Hernia hiatala si boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Autor: Dr.Tomescu Andrei Branco, Medic specialist chirurgie generala, MedLife Genesys

Hernia hiatala apare in momentul in care o portiune din stomac patrunde prin orificiul diafragmatic (hiatus), in cavitatea toracica. 

"Diafragmul este peretele muscular ce face separarea intre cavitatea toracica si abdomen. In momentul aparitiei acestei hernieri a stomacului, se produce o alungire a unghiului His, care este un unghi intre esofag si fundul stomacului (in mod normal, el fiind un unghi ascutit, ce nu permite ca sucul gastric din stomac sa se intoarca in esofag), motiv pentru care apare boala de reflux gastro-esofagian, dar in acelasi timp, ea poate sa existe si in lipsa unei hernii hiatale."  spune domnul doctor Tomescu Andrei Branco, medic specialist chirurgie generala, in cadrul Hyperclinicii MedLife Genesys.

Aceste afectiuni pot sa apara la orice varsta, indiferent de sex, dar mai frecvent in cazul obezitatii sau la pacientii fumatori.

La fel ca in cazul tuturor herniilor, cauza cea mai frecventa a aparitiei herniei hiatale este cresterea presiunii in abdomen (tuse - fumatorul cronic, efort fizic intens, constipatie, obezitate, sarcina etc.).

Exista trei tipuri de hernii hiatale: prin alunecare, para-esofagiene si mixte.

•Herniile hiatale prin alunecare, cele mai frecvente, sunt cele in care jonctiunea dintre esofag si stomac, dar si o parte din stomac, patrund in torace.

•Herniile hiatale para-esofagiene sunt caracterizate printr-o jonctiune gastro-esofagiana situata normal, dar fundul stomacului ruleaza prin hiatusul diafragmatic, lateral de esofag, in torace.

SIMPTOMATOLOGIE

Majoritatea pacientilor cu hernie hiatala nu prezinta simptome si sunt diagnosticati accidental de catre medicul gastroenterolog, prin gastroscopie.

Simptomatologia, cand apare, este cea data de boala de reflux gastroesofagian: senzatie de arsura in piept (arsuri la stomac), gust amar sau acru in gura, durere in piept, dificultate la inghitire, tuse, raguseala sau dureri in gat, regurgitarea alimentelor sau lichid acru (reflux de acid), balonari si eructatii frecvente.

Desi exista o legatura intre hernia hiatala si boala de reflux gastroesofagian, nu este obligatoiru ca cele doua sa coexiste. Exista hernie hiatala fara reflux si boala de reflux fara hernie hiatala.

Este important ca pacientii, ce prezinta astfel de simptome, sa consulte un medic specialist chirurg sau gastroenterolog, pentru a putea efectua investigatiile necesare si pentru a institui tratamentul adecvat.

CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL DE HERNIE HIATALA

Sunt multiple teste ce pot fi efectuate pentru a diagnostica hernia hiatala si boala de reflux gastroesofagian:

• Ba pasaj (pacientul bea o substanta de contrast, iar in serviciul de radiologie se efectueaza radiografii seriate);
• endoscopia digestiva superioara (manevra prin care, daca exista modificari la nivelul mucoasei, se poate preleva si tesut pentru biopsie);
• test Ph - manometrie;
• studiu de evacuare gastrica;
• CT abdomen si torace, doar in cazuri selectionate.

CUM SE TRATEAZA HERNIA HIATALA

Majoritatea nu necesita tratament, dar cum poate sa apara si boala de reflux gastroesofagian, este necesara schimbarea stilului de viata in primul rand, dar si:

• scaderea in greutate;
• renuntarea la fumat;
• scaderea cantitatii portiilor de mancare, eliminarea prajelilor, a alimentelor acide si picante, a citricelor, a alimentelor ce contin cofeina si ciocolata, a bauturilor carbogazificate, a alcoolului etc.;
• evitarea cresterii presiunii intraabdominale: evitarea constipatiei, a efortului fizic intens;
• mesele se vor lua cu doua ore inainte de somn, indicatii ce pacientul le va primi din cabinetul medicul chirurg sau gastroenterolog, plus un tratament medicamentos de reducere a aciditatii gastrice.

Tratamentul chirurgical se efectueaza doar in cazurile in care s-a tentat tratament medicamentos minim 6 luni, timp in care simptomatologia nu a disparut, sau la pacientii ce prezinta modificari microscopice la nivelul esofagului (din cauza refluxului) sau pacienti ce prezinta hernii hiatale mari, complicate, unde tratamentul medicamentos si schimbarea stilului de viata nu aduce nicio imbunatatire. Boala de reflux gastroesofagian lasata netratata poate duce la inflamatii la nivelul esofagului, ulcere la nivelul mucoasei, hemoragii si chiar pana la aparitia unor leziuni, ce sunt considerate pre-canceroase, cu dificultati majore in tratatment si supravietuire. Scopul interventiei chirurgicale este acela de a corecta refluxul gastroesofagian si de a crea un mecanism de valva, ce nu va permite intoarcerea sucului gastric inapoi in esofag.

Tratamentul chirurgical, operatia de hernie hiatala, se poate efectua atat clasic, prin taietura, cat si minim invaziv, prin tehnica laparoscopica.

In toate tipurile de abordare se practica reducerea in cavitatea abdominala a organelor herniate, calibrarea hiatusului diafragmatic, refacerea unghiul His si crearea valvei anti-reflux.

In tehnica laparoscopica, interventia se efectueaza prin 5 incizii mici la piele, de maxim 1 cm, prin care se introduc trocarele de lucru, iar sub controlul video se folosesc instrumente chirurgicale lungi si subtiri, pentru a putea efectua interventia. Ca durata de operatie, variaza in functie de marimea herniei, a organelor herniate, cat si de aderentele intra-abdominale.  Prin aceasta tehnica operatorie, recuperarea pacientului este rapida, iar incidenta infectiilor este mult mai mica, pe langa avantajele cosmetice ale interventiei, pacientul putand relua activitatea zilnica, dupa aproximativ 2 saptamani.

Inaintea interventiei chirurgicale, se impun efectuarea unui set de analize medicale, a unui consult gastroenterologic, cat si a unor investigatii imagistice, a unui consult de medicina interna si a unui consult ATI, cat si alte evaluari particulare, in functie de patologiile fiecarui pacient in parte.

Spitalizarea este de scurta durata, de la 1 pana la 3 zile. In prima zi postoperator, pacientul isi reia alimentatia incepand cu un regim hidric (apa, ceai, supa), urmand o alimentatie paserata, iar din a treia zi, putandu-se alimenta in mod normal, conform indicatiei primite de la medicul chirurg.

Tratamentul chirurgical laparoscopic este sigur intr-un procent de 90%, dar ca orice interventie chirurgicala si cu anestezie generala, existand posibilitatea aparitiei anumitor complicatii, ce trebuiesc stiute de pacient si discutate cu medicul chirurg si anestezist curant. Exista complicatii imediate postoperator, cat si complicatii ce pot sa apara dupa un timp de la operatie.

Este obligatorie contactarea medicului chirurg curant daca apare febra peste 38 grade, durerea persistenta, ce nu cedeaza la tratamentul recomandat, sangerarile, scaunul negru, voma, durerile in piept, tusea sau dificultatea de respiratie, inflamarea inciziilor (roseata) sau orice alta neplacere legata de interventia chirurgicala. 

Clinica MedLife Genesys

Adresa: Str.Cornel Radu Nr. 3

Programare telefonica: 025 7960

Programare online: https://www.medlife.ro/programare-online-medlife-genesys