În ultimul deceniu, dieta vegană a devenit tot mai populară și sunt familii în care inclusiv copiii au parte de ea. Puține studii au analizat efectele unui regim alimentar de acest fel asupra creșterii și dezvoltării copiilor, însă medicii atenționează asupra riscurilor, pe care le detaliem mai jos.
Cu cifre privind obezitatea și bolile cardiovasculare în creștere și perspective îngrijorătoare, mulți părinți s-au orientat către un regim alimentar care să excludă măcar unul dintre factorii de risc – alimentația bogată în carne și grăsimi. Și nu doar pentru ei, ci și pentru copiii lor, uneori chiar de la vârstă foarte mică.
Dieta vegană a câștigat în popularitate pe măsură ce oamenii au devenit tot mai îngrijorați de subiecte precum încălzirea globală, creșterea intensivă a animalelor în exploatații mari, drepturile animalelor, potențialele efecte negative ale consumului de alimente de origine animală. Partizanii acestui tip de regim alimentar foarte strict îl consideră mai prietenos atât cu oamenii, cât și cu planeta.
Bazată doar legume și verdețuri, cu excluderea totală a cărnii, a peștelui și a oricăror produse de origine animală, ba chiar și a laptelui și a ouălor, dieta vegană este asociată cu un aport mai redus de proteine, grăsimi și energie și unul mai mare de carbohidrați și acizi grași nesaturați.
Ce recomandă medicii
Medicii pediatri sunt rezervați în a recomanda un regim alimentar unui copil sănătos, întrucât pentru a crește normal și armonios copiii au nevoie de un aport echilibrat de macronutrienți – proteine, carbohidrați și lipide – precum și de micronutrienți – vitamine și minerale. Ori, într-o alimentație de tip vegan apar deficite care provin în mare parte din alimente de origine animală – proteine, calciu, fier, zinc, vitamina D - sau exclusiv din alimente de origine animală - cum este cazul vitaminei B12.
Dieta firească a unui copil este alcătuită din 50-55% carbohidrați, 15-20% proteine (70% de origine animală) și 25-30% lipide (grăsimi), cu un aport de calorii diferit în funcție de vârstă. Aceasta înseamnă circa 900 de kcal pe zi la vârsta de 1 an și între 1.800 și 2.200 de kcal, la vârsta de 18 ani, repartizate în trei mese principale și două gustări.
Dr. Daciana Toma, medic de familie și vicepreședinta Societății Naționale de Medicină de Familie, spune că ghidurile de practică medicală prevăd că, în funcție de vârstă, copilul trebuie să beneficieze de o dietă cât mai diversificată și adaptată nevoilor lui. „Iar în momentul în care tu impui o dietă vegană, pe de o parte îl vitregești de anumite principii alimentare, pe de altă parte, nu cred că o astfel de dietă este condusă de un profesionist – medic nutriționist pediatru – care să spună exact ce nevoi are copilul în acel moment. Pentru că nu e ca la adult unde lucrurile, cât de cât, sunt stabilite. Iar părintele nu are de unde să știe ce nevoi are copilul. Chiar dacă îi va face analize în fiecare zi copilului, nu are de unde să știe, pentru că multe nu se văd la analize. Să spunem că fierul se vede, vezi și calciul și magneziul. Dar celelalte? Unde vezi deficitul de nu știu care aminoacid?”, explică medicul de unde vine pericolul.
Părinții care țin morțiș să impună o astfel de dietă vegană copiilor lor e bine să o facă sub îndrumarea unui specialist medic nutriționist cu experiență la copii, mai spune dr. Daciana Toma.
Mă tem că, de multe ori, mai spune medicul de familie, astfel de copii au un retard ponderat, de creștere în înălțime și asta pentru că se creează dezechilibre în perioada de dezvoltare. Și privarea de nutrienți pot să aducă la copii modificări somatice, de exemplu, pe care nu mai ai cum să le recuperezi apoi. Că nu-i dai copilului toată ziua carne roșie, foarte bine! Nici nu este indicat! Dar dieta vegană nu poate fi urmată după ureche. Gândiți-vă că inclusiv nou-născuții din mame care nu se hrănesc cum trebuie în timpul sarcinii au o greutate mică la naștere. Și atunci? Cum putem impune copilului o dietă vegană după ureche?”
Copiii vegani sunt mai puțin înalți
O cercetare de piață din 2017, citată de News Medical, indica o proporție de 6% dintre consumatorii din SUA ca fiind vegani, în timp ce un sondaj realizat de Euromonitor Internațional, arăta că 3,4% dintre europeni au urmat o dietă vegană, în 2021.
Într-o meta-analiză publicată în Critical Reviews in Food Science and Nutrition, oamenii de știință au oferit o imagine de ansamblu – atâta câtă poate fi obținută în acest moment - a efectelor pe care dieta vegană le are asupra sănătății în rândul copiilor și a adolescenților.
Datele metanalizei care a inclus 2.075 de cercetări revizuite publicate până în august 2023 au arătat că, la copiii vegani, comparativ cu cei omnivori, nivelul de carbohidrați, fibre și acizi grași nesaturați este mai mare, în timp ce nivelul de proteine, acizi grași saturați și colesterol este mai mic. Totodată, copiii vegani au un nivel mai mare de folat (vitamina B9), vitamina C și vitamina E, magneziu, potasiu și fier decât copiii care urmează o dietă obișnuită.
Informațiile au mai arătat că, în cazul copiilor vegani, nivelul de calciu în sânge e mai mic, la fel și cel de feritină – o proteină cu rol important în stocarea fierului în organism. Cât privește creșterea în înălțime, copiii vegani par să fie mai puțin înalți. Datele nu au arătat diferențe semnificative referitoare la greutate și indicele de masă corporală între cele două grupuri examinate, potrivit acestei surse.
În cadrul studiului s-au observat diferențe demografice semnificative – inclusiv vârsta și sexul – între copiii vegani și cei omnivori.
Risc mai mic de boli cardiovasculare
Cât privește metabolismul, datele au arătat că veganii au un nivel mai scăzut de HDL-colesterol, LDL-colesterol, și, în general, de colesterol total, în timp ce nivelul trigliceridelor, al markerilor de vitamina B12, de hemoglobină și de hemocisteină s-au dovedit a fi comparabile atât pentru grupul copiilor vegani, cât și pentru copiii obișnuiți.
Cercetarea conchide că dieta vegană la copii și adolescenți comportă atât beneficii, cât și riscuri. Oamenii de știință arată că studiile viitoare trebuie focusate asupra efectelor pe care le are pe termen lung un aport cantitativ și calitativ mai redus de proteine în organism, așa cum se întâmplă în cazul copiilor vegani.
Deficiențele certe de anumite vitamine și minerale observate la copiii vegani impactează sănătatea oaselor lor. Această problemă de sănătate poate fi rezolvată prin administrarea adecvată de suplimente de minerale și vitamine. Cercetătorii mai spun că viitoarele studii ar trebui să urmărească și riscul de fracturi și de osteoporoză la cei care au urmat diete vegane încă din copilărie.
Planificarea adecvată a meselor, esențială
Un alt studiu, citat de PubMed și publicat în mai 2021, a analizat literatura existentă cu privire la impactul unor nutrienți selectați asupra creșterii și sănătății la copiii vegani. A fost evaluat aportul de calorii și de proteine, precum și de fier, calciu, vitamina D, vitamina B12 și acid folic.
Cercetătorii au remarcat că acei copii care urmează o dietă vegană sunt mai rar obezi și au o dezvoltare normală, dar au găsit dovezi limitate că ei primesc toți nutrienții mai sus menționați. Cu atât mai mult cu cât, spun cercetătorii, pentru a-i primi e nevoie de o planificare adecvată a meselor și de o suplimentare atentă din partea părinților, dar, în prezent, nu se știe cât de des copiii vegani urmează diete bine planificate.
Oamenii de știință au atras atenția că deficiențele de vitamina B12 – care se găsește doar în carne, pește, ouă și lactate - și vitamina D, precum și de calciu par să fie cele mai mari riscuri asociate cu dieta vegană. Pentru o evaluare mai exactă sunt necesare date referitoare la aportul de acizi grași omega-3, zinc, iod și seleniu – nutrienți care se pot obține și din surse vegetale dar care sunt greu de absorbit de organism în cantități suficiente – în cazul dietei vegane.
În concluzie, datele din literatura actuală sugerează că o dietă vegană bine planificată și care se ajută de suplimente sintetice este posibil să ofere cantitățile recomandate de nutrienți care să asigure creșterea normală în greutate și înălțime a copiilor și poate fi benefică sub unele aspecte, însă nu sunt date suficiente care să ducă la tragerea unei concluzii clare.
(Sursa foto: Dreamstime.com)
