|
Celebra staţiune preistorică de la Tărtăria este
localizată pe buza primei terase a Mureşului, în faţa
haltei CFR , locul fiind denumit de localnici "Gura Luncii". În
imediata apropiere, la baza terasei se află un izvor puternic, activ
foarte probabil şi în urmă cu câteva milenii, când această
aşezare a început să fie locuită
Primele menţiuni în literatura arheologică despre situl de la Tărtăria
au fost făcute de Marton Roska în repertoriul arheologic al
Transilvaniei, apărut în 1942. Sesizând importanţa sitului,
profesorul Constantin Daicoviciu va include cercetarea sistematică a
staţiunii în programul de lucru al Institutului de Studii Clasice
din Cluj. Conducerea săpăturilor arheologice va fi încredinţată
cercetătorului Kurt Horedt, care va efectua două campanii de săpături,
între 22 - 28 august 1942 şi 30 august - 17 septembrie 1943. Au fost
săpate următoarele suprafeţe şi secţiuni: A (9,5
x 5 m), B (8 x 1 m), C (7 x 4 m), d (4 x 1 m), E (5 x 6 m). Adâncimea
maximă la care au ajuns săpăturile a fost de 3,80 m în
şanţul F, unde s-a golit fundul unei "cabane", cum o
numeşte arheologul, de fapt un bordei. Dintre descoperirile făcute
cu acest prilej merită menţionat un schelet de copil depus în
poziţie chircită pe o vatră, care a fost interpretat drept
o înmormântare rituală, posibil chir o jertfă. Deasemenea a
fost conturat planul unei case dreptunghiulare, având în interior o vatră,
refăcută de trei ori, cu straturi groase de lipitură de
lut, având la bază pietre şi cioburi, care înmagazinau căldura.
Deşi săpăturile din anii 1942-1943 au avut o amploare redusă,
ele i-au permis cercetătorului clujean Kurt Horedt să sesizeze
"poziţia hotărâtoare a staţiunii pentru cercetarea
neoliticului în Transilvania" precum şi faptul ca "ea a rămas
întreagă şi oferă posibilitatea de a revizui toate
problemele legate de civilizaţia Turdaş".
Au trebuit să treacă mai bine de 20 de ani pentru ca un arheolog să
reia săpăturile de la Tărtăria, de acestă dată
fiind vorba despre Nicolae Vlassa, doctorand al profesorului K. Horedt,
pornit într-un demers mai amplu vizând descifrarea cronologiei
neoliticului transilvănean. În 1961 Nicolae Vlassa deschide în buza
terasei de la Tărtăria o casetă
apropiată de suprafaţa C săpată în 1943 de către
K. Horedt.. Vlassa s-a dovedit mai mult decât inspirat în alegerea
locului săpăturii sale, deoarece el avea să producă o
descoperire prin care Tărtăria a intrat definitiv în istoria
arheologiei mondiale. Este vorba despre celebrele tăbliţe de
lut, cu semne pictografice, interpretate de arheologul clujean drept
dovezi ale unor legături cu scrierea proto-Sumeriană şi
deci oferind posibilitatea unor sincronizări cronologice între
Europa şi Orientul Apropiat. Nu vom insista aici asupra
acestei descoperiri şi a consecinţelor sale pentru întreaga
preistorie europeană, urmând să revenim pe larg asupra acestui
subiect în articolul viitor. Cert
este că, în pofida importanţei descoperirii, cercetările
de la Tărtăria vor fi din nou abandonate, decesul prematur al
lui N. Vlassa contribuind şi el la această situaţie.
În 1989 un colectiv ştiinţific format din prof. Iuliu Paul de la
Universitatea din Sibiu şi arheologii Ioan Alexandru Aldea şi
Horia Ciugudean de la Muzeul Unirii din Alba Iulia va iniţia săpături
de control la Tărtăria, având în vedere faptul că unii
cercetători puseseră sub semnul întrebării exactitatea înregistrărilor
stratigrafice făcute de Vlassa şi mai ales contextul
descoperirii tăbliţelor. Săpăturile din 1989, chiar
dacă de scurtă durată, aveau să certifice, cu mici
corecţii, observaţiile făcute de Vlassa, aducând totodată
o nouă serie de descoperiri în atenţia specialiştilor, între
care vase pictate de tip Lumea Nouă sau Petreşti, care pot fi
admirate de public în vitrinele Muzeului Naţional al Unirii din Alba
Iulia. O analiză mai amănunţită a vechilor şi
noilor descoperiri de la Tartăria vom face însă în cea de-a
doua parte a materialului nostru. Până atunci ramânem cu regretul că
potenţialul extraordinar al centrului neolitic de la Tărtăria
nu a fost încă valorificat de cercetarea arheologică românească
aşa cum ar fi meritat.
 |
|
Tablitele de lut |
|
 |
|
Tablitele de lut |
|
 |
|
Tablitele de lut |
|
 |
|
Idoli antropomorfi din complexul
cultic de la Tartaria |
|
 |
|
Idoli antropomorfi din complexul
cultic de la Tartaria |
|
Continuare în numărul următor.
Conf.
univ. dr. Horia Ciugudean
|
|
