Dieta ketogenica: riscurile si beneficiile unui regim alimentar bogat in grasimi

Dieta ketogenica presupune un regim alimentar bogat in grasimi si scazut in carbohidrati, carbohidratii fiind principala sursa de energie a corpului. Prin acest mod de alimentatie, ficatul transforma grasimea in acizi grasi si corpi cetonici, folositi apoi ca principala sursa de energie pentru functionarea organismului, in locul carbohidratilor. Procesul metabolic de transformare a grasimilor in energie poarta denumirea de cetoza si reprezinta, din punct de vedere medical, o stare fiziologica (normala), insa doar pe termen scurt.
Dieta ketogenica: riscurile si beneficiile unui regim alimentar bogat in grasimi

Inducerea acestei stari de cetoza (arderea grasimilor pentru a furniza energie corpului) este scopul principal al dietei keto, o dieta care care a devenit foarte populara in ultimii 5-6 ani, desi este cunoscuta si utilizata inca din secolul al XIX-lea pentru ameliorarea unor afectiuni medicale la adulti si copii.

Cuprins

Dieta ketogenica - ce este?

Dieta ketogenica sau dieta keto este o forma de regim alimentar care se bazeaza pe un consum ridicat de grasimi (uleiuri vegetale precum cel de masline, unt, smantana, alte lactate grase, nuci si seminte, carne si peste gras) si un consum scazut de carbohidrati (paine, paste, cereale, legume bogate in amidon asa cum sunt cartoful, mazarea). Concomitent, dieta keto presupune consumul unei cantitati moderate de proteine (oua, tofu, soia, carne de pui, curcan, rata, vita, oaie, porc).

In secolul al XIX-lea, dieta ketogenica medicala era extrem de comuna si folosita pentru controlul glicemiei la pacientii cu diabet.

In 1920 a fost introdusa ca forma de tratament pentru copiii cu forme de epilepsie care nu raspundeau la medicamentele administrate. De altfel, dieta ketogenica este strans legata de numele doctorului Russell Wilder de la Clinica Mayo din Statele Unite ale Americii, care din 1924 si pana la aparitia medicatiei anticonvulsivante (in 1930) o recomanda pentru reducerea episoadelor de convulsii la pacientii epileptici.

Dieta ketogenica pentru copii era recomandata de dr. Wilder dupa ce observase o scadere a frecventei crizelor epileptice pe fondul unui regim alimentar bogat in grasimi, dar cu putini carbohidrati si consum moderat de proteina.

Abia in anii `70 dieta keto a fost luata in considerare ca regim de slabit.

Dietele Paleo, South Beach si Dukan au si ele un principiu de functionare similar dietei ketogenice, bazat pe reducerea aportului de carbohidrati, dar cu un consum ridicat de proteine si un aport moderat de grasimi.

Dieta ketogenica meniu

Exemplu meniu dieta keto:

  • Mic dejun - 2 oua, 2 felii bacon prajite in unt, salata verde cu rosii si castraveti, cafea cu lapte
  • Pranz - pulpa de curcan la gratar cu piure conopida sau broccoli
  • Cina - somon la gratar sau alt peste gras cu piure de telina cu unt, salata, ulei de masline.

Nu exista o dieta ketogenica „standard" in care sa fie specificate cantitati permise de carbohidrati, de grasimi sau proteine ori alimente permise in dieta ketogenica.

Exista diferite variante de keto diet in care singura constanta ramane consumul redus de carbohidrati, mai putin de 50 de grame carbohidrati (echivalentul unui covrig) sau chiar mai putin de 20 de gr. de carbohidrati/ zilnic.

La modul general, acest tip de regim alimentar bogat in grasimi presupune ca intre 70 si 80% din caloriile zilnice consumate sa provina din grasimi, 5-10% din carbohidrati, respectiv 10-20% din proteine.

La o persoana care consuma 2.000 de calorii pe zi, asta inseamna:

  • 165 de grame de grasimi
  • 40 de gr. carbohidrati
  • 75% gr. proteina.

Atat dieta keta, cat si dietele in general, nu sunt potrivite pe termen lung tocmai pentru ca nu pot asigura necesarul echilibrat de nutrienti, adaptat fiecarei persoane in parte. Ne hranim cu macronutrienti si micronutrienti, iar acestia sunt „dozati" functie de necesitatile individuale. Spre exemplu, scaderea in greutate in #MetodaDrBalanica se intampla printr-un meniu usor hiperproteic, echilibrat din punct de vedere al grasimilor, cu un raport optim grasimi saturate versus nesaturate, si scazut in carbohidrati, preferandu-i pe cei cu indice glicemic scazut si care si-au pastrat un nivel potrivit al fibrelor. Ulterior, stabilizarea (mentinerea greutatii dupa slabire) presupune o alta organizare a nutrientilor functie de obiectiv.

Nevoile nutritionale individuale

#MetodaDrBalanica este o modalitate stiintifica de a produce schimbarea rutinelor si nu este o dieta. In acest proces de schimbare a pacientului intervin 3 specialitati: medicina, nutritia si psihologia.

Nevoile nutritionale individuale sunt evaluate prin determinari specifice nutritionale, investigatii paraclinice si clinice, in functie de varsta, sex, activitate fizica, patologii asociate, etc. Abordarea personalizata, a omului si nu a diagnosticului sau a bolii, reprezinta cheia atunci cand pacientul isi doreste schimbarea.

Majoritatea oamenilor vin in clinica sa slabeasca, dar in esenta, cauta „beneficiile" scaderii in greutate, care sunt diferite de la o persoana la alta. Discutam despre stima de sine, ingrijorarea cu privire la aparitia unor boli, aspectul fizic, hainele potrivite, uneori chiar dorinta unui stil de viata sanatos si preventia unor afectiuni cronice.

Abordarea multidirectionala ajuta pacientul sa reuseasca sa faca drumul de la Vreau la Pot, de la declaratia Vreau sa fiu sanatos la planul care ma duce catre starea de sanatate.

Meniurile au la baza studiile stiintifice moderne si nu moda unor vremuri, expertiza clinica de peste 20 de ani a Dr. Florin Ioan Balanica, sunt adaptate nevoilor fizice si nutritionale, si armonizate din punct de vedere al acceptarii emotionale. Multi oameni se confrunta cu mancatul compulsiv sau au manifestari ale unei tulburari de comportament alimentar, iar acest lucru se intampla frecvent in ultimii ani. Asocierea patologiei nutritionale cu cea emotionala, necesita abordare din ambele perspective, lucru care se intampla in #MetodaDrBalanica diferit de orice alta dieta.

Alimente interzise in dieta keto

In categoria alimente interzise in dieta keto intra in general legume, fructe si produse care contin mari cantitati de carbohidrati.

Unele variante de dieta keto interzic complet consumul produselor cu inalt continut de carbohidrati, asa cum sunt:

  • Cerealele integrale
  • Painea
  • Pastele
  • Orezul
  • Prajiturile
  • Cartofii si alte legume care contin mult amidon.

Alimente permise in dieta keto

Majoritatea planurilor ketogenice permit alimente bogate in grasimi saturate, cum ar fi:

  • Carnea grasa
  • Carnea procesata
  • Peste gras
  • Untura
  • Untul
  • Surse de grasimi nesaturate – diverse tipuri de nuci si seminte, avocado, uleiuri vegetale.

Beneficii dieta keto

Potrivit studiilor, dieta ketogenica produce schimbari pozitive la nivel metabolic, pe termen scurt insa.

Pe langa pierderea in greutate, dieta ketogenica contribuie la imbunatatirea unor parametrii asociati excesului de kilograme:

  • Rezistenta la insulina
  • Hipertensine arteriala
  • Colesterol ridicat
  • Trigliceride ridicate.

Riscurile dietei bogate in grasimi asupra organismului

Posibilele riscuri depind de tipul de grasimi, de exemplu excesul de grasimi saturate, de origine animala, poate duce la cresterea incidentei patologiilor cardiovasculare.

In egala masura, excesul de grasimi nesaturate sau mononesaturate poate duce la patologii metabolice si vasculare. Echilibrul individual porneste de la cunoasterea necesitatilor si implicit preventia proactiva a bolilor cronice prin stil de viata adaptat, practic.

Ce se intampla daca nu consumam suficienti carbohidrati?

Pe termen scurt nu se produc efecte majore, vizibile, se inregistreaza o scade in greutate si pot aparea manifestari minime de:

  • Oboseala
  • Ameteli
  • Stare de slabiciune
  • Iritabilitate.

Pe termen mediu si lung, pe fondul lipsei ori a unui aport drastic scazut de carbohidrati, combustibilul principal al organismului, ficatul va produce glucoza din aminoacizi. Acest proces poarta numele de gluconeogeneza. Atunci cand corpul nu are acces la combustibilul principal, carbohidratii, are tendinta sa consume din masa musculara, desi muschiul nu reprezinta o forma de combustibil „preferata", atat proteinele, cat si aminoacizii avand rol energetic secundar.

 

Pana in momentul de fata, studiile si cercetarile privind riscurile si beneficiile dietei ketogenice nu au reusit sa demonstreze ori sa raspunda la o serie de intrebari, ca de exemplu:

  • Ce se intampla pe termen lung dupa ce slabesti cu dieta keto, exista probleme de sanatate legate de aceast mod de alimentatie?
  • Beneficiile dietei keto cantesc mai mult decat riscurile acestui tip de regim alimentar la pacientii care au mai multe probleme de sanatate? Pentru ce boli beneficiile dietei ketogenice depasesc riscurile?
  • Cum impacteaza starea de sanatate pe perioade indelungate, utilizarea grasimilor ca principala sursa de energie, in locul carbohidratilor?
  • Poate interfera consumul ridicat de grasimi si consumul moderat de proteine cu unele conditii medicale? Spre exemplu, este sigura aceasta dieta pentru pacientii cu probleme medicale din sfera bolilor de rinichi si ficat.

 

 

In concluzie, studiile privind eficacitatea dietei keto in pierderea unui numar de kilograme sunt limitate. O serie de intrebari pertinente privind efectele dietei ketogenice asupra sanatatii, pe termen extins, raman fara raspuns. Inainte de a urma dieta ketogenica sau orice alta dieta care a functionat in cazul unui cunoscut, programati o consultatie. Discutati cu medicul dvs. despre un set de analize de sange pentru a exclude existenta unor afectiuni medicale nediagnosticate si pentru a avea cunostinta despre starea generala de sanatate, in special daca aceasta permite inceperea unui astfel de regim.

Consultant Medical Dr. Florin Ioan Balanica
Data publicării 05.07.2023