În cazul în care Grecia va intra în faliment, cinci bănci de pe piaţa locală ar ajunge să fie controlate de un stat elen "pe perfuzii", aşa că România va trebui spă aibă pregătit un plan de rezervă, este sfatul analistului economic Daniel Dăianu.

"Ce fac cu băncile mele, dacă s-ar întampla o cădere controlată a Greciei? Băncile din Grecia ar fi naţionalizate. Trebuie să avem, ca toate celelalte ţări, un plan B, dacă se declară default-ul Greciei.

Cinci bănci din România ar ajunge sub controlul unui stat elen care este pe perfuzie. Atunci care ar fi conduita statului român? Şi statul ar zice atunci: Nu ni s-a permis să recapitalizăm CEC-ul, când toate băncile occidentale erau perfuzate cu bani publici", a explicat fostul ministru al Finanţelor.

De altfel, referitor la problema Greciei, profesorul de economie a declarat că, deşi nu se recunoaşte public, în ministerele de Finanţe din Europa, dar şi în băncile centrale se discută şi se fac scenarii pentru ieşirea Greciei din zona euro.

El a arătat ca România ar putea atenţiona Comisia Europeană asupra vulnerabilităţilor care derivă din prezenţa băncilor greceşti pe piaţa internă.

"Austria are expunere foarte mare pe Europa de Răsărit. Şi spune că asta a vulnerabilizat-o. Atunci şi România poate să spună că prezenţa băncilor greceşti aici a vulnerabilizat-o", a continuat Dăianu.

Zona euro "carpeste" economia elena in van. Falimentul Greciei, inevitabil
Noul plan de austeritate adoptat de Grecia a starnit noi proteste pe strazile oraselor elene, lucru care a intensificat pesimismul pe continent.

The U.S. approved to grant 400 M1A1 Abrams to Greece

According to information of the “Hellenic Defence & Technology” magazine, the U.S. authorities approved to grant 400 M1A1 Abrams tanks to the Greek Army, which will include options between simple refurbishment – worth tens of millions dollars for all the tanks- and upgrading to a higher level of operational capability, with a higher corresponding cost. The relative Letter of Offer and Acceptance (LOA) is expected soon.

Also according to exclusive information of the 'Hellenic Defence & Technology' magazine, a Price and Availability letter was sent to U.S. authorities regarding 20 AAV7A1 and a low cost upgrade program for them. This is the first step to cover an operational requirement for 75-100 vehicles.

Additional exclusive details on these requirements as well as for Bradley IFVs, in a forthcoming issue of the 'Hellenic Defence & Technology' magazine.

Studiu SECRET al Germaniei: Ca să scape de FALIMENT Grecia trebuie să vândă TOT ce are, de la clădiri la bănci. Cum arată planul cu numele de cod Eureca

Grecia ar trebui să includă toate activele publice întră-o structură pe care să o vândă unei instituţii europene pentru 125 miliarde euro şi să-şi reducă astfel nivelul de îndatorare de la 145% din PIB la 88%, potivit unui plan secret realizat de consultanţi germani apropiaţi guvernului de la Berlin.
Planul, numit "Eureca" a fost realizat de consultanţi foarte influenţi în guvernul cancelarului Angela Merkel, conduşi de directorul general al companiei Roland Berger, Martin Wittig, potrivit cotidianului La Tribune.

Propunerea include şase faze. În prima etapă, Grecia ar trebui să includă într-o structură comună toate activele publice (bănci, imobiliare, telecom, porturi, et.c.), asemănătoare agenţiei Treuhandanstalt, înfiinţată în 1990 pentru a privatiza 8.500 de companii publice din Germania de Est. Activele sunt estimate la 125 miliarde de euro, sumă calculată în funcţie de valoarea unor proprietăţi scoase deja la privatizare de guvernul de la Atena.

Statele UE ar urma să devină "acţionari" ai fondului înfiinţat de Grecia

Al doilea pas prevede ca o instituţie europeană, finanţată de state, să cumpere fondul înfiinţat de Grecia. Instituţia europeană respectivă ar trebui să privatizeze activele, cu termen limită în 2025.
Grecia va primi 125 de miliarde de euro pentru a-şi răscumpăra obligaţiunile de la Banca Centrală Europeană (BCE) şi Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF). Efectul imediat al acestui al treilea pas ar fi reducerea datoriei publice de la 145% din PIB la 88%. Expunerea BCE pe Grecia ar fi redusă la zero, situaţie care ar avea un efect calmant asupra contribuabililor europeni. Dobânzile pentru Grecia ar coborî puternic şi ar putea pemite statului elen să se împrumute din nou de pe pieţele financiare.

Va fi nevoie de 20 de miliarde de euro pentru a creşte valoarea activelor cu 50 de miliarde de euro

În a patra etapă, instituţia europeană va investi 20 de miliarde de euro în restructurarea activelor, pentru a le creşte valoarea cu circa 50 de miliarde de euro. Valoarea acestor investiţii poate fi majorată cu 10-15 miliarde de euro din fondurile structurale pe care Grecia nu le utilizează. Această injecţie de capital, de circa 8% din PIB al Greciei, ar putea repune ţara pe un trend de creştere economică, de circa 5% anual în următorii 3-4 ani, faţă de recesiunea de 5% care afectează economia în prezent. Ca urmare a majorării încasărilor din taxe, Grecia va trece la răscumpărarea anuală de datorii echivalente cu 1% din PIB, pentru a ajunge în 2018 sub pragul european de 60% din PIB.

Procesul de privatizare va fi încheiat până în 2025, iar dacă fondul înfiinţat va avea profit, atunci acesta va fi plătit Greciei, după scăderea costurilor cu dobânzi şi cheltuieli de management. Dacă ar rezulta pierderi, acestea vor fi suportate de Grecia. Chiar dacă nu va fi realizată nicio privatizare, datoria publică a Greciei va coborî sub 70% din PIB, o îmbunătăţire substanţială faţă de situaţia actuală.
Ultima fază a planului german vizează o reducere la zero a câştigurilor speculatorilor care nu cred în salvarea Greciei şi a zonei euro şi mizează pe prăbuşirea obligaţiunilor elene, spaniole, italiene şi irlandeze.
Chiar dacă planul a fost realizat de un grup de consultanţi, este foarte probabil să nu fi fost dezvoltat în afara cercului cancelarului Merkel şi al experţilor BCE, UE şi FMI, notează La Tribune. Compania Roland Berger are, de asemenea, experienţă în privatizări, după ce a fost implicat în operaţiunile Treuhandanstalt. Programul va trebui să facă faţă opoziţiei băncilor şi pieţelor financiare, primele având idei proprii despre privatizarea activelor elene, în timp ce pentru ultimele actuala situaţie de incertitudine oferă multiple oportunităţi de maşinaţii şi profit.

Analiști și manageri de fonduri de investiții unguri sunt de părere că Ungaria este următoarea țară care ar putea fi lovită de agențiile de rating.

Evenimentul nefericit ar putea avea loc până cel mult la finalul acestui an și ar pune capăt pentru moment atractivității proverbiale pe care Ungaria o are pentru investitori.

Investitorii chestionați de către portfolio.hu sunt de părere că Ungaria este în pericol să ajungă în categoria "junk", adică în zona nerecomandată pentru investiții.

Cineva i-a șocat pe unguri. Apoi i-a calmat

Agenția de presă Reuters a pus pe jar toată presa din Ungaria în cursul zilelor trecute după ce a publicat o știre în care era citat CEO-ul agenției ungare de management a datoriei de stat.

Care era informația care i-a șocat pe unguri: "Există riscul ca Ungaria să-şi piardă ratingul din categoria investment-grade cu ocazia reviziilor ce urmează a fi efectuate luna viitoare de Standard&Poor's şi Moody's, a declarat  preşedintele Agenţiei pentru Managementul Datoriei Guvernamentale din Ungaria (AKK), Gyula Pleschinger, transmite Reuters."

Știrea a fost corectată ulterior cu o declarație a lui Gyula Pleschinger în care acesta arată că i-au fost interpretate în mod eronat cuvintele și că de fapt el a vrut să spună exact pe dos, și anume că Ungaria nu riscă să fie retrogradată.

Rămâne totuși un mister dacă în acest caz a fost o greșeală a prestigioasei agenții de presă sau pe Gyula Pleschinger l-a luat gura pe dinainte.

România a ieșit din zona non-investement grade

Agenţia de evaluare financiară Fitch a îmbunătăţit ratingul pentru credite pe termen lung, în valută, al României la "BBB-" de la "BB+". România este recomandată pentru investiţii, conform comunicatului Fitch. Astfel, se recunosc meritele acordului dintre Guvern și Fondul Monetar Internațional.

Calificativul pentru credite pe termen lung în lei a fost revizuit în urcare de la "BBB-" la "BBB", în timp ce plafonul de ţară a fost îmbunătăţit de la "BBB" la "BBB+". Ratingul pentru credite pe termen scurt a fost revizuit în creştere de la "B" la "F3", se arăta într-un comunicat al Fitch.

"Upgrade-ul reflectă progresele realizate de România în recuperarea de pe urma efectelor crizei financiare, inclusiv o revenire a creşterii economice, reducerea deficitului de cont curent şi reducerea deficitului bugetar”, se preciza în comunicatul Fitch.

Și totuși Nokia a plecat de la noi, nu de la ei

Nokia, cel mai mare producător mondial de telefoane mobile, a anunţat concedierea a 3.500 de angajaţi din cauza închiderii fabricii din România şi a reorganizării afacerilor companiei finlandeze. Fabrica de la vecinii unguri a scăpat deși va avea parte de concedieri. Au reușit ungurii încă o dată să fie mai atractivi decât noi?

În scrisoarea internă pe care a trimis-o angajaților, conducerea companiei a anunțat că închide fabrica de la Jucu pentru că în Europa este cerere ridicată pentru smartphone-uri, nu pentru telefoane ieftine.

Dacă facem o comparație cu fabrica de la Komarom, fabrica de la Nokia producea telefoane precum modelul 1208, în timp ce la unguri se produceau telefoane mult mai avansate, iar fabrica, denumită la momentul deschiderii în 1999 "Fabrica Viitorului" poate fi mai ușor adaptată la cerințele pieței de care vorbeam mai sus.

Ca o informație suplimentară dar prețioasă, Nokia a sărbătorit anul acesta producția a 500 de milioane de telefoane. Aici s-au fabricat modele foarte bine vândute precum 2760, 6300, 5800 ExpressMusic și N79.

Finlandezii doresc să se concentreze cât mai mult pe fabricile din Salo, Komarom şi Reynosa care se vor reorienta dinspre partea de asamblare către dezvoltarea de software specific pentru fiecare piaţă.

Aici trebuie spus faptul că după scăderea cotei de piață a sistemului de operare Symbian, Nokia a realizat un parteneriat cu cei de la Microsoft pentru ca viitoarele telefoane să fie realizate pe platformă Windows Mobile. 

În ultima perioadă, Nokia a început să fie supusă la presiuni, în condiţiile în care a pierdut teren pe segmentul smartphone în faţa rivalilor Apple şi Google, ceea ce poate constitui un argument în plus că telefoane precum o fabrică de modele 1208 nu mai avea nicio utilitate.

Ungurii, măcinaţi de criza datoriilor. Stăm mai bine ca ei


Debt-Wage Index of Liberty (DEWIL) este un indicator care numără câte luni ar trebui să muncească angajații unei țări plătiți cu salariul mediu brut pentru a achita datoria publică a țării. Foarte interesant este că indicatorul arată, practic, cât de sufocată este o economie de datoriile publice fără a lua în calcul ponderea datoriei în PIB.

România stă neașteptat de bine la acest raport comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană. În mai puțin de nouă luni întreaga datorie publică ar fi achitată de salariații de la noi (salariații, adică persoanele angajate, nu întreaga populație), conform calculelor făcute de cei de la Corvinus University of Budapest, pe baza datelor Eurostat și OECD. „Campioană” la acest capitol este, evident, Grecia, unde salariații ar trebui să lucreze degeaba 51 de luni, iar pe locul secund se află Italia cu 33 de luni. Ungaria ocupă locul al treilea cu 27 de luni, în timp ce la polul opus se află Estonia cu două luni, Bulgaria cu șase și Luxemburg cu opt luni, imediat după România.

DEWIL arată cum statele cu datorii publice mari, precum Germania, Franța sau Irlanda au o capacitate de returnare mai bună decât state cu datorii mai mici în PIB, precum Ungaria.

La fel de interesant este și indicatorul care calculează câte luni ar trebui să lucreze angajații din sistem (plătiți tot cu venitul mediu brut) ca să acopere toate veniturile bugetare. România se află tot pe ultimele locuri (în zona pozitivă deoarece studiul pleacă de la ideea „așteptărilor” guvernamentale), cu un număr de 9,8 luni necesare acoperirii veniturilor. Salariații germani au nevoie de 8 luni, iar cei din Marea Britanie de șapte.

La polul opus se găsește Luxemburg (unde, de fapt, nu prea muncește multă lume) cu peste 18 luni, iar Ungaria se situează pe locul secund, cu peste 15 luni, urmată îndeaproape de Norvegia (care are însă venituri extrabugetare mari) și de Grecia.

Desigur, la restul indicatorilor România nu mai stă bine deloc. O consecință directă a veniturilor reduse de la noi este suma anuală medie a veniturilor bugetare din toate taxele și impozitele colectate de la fiecare angajat (fiind incluse aici și sumele plătite de anajator). Guvernul aducă circa 9.000 de euro pentru ficare salariat, fiind depășită cu puțin și de Bulgaria, în timp ce Ungaria adună circa 18,500 de euro, peste Polonia, cu 14.000 de euro.

La indicatorul PIB pe cap de locuitor, România este pe penultimul loc în Europa, cu un total de circa 12.000 de euro, puțin peste Bulgaria, cu 11.000 euro. Ungaria și Polonia au aproximativ 16.000 de euro, Portugalia aproape 20.000 de euro, Franța circa 26.500 de euro, iar Germania 29.000 de euro. Luxemburg este campioană cu 70.000 de euro, urmată de Norvegia cu 44.000 de euro.

Pana acum, grecii au mai falimentat ca tara de vreo 5-6 ori. Prima data s-au imprumutat prin secolul al patrulea, de la Templul din Delos mai mult decat putea duce.  Datoriile grecilor erau echivalente cu 215% din PIB (Winkler, 1933). Fireste, s-a facut un haircut intrucat altfel nu se putea. S-a taiat atunci circa 80% din datorie.  In 1826, ca sa ne apropiem fulgerator, Grecia da iar faliment si e alungata de pe pietele international vreme de 53  de ani. Era in vremea Razboiului de Independenta (inceput la 1821, detalii mai jos). 1843 , alt faliment. 1893, un altul (haircut 70%). Urmeaza noi si noi falimente. A invatat Europa ceva din asta? Nimic. Dar ce zice Biblia? In Deuteronom, gasim asa: În anul al şaptelea vei face iertare.  Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.Ceea ce grecilor li s-a aplicat cu succes.

Credeați că-și finanțează deficitul sau încearcă să-și acopere datoriile? Ei bine, poate ați fi surprinși să aflați că grecii s-au ocupat în ultima vreme de alte probleme de interes național: înarmarea.

Pe data de 5 octombrie a apărut o informație într-un ziar suedez în care se arăta că deși a rămas fără bani de salarii și pensii, Grecia a cumpărat 400 de tancuri M1A1 Abrams de la americani. Conform informațiilor de pe SvD, costul celor 400 de tancuri se ridica la câteva zeci de milioane de dolari

Lucrurile nu se opresc aici. Publicația germană Der Spiegel a pucblicat ieri un articol în care arăta  că grecii au dat peste un miliard de euro pentru 4 nave de război luate de la francezi, acest contract riscând să tensioneze relațiile dintre Germania și Franța. 

Conform contractului, Grecia are dreptul să le folosească gratuit în primii cinci ani, după care va achita preţul de discount de 300 de milioane de euro.

Supărarea nemților nu ține neapărat de faptul că ei îi împrumută pe greci, iar ei dau banii pe arme. Problema nemților este că grecii nu cumpără și de la ei.

Astfel, comnpania ThyssenKrupp s-a plâns că în timp ce companiile germane nu câştigă niciun contract, şantierele navale din Franţa şi Grecia sunt ţinute în viaţă cu subvenţii de stat, acoperite în cele din urmă cu bani germani.

Acum, băncile germane negociază reducerea datoriei Greciei

Tot ieri, a apărut o informație potrivit căreia preşedintele Deutsche Bank, Joseph Ackermann, negociază în numele Asociaţiei Internaţionale a Băncilor pe care o prezidează, o reducere cu 50% a datoriei Greciei înscrise în conturile organizaţiei.

Potrivit cotidianului Bild Zeitung, guvernul german a acceptat restructurarea datoriei Greciei şi solicită băncilor să accepte o costisitoare recapitalizare care să protejeze sistemul financiar european în faţa crizei din Grecia.

Ministrul ungar al Economiei, Gyorgy Matolcsy, a avertizat ca este posibila degradarea ratingului tarii la categoria 'investitii speculative' (junk). "Pericolul este real la una dintre agentiile de rating", a afirmat ministrul, intr-un interviu publicat joi de saptamanalul conservator Heti Valasz si citat de AFP.

Datoria suverana a Ungariei este acum cotata cu o treapta deasupra categoriei "junk" de cele trei mari agentii: Fitch, Moody's si Standard and Poor's.

Datoria Ungariei in devize externe, adaugata la indatorarea publica ridicata, expunerea tarii la finantarile externe si problemele de evaziune fiscala sunt motivele pentru care "Ungaria este cea mai vulnerabila din regiune", a precizat el.

Ministrul a spus insa ca o eventuala degradare nu va schimba costurile de refinantare. "Agentiile de rating si-au pierdut credibilitatea facand multe erori inaintea crizei", a explicat Valasz.

Ministrul ungar al Economiei, Gyorgy Matolcsy, a avertizat ca este posibila degradarea ratingului tarii la categoria 'investitii speculative' (junk). "Pericolul este real la una dintre agentiile de rating", a afirmat ministrul, intr-un interviu publicat joi de saptamanalul conservator Heti Valasz si citat de AFP.

Datoria suverana a Ungariei este acum cotata cu o treapta deasupra categoriei "junk" de cele trei mari agentii: Fitch, Moody's si Standard and Poor's.

Datoria Ungariei in devize externe, adaugata la indatorarea publica ridicata, expunerea tarii la finantarile externe si problemele de evaziune fiscala sunt motivele pentru care "Ungaria este cea mai vulnerabila din regiune", a precizat el.

Ministrul a spus insa ca o eventuala degradare nu va schimba costurile de refinantare. "Agentiile de rating si-au pierdut credibilitatea facand multe erori inaintea crizei", a explicat Valasz.

Premierul grec, Giorgios Papandreou, a declarat, joi, ca pentru Grecia a inceput "o noua era", dupa summitul european de la Bruxelles, in cursul caruia creditorii tarii au decis o reducere cu 100 de miliarde de euro a datoriilor.

Ei bine ,aceasta impresionanta flota marina va ajunge pe la inceputul lunii decembrie si va sta vreo 3 luni in zona Marii Egee nu doar pentru a proteja zona maritima a Ciprului sau pentru Siria ci si pentru (ATENTIE!!!) a-i ajuta pe greci sa-si extinda granitele maritime de la 6 mile la 12 mile maritime!!! Chiar este oficiala aceasta treaba!

sa-l  baneze cineva pe asta pana nu face vre-un user crize si ii face rost de alta spitalizare mai consistenta !

sa-l  baneze cineva pe asta ...

"Doamne ce bun este internetul,muzica,informatie,tot ce-mi trebuie pentru minte,insa fara sa fiu nevoit sa interactionez cu oameni. E perfect!"

si ai optiunea ignore...

[url=Austria e ajunsă de ciuma datoriilor]http://www.money.ro/noi-victime-criza-auro-austria_1160686.html[/url]

[url=Austria e ajunsă de ciuma datoriilor]http://www.money.ro/noi-victime-criza-auro-austria_1160686.html[/url]

Primul ministru este asaltat,indirect, de DNA...

Presedintele Partidului Noua Democratie (ND), Antonis Samaras, a anuntat luni seara ca nu a reusit sa formeze un guvern de uniune nationala astfel incat va renunta la mandat, informeaza Reuters. Sarcina formarii unui guvern ii va reveni lui Alexis Tsiapras, liderul partidului de extrema stanga Syriza care s-a clasat pe locul al doilea in alegerile de duminica.