Hai noroc la toata lumea. Daca tot am fost prin zona, cateva vorbe si mai multe poze despre bucata asta de tara, in ideea ca poate fi de folos, ca o minima documentare, cuiva care vrea sa vizite zona. Personal, zona mi se pare fascinanta si din fericire (cu o singura excetie la Eselnita) nu este o zona atinsa de turismul de masa. Tura a avut loc in iulie 2014, cu bicicleta. Ca de obicei, completarile sunt binevenite. Asadar, fara prea multa introducere pentru ca nu are rost. Oraviţa – Răcăşdia – vama Naidăş – Leşcoviţa – Zlatiţa – Socol – Baziaş Despre Oraviţa am spus aici câteva vorbe: http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopic=216538&st=30# Ieşirea spre Moldova Nouă. 01.jpg ( Size: 151.84k ) Number of downloads: 501 Oraviţa rămâne în urmă. 02.jpg ( Size: 124.16k ) Number of downloads: 507 Câteva centrale eoliene lângă Oraviţa. 03.jpg ( Size: 67.11k ) Number of downloads: 504 Asfalt puţin vălurit, fără a ridica probleme. 04.jpg ( Size: 153.34k ) Number of downloads: 500 Calea ferată Oraviţa – Iam. 05.jpg ( Size: 248.89k ) Number of downloads: 506 Ceea ce se vede în poza de mai sus este cea mai veche cale ferată de pe actualul teritoriu al României, în funcţiune din anul 1854. Iniţial, traseul caii ferate era Oraviţa – Iam - Jasenovo - Bela Crvka (ultimele două azi în Serbia) – Baziaş. Mai multe detalii: http://enciclopediar...aziaş_-_Oraviţa Azi, mai este în funcţiune doar tronsonul Oraviţa – Iam, operat de către Regio Trans. Spre Sasca Montană si lacul Ochiul Beiului, cascadele Beuşniţa, cantonul Damian, cheile Nerei, locuri de care mă leagă amintiri frumoase. 06.jpg ( Size: 257k ) Number of downloads: 98 Munţii de lângă Oraviţa abia se mai văd. 07.jpg ( Size: 148.05k ) Number of downloads: 91 Calitataea drumului mai scade puţin. 08.jpg ( Size: 219.68k ) Number of downloads: 92 După Nicolinţ asfaltul redevine coală de hârtie. 09.jpg ( Size: 226.24k ) Number of downloads: 86 Floarea soarelului, cât încape în obiectivul aparatului foto. 10.jpg ( Size: 250.25k ) Number of downloads: 83 Contrast. 11.jpg ( Size: 206.79k ) Number of downloads: 82 Aproape de vama Naidăş. 12.jpg ( Size: 182.33k ) Number of downloads: 96 Serbia, mai exact o biserică din Kaluderovo. 13.jpg ( Size: 132.08k ) Number of downloads: 95 Vama Naidăş. 14.jpg ( Size: 171.39k ) Number of downloads: 94 Imediat după vamă. 15.jpg ( Size: 258.38k ) Number of downloads: 97 Podul peste Nera, parte a DN 57. 16.jpg ( Size: 133.08k ) Number of downloads: 96 DJ 571C, deşi cam îngust, tot “coală de hârtie” este în ceea ce priveşte calitatea asfaltului. 17.jpg ( Size: 166.55k ) Number of downloads: 93 Margine de drum. 18.jpg ( Size: 129.52k ) Number of downloads: 88

Cam cate grade erau si intre ce ore erai pe drumuri?

@UXE
Erau cam 30 de grade.
Iar pe drumuri eram de dimineata [orele 10.00 - 11.00] pana seara [orele 18.00 - 19.00, chiar si 22.00].

19 Mar 2015, 19:32:
Oraviţa – Răcăşdia – vama Naidăş – Leşcoviţa – Zlatiţa – Socol – Baziaş
Partea a II-a

Prima “plăcuţ-bilingv” (româna şi sârbă).

01.jpg ( Size: 264.98k ) Number of downloads: 89


Întâlnire.

02.jpg ( Size: 236.26k ) Number of downloads: 90
03.jpg ( Size: 179.02k ) Number of downloads: 70


Drumul rămâne perfect în continuare.

04.jpg ( Size: 174.42k ) Number of downloads: 68


Amintirea unor vremuri trecute, când această zonă era foarte bine păzită, deoarece frontiera terestră cu fosta Iugoslavie era foarte aproape.
Se poate spune ca pe aici si in continuare de-a lungul Dunarii pana la granite cu Bulgaria era frontier intre lagarul commnist si lumea libera.

05.jpg ( Size: 316.31k ) Number of downloads: 85


Am inteles ca spre sfarsitul anilor ’80 toata zona asta era foarte greu accesibila, in sensul ca puteai veni pe aici doar cu repartitie de la locul de munca sau la invitatia (scrisa si inregistrata la postul de Militie) din partea unui localnic.

O moară părăsită.

06.jpg ( Size: 225.65k ) Number of downloads: 83


Prin interior.

07.jpg ( Size: 158.08k ) Number of downloads: 75


Ce-a mai rămas din nişte pietre de moară.

08.jpg ( Size: 91.01k ) Number of downloads: 75


Peisajul se mai deschide.

09.jpg ( Size: 155.55k ) Number of downloads: 75


Nera, în amonte.

10.jpg ( Size: 148.46k ) Number of downloads: 68


Şi în aval.

11.jpg ( Size: 207.99k ) Number of downloads: 64


Biserica sârbească Cusici, vopsită doar pe o parte.

12.jpg ( Size: 166.71k ) Number of downloads: 66


Ieşirea din Zlatiţa.

13.jpg ( Size: 228.44k ) Number of downloads: 64


Mânăstirea sârbească Zlatiţa.

14.jpg ( Size: 177.88k ) Number of downloads: 69


Pârneaura.

15.jpg ( Size: 182.16k ) Number of downloads: 70


Localitate Bela Crvka (Biserica Albă) din Serbia, vazută de pe DJ 571C, între Pârneaura şi Câmpia.

16.jpg ( Size: 117.16k ) Number of downloads: 74


Drumul rămâne bun.

17.jpg ( Size: 283.91k ) Number of downloads: 74


Dealuri domoale.

18.jpg ( Size: 168.8k ) Number of downloads: 62


This post has been edited by gibonu: 19 Mar 2015, 17:32

Bine ai revenit!

Poza cu floarea soarelui din primul post:

Daca mai ai drum prin zona opreste-te si la Bela Crivka. E mai mult statiune decat orasel si au niste lacuri misto.

@ipiq
Bine te-am regasit.
Intr-adevar, campul ala plin de floarea soarelui a fost foarte tare.

Am trecut de mai multe ori prin Bela Crvka.
Stiu acele lacuri / standuri. Sunt cele de la iesirea din oras, spre Vracev Gaj.
Unele dintre ele se vad chiar din drum.


Oraviţa – Răcăşdia – vama Naidăş – Leşcoviţa – Zlatiţa – Socol – Baziaş
Partea a III-a

Câmpia.

01.jpg ( Size: 308.29k ) Number of downloads: 75


Beton şi aslfat, în satul Câmpia.

02.jpg ( Size: 249.23k ) Number of downloads: 74


Aici m-am oprit la un suc şi o îngheţată la un magazin sătesc.

Fiind sate majoritar sârbeşti, oamenii sunt bilingvi, adică între ei vorbesc sârbeşte iar cu mine vorbeau româneşte.
I-am întrebat cum era pe vremea embargoului (pentru cei mai tineri, în prima jumătate a anilor ’90 Iugoslaviei, compuse din Serbia cu tot cu Kosovo şi Muntenegru i s-a impus un embargou total de către comunintatea internaţională).
Răspunsul lor: “Oho, ce bine era. Treceam Nera prin vad (aproximativ pe cursul Nerei este frontiea dintre România şi Serbia) cu tractorul şi două remorci încărcate cu marfă şi în juma’ de oră vindeam tot la Biserica Albă”.
Iar despre benzină şi motorină “mergeam până la Timişoara ca să luăm, că în zonă nu mai era nimic, totul pleca dincolo, pe bani buni”.

La ieşirea din Câmpia, asfaltul redevine impecabil.

03.jpg ( Size: 271.05k ) Number of downloads: 79


Grâu, nori, cer senin şi Serbia pe fundal.

04.jpg ( Size: 167.45k ) Number of downloads: 65


Socol.

05.jpg ( Size: 181.77k ) Number of downloads: 64


Intersecţia DJ 571C cu DN 57A.

06.jpg ( Size: 130.38k ) Number of downloads: 62


Aici la intersecţia aş fi putut vira dreapta şi să merg până la capătul satului Socol, chiar pe malul Nerei unde este frontiera cu Serbia.
Acum îmi pare rău că n-am fost până acolo.

Centrul de informare turistică din Socol, imens şi (cel putin in iulie 2014) închis.

07.jpg ( Size: 143.07k ) Number of downloads: 70


Spărtură în nori.

08.jpg ( Size: 62.2k ) Number of downloads: 70


Spre Dunăre, pe DN 57A.

09.jpg ( Size: 129.28k ) Number of downloads: 59


Dunărea.

10.jpg ( Size: 109.08k ) Number of downloads: 69


De aici, de-a lungul Dunării vreo 130 de km până la Orşova.

11.jpg ( Size: 136.31k ) Number of downloads: 72


Buştean probabil adus de Dunăre.

12.jpg ( Size: 172.61k ) Number of downloads: 64


Aproape de luciul apei (spre aval).

13.jpg ( Size: 127.42k ) Number of downloads: 65


Mal plin de scoici.

14.jpg ( Size: 297.74k ) Number of downloads: 72


Spre amonte

15.jpg ( Size: 71.94k ) Number of downloads: 66


şi spre aval.

16.jpg ( Size: 127.09k ) Number of downloads: 50


<span class='edit'>20 Mar 2015, 14:23:</span>
Oraviţa – Răcăşdia – vama Naidăş – Leşcoviţa – Zlatiţa – Socol – Baziaş
Partea a IV-a

Intrarea în Baziaş (venind dinspre Socol).

01.jpg ( Size: 230.67k ) Number of downloads: 57


Altă gheretă, din vremuri care bine că s-au terminat.

02.jpg ( Size: 265.84k ) Number of downloads: 75


Cazarea la Baziaş a fost la cabana Apus de Soare (http://apusdesoare.netcompmedia.ro/), 80 Lei / camera pe noapte, baie pe hol.

Camera.

03.jpg ( Size: 143.5k ) Number of downloads: 88
04.jpg ( Size: 165.77k ) Number of downloads: 77


Curăţenia este exemplară, însă, cu toată părerea de rău, restul cam lasă de dorit.
Probabil hota de la bucătărie era defectă, deoarece mirosea a peşte pe holul de acces în camera.
Prin camera, mobilierul era destul de vechi, la fel şi lenjeria de pat, care deşi curată se vedea că are o anumită vechime.

În schimb, proprietarii (un cuplu cam pe la 60 de ani) sunt foarte de treabă şi ospitalieri.

Bicicleta a stat legată pe terasa cârciumii, deşi mi s-a spus că nu e nevoie să o leg, pentru că “la noi nu se fură”.

Soarele apune în Dunăre.

05.jpg ( Size: 95.25k ) Number of downloads: 79
06.jpg ( Size: 111.2k ) Number of downloads: 51


Cina din seara respectivă, gatită de doamna proprietăreasă, un deliciu.
Ciorbă de somn.

07.jpg ( Size: 146.27k ) Number of downloads: 80


Somn prăjit, cu cartofi prăjiţi şi mult mujdei.

08.jpg ( Size: 187.28k ) Number of downloads: 87


Tabloul din centrul Belgradului, cu hotelul Moskva si Catedrala Sfântul Sava pe fundal (în realitate catedrala nu este vizibilă din faţa hotelul Moskva).

09.jpg ( Size: 182.72k ) Number of downloads: 92


Traseul parcurs in ziua respectiva:

101.jpg ( Size: 334.79k ) Number of downloads: 85


Si harta:
https://www.google.ro/maps/dir/45.0462655,2...d44.816!3e0

This post has been edited by gibonu: 20 Mar 2015, 13:19

Ált topic de vis!
Omule, ai devenit deja artist!

Intreb si eu ca prostul.... Din cate am vazut ai un MTB, cati km reusesti sa parcurgi intr-o zi?

@tunderbird
Multumesc.
Zona este de vis, topicul doar arata putin din ea.

@Aerius
In general cam 50-60 km, asta cred ca este distanta ideala pentru a fi parcursa intr-o zi, astfel incat sa apuci sa te bucuri de peisaj, sa faci poze, sa stai de vorba cu cei de pe marginea drumului, etc.
Au fost cazuri cand am ajuns la 70-80 km si de putine ori 100 km.



Baziaş – Belobreşca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca

Dacă nu mă înşel, cazinoul din Baziaş, clădire care nu mai există de mult timp.

01.jpg ( Size: 134.97k ) Number of downloads: 92


În curtea pensiunii Apus de Soare există treptele care se văd în poza de mai jos.

02.jpg ( Size: 187.43k ) Number of downloads: 83


Conform a ceea ce susţine proprietarul, există 146 de trepte care coboară spre fundul Dunării, scara fiind construită cu mult timp înainte de formarea lacului de acumulare de la Porţile de Fier.
Tot proprietatul pensiunii mi-a spus că acestea sunt treptele pe care a urcat Carol I atunci când a debarcat la Baziaş.
Îmi este cam greu să cred aşa ceva, însă nu l-am contrazis pe om.

Mai ales ca din care stiu, Carol a ajuns la Bazias cu trenul, apoi s-a imbarcat pe un vapor care l-a dus pe Dunare pana la Drobeta (in 1866 primul port romanesc de pe cursul Dunarii, Orsova fiind in Imperiul Austro-Ungar).

Micul dejun a fost OK, urmat de o conversaţie, la cafea, cu soţia proprietarului.
Printre altele, am aflat că sârbii “de dincolo” (din Serbia) sunt oameni foarte harnici, că “lucră şi duminică la hotar”.
“La hotar” = la câmp.

Pensiunea Apus de Soare văzută din DN 57A.

03.jpg ( Size: 186.26k ) Number of downloads: 94


Înainte de a pleca din Baziaş m-am oprit la mânăstirea sârbească Sfântul Sava, situată cam la 100 de metri de DN 57A.
Oricum, este bine semnalizată, nu prea se poate rata.

04.jpg ( Size: 281.98k ) Number of downloads: 69


În poarta mânăstirii.

05.jpg ( Size: 264.68k ) Number of downloads: 62


Reguli, restricţii si AMIN.

06.jpg ( Size: 91.34k ) Number of downloads: 70


Având în vedere faptul că eram în pantaloni scurţi, o călugăriţa sârboaică nici în curte nu m-a lăsat să intru.
Doar mi-a spus, ducând mâna spre genunchi: “Regola - regola”.

O poză din poarta lăcaşului de cult.

07.jpg ( Size: 128.87k ) Number of downloads: 67


Alături de mânăstire.

08.jpg ( Size: 115.69k ) Number of downloads: 57


Inainte de a ieşi din Baziaş: cum poate să ducă pe cineva capu’ să îşi construiască o casă într-un asemenea loc (sau să continue să locuiscă acolo).

09.jpg ( Size: 232.34k ) Number of downloads: 67


Ieşirea spre Belobreşca, pe DN 57A.

10.jpg ( Size: 251.62k ) Number of downloads: 65


Punct de informare – documentare Baziaş.

11.jpg ( Size: 215.71k ) Number of downloads: 56
12.jpg ( Size: 114.36k ) Number of downloads: 49


Inutil să menţionez că era închis, şi judecând după vegetaţia din jur, oricum nu a mai trecut cineva pe aici de mult timp.
Asta pe lângă faptul că este amplasat destul de departe faţă de Baziaş.

Probabil o instalaţie pentru scos balast (nisip şi pietriş) din Dunăre.

13.jpg ( Size: 122.1k ) Number of downloads: 60


Cine nu este atent face baie în Dunăre, cu tot cu maşină.

14.jpg ( Size: 219.25k ) Number of downloads: 73


Dunărea, spre amonte.

15.jpg ( Size: 88.06k ) Number of downloads: 70


Drum “coală de hârtie”.

16.jpg ( Size: 200.93k ) Number of downloads: 62


N-am înţeles de ce bărcile din pozele de mai jos erau suspendate în loc să stea pe apă.

17.jpg ( Size: 172.91k ) Number of downloads: 74


Cateva dintre cele mai importante repere ale Clisurii.

18.jpg ( Size: 163.12k ) Number of downloads: 75


20 Mar 2015, 20:29:
Baziaş – Belobreşca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a II-a

Ţiglă sârbească din Voievodina, de vânzare în tot sudul judeţului Caraş-Severin.

01.jpg ( Size: 139.29k ) Number of downloads: 75
02.jpg ( Size: 101.28k ) Number of downloads: 64


Într-o curte din Pojejena.

03.jpg ( Size: 230.84k ) Number of downloads: 63


Înapoi pe DN 57 (părăsit cu o zi inainte la vama Naidăş) şi teoretic fix 111 km până la finalul turei.

04.jpg ( Size: 181.42k ) Number of downloads: 58


Dealuri domoale.

05.jpg ( Size: 160.91k ) Number of downloads: 48
06.jpg ( Size: 177.6k ) Number of downloads: 38


Punctul de informare – documentare Moldova Nouă, la fel de închis ca şi celelalte puncte de informare dinaintea lui.

07.jpg ( Size: 146.68k ) Number of downloads: 42


Indicator cu Moldova Nouă desi Moldova Veche era mult mai aproape.

08.jpg ( Size: 114.7k ) Number of downloads: 52


Spălare auto exemplară, în Moldova Veche.

09.jpg ( Size: 220.25k ) Number of downloads: 73


Lepa Brena, diva Iugoslaviei anilor ’80, cântase la Resiţa cu puţin timp înainte de a ajunge eu în Moldova Veche.

10.jpg ( Size: 142.29k ) Number of downloads: 77


Pentru cei mai tineri, nu cu foarte mult timp în urmă chiar a exista o ţară numită Iugoslavia.

Statuia pinguinilor de la Dunăre.

11.jpg ( Size: 117.04k ) Number of downloads: 71


Cine îşi mai aduce aminte de numerele de înmatriculare existente înainte de 1990 sau de tractorul Universal 445.

12.jpg ( Size: 199.36k ) Number of downloads: 81


Indicatoare bilinve si bialfabetice.

13.jpg ( Size: 166.38k ) Number of downloads: 84


Continui alergarea spre Orşova.

14.jpg ( Size: 177.92k ) Number of downloads: 68


Asta n-am înţeles la ce folosea,

15.jpg ( Size: 140.56k ) Number of downloads: 76


însă poate avea odată legătură cu ruina industrial de langă Moldova Veche.

16.jpg ( Size: 179.62k ) Number of downloads: 81


Alte dealuri domoale.

17.jpg ( Size: 143.85k ) Number of downloads: 62


This post has been edited by gibonu: 20 Mar 2015, 18:29

Ca veni vorba. Localnicii traficau motorina cu butoaiele. Cozma Miron, pe atunci pe val, in cardasie cu sefii companiei miniere (mina Moldova Noua apartinea de Compania miniera din Petrosani) aveau deschisa statie de distributie carburanti pe malul sarbesc. Din depozitele de motorina ale Minei Molodva Noua era tras furtun de alimentare pe fundul Dunarii pana la sarbi...



Daca nu sunt treptele pe care a urcat Carol cand a debarcat la Bazias atunci or fi treptele pe care a coborat Carol cand s-a imbarcat de la Bazias ...

Of, of, cata rigiditate ...

This post has been edited by radian: 22 Mar 2015, 09:40

@radian
Tare faza cu furtunul de alimentare tras pe fundul Dunarii.
Tin minte ca am vazut in acea perioada un documentar facut parca de TVR Timisoara, in care traficantii de carburanti isi aprindeau tigara cu bancnota de 100 de marci germane (pe atunci inca nu exista euro).

Cat despre trepte, am vrut sa spun ca mi-e greu sa cred ca acele trepte sunt cele care erau si pe vremea lui Carol I (anul 1866).

Tot acel proprietar de pensiune mi-a spus ca inainte de a construi pensiune a impins cu Fadroma in Dunare o piesa metalica imensa, piese care ulterior s-a dovedit a fi dispozitivul pe care era intoarsa locomotiva la 360 de grade, la cap de linie, in fosta gara Bazias.

Apoi, dupa ce si-a dat seama ce a aruncat in Dunare, a tocmit niste scafandri sa ii identifice pozitia, urmand ca nu se stie cand sa o scoata.

Oi fi eu rigid, dar si povestile proprietarului pensiunii sunt putin SF.
Sau a facut omu' misto de mine (desi parea convins de ceea ce spunea).


Baziaş – Belobreşca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a III-a

Intrarea în Coronini (fostul Pescari).

01.jpg ( Size: 168.63k ) Number of downloads: 55


Stema localitătii pe care sunt prezente somnul şi stânca Baba Caia.

02.jpg ( Size: 101.91k ) Number of downloads: 53


Stânca Baba Caia.

03.jpg ( Size: 136.82k ) Number of downloads: 60


Hostelul Baba Caia, chiar la ieşirea din Coronini (spre Orşova).

04.jpg ( Size: 167.31k ) Number of downloads: 59
05.jpg ( Size: 199.07k ) Number of downloads: 50


Cetatea Golubac de pe malul sârbesc şi DN 34 care trece chiar prin zidurile fortificaţiei.

06.jpg ( Size: 175.71k ) Number of downloads: 63
07.jpg ( Size: 180.98k ) Number of downloads: 60
08.jpg ( Size: 178.8k ) Number of downloads: 50


Mă bucură faptul că pe Dunăre circulă nave de turistice.

09.jpg ( Size: 188.5k ) Number of downloads: 60


Spre Orşova.

10.jpg ( Size: 174.2k ) Number of downloads: 64


“Mirifica lume a clisurii Dunării”, pe un panou de pe marginea drumului.

11.jpg ( Size: 173.33k ) Number of downloads: 64


Tabula Baross Gabor.

12.jpg ( Size: 229.5k ) Number of downloads: 66


Traducerea din limba maghiară:
“Dumnezeu să binecuvânteze lucrările de regularizare ale Porţilor de Fier ale Dunării inferioare şi ale afluenţilor acesteia, dispuse în anul 1888 în timpul domniei împăratului Franz Iosif şi începute prin grija primului-ministru contele Szapary Gyula şi a ministrului comerţului Bellusi Baross Gabor. 15 Septembrie 1890”
Sursa traducerii: http://istoriabanatu...lisura-dunarii/

Baross Gabor a fost ministrul comerţului şi al transporturilor în Ungaria (parte a Imperiului Austro-Ungar) şi printre alte măsuri adoptate, sub conducerea sa a fost realizată o regularizare a cursului Dunării in zona clisurii.
Azi o piaţa din Budapesta (în faţa gării Keketi) îi poartă numele, piaţă în care este amplasată şi o statuie a fostului ministru.
Mai multe detalii despre Baross Gabor: http://en.wikipedia....ki/Gábor_Baross

Asfalt perfect.

13.jpg ( Size: 209.48k ) Number of downloads: 72


O carieră de piatră pe malul sârbesc, undeva în zona localităţii Brnjica.

15.jpg ( Size: 176.55k ) Number of downloads: 55


Pensiunea Deyan

16.jpg ( Size: 231.26k ) Number of downloads: 65
17.jpg ( Size: 141.3k ) Number of downloads: 57


care are şi plajă la Dunăre.

18.jpg ( Size: 220.31k ) Number of downloads: 72


This post has been edited by gibonu: 24 Mar 2015, 17:21

Aha. Deci fara bozgor, aveam si noi un riu de clasa mondiala pe care te puteai dadea cu caiacul (white water).

Poate ca asa incearca sa-si fidelizeze turistii, spunandu-le povesti care-ti taie respiratia ...

Interesanta prezentarea, astept continuarea.



Te-ai racorit? Te simti mai bine?

This post has been edited by radian: 25 Mar 2015, 17:44

@radian

Poate ii fidelizeaza pe cei care pun botu' la povestile lui.
Insa, dupa cum am mai spus, mi se par putin SF.

Cred ca @neumann a facut o gluma pe care tu n-ai inteles-o.



Baziaş – Belobreşca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a IV-a

Cârciuma lui Toma, văzută (cu zoom maxim) de pe malul românesc.

01.jpg ( Size: 213.25k ) Number of downloads: 77


Cârciumă în care am fost de câteva ori în ultimii ani şi de fiecare data senzaţia a fost aceiaşi, adică nu îmi mai venea să plec de acolo.
Mâncarea este OK, nu diferă foarte mult de ceea ce se poate mâncă oriunde în restul Serbiei, însă locaţia cârciumii lui Toma face toţi banii.

Centrul de informare turistică Sicheviţa.

02.jpg ( Size: 207.17k ) Number of downloads: 68
03.jpg ( Size: 98.03k ) Number of downloads: 41


Nu mai trebuie să menţionez faptul că era închis, ca şi restul centrelor de informare turistică văzute înaintea acestuia.

Asfalt impecabil.

04.jpg ( Size: 204.45k ) Number of downloads: 49


Soarele îşi face loc printre nori, direct în Dunăre.

05.jpg ( Size: 110.64k ) Number of downloads: 51


Pensiunea Căuniţa.

06.jpg ( Size: 204.15k ) Number of downloads: 52
07.jpg ( Size: 179.34k ) Number of downloads: 48


Terasa pensiunii, într-o oarecare formă de vapor.

08.jpg ( Size: 154.89k ) Number of downloads: 59


Dunărea, văzută de pe acoperişul terasei.

09.jpg ( Size: 69.83k ) Number of downloads: 58


Terasa propriu-zisă.

10.jpg ( Size: 142.95k ) Number of downloads: 57


Mori (de apă) în apropiere de Berzasca.

11.jpg ( Size: 242.95k ) Number of downloads: 59


Din câte am înţeles, aici va fi viitorul ştrand Berzasca.

12.jpg ( Size: 169.67k ) Number of downloads: 62

Nu a existat niciodata furtun de alimentare pe fundul Dunarii, astea sunt mituri. Bunicii fiind din zona am prins embargoul, pur si simplu s-au ingropat de bani locuitorii din Pescari, Pojejena, Berzasca etc. Aveau atatia bani ca nu mai stiau ce sa faca cu ei, la propriu. Cand a inceput traficul se vindea cu 1.2- 1.3 marci/litru de carburant apoi a inceput sa scada sub 1 marca. La un transport duceau cca 3000- 3500 de litri pe o barca, erau bani multi atunci. Stana Izbasa a facut mii de marci la chefuri, nunti, botezuri etc in perioada aia. Era o intreaga nebunie, fiecare avea o barca cu motor sau mai multe. Ma minunam cate barci erau pe Dunare la Pescari, cate 200-300 de barci erau non stop pe Dunare dupa ce veneau convoaiele de cisterne cu combustibil. Fiecare plaja mica la Dunare de la Pescari pana la Berzasca era plina de barci care transportau carburant, zilierii care incarcau si carau castigau cca 30 de marci pe zi. Sefii de la Petrom care trimiteau cisternele in zona au castigat deasemenea multi bani, aveau comisionul lor la fiecare masina trimisa in zona, dar lucrurile au inceput sa se linisteasca mai apoi, a scazut pretul pe la 60 de centi/litru, au trimis foarte multi graniceri, au confiscat sute de barci si s-a oprit toata contrabanda asta.

Oricum pozele m-au incantat foarte mult, multumesc Gibonu.
Pacat ca stau departe si nu mai ajung asa de des in zona.
Mai asteptam poze.

Eu cunosc persoane direct implicate in povestea cu pricina. Tu pe ce te bazezi?

Daca ar fi existat un furtun, l-ar fi cunoscut.

@gibonu

Absolut superb traseul, pozele, relatarile, informatiile!!... In nota cu care ne-ai obisnuit de altfel! Uite vezi, eu unul nu reusesc sa ma mobilizez o data, sa incerc asa ceva, desi nu am uitat sugestia ta referitoare la Cappadocia. Pur si simplu nu reusesc! Insa tot mai sper; mai bine mai tarziu decat niciodata...

Si uite asa mi-ai mai dat tu o idee de o viitoare ruta de intoarcere, dintr-un viitor concediu...

punctele alea de informare sunt probabil tot niste bani europeni irositi inutil...

Sint o multime de locuri in care poti sa ajungi fara o mobilizare speciala, in weekend. E necesar sa te decizi, sa te scoli la 5, la 6 sa fi pornit deja masina. Ziua de vara e foarte lunga. Asa am facut eu Moldova Noua - Orsova, venind de departe si trecind prin munti ca sa ajung la Moldova Noua, pe drum de macadam. Totul e sa te intereseze cu adevarat.

@gruita2005: imi aduc aminte ca am trecut cu tata prin Coronini prin 2001. Era incredibil cum colcaiau banii. In spatele caselor coletie de salupe, in fata caselor salon auto, pe case doar granit si marmura. Colectie de S-uri si A8-uri...

@gruita2005, radian & ipiq

In completare la ceea ce ati spus voi, varianta contrabandei cu combustibil de pe malul sarbesc, auzita in toamna lui 2009 la o carciuma (Kafana) situata cativa km in amonte fata de barajul de la Portile de Fier I.

Asadar, doamna carciumareasa vorbea foarte vine romaneste si bineinteles ca am intrebat-o cum era pe timpul embargoului.
Auzind intrebarea, femeia s-a luminat la fata si mi-a spus:
"Oho, ce bine era si pentru noi si pentru voi.
Avem in pivnita (capacitate de stocare) aproape 3.000 (trei mii) de litri in butoaie si bidoane.
Le umpleam si le goleam de 2-3 ori pe noapte"

Iar politia iugoslava (pe vremea aceea inca mai exista Iugoslavia) nu zicea nimic, doar "mai trecea pe la Kafana sa bea si sa manance" evident moca.

@drrond
Multumesc.
Ma bucur daca ti-am dat idei.
Asteptam in continuarea povestea din Capadocia.

@sorin1983
Nu probabil, sigur s-au tocat aiurea (ca sa nu zic spalat) niste bani europeni si s-au bifat niste statistici la Bucuresti si Bruxelles.
Va fi mai tarziu in poveste o comparatie Romania - Serbia pe tema dezvoltarii turismului in zona Clisurii

@corbex
E delicata problema.
Pe de o parte este logic ce spui, insa pe de alta parte sa nu dai in extrema cealalata, in care stai mai mult in masina decat la destinatia propriu-zisa.
In plus, din goana masinii pierzi multe detalii (d-aia prefer bicicleta).


30 Mar 2015, 18:31:
Baziaş – Belobreşca – Pojejena – Moldova Veche – Coronini – Liubcova – Berzasca
Partea a V-a

Intrarea în Berzasca (venind dinspre Moldova Veche).

01.jpg ( Size: 200.01k ) Number of downloads: 47


Cazarea în Berzasca a fost la pensiunea Isabela (la ieşirea spre Orşova), 80 Lei camera / noapte, cu baie pe hol: http://www.pensiunea-isabella.ro/

Camera în care am stat (am fost asigurat că voi sta singur, deşi erau 4 paturi).

02.jpg ( Size: 122.52k ) Number of downloads: 48


Am întreabat dacă pot mânca si eu la pensiune însă raspunsul a fost negativ, deoarece mesele pe care le vedeam erau pregătite pentru nişte geologi care făceu prospecţiuni în zonă şi erau cazaţi acolo pe termen lung.
Am insistat şi mi s-a spus că mâncarea este a geologilor şi că la pensiune doar se găteşte mâncarea respectivă.
Totodată, am fost asigurat că micul dejun nu este o problemă.

Aşa că, în lipsa alte opţiuni m-am dus la pensiunea Ecaterina, pe care o văzusem pe Internet înainte de a pleca în tura, însă care, cel puţin după site şi preţurile de la cazare, era cam de fiţe.
Pensiunea Ecaterina, amplasată în vârful unui deal.

03.jpg ( Size: 190.82k ) Number of downloads: 60


Privelişte de pe terasa pensiunii.

04.jpg ( Size: 102.42k ) Number of downloads: 61


Privelişte de lângă piscina pensiunii.

05.jpg ( Size: 111.04k ) Number of downloads: 62
06.jpg ( Size: 120.92k ) Number of downloads: 53


Privelişte de la masa la care am stat pe terasă.

07.jpg ( Size: 99.91k ) Number of downloads: 50


Păcat că nu era senin şi că am pierdut apusul de soare, însă nu este în fiecare zi 23 August.

Cina din seara respectivă a inceput cu o ciorbă de peşte, aşa cum neam de neamu’ meu n-a mai mâncat, cu peşte mărunţit în ciorbă (peştele nu părea a fi din conservă), crutoane, caşcaval ras şi maioneză.

08.jpg ( Size: 124.05k ) Number of downloads: 61


apoi a continuat cu o porţie de somn prăjit (exact pe gustul meu în ceea ce priveşte prăjeala şi cantitatea de sare adăugată) cu cartofi iuţi şi mujdei.

09.jpg ( Size: 135.98k ) Number of downloads: 63


Vinul casei, la carafă a fost bun.
Însă şi mai bine a fost faptul că mi s-a adus o carafă de 1 litru şi am fost taxat pentru o carafă de jumătate de litru.
I-am spus chelnăriţei că a greşti nota insă ea, cu zâmbetul pe buze, m-a asigurat că totul este OK.
Frumos din partea lor.

Piscina pe întuneric (scuze pentru calitatea pozei).

10.jpg ( Size: 68.35k ) Number of downloads: 65


Până acum, etalonul în materie pe pensiuni era pensiunea Septembrie de la Eselniţa, insă pensiunea Ecaterina de la Berzasca îi dă ruşine la toate domeniile.
I-am spus chelnăriţei acest lucru, iar ea, tot cu zâmbetul pe buze, mi-a mulţumit pentru apreciere.
În plus, m-a informat că terenul de langă pensiunea lor aparţine celor de la pensiunea Septembrie.

După care, cu burta plină şi puţin înfrigurat m-am întors la pensiunea Isabela pentru un duş fierbinte apoi somn.

Asadar, in cazul in care treceti prin Berzasca, nu ratati o vizita la pensiunea Ecaterina, macar pentru a bea o cafea.
Cafeaua nu stiu cat de buna o fi, insa privelistea de pe terasa face totii banii.

This post has been edited by gibonu: 30 Mar 2015, 16:31

-ce contrast intre albastru din piscina si maroul de pe Dunare
-Pensiunea Septembrie e un gunoi. Vara trecuta m-am pus jos la masa cu gandul sa mananc, am stat 20 de minute dupa un meniu (terasa NU era plina!), nu m-a bagat nimeni in seama si am plecat... la pensiunea Decebal, niste km mai sus spre Dubova. Acolo am mancat cea mai buna mancare din viata mea - o saramura de somn cum nu cred ca mai exista.


Hai cu continuarea!

@ipiq
Era inourat afara, altfel era si apa Dunarii albastra.

Referitor la pensiunea Septembrie, imi pare rau ca s-a fasait atat de rau treaba acolo.
Am inteles ca s-au lacomit, adica au extins pensiunea cu inca un corp, insa personalul, parcarea si locurile din restaurant au ramas dimensionate la pensiunea initiala.
Altfel spus, decat sa faci treaba cu romanii mai bine iti bagi un bat in cur.

Oricum, pensiunea asta ramame o amintire frumoasa, din octombrie 2011, cand totul acolo era la superlativ (cazare, servire, mancare, bautura, etc).
Macar a ramas locatia, ca asta nu se poate schimba.



Berzasca – Drencova – Sviniţa – Eibenthal – Dubova – Eselniţa – Orşova

Ultima zi a turei începe cu multă umiditate şi fără soare, nici în amonte

01.jpg ( Size: 72.74k ) Number of downloads: 51


şi nici în aval.

02.jpg ( Size: 70.32k ) Number of downloads: 36


Micul dejun a fost rezonabil (o omleta, niste brânză cu roşii şi o cafea) pentru 10 Lei.
Înainte de pleca, l-am sunat pe proprietarul pensinii Patricia din Orşova ca să îi rog să îmi ţină o camera.
Omu’ mi-a spus că mă aşteaptă, plus mi-a dat o veste bună când am aflat că la Orşova este cald şi soare.

Apoi am tras pe mine geaca de ploaie şi şoşonii (shoe cover în engleză) peste başcheţi şi am luat-o din loc.

Un ponton al Poliţiei de Frontieră, puţin mai în aval de Berzasca.

03.jpg ( Size: 157.08k ) Number of downloads: 45


Ruinele cetătii Drencova.

04.jpg ( Size: 211.14k ) Number of downloads: 47
05.jpg ( Size: 175.89k ) Number of downloads: 41


Umezeală, fără ploaie.

06.jpg ( Size: 140.54k ) Number of downloads: 38
07.jpg ( Size: 86.11k ) Number of downloads: 34


Ruine industriale la Cozla.

08.jpg ( Size: 190.81k ) Number of downloads: 46


Spre satulul cehesc Bigăr (n-am fost).

09.jpg ( Size: 218.26k ) Number of downloads: 49


Drumul cu viaducete şi tuneluri de pe malul sârbesc.

10.jpg ( Size: 197.84k ) Number of downloads: 51


La revedere Caraş-Severin.

11.jpg ( Size: 206.42k ) Number of downloads: 51


Referitor la acestă limită între judeţe, până acum n-am reuşit să înţeleg din ce motiv comuniştii (în anul 1968 la ultima reformă administrativă) au atribuit sudul dunărea al Banatului judeţului Mehedinţi.
Am înţeles că unul dintre motive ar fi fost acela că Orşova si satele până la Sviniţa erau situate prea departe de reşedinţa de judeţ Resiţa.
Dacă cineva ştie mai multe despre acest subiect, îl rog să nu ezite.

Drum “coală de hârtie” şi in judeţul Mehedinţi.

12.jpg ( Size: 85.2k ) Number of downloads: 48


Despre neck-ul vulcanic Trescovăţ.

13.jpg ( Size: 157.21k ) Number of downloads: 41


Conform Dex (online): neck = "Stâlp de lavă solidificată care umple canalul de ascensiune a magmei într-un vulcan."

Despre Rezervaţia Naturală Lacul Fosilifer Sviniţa.

14.jpg ( Size: 145.86k ) Number of downloads: 42


Aprecize faptul că cineva şi-a bătut capu’ (şi probabil a cheltuit mulţi bani) pentru fabricarea şi amplasarea acestor panouri.
Însă chiar nu reuşesc să înţeleg ce era atât de greu încât să scrie şi numarul de km de la panou la obiectivul respectiv.

Umiditatea începe să dispară.

15.jpg ( Size: 157.92k ) Number of downloads: 38


Pe malul sârbesc se vede foarte bine cupola sitului arheologic de Lepinski Vir.

16.jpg ( Size: 142.44k ) Number of downloads: 47
17.jpg ( Size: 168.63k ) Number of downloads: 49


Şi cam aşa arată interiorul (poză luată de pe Wikipedia).

18.JPG ( Size: 164.03k ) Number of downloads: 51


Mai multe detalii despre Lepinski Vir:
http://en.wikipedia.org/wiki/Lepenski_Vir

Cam asta este diferenţa, cel puţin în domeniul turisitic între România şi Serbia.
Concret, sârbii pot construi cupole precum cea de la Lepinski Vir, pe când românii nu sunt în stare să ţină deschise centrele de informare turistică deja construite, probabil cu bani mulţi veniţi de la Bucureşti sau de la Bruxelles.

This post has been edited by gibonu: 31 Mar 2015, 16:59

Vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului aici

This post has been edited by corbex: 31 Mar 2015, 19:20

@corbex

Ori imi scapa mie ceva, ori ai gresit tu link-ul.
Concret, informatiile din link-ul tau se opresc la anul 1526, pe cand eu vorbeam despre o masura luat in anul 1968.

Asadar, cum ramane?

Bigar (daca nu ma inseala memoria) este satul in care nimeni nu fura niciodata. Am vazut mai demult un reportaj interesant la TV in care ziceau ca satenii lasa banii intr-o punga agatata de poarta, si cand se intorc de la munca campului gasesc acolo produsele comandate (paine, etc).

@Gibonu: Mehedintiul a fost mereu piua inti in banatul asta, puteau sa-i dea in intregime muntii banatului. Populatia e cam aceeasi (pina spre Motru), si diferita de restul oltenilor si banatenilor.

Bigar iz betăr.

Am facut stagiul militar in zona si astfel am aflat mai multe.
Vechiul oras Orsova a fost inghitit de apele lacului de acumulare Portile de Fier.
Intre 1966 si 1971 s-a construit noul oras asa cum il vedem astazi.
Includerea orasului in jud.Mehedinti avea in vedere si o serie de avantaje economice avand in vedere sistemul de la Portile de Fier I, precum si o compensare teritoriala avand in vedere schimbarile din trecut.
Si un punct de vedere al directorului Arhivelor Naţionale Mehedinţi:

Deşi întotdeauna Orşova a ţinut de regiunea Banatului, în 1968 la ultima reoganizare administrativ-teritorială, când România a trecut din nou la împărţirea teritorială pe judeţe, această localitate a fost inclusă în judeţul Mehedinţi.
Potrivit configuraţiei istorice, Orşova este o entitate administrativă, teritorială care a ţinut de Banat. În 1968 însă comuniştii nu au ţinut cont de hotarele tradiţionale şi Orşova, dar şi Clisura Dunării până la Şviniţa au fost incluse în judeţul Mehedinţi, ca o compensaţie pentru faptul că Mehedinţiul pierduse de-a lungul anilor o serie de teritorii importante. „Evident că în vechime deosebirile dintre un spaţiu şi altul adică între ceea ce este de la Orşova spre Vest şi de la Orşova spre Răsărit nu au fost foarte puternice. Şi am în vedere perioada de început a Evului Mediu când în această zonă a spaţiului românesc de astăzi regalitatea maghiară a împământenit o instituţie cunoscută sub numele de Banat. El s-a numit Banatul Severinului, aşa îl reţin documentele, al cărui teritorialitate istoricii nu au stabilit-o cu mare exactitate.
În linii generale, el cuprindea Banatul montan de astăzi, deci partea de Răsărit a Banatului şi Vestul Olteniei de astăzi, teritoriul acesta întinzându-se când către Răsărit, când înspre Vest în funcţie de evoluţia evenimentelor militare”, spune prof. dr. Tudor Răţoi, directorul Arhivelor Naţionale Mehedinţi.
Când Banatul de Severin se întindea şi de o parte şi alta a munţilor, deci şi în Banatul de astăzi şi în Oltenia deosebirile dintre aceste zone erau foarte mici şi probabil că nici graiul nu era foarte mult diferenţiat. Istoricul Tudor Răţoi spune că lucrurile au început să se individualizeze atunci când statele feudale s-au configurat din ce în ce mai puternic şi mai cu seamă din momentul în care Banatul de astăzi a intrat sub stăpânire străină pentru o perioadă îndelungată de timp. A fost sub sub stăpânire maghiară, apoi austriacă şi pentru o perioadă şi sub stătânire turcească, între 1718-1739, între Pacea de la Passarowitz şi Pacea de la Belgrad. Tocmai această dominaţie exercitată asupra Banatului de astăzi a făcut ca populaţia să se diferenţieze mai ales din punct de vedere al graiului, al felului de a vorbi al populaţiei. Şi această situaţie a durat până la înfăptuirea Marii Uniri. Hotarul tradiţional între cele două regiuni era la Vârciorova.
„După 1918, spaţiul orşovean a fost inclus în România Mare, însă el nu a aparţinut unui judeţ din Regatul României. Orşova a ţinut de judeţele care s-au înfiinţat în teritoriile nou alipite României Mari, adică a fost alipită judeţului Caraş, mai târziu Caraş-Severin. Deci este o administraţie românească, dar care se exercită asupra unor teritorii noi ale României Mari şi această organizare a durat până după al doilea război mondial, până în anul 1950 când din cauza prezenţei sovietice aici s-a renunţat la administraţia teritorială tradiţională pe judeţe şi s-au organizat regiunile şi raioanele”, precizează directorul Arhivelor Naţionale Mehedinţi.
În Banat s-a înfiinţat regiunea Timişoara sau Regiunea Banat cum s-a numit ea mai târziu, care cuprindea Banatul de astăzi, mai puţin zona nordică a lui, unde s-a înfiinţat Regiunea Aradului cu centrul la Arad. În Oltenia s-au înfiinţat iniţial două regiuni: Regiunea Gorj în care a fost inclus şi Severinul (între 1950 şi 1952) şi Regiunea Craiova, care cuprindea restul Olteniei. Cele două regiuni s-au desfiinţat în 1952 şi s-a înfiinţat regiunea Craiova, Oltenia de astăzi, cu sediul la Craiova, care şi-a schimbat denumirea apoi în regiunea Oltenia. Această organizare de tip sovietic a ţinut până în 1968, când s-a revenit la organizarea tradiţională pe judeţe.
În 1967, judeţul Mehedinţi nu era prevăzut în proiectul de reorganizare teritorială şi după toate probabilităţile ar fi fost inclus în judeţul Gorj. Autorităţile locale de la acea vreme nu au stat însă cu mâinile în sân şi datorită unei iniţiative locale au reuşit să-l sensibilizeze pe Nicolae Ceauşescu.
„S-a petrecut un lucru, care se întâmpla foarte rar în vremea regimului comunist: s-a organizat o adunare populară de către factorii administrativi, care au ştiut, au avut curajul să adune şi populaţie în faţa teatrului şi au solicitat conducerii de partid şi de stat de atunci să se înfiinţeze şi judeţul Mehedinţi. Conducerea de partid, Ceauşescu probabil personal, a dat satisfacţie celor care au solicitat acest lucru şi a reînfiinţat judeţul Mehedinţi”, spune reputatul istoric Tudor Răţoi.
Numai că deşi în Evul Mediu era cel mai întins judeţ din Oltenia, pe măsura trecerii timpului, în Epoca Modernă, mereu s-au făcut amputări din teritoriul său şi au fost atribuite în mod deosebit judeţului Dolj. De pildă, Calafatul şi Filiaşul de astăzi ţineau de judeţul Mehedinţi în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Aşa se face că în 1968, Mehedinţiul nu a mai fost reînfiinţat pe vechile hotare, ci pe o suprafaţă mult mai mică. Şi atunci, în compensaţie, comuniştii i-au dat Mehedinţiului localitatea Orşova şi Clisura Dunării până la Şviniţa, aşa cum este configuraţia judeţului de astăzi.
„Deci o regiune din Banat a fost atribuită judeţului Mehedinţi, nemaiţinându-se cont de tradiţia istorică, de instituţiile care au funcţionat de-a lungul vremii. Acest lucru nu a deranjat populaţia întrucât orşovenilor le-ar fi fost mult mai greu să ajungă la Reşiţa decât la Turnu Severin pentru a rezolva diversele lor problemele”, mai spune istoricul severinean. Şi astfel s-a instituit această organizare, care a făcut ca Orşova după 1968 încoace să aparţină de judeţul Mehedinţi.

This post has been edited by vercingetorix: 1 Apr 2015, 09:09

@radian

Este posibil sa fie vorba despre Bigar.
Oricum, si la Eibenthal este la fel:
http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/fo...79c5/index.html

@corbex
Sarbii, cehii, nemtii din sudul Banatului eu stiu ca nu prea au treaba cu Oltenia.
Ca sa nu mai vorbim despre trecutul austro-ungar al sudului Banatului si in special al Orsovei.

@vercingetorix
Multumesc pentru completare.