multumesc pt scheme si pt ajutorul dat. o sa incerc sa fac una dintre ele. This post has been edited by pcv: 24 Apr 2008, 20:00

Buna , iar aici mai apare factorul "geam" mai pe romaneste reteta sticlei, numar straturi si existenta metalizarii acestuia..... si pentru a fi cit de cit fiabil mai trebuie sa avem si o punte doppler caci din pacate picatura de apa nu-i "lipita" de geam ci are o miscare de translatie ...... nu stiu...... decit sa te chinui sa faci optic mai bine actionezi manual stergatorul sau cauti ceva module pentru TOYOTA cu tot cu senzorul pelicular (capacitiv) ce-l aplici in dreptul oglinzii...... iesi mai ieftin si macar ai sanse sa functioneze 80% ...... acum cum spuneam depinzind de formula chimica a sticlei, grosime si daca exista sau nu metalizare prin vaporizare. Bafta
www.clicknet.ro/yo8llx

This post has been edited by tony_oa: 29 Apr 2008, 14:41

Salutare , arat si eu o schema de montat relee pe faruri , poate va va folosi.

29 Apr 2008, 16:01:
Aceasta este :

This post has been edited by fratie: 29 Apr 2008, 15:01

Attached File(s)
 relee_faruri_1.3.bmp ( 2.06mb ) Number of downloads: 282

Frumos facuta, ba chiar foarte ingrijita si clara . Ceva similar folosesc si eu insa am folosit comutatie statica V-Mos si am posibilitatea combinarii fazei scurte cu proiectoarele (logica de comutatie CMOS si daca cel din fata "necesita" flash scurt de pe scurta in lunga sub 1s ii conecteaza automat Lunga+Scurta+proiectoarele dupa care 100% "individul" trece pe scurta si la o noua manevra pe lunga sub 1s revine in configuratie normala ) sau proiectoare faza lunga sau sa cuplez atit scurta cit si lunga simultan, pornirea proiectoarelor de bara se face tot prin logica CMOS cu pozitia "claxon luminos" tinind peste 1s trasa maneta deconectarea aceiasi manevra in claxon luminos tot cu timp peste 1s , am optat pe aceasta logica pentru simplitate in butoane avind acelasi comutator bloc lumini fara sa mai trag cablaj suplimentar in bordul CN4...... cine are CN4 stie ce spun.... numai ca la capitolul desen nu am rabdare .

Frumoasa si ingrijita prezentare - Felicitari

www.clicknet.ro/yo8llx

This post has been edited by tony_oa: 29 Apr 2008, 22:20

Pai tine-o numai pentru tine, zgarcitule! Fa si tu un pustiu de bine si ajuta si tu pe altii. Asa ar fi frumos. De exemplu, eu sunt interesat sa vad ce si cum, cu toate ca deja deduc unele chestii.

...... nu sunt zgircit, nu am rabdare sa desenz, lucrez pe ciorne si fac direct PCB-ul pe hirtie milimetrica, uneori schema necesitind "retusuri" direct pe PCB in functionare (cine lucra stie...) , ideea este sa se reduca totul la o logica binara de 0 si 1 (DA/NU) in circuitele Cmos utilizate, comada pe V-Mosuri fiind accesibila oricui daca cauta. Cind oi avea timp (trebuie sa-i fac insonorizarea) voi da jos modulul si voi pune pe o ciorna valorile RC gasite practic in monostabilele Cmos folosite, o voi scana si o voi afisa aici. NU SUNT Zgircit.... "nimeni nu a intrebat" de comutatie statica pe aici iar eu SINCER stau rau cu timpul. Insa avertize ca si costul acestui modul se ridica mai mult decit 2...3 relee, numai V-Mosurile de 40A/100v care-s 6 la numar plus doua monostabile Cmos, un registru cu incarcare serie si iesire paralela plus 4 circuite bistabile de tip D si logica aferenta de porti toate Cmos

Tony
www.clicknet.ro/yo8llx

This post has been edited by tony_oa: 29 Apr 2008, 22:37

Laude.... fapte , in loc de relee si v-mosuri se poate folosi tiristoare pentru a comanda curenti foarte mari . Buba v-a fi stingerea tiristorului care eu zic ca e simpla schema si costul pieselor. La tranzistori trebuie radiator etc daca s-ar folosi IGBT as mai spune ca da dar atunci schema ar fi foarte simplificata .

Djasu, ca sa opresti tiristorul, ai oricum nevoie de un 0V, deci ori un releu, ori curent alternativ. Daca ai si alta idee de oprire a tiristorului, spune-o ca sunt interesat. Am tiristoare cu gramada, dar in curent continuu nu le stiu folosi.

Ori un circuit logic stop start 0 - 1 sau realizarea unui generator de curent alternativ cu control la trecerea prin 0V . Voi caut schema ca stiu ca o aveam se folosea pentru invertoare de putere mare.

Referitor la "reteta" sticlei si numarul de straturi, parbriz laminat sau securit, partea optica realizata cu prisme functioneaza foarte bine. Nu stiu cum se comporta in cazul metalizarii. Referitor la grosimea parbrizului nu sunt probleme, pentru o distanta fixa intre prisme si grosimi diferite ale parbrizului difera numarul de "puncte" si "rezolutia".

Si picatura de apa e chiar "lipita" de parbriz, in cazul folosirii unor stergatoare de slaba calitate va ramane suficienta apa astfel incat senzorul sa fie activ.

Singurele dezavantaje sunt: pretul destul de mare al componentelor optice(prisme, lentila/e de focalizare) si declansarile eronate datorita fluidelor rezultate in urma "genocidului" in randul insectelor.

Nu am o finalizare a senzorului de ploaie dar am facut destul de multe teste pentru partea optica.

Djasu, mi-ai starnit curiozitatea cu tiristoarele, pune ceva concret, o schema, ceva... ar fi super sa putem renunta la releele clasice si sa comandam farurile cu tiristori. Eu am o punga de tiristori rusesti de 16A si 22A /400V pe care i-as folosi cu mare drag la proiectoare de ceata si faruri.

Si n-ai fi singurul care s-a gandit la aceasta intrebuintare a tiristorilor.

Va dau doar un pont sa va ganditi cumlucreaza un tiristor intr-o aprindere CDi restu va descurcati momentan nu am timp fiindca imi repar rotorul la alternator.

Pentru a lucra in cc un tiristor are nevoie de un circuit de stingere (de regula in circuit LC, care sa inverseze tensiunea pe tiristor), circuit care presupune o complicatie inutila din moment ce exista MOS-uri cu un curent de drena chiar si peste 100A la preturi de cativa RON. Cu un MOS se poate comanda becul de far in asa fel incat sa fie parcurs de un curent crescator ceea ce-i prelungeste durata de viata.

Si te rog eu ai sa masori caderea de tensiune la curentul de saturatie drena sursa si ai sa vezi pierderi inutile de putere implicit faruri cu intensitate mai slaba. Nu sunt pe piata tranzistori IGBT fiindca totul ar si simplu. Voi incerca o mica schema cu 2 tranzistori care comanda poarta la un tiristor pentru a aprinde becul si al stinge.

Multumesc pentru aprecieri tony_oa , vreau sa spun ca merita modificarea (cea cu relee) , se cunoaste si la ''Lumina '' mai ales daca ai si niste becuri de calitate .

Daca gasesc eu schema, va postez un montaj cu tiristor care aprinde si stinge un bec de la un singur buton... culmea e ca e in cc.
Numai s-o gasesc si s-o scanez. Poate gasim ceva util in ea. Apropo, un singur integrat ii ofera tiristorului si amorsarea si stingerea. Si e un CI comun.

astept cu nerabdare ca as fi interesat poate adaptam ceva

Eu am facut una azi si am putut stinge tiristorul . Ca sarcina am folosit un bec de 2W , iar cu un condensator suntam anodul si catodul printr-un circuit cu doi tranzistori . Cuplam la tensiune montajul nu se aprindea becu cuplam asa zisul interupator de la far se aprindea becu decuplam intrerupatorul se stingea becul. Cu becuri de puteri mari trebuia sa montez un condensator de 4mF in functie de curentul care trece prin sarcina . Cea ce nu mi-a placut caderea de tensiune e la fel ca la un tranzistor bipolar sau mos. Se poate pune un mic releu RED intre anod si catod pentru scurtcircuitare ca sa se stinga montajul si s-a rezolvat problema. Alte soluti pot fi lond tensiune alternativa de la alternator sau dupa punte nefiltrat.

djasu82, nu stiu la ce MOS ai masurat tu caderea de tensiune D-S la saturatie. Atasez datele de catalog la IRFZ44, la care Rez D-S (on) este de 17,5 mohms la temp jonctiunii de 20 grC si de 35 mohms la temp jonctiunii de 140 grC. La un curent de drena de 10A (2 becuri de 55W) o sa ai o cadere de tensiune D-S de 0,18-0,25V daca este montat pe un mic radiator (puterea disipata va fi de cca 2.5W).
Daca vrei sa stingi tiristorul cu un releu reed, acesta trebuie sa tina curentul respectiv ce trece prin tiristor. Vreau sa vad si eu un releu reed de 10A.
Un tranzistor mai bun decat IRFZ44 este IRFP054.

This post has been edited by nelu: 4 May 2008, 19:12

Attached File(s)
 irfp054npbf.pdf ( 1.46mb ) Number of downloads: 320
 irfz44n.pdf ( 100.57k ) Number of downloads: 152

Redu e comutat in impuls in fine cine doreste alege tiristor, mos ,releu , contact simplu. Caderea de tensiune am masurato simplu la saturarea unui mos , bipolar sau un tiristor amorsat. Toate au caderi de tensiune deci pierdere de energie prin caldura. Mosul las folosi pentru la un releu de incarcare pentru a comanda mult mai bine bobina de excitatie doarece are rezistenta drena sursa foarte mica in conductie.

Salut, cum am spus mai sus nu am timp "asta este in romania" si deci nici in polemici nu am timp a intra, ok real ce spui absolut pe tot ce este semiconductor si nu supraconductor vom avea pierderi si asa cum ti-au spus si altii pe aici folosirea unor tiristori normali in c.c. nu justifica munca pe circuitele de stingere (din ce-mi amintesc eu ca am invatat parca un Th are PNPN deci 4 zone de conductibilitate iar principiul de functionare este strapungerea barierei de poarta prin avalansa controlata..... deci ??? morala "stingerii" ? ..... si unde oare unde vom avea o cadere mai mare ? pe un V-Mos (vezi cum este realizat acesta tehnologic/fizic) sau pe cele 3 jonctiuni (sunt 4 dar au "rams" 3 in conductie directa)..... ai gindit.... ai vrut poate sa te referi la un SCR dual Gate care poate fi "stins" cu inpuls negat dar acestea sunt de regula pe tensiuni mari si curenti mici si mai nou din "pulsul pietii observat" usor se renunta la productia acestora (SCR Dual Gate) ..... oare de ce ?. Da am folosit V-Mosuri din familia IRFZ de 40A/100V si vezi rezistenta in ON a acestuia si fa un calcul primar ce cadere exista in saturatie pe acest tranzistor in comparatie cu Th ? la care nu mai spun de simplitatea deschiderii acestuia. Si daca tot vorbim de caderi de tensiune ai masurat vreodat caderea de tensiune dintre alternator - bloc lumini - sigurante si bec ? vezi ca vei avea apropae 1V in cazuri fericite !!! iar daca efectuezi modificarile pe V-Mosuri direct pe blocul de sigurante vei constata ca becurile lumineaza la fel.......
De acord aceasta modificare nu este simpla, nu-i la indemina oricui care lipeste doua fire si spune ca stie electronica si nici ieftina insa in comanda am folosit un bloc de logica CMOS (hai sa-i spunem "logica cablata" caci la urma urmei la cam asa ceva se rezuma circuitul) tocmai si tocmai PENTRU SIMPLITATE SI FOLOSIREA ACELUIASI BLOC DE LUMINI care practic l-am prajit cu ceva halogene cica superperformante si puteri de 60W dar in realitate dupa ce am prajit blocul am masurat curentul luat pe faza lunga si am constatat ca pe lunga lua 108 W !!!!! ........ becuri cica super dintr-un magazin culmea autorizat DACIA. Deci sucarit pe comertul romanesc am desfacut blocul "am tras lamele din tabla zincata din plasticul topit" si... normal nu a rezistat iar la un calcul sumar mi-a iesit ca ies mai ieftin ca si piese sa-l fac electronic decit sa cumpar un bloc nou asa am ajuns la solutia V-Mos scirbit fiind de contacte in miscare.

P.S.
-Da intr-o TDI folosirea unui Th tiristor se justifica daca "lucra" intr-un circuit LC cu recuperare de energie si tine mai mult de timpii de comutatie si forma impusului realizat deci sa nu amestecam o "rezistenta controlata" cu o "dioda controlata" si formele de impuls obtinute cu acestea(vezi si unele televizoare ce au in ciopar, cauta diagramele de functionare al unui astfel de circuit si ai sa vezi ce fenomen "se consuma" intr-un astfel de circuit)
-Sa stingi un Th prin scurcicuitarea AK prin releu suplimentar sau T este can..... NASPA
-Nu sunt laude ci munca si iarasi munca in acest domeniu numit electronica & automatizari industriale de peste 20 ani.
-Eu un V-Mos il deschid si il inchid cu o poarta de putere CMOS sau un banal BC un Th in C.C. cum il stingi ? cu relee suplimentare ? cu generatoare ? cu scurcicuitarea AK a acestuia caci un Th il poti stinge NUMAI SI NUMAI LA TRECEREA PRIN ZERO sau daca ai un SCR dual gate si sa folosesti tensiunea C.C "nefiltrata" de Acumulator deci iarasi complicatii prin folosire de diode de curent mare bun si pina la urma tot acest chin si cost suplimentar prin folosirea de Th in C.C. dar ce sa faci cu acest SCR la un far ?? poate doar un BLITZ local.......
-Oare de ce sa "mai redescoperim roata" ......? cind au fact-o altii ? , noi trebuind sa aplicam doar aplicatiile si munca altora care au pierdut ani sa ne fie zilele mai usoare....

Bafta - Tony
www.clicknet.ro/yo8llx

This post has been edited by tony_oa: 4 May 2008, 20:51

Pentru tine asa si pentru ceilalti cupleaza ca sarcina un bec de 12V la un tiristor si il amorsezi pe poata cu 3-4V . Bun tiristorul intra in conductie se aprinde becul in c.c. .Bun ce te faci ca nu se stinge ? simplu scurtcircuitezi Anod - Katod cu o sarma si ai sa observi asa pentru cunostintele tale generale ca becul s-a stins pe tiristor pica 0.76V in conductie c.c.(curent continuu). Si daca nu e asa vin si cu argumente. Intr-o aprindere TDI nu sunt tiristori ci tranzistori care in loc de baza s-a prelucrat la fel ca la mos o poarta .Practic e un banal tranzistor bipolar dar cu baza izolata fata de emitor si colector. El se comanda usor in tensiune pe poarta pana la +20V iar curenti de conductie pot atinge si usor 100A . La mine din fericire nu am caderi de tensiune intre alternator bloc de lumini si faruri , ci banala problema la contact , dar care am rezolvat-o intre timp. Un tiristor se poate stinge in curent continu cu altu care descarca un condensator pe primul tiristor, daca sti si cum se acumuleaza sarcinile pozitive si negative intr-un condensator eletrolitic atunci sti si fenomenul. Apropo nu toti de aici sunt care stiu eletronica doar pe parcurs invata fiindca nimeni nu a fost invatat... te rog nu jigni oameni. Multi vorbesc scriu din practica nu din schite copiate de la altii si care nu inteleg cum circula curentii prin montaje.

This post has been edited by djasu82: 5 May 2008, 14:17

Salut, deci nu jignesc ci doar "pun in cumpana" metoda V-Mos in comparatie cu Th din p.d.v. practic & eficienta si costuri si modul cum ai abordat cele scrise mai sus in data de:30 Apr 2008, 07:23 .
1-Un Tr. V-Mos (avind canal indus) se dechide in tensiune un Th se deschide in curent (care-i mai rentabil ?)
2-Un Tr. V-Mos cind nu mai are comanda are teoretic rezistenta infinita.... (teoretic) un Th dupa amorsare si in lipsa comenzii pe G poate avea numai TEORETIC 0.76v cadere in conductie, de acord daca mentii comanda in G poate vei avea acesti 0.76v cadere
3-Faza cu suntul intre A si K cum spuneam e cam..... NASPA , sa mai folosesc un Th sa scurcircuitez cel in conductie ? cind sunt SCR-uri ?...... aici apar nitel alte fenomene, anume daca durata impulsului in gate este mai mare decit T-minim amorsare este iarasi cam naspa..... in sensul ca voi avea cel de al doilea Th in conductie..... bun, il pui ca si polarizare inversa (A&K) in aceasta situatie vei avea nevoie de amorsare prin Transformator inpuls..... Nu neg si nici nu combat faptul ca il poti "STINGE" insa te intreb cu ce costuri si cum arata la final acel modul care practic trebuie sa fie fiabil, mic si cit de cit ieftin ????. Stiu cum se comanda aceste Th. am facut comenzi de KW la viata mea atit pe Th cit si Triace sau module MTT/dual Th , punti comandate si redesoare avind astfel de punti pentru micsorarea puterii disipate pe stabilizatorul serie. Nu vorbesc "la teorie" ci la modul practic cind constati ca in testul de anduranta ai rateuri si "te intrebi : de ce ?"
4-"daca sti si cum se acumuleaza sarcinile pozitive si negative intr-un condensator eletrolitic atunci sti si fenomenul" am inteles la ce vrei sa faci referire insa fenomenul se refera la condensatoarele NEPOLARIZATE, cele polarizate "stiu una si buna" + la + si - la - ca alfel face .... "BUMMMMMM" , uneori si cele nepolarizate fac BUMMM daca depasesti curentul maxim suportat in ciclu repetitiv (alternativ sau impuls.
5-"La mine din fericire nu am caderi de tensiune intre alternator bloc de lumini si faruri " ..... OARE ????? esti sigur ? ce sectiune are conductorul montat in cablajul original, care e starea de presiune mecanica si oxizi pe "papuci" ? , starea contactului de masa ? la un contact electric dintre doua materiale diferite avind conductibilitati normare (nu platina, aur, argint) dar diferite vei avea o rezistenta de contact (si la un contact aurit sau cu platina industriala tot ai rezistenta de contact) specifica "blocului de lumini DACIA". Deci sincer cine spune ca nu are cadere de tensiune pe circuitul alternator-bloc lumini-sigurante-conector bec nu stie ce "graieste" si acea cadere e mai mare cu mult decit caderea pe un V-mos, deci daca aduc la 1/2 caderea doar prin folosirea V-Mosului cine-i mai cistigat ?.
6-"te rog nu jigni oameni. Multi vorbesc scriu din practica nu din schite copiate de la altii si care nu inteleg cum circula curentii prin montaje." nu jignesc dar (apropo printr-un circuit electric sau electronic pentru a avea curenti trebuie sa avem in primul rind o TENSIUNE ca o fi aceasta de c.a sau c.c. e alta "poveste", iar aici se discuta de TENSIUNEA CONTINUA si aplicatiia unui Th in c.c.) ca sa vii si sa spui ca metoda folosirii unui Th in c.c. este mai practica si cu randament mai bun lasa loc la "speculatii" , Th-ul este pentru Tensiune Alternativa sau pentru impulsuri , Simplu si atit !!! pe cind V-Mosurile au fost special gindite pentru sarcini in C.C. . Ma repet nu neg ca poti comanda cu aceste Th-uri in c.c. dar te mai intreb inca o data cu "CE COSTURI" , cu ce complicatii ? acesta era motivul expresiei "hai sa nu mai descoperim roata ca au facut-o altii" .......

Bafta - Tony
www.clicknet.ro/yo8llx

6 May 2008, 00:25:


Da ai dreptate, este multa munca si "tatonari" practice,
"Nu am o finalizare a senzorului de ploaie dar am facut destul de multe teste pentru partea optica." TE CRED !!! si de aceea faceam referire la compozitia sticlei in sensul ca un modul calibrat la tine necesita munca de recalibrare pe un alt parbriz..... Cit despre insecte "ata ete" iar cu "picatura" ..... daca "sta lipita" a depinde de cit de bune-s stergatoarele, uzura parbrizului si viteza cu care rulezi, daca esti in oras de acord "sta lipita" dar la extraurban ? mai sta ? . E drept numai blocul optic sa-l "buchisesti" iti ia timp. De aceea spuneam de acei senzori capacitivi (condensatori diferentiali in matrice) TOYOTA (trebuie vazut si la alte tipuri pe la dezmembrari) cu traductorul care trimite o frecventa catre unitatea centrala functie de cadenta picaturilor si daca tot da o frecventa este destul de simplu un adaptor frecventa/comanda liniara a motorului stergator....

Bafta - Tony
www.clicknet.ro/yo8llx

This post has been edited by tony_oa: 6 May 2008, 00:25

Fratie, excelenta schema, vreau sa o pun in practica dar am niste intrebari:
Vad niste diode la relee - acestea exista in constructia releului sau trebuie atasate? Ce tip de dioda este? Releele sunt tip, cum cer la magazin?
Multumesc mult.

diodele sint 1N 4007 sint puse pentru protectia la supratensiuni de autoinductie , sint unele relee care au aceasta dioda , sint normale dar la un curent de peste 10A

OK. Multumesc.

Daca esti mai meticulos, gasesti socluri de relee cu dioda gata montata si astfel iti simplifici munca. Dar nici daca pui tu dioda nu vei munci mult prea mult. Grija la polaritate... deh, e semiconductor, altfel faci scurt pe alimentare.
Releele le gasesti la magazinele de piese auto... ceri relee de far si stie cel de dupa tejghea ce sa-ti dea. Sunt tip, intr-adevar, au 30A (cel putin asa scrie pe ele), dar poti monta orice tip de releu pe cu bobina 12Vcc atata vreme cat contactele pot asigura un transfer bun de curent in jurul valorii de 20A.
Spor.

N-ar fi o problema montarea diodelor. Candva, demult, am lucrat in domeniu si mai imi aduc aminte cate ceva.
Acum insa am pe lista niste urgente pentru Dacie dupa care vine si randul releelor. Vreau sa-mi pun halogene si mi-e frica sa le pun fara acest montaj.

Am halogen si nu am probleme . Poate ca vrei sa spui ca vrei sa-ti montezi xenoane e alceva temperatura degajata e mult mai mare riscul topiri oglinziilor din cate s-a vorbit.