EXCLUSIV VIDEO | Povestea schitului fără trecut, pictat de Michelangelo de România. Cum a ajuns celebrul pictor să fie canonizat

Situat la o azvârlitură de băț de Drumul Național 1, la ieșirea dinspre localitatea Comarnic, Schitul Lespezi se bucură de privilegiul unuia dintre cele mai vechi și mai frumoase lăcașuri mănăstirești de pe Valea Prahovei. Cu o istorie aparte, greu încercat de vicisitudini, schitul din zilele noastre – de fapt, așa cum vom vedea ceva mai târziu, doar un fragment al acestuia, întrucât biserica propriu-zisă care se ridica maiestuoasă pe aceste meleaguri cu mai bine de 800 de ani în urmă a ars din temelii – a fost ctitorit de Drăghici Cantacuzino, spătar la Curtea Domnească a Țării Românești, și de fiul său Pârvu, cel care a continuat opera seniorului Drăghici, după moartea acestuia survenită în timpul unei călătorii la Constantinopol.

Deși sunt cunoscute oficial trei versiuni (din anii 1661, respectiv 1667 și 1674), care vorbesc, fiecare în parte, despre momentul zero al construirii Schitului Lespezi, în realitate, piatra de temelie în cazul micuței biserici din Posada se pare că a fost pusă cu cel puțin 450 de ani mai devreme, în preajma anilor 1200.

Rodul unei restaurări

Numele Pârvu Mutu, menționat de proaspătul absolvent al Facultății de Teologie din București Ilie Emanuel Enoaie, este cel al unuia dintre cei mai renumiți pictori de biserici din secolul al XVII-lea. Supranumit Michelangelo de România, datorită măiestriei recunoscute în mânuirea penelului și a tehnicii desăvârșite în arta portretizării, Pârvu Mutu a început zugrăvirea în frescă a bisericii din Posada în 1687, reușind să își definitiveze opera în anul 1693, în timpul domniei voievodului Constantin Brâncoveanu.

Potrivit cronicilor, pictura de o neasemuită frumusețe de pe pereții interiori ai Schitului Lespezi, ce poartă semnătura inconfundabilă a renumitului zugrav de biserici Pârvu Mutu, ar fi prima realizare a acestuia în plan mănăstiresc.

De altfel, dacă este să îi dăm crezare lui Ilie Emanuel Enoaie, pictura care stârnește și astăzi invidia multor mânuitori ai penelului este mai mult rodul unei restaurări, decât cel al pictării la prima mână a bisericii între zidurile căreia meșterul constructor pusese ultima sa mistrie de mortar.

În schimbul a 20 de taleri de aur

Așadar, potrivit însemnărilor lui Pârvu Mutu însuși – singurele care au supraviețuit contextului de împrejurări deloc benefic așezământului monahal -, 20 de taleri de aur a fost prețul primit de pictor în schimbul renovării pe interior a Schitului Lespezi. O sumă deloc mică, la vremea respectivă, dar pe măsura talentului uluitor de care dădea dovadă, încă de la prima sa lucrare, zugravul care, la sute de ani distanță de trecerea sa în neființă, avea să fie canonizat.

Ce i-a determinat pe membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să decidă proslăvirea sa ca Sfânt pe data de 5 iulie 2017, dar și motivul pentru care însemnările despre construcția Schitului Lespezi sunt extrem de puține, îngreunând reconstituirea traseului istoric al acestui lăcaș mănăstiresc unic în România, aflăm de la Ilie Emanuel Enoaie, proaspăt masterant al Secției Turism și Patrimoniu Religios din cadrul Facultății de Teologie București.

Portretist de excepție

Revenind la povestea fabuloasă a lui Michelangelo de România, să spunem că întreaga sa copilărie a fost marcată de semn dumnezeiesc.

Adevărat creator de școală în epoca lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, Pârvu Mutu s-a impus, relativ repede, printre pictorii de gen ai epocii prin desenul remarcabil, coloritul variat și realismul compoziției. Acest din urmă aspect este reliefat mai cu seamă în tablourile votive ce îi poartă semnătura, două dintre ele – cel din pronaosul bisericii „Trei Ierarhi” din Filipeștii de Pădure, unde artistul reușește să înfățișeze, cu har divin, nu mai puțin de 55 de membri ai familiei Cantacuzino, și cel din așezământul monahal „Adormirea Maicii Domnului” din Bordești – fiind reprezentative pentru arta picturii mănăstirești din secolul al XVII-lea.

Motivul pentru care Michelangelo de România a ajuns să fie supranumit Mutu, deși nu a fost niciodată lipsit de darul vorbirii, este dezvăluit în reportajul video.

Dacă prima parte a reportajului a fost dedicată poveștii unuia dintre cele mai frumoase și mai zbuciumate, din punct de vedere al istoriei, schituri de pe Valea Prahovei, în cea de-a doua și ultima parte vom ilustra povestea fascinantă a Bisericii cu hramul Sfânta Treime, considerată pe drept cuvânt printre cele mai vechi și mai bine conservate ctitorii cantacuzine din coasta Bucegiului, cu a sa pictura descoperită recent pe unul dintre pereții micului, dar cochetului așezământ monahal. O pictură veche de mai bine de 800 de ani care poziționează începuturile schitului mult înainte de data consfințită în bruma de documente care s-a mai păstrat despre istoria încercată a Schitului Lespezi.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | El Dorado de România. Poveștile fascinante ale orașului vechi de 200 de ani care a fost simbolul mondial al aurului negru

EXCLUSIV VIDEO | Cum a ajuns Elena Ceaușescu să poarte la Paris o ie țesută la Breaza. Povestea fascinantă a iei ”descântate”

EXCLUSIV VIDEO | Muzeul Cinegetic Posada și poveștile lui fascinante. De la CASTELUL lui Gheorghe Bibescu la trofeele lui Ceaușescu

EXCLUSIV VIDEO | De ce a fost bombardat Podul peste Prut construit de Eiffel și care este legătura cu celebrul turn parizian

EXCLUSIV VIDEO | Old Shatterhand, personajul legendar din cartea Winnetou, a fost român. Povestea fascinantă a lui John Xantus, dezvăluită de unul dintre urmașii marelui explorator român ajuns în Vestul Sălbatic