Circulația periferică deficitară

Circulația periferică deficitară reprezintă perfuzia inadecvată a extremităților și se referă la un flux insuficient de sânge la nivelul arterelor membrelor. Această situație poate fi o problemă acută, precum un eveniment embolic ce blochează o arteră, sau cronică, ce determină îngustarea progresivă a arterei și scăderea în timp a fluxului de sânge. (1,2,3,5)

Diferența între acut și cronic

Se face în funcție timpul de instalare a simptomatologiei.

În cazul circulației periferice deficitare de cauză acută apare ischemia de membru (adică o cerere de oxigen a membrului afectat ce nu e satisfăcută de fluxul sangvin). Simptomele au debut brusc și caracteristici sunt „cei 5 P”:

• Pain (Durere)
• Pulselessness (Absența pulsului)
• Pallor (Paloare)
• Paresthesia (Parestezie)
• Paralysis (Paralizie) (1,6)

Cauzele acute ce determină circulația periferică deficitară

Sunt împărțite în embolie și tromboză. Tromboza apare când se formează un cheag în interiorul unui vas, obstruând fluxul sangvin. Embolia apare când se rupe o parte dintr-un cheag și trece prin sistemul circulator până ajunge la nivelul unui vas pe care îl blochează.

Cauze de embolie sau tromboză ce determină circulația periferică deficitară:

• Fibrilație atrială
• Boli ale valvelor inimii, inclusiv complicații postoperatorii ale înlocuirii unei valve
• Tumori cardiace
• Embolie paradoxală
• Tromboza unei plăci de aterom
• Tromboza de grefă de bypass

În cazurile de ischemie acută tratamentul trebuie să fie rapid și presupune revascularizarea membrului afectat. (1,6,7)

Circulația periferică deficitară de cauză cronică

Circulația periferică deficitară de cauză cronică se caracterizează prin debutul insidios al simptomatologiei și progresia pe termen lung a bolii de fond. În acest caz, boala în care circulația periferică este deficitară se numește boală vasculară periferică sau boală arterială periferică. Cauza principală a obstrucției vasului de sânge este ateroscleroza, adică acumularea de grăsime ce se depune în timp pe pereții vasului obstruat. Astfel cererea de sânge în teritoriul afectat nu este suplinită de sistemul circulator și apar simptomele specifice. (1,2,3,5)

Simptome ale circulației periferice deficitare

În multe cazuri persoanele cu circulație periferică deficitară au simptome ușoare sau nu au deloc până în momentul în care boala ajunge într-un stadiu avanstat.

Simptomul cel mai comun este claudicația. Aceasta este o durere musculară, o crampă musculară sau o senzație de greutate la nivelul membrului afectat ce debutează în timpul unui efort fizic și dispare la încetarea efortului. Cel mai adesea durerea se regăsește la nivelul gambei și poate fi de intensitate medie spre severă. Simptomele de claudicație pot transforma mersul într-o activitate dificilă.

Alte simptome de circulație periferică deficitară:

• Temperatura scăzută a unui picior în comparație cu celălalt
• Amorțeală sau slăbiciune a unui membru
• Puls slab sau absent la nivelul picioarelor sau gambelor
• Crampe dureroase la nivelul șoldurilor, coapselor sau gambelor după o perioadă de mers sau alte activități fizice
• Înțepături și mâncărimi la nivelul membrului afectat
• Creșterea mai lentă a unghiilor
• Pierderea părului pe segmentul afectat
• Schimbări ale aspectului pielii
• Răni pe degete sau pe tălpi care se vindecă greu sau deloc

În stadiile avansate durerea poate persista și după oprirea activității fizice. Durerea poate diminua dacă persoana afectată își lasă picioarele să atârne la marginea patului sau dacă merge pe o distanță scurtă. (1,2,3,5)

Factori de risc pentru circulația periferică deficitară

• Diabetul – boala arterială periferică este o complicație comună a diabetului. Glicemiile mari afectează arterele și duc la îngustarea și obstrucția lor.
• Factorii ereditari (istoric în familie de boală arterială periferică)
• Fumatul
• Înaintarea în vârstă (în special peste 65 de ani)
• Tensiunea arterială crescută
• Nivelul crescut de colesterol în sânge
• Niveluri crescute de homocisteină în sânge (corelat cu risc crescut de boală coronariană)
• Obezitatea (IMC > 30)
• Stil de viață sedentar (1,2,3,5)

Teste de diagnostic pentru circulația periferică deficitară

Pentru diagnostic doctorul o să examineze pacientul și va lua un istoric medical. La examenul fizic, în caz de boală arterială periferică, pulsul la nivelul segmentului afectat poate fi diminuat sau absent.

Testele folosite de obicei sunt:

• Teste de sânge – pentru detectarea nivelurilor crescute de colesterol, trigliceride sau glucoză din sânge
• Indicele gleznă-braț – test pentru identificarea bolii arteriale periferice. Se compară tensiunea arterială măsurată la nivelul gleznei cu cea măsurată la nivelul brațului, care în mod normal sunt identice. Dacă tensiunea la nivelul gleznei este mai scăzută poate fi un semn pentru circulația periferică deficitară cauzată de boala vasculară periferică.
• Ultrasonografie – test neinvaziv folosit pentru a observa curgerea sângelui prin vase. Se pot identifica îngustări sau blocaje de vase.
• Angiografie – test care folosește raze X sau rezonanță magnetică nucleară pentru a detecta blocaje în artere. Se folosește o substanță de contrast ce se injectează în vasul examinat. (1,2,4,5)

Tratament pentru circulația periferică deficitară

• Medicație – pentru tratamentul diabetului, statine pentru tratamentul nivelului crescut de colesterol LDL, antihipertensive pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute
• Anticoagulante și antiagregante plachetare – pentru tratamentul și prevenirea formării cheagurilor de sânge
• Angioplastia – procedură minim invazivă care deschide arterele înfundate. În timpul procedurii se poate diagnostica boala arterială periferică și se poate trata vasul obstrucționat. Medicul introduce un cateter în arteră și umflă un balon la nivelul obstrucției. După aceea, se poziționează un stent (un tub metalic de mici dimensiuni) ce ține artera deschisă.
• Operație de tip bypass – chirurgul vascular creează o cale alternativă pentru circulația sângelui folosind un alt vas, fie sintetic, fie din altă parte a corpului. (1,2,4,5)

Complicații pentru circulația periferică deficitară

• Gangrena este o complicație a circulației periferice deficitare în stadiu foarte avansat. Reprezintă necroza (moartea) și descompunerea țesuturilor ce nu primesc suficient sânge din cauza obstrucției arterei ce le irigă. Pentru gangrenă singurul tratament este amputația segmentelor afectate.
• Ischemia de membru – cu simptomatologia discutată anterior („cei 5 P”); tratamentul trebuie să fie efectuat cât de repede
• Atac vascular cerebral și infarct miocardic – cauzat de acumularea de plăci de grăsime (aterom) ce poate afecta vase din creier sau inimă (2,3,6)

Măsuri de prevenție pentru circulația periferică deficitară

• Renunțarea la fumat
• Controlul strict al glicemiei
• Exerciții fizice zilnice
• Controlul tensiunii arteriale și al celorlalte boli de fond
• Dietă cu puține grăsimi și cu multe fibre
• Controlul greutății corporale
• Îngrijirea rănilor de la nivelul segmentelor afectate cu ajutorul intervențiilor medicale
• Controale medicale regulate
• Consultarea unui medic în cazul în care apar simptome precum roșeață, căldură și tumefiere la nivelul segmentului afectat (2,3)