Multă lume ține post în această perioadă. Dincolo de bunătățile de sezon - spanac, leurdă, urzici și alte legume și verdețuri de sezon - care mai „îndulcesc” perioada de post, cât de sănătoase sunt, de fapt, alimentele cu eticheta „de post” din magazine? Sunt ele mai sănătoase decât produsele clasice sau pot ascunde și „capcane” de care este indicat să te ferești?
Postul este binevenit pentru organism, însă trebuie avut grijă cu ce îl ținem. Un exemplu: alimentele în care margarina vegetală înlocuiește untul sunt, din start, mai nesănătoase decât cele care conțin unt.
Care sunt cele mai recomandate alimente pentru a ține post, cum arată o dietă de post echilibrată și care sunt „capcanele” acestei perioade? Încercăm să găsim răspunsurile împreună cu Lygia Alexandrescu, consultant în nutriție sportivă, educație alimentară și comunicare nutrițională.
O dietă echilibrată de post înseamnă chiar și 5 mese pe zi. Care sunt alimentele ideale de consumat în post
O dietă echilibrată de post înseamnă cinci mese pe zi, poate chiar șase, în sensul că după-amiaza avem nevoie de energie mai multă pe care o putem lua din gustări.
Motivul este că, din punct de vedere caloric, nu putem să acoperim nevoile organismului la fel cum o facem atunci când mâncăm carne, spune nutriționistul.
Lygia Alexandrescu, consultant în nutriție sportivă, educație alimentară și comunicare nutrițională / Foto: Agerpres
Mic dejun de post - ce mâncăm în lipsa ouălor, cașcavalului, laptelui și a cărnii
Un mic dejun de post poate părea o provocare - cei care țin post nu pot consuma nici ouă, nici brânză, cașcaval, iaurt, lapte sau șuncă.
Și atunci, ce mâncăm în această perioadă la micul dejun?
Un exemplu de mic dejun de post poate fi bazat pe cereale și fructe, spune nutriționistul Lygia Alexandrescu:
Înmuiem fulgi de ovăz, de exemplu, dacă suntem iubitori de fulgi, într-un ceai îndulcit cu miere peste noapte și apoi dimineață adăugăm fructe pasate plus o lingură-două de stafide și acest mic dejun dă energie, asigură digestie bună.
Sau putem mânca pâine din făină integrală undeva 50-60g dimineața, cu humus și ardei copt sau cu humus și avocado, combinații care ne asigură necesarul de calorii.
În plus, dacă suntem pe fugă, putem pune pe o lipie humus sau fasole bătută, salată verde și să avem acel tip de pachețel rapid pe care îl putem consuma și în trafic sau la birou.
Mâncare de post / Foto: Ppy2010ha | Dreamstime.com
Prânz și cină de post - legume de sezon gătite în casă
Înainte de toate, atunci când vorbim despre post, vorbim „despre tradiție, vorbim despre mâncarea de post pe care o găteau bunicile noastre. Vorbim despre alimentul gătit de la bază, adică atunci când vorbim despre mâncare de fasole sau fasole bătută, nu ne referim la fulgi de fasole, ci la fasolea fiartă și, bineînțeles, adăugate mirodeniile în casă”, subliniază nutriționistul Lygia Alexandrescu.
Dacă vorbim despre prânzul de post, cele mai recomandate sunt ciorbele, dar și „boboasele”, adică leguminoasele - năut, linte, salată orientală - în care adăugăm și niște măsline, sau ciuperci - care sunt o sursă bună de proteine.
„În această perioadă ne întoarcem spre spanac, spre leurdă, spre urzici. Sigur că nu întotdeauna putem să avem timpul necesar să le gătim și atunci fie ne ajută bunicile sau mamele noastre, fie, dacă nu avem aceasta posibilitate, putem folosi produse congelate, precum spanacul congelat. Sigur că este de preferat spanacul proaspăt, dar spanacul congelat își păstrează proprietățile și atunci putem face un sote de spanac, putem face o supă cremă de spanac foarte echilibrată nutrițional având ceapă roșie, având rădăcinoase și în acest fel gătim pentru 2-3 zile”, spune Lygia Alexandrescu.
Cina constă tot în combinații de legume.
Postul înseamnă mai multe gustări între mese
În lipsa proteinelor animale, putem mânca, între mese, mai multe gustări, o dată la 2-3 ore: spre exemplu, dacă prânzul a fost luat în jurul orei 13:00, în jurul orei 15:00 putem consuma o gustare formată dintr-un fruct sau un desert de casă pe bază de fructe - o plăcintă cu mere, o plăcintă cu dovleac cu mai puțin zahăr sau cu zahăr de mesteacăn.
În jurul orei 17:00 - 17:30 vom simți din nou nevoie de energie, astfel că putem mânca o nouă gustare, formată din oleaginoase - nuci, alune, migdale etc.
Oleaginoase / Foto: Anton Ignatenco | Dreamstime.com
Marile capcane ale postului: de se să evităm alimentele de post gata preparate din magazine
Care sunt însă capcanele alimentației de post, de care ar trebui să ne ferim?
Magazinele sunt pline, în această perioadă, de alimente etichetate ca fiind de post. Este sau nu indicat să le consumăm?
„Spuneam că o țintă de post se ține cu rețete tradiționale, în mod normal, cât să fim sănătoși. Variantele gata preparate, de produse semi-preparate pe care le găsim în magazine nu sunt, de cele mai multe ori, o alegere bună, pentru că există tot felul de produse de genul pate vegetal. Dacă ne uităm pe eticheta alimentară vom vedea însă că este departe de a avea ceva natural, în sensul că orice etichetă alimentară care începe cu descrierea apă, deci cu apa ca principal ingredient, sau cu pastă de soia într-un procent foarte mic, adică undeva sub 30%, practic sunt niște preparate formate din grăsimi saturate, din grăsimi hidrogenate care sunt total contraindicate organismului uman”, explică nutriționistul Lygia Alexandrescu.
Care este soluția în acest caz? „Dacă vrem să mâncăm de post, atunci este de preferat să facem pate in casă, pentru 2-3 zile, pateul de casă rezistă 2-3 zile la frigider, așadar, nu este nevoie să gătim zilnic.”
Fructele proaspete, ideale în timpul postului / Foto: Travelbook | Dreamstime.com
Marile capcane ale produselor gata preparate, etichetate în magazine ca fiind de post:
- Una dintre marile capcane în cazul produselor gata preparate, etichetate ca fiind de post, este adaosul de substanțe care se digeră foarte greu sau pe care organismul nu le cunoaște, adică grăsimile hidrogenate, care duc la creșterea colesterolului.
- Sare foarte multă, pentru că un produs de post nu este foarte gustos și atunci se adaugă multă sare, glutamat de sodiu, acel E 721 care se regăsește peste tot, potențiatorul de gust despre care știm foarte bine că dă adicție, este un neuro-transmițător care dă dependență.
- Grăsimile adăugate hidrogenate, de tipul margarinei, care este total necunoscut organismului din punct de vedere metabolic și conduce la depuneri de grăsimi pe artere, pe vase, crescând astfel riscul vascular.
- Sare multă, grăsime multă înseamnă, la final, creștere în greutate.
„Așadar, surogatele alimentare e bine să fie să să nu fie consumate și să plecăm de la rețetele de bază și gătite în casă”, este concluzia nutriționistului Lygia Alexandrescu.
Foto: Dreamstime.com, Agerpres.
