Freiburg i. B. 1891, p. 228 ;
Hopf, oP. cit. 536 ; Miller, op. cit. 455.
3) Hopf, Griechenland VII r 32 ; Miller, op. cit.454 ; Zakythinos, op. cit. 295.
4) Dispacci di Antonio Giustinian, ambasciatore Veneto in Roma dal 1502
al 1505, ed. Pasquale Villari, Firenze 1876, p. 164 ; Zakytinos, op. cit. 297 nota 1.
5) Sp. Lambros, lIcacccoX6isca v.cd lIcAorzovvvta(&, IV 296, 308-10.
6) Historia politica, 34-
7) Ibidem; Zakythinos, op. cit. 292.
8) V. arborele Paleologilor ridicat de noi.
www.dacoromanica.ro
14..A.M$R Ill
PALEOLOGII Andronic Al. Paleologu (cal.Assenie) in. domestic 7 1047
= 1 10-12 Teodoro, f. lid Alexia Paleologu despot 90 a Irina Anghel Commas
Mihail VIII loan Consta(2in (cll. Caliatc) Maria (cal. Marta) Irina (cal. Evloghla) tillS
(1224-1282) 0000,1020 1259-.82. (c. 1225-0274) domestic, sevastocrator, (c 1226-1271) CC ...octant. impgrat 1260 n. I214--16 (C. Ialt-dolph 1270 fiul Lultanului
-1253 Teodora .7/303, f. lui loon Dukes despot = f. lid Constantin Tornikes, = Irina Iran. (cll. Maria) . Nichifor Tallaniat .00 loan a (eat. an
lo0) : Izs-ed-DMICei-Xela
Vaasa. el a Evdcalatel Ioan Anghel. m. primmer. c. 1271.
flu f H. (nat.) Mihail (cal. Moo rie) Andronic (cal. Arsenic) Maria (cal. Mariana) fitca Teodora (cal eodula)
= David (dupe 1261-In. d 1321) sevast 7 dupir 1310 4.7 Isac Tornikes = 5292 Smile, n. distil 68
domnitor In Georgia = Ana, f. 001 Mihail Globes, (cal. Lama) tar al Saguaro- s loan Syeadenoi stratopedarh
1002011010 protostrator, ei a Maid Al. 1292-1293 (all. leo Ma)
ra. d rungs: los Philanthoopenos (f. c.).
Hanoi, Andronic II (eat. Anton) Constantin Porfirogenetul (cal, Mans Teodor Irina Ana t 1300 Evdochia (4:302 Thlfrosina (nat.). Maria (eat.),
la. tare 1254-57 (r259-1332) coregent 1272, (c. 1260--03o6). (C. 1263-thma 1300) =1278 loan Amin III. f .101 /Ideas. = 1278 Dimitrie 1280 Ian II = 1266 hand Nogai despoina de Magellan
f /mate de 1259 Prenatal 1282-1328 = 0290 Irina, I. lui loan Raul, protov strateg 0305, sevastocrator ter al &garner 2293-9, Mihail Bands, Conmen, in'parat - al tatarilor = 1256 *page han
1. = 1273 Ana 7 1280 f. lui Stet.. V a a Teodorei. f. lai Libadarios, Omen. (f. c.) despot 1283. despot la Neopatiai al Trapaatolui ( ?) 2.=1307 Charbendan
regele Ungeriei 9i a Flisabetel Carlene. t,346. 1280-85 71296.
2. = 1285 Iolanda-Irina 7 0317, I. nxar- loan (reels. cu files
claieula Whelan V cel Mare de Mont- (C. 1191-1327) panhipersevast, CC8111, despot al hal George I Terterij,
feast, rege titular al Tesalonicului, 9i Macedonia. tar .1 Bulgarilor).
a Bedded de Castilla. =C. 1307 Irina, a lui Testator 811901919. sa. jogofitt. ;I
Maria (al. Marta) (C. 1313-1333)1

= 1326 (tefan Urea III Decianski, xege al
Sarbilor 1321-1331. MONTFERRAT
(0) Mihail IX (1) Cons antis (cll. Cant) (2) loan (2) Dimatme (2) Simonida Maria (nat.), Inna (nat.). (2) Teodor
(c. 1267 - C. 1329) despot 5309 (0286-0308) (c. 1294 - dopd 1340) (e. 1294 dupa 1336) = rags Toktai4 = 1315 loan II (1288-1328)
(0277-0300)
coregent 1281 1, =1292 E. lui G. Mimaion, protovesHar. despot 1294 . despot = 1299 (tefan Uros II hand Manor. domnitor la Neonates! marchiz de Montlerrat 2306-28
ImpArat 1293-1320 2. = Evdochia f. lui Neokamerites, = 1304 Irina $11122813, 1303-18 - Argentina Spinola.
= 1295 Ricta-Mario pootosecret. (cll. Evloghia) rege ak Stiobilor despot 91 sevastocrator
(cll. Xenia) 7 1333, (1292-1360) Irina 1281-1331. I. ducelui Constantin
I. meta Leon II al Mihail f. lui Nichifor Cannons, = 1340 Motel Canteen..., din 00e0patrai,1295-1303.
Anneniei Ii a Guiranel Kerberos protovestiar. (f. c.). f , Impaatului loan VI.
de Japubro (natural).
I
Andronic III 3080001 Ana t 1320 'Isadore, (cal. Teodosia) t done 0332. Viol.. (Iolanda) t 1342 loan II Iosa
0296-1341) coregent 1316, Imparat 1328-41. despoina I. = Svjetoslav, tar al Bulgarilor = 4330 (41.910/1C V conte de marchia de Montferrat 0328-72 (natural).
(8. 1288-309) .
0. = 1318 loana-Irina t 0324 f. barmaid 1. = 5313 Tome Anghel t 1308, , 1295-1330. Savoie, 1. lui Anted.. V 0. 00 1337 Chile de Commingues
Heinrich von Grubenhagen cu Agnes domnItor al Entrant a Utoliei. 2. = Mihail Simon, tar al Bulgariloo eel Mare. duce de Aosta, 2. - 5338 Elisabeta de Aragon, 1
von Thaingen 1. = 1318 Nieolae Orsini, caste 1323-1330. si al Mild de Hauge. 1. regelui loan din Majorca.
2. = 1326 Icana-A. de Sarnia, f. lui de Zakynthos l Cefalonia. t
Amedeu V cel Mare, duce de Aosta,
a a Mariei de Brabant. 1
Irina (nat.) Otto II loan III (2) Voodoo II Margaret. . VilkeInt

(2) Ioan V
(1332-1391), banana 0341-76, 2379-90.
= 1347 Elena Cantacnaino, f. leap. loan VI.
(2) Mihail
(1337-dolla 1332)
despot
(c. 1337 -
(2) Teodor (Teodaric)
dolla 1394)
protovestim
(2) Irina
9.1327-
= )336 Ivan As., -
(a) Maria
(0. 1335-1377)
e. 1353 Francesco I
(2) Teodora
= Philanthrope.. = 2335 Vasile I Comnen,
Imp. Trapezoid 1333-40.
marchia de 11011801020 1372.-78
= 1357, Viola,. Visconti,
=irate de
Montferrat
(1364- 418) = 1372 contele
marchin de Months.. 0389-0418 Pierre &Vogel
7501000,0011310
1378-89 1. se Argentina 31012291110 .1

.= c. 1385 Evdochia Carmen, f. imp Alexis III I. lui Ivan Alexandra Gattilosi, I. lui Gateau. II din Milano
al Trapezuntului 0350-90, 90 a toad Bagargor. pr. de Lesbos. (I. 0.) = 1393 Ioana de I.orena
Teodorei Malaga Cantaamino, sevastocrator Alexis 1376 3. = 0402 Margaret. de Savoie
(I. c.).
Ill
Manal (nat.) Sofia (2) Ioan-Iacob Sibila Francesca
Andronic IV Maned. II (cal. Matei) Teodor (cal. Teoloretos) Porfirogenetul Mihail Irina
041 smite 1:1. 1393, cont.. de Aquas... = 1413 Ionn II de Lusignan. = 1434 Constantin CollarS
8-1381; orbit 1174 impala 1_376--
134 = 135 kirk 7 139., (1349-14251;regerrsz573, imparat - C;;'1JkLin,lr nevarstnicil
v---
,
.1.!?
= 1411 Ioana de Savoie, (recisatorit 0440 cu
1. lui Ivan Alexandra Oral Bulgarilor. = 0393 Elena (cal. Hypo...) 7 1459 Acciatuoli, ducal, Atenei (f. c.) din Varna (f. c.) . la Plate 1493. Paleologn, Imp. 1425-48.
f. lui Constantin Dragases, f. contelui Amedeu VII cel Elena Teodor II Paleologu
despota Macedonia.
I
cu Bonne de Berry. Pafirogenetul),
, /ilea natural,
= 11404 Soliman sultan.
IoanVII (cal. loam() Tana Joan IV VIlle101 VI Bonifaciu IV Ameba Teodor Isabela
loan VIII Teodor Porfirogenetul II Andronic (ail. Akakios) Constantin XI Dimitrie (cal. David) 7 1470 Isabela-Zabia (nat.)
(1370-0408), orbit 1374, (0. 0394-1440) (c. 0395-1448), despot al Mistrei 7 1428 - (1404-53) despot al Monet 0428-48 despot al Mistrei 1449-6o (1409-65) despo al Peloponerula = 1392 Marion marchia de Montferrat 0445-64 ...chin de afeorat 1464-83 marchiz de Montfarat 1483-93 = 1435 f 1484 - Ludo.. I
coregent 0376-77, imparat 0390 1430-60 = 1458 Margaret. de Savoie 1. = 1465 M (rie de roil (I. c.). 5. = Orvientina Pietro Fregoso. loan III cardinal marchtz
coregent 1420, Damara 1425-48 14040.43, despot al Salonicului, imparat 1449-53 = 1435 Zoe 7 1440, 1. lui Doria
2. = 0469 Bislbats, I. dueelui 3. = Elena de Braise et de de Lustanae, de Paula de Sallamo.
= z3,,,7 Eugenia, f. lui 1. = 1414 Ana. f. lui Vasile I, ao. dud aped al sannbrial 14431-48, rams la Mantine. 0424 0. = 1428 Magdalena 7 1429, Paraspondylos, m. duce (f. c.) = 1430 ECC erina t 1462, (1372-1423). -. t 1483. regele In Pont.
Frances. II Gattilusi f. contain Carlo Tocco (f. c.). 00 1441 Teodoro f 1470/ I. lui Zaccaria II Centurione, f. ducelui Ludovic I 9i a And 1)eaoosec Marla Storm Penthievre.
al Moscovel, 9i a SWIM Vitold de = 1421 0100100, t 10, 33
a a alai Paleologu (1. c.) , Lituania (f.'c.).
,
f. contain Rupert Malatesta 2. = 2441 Beater.. 71440, I. Ill Paul Asan principele Acheei 91 a unei Assn loan II de Insigne. (f. c.). din Milano (f. 0. ). 3. 00 Casale 1485 Mara, Uvula.
f. lui :Rearm Paleologu Gattilust,
_ 3. = Bernarde de Braise (f. c.). I. despotului Armenia pi
2. = 14205010a, 1. lui Teodor Peleologu da Rimini
Zeman:whit.
1
II de Montferrat (f. c.).

3. = 1427 Marla Comnen, f. lot
I
Elena (C. 1323--145) loan

donanitor In Lesbos (f. c.). .1-
El.. (140-70)
Stefan G. Braneovici.
Alexis IV, Imp. Trapenunt, 9i a = 1441 Ioan II de Lotion.. sultana III haremol lao
Teodorei Cantacusino (f. c.). regele Cipriani. Mohamed II.
Mandl Sarah (nat.) Scipio. (nat.) Ioana Bianca Incretia Anibal Margaret. (3) Vt112eIre VII (3) loan V George
Elena (cll. Ilypoinena) 1 Andrei Zoe-Sofia 11111
(e. 1432-1473) (1453-1502) (1453-11.Pa 1478) (c. 1457-1503) tnevlirstnica - 1453 Minna?, t 1085. t 1490 1'1410 1=1464 (nat.). t 0480
= Victor duce de
(0486-1518)
menhir de
(e488-, 534)
abate
= 1446 Lazar Brankovici, despot despot al Peloponezula Ia Italia 1465-76. s Roma 1473 Ivan III Plccinino = 1481 =0485 Hato- t 53
Ludo- Carol I lona. Miinsterberg Ii Montferrat 1493-1318 much.. de
al Podunaviei sarbesti 0456-58 t 1458. = dupe 0465 M. duce alMoscovei (z462-15o5).
yic II duce della Trappe. (5443-1500) = 0508 Ana f. ducelul Montferrat 1530-34.
Fostering.
'aeratede Cannetta f. la G. Podlebrad. Reek d'Aleneon M
de Savoie 2.=1412 regele Boembei. Margaret. de Lorena.
Mama. Rinaldo
Constantin loan Andrei
Mate
ollsoandeoL Cesar "Maria Margaret& Boni( &du V
train 1508, t Tana (Mohamed Pe9a)
(0305-5530)
1 comandant trate sub Selina I, (natural) ,
(natural) (5509-1530) (s5lo--1566)
al gash papule. eavela de Malta cavalier de Malta =0530 Frederic II de Cowes, marchia de Mont/emit
0512
duce de ...toys 13511-40
www.dacoromanica.ro
Sgarcenia notatiilor arata, dup parerea noastra, un spirit

extrem de meticulos i de cinstit, o contiinta perfect de
lucida a profesiunii sale, o cunoatere adancita a subiectului
trat at .
Studiind familia Paleologu, nu se poate sa nu ne oprim

la neamurile Mariei, Doamna lui atefan cel Mare, cunoscut de
traditia Putnei i de toat istoriografia romang sub numele de
Maria din Mangup.
In 1913 s'a descoperit la manastirea Grigoriu dela muntele
Athos o icoana cu inscriptie greceasca spunand : Rugaciunea
prea cuvioasei doamne Maria Asanina Paleologhina, Doamna
Moldovlahiei". Raposatul G. Bal identificase pe donatoare
cu Maria din Mangup 1), pe cand Iorga era de parere ea' trebuie
sa fie vorba de sotia unui Domn moldovean dinaintea lui atefan
cel Mare, dei recunotea c n'au existat legaturi intre Moldova
i Athos inainte de 1466 2).
Intr'o scrisoare trimis din Ia.1 la 20 Iunie 1475 solilor
sai din Ungaria 3), atefan Voda, vestind caderea Caffei i cernd
ajutorul craiului Mateia impotriva turcilor, spunea c a sosit
la Cetatea Alba corabia italian. ce dusese pe Alexandru, !rater
uxoris dominationis mee, la Mangup, unde dupa un asalt de trei
zile cucerise cetatea hereditatem paternam, ceeace parea s dove-
deasca suficient filiatia masculina a Doamnei Maria din Ioan,
domnitor la Theodoros-Mangup. Totui. in 1937 d-1 I. C. Filitti
a incercat s demonstreze cal Maria din Mangup ar fi o Paleologa
direct 4). D-sa se intemeia pe doua argumente, dintre care nu
putem retine decal pe cel dintai, anume dubla inrudire a lui Ioan
Tzamplakon (Zamblacus), cusinus al despot ului Toma Paleo-
logu al Moreei in 1455 5) i barbo al lui atefan cel Mare in 1478 6).
atirea rus dupa care tarina Sofia-Zoe, fiica lui Toms. Paleologu,
r) G. Bal, in But. Com. Mon. 1st. VI 40.

2) Iorga, in An. Ac. Rom. S. II (Seclia ist.), vol. 36, p. 466.
3) I. Bogdan, Documentele lui le/an cel Mare, 11 324-29.
4) I. C. Pilitti, Marie Paleologue ( 1477), pouse d'Eticnne le Grand,
Prince de Moldavie, Bucureti 1937.
5) Sp. Lampros, op. cit. rv 246.
6) Ilurmuzaki, Documente, VIII 23-25 ; I. Bogdan, op. cit. II 343-47
www.dacoromanica.ro
94 MARCEL ROMANESCU
ar fi fost sofa cu Doamns Moldovei 1) trebuie recuzat, ea nefiind

contimporan6 i neverificndu-se prin alte izvoare.
Inrucliri le lui Tzamplakon nu exclud insa de loc o filiatie
feminin6 a Doamnei Maiia din familia Asan Paleologu. Mama
Doamnei lui Stefan cel Mare se chiema tot Maria i era fiica unui
Asan cu o Tzamplakon 2).
Intre 1440 i 1446 ea s'a casatorit cu Ioan de Theodoros-
Mangup, poreclit Olobej, adic Tatarul, care a murit la 1458 3).
Ioan Olobej era fiul dothnitorului din Theodoros-Mangup, Alexis,
pomenit intre 1411 i 1441, mort inainte de /447 4). Alexis mai
avea o fat, Matia, csatorit cu David Comnen, ultimul imparat
al Trapezuntului intre 1458 i 1462 6). De sigur nu aceast
incuscrire a conferit lui Alexis stema cu vulturul bicefal 6), dar
Alexis ar putea fi un stranepot prin femei al Comnenilor 7).
Si cum pe inscriptiile lui Alexis din Mangup au fost identificate
de &are Solovjev initialele unui Manoil 8), acesta trebuie sa fie
tatal lui Alexis i acela cu cel amintit in pomelnicul Bistritei
impreun cu doamna sa, Ana 9). Se pare ca Alexis i parintele
sail Manoil se trgeau in linie barbateasca din familia bizantina
Gabrades 19.
Ioan-Olobej a avut cu Maria Asan patru copii :
I. Alexis I, mort foarte tngr la Trapezunt in 1446-7,
al a.rui epitaf in versuri a fost scris de loan agenikos 11). Tot
aci avea s moara mama sa dup5. 1447.
i) Hustinshaja lietopis, in Scriptores rerum politicorum II, Cr acovia

..
1874, p. 304.
2) A. A. Vasiliev, The Goths in the Crimea, Cambridge Mass. 1936, p
196-7.
3) Iclentificarea lui Ioan de Theodoros-Mangup cu Olotej apartine lui A. V.
Solovjev, in Seminarium .Kondakovianum IX, 1937, p. 95. V. i 0. Tafra,i, Le
trisor byzantin et rournain du Monastere de Posana, Paris 1925, p. 53.
4) I. C. Filitti, op. cit. 1-2.
5) Miller, Trebizond.
6) St. Nicolaescu, .Documente slavo-romdne, Bucureti 1905, p. 148.
7) N.Banescu, Contribution a l'histoire de la seigneurie de Thodoro-Man-
goup en Crimie, in Byzantinische Zeitschrift, 5935.
8) Solovjev, op. cit. 99.
9) Damian P. Bogdan, Pomelnicut 1144ndstirei Bistrifa, Bucureti 1941, p.
28, 50; St. Nicolaescu, op. c:t. 548. La fila 4 recto din pomelnicul Bistritei sunt
citati la rand : Manoil ai doamna sa Ana (parintii lui Alexis), Avram, Ana,
Isac (fiul lui Ioan-Olobej), Iacob, Melhisedec, David (Comnen).
ro) Averkios Th. Papadopulos, op. cit. 79.
Is) Vasiliev, op. cit. 196-7.
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PAIXOLOGII 95
2. Isac, domMtor la Theodoros-Mangup intre 1471 0 1475,

and fratele sail, un al d.oilea Alexis, il ucide 1).
3. Alexis II, pomenit in Iunie 1475 ca frate al Doamnei
Maria, n'a izbutit sa pastreze cetatea Mangupului decat pana in
Decembrie acelas an. Prizonier al lui Mohamed II, care darama
Mangupul, a fost dus la Tarigrad si decapitat 2).
4. Maria, castorit in 1472 cu Stefan cel Mare, raposata
la 19 Decembrie 1476 0 ingropata la manastirea Putna 3).
Filiatia barbateasca a Doamnei Maria fund stabiita, O.
trecem la filiatia feminina. Trebuie constatat dela inceput ca.' iden-
tificarea lui G. Bal. a donatoarei dela mnstirea Grigoriu cu
sotia lui Stefan cel Mare e deplin justificata. Inteadevar, Solovjev,
clescifrand din nou monograma brodata in fir de aur pe matas
rosie in coltul de sus din dreapta al acoperamntului de mor-
=Ant tipic bizantin dela Putna, a stabilit fra indoiala posibila
ca trebuie citita Asan 4), iar nu Maria, cum pretindea Tafrali.
Cum a doua monograma din coltul de stanga jos al aceluias
acoperamnt, repetata in cercurile arcadei, a fost citita corect
Palg, adica Paleologu, rezulta ea dinspre mama Doamna lui Stefan
era o Asan Paleologu. Sgriptorul imparatesc dela celelalte doua
colturi, ca 0 monograma Palg sunt identice cu acele de pe co-
perta unui manuscris imperial dela Grotta Ferrata 5).
Se stie ea', potrivit traditiei bizantine, sotia capata prin
casatorie dreptul sa poarte numele de familie al sotului 0 sa-1
transmit intregii sale descendente. In acelas timp, toti moste-
nitorii puteau sa poarte numele de familie al mamei. Iata dece
unii semnau cu dou pang la patru name de familie in Or. Astfel,
mostenitorii lui Ioan III Asan, Mihail si Andronic, s'au numit
Paleologi dupa mama lor Irina, fiica imparatului Mihail VIII 6).
De asemeni, Simeon, fiul lui Stefan T.frog III al Serbiei, precum
1) Virginia Vasiliu, Sur la seigneurie de Thiodoros en Crimie, in Mlanges
de l'Ecole Roumaine en France, 1929, p. 301-334.
2) Heyd, Histoire du commerce du Levant au Moyen Age II 405 ; Iorga,
Chilia fi &tatea Albd,546; Idem, A etc fi fragmente III, 55; I. Ursu, 5tetrin cel
Mare fi Turcii, 69.
3) Itlelchisedec, 0 visitd la cdteva mdndstiri i biserici antice din Bucovina,
in An. Ac. Rom. S. II, tom II, 1884-85, Seclia II, p. 21.
4) &DWI/eV, oP. cit. 95.
5) 0. Tafrali, op. cit. p. 51-55 si pl. XLIVXLV ; Munoz, L'art By-
zantin 4 l'exposition de Grata Ferrata, Roma 1906, fig. ror, p. 142 44.
6) Ducange, op. cit. 325.
www.dacoromanica.ro
96 MARCPEL ROMANESCU
copiii sai Maria-Anghelina i loan- Urog, purtau numele de

Paleologu, dui:4 sotia lui Urog III, Maria Paleologu 1). Doar
cand numele tatalui intrecea in stralucire numele naamei se purta
numai cel dintAi, cum s'a intamplat cu descendenta lui loan VI
Cantacuzino.
In aceste imprejurari, nu este de mirare ca multe linii cola-
terale ale Paleologilor nu s'au putut lega deocamdata de trunchiul
imperial. Sa nu uitam c imparatul Mihail VIII nu era singurul
stalp al neamului, c pe vremea lui existau mai multi Paleologi
cari aveau posesiunea de stat a nunielui, ca descendenta Paleo-
logilor imperiali n'a putut fi urmarit Inca in toate amanuntele
i c fiicele lor, chiar cele nelegiuite, mentionate numai intam-
plator de izvoarele contimporane, moteneau numele de Paleo-
logu.
Din aceast a doua categorie de Paleologi face parte acel
Asan Pa leologu, tatal Mariei Olobej i bunicul matern al Doamnel
lui Stefan Voda, a carui ascendenta n'a fost Inca stabilit.
Cum Paleologii directi sunt bine cunoscuti in veacul XV
si printre ei nu afram nici un Asan Paleologu, acest nume dublu
nu poate s. arate decat o indoita. filiatie. De ad reiese Ca' parintele
Mariei Olobej era neindoielnic un Paleologu dinspre mama, iar
dinspre tatal sau facea parte din neamul romanesc al Asanestilor.
Familia vlaha din muntii Haemus a fratilor Asan a durat
dela rascoala din 1185 pang la moartea lui Unman in 1258, primul
rege al Bulgarilor i Vlahilor din acest neam fiind Ionita-Caloian,
iar primul tar bulgar Ioan Asan II. Dinastia Asanetilor s'a pre-
lungit in lithe femining : x0 prin Constantin sin Tih, regent la Skopje,
care tinea pe nepoata tarului Mihail II Asan.; 20 prin Ioan
sin Mitzes, zis Ioan Asan III, nepot de fiica al lui Ioan Asan II ;
30 prin George I Terterij, a carui sotie era nepoata de fiica a ace-
luia tar bulgar.
Refugiat la Constantinopole in 1279 0 numit despot in 1283
de catre imparatul Andronic II, Than Asan III a fost, impreuna
cu sotia sa Irina Mihail VIII Paleologu, stalpul vestitei familii
bizantine Paleologu Asan, care a jucat un rol important pana la
caderea imperiului. Se cunosc copiii lui Andronic Paleologu Asan,
despot al Moreei dela 1316 pAna la 1320, dar descendentii fratilor
1) Historia politica, 216, 9. 222, II. 230, 17, 232, 2 ; Jire&k, Geschichte
der Serben, 360, 364, 395, 412, 420, 442.
www.dacoromanica.ro
MANIA IV
A SANEfT11
Asan Delano Teodor-Petru lonita - Caloian 1E08. fiu

caperenia rdseulatilor din Humus capetenia Eisculatilor din Emma rege al Bulgarilor ei Vlabilor
, 1185-96 1085-97 1x97--101-7, tncoronat 1204
t will 1196 t uel. 5197 t otravit Inn
1
loan Alan II Alexandra Bang Ivanco

980611107 in Basle mo7 rege al Bolgaril4 pi Vlahilor pretendent balgar
tar al Bulgarilor 0218-40 : ctitor SI. Mumnici Tarim. 1230 t 1241 5277.IB veld. pe Assn
2. = 1128 Marla 3 1237, I. lui Andrei II al Ungsriel a Gertrudel de Meranis. orbit ot18 0096
.
1. = 1239 Irina (Prins), I. lui Teodor Mihail I Anita Loom", Dukas, Celmana
despot Epic. Imp. Tesalonic 1214-30, l a lull Petraliphas YAM/ea lui IontEl-Caloian
I '! ica = Terterij

(I) Oilman I (a) file* (1) Beloslava (2) Mihail II Asan (a) Elena . (2) Maria .-- Mitzes Ullman II fima
=Mayon Mihail I Coma. = Stefan Vladislay tar al Bolgarilor = Tecdor II Vatatras pretendent tar al Bulgarika = boric I de, Mandl.
(1232-1246)
111 al Bulgarilor 1241 46 despot Epn eiTesalonic 1230-41 rage al Stabilor 1246-57 zie Laskaris bulgar 1257-58 .. (1174-1416)
1 0.11 1146 irate eu Teodor 2243-40 t aria 1237 imp. Nine, 1255-58 1257-59 7 neis 2258 Inapirat laths
. .
al Constantinojmlei 2806
Marla 1270 = Constantin tacutul. zis AS. = 1258 Irina loan aIr Asas 711 iice = George Terterij
f. lui loan Cantacuzino (Iouudtrios) sin Tih en fats jul St. Nemanja : inahdc tar al Bulgarilor 1278-79 tar al Bulgarilor
cu Irina (Evloghia) Paleologu m. japan lath 507I-79 de 1270. despot bizantin 1283 12.8o--92.
sore imp. Mihail VIII regent la Skopje = tart Irina Mihail VIII Paleologu inchis Adrianopole
(reels. cu Ivajlo tar 1278
1
.I tar al Bulgarilor 1258-77 1292

t ncis 1279) 320111277
I
Mihail Andronic Ccmstantin Ism - i Maria Teodora Asa Smile/ TeodorSvjeto2100 , 11106 inch George II Terterij
Paleologa Alan Paleologu Awn panhipersevast In. de 1559 I. 0300 1 Roger de 1110 tar al 93 2283 dial = &maroon tar al Bulgarilor pretandent bulges
-
1
Mihail Pm irogenetul t dupa 0328 despot al Marcel = Teodora Arahantlun, seal companiei eatalane I. lul Cgo'nsbt'ano Pale*. xr9e5-011301uulgtsrixI37.2 (.22.1,121 Dlusittie Mihail . 1322-23 13e3e4
tar at Bulgarilor (I. c.) 0316-20 1. lui Apaga ban 39 a ' m. duce 1320 logn. (fr. imp. Mihail VIII) = 0320 'fedora Nogai Karmic. 3 1303 (1. c.). gotit de land
?
1277-79 1* duo', 1355 Mariei Mann) VIII Paleologu eesar ei a Trine) Brans, I. lul Mihail Ix despot la Neopatrai Mihail Sigma.
inchis adriarmpole 1279. Paleologn (I. 0.) (c..." I 1346 din Vial, 1324.
Mihail 1111.111.11 (ar al
Bulgarilor 1323-30).
loan Manoil Irina (Evloghla)
Papologu Asan PslSOiogbo Asa. = loan VI Cantammino 3 1383
sevastoerator sevastocrator implrat bizantin 1347-34.
=Ana Synademos
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI $1 PALEOLOGII 97
sai, Constantin si Isac panhipersevastul, n'au fost Inca identificati.

De asemeni, nu stim cum se chiemau urmasii fiilor lui Andronic,
sevastocratorii loan si Manoil Paleologu Asan, traitori 'in a doua
jumatate a veacului XIV. Fie din fratii, fie din feciorii despotului
Andionic, scoborau Vara sa stim precis cum atat Paul Asan,
socrul lui Dimitrie Paleologu, despot al Mistrei intre 1449 si 1460,
cat si. bunicul dinspre mama al Doamnei Maria din Mangup. Cu
ajutorul lui Ducange, Jire6ek si Zlatarski, am redactat un arbore
al Asanestior cuprinzand pe toti scoboritorii genealogic legati
de intemeietorii din 1185 ai acestui neam romnesc.
Mama Mariei Olobej al chrui nume nu-1 cunoastem
ffind nascuta Tzamplakon, Vasiliev a emis parerea ca era fata
marelui stratopedarh Dimitrie Tzamplakon si a Evdochiei Paleo-
logu, care la 1362 isi daruia mos'ia Galikas. la manastirea Vato-
ped dela Athos 1). In aceasta ipoteza, mama Doamnei noastre
devine o Diplopaleologa, fiind scoboritoare din Paleologi prin
amandoi parintii.
Familia Tzamplakones numara cu incepere dela 1321 o
serie de membri rasleti dealungul veacurilor XIV si XV 2). Un
nepot de filed al Evdochiei Paleologu Tzamplakon a fost Alexis
Paleologu Tzamplakon Kaballarios, identificat cu socrul lui
Gheorghe Phrantzes, protovestiar, mare logolat si vestit cro-
nicar 3).
Phrantzes, omul de casa al ultimilor trei imparati rasa-
riteni, povestitorul luptelor Grecilor pentru cucerirea Pelopone-
zului, care ne-a lasat informatii pana la 1478, arata cd sotia lui
Toma Paleologu, despotul Moreei intre 1430 si 1460, avea un
unchi numit Kydonida sau Tzamplakon 4). Dar Doamna lui Toma,
Ecaterina, maritata la 1430, era fiica lui Zaccaria II Centurione,
principele Acheei, si a unei Asan 5). Marturia lui Phrantzes nepu-
tand fi pusa la indoial, rezulta ca. mama Ecaterinei Toma Pa-
leologu era sora cu sotia lui Kydonida Tzamrlakon si ea artisan-
1) Vasiliev, op. cit. 196-8, 222.
2) I. C. Vilitti, op. cit. 3-4 ; N. BAnescu, Pent-on identifier le Zam-
blacus des documents ragusains ? In M ilanges Ch. Diehl , I 32. Mitropolitul
Grigorie Tamblac era din TArnovo (Bulgaria).
3) Phrantzes, II 17 : 189-191, 198 ; Averkios Th. Papadopulos, op. cit. 78.
4) Citat si de I. C. Filitti, op. cit.
5) M. Romanescu, Neamurile Doamnei Iui Neagoe Vodd, arborele Bran-
kovici.
Hrisovul 7
www.dacoromanica.ro
98 MARCEL ROMANESCD"
dou erau nascute Asan. i fiindca Ioannes Zamblaco era cusinus

et orator al despotului Toma cum spun florentinii intr'o scri-
soare din 1455 catre acest domnitor tragem incheierea c
acest loan era fiul lui Kydonida Tzamplakon.
La 27 Ianuarie 1584, Dimitrie Paleologu din Cefalonia
scrie o jalba Republicii Serenissime, amintind credinta lui Zuanne
Paleologo din 1469, il quale per facilitar i dissegni del Alvise
Loredan, al hora general da mare, gli donnO liberamente l'isola
di Stalimene la qual egli havea havuta del despoto della Morea
suo cugino, dopo la consignatione de la quale, applicatosi al
servizio di questo dominio, essercit la destrezza sua col signor
Stefano suo cognato al hora voivoda della Valachia" 1).
Acest document de pret singurul care ne vorbeste de
dubla inrudire a lui Zuanne ingaduie mai multe deductii :
I. Zuanne Paleologu este identic cu Ioannes Zamblaco din.
1455.
2. Zuanne Paleologo este acela cu Zuan Zamblacho, aflat
la Venetia la 1478, care ii zicea barbo al Domnului moldovean 2)-
Observam insa c barbo nu inseamna pe limba Renasterii neaparat
unciti, ci numai bdrbos (astazi barbuto), deci rudei mai vdrstnicd.
Un veac in urma, cognato nu are intelesul modern de cumnat, ci
adesea cel de var sau rudd apropiatd. Faptul 01 in cererea din
1584 se vorbeste de destrezza, adica de influenta lui loan Paleo-
logu asupra lui Stefan Voda, confirma parerea noastra ca intre
cei doi va fi existat o legatura de familie, iar nu de simple.' cur-
tenie, i ea' primul era mai batran cleat al doilea. Totusi, rudenia
ramne incerta.
3. In sfarsit, Zuanne Paleologo nu poate fi altul deal
refugiatul Ioan Paleologu Zamblacus din Constantinopole, in
ajutorul caruia venea in 1461 papa Pius II (Aeneas Sylvius),
fiindca moiile Ii erau cotropite de Turci 3).
Pentru utilitatea demonstratiei, am amintit aceste docu-
mente in ordine necronologica. Ele ne dau astfel deslegarea rude-
niei dintre loan Paleologu Tzamplakon, varul primar al Ecate-
rinei Toma Paleologu, si stapanul Moldovei.
1) Sathas, Monumenta, V 2I I ; reprodus de I. C. Filitti, Arhiva G. Gr.

Gantacuzino, 283 nota I.
2) Doc. citat si de I. C. Filitti, Marie Paliologue, 3.
3) N. Iorga, in Revista Istoricat, V, 1919, p. 369.
www.dacoromanica.ro
NEAMURILE DOAMNEI
nocYlowiirct I iznaqv
MARIA DIN MANGUP.
PALEOLOGU GABRADRS
I I
Evdochia .= Dimitrie TZAMPLAKON Manoil

1362 mare stratopedarh . Ana
Hid. fiicA .. ASAN PALEOLOGU Alexis

= ... KABALLARIOS domnitor la Theodoros -Mangup
1411-1441. Era -I- 1447
Alexis Hid' f iicA Maria CCM

1440-46 Joan zis Maria
PALEOLO GU = Zaccaria II ,= ...KYDONIDA + dupl 1447 Olobej (TAtarul) ... David COMNEN
TZAMPLAKON CENTURIONE TZAMPLAKON la Trapezunt domnitor la Mangup impArat al Trape-
KABALLARIOS pr. Acheei + 1458 zuntului 1458 61.
1 1 1
Elena Ecaterina ASAN Roan Alexis I Isac Alexis II Maria din Mangup
(1468 mon. Eupra- = 1430 'roma PALEOLOGU + Trapezunt domnitor domnitor la (Maria Asanina
xia) + dupi 1478 PALEOLO GU TZAMPLAKON 1446/7 la Mangup Mangup 1475 Paleologhina)
= 1437 G. PARAN- despotul Moreei (Zamblacus) 1471-75 +decapitat la + rg Decembrie
TZES protovestiar, i al Pelopone- 1455, 1461, + ucis 1475 Stambul Dec. 1476. 0 Putna
m. log. cronicar zului (1430-60) 1478. 1475- ... 1472 Stefan eel
(1468 cAl. Grigorie) + Roma 1465 Mare, Don:11ml
+ dupi. 1478 Moldovel. %.0
17
www.dacoromanica.ro
100 MARCEL ROMANESCU
0 incuscrire directa intre amandoi fund exchisa, Ioan

Paleologu Tzamplakon mi, putea & fie inrudit decat cu Maria
din Mangup 0 anume nu dupg tatal Ioan Olobej, ci numai dup
mama ei, Maria Asan Paleologu.
Ata vazut insa cal veria dintre Ecaterina Toma Paleologu
0 Ioan Paleologu Tzamplakon provenea din mame surori, 'las-
cute Asan.
Pe de alta parte, numele de Paleologu al acestui loan
Tzamplakon nu-i putea veni &cat dupe,' mama, de vreme ce
tatal sau era Kydonida Tzamplakon, 0 deci purta numele ambilor
parinti.
Aadar, mama lui loan Tzamplakon era nascuta Asan
Paleologu, la fel cu Maria, mama Doamnei lui Stefan.
Singura soltrtie ce ramne pentru lamurirea acestei pro-
bleme de rudenie barbo sau cognato e ea' Maria Asan Paleo-
logu, maritata cu loan Olobej, era sora mai tanara a mamei lui
Ioan Paleologu Tzamplakon 0 a mamei Ecaterinei Centurione,
sotia despotului Toma Paleologu. loan era un Diplotzamplakon,
prin tatdl sau 0 prin strabunul sau matern.
Concluziile noastre sunt rezumate in alaturata incranga-
tura a neamurilor Doamnei Maria din Mangup.
Blared Romaneseu
Rt,SUMt
Les arbres genealogiques byzantins se basent en general
sur les etudes de Ducange, dont les informations sont parfois
douteuses.
A la fin du XVI-e siecle, on etait plus stir en ce qui con-
cerne les Paleologues. Cela resulte d'un ouvrage assez rare d'un
noble florentin apparente aux Medicis qui, apres avoir vecu a
la Cour de Rome, beneficia de la faveur des Gonzague.
Antoine Albizzi n'etait pas un simple historien passionne
d'evoquer par le lignage des dynasties d'Europe la gloire de leurs
peuples. C'etait en mme temps un artiste de la Renaissance, un
voyageur epris de l'aspect des Cours qui l'abrittaient, des bla-
sons surmontant les portails. Son oeuvre est enrichie de pay-
sages et de cartouches d'une execution exquise.
De la vient son amitie intime avec le graveur flarnand
Dominicus Custos (Coster) d'Augsbourg qui fit son portrait et
prit sur lui les frais de l'edition de toute son oeuvre.
www.dacoromanica.ro
Les etudes modernes corroborant les sources anciennes per-

mettent d'tablir la scrupulosite d'Albizzi : tout en estropiant
parfois le nom des femmes ou omettant celui des files, le flo-
rentin ne fait aucune erreur de filiation dans l'arbre des Paleo-
logues, ni dans la ligne imperiale, ni dans celle des marquis de
Montferrat.
Albizzi est un legitimiste acharne, ce qui explique la fi-
liation feminine au debut de son arbre. Ii ne russit par toute-
fois a fixer la branche detachee des Cantacuzene.
Des recherches recentes se chargent de combler ces lacunes.
L'historiographie russe et roumaine s'est occupe de l'ori-
gine d'une des epouses d'Etienne le Grand, prince de Moldavie.
Marie de Mangoup n'etait pas une Paleologue directe. Son
pere descendait de la famille byzantine des Gabrades. Sa mere
tait une Assan Paleologue, ainsi que le prouvent les monogrammes
de la couverture sepulcrale du monastere de Poutna en Buco-
vine. Cette princesse portait ainsi dans son sang l'esprit de li-
bert des patres roumains des Balkans, assoupli par la civili-
sation et le faste byzantins.
www.dacoromanica.ro
PECETEA INELARA A LUI IMIHNEA VODA
TURCITUL
Pentru intarirea actelor domneti, Inca din vremea lui

Radu cel Mare (1946-1508) se folosea inelul din maim voevo-
klului, cum insui pomenete intr'un document din 1505 Ianua-
lie].) : Cartea pecetluit cu pecetea cea mare, sau cu cea mica
sau cu inelul dela mana domniei mele" 2). Nu tim cum se infa-
-tia sigiliul inelar, cad urme pe documente nu intalnim pana
in a doua domnie a lui Mihnea Voda (1585-1591) 3). Totu0 s'au
gdsit inele gravate in mormintele vechi sau la colectionarii de obi-
vecte vechi, care slujeau evident domnilor la pecetluirea de scrisori
i de acte cu un caracter mai personal. Aa este inelul gasit in
degetul lui Radu Voda cel ingropat in biserica domneasca dela
Curtea de Arge 4), format dintr'o veriga cu o inscriptie latina pe
ea i dintr'o piatra roie sapata in adancime, reprezentand un cap
de femee, insa fara nicio inscriptie explicativa in jur. Un alt inel
a fost gasit de d-1 Dinu Rosetti in sapaturile dela manastirea
Snagov 5). Dei Stoica Nicolaescu a cetit inscriptia depe el, grosolan
I. Original slay, pergament, pecete atiirnati cazut, la Arhivele St atului din

Bucuresti, Sectia Istoriccl Tara Romfineasca.
2. Textla Miletidsi Agura, ,&,,i1f0-POMitHHT* H T'irlaTti CAAKI3HCILI
THICMEHOCTb.. Sofia, 1893, cu data 1505 (7013) Noemvrie ; citat la 1. Bowian,
Relattile Tani Romdreti cu Brapvul i Tara Ungureascd, Bucuresti 1905, p. LII,
cu data 1505 (7013) Noenivrie si D. P. Bogdan, Diplomatica slavo-romand in
secolul XIV i XV, Bucuresti, 1938, p. 155, nota 6, cu data 1505 (7013) Iunie.
3. Nu putem explica lipsa de urme ale sigiliilor inelare, deeat prin faptill
ci uzul pecetil inelare sau midi era strict personal domnului, f find. intrebuintata
mai ales in actele of iciale neinsemnate, care astfel nu s'au pastrat in arhivele
mangstiresti sau boeresti.
4. Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, vol. XXVI (1917-1923),
Curtea de Argel, p. 64 si fig. 62.
5. Dinu V. Rosetti, Sdpdturile arheeogice dela Snagov, Bucuresti 1935,
9. 18-19, 68 si fig. 27.
www.dacoromanica.ro
104 ION-RADD MIRCEA
spata., astfel acesta este inelul lui To Radul Voevod" 1), to-
tu0 pe fotografie nu se pot descifra mai Inuit de primele doug
cuvinte acesta [este] inelul...". Nici herbul din centru, infg-
tiOnd o pasgre de profil cu aripile deschise, mergand spre
stanga i avand langg cioc o stea, nu poate fi identificat cu
sterna tarii 2). Singurul tip de pecete donmeasca inelarg, cunos-
cut pang la Mihnea Turcitul, a fost publicat intai de d-1
George D. Plorescu 3), care-1 atribue lui Petru cel Tartar, 0.
de d-1 Const. Moisil 4), care pune la indoial aceast identificare
iincling mai mult a-1 atribui lui Petru \Wig Cercel (1583
1585). Insg nici acesta nu prezintg stema tarii, cu toate c
infatiarea personagiului domnesc i insciptia ne
amintesc tipul sigilar mijlociu, cu cele doug chi-
purl domneti, ce sustin un arbore 5).
Deabia in timpul lui Mihnea Voevod, fiul
lui Alexandru, dupg domnia lui Petru Cercel, se
Pig. I Sigiliul intalnesc trei porunci pecetluite cu inelul dela
inelar al lui
Mihai
mama dornnului". Pang la acestea ne erau cunos-
Viteazul.cute nurnai cele dela Mihail Voevod, 6) in care
pecetea inelarg era imprimatg fie cu ceard, fie cu.
chinovar (v. fig 1).
Printre actele pgarate la Arhivele Statului in Sectia Isto-
rica Tara RotnaneascA, se ggsesc trei docurnente din dom-
nia a doua a acestui voevod (1585-1591), avand imprimat in.
cearg ro0e, in locul pecetei obinuite de 37 milimetri, inelul
t. ibid. p. 19, nota I i text slam.

2. In biblioteca Academiei Romfine se gaseste o fotografie dupa un do-
cument cu data 1534 (7042) Aprilie 7 (Votografii, p. XXVII No. 22), care are o
pecete atilmata, de format inelar sau mijlociu. Din cauza defectelor de fotografie,
nu se porde spune din ce categorie de sigilii face parte.
3. Un inel domnesc din veacul XVI-lea, Bucuresti, 1940.
4. Inele sigilare domnefti do assr, In Revisit& Arhivelor, vol. V. r (1942).
p. 217-218 I plansa VIII.
5. Comparand figura domnulni si desenul inscriptiei en pecetile epocei,
vedem o mare asememare cu pecetiile lui Mihnea Turcitul din prima domnie. Dense-
menea, crucea din maim domnului este caxacteristica ambelor tipuri sigilare
dela Petru Cercel, singurul domn, care timbreaza cu cruces, fart vultur, sterna
grii, cu cele doul personagii domnesti sustinilnd arborele.
6. Intreaga bibliografie la A. Sacerdoteanu, Autografe i sigilil dela Mihai
Virearril, Bucuresti 1941, p. 14 (extras din Revista Arhivelor, vol. IV, 2).
www.dacoromanica.ro
PECETEA INELARA A 14131 MITINEA VODA TURCITUL 105
domnesc. Documentele sunt scrisori sau porunci date chiar de

domn 1), ffind datate numai cu luna i ziva. De aceea fixarea
anilor se poate face cu aproximatie, intrebuintandu-se elemen-
tele interne i mai cu seama cele in legatura cu persoanele a-
mintite.
Primul document este o scrisoare inchisa. domneasca :
I. 11586-15891 2) Martie 5. Mihnea Voevod scrie cin-
stitilor dregatori ai domnfei-mele jupan Parvu, mare clucer, si
jupanului Patru, al doilea clucer". Le poruncete s nu mai su-
pere stapanirea manastirii Bistrita asupra b1Jii i garlelor dela
Potel, caci altfel yeti avea vorbe dela domnia-mea".
Originalul slay, scris pe hartie, fusese impaturit in trei,
avind un capat indoit i celalalt liber. Scrisoarea fusese inchisa
cu un fir de api petrecuta prin mijloc, peste care se afla apli-
cata pecetea inelara,
acum cazuta. Pe par-
tea opusa se afla a-
dresa celor doi boieri.
Celelalte dou
sunt porunci domneti
cu urmatorul cuprins :
2. 1158f-159W)
lulie 21. Mihnea Pig. 2 si 3. Sigiliile lni Mihnea Turcitul.
Voevod intarete sta.-
panirea Mitropoliei asupra satului Draganesti, care fusese
daruit o parte de jupaneasa Stana a lui Tudor logofatul i de
fiul ei Staico postelnicul, iar alta parte de jupaneasa Caplea, fata
lui Teodosie banul, in vremea lui Alexandru Voevod (1568
1577). Satul fiind daruit din greseala lui lane, marele ban al
Craiovei, impreun4 cu altele, mitropolitul face plfingere la divan
si domntil ii inapoiaza proprietatea.
Originalul slay, scris pe hartie, are pecetea aplicata in
mijlocul monogramului dornnesc scris cu chinovar.
1. Toate trei poartAmentiunea HCfl4HIIK GIMA pith rocnoArrg4 MN

(ispravnic iiisi spusa domniei mele).
2. Anii floatS dupit dregAtoria de mare clucer" a boetului Prvn, cAci
este clucer al doilea" la 1583 Icumarie, iar In viemea lui Petru Cercel pribeag.
Din 1589 Decemvrie mare logofAt".
3. Anii fixati dnpl dregAtoria de mare ban al Craiovei" a boerului lane.
www.dacoromanica.ro
106 ION-RADU MIRCRA
3. [1585-15861 Septembrie 20. Mihnea Voevod

intarete stapanire episcopului Luca al Buzaului asupra unor
mori la Berindeti cu loc de 20 stanjeni. Aceasta moara
fusese cumparata de jupan Chisar marele logofat dela Ali Turcul,
apoi vanduta domnului, care o daruete Episcopiei.
Se inftieaza mult asemanator celei dela No. 2, avand
pecetea inelara cu inscriptia stricata.
Ceara roie la ambele sigilii s'a turnat peste o taietura un-
ghiulara in foaie, iar limba de hartie desprinsa se gasete cuprinsA
in corpul de ceara. Imprimarea s'a stricat la amandoua, deoarece
la una (fig. 2) partea din dreapta s'a turtit iar la a doua (fig. 3)
s'au sfArAmat marginile.
Descriere (fig. 4). Forma acestei peceti este rotunda, cu un
diametru de 17 mm. Se disting dou parti mai insemnate : a)
te ma tarii inchis intr'un cerc i timbrata cu o coroana de print
domnitor ; b) o banda care inconjoara sterna purtand inscriptia.
Stema se afla
inchisa intr'un cerc de
io mm diametru, fiind
despartit de banda
cu inscriptia printr'un
Vig. 4. Sigiliul inelar al lui Mihnea Turcitul. cerc in relief. Este
(desen i autotipie, mrime originall)
compusa dintr'un scut
cu thargini scobite, pe care se afl seulptat in relief un vultur,
sburand spre dreapta cu aripile i ghiarele intinse. Capul este
intors spre stanga i poarta in cioc o cruce, avand piciorul de
cloud ori mai lung iar bratele cu carlige in jos ca bara dela litera
T din inscriptiile slave. In scobiturile scutului dela dreapta 5i
stanga se afla cate o stea.
In jurul cercului care inchide sterna, se afla inscriptia
urmatoare : MHAOCTIO COMO kV ALTA ROMA. Inscriptia incepe
cu craiul nou intors spre stanga i starete cu soarele inchipuit
printeun cerc in relief cu raze. Aceste mobile heraldice insotese
de obiceiu in sterna vulturul cu crucea in cioc. Intre cele dona
mobile i acoperind capatul scutului este desemnata o coroana
i. Anii, in care Chisar este mare logof at" in Sfatul donne, sunt 1585,
1586 9i 1589. Tinfind se ama de tin act din 1587 Ian. 18, In care se con-
firm& aceasta donatie, putem data actul amintit la No. 3 cu anti
1585 1586.
www.dacoromanica.ro
PECETEA INELARA A Lill MIHNEA VODA TURCITUI4 107
inchisa, cu cinci lobi in forma de frunze, trei mai marl. i doug

intermediare mai mici. Din dreptul celor trei lobi mai mari se
ridica ete un brat, ce se impreuna deasupra printr'un glob cu
cruce sau cu floare de crin. Inscriptia i celelalte elemente heral-
dice, inglobate in ea, se afla inconjurata de un ir de perle
rotunde de aproape o jumatate de milimetru, distribuite Cate
opt pe cinci mm. Intre perle i inscriptie se ridica un cerc in
relief, de aceia grosime ca cel din jurul stemei.
Facnd o comparatie cu cealalt pecete inelara muntean
din secolul XVI ce ne este cunoscuta, dela Mihai Viteazul 1),
putem constata c dei gravorul a cunoscut pecetea lui Mihnea,
facuta cu 10-15 ani inainte, totui sunt unele deosebiri destul
de insemnate ca de exemplul reintroducerea in sterna a semi-
lunei i a soarelui (oare stea ?) la dreapta i stnga crucii. Pe
NITA aceasta, scutul prezinta ca desen importante deose-
biri 2). Putem insa constata ca pentru tipul de sigiliu inelar al
domnilor Tarii Ronfaneti se intrebuintau ca sterna elernentele
heraldice din pecetea mare atArnat, adica vulturul cu crucea
in cioc, avnd in dreapta i stnga luna i soarele, iar deasupra
o coroana inchisa i inconjurat de o inscriptie cu numele dom-
nului tarii cu titlul de voevod.
Din cele aratate mai sus se poate deduce c pecetile ine-
lare domneti, a caror urnig pe documentele ramase este foarte
rara in Tara Romneascd, spre deosebire de Moldova, unde erau
folosite atArnate Inca din veacul al XV-lea (1410 Februarie 15), Ca-
pata o intrebuintare mai obinuita, incepAnd cu a doua domnie a
lui Mihnea Turcitul. Oficial se aplicau pe poruncile pornite direct
dela domn, adica scrise sub dictarea lui, i in care vointa sa se
exercita fara mijlocirea dregatorilor. De acum inainte, prin in-
troducerea multor elemente de cancelarie apuseana i rnoldoveana,
intrebuintarea pecetii inelare se generalizeaza in secolul al u-lea,
folosindu-se intal cu ceara roie i apoi aproape exclusiv cu
chinovar.
Ion Radu Mircea
1. Vezi A. Sacerdoteanu, o. c., p. 15, fig. ro si plansa IX, fig. r ; yea
mai sus si fig. r.
2. La Mihai Viteazul inceputul inscriptiei este stricat astfel cA nu se poate
Sti dacA incepe cu cuvintele CIFO 11PI4TK sag MACTIO 67K10 (originalul la Arhi-
vele Statului, Bucuresti, Sectia IstoricA, rCoo (7rob) btptemvrie 26, Gura
Teleajenului).
www.dacoromanica.ro
GRAFOMETRIA
Expertiza scrisului s'a servit in cursul evolutiei 9i perfec-
fionarii sale de diverse metode.
Prima, cea mai simpla, dar i cea mai rudimentara, a fost
metoda caligralicd. Aceasta consta in a examina forma rigid a
literelor, a cauta asemdnarile i deosebirile ce decurg in urma
acestei examinari i pe aceast baza a stabili concluziuni.
Scrisul este insa inainte de toate un gest care poate varia
la inceputul cuvintelor fata de sfaritul lor, poate varia in in-
tensitate, in iuteala sa in timp, sub influenta unor factori ex-
terni sau interni, etc. 1).
Deci examinarea caligrafica a unei forme este examinarea
unei statice, pe cand examinarea justd trebuie sd fie ;i a dina-
micei scrisului.
A urmat metoda graloscopiei care studia, pe langa compa-
ratiile formelor i. caracterele generale i idiotismele grafismului.
(Prin grafism Societatea de Grafologie din Paris in edinta din
2 Februarie 1931 a hotdrat sa inteleaga in sensul larg al cuvan-
tului un scris, iar in sensul mai limitat caracteristica lui de : iute,
lansat, acerat, etc )
Grafoscopia mai studiazd i m4carea. De exemplu in pri-
vinta literelor, ea studiaza trasatura de atac, pozitia punctului
de atac al cercului, inchiderea sau deschiderea cercului, locul
deschiderii, pozitia partilor groase ;I subtiri, deformarea cer-
cului, oblicuitatea axei literii, etc. 2) In ce privete caracteristicele
generale ea examineaza marginea textului, directia liniilor, sfari-
tul liniilor, directia cuvintelor, tangenta verbal, departarea intre
randuri, intre cuvinte, etc. Toate aceste elemente i. le-au insuit
grafologii (Crepieux Jarnin, De Rougernont) pazind principiul ca
r) Plastograful, sau cel ce intentionat isi contraface scrisul poate ins&
modifica diversele foime, mrirni, inclinatiuni, etc.... ceeace Inteo analizA strict
ealigraficA d rezultate gresite.
2) Dr. Edmond Locard, Trait d3 Criminalisttque, vol. V, Lyon, J.
Desvigne; 1935, pag. 282.
www.dacoromanica.ro
110 ELENA BOGDANOVICI
grafologia este studiul relatiunilor cari pot exista intre particu-

laritatile indivizilor si particularitgtile scrisului.
In ordine progresiva s'i cronologica a urmat inetoda pato-
nonzei, adicg demonstrarea faptului cg scrisul este supus unor
legi psiho-fiziologice cat si stabilirea lor.
Legiferarea manifestatiunilor scriptice ale scrisului este opera
lui E. Solange Pellat, licentiat in filozofie dela Sorbona, om cu
vastg culturd generala, fondatorul i presedintele societtii teh-
nice de experti in scrisuri.
In epoca evolutiei si implicit a perfectiongrii expertizei grafice
se intercaleazg tnetoda modernei, gralometria, care tine seamg de
toate cuceririle fgcute in acest sens, adicg metoda mdsurgtorilor.
Grafometria este, dupg cum aratg numele, studiul deter-
minarii scrisului prin mgsuratori. Inteleasg stricto sensu ca o
comparatiune a valorilor absolute a literelor (ingltime, inclinatie,
spatiere) ar duce in majoritatea cazurilor la concluzii eronate
intrucat scrisul omului deci elementele lui componente poate
varia prin multiple imprejurgri (bung sau rea dispozitie, entu-
ziasm, depresiune, frig, vointa, etc.) si deci comparatia stricta
nu ar mai avea nici o valoare. Intrebuintatg exclusiv ca metodg
nu ii gsete aplicatia decat la analiza scrisului executat la ma-
sina de scris, in care forma invariabilg este totul, iar gestul, mis-
carea, nimic. Inteadevar, aci mgrimea literelor, forma lor, gro-
simea elementelor constitutive, valorile unghiulare ale anumitor
litere (V, W, A, 111, N), gradul de curba al parantezelor, inclinatia,
spatierea intre litere, intre cuvinte, intre randuri sunt elemente
invariabile s'i potrivirea sau nepotrivirea mgsuraorilor duce la
o concluzie exacta'.
Nu tot astfel este insg cu manuscrisul, unde gestul cora-
porta nenumgrate variatiuni. In atari cazuri i acestea con-
stituiesc majoritatea expertizelor grafometria nu poate fi in-
trebuintata cleat ca un procedeu ajutgtor, algturi de grafoscopie
(privirea comparativg a elementelor scrisului) .1 grafonomie (cora-
patibilitatea unui scris cu legile generale ale scrisului).
Cel dintai care a incercat aplicarea efectivA a metodei ingsu-
rgtoarei a fost Langenbruch I care ii atribuia o sigurantg materna-,
tica. Procedeul lui const in a evidentia ritmul grafic individual
prin ronctruirea unor linii ritmice pe bazg de masuratori.
r) Lagenbruch, Die Graphometrie (in Gross Aydin, fiir Kriminalogie.
Bd. 56, pag. 330, Martie r914), dupl E. Locard, op. cit., vol. V,,pag. 279.
www.dacoromanica.ro
GRAPOMETRIA 1 11
Lithile erautrase intre varful unor litere 0 baza altora realizand

o serie de incrueiari. Dad.' in cuvintele comparate, liniile trase
dAdeau forme analoage 0 dimen-
siuni proportionale, scrisurile s'ar
fi putut identifica 1).
Teoria a fost combAtut
chiar in Germania. Ea a atras
insd atentia asupra unor posibili-
tati de studiu 0 a dat ltu Locard
ideia formuldrii analizei gralo-
metrice.
Locard insu0 este de acord
cu faptul, dup./ cum am spus
mai sus, el ceeace este constant
in gralism nu sant valorile ab-
solute ci variatiunea acestor nut.-
rimi adicd valorile proportionale
(ceeace inseamnal cal dac un scris
se modificA prin mArire, mico-
rare, inclinare sau redresare, di-
versele elemente enumerate vor
pAstra proportia intre ele 0 si-
militudinea proportiilor, ducand
pe eat posibil la identificare).
Locard recunoa0e e scrisul
este un gest fapt care ulterior
a fost folosit pentru a i se eritica Pig. x. Prima semnAturA, naturalA.
metoda gest zice el rezultat A dons semulturA, acelaqi scriptor.
al unui reflex". A treia semnAturA o imitare a pri-
Gest dominat 0 condus de mei semnAturi fAcutA de un alt
subcon0ient pentru majoritatea acriptor. (C. A. Lee gi R. A. Abbey,
Classification and identification of
dominantelor graficezicem noi handwriting, INTew-York-London, D.
dup cum a dovedit-o Rogues Appleton, 1922, p. 51.
de Fursac la ciclotimiei 2; sau do-
minat de vointA, in caz eand scriitorul voete sA-0 contrafaca
scrisul. Scrisul este conditionat in intindere, fortA, 0 direetiune
de factori psihici 0 anatomo-fiziologici.
I) . Locard, of,. cit. vol. V, pag. 279.
2) J. Rogres de Pursac, Manuel de Psychiatric, Paris, P. Alcan,
3923, pag. 628-629.
www.dacoromanica.ro
Cu toate variatiunile sale, scrisul unei anume persoane va

'Astra o constanta care-i va permite s fie diferentiat de scrisul
unei alte persoane. Scrisul este influentat i determinat de fac-
tori variabili sau constanti. Variabili : excitatia cerebrala, graba,
temperatura exterioara, instrutnentul intrebuintat, etc. Con-
sta0 : constitutia sistemului nervos, temperamentul. Educatia
si obiceiul care a fixat tipul grafic, lungimea oaselor mainei,
mladierea incheeturilor etc. Rezultanta acestor factori este un
ansamblu de gesturi destul de asemanator pentru ca identitatea
autorului s. poata fi stabilita.
Rationamentul nu mai este valabil cand scriptorul si-a mo-
dificat scrisul (deghizare).
Este deci necesara o analiz metodica a caracteristicelor
scripturale i o interpretare cantitativa a acestei analize. 0 ope-
ratie astfel condusa duce la demonstrarea c inteun scris deghizat,
persistenta involuntara i inevitabild a unui mare numdr de con-
stante permite identificarea scriptorului, pe cand imposibilitatea
de a introduce in gestul grafic constantele proprii ale autorului
imitat va da posibilitatea recunoasterei falsului.
Notiunea relativitatii grafometriei care propune sa se masoare
si se.' se stabileasca raporturile inaltimilor de lungimi in aceleasi
cuvinte din scrisurile de comparatie a fost intrevazuta Inca de
Persifor Frazer. Falsificatorul va putea s rastoarne axa literelor,
s le modifice inaltimile, sa mareasca sau sa micsoreze spatierile,
dar ceeace nu va putea schimba sunt proportiile, adic valorile
relative 1).
Technics Grafometrici
Reguli Generale (tocard).
a) Masurile trebuesc exprimate in zecimi de milimetri si
acute pe fotografii marite de trei ori. Piesele vor fi marite in
acelea0 proportii i controlate cu text milimetrat.
b) Masuratoarea se va face cu (dupa Albert S. Osborn) :
I. Placi sau liniute de sticla sau otel (fig. 2).
2. Bad cu patrate subimpartite pentru scrisul la masina.
3. l'un raportor 1/4 de circonferinta cu subdiviziuni ale
gradelor.
r) E. Locard, op. cit. vt.l. V, pag. 281.
www.dacoromanica.ro
GRAFOMETRIA 113
4. lin sector de raportor pentru scrisul la mas'ina.

5. 0 placa cu linii asezate la diverse distante, pentru masu-
rarea spatiilor si alinierilor randurilor.
6. tin curbimetru de sticla avand imprimate dela circon-
ferintele cele mai mici pana la portiunile de
arcuri ale circonferintelor mari (fig. 3). _
7. 0 placa de sticla cu diverse marimi
de unghiuri pentru masurarea valorilor un-
ghiulare (fig. 4).
8. Grafometrul lui Richter si Tihon
(fig. 5).
c) Orke masuratori sunt bune cu condi-
tia ca ele sa fie comparabile ; iar in caz
de dou expertize care se succed (asupra ace-
loras'i documente) technica trebuie sa' fie iden-
tica. Chiar in aceeasi expertiza, masuratorile
trebuiesc facute pe toate piesele de acelasi
manipulant (nu cu ajutoare).
d) Pentru fiecare fel de operatie (sa
zicem inaltimea unui component, a unei litere)
se va face un numar cat de mare de masura-
tori, valoarea metodei fiind proportionala
cu bogatia seriilor.
e) Principiul general al metodei e ur
matorul : sa se masoare pe fotografia textelor
autentice o serie de marimi de aceeasi ordine
(fel), reprezentndu-le printr'o grafica (o
curba).
Cu masuratori analoage facute in piesa Fig. 2. lIasurAtor
incriminata construim alta curl:a. Supra- de stielA, calculat
punand una peste cealalta, concordanta sau in mild (Albert
paralelismul va stabili identitatea. Discordan- S. Osborn Questio-
ned Dbcuments ed.
tele vor dovedi ca cele doua texte provin dela II, Albany - To-
doi autori deosebiti. ronto-London, 1929
Masuratorile pot fi aplicate la foarte p ag. 83), .
multe elemente care se pot clasa in patru grupe :

1. Marimi relative, care sunt raportul de lungimi, relativ la
elementele minusculelor, barelor lui t etc. sau indicii de curburi;
de exemplu raportul intre coara si distanta dintre aceasta 'Ana
la curba, bunaoarl in platoul lui r.
Hrlsorel 8
www.dacoromanica.ro
114 ELENA BOGDANOVICE
2. Directiuni interpretate in valori unghiulare.

3. Forme interpretate deasemenea in statistice.
4. Intreruperi apreciate in statistici de frecventa.
Toate acestea patru se transpun in curbe, a caror supra-
punere sau paralelism arata identitatea sau neidentitatea auto-
rului scrisului.
Vom reproduce ad cateva exemple date de Locard asupra
technicei sale, lamanand ca aceia ce vor sa aprofundeze chestiunea
sa recurga la lucrarea lui, Traite de criminalistique.
Locard numeste gramma fiecare element component al unei
litere si il noteaza astfel : li-
000000000o0000 00 tera m" avand trei picioare
: Ci g. g: le numeste pe acestea m1, 1112,
.0 OOOOO m3, a" avand doi componenti
L) j jj jj
.0003
.100 120 .140
X040
.160 .180 .200 .220 .240 ovalul si bastonul, le denu-
." meste aI, a2, g" fiind com-
J_)
.260 .280
420 .440
300 .326
460
.240
480
.360 .380
.500
400
.520
pus din doua elemente, nu-
meste ovalul gi iar depa-
santa t) inferioara g2.
Cunoscand acestea von)._
.540 560 380 .800 .800 intelege expunerile de mai jos :
1. Raportul Inalimilor
1.00 1.20 1.40 1.60 minusculelor.
Dact i nteun scris dat
2.00 2.20 2.40 2.60 -...-;,.. 3 40 3.60 3.80 4.00 masuram mai multe gramme
si facem media, stabilim ra-
Fig. 3. Curbimetru de sticra'.
poartele intre aceasta medie
(A. S. Osborn, 0P- cit., P- 93)-
i media altor gramme. Re-
zult ca dac scriptorul Ii modified scrisul marindu-1 sau.
micsorandu-1 (din diferite cauze) grammele sale vor pastra
intre ele aceleas'i proportii. Exemplu: o persoana obisnueste sa.
faca pe i" foarte scurt si pe s" mult mai inalt ; aceasta caracte-
ristied va persista in ciuda schimbarii grafismului.
Ca exemplu de variatiuni minusculare (fail ca sa se fac
medii) citam felul de a executa pe dublul s" al borderoului
scris de Esterhazy i felul de a face pe dublul s" al lui Dreyfus 2).
2) Prin depasante sttperioare sar inferic,sre se Inteleg depasantele cu o-
buclif far prin semi-depasante inferioare sau superioare, se Inteleg acelea Com
puse dintr'un baston.
2) J. Crepieux-Jamin, Libros propos sur Pexpertise en critures et les
lefons de l'Affaire Dreyhis, Paris, Masson, 19o7, pag. 16.
www.dacoromanica.ro
GRAPOMETRIA 115
Astfel facand media unui numar oarecare de gramme dintfun

scris autentic construim cu ele un tablou de abscise 0 ordonate
(in care grammele intr'o ordine anumita in genere crescanda
sa, fie notate la baza absciselor, iar diversele lor initimi sa fie
marcate pe liniile ordonatelor). Obtinem astfel o curba. ProcedAm
identic, adic cu masuratori analoage, cu piesa incriminata.
Daca traseurile celor doua curbe se suprapun sau sunt
paralele, sau arata o mica diferenta, aceasta stabilete identitatea,
iar daca exista discordante acestea arata ea cele doua texte provin
dela doi autori deosebiti (fig. 6).
2. Raportul uf4imii depasantclor.
Se studiaza in piesa autenticA inaltimea semidepasantelor
si depasantelor (depasante bastoane i depasante bucle) i cu
cifrele obtinute se pot calcula rapoartele urmatoare :
a) raportul depasantelor superioare fatal de m" 1) care da
media generala a inaltimilor minusculare nedepasante ;
b) raportul depasantelor inferioare fata de m ;
c) semidepasantelor superioare fata de m ;
d) inferioare 71 7) 17
e) 71 dublu depasantelor Pl JP
Se face acela0 calcul pentru piesa in litigiu 0 se compara

cifrele obtinute.
Se mai pot examina : gladiolarea, departarea intre litere,
variatiunea indepartarilor (intre litere), distanta intre cuvinte,
distanta intre linii, valoarea proportionala a latimilor literelor
(fata de indltimi), masura lui T", masura lui I", trasaturile de
atac i cele finale, grosimea traseului, indicele diametral, masura
curbelor inchise (indicele sagetei), masura curbelor deschise (in-
dicele platoului lui r"), raporturile valorilor unghiulare (incli-
natie) i limitanta verbal. Limitanta verbal se obtine ducAnd
o dreapta tangenta dela baza literei initiale pana la finala (dreapta
de baza), apoi o dreapta tangenta la baza fiecarei gramme a
literelor. Se observa ca departarea intre cele cloud linii este carac-
teristica grafismului (limitanta verball se aplica mai ales la sem-
naturi).
3. Paralelismul grammatic.
In scrisul caligrafic axele literale ale diferitelor gramme sunt
strict paralele, in consecinta prelungirile lor nu se intretae, pe
a) m insemna media ingltimei minusculelor nedepasante.
www.dacoromanica.ro
and in scrisul obinuit literele sunt departe de a fi paralele

si prelungirile lor se intretae in susul sau josul liniei. Dna pe
fotografia unui cuvnt, mai ales a unei semnaturi autentice
ducem axele literelor cu prelungiri care se intretae unele in sus
altele in jos obtinem o figura caracteristica care se diferentiaza
cu totul de figura obtinuta in acela0 cuvnt sau semnatur din
piesa falsa. (V. fig. I).
Dintre elementele de apreciere enumerate mai sus cele mai
importante sunt : raporturile inaltimilor minusculare, raportul
depasantelor, raportul valorior unghiulare, frecventa taeturilor
(intreruperilor vizibile), pozitiunea intreruperilor, indepartarea
intre litere, pa-
Questioned Document Measure ralelismul gram-
11.01/11. fi 111404
matic, variatiu-
nea inaltimilor,
directiunea litni-
tantei verbale si
bara t-ului.
In cazurile
in care voim nu-
" mai sa confir-
mam o proba-
WAWMAAIM ar litate stabilit e
IN. ttttt e
'4 LIM
suficient sa su-
Fig. 4. InsurAtor de unghiuri. (A. S. Osborn.
punem lucrarea
O. cit. p. 931. la cele dintai trei
criterii.
coala Americana, in frunte cu protagonistul ei Albert S.
Osborn, a adoptat i cautd sa raspAndeasca acest mod de a lucra 1).
Explicatiunea o avem in faptul ca in U. S. A. se scrie foarte putin
intrebuintandu-se frecvent numai ma9ina de scris, semnandu-se
doar.
Sunt insa cazuri in care sistemul nu se poate aplica, bung-
oara scrisului in care elementele componente ale literelor (gram-
mele) sunt separate scrisului cu slove tipografice 2). In scrisul de
I) A. S. Osborn, op. cit. pag. i urm.

2) G. de Richter si Tihon au aplicat metoda si la scrisurile en litere
tipografice, Chemoul si Probst au aplicat-o la scrierile arabe i ebree iar
Dr. Leung la scrierile chineze. (Loeard, op. cit, vol. V. pag. 342).
www.dacoromanica.ro
GRAVOMETRIA 117
mAna stAngA. In orke caz metoda are asupra altora, supe-

rioritatea cA reduce foarte mult factorul apreciere personald in-
trucAt e foarte obiectivA. .
Intre cele doug serii de piese : cele scrise la ma0n in care
metoda e perfect aplicabilA 0 aceasta din urmA in care e cu
totul inaplicabilA, se plaseazA majoritatea documentelor.
Vt. 5 Grafometrul lui G. de Rechter i A. Tihon

,(v. E. Locard, op. cit, vol. V. pag. 296-298).
In privinta aplicArei metodei pentru scrisul executat sin-

cer s'au adus justificate critici.
Astfel s'a afirmat i cu multA dreptate cA nu poate fi
aplicata. decal la documente de oarecare lungime pentruca con-
statArile sl aibl valoarea unor deductiuni.
0 obiectiune care poate fi inlAturat e aceea cA lucrrile
sunt minutioase, grele .1 cer o indelungA rAbdare. Valoarea con-
www.dacoromanica.ro
118 ELENA BO GDANOVICI
statArilor scade daca interpretrile nu sunt justificate i nu sunt

fa:cute de o persoang cu mult5. experiei45..
Ea nu este aplicabil la scrisurile care au asemrfari fami-
liare sau de coabitare.
Nu este aplicabil, cand intre timp, intre cele dou scrisuri
au aparut alteratiuni datorit unei stari neuropatologice.
33
32 I
.5f
30
zg
28
27 -
Piece I
ZS
25 a 7
24 . .
23 . .
12 . . .
,
,!.
21
,,, .
20 ,
I , , ,
b e -., , :
11
f7
:
'. e % /
,s 7 .., .. .
16 ;
; 1
I
..
, .,'
15
.---
>4 .
,
/3
it
V/
771
Li
2 174
I. 1.
Z 717.'
171 17 e ay r c a' .5e .91
Vig. 6. Proportia ftliinii minusculelor.
(E. Locard, op. cit. vol . V, p ag. 28 3) .
De Rougemont 1), o respinge ca inaplicabil5, in numeroase

cazuri. Raspunzand la aceast critica' Locard afirm c obiec-
tiunea poate fi just5. in unele cazuri dar, zice el, nu e mai
putin adevArat c5, ea este 1aborioas5. i minutioasa (vrand s51 lase
s se inteleaga c nu este comod5, de intrebuintat).
1) E. Locard, op . cit. vol. v, p. 341.
www.dacoromanica.ro
4GRAPOMETRIA 119
E. Solange Pellat aduce urmatoarele obiectiuni acestei

metode 1) :
a) Ea nu se sprijina Inca pe rezultate care sa fie con-
sacrate de tiinta ;
b) Ea presupune ca mediile pe care se sprijing sunt constante
.0. aceasta nu a fost Inca verificata in mod practic.
c) Aplicatiunea metodei duce la inregistrarea brutala a fe-
nomenelor grafice fara a tine socoteala de cauzele care le pro-
voaca.
d) Metoda nu este in armonie cu legile naturale ale seri-
sului care comporta elemente refractare rigiditatei matematice.
e) In anumite cazuri ea conduce fatal la erori 0 anume in
cazuri de piese sincere (adevarate) al caror grafism a fost deformat
prin cauze naturale (ocazionale) sau in cazuri de falsuri prea
bine executate.
La noi in tail, Prof. H. Stahl, in lunga sa cariera, nu a
intrebuintat metoda masuratorilor in mod exclusiv. Din conlu-
crarea cu el in contra 0 supraexpertize, de asemeni nu am con-
statat cleat intrebuintarea limitantei verbale a lui Locard 2) 0
-uneori masurarea inclinatiei, ark' a face inca media acestora.
Personal, in curs de 17 ani de activitate (650 de expertize),
dupa cateva verificari in cazuri in care solutiunea prin celelalte
metode se impunea pAna la evidenta, am intrebuintat 0 cu mult
folos linia de baza 0 paralelismul grammatic. Prima din ele am
constatat-o ca putnd fi aplicabila in majoritatea cazurilor 0
in deasebi in expertiza semnaturior.
In falsul prin imitatie libera, dat Bind insu0 caracterul
acestor falsuri, mai niciodata limitanta verbala a lui Locard
nu coincide in cele doua piese : litigiu 0 autentic.
In scrisul contrafacut prin rasturnare (fie pe dreapta, fie
-pe stnga) trebue sa mentionam urmatorul fapt interesant :
oblicuitatea prelungirii axelor literelor dintr'un scris inclinat pe
dreapta, cnd scrisul deghizat se rastoarna spre stanga, o face
intr'un unghiu de valoare egala cu unghiul incident.
r) E. Solange Pellat, Les differents stades de revolution de Pexpertise

..en critures, (Le caractdre. Graphologie. Bulletin de la Societa d'Etudes du
Caractere Humain, IsIX. 3. Lyon, 1927, pag. 70-74)., pag. 71.
2) H. Stahl, Grafologia fi expertizele in scrieri. Anonimul-Falsul, Bucu-
xesti, Cartea Romneascl, f. d. pag. 96.
www.dacoromanica.ro
Concluziuni : Perfect utilizabila. in aplicarea elementelor

mainei de scris, ea ar putea duce la erori dac ne-am servi de ea
exclusiv in toate cazurile. Insui Locard mrturisete el in cele
mai naulte imprejurAri controleazA rezultatele prin cercetarea
caracteristicelor de ordin- general 1 a idiotismelor.
Ea poate fi insA de real folos dacA o vom inl4ui in corn-
plexul elementelor pe care ne vom sprijini rationamentul.
Elena Bogdanovici
www.dacoromanica.ro
NOM 51 COMUNICARI
Cuvint de deschidere
pnut in ziva de ii Nov.1943, de directorul coalei de Arhivistici,
prof. A. Sacerdoteanu
Incepem astazi un an scolar nou, care pentru noi este o
mndrie si o incredere. Este o mandrie fiind al dou'azecilea,
ceeace arata in adevar un trecut si o incredere deoarece interesul
pentru scopurile noastre se mareste pe fiece zi crescand si numarul
celor cari ni se alatura. Increderea aceasta este sporit si mai
mult prin faptul c desi suntem de multi ani sub zodia Lupta-
torului, totusi thmeni nu se gndeste s. paraseasca altarul inte-
leptei Clio, care ramble sa-si spung cuvntul ei sever dar drept
indata ce faptele de arme ii vor arata porunca lor definifiv.
Cu acest prilej, si cu neodihnita incredere in viitorul scoalei
noastre- si al mult incercatei natii romnesti, se cuvine s. pri-
vim acum putin si inapoi spre a improspata energiile necesare
s patrunda ascunzisurile viitorului. Trebue s spunem din capul
locului c numai cunoscnd trecutul putem avea incredere in
ceeace va urma. Si avem constiinta clara el, dupa cum putem
tine fruntea sus pentru oricare pagina a trecutului nostru, tot
asa de demn putem intrevedea si viitorul. In aceasta atitudine
a neamului scoala noastra, cu toate modestele ei inceputuri,
trebue sa-si fixeze i ea un loc.
Pornita din initiativa plina de intelegere a predecesorului
meu, D-1 Prof. Const. Moisil, Scoala de Arhivistica si-a deschis
cursurile pentru intaia oar la 28 Noemvrie 1924. Telul urmarit
era astfel definit atunci de D-sa : Scopul acestei scoli este dublu :
intai, s pregateasca personalul de specialisti necesari arhivelor
centrale si regionale, cum si arhivelor si registraturilor diferi-
telor autoritati ; al doilea, s inlesneasc amatorilor si colectio-
narilor de documente vechi, proprietarilor de arhive familiare
i tuturor celor ce ar voi s cerceteze si s studieze documentele
noastre, putinta de a descifra si de a intelege aceste pretioase
ramasite culturale lsate de stramosi". Acest scop ramne mai
departe tin atribut al scoalei noastre.
www.dacoromanica.ro
122 H RI SOVITL
Sunt cunoscute greutatile prin care s'a ajuns la crearea

acestui institut de formare atat a personalului de specialitate
cat 0 a cercetatorului izvoarelor noastre istorice. Trebue s.
amintim insa ca lucrul n'a fost uor nici dup aceasta data. Fe
deoparte timp de cincisprezece ani coala n'a fost sprijinita dup
cum se cuvenea. Tot fondul pus la dispozitie era de 100.000 lei
anual pentru plata profesorilor care predau cursurile admise. 5i
aceasta suma a fost suspendata cinci ani, timp in care unii pro-
fesori n'au mai predat cursurile la coala, iar altii le-au continuat
in mod gratuit. Credem c. nu mai exista un al doilea exemplu
de acest fel in vremurile pe care le-am trait. Dar astfel coala
n'a incetat de a se afirma, nedajduind spre mai bine.
In ultimii cinci ani in adevar situatia meteriala s'a schim-
bat in bine. In Aprilie 1939 arn putut figura pe un stat aparte,
prevzut cu un nurar de catedre salariate normal 0 altele cu
indemnizatie. In anii in care au urmat au fost catigate alte drep-
turi. Astazi, pe Maga asigurarea drepturilor corpului didactic,
avem prevazut i un personal suficient atat pentru administratia
ins5.0 cat i pentru bibliotec i laborator. Trebue s arat dease-
meni ca. de doi ani nu suntem lipsiti nici de un. modest fond de
cheltuieli, intrebuintat in intregime la tiparirea buletinului coalei
noastre, bine primit de specialiti dei nu se bucura de toata
colaborarea membrilor institutiei noastre. Pe deasupra tuturor
acestora in ultimul an inzestrarea coalei noastre a facut pro-
grese remarcabile datorita fondurilor puse la dispozitie de D-1
Ministru Ion Petrovici, pe care cu drept cuvant ii consideram
al doilea ctitor al ei. Nu e timpul s. intram in amanunte. Putem
insa spune c avem tot ce ne trebue ca sa putem lucra. De buna
dispozitie pentru aceasta nu ne indoim.
Pe dealt parte credem ca rezultatele obtinute pana acum
poate ea dadeau dreptul la unele indoeli, care amanau sprijinul
ce ni s'ar fi cuvenit. Dar acestea numai formal au putut parea
indoelnice, dupa cum se poate vedea dinteo repede prezentare
a situatiei. Daca facem o statistica sumar a frecventatorilor
cursurilor noastre, constatam ea' in 19 ani an lost 843 de inscrii,
582 baeti 0. 265 fete. Au absolvit coala 88, iar dintre acetia
numai 33 au sustinut i lucrarea de diploma, in ordinea aceasta :
20 la sectia arhivistico-paleografica, 7 la expertiza grafica 0 6 la
bibliografie, care este totui cea mai cautata specialitate. Dupa
sex sunt 49 baeti, din care 22 diplomati, 0 39 fete, din care II
cliplomate. Rezulta deci ca numai io% au mers pana la sfar0tu1
cursurilor i abia 6% au dat 0 diploma.
Procentul nu e incurajator pentru noi. Insa avand in vedere
stadiul actual al cercetrilor noastre istorice i munca, in general
arida, la care supunem pe elevii notri, nu putem fi cleat foarte
multumiti cu acest procent de inceput. Dealtfel, cum am msi
spus cu alt prilej, fata de inceputurile coalelor similare din aft'
tari, procentul acesta este mult superior bor. Ecole des Charteae
www.dacoromanica.ro
NOTE I COMUNICARI 123
coala care a servit de model coalei noastre, a avut, la incepu-

turile sale, un procent de absolventi mult inferior acestuia. Dac
adluga*m faptul c absolventii notri nu aveau nici un privilegiu
material ca rezultat al stradaniei lor decat increderea pe care o
inspirau ei insi0, inclinam s credem ea in adevar ne-am bucurat
de frecventa elitei studentimii noastre. Aceasta a tiut s. faca.
un efort in plus numai din dorinta de cunoatere i patrundere
a trecutului nostru. Acestei studentimi ne adresam i acum atat
pentru faptul c i se poate arata de data aceasta un viitor, cat
pentru ca neamul acesta al nostru are imensa nevoe de aportul
barbatilor formati in sensul scopului ce ne-am propus a atinge.
Care este acest scop ? El s'a putut vedea din cele de mai sus,
dar credem necesar sa-1 prezentam mai pe larg.
In primul rand se pune problema pregatirii temeinice a
personalului de specialitate : arhiviti i bibliotecari. Arhiva
biblioteca nu sunt doul depozite ci doua institute vii de cultura.
Ele au nevoe de un personal pregatit sji inteleaga menirea
s contribue la progresul disciplinelor respective. 0 buna adunare,
o conservare tiintifica i o prezentare sigura i repede, sunt
normele dupl care trebue s se conduca aceti colaboratori ano-
nimi ai circulatiei bunurilor spirituale ale unei natiuni. Pe langa
aceasta intaie obligatie nu uitam s. repetam c tot ei sunt in
magura cea mai buna s contribue atat la cercetarea speculativa
a disciplinelor respective cat 0 la raspandirea, punerea in circu-
1atie a tezaurelor a caror paza le este incredintat. Pregatirea
acestui fel de functionari necesari oricarei culturi intra 0 in
programul nostru.
In al doilea rand, cleopotriv trebue sa punem la indemana
elevilor notri toate elementele necesare studiilor erudite. Ter-
menul poate 'Area pretentios dar este exact. tiinta, in domeniul
nostru istoria, are nevoe de eruditie. Para stud.ii de acest fel
orice incercare de sinteza este prematura.
Pentru a atinge aceste teluri este cazul sa ne punem intre-
barea : cum ? La aceasta raspundem prin programul nostru.
El privete in mod egal pe profesori i pe elevi. Cei dintai sunt
chemati sa dea indrumari i exemple, cei de al doilea s 0 le
insu0asca i sa le urmeze. Calea de urmat nu e nici lungl nici
anevoioas, dar ea se impune i acum intocmai ca acum o suta
de ani in urma ; poate ea azi, cand suntem la rascruce de drum,
mai mult ca oricand. Ori in toate momentele de acest fel, din
nefericire noi am avut multe, increderea in victorie vine numai
din patrunderea i cunoaterea temeinica a virtutilor trecutului.
Gandul acesta ma face sa privesc iara0 inapoi. Acolo aflu
eu ca framantarile de acum au mai fost, c au fost vazute cauzele
lor i atunci i ii s'a intrezarit corectivul. Dar acesta se pare c
n'a fost urmat, cu toate remarcabilele straduinte depuse intre
timp. E normal deci ca ele s. revina, ceranduli imperios corec-
tivul. In adevar, intrebarea pe care ne-o punem fiecare azi, unii
www.dacoromanica.ro
124 musoVur,
cu ingrijorare, altii totu0 cu incredere, s'a mai pus. Una din

minjile cele mai dare i mai solid formate, Florian Aaron, pro-
fesorul lui Nicolae Balcescu, istoricul poet al increderii in vii-
torul acestui neam, o formula astfel :
Nimic nu poate fi la o natie mai scump decal inceputul
sau, numele ce-1 poarta, pamantul pe care lacuete, starea intru
care se afla acum i grija de ceia ce poate sa fie in vremea viitoare.
La nite fii adevarati ai natiei pe cari i-au ajutat natura i au
priimit o cretere buna,inca nimic nu poate fi de mai mare interes
de cat continta de acele lucruri scumpe care fac fiinta natiei
i pe a lor insui. Ori care dintrani fie slujba obtesc, fie parti-
cular, din curiozitate sau trebuinta, de multe ori este adus la
astfel de imprejurari ca s intrebe, sa cerceteze i sa caute cu
tot dinadinsul dui:A isvorul din care poate afla acele lucruri ce
sunt de cea mai mare importanta atat pentru intreaga natia sa,
cat de multe ori i pentru sine singur. In neastampararea acea
grea in care se afla oricare iubitor de adevar, fiu al natiei, se infa-
tiaza ideea istoriei patriei, oglinda acea magic& a veacurilor
trecute, icoana cea adevarata a vremii de acum i cheiea cea de
mare pret cu care se descuie oarecum i ascunsurile viitorului.
Aceasta odihnete, multumete i mangae curiositatea sau tre-
buinta tuturor celor ce se intereseaza a cunoate lucrurile acele
nepretuite ale natiei ; intransa ca intr'un hrisov sigur sant scrise
cu slove de aur drepturile unei natii pentru inceputul, numele
i parnantul sau ; intransa se afla deosebitele acele intamplari
i imprejurari care au adus natia la starea aceea de cultura sau
de barbarie, de lumina sau de intunerec, de fericire sau de neferi-
cire intru care se afl ; i tot printransa poate cineva s indras-
neasca a patrunde oarecum i in intunerecul viitorului i sa se
apropie cu ideea de soarta ce ateapta pe acea natie.
,,Trebuinta de o asfel de istorie este atat de pipaita i atat
de netagaduita, incat natia fr istoria patriei este ca pierduta
intre celelalte natii, streina chiar de pmantul su, necunosca-
toare pe drumul pe care a umblat mai inainte i ratacita in calea
pe care a apucat acum. Oricare alta natie poate sa-i zica cu des-
pretuire : Inceputul ce ai este necunoscut, numele ce porti
nu este al tau, nici pamantul pe care lacuieti ; soarta ta aa. a
fost ca s fii tot dupa cum eti : leapada-te de inceputul tau
schimba-ti numele, sau primete pe acesta ce t1-1 dau eu, ridi-
ca-te i du-te din pamntul pe care lacueti caci nu este al tau
i nu te mai munci iii zadar caci tu nu poti fi mai bine decal
eti". Aceste vorbe pline de ruine, de descurajare i de desna-
dajduire ca un trasnet ar cadea asupra acelii natii, i-ar farama
toate legaturile, o ar nimici cu totul, i atat inceputul, numele
i pamantul, cat i toata fiinta ei s'ar arunca in adancul unei
uitari vecinice. Intristarea, durerea, lacramile, nimic nu o. ar
folosi : simpatia, mila, ajntorul, toate an fi pentru dansa inchisei
Flecnd in lumea cea larga, ducand cu sine ruinea sa, hula lume.
www.dacoromanica.ro
NOTE I COMUNICARI 125
si suvenirul de niste lucruri pierdute, natia aceea numai cu lacrg-

mile desnadajduirei s'ar mangaia : dar acestea niciodatg n'ar
fi in stare de a-i intoarce niste lucruri pierdute ce nici odata nu
poate zice cg au fost ale sale dac en nimic nu le poate dovedi ;
atat e de mare trebuinta si importanta istoriei patriei".
Deci singurul corectiv este cunoa#erea istoriei patriei.
Cat de reala, cat de simtitg a fost aceastg multipla intre-
bare in fata predecesorior nostri, o dovedeste adoptarea ei inte-
gra1 g. de toatg lumea de atunci. Mihail Kogglniceanu, care ince-
puse publicarea Arhivei Rolndne0i, spre a rgspunde eficace la
aceast intrebare a ponderatului Aaron, se face ecoul ei si o aduce
categoric in fata natiunei. In adevgr, in Cuvdnt introductiv la
cursul de istorie nationald, tinut in Academia Mihaileang la 24
Noemvrie 1843, acum centenar, Kogglniceanu, amintind cuvin-
tele lui Florian Aaron, tragea aceastg concluzie : i in adevr
toate aceste cuvinte ni s'au zis de catra. stralni : inceputul nostru
ni s'a tAgaduit, numele ni s'au prefacut, pamantul ni s'au sfa-
siat, clriturile ni s'au cglcat in picioare, numai pentru ca.' n'am
avut cunostiinta nationalitatii noastre, numai pentru ca n'am
avut pe ce sa ne intemeiem si. sa ne aparam dreptatile".
N'am avut pe ce sa ne intemeiem si. sa ne apargm drep-
tgtile", iatg refrenul dramei simtite atunci ca si acum. Formal
nu este exact. In mai putin de o suta de ani am stint, nobil si
eroic, s h aparam in campiile Bulgariei de doug ori, a treia oarg
cu o nobila resemnare chiar pe pamantul nostru si acum, cu
indreptatit elan, numai Dumnezeu bunul va sti uncle. Dar
apararea cu armele trebue sg fie insotitg de apararea spi-
ritual. Viteaza ostire a lui Priam n'ar fi cazut in robie
ori in disperat pribegie si. cetatea lui, cea mai strglucit g. din
cate avea Helespontul, n'ar fi fost data pradg focului dacg mgcar
odatg s'ar fi dat crezare si nefericitei Cassandra, ori bung pazg
inteleptului Laokoon. Avem deci inca mare nevoe si azi sa argtgm
cine suntem, ce am fost, ce am facut si. ce ne indreptgteste s
cgutam spre viitor, singurele arme care trebue s invinga chiar
pe vicleanul Ulisse, azi pluralizat.
Aceastg armg spirituala ne-o dg numai trecutul. Pregati-
ti-va sg scuturati colbul asternut pe marturiile lui, descifrati-i
cuprinsul, ridicati in lumina adevarul lui si truditi-va sg-1 argtati
lumei intregi. Preggtiti-vg deci sa cercetati arhivele, bibliotecile
si. muzeele, uncle stau ascunse profanilor toate marturiile drep-
tatii noastre. Pentru aceastg preggtire noi nu pregetgm si vg
stgm in ajutor cu tot ceeace putem. .
In scopul de a vg inlsni aceaSta preggtire am initiat o

serie de publicatii de caracter practic, am dotat biblioteca cu
multe lucrAri speciale si. -am infiintat laboratorul in care sa vg
preggtiti s'i tehnic atat pentru apArarea de distrugere a materia:
www.dacoromanica.ro
126 HRISONTUI,
lului istoric cat si pentru inlesnirea studierii lui in conditiile cele

mai bune.
Dup5. aceasta pregatire putem porni la lucru impreung 0
pentru aceia ce ni se cere. Convingerea mea este ea stadiul actual
al studiului istoriei nu este Inca favorabil sintezei. Ic:e trebue mai
intai manulaul precis si de incredere pentru cunoasterea tuturor
disciplinelor auxiliare, inventarele arhivelor 0 muzeelor pentru
orientare sigma*, cataloagele bibliotecilor publice 0 particulare
0 nenumrate bibliografii generale si speciale. Fara acestea nu
poate fi inceput serios de cercetare istorica ; nici materialul nu
poate fi dat la lumina.
Este de asteptat c alcatuirea celor dintai ne revine nou
profesorilor in primul rand ; dar cele de al doilea nu pot fi savar-
Ote decat printr'o colaborare ordonata a tuturcr, cei de aici
0 de aiurea, cu aceleasi preocupari.
Dacl nu vom sti O. ne implinim nici acum datoria va trebui
ca altii sa ne croiascl firul sortii, iar noi, care n'am stiut s'a ridi-
cam monumentul nepieritor al faptelor strabunilor nostri, dacl
vom mai avea rAgaz sa le cinstim macar crestineste si romaneste
amintirea, va trebui sa le lugm cu noi cenusa sacra in pribegie
necunoscuta, asa cum au fAcut Brancovicestii acum patru sute
de ani sau cum viziunea lui Chateaubriand fixase respectul datorit
strgmo0lor in nemasuratele intinderi ale Lumii noui. Dar noi
credem ca st in noi insine puterea ca, dupa cum nesmulsi si
neclatinati am stat aici milenii, sa facem ca alte milenii s treacg
fail ca noi sa pierim.
i acum dati-mi voe SA inchei acest cuvant, poate prea
lung, cu singurul indemn cuvenit : la lucru pentru cunoasterea
si apararea dreptului nostru cultural si national.
La cronologia documentelor lui Mircea eel Bitran

pentru Cozia
Intre documentele lui Mircea cel Batran s'au pastrat 12
privitoare la m-rea Cozia. Din acestea numai unul s'a pstrat
datat si in original, celelalte fiind in copii sau fara data. Dintre
cele pastrate in copie doug au aceeasi data : Acest cinstit hrisov
s'a scris din porunca marelui Voevod Mircea 0 Domn a toata
Ungrovlahia, in anul 6896 (1388), indiction II, luna Mai 20" 1).
Cred cl data lor trebue verificata.
-In unul, cel dintaiu, se spune : am binevoit Domnia mea
sI ridic din temelie, in numele sfintei 0 de vieata inceptoarei
si nedesprtitei Treimi, dumnezeire necreat, prin care Imp-
1) P. P. Panaitescu, Documentele Teirii Ronuieseiti, I. Docsmeste Wente
Escu1e9t1 1938.14- 7 0 8-
www.dacoromanica.ro
NOTE I COMUNCARI 127
ratii imparatesc 0 Domnii domnesc, pentru care team 0 ne

micam 0 suntem, la locul numit Nucet pe Olt, adica Cozia, 0
am adaus Domnia mea cate sunt pentru nevoia calugarilor ce
trlesc in acel laca, pentru hrana. 0 imbracaminte : 8atul lang5.
manstire numit Calimnevti 0 alt sat dincolo de Olt, anume
Jiblea ; inca vi Bradatami vi. Seaca 0 la Ramnic satul Hinatevti".
Egumenul nu e amintit 1). Al doilea, cu acela inceput al textului,
continua : la locul iiumit Calimanevti pe Olt, care a fost mai
inainte satul boierului Domniei Mele Nan Udobd, pe care cu
dragoste i multd osdrdie, dupd voia Domniei mete 1-a inchinat mai
sus zisei mndstiri. A adaugat 0 Domnia mea cate sunt de nevoie
calugarilor ce traesc in acel loca pentru hrang vi imbracaminte :
satul pe Olt care a fost mai inainte al lui Cazan, numit Orlevtii
0 al doilea sat pe Cricov, care a fost mai inainte al lui Stoian
Hargav. Am mai adaugat 0 o moara. in hotarul Pitetilor. Inca
0 la moartea sa jupan Stanciul Turcul a dat satul numit Cru0a
ca & fie al manastirii. A mai inchinat 0 alt boier al Domniei mele,
Stanciu Bancov, o bucata de movie la Arge, pe care a cumpa-
rat-o dela Stefu, precum 0 cu vii 0 aceasta dupa voia Domniei
mele. Si alt loc tot acolo, pe care 1-a daruit Dude dupa voia lui
Dan Voevod, inca. 0 o mo0e tot acolo impreunat cu locul lui
Dude, din hotarul lui Stanciu Vranin, pe care a daruit-o fratele
su Vlad 0 vie pe aceiavi parte in patru locuri : una in hotarul
Calimanetilor vi dou5 bucati din hotarul lui Voico 0 a doua in
hotarul lui Stanislav Oreaov vi moara la Ramnic pe care a da-
ruit-o Dan Voevod 0 via tot acolo druita. de jupan Buda, cu
voia parintelui Domniei mele, Radul Voevod vi curtea pe locul
Ilinatetilor, pe care a daruit-o bisericii Tatul.. . Inca a mai
daruit Domnia mea obroc dela curtea Domniei mele, pe ficcare
an : 220 de galeti de grail 0 ro bucati de ceara 0 12 bucati de
postav 0 300 de salave de Tigani. Pe laugh' aceasta, a binevoit
Domnia mea ca manstirea Cotmeana sa. fie supusa, cu toate
ce se tin dea ea, mnstirii mai sus zise 0 de acolo sa se carmu-
iasca.... clupg oranduirea popii Gavriil 0 cate va orandui el 0
va aveza, nimeni sa nu cuteze sa schimbe altfel 2)" .. In afara de
Hinateti, unde se da acum curtea, toate donatiile sunt noui.
Se pune acum intrebarea dac aceste documente se corn-
pleteaza unul pe altul sau nu. Daca actele s'ar completa, verifi-
carea ar fi uvoara. Dar fiecare act are elemente deosebite. Deci
e vorba de doul privilegii separate. Nu poate fi ing simulta-
neitate de emitere, cdci 'in acelai moment era inutil sa se faca
doua privilegii. Deci data lor trebue sa fie succesiva.
Privilegiul al doilea, mai lung trebue sa fie cel dintaiu, caci
este insuvi actul fundational, satul Calimaneti fiind mai intaiu
1) Ibid., Nr. 7.
2) Ibid., Nr. 8.
www.dacoromanica.ro
128 HRISOVUI4
al boierului Nan Uboda. De altfel egumenul Gavriil apare ca mar-

tor la 4 Sept. 1389 1), iar la 8 Ian. 1392 este egumen Gradislav 2).
Cu aceast5. ocazie la 1389 se adauga parte din satul Jib lea dela
Priboiul de jos pana in varful muntelui Cozia si in sus de-a-
lungul Oltului pana la Car lig" iar boierilor care au avut aceast
parte le ramane restul din Jib lea si cuprinsul cat le est4 veche
movie", i satul pe Olt numit Orlesti . . . care a fost mai inainte
la manastirea Codmeana". Pare deci s nu fie Orlesti care a fost
mai inainte al lui Cazan" ci alt sat, caci acesta a fost al Codmenei.
In orke caz se poate admite, ca si la Jiblea, cl e vorba numai
de o parte din satul Orlesti. In privilegiul din 1393, obrocul este
de 300 de galeti de grail i io butoaie de vin i 12 burdufe de
branza si 12 cascavale si 12 bucati de postav. In judetul Valcea
pe fiecare an sa-si adune insii calugarii albinaritul s le fie
mierea pentru nevoia manastirii iar ceara sa fie pentru biserica".
Sunt deci majorari simtitoare. Mai adauga Inca balta Mamino
la Orlea, satele Cereasov i Poroinita, Bucuresti, Bogdanesti,
Lunciani, Sapatul cu hotarul pang la gura Ialomitei i pana la
Mare", Catalui i 11inatesti dela Troian i pana la apa Ram-
nicului", mori la Ramnic i la Catalui, strada la Ramnic pe Olt
si 300 salase de Tigani. Salasele trebue s fie altele decat cele
date la 1388. Se precizeaza aid c Sapatul e numai pdnd hi gura
Exista un alt act 3), dat egumenului Sofronie, in care se
amintesc iar baltile dela Dunre dela Sapatul pana la gura
Ialomitei" adlogand ins ca e vorba de un poslusnic Tampa,
care si acesta a daruit o garla Sapatul". Aceasta trebue sa fie
viitorul sat Carareni. In consecinta actul trebue datat dupd 1392.
Dar numai dupg aceasta data trebue pus i un altul, pastrat numai
in traducere, in care se da voie s fie populat cu oameni de pre-
tutindeni. Egumenul nu e amintit 4).
Intorcandu-ne acum la primul act din 1388, constatam
ea' el nu cuprinde numai satele din imediata apropiere a Coziei
Calimanesti i Jiblea ci i cele dintre Inatesti i Calimanesti
anume Seaca i probabil dincolo de Olt Bradisorul 5). Deci era
posibila o revenire i asupra Inatestilor.
Care e attlizei data acestui document ? E foarte probabil
ca in original nu s'a putut ceti bine. Tinand seama de faptul
ca se d i indictia, credem ca aceasta a mai putut fi cetita
exact. Copistul vazand el ea corespunde cu indictia altui docu-
ment, a completat, data la arnandoua la fel. Dar daca indictia
1) Ibid., Nr. 9.
2) Ibid., Nr. zo.
3) Ibid., Nr. 20, datat 3402-1408.
4) Ibid., Nr. 34, datat 1386-4418.
5) V. A. Sacerdoteanu, Afezdrile omenesti fit Tara Roomineascd pdful la
1418, p. zz (extras din Arkiva Romdneascd, VII, Bucuresti z941).
www.dacoromanica.ro
NOTE 51 COMUNICARI 129
este buna atunci ea corespunde atat cu i Sept. 1387 31 Aug.

1388, cat I cu 1402-1403. Anul i Sept. 1418 31 Aug. 1419
nu mai corespunde cu domnia lui Mircea. Deci documentul acesta
nu poate fi cleat din 1402-1403.
Acum, tinand seama de faptul c atat sub staretul Gavriil
cat 0 sub Grgdislav (zis i Vladislav) nu se indatinase moda
mentionarii staretului care primeste privilegiullucru observat
ai pentru Nicodim dela Tismana putem deduce ca i actul
amintit mai sus, care atninteste pe Tampa si Sapatul, nu poate fi
datat cleat tot pe la 1402-1403, deoarece face mentiune de
staretul Sofronie. Deci Gavriil e staret pana inainte de 1392,
Gradislav inainte de 1392 0 pang dupg. 1402-1403, 0 dupg
aceasta data pana inainte de I Iunie 1421 1) este Sofronie.
Sofronie nu capgtg nici un act solemn, ci numai adaugiri
de danii i privilegii. Pentru acestea numai un act e datat : 28
Martie 1415 (6923), bad.. 8, pastrat in original, prin care se acorda
vama dela Genune. Toate celelalte sunt nedatate i puse sub anii
probabili 1408-1418. Ele ne-au ajuns, trei in original : unul
pentru Micleusevt, Curilo i Ggrdanovat 2), altul ipentru in-
voirea carelor manastirii sa umble libere prin targ 3), si al treilea
pentru cei ce se inching manastirii cu sufletul i averea, ca Anghel
dela Ocna 4) ; unul in copie slava, privitor la un loc pe apa Pra-
hovel, cu bisericg i moarg. 5). Ultimul e dela Mihail, dat in timpul
domniei tatglui sau i pastrat tot in copie slav, pentru ro case 5).
Cronologia documentelor lui Mircea merita insa o atentie de-
osebitg i pentru alte motive 7).
A. Sacerdoteanu
Vechile noastre arhive

Regele Vladislav al Poloniei trimitea, la 27 Ianuarie 1388,
celebrul act de imprumut cu 4000 ruble de argint francesc, dela
Petru Voevodul Moldovei, care aveau sg fie inapoiate dupa trei
ani. In, caz de neinapoiere Petru avea sg. stapaneasca Haliciul
ca amanet. Dacg cineva ar lua orasul atunci regele se obliga a
x) P. P. Panaitescu, o. c., Nr. 42, cand spare staret Iacov.
2) Id., ib., I, Nr. 28.
3) Id., ib., I, Nr. 26.
4) Id., ib., I, Islr. 27.
5) Id., ib., I, Nr. 25.
6) Id., ib., I, Nr. 29.
7) Cf. si A. Sacerdoteanu, Titlul de Mare Voevod" al Tdrii Romdneli,
Iiucuresti /941 (extras din volumul ,10magiu profesorului Ioan Lupas").
Hrisovul 8
www.dacoromanica.ro
130 liRISOVUL
da numai cleat banii1). Doug saptamani mai tarziu Petru Voevod

trimite din Suceava, prin panul Varsoviei, numai 3000 ruble si
precizeaza in scrisoarea sa din 10 Februarie 1388 : In aceastg
scrisoare sunt trei mii de ruble de argint francesc . . . iar seri-
soarea Domniei tale este facuta pentru patru mii . . . Ruggm
pe Domnia a s faci altg scrisoare, ca 8i aceasta ce scrieti,
dar nu pe patru, ci pe trei mii, sub pecetea craiasca. Cine ne va
aduce zapisul pe trei mii, acestuia Ii vom da cartea voastrg,
care-i scrisg pentru patru mii
Din cele de mai sus reiese ca Domnul Moldovei a retinut
la sine scrisoarea regelui polon, pentru care a dat el scrisoarea
sa. Deci la curtea lui era o cancelarie care putea s pastreze astfel
de acte. Era o arhivd donneascd. Ne Taman necunoscute toate
actele pe care a putut sa le OA odata aceasta arhiva.
Dovada o avem imediat. Regele polon n'a intarziat mult
vreme cu trimiterea chitantei de 3000 ruble de argint francesc
ca nu cumva s fie raspunzator mai tarziu, dupg scrisoarea lui
din 27 Ianuarie, si de miia de ruble notatg in plus. Primind acest
inscris Petru Voevod a inapoiat actul, care se afla acum incisat
in arhiva polona.
Ce s'a facut insa inscrisul de 3000 ruble ? Daca, in decursul
vremii, s'ar fi inapoiat regelui polon, fie prin achitare, fie prin
cedare de bung voie sub urmasii lui Petru Voevod 3), el s'ar fi
pastrat alaturi de inscrisul de poo ruble. Lisa el nu se cunoaste
si nicio mentiune nu-1 arata 4). Deci el a ramas in arhiva dom-
neascg a Mold.ovei si a disparut odatg cu aceasta, din pricini
care ne sunt necunoscute dar le putem bnui.
Dad. Vladislav ar fi trimis un act bun de trei mii ruble,
sau dad. Petru ar fi avut patru mii de ruble sa-i dea, actul ar fi
ramas in Suceava. Cum el n'a fost niciodata rascumparat, ca sg
se pastreze apoi in Polonia, ar fi disparut odata cu toate celelalte
ce va mai fi avut arhiva domneasca. Lipsiti de acest act in
speta., de aceste acte n'am fi cunoscut niciodata acest capitol
important din istoria Moldovei, iar marea lupta pentru Pocutia
r) M. CostAchescu, Documentele moldovenefti Inainte de 5telan cel Mare,
II, Iasi 1932, p. 6o5-6o6.
2) Id., ib., p, 6o3-6o5.
3) Ivascu, fiul lui Petru Voevod, intre promisiunile sale dela 1400 spune.
cl va inapoia i scrisorile" (ANCTIIT), M. CostAchescu, o. c., p. 619. Atunci la
Brest nu le ayes, si nu le-a avut niciodatA. Chitanta nu mai ayea sA ajungl in
Polonia.
4) Actul lui Vladislav din [12 Aprilie] 1411 recunoaste lui Alexandru
cel Bun numai o datorie de o mie ruble, cf. CostAchescu, o. c., II, P. 640. Arata
acesta o reducere a datoriei, cand spune cA ni le-au imprumutat Inaintasii
nostri" Sau si o plata anterioarA? Credem mai de grabi in prima ipotezA, cam
nfl implies inapoierea actului Snsusi.
www.dacoromanica.ro
NOTE ?I COMUNICARI 131
nu 0-ar fi 0:sit nicio explicatie. Niciun istoric nu ar fi flcut ipo-

teza c marele rege polon a cedat prin amanet o parte din tara
sa neinsemnatului vasal, Petru, domnul unei ta.ri care abia se
infiripa. Si adevarul, ori ate explicatii de alt ordin s'ar da, acesta
este.
Stiri despre astfel de acte pierdute avem 0 in Tara Roma.-
neasca. In protocolul incheiat la Radom de catre ambasadorii
lui Mircea cel Batran cu regele Vladislav al Poloniei, se spune
ca instrumentele se vor ratifica mai t&rziu. Mircea trebuia sa
dea cu acea ocazie o scrisoare cu suo majori sigillo sigillatam",
dar 0 Vladislav trebuia sa raspunda cu una asemenea sub ipsius
tytulo et sigillo majori" 1). Astfel de tratate s'au mai schimbat
intre cei doi suverani 0 cele date la maim suveranului polon
s'au pastrat, dar nu se cunoate nici unul din cele date de rege
lui Mircea.
Atragem atentia c5. deosebit de important ar fi fost ras-
punsul pe care trebuia sa-1 dea Vladislav la clausa introdusa. de
Mircea in preliminariile dela Suceava din 17 Martie 1390 2). Re-
confirmarea din 6 Iu lie 1391, a vechiului tratat, ne duce la con-
clusia ca n'a fost acceptata 3). Aceasta, daca actul incheiat in
Suceava este autentic, presupune o discutie intre cei doi parte-
neri, care se termina prin revenirea la situatia initiala 4).
De altfel, e de presupus c fiecare act de inchinare a putut
avea 0 unul de confirmare din partea regilor vecini, dar care,
din motivele aratate, nu au ajuns pan la noi. Insu0 Vlad uzur-
patorul face mentiune de cartile" pe care Vladislav 0 Hedviga
donaverunt et ... ratificaverunt nobis et perpetuo confirma-
verunt" 5).
E greu de presupus ca. intamplarea va mai putea scoate
ceva din acestea la lumina_
Motive care sa. justifice pierderile pot fi multe. Invocarea
invaziilor 0 luptele nesfar0te pentru succesiune, stint azi in
cunotinta curent. Dar faptul in sine nu este suficient. Ace1a0
lucru a fost 0 la vecini 0 totu0 s'a pastrat esentialul. Chiar la
noi, dad. nu erau mfinastirile 0 unii particulari, care 0-au pastrat
actele de0 au trecut prin ace1ea0 vicisitudini, azi noi n'am avea
nimic din tot ce formeaza mndria noastr arhivistica. Deci
alta este cauza : lipsa de interes 0 grij pentru arhive. Aceasta
este atAt de permanent& incal 0 acum vedem cu cat placere se
distrug sau se mutileaza., fiecare luncl din ele, dup5. loc 0 interes,
I) Hurmnzaki-Densusianu, Doc., I, 2, p. 315-316.
2) Id., ib., p. 323-324-
3) N. Iorga, Istoria Romeittilor, III, Bucuresti 1937, 1). 277, crede a accep-
tarea ar fi fost imposibil.
4) Hurmuzaki-Densusianu, Doc., I, 2 p. 334-335.
5) Id. ib., p. 374-
www.dacoromanica.ro
132 HRISOVUT,
tot ce se crede necesar. Ca e vorba de o mentalitate generalizat,

se poate vedea 0 din chiar spiritul diriguitor al culturii noastre.
Relatam i aici o singura constatare. Radio-ul national intoc-
mete tot felul de cicluri universitare". De multi ani in urma
este imposibil de vazut figurand macar o problema de arhiva.
Si totui arhiva, alaturi de biblioteca, muzeu i. laborator, este
un semn al civilizatiei i culturii popoarelor.
A. Sacerdoleanu
-I- Ilie Minea

Cu treizeci i trei de ani in urma hotarul nedreptatii mi-
lenare era trecut de Inca un fugar roman din Ardeal. Tanarul
Ilie Minea, care se remarcase prin cateva articole de ziar i unele
publicatii de caracter istoric, venea in Regat sa se adauge marei
falange a Ardelenilor al caror nume sta temelie neclintita vietii
culturale i politice a Romaniei de azi. Cu mult-putinul ce a-
ducea cu sine ca formatie, din ceeace putuse prinde in coalele
pestane de rigida cercetare tezist, Minea, la cei treizeci de ani
ai sai, nu gasete inutil s. treac in randul studentilor univer-
sitatii bucuretene audiind cursurile de aspra metoda ale lui
Dimitre Onciul 0 de largi orizonturi i sinteze exceptionale ale
lui Nicolae Iorga. Astfel ii face el aici a doua a sa formatie
intelectual, care i-a adancit puterea de cercetare a amanuntului
dar nu i-a mai putut da i. posibiitatea de prezentare ordonata,
clara i atragatoare.
Ca om s'a multumit cu foarte putin. Postul de bibliotecar
pe care i-1 incredintase Onciul la Arhivele Statului, nu-i aducea
mult, dar ii era de ajuns biblioteca pe care o conducea i. pe
care a pus-o la contributie nemasurat de mult. Undeva el in-
sui ii arata nemrginita sa recunotinta pentru aceasta. 0 serie
intreaga de lucrari, raspandite prin revistele timpului, sunt rodul
acestei vremi, care se incununeaza cu acea exceptional cerce-
tare a politicei orientale a Imparatului Sigismund, modest sub-
notata de el note istorice". Acribia informatiei depaete chiar
pe a celui mai pretentios dintre ind.rumatorii sai.
Rzboiul intregirii nationale 1-a smuls din biblioteca. Omul
acela de carte, mai mult timid cleat domol, linitit in exterior
dar framantat launtric de marile patimiri ale neamului sau, se
inscrie voluntar In oastea romana i. lupt pe front. Apoi, fa:fa
s vorbeasca vreodata de aceasta lupt a sa pentru intregire,
trece ca profesor secundar la Giurgiu, unde ii continua lucrd-
rile incepute. Acolo nu e uitat, ea:6 repede i se incredinteaza
catedra ilustrat de A. D. Xenopol la Universitatea ieeana.
Aici incepe Minea marea sa activitate de istoric prin care
va ramane in rndul cercetatorilor serioi ai trecutului nostru.
www.dacoromanica.ro
NOTE I COVONICARI 133
Dar marele lui merit sta. in faptul c a izbutit s creeze la Ia.0

o adevaratg coala. Trecerea prin invgtgmantul secundar i-a in-
lesnit apropierea de studenti i intelegerea bor. Aproape toti i-au
fost colaboratori la publicatia pe care a scos-o ani de zile mai
mult cu putinii sai bani greu munciti, decat cu sprijinul celor
indrepttiti sa o facg. In fiecare paging a acestor ucenici se
simte nu numai gandul maestrului dar i condeiul lui apsat,
totdeauna dispus la o corecturg.
Pentru aceti elevi ai lui, Minea jertfea totul. Adeseori avea
dreptate : promisiunile remarcabile n'au rgmas numai atat. Alte-
ori etica nu trebuia infranta.
Pe Minea 1-am vgzuth ca student o singura data, asistand
la tin concurs pentru conferinta de tiintele auxiliare ale istoriei
la facultatea de litere din Bucureti. Nu mi-a %cut nicio iin-
presie. Intrebgrile sale de amgnunt 0 de limpede definire a su-
bicctului mi s'au parut prea colgreti in raport cu ale celorlalti
mcmbri ai comisiei, mai mult de judecatg 0 de orizont. Numai
mai tarziu, cand am intrat eu insumi pe drumul acestor cerce-
tari, mi-am dat seama ca in acea imprejurare, singure intrebg-
rile lui erau in legaturg cu subiectul conferintei.
Mult mai tarziu 1-am cunoscut personal pe Minea cu ocazia
examenului de capacitate. Dupg verificarea actelor" mg aflam
in Piata Unirii la Iai mergand s iau masa la un restaurant
cu gradina in fatg. Salutnd pe preedinte, fost profesor al meu,
care lua pranzul tot acolo, Minea s'a oprit i m'a intrebat dacg
eu sunt cel care publicasem o lucrare in Melanges de l'Ecole Rou-
rnaine en France. Dupg aceea am vorbit de multe altele, cad
era sfatos la vorbg i-i placea s discute. La despartire mi-a
atras atentia insg c acum e randul Ia0lor sa scoata pe cel din-
tai la capacitate. Am rgspuns imediat cg abia intors dela studii
speciale n'am venit pentru clasificare ci pentru examen. E drept
insa' cg n'arn ieit intaiul dar nici nu a putut sg mg deprteze
de elevul sau.
Multi ani dupg aceea am fost in cele mai bune relatii cu
profesorul Minea. Adesea in biroul men de lucru 10 expunea pla-
nurile sale, poate prea pline de avant. E darul i mangaierea
celor care nu tiu decat sa munceascg. Cu cateva zile inainte de
sfar0tu1 sau nea0eptat la 20 Febr. 1943, lucra intr'o comisie
de chemare la o catedrg vacantg la coala de Arhivisticg. Am
discutat indelung asupra menini acestei coale 0 a importantei
pe care o poate prezinta eruditia in studiile istorice. Nu era
problemg in care sg nu aibg cunotintg de cele mai mici amg-
nunte ale ei.
Astazi Ilie Minea nu mai este. Cu el dispare nu numai
un om care 0-a cinstit locul ci i cel mai bun cunoscgtor al
amanuntelor istoriei nationale. Opera sa raspandita pretutindeni
va fi o adevarata ming de informatie dac va fi adunatg in vo-
lume ingrijit publicate i prevazute de bune indexuri, care pot
www.dacoromanica.ro
134 musovuL
inlatura neajunsul stilului san in general putin accesibil. Elevii

sai au obligatia morall s aduca acest omagiu postum profeso-
rului lor.
A. S.
f Dumitru Z. Furnie
Cu mai bine de treizeci de ani in urm informatia noastra
istorica asupra comertului se imbogatia cu o carte de docurnente
deosebit de interesante. Ele priveau mai ales bacnia". Era un
nou gen de informare. Docurnentele minore treceau pe prirnul
plan al tipariturilor istorice, in locul celor rasunatoare catre care
se indreptau toti istoricii. Imboldul dat de N. Iorga numai cu
cativa ani mai inainte, de a pune in lumina tot ce putea atesta
o farama de viata", a:01a acum o exemplificare vie. Dar ceea
ce era mai surprinzator atunci in 1908, il constituia faptul ca
autorul acestor carti, Dumitru Z. Furnica, semna numai co-
merciant". Era in adevar un comerciant de mari resurse atat
in domeniul sau negutatoresc, cat si in acela Al istoriei comer-
tului si. industriei in general si al filantropiei.
Opera lui D. Z. Furnica s'a adaugat si dupa' aceea cu
alte lucrari in acelasi domeniu, cu laborioase cercetari si multe
cheltuieli.
Astazi, cand acest orn de bine dispare, se cuvine sa-i adu-
cem un cuvant de lauda si. sa-1 dam de pilda tuturor celor care
au infinit mai multe posibilitati de cercetare i. mai ales de ras-
pandire a acestor informatii atat de pretioase. A fi comerciant
nu inseanang numai a actuna bani, ci si a sti cum s'a ajuns la
stadiul actual al raportului intre producator, transmitator si con-
surnator. D. Z. Furnica a inteles aceasta i. a contribuit la lu-
minarea lui.
A. S.
f Eugen Lovineseu
Profesorul Eugen Lovinescu dispare neasteptat de repede
si in plina activitate. Ultimii ani ai vietii sale poate ea' au fost
mai bogati in opere intinse decat toti anii precedenti, facand
astfel dovada ca anii pensionarii nu trebue asteptati ca o eli-
berare de tot ceeace cere viata dela un spirit creator.
Inca dela inceput remarcabil in critica literar si sprijinitor
al curentelor noui in literatura prin cenaclul din strada Campi-
neanu, a atacat el insusi apoi literatura in forma romanului.
Epoca eminesciana il atrage aici si pe aceasta doreste s o pre-
zinte. Intru cat a izbutit sa o si infatiseze ramane de vazut.
Este incontestabil insa ca in monografiile literare, inchinate unor
figuri proeminente ca Gh. Asachi, Gr. Alexandrescu i Titu Ma-
www.dacoromanica.ro
N OTE $1 COM UNICARI 135
iorescu, Lovinescu a isbutit s. arate atat puterea de informatie,

rara la temperamente itrti i impresioniste ca al sau, cat i spi-
ritul critic cu adesea taioase dar drepte caracterizari. Aceleavi
calitati se vadesc 0 in opera sa m.emorialistica. Aici este el in-
suvi, fr retineri, explicabil prin firea sa caustica chiar cand,
dupa parerea noastra, el este nedrept. Dar dac n'ar fi ava i
nu s'ar simti in ele vigurositatea celui care le scrie, memoriile
ar pierde esentialul : trecerea prin judecata autorului, singura
care le da" viata chiar daca transforma realitatea.
De numele lui Eugen Lovinescu se leaga ins i alta opera
tot ava de importanta : lupta pentru intoarcerea la clasicism.
Chiar pentru un modernist ca el faptul nu constitue o curio-
zitate. Latinist prin formatie, elenist prin nevoia intelegerii operei
latinevti, tot timpul a stat in contact permanent cu aceast cul-
tura greco-latina, pe care a difusat-o dela modesta lui catedra
din invatamantul secundar i prin editiile i traducerile puse la
indemana tuturor. Cu Tacit pare s fi avut o identitate de tem-
perament, de observatie i de stil.
De aceasta activitate se leaga i amintirile mele directe
despre Eugen Lovinescu. Inainte de a-mi fi profesor de latind
ii vazusem de mai multe ori pe strada sau pe salile Casei coa-.
lelor, unde cercetam biblioteca. Era totdeauna incarcat de carti,
pe care abia le purta sub brat, fara geanta. Odata, pe strada
Luterana, i s'au. nruit cartile stranse in pulpana vestonului.
M'am repezit, impreuna cu un coleg de liceu, sa i le adunam.
Erau traduceri i carti de pedagogie. Le-a pus iar stiva sub brat,
ne-a multumit 0 a plecat linivtit mai departe. *tii eine e !"
ma intreabl colegul. Da ! Lovinescu" raspund eu. Peste doi
ani imi era profesor.
Orele de latina erau o placere, cu toata cantitatea mare
de texte ce ne dadea sa pregatim. Cu fiecare autor sau opera
faceam adevarate incursiuni in domeniul literaturii universale
care se inspirase de acolo. De altfel prin cea dintai intrebare
pe care ne-a pus-o a vrut s afle cam ce literatura cetisem fie-
care. ?i cum eram foarte putini in clasa controlul era uvor de
facut mai la fiecare pasaj interpretat. In clasa a VIII-a i-am
prins aceasta slabiciune 0 am abuzat de ea. Eram prea putini
in clas, vase invi, i multe ore de latina. Card erau doua ore
consecutive cel putin una o pieraeam cu literatura mai mult
cleat moderna : versurile mele pe care trebuia sa le confectionez
ad-hoc in clasa spre a fi prins in flagrant-delict. In loc de tra-
ducere latina urma atunci interpretarea acestor versuri din care
cel putin unele rezistau criticei lui. De aici i sfatul de a con-
tinua. Alte ganduri ale mele i poate pregatirea pe care o in-
cercam in alt domeniu Inca de atunci, m'au facut sa nu dau
urmare acestor sfaturi. Dar ani intregi dup aceea, i nu putini,
ori de cate ofi ne intalneam, despartirile se faceau cu aceia0 in-
trebare : Dar cu literatura cum stai" ?
www.dacoromanica.ro
136 Hit ISOVIII,
Acum aceasta intrebare, care nu pot spune c nu ma bu-

cura, nu mi se mai poate pune. Dar in galeria marilor mei das-
cali, sevefi i prietenoi in acelai timp, deschizatori de largi
orizonturi i. indemnatori la muncl necurmata., se aeaza i Eugen.
Lovinescu pe care numai o fatalitate, explicabill la noi, nu 1-a
aezat la o catedra universitarl unde neindoios ar fi avut po-
sibilitatea sa creeze o adevarata coall a clasicismului nostru.
A. S.
t Grigore Nieuleseu
Pe profesorul Grigore Niculescu 1-am cunoscut cu multi
ani in uring, in tramvaiu. Ma intorsesem dela studii din strai-
natate i aruncandu-ma intr'una din remorcile de pe linia 14
salut un prieten, care se grabete sa ma recomande interlocu-
torului sau care sttea pe un scaun langa u1. Numele meu e
retinut i mumai cleat urmat de intrebarea : D-v sunteti au-
torul lucrarii... ?" .1 spune titlul celei dintai lucrari pe care o tri-
misesem profesorului Iorga i. pe care n'o vazusem 'Inca tiparita.
La marturisirea mea; destul de sfioasa pe cat era de neatep-
tata intrebarea, a urmat un cuvant de lauda, pe care chiar acum
imi vine greu sa-1 marturisesc.
Ne-am despartit repede Ia statia C. A. Rosetti, dar pe
urma ne-am intalnit adesea cu cliferite ocazii. Cuvantul lui era
totdeauna masurat i clar, aratand omul cumpanit i solid care
dubla pe profesorul contiincios i. la curent cu disciplina lui.
Elevii sal, care au fost apoi i ai mei, imi vorbeau cu admiratie
de acela care tiuse s le imprime pasiunea cunoaterii i inte-
legerii trecutului.
Cand mai tarziu am hotarit sa alcatuiesc o biblioteca de
specialitate la coala de Arhivistica, unul din aceti elevi co-
muni a spus gandul meu vechiului sail profesor. Fara intarziere
a alcatuit o lista bogata de cartile din biblioteca sa care ma
puteau interesa O. cu o scrisoare scurta, mi le-a oferit. Multumita
generosului dar al profesorului Gr. Niculescu am putut astfel sa
intemeiez aceasta biblioteca, astazi destul de bogata in ceeace
privete informatia documentara i tiintele ajutatoare ale is-
t oriei.
In timpul din urma il intalneam tot mai rar i tot mai
slabit. 0 boala necrutatoare consuma incet dar sigur aceast se-
veil energie piin de infinita bunatate i intelegere. Nu tiu
dace.' Gr. Niculescu a scris ceva, caci facea parte din acea ge-
neratie a dascalilor ingscuti care se consuma numai pentru elevii
lor i cu care se mandrete invatmantul nostru secundar. Mama
lor mandrie sta in zecile de generatii care s'au inflacarat lumi-
nandu-se de cuvintele marior lor maestri in ars docendi.
A. S.
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRAFICE
DARI DE SEAMA
Giovanniuu Augarano, Tecnica archivistica (con illustrazione pratica)
Manua le ad uso dell' Axchivista della Pubblica Amministrazione, Roma, Prof.
P. Nag Hone, editore. Successore di Loescher et C. 1942, 189 p. (24x 16,5).
lin manual practic pentru serviciul de arhiv i registraturA public. E
de remarcat interesul, legislativ i practic, pe care 11 depun altii cu privire la
ingrijirea arhivelor. Astfel de indrumAri ar fi foarte bune sA le avem l noi spre
a nu mai transforma prea repede toate arhivele noastre tn maculaturA" bung.
pentru fabricile de hArtie, interesate peste orice limitA.
Alexandra Di.5trlteanu, Doi scriitori bdndleni: Victor V lad Delamarina 0

bats Popovici-Bdndleanul, comentati de . Craiova Scrisul rominesc, [1943]
LIX + 208 p. (zox 14,5)
0 frumoasl si plina de duiosie prezentare a vietii celor doi poeti bAnAteni
stinsi in prima tinerete. D. Bistriteanu, care ne-a mai dat odatA o editie a poe-
ziilor in graiu banatean ale lui Delamarina, este el insusi un BAnatean distins
si delicat. Deaceea editia de fat poartA pecetea celei mai calde intelegeri a nefe-
ricitilor poeti. Sunt i pagini de istorie din zbucuimata vista a Rominilor Inca
neliberi, ca despre teatrul lui Petculescu (p. IX), eliminarea elevilor cu simti-
minte rornnesti (p. XXVIIXXXIII) si toatA activitatea cercurilor rcmfinesti.
Ailam cgs Sofia Vlad ,ea insAsi poetA, muzicantA si critic, trAieste (p. IV). Stilul
ales foloseste i un lexic de retinut : indestinati, Ii rostuise (p. III), cumsecA-
denie (p. XXIII), aurioral (p. XXIV), conveniri pentru adunAri (p. XXV), ca
si desbind al lui Popovici Insui pentru desparte (p. XLI).
puneri ,
Aurel Bola, Exercitarea luncliunii de expert gralic Constatdrs i pro-
Bucuresti 1943, 24 P.
Propuneri sAniitoase pentru organizarea corpului expertilor grafici eta
de necesari instantelor judiciare. Nu event deciit sA ne bucuram daca lucrAri
atAt de serioase vor putea fi incredintate de justitie oamenilor de rAspundere.
E de dorit ca anteproiectul propus, sl devinA lege. Corpul poate fi asfel inaltat.
Aurel loin, Scrisul orbilor. Contribufiuni de expertizd gralicd, Bucuresti.

1943, 71 P.
Se urmAreste scrisul acelor nenorociti care incearcA sil-si fixeze gndul
pe hirtie. In scrierea cursivd a celor care au vAzut i scris cfindva se observA
II
www.dacoromanica.ro
138 RRISOVUL
greutAti marl. Deosebit de interesante cazurile orbilor caxi n'au apucat sa invete
scrisul i totusi, cu scrisul in cdsufe, au f Acut liceul : doi stint in anul III de
Pacultate (p. 41 si 59). Din studiul probelor se trag i concluzii de expertiza
grafici sigure, foarte folositoare expertului. Autorul dA &yea de o bung pre-
gatire i inspirA incredere.
Olimpin Bo !Cos, Die ungarische Presse in Rumdnien, Bukarest 1943, P.

635.645 (Sonderabdruck aus Siebenbiirgen").
Sourt& dar sugestivii prezentare a regimului presei magihare in Romania
intre /9x9.194o. E vorba de un regim exceptional de favorabil i bogat. Autorul
scoate concluziile sale din chiar marturiile Ungurilor. lii afar& de ce s'a tiparit
in tara e uimitor de mare num&rul publicatiilor unguresti care vin din Ungaria
insasi. A fost, farl ingoialfi, un regim prea bland. Aceea ce se pretece acurn
cu press romaneascA din afara hotarelor noastre ne va fi de bunA seam& un
cicerone bun de urmat in viitorul apropiat.
N.-A. Gheorghiu, Richard Simon i Intdmpinarea" lui Meletie Syrigos.

Bucuresti, Tipografia Carti lor Bisericesti 1942, 20 p. (Extras din revista Biserica
Ortodoxd Rotndnd, anul LX (1942) nr. 9-1o, Sept.Oct.).
0 strans& si bine informatil prezentare a locului pe care 1-a avut lucrarea
lui Meletia Syrigos in operele lui Richard Simon, frumoasa figura a istoriografiei
bisericesti apusene. Odata cu aceasta i discutia aferentA asupra polemicei In
jurul Marturisirii lui Chiril Lucaris.
Prof. Dr. Aurel H. Go limas, Incercdri de romdnizare in viafa economicd a

Moldovei din epoca lanariotd, Iai 1943, 8 p. (Extras din revista Cetatea Mol-
dovei", anul IV, vol. X, 111- 7).
B vorba de msurile luate de Constantin Mavrocordat si Constantin Cehan
Racovita impotriva negustorilor turd zii Laji, aqa cum rees din cronica atri-
buitl lui Enache Kogalniceanu. Lajii stint Lazii, ramurA sud-caucazianA, georgianA,
trecuti la mahomedanism, care se mai intalnesc in trecutul nostru. Poate un
istoric cunoscator al vietii omenesti s creadA in fapte omenesti cu pecetea
eternitatii ?".
N. Grigoras, Despre prolesorut Ilie Minea Antintiri, Iai 1943, 8 p.
(Extras din Buletinul Institutului de Istoria Romanilor A. D. Xenopol", Nt. 4)
Bune infAtisAri ale legAturilor dintre omul de muncA Ilia Mime i elevii
s&i, scrise de until dintre cei mai tineri dintre ei. In adevAr, profesorul Minea
era un model de hArnicie, prin care a invins onorabil greutatea mostenirii lsatA
la catedrA de A. D. Xenopol. E interesant de retinut sentimentul religios pe care
II ayes rEposatul Minea (p. 6), nebAnuit altfel prin felul de a f i al lui.
Louis Ralphen, Initiation aux etudes d'histoire du tnoyen-dge, Paris 1940.

141 p. (18,5x 12). (Guide de l'tudiant).
Cunoscutul profesor sorbonian nu gaseste ca se scoboarA de pe scaunul
sAu didactic inalt daci d aceastA lucrare de informatie elementarA pentru stu-
dentii sal i ai altora. Cad este o carte de informatie bilbiograficil alcAtuita critic.
Plecand dela =rile sinteze istorice, trece la atlase i lucrAri de consultare, colectii
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRA.PICE 139
de documente, studii paleografice, repertorii bibliograf ice, inventare i cataloage

de arhive ai sfaraeate cu sfaturi de ordin practic pentru prezentarea rezultatului
obtinut. Ceeace 1-a determinat la aceasta e faptul a, mai ales acum, se cere
istoriei A. se departeze de scopul pentru care este ea chemat. Chiar o cerce-
tare aaa departata in aparenta de preocuparile noastre actuale ca aceea pentru
evul media, s'a vazut adesea intoarsa dela obiectul san propriu in beneficiul unei
cauze sau alteia, unei doctrine sau alteia" observa el (p. 56). Daca am avea
si noi astfel de lucrari sunt sigur c multi din tinerii noatri indrazneti s'ar informa
mai bine inainte de a pune mana pe condei spre a servi una sau alta din
cauze", nu insa istoria i deci nici neamul, nici patria.
Prof. I. Lum, Zur Geschiclae der Rumanen. Aufsatze und Vortrage, Sibiu
Krafft u. Drotleff, 1943, VIII + 6o8 p. + r hada (24X 16,5)
Intr'o pretentare tehnica excelenta d-1 Lupaa, in dorinta de a face cunoscut
in cercuri cat mai largi trecutul nostru ai mai ales al Transilvaniei, aduna la
un loc o serie de studii ai mai multe conferinte atintifice tinute mai ales in strai-
natate. Daca sugestia aceasta nu venea dela un prof esor al Universitatii din
Tubingen (cf. p. V), ar fi fost o mare paguba pentru atiinta romaneasca. Incon-
testabil ca d-1 Lupaa este astazi nestorul istoriografiei romaneati i cel mai fecund
documentat istoric national, deaceea cuno aaterea trecutului nostru in afara
hotarelor if revine in cea mai mare ai mai bine calificata masura, atat
pentru problemele atacate cat i pentru vioiciunea i documentarea cu care
sunt scrise.
Volumul se deschide cu o privire istorica asupra bazelor unitatii poporului
roman. In spatial nostru toate tarile romaneati, observa cu dreptate d-sa, unite
numai cu Transilvania formeaza o imitate geografica ai politica" caci dela natura
Transilvania nu poate fi o provincie de granita (p. 2). Painautul romanesc, ele-
mentele etnice de baza, credinta, limba, obiceiul pamantului i dreptul vechi
romanesc, sunt tot atatea elemente care duc la evidenta unitatii noastre (p. 1-32).
Drumul istoric al Romanilor cdtre independenpl ci unitatea politicd, este urmarit
deasemeni in amanunt (p. 33-58). Inca la 1450 Bogdan II scria lui Iancu de
Hunedoara ca. Moldova ai Ardealul trebue sa fie una (p. 41). Alte studii ca Ori-
ginea i desvoltarea minorildlilor confesionale in Romania (p. 208-225), Inlluenf a
reformei asupra bisericii ronuinesti in sec. XVI p(. 226-243) ai Congresul dela
Berlin si urnarile sale in istoria Romanilor (p. 530-552), se incadreaza. In istoria
generala. Sunt Lisa aici unele lucruri care nu s'au putut spune i altfel, cum
credem ca, era mai bine. Prumos i portretul regelui Perdinand, a and opel a
trebue sA o vedem complet restabilita, fara o iota lipsa.
Toate celelalte studii privesc Transilvania, pe care, nu ma sfiesc sa o
afirm, o considera tot neamul 111=0 samburele i temeiul poporului nostru. Unul
cite until voevozii romani ai Transilvaniei, dela Ladislau de Bora (1291-1315),
la Stibor, loan de Hunedoara, Bartolomeu Dragfi, Birtoc al cronicelor noastre
si altii, au zugravite portretele i faptele specif ice. Deasemeni marile momente,
fericite ai tragice ale Transilvaniei, ca stapanirea lui Mihai Viteazul, legaturile
lui Matei Basarab ai Constantin Brancoveanu cu Transilvania, mit i miacarile
taraneati, care sunt in cea mai mare proportie romaneati, Ii gasesc o aprinsa
prezentare. Nu se uiti nici unele momente dramatice ale existentei noastre, ea
acelea cu privire la Sava Brancovici i Dimitrie Cantemir. Iii ansambhil for
www.dacoromanica.ro
HO HRISOVUL
aceste studii stint capitole dintr'o nou& istorie a Romfinilor de proportii mai
intinse, pe care dorim sl o realizeze d stinsul autor.
Preot C. 3latasii, Cdinpul lui Dragos. Toponimic veche si actuald din judejul
Isleaml, Bucuresti, Casa Scoalelor, 1943, 68 p. cu 4 harti af. din text.
Nu se poate lAuda in deajuns strfidania PArintelui Matasti strangand la
Tin loc toate vechile nume ale unui colt de tar& moldoveneascA. E intlia luctare
de acest fel la noi si corespunde cu bogatele lucrari similare germane privitoare
la Flurnamen. Geografia istoricA poate folosi preciarilor dar cunoasterea acestor
nteme de hotar ajutA neasemAnat mai mult limpezirii trecutului integral si de
InnbA in randul intaiu. Cand vom avea astfel de lucrAri pentru toate satele
chiar dec inregistrarea numelor nu va fi absolut exacta vom putea spune
ca intaia si cea mai pretioasa lucrare este fAcutA. I-a scapat autorului seria de
Ade privit grre la Cdmpul-lui-Dragof, publicate de N. Iorga in Revista Istoricd,
11 (1916), p. 141-151. Ar fi fost de dorit un indice general.
Al. Papiu-Borian, Istoria Romdnilor din Dacia Superioard. Schila tomu-

lui III. Publicata cu o introducere si note de Dr. Stefan Pascu, Sibiu 1943
(Biblioteca Institutului de istorie nationala, IX). XIX-I-172 p. (23,5x 15,5).
Se face un adevArat serviciu istoriei noastre mai noul publicandu-se
aceasta schita". Stint lucruri vazute si simtite de Ilarion, pe care sit nu le uittun
(cf. p. 145) cum si simtimintele fostilor asupritori (p. 71), aceleasi si azi. Editia
este excelenta iar introducerea aratA maturitate in inetoda de lucru. Din acest
punct de vedere era mai bine sa nu se fi inversat nici cele doll& pasaje mai
lungi (cf. p. XVI). Dermouizat" (p. XV) este o gresalA de tipar. 0 reeditare
a operei intregi cred ca ar fi binevenitfi, far& sit' se mai astepte bunavointa
publicului roman (p. XVII).
Stefano Paseu, La Scuola di Archivistica, paleogralia, diplomatica romena.
Estratto da Archivi". Archivi d'Italia e Rassegna internazionale degli Archivi.
Serie II, anno IX, fasc. 3-4. Roma 1942, 5 P.
Colegul nostru dela Sibiu, d-1 Pascu, fiind pentru studii la Roma, ell
pentru informatia strainilor o calduroasa prezentare a intaiului volum din Uri-
sovul si un scurt istoric al scoalei noastrei. Are dreptate sl se indoiascii de baza
feroas& a celor dintaiu cerneluri (p. 4). Noi ii multumim pentru vAdita simpatie
pe care o arata straduintelor noastre.
Gabriele Pepe, Introduzione alio studto del medio evo latino, (Milano 1942)
Istituto per gli studi di politica internazionale, 240 p., 2I X 13,5 cm. (Biblioteca
storka diretta da Adolfo Amedeo. Introduzioni e manuali", NI% r).
Introducerea aceasta priveste mai mult critica filologica diplomatistici
si literara a documentelor medievale, dar la fiecare capitol face apel la toate
stiintele auxiliare ale istoriei, cu bune prezentAri. Partea cea mai interesanta
insA o formeaza bibliografia criticit pe care o dA cu privire la marile colectii si
introduceri (ix 138-142), la disciplinele auxiliare (p. 142-155), colectiile de
izvoare (p. 155-187), cu unele Iipsuri de editii mai noui, lucrari de istorie univer-
sal& si general& (p. 187-193) nude lipseste a lui Cavaignac si Iorga, Essais de
synthese de Phistaire de l'humaniti, apoi asupra Orientului si Islamului (p. 193-195)
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRAFICE .141
prea sumar, a religiei 51 Bisericei (p. 195-204), literaturii, filosofiei 9i artei (p

204-206) spre a sfar9i cu Antiquita tes italicae ale lui Muratori (p. 206-,-125)
foarte interesant capitol. Conclusiunile adunate in cum se scrie o pagina de
istorie" (p. 219-229) meriti insa toat atentia.
Cartea, cu toate lipsurile sale, merit sa fie in mina oricarui student ai
cursurilor de istorie.
Ion Petrovlel, Fulgurafii filosolice gi literare. [Bucure9ti 1942]. (Biblioteca

pentru toti, Nr. 1543-46).
Se aduna la un loc mai multe studii filosof ice i literare. Sunt pagiui
91 pentru istoric. Gandirea filosofilor despre vremea istorica ne intereseazil ; dar
mai mult insasi parerea autorului (p. 85) despre scurtimea vietii noastre istorice
si faza ei Inca departe de maturitate. 0 dovedesc miturile, exploziile periodice
de cruzime, alternanta epocilor de avant 9i de depresiune, de reverii nobile 9i
de egoism brutal, etc. Psihologia varstelor (p. 90) unde sunt observatii de care
sa Via seama 1 intrpretarea istorica. De notat primejdiia inculturii" i desin-
toxicarea morala a tineretului" (p. 97-98). Putere.a ci linzitele tradiftei, unde
cazul dela Curtea de Arge9 (p. 133) i alte incursiuni sugestive in domeniul
istoric. In N. Iorga orator, aceast caracterizare facuta in 1931 : personalitarea
d-lui N. Iorga este a9a de considerabila, incat nu mai incape in cadrul unei epoci
determinate ; d-sa a intrat de pe acum In nemurire i planeaza pe deasupra tim-
purilor ; nu mai apartine astfel unei epoci speciale" (p. 234) ; iar cursurile : lee-
(Nails d-lui N. Iorga sunt tot ce poate fi mai departe de niste asasinate. Imi
amintesc dimpotriva, ca lectiunile d-sale aveau darul sa te invie, dupa ce te
asasinasera. altii" (p.235-236). Insemnam deasemeni i amintirlie despre scriitori
intalniti in vista, Th. Serbnescu, Maiorescu, Caragiale, Iosif 91 Chendi, cu insem-
narea despre unchiul Anghel" incadrat in literatura. de Panait Istrati, sarman
copil nelegitim I fr capdtaiu" (p. 283). Dealtfel, in tot capitolul, intervin 9i
alte nume, ca Ibraileanu, Gala Galaction, Haralamb Lecca, 0. Goga, C. Stere,
unde sunt pagini de care istoricul trebue sa tie seatna, cum e pasajul privitor
la comemorarea din 1912 (p. 335-336). Uneori se insista i asupra darurilor
negative ale lui N. Iorga (p. 251-252, 352).
Olga Pinto, Manuale del bibliotecario dells piccole e medie biblioteche, Roma,
Angelo Signorelli, 1936. 74 [-761 p. (16,5x 12,5).
Nu se poste o mai sumara gi clara indrumare pentru bibliotecarii bibliore-
cilor dela 15 la 20 mii volume. Local, mobilier, crestere i achizitii, inventariere,
cataloage, asezare in rafturi, legatura, serviciul public, controlul i statistica,
sunt extrem de practic aratate.
Preotul Nleulae M. ropeseu, Preoli de mir adormiti in Dotnnul, Bucure9ti

1042, (Tipografia Cartilor Biserice9ti), 224 p. (21,5 X 14)
Nu se poate recomanda in deajuns ideea strangerii intr'un manunchi al
atator studii pierdute in periodice de putina circulatie. Scrisul parintelui Popescu
destul de rar infati9at cetitorilor, se vede astfel in toatd ideea sa calauzitoare :
grija de oantenii bisericii noastre. Dup5. un cuvant inainte, scris in genul vechilor
prefete ale cartilor biserice9ti i cautand a arata nevoia inmultirii prectilor de
sat (sat fArA popa". nu se poate inchipui, p. 3), urmeaza 9irul preofilor de mir
www.dacoromanica.ro
142 HRISOVIJL
cu daco-romanul Montanus dela Singidunum, despre care stim asa de putine

lucruri (p. 6-10), loan Preotul Aromanilor, unde se dau si probe pentru vechimea
crestinismul nostru (p. 11-15), protopcpul Petru din Hateg, cel cu dreapta
judecata (p. 16-25), Isidor Moldoveanul, care cla autorului putinta stri. faca
un larg excurs &supra starii bisericesti de pela 1400 (p. 26-38), Iuga din Baia
dela 1431 ; o interpretare a termenului caloierus, pater illius qui dominabatur
Maurocastro, la 1435-1436 i a aceluia de popa (p. 42-43), tipograful Diacon
Coresi (p. 44-50), razboinicul popa Stoica din Pares (p. 51-56) de pe vremea
/ui Mihai Viteazul, vaduvul Stanciul din Negrai (frumoasa insailare in jurul a
doua insemnari, p. 57-6I), alt tiparitor de carti, diaconul Mihail din Targo-
viste ; s'i aici lamuriri despre ierodiacon (p. 67), un preot maramuresean din
Stramtura Borsii, Stoica Iacovica, tipograf, Popa Tunsu (protopopul loan Pivariu
din Sadu, p. 8o-86), cu reeditarea scrisorilor privitoare. Andrei din Uidesti
(p. 87-91), Manole din Targoviste, batut purcareste" de protopop la 1798, i
altii mai noi, camuzicantul Ionitil Naparca (p. rooros) Popa Dumitru, bunicul
autorului (p. 112-117), Vasile Damian pictorul (p. 163-168), Popa Niculae din
Camineasca, un artist in ale cantarii (p. 172-175) si altii, preoti eroi si preoti
tam& cu coala ?mita sau gramatci, dar toti cu constiinta menirii lor si cu res-
pect pentru harul primit. Cartea se mantue cu un indemn : cum sa se prega-
teasel preotul pentru sfanta liturghie (p. 205-208). La fiecare nume in parte
se aduc marturiile istorice. Uncle acestea au fost prt a putin graitoare parintele
Popescu a stiut sa le implineasca lipsa cu talentul sari ori cu darul istoriei evo-
catoare. Le-am cetit cu vadita placere dar si cu mare parere de rau : parintele
Popescu isi desleaga aa de rar sacul, plin cu lucruri scumpe 1
Pr. P. Popeseu-CIllent Patriarhul Avramie al Ierusalimului ft: legdturile
lui cu Tdrile rortane, 1775-1787, Craiova, Ramuri, 1942. 55 [-57] p. (Extras
din Arhivele Olteniei, XXI, (1942).
Lucrare de amanunt asupra legaturilor patriarhiei de Ierusalim cu noi
din timpul lui Avramie si mai vechi (p. 5-8). Avramie a fost la Bucuresti,
Craiova sr Iasi (p. 9). Legaturile acestea aunt explicabile mai ales prin latura lor
materialfi. Se intereseaza si de buna pastrare a ctitoriilor inchitate. Se aduc
si 15 documente in sprijin (p. 42-55). Date interesante si pentru cunoasterea
raportului juridic intre donatori si beneficiari.
N. P[opeseu-]Valdomlr, Contribufiuni la istoria Romdnilor sud-dundreni.
Originea tracd a Macedonenilor preromani. Cu o prefata a d-lui Dr. Naum Nance...
Medias, Tipografia Carol Peder, 1943. 167 p. + 3 Iraqi (21 x 15 cm.).
Pleaci dela tema ci. Macedonenii din antichitate sunt Traci. Parra scum
acest lucru nu e dovedit, dupa cite tim noi. tiinta istorica a facut insa un
pas inainte : azi Macedonenii nu mai sunt socotiti Greci. Se prezinta apoi nu-
mirile trace din Macedonia (p 21-52), Tesalia i din insulele egeene (p. 55)
Informatia este greceasca. Se staruie asupra absentei limbii grecesti la Macedo-
nenii vechi (p. 61-66). Alte argumente pentru deosebirea Macedonenilor de
Greci se acumuleaza, ca limba, obiceiuri ,religie etc. Problema toponomiei (p.
91-105) si a onomasticei (p. 121-122), e mai complexa si nu poate fi rezumata la
cateva asonante. Bogata ilustratie. Lucrarea de fata, sumar informata, nu rezolva
probema ci o pune in actualitate cu mijloace modeste.
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRAFICE 14 3
G. Popeseu-VAleea, Rapports entre la miniature et l'imprimerie roumaine.

y a-t-il une influence de l'une sur l'autre? Bucuresti 1940. 19 p.+2 pl.
Comparand manuscrisele cu vechiul nostru tipar conclude ca. primele
tiparituri, care n'au influentk veneto-muntenegreani, se resimt de ilustratia
manuscriselor ; din potriva, dup5. 1550, cfind domina influenta tiparului venetian,
manuscrisele sunt aservite acestor modele. Problems ramrine deschisa, mai ales
dupa studiul d-lui P. P. Panaitescu privitor la Macarie.
G. Popeseu-VAlcea, Le problime de Pentrelacs et Poritementaticn des vieux
manuscrits roumains, Bucuresti 1941. 13 P. -F4 4 pl.
Cercetand miniaturile manuscriselor romanesti D-1 Popescu-Valcea se
opreste asupra ornamentului impletit, caruia ii atribue o origine balcanica insp-
rata de sculptura. Vaptul ea se intalneste chiar in cele mai vechi manuscrise merita
o cercetare mai atent i o explicatie istorica plausibila. Fund un motiv general
(cf, p. 6) inclindm s credem ca poate fi i o creatie locala.
Ion Horia Iladuleseu, Teatrul francez in Muntenia in prima jumdtate a

secolului al XIX-lea, Sibiu, lipografia Cartea Rcmaneasca din Cluj", 1943.
V + 15o [I5I] p. + erata.
0 noul j serioasa contributie la istoria teatrului romfinesc pang in 1852.
Limitarea la Muntenia nu opreste pe autor sa faca legatura cu Moldova, in
limita posibilitatilor impuse de subiect. Reluarea discutiei asupra teatrului gre
cesc la Bucuresti, al carui inceput mai vechiu de cat 1817 11 dovedeste, serveste
a arata repertoriul acestuia preponderent francez. Istoricul trupelor franceze
incepe cu pehlivanii i comedienii" ingiiduiti de Hangerli la 1798. Dupa acestia
abia la 1832 apar fratii Poureaux la lai (p. 28). Este i o strans legatura cu
teatrul din Odesa i Chisinau (p. 37). Apropiere cu alte inceputuri de tEatru la
Alger si Egipt (p. 39-41). Alte trupe vin la Iasi, ca Hette, Filhol si altii, care
tree i la Bucuresti. Dupa 1841 spectacolele franceze la Bucuresti se raresc luan-
du-le locul cele germane si mai ales opera italiana (p. 70).
Repertoriul teatrului francez e urmarit apoi, cu Fra-Diavolo de Cuvelier
si Franconi-cadet (p. 8o-81) In frunte. La toate, i aunt numeroase, se face si
identificarea, cum si judecarea Mr sub r aportul valorii intrinseci, de obiceiu redusa,
si documentare, interesante pentru inceputurile noastre teatrale. Angelo de V.
Hugo, se joaca in 1837-8, la doi ani clupa prezentarea la Paris (p. 122-124
Domina vodevilul.
Lucrarea se bazeaza pe o bogata informatie, mai ales de arhiva. La urma
bibliograf ie.
Era bine clack paralel cu teatrul francez, se intelege aici : de limba f ran-
ceza, se dadeau note si despre cel roman. Interesul pentru acesta era. Dovada
intre altele, traducerile lui Alecu Beldiman anterioare anului 1820.
Marcel Romaneseu, Tetraevanghelul dela Craiova din 1580 i alte cdrii

bisericefti, Craiova, 16 p. (Extras din Arhivele Olteniei" XXI, 1942).
Prezentarea unei interesante lucrari de caligraf si miniaturist a protopo-
pului Craiovei loan Sarbul din Kratovo si a insemnArilor ce poatth dela Parvul
logoffit, care II dA m-rii Crivelnic de pe Cosustea i apoi un Comnen la m-rea
sArbeascl Racovita de nude trece la Velika Remeta. Se semnaleath deasemeni
www.dacoromanica.ro
144 HRISOVUL
un alt nianuscris, caligrafiat la Moldovita In 1616, cu drumul urmat pana la

m-rea Sisatovat.Cateva note privesc legatura intre tiparul romanesc $ i cel sarbesc.
Marcel Romaneseu, Arginaria la Band jeni i Romanis balcanici In veacurile

XVIXVIII, Bucuresti 19,3. Extras din Revista Istorica Romana" XIXII
(1941-1942), P. 95-133 si bogata ilustratie.
D-1 Romanescu a avut norocul si rabdarea sit gaseasca un numar impre-
sionant de lucrari de 'arta datoriti in special unor mesteri romani si aromani.
Larga staruire asupra scoalei de argintari din Chiprovat si Moscorole, Se dau
si inscriptiile doveditoare si se starnie asupra originii mesterilor si influentele
ragusane puse in legatura. cu comertul ca urmare a privilegiului asauid din 1230
(p. ri8). Bune discutii si asupra- cuvintelor tehnice cum si infoimatia istorica.
Pentru istoricii artei excelente reproduceri de pe obicctele studiate.
Vasile Romanescu, Mitropo lilul Alhanasie Mironescu. Cu o prefata de

Ina It Prea Sfintitul t Irineu, mitropolitul Moldovei si Sucevei Bucuresti [1942]
(Cartea Romaneasca"). 201 p. (19x 12,5 cm.).
D-1 Romanescu, inzestrat cu vointa si iubire de =Inca, face sa imbo-
gateasca literatura noastra cu studii variate si incercari literare meritorA. De
data aceasta, ceeace nu fac oamenii bisericii, d-1 Romanescu prezinta figura unuia
din ierarhii nostri cei mai inzestrati, care totusi n'a fost lasat sa-si arate toate
darurile, si o face cu simtire dar si cu amaraciune retinuta fat& de rautatea
omeneasca. La urma aduna o parte din opera marelui arhiereu si bine face : s
vada cat mai multi cugetul fostului mitropolit primat. Se adauga o foarte bogata
colectie de portrete arhieresti.
Cartea e mult mai bunk decal prefata, o compozitie scolara. Un inalt
ierarh putea gasi alte cuvinte pentru cei din tagma sa cleat veninosul episcop
Saf irin, ticluitit" , marsava lupt a Vlaclicai Gherasim", totallipsit de caracter
a unui dascal de Teologie creatura ilegala" (p. V). Dupa mine acestea n'au ce
canto, nici in scrisul nostru, acestia fara. har. Finalul prefetei ma inapaimanta
E vorba de o audienta" a mitropolitului Athanasie la N. Iorga cand probabil
ca vijeliosul Premier i-a vorbit pe un ton ridicat, ceeace a facut ca preasimti-
torul ierarh s se simta rau la iesfrea din sala de audienta si sa-si dea indata
duhul inteun sanator" (p. IX). Cate vorbe atfitea inexactitati. N'a fost o audienta
ci o vizitil, acasa. la profesor ,in ziva de 6 Oct. 1931. Ce au discutat impreuna
o putea vedea I. P. S. Irineu, in Memoriile prof. Iorga, vol. XI, p. 195-196 :
Conversatia frumosului batran, alb ca zapada nu 1-am vazut de treizeci de
ani !, dar mindru si bland tot odata, foarte vioiu in miscari, atinge toate
domeniile Bisericii"... D-na Cantacuzino a fost fata ; poate confirms. Nu e
frumos a aduce invinuiri nedovedite chiar and sunt puse sub dupa un pro-
babil" siret. Inclin sa cred ca tot atilt de serioasa e si informatia despre cum
s'a petrecut demisia mitropolirului Atanasie (p. VIIVIII). In cazul acesta
slabit figura de print al Bisericii 1
t Tit Simedrea, Catastivul de hirolonii al Episcopiei Rdddulului p anii

1757-1782. Cernauti 1943. 28 p. (Extras din Calendarul crestin al Mitropoliei
Bucovinei pe anul 1944)-
www.dacoromanica.ro
24( TE BIBLIOGRAFICE 145
Pub licand cel mai vechi catastili de hirotonii cunoscut la noi, I. P. S. S.

mitropolitul Bucovinei educe un real folos cercetArilor istorico-bisericesti. Dur it
descrierea ins., o cop cu unele greseli, se (1 lista insasi alcAtuitA pe tinuturi :
CernAuti, Suceava, Plotin i Dorohoiu, cum si dela site eparhii sau dela alti
arhierei (intre el si al Proilaviei, p. 28). Foarte interesant rentru onernastic
si toponirnie, pe MITA arAtarea originii preotilor i intinderea episcopiei. In tin.
Sucevei era la 5782 si Un ocol de mijloc" (p. 21).
Dan Shnoneseu, Reabilitarea literaturii romdnefti vechi, Bucuresti 1942
17 p. (Extras din Arhiva RomneascA", VIII, 1942).
Feta d unele incercari de diminuare a rostului cultural si literar pe care
11 are literature romneased veche, vo.zutA numai prin prisms esteticei, care in
adevAr este relativ5. j subiectivA" (p. 8 si 17), d-1 Simonescu fixeazA foarte
bine ce insemnil aceast5.1iteraturA i pe ce cM poate fi ea bine cunoscutA. Dupa
ce aratO eine sunt deschizAtorii de drumuri in aceastA privinta, d-sa fixeaz dome-
niul de cercetat : literature popular scris, literature religicas si literature
istoricri ( p. 6). Imnologia bizantinA este in adevAr superioarA (cf. Romanos Melodul
p. ri). Originalitatea literaturii istorice se vAdeste chiar cfind se imita =tele
modele strAine (p. 12). Bune indemnuri pentru cercetarea izvoarelor, acolo unde
se afl : arhiva i biblioteca (p 14--16).-Cred ca. e bine prinsa nuanta cuvntului
.zdbavd (p. 12-13).
Barba Theodoreseu, Nicolae Iorga, Bucuresti [1943] 62 p. (17,5 x 11,5 cm.).
iVremea : Caxtea cu vieti ilustre).
In cAteva pagini scrise cu nerv d-1 Theodorescu prezintO marea figurA
a neamului nostru : N. Iorga. Dup5. arAtarea mediului in care a apOrut scrisul
lui N. Iorga se =at strAmosii apropiati, intre cari si Manolachi Drghici ultimul
cronicar moldovean. Urmeez5, copilaria, modestA i saracacioasa in cAsuta
mica mica i veche veche" din Botosani, inceputurile literare (prima conferintd e
socialistA p. 19) in care cant& sinceritatea, (p. 21) studiile in strAinOtate, la
catedra universtarA, in cadrul sernanatorismuui, conceplia lui politicd, lupta
pentru unitatea nationall i marile mornente din 1907 (p. 50-51) fi 1919 (p. 53)
si sffirseste cu reputatia lui de savant mondial.
E cea dintAi incercare de a prezenta pe Iorga In intregime, clupg moarte.
Are dreptate autorul cand cere pentru aceasta i oarecare perspectivA In timp :
Vista acestui titan al munch', al cugetArii, al iubirii de ;team si al umanitAtii,
rAmOne ca viitorimea si o cumpAneascA, sA o judece i s o preamAreascA" (p. 62).
Varlaam, Mitropolitul Moldovei, Cazania, 1643, Bucuresti, Fundatia regala

pentru literatua si arta, 1943. 2 f. + 506 p. (21 x 15).
Editorul anonim a depus o muncA vrednicA de lAudatpentrutranscricrea
acestui monument al limbii noastre. RegretAm insA lipsa introducerii, care ne-ar
fi explicat metoda de lucru, si a indicelui sau macar a glosarului. Filologul, cAci
un filolog a pregAtit lucrarea ( d-1 J. Byck ?), impodobeste acest frumos monu-
ment cu tot felul de semne diacritice, iar pe deasupra pastreaza o sumedenie de
litere cirilice. E prea mult l inutil. Dec specialistii nu s'au pus de acord asupra
foneticei rominesti din acea vreme, editorul putea s limpezeasa terenul macro
cu aceasta ocazie, &And o transcriere care s poatA fi primita de mice cetitor. Am
Hrisevul 10
www.dacoromanica.ro
146 HRISOVUL
arltat CU alt prilej (Ceva despre transcrierea documenielor romane)cti, Bucuresti

1930), ce valoare relativa au grafiile slavone. Cum vorbea Varlaam ? lath' :
ameni aceRt. . dup' acm... penctead6... dzfia aUtiiit (p. 103) penteaNh ..
ad6R$ toti ... pentead'e (p. rir)... DecAt o astfel de chinuitoare transcriere pe
sute de pagini, mai bine o editie cirilia chiar anastatica. Ar avea mai multi
cetitori.
A. S.
www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA
Intocmita de Directoral voalei
STATISTICA
ANI.IL AL XIX-lea (1942-1943)
1. Administratia si serviciul.
Director : Aurelian Sacerdoteanu.
Bibliotecar ef : Eleonora Isopescu, pan la 31 Nov. 1942.
Claudia Mihilescu, dela i Mart 1943 (bibliotecar cu 1 gradatie).
Secretar (subef de birou) : Gheorghe VlAsceanu (dela 26
Aug. 1943 secretor ajutor frg. gradatie 0 cu I gradatie dela
I April 1943).
Om de serviciu cl. III : Const. Plunescu.
2. Corpul didactic.
I. Paleografia romas.a. 0 critica textelor : prof. Emil
Virtosu.
2. Paleografia lating 0 limba textelor : prof.. Maria
Holban.
3. Paleografia slavA 0 limba textelor : prof. Damian P.
Bogdan.
4. Paleografia medio 0 neogread. 0 limba textelor :
prof. Alexandru Elian.
5. Arhivistica, diplomatica general 0 romneasa 0
cronologia : prof.. Aurelian Sacerdofeanu.
6. Bibliografia, biblioteconomia i bibliologia : prof. suplin.
A le xandru Iordan.
7. Expertiza graficA 0 giafologia : prof. suplin. Elena
Bogdanovici.
8. Numismatica 0 arheologia medie 0 modern1 gene-
ralfi 0 romn5. : prof . Emil Condurachi.
0. Sigilografia, heraldica 0 genealogia : prof. suplin. Ion
I-Iudiyi.
www.dacoromanica.ro
148 IIRISOVUL
io. Istoria vechiului drept romanesc si institutii vechi

romanesti : prof. Const. Andreescu.
II. Izvoarele interne si externe ale istoriei Romanilor :
pro/. suplin. Dan Simonescu, pan& la 1 Febr. 1943 ; dela 1 Mart
1943 : prof. suplin. Constant. Grecescu.
3. Diplomatii *coalei.
Constantinescu R. Maria : Acoperdminte domneqti de mor-

minte (17 Aprilie 1943). Sect. arh. pal. (muzeogralie).
4. Elevii *coalei, 1942-1943.

Anul I.
1. Bunescu I. Lucia. 12. Matei Elena.
2. Cernovodeanu Dan-Paul. 13 . Nitescu I. Maria-Magdalena.
3. Danielopol D. Alex. 14. Petrescu Dumitru.
4. Dinu Olga. 15. Petrescu tefania.
5. Dragnea M. Florian. 16. Pica Georgeta.
6. Fintescu Georgeta. 17. Pogonat Gh. Gheorghe
7. Ionescu Gh. Oltea-Iolanda. 18. Popescu St. Constantin.
8. Iordache Alexandru. 19. Popescu I. Nicolae.
9. Lecca-Bazaclin Victoria. 20. Repanovici Ecaterina.
10. Leonte Ileana. 21. Tomuta Liviu.
II. Livescu Petronius. 22. Vasiliu I. Ion.
Institutul de cercetdri arhivistice.
I. Gheorghiu I. Franga. 2. Popp Iosif.
Anul II.
(Nu s'au facut inscrieri).
Anul III.
1. Comnescu Ion. 5. Fanuica Maria.
2. Danciu Ion. 6. Greceanu Radu.
3. Dinu Constantin. 7. Iorgulescu N. Bran&
4. Fanuica Ion. 8. Mihailescu Claudia.
www.dacoromanica.ro
INFORMATII
1. CRONICA SCOALEI (1 SEPT. 31 DEC. 1942)
Decretul No. 2623, publicat in Mon. 0 fic. din 15 Sept. 1942 :

Asupra raportului d-lui ministru secretar de Stat la Departamentul Cul-
turii Nationale si al Cultelor cu No. 135.428 din 1942 ;
In baza dispozitiunilor decretelor-legi No. 3052 din 5 Septembrie si
No. 3072 din 7 Septembrie 1940,
Am decretat i decretam :
Art. I . D-nii Constantin Andreescu, Damian P. Bogdan si Emil Con-
durachi, se numesc, pe data de i Octombrie 1942, prof esori definitivi la *coala
superioar& de arhivistict din Bucuresti, echivalenti in salariu en profesorii agre-
gati universitari, in conformitate cu dispozitiunile art. 64 si 165 din legea de
organizare a invttmntului superior, dupil cum urmeaz& :
1. D-1 Constantin Andreescu, ca profesor de finitiv la catedra de Istoria
vechiului drept romnesc i Institutii vechi romfinesti.
2. D-1 Damian P. Bogdan, ca profesor definitiv la catedra de paleografie
slay& si limba textelor.
3. D-1 Emil Condurachi, ca profesor definitiv la catedra de numismatic&
si arheologie medie i modernI, general& si romiln.
Art. II. Plata diferentei de salaxii dela suma prevzut6. in buget grupa
A 8 bis, tip de salarizare 24, piing la suma ce li se cuvine ca profesori definitivi
grupa A 8 bis, tip de salarizare 22, se va face conform art. 146 din legea de or-
ganizare a invatmantului superior.
Art. III. D-1 ministru secretar de Stat la Departamentul Culturii
Nationale si al Cultelor este ins&rcinat cu executarea dispozitiunilor prezentului
decret.
Mitt. Cult. Nab, Dir. Inv. Sup. cu Nr. 193.579 din 26 Sept. 1942, anunta
numirea ca profesori definitivi pe data de i Oct. 1942, prin decretul Nr. 2623/
1942 a d-lor Const. Andreescu, Damian P. Bogdan si Emil Condurachi.
Rectoratul Universitdiii din Bucurepi cu Nr. 7793 din 2 Oct. 1942,
trimite in copie adresa Min. Cult. Nat. Nr. 193.597 din 26 Sept. 1942, prin care
se face cunoscut numirea ca profesori definitivi a d-lor C. Andreescu, D. P. Bog-
dan si Em. Condurachi. .
Proces-verbal Nr. x. Consiliul in edinta dela 3 Oct. hotraste Ca su-
plinirile de catedre s1 se incredinteze persoanelor care posed titluri i lucrari
www.dacoromanica.ro
150 ERI SOVUL
ce le-ar indreptati 135. ocupe catedrele respective ca titulari. D-ra M. Holban

este de pArere cl, in lege nespecifiandu-se clauza titlurilor pentrn ocuparea
prin suplinire, aceastii ocupare se poate extinde i asupra persoanelor care nu
indeplinesc aceastli conditie". Se recomandA ca suplinitori d-nii Dan Simonescu,
Ion Huditii. si Al. Iordan. Pentru catedra de Expertiza graficri. i grafologie se
dispune facerea de publicatii pentru suplinire, candidatii iviti, Alex. Dumitrescu
0 Elena Bogdanovici neavilnd titlurile necesare.
Nr. 250 din 5 Oct. 1942, cAtre Rectoratul UniversitAtii spre a inter-
vent la Min. Cult. Nat. sA aprobe recomandArile de suplinitori f Acute de consi-
liul profesoral la 3 Oct. si anume : d. Dan Sim0nescu la catedra de Izvoarele
interne i externe ale istoriei Romanilor", d. Ion HuditA, la Sigilografie, heral-
dicit i genealogie" 9i d. Alex. Iordan la Bibliografie, biblioteconomie i biblio-
togie".
Fac. de Filosofie i Litere din Bucuresti, cu Nr. 3472 din 7 Oct. 1942,
trimite in copie adresa Min. Cult. Nat. Nr. 193.579/942, prin care sunt numiti
profesori definit'vi la scoalA d-nii C. Andreescu, D. P. Bogdan 0 Emil Condu-
rachi.
Nr. 284 din 19 Oct. 1942, D-na Elena Bogdanovici cere si fie re-
comandatI ca suplinitoare la catedra de Expertiza graficA i grafologie" :
Posed diploma coalei de ArhivisticA cu No. 27/940, certificatul PacultAtii de
Drept cu Nr. 4088/942 doveditor cA am trecut examenele de doctorat, alAtur o
dovadA de titluri i activitatea stiintifica deposit panto. in prezent precum i un
catalog al lucrArilor pan& astAzi tipArite"
Mm. Cult. Nal. Dir. Illy. Sup. C12 Nr. 217.416 din 20 OC. 1942, COM-
munici :
Avem onoarea a vA face cunoscut cl prin decretul Nr. 2978/942, D-ni,
Aurel Sacerdoteanu, Emil Nirtosu, Elian Alexandru l D-ra Maria Holban
profesori definitivi la *coala superioarta. de ArhivisticA. din Bucuresti, se echi-
valeazA in salariu cu profesorii agregati universitari, grupa A 8 bis, tip de sa-
lariu 22, in conformitate cu dispozitiunile art. 165 si 589 din legea de organizare
a invAtImantului superior. Plata diferentei de salariu, dela salariul de conferen-
tiari definitivi la acela de profesori agregati, se va face in masura posibilitatilor
financiare conform art, 546 din legea de organizare a invAtAm4ntului superior.
p. Ministru, V. Mihdilescu. p. Director, Const. Sdvulescu."
Proces-verbal Nr. 2. Consiliul in sedinta dela 28 Oct. 1942, dispune

ca sA se intrebe Ministerul dacA poate ii numit suplinitor la catedra de Expertize
graficA l grafologie un candidat fArii doctorat, deoarece, in urma publicatiilor
f Acute, niciunul dintre cei prezentati nu posedi acest titlu. Se aprobi regula-
mentul scoalei si se ratificA examenul de admitere in mini I. Consiliul hotArAste
ca actualii functionari de specialitate, care n'au titlul de bacalaureat teoretic
Ban o diplomA echivalentA, sl fie admisi a frecventa cursurile Institutului de cer-
cetAri arhivistice". Se alege o delegatie care sA invite pe d. ministru al Culturii
Nationale la deschiderea cursurior.
Nr. 312 din 29 Oct. 1942, cAtre Mlii. Cult. Nat. Dir. Inv. Sup. cerfindu-se
15,muriri dacA, nefiind candidati cu titlurile universitare Cerute de lege, se poate
www.dacoromanica.ro
INFORMATII 151
da in suplinire catedra de Expertiza graficl si grafologie, si la persoane numai

cu activitate de specialitate care posedA ins& licenta tmiversitarA.
Min Cult. Nat. Dir. Inv. Sup. cu Nr. 213.659 din 2 Nov. 1942, co-
mimic& :
Avem onoarea a vl face cunoscut cA Ministerul aprobl numirea urm&-
torilor suplinitori, pe data de I Noemvrie 1942 petru and scolar 1942/943.
..i. La catedra de Izvoarele interne si externe ale istoriei Romanilor,
D-1 Dan Simonescu.
2. La catedra de sigilografie, heraldica si genealogie, D-1 conf. Ion IluditA.
3. La catedra de Bibliografie, biblioteconomie si. bibliologie,D4 Alexandru
Iordan.
p. Ministru, V. Mihdilescu. p. Director, Const. Sdintlescu.
Min, Cull. Nat. Dir. Inv. Sup. ell Nr. 242.749 din i 8 Nov. 1942,
face cunoscut ca prin decizia cu acelas numAr, d. prof. Const. Andreescu a fost
=mit prodirector al scoalei. Cu. Nr. 364 din r9 Nov. se aduce aceasta la
cunostinta d-lui C. Andreescu. Decizia a fost publicati in Mon. Of. Nr. 274
din 25 Nov. 1942, la. 10.174.
Sub Nr. 373 din 30 Nov. 1942, se primeste urmatoarea donatie :
Afland cu bucurie despre infiintarea sectiei de numismatic& pe langA
coala de ArhivisticA condus& de D-voastra si c aceasta sectie isi incepe
cursurile, profesor ffind enfinentul nostru coleg dela Societatea Numismatic&
D-1 Condurache, v rog pe D-voastra si pe D-1 Condurache s binevoiti a
accepta donatia unui mic grup de roo de monede macedono-dacice, pontice,
moldo-valahice si romane, care cred cl ar putea servi de punct de plecare
pentru o colectie mai mare la care sper s& contribuim mai departe atat eu
cat si alti colegi dela Societatea Numismatic& Desigur a grupele incepute
aci vor putea fi complectate prin noi donatiuni, grupele nereprezentate sr
putea fi si ele aduse s figureze tot prin originate si astfel s'ar putea ajunge
ca prima small superioara de numismatic& din Romania sa fie in posesia
'mei colectii pe baza careia s& se poata. face studii practice.
Cu stima, V. Canarache.
Bucuresti, 26.XI.942.
[Colectia cuprinde :
monete romane 52
PP pontice 12
PP din Macedonia si Dacia 18
din Moldova si Valahia 18
Total zoo
D-1 prof. Em. Condurachi a fost rugat sa alcatuiasca inventatul lot des-
criptiv.]
proces-verbal Nr. 4. Consiliul in sedinta dela 4 Dec. 1942, hotAriF.te
modificarea programului ca studentii sa fie liberi SambAtii dupa amiaza, pr..
lungirea vacantei pap& la a Ian. 1943, din lips& de combustibil, deschiderer
www.dacoromanica.ro
152 FIRISOVUL
unni curs liber de limba i literature tura incredintat d-lui H. Dj. Siruni,
Vi ..4. Piecare profesor 1i ia obligatia sa prezinte pia. la 18 Ianuarie 1943.
programa analitici a cursurilor ce preda. Aceste programe vor fi cercetate de
o comisfe alcatuita. din : D-ra Id. Volban, d-1 C. Andreescu f Condurachi.
5. La cuprinsul referatului d-lui A. Sacerdoteanu, n legtura cu fixarea
normelor de editare, publicare de manuale, etc., d-1 C. Andreescu propune ca
aceasta activitate sa Mb& loc in cadrul Institutului".
Se alege urmatorul comitet de conducere al Institutului : A. Sacer-
doteanu, Emil lirtosu si Damian Bogdan, iar zilele pentru sedintele canal-
liului i Institutului se fixeaza Vinerea, incepand. dela ora 18.
Nr. 389 din 5 Dec. 1942, catre profesorif scoalei :
Avem onoare a va aduce la cunostinta hotaririle consiliului profesorai
din ziva de 4 Dec. a. c., anexate in copie.
In completare tinein sa precizam c termenul pentru Albume este de
doi ani. Referatele asupra planului lor urmeaza. insi. sa fie discutate in cadrul
institutului pin& la i Martie 1943. Tot pan& la acea data trebue discutate
referatele tuturor chestiunilor puse in referatul nostru.
Pentru fiecare chestiune sunteti rugat sa, ne prezentati cat mai nein-
tfirziat referatul D. spre a-1 supune discutiei, conform hotaririi luate.
Director, A. Sacerdoleatru. p. Secretar, I. C. Dobrescu.
Referatul directorului scoalei supus discutiei consiliului in sedinta

dela 4 Dec. 1942 :
In discutiile noastre din consilii de mai multe ori am insistat asupra pro-
blemelor de metoda. Acum avem o situatie care ne obliga sa ne impunem un
punct de vedere in aceasta privinta.
Pentru inceput propunem urmatoarele chestiuni :
r. Fixarea semnelor dfacritice pentru edit,li i normele acestor
2. Problema trascrierii textelor cirilice romanesti.
3. Ortografierea in limba roman& a numelor proprii din documente
(slave, latine, unguresti, grecesti, etc.).
4. Pixarea planului i strangerea materialului pentru albume de paleo-
grafie cirilica romaneascfi, slava, greaca j latina.
5. Alcatuirea manualelor necesare cursurilor noastre.
6. Alcatuirea primei liste de bibliografii.
Cred ca este potrivit sa alcatuim comisii speciale care sa refere asupra
fiecarei chestiuni, referatele urmand a fi supuse in consiliu, dupl. aprobarea
caruia vor fi introduse obligatoriu in toate lucrarile noastre.
Termenul pentru ref erate este de trei luni, iar pentru albume i manuale
doi ani.
Pentru materialul necesar pun la dispozitia fieciruia anuai 30.000 lei
contra facturi. Materialul adunat ramane proprietatea scoalei. Aceste sume
nu se ref era si la cartile tiparite, care se vor procura in masura recomandarii si
a fondurilor de care vom dispune.
Director, A. Sacerdoleatiu.
4 Decemvrie 1942.
www.dacoromanica.ro
r FORMATII 153
Nr. 404 din 14 Dec. 1942, convocarea Consiliului profesoral pentru

Vineri 18 Dzc. ora 6 d. a. pentru : z. Numirea comisiei de propuneri pentru nu-
rairi ti inaintri , 2. Numirea comisiei de procurari de materiale si carti ; 3. Ale-
gerea comitetului de redactie pentru Hrisovul" i strangerea materialului
pentru vol. III (1943)
Min. Cult. Nal. Dir. Inv. . Sup. cu Nr. 266.727 din 15 Dec. 1942, arata
modul de plecare in vacan0 al studentilor i inapoierea la 9-11 Ian. 1943.
Proces-verbal Nr. 5. Consiliul in sedinta dela 18 Dec. 1942, dispune
aiegerea d-lor Al. Elian, Em. Virtosu si Em. Condurachi ca membri ai comisiei
consultative ; d-na El. Bogdanovici i d-nii Emil Condurachi si Al. Iordan in
comisia de recertie a materialelor comand ate ii de piopuneri pentru eomenzi
noi ; sedintele Intitutului de cercetari arhivistice vor incepe Vineri 22 Ian.
1943'; aproba cererile tardive de inscriere i deleag in comitetul de redactie al
evistei Hrisovul pe d-nii C. Andreescu, Em. Condurachi si Al. Iordan.
2. Mverse.
In noua sa infatisare Scoala de,Arhivistica a inceput sit se bucur
si mai mult de increderea marelui public si a specialistilor, al carui sprijin nu
i-a lipsit nici pana acum. Cunoscutul i apreciatul colectionar, d. Vasile Cana-
rache, eel dintia Imbogateste colectiile acestei scoale cu o pretioasa donatie
de roo monete originale, bogat material pentru lucrArile noastre practice.
Subliniem gestul d-sale si-i aducem cfilduroasele noastre multumiri. Avem na-
dejdea ca in viitor ne vom bucura de acelasi sprijin atiit din partea d-sale, tot-
deauna intAiu saritor, cum il cunoastem dela Societatea Numismatica, cat si
dela al%il, cari ar putea imbogati colectiile noastre cu dubletele ce poseda.
D-1 consul general Const. Karadja mareste i d-sa patrimoniul Scoalei
de Arhivistia in plinA refacere, cu tin pretios manuscris latin, luat cu inima
larga din bogata sa colectie. Incepent astfel seria manuscriselor latinesti ale
scoalei si-i aducem alesele noastre multumiri pentru inceputul facut. Piatra
dirt capul unghiului este totdeauna cea temeinicA.
Buletinul de fat& iese tot prin grija directorului ; comitetul de re-
dactie instituit in acest scop urmeaza sa inceapa activitatea cu volumele or-
mtoare.
Anuntam in Buletin numai lucriirile care ni se trimit la redactie. Pacem
chimb cu toate periodicele de specialitate, la cerere.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE DOCUMENTE
Nnmai pentru cele editate integral, I ragmentar, faesimilate, remmate
au mentionate ea Inedite.
1414 (6922) Dec. 20. Hrisovul prin care Alexandru eel
Bun (15. panului Crficiun Belceseu dou sate pe Prul Alb).
(rezum.) . 29
1423 (6932) Sept. 4. Hrisovul prin care Alexandru eel
Bun dIruete un sat pe omuz (rezum.) 29
1534 (7042) April 7. Document cu pecete inelarl atar-
nat (ment). 104
[1585-1586 sau 1589] Sept. 20. Mihnea Voevod int-
rete episcopului Luca al Buzgului sapanirea unei mon la Benn-
deti (rezum.). io6
[1586-1589] Martie 5. Mihnea Voevod ctre jup. Parvu
mare clucer i jup. Pgru al doilea clucer, s nu supere stpnirea
m-rii Bistrita-Valcea la balta Potelu (rezum.) 105
[1586-1590] Iulie 21. Mihnea Voevod intrete stapi-
nirea mitropoliei peste satul Deaganeti (rezum) 105
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
Nu figureazil partea adrninistrativit si titiurile operelor anonime din
catalogul bibliotecii centrale din Blaj.
Aaron Florian : 124. Aporiana famil. : 57.

Accaramboni prof. : 64. Aragon, Elisabeta de : 83.
Acciaiuoli Nero : 91. Arcangeli prof. : 64.
AcciaiuoliRainerio, duceleAtenei: 89. arhiva domneascd ; 130.
Adamovics Gherasim episc. : 66. arhive : manual pentru -, 137 ; -
Mud : 72. romilnesti, v. A. Sacerdoteanu.
Ajtai N. : 74. arhivigti : 123.
Alba Iulia : bisericA orientall, 6; Aristophanes : 49.
planul restaurArii mitrop. : 66. Aristotel : 50 ; .Ethica, 39 ; Relhorica,
Albizzi Antonio (Antonius Albicius) 55; Logicometaphysica, 37 ; Phy-
nobil florentin genealogist : 76 ; sica, 36. 43, 48.
opera, 77. Armenii in Moldova : 74.
Albizzi, Ginevra degli -, cAs.Medici : Asachi GIL : 134.
76 n. 2. Asan Ecaterina : 9r.
Aledrama fam. : 82 n. 8. Assn, Ioan III : 81 ; - Ivan, '85 ;
Alexamdrescu Gr. poetul : 134. Paul, 91.
Alexandru Vv. 1568-1577 : 105. Asanesti famil. : 96.
Alexandru cel Bun Vv. : 130. Atanasie Sf. : 35.
Ali Turcul : 106. Athos, Vials la - : II.
Alighieri Dante : 69. Augustin Sf. : 35.
Altoriai, Peter Apor : 73. Augsburg : 75, 77.
Ambras caste! : 77. Aulus Persia : 38.
Ambrozie Sf. : 35. Avramie patriarh Ierusalim : 142-
Ambrus Iucundianus : 36. Azatin : v. Izz (Az.)-ed-Din.
Andreescu Const. prof : 149-153.
Angarano Giovannino : 137. Babe V. : 73.
Anghel, Alexis III : 79. BIlcescu Nicolae : 124.
Ansbertus cronicar : 10. Bals G. : 95.
.Aavelle Dr. : 69. Baluzius Stephanus : 67.
Apafi Mihail princ. : 58, 6o. bdndrie (haraghle, hereghie) : 8, 28.
Apaga (Abaga) han mongol : 81. ban/ : 27, 28.
Apokankos Alexios : 86. Barabas Samuel : 72.
Apor stephanus : 43- barbo, barbuto : 98.
www.dacoromanica.ro
156 }MI SOVUL III
Barcasy Acatius : 60. Catharina Alexiadis imp. Rossorum :

Barsirius Casperinus : 55. 39.
Beds Venerabilul : 35. Cato : 38.
Belareidiotes stratopedarh : 87. Cavaignac istoric : 140.
Benka Ioseph : 49, 54, 63, 66. Cedren ist. : 10.
Berindeti, moath la - : 106. censul, census : 12, 16, 20 n. 1, 23 n. I.
Bernardus S. : 45. Chandrenos duce : 87.
Iethlen Parkas : 72. Charbanclan al Persiei : 81 n. 2.
bibliotecari, manual p. - : I4r.; pre- Chateaubriand : 126.
gAtirea - : 123. Chiaberg, Iosef Ignat : 53.
Birtoc : v. Dragfi B. Chiril Lucaris : 138.
Bistrita-Valcea, m-re : 105. Chisar mare logof. : lob.
Bistriteanu Alesandru : 137. Cicero : 53, 55.
Bizant, moneta din - : 7. ci/141, ciphus : 33.
Blaci : terra Blacorum, 12. Cipariu Tiinoteiu : biblioteca, 35, 36,
Blaj, biblioteca : v. Iosif E. Naghin ; 40-45, 49, 52, 54, 57, 58, 60-63,
conscriptia urbarial, 73. 65-71 ; note toponimice, 54 ; tes-
Blkumenaland, ro. tamental, 44.
Bobb (Babb) Ioan episc. -: 47, 56, 57, Clain-Micu, Inocentiu, episc. : 55-
63, 66. Claudianus Mamertius : 53, 62.
Bod Petrus de Pelsii-Tsernaton : 39. Clemente Alexandrinul : 65.
Boer Stephanus : 59. Climacus : v. Ioan.
Bogdan, Damian P. : 149, 150, 152. Cluj-MAnAtur : 6.
Bogdanovici Elena : 150, 153 ; Gra- cognato : 98.
fometria : Io9-120. Commingues, Cbcile de- : 83.
Boia Aurel : 137. Comueni la Albizzi : 79.
Boito Glimpiu : 138. Condurachi Emil : 149-153.
Bonaventura Sf. : 35. Constantin Dragases despot : 9o.
Bonfadio Giacomo : 70. constantinati : 7 U. I.
Bos Lambert : 40. Copenhaga, biblioteca regal& : 78.
Brancovid Lazar despot : 91 ; - ste- Corvin famil. : 38.
fan, 84. Coster, Pieter Baltols de-, poet : 76.
Braneovicoti : 120. Courtenay, Ecaterina de - : 84 n. 2.
Broov, socoteli : 57. Cozia m-re, cronologia doc. : 126-
Brueghel cel bAtrn, Pieler : 76. 129.
Burmann Petrus : 42, 60. Craiova : v. Iane ban.
Buthu : V. episc. Luca. Crepieux-3 amin : 109.
Byck J. : 145. cronologia : NT . Mircea cel BAtriln.
Cserei Nicolae (Miklos) : 73.
Caliani Augustin : 74. Cunitzchy Adam : 48.
Campianu Stef au : 58. Curtea-de-Arge, s&pfituri la - : 6.
Canarache Vasile : 151, 153. Custos Dominicus, gravor i editor
Cantacuzino Serban, crucea de/a din Augsburg : 76, 77, 78 n. r.
Viena : 71. Czinkora Ioan : 45
cantitatea : V. quantitas. Czopa Cyrillus : 59.
capecia, capetia (sesagena) : 19 n.,
33. dajdie : 27, 28.
Carol VI imp. : 48. dare : 26, 27 ; daruri : 21.
www.dacoromanica.ro
INDIC E GB 'NERAL 157
decima : 12, 17, 18 n. 2. fertunul, lertones : 14 11. 5, 15 n. 2,

Delicati prof. : 64. 19, 20 ii. I, 27, 33.
Demetrian Georgius : 58. rilitti, I. C. : 92.
denarii banales : v. dinari. Florescu, George D. : ro4 ; are un
Densusianu N. : 44. ex. din Al)aizzi, 78.
dinari (denarii, denarii banales, florini, floreni : 19, 21 11., 25, 31 11. 2,
Ali14411) 8 n. I ; 12 n. 4 ; IS; 21 0. 32, 33 ; v. i ducatul.
I ; 23 U. 4 ; 24 -26 ; 28 ; 33 ; bAtuti Flurnamen : v. nume de hotar.
in Ardeal : 12 ; de Mantua : 16 n. Foggaras Benedictus : 38.
3 ; 18 n. 2. Fontanas, J. B. : 77.
DrAgAnesti sat : 105. Friesach (Carintia), frisaticum, fri-
Dragfi Bartolomeu (Birtoc) : 139. sacensi, moneta din. : 7, 20 n. 1,
Drakenborch Arnold : 40, 52, 60. 21 U. I.
Dreyfus : 114. rugger famil. : 77.
Driessen Antonius : 42. Furnicl ,Dumtru Z. : 134.
Ducange : 75. Fursac Rogue de - : III.
ducatul (florinul, galben venetic) : Pfizeri Georgius : 56.
711. 2, 27, 31, 33.
Dumitrescu Alex. : 150. Gabrades, famil. bizant. : 94.
dupgubina : 26. galben : 31, 32 33 ; - venetic, V. du-
catut.
Dabber Chr. : 62.
Dobra Ioachim : 58. Gallus Cornelius : 38.
Dobrescu, I. C. : 152. Gath Alexius : 54.
Dobrotici din Varna : 89. Gattilusi, Maria Francesco I : 85.
Dombi Ioannes : 59.
Gattilusi, Notaras Paleologu : 91.
Doria Simeon : 44- Gauberg Johann : 40.
Dorotheus S. : 45. Genesius Dr. prof. : 70.
Gentili Xav. card. : 69
Gergyai Paulus : 56.
Ecole des chartes : 122. German loan : 46.
Egrisch sat in tin. Csanad : 71. Gheorghiu N.-A, : 138.
Elian Alexandru : 150, 153. Glabaina Teodota : 87.
Eotvs : 57. Glabas Mihail : 87.
Ephrem S. Sind : 45- &ether : 26, 27.
Epictet : 53. glolmq : 27, 28.
Erdeli Vasile episc. : 62. Golimas, Aurel li. : 138.
Ergelhard Nicolaus : 41. Gonzaga Vincenzo duce de Mantova
Esterzhay : 114. i. de Montferrat : 78.
Eugenikos Ioan panegirist : 94. GrAdiste, mozaicul : 57.
Europa, istoria in imagini : 78. grafism : 109.
expert grafic : 137. gralometria : v. Elena Bogdanovici.
expertiza 4crisului : metoda caligra- grafometrut : 113.
ficA, grafoscopia, 109 ;grafonomia, grafoscopia : 109.
/ i o ; tehnica grafometric A, r 12. Grigora N. : 138.
Grigore de Nazianz : 53.
Fabrik Ioannes ; 51. grivna : 31, 33.
Pejr Georgius : 58. grosul, grossus : 20, 31, 33.
Ferentz Gabriel : 4o, 51. Grubenhagen, Heinrich von : 85.
www.dacoromanica.ro
158 liRl SOW% III
Hallerstein guvern. Transilvaniei :55. Kollonitsch Sigismundus arhiepisc. :

Halphen Louis : 238. 56.
haraghie, hereghie : v. bdndrie, Kolonich Ladislaz : 53.
Hermsterb Tiberius : 40, 49. Krbsi : 44.
Hermann David de Mkia*: 49. Kovtics St.: 74.
Herodotes : 49. Kviry v. : 74.
Hoffmann Pr. : 43. Kuttens : 46.
Holban Maria : 15o, 152. Kutrules Dimitrie : 81.
Hontz Henrieus : 48.
Horatius, Carmine' : 38, 53. Lachanes-Ivajlo pretendent bulgar :
Hossu Basilius : 63. 89.
Huditi loan : 150, 151. Ladislan de Bor9a : 239.
Mille Nicolaus : 39. Langenbruch : Ito.
Huszt Andrei : 72. Lazar loan : 47.
Lazii, popor : 138.
lore mare ban al Craiovei : 105. Lemny loannes : 55, 58, 61.
Imperiul romfino-bulgar : 12 n. 3. Leon II al Armeniei t 1288 : 84.
loan Constantin alumn : 43. Leopold Imp. germ. : 46.
loan Ilrisostom Sf. : 39, 53. libra : 29.
loan de Huniedoara : 139. Locard Edmond : III, 112, 114, 118
loan Kalekas patriarh : 86. 120.
Ioannes Climacus S. : 47. Lopussny Prancisc : 61.
Jordan Alexandru : 150, 151, 153, lotonul, Willa : 33 ; lotiones :14 11. 5.
Iorga Nicolae : 132, 140, 145 ; me- Lovinescu Eugen : 134-136.
morii, 244 ; orator, 141. Loyola, Ignatius de - : 48.
Iosif II imp. : 47, 56. Luca episc. Buzfiu : 1o6.
Irineu mitrop. : 244. Lucan : 53.
istovia pairiei, 125. Lucaris : v. Chiril Lucaris.
Ivan Alexandru tar bulgar : 89. Lucretius : 38.
Izz (Az)-ed-Din Keikavs (Kaikaus) : Luculus : 65.
81. Lupa9 loan : 239.
Lusignan, Ioan II, regele Ciprului :
Jago Vyvyan : 78 n. 2. 83.
Jakabb yarthenius : 53.
Japubro Guirana de - : 84. Macartney Dr. : 70.
Juvenal : 38, 53. Macedoneni : 142.
Macrobius : 65.
Kaballarios Basileios : 87. Major Grigore episc0p4 47, 56, 65.
Kajan Den. Junior : 59. Major loan : 66.
Kalekas : V. Joan. Maiorescu Titu : 134-135.
Karadja C. ; 78 n. 2, 153. Malaspina Agentina : 83.
Kemeny loan : 46. Malatesta da Rimini, Rupert, conte :
Kertesz Basilius : 59. 91.
Keresztesy Samuel : 43. Manciulea t. : 60, 62, 73.
Kiblinga Franciscus : 43. Mantova, curtea din : 78.
Kilian Bartholomeus giuvaergin : 7ry. Mans, marcha : 14, 27, n, 3, i8, 20
Kilian Lucas 9i Wolfgang : 78 n. 2. 1. 1, 23 n. 2, 31, 33 ; marca dens-
Kogalniceanu Mihail : 125, #iorums ; 19 n.
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 159
Marcu Isidor dr. : 65. Muzalon Gheorghe prctovestiar : 89.

Marcus Manillius : 38. Mytuo Pantheus : 44.
Maria din Mangup, neamul : 93
roo ; vita, 99. Naghiu, Iosif E. : Catalogul manu-
Maria Terezia imp. : 57, 58, 66. scriselor latineti si in limbi mo-
Martial : 53. derne dela Biblioteca Centrald din
Martianus Valerius : 38. Blaj : 35-74-
Matas, Pr. C. : 140. Nance Naum : 142.
Melchior Verdries Joh. : 40, 41. Nemes Ladislaus : 59.
Medici : v. Albizzi. Nemethi, Samuel Sz. : 50.
Meletie Syrigos : 138. Nicolaescu Stoica : 103.
Mien Clain de Sad, Samuel : 44- Niculescu Grigore prof. : 136.
Mien Klein Inocentiu episc. : 66. Nobili Ioannes : 59.
Mihai Viteazul : 77 n. 6, 107. Nogai, han ttar : 81_
Mihail Sisman tar bulgar : 85. Notzing : v. Schrenck.
Mihailescu Vintil, : 150, 151. nano de hotar (Plurmanen) 140.
Mihaly de Apa. Victor, mitrop. : 62 nurzmus : Ir.
64, 70. numtaularii : 13 n. I.
Mihnea Turcitul Vv., pecetea inelarg
103-107. Ode Iacob : 40.
Millio David : 42. Olobej Ioan : 94.
Minea Ilie : 132-134, 138. Onciul Dimitre : 132.
miniaturile romdnegi : 143. Orsini Nicolae, conte de Zakynthos :
ktircea cel BAtrfin : 126-129, 131. 85.
Mircea Ion-Radu : Pecetea inelard a ortul, ortoni : 20, 21 n., 32.
lui Milsnea Vodd Turcitul 103 Osborn, Albert S. : 112, 116.
107. Ovidius : 38, 53,
Mironescu Atanasie : 144.
Paleclogii : genealogia dupg Albizzi,
Moisil Const. : 104, 221.
75-100 ; spita primilor - : 8o ;
Moldova, pecetea inelarg in :107.
ultima clinastie, 78.
Moldovan, loan Micu : 45, 51, 55.
Paleologu Alexis : 79.
56, 57, 62, 66, 67, 69, 72, 73.
Paleologu Andrei. (Mohamed Pasa)
Moldovan Ioannes viceprefect : 59. ultimul descendent : 92.
moneta : II, 13 11. I, 15, 17 n. 2 ; Paleologu Andronic, spita neamului :
valoarea ei istoricA : 6 ; bizantine, 88.
7 n. I ; bulgAresti, 8 ; cehA, 8 n. 5 ; Paleologu Irina : 88.
lui Kadan, 9 n ; polong, 8 ; sir- . Pap Szathmari Sigismund : 42, 43.
beasc, 8 ; ungureascA, 8. Papiu-Ilarian Al. : 140.
monetarii : 13 n. 1. Papp Samuel : 61.
Monorai Ioannes (Popa Iancu) : 62. Papp Theodor, canonic : 49, 52, 54,
Montanus dela Singidunum : 142. 59.
More Stephanus : 37. Pascu Stefan : 140.
Mugulion, Despina de
Milder Ad. : 70.
-
: 8r. Patachi loan episc. : 48, 49, 50,
Pataki Stephanus : 56.
Muuteanu Victor : 55. pecunia : II, 14 U. 5, 15, 18 a. 1, 22
Muratori : 141. a. I.
Mae jnd. : 73. Pennafort Raymond : 48.
www.dacoromanica.ro
160 musoym, III
pensul, pensum, pensus : II. Radul I Vv. : 103.
Pepe Gabriele : 140. Rdttlesc-A, Ion lioria : 143.
perperi, perperii : 23-29, 33 ; per- Rikoczi G. princeps : 38, 45, 46.
pere de Valachia, 29, 33 ; zlot, Rtikotzi Prancisc princ. : 73.
slot tiitresc, 7 U. 2. Ramonczai Gregorius prorector : 58.
Ptterfi Ladislau de Kilbed : 72. Ratiu loan : 67, 74.
Petraliphas, Ioan Raul : 89. Rats Const. : 70.
Petrovici Ion : 122, 142. Ratz Basilius rector : 47, 58.
Petru eel Tank Vv. : 104. Rednic Atanase episc. : 50, 56, 6o.
Petru Cercel Vv. : 104, 105 n. 2. Rednik Stephanus : 61.
Petru 1 Musatin Vv. : 129-132. Rerchelich Mathias : 61.
Petruta Efrem : 59. Richter, G. de - : 113, 116.
Philantropenosg Maria Alexis : 87. Roediger : 70.
Philelphus, Alex. Franc. : 55. romanatus : 20 U. 1.
Philes Alexis : 88. Romilnii in izvoare medievale : 5 ;
Philes Manuel : 76 n. 1. legAturile lor comerciale, : 9.
Photius : 65. Romanescu Marcel : 143, 144 ; Al-
Pinto Olga : 141. bizzi 0 Paleologii, 75-202.
Pius II (Aeneas Sylvius) : 98. Romanescu Vasile : 144.
Plautus : 65. Rosenfeld, Andreas von : 71.
Pletz J. : 54. Rosetti, Dinu V. : 103.
Poarta Mezesului : 6. Rougemont, De - : io9, 118.
Podiebrad, Victor G. : 84. Rousseau, J.-J. : 66.
pondus, pondera : ix, 12 n. 4 ; 15 rubla : 31, 33 ; - de argint : 30.
U. 3, 16, 18, 20 n. x ; pondus dens- Rudolf II imp. : 77.
tiorum : 19 U. Rusz Ioaunes : 54.
Pop Iosif Salageanul episc. : 66. Sacerdoteanu Aurelian : 250, 252 ;
Pop Nicu cadet : 55. Despre circulafia monetard la Ro-
Popa Cyrillus : 59. mani in evul mediu. Dupd docu-
Popescu, Pr. Niculae M. : 141. mente, 5-34 ; Cushing de deschidere
Popescu-Cilieni P. : 142. linut in ziva de . r I Nov.1943, I2I -
Popescu-Vaidomir N. : 142. 126 ; La cronologia documentelor
Popescu-Valcea G. : 143. lui NI ircea cel Baird,' perstru Co-
Popovici-Brmateanul Ioan : 137. zia : 226-129 ; Vechile noastre ar-
Popp Theodor : 58. hive, 129-132 ; t Ilie Mifies, 132-
Porfirie : 44. 134 ; t Dumitru Z. Furnicd, 134 ;
Porfirogenetul Constantin, neamul : t Eugen Lovinescu, 134-136 :
81. t Grigore Niculescu, 236 ; Partea
Potel, balth de Dunare : 105. administrativd a scoalei, 147-
preoli adormili : 141-142. 148 ; Informalii, 149-.153.
Proper ius : 38. Sadovschi Nicolaus : 55.
Pythagora : 53. Saint-Georges Al. : 84 n. 2.
Sallustius : 53.
quantitas, cantitate : 12, 20 U. I ; SAmpIlean I. canonic : 63.
quantitas pecuniae, 22 U. 4. Savoia, Idargareta de - : 83.
quinquagesinsa : 12.
Sivulescu Coast. : 150, 151.
Radu cel Mare Vv. : pecetea inelari : Saxonia, ducii de - : 77.
103 ; pecetea mare : 4. Schieller Stefan : 74.
www.dacoromanica.ro
'I./DICE GENERAL 161
Schmeizel Martin : 51, 52. Szentyel Veres-Egyhazi, Michael :

Schoch: v. pawl. 45, 46.
Schrenk von Notzing : 77.
Schulocns A. : 42. Tara RomAneascA, pecetea inelarl
SchultEns Albert : 40. e rarA : 107.
coala de Arhivisticd : 130, 140 ; sco- Tarhaniot Nichifor : 8o, 87.
pul, 121 ; elevii, 122. tazd : 25.
SCO/, scotus: 31. teatrul la Romani: 143.
scrisul ; 109; - orbilor, 137. telonium, telonia : II, 16 n.
Seneca, L. A. : 38, 53. Teodosie banul : 105.
farina (sexagena, Sehock) : 31, 33 ; Terra Blacorum : v. Blaci.
v. oi capecia. Terentius : 52.
Sforza, Galea Maria, ducele Mila- Teutoni cavaleri : 13, 14.
nului : 92. Theodorescu Barbu : 145.
sigilii inelare: v. Mihnea Turcitul. Thuringen, Agnes von - : 85.
Simedrea Tit : 144. Tibullus : 38, 53.
Simon Paulus : 45. Tihon : z 13.
Simonescu Dan : 145, 150, 151, Titol principii din - : 77-
Simonetti prof. : 64. Tit Livius : 53.
Sinkai Ioannes : 37. Tocco Carlo conte : 91.
Siruni, H. D. :152. Toktai, han Uttar : 82.
Smendrovich Ioannes : 61. Toma (Sf.) din Aquino : 35.
Smith prof. : 64. transcrierea cirilicei: 145.
Snagov, m-re : 103. Transilvania : 17, 38.
Sofia de Lituania : 90. tributum, tributa : II, 12 U. 4, 15,
Solange - Pellat E. : 1 ro, 119. D5, 22 U. 4, 26 ; tribut TAtarilor, 22.
Solovjev, A. V., istoric rus : 94. tributari : 14 n.
Soos Nicolaus : 67. tricesima : 12 ,16 U. 2, 26.
Spinola Argentina : 83. Tserey Mihai de Nagy Ajtai : 72, 73.
Stahl Henri : 119. Tudela, Beniamin de - : 10.
Staico Postelnic (1568-1577) : 105. Tudor logof. (1568-1577) : 105.
staterul, statera : 14 U. 5, 17, 19. Turkovicz Tsepregy, Prancise : 49.
tef an cel Mare : v. Maria Mangup. Turssellini Horatius : 42.
tef an protopop de Abrud : 51. Tuzzi prof. : 64.
tef an Uro; II Milutin : 82. Typaldos G. : 78 n. 2.
Sterca : v. Sulutiu. T2aMplakOn (Zamblacus) loan : 92.
Stobeus J. : 38, 53, 65.
Stoika Gabriel : 59. 'facia : 20.
Sulutiu, Alexandra Sterca initrop. : U ngaria, monetele din - : 51.
58, 67, 74. Urgel, Pierre d- : 83.
suma, summa : 12, 17, 20 U. 1, 30. U roa III Dedanski : 82.
Svjetoslav tar bulgar : 85.
Syrigos : v. Meletie. Vajda Demetrius : 58.
Szalbek Michael : 36. vamd : 23, 25, 26, 28, 32.
Szathmari Michael : 58. Van Alphen Hieronymus : 41.
Szegedi Michael : 36. Van den Honert Johann : 41.
Szereday Alexius : 40, - Antonius. Van Musschenbrock Petrus : 41.
65. Van Til Salomon : 41.
11
HriS01111
www.dacoromanica.ro
162 IIRLSOVUL III
Vencee de Buteasa loan, mitrop. ; Warona canga Stanislau, com. in.

62, 63, 64, 65, 74. cendiat6. 1915 : 55.
Varlaarn mitrop. Moldovei : 145. Wercher Georgius : 56.
Vasile cel Mare : 53. Wierix din Augsburg, ecoala lui : 77.
Vatican, arhiva : 78. Winklez loan Bapt : 49.
Michael : 67.
vicesima: 12.
Virgilius, Carmina : 38, 53, 74.
Xenopol, A. D. : 132.
Virtosu Emil : 150, 152, 153.
Vlad Delamarina Victor ; 137. Zaccaria Benedetto amiral francez :
Vladislav .rege' e Poloniei ; 129-132. 80.
Vlahii in izvoarele medievale : xo. Zaccaria II Centurione ; gr.
Vodita ni-re : 6. mimeo : r . decima,
slotul : 33 ; unguresc, tittresc.
Wagner Ioannes : 52. 30 ; V. 9i ParPer.
TABLA FIGURILOR
Par.
I. Sigiliul cel mare al lui Radii cel Mare 2-3
2. Sigiliul inclar al lui Mihai Viteazul 104
3. Sigiliul lui Mihnea Turcitul 105
4. Sigiliul inelar al lui Mihnea Turcitul ro6
5. Semnturi naturale ed imitate
6. Ma'surgtor de sticl5,
7. Curbimetru de sticl5.
... III
113
114
$, Msurator de unghiuri 116
9. Grafometnil lui Richter 1,17
Jo. Proportia inaltimii minusculelor r
TABLA PLANELOR
I. Portretul contimporau al lui Antonio Albizzi (r6o8) gravat de
Dominicus Custos din Augsburg 74-75
II. Antonio A bizzi Arborele Paleologilor 78-79
III. Arborele gLutalogic al Paleologilor 92-93
IV. Arborele genealog.c al As'ancstilor 96-97
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL Peg.
I. Stadli.
Aurelian Sacerdoteanu, Despre circulatia monetard la Romelni in

evul-mediu dupd documents ,.. 5 34
Iosif E. Naghiu, Gatalogul manuscriselor latsnegti gi in limbi moderne
dela Biblioteca Centrald din Bite/ 35 74
Marcel Romanescu, Albizzi gi Paleologii 75--100
Rsum ---. 1 010I OI
IC/U.-Raft Mircea, Pecetea inelard a lui Mihnea Vodd Turcttul . 103-107
Elena Bogdanoyici, Gralometria 109-120
U. Note si eomanleitri.
A. Sacerdoteanu, Cutufnt de deschidere tinut in ziva de Ir Nov. 1943 121-129
A. Sacerdoteanu, La cronologia documentelor lui Mircea cel Bdtrdn
pentru Cork; 126-129
A. Sacerdoteanu, Vechile noastre arhive 129.132
A. S. t Ilie Minea 132-134
A. S., t Dumitru. Z. Furnicd 134
A. S., t Eugen Lovinescu 134-136
A. S., t Grigore Niculescu 136
III. Note bIbliograIlee.

Giovannino Angarano, Tecnica archivistica (de A. S.) 137
Alexandru Bistriteanu, Doi scriiori bdneiteni : Victor Vlad Delamarina
gi loan Popovici-Bdndleanul (de A 5 ) 137
Aurel Boia, Exercitarea functiunii de exeprt grafic (de A. S ) 137
Aurel Boia, Scrisul orbilor (de A. S.) 137-138
Olimpiu Boitos, Die ungarische Presse in Rumdnien (de A S ) 138
N.-A. Glieorghiu, Richard Simon gi Intkmpinarea" lui Meletie Syri os
(de A. 5 ) 138
Aurel R. Golimas, Incercari de romdnizare in viata economica a Ink _
(de A. S.) 138
N. Grigoras, Despre profesorul Ilie Minea. Amintiri 138
.14ouis Halphen, Initiation aux etudes d'histoire du moyen-dge (de
A. S.) 138-139
www.dacoromanica.ro
HRI SO VTJI4 III
164
pt.r.
I. Lupo, Zur Geschichte der Run:lines (de A. S.) 139-140

C. Mtitas, Campul lui Drage), (de A. S.) 140
Al. Papiu-Ilarian, Istoria Romelnilor. III (de A. S ) 140
Stefano Pascu, La Scuola di Archivistica (de A. 5 ) 140'
Gabriele Pepe, Introdusione allo studio del medio evo latino (de A. S.) 140-141
Ion Petrovici, Fulgurapii filosolice i literare (de A. S.) ...... 141
Olga Pinto, Manuale del bibliotecario (de A. S.) r4r
Niculae M. Popescu Preopi de mir (de A. S.) 141-14x
I. Popescu-Cilieni, Patriarhul Avramie al Ierosalimului (de A 5 ) 142-
N. P(opescu)-Vaidomir, Contributiuni la istoria Romtinilor sud-dtAdreni
(de A. S.) 142
G. Popescu-Valcea, Rapports entre la miniature et l'imprimerie (de A. S.) - 143
G. Popescu-Valcea, Le probleme de l'entrelacs et l'ornementation (de A. S.) 141
Ion !Ionia Ridulescu, Teatrul trances in MUntenia (de A S )
Marcel Romanescu, Tetraevanghelul dela Craiova (de A. S.)
.. 143-144
141
Marcel Romanescu, Argintdria la Befindieni (de A. S.) 144

VasileRomanescu, Mitropolitul A thalnasie Mironescu (de A. 5.) 144
t Tit Simedrea, Catastivul de hirotonii al episcopiei Rddduiului (de
A. S.) 144-145,
Dan Simonescu, Reabilitarea literaturii romOsepti vechi (de A. S.) . 141
Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga (de A. S ) 145-
Varlaam, Cazoinia .1643 (de A. S.) 145-146'
IV. Parfet' admIntstrativA.

de A. Sacerdolednu.
Statistica. Anul al )11X-lea (1942-1943) 147-
1. A dniinisirlia i serviciul 147
2. Corpul didactic 147-148.
3. Diplomajii pcoalei 148'
4. Elevii coalet 3942-443 148.
V. Informant.
de A. S.
1. Cronica 9coalei (I Sept. 31 Sept. 1942) 149-153-
a. Diverse 153
Indice de documente (A. S.) 134.
Indice general (A. S ) 155
Tabla figurilor 162
Tabla plan9elor 162
Cuprinsul 163-164-
Tiplrit Ia atelierek S. A. R. Cartea Rona:seam:A" din Bucurepti Cite&

Mo;ilor Nr. 62. Reg. cornert Nr. 311/931 Soc. Info; In lune Ionic 1946.
www.dacoromanica.ro
.
PRETUL 12.000 LEI

Ji
F.
7100
TIPARUL CARTEA ROMANEASCA", S. A. BUCURESTI
www.dacoromanica.ro

Hrisovul Nr3 1943 SacerdoteanuAurelian

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Hrisovul Nr3 1943 SacerdoteanuAurelian

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

#

r A* If '7 ..... 7.-../

i X....Tv .44:7 IIirra h N.); 4 it 1.,.0i.

...,.2,04. _.,--, -... .. ......,. C# ..._,

ialk's,-j071#'0, r A,I.'i G ' .PL:.: Wei 7,4 fti...t.; ne. ir ,. ,

l' i .4. "

1:;e:rt)ft...13 ' ,..64,01,i

f rn.c k t, I r. j. , I rti , .:,,:.k...t n .,

Bulefinul este propriefafea 5coalei de Arhivisfic5 tn baza ordonantei prezidentiale

EDITIE IN CIN CI SUTE EXEMPLARE

110EBOAA II r[OCHOAH]Nk RZC011

SEMAH XPIII0gAdXHCKOH C[1.111111

Brum EIMIK4r0 NOMA& Desen

european, unde s'a exercitat o intensa romanisare. Acum, avail&

originea i. vechile traditii, intrucat barbarii, cei din Dacia in

r. Astfel la Cilibichioi (jud. Constanta) s'au aflat monezi de bronz dela

tuita, impreuna cu variata monet ungureasca 1). Nu trebue sa

r. Astfel, dela Ladislau I (1077-1095), d/inari la Santandrei (Bihor),

o bogatie monetara destul de variata, care a existat pe pamantul

Romanii au fost i ostai de prada, in cetele briganzilor de

1. Cf. A. Sacerdoteanu, Vlahii din Calcidica, Itucuresti 1934, 13. 4-6

moneta trebue avuta in vedere atunci and se vorbete de summa,

nu a fost suficienta intrucat, in anul urmator, printr'un privilegiu

veniturior 1). Cu o suta cincizeci de ani mai tarziu papa o cerea

i. Liber censuum Romanae Ecclesiae, in Muratori, Antiquitates italicae

c cheltuisera multi bani acolo construind 0 cinci castele in-

r. Scrisoarea papei Grigore IX din 1232 : numerosam pecuniam expen-

La acestea e de adgogat censul 1), pondul 2) , pensul 3) , sta-

i alaturi de alte denumiri generale 1). Alaturi de aceste monete

in Transilvania i fertunul, care apare odat impreuna i cu

cu grosul, uncia i ortul1). Din cele care sunt argtate en prove-

ca mai erau 0 din alte parti. Se pare totusi c nu circulau toate

sfar9it eand Salamis, cu ajutor bizantin, a vroit s scape de

1. Ladislaus Juhksz, Saec. XII XIII, P. Magister quondam Bele reps

care il va da mai departe 1). In sfar0t mai tasziu papa interzice

Uro II pentru Chilandar, dat probabil intre 1293 si 1302, se

r. Id., ib., p. 798 : AA IMAKM10 WTk CBI KOHk HO A." nephnepk

la Copelnic pe pamantul bisericei ; contravenientului i se va con-

r. Id., ib., p. 103 : KTO AN PA HOCTAKH ,4,4 (MATH HETI CST%

Tot ca moneta utilizata de Romani intre straini, e i men-

judeatori si globasi." sa" se fereascg de acestea 1). Aceleia mang-

ft dajdie sa fie slobozi de toate ddjdiile mici i mari", iar

1. Pentru XiclAusevet, Curila i Gardanovitt, nedatat, la C. C. Giurescu,

oarecare trebue sa fie existat i intre Mihail Voevod si colonistii

i. Hasdeu, Archiva istoricd, I, 1, p. 118 (traducere). Giindisch, Urkun-

Ora. Astfel odata Domnul pune zaveasca 50 de ruble de argint

zilor se adaoga cu. grivna, ceeace este marca, ea groi i o rublei

986Mgl 4s11A3KCISOr0 Cfpfspa, 11: MI HI grAIT 4sp/h3KCKOr0 ClpfglId A

ruia ii fusese imprumut ati 1). Comertul cu Liovul e facut pi de

1. Akta Grodzkie i Ziemskie, IV, p. 108-109, spud Panaitescu, o. c., p. 5.

amend de 100.000 de perperi de aur dupa cursul din Pera 1).

x. Tratatul e analizat de Baron Silvestre de Sacy. Mimoires sur un traild

sau nu in documentele amintite de noi, se poate vedea din abun-

1. Incipiunt meditationes Beatissimi Patris Augustini

Minis." Are 494 de pagini. Pe ultima pagind citim Finis,

r. Ms. B. SS. T. = Monasterium Balasfalvensis Sanetissimae Trinitatis.

13. In sac. C. Monasterii Sanctissimae Trinitatis. Trac-

Anne) 1769 Diebus Iu lii. I,a paginile 305-306 o petitie lating

cum Romano-Catholicis inde ab anno 1698-0 adtentatae et

33. Jurisprudentia Natalis. Donum A. R. D. Gabrielis

berrimo Johanne Van den Honert SS. Theologiae Doct. ejus-

Explicationi phisice Jo. Melch. Verdmiet. praemissa. A apar-

Sigismundum Pap Szathmki Michaelis Patrem, Tomus Ter-

68. Sumula Canonistica in Librum jurum secundum