Hernia Hiatală
Definiție
Hernia hiatală denumită și hernia de reflux, reprezintă pătrunderea stomacului deasupra diafragmului printr-un defect muscular al acestuia, în torace.
Simptome:
Herniile hiatale mici nu cauzează aproape niciun disconfort pacientului, însă dacă acest defect se mărește pot apărea:
➤ senzația de arsură gastrică,
➤durere “în piept” sau abdominală, mai ales după masă,
➤regurgitare de lichide sau alimente,
➤întoarcerea acidului gastric în esofag,
➤dificultăți la deglutiție, respirație,
➤senzație falsă de plenitudine stomacală.
Tipuri de hernie:
Din punct de vedere anatomic există mai multe tipuri de hernie hiatală:
Tipul I: hernii hiatale glisante (formate prin „alunecare”), în care joncțiunea gastroesofagiană (locul de trecere dintre esofag și stomac) migrează deasupra diafragmei; peste 95% dintre herniile hiatale sunt de tip I;
Tipul II: hernii paraesofagiene pure: joncţiunea gastroesofagiană rămâne în poziția sa anatomică normală, dar o porțiune a fundului stomacului herniază prin hiatusul diafragmatic adiacent esofagului (hernii prin “rostogolire”);
Tipul III: o combinație între tipurile I și II, atât joncțiunea gastroesofagiană, cât și fundul stomacului herniază prin orificiul diafragmatic; fundul stomacului se află deasupra joncțiunii gastroesofagiene;
Tipul IV: se caracterizează prin prezența în sacul herniar a unei alte structuri decât stomacul, cum ar fi epiplonul, colonul sau intestinul subțire.
Cauze și factori de risc:
Cauzele formării herniei hiatale nu sunt cunoscute, însă defectul poate fi influențat de obezitate, accese repetate de tuse, vărsături frecvente, presiunea ridicată din abdomen depusă la efort, graviditate (la femei), vârsta de peste 50 ani sau în urma altor intervenții chirurgicale.
Complicații:
Complicațiile pe care o hernie hiatală le poate aduce, ca și în cazul celorlalte hernii, sunt strângerea excesivă la locul de alunecare în cavitatea toracică prin încarcerarea/necrozarea țesutului și hemoragia care ar putea surveni în cazul lezării tubului digestiv de marginile orificiului diafragmatic.
Diagnostic:
Diagnosticul corect se poate afla printr-o endoscopie digestivă superioară ( +/- investigații specifice ), completată de o investigație imagistică (CT, RMN, radioscopie... ).
Tratament:
Tratamentul acestui tip de hernie include partea medicamentoasă, acesta va încerca înlăturarea simptomelor refluxului acid și vindecarea esofagului, cât și partea chirurgicală prin corectarea defectului pe cale laparoscopică, cu o intervenție de durată scurtă, aproximativ 2 ore și cu 2 zile necesare pentru internare.
Pregătirea intervenției chirurgicale:
Pacientul, după ce a realizat consultația la medicul chirurg unde are stabilit diagnosticul:
➤va efectua o evaluare preanestezică de către un medic ATI,
➤va efectua o evaluare cardiologică de către un medic cardiolog (va trebui să întrerupă tratamentul cu anticoagulante orale cu minim 2-3 zile
➤înainte de operație, conform recomandărilor medicului),
➤nu va trebui să mănânce sau să bea lichide cu minim 6-8 ore înainte de procedură,
➤va trebui să urmeze indicațiile echipei medicale atât privind medicația cât și conduita în spital.
Desfășurarea intervenției chirurgicale:
Cura herniei hiatale este o intervenție chirurgicală care se desfășoară pe cale laparoscopică, durata acesteia fiind de aproximativ 2 ore.
Acest tip de intervenție se realizează prin 2-3 mici incizii (5-10mm) prin care se introduc instrumentele de lucru și camera video care permite proiectarea imaginilor din abdomen pe un monitor, cu ajutorul cărora se extrage conținutul herniar și se ajustează defectul cu fire de sutură.
Cu ajutorul acestui laparoscop se poate explora întreaga cavitate abdominală, iar la finalul intervenției instrumentele utilizate sunt extrase și inciziile sunt suturate.
De cele mai multe ori nu este necesară plasarea tuburilor de dren sau a sondei urinare, însă aceste fapte depind de la caz la caz.
Intervenția chirurgicală se desfășoară sub anestezie generală.
Recuperarea postoperatorie:
Recuperarea după cura herniei hiatale este facilă, în aproximativ 5-7 zile pacientul poate reveni la activitățile normale.
În tot timpul de recuperare este necesar:
➤evitarea ridicării de greutăți,
➤hidratarea corespunzătoare,
➤mobilizarea prin plimbări zilnice,
➤ evitarea consumului de alcool și tutun,
➤urmarea cu strictețe a instrucțiunilor medicului și personalului medical cu privire la îngrijirea plăgilor de sutură și administrarea medicamentelor.
Riscuri și efecte secundare:
Ca orice intervenție chirurgicală, operația de cura herniei hiatale presupune unele riscuri, poate complicații și efecte secundare postoperatorii, însă acestea pot apărea foarte rar:
➤ hemoragie prin lezarea vaselor de sânge din cavitatea abdominală,
➤complicațiile specifice unei anestezii generale.
Întrebări frecvente:
1. Când trebuie operată hernia hiatală?
Răspuns: În luarea unei decizii, cel mai mult contează simptomatologia; cu cât acuzele sunt mai supărătoare cu atât necesitatea intervenției este mai mare. Contează, binînțeles, și tipul de hernie, mărimea herniei, vechimea afecțiunii, complicațiile asociate, iminența unor probleme cauzate de hernie etc.
2. Care este legătura dintre refluxul gastro-esofagian și hernia hiatală?
Răspuns: Refluxul gastro-esofagian se datorează unei insuficiențe de valvă între stomac și esofag, iar hernia hiatală este cea mai frecventă cauză a acestei deficiențe de valvă.
3. După operația de hernie hiatală este necesar un regim alimentar?
Răspuns: Da, după operația de cura herniei hiatale este necesar un regim alimentar prin care se urmărește readaptarea toleranței stomacului de a digera și înmagazina alimentația solidă; postoperator, câteva zile vor fi alocate alimentației lichidiene, apoi se va introduce alimentația semisolidă, urmând ca apoi mesele să fie dese, echilibrate, în cantități mici și bine masticate.
4. Hernia hiatală poate recidiva?
Răspuns: Riscul de recidivă este posibil și depinde de mărimea herniei, de vechimea acesteia, de tehnica chirurgicală, starea țesuturilor folosite pentru suturi (uneori este necesară plasa chirurgicală pentru a acoperi defectul format, dar este de evitat) fără a fi influențat de abordul laparoscopic sau nu.
5. Operația laparoscopică este mai indicată decât operația clasică?
Răspuns: Operația laparoscopică este cu siguranță una dintre cele mai bune opțiuni și se poate efectua în majoritatea cazurilor; câteodată este mai ușor de efectuat decât operația clasică datorită abordului mai facil în adâncime. Procedura laparoscopică oferă o recuperare mult mai rapidă decât cea clasică.
