Pastilele de slabire, ne slabesc intr-adevar? Asa zisele arzatoare de grasimi, ard grasimile?
Obezitatea este o boala cronică, multifactorială ale căror cauze trebuiesc căutate în stilul de viață, statusul nutrițional al individului, comportamentul alimentar, precum și în interacțiunile dintre factorii genetici și mediu.
În momentul actual, în lume, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii( WHO) obezitatea este practic epidemică și datele statistice arată că numărul adulților obezi și supraponderali depășește 1.9 miliarde. Mai mult decât atât se estimează că în lume există circa 41 milioane de de copii sub 5 ani și 340 milioane copii și adolescenți cu vârste între 5 și 18 ani supraponderali și obezi.
Obezitatea, se știe, este corelată cu o serie de comorbidități care pot afecta dramatic sănătatea și calitatea vieții.
Riscurile corelate cu obezitatea includ dislipidemia, hiperinsulinemia, diabetul zaharat de tip 2, sindromul metabolic, cancerul și patologiile cardiovasculare.
Strategiile privind gestionarea obezității cuprind o serie întreagă de recomandări printre care, cele mai pertinente și comune sunt: schimbarea stilului de viață, dieta și exercițiile fizice.
În momentul de față, în lume, obezitatea, pentru mulți oameni nu reprezintă o problemă de sănătate ci mai curând, una estetică și cosmetică, motiv pentru care industria slăbitului, cu diete dintre cele mai neașteptate, cluburi de slăbit și suplimente, a devenit multimiliardară.
Ca să exemplificăm, în USA, 40% din populație dorește să slăbească din motive estetice și două treimi dintre americani, adică 138 milioane de adulți, au apelat la diferite metode de slăbit, inclusiv suplimente alimentare.
Organizații precum Weight Watchers emfatizează că ar fi ajutat treizeci de milioane de englezi să slăbească. Suplimentele alimentare pentru pierderea în greutate sunt multe și promit rezultate uimitoare în timp scurt.
Lipsa reglementărilor precise în acest domeniu, precum și dorința oamenilor de a parcurge drumul spre slăbire pe scurtătură, sunt elemente care au permis creșterea rapidă a acestui sector.
Multe dintre suplimentele destinate pierderii în greutate și aflate în prezent pe piață au fost subietul unor cercetări medicale și științifice.
În acest articol am ales să ma ocup de cele mai populare: L-carnitina, taurina, ceaiul verde, cafeina, sinefrina, glucomanan, extract de garcinia cambogia, acid linoleic conjugat
L-CARNITINA
este un aminoacid neesențial sintetizat la nivel renal și hepatic din lizină și metionină, proces care implică mai multe etape. A fost izolată pentru prima dată în anul 1905 din carnea roșie (carnis) de unde și numele de carnitină.
Este un cofactor în procesul de oxidare a grăsimilor pentru producerea de energie celulară.
În obezitate, procesul de oxidare a grăsimilor în țesutul muscular scheletic este redus. L- carnitina, poate crește cheltuiala energetică, motiv pentru care este propusă persoanelor obeze ca un arzător de grăsimi, presupunând că acestea ar putea obține beneficii prin creșterea ratei oxidării grăsimilor.
În realitate, eficiența și siguranța administrării de L-carnitina pe termen lung nu a fost testată. Un studiu pe șoareci a concluzionat că suplimentarea cu L-carnitină, asociată cu o dietă hipocalorică a avut aceleași rezultate prinvind pierderea în greutate ca și grupul control. Ambele grupuri au pierdut mult în greutate, cu o marcată reducere a grăsimii corporale, dar fără evidente diferențe între grupuri.
Un alt studiu, realizat pe un grup de basketbaliști profesioniști, a concluzionat că L-carnitina reduce drastic grăsimea corporală fără a determina o reducere semnificativă a masei corporale. Studiul a analizat L-carnitina ca un ajutor ergogenic pentru reducerea grăsimii corporale la atleți deja slabi. Timp de 8 săptămâni, 12 jucători profesioniști de basket, au primit L- carnitină, în timp ce grupul control, nu. În grupul de studiu s-a observat o îmbunătățire semnificativă a vitezei, săriturii, capacității aerobice maxime sau volumul maxim de oxigen ( VO2 max ) și o scădere a grăsimii corporale cu 21%. Reducerea masei corporale între grupuri nu a fost semnificativă.
Într-o meta-analiză recentă autorii concluzionează că efectele antiobezitate ale L-carnitinei sunt neconcludente, impactul privind reducerea greutății fiind nesemnificativ.
O altă problemă constă în faptul că nu există suficiente analize prinvind cel mai bun dozaj al L-carnitinei, doza de siguranță fiind considerată 4g pe zi.
În concluzie nici un studiu clinic nu a putut demonstra eficacitatea L-carnitinei în slăbire.
Chiar dacă nu au fost semnalate efecte adverse, recomandările privind utilizarea acestui supliment, ar trebui făcute doar de specialiști și administrarea monitorizată.
TAURINA
A devenit foarte populară o dată cu introducerea băuturilor energizante.
Deși prezentată cel mai adesea ca un aminoacid, taurina este de fapt un acid amino-sulfonic considerată nutrient esențial pentru multe specii. Este un compus omniprezent, care se găsește în concentrații foarte mari în inimă și mușchi. Gruparea amino a taurinei poate neutraliza acidul hipocloros, una dintre speciile reactive generate de neutrofile. În această reacție, taurina este transformată în taurin cloramina,Tau-Cl care este mai puțin toxică decât acidul hipocloros și servește ca un modulator al sistemului imunitar.
Taurina modulează procese de bază, cum ar fi presiunea osmotică, homeostazia cationică, activitatea enzimelor, reglarea receptorilor, dezvoltarea celulelor și semnalizarea celulară.
În ce privește pierderea în greutate, mai multe studii au concluzionat că taurina poate să aibă un efect antiobesitate.
Astfel taurina poate avea un efect supresor asupra speciilor reactive ale oxigenului ( ROS ) și a citochinelor proinflamatorii.
De asemenea suplimentarea cu taurină afectează aportul alimentar și activitatea locomotorie la șobolani, acționând ca un agonist al receptorilor acidului gamma-aminobutiric și sistemului glicinergic.
Aceasta poate explica parțial mecanismul efectului anti-obezitate al taurinei. Mai multe studii au demonstrat că suplimentarea cu taurină inhibă adipogeneza în țesutul adipos alb ( WAT ) dar nu și în țesutul adipos brun ( BAT).
În concluzie, toate datele sugerează indirect că suplimentarea pe termen lung cu taurină, la animalele de laborator, poate contribui la pierderea în greutate prin inhibarea specifică a adipogenezei în țesutul adipos alb, dar nu în tesutul adipos brun și mușchi și nu prin creșterea cheltuielilor de energie.
Rezultatele sugerează că este posibilă administrarea pe termen lung a taurinei în viața normală, ajutând la reducerea greutății corporale în subiecții ușor obezi.
În orice caz, sunt necesare studii clinice pentru a determina dacă efectul anti-obezitate al taurinei este prezent și la om.
CEAIUL VERDE
Ceaiul verde, originar din China si India, a fost consumat de secole la nivel mondial pentru beneficiile sale, datorate concentrației mari de antioxidanți și polifenoli.
Ceaiul verde este preparat din frunzele uscate de Camellia sinensis .
Datele epidemiologice sugerează că consumul zilnic de ceai verde ar trebui să fie parte integrantă într-un stil de viață sănătos și longeviv. Flavonoidele sunt principala clasă de microconstituenți din ceaiul verde și corespund la 35% din greutatea uscată a frunzelor proaspete. Între 60 și 80% din flavonoidele din ceaiul verde sunt reprezentate de catechine. Epicatechina (EC), epigalocatechina (EGC), epicatechin galatul (ECG), și epigalocatechin galatul (EGCG) sunt cele mai abundente catechine din ceaiul verde. EGCG este polifenolul bioactiv major în ceaiul verde reprezentând 50–80% din catechinele totale.
Printre cele mai ovaționate proprietăți ale ceaiului verde, se numără, îmbunătățirea funcțiilor cerebrale, captarea radicalilor liberi, protecția cardiovasculară, reducerea nivelurilor de glucoză și nu în ultimul rând, slăbirea.
În ceea ce privește pierderea în greutate, catechinele pot inhiba catecol-O-metiltransferaza ( COMT ) o enzimă responsabilă de degradarea noradrenalinei, cu rol important în controlul termogenezei și al metobalismului grăsimilor.
Catechinele, s-a demonstrat, provoacă o reducere a apetitului care poate implica neuropetide, altele decât leptina, din moment ce EGCG este eficient în reducerea greutății corporale, atât în șoarecii slabi cât și obezi (leptin receptor negativi). Totuși pierderea în greutate a fost reversibilă, animalele redobândind greutate când administrarea de EGCG a încetat.
Un alt studiu a analizat menținerea greutății, prin administrarea de ceai verde. Subiecții pierduseră 7.5% din greutatea corporală și administrarea de ceai verde, timp de 13 săptămâni, cu scopul menținerii greutății, nu a avut efect. Redobândirea în greutate nu a prezentat diferențe semnificative cu grupul placebo, foamea și sațietatea au fost la fel în ambele grupuri și nu au existat diferențe metabolice.
O meta-analiză din anulu 2014 arată că administrarea de extract de ceai (catechine și cafeină) sau consumul de ceai, nu afectează semnificativ, statistic și clinic, greutatea și compoziția corporală în adulții supraponderali sau obezi, cu vârsta între 18 și 60 de ani.
Totuși alte studii, au concluzionat că extractele de ceai verde sau mixturi de catechine și cafeină, reduc greutatea corporală. Aceste rezultate contradictorii ar putea fi explicate prin faptul că EGCG poate influența măsurile antropometrice într-o manieră doză-dependentă.
Astfel, HSU et.al (2008), demonstrează că suplimentarea cu 377 mg EGCG la femeile obeze, pe o perioadă de 12 săptămâni, nu determină nici reducerea indicelui de masă corporală (IMC) și nici a circumferinței taliei.
Cu toate acestea, aceste variabile au scăzut atunci când aceleași grupul testat a primit 856,8 mg de EGCG.
Se pare că unele diferențe etnice pot explica, de asemenea, o serie de rezultate contradictorii. Studiile efectuate pe populații asiatice au arătat, că administrarea pe termen lung a catechinelor din ceaiul verde, are ca efect reducerea greutății corporale în timp ce la populațiile caucaziene, suplimentarea similară nu a determinat o scădere în greutate.
Aceste descoperiri au fost atribuite diferențelor de obiceiuri alimentare, profil genetic și compoziție corporală diferită între cele două populații: astfel asiaticii au un procent de grăsime superior, comparativ cu caucazienii, la același IMC .
Biodisponibilitatea polifenolilor alimentari variază considerabil în rândul indivizilor fiind influențată nu numai de factori genetici și comportament alimentar, dar și de microbiota intestinului întrucât polifenolii trebuie hidrolizați de microflora colonică înainte de absorbție.
Un studiu publicat în anul 2018 s-a concentrat pe modificarea expresiei genice în cazul suplimentării cu catechine. Rezultatele au arătat că suplimentarea, timp de 8 săptămâni, cu 450 mg EGCG la femei cu obezitate clasa 3, nu a modificat expresia genelor UCP1, PLIN1, PPARG sau ADRB3, dar gena UCP3 a fost supraexprimată.
Gena UCP3 este implicată în controlul greutății și modularea metabolismul lipidelor și glucozei. Cu toate acestea, măsurile antropometrice ale participanților, au rămas neschimbate.
Comparând cu un alt studiu care raportează că la subiecți normoopnderali și obezi, puși timp de cinci zile la o dietă cu 1045 kcal pe zi, a avut loc o creștere de 2-2.5 ori a expresiei genice pentru UCP3, putem considera că gena este implicată în adaptarea metabolică la lipsa de hrană.
CAFEINA
Metilxantinele sunt substanțe alcaloide cu effect stimulant și excitant asupra sistemului nervos, relaxant pentru musculatura netede, analgezic și diuretic și care sunt consumate pe scară largă prin băuturi de diferite tipuri: cafea, cola, ceai, cacao.
Încă din anul 1915 se știe că ingestia de cafeină poate produce o creștere a ratei metabolice lucru confirmat de studii ulterioare. Stimularea metabolică este dependentă de doză și la animalele de laborator este datorată în parte, eliberării de catecolamine și efectului calorigenic.
Astfel după adnimistrarea de cafeină s-a observat o creștere a acizilor grași liberi (FFA) în plasmă cât și a eliminării urinare de catecolamine. Acest aspect a dus la concluzia că creșterea plasmatică a acizilor grași liberi, se datorează stimulării lipolizei de către catecolamine.
În lumina acestor rezultate, Miller et.al (1974) propune cafeina ca și agent termogenic, care, în combinație cu o dietă controlată poate promova pierderea în greutate.
Plecând de la aceste observații, de-a lungul timpului, cafeina a fost des utilizată în practica clinică pentru scăderea sau menținerea greutății.
În timp ce unele studii clinice, susțin efectul pozitiv al cafeinei în pierderea în greutate altele, nu găsesc nici nu fel de beneficiu al utilizării cafeinei în acest sens.
O meta-analiză recentă care a luat in calcul 13 studii clinice pentru un total de 606 subiecți și mărimea eșantionului de studiu variind de la 13 la 102 participanți, a concluzionat că administrarea de cafeină este asociată cu reducerea greutății și grăsimii corporale.
Rezultatele au depins de doza de cafeină, mixturi de cafeină-epigalocatechine, cafeină-efedrină, etnie, mediu si genetica personală.
Un studiu foarte recent publicat în revista Nature arată că tratamentul cu cafeină duce la stimularea termogenezei în țesutul adipos brun și la o creștere a numărului proteinelor de decuplare 1 (UCP1). Practic are loc o creștere a expresiei genice pentru gena UCP1. Proteina de decuplare 1 sau termogenina se găsește în mitocondriile țesutului adipos brun (BAT).
Are rol in a genera căldură prin termogeneză. De asemenea administrarea de cafeina a crescut și expresia genei PPARG și biogeneza mitocondrială precum și expresia genelor CD137, LHX8, P2RX5, CITED1 și COX8b, ceea ce este un indicativ de conversie moleculară a celulelor alb și bej în adipocite brune.
În concluzie, aceste rezultate oferă noi dovezi complementare, in vitro și in vivo, că folosirea cafeinei (și a băuturilor pe baza de cafea) poate promova funcția țesutului adipos brun în doze compatibile cu utilizarea umană.
Studiile de intervenție viitoare pot fi întreprinse pentru a evalua dacă activarea tesutul adipos brun provocată de cafeină la om depinde de doză si daca efectele sunt observate și la persoanele diabetice.
SINEFRINA SAU EXTRACTUL DE PORTOCALE AMARE (CITRUS AURANTIUM L.)
Portocalul amar este denumirea comună pentru Citrus aurantium. Fructul acestei plante este o sursă de p-sinefrina (denumită adesea simplu „sinefrina”) și alți protoalcaloizi. Ca agoniști alfa-adrenergici, alcaloizii de sinefrina pot imita acțiunea epinefrinei și norepinefrinei.
Studiile sugerează că sinefrina crește cheltuiala energetică și lipoliza și acționează ca un suprimant ușor al apetitului.
După ce Federal Drug Administration (FDA), în anul 2004, a interzis utilizarea alcaloizilor efedrinei în suplimentele alimentare, producătorii au înlocuit efedrina cu sinefrina. Deși sinefrina are unele asemănări structurale cu efedrina, are proprietăți farmacologice diferite.
În ce privește eficacitatea, mai multe studii clinice mici, au examinat dacă sinefrina este eficientă pentru pierderea în greutate.
Din păcate interpretarea rezultatelor acestor studii este complicată de faptul că, de cele mai multe ori, sinefrina este combinată cu alte ingrediente cu rol in slăbire.
Astfel într-un studiu, s-a administrat la 20 de adulți sănătoși, supraponderali (IMC> 25) un produs conținând 975 mg extract de portocale amare (6% alcaloizi de sinefrină), 528 mg cafeină și 900 mg sunătoare, placebo în grupul de control și nimic în grupul martor, zilnic timp de 6 săptămâni. Toți participanții au luat parte, de asemenea, la un program de antrenamente și au fost sfătuiți să consume 1.800 kcal/zi. La sfârșitul studiului, participanții care au luat produsul combinat de portocale amare au avut o reducere semnificativ mai mare a procentului de grăsime corporală și o creștere mai mare a ratei metabolice bazale, comparativ cu grupul control. Participanții din toate cele trei grupuri au pierdut în greutate, dar autorii nu au raportat dacă reducerea medie a greutății corporale în grupul de tratament (1,4 kg) a fost semnificativ mai mare decât cea din grupul placebo (0,9 kg) sau grupul martor (0,4 kg).
Autorii unei revizii din 2012, care a vizat 23 de studii clinice mici si care au implicat un număr total de 360 de participanți, au concluzionat că sinefrina crește rata metabolică în repaus și cheltuielile energetice.
Autorii unei revizii anterioare, care a cuprins studii pe animale, studii clinice, studii fiziologice și rapoarte de caz, au ajuns la concluzia că alcaloizii de sinefrina prezintă sugestiv unele avantaje privind pierderea în greutate, dar datele disponibile sunt foarte limitate și nu pot fi considerate concludente.
În mod similar, o revizie sistematică din 2011 a patru studii de scădere în greutate (inclusiv cele două descrise mai sus) a concluzionat că dovezile eficacității pentru sinefrină sunt contradictorii și slabe.
Conform tuturor acestor recenzii, sunt necesare studii clinice pe termen mai lung, cu modele riguroase și eșantioane mai mari, pentru a determina valoarea extractului de portocale amare în slăbire.
În ce privește siguranța acestor produse, se pare că există probleme destul de grave.
Efectele adverse raportate, includ dureri toracice, dureri de cap, anxietate, ritm cardiac crescut, afecțiuni musculo-scheletice, fibrilație ventriculară, accident vascular cerebral, infarct miocardic și moarte.
Cu toate acestea, multe dintre produsele de pe piață conțin, pe lângă sinefrină și alți componenți cu astfel de efecte, motiv pentru care rolul sinefrinei în aceste efecte adverse nu poate fi izolat.
Unele studii indică faptul că sinefrina crește tensiunea arterială și ritmul cardiac, dar alte studii arată că nu au aceste efecte. De exemplu, o singură doză de 900 mg extract de portocale amare standardizat la 6% (54 mg) sinefrina a crescut semnificativ ritmul cardiac, precum și tensiunea arterială sistolică și diastolică până la 5 ore, comparativ cu placebo, într-un studiu care a inclus 15 bărbați și femei sănătoși.
Cu toate acestea, într-un studiu clinic de 8 săptămâni, la care au participat 80 de bărbați adulți sănătoși, cu antrenament zilnic de rezistență și care au primit un supliment alimentar cu extract de portocale amare (care asigura 20 mg sinefrina/zi), 284 mg cafeină și alte ingrediente, nu a crescut ritmul cardiac în repaus, tensiunea arteriala sistolică sau diastolică și nici nu s-au raportat alte reacții adverse la 4 și 8 săptămâni, în comparație cu placebo sau cu aceeași formulare de supliment fără sinefrina.
Unii cercetători au sugerat că sinefrina s-ar putea să nu acționeze direct ca stimulent cardiovascular, in schimb, cafeina, alți stimulenți din formulările multicomponente și alți constituenți ai portocalelor amare sau adulteranți ar putea fi responsabili pentru efectele secundare observate.
Glucomannanul este un tip de supliment, fibra alimentara.
Funcționează prin absorbția apei în intestin, ceea ce duce la o senzație de sațietate care poate determina oamenii să mănânce mai puțin. Cu toate acestea, studiile par să fie contradictorii dacă glucomananul poate ajuta la pierderea în greutate. Un studiu din 2005 pe 176 de persoane, a indicat că glucomananul a contribuit la pierderea în greutate la adulții sănătoși, supraponderali.
Cu toate acestea, o revizuire mai recentă a studiilor de control randomizate a indicat că glucomananul nu pare să ducă la o pierdere semnificativă în greutate.
Pentru cei care iau glucomanan, efectele secundare pot include gaze, diaree și dureri de stomac.
Extract de Garcinia cambogia
Extractul de Garcinia cambogia este un ajutor natural popular pentru pierderea în greutate.
Garcinia cambogia este un fruct care conține acid hidroxicitric, despre care se crede că ajută la pierderea în greutate.
Extractul de Garcinia cambogia conține sucuri din acest fruct mic și este disponibil ca pastilă de slăbit. Garcinia cambogia poate inhiba sau preveni o enzimă producătoare de grăsimi numită citrat liaza.
Există puține dovezi științifice care să susțină utilizarea acestui extract pentru a ajuta la pierderea în greutate.
Potrivit unui raport eficacitatea extractului în studiile clinice pe termen lung și studiile pe scară largă nu a fost dovedită.
Deși extractul de garcinia cambogia nu poate ajuta la pierderea în greutate, nu pare să provoace multe efecte secundare atunci când este luat în doze rezonabile. Raportul de mai sus a indicat, de asemenea, că efectele adverse nu au apărut cu o doză alimentară de până la 2.800 miligrame (mg) pe zi.
Acid linoleic conjugat
Acidul linoleic conjugat este un tip de acid gras care se găsește mai ales în carnea de vită și lactate.
A fost comercializat ca una dintre cele mai bune pastile de slăbit pentru potențialul său de a stimula metabolismul și de a scădea apetitul.
Cu toate acestea, majoritatea studiilor privind acidul linoleic conjugat care duce la pierderea în greutate au fost efectuate pe animale.
Potrivit unei recenzii pierderea în greutate pare a fi minimă în studiile pe oameni.
Acidul linoleic conjugat pare să fie sigur în doze de până la 6 grame pe zi timp de până la 12 luni. Reacțiile adverse posibile includ disconfort gastric, diaree sau constipație. Este posibil să nu fie potrivit pentru persoanele care au diabet.
CONCLUZII
Dintre toate nutraceuticele revizuite cafeina, ceaiul verde și sinefrina, par să fie candidații valabili pentru pierderea în greuate dat fiind că unele studii au produs o ușoară îmbunătățire a compoziției corprale, atât în modele animale cât și umane.
L-carnitina s-a dovedit a fi mai curând un ajutor ergogenic, existînd deocamdată puține evidențe prinvind pierderea efectivă în greutate.
Ceaiul verde a demonstrat anumite abilități privind pierderea în greutate, unele studii demonstrând că poate să crească cheltuiala energetică și să modifice expresia unor gene din țesutul adipos și mitocondrie.
De asemenea, pare să aibă un bun profil de siguranță privind utilizarea pe termen limitat. În ce privește taurina, datele disponibile sugerează că poate avea un ușor efect pozitiv asupra compoziției corporale în subiecții supraponderali sau cu obezitate ușoară.
Cafeina pare a fi cea mai in măsură să producă o reală pierdere în greutate atât prin creșterea termogenezei cât și a modificării expresiei genice.
Dat fiind că acțiunile cafenei sunt doză dependente, alte studii sunt necesare pentru a-i demonstra siguranța utilizării pe termen lung la om.
În momentul de față nici un studiu pe nutraceuticele folosite pentru pierderea în greutate nu a reușit să stabilească fără echivoc siguranța folosirii pe termen lung a acestora.
Sinefrina, deși a produs câteva rezultate pozitive, rămâne încă să fie validată, în special în ce privește siguranța pe termen scurt si lung.
În ciuda promisiunilor și a ademenirilor publicitare privind nutraceuticele pentru slăbire, consumatorul nu trebuie să se aștepte la rezultate dramatice privind pierderea în greutate fără o dietă controlată și exerciții.
Nutraceuticele sunt doar adjuvante sau unele chiar numai placebo dar pot fi benefice pentru pacient în contextul schimbării stilului de viață și dietă controlată.
Datorită numărului extrem de mare de nutraceutice care emfatizează proprietăți legate de pierderea în greutate, farmacistul sau nutriționistul trebuie să explice sau să justifice pacientului meritul unui produs comparativ cu altul.
Totusi având în vedere lipsa datelor de calitate, acest lucru împiedică specialistul de la a da sfaturi bune. Alte studii clinice sunt necesare pentru a înțelege mai bine potențiala contribuție a unor nutraceutice în slăbire.
O adevărată problemă în cazul nutraceuticelor și suplimnentelor o reprezintă și lipsa reglementărilor precise din domeniu.
Acesta este motivul pentru care în fiecare an, sute de nutraceutice și suplimente sunt retrase de pe piață, multe dintre ele fiind din categoria celor destinate slăbirii. De cele mai multe ori produsele de slăbire sunt adulterate cu ingrediente medicamentoase, ca de exemplu sibutramina. Ori un produs care conține ingrediente medicamentoase și nedeclarate în etichetă este de fapt un medicament neaprobat.
După studii este necesară o reglementare strictă privind nutraceuticele și toate suplimentele cât si o reglementare a modului de prezentare a acestora în reclame.
Daca vrei sa slabesti programeaza o vizita la 0753103206 sau comanda acum direct pe site testul de nutrigenetica Eva Diet Plus.
Cu drag, Drd. Maria Vranceanu
CEO EVA NUTRITION
