Well, mi s-a pus pata. E necesar sa fac si eu ceva miscare/sport, aparent 16 ore pe zi in fata calculatorului nu sunt prea sanatoase . Pt. ca la sala sa trag aiurea de niste fiare, alaturi de tot felul de indopati cu fibrobar si alte tampenii nu vreau sa ma duc, si pt ca dintre sporturi doar innotul imi place, dar parca nici prin jegul altora nu prea am chef sa ma balacesc, m-am decis sa fac ceva care sa-mi incordeze si creierul un pic - arte martiale! Dupa o mica incursiune pe wikipedia, unde am constatat ca arte martiale nu egal karate cum aveam eu impresia , m-am decis sa merg pe categoria "apucari", si de aici cea mai raspandita pare a fi Aikido - vad ca in Romania exista si federatie. Ce ma intereseaza este sa pot sa ma apar, fie prin "dezactivarea" adversarilor, fie sa-mi creez destul de mult timp incat sa pot scapa. Perfect ar fi sa pot sa rezist si in fata cuiva inarmat. Daca Aikido nu e ceea ce-mi doresc, va rog corectati-ma Acum niste intrebari pentru cei care cunosc mai multe: - este necesara o conditie fizica satisfacatoare/buna/foarte buna/fantastica? - cat de rau o sa iau bataie? Vad ca antrenamentele sunt in timpul saptamanii, si as prefera sa ajung la servici a doua zi - cat de toleranta este programa daca mai sar cate un antrenament? Uneori chiar am treaba pana tarziu... - ce cluburi imi recomandati / trebuie sa evit in Bucuresti? - cam care sunt cheltuielile? Ma gandesc ca imi trebuie echipament... Multumesc!

La noi exista federatia de Aikido si mai exista si Ki aikido, o organizatie ce pratcica "un" aikido mai putin violent daca pot spune asta, in masura in care aikido poate fi violent. Este un mod de viata. daca vrei cu adevarat asta, vei deveni dependent. Eu am renuntat pentru ca era prea mult pentru mine. Am renuntat cu regret. cam de trei ori pe saptamana sunt antrenamentele, in Politehnica (si mi se pare ca si la National, in uichend). Daca te hotarasti pentru Ki aichido, da-mi pm ca sa-ti recomand sensei si sa-ti dau nr. telefon.

LE -conditia fizica o vei dobandi, crede-ma. O sa gafai si o sa lesini la inceput...glumesc cu lesinatu'...
- un kimono 1 mil si hakama 1 mil jumatate.
inscrierea 500.000 si o taxa lunara 500.00.
kimonoul trebuie sa fie curat la antrenament, asa ca iti vor trebui minim doua, ca innebunesti spalandu-l de 3 ori pe saptamana.

This post has been edited by scyla: 27 Aug 2006, 16:18

Dar de ce se murdareste la un singur antrenament? de la sange cumva?

Este vorba despre filosofia arte aikido; poate nu se murdareste neaparat, desi la praful din sali, plus transpiratia aferenta fiecaruie antrenament..., insa fiecare antrenament este o purificare, o intalnire cu tine si pentru aceasta intalnire trebuie sa fii pur, curat

Vad ca majoritatea cluburilor au 2 antrenamente in program, unul singur are 3. Oricum nici nu se pune problema de a ma duce de 3 ori, probabil ca media o sa fie de 6-7 ori pe luna (4 saptamani).

Ideea este ca esti obligat sa mergi inainte...asta insemnand ca trebuie sa te prezinti la examinarile de centura. Si vei constata ca doua antrenamente nu sunt suficiente

Adică ce 500.00?? RON că mi se pare foooarte mult.

@scyla, nu cred ca o sa-mi puna nimeni pistolul la tampla sa ma duc la examene... Fiecare are ritmul lui, si eu nu vreau sa ma duc nici sa invat sa ma bat, nici sa ma dau mare cu cate examene am luat. Vreau o alternativa inteligenta la un sport, si 1-2 ori pe saptamana este maximul de timp de care dispun. Daca asta inseamna ca o sa ma duc la examene de 3 ori mai rar decat restul lumii, asta e.

Oricum, dupa ce mi-ai spus preturile la echipament m-am dezumflat total. 2 milioane jumatate pentru 2 bucati de panza este un pic cam mult... Sau pretul e facut sa ma determine sa vin la antrenamente? Daca tot am dat banii...

Aikido presupune proiectari la sol, vei incepe cursul cu "scoala caderii".
Dupa o anumita varsta asta se dobandeste destul de greu.
Eu am facut alt tip de arta martiala.
Acum cativa ani ma batea gandu' sa ma apuc de aikido, dar nu ca alternativa la un alt sport ci ca mod de viata, dar m-am razgandit datorita vertebrelor mele firave in zona lombara

Eu zic sa te gandesti bine daca vrei sa dai cu dorsala de pamant... de pe margine pare destul de usor, in realitate insa e destul de complicat.

Mica poveste: vin eu de la antrenament de 3 ore(intrasem si peste cei mici sa fac cateva exercitii pe tatami) si ajung acasa. Frant, cu 2 ghionturi bune luate de la sensei, alte cateva cazaturi facute neregulamentar. Ma asez la masa de scris(aveam o teza?) si ma apuc de scris. In spate, pas-pas vine mama( o vad in geam). Eu scriu in continuare. Mama vine in partea mea stanga si intinde mana spre mine...Eu sar de pe scaun si parez mana mamei care vroia sa ma mangaie pe cap

Am facut aikido la XXXXXX cu sensei XXXXX. S tare omul, un super profesor, super ca om. De la el am invatat o gramada, de la cum sa rupi o mana(arta pacii si a armoniei) pana la cum sa tratezi esecurile in viata. La un moment dat chiar simteai k omul isi trateaza elevii ca pe niste copiii. Daca aveai o intrebare filosofica si il intrebai, evident punand la coada "filosofia lui O sensei ce zice de ..." iti raspundea clar si la obiect.
Din nefericire, peste mine a venit clasa 12-a si apoi politehnica, adik nema timp. Deci eu de 3 ani nu am mai facut nici macar o iesire in lateral(cunoscatorii stiu), si ma doare ptr ca dupa polo pe apa, aikido a fost al doilea sport indragit de mine.
Te sfatuiesc sa iti alegi bine clubul, unele fac un aikido mai putin agresiv(mai exact babe alergice/bolnave) iar unele practica o varianta mai practica(adik te invata cum sa faci fata unei situatii reale). Daca te apuci de aikido, believe me, iti va place. Nu este numai bataie fara minte, are elemente puternice de budism, si alte credinte asiatice. Vei face si lupta cu bastonul/cutitul/sabia(evident ca de lemn). Primele modificari la corpul tau vor fi o mai buna priza la mana si niste glezne mult mai flexibile(ce or sa te mai doara...).De hakama nu ai neaparata nevoie, hakama se poarta in special de sensei(neagra), iar daca vrei neaparat poti purta si tu(alba). Este ca un pantalon de rapper f larg si te poate incurca usor(pe mine mereu ma proiecta sensei-ul tragandu-ma de hakama+plus ca ma si incurca, asa ca am renuntat). La mine la club puteai veni si in trenning daca nu aveai kimono de prima oara, dar in timp trebuia sa iti iei. Si de spalat il spalai in limita bunului simt(nu char saptamanal). La examene nu esti obligat sa vii, eu de exemplu am stagnat, puteam sa ajung la verde si aveam galbena, ptr ca vroiam sa stiu totul cat mai bine.
Daca vrei, si eu am adresa/telefonul unui club, la lizeanu. Este mai pe partea practica si cu senseiul de care am vorbit.De asemenea, daca vrei un kimono bun(purtat de cateva ori) am unul pe acasa. Nu e rupt, etc, este de aikido(croiala medie, sa te poti si misca, dar sa aiba rezistenta la tras). Il dau la juma de pretz, vreau sa scap de el, oricum nu mai ajung prea curnad pe tatami Problema ca e pentru cineva la 1.80.

This post has been edited by mircea-daniel: 27 Aug 2006, 22:40

ehehehe... sporturi...

Io am inceput cu kyoku-shin. Pt varsta aia (eram clasa a IX-a) a fost perfect.. Miscare multa de tot, bataie zdravana la fiecare antrenament. In primele 2 saptamani, dpa fiecare antrenament NU MAI ERAM IN STARE SA STAU PE PICIOARELE MELE !!! Asa bataie ca acolo nu am mancat in viata mea !
E clar, mi-a placut, cred ca sunt nitel cam sado-maso... Ideea era ca io eram mai firav, 1,65 si vre-o 53- 54 de kg (eram la categoria "- 60") iar sportul asta e facut pt oameni masivi, solizi, devizul sporutlui e "sa dobori adversaru cu prima lovitura" invatam sa dau dar trebuia sa ma calesc si sa stiu sa si PRIMESC. Si primeam, eram printre cei mai firavi din sala... Tin minte ca ma duceau colegii acasa pe brate, batut mar... nu mia imi simteam coapsesle de cat erau de tabacite.. venea tata sa imi faca masaj si urlam ca disperatu cand se atingea de mine. In fine, dupa vre-o 2 saptamani s-a obisnuit organismul meu, am scapat fara fracturi si am continuat pana prin clasa a XI-a. Am avut totusi succes printre cei care practcau sportul asta, desi eram mic si slabanog, eram extrem de flexibil, faceam spagatul, sfoara, loveam foarte bine cu piciorul si reuseam asa sa iimi surprind adversarii mult mai masivi decat mine. Totodata am devanit nitel mai linistiti in viata de zi cu zi.. .explicatia mea consta in faptul ca de trei ori pe saptamana meream la sala si imi descarcam toate energiile negative. La un moment dat m-am prins si io de ceea ce era evident: Practicam un sport MULT PREA DUR pt mine. Asa ca am inceput sa merg in paralel si la alte sali. Am incercat Tae-kwon-do. Mi-a placut la nebunie, da fiind obinuit sa imi lovesc adversarul cu pumnu si cu picioru fara sa il protejez.. dupa 2 saptamani am fost nevoit sa parasesc acea sala. Pur si simplu nu ma puteam abtine, veneau aia in sarituri cu piciarele, io ma feream si contraatacam cu una sau 2 lovituri de tibie la gambe. De obicei asta era de ajuns ca sa imi pun adversarul la podea, oricat de colorata era centura lui . Nu mai vorbesc ca protectiile toracice erau obligatorii, manusi + casca, iar io nu purtasem niciodata asa ceva... .
Asa ca am trecut mai departe.. Aikido! Nu mi-a placut. Prea multa meditatie.. mult prea multa meditatie... adica din 2 ore cat dura antrenamentu, cam 45 de minute nu faceam altceva decat sa stam in seiza si sa meditam . Apoi alta juma de ora ne uitam la cate o demonstratie intre sensei si cate un practicant. Daca aveam noroc exersam nitica scoala caderii... si asta era tot. Asa ca am considerat antrenamentul ca fiind teapa.
Am mers mai departe: Jiu-jitsu!
Asta intr-adevar mi-a placut!! Mult mai mult decat kyoku-shin!
Era o combinatie intre tehnicile din aikido, scoala caderii, si lovituri invatate in kyoku-shin. La primele antrenamente iarasi mi-am luat cafteala serioasa, pt ca pe kimono-ul meu scria "kyoku-shinkai" si aia s-au simtit datori sa ma invete ce inseamna jiu-jitsu si ca stilul lor era mai bun. Asa ca au cam maturat sala cu mine la propriu. Plus cativa pumni incasati intre dinti (deh, la kyoku-shin nu erau permise loviturile de pumn in figura, deci nu stiam sa ma feresc ). Apoi a venit bac-ul... si m-am lasat de sporturile astea.
Oricum, desi am practicat numai vre-o 6 -7 luni jiu-jitsu, stilul asta m-a marcat, imi intrase in reflex, parca atunci cand cineva intindea mana spre mine, parca deja stiam ce priza trebe sa fac, ce eschiva si ce contraatac... invatasem sa rup maini, sa sparg nasuri, sa scot ochii, sa rup cate un deget etc.. chestii cu adevarat eficiente intr-o eventuala lupta reala. Din fericire NU AM APLICAT niciodata chestiile astea.
Concluzia mea de acum:
Kyoku-shinul a fost pt mine o chestie inutila. Doar ca imi consumam energia la sala si mai luam si bataie.. si ma facea mai fericit. Mi se intarisera tibiile ceva de speriat, tin minte ca am dat odata o tibie intr-un scaun de lemn (de-ala cu spatar) si l-am facut tzandari.. iar io nu am avut nici o vanataie macar! De multe ori cand ma enerva un coleg de liceu, era de-ajuns sa ii foot o tibie de-a mea in tibia lui si se linistea instantaneu .
Jiu-jitsu mi s-a parut MULT mai eficient ca si sport. Faceam si miscare, imi dezvoltam reflexele, invatam sa anticipez si sa gandesc "cu o mutare" inaintea adversarului, ma solicita atat fizic cat si mental. Invatasem sa cad fara sa ma lovesc, sa fac proiectari si rostogoliri, sa sar prin cercuri la 1,5 m de sol etc. A fost pe departe cel mai frumos stil de arte martiale pe car el-am practicat.
Restul (shoto-kan, aikido, tae-kwon-do) nu m-au impresionat prea mult.
In facultate m-am apucat de alt sport.. Dansul sportiv. Acesta a fost sportul care mi-a adus CELE MAI MARI satisfactii sufletesti... Plus ca era destul de solicitant, sa dansezi Jive juma de ora e ca si cum ai alerga 2 ore... Pe bune, am practicat sportul asta pana la sfarsitul anului patru, am participat si la concursuri. Mi-a parut sincer rau pt faptul c ain liceu in loc sa fac dans, am mers ca fraieru la sala sa iau bataie... Daca as maiafea ocazia sa imi retraiesc viata, m-as apuca de dans de la o varsta cat mai frageda.. as evita sporturile violente, as zbura cu parapanta de cate ori as avea posibilitatea.
Scuze de off-topic.. sper ca experienta mea cu aceste sporturi sa ii ajute pe cei mai tineri in alegerea stilului potrivit, ca sa nu regrete mai tarziu.

Nu, scuze, graba. 500.000 lei vechi.

Am inceput cu karate-do shoto-kan. Eram in clasa a 5-a. L-am practicat pana in clasa a 8-a. Sportul asta m-a modelat ca om. Fizic, m-am calit datorita duritatii antrenamentelor. Social, am devenit foarte disciplinat, m-am cumintit (paradoxal pentru unii), am invatat ce e respectul.
Am continuat cu ju-do, 1 an. E sportul care mi-a placut cel mai mult. Au fost cele mai dure antrenamente.
In final, am practicat 3 ani si jumatate wu-shu kung-fu. Am evitat latura traditionala si am mers pe sanda (adica bataie, pentru toata lumea). Inainte (cu 1 luna) de competitii, antrenorul (si-fu) ne ducea in sali de thai-box si fiecare dintre noi intra la categoria lui cu un luptator de thai-box. Luptam dupa regulile wu-shu (adica fara lovituri cu cotul si genunchiul). In rest era la fel. Au fost diverse stagii de pregatire dura la munte si la mare etc. Desi sportul asta mi-a adus cele mai mari satisfactii pe plan sportiv, ju-do ramane cel care mi-a placut cel mai mult.

Privind inapoi, imi pare rau ca am incercat si jiu-jitsu.

Insa, daca ar fi sa o iau de la inceput, nu as mai practica sporturi violente. Nu stiu ce varsta ai tu, insa, daca esti destul de tanar, ai putea incerca ceva non violent. Asta e sfatul meu.

Multumesc pentru raspunsuri, toata lumea.

@mircea-daniel - am 1.75 / aprox 70 kg, deci cred ca ar merge kimonoul. Poti sa-mi trimiti datele de contact ale clubului pe PM, te rog? Lizeanu e perfect pentru mine, lucrez in Pipera.

@DSN - 25 de ani Din cat am citit, aikido cred ca e combinatia violenta / filosofie care mi se potriveste cel mai bine.

@Ciombe - de asta am ales aikido, in primul rand ma intereseaza sportul in sine si sa-mi incordez si creierul un pic. Abia dupa aia ma intereseaza sa pot sa rezist unui atac. Am exclus de la inceput genurile bazate pe lovituri, iar cele cu arme mi se par absolut inutile in zilele noastre, ca doar n-o sa umblu cu sabia sub scaun in masina )

Aikido NU ARE nimic in comun cu violenta.

BA! tu esti copt !!!!cu alte cuvinte....tu vrei un sport care sa iti faca conditie fizica??? apucate de kick-box .bagi la flotari, abdomene si geno de nu te vezi ?se invata repede,te ajuta pe strada mai mult ca aikodou asta ,pe care tre sa l faci min 5 ani sa te ajute la ceva....La kick box nu ti tre kimono si alte accesori scumpe,iti faci conditie fizica repede + inveti sa dai cu pumnul(la nevoie)

danS22, sau BA!, kick-box nu-mi satisface cerinta initiala, de a-mi incorda si altceva decat muschii. Sa dau cu pumnul stiu si singur, iar daca as vrea doar conditie fizica m-as duce cu "fibrobarii" la sala. No thanks.

Matsatsu Oyama (fondatorul Kyokushinkai) spunea: 1000 de zile de antrenament pentru un incepator si 10000 de zile de antrenament pentru o licarire a misterelor. Probabil ca mai aveai pana la cifrele de mai sus.

@ovidiusoft, eu te sfatuiesc sa citesti despre mai multe sisteme de arte martiale si alege pe acela care se potriveste cel mai bine temperamentului si constitutiei tale. Toate sunt eficiente si bune. Daca ai peste 30 de ani si nu esti obisnuit cu o disciplina sportiva iti va fi foarte greu sa ajungi la oarecari performante. Dar, orice disciplina sportiva (nu numai arta martiala) iti aduce profit, in special pe plan fizic.

Momentan sportul care imi aduce cel mai mult profit - e pescuitul
Sosai Oyama- a fost un fel de supra-om... Tot respectul pentru felul cum si-a petrecut viata.. da thank's, but no thak's! Cred ca am altceva ami bun de facut cu viata mea decat s atraiesc dupa niste principii.. .sau sa rup coarnele la tauri cu mainile goale in arena. Intr-adevar, un om deosebit... sa te bati cu 40 si ceva de tauri si sa le rupi la tori coarnele si gatu in lupta dreapta e ceva! E drept ca dou tauri lau cam luat in coarne pana la urma...

Numai Bine!

Sa nu imi spui ca nu mai ai nostalgia vremurilor de atunci, cand veneai schiopatand acasa, dar aveai o satisfactie ca ai mai facut un pas in domesticirea si supunerea trupului. Cu toate ca pana la urma o sa ne infranga el, o sa-si ia revansa.....cu varf si indesat.
Am o ruda, are 92 de ani, abia se taraste pe pamant si in tinerete abia de atingea pamantul cand mergea. Asta e viata.

Sa fi sanatos.

Artele martiale mi-au adus o discopatie lombara, o ruptura de clavicula si genunchi sensibili... cred ca din cauza asta la 92 de ani o sa ma tarasc mai rau decat ruda ta.
Daca poti face sport toata viata e o chestie, dar in general cand te lasi de, incepi sa capeti proportii serioase, asa cum am patit si eu.

This post has been edited by vis-a-vis: 29 Aug 2006, 21:00

http://www.takeda.ro/ am si eu doi prieteni care au facut aikido cu Cristian Laiber, destul de meserias omu.

Sportul de performanta este daunator sanatatii. Tot ce cauta sa forteze limitele omului in scopul obtinerii performantei sportive intr-un timp relativ scurt, provoaca de multe ori dereglari sau chiar probleme majore asupra sanatatii. Vezi aici fotbalisti morti pe teren, gimnaste cu grave afectiuni ale coloanei, etc.
In sportul de performanta, cand nu mai poti, atunci trebuie fortat. In cel asa zis amatoricesc, cand nu mai poti, te asezi jos.
Sunt de parere ca mai bine face natiunii faptul sa nu avem campion olimpic la natatie, dar toata lumea sa stie sa inoate si sa practice. Mai bine sa nu avem campioane olimpice la gimnastica, dar lumea sa faca gimnastica de intretinere in parcuri in aer liber, acasa.
Acum fie spus, nu numai artele martiale pot fi periculoase, ci si mersul pe jos, te poti impiedica si sa cazi nu stiu cum si sa-ti puna tija in picior.
Daca te grabesti incet (adica fara sa cauti sa obtii performante intr-un timp scurt, nu se pot intampla nenorociri, sau eventuale dereglari metabolice cu urmari asupra proportiilor fizice). Cu toate ca daca mostenirea genetica exista este cam greu sa eviti asta.
In vremurile moderne, am putea sa ne facem timp de miscare, dar suntem comozi, si pe masura ce avansam in varsta suntem si mai comozi. In special locuitorii oraselor mari.

Revenind la subiectul topicului, daca se merge la o sala sa inveti sa dai cu pumnul, sau sa te aperi de nu stiu ce ulterioare agresiuni, mai bine nu se mai merge. Poti face miscare fizica si in alt mod mai placut.
Te poti pregati o viata pt. o lupta care nu va avea loc niciodata, sau te poti bate cu unul mai bun ca tine (sau mai in forma la momentul respectiv, sau te poate surprinde cumva) si sa iei bataie. Bataie pe care poate o puteai evita daca nu practicai arte martiale si nu mai erai asa de increzator in tine.
Lupta este cu tine insuti. Artele martiale nu au nici un efect (sau chiar mai rau, pot avea efect negativ asupra individului) daca nu sunt imbinate cu filozofia orientala.

Buuuuun! Aseara am fost la prima sesiune de Aikido, la dojo-ul pe care mi l-a recomandat mircea-daniel (multumesc!), sunt inca intreg, nu mi-am intins nimic, nici macar febra musculara nu am, desi am facut niste rostogoliri, prinderi, destul de solicitante. Ce-mi place foarte tare este ca se invata cu exercitii de lupta (ieri de exemplu am invatat sa ne aparam in urma unui atac cu cutitul), chestii pe care le poti lega usor de viata reala. Sigur, exista si partea filosofica pe care nu o inteleg (inca)

Overall: f. multumit, o sa continui. Multumiri tuturor pentru raspunsuri.

La altii nu stiu cum e , dar vreo cateva luni am facut Karate Do, avand ca sensei campiona balcanica (super simpataica fata). Si de nu bagam la flotari si genuflexiuni si abdomene......... , asta inainte si dupa reprizele de baraje, lovituri etc. Se executau si specialitati ca flotari in degete sau in pumni (dupa ceva vreme se astepta ca noi sa spargem diverse caramizi, scanduri s.a.m.d.). Asa ca nu erau karatele alea care facea conditia fizica.
Am si un coleg vicecampion mondial la un stil de carate , si nu arata a culturist (1,85 m si mai putin de 80 kg).

oooooooooo!!!
Ai ajuns pe mana senseiului meu...Sa vezi acum stres, exercitii facute in pauza de masa, ca maine ai antrenament si nu ai exersat tenchi-nage...Sau stress de genul:"hmmmm...la urmatorul atac il proiectez sau doar il prind de buza?"
O sa iti placa, garantat 100%. Cand o sa incepi sa si pricepi ce e cu filosofia aceea(sunt carti dspre aikido) vei vedea ca intr-adevar totul are o logica bine stabilita, matematica aproape.
Inca o data felicitari pentru alegerea facuta.

buna . mircea-daniel , imi poti da si mie adresa de pe lizeanu exact , numele instructorului si daca mai face in alta parte cursuri ?
thx

io visam candva sa fac kendo , desi nu prea e practic... ca nu-i spui atacatorului: stai asea sa-mi iau sabia...

Io am facut 4 ani de karate intr-o vara!

Vrei sa muncesti pana iese duhu' din tine? Dansuri sportive, preferabil latino. Dupa doua ore de salsa o sa crezi ca-s facute din apa hainele tale.

Daca exista "the significant other" , poti s-o iei si pe ea. Daca nu, poti s-o cunosti

Mache love, not var!!!