Nefrita: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Rinichii, aceste organe in forma de boaba de fasole cu rol esential in filtrarea sangelui si eliminarea produsilor metabolici secundari, pot fi subiectul unei inflamatii, cunoscuta sub denumirea de nefrita. In acest articol poti afla ce este nefrita, care sunt cauzele sale, cum se manifesta si care sunt alternativele de tratament disponibile.

Ce este nefrita?

Nefrita este un diagnostic care indica faptul ca nefronii - unitatea functionala a rinichiului - este inflamat. Aceasta inflamatie mai este denumita si glomerulonefrita si poate altera functionarea normala a rinichiului. Atentie - este pleonastic sa folosesti exprimari de tipul nefrita renala, nefrita afectand, prin definitie, rinichiul.

Atunci cand rinichiul nu mai functioneaza corespunzator, excesul de fluide din corp se acumuleaza in tesuturi, odata cu reziduurile rezultate in urma metabolismului. In cazul in care situatia se prelungeste, afectarea renala devine atat de importanta, incat functia glomerulara se pierde complet, ceea ce conduce la insuficienta renala [1]. 

Tipuri de nefrita

Nefritele pot fi clasificate in functie de mai multe criterii, unul dintre cele mai frecvent utilizate fiind modul de evoluție. Din acest punct de vedere, putem vorbi despre glomerulonefrite acute si cronice. 

Nefrita acuta

Nefrita acuta debuteaza brusc, uneori consecutiv unei infectii faringiene sau cutanate. In unele cazuri, simptomele se remit de la sine, dar exista riscul ca, in absenta unui tratament rapid administrat, rinichii sa nu mai functioneze deloc. 

Printre primele semne ale nefritei acute se numara:

• edemele faciale matinale;
• sange in urina;
• producerea unei cantitati mai mici de urina;
• respiratie ingreunata si tuse cauzate de edemul pulmonar;
• hipertensiunea arteriala [2].

Nefrita cronica

Nefrita cronica se instaleaza, in general, silentios, fara simptome, pe parcursul a cativa ani. Cel mai adesea determina insuficienta renala completa. Printre indicatorii nefritei acute se numara:

• hematuria si proteinuria;
• hipertensiunea arteriala;
• edemul fetei si al gleznelor;
• urinari nocturne frecvente;
• urina foarte spumoasa [2].

Alte tipuri de nefrita

Exista si alte tipuri de nefrita, clasificate in functie de cauza determinanta sau de mecanismul de evolutie a bolii:

• Nefrita lupica apare la pacientii diagnosticati cu lupus, una dintre cele mai frecvente boli autoimune. Peste jumatate dintre pacientii cu lupus dezvolta nefrita lupica, in momentul in care sistemul imunitar ajunge sa afecteze rinichii.
• Nefrita ereditara sau sindromul Alport este o forma de nefrita determinata genetic, care ii afecteaza mai frecvent pe barbati. Sindromul Alport poate conduce la insuficienta renala, tulburari de vedere si auz.
• Nefropatia cu IgA este una dintre cele mai frecvente forme de nefrita, care apare atunci cand anticorpii de tip IgA se acumuleaza la nivelul rinichilor si determina inflamatia acestora. Frecvent, acest tip de nefropatie este diagnosticat dupa varsta de 30 - 40 ani, la persoanele tinere primele simptome fiind suficient de discrete incat sa treaca neobservate.
• Nefrita interstitiala este o forma de nefrita cu instalare rapida, declansata in general de o infectie sau de unele medicamente. In cazul in care se intervine prompt, recuperarea poate fi completa, dupa cateva saptamani. Daca se intarzie cu tratamentul, si aceasta forma de nefrita poate conduce la insuficienta renala [4]. 

Care sunt cauzele nefritei?

Nefrita poate avea o mare varietate de cauze, de la cele genetice pana la unele necunoscute. Printre factorii care pot determina glomerulonefrita se numara:

• infectiile;
• bolile autoimune;
• vasculita;
• bolile cronice;
• alte cauze [5]. 

Infectiile

Bolile infectioase pot determina nefrita printr-un mecanism direct sau indirect. Printre cele mai frecvente cauze infectioase ale glomerulonefritei se numara:

• infectiile streptococice;
• endocardita bacteriana;
• infectiile renale virale;
• infectia cu HIV [2].

Bolile autoimune

In cazul bolilor autoimune, sistemul imunitar ataca tesuturile sanatoase ale organismului. Printre bolile autoimune care pot determina glomerulonefrita se numara:

• lupusul;
• Sindromul Goodpasture;
• nefropatia cu IgA [3].

Vasculita

Vasculita este o inflamatie a vaselor de sange. Tipurile de vasculita care pot induce nefrita sunt:

• poliarterita, care afecteaza vasele de dimensiuni mici si mijlocii din toate structurile organismului;
• granulomatoza cu poliangiita, care afecteaza vasele mici si mijlocii din aparatul respirator si rinichi [2]. 

Bolile cronice

Exista unele boli cronice care determina aparitia de leziuni sclerozante la nivelul glomerulilor renali, determinand scaderea eficientei functiei renale:

• Hipertensiunea arteriala: pe termen lung, hipertensiunea arteriala necontrolata determina scleroza si inflamatia glomerulilor. La randul sau, glomerulonefrita inhiba capacitatea rinichilor de a gestiona tensiunea arteriala.
• Nefropatia diabetica: glicemia crescuta are efecte nocive asupra glomerulilor si determina cresterea fluxului sangvin in interiorul nefronilor;
• Glomeruloscleroza focala segmentara reprezinta scleroza diseminata a unor glomeruli, care poate aparea ca o consecinta a altei afectiuni, sau fara o cauza cunoscuta [4].

Alte cauze

Glomerulonefrita poate aparea ca o afectiune genetica, in cazul sindromului Alport. De asemenea, ea poate insoti unele tipuri de cancer: gastric, pulmonar sau leucemia limfocitica cronica.

Care sunt simptomele nefritei?

Simptomele nefritei variaza in functie de forma de evolutie, acuta sau cronica. Uneori, nefrita cronica evolueaza asimptomatic, iar primul indiciu ca ar exista o problema poate proveni de la un sumar de urina. 

Printre simptomele glomerulonefritei se numara:

• hematuriea: urina de culoare roz, rosie sau maronie, provocata de prezenta hematiilor;
• proteinurie: urina spumoasa;
• Durere in zona rinichiului, in special in infectii;
  hipertensiune;
• edeme, cu umflarea evidenta a fetei, mainilor, picioarelor;
• scaderea productiei de urina;
• greata si varsaturi;
• crampe musculare;
• oboseala [5]. 

Complicatiile nefritei

Nefrita afecteaza abilitatea nefronilor de a filtra in mod eficient fluxul sangvin. Consecinta deteriorarii acestei functii se  manifesta prin:

• acumularea deseurilor si a toxinelor;
• reglarea ineficienta a concentratiei de minerale si substante nutritive;
• anemie; 
• hipoproteinemie [3].

Printre complicatiile posibile ale nefritei se numara:

• Insuficienta renala acuta, o reducere rapida si drastica a functiei renale, asociata in general unei cauze infectioase. Acumularea de toxine si de fluide poate pune in pericol viata pacientului, in absenta interventiei medicale rapide reprezentata de dializa. Frecvent, rinichii isi reiau functionarea normala dupa perioada de convalescenta.
• Boala renala cronica poate aparea ca urmare a inflamatiei persistente a rinichiului. Boala renala cronica este diagnosticata in momentul in care se observa o scadere a functiei renale timp de minim 3 luni consecutiv. Aceasta poate progresa catre obligativitatea dializei sau a transplantului renal.
• Hipertensiune arteriala.
• Sindrom nefrotic, o afectiune in care proteinemia este redusa, iar proteinuria crescuta. Aceste proteine joaca un rol important in reglarea fluidelor si colesterolului, iar o reducere a cantitatii de proteine din sange se asociaza cu hipercolesterolemie, hipertensiune si edeme [6]. 

Diagnosticul nefritei 

Exista o serie de teste si investigatii menite sa evalueze functia renala, printre care mentionam:

• Sumarul de urina: poate evidentia prezenta hematiilor, a proteinelor sau a leucocitelor. De asemenea, e posibila identificarea unui volum prea mic de deseuri.
• Analizele de sange pot evidenta o cantitate de reziduuri metabolice mai mare decat ar fi normal, prezenta anticorpilor care sugereaza evolutia unei boli autoimune, o infectie virala sau bacteriana sau o glicemie crescuta, sugestiva pentru diabet;
• Investigatii imagistice: ecografia, radiografia, computer tomografia sau rezonanța magnetică nucleară pot evidenția modificări de formă, dimensiuni sau funcție a rinichilor.
• Biopsia renală se utilizează pentru confirmarea unei suspiciuni de diagnostic și evaluarea severității problemelor [4].  

Optiuni de tratament pentru nefrita

Tratamentul nefritei se prescrie in functie de forma de boala, acuta sau cronica, de cauzele determinante, de tipul si gravitatea simptomelor. 

Unele cazuri de glomerulonefrita acuta, in special cele consecutive unei infectii streptococice, se pot ameliora de la sine. Atunci cand exista o cauza determinanta, de tipul hipertensiunii arteriale, aceasta trebuie tratata. 

Scopul tratamentului este protejarea rinichilor impotriva agravarii leziunilor si mentinerea functiei acestora [2]. 

Nefrita este o afectiune serioasa, care necesita un diagnostic cat mai rapid si un tratament adecvat pentru a se preveni evolutia bolii si compromiterea definitiva a functiei renale. Consulta medicul de la primele semne de ingrijorare. 

Acest articol are rol strict informativ si nu inlocuieste un diagnostic avizat. Daca suferi de anumite simptome, adreseaza-te medicului si urmareste indicatiile acestuia!

Bibliografie:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/glomerulonephritis/symptoms-causes/syc-20355705 afisat la 30.08.2022;
2. https://www.kidney.org/atoz/content/glomerul afisat la 30.08.2022;
3. https://www.healthline.com/health/acute-nephritic-syndrome#causes afisat la 30.08.2022;
4. https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/glomerular-diseases afisat la 30.08.2022;
5. https://www.niddk.nih.gov/health-information/urologic-diseases/kidney-infection-pyelonephritis/all-content afisat la 30.08.2022;
6. https://www.medicalnewstoday.com/articles/312579#Anatomy-of-the-kidneys afisat la 30.08.2022.