Hai noroc la toata lumea. Bosnia – Hertegovina, pe scurt Bosnia, este o tara pe care vroiam de mult timp sa o vad si abia la sfarsitul lunii trecute am avut ocazia. Fara pretentia ca am dreptate, Bosnia mi s-a parut cea mai buna concentrare in interiorul unei singure tari a ceea ce insemana Balcanii. Daca cineva ar avea posibilitatea sa vada doar o singura tara din Balcani, atunci i-as recomanda Bosnia. De data asta va o introducere, deoarece tara prezinta anumite particularitati, care o fac diferita de restul tarilor din zona. Asadar, Bosnia – Hertegovina care apare azi pe harta a luat fiinta in baza acordului de pace de la Dayton (Ohio) din 21 noiembrie 1995, acord de pace mediat in principal de catre Statele Unite. Acord de pace semnat intre Iugoslavia (Serbia si Muntenegru) reprezentata de Slobodan Milosevici, Croatia, reprezentata de Franjo Tudjman si Bosnia Hertegovina, reprezentata de Alia Izetbegovici. La Dayton s-a semnat formal acel acord, odata cu incheierea negocierilor, iar la Paris, la 14 Decembrie 1995 s-a semnat intr-un cadru festiv. Despre razboiul care a avut loc in Bosnia in perioada 1992 – 1995 nu insist acum. Azi, Bosnia este impartita in doua entitati teritoriale distincte: Republika Srpsaka ,entitatea sarbeasca, care ocupa 49% din teritoriul tarii, cu capitala la Banja Luka; Federatia Bosnia-Hertegovina (numita si Federatia Croato-Musulmana), entitatea croato-musulamana, care ocupa 51% din teritoriul tarii cu capitala la Sarajevo. Delimitarea intre cele doua entitati teritoriale se observa mai bine pe harta de mai jos (luata de pe Wikipedia). 01.JPG ( Size: 178.25k ) Number of downloads: 1289 Concret, pe teren nu exista niciun fel de demarcatie, granita, control, bariera etc atunci cand se trece dintr-o entitatea in alta. Atunci cand se intra in Republika Srpsaka, exista indicatorul de mai jos (l-am vazut de fiecare data cand am intrat in Srpska). 01a.JPG ( Size: 366.67k ) Number of downloads: 1380 La intrarea in Federatie n-am observat sa existe vreun indicator distinct. In rest, singurul reper concret este ca se schimba sunt alfabetele din chirilic (pentru Srpska) in latin (pentru Federatie) si invers. Pe scurt, daca prima data scrie in chirilice, atunci este Republika Srpsaka. 01b.JPG ( Size: 373.83k ) Number of downloads: 1343 Daca prima data scrie in latine, atunci este Federatia. 01c.JPG ( Size: 227.82k ) Number of downloads: 1310 In cazul indicatoarelor de directionare, in Republica Srpska sunt bi-alfabetice 01d.JPG ( Size: 223.7k ) Number of downloads: 1292 iar in Federatie am observat ca erau scrise doar in latine. 01e.JPG ( Size: 130.23k ) Number of downloads: 147 Fiecare entitate teritoriala are propriul presedinte, guvern, parlament, forta de politie sau serviciu postal. Peste cele doua entitati teritoriale, la nivel central exista Guvern, Parlament, Presedentie, etc. Particularitati (ca sa nu le numesc ciudatenii) ale Bosniei. Federatia este impartita la randul ei in 10 cantoane, iar cantoanele sunt impartite in municipalitati. Se observa mai bine in poza de mai jos. 02.JPG ( Size: 264.61k ) Number of downloads: 172 De la randul de sus catre cel de jos: “Bosnia Hertegovina Federatia Bosnia Hertegovina Cantonul Sarajevo Municipalitatea Stari Grad (Orasul Vechi)” De asemenea, cantoanele au fiecare cate un guvern propriu. Exemplu, ministerul de finanate al cantonului Sarajevo. 03.JPG ( Size: 226.13k ) Number of downloads: 165 In Republika Srpsaka situatia este mai simpla, in sensul ca aici nu mai exista cantoane, ci doar municipalitati. Presedentia Bosniei este colectiva si rotativa, in sensul ca are 3 (trei) presedinti, respectiv un sarb, un croat si un musulman. Impreuna cei 3 presedinti au un mandat de 4 ani iar rotatia lor la exercitatea mandatului se face la fiecare 8 luni. Moneda Bosniei se numeste Konvertibila Marka (Marca Convertibila), si fiecare dintre cele doua entitati are drept de a bate moneda. Drept pentru care, fata celui de pe bancnota difera. La fel ca si la indicatoarele rutiere, daca este prima data scris in chirilice, atunci a fost tiparita in Republica Srpska si invers in cazul Federatiei. Nu stiu daca este diferenta si in cazul monedelor. 50 de marci convertibile, cea de sus fiind din Republica Srpska. 04.JPG ( Size: 268.57k ) Number of downloads: 207 Anunturile mortuare de pe strada, scrise in functie de religia decedatului. 05.JPG ( Size: 264.26k ) Number of downloads: 242 Cea mai interesanta este inscripita de pe pachetul de tigari (completez cand voi avea poza). This post has been edited by gibonu: 7 Oct 2013, 17:13

Sambata, 21.09.2013

Am intrat in Bosnia pe la Ljubovija, dinspre Serbia, traversand raul Drina.
La iesirea din Serbia, domna politist de frontiera, m-a intrebat in sarbeste daca vorbesc sarbeste.
I-am spus ca nu, iar ea m-a intrebat intr-o engleza perfecta care este data nasterii.
I-am aratat pe CNP cifrele care reprezinta data nasterii, iar ea mi-a multumit si mi-a spus ca totul este in regula.

Intrarea in Bosnia a fost OK, bosniacul s-a uitata doar la buletin si Cartea Verde, dupa care, fara sa fi scos vreun cuvant, mi-a facut semn ca pot pleca.
Asadar, se poate intra in Bosnia cu buletinul fara niciun fel de problema.

Prima oprire din Bosnia a fost la Memorialul si Cimitirul musulman de la Srebrenica – Potocari.

01.JPG ( Size: 290.64k ) Number of downloads: 219


Concret, Memorialul se afla la cativa km sud de orasul Bratunac, primul oras din Bosnia dupa granita cu Serbia.
Practic in orasul Srebrenica n-am fost.

Pe scurt, depre masacrul ceea ce a ramas in istorie ca genocidul de la Srebrenica.
In aprilie 1992 a inceput razboilul in fosta republica iugoslava Bosnia – Hertegovina.
Printre alte obiective, sarbii bosniaci doreau unirea teritoriilor locuite de ei cu Serbia si desfiintarea granitei de pe raul Drina.
Insa in zona vaii Drinei exista niste enclave cu populatie majoritar musulmana, care bineinteles nu era de acord cu planurile sarbesti de unire.

Initial encalava (zona orasului) Sreberenica o fost ocupat de catre sarbii bosniaci, apoi re-ocupat de catre armata bosniaca.
Sarbii bosniaci (probabil cu ajutor din partea Armatei Federale Iugoslave) au trecut la asediul orasului, iar armata bosniaca la atacarea satelor sarbesti invecinate.

Intr-o incercare de a calma situatia, in aprilie 1993 orasele Srebrenica, Zepa si Gorajde au intrat sub protectia Natiunile Unite (O.N.U) ca encalve de-militarizate, fiind printre putinele zone controlate de catre guvernul bosniac in estul Bosniei.

Insa, Prezenta Natiunilor Unite nu i-a impiedicat pe sarbii bosniaci sa-si vada de treba lor si sa se ocupe de purificarea etnica a zonei.
In iulie 1995, Srebrenica a fost din nou ocupata de sarbii bosniaci (Armata Republicii Srpska), iar ceea ce a urmat este considerat cel mai mare masacru din Europa de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Ulterior, Castile Albastre (la Srebrenica erau formate din olandezi) au fost acuzate de pasivitate datorita faptului ca nu au intervenit.
Aici problema este mai complicata, deoarece apoximativ 30 soldati olandezi erau tinuti prizonieri de catre sarbii bosniaci, plus ca au existat niste erori in comunicare cu cartierul general O.N.U. de la Sarajevo.

Peste 8.000 de barbati musulmani apti de lupta (cu varsta cuprinsa intre aproximativ 15 si 70 de ani) au fost omorati.
Se pare ca femeile, copii si barbatii ne-apti de lupta au fost evacuati (de catre sarbii bosniaci) din zona.
Ca in orice subiect similar, informatiile sunt contradictorii, pornind de la faptul ca sarbii bosniaci au omorat inclusiv nou nascuti bosniaci (musulmani) si terminand cu o cifra de peste 10.000 de victime.

Ulterior, atat Republica Srpska cat si Serbia (prin Parlament si Presedinte) si-au cerut scuze pentru masacrul de la Srebrenica.

Revenind la Memorialul de la Potocari.

Placa comemorativa, pe care este scris “iulie 1995”.

02.JPG ( Size: 338.99k ) Number of downloads: 181


Spatiu acoperit, care face trimitere la o moschee.

03.JPG ( Size: 260.93k ) Number of downloads: 157


In interiorul moscheii stilizate, de la stanga la dreapta mihrab-ul si mimbar-ul.

Mihrab – oarecum similar cu altarul din bisericile crestine, indica directia Meccai.
Mimbar - oarecum similar cu amvonul din bisericile crestine.

04.JPG ( Size: 303.46k ) Number of downloads: 159


Numele celor care sunt ingropati in acest cimitir,

05.JPG ( Size: 487.85k ) Number of downloads: 127


Incrusate in ordine alfatebtica pe niste blocuri de marmura, dispuse in semicerc.

06.JPG ( Size: 355.6k ) Number of downloads: 134


Apel pentru generatiile viitoare.

07.JPG ( Size: 299.93k ) Number of downloads: 145


Cimitirul musulman propriu-zis.

08.JPG ( Size: 368.86k ) Number of downloads: 141
09.JPG ( Size: 288.15k ) Number of downloads: 114


Piatra funerara musulmana.

10.JPG ( Size: 269.17k ) Number of downloads: 112


Morminte care inca nu au o piatra funerara.

11.JPG ( Size: 397.6k ) Number of downloads: 129


Cum ar fi cel al lui Yusuf, care avea doar 15 ani in 1995.

12.JPG ( Size: 256.54k ) Number of downloads: 136


Fantana pentru spalatul picioarele, asa cum exista in curtea majoritatii moscheilor.

13.JPG ( Size: 399.18k ) Number of downloads: 151


La final, exista blocul de piatra de mai jos.

14.JPG ( Size: 407.11k ) Number of downloads: 156


Pe care scrie foarte clar, de doua ori, ca numarul victimelor (8372) nu este cel final.
Orasele enumerate banuisc ca sunt orasele de origine ale celor care au murit in zona Srebrenica.

Mai exista o mica sala de expozitii / conferinte.

15.JPG ( Size: 188.03k ) Number of downloads: 146


La intrarea in sala exista un computer cu ecran touch-screen, probabil pentru identificarea mormantului in functie de numele celui care il ocupa.

16.JPG ( Size: 190.45k ) Number of downloads: 115


Vis-a-vis de Centrul Memorial se afla (daca nu mai insel) o fosta fabrica care a servit drept cazarma pentru olandezii din castile albastre.

17.JPG ( Size: 184.22k ) Number of downloads: 138


Dupa care, am taiat-o spre Sarajevo.
Era deja ora 19.00 iar pana la Sarajevo mai erau 150 km de mers.

This post has been edited by gibonu: 8 Oct 2013, 17:50

Interesanta povestirea, ca dealtfel toate drumetiile tale.
Astept cu interes continuarea.

@ megane2 & ipiq

Multumesc frumos.


Duminica, 22.09.2013
Sarajevo – Partea I-a

Cazare in Sarajevo a fost la hotelul Kovaci (http://hotelkovaci.com/indexen.htm),
72 Euro camera dubla / noapte, cu mic dejun inclus.
Luat de pe booking. com (toate cazarile din tura au fost luate de aici).
Hotelul este OK, in zona centrala a orasului, camera era spatioasa, baia la fel iar micul dejun rezonabil.

Primul muzeu vazut in Sarajevo a fost muzeul de istorie al Bosniei-Hertegovina.

01.JPG ( Size: 204.53k ) Number of downloads: 167
02.JPG ( Size: 218.77k ) Number of downloads: 140


Pana aici am venit cu tramvaiul.
Biletul de tramvai se cumpara de la vatman si costa 1,80 KM (marci convertibile), adica aproape 1 Euro.
1 Marca Convertibila = 1,95 Euro
Daca cumparam biletul de la chiosc, costa 1,60 KM.

Ca punct de reper pentru a gasi muzeul este ambasaba Statelor Unite, o cazemata asa cum le place americanilor sa construiasca.

03.JPG ( Size: 219.44k ) Number of downloads: 163


Muzeul este situat vis-à-vis de ambasada.
L-am intreabat pe vatman de ambasada SUA, iar omu’ foarte de treaba ne-a spus (in engleza) ca ne anunta el cand trebuie sa coboram.
Frumos din partea lui.

Intrarea costa cateva marci (nu mai stiu exact).
Prin muzeu.

Portretul lui Tito, scos de la naftalina la demonstatia pentru pace din 04.04.1992.
Din pacate, aceea demonstratie pentru pace n-a avut niciun efect.

04.JPG ( Size: 323.56k ) Number of downloads: 180
05.JPG ( Size: 175.62k ) Number of downloads: 124


La Sarajevo am aflat ca la Conferinta de la Teheran din 1943, aliatii au luat hotararea sustinerii partizanilor lui Tito (in detrimentul cetnicilor condusi de generalul Draja Mihailovici).

06.JPG ( Size: 206.35k ) Number of downloads: 97
07.JPG ( Size: 241.17k ) Number of downloads: 68


Partizanii lui Tito erau comunisti, iar cetnicii lui Mihailovici erau regalisti si implicit anti-comunisti.
Principala preocupare a cetnicilor si partizanilor era sa se bata intre ei, iar pe plan secundar era lupta cu trupele germane de ocupatie.

Tito, pe vremea cand era luptator de gherila.

08.JPG ( Size: 168.21k ) Number of downloads: 106


Atunci cand au interese comune (cum ar fi lupta impotriva partizanilor lui Tito) sarbii si croatii se inteleg foarte bine (va mai exista un exemplu similar, in perioada mai apropiata).

09.JPG ( Size: 227.65k ) Number of downloads: 129
10.JPG ( Size: 153.29k ) Number of downloads: 99


Cetnicii sunt cei cu caciuli negre, Ustasa = nazistii croati iar domobranii = nazistii sloveni (dupa alte surse ar fi fost tot niste nazisti croati).

Stema Regatului Iugoslaviei (in perioada 1918 – 1929 s-a numit Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor).

11.JPG ( Size: 229.13k ) Number of downloads: 94
12.JPG ( Size: 167.33k ) Number of downloads: 78


O stema similara exista si in cimitirul ortodox din Medgidia, unde se afla Piramida Eroilor Sarbi.
Monument ridicat in memoria voluntarilor sarbi, croati, sloveni, muntenegreni care au luptat in Dobrogea, alaturi de armata romana in anul 1916.
Se pare ca este cel mai important monument militar sarbesc din afara Serbiei.

Stema Republicii Socialiste Federative Bosnia-Hertegovina.

13.JPG ( Size: 188.95k ) Number of downloads: 87
14.JPG ( Size: 157.68k ) Number of downloads: 76


Gavrilo Princip, sarbul care a declansat primul razboi mondial. Voi detalia mai tarziu acest subiect.

15.JPG ( Size: 149.15k ) Number of downloads: 93
16.JPG ( Size: 181.99k ) Number of downloads: 96


Marele vizir Mehmet Pasa Sokolovici, cel care a ordonat construirea podului (peste raul Drina) de la Visegrad. Vom ajunge si acolo, spre sfarsitul povestii.

17.JPG ( Size: 313.52k ) Number of downloads: 96
18.JPG ( Size: 179.96k ) Number of downloads: 76

Felicitari pentru povestire si poze!
Asteptam continuarea.
Noi am ocolit Bosnia, m-ar fi tentat o excursie la Mostar dar era prea mare ocolul si nu stiam cum sunt drumurile prin Bosnia. Poate data viitoare!
Razboiul ala din Fosta Iugoslavie a fost o chestie tare alambicata si murdara!
Cand am plecat de la Plitvice GPS-ul m-a ghidat pe un fel de "judetean" intre Slunj si Ogulin, prin niste coline. Involuntar am avut ocazia sa vad urmele razboiului, dupa 20 de ani: case abandonate cu urme de gloante si campuri de mine inca active.

This post has been edited by Garett: 10 Oct 2013, 16:05

@Garett

Multumesc.

Ceea ce ai vazut tu intre Slunj si Ogulin sunt urme ale razboiului din Krajina.
In perioada 1992 - 1995, regiunea croata Krajina (frontiera in sarbo-croata) s-a aflat sub control sarbesc, numindu-se Republica Sarba Krajina.

In toamna anului 1995 croatii au recucerit Krajina, desi americanii si toate tarile europene le-au spus sa nu se duca peste sarbi, deoarece acestia vor fi ajutati de catre Armata Federala Iugoslava.
Insa spre surprinderea tuturor, mai ales a sarbilor din Krajina, ajutorul de la Armata Federala Iugoslava n-a venit.



Duminica, 22.09.2013
Sarajevo – Partea a II-a

Urmeaza partea despre viata de zi cu zi in Sarajevo in timpul asediului, asediu care a avut loc in perioada 1992 – 1995.
Practic, orasul a fost inconjurat de fortele sarbesti, cu exceptia aeroportului care era controlat de trupele O.N.U.
Va fi mai tarziu o harta in care se va vedea mai bine despre ce a fost vorba.

La intrarea in expozitie.

01.JPG ( Size: 146.42k ) Number of downloads: 87


Afis sugestiv.

02.JPG ( Size: 140.17k ) Number of downloads: 99


Lansator de grenade, folosit de catre cei asediati.

03.JPG ( Size: 165.61k ) Number of downloads: 144
04.JPG ( Size: 177.76k ) Number of downloads: 137


Primele uniforme ale armatei bosniace, inclusiv baschetii din dotare.

05.JPG ( Size: 187.14k ) Number of downloads: 137


Fabrica de tigari din Sarajevo a continuat sa functioneze in timpul asediului.

06.JPG ( Size: 186.67k ) Number of downloads: 148
07.JPG ( Size: 170.14k ) Number of downloads: 105


Si marfa produsa in timpul asediului.

08.JPG ( Size: 206.7k ) Number of downloads: 126
09.JPG ( Size: 151.14k ) Number of downloads: 131


Indicator care devenise ceva obisnuit in aceea perioada in Sarajevo.

10.JPG ( Size: 168.02k ) Number of downloads: 150


Traducerea: “Atentie – lunetist”

Unoeri, singura modalitate de a traversa stada in siguranta era la umbra vehiculelor blindate ale Natiunilor Unite.
Initial era o aventura.

11.jpg ( Size: 92.57k ) Number of downloads: 191


Apoi, a devenit ceva obisnuit.

12.jpg ( Size: 102.96k ) Number of downloads: 176


Unul dintre principalele bulevarde din Sarajevo, numit Zmaja od Bosne (Dragonul Bosniei), care face legatura intre zona industriala/aeroport si centrul/zona veche a orasului capatase denumirea de Aleea Lunetistilor (Sniper Alley in engleza).

Aparatul care a asigurat, pentru cateva luni in anul 1992, singurul mijloc de comunicatie intre presedentia Bosniei si restul Lumii.

13.JPG ( Size: 192.96k ) Number of downloads: 180
14.JPG ( Size: 251.46k ) Number of downloads: 131


Sterilizator care functiona cu combustibil solid.

15.JPG ( Size: 188.25k ) Number of downloads: 119
16.JPG ( Size: 171.42k ) Number of downloads: 108


Taraba din piata (agro-alimentara) Merkale, in timpul asediului (voi detalia mai tarziu despre acesta piata).

17.JPG ( Size: 289.77k ) Number of downloads: 145


Pe taraba se distingeau conservele din carne de vita, primite de la Uniunea Europeana

18.JPG ( Size: 201.68k ) Number of downloads: 173


si conservele din carne de oaie, primite de la Islamic Relief.

19.JPG ( Size: 241.2k ) Number of downloads: 158


Islamic Relief = ONG britanic, care ajuta pe oricine, indiferent de religie.
Halal = permisiv, mancare care corespunde perceptelor islamice.

Diverse instalatii pentru gatit/incalzit locuinta.

22.JPG ( Size: 232.33k ) Number of downloads: 171


Bucataria devenise multifunctionala in timpul asediului.

23.JPG ( Size: 253.21k ) Number of downloads: 170
24.JPG ( Size: 236.98k ) Number of downloads: 128


Din punctul de vedere al multifunctionalitatii, parca seamana cu o bucatarie din Romania sfarsitului anilor ’80.

Instalatie de iluminat.

25.jpg ( Size: 90.98k ) Number of downloads: 124
26.JPG ( Size: 203.31k ) Number of downloads: 155


Poate mi-a scapat, insa n-am vazut in muzeu nicio poza de la concursul Miss Sarajevo din anul 1993.
Concurs tinut intr-un subsol al orasului asediat, cu concurentele in costum de baie afisand un banner pe care scria (direct in engleza) “Don’ let them kill us”.

Concurs care a inspirat piesa “Miss Sarajevo” cantata de U2 si Pavarotti.

Știu că era Krajna, ma refeream generic la razboiul din fosta Iugoslavie. Croații au atacat având suportul aerian al americanilor, care au bombardat antiaeriana sârbilor din Krajna. JNA n-a intervenit practic de teama de a nu fi bombardata Serbia. Ma rog, de ce le-a fost frică n-au scăpat, în final.
Paradoxul e că dacă n-ar fi fost ofensiva croată aș fi vizitat Dalmatia în Croația, Plitvice în Serbia, mă rog, Krajna, și înapoi în Istria croata!
Apropo, extrem de patrioți mi s-au părut croații, din trei cântece populare două erau cu "Mati Dalmacija" și cu "Hrvatska"! Plus, am întâlnit o nuntă pe undeva pe lângă Trogir, prin munți, prima mașină ducea steagul și abia a doua era cu mirii.
Scuze pentru divagatie, n-am vrut să poluez topicul!

This post has been edited by Garett: 11 Oct 2013, 21:05

@Garett

Putin inexact ceea ce spui referitor la Krajina (a fost si gresala mea, cand am spus ca in toamna anului 1995 croatii au eliberat Krajina).

Asadar.
Eliberarea Krajinei s-a produs in timpul Operatiunii Storm in perioada 04 – 07 August 1995, desi au mai existat puncte de rezistenta sarbesti pana la 14 August 1995
Beligeranti: armata croata, alaturi cea bosniaca impotriva armatei sarbilor bosniaci.
Adica 130.000 croati si 3.000 de bosniaci impotriva a maxim 40.000 de sarbi.

Aici NATO nu a intervenit.
Aici au fost croatii avertizati de americani si europeni sa nu se duca peste sarbi ca vine Armata Federala Iugoslava peste ei.
Ca armata Armata Federala Iugoslava nu a interevenit, este alta poveste.

Asadar nu exista frica unor eventuale bombardamente NATO asupra Serbiei (sau mai bine zis a Iugoslaviei compusa din Serbia si Muntenegru, cu Kosovo in interiorul Serbiei).
Ca parere personala, fara pretentia ca am dreptate, americanii inca nu aveau tupeu sa bombardeze Serbia (vorbim de vara lui 1995).

Apoi, a fost Operatiunea Mistral in perioada 08 – 15 Septembrie 1995, desfasurata in vestul Bosniei.
Ca si in Krajina, beligerantii au fost aceiasi: armata croata, alaturi cea bosniaca impotriva armatei sarbilor bosniaci.
Aceasta operatiune a fost desfasurata in paralel cu bombardarea de catre NATO a pozitiilor sarbilor bosniaci, in perioada 30 August – 20 Septembrie 1995 (operatiunea Deliberate Force).

Iar interventia NATO a venit dupa masacrul de la Sreberenica (iulie 1995) si al doilea incident piata Merkale din Sarajevo din 28 August 1995 (despre Merkale, voi reveni cu amanunte).

NATO mai intervenise aerian sporadic impotriva sarbilor bosniaci inainte de 30 August 1995.

Rezultatul operatiunii NATO din 1995 a fost ridicarea asediului asupra orasului Sarajevo si in final acordul de pace de la Dayton.

Cat despre patriotismul croatilor si al sarbilor, nu pot decat sa-l admir si sa-mi para rau ca noi nu suntem la fel ca ei.
Ca fapt divers, am vazut ca si sarbii vin cu steagul la nunta.

In final, din punctul meu de vedere nu a fost nicio poluare a topicului si divagatia a fost binevenita.
Macar pentru a expune ceea ce s-a intamplat prin zona in timpul conflictelor din fosta Iugoslavie.

Conform cu "tanti wiki" si-au bagat nitel coada si americanii:
"US Navy EA-6Bs and F/A-18s on patrol as part of Operation Deny Flight fired on ARSK surface-to-air missile (SAM) sites at Udbina and Knin as SAM radars locked onto the jets"

Marturisesc ca habar n-aveam de toata povestea cu Krajna pana am ajuns pe acolo, adica ma rog, recunosteam unele nume de localitati de pe placute de la stirile de acum 20 de ani, abia dupa ce am vazut casele alea ciuruite am cautat pe Gogu' sa vad care-i povestea.

Oricum, urmatoarea destinatie pe lista este Belgrad, chiar mi-a placut ce am vazut in trecere pe acolo. (Deja "am dat iama" prin topicul cu Belgrad, sa ma inspir! )

Astept continuarea jurnalului de calatorie prin Bosnia si inca o data multumiri pentru informatii!

@Garett

N-ai pentru ce sa-mi multumesti.

Belgradul chiar merita vazut. La fel si Novi Sad.

Putin off-topic.
Referitor la zona Balcanilor, daca ai posibilitatea nu rata Macedonia.
N-am fost decat la Skopje, dar am inteles ca si restul tarii merita vazut.
Oricum, din Bucuresti, sunt aprox. 600 km catre Skopje sau Belgrad.

Daca te ajuta cateva vorbe Skopje si mai putine despre Nis:
http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopic=214362&hl=

This post has been edited by gibonu: 17 Oct 2013, 17:44

Duminica, 22.09.2013
Sarajevo – Partea a III-a

Din muzeu nu putea lipsi Radovan Karadzic (liderul politic al sarbilor bosniaci)

01.JPG ( Size: 157.44k ) Number of downloads: 113


si Ratko Mladici, liderul militar al sarbilor bosniaci.

02.JPG ( Size: 152.44k ) Number of downloads: 93


In prezent, ambii se afla in Olanda, la Haga, in custodia Tribunalului Penal International pentru Fosta Iugoslavie.
Ambii au fost arestati pe teritoriul Serbiei si de acolo trimisi la Haga.
Iar recompensa pusa pe capul lor, se pare ca guvernul sarb a dat-o familiilor celor doi arestati.

Chiar in fata muzeului.

03.JPG ( Size: 416.46k ) Number of downloads: 103


In spatele muzeului, printre alte exponate.

04.JPG ( Size: 418.91k ) Number of downloads: 123
05.JPG ( Size: 179.23k ) Number of downloads: 118


Monumentul conservei (ajutor primit de la UE in timpul asediului).

06.JPG ( Size: 350.66k ) Number of downloads: 105
07.JPG ( Size: 299.21k ) Number of downloads: 100


Alaturi de muzeul de istorie se afla Muzeul National al Bosniei-Hertegovina.
Din cate am inteles, este inchis datorita faptului ca comunitatea sarba nu este de acord cu denumirea.

08.JPG ( Size: 246.35k ) Number of downloads: 115


De la muzeul de istorie, ne-am intors, cu tramvaiul in centrul orasului.
Unul dintre muzeele pe care vroiam neaparat sa-l vad in Sarajevo era cel dedicat tunelului sapat pe sub pista aeroportului, tunel prin care orasul a fost aprovizionat in timpul asediului.

Muzeul este cam departe fata de centrul orasului, undeva in zona aeroportului.
Stiam deja ca taximetristii sunt cam tepari, asa ca am renuntat la ideea taxiului.
Cu transportul in comun era destul de complicat de ajuns, datorita distantei mari si necesitatii de a schimba mai multe mijloace de transport, plus niste mers pe jos.

Asa ca, la recomandarea Lonely Planet, am apelat la serviciile unei agentii de turism care oferea un tur organizat catre muzeul tunelului.
Si nu ne-a parut rau.
Turul costa 15 euro de persoana, dureaza vreo 2 ore si include: transport la muzeu si inapoi in centrul orasului, intrare in muzeu si ghid (in engleza) pe toata perioada turului.
Agentia de turism: http://sarajevoinsider.com/tours/tunel-more.html

Practic, turul incepe in strada, in fata agentiei, cu prezentarea hartii din timpul asediului.
Dupa cum se poate observa, la baza, este harta din timpul Jocurilor Olimpice de Iarna desfasurate la Sarajevo in anul 1984.

09.JPG ( Size: 415.57k ) Number of downloads: 139


Apoi se pleaca cu un microbuz (Mercedes parca) spre muzeu.
Pe drum, ghidul bosniac vorbeste tot timpul si povesteste lucruri interesante legate de oras, asediu, perioada actuala, etc.

Dureaza vreo 20 de minute pana se ajunge la muzeu.

Muzeul propriu-zis este o casa normala, prin pivnita careia se sapase una dintre intrari in tunelul lung de 800 de metri.
Vedere din strada.

10.JPG ( Size: 322.97k ) Number of downloads: 137


Casa acum este situata pe strada Tunelului, la nr. 1.

11.JPG ( Size: 82.4k ) Number of downloads: 91


Inscriptie de pe casa.

12.JPG ( Size: 98.62k ) Number of downloads: 79


Inainte de a intra in cei 20 de metri de tunel care sunt vizitabili, se vizioneaza un film de vreo 15 minute, dedicat asediului orasului.

Intrarea in tunel.

13.JPG ( Size: 300.71k ) Number of downloads: 121


Tunelul propriu-zis.

14.JPG ( Size: 239.45k ) Number of downloads: 130


La etajul casei se afla un mic muzeu militar.
Printre altele, scaunul cu care presedintele Bosniei (Alija Izetbegovici) era transportat prin tunel.
De mentionat ca Izetbegovici a ales sa stea la Sarajevo in timpul asediului.

15.JPG ( Size: 185.98k ) Number of downloads: 129


Banda adeziva lipita pe geamuri, pentru a minimiza pagubele provocate de suflul unei eventuale explozii.
Aceiasi banda adeziva o foloseau si sarbii in 1999 cand erau bombardati de catre NATO, banda denumita “Windows 99”.

16.JPG ( Size: 199.18k ) Number of downloads: 123


Pe drumul de intoarcere, explicatiile ghidului au continuat cu teorii interesante.
Cum ar fi aceea ca fortele sarbesti care asediau orasul stiau de existenta tunelului si cu toate astea nu au facut nimic pentru a-l distruge.
Motivul: asediul orasului Sarajevo sa continue, atentia presei si implicit a opiniei publice internationale sa fie concentrata la Sarajevo.
Scopul: sarbii se se ocupe linistiti de purificarea etnica din estul Bosniei.

Ghidul a tinut sa precizeze ca acesta este doar o ipoteza.

Inapoi in Sarajevo, pauza de masa.
Placinte cu branza si dovleac, insa ultima avea un gust cam ciudat.

17.JPG ( Size: 224.99k ) Number of downloads: 144


Fara arme in moschee.

18.JPG ( Size: 212.96k ) Number of downloads: 124


Pauza printre sahisti.

19.jpg ( Size: 126.72k ) Number of downloads: 117


Fabrica de bere din Sarajevo, una dintre cele mai importante cladiri ramase de la Imperiul Austo-Ungar.

20.jpg ( Size: 82.5k ) Number of downloads: 111


Dupa care am ramas fara baterie la aparatul foto.

<span class='edit'>5 Nov 2013, 20:16:</span>
Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a I-a

Muzeul Alija Izetbegovici (primul presedinte al Bosniei independente) situat chiar pe strada pe care era hotelul in care am stat.

01.JPG ( Size: 412.53k ) Number of downloads: 86


Muzeul este amenajat in interiorul unui fort, in doua turnuri.

02.JPG ( Size: 445.04k ) Number of downloads: 59


Obiecte personale care au aprtinut lui Izetbegovici.

03.JPG ( Size: 261k ) Number of downloads: 75


O fotografie rara, cu presedentia colectiva a Iugoslaviei, undeva pe la inceputul anilor ’90.

04.JPG ( Size: 227.97k ) Number of downloads: 127


De la stanga la dreapta: Milan Kucan (Slovenia), Kiro Gligorov (Macedonia), Alija Izetbegovici (Bosnia), Franjo Tudjman (Croatia), Momir Bulatovici (Muntenegru) si Slobodan Milosevici (Serbia)

Pasaportul cu numarul 257.

05.JPG ( Size: 197.63k ) Number of downloads: 134


Semnarea la Paris a acordului de pace negociat la Dayton.

06.JPG ( Size: 232.88k ) Number of downloads: 97


Din cugetarile lui Izetbegovici.

07.JPG ( Size: 239.07k ) Number of downloads: 68
08.JPG ( Size: 152.58k ) Number of downloads: 57
09.JPG ( Size: 216.34k ) Number of downloads: 41
10.JPG ( Size: 197.09k ) Number of downloads: 49


Despre Serbia Mare.

11.JPG ( Size: 206.41k ) Number of downloads: 64


Ca tot am vorbit despre Serbia Mare, cam asa arata in viziunea unor extremisti sarbi (poza de pe Wikipedia).

12.JPG ( Size: 126.43k ) Number of downloads: 99


Inmormantarea lui Izetbegovici.

13.JPG ( Size: 352.33k ) Number of downloads: 118
14.JPG ( Size: 267.93k ) Number of downloads: 102


Arkan (Zeljko Raznatovici) este si el prezent in muzeul dedicat lui Izetbegovici.

15.JPG ( Size: 202.54k ) Number of downloads: 115


Arkan a fost hot, criminal, lider de galerie la Steaua Rosie Belgrad si lider al unei grupari paramilitare sarbesti denumita “Tigrii lui Arkan”, grupare care a dat o mana de ajutor la purificarea etnica din Bosnia si posibil in Kosovo.
Specific zonei balcanice, pentru unii este un criminal iar pentru altii este erou national.
Iar mama lui Arkan i-a facut un tort lui Belodedici de ziua lui, pe vremea cand acesta juca la Steaua Rosie.

Despre intelegerea dintre Milosevici si Tudjman privind impartirea Bosniei intre Serbia si Croatia.

16.JPG ( Size: 363.98k ) Number of downloads: 109


Una dintre beretele purtate de catre Izetbegovici si epoletii de comandat suprem ai acestuia.

17.JPG ( Size: 246.79k ) Number of downloads: 80
18.JPG ( Size: 181.78k ) Number of downloads: 71


Mormantul lui Izetbegovici, cu garda de onoare, in cimitirul de langa muzeu.

19.JPG ( Size: 358.92k ) Number of downloads: 74
20.JPG ( Size: 311.09k ) Number of downloads: 69


Touch-screen nefunctional in cimitir.

21.JPG ( Size: 305.61k ) Number of downloads: 68
22.JPG ( Size: 196.88k ) Number of downloads: 70


Touch-screen primit cadoul de la Bursa (Turcia).

Daca nu ma insel, “Buyuk sehir belediyesi” = Primaria Centrala.

23.JPG ( Size: 243.37k ) Number of downloads: 78


Ca fapt divers, din cate stiu omul pe care Izetbegovici il aprecia si respecta cel mai mult era fostul presedinte al Turciei, Suleyman Demirel.

6 Nov 2013, 19:52:
Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a II-a

Fosta primarie a orasului Sarajevo, acum Biblioteca Nationala a Bosniei.
Cea mai importanta constructie ridicata de austrieci in oras.
A fost distrusa in timpul asediului, acum este aproape total refacuta.

01.JPG ( Size: 282.93k ) Number of downloads: 72
02.JPG ( Size: 300.55k ) Number of downloads: 62


Moscheea Imparatului (Emperor’s mosque in engleza) a fost prima moschee construita in Sarajevo (in 1457) dupa cucerirea otomana.
Este dedicata sultanului Mohamed Cuceritorul (cel care a cucerit Constantinopolul).
Interiorul moscheii.

03.JPG ( Size: 271.7k ) Number of downloads: 59
04.JPG ( Size: 234.25k ) Number of downloads: 59
05.JPG ( Size: 246.46k ) Number of downloads: 53


Cupola.

06.JPG ( Size: 320.49k ) Number of downloads: 50


Nisa de colt.

07.JPG ( Size: 282.97k ) Number of downloads: 46


Cimitirul din curtea moscheii.

08.JPG ( Size: 472.88k ) Number of downloads: 54


Cam asa arata tramvaiele in Sarajevo.

09.JPG ( Size: 385.38k ) Number of downloads: 90


Raul care trece prin Sarajevo se numeste Miljacka.
Spre amonte.

10.JPG ( Size: 325.59k ) Number of downloads: 96


Spre aval.

11.JPG ( Size: 317.42k ) Number of downloads: 67


Alt reper din Sarajevo este podul Latin, langa care a fost asasinat Frantz Ferdinand la 28.06. 1914.

12.JPG ( Size: 357.66k ) Number of downloads: 84


7 Nov 2013, 16:42:
Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a III-a

Chiar langa podul Latin se afla Muzeul 1878 – 1918, adica perioada in care Bosnia a facut parte din imperiul Austro-Ungar.

13.JPG ( Size: 312.22k ) Number of downloads: 83


Harta imperiului, cu tot cu Bosnia.

14.JPG ( Size: 173.08k ) Number of downloads: 84


Congresul de Pace de la Berlin din vara anului 1878, Bosnia care isi schimba stapanul si binefacerile stapanirii austrice.

15.JPG ( Size: 346.23k ) Number of downloads: 73


Ocuparea propriu-zisa a Bosniei de catre trupele imperiale.

16.JPG ( Size: 319.65k ) Number of downloads: 30


Despre unitatile de elita bosniece din cadrul armatei austro-ungare.

17.JPG ( Size: 247.16k ) Number of downloads: 39
18.JPG ( Size: 208.06k ) Number of downloads: 36


Arma cu care Gavrilo Princip l-a impuscat pe Franz Ferdinand si pe sotia acestuia Sofia.
Franz Ferdinand era mostenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, ca nepot de frate al imparatului Franz Jodef.

19.JPG ( Size: 140.27k ) Number of downloads: 77
20.JPG ( Size: 206.38k ) Number of downloads: 76


Din cate am inteles este o copie a armei pe care a folosit-o Princip, arma originala fiind expusa in muzeul militar din Viena.

Gavrilo Princip.

21.JPG ( Size: 160.93k ) Number of downloads: 65


Pentru unii terorist, pentru altii erou national, azi o strada din Belgrad ii poarta numele.

Princip era sarb bosniac, nascut in 1894 in Imperiul Austro-Ungar, la Obljaj, un sat in vestul Bosniei, langa orasul Bosansko Grahovo (cam 100 km nord de Split), azi in Federatia Croato-Musulmana.

In timpul Primului Razboi Balcani (1912) Princip avea 18 ani si a vrut sa se inroleze in cadrul unor forte paramilatare sarbe.
Insa a fost respins la inrolare, pe motivul ca este “prea mic si prea slab”.
Se pare ca respingerea de la inrolare a fost unul dintre motivele pentru care Princip s-a hotarat sa faca ceva maret.

Cateva vorbe despre atentatul din 28.06. 1914.
Echipa era constituita din 6 atentatori, tinta fiind Franz Ferdinand.
Conform planului, atentatorii trebuia sa foloseasca grenade.

Primul atentator i-a fost frica sa arunce grenada.
Al doilea atentaror a aruncat grenada, insa nu a tinut cont de faptul ca aceea grenada exploda cu o intarziere de 10 secunde.
Rezultatul: soferul care conducea masina in care era Franz Ferdinand a accelerat, asa ca grenada a avariat alta masina din coloana.
Dupa ce a aruncat grenada, atenataroul a incercat sa se sinucida, inghitind o doza de cianura si apoi s-a aruncat in raul Miljacka.
Insa, ghinion de nesansa, cianura era expirata asa ca nu si-a facut efectul dorit, iar raul Miljacka avea (ca si in ziua de azi) o adancime de 10 (zece) centimetri.
Asa ca n-a fost o problema pentru politie sa il aresteze.

Ulterior, Franz Ferdinad a decis sa mearga la spitalul din Sarajevo, pentru a-i vizita pe ranitii din cea de-a doua masina din coloana.
Insa, soferul lui Franz Ferdinad (un ceh, care nu a fost informat despre noua ruta) a gresit drumul spre spital, virand la dreapta acolo trebuia sa mearga inainte.
Soferul a realizat repede ca a gresit drumul, a franat si a inceput sa mearga cu spatele spre drumul bun, insa, se pare ca motorul masinii s-a oprit

Spre norocul lui Princip era chiar in locul in care s-a oprit masina (azi acolo este Muzeul 1878 – 1918), a scos pistoul si cu doua focuri de arma i-a omorat pe Franz Ferdinad si pe sotia acestuia Sophie.
Apoi, Princip a incercat sa se sinucida, insa cianura expirata nu si-a facut efectul iar pistolul i-a fost smuls din mana.

Ulterior Princip a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare.
Se pare ca legea austro-ungara prevedea ca varsta minima pentru a fi condamant la moarte era 20 de ani.
Iar Princip, in momentul comiterii atentatului mai avea aproape o luna pana la implinirea varstei de 20 de ani.
Princip a murit in aprilie 1918 in inchisoarea austriaca de la Terezin (azi in Cehia, la vreo 60 km nord de Praga), bolnav de tuberculoza.
Initial a fost ingropat intr-un mormant nemarcat, pentru a nu deveni loc de pelerinaj pentru nationalistii slavi.
Insa, un soldat ceh a tinut minte mormantul si in 1920 ramasitele lui Princip au fost dezhumate si aduse la Sarajevo.

Azi, Princip alaturi de alti conspiratori este ingropat in cimitirul sfantul Marcu din Sarajevo, in capela dedicata “Eroilor din ziua de Vidovdan”.

Ziua de Vidovdan = sarbatoarea Sfantului Vit care se tine la 28 iunie conform calendarului gregorian si la 15 iunie conform calendarului iulian (folosit inca de catre biserica ortodoxa sarba).
Pentru sarbi are o importanta deosebita, fiind ziua Batalie de la Kosovopojle (Campia Mierlei) din 1389.
Mai bine spus a infrangerii sarbesti de la Kosovopojle, in care printul sarb Lazar a murit in lupta iar sultanul otoman Murad I a fost omorat in cortul sau de catre cavalerul sarba Milos Obilic.

Asadar, se pare ca ziua in care Princip l-a asasinat pe Franz Ferdinand nu a fost aleasa intamplator.
Un amaunt interesant: peste ani, in 2001, in ziua de Vidovdan, Slobodan Milosevici a fost predat Tribunalului Penal International pentru Fosta Iugoslavie.

Revenind la muzeu, mulajul talpilor lui Princip, in momentul in care l-a asasinat pe Franz Ferdinand.

22.JPG ( Size: 193.91k ) Number of downloads: 99


Pana la inceputul anilor ’90 acest mulaj era in strada, in fata muzeului, exact in locul din care Princip a tras.
Cam asa arata (poza facuta in 1987 si luata de pe Wikipedia).

23.jpg ( Size: 669.08k ) Number of downloads: 97


Traducerea aproximativa a textului scris in chirilice (cu Google Translate):
“Din acest loc, la 28 iunie 1914, Gavrilo Princip a manifestat viziunea protestului popular impotriva tiraniei si aspiratiile vechi de secole ale poporului nostru pentru liberate.”

Daca vreun vorbitor de sarba poate traduce corect ceea ce scrie in poza de mai sus, raman dator.

Azi, in locul in care Princip a tras se afla placa din poza de mai jos.

24.JPG ( Size: 407.11k ) Number of downloads: 95


This post has been edited by gibonu: 7 Nov 2013, 14:42

ca un mic amanunt, Arkan a fost sotul Cecai, celebra cantareata din zona, si a fost asasinat la randul lui

This post has been edited by aqua: 7 Nov 2013, 16:12

@ aqua
Multumesc.

N-am vrut sa intru in prea multe detalii despre Arkan ca sa nu deviez prea mult povestea.
A fost asasinat la 15.01.2000 in holul hotelului InterContinental din Belgrad.
Clar nu se stie cine a stat in spatele asasinarii lui Arkan.
Unele zvonuri spun ca serviciile secrete sarbesti l-au lichidat, la ordinul lui Milosevici, pentru ca Arkan stia prea multe despre razboaiele din fosta Iugoslavie, inclusiv Kosovo.
Si ca ceea ce stia Arkan nu ar fi trebuit sa ajunga la Tribunalul Penal International.


Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a IV-a

Strada din cartierul turcesc din Sarajevo (mai mult o vrajeala pentru turisti).

01.JPG ( Size: 318.3k ) Number of downloads: 121


Muzeul evreiesc din Sarajevo.

02.JPG ( Size: 176.71k ) Number of downloads: 116


Care are sediul in vechea sinagoga.

03.JPG ( Size: 387.63k ) Number of downloads: 60


Despre evreii din Sarajevo.

04.JPG ( Size: 234.71k ) Number of downloads: 45


Interiorul sinagogii.

05.JPG ( Size: 261.6k ) Number of downloads: 62


Cutit special cu care se prepara mancarea cuser.

06.JPG ( Size: 252.35k ) Number of downloads: 79


Reconstituirea unei bacanii evreiesti.

07.JPG ( Size: 290.78k ) Number of downloads: 88


Cativa dintre rabini din Sarajevo.

08.JPG ( Size: 193.06k ) Number of downloads: 80


Sarbatoarea de Yom Kipur.

09.JPG ( Size: 302.78k ) Number of downloads: 52


Catedrala romano-catolica din Sarajevo.
Se spune ca ar fi cel mai mare lacas de cult romano-catolic din Bosnia, insa am dubii in privinta asta.
Voi detalia cand povestea va ajunge la Mostar.

10.JPG ( Size: 329.6k ) Number of downloads: 72
11.JPG ( Size: 254.12k ) Number of downloads: 68
12.JPG ( Size: 364.38k ) Number of downloads: 53


Poze din interiorul catedralei nu am, desi am intrat de doua ori inauntru.
Insa, prima data nu mai aveam baterie la aparat iar a doua oara este slujba.

Strada Ferhadia.

13.JPG ( Size: 253.04k ) Number of downloads: 55


sau (daca am inteles) bine, principala starada pietonala din Sarajevo.

14.JPG ( Size: 304.99k ) Number of downloads: 91
15.JPG ( Size: 328.39k ) Number of downloads: 96


Pauza de-o cafea.

16.JPG ( Size: 279.24k ) Number of downloads: 107


This post has been edited by gibonu: 7 Nov 2013, 18:15

Foarte frumos,desi eram cand cand se desfasura razboiul din Iugoslavia,datorita tie am inteles si invatat lucruri noi!

@ydaniel

Multumesc si ma bucur daca daca povestile mele au fost de folos
Insa partea cu "desi eram cand cand se desfasura razboiul din Iugoslavia" n-am inteles-o.


Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a V-a

Unul dintre multele panouri de informare pentru turisti.

01.JPG ( Size: 329.32k ) Number of downloads: 85


Scris in 4 limbi (bosniaca ca sa nu spun sarbo-croata, engleza, germana si turca).

02.JPG ( Size: 213.55k ) Number of downloads: 68


Catedrala Ortodoxa “Nasterea Maicii Domului” este cea mai mare biserica sarbesca din Sarajevo si una dintre cele mai mari din Balcani.
Exteriorul.

03.JPG ( Size: 213.7k ) Number of downloads: 64
04.JPG ( Size: 271.21k ) Number of downloads: 56
05.JPG ( Size: 221.88k ) Number of downloads: 40
06.JPG ( Size: 220.67k ) Number of downloads: 38
07.JPG ( Size: 247.1k ) Number of downloads: 35
07a.JPG ( Size: 132.32k ) Number of downloads: 30


In interior.
Amvonul.

08.JPG ( Size: 295.31k ) Number of downloads: 52


Catapeteasma (sau iconostasul).

09.JPG ( Size: 330.75k ) Number of downloads: 63
10.JPG ( Size: 316.97k ) Number of downloads: 53
11.JPG ( Size: 330.78k ) Number of downloads: 41


Cupola.

12.JPG ( Size: 283.45k ) Number of downloads: 47


Vitralii.

13.JPG ( Size: 251.46k ) Number of downloads: 40
14.JPG ( Size: 288.69k ) Number of downloads: 31


Fiind vorba despre biserica ortodoxa sarba, totul este scris in chirilice.

15.JPG ( Size: 310.5k ) Number of downloads: 43


Iar acatistul nu face exceptie.

16.JPG ( Size: 268.65k ) Number of downloads: 59


Lumanarile, puse pe niveluri diferite. Probabil asa se face departajarea intre cei in viata si cei care nu mai sunt.

17.JPG ( Size: 193.34k ) Number of downloads: 62


Denumirea catedralei si programul de functionare al acesteia, scris in sarba si engleza (scuze pentru calitatea pozei).

18.JPG ( Size: 185.5k ) Number of downloads: 55


This post has been edited by gibonu: 11 Nov 2013, 18:06

Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a V-a

Alt loc pe care vroiam neaparat sa-l vad in Sarajevo este piata Markale.

01.JPG ( Size: 340.44k ) Number of downloads: 93
02.JPG ( Size: 340.12k ) Number of downloads: 106
03.JPG ( Size: 174.84k ) Number of downloads: 93


Chiar daca azi arata ca piata Obor, acesta piata este un loc important in istoria recenta a orasului.
Aceasta piata a fost bombardata, cu obuze de mortier, de doua ori in timpul asediului orasului.

Primul bombardament a fost la 05.02.1994, bilant 67 de victime.
Pentru comemorarea evenimentului, azi exista o placa in piata.

04.JPG ( Size: 330k ) Number of downloads: 74


Intr-o traducere aproximativa (Google translate):
“In acest loc, la 05.02.1994 criminalii sarbi au omorat 67 dintre cetatenii orasului Sarajevo.
Compasiune si liniste pentru cei morti
Cititi Fatiha
Si rugati-va
Aducere aminte si rugaciune

Cetatenii orasului Sarajevo”

Fatiha = primul capitol din Coran.

Initial, O.N.U. a sustinut ca acel obuz a fost tras de catre armata bosniaca.
Ulterior, s-a mai gandit putin si a spus ca, in lipsa unor dovezi clare, este posibil ca acel obuz sa fi fost lansat de catre oricare dintre parti (bosniacii sau sarbii bosniaci).
Chiar si un judecator (columbianul Rafael Nieto Navia) din cadrul Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie a sustinut ca, in lipsa unor dovezi clare, sarbii bosniaci nu pot fi acuzati ca ar fi lansat acel obuz.

Al doilea bombardament a avut loc in apropierea pietei Markale la 28.08.1995, bilant 43 de victime.
Placa comemorativa, identica cu cea din piata, doar numarul victimelor variaza.

05.JPG ( Size: 265.04k ) Number of downloads: 49


Fata de piata, aici mai exista si nominalizate numele celor 43 de victime.

06.JPG ( Size: 311.86k ) Number of downloads: 37


Ca si prima data, initial O.N.U. a sustinut ca nu se stie cine a tras, apoi s-a gandit mai bine si a ajuns la concluzia ca sarbii bosniaci sunt de vina.

Cert este ca dupa acest episode piata Markale a inceput, la 30.08.1995 operatiunea NATO de bombardare a pozitiilor sarbilor bosniaci, operatiune care a durat pana la 20.09.1995.
Cand operatiunea NATO a incetat, asediul sarbesc asupra orasului Sarajevo a fost ridicat si mai tarziu, in noiembrie au inceput negocierile de pace de la Dayton, finalizate prin semnarea acordului de pace la de Paris din 14.12.1995, care a pus capat razboilului din Bosnia.

Si mai important este faptul ca inca persista incertitudinea cu privire la cele doua momente “piata Markale”, deoarece este posibil ca armata bosniaca sa isi fi bombaradat proprii cetateni in scopul de a atrage atentia opinie publice internationale si nu in ultimul rand o interventie NATO.

Flacara eterna din Sarajevo, situata la cateva sute de metri fata de piata Markale.

07.JPG ( Size: 268.1k ) Number of downloads: 52


Monument ridicat in memoria victimelor civile si militare din Sarajevo, din timpul celui de-al doilea razboi mondial.
Si mai interesat este faptul ca pe inscriptia din spatele flacarii se vorbeste despre sangele varsat de bosniaci, sarbi, croati si muntenegreni in cadrul glorioasei Armate Iugoslave.
De asemenea, se mai vorbeste despre patriotii (din Sarajevo) sarbi, croati si musulmani.

Altfel spus, cateva sute de metri mai in spate (piata Markale) sarbii sunt criminali iar aici, langa flacara eterna sunt patrioti.

Langa flacara era Centrul Cultural Iranian.

08.JPG ( Size: 261.12k ) Number of downloads: 66


Nu-l puteam rata.
Am gasit o gramada de carti, bogat illustrate despre diverse regiuni din Iran.
In plus, mai existau niste vase similare cu cele albastre din poza (de pe Wikipedia) de mai jos.

09.jpg ( Size: 322.28k ) Number of downloads: 73


Din pacate, acele vase nu erau de vanzare.

Deja suntem pe strada Maresalul Tito, una dintre cele mai importante strazi din Sarajevo, ca doar McDonald’s pe acesta strada este.

10.JPG ( Size: 203.59k ) Number of downloads: 63


Referitor la acesta strada, am inteles ca dupa decesul lui Alija Izetbegovici, comunitatea bosniaca a solicitat ca o parte din strada Maresalul Tito sa poate numele fostului presedinte.
Insa comunitatea sarba nu a fost de acord.

In memoria ziaristilor ucisi in timpul conflictelor din fosta Iugoslavie.

11.JPG ( Size: 200.19k ) Number of downloads: 38


Banca Centrala a Bosniei.

12.JPG ( Size: 334.35k ) Number of downloads: 52
13.JPG ( Size: 319.13k ) Number of downloads: 52
14.JPG ( Size: 228.25k ) Number of downloads: 37


Ca tot suntem pe strada maresalului Tito, la numarul 46.

15.JPG ( Size: 256.48k ) Number of downloads: 47


Spre Monumentul copiilor ucisi.

16.JPG ( Size: 288.65k ) Number of downloads: 58


Monumentul.
Inscriptia de la baza (Google translate) = “In memoria copiilor ucisi in timpul asediului orasului Sarajevo in perioada 1992 – 1995”

17.JPG ( Size: 466.58k ) Number of downloads: 61


Mai de aproape.

18.JPG ( Size: 458.8k ) Number of downloads: 69


Am inteles ca simbolizeaza o mama care vrea sa isi protejeze copilul.

Langa monument, o lista a victimelor, inclusiv victime in varsta de 4 ani.

19.JPG ( Size: 348.44k ) Number of downloads: 59
20.JPG ( Size: 240.08k ) Number of downloads: 30


In memoria soldatilor francezi, morti pentru Franta si pacea din Bosnia.

21.JPG ( Size: 255.66k ) Number of downloads: 45
22.JPG ( Size: 357.83k ) Number of downloads: 47
23.JPG ( Size: 419.33k ) Number of downloads: 50


14 Nov 2013, 19:59:
Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a VI-a

Mic cimitir musulman intr-un parc de langa monumentul soldatilor francezi.

01.JPG ( Size: 423.57k ) Number of downloads: 39


Serial popular si la Sarajevo.

02.JPG ( Size: 215.37k ) Number of downloads: 51


Indicator rutier, scris doar cu caractele latine, semn ca suntem in Federatia Croato-Musulmana.
Mostar urmeaza, iar la Tuzla si Zenica n-am fost.

03.JPG ( Size: 227.85k ) Number of downloads: 60


Palatul in care stau cei trei presedinti ai Republicii.

04.JPG ( Size: 364.44k ) Number of downloads: 58
05.JPG ( Size: 203.61k ) Number of downloads: 43


Moscheea Ali Pasa.

06.JPG ( Size: 289.63k ) Number of downloads: 32
07.JPG ( Size: 211.62k ) Number of downloads: 33


Fantana de langa moschee.

08.JPG ( Size: 384.67k ) Number of downloads: 29


Nu departe de moscheea Ali Pasa se afla biserica romano-catolica Sfantul Iosif.

09.JPG ( Size: 280.56k ) Number of downloads: 32


Inauntru era slujba, asa ca n-am putut face poze.
Insa, am remarcat afisul de pe usa de la intrare, scris in multe limbi, inclusiv turca si araba.

10.JPG ( Size: 201.99k ) Number of downloads: 41


Urmele asediului.

11.JPG ( Size: 238.37k ) Number of downloads: 59


Cladiri noi, unele dintre ele inca in constructie.

12a.JPG ( Size: 237.3k ) Number of downloads: 62
12.JPG ( Size: 284.04k ) Number of downloads: 55


Hotelul Holiday Inn.

13.JPG ( Size: 200.39k ) Number of downloads: 61
14.JPG ( Size: 239k ) Number of downloads: 59


Si sigla Jocurilor Olimpice de Iarna din 1984 (editia a XIV-a), gazduite de catre Sarajevo.
Pana acum, sunt primele Jocuri Olimpice de Iarna organizate intr-o tara din Europa de Est.

15.JPG ( Size: 314.86k ) Number of downloads: 69


Hotelul Holiday Inn a fost construit special pentru aceste Jocuri.

Pe langa asta, in timpul asediului a fost singurul hotel din oras ca a ramas deschis si care a putut sa-i gazduiasca pe ziaristii straini.
Combustibilul pentru electricitate era cumparat de pe piata neagra din valuta provenita de la ziaristii straini, mancare adesea se gatea la foc deschis in bucatarie, apa calda aproape ca nu exista.
Insa, cu toate aceste neajunsuri, hotelul a functionat.

Se pare ca a existat un acord tacit intre guvernul bosniac si sarbii bosniaci care asediau orasul, acord prin care hotelul a scapat aproape neatins de obuzele sarbesti.

Ca si in cazul tunelului de sub pista aeroportului, sarbii care asediau orasul erau interesati ca ziaristii straini sa poata sta si relata din Sarajevo astfel incat atentia comunitatii internationale sa fie concentrata asupra orasului asediat.

This post has been edited by gibonu: 14 Nov 2013, 17:59

Fain, multumim pentru continuare, ma uitam aproape zilnic pe aici sa vad restul povestii.


Chiar ma uitam in Croatia pe un ambalaj de napolitane made in BiH si discutam cu Mrs. "Mai, astia-s cam aceeasi "natie" difera doar religia, limba vad ca-i exact la fel".

@ Garett
Multumesc si eu pentru aprecieri.
Mai e de povestit, n-am ajuns nici la jumatate.

Referitor la limba, din cate stiu si fara pretentia ca am dreptate, acesta este cam aceiasi de la Skopje la Ljubliana.
Cert, in Serbia, Muntenegru, Croatia si Bosnia limba este aceiasi, cu mici diferente, cum ar fi conjugarea catorva verbe.
Sau cel putin asa mi-a spus o gagica receptioner la Mostar.

Tot referitor la limba, un episod interesant a avut loc la Dayton, in timpul negocierilor de pace.
Americanii au montat in sala de conferinte 3 cabine pentru traducerea simultana, cate una pentru limba sarba, bosniaca si croata.
Insa acele 3 cabine erau deservite de un singur traducator.
Membrii delegatiilor au sesizat aspectul asta, insa numeni n-a facut scandal.

La sfarsitul povestii va fi o poza cu o inscriptie referitoare la limba vorbita in Bosnia.


Luni, 23.09.2013
Sarajevo – Partea a VII-a

Piata Bosnia-Hertegovina.

01.JPG ( Size: 186.51k ) Number of downloads: 67


Locul in care se afla sediul guvernului

02.JPG ( Size: 180.2k ) Number of downloads: 58
03.JPG ( Size: 201.85k ) Number of downloads: 49


si al Parlamentului.

04.JPG ( Size: 213.35k ) Number of downloads: 48
05.JPG ( Size: 179.31k ) Number of downloads: 37


Casa sindicatelor, probabil o amintire iugoslava.

06.JPG ( Size: 238.86k ) Number of downloads: 43


Muzeul de Arta (nu l-am vizitat).

07.JPG ( Size: 205.1k ) Number of downloads: 46
08.JPG ( Size: 198.9k ) Number of downloads: 32


Podul din fata muzeului.

09.JPG ( Size: 248.66k ) Number of downloads: 46


Cina din seara respectiva – burta in sos tomat.

10.JPG ( Size: 195.08k ) Number of downloads: 86


Care se numeste Skembici si costa 7 kilometri (pardon, marci convertibile).

11.JPG ( Size: 150.64k ) Number of downloads: 92


A mai urmat un spritz, dupa care somn.

Ininte de a pleca de la Sarajevo, ar trebui sa amintesc cele 3 momente in care orasul a fost in atentia lumii intregi:
1914: Asasinarea lui Franz Ferdinand;
1984: Jocurile Olimpice de Iarna;
1992 – 1995: Asediul orasului.

Marti, 24.09.2013
Jajce

Cam asa se vede orasul Jajce din soseau Jajce – Banja Luka.

01.JPG ( Size: 261.06k ) Number of downloads: 86
02.JPG ( Size: 321.49k ) Number of downloads: 72


Muzeul dedicate celei de doua intalniri AVNOJ.

03.JPG ( Size: 397k ) Number of downloads: 68
04.JPG ( Size: 289.87k ) Number of downloads: 49


AVNOJ = Consiliul National Antifascist pentru Eliberarea Iugoslaviei.

Aici, la Jajce in perioada 29-30.11.1943 a avut loc cea de-a doua intalnire AVNOJ, ocazie cu care s-au pus bazele viitorului stat comunist iugoslav.

05.JPG ( Size: 267.61k ) Number of downloads: 37


Sala in care s-a tinut intalnirea.

06.JPG ( Size: 200.01k ) Number of downloads: 37


Pe peretele din spatele salii.
“Smrt fasizmu - sloboda narodu” = Moarte fascismului – liberate poporului.

Tito – bust si statuie.

07.JPG ( Size: 202.2k ) Number of downloads: 46


Figuri cunoscute pe pereti.

08.JPG ( Size: 240.44k ) Number of downloads: 44
09.JPG ( Size: 156k ) Number of downloads: 40
10.JPG ( Size: 234.42k ) Number of downloads: 36


Si mesaje mobilizatoare, cunoscute si prin alte parti.

“Traiasca aliatii nostri URSS, Anglia si America”

11.JPG ( Size: 163.25k ) Number of downloads: 101


“Traiasca tovarasul Stalin”

12.JPG ( Size: 135.4k ) Number of downloads: 69


“Traiasca frateasca Armata Rosie”

13.JPG ( Size: 143.93k ) Number of downloads: 37


"Traiasca eroica noastra Armata Populara de Eliberare”

14.JPG ( Size: 178.27k ) Number of downloads: 30


Carnet de membru AVNOJ.

15.JPG ( Size: 221.52k ) Number of downloads: 33


Situatia in noiembrie 1943.

16.JPG ( Size: 201.6k ) Number of downloads: 55


Pe vremea cand inca nu exista fotografia digitatala si photoshop.

17.JPG ( Size: 269.76k ) Number of downloads: 65


Traseul lui Tito din timpul razboilului.

18.JPG ( Size: 282.75k ) Number of downloads: 55
19.JPG ( Size: 235.47k ) Number of downloads: 46


Despre “numele lui Tito, ramas in istorie” (n-am reusit sa aflu cine era Victor Bernstein).

20.JPG ( Size: 196.33k ) Number of downloads: 44


Cert este ca pe stema Iugoslaviei comuniste a ramas data de 29.11.1943, data la care a inceput intalnirea de la Jajce.

21.jpg ( Size: 93.43k ) Number of downloads: 41


Langa muzeu, o locomotiva pentru linie ingusta (mocanita) care ar avea nevoie de restaurare.

22.JPG ( Size: 408.99k ) Number of downloads: 68


Probabil a apartinut lui Elektro – Bosna Jajce.

23.JPG ( Size: 332.82k ) Number of downloads: 67


This post has been edited by gibonu: 18 Nov 2013, 17:28

Marti, 24.09.2013
Jajce – Partea a II-a

Langa muzeul AVNOJ se afla statuia lui Mosa Pijade.

01.JPG ( Size: 319.2k ) Number of downloads: 40


Lider comunist iugoslav, de origine evreiasca, unul dintre apropiatii lui Tito.
Printre altele, a tradus “Capitalul” lui Marx in sarbo-croata, l-a convins pe Tito in 1948sa permita unui numar de 3.000 de evrei iugoslavi sa emigreze in Israel si a fost presedinte al Parlamentului Federal Iugoslav in perioada 1954 – 1957.

La Jajce raul Pliva se varsa in raul Vrbas.
Raul Pliva.

02.JPG ( Size: 371.49k ) Number of downloads: 52


Insa, inainte de a se varsa in Vrbas, raul Pliva trece printr-o cascada.

03.JPG ( Size: 397.96k ) Number of downloads: 64


La baza cascadei este o platforma de observare (n-am coborat).

04.JPG ( Size: 338.79k ) Number of downloads: 67


Cascada vazuta mai de la distanta.

05.JPG ( Size: 418.83k ) Number of downloads: 57


Varsarea Plivei in Vrbas.

06.JPG ( Size: 406.82k ) Number of downloads: 47


Pauza de-o cafea pe marginea drumului, intre Jajce si Banja Luka (deja eram in Republica Srpska).
Daca nu ma insel, ceea ce se vede in poza de mai jos pare a fi ceva similar cu ţesteul pentru copt painea de prin partile noastre.

07.JPG ( Size: 323.4k ) Number of downloads: 79


Oricum, parea ca este folosit destul de des si nu tinut ca obiect decorativ.

Un corespondent de război şi scriitor american de succes.


This post has been edited by Markos: 19 Nov 2013, 20:30

@Markos
Multumesc frumos pentru completare.


Marti, 24.09.2013
Banja Luka – pe intuneric

Cazarea in Banka Luka a fost la hotelul Palas: http://hotelpalasbl.com/en/
Chiar in buricul targului, 80 de Euro camera dubla / noapte, cu mic dejun.

Banka Luka este capitala Republicii Srpska si al doilea oras ca marime al Bosniei.
Dupa cum banuiam, influenta sarbeasca se simte.

Musulmani nu prea exista pe aici, sau daca exista prezenta lor este foarte discreta.
O moschee in reconstructie am vazut, insa femei cu batic in cap n-am vazut.
Este drept si faptul ca cele 16 moschei care exista in oras au fost distruse de catre sarbi în timpul razboilui din Bosnia.

Interesant este si faptul ca in timpul ofensievelor croato-bosniace din anul 1995, americanii, desi ii sustineu pe croati, au insistat ca acestia sa nu ocupe Banja Luka.
Nu pentru ca americanii i-ar fi iubit prea mult pe sarbi, ci pentru faptul ca, americanii erau constienti ca Banka Luka este majoritar sarbeasca si ca ar fi trebuit retrocedata sarbilor la negocierile de pace.
Adica n-au vrut sa-si bata capu’ sa-i convinga pe croati sa renunte la ceea ce ar fi putut cuceri.

Alt aspect pe care l-am sesizat a fost prezenta reclamelor la alcool.
Berile sarbesti Lav (Leu) si Jelen (Cerb).

01.JPG ( Size: 241.33k ) Number of downloads: 91


In Federatia Croato-Musulmana n-am vazut astfel de reclame.
Sau, daca or exista sunt mai discrete.

Catedrala ordodoxa Cristos Mantuitorul.

02.JPG ( Size: 266.57k ) Number of downloads: 81
03.JPG ( Size: 201.29k ) Number of downloads: 53


Deja aveam o problema, pentru ca prin zona centrala o orasului erau numai fast-food-uri si cafenele.
Insa ne-am intors la hotel si am vorbit cu sarbul de la receptie care ne-a recomandat o carciuma, la vreo 10 minute de mers pe jos.
Ne-a spus ca este o carciuma foarte buna, cu portii mari de mancare.

Si asa a fost.
Escalop Banja Luka o combinatie intre friptura si cascaval.

04.JPG ( Size: 254.49k ) Number of downloads: 94


Delicios, desi cu greu m-am ridicat de la masa dupa ce am terminat tot ceea ce era in farfurie.
As fi vrut sa gust si o clatita, insa nu mai era loc pentru desert.

Denumire de firma.

05.JPG ( Size: 144.97k ) Number of downloads: 98




Miercuri, 25.09.2013
Banja Luka – pe lumina

Micul dejun a fost generos.

Unul dintre motivele pentru care am venit la Banja Luka era vizitarea Muzeului Republicii Srpska.

06.JPG ( Size: 236.36k ) Number of downloads: 64


Insa, spre dezamagirea mea profunda, cand am ajuns acolo am aflat ca in ziua respectiva muzeul nu era deschis publicului deoarece se amenaja o expozitie.
Asta am aflat-o de la unul dintre custozii muzeului, care vorbea o engleza perfecta.
Omu’ amabil, ne-a intrebat de unde suntem, cum ne place Bosnia, pe unde am mai fost si unde vrem sa mai mergem.
Insa, atunci cand am inceput cu vrajela ca “am venit tocmai de la Bucuresti ca sa vedem acest muzeu” sarbul a fost ferm (si politicos), spunandu-ne ca nu se poate.

Telefon public, identic cu cele din RO si alte tari din Balcani.

07.JPG ( Size: 286.15k ) Number of downloads: 71


Internet moca si indicatii bilingve si bialfabetice.

08.JPG ( Size: 251.6k ) Number of downloads: 75


Palatul Republicii, acolo unde sta presedintele Republicii Srpska.

09.JPG ( Size: 215.83k ) Number of downloads: 73
10.JPG ( Size: 308.69k ) Number of downloads: 52
11.JPG ( Size: 292.34k ) Number of downloads: 47
12.JPG ( Size: 323.44k ) Number of downloads: 43
13.JPG ( Size: 313.21k ) Number of downloads: 42
14.JPG ( Size: 258.23k ) Number of downloads: 32


Langa Palatul Republcii se afla cladirea numita Banski Dvor (Curtea/Resedinta Banului).

15.JPG ( Size: 259.98k ) Number of downloads: 44


A fost construita in anii ’30 pentru a fi resedinta Banului (Guvernatorului) Banatului Vrbas.
In perioada 1929 – 1941, regatul Iugoslaviei a fost impartit in 9 banate (regiuni), dupa cum se vede in poza de mai jos (luata de pe Wikipedia).

16.JPG ( Size: 87.69k ) Number of downloads: 67


Azi, aici este sediul Parlamenului Republicii Srpska, plus o galerie de arta si o sala de concert.
Majoritatea evenimentelor politice si culturale din Banja Luka au loc in aceasta cladire.

This post has been edited by gibonu: 20 Nov 2013, 18:07

@Garett

Ordinea de postare este text-poza si nu invers.
In ideea (fara pretentia ca am dreptate) ca este mai util pentru cel care citeste sa vada prima data explicatia, apoi poza.


Miercuri, 25.09.2013
Banja Luka – pe lumina, Partea a II-a

Biserica (Catedrala) Cristos Mantuitorul.

01.JPG ( Size: 311.52k ) Number of downloads: 36


Exteriorul.

02.JPG ( Size: 265.87k ) Number of downloads: 33
03.JPG ( Size: 242.77k ) Number of downloads: 31
04.JPG ( Size: 248.44k ) Number of downloads: 21
05.JPG ( Size: 211.46k ) Number of downloads: 16


La baza turlei.

06.JPG ( Size: 196.49k ) Number of downloads: 17
07.JPG ( Size: 203.49k ) Number of downloads: 14


Biserica care se vede azi a fost contruita pe locul fostei biserici Sfanta Treime, sfintita in anul 1939.
Insa aceasta biserica nu a avut viata lunga, deoarece in anul 1941 au bombardat-o nemtii, apoi Ustasa croata a demolat-o.

08.JPG ( Size: 383.11k ) Number of downloads: 17


Ramasitele fostei biserici Sfanta Treime.

09.JPG ( Size: 354.07k ) Number of downloads: 24
10.JPG ( Size: 367.42k ) Number of downloads: 24


Interiorul.

11.JPG ( Size: 196.47k ) Number of downloads: 25
12.JPG ( Size: 268.18k ) Number of downloads: 23


Cupola.

13.JPG ( Size: 319.55k ) Number of downloads: 29


Catapeteasma.

14.JPG ( Size: 321.31k ) Number of downloads: 28


Lumanarile se aprind in subsol, intr-o anexa a bisericii.

15.JPG ( Size: 235.18k ) Number of downloads: 35


Pavle (in traducere Paul), fostul Patriarh al Serbiei.

16.JPG ( Size: 227.67k ) Number of downloads: 44
17.JPG ( Size: 227.31k ) Number of downloads: 33


Desi a murit in 2009, se pare ca sarbii inca il iubesc foarte mult.
Ceva similar cu cele doua poze de mai sus am vazut si in vara, la Biserica Sfantul Sava din Belgrad.

A fost Patriarh al Serbiei din 1990 pana cand a murit, in 2009.
Inainte de a fi Patriarh, a fost Episcop in Kosovo timp de 33 de ani.

A fost o figura destul de controversata, deoarece i-a sustinut public pe liderii sarbi din Bosnia si din fosta Republica Sarba a Krajinei.

Nu s-a sfiit sa apara in compania lui Radovan Karadzic, Ratko Mladici si chiar a lui Arkan.
Referitor la Arkan, acesta avea un respect deosebit pentru Pavle, considerandu-l “comandantul” sau.

A efectuat vizite de Knin (capitala fostei Republici Sarbe a Karjinei) Pale (capitala teritoriilor controlate de sarbi in Bosnia inainte de acodul de la Dayton) si a vizitat trupele sarbesti care asediau orasul Gorazde.

Dupa acordul de pace de la Dayton a devenit un adversar al lui Milosevici si un sustinator al opozitie din Serbia.

Fiind grav bolnav, ultimii doi ani din viata i-a petrecut internat in Academia Medicala Militara din Belgrad.
Din anul 2007, atributiile sale de Patriarh au fost preluate de catre Mitorpolitul Muntenegrului si al Litoralului.
Se pare ca in anul 2008 a solicitat Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe sa-i aprobe demisia din functia de Patriarh, insa Sinodul i-a respins cererea si l-a rugat sa ramana in functie pana la sfarsitul vietii.

Gospodarska, pricipala stada pietonala a orasului.

18.JPG ( Size: 261.03k ) Number of downloads: 52


Pentru comemorarea victimelor curemurului din 27.10.1969.

19.JPG ( Size: 293.11k ) Number of downloads: 53


De fapt au fost doua cutremure, unul pe 26.10.1969 (6,0 grade Richter) si altul pe 27.10.1969 (6,4 grade Richter).
Bilant: 15 morti, peste 1000 de raniti si multe cladiri distruse.

Personaje importante din istoria Serbiei dau numele unor strazi din Banja Luka.

Tarul Dusan (Stefan Dusan sau Dusan cel Mare).

20.JPG ( Size: 129.67k ) Number of downloads: 45


A fost imparat al sarbilor si grecilor din 1346 pana cand a murit, in 1355.
Teritoriul stapanit de tarul Dusan cuprindea Serbia, Muntenegrul, Macedonia, Albania si toata Grecia (cu exceptia insulelor, a Salonicului, Aticii si Pelopozenului).
In timpul domniei sale Serbia a atins apogeul in ceea ce priveste intinderea, economia, politica si cultura.
Momentul mortii sale din 1355 este perceput ca sfarsitul rezistentei impotriva turcilor in Balcanii de Vest.

Regele Petru I Caragheorghe.

21.JPG ( Size: 158.8k ) Number of downloads: 36


A trait in perioada 1844 – 1921.
A fost ultimul rege al Serbiei in perioada 1903 – 1918 si primul rege al Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor (Regatul Iugoslaviei din 1929) in perioada 1918 – 1921.
Este considerat parintele fondator al Iugoslaviei.

In final, desi s-ar putea sa exagerez, Banja Luka mi s-a parut un mini Belgrad.
Ca si la Belgrad, mi s-a parut un oras viu, plin de oameni care se bucura de viata.

Oops!

Habar n-am avut ca s-a postat!
Sorry!!

Nu, ideea era ca scria intr-o poza "drug Stalin", desi dupa poza probabil ca am pus linkul anapoda, am vrut sa zic ca probabil traducerea era "traiasca prietenul Stalin", pe urma am dat Esc ca mi s-a parut stupid sa postez chestia asta dar fiind pe tableta probabil apucase sa se duca postul!

My bad, scuze, blame it on Android!

L.E. asta era de fapt poza:



This post has been edited by Garett: 29 Nov 2013, 14:43

@Garett

Stai linistit ca nu-i nicio problema.
Referitor la traducere, conform Google translate drug = companion, insotitor, tovaras.

Avand in vedere despre cine ere vorba in acel mesaj, tovaras mi s-a parut cel mai potrivit.


Miercuri, 25.09.2013
Mostar – pe intuneric

Rezervarea pe care am facut-o la Mostar, pentru doua nopti, parea OK.
In sensul ca desi era facuta prin booking.com, cei de la hotel mi-au dat un mesaj prin care mi-au multumit pentru alegerea facuta, mi-au spus ca ne asteapta si si-au exprimar disponibilitatea pentru ajutor in caz ca mai am vreo problema.
Chiar m-am mirat de ospitalitatea lor, pentru ca nu mi s-a mai intamplat de prea multe ori sa primesc un mesaj de la hotel, urmare unei rezervari prin alt site decat al lor.

Insa, cand am ajuns la Mostar, in fata hotelului am fost informat ca e “o mica problema”.
Adica vrajeala clasica atunci cand camera ta este data altora, din diverse motive cum ar fi grup mai mare, bani mai multi, obligatii fata de anumiti clienti.

Am fost poftit inauntru pentru a mi se explica despre ce e vorba.
De parca nu ar fi putut sa imi explice afara, in fata hotelului.

In timp ce mergeam spre holul hotelului, ma gandeam ce-o sa mi se spuna: inundatie, scurt-circuit, teava sparta, renovare partiala.
Pana la urma a fost teava sparta.
Teava care, spre ghinionul nostru s-a spart cu vreo 2 ore inainte sa sosim, si care se repara in noaptea respectiva, astfel incat a doua zi ne putea da camera.

Insa bosniacii au fost de treaba si ne-au spus ca ne putem caza la vecini lor, la vreo 50 de metri mai sus, pe aceiasi strada.
Asa ca pana la urma cazarea la Mostar a fost la Motel Deny (in loc de Vila Anri):
http://www.mdmostar.com/en/index.html

60 de euro/noapte, camera dubla cu mic dejun.
La Vila Anri ar fi fost 65 de euro/noapte.

Si ca sa fiu cinstit pana la capat, cei de la Vila Anri ne-au trimis o sticla de vin, pentru a-si cere scuze pentru “problema” cu teava.
Ca era cel mai ieftin vin din supermarket conteaza mai putin, important a fost gestul.

Asadar, odata problema cazarii rezolvata, trebuia sa mancam ceva.
Am gasit repede o carciuma, am studiat menu-ul si nu mai tin minte ce si-a comandat fiecare.
Insa tin minte ca chelnerul bosniac ne-a recomandat un platou, care era cu doar o marca mai scump decat ceea ce vroiam noi sa comandam.

Am mers pe mana lui si nu ne-a parut rau.

01.JPG ( Size: 300.05k ) Number of downloads: 89
02.jpg ( Size: 150.69k ) Number of downloads: 110


Cafeaua bosniaca.

03.jpg ( Size: 91.76k ) Number of downloads: 101


N-am baut-o eu, insa modalitatea de prezentare mi s-a parut interesanta.
Probabil daca-i intrebam pe bosniaci mi-ar fi spus ca nu are nicio treaba cu cafeaua turceasca.
La fel cum micii sunt originali din Romania.


Joi, 26.09.2013
Mostar

Mostar pe lumina, vazut din usa hotelului.

04.JPG ( Size: 235.9k ) Number of downloads: 92


Podul incovoiat.

05.JPG ( Size: 485.44k ) Number of downloads: 85
06.JPG ( Size: 400.71k ) Number of downloads: 83
07.JPG ( Size: 400.71k ) Number of downloads: 72


Cateva vorbe despre acest pod.

08.JPG ( Size: 280.96k ) Number of downloads: 65


Un maslin, semn ca vara e cald rau pe aici.

09.JPG ( Size: 478.67k ) Number of downloads: 66

Joi, 26.09.2013 – Partea a II-a
Mostar

Podul vechi (Stari Most in sarbo-croata) peste raul Neretva, vazut din aval.

10.JPG ( Size: 245.45k ) Number of downloads: 65
11.JPG ( Size: 315.67k ) Number of downloads: 69


Podul vazut mai de aproape.

12.JPG ( Size: 372.54k ) Number of downloads: 71


Despre acest pod sunt cateva lucruri de spus.
In primul rand, nu este un secret pentru nimeni ca ceea ce se vede azi nu este podul original.

Podul original a fost construit de turci, finalizat in anul 1566.
Constructia podului a fost ordonata si finantata de catre sultanul Soliman Magnificul, la cererea locuitorilor orasului Mostar, pentru a inlocui vechiul pod cu lanturi si scanduri.

Cam asa arata podul original, prin 1970 (poza luata de pe Wikipedia).

13.JPG ( Size: 311.7k ) Number of downloads: 93


Proiectul podului a fost executat de catre arhitectul Sinan, considerat de catre turci cel mai mare architect al lumii islamice.
De constructia propriu-zisa a podului s-a ocupat discipolul si colaboratorul lui Sinan, arhitectul Hayreddin.

14.JPG ( Size: 262.51k ) Number of downloads: 78


Una dintre legende spune ca Hayreddin si-a sapat propriu mormant inainte de a ordona inlaturarea schelelor de sustinere a podului.
Insa, podul construit de Hayreddin a fost perfect si a stat in picioare timp de 427.

Pana in 09.11.1993 cand a fost distrus de catre croati, care au tras cu lansatorul portbail de rachete in el.
Si au tras vreo 5-6 rachete pana cand podul s-a prabusit in Neretva.
Sau cel putin asa am vazut intr-un film proiectat la Muzeul Hertegovinei din Mostar.

Referitor la film, croatii au fost suficient de idioti incat sa se filmeze cand au distrus podul de la Mostar.
Altfel, ar fi fost posibil ca sarbii sa fie acuzati de distrugerea podului, desi in noiembrie 1993 la Mostar se luptau croatii cu musulmanii.

Ulterior, dupa inchierea razboiului din Bosnia, cu sprijnul comunitatii internationale si in special al armatei maghiare, si sub patronajul UNESCO, podul de la Mostar a fost reconstruit.
Lucrarile de reconstructie au inceput la 29.09.1997 si s-au incheiat la 23.07.2004.

La reconstructie s-a incercat sa se foloseasca cat mai mult tehnologia orginala turceasca din anul 1566.
Pe cat posibil, s-au folosit blocuri de piatra de la podul original, scoase de pe fundul Neretvei.
Insa acestea nu au fost suficiente.
Singurii care mai stiau sa ciopleasca piatra necesara pentru reconstructia fidela a podului au fost niste mesteri pietrari turci, adusi din Anatolia.

Apoi, a aparut problema plumbului.
Podul era construit din blocuri de piatra, care erau prinse intre ele prin niste scoabe de fier.
Insa, acele scoabe de fier erau izolate impotriva umezeii prin plumb (imbracate in plumb).
Pentru a izola (si stabiliza) acele scoabe, turcii au folosit la 1566 plumb topit, care odata intarit forma stratul izolator.
Insa reteta plumbului topit nu s-a mai pastrat, iar restauratorii si-au cam batut capul pana au reusit sa topeasca plumbul la temperatura optima.
Temperatura prea mica, insemna ca plumbul nu ajungea peste tot.
Temperatura prea mare, insemna ca plumbul nu izola bine.

Despre plumb si turnarea acestuia, la Muzeul Podului Vechi (situat la capatul podului, pe malul estic).

14a.JPG ( Size: 185.7k ) Number of downloads: 44
14b.JPG ( Size: 276.04k ) Number of downloads: 54
14c.JPG ( Size: 223.51k ) Number of downloads: 63
14d.JPG ( Size: 214.08k ) Number of downloads: 63


Concret, o scoaba izolata si stabilizata cu plumb, care asigura legatura intre doua blocuri de piatra ale paratetului podului.

14e.JPG ( Size: 367.51k ) Number of downloads: 74


Cateva vorbe depsre pod, insa fara a se spune si cine l-a doborat in 1993.

15.JPG ( Size: 333.47k ) Number of downloads: 67


Traverse din piatra.

16.JPG ( Size: 336.23k ) Number of downloads: 59


Podul vazut de sus.
De pe malul vestic al Neretvei

17.JPG ( Size: 367.25k ) Number of downloads: 69
18.JPG ( Size: 361.67k ) Number of downloads: 64
19.JPG ( Size: 381.59k ) Number of downloads: 54


si de pe malul estic (din Muzeul Podului Vechi).

20.JPG ( Size: 405.02k ) Number of downloads: 52
21.JPG ( Size: 361.36k ) Number of downloads: 41


De pe pod, Neretva in aval

22.JPG ( Size: 312.15k ) Number of downloads: 42


si in amonte.

23.JPG ( Size: 285.84k ) Number of downloads: 43


Podul vazut din amonte, de pe malul estic.

24.JPG ( Size: 335.02k ) Number of downloads: 44
25.JPG ( Size: 352.78k ) Number of downloads: 48


Iar din anul 2005, podul vechi si zona adiacenta fac parte din Patrimoniul UNESCO.

26.JPG ( Size: 258.31k ) Number of downloads: 59


Inscriptia de mai sus este scrisa in 4 limbi: bosniaca, croata, sarba si engleza.
Iar la o privirea mai atenta, se observa ca textul scris in primele 3 limbi este 99 % identic, inclusiv cel scris in chirilicele sarbesti.

Si inca doua amanunte interesate.
Se pare ca Mostar inseamna podar, cel care se ocupa de un pod (most = pod in sarbo-croata si alte limbi slave).
Iar in Lonely Planet scrie “Mostar = bridge keeper”.

Inaltimea maxima a podului este de 21 de metri.
Vara, se organizeaza concursuri de sarituri in apa, acesta fiind o veche traditie din Mostar.

6 Dec 2013, 21:09:
Joi, 26.09.2013 – Partea a III-a
Mostar

Poster despre conflictele din fosta Iugoslavie.

01.JPG ( Size: 357.38k ) Number of downloads: 64


Era de vanzare intr-o librarie de jepcari.
Concret, intr-o librarie unde costa 50 de Euro o carte care pe Amazon costa 15-20 USD (cu tot cu transport).

Si in Mostar exista o strada in memoria lui Tito.

02.JPG ( Size: 319.77k ) Number of downloads: 56


Muzeul Hertegovinei (Mostar fiind capitala cantonului Hertegovina-Neretva)

03.JPG ( Size: 229.8k ) Number of downloads: 32


Placuta tri-lingva si tri-alfabetica din Mostarul austro-ungar.

04.JPG ( Size: 184.86k ) Number of downloads: 31
05.JPG ( Size: 138.78k ) Number of downloads: 30


Recensamantul din Mostar, anul 1931, Regatul Iugoslaviei.
Rimokatolici = romano-catolici
Pravoslavni = ortodocsi.

06.JPG ( Size: 280.13k ) Number of downloads: 31
07.JPG ( Size: 166.37k ) Number of downloads: 26


Vizita imparatului austro-ungar Franz-Josef la Mostar in anul 1910 si Podul Vechi (cel original) acoperit cu covoare.

08.JPG ( Size: 279.78k ) Number of downloads: 39


Râşniţe pentru cafea.

09.JPG ( Size: 164.29k ) Number of downloads: 51


De pe vremea cand servitul unei cesti de cafea era un eveniment deosebit, nu ceva banal ca azi.
Deoarece, pana pana la forma lichida, cafeau trebuia macinata pana cand se incingea râşniţa si nu se mai putea tine in mana.
Abia atunci cafeaua se considera macinata asa cum trebuie.
Sau cel putin asa povestea Varujan Vosganian in “Cartea soaptelor” atunci cand vorbea despre “batranii armeni ai copilariei mele”, armeni care erau toti nascuti in Imperiul Otoman, in Anatolia sau Constantinopol.

Set complet pentru a savura o cafea.

10.JPG ( Size: 228.32k ) Number of downloads: 59


Ţest metalic, identic cu cel pe care l-am vazut pe un gratar, in drum spre Banja Luka.

11.JPG ( Size: 226.14k ) Number of downloads: 58


Plug folosit in Hertegovina.

12.JPG ( Size: 261.64k ) Number of downloads: 47


Tablou al Podului Vechi, dupa ce s-a prabusit sub bombardmentul croat.

13.JPG ( Size: 168.37k ) Number of downloads: 55


Srusen = prabusit.

Insa cel mai important exponat al muzeului Hertegovinei este proectia unui fim de vreo 10 minute.
Film care incepe cu imagini din anii ’70 cand la Mostar era liniste si pace, ajunge la distrugerea podului din 1993, continua cu reconstructia podului si se termina cu inaugurarea (inclusiv focuri de artificii) din anul 2004.

Anunturi scrise diferit in functia de religia decedatului.

14.JPG ( Size: 264.26k ) Number of downloads: 49


Moscheea Karadjoz Bey.
Prima moschee in care am platit intrarea.
4 euro: 2 euro pentru a vizita moscheea si inca 2 euro pentru urcarea in minaret.
Si prima moschee in care am intrat incaltat, deoarece partea vizitabila din moshee era acoperita cu musama.

Initial n-am vrut sa intru, insa pana acum nu am mai avut ocazia sa urc in minaret.

Scara in spirala.

15.JPG ( Size: 310.62k ) Number of downloads: 46
16.JPG ( Size: 265.4k ) Number of downloads: 38


Cupola moscheii, vazut de sus.

17.JPG ( Size: 310.18k ) Number of downloads: 37


Mostar vazut din balconul minaretului.

18.JPG ( Size: 288.45k ) Number of downloads: 53
19.JPG ( Size: 335.08k ) Number of downloads: 54
20.JPG ( Size: 299.73k ) Number of downloads: 50
21.JPG ( Size: 389.65k ) Number of downloads: 49


Podul vechi si gramada de turisti aferenta.

22.JPG ( Size: 320.08k ) Number of downloads: 53


Balconul minaretului este foarte ingut iar balustrada (zidul de piatra) nu are o inaltima foarte mare.

La fel ca si la Podul Vechi, blocurile de piatra care alcatuiesc balustrada balconului sunt prinse intre ele prin scoabe de fier, isolate cu plumb.
Aici se vede mai bine plumbul.

22a.JPG ( Size: 286.79k ) Number of downloads: 64


Strada de sub balcon, fara zoom.

23.JPG ( Size: 275.59k ) Number of downloads: 67


Vechiu cartier turcesc sau zona de prostit fraeri.

24.JPG ( Size: 312.06k ) Number of downloads: 69


Este o zona comerciala, plina de magazine care vand tot felul de prostii la niste preturi destul de mari.

25.JPG ( Size: 378.43k ) Number of downloads: 72
26.JPG ( Size: 402.25k ) Number of downloads: 66
27.JPG ( Size: 378.84k ) Number of downloads: 68


Inscriptie pe un zid.

28.JPG ( Size: 363.07k ) Number of downloads: 62


Ora de masa.

29.JPG ( Size: 336.75k ) Number of downloads: 71


This post has been edited by gibonu: 6 Dec 2013, 19:09

Joi, 26.09.2013 – Partea a IV-a
Mostar

Consulatul Serbiei din Mostar.

30.JPG ( Size: 231.04k ) Number of downloads: 50
31.JPG ( Size: 222.46k ) Number of downloads: 32
32.JPG ( Size: 257.59k ) Number of downloads: 21


Cladirea se numeste Palatul Episcopal, inaugurata in anul 1910 si refacuta in anul 2007.
Pe langa consulatul Serbiei, in cladire se mai afla Dioceza (Eparhia / Episcopia) Zahumlje, Hertegovina si Litoral.

33.JPG ( Size: 267.56k ) Number of downloads: 16


Zahumlje = teritoriu din perioda medievala, cunoscut si sub numele de Hum.
Aproximativ zona cuprinsa intre Mostar si Dubrovnik (cu tot cu Dubrovnik).

Cimitirul sarbesc din Mostar, undeva in afara orasului (sau pe un fel de centura a acestuia), relativ aproape de consulatul Serbiei.

34.JPG ( Size: 322.93k ) Number of downloads: 36
35.JPG ( Size: 432k ) Number of downloads: 35


Pravoslavno = ortodox.

Cimitirul era amplasat pe coasta unui deal. Adica da-i si urca.

36.JPG ( Size: 311.74k ) Number of downloads: 37


Cam chinuiala pana am urcat toata scara, care se intinde pe vreo 300 de metri.
Insa a merita.
Mostar-ul vazut de sus.

37.JPG ( Size: 250.37k ) Number of downloads: 49
38.JPG ( Size: 259.35k ) Number of downloads: 39
39.JPG ( Size: 305.43k ) Number of downloads: 35
40.JPG ( Size: 356.63k ) Number of downloads: 32


Dealul din spatele cimitirului.

41.JPG ( Size: 441.58k ) Number of downloads: 37
42.JPG ( Size: 451.76k ) Number of downloads: 33


Prin cimitir.

43.JPG ( Size: 422.54k ) Number of downloads: 50


Langa cimitir se afla vechea biserica ortodoxa sarbeasca, acesta fiind motivul principal pentru care am venit in zona.

44.JPG ( Size: 242.99k ) Number of downloads: 47
45.JPG ( Size: 185.03k ) Number of downloads: 26


Biserica era inchisa, insa pe unul dintre gemuri era un afis.

46.JPG ( Size: 207.95k ) Number of downloads: 33


Acoperisul bisericii.

47.JPG ( Size: 254.59k ) Number of downloads: 47


Daca nu ma insel, roca din care este facut acoperisul se numeste ardezie.
Am mai vazut ceva similar in zona de vest a Piemontului si la muzeul satului de la Etara (la vreo 50 km sud de Veliko Tarnovo).

Maslin in curtea bisericii.

48.JPG ( Size: 387.65k ) Number of downloads: 43
49.JPG ( Size: 397.3k ) Number of downloads: 35


Langa vechea biserica se afla in constructie noua biserica.
Ca si in cazul altor popoare ortodoxe, nici sarbii nu prea se incurca atunci cand este vorba despre construit biserici noi, chiar daca exista unele vechi.

50.JPG ( Size: 265.79k ) Number of downloads: 42
51.JPG ( Size: 284.67k ) Number of downloads: 40
52.JPG ( Size: 246.44k ) Number of downloads: 35

Mostar
Ai ales bine perioada, eu cand am fost era puhoi de lume...