Dieta Grupelor Sanguine. Chiar functioneaza?

Am grupa sanguina O Rh- și mi-au spus că trebuie să mănânc fripturi, multe fripturi dar trebuie să evit gâsca și trebuie să uit pastele si pizza. O fi adevărat?

Astăzi ne confruntăm cu tema așa-numitei „diete de grupa sanguina”.

Sângele nostru este clasificat în diferite grupuri în funcție de tipul de molecule care sunt prezente pe suprafața globulelor roșii.

Termenul de grupa sanguina este folosit pentru a caracteriza sângele unui individ în funcție de prezența sau absența unui antigen pe suprafața eritrocitelor acestuia.

Majoritatea antigenelor de grup sanguin sunt de natură glicoproteică, stabile din punct de vedere genetic, unele fiind întâlnite la mai multe specii de mamifere în forme identice. Această trăsătură a lor poate fi invocată drept argument în favoarea unității lumii vii.

Există multe clasificări, dar cea mai cunoscută este ABO: Practic exista 4 grupe sanguine, O, A, B, AB. Cunoașterea tipului de sânge este importantă, pentru o transfuzie, de exemplu.

Primul autor care a avut un succes uriaș cu ideea de a asocia o dietă specifică fiecărui grup sanguin din clasificarea ABO a fost Peter D’Adamo, un naturopat.

În 1996 a publicat o carte de mare succes: „Eat right for your type, însemnând „mâncați în mod corect în funcție de tipul dvs. de sânge”.

Gândiți-vă că a fost tradusa în mai mult de 60 de țări și a vândut peste 7 milioane de exemplare.

POVESTEA!
EATRIGHT4YOURTYPE
Potrivit lui D’Adamo, grupul sanguin conține un fel de memorie codificată a comportamentului și dietelor care au fost urmate de oameni de când a apărut grupa sanguină. Pentru că – da – este un lucru științific stabilit că, în timpul evoluției speciilor, diferitele grupe de sânge au apărut în momente diferite.
Conform relatării acestei diete, grupul O este cel mai vechi, tipul de sânge ancestral, cel al strămoșilor vânători-culegători. Așadar, cine deține grupul O – „vânătorul” – ar trebui să mănânce cât mai mult ceea ce au mâncat acele ființe umane: carne. Agricultura nu fusese încă inventată, astfel încât spaghetti alla carbonara nu au ce cauta in alimentatia acestui tip.

Conform acestei povesti, grupul A ar fi evoluat mai mult sau mai puțin în combinație cu aparitia agriculturii și, prin urmare, persoana din grupul A – „fermierul” – ar trebui să mănânce în principal legume și puțină carne.

De asemenea, conform aceleiasi carti, grupul B, care a evoluat în triburi nomade care consumau lapte și produse lactate – „crescătorul nomad” – ar trebui să consume lapte și produse lactate și să beneficieze de acestea.

Grupul AB este un amestec între A și B.
Apoi există și alte detalii, precum unele molecule conținute în unele alimente numite lectine, care sunt destul de irelevante.

SĂ ÎNCEPEM CU INCEPUTUL.

Este adevărat că grupa O este cea mai veche? Ei bine, nu.
Genele care reglează grupa sanguină ABO există și în multe alte specii de animale vertebrate. Cele mai recente studii arată că la pești genele pentru antigene A și B nu sunt prezente, dar în schimb sunt în broaște. Aceasta înseamnă că apariția grupelor sanguine a avut loc probabil după separarea dintre pești și amfibieni.
Studiile arată că diferențierea în grupele A și B a apărut devreme în evoluția speciilor, probabil imediat după apariția genei ABO la amfibieni.

Găsim grupuri A și B la multe specii: câini, cai, șobolani, panda, broaște, iepuri, lilieci și altele. Grupul O a apărut mai târziu, ca o mutație a alelelor tipurilor A și B. Deci, dacă vrem, este ultima, nu prima care a apărut. Primul pare să fie grupul A, apoi B și în final O.

În orice caz, când genul Homo sapiens a apărut, existau deja toate grupele: O, A, B și AB.

Dar chiar dacă grupurile ar fi apărut așa cum s-a spus în poveste, oricum nu ar avea nici un sens. Nu există nici un motiv să asociem temporal aparitia unui grup sanguin cu ceea ce oamenii mancau la vremea respectivă.

Să presupunem că printr-o mutație, grupul Z se va naște mâine. Poate că acești oameni ar trebui să mănânce doar pizza, hamburgeri, chipsuri si McDonald’s, deoarece aceasta este era mâncării rapide.

Înțelegeți că acest lucru nu are sens logic?

Cu toate acestea, chiar dacă teoria nu are sens, poate că dieta este potrivită din anumite motive necunoscute. În știință, absența unei explicații nu poate fi niciodată luată ca dovadă a inexistenței unui fenomen ipotetic. Ceea ce trebuie să facem este mai întâi să înțelegem dacă fenomenul există cu adevăratat, și apoi să căutăm o explicație. Deci, să ne punem întrebări și să investigăm.

ANCHETA PRELIMINARĂ

Să ne întrebăm: dieta este în mod evident lipsită de sens sau ar merita investigată științific?
Pentru ca există teorii pseudoștiințifice pentru care nu merită să pierzi timpul.

De exemplu, dacă se încalcă un principiu științific fundamental, cum ar fi conservarea energiei sau gândiți-vă la astrologie, horoscop si altele.
În acest caz, ne punem întrebarea preliminară: „este complet imposibil să excludem că grupa sanguină poate avea vreo legătură cu sănătatea și, prin urmare, cu nutriția?”.

Merită să-ți pierzi timpul pentru a investiga?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să căutăm articole științifice. Există multe modalități de a le căuta, cel mai simplu mod pentru non-experți este de a utiliza Google Scholar, versiunea „academică” a Google.
Când cautati publicații pe un subiect științific, un lucru pe care îl consider util este să începem cu o „revizuire sistematică” (în engleză „Systematic Review”).
Să vedem ce găsim dacă ne limităm la cancer si grupa sanguina
Iata aici o meta-analiza: ABO blood groups and risk of cancer: a systematic review and meta-analysis.
Citind-o descoperim că da, într-adevăr, se pare că un tip de sânge în loc de altul poate influența probabilitatea dezvoltării anumitor tipuri de cancer.
Grupul A este asociat cu un risc crescut de cancer cu 12% (comparativ cu cei care nu sunt grupa A), în timp ce grupa O este asociată cu un risc redus de cancer cu 16% (comparativ cu cei care nu sunt grupa O).
Celelalte grupuri sunt la mijloc.

Datele sunt împărțite în funcție de tipul de cancer: de exemplu, grupa A are un risc de cancer pancreatic crescut cu 23%, în timp ce grupa O este redusă cu 25%. Atenție că vorbim despre riscuri relative, nu despre cele absolute. Nu înseamnă că grupul A are o șansă de 23% de a dezvolta cancer pancreatic, ci doar că riscul său crește cu 23% în comparație cu cei care nu sunt membri ai grupului A.

Pe scurt, a avea un anumit tip de sânge influențează riscurile dezvoltării cancerului.

Nu vorbim aici despre nutriție, dar putem spune în continuare că nu este o întrebare complet lipsită de sens să ne întrebăm dacă grupa sanguină ar putea influența în vreun fel sănătatea noastră și poate interacționa cu nutriția.

DIETA SI GRUPURILE SANGUINE
În prezent, nu există dovezi care să valideze presupusele beneficii ale regimului grupelor sanguine.”
Adică pana in 2013 nu a existat niciun studiu care să susțină acest tip de dietă. Observ, cartea lui D’Adamo a fost lansată în 1996 și cartea lui Mozzi în 2012. Deci, aceste cărți (și altele) au fost publicate atunci când nu existau dovezi științifice care să susțină acest mod de a mânca.

In anul 2013 gasim o meta-analiza: Blood type diets lack supporting evidence: a systematic review.
Acest articol spune clar ca nu exista dovezi stiintifice care sa sustina aceasta dieta.
„În prezent, nu există dovezi că aderarea la o dietă specifică bazată pe grupe de sânge poate fi benefică pentru sănătate. Până la investigarea efectelor asupra acestei diete asupra consumatorilor, consumatorii ar trebui avertizați că aceste presupuse beneficiile nu sunt susținute de dovezi științifice.

Deci, în teorie, discuția s-ar putea încheia chiar aici. De ce să urmați diete care au la baza idei nevalidate de cercetarea științifică?

în 2014, stimulați de absența studiilor, unii cercetători canadieni încep să investigheze acest mod bizar de a mânca si puteti consulta in Pubmed studiul:
ABO genotype, ‘blood-type’ diet and cardiometabolic risk factors
În acest studiu au fost examinați 1455 de subiecți sănătoși. Timp de o lună, au trebuit să completeze un chestionar pentru a descrie ce au mâncat în timpul zilei.

Nimănui nu i s-a prescris o dietă specifică: au continuat să mănânce mâncarea obișnuită.

Folosind chestionarele, cercetătorii au atribuit un scor pentru a determina cât de aproape erau dietele diferiților subiecți de cele prescrise pentru diferitele grupe de sânge.

De fapt, fiecare grup are o listă de alimente preferate, una de alimente neutre și una de evitat.

Prin urmare, a existat cineva care, deja pe cont propriu, a urmat fără să știe o dietă de tip O, cei care au urmat o dietă de tip A, cei intermediari între O și B, și așa mai departe.

Subiecții au fost măsurați, cantariti, li s-a masurat circumferinta talie, tensiunea și li s-au facut teste de sânge, pe lângă stabilirea grupului sanguin, pentru a determina valorile colesterol, trigliceride, insulină și așa mai departe.
Conform teoriei, o persoană din grupul O care urmează deja în mod spontan o dietă de grup O ar trebui să aibă parametri mai buni decât un grup O, care, mananca precum un grup B, de exemplu. La fel și pentru toate celelalte grupuri.
Rezultatele studiului arată că cei care au urmat o dietă de tip A, deci mai puțină carne și mai multe legume, au avut tensiune arterială mai mică, dimensiuni mai mici ale taliei, colesterol mai scăzut și alți parametri mai buni decât cei care au urmat o dietă de alt tip.

Dar acest lucru era absolut independent de tipul de sânge. Adică, cei care au urmat o dietă de tip A au parametri mai buni decât cei care au urmat o dietă de tip O, indiferent dacă aveau grup A. Și cei care au urmat o dietă AB au fost în medie mai bine decât cei care au urmat o dietă B.

Cercetătorii concluzionează:

„Rezultatele nu susțin ipotezele dietei grupului sanguin. Studiul arată modul în care aderarea la anumite diete este asociată cu o reducere a riscurilor de boli cardiometabolice.

Acest lucru poate explica dovezile anecdotice care susțin aceste diete, care sunt de obicei diete prudente ce reflectă stiluri de viață sănătoase. Cu toate acestea, nu există nicio legătură cu tipul de grupa sanguina ”
Adică, dacă există avantaje în urma unei anumite diete, acestea sunt independente de tipul de grupa sanguina al cuiva, dar oamenii nu își dau seama și cred că efectul depinde de acesta și nu bănuiesc că probabil au mâncat foarte prost înainte.
Dar acest studiu a arătat doar corelații și nu a fost luată nici o acțiune pentru a varia dietele oamenilor. În plus, studiul a fost realizat pe subiecți sănătoși și nu pe oameni care ar fi putut beneficia de pe urma acestor diete.
Asadar iata un studiu de interventie din 2018: ABO Genotype Does Not Modify the Association between the „Blood-Type” Diet and Biomarkers of Cardiometabolic Disease in Overweight Adults.
Acesta este un studiu „de intervenție”, adică au luat o mie de persoane supraponderale, care sunt deja mai expuse riscului de a dezvolta boli cardiovasculare. Le-au măsurat, au analizat ce au mâncat și apoi au intervenit – asta explică numele – explicându-le cum să mănânce corect, ce să evite, ce să mănânce mai mult si ce mai puțin etc. Nu au dat nicio dietă specifică, doar au lăsat subiectii să adapteze sfaturile la modul lor de a mânca.
Timp de șase luni au înregistrat ce au mâncat.

La sfârșitul celor șase luni au refacut testele de sange si diferitele măsurători. Au calculat apoi în ce măsură diferitele persoane au urmat indicatiile dietologice sugerate pentru diferitele grupe de sânge.
Rezultatele?

Cei care au urmat o dietă de tip A mai îndeaproape au avut tensiunea arterială mai mică și o reducere mai mare a indicelui de masă corporală. În practică au pierdut mai mult în greutate decât alții.

Cei care au urmat mai mult o dietă de tip B au avut circumferinta taliei si mai mica, dar chiar și cei care au abordat o dietă de tip O și-au îmbunătățit totuși parametrii.
Cu toate acestea, concluzionează cercetătorii, îmbunătățirile erau complet independente de tipul lor de sânge. Imbunatatirile se datorau faptului că participanții au redus consumul de alimente procesate și băuturi carbogazoase și au crescut varietatea de alimente proaspete, în special fructe și legume
Nimic nou sub soare.

CONCLUZII

Ce învățăm din această ciudată teorie (dar nu mai bizară decât altele)?

Cel puțin două lucruri.
Primul este că noi, ființele umane, iubim poveștile captivante, explicații simple, clasificări, cele în care totul pare dintr-odată să aibă sens.

Suntem atrași de ele și de-a lungul secolelor, cele mai ciudate teorii cu privire la funcționarea corpului nostru au fost adoptate, chiar de către medici, mai mult pe baza de pseudo-explicații, povești, analogii simple, decât date științifice și dovezi concludente.

Într-adevăr, prin natura noastră, preferăm să credem într-o poveste bine spusă, chiar și în absența unor dovezi concrete, decat sa incercam sa acceptam lucruri demonstrate , dar pe care nu reușim să le încadrăm bine.
În acest caz, dieta grupului sanguin este captivantă, deoarece oferă cu costuri zero ideea că mănânci ceea ce este potrivit pentru tine, un fel de dietă personalizată.

Nu este o coincidență că testele de intolerante alimentare au aparut pe aceeași narațiune și, în egală măsură, lipsite de valoare științifică pentru a „afla ce poți mânca” sau „la ce ești intolerant”.

Nimic dovedit științific, important este că povestea pare adevarata.

 

Al doilea lucru pe care îl învățăm este că pentru a ne schimba obiceiurile alimentare, avem nevoie de o impunere externă.

Nu un sfat, ci un „verdict de sus”. Irevocabil și final. Și ce este mai bun decât o analiză de sânge care ne spune ce este bine pentru noi „pentru că este în sangele nostru, nu e asa? ”

Sau un test neortodox de intolerante alimentare care va va scoate intoleranti la grupuri intregi de alimente care, evident, vor deveni inamicii vostri.
Recomandările alimentare ale instituțiilor internaționale de sănătate, bazate pe dovezi științifice și nu pe povesti, sunt practic banale și plictisitoare.

Ele nu ne oferă un dușman pentru a lupta și un super-aliment pentru a ne încuraja. Ne spun „mâncați asta în această cantitate, dar nu depășiți această cantitate”. Nu funcționează.

Ce, știm exact câte zaharuri mâncăm? Sau câte grăsimi saturate? Acestea sunt numere pe care nu le putem calcula, nu le putem gestiona, nu le putem aplica. Chiar și conceptul simplu de calorii seamănă confuzie și dacă cineva, chiar cu un grad inalt de educatie, insistă să spună că „nu contează” poate este doar pentru că nu știe să le numere.

E foarte simplu sa va pliati verdictelor de tipul: nu mancati paste dar mancati peste. E nevoie de o amenintare.
Este o observație tristă că nu știm să urmăm o dietă variată și moderată. Și subliniez „moderat”: înseamnă că mâncăm doar pentru ceea ce avem nevoie, care de obicei este puțin. Și nu, o porție de 120 de grame de paste, nu este de obicei clasificată drept „puțin”.
Deci, dacă sunteți unul dintre cei care urmează această dietă, fie că este vorba de Mozzi sau D’Adamo, și vă simțiți bine, departe de mine să vă spun sa reveniti la regimul anterior.

Probabil că ati mâncat mult mai prost înainte. Și dacă urmând această extravaganta teorie ati început să mănâncati varză, Kale, quinoa, năut și ficat, atunci traiasca varietatea in dieta .

Probabil că nu ati fi făcut-o niciodată în mod spontan.
Toate aceste diete au în comun excluderea alimentelor procesate, a băuturilor carbogazoase și zaharurilor precum și a altor alimente al căror consum trebuie limitat, astfel încât nu este surprinzător faptul că unele persoane se simt mai bine urmând aceste diete.
Dar nu scapati din vedere ce spune știința despre acest subiect și anume că nu există nicio legătură între tipul dvs. de sânge și nutriție.

Așadar, dacă, la fel ca și mine, sunteți în grupa O, nu există nici un motiv să evitați spaghetele cu scoici sau risotto milanez. Două dintre lucrurile pentru care cred eu, merita sa traiesti.

Daca doresti cu adevarat sa schimbi stilul de viata comanda testul de nutrigenetica Eva Diet Plus si mananca dupa genotipul tau.

 

Cu drag, echipa Eva Nutrition