Nu putem avea randament mai mare ca 1. Sa aducem un motor termic care are un randament modest aproape de 1 este ceva ideal. flaviand uite cam care este chestia: Un invertor de ala 12/220 nu iti va oferi o tensiune alternativa sinusoidala. El foloseste un smps controlabil care ataca un transformator de ferita urmat de un grup de diode redresoare si un condensator de filtraj. Face chestia asta pentru a se reduce din gabarit, masa totala, etc. La iesirea sa vei avea 220v sau 230 v alternativ dar atentie: TRIUNGHIULAR, TRAPEZOIDAL, in nici un caz SINUSOIDAL. DE CE? Pentru ca nu avem pe o sinusoida un interval de timp in care tensiunea creste pana la maxim, sta o fractiune de secunda si apoi incepe sa isi inverseze faza. Adica nu avem alternatorul in convertizor. Ok, ce avem atunci? Pai avem o tensiune de vreo 300 - 350v DC obtinuta din invertor si o parte de comanda care ataca niste tiristoare sau tranzistoare mos-fet de putere. Partea aia de comanda se ocupa de generarea curentului alternativ, monitorizeaza iesirea pentru a obtine o tensiune constanta si taie varfurile de tensiune. Deci sunt oarecum fortati aia 230V AC. Exista si echipamente performante la care un microcontroller deschide la o anumita valoare partea de comanda in intervalul de timp si rezulta o sinusoida mai reala, nu este perfecta, este un fel de sinusoida formata de o gramada de linii drepte foarte mici, asta reprezentata grafic, dar sunt foarte scumpe. Asta a fost oarecum descrierea invertorului ala auto. Este posibil sa ma insel dar am reparat cateva si ma indoiesc. De ce nu avem cresterea cu radical din2 dupa o redresare a retelei sau a curentului alternativ? Pai o avem atata timp cat intrunim o conditie care o scriu eu acum: Econsumata din sursa de ac este mai mica decat Eutila obtinuta + disipatia termica pe diodele redresoare. Adica scade tensiunea cu cat consumul este mai mare. djasu82 eu zic ca: Daca tu pui o dioda redresoare inseriata cu reteaua o sa ai 229,4V tensiune continua pulsatorie, nicidecum 110V. (uite asta e chestia pentru care ma enervezi, in schimb te respect pentru experienta care o ai cu nenorocitul asta de motor de caruta). Asta este un subiect care ma intereseaza si pe mine pentru ca deja fac cu inima cand vad pretul benzinei si imi tremura mainile la pompa dar din experientele mele cu electroliza ajung la: apa distilata in vasul de electroliza, efect 0. Da 0. De ce? Va las pe voi care stiti sa explicati. apa de robinet in vas de electroliza alimentat in AC. De asemenea efect 0. De ce? apa de robinet bagata in baia de electroliza alimentata in DC. Din experienta degaja foarte multa caldura, daca electrozii sunt de cupru apa devine albastra si cam atat. Gazul rezultat nu stiu daca arde sau nu. eu pun problema cam asa: Prin arderea unui litru de benzina cati kw/h se produc? In talonul daciei zice 40kw/h. Daca stau sa ma gandesc cati km pot face intr-o ora cu dacia, la puterea maxima (ma gandesc ca puterea maxima o are cand viteza obtinuta este maxima iar viteza maxima este trecuta 140)rezulta ca voi avea o ardere din care degaj 40kw din vreo 10l de benzina, dupa topicurile din forum si fac 140km. ei asta imi zice benzina de vreo 41 de lei din peco. Daca fac un calcul cat costa aia 40kw de energie electrica, exagerand ajung undeva la 16 lei. Daca am un randament de 50% sa convertesc energia electrica in termica, sau sa obtin folosind energia electrica amestec carburant la un randament de 50% adica sa am aceeasi putere ca si pe benzina pe ora dar cu 8lei mai putin eu zic ca merita imbunatatit sistemul. Insa pana acum am gasit doar sperante si filmulete americane de prezentare. eu pe filmuletele si dumele americanilor si a francezilor nu dau 2 bani deci...trebuie continuate cercetarile.

Uite, de aia ma 'nervezi si tu acum (glumesc) : confunzi puterea cu energia si energia cu gradientul de putere (kW/h)

Adica PUTEREA se masoara in WATT sau KW, ENERGIA in Joule sau Kilowattora (KWh), NU KW PE ORA.

In rest, ca sa te citez, te respect.

This post has been edited by diaconuliviu: 6 Aug 2008, 11:21

Mr_Devil83 - cred ca ne-am completa ideal in caz de o colaborare, eu am lipsuri pe partea de electronica, iar pe tine te-as putea lamuri cum e cu electroliza

Am vazut si eu din ce am cautat pana acum pe piata ca surse de "sinus pur" sunt mai rare si mai scumpe, dar sincer nu cred ca ma intereseaza daca forma undei este trapezoidala atata timp cat eu incerc sa o redresez si sa o filtrez pentru a obtine ceva cat mai apropiat de CC nu de AC.

Deci daca aveti sugestii despre unde pot gasi un invertor de 110V 1000W sau pot modifica unul de 220V sa scoata 110V mai astept idei. Am dat deja pe google si okazii, am trimis ceva mailuri la niste firme si daca nu reusesc sa gasesc un 12v-110V 1000W o sa iau probabil un traf 220V-110V la 1500W si asta e.

Cat priveste calculul ala asa dupa ureche suna bine, dar pana nu probezi in practica sa vezi ce si cum, tot e greu. La electroliza e mult de discutat. Electroliza se face cu inox nu cupru, voltajul pe element este intre 1.5-2V, gazul rezultat e periculos si trebuie tratat cu atentie, nu se foloseste SARE ci soda caustica sau in cel mai rau caz bicarbonat pentru accelerarea reactiei. Cam asta e ABC-ul, pentru detalieri vezi d9.pdf de la bob boyce pe google sau pe topicul asta, cred ca a mai fost pus deja.

diaconuliviu, cunostintele mele de fizica sunt la nivelul de liceu (iar acolo nu prea ne-am omorat foarte mult cu studiul) si ce imi mai amintesc este destul de vag. Tocmai de asta postez pe forum si citesc posturile cu atentie, sunt lucruri pe care le invat de aici.

Deci cand gresesc si sunt corectat eu consider ca mai invat o chestie noua care ajuta.

flaviand: am putea colabora, nu stiu daca ducem o chestie de asta la capat dar poate daca ne adunam mai multi fiecare avand cunostinte intr-un anume domeniu sau posibilitatea de a face rost de anumite materiale am putea avansa mult mai repede.

P.S. postul de jumatate de pagina pe care l-am scris azinoapte a fost dupa vreo 3 litri de bere .

Mr_Devil83 vrei sa-ti dovedesc si filmat se vede cine stie eletronica si eletrica . O dioda rupe o alternanta si asa tensiunea se reduce la 110 V fiindca sinosoida de 220V e compusa din doua alternante daca una devine scade in 0 mai ramane o singura alternanta . Circuitul de proba se realizeaza cu un consumator.

<span class='edit'>6 Aug 2008, 14:51:</span>
Te lasi de meserie Mr_Devil83??? Uite ca e ca mine poftim dovada .

<span class='edit'>6 Aug 2008, 14:53:</span>
Am folosit un bec de 100W sio dioda de 3 A amperi la 1500V .

This post has been edited by djasu82: 6 Aug 2008, 13:54

Attached File(s)
 din_220V_alternativ_in_110V_continu.mpg ( 6.78mb ) Number of downloads: 309

djasu82 las-o in puii mei de treaba, in loc sa ai 220 cu + ul la unul din fire si 220 cu - -ul la unul din fire o sa ai daca inseriezi dioda 220v cu + la fir si 0 apoi iarasi 220 si iara 0 si tot asa.

Bagamias picioarele in ea de electronica, o sa ai niste impulsuri frumoase de toata frumusete.

La 50hz ai 25 de varfuri pozitive si 25 de varfuri negative nu?

De aia becul se aprinde mai slab si palpaie. Pentru ca i-ai taiat alimentarea pe jumatate din perioada in care sta aprins.

Las-o in puii mei de electronica si de masurat tensiuni si curenti alternativi.

Edit, ia o hartie, deseneaza grafic cum arata sinusoida, vezi ce taie dioda aia si apoi explica-mi si mie.

Si lasa-ma cu ce iti indica tie aparatul ala de masura, eventual afla cum masoara tensiunea alternativa si ce logica de calcul are.


This post has been edited by Mr_Devil83: 6 Aug 2008, 14:17

ce am spus eu si ce ai inteles tu , numai citi din carti ... practica va omoara pe toti ...deci ai observat din 220 alternativ ai 110 tot alternativ aparatul era setat pe 750V alternativ.

<span class='edit'>6 Aug 2008, 15:20:</span>
Ai 110 si punct nu ma insir aici cu toata povestea. Te mai si contrazici dar spui ca ramn impulsuri pozitive sau negative in functie cum e legata dioda . Deci va apare o semialternanta continuu semialternanta continuu deci tensiunea s-a redus la 110 Si da palpaie ca asa am spus ieri !
Pana si aparatul analogic tot 110V indica

6 Aug 2008, 15:28:
A si vine si bonboana de pe coliva de ce cand pui un condensator de filtraj dupa dioda se urca tensiunea pe la 158V ?

6 Aug 2008, 15:30:
Dar ce sa mai vorbesc daca tu confunzi puterea cu energia ...

This post has been edited by djasu82: 6 Aug 2008, 14:30

Dreptate partiala amindoi:
Redresarea monoalternanta da impulsuri pozitive "din doi in doi", ca urmare tensiunea maxima (Uvv) se mentine la 230 V (ma rog, la 230-0,7 cadere pe dioda), cea medie va scadea la jumatate din bialternanta, cea efectiva la fel (ceea ce masoara aparatele de masura) La bialternanta, redevin 230.
Dar, astea sint tensiuni PULSATORII.
Bun, ideea e alta: se folosesc filtre (condensatoare) care cresc tensiunea CONTINUA daca acel filtru (condensator) e suficient de mare. Si urca la 1/2 sqr(2) Uvv, mai RO, 1,4142*230/2 la monoalternanta. La bialternanta, fara "/2"

Am scris 230 pentru ca, actualele retele nu mai sint la 220/380 ci la 230/400V (mono/trifazat) - argon ne poate confirma alinierea la MareaUniuneEuropeana.

@Mrdevil:
Daca sesizasi, scriam GLUMA, undeva, nu te certam si te citam in unele expresii (doua la numar); totusi, ar trebui sa revezi un pic si fizica aia de liceu. Uneori te ajuta sa intelegi anumite fenomene. In rest, cum am scris.

This post has been edited by diaconuliviu: 6 Aug 2008, 14:50

Ass si inca ceva pentru Dl Mr_Devil83 frecventa ramane aceeasi , doar forma difera !
Oricum nu ma mai agit ca nu am nimic de castigat fug la cutia mea de viteze ca am o mica problema ...V-am salutat.

This post has been edited by djasu82: 6 Aug 2008, 19:42

liviudiaconu: recitind am inteles pe unde am dato in bara , promit ca am sa revad fizica aia de liceu daca este cazul sa aprofundez mai mult fenomenul.

djasu82 tu ii spui unui tip care facea sinteze de frecvente de la 50mhz pana la 1,2ghz si frecventmetre la 1ghz cu divizoare si numaratoare romanesti ce e aia frecventa.

Citeste ce a scris liviu pentru ca spre deosebire de mine are un har al explicatului mult mai dezvoltat.

Redresand monoalternanta tensiunea va ramane pulsatorie cu amplitudinea maxima la 230v - caderea pe jonctiunea de siliciu, germaniu, seleniu.

In schimb se injumatatesc perioadele in care ai tensiunea aia. Logic nu?
De aici pana la a face o afirmatie de genul:

laviand ti-am spus direct de la 220 pe faza montezi o dioda de 10 A si o inseriezi cu celula vei avea 110 V... cea ce vibreaza si forteaza sa produca gaz cred ca mai mult

am incheiat citatul.

si inca o chestie, cred ca aparatele de masura chinezesti alea de 15 - 30 ron in paralel pe becul incandescent al lui djasu 82 vor masura 230v pentru ca alea fac redresarea retelei FIX cu o dioda pentru a masura tensiuni alternative

Aparate chinezesti imi pare rau habar nu ai tu ce am si nici nu trebuie sa ma laud oricum cea ce ai vazut cu ochii in film e real restu ce vorbesti tu de varf la varf e alceva. Nu te mai lauda cu sinteze si alte prosti fiindca le copiai de pe alte scheme .
Macar de ai fi facut si tu radio si alte chesti poate te mai credeam .
Si uite asa apar multi pe forum care strica informatia la fel ca tine mai bine ocupate de masina aia ca e vai de steaua ei.
Si daca tot mai scri vino si ceva care sa vada tot poporul daca tot te lauzi ! Diferenta dintre mine si tine e ca eu de cand am intat pe forum am si expus ce am realizat bun rau a functionat .

Hai ca sa impacam pe toata lumea, ca o imagine face cat 100 de posturi. Vedeti imaginea atasata.

Trebuie sa ajungem la E ca scop final.

Ideea de baza era sa pornim de la C si prin filtrare sa ajungem la E.

Djasu a sugerat sa facem asta transformand A in B apoi in E, deoarece B este asemanator cu C pentru ca la masurare aparatul ne indica la ambele valoarea D.

Mr_Devil83 sugereaza ca nu se poate ajunge de la B la E pentru ca prin filtrare B nu va ajunge niciodata sa arate ca in E.

Cine are dreptate si cine greseste ?

This post has been edited by flaviand: 7 Aug 2008, 00:27

Attached thumbnail(s)
ALT.jpg ( Size: 20.09k ) Number of downloads: 1610

Pai nu va ajunge cu un simplu condensator, pentru ca mai exista si descarcare pe partea cazatoare a sinusoidei + , aparind acel "riplu"... se poate elimina prin alte metode.

Acuma, eu nu inteleg acel C, de ce ai Uvv 110 cind tensiunea alternativa e 230?

Ca idee, totdeauna redresarea bialternanta furnizeaza mai multa energie decit monoalternanta, frecventa bialternantei e dubla fata de monoalternanta (asta pina la filtrare). Iar tensiunea efectiva e mai mare la bialternanta (la alimentatoarele cu punte de 4 diode ai pe acel C vreo 300V)

This post has been edited by diaconuliviu: 7 Aug 2008, 07:20

C l-as obtine in mod normal de la redresarea unui invertor 12V-110V sau la redresarea unui traf 220v-110v. Gresesc cumva ?

E ceea ce spuneam eu ca am cautat pe la noi si nu prea am gasit.

Deci ca sa vezi cu cat iti creste tensiunea dupa punte cand pui un condensator se face un simplu calcul cu o contanta 1.44 X tensiunea de iesire de la puntea de diode = tensiunea la bornele condensatorului. Deci daca ai sa zice un traf care e alimentat la 220 si scoti la iesire 110 dupa punte ai mai putin sa zicem 105V montandu-se un condensator eletrolitic de 100uF/400V tensiunea furnizata la iesire de pe punte va urca la 105X1.44=151,2V. Nu se lucreaza cu tensiuni de varf la varf ce indica osciloscoupul fiindca acele varfuri vor fi in final filtrate , totusi un mic riplu o sa apara dar nu are importanta 0.01V.


This post has been edited by djasu82: 7 Aug 2008, 13:58

Am citit o mare parte din postarile voastre legate de electroliza. Toate calculele, o parte din ele fiind gresite , se raporteaza la eficienta energetica , cit consumi si cit produci. E adevarat ca e foarte important acest aspect , dar nu ati luat in calcul si partea financiara - daca energia comsumata(KWh) costa mai putin decit energia produsa(Kcal.h)?

Apropo , poate cineva sa-mi spuna care este puterea calorica(Kcal/mcN) a amestecului produs prin electroliza apei , si care ar fi productia maxima /KWh ?

Cu stima ,
Liviu

Pai deocamdata e mai ieftin sa ardem benzina.

In loc sa cautam metode de a imbunatati procedeul de electroliza stam si ne uitam cand o mai facut unul un post ca sa ii dam replica.

Eu am terminat-o, promit ca de acum incolo nu ii mai zic nimic la djasu82 pentru ca e oltean si cu astia nu o scoti niciodata la capat pe cand eu sunt ardelean .

Acuma serios vorbind a incercat cineva sa faca electroliza in impulsuri? Din cate am inteles randamentul creste foarte mult.
Eu sunt interesdat de tensiunile si curentii necesari estimativ ca sa ma apuc sa proiectez un invertor cu partea de putere comandata in impulsuri.

Ma gandesc la irf740 daca trebuie tensiune mare sau irf3205 pentru curenti nesimtiti la 12v.

Si tata e ardelean asa ca .... Da randamentul e mare cand folosesti impulsuri modulate. Cum dacia e programata sa o dau momentan plasma e pusa in cuier si ma voi ocupa in special si eu de eletrolizor.

This post has been edited by djasu82: 8 Aug 2008, 11:35

Am experimentat eu schema lui Stan Mayer dar sincer nu am optinut nimic special in comparatie cu schema clasica , doar cu redresorul. Am muncit o luna de zile si concluzia mea este ca mare lucru nu ajuta generatorul de impulsuri , in unele cazuri chiar incurca . Poate nu am gasit eu frecventa potrivita .

Stima ,

Liviu

Ridica tu tensiunea la tranzistorul final si dupa aceea vi cu detali . Tensiunea sa fie pe la 50-100V curent continu.

Odata cu primul meu post aicea, aduc salutul meu tutor forumistilor, indiferent de culoarea, numarul de cai putere sau modelul masinii.
Am rasfoit cele scrise pe acesta sectiune, dar nu in totalitate. Am vazut ca lipsesc detalii tehnice importante in constructia generatoarelor de Hidr-Oxigen (hidrogen plus oxigen), patentele existente a lui Puharich si S. Mayer nu ofera nici ele detalii, iar lumea construieste dar fara rezultate.
Din capul locului amintesc ca nu am construit asa ceva si nu ofer o solutie tehnica viabila. Vreau doar sa descriu din punct de vedere tehnic, generatorul lui S.Mayer, care este cel mai accesibil din ceea ce se poate lumea documenta pe internet. Sunt si aici citeva deficiente, sa nu uitam ca S.Mayer nu era chimist si nu inginer radio sau fizician.
Din documenatiile tehnice de pe internet, transpare ideea, cum ca generatorul ar lucra pe frecventa de rezonanta a apei la o armonica de 42.8 Khz (a citea oare?) . In documetatia oferita de Puharich, gasim alte valori ale frecventei de rezonanta a apei si cu mai multe detalii tehnice legate de aceste lucru, ceea ce ma face sa cred ca a studiat mult mai amanuntit acesta problema. Amintesc ca frecventa de rezonanta a apei este de 3980 Hz si armonicele superioare 7960, 15920, 31840 si 63680, descoperite de Puharich cu circa 10 ani inainte de S.Mayer. La fel ca si S.Mayer, masina lui Puharich functiona numai cu apa, iar grupul hidr-oxigen era obtinut prin cracarea moleculei de apa la rezonanta si nu prin electroliza. Acelasi lucru se intimpla si in generatorul lui S. Mayer , desigur detaliile tehnice sunt altele si la fel de diferita este si frecventa de rezonanta de 42.8Khz, care asa cum putem observa nu corespunde nici unei armonici sau subarmonici. Daca alunecam pe tarimul speculatiilor, am putea spune ca e subarmonica 33187 din frecventa de rezonanta de hidrogenului care este de 1420.40575 Mhz. Intrucit datele tehnice ale instalatiei construite de Puharich sunt destul de saracacioase, o sa ma axez pe descrierea generatorului model S.Mayer, mai ales ca acesta a si fost replicat de cel putin 3 autori din puncte diferite ale globului, obtinind rezulatate supraunitare. Asa cum se vede si din poze, filme si documentaita de pe internet, generatorul lui SM este format din grupuri de tevi concentrice, acordate (prin crestare!) fiecare pe frecventa de rezonanta (amintita uneori si ca 20 khz sau mai mult) si care sunt conecatate la un dispozitiv electronic cu mai multe bobine si un transformator. Cu ajutorul bobinelor se modifica frecventa de acord si curentul absorbit.
Nimic complicat pina aici, am spune la prima privire. Avem un genertor de unde radio (unde extralungi), o sarcina formata dint-un condesator si o bobina in serie si ce-a de-a doua bobina ca si limitator de curent. Luind datele mecanice ale tevilor (9 tevi), obtinem o suprafata totala de aproximativ 1693 cm^2, iar ca si dielectric apa (epsilon in jur de 80) obtinem o capacitate in jur de 150nF. Pentru a rezona avem nevoie de inductanta de 92uH (micro-Henry). Impedanta circuitului este in jur de 25 ohm la 42.8 khz. La o impedanta asa de scazuta, e normal sa avem o rezistanta pentru limitarea curentului, fara ea, aceasta ar fi un consumator prea mare scurcircuitind practic generatorul, sau daca am avea un generator puternic, am produce hidr-oxigen prin electroliza, lucru care nu il dorim. Lungimea tevilor trebuie sa fie multiplu par de lambda (lungimea de unda) care in apa are 3.5 cm la aceasta frecventa. Totodata observam ca S.Mayer se foloseste de doua circuite acordate, unul radio format dintr-o bobina externa si condensatorul format din tevi, si al doilea circuit e acustic, pe frecventa de rezonanta a apei (unde stationare) si lungimea de unda de 3.5 cm (viteza sunetului in apa este de 1498 m/s, frecventa 42.8khz si asfel avem o lungime de unda de 3.5 cm). Daca acordul radio-electric se poate face relativ usor, prin masurarea tensiunii la iesirea din generator, nu acelasi lucru se poate face cu tevile care sunt in apa si care trebuie acordate pe frecventa acustica de aceasta data. Odata terminate aceste reglaje, generatorul ar trebui sa functioneze. Trebuie lucrat cu mare precautie, hidr-oxigenul nu e benzina unde poti arunca tigara aprinsa. Tevile de plastic care transporta hidr-oxigenul trebuie sa fie de constructii speciale, multigauri, cu opritoare de flacara. Nu se admit scurgeri de gaze si contacte electrice imperfecte. Adevarata bataie de cap apare abia dupa ce e terminat generatorul, si amintesc aici doar traseele de conducte de apa si gaz, instalatia de reglaj a debitului, si functionarea pe timp de iarna la minus 30 de grade, temperatura la care apa face praf tot ce intilneste in cale, conducte, robineti, filtre.
Inchei aici si multumesc tuturor celor care au avut rabdare sa citeasca pina la capat si le urez sa le fie de folos. Cit despre mine, nu promit ca voi reveni cu un al doilea post, decit daca o sa ma apuc sa construiesc si eu unul.
Cu stima,
Mircea Bidian

This post has been edited by mircea.bidian: 9 Aug 2008, 20:21

stie cineva care este cel mai bun electrolit bazic ?

Desi promisesem ca o sa mai scriu doar daca ma apuc si eu sa construiesc un generator de hidroxigen, motivul care ma indeama e altul, destul de serios, si vine in completarea primului post. Despre ce este vorba? Cred ca marea intrebare care si-o pune fiecare e: cit de mult hidrogen avem nevoie ca sa putem utiliza o masina la parametri identici in functionare cu benzina. Nu o sa fac calculele decit pentru benzina, motorina fiind destul de apropiata ca valoare calorica de a benzinei. O sa i-au ca si baza de calcul un motor de 2000 cc, care merge la drum intins, cu aceasi turatie (sa zicem 2000 de rotatii pe minut), si cu un consum constant de benzina. Admitind prin absurd ca in cilindrii motorului nu intra decit hidroxigen, fara aport de aer atmosferic si fara turbosuflanta, atunci cantitatea de gaz care ar trebui sa o asiguram pentru un minut ar fi 2 metri cubi, adica 2000 litri cubi. Rationamentul vine din: 2000 de rotatii pe minut, motor in 4 timpi si 4 cilindri, 2 rotatii o explozie, adica 4000 de explozii inmultit cu 0.5 litri pe cilndru avem 2000 de litri. Ce inseamna 2 metri cubi de hidroxigen? De la ora de chimie stim ca un kilogram de apa are 111.11 grame de hidrogen ceea ce in litri la presiunea atmosferica inseamna 1244 litri cubi, iar oxigen avem 888.89 grame care transformat in litri inseamn 605 litri. Dupa cum observam, dintr-un litru de apa nu scoatem cantitatea necesara de hidroxigen pentru a functiona timp de 1 minut. Desi am ales ca baza de calcul ce-a mai improbabila solutie, lucrurile nu stau departe de adevar daca luam o alta baza. Care? Ce-a a echivalentei energetice dintre benzina si hidrogen si pe care o anuntam la inceput. Daca masina din exemplul nostru consuma 7.2 litri la ora si merge cu 100 de km pe ora, atunci inseamna ca in motorul masinii se injecteaza o cantitate de 120 mililitri de benzina pe minut. Raportul caloric a unui kg de hidrogen este la 3.93 litri de benzina si 3,12 litri de motorina. Cunoscind aceste rapoarte si echivalind cei 120 mll de benzina cu hidrogenul, ne rezulta 30,53 grame, 342 de litri in forma gazoasa, adica 363,9 grame de apa. Desigur, o cantitate mult mai mica decit in primul exemplu. Acesta reprezinta echivalentul caloric, iar din practica se stie ca hidrogenul asigura performante cu pina la 30% mai bune din cauza arderii complete, ceea ce ne face sa obtinem un echivalent nematematic de 20 de grame de hidrogen pe minut. Sa nu uitam ca avem nevoie si de un virf de sarcina, care ne poate cere un consum instataneu de 4 -6 ori mai mare decit a unui consum normal. Vreau sa mai amintesc ca la cei 30,53 grame de hidrogen echivalentul a 342 litri de gaz la presiunea atmosferica li se mai adauga si restul de gaz, adica oxigenul din cei 363,9 grame de apa, adica 333.37 grame oxigen, care in litri inseamna 490 litri, cu un TOTAL de 832 litri, si totul intr-un MINUT!!!! Daca raportam consumul pe ora ajungem la 21,8 litri de apa sau 2.42 kg de hidrogen. Nu e departe de consumul relatat de uni constructori intre 3.5 galoane la 50 de mile. Daca reusim sa ajungem la un randament de 700% si consideram motorul nostru la o putere de 90 kwh, atunci puterea necesara instalatiei ajunge undeva pe la 12,85kwh. Nu cred ca mai trebuie sa amintesc ca la o asemenea putere curentul ajunge la 1070 de amperi si 12 volti. Si asta in conditiile in care instalatia noastra e supra unitara!!
Trist dar adevarat, un total de 416 sticle de cola pe minut! Daca bine imi amintesc, cel mai viteaz de pe Youtube obtinuse, cam 1,6 litri pe 20 de secunde. Amintesc asta in contextul in care cineva doreste cu orice pret acest lucru, si nu si-a facut aceste calcule de consum. Mai mult ca sigur nu am ales cel mai fericit exemplu, dar ofera o baza de apoximare si permite formarea unei plan mult mai realist. Cu electroliza se obtine o cantitate destul de mica de hidrogen, dar daca se adauga in apa potasa caustica intr-un procentaj mic, productia de gas poate sa ajunga la 800%. La montajele de acest gen, nu se mai tine cont de capacitati intre electrozi, frecvente de rezonanta si bobine de acord. Dezavantajul e ca datorita reactiilor chimice de reducere, tot ce metal implicat in proces, mai devreme sau mai tirziu se va coroda si se va disolva in electrolitul din generator. O alta solutie ar fi generatorul cu plasma rece propus de Ph. M. Kanarev, sau cel de curent mic tot de el propus. Daca ma gindesc la generatorul cu tevi a lui Stanley Meyer, nu cred ca a reusit doar cu un singur montaj sa faca masinuta aia sa mearga, chiar daca a pus un alternator de putere. Si daca ar fi consumul de 8 ori mai mic, tot ar trebui sa produca 100 de litri de hidroxigen pe minut.
Sa vedem ce ne aduce stiinta de miine, ca ce-a de azi se tine de legea 1-a a termodinamicii ca si orbul de bita.


@free-rider cel mai blind electrolit bazic e potasa caustica

Si de unde se poate procura potasa caustica? Se gaseste in magazin sau numai in laboratoare?Sau poate se produce din ceva ,ca am auzit ceva de cenusa dar nu sunt sigur
Si o singura explozie in cilindru cam ce presiune dezvolta asupra pistonului ca acesta sa se poata misca sa zicem la relanti ,ca evident aceasta creste prin accelerare.


This post has been edited by free-rider: 15 Aug 2008, 09:00

Free oare la plasma noastra daca adaugam apa amestecata cu eletrolit o mai bubui amestecul ? Multi fac calcule pe hartie dar putin pun si in practica si aceia carepun in practica sunt loati in suturi.

Bubuie de nu mai sti pe unde sa fugi dar problema este ca acest electrolit poate dauna motorului.De exemplu,cu sare si bicarbonat folosind sistemul cu relee bubuie si fara sistemul de inalta adica fara bobina de inductie.O solutie trebuie sa fie un sistem de inalta tensiune care sa permita tensiunii de joasa tensiune sa se descarce prin acel arc Adica sa dea scinteie de inalte in apa distilata sau macar in apa potabila fara electroliti.Daca aveti sisteme care dau scinteie puternica si pe distante mai mari de 0,7 mm incercati bagind doua fire in apa si descarcind scinteia in apa distilata si apoi potabila si daca cineva a obtinut rezultate sa spuna pina la ce distanta a obtinut descarcara Dar in apa ca in aer nu este interesant

This post has been edited by free-rider: 15 Aug 2008, 10:52

Potasa caustica sau Hidroxidul de potasiu (KOH) se poate procura din multe magazine de chimicale, iar online se poate cumpara si de aici: http://www.veximchem.com/ro/Potasa%20caustica.htm. Este folosita la prepararea sapunurilor fine, a sapunurilor de barberit, pentru copii, etc..
sau de aici
S.C. TERA IMPEX S.R.L.

str. Ludos, bl. 52, parter, Sibiu

J32/647/1994 R5594761

Tel/Fax: 0369/408.948

0269/248.948

E-mail: didactic@teraimpex.ro Web: www.teraimpex.ro

la pret de 50.4 lei/kg

This post has been edited by mircea.bidian: 15 Aug 2008, 11:28

multumesc Mircea.
Tu sti cam ce presiune dezvolta benzina in momentul exploziei in cilindru ?

Vag imi aduc aminte, is peste 30 de ani de la cursul de motoare, dar parca la motorul Otto este 800 de bari si la Diesel ajunge la peste 1200. Dar nu mai stiu daca aerul ajunge la aceasta presiune inainte de explozie sau dupa explozia amestecului. O sa caut in ceva documentatii si-ti zic.

Acum 2 zile, mai precis in data de 13 august, Federatia rusa a autorizat publicarea brevetului de inventie a profesorului Kanarev, Brevetul se poate descarca de pe situl birului de inventii si marci din Rusia de la acesta adresa: http://www.fips.ru/cdfi/fips.dll?ty=29&cp=...6&docid=2227817

La o privire sumara ne rezulta din brevetul rpofesorului Kanarev, un consum de aproximativ 500 W pe litru de apa. Deja suna bine!!!

@free-rider - presiunea amintita de mine mai sus e dupa explozie.

This post has been edited by mircea.bidian: 15 Aug 2008, 13:28

Daca profesorul a descoperita pe noi ce ne impiedica ? iar sa stam la mi na rosilor pe noi nu ne duce capu , eu cred ca ne duce foarte mult capul !
Free macar sa punem noi pistonul in miscare ca dupa aceea dezvolti cum doresti tu. Din cate stim orice piston are un segment de ungere deci cilindru e uns mai tot timpul. Poate intre supape si scaune sa apara rugina , ne dam cu presupusul.

Topicul de fata se refera in principal la experimente personale.

Tentativele mai mult sau mai putin ascunse de reclama/vanzare se pedepsesc cu warn/ban.

Discutiile pro-contra care deviaza in flame se pedepsesc cu warn/ban. Orice problema se poate discuta si civilizat.

Discutiile off-topic se pedepsesc cu warn/ban.

Reguli valabile incepand de azi 27.09.2012 18:00