Încă din primele luni de viață suntem familiarizați cu lectura, intrând în această lume minunată cu ajutorul poveștilor pe care părinții și îngrijitorii ni le citesc, de obicei, la ora de culcare.
Astfel, această activitate aduce după sine o stare de calm, în care mintea se liniștește, iar corpul primește semnale că este timpul să se odihnească. Odată cu trecerea timpului, însă, ajungem să ne dorim fie să petrecem mai mult timp citind, fie (mânați de activitățile curriculare ori de ispita jocului) să facem tot posibilul să limităm acest timp destinat lecturii, ajungând ca după o bună bucată de vreme să ne reîmprietenim cu cărțile.
Cu toate acestea, specialiștii în sănătatea relațională ne îndeamnă să nu renunțăm la acest obicei, întrucât ne poate oferi mai multe beneficii decât am putea crede.
Femeile cu studii universitare citesc mai mult
Psihologa Bianca Poptean punctează: „Cititul este o activitate ce ne aduce bucurie, ne hrănește curiozitatea și imaginația, ne stimulează creativitatea și, prin toate acestea, contribuie la neurogeneză, adică la crearea de noi neuroni și, implicit, noi conexiuni neuronale. Cititul este ca o gimnastică a creierului, menținându-l integrat, în echilibru și, astfel, devenind sursa unei minți echilibrate.“
Mai mult, lectura ne și poate prelungi existența, conform unui studiu publicat în revista Social Science and Medicine, citat de bigthink.com.
Mai precis, cercetătorii de la Universitatea Yale au chestionat 3.635 de participanți, cu vârste de peste cincizeci de ani, despre obiceiurile lor legate de lectură. Astfel, repondenții au fost împărțiți în trei categorii (necititori, cei ce citesc mai puțin de trei ore și jumătate pe săptămână și cei ce alocă mai mult de trei ore și jumătate pe săptămână lecturii), și au fost urmăriți timp de doisprezece ani.
Rezultatele au evidențiat că femeile cu studii universitare din grupul cu venituri mai mari erau cele ce dedicau lecturii cel mai mult timp.
Totodată, cercetătorii au subliniat că ambele grupuri de cititori au trăit mai mult, comparativ cu cei ce nu obișnuiau să citească, însă cei ce alocau mai mult de trei ore și jumătate pe săptămână lecturii au trăit cu douăzeci și trei de luni mai mult, față de cei ce nu aveau această rutină instituită în viețile lor.
Practic, deși este o activitate sedentară, lectura reprezintă un instrument excelent în îmbunătățirea calității vieții după vârsta de cincizeci de ani.
Cercetătorii precizează că tipul materialului de lectură face diferența în materie de longevitate ce apare, automat, cu acest obicei. Mai exact, cărțile au un avantaj semnificativ mai mare comparativ cu ziarele sau revistele, iar motivele sunt clare, dată fiind multitudinea de elemente cognitive pe care le însumează parcurgerea unei cărți.
℗PUBLICITATE
În concluzie, cititul este o activitate focusată, ce ajută la îmbunătățirea atenției și a memoriei, încetinind declinul cognitiv. Practic, o astfel de activitate menține creierul tânăr și are o legătură directă cu longevitatea, după cum afirmă psihologa Bianca Poptean. Însă, dincolo de acest avantaj, lectura, prin cele două procese cognitive definitorii (lectura profundă și conexiunea emoțională), ne ajută să ne găsim starea de echilibru.
Cititul se „moștenește“
Într-o eră a mediului online, mulți părinți se împotmolesc atunci când încearcă să-i împrietenească pe copii cu lectura.
Dincolo de găsirea a tot felul de tertipuri pentru a-i face să îndrăgească să descopere lumea, dincolo de prezentarea avantajelor (precum relaxarea, sau crearea unei culturi generale, conturarea unei exprimări cursive, șlefuirea unei gândiri analitice, ori a unei memorii imbatabile, îmbunătățirea relațiilor cu alți semeni sau însăși îndepărtarea plictiselii etc), provocarea cea mai mare este chiar implementarea acestei rutine în programul zilnic. Dar înainte de a arăta cu degetul spre copii, specialiștii în sănătate relațională ne îndeamnă să pornim de la exemplul propriu: tiparele comportamentale se propagă cu ușurință între generații.
Bianca Poptean explică: „Modelul personal contează, atunci când vine vorba de copii. În loc să le enumerăm copiilor beneficiile cititului, trebuie să știm că ei sunt stimulați mult mai ușor în această direcție atunci când ne văd pe noi, părinții, că citim. Dacă cresc într-un mediu în care cititul este prețuit, în care părinții își caută informații în cărți, înaintea altor medii de comunicare, cu siguranță, acesta devine un model pentru copil.“
Un mod prin care-i putem atrage pe cei mici în mrejele lecturii este întreruperea unei lecturi cu provocarea de a crea ei continuarea poveștii. Printr-un astfel de exercițiu simplu, nu numai că își dezvoltă vocabularul, dar ajung să aibă și o stimă de sine crescută.
Așadar, este important să-i încurajăm pe copii să citească cărțile care îi atrag, cel puțin treizeci de minute pe zi. Nu spune nimeni că va fi ușor de la început, dar putem începe cu semne stradale, cu etichete ale produselor pe care le consumăm și lista poate continua.
Este important să stabilim o perioadă în care toți din familie citesc, acest exercițiu fiind un bun motiv să apropie și să sudeze relațiile de siguranță.
Așadar, așa cum avem grijă de igiena propriului corp, în egală măsură este sănătos să avem grijă și de partea rațională a noastră, cititul fiind considerat un exercițiu pentru minte, menit să ne dezvolte, totodată, și curiozitatea intelectuală, respectiv, capacitatea de a ne adapta mai ușor la impredictibilul cotidian.
Nu este nevoie să alegem lecturi grele, putem opta pentru cărți pe care să ne facă plăcere să le parcurgem, pe care să le asimilăm cu drag, dar mai ales cu curiozitate, iar pe paginadepsihologie.ro putem avea acces la o mare diversitate, în acest sens. De asemenea, psihologul Gáspár György ne oferă lună de lună propuneri de lectură, în cadrul Clubului de carte. Drept urmare, îndrăznesc a vă întreba: care este scuza dumneavoastră când nu mai reușiți să citiți?
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
