4-Grupe sanguine, 4 Diete AIMENATA ADE cud al A cu solutii de mentinere a sinatati, y prelungire a vietii gi obtinere a greutitii ideale Dr. Peter J. D'Adamo cu Catherine Whitneyat Right 4 Your Type, Peter D’Adamo with Catherine Whitney QP98.D33 1996 96-355 10CIP 613 de20 ISBN 0-399-14255-X Library of Congress Cataloging-in-Publication Data G, PB. PUTNAM’S SONS Publishers since 1838 200 Madison Avenuc New York, NY 10016 Fitzgerald, Lance B] Copyright @ 1997 by Hoop-A-loop, LLC Published by the arrangement with [Fitzgerald, Lance PIG.P Putnam's Sons, [Fitzgerald, Lance P.) a division of Penguin. Putnam Inc., New York Toate drepturile sunt rezervate, Reproducerea acestel clirti saua unei pirfi din aceasta nu se poate face sub nici o forma fari permisiune. limentatia adecvata celor 4 grupe sanguine ster D' Adamo cu Catherine Whitney raducere din limba engleza vaducere: Dr. st. med, Brehar-Cioflee Dana onsultant stiintific probleme edicale si de nutriti¢ umané - Dr. st. med. Garban-Daranyi Gabrii consultant stiintific Biochimie - Prof, Univ. Dr, Garban Zeno ‘opyright © Bditia in limba romana, 2001 S.C, California Fitness Romania $.R.L. itura ROATA, Bucuresti, 2004 SBN 973-7807-03-0Jn memorize bumelui meu prieten, JOHN J. MOSKO (1919-1992) q »/east zi este numita ospatul lui Crispian: Cel care supravictuieste acestei zile si ajunge acas’ in siguranta, Va umbla pe varful picioarelor atunei cand aceasté zi este pomenita, Sise-va insufleti ta auzul numelui de Crispian,*4 NOTA IMPORTANTA: Accasta carte nu este gandita ca substitut Pentru recomandarile de specialitate ale medicilor sau ale altor Persoane angajate in domeniul ingrijirii sanatagii, Mai curand, ea are scopul de a oferi informatii care si-1 ajute pe cilitor si coopereze eu tedicii si cu angajatii din domeniul Sanitar, intr-o incercare comund deoptimizare a sanatatii. Wemtitajile persoanelor descrise in prezentarile de caz au fost modi- ficate pentru a proteja confidentialitatea pacientilor, Tutitoru! gi autorul mm sunt Tesponsabili pentru nici un fel de bunuri jisau scrvicii oferite sau citate in acesta carte gi isi exprima in mod expres delimitarea Fara de indeplinirea de cereri de orice astfel de bumuti sisau servicii gi fata de orice daune, pierderi sau cheliuieli fa{i de persoane sau proprictat! decurgand din/sau corelandu-se cu acestea,Cuprins INTRODUCERE, MUNCA A DOUA VIETI xO PaRTEAT © Identitatea grupei sanguine ON, GRUPA SANGUINA: Adevitrata revoliitie a evohitiet 3 BOL: CODUL SANGUIN: Amprenta grupei sanguine 16 TREL: GRUPA SANGUINA: Un ghid 33 "aRTEAAT-A: Planul grupelor sanguine 49 PATRU: PLANUL GRUPEI SANGUINE O st CINC]; PLANUL GRUPEI SANGUINE A 26 SASE: PLANUL GRUPEI SANGUINE B 144 SAPTE: PLANUL GRUPEI SANGUINE AB. 186XI CUPRINS PARTEA Al-A: Sdndtatea grupei sanguine OPT; NOUA; ZECE: EPILOG: POSTFATA: ANEXA Be ANEXAC: ANEXA D: ANEKAB: ANEXA F: ANEXA Gr ANEXA H: INDEX A AY STRATEGH MEDICALE Conexiunea cu grapele sanguine GRUPA SANGUINA: Puterea asupra boli GRUPA SANGUINA SI CANCERUL: Lupta pentrd vindecare 227 229 245 302 OINCRETITURA A SCOARTEI TERESTRE 324 UN PROGRES MEDICAL PENTRU SECOLE DE JOSEPH PIZZORNO, PRESEDINTE, UNIVERSITATEA BASTYR TABELE CU GRUPELE SANGUINE INTREBARI UZUALE GLOSAR NOTE ASUPRA ANTROPOLOGIFT GRUPEI SANGUINE SUBGRUPELE GRUPELOR SANGUINE RESURSE: Cum sé obfineti ajutor BIBLIOGRAFIE CHESTIONAR: Participati fa revolujia grupelor sanguine 328 380 385INTRODUCERE Munca a doua vieti Am considerat c& nu exista pe faja pamiantulul doi oamenj sidenticr, nici doua persoane care sé aibi aceleasi amprente digitale, amprente ale buzeior sau amprente vocale. Nu exista doud fire de iarb3 sau dot fulet de zépada la fel. Deoarece tott vamenti sunt ditertti, m-am gandit cA nu este logic ca ci $4 manance aceleagi felurt de afimen' A devenit clar pentru mine ca, de vreme ce fiecare persoand este & duita intr-in trap aparte, cu diferite parti forte, slibiciimi si nevoi motntionale, singura modalitete de a mentine sanitatea sau dea vindeca boala este ajustarea Ia nevoile Specifice fiecarui pacient in paric. dames D*Adania, tatal meu GRUPA DUMNEAVOASTRA. SANGUINA ESTE CHEIA CARE descuie uga spre misterele sdnatatil, bolii, longevitatii, witalitatii fince si puterii emotionale, Grupa sanguina determina susceptibili- fatea dumneavoastra 1a boala, alimentele pe care trebuie sa le Mincali si modul in care trebuie sa va antrenali. Ea reprezinta un factor in cadrul nivelurilor dumneavoastra cnergetice, al cficientei cu Care ardefi caloriile, in raspunsul dumneavoastra emotional la stres §1 poate in insagi personalitatea dumneayoastra, Legatura intre grupa sanguina si alimenta He poate piirea radicala dar nu este, Suntem eonsticnti de multé vreme de lipsa unei Conexiuni in intelegerea acestui proces, care duce fic spre sturea de bing, fie la imbolnavire. Trebuia sa existe un motiv pentru care apireau atdiea paradoxuri in studiile nutri{ionale gi in supravictuirea in umia: bolilor, Trebuia, de asemenea, sa existe o explicatie a fiptului ca uni oameni erau capabili si piarda in preutate urmand _xIV INTRODUCERE anumite diete, in timp ce alti nu, ca unti oameni igi mentineau vitalitatea la varste inaintate, in timp ce altii se deteriorau. mental sl fizic. Analiza grupelor sanguine ue-a furnizat o modalitate de a explica aceste paradoxuri. $1 cu cAt explorim mai mult conexiunea, cu atat ea devine mai valida. Grupele sanguine sunt fundamentale precum insagi creatia. in logica suprema a naturii, grupele sanguine urmeaza un traseu neintrerupt de la cel mai timpuriu moment al creati¢) umane pana in prezent, Ele sunt scmnatura stramosilor nostri pe indestructibilul drum al istorici, 4 Acum am inceput sa descoperim cum sa folosim grupa sanguina. ca amprenta celulara care dezviluie multe din misterele majore cc marcheazi demersul nostru de stabilire a sanatatii. Aceasta lucrare este o prelungire a recentelor descoperiri fundamentale cu privire la acidul dezoxiribonuclei¢ (ADN) uman, Acceptiunea noastra despre grupele sanguine duce stiinta peneticii cu un pas inainte, prin afir- marca fird echivec a fapwiui ca fiecare fiinta umana este absolut unica. Nu existi stiluri de viaya sau diete corecte si gresite. Optiuni corecte sau gregite se pot face doar in baza codurilor noastre genetice individuale Cum am descoperit veriga absenta MUNCA MEA in domeniul analizei grupelor sanguine este desavar- girea unei cautari de o viali — nu numai a mea, dar gi a tatalui meu. Sunt un medic naturist de a doua generatic, Dr. James D'Adamo, tatal meu, # absolvit un colegiu naturist (un program postuniversitar de 4 ani) in 1957 si apoi a studiat in Europa la cAteva dintre marile statiuni balneare. Ela observat ca desi multi pacienti evoluau favo- rabil sub regimuri strict vegetaricne §! hipolipidice, care sunt emblema ,,bucatariei balneaclimaterice™, o parte dintre ci nu pareau $4 fucd progres, iar unii evoluau chiar nefavorabil. Fiind un om sensibil si cu serioase abilititi de deductie si patrundere, tatal met s-a gandit ci trebuie sa existe um fel de mareaj pe care Lar pute: folosi pentru a stabili diferentele intre necesitatile de alimentatie ab pacientilor sai. El s-a gandit ca, de vreme ce sangele era surs_— ~~ INTRODUCERE xv nutritionalé principala a organismului, poate cA unele earacteristici ale sangelui ar putea ajuta la identificarea acestor diferente. Tatal meu a inceput si-gi testeze teoria prin determinarea grupelor sanguine ale pacicntilor sai gi observand reactiile individuale la diferite diete prescrise De-a lungul anilor si studiind henumarati pacienti, a incepul sa Se conturez¢ un model. El a observat ca pacientii care aveau grupa sanguina A pareau si evolueze nefavorabil la diete hiperproteice, care includeau cantita{i generoase de carne, dar evoluau foarte bine cu proteine vegetale, eum ar fh soia si tofu. Produsele lactate tindeau Si determine producerea unor cantitati apreciabile de secretii Mmucoase {n sinusurile si cdile respiratorii ale celor cu grupa sanguina, A. Atnei cand erau sfituiti s4 creasca nivelul activitatii si cxerciiilor fizice, pacientii cu grupa sanguinil A simteau oboseala si stare de rau, cdnd efectuan forme mai ugoare de exercitii, cum ar fi yoga, ci se simteau vioi si plini de energic. Pe de alti parte, pacientii cu grupa O se simgeau mai bine cu dicte hiperproteice si erau inviorati de activitati fizice intense, cum ar fi jogging si aerobic. Cu edt tatal meu testa diferite gtupe Sanguine, cu atiit mai mare era convingerea sa ca fiecare dintre ei Parcurgea un drum diferit spre insanatogire. Inspirat de zicala ,,.Mancarea unui om este otrava altuia‘, tatal meu si-a structurat observatiile si recomandarile privitoare la dicta int-o carte intitulata Adimentatia Unué Om. La publicarea eartii in 1980, cu cram in al treilea an dé studii naturiste la Colegiul John Bastyr din Seattle, fn aceasta perioada se observau reugite revolu- jionare fn domeniul educatie: naturiste, Telul Colegiului Bastyr era nici mai mult, nici mai putin decdt de a crea medicul alternatiy complet, egal din punct de vedere intelectual $i stiintifie cu un medic: intemist, dar cu pregatire naturista de specialitate, Pentru prima data, tehnicile, procedeete si substantele naturiste puteau fi evaluate stintifie cu ajutorul tehnologiei modeme. Am agleptat 0 ocazie de a Gereela teoria tatalui meu cu privire la grupele sanguine, Doream $8 Ma asigur cd avea validitate sllinjifica. Sansa mea s-a ivit in 1982, anul fn care‘am absolvit, cand, in cadrul stagiului clinic, am ineeput sd sludicz literatura medicalé pentru a vedea daca puteam pasi vreo corelatie inire grupele sanguine ABO gi predilectia pentru anumite boli, si daca una dintre acestea sustinea teoria tatalui meu cu privireOOO XVI INTRODUCERE la alimentatie. Deoarece cartea tatalui meu se baza mai curand pe impresiile sale subicctive asupra grupelor sanguine decit pe 0 metodd obiectiva de evaluare, nu eram sigur ca voi puted $4 gasesc © baza stiintificli pentru teoriile sale. Dar am ramas surprins. de ce aveam sa aflu. Primul meu progres a constat in descoperirea faptului ci doua boli gastrice majore erau asociate cu grupa sanguina. Prima era uleerul peptic, stare adesea corelaté cu niveluri peste medic ale acidita{ii gastrice. Aceasta stare a fost raportat mai freevent la persoanele cu grupa sanguina O decat la cele cu alte grupe sanguine. ‘Am fost imediat intrigat, deoarece tatal meu observase ca pacientii cu prupa sanguina O evoluau favorabil ou diete proteice pe baza de produse de origine animala — alimente care necesita o cantitate mai mare de acid gastric pentru o digestic adecwata. A doua corelatie a fost asocierea intre grupa sanguind A si cancerul gastric. Cancerul gastric a fost frecvent legat de nivelurile scazute ale secretiei acidului gastric, cum ar fi anemia pemicioasa, 0 alta tulburare depistata mai frecvent la indivi i cu grupa sangnina A. Anemia pernicioasa este legata de deficitul de vitamina B-12, care necesiti un anumil nivel al acidului gastric pentru a fi absorbitd. Studiind aceste fapte mi-am dat seama ca, pe de o parte, persoa- nele cu grupa sanguin’ O aveau predispozitie la o boald asociata cu © cantitate prea mare de-acid gastric, In timp ce, pe de alla parte, persoanele cu grupa sanguind A aveau predisporitie la dowd boli asociate cu cantita{i prea reduse de acid gastric. Aceasta era veriga de legatura pe care o cdutasem. Exista in mod sigur o bazé stiinfifica pentru observatile tatalui meu. Si astfel a inceput relatia mea durabila cu stiinta si antropologia grupelor sanguine. Cu timpul, am descoperit ca cercetarite in iale ale tatalui meu asupra corelafiei intre grupa sanguind, alimentatic gi sanatate: erau cu mult mai semnificative deeat isi imaginase chiar el. Patru solutii simple pentru a dezlega misterele vietii AM CRESCUT intr-o familie in care predomina graupa sanguini A § datorita cercetarilor tatilui meu, consumam, th principal, alimente de_— INTRODUCERE XVIL lip vegetarian constnd din tofu, legume fierte in aburi gi salate, Copil fiind, eram adesca stanjenit si ma simfeam oarecum frustrat, deoarece nici unul dintre prietenii mei nu mancau alimente ciudate precum tofu, Dimpotriva, ci se angajau cu entuaiasm fntr-un alt tip de alimentatie, considerata »revolutionara™ si de mare sueces in anii ’S0; alimenta(ia lor consta din hamburgeri, hot dogs, cartofi prajiti in grasime, acadele, inghetata gio muljime de siropuri. Si astézi mandne la fel ca atunci cand eram copil, si imi place la nebunie. In fiecare zi miindne alimentele dupa care tanjeste grupa sanguina A gi este deosebit de satisficator, | Tn aceasta carte va voi relata despre relajia fundamental dintre prupa sanguina a fieedrui individ in parte gi opfiunile de alimentatie si stil de viata care ar putea sa va asigure 0 traire optima a vietii Esenfa corela{ici cu grupa sanguina rezida in urmitoarcle aspecte: | ¢ Grupa sanguind - O, A, B sau AB — este o puternica amprenti genetica care identifica la fel de igur ca si ADN-ul. * Daca utilizati caracteristicile individuale ale grupei sanguine drept ghid pentru alimentatie si mod de viata, vet fi mai sindtogi, ve(i atinge in mod natural greutatea corporala ideala i veti incetini procesul de imbatranire. * Grupa sanguina reprezinté o masura mai igura a identitatii deedt raga, cultura sau factorul géografic, Ba este un marker genetic al identitatii, un phid care arata cum puteti trai tn cel mai saniitos mod, * Cheia semnificatici grupei sanguine poate fi pasita in povestea evolutiei umane: grupa O este cea mai veche; grupa Aa cvoluat in cursul sovietAtii agrariene; grupa B a aparut pe cind oamenii migrau spre nord, in teritorii mai reci, mai aspre; gupa AB a fost o adaptare minutioasa, modem, un rezultat al amestecurilor combinate: ale grupurilor disparate. Aceasta istorie evolutiva se coreleazA cu necesitatile nutritionale corespunzatoare fiecarei grupe sanguine in prezent, Ceeste acest factor remarcabil, grupa sanguina? Grupa sanguina este una dintre cele cfteva Variafii recunoseute medical, asemiinatoare cu culoarea parului si a ochilor, Multe dintreXVOL INTRODUCERE aceste varia{ii, cum ar fi tiparele amprentelor digitale si mai recenta analiza a ADN, sunt folosite pe scara larga de citre specialistii in medicina legala si criminalisticd, ca gi de catre cei care cerceteaza cauzele gi tratamentele bolilor, Grupa sanguinii este, in toate privinjele, la fel de semnificativa ca alte variatii, Din multe puncte de vedere, constituic un instrament de masura chiar mai util Analiza grupei sanguine este un em logic. Informatia este simplu de insusit si usor de aplicat. Am transmis acest sistem mulior medici care imi spun c& ob{in rezultate bune cu pacientii are le urmeaza recomandirile. Astizi vi-l voi transmite dumneavoastra, Invatind principiile analizei grupelor sanguine, puteti gasi alimentatia optima pentru dumneavoastra si pentru membrii familici. Puteti sa stabiliti cu precizie alimentele care va rau, care contribuie la eregterea greuta{ii corporale si care duc la boli cronice. Mai devreme, mi-am dat scama cf analiza prupelor sanguine oferea un mijloc puternic de a interpreta variafiile individuale in caz de boald si in starea de sfndtate. Data flind cantitatea de date sliin{ifice disponibile, este surprinzator ca efectele grupelor sanguine asupra sAnatatii noastre nu au primit aten{ia cuvenita. Dar acum sunt pregatit sd fac disponibila ace: nformatic — nu doar pentru colegii mei cercetitori gi pentru membrii comunitifii medicale, ci gi pentru dumneavoasira. La prima vedere, stiin{a grupelor sanguine poate fi descurajanta, dar va asigur ca este la fel de simpla si fundamental ca viata insasi, Va voi povesti despre vechiul drum al evolufiei grupelor sanguine (la fel de consolidat ca povestea istoriei umane) si voi demitiza stiinta grupelor sanguine, pentru a furniza un plan clar gi simplu pe care sa-] putcti urma. imi dau seama ¢é aceasta este, poate, o idee complet noua pentru dumneavoastra. Putini oameni se gandese la implicatiile grupei lor sanguine, desi aceasta reprezinti o forti genetic’ puternied. S-ar putea sa fifi sovaitori in a va avanta intr-un astfel de teritoriu nefamiliar, chiar daca argumentele stiingifice par convingatoare, Va rog sa faceti doar trei lncruri: discutaji cu medicul inainte de a incepe, aflati-va grupa sanguina daca nu o cunoasteti deja $i incercati dieia grupei sanguine timp de cel putin doud saptamani. Cei mai multi dintre pacientii mei sesizeaza unele rezultate in decursulINTRODUCERE XIX i perioade de timp - energie creseutd, sedidere in greulate, 0 ; ea ucuzelor digestive si o umeliorare a problemelor eronice cumar fi astmul, cefaleea gi pirozisul. __ Oferiti dietei grupei sanguine sansa de a va aduce beneficiile pe le-am constatat la mai mult de patra mii de oameni care au © asemenea dicta. Convingeti-va singuri ca sangele nu numai ‘iguri organismulul dumneavoastra elementele nutritive cele ‘importante, dar se dovedeste acum a fi si un mijloc de pastrare a (ii dummeavoastra In yiitor. §PARTEA I IDENTITATEA | GRUPEI SANGUINEUNU Grupa sanguini: Adevirata revolutie a evolutiel SANGELE ESTE INSASI VIATA. ESTE FORTA PRIMORDIALA tare’ alimenteazd puterea gi misterul nagterii, ororile boli, ale razboiului si ale mori violente. Civilizatii intregi au fost construite pe baza legaturilor de singe. Triburi, clanuri si monarhii depind de tle. Nu putem exista fara sage —la propriu sau la figurat. Siingele este magic. Sangele este mistic. Sdingele este alchimic. Apare de-a lungul istoriei umane drept un simbol profund religios si cultural. Popoarele antice i] amestecau gi il beau ca simbol al unitittii §iloialititii, Din cele mai vechi timpuri, vAniitorii efectuau ritualur ig pentru a linisti spiritele animalelor ucise, adiugand ca ofranda san- gele animal gi manjindu-gi fejele gi trupurile cu acesta. Sfingele imielului era plasat ca semn pe colibele robilor evrei in Egipt astfel {ncit ingerul Mortii sii treaca peste ele, Se spune c& Moise ar fi tran- sformai apele Egiptului in sfnge tm Jupta sa pentru a-si elibera paporul, Sangele simbolic al lui Isus Cristos a fost, timp de aproape doua mii de ani, un punct central in majoritatea riturilor sacre ale Greglindtigii, Singele cvoca o imagistica atat de bogata gi sacra deoarece este ‘in ealitate atat de extraordinar, Nu numai ea el sigura sistemele somplexe de cliberare gi apdrare ce sunt necesare pentru insasi4 ALIMENTATIA ADECVATA LOR 4 GRUPE. SANGUINE existenta noastra, dar este si o piatra de temelie pentru umanitate - © oglindé in care putem recunoaste slabele urme ale calatoriei noastre fn ultimii patrazeci de ani am putut utiliza markeri biologici, cum ar fi grupele sanguine, pentru a intocmi o harta cu migcarile gi gruparile strimogilor nostri. Aflind modul cum acesti oameni din vechime s-au adaptat la provocarile ridicate de clima, germeni si hrana, aflate in continua schimbare, invafam despre noi ingine. Modificarile climaterice si hrana disponibilé au produs noi grupe sanguine, Grupa sanguina este cordonul neintrerupt care ne leaga unii de alt in ultima instanga, diferentele intre grupele sanguine reflecta capacitatea de adaptare a omului la diferite solicitiri din partea mediului extern, In cea mai mare parte, aceste solicitari au avut impact asupra sistemului digestiv gi a celui imunitar: de exemplu, 0 singura bucata de carne stricaté ar putea sa vi fic fatal, o titetura sau o zparictura ar putea cvolua spre o infectic letala. Totugi, rasa umana a suprayietuit. lar poyestea acestei supravieuiri este indisolubil legata de sistemul nostru digestiy, precum si de cel imunitar. In aceste doud zone se regaseso majoritatea diferen{elor dintre grupele sanguine, Istoria umanitatii ISTORIA umanitatii este istoria supravictuirii, Mai exact, este povestea locurilor in care tralau came! si a ceea ce puleau manca acolo, Este povestea hranei —a gisirii si a deplasarii necesare pentru descoperirea im cu siguranta cind a inceput evolutia umana. Neanderthalicnii, primii humanoizi pe care fi cunoastem, poate sa se fi dezvoltat eu 500.000 de ani in urma. Ceea ce stim este cA preistoria umandi a inceput in Africa, unde am evoluat de la fiintele humanoide. Viata in timpurile strivechi era scurta, grea si brutala, Qamenii mureau into mie de feluri — de infectii, paraziti, atacuri ale animalelor, fracturi osoase, nagtere — gi mureau tineri. Primii cameni trebuie si fi petrecut momente ingrozitoate asigurindu-gi existenta In acest mediu salbatic. Dintii lor erau scur(i— q GRUPA SANGUINA 3 $i Neasculi{i — nepotriviti pentru a ataca, Spre deosebire de majoritatea concurenfilor lor in lantul trofic, ei nu posedau abilitati Speciale in ceea ce priveste viteva, puterea sau agilttatea. Initial, calitatea principal a oamenilor a fost o viclenie innascuta, care mai irziu s-a dezvoltat spre gandirea rationala, Neanderthalienii probabil aveau o alimentatic constand din hrana cruda, respectiv din plante salbatice, larve $i resturi descompuse ale victimelor animalelor de prada. Ei erau mai mult prada decat pridator, mai ales in privinta infectiilor gia calamitatii teprezcntate de paraziti. (Multi dintre parazifii, viermii, capusele gi microorganismele infectioase gasite in Africa nu stimuleaza sistemul imunitar pentru a produce anticorpi specifici, deoarece probabil Primi oameni, avand gropa sanguind O, beneficiau deja de protectie prin anticorpii dobanditi Ja nastere,) Pe masurd ce rasa umana a migrat gi a fost fortata sa-si adapteze alimentajia la condijiile in schimbare, noua alimentatie a provocat adaptari la nivelul tractului digestiv yal sistenmului imunitar, initial hecesare pentru supravietuire, iar apoi pentru fortificare, in fiecare } nou habitat. Aceste modificari sunt reflectate in dezvoltarea grupelor ‘Sanguine, cate par sé fi survenit in momente critice ale dezvoltarii umane; L Ascensiunea oamenilor in yarful lanjului trofic (evolutia gmupei O spre expresia sa deplini). 2. Schimbarea stilului de viata de la cel de vanator-culegiitor launul agrarian, mai domestic (aparitia grupei A). 3. Fuziunea si migrarea raselor din Africa de bastind spre Europa, Asia si cele dou Americi (dezyoltarea grupei B). 4. Procesul contemporan de amestee al grupurilor disparate (aparijia grupei AB) Ficeare grupa-sanguina confine mesajul genetic al alimentatici gi comportamentelor sttamogilor nostri si, desi ne gasim la o mare Gstant8 de istoria timpurie, multe dintre caracteristicile lor inea ne Afeeteaza. Cunoagterea acestor predispozijii ne ajuté s4 injelegem logica alimentajiei corespunzatoare grupelor sanguine.6 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE evalua Gy sanasind olive emu 7: an. Him apacitic agricole ames soc de eons apse MME setae Sirarosi Craagoan purdsouebint "a ygupoe EMOTE Cs pup bara tise cnguiie Al sano A ‘euro mniggibie pe ‘consonant um mate ‘stroelicere 1B: spariiia ‘mut de sonktegtaye: Sthebal)Theds.gupcaingie” iwpah Nand alssi hoops great Win Eaepeatgelne AB i Grupa singuing O Grupa saniguina A) Grupa sanguina B Gripa'senguind AB T T T T T T toaoo ic sncboxe — ocodie — anata 10.000- 3500 WC- SOD IC. logonie =D NOC BH AC Cooronata temporala a corela(je? grupa sanguin’-antropologie, Ineepand din ¢ maf vechi timpuri, diagrama pune in juming diferite aspecte ale dezvoltarit wm: In corelajie cu aparitia grupelor sanguine, Este interesant cd schimbarile reve fionare ale grupelor sanguine prezinia o incadrare cronofogica aproape biblica. timpurife cand toji camenii aveau grupa sanguina O.(perioada cea ms) indelangs ocupau un spati resirins i consumau acefagi tip de brand, au era necesard ik schimbare ulterioara. Totusi, 0 data cu cresterea populagici gi cu migrafiile conse tive, variafia 5-a accelerat Vrmatoarele grupe sanguine, A 3i B, nu diteazé de muit de 15.000 pang In 23.000 de ani, iar grupa AB este cu molt mai recent. »O“ semnifica vechimea APARITLA stramosilor nostri de Cré-Magnon in jurul anului 40.0 inainte de Cristos, a propulsat specia umané in varful lanqului tro! facdndu-i pe acestia cei mai periculogi pradatori de pe pamant. Ei fnceput sA vaneze in haite organizate. fn scurt timp, ei au fi capabili sa faureasca arme gi sa foloseaseé unelte. Aceste avans majore le-au conterit putere si superioritate dincolo de capacitijile fizice naturale, Vanatori iscusiti si de temut, in curind, oamenii de Cré-Magn nu au mai avut multe motive sa se teama de nici unul dintre rivi lor naturali. In lipsa altor pradatori naturali in afar de ci ingigi, aa) loc o explozie a populatici, Proteinele mea — reprezentau su lor de energie gi acesta a fost momentul in care atributele digest ale grupei sanguine O au atins expresia cea mai deplina Oamenii se simfeau mai bine consumand carne gi le-a f necesata o perioada remarcabil de scurta ca si extermine vana mare din zona lor de yanatoare. Numarul de eameni care trebu hraniti era din ce in ce mai mare, astfel inedt competitia pentru calGRUPA SANGUINA 7 ‘De Ta baza Jor din patria ancestral’ din Alfica, primif vintori-culegstori cu grapa sanguin O ritdceau pe tot intinsal Africit si pitrundeau ia Buropa si in Asia in huare de noi surse de vinat. Canc au intélaie conditit de mediu in schimbare, ei au Jaceput si dervaite caractoristici rasiale moderne, adevenit acerbi. Vanatorii au inceput s-se lupte gi sa-i ucida pe cei care incalcau ceca ce ei sustineau ca erau in exclusivitate teritoriile lor de vandtoare. Ca intotdeauna, fiinfele umane gi-au gasit cel mai mare dusman in ci ingigi. Zonele bune de vandtware au devenit rare. Ainceput migratia rasei umane. in jurul anului 30.000 inainte de Cristos, bande de yanatori talatoreau din ee in ce mai departe in cdutarea cammii. Atunci cand o Schimbare a vanturilor a secat ceca ce fusese un teren fertil de vana- toare in Sahara gi cand zonele nordice anterior inghefate au inceput Sdseincilzeasca, ci au inceput sa pardseasea Africa, indreptiindu-se spre Europa si Asia, Ageasta migcare a insiniantat planeta cu populatia sa de baza, Catt avea grupa sanguina O, grupa sanguind predominanta chiar si in aiua de astitzi. Injured anului 20.000 inainte de Cristos, oamenii de Cré-Magnon ‘$e Mutasera in totalitate in Europa si Asia, deeiménd turmele iume- Tous dé vanat in asemenea masui 1 cra necesara gasirea allor alimente. Cereetiind fiecare noua zond in ciutarea oficdrui fuera Comestibil, este probabil ca oamenii carnivori au devenit rapid omniveri, cu'o alimentatie mixta de boabe, viermi, nuci, radacini si animale mici. Populatiile au inflorit de-a lungul coastelor lacurilor si8 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE raurilor planetei, unde pegtii si alte surse de hrana se gaseau din abundenta. In jurul anului 10.000 inainte de Cristos, oamenii ocupan in intregime principalele zone de uscat ale planetei, cu exceptia Antarcticii. Miscarea primilor oameni spre climate mai aspre a creat pielea de culoare mai deschisa, structuri osoase mai putin masive $i pir mai drept, Natura, de-a lungul timpului, i-a reaclimatizat la regiunile terestre unde locuiau, O data cu deplasarea oamenilor spre nord s-a dezvoltat piclea de culoare deschisi, mai rezistenta impotriva degeraturilor decat piclea de culoare inchisa. Pielea de culoare mai deschisa era, de asemenea, mai apta de a metaboliza vitamina D, intr-un {inut cu zile mai scurte si nopti mai lungi. Uneori, oamenii de Cré-Magnon se epuizau total; succesul le devenea un blestem. Suprapopularea a dus curand la epuizarea teri- toriilor de vanatoare. Ceea ce pairuse odati un depozit fra sfargit de vinat s-a redus drastic. Aceasta a dus la o concurenta crescuta pentru cammea rimasa. Concurenta a dus la razboi, iar razboiul a dus la migrafii ulterioare. »A“ semnificd agrarian GRUPA SANGUINA A a aparut undeva in Asia sau in Orientul Mijlociu intre 25.000 gi 15.000 fnainte de Cristos, ca rispuns la neile condiii de mediu. A aparut la apogceul perioadei Neoliticului, sau a Noii Epoci de Piatra, care a urmat dupa Vechea Epoca de Piatra, sau perioada Paleoliticului, a vanatorilor Cré-Magnon. Agricultura si domesticirea animalelor erau caracteristicile culturii acestei perioade. Cultivarca cerealelor si cresterea vitelor a schimbat totul, Capabili pentru intaia-oara sa-si anticipeze existenta imediata si sa se intrelina pe sine, oamenii au intemeiat comunitati stabile gi structuri de viata permanente. Acest stil de viata radical diferit, o modificare majora a hranei si a mediului inconjurator, a determinat o mutatic cu totul noua la nivelul tubului digestiv gi al sistemului imvunitar ale oamenilor neolitici — o mutatic care le-a permis s4 tolereze gi asimileze mai bine cerealele cultivate si alte produse agricole, A apdrut grupa sanguina A, Stabilirea in comunitati permanente de fermieri prezenta noi provocari de dezvoltare, Aptitudinile necesare pentru a vdna fn comun au facut acum loc unui nou tip de societate cooperatista, Bane ane eae ee ee = 5 nme— 7 GRUPA SANGUINA 9 Pentru prima data, indemanarea specifica a unui individ de a face un anumit Iucru depindea de indemanarea altor indivizi peniru a infaptui un alt. lucru, diferit, De exemplu, morarul depindea de fermier, care il aducea recolta sa, fermierul depindea de morar ca s& fimacine granele. Hrana nu mai era perceputa doar ca sursa imediata de alimentafie sau uneori ca obiect. Campurile trebuiau drenate gi cultivate anticipandu-se @ recompensa ulterioara, Planificarea gi munca in colaborare cu alfii au devenit lege. Din punet de vedere psihologic, aeestea sunt caracteristici la care cei cu grupa sanguina A exceleaza — probabil o alta adaptare la mediu Gena pentra grupa sanguind A a ‘inceput societilile agrariene timpur Mutatia genetica ce a produs grupa sanguind A din grupa sanguina O s-a produs rapid — att de rapid incit rata mutatiei era comparabila (chiar de patru ori mai mare) cu ¢ea-a Drosophilei, musculifa de ofet, detinatoarea recordului in domeniul rated mutatiilor, Care ar fi putut fi motivul pentru aceasti extraordinard rata a mutajiilor umane de la grupa sanguina O la grupa A? Motivul era Supravieluirea. Supravieluirea celui mai puternic intr-o societate aglomerati: Deoarece grupa sanguina A a dovedit o rezistenta mai mare la infectiile obignuite in zonele cu densitate mare a populatici, Societitile urbane, indu: izate au devenit rapid de grupa sanguin A. Chiar astazi, supravictuitorii ciumei, holerei si variolei prezintd o predominanta a grupei sanguine A fata de grupa O. n final, gena pentru grupa sanguina A s-a raspandit dincolo de Asia $i Orientul Mijlociu, pani in Europa de Vest, dusi de indo- curpent, care au palruns adane in teritoriile populatiilor pre- teolitice. Hoardele de indo-curopeni au aparut initial in sudul Rusici centrale, intre 3.500 si 2.000 inainte de Cristos, si au inaintat spre sud pina in viirful Asiei de sud-vest, dand nagtere populatiilor si popowrelor din Iran si Afganistan, Dezvoltandu-se eontinuu, ej au inaintat maj departe spre vest, in Europa. Inyazia indo-europenilor a eonstiuit in fapt originara revolutionare a alimentatici, Invazia a inhtodus noi obiceiuri alimentare cu repercusiuni asupra sistemului imunitar si tractului digestiy mai putin complex al vanatorilor- wlegitori timpurii, iar aceste modificari au fost atét de profunde ineatau provocat stresul necesar raspandirii genci grupei sanguine A, Cu timpul, sistenmul digestiv al vandtorilor-culegatori gi-a pierdut tipacitatea de a prelucra hrana carnivora pre-apricola. h se dezvolte in10 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Astizi, sinpele grupei A este ined intélnit cu frecventa cea mai mare la vest-europeni, Freeventa prupei sanguine A scade pe masura ce ne deplasam dinspre Europa vestica spre est, cillednd pe urmele stravechilor tipare de migrare. Persoanele cu grupa sanguina A se gasese in grupuri mari de-a lungul Mediteranei, Adriat a Marii Egee, mai ales in Corsica, Sardinia, Spania, Turcia si in Balcani. Japonezii, de asemenea, prezinta unele dintre cele mai mari concentriri de indivizi cu grupa sanguina A din Asia de est, alaturi de un numér mai mie de indivizi cu grupa sanguina B. Grupa sanguina Aa aparut in urma mutatici grupei O, ca raspuns la numarul mare de inféclii provocate de extinderea numerica a populatici gi la modificarile majore ale alimentaliei. Profilarea grupei sanguine B a cunoscut o altd evolutie. »B“ semnificd echilibrul GRUPA SANGUINA B s-a dezvoltat intre 10.000 si 15.000 inainte de Cristos, in zona podigului Himalaya — actualmente parte a Pakistanului gi Indiei. Prin dislocarea din savanele fierbinti, luxuriante ale Africii de Est in podigurile reci, aspre ale Himalaiei, grupa sanguina B se poate sa fi apdrut inifial ca raspuns la modificdrile de clima. A aparut mai inti in India sau fn regiunea Ural din Asia, in cadrul unui amestec de triburi caucaziene si mongole. Aceasta noua grupa sanguina a devenit in curand caracteristicd marilor triburi de locuitori ai stepelor, care pana in momentul respectiv dominau eimpiile curo- asiatice. O data cu deplasarea mongolilor de-a lungul Asiei, gena grupel sanguine B se instapiinea tot mai ferm. Mongolii s-au raspandit spre nord, consiraind o cultura dependenta de pastorit si domesticirea animalelor — dupa cum reflecta alimentatia lor compusa din carne gi produse lactate preparate. Doua tipuri distinete de indivizi cu grupa sanguind B au aparu in timp ce nomazii pastori pitrundeau in Asia; un grup agrar, relatiy sedentar, in sud si sud-est si 0 sovietate nomada, razboinica, ce cucerea nordul si vestul. Nomazii crau calareti des siti care al patruns addue in Europa de Est, iar yena pentru grupa sanguind BGRUPA SANGUINA iL Originile ¢f deplasarite grupelor sanguine A 31 B, De a aparitia sa in Asia $i Orientul Mifociy, gen pentru grup sunguind A a fost trensportatt de eitre popaarete indo» suropéne in Europa de Nord gi de Vest, Alte migratii au transportat grapa sanguin Ain Aftica de Nord, unde aceasta s-a xispéindit ta afticanii saharieni. De la originile ‘ile In Vestul muntilor Himalaya, grupa Bo fost ttansportati de eatire popomtele fiongole fn Asia de Sud-Bst gi in cémpiite asintice sau stepe. O migrajie separa a Pepoaelorcu grope sanguind B a penetrat Europa de Est. in acel moment, nivelurile Getiiului planeiar crescusera, indeparuind puntea de uscat dintre Amevica de Nord SiAsia. Actst Lapt 4 fimpiedicat orice migcare a grupei sanguine B in America de ‘Nocd, unde popetapiife Uimpurii ov continuat sé rimana in exctusivitate eu grupe sangunad O. Constituie si astizi o dovada pulernicd a acestui fapt la multe dintre Pepulatiile Europei de Est, intre limp, 6 cultura in intregime bazata Peagricultura se raspandise in China si Asia de Sud-Est. Tipul de pamint existent i-a determinat il cultive, iar acesti cameni au creat timate unice in zona, utilizind tehnici sofisticate de irigare si cultivare, care dovedeau o combinatic impresionanta de creativitate, Inteligenta 1 spirit tehni _ Schisma intre triburile razboinice din nord si fermierii pasnici ‘din sud era adanea, si reminiscentele ei exista si astizi in domeniul Uiucitariei sud-asiatice, care foloseste foarte putin sau de loc alimente ‘lactate. [n conceptia asiatica, produsele lactate sunt hrana barbarilor, non eare este regretabil, deoarece hrana pe care au adoptat-o ei nu “sepotriveste la fel de bine grupei sanguine B.12 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4GRUPE SANGUINE Dintre toate grupele sanguine ale sistemului ABO, grupa B prezinté cea mai clara distributie geografica_ Intinzandu-se ca o mare centura de-a lungul cdmpiilor euro-asiatice si coborand in peninsula Indiana, grupa sanguina B se gaseste in proportii crescute in Japonia, Mongolia, China si India, pana la Muntii Ural, De acolo spre vest, procentele scad pnd la valori minime la nivelul extremité{ii vestice a Europei. Numarul mic de indivizi cu grupa sanguin B in rindul yechilor yest-europeni ilustreaza migralia spre vest a popoarelor nomade asiatice. Acest lucru se observa cel mai bine la europenii de la limita estica a Europei de Vest, germanii $i austriccii, care prezinta o inciden{aé neasteptat de mare a prupei sanguine B in comparatic cu vecinii lor de la vest. Cea mai mare incidenta a grupei sanguine B la germani s¢ piisegte in zona de sus gi mijloe a raului Elba, carea fost desemnata drept linia de demarcatie intre civilizatie si barbarism in vechime. Indienii subcontinentali contemporani, un popor de rasa alba, prezinté una dintre freeventele cele mai ridicate ale grupei sanguine B din lume. Chinezii si coreenti de nord prezinta rate foarte ridicate ale grupei sanguine B gi foarte scazute pentru grupa sanguina A. teristicile de grupa sanguind la diferitele populatii de evrei au constituit de mult timp un punct de interes pentru antropologi. Ca regula generala, indiferent de nationalitate sau ras, exist o tendin{i. spre rate peste medie ale grupei sanguine B. Askenazii 51 sefarzii au in comun o mare frecven{a a grupei sanguine B si par sa prezinte foarte pujine diferente. Evreii, inainte de diaspora babiloniana, difereau considerabil fata de populatia araba, preponderent de grup sanguina O din Irak (localizarea Babilonului biblic), prin aceea ca la ei este dominanta grupa sanguina B gi o carecare freeventa a grupei A. AB“ semnificd epoca modem GRUPA SANGUINA AB este rari. Provenind din amestecul populatiilor de rasa alba cu grupa sanguina A, cu mongolii cu grup sanguina B, ea este intalnita la mai putin de 5% din populafie gi este cca mai noud dintre grupele sanguine,r e a o u a ul ict te GRUPA SANGUINA 13 Pini acum zece sau douasprezece secole, nu exista sange cu grupa sanguina AB. Apoi hoardele barbare au strapuns punctele sensibile ale multor civilizatii aflate in declin, invadand in lung $i in Jat Imperiul Roman: Ca rezultat al amestecului acestor invadatori estici cu ultimele gi slabele vestigii ale civilizatici europene, a aparut singele de grupa AB, Nu exista dovezi privitoare la existen{a acestei gmupe sanguine, pana acum nova sute pana la o mie de ani, cand a avut loc 0 mare migralie spre vest a popoarelor estice. Grupa Sanguing AB este rar intalnita in mormintele europene inainte de 900 4.C, Studii asupra exhumarilor mortnintelor preistorice din Ungaria arta o absenjé distincta‘a acestei grupe sanguine in epoca Longobarda (din secolul al [V-lea pana in secolul al Vil-lea dc). Acest fapt pare a ardta ca, pana in acel moment, populatiile europene cu grupa sanguina A si B nu venisera in contact sau, daca acest lucru s-aintamplat, nu au avut loc amestecuri sau mariaje mixte, Deoarece indivizii cu grupa sanguina AB mogtenesc atat ‘oleranfa grupei A, cit gi pe cea a grupei B, sistemul lor imunitar prezintd 0 capacitate crescuta de a produce anticorpi cu specificitate pentru infectiile microbiene. Accasta calitate unicd de a nu poseda nici anticorpi anti-A, nici anti-B le reduce probabilitatea de a fi predispusi la alergii si alte boli autoimune cum ar fi artrita, inflamatia si Jupusul eritematos diseminat, Ex’ ti, tolugi, o mai mare predispozitie la anumite forme de cancer, deoare: grupa AB Tispunde la orice structuri ,A-like* sau wB-like“, ca si cum ar fi sthicturi proprii (self), astfel ineat anticorpii protectori nu sunt produsi, Grupa sanguina AB prezinta o identitate multilaterala si uneori Surptinzatoare. Este prima grupa sanguina care preia un amalgam de Caractere imunitare, dintre care uncle se potenteaza, iar altele sunt in conflict, Poate cd grupa AB reprezinti metafora perfecta a vietii modeme: complexa si nesigura. Originile amalgamate GRUPA SANGUINA, factorul peografic si rasa se pentu a forma id Intre noi pot exista diferente sulturale, dar ¢xamindnd grupa sanguin se poate observa cat de antitatea umani14 ALIMENTATIA ADECVATA OR 4GRUPE SANGUINE superficiale sunt acestea, Grupa sanguina este mai veche decat rasa gi mai fundamentala decat etnia. Grupele sanguine nu au fost rezul- tatul intimplitor al unei activitati genetice haotice. Fiecare grupa sanguina a constituit un raspuns evolutionist la o serie de react clismice in lan|, extins si asupra conilor prefacerilor gi schimbarilor mediulut exter. Desi primele modificari rasiale par sa se fi produs intr-o lume compusa aproape in exclusivitate din indivizi cu grupa sanguind O, diversificarile rasiale — combinate cu adaptarile la alimentatie, la mediu si la factorul peografic — faccau parte din motorul evolu- tionist, care, in final, a produs celelalte grupe sanguine. Unii antropologi considera ca a clasifica oamenii in rase inyita la suprasimplificare. Grupa sanguina este un determinant cu mult mai important al individualita{ii si similaritajii decat rasa. De exemplu, un african si unalb cu grupa sanguina O pot face schimb de sange si organe gi au multe aptitudini, functii digestive gistructuri imunologice similare - caracteristici pe care nu le-ar avea in comun cu un membru al rasei proprii care ar avea grupa sanguina B. Deosebirile rasiale bazate pe culoarea piclii, pe practicile etnice, criginile geografice sau pe radacinile culturale nu constituic o modalitate valida de diferentiere a oamenilor, Membrii rasei umane au cu mult mai multe in comun decat putem noi banui, Suntem cu totii potentiali frati gi surori. Intru sdnge. in prezent, privind in urma spre aceasta remarcabild revolutie a evolutiei, este clar ci stramogsii nostri prezeniau amprente biologice unice, complementare mediului lor inconjurator. Aceasta este lectia pe Care © purtam cu noi in inteleserea actuala a grupelor sanguine, deoarece caracterele genetice ale stramosilor nostri traiesc astazi in siingele nostra © Grupa sanguin O; Grupa sanguina cca mai veche ¢i cea mai de baz, supraviequitorul din varful lanjului trofic, cu un sistem inwunitar puternic si bine inzestrat, dornic si capabil sa distruga pe oricine, prieten sau dusman, = Grupa sanguina A; Primii imigranti, forfati de necesitatea a sc adapteze la moduri mai agrare de viata si alimentatie, cu o. personalitate mai coaperanta, care sa-i ajute la integrarea in comunitaji aglomerate,GRUPA SANGUINA 15 Tupa sanguina B: Asimilatorul, adaptiindu-se la noi conditii rice si la amestecul populatiilor, Teprezentind lupta pentru un echilibra de forte mai bun intre tensiunile $i solicitarile sistemului imaunitar, -¢ Grupa AB: Urmagii delicati ai unei fuziuni deosebite intre eranta grupa A gi grupa B, initial barbara, dar mai chilibrati, iramosii ne-au Lisat fiecaruia dintre noi o mogtenire speciala, ali in yrupele sanguine, Aceasta mogtenire exista permanent I ficcérei celule. Aici este locul in care antropologia si logia se intélnese.Codul sanguin: Amprenta grupei sanguine SANGELE ESTE O FORTA A NATURII, ELANUL VITAL CARE nié-a sustinut din timpuri imemoriale. O singura picaturé de sange, prea mica pentru a fi vizibila cu ochiul liber, contine intregul cod genetic al unci fiinte umane. Amprenta ADN este intacta si replicata in noi la nesfargit — prin sange Sangele confine si conii memoriei genetice — fardme 51 bucati de programare specifica, transmise de la stramogii nostri sub forma de coduri, pe care inci incercam sd Je desciftim. Un astfel de cod determina $i grupa noastra sanguind. Probabil este cel mai important cod pe care i] putem descifra in incercarca noastra de a dezvilui misterele legate de singe si de rolul sau vital in existenta noastr. Pentru ochiul liber, sangele este un lichid rogu omogen. La microscop insa el se dovedeste a fi compus din multe elemente diferite. Numeroasele celule rogii contin un tip special de fier pe care organismele noastre il folosesc pentru a transparta oxigenul si care dau culoarea ruginie, caracteristica sAngelui. Celulele sanguine albc. cu mult mai putin numerouse deeat cele rosii, patruleaza in fluxul nostmu sanguin asemenea unor trupe vesnic vigilente, protcjandu-ne de infeetii. CODUL SANGUIN 17 Acest complex fluid viu contine gi proteine - care duc substantele nutritive la nivelul fesuturiler, plachete — care ajuta la coagularea singelui si plasma — care contine gardienii sistemului nostru imunitar. Importanta grupei sanguine S-AR PUTEA SA NU VA CUNOASTETI grupa sanguina decat daca ati donal sdnye sau ati avut nevoié de o transfuzie. Majoritatea oamenilor considera grupa sanguina drept un factor inert, ceva care dobandesie importanta doar in cazul unei urgente medicale. Daca afi citit dramatica poveste a evolutiei grupelor sanguine, veti incepe sa intelegeti cA grupa sanguina a fost intotdeauna forta motrice ce a stat la baza supraviequirii umane, schimbandu-se si adaptindu-se la noi conditii, medii inconjuratoare gi rezerve de hrana, De ce este grupa sanguina atat de puternica? Care este rolul esential pe care fl joaca in supravietuirea omului — mu doar cu mii de ani in urmi, ci gi in prezent? Grupa sanguind este cheia intreyului sistem imunitar al organismului, Ea controleaza influenta virusurilor, bacteriilor, a altor infectii, a substantelor chimice, a stresului si a intregii game de factori si conditii externe ce ar putea compromite sistemul immunitar. Cuvantol imun provine din latinescul immunis, care desemma un org in Imperiul Roman care nu era obligat s4 plateascé taxe. (Ce bine ar fi daci grupa sanguind ne-ar putea da o asifel de imunitat Sistemul imunitar actioneaza pentru a defini structurile proprii — »Self* si a le distruge pe ecle straine — ,.non-self. Aceasta reprezinta © funolie esentiala, deoarece, fara ca, sistemul imunitar ar putea ataca din greseala propriile dumncavoastra [esuturi sau ar putea permite wor organisme primejdioase s& patrunda in zone vitale ale Organismului. In ciuda complexitatii sale, sistemul imunitar se Téduce, in ultima instant, la dowa funetii de baz: a ne recunoaste pe soi si a-i ueide pe ,,ci*, In aceasta privinta organismul nostru este “4.0 petrecere cu accesul doar pe baza de invitafic. Daca potentialul ‘Musafir prezinta invitatia corectd, garzi je responsabile cu securitatea A ermit Sd intre gi sa se simta bine. Daca invitatia lipseste sau este alsificata, oaspetele este inlaturat cu forla. _18 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Accesati grupa sanguin’ NATURA A INZESTRAT sistemul imunitar cu metode foarte sofis- fcate pentru a stabili daca o substanta din organism este straina sau nu, Una dintre metode implica existenta de markeri chimici denumiti antigene, care se gasesc pe suprafata celulelor organismului nostru, Ficcare forma de viata, de la cel mai simplu virus pand la oamenii insisi, poseda antigene unice care formeaza o parte a amprentei chimice proprii, Unul dintre cele mai puternice antigene ale organis- mului uman este cel care determina grupa sanguina. Diferitele anti- gene ale grupelor sanguine sunt auit de sensibile neat, atunci cand opereaza eficient, ele sunt sistemele de securitate cele mai impor- tante ale organismului. Cand sistemu! imunitar sesizeaza un personaj suspect (adica, un antigen bacterian strain) unul dintre primele lucruri pe eare le cauta este antigenul grupei sanguine, pentru a stabili daca intrusul este prieten sau dusman, Ficcare grupa sanguind poseda un alt antigen, iar fiecare antigen are o structura chimicd propric. Grupa dumneavoastra sanguina este denumita dupa antigenul de grupa sanguina pe care tl posedafi pe hematii. DACA AVETI POSEDATI ACEST(®) ANTIGEN(E) PE CELULELE DUMNEAVOASTRA. GRUPA SANGUINA A A GRUPA SANGUINA B B GRUPA SANGUINA AB AsiB GRUPA SANGUINA O NICI UN ANTIGEN Imaginati-va structura chimica a grupelor Sanguine ca nigtt antene ale speciilor, projectandu-se spre exterior, de la suprafata celulelor in spatiul adane, Aceste antene sunt construite din langury lungi la cure s¢ leaga doar o glucida numita fucoza, formand cea mai simpla grupa sanguind, grupa ©. Primii descoperitori ai grupelor sanguine au denumit-o ,,O* pentru a sugera ,.zero™ sau nici un oi ee CODUL SANGUIN 19 antigen real”. Aceasta antena serveste, de asemenea, ca baza pentru celelalte grupe sanguine: A, B si AB e Grupa sanguina A se formeaza atunci cand antigenului O, sau fueozei, i se alatura un alt glucid numit N-acetil-galacto- zamina. Astfel, fucoza plus N-acetil-galactozamina dau srupa sanguina A. » Grupa sanguina B se bazeaza, de asemenea, pe antigenul O, sau fucoza, dar la care se adauga un.alt glucid, numit D-galac- tozamina. Astfcl, fucoza plus D-galactozamina dau gmupa sanguind B. Grupa sanguina AB se bazeaza pe antigenul O, fucoza, la care se adaugd cele doua glucide, N-acetil-galactozamina si D-galactozamina. Astfel, fucoza plus N-acetil-galactozaminag plus D-galactozamina dau grupa sanguind AB. Cele patru grupe sanguine si antigenele lor > cer fucoza > zanarde baz /\\ D-galectovarina > B xaht: [Ey ssces-pencccainn + Bgsicovanina> a8 zn PB tacotegetactczamine > Azahar Cele patr émpe sanguine $i antigencle lor. Grupa O este tulpina, oza; Grupa A este ficoza plus glucida N-acetil tozaini Grupa B este fucoza plus glucida D-galactozamina; Grapa AB 028 plus vlucida srupei A $i glucida gripei B. ae20 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Tn acest moment v-ati putea intreba despre alti determinanti de grupe sanguine, cum ar fi pozitiv si negativ sau secretor/non- seeretor, De obicei, cand oamenii isi declara grupa sanguina ei spun: »Am grupa A pozitiv™ sau ,,Am grupa O negativ", Accste variante, sau subgrupe, in interiorul grupelor sanguine joacd roluri relatiy nesemnificative. Mai mult de 90% dintre tofi factorii aseciati cu grupa sanguina sunt legati de grupa principala — O, A, B sau AB (vezi anexa D peniru detalii privitoare la semnificatia subgrupelor), Ne vom concentra asupra grupei sanguine propriu-zise. Antigenele genereazd formarea de anticorpi (pombe inteligente ale sistemului imunitar) ATUNCI CAND ANTIGENUL GRUPEI DUMNEAVOASTRA Salguing simte ca un antigen strain a patruns in sistem, primul lucru pe care il face este sa formeze anticorpi fata de accl antigen, Acesti anticorpi, substanje chimice specifice produse de celulele sistemului imunitar, sunt construite in aga fel incft s4 se ataseze si s& urma- Teasca antigenul strain pentru a fi distrus. Anticorpii sunt echivalentul celular al bombci inteligente din domeniul militar, Celulele sistemului nostru imunitar produc nenu- miarate varietati'de anticorpi si fiecare dintre acestia este construit special pentru a identifica si a se ataga la un anumil antigen strain. Se poarté © batalie continua intre sistemml imwunitar gi intrusii care incearea sa schimbe sau sa produca mutatii a nivelul antigenelor proprii, pentru a Ie transforma in structuri noi are si nu fie recu- noescute de organism, Sistemul imumitar raspunde la accasta provo- care cu un inventar mereu crescut de anticorpi. Cand un anticorp intalneste antigenul unui intrus microbian, se produce o reactie numité aglutinare (propriu-zis, o lipirc). Anticorpul se atageaza antigenului mierobian, facdndu-| foarte adeziv, Cand celulele, virusurile, parazitii gi bacteriile sunt aglutinate, ele aderi unele la altele gi se aglomereaza, ceea ce usureaza mult indepartarca lor. Deoarece microbii trebuie-sa se bazeze pe versatila lor capacitate de vlune, acesta repreziniii um mecanism de aparate foarte putemic. Este ca si puncrea catuselor la criminali: ei devin mai putit CODUL SANGUIN 21 periculosi decit atunci cind sunt lsati liberi. Curatand sistemul de celule neobisnuite, de virusuri, paraziti si bacterii, anticorpii aduna aceste elemente nedorite Jaolalta pentru o identificare gio debarasare ugoara. Sistemul de antigene $1 anticorpi de grupa sanguina are gi alte yoluri pe lainga detectarea intrugilor microbieni si intrugilor de alta natura. Cu aproape o suta de ani in urma, Dr. Karl Landsteiner, un stralucit medic si om de stiinta austriac, a descoperit c& grupele sanguine produc anticorpi gi pentru alte grupe sanguine. Reyolutionara sa descoperire a explicat de ce unii oameni puteau face schimb de sange, in timp ce altii nu. Pana la descoperirea Dr Landsteiner, transfuziile de singe eran un domeniu cu reusite sporadice, Uneor erau ,acceplate™, alteori nu si nimeni mu slia de ce. Mulfumita Dr. Landsteincr, stim acum care dintre grupele sanguine este Tecunoscuta drept prieten gi care drept dusman, de catre alle grupe sanguine, Dr. Landsteiner a aflat ca: * Grupa sanguin A prezinta anticorpi anti-B, Grupa sanguind B ar fi respinsa de grupa A, * Grupa sanguina B prezinta anticorpi anti-A. Grupa sanguina A ar fi respinsa de grupa B. Astfel, indivizii cu grupa sanguina A si cei cu grupa sanguina B ou ar putea face schimb de sange. * Grupa sanguina AB nu prezinti anticorpi. Receptor universal, “a ar accepta orice altit grupa sanguina! Dar deoarece prezinti alat antizene A, cat si B, ar fi respinsa de orice alta grupa Sanguing. ae indivizii cu grupa sanguina AB ar putea primi sange de La ce dar nu ar putea dana nimanui. Cu exceptia unui alt individ Brupa sanguina AB, desigur. . Fe , a , Stipa sanguina O prezinta anticorpi anti-A gi anti-B. Grupele anguine A,B si AB ar fi respinse. _ _22 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Astfel, indivizii cu grupa sanguina © au ar putea primi sange decdt de la alti indivizi cu grupa sanguina O, Dar, lipsita fiind de antigene A-like gi B-like, indivizii cu grupa sanguini O ar putea dona singe tuturor celorlalti. Grupa sanguina © este donatorul universal! DACA AVETI POSEDATI ANTICORPI FATA DE GRUPA SANGUINA A GRUPA SANGUINA B GRUPASANGUINAB GRUPASANGUINAA GRUPA SANGUINA AB NICI UN FEL DE ANTICORPI GRUPASANGUINA QO GRUPELE SANGUINE A SI B Anticorpii ,,faa de alte grupe sanguine* sunt cei mai puternici anticorpi din sistemul nostru imunitar, iar capacitatea lor de a aglo- mera-aglutina — celulele sanguine ale unei grupe sanguine opuse este atat de puterniea inet poate fi imediat observaté cu ochiul liber, pe a lama de sticla, Majoritatea celorlalli anticorpi pe care ti posedam au nevoie de un fel de stimulare (cum ar fio vaccinare sau 0 infectic) pentru a fi produsi. Anticorpii fata de grupele sanguine sunt diferiti: ei sunt produgi automat, adesea aparind la nastere si atingdnd niveluri apropiate de cele ale varstei adulte pana la warsta de 4 luni. Dar povestea aglulinarii implica si alle aspecte, S-a descoperit. de asemenea, ca multe alimente aplutineaza celulele anumitor grupe sanguine (asemindtor, intr-un fel, cu fenomenul de respingere) si nu aglutineaza celulele altor grupe sanguine, ceea ce inseamna ca un aliment care poate fi nociv pentru celulele apartinand unei grape sanguine poate fi benefic pentru celulele apartinind altei grupe sanguine, Nu mai reprezinta astfel o surpriza faptul ca multe dintre antigencle din aceste alimente prezentau caracteristici A-like sal! B-like. Aceasta descoperire oferea legatura stiintifica intre grup sanguina gi alimentatic. Totusi, in mod remarcabil, implicatiile ¢ revolujionare urmau sa raména in stare latenta, prafuindu-se p? durata celei mai mari parti a acestui secol — pana cand un grup d& aameni de stiinté, medici si nutritionisti, a inceput sa cxplorez® conexiunea =~ CODUL SANGUIN 23 Lectinele: Conexiunea cu dieta {NTRE SANGELE DUMNEAVOASTRA SI ALIMENTELE pe care le consumali se produce o reactie chimica. Aceasta reactie face parte din mostenirea geneticd. Este surprinzator dar adevarat a astazi, la sfarsitul sccolului XX, sisternul digestiv si cel imunitar favorizeaza in continuare alimentele pe care le consumau stramosii cu aceeagi grupa sanguina ca a dumneavvastra. Stim acest lucru datorita unui factor denumit lectina. Lectinele, proteine abundente si diverse, care se yasesc in alimente, au proprie- tati aglutinante care afecteaza sngele. Lectinele reprezinté pentru organismele din natura o modalitate sigura de a se atasa altor orga- nisme. © multime de germeni si chiar propriul nostru sistem imunitar folosesc acest super-adeziv spre beneficiul propriu. De exemplu, celulele din caile biliare hepatice prezinta la supra fate lor leetine care Je ajuta 84 prindi bacterii si paraziti. Bacteriile si alti microbi poseda, de asemenea, lectine pe suprafejele lor, acestea functionand mai curind ca niste ventuze, astfel incét ele se pot ataga la alunccoasele straturi mucoase ale organismului. Adesea, lectinele utilizate de viru- suri §au bacterii pot avea specificitate de grupaé sanguina, ceea ce face ca ele sa fic si mai daundtoare in cazul persoanelor avand acca grupa sanguina. La fel este situatia in cazul lectinelor din alimente. Pe scurt, atunci cand maneati un aliment ce centine lectine incompatibile cu antigenul grupei sanguine, acestea tintese asupra unui organ sau aparat al organismului (rinichi, ficat, creier, stomac etc.) si incep sa aghitineze celulele sanguine in zona respectiva. Multe lectine alimentare prezinta caracteristici destul de propiate de un anumit antigen de grupa sanguina incdt ei sa devina edusmani*, De exemplu, laptele are calitati B-like, deci dacé o Pefsoand cu grupa sanguin A il bea, organismul sau va incepe Mediat procesul de aglutinare in scopul respingerii. lata un exemplu asupra modului cum o lectina agtutineaza in STeanism. Sa presupunem ca o persoan@ cu grupa ganguind A mananea © farfurie de fasole lima, Boabele sunt digerate in stomac Prin procesul de hidroliza acida. Lcctina este insa rezistenta la hidro- 14 acida. Ea nu este digerata, ci ramane intacta. Poate interactiona >. _24 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE direct cu inveligul gastric sau cu cel al tractului intestinal sau poate trece in torentul sanguin alaturi de substantele nutritive digerate din boabele de fasole lima. Lectine diferite vizeazi organe si sisterne diferite ale organismului, Odata ce lectina imtacté se localizcaza la un anumit nivel din organism, ea are realmente un efect magnetic asupra celulelor din regiunea respectiva. Ea aglomercaza celulele gi acestea sunt tintite spre a fi distruse, ca si cfind ar fi, yi ele, elemente strifine invadatoarc, Aceasta aglomerare poate cauza sindronml de iritatie la nivel intes- tinal sau ciroza hepatica sau poate determina blocarea fluxuluj sanguin renal ~ pentru a enumera doar cateva dintre efecte: Lectinele: Un adeziv periculos POATE VA AMINTITI ciudata asasinare a lui Gyorgi Markov in 1978 pe o strada din Londra. Markov a fost ucis de un agent necu- noscut al KGB-ului sovietic, in timp ce astepta autobuzul. Initial, autopsia nu a putut indica precig cum s-a procedal. Dupii o cautare minutioasi, un minuscul bob auriu a fost gasit implantat in piciorul lui Markov. Bobul s-a devedit a fi impregnat cu o subslanta chimica numita ricin, care este o lectind toxicd extrasa din boabele de otetar. Ricinul este o aglutinina atét de puternica incdt chiar o cantitate infinitezimala poate provoca moartea prin rapida transformare & hematiilor din organism in cheaguri mari care blocheaza artercle. Ricinul ucide instantaneu. Din fericire, majoritatea lectinelor ce se gasese in alimeniatie nu sunt chiar atat de periculoasc, desi cle pot cauza o varictate de alte probleme, mai ales daca sunt specifice unei anumite grupe sanguilte. Tn cea mai mare parte din cazuri sistemul noastru inmunitar ne prote- jeazi de lectine. Nouazeci si cinci la suta din leetinele pe care le i 1m prin alimentele noastre tipice sunt indepartate de organism Totusi, cel putin 5% dintre lectincle pe care le maincim tree Mm torentul sanguin, unde cle reactioneaza, distrugand hematiile 3 leucocitele. Actiunile lectinelor in tractul digestiv pot fi chiar mat puternice. La acest nivel ele creeazd adesea o puternica inflamatic # mucoasei intestinale, iar accasta actiune aglutinanta poate mimé alergiile alimentare, Chiar o cantitate minuscula dintr-o lectina cs! = CODUL SANGUIN 25 capabila sf aglutineze un imens numiar de celule daca grupa sanguind espectiva este reactiva, ‘Aceasta nu inseammé ca trebuie 54 va apuce din senin ingrijo- yarea pentru fiecare aliment pe care jl consumati. In definitiv, lecti- nele sunt foarte abundente in leguminoase, moluste, graminee si yegetale. Este greu sa Ie ocolim, Solujia este sa evitam lectincle care aglutineaza celulele ficcaruia dintre noi — in functie de grupa sanguina. De exemplu, glutenul, cea mai comumé lectina prezenta in griu gi alte graminee, se leaga la mucoasa intestinului subtire, deter- tminand o inflamatie apreciabila si o iritatie dureroasa la indivizii cu anumite grupe sanguine ~ mai ales la cei cu grupa sanguina O. Lectinele variaza, in functie de sursa. De exemplu, lectina care se gasegte in granu are o formi diferita de lectina din soia si se atageaza la 0 combinatic glucidica diferita; fiecare dintre aceste alimente sunt periculoase pentru uncle grupe sanguine, dar benefice pentru altele. in general, tesutul nervos este foarie sensibil la efectul aglu- tinant al lectinclor alimentare. Aceasta ar putea explica de ce unii Cercetatori considera c4 dietele anti-alergice pot fi utile in tratarea anumitor tipuri de tulburari nervoase, cum ar ft hiperactivitatea. Cercetatorii rugi au observat ca creierul schizofrenicilor este mai sensibil Ja atagarea anumitor lectine din alimente uzuale. Injectiile cu lectina din linte in cavitatile articulare ale genunchiului la iepuri nesensibilizati au determinat dezvoltarea unei arinite identice cu artrita reumatoida. Multe persoane cu artrité considera ca evitarea vegetalelor de tip solanic, cum sunt rosiile, Yitetele si cartofii, pare sa fie benefica pentru ci. Avest lucru nn este Surprinzator, deoarece majoritatca vegetalelor solanice sunt foarte bogate in lectine. Lectinele alimentare pot, de asemenea, interactiona cu receptorii Ge suprafaté ai Ieucocitelor, determinand multiplicarea rapid’ a acestora. Aceste lectine sunt numite mitogeni, deoarece determina intrarea leucocitelor in mitozd, in procesul de reproducere, Ele nu Seaguleara sangele prin alipirea celulelor uncle de altele, ci se fee de diferite suprafeyc, ca si puricii pe caine. Uneori; un le la serviciul de urgent va fi confruntat cu un copil foarte26 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Lectine alimentare specifice grupelor sanguine Fara agiutinare Deoarece fiecare antigen de grupi sanguin posedi @ forma unied, multc jectine interactioneazd cu o anumita gtupa sanguind deoarece ele se potrivese cu forma acelet grupe sanguine. In exemplul de mai sus, lectinele alimentare dini-o farfurie ferbinte cu fasole ineractioneaza $i aghutineaza celulele de grupii sanguind A (in stinga) deoarece se potrivese formei antigenulut A. Antigenul grupei sanguine B (in dreapta), © moleculé glucidica diferita cu o forma diferita, nu este afectat, Din contra, 0 lectin alimentara (cum ar fi hrisca) care se poaic ataga si poate aglutina celulele de erupa sanguind B, nu se va potrivi grupei sanguine A, bolnay, cu o leucocitoza extrem de ridicata, dar in rest normal, Desi leucemia pediatrica este, In general, primul diagnostic la care ne gandim, un medic perspicace il va intreba pe piirinte: ,S-a jucat copilul dumneavoastra in curte?*. Daci raspunsul este afirmativ: A mancat seminte de vreun fel sau si-a intredus Plante in gu Adesea se va dovedi ca respectivul copil a consumat frunze saul tmuguri de ,,Traista civbanului” (pokeweed plant"), 0 buruiana care contine © lectin& ce are capacitatea de a stimula productia de leucocite. — CODUL SANGUIN 27 Cum sa detectati lectinele nocive pentru organismul dumneavoastri ADESEA am auzit pacienfi sustinand ca urmea: | intocmal dieta grupel sanguine si a evita toate lectinele cure fintesc grupa lor sanguing — dar eu stiu cd nu este aga. Cand Je pun la indoiala afirmatiile, de obicei ci renun{a la orice semn de protest si spun cu yimire: De unde stifi * Eu stiu, deoarece efectele lectinelor asupra diferitelor grupe san- guine nu sunt doar o teorie. Se bazeaza pe stint’. Am testat virtual toate alimentele uzuale pent reactivitate cu grupele sanguine, folosind atAt metode clinicc, cat si de laborator. Pot procura lectine ivolate din alimente, cum ar fi alunele, lintea, camea sau graul, din laboratoare de chimie $i rezultatele sunt vizibile la microscop: pot vedea cum ele aglutineaza celulele grupei sanguine afectate. Exista si un barometru stiintific mai direct care poate fi folosit pentru a masura prezenta lectinelor in organism. Barometrul este un simplu test de urina denumit tesiul indican. Testul indican masoara un factor numit putrefactia intestinala. Cand ficatul §i intestinele nu metabolizeazi adecvat proteinele, ele produc reziduuri toxiee numite indoli. Nivelul acestor reziduuri toxice este ardtat de testul indi¢an. Daca cvitati alimentele continind lectine toxice sau alimentele cate sunt greu digerate in cazul grupei dumneavoastra sanguine, testul indican va arata valori mici. Daca, pe de alta parte, consumati in mod regulat alimente cu un Conlinut ridicat de lectine sau alimente greu digerabile, testul indican va avea valori crescute — denotind ca organismul dumneavoastra “ste predispus la afectiuni cancerigene. __Pacientii mei cu valori crescute ale titrului de indoli (test indiean) protestcuza adcsea spunand c& ei de obieei urmeaza dicta, @baMindu-se doar ocazional de la ea. Ei nu pot crede ca cifrele ‘estului indican sunt atét de mari, Tati motivul: Testul indiean araté ca efectul unci substante Movene care intra intr-un organism este amplificat de pina la ‘azeci de or faa de cazul unui organism pentru care nu este toxic. “eXemplu, daca © persoand cu grupa sunguind A consuma un care: Tou. >— 28 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE aliment preparat sau tratat, cum ar fi salamul, nitritii sunt multiplicag de 90 de ori in privinta impactului lor negativ, deoarece indivizii cy Stupa sanguiné A sunt in mod special susceptibili la cancer gastric fa efectele toxice ale nitritilor In general persoanele care vin la cabinetul meu prezinta valor de 2 1/2 — o toxicitate mai mult decat suficienta pentru a indica y problem’. Vestea buna este ca, dupi numai doua saplamani de respectare a dictei grupei sanguine, numarul valorie al testului indican va seiidea la I sau chiar la 0. S-ar putea ca aceasta sa fie prima daté cand auziti de testul indican, dar ea a fost folosité pe scara larga in medicing conventionala in ultimi: 50 de ani si toate laboratoarele efectuenz4 acest test. in mod ironic, cu numai un an in urma, edteva importante laboratoare au ineetat s4 utilizeze seala, deoarece numarul de solicitéri nu cra destul de mare. Sunt sigur ed pe misura ce oamenii vor incepe sa infeleaga mai bine asocierea grupa sanguina-lectine, testul indican va reintra in uz. Intre timp, rugati-l pe medicul curant sau pe naturist si vi efectueze testul Testul indican Btapa 1: Etapa 2: Etapa 3: Se amesteed urina cu Se las amestecul in Se aprecinza culoarea pe acid clothidrie $i fier; tepaus timp de 2 minute, Testul indican: tezultatul va flo resetic apoi sc adauga trei pici- 0-2 — bine eu degajare de fun, turide cloraform, Seva 2% = probleme: degaja din nou fum—de 34 perical. culoare albastru desehis pana la albastra inchis, CODUL SANGUIN 29 O lectie a grupei sanguine: povestea rabinului DE-A LUNGUL ANILOR, am fost martorul multor transformari ca rezultat al dietei grupci sanguine, Putine au fost insa cele care s4 mA fi miseat si inspirat atat de mult ca expericn{a mea cu un rabin batrain gi infelept din Brooklyn. 3 La inceputul anului 1990, am primit un telefon de ‘urgent de la um medic din New York care imi aprecia munca, El m-a thtrebat daca pot sa vin sa examinez un pacient de al sau, un renumit rabin hasidic care era tintuit la pat. » Rabinul Jacob este un om foarte deosebit, mi-a spus el, va fi 0 expericn{a interesanté pentru dumneavoasird — Sper, $i pentru el. Ela continuat, spunandu-mi c4 rabinul, in varsté de 73 de ani, era un pacient suferind de mult timp de diabet si ca terapia prin injectare cu insulin nu ayea prea mare cfect in cazul sau, Un accident vascular cerebral masiv il lasase partial paralizat. Cand am ajuns sa il vad, la domiciliul sau din Brooklyn, am aflat ca rabinul Jacob era, cu adevarat, un om impresionant care degaja un aer de profundi intelegere spirituala si de compasiune tacuta. Odinioara o persoana inalta si robusta, rabinul in acel moment 7acea emaciat si cxtenuat in pat, bogata sa barba alba ajungandu-i pana la picpt. In ciuda starii sale medicale, ochii fi eran limpezi, blinzi plini de viaté. Principalul sau interes era sa se scoale din pat ca s& isi Continue munca, Dar am putut observa ca avea dureri teribile, Chiar inginte de accident, mi-a spus el, picioarele i-au creat probleme. Cireulajia deficitara ii cauzase edeme si inflamatic la ambele Picioare, determingnd crize dureroase sub forma de »intepaturi* atunci cand incerea sa umble, Acum, piciorul sau sténg nu mai fSpundea la comenzi. Nuam fost surprins sé aflu c@ rabinul Jacob avea grupa sanguind 2 Desi aceasta grupa sanguina este relativ rara in America, ea este “atte obignuita la evreii hasidici, majoritatea dintre acestia emigrand din Europa de est Mi-am dat seama ¢&, pentru a-| ajuta pe tabin, trebuie m: $4 aflu ceva despre modul say de viata gi despre alimentat “Mentatia este intim leyatd de ritualuri in waditia evreiasca.| : 30 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Am stat de vorba cu sotia gi flica rabinului Jacob, nici una ele neflind familiarizate cu tratamentele naturiste, Dar ele doreau 54 il ajute pe rabin si erau receptive sa invete »- Povestiti-mi despre alimentatia rabinului, am Spus eu. — De obicei consumta aceleasi alimente in fiecare zi, mi-a raspuns flicg sa, Acele alimente erau pui fiert, cholent, un fel de pasta de fasole si kasha, un preparat de hrisea. Pui, fasole, hrisea cu faite) —acesica sunt alimente foarte normale. — Deci, cum se prepara kasha? am intrebat eu cu nevinovatic. 4 avut loc o conversatie rapid intre mama gi flica in idis, punctaté de zambete fermecatoare in directia mea, si chicoteli ~ Ei bine, a spus fica, intr-o englezé newyork-e74 perfecta, mai intdi se gateste kasha — brisca — apui se amesteca cu taiteii. Apoi se scrveste, se spune rugiciunea si se mananea. ~ Se asezoneaza in vreun fel kasha? am intrebat eu, din nou, cu naivitate. O alta izbucnire de idig. Apoi, fiica rabinului a ineeput ~— Kasha, domnule doctor, ei bine... se ia toata grasimea care s-a scos din pui ca s& devina kosher, se pune grasimea tntr-o tigaie mare cu putintel de ceapa tocata gi se pune pe foc. Se extrage grisimea pe miasuré c¢ s¢ topeste gi se obtine o minunaté grasime de pui pura. Le- o dam celor mici pe o bucaté de paine challah proaspata cu sare. Este atat de delicioasa incat iti vine sa mori! Da, da, ai putea muri, m-am gandit eu, intunecat. »— Oricum, a continuat fica rabinului, ici ceva din ,,gribben adica ceea ce ramane dupa ce prajesti grisimea, Este bun, bine Tumenit $i crocant, cu ceapa caramelizata, gi se pune alaturi de kasha pentru 0 mica gustare. Are un gust mai bun decat cartofii prijili Rabinului fi place la nebunie! Grasimea de pui care se extrage se amestecd cu kasha gsi cu tdifeii. O, este de-a dreptul delicios. Delicios!* Am aflat c& acestea sunt feluri de mancare hasidice foarte obisnuite, cd ele compuncau o masa tipica in familie de Sabbath, Dar era maj mult decat un ritual saptimdnal pentru rabin. Fiind un om pios, care igi petrecea cca mai mare parte a timpului in rugiciune. rabinul nu punea mare pret pe méneare $i, pur si simplu, consume asi fel de doua ori pe zi. si ficea parte dintr-o traditie seculara, alimentatia rabinulul nu era Optima pentru grupa sanguind B. Lectinele din alimente cu i CODUL SANGUIN 31 puiul de gaina, hrigca, fasolea si porumbul (ca sa nu mai vorbim de ibbenes'!) determinau aglutinarea celulelor sale sanguine i cesta a fost, probabil, un factor major implicat in accidentul stu vascular cerebral. Acest tip de lectine pot bloca gi efecicle insulinei, geea c¢ explica de ce diabetul rabinului Jacob devenca din ce in ce mai dificil de controlat, Am infeles ci evreii ortudocgi se supuncau legilor kashrut Kosher — principii vechi de dieta cnuntate pentru prima data in Vechiul Testament din Biblie. Conform acestor legi glimentare, un aumir de alimente sunt interzise, iar produsele lactate si carnea nu sunt niciodata consumate la aceeasi masa. De fapt, in casele kosher, exist vase, tigai, farfurii si cufile separate pentru produse lactate gi came. $1, de asemenca, chiuvete separate pentru spalarea acestor obiecte. Astfel, am abordat cu grija subiectul schimbirilor de dieta fata de cele dowd femei, nedorind s§ twlbur ritualul yi asacialiile feligioase, care insemmau atat de mult, Am fost, de asemenea, prudent in a nu sugera alimente despre care stiam ca sunt considerate impure in traditia lor. Din fericire, existau substitute permisibile. Am Tugat-o pe sotia rabinului Jacob si aduca vaciatie in alimentatia familici, reducénd felurile tipice ale rabinului la o data pe saptémana, cu ocazia mesei Propriu-zise de Sabbath, Pentru celelatte mese am Tugat-o sa ii Prepare miel, peste sau curcan in loc de pul, orez sau mei in loc de ha $is4 alterneze fasolea pentru prépararca cholent-ului. tn Sfirgit, am prescris citeva combinatii de vitamine si plante pentru {i accelera vindecarea, Pan& in anul urmator, rabinul a facut progres¢ uimitoare, In decurs de opt saptaméni mergea si facca exercitii fizice moderate, fare au ajutat mult Ja ameliorarea circulatiei sanguine. Prezenta o Mare remarcabila pentm un om de varsta sa si s-a debarasat de efeciele aecidentului sau vascular. La sase luni tratmentul injectabil “ Tisulina a fost infocuit cu un tratament antidiabetic oral — o aoe Important, tindnd seams ea fusese supus timp de multi ani _ Slapli pe baza de insulina injectabila. Nu au mai survenit noi *Plsoade de accidente vasculare cerebrale si diabetul rabinului Jacob ste Astazi, in sfErsit, sub control, zp32 ALIMENTATLA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Tratarea rabinului mi-a oferit o noua perspectiva asupra caracterului fundamental al grupelor sanguine. De asemenca, acest fapt a ilustrat ca alimentele alese din motive culturale sau teligioase pot sé nu fie intotdeauna cele mai sanatoase pentru anumite persoang apartindnd acelor culturi! O traditie veehe de cinci sau §ase mii de an! poate parca straveche, dar multe din caracteristicile grupelor hoastre sanguine sunt cu mii de ani mai vechi. Cand studiati dieta grupei sanguine, luati o lectie de la rabin Dietele grupelor sanguine nu sunt o incereare de a va impune 9 formula rigida in alimentatia dummeavoastra sau de a vi jefui de alimentele ce sunt importante pentru cultura careia fi apartineti. Mai degraba, ele sunt o modalitate de a sustine pe deplin identitatea fundamentalé — de a conduce inapoi la adevarurile esentiale ce traiesc in fiecare celula a organismului si care se leaga de ascendenja istorica, evolutionista. TREI Solutia grupei sanguine: Ua ghid. PLANUL GRUPEI SANGUINE VA DEZVALUIE informatii legate de sanatate si nutrifia corespunzatoare profilului biologic exact. inarma(i cu aceste noi informatii, veti putca opt in privinta alimen- tafiei, a regimului de exercifii fizice si a sinatatii generale, care se bazeaza pe fortele naturale dinamice existente in organism. Urma- toarele patru sectiuni ofera planuri foarte precise de dieta, suplimente alimentare si exercifii fizice pentru fiecare dintre grupele sanguine. Aceste sectiuni sunt urmate, in Partea a Ill-a, de o dezbatere minu- floasa a fiecdrei stari obignuite de sanatate si boal, inclusiv a suseep- libilitatilor specifice fiecarci grupe sanguine si a remediilor existente. Daca urmati cu grija planul gtupei sanguine proprii, puteti sa: ° Evitati numeroase viroze si infectii obismuite. * Sciideti tn groutate, deoarece organismul dumneavoastra se debaraseaza de toxine si grasimi. * Ripostati impotriva bolilor cu potential letal, cum ar fi Cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul si insuficienta hepatica. * Evitati multi dintre factorii care determina distructia celulara rapida, ineetinind astfel procesul de imbatranire.34 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4GRUPE SANGUINE SOLUTIA GRUPEI SANGUINE 35 Planul grupei sanguine nu este un panaceu, Dar esic 0 mody. litate de a reface functiile protective naturale ale sistemului imunitay dea regla ceasul metabolic si de a cpura singele de lectinele aytur;. nante periculoase. Este cu adevarat cel mai bun lucra pe care il puiey face pentru a opri rapida deteriorare celularii care determina simpty. mele imbatranirii, $i daca aveti probleme medicale, acest plan poate determina o schimbare cruciala. In fulncjie de gravitatea starii $i de masura in care este respectal planul, ficcare persoand va obtine unels heneficii. Accasta a fost experienta mea si experienta colegilor mei care folosese acest sistem cu mii de pacienti. Are o coerenta perfecia din punct de vedere stiintitic, In acest capitol voi prezenta elementele pe care le veti gasi in planul grupci sanguine, Ele includ : e DIETA GRUPE! SANGUINE » PLANIFICAREA MESELOR * FACTORUL DE SCADERE IN GREUTATE * RECOMANDARI PRIVIND SUPLIMENTELE ALIMENTARE, PROFILUL STRES / EXERCITIU FIZIC CHESTIUNEA PERSONALITATIL ° Dupa ce veti cili acest capitol si va veti revizui planul grupei Sanguine, va sugercz sa cititi Partea a IT]-a pentru a obtine o imagine mui completa asupra implicatiilor medicale specifice planului in cazul dumneavoastra. Dieta grupei sanguine DIETA GRUPE! SANGUINE constituie refacerea ritmului dumnea- voasira genetic natural, Terenul pentri dietele grupelor sanguine ne-a fost pregatit cu mii de ani fn urma. Poate dacd am fi continual sd urmém mesajcle instinctive, inerente ale naturii noastre biologice, conditia noastra prezenta ar fi foarte diferita, Oricum, diversitutet umuna si forfele covdrsitoare ale tehnologiei au inlervenit, Dupa cum stim, miajoritatea primilor oameni, dacd my loti, ered vanatori si culegétori cn grupa sanguina O, care se hraneau ct animale, insecte, boabe.radacini si frunze, Gama de opliuni privind aiimentatia a fost extinsi eand oamenii au invatat cum sa creasea animale pentru propria lor folosinta si cum sa cultive recolte. Dar nu a fost neaparat un proces lin $i ordonat, deoarece nu ficcare So etate g-a adaptat bine la aceasta modificare, In multe dintre societatile fimpuril cu prupa sanguina O, cum ar i indienii de pe valea rautui Missouri, schimbarea de la o alimentatie carnivors la una agrara a fost insotita de modificari in formarea craniului si de prima aparitie a cartilor dentare. Organismele lor pur si simplu nu se potriveau cu alimentele now introduse. - Cu toate acesica, pentru o lunga perioada de timp, alimentatia agrara traditionala a furnizat o mullitudine de substanje nutritive pentm a cvila malnutrijia sia sustine populatii numeroase. Acest lucru s-a schimbat pe masura ce progrescle in tehnicile agricole si de preparare a alimentelor au inceput sa modifice alimentele si 34 le schimbe din ce in ce mai nvult starea lor natural. De exemplu, rafi- narea orezului cu noi tehnici de morarit in Asia secolului XX a provocat calamitatca denumita beriberi, o boala datorata deficitului de tiamina, care a dus la milioane de decese. Un exemplu mai actual este trecerea de la alaptare la hranirea copilului cu biberonul in farile In curs de dezvoltare din Inmea a trela. Aceasta trecere la o formula inalt rafinata si preparaté de ali- Mentatie a copilului a fost responsabila de un mare numar de cazuri de malnutritie, diarce si de o scadere a factorilor naturali imunitari transmisi prin laptcle matern. Astazi, este general acceptata ideea ca nutritia — sau alimentele Pe care le consumam — are un impaci direct asupra starii noastre de Sattatate si confort, Dar, informatiile confuze si adesea contradictorii despre nutrijie au creat un virtual cdmp minat pentru consumatorii Pleocupati de sanatate, Cum sa alegem recomandarile pe care sé le urmam si care este dieti corecta? Adevarul este cd nu mai putem sa alegem alimentatia SOrecti, asa cum nu ne mai putem alege culoarea parului sau sexul. Acestea au fost doja alese pentru noi cu multe mii de ani in urma. ‘Cred ca o mare parte din confuzie este remultatul ingaduitoarei Premise ,.o singura dieté se potrivesle tuluror. Desi am vazut cu Mopnii nostri ochi cé anumiti oameni rispund foarte bine la anumite dliste fn timp ce-alfii nu, niciodati'nu ne-am asumit sarcina —in igiena entatici sau nutritiei — sa studiem caracteristicile specializate ale36 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE populatiilor sau indivizilor care ar putea explica varietatea de raspun- sori la orice dieta data. Am fost att de preocupati de caracteristicile alimentelor incat am omis sd cxaminam caracteristicile oamenilor, Dieta grupei sanguine functioneaza deoarece sunteti capabili 54 urmati un plan de dicta clar, logic, sttintific cereetat si demonstrat, bazat pe profilul dumneavoastra. Fiecare dintre dietele grupelor sanguine include saisprezece grupe de alimente: © Produse din came si carne de © Graminee si paste pasire ® Vegetale ® Moluste si pesti ° Fructe @ Produse lactate si oua e Sucuri si fluide © Uleiuri si grasimi ® Mirodenii © Nuci si seminte © Condimente © Fasole si legume e Ceaiuri de ierburi ® Cereale © Produse de panificatie Diverse bauturi Fiecare dintre aceste grupe imparte alimentele in trei categorii: DEOSEBIT DE BENEFICE, NEUTRE SI DE EVITAT. Ganditi-va la aceste categorii astfel : |. DEOSEBIT DE BENEFIC est¢ un aliment care actioneaza ca un medicament. 2. NEUTRU este un aliment care actioneazd ca un ALIMENT. 3. DE EVITAT este un aliment care actioneaza ca. o OTRAVA. Fiecare diet4 cuprinde o larga varietate de alimente, aga incat nu trebuie s va temeti de ingradiri. Cand este posibil, manifestati-va prefetinja pentru alimentele deoscbit de benefice in detrimentul alimentelor neutre, dar simtiti-va liberi sa va bucuraji de alimentcle neutre care vi se potrivesc. Acestea din urma nu va fac rau din punct de vedere al lectinelor si contin substante nutritive necesare pentru o dieté echilibrata. La inceputul ficcarei categorli de alimente, veti vedea un grafic care aratd cam aga: SOLUTJIA GRUPEI SANGUINE 37 Sugestiile cu privire la ratie, in conformitate cu ascendenta, nu sunt gindite ca reguli ferme. Scopul meu aici este de a prezenta o qnadalitate de a va potrivi suplimentar dieta, in concordan{é cu ceea ee cunoagtem despre particularitatile ascendentei dumneavoas Degi persoane apartinand diferitor rase si culturi pot avea aceeasi erupa sanguind, ele nu au intotdeauna aceeusi frecventa a genei. De exemplu, o persoand cu grupa sanguina A poate fi AA, ceca ce jnseammna ca ambii parinti au avut grupa sanguina A, sau poate fi AQ, ceea ce inseamné cA unul dintre parinti a avur gropa sanguina O. in general, persoancle cu ascendenta de rasa alba tind s& posede mai multe gene AA, persoanele cu ascendenta africana tind si posede mai multe gene OO gi persoanele cu ascendenta asiatica tind sa pescde mai multe gene BB sau AA. Acesta este unul dintre motivele pentru care multi descendent africani prezinti intoleranta la lactoza, chiar daea au grupa sanguind B (grupa sanguin care este influentata benefic de produsele lactate), Existi at&t variatii geografiee, cal si culturale. De exemplu, Betsoanele de ascendentit asiatica nu sunt expuse in mod traditional {a produse lactate, astfel incat descendentii asiatici cu grupa sanguina B ar putea necesita o incorporare mai lenta a acestor produse in dietele lor, pe masurd ce igi adaptcaza orgunismele la acestea. Aceste rafinamente iau, de asemenea, in calcul di ferentele tipice de dimensiune si greutate dintre diferite populatii Folositi rafina- aac daca le considerati utile, ignorati-le daca credeti cd nu sunt. Morice caz, incercati si va formulati propriul plan in privinta dimen- Stunilor ratiei, La finele ficcarei diete a grupei sanguine sunt trei mostre de Heniuri gi cateva retete pentru a va da o idee asupra felului cum va ae introduce alimentatia adecvata in modul dumneavoastra de > ee38 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4GRUPE SANGUINE I SOLUTIA GRUPEI SANGUINE 39 Factorul de scddere in greutate SUPRAPONDERALITATEA a fost blestemul stramogilor nogtri, aly caror trupuri eran masini care consumau si cheltuian combustibily de care aveau nevoie. Astazi, obezitatea a devenit una dintre cele maj muri probleme de sanatate in majoritatea societatilor industri: Din acest motiv, scaderea in greutate a devenit o obsesie si b injeles ca multi din pacientii mei sunt interesati de aspectele privi. toare la scaderea in greutate ale dietei grupei sanguine, Eu le spun intotdeuunma ca aceasta dicta nu a fost conceputa special penirn sciderea in greutate, ea a fost conceputa pentru performanta optima, Dupa ce spun acest lucru, eu adaug ca seaderea in greutate este unul dintre efectele secundare naturale ale refacerii organismului Deoarece dicta grupei sanguine este ajustata la compozitia celulara « organismului (spre deosebire de 9 recomandare generica, universal valabila), anumite alimente vor determina cresterea sau scdderea in ereutate, chiar daca ele ar putea avea un efect diferit asupra unel persoune cu alli grupa sanguina Pacicnjii mei ma intreaba adesca despre planuri actuale de dieié care sunt la moda. Cele mai recente sunt dictele hiperproteice, o au avut un reviriment recent, Prin limitarea-severa a carbohidratilor, dietele hiperproteice forjeazi arderea grasimilor pentru obfinerea chergiei si producerea de cetone, carc indica o ralé creseuta de activitate metabolic. Nu ma surprinde faptul od pacientii care imi declara ca au scazut in greutate eu diete hiperproteice au de obicei grupa sanguina O sau B. Nu veti intdlni multe persoane cu groupe sanguind A care cvuluezA bine cu aceste diete, organismele lor find hepotrivite din punct de vedere biologic pentru a metaboliza camea la fel de eficient ca cei cu grupa sanguind O sau B, Nici cei cu gripe sanguina AB mm scud in greutate cu diete hiperproteice, deoarec? aceste diete sunt lipsite de echilibrul alimentelor A-like de care aU nevoie cei cu gmupa sanguina AB. Pe de alta parte, principiile unci wlimentatii macrobiotice, « incurajcaza consumul de alimente naturale, cum sunt legume! orezul, gramincele integrale, fructele si suia, ar putea fi cele m Potrivite pentru persoanele cu grupa sanguind A, cu condifia ca ci S8 consume graminecle si legumele recomandate. {n ultima instan| De ficcare data cfnd vedeti un plan de dieti sustine cA functioneaza la fel pentru toata lumea, fiti 10) i a seiati-va individualitatea. cptici. Ascultati-va grupa sanguina, Apreviatt va indivic ca. Lasafi-ma sa va povesiesc despre potentialul scaderii in greutate al fiectreia dintre dietele grupelor sanguine. De fapt, cea mai mare srablesné pe care o intimpina majoritatea pacienfilor mei este aceca ca ei scad prea mult in greutale foarte rapid gi eu trebuic si fae ajus- tari in dietele lor pentru a incetini rata scaderii greutatii. O scadere mare in greutate poate parea cea mai mica dintre probleme daca y-ati zbanut fntotdeauna pentru greutafea idcala. Dar, (ineti minte ca scopul dumneavoastra final este performanta si sandtatea optima ai aceasta inseamna realizarea unui echilibru intre greutatea, indlfimea i forma dumneavoastra. Scdderea excesiva in yreulate indicd o stare de malnutrific care vi va slabi sistemul imunitar — exact ceea ce incercati sa evitati. Aga ca folosi{i aceste recomandari cu intelepeiunc. Dinarnica scaderii in greutate este Iegata de modificarile pe care organismul dumneavoastra le face atunci cand va urmati dieta ajustata genetic, Exista doi factori. tn primul rind, in timp ce organismul face dramatica schimbare de a elimina alimentele care sunt incomplet digerate sau toxice, primul lucru pe care il face este sa incerce sa elimine toxinele deja existent. Accle toxine sunt depozitate in principal fn tesutul gras. astfel ca procesul de climinare a toxinelor inseamnd totodata climinarea grasimii, Al doilea factar este reprezentat de efectele pe care anumit alimente le au asupra sistemelor organismului care controleaza greu- tatea, In functie de grupa sanguina, activitates lectinelor din anumite itlimente poate determina urmatoarele | * Sé produca inflamatia mucoasei (ractului digestiv; * Sainterfereze cu procesul digestiei, cauzand balonarea; * Sa incetineasca rata metabolismului alimentclor, astfel incat arderea caloriilor pentru oblinerea energiei sa nu fie eficienta; ® Sd compromita productia de insulina: * SE produca tulburari ale echilibrului hormonél, determinfnd Felentia hidrica (edeme), tulburari tiroidiene gi alte probleme. Fiecare grupa sanyuina are propriile reactii la anumite alimente, Widentiate in dicta grupei sanguine. in primele cdteva siptiméni, va >.40 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE F fi nevoie sé experimentati recomandarile. Am observat ca Multe persoane igi abordeaza dieta cu religiozitate la inceput. Bi consumg, doar alimente DEOSEBIT DE BENEFICE si nu consuma nici Maca alimente NEUTRE, Rezultatul este in mod inevitabil 0 seadere in, greutate mai curind nesanatoasa. Ei arata emaciali si nesanatos, deoarece nu obtin intreaga gami de substante nutritive necesare ung} diete sindtoase. O abordare mai buna este eliminarea tuturor alimen. telor de pe lista DE EVITAT gi reducerea sau eliminarea aceloy alimente NEUTRE care sunt predispuse sa determine cresterea jn Sreutate pentru grupa dumneavoustra sanguina. Astfel veti obtine o dieti echilibrata si o metoda mai sandtoasa de scddere in greutate Rolul suplimentelor alimentare PLANUL GRUPEI SANGUINE include si recomandari cu privire la suplimentele de vitamine, minerale gi plante medicinale, care pot spori efectele dietei. Acesta este un alt domeniu in cate existé multa confuzie si informare gresita. Pomparca de vitamine, minerale, prepa- rate exotice yi tincturi de plante medicinale este o actiune populari astazi. Este greu 4 nu fii cucerit de vasta zonii de remedii ce se revarsi de pe raflurile magazinului alimentar din cartier. Promitand energie. seddere in greutate, inlaturarea durerilor, potenté sexualé, putere, longevitate si forté mentald — impreuna cu tratamente pentru durerile de cap, raceli, nervozitate, dureri de stomac, artrita, aboseala cronica, boli cardiace, cancer si orice alta indispozitie posibilé — aceste puna- Ceuri tentante par a fi raspunsul pe care |-am cutat cu totii. Dar, ca si in cazul alimentelor, suplimentele nutritionale mu functioneaza intotdeauna la fel pentru toata lumea, Fiecare supliment vitaminic, mineral gi fiecare planta medicin a un rol specific in organism. Remediul miraculos de care este incdntat un om cu gtupa sanguina B poate fi inert sau chiar daunator pentru un altul cu grupa sanguina A. Autoprescrierea de suplimente vitaminice si minerale poate fi periculoasé — multe dintre acestea actioneaza ca medicamente i9 organism. De exemplu, desi ele sunt toate disponibile, vitamina A. vitamina D, vitamina K gi yitamina B, (niacina) trebuie administrate doar sub observatie medicala. SOLUTIA GRUPEI SANGUINE 41 Oricum, existi multe substante naturale in plante, numite chimice, care sunt mat eficiente si mai putin daunatoare decat a 2 inele si srurile minerale. Planul yrupei sanguine recomanda ea fitochimice individualizate pentru fiecare grupa sanguin’, Poate ca termenul de substanfe fitochimice nu va este cunoscul. Stiinta moderna a descoperit ca mulic dintre aceste substante fito- chimice, denumite odata ,,buruieni* saw ,,ierburi*, sunt surse de compusi biologic activi cu concentratii crescute. Acesti compusi sunt disponibili pe scara larga 31 in alte plante, dar in cantitiiti mult mai mici. Multe substante fitochimice — pe care prefer sa le consider drept concentrate alimentare — sunt antioxidanti si unele dintre ele sunt de cateva ori mai puternice decat vitaminele, Este interesant ci acesti antioxidan{i fitochimici prezinta un remarcabil grad de afini- fate tisulara, de care vitaminele nu se bucura. De exemplu, ciulinul de lapte (Silybum marianum) $i mirodenia gofran de India (Curcuma Jonga) prezinta o capacitate antioxidanta de sute de ori mai puternica decat vitamina E, au un grad inalt de afinitate pentru tesutul hepatic, depozitandu-se cu predilectie in ficat. Aceste plante sunt deoscbit de benefice in tulburari caracterizatc prin inflamatia ficatului, cum ar fi hepatita $i ciroza. Administrarea speciala de vitamine, séruri minerale gi substante fitochimice va completa dieta damneavoastra. Legatura stres/exercitiu fizic NU NUMA\ alimentele consumate determina starea de confort, ci si Modul in care organismul utilizeaza acele substante nutritive spre bine sau spre rau. Aici trebuie sa vorbim si despre stres, Conceptul fe stres este predominant in societatea modemd. Adesea euzim Samenii temarcand ,,Sunt asa de stresat sau Problema mea este Stresul excesiv". Intr-adevar, este adevarat ca teactiile necontrolate la Stes sunt asociatc cu multe boli. Putini cameni isi dau seama, totusi, Stu stresul in sine, ci reactia la stresul din medin! exten cate cea “are ne afecteazii sistemmul invunitar si duce la boala. Aceasta reactie at fel de veche ca istoria umanilatii. Este cauzata de un raspuns tide ue atural la perceptia pericolului, Coa mai bund modalitate de Strie reactia de stres este de ane formao imagine mentala asupra ulbi cum raspunde organismul la stres. 742 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Imaginali-va urmatoarea situatie: Sunteti un om inainte de zori, civilizatici. In noaptea intunecata, stati ghemmit si inghesuit intre aj dumneavoastra, dormind, Deodata, in mijlocul dumneavoastra, apars un animal salbatic urias. Ti simtili pe piclea dummeavoastra risuflure, fierbinte, rau mirositoare. Vedeti cum il insfaca pe tovaragul dumney. voastra cu labele sale puternice si cum il sfasie in bucati cu din{ii sa; fiorogi, Puneti mana pe o arma si incercuti sa luptati? Sau ve intoarceti $i fugiti sa va salvati viata? Raspunsul organismului la stres a fost dezvoltat si cizelat de-g lungul a mii de ani. Este un reflex, un instinct animalic, mecanismy| nostra de supravictuire- pentru a face fata in situatii de viala si de moarte. d pericolul de orice fel este simtit, ne mobilizim ras- punsul de lupta sau fuga si fie ne confruntam cu, fic fugim de ceca ce ne alarmeaza — mental sau fizic. Acum imaginati-va un alt seenariu, Sunteti in pal, adormit. Totul este pasnic gi ticut, Deodata, are loc o explozie tunatoare in apro- piere. Zidurile, acoperisul si ferestrele se cutremura. Sunteti treaz acum sau nu sunteti? $i cum vé simtifi? Probabil foarte inspaimantat si in mod cert cu inima bubuind, gata s& se sfirame. Alarmate, glandele pituitara 51 suprarenale va inunda torentul sanguin cu hormonii lor excitanti. Pulsul vi se accelereazd. Plaménii sug mai mult oxigen pentru a v4 alimenta mugchii. Glicemia ereste pentra a asigura o izbuenire de energic. Digestia se incetinestc. Transpirati abundent. Toate aceste reactii biologice se praduc intr-un moment, fiind declansate de sires. Ele vi pregatese — la fel cum ji pregateau si pe sirimosii nostri — pentru lupta sau fuga. Momentul se sfargeste. Pericolul trece. Organismul ineepe sa s¢ schimbe din nou. In stadiul sccundar, sau de rezistenta la stres, organismul incepe sa se linisteasca si sa sc domoleasca dupa toald nebunia cauzata de eliberarea atator substante chimice. Stadiul de rezistenta este de cbicei atins cand motivul care a cauzat alarma este identificat gi i se face faja. Si apoi, daca ceea ce a cauzat stresul initial se rezolva, toate reactiile dispar si totul este din nou sud controlul sistemului complex de rispuns al organismului. Daca ceea ce a cauzat stresul initial continua, totusi, abilitate? organismului de a se adapta la stres se epnizeaza. Se opres! Spre deoscbire de stramosii nostri, care se confrumtau eu stresut acule intermitente, cum ar fi ameninturea animalelor de prada sau SOLUTIA GRUPE!] SANGUINE 3 foametee, noi tradim tntr-o hume ou tensiuni inalte, rapid-schimba- rpare, cate impune stresul cronic, prelungit, Desi raspunsul la stres vate fi mai putin acut decat cel al stramosilor, faptul ca se produce continua poate face ca urmarile sa fic chiar mai rele. Experi sunt in general de acord ca stresul sovietatii contemporane si bolile consecutive — ale trupului, mingii si spiritului — sunt in foarte mare masura un produs al culturii noastre industrializate si stilului nostru de viata nenatural. Stresurile si presiunile artificiale ale unei societati modeme, tehnologice, epuizcaza mecanismele noastre inndscute de supra- ‘yie(uire $i ne coplegesc. Am devenit obligafi social si cultural si ne inhibam gi 84 ne opunem reactiilor noastre cele mai naturale, In sangele nostru sunt clibera{i mai multi hormoni de stres decdt am putea folosi. Care este urmarea? Tulburiirile legate de stres cauzeaza intre 50% si 80% dintre toate bolile vietii moderne. Stim acum cat de putemic influenteaz4 mintea organismul si cat de mult influenteaza organismul mintea. Inireaga gama a acestor interactiuni este inca neexplorata. Afectiunile cunoscute ca flind exacerbate de stres si de conexiunea minte-organism sunt: ulcerul; hipertensiunea arterial bolile cardiovasculare; migrenele; artrita gi alte boli inflamatorii; astmul si alte boli Tespiratorii; insomnia si alice tulburari ale som- Aulwi; anorexia nervoasa sialte tulburari de alimentatie gi o varietate de afectiuni dermatologice, variind de Ja urticarie la herpes, de la eczema la psoriazis. Stresul este dezastruos pentru sistemul imunitar, Is8nd organismul expus la o multitudine de afeejiuni. Oricum, anumite stresuri, cum ar fi activitatea fizied sau crea- ‘oare, produc stari emofionale placute pe care organismul le percepe f0 experienta mentala sau fizica plicuta __ Desi ficcare dintre noi reuctioneaza la stres inr-un mod unic, munteni nu este imun la efectele sale, mai ales dac ele sunt prelungite ne Multe dintre reactiile noastre interne la stres sunt melodii ee ea sunt readuse si cantate de organismele hoastre — stresu- ae ic mediul extern care au modelat evolutia diferitelor erupe ee Schimbiiile eataclismice in arealal geografic, climat 3i é as au imprimat aceste modele de stres in memoria genetic = ale sanguine gi chiar astazi determina raspunsul lor > ee44 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Tatél meu si-a dedicat ultimii treizeci gi cinci de ani studiyty; modelelor de stres si nivelurilor de energie naturald ale difey. telor grupe sanguine gi elaborarii programelor de exercitii fizic, specifies grupelor sanguine care provin din profilul biologic al fiecarcia. In cursul acestui proces, el a observat mii de oameni, aii adulfi, cit si copii gi observatiile sale empirice au dobindit o formg valida. Descoperirile sale convorda ou tot ceea ce stim despre cvea cg face ca fiecare grapé sanguina sa functioneze bine. Cel mai revolujionar aspect al muneii tatalui meu este descoperirea ca grupe sanguine diferite necesita forme diferite de aclivitate fizicd sau exercitiu, pentru a face fata la raspunsurile lor |g stres Planul grupei sanguine include o descriere a modelelor de stres specifice grupei dumneavoastra sanguine, impreuna cu setul recomandat de exercifii fizice care si transforme stresul intr-o forts pozitiva. Acest clement furnizeaza o completare crucial le alimentatia dumneavoastra. Problema personalitatii AVAND IN VEDERE TOATE aceste conexiuni de bagi, nu ar fi deloc surprinzator ca oamenii si facd speculatii pe margines caracteristicilor mai putin tangibile, ce ar putea fi atribuite grupei sanguine — cum ar fi personalitatea, atitudinile si comportamenuul. Eu am trait acest fapt in multe situatii. Oamenii adese# fac remarci asupra faptului ca am calcat pe urmele tatalui meu pentru a deveni naturist. ti o agchic din vechea piatra* ar spune unii. Sau ,,Presupun ci ai mogtenit pasiunea tatalui tau de a tamadui. $i uneori, ,,Se pare ca cei din familia D’Adamo au gent medicale™. Chiar cand observatia este acuta partial in gluma, eu simi oumenii cred cu adevarat cd am mogtenit ceva, pe Janga caracte risticile fiziologice, de la tatal meu — ca nu este doar o intamplare © sunt atras spre aceeasi munca de care era el atras. SOLUTIA GRUPEI SANGUINE 45 Ideca ca. anumite trasaturi mostenite, sna, calitati emo- tionale $1 preferinte de viald sunt ingropate in constitutia genetic’ a omultii este bine acceptata, (desi nu suntemt siguri cum sa masuram aceasta mostenire in mod stiinfific. Nu stim (inci!) de existenta nici ee gene a personalitatii. Unii ar putea argumenta ci modul in care ne purtim are mai mult de a face cu educatia decat eu natura. Dar, poate ca ambele yariante sunt corectc. Recent, Beverly, 0 pacienté veehe, gi-a adus fica la mine. Beverly imi spusese mai dewreme ca ea era tindird si memaritata cind s-andscut flica ei si ca o daduse spre a fl adoptata. Timp de 30 de ani, Beverly nua stiut niciodaté ce se intamplase cu fiica ei — pana in ziua in care o ténira cu infatisare cunoscutd a aparut la usa ei, gasindu-si mama naturala prin intermediul unei organizatii de ciutare. S-a dovedit ca fiica lui Beverly fisese crescuta pe Coasta de Vest, inir-un mediu foarte diferit de cel al lui Beverly. Totusi, am fost surprins sa le privesc pe cele doud impreunii, Erau mama si fiicd in toate privinjele. Aveau exact aceleasi manierisme gi accente (degi Beverly era newyork-eza gi fica ci cra californiana) si pareau sa aiba acelasi sim al umorului. In mod surprinzator, fiica lui Beverly isi alesese aceeasi profesic ca yi mama ei, Ambele erau directori tesponsabili cu resursele umanc la companiile unde lucrau. Dacd a existat vreodata o dovada @ conexiunii genetice cu personalitatea, aceasta dovada sedea in biroul meu, __ Desigur, imi dau seama ca aceasta dovada este anecdotica, nu Stlintifica, Majoritatea cercetatilor in acest domeniu al grupelor Sanguine se rezuma doar la atdt, Totugi, conexiunea ne intriga deoarece pare intr-un fel logic sa existe o relujie cauzala intre ceea ce S¢ petrece in fiinta noastra la nivel celular gi tendintele mentale, fizice si emotionale exprimate de grupele sanguine. Modificari evolutioniste au schimbat sistemele imunitare si Macturile digestive ale oamenilor, ducdnd la dezvoltarea grupelor ae Dar sistemele de raspuns mental si emotional au fost, de a, schimbate de modificarile evolutioniste si, cu aceasta cae ao Au apérut comportamente si modele psihologice foarte _46 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE SOLUTIA GRUPEI SANGUINE 47 Fiecare grupé sanguina a purtat o batdlie dificila si foan, distinct pentru existenta sa cu mult timp Tn urma. Grupa sanguina Q, ajunsa singura ar fi eguat in mediul ordonat, de cooperare al fTUpe} sanguine A — conditic esentiala pentru adaptarea grupei sanguine jy primul rand. Ar fi oare o surprizé atdt de mare sa gasim multe dintry aceste caractcristici primitive ascunse pe o treapti adanea q psihicului nostru? n Credinta ca personalitatea este determinata de grupa sanguina a unui individ este foarte respectaté in Japonia, Denumita ketsu-ek; gata, analiza grupei sanguine in Japonia este o problema serivasa Managerii corporatiilor o folosese pentru a angaja muncitori, cerce. lator pietei o folosese pentru a prezice obiceiurile de cumpitrare §j majoritatea oamenilor o folosesc pentm a-si alege prietenii, partenerii romantici si tovarasil de viata. Automatele care afer analiza grupei sanguine pe loc sunt larg raspandite in gari, magazine, restaurante gi alte locuri publice. Exist chiar o' organizatie foure Tespectata, Societatea ABO, dedicata ajutomlui acordat indivizilor gi organizafiilor in a lua decizii corecte, in concordanta cu grups sanguinii. Principalul sustinator al conexiunii grupa sanguina-personalitale éste un om numit Toshitaka Nomi, al carui tata a fost primul care & introdus teoria. In 1980, Nomi si Alexander Besher au scris o carte intitulataé. You Are Your Blood Type, care s-a vandut in peste 6 milioane de exemplare in Japonia. Ea contine profiluri de persona- litate si sugestii pentru diferite grupe sanguine, de cxemplu; ce meserie 54 va alegeti, cu cine sa va casatoriti si consccintele pe care Je puteti suporta daca ignorati aceste sfaturi. Este bund ca lectura de amwuzanicnt numerologia sau alte metode de a-ti gasi locul in ordinea nesigura a jucrurilor, Cred, oricum, c4 majoritatea sfaturilor din carte nu af trebui luate in serias. De exemplu, nu cred ca un partener spiritual sau romantic trebuie ales dupa grupa sanguina. Eu am grup sanguina A si sunt foarte indrigostit de sotia mea, Martha, cure art grupa Q, Mi-ar displécea profund sa cred ca am fi putut fi despartit! pent totdeauna din cauza unor incompatibilitati psihice intr? gtupele noastre sanguine. Ne descurcam destul de bine, degi orele de Masa sunt uneori putin haotice la’ fel ca astrologia, ‘Mai mult, ca in cazul tuturor incercérilor de a eticheta oamenii, qoeasta are tenta absolutista. O data ce spui ,,Grupa A este aga“ sau Grupa B este altfel“, pasul urmator inevitabil este sé spui Grupa B ae superioaré” sau ,.Numai un individ cu grupa sanguina O poate fi pregedintc™. Se dezvolta sistemele de caste. O varianta a acestora se produce fn fiecare zi in Japonia — de exemplu, cind o companie anunta cd este in cautarea de persoane cu prupa sanguina B pentru a. eupa poritii medii de canducere, ' Deci care este valoarea acestei speculatii si de ce am inclus-o aici? Este foarte simplu. Desi cred ca ketsu-eki-gata japoneza este ‘extrema, nu pot nega ca exista probabil un adevar esential in teoriile despre‘o relatie intre celulele si personalitatile noastre. Qamenii de stiinta si medicii moderni au reeunoscut in mod clar existenta tunel conexiuni biologice minte-trup si noi deja am demon- ‘strat mai sus, in acest capitol, relatia inte grupa sanguini si raspunsul la stres. Ideea ca grupa sanguind poate fi legatd de personalitate nu este de fapt chiar atat de ciudata. intr-adevar, daca puvifi fiecare dintre grupele sanguine, puteti vedea conturdindu-se edte o personalitate distincté — mostenitea puterilor noastre ancestrale. Poate cA accasta este doar o alla modalitate de a intra in armonie Cu aceste puteri. Caracterizarile si sugestiile pe care le voi face despre »persenalitatea grupei dumneavoastra sanguinc* se bazeaza pe Inpresiile cumulate obtinute din observatii empirice asupra a mii de Cameni in decursul catorva ani. Poate cil aceste date vor oferi o 'Magine mai completa a fortei vitale a grupei sanguine, Numai sa nu © lisati sa devina o sursa de limitare; mai bine listiti-o sa fie 0 sursa de implinite. Potrivindu-va puterile in conformitate cu grupa dumneavoastra Sanguind, ati putca sd ajungeti la o mai mare eficienta gi ucuratete in MuN¢& $i 1a o mai mare fericire gi sccuritate emotionald in viata, : Pana in prezent nu existii suficiente dovezi care sa justifice yreo Sohcluzic cu privire la influenta grupei sanguine in conturarea Petsonalitatii, dar numeroase informatii din acest domeniu agteapta SSN Dreiucrate si utilizate, O injelegere deplind a fanctionalitati __.48 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE celulelor organismului scapa inca celor mai ample sondaje a), noastre. Poate in secolul urmator vom fi in sfargit in stare sa examina: un plan magistral, o hart care ne va arata cum sa ajungem de aig pana acolo, in interiorul nostru. Exista atat de multe pe care nu | infelegem, atét de multe pe care s-ar putea sa nu le intelegen] niciodata. Dar putem specula, reflecta si lua in consideratie mult posibilitati, De aceea am dezvoltat, ca specie, o inteligenté atai d uscutita. Putem conchide ci alimentatia, controlul greutatii corporale! suplimentarca alimentatiei, controlul stresului si personalitate: formeaza clementele esentiale ale planului individual al grupe| sanguinc. Consultati-le des atunci ciind incepeti sa va familiarizali « calitafile specifice ale grupei dummeavoastra sanguine. Dar inainte de a merge mai departe, va sugerez 54 mai faceti u1 {ucru: cunoasteti-va grupa sanguin!Partea Il PLANUL GRUPEI SANGUINEPATRU Pianul Grupei sanguine Grupa o: Vanatorul * CONSUMATOR DE CARNE e TRACT DIGESTIV VIGUROS ° SISTEM IMUNITAR HIPERACTIV « INTOLERANT FATA DE ADAPTARILE LA DIETA $1 LA MEDIUL [NCONJURATOR e RASPUNDE OPTIM LA STRES PRINTR-O ACTIVITATE FIZICA INTENSA ° NECESITA UN METABOLISM EFICIENT PENTRU A SE MENTINE SUPLU SI ENERGIC Dieta erupe? sanguine O 52 Planificurca meselor pentru grupa sanguina O 76 Chidul suplimentelor alimentare pentru grupa sanguind O 86 Profilul stresexercijiu pentru grupa sanguinad O 91 Nott fala: Chestiunca personalitatii 9432 PLANUL GRUPE! SANGUINE O Dieta grupei sanguine O PERSOANELE CU GRUPA SANGUINA 0 sc simt mai bine cu uy tegim de exervitii fizice intense, respectiv consumand proteine animale. Tractul digestiv al persoanclor cu grupa sanguina () pastrcazi memoria vremurilor stravechi. Alimentatia hiperproteica q vandtor-culegatorului si enormele solicitari fizice exercitate asupry otganismului primilor oameni cu grupa sanguind O fi mentineau probabil pe majoritatea dintre ei intr-o moderata stare de cetoza — stare in care metabolismul se modifica. Cetoza este rezultatul une} alimentatii hiperproteice, hiperlipidice, care include o cantitate foarte mica de glucide. Organismul metabolizeaza proteinele ¢ lipidele, transformandu-le in cetone, care sunt folosite in loc de glucide in fneercarea de a mentine stabil nivelul glicemici Combinatia intre cetoza, aport caloric insufictent si activilate fizica constanta ducea la constituirea unei abile si josnice masini de vanat — cheia supravictuirii rasei umane. Recomandarile legate de alimentatic in ziua de astazi descurajeaza in general consumul excesiv de proteine animale, deoarcce grasimile saturate s-au dovedit a fi un factor de rise in cazul afectiunilor cardiace si a canecrului, Desigur, cea mai thare pari carnii consumate in prezent este injectata cu grisimi si deteriorata de folosirea fara discernamant a hormonilor si antibioticelor, Sintayma Esti ceea ce mandnci* poate avea un inteles amenintator atunci cind este vorba de aportul de carne din epoca moderna. Din fericire, carnea nepoluata devine din ce tn ce mai accesibila. Succesul dietei grupei sanguine O depinde de utilizarea carnurilor slabe, fara adaos de chimicale, a carnii de pasare si de peste, Persoanele cu grupa sanguind © nu considera, precum o fat majoritatea indivizilor din celelalic grupe sanguine, produsele lactat gi cerealele ca fiind atractive, deoarece sistemul lor digestiv ou s-a wlaptat inca pe deplin la ele. Aceste alimente nu au devenit ma prime ale alimentatiel decdt mult mai tirziu, in cursul evolutiel noastre, DIETA DE TIPO 33 Factorul de scidere in greutate URMAND DIETA GRUPEI SANGUINE O, veti seddea initial in tate prin reducerea consumului de cereale, pdine, legume si fasole. Factorul principal de erestere in greutate penta persoanele cu sanguina O este glutenul, care se gasegte in germenii si in toate produscle de grau. Acesta actioneaza asupra metabolismului real gand exact opusul si fri de cetoza. in loc sa va mentina supli si jntr-o stare biperenergetica, lectinele din gluten inhiba metabolizarea insulinei, interferand cu utilizarea ¢ficienta a caloriilor, pentru obti- nerea de energie. Consumul glutenului este similar cu alimentarca masini dumneavoastra cu o benzina cu cifta octaniva neadecvata. In Jo¢ sa alimenteze motorul, inflimda mecanismul (intr-o mai mica qmasura, porumbul are acelasi efect, desi nu are o influenta atat de mare ca si graul in a grabi cresterea in growtale a persoanelor cu grupa sahguina O). Am vazut persoane supraponderale cu grupa sanguin O, care csuaserii cu diverse alte dicte, scazand insa rapid in #reutate doar prin eliminarea griului din alimentatia lor. Mai exista §i alti factori care contribuie la cresterea in greutate a persoanelor cu grupa sanguina O. Astfel, anumite tipuri de fasale si legume, mai ales lintea si fasolea mare contin lectine care se depun in fesuturile musculare, facdndu-le mai alcaline si mai putin inci cate pentru activitate fizicii, Persoanele cu grupa sanguina O sunt mai suple cind jesuturile musculare se gasesc intr-o stare de usoara acidozi metabolica. in aceasta stare, calortile sunt utilizate mai tapid. Inainte de a trage concluzii generale despre alte grupe Sanguine, amintiti-va ca ficcure grupa sanguin’ are un set unic de factori. Acidoza metabolica nu este buna pentru toata lumea. Un al treilea factor in cresterea in greutate a celor cu grupa Sanguind O este legat de reglarea tiroidiana, Persoanele cu grupa sanguina O au tendinta sa prezinte niveluri scdzute ale hormonilor tiroidieni. Aceasta Stare, numita hipotiroidism, se produce deoarece Petsoanele cu grupa sangind O nu produc suficient iod — un element Shimic al carui singur seop este producerea de hormoni tiroidieni. Simptomele hipotiroidismului includ cresterea in greutate, retentia lichide, scaderca masei musculare si oboseala. Pe langi moderarea ratiilor alimentare gi alegerea produselor “amate mai slabe, Pentru a obtine un control eficient al greutatii, FSoancle cu grupa sanguina © trebuie s& pund accent pe anumite feces Pentru efectele lor bencfice gi s4 evite altele pentru efectele orabile. Tata un ghid de utilizare rapida: iALIMENTE CARE FAVORIZEAZA CRESTERBA IN GREUTATE GLUTENUL DIN GRAU afecteaza eficienta insuline} incetineste metabolizarea afecteaza eficienja insulinei incetineste metabolizarea afecteaza ulilizaree culoriifor PORUMBUL FASGLEA MARE FASOLEA NAVY afecteaza utilizaree caloriilor LINTEA inhiba metabolismul adecvat al substantelor nutritive VARZA inhiba hormonul tiroidian VARZA DE BRUXELLES inhibé hormonul tiroidian CONOPIDA inhibé hormonul tiroidian MUSTARUL inhiba productia tiroidiana ALIMENTE CARE FAVORIZEAZA SCADEREA IN GREUTATE WARECUL confine iod eresie productia de hormon tiroidian confine iod creste productia de hormon firoidian confine iad creste productia de hormon tiroidian sursa de vitamina B favorizeaza metabolismul eficient favorizeaza metabolismul eficrent NAPUL, SPANACUL, BROCCOLI favorizeazd metabolismul eficient HRANA MARINA *SAREA IODATA FICATUL CARNEA ROSIE *Este preferabil sa se obtina iodul din surse cum ar fi hrana mi varecul, deoarece sodiul poste contribui ly hipertensiune arteri retentie hidrica. INCLUDETL ACEST' GENERAL AL DI URMEAZA. fala LINI] DIRECTOARE IN TABLOUL GRUPEL SANGUINE Q CARE rr RES e itunes Ls Ey PRODUSE DIN CARNE $I CARNE DE PASARE Asiatica 120-180 g : (barbagi) SLABA 60-150 £ (femei si copii) =; TGARNE DE PASARE| 120-1802 | 1-2x ee (barbati) 60-150 g (femei gi copii) 23x 34x *Recomandarile legate de rafie sunt doar linii directoare care pot ajuia Ja -ajustarea alimentatiei in concerdanta cu inclinafiile ancestrale. Consumati cit de des doriti carne slabii de vita, miel, curcan, pui, precum si speciile de peste recomandate, Cu eat slujba dumneavoastra este Mai stresanta sau programul de exercitii fizice mai solivitant, cu ala mai ridicata este calitatca proteinelor pe care trebuie sa le consu- mati, Dar fiti aten{i la marimea ratiilor. Stramosgii nostri nu se desfatau cu tripturi de 500 g, camea find atunci prea pretioas si prea rar’. cercali SA nu consumati mai mult de 180 g la oricare dintre mesc. Persoanele cu grupa sanguina © pot digera si metaboliza eficient Produsele din came, dcvarece ele tind sa aiba un continut mai ridicat de acid pasiric. Aceasta a fost o componenta esentiala in supravietttirea Pumilor oameni cu gmupa sanguina O. lotusi, trebuie sa fiti prudeni in 4Y¥é echilibra aportul de proteine: eele provenite din carne ev eele din Mettale si fructe adecvate, pentru a evita hiperacidifierea, care poate Setza ulcere si gastrite. _ Oreinarca: Daca aveti gmmpa sanguina O de descendenta africana, ire produse de care rosie si inlaturati variantele mai erase, KG miclul sau puiul. Gena grupei sanguine O s-a dezvoltat in tee, Rect dummeavoastra au fost primii oameni cu grupa san- <2 J. Neti obtine avantaje aj cons ic ii Variceal i je ajustindu-va consumul proteie in favoarca eT de came cure erau disponibile pentru stramosii africani.56 PLANUL GRUPEI SANGUINE O Deosebit de benefice VITA INIMA OATE VITA TOCATA MIEL VITEL BIVOL FICAT CAPRIOARA Neutre: Pui Potimiche Curean Gaini de Comwall Fazan Prepelia Rata lepure De evitat Costita Sunea Gasca Pore Alimente marine GRUPA SANGUINA | SAPTAMANAL—DACA ASCENDENTA 0 DUMNEAVOASTRA ESTE Aliment Ratie | Afticana | De tasi albal Asiatica | TOATE 120-1802 | 14x 35x 46x | ALIMENTELE [MARINE Alimentele marine, o alta sursa de proteine animale, din punctll de vedere al concentratici, sunt cele mai potrivite pentru persoanel cu grupa sanguina O de descendenta asiatica si curo-asial deoarece alimentele marine au fost o materie prima pentru alimet tafia stramosilor care traian pe malul mari. q Pestii de apa rece, bogati in uleiuri, cum ar fi codul, heringul # macroul, sunt excelenti pentru cei cu grupa sanguina ©. Anuotit factori de coagulare ai séngelui au evoluat pe masura ce oamenii s#4 adaptat la modificarile de mediu, Ei nu crau componente inerente a sdngelut primilor oameni cu grupa sanguin O. Din acest moti persoanele cu grupa sanguind O au un sAnge ,,gubtire’, c¢ rezis coagularii. Degi uleiurile de peste tind sa aiba un efect de subjier® # sdngelui, ele sunt [varte bune pentru cei cu grupa sanguina O. § de parere ca acest lucru se datoreazé modului in eare genele ace: grupe sanguine influenteaza ..grosimea'* sangelui (prin factori DIETA DE TIPO 57 ulare); aceasta influenta cste diferita de influenta pe care o au eae jie de peste asupta vascozilitii sAngelui (prin adeziunea Seri) Uleiurile de peste pot fi, de asemenea, foarte eficiente in placket fal bolilor intestinale inflamatorii, cum ar fi calita sau boala jui Crohn, de care cei cu gTupa sanguina O sunt susceptibili. Multe atimente marine sunt, de asemencu, surse execlente de iad, ce regleaza functia tiroidiana, Persoanele cu grupa sanguina O prezinta fa mod caracteristic instabilitatea Functitlor tiroidiene, ceea ce cauzeaza probleme metabolice §1 crestere in greutate, Faceti din hrana marina o componenté majora a dietei grupei sanguine O Deosebit de benefice BLUEFISH PASTRAV CURCUBEU BIBAN DUNGAT cob PASTRAV PESTE SABIE HAKE RED SNAPPER TILEFISH HALIBUT SNAPPER, BIBAN ALB HERING SARDINA BIBAN GALBEN MACROU SCRUMBIE YELLOWTAIL STIUCA CALCAN RAPITOR PESTE CU CARNE ALBA SOMON STURION euir Abalone Calean cenusiu Scoiei Albacore (Ton) Grouper Biban de mare Ved Egrefin Pastry marin Ee Ab a Homar Rechin va0-cu branhii albastre © Mahimahi Creveti Wo Monkfish Biban argindia ee Midi Barbun (cpernus) ge: ci Biban oceanic Mele Te eros Swidii Calmar Phaticg: ahead Broasca jestoasa ies, orgy Weaktish Bonscs Sailfish hh58 PLANUL GRUPEI SANGUINE O Pe evitat Baracuda Hering (in saramura) Somn Lox (samon afumat) caviar Caracatita Scoici de mare Produse lactate gi oud SAPTAMANAL — DACA ASCENDENTA DUMNEAVOASTRA ESTE Aliment Ratie Africana | De rasd alba | Asiaties QUA Low Galas 5k BRANZETURI | 60g 0 03x 3x JAURT 120-180 g 0 0-3'x 0-3x LAPTE. | 120-180 g 0 0-1 x 0-2x Persoancle cu grupa sanguind © trebuie sa reducd drastic felosirea produselor lactate. Organismul lor este inadecvat pent metabolizarca corespunzatoare a acestora, In cazul acestei grupe nu qxisti produse lactate deascbit de benefice. Daca aveti grupa sanguina O de ascenden{a africana, trebuie st diminati total produsele Isetate si oudle. Ele tind si fie chiar mai geu digerabile pentrn dumneavoastra: inu-adevar, multi afte americani prezinté intoleran{a la lactoza Laptele de soia gi branza de gia sunt alternative hiperproteice excelente, Alergiile alimentare nu sunt probleme digestive, Ele sunt reactil de sistermului imunitar la anumite alimente. Sistemul imunite! secuza, in adevaratul ineles al cuvantului, un anticorp care lupt japotriva patrunderii alimentului in organism. Intoleranse! simentare, pe de alta parte, sunt reactii digestive care se pot produce jit multe motive, inelusiv cele de conditionare culmurala, asociel gihologice, hrana de proasta calitate, aditivi sau doar din cauza uaet — DIETA DE TIP O 59 capricit jncerte ale organismului. Este justifieaté ideea c& afro- cnericanii ar putea prezenta intoleranta la lactozaé, de vreme ce Eeele stramosilor lor (vanatori-culegatori) afficani nu continean jactoza. “ a . Alti indivizi cu grupa sanguina O pot consuma patru sau cinci ‘gua pe saptaméan 91 cantitai mici de produse lactate, dar in general aceasta este © SUISd Saraca de proteine pentru grupa sanguina O. Asigura A, totusi, ingestit zilnica a unui supliment alimentar de calciu,_mai ales daca sunteti femcie, deoarece alimentele lactate sunt cea mai bund sursa natural de calciu absorbabil, Neutre ‘Unt Mozzarella Branza farmer Brénza de soia* Branza feta Lapte de soia* Brinza de capra “Bune alternative lactate, Brinza americana Brana olandezi Branza Neufchatel Blue cheese Edam Ricotta Branza de Brie Brénzi Emmenthal Lapte ecremat sau 2% Lapte batut Lapte de capra String cheese Camembert Branza Gouda Schweitzer Cazeina Branza Gruyere Zer Branzs Cheddar inghetata Lapte integral Brinza Colby Brinzd Jarlsburg Tauri (toate varietatile) Branza de vaci Kefir (Dresata) Branza de Munster Brinzs topita Parmezan 4 Munster Briinza Provolone6 PLANUL GRUPEI SANGUINE O Uleiuri si graisimi GRUPA SANGUINA | SAPTAMANAL —-DACA ASCENDENTA ° DUMNEAVOASTRA ESTE Aliment Rafe Afficané | De ras alba] Asiatiog fiom Ese Persoanele cu grupa sanguina O reactioneazd bine la uleius. Acestea pot fi o sursé nutritiva importanta gi pot ajuta digestia, Veti ereste valoarea lor in organism dacd va limitati la utilizarea uleiurilor mononesaturate, cum ar fi ulciul de masline si uleiul de in, Aceste ulciuri au efecte pozitive asupra inimii si arterclor si pot ajuta la reducerea colesterolului sanguin Deosebit de benefice ULEI DE IN ULEI DE MASLINE Neutre Ulei de Canola Ulei din ficat de cod Ulei de susan De evitat Ulei de porumb Ulei de arahide Ulei de seminte de bumbac Ulei de sofran P DIETA DE TIPO 61 Nuci si seminte - SaxcuINA SAPTAMANAL —DACA ‘ASCENDENTA DUMNEAVOASTRA ESTE Afficand | De rasi alba} Asiatica inte 6-8 nuci. | 2-5 x 34x) 2-3 x demucd | Lingunt | 34x | 37x | 24x Persoanele cu grupa sanguina O gasesc o sursa buna de proteine ‘yegetale suplimentare in unele varictati de nuci si seminje. Totugi, aceste alimente nu trebuie sub nici o forma sé ia locul cdmurilor cu continut ridicat de proteine. Cu siguranti nu aveti nevoie de ele in alimentafie $i trebuic¢ sa fiti foarte selcctivi in utilizarea lor, deoarece sunt bogate in grasime. Desigur, trebuie sa le evita{i daca incercali sa Seadeti in greutate. Deoarece nucile pot uncori sa determine probleme digestive, asigurali-va cA le mestecufi bine sau folositi unt de nuca, mai ugor de digerat, mai ales daca aveli probleme (freevente la cei cu grupa sanguina Q) la nivelul colonului. D it de ben SEMINTE DE DOVLEAC NUCI tre Migdale Macadamia § Seminte de susan Ee de migdale Nuci pecan Unt de floarea-soarelui eae Pignola (Pin) Seminte de floarea-soarelui une N Unt de susan ‘Uci americane (tahini) —62 PLANUL GRUPEI SANGUINE O De evitat Nuci braziliene Unt de arahide Nuei de mahon (Acaju) Fistic Litchi Seminte de mac Arahide Fasole gi legume GRUPA SANGUINA.| SAPTAMANAL - DACA ASCENDENTA ° DUMNEAVOASTRA ESTE Aliment Ratie [Africana [ De rasi alba] Asfatioa TOATE 1 ceagca, 1-2x- | 2-6x TIPURILE DE sub forma FASOLE §1 uscata LEGUME RECOMANDATE Persoanele cu grupa sanguina O nu digera foarte bine fasolea, desi cei cu ascendenta asiatica se descurcd ceva mai bine datoriti experientei ler culturale. In general, fasolea inhiba metabolizarea altor substan{e nutritive mai importante, cum ar fi cele din carne. De asemenia, fasolea tinde sa scada usor aciditatea tesutului muscular, iar cei cu grupa sanguina O se descurca, de obicei, mai bine cind fesuturile musculare sunt, intr-un fel, mai acide. Acest lucru nu trebuie confundat cu reactia acid/alcalin care se produce in stomac In acest caz, putinele tipuri de fasole cu proprietiti foarte utile sunt exceptii. Ele efectiv sprijina fortificarea tractului digestiv si sustia vindecarea ulceratiilor — care sunt o problema a grupei sanguine O din cauza nivelurilor ridicate ale acidului gastric. Cu toate acestea. consumati cu moderatie fusolea, sub forma de gamitura ocazionala. Deosebit de benefice FASOLE ADUKE FASOLE AZUKI FASOLE PINTO MAZARE NEAGRA - DIETA DE TIP O 63 Newite Fasole neagré ‘i Fasole cu boabe late Fasole lima Fasole jicama Fasole c&téraloare Fasole alba Fasole cannellini Fasole nordica Mazire verde Fasole fava Fasole togic Mazare pastai Fasole garbanzo Soia cu boabe rogii Fasole verde Fasole saltareata De vitat Fasole aramic Linte de casa Fasole mare Linte verde Fasole navy Linte rasie ‘Fasole Tamarind Cereale SAPTAMANAL — DACA ASCENDENTA DUMNEAVOASTRA ESTE Ratie | Atfican’ | De rasa alba| Asiatica Tceagca, | 2-3x 2-3x 24x sub forma uscata Persoancle cu grupa sanguina O nu tolereaza deloc produsele din gray integral si ar trebui sa le elimine complet din alimentatie. Ele contin Icctine ce reaetioncazé att cu singele, cét si cu tractul Glgestiv si interfereaza cu absorbtia adecvata a alimentelor benefice. ‘Odusele de grau sunt vinovatul principal in eresterea in greutate la Sel Cu grupa sanguina O. Glutenul din germenii de grau interfereaza Pro Z eesele Mhetabolice la grupa sanguina O. Metabolismul ineficient a. Mcetinit face ca hrana sa se transfurme mai lent in energie yi ASteL sd se Stocheze sub forma de prasime.64 PLANUL GRUPEI SANGUINE O Neutre Amarant Kamut Orez expandat Om Kasha Secara alba Hrigca Mei expandat Crema de orez Taraje de orez De evitat Fulgi de porumb Faind de cartofi Cereale combinate Grau miicinat Taraje de grau Germeni de grau Faina de porumb Grape nuts Crema de grau Tarate de ovaz Familia Faina de owaz Produse de panificatie GRUPA SANGUINA | SAPTAMANAL-DACA ASCENDENTA | 50 DUMNEAVOASTRA ESTE Aliment Rafie — | Africana | De rasa alba] Asiatica PAINE, 1FELIE | 04x 0-2 04x _BISCUITI BRIOSE LBRIOSA |. 0-2 O-Lx O-1 x Este evident ca produsele de panificatie pot fi problematice pentru cei cu grupa sanguin ©, deoarece majoritatea acestor produse contin gradu. Ar fi dificil la inceput sé elimine brioga de dimineata sau sandvigul zilnic; acestea au devenit produsele principale in alimentatia de tip american. Chiar gi painile fara griu pot crea probleme celor cu gTupa sanguina O, daca le consumé destul de des, deoarece constitutis lor genetica nu este adaptata la consumul de cereale. Exceptii sunt painea Essene $i painea Ezekiel, care se gasese de obicei in raignul de produse congelate din magazinul de produse alimentare dietetice. Aceste paini din seminfe germinate sunt asimilabile pentru cei cu grupa sanguina O, deoarece lectinele din gluten (aflate tn principal in coaja semintelor) sunt distruse in a P DIETA DE TIPO 65 | de germinare. Spre deosebire de painile germinate produse o painile Ezekiel si Essene sunt alimente vii, cu multe srcial, ance benefice intacte. it ice PAINE ESSENE pAINE EZEKIEL ‘Neutre gine neagra de orez Mei Secara Vita : eas Prajituri de orez Paine din faina de soja Paine fard gluten Paine de secara 100% Paine de secard albi Lipie ideals Fulgi crocanti de secars Paine Wasa De evitat Covrigi din gi = Matzos din gran Brioge din trate de grau Brioge din porumb = Paine poli-cerealicra Paine din gréu integral Grau amaut Briose din ovaz Brioge englezesti Pumpernickel Paine hiperproteich Paine din grau germinat Cereale gi paste fdinoase SAPTAMANAL — DACA ASCENDENTA DUMNEAVOASTRA ESTE Ratie | Aiticand | De rasialbal Asfatiea 1 CEASCA, | 0-3x 0-3.x 0-3 x SUB FORMA| : USCATA 1.CEASCA,| 0-3x O3x | 03x SUB FORMA USCATA tC Nu exist cereale sau paste fainoase care sa poat fi incadrate ca atte utile pentru persoanele cu grupa sanguina Q. i66 PLANUL GRUPEI SANGUINE O Majoritatea pastelor finoase sunt facute cu gris, aga c va trehy; 8A alegeti cu foarte mare grija daca va doriti o masa ocazionala din acesica. Pastele facute din hrigea, anghinare de Jerusalim sau faing de orez sunt mai bine tolerate de cei cu grupa sanguin’ O. Dar acesty alimente nu sunt csentiale pentru dieté gi trebuic reduse in favoares altora mai cficiente, de origine animala si, mai ales, pe baza de Pesta, Neutre Faina de orz Quinoa Faina de orez Hrisca Basmati de orez Faina de secara Kasha Orez brun Faina de secara alba Paste fainoase din Orez alb anghinare Orez salbatic De evitat Faina de gran Faind de grau Fainé graham Bulgur germinat Faina alba Faina de cug-cug Faind de ovaz Faina de grau amiaut Taipei soba Faina cu gluten Paste fainoase de gris Faind de griu integral Legume GRUPA SANGUINA 0 Aliment Rafie CRUDE 1 CEASCA, PREPARATE 3-5 x -FIERTE SAU OPARITE 1 CEASCA, PREPARATE 3-5 x Existé un aumér imens de legume disponibile pentru cei cl grupa sanguina O 5 ele constituie o componenta foarte importamta # dietei, Nu puteti, totusi, s4 mancati toate legumele fara discriminat®: Ciiteva clase de legume determina probleme mari pentru cei cu grup sanguind O. De exemplu, anumite legume din familia Brassica ~ varza, varza de Bruxelles, conopida si mugtarul — pot inhiba funet# ro DIETA DE TIPO 67 ipoidiana, car este deja intr-o oarecare masura slaba la cei cu grupa Be acle cu frunze verzi bogate in vitamina K, cum sunt napul, verdetusile Collard, laptucile, broccoli si spanacnl, sunt foarte bune sentra cet cu grupa sanguind O. Aceasta vitamina are yn singur scop _saajute coagularea sangelui. Persoanele cu grupa sanguin Q, dupa cum ant snentionat anterior, duc lipsa de cativa factori ai coagulirii j au nevoie de vitamina K pentru a ajuta procesul. = Mugurii de lucerné contin componente care, prin iritarea trac- jului digestiv, pot agrava problemele-de hipersensibilitate ale grupei sanguine O. Mucegaiurile din ciupercile domestice si shiitaake, ca si mislinele fermentate, tind sa declanseze reactii alergice la cei cu grupa sanguind O. Toate aceste alimente sunt straine organismului cu grupa sanguiné O, care nu a fost .,construit pentru a le face fata. Legumele solaninice, cum ar fi vinetele si cartofii, detremina star artritice la cei cu grupa sanguind O, deoarece lectinele se depoziteaza in {esutul ce inconjoara articulatiile. Léctinele din porumb afecteaza productia de insulina, ducdnd adesea la diabet si obezitate. Tofi cei cu grupa sanguina O ar trebui ‘sa cyite porumbul — mai ales daca au o problemi legata de greutatea corporala sau antecedente familiale de diabet. Rogiile sunt un caz special. Conjinand lectine puternice, numite panhemaglutinanie (care aglutineaz toate grupele sanguine), rosiile creeaza probleme pentru tractul digestiv la cei cu grupa samguind A 91 B. Totusi, cei cu grupa sanguina QO, pot consuma rogii, Ele devin neutre in organism, ebit de benefi ANGHINARE VERDETJURL LAPTUCA DOMESTICA COLLARD OKRA ANGHINARE DE PAPADIE JERUSALIM USTUROI CEAPA ROSIE CEAPA SPANIOLA PRUNZE DE HREAN NAP SFECLA BROCCOLI ALGE CICOARE GULIE i6 PLANUL GRUPEI SANGUINE O CEAPA GALBENA ARDEI ROSII PATRUNJEL PASTARNAC Neutre Anigula Sparanghel Muguri de bambus Stecla Bok choy Chimen Morcovi Telina Asmitui Coriandm Castravete Ridichi Daikon Mérar Andive Chimen dulce Perigi fiddlehead De evitat Avocado Varza chinezeascd ‘Varad rosie ‘Varza alba Conopida Porumb alb Porumb galben CARTOFI DULCI DOVLEAC Ghimber Laptuc! bibb ‘Laptuci de Boston L&ptuci iceberg Laptuci meselun Fasole lima Ciuperci abalone Ciuperci enoki Ciuperei Portobello Ciupetci tree oyster Masline verzi Ceapét verde Ardei verzi Ardei jalapeno Ardei galbeni Radicchio Vinete Ciuperci domestice Ciuperci shiitake Mustar Masline negre Masline grecesti Misline spaniole SPANAC SFECLA MANGOLD RIDICHT Ridichi Rappini Nap suedez Praz Salote Mazare de zapada Muguri de mung Muguri de ridiche Dovlecel, toate tipurile Tempeh Tofu Rogii Castane de api Micris de balta Toate tipurile de ingama Zucchini Cartofi rosii Cartofi albi Muguri de hicernsi Varzé de Bruxelles F DIETA DE Tipo 69 Fructe - ZILNIC-TOATE.. - _TIPURILE ANCESTRALE - JFRUCT SAU-90-150'2. 3-4. Multe fructe minunate sunt disponibile pentru dieta grupei sanguine O. Fructele sunt nu doar o importanté sursi de fibre, vitarnine $i minerale, ci ele pot fi o altemativa excelenta la paine gi paste fainoase pentru cei cu grupa sanguina O. Dacaé mancati mai degraba un fruct decat o felie de paine, organismul va avea beneficii mai mari si, in acclasi timp, obicctivele dumneavoustra privind scaderea in greutate vor putea fi atinse mai ugor. S-ar putea sa fiti surpringi giisind unele dintre fructele dumneavoastra favorite pe lista ,,de evitat* si unele optiuni ciudate Pe lista .deosebit de benefice. Motivul pentru care pruncle, pruncle uscaté si smochinele sunt deosebit de benefice pentru grupa dimneavoastra sanguina este ci Majoritatea fructelor rosii, albustre Si purpunii tind sa produca o reactic mai degraba alealina decat acida mtractul digestiv. Tractul digestiv la gtupa sanguind O prezinta o aciditate ridicata si are nevoie de echilibrul substantelor alcaline; Pent a reduce ulcerele gi iritatiile inveligului gastric. Totusi, doar fiindea un fruct este alealin nu inseamna ca este bun pentru dumneavoastra. Pepenii sunt, de asemenea, alealini, dar ei contin Cantitagi Mari de mucegaiuri, la care cei cu grupa sanguind O prezinta © sensibilitate dovedita, Majoritatea pepenilor trebuie consumati cu ae + {af cantalupul si ambrozia, care prezinta cantititile cele il de Mucegai dintre tofi, ar trebui complet evitati, fe Manse, mandarincle si ctpyunele ur teu evitate, din cauza acid eect acid. Grapefiuit-ul are, de agemence, un eeniinnt Proprieta at hel Puleti consuma cu moderatie, deoarece prezinta ba: fee iline dupa digestie, Majoritatea cclorlalte fructe cu Agtaveang i Tegulii, dar feriti-va de mure, care contin ¢ lectina care 'gestia la grupa sanguina O. Cei eu grupa sanguina O au, —70 PLANUL GRUPEI SANGUINE O de asemenea, o sensibilitate extrema la nuca de cocos sila Brodusgl, ec contin nuca de cocos. Feriti-va de acestea si verificati intotdeangs stichetele de pe alimente, pentru a va asiguta cd nu consumay; Ie de cocos. Acest ulei este bogat in grisimi saturate. si asigura ty beneficiu nutritional redus. Deo. fice SMOCHINE USCATE PRUNE NEGRE PRUNE ROSTT SMOCHINE PROASPETE PRUNE VERZI PRUNE USCATE Neutre Mere Struguri Concord — Pepene turkestan Caise Struguri verzi Lubenifa Banane Struguri rosii Pepene spaniol Afine Guave Nectarine Boysenberries Kiwi Papaya Cirese Kumquat Piersici Merigor ‘Lamai Pere Stafide negre Fructe de tei Cumrmale japoneze Stafide rogii Loganberries Ananas Curmale rosii Mango Rodii Boabe de soc Pepene canang Prickly pear Agrige Pepene casaba Stafide Grapefruit Pepene Crenshaw Zmeura Straguri negri Pepene de Craciun Carambala De evitat Mure Pepene de ambrozie Rubarba Nuci de cocos Partocale CApsune Pepene cantalup Banane Mandarine P DIETA DE TIPO 7 Sucuri gi lichide Sucurile de legume sunt preferabile sucurilor de fructe pentru cel cu grupa sanguina O, datorita alcalinitapii lor. Daca bett suc de fructe, alegeti o varietate siraci in glucide, Evitati sucurile cu con- fimut ridicat de zahar, cum sunt sucul de mere sau cidral de mere. Sucul de ananas poate fi deoscbit de folositor in evitarea reten- ici hidrice si a balonarii, ambele flind factor care contribuic la cresterea in greutate. Sucul de cirog¢ negre este, de asemenea, un suc benefic, cu alcalinitate ridicata. Deosebit de benefice CIRESE NEGRE ANANAS PRUNE USCATE ‘tre Caisa ‘Strugure Sue de legume Morcoy Grapefruit (vezi legumele indicate} Teling Papaya Castravete Metigor Zeama de rosii (cu lamaie) De evita ae Vara “Cldra de mere Portocala =72 PLANUL GRUPEI SANGUINE O Mirodenii Optiunea pentru mirodenii poate efectiv ameliora sistemul digesyy, si imunitar. De exemplu, asezonarile pe baza de varec sunt foary bune pentm cei cu grupa sanguind O, deoarece sunt surse bogate de iod, cheia reglarii glandei tiroide. Sarca iodata este o alta sursé bung de iod, dar folositi-o cu economie: Varecul tinde si se opuna hiperaciditafii tractului digesiiy la Qtupa sanguiné O, reducind predispozitia la ulcere. Cantitates abundenté de fucozi din varec protejeaza invelisul mucos al stomacului la grupa sanyuina QO, impiedicdnd aderenta bacteriilor cauzatoare de ulcer. Tineti minte, de asemenca, ca varecul este foarte eficient ca reglator metabolic pentru cei cu grupa sanguiné © si este un ajutor important pentru scaderea in greutate, Patrunjelul este calmant pentru tractul digestiv, asa cum sunt anumite mirodenii iuti, precum ardeiul rogu si curry. Fifi atenti, totusi, la fuptul ca piperul negru gi cel alb, dar si ofetul sunt iritanti pentru stomacul cclor cu grupa sanguina O. Produsele zaharoase, cum ar fi mierea si zaharul, nu vor face rau. Nici ciocolata. Dar acestea ar trebui sa fie strict limitate lao utilizare ovazionala, pe post de condimente, Evitati siropul de porumb in calitate de indulciter, DIETA DE TIPO B Deosebit de benefice ROSCOVE VAREC ARDEL ROSU CURRY PATRUNIEL SOFRAN DE INDIA DULSE Neutre Agar Busuiee Ampagi¢ Cuisoare englezesti Frunze de dafin Ciocolata Extract de migdale Pere pergamute Cuisoare Anason Sicop de orez bron Coriandru Atrowroot Nuesoara Crema de tartru Mali de orz Asmatui Chimion Piper boabe Sucanat ee Boia de ardei Zahar alb ae « Mentha piperita Zahar brun Gelatind simp . S Ardei capia Tamari bes Sirop de orez Tamarind & Rozmarin Tapioca Sicop de ariar aD Sofran ‘Tarhon Majoran Mentiiadguatica ——Salvie Thimian Miso Sare Perigor Melasi Cimbra Acdei iute Mastar (uscat) Sos de soia Mentha spicata De evitat Capere Piper alb Scortigoar’i Piper negra Vanilie Otet din cidru de mere Amidon de porumb —_Otet (Impatiens balsamina; n, trad,) Sitop de porumb Ofet din vin rosu Nuesoara Otet alb Condimente ‘Nu exist condimente benefice pentru cei cu grupa sanguina O, Daca febuie sa consumati mustar sau condimente pentru salata pe alimente, folosifi-le cu moderatic gi limitati-va la varietatile sarace in "simi si in glucide. Desi persoanele cu prupa sanguina © pot consuma rogii ae evitaji ketchup-ul, care contine printre ingrediente i Toate alimentele murate sunt indigeste pentru cei cu grupa a O, cici iritd grav inveligul gastric. Recomandarea mea este ‘Jcercati sa ya abtineti de la condimemte sau sa le inlocuiti cu “20Suri mai Sanatoase, cum ar fi uleiul de masline, sucul de lamaie SU usturofuy =.74 PLANUL GRUPEI SANGUINE O Neutre Sos Worchestershire Condimente pentru salata (cu confinut sarae de lipide, din Unt de mere Gem (din fructe permise} Jeleu (din fructe permise) Mustar ingrediente permise) De evitat Ketchup Muraturi kosher Muraturi acre Muraturi cu marar =Murdturi dulei Maioneza Condimente Ceaiuri de plante Recomandirile legate de ceaiurile de plante se bazeazi pe cunostintele generale despre ceea ce dauneazi celor cu grup, sanguina O. Ganditi-va la ceaiurile de plante ca la o modalitate dea va aduna puterile impotriva slabiciunilor dumneavoastra naturale. Pentru cei cu grupa sanguina O, accentul primordial se pune pe calmarea sistemului digestiv si a celui imunitar, Plante ea menta, patrunjelul, macegul si sarsaparila au toate acest fect. Pe de alta parte, plante ca lucema, aloe, brusturele sf matasea porumbului stimuleaza sistemul inwnitar, insa produc subtierea singelui — problema celor cu grupa sanguina O Deosebit de benefice ARDEI ROSU HAMEL MACESE STUDENITA TEL SARSAPARILA PAPADIE DUDE ULM ALUNECOS FENUGREEK PATRUNIEL GHIMBER MENTA Neutre larba-matei Dong quai Ginseng Musetel Soe Ceai verde DIETA DE TIPO ee Salvie Verbina Gura lupului Mesteacan alb Menta Coaja de stejar alb Thimian Coada soricelului Valeriané Echinacea Jarba Sfantului Ton ‘Alo Gentiana Senna Brusture Goldenseal Traista ciobanului Piciorul manzului Trifoi rogu Hronzadicsipean ‘Matasea porumbului Rubarba Stevie galbena Diverse bauturi Exista foarte putine bauturi permise pentru cei cu grupa sanguina O. Trebie sa va cam limitati la efectele nevinovate ale sifonului, siropului cu sifon si ceaiului, Berea este buna in cantitai moderate, dar nu este o alegere fericita daca doriti sa scadcti in ercutate. Cantitati modeste de vin sunt permise, dar nu trebuie si constituie un obieei zilnic. Ceaiul verde este permis ca un substitut acceptabil pentru alte produse cofeinate, dar cl mu poseda proprictati curative eciale pentru cei cu grupa sanguina Q. Problema pe care o pune Saitaua este data de nivelurile crescute ale acidului gastric pe care le Produce, Persoanele cv grupa sanguin’ © au suficient de mult acid easttic propriu, Daca sunteti bautor de cafea, ati putea incerca sa Feduceti trepiat consumul in fiecare zi. Telul final ar trebui sa fie unarea totula a consumului de cafea, Simptomele comune de Na, cum ar fi durerile de cap, obos i iritabilitatea, nu se oe daca va dezobisnuiti treptat. Ceaiul verde este o buna lemativa a eatelei.| 6 PLANUL GRUPEI SANGUINE O DIETA DE TIPO a Neut: HH eulre ALTERNATIVE CU Bere vi toga DARD © CONTROLUL GREUTATIL i Ceai verde Vin alb CORPORALE : | i Fine De evita UW: DE PLAN AL MESELOR 1 - rp b ! Cafea obisnuita Cola Ceai negru decofeinizay : Cafea decofeinizaia —_Sifom dietetic Ceai negni abisnuit Pee penis Aiel prajita 1 felie de r Baututi distilate Alte tipuri de sifon ey Ce ine Eas aa cu gem integral- |-natural, cu confinut scazut de zahar Planificarea meselor pentru grupa sanguind O Asteriscul (*) indica faptul cd urmeaza reteta. friptura de vita, 60 g pana lal20g — URMATOARELE retete gi mostre de meniu va vor da 0 idee ci | privire la o dieté bencficd tipica pentru cei cu grupa sanguina 0. Ele au fost elaborate de Dina Khader, M. folosit cu succes dietele grupelor sanguine la pacicn{ii si. Aceste meniuri au un continut moderat in calorii yi sunt echili- brate, pentru a asigura eficienta metabolic la cei cu grupa sanguind O. Individul obignuit va fi capabil sa igi mentinad cu usurinta greu- ; tatea corporala si chiar sa scada in greutate urmand acest sugesti jiturs quinoa cu. felii de morcov si baghete de ‘Totugi, sunt oferite optiuni alimentare alternative, daca preterit! felina manearuri mai usoare sun doriti sava iimitati aportul caloric gi touusl feliide fructe : sa consumafi o dieta echilibrata, multumitoare. Hrana alternative prijituri de orez cu.un strop Ae ie este prezentata alaturi de alimentul pe care il inlocuieste. miere Uneori veti observa un ingredient dintr-o reteti care apare Ff lista de evitat. Daca este un ingredient in cantitate foarte mica (cu ar fi un pic de piper), s-ar putea sa fiti capabili sa il tolerati, in functl® de strictefea cu care urmati dicta. Totusi, alegerea manearurilor * # retetelor este in general menita si functioneze foarte bine pentru cH cu grupa sanguina O. Pe misura ce va familiarizati cu recomandarile dietei grup sanguine Q, veti fi capabili sa va creati cu usurinta propriul plan & meniu gi sa adaptati refetele preferate pentru a le face favorsbl¥ pentru grupa sanguina O. anghiniare opiriti, cu suc de lamaic evitati berea si vinulii] B paing Essene’sau de peste aribeasca de fasole verde (fasole cu suc ee Jamiie ceat de plante permise =, dar PLANUL GRUPEI SANGUINE 0 PLU DE PLAN AL MESELOR 2 - piept de pui fiert “zahir DIETA DE TIPO 9 PLU DE PLAN AL MESELOR 3 le fhe de paine Easetio sau Ezekig cu unt de mere : i Tou fiert (ochi romanesc) nued cu orez expandat cu lapte de soia andive si rogit” s e foi de ae 2 120 ¢ de pateu de came de vita. ” tocata (fara paine) ede travete - ulei de masline/ 2-dl sue de legume 2 fin crisp sau prajituri de orez cl jeleu. natural, ‘cu conjinut scazut de fructe umestecate- *friptura de peste salata de andive evitati berea gi vinul evite(i berea si vinulPLANUL GRUPEI SANGUINE O Retete FRIPTURA DE VITA 1500 g came de vita sare, piper si cuigoare englezesti dupa gust | 6 cafei de usturai ulei de masline Trunze de datin Se indeparteaza grasimea gi se pune carnea in tigaic, Se asczoneaza si se fac despicaturi, introducdnd catei de usturei taiati | frunze de dafin. Se unge carnea cu ulei de masline. Se pune friptura neacoperita in cuptor la 175°C timp de 90 ds minute sau pani ciind se iInmoaic camea. Suficient pentru 6 persoane. PRAJITURA QUINOA CU SOS DE MERE 1 3/4 ceugca de find de quinoa | J ceased de stafide sau alte fructe uscate (permise) ]| 2 ceased de muci pecan taiate 1/2 lngurita de bicarbonat de sodiu 1/2 lingurijé de prafde copt i/2 lingurifa de sare 12 lingurita de cuisvare 12 ceagea de unt dulce, nesdrat sau 1/2 cease de ulei de canola I ee de zahér de sucanat sau zahar de artar i ou de casa 2 cesti de sas de mere, neinduleit Preinciilziti cuptorul la 175°C. Presarati 1/4 ceased de fain? peste stafide $i nuci i puneti-le deoparte, Amestecati bicarbonatul dé DIETA DE TIPO 81 aful de copt, sarea si cuigoarcle cu restul de faina de quinoa. ne mestecati untul sau uleiul, zaharul si oul, Combinati toate Bee ic addugand fructele si nucile la sfirgit. Puneti cu lingura Perel foto tava de 20) x 20 om $i coaceti 40-45 minute sau pana pitoarea infipta in mijlocul prajiturii este extras’ curata. seabito! TOCANA DE MIEL CU SPARANGHEL 500 de frunze proaspete de sparanghe! 150g came de imiel, taiata sub forma de cuburi I ceapa de dimensiuni medii, taiata 3 lingurite de unt dulce nesarat / ceased de apa sare, piper si cuisoare englezesti dupa gust sucul de ja I lamdie Taiati frunzele de sparanghel in bucayi de 5 em lungime, anmeand portiunea tare de la baza, Spalati-le si uscati-le. Perpeliti carnea si ceapa in unt pina devin de culoare bran deschis. Adaugati apa, sare gi mirodcnii. Coaceti pina se inmo: Addugati sparanghelul. Fierbeti la foc mic 15 minute sau pana cand se inmoaie. Addugafi sucul de laméie.. Rezulta 2 portii. SALATA DE SPANAC 2 gramezi de spanac proaspat | gramada praz taiat sucul de la 1 améaie 1/4 lingurita de ulei de masline sare gi piper dupa gust Spalati spanacul bine. Scurge(i-I gi tocafi-l. Presarati cu sare. UG cateva minute, stoarceti excesul de apa. Adaugati prazul, sucul us lamaie, uleiul, sarea si piperul. Se serveste imediat. Rezulta 6 port. ;82 PLANUL GRUPE] SANGUINE O FRIPTURA ARABEASCA DE PESTE ! halibut sau peste mare cu carne alba (1500-2000 2 sare 5i piper dupa gust /4 ceased de suc de lamdie 2 lingunite ulei de masline 2 cepe mari, tocate si perpelite in ulei de masline 2-2 1/2 cegti de sos tahini (vezi mai jos) Preinealziti cuptoral la 205°C. Spalati peytele si uscati-] bine. Presarati-! cu sare si suc de lamaic. LAsati sa stea astfel 30 de minute. Scurgeti pestele. Ungcti-! cu ulci si puneti-l in tava de cuptor, Coaceti-l 30 minute. Acoperiti-l cu cepe perpelite gi sos de tahini. Presarati deasupra sare si piper. Repuneti-l in cuptor si coaceti-] pana cand pegtele este ugor strapuns cu o furculijaé (30-40 minute). Serviti pestele pe un platou si garnisiji-l cu pitrunjel si felii de lamaie. Rezulta 6-8 portii. 508 DE TAHINI J ceased de tahini sucul de la 3 limat 2 cafei de usturoi, zdrobiti 2-3 lingurite de sare 1/4 ceased de patrunjel uscat sau patrunjel proaspat, toca’ mamunt. apa intr-un castron, amestecuti tahini cu suc de lamaie, usturoi, 827% DIETA DE TIPO 83 FRIPTURA DE PESTE re cu carne alba (1000-1500 g) sau alt peste suc de imdje 31 sare dupa gust I/4 ceagea de lel i ingurita boia I lingurifé chimion (optional) | peste mul Preinealziti cuptorul la 175°C. ; -Spalati pestele. Presarafi-l cu sare gi suc de lamaic. Lasati-l castle] 30: minute. Scurgeti-l. Ungeti pestele cu ulei si mirodenii si pune{i-l intr-o tava de cuptor. Pentru a preveni uscarea pestelui, invelii-l cu o folie ugor qnsi cu ulei, Coaceti 30-40 minute sau pana cdnd pestele este moale siprinde o usoard crust. UMPLUTURA PENTRU PESTE 1/3 ceasca nuci de pin sau migdale tocate 2 lingurije unt duice, nesdrat I ceased patrunjel tocat 3 eajei de usturoi, zdrobifi sare si cuigoare englezesti dupa gust __ Prajifi nucile in unt pana devin usor maronii. Adaugati patrunjel SUmirodenii si prdjiti un minut, Umpleti pestele crud cu amestecul. si patrunjel. Addugati apa suficienta pentru a realiza un sos grosa4 PLANUL GRUPE| SANGUINE O SALATA DE FASOLE VERDE 300 g de fisole verde sucul dintr-o lamdie 3 lingurije ulet de masline 2 cafel de usturei, zdrobiti 2-3 lingurite sare Spilati fasolea verde proaspata. Indepartati atele. Taiati pastail in bueati de § cm. Fierbeti pana la inmuiere in apa multa. Scurgeti. Dupa racirg puneti fasolea intr-un castron de salata, Asezonati dupa gust ey nm de limiie, ulei de masline, usturoi gi sure. Rezulta 4 porti. GRANOLA DIN NUCA $I ARTAR 4 cet de rulouri de ovaz i ceased de tardte de orez ! ceasca de seminfe de susan 1/2 ceaseii de merigor uscat 12 ceased de stafide uscate ] ceased de nuei taiate JA ulei de canola 4/2 ceased de sirop de artar L/4 ceased de micre 1 lingurit# esenta de vanilie Preinealziti cuptorul 1a 120°C. fntr-un castron mare amesteceli ovazul, tirdtele de orez, semintele, fructele useate si nucile. Adauest! uleiul gi amestceati constant. Turnati induntru siropul de artar, mierea si vanilia si amestecatl bine pang cand se umeecteazi in mod uniform. Amestecul trebuit sa fic micios si lipicios, Intindeti amestecul intro tava d& Cuptor si coaceti-] timp de 90 minute, amestecind din 15 in 13 DIETA DE TIP O 85 pent © prajire uniforma pana cind amestecul este brun- te auru $Y Riel fi bine si stocati Tntr-un recipient ermetic inchis. PRAJITURI DIN FULGI DE ROSCOVE 1/3 ceasca ulei de canola 12 ceased sirop curat de arjar 1 lingurita de esenta de vanilie J au de casa 13/4 cesti de [ind de ovaz sau de orez brun 1 lingurifa de bicarbunat de sedi 1/2 ceased de falei de roscove (neindulci{i) cuisoure englezesti pisate (optional) Uneeti cu ulei 2 coli de hartie de copt si preincalziti cuptorul la 190°C. Intr-un castron de dimensiuni medii, combinati uleiul, siropul de arjar si vanilia. Bateti oul si amestecati-l cu mixtura de ulei. Adaugati treptat faina si bicarbonatul de sodiu pentru a forma un aluat {eapan. Inglobati fulgii de roycove $i puncti cu lingutita aluaml ‘pe Golile de hartic de copt. Coaceti 10-15 minute, pina cand prajiturile devin ugor maronii. Scoateti-le din cuptor si racitite. Rezulta 3 1/2-4 duzini, KIFTA. 1000. g de earne de miel tocata fin I ceapa mare, tovaté marunt 2-2 1/2 lingurite de sare 1 1/2 lingurite de piper si culsoare englezesti ! ceased de pétrunjel, tovat marant 1/2 ceasca suc de lamdie Amestecati bine wate ingredicntcle (folosind o magina de tocat eS daca aveti), Pastrati si separal alat patrunjel cat gi sue de ie. _86 PLANUL GRUPEL SANGUINE O Pentru frigdrui: Luati buodati de came gi mulati-le pe frigary} asigurandu-va cA sunt bine fixate. ‘ Pentru prijire: Luati portiuni de came gi modelati-le sub forms de rulouri, cu lungimea de 7-8 cm. Puneti-le pe o tigaie si prajitiye in cuptoral preinealzit la 260°C, Cand devin brune pe © parte, prijiti-le citeva minute pe cealalta parte. 1 serveste fierbinte. Se stropeste cu suc de lamaic si se garniseste cu patrunjel, Ghidul suplimentelor alimentare pentru grupa sanguind O ROLUL SUPLIMENTELOR ALIMENTARE — fie ele vilamine, minerale sau plante — este de a adduga substantele nutritive care lipsese din alimentatia dumneavoastra si de a furniza protectie suplimentara acolo unde va este necesara. Scopul suplimentelor alimentare la grupa sanguina © este: © Accelerarea metabolismului; © Cresterea activitatii de cougulare a sangelui; ® Provenirea inflama © Stabilizarea activitatii tiruidet. Recomandarile care urmeazd pun accent pe suplimentele ali- mentare care intrunese aceste {eluri si atrag atentia asupra suplimen- telor alimentare care pot fi contraproductive sau periculoase pentce cei cu grupa sanguina O, Asumite vitamine si minerale obignuite sunt atat de abundenté in alimentele corespunzitoare pentru grupa sanguina O incit elem sunt necesare in mod normal sub forma de suplimente alimentat® ‘Acestea includ vitamina C si fierul - desi nu strica s& Iuath U supliment zilnic de vitamina C de 500 mg. Suplimentele de yitamine D nw sunt necesare. Multe alimente sunt imbogajite cu vitamine D $! cea mai buna sursa dintre toate este lumina solara. 4 Toate aceste recomandéiri se bazewzi pe acceptarca dietci grup*! sanguine O de eaire dumneavoastra. DIETA DE TIP O 87 Benefice its MINA B fatal meu @ descoperit cf persoanele cu grupa sanguinad O evoluau pil cu un complex de vitamine B cu eficienta ridicata, Exist motive fntemeiate pentru aceasta. Cei cu grupa | sanguina O au fendints de metabolism lent — o stafeté transmisa de stramogit gumneavoastra care au facut eforturi pentru a conserva energia 10 cursul perioadelor in care hrana nu era disponibilé. Deoarece in venoca modern’ cei cu grupa sanguina © triiesc in conditii foarte diferite, ei nu au nevoie de acest efect de conservare, dar ¢] ramane jnmemoria grupei sanguine. Un complex de vitamine B poate avea efectul de supraincarcare a procesclor metabolice. " Persoanele cul grupa sanguina © care urmeaza dicta corecta nu necesita aproape niciodala o suplimentare speciala cu vitamina B12 sau acid folic. Eu, totusi, am tratat cu sucecs depresia, hiperacti- “yitatea si tulburarile cu deficit de atentie (TDA) Ja multe persoane cu grupa sanguina © prin folosirea dozelor creseute de acid folic gi vitamina B12 in combinatie cu dieta grupel sanguine O gi cu programul de exercitii fizice, Aceste vitamine sunt responsabile de dezvoltarea ADN. _ Daca doriti sa experimentafi un complex de vitamine Beu eficienta ridicata, asigurati-va te lipsit de adaosuri si umpluturi. Adagsurile improprii si comprimarea neadecvata pot face ca pilula Sifie dificil de absorbit in organismul dumneavoastra. De asemenes, evitati o formulé care conine germeni de drojdie sau de grdu. in sfirgit, consumati din abundenta alimente bogate in vitamine B. ine ime cei_cu Came Nuci ‘Flat, tinichi, carnuri Legume recomandate, cu frunze de culoare verde inchis Fructe