 | | | | | | | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Ce opinie aveţi despre homosexualitate şi căsătorie? | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sâmbătă 9 iunie au avut loc demonstraţii anti şi pro-homosexualitate, în ziua încheierii festivalului minorităţilor sexuale. Anul acesta festivalul Gayfest a avut ca temă revendicarea homosexualilor privind legiferarea parteneriatului civil pentru persoane de acelaşi sex. Ce atitudine aveţi faţă de fenomenul homosexualităţii? Dar faţă de revendicarea privind legiferarea pateneriatelor civile între persoane de acelaşi sex? Cum comentaţi incidentele de la marşul minorităţilor sexuale? Notă: vă rugăm limitaţi mesajele la 75 de cuvinte.
Dacă ei sunt normali şi au un comportament normal, înseamnă că ceilalţi care au căsătorii heterosexuale sunt anormali! Nu pot fi şi unii şi alţii normali. Iar dacă sunt normali, de ce mama natură sau Dumnezeu nu i-a înzestrat cu darul reproducerii? Ce s-ar întâmpla dacă noi toţi am fi homosexuali? În câţi ani lumea ar dispărea? Civilizaţia nu înseamnă nepărat valori! Oare cum aş vedea homosexualitatea dacă aş afla, într-o bună zi, că şi fiul meu este homosexual? Reînnoirea morală a ţării nu va veni din căutarea aplicării unor dogme religioase, chiar aşa interpretabile cum sunt. Homosexualitatea este o realitate, aşa cum a fost întotdeauna, nu numai printre oameni, dar chiar, se pare, printre maimuţe şi girafe. Cred că a venit timpul să scape şi românii odată de gândirea evului mediu. Iar pentru cei care vor să trăiască într-o teocraţie, unde se aplica litera Bibliei, vă invit să plecaţi cu toţii să vă mutaţi în zonele rurale a Afganistanului, că aici sunteţi plictisitori. Acolo se pot ţine şi femeile în casă 24 de ore pe zi să nu cumva să le vadă vecinii. Am impresia că publicul din România nu prea înţelege ce înseamnă democraţia. Într-o societate democratică o minoritate e respectată şi protejată prin lege şi acestei minorităţi sunt acordate aceleaşi drepturi, în cazul în care aceste drepturi nu limitează drepturile majorităţii. Nu văd cum o căsătorie între doi bărbaţi sau două femei ar afecta majoritatea heterosexuală. Homosexualii au nevoie de protecţie din partea statului şi o uniune civilă ar oferi aceasta protectie.
Din câte am citit doar o mică parte din homosexuali au probleme de natură fiziologică ce le provoacă un astfel de comportament. La cei mai mulţi homosexualitatea este dobândită şi este datorată mediului în care aceştia au crescut şi s-au dezvoltat. Şi care le-a propus o astfel de alternativă de viaţă sexuală. Nu doresc ca în viitor copiii să crească într-o societate care să le prezinte un comportament deviant şi anormal chiar şi în lumea animală ca fiind firesc, normal, acceptabil, privit cu simpatie. Problema toleranţei faţă de homosexualitate are două aspecte radical diferite. Homosexualul este rezultatul unei anomalii cromozomiale congenitale şi pentru care el nu poate fi acuzat. Oricare familie absolut normală poate avea neşansa de a avea un astfel de copil. Acest om se va integra perfect în familie şi societate cu o singură excepţie în care el vine în contradicţie cu majoritatea celor din jurul lui. Dar dacă el, împreună cu partenerul îşi vor trăi viata în mod decent, discret, foarte probabil că nimeni nu va putea avea nimic împotriva lor, chiar fără a avea senzaţia că trebuie să le tolereze ceva deosebit. Dar ceea ce se discută astăzi este altceva şi anume cum reacţionăm la o paradă gay. Ei bine, o astfel de paradă este pecepută ca un act ostentativ, un ultragiu la adresa moralei şi o metoda de corupere în masă. Deci nu trebuie să fie de mirare că stârneşte dezaprobare şi intoleranţă. Nu putem judeca doar din prisma faptului că ceea ce este normal pentru tine ca individ trebuie să fie normal şi pentru ceilalţi. Homosexualii nu trebuie priviţi din prisma realităţii apropiate, adică analiza propriei persoane. Trebuie cultivată mai multă toleranţă, pentru că nu ne naştem la fel, nu avem aceleaşi nevoi. Pentru Dumnezeu, suntem toţi egali şi numai cel care este un model de morală poate judeca. Dumnezeu ne învaţă că-i păcat, Isus ne spune să-i iertăm.
Sunt de acord cu dreptul la căsătorie al homosexualilor. Întreaga lume civilizată dă drepturi acestei minorităţi. Ar trebui mai degrabă să ne ingrijoreze huliganismul extremei drepte din România. Ma îngrijorează amplificarea fenomenului homosexualităţii. Sodomia este păcat şi va fi pedepsită corespunzator de Cel care a creat cu iubire şi înţelepciune - omul. Oricine ar trebui să aibă dreptul să se căsătorească cu persoana pe care o iubeşte, indiferent de sexul său. Probabil că şi în România se va ajunge la concluzia asta curând! Dacă priviţi o hartă care prezintă drepturile homosexualilor în lume, veţi observa că acestea variază de la aprobarea căsătoriei şi adopţiei în ţări precum Canada până la pedeapsa cu moartea, în cazul unor state ca Iranul. Dragi români, care este modelul dumneavoastră? Mi se pare comic că România a ajuns campioana creştinătăţii. Noroc că toţi creştinii s-au adunat aici. Haideţi mai bine să mergem să facem ţuică la cazanul din şură şi să ne batem copiii şi nevestele că doar Dumnezeu ne iubeşte. De ce să nu ne iubească când copiii noştri cresc la colţul blocului bând şi fumând pe rupte. Dar cum să nu ne iubească când în loc să ne învăţăm copiii despre toleranţă şi deschidere îi învăţăm că este bine să urască şi să arunce cu oua şi roşii şi pungi de gunoie că doar aşa ne învaţă în Biblie. Noroc cu Becali care o să-i ia locul Prea Fericitului Teoctist şi o să devină şi Preşedintele României.
Cred că manifestarile homosexuale sunt o deviaţie comprtamentală. Cu toate astea nu poţi obliga pe nimeni sa îţi respecte normele de viaţă - nici Dumnezeu nu forţează pe nimeni să-i urmeze "calea". Cred însă că e o distanţă mare între a alege să fii diferit şi a te mândri cu asta. Şi de unde până unde europenii au valori perfecte? Îmi este de ajuns să mă gândesc la Olanda şi să mi se facă lehamite de anumite "valori" care nu au nimic valoros. Nu sunt de acord. Nu vreau să fim pedepsiţi de Dumnezeu cum a fost lovită Sodoma şi Gomora. E un mare păcat înaintea lui Dumnezeu. Pentru mine acesta este un fenomen împotriva legilor naturii. Nu este normal şi e dezgustător. Familia este compusă dintr-un soţ şi o soţie şi unul sau mai mulţi copiii! Despre incidente am citit doar titlul ştirilor, dar nu ştiu mare lucru. Nu e bine nici violenţă şi acest fenomen trebuie respins altcumva. Citind opiniile astea, mă bucur că nu mai trăiesc în Romania. Văd că o bună parte a mesajelor aici sunt direct copy/paste din Biblie. Mai evoluaţi un pic!
Nu se poate aşa ceva. Ne considerăm normali? Realitatea este alta, susţinem alte valori. Nu e posibil ca un popor ca al nostru să accepte asa ceva... Oare nu vedem ce implicaţii au aceste lucruri? Oare e puţin că din' 89 şi până astăzi numai prin avorturile declarate (!) să omorâm aproximativ 19 milioane de copii? Dar să privim acum raţional, general vorbind, este oare iubire adevărată aceasta ce fac aceste minorităţi? NU! Categoric nu. Este o degradare, e chiar mai mult, e înjositor pentru om acest lucru. Nu-i discriminam pe acesti oameni. Îi iubim, îi înţelegem, şi trebuie să-i sprijinim. Trebuie să le arătăm că nu e bine ceea ce fac, să le arătăm firescul, normalul. Respect total drepturile omului incluzând şi drepturile minorităţilor sexuale. Partenariatul între persoane de acelaşi sex trebue legiferat conform normelor UE. Cât priveşte incidentele de la Bucureşti, ele arată că românii mai au până să iasă din era...canibalismului! Faptul că marea majoritate a opiniilor postate refuză să înţeleaga fenomenul homosexualităţii ca pe o experienţă posibilă şi exprimă un grad ridicat de intoleranţă ar trebui să ne îngrijoreze. Să nu uităm că homosexualii alături de evrei, romi şi persoane cu disabilităţi fizice au constituit grupul ţintă al lagărelor de exterminare. Câţi paşi sunt între a crede că un homosexual se abate de la ceea ce înseamnă umanitate la a dori să îl extermini? Mă tem că foarte puţini. Drepturile minorităţilor sexuale fac parte dintre drepturile fundamentale ale omului! Majoritatea comentariilor nu fac decât să arate cât de departe este România de civilizaţia occidentală. Dar aşa suntem noi, ne simţim mai bine alături de Rusia, Polonia şi ţările islamice decât de Spania, Franţa, sau Marea Britanie. Iar cei care cred că dezvoltarea economică şi drepturile civice nu au nicio legătură se înşeală amarnic.
Probabil că va trece un timp destul de îndelungat până se vor obişnui şi românii cu acest fenomen natural, căci homosexualii sunt oameni făcuţi de acelaşi Dumnezeu care ne-a făcut şi pe noi, ceilalţi. Ei NU sunt extratereştri şi nici mutanţi produşi în laborator, ci oameni născuţi în familii de oameni normali. După ce ne vom obişnui cu ideea că NU toţi oamenii sunt făcuţi la fel de Dumnezeu şi că fiecare om are dreptul să îşi trăiască viaţa aşa cum doreşte, câtă vreme nu încalcă legislaţia în vigoare, atunci probabil că acest subiect nu va mai stârni atâtea controverse. Sunt de acord ca statul roman să recunoască parteneriatul civil între două persoane de acelaşi sex. Homosexualitatea liber consimţită şi asumată între adulţi nu are nimic rău nici bun. E o realitate dintotdeauna. Atacurile lansate in numele Bisericii şi al religiei mă intristează şi puţin chiar amuză. Românii mai au multe de învăţat despre drepturile la viaţă personală despre democraţie şi drepturile omului. Ce să-i faci anii grei de comunism îşi spun cuvântul...nu poţi să-i ceri nici securistului nici activistului de partid să aibă vederi deschise, dar eu sper că lucrurile se vor schimba. Apartenenţa la UE garantează măcar un minim de drepturi şi pentru minorităţile sexuale. Dacă un creier are memoria de 512MB, iar informaţiile necesare înţelegerii fenomenului homosexualităţii necesită memorie de 2GB, atunci atunci acel creier este sortit la condamnarea homosexualităţii întreaga sa existenţă! Am văzut vitele ţăranilor cu microchip, am vizitat ţări exotice, ronţăi gumă de mestecat, am blugi originali, vizionez predici la TV - şi acum - parada gay! Parcă îmi vâjâie capul, nu-i prea mult?
Ei asta-i bună! S-au trezit şi homosexualii să-şi ceară drepturile! Avem noi altele pe cap şi în primul rând respectarea drepturilor omului! Problema este că dacă le acordăm mariajul, mâine vor cere să adopte copii... iar asta este de neconceput! Ar trebui ca homosexualii să aibă o reglementare legală a convieţuirii împreună,dar să nu se numească soţ şi soţie, ei nu pot procrea. Un mesaj pentru toţi cei care îi consideră inculţi pe cei care nu acceptă homosexualitatea, acelaşi pasaj din Romani 1:24-28: “De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu, şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvîntat în veci!” Minoritate sexuală?! Minoritatea stângacilor. Minoritatea celor cu degetele scurte. Minoritatea celor cu un ochi albastru/căprui şi unul verde/negru. Toţi facem parte dintr-o minoritate. Câţi dintre noi simţim nevoia să ne etalăm ostentativ/provocator caracteristica în “paradă”? Ce ziceţi de o paradă a pianiştilor/tromboniştilor? Tot respectul pentru ei. “Uşor” penibilă pe stradă. Parada clovnilor? Un spectacol, dar nu pentru ca sunt de meserie clovni. O "reţetă" hormonală neobişnuită provoacă manifestări neobişnuite. Căsătoria are o definiţie precisă. Ştim că suntem diverşi. Majoritatea suntem fireşti.
Cele două dimensiuni ale omului, biologică şi spirituală, vădesc homosexualitatea ca pe o aberaţie şi o deviaţie. Sunt de acord că violenţa nu se justifică în niciun context, dar pot să înţeleg scârba şi revolta celor obligaţi să asiste într-o ţară ortodoxă la asemenea parade. Acest păcat a existat întotdeauna, inclusiv în mediile monahale, dar nu a fost privit niciodată ca ceva firesc cum se încearcă în zilele noastre. Adoptăm din nefericire întregul stil de viaţă occidental, fără discernamant, orbiţi de bunăstarea materială ce vine de acolo, trădându-ne astfel dimensiunea care ne deosebeşte de animale - sufletul. Nici în regnul animal nu se practică asemenea monstruozităţi. Şi acolo masculul se împerechează cu femela. Faţă de cei care au ajuns în această stare nu putem decât să ne exprimăm mila şi să-i chemăm la Hristos care îi poate elibera şi vindeca. Consider că homosexualitatea constituie o gravă confuzie în interpretarea drepturilor omului. Fiecare are dreptul să facă ce vrea, atâta timp cât nu constituie un pericol pentru societatea în care traieşte. Indiferent din ce punct de vedere privim problema, religios sau ştiinţific, homosexualitatea distruge încetul cu încetul celula de bază a societăţii, familia şi procreerea, şi duce în final la dispariţia speciei umane. Este antisocial, nenatural, imoral. Eu nu aş tolera aşa ceva. Nu cred că marşul gay este o dovadă de înţelepciune şi nici o formă de revendicare "socială". E ca şi cum cei care se îmbată regulat ar vrea sa fie consideraţi discriminaţi pentru că „ceilalţi” nu sunt în acord cu ei… Mai bine ar face să respecte (în mod corect şi democratic) orientarea morală a majorităţii (fără ca să se simtă ei cei frustraţi de asta) şi atunci incidentele nu ar mai avea loc. Prin marş ei au aruncat (fără a avea de ce) mănuşa provocării în faţa celor care nu-i aprobă… Şi asta nu e deloc bine. Nu trebuie să fii neapărat un religios (creştin, iudeu, musulman) ca să nu fii gay… Poţi fii şi un ateu, dar care să considere iubirea între bărbat şi femeie ca pe lucrul cel mai firesc şi mai frumos. Locuiesc în capitala homosexulilor şi toţi cei pe care i-am cunoscut sunt oameni cinstiţi, responsabili, educaţi, respectuoşi şi sunt nu în ultimul rând oameni ca şi noi. Nu le mai căutaţi nod în papură la cei din jur. Uitaţi-vă la voi înşivă, cei care vă bateţi nevestele şi abuzaţi de ele sexual, şi sunteţi cu inima împăcată de îndată ce aţi spus "doamne iarta-mă". Încetaţi. Biblia a scris-o tot un om cu scopul de a controla masele.
Sunt împotriva a ceea ce şi Dumnezeu a pedepsit (vezi Sodoma şi Gomora). Să-şi vadă de patimile lor în particular, iar dacă vor să se îndrepte spre calea normalităţii, venind sub aripa protectoare a Bisericii Ortodoxe îi primim cu braţele deschise. Popularizarea păcatului şi prezentarea lui ca un merit este sfidătoare la adresa creştinilor. Nu pot să nu remarc faptul că purtătotul de cuvânt al Jandarmeriei a declarat ca mulţi din cei care au participat la atacurile împotriva marşului minorităţii sexuale sunt suporteri ai unor echipe, în special ai clubului Steaua. Luând în seamă ultimele declaraţii ale patronului Gigi Becali, putem găsi şi un vinovat pentru incitare la violenţă. Din punctul meu de vedere fiecare este liber să-şi aleagă modul de viaţă, iar prin manifestaţiile anti-gay nu demostrăm decât ce ţară îngustă suntem. Nu am avut niciodată apucături sau inclinaţii din astea ''pe invers”, însa nu pot decât să îi înteleg fie şi numai din punct de vedere al multor oameni care s-au simţit discriminaţi, dar din alte puncte de vedere: rasial, etnic, culoarea pielii sau a părului, ca femeie într-o societate patriarhală ca România etc,etc.......toţi cei care am fost discriminaţi într-un moment al vieţii noastre, ar trebui să ne gândim la aceşti oameni cum se simt ei inconjuraţi de atâta ură şi intoleranţă!!?! E prea bun Dumnezeu ca să ne mai accepte această ruşine, dupa ce că ne îngăduie înca. Dar chiar Occidentul nu mai are ruşine? Sau nici n-a cunoscut vreodată sentimentul acesta? Vai de cei care zic răului bine....... Iadul îi asteaptă. Fenomenul este global, nu poate fi ignorat şi în orice comunitate civilizată este tolerat. Părerea mea este că devii şi nu te naşti gay si că factorul social e determinant în această alegere. În ce priveşte legiferarea parteneriatelor, am rezerve. Sunt adepta numai a căsătoriilor între persoane de sex diferit, şi păstrarea valorilor familiei, şi ale ortodoxiei. Nu sunt pro-homosexualitate, am un băiat şi cred că pentru un părinte e o mare lovitură să ajungă să-şi vadă copilul implicat într-o astfel de relaţie.
Pentru cei care îi consideră persoane normale, ar fi o altă intrebare: cum ar fi să se petreacă parada heterosexualilor? De fapt se încearcă a se impune ideea că, de fapt, a fi homosexual este mai mult decât normal, este chiar grozav. Se cam primeste ca în bancul ăla unde o persoană care explică motivul său de a pleca din SUA: Pai douăzeci de ani în urmă ni se spunea să-i toleram pe homosexuali, acum că au drepturi egale, iar mâine mă tem că va fi obligatoriu. Observ că mulţi din cei care au postat comentarii nu înţeleg cum este să fii diferit şi nu incearcă să se pună în locul celui pe care-l judecă vreodată. Eu unul nu sunt homosexual, dar încerc să-mi dau seama cât de incorect ar fi dacă majoritatea populaţtiei ar fi homosexuală, iar eu aş fi în minoritate... şi dacă ar exista o religie care să condamne heterosexualitatea... cum m-aş simţi? Nu văd de ce trebuie să îi condamnăm pe oamenii aştia pentru ceea ce sunt. Credeţi că putem rezolva ceva discriminându-i? Nu poţi schimba ce simte cineva decât prin spălarea creierului. Totodata sunt împotriva acordarii dreptului de căsătorie clasic persoanelor de acelaşi sex. Nu am nimic împotriva instituirii unei noi norme de definire a convieţuirii, dar nu sunt de acord cu oferirea tuturor avantajelor economice/ materiale conferite familiilor heterosexuale. Homosexualitatea: o stare pe care cei ce nu sunt afectaţi de ea nu o pot înţelege, inclusiv eu. De aceea nu pot să îmi exprim o parere. Potrivit morale creştine homosexualitatea este o expresie sodomică, o degenerare a fiinţei umane. Din punct de vedere social însă, au aceleaşi drepturi ca şi semenii lor, nu trebuie discriminaţi. Manifestările de gen gay parade sunt însă la fel de extreme precum cele ale Noii Drepte. Nici homosexualii nu au de ce să facă marşuri de expresie sexuală, pentru că ştim de existenţa lor, nici extrema dreaptă nu au de ce să îi lapideze, pentru că niciunul dintre ei nu este fără de păcat.
Cred că ar trebui "eliminaţi" toţi evreii, ţiganii, handicapaţii, Martori lui Iehova, homosexualii şi toţi cei care nu sunt ca noi, ar trebui standardizată specia umană, toate acestea aducând cu sine bunăstare, burţi pline şi o creştere spectaculoasă a gradului de bine. Oameni buni nu aveţi cu ce va ocupa, toţi suntem oameni, diferiţi dar oameni. Credinţa acţionează ca un reper în viaţa noastră, chiar dacă nu întotdeauna conştientizăm. Binele şi răul fac parte din viaţa noastră şi dau un sens lumii în care trăim. Aceste lucruri nu pot fi şterse cu buretele, la fel cum nici dorinţele homosexuale nu pot fi anulate peste noapte. Homosexualitatea nu este un lucru plăcut pentru Dumnezeu. Menirea omului este alta. Biserica vede în viaţa sexuală o împlinire a iubirii cuplului, a soţilor uniţi în sfânta taină a căsătoriei, cu scopul binecuvântat de a aduce pe lume copii, prin care să reverbereze mai departe în timp şi spaţiu credinţa curată în Dumnezeu. Homosexualii se simt singuri, izolaţi şi neânţeleşi, trăiesc în disonanţă cu valorile, credinţa şi scopurile în viaţă. Chiar dacă familia a devenit pe zi ce trece o realitate incomodă, pe acest pământ este loc pentru toate. Trebuie doar să avem puterea de a accepta. Cred că niciunul dintre noi nu trebuie să fim interesaţi în orientarea sexuală a prietenilor sau cunoştinţelor. Fiecare dintre noi are dreptul să facă ce îi place şi cu cine îi place. De ce trebuie să condamnăm minorităţile sexuale. Este viaţa lor şi problema lor. Noi trebuie să îi privim normal şi să îi respectam cum ne respectă şi ei pe noi. Nu văd niciun motiv pentru toate manifestările contra gay. Aceşti oameni dau dovadă de inclutură. Cred că ar trebui să ne schimbăm un pic, dacă tot ne considerăm o ţară liberă!
Cred că homosexualitatea este o devianţă, o sfidare a moralităţii, o plaga ce degradează societatea. Nu cred că ar trebui să o tolerăm. Dar nu cred, în acelaşi timp că trebuie să-i urâm pe homosexuali pentru că sunt şi ei semenii noştri. Ura duce doar la dezbinare şi la înverşunare în practici sfidătoare. Cred că homosexualii nu ar trebui lăsaţi să facă parada pe tema orientării lor sexuale, ci trebuie încurajaţi în ceea ce au bun de oferit societăţii. Libertatea pentru România nu înseamnă să faci ce vrei, ci să faci ce trebuie să faci. Homosexualii fac ce vor ei, care arată cât de căzuţi moral sunt. Ceea ce fac ei este o urâciune în ochii lui Dumnezeu şi ai oamenilor. Homosexualii ne prevestesc că pedeapsa Celui Prea Înalt este aproape ca să distrugă pamântul cu tot ce este pe el. Sodoma si Gomora au fost distruse prin foc. Dacă homosexualitatea este sau nu este un păcat are mai puţin important din punct de vedere legislativ. Statul nu are menirea de a legifera moralitatea. Aceste chestiuni sunt la latitudinea familiei şi bisericii. Ar trebui să intezicem adulterul pentru că este, evident, imoral? Rolul statului este de a GARANTA libertatea cetăţeanului, atât timp cât această libertate nu intră în conflict cu drepturile altui cetăţean. Pentru cei ce sunt atât de vocali împotriva homosexualităţii, îmi vine greu să văd vreun drept care vă este interzis din cauza homosexualilor. Mă întreb, dacă ei sunt mândri că sunt homosexuali, nouă celor heterosexuali ar trebui să ne fie ruşine că nu suntem? Ruşinea a ajuns să fie mândrie, depravarea ceva normal... atunci ce a mai rămas normal? Homosexualitatea nu-i din naştere - din alegere. Dezgustător! Cei care cred în relaţiile sexuale cu scopuri reproductive să înceteze imediat sexul oral. Cei care cred că minorităţile nu au dreptul să se exprime să interzică ungurilor să vorbească ungureşte. Iar cei care cred că un copil are neapărat nevoie de un tată şi de o mamă să înceapă să mute copiii mamelor văduvite la orfelinat. Apropo, în copilărie viaţa sexuală a părinţilor mei m-a preocupat prea puţin. Poate pe alţii da?
La parada gay de astăzi din Sao Paolo, cea mai mare din lume, au participat aproape patru milioane de oameni. În ziare s-a scris că aproximativ o treime dintre ei erau heterosexuali, iar 400,000 erau turişti străini. Am fost şi eu, şi nu am vazut decât oameni veseli, care doresc să îşi manifeste liberi dragostea şi să arate că intoleranţa şi discriminarea sunt atribute ale trecutului. Ce contrast cu ce se întâmplă în România! Oare când vom ajunge şi noi în sfârşit să scăpăm de nişte complexe mentale penibile şi să ne alăturăm lumii civilizate? De ce un prilej de bucurie şi sărbătoare în alte părţi este la noi un prilej pentru încrâncenare şi lupte de stradă? Homosexuali există. Şi vor exista şi în viitor. Nu trebuie discriminaţi. Dar nu trebuie să devină o modă şi de-asta nu sunt de acord cu paradele. Ma gândesc la copii care ar putea crede ca e cool să fii gay. Ce fac în particular este treaba lor. Căsătorie oficială e ceva ce ţine de un bărbat şi o femeie. Dacă vor să se moştenească unii pe alţii după o viaţă petrecută împreună, îşi pot face testament. Oficial doar un bărbat şi o femeie trebuie să poată fi căsătoriţi. Nici vorba, dar nici vorbă să li se aprobe adopţii. Asta înseamnă să condamni la o viaţă de gay (nici nu mă interesează dacă e bună sau rea) un copil care nu are posibilitatea să aleagă. În rest, este treaba lor ce fac în viaţa lor particulară. Evident şi paradele gay sunt o chestie care nu ar trebui permisă. Făcând abstracţie de religie, mă întreb care este raţiunea utilizării organelor sexuale în alte scopuri decât cele naturale fireşti! Nu vi se pare că este la mijloc o ...problemă? La urma urmelor fiecare este liber să facă ce doreşte, dar nu în spaţiu public să faci propagandă si exhibiţionism! Poate spune cineva ca aceşti bătuţi de soartă sunt persecutaţi sau lipsiţi de drepturi? Nicidecum! Priviţi publicaţiile lor obscene cu sutele de exemplare, filme şi alte accesorii! Problema e simplă: în condiţiile unei societăţi evoluate şi civilizate, este firesc să fim toleranţi cu homosexualii. Ce nu înţeleg eu şi aici avem o problema, este de ce tot încearcă ei să se expună public cu aceste parăzi. Dacă sunt cum sunt să-şi trăiască viaţa lor cu discreţie şi decenţă. O ţară precum România, pierzându-şi identitatea sub nămolul istoriei, caută cu ferocitate pârghii prin care să-i satisfacă ura. Homosexualitatea nu este decât una.
Rostul acestor marşuri este, cred, stârnirea discursului cu tema homosexualităţii. Cred că trebuie să recunoaştem că încet, încet acceptarea homosexualilor la nivelul discursului omului de rând devine din ce în ce mai prezentă. Cu toate acestea, nu cred că homosexualii vor fi vreodată acceptaţi pe de-a întregul. Celor mai mulţi dintre heterosexuali li se pare scârbos, inacceptabil şi de-o vulgaritate ultimă să fii homosexual. Şi sunt de aceeaşi părere. Numai imaginandu-mă într-o "postură" homosexuală şi mi se face o greaţă insuportabilă... Din păcate astea sunt simţurile... 1. Căsătorie DOAR între un bărbat şi o femeie, restul se poate numi oricum, inclusiv "parteneriatului civil". 2. toleranţă faţă de homosexuali, dar condamn homosexualitatea în sine (idem cu părerile formulate de Noua Dreaptă, respectiv de biserică: toleranţă faţă de păcătoşi, nu şi faţă de păcat). Iar cererea de non-marginalizare nu se face aşa... decât dacă tocmai marginalizarea lor se urmăreşte! Dumnezeu a creat familia ca fiind o instituţie în care un bărbat şi o femeie se decid să trăaiscă împreună pentru toată viaţa. Căsătoria dintre doi bărbaţi sau două femei nu este altceva decât o anomalie şi o sfidare la adresa lui Dumnezeu şi a întregii umanităţi. Relaţia între persoane de sex opus construieşte familii care sunt cadrul natural ideal pentru dezvoltarea copiilor. Acesta este singurul dezavantaj al unui cuplu homosexual, implicit şi al societăţii. Nu-i putem schimba pe aceşti oameni, nu trebuie să fie un motiv de paradă pentru ei, dar nici violenţa nu ne ajută. Deja suntem pe-o cale fără întoarcere. Dacă există cu adevărat un Dumnezeu real şi personal, această chestiune e o problemă serioasă cu consecinţe eterne! Dacă nu există Dumnezeu, atunci ne putem permite să trăim cum vrem, fără a avea vreo restrişte morală!
Suntem in cădere liberă! Am soţ şi trei copii şi ne este foarte bine împreună în familie. Şi mi-e tare groază gândindu-mă la copiii care ar putea creşte într-o "familie" de homosexuali. Ei nu se nasc aşa decât dacă s-ar naşte într-o astfel de "familie", restul sunt chestiuni de voinţă şi alegere. Iar manifestările lor stradale sunt adevărate demonisme în masă şi picături chinezeşti în capetele normalilor spre a-i "destupa" şi atrage în hăul imoralităţii şi animalitaţii. În ce priveşte legalizarea acesteia zic doar: Doamne fereşte! Ca şi creştin consider practica homosexualităţii păcat şi fac aceasta pe baza a ceea ce spune Sfânta Scriptură. Iar oamenii care o practică cred ca au nevoie mai degrabă de ajutor şi nu de condamnare. Dumnezeu urăşte păcatul, dar iubeşte păcătosul şi doreşte salvarea acestuia. Cu toată dragostea şi respectul pentru aceste persoane consider o tragedie si un pas sper decadenţă pentru societate legiferarea parteneriatelor civile. Homosexualitatea este un păcat. În adâncul inimii lor homosexualii recunoască asta. Dumnezeu iubeşte pe homosexuali. Homosexualitatea reprezintă un comportament deviant, împotriva naturii. Dacă părinţii noştri ar fi fost homosexuali, noi cum mai apăream? N-are nici o legătură cu Dumnezeu, sunt liberi să facă ce vor, să se căsătorească - atât timp cât este dragoste. Dacă nu se leagă de tine, nu mă deranjează...
Este o greşeală a naturii, la fel ca multe altele. Aşa cum un soţ moşteneşte soţia sau alte drepturi materiale, aşa ar trebui să se întâmple şi cu partenerii de acelaşi sex. Nesemnificative faţă de ce am văzut la fotbal. Legea nu acordă numai drepturi, ci le şi limitează. Nu cred că cei care se cred homosexuali au nevoie de drepturi speciale sau suplimentare. Sunt creştin şi homosexual şi nu văd nici o contradicţie în asta pentru că religia vorbeşte în primul rând despre iubirea dintre oameni şi trebuie interpretată pozitiv. Homosexualitatea face parte din natura umană şi normalitate înseamnă diversitate. Cum vă explicaţi că atacatorii participanţilor la parada erau jumătate minori? Mă întreb ce fel de părinţi sunt aceia care îi cresc şi îndeamnă copii la violenţă? Şi mai vin ei să îmi predice despre morala creştină? Mulţi apelează la un Dumnezeu şi îl invocă în argumentele lor - societatea din România poate fi "religioasă", foarte bine, însă ce fel de argument este acela care invocă un oarecare Dumnezeu - se poate numi oare "argument"? Apoi cât de mult vă respectaţi pe voi înşivă şi pe semenii vostri, doamnelor şi domnilor creştini - în acele relaţii heterosexuale "date de Dumnezeu", în care fiinţe umane sunt umiliţi zi de zi din cauza violenţei, a şovinismului şi lipsei respectului faţă de viaţa de om? Anul trecut a fost adoptată în Spania legea căsătoriilor homosexuale. Atât Biserica Catolică cât şi Partidul Popular au cerut oamenilor să iasă în stradă şi să se manifeste împotriva acestui fapt legea a fost votată. Eu consider că este obligaţia unei societăţi democratică să dea posibilitate tuturor persoanelor de a alege când cum şi CU CINE se căsătoreşte. Cred ca în România avem nevoie de o asemenea lege.
Nu cred că sexualitatea ar trebui afişată. Comportamentul sexual ţine de intimitate - marşul pro homosexualitate sau pentru prostituţie nu ar trebui să aibă loc. E problema fiecăruia ce relaţii sexuale are - nu trebuie să ştie toată lumea asta; ei cer de fapt să fie marginalizaţi prin aceste manifestări. Începe începutul sfârşitului oameni razvrătiţi. Ce a fost o să mai fie, dar urmările vor fi mai grave pentru ei mai târziu. Este scris că lumea va fi şi mai rea de cum este acuma. Îmi este milă de ei că îşi vor lua osânda mai târziu. Plata păcatului este moartea. Nu degeaba a creat Dumnezeu bărbatul şi femeia (Marcu 10:6-9). Homosexualitatea din punct de vedere scriptural şi nu numai, reprezintă o mare imoralitate. Dacă Dumnezeu este împotriva ei (Romani 1:27), e clar că e păcat, şi deci nici nu se pune problema sa fiu pro homosexualitate. Eu am învăţat ca Dumnezeu a creat femeia pentru bărbat şi nu pentru altcineva/altceva. La fel şi bărbatul a fost creat pentru femeie şi nu pentru bărbat sau altceva/altcineva. Dreptul fiecăruia de a face ce vrea cu viaţa sa este garantat dar merge până la limită bunului simţ şi nu cred că acest "bun simţ" ne poate permite să trecem peste ceea ce înseamnă morala creştină. Oricum, nimeni nu trebuie să facă altceva decât ce crede că este bine pentru sine, dar când va veni timpul să răspundă pentru faptele lor nu aş vrea să fiu în pielea acestora. Nu judec pe nimeni, dar cred că judecata mea este dreaptă. N-am nimic cu ei, să trăiască cum vor, dar să nu utilizeze termenul căsătorie care este folosit în cazul perechilor de sex opus. În privinţa copiilor, să-i crească pe cei făcuţi de ei.
Sunteţi sau nu sunteţi de acord cu practicile homosexuale ele sunt o realitate, au existat şi vor fi cât va fi acest pamânt. Văd că fiecare de pe forum îşi dă cu părerea ca şi cum s-ar pricepe la psihologie, comportament socio-uman, etc. Până una alta modelul toleranţei Europei Occidentale civilizate este un model de urmat! Vreţi să ne întoarcem cu 17 ani în urmă când homosexualitatea era incriminată prin lege şi relatiile homo erau pedepsite cu închisoarea? Eu nu mai vreau! Trăiesc în Olanda acum împreună cu partenera mea de viaţă şi nimeni, absolut nimeni nu se "împiedică" de faptul că suntem lesbiene. Însăşi constituţia organelor sexuale masculine şi feminine pledează pentru o relaţie sexuală exclusiv între un bărbat şi o femeie şi doar în cadrul căsătoriei. Cine crede în revelaţia dată prin Scriptură, dar şi cine ascultă glasul conştiinţei nu pote îngădui acest păcat, pentru că aşa trebuie numit. Dumnezeu a creat un bărbat şi o femeie, ca împreună să formeze un întreg, să se completeze unul pe altul, ceea ce se întâmplă este ceva de neconceput, ca şi cum te-ai răscula împotriva lui Dumnezeu că a creat femeia (în cazul homosexualilor) sau bărbatul (în cazul lesbienelor) şi că nu a creat doar bărbat/femeie... şi mai vor să adopte copii? Gândiţi-vă la acel copil când poate îl va întreba învăţătoarea "x-ulescule cum îl cheamă pe tatăl tău? - Vasile! Şi pe mama? - Ion! 1. Adepţii homosexualităţii sunt toleraţi cât timp respectă un principiu simplu: "Nu mă deranjezi, nu te deranjez". Paradele gay însă deranjează. Dacă homosexualii nu ţin cont de sensibilităţile celorlalţi, suportă consecinţele atitudinii lor. Ba îşi atrag şi antipatia unora care altfel ar fi neutri. 2. Scopul căsătoriei este naşterea şi creşterea copiilor. Din relaţiile homosexuale nu se nasc copii, deci căsătoria nu-şi are rostul. Contractele civile între părţi sunt suficiente.
Sexualitatea este o problemă intimă. Nu cred că este rolul statului să reglementeze această problemă. Iar dacă trăim într-un stat liberal, trebuie să acceptăm că şi cei cu o sexuallitate pe care o putem considera deviantă au dreptul la căsătorie civilă. Biserica are dreptul să nege homosexualilor dreptul la căsătoria religioasă, dar statul care proclamă egalitatea în faţa legii nu. Eu sunt de acceaşi părere cu a Domnului Isus Hristos, şi anume aşa cum este scris în Romani 1:24-28 : "De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu, şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvîntat în veci! Amin. Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într-una care este împotriva firii; tot astfel şi bărbaţii, au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvîrşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scîrboase, şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite." Aici nu poate fi vorba de a fi pro sau anti. Este vorba de respectarea drepturilor fiinţei umane de a nu fi discriminată. În niciun fel şi pentru niciun motiv. Cât priveşte incidentele de la marşul minorităţilor sexuale ele îşi au sursa în bigotism, lipsă de educaţie civică, ignorantă crasă. Eu aş fi de acord însă mă uit la alte ţări. După ce au obţinut dreptul la mariaj civil acum cer drept la adopţie. Şi la noi se va întâmplă la fel.
Dacă aţi privi lumea altfel decât o închisoare şi pe Dumnezeu mai presus decât un tiran, atunci poate veţi realiza că incriminarea homosexualităţii ca un păcat, lucrul care îl faceţi cu atâta uşurinţă şi cu nepăsare faţă de semenii homosexuali, nu este decât un act care vine din mărginirea voastră morală. Aceeaşi moralitate pe care spuneţi că o încalcă homosexualii...şi spuneţi-mi, sunteţi voi morali dragi români atunci când veniţi acasă şi vă bateţi nevestele şi copiii...în spiritul învăţăturilor ortodoxe, pentru că "bătaia e ruptă din rai "? Homosexualii îşi pot cere drepturile şi prin alte modalităţi decât marşul. Nu sunt de acord că într-o ţară în care valorile creştine au o mare însemnătate, homosexualii să iasă pe stradă îmbrăcaţi în haine femeieşti. Am toată aprecierea pentru organizaţiile care îi susţin. Cred că este o ruşine, în acelaşi timp să aperi nişte drepturi ale unor bărbaţi daţi cu ruj sau ale unor femei ce aşteaptă să le crească barba. Sunt de părere că mascarada asta, showul homosexualilor îi incită pe cetăţeni. Nu sunt de acord nici cu marşul creştinilor care cântă sau ţin icoane în mână, în timp ce mărşăluiesc. Homosexualitatea există şi este un fenomen mult prea complex ca să poată fi dezbătut în câteva cuvinte; oricum înclinaţia aceasta este rezultatul acţiunilor violenţei de-a lungul istoriei pamântului, până în zilele noastre. Numai violenţa, respingerea, în toate formele posibile au afectat caractere, slabindu-le rezistenţa naturală, până la nerecunoaşterea sexualităţii proprii, percepind-o ca pe o eroare naturală sau divină, dar existenţa acestor oameni nu dă nimănui vre-un drept să acuze, să blameze, agăţându-se de vreo credinţă, autointitulâindu-se vocea vreunei societăţi creştine.
Aş vrea să ştiu de ce li se pare unora atât de "normal", în viziunea lor, un marş al homosexualilor. De ce este atât de importantă aceasta "gay pride". Este o mândrie să fii homosexual? Pe mine, unul, mă deranjează aceste marşuri. Nu sunt împotriva homosexualităţii, dar manifestarea asta a lor este de prost gust. Daca cineva vrea să fie homosexual atunci să fie în intimitatea propriei case, nu pe stradă. Sau să facem o paradă a exhibiţioniştilor, care simt plăcere când cineva se uită la ei. Poate mai facem şi aşa un pas spre "normalitate". Homosexualitatea nu e o chestie la care să ai o atitudine pozitivă sau negativă. Persoanele cu orientare homosexuală trebuie tratate cu obiectivitate, deoarece persoanele în cauză nu îşi aleg singure această orientare, oamenii ăştia se nasc aşa. Cât despre legiferarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex afirm că nu ar trebui adoptată în nicio ţară de pe lumea asta pentru ca această chestiune iese în afara normalului şi a bunei conduite morale şi nu văd niciun motiv întemeiat la care ar ajuta acest lucru, ba chiar din contră. Am vazut parade gay la Londra, am vazut parade gay la Tokyo, şi în multe alte ţări civilizate. Am văzut cum populaţia care încă nu înţelegea pe deplin fenomenul sexual în integralitatea sa aşa cum a fost el creat nu de dragul diversităţii ci dintr-o necesitate a naturii pe care ea nu o înţelege încă, urmărea liniştită de pe trotuare parada. Am vazut în Romnia parade gay, am văzut reacţii primitive şi mi-a fost îngrozitor de ruşine că sunt român. Nu sunt homosexuală, dar sunt de părere că trebuie să avem toţi aceleaşi drepturi. Atitudinea trebuie să fie de toleranţă totală fie că e vorba de o minoritate sexuală, etnică, de culoare etc. În chestiune aici nu sunt homosexualii, ci chiar noi, heterosexualii şi capacitatea de a fi toleranţi! Când Isus spunea "nu judecaţi ca să nu fiţi judecat" oare nu la situaţii de genul acesta se referea? Toleranţa e un semn de civilizaţie; drepturile trebuie să fie egale pentru toţi! În cazul adopţiilor însă e vorba de drepturile unei terţe persoane - copilul care şi ele trebuiesc respectate!
Homosexualitatea există! E un fapt, nu va dispărea doar pentru că unora nu le place. Moralitatea unei persoane nu stă în orientarea sexuală! Este just ca toţi oamenii să aibă aceleaşi drepturi şi obligaţii. Nicio discriminare pentru nimeni. Tendinţa este să nu se respecte drepturile omului în general şi schiţăm că emancipăm minorităţi. Homosexualitatea este tolerabilă cât timp cei atinşi de ea nu încearcă să-şi facă prozeliţi în public. Când îşi fac o propagandă deşanţată în public agresează majoritatea oamenilor. Expunerea ei ostentativă in public a fost semnalul decăderii sociale în toată istoria omenirii. Homosexualitatea este prezentă nu numai la specia homo sapiens sunt exemple de homosexualitate şi la alte animale de exemplu la maimuţe. Ce generează acest comportament? Nu este încă cert, s-au încercat mai multe explicaţii; boală, înclinaţie genetică, etc...Eu înţeleg că este o realitate şi dacă am obiecţii la adresa ei asta nu o neagă! Poate ar trebui să înţelegem aceşti oameni, să-i cunoaştem înainte de a ne manifesta dezaprobarea...şi poate şi ei ar fi de dorit să ne acorde o anume circumstanţă şi să acţioneze cu mai puţină ostentaţie. Întotdeauna am fost atras de frumuseţea sexului opus, dar în opinia mea, homosexualitatea pentru cei care sunt atraşi de sexul opus este un fenomen anormal precum este heterosexualitatea pentru cei care sunt atraşi de acelaşi sex. Nu cred că nici unii şi nici alţii nu au dreptul de a critica sau de a marginaliza cealaltă categorie. Fiecare are dreptul de trăi o viaţă fericită pe acest pământ. Orice democraţie trebuie să-şi trateze TOŢI cetăţenii la fel şi să le acorde aceleaşi drepturi - căsătorie, drept de lucru, protecţie, etc... Toţi oamenii - gay sau straight trebuie să aibă dreptul la mariaj sau măcar la parteneriat civil.
Nu mă deranjează dacă acest fenomen se petrece fără martori, dar nu suntem pregătiţi pentru asemenea demonstraţii şi probabil că nici în viitor. Cum suntem un popor molatec îi vom privi, vom comenta dar nu îi vom accepta. Cu legiferarea nu sunt de acord. Aceste practici au atras în mod negativ atenţia lui Dumnezeu dintodeauna. Apoi dacă părinţii acestor manifestanţi ar fi fost şi ei la fel cei din urmă nu ar mai fi existat. Nu sunt eu cel care să incrimineze acest lucru. Fiecare este liber să facă ceea ce crede el cu viaţa lui. Orientarea sexuală a fiecăruia, precum şi religia ramân la latitudinea noastră. Sunt de acord cu homosexualitatea atâta timp cât nu mă afectează pe mine direct. Este dreptul fiecăruia să facă sex în modul în care crede de cuviinţă. Homosexualitatea e răspândită la multe mamifere, există studii şi filme care descriu şi explica fenomenul ca pe o excepţie de la regulă. Să-l lăsăm aşa, excepţie, şi la oameni, doamnelor şi domnilor! Nu vă fie lene să curtaţi şi să cuceriţi partenerul de sex opus! Incidentele de la marşul minorităţilor arată că încă nu am ajuns o naţiune morbid de indiferentă. Nu pot accepta Sodomele şi partarii să se ducă oriunde vor ei dar nu la noi. Să ne ierte Dumnezeu că am ajuns să trăim aşa zile.
Homosexualitatea, e adevărat, a fost practicată şi în Grecia şi în Roma Antică. Ba chiar a luat o mai mare amploare tocmai înainte de căderea imperiilor. Ea a dus la slăbirea relaţiilor de familie. Şi acelaşi lucru va face şi în deceniile care vor urma. "Crescut în societatea patriarhală / Vei spune "Femeia este o penală" / Crescut în societatea rasistă / Vei spune "Ţigani oneşti nu există" / Crescut în societatea ortodox-morală / Vei "şti" că religia nu te înşeală / Crescut în societatea homofobă / Vei spune "Sodomia-i o boală / Crescut în societatea naţionalistă / "O ţară mai frumoasă nu există" / Crescut în societatea bolşevică / Te simţi neînsemnat şi-ţi este frică!" ( O EDUCAŢIE TIPICĂ - Pavilionul 32, trupă din Timişoara). Eu sunt creştin, baptist. Părerea mea este că homosexualitatea este este un păcat, şi este împotriva familiei şi normalităţii vieţii. Demonstraţiile lor sunt acţiunile forţelor Satanei şi servitorilor lui, care la sfârşitul timpului vor să distrugă creştinismul. Cei care îşi doresc o lume fără homosexuali visează implicit la o filosofie fără Socrate, o artă fără Da Vinci şi Michelangelo, muzică fara Ceaikovsky şi Elton John, o istorie a filmului fără regizori ca Visconti şi Almodovar, şi lista ar putea continua la infinit. Să persecuţi sau să te simţi ofensat de un homosexual este în ziua de azi nu numai o manifestare de intoleranţă dar şi una de incultură. Cum altfel poate cineva explica becalizarea României sub pretextul apărării valorilor morale? Homosexualitatea nu este un lucru bun, oamenii au devenit mai răi şi mai sălbatici decât unele animale.
Dacă homosexualitatea înseamna doar iubire (eros), atunci "eros" poate genera scârbă sau greaţă? Părerea mea personală este cea din Romani 1:24-28. Pentru că vorbim despre instituţia căsătoriei, cum poate un dezaxat sexual să creadă că el, născut din bărbat şi femeie şi ajuns homosexual, poate creşte sănătos un copil spre maturizare. Spre ce fel de maturizare? Ar fi o realizare familială dacă, prin fiul lor, s-ar respecta tradiţia sexuală a familiei sau un eşec? Apoi, în caz de divorţ, copilul ar fi dat spre creştere tatălui sau tatălui? Dacă prin recăsătorire, tatăl ar deveni mama, cum l-ar mai stima copilul? Nu pot fi de acord cu căsătoria între persoane de acelaşi sex şi nici nu pot concepe ca aceştia să poată adopta copii. S.O.S.! NU NENOROCIŢI COPIII! Ce minţi de politicieni sănătoase pot fi de acord cu o asamenea lege, dor dacă sunt şi ei homosexuali, sau sunt anumite interese. Părerea mea ar fi că au şi ei dreptul să se întâlnească şi să-şi aibă festivalul lor, dar nu în centrul oraşului, pe strada, ci într-un local unde numai ei să se poată aduna, pe un stadion de exemplu sau în altă parte, departe de ochii heterosexualilor. Mi se pare că nu a avut loc încăinca niciun festival al majorităţii sexuale. Dacă vor să fie egali în drepturi, deci când va avea loc un festival al majorităţii sexuale pe stradă, atunci să aibă loc şi cel al minorităţilor. Am citit toate părerile exprimate de ceilalţi şi m-am îngrozit ce mentalitate învechită au încă foarte mulţi dintre ei şi câtă ură se mai găseşte încă în inimile multora... Şi m-am intristat. Tuturor acestora le-aş pune o singura întrebare: Ce v-aţi face dacă fiul/fiica voastră ar veni acasă într-o zi şi v-ar spune "Mamă, tată, m-am îndrăgostit de o persoană de acelaşi sex cu mine!"? Sunt heterosexual, am o soţie minunată şi trei copii dar sincer, nu m-ar deranja cu nimic căsătoria între cei de acelaşi sex! Adevăratele probleme cotidiene se găsesc în altă parte.
Societatea actuală din România, nu îşi poate permite luxul de a avansa atât de mult în evenimente ce ţin de emancipare şi orientare sexuală. Marea majoritate ca indivizii, indiferent de această alegere, nu suntem definiţi ca valori morale, scară ierarhică sau principii, noi trebuie să evoluăm mai întâi pentru a putea discerne. Orice persoană are dreptul la fericire sau, măcar, la a încerca să o găsească. De ce atâta înverşunare împotriva homosexualilor? Ei nu fac rău nimănui prin faptul că sunt atraşi de persoane de acelaşi sex. Atunci, de ce să nu aibă dreptul la un parteneriat civil şi la o familie? De ce să nu poată să adopte un copil şi să-i ofere o viaţă mai bună decât cea din orfelinat? Doamne, iartă-ne. Se vede că e vremea sfârşitului. Oamenii se leagă singuri. Dacă e libertate, aceasta cere să fie respectată fără părtinire. Observ că în acest punct oamenii fac caz de Dumnezeu şi de ce pretinde El mai mult decât de politică, unde se ştie că în activitatea sa... nu contează sexul... Care e diferenţa între doua prostituţii? Este una normala şi alta anormală? Asupra divorţului , avortului - legalizate - chiar nu are Dumnezeu nimc de zis? Să nu ne folosim de El doar pentru a impresiona societatea considerând că El vede doar într-o direcţie. Din punct de vedere juridic, homosexualii au aceleaşi drepturi ca toţi oamenii cu o înclinaţie normală. Dar eu nu sunt necredincios ca să spun "e un lucru normal". Nu e normal lucrul acesta, e împotriva Lui Dumnezeu şi a moralei. Căsătoria indivizilor de acelaşi sex strică faţa familiei, până la sfârşit cine nu ştie de Sodoma şi Gomora. Aşa ca să nu facă glas mare, că-l ridică împotriva Lui Dumnezeu. Ducând la urma urmei la pieirea omenirii.
Văd că lumea e foarte orientată spre moralitate.Când văd cât de serios ia lumea parte la aspectul homosexualităţii unei parţi din populaţie nu ar trebui să ma mire razboaiele si atacurile pe considerente religioase. Atât timp cât se fac diferenţe şi clasificări între oameni, atunci vor fi şi tot soiul de conflicte. Pentru cei care consideră homosexualitatea o practică scârboasă, un lucru murdar, o boală, le propun să se gândească dacă cineva din familie, fiu/fiică, frate/soră , rudă mai îndepăptată, ar fi homosexual, ce ar primi din partea lor în afară de dispreţ şi desconsiderare? Nu am personal nimic împotriva lor. Dar manifestările acestea publice mi se par lipsite de bun-gust. În ce priveşte moralitatea, nu sunt în măsură să-i judec, dar cred că ar trebui să fie mai discreţi. Minorităţile, de orice fel, îşi au drepturile lor. Dar într-o ţară ca România, cred că astfel de evenimente nu-i ajută, ci adâncesc oprobriul opiniei publice încă destul de conservatoare, ca să nu spun de-a dreptul ostile. Aşa că nu e de mirare că biserica ortodoxă şi majoritatea cetăţenilor nu privesc cu ochi buni astfel de iniţiative, chiar şi atunci când nu reacţionează violent. Homosexualitatea se practica şi în civilizaţia greacă, respectiv romană, iar această practică era chiar încurajată. la noi este condamnată atât de sever pentru că mentalitatea oamenilor a fost otravită câteva decenii de comunism. Ce s-ar fi ales din astă lume dacă ei erau majoritari? Ce populaţie aveam pe Terra? Iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac!
Orice istoric recunoaşte faptul că decaderea Imperiului Roman s-a datorat în primul rând imoralităţii. Prin urmare decăderea oricărui popor se datorează lipsei de moralitate. Mişcarea homosexualilor se înscrie în această lipsă de moralitate şi este o ruşine pentru popoare şi cu atât mai mult pentru poporul român. Este o pedeapsă. Consecinţele le vom culege în anii care urmează. Niciodată nu pot să fiu de acord cu homosexualii, chiar dacă trăim în democraţie. Dumnezeu a făcut pe Adam şi pe Eva, iar dacă voia ca oamenii să fie homosexuali făcea numai femei sau numai bărbaţi. Dacă totuşi vor să se căsătorească e treaba lor. Nu aş fi de acord să adopte copii. Poate că ar fi bine sa încerce să facă. Homosexualitatea este un păcat. Este contra Bibliei şi contra naturii, distruge familia şi pune pe copii să crească într-un mediu unde ei nu pot experimenta ce înseamnă a avea un tată natural şi o mamă naturală. Astfel, homosexualitatea este anormală. Eu nu sunt împotriva celor care practică homosexualitatea, ci impotriva faptului însuşi. Homosexualii au pierdut sensul lor natural. Homosexualitatea nu este o crimă sau un păcat. Este un fenomen natural şi apare atât la oameni cât şi la alte specii. Sunt şi pentru căsătorie între persoane de acelaşi sex şi pentru adopţii sau naşteri în familii homosexuale. Ca şi alţi est-europeni, românii sunt încă intoleranţi în această privinţă, dar sper că generaţiile următoare vor fi altfel. Sunt creştin, nu pot fi de acord cu căsătoria între homosexuali. Nu sunt de acord, e anormal, căsătoria se face doar între un bărbat şi o femeie aşa a hotărât Creatorul şi cred că trebuie să fie aşa şi nu altfel. Homosexualitatea nu este o alegere, ci este rezultatul unei variaţii genetice naturale, larg răspândite în natură. Exista religii şi culturi în care homosexualitatea a fost respectată dintotdeauna. Studii demonstrează că acei copii adoptaţi de cupluri homosexuale sunt cel puţin la fel de bine îngrijiţi ca acei adoptaţi de cupluri heterosexuale. În final, România are de făcut o alegere. Vrem să luptăm împotriva unei mentalităţi înapoiate şi să împărtăşim valorile acelor ţări în care milioane de români se înghesuie să emigreze sau să muncească, sau vrem să rămânem în continuare la marginea Europei şi a istoriei? Oare natura asta chiar aşa mult a greşit că a făcut din fiecare specie mascul şi femelă? Înţeleg că suntem mulţi pe pământ, dar în câţi ani va fi deficit de populaţie dacă devenim gay şi nu apelăm la ştiinţă să ne cloneze sau să avem copii in vitro? Cred c-or rămâne numai musulmanii pe pământ. Dacă noi "occidentalii şi civilizaţii" suntem aşa deschişi, aşa ne trebuie.
Homosexualitatea este sub demnitatea umană, este un afront la adresa Creatorului care ne-a creat parte bărbătească şi parte femeiască. Dumnezeu însă îi va pedepsi ca pe cei din Sodoma şi Gomora. Această libertate sexuală intră în logica sistemului. Problema nu a primit soluţii clare nici în societăţi care practică democraţia de mult timp. Acolo funcţionează însă toleranţa, elementul indispensabil în procesul de găsire a soluţiilor când sistemul are o problemă. Preluată la pachet cu democraţia, această libertate sexuală, în România întârziată, e de înţeles să nască controverse. România nu reuşeşte să digere nici măcar rudimentele democraţiei (vezi mineriade, diversiuni anticapitaliste). E, în orice caz, o hârtie de turnesol cu care poate fi testat profesionalismul politicienilor români! Aspectele emoţionale şi morale îmi scapă. Homosexualitatea nu e o boală şi nu e nici o chestiune genetică, e o apucatură, care nu trebuie legalizată! Sa ne creasca copiii cu doi tătici şi două mămici în jur, şi apoi să ne zică că noi suntem încuiaţi că ni se pare anormal! Morala nu e o chestiune relativă în ceea ce priveşte acest subiect, iar dezincriminarea nu ar trebui adusă ca motiv pentru acceptarea homosexualităţii! În ceea ce priveşte actul homosexual şi lesbian nu am nicio reţinere. Nu este o stare de normalitate, dar din păcate este o stare pamânteană de păcat. Nu este păcatul originar dar este un păcat ca atâtea altele pe care noi toţi pamântenii le savârşim cu sau fără bună credinţă. În ceea ce priveşte legalizarea unor astfel de căsătorii cred că deja este peste puterea mea de înţelegere ca simplu pamântean cu bunele şi relele mele fapte gândite sau făcute.
Numai naziştii şi unele ţări comuniste au avut atitudini atât de represive faţă de homosexualitate. Cât priveşte Biserica, de ce bărbaţii care îşi sodomizează soţiile sub ameninţarea violenţei sunt trataţi mai indulgent dacât două lesbiene, să zicem, care au o relaţie consensuală? Personal găsesc dezgustătoare orice formă de sodomie, dar mulţumesc lui Dumnezeu că m-am născut heterosexual. În ce priveşte cuvântul lui Hristos, să ne amintim de vorba lui faţă de cei ce vroiau moartea femeii adulterei: cel care dintre voi este neprihămit, să arunce primul piatra. Spunem că trăim într-o democraţie, dar sunt mulţi oameni încuiaţi care încă mai gândesc doar într-o direcţie. Cu ce sunt unii deranjaţi dacă undeva, doi homosexuali se căsătoresc. Este viaţa şi treaba lor. Treziţi-vă, oameni buni! Nu fiţi doar nişte conservatori cu idei din sec. XIX. Legiferarea căsătoriei între homosexuali ar fi o greşeală gravă din partea autorităţilor. Ar perverti valorile familiei aşa cum Dumnezeu le-a lăsat. Este o prostie şi imoral ca să fie lăsaţi să se căsătorească şi să adopte copii.
Homosexualitatea este o anomalie, care niciodată nu se va putea impune în normalitatea societăţii umane. Nu ştiu dacă se poate vindeca, dar este absurd că aceşti indivizi îşi ridică capul cerând "drepturi". Ce fel de drepturi? De a răspândi această anormalitate prin copiii pe care au pretenţia să-i "educe"? Încotro ar dori aceşti indivizi să se indrepte societatea umană? Chiar cred că îl pot înfrunta pe Dumnezeu în primul rand şi apoi pe toţi oamenii normali ai Terrei? Sunt împotriva homosexualităţii. Este un mare păcat înaintea lui Dumnezeu. Ideea de a se căsători cred că este neacceptabilă. Nu vi se pare o practică scârboasă? Sunt total împotriva acestui lucru. Din nefericire chiar dv., mass media, promovaţi un asemenea stil de viaţă, prin faptul că mediatizaţi asemenea lucruri, repet, scârboase şi din cale afară de păcătoase. Nu doar că Dumnezeu este total împotriva acestei practici, dar nici uman nu e normal. Dreptul meu de a nu fi asaltat de asemanea mizerii unde este? Homosexualitatea de când lumea a fost a fost un lucru murdar. Mai exact: homosexualitatea de când lumea a fost a fost un lucru neînţeles de majoritatea celor ce nu fac nici măcar un efort minim de înţelegere a lumii în care li s-a făcut loc să trăiască.
Nu ar trebui lăsaţi să se căsătorească, este imoral, este împotriva tuturor legilor firii! Dumnezeu a lăsat pe pamant un Adam şi o Evă, nu doi Adam! Homosexualitatea de când lumea a fost a fost un lucru murdar. Este o Blasfemie împotriva lui Dumnezeu şi împotriva moralei! Trăim în sec. 21 dar aceasta nu înseamnă că homosexualii trebuie să ne conducă! Astfel ei o sa reuşească să impună oamenii morali de a fi în situaţia de a ne crede needucaţi, intoleranţi etc. În legătură cu homosexualitatea, nu cred că putem, din punct civic şi democratic, să interzicem acest fenomen. Chiar dacă fenomenul mi se pare nepotrivit cu modul cum suntem structuraţi ca fiinţe umane, până la urmă fiecare poate face ce vrea cu intimitatea şi sexualitatea lui. Dar în ce priveşte căsătoria homosexuală, cu aceasta idee nu sunt de acord. A numi oficial parteneriatul civil dintre doi homosexuali 'căsătorie' mi se pare un grav atac la adresa unui simbol fundamantal al societăţii noastre.
Să fie supuse unor investigaţii serioase psihologice de reală orientare sexuală conştientă şi subconştientă persoanele care au făcut parte din marşul contra homosexualităţii. Să le fie investigat la fel de serios nivelul studiilor şi al capacităţilor intelectuale. Sunt împotriva homosexualităţii, bineînţeles şi împotriva casătoriei între homosexuali. Îi compătimesc pentru problema lor. Parţial este un aspect genetic de care nu pot scăpa, dar ceea ce este ca manifestare deviantă, nu sunt de acord cu dezvoltarea sa în public. Suntem doua sexe cu un motiv, cuplarea indivizilor de acelaşi sex este o aberaţie şi un păcat faţă de Dumnezeu! Ca orice manifestare deviantă indivizii dacă doresc se pot abţine! Vezi adevăraţii sihaştri! Cu atât mai puţin legiferarea nu este binevenită. Adoptatea ei înseamna aprobare şi chiar un îndemn pentru cei poate nehotărâţi în a-şi manifesta devierea. | LEGĂTURI  Marşul Gay Fest a avut loc fără incidente majore09 Iunie, 2007 | Ştiri Sute de persoane au protestat împotriva homosexualităţii09 Iunie, 2007 | Ştiri | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ce s-ar întâmpla dacă noi toţi am fi homosexuali? În câţi ani lumea ar dispărea?
