CECCAR Business Magazine ❖ Nr. 13, 21 iunie - 4 iulie 2016 ❖ 50 de articole |
a+
a-
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Corectură și corecție
Într-un anumit sens, această rubrică este menită să determine corectarea a ceea ce este scris sau spus eronat în modul nostru de a comunica. Ne-a fost și ne este dat, însă, ca tocmai cuvântul destinat să evite erori de exprimare să fie folosit într-un context lexical greșit. Astfel, în presa audiovizuală din ultimele zile ni s-au oferit numeroase – să le zicem – contra-exemple. Bunăoară, s-a afirmat: „S-a adus o corecție mixului de politici monetaro-fiscale”. Mai potrivit ar fi fost să se zică „s-a corectat mixul…”, întrucât corecție înseamnă cu totul altceva, și anume „pedeapsă corporală”. Din păcate, se mai recurge – în familie, în școală etc. – la folosirea formulei „i-a aplicat copilului o corecție”. A îndrepta o eroare în materie de politici monetar-fiscale nu este – cred – echivalentul unei „scatoalce”. Un alt contra-exemplu: „Cel de-al doilea text oficial transmis presei a fost corectat comparativ cu forma inițială prin înlăturarea greșelilor semnalate anterior”. Or, operația de corectare nu reprezintă altceva decât „înlăturarea greșelilor”, citatul oferindu-ne un pleonasm... perfect. În plus, dacă este vorba despre „un al doilea text”, este de la sine înțeles că a existat și un „primul”, adică unul „anterior”. Se pune întrebarea: n-a existat un... corector care să prevină astfel de erori? În loc de răspuns, supun atenției cititorului tot o frază culeasă dintr-o emisiune TV: „Erata la volumul prezentat arată că persoana care a corectat textul dat la tipar a reușit să înlăture toate erorile din carte”. Păi, dacă ar fi avut o asemenea reușită, ar mai fi fost cazul să se publice o... „erată”? Mai în glumă, mai în serios, putem spune că în cazul unor astfel de texte apare o dilemă: ce soluție ar fi bine să li se aplice: o corectură sau o corecție? (T.B.) 1/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (XII)
Reminder: După ce, în numerele precedente, am conturat o imagine de ansamblu a participărilor românești la manifestările internaționale ale profesioniștilor contabili, ne propunem să trecem în revistă, ceva mai pe larg, congresele desfășurate în perioada interbelică. Vom începe cu al II-lea Congres, cel care a avut loc în 1926, cu precizarea că „numerotarea” unor astfel de reuniuni a început cu anul 1904, când s-a desfășurat, la Saint Louis (SUA), prima reuniune mondială a experților contabili. (vezi episoadele precedente) Nevoia de reglementări vs. profesie liberală Congresul al II-lea, desfășurat la Amsterdam, în perioada 5-9 iulie 1926, și-a concentrat lucrările asupra modalităților de creștere a rolului experților contabili într-o lume care ieșise din Primul Război Mondial și abia reușise să înregistreze o relativă stabilitate economică și socială. Reprezentanții a 42 de asociații și instituții din 19 țări (Olanda, Belgia, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Elveția, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Norvegia, Austria, Polonia, România, Rusia, Spania, Republica Cehoslovacă, Statele Unite ale Americii și Suedia) au examinat teme de cel mai mare interes, și anume: AI II-lea Congres Internațional al Experților Contabili, Amsterdam, 1926 – Organizarea profesiunii de expert: reglementarea în diferite țări, modul de exercitare a profesiunii, responsabilitatea expertului contabil public; – Organizarea administrativă, întrebuințarea mașinilor în contabilitate; – Economia exploatărilor, chestiuni în legătură cu organizarea muncii, statistica în întreprinderi, formarea prețului; – Controlul – scop și limite, controlul expertului contabil, controlul permanent al bilanțului și investigații de făcut. În prima zi a lucrărilor au fost susținute și dezbătute următoarele referate: – Chestiunea certificatului (raportului) dat de expertul contabil din punct de vedere al responsabilității – William Plender, membru al Institute of Chartered Accountants in England and Wales, Londra; – Conducerea întreprinderilor – I. Carlioz, profesor la Hautes Études Commerciales, Paris. De un mare interes s-a bucurat referatul lui R.H. Montgomery, renumit profesor la Columbia University, New York, referat intitulat Legislațiunea profesiunei de expert contabil. A reținut atenția în mod deosebit faptul că referentul, în susținerea punctelor sale de vedere, a citat pasaje întregi din Legea română de organizare a Corpului contabililor, spunând, printre altele: „Cea mai largă literatură pe care am găsit-o cu privire la legislația respectivă vine din România”. La acest subiect a luat cuvântul și Nicolae Butculescu, decanul contabililor din România, care a explicat principiile pe care se bazează legea evocată, precizările sale fiind primite cu aplauze de numeroasa asistență. Următorul vorbitor a fost V.M. Ioachim, care a susținut referatul Contabilitatea în România, încă o dovadă a faptului că experiența țării noastre în domeniu a fost apreciată în cel mai înalt grad. De altfel, la dispoziția participanților a fost pusă o traducere în limba franceză a textului Legii de organizare a Corpului contabililor români. În continuare s-a prezentat referatul intitulat Evaluările bilanțului, autori: J.M. Clark, profesor la Universitatea din Chicago, și dr. F. Schmidt, profesor la Universitatea Comercială din Frankfurt. La acest subiect, delegatul român prof. George Alesseanu a prezentat o importantă comunicare cu privire la „aplicarea prețului de cost și influența evaluărilor asupra profitului”. După o excursie la Rotterdam, la reluarea lucrărilor s-a prezentat și a fost dezbătut referatul intitulat Educația profesională, autori: W.H. Elles – Amsterdam, E. Spicer – Londra, și prof. John T. Madden – decanul Universității din New York. La această chestiune, Petru Drăgănescu-Brateș a făcut o comunicare în limba engleză în care – referindu-se tot la experiența românească – a spus, printre altele: „Fiecare candidat trebuie să treacă, mai înainte de a fi admis expert, un examen serios din obiectele în legătură cu profesiunea, care nu sunt suficient desvoltate în școală. Pe scurt, noi am recunoscut ca bune lucrările școalei în pregătirea candidaților ca parte teoretică, dar cerem practică și recomandarea unui expert, cu care trebuie să fi lucrat mai înainte de a deveni el însuși expert. În țara noastră, Corpul experților contabili, și anume Consiliul Superior, conferă titlul de expert, iar nu Guvernul; experții nu sunt funcționarii Guvernului și nu trebuie să fie influențați de acesta. Guvernul a recunoscut numai profesiunea ca atare, a fixat condițiunile în care ea se poate practica, dar este liberă concurența pentru oricine îndeplinește condițiunile”. Această comunicare a fost publicată în darea de seamă oficială a Congresului. Abordarea, sub diferite aspecte, a raportului dintre aria de cuprindere a reglementărilor și respectarea strictă a statutului contabililor, exponenți ai unei profesii liberale, a reținut atenția și la cel de-al III-lea Congres Internațional desfășurat la New York, în intervalul 9-14 septembrie 1929. Alături de reprezentanții a 20 de țări, România a fost prezentă cu o delegație formată din Nicolae Butculescu, decanul Corpului, Petru Drăgănescu-Brateș, secretarul general al Corpului, și C. Boncescu, consilier financiar pe lângă Legația română din SUA. Al III-lea Congres Internațional al Experților Contabili, New York, 1929 Și la acest Congres experiența românească în domeniul reglementării profesiei contabile s-a bucurat de o atenție deosebită, fiind evocată, pe larg, de președintele Comitetului de organizare, profesorul R.H. Montgomery, și de E. van Dien, din Olanda, președintele primului Congres Internațional. În cuvântul de deschidere, Nicolae Butculescu a spus, printre altele: „Socotesc că este interesant pentru dvs. a vă informa că în afară de Legea pentru organizarea profesiunei de contabil și a celei de expert contabil în România Guvernul actual, după insistențele organizațiunei noastre, a făcut să fie votate în Legea de contabilitate publică dispozițiunile obligatorii pentru adoptarea inventarului și introducerea contabilității în partidă dublă în toate ministerele, în toate județele și comunele din țară, precum și în toate instituțiunile și casele autonome, ce se află sub controlul Statului”. Trecându-se la lucrările propriu-zise, prima temă, intitulată Dezvoltarea profesiei de expert contabil, a fost abordată în referatul lui E. van Dien, care a susținut ideea potrivit căreia expert contabil trebuie considerat numai acela care profesează pe cont propriu, ca liber-profesionist. El a prezentat situația experților contabili din Austria, Belgia, Cehoslovacia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Rusia, Suedia, Elveția și România, relevând deosebirile de concepții și de condiții de la o țară la alta. În concluzie, a afirmat că expertul contabil trebuie să aibă un fond de cunoștințe cât mai înalte, dublate de un comportament moral ireproșabil, spre a fi un factor economic de mare însemnătate. A doua temă – intitulată Legislația și pregătirea pentru profesia de expert contabil – l-a avut ca referent pe reprezentantul țării noastre, Petru Drăgănescu-Brateș, din al cărui discurs redăm câteva pasaje: „... Voiesc să scot în relief importanța acestei chestiuni sau, mai bine zis, acestor două chestiuni. Importanța a fost recunoscută și prin faptul că au fost puse primele pe program, dar voiesc a sublinia că de dreapta soluționare a acestor chestiuni depinde viitorul profesiunei noastre și desigur că ne-am adunat aici să ne gândim și să desbatem mai cu seamă asupra viitorului. De buna educație profesională a viitorilor experți contabili depinde în mare măsură reputațiunea profesiunei noastre, iar educația, după părerea subsemnatului, se obține în școală și după școală. În ce privește școala cred, și acesta este punctul de vedere al experților contabili din România, că școlile comerciale sunt menite să prepare pe viitorii experți contabili și că experții contabili sunt interesați să se intereseze de modul cum se predau în școlile comerciale contabilitatea și celelalte cunoștințe necesare expertului contabil; ba ceva mai mult, că studiile academice, deci o diplomă academică, trebuie să fie cerute aceluia care dorește să se dedice carierei de expert contabil. În ce privește educațiunea după școală, socotim că este necesară o practică de o durată oarecare sub supravegherea și îndrumarea unui expert contabil și că un examen de admitere în cariera de expert contabil este de asemenea necesar, și mai credem că este neapărat nevoie ca expertul contabil să se țină continuu la curent prin citirea lucrărilor, cărților și revistelor de specialitate contabilă, precum și prin participarea la congresele naționale și internaționale de contabilitate cu tot ceea ce se lucrează în această direcțiune. Dar aceasta nu este suficient. După ce buna educațiune profesională a fost obținută, lucrul expertului contabil, cât și interesul public trebuie să fie ocrotite printr-o bună lege asupra exercitărei profesiunei de expert contabil. Deci scopul principal al acestui congres este, credem, să stabilească reguli generale, aplicabile în toate țările în mod uniform, pentru o cât mai bună și înaltă educație profesională și o legislație sănătoasă spre a asigura existența unei organizațiuni solide și demne de toată încrederea experților contabili, pe aceleași baze în toate țările.” Punctul de vedere al referentului a fost privit cu interes și a generat vii dezbateri, inclusiv formularea de opinii opuse. În cele din urmă, Congresul a adoptat punctul de vedere românesc, ceea ce a constituit un adevărat succes pentru delegația noastră și, în general, pentru Corpul contabililor din România, care și-a văzut astfel principiile adoptate de cel mai înalt for în materie. După o vizită la două dintre cele mai renumite instituții financiare din lume, la vremea respectivă – Banca Irving Trust Company și Bursa din New York –, lucrările Congresului au continuat cu dezbaterea temelor Evaluarea, forma, natura și controlul bilanțurilor și Responsabilitatea expertului contabil, referate susținute de A. Marcus din Germania. În legătură cu ultimul raport, Nicolae Butculescu a formulat obiecții față de una dintre teoriile delegatului german, care a opinat că s-ar putea semna bilanțul și cu rezerva de a nu garanta cifrele și valorile întrucât un contabil nu are posibilitatea materială de a controla totul și de a-și asuma răspunderea pentru tot. În intervenția sa, decanul Corpului contabililor români a spus: „Un expert contabil nu poate avea decât o singură conștiință și o singură concepție în materie de bilanț și inventar, iar acolo unde e vorba de materiale (bani în casă, efecte, mărfuri etc.), de existența acestora răspund deținătorii lor, cari sunt controlați”. De asemenea, congresiștii au vizitat un alt obiectiv important din New York, Șantierul de construcții navale al statului, din Brooklyn. În ziua următoare, Congresul a dezbătut tema Costul în întreprinderi, costul materialelor, al mânii de lucru și standardizarea costului. În program a fost inclusă o vizită nocturnă la ziarul New York Times. În ultima zi a Congresului a fost dezbătută tema Stabilirea unui buget comercial, a bugetelor municipale, precum și contabilitatea statului. Reprezentantul nostru, Petru Drăgănescu-Brateș, a avut o intervenție referitoare la „organizația cea nouă a contabilității noastre la Stat și la comune”, depunând la biroul Congresului textul articolelor din Legea contabilității publice, privitoare la „inventar, formulare și modalitatea cerută de lege pentru introducerea dublei scripturi”. (Va urma)
Cuvinte-cheie:
istorie, CECCAR, Corpul Contabililor, congres, Congresul Internațional al Experților Contabili, Amsterdam, New York
2/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ICEEfest 2016
Așa cum precizam în numărul anterior, Bucureștiul a fost în ultimul timp gazda a numeroase evenimente semnificative care ne trimit în zona temei ediției a XXI-a a Congresului Profesiei Contabile din România, printre acestea numărându-se Interactive Central & Eastern Europe Festival (ICEEfest), una dintre cele mai mari manifestări de gen dedicate internetului, tehnologiei de vârf din Europa Centrală și de Est. Evenimentul a avut loc în perioada 9-10 iunie la Băneasa Shopping City, în cadrul Grand Cinema Digiplex, această a 5-a ediție fiind cea mai amplă dintre cele desfășurate până acum. Proiectul a luat naștere în anul 2008 ca un eveniment cu acoperire locală, care s-a extins treptat, devenind un concept regional complex care a reunit în ediția curentă peste 100 de speakeri și traineri internaționali, peste 3.500 de participanți, peste 30 de țări și peste 50 de ore de know-how. ICEEfest furnizează conținut de calitate prin conferințele, cursurile și zona de expoziție, care cuprinde cele mai recente articole din domeniul tehnologiei. Audiența sa este alcătuită din branduri și agenții de top. Evenimentul acoperă diverse aspecte ale internetului, precum conținutul, creativitatea, performanța de marketing, tehnologia, aplicațiile, comerțul online. ICEEfest 2016 a fost organizat în parteneriat cu Orange, cu sprijinul Volkswagen, XAXIS, BCR, Jacobs, Prometheus și al altor parteneri. Evenimentul a pus la dispoziția participanților o aplicație cu ajutorul căreia aceștia au avut posibilitatea de a consulta agenda la zi și de a-și salva pe telefon sesiunile preferate și speakerii favoriți. ICEEfest a început joi, 9 iunie, înregistrând o audiență record de peste 2.500 de persoane. Evenimentul a beneficiat, în premieră, de două scene principale. Discursul de deschidere i-a aparținut lui Joris Evers, vicepreședinte și director de comunicare în Europa al Netflix, rețeaua-gigant aflându-se pentru prima dată în cadrul unui eveniment din regiune. În prima zi, Innovation Stage 1 a găzduit sesiuni de neratat pentru publisheri și oamenii de creație: CNN, Euronews, Eurosport, Shazam sau Maker Studios au prezentat ultimele detalii despre proiecte care generează milioane de reacții la nivel mondial, iar Google, Facebook și Instagram au arătat încă o dată audienței de ce Silicon Valley este centrul universului în materie de internet și tehnologie. Will Henshall – Focus @Will, muzician și antreprenor de succes, fondatorul trupei Londonbeat, a cucerit publicul cu sfaturile sale privind eficientizarea activității de la birou prin ascultarea muzicii potrivite. Pe Innovation Stage 2, Uber, Waze și Ooyala au prezentat idei creative pentru cei care doresc un business inovator. Ivan Imhoff – House of Kaizen a adus publicul la zi cu ultimele tendințe referitoare la optimizare, iar specialiștii în Realitate Virtuală („virtual reality” – VR) și Realitate Augmentată („augmented reality” – AR) Anatolie Gavriliuc – HoloLens, Andreea Răducan – Innoactive și Clarence Dadson – Design4real au prezentat avantajele tehnologiei VR & AR și modul în care acestea pot fi folosite cât mai eficient. Despre ad blocking, publisherii au avut ocazia să învețe de la Torben Heimann – Improve Digital, Tom Jenen – Polar sau Arvid Tchivzhel – Mather Economics. Alături de cele două scene principale au fost organizate și trei scene specializate – eCommerce, eHealth și VIP. În prima zi, Focus Stage a venit cu o abordare extrem de personalizată, aceasta fiind scena celor interesați de eCommerce în toate formele sale, motiv pentru care a fost emis un bilet de acces special pentru cei interesați să pătrundă mai adânc în tehnicile avansate prin care se pot genera vânzări online. Focusați pe eCommerce & Performance Marketing au fost Marco Bertozzi – Performics, James Finlayson – Verve Search, Antonio Eram – Netopia și Yousuf Khatib – Marketizator. De asemenea, publicul a beneficiat de sesiuni interesante de training din partea experților Thorsten Hermes – Google, care a arătat cum pot fi folosite tehnicile gigantului Google pentru a obține rezultatele dorite, sau Karolina Janus – specialistul Facebook pentru Europa de Est pentru tehnicile de marketing de performanță. La sfârșitul primei zile, Summer Playground, zona outdoor destinată distracției, a găzduit ICEE Live Music, care i-a avut ca invitați pe Golan, Silviu Pasca și ROA. După acumularea cunoștințelor necesare în domeniul IT, publicul a ascultat muzică live de calitate. Vineri, 10 iunie, a fost cea de-a doua zi de ICEEfest. Pe Innovation Stage 1, specialiștii de la Discovery, WildBytes, Researcher and Entrepreneur, AR Experiential Ltd și Innovation.rocks au demonstrat publicului că Realitatea Virtuală este cât se poate de reală. Salvatore Iaconesi – Art is Open Source a vorbit despre cum arta poate deveni sursă deschisă de informații, dar și despre proiectele sale neconvenționale. O sesiune intensă, cu subiecte legate de modul cum publicitarii trebuie să schimbe felul în care își abordează, din punct de vedere tehnologic, strategiile a fost adusă de specialiști ca Steffen Ehrhardt – Google sau Cătălin Năstăsoiu – Catapult Creative Partners. La final a avut loc „200 seconds of fame”, competiția start-up-urilor, X-Factorul de business marca ICEEfest. Juriul, alături de public, a decis cine merită cele mai multe aplauze. Pe Innovation Stage 2, participanții au explorat noile tehnici și ultimele tehnologii care îi ajută pe publicitari să găsească răspunsuri corecte la timpul potrivit, împreună cu experți ca Marius Pawełczyk – Sociomantic sau Lukasz Zelezny – uSwitch, au aflat care sunt cele mai bune metode prin care tehnologia și creativitatea pot conlucra, robotizarea și automatizarea procesului de vânzare-cumpărare de spații publicitare fiind analizate de experți ca Robert Rasko – The 614 Group sau Chris James – AppNexus. Despre provocările publisherilor într-o lume dominată de platforme globale și de produse noi care schimbă mereu jocul, publicul a aflat de la Edouard Andrieu – Le Monde, Rob Bradley – CNN sau Duncan Hooper – Euronews. Anul acesta, ICEEfest s-a extins și înspre domenii care ne ating pe toți: ICEEhealth a fost creat pentru a căuta alternative ale sistemului medical tradițional, a declanșa dialoguri și a prezenta soluțiile viitorului. În cadrul acestei scene a fost programată o sesiune specială care l-a avut ca invitat pe jurnalistul de investigații Cătălin Tolontan – GSP, care a vorbit despre cum poate jurnalismul să schimbe sistemul de sănătate. Tot aici, Scott Summit – Stanford University a adus câteva exemple remarcabile legate de printarea 3D în medicină, Karolina Korth – ROCHE Diabetes Care a arătat cum pot fi evitate 80% din costurile tratamentului pentru diabet, Mircea Popa – SkinVision a vorbit despre dezvoltarea celei dintâi aplicații certificate CEE de depistare a primelor semne de cancer de piele. Dacă prima seară a ICEEfest a fost dedicată muzicii, pe 10 iunie s-au alăturat evenimentului oameni pasionați în a-i face pe alții să se simtă bine. Festivalul a fost închis de ICEEcomedy, în Summer Playground, cu un show de stand-up comedy susținut de actorul englez Jeff Leach și cu o parodie a prezentărilor din cele două zile de ICEEfest, oferită de șase comedianți români – Claudiu „Teo” Teohari, Sergiu Floroaia, Raul Gheba, Silviu Gherman, Alex Coteț, Toma Alexandru. Pe facebook.com/ICEEFest pot fi găsite consemnări și fotografii atât din timpul pregătirilor, cât și din zilele desfășurării festivalului. (N.M.)
Cuvinte-cheie:
congres, CECCAR, Congresul Profesiei Contabile, era digitală, ICEEfest, Interactive Central & Eastern Europe Festival, Băneasa Shopping City, Joris Evers, Netflix, CNN, Euronews, Eurosport, Shazam, Maker Studios, eCommerce, ICEEcomedy, ICEEhealth
3/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Filiala CECCAR Brăila: masă rotundă pe tema controlului activității agenților economici
Filiala Brăila a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România a organizat, la 14 iunie, masa rotundă cu tema Controlul agenților economici, la care a participat ec. Iolanda Ilie, șeful Serviciului control fiscal, AJFP Brăila, alături de președintele filialei, ec. Gheorghe Stroe, și directorul executiv, ec. Carmen Tamași-Klaus. Întâlnirea a avut loc la solicitarea membrilor, confruntați cu diverse situații în misiunile de reprezentare a agenților economici în cazul controalelor fiscale. S-a discutat despre Formularul 088, efectele antrenate de expirarea contractelor de închiriere a sediilor sociale declarate de agenții economici, condițiile și termenele de reînregistrare/reactivare a agenților economici declarați inactivi în evidența fiscală. De asemenea, au fost dezbătute situațiile apărute în soluționarea cererilor privind rambursările de TVA, relevându-se necesitatea înregistrării cu atenție a informațiilor cuprinse în declarațiile 101, 300, 394, situațiile financiare anuale. Participanții au abordat, totodată, temele obligativității încheierii dosarelor prețurilor de transfer la entitățile cuprinse în legislație și întocmirii documentelor primare în cazul vânzărilor către persoane fizice. OG nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, situații întâlnite în practică în urma controalelor, fapte care afectează înscrierea în cazierul fiscal al operatorilor economici au fost alte subiecte abordate la întâlnire. Profesioniștii contabili prezenți au propus unele modificări ale prevederilor Codului fiscal, date fiind greutățile întâmpinate la reactivarea operatorilor economici declarați inactivi, precum și posibilitatea preluării formalităților necesare prin intermediul Registrului Comerțului.
Cuvinte-cheie:
agenda CECCAR, CECCAR, filială, Brăila, masă rotundă, controlul agenților economici, Iolanda Ilie, AJFP, Gheorghe Stroe, Carmen Tamași-Klaus, Formularul 088, TVA, rambursare, cazier fiscal
4/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Filiala CECCAR Brașov: întâlnire de lucru cu reprezentanți ai ITM
Noutăți legislative privind raporturile de muncă au fost dezbătute la Brașov, cu ocazia întâlnirii de lucru organizate de filiala CECCAR, la 10 iunie, la care au participat reprezentanți ai Inspectoratului Teritorial de Muncă. Sala de cursuri a filialei „Emanoil Ioan Nechifor” a găzduit evenimentul la care participanții au primit informații utile, răspunsuri pertinente la întrebările privind legislația muncii de la inspectorul șef Adrian Nicolae Reit și inspectorul șef adjunct Sănătate și Securitate în Muncă, Dorin Senchetru. La întâlnire a fost prezentă și conducerea Filialei CECCAR Brașov, prin președintele, Nicolae Băjan, și directorul executiv, Cornelia Deleanu. Discuțiile au vizat noutățile legislative legate de convențiile civile, timpul parțial de muncă, Legea nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale și HG nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, încheierea contractului individual de muncă, modificarea, suspendarea și încetarea acestuia, contractul individual de muncă pe durată determinată, calculul diurnei, agentul de muncă temporar, modificări în operarea în REVISAL, precum și alte aspecte ridicate de cei prezenți la întâlnire.
Cuvinte-cheie:
agenda CECCAR, CECCAR, filială, Brașov, ITM, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Emanoil Ioan Nechifor, Adrian Nicolae Reit, Dorin Senchetru, Nicolae Băjan, Cornelia Deleanu, Revisal
5/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Soluții pentru evitarea insolvenței
Profesioniștii contabili care au dorit să se pună la curent cu cele mai recente reglementări financiar-contabile și fiscale în materia insolvenței au participat, la 14 iunie, la o întâlnire de lucru organizată de Filiala CECCAR Brașov, la care a participat și reprezentantul filialei teritoriale a Uniunii Practicienilor în Insolvență (UNPIR). Având ca teme Noi soluții posibile pentru evitarea insolvenței, respectiv Mandatul ad-hoc și Concordatul, întâlnirea a fost găzduită de sala de cursuri „Emanoil Ioan Nechifor” a filialei. Din partea UNPIR Brașov a participat președintele Viorica Munteanu, iar filiala CECCAR a fost reprezentată de directorul executiv, Cornelia Deleanu. Discuțiile au evidențiat diferențele dintre insolvență, faliment și reorganizarea unei societăți. De asemenea, s-au adus clarificări cu privire la procesul de insolvență, conform Legii nr. 85/2014, art. 5 pct. 29 lit. a) și b), care face distincție între insolvența prezumată și insolvența iminentă. Membrii filialei au dezbătut, alături de reprezentantul UNPIR, soluțiile pentru evitarea insolvenței, respectiv mandatul ad-hoc și concordatul preventiv, subliniindu-se că profesioniștii contabili pot consilia clienții aflați în dificultate.
Cuvinte-cheie:
agenda CECCAR, CECCAR, filială, Brașov, insolvența, UNPIR, Uniunea Practicienilor în Insolvență, Mandatul ad-hoc, Concordatul, Emanoil Ioan Nechifor, Legii nr. 85/2014, insolvența prezumată, insolvența iminentă
6/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Noutăți legislative în domeniul asigurărilor sociale
Membrii Filialei CECCAR Brașov au participat, la 16 iunie, la o întâlnire de lucru cu reprezentanții Casei Județene de Pensii, desfășurată în sala de cursuri „Emanoil Ioan Nechifor” a filialei. La acțiune a participat conducerea CECCAR Brașov, reprezentată de președinte, Nicolae Băjan, și directorul executiv, Cornelia Deleanu, alături de consilierul Delia Stanciu – Casa Județeană de Pensii. Tema întâlnirii, intitulată Noutăți legislative în domeniul asigurărilor sociale, a reunit dezbateri referitoare la modificările legislative (Legea privind sistemul unitar de pensii publice nr. 263/2010, actualizată anul acesta), modificarea indicelui de corecție, calculul punctajului, indemnizația de însoțitor și pensia de invaliditate. Prima parte a întâlnirii profesionale a fost dedicată prezentării unor elemente de noutate legislativă, cea de-a doua parte fiind rezervată întrebărilor și răspunsurilor, dar și prezentării unor modalități concrete de soluționare a problemelor întâmpinate de profesioniștii contabili în desfășurarea activității.
Cuvinte-cheie:
agenda CECCAR, CECCAR, filială, Brașov, Casa Județeană de Pensii, Emanoil Ioan Nechifor, Nicolae Băjan, Cornelia Deleanu, Delia Stanciu, asigurări sociale
7/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Filiala CECCAR Constanța: discuții pe marginea legislației muncii
La Constanța a avut loc, la 16 iunie, o masă rotundă organizată de filiala CECCAR, în colaborare cu Inspectoratul Teritorial de Muncă al municipiului, acțiune care a reunit specialiști contabili de la nivelul județului. Alături de președintele Filialei CECCAR Constanța, Gheorghe Ivașcu, directorul executiv, Vasile Buzoescu, și Constantin Cojocaru, șeful Biroului Stagiu și dezvoltare profesională continuă, la întâlnirea profesională au participat reprezentanți ai ITM Constanța – Tiberiu Pleșu, inspector-șef adjunct, și Didina Mititelu – șeful compartimentului Control. Au fost dezbătute și analizate aspecte punctuale care privesc relațiile de muncă, cu incidență asupra activității angajatorilor și a profesioniștilor contabili potrivit reglementărilor legale: Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii; Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 1.616/2011 privind modificarea și completarea modelului-cadru al contractului individual de muncă; HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților; Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.
Cuvinte-cheie:
agenda CECCAR, CECCAR, filială, Constanța, masă rotundă, ITM, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Gheorghe Ivașcu, Vasile Buzoescu, Constantin Cojocaru, Tiberiu Pleșu, Didina Mititelu, Legea 53/2003, Codul Muncii
8/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Filiala CECCAR Dâmbovița: Lecție de educație financiară la Școala gimnazială „Matei Basarab” din Târgoviște
Președintele și vicepreședintele Consiliului Filialei CECCAR Dâmbovița s-au întâlnit luni, 13 iunie, cu elevi ai clasei a VIII-a a Școlii gimnaziale „Matei Basarab” din Târgoviște, cărora le-au prezentat tema intitulată Valoarea banilor. Subiectul a fost expus de expert contabil Gabriela Anghel, președintele Consiliului filialei. Lecțiile de educație financiară au continuat cu elevii claselor a V-a, cărora le-au fost prezentate noțiuni privind bugetul familiei. În acest context, copiii au avut ocazia să pună în practică noțiunile privind întocmirea bugetului familiei, fiind împărțiți în grupe de lucru. Rezultatele „bugetare” au fost comentate cu mult interes. Este deosebit de important ca tinerele generații să-și însușească noțiuni de educație financiară, acțiunile organizate de Filiala CECCAR Dâmbovița fiind orientate în acest sens. La finalul acțiunii a fost semnat un protocol de colaborare între Filiala CECCAR Dâmbovița și Școala gimnazială „Matei Basarab” din Târgoviște.
Cuvinte-cheie:
agenda CECCAR, CECCAR, filială, Dâmbovița, Valoarea banilor, școală, gimnaziu, Matei Basarab, Târgoviște, Gabriela Anghel, educație financiară
9/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Filiala CECCAR Ialomița: proba cu expertiza contabilă în cauzele civile și penale
La Ialomița a avut loc, la 15 iunie, întâlnirea semestrială a membrilor GEJ cu tema intitulată Proba cu expertiza contabilă în cauzele civile și penale. Din partea principalilor beneficiari ai lucrărilor de expertiză contabilă judiciară au răspuns invitației Ion Toma, președintele Tribunalului Ialomița, și Ioana Gavriloiu, inspector IPJ Ialomița. Alături de colegii prezenți s-au dezbătut situații concrete cu care atât beneficiarii de lucrări, cât și experții contabili se confruntă. Cu această ocazie, președintele tribunalului a insistat asupra depunerii rapoartelor în termen, amintind că prelungirea intervalelor de timp pentru predarea acestora este unul dintre principalele motive de amânare a soluționării dosarelor aflate pe rolul instanțelor locale. S-a discutat cu privire la onorarii, dar și referitor la cazuri de incompatibilitate a experților în anumite situații și modul în care trebuie tratate acestea. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea filtrării obiectivelor stabilite pentru expertizele contabile judiciare, obiective care includ uneori încadrări juridice sau interpretări ale textelor de lege. Un alt punct pe agenda întâlnirii l-a constituit modul de aplicare a procedurii de decontare a lucrărilor de expertiză contabilă prin intermediul societăților de specialitate. La întâlnirea profesională s-au discutat și situațiile în care expertizele contabile sunt eliminate în faza de cercetare penală, fiind utilizate lucrările întocmite de specialiștii delegați în cadrul Parchetelor.
Cuvinte-cheie:
agenda CECCAR, CECCAR, filială, Ialomița, GEJ, IPJ, Ion Toma, Tribunalul Ialomița, tribunal, Ioana Gavriloiu, expert contabil, expertiză contabilă judiciară
10/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ședința Grupei de lucru „Sector public” a FEE
La sediul Federației Experților Contabili Europeni (FEE) de la Bruxelles a avut loc, la 16 iunie, ședința Grupei de lucru „Sector public”, la care a participat și reprezentantul CECCAR în respectiva grupă de lucru. Pe ordinea de zi a ședinței s-au înscris următoarele teme: implementarea IPSAS-urilor, auditul financiar în sectorul public european, concluziile mesei rotunde pentru sectorul public care a precedat ședința, precum și aspecte legate de direcțiile strategice – bilanțul acțiunilor de până acum, actuala situație la nivel continental, evoluțiile viitoare la nivel național și european.
Cuvinte-cheie:
agenda CECCAR, CECCAR, FEE, Bruxelles, Federația Experților Contabili Europeni, sector public, IPSAS, audit financiar, sectorul public european
11/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bruxelles: masă rotundă pentru sectorul public – criza datoriei de stat – cum poate contabilitatea să fie o parte a soluției?
Federația Experților Contabili Europeni (FEE) organizează anual mese rotunde pe teme legate de armonizarea contabilității europene din sectorul public, un potențial cadru general conceptual și modelele de guvernare. Evenimentele reunesc factori politici europeni și naționali, contabili și auditori din întregul continent și din alte zone ale lumii. Cea de-a cincea ediție a seriei de mese rotunde care a avut loc la 15 iunie, la Bruxelles, a reprezentat o oportunitate pentru toți cei prezenți de a afla mai multe despre contabilitatea din sectorul public și despre modul în care poate ajuta guvernele să își gestioneze mai bine resursele. Evenimentul a cuprins 3 sesiuni (De ce contabilitatea de angajamente? Ce doresc Statele Membre? Care este contribuția Uniunii Europene?). Au participat și reprezentanți ai Grupei de lucru „Sector Public” a FEE, ai mediului academic, specialiști din Big4, ai unor instituții publice naționale, precum și reprezentantul EUROSTAT. La acest eveniment, CECCAR a fost prezent prin specialistul său în domeniul contabilității din sectorul public.
Cuvinte-cheie:
agenda CECCAR, CECCAR, FEE, Bruxelles, Federația Experților Contabili Europeni, masă rotundă, contabilitatea europeană, sectorul public, Eurostat
12/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conferința aniversară a Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova
Cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP RM), a fost organizată la Chișinău, la 17 iunie a.c., o conferință internațională care a marcat pe plan național și regional acest moment în activitatea organismului profesional moldovean. Tema centrală a conferinței a fost intitulată Provocările și oportunitățile din profesia contabilă și de audit: experiența și soluțiile la nivel mondial, temă abordată în contextul actualelor evoluții ale profesiei la nivel global și european, reprezentantul CECCAR la acest eveniment fiind și unul dintre moderatorii sesiunilor de lucru – Provocări și oportunități pentru profesia contabilă. Alte teme abordate în conferința din capitala Republicii Moldova au fost: Viitorul profesiei contabile și de audit: idei pentru creștere și Provocări și oportunități pentru profesia de audit.
Cuvinte-cheie:
agenda CECCAR, CECCAR, ACAP, Chișinău, Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, profesia contabilă, audit, contabilitate, conferință
13/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Primul centru pentru dezbateri publice și inițiative civice din București
Săptămâna trecută s-a lansat primul centru din București pentru dezbateri publice și inițiative civice, „La firul ierbii”, găzduit într-un spațiu neconvențional: fosta hală industrială de la Industria Bumbacului, transformată de un grup de inițiativă într-un loc viu și primitor. Lansarea a avut loc cu participarea ministrului pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, precum și a reprezentanților grupului de inițiativă care a demarat proiectul: Wolfhouse Productions – birou de arhitectură și urbanism, Institutul pentru Politici Publice, Nod Makerspace, atelier de creație și prototipare, și Calup, proiect de regenerare urbană. Acestora li s-a alăturat și asociația Odaia Creativă cu proiectul Urban Inc – spațiu-platformă pentru experimente, învățare și scalare de noi soluții pentru orașe. Spațiul de 230 mp este deschis publicului și se adresează cu precădere grupurilor de cetățeni activi sau de inițiativă cetățenească, organizațiilor nonguvernamentale, autorităților publice locale din Capitală, comunității creative, sectorului de business implicat în acțiuni de dezvoltare urbană sau de mobilizare comunitară. Concret, „La firul ierbii” va găzdui evenimente utile comunității, inițiate direct de membrii acesteia, dar și evenimente proprii. De la dezbateri publice la întâlniri de asociații de proprietari de bloc, de la proiecții de filme pe teme utile dezvoltării orașului la evenimente ale grupurilor cetățenești de inițiativă sau mese rotunde – „La firul ierbii” va fi deschis pentru bucureșteni și își propune să devină un spațiu ce încurajează dialogul, colaborarea și implicarea tuturor actorilor sociali (cetățeni, autorități) pentru un obiectiv comun: o viață mai bună în oraș. „Îmi doresc să facem din «La firul ierbii» un model de succes pe care să îl «exportăm» către autoritățile locale din București și din alte zone urbane din țară, scopul nostru fiind acela de a pune tema revitalizării acestor spații cu ajutorul industriilor creative pentru a fi redate comunităților pe agenda noilor aleși locali”, a declarat Elena Tudose, director al Institutului pentru Politici Publice. La rândul său, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, a subliniat: „Îi felicit pe cei care au crezut în acest vis și care l-au dus la îndeplinire, prin proiectul «La firul ierbii». Astăzi, din poziția pe care o ocup, am încercat să arăt inclusiv la nivel guvernamental că există o preocupare reală pentru ca asemenea modele să devină proiecte de succes cu sprijin din partea fondurilor europene, dar și a programelor naționale pentru industriile creative care se implică pentru a reda cetățenilor acest gen de spații de discuție și de acțiune comunitară, atât de necesare pentru o democrație funcțională”. Spațiul a găzduit până în prezent evenimente precum: o expoziție în cadrul Romanian Design Week și finalul circuitului Noaptea Muzeelor; Zilele Deschise ale Economiei Circulare la București – atelier participativ cu tema Transformarea deșeurilor textile în resurse!; Y plan – atelier de intervenții urbane pentru elevi de liceu. (Al.R.)
Cuvinte-cheie:
dezvoltare personală, La firul ierbii, centru pentru dezbateri publice și inițiative civice, ministru, Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, Wolfhouse Productions, Institutul pentru Politici Publice, Nod Makerspace, Calup
14/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
O nouă Agendă pentru competențe în UE
Comisia Europeană (CE) a adoptat recent o nouă agendă cuprinzătoare pentru competențe în Europa. Ea va contribui la realizarea primei priorități politice a CE intitulate Un nou impuls pentru crearea de locuri de muncă, creștere și investiții prin abordarea a trei provocări presante ale economiilor actuale: lipsa competențelor adecvate pentru a răspunde necesităților de pe piața forței de muncă, transparența insuficientă a competențelor și a calificărilor, precum și dificultatea de a anticipa și de a prevedea necesitățile în materie de competențe. Noua agendă pentru competențe în Europa a fost promovată în contextul în care, potrivit unor studii, aproximativ 70 de milioane de locuitori ai continentului nu au suficiente competențe numerice, de citire și de scriere, iar 40% din populația UE nu dispune de un nivel suficient de competențe digitale. Aceste persoane sunt astfel expuse unui risc ridicat de șomaj, de sărăcie și de excluziune socială. Pe de altă parte, 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni cu competențe adecvate pentru ca societățile lor să crească și să fie inovatoare. În același timp, foarte multe alte persoane, în special tineri cu înaltă calificare, ocupă locuri de muncă ce nu corespund talentelor și aspirațiilor lor. Totodată, prea puține persoane au mentalitatea și competențele antreprenoriale necesare pentru a-și începe propria afacere și a se putea adapta în permanență la cerințele dinamice de pe piața forței de muncă. „Noua agendă pentru competențe în Europa vizează să îmbunătățească predarea și recunoașterea competențelor, de la cele de bază la cele superioare, precum și competențele transversale și civice și, în cele din urmă, să stimuleze capacitatea de inserție profesională. Ea urmărește, pe de o parte, ca nimeni să nu fie exclus, iar pe de altă parte, ca Europa să stimuleze competențele de vârf, care sunt motorul competitivității și al inovării”, precizează reprezentanții Executivului de la Bruxelles. Estimările Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) arată că o creștere cu un punct procentual a competențelor intermediare în rândul populației adulte ar putea spori rata de creștere a PIB-ului pe cap de locuitor cu 0,99 puncte procentuale. Conform celor mai recente previziuni ale Cedefop în materie de competențe, dacă nu se iau măsuri suplimentare, ponderea persoanelor slab calificate în rândul populației adulte active în UE va fi de 18,6% în 2020 și de 16,6% în 2025. Pentru a contribui la soluționarea problemelor legate de competențe, CE va lansa o serie de acțiuni care vor aborda aceste probleme, vor spori vizibilitatea competențelor și vor ameliora recunoașterea lor la nivel local, național și la nivelul UE atât în școli și universități, cât și pe piața forței de muncă. Concret, Comisia propune 10 acțiuni care trebuie realizate în următorii doi ani. Patru dintre acestea au fost lansate zilele trecute: ● o garanție de competențe, al cărei scop este să-i ajute pe adulții cu un nivel scăzut de competențe să își îmbunătățească șansele de a obține și de a menține atât locuri de muncă bune, cât și o bună calitate a vieții. Prin intermediul garanției, persoanele în cauză ar trebui să fie ajutate să dobândească un nivel minim de competențe de citire și de scriere, numerice și digitale și, dacă este posibil, un set mai larg de competențe care să le permită să obțină o calificare corespunzătoare învățământului secundar superior sau o calificare echivalentă. Garanția de competențe ar trebui să fie implementată de statele membre în funcție de circumstanțele naționale; ● o revizuire a Cadrului european al calificărilor (CEC), care va face mai ușoară comparația între calificările obținute în diferite țări și îi va ajuta pe cursanți, lucrători și angajatori să înțeleagă mai bine ce știe și ce poate să facă un candidat la un loc de muncă. Versiunea revizuită a CEC va facilita, de asemenea, compararea și înțelegerea calificărilor resortisanților din țările terțe; ● Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, care invită statele membre să facă schimb de bune practici, să elaboreze strategii cuprinzătoare referitoare la competențele digitale pe bază de obiective și să includă competențele digitale la toate nivelurile de educație și formare profesională. De asemenea, oferă mai mult sprijin coalițiilor naționale care conectează autoritățile publice cu părțile interesate din cadrul întreprinderilor, din sistemul de educație și formare profesională și de pe piața muncii, inclusiv cu partenerii sociali. Coaliția va contribui la dezvoltarea unei mari rezerve de talente digitale și va echipa cetățenii din Europa cu competențe digitale adecvate; ● Planul de cooperare sectorială în materie de competențe este o inițiativă care vizează o mai bună corelare a competențelor în anumite sectoare. El va sprijini crearea unor parteneriate pentru competențe sectoriale în industrie și în servicii și va transpune strategiile sectoriale pentru următorii 5-10 ani în acțiuni de identificare a competențelor necesare și de dezvoltare a unor soluții concrete, cum ar fi crearea de parteneriate între întreprinderi, sistemul de educație și cercetare sau promovarea acordurilor de recunoaștere a calificărilor și a certificatelor sectoriale. Planul va contribui la mobilizarea și coordonarea actorilor-cheie din sectorul economic, la stimularea investițiilor private și la încurajarea unei utilizări mai strategice a programelor de finanțare europene și naționale. Celelalte șase acțiuni vor fi lansate către sfârșitul acestui an și în 2017: ● un instrument de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe, care să permită, de timpuriu, identificarea competențelor și a calificărilor și determinarea profilului acestora în cazul solicitanților de azil, al refugiaților și al altor migranți; ● o revizuire a cadrului Europass, care va oferi o gamă mai largă de instrumente și servicii prin intermediul unui instrument online ușor de utilizat care să servească la facilitarea alegerilor în materie de profesie și de studii. Europass va oferi instrumente precum cel de redactare a unui CV pentru documentarea competențelor și a calificărilor, instrumente gratuite de autoevaluare și informații cu privire la competențele și calificările din întreaga Europă; ● promovarea învățământului profesional și tehnic (VET) ca primă alegere prin multiplicarea oportunităților cursanților VET de a dobândi experiență învățând la locul de muncă și prin promovarea unei mai mari vizibilități a rezultatelor bune ale VET pe piața forței de muncă; ● o revizuire a Recomandării privind competențele-cheie. Astfel, Comisia va propune statelor membre să revizuiască Recomandarea din 2006 în domeniu pentru a o alinia la transformările economice și sociale care au avut loc în ultimii zece ani. Revizuirea va continua să sprijine o înțelegere comună a unui set principal de competențe-cheie necesare pentru a lucra și a trăi în secolul 21 și va promova introducerea acestor competențe în programele de educație și de formare și în strategiile naționale în materie de competențe. De asemenea, aceasta va oferi sprijin pentru a descrie, a dezvolta, a evalua, a valida și a compara mai bine competențele-cheie și competențele asociate acestora, în medii educaționale formale, non-formale și informale. Se va acorda o atenție deosebită promovării competențelor antreprenoriale (stimulând oamenii să fie mai creativi, mai proactivi, mai orientați către valorificarea oportunităților și mai inovatori), inclusiv promovării politicilor pentru ca toți tinerii să aibă o experiență antreprenorială practică înainte de terminarea studiilor. Între timp, Comisia a elaborat două cadre specifice pentru a asigura o înțelegere comună și a promova competențele digitale (DigComp) și competențele antreprenoriale (EntreComp) ale cetățenilor; ● o inițiativă privind monitorizarea absolvenților de studii superioare, în vederea îmbunătățirii informațiilor despre modul în care evoluează absolvenții pe piața forței de muncă. Feedback-ul din partea absolvenților și cu privire la aceștia, la locurile lor de muncă și la carierele lor este, într-adevăr, foarte important pentru universități, colegii și administrații publice. Acesta oferă informații referitoare la tipurile de locuri de muncă pe care le au absolvenții, la tendințele de pe piața forței de muncă și la punctele forte și punctele slabe ale programelor de învățământ. De asemenea, acest feedback face parte din informațiile și orientările de care potențialii studenți și familiile acestora ar trebui să beneficieze înainte ca studenții să decidă ce anume aleg să studieze. Acest tip de informații se colectează în unele state membre, însă nu în toate și, în plus, se colectează în moduri diferite. Prin inițiativa menționată se va intensifica, la nivelul UE, cooperarea în vederea furnizării unor informații de mai bună calitate și mai comparabile referitoare la locurile de muncă pe care le dețin absolvenții, la cât de ușor își găsesc ei de lucru și la modul în care își folosesc competențele și cunoștințele dobândite; ● o propunere de aprofundare a analizei și a schimbului de bune practici privind modalitățile eficace de oprire a exodului creierelor. Costuri Pentru dezvoltarea competențelor în perioada 2014-2020, prin fondurile structurale și de investiții europene (Fondul Social European – FSE și Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR), se vor injecta peste 30 de miliarde de euro. Programul FSE poate oferi fonduri de sprijin pentru implementare la nivel național de până la 79 de miliarde de euro, alocate unor axe prioritare din domeniul educației, al formării profesionale și învățării pe tot parcursul vieții, al incluziunii sociale și al ocupării forței de muncă. O evaluare inițială a programelor operaționale FSE arată că statele membre vizează să includă peste 8 milioane de persoane slab calificate numai în cadrul axei prioritare educație și formare profesională. Programul Erasmus+ sprijină, de asemenea, dezvoltarea competențelor în domeniul educației și formării, cu un buget de aproape 15 miliarde de euro. Costurile de implementare a garanției de competențe vor varia de la o țară la alta, în funcție de mai mulți factori: proporția forței de muncă slab calificate din populația adultă, gradul deficitului de competențe din acest grup, opțiunile pentru implementare în materie de politici la nivel național, precum și anvergura dispozițiilor și a infrastructurii deja existente. (Al.R.)
Cuvinte-cheie:
dezvoltare personală, Comisia Europeană, CE, competențe, Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Cedefop, PIB, Cadrul european al calificărilor, CEC
15/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Curs: Înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), la București
Filiala CECCAR București organizează, în perioada 27-28 iunie a.c., cursul Înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), inclus în Programul Național de Dezvoltare Profesională Continuă. Cursul are ca scop actualizarea cunoștințelor membrilor în domeniul contabilității internaționale, prin exemplificarea diferitelor spețe întâlnite în practică. Având în vedere creșterea domeniului de aplicare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară în România, tematica va aborda modul de utilizare a principalelor standarde, aspecte tehnice privind trecerea la IFRS, aplicarea pentru prima dată a IFRS, identificarea surselor posibile de retratări în procesul de trecere la IFRS, precum și prevederile fiscale pe care trebuie să le respecte entitățile care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.
Cuvinte-cheie:
dezvoltare personală, CECCAR, București, IFRS, curs, Standardele Internaționale de Raportare Financiară
16/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Centrul de Excelență în Business și Economie în perioada 22-28 iunie
În perioada 22-28 iunie, la nivel teritorial sunt programate să se desfășoare o serie de seminare prin Centrul de Excelență în Business și Economie, în cadrul cărora specialiștii vă vor ajuta să aflați noutățile din domeniu și să eliminați neclaritățile existente. Seminarele sunt adresate atât membrilor CECCAR, cât și specialiștilor din alte domenii. Vă prezentăm mai jos calendarul orientativ al acestora pentru perioada amintită:
Cuvinte-cheie:
dezvoltare personală, CECCAR, CEBE, seminar, Arad, Cluj, Covasna, Ialomița, Contabilitatea instituțiilor publice, Update contabil, Expertiză contabilă, examenul de acces la stagiu
17/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PNDPC: Cursuri de pregătire profesională în perioada 22-28 iunie 2016
CECCAR se preocupă permanent de pregătirea profesională a membrilor săi, pentru ca aceștia să ofere servicii la cele mai înalte standarde. Astfel, prin activitățile întreprinse în acest sens, Corpul facilitează accesul tuturor profesioniștilor contabili la oportunitățile și resursele necesare dezvoltării profesionale continue. În acest sens, în perioada 22-28 iunie sunt programate să se desfășoare, la nivelul filialelor, cursuri de pregătire profesională, pe care vi le prezentăm mai jos. Pentru detalii suplimentare vă rugăm să contactați filialele teritoriale ale CECCAR.
18/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Adriano Celentano, superstar al muzicii pop italiene
Pentru a completa evocările noastre privind personalități autentice în domeniul muzicii pop, supunem atenției cititorilor datele biografice ale lui Adriano Celentano, a cărui faimă a depășit cu mult hotarele Italiei, țara sa natală, contribuind, în mod esențial, la afirmarea în lume a unei maniere de concepere și prezentare a unor genuri muzicale cu mare audiență la publicul larg. Ceea ce îl poate defini cel mai bine pe Adriano Celentano este deschiderea sa spre stiluri muzicale variate, fără a-și diminua, într-un fel sau altul, personalitatea artistică. De aici, aprecierea potrivit căreia este un superstar autentic al muzicii pop italiene.
De-a lungul carierei sale de peste 50 de ani a cântat de la rock’n’roll până la rap și s-a bucurat de succes inclusiv în lumea filmului și în cea a televiziunii. A ieșit în evidență odată cu participarea la primul festival italian de rock’n’roll din Milano, în anul 1957. Influențat de idolul său, Elvis Presley, precum și de actorul american Jerry Lewis, Celentano a fost unul dintre eroii „revoluției rock’n’roll” din deceniul al șaselea al secolului trecut. Melodia sa Ciao ti dirò a devenit, încă de la lansare, în 1958, un hit internațional, iar un an mai târziu s-a bucurat din nou de succes odată cu melodia Il tuo bacio è come un rock. De atunci, Celentano avea să-și înscrie în biografia sa artistică cel puțin un hit în fiecare an. Până în 1960 era foarte cunoscut în Italia, iar regizorul Federico Fellini i-a oferit un rol – în calitate de cântăreț rock’n’roll – în celebrul film La Dolce Vita.
În anul 1961 a participat pentru prima oară la Festivalul Sanremo, cea mai mare manifestare de muzică pop din Italia, cu rezonanțele europene, chiar mondiale bine cunoscute. Melodia sa, 24 mila baci, a ocupat doar locul doi, dar avea să se vândă mai târziu în milioane de exemplare, cucerind toate topurile italiene. Trebuie, însă, amintit că acest moment a fost urmat de puternice controverse, iar ediția respectivă a Festivalului Sanremo a devenit obiect de anchetă în Parlament. În același an, Celentano și-a înființat propria casă de producție, Clan Celentano, pentru a deține în întregime controlul asupra modului în care erau valorificate, pe toate planurile, creațiile sale muzicale. Stai lontana da me a fost prima melodie înregistrată de casa Clan. În 1963, în timpul filmărilor pentru Il monaco di Monza, și-a întâlnit viitoarea soție, actrița Claudia Mori, pe care a cerut-o în căsătorie un an mai târziu.
Deși Celentano a jucat frecvent în filme, nu a reușit să atragă atenția criticilor de specialitate până în 1969, când a apărut în Serafino, regizat de veteranul comediilor italiene, Pietro Germi. Cinci ani mai târziu, Celentano și-a făcut debutul ca regizor, scenarist și producător cu pelicula Yuppi du. Coloana sonoră a filmului a fost, de asemenea, compusă de el și s-a bucurat de un imens succes în topurile italiene. Următorii zece ani aveau să marcheze vârful carierei sale, inclusiv ca actor. Comediile Il bisbetico domato, din 1980, și Innamorato Pazzo, din 1981, regizate de Castellano și Pipolo, având-o în rolul principal pe Ornella Muti, au devenit megahituri în Italia, bucurându-se de succes și în alte țări.
În 1985, Celentano a scris, regizat, jucat și a compus muzica pentru cel mai ambițios proiect al său, filmul Joan Lui. Având ca subiect revenirea pe Pământ a lui Iisus Hristos, pelicula a fost criticată dur și nu s-a bucurat de succes comercial, astfel încât Celentano și-a pierdut interesul pentru lumea filmului. În 1987 a realizat emisiunea săptămânală de televiziune Fantastico, dovedindu-se un prezentator TV de succes, în special datorită prestațiilor sale provocatoare și amuzante. A lansat apoi albumul La pubblica ottusità, care a ajuns pe primul loc în topurile din Italia.
În același an a scris cartea Il profeta e i farisei, bazată pe experiența sa din lumea televiziunii. În 1991 a lansat albumul Il re degli ignoranti împreună cu o carte cu același titlu. În anul următor a inaugurat show-ul de televiziune Svalutation, care s-a bucurat, de asemenea, de succes. În 1992 a lansat ultimul său film, Jackpot. Aparținând genului science fiction, pelicula a fost, din păcate, unul dintre cele mai mari dezastre financiare la box office-ul italian. A încasat numai 158 de milioane de lire, în condițiile în care bugetul filmului a depășit 18 miliarde de lire. Încercând să conturăm o schiță de bilanț al carierei artistice a lui Adriano Celentano, notăm că a jucat în peste 40 de filme și a lansat peste 45 de albume muzicale, multe dintre ele bucurându-se de un foarte mare succes. A vândut peste 150 de milioane de albume la nivel mondial și este unul dintre cei mai „bine vânduți” artiști italieni ai tuturor timpurilor. Ultimul său concert – după 18 ani în care nu a susținut nicio reprezentație muzicală – a fost transmis de postul de televiziune Canale 5, fiind urmărit de peste 9 milioane de telespectatori.
Cuvinte-cheie:
muzică, Adriano Celentano, muzică italiană, pop, star, Festivalul Sanremo, 24 mila baci, Claudia Mori, Ornella Muti, Il bisbetico domato, Eleonora Giorgi, Mani di velluto
19/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ipostazele predictibilității
Teodor Brateș
Marți, 21 iunie, în spațiul rezervat acestei rubrici m-am referit la înscrierea pe ordinea de zi a Parlamentului a unui important proiect de act normativ: Legea de abilitatea a Guvernului pentru emiterea de ordonanțe în lunile iulie și august, când senatorii și deputații se vor afla în vacanță. Tot marți, s-a petrecut un fapt fără precedent: prima Cameră care a luat în dezbatere proiectul, respectiv Senatul României, l-a respins. Argumentele celor care au votat împotrivă sunt aproape în exclusivitate de ordin politic, ca semn al nemulțumirii față de activitatea Guvernului. A fost, deci, un vot mai puțin legat de legea propriu-zisă, ceea ce este, de asemenea, o „premieră“. Ceea ce rămâne, însă, valabil din comentariul precedent vizează faptul că știm măcar domeniile în care Guvernul intenționează să opereze modificări și completări de ordin normativ, ceea ce este extrem de important și pentru profesioniștii contabili. Este, deci, cazul să supun atenției cititorilor câteva idei retrospective și prospective pe tema centrală reprezentată de nevoia de predictibilitate. În această ordine de idei, nu putem să nu ne reamintim că în primii ani postdecembriști – când se improviza mult în materie de reglementări – circula un avertisment: „Români, vi se pregătește ceva!”. Acum, repet, știm ce… ni se pregătește, cel puțin în legătură cu intențiile Guvernului. Înainte de toate, se cuvine a observa că pe primul loc în domeniile supuse de Guvern procesului legislativ se află finanțele publice. Mai mult decât atât: în acest domeniu erau incluse și cele mai numeroase proiecte – 14 la număr. Incontestabil, cel mai mare interes se concentrează pe apropiata rectificare bugetară. Pe fondul acțiunilor revendicative ale salariaților din sectorul public se află într-o zonă a incertitudinilor și solicitările altor ordonatori de credite, mai ales în privința investițiilor. În același timp, presiunile din toate direcțiile, nelipsite într-un an electoral – aici se impune a avea în vedere și promisiunile noilor aleși locali – sunt în creștere, ceea ce nu trebuie, în niciun fel, să deschidă calea pentru măsuri de tip populist. Alte proiecte se refereau direct la politicile fiscale, fiind preconizate numeroase modificări și completări la acte normative în vigoare. Nu au fost incluse elemente concrete în proiectul de lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (nici nu ar fi cu putință așa ceva), însă este simptomatic că, la o jumătate de an de când se aplică noile Coduri fiscale, se propun alte schimbări, perpetuându-se, într-un anumit fel, practici pe care le credeam depășite. Când vorbim despre predictibilitate, implicăm obligatoriu asigurarea unui nivel minim de stabilitate legislativă. Cred că nimeni nu este atât de absurd încât să considere că legislația trebuie osificată, încremenită, chiar dacă se constată că unele reglementări produc necazuri, disfuncționalități, pagube. Bine ar fi fost ca, din start, fiecare reglementare, și cu atât mai mult Codurile fiscale, să fi fost concepute și adoptate cu cea mai mare grijă față de conținut și formă, astfel încât să nu mai fie nevoie de schimbări pe parcurs. Dar, dacă nu s-a reușit să se împlinească fie și numai parțial un asemenea deziderat, trebuie, evident, să se treacă la modificări și completări. Este, deci, de așteptat ca publicarea proiectelor respective – probabil, sub forma unor Hotărâri de Guvern – în vederea dezbaterii lor publice să se soldeze cu soluții care să nu mai oblige la alte modificări și completări. Am insistat asupra acestei teme din motive care nu mai trebuie prezentate profesioniștilor contabili. Reglementările care au fost propuse inițial prin proiectul guvernamental au privit direct activitatea fiecărui expert contabil și contabil autorizat, ceea ce arată că este în interes propriu să se cunoască și să se aplice prevederile legale care vor fi adoptate. Întrucât proiectul de lege respins de Senat va fi dezbătut și în Camera Deputaților (Cameră decizională) nu ne rămâne decât să așteptăm cum se vor desfășura „ostilitățile”. Fapt este că tot ceea ce s-a întâmplat în legătură cu respectivul proiect readuce în atenție necesitatea ca predictibilitatea să treacă din stadiul de deziderat în cel de fapt împlinit.
Cuvinte-cheie:
editorial, comentariul ediției, sărbătoare, finanțe publice, guvern, parlament, legislație
20/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cumințenia pământului
Alexandra Rizea
Opera marelui nostru sculptor Constantin Brâncuși Cumințenia pământului va putea fi admirată până la 8 iulie a.c., de luni până vineri, în intervalul orar 10.00-18.00, la Muzeul Băncii Naționale a României. Este urmarea deciziei guvernamentale adoptate împreună cu proprietarii operei de artă de a face mai accesibilă celebra sculptură pentru un număr cât mai mare de concetățeni. Evenimentul – pentru că avem de-a face cu un veritabil eveniment – este strâns legat de campania în curs de desfășurare potrivit căreia se urmărește asigurarea unor donații din partea populației care să facă posibilă achiziționarea sculpturii de către statul român, astfel încât să devină un bun cultural pus la dispoziția publicului larg. Reamintim că, pentru achiziționarea sculpturii, Guvernul a alocat 5 milioane de euro, însă mai sunt necesare alte 6 milioane de euro pentru a putea fi cumpărată. Termenul-limită al campaniei de colectare a contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și ale celor juridice este 30 septembrie 2016. Trebuie spus că, până în prezent, donațiile sunt modeste, în pofida unei campanii publicitare destul de inspirate, campanie în centrul căreia se află cunoscute personalități din spațiul public. Este de presupus că, pe măsură ce se vor alătura noi și noi vizitatori la Muzeul BNR pentru a vedea Cumințenia pământului, va crește și numărul donatorilor. Nimic nu convinge mai mult – alături de „puterea exemplului” – decât cunoașterea nemijlocită a operei de artă care face obiectul campaniei pentru achiziționarea ei. O asemenea aserțiune, desigur, banală, capătă o cu totul altă conotație dacă ne referim la ceea ce a însemnat, înseamnă și trebuie să însemne Constantin Brâncuși pentru fiecare viețuitor al țării lui natale. Trebuie să recunoaștem cu mâhnire că nu știm să ne prețuim așa cum se cuvine adevăratele valori. În acest sens pot să depun și o mărturie personală: am văzut, la fața locului, la ce nivel de degradare a ajuns casa lui Constantin Brâncuși de la Hobița (județul Gorj). Din păcate, nu este singurul caz în care declarațiile oficiale de respect față de marele nostru sculptor nu sunt urmate de fapte pe măsura intențiilor declarate. Acum, când nu mai este mult timp până la încheierea campaniei pentru achiziționarea Cumințeniei pământului, avem cu toții prilejul de a ne exprima admirația față de Constantin Brâncuși, prin propriile noastre contribuții, fie ele chiar modeste. O operă care aparține patrimoniului nostru cultural trebuie neapărat păstrată în proprietatea națiunii. Dacă toate aceste gânduri nu par suficient de convingătoare, iată ce spunea Brâncuși însuși despre sculptura pe care a realizat-o în 1907 (an care, cum de asemenea se știe, are încărcătura lui de semnificații majore): „Cumințenia pământului... A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puțin unul din cele șapte văluri ale frumuseții sale, cel al misterului – care îi oferă și prețuirea, și nemurirea. Cumințenia pământului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!”.
Cuvinte-cheie:
eveniment, Constantin Brâncuși, Cumințenia pământului, Muzeul Băncii Naționale a României, Muzeul BNR, BNR, operă de artă
21/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Slujirea interesului public prin competență și responsabilitate
Interviu cu ec. Matei Daniel, președintele Filialei CECCAR Argeș Alexandra Rizea: Vă propunem, pentru început, să identificați principalele momente care definesc parcursul dvs. profesional. Ce anume se cere menționat pentru a face legătura între experiența personală și exigențele profesiei de contabil? Matei Daniel: Pentru început vă spun „bună ziua!”. Cred că este clar că fiecare moment sau, mai bine spus, fiecare schimbare în carieră reprezintă trepte ale unei deveniri pe care o sintetizează foarte bine conceptul de dezvoltare profesională. În ceea ce mă privește, primul moment a fost marcat de intrarea mea în sistemul public de finanțe, în anul 1990. Aveam, pe atunci, doar 23 ani. Ne aflam în perioada imediat următoare Revoluției, respectiv la începutul tranziției, când interveneau schimbări de fond, inclusiv în sfera responsabilităților, a obligațiilor Fiscului. Am avut privilegiul, aș spune chiar onoarea, să lucrez alături de profesioniști remarcabili, ceea ce mi-a permis – cum se spune – să „fur” meserie. Nu a fost simplu și nici ușor, deoarece a fost necesar să mă adaptez permanent la schimbările din sistem. Sigur, în acea perioadă continua să fie dominant sectorul public, dar apăreau și cele dintâi nuclee ale capitalului privat autohton. Cum s-a făcut „joncțiunea” între cele două procese în cariera dvs.? Inevitabil, au apărut și pentru Fisc relații tot mai extinse cu sectorul privat. Am fost, desigur, „parte” a acestor raporturi, iar aceasta a creat premisele apariției unui al doilea moment important în cariera mea. În anul 2000 am decis să practic profesia de expert contabil și, împreună cu câțiva parteneri, am pus bazele unei firme de contabilitate și audit. Această firmă există și astăzi; este una dintre cele mai bine văzute în piața de profil, în ciuda dimensiunilor relativ reduse. Am preferat să mizăm pe „cartea” siguranței și ne-am selectat cu atenție clienții. Bănuiesc că n-a fost ușor să demarați o activitate de sine stătătoare, sensibil diferită de cea din sectorul public. Evident, dar, asemenea multor colegi, am învățat „din mers”, ceea ce ne-a permis să marcăm, în anul 2004, un alt moment: am decis înființarea unei o a doua firme, cu servicii de contabilitate. Și aceasta își desfășoară activitatea în prezent și – după cum o atestă numeroase fapte și date – este una dintre cele mai apreciate firme din județ, în domeniul nostru de activitate. Fără îndoială, toate aceste momente au facilitat acumularea unor experiențe care definesc, în prezent, profilul dvs. profesional. Cum se situează aceste momente în prezent și în obiectivele pe care vi le-ați propus pentru perioada următoare? Aș putea spune că au reprezentat premisele unei alte „joncțiuni”, cea între obiectivele individuale și angajarea civică. Astfel, în 2015, am decis să particip la alegerile pentru președinția Filialei CECCAR Argeș. Cu siguranță, dacă parcursul meu profesional nu era așa cum am menționat, nu ajungeam în postura de a reprezenta organizația noastră profesională la nivel județean. Dacă ar fi să „extrageți” din tot ceea ce ați menționat până acum câteva „lecții de viață”, cum s-ar situa acestea în raport cu sintagma „poveste de succes”? Incontestabil, cea mai importantă „lecție de viață” care îmi vine acum în minte este aceea că am fost foarte atent nu numai la ansamblul activității mele, ci și la detalii, ceea ce s-a reflectat și se reflectă și în refuzul de a face compromisuri atât în selecția clienților, cât și în „tratamentul” profesional aplicat în cele mai diverse situații, unele destul de complicate, date fiind condițiile concrete în care s-a desfășurat și se desfășoară tranziția la economia de piață. Am acționat astfel încât să nu mă compromit și, cum se spune, să „pun capul liniștit pe pernă”. Aceasta este cea mai importantă lecție. O altă lecție este aceea că poți să le știi pe toate și că totdeauna trebuie să-ți îmbogățești cunoștințele, să te informezi continuu, să sesizezi din timp tendințele, să fii cu un pas înainte – așa cum a procedat și procedează cu consecvență CECCAR – în însușirea și promovarea de soluții care să fie în concordanță cu schimbările care au loc în profesia noastră. Sigur, sunt și numeroase alte lecții, dar, în mod deosebit, țin să subliniez că este vorba și despre comportament, și despre mentalitate. Așa că o lecție esențială este aceea că dacă tu nu te respecți pe tine însuți, nu te vei bucura de respectul celor din jur. În strânsă legătură cu cele afirmate de dvs. se situează și următoarea întrebare pe care doresc să v-o adresez: din multitudinea de cerințe care se află în prezent și în viitorul previzibil în fața experților contabili și contabililor autorizați, care ar fi, după opinia dvs., prioritățile? Ținând cont de evoluțiile economice și sociale din ultimii ani, o prioritate a expertului contabil și contabilului autorizat este – și pe măsura trecerii timpului trebuie să fie mult mai accentuată – dezvoltarea, perfecționarea competențelor, a abilităților profesionale în ceea ce privește utilizarea tehnologiei informatice, care reprezintă principalul mod de comunicare și prezentare în întreaga noastră activitate. Totodată, prioritară este îmbunătățirea calității și acurateței informațiilor destinate beneficiarilor direcți și altor utilizatori ai acestora. De asemenea, în rândul priorităților se înscriu cunoașterea și aplicarea legislației, a modificărilor și completărilor, deloc puține, care intervin în actele normative de interes pentru expertul contabil și contabilul autorizat. Sunt, în fond, instrumentele noastre de lucru cu caracter permanent și tocmai de aceea trebuie să le stăpânim într-o manieră ireproșabilă. În lumina tuturor considerațiilor pe care le-ați expus până acum, vă rugăm să vă referiți la obiectivele Filialei CECCAR Argeș, pornind de la ceea ce reprezintă, la nivel teritorial, o autentică dezvoltare durabilă. Avem în vedere crearea unei legături permanente cu mediul academic: „prezentul” de azi este și va fi mereu „viitorul” de mâine. O importanță deosebită am acordat și acordăm colaborării cu mediul universitar, în vederea informării studenților cu privire la organismul profesional, la rolul lui extrem de important în economia națională, beneficiile și prestigiul profesiei contabile, dar și cu privire la rolul nostru, al profesioniștilor contabili, la nivel național – prin activitatea conducerii centrale a CECCAR – într-un mediu economic în continuă schimbare. Așa cum a rezultat și din cele afirmate în răspunsurile la întrebările anterioare, este foarte importantă pregătirea profesională a membrilor filialei, în ajutorul cărora sunt organizate cursuri, seminare, întruniri cu reprezentanți ai diferitelor instituții de specialitate. Analizăm sistematic, la nivel de filială, spețele economice și fiscale cu care ne confruntăm în vederea obținerii de către membrii noștri a unor rezultate cât mai bune. Se cunoaște că întâmpinăm, în multe situații, dificultăți nu numai legate de meseria noastră, ci și de activitățile economice în ansamblu, ceea ce a impus și impune extinderea colaborării cu alte organizații de profil, așa cum acționează CECCAR la nivel regional, european și mondial. Este vorba, deci, de cerințe, de exigențe care situează profesionistul contabil în centrul mediului economico-social actual. Vă rog să concretizați acest aspect în activitatea Filialei CECCAR Argeș. Cu plăcere. În primul rând, țin să menționez acțiunile la nivel teritorial care au în vedere îmbunătățirea relațiilor cu mediul economic, de afaceri, cu organele administrației locale. Asigurăm menținerea unor bune relații de colaborare, de dialog cu principalele instituții județene, dinamizarea acțiunilor prevăzute în protocoalele încheiate cu ITM Argeș, Primăria Pitești, Uniunea Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaților din Județul Argeș, Facultatea de Științe Economice – Universitatea din Pitești și Fundația Măreție și Talent, Corpul Profesional al Mediatorilor din Județul Argeș etc. Vom continua să încheiem acorduri de colaborare și cu alte organizații și instituții din județ în vederea organizării unor acțiuni de interes comun pentru membrii noștri și pentru comunitățile locale de afaceri. În același context menționez preocupările noastre menite să determine extinderea și îmbunătățirea colaborării cu beneficiarii expertizelor contabile judiciare. În încheiere, vă adresez rugămintea de a contura câteva dintre preocupările dvs., precum și la nivel de filială, potrivit conceptului de dezvoltare personală. Este, într-adevăr, o temă de cel mai larg interes și, în consecință, îi acordăm atenția cuvenită pornind de la ideea că numai prin fapte putem să beneficiem de respect față de expertul contabil și contabilul autorizat, de o recunoaștere reală a importanței serviciilor pe care le oferim. Personal, am avut și am ca obiectiv să acționez astfel încât să mă bucur de respectul colegilor, al clienților, al colaboratorilor, inclusiv prin respectul pe care eu însumi îl manifest față de oamenii de calitate. Nu a fost și nu este ușor să atingi un asemenea obiectiv, dar merită eforturile, deoarece este vorba aici despre „nucleul” procesului de dezvoltare profesională. Accentul pe care îl puneți pe importanța respectului și căile prin care poate fi obținut și consolidat mă determină să vă solicit o detaliere în sensul în care se manifestă în practică. Este de la sine înțeles că rolul esențial îl are asigurarea unei calități superioare a serviciilor oferite, prin pregătirea profesională, prin veridicitatea și legalitatea informațiilor asigurate, prin interesul real și sincer manifestat pentru rezolvarea problemelor clienților, propunând soluții care să eficientizeze modalitățile de gestionare a afacerilor. O importanță deosebită în câștigarea și menținerea respectului o au unitatea și solidaritatea de breaslă. Sunt deziderate și realități condiționate de respectul față de profesie, de respectul reciproc, de conștiința faptului că avem interese comune și trebuie să le slujim tot în comun. În ce manieră? Prin tot ceea ce definește o atitudine profesională și morală adecvată, prin colaborare și consultare, prin respectarea strictă a standardelor, a normelor, a legislației, prin împărtășirea experienței acumulate, prin sprijinirea tinerilor, prin îmbogățirea continuă a cunoștințelor pentru a face față – așa cum am mai menționat – schimbărilor, provocărilor de pe piața de profil. Toate acestea sunt componente ale codului etic valabil în toate împrejurările, în profesie, în viața de familie, în organizația noastră județeană. În fond, este vorba despre îngemănarea competenței cu responsabilitatea... Adică despre conștientizarea faptului că trebuie să ne pregătim continuu, să creștem nivelul autoexigenței și să ne respectăm necondiționat cuvântul dat. Orice eveniment, orice modificare, orice evoluție din viața socială, politică, economică, financiară, care interacționează cu activitatea desfășurată de profesionistul contabil, constituie, pentru noi, o provocare, și nu o sursă de îngrijorare. Și aceasta pentru că profesionistul contabil – aflat în permanență în centrul activității unei întreprinderi – este apreciat în măsura în care slujește interesele acționarilor, clienților, furnizorilor, ale angajaților contribuind la armonizarea pozițiilor, uneori divergente, prin calitatea prestațiilor sale, pe baza situațiilor financiare reale, corecte, menite să ofere o imagine sintetică a activității, transpusă în cifre, ca sursă a deciziilor manageriale eficiente. Cred că, astfel, ați definit și asumarea responsabilității de a acționa în interes public. Bineînțeles, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă numai în satisfacerea nevoilor unui client, ale unui angajator individual, ci și într-o sumă de acțiuni concrete în interes public. Am în vedere mai ales contribuțiile concrete pe care trebuie și putem să le aducem la bunăstarea comunităților din care facem parte. Revin, astfel, la ceea ce reprezintă obligația de a presta servicii la un nivel calitativ tot mai înalt, care să fundamenteze încrederea publicului și, implicit, respectul față de sine și de „celălalt”. 22/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Competent Accounting, din Oradea – Premiul special al anului 2015 în Topul local al celor mai bune societăți membre CECCAR, filiala Bihor
Experiență de peste 10 ani, competențe dovedite Grupul COMPETENT a fost fondat în anul 2002, pornind la drum cu un singur expert contabil, în calitate de unic asociat. Grupul oferă servicii integrate de contabilitate primară, financiară, de gestiune, servicii de salarizare și consultanță, bazându-se pe activitatea a peste 15 profesioniști. COMPETENT se mândrește cu echipa sa, motivată și eficientă, care respectă standardele de calitate și integritate și se dezvoltă într-un mediu de afaceri dinamic. Grupul investește în permanență resurse considerabile pentru a oferi angajaților cele mai bune instrumente și metode de învățare și dezvoltare, iar eforturile sale au fost răsplătite: portofoliul de clienți este în creștere – peste 240 de clienți, de la entități mici până la multinaționale, birouri de executori judecătorești, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, sindicate, ONG-uri, gama de servicii este în continuă expansiune, a construit o afacere flexibilă și complexă pregătită să se dezvolte la standarde internaționale. Servicii ● Contabilitate primară – Întocmirea registrului de casă, a jurnalelor de cumpărări-vânzări etc.; – Operarea notelor de intrare-recepție; – Înregistrarea bonurilor de consum etc.; – Întocmirea raportului zilnic de gestiune. ● Contabilitate financiară și de gestiune – Înregistrarea documentelor contabile conform normelor în vigoare; – Întocmirea Registrului-jurnal și a balanței lunare de verificare; – Calcularea obligațiilor de plată și întocmirea documentelor necesare pentru plata acestora; – Întocmirea decontului de TVA; – Întocmirea și depunerea fișelor fiscale și a declarațiilor privind taxele și impozitele; – Întocmirea și depunerea bilanțului contabil; – Analiza rapoartelor contabile; – Întocmirea de rapoarte financiar-contabile la cerere, conform legislației în vigoare. ● Servicii de salarizare și personal – Întocmirea contractelor de muncă; – Întocmirea dosarelor personale; – Întocmirea statelor de plată și calculul contribuțiilor aferente salariilor; – Întocmirea ordinelor de plată și a foilor de vărsământ; – Efectuarea plăților la administrația financiară; – Întocmirea și depunerea lunară a declarațiilor 112; – Întocmirea anuală a declarațiilor 205; – Calculul și evidența concediilor; – Întocmirea adeverințelor solicitate de salariați; – Întocmirea actelor adiționale la contractele de muncă; – Operarea în registrul de evidență a salariaților (REVISAL); – Întocmirea și depunerea dosarului pentru convenție în vederea obținerii subvenției de la AJOFM pentru categoriile de personal prevăzute de lege; – Întocmirea documentației pentru CASS; – Consultanță privind salarizarea, ROI, ROF, fișa postului. Alte servicii conexe – Externalizarea serviciilor contabile; – Expertize contabile judiciare și extrajudiciare; – Înființarea de societăți comerciale; – Modificarea/actualizarea actului constitutiv, relația cu Registrul Comerțului și Administrația Financiară; – Consultanță tehnică, administrativă și procedurală; – Audit și cenzorat; – Reprezentarea clienților în fața organelor de control și a instituțiilor administrative.
Cuvinte-cheie:
cariere, performanță, Competent Accounting, top, membru, CECCAR, filială, Bihor, premiu, contabilitate, finanțe, companie, servicii, consultanță
23/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Modificări aduse de OMFP nr. 4.160/2015 privind reglementările contabile (II)
Corina Graziella Bâtcă-Dumitru
ABSTRACT Amendments Introduced by the Order of the Minister of Public Finances no. 4160/2015 Regarding Accounting Regulations This article intends to analyse and illustrate the provisions of the Order of the Minister of Public Finances no. 4160/2015 on amending and supplementing certain accounting regulations, which was published in the Official Journal no. 21 of 12 January 2016. Key terms: changing the revaluation model with the cost model, subsequent commercial discounts, government bonds recognised as financial fixed assets, green certificates, fiduciary contract În acest articol continuăm demersul făcut în numărul 8/17-23 mai 2016, de a analiza și exemplifica prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 21 din 12 ianuarie 2016. Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 3. Dobânda aferentă capitalului împrumutat La punctul 80, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: „(11) Dobânda la capitalul împrumutat în legătură cu active care nu îndeplinesc condiția de durată prevăzută la alin. (3) reprezintă cheltuială a perioadei. Constituie, de asemenea, cheltuială a perioadei cheltuielile reprezentând diferențele de curs valutar.” La punctul 80, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricație se înțelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanțială de timp, respectiv mai mare de un an, pentru a fi gata în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare.” Exemplu a) Pentru finanțarea construcției unei clădiri, societatea Alfa a contractat la data de 01.04.N un credit bancar pe termen lung în valoare de 4.000.000 lei, la o rată a dobânzii de 9%, rambursabil într-o perioadă de 3 ani. Construcția clădirii a început la 01.09.N. Clădirea este finalizată și recepționată la 30.11.N+3. b) Pentru finanțarea construcției unei clădiri, societatea Beta a contractat la data de 01.03.N un credit bancar pe termen lung în valoare de 3.000.000 lei, la o rată a dobânzii de 8%, rambursabil într-o perioadă de 3 ani. Construcția clădirii a început la 01.08.N. Clădirea este finalizată și recepționată la 01.06.N+1. a) Construcția reprezintă un activ cu ciclu lung de fabricație deoarece necesită o perioadă de timp mai mare de un an pentru a fi gata în vederea utilizării sau vânzării. În intervalul 01.04.N-31.08.N, costurile îndatorării nu sunt legate de perioada de producție, deci se recunosc ca o cheltuială. Costurile îndatorării aferente perioadei 01.04.N-31.08.N = 4.000.000 lei x 9% x 5 luni/12 luni = 150.000 lei
În intervalul 01.09.N-31.12.N, costurile îndatorării legate de perioada de producție se vor include în costul de producție. Costurile îndatorării aferente perioadei 01.09.N-31.12.N = 4.000.000 lei x 9% x 4 luni/12 luni = 120.000 lei – Recunoașterea cheltuielilor cu dobânda:
– Includerea costurilor îndatorării în costul de producție:
b) Construcția nu reprezintă un activ cu ciclu lung de fabricație deoarece necesită o perioadă de timp mai mică de un an pentru a fi gata în vederea utilizării sau vânzării. În intervalul 01.08.N-31.12.N, costurile îndatorării legate de perioada de producție nu se vor include în costul de producție, ci se vor recunoaște în contul de profit și pierdere. Prin urmare, toată cheltuiala cu dobânda aferentă anului N se va recunoaște în contul de profit și pierdere. Costurile îndatorării aferente perioadei 01.03.N-31.12.N = 3.000.000 lei x 8% x 10 luni/12 luni = 200.000 lei
4. Evaluarea titlurilor de stat recunoscute ca imobilizări financiare După punctul 122 se introduce o nouă secțiune, secțiunea 3.41 „Evaluarea titlurilor de stat recunoscute ca imobilizări financiare”, cu următorul cuprins: „SECȚIUNEA 3.41 1221. – Prin derogare de la prevederile pct. 58 (1), în cazul achiziționării de titluri de stat pentru care suma plătită la achiziție este mai mare decât suma care urmează a fi rambursată la scadență, diferența dintre cele două valori este înregistrată în contul 471 «Cheltuieli înregistrate în avans»/analitic distinct. Această diferență va fi recunoscută în contul de profit și pierdere linear, pe perioada deținerii titlurilor respective. 1222. – Dacă suma plătită pentru achiziționarea titlurilor de stat este mai mică decât suma care urmează a fi rambursată la scadență, entitatea recunoaște titlurile achiziționate la valoarea care urmează a fi rambursată la scadență. În acest caz, diferența dintre cele două valori se înregistrează în contul 472 «Venituri înregistrate în avans», urmând a fi recunoscută în contul de profit și pierdere linear, pe perioada deținerii titlurilor respective.” Reamintim că titlul de stat reprezintă un instrument financiar care atestă datoria publică, sub formă de bonuri, certificate de trezorerie, obligațiuni sau alte instrumente financiare constituind împrumuturi ale statului în monedă națională ori în valută, pe termen scurt, mediu și lung. Acestea sunt emise în prezent în formă dematerializată (dreptul de proprietate se evidențiază într-un cont de titluri deschis în evidențele intermediarului autorizat) și se identifică printr-un cod unic (codul ISIN – International Securities Identification Number). Titlurile de stat se clasifică în următoarele categorii: ☑ Titluri de stat pe termen scurt. Sunt certificate de trezorerie cu discont, cu scadență de până la un an (6 luni, un an). Certificatele de trezorerie cu discont sunt titluri de stat fără cupon de dobândă, care se cumpără de investitor la o valoare (preț) mai mică decât valoarea nominală, urmând ca la scadență să încaseze valoarea nominală. ☑ Titluri de stat pe termen mediu sau lung, de tip benchmark (de referință). Sunt obligațiuni de stat cu scadență de peste un an (3, 5 și 10 ani), vândute la valoarea nominală, cu discont (preț sub valoarea nominală) sau primă (preț peste valoarea nominală) și pentru care emitentul plătește anual dobândă (cupon), conform condițiilor din prospectul de emisiune. În cazul obligațiunilor de stat de tip benchmark, valoarea nominală a seriei de titluri emise și aflate în circulație poate fi majorată ulterior de către emitent prin redeschideri ulterioare, în condițiile menținerii caracteristicilor inițiale ale emisiunii (rata dobânzii, data plății dobânzii și data scadenței). Totodată, OMFP nr. 4.160/2015 prevede că funcțiunea conturilor 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru pierdere de valoare” și 786 „Venituri financiare din amortizări și ajustări pentru pierdere de valoare” se modifică și va avea următorul cuprins: „Contul 686 «Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru pierdere de valoare» Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor financiare cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru pierdere de valoare. În debitul contului 686 «Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru pierdere de valoare» se înregistrează: (...) – valoarea diferenței dintre suma plătită la achiziția titlurilor de stat și suma rambursată la scadență, aferente titlurilor de stat, amortizată (471); (...)” „Contul 786 «Venituri financiare din amortizări și ajustări pentru pierdere de valoare» Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor financiare din amortizarea diferențelor favorabile aferente titlurilor de stat achiziționate, precum și a celor din ajustări pentru pierdere de valoare. În creditul contului 786 «Venituri financiare din amortizări și ajustări pentru pierdere de valoare» se înregistrează: (...) – valoarea diferențelor favorabile aferente titlurilor de stat achiziționate, amortizate (472).” Exemplul 1 Alfa achiziționează obligațiuni de stat cu scadența peste 5 ani. Suma plătită la achiziție este de 120.000 lei, iar suma care urmează să fie rambursată la scadență, de 100.000 lei. a) Achiziția titlurilor recunoscute ca imobilizări financiare:
b) Recunoașterea anuală a cheltuielii în avans în contul de profit și pierdere pe perioada deținerii titlurilor, respectiv 5 ani: 20.000 lei/5 ani = 4.000 lei
Exemplul 2 Alfa achiziționează obligațiuni de stat cu scadența peste 5 ani. Suma plătită la achiziție este de 80.000 lei, iar suma care urmează să fie rambursată la scadență, de 100.000 lei. a) Achiziția titlurilor recunoscute ca imobilizări financiare:
b) Recunoașterea anuală a venitului în avans în contul de profit și pierdere pe perioada deținerii titlurilor, respectiv 5 ani: 20.000 lei/5 ani = 4.000 lei
5. Modificarea perioadei de amortizare La punctul 139, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: „(4) Atunci când elementele care au stat la baza stabilirii inițiale a duratei de utilizare economică s-au modificat, entitatea stabilește o nouă perioadă de amortizare, cu respectarea prevederilor cuprinse în prezentele reglementări. Modificarea duratei de utilizare economică reprezintă modificare de estimare contabilă.” Exemplu La data de 31.12.N-1 a fost achiziționat un utilaj la valoarea de 200.000 lei, durata de viață utilă a acestuia fiind de 5 ani. Durata de viață utilă rămasă a fost revizuită la 7 ani la data de 31.12.N+2. Amortizare aferentă anului N = 200.000 lei/5 ani = 40.000 lei Amortizare aferentă anului N+1 = 200.000 lei/5 ani = 40.000 lei În cazul de față, estimarea duratei de viață utilă este de 7 ani la data de 31.12.N+2. Dar această informație se va utiliza pentru a contabiliza și cheltuiala anului curent, adică N+2. Astfel: Durată de viață utilă rămasă = 7 ani + 1 an (N+2) = 8 ani Valoare contabilă la 31.12.N+1 = 200.000 lei – 80.000 lei = 120.000 lei Cheltuială cu amortizarea anuală = 120.000 lei/8 ani = 15.000 lei 6. Modificarea utilizării unei imobilizări corporale Punctul 205 se modifică și va avea următorul cuprins: „205. – În cazul în care o entitate decide să cedeze o investiție imobiliară, cu sau fără amenajări suplimentare, entitatea continuă să trateze proprietatea imobiliară ca investiție imobiliară până în momentul în care aceasta este scoasă din evidență.” Exemplu O societate a achiziționat la data de 31.12.N o clădire la costul de 1.000.000 lei, care se amortizează liniar în 20 de ani. Aceasta este închiriată terților în leasing operațional. La data de 01.03.N+1 încep lucrările de amenajare a clădirii în vederea vânzării ei ulterioare. În luna martie sunt efectuate cheltuieli în sumă de 25.000 lei. Pe toată perioada amenajării, cheltuielile totale sunt în valoare de 100.000 lei. La data de 01.07.N+1, aceste lucrări sunt recepționate și clădirea este vândută la prețul de vânzare de 1.500.000 lei, TVA 20%. Pe durata modernizării nu se întrerupe amortizarea activului. a) Achiziția investiției imobiliare:
b) Recunoașterea amortizării lunare: 1.000.000 lei/20 ani/12 luni = 4.167 lei
c) Conform paragrafului de mai sus, la data de 01.03.N+1, când încep lucrările de amenajare a clădirii în vederea vânzării ei ulterioare, nu se va efectua nicio înregistrare contabilă, clădirea fiind menținută în continuare în categoria investițiilor imobiliare. d) În luna martie N+1 se înregistrează: d1) Amortizarea lunară:
d2) Cheltuielile cu amenajarea, recunoscute în contul de profit și pierdere după natura lor:
d3) Producția în curs, la sfârșitul lunii martie:
e) În luna aprilie N+1 se înregistrează: e1) Reluarea producției în curs:
e2) Amortizarea lunară:
e3) Similar lunii martie, în aprilie cheltuielile cu amenajarea vor fi recunoscute în contul de profit și pierdere, iar la sfârșitul lunii se va înregistra producția în curs cu valoarea totală a cheltuielilor aferente acestei luni. f) În luna iulie N+1 se înregistrează: f1) Recepția lucrărilor de amenajare pentru suma totală de 100.000 lei:
f2) Prețul de vânzare:
f3) Scoaterea din evidență a investiției imobiliare pentru costul total de 1.100.000 lei (1.000.000 lei + 100.000 lei): Amortizare cumulată = 6 luni (ianuarie-iunie) x 4.167 lei/lună = 25.000 lei
Remarcă: 7. Imobilizările financiare La punctul 264, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins: „(31) Acțiunile primite de entitate ca urmare a încorporării rezervelor sau a primelor de capital, în capitalul social al societății la care sunt deținute participațiile, se evidențiază în contabilitate pe seama conturilor de active corespunzătoare naturii participației deținute, respectiv de rezerve (contul 106 «Rezerve»). La cedarea acțiunilor respective, contravaloarea rezervelor corespunzătoare se transferă la venituri (articol contabil 106 «Rezerve» = 768 «Alte venituri financiare»).” Exemplu Societatea Alfa a achiziționat de pe piața reglementată un număr de 8.000 de acțiuni ale societății Beta la un preț unitar de 150 lei/acțiune, clasificate ca acțiuni deținute la entități afiliate. Beta îi comunică societății Alfa faptul că, în conformitate cu hotărârea adunării generale a acționarilor, se majorează capitalul social al societății Beta prin încorporarea rezervelor în sumă de 500.000 lei. Majorarea se efectuează prin emiterea de titluri de participare noi, Alfa primind 5.000 de acțiuni la valoarea nominală de 100 lei. Ulterior, Alfa vinde titlurile deținute la Beta la o valoare de 250 lei/acțiune. a) Achiziția titlurilor: 8.000 acțiuni x 150 lei/acțiune = 1.200.000 lei
b) Primirea acțiunilor de la societatea Beta:
c) Vânzarea titlurilor: c1) Preț de vânzare: 13.000 acțiuni x 250 lei/acțiune = 3.250.000 lei
c2) Scoaterea din evidență pentru costul de 1.700.000 lei (1.200.000 lei + 500.000 lei):
c3) Transferul rezervelor la venituri:
8. Certificatele verzi La punctul 301, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins: „(3) La sfârșitul exercițiului financiar, entitățile beneficiare de certificate verzi amânate, reflectate în contul 266 «Certificate verzi amânate», nu înregistrează în contabilitate eventualul plus de valoare aferent acestora, determinat în funcție de prețul de tranzacționare publicat de operatorul pieței de energie electrică (S.C. OPCOM – S.A.) pentru ultima tranzacție. (4) La primirea certificatelor verzi, veniturile amânate se transferă în venituri ale perioadei (articol contabil 472 «Venituri înregistrate în avans»/analitic distinct = 7411 «Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri»), la valoarea acestora rezultată în urma aplicării prevederilor alin. (2), cu reflectarea concomitentă a certificatelor verzi (articol contabil 507 «Certificate verzi primite» = 266 «Certificate verzi amânate»), la aceeași valoare rezultată în urma aplicării prevederilor alin. (2). Diferența dintre valoarea certificatelor verzi astfel determinată și valoarea stabilită în funcție de prețul de tranzacționare de la data primirii acestora reprezintă venit financiar (contul 768 «Alte venituri financiare») sau cheltuială financiară (contul 668 «Alte cheltuieli financiare»), după caz.” Exemplu Alfa evidențiază în contabilitate contravaloarea certificatelor verzi a căror tranzacționare este amânată la data constatării dreptului de a le primi (16.05.N), la valoarea determinată în funcție de numărul de certificate verzi și de prețul de tranzacționare al acestora publicat de operatorul pieței de energie electrică, de 100.000 lei. La 31.12.N, pentru aceste certificate verzi se constată o pierdere din depreciere de 20.000 lei. La 01.01.N+1, Alfa primește certificatele verzi la prețul de tranzacționare de: 1. 110.000 lei; 2. 60.000 lei. a) La 16.05.N, recunoașterea certificatelor verzi a căror tranzacționare este amânată:
b) La 31.12.N, recunoașterea pierderii din depreciere:
c1) La 01.01.N+1, înregistrarea primirii titlurilor la prețul de 110.000 lei (cazul 1):
Și:
c2) La 01.01.N+1, înregistrarea primirii titlurilor la prețul de 60.000 lei (cazul 2):
Și:
9. Avansurile în valută acordate entităților afiliate, asociate și entităților controlate în comun, respectiv încasate de la acestea După punctul 316 se introduce un nou punct, punctul 3161, cu următorul cuprins: „3161. – Prevederile pct. 316 alin. (2) se aplică, de asemenea, avansurilor în valută acordate entităților afiliate, asociate și entităților controlate în comun, respectiv încasate de la acestea.” Mai concret, acestea nu mai fac obiectul evaluării în funcție de cursul valutar, la finele lunii, respectiv la finele exercițiului financiar. 10. Fluxurile de trezorerie După punctul 455 se introduce un nou punct, punctul 4551, cu următorul cuprins: „4551. – (1) În afara metodei de prezentare a fluxurilor de trezorerie provenite din activități de exploatare prevăzute la pct. 455, denumită în cuprinsul prezentelor reglementări metoda directă, conform căreia sunt prezentate clasele principale de plăți și încasări brute în numerar, entitățile obligate să întocmească situația fluxurilor de trezorerie pot folosi pentru întocmirea acesteia metoda indirectă, prin care profitul sau pierderea este ajustat(ă) cu efectele tranzacțiilor care nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăți ori încasări în numerar din exploatare, trecute sau viitoare, și elementele de venituri ori cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din investiții sau din finanțare. (2) Prin metoda indirectă, fluxul de trezorerie net din activități de exploatare este determinat prin ajustarea profitului sau a pierderii cu efectele: a) modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri și în creanțele și datoriile din exploatare; b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, pierderile și câștigurile nerealizate asociate valutelor; și c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele de trezorerie reprezintă fluxuri de trezorerie din investiții sau finanțare.” 11. Situația modificărilor capitalului propriu La punctul 464, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) În situația modificărilor capitalului propriu se prezintă distinct ajustarea reprezentând corectarea pe seama rezultatului reportat a erorilor contabile, respectiv ajustarea rezultată din contabilizarea pe seama rezultatului reportat a modificărilor de politici contabile.” 12. Auditarea La punctul 563, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Sunt supuse, de asemenea, auditului entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: a) totalul activelor: 16.000.000 lei (echivalentul a 3.650.000 de euro); b) cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei (echivalentul a 7.300.000 de euro); c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50. Obligația de auditare pentru entitățile prevăzute la prezentul alineat se aplică atunci când acestea depășesc limitele respective în două exerciții financiare consecutive. De asemenea, entitățile respective sunt scutite de la obligația de auditare a situațiilor financiare anuale dacă limitele a două dintre cele trei criterii menționate nu sunt depășite în două exerciții financiare consecutive.” BIBLIOGRAFIE 1. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările ulterioare. 2. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 21/12.01.2016.
Cuvinte-cheie:
expertiză, audit, afaceri, OMFP, MFP, Ministerul Finanțelor Publice, ordin, ministru, finanțe, contabilitate, reglementare, Monitorul Oficial
24/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Poziția CNIPMMR față de Legea pentru promovarea produselor românești în supermarketuri
Într-un document remis presei, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) menționează că a solicitat în mod repetat în ultimii ani modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare și reglementarea de măsuri pentru:
„Această lege este cerută de CNIPMMR de mai mulți ani. În opinia noastră, modificările constituie un pas înainte spre susținerea mediului de afaceri autohton și a micilor producători români și cred că aceste demersuri trebuie susținute în continuare. Capitalul românesc este într-o poziție delicată, trebuie să ne susținem întreprinzătorii autohtoni, micii întreprinzători, aceștia fiind cei care creează plusvaloare și care păstrează profitul în țară”, a declarat președintele CNIPMMR, Florin Jianu. CNIPMMR susține Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare adoptată recent de Camera Deputaților, care valorifică propunerile sale și care va contribui la creșterea accesului produselor IMM-urilor din România pe piață, inclusiv al produselor tradiționale și locale ale micilor agricultori, precum și la promovarea comercializării produselor românești, ca efect al implementării dispoziției privind instituirea obligației ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să se achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, și a obligației de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești, cu respectarea legislației sanitar-veterinare în vigoare. Totodată, CNIPMMR își exprimă susținerea deplină pentru reglementarea termenului legal redus de plată pentru produsele alimentare proaspete, ce nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice, ceea ce îi va ajuta în principal pe micii agricultori. CNIPMMR solicită în continuare adoptarea de măsuri legislative și administrative pentru:
Cuvinte-cheie:
imm, CNIPMMR, Consiliul Național al Întreprinderior Private Mici și Mijlocii din România, Legii nr. 321/2009, comercializarea produselor alimentare, produse românești, supermaket
25/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Managementul riscurilor
Alexandru Paru
În calitate de beneficiari ai proiectelor europene trebuie să ne asumăm o serie de riscuri, care, dacă le vom identifica încă din faza inițială, le vom putea reduce considerabil, cu un impact minim asupra rezultatelor proiectului. Pentru a avea o abordare profesionistă va trebui să parcurgem patru etape esențiale în gestionarea riscurilor: ☐ Planificarea situațiilor de risc, etapă care include identificarea și estimarea riscurilor la care este expus proiectul; ☐ Evaluarea, care cuprinde analiza detaliată a riscurilor și segmentarea în funcție de specificul acestora; ☐ Elaborarea unor strategii de contracarare a riscurilor, astfel încât impactul acestora să fie adus la cel mai scăzut nivel posibil; ☐ Monitorizarea riscurilor, pentru a revizui în permanență soluțiile adoptate, precum și pentru a actualiza planul de măsuri în concordanță cu noile riscuri identificate sau cu noile metode de acțiune a acestora. Deși sursele și tipurile de riscuri evoluează în timp, fiind racordate întru totul la cadrele generale de organizare ale proiectelor, învățămintele trase din vechile proiecte constituie principalul model de analiză în ceea ce privește identificarea și evaluarea riscurilor. Din experiența cadrului financiar 2007-2013 putem extrage o serie de categorii de riscuri cu care s-au confruntat beneficiarii de proiecte nerambursabile:
Cuvinte-cheie:
fonduri europene, managementul riscurilor, ghidul de bune practici, riscuri externe, riscuri interne, monitorizarea riscurilor
26/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Noi acte normative
O serie de acte normative de interes au fost publicate recent în Monitorul Oficial: Circulara Băncii Naționale a României nr. 14 din 7 iunie 2016 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în euro și în dolari SUA începând cu perioada de aplicare 24 mai – 23 iunie 2016 (Monitorul Oficial nr. 438/13.06.2016) Potrivit actului normativ, începând cu perioada de aplicare 24 mai – 23 iunie 2016, rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în euro este de 0,06% pe an, iar rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA este de 0,06% pe an. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 823 din 31 mai 2016 pentru modificarea Instrucțiunilor privind deschiderea și funcționarea conturilor pentru gestionarea asistenței financiare nerambursabile și a fondurilor de la bugetul de stat, în cadrul obiectivului convergență, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.561/2011 (Monitorul Oficial nr. 439/13.06.2016) În vederea derulării operațiunilor necesare finanțării programelor operaționale prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune (FC) în cadrul obiectivului convergență, Trezoreria Statului deschide conturi în moneda națională la dispoziția Autorității de Certificare și Plată, autorităților de management și beneficiarilor finali. Aceste conturi se deschid și funcționează potrivit instrucțiunilor aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.561/2011, cu modificările și completările ulterioare. OMFP nr. 823/2016 modifică aceste instrucțiuni după cum urmează: 1. În tot cuprinsul instrucțiunilor, sintagma „contul 23.51.01.85 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent», pentru restituiri din finanțarea bugetară a anilor precedenți” se înlocuiește cu sintagma „contul 20A363201 «Sume provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți»”. 2. În tot cuprinsul instrucțiunilor, sintagma „23.51.01.56 «Autorități publice și acțiuni externe – Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare»” se înlocuiește cu sintagma „23A51040056 ... «Autorități publice și acțiuni externe – Cofinanțarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană...»”, iar sintagma „23.51.01.56” se înlocuiește cu sintagma „23A51040056...”. 3. La punctul 2 subpunctul 2.3, literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins: „a) 23A51040056 ... «Autorități publice și acțiuni externe – Cofinanțarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană...», deschis la Trezoreria Operativă Centrală pe seama Ministerului Finanțelor Publice. Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare din bugetul Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni generale se fundamentează ținându-se cont de plățile și estimările de plăți ce urmează a fi efectuate în trimestrul pentru care se solicită deschiderea creditelor, la nivelul prevederilor bugetare aprobate și repartizate pentru trimestrul respectiv. Transferul din conturile 23A51040056 ... «Autorități publice și acțiuni externe – Cofinanțarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană...» în conturile de disponibil corespunzătoare se face cu cel mult 3 zile lucrătoare înainte de efectuarea plăților. b) 23 ... «Cheltuieli ale bugetului de stat...», deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București pe seama fiecărui ordonator principal de credite în structura căruia funcționează autoritățile de management. Din acest cont se transferă fondurile în conturile de disponibil gestionate de Autoritatea de management. Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare din bugetele ordonatorilor principali de credite în structura cărora funcționează autoritățile de management se fundamentează ținându-se cont de plățile ce urmează a fi efectuate în luna pentru care se solicită deschiderea creditelor. Transferul din conturile 23 ... «Cheltuieli ale bugetului de stat...» în conturile de disponibil corespunzătoare se face cu cel mult 3 zile lucrătoare înainte de efectuarea plăților.” 4. La punctul 3.4 subpunctul 3.4.1, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins: „f) sume transferate de Direcția generală trezorerie și datorie publică, la solicitarea Autorității de Certificare și Plată, din contul 65.01.01 «Decontări în contul trezoreriei centrale – operațiuni proprii» deschis pe numele Ministerului Finanțelor Publice la Trezoreria Operativă Centrală;”. 5. La punctul 3.4 subpunctul 3.4.2, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: „c) sume transferate de Autoritatea de Certificare și Plată în contul 65.01.01 «Decontări în contul trezoreriei centrale – operațiuni proprii» deschis pe numele Ministerului Finanțelor Publice la Trezoreria Operativă Centrală;”. 6. La punctul 4.4, literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins: „a) Deschiderea de credite din bugetul de stat, respectiv bugetul Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni generale, pozițiile globale distincte «Cofinanțarea asistenței financiare nerambursabile postaderare de la Comunitatea Europeană» și «Transferuri din bugetul de stat către ONG-uri, societăți comerciale, instituții publice finanțate parțial sau integral din venituri proprii și alți beneficiari de drept public sau privat necesare susținerii derulării proiectelor finanțate din FEN postaderare, din sumele încasate în cadrul mecanismului top-up», în vederea alimentării de la bugetul de stat a conturilor de cofinanțare a programelor operaționale din domeniul transporturilor 54.01.02.06 [operațiune prevăzută la pct. 3.3.1 lit. a)], a contului 54.01.04.06, de cheltuieli neeligibile [operațiune prevăzută la pct. 3.6.1 lit. a)] și a contului 54.01.03.00 de prefinanțare a programelor operaționale de la bugetul de stat și de continuare a finanțării în cazul indisponibilității temporare a fondurilor de la Comunitatea Europeană [operațiune prevăzută la pct. 3.4.1 lit. a)]; b) Deschiderea de credite din bugetul de stat titlul «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», articolul «Sume aferente diferenței de dobândă la disponibilitățile aferente programelor operaționale finanțate prin fonduri structurale, cod 56.41» în vederea alimentării contului 54.01.01.00 cu sume de la bugetul de stat în scopul reîntregirii disponibilităților din conturile deschise la Banca Națională a României, gestionate de Autoritatea de Certificare și Plată, afectate de sumele reprezentând dobânda netă negativă determinată ca diferență între dobânda pozitivă și negativă, bonificată de Banca Națională a României.” 7. La punctul 4.4, subpunctul 4.4.1 se modifică și va avea următorul cuprins: „4.4.1. Pentru efectuarea operațiunilor pentru deschiderea de credite bugetare, prevăzute la punctul 4.4 literele a) și b), se procedează în felul următor: (1) În vederea finanțării necesarului de plată al autorităților de management, Autoritatea de Certificare și Plată întocmește cererea pentru deschiderea de credite bugetare de la capitolul 51.01 «Autorități publice și acțiuni externe», titlul 56 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», cu detaliere pe celelalte subdiviziuni corespunzătoare ale clasificației bugetare, însoțită de dispoziția bugetară privind repartizarea creditelor bugetare, nota de fundamentare și nota justificativă, la nivelul prevederilor bugetare aprobate și repartizate pentru trimestrul respectiv. Documentele menționate se transmit controlului financiar preventiv propriu. După aplicarea vizei de control financiar preventiv propriu asupra cererii pentru deschiderea de credite bugetare, dispoziției bugetare privind repartizarea creditelor bugetare și notei justificative, acestea se prezintă spre aprobare ordonatorului principal de credite. (2) În vederea reîntregirii disponibilităților afectate de dobânda netă negativă bonificată de Banca Națională a României și a estimărilor Autorității de Certificare și Plată de calcul al dobânzii BNR pentru perioada următoare (trimestru), Autoritatea de Certificare și Plată întocmește cererea pentru deschiderea de credite bugetare de la capitolul 51.01 «Autorități publice și acțiuni externe», titlul 56 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», cu detaliere pe celelalte subdiviziuni corespunzătoare ale clasificației bugetare, însoțită de dispoziția bugetară privind repartizarea creditelor bugetare, nota de fundamentare și nota justificativă, la nivelul prevederilor bugetare aprobate și repartizate pentru trimestrul respectiv. Documentele menționate se transmit controlului financiar preventiv propriu. După aplicarea vizei de control financiar preventiv propriu asupra cererii pentru deschiderea de credite bugetare, dispoziției bugetare privind repartizarea creditelor bugetare și notei justificative, acestea se prezintă spre aprobare ordonatorului principal de credite. (3) În baza cererii aprobate de ordonatorul principal de credite, Direcția generală trezorerie și contabilitate publică efectuează deschiderea creditelor bugetare conform metodologiei în vigoare.” 8. La punctul 4.4 subpunctul 4.4.2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) a) În baza sumelor solicitate de autoritățile de management prin cereri de fonduri, Autoritatea de Certificare și Plată întocmește Propunerea de angajare a unei cheltuieli, Angajamentul bugetar individual/global, Nota de lichidare și ordonanțarea de plată. Propunerea de angajare a unei cheltuieli, Angajamentul individual/global și ordonanțarea de plată, însoțite de Nota de lichidare semnată de ordonatorul principal de credite, se transmit controlului financiar preventiv propriu. După aplicarea vizei de control financiar preventiv propriu asupra Propunerii de angajare a unei cheltuieli, Angajamentului individual/global și ordonanțării de plată, acestea se transmit ordonatorului principal de credite pentru semnare. În baza ordonanțării de plată, Direcția generală trezorerie și contabilitate publică emite ordinul de plată pentru transferul sumelor din contul 23A51040056 ... deschis la Trezoreria Operativă Centrală în conturile 54.01.03.00, 54.01.02.06, 54.01.04.06 ale Autorității de Certificare și Plată, deschise la Trezoreria Operativă Centrală. b) În baza sumelor solicitate la deschiderea creditelor bugetare, Autoritatea de Certificare și Plată întocmește Propunerea de angajare a unei cheltuieli, Angajamentul bugetar individual/global, Nota de lichidare și ordonanțarea de plată. Documentele menționate se întocmesc la nivelul echivalentului în lei al sumelor reprezentând dobândă negativă, care se calculează prin aplicarea asupra sumei notificate de Banca Națională a României a cursului de schimb al acesteia la data efectuării deschiderii de credite de către Direcția generală trezorerie și contabilitate publică, majorat cu 2%. Propunerea de angajare a unei cheltuieli, Angajamentul individual/global și ordonanțarea de plată, însoțite de Nota de lichidare semnată de ordonatorul principal de credite, se transmit controlului financiar preventiv propriu. După aplicarea vizei de control financiar preventiv propriu asupra Propunerii de angajare a unei cheltuieli, Angajamentului individual/global și Ordonanțării de plată, acestea se transmit ordonatorului principal de credite pentru semnare. În baza ordonanțării de plată, Direcția generală trezorerie și contabilitate publică emite ordinul de plată pentru transferul sumelor din contul 23A51040056 ... deschis la Trezoreria Operativă Centrală în contul 54.01.01.00 al Autorității de Certificare și Plată, deschis la Trezoreria Operativă Centrală.” 9. La punctul 4.4 subpunctul 4.4.2, alineatul (4) se abrogă. 10. La punctul 4.4 subpunctul 4.4.3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) La sfârșitul perioadei de programare bugetară sau pe parcursul acesteia, în funcție de creditele bugetare disponibile la pozițiile globale distincte «Cofinanțarea asistenței financiare nerambursabile postaderare de la Comunitatea Europeană», «Sume aferente diferenței de dobândă la disponibilitățile aferente programelor operaționale finanțate prin fonduri structurale, cod 56.41», respectiv «Transferuri din bugetul de stat către ONG-uri, societăți comerciale, instituții publice finanțate parțial sau integral din venituri proprii și alți beneficiari de drept public sau privat necesare susținerii derulării proiectelor finanțate din FEN postaderare, din sumele încasate în cadrul mecanismului top-up», Autoritatea de Certificare și Plată transferă parțial sau integral sumele aflate în conturile 54.01.03.00, 54.01.02.06, 54.01.04.06 și 54.01.01.00, după cum urmează: – în contul 23A51040056 ... «Autorități publice și acțiuni externe – Cofinanțarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană...» (deschis la Trezoreria Operativă Centrală), restituirile de fonduri din finanțarea bugetară a anului curent; – în contul 20A363201 «Sume provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți», restituirile de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți.”
Cuvinte-cheie:
curier legislativ, legislație, Ministerul Finanțelor Publice, MFP, OMFP, OMFP nr. 823/2016, BNR, Banca Națională a României, Circulara BNR nr. 14/2016, Monitorul Oficial
27/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proiecte aflate în dezbatere publică
O serie de proiecte de acte normative de interes sunt supuse dezbaterii publice pe site-urile ministerelor de resort:
Cuvinte-cheie:
curier legislativ, legislație, Ministerul Finanțelor Publice, MFP, asigurarea obligatorie, accident, vehicul, răspundere civilă
28/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Evoluția creditării, obiect de controverse și clarificări
Cu prilejul deschiderii seminarului regional la nivel înalt privind rezoluția creditelor neperformante, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus, printre altele: „Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, spunea zilele trecute că politica monetară poate stimula cererea și stabiliza așteptările inflaționiste, dar viteza cu care se atinge potențialul de creștere economică este influențată de mixul de politici. Eficiența politicii monetare depinde în mod crucial, spunea el, de modul în care sistemul financiar este capabil să transmită semnalele politicii noastre în economie. Într-adevăr, eficiența politicii monetare depinde de buna funcționare a sistemului bancar, de calitatea intermedierii bancare. Mecanismul de transmisie a politicii monetare a fost afectat înainte de criză și în România, de modelul de finanțare de la băncile-mamă la subsidiarele românești cu capital străin și de modelul de dezvoltare al acestora, bazat pe dominanța împrumuturilor în valută către populație și firme. Mecanismul de transmisie a politicii monetare a fost afectat și în timpul crizei și imediat după aceasta de rata în creștere a creditelor neperformante și de procesul de dezintermediere financiară. Numeroase studii internaționale demonstrează faptul că factorul declanșator al creșterii ratei creditelor neperformante, peste tot în lume, a fost recesiunea economică (scăderea PIB). O rată ridicată a creditelor neperformante înseamnă pentru bănci: scăderea profitabilității (din cauza provizioanelor, dar și a costurilor operaționale pentru monitorizarea și recuperarea creditelor neperformante); creșterea cerințelor de capital (creditele neperformante sunt active riscante pentru care ponderarea la risc este mai mare); limitarea resurselor disponibile ale băncilor (și restricționarea capacității de a acorda credite noi); creșterea costurilor de finanțare (alte instituții financiare sunt mai puțin înclinate să împrumute băncile cu o rată ridicată a creditelor neperformante, ceea ce conduce la creșterea costurilor). Stocul de credite neperformante este direct legat de dezintermedierea financiară. O analiză recentă a FMI arată că rezolvarea la timp a problemei creditelor neperformante ar putea elibera în economiile afectate capital suplimentar de circa 0,5% din PIB, care ar putea contribui la o creștere a creditării cu 5% din PIB. Un nivel ridicat al creditelor neperformante afectează creșterea economică pe mai multe canale: scăderea cererii interne din partea gospodăriilor și firmelor; înăsprirea condițiilor de creditare, ceea ce conduce la contracție în investițiile și domeniile dependente de creditare; stimularea unei structuri suboptimale a creșterii economice prin promovarea sectoarelor care nu sunt cele mai productive, dar sunt mai puțin dependente de finanțarea prin credit. În ceea ce privește România, aș identifica trei decizii critice, esențiale, care au contribuit la stabilizarea situației și la reducerea ratei creditelor neperformante fără a fi nevoie să apelăm, așa cum alte țări au făcut-o și încă o mai fac, la soluții de avarie, precum bănci «proaste» care să concentreze activele cu probleme, garanții de stat sau ajutoare de stat, și deci fără a cheltui niciun leu din banii publici. În ordine cronologică, un rol important l-a avut, în primul rând, Inițiativa de la Viena, creată în 2009 în cadrul acordurilor cu FMI și CE. Viena 1 a reușit să reducă în mod substanțial dezintermedierea bancară, iar Viena 2 se ocupă prioritar de problema creditelor neperformante în regiune. Într-un moment de criză acută, Inițiativa de la Viena a evitat ieșirile masive de capital, care ar fi avut consecințe severe asupra prelungirii și adâncirii recesiunii, precum și asupra volatilității cursului de schimb, ceea ce ar fi determinat o creștere și mai abruptă a ratei creditelor neperformante. În al doilea rând, a fost esențială decizia BNR de a cere băncilor să realizeze, cu auditori independenți, o reevaluare a garanțiilor. Această măsură a fost adoptată în 2013 și repetată în fiecare an. Reevaluarea garanțiilor cu auditori independenți este o componentă fundamentală a evaluării cuprinzătoare a activelor. În cartea sa intitulată Stress Test, Timothy Geithner, fost președinte al Rezervei Federale din New York și fost secretar al Trezoreriei americane, amintește rădăcina comună a cuvintelor credit și credibilitate. Această rădăcină vine din limba latină: substantivul credo – credință și verbul credere – a crede. Creditul e o măsură a încrederii; și deși creditarea este o meserie riscantă, ea nu poate exista fără credibilitate – atât a creditorului, cât și a debitorului. Când nivelul creditelor neperformante nu este cunoscut, sau este mascat, se pierde credibilitatea băncilor; iar creditarea scade. De aceea, rolul fundamental al unei evaluări cuprinzătoare a activelor și al testului de stres, în afara evidențierii unui eventual necesar suplimentar de capital, este creșterea încrederii în sistemul bancar. Banca Națională a României realizează periodic teste de stres, folosind ipotezele pe care le folosește și Autoritatea Bancară Europeană. Mai mult, Consiliul de Administrație al BNR a decis să deruleze anul viitor un exercițiu de evaluare comprehensivă a activelor din sistemul bancar, folosind integral metodologia europeană. În al treilea rând, setul de recomandări și măsuri implementat în 2014 de Direcția de Supraveghere a contribuit decisiv la evidențierea și provizionarea de către bănci a creditelor neperformante. Efectele acestor măsuri s-au evidențiat în ultimii doi ani în îmbunătățirea indicatorilor sistemului bancar, fiind eliminate multe obstacole din calea mecanismului de transmisie a politicii monetare: rata creditelor neperformante a scăzut de la 22% la 13% și va continua să scadă; finanțarea de la băncile-mamă a fost înlocuită în structura pasivelor băncilor de depozitele populației, reducându-se astfel riscul de contagiune; ponderea creditelor în lei a depășit-o pe cea a creditelor în valută, în stocul total de credite – un rol important aici avându-l și evoluția ratei dobânzii de politică monetară –, reducându-se astfel riscul valutar; creditarea în lei a cunoscut un ritm de creștere susținut, iar raportul credite în PIB s-a apropiat de nivelul potențial. Măsurile adoptate de Banca Națională au facilitat, prin curățarea bilanțurilor băncilor, asumarea de către acestea în mod transparent a pierderilor și întărirea supravegherii macro și microprudențiale, reluarea pe baze sănătoase a creditării în lei și, pe baza acesteia, crearea premiselor pentru manifestarea unui nou model de creștere economică.” * Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației BNR a dat publicității analiza sondajului privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației. În cele ce urmează redăm integral sinteza documentului. Sinteză În T1/2016, standardele de creditare pentru împrumuturile destinate achiziției de locuințe și terenuri s-au înăsprit semnificativ, în timp ce în cazul creditelor de consum, dar și al împrumuturilor aferente companiilor nefinanciare, acestea au fost păstrate constante. În ceea ce privește perioada următoare, T2/2016, băncile estimează o accentuare a înăspririi condițiilor de creditare pentru creditele ipotecare și, într-o măsură mai mică, a creditelor de consum acordate populației. La nivelul companiilor nefinanciare, băncile autohtone prognozează o menținere constantă a standardelor de creditare în următoarele trei luni. Tabel 1. Sinteza opiniilor băncilor referitoare la evoluția ofertei și a cererii de credite Notă: Pentru oferta de creditare, săgeata în sus/jos/orizontal indică o relaxare/înăsprire/menținere constantă a standardelor de creditare. Pentru cererea de credite, săgeata în sus/jos/orizontal indică avansul/contracția/menținerea constantă a cererii, conform opiniei băncilor (referitoare la ultimele trei luni, respectiv așteptările privind următoarele trei luni). Culoarea albastră indică modificări de amploare marginală, iar culoarea roșie de amplitudine moderată sau mare. Referitor la cererea de credite, în T1/2016 s-au consemnat majorări atât în cazul companiilor nefinanciare, cât și al creditelor ipotecare acordate populației, în timp ce pentru împrumuturile de consum cererea a rămas relativ constantă. În perioada următoare (T2/2016), băncile anticipează creșteri ale cererii de credite pe segmentele companiilor, precum și ale creditelor de consum destinate populației, însă în cazul creditelor ipotecare este preconizată o reducere a acesteia. Această dinamică coroborată cu faptul că analizele privind performanța economică, financiară și managerială a firmelor indică un potențial de creditare sustenabil semnificativ la nivelul companiilor nefinanciare sunt argumente în favoarea unei creșteri a activității de creditare către acest sector. A. SECTORUL COMPANIILOR NEFINANCIARE ● Standardele de creditare s-au menținut constante în T1/2016, indiferent de mărimea companiei sau de maturitatea finanțării. În perioada următoare (T2/2016), instituțiile de credit prognozează o continuare a tendinței de stabilizare a standardelor de creditare. ● Termenii creditării privind spread-ul ratei medii de dobândă la împrumuturile față de ROBOR 1M, respectiv costurile creditării, altele decât dobânzile, au fost relaxați marginal. Ceilalți termeni ai contractelor de creditare nu au suferit modificări semnificative. ● Cererea de credite a consemnat o evoluție crescătoare semnificativă, aceasta fiind influențată în principal de segmentul întreprinderilor mici și mijlocii. Totodată, ponderea solicitărilor de credite din partea companiilor nefinanciare respinse de către instituțiile de credit a fost moderat mai scăzută comparativ cu perioada anterioară. ● Riscurile asociate companiilor, în T1/2016 , au fost evaluate de către instituțiile de credit la un nivel similar perioadei anterioare pentru majoritatea sectoarelor economice, indiferent de dimensiunea companiilor, excepție făcând sectoarele agricol și energie pentru care băncile consideră că riscul a crescut comparativ cu perioada anterioară. B. SECTORUL POPULAȚIEI ● Standardele de creditare au înregistrat o înăsprire semnificativă în T1/2016 pentru creditele ipotecare, în timp ce pentru creditele de consum, acestea au fost menținute constante. Pentru perioada următoare (T2/2016), este anticipată continuarea tendinței de înăsprire a standardelor aferente creditelor pentru achiziția de locuințe și terenuri și înăsprirea lor în cazul împrumuturilor de consum. ● Termenii creditării ipotecare au cunoscut modificări în sensul înăspririi în ceea ce privește ponderea maximă a creditului în valoarea garanției imobiliare (LTV), iar pentru creditele de consum termenii creditării au fost menținuți la un nivel similar perioadei anterioare. ● Cererea de credite s-a majorat în T1/2016 pentru creditele ipotecare, rămânând constantă pe segmentul creditelor de consum. Instituțiile de credit prognozează o diminuare a cererii pentru creditele ipotecare și pentru cele de consum garantate cu ipoteci și o creștere în cazul creditelor de consum la nivel agregat (T2/2016). Totodată, ponderea creditelor solicitate de către populație și respinse de către instituțiile de credit a fost moderat mai scăzută în cazul creditului de consum și moderat mai mare în cazul creditelor pentru achiziția de locuințe și terenuri comparativ cu trimestrul anterior.
Cuvinte-cheie:
direct de la sursă, BNR, Mugur Isărescu, Mario Draghi, Banca Centrală Europeană, PIB, indicator, sistemul bancar, creștere economică
29/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Guvernul a adoptat noul Contract-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017
Guvernul României a aprobat în ședința de săptămâna trecută noul Contract-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017. Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 va intra în vigoare la 1 iulie 2016. Principalul obiectiv al acestui Contract-cadru este acela de a asigura funcționarea coerentă a sistemului sanitar românesc. Prin noul Contract-cadru se vor asigura mai multe servicii pentru asigurați. La acestea se adaugă un cadru de reglementare pentru gestionarea mai bună a sistemului SIUI și a cardurilor de sănătate, astfel încât asigurații să nu mai fie afectați de disfuncționalități tehnice. De asemenea, se are în vedere suplimentarea valorii plăților pentru medicina de familie și tratamentul ambulator așa încât aceste categorii de personal medical să se armonizeze cu prevederile Ordonanței de urgență privind salarizarea în sectorul bugetar. Important de subliniat este și obligativitatea ca toți actorii din sistemul sanitar (Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casele Județene, Direcțiile de Sănătate Publică și furnizorii de servicii) să aibă întâlniri trimestriale în care vor analiza calitatea serviciilor furnizate asiguraților și vor putea aduce și pe parcurs îmbunătățiri la funcționarea sistemului, dacă acestea vor fi considerate necesare. Măsurile detaliate: Se întărește obligația generală a furnizorilor de servicii medicale de a informa asigurații despre consecințele nerespectării indicațiilor terapeutice. Totodată, se clarifică obligația furnizorilor de respectare a protocoalelor terapeutice în vigoare. ➔ Pentru asistența medicală primară: – se reglementează acordarea gratuită a avizelor epidemiologice pentru re(intrarea) în colectivitate și a adeverințelor medicale pentru preșcolari și elevi; – situațiile în care asigurații se pot transfera de pe o listă de pacienți pe lista altui medic de familie mai devreme de o dată la șase luni se completează cu cazurile în care domiciliul asiguratului se schimbă dintr-o localitate în alta, asiguratul este în arest preventiv, execută o pedeapsă privativă de libertate, precum și la încetarea stării respective; – se elimină serviciul spirometrie dintre cele furnizate de medicii de familie, având în vedere că abilitățile necesare pentru acest serviciu intră în sfera de competență a medicului pneumolog. ➔ Pentru asistența medicală ambulatorie clinică de specialitate: – se introduc noi proceduri diagnostice (electromiograma și evaluarea cantitativă a răspunsului galvanic al pielii); – se introduce tratamentul fracturii amielice fără deplasare a coloanei vertebrale. ➔ Pentru medicina dentară: – minorilor li se vor putea acorda consultații decontate de CNAS o dată la șase luni, față de o dată la 12 luni în prezent; – se introduce un nou serviciu decontat, obturația dintelui după tratamentul afecțiunilor pulpare sau al gangrenei; – se redefinesc alte servicii. ➔ Pentru asistența medicală ambulatorie paraclinică: – se introduce printre serviciile decontate efectuarea de RMN de sâni cu sau fără substanță de contrast; – se renunță la decontarea examenului fungic de urină, considerat de specialiști ca irelevant pentru patologia pacientului; – se revizuiesc reglementările referitoare la situațiile în care casa de asigurări de sănătate sesizează neconcordanțe între investigațiile medicale efectuate și cantitatea de reactivi achiziționați de laboratoarele de analize medicale. ➔ Pentru asistența medicală spitalicească: – se introduce condiția ca, în cazul furnizorilor de servicii de spitalizare de zi care nu au și spitalizare continuă, să se asigure obligatoriu prezența unui medic de specialitate pentru un program de activitate de minimum 7 ore/zi; – pentru pacienții cărora la externarea din spital li se indică prin scrisoare medicală să revină pentru internare, precum și pentru pacienții cu hemofilie din programul național respectiv nu va mai fi necesară prezentarea biletului de trimitere de la medicul din ambulatoriu; – decontarea serviciilor efectuate în secțiile spitalicești de paliație se va efectua similar cu cea a serviciilor acordate în secțiile/spitalele de bolnavi cronici. ➔ Pentru furnizorii de servicii de consultații de urgență la domiciliu și de transport sanitar neasistat se introduce obligativitatea prezentării, la contractare, a avizelor de utilizare sau a buletinelor de verificare periodică pentru dispozitivele medicale aflate în dotarea unităților mobile de intervenție, după caz. ➔ Pentru farmacii se revizuiesc reglementările referitoare la situațiile în care casa de asigurări de sănătate sesizează neconcordanțe între cantitatea de medicamente/materiale sanitare eliberată și cea achiziționată. ➔ Asiguraților li se vor putea acorda două noi proteze decontate din bugetul CNAS: proteza modulară de gambă cu manșon de silicon, precum și proteza de deget funcțională simplă (pentru copiii cu malformații congenitale având vârsta peste 3 ani). În situația în care furnizorii de dispozitive medicale nu transmit CNAS toate prețurile de vânzare cu amănuntul și sumele de închiriere ale dispozitivelor medicale contractate, casa de asigurări de sănătate va putea denunța unilateral contractul respectiv. La ora actuală se află pe circuitul instituțional de avizare un proiect de act normativ de completare a noului Contract-cadru, care are ca principal scop crearea fundamentului legal pentru renunțarea la raportarea bilunară/lunară/trimestrială a serviciilor efectuate de furnizori, după caz, în favoarea raportării online în timp real. Perioada de raportare în platforma informatică a serviciilor medicale acordate urmează să fie extinsă de la 72 de ore la 3 zile lucrătoare după data acordării serviciului respectiv, pentru evitarea problemelor create de zilele nelucrătoare/sărbătorile legale. Totodată, proiectul vizează: – optimizarea informării asiguraților prin introducerea obligativității afișării la furnizori a informațiilor privind pachetele de servicii medicale și a tarifelor corespunzătoare, în formatul stabilit de CNAS; – revizuirea sancțiunilor aplicabile furnizorilor de servicii medicale; – implementarea unui sistem de management al listelor de prioritate la nivelul asistenței medicale paraclinice din ambulatoriu și al asistenței spitalicești, în vederea optimizării transparenței în sistemul de asigurări sociale de sănătate; – punerea în aplicare a OUG nr. 20/2016 privind creșterile salariale în sistemul sanitar. Tot pe circuitul instituțional de avizare se află și proiectul normelor de aplicare a Contractului-cadru, în care au fost incluse mai multe propuneri ale organizațiilor reprezentative ale furnizorilor de servicii medicale, cum ar fi, de exemplu, cea a medicilor de familie referitoare la redefinirea grupelor de vârstă pentru examinarea și înregistrarea parametrilor de dezvoltare pentru pacienții minori, sau cea referitoare la modificarea unor servicii medicale preventive și profilactice. Același proiect mai prevede: – simplificarea demersurilor de obținere a unor dispozitive medicale (saci de stomie, aparate de oxigenoterapie etc.); – introducerea posibilității acordării de servicii conexe actului medical de fiziokinetoterapeuți și profesorii de cultură fizică medicală; – includerea insuficienței respiratorii severe printre afecțiunile care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu; – redefinirea specialităților clinice care pot încheia acte adiționale pentru efectuarea ecografiei de vase sanguine; – redefinirea condițiilor de vechime a aparatelor din laboratoarele de analize medicale, de radiologie – imagistică medicală și de medicină nucleară; – majorarea tarifelor pentru unele servicii medicale, alte majorări intenționate aflându-se în prezent în analiza CNAS.
Cuvinte-cheie:
direct de la sursă, guvern, Contract cadru, asistență medicală, asigurări sociale de sănătate, HOG 161/2016
30/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Împrumut BDCE de 175 de milioane de euro pentru construcția de locuințe ANL destinate tinerilor
România va împrumuta 175 de milioane de euro pentru construcția de locuințe pentru persoane sau familii tinere din țara noastră, destinate închirierii, potrivit unui proiect de lege adoptat de Executiv în ședința de săptămâna trecută. Guvernul propune Parlamentului aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru realizarea unui proiect de construire/renovare/modernizare a unui număr de aproximativ 6.990 de locuințe destinate închirierii de către persoane și familii tinere, ale căror venituri nu permit închirierea unei locuințe de pe piața liberă. Costul total net estimat al proiectului este de 250 de milioane de euro, din care împrumutul de la BDCE va finanța până la 70% din costurile totale eligibile ale proiectului. Restul sumei va fi completată din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Agenția Națională pentru Locuințe și surse proprii ANL – 37,5 milioane de euro, și din bugetele locale – 37,5 milioane de euro. Ministerul Dezvoltării va realiza acest proiect prin ANL, desemnată agenție de implementare a proiectului, căreia i se vor delega întreaga autoritate și responsabilitate privind realizarea proiectului și utilizarea sumelor alocate acestuia. Proiectul va fi implementat într-o perioadă de circa cinci ani, în intervalul 2016-2020. Beneficiarii vor fi persoanele/familiile tinere cu vârsta până în 35 ani la data depunerii cererii pentru locuințe și vor fi selectați de comisiile sociale ale consiliilor locale din județe. Împrumutul BDCE are o perioadă de rambursare de 20 de ani, cu o perioadă de grație de maximum 5 ani, și va fi acordat în condiții avantajoase de piață pentru România.
Cuvinte-cheie:
direct de la sursă, executiv, guvern, parlament, acordul cadru, împrumut, BDCE, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Agenția Națională pentru Locuințe, ANL
31/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
BNR: Deficitul de cont curent, 1,843 miliarde de euro în intervalul ianuarie-aprilie 2016
În perioada ianuarie-aprilie 2016, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 1,843 miliarde de euro, comparativ cu un excedent de 282 de milioane de euro în același interval din 2015; în structură, balanța veniturilor primare și balanța bunurilor au consemnat creșteri ale deficitelor cu 1,724 miliarde de euro, respectiv cu 742 de milioane de euro, iar balanța serviciilor și balanța veniturilor secundare au înregistrat excedente majorate cu 242 de milioane de euro, respectiv cu 100 de milioane de euro, relevă datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Datoria externă pe termen lung a însumat 69,993 miliarde de euro la 30 aprilie 2016 (79,2% din total datorie externă), în scădere cu 1,0% față de 31 decembrie 2015. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat, la 30 aprilie 2016, nivelul de 18,422 miliarde de euro (20,8% din total datorie externă), în scădere cu 4,7% față de 31 decembrie 2015. În perioada ianuarie-aprilie 2016, datoria externă totală a scăzut cu 1,619 miliarde de euro; în structură, datoria negarantată public a scăzut cu 1,065 miliarde de euro, datoria autorității monetare s-a redus cu 331 de milioane de euro, iar datoria publică s-a diminuat cu 223 de milioane de euro. Potrivit datelor BNR, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 29,9% în perioada ianuarie-aprilie 2016, comparativ cu 35% în anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost 6,3 luni la 30 aprilie 2016, comparativ cu 6,4 luni la 31 decembrie 2015. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2016 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,5% la 31 decembrie 2015.
Cuvinte-cheie:
săptămâna statistică, BNR, Banca Națională a României, deficitul de cont curent, deficit, datoria externă, contul curent al balanței de plăți, balanța
32/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Raportul pensionari-salariați, 9 la 10 în primul trimestru
În primul trimestru al anului, numărul mediu de pensionari a fost de 5,273 milioane de persoane, în scădere cu 16.000 față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Conform INS, pensia medie lunară a fost de 942 lei, mai mare cu 5,4% față de trimestrul precedent, pensia medie de asigurări sociale de stat – 930 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare și câștigul salarial mediu net a fost de 56,4% (comparativ cu 54,0% în trimestrul precedent). Indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale și indicele prețurilor de consum, a fost de 106,2%. Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variații semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariați în Municipiul București la 17 la 10 în județul Teleorman. Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanțe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă depășind 400 lei (748 lei în județul Giurgiu față de 1.179 lei în Municipiul București). Pensionarii de asigurări sociale dețin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 88,8% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (74,6%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinși în categoriile de pensii anticipată și anticipată parțial au reprezentat 2,0%. INS mai informează că numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (actual – indemnizație socială), în primele trei luni ale anului în curs, a fost de 563.100 de persoane.
Cuvinte-cheie:
săptămâna statistică, INS, Institutul Național de Statistică, pensionar, pensie, asigurare socială, OUG, pensia socială minim garantată, pensia medie lunară
33/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Resursele de energie primară, în creștere
În primele patru luni ale anului, resursele de energie primară au crescut cu 0,7%, iar cele de energie electrică s-au majorat, față de aceeași perioadă a anului precedent, cu 2,6%. În intervalul ianuarie-aprilie 2016, principalele resurse de energie primară au totalizat 10,889 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 79,4 mii tep față de perioada similară din 2015. Producția internă a însumat 7,125 milioane tep, în scădere cu 350,8 mii tep față de aceeași perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 3,764 milioane tep. În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 23974,3 milioane kWh, în creștere cu 603,6 milioane kWh (+2,6%) față de perioada corespunzătoare a anului 2015. Consumul final de energie electrică în intervalul menționat a fost de 19043,4 milioane kWh, cu 11,3% mai mare față de perioada corespunzătoare a anului 2015; iluminatul public a înregistrat o scădere cu 0,1%, iar consumul populației a crescut cu 1,1%. Exportul de energie electrică a fost de 2577,7 milioane kWh, în scădere cu 1024,7 milioane kWh.
Cuvinte-cheie:
săptămâna statistică, resurse, energie primară, producție internă, consum, energie electrică
34/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
535.200 studenți/cursanți înscriși în învățământul superior în anul universitar 2015-2016
Populația școlară din sistemul național de educație a fost în anul școlar/universitar 2015‐2016 de 3,642 milioane de copii, elevi, studenți, cursanți, reprezentând 72,2% din populația de vârstă școlară, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cele mai importante valori ale distribuției populației școlare pe niveluri educaționale s‐au înregistrat în învățământul primar și gimnazial (47,0%), învățământul liceal (18,5%), învățământul antepreșcolar și preșcolar (15,2%). Din totalul populației școlare cuprinse în sistemul de educație, 50,3% au fost copii, elevi, studenți, cursanți de sex masculin și 70,3% au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul profesional este singurul nivel care a înregistrat o creștere (+17,9 mii elevi), ajungând la 68,7 mii elevi, fiind în continuare nivelul educațional cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (1,9%). Învățământul liceal, antepreșcolar și preșcolar au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de copii/elevi înscriși în anul școlar 2015‐2016 față de cel anterior (‐53,5 mii elevi, respectiv ‐24,6 mii copii). În anul universitar 2015‐2016 au fost înscriși în învățământul superior 535,2 mii studenți/cursanți, dintre care 53,9% femei. În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2015‐2016 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord‐Est (644,8 mii persoane), respectiv Nord‐Vest (503,3 mii persoane). Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale arată că cea mai ridicată pondere pentru învățământul primar și gimnazial s‐a înregistrat în regiunea Sud‐Muntenia (54,2%), în timp ce învățământul superior a fost preponderent în București‐Ilfov (35,2%). La polul opus, cu cele mai scăzute ponderi, s‐a situat învățământul postliceal și de maiștri din regiunea București‐Ilfov (1,8%). Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2014‐2015 aparținând nivelurilor educaționale gimnazial, liceal, profesional, postliceal și de maiștri, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale) a fost de 555,7 mii elevi, studenți, cursanți. Preponderente au fost absolventele, în număr de 291,2 mii, respectiv 52,4%. În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost de 133,5 mii studenți. Studentele au reprezentat 58,3% din numărul total al absolvenților cu diplomă. Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (29,7%).
Cuvinte-cheie:
săptămâna statistică, Institutul Național de Statistică, INS, absolvent, diplomă, învățământ superior, anul școlar, anul universitar
35/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Servicii de piață pentru întreprinderi
În aprilie, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, față de martie a scăzut ca serie brută cu 0,7%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate a crescut cu 1,5%. Față de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 6,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 7,1%. În primele patru luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2015, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut pe ansamblu cu 7,5%, datorită creșterilor înregistrate la transporturi (+12,7%), comunicații (+7,1%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+5,0%) și la activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (+1,6%). Activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe au scăzut cu 6,5%. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, indicatorul a crescut pe ansamblu cu 7,9%, datorită creșterilor înregistrate la transporturi (+11,6%), activitățile de comunicații (+6,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+5,2%) și la activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (+1,5%). Activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe au scăzut cu 5,0%.
Cuvinte-cheie:
săptămâna statistică, INS, Institutul Național de Statistică, servicii, piață, întreprindere, serie brută, serie ajustată, cifra de afaceri
36/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Leul vs. valutele de pe piață
Ziarul Bursa din 16 iunie a.c. le oferă cititorilor câteva răspunsuri la îngrijorările lor provocate de faptul că în ultimele zile raportul de schimb între moneda noastră națională și principalele valute din piață s-a deteriorat. Un punct de vedere interesant este exprimat de cunoscutul analist Aurelian Dochia, care consideră că „nu există niciun fel de bază și raționalitate pentru scăderea leului; totul are o componentă emoțională”. El a adăugat: „Cred că există o mare nervozitate în piețe în acest moment, căutându-se un refugiu către monedele mai sigure. Or, leul este o monedă minusculă față de cele internaționale. Nimeni nu se va refugia în leu”. La rândul său, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, consideră că „singura explicație pe care o văd pentru scăderea leului este legată de incertitudinile referitoare la Brexit. Toate monedele din țările mai mici s-au depreciat, asemenea burselor din regiune”.
Cuvinte-cheie:
revista presei, Bursa, schimba valutar, valută, Aurelian Dochia, monedă, Ionuț Dumitru, Consiliul fiscal, Brexit
37/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Din nou consumul, „bată-l vina”
Presa economică autohtonă continuă să prezinte date și să comenteze procese și fenomene legate de evoluția produsului intern brut în primul trimestru al anului. În dezbaterile pe această temă s-au înscris și mai multe analize din Ziarul Financiar. Astfel, în numărul din 16 iunie a.c., Roxana Rotaru și Iuliana Anghel afirmă că „România a ajuns în 2015 la 57% din media Uniunii Europene în privința PIB-ului, raportat la paritatea standard a puterii de cumpărare (TPS), față de 55% în 2014”. După toate datele existente, tendința de creștere se înregistrează și la începutul lui 2016. Principalul „motor” îl constituie consumul, așa cum de altfel am mai consemnat în edițiile anterioare ale revistei noastre. În ceea ce privește articolul evocat din ZF, reținem următoarele: economiștii sunt împărțiți în privința stimulării economiei prin consum. În opinia economiștilor neoliberali, stimularea economiei prin consum creează dezechilibre în balanțe și poate pune în pericol creșterea „pe termen lung”. Cu toate progresele înregistrate, se cere remarcat că România „rămâne la coada clasamentului consumului individual și al puterii de cumpărare în UE”.
Cuvinte-cheie:
revista presei, Ziarul Financiar, Roxana Rotaru, Iuliana Anghel, PIB, consum, putere de cumpărare, Uniunea Europeană
38/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Apel NATO către Rusia
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat, săptămâna trecută, un nou apel către Rusia să renunțe la susținerea separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei și să își retragă forțele și echipamentele militare din această țară, precum și din Crimeea anexată. „Rusia trebuie să renunțe la susținerea rebelilor separatiști și să își retragă forțele și echipamentele militare de pe teritoriul ucrainean”, a afirmat Stoltenberg, adăugând că șefii de stat și de guvern și statele membre ale Alianței Nord-Atlantice își vor arăta „sprijinul ferm” față de Ucraina primindu-l pe președintele Petro Poroșenko la Summitul NATO de la Varșovia care va avea loc în luna iulie. 39/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Referendumul britanic din 23 iunie
Asasinarea deputatei laburiste britanice Jo Cox, militantă pentru rămânerea țării în UE Întreaga lume este consternată de asasinarea deputatei laburiste britanice Jo Cox, care a fost împușcată și înjunghiată în Birstall de un bărbat care s-a declarat favorabil ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. În acest context, zilele premergătoare referendumului au devenit tot mai tensionate. Liderii celor două curente și-au radicalizat discursurile. Premierul britanic David Cameron a atras atenția, într-o emisiune la BBC, că ieșirea din Uniunea Europeană ar însemna „un deceniu pierdut” pentru Marea Britanie. Consecința ar fi „un deceniu pierdut pentru Regatul Unit” în materie de creștere, de investiții, de cheltuieli sociale, dacă britanicii vor opta pentru Brexit la referendumul de la 23 iunie, a declarat Cameron. „Am avea un deceniu de incertitudine” în cursul căruia va trebui renegociat un contract comercial cu UE, ceea ce ar „seca energia guvernului și a țării”, a adăugat el în emisiunea politică Andrew Marr Show. În timp ce media ultimelor sondaje plasează la egalitate cele două tabere care se confruntă la acest referendum, premierul le-a cerut concetățenilor săi să voteze pentru menținerea în UE. „Nu vă slăbiți țara fiind în interiorul UE. Dimpotrivă, o întăriți”, a spus el. Unul dintre liderii taberei care susține ieșirea din UE și șef al partidului eurofob UKIP, Nigel Farage susține, în schimb, că Marea Britanie trebuie să se desprindă „de un proiect care a eșuat”. „Oamenii s-au săturat de amenințările premierului și ministrului său de Finanțe” în privința consecințelor economice, a declarat el în aceeași emisiune politică de la BBC, susținând că Marea Britanie se va descurca foarte bine singură.
Cuvinte-cheie:
internațional, David Cameron, Brexit, referendum, Regatul Unit, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Nigel Farage, Jo Cox, Birstall
40/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Persistă pericolul de atentate în Franța
În pofida măsurilor de securitate sporite adoptate de autoritățile de la Paris, șeful guvernului francez se așteaptă la noi atentate soldate cu pierderi de vieți omenești pe teritoriul țării. „Trebuie să strângem lațul și să lăsăm Poliției și Serviciilor Speciale libertatea de a acționa, dar vor mai fi și alte atacuri. Mulți nevinovați își vor pierde viața”, a anunțat premierul Valls într-o intervenție la Radio France International. Conform datelor prezentate de șeful guvernului de la Paris, în ultimii trei ani, forțele de securitate franceze au reușit să dejoace 15 atacuri teroriste.
Cuvinte-cheie:
internațional, Franța, terorism, atentat, pericol, Paris, Radio France International, poliția, servicii speciale
41/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
400 de ani fără Shakespeare – Trăiască Shakespeare!
Andreea Cârstea
2016 este anul Shakespeare, nu doar local, în țara sa de origine, Anglia, ci pe întregul glob. În onoarea sa, teatre din diverse orașe au declarat acest an „anul Shakespeare” și îi pun în scenă piesele. Au trecut 400 de ani de când celebrul scriitor a oferit lumii minunatele sale opere, care dăinuie și astăzi. Cunoscute în întreaga lume, piesele lui William Shakespeare s-au jucat în nenumărate orașe mai bine de 400 de ani. Totuși, istoria privată a lui Shakespeare este oarecum învăluită în mister. Există două surse primare care le oferă istoricilor o imagine a vieții sale. Prima sursă o reprezintă munca sa – piese, poeme și sonete –, iar cealaltă provine din documentația oficială de la judecătorie sau biserici. Totuși, acestea oferă doar momente din viața celebrului scriitor și oferă puține detalii despre persoana celui care a trăit acele evenimente. Deși nu există înregistrări ale nașterii sale, evidențe ale bisericii indică faptul că un William Shakespeare a fost botezat la Biserica Sfânta Treime din Stratford-upon-Avon la 26 aprilie 1564. Istoricii au presupus că, cel mai probabil, acesta s-ar fi născut undeva în jurul zilei de 23 aprilie 1564 și de aceea această dată este considerată ziua de naștere a scriitorului. Situat la aproximativ 165 km vest de Londra, Stratford-upon-Avon era, la acea dată, un oraș comercial intersectat de un drum de țară, fiind traversat de râul Avon. William era al treilea copil al lui John Shakespeare, un comerciant de piele, și al lui Mary Arden, o moșieră locală. William a avut două surori mai mari, Joan și Judith, și trei frați mai mici, Gilbert, Richard și Edmund. Înainte de nașterea lui William, tatăl său devenise un comerciant de succes și deținea poziții oficiale în calitate de consilier municipal și intendent. Totuși, arhivele indică faptul că norocul lui John s-a schimbat undeva la sfârșitul anilor 1570. Există câteva consemnări despre copilăria lui William, însă nimic despre educația sa. S-a presupus că acesta a urmat cursurile Noii Școli Regale din Stratford, care preda cititul, scrisul și clasicii. Fiind copilul unui oficial public s-ar fi calificat pentru studii gratuite. Însă această incertitudine despre educația sa a ridicat întrebări privind adevăratul autor al lucrărilor sale sau dacă William Shakespeare a existat cu adevărat. William Shakespeare s-a căsătorit cu Anne Hathaway la 28 noiembrie 1582, în Worcester din provincia Canterbury. Hathaway era din Shottery, un mic sătuc în apropiere de Stratford. William avea 18 ani, iar Anne 26 și se pare că era însărcinată. Primul lor copil, o fată, Susanna, s-a născut la 26 mai 1583. Doi ani mai târziu, la 2 februarie 1585, s-au născut gemenii Hamnet și Judith. Hamnet a murit la 11 ani din motive necunoscute. Pentru o perioadă de șapte ani după nașterea gemenilor nu există documente despre viața scriitorului. Această perioadă este numită de cercetători anii pierduți și există varii speculații despre ce a făcut în acest timp. O teorie este aceea că s-a ascuns din cauza braconajului practicat pe pământul lordului local, Sir Thomas Lucy. O altă posibilitate este să fi lucrat ca asistent institutor în Lancashire. Se crede că a ajuns la Londra în a doua jumătate a decadei a opta a secolului al XVI-lea și că și-ar fi găsit de lucru ca grăjdar la teatrele londoneze, scenariu îmbunătățit secole mai târziu de nenumărați actori aspiranți și scenariști de la Hollywood și de pe Broadway. Începând cu 1592 există dovezi că și-ar fi câștigat existența ca actor și scenarist la Londra și posibil ar fi produs mai multe piese. Ediția din 20 septembrie 1592 a Registrului Papetarilor – o publicație a ghildei – include un articol scris de scenaristul londonez Robert Greene, care îl ataca pe Shakespeare. „Există o Cioară parvenită, înfrumusețată de penele noastre, care cu inima de Tigru înfășurată în ascunzătoarea unui Jucător presupune că el este capabil să ia un vers alb și să-l facă bombastic precum cei mai buni dintre voi; și fiind un absolut Johannes factotum, este, în propria sa vanitate, singurul Cutremur al scenei dintr-o țară (subliniere adăugată; în limba engleză, Shake-scene – joc de cuvinte între prima parte a numelui celebrului dramaturg și termenul to shake – a cutremura, folosit în scop ironic – n.a.)”, spunea Greene despre Shakespeare. La începutul anilor 1590, documentele arată că William Shakespeare era partener cu rol managerial în Lord Chamberlain's Men, o companie teatrală din Londra. După încoronarea regelui James I, în 1603 compania și-a schimbat numele în King's Men (Oamenii regelui). Se pare că aceasta a avut succes, iar evidențele arată că Shakespeare și-a publicat lucrările, vândute ca literatură populară la acea vreme. Operele teatrale englezești din secolul al XVI-lea nu prea erau apreciate de oamenii de viță nobilă. Cu toate acestea, o mare parte a nobilimii era patroană a artelor și prietenă a actorilor. Până în 1597, 15 din cele 37 de piese scrise de Shakespeare au fost publicate. Înregistrările civile arată că la acea vreme cumpărase a doua cea mai mare casă din Stratford, numită Noua Casă, pentru familia sa. Drumul de la Stratford la Londra era de patru zile călare, deci se bănuiește că Shakespeare și-a petrecut cea mai mare parte a timpului în oraș, scriind și jucând, vizitându-și familia o dată pe an în perioada celor 40 de zile când teatrele erau închise. În 1599, William Shakespeare și partenerii săi de afaceri și-au deschis propriul teatru pe malul sudic al râului Tamisa, pe care l-au numit Globe. Primele piese ale lui William Shakespeare au fost scrise în stilul convențional al vremurilor, cu metafore elaborate și fraze retorice care nu se aliniau în mod natural cu linia poveștii sau a personajelor. Totuși, Shakespeare era inovator, adaptând stilul tradițional propriilor sale scopuri și creând o înșiruire naturală a cuvintelor. Cu doar mici variații, Shakespeare a folosit întâi un șablon metric constând în linii neritmate de iambic sau versuri albe, pentru a crea piesele sale. În același timp, există pasaje în operele sale care derivă din acestea și folosesc o formă de poezie sau proză simplă. Cu excepția tragediei Romeo și Julieta, primele piese ale lui William Shakespeare au fost în mare parte scrise la începutul anilor 1590. Richard al II-lea, Henric al VI-lea (trei părți) și Henric al V-lea dramatizează rezultatele distructive ale celor slabi sau ale conducătorilor corupți și au fost interpretate de istoricii dramei ca modul lui Shakespeare de a justifica originile dinastiei Tudorilor. Shakespeare a scris, de asemenea, diverse comedii în timpul primei sale perioade de creație: Visul unei nopți de vară, romantica Neguțătorul din Veneția, jocul de cuvinte din Mult zgomot pentru nimic și încântătoarele Cum vă place și A douăsprezecea noapte. Alte piese au fost cel mai probabil scrise înainte de 1600, inclusiv Titus Andronicus, Comedia erorilor, Îmblânzirea scorpiei și Doi tineri din Verona. După 1600, el a scris tragedii precum Hamlet, Regele Lear, Othello sau Macbeth. În acestea, personajele sale prezintă diverse trăsături ale caracterului uman care sunt nemuritoare și universale. Probabil cea mai cunoscută dintre acestea este Hamlet, care expune trădarea, răzbunarea, incestul și eșecul moral. Aceste eșecuri ale moralității conduc la răsturnări de situație, care, în cele din urmă, distrug eroul și pe cei pe care îi iubește. În ultima perioadă a vieții, celebrul dramaturg a scris mai multe tragicomedii. Printre acestea se numără Furtuna și O poveste de iarnă. Mai grave în ton decât comediile, ele nu sunt la fel de întunecate ca tragediile, acestea încheindu-se cu reconcilieri și iertare. Tradiția spune că Shakespeare a murit de ziua sa, la 23 aprilie 1616, deși mulți istorici cred că este un mit. Înregistrările bisericii arată că acesta a fost înmormântat la Biserica Sfânta Treime la 25 aprilie 1616. Autoarea este istoric și producător al emisiunii
Cuvinte-cheie:
axa timpului, istorie, William Shakespeare, anul Shakespeare, literatură, Londra, Stratford-upon-Avon, Anne Hathaway, Romeo și Julieta, Richard al II-lea, Henric al VI-lea, Henric al V-lea, Visul unei nopți de vară, Neguțătorul din Veneția, Mult zgomot pentru nimic, Cum vă place, A douăsprezecea noapte, Titus Andronicus, Comedia Erorilor, Îmblânzirea scorpiei, Doi tineri din Verona, Hamlet, Regele Lear, Othello, Macbeth, Furtuna, O poveste de iarnă
42/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Filmul Câini deschide TIFF Sibiu 2016
Oana Posdărescu
Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) revine la Sibiu, în perioada 22-26 iunie, pentru al zecelea an la rând. Evenimentul se va deschide miercuri, 22 iunie, la ora 22.00, cu filmul Câini, în regia lui Bogdan Mirică, marele câștigător al Trofeului Transilvania 2016 și una dintre cele mai apreciate producții românești ale anului. TIFF Sibiu 2016 este organizat de Asociația Festivalul Internațional de Film Transilvania, cu sprijinul Ministerului Culturii și cofinanțat de Consiliul Local Sibiu, prin Primăria Municipiului Sibiu. Proiecții speciale, întâlniri cu cineaști și alte surprize pregătite de organizatori vor reuni cinefilii în Piața Mare din Sibiu, Teatrul Gong și Sala Astra Film din Piața Mică. Aceasta din urmă este începând cu această ediție locație permanentă de proiecție a peliculelor incluse în programul festivalului. Aici vor rula zilnic câte trei filme, de la orele 17.30, 19.30 și 21.30. Ilegitim (r. Adrian Sitaru), documentarul Cinema, mon amour (r. Alexandru Belc), United States of Love (r. Tomasz Wasilewski), premiat cu Ursul de Argint pentru scenariu la Berlin, Francofonia, noua peliculă a renumitului cineast rus Aleksandr Sokurov, sau Son of Saul (r. Laszlo Nemes), câștigătorul Premiului Oscar pentru Cel mai bun film străin, sunt câteva dintre filmele ce vor rula în noua sală de proiecție. Pentru că a X-a ediție a TIFF Sibiu coincide cu desfășurarea Campionatului European de Fotbal, evenimentul are programate și proiecții dedicate iubitorilor sportului-rege, respectiv Ascensiunea lui Zlatan / Becoming Zlatan (r. Frederik & Magnus Gertten), un documentar despre cel mai prolific jucător al fotbalului suedez, Zlatan Ibrahimović, și Pelé: Birth of a Legend (r. Jeff & Michael Zimbalist), un film despre viața celebrului fotbalist brazilian. Vineri, 24 iunie, în programul TIFF Sibiu sunt incluse două proiecții speciale în aer liber, una pe scena de pe lacul Muzeului în Aer Liber și alta la baza barajului de la Gura Râului. În Muzeul Astra va rula Valul ucigaș / The Wave (r. Roar Uthaug), un film propus de Norvegia la Oscar, în timp ce petrecerea câmpenească organizată la Gura Râului se va încheia cu proiecția peliculei Tudo (r. Iura Luncașu). Amatorii de delicatese din Mărginimea Sibiului, unde a fost filmat Tudo, vor putea degusta și specialități tradiționale pregătite la poalele Munților Cindrel. O altă proiecție specială a festivalului este programată în Cetatea Cisnădioara. Fascinantul film horror mut The Golem: How He Came into the World, realizat în 1920 de Paul Wegener și Carl Boese, va fi acompaniat live de trupa instrumentală franceză NLF3 – o combinație originală de electro psihedelic, rock și sonorități afro-jazz. Manifestarea include și EducaTIFF, o secțiune dedicată copiilor, care se va desfășura la Librăria Habitus și unde cei mici vor putea vedea filmele Blanka, Societatea secretă din orașul-supă și Vezi să nu!. Printre proiecțiile programate la Librăria Habitus se regăsesc și Amy, un film tulburător despre viața interpretei Amy Winehouse, Janis Joplin: Little Girl Blue, Imagini din vis (r. Sorin Luca) și Never Ending Story (r. Remus Achim). Biletele pentru proiecțiile TIFF Sibiu 2016 se pot cumpăra de la intrarea în fiecare locație TIFF și la info-point-ul din Piața Mare. Accesul la proiecțiile din Piața Mare este liber. Mai multe informații despre festival sunt disponibile aici. (O.P.)
Cuvinte-cheie:
roza vânturilor, TIFF, Festivalul Internațional de Film Transilvania, Sibiu, Câini, Bogdan Mirică, Trofeul Transilvania 2016, TIFF Sibiu 2016, Asociația Festivalul Internațional de Film Transilvania, Valul ucigaș, Tudo, The Golem: How He Came into the World, EducaTIFF, Amy, Janis Joplin: Little Girl Blue, Imagini din vis, Never Ending Story
43/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Expoziția România – civilizații suprapuse, la Muzeul Național de Istorie a României
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) vă invită miercuri, 22 iunie, începând cu ora 17.00, la vernisajul expoziției România – civilizații suprapuse, găzduită de instituție. Expoziția reunește artefacte arheologice și istorice de primă importanță din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și ale altor muzee românești. Adevărate capodopere aparținând patrimoniul național, obiectele stau mărturie a numeroase civilizații care s-au succedat de-a lungul timpului în spațiul actual al României, loc de convergență culturală. Amplul proiect expozițional reprezintă o a doua etapă a unui demers muzeal de anvergură inițiat de MNIR, anume de a prezenta publicului din țară și din străinătate cele mai importante bunuri de patrimoniu cu semnificație istorică și arheologică aflate în colecțiile muzeelor din România. În acest sens, în ultimii trei ani, Muzeul Național de Istorie a României a colaborat cu 25 de muzee din România, care au contribuit cu artefacte din colecțiile lor la realizarea expoziției internaționale Comorile României (itinerată actualmente în China) și a celei naționale intitulate România – civilizații suprapuse. Expoziția este deschisă în perioada 22 iunie – 18 septembrie și poate fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10.00-18.00. Mai multe informații sunt disponibile la www.mnir.ro. (O.P.)
Cuvinte-cheie:
roza vânturilor, Muzeul Național de Istorie a României, MNIR, România – civilizații suprapuse, vernisaj, expoziție, Comorile României
44/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Noaptea Institutelor Culturale
Oana Posdărescu
Vineri, 24 iunie, instituții culturale din București organizează cea de-a X-a ediție a Nopții Institutelor Culturale, informează un comunicat al ICR. British Council, Centrul Ceh, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”, Delegația Valonia-Bruxelles, Forumul Cultural Austriac, Fundația Culturală Greacă, Instituto Cervantes de Bucarest, Institutul Cultural Român și Institutul Francez sunt câteva dintre cele 15 instituții participante la eveniment care le propun vizitatorilor un program variat, cu spectacole de teatru, recitaluri și proiecte expoziționale. Noaptea Institutelor Culturale este un proiect al EUNIC București, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România. În 2016, când se împlinesc 400 de ani de la moartea scriitorilor William Shakespeare și Miguel de Cervantes, evenimentul include un spectacol de teatru după sonetele marelui Will, proiecții, lecturi și o dezbatere dedicate inegalabilului dramaturg englez, o expoziție de benzi desenate și de ilustrație pornind de la o piesă a lui Cervantes, precum și un spectacol-lectură bazat pe fragmente din „entremeses” ale îndrăgitului scriitor spaniol. Noaptea de 24 iunie va aduce în atenția publicului bucureștean numeroase proiecte expoziționale: Miguel En Cervantes. Panorama Minunățiilor (expoziție de benzi desenate și ilustrație), expoziția de obiecte B L A N K, expoziția de arhitectură, design de produs, fashion și grafic design Romanian Design Week Classics, Veșminte tradiționale grecești, Cele mai frumoase cărți și alte expoziții de fotografie și de sculptură. Nici oferta de filme a Nopții Institutelor Culturale nu este mai prejos. Vor putea fi vizionate, printre altele, Mediterranea de Jonas Carpignano, una dintre cele trei pelicule finaliste în competiția pentru Premiul LUX 2015, acordat de Parlamentul European; Prospero's Books, în regia lui Peter Greenaway; Romanian Short Waves 9, scurtmetraje românești prezente la Cannes 2016; Short from Spain, filme scurte selectate de Institutul de Cinematografie și Arte Vizuale din Spania. Recitaluri, cursuri de limbi străine, jocuri și dezbateri interculturale pe temele diversității, stereotipurilor, spectacole de teatru și ateliere pentru copii și adulți vor completa paleta multidisciplinară a evenimentului. Programul manifestării se va desfășura în intervalul orar 12.00-02.30 în 12 spații culturale din Capitală. Accesul publicului la evenimente este liber. Mai multe informații despre Noaptea Institutelor Culturale sunt disponibile pe site-ul ICR, icr.ro, și pe pagina de Facebook dedicată evenimentului, facebook.com/NoapteaInstitutelorCulturale. (O.P.)
Cuvinte-cheie:
roza vânturilor, Noptea Institutelor Culturale, ICR, British Council, Centrul Ceh, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”, Delegația Valonia-Bruxelles, Forumul Cultural Austriac, Fundația Culturală Greacă, Instituto Cervantes de Bucarest, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Romanian Design Week Classics
45/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
vibrate!festival
Oana Posdărescu
Zilele acestea, Brașovul este gazda celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional de Muzică de Cameră și Arte vibrate!festival, eveniment care aduce laolaltă tinere staruri ale muzicii clasice europene și publicul orașului de la poalele Tâmpei în spații neconvenționale și în alte zone relevante din localitate. vibrate!festival este organizat de Asociația Culturală „Paul Constantinescu 2009”, în colaborare cu Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură și Depoul de Artă Urbană. Evenimente precum concerte de muzică clasică și crossover, expoziții, ateliere, performance, masterclassuri și prezentare de CD, la care participă 16 tineri artiști din Marea Britanie, Germania, Ucraina, Italia, Elveția, Olanda, Bulgaria, Spania, România și un concert al sopranei Leontina Văduva – aceasta ar fi, pe scurt, oferta festivalului. Ceremonia de deschidere a vibrate!festival a avut loc duminică, 19 iunie, în Aula Universității Transilvania, unde studenții l-au admirat pe unul dintre cei mai apreciați tineri violoniști din Europa, câștigător al Festivalului Internațional „George Enescu”, Valeriy Sokolov (Ucraina/Germania), cu vioara sa Stradivarius, alături de pianista Diana Ionescu, directorul artistic al festivalului, și ea câștigătoare a Concursului Internațional „George Enescu”, violista Dana Zemtsov (Olanda), desemnată „Tânărul Artist al Anului” în Olanda, și violoncelistul bulgar Stefan Hadjiev. Astăzi, 21 iunie, la Sala Patria, de la ora 18.00, brașovenii sunt invitați să-l redescopere pe fascinantul compozitor rus Dmitri Șostakovici, de la nașterea căruia se împlinesc 110 ani. Două dintre cele mai spectaculoase piese de muzică de cameră scrise de acesta vor fi interpretate de violonistul Valeriy Sokolov. Cea de-a treia piesă din concert, Viscous Sun, a fost scrisă de compozitorul Dan Dediu, poate cel mai important compozitor contemporan român, special pentru cvartetul londonez Mercury Quartet, care o va interpreta între cele două piese ale lui Șostakovici. Tot astăzi, 21 iunie, dar de la ora 20.30, la Ceainăria Tipografia este programat un moment inedit pentru o manifestare dedicată muzicii clasice, respectiv o discuție cu... un psihiatru, Greg Radu (Canada), director de program de educație în psihoterapie, editor asociat al Jurnalului Canadian de Educație Medicală și membru al comitetului executiv al Asociației Canadiene de Sănătate Mentală. Festivalul va continua cu un concert dedicat exclusiv instrumentelor cu coarde, susținut de Vlad Maistorovici (vioară), Francesco Sica (vioară), Dana Zemtsov (violă), Shiry Rashkovsky (violă), Pau Codina (violoncel), un tête-à-tête cu Françoise-Green Duo, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania, și un concert crossover pe muzica trupei Queen. Un moment special al manifestării va fi întâlnirea cu soprana Leontina Văduva. Stabilită în Franța, Leontina Văduva își va marca 30 de ani de carieră la Brașov, printr-un concert de muzică sacră, programat sâmbătă, 25 iunie, la Biserica Neagră. Ultimele acorduri ale vibrate!festival 2016 se vor auzi în Bastionul Țesătorilor, duminică, 26 iunie, de la ora 18.00, unde partituri de Brahms și Hindemith vor fi „readuse la viață” de Harry Cameron, Vlad Maistorovici, Francesco Sica, Shiry Rashkovsky, Pau Codina, Colin Alexander, Antoine Françoise. Cunoscuta interpretă de jazz, Luiza Zan, împreună cu muzicienii vibrate!festival, vă invită la o întâlnire dintre Bach și muzica jazz. Costul biletelor este de 35 lei și pot fi achiziționate de la ceainăria Tipografia și Librăria „Șt. O. Iosif” sau online, de pe site-ul biletebrasov.ro. 3 lei din costul fiecărui bilet vor fi direcționați către HOSPICE Casa Speranței Brașov, care oferă copiilor și adulților cu boli incurabile îngrijire paliativă gratuită. La toate concertele, elevii, studenții și persoanele cu dizabilități, împreună cu însoțitorii lor, vor avea intrarea gratuită. Pentru mai multe detalii despre programul festivalului accesați www.vibratefestival.ro și pagina de Facebook dedicată evenimentului, facebook.com/vibratefestival. (O.P.)
Cuvinte-cheie:
roza vânturilor, festival, vibrate!festival, Festivalul Internațional de Muzică de Cameră și Arte, muzică clasică, crossover, Universitatea Transilvania, Valeriy Sokolov, Diana Ionescu, Dana Zemtsov, Stefan Hadjiev, Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, Depoul de Artă Urbană
46/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Alaiul Sânzienelor, la Muzeul Național de Artă al României
Joi, 23 iunie, Asociația Culturală „Patrimoniu pentru Viitor” și Muzeul Național de Artă al României (MNAR) organizează noaptea magică a Sânzienelor în curtea de onoare a muzeului (Calea Victoriei nr. 49-53). Ediția din acest an îi este dedicată lui Constantin Brâncuși, pe parcursul întregii manifestări vizitatorii având posibilitatea să admire lucrări create sau inspirate de marele sculptor, informează un comunicat de presă, citat de Agerpres. Invitați la eveniment sunt Victor Rebengiuc, Irina Sârbu & Ethnotic Project, Liliana Iorgulescu, Mihaela Vosganian, Corul „Sound” condus de Voicu Popescu și mulți alții. „În fiecare an, la vremea solstițiului de vară, sărbătorim din vechime venirea Sânzienelor, creaturi fantastice, ursitoare protectoare ale naturii, aducătoare de rod, leac și dragoste. Anul acesta, sărbătoarea va sta sub semnul lui Brâncuși. Cu siguranță, artistul a cunoscut în satul său gorjean magicul ritual al Sânzienelor, care și-a pus amprenta asupra creațiilor sale de mai târziu. Astfel, pe parcursul serii veți putea admira lucrări create sau inspirate de Constantin Brâncuși”, se arată în comunicatul amintit. Manifestările vor începe la ora 19.00 cu vizitarea gratuită a Galeriei Naționale a MNAR, inclusiv sala 7 – Sala Brâncuși, deschisă vizitatorilor până la ora 21.00. În intervalul orar 19.00-23.00, vizitatorii vor putea vedea și expoziția Brâncuși fotograf, care cuprinde 12 fotografii din colecția Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca. Începând cu ora 19.30, copiii sunt așteptați cu o serie de ateliere și jocuri, propuse de Asociația Da'DeCe – o mini-aventură prin muzeu, modelaj, împletit de coronițe și citit de povești românești. Copiii vor fi, de asemenea, ghidați prin universul lui Brâncuși din Galeria Națională de un artist sculptor. La ora 21.00 va sosi alaiul Sânzienelor. Sunt apoi programate un concert de ethno-jazz cu Irina Sârbu & Ethnotic Project, spectacolul Suflu, în coregrafia Lilianei Iorgulescu, pe muzica Mihaelei Vosganian, un moment de poezie cu Victor Rebengiuc. Seara se va încheia cu un concert al corului „Sound”, condus de Voicu Popescu. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile pe site-ul MNAR, mnar.arts.ro.
Cuvinte-cheie:
roza vânturilor, Muzeul Național de Artă al României, MNAR, Asociația Culturală Patrimoniu pentru Viitor, noaptea Sânzienelor, Sânziene, Constantin Brâncuși, Victor Rebengiuc, Brâncuși fotograf, Galeria Națională a MNAR
47/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la stagiul pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat – Ediția a V-a, revizuită
Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România organizează anual examen de admitere la stagiu în vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, potrivit Regulamentului privind accesul la profesie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 227 din 5 martie 2008. Ca urmare, CECCAR vine în întâmpinarea candidaților cu un instrument deosebit de util în procesul de pregătire, și anume Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la stagiul pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat. Prima parte a lucrării cuprinde Regulamentul privind accesul la profesia de expert contabil și de contabil autorizat și Programele aferente examenului de admitere la stagiu în vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, sesiunea 2016, care se elaborează de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, și se aprobă de Consiliul Superior al Corpului, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu. A doua parte conține exemple ilustrative pentru verificarea cunoștințelor candidaților în domeniile contabilitate, fiscalitate, drept, audit, evaluarea economică și financiară a întreprinderilor, doctrina și deontologia profesiei contabile și expertiză contabilă. Apărută pentru prima dată în anul 2000, această carte a fost revizuită și adăugită în fiecare an, iar pe parcurs a fost îmbogățită cu întrebări, exerciții și studii de caz. Lucrarea va putea fi procurată de cei interesați de la toate filialele teritoriale ale CECCAR (vezi coperta în detaliu).
Cuvinte-cheie:
semnal editorial, ghid, examen, expert, contabil, CECCAR, examenul de acces, expert contabil, contabil autorizat
48/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat
Ediția a III-a, revizuită – vezi coperta în detaliu În vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, stagiarii CECCAR care s-au achitat de toate sarcinile privind efectuarea lucrărilor profesionale, pregătirea tehnică și deontologică trebuie să promoveze examenul de aptitudini. Prin acest examen național, CECCAR asigură accesul pe piața serviciilor contabile și conexe, fie în calitate de expert contabil, fie în calitate de contabil autorizat, doar al acelor specialiști care posedă un înalt nivel de competență profesională și conduită etică. CECCAR, prin Institutul Național de Dezvoltare Profesională Continuă, vine în întâmpinarea candidaților la examenul de aptitudini cu ediția revizuită a lucrării Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat. Domeniile de competență: CONTABILITATE, ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII, EVALUAREA ÎNTREPRINDERII. Pregătirea candidaților în domeniile de competență cerute se face pe baza acestei lucrări, dar și a altor lucrări de specialitate și a standardelor profesionale editate de CECCAR și incluse în bibliografia aferentă tematicii examenului de aptitudini. Lucrarea este concepută astfel încât să se poată identifica ușor cerințele comune ambelor categorii profesionale și, respectiv, cerințele suplimentare specifice categoriei experți contabili. Candidații se pot familiariza cu posibilele modele de subiecte de examen, cele mai multe dintre acestea având cerințe multiple (o bază de date și mai multe sarcini Urăm tuturor candidaților succes la examen și îi așteptăm în rândul membrilor CECCAR. 49/50
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS)
Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015. Cuprinde standardele care intră în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2015, dar nu cuprinde standardele pe care acestea le înlocuiesc Volumul Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) 2015, cunoscut sub denumirea de Cartea roșie, include cele mai recente versiuni consolidate ale tuturor Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Prezenta ediție conține modificări la standardele care intră în vigoare după data de 1 ianuarie 2015. Noutățile din IFRS 2015 sunt următoarele:
Cartea roșie este publicată în două volume. Partea A (Cadrul general conceptual și dispoziții) (vezi coperta) cuprinde textul consolidat al Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, al Standardelor Internaționale de Contabilitate și al Interpretărilor SIC și IFRIC. Partea B conține documentele care însoțesc standardele, cum ar fi exemple ilustrative, îndrumări de implementare, baze pentru concluzii și opinii contrare (vezi coperta). Traducerea în limba română a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară este publicată în țara noastră de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, cu permisiunea Fundației IFRS. Această versiune în limba română are un rol important în implementarea, predarea și promovarea IFRS-urilor. Lucrarea poate fi procurată de cei interesați de la toate filialele teritoriale ale CECCAR. 50/50
|