Lipsa de muniție îi obligă pe artileriștii ucraineni să nu mai tragă la întâmplare, ci să-și aleagă cu grijă țintele și să tragă numai atunci când sunt siguri că acestea vor fi atinse, scrie publicația Unian.Revista presei Europa Plus:
Rusia a fost în avantaj privind muniția de artilerie încă de la începutul războiului, iar acest avantaj s-a mărit în ultimele luni. Forțele ucrainene trag acum cca 2000 de obuze pe zi, în timp ce Rusia trage 10 000 de obuze pe zi, precizează sursa amintită care citează un studiu realizat de Business Insider.
”Artileria ucraineană nu-și mai permite să tragă asupra țintelor rusești suspecte, ci doar asupra țintelor bine definite, care reprezintă amenințări directe și confirmate”, a explicat Mark Kancian, consilier principal la Centrul pentru studii strategice internaționale.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a trimis recent o scrisoare partenerilor europeni în care arată că armata duce o lipsă acută de muniție și că Ucraina are nevoie de cel puțin 200 000 de obuze de 155 mm pe lună.
Pe de altă parte, se încearcă compensarea lipsei de obuze prin creșterea producției locale de drone. Acestea însă pot ajuta artileria, dar nu o pot înlocui, după cum a explicat un veteran al trupelor antiteroriste din Ucraina.
Georgia: Schimare la vârful guvernului
Partidul de guvernământ ”Visul georgian” l-a nominalizat pentru funcția de prim ministru pe Irakli Kobakhidze, fost președinte al Parlamentului în perioada 2016-2019 și fost președinte al Adunării parlamentare a Consiliului Europei în perioada 2020-2022, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană.
Irakli Kobakhidze îl va înlocui în funcția de premier pe Irakli Gharibachvili, care a demisionat în data de 29 ianuarie a.c.
Toți membrii actualei echipe guvernamentale vor rămâne în funcții, cu excepția ministrului apărării, Juansher Burchuladze, care va deveni ambasador al Georgiei la NATO.
Principalul obiectiv al noului program guvernamental rămâne aderarea Georgiei la Uniunea Europeană și la structurile euro-atlantice, precum și ”refacerea pe căi pașnice a integrității teritoriale a țării”.
”Având în vedere statutul de candidat la aderarea la UE pe care țara noastră l-a obținut, prioritatea pe termen mediu a guvernului este pregătirea economiei naționale pentru aderarea europeană (…) Vom acorda de asemenea o atenție specială dezvoltării unui sistem de învățământ de calitate, științei, tehnologiei și inovării, de care avem nevoie pentru formarea unei societăți și mai puternice”, se arată printre altele în programul de guvernare prezentat Parlamentului, care va acorda votul de încredere noului cabinet în data de 8 februarie a.c., precizează sursa citată.
R Moldova: Recuperarea banilor din frauda bancară bate pasul pe loc
În pofida unor declaraţii şi rapoarte triumfaliste ale Procuraturii Anticorupție, datele publice arată că recuperarea banilor din frauda bancară bate pasul pe loc, transmite platforma de știri.md.
„În cadrul dosarului „Frauda bancară”, până în prezent, au fost aplicate sau transmise pentru executare încheieri aferente măsurilor asiguratorii în sumă de circa 7,88 miliarde de lei MDL (409 milioane de euro – n.r), ceea ce constituie circa 59,1% din prejudiciul cauzat în această schemă complexă”, se arată în raportul Procuraturii Anticorupţie pentru anul 2023, amintește sursa citată.
Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată însă că pe parcursul anului trecut nu s-a atestat o evoluție semnificativă în procesul de recuperare a activelor fraudate de la cele trei bănci falite (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială).
Astfel, în 2023, la capitolul „Recuperarea activelor fraudate” de la cele trei bănci au fost încasați doar 117 milioane de lei, adică mai puţin de 10 milioane de lei pe lună. Este mai mult cu aproape 40 de milioane de lei decât în 2022, dar de aproape 5,6 ori mai puţin decât în 2019.
Pe de altă parte, cele trei bănci, care au făcut parte din ShorHolding, au rambursat până la 1 ianuarie 2024 doar 2,84 miliarde de lei, din creditele de urgență, în valoare de 14,12 miliarde de lei, asigurate cu garanții de stat și acordate de Banca Națională a Moldovei în perioada noiembrie 2014 – octombrie 2015.
Astfel, mai rămân de rambursat încă circa 11,28 miliarde de lei. Dacă viteza de recuperare se menține la acest nivel, întoarcerea miliardului poate dura aproape un secol, comentează sursa citată.
Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:
Ratmir Turchaninov - Ucraina;
Zurab Kaladze - Georgia;
Gabriela Ciobanu - R Moldova
Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei