Problema este ca in momentul alimentarii condensatorului bujia trebuie sa nu fie conectata la condensator, ea se conecteaza doar atunci cind se deschide platina si tot atunci da si scinteia care este unica pina la urmatoarea incarcareAltfel nu merge asa cum trebuie

De parca in cilindru se sizeaza apa ca pe eletrozii bujiei exista tensiune . Apa o sa fie aspirata rapid comprimata si dupa aceea detenta dupa TDC. Eu m-am saturat sa tot experimentez asa in aer voi trecesi eu pe un motor in 4 timpi ca in 2 exclus din cauza ca nu se unge pistonul . Iar apa + ulei nu cred ca se combina ca sa bagi in motor . Daca s-ar gasi motoare in 2T cu baie de ulei separat ar fi ok dar cred ca sunt doar la cele pe monoinjectie (scutere sau motoare de teren).

Si totusi, apa se poate comprima?

cu aerul ... se intampla ceva in cilindru de explodeaza nu crezi nu sunt inginer in ale motoarelor termice ca sa sustin cu tarie ce se intampla. Tu ce crezi ca o sa intre cantitati enorme instant sau ce ...
Ia explica tu nemo !

Eu cred ca apa (sau alt lichid) nu se poate comprima.

free-rider, uite o sugestie pentru cuplarea condensatorului de descarcare la bujie doar dupa ce s-a incarcat:
descarcare_plasma_cu_2mosfet.JPG ( Size: 44.11k ) Number of downloads: 406

T1 descarca primul condensator prin bobina de inductie si apare scanteia de inalta tensiune. In acelasi timp, al doilea tranzistor descarca al doilea condensator direct pe bujie, prin lantul de diode inseriate si prin scanteia initiata anterior.
Prin aceasta configuratie am incercat inlocuirea releului mecanic cu un MOSFET. Poate ar fi necesar un circuit RC pentru intarzierea cu cateva microsecunde a celui de-al doilea tranzistor, pentru a lasa timp scanteii de inalta tensiune sa se formeze. Trebuie testata.
Mult succes.

Aici sunt mai multe metode de a fabrica hidrogenul. Stan Mayer, zice ca daca polarizezi la cca 200V cei 2 cilindri ce se gasesc la cc1 1mm distanta unul fata de altu (un condensator cu dielectric apa), astfel se polarizeaza molecula de apa iar prin impulsuri de o anumita frecventa (da el si un circuit de reactie ptr. a gasi frecventa optima) disocierea apei in hidrogen si oxigen se face cu energii f. mici . dar tot el spune ca nu ar merge cu apa distilata (sau cel putin asa am inteles eu). mai exista un catalizator.!!! Are si un Bugy modificat care merge exclusiv pe apa (nu stiu ce sa cred).! Teretic ceva ar fi, dar vedeti voi ca si parerile fizicienilor sunt impartite.! (optimisti si ei dar cu rezerve)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fabricarea_hi..._autoterm.C4.83&feature=related&feature=related&feature=related&NR=1&feature=related

This post has been edited by gotronic: 21 Aug 2008, 22:00

kinetix.daca bujia ramine legata de condensator pe timpul incarcarii se va descarca intrun foc de artificii de toata frumusetea exact ca in filmuletul pe cARE L-AI POSTAT SI TU O DATA
DE ACEEA TREBUIE Sa fie cuplata bujia numai atunci cind trebuie, ca altfel se descarca instantaneu cum intra in contact cu apa

Free e doar la experiment cea ce susti dar in cilindru altfel se comporta , de aceea si cei care au facut schema nu i-a interesat ruperea totala a condensatorului de invertor si de bujie si au recurs printr-un bec de sarcina cand condensatorul e scurtcircuitat.
Probleme nu e aici ci la gasirea punctului optim de reglare a avansului la motor .
Gelu da se poate face cu energie foarte mica si cu frecventa si tensiune marita.
Din cate stiu Mayer a dat coltu dintr-o otrava preparata de el nu stiu sigur.
Totusi eu raman la ideea cu plasma fiindca nu e asa de mare bataia de cap.
Free la tiristor poti face sa comande la un anumit timp cu 2-3 scunde pana cand apare scanteea adica in acele 2-3 secunde sa se deschida sa incarce condensatorul si sa se inchida intrerupand tensiunea de la invertor . Prin asa ceva curentul la invertor o sa fie pana 1A iarla turatie mari urca pana la 5-6 A.
Alte scheme cu conectarea acelui releu .

This post has been edited by djasu82: 22 Aug 2008, 07:34

Attached thumbnail(s)
Schema4.jpg ( Size: 37.58k ) Number of downloads: 430
Schema6.jpg ( Size: 23.08k ) Number of downloads: 397

Gelu, da, despre asta vorbim. Dar..., noi facem asta de cateva luni de zile pe topicul "Generatorul de Hidrogen". Hai acolo sa discutam.

free-rider, am inteles perfect ideea. In schema sugerata de mine, decuplarea bujiei de condensator se face prin T2, care NU conduce in faza de incarcare a condensatorului. Dupa cum se observa din schema, intrarea in conductie a celor doua tranzistoare se face simultan: cand apare scanteia de inalta tensiunea, tot atunci se "cupleaza" si C2 la bujie, prin lantul de diode inseriate.
In faza de incarcare, izolarea lui C2 de bujie se face prin rezistenta interna foarte mare a lui T2 care este blocat.
O alta idee este sa folosesti un SSR (solid state relay) in locul lui T2. Baietii de pe alte forumuri folosesc din astea si merge fain. Totusi, SSR-urile sunt bazate tot pe tranzitori MOSFET care sunt activati printr-un impuls optic de la o dioda luminiscenta incorporata. Un alt inconvenient al SSR-urilor este pretul de cost foarte ridicat (zeci de RON) comparativ cu al unui MOSFET (IRF740 costa 5RON).

In alta ordine de idei, am gasit un PDF in care cineva spunea ca a reusit sa creasca intensitatea scanteii foloisnd un circuit simplu ca acela din poza atasata. Un condensator de capacitate relativ mica dar rezistent la voltaj mare este montat in paralel cu bujia, iar o bobina de mare impedanta este pusa in serie cu ea.
Ceea ce e interesant, este ca am gasit un patent de inventie mai demult care spunea ca prin adaugarea unui condensator de 10-100pF in paralel cu bujia, temperatura scanteii creste.
Ma gandeam din ce am putea face un condensator din asta, in asa fel ca sa reziste la zecile de KV ai secundarului bobinei de inductie. O varianta af fi sa folosim cablaj dublu placat, dar este voluminos. Probabil ca daca am folosi cu capacitor tip cilindru/teava, am rezolva si problema gabaritului.
Din cate stiu, exista teava de PEXAL cu doua straturi de aluminiu. Asta ar forma un condensator cu dielectric de PE, dar cum facem conexiunile cu folia aia de aluminiu, care sa nu oxideze in timp si sa nu prezinte scurgeri de curent datorita unor materiale folosite pentru conectare (suruburi, nituri, etc)?
A experimentat cineva un astfel de sistem?

Toate cele bune!

This post has been edited by Kinetix: 22 Aug 2008, 10:01

Attached thumbnail(s)
home_made_intensifier_discharge_cap.JPG ( Size: 28.79k ) Number of downloads: 395

Kinetix frate te intinzi cu multe ..,.. pentru moment trebuie incercat pe motor asa ne insiram si nu facem mai nimic. SSR sunt cu triacuri comandate optic si da sunt scumpe si tot lucreaza in curent alternativ. A si nu te gandesti ca practic si tranzistorul mos are un curent limita , iar un condensator care e pus in scurt de un tranizstor il bubuie nu mai tine irf-ul mai ales ca e de tensiune mica pana in 100 V si garantat sa functioneze la 50V. Daca tot ai facut schema eletronic aplico si dupa aceea ne spui daca ai aruncat 2 lei la cos daca nu te felicit!
Eu pana la urma raman la ideea cu tiristorul .

djasu, tu esti baiat bun, dar cand te grabesti nu prea iti iese...
Fii atent:
- IRF740-ul merge pana la 400V (NU 100V)
- IRF740 are curent max de 40A (in impulsuri)
- in schema am pus sursa MOSFET-ului la masa prin lantul de diode 1N4007 si prin scanteia bujiei. Asta il izoleaza de inalta tensiune a bobinei de inductie.
Caderea de tensiune maxima pe IRF va fi doar 360V, datorita Zenner-elor. Curentul maxim prin lantul de diode este 30A, daca folosesti 1N4007, ca in schema, deci nu depaseste capacitatea de lucru a IRF-ului.
- pe traseul de descarcare a condensatorului C2 am pus o bobina pe miez feromagnetic (L1) care are rolul de a diminua intensitatea curentului, pentru ca sa nu se "parleasca" MOSFET-ul si diodele. Numarul de spire trebuie tatonat. Probabil ca se poate pune un rezistor de putere acolo, dar mi s-a parut mai potrivita bobina.
Te-ai lamurit?
In ce ma priveste, deocamdata doar am simulat schema cu un software de electronica si merge bine.
Inca nu am pus aprinderea pe masina, pentru ca... nu am gasit o CUTIE potrivita. De fapt am gasit, dar la dimensiunea care imi trebuie mie, ma costa cat aprinderea in sine si mi s-a parut exagerat, ca idee.
Pe de alta parte, ideea cu condensatorul in paralel pe bujie e interesanta, si ar putea aduce o imbunatatire la orice sistem de aprindere.
Toate cele bune!

This post has been edited by Kinetix: 22 Aug 2008, 11:40

Mesterilor, va apreciez pentru munca depusa in ce priveste imbunatatirea sistemului de aprindere la masinile noastre dragi.
Problema va fi urmatoarea: pe masa de teste aprinderea cu plasma, cum o denumim noi, functioneaza perfect. Dar sa nu uitam ca lucram la un nivel de presiune scazut, fiind vorba de presiunea atmosferica (1atm). Diferenta fata de cilindrii masinii unde va avea loc fenomenul ce il cream noi este ca acolo, in cilindri, presiunea e cam de 10 ori mai mare, in cazul in care compresia motorului este foarte buna.
Deci, presiunea marita atat de mult va afecta in vreun fel functionarea aprinderii electronice cu plasma sau nu? Eu zic ca da.
Noi ne bucuram ca explodeaza apa din pahar, cu sau fara sare in ea ca element electrolitic, dar la presiunea din cilindri oare se va mai disloca la fel ca sa mareasca presiunea in cilindri?! Oare presiunea exercitata de piston nu o va inhiba? Oare apa injectata sub forma de picaturi fine nu se va comprima la loc? Depunerile nu vor afecta toata instalatia?

Sunt curios de raspunsurile voastre la intrebarile mele. Sincer, vreau sa descopar mai multe detalii inainte sa trec la alt plan de luncru.

Succes in continuare. Va sustin in munca depusa si incerc sa va ajut si eu cu ce pot.

Siconi plasma ruleaza perfect pe masina ! Eu am incercat si prin capacul de delco si dupa fise direct injectata tensiunea joasa la bujii si deci mere perfect . Prima data cum am injectat prin fisa centrala nu mi-a tinut mult capacul de delco si luleaua , la lulea i-a sarit tabla (luleaua fiind din plastic "lulea turceasca maronie") iar arcul care tine incordat carbuneles-a caronizat si capacul ca era din plastic la fel , totusi ploturile au ramas intregi. Problema a fost ca nu am avut apa sa injectez fiindca am dorit sa pornesc motorul asa pe benzina , am mentionat nu mai era motor de dacie parca ar fi mers pe injectie se accelera foarte rapid fara timpi morti. Am trecut dupa aceea partea de joasa tensiune cu 4 condensatoare de cate 2,2uF /630V si am pus alta lulea de bosche si capacul tot de bosche sincer sa fiu a tors perfect motorul ... fisele le-am lasat pe cele normale.
Pentru plasma arfi optim si un motor mult mai comprimat 18-20:1.
Kitetic uite o sa incerc cu un tranzistor bipolar si cu tensiune joasa 12V sa vedem inchide deschide circuitul a si inca ceva condensatorul trebuie izolat si de invertor pe timpul comutari. Si inca ceva nu stiu daca la turatie mare mai comuta la fe de bine irf-ul fiindca v-a atinge curentul 10A si va trece peste la turati inalte la frecvente joase o sa faca fata. Totusi inseriate doua trece hopul iar rezistenta lor o sa creasca la 1,1 ohmi .Calculand caderea de tensiune afli curentul ... care circula prin acea rezistanta creeate de tranzistori inseriati .Parca ai pus tu calcului curentului la scurt printr-un condensator ... Acolo vezi cat debiteaza la scurt .
Din cate stiu free foloseste condensatoare de 470 uf.

22 Aug 2008, 17:30:
Revin cu o schema zic eu care face cea ce face acel releu care alimenteaza condensatorul interupe alimentarea lui si cuplarea lui la bujie prin intermediul scantei.
Logica de functionare :
-contactul la platina e pus tranizstorul T6 e blocat prin el nu trece curent respectiv tranzistorul T5 e blocat implicit si tranzistorul de comanda T2 e blocat iar tensiunea de 315V nu trece prin el. Tot aici avand tranzistorul T6 blocat se v-a deschide tranzistorul T4 deoarece se scurge curent printr-o rezistenta de 1K aflata in colectorul tranzistorului T6 . Fiindca tranzistorul T4 s-a deschis apare o diferenta de potential deschizandu-l si pe T3 respectiv tranzistorul de comanda T1 .Prin el trece 220V redresat si la care o sa incarce condensatorul C1de 470uF la valoarea de 315V. Bobina isi magazineaza energie fiind cuplata la 12V
- Dupa ce s-a loat contactul de la platina tranzistorul T6 se deschide implicit tranzistorul T5 si tranzistorul de comanda T2 prin preia tensiunea care se afla pe condensator si care o distribuie prin diode D1 la bujie. Doarece tranzistorul T6 s-a deschis tranzistorul T4 se blocheaza respectiv blocand si tranzistorul T3 si tranzistorul de comanda T1 practic eliberand tensiunea generata de invertor de pe condensator . In acelasi timp bobina genereaza scantee prin care o injecteaza prin diodele de sens D2 astfel scanteeia descarcandu-se pe eletrozii bujieie si punindu-se tensiunea aflata pe C1 in scurt generand plasma ( super scantee)
Se mai poate pune direct dupa punte un condensator de 100uF/400V pentru a nu mai apare diferente de tensiune pe tranzistorul de comanda T1( comutatie) practic avand in drena 315V .

This post has been edited by djasu82: 22 Aug 2008, 16:30

Attached thumbnail(s)
Plasma_cu_control_automat_la_condensatorului_C1_pentru_incarcare_si_descarcare.JPG ( Size: 77.76k ) Number of downloads: 409

Siconi, faptul ca iti pui atatea intrebari e o dovada clara ca vrei sa abordezi problema in mod inteligent. Bravo.
Iata cateva raspunsuri posibile:
Aerul actioneaza ca un dielectric/izolator (nu stiu daca folosesc foarte corect termenii). La presiunea atmosferica, pentru a strapunge un strat de aer de 1mm, e nevoie de 1KV (daca se folosesc electrozi subtiri).
In cindrul comprimat, aerul va fi mai dens, deci va opune o rezistenta mai mare la descarcarea scanteii, asa ca la acel 1mm de deschidere a electrozilor bujiei, e nevoie de mult mai mult decat de 1KV. Totusi, cam de cat e nevoie? Ei bine, din experienta mea, un mers multumitor al masinii (la Dacie, de exemplu) se poate obtine cu o bobina de inductie care reuseste sa descarce scantei de 10mm lungime intre capatul fisei centrale si masa. Acum, 10mm la presiune atmosferica inseamna aproximativ 10-11KV in secundarul bobinei de inductie. Deci daca se obtine descarcare de plasma la aceasta tensiune/lungime, este FOARTE probabil ca va functiona normal si in motor. Totusi, pentru siguranta, cred ca la teste ar trebui sa obtinem peste 10mm de plasma.
Aceste consideratii sunt valabile pentru alimentarea motorului cu vapori de benzina, care au oarece efect izolator.
In cazul in care se adauga si un sistem oarecare de admisie de apa (vapori) in motor, cred ca rezistivitatea amestecului gazos din cilindri scade putin, deoarece apa are o oarece orientare electrica (molecula de apa este un dipol, parca; nu este incarcata electric, dar are afinitate electrica). Daca asa stau lucrurile, necesitatea de voltaj inalt al bobinei de inductie scade relativ, iar descarcarea de plasma este si mai probabila.
In cilindru nu se introduce numai apa si/sau benzina, ci AER+vapori de apa+vapori de benzina. Probabil ca odata cu comprimarea acestui amestec, distantele dintre picaturile in suspensie va scadea, iar unele chiar se vor uni, formand picaturi mai mari. Cu toate acestea, tinand cont si de temperatura mare a peretilor camerei de ardere, este putin probabil ca vaporii de apa se vor condensa total.
Chiar daca unii colegi agreeaza introducerea de electrolit in motor, eu nu cred ca acest lucru este bun. Admisia de vapori de apa distilata mi se pare cea mai buna optiune. Nu vor apare depuneri in motor, deoarece apa distilata nu contine saruri (din cate stiu eu), eventual contine foarte, foarte putine.
Sper ca am raspuns macar partial la intrebarile tale.

In alta ordine de idei, astazi am reusit sa obtin Descarcari de plasma de 10mm, apoi de 12mm. Din nefericire, "plasma" nu a aparut de fiecare data, dar probabil datorita contactelor imperfecte... Semnalul de declansare l-am dat atingand (sau frecand) firul de comanda de masa. Probabil ca folosirea unui generator de impulsuri rectangulare reglat la vreo 200HZ (pentru comanda) ar simula mult mai bine conditiile de functionare pe motor.
Am folosit un lant de 20 de diode 1N4007.
Oscilatorul folosit incarca un condensator de 4.7uF in aproape 1ms si 9.4uF in aprox 2.3ms. Functioneaza la vreo 33KHz, factor de umplere cam 60%, iar traful ridicator are un miez de ferita foarte mic (sectiune 6.5x6.5mm, parca).
In curand urmeaza testele pe motor. MARELE impediment este faptul ca inca nu am gasit o cutie potrivita care sa "inghita" toate componentele aprinderii.

Mult succes tuturor!

This post has been edited by Kinetix: 23 Aug 2008, 13:09

Standardele spun ca minim 7 mm trebuie sa fie scanteia in aer ptr. ca aprinderea sa fie ok, cel putin la berline. (In toate regimurile de functionare) Asa se omologheaza. (sau omologat toate sistemele de aprindere)
LE. Oricum, cu cat este mai "lunga" cu atat mai bine si mai sigura! (bineinteles)

This post has been edited by gotronic: 23 Aug 2008, 11:49

Fain. Mersi gotronic pentru informatie.
Inseamna ca ma pot apuca de montat aprinderea pe motor.

Haideti, baieti, cu PLASMELE!

ceva interesant fara se te mai agiti.

Attached thumbnail(s)
generare_de_plasma_direct_de_la_12V.JPG ( Size: 60.55k ) Number of downloads: 189

Da, e foarte interesant, dar ii lipseste ceva esential pentru a rula pe motor: oscilatorul de incarcare a condensatorului...
In principiu aia e schema pe care o folosesc si eu, numai ca in loc de intrerupator am un MOSFET, iar in loc de baterie - un condensator care se incarca de la oscilator.
Poate ca se poate face o schema simplificata care sa faca descarcarea prin sistemul clasic (platina-bobina) al Daciei, la care sa adaugam un oscilator care incarca un condensator pentru generare de plasma.
djasu, totusi nu stiu daca schema aia poate genera plasma in motor (la presiunea din cilindri) si nu stiu cum opresti plasma odata aparuta.
Toate cele bune.

This post has been edited by Kinetix: 23 Aug 2008, 13:06

Kinetix, raspunsuri la unele intrebari le-am gasit la tine, la altele am gasit la altii (Gotronic, Djasu82). Dar, tocmai fiindca presiunea din cilindri este mult mai mare decat cea atmosferica, tocmai de aceea... nu e nevoie ca tensiunea care genereaza plasma sa fie mult mai mare decat cea folosita in aer liber? Sau mergem pe principiul enuntat de Gotronic privitor la omologarea sistemelor de aprindere, adica daca are scanteia in aer liber cel putin 7mm, va face fata presiunilor si dielectricului din interiorul cilindrilor.
Sunt perfect de acord ca in cilindri va fi un amestec de gaze: vapori benzina, vapori apa (probabil filtrata in prealabil sau distilata) si aer care se introduce odata cu benzina (amestecul sau emulsia). Benzina, cum ai spus si tu, are o usoara proprietate de dielectric, la fel si aerul, doar apa ar mai ramane sa contracareze rezistenta electrica pe care o formeaza amestecul carburant. Dar vezi tu, oricat de mare afinitate ar avea apa in a conduce curentul electric, nu uita ca vorbim de apa distilata care e aproape ca un dielecric, deci conductie aproape ZERO. Iar de introdus saruri sau alti agenti pentru sporirea permeabilitatii electrice a apei nici nu vreau sa aud. Apoi mai ramane sa bagam CALGON in benzina sa inlature depunerile de pe supape si bujii. Deja ma gandesc cum e sa cumpar in loc de 1 cutie de Calgon (numai pentru masina de spalat) vreo 3 cutii sa-mi ajunga la drum lung. Deci iese din discutie, cum ai spus si tu.
Deci, ma gandesc eu bine ca, daca obtinem o scanteie la 10-12mm sau chiar plasma formandu-se la o distanta de 12mm, ar trebui sa fie suficient ca sa mearga bine motorul.

Djasu82, ma bucur sa stiu ca ti-a mers plasma, respectiv, super-scanteia pe break... banuiesc ca el a fost cobaiul

Kinetix, din nou: Vezi ca sunt atatea firme de unde sa poti cumpara o cutie de ABS pentru montajul tau... sau, daca esti indemanatic, cum de fapt se si vede, fa-ti una din bucati de parchet laminat de 8mm, o izolezi pe interior cu silicon si gata. La imbinare poti folosi silicon de montaj care dupa uscare e ca piatra... nu-l mai desfaci cu nimic. Si asa devine cutia ta rezistenta la socurile de pe drum si impermeabila (apa, praf). Poti apela la un filtru mic pentru aerisire, plus un mic ventilator si ai si racirea componentelor asigurata.
Eu niciodata nu ma impotmolesc in acest aspect, cutiile de montare.

Iar daca vrei mai mult aspect, vorbim pe privat si poate iti fac o cutie din plexiglass de 8mm transparent.

Siconi, daca normele pentru omologarea unui sistem de aprindere auto reclama un minim de 7mm (cum spunea gotronic) de lungime a scanteii la presiune atmosferica, asta inseamna ca stratul de amestec gazos din cilindru la presiune maxima are o rezistenta mai MICA decat un strat de aer de 7mm grosime.
Daca la acest strat gazos din cilindru se adauga si ceva molecule de apa (care au o usoara afinitate electrica, adica nu au conductivitate zero, ci peste zero), asta imi spune mie ca rezistivitatea totala a amestecului obtinut e mai MICA decat in conditii standard, si va putea fi mai usor strapunsa de un arc electric. Sau, daca vrei, cel putin aceasta rezistivitate (sau cum s-o fi chemand) NU va fi mai mare decat cea in conditii standard (alimentare doar cu benzina).
"Pure water is a poor conductor of electricity but is not a perfect insulator as it always contains ions due to self-ionization. Passage of an electric current causes electrolysis,f producing O2 at the anode and H2 at the cathode [1436]. At metallic electrodes, even quite low voltages can have impressive effects on the orientation of the water molecules and the positioning of ions [375].c A negative potential of -0.23 V orients water hydrogen atoms towards the electrode whereas +0.52 V reverses this; both causing some hydrogen bond breakage and localized density increase.d Ions are attracted or repelled dependent on their charge."

Faina ideea cu manufacturarea unei cutii. S-ar putea ma apuc de ea pana la urma... Mersi mult si pentru dorinta de colaborare. Vedem.

Toate cele bune!

This post has been edited by Kinetix: 23 Aug 2008, 15:53

Parerea mea :
Poate trebuia pus la topicul dedicat, dar are legatura si cu aprinderea.

Din particularităţile utilizării hidrogenului în motoarele cu ardere internă trebuie luate în considerare particularităţile acestuia în calitate de combustibil: viteză mare de creştere a presiunii, datorită vitezei mari de propagare a flăcării în amestecul combustibil hidrogen aer, aprindere spontană urmată de rateuri în admisie (întoarcerea flăcării). Din această cauză la trecerea unui motor pe hidrogen este necesară realizarea unor elemente de reproiectare a motorului.
Flacăra de hidrogen se propagă cu viteze deosebit de ridicate şi în amestecuri mult mai diluate decât ale altor combustibili.
Se aprinde la surse cu temperaturi relativ joase, comparativ cu alţi combustibili, la presiune atmosferică se aprinde la 530 C.
Hidrogenul se scurge cu multă uşurinţă prin îmbinările greşit realizate datorită dimensiunii moleculare mici.
Obţinerea hidrogenului se face relativ uşor, dar cu un consum ridicat de energie.
Spor la treaba !!

This post has been edited by n3m0: 23 Aug 2008, 20:22

Eu zic cine nu a incercat direct pe un motor sa nu-si mai dea cu parerea fiindca cine isi da insemana ca a si pus la punct ceva sau nu doreste ca alti sa puna la punct asa ceva.

Mai sti? E posibil. Cum si-a permis sa nu-ti dea tie raportul?

Hai nu va certati aiurea. Eu vreau sa colaborez si sa invat unele chestii, asa ca pun intrebari. Daca incomodez, va las pe voi sa va certati singuri.
Adi, tu stii dorinta mea... vreau sa pot contribui cu ceva, dar nu stau foarte bine la capitolul formule... Insa mai am si o intuitie destul de dezvoltata.

Baieti,la sistemul cu plasma in care se foloseste apa drept combustibil si aceasta este in stare lichida nu gazoasa sau mai stiu eu ce forma ,singura care actioneaza si explodeaza apa este tensiunea de 110-220 fara alte inginerii precum bobina de inductie sau aprindere performanta.Am testat o zi intreaga sa vad daca inalta tensiune da scinteie prin apa cu electrolit ,rezultatul este zero Am folosit condensator de 470+220 uf si l-am descarcat prin bobina incarcati la 220 sau chiar mai mult.Da scinteie cit cuprinde dar nu da in apa asa cum face tensiunea joasa.Am vazut si un documentar dewspre fulgere in care au descarcat un fulger prin apa sarata si nu sa intimplat ce se intimpla cind descarc 220 in apa.Asa ca am continuat experimentul fara inalta tensiune folosind toata schema mai putin bobina de inductie si bubuie la fel de bine .In alta ordine de idei ,daca vrei sa mergi cu apa este important ca atunci cind se comprima apa +cu aerul aceasta sa acopere electrodul bujiei ca altfel adio plasma iar daca scinteia este data in aer nu rezolvi nimic .Deci scinteia trebuie data in apa nu deasupra sau mai stiu eu cum .Asa ca luati si reflectati la scheme si la tot si ginditi-va cum faceti asta la 4 pistoane ca daca inalta nu mai bubuie atunci cum poti sa controlezi exploziile pe ceilalti cilindri pentru ca in momentul in care apa imbraca bujia aceasta se descarca fara comanda ta sau a bobinei de aceea eu folosesc pentru moment releele.Dar ginditi-va cum dati comanda la ceilalti cilindri?cred ca trebuie folosit pentru fiecare piston o schema cu relee sau tiristori si actionate de minusul de la fiecare bobina exemplul motocicletelor sau folosit delcoul pentru comanda pe fiecare cilindru dar nu sa decarci condensatorul ci sa dai .comanda la releu sau tiristorul de la pistonul respectiv ca altfel nu cred ca rezista delcoul Si inca ceva foarte important,apa trebuie sa aibe electrolit si sa fie foarte bun ,ca de el depinde totul fara acesta nici nu are sens sa va mai munciti ca nu rezolvati nimic .Asa ca luati in calcul si un electrolit capabim macar cum este sarea sau folosim sare si calgon cum spunea cineva mai sus

This post has been edited by free-rider: 25 Aug 2008, 16:43

Distrugi motorul cu eletrolitul se duc supapele , apa pura si o bobuie doar marind capacitatea condensatorului .Incarca 10 condensatoare la 300V cu valoare de 470uF puse in paralele si dupa aceea vi si ne spui .Eu am trecut la alceva care ma zapacit putin motor generator .
Free pana la urma cu 2 tiristori CS 19-12HO1 elimini releul , ma rog ca sa scapi de perlarea contactelor si tacanitul respecrtiv. Realizeaza un mic generator cu 555 si cu un tranzistor de comanda de tipul bd 139 poti vedea pana la ce turatie iti poate asiugura acea descarcare a condensatorului.

This post has been edited by djasu82: 25 Aug 2008, 22:49

Salutare.
Pentru cei interesati, postez si eu o varianta functionala a aprinderii CDI pe care o tot fac/refac/testez de cateva saptamani.

Daca se foloseste ca atare, genereaza Superscantei (tip blitz, plasma) de 10-12mm.
Daca se indeparteaza lantul de diode (cele 25 de diode 1N4007), ramane o aprindere CDI in toata regula, capabila sa "stoarca" scantei de peste 20mm (albe, consistente, "pocnitoare") dintr-o bobina veche, avand vreo 2.5 ohmi in primar. Uneori, scanteia sare de la borna centrala la una din bornele laterale ale bobinei.
Traful ridicator e pe miez de ferita "E", de 6.5 x 6.5mm.
Asa cum am mai spus, C7 se incarca in aproape 1ms.
In loc de IRF740 am folosit si alte variante: 2SK2828, BUZ91A. Merge la fel, dar cred ca trebuie schimbate diodele D1, D8 si D9, corelat cu parametrii fiecarui tranzistor.

Mult succes si performante cat mai bune!

This post has been edited by Kinetix: 26 Aug 2008, 19:51

Attached thumbnail(s)
CDI_plasma_ignition.JPG ( Size: 78.64k ) Number of downloads: 170

E poate va intereseaza firar sa fie de plasma si tot pleaca cu becu free fi atent la filmulet.
Free apropo poti scoate condensatorul acela de 470uF si in locul lui poti monta unu de 4 maxim 10uF si il poti controla incarcarea lui si descarcarea cu tiristori decenti fara sa-i arzi si totul se cupleaza direct la invertorul de 220V ,,, punte tiristor condensator tiristor si montajul cu bobina si restul jucarelelor. Am pus schema amstat si am analizat , descarcarea unui condensator de capacitate foarte mare duce la distrugerea bujiei , in schimb unu cu capacitate mai mica dar la care ai cresti tensiunea de la 110V la 320V nu vei mai distruge bujia si vei obtine cam aceeasi putere la scantee. Inca ceva eletrodul lateral de la bujie se elimina cum am sustinut de prima data cand am incercat si eu asa ceva.

This post has been edited by djasu82: 26 Aug 2008, 21:11

sub apa explozia este diferita de aia in aer si nu se distrug electrozii la fel de repede Nici eu nu folosesc bujia cu electrodul lateral,l-am taiat .In apa este important ca explozia sa poata pulveriza cit mai multa apa intr-un timp cit mai scurt.Cred ca asta de 470 nu face fata si ma bate gindul sa pun 2 in serie si sa-i incarc la 680 cit scoate acum invertorul ca sa vad ce efect are.

Avand in vedere ca in momentul de fata cea mai accesibila optiune este cea produsa de colegul gotronic, puteti gasi informatii despre ea (descriere, preturi) aici https://www.daciaclub.ro/Aprinderi-electron...ic-t314102.html