Teste psihologice

Testul WHODAS2 este un test alcătuit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care deţine drepturile de autor însă clinicienii au dreptul gratuit de folosinţă şi copiere al acestuia. Testul evaluează sănătatea şi dizabilitatea fiind ideal pentru centrele şi clinicile rezidenţiale. Varianta în limba română a testului a fost făcută printr-o cercetare ştiinţifică realizată de domnul Dr. Radu Vrasti.

Mai multe despre test, licenţă ş.a.m.d. puteţi consulta în limba engleză pe site-ul O.M.S.

https://www.who.int/classifications/icf/whodasii/en/

Brief Psychiatric Rating Scale sau Scala Scurtă de Cotare Psihiatrică, este un ghid de interviu gradat al simptomatologiei psihiatrice generale care poate fi folosit atât ca scală de evaluare de screening cât şi ca scală de evaluare a eficienței tratamentelor diverse (medicație, psihoterapie, alte terapii etc,) Este ideală pentru clinicienii începători. Descărcarea sa este gratuită însă folosirea sa presupune 5 ore de consiliere psihometrică şi psihopatologică care este o condiție a descărcării. Ora de consultanță şi consiliere online costă 100 de RON. De asemenea o dată cu consilierea pentru aplicare şi utilizare primiți gratuit alte materiale necesare.

Scala de Depresie a Centrului de Studii Epidemiologice(CES-D)

Scala de depresie a centrului de studii epidemiologice (CES-D) este o scală de autoevaluare cu 20 de itemi contruită pentru a măsura simtomatologia depresiei pe o populaţie generală. Scala a fost special creeată pentru a fi folosită în studii cu privire la relaţiile dintre depresie şi alte variabile pentru diferite subgrupuri de populaţie (Radloff, 1977). Chiar dacă iniţial scala CES-D a fost contruită pentru a măsura depresia pe populaţia generală (Radloff, 1977) alte cercetări i-au dezvălui utilitatea în detectarea depresiei pe o populaţie cu diferite alte tulburări cum ar fi pacieţi cu scleroze multiple (Pandya, Metz & Patten, 2005), epilepsie (Naserbakht, et al, 2008) cancer (Schroevers et al, 2000) demenţă (Cheng & Chan, 2008) stări negative în diabet (Sultan & Fisher, 2010), scriningul pe pacienţi non-depresivi (Li, & Hicks, 2010) şi pe pacienţi cu probleme medicale generale (Goldberg, 1985). De fapt studiile au relevat că CES-D are valori predictive şi în alte probleme de sănătate mentală în afară de depresie (Patten et al, 2005). Insă cele mai multe stusii au evidenţiat faptul că CES-D poate fi folosită în mod special ca uneltă de scrining însă un alt studiu a descoperit că CES-D este mult mai utilă decât cunoscuta scală BDI în detectarea persoanelor deprimate şi în evaluarea severităţii depresiei (Santor et al, 1995). Studii recente au descoperit de asemenea că CES-D poate fi utilă în sriningul depresiei majore (Yang, et al., 2004). In ceea ce priveşte utilitate studiilor originală cu privire la utilizarea scalei CES-D 8 au fost făcute având în vedere comparaţiile cros – culturale (Bracke, Levecque and Velde, 2008 ) şi astfel au fost identificate simptome depresive pe diferite populaţii lucru care a demonstrat că această scală poate fi folosită în cercetări cros-culturale.în ceea ce priveşte tratamentul, unele studii au dovedit că scala CES-D poate fi foarte utilă în monitorizare progresului în psihoterapiea ce are ca scop reducerea depresiei (Cinciripini et al., 2010). Wood, Taylor & Joseph (2010) au afirmat că CES-Dpoate fi o măsură a stării de bine din moment ce această scală este o legătură între depresie şi fericire. Alte studii au scos la ivelaă faptul că CES-D printre altele, poate măsura depresia ca şi trăsătură la fel de bine cum o poate măsura ca şi stare (Spielberger et al, 2003).

Conceptul de depresie este un concept clinic ce se referă în mod special la dispoziţia afectivă generală (Price & Lynn, 1986) şi care poate fi formulat în mod global ca un simptom de tristeţe exprimată, corespunzatore acestei dispoziţii afective si care analizat multidimensional se insoţeşte de alte manifestări evidenţiabile si trăite fenomenologic la nivel: cognitiv-motivational, comportamental si somatic (Blöschl, 1998).

CES-D a fost adaptat iniţial în Romania de către Stevens şi colaboratorii (2013) în două studii. Pentru echivalenţa lingvistică am folosit două metode. Doi autorii cu nivel avansat de limba engleză si nativiîn limba română au tradus cu retroversiune itemii scalei după metoda enunţată de Brislin (1970). Un traducător a tradus itemii din engleză în română apoi altul care nu ştia varianta originală a retradus varianta rezultată înapoi în engleză si cele două versiuni în limba engleză au fost ulterior comparate. 7 itemi nu au fost găsiţi ca având o foarte bună echivalenţă drept care aceştia au fost retraduşi şi discutaţi împreună cu întreaga echipă rezultând în final o versiune română a scalei cu grad mare de echivalenţă cu origibnalul. Traducerea a fost testată empiric (Butcher & Gur,1974) aplicându-se cele două variante, una câte una în două momente de timp, la un lot de subiecţi de-asemnea bilingvi la distanţă de două săptămâni. Compararea rezultatelor celor două testări anonime au arătat echivalenţa celor două instrumente şi de-asmene a corelarea celor două scoruri din eşantion a arătat o fidelitate test retest r(23)= 0,76, p<0,01 bună a instrumentului în Romănia. În acelaşi studiu coeficientul de fidelitate alpha Cronbach pentru varianta engleză şi română au arătat o consistenţă inetrnă ridicată a instrumentului, în special a variantei în limba română (ά=0,84). În studiul al doilea, a fost stabilită validitatea concurentă si convergentă a scalei CES-D cu măsuri de depresie, amxietate, satisfacţie în viaţă şi stimă de sine. Scala a corelat moderat cu toate aceste existând o legătură directă cu anxietatea si depresia măasurtă dintrun al unghi de varianta română a HASD (Hospital Anxiety and Depresiion Scale, Ladea, 2007, Zigmond, & Snaith, (1983).) şi o legătură inversă întregradul de depresie măsurat de scala CES-D şi stima de sine pe de-o parte şi stsatisfacţia în viaţă pe de-altă parte.

Validite Concurrentă şi Convergentă a scalei CES-D

** p ≤ 0.01 (bilateral)

Ulterior Consttntinescu şi colaboratorii (in press ) au cercetat validitate factorială a scalei CES-D în România şi au demonstrat faptul descoperit faptul relvat de studii recente că starea de bine emoţională şi depresia, precum si alte caracteristici psihologice, pot fi conceptualizate pe un continuum biüpoalr ca în figura de mai jos pavând calea pentru ceea ce a fost numit psihologia clinică pozitivă în România. Adică o psihologie care evaluează nu numai psihopatologia ci şi experienţa optimă pozitivă. Practi studiul amintit a arătat ca şi alte studii anterioare coduse în marea britanie că dacă se ţine cont de eroriile apărute în procesul de testare structura factorială a scalei denotă un singur factor bipolar (vezi tabelul). În acelaşi studiu scala a demostrat o foarte bună fidelitate, indicele Alpha Cronbach fiind ridicat 0,93.

OMS defineşte în general sănătatea încă de la mijlocul secolului trecut ca: „o stare completă fizică, mentală, şi socială de bine şi nu numai absenţa bolii sau infirmităţii” (WHO, 1947). Cu toate acestea psihologia clinică de la începuri până în prezent s-a orientat în mod special în cercetare şi intervenţie pe descrierea, predicţia, explicarea precum şi tratarea deficienţei. Există astfel o importantă acumulare de cunoştinţe în această direcţie, considerâdu-se că starea de bine si funcţionarea pozitivă sunt componente psihice care nu fac obiectul psihologului clinician (vezi de ex. Duckworth, Steen & Seligman, 2005). Odată cu apariţia datelor de cercetare din aşa numita psihologie pozitivă în domeniul clinic şi chiar a schiţării unei posibile psihologii clinice pozitive care să ia în considerare atât aspectele disfuncţionale cât și pe cel funcţionale ale indivizilor (Wood & Tarrier, 2010), o importantă acumulare de cunoştinţe în această direcţie, considerâdu-se că starea de bine si funcţionarea pozitivă sunt componente psihice care nu fac obiectul psihologului clinician (vezi de ex. Duckworth, Steen & Seligman, 2005). Odată cu apariţia datelor de cercetare din aşa numita psihologie pozitivă în domeniul clinic şi chiar a schiţării unei posibile psihologii clinice pozitive care să ia în considerare atât aspectele disfuncţionale cât și pe cel funcţionale ale indivizilor (Wood & Tarrier, 2010), aspectele funcționării pozitive au intrat în atenţia clinicienilor, din mai multe motive descrise de cercetătorii citaţi anterior, cum ar fi faptul că atât prevenţia şi tratarea sindroamelor clinice şi subclinice ar putea fi îmbunăţăţite prin atenţia acordată de către clinicieni funcţionării pozitive concomitent cu cea negativă, deoarece a fost demonstrat faptul că de exemplu, intervenţiile îndreptate către favorizarea funcţionării pozitive au ca şi rezultat descreşterea funcţionării negative (vezi de exemplu Joseph & Wood, 2010) precum şi faptul că trăsăturile clinice au şi un pol pozitiv existând un continuum de la pozitiv la negativ şi o imagine de ansamblu a funcţionării este benefică în înţelegerea, prevenţia şi tratarea tulburăriilor mentale (Wood & Tarrier, 2010; Joseph & Wood, 2010; Wood, Taylor & Joseph, 2010).

Un prim exemplu de cercetare din domeniul clinic „pozitiv” îl reprezintă o cercetare în care a fost demonstrat empiric că scala CES-D, măsoară practic un continum al afectivităţii pozitive (stare de bine) la un pol şi depresia la alt pol, acestea două neconstituind doi factori separaţi (Wood, Taylor & Joseph, 2010) cum a fost conceptualizat în trecut. O altă dimensiune bipolară posibilă, schiţată de autori (Joseph & Wood, 2010) ar putea fi anxietatea – starea de calm şi relaxare. Este deja un fapt de notorietate faptul că intervenţiile cognitiv comportamentale care au ca scop reducerea anxietăţii practic întăresc starea de calm și relaxare. Acestea două fiind în primul rând fiziologic incompatibile (de ex. (Jacobson, 1938, Wolpe, 1958).

Comparison of three CFA models in two samples.

Note: All χ2 and are Δχ2 are significant at p<.001.

Studiile de validare în România pot fi descarcate aici:

Stevens,M. J., Constantinescu, P.-M., Lavinia, U., Ion, C. B,. Butucescu, A.& Sandu C.G. (2013). The
Romanian CES-D scale: preliminary validation of an instrument for clinical and non-clinical use.
International Journal of Education and Psychology in the Community 3(1), 7-21.

Constantinescu, P.M., Neacsa(Glont), C, Stevens, M.J (2018).The Factorial Structure of the Romanian Center Of Epidemiological Studies Depression Scale: a single measurment of well–being and depression on a continuum, Mind body and behavior,

Scala poate fi descărcată aici: CES-D