Ficat mărit și gras - cauze (hepatomegalie și steatoză hepatică)

Ficatul mărit și gras descrie două afecțiuni hepatice: hepatomegalia și steatoza hepatică.

Steatoza hepatică sau „ficatul gras” reprezintă depunerea de grăsime la nivel hepatic. În cadrul steatozei hepatice are loc acumularea de trigliceride şi alte tipuri de lipide la nivelul celulelor hepatice (a hepatocitelor). Acest lucru se datorează, în mare măsură, unor tulburări ale metabolismului acizilor graşi, care a dus la apariția unui dezechilibru între aportul de energie şi procesul de ardere a energiei în organism.

Pot fi descrise două forme principale de steatoză hepatică:

• steatoza alcoolică, prezentă în rândul persoanelor consumatoare de alcool (peste 20 de grame de alcool pe zi la femei şi peste 30 de grame de alcool pe zi la bărbați) şi
• steatoza nonalcoolică, prezentă în rândul persoanelor care nu consumă alcool.

Hepatomegalia sau „ficatul mărit” reprezintă creşterea în dimensiuni a ficatului, volumul acestuia depăşind valorile normale. [1], [2]

Cauze şi factori de risc pentru ficatul gras și mărit

Steatoza hepatică şi hepatomegalia pot fi cauzate de următoarele afecțiuni sau condiții patologice:

• Alcoolism
• Intoleranța la glucoză
• Obezitatea
• Dislipidemia
• Insuficiența cardiacă cronică
• Ciroza hepatică
• Hepatitele acute şi cronice
• Tumorile benigne ale ficatului
• Neoplasmul hepatic
• Diabetul zaharat necontrolat
• Malnutriția protein-calorică
• Marasmul
• Kwashiorkor
• Sindromul de malabsorbție
• Septicemie
• Tuberculoza
• Osteomielita
• Sindromul Cushing
• Anumite substanțe chimice precum arsenic, tetraclorură de carbon, fosfor
• Tezaurismoze
• Galactozemia
• Hiperlipoproteinemia I şi V
• Consumul crescut de hidrocarbonate
• Sarcina.

Printre factorii de risc a caror prezență pot favoriza apariția steatozei hepatice şi a hepatomegaliei, putem aminti următoarele aspecte:

• By-passulgastric
• Adminisraea anumitor medicamente hepatotoxice (precum citostaticele, anumite antibiotice, etc.)
• Pesticidele
• Malnutriția
• Scăderea în greutate
• Boala Wilson
• Alimentația predominant lipidică, etc. [3], [4], [5], [6], [7]

Care sunt semne şi simptomele ficatului mărit și gras

Manifestările clinice specifice steatozei hepatice (ficatul gras) sunt reprezentate de oboseală, astenie, durere la nivelul regiunii sucostale drepte şi slăbiciune musculară.

Hepatomegalia (ficatul mărit) poate reprezenta unui din semnele clinice specifice ficatului gras. Există numeroase persoane cu steatoză hepatică care sunt asimptomatice, singura manifestare clinică fiind reprezentată de creşterea volumului hepatic.

În stadii avansate, steatoza hepatică se poate caracteriza prin edeme, icter şi ascită, iar la examinarea clinică a bolnavului de către medic, în timpul consultului de specialitate, pot fi decelate hepatomegalia şi splenomegalia.

Cele mai frecvente afecțiuni care duc la apariția hepatomegaliei şi a steatozei hepatice:

Ciroza hepatică

Este o afecțiune cronică, caracterizată prin apariția unei fibroze hepatice extensive asociată cu transformarea nodulară a ficatului, scăderea numărului de celule hepatice funcționale, dezorganizarea arhitecturii hepatice, necroză hepatică şi infiltrat inflamator (nu întotdeauna). Conform datelor din literatura de specialitate, ciroza hepatică reprezintă ultimul stadiu de evoluție a afecțiunilor hepatice cronice.

Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin alterarea stării generale, astenie fizică şi intelectuală, malnutriție, anorexie, scăderea capacității de muncă, scăderea masei musculare, scădere în greutate, icter sclero-tegumentar, apariția steluțelor vasculare, apariția petelor albe pe piele, eritem palmar, sindrom hemoragipar (caracterizat prin multiple sângerări-epistaxis, gingivoragii, etc.), fetor hepatic, febră, hepatomegalie, splenomegalie, ascită, apariția semnelor clinice specifice hipertensiunii portale (varice esofagiene, circulație abdominală colaterală, prezența unui murmur la auscultația circulației periombilicale-sindrom Curveiller-Baumgarten, etc.).

Hepatitele virale acute şi cronice

Sunt boli inflamatorii ale ficatului apărute în urma infecției cu diferiți viruşi hepatici (A, B, C, D sau E).

Hepatita acută cu virus A poate debuta printr-un sindrom pseudogripal, tulburări gastrointestinale, astenie sau erupție urticariană. La câteva zile după debut, pot apărea icterul sclero-tegumentar, scaunul acolic, urina hipercromă şi hepatomegalia tranzitorie.

Celelalte tipuri de hepatite acute pot determina, pe lîngă icter sclero-tegumentar și hepatomegalie și alte manifestări clinice, precum sindrom hemoragipar, diferite coagulopatii, steatoză hepatică, etc.

Formele de hepatită cronică se caracterizează clinic prin astenie, sindrom dispeptic, hepatomegalie și splenomegalie.

Insuficiența cardiacă cronică

Este o afecțiune cronică a cordului, secundară unei anomalii funcționale sau structurale cardiace, caracterizată prin incapacitatea cordului de a satisface necesitățile metabolice ale organismului prin asigurarea debitului circulator adecvat. În anumite circumstanțe, aceste necesități metabolice sunt asigurate de către cordul bolnav, însă cu prețul apariției unor manifestări clinice specifice creșterii presiunii de umplere cardiacă.

Din punct de vedere clinic, insuficiența cardiacă cronică se caracterizează prin dispnee de efort minim, ortopnee, dispnee de repaus, dispnee paroxistică nocturnă, oboseală, turgescență jugulară, hepatomegalie de stază, edeme în zonele declive (pretibial, retromaleolar, presacrat), cardiomegalie, raluri subcrepitante la auscultația plămânânilor, apariția suflurilor cardiace patologice, zgomote cardiace de galop, tahicardie, etc.

Displipidemia

Reprezintă apariția unor tulburări a metabolismului grăsimilor în organism și se caracterizează prin modificarea patologică a valorilor LDL-colesterolului, a trigliceridelor și a HDL-colesterolului.

Bolnavii cu dislipidemie pot prezenta diferite tipuri de afecțiuni asociate, precum angină pectorală, boli coronariene acute, infarct miocardic acut în antecedente, steatoză hepatică și diferite semne clinice specifice dislipidemiei, precum xantoame, hepatomegalie, etc.

Diabetul zaharat

Este o afecțiune cronică caracterizată prin creșterea concentrației de glucoză în sânge, secundară unor dezechilibre metabolice, cu apariția hiperglicemiei.

Manifestprile clinice specifice unor valori necontrolate ale glicemiei în cadrul diabetului zaharat sunt reprezentate de parestezii, amorțeli, vedere încețoșată, prurit tegumentar, piele uscată, senzația de sete intensă, senzația de gură uscată, transpirații intense, crampe musculare, tahicardie, amețeli, senzația de leșin, vărsături, balonare, gingivoragii, hipoacuzie, constipație sau diaree, steatoză hepatică, hepatomegalie.

Cancerul hepatic

Este reprezentat de apariția unei formațiuni tumorale maligne la nivelul ficatului, cu capacitate de extindere, invadare a țesuturilor din jur și metastazare.

Bolnavii diagnosticați cu cancer hepatic pot prezenta: durere localizată în epigastru și în hipocondrul drept, grețuri, inapetență, astenie fizică, meteorism abdominal, anorexie, scădere în greutate, febră, hepatomegalie de consistență dură, sensibilă la palpare, cu suprafața neregulată, icter, ascită, stare generală alterată, dureri osoase în caz de apariție a metastazelor osoase, cașexie.

Sindromul Cushing sau hipercorticismul

Este o boală metabolică cronică, caracterizată prin creșterea valorilor serice a cortizolului sau a corticosteroizilor derivați.

Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin anumite aspecte particulare: facies pletoric în „lună plină”, obezitate tronculară, ceafă groasă, slăbiciune musuclară, piele atrofică, prezența unor striații purpurii pe suprafața abdomenului, scăderea capacității de vindecare a rănilor, hepatomegalie, hipercifoză, osteoporoză, litiază renală, steatoză hepatică, tulburări psihice, intoleranță la glucoză, oprirea creșterii în înălțime, tulburări menstruale, scăderea rezistenței la infecții, alopecie temporară, etc.

Tuberculoza

Este o afecțiune cronică inflamatorie a plămânilor și nu numai, secundară infecției cu bacil Koch.

Bolnavii diagnosticați cu tuberculoză pot prezenta febră, frisoane, tranpirații nocturne, scădere în greutate, inapetență, astenie, dificultate la respirație, tuse cu expectorație sanguinolentă, oboseală, dureri precordiale, etc.

Malnutriția proteincalorică

Se caracterizează prin apariția în organism a unei insuficiențe de elemente nutritive, precum minerale, vitamine sau proteine, care determină alterarea stării de sănătate și apariția unor deficiteîn organism, cu întârzierea și chiar întreruperea creșterii în lungime la copii.

Bolnavii diagnosticați cu malnutriție protein-caloricăpot prezenta scădere în greutate, topirea țesutului adipos și a masei musuclare, scăderea imunității, bradicardie, scăderea debitului circulator, fatigabilitate, creșterea sensibilității la frig, senzație permanentă de frig, scăderea temperaturii corporale, uscăciune tegumentară, hipotensiune arterială, hepatomegalie, etc.

Marasmul

Este o formă de deficit nutrițional global, apărut în rândul sugarilor.

Copilul diagnosticat cu marasm nutrițional poate prezenta: abdomen excavat, scobit, dispariția țesutului subcutanat, păr aspru, uscat și subțire, tegumente uscate, dispariția elasticității tegumentare, turgor cutanat absent, dispariția bulei lui Bichat, față ascuțită, triunghiulară, persistența pliului cutanat la nivelul membrelor superioare și inferioare, aspect de „bătrân”, ochi mari, rezistență scăzută la frig, termoreglare corporală perturbată, bradipnee, bradicardie, hipotermie, hiporeactivitate, hipotensiune arterială, hepatomegalie, hipoglicemie, debit cardiac modificat, scăderea curbei ponderale, întreruperea creșterii în lungime, apatie, iritabilitate.

Kwashiorkor

Este o formă severă de malnutriție cu perturbarea metabolismului proteic. Această afecțiune apare cu predilecție la sugari de vârste mai mari și la copiii aflați sub vârsta de trei ani.

Boala se caracterizează clinic prin următoarele aspecte patologice: edeme ale feței și a membrelor, atrofia părului și a unghiilor, hepatomegașlie importantă, depigmentarea părului și a unghiilor, steatoză hepatică, abdomen mărit de volum, hipotonie musculară, diaree, paloare cutaneo-mucoasă, apatie, atrofie musculară, etc.

Septicemia

Este o stare de infecție generalizată, secundară diseminării pe cale hematogenă a unui agent patogen în întreg organismul.

Bolnavii aflați în septicemie prezintă: febră crescută peste 38 grade Celsius, frisoane, stare generală alterată, tahicardie, tahipnee, tegumente palide, reci și transpirate, alterarea statusului mental (somnolență, confuzie), diaree, vărsături, grețuri, extremități reci, dificultate la respirație, hepatomegalie, hipotensiune arterială, coagulopatie, encefalopatie, acidoză, iar în formele severe, oligurie. În cazul șocului septic se instalează insuficiența de organ.

Galactozemia

Este o afecțiune genetică metaboliocă în cadrul căreia organismul nu are capacitatea de a utiliza galactoza rezultată în urma consumului de zahăr.

Manifestările clinice ale bolii apar încă din primele zile de viață și sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice: iritabilitate, convulsii, refuzul consumului de lapte a copilului, letargie, întârzierea creșterii în greutate, vărsături, hepatomegalie, icter, ascită, episoade frecvente de hipoglicemie, aminoacidurie. [1], [2], [3], [4], [5], [6], [7]

Diagnostic. Investigații paraclinice utile

Pentru a identifica adevăratele cauze care au dus la apariția steatozei hepatice și a hepatomegaliei, se recomandă efectuarea următoarelor tipuri de investigații paraclinice:

• teste funcționale hepatice (enzimele hepatice AST și ALT, gama-glutamil transpeptidaza, etc.), colestereolul și trigliceridele
• determinarea glicemiei
• ecografie abdominală
• tomografie computerizată toraco-abdominală
• rezonanță magnetică nucleară
• biopsie hepatică și examen histopatologic
• evaluarea fibrozei hepatice prin intermediul testelor Fibroscan sau FibroMax.

Diagnosticarea afecțiunii care a dus la apariția steatozei hepatice și a hepatomegaliei se realizează în urma efectuării unei anamneze complete (care să cuprindă, printre altele, antecedentele patologice personale sau familiale ale bolnavului, manifestările clinice prezente, modul și momentul apariției, etc.), examinării clinice amănunțite a bolnavului (prin intermediul căreia sunt decelate semnele clinice sugestive bolii de fond) și a investigațiilor paraclinice descrise anterior. [3], [4], [5], [6], [7]

Tratamentul ficatului mărit și gras

Combaterea steatozei hepatice și a hepatomegalieise poate realiza doar prin administrarea tratamentului etiologic specific bolii de fond care a dus la apariția acestor condiții patologice. Pot fi descrise însă și anumite măsuri igieno-dietetice utile în cazul persoanelor diagnosticate cu ficat mărit și gras, precum:

• întreruperea consumului de alcool
• scăderea în greutate, în cazul persoanelor supraponderale sau obeze
• adoptarea unui regim alimentar hiperproteic, hipolipidic și hipoglucidic
• evitarea exceselor alimentare
• scăderea aportului de grăsimi saturate și înlocuirea lor cu grăsimi nesaturate (ulei de măsline, pește, nuci)
• scăderea aportului de cereale integrale, ore brun, fructe și legume
• consumul de pâine integrală
• respectarea unui program regulat de exerciții fizice (zilnic cel puțin 30 de minute de mișcare)
• administrarea corespunzătoare a medicațieiantidiabetice, în cazul persoanelor cu diabet zaharat. [1], [2]

Evoluție. Prognostic. Complicații

În absența respectării măsurilor igieno-dietetice descrise anterior și în lipsa administrării unui tratament etiologic de combatere a bolii de fond (precum lipsa menținerii în limite normale a glicemiei, în cazul bolnavilor cu diabet zahart și lipsa unui tratament de combatere a hiperlipidemiei), steatoza hepatică poate duce la fibroză hepatică, cu instalarea în timp, prin interacțiunea altor factorei de risc favorizanți, a cirozei hepatice.

Continuarea consumului de alcool, în rândul unui bolnav cu steatoză hepatică, poate duce la apariția hepatitei alcoolice.