Rares-Bogdan

Jurnalistul Rareş Bogdan, realizatorul emisiunii „Jocuri de putere” de la Realitatea TV îi dă o replică dură lui Ion Cristoiu, după ce acesta din urmă a relatat pe blogul personal un fragment din jurnalul secret al Elenei Udrea, informează stiripesurse.ro. În jurnal, Udrea ar fi scris că Rareş Bogdan a devenit susţinător al lui Iohannis după ce a fost convins de generalul Coldea, prim-adjunct al şefului SRI.

Rareş Bogdan afirmă că doar un nebun şi-ar putea imagina că un asemenea scenariu este posibil. Deşi scrie pe pagina sa de Facebook că nu se poate supăra pe Cristoiu, realizatorul TV îl „biciuieşte” pe cel supranumit „maestrul” cu o serie de replici usturătoare.

„Doar Richard Estes si hyperrealismul sau ar putea zugravi cum am devenit eu omul lui Coldea, fara ca nici macar sa beau o cafea sau sa fi schimbat o vorba cu el in viata aceasta.

Domnul Ion Cristoiu e ca un violonist de geniu, care, după ce a concertat 48 de ore pentru cauze umanitare, pune degetul din greşeală pe altă coardă şi trage un fals atât de incredibil, încât toţi au impresia că au halucinaţii, căci e neverosimil ca maestrul să scârţâie pe partitura. De această dată, ori logica sa imbatabilă i-a jucat feste, ori e atât de incantat uman de Diva Blonda iubitoare de psalmi, incat, dacă distinsa domniţă scapă o râgâială, i se va părea că mierlele au poposit pe geamul Bibliotecii Academiei, să-i facă eventual un laudatio. Sunt un om cu slabiciuni pe care nici macar nu mi le ascund. Chiar nu ma pot supara pe Ion Cristoiu. Am si eu slabiciunile mele. Sunt om. Nu Torquemada chinuindu-l pe Cautis. Si imi place si Zaitoone. Chiar foarte mult. La fel ca multora!

Dacă scria Elena Udrea în asa zisul jurnal, care văd că suscită un interes comparabil cu „Misterele Parisului”, că a sunat-o Barrack Obama sau poate Bill Clinton ca era mai iubaret şi i-a cerut informaţii despre securitatea cibernetică (doar SRI-ul nu era sursă credibilă, nu????) ce făcea maestrul, trăgea un Gând năucitor de miez de noapte? Mi-ar răspunde acum că orice construcţie trebuie să aibă un parfum de credibilitate, ca să-i dai curs. Corect. Aşa e! Îmi aduc aminte cu mare drag de argumentaţiile sale, cum din două premise valabile nu putea să rezulte decât o concluzie bună. Un raţionament. Erau lecţii de deducţie! Emisiuni reale in care rotitele imi functionau si combateau cu argumente. Batalii destepte de idei. Parerea mea.

Am totusi două întrebări, maestre! Cât de credibilă poate fi informaţia că un jurnalist de investigaţii, să zicem Alexandru Căutiş, care nu descoperă astăzi apa caldă, îşi lasă telefonul mobil vraişte, pe masă, să-i citească un realizator mesajele (a.k.a. indicaţiile) de la generalul Coldea şi Laura Codruţa Kovesi??? Cu numele lor!!! Pe „BBM”????Ce naiba mai e si asta?!? Si Alex chiar si pe WhatsApp??? Sau eu? In 2013/2014? Sa fim seriosi. Aici puteţi face supoziţii – dorea să-i vadă ceilalţi „amplitudinea”, mai ştiu eu… Supozitia nu e desigur o probă si in nici un caz in jurnalismul riguros, nu-i aşa? Nu e nici macar o suspiciune rezonabila. Ce e drept, un sâmbure de adevăr este şi aici! Dar mic de tot! Era o glumă frecventă în platou, în pauze, dar şi în Direct, de foarte, foarte multe ori să-l necajim mai mult decat sa il luăm la mişto pe Căutiş, întrebându-l, când primea câte-un mesaj „Ce-i, Alex, ţi-a scris Madame Kovesi?”, sau „ţi-a scris generalul de 4 stele?”, „ti-a scris Coldea sau Maior?”. El este un excesiv aproape declarat, iar noi ii raspundeam prin excese. Iar el zâmbea intelegator către noi, îngăduitor, ca şi când eram noi nişte copii din clasele mai mari, ce ii decriptasem srategia de a aduna cat mai multe „surprize” de la Guma Turbo. Dar astea erau glumele noastre si modul de a ne relaxa din luptele cu Pontache si ai lui. Cand mai toti cedau, unul cate unul… Unii speriati. Altii cumparati. Ceilalti incantati.

Pe urmă: aveam eu nevoie, care scriu din 2009 că Iohannis trebuie să fie preşedinte, stiti bine, in octombrie 2009 am scris si a aparut pe print in „ZIUA”, pe prima pagina, editorialul cu numele „Iohannis Presedinte”. Era doar Premier desemnat, dar neacceptat de ESCROCUL absolut ce ocupa pe atunci Palatul. Verificabil usor. Ziarul e la Arhiva, inclusiv la Biblioteca Academiei. Adica trebuia cineva sa ma convinga de acel Iohannis, pe care îl asmiram şi îl preţuiam din vremuri, când actuali lăudători îl spurcau, ca sa nu mai spun ca cei mai multi nu il stiau. Adica aveam eu nevoie să mă introducă în filmul acesta generalul Coldea? Să mă convingă să-i fiu susţinător si chiar militant in 2014 lui Johannis?!?! Ce porcarie e asta? Mi-ar fi plăcut să-l cunosc pe general, deşi e mai bine să nu ai asemenea întâlniri, cred, însă, că ar fi fost o experienţă interesantă. Uite că nu ni s-au intersectat paşii, (nu e insa tarziu!) iar dacă îşi imaginează careva că generalul Coldea a pus pe un gealat să mă roage, din partea lui, să-l susţin pe Iohannis, e nebun de legat. Mă pufneşte râsul!

Haideţi, maestre, în jurnalul respectiv sunt nişte prostii măreţe! Daca acel Jurnal chiar exista?!? Părea mai credibil dacă în jurnalul din care citaţi ca din Psalmi, în loc de combinaţii de demoazelă, care simte ca-i crapă furoul în care ţine bileţele, apăreau impresii sexy, frivole, despre aşa-zisa scriitoare a documentului. Despre iubiri, simpatii si umbre. Despre amor si ura. Doar Elena e dama bine, iar in 2013/2014 era poate chiar si mai bine…

Sigur că ar trebui să mă bucur că mă ajută cineva mereu să stau pe prima pagină, (unii fac eforturi disperate si nu reusesc), dar maestre, zău, astea sunt prea cusute cu aţă albă! Sunt găinării! Nu ar putea nimeni să creadă că m-a rugat cineva să susţin un om pe care îl admir de când transforma Sibiul într-un oraş minunat! Chiar şi dacă nu-l cunoşteam, gândiţi-vă aşa: în cealaltă parte era Ponta, Victor Viorel Ponta care ne dorea damnati, închişi, exilaţi, amendaţi, condamnaţi la muncă silnică pe viaţă! Of, Of, ce sa mai zic…?! O tara trista, plina de umor. Sa nu uitam sa iubim Romania in fiecare zi! Merita. In dementa asta colectiva, dar in luna „Colectiv”, exact de asta mai era nevoie pentru ca zanganitul catuselor necesar sa se confunde cu un acord de pian normal”, scrie Rareş Bogdan, pe Facebook.