as dori sa invat sa inot. am 26 de ani si spre rusinea mea sunt paralel cu asa ceva. mai e cineva in situatia in care a invatat la "batranete" asa ceva? aveti niste idei, se invata de unul singur, ajutat , etc.

La 26 de ani poti invata singur, la mare, de exemplu. Te duci si tu pana unde are apa 1 sau 1.5 metri, te avanti in fata, si dai din maini, inspre exterior. Tine-ti degetele lipite si respiratia pt. inceput, dar cu plamanii plini Nu te concentra asupra picioarele, decat atunci ca le pui jos.

NU INCERCA DE UNUL SINGUR SA PUI IN PRACTICA CE TI-AM SPUS! ASIGURA-TE CA ESTI SUPRAVEGHEAT DE CINEVA, DE PREFERAT CINEVA CARE STIE SA INOATE!

Succes!

This post has been edited by woth: 1 Aug 2006, 21:40

Mai bine pentru a invata este sa fii in apa fara valuri . De preferat in apa sarata . In apa sarata o sa fii in stare sa stai la suprafata fara efort .

Cand o sa treci la apa dulce o sa iti fie mai usor .

Eu iti recomand sa dai din picioare de la bun inceput .

Si inca un pot . Nu te concentra sa stai cat mai sus de suprafata . Ideea este sa stai doar cu nasul afara din apa .

si nu uita sa si respiri,e foarte important ca sa nu obosesti repede.nu te speria de o gura, doua de apa, asa e la inceput.Sau daca ai bani de cheltuiala, cursuri se fac la bazinul de la Floreasca, mergi acolo si intrebi.Dar asa informativ doar intrarea la bazin costa vreo 100ron 10-12 intrari (doar pe abonament).Bafta!

Du-te invartindu-te !!! Chiar il vezi pe D-l Gabone aliniat la cursuri de inot cu flotori la subrat si dopuri in urechi alaturi de niste pici de 7 - 8 ani ?

Ce de inotatori p-aici.
Banuiesc ca voi sunteti d-aia care inoata astfel incat sa nu li se ude freza
_______

Smecheria sta in felul urmator.
Fa din apa prietenul tau, nu apa ineaca ci doar disperarea omului.

Obisnuieste-te sa te scufunzi si sa expiri cand bagi capul sub apa. (asta o faci la apa mica cu trunchiul cat mai vertical)

Pe acest principiu incearca apoi sa dai si din maini, in stil "broasca".
Pentru siguranta poti sa te ajuti cu picioarele in pamant.
Cand dai din brate, impingi si cu picioarele in pamant ca sa iesi la suprafata.

Cand mai deprinzi miscarea incearca sa ridici si picioarele de pe sol.

Daca stilul "broasca" ti se pare dificil, incearca sa dai din maini in stil "caineste".
Fa miscarile normale, nu rapide si in disperare de cauza pentru ca ai sa obosesti repede si o sa ti se para foarte dificil sa te tii la suprafata.

Ideea e sa te obisnuiesti sa nu-ti fie frica daca iti intra capul sub apa si sa stii sa te coordonezi astfel incat sa-l scoti cu usurinta la suprafata.

si nu uita! respiratia conteaza cel mai mult. nu uita sa ai tot timpul aer in piept. astfel te scufunzi, mai ales daca esti incepator...

Aceeasi situatie si la mine . Eu daca nu simt tare sub picioare, s-a terminat totul.

La piscina din complexul Lia Manoliu se organizeaza cursuri de inot, cu instructori care au invatat la ANEFS. Piscina e foarte curata.
Cum zicea si vis a vis, daca nu te simti in largul tau in apa, nu o sa iasa prea bine.

La virsta asta nu cred ca o sa te simti in largul tau la un curs de inot. Plus ca instructorii sint tipicari, cu rutina lor; pedagogia respectiva e gindita pentru copii, iar instructorului ii e greu sa iasa din ea, gindeste-te ca face asta zilnic. Din experienta cu sotia: de preferat la mare, cu un amic rabdator, obiectivul fiind nu neaparat sa inveti sa inoti din prima, ci sa stai relaxat in apa, sa plutesti, sa te misti prin apa fara sa mai fii crispat. Miscarile vin dupa aia, apoi poti sa inveti cite stiluri vrei tu sau sa-ti nascocesti propriul stil. Stilul broasca este cel mai eficient din punctul de vedere al efortului; daca esti relaxat, poti sa inoti asa mult si bine. Ce ai prins o data nu mai uiti in veci.

Subscriu la ce e mai sus si vreau sa mai spun ca si la Floreasca se poate merge. Am vazut si acolo instructori si multe fete la invatat

Eu zic sa fii optimist. Eu am invatat sa inot pe la 24-25 de ani, de unul singur, la mare. Eh, de fapt nu chiar singur. In apa, langa mine, era o pereche (ardeleni) cam de aceeasi varsta, iar tipa se chinuia sa isi invete amicul sa inoate. Numai ca ala (spre "disperarea" ei) numai de inotat nu avea chef si se tot agata de ea. Fiind aproape de ei (intamplator, desigur ) auzeam ce ii spunea aia ca trebuie sa faca. Si astfel am invatat sa inot. Din pacate, nu am apucat sa ii multumesc, pentru ca, incantat fiind de faptul ca plutesc mai elegant ca o meduza, nu am iesit din apa multa vreme. Intr-adevar, e mult mai usor in apa sarata. Pe la Sovata stiam ca e un lac cu apa foarte sarata. Bafta.

La mine faza cu inotatul a inceput in felul urmator. Eram intr-un cantonament si maseorul m-a aruncat in apa (la mare) si mi-a zis: descurca-te! Bineinteles ca ma mai ajuta el dar asa am invatat sa calc apa. Dupa aia am invatat cu profesori cum trebuie sa inot bine. Inceputul e mai greu, pana simti apa, ca dupa aia totul vine usor si de la sine.

Si la mine tot asa ar fi trebuit sa inceapa. La 4 ani m-a aruncat bunicu-meu in bazin la Floreasca. Vezi Doamne asa stia el ca se face... Si m-am speriat asa tare ca nici pina acum nu am invatat sa inot. Am prins atunci o frica de apa pe care nu reusesc sa o inving. Stiu teoria despre cum se inoata. Practica insa ma omoara. Cum nu mai simt nisipul sub talpi e nasol. Chiar nu stiu ce sa mai fac.

Nu te lasa pagubas.
Du-te la cursuri de inot, si o sa te invete instructoarea.
Poate ai noroc si dai chiar de una misto!
Nu te lasa numai din cauza faptului ca ailalti sunt mai mici.
O sa ai infinit mai multe bucurii dupa aia.
Un instructor stie sa te invete sa inoti fara sa te streseze.