QUOTE(BLK @ 21 Feb 2006, 15:57) pai in prima faza nu m-am gandit la turometru si am scos doar platina de pe bobina si am pus firul de la aprindere. deci turometrul acolo a fost, apoi am incercat sa-l pun pe platina (nu m-am gandit ca sunt numai 12V si el poate are nevoie de mai mult) dar nici aici nu a mers. deci, turometrul, daca e firul maro de pe bobina, a ramas pe bobina, acolo unde se lega inainte platina, acolo unde acum vine colectorul lui T2. Tocmai acuma faceam o simulare in SPICE si observam ca aprinderea ta redeschide tranzistorul T2 dupa cam 150uS de la momentul blocarii. Pare ca din cauza asta nu-ti merge turometrul; dar fii fericit ai curent maxim in bobina si scanteie maxima (si unghi dwell maxim) indiferent de turatie (dar in schimb se cam incalzeste bobina la turatii mici). P.S. e posibil sa fi survenit erori in simularea mea din cauza ca nu am datele bobinei si am folosit 6mH/3Ohm, de asemenea nu am modele de tranzistoare (alea din schema) si am folosit altele.

multumesc de ajutor, dar eu chiar vreau sa mearga turometrul. tu imi zici sa fiu fericit ca am curent maxim si scanteie buna si, si, si... dar eu vreau sa mearga si turometrul chiar nu pot sa-l conving in nici un fel? pot sa fac modificarile pe care le-ai facut tu la malvina la schema mea?

Din pacate (despre turometru) nu pot sa spun precis de ce nu merge (nu pot diagnostica de la distanta).

Cat despre modificarea ce-am facut-o eu la Malvina NU MERGE la schema ta; cel putin nu direct (ar mai trebui bagate inca 2 tranzistoare practic primul etaj schmit-trigger de la Malvina).

BLK...totusi... de ce vrei neaparat sa te complici? In afara de aprinderile clasice, practic la nici un tip nu este OBLIGATORIE preluarea semnalului de turo de pe bobina. Si ma gandesc ca daca ai dat de o aprindere buna nu vei mai reveni veci la sistemul clasic. Asa ca eu mi-as modifica fara ezitari turometrul si i-as da semnal printr-un 2n2222 din aprindere (sau separat, baza direct pe ruptor). Cel putin eu unul, stiu sigur ca niciodata n-o sa mai merg fara CDI. Am probat mai multe tipuri de aprindere (Gotronic, altele facute de mine dupa schemele gasite, inclusiv Malvina). Erau cert mai bune decat sistemul clasic (MAI PUTIN GOTRONICUL, CARE NU E APRINDERE ELECTRONICA), dar cand am dat de CDI multispark m-am indragostit "mortalmente", i-am jurat credinta vesnica. Asa ca modificarea turometrului ar fi un progres, dupa parerea mea. Asa cum discutam si cu Diaconuliviu mai sus, daca pui pe intrare un zenner de 12-14V, odata modificat ar trebui sa poata functiona dual (clasic / electronic). In legatura cu demontarea bordului, de care atat lume se teme ca de ciuma, se face in 10 minute iar remontarea in alte 10. (ma refer doar la scoaterea panoului cu indicatoarele).

ideea e ca eu am incercat sa fac pentru LYM, ca omul vroia sa cumpere Gotronic, si nu ma pot baga sa ii demontez omului bordul, de asta trebuia o rezolvare eleganta si simpla.

Ar mai fi o posibila solutie (legata de cuplarea turometrului direct la bobina) care presupune adaugarea a doua diode si a unui condensator plus ceva rezistoare, care sa asigure un impuls de comanda a turometrului (original) corect. (asta pentru BLK)

Pentru cei cu CDI e suficient un mic montaj cu o dioda un condensator un tranzistor (de inalta tensiune si mica putere) si ceva rezistoare.

Deocamdata nu am calculat corect valorile (din lipsa de timp si imposibilitatea de a testa), dar este posibil (daca exista interes).

Personal prefer nemodificarea etajului de intrare in turometru.

Dupa putina gandire (pentru BLK) daca are acces la o dioda BA159 (eventual BA157), se poate monta in serie cu condensatorul de 0,33uF un grup format din dioda respectiva (cu anodul la bobina si catodul la condensator) in paralel cu un rezistor de cca. 1KOhm/1W; semnalul pentru turometrul (original/nemodificat) preluandu-se de pe condensatorul respectiv (borna legata la dioda/rezistor). (eventual se va tatona valoarea respectivului rezistor in sensul gasirii valorii minime a rezistentei la care sa funtioneze turometrul)

This post has been edited by ceacu: 23 Feb 2006, 02:50

am primit un pont, sa maresc condensatorul serie cu bobina, cel de 330nF. si chiar atunci mi-am dat seama ca eu in ultimul montaj am folosit un condensator de 220nF, ca n-am gasit de 330nF. sa fie asta cauza? daca il pun pe cel de 330nF ar trebui ca impulsurile sa fie destul de lungi pentru turometru?

si inca ceva, am observat ca platina are un cerc cam de 1mm diametru unde pare ca e impuscata, totusi, parca aprinderea electronica trebuia sa protejeze platina. sa fie prea mica rezistenta de 82 de ohmi (plus un led de 20 de mA)? oricum difera pentru ca inainte platina era jumate impuscata, acum e mai mica "stricaciunea" dar totusi, care sa fie cauza?

am gasit si link-ul in care explica ca e foarte rapida, exact ce spuneai tu ceacu imi poti explica si mie cum functioneaza aprinderea clasica, ce se intampla cand se deschide/inchide platina, cat mai pe larg. ma gandesc ca atunci cand se inchide platina, in bobina se pune sub tensiune prima infasurare, care induce in a doua infasurare o tensiune mai mare, care face scanteia de la bujie sa apara (din cauza diferentei mari de potential intre electrodul bujiei si masa). ce se intampla cand se deschide platina? de ce sunt infasurarile legate?

daca are cineva nevoie de o aprindere electronica si e dispus sa faca un drum pana la mine sa pun aprinderea asta cu condensatorul modificat sa vad daca merge ii pot da aprinderea la un pret foarte bun, vorbim pe privat (daca merge) sau pe yahoo despre asta.

schema asta cum vi se pare? cica ar fi bosch!? intreb pentru ca pare prea simpla, prea putine componente, e cea mai simpla schema din cate am vazut.

3b1234uu.th.gif

This post has been edited by BLK: 25 Feb 2006, 02:18

Incearca si vezi (atentie la tensiunea condensatorului >=1000V si sa fie model de impulsuri)!?

Incearca, daca nu e prea scump (dioda BA159 costa cam 2000lei la Vitacom), dupa cum am spus cu doua posturi mai devreme. (eventual cu un rezistor de 1,5K/1W daca mentii condensatorul actual)

Nu incerca sa maresti condensatorul (peste 470nF/1000V) pentru ca singurul efect vizibil va fi scaderea tensiunii secundare si cresterea puterii disipate in tranzistor (la deschiderea lui).

din pacate nu stiu unde as putea gasi un asemenea "super" condensator (>=1000V). tot ce am gasit e la 400V si a rezistat pana acum in montajul pe care il am eu pe masina de cam 2000km.

asadar, daca e cineva interesat de o aprindere electronica buna, si e dispus sa dea o fuga pana in militari (gorjului) sa vedem daca merge si turometrul, va avea un pret foarte convenabil la aprindere.

ceacu, am observat ca fata de aprinderea mea, aprinderea cu condensatorul de 220nF avea TZ final mai cald, la mine sta practic rece. sa fie alt motiv? dupa cum spui tu, cu marirea condensatorului ar trebui sa se incalzeasca mai tare TZ final.

intrebarea mea legata de aprinderea clasica, poti sa tragi un ochi peste ea te rog!? si legat de platina semi-impuscata, ce poti spune?

This post has been edited by BLK: 25 Feb 2006, 03:32

Chestia cu cat de tare se incalzeste tranzistorul depinde de cat de rapit e pus in conductie si in blocare (cu cat mai repede cu atat se incalzaste mai putin).

Practic discutia a pornit de la faptul ca turometrul nu-ti merge.

Daca aprinderea merge bine cu valorile pe care le ai atunci e OK; problema e ca condensatorul poate crapa (datorita tensiunii prea mici) si ramai cu masina-n drum.

Incearca sa pui grupul (dioda BA159 paralel rezistor 1k-1,5k/1W) in serie cu borna legata la bobina a condensatorului (cu sageata diodei spre condensator), si sa preiei semnalul pentru turometru de pe condensator (partea legata la dioda rezistor).

Daca faci asa cum am spus poti incerca cu un condensator de 470nF/630V (atunci pui rezistorul de 1k/1W).

Referitor la condensator daca e prea mic se distruge tranzistorul daca e prea mare scade tensiunea scantei si se incalzeste ceva mai tare si tranzistorul (dar numai la valori ceva mai mari). (la valori mici ale condensatorului tranzistorul disipa mult la blocare, la valori mari disipa mult la intrarea in conductie (asta nu se mai intampla daca pui dioda si rezistorul cum am spus mai sus)).

This post has been edited by ceacu: 25 Feb 2006, 03:57

Salutare tuturor!
Am si eu niste intrebari cu privire la o aprindere electronica. Am citit cateva zeci de posturi si am acumulat ceva stiinta , dar inca nu am reusit sa le parcurg pe toate.
Daca raspunsul la intrebarea mea este deja postat, va rog sa ma scuzati si sa-mi indicati numarul postului.
Deci, aprinderea mea e in cutiuta neagra, are pe o fata o tabla (radiatorul pt tranzistorul de putere) prinsa de cutie cu doua capse cu gaura de 8mm, cred.; are 4 fire si scrie pe ea : "Aprindere Electronica tip AE 02, U=12Vcc, Made in Romania"; mai are inauntru 2 rezistente de putere, 2 condensatoare, 5 tranzistori, etc.
Problema: a mers binisor la inceput, apoi un mecanic a uitat cheia in contact si mi-a ars-o. Am schimbat tranz de putere si rezistentele de putere R5 si R7 (de 150 ohmi respectiv 17 ohmi), a mers o vreme apoi s-a topit condensatorul de 0,15microfarazi datorita temperaturii rezistentei R7. Am folosit in locul lui condensatorul de la delcou si doua zile a mers, apoi a inceput sa mearga foarte neregulat, accelerarea era imposibila, iar turometrul se dadea peste cap la accelerare. Am trecut pe sistemul clasic si motorul a mers binisor.
Intrebari: - Ce parere aveti de aprinderea asta, e buna? Merita sa o mai pastrez?
- e bine daca inlocuiesc condensatorul cu unul de o,22micofarazi?
- ce valori si ce puteri au in schema originala R5 si R7?
Multumesc mult!

Se pare ca n-ai citit Post #777 unde dau schema respectiva (varianta originala e fara rosu).

Daca doresti s-o repari pune R5 de 120/3W, si adauga rezistorul de 100 desenat cu rosu.

Daca vrei s-o faci mai buna (sa n-o ia turometrul razna) pune si restul desenat cu rosu.

Condensatorul e de 0,33uF/500V versiunea pentru impulsuri (PP sau PE nu MKT).

This post has been edited by ceacu: 26 Feb 2006, 14:17

Yo am avut pe masina aceasta aprindere multi ani si se vedea diferenta
E arsa ,si nu le am cu electronica, este ars condensatorul acela mare alb(daca e condensator).
Poate imi spune ti si mie ce fel de aprindere este si poate, ce componente mai sunt arse!

This post has been edited by amc: 26 Feb 2006, 14:26

Incearca o poza mai clara si pe fata si pe spate.

Multumesc mult, ceacu!
Ai dreptate, nu citisem postul tau. Ce putere sa aiba acel rezistor de 100 de ohmi dintre baza tranzistorului de putere si masa? R7 de 17 ohmi(masurat) la 10w (2 x 33ohmi/5w in paralel) e gresit?
Am uitat sa amintesc faptul ca atunci cand imi facea probleme aprinderea am descoperit si faptul ca jocul platinelor era dereglat (cred ca avea peste 0.5). Cred ca nu era bine strans surubul de la platina si in functionare s-a deplasat. Poate si din aceasta cauza mergea urat. Am verificat aprinderea cu multimetrul si nu am gasit vreo piesa arsa. Nu am gasit condensator de 0.33. Am pus de 0.22 ceramic (oricum valoarea e mai mare decat originalul de 0.15). Crezi ca vor fi probleme?
Alta intrebare, care poate parea fantezista: ce-ar fi sa inlocuim delcoul cu un montaj electronic apt sa distribuie un impuls pe patru iesiri (la patru aprinderi electronice obisnuite) si care sa-si primeasca impulsul de comanda de la obisnuita platina? Sigur ca asta presupune si patru bobine de inductie, dar daca ar aduce imunatatiri eu as incerca.
Toate cele bune!

Nu conteaza puterea lui (pe el cad doar 0,7V).

Preferabil modifica si circuitul de intrare (partea cu rosu) daca tot lipesti pe la aprindere.

Condensatorul trebuie sa fie de tip PP (polipropilena) sau PE (polietilena) si nu ceramic. Valoarea lui este de 330nF la cel putin 500V.

La intrebarea a doua m-am gandit si eu dar s-ar putea sa coste mai mult decat masina (la cat valoreaza ea in prezent).

Se poate face cu doua bobine duble (de la Logan Clio s.a.m.d.) cu fisele aferente (fiecare bobina da scanteie la doi cilindri o data parca se numeste Wasted Spark o scanteie la cilindrul in final de compresie si una la cel in final de evacuare cupland parca 1 cu 4 si 2 cu 3) dar la cat costa bobinele si fisele plus modificarea la ruptor si montajul electronic pentru respectivele bobine (nu am caracteristicile lor dar pare posibila folosirea a doua aprinderi din magazin eventual cu mici modificari) nu cred ca merita decat daca esti maniac.

P.S. avand in vedere ce ai spus referitor la faptul ca turometrul se dadea peste cap la accelerare recomand cu caldura sa modifici etajul de intrare de la platina (nu cred sa coste prea mult o dioda 1n4148 un zener de 5V un condensator si un rezistor).

This post has been edited by ceacu: 26 Feb 2006, 15:19

Intrebare: Cit de "parazitat" e interiorul delco?

Adica, sa ma fac inteles:
Sondele Hall "dedicate" (gen HKZ121-Siemens) scot semnal specific aprinderii electronice (nivel mare atunci cind una dintre palele discului de comanda este in intrefier)> In cazul montarii doar a unui senzor Hall gen beta SM 231-234 sau TLE 4905, atacat cu magneti individuali, semnalul este zero cind magnetul este "pe senzor", caz in care el trebuie inversat.

1. Cum ar fi mai bine: sa scot semnal de la senzor pe care sa-l inversez in afara delcoului sau sa montez si tranzistorul formator tot in delco?
2. In datasheet TLE 4905 spune: timpul de raspuns este 1 us daca rezistenta de limitare e 1,2K si C intre iesire si masa e <= 33pF. Dupa care apare o schema "practica" in care el este de 4,7nF(si el si cel de pe +). Cum e mai bine? cu cit ar creste timpul de raspuns in cazul unuia de 4,7nF?

Faptul ca semnalul de la iesirea este normal sau inversat este relativ irelevant atata timp cat caracteristicile de comutare ale senzorului sunt simetrice (relativ la fronturile crescator si descrescator ale campului magnetic), deoarece se poate defaza pozitia magnetilor (sau a delcoului) astfel incat sa dea impulsurile de comanda cand trebuie (relativ la pozitia rotorului).

Referitor la timpii de raspuns (nu am datele de catalog ale senzorilor) dar la prima vedere: tinand cont ca iesirea senzorului pare sa fie de tipul colector (drena) in gol, montarea unui condensator mai mare pe respectiva iesire va produce o crestere mai mare a timpului de raspuns la tranzitia LOW-HIGH (deoarece condensatorul se va incarca de la alimentare prin rezistenta de PULL-UP), decat a timpului de raspuns la tranzitia HIGH-LOW (deoarece condensatorul se va descarca mai rapid prin tranzistor) rezulta ca pare mai convenabil ca semnalul de comanda sa fie activ LOW.

Chiar si asa o intarziere de cateva uS este relativ irelevanta (la modificarea mea la Malvina Post #777 intarzierea adusa este de c.c.a. 100uS adica cam 8grd la 6000rpm) ca atare 1uS inseamna cam 0,08grd la 6000rpm adica nesemnificativ.

Iesirea de la senzor ar trebui protejata printr-o rezistenta (in serie cu cablul) si o dioda SCHOTTKY intre iesire si alimentare (in paralel cu rezistenta de PULL-UP cu sensul dinspre iesire spre alimentare), alimentarea decuplata prin 2 condensatori (tantal de cativa uF paralel cu ceramic de 470nF), iar semnalul si alimentarea aduse prin cablu ecranat dublu, masa ecranului se leaga doar la masa aprinderii.

De asemenea alimentarea ar trebui facuta in paralel de pe o dioda zenner de 5V-xxV (functie de senzor) de asemenea decuplata corect (cu 2 condensatoare) si legata printr-o rezistenta dimensionata dupa consumul senzorului la alimentarea generala (astfel incat sa fie protejat senzorul in cazul in care se strapunge temporar datorita parazitilor foarte puternici din delcou, curentul de scurtcircuit este limitat de respectiva rezistenta, foarte important decuplarea electrolitica sa fie mica de max. 10uF si sa fie dublata de o decuplare ceramica), nu se leaga masa senzorului la delcou.

This post has been edited by ceacu: 27 Feb 2006, 13:07

1. Asta cu inversatul si magneti decalati, nu prea pricep sau, nu mi se pare OK; asta pentru ca ar trebui sa am 4 magneti "lungi" de 57 grade(cit dwell), restul fiind gol.In fine, asta e mai putin relevant, o sa fac inversare pe tranzistor.
2. Si daca nu am ecranat dublu? Ca la dimensiunea aia, ce mi se potriveste bine ar fi cablul acela de pe vremuri, dintre CDRom si placa de sunet, cine isi aminteste.
3. Deci sa pun tresa la masa aprinderii, ok, dar masa senzorului o pot pune la tresa? Ca acel cablu are 2 fire (ziceam eu + si OUT) si o tresa(ziceam eu masa) Deci, daca pun masa TLE la tresa, fara atingere cu delco, e OK? Totusi, ce se intimpla daca masa senzor atinge si masa delco?
4. Decuplarea + am facut-o prin ceramic de 4n7/2kV, nu ajunge? De asemenea, cum zici, o sa decuplez OUT cu 30pF.
5. Pentru ce serveste acel Shotky?
6. Acel Pull-up, e critic de 1k2? Pentru ca ei exprima acolo ca valoarea de 1us se obtine cu 1k2.
7. Us = 4-24V, parca, mai e nevoie de Zenner?

This post has been edited by diaconuliviu: 27 Feb 2006, 15:14

Dragii mei, nu cred ca acele intarzieri au semnificatie la frecventele relativ jaose la care va functiona montajul (maxim 200 Hz). Eu unul nu sunt electronist de profesie, dar am de gand sa construiesc URGENT un astfel de delcou fara platina. Voi folosi niste traductori Hall de la o tastatura, care dunt destul de insensibili, cred ca nu voi avea probleme cu parazitii. Stiu ca eu ziceam ca nu merita sa ma complic sa inlocuiesc platina, dar de cateva zile am vibratii la contactul platinii, turometrul arata aiurea, asa ca nu se mai poate. Voi face unul cu senzori magnetici. De fapt am oscilat mult, initial vroiam sa o fac optic... Ar fi mai simplu. Dar voi experimenta intai magnetic, sa vad cum iesie.

Salutare tuturor!
Sa va spun de ce mergea motorul urat? N-o sa credeti!
Aprinderea, saraca de ea, nu avea nimic. Totusi i-am adaugat rezistenta aia de 100ohmi propusa de ceacu, iar condensatorul e deocamdata de 220nf ceramic (nu am gasit altfel, mai caut). Ieri am tot surubarit la masina de am inghetat. A scos flama pe la carburator, iar eu am tot umbalt pe la jicloare, clapeta, plutitor, etc. Deodata a inceput sa mearga foarte bine. Am fost surprins. Am derulat inapoi filmul si cred ca am gasit explicatia. Am accelerat puternic de cateva ori apoi obturam cu mana carburatorul (deschiderea de la racordul filtrului de aer) in timpul decelerarii, dupa care am rotit la maxim surubul de reglaj amestec la relanti insurubat-desurubat. I-am dat apoi o pozitie intermediara si a inceput sa mearga bine.
Deci cred ca erau infundate ceva canale de curgere a emulsiei. Dupa asta mecanicul mi-a sugerat sa-i fac o baie cu decarburol.
Ok, acum merge rotund la 800rot/min, iar turometrul nu mai face figuri. Cand mai am timp voi incerca sa fac si adaptarea pt turometru la aprinderea alectronica. Pt orice eventualitate.
Intrebare:
- caderea de tens pe contactul cheii e de 0.6V. E vreo problema? e uzat?
P.S.: Baia cu decarburol nu e pentru mecanic, el cred ca are centrala termica acasa

This post has been edited by Kinetix: 2 Mar 2006, 09:37

Asta are schema postata de dodobird, parca IPA ii zice.

IPA e cea din poza
http://www.daciaclub.ro/index.php?act=Atta...e=post&id=21054
http://www.daciaclub.ro/galerie/displayimage.php?pos=-528
Ce as putea avea yo ars in schema asta?

This post has been edited by amc: 2 Mar 2006, 14:41

Am vorbit cu Dorin, spune ca acel comutator poate fi defect,
apoi verifica bux-ul , diodele, bd , posibil condensatorul de 0,15nF sa se fi defectat, prin uscare !!!

o intrebare... de ce nu as folosi un mos pentru aprindere electronica?

imi explica si mie cineva cum functioneaza aprinderea clasica, am intrebat si mai sus dar nu a zis nimeni nimic. platina alimenteaza primarul, care induce in secundar o tensiune mai mare, care apare intre electrozii bujiei, unde se formeaza arc electric. corect? de ce e legat primarul cu secundarul la + bobinei?

de ce se folosesc 2 tranzistori cel putin in aprinderile electronice? ca sa aiba castigul in curent mai mare? sa poata sa mentina un curent mic prin platina? desi daca trec 200mA prin platina, un final cu hfe 20 ar face 4A in bobina, nu sunt destul?

si am mai observat o chestie azi poate are cineva o explicatie. am facut o sursa in comutatie micuta, nu de putere, aveam nevoie de 1kHz dar ridicatorul e doar de la 5V la 20V. daca comand traful cu un bipolar, si bipolarul si traful sunt reci gheata. daca comand traful cu un mos, se incalzeste bine de tot mosul, iar traful e cald si el. semnalul dreptunghiular e mai curat cu mos, dar care e motivul pentru care cu bipolar merge bine? si dyogenes in CDIul de pe pagina trecuta a folosit bipolar si zicea ca merge bine fara sa se incalzeasca. de ce? ma gandesc ca e din cauza ca mosul are rezistenta drena sursa mica, iar bipolarul are "rezistenta" colector emitor variabila cu curentul de baza. zic bine?

This post has been edited by BLK: 8 Mar 2006, 22:49

Am facut si eu schema de aprindere facuta de dyogenes, dar am niste probleme .
1 tiuie trafu cu toate ca l-am bagat in lac (am tot reglat din potentiometrele acelea da tot tiuie, am 600V pe condensator)
2 2n3055 se incalzeste destul de tare, poate nu am pus eu intradevar un radiator mai mare
3 deocamdata am testat-o in casa inca nu am pus pe masina si au inceput sa o ia razna televizorul si tastatura de la calculator in momentul functionarii aprinderiii .
Astept niste sfaturi .
Multumesc

Attached thumbnail(s)
IMG_0073.JPG ( Size: 538.91k ) Number of downloads: 40

Priveste bobina de inductie ca un fel de transformator (destul de departat de ideal) care asigura un raport de transformare de c.c.a. 1/100.
(destul de departat de ideal pentru ca are circuit magnetic deschis si un cuplaj relativ slab intre bobina primara si secundara)

Cand se inchide platina se aplica in primar cam 14v iar in secundar apare cam 1400v (nu da scanteie ca e tensiunea prea mica), cand se deschide platina in primar apar cam 200-300v (diferenta dintre tensiunea maxima ce apare pe condensator si tensiunea de alimentare) iar in secundar cam 20-30kV (da scanteie).

Condensatorul are rolul de a stinge scanteia dintre contactele platinei (asigura scurt timp o cale pentru curentul din primar cat timp contactele se departeaza suficient de mult astfel ca sa nu apara scanteie intre contacte) daca n-ar fi montat condensatorul la deschiderea contactelor ar aparea o scanteie intre contactele platinate care pe langa distrugerea contactelor ar cobora tensiunea in primar (pe scanteie cad cativa volti) si implicit si pe cea din secundar (de asta merge prost [daca merge] fara condensator).

Secundarul se leaga la borna primarului legata la condensator (si platina) ca sa se adune tensiunile din primar si secundar (la borna centrala apare tensiunea de alimentare plus cea din primar plus cea din secundar).

Acuma lucrurile sunt ceva mai complicate; (practic intre inductanta primarului si capacitatea condensatorului apare o rezonanta serie) la deschiderea platinilor apare o oscilatie amortizata. (asa putem calcula tensiunea maxima din primar in timpul primei semiperioade de oscilatie deci si tensiunea maxima din secundar)
(LI^2)/2=(CU^2)/2

Asta am incercat sa-ti raspund cand ai pus initial intrebarea dar a facut figuri netul.

Sper ca-mi mai amintesc bine.

Cu privire la MOS versus bipolar in teorie MOS-ul trebuia sa se comporte mai bine dar depinde enorm de modul de comanda.
La bipolar curentul de colector e proportional cu cel de baza (relativ proportional si doar la curenti relativ mici) iar la mos conductanta (inversul rezistentei) drena-sursa e proportionala cu patratul tensiunii poarta-sursa.

This post has been edited by ceacu: 9 Mar 2006, 01:17

ce frecventa ai la ridicator?
destul de tare inseamna ca nu poti tine mana pe el deloc?
apar spike-uri in retea din cauza bobinei, iti valureste imaginea, nu?

eu am facut un alt montaj, si pe cablaj de test dadea spike-uri in retea, cand am facut cablajul final, pe textolit, nu mai am nici o treaba.

tre sa fac si eu o aprindere cu ridicator, ca acum, dupa o luna de studiat, mi se pare banala

cati V pot sa bag maxim pe primarul bobinei? in schema de sus, da cam 250V, gresesc?

Aprinderea CDI supuna bobina condensatorul si tiristorul de comanda (eventual dioda antiparalel cu tiristorul) unor stresuri enorme (varfuri enorme de curent si tensiune foarte dificil de cuantificat pentru o proiectare/dimensionare corecta) asa ca prefer schema clasica (dar cu tranzistor "platina electronica" gen Malvina etc.).

De asemenea aprinderea CDI este mult mai complicata (implicit mai multe lucruri care pot merge prost), dar are si avantajul unei energii mai mari (condensator mai mare incarcat initial la o tensiune mai mare).

Cu privire la schema circuitului de incarcare a condensatorului ar fi doua variante:

- Cu convertor CC/CC (sursa in comutatie) pe care prefer sa o fac cu un integrat specializat si final MOS (e mai complicata atat de calculat cat si de executat decat schemele uzuale gen 2N3055 si 555) dar are avantajul unei puteri disipate in tranzistorul MOS mica si transformator mic (frecventa mare de ordinul a 50kHz).

- Cu incarcare semirezonanta a condensatorului (o schema aparuta demult intr-un Tehnium) este cea mai eficienta schema dar are si un transformator mai mare (energia intra de la alimentare in transformator [care se comporta asemanator cu o "mica" bobina de inductie] printr-un tranzistor iar la o anumita valoare a curentului tranzistorul se blocheaza si energia trece din secundar printr-o dioda in condensator si mai departe schema uzuala CDI [tiristor dioda bobina inductie ...]). schema mai greu de proiectat si executat dar mai fiabila si eficienta. (se poate realiza tot cu un integrat specializat de sursa in comutatie)

Cu privire la amplificarea tranzistorului bipolar (platina electronica), aceasta este relativ mica la curentul maxim prin primarul bobinei (3-5A) de doar 5 (aceesta este "beta" uzual la tranzistoarele respective la curentul respectiv de colector [5A], valoare de catalog si implicit de proiectare).

Deocamdata nu mai am masina (din cauza unui accident puternic) si nici prea mult timp de experimentat dar am in vedere constructia unei aprinderi CDI in cazul in care o sa-mi mai iau si o masina similara D13xx-D14xx sau Nova clasica.

Cu privire la spike-uri trebuie mare atentie la bucla de circuit compusa din condensator tiristor bobina, in care apar foarte rapid curenti foarte mari, iar bobina trebuie legata cu borna "+" la masa si borna "-" la condensator/tiristor (pare putin ciudat dar e asemanator cu montajul clasic pentru a se insuma tensiunile) cu conductori cat mai scurti si cu izolatie foarte buna, de asemenea cablajul imprimat cu trasee late, cositorite si departate de restul montajului.

Daca ma gandesc mai bine (ca tot n-am somn), inteleg de ce producatorii de module de aprindere nu folosesc scheme CDI:

Contrar schemei cu acumulare inductive (la care stresul [de tensiune] pe tranzistorul de comanda/zenner/condensator este maxim cu secundarul in gol), la schema cu acumulare capacitiva (CDI) stresul (de curent) tiristorului/condensatorului/diodei este maxim daca secundarul bobinei de inductie este scurtcircuitat (tine de functionarea oricarui transformator); practic cu secundarul in gol condensatorul se descarca rezonant pe inductanta de magnetizare a primarului bobinei de inductie, iar cu secundarul in scurtcircuit condensatorul se descarca pe inductanta de scapari a primarului bobinei de inductie (care este mult mai mica decat cea de magnetizare) deci apare un varf de curent mult mai mare si (cel mai important) mult mai RAPID care poate distruge tiristorul/condensatorul (daca nu imediat atunci in timp; a nu se uita ca tiristorul are un parametru critic numit dI/dT pe langa curentii maximi si de impuls).
In plus apar capacitatile parazite ale bobinei care produc varfuri si mai mari de curent (condensatorul se descarca pe alt condensator [mai mic] paralel cu primarul deci curenti enormi limitati doar de rezistenta si inductanta parazita a circuitului/firelor/tiristorului/condensatorului) deci rezulta conditii cam grele de lucru pentru tiristor/condensator (si mai important greu de cuantificat in vederea calcularii fiabilitatii).

Deci NU SCURTCIRCUITATI SECUNDARUL BOBINEI DE INDUCTIE si montati fise de inalta tensiune cu rezistenta incorporata (ferita) 2-8kOhm daca aveti aprindere CDI.

De aici si utilitatea practica a aprinderilor CDI limitata doar la publicul amator (nu-i pasa de fiabilitate) si pasionat de electronica (si de scantei lungi de 3-5cm), si care simte "placere" cand ramane cu masina in drum (ca are cu ce sa-si omoare timpul fiindca s-a defectat tiristorul de la aprinderea CDI construita cu manuta lui). (ma gandesc si la folosirea pe dragstere TOP-FUEL unde funtioneaza bine cele 10s cat tine cursa dupa care se pot schimba in liniste)

Sper ca poporul posesor de Dacii s-a lamurit cu aprinderea CDI si ca subsemnatul nu a gresit (prea mult) in rationament (si in sfarsit mi-a venit si somnul).

This post has been edited by ceacu: 9 Mar 2006, 02:08

aprinderea cdi merge cu fise de srl (sarme), urziceni, siliconice cam la fel (eu n-am observat nici o diferenta)

fiabilitatea la cele de amator poate fi o problema daca nu se utilizeaza componente de calitate, nu se rigidizeaza bine motajul, carcasa (adica probleme de executie)

eu am o apridere cdi ruseasca care merge de vreo 20-25 de ani (2-300k km) pe masina si n-au fost probleme din cauza ei (gen stat pe marginea drumului sau asemanatoare)

Avand in vedere ca in momentul de fata cea mai accesibila optiune este cea produsa de colegul gotronic, puteti gasi informatii despre ea (descriere, preturi) aici https://www.daciaclub.ro/Aprinderi-electron...ic-t314102.html