Asociația SAMAS derulează din 2017 proiectul „Sănătos de mic“, inițiativă prin care se dorește prevenirea riscului obezității la copii. Recent, asociația a organizat și o conferință cu tema „Cum să mâncăm mai sănătos pentru noi și planetă“. Invitații speciali au fost prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, profesor de diabet, nutriție și boli metabolice, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Dan Vodnar, profesor de gastronomie moleculară şi biotehnologii alimentare, prorector la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, și dr. Diana Voican – medic pediatru cu specializare în nutriție, director medical al programului „Sănătos de mic“. Specialiștii au vorbit despre cum arată o alimentație mai sănătoasă pentru adulți și copii.

Recomandarea OMS, săptămânal să avem o zi fără carne în meniu

Dan Vodnar a precizat: „Din păcate, dezvoltarea societății noastre a dus la o producție masivă de deșeuri prin arderea combustibililor fosili și industrializare. Aceste două activități produc cantități enorme de dioxid de carbon. Prin fotosinteză, toate plantele absorb CO2 din atmosferă pentru a-şi dezvolta propria biomasă. Însă, în momentul în care planta este expusă la o concentrație mare de carbon, începe să sintetizeze mai mulți carbohidrați, mai mult amidon, mai multe zaharuri și, din păcate, mai puține proteine, nutrienți și vitamine. De aceea apare un dezechilibru la nivelul plantelor. Cu cât planta are mai mult carbon, cu atât va avea mai puțin azot, iar dacă are mai puțin azot și complexul de vitamine B va fi într-o cantitate mult mai mică. În cazul țărilor sărace, unde securitatea alimentară este limitată, populația consumă orez, grâu, porumb, foarte multe produse amidonoase. Studiile arată că, dacă vom crește cantitatea de dioxid de carbon, pe la mijlocul acestui secol cca 250 de milioane de oameni se vor confrunta cu o carență de zinc. O măsură pe care am putea să o luăm individual este să încercăm să reducem dioxidul de carbon. De exemplu, să ne punem întrebări legate de necesitatea folosirii automobilului astăzi. Cel de-al doilea lucru pe care îl putem face este ca, cel puțin o zi din săptămână, să avem un meniu bazat strict pe plante. Animalele sunt cunoscute ca fiind factorul principal de creștere a dioxidului de carbon în atmosferă. Impactul dioxidului de carbon se resimte asupra tuturor organismelor care se hrănesc cu vegetale. Este și cazul animalelor care ulterior produc lapte și în compoziția căruia se găsește și o anumită cantitate de dioxid de carbon.“

Piramida alimentației mediteraneene

Trebuie să ținem cont că sunt și produse de origine vegetală nesănătoase, cum ar fi cartofii pai, produsele ultraprocesate sau consumul exagerat de produse cu conținut de amidon. „Piramida modelului de alimentație mediteraneană specifică și României este împărțită pe 3 niveluri care nu se referă  neapărat la alimentul consumat, ci la cât de frecvent este acesta consumat. Un aliment folosit zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi reprezintă baza piramidei, la mijlocul ei avem alimentele consumate de mai multe ori pe săptămână, dar nu zilnic (lapte, pește cașcaval etc.), iar în vârf avem alimente consumate rar sau chiar lunar (carne, unt). Trebuie să precizăm că acest consum este bazat pe porții și proporții. Sunt și alimente pentru care nu se recomandă consumul zilnic (spre exemplu, lintea) sau, dacă se consumă zilnic, atunci să fie doar jumătate de porție. Spre exemplu, putem consuma zilnic jumătate de porție de nuci“, a spus Nicolae Hâncu. Consumatorii trebuie să țină cont că nu este recomandat să asocieze fructele cu legumele la aceeași masă. Nici cărnurile nu trebuie să fie asociate între ele deoarece au timpul de digestie diferit și nutrienții la fel. „Un lucru interesant pe care l-am învățat în bucătăria moleculară este că, atunci când dorim să păstrăm nutrienții cărnurilor, la marinare putem folosi oțet sau suc de lămâie“, a precizat Dan Vodnar.

Pentru a menține siguranța alimentară prin obținerea unor producții de legume și fructe suficiente este necesară  tratarea lor cu diverse substanțe chimice, dar conform legislației producătorii nu trebuie să utilizeze cantități mai mari decât cele recomandate. Substanțele naturale precum biopesticidele, instecticidele botanice, tutunul sau acidul boric sunt o alternativă.

• Conform unor studii Alpro, dacă într-o familie s-ar prioritiza plantele în alimentație măcar pentru o săptămână atunci s-ar putea salva 1.500 litri de apă și s-ar reduce amprenta de carbon cu 2 kg. Un alt studiu arată că o alimentație bazată mai mult pe plante ar reduce emisiile de dioxid de carbon estimate până în 2050 cu 52%.
• Organizația Națională a Sănătății nu recomandă diete restrictive, dar promovează la nivel mondial ca săptămânal să avem o zi în care meniul să nu includă carne. Acest concept este promovat chiar și de bucătari renumiți din toată lumea. Diana Voican a explicat: „Putem să includem în meniul săptămânal al copiilor, chiar și în grădinițe, o zi în care să excludem complet carnea. Nu-i va priva de nutrienții esențiali și va aduce un plus prin consumul de legume, cereale sau al alimentelor de origine animală cum ar fi: ouă, lapte, brânză etc.“

Liliana POSTICA