Echinocțiul de primăvară este un eveniment astronomic care marchează momentul în care soarele traversează ecuatorul ceresc, ceea ce duce la egalitatea între durata zilei și durata nopții în toate zonele Pământului. Acesta marchează începutul primăverii în emisfera nordică și al toamnei în emisfera sudică.
Echinocțiul de primăvară survine în jurul datei de 20 sau 21 martie în emisfera nordică, iar în emisfera sudică apare în jurul datei de 22 sau 23 septembrie. În momentul echinocțiului, axa Pământului nu este înclinată față de planul său orbital, ceea ce face ca lumina solară să cadă egal pe ambele emisfere ale Pământului. Aceasta este o perioadă de tranziție astronomică importantă și este marcată în multe culturi și tradiții din întreaga lume.
Data la care începe primăvara astronomică anul acesta
Anul acesta România va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 30 martie, spre duminică, 31 martie. Echinocţiul de primăvară are loc, în 2024, pe 20 martie, la ora 05:06, aceasta fiind data în care ziua va fi egală cu noaptea. Începând cu această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la solstiţiul de vară.
"După "Mărțișor", "Babe" și "Moși", după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.
După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .
La momentul echinocțiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest", informează Observatorulul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
