Cum ajungi avocat. De la examene, pași de urmat și sfaturi utile

Cum ajungi avocat. De la examene, pași de urmat și sfaturi utile

Facultăți de Drept

Cea mai mare facultate de drept din România este Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, care oferă locuri pentru programul de licență în cadrul examenului de admitere, care constă în 60 de întrebări de limba română și 40 de întrebări de economie și care durează aproximativ 4 ore. 

A doua cea mai mare facultate de drept din România este Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Criteriul de evaluare a fost în proporție de 50% nota de la bacalaureat și 50% rezultatul unui test de raționament logic organizat de facultate. 

Similar criteriului de la Facultatea de Drept a BBU este și procedura de admitere la Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Diferența constă în faptul că testul organizat de facultate are și o componentă de cunoștințe lingvistice. 

Și Facultatea de Drept din cadrul Universității din Iași ia în calcul nota de la bacalaureat ca fiind 50% din nota de admitere, însă 50% din aceasta se acordă pe baza evaluării limbii române făcute de către cadrele didactice ale facultății.

Admiterea la Facultatea de Drept din cadrul Universității Craiova se face pe bază de concurs de dosare.

Recomandări

Judecătoarea mituită de Alexander Adamescu cu 5.000 de euro, reabilitată după 6 luni de închisoare. „Acel episod nefericit”, invocat pentru a obține clemență

Ce înveți în primul an la Facultatea de Drept

Primul an al facultății de drept este extrem de important, deoarece urmărește să creeze o bază utilă pentru următorii trei ani prin modelarea gândirii și a vocabularului juridic al studenților. Prin urmare, majoritatea disciplinelor studiate în primul an se concentrează pe obținerea de competențe juridice comune și cunoștințe de bază. 

Studiată în toate aceste facultăți de drept în primul semestru, Teoria generală a dreptului are ca scop familiarizarea noilor studenți cu termeni sau concepte juridice din diferite domenii ale dreptului, aruncând în același timp o privire asupra structurii generale a sistemului juridic 

Studenții sunt învățați structura normelor, precum și relațiile dintre diferitele tipuri de norme într-un sistem juridic. 

Dreptul roman se studiază în primul sau al doilea semestru, sau, în cazul Facultății de Drept din București, în ambele semestre ale primului an. 

Materia se axează pe prezentarea sistemului juridic al Romei antice ca fiind la originea majorității sistemelor juridice și a terminologiei juridice actuale. 

Întrucât România se numără printre statele care au o constituție codificată, studenții din anul I studiază Dreptul constituțional. 

Recomandări

Primul sondaj în care Firea îi ia fața lui Nicușor Dan în cursa pentru Primăria Bucureștiului. Candidatul PSD-PNL, pe primul loc în lupta pentru Primăria Sectorului 1

După unul sau uneori două semestre de studiu intens al acestei materii, se așteaptă ca studenții să cunoască conținutul Constituției României, ierarhia normelor din sistemul juridic românesc, precum și informații specifice despre principalele instituții ale statului. . 

Probabil că una dintre cele mai importante materii din sistemul de învățământ juridic românesc este Introducere în dreptul civil. 

Studenții de la Drept învață aspecte de drept privat pe parcursul tuturor celor patru ani de facultate, dar în primul an, facultățile de Drept din România își concentrează cursurile pe oferirea de informații despre Codul Civil și despre diferite ramuri ale dreptului privat. 

Studenții învață despre statutul persoanelor sau al entităților în dreptul privat, despre diferitele tipuri de acte juridice și despre condițiile de validitate a acestora, precum și despre consecințele nerespectării lor. 

Majoritatea studenților la drept, cu excepția celor din Iași, încep să studieze Dreptul administrativ în semestrul al doilea al primului an. Materia se axează în principal pe structura administrației românești și pe studiul diferitelor acte administrative.  

Istoria dreptului românesc este o materie obligatorie atât la București, cât și la Craiova. Cu toate acestea, ea este opțională doar pentru studenții din Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. 

Recomandări

Coaliția analizează creșteri de taxe din 2025. Care sunt scenariile. Expert: „În mod cert vor fi impozite mai mari de la anul, ele trebuiau să fie de anul trecut”

Un alt aspect interesant este faptul că Facultatea de Drept din București are o materie obligatorie axată pe organizarea și etica profesiilor juridice. 

La Sibiu se predă o materie similară, numită organizarea profesiilor juridice liberale, axată mai degrabă pe aspectele administrative ale profesiilor juridice. 

De asemenea, spre deosebire de alte facultăți de drept din România, Facultatea de Drept din Craiova include Filosofia și Economia în planurile de învățământ ca materii obligatorii. Aceste două materii se regăsesc ca opționale pe listele celorlalte facultăți de drept. 

Facultățile din Cluj-Napoca și Iași se concentrează mai mult pe dreptul internațional decât celelalte. În primul semestru, facultatea de drept din Iași are ca disciplină obligatorie Dreptul european general, cu scopul de a pregăti studenții pentru studiul Dreptului instituțional al UE. 

Aceasta se studiază la ambele facultăți de drept în semestrul al doilea. Facultatea de drept din Cluj-Napoca are, de asemenea, cursuri de Drept internațional public. La finalul primului an, se așteaptă ca studenții să poată lucra cu concepte internaționale, să fie familiarizați cu dreptul și istoria Uniunii Europene, să identifice corect instituțiile europene și alte instituții internaționale și să înțeleagă sistemul legislației europene. 

Este esențial pentru studenții din primul an să dobândească anumite abilități care sunt vitale pentru următorii ani de facultate. 

Prin studierea subiectelor analizate, studenții nu numai că sunt încurajați să lucreze cu termeni specifici, să abordeze probleme juridice elementare și să învețe să facă o cercetare amănunțită a diferitelor chestiuni juridice, dar sunt și ajutați să dobândească o bază solidă de cunoștințe. 

Odată ce ai trecut cu bine de toate examenele din cei patru ani de Facultate, va trebui să faci mai iei un examen.

Potrivit legislației în vigoare, primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza unui examen organizat de UNBR cel puțin o dată pe an și la nivel național, în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (INPPA).

Înscrierea la examenul de primire în profesie este condiționată de depunerea unei cereri și a mai multor documente. După ce ai trecut de acest examen, trebuie să urmezi un stagiu de doi ani.

„Stagiul profesional reprezintă perioada parcursă la începutul exercitării profesiei și are ca scop pregătirea și formarea profesională inițială a avocatului în vederea obținerii titlului profesional de avocat definitiv”, conform Statutul profesiei de avocat.

Despre profesia de avocat

Legea care reglementează organizarea profesională a avocaților în România, este Legea 51/1995. Această profesie este liberă și independentă atâta timp cât se face în conformitate cu legislația în vigoare care reglementează practica și organizarea și, de asemenea, cu Codul deontologic. Totuși, avocatul are autonomie în ceea ce privește administrarea, organizarea și funcționarea.

Principiile pe care se bazează profesia de avocat în România sunt: autonomia și descentralizarea, independența, legalitatea, libertatea și confidențialitatea. 

Pași de urmat ca să devii avocat

Dacă vrei să devii avocat în România trebuie să îndeplinești următoarele condiții:

Să absolvi facultatea de drept sau să ai un doctorat în drept

Să promovezi examenul național UNBR, excepții: judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție care au mandatul expirat și judecătorii de la instanțele internaționale

Să ai cazierul curat și să nu fii implicat în dosare 

Pentru a intra în sistem, va trebui să completezi un formular care va fi adresat decanului baroului și care va indica intenția de a practica avocatura. Formularul trebuie completat în două exemplare 

Diploma de licență de la instituția de învățământ superior forma de drept care este recunoscută conform legii

Declarație că nu ești implicat în niciun caz de indignare

Declarație că vei preciza că se impune dobândirea calității de avocat stagiar al României și angajamentul de a efectua, pe perioada stagiului, formarea profesională inițială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condițiile prevăzute de lege și de prezentul statut

Mențiunea, dacă este cazul, că, potrivit legii, candidatul poate dobândi statutul de avocat definitiv;

Declarația expresă că nu este sau nu a fost înscris în alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității.

După absolvirea facultății de drept și susținerea examenului organizat de Baroul din raza de competență, vei primi titlul de avocat stagiar, iar stagiul de practică este obligatoriu de 2 ani. 

După finalizarea stagiului de pregătire și după ce ai redactat concluzii în instanță și asiști alți avocați definitivi în reprezentarea părților în fața organelor de urmărire penală, vei putea obține atribuții jurisdicționale în asistarea autorităților, instituțiilor, administrațiilor publice, executorilor judecătorești sau notarilor publici.

După terminarea stagiaturii

În calitate de avocat definitiv în România, este dreptul tău să alegi domeniul de drept în care vrei să profesezi, nimeni nu ți-l poate impune. 

Cu toate acestea, indiferent de tipul de servicii pe care vrei să le oferi, trebuie să ai în vedere că trebuie să oferi clienților confidențialitate, probitate, corectitudine, onestitate și loialitate.

Conform legislației din România, profesia de avocat poate fi organizată sub formă de cabinete asociate, societate civilă profesională de avocați, cabinet individual de avocatură sau societate de avocați cu răspundere limitată. 

Indiferent de modul în care alegi să îți organizezi profesia, activitatea necesită încheierea unui contract scris cu fiecare dintre clienți. Mai mult, avocatul trebuie să apere libertatea, drepturile și interesele clientului și nu poate acționa decât în limitele contractului, în conformitate cu codul deontologic.

 În cazul în care avocatul decide alături de client să modifice termenii contractului sau să renunțe la asistența juridică, acest lucru este posibil dacă decizia este reciprocă. 

Este important de știut că avocatul nu poate fi citat ca martor și nu poate furniza informații oricărei autorități sau persoane fizice cu privire la cazul reprezentat, decât dacă are permisiunea scrisă a clientului.

Sursa foto: 123rf.com

Care este efectul vacanțelor asupra nivelului de stres?

Urmărește-ne pe Google News