ISTORIA ROMANILOR
SUB
HICHAIll VODA VITA; /,R
Ult31A TA
DE SCRIERI DIVERSE
UI:
NICOLAE BALCESCU.
Publicate de pre deeisitthea
ACADEMIEI R,CDM. AN
SI INSO FITS. CU 0
PRE.,
SI NOTE
Ul:
A. I. ODOBESCI.J.
Edit' mica U.
- -3t- 44
-.1er""
I3UCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE (LABORA T. ROMANI)
No. 42.
No 42.
STRADA COLTEI,
1887.
www.dacoromanica.ro
:4Xt41,19f) s..os
www.dacoromanica.ro
IN ONOREA
IsTATrUNEI
I OVIIRILOR
ROMANESCI
www.dacoromanica.ro
PRECUVINTARE
Indeplinesc astacil una din cele mai vii
i
mat staruitore ale mele dori*: aceea de a
scate la lumina Istoria Romdnilor sub Michaiu
rod' Vitezut, lucrarea de capetenie a eminen-
tulul si mult-deplansulul nostru istoric Nicolae Balcescu, care tot de °data este §i o
scriere de frunte in literele romanescl.
De dou6-qed si cinci de ani, de and Nicolae Balcescu a murit, instreinat de prea-iubita Si prea-dorita sa tera, ea unul n'am pre-
getat un moment de a auta mijloc spre a
face cunoscuta publiculul romanesc acdsta
frumOsa opera, In care 10 pironise mintea
www.dacoromanica.ro
VIII
si puterile sale un om de un rar talent, pe
care, de copil Inca, me deprinsesem a-1 respecta, a-1 iubi, a-1 admira.
Cinci-spre-clece ani din acestia, am pastrat
cu santenie la mine manuscriptele lul, cer-
candu-me, de ate orl mi-a stat in putere,
a da publicitatel cel putin o parte din ele
Dar, spre rusinarea nOstra de p*AnA acum, a
trecut un patrar de secol de la m6rtea Belcescului mai nainte ca se. WA fi pus sub
ochil natiunel romane, tot ceea-ce dinsul lucrase intru cea mal mare a el on6re.
A trebuit ca o rac,a din acel foc de vitejie
strAmosescA, care ardea cu dor inima luT N.
Balcescu, sa strabata in sfarsit in vinele tutulor Romani lor, pentru ca sl afle timpul
priincios de a esi la ivela patrioticele pagine
scrise de pena lul, muiata si otelitA in sangele atator erol al Romani lor din trecut!
Alt inteadever e timp ca natiunea romans
sa auda si tot de °data sa simta adanc cugetele inviet6re si spornicele cuvinte ale acelul nobil suflet, ale acelel intinse inteligente
romanesci, care odatA se numea Nicolae Balcescu!... Nicolae Balcescu, despre carele ne
spune d. V. Alecsandri a : «coprins de enwww.dacoromanica.ro
IX
«tusiasm la privirea flacailor romanT ce dan« tuiati cu pletele in vint, qicea : «0 ! mandra
ldste va avea Romania, cand IT va veni si
«el rangul pe lume !)*
Si negresit la virtutile ostasesci ale poporulul roman se gandea fara preget Nicolae
Balcescu, de dre-ce el, abia in varsta de 19
ani (era nascut in Bucurescl la 29 iunie 1819),
intra in ostire si, numal cu rangul de cadet
(Tunker), doritor sa impartasesca sotilor sel
de arme cunoscintele ce mintea-1 agera si
studiOsa dobandise Inca din junete, cera sa
institue in casarma o scOla pentru soldati,
unde insusl fit inv6tator. ApoT, dupa ce fil pri-
gonit si inchis cat-va timp la manastirea
MargineniI pentru ideile sale liberale, tot catre
ostire 10 Indrepta el gandurile, cand spre a
intra In cariera literara, el tipari in Iasi la
1844, Inceputul until studiti asupra Puterel
armate la RomcinI.**
* Nicolae Bdlcescu, Suvenire de V. Alecsandri. Un fragment
In Revista Kamilla( pentru sciinte, litere §i arte. BucurescI,
Tom. II. 1862, p. 812.
* Acest studiI, publicat in _Ma sciintificd 0 literard din
Ia§I, qi apol §i in fl§ciorA separata, Oita titlul : Puterea arsnatel 0 arta militard de la intemeierea principatuluf ValaEl se completeza printr'un asemenea stuchiei panel acum.
did asupra principatulul Moldovel, tiparit In Magazinul istoric
pentru Dacia, din BucurescT.
www.dacoromanica.ro
x
Pans la anul 1848, petrecendu-si timpul
in studil istorice, cand la Paris, cand in tea.,
el scrise diferite lucrarl de un mare interes
pentru istoria nationals, si le publics in Magazinul istoric pentru Dacia, pe care il redacta
in unire cu d. A. Treb. Laurianu.*
La anul 1848, el lua parte activa la miscarea nationals, atat in tera Roma.nesca, cat
si, mai apol, in Ardel. insusl el, in scrierile
lul pe care le dam aci la lumina, ne descrie
adesea simtirile induiosate ce a incercat inima
Jul in mijlocul acelor aspirari confuse ale
desteptarii spiritulul national, pe care el,
singur pcite pe atunci, scia sa le mesOre, in
mintea sa erudita si patriotica, cu mesura
uriase a gloriilor trecutulul.
Scrierile lul Wilcescu, care ad aparut In Magazinul isto-
ric sunt cele urmatore: Temul I. (1845): Cuvint" prelimiRontanii
Fananariit despre iscOrele istoriei Romdnilor.
riolii.Ioan Teutul, mare logofet at Moldova. Logofetta Miron Costin, istoricul Moldovei. Spettarul loan Cantacuzino.
BSI
Postelnicul Constantin Cantacuzino.
Tom. II. (1846): Futerea armatet 0 arta militard la Moldoveni £n timpul mllrireI lor. Despre starea sociald a muttcitorilor plugari in principatele Ronitine in deosebite timpuri.
Torn. IV. (1847): Campania Romdnilor in contra Turcilor
de la anul 1595. Buletin despre portretele principilor terei
Romdnesa 0 a Moldaviei, ce se apt in cabinetul de stainpe
de la biblioteca regal din Paris.
www.dacoromanica.ro
XI
Fara insa de a perde curagiul in aceste
sterpe lupte, tocmal cand veclit de bite partile
avinturile gener6se ale poporulut roman infrante sub jugurl straine si asupritOre, tocmal
in tOmna anuluT 1849, el se intOrse in Franta
si se consacra maT cu totul la lucrarea capitala a vietel sale, la povestirea marilor fapte
rasboinice ale Romanitor din al XVI' secol.*
Dar sa-I lasam sa-ErT descrie insusi starea
lul fisica si suflet6sca , si sa ne ma.rginim
a decopia aci o nota pe care am aflat'o printre chartiile luT, scrisa cu o mana siabita,
* N. Meese'', In timpul revolutiund de la 1848 din Bucurescl, a scris In giarul lul Bolintinenu, Poporul Suveran, cate-
a articole, din care extragem liniile urmatOre :
.PdrintiI nqtri ad vdrsat pretiosul for singe pentru a ne
clam de moqtenire drepturile nostre politice, qi datoria nestra este a le pastra cu aceeasI putere pentru fiil no§tri. Timput n'a venit ca sa dobindim o independents absoluta. Po
sitia nOstra politica, de pe tractate, este buns; numal tre.1mie a fi pazita, de !Dana Porta, a fi sprijinita cu statornicie
.de noT. Sa nu uitarn ea suntem datorl a apera nationalitaItea qi drepturile nostre, de vom fi nevoid, chiar versand singele. De vom cadea In acesta lupta santa, sa, eadem fneaT
.barbatesce, astfel cum ad trait parintil nosed, §i ca clin§il si
.strigam : Mai bine fora nostril sd se prefacd inteun intins
mormint, nunsaI stl "Imeind tot (era Romilnilor 1.
Mergend apot la Paris, pe cand se ocupa de mares lul opera istorica gi, osebit de o Intinsa corespondents qi de redactarea unor acte atingetore de faptele emigratiunel revolu-
www.dacoromanica.ro
xi'
cand se afla la .Hyeres, dechemvrie in 17, anul 1850 :
«Minutele in care scriti sunt pline de amar
4si intristare. Pe cand Europa intrega se pre«Witia a saluta triumful liber(atil, eroica Fran-
4td, de la care ca tot d'a-una se astepta semcnalul, Franta, prin fatalitate si prin neuni«rea fiilor s6T, cade geme'nd in neputintA. sub
4un jug umilitor. Fiii fart.-de-legel triumf6zti
«In tote partite si intemeiazA spurcata for
4tiranie. Sufletele generOse, sdrobite si ra.-
«rifle de mOrte, \Ted apuind din vederea for
tionarilor roman!, el public& in Journal des Economistes din
Paris, 1850, o important& lucrare In limba francesa, sub titlul Question economique des Principautes danubiennes. Printre
manuscriptele remase de la dlnsul se afla si o parte din textul
roman al acestu! memorid. Tot acolo gasim si un Insemnat
fragment dintr'o lucrare Inca inedita, purtand titlul : Manua-
lul bunului Ronan, dialog intro un stitean fi un comisar de
propagandd. Flied la Paris, Bdlcescu mar compuse cuvintul
sail asupra ififcdrei Romdnilor din Arddl la 1848, pe care
11 tiparl fntr'un 4iar roman de acolo, Junimea Ronand
din 1851 ; apt:4 conlucra sail traduse poema In pros& ce porta
numirea de Ctintarea Romdniei gi care fii ma! Intaid tiparita
la Paris In brosura Romania viitore din 1851, §i apoi reprodusa de d. V. Alecsandri In Romania literard din Iasi, 1855,
unde s'a tiparit si un fragment din cartea III-a a Istoriet Romdnilor sub Michaid Vodd VitIzul, sub titlul: Rdzvan-Vorld
Acestea sunt , pare-mi-se , tote scrierile Balcesculta de
la 1848 pan& la mortea ltd.
www.dacoromanica.ro
X III
mantuirel. Insumi ed, cu o inima sfaliata de durere, me lupt cu o bbla cruda si
tneimblanclita, caut a cftstiga timp asupra-1
(si a o intrece in iutela, ca sa pot lasa fra(tilor mel aceste pagine din vieta parintilor
tnostri, si cad sleit de puterl, mistuit prin
tsilintele ce fac. Cu trite aceste 'temeiurI de
<dioa.
tdescuragiare, sufletu-ml to slavesce Inca, in«delta Jibertate, si desi Omenil sangiurilor
tau Invelit cu marama negra dulce fata ta,
tcrede ca va veni clioa fericita, gioa isbinditrel, cand omenirea intrega se va scula spre
ga sftisia acest vel si dusmanil tel se vor
I impetri la vederea sdrelul Bed de lumina; atuncl nu va maT fi nicl un om rob, nici na-
«tie rOba, nici om stapan pe altul, nicl potpor stapan pe altul, ci domnirea Dreptcliii
f$i FrclOet! Aceste cuvinte, ce o data am dat
ede devisa natiel mete, vor domni lumea;
tatuncl asteptarea, visarea vietel mele se va
cimplini; atuncl tot Romanil vor fi una, li«berl si fratl! Val! nu void aye noroc a vedea
gacesta di, desi ed asemeni am muncit si
tam patimit pentru dreptate, si cel din urma
gal mee cuvint va fi Inca, un imn tie, tera
cmea mult dragal}
www.dacoromanica.ro
XIV
Acea lucrare despre care el vorbesce cu un
asa dureros entusiasm, este Istoria .Romanilor sub Miehaill Voda Vitezul, la care lucra
de mai mult timp si din care scrise o mare
parte in anil cei din urma aT vietii sale. Iata,
de pre o alta insemnare manuscrisa ce s'a
gasit tot printre chartiile luT, impartirea ce
el voia sa dee operel sale:
(Tomul I : Introducerea.
«bertatea Nationa/c1 (1593
Cartea I. Li-
Aprilie 1595).
«Cartea II. Calugclreni (Aprilie 1595
De-
«chemvrie 1595).Cart. III. Robirea Teranu«Jul (Dechemvrie 1595
Aprilie 1599).
«Acte adaose.
«Tomul II : Cartea IV. Unitatea Nationald,
«(Aprilie 1599Iulie 1600).Cart. V. Miritsla' (August 1600
Ianuarie 1601).
«Cart. VI. Gurusleii (Ianuarie 1601Septem-
«vrie 1601).Acte adaose.Lista isvOrelor
«acestei istorir.
Cartea intaiu, de pre cum insusi insemneza
Pe acesta ultima note, a fost scriba la Paris
In ierna anulul 1851 (ianuarie si fevruarie);
a doua, iaras1 la Paris, 1851 (mar;:a si aprilie), cu trite ca o mare parte fusese publicata
la 1847, in .Magazinul istoric, sub titlul «Camwww.dacoromanica.ro
XV
epania Romdnilor in contra Turcilor , de la
tanul 1595); a treia carte a scris'o in satul Ville d'Avray, Tanga Paris, la 1851 (mal
pans la august); a patra la Hyeres, in Franta
meridionala, la 1852 (main si aprilie), in garsit o parte din a cincea e scrisa la Constan,
tinopole, tot la 1852, dar ea nu este sfarsita.*
Se vede ca pe a sesea nici c'o incepuse Inca,
cAcI nu exists nits un manuscris. Actele adaose sunt adunate in mare parte, deli n'ail
fost inca puse in oraduiala de autor ; cat despre lista isvcirelor, aflam in notele luI, ti-
tlurile a mai mutt de 225 scrierl vechi si
moderne in felurite limbI, pe care le-a con* Manuscrisul acesteY a V-a cfirtI, serfs In mare parte de insifsT mana cu totul slabita a B.lcesculul, se opresce la pagina
138 cu insemnarea num6ruluT capitolulu! <XXXIIN cu care
avea sl urmeze textul WI. D. Greg. Tocilescu, In interesantamonografie ce a publicat asupra 10 : Nicolae Beileecseu; vista,
impul 0: operele sale, 1819-4852. (tiplrit in Columns la Traan a d-lul B. P. Hasdeti, Bucurescl, 1876, No. 5, i apol In
fisciorl separtA) face urmittbrea curidsfi observatiune :
<Aci se opresce pens. lul Nicolae BffIcescu.
<Era capitolul 33 al scrierel sale, care corespunde la cacpitolul 33 al vietel. sale, varsta In care a murit !... Este o In<timplare curiosg, analogl cu acea a lui Napoleon cel mare,
chi manuscriptele cAruia s'a gasit un manual de geografie,
<serfs in junetea sa, neterminat ci care se oprea tocmat la
<funds. S-ta Elena, unde,'30 an! mai In urma, marele im4p6rat avea sit -sI sfitrqesca cariera..
www.dacoromanica.ro
XVI
sultat d'a dreptul sail In traducers, pe care of
punea sa i le faca. Din Introducere, se vede,
de pre sumariul ce ne a lasat, ca voia sa
faca un tabel al vietel sociale a Romani lor
din trecut ; dar ast-fel cum o avem ea este
mai mult un schelet al lucrarel precugetate.
Nicolae Balcescu nu ava dar timpul sall
aduca pana la capet intreprinderea sa. Muncit de dorul terei, luplandu-se cu o repede
Ma de pept si mai adesea si cu neaverea
si isolarea in tern streina, el se decise a se
porni la Constantinopole ca sa obtina voea
de a se reintarce la caminul parintesc ; acolo
ins& i se refusa favarea de a vedea pamintul seri de nascere, si atunci, cu sufletul intristat, cu puterile slabite , singur si lipsit. malt
de tote, se intarse tot pe mare catre apus,
purtand merea cu sine scumpul sea avut, ma-
nuscriptele lui. La 5 octomvrie 1852 el ajunse in Palermo, unde spera sa afle, subclima caldurOsa a Siciliel, alinare pentru suferintele peptului sea atacat ; dar dupa seseseptemanl de viea trista si!isolata, la 16 noemvrie, el isi dete sufletul departe de on ce:
inima arnica, napustit pe patul unor ospetarit
si lasand numal cu limbs de marte tate scriwww.dacoromanica.ro
XVII
erile lul, unuia din prietenil sill,
Ion Ghica.
El nu avea la sine mai mult decal o sums.
de 30 fund ; nu era nimenT acolo ca sa-1
cumpere macar un loc la cimitir. Cloclii ridicara cadavrul streinulub din ospearia talla
Trinacria* si-1 afundara in grOpa de obste a
saracilor din manastirea Capucinilor de la
Palermo.
Cand la 1863, am cerut si am obtinut
de la Domnitorul Alexandru Joan Cuza, carele iubise si scia sa pretuiasca pe Balcescu,
autorisapnea de a tramite din partea guvernulul roman ca sa ridice de pre termul strein
si sa aduca in patrie, Osele acelui barbat cu
care natiunea romana se pOte mandri, trimisul nostru darer Nicolae Ionescu, a putut numal
sa constate la fata locului ca trupul lui Nicolae Balcescu era pentru vecie amestecat
printre osemintele saracimei din Palermo. Diu'
ne aduse de acolo numal ultimele volute ale
ilustrulul reposat.*
* Testamentul lul N. Balcescu, pe care l'a adus d. N. lonescu de la Palermo, si care.se pastrezA la Ministerul Instructiunel publice al Roinaniel, Impreuna cu raportul trimisulul
nostru, fusese Incredintat de Insusl r4osatul, consululul tur-
cesc din acea localitate. Simtind sfarsitul sea, el puse sa i
se fac6 o lista amenuntitA de tot ce poseda cu sine, In care
www.dacoromanica.ro
xv"
Abia asta.cli inset, 25 de .ani dupd a lul
m6rte, ele se indeplinesc in parte.* D. Ion
Ghica a oferit Societati1 Academice Romane,
pretiOsele manuscripte ale lul Balcescu, care
de la anul 1861 an stat in pastrarea mea,
incredi*te flindu-mi de fratele reposatuluT,
de d' Costache Balcescu.
Inca de atund am inceput a tipari in Revista Ronzcind, o parte din Istoria Romanilor
ardtd a vointa sa este ca manuscrisele tut set se dea d- lul
Ion Ghica, carele se afla pe atuncl in Turcia. Un preot grec
din vecindtate priiini, de pre cererea sa, cea dupd urma a
lul mdrturisire gi eel dupd urmd. al 10 suspin. Lddita cu obiectele r5mase de la Balcescu a fost de mult trdmisd famine' sale de cdtre proprietarul ospetdrel calla Trinacria., Astfel s'a Intimplat ca d-nul C. Bdicescu, care avea manuscrip-
tele la sine, sd mi le incredinteze incd de la 1861 spre a
le tip5.ri In Revista Roman& De atunci ele. ad stat pand estimp la mine.
Pe de and parte, testamentul adus in tea de d. N. Ionescu
la 1863, remasese $i el ultat in dosarul ministeruluI.
In fine, abia acum, prin concursul d-lor Ion Ghica, C.
Balcescu si al mea, vointele ilustrulul reposat bleep a-0
cdpeta a for realisare.
* Bdicescu, Inteo adresd catre patronii Asociatier literare
romane, ardta ca scrierea sa asupra Epoed Jul Mieltaiii Vittrzul, fiind aprope terminate si avend numal cdte-va luni de
lucru spre a o sfdrsi, el doresce ca ea sa fie tipdrita In dou5
frumose volume in 80, de pre impIrtirea expusd mat sus, si tot
de o datd se fie ornate cu un portret al lul Michaid Vitezul,
gravat pe otel, de pre al ha Saddler fdcut in Viena la 1601,
www.dacoromanica.ro
XIX
sub Michaiii Yodel
Vitezul;* dar no am pu-
tut merge ma1 departe de cat pana pe la
mijlocul card! a III-a. Sfarsitul acesteI carol,
'. IV-a, intrega si tot ce maI posedem din a
V -a, ved acorn maI intaiil lumina tiparulul.
Societatea Academics Romans, fericinduse de pretiosul dar ce a primit si doritOre de
a se pune la InalOmea misiunel sale, r6spindind printre Roman!, maI cu sema productiunile literare si sciintifice ale geniului na-
tional, n'a volt sa intatlie catu;31 de putin
spre a da publicitate maretei opere a nemu_
ritoruluI N. Balcescu.
MI-a acordat mie dorita onOre de a dirige
precum si alte patru executate in xilografie. Doresce asemenT sa se tramita un june inginer roman in (era ca sa
ridice planurile deosebitelor localitatile maT Importante, citate in cursul operel. Aceste cheltuell cere de la Asociatie
ca sa le faca; iar pentru ostenelile sale propril si pentru
tote cheltuelile ce facuse cu cumparatorI de cartI rare si
cu traductiunT, el nu reclama aid o indemnisate, nicl macar cele 400 exemplare din opera sa, pe care i le acorda
statutele Asociatier. El se Intemeiaza insa a crede ca, daca
nu meritele operel, dar negresit faptele ce ea coprinde
cunt de natura a destepta in inimile Romanilor simtseminte
tpornice pentru realtarea si lntemeiarea nationalitateT nostre.
* Revista Itomdnd pentru sciinte, litere ii arte coprinde in
volumul I. (1861) Introducerea, Cartea IO parte din Cartea II;
In vol. II (1862) urmare din Cartea II pani la sfarsitul
in vol. III (1863) o parte din Cartea III.
www.dacoromanica.ro
el;
xx
acesta grabnica tipdrire, in care s'a socotit
mai oportun de a inlatura de :o cam data
tote notele indicatOre de autorii consultati de
Balcescu in erudita si consciintiOsa sa lucrare,
si de a tipari scrierea originals in asa chip
ca ea sti fie mai lesne de citit pentru on -ce
class de cititori.*
Cu timpul Societatea Academia Romans
isi propune de a publica o editiune critics si
mai lux6sa a operelor complete ale lui N.
Balcescu. Aceea va fi p6te mai bine primita
de Omenil de sciinta.
Acum insa, not speram si credem cs acesta
carte, asa cum este, va athice, in imprejuraffle de fats, folos si intarire cugetului national al intregel Romdnimi !
A. I. Odobescu.
Bucuresci.
16 noemvrie 1877.
* Pentru acesta, am adoptat un format ma[ mic si mai
purtaret de cat cum dorea Balcescu, Bi ne am servit de o ortografie romans care, fart; de a exlude caracterele etimologice ale cuvintelor, intrebuinteza insa accentele-si coditele (cedille), depArtate din scrierea romanesca dincolo de Carpatl.
Acesta este si felul de ortografie cu care se servea Bilcesnur
clad series cu litere latine. Tot manuscrisul Istoriei Romdnilor sub Miehaid Yodd V itezul este de mama luT, scris can
intr'ast fel.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR
SUB
MICHAIU-VODA VITtZUL
INTRODUCERE
SUMARIU.
Portea I.
Idea progrosulut;legea istorica; tabloti despre istoria. Romani lor de la inceput pana scum.
I'«rtea 71.-1. Care esto calea nostrA nationals ? Unitatca na-
tionalg ? 2. Scopul social care este?
Incotro trehue a
3. Revolutia social..
Cestia propriethtiT.
4. Revolutia politica.
Libertatea individna14.
Egalita.
tea si speciile el. Votul universal. Suveranitatea natioalerga. ?
nallt.Juriul. Tipartd. Aaociatiunile.
5. Puterea sat
guvernul. Camera qi Damn ul.-6. Legilo.Judecatoria.
7. Puterea armata. -8. DajdiT.-9. Educatie. Instructie.
10. Bunurile manastirescI.
11. ComunitI1.*
I.
Sunt opt-spre-dece seeoll Si jumatate de nand Christos intreprinse a rrtsturna lumea vechid, civilisatiapa-
gana ce representa principiul din afard, obiectiv, al
natureI ii alu sileT, substituind in locu-i o alts }tune,
4' In Banta necompletd7 acrid repedo Si fdrit ordine, co poseddm din
Introducerea antoruluI, cele n.al mite puncie din accet cadru twa de In-
www.dacoromanica.ro 1
2
MICHAIU-VITEZUL
o aita civilisatie intemeiata pe principiul din launtru,
subiectiv, pe desvoliarea absoluta a cugetariT si a IncrariT omenescT in timp Si in spatiti Si prin identitatea
intre esenta natureT spirituale a oinului si esenta natureT divine, el descoperi fie-cardi individ legea libertatii, a demnitatii, a moralitatiT si a perfectibilitatiT
absolute.
Dupa cc in evangelie Mantuitorul ne arata legea moraid, absoluta, nemarginita, Legea dreptaW .iii arunca
omenirea pe calea nemarginita a unei desvoltari regulate, progresive, supuind natura, sila, lumea din afara sub preponderanta absoluta a mintiT si a cugetariT, prin sangele seu versat.5, prin mOrtea sa, 0 ne
arata legea practica, legea lucrariT, legea jertfiriT, a
inbireT .si a f MOO, chipul cu care ne putem mantui,
putem invinge 1.6111 Si fndeplini menirea morals a omenireT, adieu. mai mntRiu prin cuvint, prin idee, pe
urea, prin lucrare, jertfindu-ne individul familieTy acesta patrieT, patria omenirel, viitorului.
Legea evangelica, descoperind spirituluT causa absolute, proclamand menirea omenirel si a lumei, impinse mintea omen6sca la demonstrarea .si realisarea
0. De atunei sciinta &ma intemeindu-se pe conceptul
legilor spirituauT, pe observatie, pe esperienta, pecalcul,
a continuat sdrobirea lumeT vechi, revolutionarea sail
perfectionareareligiei, morale., politiceT, societateTintregT, nimicind on -ce domnie individuals, supuind actiunea omenesca legeT absolute si utliversale a libertatii
tins, ati ramas neatinse; MBA multe din idoile ce elti vola s& dosvolte In.
acest tabel preliminaria, se anti In alte lucrArt ale sale, sail tipirite in
Nagaritrat iatoria pow% Dacia vi aiurea, sati Inca. inedits printre manuscriptele pastrate de In clinsul.
Nola eth °mita.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCEIIE
ti
i a sciintii, cautand realisarea in omenire a drepiciNT,
pi a fracieY, aceste done tem elii ale ordinei absolute, per-
fecte, ale ordine divine. De atunci omenirea a intrat
In calea care o duce gradat cadre perfeetia sa, care
absolut, cadre nemarginit, care Durnnedeil. Care 6re
va fi resultatul final al acestei cai? Acesta rnicare
-de perfectie ave-va Ore un. termen? Re-ul peri-va de
tot din lame? Otnenirea ajunge-va vre o-data
i-dentifica In tot esenta sa in esenta diving,? Acest secret, mintea omenesca nu-I pOte Inca patrunde. Aceia
ee scim este ca, din transformatii In transformatii, omenirea merge intr'un progres continuer, a carui miscare e cu atat mai repede cu -cat mai mull inainteza,
ca fie-care pas al vietei omenire este un pas in acesta
tale care o apropie de Dumnedea ; ca. fie-care pas al
ei este un triumf al bineluiasitpra reului.
Misia istorie este a ne arii.ta, a ne demonstra acesta
transformatia continua, acesta m*are progresiva a
Aomenirei, acesta desvdltare a simtimintului si a vietir
-omenesci, sub tate forrnele din launtru vi din afara,
in timp Si in spill
Sub ochiul provedintei, dupa legile *i care tinta ho-
tarita de dinsa mai de'naiute, omenirea inainteza in
.evolutiunile sale istorice.
Prin Impartirea functidor, natiunile in omenire, ca
si individele in societate, prodtli: chiar prin diversita-
tea lor, armonia totului, unitatea.
Ori ce natie dar, precum i on -ce individ, are o
misie a indeplini in omenire, adica a concurge dupa
natura i genial seti propria, la triumful sciinte asu-
pra nature, la perfectionarea Intelegerel $ a simtiwww.dacoromanica.ro
4
MICHAIU-VITEZUL
mintului omenesc potrivit legei divine si eterne careguverna ursitele omenirei si ale lumei.
Dar pentru ca este o Provedinta care pastrkil ordinea creatiei si care dirige faptele omului, prin aceia
nu urmeza ca omul este un instrument orb al fatali-
tap. prin aceia nu se stinge libera llti vointa. Bumneqeii nu a inzestrat pe om numai cn minte spre a
deosebi binele din ree, aratandu-i si legile prin carese pOle povajui in calea binelui si invinge reul, clarinet). el l'a inzestrat cu voinp, lasandu-1 liber in alegerea sa. Val dar, de acea natie care mica voia lui
Dumne(leit. care prefera reul la bine ! Dumnecleii o
parasesce; viata ei se stinge in viata omenirei si ea
espika printr'un lung mhrtir calcarea legii lui DumneOet. Acest time de espiatia ce o natie sae chiar omenirea intrega sufere sub legile lui Dumnecleil si ale
gandirei, se pare adesea un repaos, o stare in calea
progresului. un pas inapoi, o oscilatia. istorica ; dar
mai adesea suferinta este un bold mai mult catre perfectionare si din eccesul reului ese binele. gMersul.
'general al omenirei, dice invetatul istoric Canth, in
gcaile ce Provedinta pregatesce, aduce acele minugnate reinoiri ce se fac pe pamint si scot binele din
tree. Dar Dumnecleil este rabdator, caci este etern,
gin vreme ce omul, care simte traiul see scurt, ar
dori ca tot Iucrul sa se indeplinescrtin acest moment
Mute in care el vine ca sa sufere, sa espieze, sa se agmelioreze si sa morn. Asa astronomul ar dori ca curgsul Uranului sa se pripesca, ca ast-fel, fenomenele
gsale reproducendu-se, sa confirme adeverul calcule-
glor lui. Numai ignorantul crede ca o cometa este
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
5
.gaccidentala, fiind-ca nu vine In fie-care an. Vieta a-
cdeverata se intemeiezd in lucrarea lui Dumnederi
.casupra zidirilor sale si a omenirei colective asupra
-cfia-egrui om in parte, In unirea materiel cu spiritult
cal Eului cu lumea din-afara : pentru aceia, Pascal
.cdicea ca tote partile lumei sunt lantuite intr'ast-fel
-c de chip, ca e peste putinta de a cunOsce una Med ce-
cle-l-alte si fara totul.Mintea, inaltandh-se prin umi<Mita, scie observa cu confientil 0 respect cararile
=divine; ea pOte mult cad cunOsce cat pOte si In loc
-cde a-s1 rasipi puterile impotriva unor stavili nebirnite, ea be concentrezia in drepte hotare si astfel se
-g face ajutatOrea ProvedinteT.,
11.
Darn fie-care untie are o misie evan4elicil de implinit pe parnint, sa cercetiim si sa intrehAm si pe a,cestb", nettle romans atilt doritOre astiidi de vietrt, ce a
%cut? Ce lupte a purtat pentru reali area lege la
Dumnedert, atilt in sinul seri cfttsi in omenire? Istoria,
lumea are drept a -i cere ast6. soma : ciicI nu trebue
a uita ca cu URs santenia dreptului seri astrull nu e
destul ca o natie sail alba un loc pe charta lumei,
sail sa-sT reclame acest loc si lihertate.t sa in numele
,suvenirelor istorice, pentru ca dreptul sell sii, ajunga
a fi respectat si recunoscnt de cele-l-alte natiT ; trebue
tot de-o-data ca ea sa pOtg dovedi folosul ce a adus
si pOte aduce lumei; trebue sa arate formula intelegiltOre ce ea represents In marea carte a intelegereI
si a i torici omenesci.
www.dacoromanica.ro
(.
MICHAW-V1TEZUL
Si aruncrun dar o ochire asupra trecutului acester
natii romane .si sa vedem ce a Mout in acesti opt-spre-
dece secoli, de cand se aft.' statornicita pe p'amintui
sea. AcOstg ochire ne va da intelegerea revolutiilor ei
de fatii si a revolutiilor ei viitOre.
Adusa de marele Trojan in Dacia, dupa" nimicirea.
locuitorilor el, favorisata de imperatiturtngtori, de earl".
atarna d'a dreptul acest`d Ora, colonia romana, fa
vreme de 160 ant, ajunse lute° stare forte infloritOra
tii deveni una din cele mai frumOse provincit ale intinsel imper 4ii romane. Mai mult de septe-deci ceOff, Impreanate ca drumuri minunate, asternute Cu
petriti, basilicele, templurile, amfiteatrele, bailer apeductele, ale cilror ruine inc . se gasesc, ne o dovedese.
in .destul. Dar, al'aluri cu acestii mare civilisatie ma, douse rele marl care mistuiail impersatia
pregititiail aderea, robia Si proprietatea cea mare,
trebuirl sa producil in noua colonie striacTunile lor,
inghitind cu incetul proprietatile mici ce fie-care colon dobttndise la inceput ,Si substituind robi la Otnanir
cel liberi.
Ostenit'i. de atfttea rele ce o rodeaiti in sinesi, Impe-
ratia romans trebui siti ca46.1. unitatea falsiti, la care
ea supu4e prin silil lumea, trebui siti se sfarme ca sit
faciti Ice uuei organistari progresive, unei -unitA(i mai
Meve'rate. pi-oda:4 prin armonia nationalitatilorlibere.
4.)runnelei1 atunci, ca sa shimbe fain lumei vechl
www.dacoromanica.ro
rNTRODUCERE
7
sa o intineresca, impinse potOpe de natiT barbare asupra-i.
IV.
Asezate. la portile imperatiei si in trecetOrea barharilor, Dacia nOstra mai mull de opt secoli IT vequ trecend si retrecend pe pamintul eT. Coloaii TomanT din
acestil tern nu pregetarg. a apgra cu berbatie patria
for adoptive' si chiar imperalia ce-T pilrgsise, Tar Mild
se vequra coplesitI de numerul dusmanilor, eT se tra-
sera in muntiT Carpati, unde-s' plistrarg nationalitatea si independenta lor. Chiar .in acele vremi furtunOse si nenorocite, Romanii DacieT nu uTtara eh' ail
o misie in omenire. Prin relatiile for cu barbariT, eT
introduserd intre dinsiT cele d'intAiii cuLoscinte de
agriculturg, artele folositOre si cuviintele vieteT civiii-
sate, si prin leggturile de inheres si de comerciii, eT
-schimbarg selbiltecia si dusmania for asupra imperiuhiT roman, intr'o prietenie folositOre si silira pe barbarT
a ciluta A. se statornicescil si sa se civiliseze. Pe la anul 865, BnlgariT, popor finez, prin RomeniT din Dacia riOuil priimesc religia cresting. si infrg.tig impreung.,
intemeiara un stat puternic, alegendu-sT regT dintre
Romani. Pe In incepulul secoluluT al XI-1e1, acest regat, cilciend in turburdri divile, se subjugg. de Vasilie 11-101 imperatul OrientuluT si remtme sub puterea
Grecilor pima la al XIIlea secol, cand el reinvie mai pu-
ternic sub fratiT romanT Petru, Asan si Ioan si, (WO
o existents gloriOsA de doT secoli , cade la t39g subTurd:.
www.dacoromanica.ro
8
MICHA1U-VITEZUL
Romanii din Dacia veche, cand putura resufla de
barbari, wind din asilurile lor, intemeiara deosebite
staturi mica, pe la secolul at klea si al XI-10a, care in
secolii at XIII-lea si al XIV-lea, se intrupara printr'o mi -
care de unitate in done stature neatarnate, al terei
Bomanesci 0 al Moldova
Cu intemeiarea acestor state, evolutiile istorice ale
Romani lor se fac mai lamurite ; de atunci vieta for ne
este mai bine cunoscutil.
V.
In cos d'intaia epoca a intemeierei principatelor
terei Romanesci si Moldovei, care coprinde tot secoInt at X1V-lea (de la 1290 pink la 1418), vedem cii aceste state se vedura amenintate in nationalitatea ti
existents for politics, cand de Unguri, cand de Poloni.
Duple frig inulte lupte indelungate, aceste pretentii
cad sdrobite de vitejia Bomanilor. In aceste rasbesie
ef. se pregatesc, ca intr'o scOla, pentru alte lupte mai
mart ce ii asteptii, cu o nalie si mai barbara si mai
puternica, Turcii Osmant, cart pe la 1360 navalesc in
Europa si amenintil a o cuceri. Inca din anal 1370,
Ladislat, voevod al Teret Romanesci, se opune acestor barbari si se incerca a pune stavila furiet for de
coprinderi. 0 luptil care trebuia sa tins aprOpe patru
secoli ineepu atunci, luptil in dare Boinanii v'ersura
sirOie de sange si se jertfira ca nisce uiartirt pentru
aperarea civilisatiei in contra barbariei. Imperatia romkno-bulgara cade sub isbirile Turcilor (1392); MirCal eel baran. unul din eel mai marl si mat vestiti
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
9
voevodi ai nostri , reclamil de la Turd acesta mostefire; el voesce a intrupa tut. romanimea intr'un singur stat i eautg a-s1 dobandi Bulgaria si Moldova. A-.
cum intaiasi data vedem ideea de unitate arkandu-se,
idee care va fi tinta secolilor viitori si a tutulor voevodilor celor marl. Strivit ins5. intre Unguri si Turd,
Mircea este silit a parilsi o parte din concuistele sale
si a priirni inca si suzeranitatea Portii.
Tractatul ce el incheie en Baiazet la 1393 asigureld Romanilor drepturile urtnatOre :
1. I)reptul de a profess nesupPirati religia lor, de
a-si alege voevodil si de a se ettrmui independent dupai
legile lor.
2. I)reptul d'a face rrisboiti sail pace.
lndatorirea Romanilor catre Turd sta intr'un usor
tribut anual de 3000 bani TO;;;i.
In Moldova, Alexandra ccl bun, ce donmia in ac6sta
vreme nesuperat Inca de Turd, spar. vitejesce independenta Ora sale de ciltre Poloni si be rapesce Poeutia
care mai un secol reinfine intrupatii cu Moldova.
Cu aeesti marl domni, 1Vlirceu si Alexandra, se
incheie acesta epoc5... El completara institu,iile t6nil Ion.
Sa aruncAm o privire asupra acestora, caci organisarea din latintru a soeietatii singura ne pOte explica
evolutiile istorice prin care natia roineufa trecu.
VI.
Donmul, ales in Ora Bornaneseil, mostenitor in
Moldova, eirmuia tera impreuna cu un svat de doi-
www.dacoromanica.ro
10
MICHAW-VITE.ZUL
spre lece boerl, Intoemit, In tera RomAn6sca de Negru VV. On ce act insemnat al cArmuireT precum si
off-ce danie, trebuia sa fie racut cu Invoirea svatuluT si subscris de dinsul. Puterea d'a face legi, d'a
scOte d'ajdiT sta in Adunarea sail Soborul a tots fora.
Originea acestor adunilri isvorasce din municipalitiltile
romane si din sobOrele Goti lor care, in lunga petrecere a for in Dacia, lAsara multe urme si pbiceiurl intre Romani. Aceste adunArT se convocail de domn
pentru facerea legilor, pentru oranduirea dajdiilor,
pentru hotilrire de fasboiii sail de pace. CAM tronul
era vacant, atunci mitropolitul le convoca pentru alegerea domnuluT. Ele judecail asemenea in pricinile
de vinT marl politice, cum fac Camerele Lorqilor si a
Pairilor In Englitera si Franta. Ele se compuneail :
1. de clerul, adeca mitropolitul ca president, episcopiT si egumenil mreastirilor ;
2. de boierT, atat ee' in slujba cat si eel din afarli,;
3. de deputatii braslelor.
Cleml ca si mrmastirile n'aveaillainceput privilegil
deosebite si emit cu totul sub juridictia statuluT.
BoieriT eraii slujbasii tern', adecI capil si ofiteriT
putereT armate, find Ora organisatri ostAsesee ; eT nu
formail o clash nobiliary ca In Europa, n'aveat nohilimea feodala, de concuistA, de origins, nice dreptul
d'a fi singurT proprietarT de pAmint, d'a mosteni titluri si slujbe, d'a fi osebiti din legea comunA pentru
toff. Aceste principie, care singure constituesc o castii
nobiliary, n'aii fost nici o data recunoscute in tArile
nastre. Tot-d'auna tot romanul a avut dreptul a sa
face proprietor de pilmint si a ocupa slujbele st:ItuluT;
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
11
titlurile n'ati fost decat pe viet.a, fail a rasa drept la
urmasi ; ele nu existail la inceput ca titlurl, cilci nu
se dart deosebit, ci representan numal numirea functiilor. Boierii ca toti ortisenii se nuraiati Jupani, adect
cetfitent
Braslele se aldituiat de ore -earl slujbasi mai mici
al tern' si de deosebitele categoril ale burgesiel, locuitorilor din °rase, ale mosnenilor si Omenilor liberi.
Orasele ce 10 dobaudiseft si isi pAstrar6 libertatea
lor, constituindu-se pe principiul comunal, se octrmuiati de o magistrature ales it pe fie-care an si cornpusl de un eTudq si de do!-spre-dece Petrgari.
Tera lub." o organisatie osta'sescsa si o centralisalie
puternica. Judetele se dart sub comanda until cApitan
care unia in maim sa puterea administrativa, judecttorescg.si ost6seset. Organisarea armateipermadente,
a militia si a glOtelor (Landstarm) filcea din tot Romanul un soldat la nevoist si singura ptstry independents amenintatA de strain!.
Dact vom trece la organisatia economict a terei,,
gsim pe eel mai multi locuitori, mosneni Gi rezemasi,
adect liberi si cu proprietiltile lor ; dart Met dinsii,
sunt si propriettti marl pe care se afit locuitorl serve,
robi al pamintului, crier in urma nAvalira barbarilor,
robil romani se transformart pretutindent in robi al*
prtmintului. Intocmai dupe cum in Europa se obicinuise a se da acestor servi numirea de Romani:, ass .i
la noi servagiul fu numit Rumania, si Vecinatate, &de!
proprietarii din Ora de jos, unde mai cu semi erati
proprietiltile marl, !a adusese colon! din Ora de sus
..i din Romanil din t'erile_vecine. Robirea complett a
www.dacoromanica.ro
12
MICHAIU-VITEZUL
asestora veni fOrte tardit, &Id la inceput sthpanul
pamimului Meuse tree parti din pamintul see, din
care done le impertea in partI mica pe la coloni $i
cea-l-alte era cultivate de ace$tia in folosul stapanuluI, prin mijlocul cid,cii, adece. a unuf numer de
Mile de lucru obligat. Robirea complete. a for veni inse
fOrte tardie, cad pane in 4ecolul al .X Vlutea, ea puteat a
se muta de la o mo$ie la alta, platind gtileta de efire.
Dajdiile erati a$ezate pe tote de o potriva.
Acestea bunt Iiniile principale ale constitutiei terei
Tie la inceputul secoluld al XVII-lea. Idealul ce Romania gonire in organisatia for era Egalitatea in dreptuff $i in stare. Dar, in aceste organisare, erail vitiurl
isvorite din ideile feodale ale timpuluI $i care hire
pricina sdrobirel acestei constitutiI. In at-36sta republice rasboinica se aflat, de $i slabe la inceputul el,
elemente sociale monarchice, aristocratice $i demo-
cratice. Puterea publice nu era delegate vremelnicesce de popor unor ale$T as sea, darh se atla din drept
in maim capilor resboinici ai tern'. Era firesc lucru
ca ace$11 capi, earl' concentraii in maua for puterea
politics qi military se. is cu timpul o preponderanta
deosebita asupra claselor de rand. Lipsa de comercie
ne dand vre-o desvoltare sterff de mijloc, ea ca $i poporul se afla slabe in privinta boerilor qi, dupe' organisatia military a Ora era in dependenta unui soldat
caste $eful see. Atat boerff in slujbe cat $i eel afara
de slujbe, 112a2ilic, find din drept membri as adunerilor, ace$tia ajunsera a fi prea numero$1.
Atunci hoierii, impreurth en clerul, eilutarit meree
a se constant in caste, dobandindulI privilegie si con-
www.dacoromanica.ro
1NTRODUCERE
13
centrAnd Mite drepturile in manile lor ; asemenT qi in
proprietatile for cele marT, eT cautara sa absOrba propriethtile eele rnicT.
Domnii ce representail principiul monarchic, favo-
risatT grin centralisarea statului, cautare mereh, rezematT pe elementul popular, a -VT intemeia puterea for
despotica asupra boerilor si a se face independenti
de din01, constituindu-se erdditarT.
Lupta dar trebuia sa incepe intre aceste treT elemente oposite si vrajmaqe. Inceputa inca din al XIV-lea,
secol , ea continua in al XV-1" 0 al XVI-lea Dobo-
rand intfi.iu puterea elementului monarchic, aristocratia dobori in urma si elementul popular qi dupa aceste done ruine ostenita, cadu qi ea sdrobita sub o
burgesie strains, sub Fanariott
VII.
Istoria nOstra n'a fost de loc sail a fost reh scrise.
pans acum. In luptele qi revolutiile din 15-intru care
a umplut secolii al XV-lea §i XVIlea, istoriciT n'ai'l
*Tut
decal nisce lupte de pretendenti la tron qi n'ah patruns
principiul i interesele ce fie-care pretendent representA. Intr'un stat organisat ca al nostru, unde nicT o
familie n'avea dreptul de stapanire, cestia dinastiea
nu putea aye loc dupa cum s'a presupus de istoricT.
indate dupa mOrtea luT Mircea 1-1a, partidele intre
care era Ora Impertite, incepura lupta Intre dinsele,
fie-care puindu-se sub unul din fliT sei. Turcii vi Unguril gasesc prilej a se amesteca intre deosebitele par-
www.dacoromanica.ro
14
PrlIGHATU-VITZUL
tide, sustiind cand pe una, nand pe alta si a ealca libertatea natiei. Puterea domnilor Insa, ajutata de elementul democratic, esi biruitOre din aceste lupte Intre dusmanii din 1A-intru si eel diu afara. Vlad-Dracul-Yoevod tinu sus si puternic franele guvernului,
dobandind o glorie nemuritOre in luptele sale cu TurciT si sdrobind aristocratia. repel urineza Inainte si
mai tare pe calea lui ; cu o asprime tiranica, dai
dr6ptil, el nimicesce factiile din la-intru si respinge
nenumaratele orde turceseT, ce Mahomet al II-lea con-
ducea asupra Ron:annon Silit mai tkrcliti de nevoie
sa incheie un tractat cu TurciT, la 1460, el pastreza
stipulatiile celuT de la 1393, urcand numaT tributul la
4ece mil galbeni si recunoscend iarasT 5uzeranitatea
sag supretnatia n.ominala a PortiT. Acest tractat Inca
si astb4T formeza dreptul public al OM sag, cum se
numesce acum, capitulatiile ei cu POrta. Aristocratia
atunci se aruncg. in bratele Turcilor si isbuti sit goniasca din tell pe energicul domn. Partida domnilor
Imbra(isa mai in tot d'a-una pe Unguri ; Tar poporul
mai adesa ramanea. indiferent intr'aceste lupte, pang.
cand vedea libertatea amenintata de vrajmasii din afara ; atunei el alerga la apararea terei sub stegul
domnulul. Adese ocrotit de domnT, el insa era slab
catre cele-l-alte partide, clef. tots capiT ce esiali din
popor intrail firesce si se identificali cu una din partidele dominante.
Lupta, cu deosebite alternative Intre ambele principie, continua pang. la _Radal cel mare (1493-1508),
care se incerca cu o politica de conciliatie, fail de a
isbuti. El cerca atunci a balanta puterea boierilor,
www.dacoromanica.ro
II TRODUCERE
15
dar revolutionftnd organisatia democratic a clerului
si fileendu-1 un corp privilegiat, II crea interese conforme cu ale boierilor si le dete un auxiliar. Radu cel
mare fu dar un sprijin puternic al aristocratiei.
Cu acest dome se incheie acesta epoch'.
In Moldova asemenea, dupg mOrtea tai Alexandra
cel bun, boierii caut.4 a dobori put erea domnilor, constituitd acolo si mai tare pe principiul ereditar. Polo-
nil se amesteca in ambele partide cu scop de a domina si de a supune tera ; din tnijlocul acestor sf5..sieri care amenintat peirea, ese un om puternic, care
intOrce spiritul nestatornic al partidelor c5.tre dusma-
nii din afara. Acesta fu Stefan ccl mare. Patru-deci
de anT de-a-pururea &Mare, pe cAmpul ba*L5liei el a-
piira voinices ce Ora si crestiattatea. Moldavia e atunci in culmea sa si trage asupra-si mirarea lumei.
Papa numesce pe Stefan, soldatul lu1 Christos... ....*
Stefan iea proiectul lui Mircea si math: a uni Orile,
dar spiritul individual al Rom5.nilor sdrobesce intrepe rprinderea lui. Inteadever boierii terii
derea afdrii . . . .
In aceste timpuri fratii nostri din Transilvania,
desiBuniad si fiiul sell carmuira sOrta Ungariei, perd
drepturile for
* E itivederat ca de aci inainte textul autorulul se compune
numaT de note, fare de redactiune definitiv6.; totu0 am socotit
ca va fi mat bine a reproduce dupa manuscript, elementele din
care Balcescd proiectase a'sT forma Introducerea la mareta sa
Nota editorulut.
opera. istorica
www.dacoromanica.ro
16
MICHAIU-VITEZUL
Daca acest secol fu pentru Romani un secol in
care tncepura luptele din 15-intru, daca resultatul lul
fu stingerea democrat:lei, dar fu Insa secolul eel maT
glorios, secolul prin care se renumira si in care se
luptara puternic pejitru libertate. Cei mai marl barbolt ce produse acest secol In omenire, furs RontaniT
Dracula- Voevod, Vlad-Tepq, _Loan Huniad eu fin!
sea Mating §i in sfarsit Stefan eel mare ; el plata
asupra acestul secol glorios
Boieril Orel recrutandu-se tot mereil din elementul popular desfasOra pe Janga dorinta de a constitni
libertatea for asupra tronulul, o vitejie rara improtiva
vrajmasilor din afara
Dar isolandu se de popor, incet cu "beet, fac pe acesta apatic. Tera slrtbesce si Tunii indrasnesc maT
mult si, in secolul urmiltor, ea cade eu totul sub domnirea tor.
VIII.
Duna mOrtea le Stefan, in Moldoya Bogdan flint
sell §i Petru .Rareq mica pe pasurile lui. tin cu stras-
nicie linistea in 16-intru si afara si Intind hotarele
te-rii de dusmanii din afara. Dar, presuraci de dinsii,
el cartel de se invoiesc de buns -voie cu eel maT puternic, cu Turcii, sub conditii Inca maT favorabile de-
cat Muntenil. Dar boieril, ca sa isbutesca, nu se a
Ora niel de asasinat, nisi de tradare si canna a sdrobi
puterea domnilor, se alieza cu Turcil si isbutesc a
lua preponderanta tota In Ora, a face tronul eletitiv
si cu totul in dispositia tor. Tera cade in grOznice
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS
17
ier`f Si abusuri. Litpufnenta resbuna crud tera asupra boierilor.
In aceste sfikieri , nisce creaturi ale Turcului5
strilinT favorisati de popor in ura asupra boierilor,
iaft puterea. Despot voiesce a civilisa
Unul din
aceoia, Ion-Vodit cautia a se rezima in contra boierilor si a Turcilor, declarand rasboi acestora. Tradat,
el cade glorios in lupta. Tera cade atunci cu total sub
puterea §i in prada Turcilor, earl' ii rapesc pang Si
dreptul de a-0 alege domniT §i ace§tia ajung a fi mai
putin decal un past.
In Ora Romanesca, dupa Radul cel mare, lifiltnea
iea cu putere, intelepciune §i patriotism canna tern',
dara boierii nu-1 pot suferi si, avend in capul for pe
Basarabesci saa Parvulesci, numiti astfel dupa banul
Parvul, of isbutesc, prin ajutorul Turcilor a-I departa,
ba Inca a-1 si ucide in Ardel, unde se trasese. Parvulescii numesc pe Vladuf domn, dar, veqend pe acesta
ca voiesce a se libera de epitropia lor, it ucid §i daft
puterea unuia dintr'inA lui Neagoe Basarab. Bun §i
bland, acest domn face pe popor sa Terte triumful boerilor, dar el desvO]ta si mai malt privilegiele boierilor si ale cleruluT. El robesce o mare parte a terfl manastirilor Si o mare parte a manastirilor ca metAke
straine grecesci. Dupa mOrtea lui, partidele se rascOla;
fia-care isi numesce un domn si Turcii intervin cu
multa Indemanare, pun mama pe Ora si o declara pasalic. Acesta isbire deqtepta pe Romani ; primejdia iI
uni §i sub Radul de la Afti,map el se lupta pentru
drepturile nationale si triumfa.
De la mOrtea acestuT domn, 1552-1592, lupta. con-
www.dacoromanica.ro
2
18
MICHAIU- VITIiZUL
tinu cu deosebite alternative. Pc rta incepu a numi
singuril domnii; tributul se milri nem6surat :* dajdiile asemeni. Tara ajunse intr'o ticalosie mare si mergea cu pa;-4 repeET spre o ruinare totala, ciind bratul
de fer al luT Dfichaitc o opri la margirea prapastiet.
Lupta pentru independents reincepe cu glorie. Dups6
ce acesta se asigura, Michaiu intreprinde Unirea _Rom:miler. Spiritul i individualitatea natieT se intrupkrt.
intr'insul
Mai norocit decal Stefan. el isbutesce, dar cade In acesta, intimpinand vrajmasia AustrieT, care scold pe UngurT impotriva Romanilor. Aceste natiT generOse, citrora atatea interese le impun
datorinta d'a trh'i fratesce impreund, se sdrobesc una
de alta in folosul Austria
* Gasim Intr'o condica de note manuscrise a luT N. Rdlcescu. urmatorea Insemnare asupra tributuluT tdrit, pe care am
socotit de folos a o publica aid :
Rota editorultei.
43 mit banT ro§i la 1593.
410 miT galbenT la 1460.
Pe urnid se urea. la 12 mil galbenT.
414 mil galbenT la 1524, addogitT de Radul al VII de la
cAfumati.
'La 1564 Petru H, feciorul luT Mircea III, mat adaoga 5 mit
`galbenT §i flcu ast-fel tributul de 19 mit galbenl.
'Sub Mihnea II fiul lul Alexandra II (1577-1583), Turci!
4erad atat de puternici in cat cereal un tribut pe an de
450 mit galbenT.
. Petru III, la 1583, fdgadui sultanuluT 80 miT galbent pen4tru numirea sa pe tron, dar nu la tinu faglduiaia i fugi
.in Transilvania, luand cu sine din vistieria teril 400 mit
cgalbenl.
'La 1587 beTler-baul Rumeliel smulse de la fie-care din
4clornnil Valachie! §i Moldavia sate 10 mil galbenT.
41,a 1591 TurciT cerura a mat urea. tributul.,
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
19
1Vlichain cade ucis hotesce de Austriaci tii cu dmsul cade §i puterea Romani lor sisperarile ee c.re0.indtatea, cn tote natiile orientului, pusese in Romani, pe
al cdror Sef it numiau Steua for de la kesarit.
Intiacegi doi secoli intregl, Romani:1 se aratard
-vrednicY de sine ;;i de menirea lor. Clasa boierilor mai
cu semi, intinerita tot mere prin elementul energic
ce e.5ia din popor Si se absorbIa intr'insa, Men teen'
si omenirel slujbe marl. Vitezd. roclitOre in fapte eroice, in exemple sublime de jertfire, ea representd
simtemintul rdsboinic al natiei i udd cu sdngele stti
laurii patriesi.
Natiile in care simtemintul prevalezd. daca nu slujesc omenirei prin desvoltarea mintei. ca FrancesiY,
Englesii i GermaniY, dar prin lucrare, prin jertfire II
egala §i II intrec si le dail r6paosul d'a lucra. Astfel
Dumnecleii itnparte functiile intre natli si, prin lucrarea comuna, omenirea se des'dvaresce.
De la inceputul secolului al XV-lea lupta se incinsese
intre principiul libertatiI, care voia a margini puterea
printilor, si principul autoritatei care voia a o intari. *
Ajutaci adesea de principiul popular ce ei representar?, boierii isbutird sa dea triumful libertafii, dar biruitorii cam% din acesta libertate un privilegin al lor.
EY cautard a se forma in casts privilegiatd,
lutemeia puterea Si fericirea lor perobirea glOtelor. IsvoritI din popor, iar nu din principiul conettistei, el nu
puteau a se constitui pe basele aristocratia feudale
* In Europa ae6stX lupt5. fu ca tigata ai despotismul regiai de conservatie, Yn
lor fu un mare principia de unitate
www.dacoromanica.ro
20
MICHAIU-VITEZUL
europene; el' nu puteatt in drept sa violeze egalitatea;
el' isi marginira dar natia for in randuiala economics.
A inghill proprietatile cele mid concentrandu-le in
proprietati marl', a rapi de o data cu proprietatea si
liberta tea individuals a leranilor, prefacendu-I in servir
a dobandi dreptul de a se scuti de cele mai multe dajdii, acesta fu tinta lor. Astfel, prin reformarea legilor
economice ale Ora o tern intrega ajunse rOba unor
particularl. La sfarsitul acestui secol robia deveni corn-
pieta. Michaiu-Voevod, silit de aristocrati, facu acel
asezamint ca fie-care teran pe a mil movie se va if
afland, sa remana rob vecinic. De atuna robia fu cornClasa rasboinicilor se intemeiaza d'apleta
supra manastirilor
Societatea intrega se alcaiuTesce pe un sir de privilegiT si clase, fie-care class
cu privilegii deosebite ; fie-care individ are privilegifi : intins esafodagiu de tiraniT superpuse una asupra alteia si tote apasand pelpopor, pe tkranul muncitor
AcdstA fara-de-lege a boierilor fu espiata prin perderea terfi. Osanda o urma de aprOpe. .
Cine va veni sa sdrobesca acesta class apostata care,
Vreme ce la noT izbanda aristocratiel aduse slIbiciunea statulut cu sla.birea autoriatel. Dou6 chipurl sunt d'a avea un
guvern puternic..Trebue ca principiul autoritAtel sd.11 aiba
isvorul sad de sus, sad de jos din popor; Inteun cuvint nu
sunt deck doue guverne puternice : Despotismul qi Democratia. Orl-ce principid intermediar este un principid de slIbidune. Despotismul tot-d'auna a Post qi este peste putintit In-
tre Romani, nu numal cad respectul care cel mare . . .
ci cad el sunt o natie forte mobila, care nu pate suferi alt
guvern deal cel Intemeiat pe caracterul national, eel care
-organiseza egalitatea adecit democratia.
www.dacoromanica.ro
IN. TRODUCERE.
21
,e0nd din sinul poporuhfi, robise pe fratii qi pc parinii seT qi ocarase omenirea ? Iata-i ca. sosesc ; ei sunt
nisce robi qi pentru ca pedepsa si ru0nea sa fie .Si mai
mare, sunt nisce robi strain.
IX.
Ce sunt acegi strain care vin sa revolutioneze si
sa schimbe sOrta unei natii intregi? Cum nisce strain pot el* dobori o societate puternic intemeiata? Ce
-principal de interes vital al societatiT represent. el ?
Prin ce lupta, prin ce mijlOce ailing la putere si la
clomnire asupra Romanilor ?
Dupa caderea imperiului Orientultfi intreg sub puterea Turcilor, multi Greci din Constantinopole si din
Rumelia 10' cautara o scapare in principate, care sc.
bucuraii de libertate. Saraci, el se apucara de nego-
tul merunt 0 de meserii qi ajunsera a lua astfel in
mans tOta industria qi comerciul terii 0 a alcatui o
burgesie. Inavutindu-se, se insurara cu pamintence,
dobandira prin acesta drepturi i incapurd in boerfi.
El se inaltat la putere dupa cum s'a, inaltat burgesia in Europa apusana; se faceail apariltorii poporului * Impotriva apasarei aristocratilor Si cautail a le
dobori privilegiile.
Ast-fel iii fac partida puternica in WI Si incep lupta
in contra hoierilor patninteni. Rei, intriganti
(tabloa despre dinqii) ; . . . . el n'ail decdt o tints tiscan:. Vor sa dobOre tote privilegiile, sa. punil nilna.
* Chrisovul MT Stefan Racovita.
www.dacoromanica.ro
MICHAIU-V1TEZUL
2
'pe stat, sa ernancipeze pe Omni d e boierT, ca sa-I pOta
despoia eT, in numele statulul. Dar poporul nu -7 ennOsce ; vede ca el sunt vrasmasii boerilor ce-111 tiranis si pentru aceia el II sprijina.
Inca din vremea lui Michaiii-Voevod, greciT se facusera nesuferitl pamnitenilor. Acesta ni se dovedesce...
(diva Nugazinul istaric pentru Dacia). . . . . In Moldavia. . . .
el reDonmia lui Brancovenu mai prelung
presenta spiritul boerilor. . , . Aristocratia nu mai ayea nicI un caracter, perduse virtutile militare, se co rupsese. Desunirile poporului cu, boierii ; stricarea armatei spre a face clacasi. . . .
Caqa dar acOsta, aristocratie infama! Viva Fanariotii
caii sa rasbune suferintele poporulai, si oil cat rdii ar
aduce eT tern, and poporul va vede ea misia for de
sdrohire s'asfirsit, va sci a -T matura din tera si nationalitatea va esi biruitOre, mai framOsa si mai puternica! .
Ibipa mOrtea lui Michait, Radu ,5'eban rasbuna
vitejcsco pe Romani' asupra Ungurilor siMoldovenii,
sub Tamp, pedepsesc pe Poloni carT, protegiand pe
111ovilesci, se 'ncerca, ot.sI redobandi influenta asupra.
Moklaviei. * Aceste lupte slabesc puterea si a Romanilor si a Ungurilor si a Polonilor, si le pregatesc com una nenorocire.
* Letopisetal
EVIoldovil
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
23
Rada al X-lea se urea, pe tron la 1611. El fu eel d'indomn care veni in scaun insotit de o multime de
Gree. Boerff piiminteni se turbura la acest'a vedere si
de neoranduielele Grecilor si forine4 comploturiimpoLfut'i
triva for si a domnului. Stolnicul Btircan de la Illiireicineni se pane In frnntea acestor complotuff ; dar
eapul lui si ale sotilor seT cad sub securea Ode si o
lupt6 Inversunala, care tinu doT seeoli, ineepe atunci
intre GrecIsi boeri. and aril dupa aceia, vestitul Paharnic LupuliCtipitanul Buzdugan prada si macelaresc pe toti Grea' din teri1. Dar sub domniile nrmahire, de la. 1618 Ong. la 1631, Cirecii favorisatI se finmultese si mita a-s' rasbuna. Boerimea atunci in desperanta se revolt6. In zadar Leon-Voevod, 1:11631 is-
gonesee to' Gree' din tera, cge era prea tarqiii. 13oierii isbutesc a alege domn pe Mateifi Basarab, capul particle bpieresti. Tot atunci in Moldova, boierii
ajutoraff de'popor gonesc pe GrecIsi pe Alexandraiar Vasilie Lupul se numesce domn.
Dorinta de urire a te'rilor aprinde din nenorocire un
rilsboiii crud intre ambele ter! surori si pregg.tesce
slabiciunea lor. Sub impcesia uneltirilor Grecilor ce
vor sa desnationaliseze pe Roman', Ilfateig si Vasile
calla a intemeia puternic nationalitatea limba romanesa. se introduce in scoff, biserie si administra(If ; scoff se ridicii ; tipografff se intemeiaza si tkrile
se inavutese cu condici de leg. Din nenorocire interesul egoist al boerilor IT face sg uite interesul national. In be d'a usura pe popor, eillimpovAreA Cu daj_
dii si condica noua intilresce si ma' mult robia. Poporul sufere si strigA ; armata se revolts si tera eade
www.dacoromanica.ro
2x
MICHAIUNITEZUL
in cea MELT greznica anarchie milliard. Constantin Ba-
sarab isbutesce, prin ajutorul strain, a stinge anarchia
desfacend armata si slabind tera.
Un Grec Milinea Voevod se urea atunci pe tron, la
1658, si rasbuna cumplit puetarea cea neomenesa a
boierilor cdtre popor. In domnia acestuia, a hit Georgic §i Grigorie Ghica si a hit Rada Leon, Grecii se
ininultesc iard.V1 in Ora si cu dinsiI si suferintele et.
La 1669, boierii iijutari de popor. se ridica din note
asupra Grecilor si isbutesc a-I goni din tera si a dobandi tin domn ales de dinsli, dar pentru scurt limp,
cad la 1672 cu Grigorie Ghica si in urma cu Ducanerod, Grecii iarasi se reintom
In Moldova, in acest an, boierii, sub comanda Hancrseilor, cauta a goni pe Greet din Ora impmund. cit
Duca-Voevod, dar sunt hiruiti de dinsii, cu ajutorul
Turcilor. Acest patronagid ce le da Tuna, arunca. privirile Mold6Venilor catre Nemt'i si Poloniv....
l'uterea Grecilor in tern Romanesca nu tinu mull
in randul acesta. Ajntati de Turd, boierii isbutesc
numi domn pe )erban Cantacuzino. Sub domnia acestuia si a lut Brancovenu, in tera Romanesca, si
sub a Cantemirescilor in Moldova, inlrigile Grecilor
se precurmara si boierii stapanira ferile in pace dc'
dinsii, in vreme de tree -Oeci de alit si mal mult. Din
nenorocire, boerit nu sciura a se folosi de acest time;
in loc d'a se uni inlre dinsil spre a se apropia de popor, spre a-1 ridica pitha la el', et se isolara de dinsul.
Corupti si degradati, et perdura pana si virtutile militare cu care se faliat odiniera si nu mat representad
nice until din simtemintele poporului. Putereaarmata
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
25
a Ora, in vremea Brtincovenului, sedesorganisezit qi
osta.0.1 se fac cranag pe la mo§fl. In loc d'a cAuta puterea In popor impotriva Turcilor, earl* din ce in ce se
faceail mai usupritorI, calcand leedmintele terei, mg--
finder tributul qi globind'o in tete chipurile, ei alergeed dupg fa4a protectie, cand a Nemtilor, cand a
RuOlor. Afars de acesta, caracterul for mobil qi nestatornic bags discordia Intre domnitor ei dineiT. Odioel Ora, banuip de Turd, ei furl lesne surpati de
Fanarioti, din carI unil, precum Havrocordap, luasera o mare influents pre langa. Perts ei ast-fel capetele celor mai insenmate &milli ale Orli cad sub securea Turcilor sail sunt silite a scapa la Nemtl qi la
Ru§i, unde, impreun6 cu dii ii, merg se. concure puternic la civilisarea acestei colosale imp'eratii ce era
ursita a atarna atat de mull in viitorul nostru ; iar
Fanariotii dobandesc pe sema"-le domniretr statornicit
a ambelor Off.
Boerfi romani cel putin murire. cu demnitate, cu
curagiti qi istoria la acest spectacol trist, aruncti un
vel asupra grwlelor, asupra crimelor lor, spre a pute
da o lacrima: de co mpatimire cumplitelor 1or nenorociri.
Acei ce mai reman in tern se incera a se mai
lupta ; dar Grecli ii dobera, s'afacindu-I prin contributri, prin confiseari ei prin omoruri. Cei mai multi
se trag la tera i ruinati, infra in popor pane. ce ajung
.1a starea de cracag de uncle eeisera...
X.
Unnarect lipscsce cu totul.
www.dacoromanica.ro
GAIN' EA 1,
LIBERTATEA NATIONALA
(1593.
APHILIE 1595)
I
Des(lid santa carte unde se afla inscrisa gloria Romaniel, ca sn pun dinaintea ochilor fiilor eT caie-va
pagine din vieta eroica a pnrintilor lor. Vat" arnta acele lup te uriase pentru libertatea si unitatea nationals,
cu care Romanii, sub povata celuT maT vestit si mai
mare din voevodii lor, incheiarn vecul al XVI-lea. Povestirea m ea va coprinde flume opt ani 1593-1601,
darn aniT din istoria Romani lor cei mai avutT in fapte
vitejesci, in exemple minunate de jertfire entre patrie.
Timpuri de aducere aminte gloriesn ! timpuri de credinIn si de jertfire ! cand parintii nostril, credinciosi
sublimi, ingenunchiall pe campul bataliilor, cerend de
la Dumnedeul armatelor laurii biruintei sat cununa
martirilor, sr ast-fel Imbarbatati, ei nnvnleati unul im-
www.dacoromanica.ro
'28
rincumu-vritzur..
protiva a dece prin mijlocul vrajma$ilor, $i. Dumnedefi
le da biruinta, &ad el e sprijinitorul pricinilor drepte,
cadf el a lasat libertatea pentru popOre si cei ce se
luptA pentru libertate, se lupta pentru Dumnedeil !
Moqtenitoff aT drepturilor pentru pastrarea carora
paring nostril s'au luptat atata in vecurile trecute, fie
ca aducerea aminte a acelor timpuff eroice sa de$tepte
in noT simtemintul datorintef ce avem d'a pastra si
d'a marl pentru viitorime acesta prettOsa mo$tenire !
II.
Aron-Voa domnia in Ora Moldovd $i Alexandra
Bogdan in Ora RomanescA. Rohl: tretnurand in mijlpcul desfararilor, pe un tron cumpgrat cu banI, 61
stair ocrotirf impotriva dreptei rasbunarI a poporuluI,
de paznicI strainT, Turd. $i Lingua pradail, chinuiali $i
ingroziali o Ora ce nu o scieat iubi. Multime de iani-
ceri $i arendasi turd, de la call ei luaserA bani in camata pentru cumpArarea domniel, IT insatisera in tera.
Spre a se despagubi de banii lor, uniT din Turd luara
In arena dajdiile publice, until umblau cu dabilarii
domnesci pentru stringerea dajdiilor, aljii tineat dru-
murile $i pradail pe negutatorl $i toff resfatandu-se
prin tote unghiurile Ord, jacuiail $i chiuuiat pe Meg
-terani, despoindu-I de tot ce aveail, raqinandu-le muierile $i fetele de fatA cu dinqiI $i rapindu-le al ciecelea
clip feeioff spre a-I pregati la recrutarea ianicerimef. *
* NIA o lege vechie a ImperitieT turcescI la care Iasi pani
atunci 1111 fuseserit supuse Ora Roma.nescl si Moldova.
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
2%
MOO boierit ;if jupanesele for nu erafi scutiti de omor
§i siluire.
Veni o Ali cand aceste locuste selbatice nu mai gasira ce prada; atunci coiled toti in sarcina domnilor.
Aron Voevod, spre a se pute plati de datornici, iz,
vodi ca de tot omul din Ora s5,' se dea cate un bofi, §i
orandui, spre a strange acgta n66 dajdie, Turd cart
luand tote vitele de la eel ce aveafi spre a implini pen tru acei ce nu aveaii, sleira Ora ai de vite, aceste site
ale muncei:teranului, de remasera Omenit fara a av4
Cu ce se hiani. Mu lt mai mare, de se p6te, era asuprirea in Ora Romanesca, unde domnul, silit fiind a.
plati o dobanda grea la creditorit turd, cart nu mat
aveafi ce jacui, urea datoriileunei Off sleite cu totul,
la suma peste mesura de mare, de tece povOre de aur.
Toff boerit tgrei Romanesci, cart scapasera de mOrte
ai pribegie ai a caror inima ofta dupa liberate sangera pentru suferintele Orel, incepura a se aduna, a
se svatui. Pupa revolta nenorocita din Moldova a Orcheienilor §i a Sorocenilor Impotriva lout Aron, neindeasnind a se bizui singurt numai pe sine in starea de
slabiciune in care se afla Ora, cugetara la ajutOre §i
protectii straine. Spre acesta se adresara la republica
Venetiel cerend protectia Si suzeranitatea et ca 46 se
mantue de Turd; dar egoista republica, calculand folOsele cum §i pagubele cei-ar pute veni priimind aceatA propunere, ga.si cu tale ca, interesul nu o ierta a
primi sa mantue o natie chinuitg de la care putin ca§tig putea sä alba.
Dupa Injosirea acestui act rail isband'a, Romania
vedura ca ce le mai remane de facut este sg. caute
www.dacoromanica.ro
30
mtautiu-vrrEzur
inaiai a se mantui ai ca Ora for a ajuns intr'unul dirk
acele minute marl', and o natie trebue sa pera sail,
luand inima din suferinta ai disperarea sa chiar, printr'o
silinta mare ai put ernica, Ins* sa se mantuiasca. Im-
prejuraff favoritare din afara nu lipsira la dorinta 6menilor, nicl Omenii nu lipsira imprejurarilor.
In acel timp de chin ai de jale stralucea peste Olt,
in Craiova, un barbat ales, vestit §i laudat prin frumusetea trupuld seu, prin virtutileld maxi ai felurite,
prin credint.a sa catre Dumnede5, dragostea catre patrie, Ingaduiala &IV semen, omenia catre eel mad
de jos, dreptatea catre tot): de o potriva, prin sinceritatea, statornicia ai darnicia ce impodobeark mult l'audatul sett caracter. Acesta era Michatu banul Craiovelf,
fit al lui Petraaeo-Voevod carele pentru blandetea cu
care earmui Ora de la 1554 pang la 1557 se numesce
eel bun.
-Stralucirea nasceriT lui Michaig, svatul lui cel
drept ai priceput, cuvintul lui bland ai imbelaugat, iar
mai cu sema faptele cunoscute ale la. IT caatigail
nima poporului ai trambitaa numele lui in -Lae partile
Ora. El administra de cats -va vreme banatul CraioveT
§i aduse cu incetul acesta banie in starea el cea ve-
chie de neatarnare administrative, judeeatoresca ai
ostaaescii, fare alts legatura cu domnia Ora decat
plata uftui tribut. Ast -fel, in minutul candarmata Orel
era desorganisata- de domnul ce se temea de dtnsa,
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
31
el ip'f di.ganisa. un trap de °pare, prin care Linea in
Pratte 2mpilarile Turcilor si ocrotea pe supupii set
SOrta cea blanda sub care se aflaii locuitoriT banatulaf era piztnuita de Omenif de dincece de Olt pi slujia
de glorificare numeldf lui IVIichafti divaintea povoru-
Id. El ajunse a fi sperarea tutulor, resbunatorul slat
de mult dorit pi apteptat.
IV.
Crudul Alexandru-Voda nu intardie a se inspaiminta de acel mare nume al banului MichaTu. Vola
sä-lpercla cu on -ce chip pi neindraznind a-1 prigoni de
fats, tramise ucigapi ca sa-1 prima pi sa-laduca la Bu-
curesci sail sa-I ucida prin Wad. Dar banul descoperi din vreme cursa ce i se gaga pi, cu teed dragostea ce avea pentru dinsul poporul, necre4endu-se sigur in CraTova , fugi spre Constantinopole , unde-1
chernase socrul seu vistierul Ion ce era capikehaie
at terii. Insa, prins fiind in cale de timenil lui Alexandru, cell pandlag, el fu adus in Bucuresci, unde domnul catranit de mania II invinovati de tradator pi rebel pi fl fnchise in pupcarie spre a fi pus la cazna pi
apoi ucis.
Temendu-se ca poporul sa nu se ridice Infuriat gi
sa scape pe prinsul seu, Alexandru-Voda hotari a-T
grabi mOrtea. lute() Sli fl scOsera din pupcarie legal
pi ii pornira la local osandet Multimea poporului urmaila pp osandit, trista, jalnica pi Vacua, velend -ca
cea din urma sperare de mantuire se va curma cu
capul aceraf june barbat eroic. In cale, trecend pe
www.dacoromanica.ro
82
11ICHAIU-VITEZUL
Mug/. biserica Alba, pe vremea liturgieI, spun a II
lasarg sl intre in biserica si rugendu-se, -se fagadui
1111 Santu-Nicolae, hind chramul, c/, de-1 va mantui,
are sa-I faca mankstireiln nurnele lui, precum a si fa-
cut, de se numesce acea biserica acurn MichaluYodti.*
Sosind in locul unde trebuia sa primesa mOrtea,
gadea cu satirul In me.na, cu inima crude:, cu ochii
sangerosI, se apropie de os'endit, dar and atinti pri
virea asupra jertfei sale, cand ve4u acel trup maret.,
acea cgutAtura selbatia si infioratere , un trernur
grOznic it apucg ; ridia satirul, voiesce a isbi ; dar
mana-I cade, puterile-I slabesc, grOza it stganesce
si trantind la pamint satirul, fuge printre multimea
adunata Imprejur, strigand in gura mare a el nu Indraznesce a ucide pe acest om.
Astfel in acele marl timpuri batrane, un Cimbru
barbar se !acre.' de vederea mareta a luI Marin si nu
Indrazni sä ucida pe cel ce sdrobise tot nemul lut
In zadar emenfl ce presidail la °sand/ cerur/ a se
Implini porunca domnesa ; nimeni nu se mai gIsi ca
sa voiasa. a lua locul Odd.
AastA intimplare minunata Infior/ multimea cu 6
miscare electric/ ; ea veclu intr'Insa un semn ceresc
prin care llumnecleh voia p/strarea acestut om si un
glas detungtor de mil/ si de iertare scap/ din peptul
aceleI glete. Boieri si popor luarI pe osandit in mil
locul for si, ducendu-se la palat dinaintea voevodulul.,,
cerur/ iertare. Vrend nevrend, domnul fu shit a se
* AcestA biserica o zidi la anul 1598.
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONAL
BA
imblandi si a-i darui vi4a. Peste putin, prin mijlocirea
vistieruld Ion, MichaTu itnpricandu-se detot eu domnul, primi iartisT cinstea si dregatoria sa.
V.
NIA treca Inuit dupitaceia Si bAnuitorul tiran Alexandra incepu iar a-I vena cu mOrte si curse si-1 sill
a fugi in &del, unde znovi dou6 soptemani la cur
tea luT Sigismund Bathori, domnul Ore. Ardelulai. Acolo, prin mijlocirea luX Baltazar Batlinri, Oral domn.ulta stii.panitor, dobandi de la acesta, ce avea mare
trecere la POrta torcesca, o scrisOre de introducere
care vestitul vizir Sinan-Pasa , prin care se recomancla de a -11 ales do= in tara RomixAscil., cum si
alta catre EduarciBarton, s _olul Elisabetei, regina Engliterei la Constantinopole, care avea mare credit pe
Wig Turd.
Itnputernicit cu aceste recomandatit Michaiu se
porni de a done, Or la Constantinopole unde, la sosirea sat fu bine primit de vistierul Ion. Acolo sosira
atund si doT deputat.T diutre boierT spre a se Alui
de astpririle lui Alexandra Voda; et se unied cu Michain si-1 ceruril la Sultan pe dinsul de down, aeatand
cä Iera tots II vrea. Spre-a isbuti mai sigur in cererile
Tor, trebuirg se, astampere nesapl si lacomia de shan't
a Turcilor ; de aosia, nevoia sill pe Michaiu a lua, pe
creditul vistierului Ion, patru sute mil florinti de Ia
Tura, Grecl si Evrei, cp camtita grea. Din acesta sumit
dete flume. lui Sinan vizirul, doue-deci miT galbeni ;
cea-l-alta o impiirti in darafi Ia Sultanul si la eel"-
www.dacoromanica.ro
3
g4
1-altT
MICHMU-VITEZUL
ministriT si'astfel deschise calea cererilor sale.
Sultanul in sfarsit primi acesai cerere a t'erli si
dete luX MichaTu stegul si-sabia, semnele domniel, iar
ostirea ce boieriT cereal"' a i se da spre a-1 insoti, o re-
fusii, sub pretext ca de vreme ce tam tots it cere, nu
pOte avd nevoe de Oste spre a goni pe Alexandru.
Michaiu, insotit de partidul ce voia sa -I punA. pe
tron, pleca indata, 1592, ca.tre tara, de uncle Alexan-
dru Bogdan. afland de mazilia sa, esi ca sa se intore.'" la Constantinopole. El abia domnise un an si
treT huff, dar acesta vreme-i fu de ajuns ca sa traga"
asupra-si ura si blestemul p worulut Fgrg-de-legile
domniei lul se rasplkira cu a sa mkte. La 1597, in
dumineca Floriilor, prin intrigile domnului MoldoveT
Ieremia, al c'artii tron el data sa coprindit, Alexandru, din porunca Sultanulul, fu mat din casa sa si, in
hafile de parada domnesci, asvklit in mare.
VI.
tntr'acest chip Michaiu-Voevod se urea pe tronul
fedi Romanesct la 1593, fiind atuncT in varsta de
trei-cled si cinci ant Ingltarea lui fu primit'a cu cea
mai vie bucurie de MI locuitorii tereT, multumicf ca
au sctipat de tiraniile lui Alexandru ;_ el arkara acea
bucuria sgomotOs5., acele sperilei Mel de margini,
facendu-sI ilusiile , nedestartite in inima poporula
roman de oil ce domnie noun, ilusiT pentru care si
istoria ni -I arata ca in tot-d'auna gata a fost. Michaiu
avea Inca in °chii multimel meritul ac a fi fost un
candidat popular in care mai de demult natio. IgT pu-
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
85
sere sper'Arfie. Dar cu tOtfi. statornicia , energia si
Tuna sa voint,, noul dome se vedu cu totul in nepu-
tinta de a pune un capa la relele si ortinduiala la
anarhia in care se afla Cara. Ea era impovorata de datorrf grele si impilat'a de marl' nevoi si trebuinte. Turcii, in contra tractatelor vechi acurna nitate, incepusera a se aseza in tarn, zidindu-si case si giltindu-se
chiar a face si giamii (meceturl). Pe Tanga datornicii
ce era' in Ora sub Alexandru, se mai adilogiserrt si
altI Turd si numerul for se urea la patru mii IanicerI si ofiteri de cavalerie. Turclf dup5, margins friceari ca si eel: din teed., mereil si PAra temere, navaliri
si jafuri prin tinuturI ; in WO, luna cete de Turcl si
Thart veniaii pe Omintul romfinesc si, ca sii, Was baMai lumea in pace, era silit domnul a le tine taberile
ierna si vara, a be da cele de hrana si imbrficamite
de la Ora; astfel in cat nu numai ca ni se puteart plriti
datoriile cele vechi, dar nici a se bind si a se usura
cele de fatil. Slujbasfi Portii, in loc sa dea ascultare
plangerilor dornnului, cantail prilejul de a stOrce haul'
de la dinsul sail de la dusmanif ce it prigonlaii. 0
semd de boeri, dupg vechiul obiceiu, spa pe domn
Tanga Sultan. Altfi se insotiseril cu Tamil din Orb: si-T
ajutafi in prridarea si in ehinuirea poporuliff. Armata
tern' era desorganisata si mijloc nu era de a oinfiinta;
energia poporuldi se tocise de atatea chinuri si asupriri ; el desperase de mantuire. Micharti nu se putea
intelege cu creditorii,
mijlocele de a le pltiti,
vru sa puna stavila la rapirile lor, dar nu izhuti decat
a-I intarita mal%inult si a -i revolta asupra-i. Fu silit;
ca sa scape d'a fi ucis, a se inchide si a se tine me-
www.dacoromanica.ro
MICHAIU-V1TEZUL
iv
Teri in stare de aperare, in palatul see, unde insa de
mai multe orT TurciT navalind, it °carat, aruncail cu
petre in ferestre, rapTat tot ce puteafi din mobilele sale,
i fara sfiela bateau si ranTail de merte pe toti hoierii
ce le picail in mans.
In aceste minute durerOse, care ar fi desperat peori si tine, Michaiii singur nu dispereza, ci veclend ca
nu e nisi un mijloc pacinic de mantuire, hotarasce
a destepta tera, a o scula si a ridica sabia resbunatere in contra barbarilor tiranT. Evenimentele ce incepusera in megiesie, incuragiara si inlesniavrednica
sa hotarire. Sa dam o ochire asupra acestor evenimente.
VII.
Imperatia turresca incepuse a apune din cu lme
marirei la care ajunsese sub Soleiman; ea insa, afara
de tinuturile cele intinse ce stapania in Asia si Africa,
care eraii impertite In trel-led si doue de guverne,
tot coprindea Inca opt guverne in Europa. si se intindea pans la Raab, contiind astfel partea cea mai mare
din Ungaria, alai% de cele patru Berl tributare : Transilvania, Valachia, Moldova si Republica Raguzei; nu
numaT atat, dar chiar si imperatia Austria si regatul
PolonieT ere' de mai multa vreme supuse la un trite
but anual.
Murat al III-lea, care domnia la 1575, era un spirit
slab si superstitios, un om dulce la trait dar iute la
manie si adesea atunci si la cruclime, dedat cu totul
la misticism, la poesie si la voluptate, amator de dant
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA IslATION,u1
$7
si de musics, de vorbe cu spirit, ba iaca si de mucaLit/icuri, Tubind mechanica, clasornicAria si actele de
representatie ; el traTa inconjurat de talmacitod de
vise, de astrologi, de seicT, de poetT, de miffed. de
piticT si de nebuni, l'asand doninia in maim femeilor
din sarafil. Sub o maul asa de slabs, oruptia intra
in tOte ramurile administratiel. Acel spirit de revoltI
al ostilo-r, care era menit a sdrobi imper'atia, incePuse
de atund nu numai intre ianiced, ci si intre spahiT.
Spre a da insg. o alts cale acestui spirit de insubordinatie, era nevoie de a trAmite ostile impotriva vit-
masilor de Neste hotare. liar luptele din Persia se
sfaxsiserg cu no> oc si divanul stgtu mult de se chibzui daca trubue a porni rasboiul in contra FezuluT, a
Malta a Spaniel, a Venetiei, a Neapolului sail a UngarieT. Un vizir vestit in bataliI dusman crud si feros al crestingatiT, Sinan-Pala, cuceritorul Tunisulut
0 al lemenuluT, a caruT singura gandire era rdsbohil
cu Ungaria si cu imperatul (lermanieT sail regele Fiend, cum it numiari Turcii, impinse prin tOte mij1Ocele spre acCsta pe Sultan.
Asa dar, rarti declaratie de rasboiil, pacea se cgic6.'
la 1592. de guvernatorul Bosnia care isbi nisce castelurT din Ungaria, Chrastovitz, Gora, BihacT (aprilie 1592); dar opritl dinaintea SisekuluT, pe care nu-1
putura lua, Turcii IT resbunara crud in contra cresiinilor ce le picas in maxia.. Trei sate din aces nenorocitT prisonieri fur% dui in triumf pe dinaintea locuinteT ambasadoruluTimpe'ratesc ; in capul cortegiu-
lii umblati nisce musicantl ce raceail ed. se auda
sunetele cele mai barbare; apoT o trupa en armele
www.dacoromanica.ro
38
AUCHAIC-VITEZUL
castigate ; pe urmA venTaii carele incarcate cu prada
Si in sfari;it nenorocitele jertfe ale robieT, barba i, femet, copii i betritni, impingi inainte cu isbiri tars de
Nice sail de toiege, ca nisce turme de vite prOste,
mergend in mijloeul chiotelor de hucurie shlbatecii ale
Turcilor, ca sä fie vindu(T in terg (Octomvrie, 1592).
VIII.
Crancenele Para-de-lee si amenintArile Turcilor mis-
cara tot' crWiniitatea. Scriitorii insemnati din WA
Europa incepura prin tipar a trezi opinia public' si a
dqtepta zelul cruciatelor religiOse impotriva barbariei pAgane.
Pe scaunul cesarilor Germania .edea in acea vreme
Rudolf al II-lea.. Cu un caracter si cu virtuti ce ar fl
fost de laudat intr'o positie mai pnlin inalta, acest
print era un domnitor nevrednic. El 'Asa d'o parte
trehile statulni spre a se ocupa de sciintele naturale
si de antichitiltY, pentru care i:31 sleise finantele, iar mai
cu semi de visarY astrologice care implura mintea sa,
din natura posomoratil Si sfiiciOsil, de o multime de
superstitli de ris i funeste. Inconjurat de minerale,
de fosili, de medalff, de ochiene, de vase Si de instrumente de chimie, el sta inchis in laboratoriul seil, in
vreme ce zavistia si revolta in Iiiuntru Si rasboitil din
afaril amenintail sdrohirea imperAtiel" lut Crescut in
Spania, in acea Ora clasica a papismului, el fu in kith
viata lui judtria viclenelor uneltiri ale iesuitilor si ale
svaturilor pasionate ale curtil. Spaniel.
Tipetele jertfelor c4ute_sub Turci pAtrunseril insa
www.dacoromanica.ro
L 1BERTATEA NATIONALA
39
pil.na la cabinetul his Rudolf II-Ica $i deSeptara indo
lenta Jul. El porunci sA sune tocsinul in tOtil santa Imperatie romantl. $i in Ungaria, ca sa invite pe credincio0, dimineta, la amezi $i sera, a invoca ajutorul cerului in contra pagilnilor. Inteaceiasi vreme, solii seT
aiergati in Roma la I'apa $i convocah pe top' principii
Germaniei la o adunare general. in Ratisbona, spre
a lua mesuri pentru interesul comun al cre$tinritatii.
ce $edea atunci pe scaunul Santului Petru, primi In audienta, intr'un consistoriii public, pe solii imperatesci $i, ascultand cu multi Ninavointa elocuentul cuvint at lui Rudolf Coradatio, eel
mai insemnat dintre soli, hotUri Cu ob$tescil Invoire
a senatului, sa lea vat partea la acesta faprd. de bine
public $i de cinste pentru Dumnedet.
0 congrega tie de cardinali fu convocatA din porunca
pontificelui spre a chibzui pentru trebuintele acestui
rrisboiti $i, nemullumindu-se a aduce numai ajutorul
seri, hotilri a invita in numele Jul Christos si pe alts
print', pentru care $i porni Indata nuncii sei in Spania
$i Italia. Posomortitul $i crudul Filip al TI'lea, ce domnea In Spania, priimi bucuros si filgAdui ajutorul sea,
iar in Italia zelul religios fu mai pulin ferbinte $i numai ducele de Toscana Ferdinand, $i ducele de Mantova Vicenzo, priimira a da ajutor. Ducele de Ferrara se
folosi de ocasie $i, pentru Ore- care ajutor de bani dat,
dobandi trey ora$e de la irnperat.
Tot atunci Papa insrircina pe canonicul de Andrianopole, Cornelius Denona, sa merga la marele principe al Moscoviei spre a-I indemna sa iea parte la easboiul cretitinatatis, indatorind pe sol ca la intOrcere,
Clement al
VIII-lea,
www.dacoromanica.ro
40
micirAir-vrAnt
sa tri"..ca pe la Sigismund B athori, printul Transilvaniel,
si pe la Aron domnul Mol love)", ca sa,-1 traga si pe
dinsii in legillura domnilor ob.ter crestine impotriva
dusmanula comun, seuland ast-fel tote popOrele de
la Nistru gi Dunare si din ye ink Polonie ; iar la Mi-
hai.i i so porunci a nu he duce, din pricina positia
4critice in care acest down -be alma, find siguri de scopurile sale ; se hotari numai ca, pria_mijlocirea prinWW1= Trausilvania, sa-lindemire a se svatui cat mai
1ngraba en boierii si poporul seti si a incheia o legatura, seriusa prier care sa se pola mantui.
Era acum a patru-spre-rjecea 61ra de la originea linOratiei clomane. do chnd puIerile crestine se uniail
impreuna impotriva, dusmanului mostenesd al lecra
lui Chistos, ca sa intreprinda o cruciata rare si dinsa,
ca cea mai diu urma de la 1571, ce se nemuri priii
bataia navala de la Lepanta, lua numele de Santa,
Liga.
IX.
In vremea ackla. printir Germania, adunati laRa
Lisbona in dieta convocara si deschia de imp5ratul in
persona, Yeclend tridele intimplari ale rasboiului,
poruncira a se ridica din Germania o Wire de 20.000
pedestrasi si 5000 culareti (2 Iunie. 1594I'Acolo inca
se hotari ca Maiestatea, Sa imperatesca sa scrie si sa
trimita soli la printii strain)", spre a le cere *tor;
ca ea sa solicite asemenea coneursul nobilimei ce nu atArna d'a dreptuf si absolut de impe'ratie precurn si al
orris, for maritime se vorbi apoi si cte chipul d'a im-
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALi
41
pure $i d'a strange dajdiile si se porunci ca In tote
provinciile, in Mae orasele, in tOte targurile si in tote
satele Germaniei, se. se puns, un trnnchiu sari cutie Fa
usa bisericilor si ca preotil si predinatorii srt at.ite zdlul poporului, spre a-I indemna a contribui la cheltuelile rasboiului in contra paganilor ; se recomanda
iara...$i la preoti si la predicatorT d'a propovedui poporului pocainia, d'a -1 aduna in tOte dilele, la sunetul
clopotului, spre a face rugaciuni pentru o fericita isbands.
Se trimisera apoi si soli atilt din partea imperatului
cat si din tea electorilor de Brandaburg si de Saxonia,
la adunarea staturilor polone din Cracovia, spre a le
indemna .ca sä se ridice in ajutorul crestinatatii.
In Polonia, dupe. me tea lui Stefan Bathori, trebuind
a se face o none, alegere de rage, multi, stapfinttori, prin
solii lor. concursera spre a fi alesi; intre acestia, voturile
se impartira lutre Sigismund. fiul lui Ion regale Suedial $i Maximilian, archi Ineele de Austria $i amandoi
Neg. alesi; dar partitul eel mai numeros, avend de
cap pe vestitul Zamoisky, cancelarul eel mare, tinea cu
suedul. Maximilian, Nedend ca nu 'Ate dobandi tronul
cleat numai cu puterea, Ina Oste de la fratele seri
imperatul Rudolf II-lea si intra de o data armat in PoIonia. Zamoisky Insa, priimind un ajutor de calarim6
din Transilvania, de la Sigismund Bathori, pe a ca'rui
sore o avea de sop, dete Neintilor bataie cu mare norocire, le infrb.nse cu totul armata si insasi Maximilian
fu pries, Ast-fel Sigismund dobandi corona Poloniei.
Atunci Maximilian, lepadandu-se de pretentiile sale, fu
liberat si o nepeta a imperatului, Archiducesa Ana,
www.dacoromanica.ro
42
MICHAIU-VITEZUL
fata arebiducelui Carol, fu luatA de sotie de Sigismund;
dar prisonierul, vrc,lOndu-se liber , pretinse ca un act
trent in inchisOre nu pote avea temeir si incepu a se
InWula din nor liege al Poloniei. Tocmai in acest
an; (And se pornier deputatii Germaniel la Cracovia,
Maximilian, dupr. indemnul Papel, declard ca renuntr
cu totul la acest titlu. Cu tote acestea legatii germani
nu isbulirr in solia lor. Polonia de mai molt de 180
de ani era in pace cu Turcil, si Zamoisky, care avea
mare inriurire in dietil, care intorcea inima regeldi
cum voia si care ura pe Nemti, dupa o lung. discutie
in adnnare, induplecil pe top' la parerea sa d'a tine
pacea cu Turcii. Astfellegatii se intOrsera far. ispravr.
Cesarul isbuti mai mutt in Moscovia, unde tedmisese
pe un june silesian ariume Varkusky. Acest tramis fu
bine primit de marele duce Teodor sari Feodor 1-1u,
care fi filgadui o mare sumr de banY ce se indatora
a o plati pe tot anul, cu conditie d'a nu precurma
rasboiul cu Turd!. Aci Varkusky intalni pe un ambasador at Persiei ce venise sa propuna o liga in contra Turcilor ; -el negocift cu dinsul o aliantr, prig, care
se jura in numele craiuldi seri, ca Baca imperatul se
va tine de riisboir, sahul Persiei nu va face pace cu
Turcul.
X.
Silintele imperaluld fur norocite in Transilvania.
Sigismund Bathori Linea domnia acesta Vert El era
fecior lui Christofor Bathori 5i nepot de frate vestituha Stefan Bathori, ce a fost mai intikir print si apoi
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
43
a slralucit pe tronul Poloniet El fusese ales la 1581
a urma pe tron reposatului sea tata, find numaI in
varsta de noue ani. Numele stralucit si iubit teral ce
purta singur ii dobandi alegerea la tron, de la care nisce
prevestiri sinistre pareaii a-I departa; se 4icea intfadever ea la nascerea lui, la 1572, turnul de la Oradea
mare se povarnise si di el se nascuse cu mina plina
de singe. Imaginatia poporuluT augurase d'aci ca
acest prune va fi peirea Orel' lui si augurul pang in
urma s'a si implinit. In timpul istorieT de fata, pe la
inceputul anuldi 1594, Sigismund, in varsta. de 22 de
ani, liber de on -ce tutela, incepu a-si desveli caracterul see.
Semet, vitez si rasboinic, cualitaci insusite natieT
lui, dar Mira talente ostasesci, fara putere de conceptie si rdra staruinta, it vom vedea, in cursul acesfesi istoriT, unde el va juca un rol mare si insemnat,
om crud, fara mesura, necumpatat, nestatornic si
nestamparat la minte. Era tributar Turcilor si avu
cats -va vreme asa mare credit la Perla, in cat un
minut, la mOrtea unchiului sea, el sperase ca prin
protectia ei, va dobandi tronul PolonieT; pentru aceea
si fagaduise 50 mil' galbenT viziruld ; dar sperarile
sale it inselara, cad Perta nu numai ca recunoscu pe
noul craie al PolonieT, dar Inca nu voi a-1 ingadui sa
iea de sotie pe fata marelui duce de Toscana (Octotnvrie 1592). Tramisif lusi la POrta erau George Havazdi
si Joan Boldog, cati tractati cu Sinan prin mijlocirea
renegatului Grigore Versmarti, acum ciaus Mahomet,
si prin sangiacul LipeT, vestitul Pavel Marchazi. De
fata cu Senyei, pe care-11 tramisese in urma Bathori.
www.dacoromanica.ro
44
MICIIA M-VITEZUL
Sinan se intinse asupra coprinderilor sale del a Tunis,
de la Guletta, din Arabia. Persia, Africa si Georgia,
adaogind ea in ierna viitOre va merge Al darame Viena
si Praga.
In sfarsit eiausul Mustafa aduse staturilor TransilvanieT si lul Bathori scrisorT de la sultanul, de la marele vizir si de la pasa din Temisora; printml eespunse
dupa obiceni cu protestatri de credinta, (Aire padisalmi ; dar Sinan nu intardie a schimba tonul si
Ingrozi pe Sigismund prin injuraturY si amenintaff.
Cand se infatisa dinaintea acestui vizir George Ravazdi si-1 ruga, in numele printulur, sa nu mai ingren-
eze provincia, urcand trihutul peste cel ce se da pe
timpul luT loan Sigismund, el cu o uesuferita trufie $i
cu obraznica Ingamfare, ocarandu-1 cu numirea de
cane, IT clise sa taca, adaogand ea loan Sigismund era
socotit ca un fiu al lul Spillman, in vreme ,ce acel ce
carmuesce acorn Transilvania este sluga si supusul
Impi5ratulta ca acesta sta in maua-I a o dovedi.
Tetnerea lul Sigismund se mai adaogi Inca prin
porunca ce priimi ca SA se gateaca cu o Oste de 50 mil'
lancerTsi cu tote materialele de rasboTii, spre a merge
la Belgrad sa se unesca eu ostirea Turcilor in contra
impgratulut Aceste amenintarY pritnejdiOse umplura
de spaYma inima junelul print. Partisanif irnpgratuld.
sciura bine a esploata aceste temeri ei induplecara pe
Sigismund a se ridica asupra Turcilor. Bathori avea
lauga dinsul, ca duhovnic, pe un iesuit parintele Alfons Carilio, spaniol nascut la Alcala ; acesta indemna
mereil pe Sigismund sa intre In alianta en Impgratul
si cand Teuffenbach, prefectul CasovieT, tratnisul ce-
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
45.
sarulul, sosi in Transilvania, el gasi pe -printul cri totul dispus in favOrea crestina'ta'teT. Sigismund incept'.
a vorbi numai de libertate, de greutatea juguldi turcesc, a se plange de sorta crestinilor supusT lui, intr'un cuviut tOte spusele ysi tOte faptele lui invederat
hotEirirea sa d'a rupe legatura cu Turcii. Inst. planurile In! Sigismund intampinara o mare opositie in nobill! eel mai insemn.ati, car! invechiti in aplecarea for
&dire Turd, nu voiat Ind de cum sa se lepede de unirea cu POI* temendu-se de a se arunca in valurile
unul viitor nesigur si d'a ajunge sub un jug si mai
gret. Sigismund lieea : eCe a slujit pant. ad paces
'Cu Turcul ?
A obiclnuit pe nesimtite nenorocitele
«nostre popOre ca sa Ode un jug gret si nesuferit.
(Mal bine dar sa-1 scuture, sa se unescsa. Cu cei-l-alti
cprinti crestinT, &á se lepede de alianta, cu Turd!, a,tAt de rusinOsa pre cat e si primejdiosii pentru man-
ctuire, si Dumnedet le va fi priincios la un proiect,
casa arept,. Acestea dicea Sigismund in public si in
particular si iesuip le insinuiat la urechile tutulor
celor ce spoveduiat. Nobilimea cea juna si st.ract: intra lesne in aceste planur!, mkgulindu-se ca asboiul
IT va mai imbuna sOrta ; dar eel bttran'i si bogati se
impotriviat, 'ticOnd ca nu trebue a parlsi maximele
strabune care prescriat d'a nu rasa nice o data alianta
cu Turcir; et, de o suta de on eT ail audit acesta din
gura inteleptuluT Stefan Bathori, si rand era print al
Transilvaniel, 0 chiar dupa ce se urcase pe tronuL
PolonieT ; ca mai bine este a urma acestor svaturT
decat a pleca urechia la zadarnicele fagadueli ale unor omen! venetici in Transilvania. AdAogail el : Sun-,
www.dacoromanica.ro
46
DIICHAIU-VITEZUL
(tem Ore destuT si destul de puternici spre a ne imepotrivi singuri la tbta puterea Turcilor ? Dach nu
csuntem, tine chezasnesce pentru acele ajutOre ce
ise fiighduiesc? Inceputurile resboiului adesea sunt
'placute, dar sfarsitul e tot-d'auna funest. and un
cdusman atat de ingrozitor va apuca sh-si implante
ccorturile sale in mijlocul Ore' mistre, cat este de tee mut eh acele ajutere dephrtate ce ni se laudh, vor
csosi prea MOM spre a ne mhntui
Ast-fel vorbia in Ardel ura si neincrederea in NemtT;
dar partisanii vechel sisteme, vedend ca rugamintele
for sunt neputinciese in contra svaturilor iesuitilor si
cererilor Papa hothrirh a detrona pe Sigismund si
a pune in locu -T pe un altul maT plecat luT Amurat.
Se dicea ca ei se intelesesere. inteacesta cu ministrii
Porta' si ca, in vremea cand Tatarii erafi sa treca din
Podolia in Transilvania, li se dedese o porunch secreth d'a pune main. pe Sigismund. Dar acesta se
puse in laturT de timpurin si Tatarii pustiirh Valahia
si Transilvania @Ira d'a fi impedicati de generalul ostilor, Bornemissa, sub pretext ca sh nu strice alianta
intre Transilvania si Turd, in care sta mantuirea Orel.
Sigismund convoch o adunare mare de popor armat la Turda. Aci opositia, in capul careia sta verul
sell Baltazar Bathori, se arata asa de tare si de Inversunath in cat, lasand puterea in mama luT Baltazar,
Sigismund speriat abdich si fugi spre ChiiOra, declarand pricina abdicarei sale si acusand pe oposanti ca
vor sa traidea Ora Turcilor. Adunarea se muta atuncT
la Clus, unde Baltazar Bathori fu aclamat de print. Dar
scrisorile luT Sigismund, citindu-se in adunare, opi-
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA 'NATIONALA
47
niile unora se schimbard si Secuff, impreund cu Sasii
si vre-o carl-va din UngurY, declarara oposantilor ca
eI nu voesc a cunOsce alt print ; neputend atunci a
le sta impotriva, adunarea URA fin silita a se uni cu
dinsiT si o deputatie se tramise ca sit chime pe Sisismund inapdf. La 28 August 1594, adunarea priimi
a se tramite ostire in contra Turcilor. A doua-di se
arestuira capii opositieT in num5r de patru-spre-dece:
Baltazar Bathori si fiastrul liff, Ion Ilfiu, Lupul CovacI
cancelier, Alexandru Kendi presidentul senatului, Gabriel si Francisc Kendi, unchii lui, Grigorie Literatu,
prefect de la Agria, Ion Foro, Grigorie Diacu, Jon Gerundiu, Albert Lunai, Georgie Salanciu, Baltazar Silvas, si dupa trei dile de inchisOre, Sigismund porunci
ca sa-1" omOre, dupa svatul Ini Gestio, Proscai si Io-
jica. LuI Alexandru si Gabriel Kendi, cu Ion Ilfiu,
Grigorie Diacu si Ion Foro, li se taiara capetele la
Clus. Pe cand ii ducea la locul osandeT, Alexandru
ve'du pe Sigismund carele, stand in piciOre la o ferestra, if privea, si el ii striga : cNici o lege dumnedeet sea sail omenesca nu sutera osandirea until om far'a-I
.asculta.. Acesta insa nu misca intru nimic pe Sigismund, obicinuit find din copilarie a vedea v5rsandu-se
sange si stand martur la tote osandele criminalilor. El
stall' de fats si privi cu recOla acesta tragedie.
Un tigan, gade obicinuit al locului, veni cu o sabie
si taie capul hu Alexandra Kendi. Ilfiu se urea dupa
dinsul pe esafod, apoi Gabriel Kendi, apoi Ion Foro,
carele in zadar cern o alta sabie, cad a gadeT nu mai
taia, si in sfarsit Grigorie Literatu. Poporul nepasator
de certele celor marl, privi inmarmurit acesta scena;
www.dacoromanica.ro
48
MICHAIU-VITEZUL
dar rand vedu de odath o ploie repede cadOnd si spitkind sangele mortilor, striga ca : nevinovatT a foss I
Lupul Covaci si cu Baltazar Bathori furil duST la
Uniora, unde, duph cate-va dile, pe ascuns, duph
obiceinl turcesc, fura sugrutnatt. Cand gadea vent in
inchisarea luT Baltazar Bathori cu latul in mans, acesta intrebh : .Cine esti ?
Cel din urmh om cu
care aT sa vorbesci pe lume respunse gadea. Baltazar, blestemand atuar pe Sigismund, duph o lupta lunga cu &lea, fu sugrumat. Astfel pert impreuua cu
Kendi, si loan I3ornemisa, vestitul oapitan carele, rand
i se insciinth ca
sobit cesul, incepu a chnta un cantic de ,jale si apoi intinse grumazul gadeT. CeT-1-alt.T
patru prisonierT furs TertatI prin mijlocirea unor prieteni aT lor; numai bunurile li se confiscarh. Asemenea
luT Andreln si Stefan Bathori, fratii lui Baltazar, earl:
apucaserh, sa fugil in Polonia, li se confiscara bunurile, declarhudu21 trildhtori si isgonitI pentru tot-d'ana din patria lor. Duph. aceia, Sigismund, adunand o
armata de 40 mil ameni de tot felul, o tramise spre
Timisara, de unde deslipi o parte din ostirea luT ca sa
pustieze in prejma Oradiei si sa impedice ca nu cumva sit mergh de acolo convoiul la armia olomanh. El
scrise apoI lui Teufrenbach ca sh-1 roge sit se apropie
de hotarele Transilvaniel, spre a-s1 uni puterile cu ale.
lui si a isbi impreunh pre v,rAjmasi.
XI.
In vreme ce prin aceste tratap Papa si imperatut
se cerca a trage trite sthpanirile Europei intr'o legatura impotriva Turcilor, sl dintealth parte scriitorii
www.dacoromanica.ro
L1BERTATEA NATIONALA
49
sl oratora ee'" mai insemnati lucra asupra opinieT
publice si intarita popOrele pentru o noua cruciata in
contra barharilor, rasbolUl I t urma furiile sale. In
15 Iunie 1593 se dete o Mina sangerOsa intre osUrea ijupe'ratesca si armata TurcieT, strimtorata langa
Sisek, in ungbIul unde Kulpa se unesce cu Ordra ; acolo peri en totul ostirea otomana, impreuna cu eel
mai insemnati cap.'" at ei, Asan-Pala si junele Mahomet, nepotul sultanulut. Anul in care se vedu o asa
mare invingere se chema in istoria otomana anul
poled. Cand se a fla despre dinsa la Constantinopole,
poporul exasperat cern resbunare ; ambasadorul austriac fu inchis cu tOta suita lui ; marele vizir Sinan
se gati a lua comanda unel ostier numerOse, astfel
cum nu se mai v6duse alta din vremea lut Soliman,
si porni spre Ungaria.
Doi frati aT imperatuliff, archiducele Maximilian
si archiducele Mateiu, comandati, unul armia din Cro-
atia de 16,000 pedestri si 4000 calareti, si eel -1-alt
pe cea din Ungaria, de 20,000 pedestril, 2000 calaretei si 2000 dragon'".
Mateu lovi Novigradul si asedie in zadar Granul,
de unde se trase; dar Maximilian fu mai norocit in Croatia ; el coprinsese Petrina, castelul Chrastovftz si in
sfarsit Sisekul, cand Sinan sosi cu armata lui in Ungaria. Archiducit Ii unira amid ostirile, din porunca
imperatuliff.
Armia ingrozitOre a lui Sinan, pe MO care se unise si hanul Tatarilsor , Ghazi-Gene'" , cu 40,000 Omeni
(17 Julie 1594), inainta in Ungaria, lasand in cale-t
urme de furia sa si, dupa mai multe isbandI partiale
www.dacoromanica.ro
4
05
MICHAIUNITi ZUL
la Vesprin, la ceCitaia Polata, coprinse in sfarsitil
(Augusta) vestita cetate Rab, prin tradarea comandan-
tului el, comitele Hardek. Cetatea Papa fu coprinsa
si ea si vizirul se osti impotriva Comornuldi, cu sperare sigura de a inainta in curend spre Viena. Dar aceste isbandi stralucite, care marira trufia lui Sinan
si ingrozira occidentele apusera Indata prin ridicarea
until not campion al crestinatatei, care isi arunca sabia puternica in cumpena rasboiului si chema biruinfa sub stegurile lui Christos. Acest campion glorios
fu natia romans, care gasise acum un capitan mare
ca 1V1ircea, ca Dracul, ca Huniad si ca Stefan, spre a
o comanda. E vreme acum sa ne intOrcem spre tera
Romandsca.
XII.
Inchis in palatul sea de nevoia Turcilor, tipetele de
jale ale poporului goarati somnul de la Michell; poso-
morit si tacut, el se departa de tot cei ce ere' pe
langa, dinsul spre a se gandi li si nOpte la mijlacele
de a mantui natia sa. Asculta cu bagare de serna
vestile rasboiului din Ungaria, se bucura cu inima
de isbandile crestinilor, se intrista de perderile Tor.
Crudimile Turcilor trecusera peste nagsura , in
vreme ce covarirea strambatatilor suferite sleisera
rabdarea impilalilor earl eereail o rasbunare stralucitOre. Poporul roman se cutremura de turbare ca
un led rant greg, si acesta cutremurare pare ca era
larma inabusita ce prevestesce o vijelie mare. Acesta
vestire sill pe Michaiu a nu perde vreme, cu atat mai
www.dacoromanica.ro
5/
mult cg poporul din ambele ter! era asa de intaritat,
incat s'ar fi revoltat impotriva domnilor seT, daca aLIBERTATEA NATIONALA
cestia nu se revoltail impotriva Turcilor.
Pe lange. relele ce faceau Tureii in teed, ea avea inert
a suferi si trecerea glOtelor armie tatgresci, care pe
la capgtul anului 1593, calcand'o, trecura in Ungaria.
Tot pe atuncI, priimind porunca d'a trgmite cara
pentru artileria armateT turcesci, domnul tramise ca
la 300 pentru campania si asedierea Pesperinet Nu
trecu insg mult si iata sosira alti not rnesici ai vizirului, ce se afla atunci la Be lgrad, cerOnd alte &Ara si tribut. Cu teta silinta ce puse domnul, cargle nu putura
sosi la vreme, pang a nu pleca vizirul din Belgrad ; it
ajunsera tocmaT la Ianik. Omenii luI Michaiu ce aduseserg 400 cara, tributul si ceva darurT, se infatisarg
dinaintea 1111 Sinan ; dar crudul Lure, furios de intardierea lor, porunci se. -'1 duce. se. le taie capul in privela
tutulor. Mehmet-Pala, fecibrul vizirului, ce se afla de
fats, ruga mult pe tatal sea si le scapa vieta. Sinan
insa refusg darurile si trimise respuns lui Michaiu
din partea sultanului, ca indatg ce va sfarsi campania, va purta rgsbdiul in t.Ora Romanescg ; el este
un lucru nevrednic d'a lasa aceste. provincie in carmuirea necredindosilor ce nu o meritail ; el opri pe
Omenii domnului prisonieri si nu le dete drumul
pang mai intaiu nu se intOrse la Belgrad.
TOte aceste avanli ale Turcilor sleise rgbdarea poporului si a luT Michaiu, care se hotari atunci a lucra si,
unindu-se cu crestingtatea, a ridica cu barbatie sabia
asupra Turcilor ca se. scape era de acel jug grew at
raid. El strinse atunci o adunare de totI boierii
www.dacoromanica.ro
52
11ICHAIU-VITEZUL
marl si mici din Ora si se svatuira cum vor face ca
sa-I isbavesca Dumneqeil din man& urcilor. Michaiu expuse adunarii tirania asupritorilor, cruclimile
ce faceail ei in Ora, ticalosia poporuhil si inchee a-
ratand ca alt mijloc de mantuire nu este decat d'a
alerga la arme.
Propunerea lui fu primita intr'un glas de toff si hotarira ca sa intre in confederatie cu printii streinT si
sa scuture nesuferitul jug al tiraniet Boierii incepura
a se gati de rasbohl; atunci Michaiu, potrivit cu hotarirea luata, se gandi a dobindi ajutor si din alte parri
si tramise pe clucerul Radu Buzescu sol la Sigismund
Bathori ca sa se intelega cu dinsul si sa iea de la el
Oste de ajutor. Asemenea tramise si la Aron Voevod
in Moldova pe stolnicul Stroe Buzescu. Tramisli luT
Michaiu gasira pe ace;,ti domni bine dispusi si bucurosi a se osti impreuna. Sigismund respunse luT Michaiu prin Stefan lojica si Pabgratie Sennyei, iar Aron
Voda printr'un boier al sell. In 5 noemvrie 1594 un
tractat formal de alianta ofensiva si defensiva se iscali in Bueuresci intre Michaiu si plenipotentiari!
domnilor TransilvanieT si Moldaviei. Dupa acest tractat, 2000 ostasi transilvanT, sub comanda luT Michaiu
Horvat si Stefan Bekes, trebuiall sa stea pe ascuns la
hotarul Orel RomiMesci, gata a intra la chemarea
lui Michaiu. Spre a pune dreptatea si moderatia in
partea lor, printii aliaff trarnisera sultanuluT o lunga
lista de plAngerile lor, cerend indreptare si chiezasu-
ire temeinica de schimbarea sistemei pe viitor. Nu
numai ca aceste representatii remasera fara fespuns,
dar inch' o ceta de 3000 ianicerT intra in tea si in-
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
53
cepu a pune contributiT pe teranT *i a face tot felul
de rele.
Dupe, aceste fapte nu maT era de intarctiat.
XIII.
Un complot intins atat in tera Romanesca cat *i in
Moldova, hotarise clam de 13 noemvrie in care sä se
dea semnul insurectieT, ucigand pe TurcT in tote partile Orel unde s'ar afla: Michain tramise porunci la
o,tile transilvane de la hotare ca se, intre in teed pe
cand si o MA de MoldovenT, sub comanda hatmanului hiT Aron, iT veneain ajutor. Turcii din Bucurescli,
in nepasarea*i necucerirea for, nu banuiaii nimic de ,
ceea ce li se pregatia *i urmat turburarile ]or ; IliQi o
tea:dare din partea Romanilor nu veni se, -i destepte.
Intro chi, cand navillira din noeasupra palatului printuluT. acesta be ese inainte 5i, vorbindu-le cu multa
dulceta *i blandete, be clise c De me vetT oinori, vecl
cperde tots datoria ce avetT a lua ; dar ascultaff *i fa«cetT ce ve clic. Mergeti in cutare loc *i ItiatT de acolo
tote, avutia ce yeti ggsi *i platiti-ve din ea., Fu
mare vrajba i neunire atunci intre datornicii turd.
In srar,it, dupe, multa certa, vre o chid sute se despartied de ceT Tallinn mersera unde voevodul le are.tase. ET se intOrsera preste cite -va Mile, dar avutia ce
gasisera nu era de ajuns spre a plati pe deplin datoria.
Fiind nevoie d'a face impiirtela in proportie cu ce avea se, iea fie-care, avura trebuinta de cineva care se,
face, reductie *i se adresara spre acesta la cadiul de
la Giurgia care era insarcinat a hotari pricinilo deju-
www.dacoromanica.ro
54
MICHAIU-VITEZUL
dicala intre Turd si crestinii din Ora Romanesca.
Acesta hind bolnav, Ali-Gian veni la Bucuresci in locul Inf. Se ram% atunci marl svecti intre creditori si
datornici, pentru pretuirea marfurilor date si primite.
Ast-fel mersera pana:in qiva de 13 noemvrie. In acea
chi de dimineta, Ali-Gian, sfarsind Impartela si ducen-
du-se 1a conacul seil, fu oprit in cale de un roman,
«Ali-Gian-Hogea, cats ant
Sunt
«dOue-deci de ani, respunse turcul.-- Deca e asa, glise
prieten al lui, care IT Oise
:
«sunt de cand mananc panea 9i sarea ta?
«romanul, spre recunoscinta de panea 9i sarea ta ce
st-0 spuiti un cuvOnt, de-I voi sa
« ma asculti. Spune, ii Oise Ali. Nu sta aci, ada«ogi el, pang. la 3 sail 4 cesuri dupa amiati ; nu to
«opri nici la Giurgiu ; silesce-te sa treci la fiusciuk,
«am mancat, voiii
«cat ref putea mai curand. Dar pentru ce ? II res«punse turcul., El insa fara a-1 spune mai multe se
departa, intorcendu-si capul si, *lend pe Ali ca sta,
in cumpana de ceia ce trebuia sa faca, II striga : «la
Turcul preumblandu-se
serna la ce ti-am spus !,
prin oral, bagii de sema ca e mai multa lume decal.
alts data si banuind ceva reli, filed de a spune nimenui nimic, se urea in caruta sa 91 lua in grabs calea
Giurgiulni.
Acesta fu singura indiscretie, cinstita 9i masurata,
ce se racu despre tragica scena care se pregatia.
XIV.
Porunca domm,sca wise ca tots Turcii ce se aflail in
Bucuresci sa se adune la casa vistierului Dan, spre a li
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
55
se cauta si rafui datoriile. Indata ce Turcii se griimadied in acea curte, Miehaiu cu boierii sei esi dinaintea
ostasilor si a poporului setos de rilsbunare , ridica
stegul libertatei si poruncind ssa se inconjOre curtea,
puse de patru parti de detera foc caseY unde era Turcii adunati si-i impuscara cu tunurile cu mei ingrijise maT dinainte a inconjura curtea si casa. Isbirea
acesta neasteptata, valvOrea foculuT ce ii incingea,
bubuitul si pustiirile tunurilor, strigatele de re'sbunare
ale poporului ametira si inspaimantara pe Turei, cari,
de si armati dupa obiceiul lor, neputand a-si face
tale de esire, fury sililT a priimi mOrtea faril a o putea da. Ca la 2000 Turci se omorira ; din Romani putinT aqui& Stolnicul Stroe Buzeseu se rani la mana
stinga. Pe lane,. Turci etati-va Eyre fury macelaritIAcesta nu isvori dintr'o netoleranta, dar c5ci EvreiT,
atunci in mare favore pe lil,nga Turci si sultan, se
impreunail cu acestia ca sa prade tera, si sa-i fad..
tot felul de stricaciuni.
Acest macel fu eel d'intaiii act al rasboiului, ucidere facuta cu inselaciune intr'adever, dar drepta si
meritata pentru tote suferintele ce Turcii adusesera.
terei. Macelarirea din 13ucuresci fu semnalul care
prise tom tera in miscare ; in tote partite, poporul na-
valind asupra Turcilor respanditi, ii ucise si-i Boni
pang ii Bete afara din tern.
A treia Ali dupa acesta fapta, la 15 Noemvrie. Mi-
chain porni in graba ostile sale si cu transilvanenii
ce sosisera, la Giurgiu si navalind cu iutela asupra o-
rasului, fara a inlampina vre-o impotrivire, ii dele
foc si trecu sub sabie tot ce II esi inainte. TreT miT
www.dacoromanica.ro
56
MICHAIU- VITtZUL.
suflete aprOpe, bArbafi $i femet, furl ucisT sail prinsi.
Dintre toCi Turcii din ora$, numaY dot putura sap,
trecend Dun'area in not. Unul din eT era Ali-Gian-Hogea, pe care-I veduram sc'apAnd iarasi uu noroc din
Bucuresci. El abia sosise la Giurgiu si se afla poves-
tind cadiului cele ce i se intfimplase in Bucuresci,
and Earl vreme na."p'adirl Romanis. Neavend alt chip
de mantuire si sciind bine sa: innOte, el se desbrsaa.,
se arunea in apa si trecu de cea-l-alt6 parte. Ce1-1-alt
turc scApat urmase exemplul Jui. DupI arderea si
prAdarea orasului, MichaTu impresura cetatea si incepu a o bale cp tunurile ; dar vedend ca nu o pOte
dobandi, cad iT venea in ajutor arme si bucate de la
Husciuk $i silit inc4 si de greutatea ierneT, o napusti
de o cam data si se intOrse la scam. in Bucuresci.
Printr'acesta, dic cronicaril nostri, se ra'cu flume o
incepatura de vrajb5.
XV.
Abia se intorsese Michell de la Giurgiu, abia ig asezase trupele in tabara aprOpe de Bucuresci, intr'o
buns posipe, cand fara veste intra in Oa si vent in
Bucuresci un cadiasker sati emir cu 2000 Tura ostire alesa si 500 paznicl ai trupulul. Ansi $i spahii.
EmiriT se priviati de Turd ca urznAtoril. luT Mahomet
din ffica sa Fatima, si era numaY trei in tOtilimper'dtie, avend putere viziresca, $i pe langh' autoritatea mirena impreunati si pe cea bisericOsca. Sarcina for inMAU era a fi consiliari ELT imperatalui, pe urma talcuitoriT eel mat superiofi aT tot dreptuluT. Emirul, al
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
57
tarot gand era a. caute a prinde pe Michalu, se fatarnici ca cum n'ar sci nimic din cele urmate putin
inainte. El intrase in terg en mare liniste, neaduand
nice o supgrare locuitorilor si diced c voiesce sa ier-
neze in terg. Intrand in Bucuresci el ocupa casele
cele mat bune din oras Si 1ua cartier intr'o noub". ma-
nastire sub oral zidita pe riul De.mbovita ; tramise
un om din parte-I la domn ca sa.4 arate cä vine sä
ierneze in Ora si sA cera a i se da 10,000 florintI si
bucate pentru ostirea lui. Apoi plea. insotit de 1000
pedestrit la palatul domnulut ca sa -t fad/ visita de
onere, iar in adever ca sa-lpha prinde. Michdiu, care
simtise cugetele viclene ale emirulut, se sill a-1 birui
in rdtsdrnicie si a-1 arunca in cursele c2 i-le intindea;
el l'asase pe emir sa intre nesuparat in oral, dar visita lui nu o astepta si fugi in tabard. Emirul, negasind pe tvIichaiu, trAmise in tabard sä-lintrebe pentru
ce in timp de pace tine in arme at5.tia Ungar): ? Dom-
nul response : pentru ca sa prin0 pe Petra fiul fostulul domn Alexandra, care umbla sg.-1 restOrne din
scaun, si pA.da it va prinde §i-1 va trimite la'Constan-
tinopole, el va &Lila sa pratesca din banit publict
ostile, iar la ured le va da drumul.
Emirul se preranu ca crede .si insciintA pe domn
ca in dimineta viitOre ii va trimite un butoiti de our
spre a plati ostile si a le libera indata, fiind impotrivitOre Ore. Miehaiu foal ca priirnesce ,C11 multa
bucurie, acestk propunere, dar hotari a nu mat astepta cliva de a doua-cli si a purse capel acestni joe
de inseracTune cu Turcul. In puterea noptet aceleia,
isT gad ostile pe ascuns, si insotit de ostasci curie
www.dacoromanica.ro
58
MICHAUMTEZUL
ce -T asezase in vale, se apropie de oral si pe cand
Turcif dormiail, din cinci para. cu foc si cu sabie II
Incluse. Turcif, In lumina flacarilor care ardeaii cona -'
cele for Fssi la strigarile rasbutatOre ale Romanilor, se
destepta itgrozitY si, pe jumatate imbeacati, alerga sa
se adune la palatul emirului, cu hotarire de a se apera
prull la mOrte. Dar aci intimpina pe Mihaiu cu o parte.
din ostire ; el impresurase palatul si it improsca cu
doue tunnel. In zadar se ispitirN Tamil: all deschide
drum printre osta01 roman: spre a intra in palat. RomftniT IT imping inapoT si IT ucid pe top'. Wag ziduri
din palat se prAvglesc de izbirile artilerieT. Emirul, in
desperarea sa, parrisit de orl-ce ajutor, incepu a arunca pe ferestre aurul si giuvaerele sale, socotind a
in vreme ce ostasfi romanY se vor apuca de prad5,
el va gasi mijloc de a fugi. Dar Niihau opresce pe soldaci de la prad'a si II intilrita spre navala asupra pala tuluT. Emirul strig6 si se rOga: cu fdgadueli mail ca
sa -1 lase sa se traga cu remasita guardeT sale ; dar
tate in zadar. Romanfi nsavalesc in palat si fail mila
ucid pe toVi Tamil ce secipaseril din foc. Prada ace
steT biruinte fu mare pentru soldati ; doT cazacI g5.sira dou6 traiste pline de aur, pe care domnul II impruli intre soldaV. Dupa acesta biruinta, curAtindu-se
tot orasul de Turcl, Mihalu clete mulVamitk* lui Dumnecleil si apoI trig Wile a se odihni.
XVI.
Mihaiu-Voda, avend Ore-care imputaciune cu capiT
trupelor ajutOre din Transilvania, MihaTu Horvat si
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
69
Bekes Stefan, cari eras fOrte neuniti intre sine, ii trimise inapoiprintuld Ardelului, oprind o§tile peste care
puse in urmd Sigismund cdpetenie pe Albert Kiraly,
barbat vitez, ndscut in provincia Gemeri din E..Tngaria
de sus si vestit pentru multe fapte belicOse, savemite
in rdsboiul facut de catre Stefan Bathori, regele Poloniei, in contra Muscalilor. Michaiu cu Kiraly se gdtira
indatd. de Oste si mai intdid acesta, din porunca domnuluT asedie Orapl-de-Floci ce era neintdrit; §i-15 rase
din temelie (10 decemvre, 1594), dupe ce ucise pe
toff cel ce se inchinaii In numele Turcilor si cari nu apucaserd a fugi. Dupa aceia Michaiu porni pe Dunarea
inghetatd, qi se apropie, la 1 lanuarie 1595, de flimva,
ora. l bogat qi Intdrit, cale de o ti de Walla, pe care
Carol §i Ludovic, regil Panoniel, 11 impresuraserd cu
zidurT. Aci II e§i Inainte o Este de 7000 Turd alcdtuitd de garnizOna cetatii §i de alti Turd din Bulgaria.
Pe ghiata Dullard se dete o bdtae sdngerOsa pentru
ambele pgrti, in care TurciT furl sdrobiti §i impel
atiati ; Romd.nii biruitorl se suira pe scarf, sarira in
cetatea Himva, o arsera §i o prddara. Prada ra'cuta
In acest ora§ fu ass de mare in cat Romanii trebuira
sa treed Dunarea spre a-Si duce In Ora ]or avutiile
ce -T impovd.rase. Dupa cell mai inthrira puterile
slabite de frig, Michaiu cu osta0i seT, la 6 Ianuarie,
trecu iarasi Dunarea si se indreptg spre Silistra, eras
mare si frumos, locuit de negutdtori bogat' cari trdiad fare grije, bizuindu-se pe puterea ceratud. Dupd
un asalt grOznic In care asediatii nu stature mai puin vitejesce de cat asediatoril, Romanii o coprinserd
§i o deters in foc si prada. Cetatnia insa nu o puture.
www.dacoromanica.ro
60
micamu-vritzu
lua lipsindu-le artileria. Romanii gasira atata prada in
acest ora. l in cat id dobandira ve0minte pentru vecie,
dice un contimporan.
XVII.
Aceste isbanclI ale Romanilor, pustiirea orwlor de
pe langa Dunare inspaimintasera atat pe Turcii din
partea lociflui in cat fugisera mai totI in muntii Balcant Carmuitorul de la Rusciuk insciinRindatil Portd rascala till MichaIu si isbanclile luT, cerend ajutOre,
care intarcliara cat-va de nevoia erne. Indrasnela lui
Micheu mira si supers pe sultanul, fit'ra insa a-I da
marl prepusuri, did credea ca lesne va pptea potoli
rebeliunea until duman ass de slab. Trebuia Insa a
se grab spre a nu zatigai operatille rasboiuld din
Ungaria. Inteadever, Turcia ca sa pOta purta acest
rasboiii avea nevoie de Ora Romanesca 0 de Moldova,
care erail nu numai granarele aprovisionard armateloi. §i chiar ale capitald, de vreme ce in toff- anii
se incarcail din acele done te'rl, 150 corabil cu Mina
i came pentru Constautinopole, dar Inca ele slujiari
de liniI de comunicgie pentru trecerea p0ilor qi a
provisiilor in Ungaria. Valachia singura platea atunci
Porte un butoiil (o tons) de aur, sail dupg alp,.
100,000 scucti, sail 70,000 galbenT, afara de darurile
pe la pad si mini0ri, pentru oran,duirea domnilor,
care se urcp.ra de inane on pan/ la 300,000 galbed
pe an, afara de 20,000 mid, 10,000 chile de grail, alteatatea de orcl, 2000 cal', unt si miere cu prisos. Moldavia platia Poi Id 62,000 scull i hanului Mari lor
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIbNALA
61
pe tot anal, 20 car cu patru bot, 50 epe si miere indestulk * ; printul Transilvaniet plgtea 15,000
fi.
Perderea acestor folose costa mult pe POrta, mat ea
serna intr'o vreme cand imperalia se afla in nevoie de
haul $ibucate si pretul auruluI crescuse fOrte mult
de la rasboiul Persiet, incest si indoise valOrea unul
scud in Constantinopole, aceia ce pricinui turburIff
din partea ianicerilor. Afars de acestea, Valachia si
Moldavia, cAmari pline de tote trebuiriclOsele, indestulat Constantinopolul cu carnuri pr6spete si sarate,
cu multimt de grane si alte producte ce, pe DunNare,
se transportail acolo ; chiar saratul sultanulut din aceste tert tragea nu numai lucrurile vieteT, dai Inca
$i obiecte de lux $i desfatare. Paguba ce ar fi provenit din perderea acestor WI era mult prea insemnatg,
spre a nu Ingrija pe POrta..
Sultanul hotari dar a potoli cat mat in grab acea
rase615., papa a nu se intinde $i a lua mai mull/ putere ; el numi atunct domn in Ora Roma.n6sa. pe un
Bogdan-Beizade, fifi al Iancului Vodfi. Sasul, care zacuse neru§inat tree ant $i $6pte lunt pe tronul Moldovet (1570-1574), batjocOrindu-o $i caruia. dupg mazilia sa, i se tale capul in ora$ul Leov din Polonia, din
porunca regelui Stefan Bathori. Acest june Bogdan
se dusese in Constantinopole cu matcasi surorile sale
unde it mgrita o sores dup./ un nobil venetian a nume
Zane, qi infra in cases lui Ferhad-Pa$a, ajungand a
* Despot-Vodl la 1562 urcase tributul din 30,000 galben't ce
era mal 'nainte, la 40,000.La 1574, Moldova plAtea 60.000
galben1 tribut ci sultanul ceru a-1 Indoi, pentru acela se revoltA lon-VodA.
www.dacoromanica.ro
62
MICHAIU-VITEZCIL
purta slujba de liaznadar. El avuse de gand a se turd,
cand credit ca favOrea patronuluT set si revolts domnilor IT vor deschide calea de a dobandi un trop. Mus-
tafa-Pasa, cgruia i se luase pasalicul Maras, cu o
soma de ostT intre care 2000 ianiceri cu vre o cate-va
din agalele cele maT insemnate, ripe langg care ostire
se mai ada.ogirg 14,000 Turd ridicatT din Bulgaria, fu.
poruncit sg. trecg. Dungrea pe la Rusciuk si sg, duel
pe noul domn in Ora. InteaceiasT vreme GhereT, ha-
nul Tgtarilor-PerecopT, care cu 30,000 Mari se intorcea din Ungaria, priimi pruned ca sa trecg. Dungrea si sa isbescg pe MichaTu.
XVIII.
Vestindu-se luT Michaiu primejdia ce it ameninta.,
41 stranse in grabg Ostea pe langg dinsul si imprastie
calgretT in tote unghiurile Ierei, strigand ca intrg sa-
bie de Turd si de Marl" In terg si sg sara toff cu totul impotriva dusmanuld, Incredintandu-se In ajutorul dumnezeesc. Apol porni spre Dungre, samba-tit in
8 Ianuarie (stil not) si a-doua-di se opri la sat la Pietri, ggtindu-se sal trecg Dungrea sg se loviascg cu Mustafa-Pasa pang a nu apuca acesta sg calce tera. Acolo
IT veni veste cg. Hanul cu TatariT, trecend Dungrea pe
ghiatg, a si intrat in t.Org robind si prgdand. Acosta`
veste ingrijg tare pe MichaTu si numaT decal se invirteji Indgrat cu tote °stile si puse tabgra la sat la HulubescT, de unde trAmise streji asupra Tatarilor, pre
Radu Buzescu cu fratiT luT, Preda Postelnicul si Stroe
Stolnicul si pre Radu Calonfirescu cu o soma de ostl
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA.
63
alese. Hanul, inaintand spre Giurgiu ca sa se impreune
cu Mustafa, jafuind si pustiind totul inaintea sa, 41
&seza tabara la o mita departe de Giurgiu, la satul Searpatesci, puse streji in tote partile si tramise
cate-va miT de Omeni la pradat ca sa aduca hrana. Avanguardia romans, sub comanda Buzescilor, inainta
pang la sat la Putineiu, unde intimpinand avanguardia tataresea, o isbi cu vitejie si o infranse (14 Ianuarie), period 'Mari multi si vii prin4endu-se Inca multi.
indata ce afla hanul acesta trista veste, tramise pe un
nepot al lul, cu o multime de Mari si venire peakla o mill in laturi de Giurgiu, la sat la Stanesci. Buzescii mai capatand ajutor de 6ste de la MichaTu, le
wire intru intimpinare si se lovira de fata Dumineca
16 Ianuarie (stil not), and vitejesce
II biruira si pre multi asternand la pe.mint, ii prind sail
-se predail eT insii ; o parte mime scapa cu fuga spre
hanul insusi nepotul hanuluT peri in acesta bataie.
Dupe. aceia, BuzesciT isbese mai multe cete ce nmblab respandite dupe hrana si cu crulime le fugaresc
si le ucid. Septe miT prinsi crestini furs mantuitT atunci din marine Tatarilor. Hanul se afla tot la Searpatesci, uncle sosise si Mustafa -Pala cu Bogdan-Voda
vi se impreunase ambele ostiri tataresci si turcesci.
IVIichaiu, care sta randuit de Male la HulubescT, pregatind tote si luand tote mesurile cerute de imprejurari ca un duce_prevecletor, cum prinse veste de a-cesta, socoti a nu mai intar4ia si purcese in contra
ambilor vrajmasi cu tout armata si glade luT. In tale
:se ucisera si se fugarira mai multe cete de Mari, care
rupte din tabara de vre-o patru vile, se trageali acum
www.dacoromanica.ro
64
MICHAIU-VITEZUL
spre ordia cea mare. Dupa aceia, Dumineca (23 Tanuarie), in murgul serif, napadesce peste avanguardia
vrajmasuluI ce se afla patru mile departe de tabara,
compusa de 6000 Turd, intre earl' 300 IanicerI Si o
multime de Mari, invocand cu o incredere puternica
dupa obiceiii, in glas mare numele lui Christos, TAtarii? sumetindu-se in numrul for
, nu bagara de
serna la acesta strigare, far Turcil intelesera si incalecand cautail a scapa cu fuga, favorisati de intunecimea noptel. Al nostril isbira cu semetie pe Turd Si
Tataff si If luara in gill; avanguardia nOstra, sub coznanda banuldi Manta, fi'duse gonindu21 pang in ordia
cea mare de la Scarpatese. Spaima lute/ In tabara
vrajmasa, credend Ca Michalu insusl a venit
sb.--T
is-
besca. Hanul, turburat de frica si neincredendu-se
in puterile sale, chiar in nOptea aceia se desparti de
Mustafa-Pala $i de Bogdan si lua calea pustiilor sale.
Acestia cu Turcil lor, fugira Inca spre Rusdink, goniGf pi taiatf find de Manta, pang if trecu Dunarea.
XIX.
Michaiu sosi a-doua-di, luril (24 ianuarie) de cu
mipce i I T Infipse tabara in locul parasit de dusman la
Scarpatesci, far In cliva urmatore, mall (25 ianuarie);
din di de dimineta porni spre Ruscluk unde, dug
cum aflase, Mustafa-Pala nedescurajat Inca de atatea
invingeff, mat stringea osti si voia sl-pt mar cerce
norocul. Fara a mai lasa lui Mustafa vreme de gatire,
domnul se grabesce, trece Dunarea pe ghiara pe la
Marotin §i I T InOrg ostile mai sub portile Rusciuku-
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
65
lui..E1 avea Cu djnsul numai 10,000 osta'i (7000 atat
Muntent cat si Moldovenr), in vreme ce Mustafa avea
4000- Este alesg §i 10,000 Tura adunaturg. din *Bulgaria. El 10 Indemng Wile a se lupta vitejesce pentru gloria lut Christos si mantuirea patriel i cu frunte
de leti, barbgtesce, mai repede decal at gandi, navalesce asuprit Turcilor, cart abia apucasera sg jasg din
cetate cand lupta se incgierg. Bataia tinu cat-va, fu
sIngerOsil i nu incetg pang in nopte, cand Tura', cu
tote ca erail mai numeroA trebuira a se pleca furiet
Romanilor ; de la vre-o 7000 pang. la 8000 ca'qura
morti ; col -l-Oils 1st cautara mantuirea In fug, dar
at ..nostri urmgrindu-1 in intunecimea noptei , farg
semail ucid satin' prind mai pe tott. Mustafa -Papa,
perdend calul, o lug pe jos la fuga; o slug II date
apoi un cal prost pe care in zadar se sill a scrm; el
fu ucis de at noWi nu departe de locul,bataliei. Dom-
niprul Bogdan fu mat norocit; reschirandu-se toil
at set, Insotit numal' de vr'o d60-elect de Omani, tar,
dupg cum clic unit, numal de ese, el fugi la Constantinopole la maich-sa oi la surori, Acolo acest june
pretendent fu, la 1597, prin intrigile lut, IQremia, dom-
nul de atunci al Moldaviet, din porunca Turcilor, asvarlit In mare . Insu0 analistul italian N. Doglioni
4pune el a vgcbit. la acest Bogdan, in anul 1597, o
$abie ingropata de mai multi ant Si care se ggsise in
Moldavia ; se presupunea ca ar fi sabia ce Atha, vestitul rege al Hunilor, bictul lui Dumnedeg, purta in
rasboiele sale. Taiul sabieT fOrte bine lucrat era de
septa palme lungime si patru latime..
5
www.dacoromanica.ro
66
MICHAIU-VITEZUL
XX.
Dupa' acdsta stritlucita biruinta, Michaiu puse de
arse Fji dete in prade oraul Rwiuk. Un martur de
fats descrie asttel rasbunarea Romani lor asupra biefilor locuitorT aT Rwciukului : cMulta jale se Lam in
Iiva aceia Si plangerile se inaltail pane. la ceruri.
(Toff Stall incarcat cu averT indestule ; robs §i vibe
c0-a luat cu prisos ; nimica n'a scapat din maim lor.
,Gingwle turcOice mult resfilta.te, ce stall in yea incchise, sale fi vedut atunci gOle, desculte, tavalindu-se
cpe zapade, unele latite de per, allele de mane.; nu
g era osta§ care sa nu duce. vre-o turcOica.,
Cetatea trig. nu putu fi luata, cad domnul era silit a se intOrce in Bucuresci, chemat hind de trebile
Org. El lase. pe Unguri, pe CazacT si o sem& din Romani lui Albert Kiraly, poruncindu -T a urma pustiirea
orwlor turcesci din Bulgaria. Insotit de osta0 seT
se intOrse, intra in Bucuresci, unde fu primit cu strigarl de bucurie si de bine-cuvintare ale poporuluT
pentru isbandile sale. Dobanda care osta0i adusera
eu dinsii fu fOrte mare ; din 10,000 osta0 ce-1 insotisera nu era nicT unul care sa nu se fi tutors cu hainct
de matase qi alte lucruri de pret.
Indata ce resuflara putin Wile dupe. aceia, Michair' porni pe banul Mihalcea spre Silistra, pe care
o arse §i o pustii. Mihalcea apoi se intOrse de asedie
Braila, dupe. ce prada si arse imprejmuirile. Asediatil
gasire. naijloc de a scrie lui Muza, ciau§ul din Dobrogea, cerendu-i ajutor. Muza strinse vre o 4000 OmenT
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
67
si trecend Dungrea pe ghiatg, isbi tabgra romanesca
si omorindu-le, dupg. marturia Turcilor, 1000 de 6meni, ii sili a ridica impresurarea ; Mihalcea se intOrse langg Michaiu. Domnul tramisese pe spatarul
Freda si pe comisul Radu asupra Hirsovei. Turcii din
acest oral, afland de sosirea Romanilor, se grabira a
trece Dungrea si le esirg in intimpinare, dar Romani:
ii bat si II tree Dungrea, rdcendu-le mult reri in gOna
ce le dete pang la Hirsova, pe care o si facurg prada
fo cului.
In vremea acesta, vitezul si siralticilul Albert Kiraly, cu o iutime neau4ita, cu foe si cu fer, pradand
si pustiind, isi rotesce fulgerand armele prin tOta Bul-
garia, prin Sistov, Cernavoda, Rasgrad, Babadag si
Oblucita. Dupg ce tOte aceste orase se mistuira de
sabie si de foe, el isi Impinse pustiirile 0.'4 la marea
Negra si la gurile Dunarei, ajungend pang la Varna ;
apoi trecend muntil, el merse dincolo de Andrianopole, apropiindu -se ca la trei-spre-Oce leghe de Constantinopole, tot pustiind campiile si Imprastiind mai
multe cete de Tura si de Mari. Apoi Kiraly isi IntOrse la Michaiu InvingetOrea Este, neatinsa de dusman si Inavutitg cu multg pradg.
XXI.
Tot In acea lung Ianuarie, o ceta. de Romani aflara
prin spioni ca Sinan se Intorcea de la Belgrad la Nil-
stantinopole cu multe bogatii, rapite mai tote de la
dusmani. Acei Romani tree In Bulgaria, IT pandesc
calea In muntiT Emului si navalesc rara veste asupra-1.
www.dacoromanica.ro
MICHAIU-V1TEZUL.
86
Sinan WI lass bogatiile in prada i Romani, lacomi
dupa dinsele, deters vreme luI Sinan ca sa scape
Gesty Ferentz sosi cu o ceta de Transilvant cari, unindu-se en Romani'', coprinsera mai multe cetati din
partea loculdf, trecura muniff In Tracia, impra0lara.,
greza in tote laturile §i I§I impinsera pustiirile for
pans la por(ile Constantinopolet
Daca Wel armia ar fi sprijinit acesta nemerita incursie, sultanul ar fi avut mult a se teme pe scaunut
seri imPeratesc. La intercerea sa in Ora Romanesca,
Ferentz intalni un corp de 12,000 Tatar)", pe care-1
impraqtie .i-1 srarama. Tete aceste lupte din luna lui
Ianuarie numai, implura cinci-spre-zece cars cu .capete de Turd, tot din eel mai insemnati, cari se adu
§era in tabara romanesca. Asemenea stralucite is
bangli ale Romanilor aprinsera sperarile poperelor
mutt chinuite din Turcia 0 incepura a le de0epta din
amortela in care de vecurf zaceal Bulger 11 furl eel
mat intaI a se forma in cete §i a lua armele. Un corp
de 2000 feranI din Bulgaria coprinse Sofia, capitala
provinciel, in lipsa pa§ei d'acolo i ii dete foc i prada;
dar neavend destula putere spre al o tine, feranil o
lass i se trag. Prada facuta se imparti intre din01"
i fie-caruia II veni in parte aprepe 300 scug; apol,
mai unindu-se qi altii cu din ii, s'apucara sa pustiesea .era in tete partile qi ajunsera fret vile departe de
Constantinopole. EI intimpinara un convoiil de un
mare num'er de card, camile qi mai mult de 40,004
dobitece ce se duceati la estea turcesca; eI isbesc mica.
este ce it ducea, o birui 0 .cimera mar Turd, luand
Leta aces prada.
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
69
XXII.
Isbanda nu fu de o cam datil, In Moldavia, asa repede si stralucit1 ca In tera Romanesca. Aron-Voda,
indata ce se declara In contra Portei, incepu ail Ott
orasele si vru sa atace cetatile moldovenesel din Ba-
sarabia ocupate de Tura. Dar pe cand facea acea
gatire, in Pecemvrie 1594, fail veste 14,000 Cazaci,
Intre cari 2000 puscasl alesi, sub tree stegurI, unul
cu Vulturul negru si cu manuchiul de argint, altu1 cu
Vulturul alb cu manuchiul tot de argiut Si al treilea
(MO obiceiul lor, navalese cu capetenia for a-nume
Loboda, in Moldavia, pradand Si pustiind prin foe si
sabie.. Aron d'abia sca'pa din Iasi cu dol boieri a! set
si Cazacif coprinser,a capitala, pusera maim pe vistieria domnuldi umplura orasul de flacarI si de sange.
Mai tot IasuI fu mistuit de foe. Cazacii luarrt din Moldova 26,000 cal, 600 fete tinere; ei gasira in capital
70 tunurl din care parte le luar5, parte le incuiara.
.Ne mai avend ce jefui in Moldavia, et trecura sa faca
asemenea in Polonia. Vedendu-se scapat din nevoia
aceia a Cazacilor, Aron incepu iarasi a se pregati de
bate impotriva Turcilor. El priimi si de la Bathori o
sema de osa ajutor sub comanda luI Becea Andreas
§i se duse sa isbesca Benderul, dar fu respins de
beiul orasuluI Mira-Ahmet. Aron se intOrse , apoi
merse spre cetatile Kilia si Cetatea-Alba si asedie pe cea din urma, incepend a o bate puternic cu.
tunurile. GarnizOna, ne mai putend sta mull impotriva,
ceru ajutor de la Gazi-Ghirai, hanul Tatarilor. Acesta
www.dacoromanica.ro
70
MICHAIUNITEZUL
scull un num6r mare de Tata,rI si, puindu-le cap pe
Adil-Ghirai, eI sburara in ajutorul cetatet Tamil' sosira
cand garnisOna era in nevoie de a se preda.
Aron, vedend sosirea acestora, pricepu ca este peste
putinta a urma asedierea in fata unei asemenea ostler
si se 'idled de acolo, trag8ndu-se spre teed.
Mara', In cele &Mai Vile ale Lune! lui Fevruarie,
intrara in Moldavia, uringrind pe Aron si fgeend jafuri
si pustiil dupa obiceig, pang cand si ei *Tura' in
pursa ce -i astepta. Aron, care mai dinainte aflase de
sosirea lor, nu perduse vremea; el isT stransese trite
trupele, ridicase poporul In arme, fagaduindu-I prada
dusmanuldf, si tot poporul era in piciOre ; chemase in
lefa o semi): de Cazaci car!, inimati de pilda Romanilor, apucara armele in contra Turcilor si deputarg la
printul Transilvaniei, cerendu-i lefa numai pe done
huff, fgga.dnind ea apoi se vor multumi de praVile for
si ca vor shoji causa crestinatate cu credinta si en
staruinta. Dintealta parte Michaiu, insciintat de Aron,
se grabi a-'1 alerga in ajutor. El 'plea din 13ucuresci
luand cu sine sotia si copilul seg si se duse spre hotarul Moldaviei cu ostirea sa. Ambli voevodi meditarg.
o stratagems si intinsera o cursaln care lesne caclurg
vrajmasiI. Michaig, ce se afla in fata Tatarilor, sE flea
ca cum s'ar ft inspalmantat de furia vrajmasului si
incepu a se trage ind.poi; Merit se jag farce socotinta:
dupa dinsul pang cand cad infre °stile muntene ale
lui Michaig si Ostea moldovena a lui Aron, care sta
ascunsa in paduff si in spatele delurilor...Atunci de o
data, Romani! iag ofensiva, Muntenii isbind pe Marlin fath ei Moldovenii de din apoi si din cOsta. De Vet
www.dacoromanica.ro
.
LIBERTATEA NATIONALA
71
or l, Tamil velend primejdia in care se aflail, se string
in grilmada si in desperarea lor, ca nisce mistreti
isbitI si impresuracf din tate pArtile, cautA al). deschide o cale de scapare; dar Roma/III' se irnbarbatezA mai pre sus de firea omenescg si se silesc a nu
lasa sA le scape din mAnsa acesta pradA caclutri in
cursa ce -T pregiltise. In sfArsit dupil o lupta inviersunata, armata tAtara se sdrobesce si-se reschirg; 12,000
Tatars'', afarA de copii si de neveste, zac mon)" in locul
bataliei ; multi Inca sunt raniti; mdf tall calitrimea
lor e prApadita si fiul hanuluT inst.'s): e lovit de marte
1500 caT unguresci, multe ma incArcate cu pusci,
multe stegurI si 1000 crestini roAntuici din robie :
iatd care furit trofeele acesteT biruinte. RAmAsita TAtaril or luA in fuga mare calea pustillor. Aceste invingerl ce suferira TAtarii _in Valachia si Moldavia in a-
ceste done" lung, precum si rigarea iernei racura ca
armata lor, din 80,000 ()mert', d'abia se intarserA
8000. Indata, pe MO aceste perdeff, a famete grozavA Irma)" secerg in aceiasi iarnA, Incat de lipsil, ajunsera de isT frigeati muTerile si copii in frigari si'i
mAnca.A.
Dupil invingerea strillucitg asupra Tatarilor, ambit
voevoqi insciiniarA de tate cele Cu noroc sAvArsite pe
printul TransilvanieT, arAtAndu-I di, de le va sosi in ajutoi armata TransilvanieT, dupa cum li se fagaduise,
pAnA, la 29 ale acelel, lung Fevruarie, el' vor stlipani
tatil Dungrea si se vor pune in cale spre Constantino-
pole, fiind-ca tate poparele crestine din Turcia s'ail
sculat sail sunt gata a se scuba impotriva Turcilor.
www.dacoromanica.ro
72
MICHAIU-VITEZUL
XXIII.
Bathori, care sta in acea 'lama in nelucrare, ocrotrt
de isbanclile Romani lor, nu se prileji a aspunde cererei si dorinta domnilor romant, cga ocupatia vii tOreT sale nunti umpluse cu totul mintea sa atat de uauratica. Farintele Alfons Carilio, pe care 1.1 talmisese
la Viena, dupa: cum am veOut, ii adusese rcigaduelY
rna:rete de la Imperatul i ingaduinta casatoria lui
atat de mull doria cu Maria-Christina de Austria, fica
archiducelhf Carol, unchiu al Imperatulut Acesta
facu pe dwmanil luT Bathori sa mica cum ca cesarul
Austria "1-a dat o femee spre a-1 re'splati de a fi cal tat credint.a si alianta Turcilor si ca: drept zestre a
luat nevoia de a purta. rasboiu cu dinsii.
Dupa aceia, Sigismund trilmise ambasada: la Impgratul, in capul cgreia puse pe uncliful sal Bocskai,
carele ajunse in 14 Decemvrie (1594) la Ariena i in
12 Ianuarie (1595) la Praga, unde fu fOrte bine primit.
Aci se Incheie intre ImputernicitiT lui Sigismund si
ai imp'eratuluf un tractat cle alianta pe aceste temeiurl : ca nu vor depune armele si nu vor face pace
cu Turcif decal numai printr'o invoire reciproca ; ca
In tractatul cu Tamil se va coprinde despre Transilvania, Valachia 0 Moldavia, a WO: Transilvania 0 partea regatuhfl Ungariei ocupate de Bathori vor re'mane
vecinice ale acestui print si copiilor sa, parte lArbatesea., cu dreptul celuf mai InthIu ngscut intre din0Y
si tot in chipul cu care se bucurase de acestea printiT
loan, Stefan 0 Christofor, dar cu conditie ca vor re-
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA. NATIONALA
73
cunOsce pe Rudolf ei pe urmatoril sa, me al. Ungariei, ca suzeranT al' Transilvania; &A dad, Bathori va
muri carsd copii, parte barb6t6sca, Transilvania ei terile ce se in de dinsa vor remane pe sema imperatu-
lui ei a urmaeilor sei ei a Bathori cum ei staturile
provinciel vor ra'gildui printr'un jurgment solemn indeplinirea acestui articol ; ca in casul cand Transilvania se va reintOrce regilor Ungariei, imperatul ei
urmaell s'el von jura d'a Vastra obiceiele, privilegiile,
drepturile ei libertatile el ei d'a nu da cArmuirea Orli
decal unul domn dinteacesfa provincie ; ca imperatul va recumisce pe Bathori ca print suveran, ca -1 va
da titlul de streclucit, ca va mijloci a i se da In &Asatorie una din fetele archiducelul Carol, mort de curend, ei ca are, pofti pe regele Spaniel a-I acorda colanul mielulul de our ; ca. Imperatul ll va da IOW ajutOrele trebilindlOse de Omen!, ban! ei munitil de fa'sboiti ; cti va invita pe Papa a lua sub protectia sa pe
printul ei staturile sale ; ca Bathori ei copifisa se vor
institui printi a! sante! Imp'eratiI, dar farg a aye drept
de eedere ei de vqt In dietg ; di oraeele, cetAtile ei
caste]urile ce se vor lua de armata imp6rittescsa* in
rasboifi vor 11 ale Imperatulul ei ca cetatile ce pt.&
stralucitul print al Transilvaniei va coprinde cu Wile
ei chieltuiala sa vor eamOne ale sale, bucurandu-se de
ele sub titlul de feud al Imp6riltieT, dar data aceste
cetati vor fi din ale vechTului regat al Ungariei, printul va fi indatorat a le inapoia cu o dreptg despaguhire, platita de imp6ratul ; ca Imperatul va plati sumele trebuinciOse pentru Intiirirea cetgtilor Transilvaniel ei ca Bathori din partea sa, nu.va cruta nit!
www.dacoromanica.ro
74
blICHAILI-ViTEZUL
cheltuiell, nid ingrijirl, spre a la apdra in contra
du$manului comun. Se mai addogi la acest tractat un
articol ce se 'Area a fi o rea prevestire : se glicea intr'insul ca la intamplare ca acest rasboiO sa nu isbutesca, dupd cum speraii, $i ca Bathori sa fie gonit din
Transilvania, imperatul se va indatora a-I primi in
staturile sale $i a-i da venituri de ajuns .spre a tine
demnitatea sa $i mdrirea easel lui ; ea in sfOrilit nobiliT pe earl acest rdsboiti i-ar pune in aceia$1 primejdie ca $i pe printul lor, vor pute sä se retragd cu
dinsul in Germania.
Acest tractat, prin care impdratul prirea sd se fi
ardtat pre generos $i a fi oprit' pentru sinesi numai
dreptul onorific de suzeranitate si eventualitatea
putin probabila cu un print a$a de tendr, d'a dobandi Transilvania in lipsb." de mo$tenitori, era
inteadever castigarea Transilvaniel pe sigtir de catre
impdratul,caci era la mijloc un secret ce putin in
urmd. se aete pe fatd, iar care atunci era cunoscut
de tot! cci apropiati de Sigismund si prin urmare si
de iesuitii ce it vindeati curter Austriel; acesta era
neputinta, constatata de medici, de a implini datoriile
casatoriel. Se dice ca el fusese legat prin farmecele
unei babe fermecatere numitd. Ioana, care era, a jui
loan Koacok ; altil presupusera mai in urma ca mama
Jul Stefan Bocskai, dorind ca Sigismund sa *lea in easiltorie pe o feta a ei $i ne isbutind din pricina vanitap Jul Sigismund care prcferi pe o neintOicd din
familie imperatescd, prin farmed il legd. .Sigismund
ce-sT cunescea starea, sail ca credea ca prin sciinta
medicaid 41 va put6 vindeca neputinta, sail numai din
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALA
75
mandria de a se vede aliat cu nemul imperaesc, dori
acesta ciise.torie care fu p.pa de fatale: Orel sale.
Dupe incheierea tractatului, ambasadorii transilvani primira daruri marete qi dandu-le audienta de
congedie, imperatul le fagadui ca peste putin va tre.mite pe principesa Maria-Christina, logoddica lui Bathori; dar curtea imperials tot angina ac6sta sub deosebite pricinuirT. Bathori se planse in mai multe randuff si staturile terei, ce se temeaii ca acesta aliante
cu casa Austriei sa nu le fie fatalil, diceaii in gura mare
ca Si -aiI lAtut joc Nemtii de printul lor. Spre a potoli
aceste sgomote , Stefan Bocskai care remilsese la
?raga, se duse in inceputul lui Martie, la Gratz, capitala Stiriei, uncle se cilsatori ca procurator al slap.nului seri Sigismund Bathori cu Maria Christina, fatI
fiind archiducele Maximilian, fratele imperatului qi
Ferdinand fratele principesei. Bocskai, printr'o ceremonie obicinuite. In crtsatoriile prin procurI ale prin.
tilor, se puse in patul de nunta, dar Nemp tot nu
tramisera de o cam data pe miresa la sotul eT, panI
In vara urmaere.
XXIV.
Domnii romani nu perdure vremea aSeptand armata lui Sigismund ce nu veni si centare a se folosi
de ish5ndile for qi de spaima ce ele respandise in
vrlijrna0. In vreme ce Ostea lui Aron coprinde Mgcinul si alte cetat,T si rescOle. tots Dobrogea, aT ctirel
locuitori. urind Urania Turcilor se ridicara cu to .ii qi
curatire. tern, for de dinsit, done escadrene de Mcldo-
www.dacoromanica.ro
76
MICHAIII-VITEMA
veni, inaintate in asta provincie, bat in doue randuel, doue cete insemnate de Tamil §i le Teati doug
stindarde ; apoi Moldodenii se'mpreuna cu Dobrogenil revoltati, se invartejesc, 'kart cu sila Kilia i Benda-
rul, unde ei taie in bucati pe heal cu 600 Turd, bland Si multe turme de dobitOce Si merg de asedieza
pentru a doua Or Cetatea-Alba, ar4endu-i imprejmui-
rile, dupa ce au rasipit Wirea beiului acelei cetati
astfel !neat d'abia a scapat tefer, el al optulea, lasand
in puterea Moldovenilor stegurile, tobele, trambitile
§i cele mai multe munitil ale sale.
Michaiti coprinde Ismailul, unde omori mai mult
de 1000 de Turd i gasi 70 tunuri de baterie, doue
din care erail insemnate cu armele imparatului Ferdinand qi alte doue cu ale luT loan Huniad. Aceste patru
tunuri Michaiu le tramise in dar la printul Transilvaniei* k;i dupa ce lasa in Ismail, o garnizOna de
2000 Romani, trecu apoi iaraV Dunarea, pustiind.
orwle turcesci ce mai femaseser6. in Bulgaria ** §i
se intOrse in grab spre Bucuresci pail a nu se desghieta de tot Dunarea. La IntOrcerea sa In tera Ro-
ma:nes* cu tote ca curgea de trei palme apa pe
* Aceste tunuri se credea a fi fost luate de Stefan cel Mare
In Mahe vestita ce castiga asupra luT Matheias-Corvin regele
Ungariel la Baia.
** Herrera spune ca la Smil, Romani °merit mai mult de
2000 Turci si gasira 34 de tunuri din cari unele de la fiuniad,
si Mara garnizonit ca la 200Q OrnenT fiind cetatea tare
An-
dreiii Borestay (lice ca Albert Kiraly, la 10 sad 6 maid, lui
Smilul, dupa ce cu o trupa. de Romani a batut 3000 Turd ce
venlad prin Moldova, omorIndu-le 2000 de 6menT, lua lesne
Silistra si apoi veni Ia Braila cu multa prada.
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA. NATIONALA
77
ghiata Dungrii, intrepidul roman, cum Vice De Thou,
vitezul domn nesocoti o primejdie o.a. de InvederatA
§i trecu cu tots pra:da sa de cea-l-altt parte a riulur.
In vremea acesta Mar' nlvalisera in Moldavia.
POrta, oranduind domn in Ora Romanescg pe unul
numit Stefan, insarcinase pe capigi-bao. §i pe pap.
SilistreY, cu mult putere de Turd ianiceri si de ratari sä-1 duca In scaun. Michait afla de acesta i trgmise pe Albert Kiraly, care intimping pe duman la
16 Martie, it sparse i--1 fugari, Tar cetatea Silistrei,
crutatg pang atunci, o asemang cu pamintul ; apoi,
ne maT intarViind Kiraly, se invarteji la ora§ul Turtucaia, tale de o Vi de RuNiuk, o aprinse, ucigend multi
din locuitorl §i se intOrse la Bucuresci, unde se afla
Michail Printul trAmisese de vre-o cate-va Vile din
not pe Mihalcea ca sa Tea Braila §i sa -ST igsbune pen-
tru ruinea ce priimise fiind silit, la cea d'intaiu asediere, a se departa. Cetatdia BrgileI era inchisg cu un
zid gros §i intgrit cu pglimare de part Armata tag
ce o Impresura, atat Romani'. lui Mihalcea cat §i Ungurii luT Albert Kiraly pe care Michaiii, indatg dupg
intOrcerea sa de la Turtucaia, it pornise la Brgila, In
ajutorul lul Mihalcea, dupg mgrturia chiar a chronicarilor Turd, se urea la 20 miT Omenl cu multa artilerie. GarnizOna cetAtei era de 3000 Turci §i nu le
maT putea veni alt ajutor, cid Dungrea se desghetase.
Cgnd se apropiarg creOnii, garnizOna e§i din cetate
§i Incepu a hgrtui, darfu indatg silita a se Inchide in
zidurl spre a se apgra cu tunurile i cu puscile. A-
sediatorii deschiserg §i duserg anturi, prin tree locurl §i grabirg mult asedierea. Peste 16 Mile, la 30 Mar-
www.dacoromanica.ro
78
micuAru-vrrizur.,
tie, inconjuratii ne mai putendu-se improtivi, se svatuira a se preda cu conditii; dar Mihalcea ce era nascut din Braila, nu voia sa le dea alibi capitulatie decat numal voia de a esi cu femeile si cu flu lor, fara
de a ilia nimic din avutia lor. Insa, dupa multe rugminte ale luT Kara-Claus, Mehemet-Bey si Mustafa-
Cans, deputati aT garnizOne, capetenfile unguresci
mijlocira si jurara pe credinta lor ca nu li se va face
nici un reu si ea pot lua cu dinsii on -ce vor voi. La
10 Aprilie Braila capitula dupa o asediere destul de
prelungita. Asa, pang a nu trece dincolo Dunarea, ei
inbarcara pe corabii aprOpe 1000 cantare de mobile
si scule ale lor si incepura a esi din cetate spre malul Dunare plangendsi tipand tare; dar aT nostri zarind ca sub straele lor era' si haul' si ca. Inca si in
path' aveal1 ascuns our topit, orbiti de dragOstea jafului la care forte multi se deprinsera cu paguba dis
cipline, calcara credinta data si se aruncara asupra
-s6rmanilor Turd', incepend a despuia pe uniT, pe altii
mai Insemnati a-i lua robi si pe- vreo ea ti-va a-i si
ucide. Kara-Claus, *lend acesta calcare a capitulatie, le striga : (Mincinosilor ! este Ore vre o religie
(care sa ierte ceia ce faceti?, Atunci Albert Kiraly
cu cele-l-alte capete ale armatei pusera mana pe
sabii spre a opri pe crestini de a maltrata pe Turd,
ucisera, vre o cati-va din eel mai Indaratnici si ocrotira trecerea acestor nenerociti pe eel -l-alt mal al
Dunarei.
www.dacoromanica.ro
LIBERTAIgA. NkT1ONALA
79
XXV .
In vreme ce Michaiu se strAduia cu atata virtute
improtiva dusmanuldi din afara, zavistia boerilor se&dna seminta impgrecherilor din lguntru. 0 sema de
boierT, velend energia si calitatile deosebite ce des-
voila Michaig, se temura ca acest om eroic sa nu
curme puterea si suprematia ce cu atAta nevoie isbu-
tisera a intemeia in stat asupra puterei domnesci.
Ineepurg a vedea inteinsul un urma§ al acelor domni
ca Mircea, Dracul, Tepes, cari intr'o vreme sdrobTail
vrajmasul din afar si apasail puternic dimpreuna cu
factiile, anarchiasipartitele din intru si libertatea puMidi. Altii din descurajare, socotind ca rasboiul in-
ceput nu va puts fi tot asa norocos pang la star*,
alp Inca manati ca tot-d'a-una de patima ambitieT
0 a urei individuale, tote aceste factif in sfarsit, in
capul carora era banul Manta, se unirg si cornplotarg ca sa dob6re pe Michaili si sa theme pe
Turd. Complotistii bagarg Mil de veste in Craiova un
corp de chid mii Sarbi, strinsi in lerd de dinsii 5.i se
§culara pe fat*/ in contra domnulut Acesta trgmite in-
data la Craiova un corp de Wire care napadesce in
oral, sdrobesce pe rasvralitoff si gonesce pe straini
pang ii trece in not Dungrea. Michaig se purta cu
multa marinimie cgtre boier11, dusmanif lui; IT Terra
pre toff impreung cu capul lor, banul Manta cares
dupa" cum spune Walter, trgia Inca la 1598. Aposi
acea ostire din Craiova merse sub Albert Kiraly de
triumra' prin flacgri de orasul Nicopoli ; dar, dupg
www.dacoromanica.ro
80
MICHAIU-VITEZUL
atatea ispravi !pante si strtilucite, Romania cereal% si
o perdare. Faren avend en sine un corp de 3000 Ro-
mani, Sarbi si UngurT, fu inselat de doi custodi roman cumparati de Tura cu 2000 aspri ca se.4 yestesca ca vre o suta de Turd prada pe locuitoriT din
prejma Vidinului si ca -1 rOga aces locuiiori sa alerge
In ajutorul lor. Farcas Incredetor se duce si Bade in
mijlocul unei armii de 30,000 Turd sub un aga; cei
mai multi din ostasii seT, impresurati de vrtijmasi,
perira. El numai cu putini, putu scapa. Acesta perdere usOra fsT avu !ma compensatia sa cu atatea altebiruinte si In sfarsit cu luarea
XXVI.
Coprinderea Brailei incheie inteadever gloriOsa.
campanie din Tema 1595, fara semsan pOte in istoria
lumei. NicT o data simtimentullibertalii nu imbarbata
mai puternic inima unui popor; patru luni d'a-randul,
nesocotind rigOrea iernii, aid numerul eel mare al
dusmanului, pururea in carnpul bataliei, mereil ca
nisce uriasn, s'au rasboit Romanii din ambele Oa, In-
leo vreme asa de scurta, el se luptara in tece WEIR insemnate, imprastiara mai multe armate dug mane, eoprinsera ca la dou6-Sled si cinci orase marl
si puternice si cetati i pradara In laturile for
* Printre orasele coprinse de Romani In astA campanie
figureza Orasul de FlocI, BrAda, Rusciukul, Turnul, Isakcea,
RIrsova, MAcinul, Silistra, Ismailul, Chilia. Benderul, Ceta
tea-AlbA, Baba, Sistovul, Cernavoda, Oblucita, Rasgradul, Provata, Dobricea, Zagora, Turtukaia, Nicopoli, Vidinul, Vracea-
www.dacoromanica.ro
LIBERTATEA NATIONALit
81
mai multe mi'l de sate. Constantinopolul insusifl vela
pustiind priu fer si flacari pans la portile sale ! Privind in total acesta campanie, imaginatia este isbita
de atatea indraz.nete intreprinderi savArsite, ea intr'un vartej de vitejie, de un popor setos de libertate,
triibarind sub impulsia until geniti raboinic.
6
www.dacoromanica.ro
CARTER 11
CALUGARENII
(APRILIE 1595 DECENVIHE 1595.)
I.
Inca de la cele d'intaili triumfuff ale Romanilor
din acesta TOrna, spalima si grOza ce coprinsese tabera
si tinuturile de margine ale imperatiei turcesci intrara
§i in Constantinopole si patrunsera papa si in saraitil
unde traia train desfatat si Pa..ra grija desfranatul sultan Murat al III-lea. Vaetele si cartirile poporului, demolarisarea ostasilor, a ianicerilor chiar, cari nu mai
voiall a merge la rasboia sub pricinuire ca nu li se
platesc lefile, 11 Infiorara de frica si 11 silira a se gandi
si la trebile Imperatie sale. Vistieria find sleita cu totul, fu silit a lua din casa sa ban). spre a multumi ()stile ce cartiail cu obraznicie, Wend adesea si rascole.
Spre a 1mbarbata spritele spaimintale ale ostasilor
de pe margine, le tramise stegul cel sant ce se (licea.
www.dacoromanica.ro
84
1411CHAIII-VITEZUL
a fi fost al profetului Mahomet si care, luat de mai
nainte de la Egipt, fusese pang in acea Tema cu santenie pastrat in Damasc. Dar fiinta de fa ,a a stegului
profetului clear nu putu incuragla peostasi, car): acum,
cu totul demoralisati, nu mai indrazniat a da fatal cu
dusmanul. Sultanul porunci atunci a se face rugaciuni
publice in piata cailor (At-meidan sat vechiul Hipodrom) in dosul arsenalului; vizirii, seicii,legistii, presedintii cancelariei statura acolo de fat.a din porunca
Iui. Vestile ce mai venira de la Dunare adaogiPa amarul inimei sale 1i -t pricinuird mOrtea. pe care el o
presirntise mai dinainte si o grabi printfo temere superstitiOsg. Saatgi-Hasan (Hasan ciasornicaruD, comisul set favorit, visa un vig in care juca un roL en
sultanul Suleiman, seicul Emir-Estivi si sultanul Mutat Visul acesta era asa de ciudat in catel nu se putu
opri d'a-1 descrie stgpanului set. Spiritul superstition
al lui Murat III se impresiong fOrte de acest vis si trei
Mile dupg aceia, apucandu-1 cared la stomac, czeclu
ca i s'a apropiat ciasul maga. El porunci atunci comisului set sal jertfesca cinci-cleci si done de of din
care patru negre, opt pesIrite sipatru-cleci albe, de pe
cum spusese mosul set Suleiman in visul lui Hasan si,
spre a-sT imprastia posomorita melancolie, se duse in
gradinile seriului si se odihni in. kioskul zidit de curand de Sinan-Pala pe main! Bosforului, de unde din
dime parti se vedeat sosind. core.biile In port. Acolo,
pe8te obiceiul set, porunci musicantilor odaiei sale
se. (Peg un cantec de jale ce incepea prin aceste cuvinte ? (Sunt impovgrat de sarcina relelor melef o
-gmOrte ! fii
acesta nOpte menu alaturi cu mine.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
85.
Indata douse galere egyptene Inaintara spre port; tunurile for salutand curmara aceste cantaff jalnice,
facend sa plesneasca geamurile kioskului. si sa cade.
in bucatf. Acesta imprejurare forte naturals fu privita de Murat ca un semn rea. cOdinibra, Elise el, tu-gnurile flotei intregf n'art facut nisi o smintela aces«tor ferestre si acum tot se sdrobesce la sgomotul ar4tilerieT acestor galere ; Ned ca s'a sfarsit cu vieta
-mea ca si cu kioskul si lacramile inundara obraja
si barba lui. Sculandu-se apoi, d'acolo, el inta in odata sa, unde se arunca pe o sofa cu inima apasata de
temere si mahnire. Chiar in nOptea aceia isi dete sufletul (16 Ianuarie 1595). Mertea lui fu tinuta sec seta
pane. soli de la Magnesia (28 Ianuarie) fitrl seri Mahomet, care fusese la vreme insciintat de puma sa Venetianca Baffa. Indata' ce el desbarca la kioskul lui
Baiazet, tunurile saraiului si pristavii In piete vestira
nuirtea lui Murat III si inaltarca lui Mahomet al III-lea.
Toti slujbasil alergara spre a-i aduce inchinaciune.
Noul sultan era un print crud, afemeiat si =Tat de
tot prin placerilc care fl facura sa piarda Infocarea
ce avea mai intiin spre ra'sboirt. Dupg ce savarsi Ingropsecinnea tatalui seri cu mita pompa, Mahomet III
'porunci sa-T aduca inainte pe top' fratii seT, in unmet
de noue-spre-dece ; acesti fecToff si doue-deci si septe
fete remrtsesera numar din o surd dui copii ce avusese Murat III cu deosebiteneveste. Mahomet cuo fatarnica mils mangle, temerile fratilor see si fata cu dinsiT
dete porunci pentru ceremonia taierii for imprejur; dar,
ducendu-T apoi in camere despartite, pelitru ca Vaietele for sa remand trtinuite, tramise muctcu fatalul lad
www.dacoromanica.ro
MICHIMINITEZUL
86
de-i sugrumara pe tog. ,Din aceste nenorocite jertfe
ale unui obiceiti barbar, patru luasera Ore-care grad
de desvoltare fiind crescutl cu multa ingrijire. Ace la.
3.
ce da mai multe sperari era sultan Mustafa, two
dobit cu cunoscinte literare, care afland mOrtea tatalui seii exprima presimtirea sOrtei sale intr'un distic e-
legiac, Dupg acela, sultanul porunci sa arunce in
mare septe-spre-dece robe insarcinate ale tatalui seti.
Adoua di el puse de aduse inainte-i trupurile fratilor AI-
omoriti, le inchise in sicrie de chiparos, le impodobi
cu turbane si pene de cocorii, cu alaiu mare, le duse
de le ingropa Mgr( tatal seTi.
II.
Acest4 noun stapanire care incepea prin un 4a de
stingeroS ospet de frati, fu primita. de osmanlii cu o
trista presimcire. Nici o data pang atunci imperatia
otomana nu se aflase in a4a cumpenti de peire. 00irile din Constantinopole, nemultumite ca sultanul frog
scirea for s'a urcat pe tron, il primira cu 6 rascOla,
infricoatil, pradara orapl, voira a izbi $i saraiul Si
d'abea Cu 4 ersgri marl' de haul* ce li se facu, se linistira. Din afara imperatia era pustiita de Romani,
Bulgari, Sarbi, Unguri rhoulati, al caror esemplu
tote cele-l-alte popOre crWine din Turciastati gate, a-1
urma. Armatele musulmane demoralisate cu totul fugiati de bataie, in vreme ce stair semete dinaintea ca-peteniilor for §i adesea se resculati asupra-le. Pe Tanga
acestea o fOmete cumplita coprinse atat taberile de
margin() cat si Constantinopolul Vii, ca cum paharul
www.dacoromanica.ro
CALUG AREN'T
87
relelor nu era destuL de plin, ingrozitOrea Clung 10
Impreunase cu dinsa pustiirile sale. Atunci, to acele
grele si amarT minute, TurciT, acesti crunti si trufasi
cuceritori a septe-cleci de popOre, stair inmarmuriti
si cu durere isI intorceat ocbil care pustiile Asia. de
unde all venit si unde cred ca sunt menitt a se intOrce. Prorocii, ce de mult circulati printre mahometanT, faceati pe acest popor fatalist, mistic si crelelor
in-minuni, a crede ca acel ciao atat de temut, acum a
sosit. Se ticea inteadever ca prorocul Maho met murind fu Intrebat catg vreme va sine statul si religa sa,
si ea el, nerespunclend_ nimic, fadicg numat manile
sale in sus argtand cele clece degete, aceia ce sectatoriT Coranulul talmaicirg ca va sa. Mica ;lece, o sutti sau
o mie de ant Apoi cele-l-alte doue sorOce trecend,
remasese sorocul fatal de o mie de ani, care tocmai
a.tunci se implinise. Se credea si se 4ieea Tara cg, precum orasul Constantinopole plc tras mgrirea 1111 de
la un Constantin si apoi a fost luat si sdrobit sub un
alt Constantin, si, precum impergtia roman a inceput
a Mori mai cu seing sub un August si se perdu sub un
alt August, asemenea si domnirea Stambululul si MVergtia greed ceprinsa de un Mahomet, au sg, se sdro-
bescg si sa se priipgdesea sub un alt Mahomet,, si
toff.banuiati ca acest noti sultan, cu numele Mahomet,
va 11 eel preursit pentru caderea imperatieT. Se mai
clicea asemeni ea la anul 1453, calla s'a luat Constantinopolul de Mahomet II, se ivise o prorocie care spunea ca acest oral va intra Tarasi in stripanirea dregtinter dupg doi-spre-clece ant-lout, socotelg arabica dupe care un an -lunit coprinde doi-spre-i,lece
www.dacoromanica.ro
88
MICHA 111-VITgZUL
ani d'ai no§tri,
0 ap de done-spre-dece on daspre,dece anI, adecg. 144 ani, adgogindu-se cu 1453,
da anul 1597, ce era preursit pentru chderea imp'eratieT turcesci. Mult mai multe i mat curiOse erag pro rociile ce circular' printre cretin §i inflilcgrail de sperare imaginapile lor. Erag nisce prorocii vechi ale lui
Metodie episcopul de Patras, ale lui Leon impe'ratul-filosof cu tablourile profetice ce i se atribuiag 5i
care vestiail surparea ilnperatieT turcesci de care un
om de vita veche : «iatg, pg.storul , dicea astg din
curmg, prorocie, carele va ucide pe lupul ce doria sa
c mrtaauce OTa ; pastorul it va .ncide §i-1 va ggsi om.
, Astfel va peri cel ce a stgpanit prin silg.. ApoT venial. prorociile lui Merlin, care diceat cg, unul incoronat cu trei corOne va sdrobi impe'ratia, turcesci si ca
inainte de acesta diirarnare va cade asuprg-T o b011i
mita .i grOznicg, (precum- era ciuma de atuncT) ; in
sfar0t cea mai respanditg prorocie era a astrologule
Antonie Torquato de la Ferrara, care trgise pe la 1480
pa timpul lui Mateiti. Corvin, craTul Ungariet El pre-
tindea ca imOrgtia otomang va cade cand va *age
la al X1II-'ea sag at XIV-lea sultan §i nu va trece mai mult
de anul 1596, cad atunci d se va intimpla un ce
grOznic 0 de mOrte, din pricing, cg, murind sultanui'
domnitor se vor ivi atatea certuri §i lupte intre cei
mai marl aT statuluT incat se vor sfg0a unit pe alcil qi
asemenea vor psati 5i de cgtre strain. Atuncicre0inil
vor lua inapoi Ungaria 0 vor face multe navaliri in imptratia turcesci, carp va fi Inca necgjita i de o mare
pining' §i de o fOrnete crudg. Apoi, cre0infi imbgrbiltaT :;;i infocaiT en atetta indraznela 0 grabg i puterT,
www.dacoromanica.ro
cALUGARENII
89
vor trece marea, ineat tOta crestingtatea se va vede de-
o-datg in arme la resgrit, uncle va pare mai mull a fi
sburat decat a fi trecut. Atuncl .Turcii se vor crestina
pi ambele bisericl si ambele impergtii se vor face una
sub un, singur impgrat crestin. Apol, pe langg aceea,
Mahomet III se intimplase a fi al XIII-lea sultan dupg
Osman eel d'intaiii. Ciuma, fOmetea, rgsboiul, mOrtea
sultanulul Murat, rgscOla ostirilor, sfasierile celor marl.
intre partidele dusmane ale vizirilor Sinan si Ferhad,
tote se Impreunase spre a da temeig acestor prorocii.
Dar cea mai bung prorocie, observg forte bine un analist contimporan, ar fi fost sabia si unirea crestinilor ;
nenorocire insg"ca acestg din uring., ca in tot de-a-una
and se Tac asemenea leggturi contra Turcilor, lipsi si
astfel tote prorociile remasera zadarniue si esirg, de
minciung.
HI.
Cate-va dile dupg_ intronarea noului sultan, Sinan-
Pasa fu seos din vizirat si surghlunit la Malgara iar
in loco -I se numi rivalul sea Ferhad-Yana (16 'evrnarie), care tot den data primi si comanda mai presus
a armatel, en poruncg d'a porai asupra Orel Romanese!. Se dicea cg. Ferhad ar fi isbutit a surpa pe Sinan -Yana incredincand pe sultanul cum a MihaiilVodg Si Sigismund Bathori s'ati revoltat numal din ura
ce aveag care Sinan iar nu din ura for atre Turci.
Ferhad-Yana poreclit Characlan (sdrpele negru), era
de origine arngut. El fusese crescut in se.rain si, deosebindu-se in tOtg vremea prin vitejia si intelepciu-
nea sa, *Ilse 'lute in cele mai marl, slujbe ale imwww.dacoromanica.ro
90
;NlICHAIIJNITEZUL
perritiei si acum pentru a doua OM fu investit cu puterea viziresc6. Noul mare vizir aduna indafa." la divan
p e to vizirii, pe muftiul, pe cadiaskerT, pe nisamgiul
pe ceT patru defterdari, precum si pe agii ianicerilor
si al bulucilor spre a se sv5.tui daca trebue sa se i'ndrepteze spre Buda sail spre tara Romandsca, Divanul se invoi la acesta din urm'ap'arere. Vizirul porunci
la toff pasiT vecinT a-si concentra ostirile la Rusciuk,
uncle sa se adune si materialele cu luerlitorii trebuin0[00 spre a face pod pe Dunare ; paza acestuT post
'Anti la sosirea sa fu incredintat5. lul Lala-MahometPasa beiler-beiii de Anatolia, care si porni indatti, spre
Dun'are. Beiler-beful RumelieT Asan-Dana, care se nu-
raise in locul lui Mahomet-Yana, fecTorul lui SinanPasa, si care tot intr'o vreme comanda cetatea Vidinul, primi porunck' sil pregatescA acesta trecere. Pe
cand marele vizir se ocupa cu multA activitate In
Constantinopole cu pregaitirile ingrozitoreT sale expeditiT in contra lerff Romanesci, o rascOla a spahiilor,
aprinsil prin zizaniile veajmasilor sel, Sinan-Pala si
Cicala -Pala, turburg.linistea capitaleT si era p'aci sti-1
restarne din vizirat si sal-1 reinina si view ; dar, prin
versei de bull si cu sprijinul ce avu de la ianiceri,
putu lesne s'o rasipescb. (21 aprilie, 1595). Dupa domolirea aces tei rgscale, marele vizir esi cu alala din
Constantinopole, joT in 26 aprilie si tribsari la Dant>
Pasa, ducend cu sine 10,000 ianiceri sub ZagargiPasa, W', cal'arimea cu lerd ce re'masese In POrra si
calarimea strains atn.t din aripa dreptq. 01 si din aripa,.
stangii. Corturile armatel se scosesera cu cate-va Mile
mai inainte si se armase ciece galere, pe care 'near-
www.dacoromanica.ro
CALUGARENI1
91
candu-le cu tunuri si alte munitii, le pornira la Varna,
de unde pe Dunare sa se urce la Ruscink. Al doilea
vizir, Ibraim-Pala, fu numit caimacam in lipsa lui
Ferhad, si remase in Constantinopole impreuna cu aga
ianicerilor pentru paza orasului si carmuirea trebilor
imperatiel. Caimacamul era dusman tainic al vizirului si, cu tOte ca in public se arata case ocupa cu pregatirea si adunarea ostirilor si a armelor spre a le teamite lui Ferhad, in fapta insa se sin cat putea sa rasi.
pesca tOte pregatirile facute. Vedend Ibraim-Pasa ca
vizirul tramitea din cale curier dupa curier, scriind sultanuluX ca se apropie de hotarele Ore Romanesci cu o
mans de soldati rash armati ca -1 raga a tramite indata
ostile ajutatOre, el se puse de arata sultanului ca pricina
pentru care °stile se aduna incet si merg cu grew catre
hotar nu e, duna cum se dice, cad for Le e terra a merge impotriva Romanilor, dar cad eie urasc pe FerhadPasa si nu vor a se bate sub dinsul cu dusmanul. Spre
adeverirea diselor luT, el scOse de marturi dinaintea
sultanului pe muftiul Bostan-Zadel, pe cadiaskerul Baki,
pe viziril Gerah-Pap, Hasan-Pala si pe fecTorul lul
Cicala -Pala, toff partisani ai luT Sinan, cumparati
de dinsul cu vre o cate-va pungi de sechini si cad'
to' adeverira aratarea lui Ibraim. Acesta incepu a
face impresie asupra mince' sultanuluX.
Fn vreme ce aceste intrigi In Constantinopole urdiav
peirea luT Ferhad-Pala, el inainta in calea sa. Pleeand
de la Daut-Pala in 30 Aprilie, ajunse la Ciorli, unde
porunci ae a forma un trup de 1000 omens puscasi
si dete lul Husein-Be' comanda spahiilor. Aces 1000
puscasi se luati din tat locul unde tabara armia si ce'
www.dacoromanica.ro
92
MICHAW-VITEZUL
ce se inrolag salute' in tote Vele pe marele vizir dinaintea cortuldi seii pe la trei sau patru di-Apr*1 de pe ameadt In cele d'intAig qile ale lung Mait ajunse vizirul
la Andrianopole si Men scire cg va zgbovi acolo 4ece
chile. In 13 Maig, pang a nu pleca din Andrianopole vizirul, potrivit vechei si statornicei dorinte a Porte, terse
drepturile ce principatele Moldavia §i tera Romanesca
ify pastraserg prin capitulatiile for si le declarg ;pro vincli ale imperatieI turcesci (ialeti). El numi de pagt
in Moldavia pe Glafer-Pa5a, fostul beiler-bei al Servanului qi in Ora. Romanesca pe Satirgi-Mehmet-Paa
si, luand in privire sperarea viitOrelor for venituri, li
se puse conditiica sa aibg a tinea fie-care cite 1000 soldap cu cheltuiala lor. Fiina Ca acum ambele princlipate
.erag reduse in starea celor-l-alte provincil ale impergtieT, vizirul detefslujba de deftertiar in ambele tart'
lui Mehmet, tieirt de la Ieni-Scheker si inteaceiW
vreme, hotgri 12,000 Omni in lefg drept garnizona.
acolo.
Iv.
Pe cand acest nor amenintgtor de grosnicg vijelie
se apropia de Ora lor, RomaniT aflarg ca un convoiii
forte bogat in ban Si bucate trecea din Constantino-
pole spre Ungaria. 'Mirosul acestel pedal' mite pe
,aceqr1 lei din vizuinele for qi IT impinge a face tot spre
a o dobandi,, dice istoricul trances Montreux. 0§tile
romaneintimpinarg pe turcii ce povatuiail acel convoig.
Lupta tinu mUlta vreme cu noroc schimbat, pang and
curagiul isbuti slaT noWi luarg trel coral:VI incarcate.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
93-
Vesteaca" se apropie arruata luT Ferbat-Pass nu'T putu
face de a se 16sa de acea dobandg. Cat-va duPd acesta
Sigismund Bathori in Ardel trilmise pe eel mai vestit
general al see, George Borbeli, in Banat la Caransehes si Lugos. Cu tete ca avea cu sine putinT ostasi,
Borbeli coprinse prin sill done casteluri turceseT, anume Bocsa si Varsosi, dar garnizenele turcesci de la
Lipova, Giula, Csanad si Ienee, afland prin spioni ca
orasul Iofe se afla fare. garnizona, yoka a se folosi de
lipsa ostirilor lui Borbeli din Ardel si, cu puteri unite,
n'avglirg in aceste, Ora, coprinsere, Iofii cu septe sate
din' prejur, unde trecura tot prin foe si sabie si dusera
pe locuitori in robie. Afland Bathori acesta, spre a-si
resbuna, pornesce din Alba-Iulia o Mil de ostire ales6
de coprinde Totvaragia, macelgrind garnizona. Acesta
eeta se unesce apoT cu Borbeli dare batea Fegetul
si, dupA ce-1 ieae, plea asupra mii de la Temisera
care, unindu-se cu beii de la Lipova, Giula, Csanad
si Ienee, cu marl puteri alergti asupra-i. In be.talia
insemnata ce urma, crestinii remasere. biruitorT. Pasa
TimisereT abia sape cu fuga ; Tar beiT GiuleT si CsanaduluT furl_ prinsT, vieta for nu mai fu crutate; toff
.cei-l-alti prinsi fare, ucisi in Tata armiei crestine. In
urma acestora Borbeli merse bard. cetatea Lipova.
V.
In acesta ierne, puterea"thsboiului, find in tera Romanesce.' -si Moldavia, Ungaria resufle putin de misca."--
rile armelor. Sinan-Pala de la Belgrad, de unde lama,
afla prin fugari renegati, silintele §i umbletele printi--
www.dacoromanica.ro
94
MICHAIU-VITEZUL
for creatini, pentru o mare legatura imp rotiva Turcilor. Spre a domoli focul cu care aceatia se preghtiall
I a rasboie, meateaugitul vizir creclu ca ar fi bine sh
face a straluci dinaintea ochilor for o mincinOse. lu_
core de pace. Spre acest sfarait facu imperatului o
propunere de pace, dar puind conditii grele care era
ncredintat ca nu vor fi primite. Unele din aceste condilit erae : d'a plhti tributul anilor trecuti, a, ingriji
pentru trimiterea lui regulate'. in toff anit de aci inainte ai a nu da nici un ajutor Ardelenilor, Muntenilor
ci
Moldovenilor, revoltati asupra Porte, 'lid a le
lua parte in vittor ; de uncle nu, ameninta Sinan ca,'In
primhvara viit6re, va merge se. bath Viena, El tracta
inch in propunerea sa pe tOta natia nemtesch cu un
mare dispret, 4icend ca NemtiT sunt nisce 12,0' care nu
pot suferi nici fOmea nici chldura ai ca sunt bunT tmmai d'a bea §i d'a manca. La aceste conditiT aspre ¢i
cuvinte ocaritOre, imphratul respunse cu vrednicie a-
ratand ca o cercare tea va dovedi indata lnl Sinan ca
Nemtii sciti a se bate cu ferul; ca zadarnicile sale
amenintari nu-I sunt de nici 1111 folds, de vreme ce
are a face cu barbati, iar nu cu copil earl' se sparie
de eel mai mic sgomot. Apol lephdand conditiile turcesci, propuse altele cu totul impotrivitOre, intre care
ai aceia ca Sinan se. dea inapoi tote castelurile coprinse
ai pe toff prinaii Si ca POrta s'a" se lepede de nedreptele el* pretentii asupra MoldavieT ai terei Romanesci,
ten vechl feudatare ale porOnel Ungariei. Intr'acest
chip se zhdarnicire. tete aceste vorbirT despre pace.,
Sinan Pala fu apoi chemat la Constantinopole Si dephrtat din vizirat, dupe. cum am *hit inapoi ai, in lo-
www.dacoromanica.ro
CALUGAREN a
93
cu -i veni Hasan-Papa cu beiler-baul GrecieT, feciorul
lui Sinan Pa§a, i cu nisce domni ,i boerl pribegi din
tera Romanesea §i Moldavia, sari din ambitie ertleand
legea §i datoria lor, sub stegurile turcesci se luptail in
contra eretinilor.
impgratul ineepu atunci a se gliti cu tag silinta spre
a urma rgsboiul in primN.vera viitOre. El chem'al penUM 8 Februarie, 1595, adunarea staturilor Ungariei la
Presburg si ale Boemiet la Praga, pe 4iva de 9 Fevruarie. Archiducele 1Viateiii deschise adunarea Staturilor
Ungariei, cerendu-le mijlOce spre a urma cu isbandil
rasboiul de prinfavera viitOre. Cererea i se implini hotarindu-se de adunare o dajdie de obte pentru top, fie de
on ce rang ar fi i on ce privilegiti ar avea. Dieta de la
Praga o Aeschise inswi imparatul §i, multumind staturilor pentru zelul torsi puternicele ajutOre in bani §i timeWI ce dedeserg spre sustinerea gloriei numelui de cretin, el be descrise starea luerarilor ra'sboiului. El be spuse el rugase pe papa, pe craiul Spaniel, p'al Poloniel i
Suediei, pe marele duce al Muscalilor §i pe multi alp
printi strain, cum i pe printii Germania la dietkde
la Ratisbona, §i ea spera cg toff ki vor uni puterile cu
ale lui improtiva dupiantiluT. El be vorbi apoi de legatura ofensiva qi defensivA a printilor Ardelului, Moldavia §i terei Romanesei, de trofeele Si biruintele ion
i ineheia cerend staturilor ajutOre in Omeni si bani.
Staturile ii deterg. pentru Boemia, Moravia, Silesia §i
Luzacia, 600 calsareti i 10,000 pedestra0, can de la
ineeputul lui Maiii i pang la sfarqitul lui Noemvrie trebuiail 56 slujeseg Cu cheltuiala Lorin armata imperrttesea. Impgratul numi mai mare peste oOle sale in Un-
www.dacoromanica.ro
96
31ICH.1113-VITEZUL
garia pe comitele Mansfe]d, capitan vestit in rasbaes
,pe acele vreme si-1 cinsti cu titlul de principe.
VI.
In vreme ce ambele imperil-4ff se &lab cu atata silin-
ta spre a purta cu putere rasboiul, unirea voevoqilor
ArdeJula, Moldavia Si Ora Romanesci, care, dupa.
cum veluram, fusese de mare folos causa crestinatatii, fu in pritnejdie de a 11 sdrobita, si aceste here, acuma.
a;,a amenintate de Tura, in nevoia de a deschide resboie intre dinsele. Intelepciunea lui Mihaiii-Voda se
grabi a opri o asemenea nenorocire; dar semanta tie
vrajba ce se arunca atunci, rodi mult mai apoi, zadar-=
nisi tot sangele ce se versase pentru causa cresting.tatiT, asvarli aceste tree teri in valuri si in nenorocire
cumplite si mantui imparatia turcesca de peirea ce CPamenintase. Sigismund Bathori, nestatornic si zadarnic, se trail si se inalta Cu mintea de cand &edit si se
rucliprin casiltorie cu imperatul nemtesc, si ineepu de
o data prin nsurpares a se intitula print al tera Romanese si al Moldavia, aratand prin acesta, dorinta sa de
a schimba tractatul de aliante ce facuse cu domniT ro-
mane intfun tractat de suzeranitate a la asupra-le.
Evenimentele timpurilor pastrasera aceste tree principate, Ardelul. Ora Romanesca si Moldavia, singure, isolate, intre imparatia Turcesca, imperatia nemtescii. si
craia Polonia. Era Ore-cum firesc lucru ca on -care
d'intre stapanitora din aceste tree sere ce se simtia in
putere, sa caute a le uni intrtn singur stat si a reintrupa ast-fel vechia craie a Dacia. Mai multi" piing ro-
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
97
M9,111. si Unguri o ispitira; dar ceia ce Impingea pe Ro-
mani catre acesta era dorinta d'asi constitui unitatea
for constitutionals, d'a se uni intre sine frati de aceiasilimba." si sange, In vreme ce Ungurii nu era impinsi
decat de vechia .si statornica for dorinta d'asr intemeia suprematia for asupra Intregei natii romane
si, calcand'o in piciOre, a da imparatiet for termurile
Mare Negre. Lupta intre aceste tendinte Impotrivitdre
ale Romanilor si ale Ungurilor zadarnici Mote intreprinderile de a reintemeia regatul Dacia si tteesta. rivalitate nationals aduse robirea comuna.
Tocmai in minutul cand se cerea Incredere recipro ca si unire, nesocotitul Bathori, mai mult din zadarnicie, aprinse torts acum sting a vechilor urT nationale. Project ele lui ambitiOse gasira partisani nu numai in Ardel, dar Inca in Moldavia si tera Romanesca.
Cu tot meritul ce Aron Voda isi dobandise prin rescularea lui asupra Turcilor_, Moldovenii tot nu puteafi
vita tiraniile lui de mai nainte. In intelegere cu Sigismund Bathori se urzi asupra lui Aron Voda un
complot intro boeriT motdovenT, In capul carora sta
aga Rasvan ce comanda guardia de Unguri a acestui
domn. Sub pricinuire ca s'ar fi prins nisce scrisori
scrise de maim lui Aron, care dovediati a el se afla
In Intelegere cu Turcii si cu cardinalul Andreia Bathori din Polonia, ve'rul printului Sigismund, un trup
de ()Sire din Ardel, sub comanda lui Gaspar Cornis
si Francisc Daczo, intra fara veste in Iasi si Irnpteuna
cu Razvan, ridica pe Aron en sotia si fecioril lui, la
23 Aprilie 1595 si-i duse sub pail In Ardel, sub pretext ca sä se apere si sa se desvinovatesca catre Si7
www.dacoromanica.ro
98
MICHAIU-VITEZUL
gismund. Dar acesta it Inchise in ca-ttelul VintuluT,
or4e1 pe Mure, putin departe de Alba-Iulia, vestit
printr'o Third-de-lege a cuileT AustrieT, mOrtea cardi-
naluluT Martinutig, (1551) care fu ucis de generalul
spaniol Castaldo. Nu se scie dacg Aron-Voda a fost
vinovat intro adevgr de tfadarea ce a motivat arestarea luT sail dacil a cgdut jertra ambipT luT Rgsvan al
luT Bathori. NimenT n'a vgdut acele scrisorT de tradare
ale luT. NoT ne plecgm a crede, cu mai multi analiti
dontimporani, ca fg.rg. dreptate a fost el asvarlit dupg.
tron in temnitg ; dar cumplita lui domnire IT meritase
o asemenea Were. El 41 sfir0 vieta la Malt 1597, in
aceeag temnitg. Theh avutia luT cea mare, stransil
prin storcerT nelegiuite, fu confiscate de Bathori spre a
sluji pentru cheltuiala rashoiului. Mai multi din boeril
partisanT aT luT Aron-Voda se turburarg fOrte la acesta silnica ai fa'rg dreptate faptg.; de aceea, multi din
eT fuel inchisT, uniT pedepsitT cu mOrte. Aceste fapte
nedrepte rgcirg cu totul spiritele Moldovenilor de care
Bathori gi le intOrserg cgtre Polonia, unde mai multi
-boierT se aflail In pribegie, aceea ce dete Yolonilor
indrazn6la de a cguta sg intre in Moldavia. Ast-fel
dreptatea dumnedeOscg scOte rasplata uneT fapte din-
teinsa chiar ; .i Razvan, precum §i Bathori, traserg
dintfacesta mult reu qi stingere asupra capetelor lot.
Aga ligzvan fu numit de Sigismund Bathori domn In
Moldavia sub suzeranitatea luT ailT lua nume de
domnie Stefan-Voda. Acest Razvan era ngscut In
Moldavia dintr'un tatg. tigan §i o mums moldovOncg.
El intrase de tenet in armia polong ai, deosebindu-se
printr'o vitejie neobicinuitg. In rgsboiul cu .Muscalfil
www.dacoromanica.ro
CALUGARF.Nli
99
fa din simplu soldat radical la cele mai nalte trepte
ost5sesa de craiul Poloniei Stefan Bathori. In urma.
intorcendu-se in Moldavia, intra in slujba lui Aron
Voda, care-I dete rangul de age si 1 tiamise, la
Maiii 1593, sol la Sigismund Bathori. Apol R5zvan primi
de la Aron comanda guardia sale de Ungurt El trase
la sine dragostea acestor ("stag qi isbuti1 dupg cum
vNuram, cu ajutorul lui Bathori, a r5.sturna pe dom-
nul sen .0 a se urea ast-fel in. locug pe un tron de
care se racuse vrednieprin vitejia la.
Sigismund Bathori, temendu-se ca liticumva boierfl
moldovenT, earl erafi pribegi in Polonia, impreuna cu
Polopii sa face vre-o navalire in Moldavia spre a tur-
bura starea lucrurilor, intocmite dup5, pllicerea luI,
trimise pe Gaspar Corni la Zamoisky, marele hatman
al corona Polonia, spre a-I vesti ca el s'a facut acum
staipan at Moldavia §i it poftesce ca sl nu umble a
intra in acea Or si a-I aduce vre o pagubI. Zamoisky
fi dete fespuns in scris ca acesta trelA privesce pe
craiul si pe staturi i ca ar fi fost mai bine dacii. Bathori nu Intreprindea o asemenea fapta pane a nu
cerceta mai intaiii parerea regelul Poloniei. Intr'acest
chip ambitia luI Bathori de0eptti in inima Polonilor
vechia for dorintil d'a stgpani Moldavia ai aduse marl
nenorociii.
VII.
Tocmai se gatea Michaiii-Voda de a se apiira in
contra ia5A:lira cu care 11 ameninta vizirul FerhadPaqa, ciind prinse veste de intAmplarile din Moldavia
www.dacoromanica.ro
100
311H4e-v,ritzur.
si de cugetele ambitiOse ale Jul Bathori asupra -Orel
si domnief sale. Diqtru'ntaiil el nes000ti acele project&
ale unui aliat trildgtor §i dilator de jurgment si de
clarg ca -eT va apara, cu puterea drepturile, de se va,
atinge tine -va, de dinsele, Dar stolul ostilor turcescV
acum se pornise spre sera, in acea primejdie, Michaiu
simti nu rnumai ca nu putea intra In luptg eu Sigis
mund BathoH, dar cg ineg, avea trebuinta de ajulorul,
Jul. El mai avea apoi si a se tome- pa miselul seu a
liat sa nu-1 jertfesca Turcilpr ; in adeve'r, tocmar
-atunci, pe la Inceputul Jui Maiu, sqsise in Ardel cia
usul Ibrahim aduclind lui Bathori caftane si scrisoa
atat kle la sultanul cat si de la a,ga eurtii din Cqnstan
tinopole si de in Amat-Yana din Timisgra, prin caret
i selagilduia ca sultanul ii va recunqsce stgpanitorpeste c<<te trele principatele cu titlu do craiii si pu
plata unui tribut anual de 500p, in lac de 15,000 sechini, ce plgtea,Ardejul rpai nainte, numal sa se tragg,
din leggtura cresting. Era invederat ca aceste tagg
dual' erail,prea marl' ca sa l,uta fi tinute. Michaiti insg.
putea sa se tang on de ce de la un om asa de nei
statornjc la, minte si la jurgmintele sale. ImpOratul
insusi avea t6mg de slabiciunea lui Sigismundsi Inca.
de la 7 plartie ii scrisese sa.' se ferescg de ispita Tur7
cilor, can cse silesc din mani si din picigre, _prin a-!
menintari si caggdueli, ca sailtragg, pe el si pe voevodii_
romani din alianta cresting. In mesa cumpgng grea.
in care se afla, Michifi ggsi in inima sa curagiul rar
si Rate de laudat de a jertfl mgrimea si neatarnarea.
sa, dragostea de sine, drepturile sale si cider ale pa-e
triei, pentru un mare interes al omenirei, si al civili
www.dacoromanica.ro
CALUGARAN II
101.
satieI cra$tine. Adunand Ora spre a se chibzui,
.alesera" cu top svat dg folos acesternevoi, ca domnul
sä se inchine hit* Sigismund, rfdstranduil insii fare
-scadere drepturile suveranitatei $i veniturile tete. Cu
asemenea instrucp porni in Arddl o deputatie cornpusit de Eftimie mitropolitul Targovistei, Teofil episcopul Ramnicului, Luca episcopul Buz6ului, Mitrea vor-
nic mare, vornicul Christea, logofep Dilnitrie, Preda
si Borcea, vistieril Dan si TeodoSie, postelniciI Radu
Buzescu $iStamate, cluceril Radu gi Vintila. In 2 (12)
"%fait, sosi acesta deputatie la Alba-Iulia $i Indata fu
primal in audient'a. de Bathori. El orandui din parte-I
spre a tracta cu deputatia. pe Stefan Iojica, svetnicul
i cancelariul set ceI mare si pe George Ravadzi svetnic al WI rti capitan al cefateI Szamos-Ujvar. Dar
4dinteace$Cf boieri ce-I teamisese Michairi-Voda"
4pentru tocineirt, dice chronica, Inveajbitorul diavol
Aumb la In mijlocul lor, de se apucafa unit cu altif
-einaf mutts fach" vrajbe decat pace, cum s& scOta"
p e Michaill-Vod'a din .era; iar eel -lalri boieri ce
se nevoiad sa slujasca domnului for In dreptate,
Ode neprieteni fur& biraiti., Intr'acest chip prin
-vr-ajmasia tenor boieri, se fa.cu ca tractatul ce se
Incheid tntre plenipotenp \r_omani qi unguri la AlbaJulia,
in 20 Maiti 1595, nu fu de pe cum voise
Aliehaiq numai un simplu tractat de inchinare, ci din
potriva legui 9 supunere desavarsita.' $i o intrupare
a Orel RomanescI cu Ardelul. Cuprinderea acestul
tractat era : ca episcopiI, boieril, impreunil en Michait-Vode. $i cu tOt'a tera, I i aleg de domn st'apanitor pe Sigismund Bathori $i pe urmatoril seT, earuia
www.dacoromanica.ro
102
l'sUCHATU-SITE ?.UL
tlepun jurAtnantul de credintil. Acest print, neputend
sta necurmat In Ora Rombnesca, o va earmui printr'un vice-voevod ales_de teed, care sit scie limba 0
obiceiurile el si &area printul sa.-T trAtnita steg, buzdugan si sabie, semnele dregatoriei. Vice-voevodul
va alege un svat de dot -spre-4ece boieri mai batrani,
intre ari sa." nu intre niet un grec si cu can sg. carmuTasce Ora. Veniturile lor vor fi hotralle de printul
si el nu se va mai intitula ca inainte : .Din mila luT
.)
Dumneleil,, nici va numi orasele terd ale sale; intr'un cuvint el va fi nuinai un slujbas al printului. Acesta singur va avea dreptul de vieta si de merle asupra boerilor, dreptul de a face Milli* la ptimintenif
dreptul de a tracta cu puterile straine pentru tera. La
dietele Ardelulur se. se trilinitil deputaci si din tera Ro-
manes* cari sa aibil drept de a vorbi si a vota ea,
si cei-l-alti deputatl. Libertatea si veniturile cleruldi
§i ale calugarilor se asigurail, si juridictia mitropolituluT Targovistei se intindea peste tote bisericile roma.nesci din Wile ce Ae aflati sub. stripanirea printului..
Pentru kite acestea, Bathorf se lega ca el si urnAtorii sel vor ap5.ra cu tote mijlOcele lor, tem de vriljmasi.. Acest tractat RI un act de resbunare al aristocrape Impotriva lui Michaiu, pe care in zadar ea se
ispitise a-I resturna.
Roierit si celuge.riT, spre a-0 asigura si a-.0 Intinde
privilegiile lor, spre a umili pe Michaiti, scNendu-I
din b epta de dome suveran la aceTa de un slujba
ungurese, triidara drepturile natieT si o aruneara sub.
suprematia si staprmirea natieT unguresci, dumana,
el eea de de mull. Acest traetat injositor pentru_ el
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
103
si natia sa, e$it din tradarea din liluntru $i din afara,
fatalitatea imprejurarilor puse pe Michaiu in nevoie
de a-I priimi, dar de atunci trufa,a lui inima i,T Rigadui o re'sbunare puternicii $i ura ce hrani familieT
Bathorescilor $i pe care scin a o imOrt6.$i poporului
roman, fu atat de infocara inat are cu totul acest6
familie $i stinse en sunet pomenirea ei.
Cu into rcerea deputatilor din Ardel, Sigismund tr5.mise pe George Palatici ea sa dual. lui Michaiil-VodI
buzduganul si stegul osta$esc, semnele evoevodatului. $i s6, priimesca. juraramtul lui $i al boierilor. Michair' lacu acest juramOnt, dar in inima lui hotari a
scapa de dinsul la cea mai d'intaiil ocasie. InteaceIasi vretne, la 1 Tunic, sosied la Alba-Iulia deputatiT
MoldavieT, care incheTara un trectat cu acelea$I con ditii
eel cu tera Ronanesca.. De atunci Sigismund
Bathori incepu a purta titlul de (Principe al caiilor
(ArdeltiluT, Moldaviei $i terei Romanesci $i al sAnteT
(Imper4iT romane (regnorum Transilvani, Moldavim
(Valachi transalpinm et Sacri Romani Imperii Prin
(ceps,)) $i in Europa incepu a fi privit si numit liege
at Daciei, &del locuitorilor acestor trei principate, Ro-
mani, Unguri $i Sa$T, li se da numirea comuna de
Dad'. Dar acesta nesocotita ambitie a luT Bathori nu
sluji la alt-ceva decAt de a deschide ochil Romanilor
$i a le aduce mereii aminte de vechia craie a Daciei,
mo$tenirea for Orintescil. Ast-fel Ungurii insu$1 luerard $i facura pe lume a crede iutr'un viitor regat
al Daciei, fantom6 ingrozitOre ce astacIT inghdta
nimile for de spaIma.*
*
Dupa Sigismund Bathori, printiT urmAtog pastrarl idea
www.dacoromanica.ro
101
NECHAWNITEZUL.
VIII.
In vremea acestor tractatii, vizirul Forbad_ se apropia inset de hotarele nOstre si 'Muff, ce pritniaerg
porunca de a ajuta operatiile armatei turcesci, navalira catre inceputul lui Iunie, en o puternica ostire
asupra Moldavie si Orel Romanesci. IVIachaiii-Voda
cu un trup de Oste alcatuita de-Romani, Ardeledi si
Cazaer, pripesce de le ese inainte la hotarul pre( Bo-
manesci, le da o sable, l imprastie
silesce a se
intOrce inapni, cum inima for n'a voit. Indata dupa
aceIa, Nichait-Voda Tea cu sine o cote de-calareti si
pedestrasI romanI, impreuna cu sese-clecI calaretiardeleni din trupul le Albert Kiraly, sub comanda int
Gaspar FOdOssi, si porniud din Bucuresci, stringe pe
Tanga dinsul pe toci ostasiI romani si bulgari ce Intfon
ping in cale si pe o semi de paznici din volentifi sl
In clioa mare, MO Nicopole, trece Dunarea pe vase,
in vederea si in fats, °sailor tureesci, adunate acolo
spre ocrotirea constructiei vaselor pentru podul ce se
pregatia a se face pe Dunilre. Cum trecura al nostri
riul, detera indata navala asupra Turcilor, II bat, IT
sparg, II pun in &la
silesc a &luta. scapare dup4
santurI, inchilendu-se in tabara. Acosta tabard. era
asezata pe Tanga riul Osina ce surge din Balcan't si
se varsa in Dunare aprOpe de Nicopole, si Tanga dinsa
ceraii gramadite la un loc, ca la o mie de luntri, cu tote
lul de regat al Dacie1: ast-fel cardinalul Andreid Bathori,
Gabriel Bathori si Betblen Gabor, care la 1628 cere de- la
ultani.l a-1 recunosce titlul de Rege cal Dacia.
www.dacoromanica.ro
CALUGAUNII
105
-zele trebuinciOse pentru facerea podului. Numerul
Ramanilor, spun ca se urea la cinci mit Omeni, in
vreme ce Turcii trecead paste dOue-spre-piece mii.
Bata lia acesta urind In 10 Iunie. Romanii.coprinserd
tabara cu asalt, robird si trecurd sub ascutisul sabid
pe multi Turd, ca la 500; iar, dupd. alp', 1600 Turd
eadurd morti. Despre pasa nu se scie de a scdpat
sau de a remas molt Tote luntrile furs mistuite
grin foe, afard de vre o Eece ce erail -wzate mai
&parte si de care nu se puturd apropia. Ele slajird in urmd la ai nostri spre a trece dincolo de rid
bucatele gdsite acolo. Un Tura ales ce purta grija acestor luerdri ale podului, vedend arderea luntrilor,
Elise care Fodossi : xDaca Ostea vOstrd ar fi bat as*tadi prea puternicului padisah patru cetati, n'ar fi
,fost nenorocire mai mare la el decat paguba ce-i
L face
arderea acestor luntri. * Romanii luard in astd isbandit sese stOguri si doue tunuri-falconete ce Turcii
castigaserd in anul trecut sub cetatea Raab de la °stile imperdtesci; Michaill-Vodd le tramise lui Bathori
impreung cu 16 tunurt si multe pale, hangeruri si alto
acme bogat impodobite ce dobandira acolo ostasii set
ET &lett Inca mul t praf, munitiisi multe instrumente de
fer ; dar pe acestea, nezutendu-le duce cu dinsii, le aruncard in apd. Invingelorii Romani petrecura nOptea
in acelloc si in dioa, urrattore, 11 Tunie, apropiindu-se
de Nicopole, seOserd. pe -dusman dintr'insul; ei coprind orasul, it stricd si 11 dad pradd flacdrilor. Nemultumindu -se cu atata isbanda si infldedraci de no-
rocul ce 4 favorisa, el se arunca chiar asupra cetatii
si isbutesc a. face, MO pOrta cea- mica, o sparturd
www.dacoromanica.ro
106
MICHAIU-VITEZUL
cat sa pad trece doi Oment Dar cei.din launtru incepura a varsa din tunurile si puscile for descarcaturi
omoritOre si of nostri, vedend ca perdusera vre o 5a
sail 60 OmenT, lasara cetatea si. trecend Dunarea, seintOrsera in Ora, veseli de norocita for expeditie.
IX.
Acestd expeditie a Romanilor la Nicopole se mart
fOrte mult de unit din analistif contimporani, earl o
transformara intr'o batAlie generals cu WM Ostea int
Ferhad-Yana, in care acesta r'emase invins cu o per-dere fOrte mare. Chiar Turci-T, dusmatiff liii Ferhad-.
Pass. raspandira acesta veste neadeverata, ca sa-1 Nth;
perde mai en inlesnire. ,NoT insa deteram mai mult
cre (lemint raportului 'di Albert Kiraly catre stapanul
WI, ce se potrivesce cu aratarea unor analisti of tiinpului. Perderile Turcilor Inca nu furs asa de nenoro-,
cite precum credeati cresting si Turcif chiar, cad in
putine dile luntrile se Melia si se adunara la loc. Se
vede ca Michaiti voi Inca a 'face cu acestea, ceia ce
Meuse cu cele-l-alte ; el trecu vre-o mie de enneni
Wig& Nicopole ca sa puna mana pe acele vase ce se
cohoratt pe Dunare spre schela Raveh, uncle HasanPasa beiler-beful Rumeliet instircinat cu constructiapodului, be aduna. Romanfl se daserd ascuns si le pan-dead trecerea ; dar a doua -4i dimineta °stile .Rume-,
lief si Segban-Bali, generalul ianicerilor, care Pdzia
acele luntri, plecara spre dinsii si afland in cale de
la un prins starea si, asezarea Tor, se ascunsera tad
4ioa aceia Intr'un loo priindos, si a doua-di, cand se
www.dacoromanica.ro
CALUGARENCC
107
crapa de dioa, isbira fara de veste Dwelt pe aT nostri
cu atata noroc in cat itinvinsera si-1 pusera pe fugL
In sfirsit, dupa sapte septamanT de Ia plecarea sa
din Constantinopole, Ferhad-Pala sosise acum pe la
jumatatea lul Iunie in Rusciuk, uncle gasi gala jemnele pentru facerea podului. Pricina zabovireT lui In
cale fu, dupa cum scim, Intardierea adunariT soldatilor si greutatea ce Intampina intru stringerea muni%iilor si a bucatelor' din partea dusmanilor seT remast
In Constantinopole. Indata ce sosirrt vasele de la Nicopole, in 6 Ittlie, se apucara de lucrul podului. Un
roman ce pica atunci in manele Turcilor si care se
vedea a fi fost tramis intr'adins de llichaiii-Voda, le
spuse ca acesta primise ajutere din Aral si Ungaria
si ca se afla In Bucurescl In capul a septe-decT miT
ostasT. Segban-Bali fu insarcinat a trage linia poduluT cu vre-o cati-va beT din Rumelia cari trebuiaa se;
merga inainte. Mamie vizir sta la capul podului sub-
un chiosc sustinut de opt stalpT, de unde putea sA
vada si silinla ce se punea Ia lucrarea podului si tot
ce se petrecea in tabara. In locul unde se racea podul era, in mijlocul riului, un ostrov lat, sadit tot cu
salciT, unde podul ajunsese in cincT sail sese dile-. Os-
trovul fu ocupat maT IMAM si se asezara acao corturT. Cel-l-alt canal al riuluT, ce se intindea pang. la cestatuTa St. George, era forte larg In cat trebuTa eel pa-
tin 500 vase spre a face podul. Era langa cetatue
locul cam ridicat si nisce sangiaci-bel furs oranduiti
spre a-1 tAia ca sa pOta prinde capul podului. In 8 lulie beiler-beiul Rumeliel Hasan-Pala intra cu pomprt.
In tabara, ducend ca la 500 robT si aprOpe patru mii
www.dacoromanica.ro
108
felICHAIIIVITEZCL
Capete de erestini din Transilvania si Ungaria. Satit>
gi-Mehemet-Pala, ce fusese numit beiler -helul Ora
B,otnanesci, Rind chiemat, sosi si el peste puline (pe
In tabArsd..
X.
Inteacela, pe and Ferhad -Pala se ocupa cu constructia podului magulindu-se cu sperace ca va supune indata lera Bomanesca- si apoi prig Arda isi
va deschide calea spre Belgrad, ca S. MOJA opera jiile rksboiulat in Ungaria, vriijmasii se din Constan-
tinopole nu sta in nelucrare. Sinan-Pass cAstigase pe
tainicii haremulul, cari incepurA a hAga multe hule
asupra lul Ferhad In capnl despotulul. Il invinovgtirii
ca in fundul inimei sale e glactur si &I are relatil secrete cu Michaia-Voda, silindimpreuna a prApadi cu
total armia mahometana ; ca perduse o mare b6.tttlie
la Nicopole; ca tistasii nu vor a se mai bate sub din
sul; ca opresce pe sema-I banii cu tare trebue sa
platiasc5. °stile si di de i se va lasa inca comanda
armiel, e de temut ca ambiVa si scumpetea lui sa nu
pricinuiascii nenorociri si mai mar!. Prin aceste piri
neadevgrate, Ibraim-Pala si cei-lalti prietini of in!
Sinan isbutira a re'sturna pe Ferhad, i in 6 Iulie, Sinan -Pala fu-numit in locu-i mare vizir pentru a palm era. A doua Sli (7 Julie) noul vizir porni pe chehaiaoa capiglilor, Ahmet-Aga, cu an ferman ca sl lea
pecetea impseratesca din maim let Ferhad si sa-1 si omere de va av6 ocasie priinciOsg. Dar en done cjile
inainte de a sosi chehaiaoa in tabArg. la Rusciuk, Fer-
www.dacoromanica.ro
CALLIGAIlENII
109
had-Pa$a, insciintat find de nisce credincio$1 ai sei
din Constantinopole despre ceia ce f se pregatiar
chiema la sine pe Mehemet-Sat1rgi Papa, ft dete pecetea imperatesea. in mad, spuindu-I ea el e rnazil qi
eu tot bagagia sei, Insotit de trei mii voinici cardreti, lua drutnul Constantinopolei. In cale intalni trupele Siriei, pe care Sinan le pornise dupa, dinsul, oicandu-le : cMie capul, voe avutiile !; Ferhad snap.
din mama acestora, lasandu-le in jaf avutia sa, ce era
incarcata tag pe camile legate caste Ose unele de al-
tele. Dintr'un del Wein el privi acesta prada a vistieriilor sale $i apoi se depart. In munti $i d'acolo se
duse la Constantiuopole, unde In zadar calla all
mantui vieta. MOrtea lui e povestita cu intristare de4
toti istoricir Turd, can lauda slujbele ce el a facut
impe-ra(iei $i hulesc pe ambitiosul $i barbarul sea du$man. Sinan-Pa$a, care se numise tot de o data seras-)
kier qi mare vizir, fara a perde vreme, incepu a se
gati spre a se porni la Este. Yana a nu e$i ins. din
Constantinopole, voind sa dea Turcilor $i sultanului
o priveliqte plaeuta, tramise de scOse din Inchisori
o suta dol-spre-dece ere$tinl robiti In Ungaria, afara de femei $i copii, pe earl, dupa ce -i sill a face
o suta leghe Ali qi n6pte pe drum, legati $i chinuici
de fOme, $i de sete, in cat multi, Jul numal copii
dar i barbati, Inurira In cale, ii aduse In ora$, unde
el Insusl ii priimi la portile cetatii $i 11 preumbla
prin targ in vederea sultanului $i a locuitorilor. Intre ace$t1 robI erati multi Omeni Insemnati $i de
einste, din can unii furs osandici la galere, altii tra$I
In tepa. Intre din$fi se descoperi o femee In haine
www.dacoromanica.ro
410
MICHAIU-VITEZUL
NI-Wesel. Era o jun6 fats numita Maria Putoiana.
Istoricri nu spun nimic despre mationalitatea eT ; nuxnele ins'd o dovedesce a II fost rornna". Impinsa,
de pe spusa unora, de dorinta d'asi rasbuna familia nfacelAritl de Turd, iar de pe alt.iT, de mriri-
.
mea euragIului seu d de santa dorintl d'a se lupta cu
dusmanul legii, ea se batuse multa vreme ca soldat.
TurciT o intrebarA daca n'a luat Mina barbatesca ca
sa ascunda vre o dragoste eu vre until din ostasi. La
acesta ea respunse cu o minunatg, neinspaimintare,
c5. ea WI schimbase portal ca sa pOta a -T vagina in
rashoiii, iar ca pan'a atunci tad tin om nu-i bhnuise
sexul. Mesta o marturisira si toti sotii eT, adrtogintl
ea in tote intalnirile cu Tamil", ea dedese forte frumOse probe de curagiii. Afland sultana] de acestg.
eroina, tramise sa o aduca dinainte-i si o intrebg de
a ucis vre un Tune; la care intrebare ea respunse cu
.semetie ca s'a purtat OA a putut maI cu curagiu, necrutand nicT un vajmas si ucigend vr'o dece cu maim
et Sultana], mirandu-se mull de virtutea acesteT fete
generOse, puse de o piteumbla in triumf pe ulitele Cons--
tantinopolei, aratandu-o poporuluT ca o minune, apol
o dete sultanel spre slujba el' in harem.
XI.
Sinan-Paa era atunci in varsta de opt-deci si trel
de ant El era de nemul hit arnalut, nascut in satul Tapoiane in sangiacatul Prevedei. Rind name in varsta:
de 16 mil, el esise din saraiuin dilele sultanuluT Sulel.man si intrase in andurile ianicerilor, luAnd parte in
www.dacoromanica.ro
CALUGARENIT
111
Amite batalii insemnate de pe atrinci, iar mai cu sema
la asedierea Vienei de la 1528, si deosebindu-se tot
d'auna printr'o ura ferOsa asupra crestinilor. In puling vreme el ajunse beiler-beill de Alep si de Egipt ;
pe urrna fu tramis de linisti turburarile Arabiei si Iua
parte, sub Mustafa-Past.; la rasboiul Ciprului, unde
Sai arata crudimea sa asupra crestinilor, povatuind
calcarea capitulatiei .si jupuirea de viii a vitezurui si
nenorocitului Bragadini, comanclantul cetatei Guleta.
Dupa aceia, ajunse de trei on mare vizir, vestincluse mai presus de toti ca.pitanii turd in tote rasbOiele
.ce purta cu noroc in cate-si trele partite lumii si care
ii dobandise numele de nebiruit si de Maria al Osman lailor. Tlrcii it numiau Cogia-Sinan-Pala sail Sinan-Pasa-cel-batran spre a:1 deosebi de Cecale-ZadeSinan-Pasa, cunoscut de crestini sub numirea de Cicala -Yana, care era nascut la Messina dintr'un tats
genoves si dintr'o =ma turca. Indata ce-si valu
1mplinita infocata sa dorinta de a se mai osti improtiva crestinilor, betrAnul vizir, inganfat de reputa0a
sa ostasOsca si de atatea rasbOie cu noroc savarsite la
-Tunis, Arabia, Persia, Georgia si Ungaria, se duse dinaintea sultanului de jura si chezasui pe capul saa
,ca va supunepe revoltantii roman, va robi si va pustii
Ora tor, iar pe Michaia-Voda it va prinde ti-1 va a.duce via. Dupg aceia isi aduna In graba °stile si VA:a
gatirea trebuinciOsa la rasboia, 1ua cu sine stegul cel
sAnt cu care musulmanii se credeari nebiruiti cand
11 aveat in tabara, tor, si, esind cu ceremonie mare
Alin Constantinopole, merse de tabari la Daut-Pala.
D'aci, in 17. Iulie, porni spre Rusciuk inteaceiasi
www.dacoromanica.ro
112
MIGHAIU-VITEZUL
vrerne poruncise tuturor pa0or vecini se. -i esil in tale
cu °stile for si hanului se. dea navala cu Tatarii sei
prin Moldavia in tera Romanesca. Arniralul Cicala
asemenea fu poruncit ca se. string din Wirile Asia c
arrnie mai pe atat de numernse, cat a lui Sinan pi sa
stea gata ca la on -ce cerere sa se unesca in grab&
cu dinsul. La Andrianopole ajunsera pe vizir Wile
Siriei pi de acolo porni la Carinabad, unde fu intimpinat, la 28 Iu lie, de kehaiaoa capigiilor, care -T dete pe-
cetea imperatesca, spuindu-i de fuga lui Ferhad-Pala
spre Constantinopole. El scrise d'acolo sultanului, cerendu-i ca se. omOre Mate.' pe Ferhad-Pap, §i apoi
ipi urma calea trecend Balcanii prin strimptOrea de
la Cialicavain, ajunse la Sumla pi de acolo la Hozargrad sail Rasgrad,tfacend cind-spre-clece tabere din
Constantinopole pane. in campiile Dobrogii Indata
purceqend, sosi in 5 August (s. n.) in tabara de la
Rusciuk. Aci o$ile it priimira stand inarmale si-I insotira pang la cortul lui unde-i presintare cati va robi
i cite -va capete de Romani, cari venisera se. isbesc'a
pe Hasan-Papa pi fusese prinqi pi omoriti de acesta.
De la 1462; de cand cuceritorul Constantinopolei Ma-'
hornet II, in capur unei armate de doue sute cinciqeci mii Omeni, navali in tera misted, nici o altr ostire mai mare, nici cumpena de peire mai grea decat
cea de acum nu o amenintase. Inteadevar, armata
ee $nan-Papa adunase la Rt.wiuk spre a trece in
tera Romanesca, era de o suta opt-cleci mil' de ostaqi
pi o mie luceatori.* Cei mai vestiti paqi ai impere* Numerul acestel armate e cam nehotarit. Analiqtil turd,
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
113
veteranT aT mai multor rrtsbeie comandail duprt
Sinan acesta armata. Era Hasan-Pasa beiler-beiul
RumelieT nascut in Hertegovina, fiiul vestituluT Ma-
homet-Socoliul ce statuse vizir sub trei sultani ; el
dobandise o mare glorie in rashOiele din Persia si din
Ungaria, se privia de toti ca cel mai bun capitan al
Turciei si era forte iubit ostasilor pentru natura lui
cea vesela. Era Mahomet-Satirgi , arnaut ce fusese
pasa. de Caramania si ciadir-mecter-pas a (siltrar mare) ; el era fOrte vitez si se povestia despre dinsul ca,
fiMd de paza Tanga sultanul, it opal% line° batae,
Mild mai multi dusmani numai cu un satir, de unde
capata numele de satirgi ; altiT oiceail ca acest nume
II vine fiind-ca a fost macelar. Era Criafer-Pala eunuc ungur de nem, ce fusese pass de- Taurida si se
deosebise in rasbaele Persiei. Era Haidar-Pala, heiIer-beiul Capadociei , vestit grin ispravile sale din
Moldavia la 1589, cand indatora pe Poloni a plati tribut Titrcilor. Apoi veniau Mustafa-Pala, fecTorul lui
Aias-Pala, Husein-Pala beiul NicopoleT, CaraimanPasa si alti mai multi pasi si bei, tot ostasi invechiti
si mesteri in rasbeie. Intre eT toti se deosebia un roman, un tradator de teed si lepadat de lege. Fecior
al lui Alexandru-Voda II-lea Mihnea
sail Miellairl,
dui:a can se luarg gi unit ItalianT anali§tT, o scad la 70 mil (5menT, numal dupg. obiceiul for d'a nu fi exactl. Istvanfi spune
c trecea peste 100 miT, iar Filstich o face de 200 miT. NoT ang
priimit numerul de 180 miT dat de Walther carele, fiind pe a-
tuncT in tea
pi
curand dupg aceia la Constantinopole, ni se
pare a fi maT exact. Iacob Franco pretinde ciT Ferhad adunate
150 mil oment in tabAra sa ; apol Sinan scim ciT a maT adgo-
git multe ostT pe tang cele adunate de Ferhad.
8
www.dacoromanica.ro
114
AIIHAIU-VITLZUL
urma tatalui seli in domnie si carmui Ora Romanesca
de la 1577 pad. la 1583 ; domnia lui nu fu decat un.
eir de tiraniT stOrceri de bath', pans and strigarile
poporaluT Melva pe sultanul a-1 mazili si a-I surghTuni
la Tripolis ; peste un an big Mihnea Il-lea pentru a
doua Ora se intorse domn in tera Romanesca chinuind'o si mai cumplit aprOpe de cincT an! (1585-1594
cand fu TarasT departat ca_urgie si adus in Constantinopole. Aci, in minutul d'a porni in exit, tern endu-se
ca Turcii sä nu -1 omOre spre a-T lua avutia, ceru sa se
turc6sca, *end ca, de mai multe orTi s'a aratat in
somn prorocul Mahomet indemnandu-1 la acesta.
Turcii se inganfara de acesta, privind'o ca o minuue
a religiei lor. Sultanul aduse pe noul musulman dinainte-T, se desbraca de haIna sa spre a-1 acoperi cu
vesminte turcesci, it incinse cu cingetOrea sa impodobita cu petre scumpe, it numi pass al NicopoleT, Tar
curend dupa aceTa al VaduluT. Acum lepadatul Mihnea povatuia armia otomana care venise sa. Injungnie
patria sa.
XII.
In vremea pe cand Sinan sosise la Rusciuk si se
pregatia a trece Dung.rea, Sigismund Bathori sarbato-
ria nunta sa cu arliiducesa Maria Christina,. care in
sfarsit, dupa atata, asteptare si amanarT, venise in Ardel pe la capatul in Iulie. Bathori po fti si pe Michaiii-
Voda sa vine 1 i nunta sa ce hotarise a se savarsiJa
7 August. Dar 111ichaiii, care de o luny de (pie se straduia a stanjeni cladirea poduluT de pe Dunare de Turd
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
115
amenintat acum pi mai mull de Sinan Pap., nu-1 putu
Imp lini cererea. El teamise in locul seu pe boerii Stroe
Buzescu pi Radu Calonifirescu, cu daruri scumpe de
minta, instircinandu-I sa rOge pe Bathori ca sa gra-
besca a-i veni in ajutor, c'aci du0nanul comun s'a
apropiat 0 a pus gaud, dupa ce va rohi pi va pustii
tera Romanescil, sa treca prin Ardel in Ungaria.* Ves* De la acesta solie In Ardel documentele istorice perd
din vedere pe vitezul Radu din C.Ilomfitesci, pe care-1 veduram InapoI stralucindu-se in rasboiul cu Tataril; dar un can -
tee vechiu popular ni-I arata rivalisand necurmat in vitejil
..xcu Buzescil amanduoT §i cu Caplescil cafe -0 trel, fruntea bo-
ierilor si domnil ritsboiulul) pang in dilele lul Radu-Voda
feciorul lul Mihnea turcitul (1611). Atunci intamplandu -se ca
Tatari1 sa vie sa robesca mosiile, casa si pe mama batrana
a l tl Radu din Calomfiresci, el alerga la domn cerend ajutor
pe BuzescT si pe CaplescT. Domnul refusandu-I ajutor, atunci
el, insotit de drepta lul slugs Nedea si de vre o cats -va omens,
se arunca asupra Tatarilor. In hataie, Nedea striga stapanuluI sea: cTaie, a nu e aci pe boerie, ci este pe vitejiei laie
cmarginile si ed void Ulla mijloeele.. Tataril hira. invins1
si Calomfirescul 10 manful pe muma sa. La intorsul sea Intampina in tale pe Buzescilsi pe CaplesciI can ii omora si due
trupul la Radu Mihnea qice'ndu-1 ca de traia, 11 scotea din
domnie. Muma CalomfiresculuT, audind de uciderea fiuluT sea
alerga la domn cu multe zapise prin care se dovedia ca. Calomfirescu IT era (rate. AtuncI dotnnul, Mond divan, judeza
pe Buzesc1 §i pe Ciplesc1 si porunci de li se the capul. Din tr'acest canter: se vede dar ca Calomfirescul a fost feciorul lul
Mihnea Turcitul, care Insoti pe Sinan in Ora Romanesca.
Pole fiul si tata s1-ad lncrucisat palosele la CalugarenT, fa.ra
a se cunosce. POI° glontul si palosul Calomfiresculul Udall la
pamint pe lepadatul Mihnea in luarea Targoviste.(Cantecul
de care vorbesce aci Balcescu lain audit si Pam cules si ell
din gura satenil r de pe vechia vatra a familiei Buzescilor, in
RomanatT.
(Nota cditorului.
www.dacoromanica.ro
1 Di
MICIIAIU-VITEZUL
tea acesta turburd veselia u.unp. Bathori tramise pemiresa sa Ia Sarnos-Ujvar si grabi a porni in Ora Romanesed o soma de osti ce avea. gala. Dintealla parte,
pe cand el chema in tabilra pe tolT ostasii, scuff sei
alerga cu grabd laimptratul ca sa-i vestesed primej-
dia in care se afla si sa-I rove a tramite cat mai
lute ajutor ; dupd vechiul ohiceiii al Ardelului, o sabie si o lance, incruntate in singe, era purtate din
loc in loc de un calaret ce le Linea in sus, in vreme
ce un alt om mergea alaturi pe jos strigand r <data
.vine du5manul Ord ; fie-ce casd sa-si dea omul spreca ne scUpa din acesta primejdie obstesca..
blihaiu voda asemenea se 'ngrijise pecat putuse.
de Oste si de aparare. Pornindu-si familia cu tot ceavea mai stump la Sibiu in Ardel, el esi din Bucuresci
Cu opt mil ostasi si merse deinfipse tabdra in drumuf
Giurgiului la satul Magurele, done mile departe de
Bucuresci. Acolo aduna langd sine pe capetele armatei si impreuna cereara svat cum sa apere mai bineOra. Lucrul era cu gret, fiind peste putinta a opri intrarea. Turcilor in Ora, din anevointa d'a strajui tote
hotarele el cele deschise atilt despre Dundre cat si
despre Moldavia. Inteadevtr, pe cancl Sinan umbla sa,
treed' Dunarea pe la Rusciuk, alte cete turcesci se ispitiaii a o trece prin alte vadurl, iar mai cu serma pe
la Nicopole, unde se afla un trup insemnat de Turd,
cari din porunca vizirulul rezidiserd cetatea cam sitramata de Romani, cheltuind pentru acesta mai multde 70 mil ioachimi. Dintealtd parte se clicea de sigur
ea hanul Tatarilor are sa navalesed prin Moldavia in
era Romanesed. In acesta nevoe, svatul ostasesc
www.dacoromanica.ro
CkLUGARENII
117
chibzui ca, spre a inchide dqma.nultif calea d'a intra
in tera, sau spre a-I putea stavili indata de va apnea
sa intre, sa se imparla armata in cite -va trupuri care
sa se a.eze in locurile cele mai importante d'a lungul hotarelor, dar sa fie apropiate si sa stea gata a se
luni en domnul, care cu cei opt mii ostasi ce avea pe
Janga el, sa se aseze in central operalifior, intr'un loc
corned, de undo sa pOta da ajutor on i in ce parte
va cere trebuinta si sit nu oat fi cu inlesnire ishit si
respins de dil man. Indata dupa ce sosi la Ruvink,
Sinan -Pala se puse cu multa silinta si infocare sa sfarsescid podul, a card cladire costa 60 mii talere. Cu
tote ca inteacest loc Dundrea este lata de o jumatate
de leghe, dar insula cea mica din partea stinga a fluid, unde Turcil ajunsera lesne prin mijlOcul flotilei
lor si nude reintariserrt cetatuia cam sdrohita de Romani, IT ajuta fOrte mutt. Sinan insuGi merse de visita §i cerceta acea cetaluie. Cu o activitate rara la
varsta sa, hatrinul vizir presida la facerea poduld, al
carui cap era oCrolit ca de o palanert, de cetalda din
insuld, iar laturile prin galere. Michaid de pe malul
slang al riului, se silia cat putea sdimpedice cladirea
poduld, dar la sfttrit se vedu ameni*.t pe in spate
de o ceta de Turd ce isbutise a trece riul done mile
mai departe, in vreme ce alp II trecura pe corabii
.chiar in fala Giurgfuld, de i cu multa greutate. Impresurat astfel de vrajma0 si in neputinld d'a mai
stanjeni trecerea lor, el liasa malul Dunarii cu gand
.ca thrindu-i dupa sine, :ia se folosesca de cea mai
Mina ocasie spre a se lupta cu dinsii. Atund Sinan,
ne rlaai flied suparat de nimeni, se grabi a sfari powww.dacoromanica.ro
118
MICHAILT-VITEnTL
dul $i in c`i,s, Augustil, trecand Dunarea cu Vita ar
mata sa, calca $i coprinse termul romanesc.
XIII.
Drumul care merge de la iffurgiu spre Bucurescr
trece printr'o campie sOsa $i deschisa, afara numai dintr'un loc, done postfi departe de acesta capitals, unde et
se afla strins $i inchis intre nisce deluri padurOse. Intre
aceste deluri este o vale, larga nurnai de un patrat
de mila.","acoperita de crang, pe care garla Neajlovul
In6ca -si piraele ce se scurg din Muff o prefac tnteo
balta plina de nomol $i mocirla. Drumul acolo trece
In lungul acelei Vali, parte pe o sosea de pamint, parte
pe un pod de lemn, care amandoue sunt asa de striinte
Inca" d'abia pOte coprinde un car largimea lor, Acesta
strimtOre, pe care locuitoriI o numesc Yadul Calugarenilor, fu alOsa de Mihaiii-Voda spre a sluji de Termopile Romanilor. Astadi acesta vale se afla intoc-
mai dupa cum ne o descria analistit acelor timpurt
Niel un monument nu ne areita ca acolo fu lupta ceacrancena pentru libertate I* Atat suntem de nesimtitoff la gloria nationals! Romanul trece acum cu nepasare printr'aceste locuri -sante, fara ca nimic sa -i a-
duca aminte ca panfintul ce calca e framantat cu
sangele parintilor sei $i acopere Osele vitejilor I
* Crucea de Oka ce se af14. la Calugarent este lam%
de erban vodfl Cantacuzino, spre vecTnicirea unul pod ce
el facu pe apa NeajlovuluT, ilar nu privesce Waal&
(La capetul acestet car(I vom da amilnunte despre acea.
truce.
Nota editorulur.)
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
119
Val ! scriam aceste rinfluff in anul 1840. Cine mi-
ar fl dis atunci ea abia un an va trece si inima imi
va fi si mai crud de durere ispitita. Era in vremea tine!
frumOse desteptilei nationale, atunci sand un popor intreg jurase cava maxi pentra Petrie si Libertate. Tur-
cul, vecinicul dusman, se pornise tot de la iffurgiu
spre a ne rapi aceste bunurY scumpe. 116 aflam intr'o a-
dunare nopulara, can I soli vestea ca Agana! a tabarit
la Calugareni, &Aland cu picior de batjocura santa
terana a parintiloi:nostri, glofiosi martini ar libertatiT
nationale. 0 amar mare ! atata In uitata religia suvenirilor, atata fu increderea tuturor in vorbele neeredinciosilor sau atata fa miselia for in eat acesta veste
ii rash red si in nepasare. In zadar glasu-mi, unit cu
al unuT mic nuner, striga creisboirt firilsbunareh Nici
un echo puternie nu-I -re'spunse in multime. Imi as-
cunseiil atunci ochil cu manele mete ca sä nu mat
vadd acesta umilitOre priveliste si din inima-mi sdrobita scapara aceste euvinte : epeul parintilor nostri
gne-a parasit I parintii nostril ne -au blestemat!,*.
Mihaiii-vodg, voi a se folosi de positia si de strimt6rea vadului Calugarenilor, In care nu se putea destinde
In front mat malt de dof-spre-dece Omen, ca sa fug.
* Acesta s'a petrecut la 1848, Inteun club la Mitropolie)
cea d'intaid si din urmi£ bra, and am stAtut de fall. la sedintele acelul club. Trebue a se sci cd putinI emend din po-
por se eau la acestl adunare si plrerea mea e rd poporul cel de jos, maT cu sera. eel din Bucuresci, IT-a implinit
datoria revolutionar5, gi nationalk, declarandu-sl, de si cam
tAr4id, dorinta de a apgra revolutia cu palosul; iar alasele de-
sus, guvern, hoed, negutAtorT, junime, s'ad aflat mult mat
pre job si nevrednice de misia for si de poporul ce conduceati.
www.dacoromanica.ro
120
u-vagzuia
multimea Turcilor nefolositOre, $i ea sa se Nig ast-fel
lupta cuputeri de o potriva. Pentru aQeia, el tabari acolo en o$tile sale, puind streja in deosebite parti ca sa
vacya de nu vor umbla Turcii a trece printr'alt loc. Dar
Sinan, voind a inainta spreBucuresci, era nevoit a trece
pe la Calugareni, find acesta drumul eel mai scurt $i
temendu-se ca, dand prin alts parte, sa nu lase in urma
sa un vra$ma$ a$a de intreprinqe tor $i indrasnet ca Michaiti. Inganfarea sa $i multimea Wilor sale 11 faceae
a crede ca va birui lesne. Inteadever armata lui era,
cum scim, de 180 mil' osta$1., mai mutt decal de 4ece
on mai mare ca a lui Michaie-Voda care, cu tote ajutorele 1e primi din Moldavia $11 Ardel, d'abia se Urea
la 16 mil' Omeni qi 12 tnnuri. * Sinan pOte nu banuia
ca numerul cre$tinilor era asa de mic, dar scia ea ar-
mata lui e mull mai mare decal a tor.
De $i putini, ostasii crestini eraii insa plini de foc
$i de dorinta de a se masura cu du$manul. Exaltatia $i
infuriarea soldatilor crescu atat ineat, intelegend ca
unii din capitanii tor, catl.nd la multimea, puterea si
randuiala paganilor, erail de parere a se trage inapoi
sere a nu primejdui in norocul unei Stile gloria $i repn-
tatia on greil dobandite, incepura a face mita larma
in tabara, strigand ca in ori-ce chip el* vor sa incerce o
Mae ca sa scape °data, cum 4iceaa el, prin prapadirea ostirei dusmane ce se afla acum adunata tota "la
un loc, de acest rasboiii $i sa sdrobesca de tot jugul ne-
suferitel tiranii turcesci. Vrend nevrend trebling. $i
* Ajtt analist1 pretind ci. estet. hil Mich till se urca. la 20
mil, dar el n'ad putut sci mat bine d3cat, Walther si lacobini ce se aflad atunc1 la fali loculul.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
121
capit ostirilor cu top a 'se invoi de a astepta acolo sosirea dusmanului.
XIV.
Dupa ce trecu Dun'area, marele vizir dete comanda
avan-guardei armatel lul SatO.rgi-Mehemet-pasa si la arierguardie orandui pe Hasan-Pasa,,beiler-beful Rum e-
lief, lar pe beil Salonicului si Nicopolei IT, insArcina
cu paza siaperarea podului. Cele clece galere ce se ureasel% pe Dun are pada la Rusciuk furl desarcate de
tot felul de arme si munitiT si primieg poruna d'a remanea pe loc spre a p'azi podul. ApoT in 111.,, August
Sinan porni cu URA armata sa spre Bucurescl. In cea
d'intaill nOpte, Turcil con'aicifal intr'un sat ruinat in
dreptul Camuri, si a doua Iii (12/22 August) sosiril in ca -
pul vadulul alug'arenilor, trecend riul Saida pe treT
podurl. CaTarimea usOrI, care, manevra la avantpostuff, inainta pa.a. la intrarea strimtOrei si sta acolo
odihninciu-si si Vasandu-sf call, and un nor mare de
pulbere IT vildi apropierea Rom'anilor.Ea fu indatil is-
baa cu putere si fugi inspAimantatg, pang in tabard.
SpahiI inaintara spre a sprijini nKv'alirea al'arimef romane, pang and sa apuce viziruL sa -si pins armata
in orAnduialii. Sinan se vita plin de mirare la putinul
nume'r 01 crestinilor cael cutezaii sa astepte si Inca sa
isbesa o armata asa de numerOs'a. Cu tote acestea,
nedespretnind pre vrasmasif seT si temendu-se de vreo
curs'a, el iugriji de tot, ce f-ar putea fi spre folos. Pentru aceia porunci beller-befului RumelieT a inainta spre
stA.nga cu °stile sale si cu septe tunurl si a merge
drept atre aT nostri, in vreme ce el insusi, in cawww.dacoromanica.ro
12!:
Y. CHAMATTLi TiL
pul spahlilor, urmsand dupg artilerie, puse, in lipsg. de
pod, de aruncti scanduri peste mocirla de langti pg.dure, ce area dinaintea sa, spre a o putea trece. Din
alter parte Segban-Bali cu doug-spre-c)ece mil ianicert se wzg in pgdure copridend posturile cele mat
importante; j urcand doue-spre-dece tunurt marl in&lint de inaltg, le indrepta spre armia nestea ai incepu a tuna asuprg-'I..
Inteacestg intocmire puternicg.i ingrozitere ina-
intand Turcii , at no0ri incepurg a se trage inapol
ma:11a stramtere, dar en multi randuiala0 luptanduse netncetat. Pedestrimea insg, strinsg in uring prea
de aprepe de Tura, fu respinsg in pgdure Si dete innapoi in lungul strimtoretmai jute 0 Q11 Ore-care neorAnduialg, dar fare: a incerea vre o perdere simtitgre
Era atund pe la 3 sail 4 ciasuri dupg. amiadi pi Turcir
multumiti cg ail impins inapoi ngralirea cre0inilor,
nu indrgznirg FL inainta mat mult in acea stimtOre ne-
cunoscutg, unde-I putea Wepta vre o curs.. Vizirul
fsi apzg corturile intr'o positie fOrte bung Si pe o in-ngltime la intrarea strimtorei, mind °stile armate pi
avend tag noptea masalalele aprinse la cute patru
colturi ale taberei, Michaiii-rodg luase positie dincolo
de rig pe o inaltime, doue mile de tabgra turcescg., ocupand strimtbrea despre BucurescI. Ast-fel armatele
protivniee se aflad wzate pe doug ingltimI fatg in
fait, fiind despa'rtite numai de pgdurea din vale ce nu
le oprea a se vedea. RomaniT aveait dinaintea for o
turmg de bivoll cu stegurI * pi bag tabgra for era
* In secolnl al XVI, RotnitniT to hStiliile for se serviad
de biro% precurn eel vechi de elefantI.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
'123
plina de focuff marl, In mijlocul carora petrecura tail
nOptea aceea, vermuind si miscaudu-se necurmat,
cantand, chiuind si haulind, dupe. natura for vesela In
mijlocul nevoilor si superand si hartuind pe Turd cu
numerOse avantposturi. Ambele armate asteptara ast-
fel qiva cu nerabdare si cu acea neodihnil ce simt
ostile in ajunul uneI marl bataliT. Turcil, inganfati de
mica isbandb." ce dobandisera, aveau de sigur ca a
doua di se va vedea triumful islamismuliff prin sdro-
birea lul Mihaiu si a armatei Id. AI nostri se pre&earl a apara cu barbatie acea strimtOre, care era
cheia tereI for si a Europei crestine. ET sciail cat sunt
de paini pe Tanga dusmani; dar, credinciosi InfocatI,
inima for ardea de dorinta de a-si da vieta pentru
.
patrie
si d'a rnerita cununa martirilor. *
XV.
In sfarsit s6rele veni se, lumineze acesta-di de Mercuff, ",.,8 August, menita a fi briliantul eel mai stralucit al corOneT glories romanesci. Inaintea zorilor
* (Tout le reste de ce jour se passa aux occupations
.de se considerer les uns les autres. Les Tures se mocgquaient des Valaques et n'avaient que ce deplaisir de ce
que ce.ux-ci n'avaient un plus grand nombre pour rendre
gleuz victoire plus glorieuse. Mais les Vallques serieusegment attentifs b. ce qu'ils devaient faire le lendemain, por<talent leurs yeux et leurs coeurs au ciel pour impAtrer du
gsecours, sans lequel ils sentaient Bien leurs forces trop dechiles pour soutenir une si nombreuse multitude d'ennemis.
cMichel leur Palatin les exortait genereusement au combat..
Baudier.
www.dacoromanica.ro
124
MICHAIU-VITEZUL
Inca, Michaid-vodd, tramise o sernd de pedestrime cu
puscT de se asezd la intrarea padurei si isT puse tunurile intr'o bung positie pe o Ind4ime. In vremea a-ceea, TurciT I T lua positie In pr6jma podulul de ceia
parte. Sfarsindu-si pregatirile, Michaiil 1'0 inalta, impreund cu ostasii _sei, rugAciunile catre Dumneded.
Apol indreptandu-se care dinsii, le clise sa-si aduca
,aminte de vechea for vitejie, caci ocasia de acum e
frumOsa si de o vor perde, anevoe o vor mai *Ala.
«Turcii, le clicea el, sunt uimitT de atatea perderT; ce«tatile for din tote partile sunt coprinse; din cate cazpete all avut armatelelor, numai unul a rgmas care
«mai Indrdsnesce a tine frunte crestinilor; ca cu dinAsul all a se lupta si gloria d'a-1 birui va fi forte mare.
4111ultimea vrajmasilor nu trebuie sa-Lsperie, de
£vreme ce Sinan a ldsat cele mai hune osti ale
«sale in garnizOne prin cetdti si a adus cu dinsul nuimaT Omeni can vor face mai mull sgomot dead VA-
tdmare. Pe MO acesta, locul de bdtaie nu putea fi
4mai bine ales, de Ore-ce multimea for aci le este nef olositOre. El be lise Inca sd-si aducd aminte de cruAglimea vrajmasului, care nu iartil nicT odatd pe car
cu atat mai malt pe cei ce s'at revoltat-; ca
«nu este destul ca a scuturat jugul robiei, ca a innoit
Avechile leggturi cu Impgratul si ca s'a pus sub o pu«tere ardelend, data printr'o faptd stralucitd eT nu
vor cduta a Intemeia acesta vrednica hotarire; ca
Aa vent vremea a se lupta puternic pentru libertate;
«Iara mai en semd, pentru cinstea legiT, ca sd dove«descd Turcilor ca de le-ati &Meat eT mai nainte paAtria, a fost numai din pricina neunireT lor ; dar cd,
/1 biruiti,
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
125.
cactim, cand tote puterile vecine stag in bung intele-
kgere impreung, trebuie a dobandi prin unire cea
cce au perdut prin zavistie si impgrecheff si a goni pe-
,acesti crud tirani dincolo de strimterea lor, de Dar,danele ; cg toff. vecinif sl-art facut datoria lor, and
gbatenclu-Y, and gonindu-T din cele mai bune cetAti
tale lor, astfel inat ei priipadirk cea mai bunk parte
cdin aces armie ce Sinan dusese In Ungaria. In sfar=Sit inchieie qicendu-le cg acum pot si Romanii do.13andi o asemene glorie, aci tote dovedesc ca vol.'
gave acesfasi norocire.,
Apoi domnul se indrepta cgtre Ostea unguresca a-
duaendu-I aminte a ea e depositary a vechel vitejii
unguresci.
XVI.
Astfel vorbi Michait, neinspgimentatul voevod si
ostasii inimati forte improtiva Turcilor, Invapaiati si
de aceste cuvinte, dar gelosi Inca mai mult d'a e
clipsa printeo biruinte, stralucita tote gloribsele biruinte ale vecinilor, respund invartind in maul palosilesi lancile, si, prin striggii marl de o rgsboinicg vese-
lie, cer de la domnul lor ca sk -i duck indatg crttre
dusmaril.
Atunci Michaig, plin de incredere in energia armatei sale, tKece podul in capul a 8000 ostasi si se
lgsg, cu furie asupra -Osmanliilor, in vreme ce focul
lute si bine tinut al puscasilor din pgdure si al tunurilor pustiesce armata turcesca doborind la pamint
lume multrt. Cate-va cete de Turd se incerc a stan-
www.dacoromanica.ro
126
14ICHAIU-VITEZUL
jini navglirea Romanilor ; dar in zadar, cad acectia
inimandu-se, imbiindu-se unit pe add, fi isbesc cu a-
tata furie incat, cu tag minunata positie a Turcilor,
pravalindu-T, ei ajunserg pang la cele d'intaiu cortuff
ale tabard lor. Vrajmacii ajutaff de positie, de nurnarul lor ci de machinele de rasbobi, 10 yin cur&nd in
sine ci incep a se lupta cu tgrie. Patru pacf, SatirgiMahomet, Haider, Husein ci Mustafa, cu o armatg insemnatg compusg de octile Siriel ci de ianicerT, alerga in ajutorul cetelor ce se luptail, sprijing cu putere ngvalirea Romanilor, tree podul ci lupta cea mai
Inviercunata incepe atunci din tOte punctele. Astfel,
Impinsg peste tas fruntea armatelor, tinu bg.taia mai
multe ciasuri, pang ci nd Sinan, desperat de putinul
spor ce a dobandit pang. atunci, i T ingloti octile pe
langa sine, stringe pe toff mil' ci capeteniile, IT inirne71 ci, In capul uneT colOne ingrozitOre, el fac o ngvala mare ci isbutesc a impinge pe ai noctri cu un pg.trar de mild Inapoici chiar pang in tabgra lor. luandule ci tag artileria. Michaiii, farg a perde inima din acestA neisbanda, Ysi culese put erile ci din noil dete 'Ayala
asupra Turcilor, Mind ci oborind dintr'incil. indgratnicul voinic Albert Kiraly isbutesce a lua Inapd dou6
tunuri. Dar vrajmacul se bate cu inima, isi impros'Atka adesea octile sale, ceea ce nu pot face al noctri
ci IT respinge ; de treT off Romania impirserk ci prgvglirg pe Turd, cf de trel off furg. respincT inapd.
Ast-fel urmg lupta cu .noroc schimbacios de la rgsg."ritul sOrelui pang cgtre doug dasuff inaintea apusuldf,
biruitoril famanend adesea biruili si biruitii biruitori.
«Turcii, spun analictii contimporad, se luptal aju-
www.dacoromanica.ro
CALUGARE1111
127
ttorati de multime si de num6r, Romanii de tarie si
ginflraznel'a.,. In sfarsit, feria imbarbatand de o potriva pe unit ca si pe altii, biruinta sta. sa remana nuin6ruliff si mica Este roman6sca, impovarata de multimea vrajmasilor, trasnita de_ numerOsa lor artilerie,
este nevoita a da Judaea. Retragerea lor insa e frumOsa si strategics ; spre a nu se lasa a fi ocolita de
Turci, sparta si risipita, ea se intocmesce in figura
unui colt (cuneum), si asruncand ast-fel de tOte laturile focuri asupra vrajinasului, se retrage inapoi cu
incetul, luptandu-se neincetat; ac6sta retragere e o
minune de vitejie, de sange rece si de eroism. Stolurile nenumerate ale calaretilor turd in zadar se aranch' asupra laturilor acestui triunghiti, catand a-1
sparge ; silintele lor, fara a-1 vatilma intro nimic, se
sdrobesc de dinsul ca de o stanca de para. StrimtOrea locului de bataie, padurile si delurile favorisail
inapoiarea Romanilor si zaticneaii miscarile si silintele
lor de a-T inconjura de tOte partile. Dar era de temut ca vrajmasiT sa nu isbutesca a scOte pe ai nostri
din strimtbre si sa-T impinga in campie, unde T-ar fi
sdrobit cu nume'rul lor.
&Vele acum cata spre sfintit ; Romanii se luptasera cu eroism, dar osteniti de o WM' lungs si nepotrivita, et e plecara numgrului celui prea covarsitor
al dusmanului ; batalia se putea privi acum ca perduta de dinsii, data vre o itnprejurare nu-T va ajuta
si o sOrta mai blanda nu be va straluci. Mihaiu insa
ca tot-d'auna linistit si trufas in primejdie, mai avea
Inca o sperare; el tramisese de dimindta sä chieme
Jana dinsul o ceta de pedestrime ce se afla departe
www.dacoromanica.ro
mcnAni-viTf.zut.,
128
de tabera.
. . ,
Sosi-va ea Ore la vreme ? .
. .
. De la
dinsa spanzura sOrta Wallet
XVII.
Sta sa apuna sdrele dupa orizon tend vestea ea ajutorul asteptat a sosit versa sperarea isbande si uncuragiti noil in inima acelei mani de yolnicI roman,
earl ca nisce zmd se luptag, tragendu-se In fata nenuraratelor glOte ale unui dusman invingtor. Acest
ajutor Ins ce ai nostri si-linchipuiati tare, nu era de
cat o ceta de 300 pedestrasi din Ardel cu pusd. Michaiii, fare a perde vreme, cauta a se folosi de acest
neinsemnat ajutor si de reimbarbatarea ostilor sale,
ca sa smulga biruinta de la vrajmasi. El 41 preumbla
privirea pe eampul batalia, vede miscarile Turcilor, si
dupa dinsele IsI pregatesce pe ale sale. Sinan-l'asa,
vNand retragerea Roma.nilor, luase inima si vrea a-i
desface si a-'1 reschira de tot. Spre acest sfarsit, In
capul reservei sale el umbla sa treca podul spre a
isbi pe aI nostri in frunte, In vreme ce HasanPasa cu Mihnea-Voda, din porunca luI, alergai
prin padure sa-I lovesca pre la spate. MichaiA atunci se asOza cu ceta de curand sosita la capul poduldi spre a intampina pe Sinan, tramite pe capitanul Cocea cu 200 Unguri si 41 atatia Cozad pedesi
tri ca sa. Tea pe vrajmasi pe la spate si Albert Kiraly
aseza cele &lie tumiii, ce le redobandise de la Turd
intr'o buns positie si sta gata a trasni pe vrajnias1 de
vor indrazni a trece podul. Sfarsind aceste pregatiff,
Micheiti cugeta in inima sa ea imprejurarea cere nea-
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
129
parat vre o fapta eroica spre a descuragia pe TurcT
$i a imberbata pe aT seT. El hotaresce atunci a se
jertfi ca alts data $i a cumpera biruinta cu primejdia
vigil sale. Ridicand ochiT catre cer, marinimosul down
chiama in ajutoru-T protectia mantuitOre a cieului armatelor, smulge o secure ostesesca de la un soldat, se arun ca in colOna vrajma$a ce-I ameninte maT de aprOpe,
dobOra pe toff ce se incerca a-T sta impotriva, ajunge pe
Caraiman-Pa$a, ii sbera capul, isbesce Si pe alte capete din vrajma$T $i, facend minuni de vitejie, se inthree la aT seT plin de trofee pi Med de a fi ranit. Avesta fapta eroica infiera pe Turci de spaTma, Tar pe
crestini ii insufletesce $i-T. aprinde de acel eroic entusiasm, isvor bogat de fapte minunate. Si cum n'ar
fi creclut el ce. pot face minuni cu un ast-fel de general $i cu asemenea exemple ce le da ! Sinan, *lend
acesta, spre a da curagit la aT seT, Tea ofensivasi trece
podul. Dar de o data se vede oprit in fate de Michaifi
ca de un zid de petrel tare, in dos isbit cu o furie infocata de capitanul Cocea $i in costa trasnit de tunurile asezate pe del de Albert Kiraly, care, Wand in
rnultimea indesate. a Turcilor, le gauresce randurile el
le pustiesce tots aripa drepta. Inderatnicul vizir, fare
de a-0 perde cumpatul, isbutesce a-pt intocmi ostile
in randuiala ; dar o isbire noua a luT Michaiu in fruntea armiel, pustiirile furiese a le luT Cocea de dinapoT, ferbintele si ucigetorul foc al tunurilor luT Kiraly
sdrobesc Tara acesta randuiala; $i Turcii, minunati de
indraznela cu care Romanii ce-i privIafi ca biruicf, iT
isbesc acum, incep a fugi reslatat.Y. Satirgi-MohametPa$a, tragendu-se inapoi fu ranit $i indata, schimband
9
www.dacoromanica.ro
130
MICHIr-VIT,12UL
retragerea in fuga, dete cel d'intaiil semnalul neorantluielii si tOta armia musulmanb. IntOrse in rasipa
spre balta, lasandu-0 cOstele si spatele expuse loviturilor nOstre. In zadar ianicerii se tin semen impotriva
alor no0ri §i calla a le re'spunde eu focurile lor, cad
cele-l-alte cete, spaimantate de aceste isbiri impreunate la care nu se a0eptail, reschirandu-se, ii intore
qi pe din ii inapoi. In zadar Sinan mustra pe osta5ii
ce fugiali, acum ea cuvinte ocaratore, acum batatidu-i cu maciuca sa inferata (massa 'errata), silind, In
tot chipul a-i pune In randuiala si a-iintOrce la bat*.
Glasul §i autoritatea 1111 suat nesocotite si nici o Tutere omenesca nu mai pote opri In be valurile NrsgomotOse ale fugarilor, cari se pravaliail cu furie si repede
spre pod, catandu-0 mautuirea in trecerea lui. La ca--"
pul acestui pod sta imbulzite in neoranduialli.artileria,
cavaleria, pedestrimea, impingAndu-se de a trece dare
de care mai nainte; dar, ve'clend ca toti nu pot incapea
pe dinsul, multi din Turd fug siliti a se arunca in balta,
node 10 aflara mOrtea. Intra ace0ia erail si pa0I Haider,beiler-beTul de Sivas (Capadocia), Husein beiul. Nicopolei si Mustafa feciorul lui Aias-Pala. El se cufundarli in mocirla unde furl ucisisi primira, (Pee un analist turc, cununa martirilor de la ghiauri. Batranul Sinan Insu0, tint de aisei si in graba fugei sale, fu calcat
In piciOraa tailor si apol, Impuns de sulita unai o4tas
roman, cli.du calare de pe pod in balta cu atata rapeziciune incat isbindu-se de pod, I0 perdu chiulaful si
feregeaoa si doT dinci ce singuri mai avea in gura
lui. El era p'aci sa Vara sail sa cad in manile Romkailor, data din norocirea laY tin voinic soldat din
www.dacoromanica.ro
CALUGARENIE
131
oOile Hume lieT, anume Hasan, nu s'ar fi aruncat dupa
dinsul ca sa-1 scape §i, lasandu-I calul inomolit in lut,
pe umeri ii sense de acolo gi -I duce in tabard. De a-
tunci, acest solclat se numi Deli-Husan-Batakgi
pi
ajunse capitan al deliilor luT Cogia-Murat-Pap. Vestea
morteT vizirulut se impr4tie intre Turd si eel ce se
mai impotrivTail deters §i eT dosul. RomaniT, cu furia
for obicinuita si electrisati Inca prin izbanda, IT gonTail dinaintea for ca pe nisce turme de vice Wand ii
viri in tabara lor. Hasan-Pa; a §i Mihnea-Voda ce veriau sa inconjure pe aT noWi, afland ca Sinan a perit §i Ostea luT e biruita, se trag indarat sere tabara.
Intr'acel minut Michain, precum odininra semi-deii
cantatT de nemuritorul Omer, alerga intr'o parte qi
intr'alta prin tabara turcesca, cautand pe Sinan, cand,
vedend de departe pe Hasan-Pap, se lua dupa dinsul
strigandu-I sa stea de e vitez sa se lupte cu dinsul pept
la pept §i cand de cand era sa-lajunga cu palopl ; dar
Hasan fugea inspaimantat §i nu seputea tine pe picTOre
de grOza. El merse de-pi ascunse ruOnea intr'un crang
spinos, de unde d'abia a doua iii cuteza a e§i la aT set.
NOptea opri maceltirirea armateT musulmane si o pazi
d'a fi cu totul sdrobita pi rasipita. RomaniT se intOr-
sera triumfatopT in tabara Ion, incarcati cu pradi bogate. Pe langa tunurile for ce Si le redobandise, alte
tunnel marl d'ale dwmanilor, cal multi pi mai multe
stegurT, intre carT i stegul cel verde §i sant al proorocului, furs trofeele acesteT stralucite Mile. TreT miiTurci zaceail in campul batdii. Perderea Romani lor
era Inca simtitOre, cad Tamil se aparasera cu cura-
www.dacoromanica.ro
132
NICHA 111-VITEZUL
gin. A pele Neajlovului. se ro0sera de sangele versat in
acea di.
Spre a odihni sufletul cititorului de aceste scene
sangerOse, istoriograful contimporan 'Walther ne poyestesce aci o anecdote. interesanta. El dice ca in tail
acesta expeditie a Romanilor impotriva Turciior, doT
si chiar
cerbi domesnici insotira pe
in vremea bataliei de la Calugareni, sub focul si vuetul tunurilor §i ale bombelor, ei sedeail neclintit Tanga
cortul tut, Insa omorandu-se unul dintr'in3ii, cel-alalt
de durere merse de se ascunse in padure.
Ast-fel fu acea vrednica de o ne0ersa aducere aminte chi de biltaie de la Calugareni, in care Romanic
scrisera cu sabie si cu sange pagina cea mai strain-
cita din analele lor. De clece on ma! putin numerosi decat dumaniT, eT ca0igara asupra-le o biruint.a.
stralucita si avura gloria d'a invinge un general pane.
atunci Inca neinvins. Munteni, MoldovenT si ArdelenT, soldati §i capitanT se luptara toti ca nisce eroi,
Dar cinstea cea mai mare a biruintei se cuvine cu tot
dreptul vitezului domn. Prin intocmirile sale cele ingeniose, prin sangele rece si neinspaimantarea sa si
prin primejdia in care isi puse vieta, el asigura biruinta. Inteacesta batalie, ca in multe altele, nu scim de
ce a ne minuna mai mutt in acest mare barbat, de
geniul sea de general on de vitejia lui de soldat. Intr'adever, tote operatiile acesteT batalii dovedesc din
partea lui Michaiii si a Romanilor o arta militara itiaintate., care cu tot dreptul pOte minutia pe toff cart
cunosc starea de pruncie in care se afla, in acel timp,
acesta arta in tOth Europa.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
i3
DaC6 cu acesta biruinta nu se sfar0 atunci campania, ea contribui ins/ mult in urma la savarsirea
eT, caci demoralise. inteatata pe Turci incat, cand
crestinii luara mai tarclia iarasi ofensiva, Turcii nu
mai indraznira a se mai mesura cu dinsii si nu se
credura in siguranfa deat puind cat mai in grabs
Dunarea intre dinsii si ingrozitorii for vrajmasi.
XVIII.
Neptea ajuta Turcilor a se desmetici din greza ce-i
coprinsese si a se intocmi in randuiala. ET isI luasera
din nod posifia cea d'intaiii si Sinan porunci ca s&
se adune lange. dinsul o sera de osti ce ramasesera
in urma peste Dunare, sperand ca dupa sosirea for
sa-si rasbune invingerea. El mai spera Inca in isprava
intrigilor ce Mihnea-Voda, din tabara turcesca prin
intelegere cu uniT din boieril lui Michaiu, urzia intre
ostasii crestini. 0 imprejurare insa turbura in acea
nepte repaosul Turcilor. Un ianiciar avend fitilul aprins la pusca sa, focul prinse in tigaie si cum se afla
langa erbariile ianicerilor , o scintee ce.du d'asupra
si de o data acele erbarii saltara in aer. La huetul
cel mare al acestei isbucniri neasteptate si la greznicul nor de fum ce ascunse cerul, toff Turcii respunsera impreuna printr'un Opel ingrozitor de spaima si
credend ca aT nostri IT isbesc, o luara din nod la funs,
reslatindu-se in tete partite. Tarlit si cu greil putura
eT sa-si vina in sine si a se intocmi in tabare.
0 scena cu totul alta se petrecea atunci in tabera
romanesca. Michaiil-Voda se trasese indarat o a pa tra
www.dacoromanica.ro
134
MICHAIU-VITEZUL
parte de mils si tabarise in directia locului batalieT.
El puse de saluta sosirea noptiT en maT multe salve
de artilerie si, dupa ce orandui straji in tote partile
cu multa ingrijire, chema capetele armatei la un svat
de rasboia. Pe cand el se afla in svat, strajile iT adusera inainte ud Turc ce prinsesera atuncT si care nu-.1
era necunoscut. Domnul it intreba despre numerul
vrajmwiliff si planurile IuT. Prinsul, dupa ce rgspunse
la aceste intrebari, afland si el adeveratul numer at
crestinilor, vise catre svat. iAh! d'ar fi sciut Turcil
eastadi acesta, v'ar fi robit numai cu calf for !. Michaiil, dupa ce porni pe Turc sub bung. paza in Auld,
incepu a se chibzui cu capitanii sei despre cea ce
trebuia sa fats in imprejurarile de fatil. El era de parere ca sa incepa a doua vi din nor] lupta; dar o seida
de boieri si capetele Ostei ungurescT IT stature impotriva. Acesta dete prepus unora a banui si a lice
cum ea Albert Kiraly, ca si uniT din boTerT, ar Ii fost
c4tigati de tradatorul Dan vistierul , care primise
50 miT galbenT de la Sinan prin Mihnea-Voda ca sa-T
imparts intre dinsii. Purtarea Itif Kiraly dripa, aceea
da de neadeverata acesta blinuTala. Afars de acesta
ostirea moldevana era nevoita a se intro e in Ora el',
uncle se astepta navillirea Polonilor si a Tatarilor.
Veciendu-se astfel tradat de unit' din boierii seT, parasit de °stile ajutatOre, neputend a se razima decat
in ostaslf seT romani, Michaiii, catand la num6rul si la
obosirea ostilor sale, se ternu d'a nu perde folosul mo-
ral dobandit prin batalia castigata, d'a nu cade in
vr'o cursa a vrajmasultif sail a fi sdrobit de puterile
lui cele numerese de va remane la campie, si gandi ca.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
135
intelepciunea ii poruncesce a se trase spre munti, ca
sub ocrotirea for sa astepte sosirea printului ArdeluInt Drept aceea, el porni indata un oldeariti la Bathori,
rusciintandu-1 de cele intarnplate, aratandu-T primejdia
in care se afla Ardelul ca si tera Romanesca si rugandu-1 sa grabesca a -T veni in ajutor ca sa nu lase tera
a fi inecata de numerOsele ordii vrajrnasesci. Intr'acea nOpte armata nostril, cu taa ostenela bataliei, nu
se odihni de loc ; la medul noptiT ea invoca de trel onT
cu glas tare santul nume al luT Itsus si inteacelasi
minut doue sute mii de glasuri din tabara turcesca
raspunsera cu o trufasa cutezare prin strigarea :
(Allah ! Allah ! hu!. Aerul vibra d'aceste strigarT, pa-
durile clocotira Tang in fundul for si vaile resunara
I repetara numele lui iislcs ! si Allah ! Dumnedei
neimblandiV in dusmania lor, pe can mii de mii de
ecatombe omenesci, ce in dilele atator vecuri li se
path* nu I-art putut Inca impaca.
XIX.
Cand incepu a se face di* Michaiti-Voda ridic5
tabara si se trase spre riul Argesul, in departare de
done" mile, unde puind strait: in trite partite, cauta a
da putina odihna atat lui cat si ostasilor sei. A doua
oi, vineri in "1,5 August, diva de Santa Maria, Michaiti,
plecand de la Arges, se opri la Vacaresci, ne voind sa
intre in Bucuresci si intardiO aci cateva cesuri. In
acesta vreme, fara seirea In!, Unguril impreuna cu
alt! °stag. strain!, navalira. in Bucuresci si-I jafuira
sub pretext ca mai bine sa Tea ei acea prada cleat
www.dacoromanica.ro
MICHAIU- VTEZUL
1E16
sg. calk' in manile Turcilor. In "12,1 August, Michaiti,
afland ca vrajmasul s'a luat dupa dinsul, pornesce de
la Vacaresci dupa arnecli, merge pane. la mijlocul nopcii, tale de cincT mile, se odihnesce putin pane. la re-
versatul zorilor intr'un be priincios, inainteza d'acolo Inca vre-o cinci mile si dumineca, in "', ajunge
la orasul Thrgoviste pe riul Ialomita. Acolo, sub ocrOtirea muntilor, isiintocmi taba'ra, asezant strait ca
sa priveghieze in bite partile si se(u pe loc cate-va
Vile. In urine. piece: si d'acolea siintinVend tot mai la
munte, urmand tarmurile Dambovitei, se adaposti in-
tr'un loc anevoe de apropiat, la cetatea lui NegruVoda, ale earn' intariri, sdrobite de putine. vreme de
Turd, se vedeaii Inca. AstaVi chiar tot se mai ved daramaturi de cetatue intr'acel loc minunat de frum )s
si On de legende si suvenire despre Negru-Voda,
domnul eel mai popular intre teranii nostri. Acest loc
e Inca vestit printr'o Mahe stralucita ce castiga,
la 1342, Dragomir, comandantul puterilor lui Ladislae-Voda, domnul terei Romanesci, asupra armies buT
Ludovic I, craiul Ungarei, care, sub comanda lui Ni-
colae Garan si Simeon Meghesel, navalise in tera
,nostra. Ungurii furs trasi de Romani in aceste locuri
grele si infranti cu totul, caVend in bataie si eei doT
generali aT lor.
Locuitorii Bucurescilor si aT Targovistei parasindu-si casele, se radicasera cu tot bunul for si insotisera armata in retragerea el spre munti. In sfarsit ALchaiil lass si cetatea lui Negru-Voda si se trase tot mai
adanc in munti, pe apa Dambmitei in sus, la sat la
Stoienesci. In acesta retragere mai multi ostasi ro-
www.dacoromanica.ro
CALUGARENI1
187
math desertarA si °stile moldovene se intOrsera in sera
lor, unde erail chemate, rAmanend astfel cu Mihaiii numai ca la opt miT ostasT, dar top alesT si viteji. El isi
asez5. la StoienescT tabara, se santui Nine si Met' ostirel tabu, avOnd statornica hotarire d'a astepta intr'a-
cest loc sosirea lui Bathori, d'a inchide pang atunci
calea Ardelului lui Sinan-Pala si d'a urtna aparAnd
prin lupte m6runte patria sa nenorocitA, pe care acum
n'o maT putea apAra prin bum. marl'.
XX.
A doua di dupA b5.tillia de la CAlug5.renT. Turcii,
*lend cA cresting nu fac nici o miscare, indrazniril
vre o cati-va din el: a inainta pftn5. in locul unde fusese
tabara romAnesc5. si unde gAsir5. putin bagagit greil
i cate-va tunuff. pArAsite. La acesta veste se pornirA
gonad in tote pArtile, de prinserA cats -va te'rarii, de
la cari aflara drumul ce luase ostirea romAnesca.
Hasan-Pala trecu atunci strimtOrea cu o despartire
din armie si tAbari dincolo in Campie. Intr'aceeasI
vreme, el porni o patru15, spre Bucuresci, de aduse
din prejma acestul oral, robT, bucate si vite. SinanPasa ins5. cu armata sa, nu indrAzni a se lua indata
dupA Mihaid-Vodd, ci seclu done Mile pe loc pAn5 sA-si
intremeze ostirea din spaima si ametela in care ca. duse dupa infrangerea sa, si pand sa4 sosesca, dupa
spusa unora, putinele osti remase in urmd.* Spre a fi
*Anali#il turd nu pomenesc nimic d'aceste ogtI ce uniT din
anali§til cre0n1 spun ea remAsese peste Dunare. Ceea-ce ne
face apriimi acesta cu Indoiall, cad credem cl, de ar fi fost cu
iemeid, Turcil n'ar fi uitat'o spre a indrepta perderea bataliel.
www.dacoromanica.ro
138
MIHAIr-VITEZUL
sigur a nu va fi isbit in spate de Romani, el tramise un trup de Este sa coprinVii cetatea WARM' si el
insusi, la "1 August, cu tota armata cea mare, teca
strimtOrea Calugarenilor si merse de Mari in campie
la satul Copaceni dincOce de riul Argesului. si la 7127
inainta pang la Bucuresci, unde tabari sub oral,
Indaia ce sosi, Sinan porunci de luara de pa turnurile
bisericilor crucile si globurile aurite, pe care le siaramara in bucati, precum si icOnele, si pusera pe turnuri,
in locul crucilor, semiluna. In'mitropolie pusera, in locul
altarulut, un mihrab (altar mahornetan) si un mimber
(estrada spre a pune un tron) si astfel prefacendu-o
in geamie, la 2111,,, ale acelet lunt, facura acolo slujba
si rugaciunea turcesca.* Acesta ugaciune se savarsi
de Ilasan-Efendi, seicul din skitul Mustafa-Yana, care
insotise pe Sinan intea.cesta campanie. Acela care lua,
cucea de pe turnuri era un topciii (tuna') numit
Ibraim-Yana, pe care marele vizir spre resplatire it
facu atunci capitan in guardia sa.
I )upa savarsirea rugaciunel, vizirul aduna sub cortul
seu pe eel mai insemnati ofiteri at seT si le Vise ca.
lasarea Moldovet si a tare. Romanesci in stapanirea
ghiaurilor e o pricing necurmata de turburari si itnparecheri pentru rascOlele ce et fac ; ca spre a curma
tote acestea irr viitor, el propune ca aceste doue Veri
* Autorul a comis aci o erore. Biserica despre care vorbesce
nu 'Dote fi Mitropolia, care s'a zidit cu vre-o ese-clecl de anY
In urma de catre Constantin-Vodd Basarab carnul. Credem
mat mult cd area hiserica era mIndstirea RaduluI-Vodd. in
care scim cg, s'a Inchis apol Tamil, sad chiar si biserica domnese& de la Curtea veche.
Nota editorului.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
139
sa se prefaca in provincii ale statului (icacti), si spre
a tine inteinsele randuiala si pe popor in supunere,
sa se zidesca cloue cetati, una la Bucuresci si alta la
Targoviste. Toti ofiterii gasira band acesta parere.
Vizirul insciinta indatil Portei hotarirea svatului si
numi pe Satirei-Mahomet,Pasa la acest nou pasalik
din Ora Romanesca. Asa, pentru a doua. Ora, TurciT
isbutira in staternica for dorinta de a preface Ora in
pasalik. Dar arum, ea si intaiasi data, la T522, erintrunpinara in Alichaiti, un alt Radu de la Afumaci si nu
putura apara cu armele fapta for nelegiuita. Astfel
tot-d'auna, in timpurT grele si nenorocite, roditorul
prunint at patriei nestre pi-a nascut isbavitori !
Esind din adunare, vizirul cu toti ofiterii gi se
preurnbla prin mahalalele orasului si alesera mamastirea luT Alexandru-Vochl, spre a face dintrInsa cetate. Acesta manastire mare, hramul Santel TrehnT,
fu zidita din jos de Bucuresci, de care AlexandruVoda
feciorul Mircei-Voda III-lea, la 1573 ; stricandu-se apol de Turd, cum vom vede mai la vale,
ea se rezidi din nog, intocmai cum se afla astacli, de
Radal-Voda, feciorul Mihnei-Vocla Turcitul si nepot
lui Alexandru-Voda If-1C8, si de atunci ea se chiama
manastirea lei Rada-Veda. Voind Sinan sa faca
acesta cetatuie mai mare, puse de largi local imprejmuireT de dou6 orT pe catiera, coprinOnd in lanntrul
cetatuiei, biserica si zidurile din prejur si ocolindu-le
Cu hastiOne si fortificatii. In vreme ce mesterii mesarail si trageati liniile, beilerbeiT, spahiii si ianicerii fura
tramisi dupil lemnele trebuinciese pentru constructia
bulevardelor si ciausii alergau in tete partile spre a
www.dacoromanica.ro
140
MICHAIU-VITEZUL
aduna lucrAtori; si, find ca lumea din Ora era fugitii
la muntY si nu se putea aduna un mare fluffier de 6menT, Turcii turd silitT a tramite sa maT aduce. lucratoff din Bulgaria. Cle.direa cetatii incepu la 21131 August
si cu ata.ta snapa lucrare.la dinsa haat in doue-spreclece (pie fu terminate. Cum se sAvarsi Intarirea palisadetor ceatuiei, Sinan-Pala puse intr'insa doue tunurT marl cu glifulele de patru-spre-clece oca si erba,
munip si bucate indestule. ApoT rasa in Bucuresci
pe Satirgi-Meheined-Yana cu o mie ianiceri si o mie
culogli drept garnizOna, poruncindu-I sa s'avarsesca
inffrirea de lemn ce pusese sä se face imprejurul orasului si care se si slarsi intro lung de
; iar el, ridicandu-sT tabgra la 31,8 Septemvrie, porni spre Targov4te.
XXI.
De duoe sute de ani, din qilele luT Mircea-Voda
c el }Aran, Targovitea era merei scaunul erg. De
putina vreme flume crescerea Bucurescilor si importanta lui comercialri Meuse pe domni a lua obiceiul
de a petrece o parte din Tema in acest oral. Era
atuncT TArgovistea oral forte mare, inapodobit si populat si se intindea frumos pe malul drept al IalomiteT,
ocolit de multime de gradinT, viT si livecli de porni roditorT. ScriitoriT centimporanT de felurite natil se minuneza de frumusetea acestuT oral, declarandu-1 ca e
vrednic de a fi capitala uneT I.erT s i locuinta unuT
domn mare. Acel oral populat, astacIT d'abia e un
ores el. Zidurile lul marete vremea le-a ruinata si le-
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
141
asemtnat cu pamintul. Un singur turn, re'masita
din vestita Curte Dontnescii, se imp: trist si singuratic pe d'asupra acelor gramecli de ruine, intocmai
ca acele marl. cruel. de petra infipte in varful unor plesuve movili, morminte ale vitejilor cacluti in batae. A-
cest turn, ce muschiul numai cu verdeta sa Impodobesce, e scump Romhnilor ca un monument care
le vorbesce de timpil for de glorie si de marire.
El a fost martur la atatea triumfuri ! El a ve4ut,
unul dupa altul, pe Mircea-cel-betrant, Dracul-Voda
Vlad-Tepes, Radul-cel-mare , Radul dela Afumati,
Mihait-VitOzul si Matheit-Basarab , toff voevo0ii
nostri cei marl. si vestiti in pace si in rasboit.
Umbrele acestor eroici luptatori pare ca le vecli
inaltandu-se singuratice si Monte imprejurul acestel
mine ; adierea vintului ce sufla din Carpatl, sue-
rand in turnul pustit, ne pomenesce numele for si
undele marete ale Ialomitei part a chnta necontenitt
un chntec de marire intru gloria lor. Astfel i se naucesce on carui Roman cu inima simtitOre, chnd oath*
la acesta mult elocuenta ruins, si el nu se pOte opri
d'a simti durere amara si d'a suspina dupa vremea
trecuta. Dar nimeni n'a simtit acesta mai puternic
si n'a exprimatt in cuvinte mai frumOse simtirea sa,
ca tine, Chrlovo ! flOrea poesiei, june cu inima de foe.
Ca o comets trec'etOre, to stralucisi un minut peste
Romania uimita si inchatata de lucirea ta. 0 mOrte
cruda to rapi fara vreme; dar apucasi a ne lasa o lacrima ferbinte pentru gloria trecuta si o scinteie datatOre de vieta pentru viitor. * Cantarea ta sublima
" Oda la Ruinele Tdrgovifter fl. Marful, odd la oftirea Ro-
www.dacoromanica.ro
142
MICHA1U-VITEZUL
asupra ruinelor Targovi0ei puse pecetia veciniciei asuprd-le pi ni le va pastra chiar cand pustiirile anilor
ie vor terge cu totul de pre pamint.
XXII.
Turcil gasira Targovi0ea parasita de locuitori pi
pustie. Sinan porunci indata sa se apuce de intarirea
A3raului ca la Bucuresci. El prefdeu o miinastire ce
era aprepe de curtea domnesed., in eel6We ; curtea
domnescd era atunci zidita in forma de un mare castel,
de putea inca incdpea intr'insa de la patru la cinci miT
()sta.% qi era incinsa cu un zid gros pi cu tunuri. Si-
nan mai intAri si acest zid din prejurul palatului, de
amandoud partite cu paminta pi cu un val de palisade
de copacT, amesteeati cu pamint. ApoT incungiura orapl Cu un zid de petre pi de grindi lipite cu hums
pi cu pamint eleios, pe care it rezimd cu un alt val
de pamint, lat de doud-spre-dece piciOre §i it ocoli
cu un ant. forte adanc, de doud.spre-dece piciere
de larg, l'asfind cetap nuntai o Ora in fatal pi alta
mai mica in dos, ambe legate cu fer, Si facend in
Iduntru din apa riului, treT fantani. Aceste lucrdri urmard di ;;i nOpte sub privegherea- de aprepe a luT
Sinan pi se sfa.r0ra in trei-deci de Bile.
liar Sinan, cand vedu lucrul aprepe de sfir0t, hotdri sd nu-51 mai perda vremea in nelucrare. El lasd
in Targoviste cloud tunuri marl, patru culevrine pi alte
wandscd, pe care le retiparima, la capatul acesteI carll, chiar
dupa originalele lul Carlova, pe care le poseda neinuritorul
N. Balcescu.
Nota editorului.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
143
tunuri de campie cu munitiile si provisiile trebuinciOse pentru hrana, dand comanda cetatii lul Ali Bei,
firul lui Haydar-Pala haul de Ciurin. pe care liii de-
clara beller-bei de Trapezunt, alaturandu-T pe Koci,
beit din Atnasia, si lasandu-le 1500 OmenT cu insar-
cinare de a savarsi Moral intaririlor cetatii ; iar el
porni ca tart Ostea dire muntI in urma lui MihaigVeda. Planul lui era ca, ajungend ostirea romanesca,
s'o infranga si calcandu-o in pia :we, sa p'etruncla in
Ardel, ca sa combineze operatiile sale Cu ale armies
ce fiul seu illuhamed-Pasa comanda in Ungaria. Dar
Mihaia-Voda, aflandu-se in tabara de la Stoienesci, in-
tarita atat prin natura cat si prin arta. nu era lesne
de 'arrant. Asa dar, totul din potriva se intfimpla.. Siflan venise sa tabere nu departe de strimtOrea in care
sta Mihaia si in fata taberfflui pe un loc Malt de uncle
putea vedea ambele taberi. El sta si se tnira de indrasnela alor nostril' cari, in asa mic num6r, se incumatail Inca a-1 astepta fara Erica. Michaia insa se
feria d'a se apnea in batalie generala cu dusmanul,
dar el fu neobosit a-I hartui armata si a-I coprinde
liniile de comunicatii si provisiile. Une on intarita o
ceta de Tura, o tragea dupa sine inlocuri grele si el'
necunoscute, unde o sfarima eu inlesnire ; alte onT cu-
teza a isbi pe Tura chiar in tabara lor. Mai adesea
prin gonacii luI en cal usori, punea mana pe multi
dusmanl si dobandea de la dinsir prada multa, cal nenumeraff si peste o suta de camile. cAstfel acest era'
trasboinic, dice Walther, nici de dosirea nestatortnicilor ostasi ce it parasise, nici de muitimea vrajtmasilor, ne pertlendu-si inima,' printr'un rasboia
www.dacoromanica.ro
144
MICHAItJ- VITEZUL
partial, ostenesce pe dusmani si le inchicte calea Arde-
luld, dand intr'astfel timp luT Bathori de a-si aduna
Ostea si d'a-i veni intru ajutor. Dar chiar de nu- i -arii
veni acesta In ajutor, Mihaiti acuma putea fi sigur ca
sera lui e mantuita de Turd, cad acestia, neputend
a-1 scOte din positia de la Stoienesci, find si demoralisati prin invingerile ce incercasera, nu vor mai
pute nici trece in Aral nici sta mult in Ora, mai cu
sema ca si ierna se apropia. Cetatile facute la Targoviste si laBucuresci nu erau o ocrotire temeinica,
dupa cum vom vede, si apol aveati si experienta trecutuluT, cgci in acele trei ingrozitare expeditii ce facusera mai din ainte TurciT in (.era Romanesca, povatuiti chiar de sultanii tor, Baiazit Iiu (1397), Mahomet I"' (1419) si Mahomet Wea (1462), invingetori sail
invinsi, eT nu putura sta mult in tern, fiind-ca Romanii
se trageail in positiile for din munti, unde dusmanul
nu -T pate ajunge si de unde el II dati har(a neincetat,
if rapiail provisiile si-1 osteniail prin lupte marunte,
incat ii siliail a lasa campia pustiita si tera deserts.
XXIII.
In mijlocul acestor vremi, Sigismund Bathori, dupa
atata intar4iere, era acum viitor spre hotarele Ord Ro-
manesci, cu osti grele. Arnenintarea unei primejdii
obstesci sculase in piciOre si unise impreuna pe tote
popOrele rasboinice care locuesc Ardelul. Dumineca.
in "127 August, el esise din Alba-Iulia insotit numai
de guardia sa, ce se alcaluia de doue mil' (Mimi pedestrime si de alp' skaffa calarime, cu multe bagag
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
145
de rasboiti. A doua- Vi ajunse la Sas-Sebes (Mercurea)
§'i chiar in aceia0 (ii, I8i August, primi olacarul tra-
cum scim, de Mihaiii-Voda, din tabara de la
Calugaredi in LI43 sera, spre a-i vesti stralucita isbanda qi a-I ruga sa grabesca a-i veni intr'ajutor.
Acosta gloriOsa veste , Sigismund o scrise indata
imperatulut A doua Vi el priimi Inca alts veste de
bucurie, adeca luarea cetatei Lipova. Dupa o robie
de patru-VecI §i patru de aril' sub Tura, acesta cetate caduse, la 23 August, tot intro li cu bataia de
la Calugareni, in manile lui Borbely care, dupa cum
scim, de cats -va vreme o Qcolise si o batea. Dar aceia ce multumi mai mutt pe Bathori fu scirea ce-T
veni ca Tatarii care eraii sa vina sa navalesca prin
Moldavia, in Ardel, sosind pans la Nipru, fusesera
tnis ,
silici a se intOrce inapoi, caci aflara cum Ca Cazacii si
cu Muscalii fail dat navala in tera for si ca avanguardia tataresca ce patrunsese in Moldova, fusese asffel
infranta de MoldovenT si de Munteni, incat Meuse pe
eel-I-alai a perde pofta de a le mai veni Intr'ajutor.
4a Bathori putea acum fi sigur ca nu va fi sup6rat
printr'alte navaliri in operatiile sale impotriva VI Sinan. El fu silit a zabovi la Sas-Sebes o lung de Vile ca
sa dea timp o§tilor chemate din tote partite, a se aduna. El tramise inainte pe comitii Baltazar Bogati,
Benedict Minceti si Lupul Corn4, la cele opt scaune
secuiesci, ca sa theme pe vitejiI Sh'cuI la arme. Dar
acestil poporii respunse ca nu se va duce la fasboill
pang nu i se va da mai intaiii inapoi libertatea ce i se
rapise pentru o revolta ce Meuse cat-va timp inainte.
10
www.dacoromanica.ro
14B
MICHA1U-VITEZUL
Acesti Sacui, find cei mai multi terani, libertatea ce
voiari, era d'a nu mai fi iobagi la nobilii loculul. Cererea lor puse in mare cumpeda si ametera pe Bathori,
c'aci el era firesce mai plecat ciltre nobili, care-1 sluji-
sera cu credinta si se ridicased cu top in Oste si nu
voia sa resplatescg atatea jertfe ale lor, facendu-i sa
perda veniturile ce eT trdgeail de la iobagi si ruin-andu-i. Se temea Inca de exemplul urit ce va da in teed,
acordand Sacuilor libertatea ; ceia ce vedend cei-l-alti
iobagi, s'ar indemna si el' a o cere pentru dinsii, revoltAndu-se impotriva nobililor. Dar interesul patriei si
amenintarea vrdsmasului vorbira mai puternic decal,
interesele aristocratice, le biruira si Sacuii dobandird
libertatea ceruta.
De la Sas-Sebes, Bathori porni care locul hotarit
pentru concentrarea ostilor, in campiile Barsei, la delul Negru (Feketehalom), in prejma Brasovului, unde
ajunse in 4 Octomvrie (st. nog), filcend pMA, acolo 6
tabere. Aci, sosind 14,755 Sacui armati, li se proclama in tabard libertatea lor, intarind'o cu mare
credint5, si jurament. Yenta' acesta libertate ce li se
dete, Sacuii se indatorafa" ca sh" dea la trebuintil de
rash oiri pftna la patru-deci mil enneni cu cheltuiala
lor, ca s'a pratescrt in toff anil printulai, de fie-ce
casa, un ioachimt, o m'esur'a de grad[ si alta de oyez,
si de se va nasce lul Sigismund un fecior, fie-care
sa -T aduca un boil ingr4at in curte. Indulcindu -se a tuna Sacuii de libertatea dobandita, tramiserg, de mar
adunarA si alT °stag. si astfel numerul lor in tabara
se urea la doue-deei si patru mil ()merit din care
9200 puscasi, iar eel-1 -alt-1 lanceri si sagetari. Sesewww.dacoromanica.ro
CALUGARENI
147
spre-glece mii Sacui, cari remAneati din numerul de
patru-cleci mil ce se invoisera a da, trebuiati sa stea
in Aral, spre a aPara .era de vre o navalire ce o ar
pute ameninta din partea Polonilor, cari pe atunci se
aflail in Moldova.
Apoi venira in tabgra nobilii Ardelului cari pusese
in piciOre trei-spre-4ece mil' de Omeni; prusianul Joan
Veicher, fiul lul Ernest, veni cu sese-spre-clece mil
cavaleri Teutoni, armati cu cate o pusc'd si un pistol
pe MO care aveail si arc si sageti ; apoi opt-cleci Cazaci din Polonia ; trei-sute Cazaci ai lui Bathori, armati asemenea cu o pusca si un pistol ; Stefan Bocskai
cu opt sutelanceri de la Oradia -mare si o mie doue sute
orchebuzieri pedestri ; patru mii pedestra0 cu pusci,
ridicati cu cheltuiala Sailor, din cari o mie investiti
cu negru, si pentru aceia numiti Negrif,, cu cheltuiala
Sibieiiilor, o mie investiti in albastrrt cu cheltuiala
Brasovenilor, o mie in verde cu cheltuiala Mediesenilor sl o mie in rosu cu cheltuiala Bistritenilor. Adaandu-se tOteaceste ostiri, Bathori porni cu dinsele de
veni Tanga vama Branului, la Torzburger-Pass, castel
zidit. de Ludovic craiul Uungariei si apoi mai aduogit
cu intarituri de Hunyad si care in acea vreme se afla
sub paza Bra sovenilor. Aci sosi Stefan Insvan, domnul Moldovel cu duo6-mii trei sute pedestrasi, opt
sute calareci si doue-cleci si doug tunuri marl' pose pe
care. El nu putuse veni d'a.dreptul pe la Sacui, de temerea Tatarilor si fu silit a face inconjur. In drumu-1, el
se intalnise cu o ceta de Poloni ce hAvallise in ,era si
linea a-1 zabovi in cale ; dar el, tgind'o si spargand'o
www.dacoromanica.ro
148
MICHAItJ- VITEZUL
fOrte reti, luandu-i pi multa prada, urma. I0drumul
trecu muntiT pi prttrunse in Ardel. Indata sosi veste
in tabard ca hatmanul PolonieT Zamoisky, afland ca.
Rgzvan-Voda a plecat in Ardel, intrase in Moldova
fara scirea craiuluT se" pi pusese domn pe un Ieremia
Acesta veste turbura forte pe Bathori pi pe
Stefan-Voda, dar se velura siliti a suferi de o cam
data pi a-0 urma calea apucata, cad Sinan-Pap. ameninto pi Sacuil ere" neodihniti pi cartitori, pentru
ca nu li se dedese Inca diploma intaritOre a dreptuMovilg.
rilor de curend dobandite.
AMA diploma, scrisa pe pergament, li se dete in
sfar0t in 'nada pi indata o sema dintr'In$ii porni Inainte spre t.era Romanescrt. Cum sosi acest ttjutor la
Stoienesci, Michait, de-vi mult mai slab decat dupmanul, dar plin de sperare in Dumne4eil pi de incre
dere in voinicii seT, puse gand
cerce norocul si
sa dea o batalie generala cu TurciT. Insa Bathori poruncise Sacuilor seT ca sa nu se incumeteze fat% intelepciune in noroc pi sa nu intreprinla nimic pans
nu va veni el insu0. Drept aceia, fu silit Michabl sa
Wepte sosirea lui Sigismund Bathori.
XXIV.
In 7 octomvrie (st. no ") Sigismund Bathori, impartinduli Wile in none trupuri,10 clati tabara cu multa
greutate din pricina drumurilor noroiOse pi, trecend
inaltimile Carpatilor, ajnnse in povarn4ulacelor munti
la satul Rucar, in coprinsul hotaralor terei RomanescT,
unde, in stramtOre de munte,10 puse tabrtra. Pe cand
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
149
ostasiT lui isi intocmiaii acolo tabara si is i intindeati
corturile si pavilienele, un vultur negru qi forte mare,
luandu-sl sborul de pe muntele vecin numit Petra Cra-
iului, pluti cat -va tiinp in aer pe d'asupra taberil si
apoi se arunce cu mitre iutele d'asupra cortului intins al printului ardelen. Greutatea trupuldi see, ne
iertandu -1 a se scula lesne ca se. sbOre, ostasa ce se
aflati am:we, vedendu-1 alergare iute, it prinsertt yi -1
dugere la pretoriul printulut Inlesnirea cu. care se
prinse acesta pasare, domesnicia si neinspErnantarea
ai de sunetul armelor si de strigarile taberei, fecurel
ca ostasii se. privOsce acesta intamplare ca o minune
ei ca un augur. Una liceat ca vulturul orate: pe Sinan
care are se. cada in manile crestinilor; aljii, mai fricosi,
banuiat ce acest augur vestesce invingerea crestinilor.
de vreme ce vulturul este pajerea impere.tia nemtesci.
lesuitff ce insotiari pe Bathori se incercara a exploata
acesta intimplare in folosul propaganda lor. Alfons
Carilio stria atuna de la Ructir in Ardel, ca multi,
vedend acesta minune dumnedeesce, all vent la cre4inta papistasescg.
Bathori fu silit a zabovi la Rucgr o septamana,
pane. trecura cede cele grele si inguste ale acelor
xnunci, numerOsele care, cu praful, munijiile si bagagiele armatei ; ced acesta trecere de la Bran este una
din cele mai grele ale tera Romanesci ; muntele este
ripos si rapede, caile inguste, astfel incat furs silitsf a
lesa carale cu funiT, la vale. Aci sosirei si ajuterele
Impergtesa ce se asteptail de atata vreme : silezianul
Albert Raybitsch, unul din ca mai vestiti capitani
de celarime, tramis de archiducele Maximilian, de la
www.dacoromanica.ro
MICHAIU-VITEZUL
150
Casovia, cu o mie sese sute cuirasieri gerinani, ce
se chemati Reitcri in acel limp si cu o sae. cinci-4eci
Cazaci din tinuturile Poloniel, frnmos echipati, si incI
Silvio Piccolomini cu septe (led si cinci cavaleri flo-
rentini, trami si de marele duce de Toscana cu porunca ca sa Terneze in Ardel. Bathori tramisese intro
intimpinarea for pe Francisc Theke ca se. le ingrijasca de conace si
calduzesca pans in tabera.
Pawl a nu pleca din linear printul Ardelului lam
cautare armateT sale, care se urea la trei-cled i dou6
mii pedestrasi, doue-cleci si done mil calareci si cinci-
(led si patru tunuri ; apol clatindu-si tabera, merse
sese mile mai nainte si, trecend Dimbovila, ajunse la
sat la Stoienesci, unde cu mare dorinta fu intimpinat
de Michaia-Voda, care il astepta, cum scim, acolo, avend cu sine estea sa de opt mii de Omeni si donec)ecT si done tunurl. Numerul ostirilor impreunate se
urea atunci la sese-deci si doue mii ostasi si septeqeci si sese tunnel. Bathori taberi la Stoienesci spre
a rasa Wile sale a se odihni si a se intrema putin.
XXV.
Armiile protivnice se aflaii acum aprOpe una de alta.
Ostasii Iul Bathori, earl er' mai mutt adunatura neobicinuita cu rasboiul, speriati mai intaie de numerul
si de vitejia Turcilor, avusese acum vreme a se deprinde cu incetul, a-i vede mai fara frica si a lua curagia. De la sosirea Sacuilor in tabera de la Stoienesci,.
dupd car,. urmara curend si alte cete, unele dupe altele, el incepusera a intalni pe Turci, cand mergeail
www.dacoromanica.ro
CALT3GARENII
151
dupa furagiti, impte merwite se inhataii intre unit si
altii si in aceste lupte, mat adesea cresting birutati. Emulatia intra atunci intre acestia ; cetele ce mergeall
dupa furagiti se-mai inarira si din r i in di luptele se
fiicura mai dese. Aceste WAY marunte imbarbatara
inna in urnia inteatat pe crestinT. meat eT asteptail
acum cu nerabdare ocasia uneT Willa generale cu
Turcii. Din potriva, acestia, demoralisaci de,.3nvingerea de la Calugareni, de putina isbanda ce dobandise pang atunci in teal acesta campanie, acum, and
vedura pe crestini cu puteri asa de insemnate, ei
perdura de tot inima si dorinta de a se mai bate. Avesta fu pricina care ram pe Sinai, in data ce vadu
inglotirea ostilor la Stoienesci, de pleca de acolo si
10' Inuta tabe'ra Tanga Targovistea. Scopul Ail era sa
saute a prelungi cat va pute mai mull rasboYul, fiind
sigur ca, in vreme ce armia WY era intin tete indesWard din tars, armia cresting, avend lipsa de bucate
si de haul', nu va pute mult sa stea adunata si va fi nevoita a se rasipi. Generalii crestini, intelegend acest
plan al WI Sinan, hotarira a grabi cat mai mult opera iile rasboTului,
si spre acesta, a porni indata dupa
Turd si a.21 sili sa primesea far/ intardiere o batalie.
In 15 octomvrie de diminet.a, un semn ceresc veni
a mai imbarbata pecrestinT§i le mari sperarile de bi-
ruinta. Pe un cer senin si cu tete ca serele resarise,
ei *Jura in vreme de un ces, d'asupra taberii Tor, o
cometa. stralucitere. Acesta stea fu privita de dine]."
ca un inger vestitor de biruinta. Armia cresting, ce
sosise cale de sese cesuei numaY de Targoviste, se
clati de acolo si in aceiasi di, de 15 octomvrie, merse
www.dacoromanica.ro
152
MICHAIU-VITEZUL
de Merl intr'o campie mare, o mils departe de Targovi$te $i un sfertdeleghe de tabara lui Sinan, cu hotarire d'a-1 da batalie in dioa urmatere, de va voi s'o
primesce.
Abia armata cre$tinil sosi Intrlacel loc, abia erddrata incepuse a descalica $i pedestra$ii a pune armele
jos, cand o mare turburare ameti tete. tabera. Nisce
sfrejart ce se aflase pu$i in paza intr'o padure in nOp-
tea treCuta, audind de departe un sgomot facut de
alti osta$1. cre$tini cari taiau lemne,10 inchipuira ca
acolo trebuie sa fie Rita armia turcesca, care vine drept
care. din$ii ; frica racendu-i sa yea. cea ce nu era,
ei o luara la fuga spre tabera. Osta$11 ce-i veduril
sosind speriati, Intrebandu-T pricina, aflara de la din01 cum ca au vedut armia vrajma$a viind sa-1 lovesca. Vestea acesta se respandi lute in tete.' tabera ;
semnalul de batae se dete indata $i totI osta$ii, alergand la arme, umblati ,invalme$ati, facend larma
mare, fara a se pute intocmi la randul for si fare. a-si
pute gasi stegul $i capitaniile lor. In acea neorandu-
iala, spaima facendu-i sa auda bubuiturl de tunuri
vrajma$esci, fie-care incepu a se gandi flume la mijlOce de scapare . In sfarOt avanguardia, alcatuita de
Romani qi osta$ii nenati isbutira a se a$eda mai inteiti in randuiala si sta gata a primi pe Turd, child
in cele din urma se deslu$i lui Bathori pricina acelei turburari. El tramise atunel de spuse in Wife par-
tile ca sa se insenineze $i sa se lini$tesca spiritele
turburate $i inspaimantate , dar neputendu-se nici
a$a astimpera larma, el fu silit a pune sa strige prin
trambite, ca fie-care se, taca sub pedepse. de mOrte.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
153
Name printeacesta strasnica poruna, ostasii se linistira.
Era, intre ambele tabere vrajmase si la o departare
numai de o alergatura de cal atat de la una cat si de
la alta, un del mare taiat prin mijloc, in pOlele caruia
curgea Dambovita. P'acest del spun a sa se fi urcat
Sinan, ca sä privesca bine armata crestina. Vedendu-o mult mai numerOsa de cum socotia si bine randuita, audind si vestea respandita ca se astepta si archiducele Maximilian cu o multime de soldati italieni,
catand apoi si la demoralisarea armiei sale, temerea
fi coprinse inima si nu se mai gandi la alt ceva de-
cat la fuga. Adunand un svat de rasboiii, el umbla
a-pi ascunde cugetul de a fugi sub idea unui plan ce
ar fi facut ; el Elise ca socotesce sa nu primesca batalia si s'o amane pe alta data ; ca acum se va trage
putin indarat, lasand pe Ali -Pala spre a apera TargoTistea ;
ca apoi, and va vede pe crestini ocupati
cu asedierea cetatei, el va navali intr'o nOpte asupra-
le si lesne ii va birui. In urma acestora, el inzestra
cetatea Targovistei cu patru-deci de tunuri si cu munitie indestula, puse o garnizona de 3500 pana la
4000 ostasi, parte pedestrime, parte &Marline, sub
comanda lui Ali -Pala de Trapezunt,"pe Tanga care
rasa pe Mihnea-Voda si vre o cati-va bet, iar dinsul
In zori de diva, la 16 octomvrie, cu tOta cea-l-alta
bste, parasindu'si tabara, faril de a-si mai da timpul
de a-I strica intaririle, o intinse cu graba spre Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
154
MICHAIU- VITEZUL
XXVI.
In aceiasi Sli, 16 octomvrie, la resaritul sOrelut, Bathori, nesciind ea Sinan se trap acum spre Bucuresct
si asteptandu-se la o batalie generals, puse sa Mica
din trambite ca fie care ostas sa se randuiasca sub
stegul seu. Apol, impartindu-sTarmata in septe trupurt,
care t6te se urcail in nunferul de done -clect si sese mit
clsarett si de la tree -elect si cincipana la patru -Oct mit
pedestrasT, numi dupil diusul general mat mare peste
tOta Ostea pe Stefan Bocskai, nu atat pentru virtutile lui
militare, cat pentru ca-1- era unchiii despre mums si
imul din eel' mai insemnaa si mat avuti nobili at Ar-
delulta. Cercand apot svalurile doinnilor romant si
ale lut Bocskai, elfi ili ocmi randul batalieT ast-fel : la
avanguardie puse pe Michaifi-Voda, avend cu sine patru
mil' de ealareci cu Mel at lui, bine invetatt, la cari se
adaogira,' cohortele tut Abert Kiraly si scadrOnele lui
Stefan Csaki. La aripa drepta se asezara done turme
de cinct mit din cei mai bunt 6161'41, cu Ma. La
stanga total acelasi numgr de lanceri si in acelasi rand.
La centru era pedestrimea atat cea pretoriana cat si
a Sacuilor cu cOse si cu sulite, avend Tanga sine tots
artileria. In urma acestora yenta tag calarimea germana, in a doua linie. Pe a treia linie yenta un corp
de dou6-spre-clece mit cillareg lanceri, cari duceati
stegurile aurite, si apot alts ceta care apara persOna lul Bathori. In urma tutulor yenta reina§ita ar-
matet cu carale si bagagtele, find ast-fel intru tot,
epte panze de osti.
www.dacoromanica.ro
CALUG.%RENII
155
Dupe aceia, Bathori puse de sluji dinaintea tutulor,
o liturgie solemne, se cumineca cu santa grijanie qi
o trecu .din mend in mane cu multa evlavie la multi
din capii oOrei qi din soldati, de facure asem ea.
Tote aceste pregatiri luard cata-va vreme, pine. dupe
amiadi, cand doT creOni, cari se diceali scapati din
manile Turcilor, din cetatea Targoviqtei, sosira in
tabera , aducend sciri cum-ca Sinan-Pap se tee.sese cu grabs Si la'sase pe Ali-Pasa cu MihneaVocle
in Targov4te ; ce de doue Mile garniz6na cetatii
e forte spaimantata qi ca ianicerii inOqi chibzujail a se trage, dace. tine pa0. nu! T -ar fi tinut
cu sila, dar ca cu lOte acestea, done sute din ei tot seapasera §i se impraqtiara. Capii armiei nu se incredure
in acesta aratare Vii, temendu-se de vre un vicleug
lin partea luT Sinan, spre a-i trage in vre o curse., poruncire ostaqilor se se tine tots nOptea aceia in intocmire de betaie, fare
strica randurile §i a pune ar-
nele jos si trimisera gonad qi iscOde in tote partite
rm se. afle adeverul ce s'a recut Sinan. Armia creSine
petrecu veghind inarmaia &Ma nOptea aceia qi a
doua di, la 17 octomvrie, pane spre amiac T. Atunci
,qosira cati-va alergatori, aducend veste ca Tamil
erae putin departe, aratandu-se ca vor a se bate. AI
noWi se pregetiail cu inime. :a le sta frunte, cand
sosira altii cu veste mai sigure ca Sinan se trage spre
Bucuresci, iar ca acele (VA' turcesci ce se ved, erati
arierguardia de patru mil calareti sub Hasan-Pap,
care mergea tregOndu-se incet qi cu buns randuiale,
ingrijind d'a nu primi in eta. vre-o smintele din partea
www.dacoromanica.ro
156
MICHAIU-VITEZUL
nOstra. Acestl splimantare si fuga a lui Sinan miry
fOrte pe ai nostri, socotind cu cat armia lui era mai
numer6s6 decal a for si cum acestg grabnic6 retragere va demoralisa de tot pe Turd. Atte iscOde yeflied atunci de aratara Jut Bathori ca vre o patru mii
Romani, barbati si femei, de deosebitI varsta, robiti,
II ducea o ceata de Tura spre Dunare. Printul porunci indata la cinci sute Ardeleni pedestri sa alerge
sa taie calea acelor Turd si sa mantuie pre acei sarmaul' robiti. Indata armia cresting. merse, chiar in
acea 4i, 17 octomvrie, de ocupa. Para nici o impotrivire tabara parasita, a lui Sinan, unde gasi vre-o
cinci sail sese Turci call, esiti find de mai nainte
din tabgrai, d'abia se intorsesera acum cand picara in
mamile crestinilor si furl indatl. injunghiati. Crestinii
gash% tabara turcesed ticsita cu multe mobile, cortuff, praf, ghiulele, tunuri, bucate, dobitOce, camile,
catari si alte lucrurt si fuel fOrte mahniti ca acesta
prada bogata nu fu pretul vitejiei lor. Acestea dovediail
graba cu care Tamil fugisera si gresala ce racusera
crestinii d'a nu inainta mai iute, spre a-I lovi pang nu
se departaserg.
XXVIL
Bathori chema atunci la svat pe eel' mai de frunte
.clpitaril at armatel si pe nunciul Monsignor Alfons
Viscoti, pe care it trimisese Papa cu o sums insemnal a
de bani pentru trebuintele rasboiului. Aci se promise
ca.: de vreme ce armia turcesca piing de &lea, s'a
tras spre Bucuresci, ce svat ore ar fi mai bun? a
www.dacoromanica.ro
CAL U ARENII
157
urma farit intarziere pe du$man silind in acea spatima
a lui a-1 ajunge $i a-1 birui unde-va ? sail a lua mai
intAtii cetatea Targovi$tei, unde lgsase el garnizOng
$i gatire, din care se intelegea ca voiesce a se apera
acolo multa vreme. Unit din generalii ardeleni, plini
de incredere in curagiul for $i in noroc, crelend cg,
singura nefericire ce li se pOte intimpla este d'a lasa
Limp WI Sinan sa scape, era6 de pgrere d'a nu se mai
opri nici o Vi la acesta cetate, a caret dobandire nu
o pretuiail intru nimic, $i a se lua dupa Sinan, siguri
find ca, indat6 ce -1 vor birui, cetatea va cade negre$it,
filra de nici o ostenela din parte-le, cAnd din potriva,
dad. 10 vor consuma puterile for imprejurul acestei
$andramale (bicoque), armata lui Sinan i$Tva lua pater!,
va tg.b6.ri in loc tare $i, avend vreme de ajuns, i$1 va
indrepta trebile sail cel putin se va trage in siguranta
$i, crescendulT apoi puterile cu nOue ajutOre sail g-
rind mijloc d'a se uni cu Tatarii, va da cre$tinilor
mult mai mult de lucru $i va aprinde din nog flacg."rile cele acum aprOpe stinse ale rasboiului.
Mihail $i Albert Kiraly statura impotriva la acesta
Were. Kt Visera cg, ar fi cu primejdie d'a inainta, caci
s'ar pune intre garnizOna cet'atii, care ar pute sa be
taie liniile de comunicatie $i provisiile, $i armata la
Sinan. Silvio Piccolomini rezima $i el acesta parere,
prin cuvintele urinal:5re : cllu$manul, Vise el, sail s'a
tras de temerea ta.berei nOstre, sail spre a gasi ion
(mai bun de bataie ; dar $i intr'unul $i 'n eel -alt cas,
< el a apucat inainte cu o Vi 0 o nOpte $i a putut sti-$1pregatesca lucrurile sale, incat nu-1 vom gasi nepregg. tit, nici in loc d'a nu se pute mult folosi de graba nOstra,
www.dacoromanica.ro
158
M1CHAIU-VTEZUL
4 Din alte parte, ne vom afla in mijlocul a dot vrej4masT, daca vom lesa inapol cetatea, de uncle vom fi
4 necurmat superati, mai cu seine de.3pre munitiile ce
,se astepte din Ardel. Apoi, a se pune intr'o aseAmenea primejdie e3te impotriva a orT cerui temeia
4 de resboiti si a on ceruT obiceie al until intelept
capitan. Se adaoge ince si aceste privire important.,
4,c'" not suntem cat se plate osteniti si slabiti de drum
,si, urmand cu grabe pe dustnan, it vom gasi acum
4odihnit si in randuiale si ne vom afla in primejdie
,d'a fi cu top infranti. Dar daca el, din intitnplare,
cs'a tras cu gaud d'a ii mai departe de hotarale ArdO41ului si prin urmare intr'un loc unde not vom aye mai
,putine inlesnire de hrana si alte trebuinaise, in
cvreme ce el, invecinandu-se cu Dunarea, va pine,
,prin mijlocul acestuT rill, a se ingriji mai bine, apu,candu-ne not acum a bate cetatea, it vom sill, spre
a nu-siperde cu total reputatia, se, vine. intr'ajutorul
,aloe seT, si atunci vom gasi folOsele nOstre a ne in4hata la lupte.. De se va hotari inse. el a astepta in Bu«curesci, ce folos mare ave-vom Ore dace vom merze
4se-1 lovim mane si nu dupe done sa5 trei dile ? Inteat spre a se uni S:qan cu TatariT, e lucru cu neonAtinte, aflandu-ne not intre dinsil; osebit de acela ca
craltarii nu sunt intr un loc, de unde se. plate trece cu
4atata tutel. in acute parte , Picolomini incheie
qicOncl ca, cde-si nu este de parere a se lua cu atata
4neoranduiala dupe dusman si a sta, dupe cum vor
(unit, in arme, chiar tiara nOtotea aceia, dar crede ca
Aar fi bine ca o bande din cavaleria nOstre se -merge,
www.dacoromanica.ro
CALUGAREZIN
159
gsa supere arierguardia dusinanuld, fiind-ca, afara
g de neodihna ce -T va pricinui. vom pule sa avem si
limba de miscarile lei si sa seirn mai hine,ce este de
gra'cut., Sigismund Bathori si toll ceT-1-alti capT se unira bucurosi la una ca acesta si tot svatul hotari ha-
tea Targovistei. Fara indoiala,
acesta urma o
va dovedi,
acesta n'a fost cea mai buns chibzuire,
cad in tardierea erestinilor prileji mantuirea lul Sinan.
Se lease hotarire a tabert In Ore-care post, aprOpe
de Targovistea, vedut de Piccolomini mai dinainte si,
spre acesta, tramisera un numer de calarqi ca sa
Tina randuiala, spre a merge Wile fara amestec, sa-§T
Tea Iocurile de asezare. Indata dupa aceia, pre obicaul rasboiului, cerura ca cetatea sa se prede. Pasa,
comandantul cetap, eatand la fuga Jut Sinan, la numiSrul armateT ce-1 ocolise, la lipsa de speranpa d'a fi
ajutat, sta in chibzuire sa Inchine cetatea spre a se
mntui el si top? ai set Dar ianicerii, ce era in cetate
In numer de -done mil", se Impotrivira, fiind mai bu-
curosi a se apara dupa cum cerea onOrea for Si fagaduiala data luT Sinan. Intr'acestea. erestinii, taberind comod chiar in acea sera, 7/17 octomvrie, se duse
Piccolomini se veda cetatea i apoipuntara tunurile
spre dinsa.
XXVIII.
In nOptea aceia soldatii fa'cura basal, pe obiceiul
lor. In dimineta urmatOre, 81,8 octomvrie, dupa ce,
prin metereze, sanpri acoperite §i rabii de lemne a-
www.dacoromanica.ro
160
miCHAI0
mestecate Cu pamint, se apropiara al nostri de zidurt
si asezara bateriT de tunuri, de o data cu multa in-
viersunare de tree parti incepura a bate cetatea.
Stralucitul Rasvan-Vod6., avend cu sine Moldovenii
set, impreuna si cu legiunile Sacuilor, se asezase despre re'sarit, pe drumul Bucurescilor, si batea partea
de sus a cetatii cu 1ece tunuri. Dintealta parte neinvinsul Michaid-Voda, cu inimosul Bathori, care a-
cum pentru intataa data vedea rasboTul, si cu eroicul
Kiraly, se asezara despre munti si despre riul Ia lo-
mita, la o manastire, care fu atunci stricata si mat
apoi dreg, departe de cetate de o bataie de sageta.
Et ridicara acolo doue movili in forma de turn: si cu.
doue baterii, de cate piece tame fie-care, incepura
din aceste doue parti, prin detunari neintrerupte, a
improsca puternic zidurile. Mergend Not intr'alt ternplu mult mat aprOpe de cetate, lath intrerupere, grabesc lucrarile asedierii. Era cu grefi ins d'a se apro-
pia de cetate, cad, alai% de intaririle si santurile ce
o inconjurail, avea Inca si nisce balti Imprejur. Apot
Turcii din launtru se aparati cu cele mat de pre urma
puteri ale inimer for. De mai multe ori, prin tunuri,
et impinsera inapoi pe asediatorii ce umblati sa treca
santurile cu luntri, resturnara cu puscile pre cei cart,
isbutind a trece santul, cercari acum a pune scarf pe
zidgri sat aduceati foc la talpile intarirei de lemn spre
a o aprinde ; intr'un cuvent et nu uitail nimic din cea
ce trebuia spre apararea cetatit.
Veclend al nostri ca nu isbutesc astfel, se marginira a urma cu tunarirea infricosatOre de bombe si
ghiulele, catand a sparge laturile zidurilor. Fumul
www.dacoromanica.ro
CALUGARENIF
161
acestor dese descarcari de arme ale asediatorilor Si
asediatilor ajunse de Intuneck aerul si ascunse si 11nora si altora vederea dusmanilor, Sacuiicautara a
se folosi de. acesta negura i eT aduseralenme uscate,
catran, rasing, bustene aprinse, torte si alte materiT
aprindetOre si, atitind bine focul, Incepura a-I arunca
pe stresinele caselor din cetate si cautara a aprinde
intrtririle et Dar fiind-ca birnele de care erari facute
acele IntariturT awl Inca vercif si prin urmare umede
si hums dupe. dinsele nu, se uscase, ele nu se puteart
lesne aprinde de focul ce li se punea pe de desubt.
Pe langa acesta, prin desele puscariri ale artileriei
crestine, sferamaturile caselor cetatii Incepura a cadea pe capul celor ce se aflart sub zid catand a-1 aprinde si astfel 11 sill a se trage Inderet. ApoT dusimaniT, luptandu-se vitejesce, nu maT lasara a se aprepia de ziduri, incat isbanda retnase cu 'tutu' induoTOsa,
XXIX.
Veclend Bathori si ceT-1-alti descuragiarea ostilor
do abates silinte zadarnice ce facusera, se dusera de
Indemnara pe SacuT a da dovada ca-si aduc aminte
de libertatea cea de curend dobandita, a nu se des7
curagia de anevoinfe si de primejdiT si a se arata ca
sunt barbati cu inima si vrednici de libertate. Sacuil
se formai% atunci In cohorte si Incepura a aduce o
mai mare multime de lemne uscate, spre a da foc, zidulul% Multi* din el *Tura sub loviturile dusmanilor,
dar despretuind off ce primejdie, vitejil SacuT isbu11
www.dacoromanica.ro
621
MICHAIU-VITEZUL
lira in sfarsit a aprinde intaririle. La vederea flacaril
ce se intindea in tote partile, ei strigara toff intr'una :
disus ! Maria!, si, care cu scarf, eel mai multi fara
scarf, deters navala spre a sari zidurile, in vreme ce
o parte dinteinsii purta focul intr'alte laturi ale cetatii. Artileria, din locul el, aruncand ghmlele arse de
cele inventate de craiul Stefan Bathori, aprindea acoperisurile cuselor, si daramaturile lor, prin mijlocul
flacarilor, cadeati pre capul asediatilor. Acum, zidul
peste tot luase foc si 'Mama. inchisi de flacarile cele
graznice de mall. ce mere! cresceau, sunt nevoiti, eel
putin o mare parte din el', a lasa aperarea zidurilor,
spre a Incerca sa stinga focul. AT nostri se folosesc
de acest minut, dat voinicesee asalt si in vecinatatea
erii, din tote partile isbucnesc in cetate. Turcii, lipid de svat, ametiti de flacari si de vrajmasii ce-i impresurase, ne mai avand vreme a capitula, spre a se
mantui de primejdie si de o prapadire desavarsita,
esti cu totii pe portita despre dell, necunoscuta la al'
nostri, catand pe aeolo scapare. Dar calarimea erestina, care pre obiceiul razboiului, sta gata pentru orice intimplare a luptei si astepta calare esitul isbirei,
II vede, ii is cu call' in gana, le tale ealea, pe unii IX
ucide, pe altii ii prinde ; putini numai, favorisati de
napte, putura seapa prin paduri, s i acestia Inca, pans
mai apol, fura gasiti si ucisi si din tats garnizana, numai trei Turd, fiMd bine calariti si ajutati de intuneeimea noptii, avura norocul sa seape si se indreptara spre Bucuresel ca s'a. dud, lui Sinan vestea, acestei nenorociri.
Sacuii intrand in oral facura mare versare de sange
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
163-
ciaramAnd si scotocind in cele mai ascunse locuri ale
cetatii dup'd pradalucru la care sunt forte deprinsi,
spun analistii timpului, el' gasirA intr'un loc tainic,
kiscunsi pe Ali -Pass, comandantul cetritil si pe Mehe-
met-Bei. Die unii ca. acestl Tura nu esiserrt din ce-
tate, mai bucuros voind o mOrte gloriOsa deck a
fugi ; altii spun ca erau raniti si de aceia r6mrtsese
pe loc. Skull ii dusera la Bathori. Intre.prinsi, se mai
allau alai doi bei : Turan, beiul de Bucuresci si Susin, beiul de Targovistea ; la toff li se iertl vieta. Lepadatul Mihnea-Voda intimping in cetate o mOrte norocitg, ce i s'ar fi caclut a-i veni prin gade, de crtdea
in marine crestinilor ; trupul WI se gasi intre cel
morti; asemenea si al cadiului de Avlona. Prada ce
Sacuii mai cu sema, facura in oral si care tari li se
lasA, fu cu deosebire mare. Se gasirri in cetate doue
tunuri marl care aruncan ghiulele de cincicieci sivese livre si alte patru-cleci si dou6 mai mid; se gasill Inca haul multi, scule de aura si de argint, munitii si provisii de hrana pentru trei ani, cad Sinan
acolo isi asezase. magazine. In acesta asediere, din
Tura, ca la o Inie fury trecuti sub sabie. Din al' nostri
perira numai sese-deer ostasi, dar mai multi se rtiniril.
X XX.
Bucuria ce simtirit crestinii pentru luarea TArg(ivistei se mai adaogi cu vestirea unei alte isbanqi asupra vrajmasilor. Ceta ce cu doue (file inainte Bathori
pornise ca sa tale calea Turcilor, can duceati patru
mil robi si turme marl' de vice spre podul de la Giur-
www.dacoromanica.ro
164
MICHAIUNITEZUL
giii; calgnzita fiind de OmenT de ter% care cunosceati
bine &dile muntilor si ale p'adurilor, trecuse Inaintea.
Turcilor si, coprindend strimtorile pang a nu sosi el,.
IT isbi cu putere, IT sparse reii, ucise pe maT ton, dobAndi Inapoi URA prada for si mantui pe robi.
A doua-di dupg luarea Targovistei, 9,,,, octomvrie,
generaliT crestini se adunarb." la svat de rUsboiii si poruncirb: a le aduce inainte pe Ali-Pasa pre care it silira prin fagaduiell si amenincari a arg,ta ceia ce scie
despre planurile si numerul ostasilor lui Sinan, Intrebandu-1 Inca cum a indriiznit el a se Impotrivi in ce-
tate, cu asa putina ostire, la o armata atfit de numerOs5.. La aceste intreb5,f1 All respunse eu respectut
cuviincios, dar cu multa netemere si rEirrt a-s1 schimba
fata, ca (Sinan n'avea cu dinsul ra'fa numaT de la
tdoue-dedi si opt panA la trei-dea mii ostasit fiind
«ca si-a fasipit Ostea prin orasele si cetAlile terei si II'
a este peste putinta ca s'o pOta aduna in putina vreme;*
(ca daca hanul cu Tgtarii ce se astept'a din di in di, nu-T
cva veni In ajutor, el crede cg, Sinan, afland luarea Tar-
cgovisteT, va parilsi Bucurescii si se va trage spre
cGiurgiti, ca sA. treed Dui:Area ind4fat; In sfarsit ca,
cdaca vor crestiniT a pune mana pe dinsul trebue ed.
Lse gr5besca a coprinde si a srarama acel pod de
cpre Dunare; Sinan, urea Ali, plecand, Imi lass nuging putine osti pentru aperarea Targovistei, dar m'6
cfa'cu sa sper O. Ieremia, domnul MoldoveT, va baga In
gcetate un ajutor de cincT mii ostasT, afara de piece ma
* Acesta este o fabula pe care cred el capil crestini o
acreditase, cad Michaitt-Voda la Calugareni Inc. o repeth.
-ostasilor 80, cum am veclot.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
165
ice-mi fagaduia el insusi, dicend ca are s5 vie mai
4apoi sa gonesc5, pe crestini de langa cetate. El me
casigura inc 5. ca armata cresting nu este numerOsa ;
,caci eel mai multi ostag sunt Sacui, pe earl 41
4 mane e sigur sa-i intOrca in partea sa. Blesternatul I
cm'a inselat si m'a expus la o ingrte mai cu totul si-
cgura. 0 vrajmasie vechie e'pricina care l'a f5.cut a
4se purta ast-fel cu mine. Sinan a fost dusman de
cmOrte tatalui meg, care s'a aretat cu slujbe marl
4c6tre imperatie; dar fii id ca tatal meg n'avea nici
'o temere de dinsul si el nu-i putea face nimic, 'tra.datorul s'a folosit de acesta ocasie ca sa verse asu,pra nenorocitului fit ura ce purta tatAluT.,
Nu se scie data Ali era sinter sail vorbia ast-fel
numai ca sa-si traga compatimirea lui Bathori. Era
insa danecredut ca Sinan sa aiba cu dinsul numai atata ostire cata areta el, de vreme ce, cand el plecit
de la Targoviste, armia lui intrecea cu mull in numer
pe a crestinilor, dupa cum marturisesc toff analistii
contimporani. Vedend Ali putinul efect ce fAcuse plangerile sale, propuse sa se rescumpere cu o suta de-mii
talere de aur ; dar Piccolomini se impotrivi a i se da
libertatea, El avea interes a tine Prins pe un om asa
de insemnat ca, intimplandu-se nenorocirea sa calla
in mange Turcilor, s6-1 poll schimba cu dinsul si fiind7ca acest siret italian se Meuse stapan pe spiritul
lui Bathori, it hotari lesne a nu priimi proptmerea
Turcului. Printul, dupa ce respun.se cn putine vorbe
lui Ali asa, fl trAmise sub pua pan/ la gazda s si
dup./ aceia, impreung cu alti ofiteri turd, 11 porni pa
la Brasov la Clus in Ardel.
www.dacoromanica.ro
166
bucmatu-vrrtzut.
In urma acestora, capii armiei ascultara si raportut
iscadelor ce tramiseserd ca sa Tea limbs despre Tura
si, vedend 6re-care potrivire cu aratarea celor prinsT,
hotarira a porni indatalclupa armata turcesca. Din nenorocire trebuira a mai cede pe loc Inca o chi, parte.
spre a imputernici Ostea muncita de drum si de IAtaie,,parte spre a astepta munitiile si bucatele ce se
aduceau din Ardel in tabara.
Aceste intardieri fatale mantuira pre Sinan -Pala,
cu tote greselile Mt In diva acela, 1,, octomvrie, catre sera, vre-o patru mii Turci, cari, dupa Incredintarea data de Sinan ca va zabovi Tanga Targoviste Inca
done" septemani, lasasera de vre-o cate-va Mile tabera.
si se dusesera de parte de acolo dupg hrana, furagiu si
pracia, se IntOrsera aducend on dinsit sese-deci mit
boi ce-T rapisera din muntiT si manOsele campiT ale
Ora Romanesci, intrati Tura'. In tabera, manand dinaintea for convoiul deryite, fara a Muni de fuga rusi-,
nOsa a luT Sinan ; el' nu furs desamagiff decal cand
din acele corturY ce e. credearipline de ianiceri, vedura
asvarlindu-se Romanil si Sacuii, cari navalira asupra-le si-i taiara reu si fara ulna. Acesta Intimplare
nepreveduta respandi Imbelsugarea in tabera cresting, In cat un bou ajunse a se vinde pe un pret tie
nimic.
XXXI.
Sinan -Pala, dupa cuin scim, is. parasise tabera de
Tanga Targoviste n dimineta de "IIR octombre si luase
cu grabs calea Bucurescilor. Hasan-Pala, care rema-
www.dacoromanica.ro
CALIJGA RENII
167
sese in urma Cu patru miT calaretT drept arierguardli.
indata ce Veda, din inaltimea muntilor pogorandu-se stegtirile crestine spre Targoviste, grabi cat putu
la drum spre a ajunge tabera. Dap*/ o cale de o di ,
vizirul taberise, cand incepu a se au ti urletele tunurilor crestinesci dinaintea TargovisteT. (Tunul m l Mi-
kal-ogli !, strigara TurciT prin tabera, inghietati de
spa1mA. Sosirii atunci nisce tramisi din partea garnisOnei din ,Targoviste, cheruand pe vizirul intr'ajutorul cetatiT; dar acesta'catand la spaTmantarea ostilor,
stela indoia1a si nu seia ce sa fad.. Intr'aceia, o ceta
de vre-oltrei sate crestinT ce se aratara la intrarea
uneT paduri vecine de tabera luT, it sili a lua o hotarire. °stile RumelieX, din porunca luT, mersera asupra ceteT, dar crestinil le batura, le rarira forte mult
rindurile si le Mara in gong. Din aceT ce se IntOrsera
nu era unul care sa nu fie Ault. Un delir de spaima coprinse atunci tote tabera. Multi din soldatI incepura
a deserta si a se respandi cete, cete ; capil umblau
invalmasici fits a sa scie ce sa fad.; uniT svatuiail a se
intOrce la Targoviste : lucru ce era cu neputinta din
pricina demoralisarii armlet Sinan scrise indata lul
Ali-pasa la Thrgovistea sa apere cat va pute cetatea,
Tar vedOndu-se in cea mai de apoi primejdie, sa se
tragii cu Ostea sa, spre podul de la Dunare, Aceste
scrisorl n'ajunsera pans la Ali; fiind prinse de catre
aT nostri. Vizirul apoi isT urma retragerea spre 13ucuresci, unde ajunse in done dile. In acea demorali-
sare a OsteT sale, Sinan, in loc sa se grabesca a o
trece cat mai curand peste Dunare, spre a o mantui,
asteptandu-se la o aparare mai indelungata din parwww.dacoromanica.ro
168
MICHAIU-VITEZUL
tea TargovisteI, se incumeta a mai zabovi la Bucuresct.
El obsti dar ea armia va, sede acolo chici-spre-deca
dile si porunci ca nice o ostire, nice un negutator s
Iiu tree& podul Giurgiulul pang la acel soroc si, pen
tru acesta, orandui o guardie la pod cu strasnica poruncg sa nu lase pe nimeni a trece. Pe langa aceste t
se silia in tot chipul a linisti spiritele si a le da pura-
giti. In vremea acesta, eyI tree calarell scapatl cu
mare greil de la luarea Targovistei, sosirg in Bucureset', vineridiminOta la "i ooctomvrie, aducend veste
despre eaderea cetapin mgnile crestinilor. Peste mesure. marl aceste. scire spaima si ametela in taberg.
Sinan atunci, vedOnd ca descuragiarea ostilor cresce
mere! in loc d'a scade, cum afla 'si de luarea Targo-
visteT, se sperie si el atat de mutt in cat, cu trite ca
intgrise orasul Bucurescilor si manastirea but Alexan,
dru-Vodg mai bine decat, Targovistea , nu se mai
incredu nici in acea apgrare si nu mai indrazni a astepta acolo pe biruitorul dusman. El porunci sa pung
in pivnitile acelel mangstirl o mare catatime de praf
de pusca pe care-1 acoperi cu paie, asezend un fitil
lung care se. arda cu incetul, lasand si Omeni spre a-I
da foe, ca ast-fel gaud vor intra crestinii in acel loc,
manastirea de o data sa fie svarlita in aer cu o mare
putere si dinsii sa pea ca vat de el, sub acele ruine,
In Vita diva aceia, 20 octomvrie, cu grabs mare, 8inan strinse tunurile si munitiile de rasboiti si le incarca in cars ; apol Bete foe fortifleaciilor si orasulut Bucurescilor si, la miegul noptii, 20 spre 21, lufninat de flacarile acestul" parjol ce prefactt in cenuse.
tot orasul cu done 4eei i done de biserici ce avea a-
www.dacoromanica.ro
CALUGAREMI
169
tuna, impins de desperare, ca cum ar fi avut pe dus-
man in spatele sell, se puse ruOnos pe fug si, cat
mai iute putu, Intinse spre Giurgiu. Ast-fel mal mult
fugind decat facend o retragere, merse Sinan patruspre-lece cesuri mereil si nu faberi de cat dupe' ce
trecu stramtOrea CgIng6renilor ; dar tunurile si munitiile de easboifi nu putura ajunge in acel loc decAt
in doue-qecT si patru de cesurT. Cand sosira tote si se
stranse armia intrega, plecara top cu aceiasT grabs
spre Giurgiu, uncle, cu tOta silinta ce pusere. la drum,
din pricina neoranduielei in care se aflail ostile, nu
putura sosi decat tocmaT lunT "los octombrie, facend
ast-fel treT tabere de la Bucuresci panli la Giurgiu.
In acea fug pre.'pa'stinsg, Turcii semenara drumul cu
armele for si cu un numer insemnat de tunuri, camile si bagagie, deosebit de ce papustisera in Bucuresci. Spaima for era asa de mare in cat, prin strimtoff si pe poduri, ajunser6 a se omori uniu pe aitii ea
sa trace' care de care mai nainte. In aceste, stare de
grOza se aflara eT mai cu seine' cand trecura strimtO-
rea de la Galugreni. In on -ce copacie li se 'Area
a vede un dusman, in on -ce minut se asteptati se' va44
stralucind dinaintea ochilor lor, sabia fulgeretOre a
luT MichailL
Este de luat in seina ca in tote. acestA campanie, a
&aril glorie analistil crestinT in mare parte o dail lui
Bathori ca unuia ce comanda tote. armia cresting, analktiT turd din contra nici ca pomenesc de dinsul ;
spaima Turcilor, acela ce-T ingrozia, IT gonia si-T ameninta mereu cu mOrtea, era gafurisitul Mikal- ogli..
Aducerea aminte a grOzei ce Michaili insufla pe a-
www.dacoromanica.ro
170
MICHAIU-VITEZUL
tuna Turcilor, pant alT Inca se pastreza in poporul
roman si musulman, printr'o multime de legende, traditiT si cantece popula.re. Unul din ceT mai bunT poetT
aT nostriT, incadra una din aceste traditiT in urmatOrea
frumtisa strofa :
Spun a 'n urma lupteT, In Asia bogata,
Dad( masulmaniT vedead ate o-datd,
Un armasar ce 'n prejma-I card sfordind,
Coprinal d'adO.ncd, spaTma, clicead cu 'nfiorara
CA eld a vecl.ut umbra -cea Ingrozitore
A. luT Michaid-Vitezul, asuprd-le viind,*
XXXII.
Bathori, dupe. ce puse se. dregs cetatea Targovistei
si o inzestra cu o garnizOna tare, in "12, octomvrie,
din di de dimineta se indrepta cu tOta armia in urma
luT Sinan, spre BucurescI. In cale, crestiniT intalnire.
mai multe cete de cate treT, patru si cinci sute 'J'urcT,
carX se reslatisera si totT furl ucisT, ast-fel in cat Cam-
pine si liveclile din drum eraii semenate cu trupuri
mOrte de Turd. Dupe ce luara o bucata buns de drum,
eT intAlnira trel fugari Unguri cari le spusera ca Si-
nan, temendu-se de sosirea lor, fugise in grabs, ISsand in Bucuresci multe bagagie, bucate, munitii,
robi, camile si cate-va tunuri pe care nu le putuse
lua, find osiile si rOtele sfaramate ; ca in cale el mai
litsase multe alte bagagie ; ca grOza armiei intregT
era atat de mare Meat fare indoTala, and va sosi in
locuri grele, in strimtorile inguste si baltOse de la Ca* Gr. Alexandrente, Odd la ostirea roman/.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
171
luggrenT, se vor rani intre sine ca sa pad trece unul
altuTa inainte. Bathori, neincreclendu-se pe aratarea
acestor fugari, trimise pe csdpitaniT Nicolae Sennyei
qi George Farka. s Cu' o suta de cdrdretT ca sä fade o
recunescere spre Bucuresci qi sä iea limb/.
Amtia, intorcendu-se spre sera, Intsdrira raportulti
fugarilor. Acesta hotAri pe generalist creOnT a merge
d'aci inainte cu mar for(at ca sa maresed temerea
Si grOza dumanuldi in fuga sa. ET aflara atund ca
Sinan, in calea sa de la Bucuresci la Margit, Cala tote
podurile de vre Muff, punea pedicT la trecerT, strim toff
si vadurT, ardea qi pustia tote satele, ca astfelti, lipsa
bucatelor Si anevointele drumuldi sä intdr4ieze gem
ce-T da armia creOnd. Generalist se svatuirsd atuneT qi
hotArira a schimba drumul, a lua altul mult maT spre
drepta de Bucuresci. Acestil drum, pe Mug aceTa ca
avea folosul de a nu ft &Meat si smintit de duman,
scapa inc pe cretinT de cursa ce le intinsese Sinan
In mddastirea lui Alexandra Vodd la Bucuresci, care
saltd atuncT si se epulbera fn aerti fa'r5; a vgfama pe
nimenT ; dar el "'dm uninconjur cu deosebire de lung,
era plinti de mpcirle §i de crdng §i prin urmare era
a§a de greti de umblat, incdt se intArdie fOrte mult
mersul armieT, star maT cu sema al artilerieT care mai
W' rilmase inapoT. in tale, armia mai intimpinsd nisce
oqti turcesci ramase in urmar pe care fOrte le snopi
§i le sdrobi, Mat multe mist de truptul de om, de car
pi de cdmile zdeeati d'a lungul drurnuldi, §i aerul se
Imputi de o mare putere. Dar Turcil, in ametela fugeT
lor, uTtasera cate-va podurT netdiate ; astfel cre§tiniT
avurd noroc a gasi, nesra'ramat podul de la Argeq,
www.dacoromanica.ro
172
MICHAIUNITEZUL
pe care trecuse Turcil si put.ura si ei inainta fara zabava. Cand ajunsera la o departare de dime mile de
Giurgiu, priimira veste ca Sinan, afland prin Omen!
din be de sosirea lor, trecuse cu o 1i Inainte Dunarea
cu cea mai mare parte din ostile sale ; ca ramasese
Inca din cOce de riii o mu4ime de cara, bagagie, o
prada insemnata de tart felul, cu un mare nume-rti de
rob!, spre paza carora lasase opt mit Turd, can nu
trecusera inca nici nu indrazniaa a incerea podal, ce
era forte slab, cu o greutate asa de mare ca a caralor
si a tunurilor, papa a nu trece ma! Intayil pedestrimea si calarimea.
Bathori atunci, svatuindu-se cu toff generalil, Isi intocmesee armia de bataie. Michaiii ce se aflase mereti
la avanguardie, porni iute inainte Pu Romanii sel ca
sa dea harta vrajmasului si sa-la impedece a trece podult pan*/ sa sosesca' Bathori cu WI armia. Inaintand
Romani! catre Glurgiu, el intimpina in tale o sema
de Turd furagIori ce duceati nisce turme de d9bit6ce,
II imprastie indata, ucid pe eel, mai mull!, pe cei-l-alti
IT prindii_si-i tramit Inda'rat lui Bathori, caruia IT detera
aceleasi scirT despre Sinan. Atunci Sigismund grabi
si mai mull la drum, parendu -! tare Ali ca un concursti de imprejurari fatale !iii Meuse sa Orb: multa
timpil si prilejise scaparea lui Sinan. Inteacesta vreme
Mihaill-Voda sosise la Giurgiu si ajunsese pe Turd,
la "65 Octomvrie.
XXXIII.
Orasul Giurgiului, afar*/ de un zid slab ce-15 in-
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
173
conjura, era ocrotit de castelul San-Giorgiu. Acest
castel avea o positie forte tare. Arta si natura con-'
tribuisera a-15 interi. El era asezat pe o insule fOrte
frumOse, numite Sloboilia qi formate. de un mic brat
al Dunerii, care se desparte putin mai d'asupra si in-
cunjurend un spatie de duce jugere, cade Tares! in
matca riulu!. Astfel castelul, acoperind cu total mica
insule pang in marginile el, perea a pluti d'asupra undelor. Dupe. temeliile lui ce aste-cli ince se fed, 0.cest castel nu, 0 Indoiala el a fost zidit de Romani.
Deramat in vremea navalirilor barbarilor, el fu. rezidit pe la anul una mie dupe Christos de Genovesi,
de la car! lue. si numele de San-Giorgio, patronul acelei negutetOre republic!. Pe la sfarsitul vOcului al
XIII-Iea, Negru-Vode, duce alu Fagerasului, intinclendu-si stApanirea peste tag Ora Romenesce, One la Du'fare, mai interi castelul San-Giorgiu. La 1418, cand
Mahomet thl naveli in Ora nOstra de pustii o parte dintr'insa, 1ntre alte ceteti de pre Dunere ce coprinse, fu
si acest castel, pe care-1 interi. Patin dupe aceia, Romenii it luare inapoi sub vestitul domn Dan al III lea
Dracula. La 1431, imperatuI Sigismund, rege al Ungariei, mai interi acest castel cu fortificatii si alte zidill, cand el trimise pe un vitez general, loan Marotius,
In ajutorullui Dracula-Vode, Impotriva lul Radu pore-
clit Prasna glava, care intrase in teed cu ajutor de
la Turd. Wend dupe aceia iarasi in mantle Turcilor
castelul San-Giorgiu le fu repit impreune cd celelalte
cetati de calm Vlad-Vode-Tepes. Dar dupe mOrtea acestui domn de crude si vitkze. aducere aminte, TurcieT
1t luare inaporla 1479, fiindu-le deruit de Vlad VII-b,,
www.dacoromanica.ro
174
MICHAIU-VITEZUL
pe care el' 11 numiserg domn farg de alegerea Orel ;
dar 11 perdurg curencl dupa aceia $1 Romanii 11 stag).nirg pang la anul 1544, cand Tama' it luara iarasT, 1mpreung cu Braila si Turnul. De atunci el fusese mereil
in stgpadirea tor, pang in acest an 1595, si apoi dupe.
mOrtea jui Michaig, cgclu iar In manile tor, si fu sfa-
panit de dinsii pang la tractatul de la Adrianopole
(1830), in urma cgruia se dgramg cu totul si orasul
luta In stapanirea nOstra
Pe vremea de care povestim, era acest castel fOrte
tare prin positia sa, prin intaririle ce avea si prin.Ocrotirea ce priimia de la. cetetea Rusducului, Incat
dobandise reputa ;ia d'a nu putea fi luat. El era atunci
clgdit dupa vechTul obiceiu, cu ziduri tari, dar farg
valuri de pamInt si Mfg flancuri la zid, avend numai
turnulete imprejur si In lguntru un turn mare (donjon).
Mergea atunci podul recut de Sinan de la capul eel
de langg orasul Giurgiului, loc unde se versa doue
riurt In Dungre, pang la pOlele castelu7ui, unde treand o Intindere de pgment de ciece pasT, se ilea cu
cel-lalt brat al podului cal mai lung, care ducea la
insula cea mare si de acolo in malul Rusciukului.
XXXIV.
Sinan -Pala, ajungend la Giurgie (23 octomvrie) cu
armata In cea mai mare neoranddialg, obsti ca va sede
acolo trei Stile si astfel mai adgogi Inca o gresalg la ate
Meuse pang atunci in acOsta retragere. Pricina acestei
not zgbavi ce puse la trecerea armatel" sale peste
Dungre fu o mgsura financiara a administratie turwww.dacoromanica.ro
CALUGARENII
175
cesci. Ffind-cg Turcii pustiiserg qi pradasera totg t.ara
pang in botarele Ardelului, luand mai multe mil de
robi, o natAtime nenumerata de vite ce se venduserg
la mezat in taberg ai atata. prada Inca incarcaserg en
dinsa ca la 4ece miT cars, vizirul puse la intrarea podului un inspector i un scriitor, insarcinandu-i a cere
de la negutalorii carT duceati dobitOcele qi cele-lalte
mgrfuri Si lucrurT cumpgrate, leginitul drept de la 1
la 5 (pencik) pe seine sultanuluT. In vreme ce se urma
acesta nenorocita," lucrare, lat ajunge veste (24 oct.)
.
a Michabl se apropie in capul armies sale ai cg acum nu e departe. insure fiscal/ fu indata parasia
ai mai intaiii Sinan-Pa§a trecu singur in nOptea nett
(24 spre 25 oct.) podul. Dupg dinsul, tot' nOptea pang
la crapatul 4ilei, trecura mereti pe pod is Rwiuc,
pavilionul vizirului cu eorturile, ianicerimea ai o parte
din tunurile §i munitiile de rasboiti ; dar colOnele cele
mai marl* remasesera Inca pe malul romanesc ; ase-
menT reingsese ngpustite multe tunuri §i bagagiele
cele grele, did in acel grozav amestee i in spaima
ce stapb.nia pe top', nimeni nu voia sg ajute pe scowl
seit Se dedese voie atunci soldatilor i negutatorilor
a trece care cum va putea, ca sg scape i soldatil,
stricanduli randurile, negutatorii pgrasinduii avuliile incgrcate in cars, se.repe4irg tots cu totul §i in
amestec spre pod. 0 multime far/ sema de omens Si
de vite se inghesuise pe pod in cea mai mare neoranduialg ;
o spaima panic/ stgpanise tote mintile ai
pretutindeni era cea mai mare desorganisatie, nand
fail veste, pe lq, patru cesuri dupa. amiacli (25 oct.),
Ostea lui Michaili se area 0 intra in §esul dinaintea
www.dacoromanica.ro
176
MICHAIU-VITilZUL
GIurgiuluT unde taberi. Dar Fara a perde vreme, liumanil impingend inaintea for si deschiclendu-sT drum
printre multimea turmelor de vite marl si midi si
printr'un mare num& de robT, cad peste tabera si bagagiele Turcilor, IT isbesc in spate cu atata lute la in,
cat pe toti IT rgschirg, pe unit IT tale farg mfig, pe altir
IT prind, pe altri-I pun pe Ong spre pod si mantue vre
o cincT miT Romani, afarg de femeT si de copii, ce
fuses-erg robitI in tara Romanesca si Moldova. Acesti
Romani, scapand astfel din robie, se armarg cum pu-
turg si deters mans de ajutor fratilor for impotriva
dusmanilor. 0 despgrtire din Ostea lui Michaig ilia:
...
,..
la malul Dunarlf si alte patru scadrifine cu
pedestrime, armata cu pusci, incepurg a lovi ea focurT asupra poduluT ; apoi Michaig asezg tunurile pe
nil delwr vecin si astfel de o partQ cu tunurile, de
alts cu muschetarid, ra'cu sit plate un pgriti de Coo asupra Turcilor. In URA lunaimea poduluT se vedea atuncT o glag adancg, indesata, amestecata, de ostasi,
negutatori, femei, copiT, caT. ciimile si alte dobitifice,
tunuri si care, impiogeindu-se, Imboldindu-se, strivin.du-se uniT Intr'altiT ; fie-care om, Ingrijat de mantuirea sa, cautand a lua pas inaintea vecinuluT se'ti, uniT
calcatT In picTOrele cailor, altiT rgnindu-se in armele
celor-lalti; apoT primejdia si temerea crescend din
ce in ce, incepuril a se bate si a se ucide intre sine.
Din acesta grozavg imbulzelg. de OmenT si de vite se
auc(Ta une oil o murmurare ce sbarntia inecat, alte
on o lama mare amestecatg de gemete si de grOznice blesteme. AceTasT imbulzela si aceleasT nevol
se petreceag la capul podului 1ntre eel' ce, simtind in
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
177
spate palosul romanesc, se munciail -sd, apuce a intra pe pod. Sinan, din malul Rusciucului, privia acestd chinuire a armateT sale fare: a-T da nicT un ajutor. GarnizOna casteluluT numaT, prin tunuri si
pusci, Incepu a versa o plOie de glOnte si ghiulele asupra Romanilor. Dar acestia, fard a se spaiminta de
acesta furtung, iutfra si mai mult focurile lor, Incat
neoranduiala si spaima Turcilor ajunserd la culme
i o grOznica desperare ii coprinse. Cei de pe pod,
neputend rasbi inainte si ne mai vedend alt. mijloc de
scapare, se pusera sel arunce artileria si carale In Duare, ca sa=si face loc si ca sa nu eads si ele In manile crestinilor ; apoi multi din el* se asvarlira fn ape,
chemand numele lui Allah, si cercand a scapa In not.
Dar unii din nesciinta de a innota, alp din vartejurile
riului ce aveat a trece in tOta lungimea luT, peril% inghititi de unde ; eel -lath furd ucisi, caci Ingrozitorul
Michain Imbarbdta pe al sei si4 Indemna la bataie,
cif graiul, cu mana si cu fapta. Prin artileria sa, el
isbuti in sfarsit a rupe podul in doue, de la mijloc.
getnet de groza umplu atunci aerul si prapastiosul itcrane al riului, cu gura caseate. sorbi si inghiti i'ntr'o
data, glOte de vrajmasi.
XXXV.
In vreme ce o parte din armata musulmana se
sbuciuma si se lupta astfel impotriva valurilor riului
Si peria sail de unde sad de glOntele ce trimiteati cresnuff, fara a capeta de nicaieri ajutor, sosi pe loc si
Bathori cu °stile sale. Turcilor, earl' remasesera pe
32
www.dacoromanica.ro
178
MICHAIIINITEAZUL
malul romanese, Inchisi intre jumatatea podului sfaramat si at nostri, li se taiase tot mijlocul de scapare
si nu mai avead alt ce face decal a se lupta, a se inneca
sad a se preda. Et incercara un minut a se apara sub
ocrotirea unet baricade de cat% legate in mare numer unul langa altul, pe care o Meuse Sinan la capul
podului sere a stavili navelirea calarimit crestine.,
Dar Bathori indata ce sosi, orandui o ceta de pedestrime alese ca sa srairame acesta baricadrt. Apot tramise pe cal' mat bunt din puscasii set, cart cOura cu
funie asupra dusmanilor osteniti de lupta, raniti si
slabiti, macelarindu-T grOznic. Acei ce putura scapa
cu fuga dinaintea crudului $i neimblan(1itultif pales
crestinesc, in desperarea lor, se aruneare. in rid, incereandu-se in zadar a-1 trece in not; astfel mat multi
1st aflara mOrtea in valurile Dunarei. Atunci se -prepe.di en tolul acolo vestita cete. a. ekingiilor, care duce
vecuri statuse grOza Uiigariei si a Germaniet ; et se
aflasera pusi de paza la capul podului pe malul romanese si nici unul dinteinsii nu putu seepa; asemenea
nici un om nu mast remasese pa langa Hasan-Pala,
la ariergi 1 ard ie.
In isbanda acesta se deosebi mai cu s..me, pedestrimea alese. a Sacullor cc purta numirea de Pixidari,
(sulitarT), vestita de vitka. Dunarea se umpluse de
trupuri mOrte ale Turcilor si undele el' se rosisera de
sangele versat. Afars de lesurile turcesci, ce stall asternute si gramadite ca nisce movili pe uscat, o multime de alte lesuri de OmenT, de cat si de canine se
aflad in bratul Dunarit ce desparte insula San-Georgid
de malul rotnanese, grarnadite .i inclestate astfel uncle
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
179
de altele, incat in acel loc Dungrea abia putea a-sT
nrma cursul sell ; qi cand, dupg bgtglie, voirg crestinil sg adape dobitecele, nu puteau scete apg de a-
colo fgrg de a scOte de odatg vre un trup de- om
sail de cal. Mu lt mai multi Tura se vedeail plutind
pe unde, in cursul apeT, plinT de rani, jumatate morti,
gemand §i.vgietAndu-se cu jale. UricTOsI qi ingrozitore
privelWe de omor 1
TurciT, carT trecusera in insula cea mare, cautarg
sa ajute'pe ticgitiT for fratt Satargi-Mehmet-Paa puse
d'acolo de indrepta tunurile spre tabera creqiinescg,
dar loviturile n'ajungeail, sail din nesciinta tunarilor
eau din reoa positie, si nu puturg vatama pe aT nostri,
in vreme ce acestia, avend banT tunarT Si favarisatT
ri de positie, nu aruncail nici o umpluturg in sec.
Printr'acest mijloc ei puturg coprinde doue din chief
corgbiT ce aveail TurciT atundi acolo pe Dungre; cele1-alte treT scgparg cu fuga.
Martorii ce au vedut cu ochiT spun cg perird !uteri-
cestg bUtaie de la trecerea DungriT, ca la opt-spre(pee mil' Turd.* Deosebit de robiT ce mantuira, creOnff dobandiea o mare parte din artilieria vrajmavilor, stegurile Si bagagTele lor, o mulpme de dobitOce §i sese miT carg incgrcate cu pradg. Analistul
lure contimporan Sead-Uddin incheie descrierea ce
face de acestg bgtglie apa de nenorocita pentru aT
* Numerul Turcilor mortl la acestl lAtalie este TarAV nesigur. in vreme ce Istvanft qi Fracheta fl fac numal de 6900,
Montreux 11 unit la 30,000. Not am priimit de mai drepta
cifra de 18.000, data de Walter, care se apropie de aceia de
16,000 data de Sieur d'Ambry ci alt1 analigti, si de aceia de
17.000 ce ne dit istoricul Sacy.
www.dacoromanica.ro
180
MICHAIU-VITEZUL
seT, prin aceste cuvinte: (Covarsirea amesteculuT sfi
spaima fu asa de mare, incat putem dice ce. niacodata nu se vedu o asemenea desavarsite Invingerer,,
XXXVI.
Dupe. ce crestiniT impedicare pe barbarT in trece-
rea lor, sfaramand podul ce ducea la insula SanGeorgin si facend atata peire InteinsiT, unii din er
vrure. se. cuprincla Indata si al doilea pod, care duceade la pelele casteluluT la insula cea mare si se. stapanesee acesta insure., ucigand si aruncand In riu pe Tur-
ciT ce se Ole' acolo. Doue stegurT din pedestrimea
domnuluT MoldavieT, cu o infocatil Indraznera se fapec;iira pe acest pod. TurciT din insula cea mare, ve(rend acesta, forte se ingrozira si temendu-se ca Leta
.armata se. n'alba acelasi gand, incepura a toia cu se
curi capul poduldl din partea lor. Dar ceT-lalti osts0 crestinT nu indreznira a insoti pe inimosiT Moldoveni ca se. nu se expunaintre armata luT Sinan (fa
parte si focul castelului de alta. ET nu scian ca castelul nu -i putea supera, lipsindu-T praful de Owe,.
Sinan Incarcase patru care cu recIT de prat si lepornise a se duce In castel; dar din Invalmasela
in care picara TurciT la sosirea crestinilor, aceste cars
nu apucasera se. treca podul In eastel. Ele luara apot
foc, catre sera, din Intamplare, prin crestiniT ce rata-
cean printre rindurile caralor spre a jafui si saltara
de o data in aer cu mare sgomot, In colOne de rum ;
lucru minunat !rise ca nimenT nu fu rata DecT acer
viteji Moldoveni, nevelendu-se ajutatT de nimeni, furl,
www.dacoromanica.ro
CALUGARNII
181
nevoiti a less indreznOta for intreprindere, care ar fi
fost gat de frumOse. si folositOre armieY si ar fi inlesnit mult coprinderea castelului.
Ace stea petrecendu-se astfel pang in nOpte, armata
cresting, ne mai avend vreme a. tabgri, se hotgri a
bivoaca pe loc. Cglgrimea de sinesi aralgvointa de a
sta inarmatg tOta noptea aceia, temendu-se ca nu
cum-va dusmanii, folosindu-se de intunecimea noptii,
fig trecg din insure.' cu corebii ca sg vine. sa-i isbescg.
Pi lda calgrimei fu urmatg de tote cele-l-alte osti si
astfel armia intregg veghie inarmatg tag nOptea, puind
in tote partite strejb spre a priveghia miscerile Turci-
lor. Acestia se aflail atunci, cea mai mare parte, trecuti pe malul Rusciucului; vre o cincT miT dinteinsii
tabariserg din porunca luT Sinan in insula cea mare;
altiT, din spaima ce le dedese crestinii, scapasere. si
se trgseserg sub castel, la intrarea podului ce ducea
la acestg insure., de unde fu trgmise o altg mane. de
soldati spre paza acelui pod si spre a da puteri garnizOnei castelului, care se urea atunci la numerul de
BOO °stag.
A doua cli Ofi Oct.) Bathori, incredintandu-se cg nu
mai are nimic de temut, purcegend toti din locul
unde petrecuserg nOptea, ceva mai 'nainte isi asezarg ta.bera, apoi indreptarg asupra -castelului San-Gi,orgig tunurile luate de la Turd la Targoviste. Loviturile cele dese si neintrerupte ale artileriel in putine
cesuri facure. o spIrturg in ziduri, care socotitl." fiind
destul de large., indatg se alese de tot cortul cete doi
soldaci si, form'andu-se ast-fel o cetg bunrt, i se poruned.a da asaltul, trecend bratul Dungrii pe vase,
www.dacoromanica.ro
182
mICHAIL7-VITEZUL
caci podul era sfaramat. Acesta cOta era alcattia
nu numaI de pedestrasT, dar si de calarecl cari lasandu-sI call, eerura a merge la asalt si, cu sabia in
mama, se repe4ira cu inima, prin ruineq -d'asupra zi-
durilor. Dar nenorocita pedestrime unguresca, atat
de viteia in multe rinduri, nerabdatOre d'a in-
fra in castel, se repeqi cu multa nebagare de sema si cu curagiti, tnaintli pans In varful sparturei,
unde fu isbita coo neprevecluta furtuna de WOW,ce
trinti morti pe acele dartimaturi ca la dou6
sute Omeni; multi altii furs raniti, ceialalti having
si respinsI inapot Garnizona castelulta inteadever, ocrotita de taria zidurilor, se apara cu o inaratnica barbiltie, aruncand asupra crestinilor, ru.
numa cu puscile din care tragemi rar, avend lips..
de praf, dar din care trageati de -aprOpe fOrte 4
drept la third, ci Inca cu sagetY, land, sulit.e, gereturir
pe care le aruncaticu maim, si in sfarsit en marl* bo-
lovani de petra. Ea priimi mai apoi praf si alte ajutOre din insula cea mare prin mijlocul podului ce legs
acea insula cu castelul. In acea insula scim ca era o.
tabera de cinci mil Turd, earl' incepura acutn a sutra reu prin tunurile for pe al nostri si, atat prin acesta cat si prin ajuturul necurmat ce da castelului,
zadarnicea tote silintele ce faceml crestinil de a-1
coprinde. Afars de ac6sta, Sinan pe laugh' mat, luaudu-se cu corabiile, veni pang in dreptul casteluld sf
d'acolo cu balimezuff de cele mad, numite doubles
faulconneaux, duplices falcones, teageati neincetat asupra creOnilor cu mare viltgmare a tutulor, maim semrt.
a acelor ce bateail cetatea sail se urcatl la asalt. Se ju-
www.dacoromanica.ro
CALUGAREN II
188
diva atunci a fi de, mare trebuinta sä se puns o stavita intre castel §i insula de unde veneeg ajutore;
pentru aceia se hotari sa se taie partea de ltmei cas-
tel a poduiui ce ducea la insulg. Cu tote d acest
lucru era cu primejdie, dar Silvio Piccolomini, care
primise comanda a tag artileriei, sg, incumAt6 a-1
indeplini cu bine. El se puse Insu§I fn capul unei
cete si merse spre pod, dar find nevoit a trece sub
castel, a-st expune Ostea descoperita la focurile bit si
inert a se apuca si la harta cu Turcii ce stag de paza fn
acel loc, el perdu mulct osta0 si nOptea apuandu-1
cand d'abia putin din pod se faiase, fu suit a se trage.
Astfel acesta intreprindere, facuta cu mai multa vitejie decht intelepciune, nu isbuti. Se chibzuira atunci
a arde podul prin tunuri si prin focuri fabricate si
acest mijloc fu norocit cu isbandO. Un bun numer
de Turd, cart veneeu atunci pe acel pod in ajutorul
asediatilor, se innecarl Dup6 aceia crestinii fndreptarg tOta artileria asupra zidurilor castelulul. Acesta
artilerie era_ putin numerOsa , caci din greutatea
drumului, cele mai multe si mai marl tunuri remasesera In urma, si cu t6te el se Weptail in tot cesul,
inc. nu sosisera. Cele mai mart tunuri ce aveah ei
atunci in tabard d'abia pullet ghiulele de trel-deci
livre. Curand ins inaintarea noptii sili si tunurile
sa tad.
XXX V II.
La mec1u1 noptil Incepura din nog tunurile a bubui
§i pu§carira. cetatea ODA putin dud. medul 4ilei
(27 oct.), cand se fricu o bung spartura In ziduri,
www.dacoromanica.ro
181
MICHAIU-VITLZITL
erapata de patru braturi. Piccolomini judeca cum ca
acea spartura e destul spre a pute infra in castel,
en atat mai mult ca descoperea intre aparatori temerea si confusia ; dar lingua speriati de cea d'intaiii
a for neisbutire, nu voira a se cerca cu asalt,sub pricinuire ca spartura nu e destul de larga, cu tote ca
Italienii trebuiali sa merga inaintea lor. Piccolomini
atunei se intOrse catre aT sei si-i indemna ca-i face
cinste si a pastra reputatia natiei si a for insisi,
ecastigat5, in multe alte Intreprinderi mult mai primej,diOse. dar nu intr'o taus. nisi mai dr6pta, _Wei des-
(pre care mai mult pot spera ajutorul cerese, de
cvreme ce se lupta impotriva vrgjmaOlor ratisi ai
legeT crestinesci.,
)?icOnd acestea, impreunq cavalerii sei imbarbatai.i de cuvintele lui, navalesce cu vitejie, purtandsabia
in mans, si se urea peste roinele aceleT sparturi. Jan
Welcher, lasand caii, alerga si el cu aT sei, in i mos la asalt.
Alp' °stag se mai luara dupa din, ii si navalind cu totit, cu furie mare, se ureara pe o parte de ziduri si tulipera un stOg. Dar Turcii se aperat cu energia desperareT, aruncaud in crestini granate si petre. De o jumatate de ces Linea acum lupta en o deopotriva, inversunare intre asediatorisi toediati, cand Piccolomini, ye-
Ond ca putinii ostasi ce se urcasera la asalt nu vor
puteisbuti de nu vor fi indata sprijiniti de ostiri prOspete, se intOrse cu Melt catre Unguri si be striga : c Nu
mut Ore acolo Italienii pug in primejdie pentru man-
tuirea patrieT vOstre si spre a incerea to o sorta
cu voT, spre nimicnicirea dusmanilor universali, iar a!
www.dacoromanica.ro
CALCIGARENil
195
-evoSri particulari impilatorT ? Puteti Ore suferi a-T
.gvede acum, sail trag,endu-se InapoT parasiti fiind de
-.vol., sal insemnand cu sange locul si Intemeindu-1
-ecu merte, intru vecinica aducere aminte a viitori-
(mei de nobila for infocare si de putin recunoscectOrea vestra moliciune ?, Ungurii ra'cura atunci, de
rusine, aceia ce temerea Ii oprea d'a Intreprinde, si cu
malts ferosie alergara a reinnoi asaltul. Comandantul
castelulul, vedencl acesta neuli navalire ce-1 ameninta
i spaimantarea emenilor set, despera de a se mai
pute apera si dete tristul semn ca voesce a parlamenta si a se preda. Piccolomini porunci indata ostilor
sale a sta in loc si el se gatia sa asculte propunerile
Turcilor, , and de °data Ungurii si Sacuii, nerabda-tort acum d'a resbuna perderea sotilor lor, se reped
furiosT in castel, facend multa larma si impingend inaipte pe Italieni, care, aflandnse ast-fel striviti intre sotii
for si vrajmasi, suferira ferte, fanindu-se multi dintriinsiT. Duna Ore-care Impotrivire a vrajmasilor, orecoprind castelul catre sera si Turcii cart scapara
de cea d'intbit furie a soldatulut biruitor, se Inchisera
In turnul din nauntru. Dar nici in acest post nu se putura el mult opera si, coprindend crestiniT si acel turn
cu asalt, mai pe tots Turcii ca' se aflati acolo, IT trecura grin -ascutisul sabiel. In acest-loc se ranira cativo din at nostri, eel mai multi de petre, Tar tunurile si
puscile din insula cea mare vatemara pe Ungurii ce se
aflail despre acea parte si le omorirb." ca la patru -1ecl
Omeni. Sacuii trecura sub sabie tot ce intimpinara, fare
mils, ne crut.and nici sex nici varsta. AceT din Turd'
www.dacoromanica.ro
186
MICHA IU -v-rrtxr.,
ee fugisera afara din castel, furl macelariti sail se
innecara in Dunare. Vre o suta din& insit, pogorindlise de pe ziduri, voira sa fuga intro galera ce era acolo
la term, dar urmati find de aprepe de at nostri, sarira cu tofil impreund pe galeia si ucigend at nostri
pe Turd., remase acea corabie in stapanirea invinga.^-
torilor. Ea fu cunoscuta a fi una din acelea ce in anul trecut biased Turcii cu dinsit, cand au plecat de
la Comorn. Alta galera ce se afla intre insula si pod.
si pe care erail 2500 Tura si Mari, sdrobita find
de loviturile artileriei, se afunda, mergend in cursul
riului; numai vaslasii putura scapa. Din opt sute Turd,
ce alcatutaa garnizena, numai unul se mantui. El se
arunca in Dunare spre a o trece in not si, cu tete ca
fu ochit de at nostri cari asvarlira o multime de glente
dupa dinsul, avu minunatul noroc de a ajunge neatins tot in not, papa in tabera lut Sinan de la Rusciuk.
Din crestini cadura la acesta luare a castelului done
sute cinci-deci ()merit si multi' se ranira. In castel se
gdsira trei-dect si noue tunuri , din care &me forte
mart, dune culevrine de 39 si celealalte ma.'runte.
Prada ce pica, atunct in manile osla§ilor fu nepretuita : o multime de bant, arme, scule si alte lucruri
scumpe, o catatime nemesuratd de grail si un mare
num.& de capete de vite, camile, cataff, cat frumosi
ce Sinan luase din Ora Romdnesca si n'apucase at teamite, cum voia, la Constantinopole, si cari emu atat de
numerosi incat, dupa ce luara pe cei mai bunt, nefiind destut OmenT spre a incaleca pe ceialalti, IT manag
cu cardul amestecact cu vitele. In tete partite se vedeaa fluturand steguri musulmane; stofele de aur, bra-
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
187
tarile scumpe, pavilionele de maltase contrastail ca
hainele prOste ale Romani lor si Sacuilor. In aces bucurie generals, Italienii numai se aratarii forte mahnip', cad Ungurii, davalind in castel.toemai and Tar ciT eras gata a capitula, le rapise gloria acelei coprindell; dar printul Bathori cu nunciul Papal si internunciul imperatese ii mangaiara eu cuvinte dulci, ea
laude si cu darnel. Trofeele acestei campanii, deosebit de mar multe mil: de robi mantuiti,_ furs dOde-clect
si septa steguri, ca la o sued dOda-deer tunuri, din care
unele de o marime insemnata si, de la 18 octomvrie,
luarea Targovistei; papa la 27 ale aceleiasi luni, atAt
la Targoviste cat si in &la ce erestinir deters TurciJor pada la Giurgiu, inteacesta din urma bataie si la
luarea castelului, Tamil perdura peste tot ca la dOdacleci si sese mii Omani. Acest sfarsit nenorocit avu acea ingrozitOre expeditie a luT Sinan in tera Romanesca, care_amerintase ca va inghiti pentru tot-d'auna natia romans si cu dinsa si crestinatatea, pe care
ea mar puternic atunci o ocrotia. Eroilor de la GalgarenT se cuvine mai ales onOrea isbanclei in aces%
gloriOsa campanie. Venirea lul Bathori nu film alt
decal reschira si goni un dusman invins si demoralisat, carele si fara acesta ar fi fost curand nevoit a.
deserta tera. Datoria si gloria luT Bathori era a nu
lasa nisi un picior de Turc sal esN, din tee/ §i ar fi
putut s'o fack de nu umbla asa mole si cu sfiela. Chiar
si sdrobirea Turcilor la podul de pe Dunare, o fur&
crestinii datori mai mull iutimei luT Michaiu si a Romanilor seT. Pentru aceia, puteat acum acestia, cu o
drepta fala, sal strige luT Sinan, impreuna cu un poet
www.dacoromanica.ro
188
MICHAIU-VITEZUL
el for popular : ACe to -ai ra'cut, mare visir ? Unde-ti
csunt voiniciT, paw cu trei tuTuri? Ventul impotrivi.crei sra'rama zalalile armasarilor tel ; nAvala se trase
cinapoT spaimAntatil de pepturile g6le ale vitejilor !*
XXXVI1I.
Sinan, de pe malul drept al DungriT, privi cu jale
trista sOrta a armiel: ILA si coprinderea castelulul San-
Giorgiti, blestemand In desperarea sa cerul si pe Mahornet. El, Mariu al Osmanilor, el, triumfatorul Asia,
Africei si Europel, el, Sinan cel nebiruit carele in trufia
scn zg.d'Arnicia sa despretula tota lumea si credea a
.ea trebue sa robesca capritiflor si ambitieT luT, * sa
se vada el acum la o varsta trecuta de opt-deci aril,
.dupa o- cariera atat de strbilucita", eesturnat din culmea gloriei sale, biruit de nisce domni tinerT si farI
barbs, diipa cum arrita el, mai ales pe Bathori ! Si
armia le, acea frum6sI si numer6s5. Wire, gr6za lumei, atAt de puternicri, atAt de bine ingrijit'a si lazes-
trata cu barr, cu arme, tumid' si mtmitif indestule,
sä o vad'a acum fara steguri, WI tumid, rar'd bagagie, WA corturi, demoralisath. si adus5, lute° asemenea stare, de nisce WY adunate in prip6, slabe si fel
armate !
Sinan, dice Sagredo, ostas deprins in rilsbOTe si'n,vechit in arme, nu avu atata putere de suflet spre a
g suferi nenorocirea sa si , obidinuit a birui, el se
* 1.9tvanfi se exprimA cu aceste cvvinte asupra luT Sinan : tAst-fel Sinan care In lluntru si dinafara. nicT o data
en uly p1Pcase capul, a cArul trufie si zAdArnicie despretula
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
189'
planse amar ca norocul, la lAtranete, 1 T lua Inapoi
favorile sale., Nenorocitul vizir fu silit indata
trage tabera de pe malul Dungrii, de la Rusciuk, caci
cretiniT, cum dobandira castelul, indreptarg gurila
tunurilor de pe zidurT, spre tabera turcesca §i ince-
pura a tuna asuprVI. La Rusdiuk el facu cautarearmatei sale, -ca sa vaclI ce Y-a maT femas; alese
pe Satirgi-Mehemet-Pap. §i pe Segbanb*-Iatin-Aga
pentru paza §i apararea Vidinului, ,si iT tramise cu a
mie de OmenT ca'lgrime sub comanda agta lor, Guduk-Osman. ApoT puse garnizOne prin tote ceta.tile din lungul Dunarif gi, ImpIrtindu-0 oVile In cete
putin numerOse , I i ridica." tabera si lua cu graba-
calea Rasgradului cu toff negutgtorii armatel. Acolo Msg. pe Hasan-Pap, dandu -T titlul de seraskier,
cu vre o call -va sangiacT din oOle RumelieT, pe Za-
rargi -bai cu munitfile de rashoiti si tunurile, and
.poruncsa. ofiterilor sa Terneze Ia.
Inteacest loc
afla prin scrisori din Ungaria, de la fiTul seii, Mohamet-Pw, ishttnclile creqtinilor intr'acea Ora vi luarea
vestitel cetAff Graanul de catre armata imperatescrt,
In vara acea, acesta armata fiind bing povatuit'l
pe totT, care, mandru de puterile sale, nesocotTa pe ale ceelora-laltl §i gandea cii trebue a sluji capritiilor gi ambitiel
(sale, isgonit din Ora RomO.nesctt peste Dundre, fu cu dreptate pedepsit de cutezarea §i de nesocotinta sa; gi GIurgIu,
tacestit cetate atilt de tare, care de mal multe vecurl tinea
cde Turd, fu luat'd dinaintea ochilor sdT, de un cap nod gi
cde nisce (Or! adpnate In prig. Armata lut, sdrobitil. In cea
mal mare parte, lipsita de tote bagagele sale, se Indrepta
(spre Constantinopole, printr'o retragere ce isemena malt ca
(fuga, In trupurl deosebite gi putin numerose.,
www.dacoromanica.ro
190
MICHATU-VTELUL
.de vestitul print Mansfeld, luase cu isbende ofensiva
si biruinta remase sub stegurile sale. De o lung de dile
ea batea cetatea Graanului, and Mohamet-Pasa, feciorul Iul Sinan, esi din Buda si veni de isbi pe ase-
Aiatori. El fu ins. biruit si fugi lasendu-si stegury,
bagagie si artilerie in puterea invingetorilor. Dar mOrtea lui Mansfeld ce se intAmpla cate-va oile dupe. aceia
(14 august 1595), imbarbete iarasi pe- Tura si KaraAli-ba, guvernorul cetetii Graanului, cern o intalnire
cu generalit unguri, Nadesdy si Paid, Incercand a -i
face se ridice asedierea. Spre respuns la aceste propunere, Pale Men scire Turcului de invingerea ce Sinan patise la CalugerenI, a aril veste gloriOse ajun,sese tocmaT atunci, si cum Turcul nu voia a crede,
Palfi ii dise Ica numal Turcii au obiceig se. mime'.
Invingerea lui Sinan de la Celugareni fecu mare impresie asupra Turcilor din Ungaria, descuragio pe aparetorii cetetil Graanului siinriuri multi !loth:Area
jor d'a capitula. Astfel se tin, sirins legate unele dealtele, operatiile reshaului si sabia Romani lor de la
Caluggreni resturne puternicele zidurT ale cetetii Gra,anului din Ungaria de sus.
Vestea coprinderei acesta ceteci. adaogi f6rte ma,hnirea lui Sinan. El se grebi a scrie Sultanuld spre a
se desvinoveti si spre a micsora perderile sale, clicOnAu-T ca crestinii n'afi stricat decat bagagiele si putini
Omni de ca nedeprinst din arierguardie, dar ca nervul ostilor e cu dinsul ; ca dace; Tema ce se apropie
si asprimea timpului nu mai da tale isbAndira, el
*1-o pestreze pentru primavara viitOre, and, sail va
jnuri, sail isI va indrepta Invingerea ce din intamplare
www.dacoromanica.ro
CALTJGARENII
191
1-a venit, si isT va isbandi de la inizna prin prapadirea
luT 13athori si a luT Michaid. In aceste, scrisOre el isi
versa mai cu soma focul asupra 1u1 YVlichain -Voila.
Dar Su llama nu se multumi cu acesta si. chiemand
pe Mustafa, afla de la dinsul marimea perderiT si purtarea cea neintelepta a hff Sinan. Gr Oza domni in
Constantinopole card se our i de patirea lui Sinan ;
indate. ce el sosi in capitals, Sultanul it scese din vizirat si-1 tremise in locul sell obicinuit de exil, la
Malgara; asemenea departs din slujba.si pe caimacamul Ibraim-Pala, invinovatindu-1 ca n'a tramis la
-vreme °stiff, bani si bucate, si numi vizir pe SalaMohamet-Pasa. Muftiul spaimantat atundf de nenorocirca Musulmanilor, presinta SultanuluT o poems jal-
nica compusa de Ali-Celebi, asupra tristet start a
marginilor impgralieT. Sultanal porunci a se face rugadiuni publice in piata tailor (Atmeidan) si predicatorul Santei-SoRT, seikuI Mohijedin &Mita a intari cuTagiul poporulul si simtimintele lui religiOse prin verBeturi din Coran si prin traditiile Profetulul.
X XXI X.
Dupe, gloriesa coprindere a castelulul San-Giorgia
Be tinu svat intro capff armateT crestine pentru a ho-
art de trebuie a trece Dunarea spre a lua in gene
preste tot locul pe ingrozitul dusman, saq a trece cu
Armia in Moldova spre a isgoni pe PolonT si pe dom
nul pus de dinsii acolo si a trage ace-sta. tare, Tarlisi
fin alianta cresting.. Cea d'intaie parere era fart indoiala Minunate, cadf catand la demoralisatia Tur-
www.dacoromanica.ro
192
MICHAIU-VITEZUL
cilor, biruitoril crestini ar fi putut acum inainta, fara
d'a intampina grele stavili, pans la Constantinopole,
Dar i se aduse impotriva lipsa mijlOcelor de a trece
Dunarea, cad podul nu putea sluji inaata, find parte
stricat de aT nostri, parte de Turd, si alte vase peptru trecere n'aveail decat done galere din cele luate^
de la Turd. ApoT apropierea lernel si lipsa de bad
spre a plati "mai multa vreme ostas11 cari siliati a pune
cap.& acelel espeditii, Tar mai ales se temeati ca nu_
cum-va Polonil din Moldova, ce erail in intelegere cu-
Turcii si cu Tataril, sa supere Ardelul si sara Roma-
n6scri, pe and armia ar inainta, in Turcia. Acest
temerl inriurira mull asupra spiritului lul Bathori, si-I
hotarira a se intOrce in Ardel, tie unde sa, treed in,
Moldova spre a goni pe Po lorii si a restatornici pos;
liazvan-Voda in scaunu] sea. Mult mai bine ar fi fa
cut el de alegea din Ostea sa cel mai bunT ostasi, fa
cendu-o astfel sa castige in cualitale ceia ce perdeain numer si, incredintAndu-o tut Michaiir-Voda, l'ar
fi trecut in Bulgaria, ceia ce nu era cu neputinta..
Michaiii, care cunoscea bine acesta tars/ si era iubit-
de locuitorl, ar fi putut curati de tot Bulgaria in a
cea ierna, de Turd, trec'endu-4 BalcaniT si lasand pe-
de primavara spre a< porni catre Constantinopole.
Ce resultate minunate n'ar fi putut aturici av6 acesta
expeditle, pe care uepriceperea lui Bathori o starpi
cu totull UniT din capetele armatel, Intre cari si Piccolomini povatui atuncl a arege castelul San-Giorgiti
si a pune garnizOna inteinsul, spre a include in viitor Turcilor trecerea Dunarff printr'acest loc. Dar
Bathori, pricinuind ca castelul p prea depart() de Ardek
www.dacoromanica.ro
CALUGARENIL
19-3
ca dregerea si (inerea luT va Costa pre mutt, porunci
sa-I dare.'me Si sa dea foc caselor, qi in cea din urma
di a acelei lunT puse de arse .si partea podului ce mai
remasese , impreuna cu luntrile pe care era facut.
Apol, lasandu-*1 armia sub comanda luT Stefan l3ocskai, locotenentul sea general, insotit de o ceta de eaavend cu sine si pe Piccolomini cu cavaleriT
seI,Jud calea Brapvului. Cu dinsul pleca §i nuticiul
Pape qi internunciul imperatesc generalul Carol Magnus, istoriograful imperatuldi, care racu o descriere'
despre VAR acesta campanie ,13i o tramise stapanului
sea la Praga, dupe care descriere spune analistul frauces Guerrin ca a copiat pe a sa.
Mercuri la 1i intalti de noemvrie Bathori si solir
seT se dusera la Bucuresci si aflara orqul desert de
si_
locuitori. Aci gasire. doue tunuri mail parasite de
dqman in fuga lei cea grabnica. Dupe, ce isi 'aremare. puterile in vreme de trei Mile, 10. urmard calea
inainte pada' la ()rapt Gfherghita., care §i el se afla de
§ert de locuitori. Michaia insotise pe Bathori pane.
inteacest orac. Inainte de a se desparti aci unul de
altul, priutul ArdelulaT, voind sit -si arate reciinoselute, sa pentru Attila vitejie ci intelepciune cu-care
se deosebise Michaiti in acesta campanie, se invoi a
preface tractatul de la 20 maid, ce era atat de nesuferit acestuia, qi a-I da Inapol tote drepturile stapanirei de sineqi, oprind pe seta -T titlul onorific de suzeran. Fara indoiald ca Bathori n'avea alt in cotro
face, temendu-se ca, de nu va rjertfl acel tractat, sa
nu.,fie OR la acesta de Michaie ce acum era liber de.
grija Turcilor. Dupe acesta invoke prietenesca, Ba13
www.dacoromanica.ro
194
MICH AitArrrkzu
then oprt, en voia lui Michain cinci-deal tunnel din
ode dobindite de la Turci of apoT, luandu-oi dioabunii
de la dinsul, porni spre Brasov. In acest oral el aotepta
cate-va dile Tana it ajunse oi Stefan Ilicskai oi Raz-
van-Voc1a impreuna cu tote armata ApoT dete luT
Razvan &la miT Sacui ajutor ca s'a intre in Moldova,
sa gonesca pe leremia Vod'a oi pe Leoi. Asa Bathori,
in relele sale chibzuirl, nu, numal ca nu tre,:u in Bill-
karia spre a da guna Turcilor, dar Inca nici in Moldova nu facu o expeditle seriOs'd, dup6 cum se riga"
duise. Adever e cn el insciintA pe RIzvan a nu intreprinde nimic cu o indrazaela nesocotita si, de va
vede ca Polonii stint mai multi la num6r of puterI,
sa nu dea bataie, ci sa aotepte pina sa-I trimitg. un
mai mare ajutor. Dar era lesne de inteles ca Razvan,
Mara in apropiere de duomau, nu va fi pOte st'dpa.n
a se feri de bgtUlie, chiar lilsand de o parte natura lui
Cea mull cuteAtOre. Ar fi fost mull mai bine, data
Bathori tntreprindeainsu.si acesta expeditie, sail dacii
da de atuncT lui 115.zvan un ajutor mai insemnat. Astfel ar fi ferit pe credinciosul seil Razvan oi Ostea luT
de trista sOrtA ce Intampinara in Moldova.
In urma acestor oranduieli, Bathori ridicaudu-se de
la Brasov, merse in scaunul sell din Alba-Iulia vesel
de triumfurile sale. El scrise de aci, in 16 noemvrie,
Paper, vestindu -1 de biruinta dobanditg asilpra lui Sihan si trAmitandu-Y vre o cate-va fsteguri mai Insemnate, luate de la Turci, intre "care oi stegul eel verde
al Prooroculiti doldnIlit la bdiklia de la alluggrent
ontificele r6mase fOrte indatorat Be acest dar, rPililtumi lui Bathori fAcsaduindu-X Alutore de bani oi de
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
195
temeni si porunci a se face rugaciuni si Te-Deum in
tete bisericele Romei pentru aceste isbandi, iar cu
stegurile impodobi templurile sale. El tramise apoT
printnlui ardelen, prin Luigi dell'Anguisciola, camerierul see de cinste, o sabie si o palarie bine-cuvintate.
Bathori pornise si la Praga un curier spre a duce
vestea biruintei, carele sosi in acea capitals in 4 decemvrie. Archiducele Mateiti, afland la Viena acesta
veselitore scire, puse de cants un Te-Deum in biserica Santului. Stefan si in tete cele-alalte bisericT ale
orasului. Europa intrega se 'nveseli ve4Ondu-se mantuite. de primejdia ce o arnenintase si afland smerirea
luT Sinan, acel dusman cumplit $i neimpacat ce mult
o ingrijise. Numele luT Bathori, care sciu a trage asspra-si gloria piincipala a acesteT isbanIT, fu trambitat in tete partite de scriitoriT si oratoriT contimporani
§i, in frenesia entusiasmuluT si a lingusirei, el fu asemenat cu Alexandru-eel -mare si cu Iu lie Cesar, ad
mai vestiti capitani din vremea veche.
KL.
Dupa plecarea. printnlui Bathori, neobositul Michaiii-Voda, fare. perdere de vreme, hotari a sfarsi
campania cucerind cetiltile de pe ambele termuri ale
Dunarii, pe uncle se mai aflail Turd, cari ar pute fi
vatAmatori Ora. Drept aceia, el porni spre Braila care
se coprinsese, cum scim de Turd,. in vreme ce din
porunca luT, .spatarul. Udrea lua.cetatea Nicapoletsi
aga Farcas se indrepta spre Vidin. TurciT din Braila,
www.dacoromanica.ro
196
MICHAIEJ-VITEWL
cum aflara ca Michaiu s'apropie de din0i, napustirij
cetatea §i fugira peste Dunare. In acea fuga grabnica
trei sute din 0 se innecara In acest riu. Michaiti priimi glas de la indraznetul Udrea ea, dupa ce a trecutDunarea, s'a lovit de fats cu Afis-Pasa care ii esise
intru intampinare i fOrte i -a taiat si i-a spart ()steal
to cat acest pa$ d'abia a putut scapa cu dOue slue.
Michaiu pripi atunci despre Nicopole .i apo'f, trecend
Dunarea, se impreuna. cu Udrea, isbesce Nicopolul gi
arde, gating., robesce i pustiesce tote serhaturile
turces0 din Bulgaria 'ana la Vidin. Ajungand acs, el
gasi cetatea in puterea indaratnieultil vitez Farms,
care 10 isbandise glorios acum perderea ce prin inT
§ela'aune incercase intr'acest loc cate-va luni maV
inaintate. Acest general, mai mull voinic dealt noro7
cos, fusese mai 'nainte preot in satul Farc4anii dirt
judetul Romanati si se numia Popa-Stoica. Aflanduse intr'acest be de margine, care era. adesea bautuit
de Turd, Popa-Stoica lease obiceiti (11.10' savar0rea,
liturgief, de-0 lasa patrahilul si, armandu-se eu secuT
rea, pleca in capul satenilor de vana la Turd. Vestea
voiniriei Jul ajunse pull' la Michaiti, care puse pe
mitropolit de-1 despopi 0 in loc de rasa, it investi eu
cepehen, 0 in loc de truce, II arma cu sable, ereclendu-1 mai vrednic de a sluji patria cu armele decal
Cu liturgiile. Farcag adeveri Weptarile domnului gi
vitejia eu care se deosehi in mai multe randuri IT dobandi de la dinsul shijba de aga sag general de pedesz
trime. Ast-fel acum, ca in mai multe randuri, von)
vede pe acest dome asplatind de o potriva meritul
www.dacoromanica.ro
CALUGARENTI
197
§i slujbele care patrie, Mira a cduta privilegiele nas-
cern' sail ale starii.
Locuitorli din Bulgaria, afland de sosirea lul Michaiu
la Vidin, se adunara toff din tOte pgrIile de i se inchi-
nara. Vitejiile acestui domn aprinsera tote spiritele
poperelor chinuite de Turd ; locuitora din Serbia,
Bulgaria, Bosnia, Macedonia, Albania §i mai multe
parcf ale Greciel alergan pretutindeni sub stegurile
lui §i tOte popOrele acestor provincii igi intorsesera
privirea spre dinsul ca atre un Inger de mantuire.
De atunci ele incepura a-I numi R Steoa for de la Re-
sarit..
Aceste din urmh biruinte de la Nicopole gi Vidin
incununura frumos minunata si nemuritOrea campanie din vara anului 1595, intru tOte vrednica de cea
de Terlfd. Ridicarea Romanilor, ca un viscol de mknie, purtase ferul §i parjolul peste URA, intinderea de
la Dunare a imparAtieI turce,t1.
www.dacoromanica.ro
198
MICHPIU-V1TEZUL
NOTE.
1. DESPRE PLANURILE BATALIILOR LUI MICHAIDVITEZUL.
In urmAtorea not& reproducem maI int&id eke va randurl
pe care Balcescu, bolnav si aprope de mortea sa, le scria dinp
exil, adresandu-le, dupa cum se vede, cAtre un amic din tear
caruia II recomanda a face un pelerinagiu pe teramul luptelor
lulMichaid, spre a complete indicatiunile topografice si legendare care, In lipsa de o bunt charta a terel 9i proscris din patria sa, nu le putea insusl dobandi :
MaI Tnlaid vel cApAta o chart/ bun& a tdreI Romanesd si
a. ArdeluluT sad si ma! multe spre a le confrunta, a le corige
.una dupe alta si a insemna pe una dinr'insele locurile istorice ce nu se vor afla insemnate. Acest& chart& astfel Indrepta40. cu numirea locurilor istorice, dupe cum le veT cerceta, 1ml
4va sluji spre a face o chart& general& a campaniilor din Iota.
vremea lui Michald-Voda.
$i ma! intaid in judetul Vlasca, a Insemna pe chart& poesitia satelor Petri i §i Hulubesea, unde s'ad aflat cu tat:are sa
.Michaid-Vod& in Tema anulul 1595. Apol satul Sedriullteecir
.sad qerbatescii, unde a taharit hanul ca 'Merit Apol satele
cPutinei §i &Oneself, unde BuzesciT ad bAtut pe Marl. In tote
aceste locurl veT merge in pesona si vel cAuta, precum In tote
locurile ce se vor Insemna la vale a s'a petrecut vre'o ball-
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
199
*lie, a aduna de la locuitorT, on -ce povestl, lernde, cAtitece
*poporale ar privi aerie locurI. Acestea tiebue a le scri astfel
.cum le spun Oranil.
'DESPRE EVENIMENTELE DIN VARA ANULUI 1595.
4A afla care pate sit fie Idrgimea DundriI Intre Rusciuk gi
*GIurgIu. Despre podul pe luntri care facu Sinan pe Dunitre,
*spun istoricil turd cd, fiind In mijlocul rluluI un ostrovlatiret
c(plat) sadit cu sdlcil, dusera podul de la Rusciuk acolo in 5
A afla numele acestul ostrov. De la acest os*sad 6 chile.
*troy a venit podul la cetAtuia Singeorgiu, din insula cf a
A cerceta dud insula unde
4 mica, care acum e dardunatd.
(sant ruinele cetdtuel se numesce Si ea Singiorgiu, cad uniI o
enumesc Slobozia. - .De la acesta insuld, a car-I intindere saml
co InsemnezI (spun cd. are numal dou5 jugere, deux arpents):
4 mergea podul la malul nostru cdclend intr'uu loc uncle dot&
eriurI se varsd in Dundre. A cauta p'acolo aprope acest Iqq
gi nurnele celor doue riurf (sad unuia, de e uttul).
*Sinan, plecand cu Ostea de la Glurglu, Mari in cea &NM
4nopte intr'un sat ruinat in drepta Calnui. Ce loc pate fi
eacesta Camurd ? a doua.cli *use in Tradu/ Calugdrenilo r
Ore
4trecend, dice un autor, riul Nejlovul pe treI podurl.
*Nejlovul se chianti riul cel mal de aprOpe de CalugarenT, viind
.1 de la GturgIu ? Pe charta mea visa cd acest rid se chiamii,
cSalcia. - A se asigura bine de acesta.
Trebue a sci cg
4 multe din numirile aduse de istoricil strainl, turd, tingurl
polonl, etc. stint cam gresite sad stricate putin ; de ace:a a
«auta nrie-orl pe acelea ce se apropie ore-ce de dinsele.
CALUGAIIENI.
«La acest loc important trebue a se opri mal mull. A face
4 Un croquis de planul acestel stramtori si a o descrie cu aindcruntul, coprinclend lungimea §i litrgirnea strittntoril, a sosele,
est a podulul ce tree printr'insa, apele ce se varsd inteinsa, nu*mele deturilor ce o Impresord. Istoria spune c t vizirul Sinan
2.10 asezase corturile pe o Inaltime., la intrarea strarntoreT des:
www.dacoromanica.ro
200
NICHAIll-VITEZUL
I pre Glurglu ; ca Michaid luase positia dincolo de rid, pe o
clnaltime clone mile departe de tabara turcesce, ocupand stram-
*torea despre BucurescI. Astfel ambele armate protivnice se
*af13.0 alezate pa dole inilitim1 fate. In fate, find despertite
4nurnal de padurea din vale ce nu le oprea de a se vedea.
.A afla delul unde eras TurciT precum *i acela unde erad Roemanif *i a insemna numele for *i orl-ce pove*tT gi legende
'se vor afla la CalugitrenT,
4Satul CoptIcenii vine ore dincolo de riul Arge*. sad d'ncOce
(plei.and de la Glurglu) ?
`TARGOVI*TEA.
.Ce hiserica (ore Mitropolitt ?) era vecina cu curtea Dom snesra qi pe care Sinan o prefacu in cetatuie ? A cauta daca
Ire ling& ruinele curter se mat tine vre o biserica ? Targoviegtea vechia ore pe malul drept al lalomitel se Intindea ? De
este adevarat ca Imprejurul ora*ulul a fost *i nisce WI?
*La bataia cetatel Targoviqtel de cre*tinT (1595), Rizvan-Voda
*cu estea sa se a*ezase despre resarit pe drumul Bucurescilor,
bl tend partea de sus a cetatei ; dintealtit parte, spun istoricil
.ca Michaid cu Bathori se z*ezase despre muntl si riul lalosmita, la o menestise (care fu atunct stricata si apol dross)
*depute de o bataie de sagete. Care note si fie aceste manes .tire? Nu cum-va Mantlstiren DeWitt? Dar acesta nu era mar
.departe de cetate ? orT a orawl atuncT se intindea mult mat
*mutt de cat astedI ?
A deslega aceste intrebarT.
Istoria
adaoge. a Michaid merse apol la un alt templu, mult mat
caprope de cetate, de unde o betea cu tunurile. A ghici
gi
pe a-
cest templu.
aCand ad venit creltiniI de la Baca,- si Stoienesci asupra Tar-
*goviltel, sub zidurile carul ora*era tabarit Sinan, el taberira
(Intr'o campie mare, o mill departe de Targovi*te pi cu un
*sfert de leghe departe de tabara lul Sinan. In mijlocul ambe*Ior taberT. Mtn) distanta de o alergatura de cal *i de una gi
*de cea-l-alta parte, era un del mare taiat prin mijioc in dime,
la polele caruia curgea Dintbocita. Pe acest del se urea Sinan
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
201
ca sa privesca armia crestina.
A gasi acest ddl si numele
slur si a cerceta de se MIX vre o vorba sad poveste de acesta
intamplare.
Michaid, In retragerea sa dinaintea lul Sinan, de la UlnadrenT, vine la Targoviste ; d'acolo. intindend tot maT departe
in muntl, urmAnd termurile DamboviteT, se adapostesce la
C'eteituict matt Negru-Vold. ale aril intarirT, de putina vreme
isdrobite de Ture, se vedead Inca. Acest loc e vestit printr'o
batalie ce castiga, la 1342, Dragomir comandantul puterilor
clul Ladislad Voda, asupra. ostirel cralulul Ungarie! Ludovic
scare, sub comanda lul Nicolae Garan si Simeon Meghesel, naevalise in Lora ; acestI duel ungur1 cadura mortl In acea bactaie.
A face o descriptie amarunta a acestul Joe numit ce4tatea hai Negru-Vold, a ruinelor ce se afla, a culege tote tracditiile si legendele ce se povestesc acolo de Negru-Voda si
esuvenirile, de vor fi, ale bataliel susmentionate ce a ilustrat
cacel loc.
cDe la Cetatetea lur NegruVorla Michaid se trase maT In
munti, tot pe apa Dambovitel in sus, pang la satul Stoienesci
unde taba.d.
A face aceiasT calatorie, descriind drumul si
distanta Intre Cetatea Negrulur §i Stoienescii ; a descoperi eel
adin urma loc si traditiile ce se vor fi pastrat din acele vreml,
gcacT acolo a mai avut Michaid intalnire cu Turcit.
Q De la Stoienesci a merge la Rucdr, Insemnand distanta ;
daci a merge la granite ArdeluluT si a descrie trecerea din Arde
gIn Ora. P'aci intra printul ArdeluluT in ajutorul lul Michaid.
Trecerea muntetul, spun istoricil contimporanl cum ca era Tt-
apt5sa si repede si atat de Ingusta beat trebuira a slobocji
carale cu funiile la vale.
Tot asa e si acum ?
`BATALIA DE LA TELEJEN. (1600).
cAcesta batalie ce urma Intre PolonT, sub hatmanul ZamoGisky si Michaid-voda, se facu pe apa. Telejenulia, ceva mat
sin sus pe rid urcand din drumul Ploescilor. Ostea romanesca.
(era asezata Intr'un loc de tre1 partl inconjurat de muntI marl
4si acoperitT de padurT: In a patra parte, pe unde Michaid in-
www.dacoromanica.ro
202
MICHAIU viTtzuL
etrase in acel loci se afla astfel inchis, venla riul Tele,-enul,
care flee& o cotiture acolo Inca trebuia a-1 trece de dune on
espre a intra In pedurea cea doss ce se afla In fruntea tab erelt
A gesi acel loc de Wale urmand din drum if
Ploescilor pe Telejen in sus ei a culege on ce suvenire se vor
gromenescl.
.fi pastrat acolo de aceste. inte:nplare .....
.
.
Aci se intrerupe manuscriptul ; dar va fi lesne a completes
cererile autorulul, urmand ei pentr'u localitatile Inca neinsem-
nate aci, sistema intrebuil4ate de dinsul. Sub raportul topografic, lucrarea e acum mull itilesnita prin publicarea charlek
celel marl a terel Romanescl executata de ingineril statulul
major austriac gi prin mat multe bune charte ale Transilvanie1 publicate in aceetI din uruci anT.
In ceia ce se atinge de evenimentele din 1594 si din van:,
anulul 1595, fleet -tine va gasi pe charts, satele Petri le, Putioctet, dtdnescit ; fies1-tine va vede ce insula cea mice din fate.
GlurgluluT, cea cu ruine de o cetatuie, se chiame Inteadever
Singeorgiu ; iar cea latereLe din susul el, Ramadanul ; va gOd
asemenea valea &lea pe drumul GIurglulul; va gesi satul Copd:
cenii d'a stinga Argegulul. Dar cea ce remine Ince, de gesit e,
localitaWe satelor Hulubescii ai Scetrpeltesci orl Serbdtescii, care
pike s'ae ruinat de tot, orI ca multe alte sate din tors no stre,
gl-a schimbat numirile. E Inca
aflat care a fost valea Camuri, dace nu cum-va vom lua-o drept valea arguri gi satuL
invecinat la care a rnas Sinan-Papa, drept satul Dadilovu. R &mane Inca de constatat dace. cum-va ceva traditil si legende a.
remas pe alocurea, din acele fapte de arme stralucite, de ei tirn7
pul yi nenorocirile posteriere ad sters maI tote amintiriLe gloriose printre populatiile adesea secerate si adesea prenoite ale
judetelor romane marginate Duneril.
Crucea de petra de la Calligerenl, dupe cum spune pi Micescul, e cu 90 de and porteriore si nu de loc relative la gloriosul fapt de arme al lub Michaid. Aseste truce monolita, mare
gi frumos *rate cu ornamente pe much!. ports. o inscriptiune
care, in ma! multe locurl s'a sters prin feramarea petril, deei
un 'tic pavilion de caramide. boltit o spare de injuriile tim-
www.dacoromanica.ro
203
puluT. Inteo repede trecere pe la CalugarenT, am descifrat,
CALUGARENd
sapate pe acesta cruce, urmatorele cuvinte ce le transeriem pre cat s'a putut maT exact pastrati.
pe !apt despre Giurgru :
asvanta aceste, si de vieta aducetere cruce radicati este de prealurninatul si slavitul domn Io erban Cantacuzino Voevod
adev6ratul nepot al betranulul erban Basarab.... si pomeanire vednica fnalta
ste la capul acestul frumos si minagnat pod carele insusi tmpreuni cu Tubit fiTu-sed.... la lucrarea.
alul fiind
(Ate
pe murhia stingtl :
apentru ci si Math sale in vecl bung. pomenire si multamiti
asa-I vie si sa i remae lui si doamnei luf Marii si cuceniloraluT facutu-s'ad dar acest pod si acesta dumnecleesca cruce s'ati
aredicat Intr'al patrule an al domnii sale la anhl de la zidirea
alurnii 7112 (de la Chr. 1682) costa (tuna) octovri dni (p) 17..
pe fate despre Niles :
dar
radicarea acesiii cinstitel si de viiati facktoare
'truce arata ostenela qi stradania facerii acestuT mare vi tec.
'meinic pod Tare vecInica pomenire Tara luminatulul acest
aprecum in ce is fate. S'ag 4is Tara In testa Mfg& scrisusta
aintru pomenire gi ciustiti boiarini Marii sale cari sad Wtem-
aplat la facerea podulul acestuia Impreuni cu a for leminat
dOmn.... dus toll cu multi stradanie si ostenel de la inceperea
apodulul pane la sversit cari pre nume sunt aceste Radu NAsaturel vel ban Bade Balacenul vel vornic Gligorie Gradistea
anul vel logfet Vlad Com escul biv vel logfet Constandin Bran-
acovenul vel spatar lordakie Catacozino vel stolnic Alexancdru biv vel stolnic Mihul biv vet pitar TAnasie vel armasaCostandin Bilaceuul vel age erban vt logolat Fiera vt visatiar erban vel capitan za lefecii Parvul Cretulescul vt postelnic find impreuna cu tote breslele slujitori si ai curti deareptu acela s'ad scris ca a Be intru veclnica pomenire. Lt. of
arodjetva Chr
www.dacoromanica.ro
20i
MICHAIU-VITEZUL
Precum vedem, nimic in acesta inscriptiune ne amintesce
faimosa batalie a luT Michata Vitezul gi singurul punt prin
care acest monument mai noil pole presenta 6 resT care relaliunT cu faptul de arme de la 1595, e modificarile ce constructia aceluT mare fi minunat pod al 1* Serhan-Voda Cantticuzino,
trebuie ss fi adus localitatil In care s'aa battit Romanil cu Sinan
Pasa. Inteadevar, de si positiunea topografica n'a putut schimba In trel secoll, dar balta formata. de Nejlov nu mat pare a fi
acum rip de amenintatOre nic1 lunca a5a de padurosa, cum
rri le- descria istoricil de pe atunci. Cu cladirea podulul trehue
neaparat sa se fi Mat multl din copacT Si sa se fi facia lucrarl
spre a Injgheba apele raslatate ale riuluT ; constructiunea soselel moderne ce merge la Glurglu a preschimbat si ea lufatiprea salbatica qi mocirlosa a luculuT.
Dar pe Tanga lucrarile de utilitate introduse de civilisatiune
Inteacea vale memorabili, ore un monument care sa dovede-
sea recunoscinta Romanilor catre parintil for ce as awl/at
%era cu barbatie, n'ar fi tot ata de fobs. ca §i o tale lesniclosa
deschisa pe acolo comerciulut ? Cela ce inalta o natiune, cela
ce-T inspirs demnitatea si taria, nu e atat desvoltarea prospeMate sale materiale, rilei hnbilsugarea productelor industrieT
rsale, nicY Imultirea capitalurilor gi averilor, nici luxul viete
casnice, cirespectul dire emit $i gloriile na(ionale de orb -ce fel,
ci amorul catre pamintul natal, pentru pastrarea caruia s'aa
luptat generatiunile trecute, ci iubirea catre limba gi datinele
pirintescl, moqtenirI scumpe, ramase din vechime! Fara de aceste elemente spiritul national pere. Inima se sleesce in recite
speculatiunT ci in Intreprinderile egoiste ale industries ci ale
negotulul. Literilor gi artelor e dat de a intretine vie veneratiunea gloriilor trecute, de a de§tepta nobilele aspiratiunl, de
a insufla sacrificil marete.
E o datorie sinta a poporelor. pe care civilisatiunea o consacra pe tots qiva mat tare, de a cerceta si de a srote la lumina faptele trecutuluT Tor, de a eternise, prin ajutorul artelor,
memoria barbatilor marl §i evenimentelor gloriose. SI nu ne-
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
205
socotka dar nimenT catd influenta salutarie pOte avea asupra
uneT natiunT atnintirea virtutilor eT strahune ; adesea orl ea a
produs faptele marl si acesta ne Intemeiaza mull a crede cuvintelor unuT amic sand
.Si{ ne aducem aminte de epoca
eluT Michaid, In care Romanul atinse culmea mdrirel, care
ene-a lAsat cele mal gloriose pagine In analele Orel. Cine nu
.s'a entusiasmat citind bdtdliele luT Michaid ? Cine n'a admirat
.genial si barbatia
? Calugaren1 I Termopile ale Romanielor ! ate inimT lintresar la suvenirea vostrd ! ate suflete nu
aprindEtT ! ate brae nu InarmatT I
Cand Romanul sT-ar
perde de tot credinta, rand orl-ce scAnteie de patriotism s'ar
.stings in inima lul, numele vostra singur ar fi in stare sä-1
rAdice, ad -I entusiasmne si sd-I facd a mud luptAndu-se sad
ea triu m fa !e
Editorul.
2. DESPRE POETUL V. CARLOVA.
Vasile Carlova, nAscut In BucurescY la 1809, ImbrAtisd ca totd
tinerimea inimosd de pe atuncT, cariera militard la 1831; dar
tnOrtea it rapi la varstd de 23 ant. Din poesiile lul reproducem pe cele dOud urmdtore, pastrate si citate de N. Ralcescu:
R UINELE TARGOVISTEL
0 zidurr Intristate, o mOnument slavit !
In ce mdrire naltd si vol at1 strAlucit,
Pe and un sore duke si mult maT fericit
IsT reversa lumina p'acest pdmInt robit !
Dar In sfarsit Saturn, cum i s'a dat de sus,
In negura uitare1 Indatd v'a supus. .
Ce jale ye coprinde I Cum totul v'ad perit !
Sub osandirea sorter de tot all Innegrit;
Din slava stramosesca nimic nu v'a rdmas ;
OrT uncle nu se vede niel urma until pas,
Si'n vretne ce °doll orT care muritor
Privla la voT cu rivnA, cu ochTd atintitor,'
ACM de spaTtnd multi{ se trage Inapol
indatd ce privirea IT cade drept pe vol.
Dar Ind, zidurl triste, avetT un ce plAcut
CAnd ochlul ye privesce in linistit minut :
www.dacoromanica.ro
208
MICHAIUNITAZUL
De jale v pAtrundetY, de mill II Omit!!
Vol Ina in fiint5 drept pildA ne slujitl
Cum (Tie mal slAvite qi cu temeid de fer
A omenireY fapte, din fata lume! per,
Cum totul se repune ca urme Indarat
Pe aripele vremel, de nu se ma! arAt,
Cum omul, cat sit fie In tote saverqit,
Pe negandite cade sad pere in sfArOt. . .
Ed unul, In credinla, maI mutt me multumesc
A vostrA daramare pe gandutI se. privesc,
De cat zidire naltA, decAt palat frumps,
Cu strAlucire multA, dar fare. de fulos,
'tstocmal cum pAstorul ce umblA pre cAmpil
La adApost alergA and vede vijelil,
itqa qi ed acuma, in viscol de dureri.
I,a vol, spre udurintA, cu triste via pexerl.
Nia Muse lor antare, nicY milit void din cer.
0 patrie a plange cu multA jale cer I
La vol, la vol, nadejde ea am de ajutor.
Vol suntutI de cuvinte si de idyl isvor.
-Gaud sgomotul de cliol Ineetd peste tot,
-and noptea atmosfera Int..11necA de tot.
rand omul de necazuri, de prude ostenit,
In linistirea noptel se aft adormit,
Ed Mel &tuna de gandurl odllut3 neavend,
La vol fare. sfiale. yid singer, lacramind,
Si de vederea vostra cea tristd 'lisufletat,
A voslra negrA sOrtA descoper nencetat.
Me erect lang5. mormintul marircl strAmosescl
Si simt o tanguire de IticrurI outenescl
i mi se pare Ina &awl un jalnic glad
piednd aceste vorbe : gCe vat ! ad ma! remas
.(.and cea mai tare slavA ca umbra a trecut,
.CAud duhul cel mat slobod cu dittsa a acid !
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
207
Acest trist glas, ruine ! pre mine m'a patruns
Si a hull vieta in slam rota adus.
Bed primip, ruine! pan vol vedea pituAnt,
Sit via spre mingiere, sit piing p'acest mormint,
Unde tiranul indt un pas n'a cutezat,
Cad la vederea vaitra se simte spaimantat I
MARSUL
Odd oftiret romdne ctr ocasia indlpret sagaluI nap_
nal la 1831.
Fratil met Icopit rasboinicl, ascultare mumel dap!
Iata cesul, mic sl mare, armele si'mbratisati,
Strigand top intr'o unire,
Spre a muniel fericire:
S'alergam de obste, frail !
Cerul voe vtr deschide no drum forte laudat
Ca O. merged cu pas mare calve slava ne'ncetat.
Fie voe dar in 'Mute
Ca Europa inZst simte
In ce cale ail intrat.
Glasul patriel sA sune iu audul tiituror,
Strigand voe (Lpnevirea iusinata sub pidorly
Top Ileum cu o str.gare,
Spre a vostra inalta.re,
Sit dap mina d'ajutor.
Acea arma ruginita si ascunsa in mormint
Bratele sA Inferbinte ; esti iaras1 pre pamInt !
Tinerimea s'o 9ncunune
Cu isbandi si fapte bune;
Pe ea faci juramint!
www.dacoromanica.ro
208
MICHAIIJ-VITEZUL
Inaintea fie-clruT indestul v'at! umilit ;
indestul si lenevirea cu grea somn v'a stIpanit
;
Acea gel MI mill,
Sell de voie sell de silg,
in sfarsit v'a slobodit.
Priviti slava de aprOpe; vol in urml-T atl cllcaq
$i pe fruntea fie-carul raza el a luminat;
Dec! la arme dat! nivall
Si pe rand esiti cu fain.
Cid vulturul s'a nAltatl
El sub aripl-T v6 chiamI si vestesce ca sl sciV
CI d'acuma Inainte Natie sl ye numitl;
Deci d'acuma inainte
AlergatI eat ma! ferbinte
Laure sI dobandit!.
Inteacesti cale santa infruntatI otl-ce nevol ;
Biruinta pretutindenl sI se tie dap& vol
Si strigatl c'o glIsuire :
Slava, dragoste, unire
tin veci fieintre not b
Lainte-v6 vrajmasil sl apiece fruntea lor,
Still cunosca neputinta ca O. scape de omor
Dar atunc! a \rostra mina
Spre el fie mal blajini,
Dandu-le tai ajutor.
Birbatia si virtutea aid Inc/ se gIsesc ;
Inca curge printre vine acel singe stramosesc,
Ce la vreme se arati
"i nu ;ere nicl o data,
Ca un dar dumnedeesc.
Pe cAmpia romanesca, tot tIcere pAna cand?
Pita cAnd de arme pline sit nu sune and vi cand ?
www.dacoromanica.ro
209
CALUGARENII
Si pe 'ntinsa el latime
SA nu esa cu iutime
Cetele mered la rand.
Aid scola biruinteI Intr'o vreme a statut,
Ale caria ruine se ved Inca vech de mult ;
Dar acum fall zabava
Acea stramo§esca slava
A sa esa un minut.
Glasul nostru strigand : (Arme !* pe stramqi a de§teptat,
Ale carora (erane In morminte s'ad migcat
*'a for umbre 'n yea tacute
Star' eat colo neve4ute,
Privind stegul inaltat.
Ce privire dulce mie ! stegul filfie In \Tint;
Armele lucesc §i slava ese iarle din mormint ;
Tinerimea indrasneta,
Mandril., falnica, mareta,
U§or mica pre pamint.
Lacrimi de bucurie! cure, ah, cure neincetat !
VecurI sunt de cand ascunsa p'al med pept to n'aT picat.
Arma, ha& ca lucesce!
Slava lea ca zImbesce I
Stegul, iatit-1 s'a inaltat I
14.
www.dacoromanica.ro
CARTEA III.
ROBIREA TER ANULUI
(DECEMVRIE 1595-APRIME 1599.)
I.
Am vedut ca la propunerea ce imperatul Germania
facUse regelui Po Ionia de a intra in legatura cresting
in contra Turcilor, acesta respunsese intr'un chip rece
i nehotarit, adaogand ca trebuie a consulta dicta si
ca." atuna ii va da respuns. In 7 Februarie 1595 se
.deschise dicta republiceT polone la Cracovia. Papa traanise acolo pe legatul seu, Annibal de Capua, Arhiepi-
scop al Neapolei, carele impingea pe rege si pe PoJoni a se alia cu imperatul si cu tote popOrele crestine
in contra dusinanula comun al crestinatata. AcestA
trebe. importanta se desbatu cu multa infocare. Regele
.era aplecat spre acesta unire si aceT ce tineail de curte
sratuiat alianta cu imperatul, in numele religieT ce o
poruncea. Ceialalt1 declarail ca nu e prudent d'a rupe
o pace de septe-dea de aril cu Turcii si a pune in primejdie mantuirea patrieT lor, spre a face slujbe. stra-
www.dacoromanica.ro
212
miCiimu-viTtzuL
inilor ; cä rasboTul va nasce multe rele care anevoie
se vor putea vindeca ; ca", in lipsa de arme si de ban'',
trebuie mii intai a aduce .era intr'o stare infloritOre
si puternica". Partisanil fasbauldi propuneau a pune
un bir de un scud de tot capul de evreu, precum
se Meuse la 1578, in rasbaul cu Muscalil. Inn Sarius
Zamoisky, cancelarul regatului si marele hatman at
corona, care avea mare inriurire in dietii si intorcea
inima regeldi dupa cum voia, ura pe Nemtl" si se lupta.
in contra lor, sprijinind ca ar fi cu primejdie a se amesteca in acel rasboiu, si adesea repetand vorbele regelui Stefan:Bathori : ca republica Poloniet cats vretne
va fi aliata cu Tnrcii, va pastra marirea sa. Acestea
se petrecura inainte de sosirea lui Stanislas PavlovicI,
episcopul Olmutzului si lui Venceslas Berka, soul din
partea imperatuldi, precum si a lui Dimitrie Napradi,
prepositul Aradulut Nicolae Socol si Michaiil Kelemesi, trilmisi din partea dieta Ungariet pe langa earl
se unira si deputatli lui Bathori, prin tutu."' Transilvan
al" but Michaiu, domnul Ora Romanesa si ai domnului
Moldova. Dieta se prelungise spre a astepta sosirea
acestor soli. Cei din nartea electoruld de Brandeburg,
13n Costitz si IOn Benkendorf de Wardin si din partea
electOruldi Saxoniei, Nicolae Reusner si Christofor
Brokendorf, sosira asemeni in Cracovia pe la stArsitul
lui Martie, spre a indemna pe Polon.'" alr uni puterile
for en ale imperatulut ca sa apere o eausa asa dreptil,
Legatul Papa, Malespina, isi indoise obianuita sa activitate. Ilu vedead alergand mere5 in tote partite,
and la rege, in audient.a particulars cu solit cand la
eel mai de capetenie nobili si senator!, visitAndu$ in
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TER ANULUI
213
deosebi, impingOndu-i, indemnandu-i, amenintandu-i,
silindu'i pe toti a nu sta de laturi din acesta cruciata
in contra paganilor. Dar tOte acestea *tura dinaintea
urei ce Zamoisky purta Nemti lor si aplearii ce el avea
pentru pacea cu Turcil. $i cu tOte ca, spre a nu descuragia pe soli si ale rasa sperarea putintei unei invoieli,
se numise o comisie din senat, pentru a cerceta conditiile tractatului propus de impe'ratul, dar nu se inchee
nimic, traganknd la vreme pans and sosirea unui dans
turc cu serisori din partea sultanului catre rege si
din partea lui Ferhat-Pala catre senat, cerOnd de la
Poloni pastrarea pacii, priimind un respuns favorabil,
t6te nadejdile solilor se curmara si el furs 047 a se
intOrce la locul for fail de nici o isprava.
11.
In vreme ce Sinan-Pala se apropia de Dunare ca
sa navalesca peste terile romb.ne si and se vestise ca
si Mara avead sa napadesca in Moldova in ajutorul
Turcilor, Razvan-voda, velendu-si Ora slabitii de atatea nevoi ale rasbOielor, ale domnilor tirani si rasipitori de tera, veclOnd tOta partea de jos a Moldova
pustfita, locuitorii el in de obste rasipili, fugindii inspaimantati de sila ce li se facea d'a fi rasboinici si
d'asi apara vetrile, boerii, in capul carora se afla unul numit Nedelcu, om cu mare autoritate, desperAnd
de mantuirea Ora lor, tragendu-se de dinsul si nazuind in atutOre straine, fu silit a se adresa la Poloni
cerend alianta si ajutor impotriva pagnilor. Respun-
www.dacoromanica.ro
214
mictimu-viTtzuL
sul ce dobandi fu ea, de vreme ce nu este in stare a.-117
apara .era, sa se lepede de alianta cu crestiniT Si sa se
supuna mai bine Turcilor. Astfel, strimtorat din tOte-
partite, Razvan-Voda, pe care Sigismund Bathori flu
chema intr'ajutor, *lend ca singur nu-0 va putea apara Ora, atuncl, la nevoie de a veni Tatarii, hotari
a se duce in tabara lul Bathori, in contra Jul Sinan..
De aceia, luandu-s' sotia .i incarcandull avutiile int
cars, cu Ostea ce avea, lug calea Transilvaniei.
Indata ce se afla in Polonia de plecarea Jul Razvan, marele hatman Zamoisky, care se afla nu departede granita, hotari a se folosi de rasboiul dintre Romani
si TransilvanY cu Turcil, spre a coprinde Ora MoldoveT, ramasa rara stapan, a o smulge de sub influenta
printuldi Transilvaniei $i a imperatulni GermanieT si
a aseza in acea tera vechile pretentii de suprematie
ale Polonilor. Aceste pretentfi eraa ca. Moldova ar ft
fost vre-o data un feud al Poloniet Pentru aceia, luand de pretext ca, de vreme ce se aude ca TatariT aib
trecut Boristhenele si se apropie de Moldova pe drumul numit Negru, apoi acesta apropiere a Tatarilorr
putend educe vatamare provinciilor polonese marginase,- cum Pocutia, Rutenia si Podolia , este nevoie
ca el sa iea positie in Moldova, spre asigurarea PolonieT. Avend putine ostiff pe Tanga dinsul, else adresa
la Cazaci, chemandu4 in ajutor ; dar acestia, manio§1
cad Zamoisky le refusase d'a le plati lefa si le decla--
rase ca, de vor supara sail jafui vre un oras turcesc,
iT va privi ca dusmani aT PolonieT, in loc die veni.
intr'ajutor, navalira in Polonia si deters in jaf provinciile Volinia si Podolia. Trimisli 1111 Zamoisky
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
215
catre rege, cerendu-1 ce sa facg, IT adusera acest raspuns : ePOrta-te dupe imprejurarY !,
Hatmanul, fare a astepta o hotarire lamurita din
partea regelul, to* urma planul sea. Spre a se descarca
Ore-cum de raspunderea ce putea sa each asupra-I,
el convoca un sfat ostasesc, in care pofti pe toci senatoriT din tabara si din vecinatate si-i facu sa primeasc'a hotarirea luT. Spre a nu pica in vrajmasie cu
TurciT, prin acesta demonstratie, el tramise un sol la
Sinan-Pasa cu declaratie ca Poionia, fiind legate de
vecuri d'o prietenie strinsa cu POrta otomana, doresce
a o 'Astra nesiluitA ; ca acesta prietenie nu s'a clatit
prin navalirea de curand a Tatarilor in Polonia ; ca
intrarea ce fac PolonesiT acum in Moldavia tintesce
flume a pune sub ocrotire hotarele polone in contra
Tatarilor ce se apropie de dinsele ; ca organisatia ce
are sa iea Moldova nu va fi impotrivitere dreptuluT
Porte, ci din contra, acesta tera va ramenea ca si
maT nainte, o mijlocitere intre Turcia si Polonia, puind ast-fel distanta intre hotarele lor, departAnd offce pricing de rasboiil si chiezasuind prietesugul aces-
tor doue nap.
In.
In 27 August, la facerea dilei, Zamoisky porunci A.
4ica trimbitile si trecu insusi, cu armia Ini,Nistrul care
era forte scadut atunci, prin trek locurT si in not. *
* La 1 Octom brie Zamoisky trecu cu armia lul Nistrul
§i sosi a doua di la Hotin care se Inching de popor la marele cancelar; el puse acolo comandant pe graful Beltzan
cu o garnisong. Cinci chile dupg aceia, eld merse la kill,
www.dacoromanica.ro
216
MICHAIU-VITEZUL
Armata polong era vesela ei piing de incredere in generalul seq. IndatI veclura cu bucurie ea sosi ei Zolkiewsky cu rAmAeita regimentelor Liovului. In Hotin,
cetate a Moldovei, pe marginea Poloniei, era numai o
garnisOn'a de done sute Ungurt. Indata ce locuitoriT
aflara de plecarea lui Razvan ei de intrarea lut Zamoisky, temendu-se d'a trage asupra-le rasbunarea Polonilor sail a Turcilor, prin sill ei amenintg.ri isbutirg a
scOte din acesta cetate garnisOna ei a -i deschide calea
spre a trece in Transilvania. 0 deputatie numerOsI
de locuitori, viind atunci sal cOrd protectia regeldi Potoniel., numaY ca sa-iscape s'a nu cap. in manile Turcilor, Zamoisky puse in cetate garnisOnti polona ei comandant pe comitele Beltzan. Boierii ce Insotise pe
Zamoisky din Polonia, IT indemnara a cere un domn.
Intre candidatii ce se ark"tail, era un grec Ore-care ce
tinea pe rata until domn Alexandru Bogdan ei trAise in
Polonia ; dar acesta fu depgrtat, cad Moldovenii urail
pe Greet ei pe domnii straini. CeTalalti candidati furl
Luca Stroici, logo fat mare ei vornicul Ieremia Movilg,
ce se aflail in tabara Id Zamoisky. EI emigrase din
Moldova cu Petru-Vod5.-Schiopul, la 1591 child acesta
preferi a se lepada mai bine de domnie de cat a marl
haraciul tereT, durd cum cereal'''. TurciT. In vremea pe-
trecerei for in Polonia, pentru dragostea ce arg.tara
care acea teed ei slujbele ce -i ra'cuserd, ei dob&ndise
titluri de nobleta in Polonia. Ieremia, prin bogatiile ei
moeiile sale ei prin aliantele sale cu cele mai insetnreside* MoldoveT, unde fu primit cu multi cinste. Craiul
Polonie trimise prin comitele Lyblin, inci 1500 chianti
,vi 2000 de pedestra§1, omenT cu curagii.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA Tt RANULUI
217
nate famila polone, fu favorisat si Zamoisky de sinesi
II numi domn, cu aceste conditii, ca el sa trathita o deputatie la Regele PolonieT ca sa -lit rOge sa primesca
pe Moldova sub ocrotirea si ca un feud al regatulta poIon; ca el sa se bucure de tera MoldoveT, socotinduse cu titlul si rangul de Palatin alit Poloniei ; ca, in-
tamplandu-se ca crestinii sa birue pe Turd, atunci
Moldova sa ramana supusa singur nume Poloniei ;
iar dace pacea cu POrta se va pastra, Ieremia va carmui tera, dupe cum all carmuit'o si eel' mai dinainte
domni, pastrand in on -ce cas, credinta regeltfl Poloniet Movila primi aceste conditii si, intarindu-le prin
juramint, tramise solie regelui.
Familia Movilescilor care acum, pentru peirea MoldoveY, se urea pe scena politica, incepu a se face cunoscuta din vremea lui Stefan-Voda eel mare. and
acest vitez domn merse de intampina la Schee pe Siret pe Hroiot Ungurul ce navalise In Ora, II &AO ca-
lul, ucis In bataie. Atunci un Purice-Aprodul dete
calul le domnuldi sari; iar Stefan-Voda nu putea incaleca ingraba, find om mic, si-I glise Purice-Aprodul :
(DOmne, et me voiti face o movilita si vino de to sue
cpe mine si incaleca., $i puindu-se pe dinsul Stefan
voda a incalecata pe cal, qicendu-i: cSarace Purice,
cde of scapa eil si tu, atunci ti-T schimba numele din
e Purice Movila !, Voind Dumnedeti, isbutind in bataie
Stefan-Voda si scapand si el si Aprodul, II facu boier
armas-mare si dintru acest Purice se trase nemul Mo-
vilescilor.
In vremea aceia sosi la Hotin Ambrosie Casquida,
din partea lui Sigismund, principele Transilvaniei, cu
www.dacoromanica.ro
218
miCHAW-vaizUL
scrisori care Zamoisky, prin care it poftia sa lase
Moldova, caci e a luT $i IT anunta ca Sinan trecuse
Dunarea cu marT o$tiri, adaogind ca case uneasca uim
potriva vrajmasilor comuni $i sä opresca navalirea
Tatarilor. Zamoisky respunse Ca MoldoveniT sunt forte
intaritati asupra luT Rdzvan, pentru care i$T alesese of
alt domn; ca el nu pOte singur a vorbi despre alianta
$i ca trebue a se intelege intru acesta cu regele.
Zamoisky, intrand in grije de venirea Tatarilor, incepu a cauta o positie bung, in care la nevoie, sa se
Nth apara cu Ostea sa, care se spline ca era numai
de dece miT OmenT. impotriva nuorilor de TatarT si,
pogorandu-se la vale gasi un loc cum doria $i IT a$eza tabara intre riul Prutulul $i riul Iasa(Jijia ?), in-
conjurand'o, dupa obiceiul polones, cu o ingrddire
de card ; ambele riurl nu numai ca aparau tabara,
dar inc. a slujiaa spre a transports maT lesne bucatele. Dupa ce sfar$i de a-ST intocmi tabara Zamoisky ig lepada ve$tmintele sale de Hatman, se
imbracd ca un simplu soldat $i intra pe ascuns in Iasi,
voind sa vacla cu ochiT daca castelul acestui oraq pito
a se intari in grabs; dar gasi ora$ul stricat $i ars de
curand de CazacT, dupa cum am veclut, $i infati$and
o trista priveliqte de gramedi innegrite. Castelul numai sta in piciOre, zidit find de petra tare,* precum
$i trel bisericT grecesci, una armenesca si alta catolick tote de para., $i zidirea bailor d'o architectura o* Se vede cd autorul voia sA faca aci o nota mai pre larg
despre castelul sad Curtile Domnesci din lagl. Dar manuscriptul sea pOrta numai indicatiunea acestei intentiutti.
Nota editorulur.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
219
rientala minunat de frumOsa. Zamoisky se incredinta
indata ea acest oral, find cu totul siarimat, nu se p6te
intari intr'o vreme scurta §i ra'ra marl chelluell. Dar
fiind-ca Iasil era capitala teriT, Zamoisky vru sa duca
acolo pe noul domn si sa-1 puns in scaun cu multa
soletnnitate; el porunci la tree regimente de guards a.
insoti pe domn la intrarea luT in oral. Cand bietiT locuitorl vedura pe noul domn in capul unel cavalcade.
marete, intrand in oral, esira din mijlocul ruinelor si
din gaurele unde star' ascun0 pans atuncl, si 1 intArnpinara ocolindu-1 cu strigari de bucurie qi dup'6 obiceiul loculul, aruncandu-T rode imbelsngate, cum spicurl de grad si strugurl. Cand se apropie domnul de
biserica cea mare (Mitropolia) care era sub palat, ii
intampina vladica in capul clerulul seiI, purtand crud
si icOne
duse in altar, unde savar;:indu-se ungerea obicinuita, it urea pe scaunul domnesc din biserica. Dupa ce se sfarsi rug'aciunea, esind de acolo,
merse la palat, unde Zamoisky, luandu-1 de mans, it
duse la tron, pe care sedu ca un print suveran, iar Zamoisky IT adresa aceste cuvinte : .Printe ! Armele pogloneze to -ail pus pe acest tron ; aceleasi arme, pe cat.
eDumneded va ingadui, te vor ocroti si te vor apera.
iTe -al facut vasal, nu ca odiniOra, unor tirani bar.barT, dar unuT rege al until popor liber si marinigmos. FiT dar credinclos for si recunoscetor in tole
efaptele tale.,
IV.
Cand sosi la Varsovia vestea ca Zamoisky, de capul lul, fara imputernicirea regelul, intraseinMoldo-
www.dacoromanica.ro
220
MICHALU-VITEZLIL
va, acesta turburg forte mult spiritele si se scorni
multa larma din partea celor ce-1 urali. Mitropolitut
L. Kankowski, vecliful primat, fu cel d'intAT a cartif
manie isbucni in contra hatmanulut El adung indata
nobilimea mare PoloniT si trimise o scrisOre, in numele acestor dietine adunate, aratAnd mirarea for cea
mare, ca un singur cetalen ss indrasnesca a intra in
capul une armiT intr'o tera strains si acesta Mel invoirea staturilor generale. Inteaceiasi vreme, se afla
N curtea Poloniei archiducesa (Maria?), muma regine, care, dupa ce visitase pe cea-l-altA flea, principesa Transilvanie, sosise. acum la Varsovia. Acesta
archiducesa, cu totul plecata: la interesele imperatului si ale printului Transilvanie, se sili, prin fiica
sa, ca sa Neg. pe rege sä theme Nape pe Zamoisky.
Regele insa, de si turburat de resultatul unei asa de
indasnete intreprinderT, nu cuteza a displace lui Zamoisky si particle lui, carora el datora tronul si Mss
acesta treM in hotarirea senatului ce era sb: se
adune.
Dar hatmanul insue, in tabara sa, era coprins de
temere si se,gandea cum va esi cu cinste din acest
pas greti ce Meuse si prin care fusese in primejdie
armia si raspunderea sa. El scrisese lui Sinan precum
si sangiacului de la Tighina ea Polonia nu voesce a
rupe prietenia cu POrta si ca doresce numaY sa ac15.postesca de Mari hotarele sale din partea Moldove.
El rugg pe Sinan d'a nu se impotrivi la Inaltarea lui
Movira, facuta In folosul comun al Turcilor si Polonilor, ci s4-1 sprijinesca cu creditul seli, lfinga Sultanul
dupa fagAduelile noului voevod d'a plati un tribut in-
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
221
doit (50 mii lire, in loc de 25 miT). Dar trufa§ul Sinan,
ce se afla atunci in Valachia, plin incl de sperare ca
va birui pe crestini, raspunse cg cugetul stApanului
seri nu se invoesce cu intrarea Polonilor in Moldova,
fiind destul de puternic spre a apara ale sale : ce. Sultanul dispusese de Moldova si ca n'are trebuinta de
amnia polona ca sa pun in stape.nirea acestor teri,
pe cela caruia a dat'o. Un raspuns asa de mAndru bri0, in grijA pe Zamoisky. El se temu Inca de ocasia
ce da acum vrajmusief dusmanilor sel din Polonia
spre a-i face ref. In acest pas greil, in care nesocotinta sa '11 aruncase, neavend cu sine de cat 10,000
omen, el cAutA a scApa prin virtutea sa Si hotari a
se improtivi bArbeitesce la armia nenumeratI a Tatarilor ce s'apropia. Inteadever Gherei hanul Crimuliff
avu acelasi gAnd ca Zamoisky. El nu se prea grAbise
a veni in ajutorul lui Sinan, dupil cum fusese poftit,
dar socotea a se folosi de acele turburAri spre a co-
prinde Moldova si a o impopula cu Marl. Pentru
aceia el se sculd, Impreuna cu frate-seil Feti-Gherei
si cu nepotul seri si tot de odatA cumnat al seri, sangiacul Tighinei, $i plecg spre Moldova cu 70 mil' TA-
tari, cu copiii si nevestele for si 2000 ianiceri.* El
pretindea ca dupA ragaduiala si invoirea PorOT, trebue sa stapenesca WA Moldova, afar de partea deApre hotarul Poloniei, care se va stApani de nepotul
sell de sofa, Adil-Ghirei, sangiagul Tighinei si KilieT,
Numerul ostirel Mare e Inca nehotarit. Cronicaril polonT se pare ea cu exageratie 11 urea la 70 mil. Hanul, In serisorea sa catre Zamoisky, spume ca vine cu 20 mit numat. Iar
altl autorl pun numerul 6stel tatarescT la 30 mil.
www.dacoromanica.ro
222
M1CHAIU-VITEZUL
sub titlu de pass. Acesta insa nu era adevarat ca i
s'ar fi ingaduit, cad soliT ce trimise el pentru acesta
la POrtA, dupe: intrarea sa in Moldova, sosind d'abea
In urma destivarsite invingerT a lull Sinan, se intdrsera lava de nici un raspuns din partea Sultanulut
V.
In 19 Octomvrie, Zamoisky, asteptand venirea Td-
tarilor si-a mutat tabara din acel loc si trecend cu
armia Prutul, din partea de unde se astepta TAtarif,
se aseza la Tutora in nisce campiT intinse, udate de
done partY de cotitura apei, si isi intdri tabara cu value( si santuri adand din partile cele done deschise,
facend tab?'" de pamint ca nisce turnuri sialte intarirf,
departe de tabara de o lovitura de tun, unde puse
balimezurile, lasand taberff patru porti inzestrate cu
tunuri. In 10
20
Octomvrie avanposturile polone intern-
pinard avanguardia ttitdresca si incderandu-se putin
la lupta, luara cati-va prinsi pe care IT aduserti. lui
Zamoisky. Chiar in jiva aceia, hanul insciintA pe hatmanul ca va sosi a-doua-4i la 6stea luT. Zamoisky
cherna indata pe polcovnicii cei marl, deprinsi la
rasboiti, in cortul lui si le spuse ca in clioa d'intAi voesce a se feri d'a isbi pe dusman, tlindu-se
In defensive si hartuindu-I numai adesea en cete
mici, pans sa apnea ostile a se obicinui cu acei
nori de Mari si a se Imbarbata dupe obiceitt. A
doua 4i in 11121 hanul, dupe fdgaduiala se apropie de
tabara polonesit si Planicki, in capul brigadei sale,
sbura intru in tampinarea la In acesta lupta, carabi-
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERA NOLO!
293
neriT poloni trantira dupa cal vre-o caff-va TatarT,
lar Turecki, un ofiter polon, fu prins de dusinan ; cohl-
nele fataresci incepura atunci a urma una (NO alta
si dupa obiceTul acelui nem, &Manta raspanditi in
campie, &Antall a se bate in deosebT. Sangiacul incepu
a pustil cu vr'o 500 lanicerY, cu carahinele for cele
lungs ce duc glOntele departe, incat ucisera si calul pe
care se afla calare Zamoisky la pOrta taberii. Hanul,
*lend ca PoloniT se tin bine si ea ranise multi din
aT sei, poruncesce fratelrif Seri Fede-Gherei sa treat,
Prutul pe de la vale cu doue corpuri de armie din cele
mai viteze. inteaceiasi vreme, din partea Polonilor pornira sate -va regimente intru intampinarea sa. Hanul
*lend acesta, rnai pornesce colOne noue, care sa atace pe Polorif in flans si s6-1 arunce in Prut. Zamoisky,
observand si aceste manevre, isi gatesce armata, poruncesce de deschide portile taberiT si scotend inainte
din tOte partile pe carabinefi, atat polorif cat si ungull, salutg pe harbari cu atatea glOnte in cat dobOra
o mare parte In pamint si silesce pe ceialaltI a se retrage. Fede-Gherei se si trase in grabs, perilend multi
din af sei. Atunrif sangiacul tramise o trompeta si
cern a parlamenta ; se numira spre acest sfarsit parlamentari din ambele partl rasboitOre ; dar nOptea
opri orb -ce intelegere si lucrare. A doua Ali Hanul si
sangiacul, sail spre a speria pe Poloni, aratand indrasnela lor, sail ca voira sa-si schimbe positia din
lipsa pasuneT, pusera de defilara in coste tOte trupele
for dinaintea taberii polone. NuoriT nenumerati rif acestei orde ascunsese placuta vedere a frumOselor livecll ; verdeta nu se mai vedea, ci in tOte partile nu-
www.dacoromanica.ro
224
MICHAIU-VITEZUL
mai o glOta Indesitd. de ()meta si de cal: ; eel mai ve-
chl dintre ritsbanicii lest nu-0 aducea aminte sit fi
vedutri vre-o data o armie asa numerOsa. Zamoisky
se temu ca 'Mara sa nu voiasca a trece Prutul si a
merge spre Iasi"; de acel'a, poruncind a puscari cu tunurile defileuldusmanuldi, tot de odata pornesce o sdind
de osti cu artilerie, ca, in intamplare cand Ta'tariivor
apuca spre Iasi, sä arda podul de pe Prut cu ghiulele
aprinse. Dar banul nu voia a merge spre Iasi, ci numai se silla a scOte pe Lesi din tabard In camp, unde
'credea ca lesne IT va birui; caci Mari)", obicinuirl a
se bate in campie si cdlare, nu voiati a se lupta pe
jos nici a ataca fortificatiile. Ast-fel si uniT si alp,
neputend a se Vagina, venira la nevoia a &Allis d'a
se intelege. Sangiacul ceru din nori a parlamenta ; tu-
nurile tdcura si se deschise conferintele intre capii
poloni si capii Tiltarilor. *
* t La 13 oct. cancelarul strinse armia ca 0.-1 vestescd
cum ed. 'Mara venial cu glOta. Multi se speriard $i cereati O.
se intorcl In Polonia ; multi Insd preferird a muri cu dinsul
dealt a fugi dinaintea dusmanului. Indata caneelarul alese un
loc pe termul ape! si intari tabara cu o baricadit de card. Intr'acestea, sosi un Cazac din partea qefuluf afar aducend un
bilet cu acesti coprindere : <Tu, cane betran, dacd est! an
gvitez risboinic, nu fugi de mine, cad In trel (file void fi neggresit langa tine!, Acelasi Cazac aduse o scrisOre de la sangiacul de Tighina, care clicea cd este pa01. In Moldavia li Valachia ; a Sultanul dedese tarile IntregT ale ValachieT si Moldove! la Titari pentru bunele for slujbe ; ca el, Zamoisky, trehue indatd sit Incalece si sil iasi dinaintea hanului a se umili,
a se pleca si a atinge cu fruntea le piciarele sale, nefiind alt
mijloc de scdpare pentru dinsul. In 18 oct. Mari! sosird. panel
In tabara Polonilor ; dar se traserd indatd. In 20 se Intarsera
www.dacoromanica.ro
ROBIREek TERANULUI.
225
VI.
Positia lui Zamoisky inteadever ajunsese a fi fOrte
primejdiOsa; departe de ten. sa, Para sperare de ajutor, fara bucate, impresurat de o parte de o gleta de
Mari, de dincolo, din partea Ora Romanesci, avend
temere ca sa nu fie isbit de rural de la Braila, el se
temea inca nu cumva Tatarii, lasandu-1 in tabara sa,
sa iea calea Po Ionia spre a o pustii in lipsa lui, si pe
cand el, in acele locuri deschise, nu ar putea goni
din urma, cu artileria si calarimea grea, pe nisce cete
asa de usOre i sprintene ca ale Mari lor.
Ierernia Movila, *lend primejdia in care se aflati
l'oloniT, nu dormise in vremea acestor qile de bataie,
ci veghia .spre a-T mantui pe ei si pe sine. El tramisese daruri hanului, dandu-I acele cinci sate ce 'Dana
astkli se numesc satele Irdneset si legandu-se a-T da
pe tot anul uffel e sub numirea de baltzi pawaliki si
allele, si astfel se apropiara 'Mara de invoire cu Po10,000 Tatarl asupra tabereT polone, Impotriva cgrora Indreptar& artileria cea mare si pentru a doua orl furl pusT pe fugg
si risipitl. A doua di Tatarul ceru spre a se Intelege de pace o
armistitie, care fu primita. Se fact' o invoire de sese lunT si
Tatarul consimti a da stegul sda de domnie lul Ieremia, pentru
dragostea regeluT PolonieT. Din partea TAtarilor remaserA pe
loc mat mull de 3000, din cart mu1t1 insemnatt Numerul T:1tarilor se urea pAnA. la 70,000, cu femel si copil. Sangiacul de
Tighina avea 8000 cu dinsul. Multi din TAtarT se Intorsera. la
Torna si cancelarul lass, o mie cillArett In Moldova, iar cu
ce1-1-alicT 18,000, el pled. dupa Cazaci ca sA-I supuna si sa
prindA pe tradatorul Nalipa-Velko., Histor. von Emporung.
15
www.dacoromanica.ro
MICHAlu-V ITEZUL
226
lona, cum am vedut, si dandulf zalOge din ambe
partile, incepura a tracta. Conditiile Oat-, dupa cronicarii Po Ionia, furs aceste : 1, ca sangiacul sa depunk' demnitatea sa de pa0. al Moldova; 2, Ieremia
Movila, pe care it vor locuitoril, sa fie pastrat de domn;
3, armiile tatarescI §i turcescl sa se intOrca tot pe
unde au venit i in trei dile sa iasa din Moldova, fat%
a face nici o nedreptate ; 4, prin0T. de rasboill sa se
intOrca de la uniT la allii, fara nici o rescumparare ;
5, hatmanul sa atraga grajia regelui spre hanul si
spre sangiacul, pentru cele facute de din0f ; 6, ace§tia fagaduesc i se indatoreza ca Sultanul va trimitc
stegul Si tulurile de domnie cu hat*rif lui hernia ;
7, hanul sa tramita o ambasada regelui Poloniei. Acest tractat, pe care cronicaril poloni Fail numit glorios (ehwalebne przymierze), observeza tare bine un
invetat polon, d. Pekowski, nu arata in ce sta acesta
pretinsa glorie. Mai intAiii ca conditia d4tnta,iu prin
care sangiacul depune demnitatea ce ia arogase de
pass al Moldova, este o absurditate §i un joc al Ta-
tarilor cu Zamoisky, de vreme ce eT, cu acesta nu
perdeail nimic, caa ei n'aveati nici un drept asupra
Moldova, find -ca divanul nu voise,a primi cererea
for si lag pe trimisii hanultif sä piece fara nici un
resultat.
«Primirea unei asemenea conditii din partea lui
«Zamoisky, dice d. Senkowski, dovedesce numai ca
«in tabara polona nu se scia nimic lamurit qi ca tote
«se faceafi pipaind prin intuneric,. Afara de acesta,
cronicarff polotif noteza, ca spre gloria luT Zamoisky,
aceste conditii : 1, ca Ieremia nu name ea se cunOsce
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
227
tributar al Turcilor, m'arind tributul, dar Inca se recunOsce si tributar catre hanul si imparte pamintul
Moldovei, dandu-i satele de care s'a vorbit ; 2, ca ostirile polone sa iasa si sa nu mai intre in Moldova ;
3, ca regele Poloniei sa tramita un sol la impe.Fatie
spre intarirea prietesugului intre ambele puteri; si
4, ca Polonesii sa-si un6sca puterile cu Mara' impotriva Cazacilor de la Nistru, cari raceaii rasboiii
Turcilor si Tatarilor si nu mai tramiteail acestora darurile obicinuite.
Afarg de acestea, cronicarii poloni mai uit5, dice
d. Senkowski, 'cu. Zamoisky dedese asigurare deose<bag. Tatarilor ca, donatia ce li se Meuse sub Stefan Int (1578) si care consta in clece mii galbeni si
.un nume'r Ore-care de blani de jder si samuri, sa li
it se platesca d'aci inainte pe tot anal.) Istoricul Naim-Effendi pomenesce lamurit despre acOsta si singura o asemenea imprejurare e de ajuns spre a Valmiici indat'a buna vointa cu care Tatarii incheiath acest tractat. Acesta natie a Tatarilor, pricina sultanu:lui era cu total deosebita de a lor. In tote rgsbOiele
hanii n'ari vanat cleat folosul for si d'acilea vine ca
ei era gata a incheia un tractat de pace, indata ce
dusmanul for le da un castig mare.
Cele-l'alte conditii ale acestui pretins glorios tractat sunt obicinuite si asemenea tuturor celor ce s'atl
racut in tote tractatele gloriOse sail nenorocite cu
Turcii si cu Ordele Crimului. Ast-fel, reducend acest
tractat la drepta lui valbre, vedem ca stralucirea lui
Si cualificatia ce-i dal cronicarii de tractat glorios,
pere in fata nepartinirei si a criticei sanatOse.
www.dacoromanica.ro
228
MICHAM-VITEZUL
Dupa iscalirea conditiilor tractatuluT, Zamoisky da-
rui sangiaculuT o haina de mAtase cusuta cu aur si
lui Ahmet-Aga o cupd de aur. Hanul darui asemenea pe zalOgele Po Ionia ce erail la dinsul, cu haine
de matase aurite si a doua-di se trase cu ostirea si se
indreptil &dire carnpiile Crimului.
Zamoisky plea.' asemenea spre a se inttorce in Polo-
nia, Msand in leM lul Ieremia, dup6 cererea sa, treT
miT ostasi poloni, sub comanda lul IOn Potocki, starostele Camenitei si Id Stanislas Chanski. Ieremia
insusi se duse de se aseza in scaun la Suceva. Hanul, pang a nu se departa, scrisese regelui PolonieT,
trimetendu-i o ambasada, prin care -1" cerea sa intaresca" pacea iticheiat'd cu hatmanul Zamoisky, adbloend ca, de nu vor pedepsi Polonil pe Cazaci, apoT
va rupe negociatiile $i va reincepe rgsboiul. Tramisul
tataruhti darui regelui un cal si o saga din par tea
hanului ; regele scrise hanului si, d'aruind soluluT a
frumesa bland de cacom, it porni inapoT. «Tete aces! ea,
«spune un analist contimporan, nu furs decal o urn«bra de pace inteun store ce rosia de rasbOie..
VII.
Sigismund Bathori umpluse Europa cu pl'angerile
sale in contra Polonilor, pentru faptele for in Moldova. El IT acusa sub cuvint ea" an intrat inteacesta tefa, frira a fi provoca4T, ca s'o smulg6 de sub ascultarea
sa si s'o reduca Tar sub jugul Turcilor, de care se
mantuise cu ate.tea jertfe. Impe'ratul si Papa, la call se
pla.nsese, scriindu-le in deosebi, tramisera indata soli:
si scriseea in pricina acesta regelui PolonieT.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
229
lmpe'ratul scrise in 30 octomvrie si ruga pe rege
ca sa strice tractatul racut cu paganiT in contra prinWWI TransilvanieT si sa lase Moldova in stapanirea
lul Razvan. Papa scrise, la 8 noemvrie 1595, regelui
Poloniei intr'un chip forte aspru, o scrisere pe care
acesta o primi in decerrivrie : cCu condeia de durere,
,Incepe el, va scritl ca cele facute in Moldova crud
em'aa intristat., Ii imputa apoi ca n'a ascultat de loc
rugaciunile ce mereil i-a facut de a se uni cu crestinii in contra Turcilor ; ca spera ea, daca consideralii particulare it opreati a se declara pe fala impotriva
Turcilor si a le face rasboia, eel putin nu va aduce
stavile si opositie scopurilor printilor federati si nu va
turbura cursul fericit al armelor lor, dupa cum Itimurit o fagaduise atat catre dinsul cat si catre imparat ;
ca cu faptele lul a intarit pe Turd in puterile si sperarile for si a slabit pe crestini. ,Toni to invinovatesc,
«clice Papa, ca to -ai confederat cu Turcul si Tatarul
,impotriva printilor federati si mai cu semi impo,triva prea iubitului nostru Sigismund, printul Transilvaniei, caci spre a-1 vatama, ai numit alt domn in
,Moldova, fagaduind a-1 apara cu ajutorul Turcilor si
4Tatarilor., Acesta fapta Papa o califica de nevredflied, si incheie propuind arbitragiul sat pentru diferentele dintre regele Poloniei si cumnatul sea, printul
Transilvaniei, cca sa sterpesca dintre dinsil tete ra,clacinele amare de prigonire si vrajba, sa le smulga
esi sa le arunce in foe., Mult mai aspra fu scrisorea
ce Papa adresa, tot intr'acea cli, catre Zamoisky :
4Fapta to din Moldova va trage defaimarea si hula
tuturor Omenilor einstiti earl' traesc astacti ;I cart
www.dacoromanica.ro
230
MICHAIU-VITEZUL
eVOr fi in viitorime. Ce prieten al binelul public, ce
om inflanarat de dragostea luT Dumneleti nu va tan cgui, ca chiar in acel moment cand se facea Turcilor,
,ace021 dusmanf vecInici si neimblanditT aT crestiniclor, un rasboit sant si trebuinclos pentru mantuirea
'Si libertatea poporuluT crestin si apgrarea credintei,
gatundf cand, ocrotiff intr'un chip minunat de mana
cliff Dumnecleti, doba.ndirA isbanc11 astfel incat nici
cn'am veclut nicT n'am aught altele asemenea, nici in
anlf acestia, nicsf in vdcurile trecute, tine, die, nu va
tangui ca chiar in acel minut, cand se spera ataa
gisbandg., se ra'cu in Moldova tot ce putea usura si in(Carl pe dusmanlf CruceT si aT luT Christos si din poctriva se opri si se sl'abi in cursul biruintelor for apricratoriT credinta, se turbura resultatul rasboiului si
ese puse tot in primejdie s. c. 1., II ameninta apoT
pentru relele povetf ce da Regelui si pentru acestit
cried si acest scandal impotriva crestinatatii. Papa
scrise asemenea CardinaluluT Bathori mustrandu-1
pgrintesce pentru ca atata pe PolonT in contra veruldf
seu printul Transilvaniei srporuncindu-I si vida indata la Roma.
Michaiii-Voevod tramise si el atunci o ambasada la
regele PolonieT care sosi la Cracovia si in 14 noemvrie fu primitil in audienta de rege. IstoriciT tac despre misiile acesteT deputatiT, dar e socotesc nfi, ea
privia tot in pricina MoldoveT.
VIII.
Vitezul Riizvan nu astepta sa vac15, isprava acestor
tractatff, de la care putin se nadajduia, si hoari cu
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
231
armele In mana, a-si redobandi tronul ce i se rapise.
Cu putinul ajutor ce luase de la Sigismund Bathori,
el purcese spre Moldova la 27 Noemvrie, trecu manta Oituzului, ce despart Ora secuiOsca de Moldova, in
29 Noemvrie 1595 si, afland veste despre starea dusmanului, veclendu-se mai slab en num6rul, tramise
indat'a la Bathori, cerOnd un adaos de Oste si mai cu
sema un mai mare num6r de cala.retii ; dar [Ana a
nu sosi acestia la hotarele Moldovei, Ieremia Vod'a
eu Polonii se grabesc a izbi pe ligzvan. Ostirea polona se afla raspandita in mai multe stapi in tera,
eand de o data". Chanski, care era pus de Potocki cu
despartirea lui in garnizona la Suceva, insciinta pe
Potocki ca Razvan se apropie in graba si drept spre
Suceva, in capul unei numerOse ostiri. Ieremia indata
aduna ostire de tera cat putu si porunci lui Potocki
de adunil in iutO1a regimentele sale si grabi de se uni
cu ceta lui Chanski, d'abia cu done cesuri inaintea
Wail. Era intr'o dumineca", 5 Decemvrie, cand Razvan sosi aprOpe de Suceva. Ostea sa se alc5.tuia de
patru mii pedestrasi ; cea mai mare parte eras din
vechii s61 ostasi cu putini ce inrolase de curand
si apoi Secuii ce -1 insatise din porunca printului
Bathori si o mie cal'areti armati cu lance tot de
ai printului Transilvaniei. Armia lui Ritzvan-Voda in-
nainta pe Muff, prin nisce locuri mai nalte decal acelea unde se afla Ostea lui Ieremia, ast-fel in cat ea
se vedea mai lesne de &dire acesta. El is i intocmi ran-
duiala b6taliei ast-fel : la stanga sa, care era aparata
prin cars si tot aparatul de riisboill, eraii cinci sute c5.-
lareti ; la drepta, care era aparata de un zid ce ince-
www.dacoromanica.ro
232
NICHAIO-VITEZUL
pea de la santurile taberiT si se intindea mult departe
pang la tabara poloneza, era asemenea calarime; in
centru, doue bataliOne pedestrime, dupa care urmail
alte dece ; pe urma ramasita de &Marline si pedestrime
ca o reserva. In tote partile se vedeaii ste,guri fluturand;
stegul calarimei era eel mai impodobil ; ela purta o
frumOsa inscriptie care spunea ca. Moldova s'a dat de
Transilvania luT Razvan.
Ieremia-Voda esise inainte la satul Arend, unde-si
asezase ostile sale, Tar. ostirea poIona el o randui la
Schei despre campie si sta ca lapaza pe sub un mal care e alaturi, aprOpe de drumul BaiT. Randuiala ei era
in colOne treptate ast-fel : inainte sta cu avanguardia, in lipsa de calarime usOra, 100 Moldoveni; dupa
dinsii veniaa done bataliOne ale lui Stanislail Minski
si Nicolae Zobrzydowski ; eraii asezate putin mai la
dr6pta din pricing ca positia era mai bung si spre a fl
ferite de vint, ast-fel ca bataliOnele lul Tworzanski si
Milewski, ce se aflail la stanga, ere' putin mai nainte
decal dinsele, dar mai nainte Inca se afla hatalionul
luT Zavrowski ce nu se vedea de cele-l'alte, hind ascuns de fortificatii; la centru era Porycki cu regimentul sea, avend de rezim trupele luT Potocki, co mandantul Camenitei, pe al fratelui sea Stefan si la stinga
pe al frateluT sea al treilea Iacob ; dupa dinsii, tot la
mijloc, venia apol o trupa de puscasi a luT 1On Tomas
Drohojewski, si Mug dinsa, pedestrimea sub coinanda
lul Albert Vitoslawski si Andrei Klopocki. La stanga,
imprejurul zidului de care am pomenit mai sus, se asezase nisce tunuri marl si altele de campie, care amenintail drepta lui Razvan si ocrotiail pedestrimea
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
233
moldovenOsca si pe Cazaci. Yana a nu se apropia ostile de bataia pu3cilor, Polonit descarcard de doue on
tunurile in Wirea lui Razvan ; una din descarcaturi
resturna pe Valentin Gheghe, unul din capit pedestrimei acestuta.
IX.
Ieremia era la biserica ascultand liturgia, child avanguardia Jut Razvan se apropie de Wile Ord .3i cand
esi Ieremia de la biseriea, indata se incaerara Moldo-
venit lui Razvan cu at lui Ieremia ; lupta intre ambele aceste WI nu tinu mult, cad urand, se vede,
versa sangele frate cu frate, si unele si altele se trasera din Male.
PoloniT atilt-lei din delul de unde erail despre Schei
se repelira asupra Secuilor. Zobrzydowski, cu trupa sa
si a lut Chanski, caci acesta se afla atunci ling. Potocki, si Christofor Broniewski se asvarla peste drepta
lut Razvan ; insa Zobrzydowski, cu WO. barbatia ce
arata, ranindu-se la obraz si la bras, nu putu sprijini
lovirea lui Razvan 3i ar fi perit cu Ostea sa, de nu grabia. Po tocki a--I veni intr'ajutor. Intreaceiasivreme, Po-.
rycki cu infanteria $i puscasii lut Viersbowski, isbesce
centrul lui Razvan, in vreme ce bataliOnele Jut Twerzanski Si Milewski se asvarla asupra dreptet, in ajutorul lut Zobrzydowski. Tote isbirile impreunate ale a-
cestor cete scarama randurile Secuilor, cart se trag
inapot putin si ast- fel Polonil petrund in tabera. Razvan-Voda, care, cu tote ca se \recluse mat slab mult
cu numerul si cu valbrea ostilor decat dusmanii, nu
www.dacoromanica.ro
234
mitHAIC-vrrizuL
numai ca nu se ferise de bataie dar o si cautase cu
barbatie, se afla atuncl langa infanteria sa ; el se credea aparat de cavalerie, cand acesta de o data parasind tunurile; o Yea de-a-fuga. Indesert Razvan omOra
cu mana miff mai multi, ca sa intOrca pe fugarl teapot,
silintele lul fury zadarnice. Polonil cuprinsera tunurile ; SecuiT, veclend fuga calarimeT, intOrsera si el' spa-
tele. Razvan, parasit de ostire, ranianend numat cu
putini din ai se1, se lupta multa vreme Inca cu cel
mai mare curagia ce putu ; doT caT fura ucisT sub
dinsul; ela sari pe un al treilea cu multa sprintenie si
isbea de mOrte pe toti cati II intimpina palosul sea. RCe
(mai yak I. strigaa, minunati de atata curagia, atat aT lul cat si dusmaniT ce-lvedeal Dar in sfarsit, parasit de aT seT si de noroc, vectOndu-si tOta tabara coprinsa, ostirea raslatita fugind in tOte partite, cu inima
sfasiata de durere, el se lash' a se trage de putinii credincio0 ramasi pe langa el, care voiail a-1 mantui ;
el luara cam spre stanga si se infundara in paduri.
Volonii lasara regimentele lul Drohojewski in tabara
si t6te celealalte se luara a goni pe ostasii lui Razvan,
earl' fugeati respanditi si rataciti in voia intimpiariY
prin munti si prin paduei ; ed. mai multi caclura in
manile dusrnanilor, forte putirif fura aceia ce putura
ajunge a trece munta in Transilvania. Biruitoril coprinsera o mare prada, cate-va tunnel de campie, tOte
stindardele si tOta averea ce Razvan dobandise de la
Aron-Voda si prada capatata de la Turd la Targoviste si la Giurgiu.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANU4 LTI
235
X.
Sermanul Razvan, dupa ce rataci multi vreme cu
sotii seT, ajunse sera intr'un satulet unde se adaposti
putin, schimbandu-sT haTnele si se departa sub ocrotirea noptiT. indata sosira in sat nisce trimiaT d'ai lui
leremia, ce alergati dupa Razvan; gazdele acestuia,
speriatT de vecinii earl' ii mustrail ea all primit un du-
aman in cask fura silitT a m5rturisi calea in cotro au
apucat fugarii. Ast-fel, aceati nenorocitT fur Indata
ajunsi in cale si prinai nu fara o lupta, barbatesca, in
care Razvan fu ranit Yi Ungurii Matei5 Sekiel ce comanda peste 400 calareti ai Elie Kakoci, vechTul sot al
luT Razvan in Ostea luT Aron-1 oda, cadura morn, impreuna cu altiT. Intre prinsT se afla fratele lui Razvan,
un boier mare anume Ca iota, vistier ai Toga& aJ dom-
nuluT, impreuna cu alti boieri si capete de Ungurt.
Aduai dinaintea luT Ieremia, Razvan ai cu sot!' luT se
purtara in cumplita for nenorocie cu taa vrednicia
ai barbatia cuvenita. La tote intrebarile ce li se facura,
eT totT pastrara o tacere mandra .i despretuitOre. Cateva Mile dupa aceia, pe la jumatatea lui Decemvrie, crudul Ieremia, nesocotind Yi legile rasboTuluT care santesce pers6na unuT prins ai legile omenirei, osandi pe
totT prinsiT la mOrte. Printr'o crudime spaimantAtore,
el porunci a pune pe Razvan la cazda ; apoi ii taiara
nasul si buzele, si dupa aceia puse de-1 !rase in tepit
expuindu-1 ast-fel, priveliate de jale!
ja armie
ai la locuitoriT teriT. In minutul in care mult-nenorocitul Razvan-Voda gemea de dureri pe tepa, cu o cruda
www.dacoromanica.ro
236
AlICHAIU-VITEZUL
barbarie, adusera pe frate-seil dinaintea 1111 de-T taiaral capul. La acesta vedere dureresa a mortii fratelui seu adaogita la suferintele sale, Razvan de o data
se ridica, tisni pe tepa, intinse bratele catre dragul
sea frate, si inteacesta miscare isi dete sufletul.
Sa intercem mai bine ochii de la acesta crunta priveliste care ralscela inima la o asemehea crima uriclOsa, ce va remanea o pats vecinicg de necinste asupra nemului lui Ieremia Movila care o porunci si
asupra Polonilor care o suferira faith impotrivire, cu
atat mai mult ca Razvan era prinsul lor. In drumul
ce merge de la Suceva la Baia si pang. astadi se arata
si se pomenesce movila lug. Razvan- Yoder, loc uncle
zac neuitate, ramasitele vitezului domn.
Ast-fel de cumplita mOrte avu acest barbat, pe care
meritul seu §i norocirea it in'altase din pulbere pe
tronul patrieT sale. Nascut tigan dintr'un nem osandit
de vecurY la robie, el fu Inca o dovada puternica cum
ca in ochiT provedintei nu sunt popere alese si popOre osandite, c5, ea raspandesce de o potriva indurarile sale peste totT Omenii fara osebire de natie, dar
puind pe fruntea fie-cgruia pecetea Dumneleirei si
declarandu-1 cu drepturT de o potriva ca teta omeniTea, la libertate, la egalitate, la virtute si la adevar.
XI.
Cumplita mOrte a luT Razvan Intrista forte mult nu
numai pe printul Transilvaniei dar si pe impe'ratul si
lie Papa Clement. Bathori hotari sa-si iea satisfactie cu
armele In contra Polonilor si imperatul, partas al ma-
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
237
niei sale, hotari a-1 ajuta si a lua parte la rasbunarea
acesta insulte a Polonilor, ce le era comuna la amandoi. Pontificele insa, temendu-se cu tot dreptul
ca acest rasboia intre crestini va fi vatamator fa'sboiului eel cu noroc inceput in contra Turcilor si ca
va putea arunea crestinatatea Inca, in vr'o primejdie
mare rara niei uu lee de mantuire, se puse Intre partile prigonitOre, propuind mijlocirea sa parintesca pen-
tru ca, prin creditul sell, sa impace aceste certe si sa
aduca unirea si o norocita intelegere. El trimise spre
acest sfarsit in Polonia pe episcopal de Caserta, Alfons Visconti, milanes, la regele Po Ionia si la printul
Transilvaniel. Sigismund al III-lea regele Poloniei, mis-
cat de aceste mustrafi, tramise la Roma pe. Florian
Gembicki, secretarul corona, ca sä arate pontificelui
ca armele polone in Moldova facusera mare slujba
crestinatatii, scapand acea Ora de Mar' si tot de
odata oprind pe acestia d'a navali asupra Ungariei s
a staturilor imparatescl. Zamoisky scrise si el Papa.,
in 10 ianuarie 1596, aratandu$ acelea..si si indreptatindu-si faptele sale cu multe sofisme si neadeveruff. Spre a imblanqi mai lesne pe Papa, carele era
forte intaritat in contra-1e, spre a-1 trage in partea
for si a-i desarma mania, regele Poloniei si Zamoisky
II trimisera, din partea sinodului de legea grecesca,
doi episcopi ruteni, ca sa i se inchine si sa recunesca suprematia Papii. Inteadever acesta fapta, care
nu isbuti pang la urma, film mare placere Papii, in
cat se amang cu totul satisfactia asteptata. de Bathori
de la PolonT, ceea ce mahni pe acesta pang intr'atat
in cat cadu in gresell" marl', forte vatamatOre cresti-
www.dacoromanica.ro
238
MICHAIU-VITEZUL
niltatil. Zamoisky fu atacat cu multh, inviersunare in
dicta de la Cracovia de dusmanii luT, cari-I acusail
cu mult drept ca a implorat si a cumparat pacea de
la Mart El se scuza dand faptelor o colOre favoraMI6, dar fOrte neadevaratsa. Senatorii regatulul seriser6;atund (24 martie '1596) imperatului Rudolf, aratandu-I ca ei simt ca datoria comunsd este ca sa impedice pe Tura. a reduce in pasalik principatele Moldova si Valachia ; ca neputend printul Transilvaniei
a le apara, e nevoie ca Polonil sa le iea sub protectia
lor ; ca pentru acestil slujba crestinesca ce el" vor sa
faca, cer Ca imperatul sa le dea o surd mil florinti
si sa dep'arteze pe Michait din Vera -Romanescg., cad
nu-1 pot apara fara a rupe de fata pacea cu Turcii.
Acesta scrisOre sucita si plina de vicleniT nu (loved% alt-ceva decat dorinta Polonilor d'a pune ei in
Tera-Romanesca alt domn in locul 1111 Michaiii. Acesta fu cel d'intaiii semn al urei ucigatOre ce PoloniT purtar'a eroulul nostru.
XII.
Michaiii-Voda, dupg luarea Vidinulul, unde-I lasaran], se intOrse inapol la Targoviste. IntOrcerea sa
in teed este un mers triumfal ; totT ostasii sunt incarcati de pradi ; poporul it primesce cu cantece de veselie si vfajmasci tremura de numele lul. El incepu
indata a se ocupa sa vindiee ranile si ticalosiile ce
pustiirile si fasboiul adusese asupra te'rii. Inteadevar,
starea el' era vrednicA de jale. Populatia se micprase fOrte mult prin mOrte, prin pribegirea locuito-
www.dacoromanica.ro
ROBIR EA TERANULUI
239
rilor in terY straine si prin rohirile Turcilor ; nuniaT
in acesta din urma campanie Sinan robise doue"-decT
miT locuitorY si apucase a-I trece Dunarea. Orasele si
satele erail ruinate si prefacute in cenusa ; campurile
erati parasite, vfile smulse, granele calcate de ostirile
ce serpuisera" prin WO, Ora, nu putuse da rod ; dobi-
tOcele murise sail fusese rapite de vrajmasi, earl apucasera sa treca peste Dunare mai mult de 60 miT
vice. RomaniT jertfisera totul pentru desrobirea fibertatil for ; dar acesta e un bine atat de mare in cat cu
nicT o jertfa, fie cat de grea, nu e stump cumparata.
Michaiii-Voda trimise in Transilvania cu tnulta
cheltuiala,
find si acolo mare lipsa, &del' negotul
incetase ea totul din pricina rasboTuldi, de cumOra grane, Mina., yin, seminta si tote cele trebuinciOse, de imparti intre popor, care, la glasul domnului seli, parasi padurile si vizuinele muntilor unde se
trasese, incepu a rezidi ora§ele si satele pe ruinile celor vechT, se apuca de munca pamintuluT si putu indata sa prettliasca folOsele independentil ce dobandise cu atata jertfa. Iar, pentru ca ostasiT fara de exercitil, sa nu se inmOle si sa nu se corumpa in lene
si nelucrare, domnul dete voie la vre o cate-va mil
sa treed Dunarea si sa necajesca pe vrajmast AcWia napadesc peste Pelinul, ora§ intins si, dupa ce
au ucis mai multi locuitorl, it prefacu in cenusa si,
robind o femeie cu o fats si un baiat al' until din eel
mai bogati §i insemnati locuitorT, a nume Michaloglu,
IT aduc in dar domnuluT, care tratandu-T cu multa omenie, intOrse pe femee cu copiT inapoT la sotul eT
pentru o re'scumparare de 50 miT galbeni de aur.
www.dacoromanica.ro
240
MICHAIU-VITEZUL
Nenorocirea expeditiei lui Sinan despera pe Sultanul d'a pute invinge fati pe Michaia-Voda. El se incredinta ca spre a-1 vatama trebuie a alerga la intrigi,
a lucra mai intaiu spre a-1 desface de aliatii sei, imperatul Germaniei si printul Transilvaniei, §i a atita
in tera particle in contra hit Spre acest sfar0t, prin
beilerheiul de la Pesta, facu propuneri fOrte bune imperatului, numai ca acesta sa se traga de Michaia qi
sa-1 considere ca un rebel care North' ; dar imperatul
departa cu manie aceste necinstite condip ce i se
propuneail. Sultanul alma intrebuinta alte mijlOce
spre a ajunge la scopul seu. Tramise mai intaiu un
aga in tera Romanesca ca sa ante pe boierii nemultamiti si sa-1 scOle in contra lui Michaal §i in folosul
Porp ; tot-de-o-data dete porunca pa0lor de pe margine si hanului Tatarilor sa. stea gala a intra in Ora
spre a ajuta partida ce era sa se revolte in favorul
Turcilor. Tot intr'o vreme Sultanul tramise la Sigismund Bathori un crane cu fagaduiala card va lasa
Transilvania fara nici un alt tribut decat vasele de
argint ce era obiceig de se da cand se platia tributul, indatorandu-se inca a-I da si tera Romanesca,
daca el va primi a goni pe Michaia si a se trage din
confederatia cu imperatul Rudolf. Bathori, dupa ce
tinu cat-va pe ciau§ la sine, it tramise inapoi, clicendu-i sa spuna stapanului seu ca el, print al Transilvaniei, nici odara nu va lasa partea cre§tinilor spre a se
uni cu du§manul lor. Prin povala nunciului Papei §i
a lui A. Carilio, el pleca la 4 Fevruarie cu un-sprelece trasuri §i doue-cleci cal de calarie la Praga, spre
a se intalni cu imperatul §i a dobandi ajutOre de rasboiil..
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TtRANULUI
241
X1 II.
Sultanq ce nu putu isbuti langa imperatul si Bathori spre a vatama pe Miehaiil, fu mat norocit pe
lang5. Romani, de la cari dobandi ceea ce nu putuse
avea de la straint. Aga tramis in .era g5si intre boieri ceea ce tot-d'auna a fost lesne a gasi, Omen'. corm:4i, cari pentru o marsava ambitie si lacomie de
ban'., stall gata a vinde domnul ai tera lor. 0 conspiratie intinsa si grOznica se forma, in capul careia sta
din boierii eel' mat de frunte, unul anume Dumitru,
eel mai batran din sfetnicit domnulut si logofetul
Chissar cu un fill al sea. Sese mit Tatari din Dobrogea,
cu care se unise si trel mit Turd, trebuiaa sa navalesca fara veste in sera spre a ajuta pe conspirator'.,
ce se unise cu Turcii pentru ca sa mantue Ora, cum
cliceati et, si sa Ora pe Michaiii dandu-1 in manile
dusmanului. Dar acesta afla din vreme printr'un chip
minunat planurile nemature inca ce se urziaa de nelegiui it boiert in contra lui si a t'erii. El5 puse streji
lang Dunare ca sa primesca pe dusmanul ce era
gata a navali si puse de tale pe tradatoriT Dumitru,
Chissar si cu liul sell, ca nisce vicleni de domnie si
stricatori de tera. Patru dile dupa pedepsa conjuratilor, cei 9000 Turd si Tatar'. tree Dunarea ; domnul mai tramite un ajutor de 3000 pedestrasi si 300 calareci ostirei expeduita de mai nainte la granita., care
isbind pe dusman intr'o lupta norocita, it birue, coprinde tunurile si bagagiele lut si pe eel mai multi IT
omOrti sail it prind robi. Tot in acele cIile, cu patru
16
www.dacoromanica.ro
242
MICHAlt-VITEZUL
mile mai jos de la locul acesta WW1, altI trel miT
Turd, in inielegere cu conspiratorii din Ora, tree
Dunarea ; dar sunt indata intimpinali de care locuitoriT terani adunati si de care pazitorlf marginilor
si sunt invinsi, de si nu rdra putina pagulia a Romanilor.
In vremea acesta., fevruarie 1596, hanul Gherai intrase in Moldova cu 30 mil Tatari si patru mil Turd
cu tunurT imperatesa. El avea porunca a SultanuluT
a intra in Valachia, dar neindrasnind, voi sa insele pe
Michaiii-Voda.. El se adresa la Ieremia-Voda al Moldova, care il primise cu drag ca pe un prietin si aliat
si ii rdgadui dour mil galbeni de va voi a favorisa planul sell de a insela pe Mihait, racendu-1 sa priimesca
a se supune Portei. Domnul Moldova facu cunoscut
lui Michaiii-Voda ca hanul are depling putere de la
Sultanul d'a incheia pace intre Romani si Turd, puind
conditie ca Michaiti sa gonesca trupele strain luate in lefa de dinsu], care, dicea hanul, nu nume ca
pustiesc tera turcesca, dar Inca sunt o sarcina pentru
cea romanesca. Hanul tramise tot de-o-data lul Mihair-Voda, spre mai mare incredere, dol. din ca mai
insemnati 'Mari, ca Ale ge, cerend numai pentru slujba
sa cate-va mil galbeni. Michair -Voda avea trebuinrd
de ceva vreme de pace dupa atatea sdruncinarI si
suferinte pricinuite de rasbeiele trecute, cu atat mai
mult ca Bathori se pornise la Praga si nu putea astepta ajutor de la dinsul, ba Inca vestea se raspandise
ea acesta voia sa abdice carmuirea staturilor sale si
drepturile dobandite asupra Ora Romanescl in faverea imperatului Rudolf. Aceste priviri induplecara
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
243
pe Michaiia a primi mijlocul ce i se infati;a spre a intra in impaciuire macar vremelnica cu TurciT. El tramise hanului soli! set cu un dar catre dinsul, ca sa trateze despre condi(file propusei pact; tot de-o-data dete
,drumul trupelor transilvane. Cuin atla hanul ca Michair' &Ouse in cursa ce i-o intinsese, isi lua masca
{le pe obraz, navali de-o-data cu tOta armata sa in sesul dintre Buze6, Braila Bucurescl, unde tabari,
pornind cete in bite pantile, carele mai mult de opt
Bile cercara Ora, arclend orasele, hrapind bucatele,
robind pe locuitori, pustiind tot si cautand in tot chipul
a pune mana pe Michaiu. Done sute de Cazacl, car!
trail de paid la granita, sub comanda lu! Koseza, Kirecki, Liemanowski si Bilecki, cum vedura apropierea
Tatarilor, trecura despre partea for in Moldova, dup..
.ce jafuira pe teranI din satele ce erail insarcinati a apara ; numai 40 dinteinsiT Ili pastrara datoria .i
juramintul, si, vedOnd ca nu e chip de iinpotrivire la
o asa multime de Tatar!, grabira de alergara a vesti
domnuldi acesta navalire neasteptata. Positia acestuia
era fOrte grea. Fara ban!, fara ostire, cad ostirea Ora. ce ramasese era raspandita in tera si in cuartierele
de iarna, inconjurat de nevol, nesigur daca dusmanii
boierl nu-1 vor trada in manila dumanilor strain!, el
umbla ratacind, cautand mijlOce de a mantui pe el si
Ora de acesta primejdie. chi acele nevoT mar!, dice
4Walter, eroicul seu suflet scOte cea mai de apol vir< tute a hit, Inteun scurt timp el aduna 6000 Omen!
i sprijinindu-se in ajutorul lul Dumnede6 ?3it in mangaierea ca se lupta pentru buna causa, pornesce intru
intimpinarea inflorOsei multimi a Tatarilor, isbesce,
www.dacoromanica.ro
244
MICHAICJ- V ITEZUL
taie §i pune in gong nisce cete marl' de Tatari ce se
feslatisera dupa prada gi gonindu-i, merge la ormul
Gherghita unde gasi greul ordiel tataresci. Hanul ramase incremenit la o indraznela w de mare din parte&
lul Michaia §i, cu tote ca ostirea sa era mai mult de
qese on mai mare, nu indrasni a primi bataia, ci se
trase rtOnos spre tera sa. Spun ea atat in luptele partiale unde it batu Michaiii, cum §i in gOna ce dete hanului, ii omori ca la opt mil Tatari. Michaia coprinse
apol ora,u1 Braila pe care -1 cotropise Tatarii, facend
marl' grozavii. Michaia omori pe to ti Turcii Si Tatarif
ce gasi vii, crutandu-le numai call ; pe multi Turci if
spanqura alai% din ora§. UuiT, calf voise sa treed Du'Area, goniti find cu multa iutela, se inecara ; prea
putini putura numai scapa.
XIV.
Viclena cursa ce 1-0 intinsese tatarul, ram pe Michaia a fi forte neincrecletor catre Tura §i a nu mai
voi sa trateze cu dinYii ; de aceia, cand in aprilie, Sultanul ii tramise doi cIa4i vorbindu -T de pace si rugandu-1 a-1 rasa sa treca cu (0.irile in Ungaria, el mai
ea nu voi a-i primi, ba Inca, spre
resbuna de ocara
facuta de Mara ce-i calcase tera, dete drumul la vr'o,
eaci-va osta§i al' sal' ca sa treca Dunarea si sa princla
pe Turd.
In luna lul Malt' 2000 Romani coprind Cladova, se"
intaresc intr'insa sit rascOla o parte mare din Bulgaria ;
tot atunci 2500 haiduci romani din Ora Romanesca,
trecend Dunarea mai in sus de Nicopole, pustiesc mat
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
245
multe sate $i isbesc flied de veste cetatea nurnita Plevna
pe Ise, mai la vale de Nicopole, grind pe beiul cetatiI,
ce venise de curand de la Adrianopole cu femeia si
cu copii lul, precum §i multi alci turd $i evrei insemoatI, castiga mult5. prad5. $i pe urma sfarma orasul.
La intOrcere furs isbitI de ianicerii $i turcii din Nicopole; dar se Mtura a$a de bine si cu atilia indemanare,
ineat puthif vajmasI scaparit, si di se intOrsera biruitori cu prada for in Ora Romanesca, afar din patru
in$11 numal ce cadurg mor(I inteacesta lupta. *
Dupg. aceia Michaiii-Voda trilmise la 6 main pe Veli-
ceico cu 1300 haIduci la Baba in Bulgaria, ora$ neinchis si hogat, mare ca de dou'e-dedf mil case, ceie
mai multe de mesteri; haIducli it batura, it coprinserti
si indlreara o suta cinci-Sled eara de avutii dobandite, luand prin$I pre multi turd insemnatI cu muierile
si copiii lor. ET $eciura acolo trei Mile ; apoI, dand foc
orasului si sfar5mAndu-1, luarg, calea inapoI spre Du-
&are cu tOta dobanda, iar rfurcii se strinserit din
tote partile in numer de 12,000 sub un pa$5. $i ajunsera pe Veliceico cu Ostea luT, la un loc ce se chiamil
Comissul. HaIduciI, vedend acesta, incepura a se hartui cli si nepte cu dusmanul, pang cand, simtind ca le
01200 haiducl lovirA orasul Nicopole si prinserA pe Bu-
ras beiul.... care de curand Eosise de la Adrianopole, numit
fiind de Imperatul in acest post. El pustiirii tot locul numit
Plenia si omorarA tot ce se impotrivia treceril lor ; ramavita fu datA flacArilor. Intorcendu-se din Nicopole in numer
de 1800, II isbira si, dupa o lupta tare, haiduciT biruira. Numerul Turcilor ucisl in aceste deosehite locurl se urea la 3000.
Halducil se intOrserA cu mult5. pradl.) Tiirkisch. and Siehenbilrg. Victoria.
www.dacoromanica.ro
246
Nuanuu-vrrgzu4
va fi anevoie de a scapa, faiaria pe tot! prinsii, prefgcura in cenuse tote bagagele for si prada dobandita
$i, recomandandu-se lui Dumnecleil, se aruncarg cn
furie asupra dusmanuldi si mat tot! &aqua morti; dar
sub dinsfi in be zaceau patru mil Turd. Michaiii-Voda.
fOrle se intristg si insciinta pe printul TransilvanieT,
care atunci se intorsese de la Praga.
El sosise in acest oras la 4 Fevruarie si fu fOrte bine
primit de tot! domnii curtii; indata dupg aceia, caclu
holnav greu de langOre, flindu-I vieta inprimejdie. Cand
incepu a se insanatO, it duserg la catedrala ca sa
asculte liturgia ; aci i se Mai un cuvintil fOrte pfin
de lauds pentru dinsul. Bathori raspunse fore frumos
in limba lativa, asigurand ea el va starui cu statornicia
in partida ce luase si ca nici odata nu se va deslipi
de casa Austriei si de imp6ratier dar ca spera ca imperatul si imp6ratidnu-I vor parasi, ca e incredintat cap
de i se vor da ajutOrele fagaduite, va dobandi cu spri-
jinul lui Dumneclea mat marl biruinte asupra dusmanuldi numeldi crestinesc decat cele dobandite
pang. acum. Imperatul acordandu-I apoi o audienca,
particulars, IT dete autorisatie a se intOrce, dupg, ce it
incarca de daruri si fagadueli. I se promisera trei mit
pedestrasi si dodd mii calareff, pe car! impgratul sg-r
tins trei bun! cu cate 24,000 scucli pe lung si de cart
sg dispuna Bathori dupa plat. Papa IT fagadui 40,000
galbeni pe lung si insarcina pe Francisco Murio del
Monte sl string pentru dinsul osta$T in Italia, Dupa
cell' lug. cliva bung de la imp*Oratul, Sigismund se duse
la Viena. In tote partite fu primit cu aceiasi fats si,.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANucul
247
spre a-1 indatora si mai mult la urmarea rasboiului,
iesuitii colegiului Vienei II ralcura un cuvint in public si vorbirti de dinsul ca de un al doilea losue. Cugeta Bathori sa treed de acolo la Gratz spre a visita
pe sOcril-sa archiducesa Maria de Bavaria, cand af1a
ea in Transilvania, Secuii, sUp6rati caci in dieta din
urmil li se luase drepturile ce li se dedese cand se
pornira impotriva lui Sinan 5i intrtritati de cardinalul
Andreiti $i de Stefan Bathorescii ce se aflaii proscrisi
si fugari in Polonia, se revoltar5.. Acest5 imprejurare
it filen sa-.pi schimbe hotitrirea si sit se pornesc5 spre
Transilvania. Panii a nu ajunge el in acest5 tera, unchiul sett Stefan Bocskai potolise rasccila, inecandu-o
in singe si pedepsind pe ,eft en mare cruclime, eftsnind pe unit, la altii trtindu-le capul, pe altii spanzurAndu-i si la alp t5indu-le nasal si urechile.
Cum sosi in Transilvania, Sigismund isi adunil
Ostea ; dupa ce 111a done mici cetati, Fillack si Czanad, cu o mare perdere de Tura, isbiTemesvarul prin
trel par t. Dinain lea acestui oras sosi gi Micheal-Veda
chemat de Bathori, cu 4000 luptatori si o multime de
boieri. Duprt o asediere de (pee (Pie, in 25 Maifl, fu is-
bit de Tura si de Mari in numer de vr'o 40,000,
earl' venise prin Bulgaria in Banat. Dup5 o lupeit sangerOsi't de amandoue partite, Sigismund fu silit a ridica
asedierea, dila nu name ajutOrele falgaduite de la
imperatul nu soseati, ba Inca insusi trehuia sit merga
cu loue-cleci mii ostasi spre a se uni cu archiducele
Maximilian, ca sa intiimpine ostirea turcesc5.ce insusi
Sultanul povkuia in Ungaria ; tar Michait se intOrse
spre a-gi aprira tera.
www.dacoromanica.ro
248
MICHAIU-VITEZUL
XV.
Lala-Mahomet ce se numise vizir, surghiunindu-se
Sinan, murise tree Mile dupd aceia si acesta intarnplare paru Turcilor un semu ceresc ce poruncia d'a
numi din noil pe Sinan in locul sea.
Astfel acest neiinpacat dusman al crestinilor fu
scos din exil si din noil, pentru a cincea Ora, fu investit
cu slujba viziresca. TOO grija liti fu sa-si resbune de
ru0nea ce-I Meuse crestinii. El avu curagiul si energia
sa insufle Sultanului hotarirea d'a merge insusi la
rasboia, urmand pilda lui Suleiman eel mare. Armia,
poporul, seicii in predicatiile lor, si provinciile- de
margine in jalbile lor, cereail acesta ca singurul mijloc
de a mantui imperatia. Hotarirea Sultanuldi d'a
merge la Oste in prima -vary se obstise. si pregatirile
de rasboia se facura cu graba mare tag. iarna. Sinan
intimpina acum un rival in ambitia int, pe vechiul
sea prieten, cumnatul sultanului, Ibrahim fostul caimacam, carele, dorind viziratul, spunea de fa( ca
batranetele fac pe Sinan nevrednic. La aceste vorbe
furiosul Sinan striga fats cu Sultanul insusi : (Spun
cd sunt batran si slabit ; data dice asa Ibrahim, iasa
cu mine in curte sa ne luptam in suliti si in sable
.impreuna!, si dicend acestea, armed pe Ibrahim' de
brall de-1 tari afara din sala.
La inceputul primaverit, in minutul cand spera de
a -il resbuna asupra crestinilor si d'a se incorona cu
lauri not, crudul arnaut muri intr'o mercuri (3 Aprilie 1596), di rea in °chit moslimilor. Acest ministru
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULU!
249
de un caracter aspru §i lacom, las'a avutif fOrte marl
adunate in campaniile sale din Ungaria, Valachia,
Georgia §i Iemenul. Ibrahim se numi atunci vizir
si serasker al armiei din Ungaria. Trei Mile dupa numirea lui, sosira la Constantinopole c4rtile !LIT Michaiil
§i ale boierilor terei Romanesci, cerend a face impaeiuire. Acesta era Invoirea ce facuse cu hanul pe care
o tramisese spre intarire la Constantinopole, pang a
nu-si daTatarul pe fata vicleniasa. Hogea Sead-Uddin,
istoricul ce ne-a fost atat de folds in acesta scriere,
citi aceste corespondinte in divan in locul lui reiseffendi §i o disputa infocata se aprinse intre muftiul
§i hogea. Acesta era de parere ea sa se primesca
pacea, data Michaiu va da pe fiul sea drept Wog, si
muftiul Bostansade era impotrivitor, dicend ca nu se
pOte a tracta cu Michaiu. Fiindca muftiul se scula
Indata §i esi afara, Sead-Uddin se supara, dar isT lua
soma si, folosindu-se de lipsa protivnicului sea, el indupleca pe reis-effendi sa faca un re'spuns lui Michaia
si boerilor Ore inteun inteles favoritor, dupa cum voia.
Dar acesta nu sluji nimic, cad Michaia, cum scim, ne-
incredetor acum dupa inselaciunea hanuliff, refusa
d'a mai tracta cu Turcit Acestia insa nu indrasnira
a-I mai ishi atunci, speriati de atatea invingeri, si ho-
tarira a purta rasboiul in Ungaria, unde insusi Sultanul avea. sa merga. Departarea Sultanultif la este
era forte neplacuta mumei sale, venetiana Baffo care
era sufletul earmuirei ti facea pe fiulu sea sa urmeze
in tote dupa placul el. Hot arind sit faca on -ce, numaf
ca sa. opresca acesta departare, care putea sa slabesca
influinta el', ea rupse tote legaturile cu credinta Orin-
www.dacoromanica.ro
.
250
MICHAIU-VIT:ZUL
tilor ei si propuse o maceldrire generals a tuturor
crestinilor. Aceste comploturi din norocire nu isbutied. Sultanul se multumi a goni din Conslantinopole
cu firman pe toff green neinsurati, puindu-le un soroe de trei Bile. Sultana muma (valideoa), vedilnd ca a
perdut stapanirea pe inima fiului ei, &LAN, a se folosi
de farmecul celei mai frumOse robe din sarai spre a
o redobandi. Mahomet se parea la inceput ca &Ouse
in curse ; el respunse la desmerdarile rObei cu amorul eel mai infocat ; dar tend ea deschise gura7ca sa-I
rOge sa remana in Constantinopole, Mahomet chiar
in pat, in centrul placerilor sale, puse maim pe cutit
§i ucise fara mils pe acea jertfa nenorocita a ambitiei mumei sale, fapta care dovedesce o inima mai
mull ferOsa decat energica. El puse apoi de mai innecil cite -va femei, sub pretext ca n'ati tinut postal ;
apoi in 21 Iunie (1596) se porni in tale spre Ungaria insotit de un alai maret pi cu Una Ostea, ducend
cu dinsul dervisi, femel, icioglani, eunuci, rani de
vinatOre §i §oimi. Ambasadorii Franciei i Engliterei
primird porunca de a insoti pe Sultan in acesla expeditie in contra crestinilor.
XVI.
Indata dupd. luarea Graanului in anul trecut, feldmare?alul imperatesc din Ungaria, Mansfeld, muri (14
aug. 1594) si cu dinsul peri si disciplina din armia
nemtesca. Teranii din Austria, impovarari de despuerele =i jafurile nobililor de o parte si ale trupelor de
alta, se adunara intre Claus si riul Ens si se revoltara.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
251
Acestti revoltd crescu si se mail forte Si fu cumplital
nu numai nobililor dar si imperatia Ostiri le ce se
tramisera in contra ion, nemultamite &del nu li se
pldtise simbria, se revoltard si ele si incepura a prada orasele si satele ce sedpase nepraidate de te'ratil.
Aceste intamplarY oprira cursul fericit al isbandilor
in contra Turcilor si cdta-va vreme puserrt Austria
intr'o anarhie grozava de care d'abia seal* ajutata
fiind de neunirile si de lipsa de disciplind a revoltantilor.
indatrt ce imperatul intelese despre pregiltirile ce
Turcii facead impotriva Ungariei, tramise solii seT la
Papa si la principii Europetrugand sa caute a-I ajuta
in ac6std, primejdie comuna a crestinatatii. Papa se
sili din nod a reinsufleti zelul pentru rdsboid, cu totul
slithit, al printilor italieni; el cautd in zadar a face pe
Spanioli si Fra.ncesI sa inceteze rasboiul intre dinsii
si a -si intOrce armele in contra Turcilor; si, cunoscend
ca tad lumea de ce mare folds ar fi Polonia cand ar
primi sa intre in legrttura crestind, hotrtri a mai face
o incercare si trdmise pe cardinaluI Henric Caetan, in
cualitate de delegat in Polonia, ca srt se silesca cand
se va aduna dicta, a indatora pe rege si pe cel marl
aT crdiei sa-st unesca puterile cu ale imperatiei. Papa
scrise in deosebi si reginei Poloniei sipuse pe archiducesa Maria di Grazzo, muma el, si pe sore -sa prin-
cipesa TransilvanieT sa-I scrie ca sa indemne pe
regele inteacesta faptd, spre slujba luT Dumneclett si
in obstescul interes al crestindtatii. Legatul Papei ajunse in Varsovia cu episcopul de Breslau, ambasador al
imperatului si, dobandind audienta de la dicta, II ex-
www.dacoromanica.ro
252
MICHAIU-VITEZUL
puse intr'un frumos cuvint ce s'a tipdrit atunci, misia
lui, aratand jertfele ce Papa a Mcut pentru cresting.-
tate *i datoria Polonilor d'a ajuta pe crestini, caci
fard dinsii puterile imperatiei germane intregi nu
sunt in stare a sta impotriva puterei celei peste mesura mare a pdganilor. Episcopul ce presida dieta r'd'spunse ca acesta propunere cere o mare si cOptd desbatere. cPolonesii, dice un contimpuran, voiaid pace
ecu dusmanul pdcii si nici o price cu pricinuitorul
Ura veche si naturald a Polonilor si
mai cu sema a 1111 Zamoisky Care casa Austriei ishuti, si legatul Papei pled. Mil a dobdndi nimic.
Intrigile Engliterei nu putin slujira spre a impedeca
acesta unire a Polonilor cu imperatul in contra Tur-
cilor. Ambasadorul engles sosise in ierna aceia in
Coustantinopole si rdspandise vestea ca misia lui este
d'a uni pe Tura sl Poloni in contra voevodilor terii
Romhnesci §.4 Transilvaniei. Simpatii insd si ajutOre
dintealtd parte venire a incuragia pe crestini in rds-
boiul greil ce purtau. Tarul Muscalilor Fedor I 0
sahul Persilor tramisera ambasadori la Praga de incheiard alianta cu imperatul in contra Turcilor, si
vre o cAte-va cete de Scotezi venird pe la Dantzig in
Transilvania spre a lua parte la rdsboid. Deputatii din
partea popOrelor din Hertegovina si alte locuri supuse Turcilor reclamard in zadar ajut6re de la imperatul spre a se revolta.
XVII.
In vremea acesta Sultanul, cu done sute mil Omeni
§i trei sute de tunuri marl si midi, sosise la Belgrad
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
25$
,si
d'acolo merse la Buda uncle ajunse in 2 Septemvrie. lnapoia lui, Michaiti isbia arierguardia §i riipea
provisiile ostirei. El coprinsese pe Dunare aese corabii
marl incarcate cu munitii ce se duceall la Belgrad,
omorise 1200 Tura ce le insoteail, luase tot ce era in
corabii §i pe dinsele le dase afund. Cu putine stile maiinainte de 16/a, Julie tramisese Michaiil-Voda o semi
de o$i alese ca sa iea Vidinul, puindu-le cap pe aga
ll'arca. Romanil trecura Dunarea pe la Sdeglea. Turcii insa le prinsera veste §i, adunandu-se in mare
numer, nu wire. sä se lovesca fata, ci se ascunsera
de facura mestepg. Aaa mergend astile lui MichaiaVoda fare temil, Turcii le lovira de fate i fare veste
§i, dupa un rasboiti tare ,ce tinu 'mita vreme, biimire.
Turcii pe ai noWi i cati fura calari dintre din§ii
scapara cate ceva, insa putinei, ear pedestraaii perira cu totul. Acosta perdere scarbi tare pe MichaiaVoda §i, vedendu-se in lipsa de soldati, Ora fiind
fOrte despopulata, tramise in tell straine sa strings
voinici viteji i sä aduca o seine. de Lesi, de Cazaci §i
de alte feluri de Omeni cari-i erail de foths.
Jar Sultanul de la Buda merse de Mari dinaintea
cete.tii Erlau, (la 21 sept.) a &Ira isbire se hotarise
intr'un svat de rasboill. Dupa. ce Sultanul, potrivit until
precept al Coranului, soma garnizona d'a imbra*a
islamismul i d'a preda cetatea, ineepu asediul ; dupa
epte Mile, Valonii din cetate se revoltara *i silira pe
capetenii a capitula ; oraul se dete mai intai §i cetafuia nu intArclie a urma acestui exemplu. Maximilian
archiducele, care era numit generalissim al impera-
www.dacoromanica.ro
254
MICHAIU-VITEZUL
tier, si printul Sigismund al TransilvanieT sosira prea
tarcliti in ajutorul ErlauluT; dar eT vrura sa-si re'sbune, printr'o biruinta, de perderea acestui oral.
Glafer-Pala, patina vreme dupa acea importanta
cuprindere, intalni armia cresting comandata de ace
doT print'f, in prejma cetatei Er lag, pe campia numita
Keresztes, unde riul Cincia se varsa in balti, pang a
nu se uni cu Tisa ; ambele armate protivnice se lovira
acolo si tinura o lupta inversunata de treT Bile (23,
24 si 25 oct. 1596), in care ostirile se bailed fara resultat hotaritor ; cu tOta indaratnica impotrivire a
otomanilor, Ostea cresting II respinse, le ucise vre o
mie de OmenT, le Ma 40 de tunurT si sta sa ramana
InvingetOre. TurciT erail scosi din tabara for si pusi
; isbanda era acum a crestinilor. Acesta impe
prejurare mai crescu dorinta ce de mg multa vreme
arata Sultanul Mahomet d'a se intOrce la Constantinopole ; in svatul ce se tinu insa pentru acesta, se
hotari, dupa parerea luT Sead-Uddin-Hogea, ca fi-
inta de fats a Padisahulg era trebuincinsa spre
a imbarbata pe ostasi. In sfarsit, la 27 Octomvrie,
Nemtii si UnguriT isbesc trupul de armata unde se
afla Sultanul, care se trase sub cortul luT lonnis-Bef
capul mutefericalelor, mezat in dosul bagagielor. Batalia era acum perduta pentru otomani ; artileria era
in puterea dusmanulg; corturile Sultanulg erail in
jaf, cad' din nenorocire soldatii crestig nu sciura
a se cumpata si, calcand poruncile lui Maximilian,
se aruncara pe avutiile ce le stail inainte si se
pusera pe jaf, Med oranduiala, strigand biruinta ;
Omenii ease' Sultanulg nu puteaii stavili lacomia
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
255
biruitorilor altfel decal cu o nefolositOre impotri-
totul era perdut pentru Turd, cand o ishire racutd la timp schimba fata lucrurilor. Civire ;
cala -Papa, care era pus la panda cu o arierguardie
de 40 mil Omeni, veVend netocmela crestinilor, se
repeVi de o data cu calarimea sa, in minutul cand
Neintii si Ungurii infigeali stggul cruces si saltail in
triumf imprejurul atator bogate praVi, si le smulse
din maul biruinta. In mai putin de o jumatate de org
el impinse in balta calarimea cresting., care trecu
peste pedestrime $i fu ca nimicita ; since -Veci mil' de
Omeni, cacluti sub palosul musulmanilor, stag in mocirla. 0 grOzg panicg coprinsese armata cresting, care
se imprastie in tote pgrtile, fie-care ostas fugind in
cotro dedea cu ochii, fara sa scie unde, si eel mai
multi perind in;balta sub sabia Tatarilor. Cinci-Veci
Inii crestini si numai doug-leci mii musulmani perirg in aceste lupte ce tinura patru Vile. Maximilian se refugie spre Casovia, Sigismund Bathori spre
hotarul terei sale. Spun ea osebit de acel grOznic
macel, care umpluse baltile de starvuri, Turcii biruitori mai facurg in acesta batalie o pradg. de Vece
mii galbeni in argint si noug-Veci si septe tunuri.
Annalistii for asgmena acesta luptg cu acea de la Mohad si de la Cialdiran. Astfel fu, Vice Sacy, acesta
,batalie de Keresztes, pe care crestinii o castigarg
,prin curagiul for si o perdurg prin lacomia lor; exem-
(pia ingrozitor care aratg generalilor ea vitejia p6te
gisbandi a eapgta foliose, dar a numai disciplina le
,pOte pgstra.,
Dupg acesta in.vingere stralueitg. Cicala -Papa, ea-
www.dacoromanica.ro
MICHMU-V1TEZUL
256
ruia Sultanul era dator isbanda, fu numit mare vizir in locul luT Ibraiin-Pala, iar padisahul se intOrse
la Constantinopole.
XVIII.
Cand Turcii de pe margine vedura trecerea Sultanului cu atata Wire asupra Ungariet, incepura a se
semeti, a esi in Ora Romanesca pe malurile Dunarii,
a prada si a isbi. Michait-Voda igi strinse atunci ostile si dupa serbatOrea Stukd Michail, cu 2000-Omenr,
purcese asupra Turcilor. Mergend prin tera, domnul
intalni o soma de Turci pe apa Teleormanulut, robind
si stricand .era ; el ii isbi gi -i prinse pre toot vii ; apoi merse de ocoli cetatea Turnul, o batu si o arse.
Dupa aceia trecu Dunarea $i isbi cetatea Nicopoli
in 12,Noemvrie, ucise pe totI Turcii 'ce -i statu0. im-
potriva, coprinse bulevardul eel mai insemnat, pe
care-1 asemena cu pamintul ; si pe insasi cetatuia
era s'o coprin4a, cand afla vestea nenorocitei batalir
de la Keresztes, care-1 intrista forte. Sangiacul Nicopolet, care era inchis in cetate, tramise atunci dom-
nulut stofe tesute cu our si argint, samururi frumOse, dece cat cu harsale de argint, rugandu-1 sa
se lase de a mai bate cetatea si a nu mai intarita. mania Sultanului, care acum biruitor se intOrce din Ungaria si se astepta la Sofia. Pasa Inca se fagacluia ca
alba pacea de la Turd si
va mijloci ca Michaia
ca Sultanul sa-1 recunOsca pe el si pe fiul sea de
domni mostenitori aI terii Romanesci. Domnul cata
mult mai putin la aceste fagaduieli frumbse decat
www.dacoromanica.ro
ROBIREA. TERANULUI
257
la puterea zidurilor cetatiT si la vestea intOrcerei Sul-
tanultil, care putea navali asupra-i ; el se prefacu
dar ca e induplecat de sfaturile sangaculuT, primi
cererea sa si ridicandu-se de acolo, uncle zabovise
cincl Mile, trecu Dunarea, Domnul trecuse riul in tera
intr'o dimineta In resaritul sOreldl si, insotit numal
de sese insi din capetenii, apucase fa'ra grije inainte,
urmat intr'o lungs departare de cinci-qecT ctilaretT,
si in sfarsit mai departe Inca venia tOta Ostea de
pre randuiala el. Ast-fel mergend in tale, domiiul si
eu sop luT Intalnira doT Turd pe care-i prinsera
$i allara de la dinsff ca fac parte dintr'o bands de
500 TurcY care bantuie satele acelui judet, arclend si
jefuind si ca acesta ceta nu edeparte. Cum afla acesta,
vitezul domn se repede iute cu cel sese soti aT seT
catre acei 500 Turd, IT ajunge ei-i isbesce furios. Spun
ca omori pEttru-spre-clece insT cu mama luT, pang cand
apuca de -T veni ajutor din Oste, de-i prinse pe top' cati
scapara de mOrte. Dupd acesta, fapta de semeta si nesocotita vitejie, eroul se duse la Targoviste sere a se
odilmi si a se bucura de triumfurile sale.
XIX.
Dar intrigile si vicleniile ticalosilor boeri nu-I la'sara
multe Mile a ingriji in repaos de treburile Ora. In cele
d'intai (pie ale lul Decemvrie, potrivit fagaduielelor si
invoielei facuta cu sangiacul Nicopolel, Sultanul se
grabi a tramite lui Michaiu o deputatie de doue-Oeci
insi cu steg rosu spre semn de pace. I3oieriT, dusmanY
aT doinnuluT, se folosira indata de acesta, spre a invi17
www.dacoromanica.ro
258
MICHAtu-vatzuL
novati pe Micliat-Noda &lire printul Transilvaniei
cum c5 ar fi hotarit a se trage din legatura cu dinsul
ii cu crestinii spre a se lega cu Turcil. Bathori, slab
de minte .i banuitor, adura indata sfetniciT seT spre a
se chibzui despre ceea ce trebue a face in aceste im-
prejurari, cu atat mai grele ea el nu era in stare a ataca de Nth' pe Michaiu. Acesta afla banuielile ce boierii bagase in capul Lai Bathori si tOta intriga tesuta
spre perdarea luT si indata insciinta pe printul Transilvaniei ca. intarit prin nevinovatia sa, el a hotarit sa
merga in capitala lui sa-1 intalnesca, numasi en o mica
stria si speed ca va scOte de minciuna pe eel ce l'ati
Orli, aratandu-I ca e credincios juramintelor sale. Acesta hotarire indrasneta a luT Michairl inmarmuri pe
dusmanff luT $i ridica de pe inima luT Bathbri tag. bamdala. Michaiti lass sub ingrijire si paza pe deputatii
Sultanului Ora la intOrcerea sa, apoiluand cu dinsul
pe Mihalcea banal, pe Radul Buzescu Si putini alti hoierT, porni in Transilvania si ajunse la Alba-Iulia in 30
Decemvrie. Bathori Ii tr5.misese inainte pe secretarul
seri de stat Pancratie Sennyei cu patru-deci de trasuri
de parada si o multime de nobili; el insusi ii esi ina-
inte cu un sfert :de leghe din oral, lingusindu-1 cat
putea cu dragostea. Ast-fel cu cea mai mare pomp5.
fu primit Michaiii-Voda in capitala printilor TransilvanieT. A doua di, in cea din urma Ali a lui Decemvrie,
Bathori tr5mise o seina de cillareti luT MichaiD-Vocia
ca sa-1 insotesca la curtea sa. Acolo, de fatg cu ceT
mai de capetenie domni aT Ardelului si cu nunciul Pa-.
pei, ambiT domni vorbira ca la doue cesuri ; pe urma
MichaiA-Voda fu dus cumulta cinste la casa sa, gatin-
www.dacoromanica.ro
ROBIREA. TRFUNIMUT.
259
du -se Bathori a-I astepta a- doua-di cu tOth fala cuveni
unui asemena domn. In Okla c ea d'intar a anulaT nog
Mihaiii-VodA se duse cu mare solemnitate la biserice; pe
urina merse la printul TransilvanieT care-I ospete,
me.ret, si la patru cesurY se intOrse la cuartierul seg.
La 2 Ianuarie voevodul fu ospetat la casa cancelaMiff. Iojika, unde hanchetul tinu Ora la septe cesuri
sera.
La 3 Ianuarie ofiteriT si pagii printului TransilvaMei aduserel la Michaiii- Vale., din partea lui Bathori,
.sOse pahare marl' de our smaltuite, un ibric si un
lighian de argint . OmeniT domnului furA asemenea
tratatl dupe. obrazul fie-ceruia. IVfichaiii-Voda tra-
mise si el printulul Bathori darurI frumese ce sta
in vr'o cftte-va blenI de mull pret si haine bogate,
care NIA primite cu aceiasi bunh vointa en care tiara
tremise. La 5 Ianuarie Michaiii-Voda merse de-si
qiva burA de la Bathori spre a se intOrce in tera.*
AtuncT Bathori facu cunoscut lul Michael el inima
lug.
lui e forte amelritel, cad autoritatea Paper si raggduie lite ce a dat impeiratului it legs infinite si nu -1 lase a-sr
1ua satisfactia si resbunarea ce i se cuvine despre Po-
loni ; ca Polonia nu numai ca e hotarita a tine sub
protectia sa Pe Moldavia, dar inca voiesce a o intinde
* Herrera Ina. dice : (Michaid-Vodt. merse in Transilvan'a
sg. roge pe Sigismund ca st continueze rOsboiul cu TuciT, diLend cA nicl o provincie nu e mat espusti gi mal trebuincinst
la tsboid ca Valachia. Printul IT respunse cA primesce cu bu-
curie vointa sa si cã. o va imparttsi gi ImperatuluT. Michaid
IT date un borer al sot ca st merge. la ImpOratie st fact aceeasT rugAciune ce a fttcut plintulul Sigismund.,
www.dacoromanica.ro
260
VICHAIIIVITEZUL
si asupra Valachiei; ca imp'eratul nu-I da ajutarele fagaduite In bani si Omeni, .si astfel el se afla in nevoie
sail de a se ruina cu totul, sail de a face pace cu Turcii; a lute° asemenea positie si ostenit de atatea grilb
ale puterii, a hotarit a abdica si a-sT lasa Ora in sta-
panirea Austriei, dup. tractatul inchieiat cu acesta.
putere la Ianuarie 1595 ; ca spre acest sfarsit pleca
la Praga ca sa. negotieze. Michaiil, care vru sa lea.
parte la acele deliberatii si negociatii, arata luT Sigismund ca doresce si el a tramite un sol la Praga ; spre
acest sfa.r.sit rasa Tanga Bathori pe banul Mihalcea ca.
s1-1 Insotesca la Praga. El Oise lul Sigismund si so-
lului sea d'a spun imperatului Rudolf II-lea ea el va
sta mijlocitoF, de va voi sa faca pace cu POrta si-lva.
ajuta de va voi rasboit ; dar ca in acest din urma
cas, arata imperatuluT ca nu cumva sa-1 incepa pang.
nu va uni puterile tuturor printilor crestinT; ca atunci
trebue a isbi de o data si cu tort impreuna si ca astfel e sigur de buruinta. Dupa, aceea Michaia-Voda.
se IntOrse in sera Romanesca, si Bathori, insotit de
banul Mihalcea, plea cu patru-decT trasurl spre
Praga, unde ajunse la 17 Fevruarie (1597), Mind primit si tratat cu mare Sala si cinste in tag calatoria sa.
prin staturile AustrieL
XX.
Indata ce Michaiii-Voda se intOrse in capitala Orli;
asem6nat cu intelegerea ce avusese cu Bathori, el
chema pe cTausul turcesc ce-1 astepta, primi de fad
stegul de pace ce -i adresase din partea SultanuluT si-T
www.dacoromanica.ro
ROBIR1A TERANULIII
261
.deter un respuns multumitor, asezand astfel pace cu
Turcii. Acesta pace fu cu atat mai mull in nevoe a
o primi atunci, cu cat abase ca o armie puternica se
aduna la Sofia, gata a n'avali in tera Romanesca si ca
atom Transilvania, ca si imperAtia, nu se indemanail
a-i sta In ajutor. AcestA pace nu era decal o Incetare
de ostilitati si n'avea nici nu caracter definitiv. Astfel, sub umbra acestei pAcT, MichaiA anti): a se pre-
gati pentru rasboiti. El se intelesese cu Bathori ca
acesta Isa dobandiasca ajutere de la impArat si cu
pregAtirile ce va face si el sa navalesca impreuna in
Turcia, sigur ca multe popere crestine se vor ridica
la vederea stindardelor lor. Inteadever Michaiii, prin
agentii sei si mai cu sema prin vestea vitejiei si a tri-umfurilor sale , pregatise poperele supuse Turcilor
spre a scutura greul si rusinatul jug CQ le apasa. Un
complot intins in tag Turcia, at chilli cap era episcopal de la Tarnov, se formase. Serbii si Bulgaril se
cagaduira lui Michait ca, indata ce va trece Dunarea,
se vor ridica cu totiy din tote partile, vor tail, trite garnizOnele turcesci, ii vor da Sofia in mans si-I vor trece
rEalcanul. Michaiu incepu cu multa activitate a se gati
de este; el incepu a stringe Omani de sera la_ este si a
chema In lera °stiff straine, dupa obiceiul de atunci.
Lin nenorocire, Jeremia -Voda din Moldova, dusman
at crestinilor si partisan at -Tarcilor, nu numal ca
-deschise tale Tatarilor prin Ora sa, dar Inca se opuse
la trecerea a 6000 Camel' ce venia in slujba lui Mi'chaill. Dintr'alta parte, Sigismund Bathori castiga nu-
mai fagaduieli magi, dar nici bani, niei ostiri de la
impgrat. Astfel crestinii nu putura fi gata la vreme si.
www.dacoromanica.ro
262
MICHAI1J-VITEZUL
Turcii, earl' nu se amagiaa asupra gandurilor ostile ale
lui Michaiu, descoperira complotul Bulgarilor, $i episcopul de la Tarnov, impreunil cu multi altii, furs prim!,
chinuiti grOznic ai taiati in bucati. Atunci dece mir
Serbi desperati vor sa se scole ; in Iunie tramit soli lui
numindu-1 cap al for si ragaduindu-i
ca vor coprinde cetatea Vas4 si Cladova si ca nu vor
cruta nici sangele,nici vieta for pentru dinsul si pentru
a scutura acel trist jug al barbarilor impilatori. Michaiii-Voda le respunse sa mai astepte cat-va, pant
sa vina o ocasie mai priinciasa, care sa inlesn6sca
mai mult isbutirea unei asa de primejdiOse intreprindeft. Defi acest plan de isbire asupra Turcilor se ni-
micnici de o cam data, Michaiti 'Msa iii urma pregatirile sale. La inceputul lui Iulie 1597 el ra'cu eautare armiei sale, care era de 15,000 Omeni si dete de
fie-care ostas cate cincT talere. El mai a;;tepta Inca
tali -va buni ostasi silesienT, tramisi in ajutor de imperat ; tot in acea luna Henric Lesota, un ofiter al
imperatului, sosi in Targoviste ca sa platesca, in numele stapanului sea, lera pe tOta luna, la patru mil' alesi calareti d'ai lui Michalli-Voda.
XXI.
Vedend greutatile ce intimpina din partea alintilor
sei ca sa faca o expeditie puternica si seribsii impotriva Turcilor, Dlichaiii-Voda se incredinta ca nu va
isbuti nimic in contra -le, cata vreme nu va fi destul
de tare spre a se lupta singur cu dinsii; fara a mai
nazui la ajutOre straine, care, cand nu yin, and trffwww.dacoromanica.ro
ROBLREA TtRANULUI
263
buie a le cumpara cu jertfe scumpe, dupA cum i se
intimplase cu Bathori, el se lucredinVA ca o natie, spre
a castiga si a-si pastra independinta, trebuie s'o punk
sub ocrotirea puteriT sale iar nu a strkinului, on cat
de bland si dulce acesta s'ar arata. El caulk dar care
sunt elementele de putere ale patrieT luT si nicT nu-1
fu cu anevoie a le gasi.
Potopul de natii barbare si furtunele vecurilor ce
trecuse peste pdmintul vechei DaciT de la desbarcarea lui de Romani, nu-1 putura deserta de aceW
locuitori earl' prinsese rkdacina puternick si adanc
infiptA aci. Romanic se pastrara dar, in tOtA intinderea DacieT, en limba, cu obiceiurile strilbune, cu caracterul for national, lark a se impestrita cu alte nemuff straioe ; in Valachia qi Moldova remasera locuitorii in cea mai mare omogenitate. ; in Transilvania
insa, pe alocurea se aqezara, in putin numer, Semi,
Sari si Unguri, precum i Serbi in Banat, dar in tOte
locurile, maioritatea era Romani. Timpul viforos al ye
de mijloc impartise pamintul romanesc in trel
teri Transilvania cu Banatul, Moldova si sera Romanesca ; dar in inimile tuturor Romanilor ramase nestersa traditia until train comun i dorinta d'a-linflinta
cull
din not. In acele timpurT grele ale nkvklirei barbarilor,
in done randuri sera Rornanesca si Moldova se pufr:tiira, locuitoriT tragendu-se la munte si in Ardel, de
untie, cand barbariT desertark locurile, el se reint6r-
sera sub domnii lor, la vechele for vetre. Dar multrt
vreme Inca, pang la 1467, domnii terii Romanesci
pastrark stapanire peste ducatele Omlasului, Frtgkraqului si Radna in Transilvania, precum si domnut
www.dacoromanica.ro
264
MICHMEITEZUL
Moldova stapani mai multa vretne ducatul MaramuresuluT. Intimplarile tinuse aceste OrT, Transilvania,
Ora Romandsca $i Moldova. singure, isolate, lihere,
intre- impe'ratia Turcesca, Ungaria ti Polonia, cari
tote amenintaii cotropirea lor. Era dar firesc lucru ca
on -care din voevoqit acestor fret te'ri se- simtea in
putere, sa caute a le uni intr'un singur stat si astfel
a reintemeia vechiul regat al Daciel. Daca vedem acestil ideie intAnd adesea In capul domnilor ungureset din Ardel, cu atat mat mutt ea trebuia sa intre
in capvl acelor mart voevocli romani earl se inspirara de simtemintul national al Romanilor. NationaMatta., de.1i nu avea atunti acel caracter reflectiv si
ideaice a dobandit in clilele nostre, dar era mull mat
intinqa 0 mat puternica, ca simtemint. Toff istoricit
vecului de mijloc se mira de puterea cu care Romanil' I T pastrdza obicetele romane i simtemintele for
nalionale; trlaind in mijlocul harharilor, tars a se ame8teca cu din,ii. cTin et de ocara, -- lice TOmasi,
(mitt:ft contimpuran cu Michaid-Voda,
numirea de
4Valach, nevoind a fi chematraltfel decal Romani §i
glorificaudu-se ca se Crag din Romani..
Mircea eel betran fu eel d'intAT domn roman care
se lupta pentru unitatea nationals. Voi sa cuprinda
Transilvania si gala un rasboill en Sigismund, regele
Ungariet, carele dete pas Turcilor a se amesteca si
sili pe Mircea, la 1393, de a se declara vasal al hit
Baiazid. Apo? Mircea is1 IntOrse armele asupra acesI ea qi, dupe ce coprinse Moldova si o rapi de la lugaVoda, reclama mostenirea itnperatiet romano-bulgare
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
265
de la Turd $1-$T intinse stbanirea pan'a la Balcant*
Dar isprava acestor silinti ale mareluT Mircea flied
pana In urma intemeerea suzeranit'atiT turcescT asupra cerii.
Stefan. eel-mare at MoldoveT chic/ pe pasurile luT,
coprinse tera Romanesca pa care n'o putu tine U
trace prin acesta asupea-qi furia Turcilor..ApoT el do-
bandesce in proprietate de la invinsul WI de la
Petra, vestitul rege roman al UngarieT, Mateiti Corvin, cetatea de Balla $i Ciceiul din Transivania. Acest
dar mai tardiii silesce pe un urma$ din osul luT, pe
Petru Rareka se amesteca in trebile Transilvanief$i
a voi sa cuprinda acestg. tera; dar cade $i el jertra
acestor ambitiT nationale. Cu cat insg, acest6 idee
dobandea martirT mai marl, cu_ cat ea costa mai
mutt pe Romani, en atata, dupti caracterul for sfaruitor, tineari di mai mult la dinsa. In dilele luT DespotVoda: '(1572) din Moldova, ale acestui svanturatic de
geniti. se qicea in popor cg treT Ingert se aratase
domnuluT in vis, in dimineta CracTuntiluT, eu corOne
de aur, proorocind ca, el va stapani curand peste
Moldova, tera Romanesa. $i Transilvania. Marea
idee a Unitticii nafionale era dar pe acele vremi
un simtemint popular ; in ochiT poporuluT, ea era
aceea ce este, $i astadT, adica un drept $i o datorie, singurul mijloc d'a se mantui de sub sta.panirea strainilor, d'a intra In intregimea drepluri* Ca dovadi£ vom cita titlul ce port5. 1Iircea-Voda In documentele remase de la dinsul, In care el se dice: gDonut al
amanduror laturilor ,Dunttrii, ptind 14 morea .1Tdgrlt, Voivod
al Ungro- Valachiel. duce al .Andafului fi .Fagdrafulul, fi al
cetdtil Drestiorul (Silistra) stelpdnitor.
www.dacoromanica.ro
266
micapu-vrrEzul.
for sale si d'a be !Astra nevatamate de b&ntuirea.
dusmanilor. Spre a o realisa, ce trebnia Ore ? 0 sabie
romanesca puternica. Romanii acum gasise acOsta.
In capul tereT Romanesci sta un down roman, tiller?
indrasnet, ambitios, cu minte inalta, cu inima aprinsa.
spre fapte vitejesci, vestit i mester in .raisbOie ; el seinspire,. de simtemIntul natiel, se aprinse de aceste
idee a regenerariT nationale si, cu puternica luT vointA, hotari a nu pregeta pane, la mOrte intru indeplinirea el. Imprejufarile politice ii five. favoritOre ii
deschisera un camp intins ambitieT luT celeT marl.
XXII.
Machinatlile si intrigele de atata vreme pregatite
de curter. Austriei, aduserd isprava lor. Sigisinunsi
Bathori, povatuit de duhovnicul see iesuitul Carili
i
de Silvio Piccolomini, amandoT vinduti ourtfl Aus-
trieT, fu tirit spre Praga, cum scim, unde ajunse in
17 Fevruarie. Acolo, dup./ o primire stralucita, imperatul, in numele TegeluT Spaniel, IT dete cordonut
Mielului de aur, ce athta it dorise ; vanitatea acestuT print usor la" minte fu !Orte magulita si-1 indupiece. a asculta aceea ce-T insnflae partisanil Austriet.
In nonferintele ce se desc:iisera, Bathori propuse el,
de vreme ce neputinta hit fisice. nu-1 Torte, a avea
mostenitori, el voesce a -se lepadd de acum de .stripanirea Transilvaniel si a o da AustrieT. Imperatul,
invetat de al seT a 11 viclen, se prefacu maT intaT a se
mira de acesta propunere si a n'o primi, dar se irnblanci Indata si se incheiara cu Bathori aceste oondipT, ca imperatul se, -T dea pe vieta, in schimb
www.dacoromanica.ro
ROBIREL fitakNULUI
261
pentra Transilvania, ducatele Oppeln si Ratibor din
Silesia; ca sa-i dea Inca pe tot anul o )ensie de 50,000
scud de aur, platiti fa Venetia, la Roma sail la Genua; ca,. fiind-ca. are de Nand a se calugari, sa urmeze
despartirea intre el si sotia luT, care va 'Astra titlu de
principesei a Transilvaniei ; ca, de va ititra in ordinile bisericesci, sa i se dea un vent In vr'o manastire
si sa mijlocesca la Papa spre a-1 face cardinal; ca, in
orT -ce vreme si local, imperatul sa-i dea titlul de
Pre-stralucit.
Departandu-se de Praga, Bathori hotari cu imperatul
liva In care acesta sa trimita ambasadori la dieta ca
sa primesca stapanirea Transilvaaiei, dupe care faptil
apol, archiducele Maximilian, fratele imperatului sa
fie tramis spre a carmui Ora. Dupe incheerea acestor
capitulari, care se hotarise a fi tinute Secrete, Sigismund Bathori se interse in Transilvania si indata
convoca staturile la Alba-Iulia pentru 17 Aprilie, uncle
ceru cheltueli pentru rasboill, care i se si decretara.
Dar vorba se rsespandise de Ore-care invoieli facute
intre Sigismund si imperatul: si, cu tote ea staturile
nu sciag de sigur feint acelor Invoieli, dar le banuiail si incepura a se plange cu otarime ca de done
on Sigismund, WA invoirea Ora, se dusese la imp.
paratul., Toti se- adunail ,i -si Impartasaii iii taina
temerile lor, caci nu indrazniati a se aduna si a Vorbi
de fats, spaimantati find de patirea nobililor- din anul 1594. Isi aduceati aminte suferirile ce Ora patise
de la Nemt.i in oilele lui Ferdinand, si nu se Indoiati
ea, de vor cadea iar sub jugul Austriel, vor pati acum
si mai Mt. Sigismundinsa, nesocotind si dieta si drep-
www.dacoromanica.ro
265
MICHAIII-VITEZUL
turile Ora', se purta in tOte dupe,. placul lul, saii mai
bine dupe, cum IT qopteafi iesuitii vinduti Austria
ce-1 inconjurail. Dupe sfatul 1111 Cari lio si al partisa-
nilor Austria, el tramise, in 27 Septemvrie, pe Stefau Iojica se, asedieze Timisora, dar din pricina ploi-for acesta fu silit a 'Asa cetatea in 27 Noemvrie Si a
se intOrce In Ardel.
XXIII.
Catand fuse la caracterul u5urel $i nestatornic al
luT Sigismund, nimea nu era sigur despre ceea cQ
va face ana la urine. Aci se arata eä se caiesce de
cele incheiate cu imperatul $i-T declara a de nu se
vor implini faiggduielile de -ajutor ce i se Meuse, va
strica tOte indatoririle sale si va face pace cu Turcit,
aceea ce sperie atat pe curtea Austria, in. cat it tremise pe data o solie noun compuse de episcopul de
Agria, baronul Adangelo Popel-Brun, impreunti cu co-
mitele Sigismund de la Torre, spre a-I lini$ti $i at
.pestra in aplecarea sa catre Austria. Aci se rasa cu
totul de urma dupe svaturile vetamatOre ale lesuitilor. Apoi, temendu-se ca unirea celor mai insemnatr
ai tent se, nu fie o stavila neinvinse planuldi see d'a
Inchina t,era Austria, cauta in mintea 141 in vecT turburata mijIncele d'a impedica acea unire. Spre acest
sfar*,scrise intr'o di lui Gaspar Corniq : «Iata vointa
4mea and voiil pleca din Transilvania : to se, nu Iasi
domnia la nimeni altul, ci s'o jet pe sema ta; pentru
aceea to -am facut cap peste armiile terii.» Wealth'
di lug d'o parte pe unchiul sell StefanBocskai $i -T Elise ;',
www.dacoromanica.ro
B OBIREA TERANULUL
269.
,Te svatuesc, de-0 trebuie domnia Ardelului, sa nu
(Iasi' sit ti-o iea Ore-care roman (dand a intelege pe
ciojica),. Apoi propuse doninia Jul' Iojica chiar.
Stefan Iojica, cancelarul Transilvaniel, era Roman.
Meritul sell singur it ridicase din pulbere, la cea mai
insemnata slujba a Oa D'ahia intrase in varsta barbatesca si era impodobit cu multA invetatura, cu o
minte cultivate, sanatOsa, iscusita, voiOsa, ambitiOsa de
marine, de putere si de fapte marl si faudate. El dobandise atata, influents asupra tinerului $i fa'ra de experienta print, incat se putea lice intrladeve'r ca el era
adev6ratul stapan al Orli. Invetatura si limbutia WI it
faceati de unia %mem' ti dragostea tutulor. El ajunse
lute() positie asa de Irian', meat cei mai marl domnif
aT Transilvaniei priviail ca oimare fericire d'a merita,
cu multa inchinaciune si jertfire, favOrea si creditul
sea. Ast-fel Sigismund puse in rivalitate pe cate trei
acesti barbaci puterniel si arunca intre diusfi semintele de discordie si de vrajmasie. Obicinuit de demult
a semena vrajba intre curtesanii eel', in acest minut
inca mai mull el nu se credea in sigurantA, decal ve-,
lend pe toff cei-l-alti: ca nu_ se incred unii intealtff.
Dar Iojica priveghia cu luare aminte la tote gandurile
printula Il incuragia in hotarirea d'a parasi tronul,
dar II clicea se. nu-I lase pe maim Nemtilor, ci a i-1 da
lul. El indrazni in public a se arata ca un candidat la
tron si a cauta sa dobandiasca voturile poporulut El
IT licea sat punea pe prietenii sel sa-I lice, ca curagiul si cinstea Jul IT Meuse a merita acest post malt in
intimplarea abdicatiei lifi Sigismund. Indresnela si influinta ce avea in tOrti nimicnicise sperantele com-
www.dacoromanica.ro
270
MICHAIO-VITEZUL
petitorilor SO. Bathori, intr'un moment de cainta, inched cu dinsul o invoiala asemenea celei ce incheiase
la 1594 cu Baltazar Bathori.
El pornesce la Nrta un sol secret ca sa cdra sa se
tramitg, dupa obiceiti, lui Iojica intarirea de domn al
Transilvaniei prin steg si buzdugan. Dupa aceia, ca sa
isbanddsca mai sigur. Iojica prin intelegere cu Sigismund scrise la vice-craiul din Casovia, ca nici el nici
cesarul sa nu se grabesca d'a intra sail d'a tramite
comisari in Trausilvania, caci nu s'a hotaxit pang acum nimic despre esirea printului Sigismund din principal i staturile Orel' nu vor ca Artie lul. sa cacla in
mani straine. Aceste scrisorY tramise de Iojica, vice-
craiul le expedieza indata la imperatul, care se hotari atunci a tramite Para perdere de vreme in Transilvania pe archiducele Maximilian; si pang a se gati
acesta de drum, numi trei comisari aT AY ca sa merga
inainte sa indatoreze pe Sigismund a se tine de invoiala facuta i a le preda in maim for guvernul terii.
Comisari numiti erau Stefan Zuchaia, episcop de Vacia,
Francisc Nadazdi Si Bartolomeiil Petz consiliar de
resboid ; dar find -ca Nadazdi isi cern lertaciune a nu
primi find bolnav, se numi in locu-i Nicolae Istvanfi
vice-palatin al Ungariei, autor mai pe urma at laudatei
istorii a acelor timpuri, care ne fuse mult de folos,
i ha ii castiga magulithrea numire de Titu-Liviil al
Ungariei.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
271
XXIV.
to vremea acesta Michaifi-Voda, vedend caSigismund
de temerea Turcilor umbla sa"-sl dea tera imperatului,
ca imperatul insusi desperat de o noua si mai ingrozitOre revolta a teranilor, umbla a se impa.ciuicu TurciI,
speriati si el de revolta ianicerilor, si putin dupa aceia
deschidea conferinte de pace la Weizen, gandi si el a
cauta sa inchee o pace hotaritOre cu Tamil, pace ce4
va lasa liber a lucra laplannl ce-sTinchipuise in mintea
Jul. El primi bine pe Bali-Massar-Ciaus ce veni la dinsul in vara aceluT an 1597 din partea Sultanultil, care
se spaImintase de pregAtirile ce audise ca faceMichaiiiVoda. Pricinile care siliafi pe Sultan a face pace erail
done: revolta ostasilor, lipsa si fOrnetea. Desele rascole ale ianicerilor la Constantinopole oprira pe Turd
d'a intreprinde ceva insemnat in acest an (1597). Solul
aduse donmului din partea sultanuluT scrisori si
feluri de fagaduieli cam jalitOre, unde cu vorbe dula
i se arata ca Sultanul nu a vrut a-I porunci, of l'a rugat si-1 raga d'a se face prieten al seil ; ca-i fagaduesce cum-ca 'Mull nu vor mai incerca a trece prin
Ora RomanescA, numai Michaiti sa se unesca cu Tur-
cii impotriva crestinilor, sigur fund ca, de vor fi comandati de un general vitez ca dinsul, Turcii vor fi
nebiruiti. Michaiii-Vodtt response ca primesce pacea
si prietesugul cu Turcli, dar nici o data nu se va lupta
cu &ROI impotriva crestinilor; ca tot ce pOte raga.dui este d'a sta neutru. Sultanul fu fOrte vesel si de
www.dacoromanica.ro
272
MICHAIU-VITEZUL
acesta isprava, la care nu se astepta, si indata, dupa
povata tiff Ibraim-Pala vizirul, se grabi a tramite o
ambasada mai stralucita decAt cele trecute.
Teranii din Austria, impilati grin trecerea necurmata a ostilor si aruncaff in desperatie de garnizOnele,
care, sub pretext ca nu li se platesce ei ca li se mananca lefile de capi, jafuiail in tote partite, se ridicasera Inca din celalalt an si se revoltara cu totul in
acesta (1597), puind in capul lor pe until dinteinsiT,
numit George Bruner. ET se plangeah intre altele ca,
find impovaraff de biruri si redrisi in robie de nobleta, nu mai erail in stare a suferi aceste jafuff si ca
ei nu puteati niei sa muncesca nisi sa seimene paminturile, de vreme ce-T lua meref de la munca lor ; ea
dupa ce da stapanilor a treia parte din productele lor,
apt)! eraii si expusi la prada soldatilor. ET adhogeail insa
ea nu stall impotriva a plati dajdiile'pentru rasboiul cu
Turcii, la care Bata sunt sä merga insisi, insotind pe
stapanii lor.
Aceste plangeff, nefiind ascultate, revolta se destinse ca furia resbunariT multa vreme inabusita. Os-
tirea imperatuliff fu silita a lasa pe Turd d'o parte,
spre a ineca cu greil si dupa o lupta forte tuna, drepta
sculare a bietilor tkrani.
In 12 August 1597 sosira in Bucuresci doi ciausT,
solii Sultanuld, aduand pentru Michaiii-Voda si flub
sell Pelrascu, atunci in voxsta. de 13 aril, un firman de.
domnie pe vieta, in care cerea numai jumatate tri-
butul ce platia domniT mai nainte, o lance si un
buzdugan, semnele puteriT, si alte multe daruff de
mare pret scOse din hasnaua imperatesca, Moue -leci
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
273
caftane tesute cu fir de aur, o sabie cu teed de aur impodobita cu petre scmnpe, un surgucit lucrat cu mare
maiestrie, impodobit Cu briliante, rubine si margaritare, o corona de diamante, cal" imperatesci cu harsale si frane aurite si mai multe allele.
Michaid primi pe Soft cu mare cinste, wind intru
intimpinarea for cu multa fala si pompa domnesca,
&ad cmult i prindea domnia,, dice in contimporan.
So lit i se inchinard si-1 salutara cu vorbe dulci ,i tCu
chainele de aur imperatesci
investnintat, cu sabie
stralucita l'ad 'mins si corona Inca T-ail dat sa pOrte.,
Domnul Men asemenea mare cinste solilor, ii pose a
-ede Tanga dinsul, :porunci d'a aduce caftane de-'1 invesminta, precum si alte daruff multe le facu ; apoi,
ospetandu4 frumos si claruindu-Y, II trimise inapoi.
Cu incheerea acestei pad cu Turcul. inchee si
\Walther interesanta biografie ce ne-a lasat despre Michaiil-Voda si pleca la Constanlinopole. El petrecuse
cata-va vreme in tera Romatisca, chemat find a ingriji de invetatura lui Petrascu, feciorul eel mare al
lui Michaid. In qiva de St. Metre, anul 1597, acest
inyetat barbat dete scolarultif sed in compliment in
versuff care s'a pastrat.
In prefata scrieriT sale, ce o tipari la Gcerlitz in
anul 1599, inca traind Michaid-Vocla, Walther spune
ea ea fu tradusa de dinsul in latinesce de pe un original romanesc, scris de un logoret al domnului in
luna lui Julie 1597 si aprobat de dinsul chiar. Acest
original romanesc Inca nu s'a putut gasi.*
* Scrierea lul Walther despre Michaiii-Vqezul s'a retiparit
cu traducere romanescA., in Tesaurul de monumente istorice
18
www.dacoromanica.ro
274
MICHAIU-VITEZUL
X X V.
Sigur acum ca nu va fl superat de Tura, Michait
se dete cu totul intru infiint.area planului set, in vretne
ce in Transilvania, prin intelegere cu Iojica, lucra
spre a opri pe Nemr1 d'a apnea acea Ora, ci a o lua in
stapanire sat el sat prietenul 1'11, Iojica, iar agentii seI
in Moldova pregatiat spiritele in favOrea sa. El vru Inca
atunci, mai nainte de tote, a coprinde Moldova si a-si
resbuna asupra lui leremia Movila si asupra Polonilor.
Intr'adever PoloniT de mull timp, nu mai ascundeat
vrajmasia for catre Michait-Voda ; el meret lucra
a-1 strica and cu imperatul, cand cu Sultanul. El propusera in mai multe randurl Paper si inaperatului ca
se vor invoi a da ajutor impotriva Turcilor, de-r vor
laza a goni pe Michait si a Ina stapanirea acestor doue
tee romane; si. vecitInd ca propunerile for nu erat pri-
mite, el' se adresara c.t asemenea cereri la POrta
(sept. 1597), fagaduind ca vor da tributul obicinuit a-
cestor tea si ajutor in contra crestinilor. Ieremia
Voda, creatura a Polonilor, isi desvelise vrajmasia
catre Michait, cum am ve/ut, in mai multe randuti
si domnia lul era o primejdie mare pentru Ora Romanesca. Moldovenii, care invese a cunOsce pe Mourat domnia lur asupritOre si jugul tot d'a-una
greil pentru Moidoveni al influintef Polonilor, se in
veselira cn initna and le veni veste si fagaduieli de
VIM qi
pentru Romania, adun to $i p tbrie rte tie A. Pap;u Ilarianu.
Tom. I. p 1-74. Buettresei, 1862.
N,ta editorului.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
275
la Michairi-Vod6., pe care -1 sfaviail ca pe un vitOz si-I
cinstiaii ca pe un emit roman, de la care asteptail toti
mantuirea natiei intregi; sub stegurile luT Michaiu
multi dintr'insii alergard spre a se lupta. ET primira
bucuros a-s4 uni Ora cu Ora Romanescg, sub un asa
mare domn, care le aducea aminte pe Stefan -Vodk
a carrel pomenire nestersa era din inima lor. MichaitiVoda, asigurandu-se de aceste bune aplecari ale Moldovenilor, incepu a se pregati in acea ierna pentru a
intra in Moldova in primavara (1598), si insciinta pe
printul Transilvaniei ca. Moldovenii it doresc de sillprtnitor, ca sil-i stea si el intr'ajutor spre a goni pe
leremia Movai si a-si isbandi asupra Polonilor.
XXVI.
Dar Sigismund Bathori acum *lase iarasi sub influinta nemtesca si, ditand fagiiduelele si legaturile de
curend Ideate cu Iojica, se hotriri a se tine mai bine
de cele incheiate cu imperatul ; si, afland de sosirea
comisarilor impe'ratului, convock la inceputul lui aprilie, diets. la Alba-Iulia ; si, ascundend cu mare ingrijire planurile sale, se preracu eä cere bani pentru
urmarea rasboiului impotriva Turcilor.
Era atuncT in Transilvania langa printul Bathori un
nuncio al Papa, episcop de Cervice. Acesta prinsese
cu cancelarul Iojica un mare prietesug si ast-fel
aflase tote planurile sale. Dar ambitios si prieten mincinos, calugdrul, care nu-si indrepta caile decat spre
mijlOcele cele mai sigure d'a dobandi favOrea Papa,
socoti ca" pentru acesta va ajunge mai lesne scopul
www.dacoromanica.ro
276
NICHAICI-VITEZUL
set prin imperat decat prin Iojica. Se hotttri dar a
trada prietesugul $i increderea lui Iojica si, esind la
Turda inaintea comisarilor imperatesci, le spuse ca
Iojica umbla prin 16te mijlOcele a dobandi tronul si
ca nu lase. pe Nernti a stapani tera ; ca el prin influinta si fagaduelile lui a tras in parte-si multi din deputatil dietei si ca, prin indemnurile lui, dieta nu vo,
esce a recurthsce de bune invoelile facute intre Sigismund si cesarul, rare. scirea ei. Tramisii, audind acestea, isi urrnara drumul catre Alba-lulia, unde Sigis-
mund ii priimi cu cinste si le dete buns fagaduial:1
ca.-0 va tine cuvintul catre imperat. In conferintu
ce avu Sigismund cu comisarii, fata find si Bocskai,
se chibzuira despre inijlOcele d'a sili pe deputatii indaratnici a primi invoirea facuta ; hotari a dobandi
de la dinsii prin spaima. aeeea ce nu credeail ca pot
dobani cu voe. Se invoira dar a isbi o lovitura puternica. jertfind vre unut din eel mai puternici magnati spre a ingrozi pe ceilaltT. Inima du; mans de
ungur se dete pe fatal prin acesta. alegere. Sigismund
lua cuvintul si arata. ca Iojica este acela care merba
pedepsa.
Inima lui Iojica se umpluse de grija chnd elusosirea fora veste a comisarilor imperatului, de la care
nici un bine nu putea astepta.
A doua Ali dis-de dimineta, plin de acel neastaniper, presinatire a unei nenorociri ce ne aineninfA,
Iojica, sat spre a se linisti si a se gandi la scaparea
sa, sail spre a se chibzui despre trebile ce erail su
se. se trateze in dieta, incaleca pe un cal ce-i daruiise de cur-and Sigismund si vru sa iasa din oral, ilt-
www.dacoromanica.ro
StOBIRF4 TtRANULT_TI
277
sotii mime .de vr'o cate-va din slugile sale. Pe cand
ttecea pe pOrta St George, calul sea, impedecandu-se
de podul ce era stricat, cadu astfel ineat p'aci era sa
sra'rame caput ltff lojica. Dar acesta neinspaimantanduse, se urea indata pe el iinainta cat-va in campie ; apoi acela§i neastamper it inthrse in ores.
Dar pana a nu sosi el, Sigismund, in vreme ce staturtle riupa obideie mergeail in biserica cea mare
spre a tine ..;tedinta lor, le tramite porunca d'a se aduna la palat. Deputatil asculia de pornnea printului
fare a banui nimic, intra in palat. In vreme acesta, lojica sosind, intra gi el cu din0'. Dar indate.
vedu ea e§irea li se inchide de pretorient AtuneT intrara in sale comisarff imperatultif, cari, aratand adunarli cartile de imputernicire ce aveail de la imperat,
expusera prin graiti misiunea lor, dicend ca an venit
ca sa puna in lucrare tractatul Incheiat de Sigismund
cu imperatul ySi ert acum remane ca staturile sa iotardsca prin juramint acesta invoire. Sigismund infra
si el atund in sala adunariT§i marturisi ca a facut cu
irnperatul schimbul Transilvaniel pentru ducatele Ratibor Yi Oppeln, pentru aceea poruiicesce staturilor
ca sa asculte, cacT de nu, are la Ora lictoef ca sa
pedepsesca neascultarea lor.
XXVII.
Indate. ce printul sfar§i cuvintul see, comisaril imperatesei scOsera scrisorile tramise de lojica la viceicraiul de la Casovia, de care am pomenit inapoi qi be
aratara adunara , dicend ca e de tanguit ca tntre
www.dacoromanica.ro
micHmt-vrtt.zuL
78
magnatlf Transilvanief sa se afle unul care sa indrasnesca, prin machinatiile sale turburatOre, a ruina alianta si 1nvoelile incheiate de atata vreme intre cesarul si Sigismund.
-4Auclind acestea, Bathori vru sa departeze d'asu
pra-Y banuiala de nestatornicie si, cu o marsava vi4clenie, descarca tots vina pe Iojica, clicend ca aceste
escrisori nu sunt prin scirea lul, ca. Iojica este auctorul acestor machinatii si acestei conspiratiT asecunse, dustpan cesaruldi si al repuhlicei ; ea are
4comunicatii secrete cu Michaiii-Voda si ca el nu pOte
4suferi ca o asemenea cried sa remana nepedepsita.
4Apoi porunci lui Stefan Bocskai de a arestui chiar
'In adunare pe bietul Iojica, ce r6masese inmarmurit
efecIend yi auclind n asemenea nerusinata tradare.
4E1 fu dat in paza lui Stefan Lazar, cel d'intal capi4tan al pedestrasilor palatulut, care-1 puse in fere 0-1
cduse in temnita. Caderea unul asa insemnat om
'favorit Ora atunel al printuldi si judecata sa lark'
(=Nall produsera efectul care se astepta de unelgtitort Spaima intra in inima tuturor, 'neat privira in4marmuritY si in tAcere acesta scena. Spre a Insufla
4si mai' mare greza in inimile deputatilor, Sigismund
puse de aresta un ostas ce se deosebise fOrte mult
LIM in rasboill cat si in pace, anume Thoma, sub
4pricinuire ca i s'a spus de nisce paritoff cum-ca el
tar fi vorbit Ore-ce despre impilarea libertAtfi ; apoi
spre nopte fara judecata puse de-1 spanzura in
4vileg.
4TOte aceste fara-de-legi, dice isloricul ungur Beth-
den, insuflara tuturor o mare durere si se vaitail in-
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
279
cet, clic6nd ea, dunk vechiul decret al stramosilor
.lor si dupa legile parieT, nu se cadea ca nisce Oment
.liberi sa tie pedepsig astfel de pe capritul unul om,
cu spanzuratbre si c n tAiere de cap, fara pricing si
.fara sa li se lase un minut ca sa cunOsca Invi.novatirea ce li se aduce ; cis, daca e un lucru groczav si criminal d'a omori pentru ori-ce pricing pe
41112 om care n'a fost cercelat si invinovatit nicT
cosandit, era tot asemenea nedrept a-larunca in temgnita. Dar aceste plangeri zadaruice ere]: nimeni nu
indraznea e. vorbi in public pentru legile patrieT,
esciind forte bine ca tndata ce o vorba libera va est
.din gura cuiva, vor trimite lauturT, securT, lictorT si
(carat ca sa-1 omOre. ,
XXVIII,
Sigismund public6. atuncT un decret prin care tnda-
Ora pe tot proprietarul de un domen daruit de stapanire sau cumperat, cum si pe tot proprietarul de un
oficiii municipal, a jura eredintit hit Rudolf tmOratul
si craiul Ungariel, adaogand ca cel ce an va primi a-
c6sta se va privi ca until ce a bagat sable si foe to
va fi pedepsit cu morte si confiscatie. Acest ameniatator decret fu primit de totT tnteo adancil. si
tristk tacere ; nimenT nu =murk nimenT nu arata
ca se invoesce.
In sfarsit deputatiT indrasnira a face o incercare sfietit. El tramisera la Sigismund pe Francisc Theke, unul
din eel maT Insemnall nobilT, spre a-I ruga in numele
tuturor, d'a nu pgrasi Ora intr'un asemenea minut,
www.dacoromanica.ro
280
MICHAIU-V1T,EZUL
d'a cumpani cu minte cOpta hotartrea ce va lua ; d'a
nu se rasa in asemenea Insemnate lucrurT a fi povatuit de capricili, ci de judecatfi ; ca, daca in orT-ce lucru semetia qi graba sunt rele, ele sunt maT primej-
diOse cleat tot-d'auna atunci and se amesteca en
primejdia patrieT; ca, de i s'a urat atilt cu natiunea
poporul in cat voiesce, ffira ca nimenT sä T-o cera.
sä-§i lase dregatoria sa, eel putin sa lase nevetfimata
qi curata libertatea de care tot-d'auna Ora s'a bucurat, d'alT alege print, qi sapfistreze neclintite drepturile tereT de la St. Andreiti, regele UngarieT, pe care
au jurat el cu totT cellalrf printi Si nobilT a le pazi.
Bathori respunse necajit la acesta solie t ca el nu vrea
§i
csa umble de pe placul altora, ci de pe al sell. a Ducend
Francisc Theke acest respuns la deputati, ace$ia desperari pi Ingroziri de ceea ce Valise Iojica, nu maT indrfisnirfi a sta impotriva Si, plecandu-se Imprejurarilor, se hotarira a asculta nedrepta porunca a printului §i a consuma ast-fel prin invoirea for m4elesca
tradare de tere a luT Bathori. SenatoriT maT intaifi, apoT eel marl qi ceilallT deputati aT staturilor facura
juramint luT Rudolf maT mult din buza de cat din
mima.
Dupa aceea comisarii imperatului, in numele lot.
jurara paza drepturilor TransilvanieT. Exemplare ale
juramintelor ci copia invoker intre Sigismund §i cesand s'ail pus In pastrare la Sibiti §i un exemplar din
juramintul Transilvanilor se trfimise ImpgratuluT. Intr'acest chip Ardelul fu tradat AustrieT.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULLII
28t
X X IX
Magnatri si nobiliT cautara atunci sa capete o res-
plat5 a lasiatei lor. KI tramiserg, la Sigismund pe
Francisc Theke si pe Albert Liiveg, jude din Sibiti, ca
s5-1 rOge sa scOtai din temnita pe Iojica, un om asa
de insemnat si care se rudia cu cele mai d'intAni fa-
milli, chiar si cu a printultif ; cä, de a fa'cut vre o
crime, Afie judecat in calea legill; si cä Sigismund nu
se cade sä nesocotescrt asa pe fat libertatea nobililor, adaogind eget' stat gata a chiez6sui pentru Iojica.
La acestea Sigismund respunse ca acum Iojica e in
puterea comisarilor imperatesd, cArora le-a dat tent
si puterea d'a face dreptate.
Chiar in noptea aceea tArdit Christofor Kereszturi
porunci s5.-scOtti pe Iojica din casa unde era arestat.
Acesta, urandu-se in trasurg, fatA. cu Eustatie Guy-
Iasi, dise : data preful prietenid regilor !, Atunci
Kereszturi it dete in mb.na Id Bartholomeilyetz, care
se intorcea la imperatul. Acesta-I duse la inchisOre
in Szathmar. Mfg averea, le Iojica fu confiscate. Se
gasira la dinsul nisce cape de argint, pe care Iojica
pusese A. sape aceste euvinte, presimtire a sOrtel' ceastepta : tTu nu mai inalcat ated, Dumnecleul men,
gde-cat ca sa me facI sa ca4 de mai: sus!.
XXX.
Predarea Ardeluldi de Sigismund in mb.na Austriel
fu peste voia, nu numai a locuitorilor din .era, ci
www.dacoromanica.ro
282
AlICH Alt-VITEZUL
inca si a acelor ce se aflail expatriati. Seim ca intre
acestia era si cardinalul Andreiii Bathori care petrecea in Polonia. El se credea firesce chiemat a mokiteni tronul dupe Sigismund si afla cu parere de rail
ca acesta, dupe ce l'a prigonit, l'a isgonit din Ora qi
i-a rapit averea, acumi rapesce si sperarea ce avea
d'a se urca intr'o Vi pe tronul Ardeltilui. El serise o
scrisare lui Sigismund, care firesce avu putin efeet ;
apoi Indrasni sa intre in Ardel ca sa face vre-o miscare ; dar, gasind pe Dead intemeiaci. se veclu silit a
esi indata; alerart in graba. la regele Poloniei si. sciind ca impe'ratul nemiese era sä dea Ardelul in stapanirea archiducelui Maximilian, ce pastra Inca fitlul de rege al Poloniei, se sili cu acesta cat putu spre
a Intarita pe craiul Poloniei asupra imperatului si a
fratelai tut (Nu e destul, ii Vise el, pentru casa AU-3ctrieT, care crede ca tot II este. iertat, d'a, calca tOte
tractatele si d'a vrea sil, usurpeze tOte corOnele ; ea
tintrebninteza astaVY nu puterea, ci siretenia si incselatoria cea mai mestesugita spre a despuia nisce
itprinci vecini abaci ai Poloniei. Ambitia ei e pricina
cca asta-VI tots Upgaria geme sub jugul paganiloc
cacolo va ajunge si Transilvania, de nu se va grabi
(a lua armele spre a infrana dorintele arnbitiOse lilev
(uneY Wall a carei lacomie n'are margint,
Nunciul Papa, ce se afla atunci la curtea Vienel,
Oland de proiectele cardinalulta, poviitui pe curtea
Austriei ca archiducele Maximilian sa lepede fitful ce
Inca purta de live al Poloniei, ca prin acesta Satisfactie data Polouilor sa-T indatoreze a nu lasa pe cardinalul Bathori sa Inca turburafi In Ungarii. Dar era-
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TtRANULUI
283
iul PolonieT nu sta. atund a sprijini pretenLiile cardinaluluT Andreiti. EL se gatia pentru nesocotita si nenorocita expediLie ce facu in anul acela in Suedia. E
sciut ea, mo§tenind dupg mOrtea tataluT sea craia SuedieT, el nemulLumise poporul acesteT LerT, voind, de
pe sfaturile cele rele ale iesuiLilor, sa silesca pe aT
cest popor protestant a primi legea catolica. Vera
atuncT se fescula, puind in capul guvernului pe Carol, ducele de Sudermania, unchiul craiului Sigismund.
XXXI.
Pala a nu se departs din Transilvania, Sigismund
Bathori tramite cu o ambasada solcinna pe Sarma-,
sagi is blihaiii-Voda. in Ora Romanesca, despre care
aflase ea s'a turburat forte primind vestea abdicaril
sale in favOrea iniperatulif. El ir trrimise scrisorT in
care iT scria ca ar Ii vrut sa-T I ramita pe Bocskai; dar fi-
index comisarii cesarului sent acolea, el are trebuinLa
de dinsul, i peutru aceea IT tramite in loc pe Sarma-
sagi, ca pe eel mai credincios -al easel' sale pe care
l'ar fi putut tramite, Si ca doresce ca Michaia sa aTba
tag increderea intr'insul. Afars din aceste scrisorT
prin disul deputat racu cunoscut luI Michaiii-Voda ca
el nu voiesce a lasa Transilvania ra'ra sperare de a se
mai intOrce, dar ea crede ea presenta sa pOte sa aLaLe
pe prinLiT cre0inT a lua armele In contra Turcilor,
toLi impreuna qi de °data ; ca crede iar Ca, fiind de
faLa, mult mai bine va putea inlesni tote pregatirile
de haul qi armiT qi cite trebue la rasboiti , decal incrand prin deputaLT Liar daca nu va isbuti a aLita, a
www.dacoromanica.ro
28 f
MICHAI N I Eau,
impinge, a army pe ere; tini in contra Tu
r, precum
doresce, va lucra atunci a asexa o pace generals intre
top crestiniT si barbarii, pace care, dupa asigurarea lui
va coprinde si sera Romanesca. Tot atunci el fespunse
la cererea ce Michaiii-Voda iT ra'cuse mai nainte d'a-1
.ajuta spre a coprinde Moldova si-i spuse prin Sarma-
sagi ea-1 povatuesee sä stea linistit, ca cT atat Papa
.cat si imperatul sunt hot:drift a opri on ce asboiti intre
MuntenT, MoldovenT si Poloni, intrAnd la nevoe in mijloe spre a-T Irnp'acTui.
Ilusiile cu care se hranea sea pe care flume le arata Bathori erati cu totul copilgresa. DepIrtat de tron
putea el Ore sit OM mai multa influentri in Europa decat cand era pe tron,stralucind de gleria_biruintelor
sale? Stavila care oprea legatura cresting cra isbuti
era temerea tuturor stapanirilor Europa despre ambitia Si marirea easel' austriace, PopOrele Europa nu
voisu sa-a verse sangele, haniT si suclOrea'lor pentru
un rasboiii al ettruT castig era s'a fie pentru Austria. De
atunci existenta Turciei se privea ca necesara ecuilibruluT european, ca o stavila uaturala ambitia Aus-
tria, precum acesta, era o stavila ambitia Turciei.
Tata pricina pentru care Polonia, Francia si Englitera,
nu numai ea nu voira a intra in legiitura in contra Turcilor, ba Inca ajutara pe acestia, cAutand a le dobandi
pacea, etind IT vedu cridutT in grea nevoie. Chipul cu
care Austria la In mans Transilvania si abdicarea
prin twlare a luT Bathori, marirg. in Europa si mai
mult dreptele temerT despre neAtiOsa ambitie a curtiT
austriace.
www.dacoromanica.ro
ROB1REA f1IRANULUI
285
XXXII.
Inteaceea Sigismund se gAtea a piece, spre SilesiaEl nu 1u4 pe sotia lui cu dinsul, de care hotarise a se
desparti, ci o lash' ca sa carmiliescg. tronul Impreun5.
comisarli imperatului. In 17 Maiu, el ajunsela Zaurin,.
care-din nelugrijirea Turcilor, de curend aduse prin
apucare Fara de veste, in mane ostei imperatulut Ar
elliducele Matheiii vein acolo a-doua-di sa intalnescd
Ise Bathori cu un cortegin p01111306-. Dug o sedere de
tre (Pe, iu care. Neuitli se ail% cat putura sa fad..
tie Bathori a -Li petrece vremea `prin turnire si alte
placeri, se duserti amendoi la Viena si apoi la Breslaii
.i in tote locurile furil primiti cu Cea mat mare cinste,
dupe poruncile inir'adins ale imperatulut Pe la sfaisaul hit 'tune, Sigismund se duse in Oppeln si Ratibor,
uncle ambasadorii impe'retuld it instalara in noel sew
stritulet. Petrecerea lui Bathori in Austria produse un
entusiasm pregkit de curte, care tintea
acoperi
machinatiile cu -care it despuiase de tron. Austriacir
urcati pane in slava cerulut acesta legclare mrtrinim6s6 a liff_Sigismund de un tron intarit prin atAtea.
isbancji stralucite. Triumful lui Bathori asupra lui insusT *earl ca este mat presus de biruintele ce pang.
atunct ,straluciserA vidta sa, TOte artele se intrecurri..
spre a consaritT memoria acestui eveniment. Vestitul
Sadeler, zugrav imp6rkesc, din porunca lut Rudolf,
fact' portretul printuldi .i -1 impodobi cu figuri alegorice privitOre la abdicarea Int. Se vedea, o encore de.
www.dacoromanica.ro
28S
micame-vrrizut,
care se tineail trel confine cu aceste devisa: Scio cui
credidi. Aceste corona millet Transilvania, Moldavia
lit Valachia, pe care Bathori le dose imperatului, pe
aceste done inse numai cu numele ; de desubtul portretului se sepase felurite versuri.
In terile strain mat Intai niment nu voi a crede
lepadarea lut Sigismund de tron. Omenit ambitiosi se
mirail cum se-si paresesce el ast-fel Ora gi tronul.
Toff cat cu minte nu se puteall domiri cum el, dome
stepanitor, se ravnesca dupe o palarie de cardinal.
Abdicarea, for li se parea un amestec de merinimie si
de slabiciune, mai mull un capricifi cleat o fapte cumpenite si seriOsa. Din acesta, se putea lesne benui ca
inane 'Ate acest om usure, ascultator la alt capriciil
sail la alte insipiratit contrarie, se va cai Si va lucra
cu totul in contra faptei de acum.
X XIII.
Vestea prefacerilor dip Transilvania $i ambasada
tut Sarmasagi turbura fOrte pe Michaia-Voda. Singur,
isolat, tints a vrajmesieT Turcilor, Polonilor, cart tocThai atund innoira pacea cu Turd'', a Tatarilor si a hit
Ieremia Movila, lipsit de banT Si mijkice pentru a tine
.o Wire mare in piciOre, ca se se dpere dinaintea atutor dust:mut puternict, pane aci el IT rezimase spatele si armele de Transilvania. Prin aceea numai ce
Acesta tere pica sub stApanirea Austriet, Michaifi-Vode
411 Ora, trebui sa cads sub in fluenta acestet imperatii
.chiar si dace Sigismund nu ar fi tratat pentru Vala-
www.dacoromanica.ro
ROB/FtE4 TERANULDI
281
chia, lasa.nd AustrieT, drepturile de protectie dobandite
de dinsul. Michaiil putea tare Jesne sa nesocotesce
acesta dare, care n'avea nimic serios in sine, de vreme
ce vitejiile sale rupsese traciatul de la Male, 1595; deg,
putea el bre, aflanda-se inoonjurat de atAti dusmani,
sigur ca Tired cautati prilej a reineepe Tasboiul, sa
se strice acum en Austria? El Oda ca, proiectul see
asupra Transilvaniei se nimicesce, ce sperarea sa cea
jubita de a coprinda Moldova trebuie emanate. de o
cam-datil ; el incepu se.' crede. ca aleturendu-se ,pe
lange. impsere.tia Austriei, va pate isbuti a face pe a
--.cesta. sA Intelege. importanta, d'a organisa qi d'a lute-
meia un stat Romenesc mare qi puternic sub protec,
toratul ei si care se. fie sabia si bulevardul el si al
crestinatatei despre orient. Credea insa qtrnaT mutt
in sine !must El nu parasi proiectele sale). ci ama.na
mime indeplinirea kg,
Spre a sreta trng-vointa sa °etre imperatal, szt
grabi a trilmite dare comisaric 'imperatesci in Wel
.doi soli, pe llie Goad secuiul sipe Petre Armenul,ca
sale spundce, dupe plecarea lui Sigismund, el nu scie
ce se face sillu pine se se rezinig neayend huff de ajuns spre a plali Niirea trebuinciOse la rasbohl; c nesciind ce at de gaud se face. cesarul §i comisarii, a
tramis ca sal intrebe de-i pot inainta bani acum, sat
data se indator0-1. a pled mai pe urina banii ce el va
lua imprumut, zelojind averea ha; ce spre a se intelege de tote aqeste,s'ar fi plus Iasi*, la dinsii;..-dar
ca n'a putut, Muriel-0 scrautise un ulna's la vanetOre, cadend de pe cal. Comisarii gandirit eA cu on -ce
vet trebuie a tine in partea Austriei pe acest inwww.dacoromanica.ro
288
MICH tleVITEZUL
dresnet si intreprincretor rasboinic; si, spre a nu-1 suOra si a nu-1 sili se treca la dusman, IT respunsere. sa
alba putine. rabdare si se. fie sigur ca Vote se for Incheia de pe dorintele sale ; cä despre tote acestea, el
se vor Intelege prin omeni alesi seu insisi vor
veni la dinsul; ca indata ce printul Maximilian, ce
se asteptil sa vine. va sosi, el nu va uita nimic din
cele de trebuinta spre a-1 apara si a-I intari In
puteri, ci tats T va tremite si cinstiri marl', care vor
cresce si Inaba marirea lui. Michaiii-Voda astepte,
eats -va vreme, dar veglend ca archiducele Maximilian
nu mai sosesce, tramise cu o noun solie pe spatarul
Radu si pe lOgoretul Miriste, ca sa." arate comisarilor
ca el nu mai pOte astepta si le cere un respuns hagrit. AmbiT comisariimperatesci; episcopul de Yeitzen
si Istvanfif tinend -svat cu mail din eel' mai Insemnati
al' Transilvaniel si Iesand emeni alesi spre-a purta.
trebile Ardelului in lipsa tor, plecafa 14.0 spre d. veni
la Michaie-Vod4 in tera Romandsce., luand cu sine pe
Gaspar Cornis si pe Pangratie Sennyei, cunoscuti bine
lui Michaiti din deosebite ambasade ce avure la dinsul. Luand pe la Sibiu si I-lrasov, el' trecure. munti! pe
la Buell; §i ajunsera la Targoviste peste sdpte (Ale
dupa plecarea lop din Alba-lulia. Aflandu-se tot bolnav, Micliaie tramise Inaintea Ion pe fiul seu Petrasca
cti mai mull de trei miT soldati si-I aduse cu mare
cinste in Targoviste. Conferintele se prelungira trei
dile si se incheiara cu un tractat in coprinderea urmatere
www.dacoromanica.ro
ROB1REA TERANULU1
289
XXXIV.
«Michaig, Voevodul tereT Romanescl si svetnicul
«MaiestatiT Sale Imperatesci si Creiesci etc., din preuna cu Eftimie mitropolitul TargovisteT, vornicul Du« mitru, banul Mihalcea, clucerul Radu, logo fetul Theo-
dor, vistierul Andronake, spAtarul Negru, logoretul
«Miriste, banul Calota, svetniciT luT si represintanti aT
«Orli Romanesci, sunt hotilritT sa-si unesc6 sera for
«cu corona UngarieT. Spre acest sfarsit, intelegendu-
(se cu vrednicul de cinste Stefan Szuhayf episcop de
«Veitzen si prefect al camereT unguresci de la Pres,
«burg si cu pre strAlucitul Nicolae Istvanfi de Kisasz«on-falva, propalatinul regatulut Ungariei si citpitan
«al cetatif Edenburg, legal plenipotentiarT si comi«sari imperatesel in Transilvania $i in Ora Romanesca,
incheiat cele urmatOre :
«1°. Imperatul se indatoreza a da lefe. la 5000 sol«datT d'ai lui Michaiti; cat pentru alff 5000 calarime
.pi pedestrime ce cere Michaiu, comisariT sii se si-
clesca a face ca imperatul sail sit-I trivaira Oste, sail
«se. dea lefa pentru tinerea si armarea lor, insa vara
elefi intrege. $i ierna pe jumatate. Afars de acesta,
«av'end Michaiu nevoe absoluta de un mai mare aju«tor, imperatul sail, in numele luT, archiducele Maximilian se indatoreza a -i veni in ajtttor cu °stile Ar«deluluT si din alte parti. Asemenea §i Michaiii se in«datoreza d'a se sili sa" respinga mereil pp Turd din
«partea loculul $i de a merge in ajutorul TransilvanieT
«qi a paqilor vecine ale UngarieT, cand nevoia va
«porunci.
19
www.dacoromanica.ro
290
MICHAIUNITEZUL
c2'. Michaiu si fiiul seu Petrascu si top' urmatorff
.lor in linie drepta barbatesca sä stapanesca tera
.Romanesca cu tate veniturile, drepturile si hotarele
ca vasali aT imperiului, fara a plati vre un alttri.but decal sa dea in tot anul la imperatie un dar de
<cinste dupa voia si alegerea sa.
.Mosiile cumperate de Michaiil si fiiul seu cu banil
.lor sa fie ale for si sa aiba voie d'a face cu dinsele
toil ce le va place.
3°. Intimplandu-se ca Michaiti si Petrascu sa mOra
(Fara mostenitorY, Maria Sa Imperatul sa aiba a in.iari pe domnul ce se va alege prin invoirea obstesca
ca boierilor, staturilor si randurilor tern.
Maria Sa va da domnuld, off-care va fi. in Uncgaria sail in '1 ransilvania, o cetate cu veniturf hides.tule spre tinerea. Int
4° Facaorii de rele si desertoriT cari din ',era Rotinanesca tree in Transilvania si Ungaria, sa se Ora
.prinde si aduce inapoi.
.5°. NegutatoriT din tera Romanesca vor aye liber
ccomerciu cu Transilvania, Flea insil a vritama priviclegiele cetatilor slobode din a .esta Ora. In Ora Roemanesc5. ne4Nul va fi liber, platind taxa hotarita.
.6°. Religia sl hiserica romans sa fie libere, ocroctite si neatinse de nimedi.
.7°. Nunciff siambasadorii ce domnul Ora va traginite la inweratul sail la ducele Maximilian sa aiba
4indatil audienta si sa fie tratatT dupg cum cm en-eeT,
cviinca.
.Acest tractat s'a incheiat in 9 Iunie 1598, in hi-.
'serica St. Nicolae din Targoviste.,
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
291
)(XXV.
In aceeaei di (la 9 Iunie), inainte de incheierea tractatului, Michaiii-Voda, in aceiaei bisericg a Bantu tut
Nicolae, depuse jurgmintul de credinta luT Rudolf II
urmaeilor lui, ei dupg dinsul jury mitropolitul Eftimie ei toti boierii.
Pang a nu pleca dip Ora Romanescg, comisarit deterg domnului pretul de 17,500 florinti de Ungaria,
pentru pregatirile de rasboiii; piece miT florinti IT pigtira in monetg si pentru cellaW eepte mil, MichaigVodg priori un inel cu un mare diamant ei alte treT-
4eci ei eepte diamante mai mid.
Acest tractat a fost mutt laudat de unit din istorici,
Vera Romanesca singurg,
et, nu putea salt
.pastreze neatarnarea sa; cum putea dar face mai bine
decat a se inchina Austriet cu aea favoritOre conditii?
Alaturandu-se de Austria, Romani): din Ora Romanesca se ala'turafi de o data ei de ata4ia Romani fratt at
for din Transilvania, Banat ei din partile orientale ale
Ungariei. Moldovenil inca n'ar fi intardiat a se lipi de
Austria cu aceleaei conditii ca Muntenii. Prin lipirea
cu Austria, RomaniT incetail d'a face parte din orientul barbar ei se uneati cu apusul luminat ei astfel sporeail ei ei iute in calea civilisatieT. Incet cu incet, imprejurarile ajutand, Romanii sub ocrotirea Austriei se
intareari i dobandind unitatea nationals, dobandeau
putinta d'a caetiga cu vreme neatarnarea for si intrau
fn tote drepturile naturale ale na(.iilor. Tote aceste con
siderap sunt frumOse si ar fi fost ei adeverate, dacg
www.dacoromanica.ro
292
MICHAIU-VITEZUL
din norocire, sinceritatea s'ar pute afla veodatti iris
invoirile filcute intre o parte slabd si alta mai puternicd, care este tot d'a-una plecatd a abusa de putepea
si de protectia est; dada firea imperdtiilor care sunt.
nisce alunatuff de staturf si natif fdra nice o asemanare si legaturd intre ele, strinse si tinute la o faithintr'un stat numai prin sila, s'ar pute invoi cu idea.
nationalitiflef si a independintlf natiilor. Austria dar
ar fi abusat de protectia ei, aceia ce ar fi silit pe Romani a se arunca din nod in bratele Turcilor, spre a.
scapa de Nemti, dupa cum filcuserd in vremea lui
Mircea spre a scapa de Ungurt Apo! chinuiti deTurd, ar fi ajuns firesce acolo unde all ajuns, a se arunca In bratele Rusilor, spre a scapa de Turd, pentru ca un vec dupa aceea, sa se arunce iar in brateleTurcilor, spre a scapa de protectoratul impilator al
Muscalilor. OscilatiT nenorocite dar neapiirate, cand
un stat mic se did !titre altele mai mar! si smancit de
dinsele. Acesta este sorta nenorocita a natiilor care se
bizuesc in strain!, iar nu in ele insile ; astfel a fost si
va fi sorta terilor Romane, card vreme nu se vor imputernici prin unitatea nationald. Strainul intr'o ter&
e tot-d'auna vatamator und natiT si facerile Jul de
bine chiar sunt rele marl.
Intracest tractat mai vedem cum ca Michaid-Vodti
tinti Inca a face tronul ereditar si a intemeia o dinastie. Multi din voevodiT nostri eel marl, inaintea si in
urtna lot Michaid-Voda, visara ereditatea si, printece
fatalitate minunata, acest vis lam el se stings cu sunet mostenirea Ior. Mircea cel betran visa ereditate
si pang nu muri, avu durerea sa vadd pe numewww.dacoromanica.ro
OBIREA TtRANULUI
293
visit set fit legiuiji si barstarcli , sfasiind .era prin
Tretentiile for la tronul de la care tate' for it gonia.
Negoe Basarab visa ereditate si pretentia fiulut set'
d'a domni rescula tera si o arunca in nisce rasbOie civile si intr'o anarchie grozava, care dete prilej Turtilor a face ',era pasalic ; ea ar fi si perit, dace. din no-
rocire nu-si alegea domn pe Radul de la Afumati,
,care o mantui, iar fiul but Negoe-Voda muri pribeg si
in ticalosie la Constantinopole. Michaiii-Voda visa ereditate si fiul see muri expatriat in pamint strain fare.
-all mai vede tera dupe. mertea tatane-see. *erban Cantacuzino visa ereditate si beu otrava versata
ale chiar rudele sale de aprOpe, Tar fiul slit rataci isgonit in Ora strains. Brancovenu-Voda visa ereditate
si, pane a nu muri, veclu capetele a cate patru fit at
set rostogolindu-se la picierele sale, taiate de sabie
turcesca ; pretentie nebuna intr'adever d'a intemeia
stabilitatea unet dinastii intr'un pamint ce se misca
si se cufunda in mijlocul furtunelor dese ce de din
_dare it cutreera, in rnijlocul unor Oment ce lesne se
prefac si se schimba ! Moldovenit incepura statul for
prin ereditatea domnieT, dar indata caracterul nestatornic al poporuld, ii aduse a face domnit dupe alegere. La un popor cu un caracter schimbator si ne-
statornic trebue institutit in analogie cu firea sa,
care sa reguleze acesta nestatornicie, fere a pretinde
d'a o inabusi. Un asemenea popor are trebuinta de
institutiT libere, alegetOre, republicane.
www.dacoromanica.ro
294
MICHAIO-VITEZUL
XXXVI.
Coprinderea Transilvaniel: de Austriaci si-tractatuf
1iff Michaiu cu dinsii suparard fOrte pe Turd si-I hotarifa a nu suferi acesta si a se osti din 110r1 asupra
Transilvanie si a te'ril Romanesci, pand ele se aflait
Inca in ametela acelor prefaceri de stapanire. Satirgi
Mehmet-Pala, al doilea vizir, ce se afla in Ungaria,,
primi porunca a intra in Transilvania si pasil de pepreuna puterile sprea nalvali in tern Romanesca. Michaiii, imputernicit prin
marginea Dui-161'11 trebuird a-si i
ajutorul ce luase de la imperat, se pregAtea acum a
face o noua campanie cu Turcii, and o intimplare
neprevedutd de nimeni, curia proiectele sale, arunca
Ungaria, Transilvania si Valachia in value noue, si in
sfarsit deschise alea asa mult dorita de inima lur.
In palatul din Ratibor in Silesia, Bathori, in loc de
acea liniste filosofica de care-sl Meuse o icOna asa de
incantAtOre, gdsi nepldcuta uniformitate a unei vied
card lucru si uritul stdpani inima sa.
Ca tori domnitorii can de blind voe se pogorise de
pe scaun, el se hot:arise a o face stapanit flind de
ambitia de a minuna lumea prin despretul maririlor
omenesci si printr'o faptil neobicinuita. Dar de indata
ce acest minut tram, el incepu a dori de pe tronul
perdut. In mijlocul placerilor din Ratibor, traind 0.
via molaticd, fara trebi din lduntru, fara gri,j1 din
afard, i se facu dor de larma taberilor si de acel curt
deschis, in care aerul btitea in tote partile. Fiind-ca
din putere si din gloria militara nu pretuise decat va-
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
295
nitatea lor, trufia lui suferea acum, tact n'avea cut.
da destule porunci ; inima hit ofta dupa rasbOiele
care hraneati dragostea d'a aucli pe tots slavind numele
tut El incepu a biestema acum in zadar Si tarliti pe
acel" ce-1 sfatuisera la acesta lepadare a tronuldi, ru§inOsti ei pricinuitOre
de atatea nenorocirt §i, cu ace -
iasi usurinta cu care venise in Ratibor, gandi sa se
intOrca in Ardel. Insa mai intai ispiti data spiritele din
Transilvania ii sunt spre favOre ei adresa o scrisOre
unclifuldi sai Stefan Bocskai, printr'un trimis inadins,
expuindu-I ca un copil uritul ce-1 coprinsese i ru-
gandu-1 prin juraminte ca sa lucreze pentru dinsul, sa pota scapa din acel grozav exilic. In Transilvania, carmuirea comisarilor imperatului ei Orecare prefacers ce ei incercara a introduce, nemultumise pe acei aspri magnati ungurY can de atata
vreme invelasera a uri pe Nemtl. Ei erail atund
forte ingrijatI de amenintarile Turcilor din Banat, ca
sa nu davalesca idea veste asupra-le, fara ca ei
sa fie gata de impotrivire. De vreme ce Maximilian archiducele era hofarit a lua stapanirea TransilvanieT, magnatii tramisera la dinsul sa-I rOge a
veni cat mai in grab cu Oste ca sa is guvernul Orli* §i
s'o apere de duwian. Dar Maximilian, incurcat in
rash oiul din Ungaria, da cli p este Ali, §i nici: el nu venea
nici Oste nu trimetea. Locuitorii Transilvaniel, ingri-
jati: fiind-ca nu-0 iudeplinesce fagaduelile racute
cand i s'a Inchinat Ardelul, incepura a carti asupra
Imperatuldf. Bocskai cartea mai mult decat toff, parendu-I feu ea, prin abdicarea nepotuldi sea Bathori,
perduse Vita importanta §i puterea ce avea in .era.
Cand primi scrisOrea lui Sigismund, el o comunica e-
www.dacoromanica.ro
296
MICHAICI-VITEZLIL
piscopului de Transilvania, Naprasdi, oposant al guvernului impergtesc si care avea de prieten pe Lupul
Cornis, unul din eel' mai Insemnati secui, si in intelegere cu dinsul, respunse Id Sigismund ca sa fie plin
de speranta, iiind-ca el lucreza pentru dinsul si sa se
grabesca a veni in Transilvania.
XX X V II.
Cum primi Bathori acesta scrisOre, fara a mai intarVia, incepu a se gati de plecare. Temendu-se ca duhovnicul sal parintele Carilio, al eArui zel pentru Au-
stria IT era acum cunoscut, aducOndull aminte cu
WA, inrocare it povatuise a se lep5.da de tron, sa nu-I
aduca vre-o Impiedecare, se gandi a-1 tramite la im-
peratul ca sa -I arate ea sorocul sand trebuia a i se
pltiti pensia hotarita a trecut-si 'Inca n'a primit nimic ;
si tot de-o-data sa -1 rOge ca sa i se adaoge in stbipa.nirea
sa Lactemisul, mosie a del mnei Maria Marica, fosta sotie
a lui Vratislaii Prenestein, vicar de Boemia, care avea
un frumos si mare palat ce se Vice ca sOtrirtna cu vestitul palat Pitti din Florenta, sail vre un alt loc frumos
de locuit, plangendu-se ca in statul lui TM are casa de
locuinta care s'51-I placa. PArintele Carilio plea.' si in
putine Vile se intOrse dobandind ambele cereff de la
Imperat. Dar Sigismund nu asteptase intOrcerea lui si,
putine Vile dupg, plecare-I, insotit numai de doi insi
si imbrNcat, dupa cum oic unii, cAlugaresce, se porni
pe ascuns din Ratibor si, l'asand drumul mare spre a
nu cadea in cursele lui Maximilian, se indrepta pe alai
tale mai lung'd pe, langsa. hotarul Poloniei si, in timp
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
297
de nOpte, ajunse fara veste la Clus in Transilvania, in
20 ale lunii lug August. Indata ce sosi, se indrepta catre Michaifi Katonai, ce era prefect al orasuluLicarele
ig spuse ca si sotia lug se afla sosita cu o di inainte in
ores, spre a astepta venirea archiducelui ce acum era
fn Casovia, si tratnisese o mie de calaretY spre a o insoli in Germania. El porunci sa merga la dinsa sa-g
spuna ca a sosit si s'o salute in numele lug. Principesa
se afla la biserica facendu-sl rugaciunea cand i se a-
duse acesta veste neasteptata ce o miry si o turbura
fOrte. Ea respunse ca indata ce se va savarsi slujba
bisericei, nu lepada o convorbire feta cu marturi. Sigismund pe data ce se intalni cu sotia lug, simtind cat
de mull ea-T va fi de trebuinta in acele imprejurari,
trase spre sine cu mangaieri prefacute si cu ragadu.eli pe acea se'rmana femee, lipsita de svat si de ajutor, pe care atat o nesocotise si o urgisise mai nainte.
Dup'aceea, fara intardiere, porni pe Benedict Macedi
i pe Stefan Lazar, cap al soldatilor palatuldi, care ayea cheile cetatlf, la Alba-Iulia, uncle intrara fara de
.a afla comisarii imparatuluI 5i dusera la Bocskai serisOrea lui Bathori. Acesta, Ohiar in nOptea aceea, luand
cu sine o trupa de soldati, se duce la cortul lug Gaspar Cornis, ce se afla tabarit lane'. Sebes cu Ostea
adunata pentru apararea despre Turcl, si-I vestesce
sosirea luT Sigismund la Clus cu sotia hit si-1 indemna
prin cuvinte scurie 7i aspre a-1 recunOsce de print.
Cornis, dupa. Ore-care indoire si amenintarT ale luT
Bocskai, se invoi. Moise Secuiul (Szekeli) trase indata
pe genii ce alcatuia!i cea mai mare parte din ostire.
in conspiratie, fagaduindu-le libertatea. Exemplul a-
www.dacoromanica.ro
298
MICHAIU-VITEZIIL
cestora trase si pe celelalte wti care recunoscua
de cap pe Bocskai. Comisarii imperatesci, Warasiti de
osti si de Corn4, .tramisera card cetiltilor sasesci §i
la Clw ani spre a le aduce aminte juramintul facut
imperatului. El tre.miserii ai lui Maximilian trei plicuri
de scrisori tot intr'un fel, ca se. -I Ilea sal grgbesa a
veni pans nu va apuca dwmanul a se intari. Dar aceste scrisori n'avura.' noroc a merge la adresa lor. Un
plic ce se incredintase unul Ghorghe Palatici fu dat
de acesta lui Bocskai ca se. -I atraga favOrea. Altul se
1u6 de la Nicolae Hanoi, pe cand acest curier isT
schimba calul la Turda, cu mare prime,jdie a vietii
sale. Iar al treilea, km Marin raguzanul ce-lducea, tea.dat fiind de sotil sei italienT, fu slit a-1 inghiti, cand
in vremea noptif aproclii, banuind ce avea el cu sine,
ii inconjurare. casa si umblau a sparge usile spre
a intra.
A doua-cli din Ali de diminet'a Bocskai e0 din taber'l
cu Cornis si se duse la deputap imperatului de le aratara scrisorile lui Sigismund ce IT chiama la dinsul.
AcNia respunsera ca vremea ii va svatui. Bocskai
atunci puse paza la palatul unde se afla comisarii ai,
intorcendu-se in tabere., cheina o adunare, unde se
planse de Neinti ca sunt grei Si scumpi, ea nu tre.misesere. pane. atunci nici ostiri, ilia bani, nisi ajutOre ;
di Maximilian nu indraznesce se. vina in provincie ; ca
pane. in acea iii el fuseseral purtati de deputari cu na-
dejdi zadarnice; ca nu trebuie a mai aatepta nimie
de la dinsii ; ca dwmaniI sunt in arme, primejdia de
Nevoia e neaparate. de a-Vi intOrce dorintele asupra acelui print pe care mila dumnecleesca" it adusese inderet §i ca trebuie a-sf da inapoi sceptrul. Tott
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
299
aclarnarg aceste cuvinte, urara aril multi si fericiti
printmlui si trimiserg deputati la Clus spre a-1 felicita.
Deputatii cesarului furg. aspru
XXX VII1.
Sigismund, dupg, ce priori jurgmintul locuitorilor
Clusulat, tramise in tote partite in Transilvania spre
a insciinta pe popor de sosirea lui. Tori se supuserg;
Sash numai staturg in cumpena cat-va. Ei diceail ca
nu pot a-i face jurgmint din pricing cg, tot el le poruncise d'a jura imperatului si ca mai nainte trebuia
sa-I deslege de acel juramint. Cetatea Oradia mare,
ce era comandatd de George Kiral, remase singurg
de nu voi a se supune lui Sigismund si a cglca juramintul Merit imperatului.
In 22 August Sigismund scrise archiduceIui Maximilian, carele era In cale ca sa vin in Transilvania,
cum ce., vedend insusi cu ochil ca principatele Oppeln,
si Ratibor ce i se dedese spre compensatie pentru
Transilvania si Valachia, erail de o valOre mult mai neinsemnatil deal ceea ce i se aratase, aflase de cuviintg,
pentru aceste drepte si puternice cuvinte, a se intOrce
in Ora sa ; ca acum e stapan peste Clus, capitala Transilvaniei ; ca e hotgrit a se sili cat va pute ca sa pas-
treze ce e al ski, irnpotriva on cgruia ar navgli asuprg-i. De aceea rOga pe Maximilian d'a nu-si mai
urma inainte cglatoria, ca sg nu-1 pung in reua nevoe
d'a se apgra si d'a supera pec el ce cauta a-1 indatora ;
ca in on -ce chip el este hotgrit a cruta tot-d'auna si
a cguta, dupa cum se cade, cinstea si protectia impe-
www.dacoromanica.ro
$00
MICHAIU-VITEZUL
ratului si a easel' Austriel, d'a respecta santa imperatie, dupa cum tot-d'auna a urmat, si d'a sprijini interesele el' pe eat ii va sta in putinte.
Dupe. aceea, Sigismund se duse la Turda en sotia
lui, unde convoca dieta si tramise carci portincitOre,
iscalite de dinsul si de sotia luT, la cornisarii cesaruva aduce eu sila de nu vor
lui, amenintandu-i
voi se vina de voie. Pentru aceea comisarii, insotiti
de o trupa de calareff, fury adusi la Turda si dupa
cinci dile de la sosirea lor, Sigismund ii ehemb.' dinante-i pi, departand on -ce martor afare de sotia lui,
be Oise cu vorbe prefacute 6 este tare mThnit ea a
superat pe cesarul prin intOrcerea sa din Silesia, dar
.ce. a fost silit fare, voie a o face, eaci locul acolo nu-i
.era placut ca locuinte ; ca pastreza inca cesarului vechia sa credint,e, flume acesta se. nn-i face. rashoiu
si Maximilian se. nu caute a-1 goni din tere. ; ca el
crede ca n'are a se teme de una ca acesta de la nisce
print.T asa de buni §i de intelepti; dar ca, dace, din
intimplare va vede ca pregatesc impotriva -T vre-o
vrejmasie, atunci va aduna si dinsul puterile sale si
ale altor printi si se va pregati de aperare. ApoT fava libera indata ce supusil seT
gadui comisarilor
IT vor fi iertat. Inteaceea Maximilian, ce sosise la Casovia, prinse cute -va cars. ale printului Trausilvaniel
ce veniad din Silesia incareate en ,mult our in bani si
bucati, precum si cu alte lueruri pretlOse si in care
erail si multi Omeni din suita printului. Maximilian
duse aceste care in orasul eel mai apropiat. Cum afla
acesta, Sigismund declare' ca nu va da drumul comisarilor pang ce nu i se vor intOree carale. Din acesta
www.dacoromanica.ro
ROBIREA IERANULUI
30!
incepura vorbe mai aspre intre dinsul si curtea Austriei. El striga tare improtiva-i, aeusandu-o ca a intrebuintat reit credinta sa cea lesne s,i increderea sa. La
aceste cuvinte casa Austria respunse tare ca Sigis
mund adaoge obraznicia pe langa viclenia sa.
XXXIX.
Reurcarea pe tron a lui Bathori, ca si abdicarea luif
trebui sa fie fatala unui om ce-1 slujise cu atata credinta si fu jertfit de dinsul cu o cruclime atat de vicleua. Iojica, cum stun, zacea in inchisere la Szathmar.
(And imperatul, turbat de manie ea Sigismund ii rapise Transilvania, voi sa-si resbune asupra cui-va $i
sa infraneze cu acesta pe improtivnicii Transilvaniei.
El tramise indatii Ia Szathmar pe Ion Marin, dalmat
din Raguza, ca sa omOre pe Stefan Iojica. Acesta, ce
fusese rudit cu lojica, temendu-se a nu fi acusat ca
s'a purtat nelegiuit cu un asa mare om, vru sa -1 judece, chemrt vre-o eb.ti-va insi spre a-1 judeca, pirindu-1 ca a pretins la domnia Transilvaniei si ea e vino-
vat in contra suveranului, cad a atatat pe cel marl
i pe popor si a voit sa dobandesca o sera ce imperatul o Notarise lui Maximilian. lojica suferi cu multrt
marinimie nedreptatea sOrtei lui; el despretui on -ce
aparare, nu primi nici advocat, nici voi a resturna
multe cuvinte mincinOse si nedrepte ale parei; el nu voi
a cere nici de la judecatori, nici de la imperat revisia
procesului. Fu dar osandit la mOrte. Singura femeem
lui, ce era 4i ea romance, fostrt &aline. in tera,Romanesca, facu Ore -care rugaciuni si ispitirl zadarnice
www.dacoromanica.ro
302
MICHAIU-VITEZUL
pentru a mantui pe sotul ei. Osanditul fu mai tardill
pus la casn6 ; apoi it dusera la pOrta cetatii, uncle,
dupa ee rosti cate-va cuvinte spre apararea sa si cern
dupa obiceiti iertgeiune de la multimea adunata, fit
isbit cu securea de un turc robit; capul i se rostogoli
la pgmint. S'a bagat de seind ca Iojica fu ornorit in
aceeasi lung. si Sli cand, cu patru anT mai inainte, prim
inspiratia lui, a lui Gesti si Bocskai, se sugrumara Baltazar Bathori si Wolfgang Kowatzius. El fu inmormin-
tat Mfg Iiici o cinste intr'o biserica din cetiltue si
d'ahia acoperit cu pdmint, ceea ce vedend un prieten
al WY Iojica, ceru voie capitanului din Szathmar ca sa -1
Ingrepe dup5. cuviinta. Ast-fel fu sfarsitul acestui bar-
bat, unul din eel mai marl aT Romani lor din Ardeal.
Daca norocirea ar fi ajutat meritul si ambitia lui, el
ar fi ajuns sa domnesca in patria 1ui si serta fratilor
seT Romani ar fi fost cu totul alta. Vina lui fu ca dorm
independenta patriei sale. El peri nevinovat si ucis
far% de lege de Austria, cad ea n'avea drept asupra-i,
nefiind supusul ei, vina ce i se imputa find savarsita
fnainte ca Austria se: fi ocupat Ardelul. Averea sa fu
confiscata de imperatie. Lasara numai sotiei sale si
junelui set fill campul Grindu, spre a putea suferi
amardciunea starer de fats .Si a indulci dorul starii
trecute. Vremea insa intOrse o parte mare din mosiile
Iui Iojica la fiul seu. Urmasii drepti ai lui Iojica
.*i
pink'
adf se tine in bung stare si trepta, dar, cu totul deosebiti de strabunul lor, el tradaril nationalitatea romana pentru a imbratisa pe cea maghiara si tradara
si pe acOsta, dandu-se cu totul in partida easel Austriei, dusmana Ungariei gi ucigasa strabunulai lor.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
303
XL.
Se au ti atunci ca al doilea vizir Mebemet-SatirgiPasa se apropie de hotarele TransilvanieT, ca impresurase CTanadul si-1 luase, dupa ce batuse pe comandantul cetatiT Francisc Lugaci si ostile sale ; ca intro
alergatura." coprinsese Aradul si Naglaciul, care fuseser'd parasite de ostile impe'ratesci, si ca acum se
indrepta spre Oradia. Sigismund expedui is Satirgi pe
Mateiii Borheli, cefend sa-1 tramita- patru deputati la
Lipova ca sa trateze d'o alianta. El fagadui inca cumca de vor voi Turcii, le va da in mama pe deputatill mpOratului, numai sa faa. pace. Dar Satargi ii raspunse
a se adresa la Constantinopole de voesce a contracta
aliantg. Acest respuns spainianta pe Sigismund si, yedond ca alt chip decal, a cauta s'a se impace cu imVeratul nu este, incepu a trata mai cu omenire pe deputati si porni la Casovia catre Maximilian pe Gavril
Heller si pe Luca TransmericT cetatenT din Clus, spre
a pip'ai gsandurile archiduceluT. Deputatii iT adusera
cuvinte blande de la Maximilian si ftigaduiala d'aT interce cartile si OmeniT prinsT, de va da drumul deputatilor Ora in noue Mile. Sigismund, vesel de acest
respuns neasteptat, se grali de tfamise pe deputag la
Casovia, langii. Maximilian, pe care-I ga'sira greti
bolnay.
E invederat ca Austria in acel moment, cand Turcii
cu o noua furie se pornise spre balaie, nu indrAsnea
a deschide rasboiti si ca preferea mijlece pacinice de
www.dacoromanica.ro
304
MICHAIU-VITEZUL
invoire. Acesta incredintare incuragie pe Sigismund
d'a porni la Praga pe episcopul Albel, Napradi Si pe
Stefan Bocskai, imprenna Si cu comitele Sigismund de
la Torre, care fu insarcinat a trece de la Praga in
Roma la Papa Clement. DeputatiT era(' insArcinati d'a
cere reinnoirea alianteI de la 1594.
Sigismundtramiseinteaceea9Ivreme pe Stefan Bodoni la Michaiii-Voda, de care simtia cat are trebuinta
Transilvania, ca sa-I rOge a Yucheiatun tractat de alianta 9i tot de-o-data sä-'1 cell 9i unlajutorde este irnpotriva gletei turcesd ce inainta spre a pustii Transilvania. Michaid-Voda se temu ca de nu va primi alianta.
1u1 Sigismund 9i de nu I-ar sta in ajutor, l'ar putea sili
pe acesta a se arunca in bratele Turcilor, aceea ce ar
fi fost o mare primejdie pentru Ora Romanesca, cad
Turcii o ar fi putut isbi 9i din partea Dunarii 9i din par-
tea muntilor. Pentru Ora Romanesca lupta cu o armie ce vine despre Dun Are e peste putinta de nu va
putea a se rezima pe muncf. Alianta Transilvanief in
ast cas 'II este dar neaparatA. Michaili sciea apcif ca
imperatul cauta impaciuire cu Sigismund ; de aceea.
nu se indoi a primi alianta, puind conditie cu juramint ca pe cata vreme Sigismund va sta pe tron, nu
va lasa pe Turd. sa intre in acea Ora. Acesta conditie primindu-se, Michaiii-Voda spuse 1111 Sigismund
ca nu va putea primi rugaciunekge-I face ca sa vine
insu9I intr'ajutor din pricing ca insu9T e amenintat
de Tura din partea Dunarif, dais la trebuintil ii va
tramite off cat ajutor va putea. Fara multa intarcliere
Michaiii-Voda tramise lul Sigismund tref miT voTnici
archebusieff pedestri, investici unguresce, tot! inwww.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULU;
305
tr'o forma. si 500 calaret.i cazaci cu palos, arc si archebusa, puindu-le cap pe aga Leca. Ei sostra in Clus,
unde era adunata armata lui Sigismund cp priveghia
miscarile Turcilor care bateau Oradia.
XLI.
Hafiz-Ahmet-Yana fostul heller-heiti in Bosna, ce
,se afla de curand,numit ma la Vidinl insarcinat d'a
apilra si a strejui termurile DunareT, primise porunca
sa se unesca cu Mehmet-Yana de la Silistra ca sa
navalesca in tera Romanescil. Michaia-Voda. afland
aceste gatiri ale Turcilor, isi strinse astile si le porni
spre Nicopole, uncle se pusera a pandi pe Hafiz-Pala,
care, impreuna cu Bamazan-Zadeh, bd.') de Adana,
si Cu aljT reizT ce i se dedese in ajutor, esi din Vidin
lot lug calea Busciucului si SilistreT spre a se uni cu
Mehmet-Yana. Cand ajunse Haflz-Pasa in campia Senaudin langa Nicopole, la. satal Chiselesci, vornicul
Dimu sau Dumitru, capul ostirei romans, se prefacu
ca e insarcinat de Michaia spre a trata de pace si,
sub pretext ca aduce carafe cu tributul, el apropie
de tabera turcesca tunnrile sale acoperite ell postav
rosu'; 20,000 116manT deters de o data si fara veste
navala asupra Turcilor ce erati d'abia 3000: fOrteputini din acestia stand inpotriva, totl deter. dosul si
scapara in Tarnovita.. Vornicul Dimu se intOrse la
Michaia cu doue" tunurT mate din acea isbanda. Michaiiitrecu atuacT cu tata Ostea sa Dunarea mai presus
de Nicopole ,si intimpina pe Hafiz-Pala, care, cu osti ce
capatase din Dobrogea siZagrs, in num& de 13,000,
20
www.dacoromanica.ro
SQ6
MICHAlt-VITEZUL
venea sa-ei resbune invingerea. Michaia -Voda isbesce
de fata pe Turd:, II birue, IT impraetre, le coprinde
tunurile ei tag tabera. Spun ca in acesta invingere
Hafiz-Ahmet-Pala perdu tot, 'Inca ei hainele sale si
turbanul, ei ca Michaia, vrand sa.-ei fi' de dinsul,
Imbraca o baba batrana cu haTnele ei cu turbanul
paeil ei o arata armiel sale, dicend : data Serdarul;
4 l'am prins; eel putin nu e deosebire de la unul 'Ana.
.1a altuk ei ridea dicend acestea. Michaiti-Voda se
apuca apoT a bate cu tunurile cetatea Nicopolel ei
sambata, 10 Septemvrie, dete un asalt mare, dar nu
putu intra in cetate, cad Turcii zideall nOptea aceea
ce spargeail Roinanil 1ioa. Dupa ce mai eedu Miehaia-
Voda acolo treT Mile, arsera oraeul ei plenuira Ora
imprejur, apoT purcese cu tag 6stea in sus spre Vidin. Sangiacul ce remasese acolo tramise de grab de
stranse 'toff Turcirdin tinutul Vidinultil ei dete de scire
eI beiuluT din Baia de -T venira oetT inteajutor ei esi
intru intimpinarea luT Michaiti-Voda In eesul Vidinu-
lui. Rasboiul tinu tire ei multa vreme ; in cea de apoi, fuel biruitT Turcii cu multa peire a lor ; putinT
scapara in cetate, cal-l-alti fury taiatT, gonitT, rasipitT.
In gOna ce dete Turcilor Michaia, carele dupa obiceia
se afla in fruntea oetilor, cautand a se bate singur ca
un soldat, precum facea6 eroil vechimeT, invapaiat
de barbatia sa fara sa simtrt, se vedu singur, reslatit
de OmeniT sel. 0 ceta. de Turd vedendu-1, se intOrsera
cu mare furie asupra-T ; Michaia se apara vitejesce,
ucide vr'o clti-va din duemp.nT, and un turc cu sulita o impontiea asupra luT ei T-o infipse putin in panteen. Dar domnul, vedend primejdia, se grabi a apuca
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
307
sulita cu amandod manile sale de fer si cautg in
tOte partite ca sa-I ving cine-va din boierT in ajutor
sa -1 scope dQ peire. AltI boierT mai aprOpe nu se aflarg, fail numal Preda Buzescu si frate-s65 Stroe
stolnicul, cari -grgbirg, de tgiarg capul turculuT si pe
cele-l-alte sop ale luT, si mantuira pe domnul tor,
care le fu tot-d'auna recunosdtor pentru barbgtia ce
eT &Marl atuncT.
Dupg acestii bgtalie seclu Michaili-Vodg sub cetate
gem Oi le deplin, arclend imprejur Mta marginea tg,
riI turcescI ; apol, cu tOte ostile si cu tots dobanda,
plea spre a trece Dungrea pe la Rusava in tera.
Insa cand full °stile jumgtate trecute, se las/ un vint
cu vifor pe Dunare, 'neat fu silitg. cea-l-altg jumatate
in urma a astepta clece Mile pana se potoll vintul,
In care vreme ostirea a tot plenuit si ars Ora turcesca
Imprejur. Dupg aceia trecu si ea si se adunarg In
,5 noemvrie ; far domnul cu tot! boierii se intOrse la
scaun in Targoviste. El aduse in tern 16 miT crestinf
<le ambe sexe din Bulgaria cu averea tor, pe care-T
asezg in tera, dandu-le paminturT spre a umplea locurile pustiite de Turd. ApoT, cum ajunse in capitalg,
trgmise in day luT Bathori din dobanda luT, pe fratele
pasiT do Anatolia ce -1 prinsese in bgtaie, un steg mare
aurit cu o corOng de argint poleit si un hanger turcesc intr'o tecil de aur.
XLII.
Aceste strglucite isbanOI ale Id Michaig-Voda
pa'irnantarg pe TurciT ce se luptail In Ungaria si de-
www.dacoromanica.ro
308
MICHAIU-VITEZUL-
terd curagid crestinilor. Satargi-Mehmet-Pala, care,
dupd cum scim, cu o puternicd Oste prin sapaturi de
mine si dese asalturi batea Oradia-mare, ce era vitejesce aparate. de locuitori, indatd ce afla veste ca trei
castele midi din Ungaria picase in mane. Nemtilor, ca
Buda e asediatdsi in sfarsit ca Mihaiii-Vodd a bdtut
pe Hafiz-Pasa, se ridica cu ostirea sa si se trqse spre
Solnoc. Sigismund Bathori se interse la Clus, uncle li-
centie ostirea si pleat cu principesa in preumblar
prin tera, rdsufland atunci de temdrea ce avusese
despre Turci ; incepu ins a-i fi fried ca nu cumva
imperatul, folosindu-se de invingerea Turcilor. mai
sigur si mai liber in mi.scarile sale, salvoiasca a-1 im
pane acum aspre conditii ; din no incepu a se cal
ca s'a urcat pe tron .i scrise deputatilor sel la Praga
ca sa caute eel putin a dobandi sa i se .adaoge pe
-I taiga,
principatele Oppeln si Ratibor, jinutul Kreinner
in Moravia, cu o pensie de 50,000 stuck de our si
amnistia despre revolutia acesta a Transilvaniet Ir
vreme ce ambasadoii seT literati cu inima la Praga
si isbutird [And in sfarsit a dobandi conditii forte
favorabile de la imperatul .si ast-fel cum nu se asteptail
a dobandi, partida contrarie Austriei, care acum era
forte mare in Transilvania, lucra mai cu grabs, folosindu-se de on -ce sgomot care facea pe Sigismund
a -VT schimba pdrerea, aratandu-T neincetat ca tracta-
tul lui cu iinperatul este o mare ocara pentru dinsul
si va fi o paid vecinica pentru familia lui ; ca din
print suveran a ajuns rob al AustrieT ; ea de va pune
in in ieplinire un asemenea tractat nedrept, trebuie
sa se tema de vieta lui, si ce. in sfarsit Transilvania
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TtRANULUI
309
are sa se title in primejdie d'a fi napddita de Tura,
cari nu vor ingadui nici odata pe casa Austriei sa
stdpanesca acesta Ora. EI clieead ed. Ora e ostenita
41e rasboid si ca singura mantuire pentru dinsa e alianta cu TurciI. Dar fiind ca Sigismund are legaturI
prin juramint cu Michaiii-Voda d'a nu se deslipi de
Impdratul si d'a nu face aliantd. cu Turcul, e bine ca
Sigismund sa abdice in favOrea ye:rule seu, cardinalul Bathori pe care sA-1 cheme din exil ; ei incheiad
fdeondu-I un tablou ingrozitor de primejdia la care se
expunea insusi si de nenorocirile care vor impovara
patria sa, jurandu-1 sa ,primesea mai bine dragostea
rudelor sale decal jugul nesuferit al easel austriace.
Aceste poveti le audia adesea Sigismund de la eel
ce-1 inconjurad:; acestea i le scria din Polonia si cumnatul:sel hatmanul Zamoisky. Un iesuit anume Kabosi
isbuti in sfarsit a indupleca pe Sigismund ca sa cheme
din Polonia pe vdrul seiri cardinalul Andreid Bathori. Acesta, cum i se vesti ca pOte a se intOrce in Transilvania,
unde-1 astepta un trbn, merse la Cracovia de mud sva-
tul regelui Polonie si al luT Zamoisky si apoi, sub
bailie de neguidtor, ajunse in Transilvania, in lima
lul Fevruarie 1599 si merse la Sibiiu, unde se afla
Sigismund cu sotla, sositi din preumblarea for princiara, si unde, find la hotarul Ierii Romanesci, Michaid-Voda tramisese boieff ca sa-1 complimenteze.
XLIII.
Sigismund primi forte bine pe cardinalul pi -I arata
multi dragoste ; el versa multe lacrami imbratisandu-1,
www.dacoromanica.ro
310
MICHATUNITgZUL
crelend cu acesta sa sterga aducerea aminte a trecutului ; se umili rard demnitate dinaintea dusmanulur
seu ; it rugs sa-T erte nebunia ce ra'cuse, impins desvaturi rele si Orba patimd ce-I pornise a face atAta.
reu famillei sale ; II jurd in numele lui Dumne4eil ca,
sa primes* ca o stergere a acelei ocari, acesta deschisd destainuire ce face si a nu pdstra despre aceea.
nici o mane. Cardinalul, stdpfinit de dorinta de a se
urea pe tron, inchise in inima sa pentru un minut_
bad dupmania sa improtiva ralarnicului seri ver si
respunse la rat.e.rnicia lui cu asemenea faprnicie si
cu semne de dragoste. ET plecara Impreund la .AlbaIulia, unde Sigismund, spre a atrage mai mult prietevugul 4i increderea verului sea, it opri sa seas in casa_
lui. Ve4endu-i in tote rlilele preumblAndu-se impreund
intr'aceemi trasurd pi aratandu-si atata dragoste, seminunail toti Omenii cum acesti duman1 de atb.tia.
ani incepuse de o data a se iubi atal de mult. Sigismund pe invoi cu cardinalul ca acesta sa-T platescd_
in tot anul 24,000 seugli de aur, sä-i dea in stdpanirecetatea Bistrita cu pamintul set si a clecea parte din
venit, precum pi alte cetari mai mici pi venituri. Apois
ambit plecard la adunarea dietei ce se convocase la
Medias, In luna lui Martie. AcileOnaiintaifi se revocdi
osanda impotriva isgonitilor din teed. Cardinalul si ca
partisanii sei cdpdtard iardpi cu cinste rangul si avu-
tia lor, fdcendu-se intru acesta un edict prin care se
poruncea ca toff cari au vr'un exemplar din actul de
osanda facut inainte, sa -1 aduca guvernului spre a fi
arse, sub ped6psa de o glad de 200 scull' de aur pentru acela ce va calca acesta porunca. Se propuse apor.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
811
dieteT sa se alega cardinalul de print al Transilvaniei
si teta nobilimea unguresca grabia cat putea acesta
alegere. Sigismund tinu, in treba acesta, un lung cuvint
in limba unguresca. El vorbi mult despre slujbele
ce cardinalul a re:cut crestinatatiT si despre faptele
cele marl ce tatal sseti Stefan Meuse in vremi de pace
si de rasboiiii.
Vorbi Inca si mai mult de tot ce el InsusT Meuse
pentru binele statuluT Si, dupa ce a aratat primejdiile
in care era Transilvania, clise ca, vrend a o feri de
tete acele calamitaci, nu vede alt mijloc mai bun si
mar lesne decat s Oita pe cardinalul in local slit,
dandu-T sarcina carmuireT, ce el nu se mai simte acum in stare de a o purta.
(CunOsceti, adao0 el, $i primejdiile in care m'am
caflat m'ag invetat ca not avem de o potriva a ne
cteme de puterea ambilor imperaci, veciniT no. tri, in
contra &kora am avnt to tine atatea rasbelie. Este
peste putinta sa ne bucuram de pace de nu vom ga.(si mijlOcele d'a crutatinteaceeasT vreme pe amandoT
gace.ItT srApanitorT. Unchiul met, politic iscusit pre cat si capita.n vitez, de mai multe on mi-a Vis'o,
ccand eram copil; dar daca n'am urmat acele svattui
cintelepte, voitt cel putin sa dreg tote relele ce nesodcotinta mea a facnt sä las local verului met, care
singur numai pOte priveghea la pastrarea acesteT
cprovincii si a -i aduce pacea. El are curagiii si stactornicie si se bucura de o sanatate desavarsita. Slujcbele cele marl ce a adus la ainbele ImperatiT it fac
Ca fi cinstit de dinsele si el are inca de prieten de acprOpe pe regele PolonieT, apest puternic vecin, incat.
www.dacoromanica.ro
MiCHAIONITEZUL
312
F ori-curn s'arintOrce trebile, domnia acestul prinst va
'fi fericita. Transilvania, sleita si ostenite. de atatea
gperderi, are trebuinta de pace of numaT cardinalul o
(We economisi cu ambele imperatil vecine. Polonia.
c§i Moldavia, care all mare credit la POrta, fiind in in.-
,teresele nOstre, va fi lesne a tine pacea cu Turcul ki
Lnici despre partea imperatului nu e mar greil i acest
cprint n'are nimic a se plange de cardinalul, care
capoi are protectia Papei si, cand curtea Rome va
,primi alegerea sa, irnperatul nu va mar indrasni
gnici a mioca.
eat pentru mine, adaose el, sunt bolnavicios.. Pe«rul meil eel alb, cu tote ca sunt inteo varste. putin
ginaintata oi bOlele ce simj in trupul meu, me silesc
4a lasa carmuirea statului. Insuflelit d'un adeverat
4 zel pentru patria mea, laa de buns voe sceptrul la
Run om care are puterile trebuinciOse ale spiritului tii
'ale trupuluT spre a purta acesta sarcina. Abdicarea
dmea nu e fara exemplu. Carol al \ilea i vre-o cati--va
talti regi a cgrora aducere aminte va fi tot-d'auna
4vrednicti de cinste, dupa ce multa vreme si. de pre
4legi au carrnuit popOrele lor, au preferit mb.ntuirea
4 patria for in interesele for particulare §i s'ati departtat de bung voie de grijele carmuirei. ,
Dupe.' aceea, el acorda o amnistie generals despre
trecut of puse pe totT deputatii, Omeni odicinuiti din
cele trecute a pritni t6te poruncile cu supunere Si
rabdare, de jurara credinta cardinalului. Acesta, dupa
ce fa'cu 5i el juramtnt deputatilor, multurnindlui Batho-
yi Si la toti deputatii terii, trilmise indata pe unul din
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
313
(*ern' lui la 13-arta ca sa capete o trecere libel% pentru ambasadorii seT, cad sa.trateze cu Sultanul.
Acest tramis apata de la Turci haina de matase
Sesuta cu aur, dupa cum se ohicinuesce, si In insarcinat a spune stapanului seu ca pOte and in cele patru
urmatOre luni sa trimita pe ministri si darurile lui.
Acesta revolutie din Transilvania fu privity de Romani ca un complot pentru peirea for si a domnuluT
lor.iChronicele roinatiesdi acusa cu acrinie viclenia
%cut& deSigismund, abdiand in favOrea cardinalului,
numal ca sa pOtg face pace cu Turcii, de la care el
era oprit prin juamintul facut lui Michaiii, Si prin
acesta sa-I insele.Cea d'intaig abdicare a lui Sigismund
silise pe Michaiii-Voda a se inchina Nemtilor si intgrita pe Tura asupril-T, si and, primejduindu-se a su 'Ora pe NemtT, Michaiii-Voda primise aliant.1 cu Sigis-
mund, acesta, prin a -doua abdicare, da Ora in myna Turcilor, Polonilor si lui Icremia -Voda, coalitie
dumana de mOrte lui Michaiii-Vodal, care acum punea in primejdie mare si tera si tronul seq.
Drept aceea cum an. Illichaiii-Voda de noua revolutie a Transilvaniei, el puse maim pe sabie.
XLIV.
Este un fapt Invederat cd Biilcescu, dead acesteT a treia
-dirti din Istoria Romemilor sub Michaid-Voda-Vitezul, tit1111 de tRobirea rd'ranului, a avid de gand s# tracteze In-
trInsa mai pre larg despre actul de organisatiune socialL
cart porta numele de difezelmintul Jur Michaia-Vitexul, §i deF.-
pre care el a vorbit cam In treat In disertatiunea sa 4Dea_pre starea sociald a muncitorilor plugart fn principatele RoJ
www.dacoromanica.ro
314
MICHAIUNITEZUL
endne. in deosebite timpuri), tipAritA in Magasinul istorie pen-
tru Dada. din anul 1846,
Se vede el timpul sad lipsa de documente In strAinAtate,
unde se afla, nu T-ad permis a Indeplini acestA a sa dorinta,
NoT Insd am socotit cil cititorul frumosel ai instructi"el salesexier! va afla plAcere ai folos, regAsind aci, alatuil cu partea din scriere ce-I era consacratit In mintea autoruluT, notiunile de istorie social& a tdranulul roman, pe care Falcescu
1e adunase cu vreo opt anT maT nainte. De aceea reproducem portiunea din numita disertaliune In case se coprinde
.Afezdmintul memorabil al luf Michaiii-Viterzul. Ea va forma
ca i un ultim capitol, adaos la acesta a ti eia carte a istoriel luT Michaid-Vodit.
Nota editorulul.
Deosebirea ce se vede in starea muncitorilor plu-garT intre maT multe popore isi are pricina in institutiile ce ctirmuiesc proprietatea. Unele popere au primit
impartirea pgmintuluT in proprietAtT private, in vreme
ce allele ail prtstrat pi incipiil ca" tot Vamintul este al StatuluT. Este cunoscut ea Romanii ca si Grecil, Fenicienii
si CartaginesiT, adoptasera pe eel d'intaiii si-1 intrebu-
intark la tote coloniile lor. El este astildi comun la
tote poperele europene. Cel d'al doilea s'a adoptat
maT de obste in Asia. S'a gasit asemeni la PeruvienT,
MexicanT, in maT multe din insulele SuduluT si la popOrele din Muntrul Africel. Mai multi se invoiesc a
dice ca pricina acestuT deosebit obiceiil este ea cele
d'intitiil societriti s'aft wzat prin colonisatie, in vreme
ce cele d'al doilea s'ait format prin concuista. imprejurarile care deosebesc aceste done moduli de organisatie socia16, sunt ca colonititil ce se espatriezA ca
sa dobandescil pacea, libertatea sail buna stare mate-
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULU1
315
riala ce le lipsesc in locul lor de nascere, sunt agricultori qi alcatuesc o adunare de familii sail asociatii
egale, care firesce ea Impart pamintul coprins in parti,
0 la tots familia, pOte 0 la tot insul se da o parte. De
simt Orecare impotrivire de la locuitorii acelui pamint,
el nu-i robesc, ci se mrltumesc numai a coprinde locul ce le trebuie. traind sub legile sale $!i gate a primi
de cetateni pe cei vechi locuitori. PopOrele concuerante insa, supuse find neaparat until' cap rasboinic,
indrasnet si investit cu o putere nemarginitrt, sunt
mai adesea straine agriculture. Ele se multumesc mai
bine a cere de la supu0I lor productele pamintului,
decat a le dobandi prin Intelegerea ,i silintele lor.
Despotismul dar este sufletul concuistei, dupa cum egalitatea este sufletul colonisatiei.
Dupa aceste consideratii generale nu ne mai indoim ca Romani', colonisand Dacia, au impartit, dupit
ohiceiul lor, pamintul intre colonkti. Navalirile barbarilor in acesta provincie nu putura vatarna acest obiceig, caci barbarii, dupa cum scirn, ail fast mai mult
trecetori prin acest loc. Pe langa acestea, ei erati cu
totul strains agriculture. El nicinu atingea plugul, dice
Ammian Marcellin. Coloni;Lii dar, remanend singuri a
se indeletnici cu agriculture, putura ali Astra obiceiurile strabune, caci, deli inconjuratf 0 coprinli de
barbari, ci nu avura nici un amestec cu din0i, dup.&
cum o marturisesce Gibbon. Multi Inca dintre ace0i,
coloni0I nu avura a suferi, nimic de barbari, cad, retragendu-se in Carpati, ei ki pastrara libertatea lor ;
de unde, cand barbarii mai slabira, el se pogorira ca
nisce alp' Pelasgi, se intinsera cu incetul in campi
www.dacoromanica.ro
316
MICHAIII-VITEZUL
si isT redobandird locurile stramosesci. Astfel iii vecul al XIII familia Negru, suverank in Fhgaras, Isi
'mita capitala in Campulung ; si dupil o jumhtate de
vec in urmh, familia Dragon, suverana in Maramures,
se cobori in Moldova.
Hai din istoriogratif nostri, nethutand printr'o
shnatOsh a se orienta prin intunericul, ce din
Indltimea fabulelor acopere inceputul istorieT n6stre,
precum al tutulor popOrelor veal si noi, s'aii plecat
a crede ca Radu-Negru in tera Romanesch si BogdanDragos in Moldovaail fost nisce concuerancf ce au coprins aceste teri si le au impopulat, gasindu-le pustiT.
D'aci earl intemeiat a dice eh tot phmintul a fost proprietate a Statului si ca impartirea lui in proprietaff
private a urmat prin vointa si daruirea sthpanitorulut
None acesth Were ni se pare rrttacith. Mai intaiu, eh
inch inainte de 1290, epoch cand chronicele si chrisOvele pun venirea Radului-Negru-Voevod , se afiatt
prinff roman, intro cari, la 1217, unul numit Linoiu
si altul Seneslati, a carer stapanire Bela IV, regele UngarieT o intaresce in diploma prjn care da: banatul
Severinului cavalerilor ferusalimului. Aldoilea eh, de
ar fi fost tera Romhnesch pustie 'in. acea epoch, cum
se putea ea impopula in cati-va ani atat de malt, Incat chiar de la 1330 RornaniT sa Nth sprijini lupte
asa crancene, mai intaitl cu Unguril si apoi cu Tur_eh" ? Asemenea si Moldavia, cum ar fi putut fi pustie,
cand scim ca in vecul al XII si al XIII, in acea tera
infloriari mai multe republice vestite, precum Barladul,
Cetatea-Albh, Galata, Chilia, Hotinul si Tighina ? No):
dar gasim adeverath parerea ob;gescei aduilarY a Mol-
www.dacoromanica.ro
ROBIREA '0.11ANI3LCI
317
daviei de la 1817, care, chemata fiind a deslega anesta intrebare, a dovedit, prin citatil* de istorici §i
acte ale domuilor, di Moldova era locuita la venirea
lai Dragon, eh" p6mintul era imptirtil in proprietilti
private si ea locurile domnesci era numai locurile de
pustig, adica cele ce nu se stripaneart de nimenT din
nepomenit vec, branistile domnesct qi,loettrile tarpri101%
Dace. Radu-Negru i Bogdan - Dragon au gasit terile
populate. el' n'ail putut fi concueranti, cadi nisee sta.,
pAnilor de staturT asa inkci ca Fdgarasul si Maramuresul, nu puteari sa. alba destura putere spre a coprinde
asemenea provincii. De n'at venit ea concueranti, el
nail putut robi, Wail putut desposede un popor intreg,
ci dimpotrivrtart trebult s'a" respecte obiceiurile lui, dupl
cum istoriaramurit ne spnne ca all respeetat pe ale banatului Craiovei. Feudaiitatea dar nu se putu introduce
in Off cu acesti. domni. Muntii ere.' mai populati si tot
locuitorul a trebuit se. -sl aibg mosia sa. Acum inca cei
mai multi mosnenT se afla la munti. Campia, care din
aptisarea nrtvalirii barbarilor pe a locurea remasese
pustie, trebue sa fi reams pe sema statului, formand
aceia ce la. Romani se numea ager publicus. Din, aceste
locuri domniT fAceat danil. Ele frig ail trebuit se: fie
putine la numer, cud curend dupe. aceea, vedem pe
domni a fi silitT srt cumpere moil* de la mosneni spre
a le face danie vre until boier sat a inzestra vr'o manristire.. Campia trelui in urmrt srt se impopuleze, kt i
mai cu semil la 1320 sub Michaiil I-iu Basarab, cand
navalirile Turcilor In Thracia siliril pe multi din Romanii Misiilor a trece in tera Romanesca. Asemenea
www.dacoromanica.ro
318
MICHALC-VITEZUL
si in Moldova proprietaril campiet sail at Merit-de-jos
adus colorif din .era -de -sus cum si din alte tea
vecine de t -ail a5ezat pe mo0ile lor. Atunci stapanul
pamintului fiicu tree pkff din domenul seil, din care
(yle le imparti in pant mid pe la colonistit set si cea
laltg fu cultivate de acestia in folosul lilt, prin
adia a until num.& de Mile de lucru.
Dar in starea de atarnare si de supunere des'avarsit'd in care se aflati cultivatorit sii.raci , si desarmati
dinaintea stapanuldi for rasboinic care avea puterea
In mans si care era!proprietar absolut nu numal peste
ptimint dar si peste tot ce sluja a-I esploata, dinaintea
.sta'panuldi de la care el' aveail hrana din t6te oilele,
el erail fOrte slabi si peste putin se verlurd Alp' a subscrie la legile cele mat aspre. Mat curend sail mai tar4iil le lua si libertatea si-I ram robi ai plinvintalui.
Ast-fel a urmat in totg.Enropa, ast-fel a trebuit sa urmeze si la not, cad rObia este o consecuenta neaperata a sistemei de clacg; ea in tot-d'auna a insotit'o
sail a vent indata dupg dinsa. La inceput insa erail
putini la numer acestl nenorociti, cea mai mare parte
.a populkiet Iliad mosnenT sat. 1.620. Curend ins5. des-
posederea acestora incepu a se face, numerul for a se
Imputina din Ali in di .i mosiOrele for a se concentra
In proprietki mart. Interesul, nevoia si sila conlucrara la acesta.
Interesul, &Act proprietarit eel marl, dobandind de
la stapanitori dreptul de scutire de d'ajdfi pentru satele for si tOta greutatea statulut Mma.nenci numai pe
mosneni, mulct dintr'acestia, spre a sce.pa de tirania
guvernului si spre a se bucura de folosurile ce be da
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
319
scutirea dajdielor si protectia unul st'apan puternic,
preferira a se vinde eI cu mosiile for pe un pret forte
wor.
Nevoict. cad indata ce libertatea terilor fu amenintata de nalAile vecine, movieniI trebuira sa alerge s'o
apere. El ail aparat'o vitejesce*i au mantuit'o. Dar, in
vreme ce patria iii pastra libertatea sa, el 0-o per-
deer pe a lor. Ua istoric modern a observat'o prea
bine :
lic:este rasbOie, vice Valliant, all Potent sa peed
iegalitatea din teed. Betranul soldat. intorcendu-se la
icasa sa, 1si gasesce femeea plangend ; fata sau fecio*rul ce a lasat in lOgan a pent. Sarac. cad s'a luptat nu*mai pentru patrie, este silit
vinde farina sa, co*liba sa ; §i peste putin, neputend alt-fel
plati in*datoririle sale care stat, a se vinde si pe sine§1; Si,
*in vreme ce pAna Muriel boieri si inweni emir nu*mai rasboinicI, se facura rasbeinicI i supug, cad
*se prefacura curend in boieri si clacaff, adica sta.*rani si rohl. Acesta este pentru Ora Romanesca,
*chiar §i pentru Moldova, resultatul a trel.-vets si trel
Ade ani de rilsboia ai luT Mircea Pu., Studiul chrisOve-
lor ne-au facet sa cunOscem ca acesta observatie e
dreptainteadeve'r din qilele principilor rasboinici sail
curend dupil din; ii se gasesc cele mal !unite acte prin
care nuopenli isi vind mo isle sail le sunt rapite de
atre stapanitorI §i boieri. Avern fOrte multe exemple
de asemenea acte. *
* intre alte acte Insemnlin si unul de la Constantin Basarab-Voevod din 10 Iunie 1654, prin care intaresce families Buoescilor stapAnirea a 128 de mo:ii ce le avea parte rArnasa de
la mogl stramoA parte cumperate. Litre aceste din urmA figu-
www.dacoromanica.ro
320
MICHAIU-VITEzuL
Cutn-ca. Si la asemenea a contribuit mult sere desposederea mosnenilor si robirea lor, chrisOvele si chro-
nicele care impreuna o marturisesc, nu ne mai lass
sa ne indoim. In lauda ce un chronicar face dotnnului
Constantin Duca-Voevod, qice : (ea acest dome facea
cdreptate tutulor si mar cu sema celor ce Oran pen« tru vecinatate nu-1 da fie cum la vecinatate si fara ju«ramint, ci mai cu dinadinsul respundea celuia ce a. vea nevoie de vecinatate, clicendu-i : pas de-t.i cauta
tret sau patru Ornenijuratori, cum n'a fost nice tata.seti, nice tnosul s'eTt vecini de mosie aceluia cine-I tra.gea ; si asa jurand iT da volnicie sa fie slobod in veci
,de vecinatate, ca acum facuse boierii obiceiit noil do
.clicea : cu pacat este sa-1 robesct pe frate-ta, &del
paganii isi cumpera robi pe bani i in al septelea an
11 iartii, iara altii si mai curend le dila sloboilenie ;
.iara. to esti crestin si neluandu-1 pe banT si find
.crestin ca si tine, si to in veci sa-1 vecinesci !. Cantemir asemenea marturisesce : cca o parte din cla. cast suet din razesii care pentru saracie tf,sf-alt yinrez1 vre-o doue-qecl cumpArate de postelnicu Radu Buzescu de.
la mos:mill in 4ilele lul Michaid-Voevod-Vitezul. etteeste sate,
(dice chrisovul, at fost knezi (adicA domnescr slobort) §i cu mo.siile for de mai nainte vreme; apoT and a fost in Vele rApo.satulul Michaid-Voevod, let 7102, el vddend atata nevoi3 si
greutate pentru birurile $i n'a1 avut cu ce sä se platesed. de
,greutAtile lor, ci ad venit la jupan Radu-Clucerul Buzescul.
.fiind atunci vel-spltar, el de a for bund vole si s'ad vendut
vecini, el en top fiiI for gi tote pdstile for de mosie, pe banl
gata : insa Carstea cu stanjeni 50, aspri 1875, Dan cu shinejenl 10 aspri 376 s. c. 1., Tot in acel act ma1 la vale so
dice ca un aspru umbla atunci doT banT.
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
321
.dut mo iile for cele parintescI si
silit cu strim(baiute sal primesca jugul supunerli.. Chrisovul Clococenilor asemenea arata (Ca adesele turburail ale
.locurilor Si marea imbekugare a unora au facut pe
,cel" mai multi din romaniT Transilvanie hobugi sail
(robT, precum in Valachia sunt rumana §i in Mol«davia
Acestea Pura, dupa socotinta nOstra, pricinile care
stinsera egalitatea strabuna de drepturT si de stare
in terile nOstre i formara acea monstruositate sociala
ca o Ora intrega sa robesca la cativa particularT.
0 aristocratic de banT sail de stare, singurul fel de
aristocratie ce a fost totdeuna in Ora nOstra, se intocmi atunci. Puternica prin avutiile sale, ea se organism mai bine din di in di i se intemeiO pe robia
glOtelor. Acesta robie nu putu insa fi completa decat
pre tardiii, din pricina turburarilor tere care favorisat Ore cat pre terani, dandu-le prilej a rat aci dintr'o parte a terii intr'alta si operand astfel o adesa
strilmutare in stall.
Michaid-Vitezul fu eel d'intaiii down care legiul
printr'un qezamint al sell Ca fie-care Oran p'a cuT
movie se va afla atunci, acolo sa remana rumen vednic.* Acest act barbar, racut de un print ce a lucrat
* Despre acest afezeintint se pomenesce In mal multe vechl
chrisove domnescl, dintre care vom cita until de Ia RaduMihnea-Voevcd, din anul 1613, unde se (lice : 4.... ace§t1 ruman1 mal sus 'lig n'ad fost apucat wzamintul lul MichaidVoevod, Ia ace,tT boleti mal sus dial. DecI Michaid-Voevod,
tdomnia-sa avt a fost facut a*ezamint atuncl, cum care pe
'uncle va fi, acela sa fie ruindis vectic unde se va afla ; apoT
21
www.dacoromanica.ro
322
mtCHAILJ-VITEZUL
atata pentru libertate, anevoie s'ar pute pricepe de
n'am sci a aristocra(ia, puternica atunci, a trebuit
sa-1 silesca la acesta. De atunci se desavarsi regimul
feodal in Ora nOstra. De atunci clacasii, transformati
in robi. nu numai ca urmara a se vinde impreuna cu
pamintul, dar si numele for incepu a se trece in
actul vinr arei, deli nu se puteari vinde deosebit de
pamint, ca rohii tigani ; de atunci proprietarul, murindu-i robul fara mostenitori, putea sa-1 mostenesea ; de atunci el putea sa-I indatoreze a munci cat
va. voi. Singurul drept ce se da teranului rob era ca
stapanul luT sa nu-i pOta rapi de pre vointa banii, vitele si instrumentele de aratura si de a nu -1 pute pedepsi decal corectional, iar nu a-1 ()moil, caci facend-o,
se osandia ca un ucigas, iar nevasta si copiii ucisului remaneall liberi. Fara a sci cand s'a desavarsit sistemul feodal in Moldova, scim ca pe acea vreme, aceleasi obiceiuri era si acolo. Legiuirile lui Vasilie-Voevod din Moldova si ale luT Matheia 13asarab-
Voevod din -Ora Romanesca maT intari in urma acest obiceiu, adaogind pentru proprietarul care ar
primi un rob strain pe mosia sa, o pedepsa de dOuespre-lece litre argint catre stapanire si dOue-cleci si
patru catre stapanul aceluT rob.
Asa robia fu resplata claselor de sus ale societatii
catre clasele de jos, care le-au hranit, le-aa respectat
tot-d'auna, le-al piistrat in positia for si au jertlit si
munca si bani si vieta pentru patrie si libertate. De
domnia-mea am cautat si am judecat cu tog cinstiliI dretgetorT al domniei -mele si n'am vrut domnia-mea a strica
taseztimintul lul Mtchlid-volvod
www.dacoromanica.ro
ROBIREA TERANULUI
323
atunci, de la Michaiii-Vitezul, tera se imparti in
done tabere vrajmw, avend interese impotrivite ;
de atunci incOce poporul se fan nesimtitor la glasul
domnului i al boierilor, nu mai vru a se jertfi pentru
o patrie, unde nu i s'aii lasat drepturi i pentru o libertate de care el nu se pOte bucura ; §i tera, in loc
.de a ge realta, merse cu grabire spre scadenie. Timpurl nenorocite o copleOra in urma.
Sa ne oprim insa aci, mai nainte ca fatalul are&
mint, stors de nevoi lui Michaiii-Voda Vitezul §i care,
statornicind pe deplin in teal robirea feranului, avea
sa. sterpesca isvOrele vii ale vitejiei romanesci, mai
nainte ca el sa fi dat prapastiOsele sale roduri.
In faptele ce urmeza vom vede dar cea mai de pe
firma stralucire a poporuluT roman, bucurandu-se
Inca de consciinta cel putin a libertatii sale.
www.dacoromanica.ro
CARTEA IV.
UNIT ATEA NATIONALA
(APRILIE 1599-Ium 1600.)
.t.
Pe culmea cea mai nalta a muntilor Carpati se intilde o tera mai-idea §i bine-cuvintats intre tOte I'drile semenate de Domnul pre pa mint. Ea s6mona a
fi un mAret §i intins palat, cap d'opera de architectura., unde sunt adunate .i wzate cu mandrie tOte
frumusetile naturale ce impodohesc cele-alalte tinu-
turi ale Europa pe care ea cu pracere ni le aduce
aminte. Un brag de munti ocolesce, precum zidul o
-cetate, tag acesta. tern, .i dintrinsul, ici colea, se desfac, intinclandu-se pank in centrul el ca nisce valuri
proptitOre, mai multe iruri de (Mum nalte i frumOse,
inarete pedestaluri inverdite care varsa urnele for de
zapada peste vat §i peste lunci. Mai presus de acel
trail muntos se inalca dou6 piramide marl' de munti,
-cu orWetele incununate de o vecinica." diadems de
www.dacoromanica.ro
326
MICHAIU-VITEZUL
ninsOre, care ca doi uriasi stall la ambele capete ale
Orel, catand unul in faia altuia. Paduri stufOse, In
care ursul se preumbla in vole ca un domn stapanitor,,
umbresc culmea acelor munti. $i nu departe de aceste locuri, earl' 1 1 aduc aminte natura terilor de
mega-nOpte, daT, ca la portile Romei, peste campii
arse si varuite, unde bivolul dorrniteza a-lene. Astfel
mega -nOpte si meda-di traesc intr'acest tinut alaturi
una de alta si armonisand impreung. Aci stejarii,
bradii si fagii trufasi inalta capul for spre cer; alaturi,
to afundi inteo mare de grail si porumb, din care nu
se mai vede calul si calaretul. On in-cotro to -i uita,
vedi colori felurite ca un intins curcubert si tabloid
cel mai incantator farmeca vederea : stand prapastiOse, munti uriasi ale caror varfurl mangaie nuorii,.
paduri intunecOse, lunci inverdite, lives i mirositOrer
Arai recorOse, garle a caror limpede apa surge printre
campiile inflorite, paraie repedi, care mugind groznic se pravalesc in cataracte printre acele amenintatOre stand de petra ce plat vederil si o spaiment tot
de-o-data. Apoi in tot locul dal de riuri marl cu
nume armoniOse, ale caror unde port aurul. In pantecele acestor munti zac comorile minerale cele mai
bogate si mai felurite din Europa : sarea, ferul. argintul, arama, plumbul, mercuriul, zincul, antimoniul,
arsenicul, cobaltul, tuteoa, teluriul si In sfarsit metalul cel mai imbelsugat decal tote, aurul, pe care ii
ved.i stralucind pang. si prin noroiul drumurilor.
Astfel este tera Ardelului.
Dar nu numai artistul si naturalistul, ci inca strategicul, politicul si archeologul at de multe a se minuna
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
327
intr'acest impodobit tinut. Cel d'intaill va privi si va
cerceta cu mirare acesta puternica ri intinsa cetate
naturals, scaparea nemurilor in epocele grele ale istoriel lumeT. De on unde veT veni, aT sa urcT mult
spre a ajunge la dinsa si nu potT patrunde in ea fara
de a fi strabatut cel putin una din acele septe porti
intarite de natura, lesne de aperat, forte anevoie
de coprins. Politicul va admira felurimea na4iilor si
a religiilor adunate din tOte colturile lumel pe a-
cest pamiut, unde Dumnecle5 insusi pare a le
fi
cbiemat, intinclend dinaintea for o mash asa de imbelsugata, cum si minunatele institutil democratice
ce au ocrotit acesti munti pe chnd despotismul le
miltura din WO: Europa. In sfarsit istoricul-archeolog
va cerceta cu interes suvenirile si ramasitile Dacilor,
ale aceluT vitez si nenorocit popor, cea din urma odrasla din acel nein minunat al Pelasgilor, care se arata la leganul civilisalieT tutulor popOrelor si forma
varsta eroica a omenireT. El va inthlni inca la tot
pasul urmele de uriasi ale poporulul roman, domniT
lumeT, cacT Ardelul e cea mai frumosa parte a DacieT
fericite (Dacia fclix), draga Ora a Cesarilor.
Aci eraii Apulum, Salinae, Napoca, Patavium, Prae-
toria Augusta, Ague, Auraria, frumOse si insemnate coloniT romaue, din care pa tru cu drept italic, si
cea mai vestita decat tOte, armisegetusa Regia, capitala luT Decebal, numita apoT Ulpia Traiana, de ale
carer ruine plina e si astacli valea HateguluT.
Ramasitele templelor, basilicelor, apeductelor, bailor dail si asta-di puternica dovada de cultura cea
mare in care ajunsese Dacia sub Romani.
www.dacoromanica.ro
.
328
isitc.liAle-vrrtzuL
II.
Dar nu tinu nice doue vecuri inflorirea Daciel si
Imperatul Aurelian. la 274, isi retrage legiunile dintr'insa si o lasa in mftnile Gotilor. D'aci inainte cumplite nevoi, in vreme de mai multe vecuri, coplesiril
Dacia. Aflandu-se in calea harbarilor, peste dinsa
mar intaid se varsit acel ingrozitor potop de nemuri,
care ineca Vita Europa. Dupa Gott', Hunii cei grOznicl, Gepidii, Avarii, Bulgarii, Pacinatir, Comanii si
altir trecura asupra-i pang catre sfarsitul vectilui
al IX-lea, dar fa'ra a o putea insa pustii, fard. a putea
sili pe locuitorii et sa-pi parasesca patria. In acele
vremi grele. Ardelul mai cu sema, fu scutitorul natier
romane. In muntii lui scapara locuitorii Ore Romanesci si ai Moldovei, cand se vedura napadifl de bar-
bari, de unde, cand se mai limpedea locul de du5mani, el se scoborail la sesuri cdtre cdminele for cele
vechi. Era atunci (in vecul al IX-lea), dupid caderea
Avarilor, Dacia libera si, in vreme ce in Dacia inferiOra se intemeia banatul Craiovei. in Dacia superiOrd
se formad mar multe siaturi romane libere.
Pe fa inceputul vecului al X-lea domniati peste Ar-
del, Banat si Bihar. romanii Gelu, Menomorut si
cand un noil nem barbar din Asia, Unqurii.
nAvA11 asupra-le. Romanii stdtura puternic impotriva
acestui nal potop. Dupd dou'e lungI rasbOie, ducele
Ungurilor Arpad Inca nu putu cuprinde Biharul, Ora
luT Menomorut si tocmai dupA mOrtea acestuia, intra
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
S29
in stapanirea et' cu drept de mostenire, fiindcb." fiul
seu Zo lta luase in chsatorie pe flea duceluT Menomo-
rut Gelu, domnul Romani lor din Ardel, inch se impotrivi eroicesce uuguruluT Tuhutum si muri in bittaie
(le o rnOrte gloriOsh pentru patria sa (904). .Atunci,
`dice chronica, Romhnii, ve4end mOrtea domnuluT
4Ior, deter% mans cu Ungurii de bung -voia lor si isi
4alesera domn pre Tuhutum, tatal lui Horea.'
Ast-fel Romitnii, nu invinsi si coprinsi fiind, dar
printr'o unire politica, primira pe Unguri in Ora lor.
Intr'acest chip, duph un rhsboitt sangeros, intrara
Ungurii si in Banat, nnde domnia
La inceputul domnirei Ungnrilor sOrta RomAnilor
fu mai blandh. Ei isi phstrasera constitutiile lor provinciale cu ducii lor proprii ; RomAnif erah atunci
soti ai Ungurilor, iar nu supusii lor. Tot Ardelul mI
Inchpuse inch in stapanirea Ungurilor, si pe laugh
hotarele de moroi se aflat ducate cu totul lihere,
precum era cele ale Fagarasului, Omlasului 7i Mureului. In cele-alalte parti ale Ardelului supuse Ungu-
rilor, acestia erail forte putini : mai mull o armata
&cat o populatie. Afara de dinsii, se mai OM atunci
In Ardel nisce Orde ce locuiau muntii de catre raserit. Ace5tia erail din acelasi nein, Rena, ce se cred
a fi ramasite din Wile lui Atila. ET erail impartiti in
scaune si aveail o ottganisatie cu totul democratica.
Mal tarcliii, pe la 1143, o colonie germanh vent in
Ardel, chiematil find de craiul Gheiza II-Iea si asezata
de dinsul in pamintul numit craiesc. Cu tort Ungurii,
SA.C1111 §i Sasii, tot Romanii. de-si multi din ei trecu-
sera in vecinele principate, fomasera ins
www.dacoromanica.ro
in mai
MICHAIU-VITIi2UL
330
mare mime'. in Ardeal si isl pastrara pine in al
XIII-lea vec, impreuna cu sinnemintul drepturilor de
mosteni ai terei, inea si multe drepturi, precum si
paminturile lor. Dar din gelosie, natiile ce vecuiali
cu dinsii inteaceeasi sera, lar mai cu sema de cand
ducii Ungurilor se ureara In vrednicia de regi si introdusera iobagia, incepura a trata pe Romani ca un
popor cuprins si, de pre dreptul cuprinderilor de pe
atunci, ii despuiara de paminturile lor, sere a si le
imparti intre sine si a reduce pe mostenii terei la
sOrta de iobagi.
Romanii nu suferira in tacere tirania si reducerea
lor din stare de natie libera la aceea a iobagiei ; dar
norocul nu-i ajuta si fie-care a lor rascOla nefericita
ingreuia mai Inuit jugul ce-i ap6sa. Ast-fel Inca din
vremea lui Stefan, craiul Ungariei, in Banat, Optiu
nepotul ducelui Gladiu, ve'dend tendintele tiranice
ale Ungurilor, chema poporul la arme si dupe un infricosat rasboiil, numai prin tradarea ginerelni sea
Cinad fu invins. Apoi mai tarditi, cand jugul ajunse
si mai greti. Romanii redusi acum tot i in stare Oranesca, se sculara in mai multe rinduri in vecul al XII lea,
al XIII-lea si al XIV-lea. Istoria Ardelului si a Ungariei
de pre aeele timpuri e plina de asa numitele re'scOle
(6ranesci. (tumultus rusticorum). Aceste rescole nu
erail numai ridicarea iobagului-in contra stapanului
seri, dar mai mull rescOla simtemintului national al
unui popor chinuit de alt popor. De atunci ura nemurilor lua proportit marl si, in vrerne ce acesta deosebire a sangelui slujia impilatorilor de pretext la
tirania lor, in inima impilatilor ea hrania vecinic dorinta de neatarnare.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
331
HI.
Jugul Romanilor in Ardel se ingreuia nu numaT din
partea nobililor Ungurt, ci Inca si din partea popilor
catolici. Era o intreitk tiranie : religiOsk, politick si
socialk. La 1366 Ludovic I-in regele Ungariet dedese
voie nobililor sa sterpesca de tot natia. romank. Acosta cruntk prigonire ajunse atat de nesuferita, incht
la 1437 RomaniT apucara cu totiT armele impotriva
tiranilor. E110 aleseril poviituitor pe Antonie Magnu.
Ungurit chemark in tr'ajutor pe Semi si pe Sasi, se con-
jurara impreunk si facuril legaturi, spre aperarea comund §i sterpirea Romanilor, intarind cu juramint a
for legatura, in 17 Septembre 1437. Acestk legatura
o mat intarirk Inc k in 2 Februarie 1438 si fu temelia
constitutieT ce a &mink in Ardel pang. la anul 1848.
Dar teranii romans, ajutati si de putinii nobili din
nemul for ce se mai pristrase, tinned rksboiul mai bine
de dot ant §i Lomat la 1439, caqend asuprk-le WO.
puterea UngarieT, et se linikgirk, dupil ce insa craiul
Albert le dete libertatea de a se stramuta in ors -ce
loc si veri cand le va place. fnaltarea romanului Joan
Huniad la guvernul Ungariet si aceea a fiulut sou
Mathein la demnitatea de rege opri furia Ungurilor
de asupra Romanilor. Matheiti pedepsi inca en crancenie pe cerbicosiT pant Unguri din Ardel, rebelaT
in contra-T, sub pricinuire ca nu vor a se supune la
un craill roman. Voind sii dea satisfactiune cereri-
lor poporulut roman, de la 1467 el it scdpil de dijmele ce platea la popii catolici si-1 aperk de asupri-
www.dacoromanica.ro
332
MICHAIU-VITEZUL
rile aobililor. Craiul Matheiti, ca si tatal sea Ioan Huniad, spre a ridica natia for apasata, nu sciu face alt
.ceva decal a inmulti numeral nobililor romani. Acesta mesura fu slaba in adever, cad acesti nobili, sail
erati grad si neputinciosi a tine frunte numerosilor
nobili, sail de erati bogati dobandeati interese protivnice multimeT si se innecau in aristocratia maghiara,
perdendu-si nationalitatea. Adever e ca Corvinii,
inaltari in marimea for prin. Unguri earl' IT priveghiall
de aprepe, sciindu-T de sange romanesc, nu puteau
face mai mult. El nu puteail si de ar fi avut acele idet si ar fi voit sa desfiinteze regimul feodal sail sa
gonesca pe Unguri din pamentul Romani lor si sa
desparta acestora din craie, Ora deosebita. Cu totul
dimpotriva, tintirile for erati sa ingloteze pe top' HomaniT in acelasi stat cu UnguriT ; de acolo venira si
ispitirile for nenorocite de a coprinde Ora Romanesca si Moldova.
Dar cu craiul Matheiti muri si dreptatea, de pe spusa
si de astad1 a poporulusi in Ungaria si Ardel, si asu-
prirea teranilor romani crescu din di in di. La anal
1514 isbucni acea revolutie a teranilor din Ungaria
sub Doja, ingrozitOre prin crancenia faptelor ei si a
pedepselor ce trase asupra-T. RomaniT din Banat, pre-
cum si chiar nobilit Romani din Maramures, luara
parte la acesta revolutie. TeraniT romani din Ardel
ce nu se miscasera, impartesiril pedpsa celoralalti
i perdura dreptul a se muta de pe o mosie pe alta.
Apoi se introduse si cartea de leg i a lui Verboczy,
care legiuia: ca teranul n'are nimic afara de simbria
pentru munca sa (rusticus prwter mercedem laboris
sui nihil habet).
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NA TIONALA
313-
Pedepsa dumnedeiesOa nu intarclie a isbi pe aristocratii Unguri.
and puternicul sultan,.Soliman naval' asupra Unga-
rie, teranil nu voira a se scula spre a apera o patrieunde nu li se lasase Ind un drept, si Ungaria fu lovita
de mOrte, impreuna cu craiul el, in batalia memorabila de la Mohaci (29 august 1526). Banatul de atune ca3u cu totul in stapanirea Turcilor si Ardelul
remase sub pring unguri alesi si vasali ai Portii. Acesai noua epoca in care intra Ardelul fu si mai fatala Romanilor. Atunci se ivied acele leg! batjocoritore pentru Romani, prin care veneticif unguri si so(.11 for ocaresc numele si nemul romanesc ; religia
Romanilor numai vremelnicesce o sufereart si pe
dinsii IT declara de hog, talharY si vagabond' in tera
for mostenita de la paring ; leg care cu totul If departeza de slujbe civile, nu le iarta a umbla cu sabier
palos si.Ithrt arms, pedepsind cu_taiere de mana drepta
pe acela la care se va gasi o pusca;
prift care nu
le este iertat a purta haine de postav, nici pantaloni,
nici cisme, nici palarie de un florin, nici camase sublire, apoi alte nenumerate prescriptii de rusinnsa si
vecinica iobagie.
Ura nationala a Romanilor in contra tiranilor Unguri se intrupa atunci in Ore-care invidualitag puternice, care, fara a simti pOte, se facura organulul el.
Ast-fel Stefan 14lailat, roman din tinutul Fagarasulta
(1537-1541), mai apoi Gaspar Bekes de la Caransebes (1573-1575) si Pavel Macikasi (1586) clatira torta discordie peste capetele Ungurilor si-i vetamara
www.dacoromanica.ro
s34
micula-vizEzut,
greg prin rescelele ei rasb6iele ce atitara. Ast-fel vitexul domn al MoldoveY Petru Rtlree de clece ori na-
vali in Ardel (1528-1544), pustiind cand pe Saei,
cand pe Secui, cand pe Unguri, reclainand movie parintesca in acea Ora. $i indat6 dupa aceea, Alexandra
Voda al Moldovel ei Petru-Veda al Ore Romanesci
intrarg. (1550, 1552, 1553, 1556 ei 1557), mijlocind
Intre deosebitele partide ei tot-d'auna pedepsind pe
unii din asupritoriT Romanilor. Aceste intimplarY M-
curb: ca in acest vec, Romanii dintr'o parte ei dintr'alta a Carpatilor se frecaril unif cu altiI, igi impArfaeirA durerile, iii aduserA aminte traditiile until train
comun ei dorira infiintarea ltif. De 'atunci, de ate on
un steg romAnesc se ivesce talfftind in varful Carpatilor, Ardelul intreg se infiOra, Romaulf de sperare, tiranii de spaima.
IV.
Am *hit in cartea din urm'a cum, schimbandu-se
lucrurile ei vremile, ajunse Ardelul in stapanirea car dmalului Andreiil Bathori, prietenul Polonilor, al Turcilor ei al ltif Ieremia-Vod5, Movila din Moldova, top'
duemani inven3unaff ai liff Michaiu -Voda. Cea d'inURI grije a noultif stapanitor fu d'a tramite un sol la
Pertii spre a incheia pacea, i POrta, dupa ce interse
pe sol cu respuns favoritor, nu intftraie a tralinite in
Ardel un claw spre a trata de pace. Cardinalul se arata dinteuntftill ca voiesce a sta neutru ei a fi tot de°data prieten si cu Turcii ei cu NemtiY, cumpenindu-se
astfel intre ambele aceste pgiff rasboitere plat sa vacla.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA. NXTEONALk
335
care -i va da mai marl* folOse. Pentru acesta, hotgri a
tratnite solie la imperatul. Acesta primise bine pe solii
tramisi de Sigismund si-i pornise inapoi cu conditii
moderate. Abia;esiser5. el d n Praga tend imperatul afla
revolutia din Transilvania. Maniat forte de a se vedea
inselat intr'astfel de usnrinta sail viclenia Ungurilor, el
porni indata pe doctoral Petz cu porunca sa aresteze
pe soli on unde-i va gasi. Acestia, ajungend la Thorn,
aflara ca Sigismund, cu obicinuita sa usurinta de
minte, lasase Ante lui cardinalului si hotarira sa nu
merga mai departe pang sa aria vointa cesarului. Acolo-1 ajunse Bartolomeil Petz si-i puse sa face jura-
mint de credinta imperatului, iar ei nu se intOrsera
in Ardel decat mai tar4iil, dupe mOrtea cardinalului.
Dar in Ardel acesta revocase pe soli din insarcinarea
for si trarnise in locul for la imperatul pe Kamuth,
carele fu arestat de Petz la Viena, iar cartile lui i se
luara si se tramisera irnperatului. Pet; sosiud in Ardel, gasi interesele stApIntilui seri molt mai relit decal
banuia. Nobilii si popOrele erail fOrte intaratati impotriva Austriei si erail cu totii incredintati ca ar li Inuit
mai bine pentru dinsil a se bucura de dulcetile acii
sub un print paminten, care are invoirea si ocrotirea
Turcului, decal a avea de sta-pan un strain care sa-i
arunce fare indoire intr'un rilsboig sangeros. Ca tOte a-
cestea cardinalul, cautand a castiga vreme, scrise lui
George Basta, generdlut imperatesc ce se afla cu
Ostea sa la Lauovic si-1 rug& d'a nu-1 supera si lovi
nici intr-un chip, cacti el voesce a intari tOte cele incheiate cu solii lui Sigismund de imperatul ; ca el
n'are alte intiri decal. piistrarea pacii si a bunei rin-
www.dacoromanica.ro
336
MICHAICJ-VITEZUL
duelY in Ardel ; ca astfel umbletele lui nu vor fi neplacute si nu va fi nevoe a intrebuintn. sila catre un
print aliat al imperatiei. Basta ascultd bucuros aceste.
rugaciune §i dete porunca la al ser d'a nu supera nimeal' hotarele Ardelului. Petz se interse la Praga pe Ia.
sfarsitul lui Aprilie. Cardinalul ii dedese o scrisOre
catre imperatul, prin care ruga pe M. S. a crede ca
el e gala la ors -ce slujba, mai cu sema in ce privesce
interesul comun al cre§tinatatii; ca spre a sfar0 in
pace pricea ce s'a ivit, el va trimite indatd soli cu deplied imputernicire. El inca propunea ca, spre a stringe Si mai mult legatura sa cu imperatul, sa i se dea
In casatorie pe principesa Maria-Christina, care acum
se invoise a se desparti de Sigismund Bathori. Acesa.
juna si frumesa principesa, jertfita prin o politica perfida ca sa fie sotia lui Bathori, dupa patru am de suferinte, acum, prin invoire cu sotul ei, subscrisese actele prin care cerea Paper sa strice unirea lor. Pricinuirea fu neimplinirea casatoriet Aceste acte se atestara de cardinalul Andreit §i de altI trei martori din
partea printului i patru din a principesei, titre careera duhovnicul ama.nduror si done dame din casa sa.
de cele mai aprOpe de persOna er. Atunci se ivise in
public multe fabule spre a talmaci neputinta fisica a
lul Bathori. Una, precum am mai spus, qiceati ca eL
fusese legat prin farmecele unei babe fermecatOre numita Toana care era a lui Joan Koacock. Altir spuneat
ca mama WI Stefan Bocskai, dorind ca Sigismund sä.
iea in casatorie pe o fica a ei §i neisbutind, &del' vanitatea lui SI racu sa prefere pe o neintOica, prin farmece it legase. Cardinalul porni atunci la Roma pe se-
www.dacoromanica.ro
337
UNITATgA NATIONALA
cretarul see Tomasi. mai pe urine actor a done scrieri
despre arele timpuri, ca sa vestescii l'apei inaAarea
sa pe tronul Ardelului Si sa -1 rOge a -i da iertare spre
a se putea cununa cu Maria-Christina. Papa, primind
actele de clespartenie, strioa casatoria, in 14 hthe
(1589), inteun consistorie, dar Maria-Christina era
desgustata de lume gi satula de suferinte Si, neprimind propunerile cardinalului, parasl.Ardelul §i se in-
tOrse la Gratz Tanga parintiT set. De acolo se trase
fare intardiere in manastirea Santa-Maria d'Halla la
Inspruck, uncle se calugari. Ea era dabia de 25 de
ant. Era o femee frumOsa, cu minte, impodobita cu
invetatura, iubeta. dal avu nenorocirea a fi nascuta
archiduces'a i osandita din nascere a shiji de instrument orb politiceii familiel -.sale. Ea fusese mai intaiil
hotarita a se casatori cu posomoritul Miran, tiranul Filip II lea , regele Spaniel; apoi i se sehimbe. ne-
norocirea, dand-o in casatorie dupe Bathori. Ast-fel
in acea manastire perils ingropate sub vel atatea darurI stralucite ce impodobeati pe acea nenorocita femee, laudata si calla de tocf Off ae cunoscut-o.
V.
Imperatul nu respunse la scrisOrea ce i tramisese
cardinalul Bathori prin Petz si porunci generaluldi
Basta se. se grijasca de 6ste spre a infra in Ardol.
Asemenea, primind scrisori de la Michaiii-Vocla cum
ca el se teme de o tradare dinpartea hilAndreie sica
ar dori sa se Wesca in contra lui, if tramise printr'u*
29
www.dacoromanica.ro
338
MICHAIONITgZUL
raguzan o bun& surnh de bani. Cardinalul, veden,
du-se arnenintat din tote phrOle, Cu mai must/ grab/
decal prevecluse el,-si ingrijat de primejdia in care se
afla, ceru un pasport si tranaise pe _Gaspar Corniq la
Basta spre a c4tiga vreme. Acest traniis arath ca.
(dug imperatul nu primesce o tuvoire pe care sta(panul sell tot d'auna a dorit'o, acest print va fi ne.
()roll pentru apararea sa a-$i chum un puternic pro4 tector; ca el rOgh- pe M, S. I. sh deelre curat de.
cvoesce a trata pe cardinalul ca un aliat sail ca un
4du§man; ca un claw al Porta ce era laugh. dinsul,
(ii fagaduia ajutorul §i prietenia sultanului, Pcira a
cere mai mull de 10 mii galbeni tribut anual, in lee
ea, neputend sta
de 15 mii ce era mai 'nainte,
Mara proteetle, se va declara pentru Poild; dar eh
cardinalul, ghndind mai mull la cea ce eereail de la
(dinsul rangul,$i calitatea sa, doria mai bine sa se
(un6sch cu imperatul impotriva chismanului comun
al nutnelui de cretin, decht a se arata ca jertfesce.
(intereselor sale particiilare causa religiei precum $i
mantuirea $i libertatea patriel sale; eh molts erail
(mijlOcele de impaduire $i eh trebue a mai strange
(nodurile printr'o Douai casatorie cu easa Bathoresccilor, asupra careia easa Austriei a vtrsat atatea fat ceri de bine ; ca cardinalul, ver primar cu Sigiscmund, se va sili d'a merita aeasta alianth, prig jertarea $i eredinta sa $i ch el doresce ca imperatul sh.
(bine voieseh a-i da in casatorle pe principesa Maria
(Christina; ca atunci acest print, rezemandu-se pe
(acesth august/ casatorie, va privi de aci inainte ea
eduqman, nu numai pe Ture, acest crud biciil al cre-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
fia9
4stinilor, dar inca Yi pe to' cati vor isbi sari vor ne.4socoti casa Austrie.,
Basta fu putin atins la inima de aceste cuvinte si,
Incredintat fiind ca cardinalul nu lucra cu bun. cre{linta, respunse tramisului cu aceeasl: prefacere ; cca
4stapanul see trebue sa pere mult de la buns-vointa
4imperatuluI ; ca el va face indata cunoscut M. S. a4plecarile in care se afla cardinalul si crede ca vor fi
'ascultate bucuros propunerile acestui print; ea, afar./ de acestea, el le va rezema cu tot creditul seg.,
Cardinalul inteadever nu era de bund credinta.
Prieten al Polonief, careia era mult indatorat, el nu
putea sa volasca serios alianta cu imperatul. El scia
scum ca casatoria ce cerea era peste putinta. El
credea mai mult in Turd, care IT multamiati dorintele pi-I fagaduiati si tera Romanesca. Lug ii tre-
buia insa cats -va vreme spre a se intelege bine cu
Tuna', PoloniT si cu Movila si a se intemeia in tera,
a se ingriji de Oste si a dobandi ajutOre de la aliatii
se. El tramise spre acest sfarsit in Polonia pe Gal/rill Banfi, unul din senatori si pe Stefan Cacasi
de la Clus, iar in Moldova pre Ion cu numele Nagy
{Mare) din orasul Baia de Cris. Acesta, era insarcinat d'a negotia o casetorie intre unica fats a lug Ieremia-Voda cu Ion Iffiu, fratele see din mums.
VI.
Acum cardinalul, credend ca a inselat si a adormit
pe imperatul, voi sa adorma pi insele si pe Michaie
Voda, de care simtise ca nu e iubit, precum nici el
www.dacoromanica.ro
340
MICHAIO-VI I EZUL
nu-1 Inbia. Michaiu Voda inteadever, intelese bine
cat de primejdiOsa e pentru dinsul urcarea cardinalului la domnia Ardelului. El desperase cu tolul de a se
mat putea acum impaciui cu Turcul si a se bate cu
dinsul ; avend Ardelui dusman, IT era forte greti.
El incepu a priveghia cu luare-aminte trite miscarile
cardinalului si afa curat ca acesta Meuse alianth cu
Polonia, cu Tura' si cu leremia si ca, inainte de tole
aliatiT asupra tern Romanesci si asupra capuldf lut
vor nhpadi, ca TurciI se invoisera a lasa lui Andreiti
Transilvania si Ora Romanecs5, schclend si tributul
cu cinci mii galbenT si ca, de pe povata i sfaturile
cardinalului, POrta irzea acum curse private spre a-I
perde. Michaiu insciinth de bite acestea pe impe'ratul,"
fagaduind ea va goni pe cardinal din Ardel. Mara
de primejdia cu care it ameninta cardinalul, Jut Michair] If era ciudgi mare cum un pop (cum if clicea
el) sh domn6sch peste o tera asa de frumOsh, de care
el se credea mult mat vrednic si care-1 iuhea pe din sul forte mult.
Cardinalul tramise 1111' Michaiii-Voda pe Gaspar
Cornis, pe care-1 numise general mat mare peste tOth
ostea sa. Acesta fusese unul din svetnicit Jul Sigismund la anul 1594, sand se uciserh nobilil. El urb.pe
cardinalul I3athori si partida turcesca si se lemea de
resbunarea el. Cu patine Mile inainte, ci primise o infruntare grea de Ia .jiiiiele Iffiu, frate vib eg al cardi-
nalului, al chrui tath perise in area ucidere de la
159. Cornis avea drept a seleme ca amnestia si uttarea fhgaduith de cardinalul nu va fi trout. in semi.
Astfel inspiyat, spun ch. Cornis intgtlnindu-se cu Mi-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
311
chain Voda, it mai intarata inc. aiupra cardinalului,
ineredintandu-1 de gandurile vrajrnasesei ale avestuia
si-1 internee mai mull in proiectul sea de a intra in
Ardel. Intorcendu-se l'anga cardinal, Cornis it asigura
ca. Michaiti-Voda nu hranesce nici un cuget de dusmanie asupra-i si nu banuesce nimic. Nu mull dupa
aceea, cardinalul tramise la Michaiii-Voda alti doT
soli, pe belranul George Ravazdi, unul din senatorl si
pe Nicolae Vitezu, barbat Insemnat si care cunoscea
limba rornanesca, cspre a-ifagaidui prietenie si rapor«tuff de bung vecinatate, cerend si de la dinsul ase.menea.. Michaia, necunoscend Incas deplin cugetele
imperatului si credend in sinceritatea cardinalului
se indupleca a incheia cu acesta un tractat, puind in
conditie ca cardinalul Sa nu se desbine de imperatul,
nici sa se alieze cu Tureii, ci, unindu-si armele impreund, s5 perte rasboiti impotriva lor. Acest tractat incheiat la 14 Aprilie 1599, se subscrise de Michaitt si
de c,lece boeri aT sei si prin juramint pe evangelie se
ApoT soli! ardeleni, dupa o zabovire de done
luni in Ora Romanesca, se intersera acasri.
Dar nu trecu vreme multa s i Michaiii-Voda se incredinta de viclenia cardinalului catre dinsul. El prin-
se un tramis al cardinalului ce inergea la Turd' si,
din cartile ce se gasise la dinsul, se dovedi cum ca
cardinalul incheiase pace si alianta cu Turcii si cu Ieremia-Voda si voia sa-1 resterne din Iron si sä-1 prinpentru care sfarsit chibzuiati fie care a-.si aduna
°stile in tabera. Michaiu, ve4end ca este astfel inselat, se hotari d'a apuca inaintea vrajrnasilor sei, de a-i
isbi pang a nu fi ei in stare sa-1 isbesca; deci incepu
www.dacoromanica.ro
342
MICH AIU- VITEZUL
a aduna si a inscrie soldatI numerosT, par to mare din
Poloni, Cazaci, Ser VI. El scrise imperatului tote fap-
tele cardinaluldi, aratand ca va sa-1 resbune despre
dinsul 5i sa cuprinda Ardelul, cerOnd pentru acesta
de la Maiestatea Sa sa contribuiasca cu 30 mil talerepentru plata ostirilor si cu dece miT pusel. In vremea_
acesta, spre a nu insufla banueff cardinaluldf, respandi vorbf
ca aceste gatiri de 6ste le face impotriva.
Turcilor.
VII.
Cu tote acestea faima, adesea prevestitOre adeverata a nenorocirilor ce arneninta, incepu a se lati, atitand tote vorbirile, spaimantand tote fetele, vestind
ca acele pregatiri de rasboiii ale lui Michaiti-Voda nu
se fac impotriva Turcilor ci impotriva Ardelului. Atuna printul Andrei(' pond un sol la Casovia, spre a
intreba pe generalul Basta data e adever ca MichaiiiVoila pregatesce orevolutie si ferbe in mintea sa proiectul d'a-lgoni si d'a stapani A rdelul. Basta, ascultand
vorbele acestui tramis, respunse forte simplu ea gindurile luT Michaiti iT sunt necunoscute si ca cardinalul it pOte intreba pe el insusi de ceea ce pregatesce.
Cardinalul se hotari atunci a tramite la Michaiii-Voda
p)e senatorul Pancratie Sennyei spre a iscodi gandurile lui. Michaiu primi pe sol cu multa buna vointa si
cinstiff in palatal sea de la Targoviste, inconjurat thud
de soldatiT seT. Sennyei ceru de la dinsul d'a nu lasa
pe printul Andrei(' in cumpena, intre temere si spe-
rare ; d'a imprastia printr'o declaratie cu inima cuwww.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
343
rata, sgomotul Ceti ce alerga nu numai in Ardel, dar
Inca si in tOte partite din afara. Michaiii,vedend protectele sale descoperite, se simti in nevoe d'a insela
pe dusmanul seu, spre a nu fi insusi ioselat si perdut
de dinsul. El protests cu multi infocare dinaintea lui
Sennyei impotriva nedreptelor benueli ce cardinalul
are asupra-i; el aduse aminte de juramintul ce a fa-
cut ca va pazi pace si prietesug cu Ardelul si ca
acesta i-o pov atuesce si interesul sell El adaose
protestatii si juraminte ea astfel va urma si in viitor,
declarand in starsit ce. el sta gata a tramite in Ardel
pe sotia sa si pe fiul seu Petrascu ca zaloge ale credintei sal e, numai cardinalul sa tramita pe frate-seii
Stefan Bathori la Turnu-Rosu, lallga hotarul tern' flomanesci, spre a-i primi si sa se indatoreze ca va pune pe fiul seu sa invele limba latinesca si ea va pur-
ta grija pentru siguranta si huna petrecere a familiei sale, dupa cum o cere datoria si prietesugul. Is-
toricul Bethlen, in cuvintul ce pune in gura lui Michaifl In acesta imprejurare, pretinde ca el ar fi llis
ca,
de va intra in Ardel, sa-I dual Dumneddi a
manca trupul femeil sale si a bea sangele fiului shii.
None ne vine cu gra' a crede la acest juramint,
cand scrim cat de mare era credinta sa si cat de
puternica inima sa. Ca tOte inimile de lei, el 10*
iubia familia. Credem mai mull sau ea aceste cuvinte
stint nisce exageratii ale analistilor unguri contimporani, sau ca Sennyei chiar, care si el era tainic dusman al cardinalului, a adaos de la sine aceste cuvinte
spre a insufla calugarului o incredere Oita in Michaia-Voda. Gaspar Cornis inca declara ca el isi pune
www.dacoromanica.ro
34i
MICHA1UVITEZUL
capul ea Michaiii-Voila n'are nisi un gand de vraj-
m'asie. Ast-fel credutiT printaluT Andreiri slujira mai
mull a-1 insela decat chiar dusmanul seri MichaiiiVodA.
Intr'acest chip Andreiti Bathori se insela si, lucredintat actun ca Michaiii-Voda nu cugetrt reu asnpra-T, ii dete voia ceruta de acesta d'a cumpera in
orasele srisesci arme, prat, trambite, steguri si tot.
ce -i trebuia pentru rasboin si de a le trece in tern
RomdnesCa. Asemenea 0 ingsadul la veo cati-va ungurT, preeum George Mako si frate-secs Grigorie,
Franciscu Lugaci, rhisboinici viteji si cercati, si la
multi altii, a intra in slujba luT Michaia-Voda, dorind
ei a se bate sub dinsul. Dar acesta incredere ce avea
in Michaiii nu opri pe cardinal d'a lucra si cu mai
mult1 infocare cu aliatii sei intro infiint,area planurilor comune. El se invol pentru incheierea tacit' si
aliantei cu Tureil prin Mustafa, solul turcesc, si clausul Usaim, care de cata -va vreme se afla petrecend
in bung cinste la curtea lui ; dintr'altd parte se intelese cu Ieremia-Vod'a si cu Polonii ca fie-care, striagendu-sT Wile in taberi, sa stea gata a -i veni intru ajutor. El insusT Ii adunal ostile, punend tabera in Sas
sebes si astepta numaT sosirea aliatilor seT spre a se
porni impotriva luT Michairi. In vreme ce cardinalulvina aliatiT, is i petrecea timpul,
fa'ra grija, pang
preumblandu-se prin munti, venand la pastravi
desfatandu-se prin nancarT si beuturT, armia lui, ce
sta in neluceare la Sas-sebes, incepu a earti si a se
plange, mai cu sena nobilimea. Fie-care de pe caracterul seri, striga si clicea ca -s1 perdeari vremea intro
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
345
nelucrare nefolositOre si rusinOsa, a se ruinail acolo
nefacend nimic, a el slabiail si ei nu putettil merge
sa ingrijasca de trebile casnice ale lor ; ca e necu-
viincios lucru, in vreme ce erail in siguranta, film
.dusman de nichirii, de a-.31t petrece vara inchisi in ta-
Vera, topindu-se in moliciune. Cei mai limbuti nu
respectati nici pe prinpl nici pe svetnicif sei; eI strigail ca cardinalul era fricos. nesocotit, nehotarit pi,
lenes si ca, obicinuit find la trandavia cillugaresca
si la o view delicata si singuratia, el nu scia ce trebue unei armil 3i ceea ce cere interesul statului; ca
el a luat domnia fara sä scie prin ce ar pute inantui
republica si cam si cu ce se face rasboiul. Cardinalul, cum audi aceste cartiri ale ostasilor, se ingriji
forte, si indata, lasand in tabera numai pe pretorieni
si trupele mercenare, dete la tote celealalte osti voie
de a se intOrce pe la casele lor. Astfel, nu Orba incredere in Michaiii-Voda, ci temerea sa de cartirile o3te-
nilor, facu pe cardinal a strica lagarul 3i a se desarma de o cam data.
VIII.
In vremea aceea sosi in Artie! In Alba-lulia (20 august 1599) German Malaspina, episcopul de Caserta,
ea nunciil apostolic pe langa cardinal. Acesta fusese,
cum scim, in aceeasi cualitate in Polonia, uncle din
reua, credinIa cu care se purtase. isi trase hula tutu-
lor, si Polonesil facura un joc pe numele lui ce insemna spin r'erc, clicend : cnici o data nu pot fi spi(nil buni, macar si de ar fi tramis4 de la Roma. El
www.dacoromanica.ro
346
NJ ICHAIU-VITEZUL
era intr'adever un =hips si intrigant mare, cautand
prin tote chipurile a dobandi pelaria de cardinal, ce
fOrte mull o doria. Dupe o sedere de cati-va ani in
Polonia, desperand de a-si vede dorinta implinitd,
trecu in Ardel, teatru pe aluncT de multe intrigi. El
doria in tot chipul se castige favOrea imperatului, ca
printr'insul se. dobandesca cardinalatul. El se sill a
face pe Andreiu Bathori se intelega Cat este de urit
§i ocaritor pentru dinsul, fiind crestin si cardinal ince,
se se alieze cu Turcil impotriva crestinilor si a Pa-
pe ; di el trebuie sa se tema de mania Pape si a
santului colegie si de resbunarea imperatului si a tutulor crestinilor. El iffeigeduia ince curn-ca va mijloci la Papa ca sa-i dea voie a se cesatori, ca se nu
se stings ast-fel familia Bathorescilor. 1.3n analist ungur de pe atuucT, anume Szamoscozi, pretinde ca
printul Andreiii se induplece la aceste cuvinte ale lul
Malaspina si se fagadul ca va strica alianta cu TurciT, cu atat mar mult ca acestia pretindeae ca se le
dea inapoT cetatile de margine Lipova, Ieneu si alte
treceri vecine ; qicea mime ca, temendu-se de impotrivirea locuitorilor, voia ca sit tine aceste hotarire
secrete. Ons la epoca cend se va aduna dieta,; iar
pentru incheerealacestei aliante porni Mate. pe Stefan Cacasi la imperatul ; si apoT, chemand Ia sine pe
solii turd, le declare ca voiesce resboie cu Nita. Istoricul Bethlen face bine de a se indoi, observand
ca ceT- alaltT analisti tac despre acesta si ca soliT seT
langa sultanul, Nicolae Gavay si Francisc Budai, nu
se intersera de Ia Porte, decat dupe intrarea lui Michaie-Vode in Ardel. Urma insa ne va areta ce An-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
347
dreiti Bathori nu era de roc sincer in filgaduielile sale.
0 dovada despre acesta 'nal este ca, in vreme ce el
protesta despre hotarirea lui d'a se alia cu imperatul, el scria luT loan Zamoisky cerend povetT si protestand de vointa luT de a tine cu PoloniT. Zamoisky
ii respunse, In 23 Seplernvre 1599, ca sa se grabesca
a tramite o ambasadA la staturile PolonieT, cerend
protectia for pentru dinsul si pentru provincia sa.
Este adeve'r ca tot.T actoril acesteT scene utnblail ckutand a se insela intre sine until pe altiT: Andreiti Ba-
thori insela pe imperatul, pe Michaiii, pe Basta si pe
Malaspina; imperaiul insela pe cardinalul, pe al diva
tamis Cacasi it primi forte bine la Pilsna, unde se
dusese, si-T dete sperarT ca va incheia in curend trac-
tatul cerut, ti intr'aceeasT vreme trkmitea inslructiT
tainice la Michaitt- Voclii si la generalul Basta ca sa
se intelega impreunk spre a intra at mat cu grab in
Aral si a goni d'acolo pe cardinal. El Inca insela si
pe Michaiii-Voda, Fasandu-T a spera mult, dar hind
bine hotkrit a se sluji cu dinsul ca cu un instrument
si a nu-1 rasa sa se intemeeze in stapknirea ArdeluWT. Michatii-Voda ckuta a insela pe cardinalul si intr'aceeasT vreme voia sa insele pe Basta, intrand in
Ardel inaintea luT, cum si pe impe'rat, find hotarit a
pastra acesta tell sub carmuirea sa. Basta asemenea
voia sä silesck in Vote chipurile spre a dotandi el, Tar
nu Michaiii, carmuirea AdeluluT ; in sfarsit Malaspina
umbla sa insele pe tOta lumea, vinand in tote partite
mult dorita palarie de cardinal.Acest chip viclen de a
lucra, deli in liva de astii-dl, cand ideile morale sunt
Inuit mat desvoltate, este Ore-cum Tertat, decorandu-
www.dacoromanica.ro
.348
1111C.HAIU-VITEZUL
use cu numirea de diplomatie fzi inselaciune c e rdsboid, datoria istoriei, acestd consciinta a msmulni omenesc, este de 1)4 osAndi. Michaiii-Vocid din told
.este mai lesne de iertat ; el era amenintat cu viclenie
in carmuirea si patria sa si era nevoit sa se apere cu
Aceleasi arme cu care era isbit ; ambitia lui Inca aveaun scop mull mai nobil si mai inalt decat a celc.alalti; el tintea a regencra natia sa.
ix.
Michaiii- Voda, afland de tabdra cardinaluluT de la
-Sas-sebes, trdmise in. Ardel pe banul Mihalcea, sfetni-
cul seri de aprOpe, si pe George Rat, serb cu n6mul
i cu numele, spre a cerceta puterile si gandurile lui
Andreiti. Sosind langdacest print, el ii detlarard cd. Mi
chaid-Vodil voiesce sa ndvalesed in Bulgaria, in vreme
te Ibraim-easa rdsboia in Ungaria, dupd. cum Meuse
cu isbanda in anul trecut, si ca ar iori pentru acesta
sa nu i se intimple in lips yre o primejdie din par-
tea Ardelului. Cardinalul incredinra pe trrunisi ca
Michaid-Aiodd pOte fi sigur ca nu i se va aduce nici
o btanj enire la Intreprinderile sale ; pe Tanga acest
rdspuns, trdmisii raportard luT Michaiii, ea in tabdra
de langd orasul Sas-sebes, Andreid avea numal nisce
pretorieni ti Ore-care osti mercenare ; iar Ostea teril
-se licentiase din pricina sdrbdtoriloe si Wad fard grij e
de vrajmasi.
In acele Mile Michaid-Vodd tramise la Rudolf cesarul pe unul din boierii seT anume Stoica, boier ales,
,intelept si de cinste al Ora, ca se. dea porunca lui
www.dacoromanica.ro
UNITATEA. NA TIONALi
349
George Basta All 'mesa la Casovia o?tile sale pu
garnistinele germane si cu Stefan Bocskai, si Impreung cu ostile VaradinuluT sa cada cu top asupra ArMalta, In care el, Michaiii, va navhli futeacea vreme;
si ast-fel Andreiri, sib t find a-.VT finphrti ostile, sh nu
pka respinge nici pe unul nici pe cel-alalt dusman,
Cesarul, trhmitend pe Stoica la Szathmar, iirespunsech va afla vointa ea de la vice-regele din Casovia. Cu
Moise Seeuiul, capita tOte acestea trhmise chrli
nul Szatmarului, poruncindu-i- ca sa dea la vreme
tot ce va fi trehuincios. Generarul George Rat aduse
inch lui Michaiu o sums de bani din partea fnipera-tului si el se puse atuncT asi aduna Ostea si a pregati
expeditia ce avea in gaud, re'spandind meret vorba ca
se gatesce impotriva Tureilor. Autorii contimporani
vorbesc a st-fel de armata lui In acesta epoch : cSlujesc'
«de soldati acestui voevod, afarh de Romanii, a chror
vitejie o cunosc bine Turcif din vremea vitezului«lor chpitan Dracula, multi unguri, ardelenT, chti-va
carnhuti, grecT i serbf. Are putini puseasi, de care
«se afla in lipstisiardelenii, caci aeeste popOre si mai
ccu sema ungurii, se bat mai lidos cu sabiile si cd415.ri Cu sulitele si cu mare indrasnelh arath fata ht.
vrhjniasi.
Michaiii isi iubia ostasii si cea d'inthiri a lui ingrijire era pentru dinsii. Tot-d'auna In mijlocul Ior, thcendu-le necurmat chutare, cercetand trebuintele Lori
cand ariltandu-le familiaritatea unui camarad, cithd
vorbindn-le en puterea si mArirea undf domn, can&
cu dragostea unui phrinte, el fermeca si rapea mintea
si inimile ostasilor. Vitejii din tOte partite si din We.
www.dacoromanica.ro
3 so
MICHAIET-VITEZUL
natitle- alergati on entusiasm sub stegul unuT eroti,
care leiAgAduia bi mina gloriOse, cad eT sciail bine
ea el If C1 tine fAgAduiala, -i infocarea lor- era asa de
mare cat si increderea lor. Cu tin asemenea ca'pitan eT
eraA gala a intreprinde tot, sipri el vor isbuti. ET
erati mandri de dinsul si mixiri de sinesT, gandind
ca fac parte dintr'o armie nebiruitg. RomaniT precum si MoldoveniTil urmail imbolditT maT mull din da-
torte si dragoste catre patrie, pe care el o Meuse atat de gloriOsA si fagAduia a o face pe atat de mare.
SerbiT, Bulgarif, GreciT, ArnAutil alergail la dinsul ca
cAtre un anger de libertate si de mantuire pentru neniurile lor. CazaciT, Polonesii, Unguril se Intocmeati
sub stegul luT, unit' povilluitI prin admirarea lor pentru un mare eroti, altiT ImpinsT prin dragostea rasbniuluT si a folOselor ce aducea ostasilor, altii, ca mai totT
vitejil, caci inima lor era aprinsa de acea nobila dragoste a glorief, care impinge pe om la inOrte, ca sa
dobandescA nemurire.
Intr'aceea, In cursul luT Septemvrie, MichaiiiVodA
tramise alti dot' boieri, anume until vistierul Damian
si cel-alalt Preda, ca sä cell in numele lui o trecere sigurA prin mijloeul ArdeluluT in Ungaria, unde
1.1 ehemA tmperatul in ajutor impotriva putemicurai
Ibraim-Pala, ragaduind a trece prin Ardel rata a viltaina pe nimenT. Dar cardinalul respunse ca nu crede
ea vr'o primejdie asa mare ameninta. crestingtatea,
Incat sa aibk trebuina de ajutorul luT Michait, Indemnanda-1 in orT-ce cas a trece maT bine Dunarea
In Bulgaria, dupa cum ii era gandul, si va face prin
acesta o diversie rhult maT folositOre crestinilor.
www.dacoromanica.ro
UMTATEA NATIONALA
3t)l-
D'abia se intersera acesti boieri langa 'Michp.iii-Voila
si el tramise diu nofl eardinaluld pe Mihalcea, banal
Craiovei si pe George fiat, capitanul guardiilor sale,
spre a-i vesti ea, de pe povata ce I-a dat el, este
gata sa treca Dunarea spre a pustil Bulgaria. Dar cu
tOte acestea Andreit nu ge increclu si porn la Michaiil pe George Palatici, om forte dibacid, ca sa -1
incredint.eze ca pacea Incheiata cu Turcii §i en TatariT este numal o prefacere pana sa-i villa bine a se
declara dusmanul lor, aceea ce spera a o pute face
curend ; si ca el voesce a cultiva cu dinsul saniele
drepturi ale Lind bane vecinatati si ale until'. priete!gig nesiluit. Michaiii, care scia acum ce temeiti ail
cuvintele hif Andreill, response ca si el voiesce sa teaiasca in bursa unire cu printul Ardelulut. Michaiii lu-
era cu atata Mink in cat, impartindu-si armia in de
osebite locuif, nu lasit_lui Palatici O. vacua, fara numat tree sute peclestrassi din guardia sa. Intorcendu-se
langa cardinalul, Palatici ii raporta respunsul lui Michaiil, adaogind ca n'a *Int la dinsul nici o pregatire
de rasboit.
Cardinalul, sigur acum ca Michala va sta in liniste
si ea a castigat ast-fel timpul trebuincios pentru infiintarea proiectelor sale. cre4u ca va pate acum sa-si
caute a se desface de protivnicii set diu launtru si sa
resbune-uciderea frateltif sell Ba.lta7ar. Cu tOte ca la
alegerea sa de print el jurase, pentru dinsul si pentru
fratele sell Stefan, uitare desavarsita si ca nu va cauta
nici o reshunare, acum umbla sa prigonesea sub
alte pricinuiri pe ac-t ce-I credea ca sfatuitori at acelei uciderl ; ast-fel -era Stefan Bocskai, Gaspar Cor-
www.dacoromanica.ro
X52
MICHMU-VITEZUL
nis, George Ilasvadi si al ii. Puind pricind. ca Bocska,,,
nu a intrat in Ardel cand a fost chemat, cardinaluL
ocupase cefatile neva 'Si Gorgliiu, ce erail iii stapanirea !di Bocskai. Asemenea Stefan Bathori trdgea la
judecata pe sus insemnatii svatuitorY ai °Ande' lui
Baltazar, cerend ca sä-i intered starea acestuia, ce
Sigismdnd Bathori o impdrtise intre dinsii. Drept aceea
cardinalul convoca dieta pentru 18 Octomvrie (s. n.),
diva St. Luca, la Alba- ]ulia, spre a hotari, despre
aceste prelentii ale ul'si ale fratelui sett In vremea
acesta Sigismund Bathori, dupd o petrecere d'abia
de cdte-va lual in Polonia, scrise cardinalulul, ca i
s'a urns Cu. traiul in tern strains si doresce a intra
in Ardel, spre a trai o v ietg linistita. Cardinalul, temendu-se co tot dreptul de un om eat de neastimparat, LT response printr'o poesierd in patru versuri
(quatrain)) povatuindu-1 sa stea linistit, si-I refusti
cererea.
X.
Intr'aceea Ieremia-Vodd din Moldova fact' scire
cardinalulul ca Michaiti-Vodd voiesce a intra in Ardel cu osfi grele si tot intr'o vrerne Ion Maro, serb de
.nern, dar !Azad si crescut in Ardel, care sciind bine
limba romanescii si latinesca, se afla in slujba lui
Michaiii-VodA ca secretar si cunoscea proiectele lui,
scrise cardinalulul ca sa nu credd incredintdrile lut
Michaiii, cad el are de gand a ntivali in Ardel si a
coprinde acesta Ora, pentru care sfarsit 10' adund
trite °stile. Andreid Bathori porni indata la Michaiii-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
353
Voda in solie pe Tomas Czomortany, om ager la
mint% ca sa caute prin tote chipurile a descoperi
proiectele lui Michail Czomortany sosi la Bucuresci
sambata spre sera, 11 Octomvrie, si indata avb audienpa de la Michaifi-Voda, iar dupa catava vreme de
vorba, luand cuvintul domnuiui, se interse a doua-cji
dumineca catre cardinal, cu un respuns pacinie. Despre acesta solie analistii contimporani se deosibesc
intre sine. Chronica romana si unii din analistii unguri pretind ca cardinalul insarcina pe Czomortany
a spune lui Michait, sa-si lase .era si scaunul, cad
apoi de nu, va fi isgonit de dinsul si de Turd si va
incapea in mana acestora. Se vede ca cardinalului i se
dete astfel pe fa .a gandirea sa, sari pentru ca credea ca
peste putin va Ii in stare a o pune in lucrare, fiind-ca IT
si sosise acum nisce cete de polonezi si moldoveni inteajutor, sail ca a voit sa sperie pe Michaifi si sa mai
castige un repaos pe catva timp. Aceiasi analisti ungull spun ca Michaifi-Voda, auclind vorbele lui Czo-
mortany, se infurie si era cat p'aci sa dea mortii pe
aduc'etorul acestii obraznice solii, dar ca, stapanindu-si mania, el gandi ca e mai bine a respecta dttptul gintelor si a cauta sa rasbune acest afront asupra
lui Andreit, de la care i-a venit, decat asupra solula Pentru aceea respunse acestuia cu vorbe dulci si
bune, fagadul a fi ingaduitor intru tete si nu-1 rasa a
descoperi pe fisonomia lui nici un semn care sa-I destainuiasca cugetul. Astfel acest minunat barbat scia
cand voia a se stapani pe sinesi si a-si inveli proiectele, asa in cat nimeni sa nu le pets. parunde.
23
www.dacoromanica.ro
35i
MICHARI-VITEZUL
Dar un alt analist, Ambrosie Simigiani, pretinde ca
Andrei II propuse) lui Michaiu a-17:da asil in Ardel,
dace Turcli vor voi sa-1 gonOsca din Tera Romanesca,
Si pans sa-§I face pace cu dinsii ; ca Gaspar Corni,
dugnan al cardinalului, in intelegere find cu Czomor-
tany, care §i el era taint partisan al lui Michaiii, in
slujba caruia comandase nisce o§tiff, puse pe acesta
a spune lui Michaiu ca i se poruncesce d'a e. i indata
din Ora Romanesca, almintrelea:va fi prins de Tura,
fiind el o stavila la alianta cardinalului cu TurciT.
Simigiani ca si Szamoscozi banuiesc ca. Gaspar
Corn4 cu Pancratie Sennyei, unul din senatorY, 0 cu
multi alp din eel' marl" a Ardelulta, mai cu sema
din eel* compromi§i cu Sigismund Bathori in uciderea
nobililor la 1594, temOndu-se d'a cadea jertfa lui
Andreiii §i Stefan Bathorescii, chemara pe MichaiiiVoda a intra in Ardel. Cest din urma analist pretinde
ca adesea multi ail audit pe Gaspar Corn4 clicOnd :
Rand tai un cap din Bathoresci, indata se ivesce
caltul in loc, dar voifi face astfel de bine ca me voiii
«mantui pentru tot d'auna de acesta peire.' Aceste
invinovatirT, precum §i altele ce vom vedea mai la
vale, noue, dupe cum i altor istorici ungurY §i strain,
nu ni se par destul de temeinice ca sa putem incheia
din ele o acusgie de tradare pentru Corn* §i pentru
sotii lui catre nemul lor. Fare indoiala ca aceOla nu
iubiau pe cardinal, de care aveall a se teme ; dar mai
toti UnguriT silntiau ca din§fi §i de la simtemintul de
ura WA la tradare este Inca mult.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
355
Xt.
Michaiii-Voda iarasi nu avea trebuinta de ajutorul
unor tradatori dintre nobili, cand avea in parte-i tote
poperele ardelului. Romanii, poporul cel mai numeros dinteacesta Ora, de molt tintise ochil spre dinsul
cu credinta sperarei, $i-I astepta ca pre un mantuitor,
spre a-i scapa de tirania aristocratiei unguresci. In-
teadever, printr'o fatalitate a lucrurilor, asuprirea
Ungurilor ardeleni asupra iobagilor for Romani, se
adaogia intro progresie crescetere do ce se mai apropia cesul ursit spre pedepsa ei. kW() chronica
sAsesca de pe acele timpuri citim, la anul 1592, acestea : ,Forte adeverat este ceea ce dice Liviu (in car,tea iv, decada 4), imbuibarea Si sgareenia sunt ciu-,mele care resterna tote imperatiile cele mari.,In am, bele acestea se deprindeaii nobilii forte tare, mai aAles Kendiescii; atatia bani storceati de la iobagi in<cat nimenui nu-i era iertat a lua bani imprumut sail
(alte soiuri de hrane, decat numai de la ei. Apoi viinurile ce be da iobagilor erail fOrte acre, WS' gust si
nici de o trebe.; asemenea si graul era muted §i ta,ratos si totusi cu pre mare ; carnea de boil, de eie
,sail era de vita bolnavA, sail de morraciune, pe care
41obagii, me:car ce. nu be puteati nici gusta, erari sniff
ta o plati cu pret destul de mare ; nu cauta nimeni
Ala 'art, nici la s'areicia plebe! celei mai ticalOse,
(laid la Dumnedeu, ci facea fie-cine ce voia. Fie-care
era craiti sau principe.
,Kendiescii, spre a-si asigura lucrurile sale, tearni-
www.dacoromanica.ro
356
micHArtr-vrrtzur.,
c teaii scrisori in tote partite ca principii ; pe aceqtia
cii urmai altii, astfel incat si eel mai trenturosi noebili deprindeafi tirania si reutatea asupra sermanilor
c *ant Te nip', Demme, si rabdi ! Faimos a fost si
cFrancisc Alardi, ce locuia la Mures lange. San-Paul,
,si betranul Bogati, camateri,si sfarnari forte avutI,
4 cari ail intreprins cea mai mare tiranie cu nenoro-
'cita plebe.,
Aceste se urmail la 1592, inaintea rasborulta. De
septe aril de cand urma neincetat rasboiul, chinurile si nevoile Romanilor crescusera peste mesura,
incat inima for acum ferbea de dorinta d'a-si versa focul resbunaril peste capetele tiranilor lor, domnfl Ardelului.
Deosebit de Romanii, pe cari in lipsa de .alte pri-
cini, legatura sangeld i-ar fi silit a sta mai bine cu
fratiI for din .era decat cu nem strain, apoi chiar si
Sasii. si Secuil erafi cu totul in favOrea but Michaifi-
Voda. Orasele sasescI, ostenite si nemultumite de
domnia unguresca, aplecate din nature. catre itnperatul Germaniei, spaimintate Inca de cata-va vreme de
ura cea mare ce le hrania cardinalul si de tintirile lul
d'a le reduce cu sila la legea papistasesca, despre rageduiala ce dedese Papii, pentru a intra astfel in favOrea acestuia si a le sterpi cu totul, se plecafi bucurosI
care Michaiti-Voda, care 1icea ca cuprinde Ora pentru imperatul. ET aflasera ca la Alba -Iulia se si redicase in piata septe tepI in care Andrei voia sa traga
pe cei septe judecatori saxoni inainte de 18 Octomvrie, 1iva hotarita pentru deschiderea dieteT, la care
acesbia trebuia sa se afle. Albert Hull, comitele Basi-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
857
for si unul din cei mai marl' din barbatiT lor, descoperind acest grOznic proiect, hotari a-si mantui compatriotiT de tirania unlit" popor crud si fanatic. El se
grabi a scrie lui Michaiu, rugandu-I ca sa vina cat
mai curend in ajutor, fagaduind a rascula tOta natia
in favOrea lui.
Michaiil, spre a le da dovada de increderea sa intr'insii, alesese pe Christofor Herschel, cetaten de la
Brasov frate cu judele aceluT oral, spre a-I ft...Amite
In Praga la imperatul cu carp, in care se trata de
gonirea cardinaluluT din Ardel. Se dice ca Herzely
facu acesta calatorie sub pretext de comerciii si ca
Michaiil dete lui Herzely pentru drum o suta de galbeni de our si imperatul, dupa ce l'a resplatit cum
se cade, 11 tramise inapoT la Michail
Secuirasemenea, d upa cum scim, aveail o urafiordsa
impotriva nobililor .si mai ales asupra taming Batherescilor. Purtarea cea inselatOre a acestora, dandu-le
libertatea cand aveati nevoie de dinsiT si rapindu-le-o
indata ce trecea primejdia, chipul cumplit prin care
cea din urma rascOla a for (1596) fusese pedepsita,
iT facusera nerabdatori de a scutura jugul, tinend a
da masna de ajutor on -carui dusman al case Bathorescilor.
Asa, tote popOrele Ardelului urail pe cardinalul
a.steptail cu nerndare si stall gata sa ajute pe Michaiti spre a rapi din mana lui Ora Ardelulut Michain dar in Ardel era sperarea si sprijinul intereselor populare impotriva aristocratiel si domnirei unguresci. Val"! pentru ce necunosca el acesta frumOsa
misie si trase asupra.41. pedepsa meritata a celor ce
calca menirea cu care provedinta T-a insarcinat I
www.dacoromanica.ro
368
MICHAlu-VITEZUL
Dar afara de popOre, scim ca o mare parte din eel'
mai marl nobilt aT Ardelului; nemultamiti de Bathoreset, chemaii in aorinta inimei for pe Michait, deli
in lipsa de dovedi terneinice, nu credem ca acesM
dorinta sa fi mers pang la tfadare si ca eT sa fi inlesnit cu ceva triumful luT Michaig.
Ast-fel, cursOrea ce tara pe Michaiii si-I impingea
in Ardel era puternica, nebiruita. providential'a.
XII.
A doua-gi dupg. pornirea lul Czomortany spre Ardel, luni in 13 octomvrie 1599, Michaiti-Voda aduna
la Ploescl o parte mare din (Vile sale. Teta Oita
ostasilor romani 5i serbi era asezata in plata §i pe
iar calarep guardiel sale numiti CurtenT si o
ceta de Cazaci si de polonesT, ii respandi imprejurul
orasuIui. Genera lulu' Baba-Novac, care avea sub
cornanda sa 5000 Omeni pedestrime, precum Si halducilor din Ungaria, le dete porunca de a-si intocmi
ostimea for armata in cincl randuri din plata Oa. la
curtea palatulul domnesc. Ast-fel find posturile asezate, adusera dinaintea lui Michairr mai intaiu pe vitezul George Mako cu cei-alalti capitani de Este, Ste-
fan Tascuni, Ion Tamasfalvi, Grigore Kis si pe toti
oficerii ungurY, ce slujiall in armata sa. Domnul le
mud mftnile for in ale sale si-i puse sa jure ca -1 vor
urma on unde -T va povatui, mai ales in expeditia ce
el pregatesce ; c. vor asculta si vor indeplini tote poruncile sale si ca nu vor trada stegul sell nici de fats
nici intr'ascuns. Dupa ce dete astfel drumul lul Maki)
www.dacoromanica.ro
UNITA TEA NA TIONALA
369
si ostilor sale, aduse asemeni de la satul Florescii
500 calareti unguri comandati de Dimitrie ce-i licea
eel mare si pe locotenentil sei Georgie Horvath, Ion
Kis, Petru Kidel, Ion Sinoli si cati-va alp. El aduse
Inca si pe beslii, de call avea doue sute in Oslea let.
Acosta ceta de calareti, sub o numire turcesca, era
intocmita de Michaill-Voda. Ei aveati o plata deosebird si ajunsera a fi frunlasii vitejilor. Capul for era
Stefan Petnahazi. Michail-Voda ii aduse pe unul
dupa altul spre a face juramint. Fura unil cari se in-
doira putin a face un juramint orb si cam nehotarit ; catre cari intorcOndu-se Michaiii, le clise cu Orecare asprime : «Faceti, cad datoria soldatilor este a
curma pe general, iar nu a generalului pe soldati;
.mie mi se cade a porunci, voue a ascultal.
Michaia, cautand mereil a tine cat mai ascuns proiectul sea, respandise vorbe, ca mai nainte, ca acOsta
gatire de rasboia se face asupra Turcilor; dar o soma
de boieri petrunsesera proiectele sale. Erail multi din
boierii sei eel' mai iubiti, carora nu le prea placeail
tintirile ambilor Michai, cum se clicea atunci, adeca
ale domnului si ale banului Mihalcea, carele mere'
atita ambitia si polta de domnire si de coprinderPa
domnului sea. Acei boieri iubeatl Ora si pe down,
dar voiat sa veqa pacea si se impotriveaa expeditiei
din Ardel, ca una care pole avea pans in urina sfarsit rel.], atitand multi dusmani asupra t6ril si zadarnicind sperarea de a o vede impaciuita si culegend
rodul de atata sange versat. Intre acesti boieri era si
Theodosie Logolelul, boier betran, ales, de cinste si
priceput la svat. Folosindu-se de lipsa bannlui Mihal-
www.dacoromanica.ro
360
mICHAI0-V1TEZUL
cea, ce se afla Inca in Ardel langa cardinalul, acest
boier voia sa faca o silinta spre a intOrce pe MichealVoda din hothrirea sa de a intra in Ardel ; el trase
in gandul sea pe sotia lui Michain, clOmna Stanca. *
Era o femee ales/ acesta dOmna, ale calif calitati
chiar dugnanii sotului el' nu se putura opri a le incununa cu laude entusiaste. Bung, bland /, supusa,
anger de mums i de sotie, ea adesea domolia iutela
i asprimea caracterului sotmlui el, .i inteaceea0
vreme, inima eroica, ea impartaa de multe on primejdiile barbatuldi sea, insotindu-lin rasbOie §i pang
pe campul bataliilor, stand la costa lui. Ca logofetul
Theodosie, ea nu iubia pe banal Mihalcea pe care-1
invinovatea ca svatuesce reit pe domn. Fie un pre -
sitnemint de nenorocirile ce coprinderea ArdeluluI va trage asupra familiei sale, fie numai nisce
scrupule nobile si impuse on -cui este in positie d'a
asculta numai glasul inimei sale, far/ d'a avea alte
dorinte mai inalte a Implini, el i se 'Area ca e nedrept lucru a purta rasboiul in Ardel. Cu inima stapanita de aceste simtirI, ea se duse langa sotul sea,
silind prin rugaciuni si lacramI a-I intOrce din hotarirea la Ea II aduse aminte asilul ce le dedese Ardelul atunci tend eraii amandoi pribegI, prigonitI de
iiranul Alexandra, ajutorul ce -i dedese printul Sigis-
mund spre a se face domn i mai pe urma spre a
mantui tera de navalirea lui Sinan Pa§a, §i-I jura pre
Dumneleil, pre santul Michaiii §i pre santul Nicolae,
* In manuscriptul autoruluT tiumele domnel e Florica, dar
este o evident/ erore pe care am indreptat-o. Florica a fost
fiica lul Michaiii.
Nota editorului.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
361
patroniT case. lor, d'a nu purta rasboig intr'o teed de
la care primise numai bine, spre a nu trage asuprd-si
osanda nemultamitorilor. Infocatele si elocuentele cuvinte, precum si lacramile el furl zadarnice; ele nu
putura clati bot6rirea 5441110 seti. i Ore s'ar fi cklut
ca el tocmai acum, in minutul d'a o indeplini, sit' se
lase de o idee care de mulfl vreme framanta inima
sa? In ce Ore se arNta el nemultamitor ? Dacd Sigismund Bathori l'a ajutat intru ceva prin creditul seri
spre a capata domnia, el nu . -a easplatit insutit acesta
mica facere de bine prin cate folese biruintele sale
adusese Ardelului $i sporise gloria lui Sigismund ?
Trebuia Ore sa uite la cate umilinte supusese Sigismund pe Michaiu si pa-tria luI? Trebuia sa uite ca
pata rusinosuld tractat de la 1595 nu era Inca
stersrt? Dael Sigismund a venit sa -1 ajute impotriva
luT Sinan, nu era Ore spre a se ajuta pe sinesi si Ardelul care era de o potriva amenintat ? Atat numal
ca, in loc s/ astepte pe Tura in Ardel, veni s'a-I in-
tlmpine in tera Romanesa si ferise prin acesta Ardelul de pustiirile rasboiului ? Apoi, chiar de ar fi a-
vut Michaiu si Romlnil datoria de a fi recunoscetor.lu. Sigismund, acesta mai carmuia el Ore acum
Ardelul ? Nu-1 lasase pentru peirea lui Michaiil in
manile cardinalului? Avesta apoi nu era vedit de
dustman al nostru? Trebuia Ore s'621 lase timp a ne
isbi si a ne pune in stare d'a nu-i pate sta impotriva ?
',5i chiar de ar fi fost altfel purtarea cardinalului, chiar
de ar fi avut Michaifi datoria sa se arate recunoseetor dare dinsul, apoi recunoscinta personals a unuT
domn pete ere sa stings dreptul si datoria una nap.?
www.dacoromanica.ro
362
MICHAIU-VITEZUL
Putea el sa se lepede de causa natiunei pe care se
fa'gaduise a o ajuta? Ardelul a care gleta de populatie sunt Romani, nu este el o tera romanesca ? Trebuia Ore a mai lasa in stapanirea Ungurilor tOta aeesta Ora, care, de pe dreptul naturei si dreptul Omenilor, este a Romanilor ? Alai ales cand chiar si populatiile de alt sange it chemau ?
Ce ? fiind-ca ne tragem din acel popor, stapan al
iumeT, care internee cea mai minunata si mai colosala unitate cunoscuta In istoria omenirel, fi-vom nor
osanditi a trai alaturi frate cu frate, in veci strain
unul de altul? Suntem nor osandici a ispasi marirea
stramosilor noslri si jugul sub care el plecara lumea
traind vecinic isolati unul de altul, sub un deosebit
jug barbar? Dumnedeil nu ne-a dat si noue Ore acelasi
drept ca celoralalte natii si aceeasi datorie, o anume
misie a implini in- omenire ? Dar intreprinderea e grea
de a crea unitatea nationals ; ea va at'ata multi dusmani asupra-ne si curend sail mai tardit va veni o
cli fatala, precum venise lui Mircea, 10 Stefan cel
Mare si lui Petru Rams. Ce ? pentru ca o datorie, o
datorie nationals, o datorie de vieta si de mOrte e anevoiOsa, suntem Ore in drept a ne apara de dinsa? Se
pOte Ore nasce ceva in lume fara jertf'e si dureri? Eroul
va cade Intr'adever sub acesta grea sarcina. El va adaoge un nume glorios mai mutt in sirul martirilor
unitatli nationale ; dar silintele lul, sangele seri vet.sat, pana si greselile lul vor lumina calea generatiilor
viitOre si o di va veni cat de tarclit, cand ursitele gloriOse ce el a visat pentru natie, papa in sfarsit se vor
indeplini.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
a63
XIII.
l'an'a nu intra in Ardel, Michaiii se chibzul a feri
in lipsa-i tera Romanesca de navalirile Turcilor; spre
acest sfarsit, de pe spusa luT Beth len, le tramise soli
vestindu-le ca povAtuesce o armie impotriva cardinaluluT, care a incheiat pace cu imp6ratul si ea se va
sili in tot chipul a-I aduce la ascultare si a-1 face credincios sultanuluT. Spre a da mai mult credit acester
fabule in ochii Turcilor, el rasa in Targoviste un ciaus
insiircinat a primi in lipsa luT un tribut pentru sultanul. Adesea turcul ca si Michalii au cautat a se insela
unul pe altul prin asemeuea fabule grOse, la care nimerit nu putea crede si Fara indoiala ca .;i acum,
dach TurciT nu nrivillira in Ora, pricina fu mai mult
din neputinta decal de increderea in vorbele lui Michaiu. Slujindu-se cu asemenea vorbe, acesta nu vataria decat caracteruluT s'65, si cu ore-ce temeiu isi
tedgea asuprasi din partea dusmanilor seT invinovatirea de a fi om viclen, prefacut si taxa" credinta. Ina -
inte de a esi din tera, Michaiti aseza pe batrana sa
muma Teodora, pentru care era plin de dragoste si
de ingrijire, caintr'un loc de siguranta, la m'anastirea
Cozia, cladita in sinul Carpatilor, ca sa se05. acolo
card vreme va tine riisboiul. Acesta betrana dOinda,
care veqii si presimti cu inima nesta.tornica norocire
a fiului sell, fericirea si restristea lui pang si tristul
sell starlit, muri in aceeasi manastire cinci aril dupd
acesta expeditie (1603).
www.dacoromanica.ro
364
MICHAIU-VITEZUL
DOmna Stanca, ne isbutind a intOrce pe sotul 61 de
a intreprinde expeditia hotarite, voi sa -1 insotesce. in
Ardel 0 impreune cu fun seri Petrascu, ce era -atunci
de doue-deci si cinci de tff, se. impertesescg primejdhle sotului ei.
XIV.
Michaie-Voda nu se multumi, ca un general harnic,
a hive lui expeditia sa in cel mai mare secret, dar
ince. adopts un plan de operatii a &Anil idee strategics cu drept pOte minuna. In intelegere Iliad cu Sasii,
sigur d'a trage pe Seen' in partea sa, el hoteri se intre
cu Oster, principals pe la Veleni si pe la pasul Buze-
ului in Ardel, se se aseze intre Sasi si Secui, se tine
pe aceia in supunere, sa traga pe acestia in partea lul
si se inchiza calea prin care ajutOrele de Po loni si de
Moldoveni puteati sosi cardinalului. Tot intr'o vreme
el tremise peste Olt la Radu Buzescu si la banul Udrea
ca se safe si ei cu tOte Wile Craiovei, ale Jiului si cu
ale Mehedintilor, sa -i Osa inainte &etre luncile Sibiu lilt
si, ocupend acest oral aliat, se tine calea deschisa catre Alba-Iulia, capitala Ardelului si punctul obiectiv
al operatiilor resboiului.
Ast-fel tOte intocmind si prevedend, treT Stile dupe
depunerea juramintului ostilor, la 16 octotnvrie, Michaiii-Voda porunci ungurilor sei sa merge a Mari
in pOlele Carpapor ce despart Ora Romanesce. de
Ardel. Acolo chiema in grabs Vita multimea ostasilor,
ce erail imprastiati prin prejur in bataliOne, puse prin
glasul crainicilor de proclama ca tote trasurile sa re-
www.dacoromanica.ro
UN1TATEA NATIONALA
365
mina in urma ; fie-care sa -$i pOrte bagagiul ; lucrurile cele mai grele sa se incarce pe cal' de carau0 §i
in putine trasuri remase pentru femeile si avuturile
boierilor ; sa incarce lucrurile taberii pe caT wei de
munte, lasand tot ce e greil de purtat ; ea printhl Andreia a racut pace qi alianta cu Turcul; ca Ostea va
trece prin Ardel, cacT cesarul i-a dat loc de intAlnire
in Ungaria ; ca el voiesce ca in acesta cale capete-
niile qi soldatii sa fie unul langa altul sots de drum.
Astfel poruncind, el se pune cu WO: Ostea a trece
muntiT indreptandu-se catre pasul Buzeulul. Inainte
tramise o ceta alesa spre a ocupa trecetorile §i a sta.pani strimtorile, ca sa nu lase pe du*inan sa restOrne
pe drum copaciT, lucru ce lesne se face inteacele locuff, qi astfel sa-i tale drumul saii sa-T intinda curse
in stramtorile de din-cOce, poruncind ca, de se vor
gasi, sa le strice ca sa inlesnesca trecerea armieT. El
se lua pe urma acestei cete cu atata iutela incat intr'o di §i o nOpte trecuse muntii mai cu tote ostile
sale, pans a nu merge Inca vestea in Ardel ca el a
pornit din tera Romanesca. Acesta extraordinary iu-
tea dovedesce lamurit ca acest mare rasboinic fu
pOte eel d'intaifi in Europa, care simti disa comuna
acum <ca secretul tacticei sty in piciore.. Timpul uscat *i ardetor al veriT trecuse si acela al tOroneT din
acest an favorisa intreprinderea lui Michaiu, caci nici
cerul nu fu ploios, de pre cum adesea se intampla in
acesta lung., de face pamintul noroios , nici zapada,
nici frigul §i nici o alta turburare a aeruluT nu intardie acesta expeditie. g Un genig favoritoriii lul Michain,
gimpotrivitor Ungurilor, dice Bethlen, II Meuse tot
www.dacoromanica.ro
366
MICHAIU-VITEZUL
lesne de implinit. Drumurile nu erail Inchise prin
copaci resturnati, nici aperate de ostire; el nu Intalni nici o este care sa-1 opresce. in cale, $i trecu
4 Alpii cu mai mare iutela decat odiniOra Anibal.,
XV.
Dupa ce a trecut muntiT, gasind un loc priincios
pentru hrana si odihna ostilor, la trecerea din tera
Romanesca in Ardel, numita a Buzeului, MichailiVoda tabari acolo In aces Ali, care era sambata (18 octomvrie). Indata porni pe George Mako, Ion Tamas-
falvi, Stefan Harali si un alt Stefan DOrnds, toff sacusi de nem, ca se. indernne pe Secui la revolts. Ajungend MO concetatenii lor, acestia se silire. cat
putura ca sa-i aduca cu glOta in tabera ltif Michaid.
Ei le fagaduira marl rasplatiri §i mai ales o libertate
temeinic'a, pentru care d'atatea on el se sculasera
si trasesera asupra-le cumplite pedepse de la printil
Bathoresci si eel de mai inaintea for ; ei IT povatuira d'a scutura acum acest jug nu numal rusinos,
dar si nesuferit; sa nu gandesca ca vor fi in signranta de nu vor imbratisa nici o parte nici alta ; sa
se socotesca ca. langa Michaid vor fi indata rasplatici
prin redobandirea libertatii $i ca n'all nimic a spera
de la printul Andreiu, un Bathori si un pops; ca mai
bine egte a scutura °data o nevrednica robire decat a
se rasa traind vecinic sub impilare, el' si nemui for !
Auqind aceste vorbe si altele, Rena, care locuiail Cikudul si Ghergiul, respunsera ca el nu vor lua armele
si nu se vor duce la Michaid pans cand cetatuia Or-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
367
heiul, zidita d'asupra capetelor for de Ion Sigismund
ce fusese ales craiii al Ungariei, nu va fi daramata ;
ca daca Michaiii, esind biruitor voiesce a primi acesta
conditie si sale dea libertatea, fagaduesc d'a alerga indata lunge. dinsul si d'a urma stegul sea. Insciintandu-se Michaie despre acestea, el primi cererile lor si
Secuii, cum aflara respunsuI domnului, se adunara in
mare num.& langa cetatuia Orheiui si o deters prada
flacarilor ; apoi vr'o mie dinteinsii alergara la arme.
In vreme ce acestia se gatesc a se duce langa MichaitiVoda, sfaramand si arclend palaturile nobililor, eel:alalti Secui, dupa exemplul Tor, navalira cu atata furie asupra palaturilor celor marl, in cat mai nici unul
nu scapa de omor. Intre aceste palaturi fura arse si
acele din posesiile Jul Ion Heidi din secuime, care cu
gresala spun unii ca se arsera de Michaiii-Voda.
Intr'aceia, ridicandu-§i tabera de la Buzeii, Michaifi
o a§eza dnminica (19 octomvrie) langa Presmer, oral
din tera Barsei sail din tinutul Brasovului. MichaiilVoda, nevoind sa lase in urma-i un oral asa de important ca Brasovul, care ar fi putut a-I isbi in spate,
sail a-i taia linia de comunicatie si provisiile, chiema
indata in cortul sell pre eel' mai de capetenie al' ora-
sului, intre cari judele Valentin Herschel, om ales
prin calitatile si prin avutiile sale, si le clise ca sa-i
dea orasulsi sa-i jure credinta, find mai bine pentru
dinsii arl sprijini decat a-I mania. Judele se consults
cu magistratul orasului si nu atat pentru oraseni cat
pentru tera Barsei ce le era supusa, hotarira si se invoira cu top ca sa faca pre voia lui Michaiil, sub
conditie dace, va coprinde Ora. Asa dar in 20 octom-
www.dacoromanica.ro
368
micomt -vrrkzur..
vrie esira deputati din partea orasului, Cirila Greissing,
senator si betran de respectat prin perul seri cel alb
si prin intelepciunea sa, impreuna cu Luca Hirseher,
oratorul comunitatfl si cu alti doi cetateni juratI,
insotiti si de cati-va soldatt Apropiindu-se el de tabard, le esira intru intimpinare cati-va cazaci cari IT
dusera la cortul domnului. Kill presentara un car cu
cojece trebuinciOse soldatilor spre a se feri de frig, si
bucate multe, si -I rugara sa tracteze orasul Brasovului cu milostivire, cad populatia, fiind putin rasboi-
nica si cu totul dedata la industrie, nu-1 pete intru
nimic vetama. Michaiil le respunse ca el prin inscris
intarit cu pecetea cetatii sa se indatoreze cu credinta
imperatului nemtesc, cad de nu, el va da in pradd
cetatea cu tot tinutul el. La aceste cuvinte deputatii,
vedend primejdia, isi cerura trel chile spre a se chibzui.
XVI.
In nOptea acelei Mile, luni spre magi (20 spre 21 octomvrie) dupa medul noptii, pe o pleie si o grinding
grozava, Michaid dete semnalul d'a ridica tabara de
la Presmer si merse de Mari la Codlea.
In 1iva urmatOre (21 octomvrie) sosira in tabera
Pavel Kertz doctorul cetatii, Matheill Fronius si Ion
Hirseher jurati cu cdtIva din sutasI, soli al. Bravo-
venilor, spuind ca comunitatea n'a mai voit sa astepte pans in sorocul de trei Mile, ca sa aducd respuns si ca I-a insarcinat sä rege pe Michaid-Voda a
se multumi cu fagaduiala ca -i vor fi credinciosi, de-1
va ajuta Dumneded a isbuti asupra lui Andreid; ea de
www.dacoromanica.ro
$69
UNITATEA NATIONAL
vreme ce le voesce binele, dupe. cum dice, sils se indure asupra-le si se. nu-I puna in primejdie de a peri
prin resbunarea luT Andreiu; cu tote acestea, ei faga(filial de acum a nu unelti nimic impotriva lui, nici
de fate., nici pe ascuns si ca vor sta in liniste deskvarsita, numai si domnul se. fie bine-voitor locuitorilor targului si locului dimprejur. Michait IT ascultit
ru luare aminte si be respunse astfel : Ved ca vol ve
tineti si de mine si de principele vostru si nu fare.
ccuvint. DecT en sunt multamit cu fegaduintele vi").stre numai se. ramaneti statornici.,
In 22 Octomvrie Michaiti trece cu Vita Ostea sa
peste magura Codlei, si Inca in aceeasi di ajunge la
ercaia, o mosie de ale Brasovului. Trecend armia
prin padurea numita Dracon, care se intinde la 16 mil
de pasi, nisce veliti poloni din avanguardie, intalnind cats -va negutatori ce venia5 cu made, I1 pre. dare. si-i ucisera. A1tT solder( in tale aprinseracate-va
sate, intre care Feldiera si Maghiurusul, pradard cati
va preotT si ridicara mai ales tots calf si bucatele
ce &ire: prin sate. Asemenea rele, care facura pe analistii si istoricii unguri a urla si a se vaita de fare:de-legile ostirei lul Michaiu, chiar si astadi cand armiile se afla disciplinate si administratia provisiilor
organisata, sunt forte comune la o Wire ce navalesce in pamint strain si este nevoita a se hrani cum si
unde va putea. Apoi indaratnicia locuitorilor de all
ascunde bucatele mania pe ostasi. Michaiil se silea
cat putea a tine in 111111 disciplinel pe ostasi; dar stres-
nicia lul nu putea sa vada si sa pedepsesca totul. Asa,
cand pleca Ostea din Presmer, nisce ostasi pusera foe
24
www.dacoromanica.ro
370
MIGRANT-VITEZUL
targului. Michaill, cum aft, sari of puse Ornenii sgT sa
stinga focul «jurandu-se, spun o cronica vrajmasa
«Id, cum ca cu voia la nu se fac aeestea, rasa el
«nu e in stare a tine in frane o ast-fel de multime de
eostasi furioot, El afla mai apoi ea nisce ostaoT isbisera castelul de la Heltia si erati p'aci sa 1 coprincla
si indata trimese porunca strasnica de -i opri da la acesta intreprindere. Acestea sunt destule spre a nimici
nerusinatele hule ale istoricilor unguri care invinovatesc pe Michaiii, nu numai ca n'a flout nimic spre a,
?drama osta.simea, ci Inca a indemnat-o «la hotie,
harie, pustiire, aprinderi si omor,. Era cu greu inteadever a nu,se intimpla Ore-care escesurT si a pastra o
straonica discipline intr'o armie numerO§a, compusa
in mare parte de ostasi mercenari tie felurite natiT.
Spre a-ST inchipui tine -va ce fel eraii armiile atunci,
trebue sa-oi aduca aminte cum ere] ele mai cati-va
ani in urma, in rasboiul de trei-cleci de ant Armia lui
Michaiu tiebuia sa semene cu aceea imperatesc'a a
vestitului Wallenstein.
La 23 Octomvrie Michaiii sense afara o proclamatie, vestind ca el a venit ca sa tine pe locuitorii Ardelului in credinta si supunerea ce ei jurasera mai nainte imperatului si a scOte din scaun pe Andreiti Bathori, narele, lasand partida crestinesca, va sa predea
Ardelul Turcilor. Dupa aceea el porni de la SercaTa
spre Fagaras tnevatatnand pre nimeni, dice aceeasi
«.chronica citata mat sus, nici pradand satele, pentru
«ea de bona -voie fi deters cele trebuinciOse spre
«hranaA.; si chiar inteaceeasi cli ajunse la CartisOra. In
cale in tote partite Michaiu revolutiona popOrele si le
www.dacoromanica.ro
UNITAnA. NATIONALA
371
ilea, mai ales pe Sasi (pe care nu voia sa-I lase in
urma sa in stare de a se arma) a se uni cu armia sa.
Michaiii facea tote cu o grabs mare, incredintat fl-
ind ca Andreirt se Oa cu totul fara de putere, incat
el credea ca silind la drum, 11 va putea ajunge parl'a
nu apuca el sa strang/ armia si ca lesne 11 va putea nimici.
XVII.
La Alba-Iulia dieta se adunase chiar in aceasi di
in care Michaiii-Voda taberise In stramtorile Carpatilor. Ea se apucase indata de pe cererea printului de a
face proces luT Bocskai, care nu voise a se infatisa
In persanI dinainte-I de pe cam fusese citat. Dupg,
-done oile, iata, sosesce tin curier tramis de Valentin
Herschel de la Brasov cu carp' catre cardinalul, pe
scare dechidendu-le svetnicul sail Gaspar Cornis,
vadu ca se vestesce ea, de o cam data tot e linistit si
-sigur afara numal Ca s'a vadut ratacind inteo tre-cere in vecinatatea Buzeului niscecompanii de yelici polonezi, dar ca a nu racusera nici un reii nici
bmenilor, nici vitelor, si ca de se va intimpla ceva
mai insemnat, vor face indata cunoscut. Dar curierul
care adusese scrisorile, cand esise din Brasov veduse
avanguardia luT IVlichaiii intinsa de Wale in prejma
orasalut Ajungend la Alba Julia, Inca galben de fricgf
si socotind ca in ca'rtile sale se pomenesce de nava,Brea 1u1 Michaiii, nu spuse nimic lui Gaspar, Cornis,
dar respandea acesta veste printre orasanY, Incat tot o-
rasul se umplu si ferbea pe ulite vorbind de Mesta,
www.dacoromanica.ro
372
MICHAIU-VITE2UL
cand ceT marl nu sciag Inca nimic. Un crtpitan de ca-lareff pretorianl anume Gaspar Libek, ducendu-se la
Cornis, ii facu cunoscut sgomotul respandit de curier
In ora§. (Ajuta-ne, DOmne 1., striga Corn4 tremurand la acesta grOznice. scire §i Indata aducend ina-
inte-I pe curler, se asigura de adever si dupa ce-1
mustre. reg, alerga la printul Andreiti spre a-I spune
primejdia ce-1 amenintrt. Cine ar fi vedut turburarea
§i spaima luT Corn4 atuncT s'ar fi fncredintat ca acest om nu putea fi tradator, de pre cum rail banuit
null din anal4tr.
Spun a Andreig Bathori dintru'utaiti nu voi sa
creda, tratand acesta veste de fabula §i gluma, maT
ales ca soul luT Michaiti, banul Mihalcea §i George
Rat, se aflati la Alba, Tanga dinsul si-I fncredintag
a nu se ingriji, cad tote vor esi cu bine. Cu tote acestea, bind dupg obiceig Indata svat cu ceT maT marl,
poruncl a trainita fara intardiere In tote partite spre
a chema pe locuitorl la arme, Intr'aceea, nobilimea
Secuilor, maT aprOpe find de fel gi credinciOsa printuluT Andreig, tramitea curler peste curler spre a-T
vesti ca Michaiti-Voda a trecut AlpiT si a sosit cu o ar-
mie Insemnata la Premier; ca a aprins nu numal
castelul luT Ion Beldi, ce se afla atuncT la diets, dar
ince. a purtat flacara si sabia prin tote satele Si oraple ce a Intimpinat pane. la FeldiOra. Spune Ambrosius Simigiani ca multi din nobili, voitorT de reit
al printului Andreiti, prindeag scrisorile ce-T erag adresate si opreag pe curierT d'a se fa-44a dinaintea
luT ; pe langa acesta, vorbele despre sosirea dumanului se Impotriveati una alteia ,si ei se sileail prin
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
373
imulte cuvintari a-1 incredinta ea n'are a se teme de
nimic. Cu Vote acestea, lice Bethlen , precum valul
gonesce valul, d'asemenea o vorbAdespre sosirea lui
Alichaiti marea si intemeia cele-alate vorbe si umplea
urechile tutulor. A doua nOpte dupe. sosirea curieruld de la Brasov se dusersa. Stefan Bathori, Gaspar Cornis, Pancratie Sennyei si Stefan Bodoni MO
prin.tul Andreifi, pe care-1 gasira meditand si can-
tand dintr'un instrument de musics, pe cand Ora
era in foc. ET it desteptara pin meditatia sa, descoperindu4 adeverata stare a lucrurilor. Andreie ,
M.A. a se prea grabi si Med' a-si perde cumpetul,
dete drum diet0 si, numind pe Gaspar Cornis locotenent al seii peste tots armia, tramise indata porunci
strasnice in tote Partile creiei, spre a se purta, de pe
obiceiti, in tot locul o sabie incruntaII In sange si a
vesti ca fare. zebava si cu cea mai mare iutele. tots
nobilimea, tag brasla ostasesca se. se adune inarmate,
la Sas-Sebes, caci o primejdie obstesce. ameninta si
nu sufere nisi o intarliere; ca tog ace ce nu se vor
grabi a veni vor fi privitY ca nisce trfidatorT si deser-
toff si se vor pedepsi cu nuirtea cea mai crunte.. El
strise asemenea si la Secur, cari erafi scutici de slujba
ostasesca de cand fusesera despuiaci de libertatea
tor, Oicendu-le cg intr'o primejdie atat de grea se. -0
Aunesca si ei puterile spre a goni din patrie pe du4manul comun, fagaduind a da libertate la toci aceia
Ace4 vor sta intr'ajutor ; ce. era mult mai bine si ma!
isigur pentru Secui a-si dobandi libertatea de la un
,print ales de dinsiT, care are aceeasi natie, Umbel si
iobiceiurY ca si ei, decat a lua armele in favOrea
www.dacoromanica.ro
374
MICHAIU- VITEZUL
cunuT strain, Impotriva aceluia ce este osia din osut
clor si sange din sangele lor,; si pentru ca sa-T faca
sa se lupte cu dinsul si fara voia lor, Andreie tut
mesurT aspre in tera Secuilor dintre riurile Muresul
si Crisul, odiniOra riul aura. Una din aceste mesuri
era punerea in lucrare a unui obiceia vechal intrebuintat de Sciti si apoi si in Ungaria pe la inceputul
a
cesteT craiT. Acest obiceie era ca la o primejdie marecu care ameninta vr'un dusman strain tera, acel lo-
cuitor ce nu se scula indaia dupa porunca spre a lun
armele impotriva dusmanuluT, era legat cu funiT prin
mijlocul trupului si cu multa rusine pedepsit. Dar ura-
Secuilor asupra luT Andreifi era atat de mare incat
nici ameninprile, nici fagaduielile luT nu-1 puttiea
indupleca a Iua armele in faverea luT.
In urma acestora, cardinalul merse de intalni pe
Malaspina ce era bolnav, Ii expuse primejdia in care-
se afla si dobandi de la acesta fagadulala ca va sta
mijlocitor spre a-1 impaciui cu Michaiii-Voda. ET se
chibzuira de a tramite maT nainte pe un nobil Isaa
Csejtie la Michaia spre a afla cererile lui si a cauta
sa-1 aduca la simteminte pacinice. Dar Michaiii, Mfg
a da nici un respuns , opri la sine pe Isac Csejtie
pans dupa bataie. Fara a mai perde vreme, -cardinalul, urcandu-se Intro trasura, esi din capitala sa, ce
nu maT era s'o vacla, ursit a fi o priveliste ticalOsa a.
lunecOselor lucruri omenesci. El Vasa in locul sea in
Alba-Iulia pe fratele sea Stefan Bathori si pe Ladislas
Gyulasi si se duse la Sas-Sebes, unde se facea adunarea ostilor. Aci, afland Andreifi ca Michaiii 1nain-
eza rapede spre Alba, fara a astepta tete °stile ce
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATION ALA
375
sosead 'Meet, isI ridica tabera de acolo. El poruncl ca
eel ce vor sosi sa -1 urmeze, si, lasand d'o parte FA-
grasul unde avea garnizenA, se Indrepta cu mare
graba spre Sibiiu, unde ajunse a treia-li, in 24 octomvrie. Locuitorii Sibirulur, cari impreund cu capetenia
for Albert Stiveg erat aliati cu Michaih, Ii primirh
rece, fat% a-I da datoriile de credinVa cuvenite.
XVIII.
Intr'aceea Michaid inainta cu grab5. spre Sibiiti, socotind sa ajunga acolo inaintea lui Andreiii. In 25 octomvrie el ajunse Med targul Teltnaciuldi cu Ostea,
en sotia qi cu familia sa. Tinta lui; era a inlesni unirea cu armia sa a ese Inii osta.0. Olteni ce -i aducea
pe la Turnul-Rosu, Radu Buzescu qi banul Udrea, pe
cari fi astepta in tot minutul *i cari sosira tocmai a
doua-cli in 26. * Armia lui Michaiti se mar adengise
in tale eu o sume. de Seoul, Swill- $i alti partisanl ai
sel din Ardel, mar ales Romani', ce-I venise intr'ajutor. Astl'el, ImpreunAndu-si Ostea, Michaiti-Vodg, mar
naintand spre Sib fin, isT asezd tabera la sat la Vestem,
Hindu T mereil amnia intre cotiturile munplor, pftrid
va socoti c'a venit vremea ca s'o scOVI la cdmpie.
Intre strimtorile muntilor era un spaliu ses indestul de mare, unde Michaiu putea teiberi qi a-sI intocmi °stile. Acolo el ascunse ceta femeilor, tot ce
de pe vdrsta .i de pe sex nu era in stare d'a se lupta,
* Bethlen gresesce puind aci numele lui BabaNovae in Iocul lul Radu Buzesca si banul IJdrea. Novae cu haiducil s6T
intrase in Ardel impreuna cu Michaid-Voda.
www.dacoromanica.ro
P76
DISCHAIU-VITEZUL
impreuna cu bagagiele pi cu o mare multime de care.
Mercuri in 17 (27) octomvrie, strejile ambelor armatd
protivnice se aratara pi se veiclura unele cu allele.
Dar, atat pentru ca tunurile nOstre remasesera in
urma, cale d'o chi, cat pi pentru ea in acea Sii era serbatOrea evangelistulut Luca, pe care Romanii it cin-
steel fOrte mult, Michaiti hotari a-pi tine ()pale in
strimtorile muntilor pi d'a nu da bataia in acea 4i.
Cardinalul, *lend apropierea armiei lui Micheal.
intra in grija mare, caci nesosindu -T Inca ajutOrele
de la Lipova, Ienea, Caransebep pi ale Secuilor din
scaunele Ariepului pi Murepului, el se socotea mat
slab In puteri, nu numat cu numerul, dar pi cu calitatea optilor eInteadever, slice Bethlen, Romanii.
tcari de mai multi ant se aflail in rasboiti necontenit
cu Turcit, obicinuiti cu munca pi cu primejdiile.
reran priviti de toti ca Inuit mai bunt ostapi decftt
tUngurii.i Intre aceste opti romanesct, mai deprinse
la isbanda pi mai vestite era cetele ce se cheinati
Buzescii pi Rcifescii, pre nuinele capitanilor set, fra
iT Buzesct pi George Rat. Cu tote 'ca in adever o
,Mile lui Michaiti eraa mai bune &cat ale lui Andreiti,
In care se aflail multi terani rea armat.i pi nedeprinpi
cu rasboiul, dar cu numerul nu pe deosebia mutt Intre dinsele. Fie-care armie numera ca la 25 mil' luptatori ; * artileria hit Andreitl era mai bung. pi mai
* Un analist ungur anume Szamoscozi, martor de fata citat
de Bethlen, vorbesce astfel despre numerul ostilor lul Michaid-Voda : gEste anevoie d'a spune curat cite ostl erad, cdcY
4capeteniile Ins:sT n'o sciad; fie-care, dui:a patima sa, richca
sad scAdea num6rul cum voia. Romftnil 1nIis1, can vor sit se
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
377
numerOsa decal a luT Michaiu ; ea numera mai mult
de patru-4eci tunuff in vreme ce Michairi avea numai
opt-spre-clece bucaV, marl si midi. Cardinalul in tabera sa aduna pe MO sine senatul si alt! Omen! in-.
cercati spre a se svatui cum sa pOrte mai bine rasbo-
iul. Parerile furs impotrivite; unit svatuiati d'a prelungi rasboiul $i a nu lasa sa hotarasca sOrta $i noro-
cul une'i singure batalil. ET cliceati ca acesta prelungire va desorganisa armata lui Michaiti prin IVmete, ostenelile rasboiului , lipsa banilor si nedisciplina ostasilor ; ca, cu cat s'ar intarclia mai mult, cu
atata arinia for va cresce In numer, in vreme ce a
luT Michaiti va slabi. Altit cliceati ca, trebue a rezima
tots tabera de zidurile SihiTului $i s'o intaresca prin
<trate maT curagiosl, marturisesc un numer necreclut de mic.
<kr noT fara patima vom arata aceea ce am vd4ut cu °chit
<nostri. Ace1 ce vorbesc mal mull urea la 30 mil pedestiasi
csi caldretT, numeral ostasilor luT Michaid ; ace! ce spun ma!
<putin, 20 mil. RomaniT spun numa! 8 mil. Ace! ce in mijelocul spun 25 mil. Atata sad ma! atata mi se pare a fi ma!
<de cre4ut. AceI ce pun maT mult sad mai putin fac abus de
<calcul si MIA cuvint se aratkdarnicl in cifre. Nimenl nu pate
etagadui ca acesta fu un potop mare de omen!, ca cum (OM
etera Romanesca smulsa de la vetrile sale ca4use peste no!
<0 parte mare era voluntarl ce alergasera la Michaid, trasT
<prin sperantla de a putea prada, si nu atat puterea for re<ala cat multimea for insufla groan.
<Este Inca de sigur ca Michaid-Vodi I T adkogi numerul
<ostilor sale, dupa ce intra In Ardel, at&t pentru ca multi de
<la sine alergad in tabera luT, impinsl de speranta pradeT,
<cat si pentru ca Michaid, In tote 'Agile pe unde trecea. po<runcea sa proclame lute° parte si Intr'alta, ca, el va privi
cca dusman si-sT va resbuna ca de un asemenea pe orl-cine,
www.dacoromanica.ro
378
ICHA1U-VITEZUL
meteraze fricute cu card legate impreund; ea astfel,
unind tabe'ra cu orasul, vor putea sd and indestulare despre hrand si sa respinga pe dusman prin lovituri de tun, de cum -va s'ar ispiti el sa -I lovdscd;
ca trebue a potoli focul dusmanitor prelungind rdsboinl prin am-antiff, fagaduelY, InseldeIuni si soliT; ca
astfel puterile clusmanuldi se vor inmuia si se vor
sldbi prin asteptare si prin isbiri partiale, maT ales
cu un om ca Michaiti, iute, indrdsnet si nerabdator ;
ast-fel, tricheiati eT, Fabiu birul pe Anibale si craiul
Matheiti triumfd Tanga Vratislail de silintele a doT
puternicY erg., al Poloniel si al BoemieT. Etneric
Szieszai, unul din credineicyzii printulul Andreiti, Yl
(care find in stare a purta armele, nu va urma Inarmat
costea sa. El lucra Inteacest chip atat ca sa sperie spiritele
ccu tnultimea, cat si spre a nu lisa in spate-1 nimic din care
csa se pOta organisa batalione ; aceea ce la vedere 'area
costea VoevoduluT, era un twiner forte mare de card, pe care
chnpotriva unel strasnice porunci a domnulul, fie-care tara
ccu sine, precum facuse voevodul 5i totl boerii, purtand necvestele, copiil, tats starea si avutia, ca cum ar fi avut de
cgand de a schimba pentru tot-dauna pdmintul de locuintd.;
cpricina era cacT se temead ca, in lipsa domnulut s; a arciniel din tern, Turcil sad Tataril sa nu cum -va sa navAlecsca spre a o prada.*
Despre armia. luT Andreid, analistiT ungurl o scad peste
mesurd, farend-o de 9 mil; altiT Inca in numer de 5 m:T. Dar
mat inult1 istorici si analistl strainT, precum De Thou (XIII
p. 352), Guerin (p. 497), Orteliu (p. 453), Bisseliu si altiT o fac
de 25 mil. Istvanfi asemenea (Vice ea numdrul ostilor era mal
de o potrivit de ambe partite. Din acestea se Idmuresce ca,
de si pote a fost Ostea romd.nesca mal mare decat cea unguresca, deosebirea trig era neinsemnatd.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
879
ruga in deosebi d'a-si cauta.un asil inaintea luptei
spre a se feri de primejdiile rasboiuldf, aducendu-i
aminte despre nenorocirile de la Varna si Mohaci.
La acestea Andreie respunse : .D'asi ti in locul tee,
.si et as face-o, dar sciindu-me cap al aceslei armii,
(nu voie sa fie fugar si se. desertez de la at mei. ,
Dar alp, pe can banuitoriT chronicari ii numera
printre dusmanii lui Andreie, it povatuiaii a nu se
trage inapoi si a nu lasa sa treca ocasia d'a stavili
navalirea dusmanului si a opri real d'a se intinde mai
mult; cu cat mat mult vor intarclia, cu atat armia mut Michaiu va cresce prin venirea Skuilor, ce-I
mai astepta se., vine. si a altar partisani at set ; ca
dusmanul va fi Inuit maideingrozit atunci sand is i va
uni tete puterile. Pentru aceea nu este vreme de perdut ; trebue a lua armele pentru patrie si pentru libertatea copiilor set si a cerca norocul rasboiu-
Acest svat era si eel mat bun, cats in adeort-ce prelungire a rasboiului ar fi fast in paguba lus Andreiti si in folosul lui Michael, de vreme
ce poperele Ardeluldi tineall cu acesta din urma. La
un asemenea svat se uni si Andreie si hotari a-sT
cerca norocul. Mai 'nainte insa el vol sa sleTasca
tete mijlecele de impacTuire. t0 ! nepriceputa minte
comenesca! Vice unul din chronicaril nostri ; ate,
cvreme fu de a tocmi Ora si a face pace si nu vru,
ci vru sa tocrnesca and nu fu de nici un fobs'.
XIX.
Michafil-Voda, precum am veVut in urma si din pri-
www.dacoromanica.ro
)880
micHAM-viTtzu L
cinele arata.te, ne voind a da bataie in acea iii de mer.euri 17127 octomvrie, spre a indatora pe dusrnan a nu-1
isbi, se socoti a-1 ocupa in acea Ali ea negociatii. Tea' ,mise dar soli la Andreiti, cerOndu-i ca sa-i deschida
.ealea pentru el si armia sa, spre a merge sa se unesca cu Nemtii impotriva Turcilor, caci de nu, apoi
el-o va deschide el cu sabia ; ca el n'a intrat cu ganduri vrajmasesci in Ardel ; ca de s'a racut vr'o pustiire prin sate si orase, a fost fara porunca lui. Andreia, doritor de pace, ascultand solii, II tramise innapoi la Michaia, impreuna cu doi ai se-1, purtand
acest re'spuns : cca Michaia-Voda trebue sa se traga
.in tera Romanesca tot pe drumul pe unde a venit si
sa despagubesea tote relele ce au facut ostasii sei si
apoi sa faca o noua legatura de pace si alianta te,meinica impreuna,. Michaiii, ascultand propunerile
deputatilor, se arata a le primi in de bine si, spre a
lnsufla mai multe sperari de pace lui Andreit, el ineheie cu aceiasi deputati o incetare de arme pentru
acea di, pentru care ceru zaloge, fagaduind de a tea-
mite si din parte-i. Andreia se grabi a tramite pe
Moise Secuiul si pe Melchior Bogathi, cel d'intaia ca-
pitan vestit, cu cinste cunoscut de Michaia pentru
eampaniile sale in Ardel, cel-alalt june ales prin nascerea si calitatile sale. Michaiti ii tramise doi boeri
stralucit.i, postelnicii Preda $i George, cu cari Andreiti vorbi si se planse cu vioiciune de purtarea lui
Xichaiti care dinsul.
Inteacesta vreme sosi in tabara lui Andreia, Malas-
pina, legatul Papii, pe care indata printul it porni
langa Michaiii-Voda ca sa se sNsca in tot chipul spre
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
:381'
a-1 aduce sa fad. pace. Nunciul, infatisandu-se dinaintea lug Michaiti, nu se temu d'a necinsti caracteruf
set de episcop si de sol, pogorandu-se pAna a minti
intr-un chip nerusinat. PreracOndu-se ca vine de la'
curtea ImOralului si slujindu-se cu numele M. S. Imperials, de la care spunea ca are carte la mans, el porunci lug Michaiti sa iasA indatrt din Ardel, Fara a
face nisi o vrajm'asie. Cerend Michairt sä i se arate
porunca imp'eratului, nunciul respunse &A ea se aflo.
in manile printului Andrein, caruia a lasat'o, dar ca
peste putin pOte sa I-o aducg. Malaspina fu nenorocit in inselaciunea sa, c561 Michaiii fl dete de minciuna scotOnd carte a Imperatului cu totul dimpotrivrt
prin care i se poruncea sa isbescg pe cardinal ra.ra
intarthere si declara ca la acesta porunca voia sit asculte. Nunciul it conjura atunci in numele Id Dumnecjert ca sa nu faca nici o miscare in tliva aceia,
Ong ce va vorbi cardinalului ca sä-1 aduca la altesimteminte. Michaiti nu mai raspunse nimic nunciului si acesta se IntOrse chiar in acea cIi. la Andrea
Din partea lor, Moise Sectiful si Melchior Bogathi se
snit% prin tnulte cuvinte a aduce pe Michaiti la simteminte pacinice si bine-voitOre care Andreiii, cjicOnd
cu inselalciune, ca un tractat de pace s'a si fncheiat
intre acesta si impe-ratul ; CA, privind nestatornicia
lucrurilor omenescf, sa se multtunesca pe positia sa
de acum si sa n'o jertfeseti ambitieT sale si until vii-'
for nesigur.
La acestea Tata care fu respunsul lug Michaiii :
Am jgrat lug Christos, pe Tura sa nu slujesc si voi
'pe dinsif if iubitI, cum Ore sa m6 increcl voue ? D'a--
www.dacoromanica.ro
382
MICIIA1U-VITEZUL
g ceia hotarit-am a ye coprinde tera .Si a muri ca un
«crestin sail peste vol a dornni). El addogi ca alianta
ce spun et c'ati incheiat cu imperatul este o pricinuire deserta spre a ocoli greutatile de fata si mai mult
spre a rupe pacea decat a o face; ca e mat pine a
hottiri grin arme decal a mai face tractat de pace.
«Incat pentru nestatornicia norocului, seal, Oise el,
«ca sent om, dar sciti si aceea ch. Dumnedell ajuta
«rdsbOiele drepte, si eti am mat armele pentru lege; el
cva intdri pe eel ce se lupta pentru dinsul si va pHcgoni pe cei ce-1 vied .
Jot, in Is ,s Octoruvrie, Oi consantita de pe calendarul noti, apostolilor Simon si Iuda, din di de dimine(a
Michaiii-Vodil trdmise inapoi lni Andreiti pe Moise.
Secuiul si pe Melchior Bogathi, cu urrnatorul ultimatum : «AndreiiI Bathori, ea un partisan al Turcilor si
«vindetor al pricinei crestinatatti sa se lepede de std«panirea Transilvanie, sa imbraee hem popesca, sa
4se duca in Polonia si sa lase principatul pe s6ma milt
«Sigismund Bathori, sail de almintrelea va hotari pu-
«terea armelor ; tar atunci el, domn al terif Roma«nesci se lega ca-1 va face a dobandi milostivirea
«imperatuldt,. Cardinalul intelese atunci ca trebuia
a se gtiti de rasboiti si trdmise inapoi zalOgele lui
Michaiti. El se gandi insa 56 mai tramita °data pe
Malaspina Mug Michaiu, spre a mai face o cercare
de pace. Urcandu-se intr'o trasurd, insotit de o mica
escorta, Malaspina intra in tabara voevoduldf, dar acesta nu vru sa -1 primesca si, fiind-ca Malaspina se
apnea in tab6ra a vorbi ofiterilor si ostasilor, indemnandu-I sa lase armele ca sa nu verse sange crestin,
vedendu-1 calcand astfelde a doua Ora da-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
383
,toriile sale de sot si pricepend ca nu-i adusese nici
,acum porunca imperatului fagaduitk 41 cheing dignainte-i, 41 mustre. putin pentru inseladiunea lui si,
,tare: a ve.ama intru Mimic respectul cuvenit pers6gnei sale, 41 trimese pttnA la a doua poruncg, la arest
in coda taberii, puindu-1 sub paza tiului sail Petrascu,
ca se, nu i se Intimple nici un reit
Fare. cuvint art banuit unii Unguri ce, 0 Malaspina,
voind se. castige favOrea imperatului si sa dobandesa prin inijlocirea lui demnitatea de cardinal, lucra
in secret. in favOrea lui Michaiil i ca, de bunt voie el
remase In tabera lui. Polonezli mai ales, urand pe
Malaspina, umplure, Europa de Invinovatirile lor, dicend 06, el a fost un spion al imperatului ce. a Inselat 0 a perdut pe cardinalul.
Acesta brumiale. a venit din aceia ca, in urma baMlle, Malaspina se aratt plin de zel pentru Michaiti
sipentru imperatul. Dar este de credut ea el se arilta
astfel, cad se compromisese fOrte mult in ochii for
prin focul cu care aplrase pe Andreiti inaintea
Aceea ice silise pe Malaspina a sta In favOrea car-
dinalului era ca acesta cat-va mai nainte Mgeduise
in secret Papel a-i inchina Ardelul, sperand ca astfel
11 va aye la nevoie sprijin impotriva imperatului si
va pute pg,stra acesta teed ca un feud atarnator de
santul Scaun.
In vreme ce Andrei si Ungurii sta in cumpena.
Wire temere si nadejde si asteptat intorcerea lui Malaspina, ca se. vada de le aduce pace sail rasboiti, Michiail isi iea tote mesurile pentru hataie. El isi Intoc-
mesce amnia, isi asezei tunurile, pune tot lucrul la
www.dacoromanica.ro
384
MICHAIU-VITEZUL
locul sell, si, inaintand spre Sibigu, trarnite-un crania
cardinaluldi ca sa-g spuna ea el voesce sa cruse sengele crestinilor, el el nu vine ca s5.-I verse, dar ca, in
numele imperatului sä-i asigureze invoirile ce i se
dedese si i se jurase de Sigismund, cum si se."-1 facA.
a intra in stApanirea acestei teri ; ca cardinalul tinea
un principat ce nu era al lug; in sfarsit ii declarit ear
de nu va rasa mai curend armele spre a se supune la
M. S., eI 1'1 va goni de pre urmrt cu foe si en sang&
pans it va scOte afara din acestg. {era.
XX.
La acesta vestire trufas51 printal Andreiti, perdend
sperarea de impAciuire cu care in zadar se milgulise,.
meniat peste mesura, tealmise inapoi pe crainic, Incateed calul si porunci lug Gaspar Cornis, generalul-sef
d'a forma re.ndurile si d'a intocmi armia de bataie..
Locul unde armia fu intoemita era o cam*, nu prea
bine ales5., asezataintre orwl SibiTu si tenni $elimberg; aces1a campie este din natura asa de nepotrivita
elimbergulul si
dimpotriva se ridica din partea oraciului SibiTului; Intinderea ei este d'aprOpe patru mig pang. Michaiti era
Inca p5.mintul se pleca din partea
spre resg.rit, urmand riul Sibiiului. Andreiti era de.
cea-alalta parte a riului, spre apus. Armia lug Andreiti
fu intoemita.- astfel eä ea ocupa partea cea mai de jos
a ca.mpiei, inehisa de ambele par 4g intre oral si riul
Sibiiit Michaili din contra respandise ostasiT sei parte-
pe ses si cea mai mare parte pe inaltimile care din_
sus de Sibiiti si de Selimberg se in de muntl, astfel
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
385
Incat; de peimprejuraft, voevodul putea alege sail de
pe natura sail de pe vointa, un loc mai priincios, In
vreme ce printul Andreiti n'ar fi putut lua deck unul
mai rail
Intocmirea armiei hit Andreiti era acesta : la centre o mie calareff, al caror cap era vitezul Moise SecuTul, avOnd de locotenenti pe Francisc Sevri si pe
eel dot Toma, unul Czomortany. celalalt Becz, ambit
s6cui si vestiti in rasboitl ; pe langa dinsii erail tree
sute polonesi armati cu arcurt, puset si snit, comandaft de un nobil si voinic polon. La drepta erati
asezki pedestrasit, !nag din garnisone si o mie Sasi;
acesta aripA o comanda Stefan Lazar, rasbornic harnic, care se ilustrase in rasbOiele cu Muscalii din vremile WI Stefan craiul Polonie ; acestuia se dote en aj utor George Aradi, ungur, capitan al pedestrasilor Brasovului, carele se afla pe langa Andreiti Inca din naintea navaliriT tut Michaiti. La stanga venea intaill 600
pedestrasi pretorient, clisy albastrii, de pre uniforma
tor; capul acestet cete alese era Matheiti Pereseth,
voinic indaratnic, avOnd de locotenent. pe Francisc
Turi. Dupa dinsiT venea o armie ajutatOre, povatuita.
de Petre Huszar si Stefan Tahi, ambit ungurt din Ungaria cart fusesera pentru vestea vitejiei lor chematt
de printul Sigismund in Ardel. Huszar primise de la
Andreia comanda intregei aripe stinge. Alaturi cu
Ostea but Huszar, tot la stanga, veneat cet mai de capetenie magnaff si nobilt, Melchior Bogathi, Niculae
Zalasdi si mai multi altii, tar la stanga for era Andreiti Barcsai banulLugosului cu o calarime voinica,
Gaspar Sibrik capitan al calarimei pretoriene si junit
25
www.dacoromanica.ro
386
MICHAIU-VITEZUL
nobilf ce slujead la palat, al caror regiment se urea la
400 omen, adaogit Inca cu mai atati pedestrasi
alesi, venifi, cum se dicea, de la portile Comitatelor.
In a doua linie venea falangea sail corpul armiel de
reservg, formats de OmeniT Comitatelor $i de nobilime. Capri erag Ion Mu numit juncle, de pre varsta
luT, carele era frate vitreg cu printul Andreig, Stefan Toldi, George Ravazdi, Stefan Bodoni dintre Senatori, Baltazar Cornis asemenea senator si fig al luI
Gaspar Cornis, precum si multi altil. Capul tutulor era Gaspar Cornis, dar fiind-ca in calitate de ge-
nerallef, el comanda tag armia, Pancratie Sennyei
lug in loco -lcomanda acestel trupe. La spatele el yeneag 600 calaretI aT cgror capi erag Benedict Mendzenti, Michait Szeinere, Wolfgang Petki $iStefan Beseni.
Astfel intocmindu-se armia, Andreig se apropie
de capi .si le tinu un cuvint lung plin de patimg, Fara
demnitate si cuviinta, in care se vgdesce seme0a si
obraznicia ce mai tot-d'auna a intrebuintat Ungurul
cgtre Roman. El nu se multami numai a imputa luT
Michaill mustrgrile obicinuite atundi de Unguri, ea s'a
argtat ingrat care din$11, earl rag ajutat d'a se face
domn si Pail mantuit de Sinan; dar inca aruncg in-
juraturl grOse si nevrednice asupra Id si a natiei
romane : tMichaiii, dicea Andreig, e un carpe pe care
cl'a hrgnit in sinul sell, $i al cgrui venin umbra se -1
4 otravesca. Fratli lui past §i astgclI porcii si caprele
tin padurile teriI RomanescT. El seining mai mult u-
'nuT dobitoc fioros de cat until om. El s'a unit cu
talhariT si cu teranii, semenif lui din bite tinuturile
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALX
387
-,spre peirea nOstra". Nu ve temeti, addogi el, de ace-csta natie prOsta si defaimate, de vecuri dajnicti Un.gariei, natie de robi, pe care se cuvine a-1 bate mai
4bine cu nuiele si bete decal cu ferul., Apoi spre a
aprinde si mai mult mania ostasilor sei in contra lui
_Michaifi si sa le dovedesce. reoa lui credinta, el puse
de citi tractatul de alianta ce acesta incheiase cu Ra-
vazdi si cu Vitezul si-1 intarise prin jureimintul lui
si al boierilor. Andreiti uita numai a spune ce. el a
fost cel d'intaiii care calcase si rupsese acest tractat
prin comploturile sale impotriva lui Michaifi si prin
pacea ce incheiase cu Turcii. Dupe: aceea cardinalul
.tee asela la drepta falangei sale, intr'un loc idaltat,
.spre a priveghea tote intimplarile easboiului si> pentru ca locul seu sa pOta fi vedut de catre ai sei, el
puse inainte-i un steg mic pe care era tesut cu our
litera A. El purta platosa ostAsesca si incaleca un cal
negru si generos, ce -1 avea in dar de la Sigismund
Bathori; lang dinsul sta Stefan Csaki din Mediasi,
George Palatici si vr'o cati-va alti nobili dintre Secui.
XXI.
Michaiu cats la intocmirea Ostei lui Andreit si de-
-pre dinsa isi intocmi pe a sa. El vedu ca Andreifi
intarise mai bine cu osti aripa stanga, apoi centrul;
jar aripa drepta era cea mai slabs; deci el hotari a-si
concentra silintele si isbirea asupra acestii din urma
aripe a dusmanului si a centrului, refusand a lnhata
bataia intre drepta lui si stanga dusmanului. Pentru
www.dacoromanica.ro
:.;88
MICHAU-VITF.:ZUL
aceea el intari bine stanga sa fata cu drepta luT Andreid, puind acolo pe Baba-Novae, vestit general pe
acele vrerni, cu catanele si haiduciT seT ; la drepta
era calarimea serbesca, o ceta de cazaci Si alta de
Moldoveni. La centru erail unguriT, avand cap maT
mare pe George Mako; iar capiT cohortelor erati
Francisc Luga,i, Dimitrie numit cel Mare, GeorgeHorvath, Michaiti Gyulai, Lupul Noak si altiT cari co-
mandati bataliOne sau companiT. In dosul for erati
Polonesii cu o sema numerOsA de CazacT
i
caltiri-
mea romanesca. In sfar,it venea Michaid cu falangea sa, o trupd de o mieSecuT, impreuna si boerii cu.
militiile lor. TreT crud marl intregi de our erail
dinaintea lui Michaid i indatil dupa crud venia
eroica luT sotie dOmna Stanca. Paull a nu se inhata Vile la lupta, Michaid protestil prin un crainic ce trimese in tabera lui Andreiti pentru sangele ce are sa se verse, ca, impotriva vointeT sale,
cardinalul 11 silesce a se bate. Apo1 el declara ca et
da iertare tutulor celor ce vor voi a recunOsce pe imperatul de stiipan. El propuse Inca de ase cruta vieta
celor ce vor voi sa fuga dintr'o tabera intr'alta, sail
cad spera ca un mare numer din soldatil luT Andrei
vor trece la dinsul, precum se si Intimpla, sad ca
voia a da Ardelenilor 'un semn de huna lui vointa
care din,ii.
Michaiti, trecend in fruntea Vilor, le vorbi putin
cu cuvinte scurte si energice, ast-fel cum trebuia unor osta,T doritorT de ase bate. PurtandulT in drepta
si in stanga trupul, ochiT si bratele sale, domnul mai
mutt prin gesturT expresive decat prin cuvinte in-
www.dacoromanica.ro
UN1TATEA NATIONALA
389
demna pe aT seT, qicendu-le: cAicea (si arata tabera
,sa) aicea este dreptatea, aicea pricina cea bung.,
tocmelele, legaturile si juramintele de pace, impeAratul si Dumneclel Grabiff dar, cad cu biruinta ye
(astepta o glorie mare si o.bogata prada. Iar dusAmanul (intorcendu-si mana catre dinsul) ce are Ore
Ape soma -T, fara numal credinta calcata in piciere si
,juramintul batjocorit, lipsa de orT -ce barbatie, videniile, cursele, svaturile oteritOre cu Turcil si nelegiuirea unor leggturi vinovate. Sub un cap chemat
Ala cele sante soldatul e pangarit; sub o purpura
santa e un pept nevrednic si rasvratit catre c er.
{De la uniT ca acestia ce maT e de asteptat? fara
numai aceea ce eT ne arata : inimi indoite, tremurul
A trupului lor, blesteme femeesci si prin urmare fuga
4 mai nainte de a se bate..
Astfel scurt cuvinta Michain si graind, chipu -T ful-gereza, ochi -T scinteiaza si focul inimei sale aprinde
Sn inimele ostasilor seT un eroic entusiasm. ET sunt
sigurT acum ca vor birui. Domnul porunci indata ase
invoca in tag tabera de trel on santul nume al luT
Iisus. 0 strigare mare se inalta de °date. la cerurl ;
semnul de bataie se dete si trimbitele incepura a
suns din ambele tahere.
XXII.
Era clece cOsuri de dimineta (18128 octomvrie) child
incepu batalia prin o furiOsa navalire de ambele partI.
Sunetele trimbitelor, urletele tunurilor, inflorgtOrea
suerare a ghiulelelor ce se incrucisail in aer, craneditul paloselor, strigarile luptatorilor, fumul prafului,
www.dacoromanica.ro
390
MICHAIU- VITEZUL
care in mijlocul sgomotulut intuneca cerul, tOte ace
stea respandeag in tOte partile spaima mortiT si cur mau vieti Mira numer. Tunurile mut Michaie-Voda epe un loc mai bun decat ale Ungurilor si
rau
ar fi facut Inuit ree acestora de ar fi avut tunari mai
me§teri, cad ghiulelele, aruncate prea sus, treceata
preste capetele ungurilor lovind numat varful Mellor§i le facea mai multa spatula decat vatamare.
D'abia se incepuse hataia, card un nobil roman
din Ostea lut Andreie, antime Data Zalasdi, it lesa
postul ce i se incredintase $i, dand pinteni .calului,
trecu in tabera nOstra. Talentele sale §i favOrea prin-
tilor Buthoresei ridicasepe.Zalasdi dintr'o trepta de
jos la aceea de nobil. El Muse Bathorescilor multeslujbe, care stralucise numele lut. Cinstea §i slujbele
Mute Si primite l'ar fi indatorit a remanea credincios lut Andreia, dar glasul sangelui *11 itnpinse, cu_
marea mirare qi intristare a Ungurilor, in tabera lui
Michaiii. Spun ca el facu cunoseut but Michaie positia
armiei vrejma§e. Curend dupe. aceea, vom vedea cum.
Ungurii raspl'atira lut Zalasdi cu mOrte cumplita pentru acesta fapte.
Cea d'intaia isbire o facu Baba -Novac cu recea -f
vitejie, in capul calaretilor set, asupra lut Stefan La
zar, pe care-1 avea in fate. ; dar cu tote silintele cepuse, el fu respins inapt:4 de voinicii pedestra§i at
acestuia. Indata Michaiu it tramise in ajutor o trupa
voinica de calarett armati cu lance. Erma calaretii
Ungurt i Skiff comandati de George Mako. Ace§tia,
ajungend in mijlocul osta§ilor but Baba-Novac, uimiti
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
391
de neisbanda lor, IT imbarbateza din nog si impreuna
impingOnd inainte tail lor, cad peste optile Id Lazar
$i ale lui Andreiii; apol despaqindu-se in doue trupuff, unul se lag asupra pedestrasilor, care silisera
pe Baba a da inapoi, IT macelaresce grOznic, calcand
pe unit in piciOrele tailor lor, lovind pe altii cu Iancile. Acolo per' Stefan Lazar, ce comanda acesta aripa. El se jertfi de buna voie motleT)asvarlindu-se in
mijlocul maeelului soldatilor set ,Si strigand : Voiu
csa mor ca sa nu mai slujesc un pops nemultamitor
care mi-a rapit cinstea $i vredniciile mele.. Cel-alalt
trup cadu peste Ostea lui Moise ce-I era in fats. Aci
se facu o mare ucidere, cast fiind princtul principal
at NUM, tii o parte si alta se purta cu barbatie si se
vataniara greg. .Ungurul, dice Beth len, era in lupta
cu ungurul; unul se batea spre a apara Patria, eel-
calalt spre a o robi.' In sfarsit dupa ce se luptara
cat-Ya cu putert d'o potriva, tramitend Michaiil Inca
un ajutor la at set, Moise Secuiul fu impins inapoi
de Mako si perdu multa lame in retragerea sa. Un
steg invesiit cu semnele Bathorescilor fu rapit de la
Ostea sa ; stegarii Toma numit Grecul, Stefan Szeplaki, si Tudor Colbaz furs omoriti.
Petre Htiszar din aripa stanga, velend Ostea lut
Moise c'a dat inapoi si ca batalia este mai perduta,
grab' a alerga intr'ajutorul but Moise cu voinica trupa
de lancert ce comanda $i, dand asupra sOrbilor si ungurilor luT Michain, osteniti de o lung lupta, IT res-
pulse inapoi. VedOnd acesta, Michaiti cu remasita
calarimei sale unguresci si romanesci, cu cea mai
mare parte din reserva sa, alerga insusi asupra hut
www.dacoromanica.ro
S92
MICHAIU-VITtZUL
Petre Huszar, de ajutor ungurilor si serbilor set si,
dupe multe versare de senge, respinge inapoi bite trupele lui Huszar, incremenite de atata, voinicie. Michaiu insult alerga ca un leiz prin mijlocul vrajmasilor, tiindin mane sabia sa grOznice si amenintatOre,
cu care dobora in drepta si in stinga pe eati intim-
pine. El nu se multumi insa a inima pe at set prin
exemplul ce le da, ci ince prin cuvinte II indemna, ii
impingea, IT imbarbeta spre a se folosi de acest minut priincios ca sa sparga de tot armia dusmane.
XXIII.
UnguriT acum perdusere betaia ; armia for in resipa fugea in tote pertile; reserva numat singtvii. mat
.inea. Acesa. trupd numernse si curaginse, care ince
nu dedese in betaie, statu in ajutor la cele-alalte osti,
le opri din fuga for si le sill a se intOrce spre armia improtivnica. Andreig Barcsai, Moise Secuiul, Stefan
Tahi, Petre Huszar si cei-alaltt capi, temendu-se ca
isbanda lui Michaie se nu se prelungesca si, spre a
pune stavila furinselor sale isbiri, se indemna si se
imberbeteze. unit pe al it, ig pun in oranduiala batalinnele ale carom randuri e.au stricate si, cu energia
desperaril, cu o numernsa calarime de lanceri si en
bite pedestrimea guardiet, furios se arunce asupra luT
Michaie, mandru si sigur acum de isbanda sa. Lupta
reincepe atunci cu mare inviersunare din amendoue
pertile si ajunge ingrozitore, desperate. RomaniT si
Unguril se sfesie unit pe al ii ca nisce tigri flan:Lei-4
www.dacoromanica.ro
UNITATE 1 NATIONALI
393
sciind bine a pr6lul biruintei e frumOsa
i manOsa
terA a Ardelului. UniI se lupta ca s'o tina; cer-alaltI ca
sa iea inapol motenirea parintescA. Biruinta multA
vreme stAtu nehotArita, papa and silintele desperate
ale Ungurilor ei improspaarea o,tilor lor, sparserA
Ostea ostenita a WI Michaiti si o silted a da dos. Cea
mai spaImantatOre neorAnduialA intrA atunci in ran-
durile acelor osta0, cari cat-va timp inainte erati biruitori. Fuga for fu atat de rapede incat cu mare greti
Michaiu isbuti a-I opri in loc. Mare pe un cal spumegator, plin de foc, acoperit de sudOre §i de praf, el
alerga intr'o parte qi intr'alta, intrebuintand cAnd in-
demnarile, and amenintArile, and inse§I loviturile
spre a intOrce pe ost*I seI la bAtaie. El isbuti mai intaiu prin autoritatea persOnei sale a opri stegurile;
apoi pb langa dinsele, se nevol a opri pe fugari strigAndu-le : Ce va sä Oka acesta m*lie ? Ce va sa dicd
(acestA spAImintare neobicinuitA, care ye face sä lacsatI a ye scapa din Irani o biruintA ca,tigatA ? Vol
Cve trageti dintr'o luptA cu noroc inceputa; voi dap'
-cps unui duman ingrozit 5i in rasipg.
aduna
4cputerile. Unde sunteti voi, vitejfi mei soldatI, cari
odiniOra ati pustiit Bulgaria, cari ati sdrobit armiile
41111 Caraiman si ale lui Ahmet, cari at.i imbogAtit
(Ora Romanesca cu jafurile barbarilor ? Pentru ce
cputerile vOstre sunt acum topite, manile vOstre sla4bite Si inimile vOstre Para bArbatie? i,
aceea ce
este rminos de spas, nevrednic de lacut, pentru
ce manele vOstre artnate chiama in ajutorul for pig ciOrele vOstre nearmate? Astfel 6re o sA biruitI pi
4s6 luatI Ardelul ? astfel o sg. umpleti casele vOstre
www.dacoromanica.ro
394
MICHAIU-V1TEZUL
ide dobanda.? Pentru de dar nu v'e opriti? Nu vretT
gore mai bine a dobandi asracli gloria decat o vecignicg necinste ?' Prin asemenea cuvinte -T apostrofa
Michaiti; dar spaima era mai puternica decal, rusinea.
Ea biruia nu numal cuvintele, ci inca, ranile si loviturile. In dosul taberii Romani lor era un del naltisor
inconjurat cu satiturI langa. satul Heltau. D'ahia in
acel loc, numit tufisul CisnadieT, Michaia isbuti a opri
fuga ostasilor. a-I intocmi in orAnduiala si a-i intOrce
cu fata catre dusman.
XXIV.
Ungurii facuserd un pas mare spre biruinta si ar fi
putut isbuti a sparge cu totul si a r'eslati Ostea nOstral
spilimintata si puss pe gOna si a impedeca pe Michairt Voda a o-intocmi din,nou, data ace ce coman-
dati reserva ar fi dus'o in ajulorul lui Barcsai si a WI
Moise, cari isbutisera a infrange armia romans; dar
Cornis 7i Pancratie Sennyei tinura iu nemiscare reserva ce era sub comanda lor. In vremea aceea, Michair' 41 crati ostile din nal asupra vrAjmasulut El
pornl inainte doue cete de polonesT ce nu dedesera."
Inca in acea rii, cari davAlira cu furie asupra ostilor
luI Barcsai si Moise, ucigand si r6sturna.nd totul dinnaintea lor. Moise si Barcsai sprijinira cat-va acesta
furtunOsa isbire ; dar, *lend ca nitnenT nu le vine
intr'ajutor, ca flancul lor descoperit e amenintat de
Michaifi, se trag cu grabs spre reserva. Atunci o ceta
de poloni ce slujia.a in armia lui Andreiti, velend fuga
Ungurilor si crelend ca bataia e perduta de dinsii,
www.dacoromanica.ro
UNITATEA. NATIONAL&
395
tree IMO. compatriotiT for in armia nested. In vreme
ce se petreceail acestea Gaspar Cornis, generalulsef al du-zmanulif, voind se. face. o recunescere spre
drepta ea sa vada ce e de filcut in starea de atunct a
luptei, fu fare. veste ocolit de scadrenele moldovene
ce slujeail in armia nest* it prinsera si -1 adusera
dinaintea lui Michaili, care, cunoscendu-1 de mult din
soliile Jut si respectand virtutea si vrednicia ce impo-
&beat' pe acest laudat rasboinic, it trate. bine si -1
puse in be sigur ca sa nu i se intimple nimic. (Ail
Most unit, dice Bethlen, vrajmasi a. cinstei si at re.putatieT lui, cari au dis ca Cornis de buna-voie si
cinteadins s'a lasat a fi prins si dus la Michaiti, find
cdin partida imperatnlui,. Atialistii strata. stair trig.
la indoiala despre acesta. Prinserea fare. veste a generalului-sef, desertarea Polonilor, spargerea ostilor
luT Moise si ale luT Barcsai, incremenira de spaima
pe Andreill si pe ostasiT seT, !neat et nu mai IndrasWrit a sine lupta cu Michaiu, in vreme ce acesta, re-
imharbiltand pe at set, se arunca puternic inainte,
taie, turbura si pune in neoranduiala tete cetele unguresci.
Era atom trei cesuri dupe. amiadi. Andreiti, care
de la septe cesuri dimineta statuse in acel loc, yedend acurna, dupe. o batalie de cinci cesuri, armia sa
in rasipa, fara speranta de a mai indrepta bataia, gandi
la sine spre a se mantui prin fuga, de pre povata unora
si, inainte de scapatatul serelui, el is. parasi postul si
armata luand fuga, insotit find de o suta de calareti,
intre cari erail frate-sea Ion Iffiu, Ion Gerendi, George
Falatici, Ion Beldi cu fiii sei Pavel 0 Clement, Toma,
www.dacoromanica.ro
396
MICHAIU-VITEZUL
Czomortany, Nicolae Mico $i multi altii. Ostea lul
Andreiti, parasita astfel de printul seti si lipsita de generalul seTi robit, cauta a mai tine pang. la sosirea
noptii, ce nu era departe ca sa se pOta trage in siguranta. Obosirea anniei nOstre o ajuta intru acesta.
N6ptea acum sosise si Maia tot mai Linea. Pancratie Sennyei, Moise SOcuiul, Stefan Toldi, Petre Huszar mai sprijinira Inca mai multe ishirl ale lul Grigorie Mako, and pe la opt cesuri Michaiii, intelegOnd
de fuga lul Andreiii si pricepend qa batalia nu mai
este nehotarita si ca remane numat a o ,sfarsi, impinge inainte cate-va cete din Ostea sa, dicOndu-le:
(Feta met, mai opintiti Inca o data ; biruinta ea ITOstra ; vitejiavOstra mi- o chezasuiesce.* Navala acestor cete sparge cu totul retnasita ostilor lui Andreiti si
le pune pe fuga. ET se trag in tacere, dice Bethlen, cu
past gribnict si fara randuiala, parasind Romanilor
ctabara, biruinta si patria.* At nostri se aruncara indata in tabera unguresca, unde gasira si pradara mull
aur, argind, haine, cal*, corturt, multe steguri si patru-deci si cinct tunurt. Ostasii nostri petrecura nOptea acPea pradand tahera unguresca si sarhatorind
biruinta for prin mese, cantece i chiote de veselie.
Armia fur Andreiti lasase pe campul bataliei 2027 morn
si aprOpe la 1000 raniti si prinsi. Intre acesti din
urma, afara de generalul Cori*, caduse si George
Ravazdi, pe care SOcuii, urandu-I de mOrte pentru
tirania on care pedepsise revolta lor, it omotira a
doua di dupa. batalie. Asemenea pall de catre Romani
si secuianul Wolfgang Cornis. Toff cei-alalti prinsi,
cu marinimie de Michaiti furs liheratT. Perderea nO-
www.dacoromanica.ro
UN ITATEA NATIONALA
397
stra a trebuit Inca sa fie insemnata, deli mai mica
cleat a Ungurilor.* I)intre aT no0ri Inca femaseel
morti mai multi ostasi de rind, in vreme ce din UngurT picara multi nobilT, intre cari, afara de eel mai
sus insemnati, filed Francisc Tholdalesi, Ion Sassaovii
Michaig Culpenius ce purta stegul guardiei, Ion Be-
rende, Data Rako si attic.
cMulte muierT ungurOice, dice Stavrinos, remasera
cveduve in diva aceea ; turburatu-s'a sOrele si diva
cs'a intunecat ; praful in aer se inrilta si pamintul tot
s'a rosit de sasigele versat.... Sa fi vedut acolo tru.puri nierte si tinerT viteji cum zaceati in tering. goT'
.far6. suflare). Le.urile ce stall mormane in campie
fuel adunate de locuitorii SibiiuluT si ingropate tote
la o lalta. Astfel acei ce cu putin inainte erati dus-
maul invier0mati, mijlocind natura, se lasarg. fare
impotrivire a fi impreunati intr'acela0. mormint. Fiind-ca grOpa facuta nu putea cuprinde atatia morti,
gramadira trupurile unul peste altul, puind intre fie
care din ele o 'nand de erba, ast-fel inat se Men o
movilI mare, ce se intindea la un mil de ora§, si scare
cva fi, dice dureros Bethlen, pentru vecurile viitere
'un monument vecinic de peirea Ardelului,.
Astfel fu batalia de la Sibiiu, una dintre cele mat
Dupl istoricul Ortelid. mortil lu! Michaid nu treceati pests
200 omenT, aceea ce e anevoie de creclut Inteo lupta asa de
lunga si Inviersunata. Bethlen pretinde a din ambele p5.41
1mpreuna perirl. 2000 ostasl. Istvanfi spune ca din &tea cardinalulut perirl numal 1118 ostasT. De Thou si Bisseliu nuinera, 3000 omens perdull de Andreiil. Apol Montreux exagerez1 acest numer, ur andu-1 la 12 mil.
www.dacoromanica.ro
.
398
MICHAlur-vatzuL
vestite in analele gloriei romane. Ea fu mull mai
mare prin resultatele ei, cacT ne Mcu indata. stapani
ai Ardeluldi.
XX V.
A doua-cli vinerY 29 octomvrie la resaritul sOrelni,
Michaiu porni, in deosebite directii, numerOse cete
spre a lua in gOng pe duman. El le porunci ca sa fie
cu mare ingrijire, ca nu cum-va dumanul sa umble
a se aduna unde-va si a intinde vre o cursa. Spre a
ispiti bine siarea lucrurilor, el tramise spioni in tote
partile, mai ales spre Alba-Iulia, poruncindu-le d'a-I
raporta indata. Intr'adever eise vorba ca spre Alba
si Clus, printul Andreiti facea pregatiri de rasboiti si
ca ridicase un mare numer de soldati. Michaiii insk
cunoscil indata ca nicitiri nu se afla o ti ca sa indrasnesca a sta sail de fatk, sati pe ascuns impotriva
lui biruitor, qi hotari a-0. duce armia drept la AlbaIulia, spre a stapani acestk capitals a Ardelului §i,
Impreuna cu dinsa, Ora tOtk.
Inteaceea0 vreme racu de ob0.e cunoscut prin
proclamatil si prin crainici: ca in on -ce parte se va
arata. Andreili Bathori sa-1 primp. qi sa i-1 aduca la
Alba, viii sau mort, ra'ggduind o buns respla.tire
pentru o asemenea slujba i declarand ca va pedepsi
strapic pe aceia ce -T vor da races sail 11 vor scapa.
El porunci Inca a se Inchide tOte trecerile qi porn).
1200 OmenT din Oste de impenark tOte drumurile,
cautand pe Andreil La Alba-Iulia Stefan Bathori qi
Ladislali Gyulasi, pe earl' Andreiti ii insarcinase cu
administratia tAriT, cum aflark. de Mafia nefericia
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
399
pentru dinsii de la Sibiiu, luard ce aveau mai stump
si, cu o mica suite., fugira, Gyulasi la Ceh, iar Stefan
Bathori mai intafil la Clus, apoi la cetatea Husta, pe
hotarul Poloniei. Acolo mtepta rat-va, dar perdend
sperarea d'a capeta ajutOre de la poloni, el se duse
la ySimlau, loc de unde se trdge casa Bathorescilor.
Cum se *lure. liberi prin fuga lui Stefan Bathori,
Albenii se gre.bira a porni dinaintea lui Michaiu trei
deputaff, Omni intelepti si elocuenV, anume Martin
Turf, Stefan ce -i dicea Sartorius si George Nagilabu.
Acestia gash% pe Michaiu teliirit nu departe de Sibiiii si, inratisandu-I nisce cupe de our si alte daruri
scumpe, it rugara ca se, fie mai mult cu indurare decdt cu asprime, se. nu pustiasca un oras biruit care
se preda lard impotrivire si se. nu dea jaf o capitala
unde el are se. locuiasce. ; ca ei stair gala, pentru
protectia ce le va da, a se jertfi, ei si tot ce au, pentru
dinsul. La acestea respunse Michaiu gee. el n'a intre<prins acest ra'sboiti spre a strica acea sera si ca iu<besce mult mai bine a o vedea semenata si piing de
<avuturi si bucate deal de a o pustil si a o ruina cu
<crudime ; ca el a vrut numai se. aduca pe locuitori
<la credinta ditre imperatul, ce ei IT jurase si apoi
calcat juramintul, nesocotind legile dumne<deesci si omenesci; cu gandul lui, coprindend Ora,
<n'a fost altul faira numai d'a infeange pe rebeli, a da
<pacea si linistea poperelor ; pentru aceia, el nu va
<face nici o smintela nici locuitorilor Albei, nici tu<tulor celor ce vor recumisce auloritatea sa, ba ince.
<el IT va Insoti en tote buntitatea sa cata vreme if
< \Tor fi credinciosi».
www.dacoromanica.ro
400
MICIIAICT-VITEZUL
XXVL
Inteaceea Michaiti-Voda, ridicandu-sI tabera de la
Sib HO, inainta cu incetul spre Alba-Iulia. Prin tote
orasele pe unde trecti prin cale, locuitord alergad
inainte-I cu daruri, tragOnd pusci In sewn de veselie
si primindu-1 cu mare dragoste si entusiasm. Apro_
piindu-se de Alba, locuitora orasuluI si aT judetuluI it
intimpinara cale de o leghe inainte cu multa cinste
si darurl. in capul for era episcopul catolic Dimitrie
Naprazdi, inconjurat de tot clerul seii. El felicita in
numele poporulul pe domn de sosirea sa, urandu-i
tot felul de fericirT, o domnie vecInica asupra Ora*
Ardeluldi ce el dobandise cu sabia, o vieta indelungat& si isbandi multe care sa se adaoge unele peste
altele. In aceiasi Ali, luni 1 noemvrie (s. n.) MichaitiVoda intra cu mare pornpa in capitala Ardelului. Dorinta ce adesea avea d'a face intiparire asupra popOrelor printr'o stralucita priveliste adaogindu-se la vesela imbatare a unel isban4I de atata vreme dorita,
facu pe Michaiil de puse in acesta intrare triumfala a
podOba neaudita in partile nOstre. Intrarea s'a facut
prin pOrta. SantuluI George. De la acesta pOrta pans
la palatul domnesc sta insiratI ostasil de ambe par-
tile cdiei, in mai multe randuri, in dosul carora se
gratnadise mil de mil de popor. Inainte venea episcopul si clerul seu, corporatiile orasului, apoi o bands" de
musics, care se compunea de opt trambitu ce cu multa
armonie modulaii sunetele lor, de atatea tobe de otel
de pre obiceiul turcesc, de un bun numer de flaute si
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
401
fluiere. In urma acestei orchestre venea Michaiu calare pe un maret cal alb. Opt copii de casa, investiti
cu mare eleganta, incungiurau calul domnului.
Michaia purta pe cap un calpac unguresc impodo-
bit cu o fulie negra de peue de cocor, legata cu o
coca de aur; o mantie lunga alba de matase tesuta
cu fir, avend pe de laturi tesuti vulturi de aur; o tunics alba de aceeasi materie; lungi ciorapi de matase
abi, cusuti cu petre scumpe si cisme de saftian galben : de bran atarna o pals de Taban impodobita cu
aur si rubine.
0 ceta de glace lautari urma indata dupa domn,
cantand cantece nationale. Opt sekil duceati de frail
opt cal' acoperiti,cu sele pretiOse, lucate in aur si
agint si impodobiti la cap cu pene marl. Apoi venea
o multime de boieri si ofiteri straluciti, toti calari, sio
numernsatrupa de soldati. Langa domn se purtaa stegurile lui Andreiti Bathori, luate in Mafia de la Sibiiii.
Ele eraa desfacute si plecate spre pamint in semn ca
Ardelul este supus.
Astfel in mijlocul concertului tembitelor, tobelor si altor instrumente, in sunetul clopotelor si in
vuetul tunurilor, cu care se uniaa strigarile de bucuie ale poporului , intra Michaia in capitala Ardelului si trase la palatul domnesc. In cale, pan' a
nu ajunge la acest palat, Michaiii spun ca se indrepta care un nobil ungur Stefan Bodoni , ce cacluse prins in batalia de la Sibiiu si-1 itnreba unde ar
fi mai bine sa traga. «Faa indoiala, glise Bodoni, in
palatul printului Andreia., La care vorbe Michaia
respunse : (Ce nu sunt eu Inca biruitor?. mirandu-se
26
www.dacoromanica.ro
402
micilAitr-vntzuL
ca Inca se da numele lui Andreiii unui palat, care a-
cum era cu drept cuvint al sal. Tot. ost4linea se
impart" in lin4te §i cu orinduiala prin ospatarff si
case publice, fara a face nici o paguba sail vatamare
locuitorilor. Nimeni n'ar fi indrasnit a face vre un
sciind pe stramicul domn acolea.
Exemplul Albanilor fu urmat de locuitorii tutulor o-
re (',
ra§elor Ora mg se grabira a tramite deputatfi la Michaiii spre a -i aduce Inchinaciunile §i credinta for §i
a cere mila si ocrotirea luI. Cetatea Clwului la cea
d'intaiti somatic ce i se facu, se inching, in 4 noemvrie §i primi in garnisona 1000 soldaff sub comanda
banulul Mihalcea. Michaiil porn' 3000 soldaff spre a
aduce la supunere tots sera de jos., §i intr'acee4f
vreine scOse un decret deosebit, prin care fagaduia
mila §i ertarea sa la toff de o potriva, de on-ce trepta
ar fi, cari vor depune armele si vor asculta de dinsul
§i de slujba0I set El o4ti acest decret in tote partite
prin obicinuitii curieri. Astfel tag Ora Ardelului
pa.na la Solnocul din acest tinut, era acum supusa
lui Michaiii, deosebit numaI de cetatile Husta si Uivara.
Miehaia incepu a purta titlul urmator : RMichaiii votevodul Teal RonianescI, al santitei maestag cesarogcraTesci consiliar 5i locutiitor asupra Ardelului Si de
sOstei MaIestatei sale dincOce de Ardel qi de partite
4lui supuse capitan,.*
Scirea biruintei lui asupra cardinalului tiind in* Nol nu cunoscem bine care a fort natura legAmintelor
din nainte intre ImpAratul ai Michela despre Ardel. Este Ina. Area de creclut ca acest titlu Michaiti nu §i I'a luat de
la, sine gi a Austria ce1 putin i-1 fagaduise.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONAL/
403
data dusa prin scrisori la imperatul Rudolf, acesta se
bucura forte mull si o vesti intregei imperatii, dand
luT Michaiii cele mai marete laude. TOO: lumea era acum plina de numele luT Michaie-Vocla si minunata
(le repeclile lui isbam,11. Prinvitejia luT, pustiirile Turcilor si Tatarilor fusese stavilite si crestinii traiail linistiff sub apararea sabieT sale pururea invingetOre. A-
cum tot el, pedepsind pe rebeli si impacand turburaffle popOrelor, da in manile cesarului cheile Vacii-
lor. Nimic nu mai lipsea gloriei lui si, de pe spusa
istoricului Bisseliu, lui i se aplica, in mintea natiilor
crestine, vechea chntare de biruinta a bisericii, in
-care se proslavesce, ca biruitor al tutulur celor IC,
santul patron al vitejilor simai cu osebire al lui Michaili, cerescul voevod si Archangel Michaill
XXVII.
Ore ce se va fi facut nenoro itul Andrehl Bathori?
Din oiva in care, cu desperarca in inima, fugi din
campul bataii de la Sibiia i s'a perdut urma. Nimeni
nu putea spune unde se afla. Remas'a inca in Ora,
oprit de vr'o sperare, sail ca., perclend tronul, isi Parasi si patria, silind numai a-si mantui vieta ? Isbu-
tit'a Inca inteacesta? Inceput'a in tera strains descoloratul si tristul trait al pribegieT, acea crude.
suferinta, care usuca pe om fara de a-I omori ? Astfel se intrebati toti in Ardel, biruitori si biruiti. Val I
In vreme ce trufasul sea biruitor intra cu o pompa
mareta in capitala sa, sermanul Andreia in coltul impotrivitor al Orli platia printr'o merte crude. nenorocirea de a fi domnit.
www.dacoromanica.ro
404
MICHAItI- V1TEZUL
El se trasese, cum am veclut, din chmpul bataii insotit de o sudi hist chlari, trech pe angli Sibiiu si lua di-rectia Sighishrei, voind se. se indrepteze prin Moldova
In Polonia, unde se. astepte vre o ocasie priinciOse.
pentru a-si redobandi tronul perdut. El ajunse intr'o
fuga pane. la Oltemir. Acolo calul see ctiqii in noroie
si el trebul se. -1 lase, Impreuna cu multh avutie ce
era pe dinsul, ca se. scape cat mai iute in cetatea Oh
dorheiti din Secuime, unde sotii sei ii povatuira a
merge. Aci el cerceth pe nude e mai bine a trece in
Moldova. El dete aci porunci spre a tine in datoria
supunerii pe Skiff, de nu &ail revoltat Inca, rage.duindu-le uflarea revoltei for si ce, le va da vechea
libertate ; dar -kite erah zadarnice. Poporul secuit it
ura de mOrte ; nobilii skiff nurnai, cari fusesera la
bataie si aceia pe care ii gasi pe la casele lor, primira bucuros a-1 insoti i a ocroti fuga sa. El se temeati de Michaiii a rhmeneain tere, ear mai cu sOmrs
de ura inversunate ce aveae asuprh-le compatriotii
for ruinati prin libertatea ce Michaie-Vodh dedese
teranilor semi, ei doreat cel putin sail pOth schpa
vieta, fugind in ter/ strains. Preghtirile ce nobilimea.
trebul se. face pentru fuga mui, silira pe printul Aqdreie a astepta pe be ter Mile, si aceste. fabave. fu peirea capului see. ITNend el acesta intercliere si temendu-se ca multimea sotilor sei se nu vedesch mai mult
dusmanului fuga sa, el holari a se desparti de dinsii.
Lasa in cete4uia Odorheie pe George Palatici ; apoi,
alegend un num& Ore- care din nobili spre a-1 insoti,
dete drumul celor-alalti, multhmindu-le de credinta
ce i -au aratat si povetuindu-i se. merge se, se inchine
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
4o5
biruitorului Michaili, de la care crede ca vor primi
iertare, si sa astepte in liniste vremea care Dumne4eii, ce tine in mana sa ursitele imperatilor, o va insemna pentru mantuirea Ardelului de sub puterea
acestor biruitori strain. De acolo Andreiii, lasandu-sI bogatele sale vesminte de purpura, spre a pune
haine teranesci, se indrepta spre Moldova, departandu-se mult de drumul cel mare, luand poi ecile si f-a-
cand ocoluri spre a-si ascunde si mai bine fuga.
Dupa cats. -va cale ajunse intr'o vale nude gasi un
isvor cu apa dulce si imbelsugata; vederea locului
placendu-I cu deosebire, el se opri acolo, apoi, deschidend sacul unuia din soldatii seT, lua putin yin si
pane spre a -ti potoli Ore-cum fOmea si setea si a
_stampara amarul inimei sale. Facend acest mic ospet, el se adresa catre acei ce -1 inconjurali si le Oise:
cPrecum Mantuitorul Christos, inainte d'a se da jertfa
4mortii, facu cina cea din urma cu ucenicii sei si fu
vindut de luck, unul dinteineff, care-I intinsese
ecursa, asemenea si eu, cadut in nenorocire prin
tradatorT, pOte fac astadi cea din urma cina cu vol,
4pe care o consantesc mortii mele.' Acesta presim-
tire a morp ce-1 astepta si pe care o si intimpina
in qiva urmatOre, misca fOrte inima sa, ca si a tutulor celor ce-1 ascultaii. Plecand din acest loc, el ajun-
sera a doua di in "vederea muntilor celor marl' ce
tin pans la hotarele Moldaviel in capatul tinutului
_secuiesc numit Csik si sosira la un loc pe care locui-
torii ii numesc San-Thomas, de pre o biserica ce-I
este consantia. Acolo, in a sese Oi dupa nenorocita
batalie. se opri Andreiti, gandind ca in aceste locuri
www.dacoromanica.ro
406
MICHAIU-VITEZUL
va fi mai in siguranta de cursele Secuilor. Aceste locuff, ca tOte cele ce inconjura Ardelul, sunt aspre,
muntOse, padurOse.
XXVIII.
Era intre secui un nobil din nemul for anume Blasie Ordog, ca !e, prin facerile de bine ale cardinalului,
ajunsese din stare seraca la o avutie Insemnata. El
nu voise sa merga la bataie, luttnd de pricinuire starea cea rea a sanatatei sale ; dar indata ce aucli despre invingerea si fuga lui Andreiti, el puse se. tin&
clopotele spre a aduna, de pe cum este obiceirt la teed,
rudele sale, clacasii si compatriotil seT si incepit a -i
atala spre a se lua vrajmasesce in Oita pe Andreit.
El clicea Cu o mare furie catre un popor acum destul de Infuriat «ca eT trebue srt aresteze pe Andreiti,
«uneltitorul atator rele , ca sa merite buns-vointa
«lui Michait ; ca numele Bathori veeinic a hranit
4nenorocirile publice si private si Ca este bine a-I
«sterpi din teed ; ca trebue a ucide pe acest pope.
«nawednic in pace si in rasboiii, ca sa nu mai re"«mana. nimenT din acesta afurisita familie, spre a
«chinui Ora prin tirania sa., Nici ca facea trebttluta de multe indemnari, Secuii fiind insuflati de
o ura omoritOre asupra numeluT Bathurescilor, caci
mai intaiti Stefan Bathori si Sigismund Bathori, In
aniT trecut.i, le rapise nu numal on -ce libertate,
ci Inca IT pedepsise fOrte aspru pentru revolta for
si apoT ii supusese nobilimei ca nisce robi vinduti.
ET cautail tOte mijlOcele spre a scapa de acestit ro-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
407
bire ; pentru aceea el mutase asupra lul Andreifi
tots ura ce hranise catre eel mai dinainte Bathorescl
si-si ragaduiall prin m6rtea sa d'a-si redolandi libertatea si a se margin de o robire ocaritOre. Pentru aceea eT voira mai bine sal perd'a pe printul Andreiu
si nobilimea sacuie, deck sa piara ei insisi si sa fie
vecinici robl. Eialergara toff din tote pfirtile, Vetrani
si juni, care cu arme, care ra'r'd arme, mail impinsi
de furie si de indrasnela, altfi de sperarea jafulul, inchipuindu-si ca. Andreifi cu nobilil ce-1 insotiail trebuia sa alba multe avutii cu dinsit Intru acesta spe-
rarea for nu era cu totul inselat5.. Printul Andreig
si suita sa aflasera ca sunt goniti de o ceta de skiff,
dar nu o credeki indestul de mare spre a-i putea faVarna. Cu tote acestea Andrei, nevoind a fi intardiard
suita sa de bagagiele cele multe, vrea sa le parfisesca;
dintealtd parte strimtorile mocirlOse nu -T ingaduia
a se prea grabi.
NumerOsa ceta a skuilor isbl pe fugarl in pOlele
muntelul San-Toma. and se apropie printul Andreifi
cu soil sei de acest loc, cam pe la scapaitatul sOreldio
dete peste nisce strimtori cu santuri si gdsir'd drumul
acoperit de copaci, iar vre o surd de semi stand in
loc si asteptandu-T. ET intarisera asa de bine acea
strimtOre incat erail sigurl ca nimeni nu va putea
rasbi printr'insa. La stanga acelul loc era un munte
forte nalt, ale canal povernisuri erau acoperite cu paduff si cu maracini. Cand suita WI Andreiti apuca de
intra in acele strimtori catand mai mult la fuga de
cat la Wale, Secuii o isbira cu strigari marl, de o
data in NOa si in dos. Fugaril se opresc atunci barwww.dacoromanica.ro
408
Dacmuu-vrrtzuL
batesce $i se intocmesc spre bataie. Skull, ve4end
micul numer al protivnicilor, navalesc cu mai mare
foc asupra-le, descarca in ei puscile ce aveaii, apoi
incep a asvarli inteinsii cu sageti, suliti, darde si
lanci; alp, ca dusmanul sa nu-i Nth lovi, find el
calare si ei pe jos, resterna caii tarind plopi pe pamint desradacinand alti copaci si silindu-se in tot chi-
pul a face lupta de o petriva. Nu cu mai putina infocare nobilimea isi apara viata si pe printul sea si
respinge cat pate isbirile teranilor ; multi ca4ura din
ambele parti, dar mult mai multi din partea lui Andreil Inteadever, caclend Cara de veste in cursa, incurcati de bagagiele lor, el nu puteat a se sluji cu
folos de caii lor si nu le venea lesne a-si intrebuinta
armele impotriva dusmanului. Deosebit de acesta, el'
erail forte putini si Secuii mai mult de opt sute. Pentru aceea Andreiii si nobilii, resbiti de multime, incep
a se trage inapoi reslatiti ; unii perciendu-si caii, se
arunca pe jos printre stejarisi cranguri si fug incotro
pot. Teranii semi mai ageri la picior si cunoscend
locurile, se urea mai cu inlesnire prin strimtorile si
asprimile muntilor, cauta, gasesc $i ucid pe nobilii ce
nu cunosceail chile si sangereza pana in departe tete
acele prapastii cu uciderile lor.
XXIX.
Printul Andreifi, rugat fiind de ai sei ca sa fugal
sa scape pana ca.nd el mai tineail frunte dusmanuIdi
se si trasese cu un mic numer, lasand drumul mare
*i luand'o prin cotiturile muntelui. Dupa ce a fault
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
409
ca vre-o doue miT de pasT, el fu silit din pricina prapastiilor si a greutatilor drumului, sa-si lase caldria,
cu atat mai mult ca calul sed nu mai putea umbla
fiind cu totul obosit. DecT el incepu pe jos a urca
pe munte, ajunse cum putil in locuri anevoie de
apropiat si isi indrepta fuga spre parti nelocuite.
Lepadand tot ce ar fi putut intardia fuga sa, cu
patru sotl, ce din intimplare gasise, el patrunse
pans in adincul muntilor. Prin acesti munii Stefan
numit Negru] era fOrte trebuincios printului, cacT
cunoscea bine caile, dar fiind-ca sangele ce curgea din rana ce el priimise II lua puterea si simturile,
Andreiti si sotii seT, temendu-se ca dusmanil ce-i
goniat sa nu-1 gasesca si sa-I rapesca putina vieta
ce-1 mai remasese, it culcara mai mort inteun loc
umbrit si-1 acoperira cu frunze uscate. Vindecanduse dupa aceea si intorcendu-se la casa sa, el povesti
acesta barbara macelarire.
Dupa acest fel de ingropare a lul Negru, Andreit
mai inainta cat -va doborit de sete, de caldura si de
drum ; in sfb.rsit, facendu-se din ce in ce mai mult
m5pte. el si singurul sot ce-i mai ramesese, un nobil
credincios anume Nicolae Mico, zarira lucind in
departure un foc. ET se indreptara spre acest loc
numit Nascalat, care se straluci de atuncl prin crunta
drama ce se petreca inteinsul. Sosind Tanga acest foc
care ardea in coliba unul pastor, Andreit, obosit de
ostenela drumuluT, nu mai putea face un pas si, murind de sete, cell' de la teranul ce gasi intr'acel bor-
defid sa-i dea de beut. Teranul ne avend alt-ceva,
IT dete putin zer. Printul Andreiti lua cupa si mai in-
www.dacoromanica.ro
410
MICHAID-VITfZUL
taiti o intinse lui Nicolae Mico ca sa guste, dicend :
cSa bem aceste amaraciuni cu care viclenii si traddAtorii ne-ad addpat indestul'. El inghiti putin, apoY
tramise indatd pe teran sa -i caute puling apd, dandu-Y
un galben de our unguresc, numai sa vie mai curand.
Esind atunci din coliba, Andreiti se duse de se intinse
pe iarbd sub in copacal vecin, isi rezima capul de
un trunehiii pe jumatate putred si inshreind pe Mico
sa stea la paza, in vreme ce el se va odihni putin, ca
sae pOtd apoi a-pi urrna drumul, fagilduirid eä va sta
si el la randul sell de streja pang caud Mico va odihni.
Zacend ast-fel pe pdmintul gol, Andreiii lug breviarul
in mind, se puse a citi, la lumina lunei, cesurile canonice §i indata ostenela biruindu-1, somnul pe nesimsite it coprinse. In vremea acesta. trupa Secuilor ur-
mand deosebitele cotituri si locuri grele, pe unde
Mico si Andreiii fugiserd, sosesc cu o iuthne minunatd
si cad asupra teranului strigdnd : 'Ce procleti de no'bill ai primit in gazda? De nu ni-i vei da indatd te
'vom ucide, dupA ce te vom face mai intaiii a suferi
mii de chinuri, ealdule.. Spaiminta.t fOrte si nesciind
ce voiail ei sa faca, teranul le spuse : ced doi insi
'intrase la dinsul, seduse putin si apoi esise; ed
'el nu scia de loc tine erag ei si ca gandesce
(ea sunt aseunsi p'acolo p'aprOpe... Mico, audind
sgomotul acelor ce sosiau si intrebdrile ce faceaa
teranului, se duse spaimantat de scula pe printul Andreid si-i vesti ca dusmanii i-at caleat, rugandu-1 sa
caute a scdpa cum va putea. Dar luna, ca cum s'ar
fi temut a lumina fdra-de-legea, se ascunsese sub
negrii nori ; si in acel intunerec, Andreiti, care nu cu-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA.
411
noscea locurile n'avea chip de scapare. El tramise pe
Mico inaintea vrajmasilor spre a cauta se,-i imblanlesca prin vorbe si fage..duieli. Dar gleta Secuilor furiOsa, in loc d'a asculta rugaciunile lui Mico, intOrse
&etre dinsul armele eT. Dupe ce se ocrotl un minut cu
sabia sa, Mico, plin de rani, fu prins viii. Se poveg-
tesce ca, doritor d'a scapa mai curend de vieta i
simtind pe gatu-i taisul ruginit al palosului unui Oran,
el IT intinse sabia sa, care era mai ascutite, 4icendu-si :
Slujesce-te cu acesta, prietene, si nu me mai sfasia,
cranindu-me cu arma to fara tais.. Si qicend aceste,
el ii intinse gatlejul, ca se. nu se dice, ca un vitez a avut,
ca un om fara inima, capul taiat pe dinapoi. In vreme
ce Mico este astfel prins §i ucis, Blasie Ordog, de care
am pomenit mai sus, impreuna cu alti trei soti, isbesce pe Andreia. Impins mai mult de nevoie de cat
de vitejie, Andreit trase sabia cea late. ce purta la
cOsta si incept a se apara cu o mane. slabs, silind sa
nu mOra fara de resbunare. El isbutise a rani pe uniT
din vrajmasi, cand Blasie, mai indemanatic in lupta, IT
dete o lovitura de secure in frunte, facendu-i o rang,
mare d'asupra ochiuluT sang, de unde incepa sangele
a curge perat de -T acoperea vederea. In acesta stare
nenorocitul Andreirt incerca se. fuga, dar urmat de aprOpe de uciga0, el priimi cu o asemenea arma o alts
rang in partea din dos a capuluT, d'asupra grumazului
i, perdend simtirile, coa la pemint, batendu-se In
sangele Wt. N'apucase Inca sa-si dea sufletul cand
ucigasii, urandu-li-se de vremea ce perdeat ca se:4
smulga un inel frumos de diamant ce purta in degetul
cel mic, II taiara dagetul ca sa OM lua inelul; apoT,
www.dacoromanica.ro
412
MICHAIUNITEZUL
apropiindu-se de dinsul :Blasie Ordog, ii taie capul,
pe care, punOndu-1 intr'o sulita, it lua cu dinsul, Tar
trupul it lasara in acel loc despuiat de orT-ce vecmint
ci in prada ferelor selbatice. Acesta tragedie se petrecii langa. satul Szent Domokos (St. Dominic.) Asta-dT inch, intr'acele parti, teraniT itT arata locul unde
fu omorit sermanul Andreiti si credincTosul seil Mico.*
XXX.
Astfel fu sfarcitul luT Andreiti Bathori, print, cardinal ci episcop de Varmia in Prusia. El era in varsta
de doue-decT Si opt de anT numai, nalt la stat, barba
ci Oral capuluT galbene, pe care de pe ritul religiel,
el avea obicein ale purta rase. Era d'un caracter dulce
ci bland ci maT bun pentru biserica decat pentru rasboiii. Din copilaria lui avusese plecare catrecalugarie.
Din nenorocire cliiar calitatile luT private facura dintr'insul un reti stapanitor ; ambitia de a domni it perdu ;
el cumpera printr'o cruda mOrte o domnie de opt lunT
asupra ArdeluluT ci fu numaT un jalnic exemplu al ticacieT ursitelor omenescT. De pe aratarea unor analicti,
nenorocirea in care pica Andreili Si UnguriT din Arde
fusese .prevestita prin nisce semne cerescT. In luna luT
junie se ridica de °data despre apus o furtuna grozava
* Analiatil contimporanl se deosebesc asupra 4ile! In care
Andrei fu ucis. Timon ei Alexandru Dubokay pomenesc de
4ioa de 31 octomvrie. Orteliu o pune la 9 noemvrie, iar Bisseliu
tocmal la 20 noemvrie. Not am urmat pe Bethlen, care o pune
.e se clile dupa bataia de la Sibiia, adica in noptea de 3 spre
4 noemvrie, socotind acesta data, dupa potrivirea ce am facut
cu altele, ca cea ma! adeverata.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
413
care infrico$' pe top' qi pricinui multa stricgciune
intr'o parte mare a Ardelului. De dimineta norii se
rostogoleaa unil d'asupra altora. Cerul intreg se intunecase ; tunetul urla neinceta.t ; trasnetul ce cadea, fulgerile ce straluciaii prin intuneric, o plOie desa qi repede
si mai ales o vijelie grozavii, spaimintase pe toff. Parte
din acoper*le caselor din Alba-Iulia furs ridicate,
naltimile zidurilor doborite precum §i grajdurile din
curtea printului care erail forte puternic zidite ;
pastorii pe drumuri furs ra.sturnati sail tiri
cu iutela
incotro nu voiaa ; multi cai ce pasceaa pe la camp
furs asvarliti in Mure, unde se innecara ; o multime
de stejari marl si pomi roditori furs smulai din radacina. Acosta furtuna tinu ceva mai putin de un cos
Si fu privity de to' ca prevestirea nenorocirilor ce sosiral cu cate-va luni in urma. Inteaceea0 vreme globurl' de foc se aratara in deosebite locuri raspandind
grOza. 0 multime de lupi se pogorira cete cete din
muntii numiti Mese si se raspandira in esurile Ardelului i prin sate, asemenea si multe alte fere salbatice. Cinci Vile inaintea bataliei de la Sibiia, tots
nOptea se vedura flacari pe cer, astfel in cat armata
lui Andreia merse la drum luminata d'aceste minu-
nate flacari. Cand Andreia taberi la oraul Mercurea din pamintul sasesc, el veclu de o data trecend pe dinainte-i un arap negru purtand in mans o
toss grozava. El intreb6 tine are o slugs cu un chip
apa de neplacut si toti magnatii, dupd ce cerceta.ra si
&Mita* ii raspunsera ca un asemenea om nu se afla
in armie. Cu putine vile pans a nu se intalni Andreia
cu Michaia-Vod , el visa ca picase in nisce turme de ,
www.dacoromanica.ro
414
MICHAIUNITEZUL
tapi furiosi si ca d'abia scapase, (And nisce pore II
sfasiara mantela §i coiful. Incredintat ea acest vis este
un semn de reti, el it povesti indata la Alba-Iulia luT
Stefan Bathori qi altora. In vreme ce Andreifi se scobora pe scara palatului seil din Alba-Iulia ca sa merga
la tabara de la Sas-Sebes , unul din pintenii sei de
our se sfarama si cand esia pe pOrta I i sfarama asemenea si chioterea mantalel sale. In sfarsit spiritul de
superstitie si de misticism al Ungurilor merse pins a
crede ca §i schimbarea portului ce eT facusera de
vre-o cati-va anT, fusese un semn refi care arata ea
eT trebuie sa sufere intr'o di jugul unei nap straine.
XXXI.
pupa uciderea luT Andreit, Secuii se apucara a cauta prin paduri si prin strimtori pe nobilil earl umblaui
ratficind prin intuneric si, dupa ce-i ucisera mai pe toti,
se intOrsera la local luptei spre a culege jaful. Dar cu
cat pusese mai multa grabs spre a castiga acesta prada,
cu atata perdura din vreme spre a o imparti, certanduse si injurandu-se intre dinsii incat p'aci erafi sa se inhate la betaie cu armele. Furs omoriti atunci, parte cu
Andreig, parte in fuga lor, Ion Beldi cu junele seti flu
Pavel, Nico]ae Mico, fratii Tomas si Emeric Besz, Francisc Romany comis al lui Andreiti, caruia IT scapa vieta
in lupta, omorind un secuiti ce-1 ameninta cu mOrtea,
Emeric Lazar, Francisc numit eel Mare, Michaifi Ca-
raozoni, mester capitan de artilerie, si multi altii yestiti prin meritul si avutiile lor. . Rena ii ucideafi
cfara mils, incredintati ca nimic nu putea fi mai fo-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
415
elositor republiceT secuiesci decat mOrtea tutulor ancestor Omen! can ii tinuse intr'o robie aspra, ca pe
tuisce robl cumperaff cu hang. EY credeati ca numai
4acest mijloc au spre a-si redobandi starea for cea
cd'intaiii §i a-sY asigura libertatea pe care o doriati cu
tinfocare., NurnaT un singur nobil, Csomortany, bar-
bat vestit in rasbnie, scapa in Moldova. Acesta este
acelasi care, dupa cum s'a vedut inapoi, fusese tramis sol de Andreiti la Michaiil-Voda si carele, cu tote
ca credinta luT era banuita lul Andreiu, it insoti In
fuga sa, dovada puternica despre usurinta ce pun uneorT Omenii in banuielile for !
Fu atunci o disputa intre Semi', din can unii voiau
sa pastreze in vieta vre-o cati-va din nobiliT prinsi, iar
altiT cereati ca sa se omOre indata .acesti Omeril
enesuferitI si vrednici de ura, ; se invoira apol a amana pentru chat va vreme mOrtea unora dintr'in0i.
Acestia erati Ion Iffiti, fratele lui Andreiti, Stefan Kabosi, Gaspar Palosi, Nicolae Bartakuti, Francisc Gereb
si Wolfgang Lazar. Skuff le legara manile la spate si
tot injurandu21 mereq iT pornira ca s5.4 duty spre
Alba-Iulia la Michaiii-Voda. Inaintea lor, Blasie ()rag
ducea, infipt intr'o sulita, sangeratul cap al lul Andreiti
Bathori invnt intr'o panza. Pada a nu ajunge insa la
Alba-Iulia, Secuii in cale ucisera pe prinsii for ; trupurile for be aruncara intr'un an MO. Alba, iar capetele sangerate si vinete be asvarlira neingropate in
oral. Blasie Ordog pastry numai pe Ion Ifflu, pe un fiu
a1 ltif Nicolae Mico anume Michaiii in varsta numai
de 12 aril' si capul luT Andreiti, pe care-1 infatisa lui
Michaiti-Voda, in 11 ale luT Noemvrie. Pusesera ca-
www.dacoromanica.ro
416
MICHAIU-VITEZUL
pul pe o masa i Michaili cata putin la dinsul in facere , pans cand, *lend pe &Mina. Stanca ce era
langa dinsul inecandu-se in lacrimi, o intreba pentru
ce plange ?
(Pentru ca, respunse acesta milOsa qi
.simtitore femeie, aceea ce i s'a intimplat lui se pOte
cintimpla §i tie sad acestuia,. aratand pe fiul eT P0-
trwu. Acesta vorba petrunse inima otelita a asprului
domn pi-I aduse aminte nestatornicia lucrurilor omenescY. Cuprins de mila , el pleca capul cu intristare,
lacrimile de odata imbrobodira tulgerarea ochilor lui
§i din Lima striga : .0 saracul popa! saracul popii!*
Astfel planse marele Cesar cand velu divainte -I capul dumatundi set' Pompeid.
Dupa acesta Michaid tramise acest cap, pus sub un
disc, luT Malaspina. Acesta puse un zugrav de scOse
un portret de pe dinsul, pe care-1 tramise unperatului. Michaid tramise pe lon Ilfiu in inchisOre la cet,9.tea Deva Vii, de pe povata ce-I Bete logoletul Teodosie, porni Omen"' sa caute trupul lui Andreid pe care -1
gasira gol, dar neVetamat de paseri i dobitoce, ne-
lipsind de la dinsul decal degetul eel mic care fusese
taiat de uciga0, dupa cum am spur. Trupul mortului
fu pus intr'un car §i, ca sa nu fie lute() asemenea stare
expus privirilor, cand bagara carul in oral, 11 acoperira cu fol de copacI vercti. Astfel i1 adusera in AlbaIulia noue Mile dupa mOrtea sa. Indatd, cu mare in.grijire din porunca luT Michaid, fu trupul investit cu
haine marele, intins pe o petra de marmura qi acoperit cu o manta de purpura. Apoi it dusera in templul
eel mic ca sa stea pans la Vioa inmormintarii. Cate-va
Mile dupa aceea, adunandu-se acolo si deputatii terii
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONAL/
417
convocati pentru deschiderea dietei. Michaid tramise
de aduse si trupul lut Baltazar Bathori pe care printul Sigismund pusese de -1 ingropase MIA' nici o cinste
in cetAtuia de la Gherla si apot se facil inmormintarea lut Andreiti cu o pompa de tot era-lased. Sicriul
era purtat de junt nobill: si inconjurat de toff boierit
romant. Arintisarul lut, frumos impodobit cu tote arrnele sale, urma dupg. sicril Apoi venia Michaiii insusi cu lata intrista.fa, cu o multime de nobilY, ofiteri
si popor. Inainte si inapoi pasiad cu tetg. cuviinta (),tile inarmate si in buns randuiala. Apoi preotit, cantaretiT vi faclele nu mat aveati numer. Astfel duserA
trupul lut Andreiti in biserica cea mare si-1 puserA
in acel monument ce el,. in vieta fiind, zidise pentru
frate-sai Baltazar. Acolo trupurile ambilor flag furl
impreunate. In acelasi templu eaceati de mat multA
vreme ingropati dot alit alugarY, barbaci: marl si
puternici, cari peril% cu aceeasi merle ca Andreia,
Cardinalul George Martinutiii, ucis din porunca imperatuldi Ferdinand, mosul lut Rudolf II, si episcopul
Oradiei, ucis de Griti. Blasie Ordog, ucigasul lut Andreig, in loc de re'splata ce astepta de la Michaid, fu
osandit a i se Mita capul pentru fara'-de-legea ce ra'-
cuse. Teta prada ce Skull luasera de la Andreiii si
de la sop but, in our si argint, din porunca but Michait, fu versata in vistieria writ.
XXXII.
Mila, indurarea si generositatea ce arata MichaitiVoda catre cenicul se'd dusman, mAri faverea pope27
www.dacoromanica.ro
418
MIQHAIU-VITEZUL
relor pentru dinsul, IT atrase inimile nobilimei Ardelului si lauda tutulor natiilor siraine. NobiliT transilvani simtira mai ales atunci ca, urici hind de mOrte
de catre popor, singura for scapare e acum Michaiii.
ET gandira ca, de ail perdut carmuirea terii ai au di(Int sub un stapanitor de alt sange, ince s'a caute a-ai
'Astra starea ai vieta lor. Acestea intr'adevgr erati atuncT forte amenintate. Am velut inapol ce fel urait
si tratat Rena pe nobili. Ostasii mercenarl unguri,
poloni, serbi, cazaci si altii respandindu-se prin tera.
nefiind sub ochiul straanic al domnulul, necajiau Inca
pe locuitorl, iar mai ales pe nobili, Mcendu-i sa simta
tOte relele rasboiuluT. ApQT chinuita natie a Romanilor din Ardel, cum afla de invingerea de la Sibiiu, se
ridica in piclOre grOznica , invieraunata, ameninta-
tore. Cu cat fusesera el mai cumplit impilari de nobiliT
cu cat mai mult innecasera in inima for
suferintele ai ura ce aveail catre dinaii, cu atat isbucnirea acestel ure fu puternica ai pustiitOre. Romanii
ardeleni cuvintail astfel si intr'un chip simplu catre
Ungurl : aSuntetI nisce venetici, cari ati venit prin
(sila de ne-ati &Meat tera, ne-ati rapit paminturile,
drepturile, vietri; ne-ati chinuit ai ne-ati aruncat in,
a cea mai cumplit'd robire. Intre noT gi intre vol n'a
domnit dreptatea sett sirntirile omenirel, ci numal
a sila; acum, cand ne-am deateptat ai ne simtim pua ternici, vrem sa intram ai noT in drepturile ai in paaminturile nOstre , ce ni le -alt
spit
odiniOrN ; vom
aim dar pe sema-ne moaiile ai casele vOstre,jar pe
'vol ye vom ucide sail ye vom goni, ca sa curatim
t tera de vol.. Aceste idei sisimtiminte povatuira tOte
www.dacoromanica.ro
UNITATEA. NATIONALA
419
revolutlile ralcute sau incercate de RomanT, de la navalirea Ungurilor pane aste41. Astfel revolutiile ye .cului le mijloc, aceea de la 1437, rascOla de la 1599,
insurectia luT Horia de la 1784 si revolutia de la 1848
fare: maT malt inspirate de setea resbune.riT cleat de
dragostea libertatii, si pentru aceialliomaniT nu-sT puLurk asigura libertatea ; cacT libertatea triumfa feat
a-sT resbuna ; altmintrelea ea nu maT este libertate
ci numai resbunare. NicT o datg si nicT intr'un be
libertatea nu s'a putut intemeia prin calcarea dreptatiT si prin armuirea grOzeT. Libertatea nu se tine
si nu se intemeiaza prin tiranie, ci numaT prin libertat e.
RomaniT, creclend a -sT asigura libertatea si a stinge
.aristocratia, se puneat de ucideart la aristocrat: si
pustiaii bunurile for si, fiindca maT adesea nobiliT a-
pucail de fugeaii, el isi versail furia maT mult asupra
bietilor burgesT ungurT de prin orase ; apoT, cum trecea furtuna, asistocratia era iare4T in per si Romanul
Tar cadea in ghiara eT. De asemenea mai multi domni
romani din principate, dusmanT aT aristocratiei, prinir'un guvern de terOre , credeail ca fac ceva uctclend
la boTeri, in roc de a ucide boieria. Tbta schimbarea
era de persOne, dar spiritul de caste si institutia se
pastra, ba Inca se maT intarea prin interesul ce insu-flail Omenilor, cei prigonitT si impila T. Revolutia de
la 1848 din sera RomAnesca singura pricepu ca spre
a asigura libertatea, trebue a rasa pe boleti sa putre-
4esce. in pace si a ucide boieria prin proclam area
dreptulul comun. RomaniT ardeleni n'au priceput acesta nici la 1848 ; cu at&t mai putin ei o pricepura
www.dacoromanica.ro
420
MICHA 111-y rrtzuL
la 1599. ET nu se gandeafi ca nu este nici drept, nice
folositor, nici cu putinta de a curatl Ora Ardelului
de trite populatifie straine, care fac mai a treia parte
din totalul locuitorilor ei ; uitara ca o posesie indelungata aduce drepturi positive si nethigaduite, ca a
nationalitate, on -cat de mica va fi, trebue respectata,
cad sant e dreptul ce are ea de a trai in paimintul ce
ocupa ; ca acest drept natural e pe d'asupra on -carui
drept istoric, de vreme ce pamintul este al Omenilor,
iar nu Omenii ai pamintului. Problema de deslegat
in Ardel era $i este, nu cum vor face fie-care din Romani, Ungurl, Sari Si Secui, ca sa rernana numai et
singuri intr'acea Ora si sa gonesca pe cele-alalte popOre, ci proclarnand dreptul comun sau egalitatea
pentru individe Si nationalitati, sa.caute mijlocul de a
armonisa impreuna, alcatuind un stat federativ. Fara
indoiala ca nurnerul Romanilor in Ardel le asigura in
on -ce cas o preponderanta naturala si drepta in trebile terii si va preface Ore -curl Ardelul intr'o Ora
romanesca.
Astfel Romanii.si Ungurii la 1848, luptandu-se uplecara de la aceleasi prinnii impotriva
cipii gresite si caqura sub acelasi jug.
XXXIII.
Asa si la 1599, Romanci ardeleni ridicandu-se, nu
se purtara ca un popor mater, insuflat de dragostea libertatiT, prin care purtarea ei ar fi impus si lui
Michaiti 9i asupritorilor for Si ar fi silit Si pe unulsi pe
cei-alalff a-I intregi in drepturile for naturale Si sod-
www.dacoromanica.ro
UN1TATEA NAT1ONALL
421
Ale, ci, setosi de resbunare, se apucara se, preumble
torte si palos prin palaturile nobililor. Multi nobili petit% atunci. Dar si mac multi inc. scapard, nail afar.
din Ora, altii sub protectia luc Michaili. Acesta nu putea sa su fere asemenea neorandueli care ;se descArcart
asupr6-1. agnuit, Inca pane a nu intra in Ardel, de
Unguri ca lucrdza prin preotii romani a scula pe
terani impotriva nobilimei unguresci, el dorea se. dovedesca neadeverul acelor banueli, de si dupa intrarea sa in Ardel fusese indemnat spre uciderea nobilimei unguresci, nu numai de catre Romanii ardeleni si de catre o semrt de boleri, dar Inca si de un
.numer insemnat din eel marl ac Ardelului, In capul
carora era episcopul catolic Dimitrie Naprazdi. 0 poliGea farA inima ar fi indemnat pOte pe Michaiu a-si a:sigura stAptinirea Ardelului prin nimicnicirea acestei
aristocratic puternice, care tot d'auna era se.-1 stea in
potriva; dar inima sa, dorinta d'a-pi da un nume mare
si bun in Europa, care-si atintise ochii scum asuprel-i
11 departaft de la o asemenea fapta, preferind a incerca cu binele sa-si trage. inimile nobililor unguri.
Din nenorocire el nu se multumi numai a-I tolera gi
protegea, ci se inconjure. de dinsii, le incredinta posturile cele mac insemnate in arme si administratie si
imp5.11 Yarasi intre dinsii averea confiscate de la cei
ucisi in bataie sail care pribegisera. Umilinta ce aratail catre dinsul acesti aspri si trufasi nobili si setea
cu care vinail favOrealui, Insela pe Michail El credii
ca ei nu vor mai ridica nici °date. capul tor, dupa ce
fail plecat asa de jos. El socoti cal va gasi un rezim
4i o putere intr'insii si ca prin ei va trage inima In-
www.dacoromanica.ro
422
MICHAIU-VITEZUL
tiregei natii unguresci si va deschide un camp mare
la intinsele si ambitiOsele sale proiecte. Acesta it orbi
si-I faca de impinse pingla nesocotinta generositatea
sa calre dinsii ; si cu cat ei staruiail in invinovatirile-
si biinuelite lor, cu cat ei complotaii si umblari mat
reu sa -1 surpe, cu atata el se arata mai Indurator ciitre dinsii, inat generositatea lui ajunse a fi o slabiciune care-1 perdu. Acesta ram ca el, chip& ce do-
moll setea de rasbunare a teranitor romans, nu le
dete libertatea, spre a nu vatama interesele nobililor.
Adever ca el nu putea lucra in Ardel impotriva de ce
Meuse in tera Romanescg.. Nenorocitul afeztimint de
rumanie, ca un butuc it Linea in lant. si-1 tam spre
per fare. El dedese libertatea Secuilor, nevoit find si
find cAacestia numai de puling vreme o perdusera
si o doreail cu infocare. Dar Romanii de mai multe
vecuri 41 perdusera libertatea si fiind si mai nume-
psi, paguba ce ar fi simtit nobil l Unguri ar fi fost
mult mai simtitOre. ApoX Secuii era o populatie f6rte
rasboinica, in vreme ce Romanii sub impilare ultasera
pana si intrebuintarea armelor, de la a caror manuire stapanfi for ii opriserd. Michaiu insa, ca tots resboinicii, credea mai mutt in soldati cleat in popor ;.
spiritul lui era mai mult de concuerant cleat de nationalist. Nobilil in ochil lui erail representantii poporului, natia armata, si pre arme voia el a se intemeia. Michaiu socoti sa urmeze in Ardel, in privinta
Romanilor, politica Corvinitor, adica a usura Ore-cum
sarcinele tgranitor, a-i ocroti in contra abuzurilor nobililor si a inalta mai multi dinteinsii in trepta de nobill, ca astfel natia sa fie representat'a in dietele terii.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
423
Dar am veclut mai inapoT ca acesta sistema nu adusese
marl folOse romanilor, cacinobilii lor, dobandind inte-
rese impotrivitOre &WI poporului, se aliat en eelalalti nobili unguri qi se lepadail chiar $i de nationalitatea lor. Datoria Id Michaiii ar fi fost de a da Romani-
lor iertarea de iobagie si proprietate de pamint spre
chezasuirea acelel libertati si de a inflinta o representare deosebita a lor in dieta celor-alalte trei natii. Astfel el ar fi dat ste.paniriT sale in Ard61 o temelie neclin-
lite. Niel o data ocasie mai bunk pentru acesta nu se
infatisase ea acum, indata dupa batalia de la Sibiiii,
eand UnguriT ingrozitT, amortiti cu totul, se multumiaa de li s'ar fi lasat macar vieta. Mai tar4ifi Michaia in zadar vol; anevointele crescuse prea mult;
ocasia trecuse. Si nu trebue a crede ca not aci judecam pe Michaia de peideile de democratie ale veculuT nostru, iar nu de pe acelea ale v6culuT sell, cad
urma ne va dovedi ca aceste ideT erail bine simtite
atunci si insusi de Michaiii.
De altfel de idei inspirat insa, Michaia-Voda deschise la 20 Noemvrie in Alba-Iulia adunarea generals, in care el ragadul ca va pastra censtitutia Ord
si tote privilegiile, libertatile si daniile nobililor, afara
de cele facute de Sigismund. RePresentan.tii depusera
juramintul de credinta.- si , spre respuns la cererile
domnului da i se da provisii $i banT pentru tinerea
ostilor, se orandul ca de fie-care cask sail pOrta (cum
se dice in Ardel) sä se dea cute opt mesuri de flina
si opt mesurT de ova sea orcl, si de la lece case eate
o vita de taiat, iar find omul sarac, in lipsa de vita,
sa dea treT oT. Asemenea se hotari ca, de vreme ce
www.dacoromanica.ro
424
MICHAIU-VITE ZUL
s'a dat libertatea Se-cuilor, aceqtia sa alba a da, de pe
vechiul for obiceiii, cand se schimba domnul sail cand
se insOra , din qese bol unul pe serna domnului. A-
cdsta dare se numia de Skiff friptur?i de boa. Incat
pentru banT spre purtarea rasboiului, se hotari ca sa
se dea de fie-care cash', OA a fi nimenT scutit, nici
domn nici boier, cate $ese florini; treT florini sa se
dea 'Ana in 25 Mile, socotindu-se din oioa publicarii
decretuluT, iar cei-alalti trei cu 25 Mile mai tarcliii.
TOte cele- alalte articole, ce se Inchearaatunci $i fura
cuprinse in actul general al dietil care se intari de
Michaiii-Voda $i se publica, privesc numai interesele
nobililor ; ele dat voie unora dintr'in$il a se intOrce
in tell, asigura libertatea Secuilor, iar pe Romani,
fara nici o uqurare, ii lass In starea de iobagi aT nobililor. AsIfel Michait tradase misia sa In Ardel $i
merita de a cade.
XXXIV.
In vremea acesta se respandl faima in Ardel cum
ca o o$tire turcesca ar fi intrat in Ora Romanesca
pe la inceputul lui decemvrie, qi multi se ingrijira%
dar acesta temere pert indata, lamurindu-se cum ca.
Turcii, ce inteadever intrasera in teed , cu bite ea
bine armatT, de pe obiceiul lor, eraii big putini $i ye-
nisera numai ca sa cumpere miere $i unt, aceea ce
facend, e$ira din sera, fara a vatama pe nimenT. Cu
'Lae astea, Michaiii, ingrijindu-se, porni armie de ca.lareti In tera Romanesca, care sa impedice asemenea
venirT ale Turcilor $i sa apere tern. Scurt dupa. aceea
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
425
Michaiii porni si pe fiul WI Petraseu in sera Romanesca cu o sema de Oste, spre a carmui sera in locul
luT, si-T dete de curator pe Pancratie Sennyei, pe care
insa dupai o lung it rechema inapoi, nu se scie din
.ce pricing. Michaiti poruncise la o sem6 de nobill din
Ardel ca sa insot,esca pe Petrascu in tera Romanes(:a.
Dar el incepurg a tremura totl, gandind ea merg la
peirea lor, de se vor duce in tera Romanesca, si rugat% pe Michait d'a amana de o cam data pornirea
lor, la care el se si invoi.
La sfarsitul dietil, Michaid puse de aduse la AlbaIulia vistieria printuluT Sigismund ce el pusese in cefatuia Vecs, sub paza luT Stefan Bodoni. Era un numer insemnat de vase de argint : cupe, talere, discuri,
vasurl si intre ,altele , nisce pahare de argint asa de
marl' incat abia doT omenT puteati duce unul gol; pe
Maga aceste mai era podebe de cal , platose, sell
ornate cu petre scumpe si diamanturT, sabii, pumnale,
palose , hangerurT , securT si alte asemenea lucrurT ;
apoT mai multe vesminte scumpe pretuite 32 miT florinti, din care unul impodobit cu diamanturT era pretuit 15 mil' florinti; pe urmal un mare num& de mo-
nete de aur numite de Portugalia, din care una facea cat clece galbeni de aur. Gaud intra. Michafil ca
sa ve41 acesfa avutie in casa unde era asezat5,, raPit
de mirare striga : cCe de bani am sa fac d'aci ca s6-mi
eplatesc ostmil si Omenil mei., Pretul se ridica Inteadever la malrnulte sute miT de florinti. Michaifi isT
aqua apoi ostirea in deosebite comitate pentru iernat, impartind-o mai ales prin cetati ; dar Ore-care
escesuri ce facura ostasii si mai ales unguriT, serbii
www.dacoromanica.ro
426
Bucamu.vrrEzuL
Si cazaciT, ridicara plangeri din partea locuitorilor,
maT cu osebire din partea nobililor , earl alergati la
Michaiti vaitAndu-se. La aceste plangeri, Michaia fes-
pundea adesea cu bunatate , clicend : 'ca acestea se
a fac fara scirea lul, fagaduind cti va pedepsi straanic
cpe cel vinovati ; ca. de vreme ce, din mila luT Dum4Decleti, Ardelul este acum al luT, el se va sili spre a
'face sa domnesca intr'insul pacea 4i liniatea ai ea
va starui ca nimeni sa nu incerce vre o paguba.,
In vremea acesta, cuprins de manie asupra lui Ion
Maro, puse sa -1 caute ai sa-1 gonesca prin tots tera,
pana-1 vor prinde. Este sciut ca acest secretar al luI
Michaiti desvelise maT intaia printului Andreia proiectul stapanului sea d'a naval in Ardel. Michaiti II ierta
cu generositate acesta viva ; dar in ajunul bataliei
(1.Q la Sibiia, nemultumitorul Maro trecuse din tabara
IuT Michaiti in aceea a luT Andreiti, sperand ca acesta.
va isbandi. Michaia care iertase intaia pe Maro, intra
intr'o manie furiOsa la acesta noua a luT tradare.
Maro, care aflase mania domnului asupra-I, rataci pe
ascuns intr'o parte ai intr'alta prin sate ai orate, pe
la deosebiti nobili, cautand vre o ocasie spre a fugi
in Ungaria. Astfel umbland, el se duse din intimplare
sati intr'adins la Stefan Tholdi, nobil ungur, rugan-
du-1 a-I acorda un asil ca sa scape de &la ce-I da
Michaiti. Tholdi ii priml ai-I, fagadui ca va fi in sign-
ranta In casa luI ; dar, temendu-se de Michaia ai dorind a dobandi favOrea sa , iT descoperi indata ea
Maro este ascuns la dinsul. Tarit la Alba-Iulia, Maro
fa dus dinaintea luT Michaia, care dupa ce-1 mustra
pentru rara'-de-legea luT, it dete pe mana calailor me-
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
427
$terI a chinui pe vinovat!. Ace$tia II legal% strins de
piciOre qi de mini la un stalp, care se afla inteuna
din suburbiile Albei ; apoi ii ciuntirrt mai 'MA& piciOrele, pe urma genuchii unul dupe. altul $i in stir$it bratele ping la c6te. Trupul luI, sfi$iat $i despuiftt
de tote vemintele, remase doue qile in privirea tutulor, acoperit de noroiri $i de singe.
Dar se. intOrcem mai bine ochil de la acesta uriciosti priveli$te, tanguind barbaria acelor timpuri.
X XXV.
Michaiii-VodA tramise o deputatie de doue persOne,
intre care $i Petru Armenul, ca sä merge. la Praga
vestescA imperatului norocita biruinti asupra luT
Andreiti $i coprinderea Ardelultif. Ajungend deputatia
la Viena si (land archiducelul Matheiti acesta inveseli-
sa"
tore scire, el puse indati se. cinte in tote bisericile
Te Deum laudanzusi, poruncind se. duel tote tunurile
pe bulevarduri, deqertard mai multe salve de artilerie
spre semn de bucurie. Archiducele Matheiti drtrui cipetenieI deputatilor un lant de aur qi la sotii seI cite
un pahar de argint suflat cu aur ; apoi deputatia se
porni inainte si se Buse la Pilsen, unde gasi pre imperatul. Ea raporte. imperatului despre isbanda dobindita. Acosta: ambasada fii vesel primia de Marirea sa si fiind bine dAruita, primi poruna a se intorce inapoI.
Imperatul scrise indate. Papa, vestindu -T norocita
coprindere a ArdeluluI, $i (de Ore-ce nu cunoscea
Inca mOrtea cardinaluluT) plingendu-se fOrte de pur-
www.dacoromanica.ro
428
MICHAIU-VITEZUL
tarea lui, Invinovatindu-I ca el este in intelegere ca
Turcii Si rughrid pe Shntia sa ca sa-1 afurisesca si
sa-T iea Inapoi palaria de cardinal. InteaceeasT vreme
sosi la Roma si scrisorile episcopului Malaspina, care
vesteail mOrtea cardinalului. Tot atunci solul craiului
PolonieT facie cunoscut ca Invingerea si mertea cardinalului adusese mars neplaceri la tots curtea regelui Poloniei Ii ea tots strigah impotriva WI Malaspina.
Cu ocasia acestor deosebite scrisori, Papa convoca
la 12 Ianuarie 1600, o congregatie de noue-spre-dece
cardinali ca sa chibzuiasca de trebue a se cere vreo satisfactie si a huli omorirea cardinalului. Papa
maT IMAM si apoT cei mai multi din cardinali fug de
Were gca nu trebue de o cam data a procede nici
censura, nici a cere vre o satisfactie despre mOrgtea cardinalului, cu atat mai putin ca el fusese ucis
gin rasboili, purtand arme pi Intr'o haina si meserie
cdeosebita de aceea de cardinal ; ca nu se scie cine
gl'a ucis si daca aceia sciail sail nu ca ucid un cardig nal, nici daca sunt ci catolici sail schismatici si agfara de juridictia santulta scaun ; ca, Inainte de a
gprocede la afurisire, trebue a face forma de judecata
pe care in acea nehotarire nu scia de unde s'o in(cepa ; ca apoi cu acesta, Papa ar supera pe imp6gratul si pe printul teriT Romanesci, pentru mania ag cestora asupra cardinalului, a calm! memorie el se
Ivor sili a o innegri cht vor putea ; ca in acel cas es
gar putea privi ca facute indirect impotriva for acele
gprocederT pi censuri si vor face a se compune earls
cimpotriva cardinalului, In care nici colegiul cardignalilor, nici santul Scaun nu vor fi crutAti ; ca mai
g Cu
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
429
chine este sa qtepte sosirea nunciului Malaspina, care
cacum lasase Ardelul qi se afla in cale spre a se inctOrce la Roma pi de la care vor afla mai multe qi
(mai desluOt §i vor sci ce este de racut..
Se vede ca mai WW1 Papa se hotAri a pedepsi uci-
derea cardinalului osandind, depre cum spune analistul Timon, pe tag natia secuie de un post stramic
de o sufa de aril. Malaspina, intorcendu-se la Roma,
Papa it facu sä aima ca aflase purtarea lui, caci 11
porunci sa se traga in episcopatul seri, unde muri de
mahnire, ducend dorul pAlariei de cardinal.
XXXVI.
Ci dar in mijlocul acestor vremi, la 2 noemvrie, generalul Basta, pe care archiducele Maximilian, dep6r-
tAndu-se la Viena, it lasase locotenent In locu-i la
Casovia §i in Ungaria de sus, insotit de Michaiii Sekeli, Pavel Nias §i David Ungnad, se duse cu o§tile
for la Oradea mare, purtand cu din0i qi o mare sums
de bani ce Imperatul tramisese la Casovia pentru plata
armiei. EI voiau sa vinA in Ardel spre a da ajutor lui
Michaiil Mtn] cuprinderea acestii Off, cand aflara. cg.
Michaiii a Si isbutit a coprinde tera Mel a mai qtepta ajutorul lor. Cu Vote acestea, Basta hotAri a intra
cu armia sa in Ardel, cu pretentia d'a carmui Ora
in numele imp6ratului. David Ungnad, svetnic insemnat al imperatului, stralucit prin multe solii. la Constantinopole §i intr'alte par i, apnea Inaintea lui Basta
§i, insotit de Petre Las li, sosi in 12 noemvrie la AlbaIulia spre a curteni pe Michaiil-Voda despre norocita
www.dacoromanica.ro
430
MICHAIC-VITEZUL
Sa. biruinte.. Acesta le dete audienta a doua-di in 13,
la optcesuri de diminetA, primindu-i fOrte bine. Dupil
aceea le tramise acasa capul lul Andreiti Bathori, pe
care-1 balsemise. Ungnad puse Indata de scOse un
portret de pre cap, forte asemenat. In 17 noemvrie,
ciand Ungnad voi sa piece, Michaiii, care primise in
dar de la dinsul un ban de our mare pe care erati
dece portrete ale imperatului, ii tramise si el printr'unul din eel mai marl ai sea ofiteri, o hars,a frumdsg, rugandu-1 s'o primesdi cu bunti-vointa. Ungnad primi acest dar arelAnd o mare multumire si
apol pornl din Ardel.
Michaiti-Voa, afland de venirea luT Basta, tramise
indata vr'o mie de Omeni dtre cetatea Husta de pe
Mures , care e cheia drumulut ce din Polonia, Ungaria si Moldova duce in Ardel. In acesta cetate era
o garnizone. de 19 companil de trabanti, drora se
poruncise d'a se tine bine acolo pane la cel din urna
om; dar ei, vedend cetatea ocolita si isbita, perdura
curagiul si se inchinara cu conditie ca li se va cruts.
vieta. Intrand valonil lui Michaiii in cetate, pusera
mans pe avutii nepretuite, cad acolo Bathorisi multi
nobill i,i lasase averile lor. Spun ca aceste avutil se
ureati la clece miliOne. Tot atunci Michaiu cuprinse si
Lipova si alte orase din Banat.
Basta, intrand in Auld, prinse la Simlau pe Stefan
Bathori, care fugise acolo de la cetatea Husta. El IT
fagadui ca va dobandi iertare de la imperatul, daca va
mijloci predarea cetatil Uiriara, cea mai puternid a
Ardelului si unde erail atunci in garnizenl 2000 trabanti cu multe arme. Stefan Bathori priori a-s. cum-
www.dacoromanica.ro
IMITATE& NATIONAL&
43 E
pera libertatea prin predarea Uifiarei. Michaiii se grabl
a tramite o garnizOna In acea cetate. Astfel arum, prin
predarea acestel din urma cetati, Ardelul intreg cadii
sub stapanirea lui Michaiu. Atunci pentru intaiasi
data se intalni in fat.a. Michait cu Basta, al carui
nume era menit a fi inscris cu sangele seu In istoria
vietei lui. Ei null' placura unul altuia. Dupa ce-sT
aratara antipatia for in public prin vorbe amare si
ImpungetOre, ce unul qicea asupra altuia si muscaffdu-se prin satire, imprejurarile ii aduse indata a si-o
atata prin fapte.
Sa ne oprim putin asupra acestul genifi fatal al e-
mule roman.
George Basta era de nemul lui arnaut, dar nascutintr'un sat numit la Rocca, langa Tarent, la anul 1547;
tatal-seil Dimitrie, nobil din Albania, isi parasise Ora
impreuna cu alte familil spre a scapa de tirania otomane: si trecuse in Puglia sub umbrirea craiultil Spaniel, care-I Meuse o pensie anuala
dedese co-
manda unei companil de lancieri tot arnauti, cu
care-1 tramise la Milan. El lua de sotie o dams didAle-
xandria si avu dol feciorl, din care cel mai mare Nicolae, ajunse locotenent-general de cavalerie in armia craiului Spaniel , eel d'al doilea. George Basta,
jilted la patru-spre-t ece anT ca soldat In compania
tatalui seri , apol dupa m6rtea lui, treed ca tegar in
compania fratelul sea. El ajunse curend locotenent
in acea companie, pe urma capitan de archebusieri
calarT, capitan de lancieri, svetnic de rasboiil. El comanda un regiment de calarime de arnauti, cand du cele de Parma fu numit carmuitor in terile de jos al
www.dacoromanica.ro
432
MICHAIU-VITEZUL
1597, si el se perfectiong. in meseria armelor sub acest mare capitan, care, recunoscend meritul lur
Basta, it Moil comisar general de calarime la anul
1580. El se deosebi in asedierile cetatilor Anvers
(1584) si Bonna (1588), insoti in Franta pe ducele
de Parma in ajutorul Ligei la anfl 1590 si 1592; asemenea faca parte din expeditia comitelul Carol de
Mansfeld in Francia la 1593. Dupa aceea merse de
facie cate-va campana in Ungaria, se intOrse iartisI
in .erile de jos la 1596 si, la 1597, fa cerut de imperatul de la Filip ii, regele Spaniel, ca sa-1 lase sa
intre in slujba sa si dobandindu-1, it numi general
de artilerie si guvernator al cetAtil Vienel si apoi general in &tea archiducelui Maximilian, fratele imperatului. El era mare si plin la trup, gras la fats, ochii
marl si privirea aspra, gura potrivita, dar buza de
sus cam ridicatA, fata maslinie, caracterul fisionomiei
lul arata viclenia; iar caracterul lul moral vom rasa
ca f aptele lui sa ni-1 vedesca. *
XXXVII.
Michaiii-Voda se supers de venirea lul Basta, nu
voi in nice un chip sa-1 cunOsca de general capitan al
Orli, dicend ca el este numit capitan general si print
* Basta e autorul a doug scrierl despre arta militarl
1. Maestro di Campo generale, Venetia, 1606. In 4A; 2. Go_
verno de la Cavaleria leggiera. Francfort, 1612. In fol. Cea &In-
Mid din aceste scrierl se an in Biblioteca Statulul In Bu"
curesc1 impodobiti cu un portret al lul Basta ; cea de a doua
am gasit-o In Biblioteca national& din Paris.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALk
431
vasal si tributar al imperatului ; el Idea cunoscut lui
Basta ca, de vreme ce a biruit pe cardinalul fara ajutorul nimenui, va pute pastra prea bine tera in supunere, si el ar face bine a se trage in Ungaria de sus,
cad n'are trebuinta nici de dinsul nici de ostile lui.
Dar Basta, care era sigur a dobandi el de la imperatul
carmuirea Ardelului, nu numai cal nu vol sa asculte
cererea lui Michaig, dar inch' pretinse sa puny garnizOne nemtesci prin cetatile Ardelului, silind pe Michaill, in numele imperatului, a primi acesta macar
pe o vreme, pang cand Ardelul va fi cu totul linistit
si nu va mai ave a se teme de navalirea strainilor.
Michaiii-Voda, care primise in numele imperatului si
mime ca locotenent al lui juramintul de credinta al
leriT Ardelului, jurase asemenea ca va pastra tote privilegiile si drepturile acestei Off. El era hotarit a-pi
line juramintul chiar impotriva imperatului, al caruT
stop intelese ca era a reduce tera inleo provincie a
imperatiel, iar nu a o tine ca o Ora deosebita, libera
gi numai tributary coroner pale, de pe cum se ragaduise intaiii. Afara de acesta, Michaill nu voia sa lase
din myna -i guvernul Ardelului, pe care-1 castigase cu
sabia si sal-1 vada mai ales trecend in manile lui Basta
pe care de acum Inca nu -1 putea suferi.
Peste putin ura acestor doT Omeni se vedi publiculuT intr'o ciocnire, care fa p'acl sa aprinda flacarile
rasboiului intre dinsii. Basta, spre a incepe indepli-
nirea vointel sale d'a pune garnizOne din ostirea sa
prin cetatT, tramise o ceta de GermanT ca sa intre in
cetatea Husta, de pe Tisa. Dar comandantnl roman
ce Michaiu pusese in acea cetate, nu vol sa primesea
28
www.dacoromanica.ro
434
MICHAIU-VITEZUL
In launtru pe Omenii lui Basta si inchidendu-le portile cetatii, II respinse inapoi cu vorbe rastite. Ostea
imperatesca fit nevoite. sa petreca nOptea aceea in
camp pe o brume. si un frig mare si pe urma a se intOrce inderet. Basta, afland acesta, se infurie si indata
incepO a se pregati de rasboifi, tratnitend se. -I vine.
calarimea din Silesia si pedestrimea de pe marginele
vecine ale Ungariei si intocmindu-si astfel o numerOse. ostire sub arme. Michaiti nu se lase mai in urma
si 41 strinse si el pe langa sine tote puterile. Amendone taberile eraii mum gata a incepe fasbofil intre
dinsele si a se dumica una pe alta. Dar juriscousultul
Petz, om indemanatec, ce se afla atunci in Ardel, alergand and la Michaiti and la Basta si aratandu-le
primejdia in care se expune crestinatatea deschidOndu-se intre el un rasboie civil, pe and lbrairn-Pala
in Ungaria incepea a ameninta prin miscari rasboinice, isbuti prin autoritatea cuvintelor lui a-1* impaea
si, desi el urmara a se uri din inima, dar in vederea
Omenilor traiaii in pace. Mai apoi insa rugat de Basta,
Michaiu primi la 24 decemvrie in cetatea Husta, pe
langa garnizona romanesca si 200 de soldgi al imperatulul. In orasele Tatta si $i.mleu inca erail nisce
cete de NetntI. Iar in cele-alalte cetatI Michaia nu
lase. se. intre garnizene imperatesci, clicend ca acesta
este impotriva privilegielor si libertatilor terli si ca
acum rasboiul incetand inteacesta Ora, el n'are trebuinpa de alte puterl decal d'ale luT. Afland el prin
comisarul imperatesc Petz ca imperatul voesce a da
carmuirea ArdeluluI lui Basta, se manie forte de inselaciunea , nemull.umirea si perfidia imperatesca si
www.dacoromanica.ro
UN1TATEA NATIONALA
435
striga tare ca in acstg. revolutie, Ardelul a dobandit
mai mull un stapan puternic, al carut jug nesuferit
o va impovara , decat un aparator impotriva putereT
-turcesci. Michaiu Imputa Inca prin vorbe amare cruclimea, scumpetea si obrasnicia cu care putin mai nainte Omenii impe-ratesci tratasera Ardelul. In urma a-
-cestora, domnul flea svat cu toff boierii romani si
nobilii Ardelului, aratandu-le lupta ce are cu Omenii
Imperatesci pentru drepturile WM La acest svat toff
furs de pgrere si indemnara pe Michaiti ca sa in
domnia acestei teri, fund numai tributary catre imperatul. Spre a face cunoscut imperatutui acestA hoCadre a tern', Michaili II tramise indata &A soli, pe
banul Mihalcea si pe logofetul Stoica, eel mai stralu-citi dintre svetniciT lui. Acestia, sosind in 13 ianuarie (1600) la Pilsen, infatisara mai intaili imp6ratului din partea lul Michaiti-Voda, sabia, busduganul si
stegul luT Andreiti Bathori, precum si calul ce el Incalicase In batalie. Apoi ei IT famed cunoscut ca Michaiti-Voda nu se privesce in Ardel decal ca un guvernator spre a administra. Ora si a o pazi de nava-
lirile dusmanilor si ea, sub acest titlu, el voesce ca
Imperatul sa i-o incredinteze ; al doilea cereati ca sa
se hotarasca ce sa faca cu orasul Clusului, care de
mai multe on necunoscuse si tradase autoritatea tinperatesca si merits o pedepsa exemplars; si in sfarsit
cum sa se pOrte cu acei nobili din Ardel, care fugisera si acum cereali iertare voind a se intOrce inapoi.
Solii, dupa ce furl ascultati cu multa buns-vointa de
Imperatul si dupa ce M. S. tiny svat, furl bine daruitT §i
trimesi inapoi cu mare cinste, purtand acest
www.dacoromanica.ro
4'36
MICHAICI-VITEZUL
iespuns : (Ca. imp6ratul va tramite comisaril set inr
cArdel si ca printr'insii va face cunoscut lut Michairt
(vointa sa., In vremea acesta sosise la curtea impe"-
ratesca scrisori secrete ale lut Basta impotriva lut
Vlichaiii-Voda, prin care el fficea cunoscut svatului
imperatesc ca acest print voia sa usurpeze suveranitatea Orli ; ca omenia ce acest om barbar afecteza si
dragostea ce el aratrt ca are pentru popOrele invinse
maresc banuielile, si e de temut ca ragaciunile cele vii
ce el face imperatuldi pentru pastrarea privilegiilor
Orli si spre a-I indemna a nu tramite intr'insa ostiri
straine, sa nu ascundil gandief ambitiOse. Aceste scrisort aruncara in deosebite pareri svatul imperatesc,
sail mat bine acea camarila de femet si de iesuiti ce
carmuiart impel-60a in locul slabulut si lenesului Flu-doll' II. Unit, castigatI eu totul in favOrea la MichaM,
strigail ca Basta scrie ca un rival si ca un pismas al
gloriet sale ; ca Michaiti este fOrte credinctos imp6-
ratului si ca este un capitan cu merit si cu vitejie
sublima. Dar altii, a crtror parere birui, iliserA ca trebue a da mat molt credemint lut Basta, capstan credincios si cu svat intelept, decat lut Michaiil, a carui
nesatiOsil ambitie de a domni este deobste cunoscutil.
XXXVIII.
Michaia sigur acum ca, dupa ce l'a ajulat norocul,
ca sa coprinda Ardelul, 11 va ajuta ca sa -I si stapane-
sea, astepta cu o vesela nerabdare sosirea comisarilor imperatului si urma a administra Ardelul ca pe o
Ora a sa. La 9 fevruarie el convoca dieta tern, unde,
www.dacoromanica.ro
UNITATEA ATIONALA
437
de pe disa unui cronicar sas, nu ifacura alta decal
cmancara, haura si numeral% banii lui Yodel, ; Tarr
de pre marturia istoricului Bethlen, acesta sesiune se
-veie a fi fost mai seriOsh, caci alblichaiu, incepend a
se desilusiona de nobilii unguri si voind a face Ore
care usurari poporului, acestia incepura a-I ruga sa
nu se atinga de privilegiile or. ET indrasneati a vorbi
de privilegiile lor, atunci chnd cu ori-ce jertfil trebuia
a uni pe to ti locuitorii Orli spre a apera privilegiile
terii ce erati amenintate de Nemti. Domnul, furioi
de acesta, respunse lovind cu mina manerul sable!
sale si strigand ; dIata privilegiul vostru!, Din nenoro,cire el ameninta numai, dar nu lucra. Inteadever acum era mai gret d'a o face decal indatft dupa bate.lia de la Sibiit. El apucase din nenorocire a jura paza
constitutiei ten si, credincios juremintului ca un
down constitutional, el nu putea preface nimic in tera
faralde invoirea dietei. El nu voia Inca sa fach' ca Sigismund, sa silescrt dieta prin impilare a-I implini vointa
Astfel acum, ca si mai pe urma, ne vom incredinta ca
bursa credinta it perdu pe el si tocmai acesta -virtuto
1-0 taggduira clurnanii sei.Ungurii it invinovatira a-
tunci ca el ar fi yrut sa sting nobilimea si ca
ar fi sI racut-o, dach Dimitrie archiepiscopul Bulgarilor nu s'ar fi dus cu Biblia la dinsul ca sa-1
intorca din area hotgrire. Vom mai vedea in uruia
acesta invinovatire Tepetindu-se de mai multe orb,
la care singurul respuns ce istoria pOte da spre
a o nitnicnici este a Michaiii a avut multe ocasit de a o face, ha inch si imprejurarile l'ail indatorat
,spre acesta, si tot n'a racut-o. Asemenea suntem la in-
www.dacoromanica.ro
438
MICHAIU-VITEZUL
doiala de aratarea ce numaT Beth len face cum cal
Michaiu ar fi poruncit in acea vreme luT George Ratz
comandantul cetAtii Deva sa arunce In Murepl inghe-
tat pe junele Ion Mu, ce se afla acolo la inchisOre_
Michaig era un om iute la mane, dar nu era crud_
Vieta lui ne dovedesce cu ce generositate el s'a purtat Intr'atAtea randurY, catre boTerfl din Ora Roma.nesca ce complotase peirea lui. ApoT am *hit dorinta lui d'a trage prin bung.tate inima Ungurilor §i
it vom vedea in privinta for generos rang la nesocotinta.* Michairt-Voda, care mai de mult fagaduise ca
se va duce la Brasov §i fusese impedecat prin venirea solilor si prin alte trebi, se duse in sfarOt la
1 martie in acest ora§ , unde intra cu maT mult de
6000 c'alareci §i pedestal si cu o pomp necrecluta.
La 9 martie ajunse la Brasov un sol de la imperatul
* Intr'aceea Michaiu spre a ;Astra memoria biruintei sale
in Ardel puse de tai/ o medalie care se afla In cabinetulImperAtesc de la Viena, Mut& In our si trAgend 4ece galbent.
Pe rata principal/ se vede portretul lul Michaid. At At irnprejurul portretulul, cat si pe cea-alaltii parte se coprinde
linol lid in latinesce astfel :
',Mich a el Valachiae Transalpinae Woiwoda, sacrae Caesa-
creae Regiae Majestatis Consiliarius per Transilvaniam Loccurntenens, cis Transilvaniam partium eius super exercitii
Generalis Capitaneus.,
$i in mijloc; a Deo vigilantia, virtute et armi victoriam
cnactus (1600), adicA :
Michaid Voevodul GLrit Romanesci, Consiliarul Majestgii
Sale Imperiale, criliesc locutiitor al Ardelultii si general elpitan peste armia din pIrtile cele dincOce de Ardel, dobandind de la Dumnec,ed biruinta prin veghtere, virtute si arme.
1600.
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
439
turcesc, pa§a de la Timi§Ora, betran venerabil numit
Huraca- Aga. Michaiti ii e§1 inainte tale de o jumatate
de mil de oral la Ghimba§ cu o cavalcad5. mgreta ;
sand se intalnira, §i unul §i altul se deter jos de pe cal
ci dupd ce se imbrati§ard, aga 161 de la Michaiti o pals
persienesa ce acestdomn purta la cOpsa sa
d'arui
alta turcesea impodobital cu our §i petre scumpe. Pe
langa acesta, ii mai dete un steg verde spre semn de
protectie otomand, mai multe pene de erodia din
cele mai frumOse, spre a face fulii, §Opte cal de'pret
§i un forte bun §oim. Aceste darurY tara" purtate inaintea lui Michaia, §i astfel ei intrara amandoi. in Bra-
coy in sgomotul artilerie intregi. Tramisul turc se
sill in tot chipul a indupleca pe Michaia d'a se deslipi
de imperatul Germaniei spre a se alia cu sultanul.
Michaiil fi raspunse cu bunil-vointa, dar ii declar;:i
curat &á el nici ()data nu va recumisce alts autoritate
deek aceea a impe'ratului cre§tinesc. Tot atund soAccst title dovedesce a acesta medalie s'a taiat dupit, cuprinderea MoldoveT, precum ad banuit uniT din istoricT.
Intr'adev6r, dice Ioachim, vegherea luT era neobosita.
Ea nu-1 parasea nici odata ai el a ara.tat In tote Imprejurarile a scia sa se pazesca de cele mal mid lucrurl ce l'ar fi
putut vatema ; vitejia lul era In tot chipul Incercatit ai Inteacesta, duamaniT sal eel mai inveraunatT fI da dreptate. In
sfarait, nascut, ca sa 4icem aga, In tabara, crescut sub cortuff, manuind armele maT bine decat orT ai tine din al set
el nu dete de minciuna devisa sa. El impreuni Inteinsul virtutile ce un poet canta despre un alt eroa :
Labor impiger, aspera virtue
Vie animi excellens ardor, vigilantia cure,
et durum tractandis robur in armis.
(Iouchimis Neuerofnetes Manz-Kabinet).
www.dacoromanica.ro
MICHAlt-VITEZUL
Oa
sire i trimi§ii imperataluI entre Michaiii-Vocla, nemtal David Ungnad Si augural Michain Seckeli eilpitan
in Sathmar. ET Fara martori la acesta primire facute.
soluluri turcesc. Lai Michaifi II Ora bine de acesta ;
el nu se indoi ea o prive4te w de noun nu-i va
pane in grije Si a benuielile ce -i va cuprinde II va
face se. fie mai induplecntori. Cu tote acestea, el le
dote sa intelega en el nu trebue a se scandalisa de ce
veclusern; ea el nu putea a nu primi de pe euviinte, un
ambasador i de a -i face cinstea ce i se cadea, fail de
a fi privit de to' ca eel mai putin curten dintre to'
printii. Michaft porni inapoi pe solul turcesc facendu-I multe dararl §i cinste mare, trimetend sultanului
vorbe pacinice si in secret fage.daind munti de aur,
CUE se dice. Agent,ii imperAtesci, infatiOndu-se dinaintea domnuldi VI qiseel : <en cesarul, pentru atata
t credinte, i slujbe memorabile ale lui, II ragaduesce
ctOta clementa .i tae bunntatea sa imperAtesca, dar
,fiind-ca imprejurnrile .i starea Ardeluldi o cer, el iI
<poruncesce d'a se intOrce indate. in Ora Romanesen
qi d'a pnzi hotarele impotriva Turcilor.. Spre dovada de favOrea cesarului el. II infati,zara o carte im-
Oaten& cu acestn coprindere :
XXXIX.
<Rudolf al III, din mila luI Dumnecleil Imperat al
,Romanilor, pururea august.
<Noi recunOscem i facem a se cunOsce grin cocprinderea acestora tutulor :
<Dupe.' ce, din tnila a tot puternicului Dumne4eil
e(pentru gloria pnruia ne luptam impotriva tiatiilor
www.dacoromanica.ro
IJNITATEA NATIONALA
441
epagane *i barbare) Ardelul a fost supus putereT noA stre si stralucitul Michaiti-Voda din tera Romanesoa,
4inflacarat de un mare zel pentru cre*tinatate, a suepus pe sine si tera sa MaiestateT nestre *i ne-a docvedit credinta sa cktre not prin fericitele si curagi6-esele sale IntreprinderT impotriva Turcului si In Art del, uncle a tras acesta tern de sub domnirea nedrepta
ea cardinalului Bathori si a dobandit o mare biruinta;
eatat pentru ingrijirea cu care priveghem la pastraerea posesiilor n6stre, cat pentru bunatatea si darniecia n6stra obicinuita catre supusiT si vasaliT nostri,
tam voit sa marturisim Ca statornica credinta a stra-elucituluT voivod Michaia catre not si slujbele sale ne
`Cail fost placute, incredintati nu numaT ca stralucitul
Avoevod va urma a fi credinciog precum a fost, dar
einca si urmasiT sei vor imita acest laudat exempla
ede credinta *i, de curagia ; pentru aceia din chiar
evointa nOstra , dupa ce am chibzuit indestul, priemim in credinta si clientela nestra si aceea a urematorilor nostri regT al Ungariel pe numitul Michaiii
elioevod si copiii 861 si tinutul sea Ora Romanesca,
-eprecum o marturisim prin aceste card. Astfel, de
ecate orT va fi trebuinta, pe cat vom putea, not IT
« vom da ajutor, pentru ca domuda acesteT terT Ro emanescT sa treca regulat de la persOna stralucitului
eMichaia cu legTuitiT seT copiT de sexul barbatesc de
ela cel d'intaiti nascut la eel cel d'intaia nascut, cu
eacesta conditie insii, ca de cate on se va infatisa un
-enoa cas de mostenire, ace! ce va mosteni va face
-enoue si urmatorilor nostri juramintul de credinta ce
-eMichaia ne-a facut. Spre dovada acestor card, sub-
www.dacoromanica.ro
442
micHAiu-vrrEzui,
cscrise cu mana nOstra i 1a care s'a pus pecetea
enOstra, datu-s'a in ora§ul nostru Pi lna, in 11 fevruacrie, anul Domnului 1600, al 24Iea al stgpaniriT nOsetre ca rege imperat al Romani lor, al 281" ca rege al
cUngarie §i al 24108 al stApanireT nOstre ca rege al
(BoemieT.
RUDOLF.
Prin porunca Santee Maiestatil
Sale imperatescl
Ion Barvitius.3*
Michaiu-Voda, auciind de aceea ce-T spuneaii agentiT cesarului in numele WI, nu-§T putu tine mania Si
le re'spunse indatl de fat5.: (eh' el nu va rasa Ardelul
gspre a se intOrce in tera RomanescI i nu va face
cpe voia imp'eraluluT; ca de i cesarul T-a platit in toti
caniT o subventie, dar c5 prin tote ostenelile Si pri-
,mejdiile ce a suferit de la dumaniT cesaruluT, lup,tandu-se pentru dinsul, el meritase guvernul Arde,luluT, care de pre dreptate i legiuit i se cuvinei.,
dand a intelege ca numaT puterea armelor cu care
ca$igase acesta teed, it va putea sili a o intOrce inapoi. ApoiMichain de a doua Ora adun5.1a svat boieriT,
cari toti fura de p5rere (Ca IT este prin intelepciune
cporuncit a pAstra pe sema-I Ardelul ; ca el suindu-se
ape scaunul Orli Romb.nesci, Ora era ocolit5 de vrajcm41§i ca Dumnecleil IT puse in man5. Ardelul ca cu
cputerile unite a ambelor OrT, sa se pOta al:16ra).
Michaiu, veclOnd cä simtemintele boierilor qi ale nobi* Acest act, spune Beth len care eel d'intlid l'a scos la lumind, era scris pe pergament si se Oa plstrat in biblioteca
lul Gabriel Bethlen, printul Ardelultd, si la mortea lid treca
la comitele Stefan Bethlen, fratele sea.
www.dacoromanica.ro
UN ITATEA NATIONAL&
443
lilor ardeleni conglAsuesc cu ale sale, se intemeie si
mai mult in hotArirea de a tine Ardelul. In 15 martie
el deschise dieta pe care o chemase la Brasov. Cu
doue Mile inainte el voise s'o amane si sä-1 schimbe
locul la Sibiili, dar fiind-ca deputatii venisera din tote
partile, it 'wail a o continua. TOtA svatuirea dietel
tinu numai un ces, aruncand o contributie de patru fiorini de cap. To' se asteptat la o contributie
mult mai aspra ; apoi, audind acesta, o priveati ca 0
binefacere deosebitA si se invoird cu top. In 16 martie la 7 cesuri porn] din Brasov la Sibiiil si d'acolo
la Alba, ducend si pe agentii imperkesci cu sine. Aci,
dupg ce-i tinu cAte o septamana si IT mai zabovi si
la Clus, ii tramise inapoi la imperatul Rudolf cu acest
respuns : ,ca de nu va tramite subventia anuala si
cacesta in grabs, el va duce asupra imperatului nu
cnumai Omen', dar inca miT de mi' de demon' ; ca el
sn'are trebuinta de ajutorul strainilor ; ca are desta
.soldati, numai bani IT lipsesc spre a-i putea tine,.
El rugg inc. pe agent' a se sili ca imperatul sa numesca altA persOnA in locul lui Basta, care ii era bk-
null din deosebite cuvinte si pentru ca svedile for
particulare sa nu turbure linistea terii Tame. El invinovatia mai ales pe Basta ca, in loc sA gr'Abesca a-i
aduce ajutorul ce era dator impotriva cardinalului, is'
petrecuse vremea in zadar in fapte de nimic, inca se
prefacuse ca e bolnav, pentru ea primise o sums mare
de bani de la cardinal, prin mijlocul lui Cornis ca sa
nu-1 vatAme si pentru aceea el se miscase prea cu incetul cu Ostea sa spre Ardel, 1195.nd sa scape ocasia
d'a intra impreund cu dinsul in acea tell. Deosebit
www.dacoromanica.ro
444
MICHAlt-VILiZUL
de acesta, Michaiu facu a se propuue pe de Mari agentilor imp6ratului «ca, de vreme ce Ardelul i se
«face din ce in ce mai iubit, el doresce ca el -1 stapa«nesca si dupa dinsul sa treed la fiat seri prin drept
-Ade mostenire; ca pe langa Ardel, sa i se adaoge Inca
«Oradia-Mare, Husta, Baia mare si partile din afara
«ale hotarului Ungariei, care mai nainte (Muse de
AArdel si ca tot ce va mai castiga cu vreme, ter! si
«Omeni, sa ramana pe sema lui si a fiului seri; ca sa
«i se dea bani pentru a ridica osti si aceleasi pensii
«si aceasi cinste de care se bucurase Sigismund Ba«thori, intre care sa, fie Meat si principe ale Santei
«Imperatii si sa i se dea ordinul mielului de our ; ca
. imperatul si cei-alalti principi crestini, care tin de
.impseratie sa se indatoreze de a-1 rescumpe'ra cu haul
«de la Turci, intimplandu-se sa cac,la prins in manile
«lor ; ca dad. cum-va va fi gonit de dasmani din
«Transilvania sail din tera Romknesca, impe'ratul sa
«alba' a-i plati o suta miT talere pentru traiul set' in
«Ungaria de sus.' El addogi, spre a pipai si mai bine
plecarile deputatilor imperatului, «ea spera ca nu i se
«vor cere inapoi cetatile Ardelului, pe care si le blase
in stapanim. Apoi din parte-I se indatora catre im«perat a-1 privi ca pe un print puternic; ca nici o data
«nu va umbla a-I smulge terile ce el II incredintase,
«ci din potriva a i le pastra prin slujbe credinciese,
«precum asemenea si cele-alalte parti ale Ardelului ce
«sunt ale Marie! sale, en partea de Ora Walla in Tisa,
«el le va cuprinde si le va supane imp6ratului. Daca
«tOte aceste daruiri le va dobandi el de la bunatatea
«si
darnicia Imperatulul, apol fagaduesce a face
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALk
445
gpentru mantuirea crestinatatii maT multe isbandi si
ccoprinderT asupra dusmanuluT comun, de cum ar
face vre-o data tine -va §i ca, de i se va da numaT
cata.tia banT cal se cheltuia pe fie care an in Ungaria
cpentru armie, se lega Ca va supune imperatuluT tOte,
.tera de la marea Mgt% Oat la Buda, Stuhlweissemcburg si So Ince.,
De si aceste cereri ale luT Michaiil erail mult maT
prejos de eonditiile ce imperatul dedese luT Sigismund
Bathori prin tractatul de la 24 ianuarie 1595, ele se
parurd peste mesura de marl agentilor imperatuluT si
apring Inca de Basta impotriva hit Michaiii, se intOrsera, forte intardtatT si cu inima banuibire langa imperatul, caruia II insuflara aceleasi banuidif.
Michaiu nu-sT mai facea ilusii acum asupra Nemtilor: el intelese ca de bung -voie eT,nu-i vor da nimica,
ci numaT silitl de dinsul si de imprejurarT. El se gandl
a se impaciui cu dusmaniT set ea sit incete odata acest indelungat rasboid si spre a putea fi liber la intimplare in fat.a.Nemti lor. Pentru aceea trimise o solie
la craiul Po ionic'!" spre a incbeia pace si alianta. Vorba
esi atuncT et Michaiu propuse si luT Ieremia domnul
MoldoveT ca sa-sT dea pe fie-sa dupd Petrascu, fiul luT
Michai0, ca asa Ardelul, Polonia, Moldavia si tera
Romanesca hind una, sa n'aiba temere nice de 'Mari,
Mel' de Turd, cu mult mai putin ince. de Nemti. Dar
o noun dorinta de domnire ce coprinse pe nestatornicul Sigismund Bathori, impedeca off-ce tratatie si
aprinse din nog flacarile rasboiuluT.
www.dacoromanica.ro
446
MICHA1UVITEZIJ L
XL.
and Sigismund Bathori afla tragica mOrte a verului sell Andreit, alerge. indata ditre cumnatul sell km
Zamoisky, marele cancelar at Poloniei ca se. -1 rage
se. -i villa intr'ajutor spre a redobandi Ardelul si a goni
dintr'insul pe Michaiu-Vod'a. Din nenorocire pentru
dinsul, in acest drum i se aprinserg done trasuri care
arsera impreuna cu mai multi cai si cu tot ce avea
mai scump. Zamoisky nu -i rilfuze: ajutorul sell. Ast-
fel Sigismund pe care nisce emigrati din Ardel, anume Francisc Ferrei, Gabriel Bethlen si altii it atAtail
mere' spre a resbuna mOrtea cardinalului, facu confed eratie cu Ieremia-Voda din Moldova si cu Zamoisky,
Se clicea 61 el se invoise cu acesta pe urmatOrele base :
sea Zamoisky se. -1 ajute pe Sigismund din Vote pate-
.rile cu haul* si Omeni spre a-1 restatornici pe tron ;
Sigismund se. iea in dase.torie o fars a lui Zamoisky,
*sail pe on -tine alt, numai sq. nu fie nemtOica"; de va
Amuri rare. feciori, atunci domnia Ardelului se. cadg.
tin mostenire la fiul lui Zamoisky, nascut din Gri*selda sora lui Sigismund. In tot casul Sigismund §i
a Ardelul sa fie cu total desfacuti de Nemti..
Sigismund si Ieremia-Voda se adresara. si la Sultanul cerend bani si Oste intr'a,jutor. Sultanul nu indfasni a se declara de fats impotriva lui Michaiil. refuse. a le da bani, dar in tain'a era cu dinsii; el mijloci
mult prin scrisori ca Polonii A. le stea puternic in ajutor Ole tremise o semi de Oste, care de fate. se priviail
ca volontari. Zamoisky asemeneaisi puse tote silintele
spre a hota.ri pe rege la acest resboiil si prin acesta
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
447
dete o burl ocasie Suedilor de a scapa de acest rep
al lor, pe care nu -1 mai voiat.
Astfel craiul Sigismund isi perdu drepturile sale
din Suedia, spre a calca pe ale vecinilor sei. Aliatii
pusera in piciOre o armie de mai mult de 40,000 osta.si, compusa de Moldoveni, lingua, Poloni, Mai
si Turci. El se apropiara de hotartal Ardelului ,si sta
acum a naval asupra lul Michaiii-Voda.
Acesta aft furtuna ce-1 ameninta si incepa sa se
pregatesce. in graba a o stavili din tnta puterea ambelor tell ce el stapania. In inima sa se bucure. de
noua ocasie ce dusmanii II dat, sail mai bine de si-
linta ce el' ii fac d'a-si indeplini proiectul sea eel
vechia d'a coprinde Moldova, precum coprinsese Ardelul. El era sigur de ostasii si de popOrele sale si avea tots credinta inteinsii. Secuii ii eras cu toftll jertfill pentru drepturile ce capetase de la dinsul; Cazaeft', Serbii si Bulgarii sta gata a muri pentru dinsul,
cad el V. imhracase, II inarmase, II cautase adesea si
le platia simbrie lma. Trupurile for cele marl', barbele cele lungi, stralucirea vetmaintelor si a armelor
for insuflat grOza. Dar Michaiii punea temeia si mai
mult pe iubirea ostilor romanesci, viteze si cercate
in atatea rasb6ie, si apoi se intemeia el pe dragostea
poporului roman din ambele teri, care in rapirea entusiasmului ce avea pentru eroul sea, nu-1 numia altfel decat ( Macedon al nostru , . Moldovenii insist in-
biail mai din trecut pe Michaill si cu atilt mai mult
pre cat uraa acum de mOrte pe Ieremia pentru asprimea carmuirel sale si pentru dajdiile nesuferite ce el
scosese. Inteadever el pusese o dajdie de o soldie de
www.dacoromanica.ro
448
INIICHAIO-VITEZUL
our pe luna si toff banii ce-i strangea, ii trecea in
Polonia, spre a avea cu ce trai acolo la nevoie, cad
el nu se intemeia in puterile sale si negresit Inca mai
putin pe dragostea supusilor seT.
Itilichairi isl avea armia ast-fel impartita in deose_
bite pgrct ale Ardelului : Sena remasesera in tinutul lor ; Ungurit mercenari, in numer de 1500, eraii
asezati Ianga orasul Brasov pe malurile riului Bursa,
prin satele si castelurile nobililor, ca intr'un loc mat
lesne de hrana ; iar pe Cazaci IT asez5, in talArrt in
targul numit Arany (Uroiul) pe termul MuresuluI
Fang cetatea Deva. Michaiu, sari din dorinta de a se
feri de rgsboiii si de a infiinta planul alianteI intre
Ardel, Moldova, tera Roraanesca si Polonia ce-si inchipuise, sari ca, desperand de a pute irnpedica rasboiul, voia numat sa ca.stige vreme ca di. se Oa gati
si isbi pe dusman fara veste, deschise tractatie de pre
cum avea obiceiti de a vorbi tot de pace, pe cand se
pregatia cu din-adinsul pentru fasboitl. El trg.mise un
sol la Sigismund, propuindu-i ca-I va IntOrce Ardelul, daca el va lua in casatorie pe flea sa Florica. fa-
gaduind ca nu va p4stra pentru sine decat orasut
Brasovului si cetatea FagsaraSului. Sigismund era gata
a primi aceste propuneri, dar Baltazar Szilasi si Hertelius, cari emit pe lang6 dinsul, 11 Mcura a schimba
parerea, cu atat mai mult ca de acesta propunere a
lui Michaill se Linea si alta ce acesta tot cu aceeasi
ocasie Meuse lui leremia. Michaiu ii cerea sa dea pe
fie-sa dupa, fiiul lui, Petrascu si apoi de buns -voie sa
se traga in Polonia, lepadAndu-se de domnia Moldova'
care sa remand pe sOma lui Michaiu, ca de acolo sa
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
449
alba ocasie d zani pe rata' de la Dunare pang la
cetatea Allah si Nistru si astfel sa -Si m'arescii. statul.
XLI.
Negociatiile cu Sigismund si cu Ieremia nu isbutirh. Michaiti, *Fend ca nu va pute incunjura rasboiul, vol cel putin a se sili sa slabesch cat putea maT
mult pe dusman. Spre acest sfarsit trarnise in sultanul un sol anume Michairi 'MINA spre a-I vorbi de
dorinta WI de a tine pace cu Turcii si a-I cere semnele inthrirei pentru domnia sa asupra Ardelului. Aselpenea tea:liaise o solie si la craiul PolonieI poftindu-1
ca sa nu sprijinesch pe dusmanul sea Ieremia Movita, nici sa dea ocrotire emigratilor din Ardel, intre
ca4i era si Thomas Csornorta:ny. Acestii solie, nu numai ca nu fir ascultatil, dar inch craiul Sigismund insciirrta pe Ieremia de hothrirea lui Michaia d'a-1 isbi,
ca sa iea mesurile cuviinciOse, sa ghtesca provisii
pentru armia polonh si sa intaresca cetatile Suceva
si Hotinul Michaiii se tulburil forte ve'dend pe L'olouT
declarati cu totul si de fad vrajmasi al seT. El isi
inchipul Mandl un plan de urias; el voia sa nr.vhlesch in Polonia, sa se folosech de sitnpatiile ce ayea In poporul acelei terT spre a face o revolutie, a
resturna pe rege, a pune pe altul in loco -I sah chiar
a opri acea craie pe seml-i. Inteadever, o parte mare
din locuitorii Poloniel si popOrele ruse , speriate de
unirea religiOsa, in care regele Sigismund impreuna
cu iesuitiI ce-1 carmuiaii, le sileail a face cu religia
catolica, chemaii pe Michain din tots inima lor. ,Na
2J
www.dacoromanica.ro
450
MICHAIU-VIT2ZUL
(era acurn de temut, clic cronicarii poloni, de percderea unei singure provincii, dar de schimbarea gucvernului pentru tot regatul., Marturisesc inc tuna
.
din analistii poloni ca Michaiti merse si maT departe,
ca cerea ea, desmanuleze crsalia Polonia, rdr5.-de-lege
rnpo triva s'antuldi drept al natiilor, care din norocire
nu intina atunci sabia romanesca, remaind ca sa fie,
in Oilele nOstre , povara rusinOsa a suveranilor Eu-
ropa. Spre indeplinirea planulul seti. asupra Polonia,
Michaiti se puse in corespondents cu patriarchul do
la Constantinopole , cu mitropolitul de la Kiev, cu
marele duce al Muscalilor si cu Carol ducele de Sudermania, carele carmuia regatul Suediei. El raga:dui
acelor doT archiepiscopi c5., de-1 vor ajuta cu mij16cele ce le sunt prin putinta, el va cuprinde Polonia
va intemeia acolo religia resaritula si o va intinde mai
departe in Europa. StapAnitorilor, el propunea o alimita pentru impartirea Polonia pe aceste base : casel
Austriace sa se dea Polonia cea mare , Muscalului
Lituania, Suediei Livonia, iar cele-alalte provincii le
opria pe sema sa. Mai inainte insa de a-i sosi respunsurile de prin tote locurile de unde trAmisese soli, Michaiti ia puse o.'tile in miscare asupra Moldova. Acest'd grabs a lul II fir folositOre intr'aceea ca if in lesni rapedea cuprindere a acelei tell; dar it Vagina
mult apol, cad nefiind sigur de aliatii sei, el nu indrasni sä traga folOsele isba,n4ilor sale, navAlind in
Polonia, ca sa schimbe sOrta acestii tell sail s'o si16scti a incheia pace. Fir inteadever a mare gresela
din partea lui Michaiti , pe care o OM stump , de a
Intarata pe tote_puterile vecine impotrivl-T, rasandu-se
www.dacoromanica.ro
ITNITATEA NATONALA
4o1
pe sine idea nici un aliat. De ar fi apucat eel putin a
se invoi cu imparatul in privinta Ardelului ca A. fie
sigur ca nu va fi isbit in
, sail de ar fi luat la
Ardel drept temelie a stapanirei sale intrega multime
.a poporulut roman; dar el jertfise pe acesta nobililor,
a caror dragoste tot nu *1-o putt trage gi cart acum
i es complotail peirea lui. Michaili inteadever pre-vecluse multe din acestea ; el cautase sa amane acest
rasboia, la care era tarit ca de o fatalitate. Hotarindu-se a-I face, el spera ea, pe langa aceea ca -Si im-
plinea o veche dorinta a inirnel sale, coprinOnd
Moldova, o isbanda noua va putea Inca sa-I slujesca
a invinge inderatnicia Austrid *i a o sill far. voie
. ajar sa-I acorde tote cererile sale In privirea Ard6luldt; *i intiacesta nu se imela. El nu scia insa ca.
acesta Imparatie nu nit/ nici o data ceea ce i s'a
smuls prin sila. nu iarta pre eel ce at siluit'o gi ea
perfida et politick, to cumplita-i sete de reAunare,
nu -4t alege mijlOcele-. 1Vliehaiii insciin A insa pe Impe-
ratul ca el voiesce a face o expeditie impotriva, Mol-
dovel spre a goni de acolo pe emigratii din Ardef,
partisani at lull Andreiii Bathori .i at familiel Int, &indu-T mult a spera. Spre a se asigura ea nobilit ungurt
din ADM. nu vor face nici o mi*care in contra-I,
porni la fiiul sea Patra*cu, in Ora Roma.nOsea, trei4ecT din eel' mat de capetenie nobili ca sa fie ca nisce
zalOge. El nu vol sa iea in ajutor nict pe Basta, nici
vre o ceta din Ostea imparatesca, sal din'adins sat
din graba cu care era silit a navali asupra duqmanului.*
*Act autorul voia A adaoge un--capitol special pentru care
www.dacoromanica.ro
452
MICHAICL-VITEZUL
XLII.
Adunandu-s1 in grabi% ostile sale straine din cartie-
rele lor, Michaiil be impreune, cu armia sa si cu a
Ardelului. Esl din Alba-Iulia si, la 1 main, isi aseza.
tabera lAnge. oraselul Presmer. Acolo porunci la toti.
Secuii s6 se scele in arme si se. -1 urmeze. El racti cunoscut atunci armiei ca are sä intre in Moldova spre
a resbuna mertea lui Ste fan-Vocra Rasvan, aliatul sell,
pe care Ieremia-Voda it omorise cilia aril mai nainte, Intr'un chip crud, rusinos si impotrivitor obiceiurilor crestinesci. Armia lui Michaiii, spun O. trecea.
peste 50,000 ostasi din cari 38,000 puscasi, 3000 cazaci, 4000 calareti serbi, 4000 secui si 4000 volon-
tail sub comanda ha Baba-Novac. Cea mai mare
parte din acesta armie trebuia s'a se pogere din Ardel in Moldova pe la Trotus ; cea-alalta sa treca din
tera Romanesca pe la Focsani. In 6 maid 1600, Michait, Iiisandu-si sotia in Aral, porni spre Moldova sir
voind a sosi chiar si inainte de vestea sosirei sale, cu
o grabil de care tots s'au minunat, rare. a da resuflare
ostilor sale, treed hotarul, nu prin drumul obicinuit
pre unde scia ca.-1 astepta dusmanul, ci urcandu-se
prin muntii eel mai grei, printre stand si prin aspre
strimtori. Pe acolo armia avu a suferi mult, mai cu
sem'a din lipsa provisiilor ce nu etsire. nici pe acolo.
nici In pgrtile Moldovei, de Ore-ce dusmanul le punu exista text, cicl afflim aci In manuscris urmatbrea not&
ILA intercala ad un capitol deosebit de descriere a Moldova).
Nota editortaui.
www.dacoromanica.ro
UNITA.TEA. NATIONAL&
453
stiise mai dinainte. Cali insa avuel pgaune ai osta.aii
-furl siliff a se hrani cu foi de copad ; totuai Wife
nu murmurara de loc improtiva acestei repejuni. Intr'adever Michatil le dedese incredintare a vor birui
i be Meuse se. spere mult in imbilaugarea ai gloria ce
Nor dobandi prin biruinta caatig46 fare. de nici un
aliat. Clatile vrajmase, orenduite spre paza acelor
munti, ve4end cu mirare Si spainfa ca cluamanul, treeend prin prapestii, le-a ocolit, se trasera spre aesul
Moldovei care tabera for cea mare din launtrul terel.
Sigismund Bathori, si Ieremia-Vode., can se aflaii
atund la o nunte in oraaul Trotuaului, luand veste ca
Michai6 a trecut muntil eel marl Si cä acum, randuit
de be:Calle, se apropie de dinaff, remasera itcremenitY.
Iu grOza ce -I cuprinse, ei gandira ca aceea ce e mat
sigur pentri din§ii este d'a se trage in launtrul tern'
ai fare, zabava sculandu-se cu tete. armia, se indreptat% spre Suceva. Michain-Vode, ne intimpinend In
fatA-T pe duamadf, de pre cum se aatepta, se Ina dupe.
&nail cu aceeae iutela cu care trecuse muntlf. Arrnia
lui avit Si aice a suferi mult de gada locului, mat
ales ce, duamanul pustia tot in cale spre a IntArrlia
gOna ce-1: del ai noatri. Dar (1)tile 1ui Michaiu, biruind aceste suferinte, se imbeirnatara ai mai mult, sitira
la drum ai in sfarait ajunsere, pe cele vreljmaae la un
Ioc anume Iascea ai le nevoira a sta de rasboili ; avanguardia duamanuld alnatuita de cote -va re.limente
polonese bine armate, isbi avanguardia nestrI cornpusa de cati-va romani si serbY .i a sparserA. Michaia
tre.mise indata de cherna o sema da" Lingua de Ardel, cari se aflati mai in Irma ai-I asvarli asupra Po-
www.dacoromanica.ro
45k
DUCHAfU-VITEZUL
lonilor din avanguardia dusmanilor, cari dupA pu0nA
apArare , se intOrsera in rAsipa , l'asand in be ca la.
200 morri dintein§iT. Intre ace%ia era si un vitez polon anume Dydynski. IndatA dui A acesta lupta de avanguardie, ambele trupuri de armie protivnice se a-
ratara una in fata. alteia. Ele cAtarA cat-va una Catre alta ca cum ar fi asteptat ceva. Ce va face armia
moldovana ? Lupta-se-va ea alaturY cu Polonil pentru
un domn pus de acestia si nesuferit tern', impotriva_
fratilor for de sange si a until era, fala tutulor Romanilor ? MoldoveniT nu stAtura mult in cump'end_
trite° clipA 15,000 dinteinsfi, puindu-sicusmele in val..ful lancilor, cu mare'strigare de bucurie, trecurA in taberalui Michaiu. Ieremia nu mai Lail alt ce face deck
a ftigi cat mai in grabs, impreunil cu 6stea ce-i remAsese , spre Hotin. AjungOnd la Suceva , el nu in-
drasni sa intre in cetate, neincredOndu-se in locuitori. (Era asa de grOznic 14lichaiu VodA si vestit.
de rasb6e in tote aceste pArp', dice Miron Costin,.
scat inclatA -ce au sosit la Suceva i s'aii inchinat.
ccetatea SuceviI si a Nemrului si puse in cetati a
csema de al luT pedestrasi a Cronicarul polon Hei
denstein banuesce ca comandantul Sucevii. un polon
anume Trzaska, ar fi trAdat cetatea, cUtigat fiind printeo mica Asplatire. Michaiii-VodA apol pripi asa de
aprOpe pe Ieremia, incat avanguardia sa ajunse nine-
haiduci pedestri cu cate-va cars din arierguardia
lul Ieremia. Haiducil stAturA cu inimA la rasboiti apirandu -se cate-va cesuri, dar inglotandu-se Ostea
luT Michaiii, el furA spaqi si deters dosul. Aasta
lupta state langa riul Jijia , la un sat anume Verbia,
www.dacoromanica.ro
URITATEA NATIONALA
455
unde stg o movila mare, facuta dupe. aceea peste tru-
purr, de. Ieremia. In sfarsit dusmanul ajungend la
Nistru, la cetatea de margine a Moldovei, numita Hotinul, pe care Ieremia o grijise forte bine cu slujitorT
de aT seT nemti, hotgri de a se opri acolo spre a da
bgtaie, sperand cg va putea isbuti sg birue ostile lui
Michaig, obosite de atata cale. Numeral ostasilor ce a-
veal aliap cu dinsii se urea ince. la 30,000. In 18
mitt sosl si Michaie pe loc si indatg se inhkg hataia la Otani MA Hotin. Beta lia tint de la 10 cesuri
dimineta pang sera §i, cu tote ca dusmanul se purls
mai vitejesce in acesta bg.talie, dar an ft mai norocit
cleat altg data. Michaid &Oh cu o furie mare asupra
armiei dusmane, care dupg o lunggimpotrivire perdu
campul de bgtaie, pe care-I rose si-I udg cu valuri de
sange; 8000 din vrgjmasi ze.ceaii pe campul batgliel,
iar din Ostea nastra numai 2000 ; multi dusmani incg
perirg ca varde ci, innecati in riul Nistralui. Romanii
castigara o pradg bogatg, iar dusmanii ce scgparg se
inchiserg cu top in cetatea Hotinului.*
XLIII.
Michaiil Incept a bate cetatea. Ghiulelele laT, spune
Miron, se cunosceail in zidurile cetapi pang. la surpa* Mai-toti analistil p in ace3t5 b aie pe Nistru, lust unit
la Hotin, la un Ion aprope, pe care nu-1 send tot un fel.
Asa De Thou scrie Orthein, Orteliu Oglione qi altii Orthun,
Bisselie, Orthano. Acesti£ din urml se asetutna, cu numele
satulul Otanit de langit Hotin, unde credem el s'a dat atesta batalie, necunoscend vr'un loc acolo at cavil nume sd
se apropie mai molt rle cele date de isorici.
www.dacoromanica.ro
456
MICHMU-VITEZUL
rea eI, §i dupa un asediii de trei (lite, vg4end ca nu o
va pute sparge, cad IT lipseaa tunnel marl, pose un
trup de paza imprejurul cetatiT §i, rasa nd in capul ostilor pe Udrea, impreuna cu Deli Marcu §i Baba-Novac, el se interse la Suceva .§i de acolo la NA unde
intra cu triumf, se sus in tronul domnilor moldovenT,
primind intr'o ceremonie solemna juramintul de cre-
dinta al boierilor acestd teff. De atunci el Incept' a
se intitula §i a se scrie : gDomn al Ord Romanesd,
gal Moldovd .§i al ArdeluluI., Ieremia-Vocla, *lend
ca-I vor so:Ste din cetate, fug' intr'o mipte pe furi§
cu top' boierff lui In Polonia. Michaiti deli cunoscea
bine cat de multi partisani are in Polonia intrega, iar
mai cu sema ca vecina ter*/ a Podolid, care era de
lege orientala 11 chema §i-1 a§tepta cu mare bucurie
spre a i se Inehina le,. tot nu indrasni a trece peste
hotar in Polonia, spre a sfar§i rasboiul, incheind pace
sail indeplinindu-§1 planurile sale in acea Ora, din
pricing ca el inca nu era futeles bine cu aliatff ed, ca
nu putuse coprinde cetatea Hotinul qi ca trebY grabnice it chemail in Ardel. Avesta fa o mare gre§ala a
luI Michaiil, eaci vecinatele provineiT erail fara o§ff
0 cu simpatia poperelor, chiar i fa'ra de aliatii sei,
el ar fi putut impune vointa sa in Polonia. El serise
craiului Polonid ca a luat armele §i a intrat in Moldova spre a opri isbucnirea unui complot WI ce leremia urclise impotriva-T. Erail atunci PoloniT stranst
la dieta in Var§ovia, svatuind Este impotriva Suedidf,
silind mult craiul ca sa i se dea mijlece de all' redobandi craia de mo§tenire. E§isevorba cum ca Michaiu
dobandise de la Perla Intarirea nu numdf de doma
www.dacoromanica.ro
IMITATE/. NATIONAL
457
al Moldovei, ci Inca 1, se dedese o diploma scrisa cu
litere de aur, prin care i se intAria stapanirea peste
trite provinciile polone ce va mite cuprinde. TOte acestea atitara marl dispute in diets. Adoritoril qi partisaniT lug Michafil, cari erail multi, tagaduiat adeverul acestei din urme vorbe qi, laudand faptete ero ice ale luT Michaiil, impotriva Turcilor, incredintail ca
el va fi un om forte folositor republicei §i pregatirile
rasboinice ce vor se. faca impotriva-t sunt de prisos.
(Siguranta craiei PolonieT, Iiceati eT, nu se razima pe
(Moldova. Ce ne pasti none qi ce perde sail c4tiga
(republica, dace. va domni in acea Ora Ieremia sari
cMichaiti ? De trebue a apera pe Ieremia, apere-1 a-
.ceia cari ail c4tig dinteacesta i carora le place
cori-ce pricinuire, mune sa pOta face rasboill., Acesta din urrna observatie batea in Zamoisky i in ambiT
frati Potocki. Cel d'intaill era patronul luT Ieremia pe
care-1 pusese pe tronul Moldova Si fagaduise a-1 apera;
cei-alalti erail zuditi cu Ieremia prin casatorie. Partida
luT Zamoisky striga impotriva partideT lui Michaill, in-
vinovatind'o de a fi spirit austriac ,..i prieteua a religieT resaritului. 0 gre§ala se fact alunci din partea
nOstra. Baba-Novac intra in Pocutia, provincie a PolonieT, cu Band ca sa traga pe Cozad in partea lug
Miehaiii. El pustfi acolo moOile lul Stefan Potocki.
Fara indoiala ca aveam drept a intra in Polonia, care
ne Meuse rasboiii pins atund; aveam drept a intra in
Pocutia , care este o veche provincie a MoldoveY,
find cumperate. la 1431 de Alexandru-Voda eel bun
,i cal bark]. de la craiul Poloniei Vladislati, intr')
mie de ruble de argint, Si apoT multi Vreme ea state
www.dacoromanica.ro
4h8
MICHAIU-VITEZUL
o prichla h ritsbaie mocurmate intre Polon.'" si MoldovenT. Mithaid cunosdea acesta si reclama acum
drepturile Mel-dove asupra Pocutie. Dar nefiind hotarit Michaid a purta indatd rasboiul in Polonia, intrarea in Pocutia era o gresala &del intafata mai
mull pe dusmanil set din Polonia si le dete cuvint
impotriva partisanilor nostri. Partida lui Zamoisky in-
cepa inteadever a striga tare ca Baba-Novae a pustiit Pocutia prin foe si sabie, ducend in robie o multime de ()flied'', femeT si copit, prin mijlocul oraselor
si satelor aprinse. Cu Vote acestea dieta nu voi a libera banY pentru pregatirile de rasboiti. Zamoisky nu
se descoragie de acestea , nict se lass din hotarirea
sa. El castiga pe craiul, asupra caruia scim ca avea
mare influenle., mered clicendu-I prin scrisori si prin
graiii ca unchiul si vrajmasul sea ducele de Suder-
mania din Suedia se va bucura mult si se va intari in puterea sa, veclend ca strainiT calca Ora
Poloniei nepedepsitY. Tn intelegere dar cu craiul,
Zamoisky dete porunca hatmanului Zotiewski de a
se duce in grabs cu cate osti va pate sa adune mat
curend ca sa se aseze pe Nistru sore a apera hotarul si a observa miscarile lui Michaiii. Acesta, yeclend atunci ca Polonii un sunt inc. a in stare a-I face
vre-un fee, ca el se multumesc a sta in posi(ie de
aparare. socoti pima una alta sa se intOrca in Ardel, spre a pune capet la pricina ce era intre dinsul si imperatul pentru stapb.nirea Ardelului. El tramise curierY la cetatile acestea ten" spre a vesti triumfurile sale in Moldova si tot Ardelul 10" arata ve-
selia prin descarcaturi de tunnel si alte ceremonit
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
359
Asemenea Michaitt pornise curierl talrt peratul ca se.-1
face cunoscut coprinderea Moldevei si a T-0 inchina
din partea so si a fiuluT seil Petra:sea, pAstrand insil
pe sema-T stepilnirea et.
XLIV.
Apol. spre a-s1" trage dragostea poporuluT MoldoveT,
Michaiil ii iert6 birul si-I aduse a fagadui ca pe cata
vreme se va 'Astra acest'a iertare, cu mijlecele lor, locuitorii vor apera Ora de tot felul de dusmani. El oprise asemenea prin strasnicrt porunc. jaful in orase
si sate, hotarind a fl' osanditY la bAtaie toti ostenii
romani earl' o vor e.lea ; iar pe ostasiT unguri, find
mai deprinsi la prade., ii ostIndea la merle. Din neno-
rocire nobila Unguri, earl strigasera atat de mutt a,
supra relelor ce faceail soldatli lui Michaie in Ardel,
gaseail Ca este prea firesc lucru ca ostasii. for sa prade
in Moldova nepedepsitl. Intr'o di septe unguri din 6meniT lui Pancratie Sennyei si Giegi Sihrii, nobili ineintiatI din Ante!, furil prin4 jefuind si adusl dinaintea luT Michaitl. 0 multime de nobili alergarA atunci si
se rugare, de domn, in numele intregeT armiT ungurescT,
ca sa dea drumul vinovatilor. Michaiii le dete drumul
cnvorbe nehotilrite si cum plecarA nobilii, indata trilmise porunca sa emere pe ace septe prinsi. Incepura
atunci UnguriT a murmura, dicend ca fdril dreptate
all fost acestia ucisl. Nisce intriganti ambitiosi pre_
cum Moise Secuiul si Stefan Csaki ce folosiril de o -
casie spre a intArtita pe nobili impotriva carmuiril
luT Michaiil si a-1 aduce a tramite pe ascuns deputati.
www.dacoromanica.ro
460
MICHAIU-VITEZUL
care Sigismund Bathori, carele se audise ca se afla
la marginile Podolia in tabera cu Joan Zamoisky cancelarul craia polone, spre e se svatui cu dinsul si cu
Potocki despre chipul cu care ar putea sa intre mai
lesne in Ardel spre a goni pe Michaifi, fagaduind ca
a ii vor sta intru ajutor si ca poporul II va primi cu
mare bucurie. Sigismund le respunse ca.... «Dumnedett
«e bun si ca, de va voi sa -I theme iaraa la carmuirea
«Art1611114 el nu va lasa sa-T scape din mina ocasia,
«de temere ca sa nu stea impotrira vointiT lui Durn«nedeil. Dar ca acuma trebue a suferi cu rabdare tote
relele la care ca (ued suntem supusT, si asteptrt
«vremea hotarata de Dumnedeil pentru sfarsitul tiragnia luT Michaia., Zamoisky Inca fagadul ca la
vreme va da ajutor aliatului seu Sigismund. Boierii
Moldovei se rugara de Michaiii ca sa le dea dome
spre a-i carmui in locu-T pe fiul sett Nicolae. Michaiii
le fagadul MCC"' a le face pre voie si porni numai de -
cat pe Radu Buzescu si pe postelnicul Stoica cu o
ceta de 300 just sa merga sa aduca din Ora Romanesca pe fiiul seu Nicolae, dar pe urma se socoti
cum ca fiiul qeii este prea finer si nu va putea carrnui o teed de margine, mai ales ca avea Inca a se
teme de Ieremia si de Poloni, si Isi schimba hotrtrirea, oranduind o comisie vremelnica de carmuire
pentru Moldova, alcatuita de patru generali at set,
anume hatmanul Udrea, vistierul Androni, armasul Sava si spatarul Negrea. ApoT in 27 iunie, parasind Moldova, treca pe la Oituz in Ardel si verri la
Brasov, insotit numat de 400 calareti cazaci. serbi si
valoni. El poruncise cu armia sa 1 urmeze, ramaind in
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
461
Moldova numai 6000 pedestrasi si calgreti, sub comanda unY boier strillucit in rasbOie, anume Marza si
a luT Moise Secuiul, pe care-1 numise in acesta expeditie capitan general al Ungurilor. La Brasov, Michaiti
petrecii cinci Mile. Aidf, necajindu-se pe BrasovenT
pentru nisce vorbe deserte ce auclise de la dinsii, iT
arneninti cä le va prada cetatea, dar rugat de uniT
din Omenii set si mai ales de Moise Secuiul, care-1
insotise din Moldova, se imblancli sig ierta, cbici el adesea avea asemenea ma niT prefkute. El isT impgrti
apoT armia in Ardel intr'ast fel : pe Unguri, sub poruncile luT George Mako si Stefan Tarkany, in tera
Barsei ; pe Serlif in scaunele Sasilor de la Cohalm si
$inc ; pe PolonT si pe CazacT asemenea in scaunele
gsesci, de la SighisOra si Medias, si cu tOta cea-alalta
Este intra cu triumf in Alba-Iulia, in cele d'intaifi ()Ile
ale lul Iulie si hotari cliva dp 20 ale aceleiasi lunT
pentru a se aduna acolo dieta tern'.
XLV.
and se vesti coprinderea MoldoveT, tOta lumea remase dimita de mirare. Acel capitan care umblse:si isbesce cu iutela trasnetuluI, acei minunag osta.si cari
sufere in facere marsurile cele mai repecli, ostenela
qi fOmea cumplita, traind numat de entusiasm si de
glorie, batendu-si joc de puterile natureT, ca si de ale
6menilor, acea bun'a randuialg, acea discipline si jertfirea ce eT pgstrase in acesta campanie, tOte stralucitele triumfurT care incununara steadaniile for furl glorificate §i trambitate in tOte partile. Vecul nu aratase
www.dacoromanica.ro
462
MICHAIU-VITEZUL
Inca in Eur Opa o asemenea armie nici un asemenea
general, In tote partile se qicea ca Michaifi a coprins
Ardelul in un-spre-clece qile sipoldova numai in opt.
To' dusmanii sei se ingrozira. El se incredintara ca
singuri nu pot face nimic impotrivd-i ci numai coalisandu-se toff impreuna.
Michaiil ajunsese acuma in culmea gloriei si a marirei ce el visase. Abia cinci ani trecuse de and el trasese sabia spre a ap6ra tera sa de tirania turcesca si
printr'o multime de eroice triumfurl, respinsese poto-
pul turcesc departe de dinsul 0 de intrega Europa
cresting. Nu numai atat! El voise a-si crea o patrie
mare pe cat tine pamintul romanesc si norocul ajutandu-1, in cate-va luni si Ardelul si Moldova si
o parte din Banat sunt unite cu Ora Romanesca.
ffemasese numai Timis Ora cu tinutul ce se afla sub
Turd si Oradea-mare cu partite orientate ale Ungariei, pe care el le cerea de la imperatul, cu dreptul
ca ele fac parte din Ardel, precum fusese i sub Sigismund Bathori. Aceste mid tinuturi dobandite unitatea
nationals ar II fost completa. Independenta absoluta
ar fi urmat Para indoiala. Michaiti realisase acum visarea iubita a voevoclilor celor marl al Romani lor. Acum Romanul s'a infratit cu Romanul, si top' ail una si
aceeasi patrie, una .$i aceeasi carmuire nationals, astfel
precum ei n'ail fost chin vremile ultate ale vechimet Sta-
tul acesta noil are hotare naturale de minune ; el e
destul de puternic ; pamintul sea destul de bine-cuvintat de cer ; locuitoril seI numerosi si in mare
parte omogeni ; el pOte WM, pOte sta de sinesT si a
se apara Improtiva navalirilor straine. Michaifi avea
www.dacoromanica.ro
UNITATEA NATIONALA
463
destura, intelegere spre a constitui acest stat, ale c5.-
ruT hotare le trbisese cu sabia sa. Dar spre a wza
bine temeliile si a intAri cimentul acestei zidirT, prea
grabnic inaltata., IT trebuia vreme ; Si vremea IT fu de
lips5.. El n'apucase Inca s5, incunune zidirea sa d'abia
ridicata si iata glasul cobitor al clopotului raistristei
incepe a suna cu tarie, si din tote pa4ile inviersunati
alerga dusmaniT seT miT de mil si toci intr'una spre
al &drama. Val! cacT nu ne am putut opri aci, in cul!ilea triumfului natieT Romane, oprind impreung cu
noT si timpul $i istoria?
Pentru ce dup5." draga povestire a atator norocite
si mail isbancli, s5, fim osanditi a descrie si cruntele
mistre nenorocirT ? I*
* S'ar putea dice a acesta patriotica urare a autorulu!,
cel putin pentru ainesT, s'a indeplinit, cad mortea l'a rapit
ma! nainte ca sa fi terminat cartea urmatOre, a Va c/Iiiris/M)
§i si£ fi inceput macar ultima eGuruslei4. Am putea sa ne
oprim aci cu acestI publicare, marginind'o in cele patru carp
care povestesc maretele fapte implinite de Eroul Romanilor
ping, In epoca and el ajunse, singur dintre totl domnil roman! de pans astAdT, a realisa dorul Intrege! Romaniml, Unitatea Nationald.
Respectul Insi ce datorim ilustruluT scriitor N. BlIcescu
ne impune §i sarcina de a da publicitatil cele XXXII capitole
ce ne-ad remes printre manuscrisele lul, din urmitorea carte
a Va. In planul Balcesculut cu dinsa trebuia sit se incepi
a doua parte a operel sale : Scdderea marirei ramanesci, precum cele tiplrite pita acum format( partea IntAia sad Orescerea acelei nstirirI.
Note editorulta.
www.dacoromanica.ro
CARTEA V
miRISLEU.
(Ina 1600
'ANIMATE 1 6 0 1 . )
I.
IndatA dupe IntOrcerea luT Michaiti in Alba-Iulia
sosira acolo olacT de la impe'ratul aducendu-i urari
pentru norocita isbAnda. din Moldova si insciintandu-1
ca sa se multutnesca: cu .era RomAnesa si cu Moldova si sa lase Ardelul pe sema imperatului. Michaiti
nu se putea invoi cu aceste propuneri , neindurandu-se a lasa Ardelul ; el porn! Indatil la curtea Imperatesca doT soli , pe Tudosie Logofetul si pe Gaspar
Cornis, spre a ruga pe Rudolf II ca sa-i lase Ardelul,
cad l'a dobandit cu sabia si cu atAta sudOre, ostenelT
si sange, si
dea drumul asupra Turcilor, sä merge
a lua mai intaiti de la dinsii TimisOra, pe care s'o
Inchine Imperatului. Dupa aceea, Michaiti schimba
carmuirea vremelnicA din Moldova si orandui acolo
In locul seti pe Marcu , fiiul luT Petru-Voda Cercel,
30
www.dacoromanica.ro
466
MICHAIU-VITEZUL
tramitend impreund cu dinsul si pe credinciosul sed
Preda Buzescu.
Intru aceea , Michaiil , la 20 iulie 1600 , deschise
dieta in Alba-Tulia spre a o consulta despre deosebite trebuintu ale terel. El o puse din nod de-T jurd
credintii. Insa nu se spArsese dieta si Michaid, afland
cd. doctorul Bartholometi Petz, tramis de imperatul
catre dinsul, sosise la Satmar in Ardel, porni doT ardelenT, pe Francisc Alord si Andreid Barcsai la Clus,
ea sa se impreune en banul Mihalcea ce era acolo, ca
sä merga tustrel la Satmar Tanga acest ambasador
spre a-1 invita sa villa la Alba, unde-1 astepta dieta cu
nerabdare, ca sa aducdbanifceruti intr'atatea randuri
imperatului de Michaid, si in sfarsit spre a trata despre trebile Ardelului si ale carmuirel sale. El le qise
ca la intimplare cand solul bdnuitor, cum se nude,
s'ar teme sal vind, eT sa." remand la Satmar za.log nand
la intOrcerea sa. Ajungelnd acestia la Satmar, induplecard pe Petz a merge la Alba si eT remaseril in aeel oral. Petz fn adus in campia AlbeT in mijlocul
multimeT de popor si incunjurat de un strdlucit cortegid de pedestrasT si de caldretT; pe urmd, dupd un
maret cuvint de urare ce -i tint' Pancratie Sennyei,
fu dus in palat, unde Michaiii ii esi intru intimpinare
papa la mijlocul randurilor. Bartholomed Petz, find
astfel primit, aduse domnulul, in numele imperatuluT,
daruri scumpe, titlul de Locutiitor al sell in Ardel, acela de consilier imperatese Si o sum insemnata de
bani pentru plata ostasilor, pe care insii o lilsase la
Satmar, sad din pricina nesiguranteT dramurilor, cum
da el a intelege, sad pentru ca nu voia Sa dea ace; ti
www.dacoromanica.ro
MIRISLEU
467
bani in main. lui Michaia, pans a nu se asigura mai
nainte bine de simt.emintele lui. Michaiu, dupa ce
primi bine pe solul imperatesc, ii tramise respuns prin
Gaspar Cornis si Paneratie Sennyei: e ca sä binevoiasca
a se intOrce indata langa. Cesar, spre a-i cere pen-
.tru dinsul si in numele seri, sa-i dea Ardelul sub
cnisce none conditii si sa-1 rOge a tramite respuns
,craiului Poloniei ca sa nu -1 isbesca cu putere in Mol-
dova, pentru ca el, cu ostile ardelene, moldovene si
munterlesci precum si en acele ce avea in lerd de la
cimperatul, sa pitta cu mai multa graba si siguranta
.merge impotriva Turcilor, sa trOca Donarea .i sa aemeninte Constantinopolul,. Audind acestea, Bartholomew Petz le respurise in taina : 'Ca el scie cum ca.
,dupa pornirea sa, Michaia nu va implini nici una
(din fagaduielile sale, ca inselatoria lui este acum
cdeplin cunoscuta ; dar, Oise el, treba vdstra este de
4a priveghia tOte faptele lui si, de-1 veti vede ca pla,nuiesce ceva impotriva imp'eratului, dati indata de
,scire Maiestatei Sale., Aceste cuvinte ale lui Petz
ne desvalesc caracterul adeverat al misiei lui; cu tOte
acestea el fagadui a sprijini dinaintea imperatului cererile lui Michaiu. Astfel se intarse Petz, dupsa ce "n
cateva Stile fu tratat cu mare cinste de calre Michaiii
si umplut de daruri. In acesta vreme Michaiti incepu
a-si lua urmatorul titlu : Michaig Voerod al ft;rel Bomanesel, al _Moldova, consilier al Santa illaiesta(1
imp'eratesci i craiesei qi Locufiitorul seti in Arded.
Intr'aceea dieta hotari o contributie de ske fiorini
de fie-care porta pentru tinerea ostilor demnului, po-
runcind la toti a fi gata de plecare in rasbohl ldpo-
www.dacoromanica.ro
MICHAIU- VITEZUL
468
runca domnesca. In vremea acesta, nobiliI din Ardel,,
ce fusesera trimi0 in Ora Romanesca la Ktrascur
se inthrsera inapd.
II.
Incheindu-se dieta, vestira lui Michaitt ca un soI dela marele vizir Ibrahim se apopie de Brasov cu daru-rile ce-I tramite imperatul turcesc. Deci indath el porni
intr'acolo cu o escorts numerosa. Afland seeirea so-
luld, el e§1 din orwl Brasov in campie spre a-1 intimpina , impreuna cu toti guarclii sei si cu alte 001,
ducend inainte prin seid cati-va cat frumW. El se
pogori de pe cal, primi stegul sultanului plecandu -sesi imbratieandu-1;
pe urn* salutand cu mult respect
pe sol, prim! de la dinsul sabia qi cuca pe care o puse
pe cap. Apoi incalecand, puse pe sol la stinga sa, ceea
ce pentru turd este un loc mai de cinste decat drepta.,
it duse in ores pe cand se descarcail bite tunurile si
bombardele ce se aflaii Zin Brasov ei-1 prim!, in acesta lungs procesiune, cu tOte semnele putinciOse
de bucurie si cu tOte gratiile und gazde recunoscethre. Dupg ce 1-a tratat meret, 1-a impovarat cu darunl qi 1-a tinut cats -va vreme la sine, Michaii111 dete
drumul qi se intOrse la Alba-Iulia.
Impreuna cu solul turc, Michaih tramise in solie la
marele vizir Ibrahim, care batea atunct cetatea Cani§a, pe vornicul Dimu sett Dumitru, spre a trata des-.
pre trebile Ungariet dupa luarea Cani§ei, pe la inceputul luI septemvrie (1600), vizirul Ibrahim porni Ia.
Constantinopole pe ambasadorul roman cu Iazidwww.dacoromanica.ro
MIRISL
Ef
469
vide, reis-efendi al taberif, spre a se intelege acolo
cu divanul si cu sultanul. Haflz-Pasa eunucul , ye4end pe Dimu care-I inselase si-1 hiruise la Nicopole in anul 1598, precurn am veclut inapoi, vol sa-si
resbune. El dobandi de la muftiul Sanollah o fetvk
care declara ca solul until domn viclean ca Michaiti
este afara de dreptul gintelor. Pe acesta fetva rezimandu-se, eunucul puse mana pe Dimu si-1 haul la
falanga pans ce-si dete sufletul in grOznice durerT.
Acesta trase asupra lui Hafiz-Pala mania tutulor,
chiar si a Turcilor. Ibrahim -Pala mai ales se supers
fOrte si scrise intr'acesta sultand-valide. Hafiz-Pasa
fu indata departat din slujba de caimacam. Acesta
Intimplare insa manie fOrte pe Michaiti si din nog it
intarata impotriva Turcilor.
Intr'aceea dinsul, afland ca Polonii aduna 6ste pe
hotarul MOldovei si ca
asezat tabera langa Nistru in dreptul Hotinulut, scrise indata generalulul imperatesc din Ungaria de sus ca sä-si tins armia gata,
ca la trebuinta s'o IpOta avea sub mana. Era Basta
care comanda acesta armie. Din porunca imperatesca
el se trasese din Ardel la Casovia, capitala guvernului seri, cu durere de iniina ca lass Ardelul 'pe mana
lui Michaiti. El avea fried porunca de a sta gata a ajuta pe Michaiti la on ce cerere.
Dar aceste favori ce imperatullfh."cii lui Michaiti ascundeati o viclena tradare. Am auclit vorbile lui Petz
catre Cornis si Sennyei si am observat ca ele vedesc
adeverata lui misie. Inteadever el fusese insarcinat
ca, pe de o parte sd aduca lui Michaiti implinirea cererilor lui, iar pe de alta sa pregittesca elementele
www.dacoromanica.ro
470
MICHAIO-VITRZUL
prin care sa Wa trage resbunare asupra luT Michairt
pentru siluirea ce starninta sa Meuse imperatulut Iii
lipsa de este spre a putea scete prin silA pe Michaiui
din Ardel, Cesarul, carele se temea ca din ambitie
el sa se alieze cu 'rural si sa se proclame neatarnat
de imperatie, hotiiri a-1 adormi acordandu-I cererile
sale si inteaceeag vreme, cunoscend ura nobililorunguri atre Michaiu, prin tainice instructil ce dete
luT Petz si lul Basta, II insareina a se folosi de acesta
ura, a o atAta si a o irtti §i mai inult, iar cand va is-
bucni raseela, a ajuta cu putere miscarile in contra
luT Michael. Petz si Basta nu pregetara intru acesta ;
elemente gasira cu prisos. Cunescem viclenele uneltill ale lui Moise Secalul si SIefan Csaki in Moldova.
Cu tae favOrea la care -T avea Michaiu pe atnandoir
cu tom cinstea si darurile ce le lacea, eI iii urmail in
tend comploturile lor. Moise Secuiul le.sase pe Marzea in Moldova si insotise, cum am vedut, pe Michaiu
in Ardel. La intercerea sa el se opri ca.te.-va vreme
in tinutul BarseT, in ora§ele Feldi Ora si Bodul ; se intelese acolo cu George Mako si cu
eepitant
ce comandail pe osta§ii unguri, despre intercerea lui
Sigismund si revolta in contra luT Michaiu, atgandu-T
a sta si el una spre a mantui natia for de sub domnirea until asa de reit stepan. Dupe aceea, el trecii la
Sighisera sub cuvint ca sa"-§1 vada femeia si pe ginerile sou Wolfgang Corni§ si, sedend putin acolo, fugi
in Polonia la Zamoisky, ca sa-T cera ajutor de este,
impotriva luT Michaie. indatA ce acesta audi de desertarea luT Moise si intelese uneltirile 1111, porni la
Sighi§Ora pe George Rat ca sa prin pe Wolfgang
www.dacoromanica.ro
miatsLECT
471
Cornis si sa i-1 aduca in fere la Alba-Iulia. Pe cand se
savareari acestea, Real din scaunul Odorheiulul, afland viclenille nobililor pe care atat de mull IT urati,
pusera mana pe dot
anume Francisc Farcas si Michairi Szemere si-I ucisera acolo in Sighisera. Unul din complotisti, anume Ion Fetid, ce se afla
acolo, o lug la fuga ; dar domnul spre pedepsa II confisce.' avuturile, iar pe Wolfgang Cornis, dupa ce fu adus la Alba-Iulia, it pusera la inchisere. Uciderea a-
celor doi nobili si arestarea acestui din urma detera
pricing intrigantilor a atita si a spaiminta lumea, pregatind si intinclend astfel complotul lor. ET mai ales
strigat mai tare, si intru acesta se parea ca at ore
care cuvint, in contra relelor ce faceati ostasfi in
sera si qiceari ca acestia ar fi omorit un preot sas
din targul numit Insula Creqtinti $i ea ar fi jafuit pe
41. Dar aceea ce pricinui mai multa turburare fit
fapta ce se intimpla in orasul Huedinul. Michaiu tramisese in acest oral o suta de pedestrasi romani spre
a fi hraniti acolo. Locuitorii nu prea erari multumiti
de purtarea for ; cand intr'o 4i de dumineca, dimineta
pe child el mergeail in miler mare la biserica, iata
ca ved in piata mai multi ostasI romanI beci facend
feluri de rele si necajind Oinenii, luandu-le marfa de
prin pravalii. Lama .i strigarile negutatorilor si soldatilor auclindu-se in biserica, locuitorii ce se aflari
in launtru, nesciind ce se petrece afara, esisera inspiiimantati din biserica si se silira a impa'ca certa ;
dar intaratandu-se si mai mull si unii si altii, Romanil chema pe toci ailor intr'ajutor si urmeza a prada
si a face la rele ; locuitorii din partea for se aduna
www.dacoromanica.ro
472
MICHAIU-VITEZUL
mullime mare, Tau armele, navalesc asupra Romani-
lor si-i ucid pe toti, afara de un mic numer ce putura. scapa. AfUnd acesta Michaid se turbura forte si,
in aprinderea maniei sale impotriva locuitorilor Hue dinuluT, voind a face un strasnic exemplu, porunci lui
Stefan Csaki, *Ran general peste URA armia teril, sa
iea. cata. Oste IT va trebui, ca sa merga sa sparga orasub sa ucida pe locuitorT sail sa-i aduca prinst Csaki,
neindrasnind a sta impotriva poruncii domnesci, pleca
spre a o indeplini ; dar arnica inainte de tramise pe
ascuns- un om care spuse locuitorilor primejdia ce-i
ameninta. LocuitoriT se grabira atunci a fugi la munte
cu familiile for si cu tot ce aveall mai scump ; un
mic numer mime de nenorociti, credend ca nu li se
va Intimpla nimic, remasera pe be si orasul fu ars
Impreuna cu dinsii.
m
Vestindu-se tote acestea in tera, se spaimintara
peste mesura nobilii, meat multi (ca la o suta dinteinsil), Incarcand in cars familiile cu tot ce aveaa mai
scump, se sileah a se mantui grin fuga. Afland Insa
Michaiil aceste miscari ale nobilimeT in urma desertarei fill. Moise Secuiul, spre a opri ca din acesta ferbere sa nu se aprinqa un foc mai mare si plecat find
mai mull a Intrebuinta mijlOce blande decat aspre eatre nobili, tramise oficial in palatele si locuintele for
pe Nicolae Vitezul, un roman din Ardel, vestit orator
pe acele timpuri. Vitezul, supus si jertfit cu toiul
domnulul, priori cu bucurie insarcinarea ce-i dete si,
www.dacoromanica.ro
mirusLEtr
473
inchinandu-i-se plecat, se $i duse la fie-care nobil in
deoseb!; intrebuintand felurite argumente de pe spiritul
celor catre care se adresa, el se sill a-I incredinta despre stralucitele proiecte ce are domnul pentru cre$tinatate $i adesea sfarsa cuvintul clicend ca ,Michaitt
ciubesce mai presus de ori ce mantuire qi pastrarea
,cre,tinilor ; ea 1i $i thipte el se gandesce nume cum
tar pute sluji mai cu credinta imperatului , a. inctinde hotarele cre$tinesdi , a dobori puterile Tur,cilor, in sfarqit a pastra Ardelenilor, a caror vi*tejie o pretuise in cea de curend biruinta asupra lui
deremia, vechile for legI si privilegii; ca el n'are ni,mic mai stump ca sangele nobililor, nimic care sa
,iubesca mai mult ca natia unguresca, si ca nu va
cintreprinde nimic impotriva legilor ob$tesci ale a, cestei Off, precum de curend o incredintase lul Barctolomeia Petz solul imperatului ; ca nimenT nu trebuie sa se turbure de fuga lui Moise Seouiul, carele
tin oea din urnaa expeditie din Moldova Meuse parte
,dinteo cohjuratie , al cam! scop era de a omori pe
,domn spre a da principatul lui Sigismund, qi ca el,
tprin fuga sa in Polonia , scapase de drepta pedepsa
to vicleniei sale; ca deli do! Omen! insemnati, Francis Farca$ qi Michaiti Szemere, fusesera uci,T la Si-
4ghi$Ora prin furia Ream., acesta forte a fost ne,placuta domnului $i el asigureza ca uneltitori! morta
,lor se vor pedepsi indata cu mOrte, iar pentru vata-cmarea ce soldatiT domnului au facut, fara scirea lui,
4locuitorilor, dupa o cercetare $i o pretuire facuta.
'se vor plati pang. la un ban., Prin asemenea cuvinte
si juraminte personale, Nicolae Vitezul, parendu-se a
www.dacoromanica.ro
474
MICHAltl-VITEZUL
fi domolit inferbintarea nobililor, se intOrse triumfiltor langa Michaia. Nobilii unguri eraa insa impartiti
in deosebite parer! i partide. Ace! vent! din Ungaria,
cari numai de cata-va vreme se statornicisera in Ar-
del si cari nu iinpartaseail ura nationala a nobililor
transilvaneni catre Romani, se lipisera din inima. de
Michail El vedeail de atatia an! , de la nenorocita
infrangere de la Mohaci, draga for patrie Ungaria ro-
bill ¢i sfasiata de Turd si de Nemti. El vedeai acum ca nu all alts sperare de a mantui patria for si
de a o reintregi in libertatea si unitatea ei decal in
MichaiiI. Intr'insul ei isi pironisera tote sperarile; ei it
inconjurat, it alilau, it indemnail, it lingusiaa dandu-T
titlul de Rege, titlu cu care it salutase si vizirul Ibraim;
si II rugail s'a scape craia Ungariei din manile Turcilor $i ale Nemtilor si s'o oprOsca pe soma i, aducen-
du-si bine aminte ca cele mai stralucite timpuri ale
acelei craii all fost cand ea era carmuitA de familia
romans a Corvinilor. Aceste sperari nu eraa deserte;
ele coprindeall o mare idee, care fusese visarea barbatilor celor mar! unguri si roman): in treeut, si care
a r6mas de atunci pan. astacli si va fi Inca in viitor
idealul Omenilor de stat ai acestor doue naliT. deopotriva viteze si generOse. Inteadever, locuind in parte
pe acelasi pamiut, singure numai deosebindu-se cu
sangele de cele-alalte neinuri din prejur, deopotriva
amenintate si bantuite de puternicele imperatii ce le
imprPsOra, aceste natil dintru inceput semenaa menite a -gi uni vieta printr'o legatura fratesca, spre mantuirea si desvoltarea comuna si spre a forma un stat
mare si puternic intre Adriatica si Marea-Negra. Mai
www.dacoromanica.ro
mutisLEti
4Th
multi mg! ai Ungariei, precum Stefan-cel-mare, Carol-Robert. Sigisinund 1 si Ludovic I, precum si Corvinii dorira si se ispitira a infiinta acesta idee ; dar,
inlatisritori ai ideilor vecului for si ai geniulul semet
si iubitor de domnire al Ungurilor , in loc de a vorbi
Romanilor de fratie gi egalitate , el cereart ca acestia
s5. li se supuna si s. recunosea a for suprematie. Aceste smintite si nenorocite pretentii atitati in inima
Romanilor, infocata atunci pentru libertate , o ura
mare impotriva Ungurilor si tote incercrtrile regilor
Ungariei si navalirile for in t.era Romanesca si in Moldova fur5 greti pedepsite. Ambitia lui Michaiu zimbia
la proiectele nobililor din Ungaria; el inlrevedea pOte
in viitor o di in care se va ispiti intru indeplinirea lor;
dar de o cam data se vede ca , desi ameninta prin
vorbe pe Austria ca s'o aducita-i implini eererile, dar
in adever nu avea de gand sä ridice rAsboi5 in contra-i spre a-1 smulge drepturile ei asupra craiei ungare, de pe cum it invinovatesc liar din istorici. Nevoia si intelepeiunea sa it siliau spre acesta. Inconjurat de atati dusmani, el nu putea sa seOt5. sabia si asupra Austriei, cand tots sperarea lui de sprijinire o
avea numai intr'insa.
IV.
Cu totul allele eran simtemintele nobililor unguri
din Ardel c5.tre Michaiu. Un mic mime)r dintr'insii, re-
cunosatori pentru purtarea eta bland5, a donmului
e5.tre nobilime , se lipisera de dinsul si-1 slujiail in
dreptate; ei vedeau bine ea, de vor scapa de stapani-
www.dacoromanica.ro
476
MICHAIEJ-VITEZUL
rea luT Michaia, vor cadea sub Nernti, sub Tura sari
sub Sigismund Bathori, $i vor fi cu mult mat rea. Cel
mai multi insa nu iubiau pe 11fichaiii , fiind-ca era
domn roman. Deprin,i a uri si a despretui natia ro-
mans in iobagiT for Omni, le venea cu ciuda a-$i
pleca semetele si trufa$ele for capete sub o stapanire
romanesca. ET se temeall inca, si cu mare cuvint, de
relele urmari ce pOte avea pentru din$ii intemeierea
unuT guvern romanesc in Ardel ; se temeall de o
schimbare in politica lui Michaia , de dioa in care el
va inceta d'a mai fi generos catre din$ii $i d'a -T ocroti
pe eT $i privilegiile for in paguba Romanilor ; se mai
temeati chiar ca ceT mai multi dintein$11, ca$tigati de
domn sari manati de simtul $lugariei $i al ambitiei,
sa nu se lepede cu incetul de nationalitatea for si sa
se romanesea. Ceea ce se petrecea in Ardel de cat-va
timp da temeia mare temerilor lor. Michaiti incepuse
a favora eu deosebire pe Romani $i a cata cu °chin
banuitor la nobilii unguri, pe cari ii invinovatia de a
fi nemultumitori catre dinsal , iar mai ales la nobilii
secui, pe cari iT scia du$mani aT seT, pentru libertatea
ce el dedese poporuluT. El inalta din Romanii ardeleni
la trepta de nobilT, silia pe unguri a face ore -care
wrare teranilor, si ocrotia pe ace$tia impotriva abusurilor. Deosebit de acestea, incepuse a umple Ardelul
de$ertat in mare parte de locuitori, cu coloniT de romani din Ora Romanesca $i de bulgarT, $i nu se incredea decat in aces nobilT unguri cari adoptasera cu
totul obiceiele $i ve$mintele romanesci. ApoT iar, ca
sa placa Romanilor ardeleni , le zidise mitropolie in
Alba -lulia $i o inzestrase cu multe averT. Un baston
www.dacoromanica.ro
miRisLtu
477
de argint , daruit de dinsul mitropolitului Ioan la anul 1599, se pastreza §i pana astadi la Blaj. TOte acestea dovedeati la Michaia planul de a roman cu in
cetul Ardelul, iar pe nobilil unguri II ingrijat forte; ey
vedeail ca se stinge cu totul suprematia for in Transilvania , care se prefacea intr'o Ora mai cu sema
romanesca. Aceste temeri le atita §i le 'aria Inca
micul numer de complot4ti pe cari i-am ve4ut in lucrare Inca din expeditia in Moldova. Dupa fuga lui
Moise Secuiul, sotul seti Stefan Csaki remasese cap
al complotului. Csaki se tragea din una din cele mai
stralucite familii unguresci din Ardel. Era el om ager
la minte, harnic, cu falnica infatisare, dulce la limbs,
dar viclen la inima si ambitios peste mesura ; el inchipuise a aduce resturnari in Ardel, ca dima de va
putea dobandi pe sema-i tronul acestei ter. Incepuse
prin a se face cu totul curten al luT Michaili, imitand
in tote, apucaturile si obiceiele luT, aparand cu infocare
faptele si proiectele lui, inaltandu-I pana la cer §i corn-
parandu-1 cu cei mai marl' erol aT lumei, ale caror marl fapte le lauds istoria. Prin aceste chipuri, iar
mai ales prin vitejia ce dovedi in expeditia Moldovii,
Michaili il luase forte la inima, II arata mare incredere,
it numise capitan general al toter armiei sale §i-i daruise mai multe mosii insemnate in Ardel. Csaki trada
cu nevrednicie increderea domnului §i bunatatile lui
care dinsul si profita de favOrea ce avea ca sa abuseze
de dinsele si sa surpe pe facetorul sea de bine. Pe
lange. aceea ca povetuia propaganda rebeliunei In Ardel, el era in corespondents necurmata cu generalul
Basta, catre care se areta cu totul inchinat Austriei
www.dacoromanica.ro
478
MICHAIU-VITEZUL
si luerand numaT pentru dinsa, pe 'cand inteaceeasi
vreme, prin Moise Secuiul, el sta in relatil cu Polo nesiT, cu Sigismund Bathorii cu Ieremia Movila. Acesta se puse atunci in raport cu Tatarii si cu Turcii,
cerOnd ajutor impotriva lui Miebaiii. Si uniT gi altii
furs voiosi a intra in coalitie. Turcii tramisera pe
data in taina 40,000 galbeni de aur, sums insemnata
pe acele timpurT, luT Ieremia Movila ca sa faca osti
in contra luT Michaiu si-i deters hatiserif de domnie
neschimbata in Moldova luT $i semintiei sale. Intr'aceeasT vreme, el adunaii osti in Bulgaria, gala a navali la vreme in Ora Romanesca. Astfel o coalitie puternica si. ingrozitOre se pregatea asupra capului lut
Micheal. AustriaciT, UnguriT, Polonii, Ieremia cu par-
tida sa in Moldova, Turcii si Tatarii, tote aceste popore, Cari fusese umilite prin triumfurile nOstre. calcate de °stile nostre, acutn intelegendu-se din mans
in mans unele cu altele, se infiorat de manie si de
sperare si se &earl a navali mil' de mil inteuna, ca o
vijelie furiOsa spre a dobori la pamint pe un singur
om; dar acest om era Mihaiu Vitezul, domn at vitejilor Romani !
V.
Michaiii nu banuia nirnic de furtuna ce-1 ameninta ;
el se incredea Inca in steoa sa si in fatalitate, acea
superstitie a Omenilor carora mult le-a slujit!norocul.
El sitnti bine ea Polonil sati Turcii nu-1 vor rasa mult
in odihnd, dar socotia ca ea sprijinul Austriel, de
care nu se indoia, va putO lesne sa pedepsesea inwww.dacoromanica.ro
MIRISLEU
479
drasnela dusmanului. Se vede ea IVIichaiti se Linea de
hotarirea sa d'a se porni impotriva Turcilor ca sa le
lea banatul Timiserei, de precum se fagaduise cesarului. El spera ca pe langa folosul d'a uni Banatul cu
cele-alalte teri romane, prin acest rasboiti va castiga
inca cu total increderea Austriei, temetere ea el sa
nu se alieze cu Turcii. Spre acest sfarsit Michaiu avea
nevoe de a fi sigur ca nu va fi isbit de Po loaf. Pentru
aceea tramise la craiul Poloniei doi soli, pe George
Rat si pe Stroe Buzescu, boier insemnat, spre a-i arata pricinile care l'au silit a coprinde Moldova, asigurandu-1 ca (nu are de gand sa faca nimic impotriva
.republicei poloneze si a regelui ei, ca el inca se pune
.1a voia craiului inabiindu-1 la prietenie si la bunk
.vecinatate, name sa voiasca el a se uni cu erestinii
csi a se lepada de alianta Tardier., Pretinde Bethlen ca acesta solie era o prefacere din partea lui
Michaiii, ca sa insele pe craiul Poloniei, dupg cum
inselase pe Andtein Bathori si pe Ieremia Movila, si
sa-1 isbesca Fara de veste si fara a fi el gata de aparare,
iar ea scopul voeve Mini era de a subjuga Polonia ;
ea solii sei, sosind la Satmar spusera in numele stap
for catre ofiterii imparatesci ce gasira acolo
ca printul Rominilor are mare prietenie catre archiducele Maximilian si cugeta a-1 face rege al Poloniei ;
ca intr'acesta are corespondents secrets cu ducele
terii muscalesci, pentru ca Muscalii de o parte Michaiii
de alta si Maximilian de a treia parte intr'aceeasi
vreme sa isbesca Polonia ; ea pe urma, comunicand
acelor ofiteri solia for la craiul Poloniei, ei ii asigu-
www.dacoromanica.ro
480
MICHA1U-YITEZUL
a-T da mai multal
incredintare despre gandurile luT Michaiii. Dar intr'adelver proiectele acestuTa tinteaii intru a goni, de se
va putea, pe regele Poloniei, apoT a da mai lesne de
o parte pe Maximilian $i a-§I asigura pentru sine craia
acelei teri. Solii, sfarsind trebile for la Satmar, plecar6.
rara ca merg la dinsul numai spre
spre Muncaci. Este cu greil a crede ca Michaill, pe
carele acesti istorici straini ii arata atat de ascuns $i
de prefacut in gandurile sale, sa $i le fi dat pe fat5 cu
asa nesocotinta. Credem ca multe din acestea sent
numai banuieli. Michaiti se multumea de o cam data
pe cate tinuturi coprinsese, rara a mai vol sa rapOsca
si altele de la Po loni, $i el ar fi fost bucuros dacg PoloniT l'ar fi lasat sa stapanesca in pace Moldova, dorinta luT fluid acum d'a-$1 marl tera,:coprinclend locuri,
tinuturi si cetati numai de la Turci, iar mai ales banatul Timis Orei cu cetatile Ghiu la $i Solnocul din Ardel, ce se aflail inch' in manile Turcilor.
VI.
Dar cu tote asigurarile ce Michaiu dedese nobililor
unguri grin Nicolae Vitezul, ferberea tot domnia intre
&Msg. Ac6sta incepii a neodihni pe domn. 0 umbra
de trista ingrijare, presimtire a viforului ce urla in
departare, amenintase d'a intra in cutezatOrea $i vol-nica sa inima. CreOnd, ca toti contimporanii ssei, in
inriuriri misteriOse ale naturei asupra omului, in astrologi $i ghicitori, el intreba pe muma-sa, ce era mestera
in a ghici viitorul; dar ea-iraspunse ca etermenul pu-
terei sale se apropie., Fara de a se indupleca la a
www.dacoromanica.ro
MJRISLEU
481
acesta desvalire a sCirtel lui urariatere, Nichaiil intr'o
di, cand un mare numk de nobilI se aflail adunatI la
Alba- lulia, puse sa alega juni sprinteni romani si unguff, ca se. se apuce la lupta dinaintea lui si sa prevada din esitul bataiT, daca paha, in sfarsit triumful
va remanea pe Tanga natia romana sail va trece la
cea unguresca. Se alesera dar atatT romani catT si
unguri si-T inarmara numaT cu darde si ciomege; randuindu-se ei spre be.taie, in rata domnuluT, Janet rinl
Ampoita, juniT luptatorT de ambele nernuri se inhatara
la lupta cu o de-o-potriva indrasnela si se luptara
multa vreme, tinend biruinta la indoiala, ne voind a
se laPa nici uniT nisi altiT. In sfarsit ungurii, can erail
mereil umiliti prin cuvintele ocaritOre pe care romani
se:obicinuisera ale intrebuinta cand le vorb earl, vedend
si ca uniT din pedestrasiT romani se amesteca printre
luptatori, navalira tare maniog en dardele for asupra
romanilor si isbutira a-T pane pe gona pang la portile cetatiT. Domnul, dupe. ce a laudat pe juniT ungurT
pentru isbanda Tor, IT chema in curtea palatultii seri,
puse sa le dea cu imbelsugare pane si yin si apoT le
dete drumul. Pe cand juniT ungurT esiail din curie felicitati de toti ca in acesta lupta s'ail aratat mai voinieT ca romaniT, soldatiT romani ce pazeail la peek
superandu-se de ingamfarea Tor, pusera mana pe unu
dinteinsiT si ineepura a-I bate cu nuiele si ciomege; sotii
lui, mai luand indrasnela si din vinul ce beusera, alergara in ajutor si incaerara din soil lupta en osta*iT
romani, pe care ri rasipisera.
In aceleasT Mile altA intimplare veni de mai aulaose
ura intre cetele ostaseseT. Vre o sutra. de ofiteri ca.ii
www.dacoromanica.ro
482
MICHAW-V1T2ZUL
zaci venise la Alba-Iulia spre a-§i priori lefa. Aci in o-
raq, unul din cazaci gasi o femee publica
o Ina la
sine. Amantul acesteT fetnei, care era din curtea domnuluT, afland acesta, se duse de-s,i lua eu sila tiitOrea
inapol. Cazacul maniat asupra romanului, chema pe
sMT
lui intr'ajntor ; romanul chema pe pedestr4i
romani gi indata se incaerara la lupta cu. armele. Afland capeteniile cazacesci ca sotii for in oral se afla
in primejdic, es cu armele, ucid §i ranesc maT multi
din romini. AcWia se adunit atunci in nume'r mai
mare *i dais 'Ayala en puscile in cazaci; ihdaratnicindu-se i null qi altii, tinura bataie ca la trei cesurT,
incat peril% din ambele park ca la o suta de OmenT.
Audind despre acestea, cei-l-alti cazaci din tabera se
ridica cu totil §i sosesc inglotiti langa Alba, amenintand pe romani. Cand afla domnul trite acestea, el se
pe
grabi a tramite Omeni de-T Tinpacarrii
miff ca §i pe cei- l -altT prin ameuintari gi fagaduinte.
Asemenea desbinari aratati slabiciunea unei armale, cornpusa din o;,ti din felurite nap, In care se
strecurase Leinfrinarea , gelosia §i vrajmil0a eetelor
unele (lire altele ; ele dart curagia dumanilor in uneltirile for cele ten* in contra lui Micheal.
VII.
Iutr'adever nobilii cari complotat se foluseart de
on -ce spre a atita lnmea sf a o imbia la o revolta de
fate improtiva lui Michairi. Ca sa traga prin spaima
pe toll nobilii in svaturile for viclene, eV respandiali
mereti vorba ca voevodul are de gand srt-T puns sub
www.dacoromanica.ro
miaisLty
438
sable pe Lott Prin asemenea cuvinte inchipuite, el
fascoleau patimile, desteptail urele qi hranead spaima
printre nobili. NoI am atatat inapoI viclenia aceste'"
inincinese vNtI si cuvintele ce departail pe Michaiu
4e la -o asemenea urmare. Ana HOY ungurl cari pun
-temeit pe acesta bandiala, -nu aduc nimic spre a o
intemeia prin dovell, fara numai aceste dou'd fapte,
care Inca si ele au trebuinra de a fi adeverite. ET spun
ca intr'o sera Michaii", aflandu-se in palatul s.dii din
Alba-Iulia, in camera numit2a veres bcirsonyos (cad
sub vechii principi paretii el eraii imbracati cu plypurl), uncle pre obiceiul sell se odihnea pe perne si
pernite puse una d'asupra altora, depre moda turcesca numita kerevat, chema la sine pe un ofiter ungur numit Stefan Hadnagy din legiunea mercenarilor
=guff care se afla in cuartier in tera Barsei. Dupl. ce
1-a pits de a jurat pe icena MaThel Domnulu!, ce era
atarnata in parete , Michaiii oic ca I -ar fi vorbit infr'astfel : cit.*" aduc'" aminte, Stefane, tot ce am facut
4pentru crestinatate in tera Romandsca, ce primejdfi
4am infruntat spre a supune regeluI Romanilor Arde41u1 rebel si spre a birui pe cardinalul carele, prin in-'
4 demanarile si inselatoria printuluI Sigismund, doban4dise peste voia impe'ratuldi domnia aceste'" Off. Cat
4despre vol, pe cari ceT-I-al('" principi ve' nesocotea,
4nedandu-ve" nici ban!, nisi cinstirile cuvenite vitejid
4vdstre, darnicia mea v'a incarcat cu facer.'" de bine ;
4ajutand Dumnedet si norocul, v'am facut din saracI
4bogati , din pedestrasi calareti , din necunoseuti
4vestiti si faimosi, fiind ell singur printul care cauta
mama'" pfitin la nascere, avere si alte lucrurl, pe care
www.dacoromanica.ro
484
MICH AM-vrrEzuL
prinfl le cinstesc in supusii for mai mult
4 decat vitejia §i faptele frumese. Am c4tigat trei
emandre provincii, sera Romanescil, Ardelul §i Mol-
edova, pe care le-am luat cu mare greil de la printi
eputernici. Ce ne mai ramane Ore se' dobendim, de
4 pre parerea chiar a imperatului Turcilor, fare' numai
diadema crdiasca ? Imperatul cretin ne o va acorda
elesne, mai cu soma dupl. ce va incerca puterile n6astre, de yeti voi. Dllpa clart)Acia ?Ilea cea veche catre
evoi, atunci cand n'aveam atatea mijlOce, puterf inchipui ce cinstiri ye WOW.' pe tine si pe sotii tei. Dar,
eiubite Stefan, avem o stavild, pe nobilii Ardeleni,
eobicinuiti a tea in desfatari casnice, tinendu-se de
elucrarea pamintului, de vindtoril, negot si alte peetreceri. Putin doritori de glorie, de triumfuri asupra
enatiilor straine, de a marl hotarele tenet' lor, ei se
emultumesc pe starea de acum a lucrurilor. El ail
epurtat cu Were de reil armele pane' aici impotriva
4Turcilor, a caror alianta le-a slujit de a petrece cat(va time in desratdri. Dar find opriti prin credinta ce
eat fagaduit Inteatatea randuri imperatului, ei privesc
eca o Med-de-lege de a intreprinde ceva impotriva-T,
esail de rata sail pe tend. Asa dar, numai sdrobind
tsi perdend pand la cel mai din urma pe aceste tranedave trunchiuri ale cre§tinatatil, vom putea not doebandi adeverata glorie a unei marl vitejii si margienile dorite ale celor mai bogate Teri. Trebue sa-T
esdrobim pe top', Stefane dragd. Alerga Indatd cdtre
eungurii voqtri, lasati in tinutul Bassei si spune-le in
enumele nostru ceea ce ai audit. Nobilii ucisI si tOra
eumpldndu-se de serbi si de roman, atunci lesne vom
www.dacoromanica.ro
muusLtu
985
putea pune mana pe hotarele Ungariej si Cu incetul
Lvoin putea merge pans la Praga. Acum primesce
cdoue sute colonate, prepl credinte tale $i, de ne va
(*fa norocul, vei primi si mai
Acestea Oland
dete drumul lui Hatnagy primind de la dinsul fagaduiala ca-'1 va fi credincios gi va implini insareinarea sa.
Ca Michaiii sa se fi plans adesea de nemultumirea
nobililor unguri, ca el sa-I fi amenintat pOte ca-T va
pedepsi de-si vor urma comploturile lor, acesta este
lesne de inteles ; dar ca el sa fi avut hotarirea a-'1
wide, acesta n'avem destul temeifi a o crede. El tot d'a
una a tagaduit acesta. De ar fi avut un asemenea
gand. cum de nu-I ucise intr'atatea randurY., cand Ii
avea pe top' adunari la un loc cu ocasia dietelor sari
pentru alte prieini. Spre indeplinirea acestui stop, el
nu ayes trebuinth sa castige pe Hadnagy sari chiar pe
eel 1500 unguri ce formaii legiunea din tinutul BarseT, avend destul soldati in supunerea carora avea
deplina incredere. Apci chiar, in lipsh de soldati, spre
a se curata de nobili, n'avea decal sa inchicja °chit
si sa lase pe terana roman'''. din Ardel si pe seed a-ssi
indepliai Infocatul for dor de resbunare asuprh-le.
A doua fapth adusa de unguri impotriva luT Michairi
este o scrisOre ce spun ca el a scris'o lui Tamasfalvi.
Acesta era de nem secuiti fi de mai mult shijia in armia voevodului, carele pentru vitejia ce aratase in Mafia de la Sibiiii, ii marise lefa $i -1 fa'.euse prefect mai
mare si eapitan peste secuiT din scaunul Murequlut
In campania Moldovei, fiindca jefuise o manastire,
Michairi poruncise sa-T taie eapul, dar apoi it ierth. Ta-
www.dacoromanica.ro
486
MICHAIU-IIITEZUL
masfalvi, precum voin vedea, fu nevrednic de increderea si de generositatea domnuluT sell. ScrisOrea cespun ca. Michaiii IT scrise, ar fi sunat'asa: .Tamasfalvi I
(in cele mai marl greutati, in minutele cele mai crigtice, noT am incercat si nici °data nu ne-am indoit.
'de jertfirea ta pentru noT, cunoscend vilejia ta, taclentele tale si credinta Ia. Gaud veT vedea acesta
carte, desfasurati stegurile si pune-le in cale cu ostasii
etei; pe unde veT sci ca se afla vre o tab6ra de nobili,
du-te acolb in graba si ucide -T Wind la cel mai de pe
curma. Tu veT primi peste putine chile o mare si insem-
tiata dovada de recunoscinta mea.. ScrisOreaacesta
adevOrata find, nu dovedesce Inca ceea ce aci aft cugetat unguriT a o face sa dovedesca. Ea se vede a Ii
scrisa dupa rascOla nobililor si atuneT Michaia era in
drept a porunci sa se risipesdi si sa se ucida nobilii
adunati in tabere.
VIII.
Intr'aceea George Mako, capul legiuneT de ungurT
ce se afla in tera Barsei, de pre intelegerea ce am ve"-
Out ca avuse cu Moise Secuiul, nu numal ca lucra
mere' a face pe ostasii ce comanda sa se revolteze
tmpotriva luT Michaiu, dar Inca indemna de fata si pe
alti prieteni aT lui ca sa stea gala pentru rescOla.
Until dinteacesti prieteni tramise tut' Michain-Vodil
nisce scrisori primite de la Mako, unde -T oicea : c Si
tai de sigur ca nelegiuitul Michaiti-Voda conspira
.mOrtea tutulor nobililor. De aceea trebue ; prin
tOte chipurile prin inselare sau prin sila , de se
www.dacoromanica.ro
miRIsLEtr
487
Eva putea, sd-1 perdem pe dinsul mai din nainte. latA-
'me eti, ehiar de m'ar chema elslangd dinsul, no me
a voit duce, el cu soldatT alesT. pe care cred ca-T voitt
aindupleca lesne sä-sT scape sangele qi patria lor, voirt
aapera natia meapand la cel din urrnd suspin impoatriva crulimet acestuT tiran. Nu me indoiesc ca veT
'face asemenea., Af land apoT Mako ca aceste scrisorT
ail pleat in manile luT Michaud, scrise luT Stefan Hal-
magyi. nobil ungur prieten al sett, carele se afla in
slujba prea de apr6pe a domnulul, de a-T tramite cum
va sci inapoT acele cdrti scrise in gluing, fiindu-I temd
a rasa in mlna, luT Michain acea dovadd materiald
cu care putea fi tras in judecata. Dar Halmagyi, Si el
prieten necredincios, spuse tOte domnuluT si se sill si
el prin multe cuvinte a-1 face sa intOrca acea carte lni
Mako ; until dire cuvintele sale era ca adand inapol a-
acele carp' va ridica ori ce neincredere de la Mako
asi ca linistindu-1 si mantuindu-1 de temerea pedepsil
ace-1 a$eptd, va pute lesne se.-1 traga la curtea sa..
Dar Michaiii-1 odd response : cNn se pOte, fetul meti,
a nicT se cuvine a da o scrisOre atat de obrasnice qi atat
ade primejdiOsd, la eel carele a scris'o. Ea este o doavada a viclenieT luT impotriva mea si o marturie te-
ameinied a dreptei pedepse ce am hotdrit a-I face.,
Cu tOte acestea junele Halmagyi indupleca pe domn a
rupe o parte pe care sd o in ca o dovadd de dreptatea pedepseT ce-T hotdrase si sd-T dea pe cele-lalte
spre a le trAmite inapol luT George Mako. Halmagyi
duse aceste scrisoff luT Mako, asigurandu-led domnul
nicl le vOuse, Dia le citise dar Mako, bagand de
sera ca lipsesce o part enrcl ere, IT ere: cu temerea ai
www.dacoromanica.ro
488
MICHAICI-VITEZUL
cu tote ca domnul it chema prin carte a veni cu sol-
datil in tabera sa, el remase statornic pe Tanga
hotarirea pill de mai nainle de a nu merge. El nu
slatii insa in nelucrare, ci in tart diva respandea
vorba printre ostasiI seT ca Michaiu voesce a ucide
pe toti ungurii, vorba care se ma.rea trecend din gura
in gura, fie care de pre obiceiii maIadaogind ceva de
la sine ; el se silea astfel a aduce pe soldatli ma.niati
prin aceste vorbe a se revolta asupra domnului. Ye
de alts parte Michaia it chema merea prin scrisori a
veni la Alba cu ostile alese i cu nobilii ce avea sub
porunci, fiind gata a intreprinde o expeditie impotriva
Turcilor. Vedend insa ca sub nici un cuvint nu pOte
birui indaratnicia luT George Mako , Michaia plecat
mai mult spre mijlOce blande si impacatbre, chema
la sine pe Grigorie Mako, fratele lul George, ostas curagios si acesta, dar mai dulce la caracter decal frate-sea Si pe care-1 avea in de bine, Hindu -I forte credincios, ;4-1 tramise cu insarcinare ca sa caute a indupleca pe fratele hit gi se.-1 aduca la Alba-Iulia. Acesta se (lase Tanga frate-sea, dar nu isbuti intr'altceva fara numai sa faca pe George Mako a triimite
domnului, In numele legiunei intregi, pe Martin Veres i pe George Borsai cu sarcina de a -i dice ca
eostaliT nu pot veni Tanga dome pans nu li se va tramite lefa pe patru Toni ce nu li se platise Inca; afarit
'de acesta, ca eT se rOga ca domnul sa iea in bagare
ede sema cum ca eI I-au slujit cu barbalie si ea acum
s'a respandit o grOznica vorba despre hotarirea ce
doinnul ar fi luat de a-I da pe toff jertfa mortei ; ca
soldatri, inspaimintati de acesta, se tern a se impre-
www.dacoromanica.ro
mraisLECi
489
-tuna cu °stile tabereT ; ca chiar dace acest sgomot
'nu are temeiil. el inse. Meuse o asa mare intiparire
asupra spirituluT ostilor, , incat sub nisi o pricinuire
-gel nu vor merge la dinsul, de nu le va tramite ma!
4nainte cart! care se declare de mincinos acest sgomot.. Auclind Michaie acestea de la deputatT , remase incremenit de mirare si de dude', din aceste
nevrednice vorbe imprasiiate de voitoriT de reil. El
respunse jurandu-se pe tot ce are mai sent, pe vieta,
norocirea, femeea si copiii seT, &á nici o-data n'a meditat un asemenea proiect. cAr trebui se. am o inime
cde fer spre a nu recunOsce meritele si faptele lot
cede bine; ar fi cea mai mare nemultumire din par4te-nii de a trata pe nisce veteran! ce m'ail slujit asa
Ode bine pe mine si pe copiii mei , ca nisce fAcetori
cde rele vrednici de pedepsa. Dec! se nu se mai tema
cnitneni de aceste sgomote mincinOse , semanate de
turburatoriT pace! obstesci si de dusmanii norocire!
mele. Le voie da acele cart! de incredintare uncle se
4 vor arata gandurile mele ; asemenea le voie plati si
lefa ce mai ad a lua.. Dar aceste asigurarT curate
si sincere, zadarnice erati , cacT Mako , ca si nobilii,
can bine sciati ca tote acele sgomote scornite de dinsiT erail mincimise, remaneau statornici in hoterirea
or de a duce complotul pane la sfe.r.)it.
IX.
'rote aceste fapte de care atinserem pane acum in-
teacesta carte se petrecura in cursul lunei luT august 1600. Pe la capetul aceste! Ind!, find luc rurile
www.dacoromanica.ro
490
MICHMU-VITEZI:L
intr'acesni stare intre doinn si George Mako, Stefan
Csaki, cu vre o tali va magnaff conjuratii lui, se adunara la Clus, unde tineail svaturt tainice cum vor face
spre a impartasi proiectele for nobilimei si a scula tera ;
hotarira a tramite veste tainica la fie-care d'a se afla
la o qt hotAritil in campiile vecine de orasul Turda. 111i-
chait-Voda auc,lind despre acesta adimare a nobililor
la Clus si banuind din cele ce scia despre comploful
unor nobili din Moldova ea vor sa eheme pe Sigismund si pe Zamoisky, precum si din scrisorile lui
Mako Ca este Orecare miscare in Ardel, tramise respuns nobililor adunaff in Clus sit vina indata la curtea Mi. Dar acestia, sciindu-se vinovari, se temura, se
scusara cu deosebite pricinuiri si indata se si re'spandira.
In vreme ce acestea se petreceat in Ardel, Michaiil
primi veste sigura din Polonia ca Zamoisky, leremia
Movila si Sigismund Bathori cu o puternica armata
star" gala a intra in Transilvania. Indata el porni olacari spre Casovia catre George Basta, ca sa -1 invite,
precum II si era poruncit prin carts de archiducele
Matheiil , cu cea mai mare grabs a veni cu Ostea sa
spre a se impreuna cu domnul la Alba-Itilia , rugandu-1 fOrte ca, de va vede cum ca nu pOte ajunge la
vreme en pedestrimea , sa-i tramita inainte cat maT
curend done mil calaren,i. Tramisii lui Michana intimpinara pe Basta, done inarsuri de Casovia, in cale spre
Ardel. Printr'o coincident.a , lesne de ir4eles de pre
cele ce am ve'clut inapoi, pe cand nobilii se adunail
la Clus si hotarati (Pius de isbucnirea revolter , Basta
se miscase si el din Casovia, la 2 septemvrie (1600)
www.dacoromanica.ro
MIRISLEU
49t
luase calea spre hotarele ardelene. El avea cu dinsul pe colonelul Rotowitz cu o mie de calareti reiteri,
un regiment de o mie pedestra?1" top' din Silesia, regimentul Jul Pezen de trei mil deBemti, apoi o sema
gi
de oKi din partea locului, in patru companii numai
de calarime de rand neintesca si compania guardiel
sale de calarime valona , cu vre o cati-va !marl
haiduci. Peste tot Ostea sa se urea la epte mil OmenT
pedestrime ti calarime si noun Maui( din care trei
de baterie si $se de campanie cu trite cele trebuinciose. Basta, dinaintea tramiilor lul Mid-mita', se prefach ca are mare prietenie catre domnul for si se
arrta fOrte voios a-i veni intru ajutor. El le dise ca
nu pOte , fara de a face o mare nesocotinta ti a se
pure in primejdie, a porni inainte cum cerea
calarimea sa de care shnte nevoie pentru a
sprijini pedestrimea prin campiile pe unde are sa trecii.
unde pOte sa fie isbit de Turd, Poloni §i Tatar';
dar fagaduia ca, in cea mai mare grabs putinciOsa,
va alerga cu tOta Ostea spre a da ascultare poruncilor cesarulul si a sluji pe Michaiil intr'o a$a frumOsa
ocasie. Trarni§ii se intOrsera spre a duce acest re'spi
puns luT MIchaig, iar Basta, trecend rid Tisa !gi cam-
pia Kalb cu o iutela neaudita, iii duse Ostea pe la
Satmar la hotarele Ardelului si se opri la satul Mai tin, spre a priveghia cele ce se petreceati in Transitvania.
X.
Michain-Voda, sperand ca Basta va sosi in ajutorul self , poruncise la toil aT tserif d'a veni artnafi in
www.dacoromanica.ro
492
MICHAIO-VITEZIM
,tabera de langa ora§ul sasese numit Sas-Sebe. Aci
se adunara indata top' osta0i, romani, poloni, cazaci
Si secuii toti, osebit de calaretii din scaunele Mureului §i Ariesului ; dar nobilii ungurt, de pe cum li
,se dedese cuvintul de magnatii conjurati, se adunara
cu totii langa ora§ul Turda in campia numita Keresz.tes, langa riul Arielultif taberira acolo. Ve'dend Michain ca nobilii nu inainteza mai incOce de Turda,
incepts a le da zor si le porunci ca in trei Stile sa por-nesca spre Alba-Iulia. Dar nobilii, dand de adi pang
mane, ii tramisera pe Gabriel Banfi ca sa arate dom-
nului cuvintele care II opria d'a veni la Sas-Sebe,
Aintre care cele mai de capetenie eraii : ca in tinutul Albei §i al Sebe,ului, care sunt pustiite prin atata
soldatime,si prin Omenii curtii ce alerga merel intr'o
parte si intr'alta, nu pot gasi nutret de cal', in vreme
.ce la Turda sunt lived §i pasuni indestule de vice, si
ca §i vieta. Omenilor este acolo mai lesng ca toti comita ce se afla du§i ca sa strings contributfile hotarite de dietA Inca n'aii sosit, dar ca ei start gala la
.cel d'intaia semn al domnului sa merga unde le va
porunci. cAstfel , dice Bethlen, nobilii, ca nisce pa.s'eri care all sa fie prinse in cursa, valtural impre.zjurul laturilor ce pe ascuns ei intinsesera lui Mi.chaiii.. Acesta Om a se domoli prin cuvintele lui
Banfi §i ra'cu cunoscut magnatilor §i nobililor ca sa
vinrt la Alba-Iulia fie-care cu cate o slugs, lasand cele.alalte o§ti ale for in tabera, fiind-ca imprejurarile ce-
real ca sa le comunice lucruri de interes public. Pre-Uncle Bethlen ca acesta chemare era cu Bind ca sa-i
()inure ; ca banul Mihalcea dedese acest seat, pe care
www.dacoromanica.ro
MIRISLEU
45.3-
II aprobase cea maY mare parte din boiert dicend ca
va peri domnul de nu va face sa Ora nobilimea ; dar
Radu Buzescu , carele era aplecat catre unguri, cacI
slujise odiniora ca stolnic pe Stefan Bathori cand eras
acesta print in Ardel , RI de parere sa se intrebuinteze mijlOce blande catre nobilT , find mai lesne a le
castiga dragostea decat a le insufla temere. Este a
nevoie de inteles cum Michaiil a putut crede ea nocaH nu voiail sa vina la dinsul cu oOle lor, vor
veni fare de WY. Nu se We tagadui ca acum nu maiera de inter fiat. Trebuia a merge asupra acelor nobill can indrasniag a nu da ascultare poruncilor dom-
nului lor, a le impratia ostile Inca nehotarite si neadunate tote si a pedepsi pe capli conjuratiei ; iar deapucail ei a se intemeia in puteri, trebuia a face un
apel poporulul roman ei secuia si. insurectiei nobililor, a respunde printed insurectie poporana. Cu acesta parghie puternica in mana si sprijinind armianationala cu Ostea sa regulate ce avea in lea, Michaiil
ar fi fost sigur de a nimicnici on -ce putere dumang
in Ardel. Adever ea furia poporulul ar fi cucerit tote
nobilimea. Fie ! Ora ! &ad 0"-a meritat peirea. Din
nenorocire Michaig nu pricepii nici-odata ca in popor
tii numai in popor era adeqrata lui putere, adeveratul lui sprijin. El be cautase cand in nobilime, cand
in armata si in (Vile mercenarii, cand in ocrotirea
Austriet De-ei insa apasand poporul sail nefacend nimic pentru dinsul , el ig departase de la sine inimalut dar poporul, in care simtemintul national veal:lieni curat traiesce, era Inca gata a se scula la chemarea lui Cand insaMichaiii se hotari a o face, era prea
www.dacoromanica.ro
49 t
MICHA1U-VITEZUL
tardid. 0 fatalitat.e orbesce pe Michairt, sail mat bine
el este Wit si pedepsit prin urmtrile neapdrate ale
greselflor sale. El , carele a minunat lumea prin indrilsnela sa, prin iutimea en care apnea de isbia pe
dusman pang a nu princle acesta de veste, el carele
a sdrobit atati vrajmasl puternici , acutn sta ametit
dinainte rdsculei until card de.nobili. In Joe d'a porni
asuprd-T, el sta in nelucrare, milgulindu -se cu spentrea ca cu vorba ii va aduce In cunoscintd. Asigurarea cd. Basta IT va vent in ajutor si ca astfel nobilii,
aflandu-se prinsi intre doue :unlit, nu vor inclrazni
sa Lea nimic, singurii numai acesta pOte explica Orecum purtarea Jul. Astfel, ca cum si-a.r ft pus In Wind
cu paguba sa sit arate neadev6rul calomniilor analistilor ungurT asupea-T , in loc d'a porni este in contra
nobilior, el tramise in tabera for dot nuguri, pe Ioan
Kemeny senator si pe Stefan lietki rilsboinic ales (acesta cadOnd in vind mare, fusese osandit a i se tdia
capul, dar Michaid de pe rugacinnea senatorilor si
mai ales a episcopulut ardelen Naprazdi, luand in pri-
vire ca el se purtase vitejesce la Lipova si intr'alte
parti, it iertd), pentru ca dinsii amandoi sa afle ce
vor nobilii si s. mute a-T impdca prin fagaduiell.
xi.
Acestt dot trarnisi ungurt trddard increderea ce
Michaiu puse intr'insit Sosind in tabe'ra nobililor et
audird planger!, tanguiri ascunse, vedurit pe unit ve"rsand lacrimi. Cu tote ca nobilii adunati in taberd eraii
impotrivitori domnulut, intre dinsii insd nu era nisi
www.dacoromanica.ro
tufa
Et!
495
o unire; nici unul nu indrlisnia a se incredidta alLula.
Numai numele lui Michaid ii amutia pe to4T $i, de.$i
sciau ca safer tot de o durere , nimedi nu cuteza a
descoperi rana comunrt. cCorturile restmat de suspiLnari i de/vaiete ; ar fi (1is cineva ca-s nisce Omeni
isbiti fara veste de focul tra netului, spaimantatl de
Lsgomotul tuuetuluT, cari aratti printr'o cautalura neaghiOba ca otrava unel duhori puturOse i-a ifetruns
K cu totul.. Astfel ii deAcrie chiar $i istoricul unzur
Bethlen. Uutini eras] aceea can aveat curaAittl de a
versa mania ce ferbea in inium ]or $i chiar aceea,
vorbind incet $i numaI catre pnieteni, diceau ca ivoe-
avodul este un in.$elator. un adeverat Lure 5i ca
Ltrebuie a se mantui grin orl-ce mijloc de acesta pe(ire,. Cu tote ca pusese in capul OsteI for pe Stefan
Csaki, dar sciindu -1 favorisat $i entusiast de Michaid,
nimeril nu avea indredere inteinsul $i nimeni ehiar
din prietenii s'el nu indriisnia dinaintea lui a spune ceva
impotriva domnului, nici macar in glumd. In acesta
stare de spainia $i de sfiela reciproca in care se aflail
nobiliT, ar fi lost fOrt3 1e3n3 a-1 rdiipi daca Michaiu,
Re MO. solie. $i vorbe blande, ar fi inaintat indata
spre din$iT cu artnia sa. Ar fi fost asemenea cu ,putinta, atunci la inceput a X impaca $1 prim vorbe $i en
fa'gaduieli , daca tranai$ii luT Mitthaiii, in loc d'a cauta
sa faca pace, nu atitail Inca maT mutt pe hobill qi un
iT apropiail unul de altul. Csaki, inlelegend inima luI
Joan Kemeny $i a laT Petki , trami$11 lui Michaiu Si
simtind obiectul neincredereI tntulor, se adresa catre
sindrasni-voill a vorbi cu sign
Aranta dinaintea vOstra?,
'Dar not dinainte-ti?.
din$11, clic6ndu-1e
:
www.dacoromanica.ro
MICHA1U-VITEZUL
496
respunsera eT. Csaki ii asigura clandu-s1 cuvintul Si
mana dreptal Atunci acestia it indemnara a nu perde:
vreme. Conjuratii toci cari erail intelesi uniT cu altii se
intrunira. ET convocara o adunare generala a nobililor, in care Csaki lug cuvintul si-i indemna cu multa
scutura jugul unul domn strain, barber
elocuenta
esi tiran, carele a jurat peirea for si carele pentru atci5sta voesce a se folosi de ocasia de fats, cand se a.115. toll adunati la un loc si armati si caud Ostea cesarului nu e departe.. El sfarsi propuind ca csa tea:(mita adunarea soli la Basta generalul UngarieT de
'sus, carele acum se aila la hotar, spre a-I chema in
a
cajutor, aratandu-T ca a venit vremea ca sa doban
desca Ardelul pe sema imperatuldi, sa-s1 isband6sca
tdespre Michaiu si tot de odata pe dinsii sari mantuciasca de tirania acestul om.'
Avu mare putere cuvIntarea lui Csaki asupra nofiililor adunatT, nu spre a cresce ura for catre Michaia_
der spre a-i hotari la resbunare. 1ndita el alesera din
sinul for pe Francisc Alord si pe Gabriel Haller' ca sa
be
merge Ian& Basta, insarcinandu -T ca sa.-1 rOge
a
da ajutor spre a se mantui de jugul si carmuirea
crunta a luT Michaiu, sal-1 spunk ca voevodul este
caliat talnic al Turcilor ; ca d'ahia dedese drumul tea.misului de la imparatul Rudolf, cand primi cu mare.pompa pe tramisul turc, carele IT dedese spre intaritrea domniei, semnele de la imperatul turcesc ; ca ei
fagaduesc o vecinica credinta imperatului Rudolf,
catre carele sunt si de maT nainte legag ; ca primejdia
tgrabesce ; palosul domnulul ameninta acum cape(tele ungurilor ; ca dupe nimicirea lor, acest trufas;
www.dacoromanica.ro
M nusttil
497
barbar va merge cu sabia si focul in maul sa-0
'ccerce norocul spre Casovia, de pe cum se fagaduise
.marelui vizir Ibraim-Pap, ; ca daca. Basta nu le va
«da ajutorul asteptat, eT, earl stint hotariti a nu maT
.suferi pe Michaiil, se vor vedea nevoiti sail a cherna
,pe Sigismund ce este la hotar cu Oste puternica sail
.a cere ajutorul sultanulul turcesc.
Nimic nu era mai neadeverat decilt aceste invinovatiri ce aduceail Ungurii lui Michaiii. In loc d'a se
arata tiran catre nobili, el le mantuise vieta de furia
Se'cuilor si a Romanilor ; In loc d'ai ucide, de pe cum
facuse Sigismund., pe carele ei doreail a-1 avea domn
in locul lui Michaiil, acesta nu pedepsise pe nimeni
fail viva si judecatil, ba Inca pe multi din cal osanditi if ierta. El pastrase starea si privilegiilelor cu paguba Romanilor si cu propria sascadere ; pastrase cu
scumpatate constitutia tereT, nu Meuse nicT o schim-
bare in lee, nu scosese Did o dajdie fara invoirea
dietei si nu siluise hotaririle acestia, de pe cum intr'a
tatea randuri Meuse Sigismund. Pe langa acesta e
invederat ca nu el era tainic aliat al Turcilor, ci tocmai nobilii, cari in MI6 se aratail plecati ImparatuluT,
iar pe ascuns 10 dail maim cu Sigismund, cu PoloniT
si cu TurciT, nobiliT ale caror viclene urmari nu Intar tiara a esi la ivela. Pe nadejdea luT Sigismund s i a
Polonilor maT mult se sculasera ei, si daca acum se
adresail catre Basta, acesta o faceail de nevoe, cacT
Bathori si aliatii lui erati Inca departe, inca nu pre01.111 si lor le era tema de a nu fi isbiti de Michata In
graba: pentru aceea se indreptara la Basta pe care-1
32
www.dacoromanica.ro
498
MICITIAIU-VITkzu
sciati aprepe si gate a-I ajuta. Gandind nobilit ca el va
voi un act public de credinta. deters deputatilor spre
a i le duce, cliff subscrise cu manile tutulor starilor
si pecetluite cu pecetea lor, in care isi Inchinad credint.a, lor cesaralui Rudolf.
XII.
Dupe ce pornird pe acesti deputati la Basta, nobilil
tramisera altiT luI George Mako, ca sä-lrege, de-i este
scumpa mantuirea patriet, sa vine indata la dinsit cu
°stile ce el comanda. Afland acesta, Mako lass tinutul
Barset t i se indrepta spre orasul Medias. Cand primira veste nobilil de sosirea hit la Medias, It tramisera
pe Nicolae Bogathi ca sari fagaduiasca, fntre alte lucroft, ca (el' nu-si vor mai aduce aminte de relele ce
4 el le-a facet de curend, ca nu-I vor lua nici odata Para
,Adespagubire si fara o judecata mai dinainte mositlece
g voevodul it incredintase, li ed. Inca II vor darui lefa
4 pe doue led.; si spre a da mai mult-temeiti acestor
fagaduelI, ii tramisera in acelasi ores unde Inca se
afla, pe Than Kemeni si pe Stefan Petki, cari veniserd
la dinsil de la Michaiti, ca sd.-1rege a-si aduce aminte
de natia ungara din care si el se trage, de a urma
ceea ce a inceput, de a vent in tab6ra de la Turda,
a-si uni prtterile sale cu ale lor, spre a departa din
Ora un tiran crud, de a nu se teme de un popor crtruia norocul a slujit mai mutt decal curagiul.
In vremea acesta, curierii vestira lui Michela ca
Mako, staruind in indariltnicia sa, in loc d'a merge cu
estea ,sa la Alba-lulia, de pre cum IT poruncise, s'a
www.dacoromanica.ro
MIRISLEu
499
<dus la Medias. Tinendu-se de hotarirea sa d'a umbla
,cu binele si a-1" linisti si domoli mai mult cu mijlOce
ImpacTuitOre, Michaitr gall done solii, una catre solZap lui Mako, puind in capu-I pe loan Nelms cu insarcinare de a astimpera mintile ostilor si a le ridica
on ce banuiala, plangendu-se de rascOla lor, chemanZu4 la datorie, ca nu in acest minut gren pentru creOrli sa-1 puny in nevoe a -i pedepsi, pe dinsul carele
In tot d'auna a fost bine voitor care dinsii, si nu ei
sa fie o stavila la bunele si cuviOsele sale stradanii.
Cea-lalta solie, compusa de Pancratie Sennyei si de
vistierul Stoica, roman ispravnic al palatului, care de
curand se intorsese de la Pilna, unde fusese tramis
ambasador catre imperatul Rudolf, avea a merge in
tabera nobililor la Turda. ET erail insgrcinati sa dea
,de minciuna sgomotul respandit printre nobilf ea el
voesce peirea lor. Cu acestia dete impreuna si pe tramisul catre Mako, spre a-I presenta nobilimel. Ajungond cu top la Turda, acesti deputacf, dinaintea tutulor nobililor adunatl, fats find si dcif sofitramisi de
.George Mako, isi implinira misia ce le era incredintata. Facendu-se tacere, vistierul Stoica, cu gravitatea sa obicinuita, astfel cuvinta : 'Cu mare parere de
4 An a aflat domnul resvratirea Ini George Mako si
4rascOla legiune sale, rescOla ce el n'a intaritat prin
atria o nedreptate, find multumit de bunele slujbe ale
'ei OM acum ; el nu cuncisce pricina nnei asa fare
Ode veste desbinari si Mime ca pate ea ar fi efectul
4uneT miscall pricinuite printrlun sgornot mincinos
4maI mult decal printr'o veste sigura. Daca 01 all
-cfost indemnati la acesta indarjire uesocotita, can le
www.dacoromanica.ro
500
MICHAIC-VITEZUL
,a, rgmas simbria neplatita, Tata ca le a tramis prin
'Joan Nemes simbria pe patru lunT intregi ; de ail
calta temere, sa o parasesca, tact domnul le a tra,mis chili de incredintare la care tot crestinul trebu
ass se increcia. Daca sunt ceva vinovati in legatura
cralcura. cu Sigismund, domnul ii imbieza cu uitare si
«cu o Tertare deplina. Cu mai mare parere de WI a
<allat domnul ca nobilimea s'a turburat de ore -care
glarma rasvratitOre care da domnului ganduri mincin Use si nelegiuite ; el iea de martor pe Dumneclett si
Ape sand ca n'are nimic mai scump ca sangele nobin
.1ilor ;
Made nu are mai la inima Cara numai de a,
(pastra legile for cele vechl stale patriei, si el sta gata
(a resplati fie caruia de pre meritele sale.,
Abia sfarsiStoica cuvintul si. eel doT tramis' aT luk
George Mako strigars cat toti sotii for de arme nu,
«vor sa m6rga a se impreuna en domnul, ca ei nu,.
(mai vor sä slajescrt sub stegurile lui, ca el vor mar_
(bine sa treca indata in Ungaria, uncle vor gasi ye.chea libertate a patriei, administratia dreptatei, sit
eguranta pentru vieta for si milostivirea imp6ratului;
ca in zadar Stoica ostenesce urechile for printeatatea vorbe, cad Mako a si hotarit a trece in Ungacria.. Deputatii roman, v'64nd indaratnicia lor, nebanuind nimic nici de intelegerea for cu nobilii, flier
de hotrtrirea acestora d'a ridica cap si sabie impotriva domnului, creclend vorbele tramisilor lui Make
si gandind ca acesta se va indrepta spre Clus ca sa,
treca in Ungaria, se dusera acolo spre a-1 intimpina. ET aveart de Wand sa laude lui Mako si ostilor sale milostivirea domnului, sa se silesca a do-
www.dacoromanica.ro
MIRISLEU
501
moli mania for si sa'T aduca in tabera domnului,
sari, de nu isbuteail cu vorba , sa scOle In numele domnului pe te-rani si sa ucida pe soldati papa
a unul. AcOsta fusese si dorinta lui Michaiit 0 asemenea hotarire ar fi trehuit a o lua la vreme si a o intinde preste Vita Ora. Din 'nenorocire nu se facii nimic, nici macar in acest cas in parte. Deputatii, merend la Clus, asteptara acolo in zadar mai multe chile
sosirea Wilor lui Mako si, veckend ca nu mai yin, se
intOrsera la Alba -lulia langa domn fara sa fi facut nimic. Asemenea §i loan Neme.3, ducendu-se la George
Mako, ii spuse tot ce -i 4isese voevodul, dar simtind
Ca cants dinaintea until surd si pe*ndu-si URA' sperarea, se intOrse si el la Michaid.
XIII.
Intru aceea, deputatii nobililor tramisi la generalul
Basta ajunserala Maitin, unde se afla acesta si, spunendu-si insarcinarea tor, furl cu multa buns-vointa
si dragoste primiti. Basta se arata mai mult vesel si
prea gata a-i sluji, si be fagadul ajuforul si sosirea sa.
Sunt insa unii analisti cari, nebanuind ca Basta avea instructii tainice de la imp6ratul, instructii pro-
vocate fara indoiala de ura lui, spre a lucra intru surparea lui Michaiu, pretind a Basta state putin in cumpena, cand primi solia nobililor. Dar si de
este adeverata acesta indoire a lui Basta, e invederat
ca ea era o prefacere. Mai multi analisti §i istorici
mai not se indoesc ca Basta ar fi putut indrasni a nu
asculta porunca imperatesca, de nu ar fi avut tainice
instructii spre a lucra in contra poruncei celei data
www.dacoromanica.ro
502
MICHA I tf-VITEZUL
de fate.. In adever, urin'arile culla austriace sunt destul de cunoscute, qi apoT chiar clack- Basta, manat nu-
maT de ura sa contra lul Michaiii , a lucrat in contra
poruncilor imperatului sell, ore acesta, nepedepsind
neascultarea luT, n'a luat asuprali tOra respunderea.
i nu da temeiii drept la on ce banuialit ?
Basta, spre a acoperi respunderea sa personala i
aceea a curtil imperatesci ale carii tainice instructiT
nu le putea arata armiel sale, caria ii spusese ca o
duce in ajutorul luT Michaiii, spun ca convoca un slat
de rasboill, propunendu-i all' da parerea daca trebue-
a ajuta pe Michaiii ori pe nobilii revoltati. Trel furl,
parerile in care se Impar(ira membrii aceluT svat.
UniT erail de parere d'a nu ajuta nisi pe o parte nicT
pe alta, ci d'a Wepta sit se vada e0tul ,i a dobandi
noT poruncT de la imparatul; alp, ca potrivit poruncilor cesarului, trebue a merge in ajutorul lul Michaia
i a nu se da ascultare acelor OmenT resvratiti la
Turda, ravnitori mereil de lucrurT noue i pre atat
strainT de imperatia cesaruluT, precat sunt inderatnici
qi dumanT lul Michaiii-Voda ; ca ei nu cer ajutorul
lul Basta, pentru ca iuhesc maT bine pe imperatul decat pe Michaiit, ci numal siliti find prin greOla ras-
cOlei lor, de a chema ajutorul cel maT vecin.
El'
adaogeail ca bine este ca voevodul sit infraneze trupa.
revoltatilor, find nisce Omeni indrasneti cu mintea qi
pururea gata la lucruri noT; astfel apoT, cand se va
lepada Michaiil de Ardel, acesta tea va fi mai lesne
§i mai in pace carmuita de ministriT cesarului. Urma
va dovodi ca acesta parere era cea maT intelepta. A
treia basil, pe care Basta o inspirit unuijune cu. taint
www.dacoromanica.ro
MIRISLtU
503
inchinat lui, comitele Tomaso Cauriolo, strejar-maior
general, si pe care el o sprijine, era ca trebue a se
uni cu revoltantif si a se folosi de acesta ocasie spre
a repi Ardelul din manile usurer:11(5re si tiranice ale
lui Michael; ce. de si porunca au de a ajuta pe acesta,
dar imperatul nu scie, cum le-ail aflat et, inseleciunile cu care Michaiti voesce a prepacli Ostea for si a
se rebela impotriva cesarulta ; ca prin ajutorul ce vor
da nobililor si manruindu-I de Michaiti, vor indatora
si mai mult pe acestia la credintil care imparatul ; ca
en Ostea for si cu eel dr.q-spre-clece mit si mai bine de
luptatori ce spun di au nobilii, si prin aceea ca Michaiu
nu cunesce scopurile ce au si it a::tepta a-T veni intru
ajutor, vor putea lesne a-I isbi fare veste i a-1 hirui.
Svatul, ce era intocmit de Basta mai mult de emenT
siguri at lui, probe. acesta parere a comitelui Tomaso
Cauriolo, si Basta 'carele de mat nainte era hotarit
'la acesta , de pre cum spune istorieul see Spontoni,
indata ce primi din nog de la solff nobililor juramin-
tul ca vor fi pururea credinciosi cesaruhif Rudolf,
chema la sine pe Rothalt, capul celor patru companit
de rand nemtesti din caleritnea Ungariei de sus, si-I
porunci in secret d'a se pune indata in cale cu caldretii sei spre Turda si rie va gesi aeolo lucrurile sigure, astfel dupe cum fageduisera solii, se se unesca
cu nobiliT, asigurandu -1 ca cea-alaltil este In vre o
einei ;Me se va impreuna cu dinsul. El ii porunci sa
caute a bate locurile si a Ina limbe unde este Michaiii
si cu ce putert se Oa; ea dace. din inttmnplare acesta,
apucand inaintea gandurilor altora, se va fi unit si
schimbe hoterirea si sA
impacat cu nobiliT,
www.dacoromanica.ro
504
MICHAIO-VITEZUL
merge la dinsul sh-I spuna ca, potrivit poruncilor ce-
sarului, armia IT vine in ajutor. Astfel Basta, de pe
imprejurarT, sta Bata a traria sari pe Michaiii sail pe
nobiliT ardeleni. El chema apol pe deputatii nobililor
si starui, mult ca nobiliT sh nu dea Mahe voevoduluT pane. nu va apuca sa sosesca si dinsul ; ca daca
de pe na,tura locurilor, fare voia lor vor fi silitl a veni
Sn lupta, sa se traga mai bine spre Clus. Inteaceeasi
vreme, se facea scire tutulor nobililor Ardelului, tutulor braslelor de osta.sT de a -ST aduce aminte de cre-
dinta ce an jurat imperatulul Rudolf, de a parasi pe
voevod si de a veni in tabera lor.
XIV.
Intorcendu-se deputatiT in tabara nobililor, le spuse
ate le disese l3asta. DecT eT indata, ascultand svatul
acestuia, tramit deputati la Seca ce tineari cu Michaiil ca se. -T indemne a se uni cu dinsiT. Dar SecuiT,
recunoscetori &Are Michaiil pentru libertatea ce le
dedese si temendu-se ca de vor veni UnguriT iar la
putere, nu numaT ca o vor perde (tu vremea, dar ea
rote. eT vor canta a-sT eesbuna asupra-le pentru multiT nobill ce omorisera, respunsesa t ea eT sunt mulqumiti de un domn asa mare ca Michaiil., Tot intr'o
vreme nobiliT tramisera la CazaciT mill Michaiu pe
Balthazar Veres si pe Joan Zoltai jurisconsult, ca se. -T
invite a se uni cu dinsiT sub bune si sigure conditiT.
CazaciT insa erail cu totul jertfiti luT Michairr. Slujind
in dobnada si iubitori de bogetie, ei capatasera
mult de la voevodul romanesc si speran inca a mai
www.dacoromanica.ro
mirtisLE:u
505
capgta. Michaid. precum am ardtat, avea inultd ingrijire pentrn ostasil set. Adesea la mese el ddruia pe
Cazaci ca si pe cele-alalte osti, cu banl, cu cal, cu
haine cusute in firuri ce luad vederile prin felurimea
colorilor si a florilor. Astfel tOtd. armia sa era frumos
impodobitg si mandra de stralucitOrele el imbracdming, cat si de vitejia el. Adesea Micbaid, cand le da
daruri sad lefa, II indemna sa stea credinciosi pe
lAngti prietenia si norocul lul si le dicea : ,Mal adds-4E4T putin, ostasi, si ve void duce intr'o teed, unde se
Agasesc cu imbelsugare, matasea, aural, diamantele
si tot felul de avutii., Aceste faggduiell si buna-voDP. ce Michaid arata ostilor, lipiserg cu totul inimile
Cazacilor de dinsul si, cand daputatii nobililor se dusera s5.21 indemne ca sa se tragg dinpartea voevoduluT, inturiatT eT uciserg indatd. pe Balthazar Veres si
dusera domnuluT tote Millie ce le trimesesera nobilii.
Sotul lul Balthazar, jurisconsultul Ioan Zoltai, d'abia
seapd ; pe cand el se silea a dovedi Cazacilor ca, potrivit legilor luT Justinian, eT au drepte cuvinte de a
pgrasi pe Michaiti, acestia navglirg asupra-i siluindu-I,
batendu-1 si rupendu-T hainele, innat cu gred alma
de scapd in strimtorile muntilor.
Fura maT norociji nobilii cu alte osti. El rugaserg
Inca sa ving la dinsii pe pedestrasii pretoriani ai voevodultii, can erad in numer de septe sate si pe ed.laretii beslii, ambele cete compuse de Unguri ; dar
pedestrasii avurd anevointa a fugi, cad domnul, simtind gandurile lor, IT sill a sta in 111111 disciplinei, ueigend ca4T -va centurions aT for si inehidend pe toci
cel-alalti intrio grading ingradita cu zidurT ce se afla
www.dacoromanica.ro
606
11A1U-VITEZUL
langa camerile sale. Acesta grading, in care Michaid
cladi o baie frunaOsd, fu mai tarcliti facuta cetatue de
printul Ardelului Gabriel Beth len. Cati-va din acesti
pedestrasi, cari puturd scapa, fury uciO in tale prin.
pasnicii orandulti de strejd de catre Michalli si fOrte
plitini, ft-wend un mare ocol, ajunserd tarcliii si tocmai
dupe. bAtae in tabera nobililor. Caldretii beslii isbutird mai Nine. Intr'un seinn hotdrit, el se sculard cu
totii si se duserd la Turda a se uni cu nobilii. Pe
lingd dinsii se lug si Joan Iacobini, un finer cu invetilturd, ce era secretar ]a cancelaria domnului. El fusese mai nainte in aceeasi calitate pe Raga Sigismund
Bathori si insotind pe acest print in expeditia sa din.
tera Romanesca impotriva lui Sinan vizirul la 1595,.
descrise acesta campanie.
XV.
Nobilii trAmiserd asemenea, Inca din 2 septemvrie,
scrisori la Sasii din Brasov si S1biu spre a-i trage in
partea lor, pardsind pe Michaid. Sasii insa necunoscend marimea miscdrii impotriva acestuia si temendu-se de puterea lui, spre a se areta cu slujbe.ti credintd cAtre dinsnl, ii tramisera acele card. Inca nu
sosiserd acestea in mans domnului, si Brasovenii
precum si Sibienii primesc si alte card de la nobill,
in care se coprindea pe larg tot planul desbinArii Ungurilor. Brasovenil indata pornird aceste card cu un
om intr'adins la domn, iar Sibienii, spre a se areta si
mai cu bung vointd, plecard mai multi in persona
spre a duce &Mille, Wand cu dinsii si pe omul tramis
www.dacoromanica.ro
MIRISLR-U
507
de Brasoveni. Era ei sa intre in curtea domnului,
cand aflarrt de la uniT Onneni aT curia ca cele-alalte
cetati sasesci s'art lepadat de credinta for catre Michaff", precum si ca toil unguriT, ce se aflati in tabera
acestuia, all fugit si salt impreunat cu nobilii, castigandu-si mai intai amnistie deplina pentru cate facusera, cand se aflat sub poruncile lui Michaiu, lucru
ce nobilii bucurosi le acordara, mai ales sperand ca cu
modul acesta vor putea trage in partea for si pe Secui,
Acestea intelegend, SibieniT se intore din drum la aT
seT si trimit la Brasoveni noT scrisori de la nobilT, cu
altele ce eT primisera de la Germani si Unguri si de
la emenii si generaliT imperatului, indemnatOre la revolta, vestindu-le ca si eT, in 10 septemvrie, s'ail rasculat si rugandu -T a sta impreuna cu dinsil. Sasii
n'aveart nisi un temeirt a se revolta. ET, impreuna cu
chemasera pe Michaia in Ardel. Acesta nu
numai ca IT manful de tirania luT Andreia Batliori,
dar Inca ii favorase cu deosebire in Vita vremea; dar
Sasii, nemultumitori si miser, cat banuira slabiciunea
facetorului for de bine si vequra ca si imperatul e
impotriva-I, nu pregetara a-1 parasi si a resplati prinLeo tradare marsava binele ce be Meuse domnul RoStrum!,
manilor.
Brasovenii, cum primira acele scrisori de la Sibi--
eni, Inca atunci sera, duminica it septemvrie, toff
cu mare aplaus se invoesc a se desbate de sub Michaiu si indata iu acea nOpte prind si pun la inchisOre
pe toff Romanii, pe cati pot pune maim, intre care furl.
vistierul Vistelie si George fratele banulul Mihalcea ;
pe altiT iarasi II omorira cautand pe Romani in Vote,
www.dacoromanica.ro
508
MICHAltr-vatzu
dunghiurile si vaile, dice cronica sasesca a luT Fuchdsius, si dandu-T mortii MVO de nicT o crutare., Dupg
aceea in zadar se ispitira in cate-valocuri a parunde
pana la tabe-ra nobililor, cacT ostile Iui Michaiii IT sta.vileal ET fura." sift): a-0 inargini revolta in tinutul lor
si a urma cu uciderile miselesci de Romani, de pre
cum incepusera. NumaT SasiT de la Bistrita putura
tramite cate-va sute de pedestrasT in tabera Ungurilor. Acestia se adresara cu rugaciune $i la ClusenT,
qicendu-le : cca voevodul a hotarit a nimici de tot
dnatia lor ; ca trebue a ajuta patria amenintata de o
casemenea serta ; ca CluseniT, find singuriT care au
daretat virtute in ImprejurarT grele si generositate la
dtrebuintele patriei, pentru aceea cer de la dinsiT a
ale da o mie de pus casT si septe sute talere imprudmut,. CluseniT, dupa ce respunsera numaT cate-va
cuvinte de neprimire la deputatiT nobililor, pornira
indata langa dome, printr'un lung ineonjur, pe concetateniT lor loan Hosszu si Toina Literatu, spre a-T
spune cererile nobililor si a se lega catre dinsul printeo noua legatura de credinta, iar drept resplata a
credinteT lor, a-T cere sit Ii se dea flume un singur
targ. Dupa ce I-ail laudat forte, domnul se ragadui a le
implini cu prisos cererea, de-T vor remOnea credinciosT. EI dete scire deputatilor d'a face un mare ocol
si d'a se interce in grabs catre concetatenil lor, cad
pe druinul eel mare eT vor putea sa cada in manile
Ungurilor. Dar nobiliT taiase tote drumurile, ca domnul sa nu scie nimic de starea lor si deputatiT, eu tote
ca urmasera svatul lui Michaiu, luand un drum cotit,
tot flit% prins4 de nobili si adusl despuiatT in tab'era,
www.dacoromanica.ro
miRtsLtu
509
de unde inse li se dete apof drumul ca sa se intOrca la
concetetenii set Clusenii remasera pe lang Michaiii.
anume Joan Darabos ridica
Numai unul
cati-va calgreti qi-i duse in tabera nobililor qicendu-le : (Aideti se. ne luptAm cu inima sub stegul imcperatului, caruia am jurat credinta!, ¢i protestand
Impotriva lui Stefan Seres magistratul Clusului, carele oprea on ce resceld.
Astfel mai mull in numele imperatului se lam,
revolta. Prin viclenia Ungurilor, care in fats se arataii supusi imperatului, 1ua insurectia intindere si pu-
tere mare si incinse de tete pdrtile pe Michaiii, in
vreme ce, de ar fl ascultat el poporul cum trebue sa
face., ar fi putut coprinde cu totul pe dusman 5i nu
i-ar fi dat vreme sti se intarescti in putere si
desorganiseze armata cu incetul. In pept inima ni se
fringe de ce inainam cu povestirea etitre acea catastrofa greznica, la care ne tarira aceste greseli
awl de aci isvorira, nu numai nenorocirile acelui
mare btirbat, unul din eel mai minunati in istoria omenirei, dar Inca si nenorocirile natiei rointIne, care
dintr'atata marire si glorie, caqa, impreura en eroul
set, intr'o prtipastie spaimintetore, de unde done
\recur)" si jumiltate de suferinte inca nu ail putut'o
mtuitui.
XVI.
In vremea acesta George Mako, incheind cu deputatii nobililor conditiile de alianta, plecase de la Medias si sosise cafe de cinel mile de tabera rebelilor,
www.dacoromanica.ro
.5 1 0
MICHAICI-VITr.:ZUL
Intr'un loc numit Bogacta, imbelsugat de via, unde
dete soldatilor s61 voe sa bea. Cu tote vorbele minci&Ise asupra luT Michaiu ce respandise intre ostasi de
atata vreme, el nu era Inca sigur ca va putea
faca a se revolta. uitandu-si credinta jurata donmului si bunatatile luI pentru dinsiT. Drept aceea I T opri ostasii inteacest loc, credend ca prin ametela beliei IT va tart lesne in tab6ra nobililor. El tramise
credinciosi de al' set' dintre &OK si soldati prin tote
carciumile unde se aflail osta.zi desertand pahare,
.-care incepura a carti cu dispret si a rosti amenintari
asupra lui Michaiil. (Trebue, (*eel el, sa gonim pe
cacesta ferapana in hotarele terei Romanesci; trebue
,gsa rnurim pentru patrie si sa alegem dintre unguri
cdomn de sangele nostru. Decal sa tinem cu Michai5
<pentru o pecatasa Mai ce ne o da mai mutt de ne-
- voe decal de dragoste, mai bine sa ne unim cu
George Basta, din amnia caruia se dice ca ail si so,sit cate-va mil de ostasi de frunte !. si find -ca nimeni nu vorbea improtiva acestora, sangele ostasilor se aprindea prin be'utura din ce in ce mai mutt.
George Mako, temendu-se ca a doua-di potolindu-se
focul vinuluT, sa nu se schimbe si parerile, Idea a
mai astepta sa se faca diva,da armiel sale semnul de
plecare, trece Maresul si apol opresce un minut in
loc pe ostasi si le graesce astfel : cSotilor, nemuritogrul Dumnedeil ne a dat erl tutulor una si aceeasi
,gandire si toti fara osebire v'ati unit impotriva acelei
-zpeiri a natiei nastre, acelni stricator al legilor nas4tre, carele planuia cu crudime martea nastra a tu4tulor, impotriva lul Michairi Vaevod ! Vol art luat
www.dacoromanica.ro
L11 ILISLEu
L-11
4armele pentru apararea acestei provincil, ce prin
vitejia nOstra Michaia a supus'o tiranie sale; voi
y'ati pus a apera atatea fecTOre curate si nevinovate
cimpotriva dobitocire si cruclimei barbarilor. Siguri
4ca astacit vom pute sa fe'sbunam relele ce domnul
«prin not a recut Ungurilor, intariti prin alianta
cdumne4eesca, aided in talAra for si sa unim sOrts
nostril cu a lor..
SoldatiT respunsera acestei cuvintari a lui Mako
printr'o murmurare maniOsa. Uittind vorbele de eri
fii eel mai multi viindu-sT acum in fire din ametela
vinului, isi adusera aminte datorinta for si incepura
in gura mare a lauda facerile de bine ale voevoduluT,
osandind o asa de rusinosa nemultumire din parte-le.
El I aduceaa aminte ca au fost goi bi ca Michaiti ii
imbrilease , ca erati pe jos si ca el be dedese cai si,
din starea de caliiretI de rand if inaltase apoi in rangun' mai inalte: ca ar fi o neciuste neperitOre, o fapta
vinovata dinaintea lui Dumnelea de a trage sabia asupra unui asa de mare facelor de bine, carele afara
de lefa ce le-a platit, le-a mai facut si atatea alte bunatati. Vre-o calf -va comandanci Inca is i desparira °elite de cea-alalta armie, protestand in gura
mare asupra trildalorule George Mako. Acesta era
perdut acum , deca din norocire nu-i sosia in acel
minut in aju'tor Wolfgang Kamutki , tramis de nobili
spre a birui indoirile ostasilor. Acest deputat, june
cu curagia si cu mare elocuenta , tinu ostasilor un
cuvint, in care reinnoi si intari in numele nobilimei
tote cele fagaduite de Nicolae Bogathi si addogi : cca.
'George Basta este sa vina cu o pulernica armie in
www.dacoromanica.ro
MIC.HAIU-VITEZUL
512
gajutorul Ungurilor, ca el e la hotar, ca o mare temere
a coprins pe voevod, ca Stefan Csaki vine asemenea
(intru intimpinarea for cu magnatii terii spre a-i fecricita, ca este mutt mai cu cinste, de va voi a.s no4rocul, a cade aparand vieta sa i mantuirea patriei,
(decal a mai sluji putin timp Inca §i intr'o spaima
t necurmata pe un dram.
Prin aceste §i alte vorbe, el ca§tiga pang in urma
spiritele turburate ale soldatilor:GeorgeMako, vNend
osta0i aprinO, dete semnul i dupa ce mustra pe aeel ce nu-1 vor urma, puse armia in micare, si chiar
aceia cari pans atunci ii erati impotrivitori furs siliti a merge cu dinsul. Indeed Stefan Csaki, in Irontea unei parti din °stile nobililor si a celor mai insemnati dintre capii lor, cu un costum stralucit si
&Mare pe un cal, maret inOuat, e0 intru intimpinarea legiunel lui Mako , sunand trambitele, tobele qi
dand tote semnele de veselie. Ambele osti oprindu-se
in loc, Csaki le rosti un cuvint pompos si apoi din
ambele part! 10' detera manile §i se imbrat4ara. Toff
ungurii lauds pe soldatii lui Mako ca au pretuit mai
mult pe Dumne4eil , patria si legea decal prietenia
Romanilor. Dup.& aceea ii due in tabera uncle nobihi le da) la tot! mese, le daruesc o catime indestulatOre de grail, nutret pentru cal si leia pe done" lunl.
Astfel se implini tradarea lu! Mako 0 a legiunei
sale.
XVII.
Michaiil-Voda ,
cu tote ca nu allase inca nimic
despre tradarea lui Basta, dar cunoscend acum pu-
www.dacoromanica.ro
MIRISLE
513
terile nobililor, iucepu cu tot dinadinsul a se gati de
Oste. El cheina pe langli sine tote Wile, (liar pe acelea din oravle de margine, precum Ieno, Lipova, Lugo si Caransebe, sub povata luT Andreiti Barcsai ;
scrise Inca sit luT Petrmcu sa-T aduca o Oste insemnata din Ora Romanesca. Afara de acestea, el stringea arme, munitiT si tot ce era de trebuinta pentru
un lung,rasboiri. Debi se gatia de bataie, dar dorinta
lui era sfatornica d'a o incunjura. Pentru aceea, el
chema la sine doTipreog, parintele George Vasarhelly
din societatea lui Iesu, om bun §i predicator de minune, §i pe loan Ung,vari, alt predicator elocuent al
reformatilor din Alba, carelescia adanc din carp',
ri-I tramise pe amandoT la Turda , find eT de relief
deosebite , sa pOta sta fiecare pe langa cei de credinta tor, insarcinandu-T a propune pace $i iertare
nobililor qi a-T indemna
unesca maT bine pute-
rile impreuna spre a se lupta impotriva Turcului ;
cdaca cum-va el sail soldatiT luT au facut vre o gre(Ora s'o spuna de rata Si far. sfiela ; in sfar§it sa-I
(incredinteze ca prin cainta for §i milostivirea sa, at cesta rascOla se ir4 puteispa0 printr'o vecinica ui-
.tare.. Dar cand ace I deputatI sosira la tabera nobililor, nu flied nici primiti, nici ascultatT.
Inteaceea Rothalt, urmand poruncile generalului
seri Basta, se apropie de Turda si, aflb.nd starea nobililor acolo , porni inainte cu calarimea sa in tabera
tor, unde fu prima cu marl' demostratiT de bucurie. *
* Depe Bethlen. capul acestei dilrtrimi nu era Rothalt, ci
Ladislau Petti.
33
www.dacoromanica.ro
614
MCHAItt-vrrEzuL
El asigure, nobililor ca generalul seil , doritor de a-T.
ajuta $i a -i mAntui de tirania hit Michaiu, in cinci
rile va veni Ba se impreune cu dinsii, §i pentru aceea
l'a tramis pe el inainte cu crileximea sa , spre a le fi
de slujbtt pane: atunci. El apoi tramise respuns inapoi
tut Basta ca sa-T. dea de scire despre ceea ce a filcut,
Si porni vre o ece seu dol-spre-c ece calareti wort
ca se bats drumul, nu numai spre Alba-Iulia, ci in
t.Ote parole, spre a descoperi unde se afla atunci Mi-
chail Doi din acesa calareti furs print de pasnicit
acestuia $i de la dinsiT el afla ca chiar in acea di Basta
trebuie sI-§T impreune armia cu a nobililor. Basta in
adever, pornind de la Maitin, veni la Tesnad, indrep-
andu-se catte Ardel, pe drumul numit Mesesia, din
pricing varului de care se afla acolo multimp sail at
nasipului alb ; se opri apoi putin la orasuf Zilan in
pOlele muntelut Mesesul la hotarul ArdOlului, de unde,
1n doue inarsuri , sosi la Clus cu armia $i bagagiele
'sale, la 13 septemvrie. Aci fu primit cu pomp,1 de
locuitorii, cari Yi esira intru intimpinare.
Tabera de la Turda se marea pe tot c6sul. tealtorul Tamasfalvi, de care am potnenit Inapoi, sosi ;si
el cu 400 calaretI secill din scaunul Muresului,
dandu-se ca a venit neehemat ca s'a dee rhana de ajutor Impotriva tiractuThi si aratAnd nobililor scrisOrea
ce-i trAmisese Michain si a aril coprindere am yelut-o mai sus. Mai venirg. Inca o semi/ de secui din
scaunul Ariesula. Acestt sent din scaunele Muresului §i Ariesuluti tot d'auna sT-at deosebit simtemintele
si causa de ale fratilor set din cele-alalte scaune. Ma
iubitori de lini,te, et a at tinut in vect departe de re-
www.dacoromanica.ro
MIRES L
ti
515
volu111, alaturiindu-se mai adesea de puterea care li se
pa'rea mai legiuita ; a4a et au fost cu Andreiii impotriva lut Michaili ; pe urm'a saturd cu nobilit, cAci
ace0ia se aratail ca cunt supu0 imperatulut. In 4ilele
nOstre Inca. et au tinut spre partea imperatuldi impotriva tot n6mului for rebelat asupra-I. Clusena,
vedendu-se si din0T in manile armiei luT Basta, trebuira s'a se supun la ramdul for §i sa trimita nobililor
4o0ile si banil ce le cerusera. Intr'aceea, in tabera de
la Turda sbura in Vile corturile vestea sosirel but
Basta §i tott veselindu-se c4tigara ininia Si se ariltara mai aprin0 impotriva domnulul, incepOnd a
striga de fats la arme ! si insciintAnd pe improtivnicit
lor, la scapetatul sOrelui, prin descarcarl din arme,
semn obictnuit pe atunct la soldatit din tabere ca do-vad'a de infocarea for si de dorinta de a veni la lupta.
Dup4 ce dete la Clus o di de odihn5. Wilor sale,
Basta sosi inteun singur mars Ong la tabera nobililor, departe numat de doue mile. El fu prima cu mart
semne de bucurie si salutat cu mare respect de tote
Barite, ce-T e0se intru intimpinare. El taberi dincolo
de podul de pre riul Ariesului, pe locul until sat de
curand ars de Cazact, care se chema Kereszte. Indata Stefan Csaki si cei-alai 11 magnati ii deters comanda tuturor ostilor Ardelului, ce eraii in numer de
doue-spre-dece mit osta0' Wart si pedestri i patru
tunurt; tote se supun cu tote at for la poruncile lei,
gi -I indestuleza cu grail si cu bucatele trebuinaise.
XVIII.
Afland. Michaifi-Voda sosirea lul Basta in tabera
www.dacoromanica.ro
micultitr-viTEzUL
b16
nobililor, tramise in acesta tabera unul din ceT mai
de frunte hoierI si anume Andreiii Postelnicul si pe
Luca Trausner, dandu-le trei solil cea dintaia pen
tru George Basta, caruia 11 insarcing sa-T spue cal
cde vreme ce n'are nicT o poruncA de la imperatul
sä navalesca in tinutul set, sa plece dandu-T pace 0
esA-slf aduca aminte cu ce trude si cheltuierf el biru4ise pe Turd in interesul crestinAtAtil si cu ce greu(tact supdsese Ardelul imperatuluT, resturnand pe.
ccardinalul Andreifi, care avea sprijin si putere in,
cPolonia si Moldova ; acestea impe'ratul nu le-ar fi
cputut face, de nu era el ; de aceea ar fi cu nedrept atrespunde la atatea slujbe printr'o purtare dusmang.*.
A doua insarcinare era pentru nobili, carora el
vrea sA li se aduca aminte : cca eT au fost totT in pu
(terea luT atunel cand a supus Ardelul, ca el ar fi pu
gtut sa-T ucida pe totT, dar ca el fusese atat de milosctiv incat nu le Mai nimic rAil la sfArsitul rasboiuluT,
cci inca-T pastra in legile si privilegiele lor,cA nd, de
'pe dreptul rasboiuluT, el ar fi putut sA desfiinteze si,
csa nimicnicesca tote acele legT si prerogative : ca el
csi acum e gata le da tot ce e drept si a pastra in
carmie o aspraf
; ca se mirk' de ce eT s'au recvoltat impotriva-I, si ca ar trebui O. se gAndescA cum,
get)." Dumnede5 sprijina in tot-d'auna nurnaT pricineleg drepte * .
A treia insArcinare era pentru ostasiT ce-1 parasiser
si carora el puse sit le spunk': (ea dinsiT trebue sd-si
caduca aminte cum ea el ff ridicase din starea prOsta
cla trepte maT inalte; ca el, si nu altul, in tera Ro-:
,mAnesca si in Ardel, le dedese caT, haTne, arme ei
www.dacoromanica.ro
miR isLE tY
517
.talte podObe ce mai aveail ; cg in tote ocasiile el lea aratat bung-vointa sa ; ca sub poruncile sale, in
Ora Romanesca, el au infrand pe Turd si au castit gat reputatie si bogatii, si ca atunci and el se umAplea de dobanda de la &Ismail, el nu oprea nimic pe
tsema-i, lasandu-le for totul si tratAndu-i tot d'auna
* nu ca pe nisce slujbasi ci ca pe nisce copii ai sei; sa
'se socotOsca ei dar, impotriva cui au sa ridice acum
tarma si cu ce rusine au sa fie patati pe tOta vieta ce
Ale mai r6mane; Tar cat despre dinsul, el jury pe ce
tare mai stump ca se va purta catre dinsii cu binele
si cu dragoste ca si mai 'nainte, de se vor intOrce la
datoria lore.
Inse cand deputatii sosira in tabera, nu li se dete
vole d'a arata in public aceste propuneri.
Michaiu nu-si mai facea acum Hasa asupra dusmanilor si, in vreme ce astepta intOrcerea acestor deputati, de sang el se gatea ca sa pornesca impotriva
nobililor si a la Basta. In nOptea din ajunul chid in
care era sa iasa din Alba - Julia, i se ivi in vis o mare
si grOznic5 furtuna, care se ridica despre Turda, se
()pH si se sparse tunand infricosat d'asupra Albel si
pang 'n sfarsit i1 isbi cu trasnet pe el insusi. Minuiiat
de acest vis si desteptandu-se ra'ra veste, Michaiti sane
din pat, aprinde o luminare si poruncesce sa vin indata la dinsul Pancratie Sennyei, Steffan Bodoni si
,eati-va din cei mai de capetenie boieri. Acestia, alergand lute, gasira pe domn turburat forte de visul ce
avusese si pe care-1 destainui si lor, spunendu-le ca
acesta ii prevestesce nenorociri. Cu greti boierii isbutira a-1 Ilinisti. Urma ne va arata ca acest vis Iu, vai
e u prisos profetic,
www.dacoromanica.ro
518
NICHAIC-VITEZUL
XIX.
A doua-cli Michaiu, ridicand tabera de la Alba-Iulia,
dete porunca armieT sa se aseze de la vale de orasul
ATud. In campia numita Tinod. Intr'aceeasT vreme Ba-
sta, dupa ce dete o di de repaos ostilor sale, obOsite
de iutimea cu care venisera la Turda, in 16 septemvrie, impreuna cu Ostea nobililor, rid lea tabera de la
Keresztes si merse de o aseza intr'o campie udata de
riul Muresului din tinutul UiOreT, pe care Michaiii o
dedese banuluT Mihalcea. De aci, in dimineta viitOre,
17 septemvrie, randuindu-sT armia de bataie, porn!
Impreuna cu kite bagagiele sale spre ATud, cu gand
de a Faber' in sus-numita campie Tinod ; dar, afland ea
Michaiu l'a intrecut In ocuparea acestui loc, el se opri langa satul Mirisleu, unde si intimpina pe Michaia
cu tabera asezata pe o campie de alaturea, numita
Holtmures.
Mirisleul e un sat douqleghe dincolo de Alba-Iulia.*
El e asezat in cap6tul de dincOci al unei campiT lungi
de sese mile aprOpe,dar de o largime mai mica, fiind
termurita de o"parte de muntf, iar de cea-alalta de
Murk ria plutitor care din Ora Secuilori trece prin
mijlocul ArdeluluT, sosesce la Lipova in Banat si se
varsa in Tisa. In unele locuri largimea campiel e de
o mils, in vreme ce cu cat vine mai ineOce spre satul Mirisleule, se strimtorezA, pkra ajunge de o ju* De pe Tarducci, iar de pe 4Evanfi, tree mile de Alba. Lucrul trehue verificat, cg.cI pe charto este maI molt.
www.dacoromanica.ro
miRIsLtu
519
m5tate de mild §i mai putin. Satul era asezat intre
delurY si riul Mureplui, Incatecand drumul eel mare,
care pe la pOlele tnuntilor duce din Albalulia la Clus.
Dine (ice de sat se intindea o holds cultivate de marimea uneT mile, care e tertnurita printr.un parati mult
adanc, ce din deluri se varsa in Mares. Pe acest [drat era un pod, pe unde drumul eel mare si alte dou6
mai midi, until din sat si altul de la Mures, tree spre
Alba-Iulia. Dine Oce de acest pod si de parail era taberat Michail El lasase de la corturT pang la parall
numaT atata loc cat fl era de trebuinta pentru piaa
manui ostirea. Era positia tabede arme spre
rel nOstre asa de temeinica si in be asa de bun,
meat nu putea avea a se teme de nimic, si nicT un
chip nu era ca vrajmasul sa ne pOta isbi sat sili
la hataie FAra voia nOstra; cad aripa drepta, care se
a fla despre riul Mitresul, era ocrotita de o mare padure, care si dinsa se ocrotia de zagazuri si de termurile riulta; la aripa stanga se Inalt.afi necurmatedeluei si munti, care incingeati pita si spatele tabereT
nOstre ; ca sa trecg. prin aceli muntT nu se putea al-
mintrelea decat printr'un urcus, care era o poteca
strimta si aceea f6rte bine pazita si cu tunuri intarita;
In frunte era paraul whine de care am pomenit si pe
al carni pod ingust si forte lesne de rupt, anevo'e si
numai cu marl* perderT ar fi putut trece ostile dusmane. In tot lungul acestuT parau Michahl asezase ba
teriT de tunnel. El tramisese Inca dincolo de Mures,
pe un del malt MO: satul Gambasul, trei sute calarep' spre a observa randuiala ostilor dustnane si sa
vecia ce faceat eie.
www.dacoromanica.ro
52'Q
MICHAIU-VITEZUL
Vedend ca vrajmasul inainteza spre satul Mirisiee,
el scOse din tabera o trupa de done mil' calareti poloni*
si o traraise dincolo de sat spre a recunOsee ostirea
protivniculut Indata ac6sta trupa se inhata in lupta
cu avanguardia dusmana, compusa de &Mama ardeleni sub comanda 1111 Stefan Csaki. Lupta Iron cat-va
indoiese, cad cand unil cand allii dovediail si din
nog se intorceall la harp.. Afland Basta de acesta lupta
ce se urma la avanguardie, imprenna cele done regimente nemtesci, al lui Pezen si cel din Silezia, facend
dintr'insele nu batalion mare, ca un lung patrat cu
done manirif de cate cinci sute muschetarT fie care,
si in miiloc vise pe sulitasT, lasand numai atata desert eat incepeae cele sese tunuil de campie, pe care
le randui acolo cu munitiunea lor, tarate de pedestrime
cu manile. Intr'aeesta randuiala, deschidendu4 ceaalalta Este drum, inainta bata.lionul pana la cele d'intat
osti de la avanguardie, unde luandu-si positie pe un
loc inaltat, vedu pe Poloni, format): in scadrOne, stand
in campie putin departe de sat, nehothrici ce sa faca.
Indata, la un semn dat, se deschise in done aripT frun-
tea de suliti a batalionului, si tunurile se desertara
drept in Poloni, doborind glifutelele lor atati omen: si
eat, incat cel- alalti, spaimintandu-se, cadura in confusie si neoranduiale. Fara a be lasa vreme:a se desmetici si ase pune din non la rand, Basta inainta spre
Masa cele done ma.nici de musehetarY care ineepura
a da cu focuil in Poloni, ast-fel incat aceltia Aire silift a se trage inapot In retragerea lor, ei pusera foe
de patru coltufi satului Mirisleu, pentru ca dusmanul
* De pe Bethlen ins& era o trupg. de Cazael.
www.dacoromanica.ro
miRisLtu
251
sa nu se NM aseza intr'insul. Dine (ice de sat el detera peste o ceta de husarT ungurT earl trecusera cu
gand sa iea pe PolonezT pe la spate, dar furb: eT prinsT
la mijloc de Po loni de o parte, si de alta de o cetb: tra-
mis5. de Michaiti in ajutorul Polonilor ; ast-fel acei
husarT flied toti snopiti acolo, far5. ca Basta, care priyea acesta nacela'rire, sa voiascil a le da ajutor, pri..
cinuind ca fara porunca eT se dusera acolo.
XX.
UnguriT, *lend acesta isbanda a for sei, voia5 ca
Basta sa unesca indata puterile for spre a isbi tabera
luT Michait. Stefan Csaki cu loan Miklos si vre-o cativa magnarf se dusera la Basta ca sh-t sputa acesta
dorintri a nobililor si a soldatilor. Basta le respunse :
cCaut la asezarea loculul si vecl c5 voevodul si-a
opus tabera intr'o positie prea tare incat nu-I Nom
'putea trage spre bataie far5 de a perde multi dintiai
cnostri ; pe langa acesta se apropie sera si vremea de
ga ne bate a trecut asta-di. Voevodul intrebuintez5.
,inestesug, deci trebuie a lucra impotriva-T cu multa
'minte. Cu tote acestea, de socotiti cg, trebue sa in-
,cepem asta-cli britaia, et nu stall improtivA, cad
,chiar cand acesta parte a armiei imperatesci ar peri,
cesarul, prea milostivul meu slb:pan, maT are si altT
ostasT multi; dar data,feresca Dumnecleu ! vom
.fi biruiti, cea maT mare primejdie ye amerinta pe
cvoi si acesta tern ce va cadea in peire. Socotesc dar
cca e bine sa petreceni in liniste nOptea viitore
www.dacoromanica.ro
.si
522
NIICHAIC-VITfZUL
.spec ea voevodul se va trage in acest timp, sail, de
va avea de gaud a se bate, el va veni spre noT. Pentru
.aceia, sunt de parere sa asteptam cliva de mane care
.am sperare cg ne va fi fericitg.. Acest svat al lul
Basta fu primit de tott Cereali unii de la Basta ca sa
intre in sat sa caute a stinge focal si a -it aseza acolo
tabera; dar, din maT multe prieinT, maT ales din WO-
mea parjoluluT ce era anevoie de potolit, generalul
nu se invoi. El isi Merl ostirea dincolo de Mirislefi,
la apus aprope de sat, intr'un loc care, parte se intindea pe campie, parte se urea frumos pe del. E1
desparti din Oste treT trupuri marl de guardie, asezendu-le la cele trei intrarT ale satuluT de catre tabera
nOstrg : unul de UngurT, in varful unuT del unde era
o biserica ce domina satul, altul de ArdelenT, dinclice
de sat, Tanga drumul eel mare, si al treilea, alcatuit
de tots pedestrimea nemtesca si de tOtg artileria, sub
comanda :strejarului general-major comitele Tomaso
Cauriolo brescianul, pe malul MuresuluT d'a mana
stanga, care era vecin de tabera nOstra, de o bataie
de tun. Acolo ridicard Nemtil o tabie intre rill si sat,
si de o data ambele parVi incepura a tuna una asupra
celeT-alalte.
Pe la cea
mutare a santinelelor de nOpte,
prinserg Nem4iT patru din sese Romani, earl cu nesoco tita indrasnela, voind sa calce vre-o santinela, caqura
intr'o cured intinsa de comitele Cauriolo la povarnisul
riuluT. ET furg. indata dusT la cortul lui Basta si amerinOff de dinsul cn strengurT de nu vor mgrturisi adeverul;
spuserg ca dincolo de paraii e Merit Michaiii cu maT
mutt de trei-clecT miT lnptatori si patru-OecT tunurT
www.dacoromanica.ro
MIRISLEU
523
marl si de campie, si ca din ces in ces astepta pe fiul
sea Patrascu cu deosebit ajutor. Sail din nesciinlasaa
din nevointa acesti prinsi nu spusera adeverul despre
numerul ostilor lui Michaia. Adever era numai ca
dinsul adasta pe fiul sea ; acesta pricing 11 ra'cea a nu
se prea grabi la bataie. Vadend dar ca dusmanil slat
linistiti, isi Inchise si el ostile in tabera, asteptand
dioa de a doua-di sa vada ce va face protivnicul.
XXI.
Pe la inedul noptii aceliasi Mile (17 septemvrie), Mi-
chain chemil insi. pe unul din eel mai viteji capita.ni
ai sel, Petre Armenul, si-1 trainise in tabera dusmana
cu card catre Basta si Unguri, in care el lua de martur pe eel limit si pe toti Santa' : cca dinsul nu este
epricina acestei nenorociri a crestinilor ; ca asa foc nu
cs'a aprins din gresela lui, ci din neastimparul gi reuttatea a doi trei nobill numai; ca el nici a gandit vre o
data sa ajunga treba la o batalie intre crestini, la acea
ccrudime:de a-si versa sangele intre dinsii; ca de vreme
ece el e credincios imp'eratului, ce cata Basta cu ocstile imperatesci in tabera rebelilor ? IntOrca-se dar
toti ca.tre dinsul si inerga cu toil sa bata TimisOra
.sag sa se lupte eu Turcii, on unde ii vor gasi ; ar fi
eacesta crestinesc lucru de a nu trage sabie intre
'sine ; ar fi acesta glorios pentru maiestatea sa imcpera'tesca..
Basta si Ardelenil respunsera indata lui Michaia :
eca mai intaia el nu -1 cunoscusera ; ca si for li se pa"-
crea crud lucru d'a versa atata sange crestin, on si
www.dacoromanica.ro
524
MICHAIU-VITEZUL
'care parte ar triuinfa ; dar ca e pre tarclifi spre a da
can respuns hotarit intr'o pricing. a.,a de insemnata,
cpentru care trebuie svatul qi chibzuirea ale tutulor
cstarilor ; a vor face acesta qi ca" a duoa-di dindi
'de dimineta II vor da respuns..*Aceste cuvinte er'
lwaitOre, cacl nici o hotarire ndluara Unguril, nici
respuns nu deter. lui Michairi a duoa-di de dimineta.
EI vorhise asa flume spre a hrg.ni in Michaiti acea
fatal'a sperare ce ava ca va pute sä villa' la pace si sa
se feresca de bataie.
Michaiii inteadever le voia acestea din tots inima.
Fie Orba-I incredere in Austria qi dorinta nesmintite.
,ce purure a avut d'a se arata credincios ate dinsa;
fie acea letargie moralii care sta'panesce mintea unui
.om mai mare ,i-I interce tOte pasurile in greell,
.sand provedinta a hotarit surparea WI , Michaiil era
indoios, nehotarit, fard vointe: statornica. ,E1 se lupta
'cu inima pe jumatate, dice biograful se' Stavrinos,
cad nu voia a se bate cu Nerntif ca sa nu se arate
ttradator., Apoi nici un minut nu fu mai critic, mai
Insemnat, mai cuinpanitor in viata lui ca acesta. Niel
°data ca acum el n'avusese nevoie de a desrapra cele
mai din urine puteri ale sufletulul sea; nici odata
nu fn el mai mull indatorat a birui. Biruit, era pentru
* De pe Spontoni si Tarducci, Basta dete luT Michaid prin
Petra Armenul un respuns forte aspru, 4icendu-1 sä lase indat5 tern. ArdeluluT si s5 sb tragl In tera Romftnesca, flgadu-ind a nu-1 supera In retragerea sa ; dupe aceea, pose pe Petre Armenul sub pas/ pan5.-1 scose din tab5ra. Michela, au
ilind acestea, forte se manie si cu vorbe de amenintare si de
dispret poruncl, cu tOte ca era inca nopte, sa Mica din trambite
si din tobe, obstind bat5.Iia pe dimineta.
www.dacoromanica.ro
MIRISLEU
525
diusul o ruins completa, de pre cum si fuse. Biruitor, el scapa de odata §i de legaturile sale cu Austria
si de acelea cu Ungurii. Aristocratia unguresca perea
pentru tot d'a una in Ardel si acestg. Ora, cu peirea-
Ungurilor si a Sa0or, remanea o tera mai cu sema
romAn6sca. Austria , amerintata de Tnrci. neavOnd
alts armie spre a-T opine, s'ar fi veclut silita sa laseoff ce pretentiT asupra Ardelului si a partilor ce se
in de dinsul si sa recunOsca independenta noului
stat romanesc. Polonia n'ar fi mai indrasnit atunci a
ne supera , sail , si de o facea , Michaiu ar fi &Out
asupra-I cu tote puterile sale, cu farinecul numetuf
set de nebiruit, cu simpatiile ce el avea in populatiileei , si amar de dinsa! De atunci , natia roman. , in-
conjurand tote nenorocirile ce o bantuira in urma,
s'ar fi constituit in intregimea drepturilor sale, in uni-
tatea §i libertatea ei si s'ar fi apucat a indeplini, cu
putere mare misiunea de liberare si de civilisare la
care provedinta a menit-o in orientele Europa Cafs
marire, cate glorii si fericiri o ar fi intimpinat in acesta cale! 0 biruinta ! gi tote aceste visari, tot acest
maret ideal de najionalitate, de atunci se infiinta!
XXII.
A doua-chi dimineta 8,18 septemvrie, Michaill nu se
misca din tabera sa, hotarit fiind a astepta in ace
loc, intarit puternic de natura, §i sigur ca va sdrobi
pe duman de se va ispiti dinsul a trece Oran] spre
al isbi. Generalul Basta in aceea0 dimineta ki destinse armia in yanduiala de bat'alie sub forma de
semi -lung, dincOci de satul Mirisleil in holda cea cul
www.dacoromanica.ro
b26
icruic-wri;zur,
tivata, cu hotarire statornica a inhata lupta cu Michain. NeincredOndu-se Irish" numai pe aratarea Ungurilor,, cari pretindeaa ca este forte lesne a trece
paraul, voi sa merga sa vela loeurile chiar cu ()chit
sel. El se asigura atunci de primejdia invederata la
care s'ar expune de ar isbi pe Michaiti in acel post
bine ocrotit, atat priii paraul cel anevoie de trecut
care apera fruntea si o parte din flanc, cat si prin o
Inaltime d'a mana stang5., de unde artileria matura
tot locul coprins intre tabera luT Michaiti si sat.
Spun c5 privind acestea, Basta increti sprancena
si Oise: ,Prietenii me faceati sa fiu acum ph-mat,
(din dorinta ce an de a-si resbuna, de nu &atm lutcrul aci cu ochii meT;. land a intelege pe UnguriT,
cari ii qisese ca e lesne si comoda trecerea paraului.
Deci, armat si &dine cum se afla, el chema svatu
de rasboi5 si ea bune cuvinte aovedi primejdia la care
s'ar expune armia lor, de s'ar ispiti a trece paraul
spre a isbi pe ai nostri si incheie licend ca este trebuinta a face cu tolul alt ceva. Parerea lui era ea sa
se traga putin inapni, pentra ca Michaiu, inselandu-se
de preflicetoria acesteT fugi parute sa se iea in
urma-le $i sa perda folosul ce -i da acea firesca ce-
tate a locului. Ungurii respunsera la acesta parere
cu inima resculata ca este lucru forte necinstitor Si
vatamator de a face o retragere in fata until dustpan
numeros ei indrasnet, cacl a se retrage, spra se feri
de bataie de pre aparenta loculuT , nu este alt ceva
decal a fugi si a- si rupe InsusT ()stet, blind inima la
aT seT ei marind pe a dusmanilor ; ca p5.rerea lot. este
ca, nesocotind acea mica greutate, sa treca riul, isbind
www.dacoromanica.ro
AIIRI SLED
627
pe vrajma§, sail sa-1 inchida in acel post unde se afla
a0eptand o ocasie priinciOsa de a se lupta.
Basta se sill sale dovedesca cum a aceea ce propune el nu este o retragere i mai putin Inca un fel
de fuga, ci o stratagema, militara spre a so:Ste pe du-man din acel loc intarit, asigurandu-le ca el en NemtiT SO se va pane la arierguardie spre a nu perde nici
un om.
Se Linea aeest svat de rasboill, cum s'a cps, in campie i Ware, facend totT capii un cerc Imprejurul lul
Basta, catand a-1 pazi de lovirile tunurilor romaneseT,
ce grindinail din trite pailile , indreptate fiind intea-
cea parte de catre capul tunarilor luT Michaiil , un
italian de la Mantua , anume Vincenzo. Intr'aceea,
un soldat ungur, , doritor d'a afla §i el ce se hotarisein svatul de rasboia, apropriindu se de cerc, cu coiful
in 'nada , iata o lovitura de tun, indreptata la semis
spre a nimeri in acea aduuare de ofiteri Wail, shOra
aceluT soldat coiful din maul fare de a-I rani nici pe
dinsul nici pe cal, care Indata se pose pe NO , tar
ghiuleoa trecu alaturT cu comitele Camil Cauriolo,
carele Inteacea parte inchidea ocolul svatului , cu
p'rimejdie de mOrte peritru el.
Acesta Imprejurare facia ca svatul se sparse -de
()data tarindu-se 0 UnguriT in grabs catre parerea
'di Basta.
lndata, ridicand strejile, tragend tunurile de pre
intAriturT, scoOnd pedestrimea din prejma satuluT qi
puind for caselor) Ostea se clati spre plecare ; avan-
guardia se indrepta catre un pod -peste Mure
;
dupe aceia,'veni bagagiul In card, apoT tOta pedestri-
www.dacoromanica.ro
MICHAIU- VITEZUL
528
mea si calarimea din Ardel, osebind dintr'insa numai done mil calaretT spre intarirea avanguardiei, la
care remasera tunurile si totT pedestrasii pi caTaretii
germanT, impreund si Basta cu cele doue cete de muschetari, cu patru companil de caldrime de rand din
Ungaria de sus si cu compania de ValonT, guardia sa
personald, avend inca cu sine maT multi nobilT cavalerT nemtI, unguri, francesT si italienT. Intr'acesta randuiala, tOta armia se indreptd cdtre satul Dej, de undevenisere. in qiva trecutd.
XXIII.
Dindi-de dimin45. Michaiu, wind din taberd, isT intocmise armia sia§tepta se. vela ce face dusmanul, cand
strejile si iscOdele IT raportard ca Ostea protivnicd s'a
ridicat si ca merge acum inapoT spre partea de unde
a venit. Intru'ntaiti luT IT fu cu greil a crede acesta,
dar vedend ca asa era, isT inchipulfatala orbire!
ea inteadever Basta fuge si zimbind vise : (Uncle fuge
ecanele de italian? Nu scie el ca in tot locul it voiii ajunge ?, DecT indata, pardsind postul seu atat de sigur, se puse in One. dupd dusman cu mare furie si
nu cu mai putind neorandulala. Temendu-se insd ca
nu-1 va putea ajunge la vreme cu tots Ostea, el porni
inainte o mare parte din caldrimea sa, cu cate-va
trupe de CazacT, ca sd recundsca pe dusman, se.-1 supere §i st-I intardieze in retragerea sa. Dar cele douse
cete de muschetarT, cari se °pried,' in loc, schimbandu-se cand uniT, cand altiT in lupta. ajutate de arlile-
rie si de calarimea usOre, tinned in departare pe calaretiT nostri.
www.dacoromanica.ro
min-1st-En
0,9
Dgmaituf fuse, din pricina agestor isbiri, se tragea
Meet ti acesta placea lui Michaiii, doritor sa sosesca
insusi cu tOta Ostea, spre a se destinde de batae dincolo de Mirisleii, in acea spatiOsa campie, credend
mereii ea dusmanii fug spre a se feri de o intalnire.
Basta: insa incepii a se mica si mai inset ca sa insele
pe Michaiu, da.ndu-i nadejde
va putea ajunge si
departandu4 de sat cat putea mai mult. Inima lui salty
de bucurie sand vedu ca; dim& calarime, ies din sat
si carutele de artilerie romanesca, semn a Michaiii,
parasind cu totul postul seu, inainta cu tote ale sale
puteri. Basta 10 insenmase de mai nainte un km bun
si destul de intins care in parte, putin sate putin, se
ridica frumos, remanend inca destula campie pentru
calarime. De acest loc apropiindu-se, 'el se tot tutorcea si privia miscarile lui Michaig.
Acesta, credend mereil ca dusmanul fuge si dorind
f6rte sa.-1 ajunga la Limp, zorea pedestrimea la drum
si tot intr'o vreme porunel sa-T aduca inainte un cavaler ungur, ce fusese prins, anume Baltazar jBornemissa, caruia face molts intreba'ri despre persOna lui
Basta, de dinsul bine cunoseuta, cereetandu-1 cam in
gluma, de crede el ca Basta 11 va astepta sea va fugl
intins la Casovia. Bornemissa, laudand talentele ostasesci ale lui Basta si adaogind ca el crede ca va primi
bataia si ca acesta retragere nu este ra'ra vre un mister ; Michaiu fu fOrte vesel la aceste cuvinte, aratan-
du-se cu mare dorinta de a se bate si ajungend in
campie ca la einci sute pasi dincolo de Mirisleil, porunci armiei a se opri in loc si a se intocmi
in randu.
iala de bataie.
34
www.dacoromanica.ro
580
SIICHAILM'ITEZUL
Basta, vedend acesta, se oprl si el cinci sute de
pasi departe de Michaiil, lang5. satul Dej si isi iotOrse
tag armata spre dinsul. Cum bag de sera. Michaiii
ca dusmanul se oprise in loc, pentru intaiasi data ba!mind ca fuga luT fasese pOte o stratagems, se urea pe
un del vecin ca sa vada ostirile lui si dise catre Andreiii
Baresai, generalul se5 : Ce gandesci ca vor dupla-
.nii?..Vor s5 dea batalie., respunse acesta. Atunci
Michaiii. din noii st5panit de indoirile si nehotaririle
spiritului se5, ii dise (sal facem pace cu dinsii, domAnnie Baresai.'
cE earn tardiii acurn stralucite
cdOmne ;fu respunsul luT punetT platosa, randue(see soldalli de batalie si sa ne pregatim de Itipt5.).
XXIV.
Indata Michaiil se puse de-si intocmi °stile de IDA-
talie. El Mei' din tots armata o singura frunte de o
potriva, destul de indesata pentruingustimea campiei,
intindendu-se de la Mari pans in rapa riului Muresii-
lui. In aripa drepta, Incepend de la Mures, veneall
mai intaiii to(i Cazacii, care erail arca$1, si archebuzierT calari, imparpti in patru scadrOne, langa care
veneaii done scadrOne de lanceri Romani. Nurnerul
acestei cete de calareff romani $i cazaci se urea la
4500 Omeni si emu comand4i de Stefan Tahi, carele
arsese Aiudul si de Francisc Lazar, Alaturi cu calarimea yen% un batalion mare de pedestrime de Seeni,
Serhi si Romani, avend in frunte patru tunnel midi,
ocrotit din partea stanga de in alt scadron tie lanceri
poloni si moldovenT. Peste Rita acesta aripa drepta
www.dacoromanica.ro
MIRIsLtu
531
era mai mare Baba-Novac, eel mai d'intkiii general
al calarimei, corn, deli betran, dice Spontoni, dar
ccu mare foc §i curagiti i cu o deosebita experientap.
La aripa stanga, care era termurita de munte, venea
rema§ita calarimei, impartita in cinci scadrOne, in
numer de patru mil, Romani, Serbi §i Secui, ai &Aror calif erati George Budai, .i Fetre Odobaa; aceste
,scadrOne erail randuite de ambele laturi a altor done
bataliOne de pedestrime secuie, romans, serba §i moldovana, intarite i ele cu caste done tunuri de campie
.sf i wzate astfel in cat acesta aripa stanga se sfarOa
intindendu-se incovoiata pe drumul eel mare ce du-
cea la Alba-lulia. Tata cea-alalta artilerie fu a§ezati
4iinteacesta parte, pe acela0 drum mare, dinaintea
liniei de batalie. In centru veneat cafe -va mil de pedestrag secui, comandati de Pangratie Sennyei, de
Stefan Bodoni .i de Andreiii Barcsai. Aci era si Michain cu o trupa stralucita, alcatuita de boierii set
i de tata acea nobilime ce-i remasese credinciOsa
in Ardel qi care -1 insotia din Moldova §i Polonia ;Oar,.
pre obiceiul sell, el nu sta la un loc, ci mere.] alerga
printre deosebitele randuri. In dosul acestei linii, ca
reserva. venea, sub George Farcas, caruia de putin
-Limp domnul ii luase comanda cetatii Lipova, trei
mii calareti secui §i un num.& Insemnat de terani pe
jos, Romani §i Secui, pe cari Michaiil ii armase cu
puscile ce-i tramisese imperatul Rudolf, cum §i a
serna de Serbi, cari cu putin mai nainte parasiserg
sera turcesca i venise in mare nurner a se a§eza in
Ardel.
Scopul Ini Michaiil era, de pre cum spun Ungurii,
www.dacoromanica.ro
532
MICHAIU- VITEZUL
ca nimicnicind pe Unguril din Ardel, sa puna pe acesti SOrbi in locul lor, iar o parte dintr'insii sa-si tea.-
mita in locurile pustii de prin Ora Romanescil. In
urma acestora veniat opt-sute soldati de guardie pe
jos, sub comanda ungurului Matheiil Gyamarthi. Nu!demi ostirei !di Michaiii, de pe marturia chiar a isto-
ricilor unguri, se urea aprOpe la doue-deci si done
mii Omeni*, si tunuri, marl si midi, doue-deci si septe
de pe Tarducci, iar trei-deci si doue, de pe Beth len.
Eraii ace.11.1 osta§i ai lui Michait din eel mai de rand
ce avusese, &del' ostile cele mai bune se aflaii in Mol-
dova si in tera Romanesea. Firea acestor soldati era
ast-fel ca ei nu-si tineat bine siregul si na dali intr'o
parte .i intr'alta, de pre cum le venia, fruit de aid o
randuiala. Aci intr'o sarituril se asliarleari prea departe si apoi aci se trAgeaii fara 'nestled. inapoi.
Intocminduli ast-fel ostile, Michaiii le rosti un cuvint, be lauda mult, porunci la doue" mii pedestrasi
archebuzieri skiff alesT sa se urce pe delul cel mai
invecinat ce se inillta Ianga drumul eel mare, si dete
semuul de bataie. Solda ii re'spunsera cu mari strigitri
si tunurile de la cele trei bataliOne si de pe drumul
mare incepura de o data a tuna si a grindina asupra
ostirei dusinane din fata lor.
XXV.
Basta, Wand la intocmirea armieT lta MichaM, isi
randul si el pe a sa lute° singura frunte parale1a cu a
* Beth len o face de 26 mil, iar analistiT italieni exagereza
gi mai molt, urcand armia peste numerul de 30,000.
www.dacoromanica.ro
NIARISLEU
533
1111.* El aseza in capetul aripei drepte, asupra drumu1111 celui mare, un scadron de pedestrime din Ardel si
Ungaria. Alaturi venia o ceta de done mil chlareff
lancerI, sub comanda lui Stefan Csaki, Ladislail Petke
si George Mako. Duph, dinsii veniati pedestrasii skirl
din scaunul MuresuluI, pedestrasii Cluseni si Bistritura, avend de cap pe Francisc Tani. Apoi venea o
ceta de o mie cinci sute calareti reiteri din Silezia,
sub povatuirea lul Melchior Rottowitz si loan Sepratwitz. Preste tOth acesta aripa era cap mai mare Stefan Csaki. La aripa sthngh, pe rapa Muresului, star'
douh cete de lancieri ardeleni, MO care era intr'o
ceta calhrimea lui Propostvari, si in costa ei un scadron de pedestrime din Ungaria si Ardel, comandat
de Sigridie Prunitz moravul, flancuith de calarimea
Ungariei de sus sub poruncile lui Ragozi; apoi un alt
scadron de reiteri sub povatuirea lui Balthazar Rot
towitz, vhr al lui Melchior. In centru venia batalionul
de done regimente pedestrime nemtesch, comandat de
colonelul loan-Henric Baptist Petz, avend la drepta
cag-va chlareti armaci usor sub poruncile lui Stefan
Petki. Intre centrusi aripa stanga sta Basta cu cei o
suth valoni alesi si cu cavalerii strainI. El Linea de rezerva cele patru companii de rand de chlhrime nemtesch din Ungaria de sus, comandate de Rothalt, punend in acest scadron si stindardul imphrhtesc, tinut
de un june ungur. Tot inapoi veniau inch done sute
caTareti sub poruncile lui loan numit Cel-din-urma.
loan Tamasfalvy, cu patru sute chlaret1 skill din sca* Spontooi arata cu gre,ala ca Basta dete lime! sale de
lbatalie o fo ma semi-luttra.
www.dacoromanica.ro
'o34
MICHAIU-VITEZUL
unul Muresuldf, si Matheill Pereset, cu cate-va miT de
teranT, inconjurati Vita armata, Inveluind'o. In sfar-
sit artileria fu asezata dinaintea centruluT, pe parfile cele marl ridicate ale campiet Pe nit car se vedea stand George Borbely, stralucit prin biruintele
castigate la 1595 asupra Turcilor, la Lipova, Cianad
si Ieno. Neputendu-se sluji cu mtmile si piciOrele sale
din pricip reumatismelor articulare de care suferea,
el fusese poftit a sta privitor la lupta, svaturile luT
fiind forte pretuite.
Ostirea tOta a luT Basta en a Ungurilor se urea, de
pre istoricil acestora, peste numerul de opt spre -piece
miT, iar de pre Spontoni, panegiristul luT Basta, era
de doue-decT miT, din care doue-spre-niece miT pede-
strime de deosebite natiT, dar top' de o vitejie Meercata, opt miT calarime, cu treT tunurT de baterie si
doue-spre-dece de campie.
Ast-fel intocmindu-sT armia, Basta dete semnalul
de Wale, in numele luT Isus si Maria!
XXVI.
Era dupa amedT cand incept' batalia printr'o furlOsa puscarire din ambele parf.T. Artileria dusmanuluT
ne supra pujin, preeum si puscile nOstre pe dinsul
dar tunurile nOstre de pe drumul mare it vatilma grew
El se clatina din loc si se apropie cu pas Incet spre
linia nostril care sta frumosneclintita asteptandu-l.
Artileria nostril Insa urma, furtunand departe cu mare
paguba te' linia dumanului si i -ar fi pricinuit stingere si maT mare, daca nepotrivirea locului nu i -ar
www.dacoromanica.ro
1411111SLEO
535
fi slujit pe alocurea drept zid de aparare impotriva
ghiulelelor care se ingropail in pamint. Atunc'i, dintre
vrajmasi, peel isbit de o ghiulea de culevrina Stefan
Borseny, unul din eel mai insemnati nobili unguri.
Pe la dou6 ceasuri dupa amerli, desperarea dusmanilor de pustiirile ce le Mem artileria romana asezata
pe drum inspira strejarului-maior general Cauriolo o
idee fericita care hotari sOrta bataliei. Cl se infatisa
dinaintea lui Basta si-T Vise ea el se legs ca, cu o buns
ceta de muschetari alesi, va putea pune mana pe ar-
tileria dusmana asezata pe drum. care atat de velamatOre este armiei lor. Place Id Basta acesta propunere si indata scOse die rinduri trei sute din eel mai
buni muschetari si-i dete hxi Cauriolo. Acesta aimed
cu vre-o cinci-Veci pagi mai nainte de aripa drepta
si, luandu-se pe langa deluri, ascuns si aparat de cotiturile lor, inainteza rapide asupra guardiei de Secui
si de Serbi, ce era lasata spre apararea artileriei nOstre.
Michaiii, veVend. cum acea ceta de muschetari ina-
inta cu hotarire, banui vre-o stratagems si porunci la
eel mai vecin scadron de lanceri,'in num& de trei mii
calaretl, ca sa impresOre pe dusman, isbind in costa
pe muschetarii povetuitI de Cauriolo. Basta insa vela
acea divisie de lanceri stand gata a se pune in miscare si, presimtind menirea lor, porunci lui Melchior
Rottowitz ca cu toji reiterii sei sa grabesca a intim-
pina pe lancierii nostri si sa-i isbesca cand se vor
misca, pang a nu apuca el a lovi pe muschetari.
Inteaceea, artileria romanesca isi urma pustiirile-
www.dacoromanica.ro
MIGRANT-vrrEzuL
536
sale in randarile &Ismaili:dui. Inca si cet done miT archebuzieri secuT, ce se aflat asezati pe inaltime, veciend
ea dusmanii- mai inaintdza spre dinsa. descarcara asupra--le totT intr'una un foc de rand ; dar putin ii vatrimara, cad nu mesurasera Nine distanta si erati la vre
o done sute de pas'''. departe de diusii. In acelasT timp
se mica inainte si acea divisie de lancefl mai sus
pomenitT, in care Michaiti 1sT pusese sperarea si de
cari Basta forte era in grije dar pans a nu ajunge eT
sä isbdsca pe muschetarT, pe care de sigur i-ar fi sdrobit cu totul, Melchior Rottowitz se grab' a sprijini feria lor, impresurandu -T cu reiteriT seT si, dupa ce se
taiara uniT cu altil cat-va, fur./ lanceril nostri resping
InapoT.
Intr'acest chip, scapand muschetariT de ishirea Iancerilor romani, navalira sore pasnicii artilerieT nOstre. Artileria, din pricina norilor de fum Si de pulbere
ce intunecail pans in departare aerul, nici ca vedea
apropierea dumanilor, cand acestia, ajungend la
bataie, incepii a trage inteinsiT, luandu-T pe la spate
Ast-fel isbiti fara veste si fiind in mai putin numer,
pasnicii artilerieT, orT ce fac spre apararea for este
zadarnic si mai tots cad mortY peste carale artilerieT,
care pica atuncT in manile dusmanulai. Indata Canriolo porunc'sa intorca" gurile tunurilor, astfel copriuse,
catre linia nostra.
XXVII.
Indata ce Basta veqii isbutirea lei Cauriolo, porunci ca pedestrimea si calarimea aedelene. ajutate
www.dacoromanica.ro
MIRISLg
537
de divisia de pedestrasi nemti, sa naval4sca asupra
aripeT nOstre stange. Dar furia dusmanului inimpina
un curagiu deopotriva de mare in pedestrimean Ostra,
care sta tepanA Para de asi strica linia. Nimic n'ar
fi putut isprAvi aci dusmanul 5i ar fi fost respins Ynapoi cu rusine si cu perdere, dach" artileria nOstra, coprinsa de dinsul, isbind acum in al' nostri, nu ar fi
facut in randurile- lor, adanci si ingrozitOre pustiirt
Acosta ii aduse in neoranduiala si Ana inuring VI sill
a-si strica sirurile si a se reschira. Michaiti si capitanil sei printre cad spatarul Radu si aga Leca, chior
cl'un ochiT dar vitez mare, alergail inaintea ostasilor
ce se reslatiall. silind a-i opri in loc si indetnnandu-T
prin vorbe si prin semne a se IntOrce la bataie; dar,
vklend ca silintele lor sunt zachrnice,Micliabl, adanc
clatit prin perderea artilerie sale si prin rasipirea aripeT stange, se dose in grabs la centru ca sa stb.-vilesca pe Basta, ce inainta catre acea parte. Aci statil
cautand a inima pe ai sei si tot mai spera ca va putea
indrepta Walla, cand fade ca si aripa drepta.de. cu
incetul inapoi. Ea fusese de odata isbita de calarimea
lui Ragozi, de pedestrimea unguresca a le Prunitz sl
de ramasitele calarime ardelene si silesiane, asa incat,
cu tOta puternica impotrivire si cu minunile de vite-
jie ale 10 Baba-Novac, In silita a se pleca acelor isbid impreunate. Cazacii, mai Antai de tati: din acestA
aripa, se asvarlia in riul Muresul, unde multi din
tr'in,Til: se ianecara.
VA(:).Ond ostasii din centru- ca si aripa stanga s'a
sport. incepura Ci ei a -ti pargsi randurile pravatindu-se in neorauduiala ti in void intimplarit
www.dacoromanica.ro
638
IIICHATU-ViTtZUL
Michaig si generaliT seT se silesc din Lae resputerile a opri pe fugarT, impingendu-I spre hataie, pe
uniT prin cuvinte, pe altiT cu mama qi pe altii ea- paivgza. Zadarnicg. truda I Niel o putere ornenescg nu
mai era in stare acum a opri din fugg pe reschiratiT
qi spaimintatiT soldatT. Pgrasit astfel de osta41 seT si
de norocul du,,man, Michaig remasese singly en Off-
va ofiteri Si calaretT, pe acest nenorocit camp de bgtale. El stransese pe lange. sine stegurile, sperand cg
armia se va aduna in jurul ace!or semne gloriOse.
DuspnaniT se apropiag se. -1 impresOre_ si Michaig ea
inima despicatii de durere nu se putea smulge din acel loc. TotTrespeetail aces taeuta i adancei mahnire ;
cu tote aceStea duqmaniT se apropiase ; trebuia a fugi.
Acesta o strigail cu rugare cgtre Michaig sop' MT.
El, Micbait !... el se. fugg ? 0 ! nu... generaliT sel, prie-
tenil seT iubiti it inconjOra, it MA II indemng, it targsc. El se hotart in sfar0t. Mai intaig insa porunci
se. -T aduca stegul eel mare, stegul fere. Acest steg
forte vechiii tii privit de Romani ca sant, era de damasc alb, avend zugrgvit un corb pe un camp verde,
purtand in doe o cruce roqie indoitg. Michaig puse
de-1 scOse de pre lancea de care era atarnat qi-I ascunse in sanul see, dand astfel exemplu ofiterilor seT
de facure. asemenea spre a scgpa cat mai multe steguff se path. Dupg aceea, dand pinteni caluluT si lgsandu-i frau' pe voie, lug fuga insotit de ofiteriT seT,
de cati-va polonT si de alci calgretT, ce puturg segpa,
cgcT dusmanii impresurase pe Michaig si trupa sa; eT
erag p'aci sa-I inchide. de tote partile la mijloc qi pe
www.dacoromanica.ro
311 R "SLED
539
tott sa -T prinda, de mai intardiah catusi de putin. Michaiii fit gonit de apr6pe in fuga sa, de calarimea va-
lona si de altI cavaleri dintre dusmatif, avend tott
cea mai mare dorinta ca sal MIA cinstea a-1 duce prins
lig Basta.
XXVIII.
Inteacest chip, necurmat ai de aprOpe gonit de
dusman, Michairt ajunse la main! Muresului in vecinatate de satul eel ars Mirislet ; riul era lat, adanc si
plin de trupurile ostalilor ce se incumetasera a-1 trece;
cu tote ace stea nu era alta de facut, cad dusmanul
era in spate. Michaiu nu static de loc in cumprina ; el
se asvArli in apA, incredintAndu-se in puterea ageruJul sat armasar. Asteptarea lui nu fit inselatk generorul fugar, deli obosit de truda acelei qile, se lupta
impotriva valurilor intarhtate ale riului, innotand cu
putere, si, ferind pe cAlAretul set de on -ce primejdie, it trech pe cel-alalt mal al riului ; dar acolo, el se
opri sleit de puteri si Michaiu, *lend neputinta lui,
descAleca sir recunoseAtor pentru slujba ce-T fa-
cuse, cu acea dragoste ce are cAlaretul pentru
calul set, sotul set iubit, el it biAngaie, it trase
de coma fruntel, il sAruta si spot it dete drumul sa
mergA slobod pre ampie. Acest cal, cu deosebire
frumos, roils infocat, de vita turcesca curcitA, fusese
trAmis in dar lui Sigismund Bathori, and era print
in Ardel, de Vicenzo ducele de Mantua. De la Sigis-
mund, el inapuse in stapanirea lui Michait si Orasit find intr'asfel de dinsul, el picA in mAnile ostasi-
www.dacoromanica.ro
ni0
MICHAIU- VITEZUL
for IuT Basta, cari mult se minunara de frumusetile luT.
Incalecand Michaiu pe alt cal, se intOrse si arunca
ochiT asupra campie de bataie, uncle se vedeati ruinele armies sale, Vita reschirata, gonita si taiata de
dusmant Oh ! tine ar putea spune cats durere sorbi
inima lui in acea ochire ! Apoi se indrepta spre AlbaJulia. In tale, el ajunse pe ostasii seT ce fugisera, ii puse
in randuiala pe cat pubs, si, impreuna cu dinsiT, Intl%
in Alba. Aci, pang a nu sosi el, se aflase prin fugarT
de invingerea Romanilor. Soldatti ce erau pusi in
paza la cetatuia principals esisera de acolo ; Wolfgang Cornis, care era inchis inteinsa, afland acesta,
se cohort in curtea cetatuiei ; vre o cinci sese paz.nicT ce remasesera, vedOndu-I ca se preumbla singur
(caci slugile ce avea pe Tanga sine alergail prin pa-
latele boierilor spre a jefui) pusera mana pe dinsul
si, tragendu-1 printr'o mica pOrta a cetatuiei despre
grading, iT aruncara maT IMAM o secure in frunte, pe
urma iT famed treT alte rant tot cu securea, si in sfarsit il omorira.
Michaiti nu zabovi la Alba-Iulia decat pana.
isT
schimba calul si-sT lua ce avea maT stump ; apoi a-
puca drumul spre cetatuia nigarasula.
Ast-fel fn batalia de la Mirisleu, acesta intaie nenorocire, incepatura si pricing a tutulor celor-alalte
Ast-fel nestatornicul noroc in cate-va ceasuri ne rapi
aceea ce ne dedese inteatkia anT si dupa atatea marl
stradanii. Val! cate sperafi frumOse insela el! cafe
proiecte marl' nimicnici
Mirisleu ! Mirisleu ! blestem asupra ta. lot de peire,
www.dacoromanica.ro
MIRISLEU
541
toe afurisit ! Ce de swage eroic sorbisT hi in acesta di
pustie ! Amar noue ! Acest sange it vom isbandi curend.
Biruintele strelucite de la Gurusleil (3 august 1601),
de la Brasov (1.7 Iulie 1603), de la Petrisdorf (12 iulie
1611) ne vor resbuna cu prisos asupra viclenilor Unguri ; ele 'fuse. nu ne vor putea intOrce marimea perdutel in acesta Ali; §i 'nenorocitele nOstre sfasieff cu
Ungurii, de atunci pans acuin, nu vor folosi decat
despoticelor imper'atiT, dusmanele nOstre comune. Ni
se cade a versa lacrimi amare asupra acesteT marl
nenorocirl de la Mirisleri ; dar sa nu invinovatim de
loc provedinta. NoT, call robiseram pe fratif nostri
teranil din tera Romanesce, si pastrasem in robia Ungurilor pe eel din Ardel, mai meritam not ore atunci
marimea si fericirea ?
XXIX.
Armia nOstra se reschirase in tote partile. Spun di.
de la Mirisled spre Alba, ca la doue mile de loc, erail
cAmpiile si drumurile semenate cu trupuri de morti
sail murindi. De pe mArturisirea cea mai drepta si a
mai multora, noT perduram 4000 Omeni,* doue-spredece tunuri si tote bagagiele.
Bethlen insa spume c5. Basta, insarcina.nd pe locuitorif
Aluddlul d'a aduna intr'un mormint tote trupurile celor cadull in bataie, el deters. acesta sarcing unora din concetatenii lor, cars, indeplinind'o, raportara, de pe spusa analelor
ungurescl, ea in cea mai mare movila erad noun miT de trupurl si in cea mai mica doue mil, din ambele tabere, dare
eel mai multi erad Secul si Romani. Riul Muresul stria mai
www.dacoromanica.ro
512
MICHAIU- VITEZUL
Basta, folosindu-se de biruinta, pornise indata calarimea sa usOra, insotita de o mie din calaretii lui
Ciaki, spre Alba-Iulia, in urma ostasilor tut Michaiii,
din cart' pe multi intimpinand, IT ucisera sell iT prin-
sera. Aungend acetia in Alba, cu bite ca toti al nostri se departasera, et insa luand de pretext ca. Inca
all mai re'mas lucrurt de ale Romani lor. deter in
prada orasul si ucisera mai multi locuitort nevinoyap'. ET pusera acolo mana pe armele tramise tut Mi-
chaill de imperatul. Basta poruncise la top' gonacit
set ca sa pastreze viola tutulor acelora din Sacui cart
de hung -voie vor depune armele, gandind sä-i castige
in partea sa. Acosta buns-vointa a lui Basta catre Se-
cut fu pricina ca in neptea bataliet chiar, neunirea
intro intre dinsul si Unguri cart, in loc de a se 'Asa a
ft manati de dinsul, ii aratara ca el le-a slujit de instrument numaT.
Scim ca 11lichaili asezase pe un del ce domina locul
bataliet doue mil archebuzieri secui. Omeni alesT, socotind ca prin inaltimea positieT vor putea face multa
vatamare dusmanilor cu necurmata grinding a archebuzeler tor. Acestia, fiindu-le porunpit d'a nu se mica
tardiu cea mai mare fi,n areste movile. Iii acest numer nu
se socotesc eel Innecatl. De ar fi temrin c5, a( est5. al Ware, ar
urma ca no!, perdend de la 4 la 5 mil omeni gi incd doue mil
SecuT ucisi dup5. Mahe (cum se va vedea), dusmanul ar fi
perdut mai mutt de 4 mil omen! Italienil Tarducci si Spontoni, exagereza cu deosebire numerul ucisilor. Cel d'intaitt
dice a nol perduam dere mil ostatl si Basta patrudeci numai ; cel d'al doilea ca am perdut nol opt-spre-dece mil, afad. de cei innecati in Mures, si tre1-ded tunuri, marl si
iar Basta numal patru-dec' de insT.
www.dacoromanica.ro
muu5LE4
543
din toe ferg numal and vor fi chematT, *tire priveli5tea lIcram6s6 $i fur/ privitorT ai nenorocitei M-
OM, nemiqctidu-se din local lor. Dupa ce vedura
macelgrirea sotilor lor, temendu-se qi eT de a lor vieta, facura de maT make on semne cu bandierele ca
vor s'a" se predea. Basta intelese semnele lor 5i-T primi
in milk $i cu omenire le &Arai vieta qi libertatea. Dar
in acea nOpte chiar, ce din intimplare era f6rte intunecOsa, Csaki, carele incepuse a se ingamfa dicend
ca e1 $i cu UnguriT seT au ck5tigat batalia, iar nu Rasta,
chiema la sine pe nobiliT qi credincioqii seT dintre un-
guriT din Ardel qi incept! a se plange de Basta, cad
(a prihnit in mill pe SecuT, cari erau tocmaT din ceT
(ce se revoltase cu plebea impotriva nobilimeT, ispi(tindu-se a o stinge cu total; inteacest chip, eT car!,
Len obicinuita. lor Titejie, dobrindisera o aqa de strlelucita biruintks'a nulT pea lua drept resplata a oestenelilor lor, satisfactie, deli mica, despre nisce
(du5mani a5a de neimpacatT. Dec! el era de pNrere ca
enti se cade a rasa nepedepsitT pe aceT mi?eT; dar cg
in acea nOpte chiar sa puma sfarlit duqmanieT $i vie, tel acelor Omen! dintr'o partida ce le este cu al Ata supe rare impotrivitere 5i vrajma5e. Ctt despre general,
clesne se vor putea indrepta dinainte-T, sub cuvint
tea ei n'ali Mge.duit manic Secuilor 5i prin urmare
.n'aii gre.5it intro nimic scotend din lumina dileT pe
cace0T turburatorT aT lini5teT commie..
(Plilcud forte cuvintele InT Csaki la acele inimi
'stricate de necazurile piltite, din naturil uemilostive
(5i peste mesura nesatiOse de resbunare*, dice Spon-
www.dacoromanica.ro
,44
MICH AIU- V 1TEZ CIL
toni. Dec! toci de obste hotapira ca pe la medul noptit sti ucida pe BA-TT nenorocitl, care pe parola data
for de Basta, neputend banui o asemenea barbara in-
treprindere asuped-le, fara grije sail dormeaa, sail
nearmati vegheati. In puterea noptii si in tacerea cea
mai mare, nobilimea ridica din cuartierele for cateva mil de pedestrii sari si unguri, povatuiti de capitaut dintre malt, dusmani de mOrte at Se'cuilor ii
inconjurara locul despartit unde acesti nenorocici avusese porunca a tabari. La un semn dat intre nobili
din deosebite parti ei navalira cu soldatii for in mijlocul Secuilor si, cu vicldna si aspra cruclime, iute si
Mira preget it injunghiati si-I ucideatz wide si precum ii
aflail. Prin acesta grOznicajertfa, se stimperara sufletele nesatiOse ale nobililor cu mOrtea a done mii nenorociff Skiff, toti Omeni alert ei flOrea natiet lor.
.Fapta cu atat mai cruda si barbara, adaoge Sponetoni, ca se savarsa de Omni din aceeasi nape, lege
Rai obiceiurI,. Ast-fel de cinste si de inima curata
aveati aristocratti unguri, dusmanii nostri.
Desplacti forte cruda for r'esbunare la tots armia
imperatesca si multi incepura a povatui si a striga lui
Basta de a pedepsi pe eel ce an necinstit tots armia
si pe generalul el ; dar Basta, deli amarit de acestea, nu indrasni a face nici a dice nimic. Astfel cardta si mai multa indrasnela Csaki, carele, puind maim
pe cate-va tunuri si pe o parte de munitiunile din dobanda batalieT, fara de voia lusf Basta, be tramise
la castelul sew de la Almas.
A doua-di dupa batalie, Basta porni pe comitele
Tomaso Cauriolo la curtea imperatesca spre a duce
www.dacoromanica.ro
MIRISLEU
645
bandierele si stegurile castigate in bataie. In clece
dile ajunse acesta la curte si fa indatrt primit de imperatul, care se invesell mult de isbanda.", darui bine
pe tramis si lauds mult fapta luT Basta. Ast-fel se dovedi complicitatea curtiT in purtarea generaluluT eT
in Ardel.
Intr'aceea, Basta si UnguriT, Med a mai intardia, alerga la Alba-Iulia, unde gasesc orasul pradat de 6meniT for si trupul lug Wolfgang Corals. EY poruncesc
sa-T puns trupul intr'un sicriii spre a-I inmorminta
mai tardia si fall a mai perde vreme se luara in
urma lug Michaiii.
XXX.
Michaiii, obosit, plin de grija si de intristare, cu
putiniT emenY ce-1 insotiart, lasand de laturT Sibiiul,
merse la Fagaras, unde avea in cetate femeea si multe
lucruri pretiese ale lug. Aci se apuca sa-sT adune remasitele spaimintate ale ostirei sale, care alergati ca-
tand scapare in acest loc sigur. Printre acesti °stag
se arata si Baba-Novac, rant, cu Oral si barha arse,
cu fata sit-Iolaa de pulberea sangeresa a Wardle, caci
isT Meuse cum se cade datoria lug in dioa luptei, indeplinind tot de odata si slujba until capitau prevedetor si a unui voinic soldat. Tafatisandu-se el dinaintea domnului sell, ig dise suspinand si intristat: ,Sunc tern biruitT si infrantl, dOinne, mai mult de impotrivnicul nostru noroc, decal de armele dusmanuluT ;
ssi pentru ca el sä nu remana cu totul mangaiat prin
cmortea ta, incalecaii calul si mantuesce-te trecend
35
www.dacoromanica.ro
546
31ICHA 11.1-VIT;:, ;LSI,
,in Cara Boinanesca. Acest be nu este atat de -sigur
cat sd nu pate. fi luat de biruitorul Basta, carele
met
gonesce respanditele remelqite ale tiaitei nOs-
etre (*ie. Si tnteadever se. me crecli ca a$i fi volt
'mar bine sa rdman mort printre atall vifeji soldati,
guc0 in batalie, decal fugind se, mai trilese dupe o
cperdere atat de nenorocitd $i vrednicd de lacrinf.
'de n'a$ fi dorit a ingriji Inca de siguranta to $i a to
esluji pang la cel din urine: sunpin. FLO dar cu ce ai
emaI stump, cad domanfl peste pllkin vor sosi aci.
cvor impresura acestii cetiltuie, $i atunci iti va fi
gpeste putintd. se. scapi. Ed insd void remanea aci spre
aduna pe nenorocitiI rasipiti si void. sta pand In
cmOrte irnpotriva dumauilor nostri.,
Michaid iubea $i stima fOrte pe betranul Ali gene-
ral Baba-Novac qi hotari a urma povata Jul. De$i
insd Baba-Novac staruia ca se. remand cu cati-va
soldari spre apdrarea aceleI cettitui si a tine in
lot pe dusmani, pane. se. apuce Michaid sa scape,
voind ast-fel a-et jertfi vieta pentru mantuirea stapanului see, dar Michaid nici intr'un chip nu vol se
piece fare. diusul. Dedi impreund intrara in Ora Barsei
la 23 septemvrie si tilberird la Cod lea. Aci 1VIichaiti
intimpinti trupele ce, de pre porunca lui, IT aducea
fiul see Petrascu, din Ora Romanesca sl cele ce-I
venise in ajutor din Moldova.
XNXI.
Tera Barsel fusese teatrul de scene sangerOse. Bra
clovenil in 12 septemvrie, a-doua-di dupe riiscOla lor,
www.dacoromanica.ro
547
ridicasera furci in inijloc:u1 pietei, uncle acatail pe
wi-ce rornla puteaii pune inana. In accelsi di aflara
ca o trupa de romini suet. apOpe de hotarul Barsel
la Racer voind se. intre in Ardol. Acesta scire o inta-
rira cati-va barbati fruntasi din Ostea romans, cari
venia5 inainte si mergeati fara prepus, nesciind nimic
de tradarea Brasovenilor. Ace.tia insa fare veste
.cad asupra-le si-1 due in cetatea Brasovului., uncle
.dupe putina cercetare, furs indata omoriti, pastrAnd
mumai pe nn age. a] for cu vieta. In aceeasi sera, pe
la 4 cesuri, esira Brasovenii ca sa intimpine pe Romanii ce sosiat. Dar acestia, ve4Ondu-se mai slabi en
numerul, se trasera inapoi. Putini !Anal% in manila
dusmanilor 'i furs ucisi fare. mile.
In 13 septemvrie pe la ainec,li Brasovenil merg de
pun tabera la Prezmer, ca in dioa urmatere se. navalesca asupra acelor Romani ce se asteptail se. vine.
din Moldova pe la Oituz. Pe Tanga dinsii se unira akloua-di si o suta cinci-deci pedestrasi unguri cu pusci.
In acea oi de 14 septemvrie, ei navalesc asupra Romanilor, care incepeail a se arata. Dar ai nostri le res-
puusera cu ast-fel de tarie in cat pe multi dinteinsil
,omorira, pe a14.ii ii ranira Si capul tunarilor for priori
printr'o bombs o ast-fel de lovitura in cat nu remase
pele pe trupul sail care se. nu fie arse.. Catre sera le
merse Brasovenilor mai bine, caci luara de la Romani
un tun ; dar a- doua -cji, afland Ca sosesce din Moldova
armaful Sava cu o trupa de Moldoveni, ei napustirA
tau! si fugira de se inchisera in Brasov.
In aceeasi 1i Secuil de pe MO Olt se ridica
a,
supra Sasilor si aprind Crisbavul si Bodila. A-doua-di
www.dacoromanica.ro
348
MICHAIti-VITEZLIL
in 16, se aduna Romanfl cu Moldovenii, intre care
era si armasul Sava, si cu Rena', la Presmar de unde
mai nainte de a incepe ceva, tramit o deputatie la senatul din Brasov ca sa cera urtnaterele : 41°. Intreba
«pentru ce nu I-ail lasat sal treca in pace, ci le -au fat cut feluri de stricaciuni, ornorind multi dinteinsiT
«si luandu-le si machinele de rasboiii ; 2°, cer sa li se
«lea for tori nobilii cap' s'ar afla la el si mai ales eel
4ce s'ari impreunat dioa trecuta cu dinsii contra Ro«manilor, asemenea si tunul tot de la dinsfi,. Acestea le cer printr'un brasovean pe care Pati fost prins
in dioa trecuta. Real' amenint'a pe BrasovenT cu foe,
de nu le vor da pe nobili si tunul. Brasovenii respund
ca de vor da foe, el vor oniori femeile si copiii Ro-
manilor si ai Secuilor, care se afla spre siguritate
In Brasov. hi urmarea acestora. in dioa de 17 septemvrie, treeura al' nostril in pace prin tern Ihrsesi,
neracend alts stricaciune decal.. ca aprinsera un sat
romauesc ce parte se tinea de Brasov, parte era inosia unui nobil. Spun ca nurne'rul celor earl' trecusera
se urea peste cinci mil. Intr'acest Limp, brasoveniT
primesc scrisOre de la 'rurda, ca sa inchida tote drifmurile sl sa taie tote podurile de catre Moldova si Ro-
mania, pentru ca sa nu p6ta veni este de ajutor lui
Michaiii. Dar brasovenii, n'avura timp a face nimic,
cad dimineta, la 18 septemvrie, aflara printr'un roman snume Rascie ce venea din Ora Rornanesca gi
care please in manile lor, cum ca Petrascu, fiul lui Michaiii, se apropie cu o armie de 29,000 Omeni si ca Rotnanii sunt hotririti a deprada tag Ora Barsei si a o nimici prin foe si prin sabie ; lucru de care se si incre-
www.dacoromanica.ro
MIRISLEU
649
dintara Brapvenii, caci pe la ameacti o soma de Romani, afland ca femeile for lasate in Brasov s'ar fi omorit de ora.5eni, deter/ de o data foc la satele urn-AU:we: Preqmerul, Hermanul, Bodul, Sant-Petrul, Heltia,
Noul, Feldiera, Rotbavul si Magherqul. Brasovenil
ins/ nu omorisera pe femeile Romani lor ; eT numaT
le adunasera de prin oral, unde sedeau impra5tiate si
le inchisesera in cases svatului, ca sa le opuna acelor ce
vor navali asupra cetatiT. In 19 septemvrie RomaniT
se apropie de cetate sl aprind intro suburbie
treT
case, dar fiind forte putinT se trag dinaintea navalirei
orasenilor. In 20 septemvrie Petrascu, care sosise
cu armia sa, tramite cu amenintari si Fagaduieli serisOre orasenilor, indemnandu-ia se supune luT Michela.
Tot in acea Ali none cete elite din secuime in Ora
Bane, prefac tot ce le vine inainte in praf si cenuse
i aprind satelede a-randul, Incat sera ardea si Cod lea
Rravovenil, spaimintati de aceste pustiirT, s'ar fi su-
pus indata ; dar a doua-zi (21 septemvrie) primira
Neste cum ca MichahI a fost batut la Mirislee. Scirea
acesta IT indarji spre aperare,
Tata care furl pustiirile ce se casunara In Ora BarseT pan/ In liva de 23 septemvrie, (and sosi ichaiil
la Cod lea, pustiirT ce nu fars intrecute decat i rin Infricosatul rasbeie local de la 1848 si 1849.
XXXII.
Michaid, intrand In Ora Bane, aprins de manie aisupra Sasi lor pentru tradarea lor, porunci sa se dea
iflacarilor tote targurile pe unde trecea. Soldatii seT
www.dacoromanica.ro
tin
MICHAITI-VITEZUL
de la Mirisleil, adunandu-se pe Tanga dinsul si impreunandu-se cu o, the venite din tera Romanesca si din
Moldova, el se Veda iaras'i in capul und armate puteruice, pe care autorii polou7 o urca la cincirdecT
de ma OmenT. De ar II adeveratil spusa cronicarului
Fuchsius, ca Petrascu venise cu doue-?;Teti si nousa
mil si chi armasul Sava adunase chief mil sub comanda lui, adaogindu-se acestea en vre o cinci-spre
dece miT scapag de la Mirislek aratarea polonilor n'ar Iii o exageratie. Ori-si cum Michahl avea acum destule trupe ca sä pOta crede ca va isbuti a-0
resbuna asupra ha. Basta si a Ungurilor si a-0 redohandl puterea asupra Ardeluldi.
El 10 asezase ostile la Bod si la Presmer si a5enta
sosirea Nemtilor si a Ungurilor, care acum er' pe
la Sercaia, ca sa le dea batalie, cand in 30 octomvrie
ii sosi scirea ca hatmanul Zamoisky, cu Sigismund
Bathori si cu leremia Movilk at intrat in Moldova in
capul und frumOse armate compusa de Po foul, Turd
si TatarY si ca ei se apropie ca sa ntivalesc'd In Ardel. Po lonii trecuser5. Nistrul In Moldova la 30 septemvrie. Scim oa Cu cate-va lunT inainte, Inca aflandu-se Michairi in Moldova? Zolkiewsky cu armia sa,
din poranca luT Zamoisky, isT asazase taberape malul
Nistruldi in dreptul Hotinului, unde taberau Romanfl.
intalnirsi particulare incepura de atuncT intre ostasisi
ambelor tabere. Polonlf, incuragiati de nisce mici
lupte, in care fusesera norocosT, cereati de la .cilpete
nia for sit-I lase sa treca riot. Zolkiewsky scrise lui
Zamoisky intrebandr-1.
yob a trece Nistrul mai
nuinte de sosirea luT. Zamoisky IT response ca se lasti.
www.dacoromanica.ro
MIRISLEC
nil
pe intelepcinnea sa, recomandandu-i d'a nu expune
cu wurinta oOle ce avea ti care, perdendu-se, nu
vor mai putea fi puse la loci din ura ce simte tera
pentru not (Nal. Zolkiewsky, incuragiat prin acest respuns al till' Zamoisky, se urea pe o magura de
untie putea sa veda tot ce se petrecea in tabera nestra.
Intr'o Ali, vedend ce. la not nu este acia mare priveghiere , de pe cum era tot d'a-una , trecu riul fare.
veste pi Rica o isbire puternica cu tunuri marl asupra
intaririlor taberei nestre , care vatemandu-se gret,
of no§tri fary siliti a se wza in alts tabera, o mile
mai departe in dosul celei
Polonezii furs
nevoid indata a trece riul inapoi. Tot ce ca0igara
prin acesta isbire fit ca comunicatia pentru transportul bucatelor se racii pentru el mai inlesnitere. Intr'aceea, Polonfi mai: luara inima qi sperare de isbanda,
utd vec ure. ca sosi in tabera for §i Ieremia-Vodb.".
El isy lasase fetneea qi copiii la Camenita §i venise a
se uni cu Zolkiewsky, aducend cu sine o mie de calareti si cinch -sute pedestraqi.
Generalii no0ri din Moldova scrisera luf Zolkiewsky, intrebandu-1 pentru ce a trecut Nistrul si de
aduce rashoiti set pace ? Polonul response ed. aceste,
Atintebare din partea celor ce at versat sange polon
%este o noun. °care ; ca reshoitil Si pacea karat de
cla crait; ca el propane o armisti(ie de trei-decI dilecca sa merge. un tramis dill partea nostril ft se inteclege despre acesta en craiul.)
Acosta armistitie, pe care al no§tri fitcura greilala
a o primi, o incheiase Zolkiewski, in intelegere find
la acesta cu Zamoisky. mime cu acel scop ca sa dea
acestuia timp s4 sosesce. cu armia sa.
www.dacoromanica.ro
552
1%11r:flit ,-vatzur,
X XXIII *
* Aci si ast-fel se intrerupe ma.miscrit tul 1n1 Nicolae Balcet-eu, fare de nici o urrnit de redactiune pentru ultimele ca-
pitole din Cartea a Va precum nicl pentru Cartea Via care
avea se. fie cea din urma.
Depre tote aparentele, cartea intitulata Miris/e17, avea sa coprinda tot sirul nenorocirilor militare ale lift Michaia din 1600,
perderile sale in Moldova si in tem Rome.nesca, cu bataliile
de la Seret $i de la Telejen, In octomvrie 1660, unde armatele romane NIA invinse de Potocki si de tradelorul Moisi
Secuml, cu aceea de la Arges perduta la 25 noemvrie. Repide
§i groznicA gramadire de catastrofe, picand una dupa alta pe
capul eroului roman, parasit acum de norocul, dar nu si ale
geniul sea! De aceea, el null perdu euragiul si, in Cartea Via
a operel tut Balcescu, not 1 -am fi vedut de sigur pornind in su§1 la Viena si la Praaa ca sa veda Si sa vorbesca in persona cu imperatul Rudolf, caru:a se aratase pururea asp. devotat.
Pena Balcesculul ne-ar fi descris, cu neasemuitul ei farmec,
impresiunea Impunetore ce produse voevodul roman asupra
www.dacoromanica.ro
MIRISL
553
curter austriace, petrecerea luT prelungiti la Viena gi la Praga,
In primavera anuluT 1601 ; Intrevederea sa cu Imperatul si dibacele luT tractative diplomatice, distinctiunile meritate ce el
obtinh acolo si In sfarsit Intarcerea sa triumfala in Ardel,
uncle, ajutat acum de viclenul Basta si gonind din scaun pe
nestatornicul Sigismund Bathori, %tors pentru a treia órá la
domnia Transilvaniel, Michaia IsT limped' restristele militare
din tomna anulul trnut In stralucithrea hatalie de la Gurusled,
isbanda castigate in 13 august 1601.
Dina vestita de la Gurusle'u era destinata de Balcescu sad fie
punctul luminos al acesteT ultime carp a operel sale, precum
ea parea a fi si un nol lucefer de glorie pentru domnia romanesra a lul Michaid.
Dar, printr'un contrast din cele mar dramatice , in pripe
dupit dinsa , avea sa sosesca gr6znica scene de tradare, in
care generalul Rasta, uneltit Inrktatita a vicleniel austriace,
curmit prin ucigasT din guardia sa valona, vieta mult pre
scurtii a erouluT roman si resturna astfel din temelie tot edificiul marireT nationale a Romanilor.
Cate subiecte de elocuente, de uTmitore, de patetice povestirTl Cine va fi acela care, cu un egal talent, va Tmplini vre o
data lipsurile pe care o marte timpurie le-a lasat in nemuri_
............
tOrea scriere a luT N. Balcescu!
$i cine va fi acela care va indeplini aieve visul de Mdrire
Romtlnend, pe care uciderea luT Michaia Vitezul, II content din
faptuirea luI in acea fatale dimineta de 29 august 1601 !
Nota editorului.
www.dacoromanica.ro
N[COLSJ BALCESCU.
SCRIERID IVERSE.
www.dacoromanica.ro
NOTA PRELIMINARA.
Am adunat aci patru din scrierile luT N. Wet sell, ce. sub
diferite privirl pot presenta un interes maT via cititorilor mareI
sale opere istorice, earl, ajunsl liana la acesta pagina, de sigur
vor simti cu durere lipsa nereparabila a sfarsituluT ,Istoriel lui
.Michaid-Yodel' Vitezul.
Cele ce vom tipari in urrna sunt presentate aci ca In chip
de compensatiune, Insa fie-care dintr'un punct de vedere
deosebit.
Mal intaid vom retipari, ca un complement la cele rise
-despre persona domnesculuT erod al RomanieT, partea ce se
atinge de Michaid Vitezul in articolul din Magazinul istoric
pentru Dacia vol. IV, 1847, intitulat : Buletin despre portretele
principilor te'reI Romdnesci ce se ajb1 in cabinetul de stampe
da la Biblioteca regalt din Paris.
Apol, ca relativ la miscarile poprirtiluT roman din Ardel,
pe care Balcescu le-a apretuit cii asa Malta patrundere In
cele cloud din urma cart! ale Istorief sale, vom reproduce frumosul cuvint rostit de dinsul la Paris, to titua de lo maid 185t
aniversarea Mifcdret Romanilor din Arddl la 1848.
Pe urtna. vom face be printre scrierile cele mal 0.41 ale
mareluI nostru prosator, acelel poetice aruncaturl de ochit
asupra Intregel code a poporultil roman. pe care, In orl-ce
cas, Balcescu a fort acela care tie-a dat'o, bite() minunata
limbs stramosesca, sub titlul de : Cdntarea Romanier.
In fine vom Ineheia., reproducend cele cloud insemnate me-
Inoril, scrise de Balcescu la incepntul carierel sale literare
$i tiparite unul la 1844 In iasT (in Mitt literard) si altul la
1846 in Bucuresci (In Magaz. istor. p Dacia. 1. II). tratand des-
pre: Puterea armatet §i arta mallard la Ronuftnir din ambele
principate tem Romanesca si Moldova; lucrare, care prin ne-
numerate puncte se legs cu istoria, mai cu totul °stases* a
Romanilor din timpul lut Michairt Voda Vitezul, si pm care junele autor 1s! despica vartos, de la Inceput, brasda sciintifica,
pe care avea In catl-va anT asa de molt sic) inrodesca.
Aceste patru fragmente vor lase, suntem IncredintatT, in
mintea si inima tutulor. o adantaintiparire, facend pe fie-care
sa pretuiascif ()data mat mull, ale norocite insusirl ale istoriculul critic. ale prosatoruluT phn de talent si ale ferbintelel si
luminatulul patriot erad itttrunite intr'acel mare barbat, ce a
petit dintre noT la varsta de 33 de ant, lasandu-ne atatea capete de opera literare si istorice.
Editorul.
www.dacoromanica.ro
BULET1NIJL
DESPRE PORTRETELE
PRINCIPILOR TEREI ROMANESCI
I
MOLDAVIEI
E sE AFLA IN CABMEN', DE STAMPE DE LA BIBLIOTECA
REGAL
DIN PARIS.*
Sunt doT tuff aprOpe decand, avend norocirea a
me afla in mult iubita nestra tera, mi se vesti ca
d. dr. Mayer aduse din Transilvania un potret at lui
Michaiu Vitezul. Eram forte doritor a vedea caracterul
fisionomic al acestui barbat, al &Anil' caracter moral
§i politic it studiez de atata timp, al acestui barbat
care pentru Romani este nu numai un eroil ce a acoperit armele for cu o glorie neperitOre, ci Inca simbolul ideeT de view, ideeT de mantuire, simbolul Unimii,
for nacionale. Alergaiu atunci in salonul d-lui Poenaru unde acest potret se afla expus §i, veclend o fisionomie care nu-mi spunea nici unul din simtemin* Tiparit mai 1ntAiCjin Magazinul istoric pentru Dacia, 13aNota Edit.
curescI 1847. Torn IV. pag. Z12-2l7
www.dacoromanica.ro
N. BAT.CE5CLI
558
tele ce earacterisati, pe acest mare Varbat, and intor-.
sett catre -prietenul ce mensotia ei-T diseiti din convingere ada.fial ,Nu e acesta Michaiti al nostril.,
Citiia in urea disertatiunea inv6tatului d. A. Kure*
in care d -1ii se silesce a dovedi ca acesta trebuie ss
fie cel adevdrat portret, $i, 'remasei Cu tote acestea
statornic in marturisirea mintit §i a inimeT mele.
Deana m6 aflu depArtat de terasmea, in necurmatele mele cercearl prin bibliotecele mat multor Oa,
&Warn mereil sit-pot da dupa vre un portret al luT Michaifi V.V., deosebit de acele ce se dig in dartile luT
Ieronim OrteUu si Ban Bimeiia,_conoscute de d-1 A,
Kurz Si pe care gasindu-le t.41 tit act. ern pus de tnile-a
desemnat, cu tad ca nu in multutniati. CADA, me a
flak iniRoma, cilutaiti in desert in Uiblioteca intre
mule de portrete ale altbr_ornent vestitT, MAI a- avea
norocirea a gasi acest, portret acolo uncle at fi dorit mat cu semi al vedea. In sfarktit Dumnedeil implini
cu prisos dorinta mea.
La..2 ale acesteT lunt, insotit de prietetnil met d. A.
CT!" tiolescu, ne duseram la 1abinetul de stampe de ad.,
ca sa tacem Ore care cer.cetiil archeologice. Acolo
intre altele ceruiti, Tara multi sperantl ea veil gitsi
ceva, sa mi se arate portretele a au despre Otomanit,
Ung,urit, TransilvaniT f1-1otrati.iT vestitt. In condica,
colectiuneT, pentru Transilvanitt, iat.6 ce gasiiu :
$Ose portrete ale jut Michaiii Vitezul,-0 anutne :
1. Portretul din cartea lui Ieronim Ortelin, de pe
card s'a relent copia in uleiti .data de d. dr. Mayer la
Museul National ;
`Vecii Magaz. istor. Torn. IL pg. 371.
www.dacoromanica.ro
-POUT Iti.TELE 4..111 MICHA,113 ViTCZUL
h59
2. Portretal din cartea IuT Lau Bisgplia.
A.
Kurz aratii en prea mare °twilit. despre acestpoetret
ca nu crede a fl eel adev&at, c3.ci fisionninia I este
prea betran5, de vreme ce e bite cunoscut ca Mid:mill fu -ncis la varsta de 43 de anT. Aceea ce adaoge
d. A. Kurz ca imbracamintea acestui portret, care i
se pare mai cu total turcescil, ar Ii o dovada de neadeverirea luT. nu mi se pare exact. Siugura deosebire
intre acesta imbra'catninte de a celor-alalte portrete,
este gugiumana. Acesta esie de blana, lasata la o
parte pe stinga, in forma cilciulei turcanesci, numai
ceva mai ovule si impodobita in partea dreptil cu un
frumos surgafiu cu petre scumpe. Eu am v6dut in
teed mai mune portrete de ale principilor nostri ourtand aceeasi gugiumana, precum ti aci vre b cote -va
portrete de Unguei si Po loni tot, cu asemenea eacTula.
Din potrival, ciciula de la portretn1 din cartea lul le-
ronim Ortelit, este necunoscuta intre Romani. Pe
acest portret se afla nnmele pictorulni si al sculptorului:
Umbach. fecit
I. A. Boener sc.
de desnbtul portretului suet serise aceste cuvinte :
Michael Waltachiac Waywodu
3. Al treilea portret se asemana cu acest din sus,
din cartea luT Bisseliu, fiat la fisionomie cat si la imbrAcaminte, barba numai e mai lang,a si incoltorata
Tar nu rotunda ca la cel-alalt. tinprejurul portretului
se afla scris en litere marl acestea :
Michael Palatinus ValachiaP.
www.dacoromanica.ro
N. BXLCE.SCIJ
560
iar din jos de portret aceste versuri :
Eldon, o vellet, Dacorum hic calla Michael
Eximeret Turca, libera Iota jugo. *
4. Al patrulea se deosebesce de acestea de sus Etta
in fisionomie, cat qi in imbracaminte. In acest portret
stampat cam Mil de pe lemn pe o fOie in 4", bustul
principeldf e intreg, figura e lungareta tare §i slabs,
ochii, ca in tote portretele lui, torte marl ; barbs, de
pe moda spaniola, are numai la barbie, iar pe obraji
puling ; capul e gol, truntea WA. §i rasa putin, penal
scurf. bub manta pOrta lorica (platoe, cuirasse), in.
mama drepta un topuz §i la I- Opsa sabie. Jos sunt scrise
aceste cuvinte cu litere marl :
Michail Vaivoda della Vallachia it quale prese la.
city di Nicopole ne la Bulgaria, l'dnno 1598. **
qi Ia vale en litere micl :
Ban Orlandi forma in Roma.
Din sus, in coltul din .drepta al stampel, este un
scut cu o coroa d'asupra, infatiO.nd o cetate cu trei
turnurl ; fundul cadrulul arata un camp de batalie.
5. Al cincilea semana in tote cu al:p.selea, de care
vom vorbi acum, de §i e mdf reu sapat. Imprejur are
acelea0 cuvinte, iar in jos acestea (care nu se afla
in celal-alt) :
Franco forma.
* Acesta e Michaid care pote, indata ce va voi, si mantuiasca pe toti locuitoril Daciel de jugul Turculul.
* Michaid domnul Orel Romanescl care lug cetatea Nicopolil In Bulgaria, Ia anul 1598.
www.dacoromanica.ro
CALUGARENII
16L
acestor dese descarcari de arme ale asediatorilor si
asediatilor ajnnse de In llama aerul si ascunse si unora si altora vcderea dusmanilor. Sacuii cautara a
se folosi de acesta negura ; ei aausera lemne uscate,
catran, rasina, bustene aprinse, torte si alte materii
apringlettore Si, atItind bine focal, incepura a-I arunca
pe stresinele caselor din cetate $i cautara a aprinde
intaririle ei. Dar flind-ca birnele de care eraii Menke
acele intarituri erat Inca verli si prin urrnare umede
si huma dupa dinsele nu se uscase, ele nu se puteari
lesne aprinde de focul ce li se punea pe de desubt.
Pe Tanga acesta, prin desele puscariri ale artileriei
crestine, sferamtiturile caselor cetatii Incepura a cadea pe capul celor ce se aflati sub zid catand a-1 aprinde si astfel Ii sili a se trage inderet. April* dusmanii, luptanclu-se vitejesce, nu mai lasara a se apropia de ziduri, 'Meat isbanda remase cu totul induoiOsa.
XXIX.
Veclend Bathori si cei-l-alti descuragiarea ostilor
de atatea silinte zadarnice ce facusera, se dusera de
indemnara pe Sacui a da dovada ca-si aduc aminte
de libertatea cea de curend dobandita, a nu se descuragia de anevointe si de primejdii si a se arata ca
sunt Wimp' cu inima si vrednici de libertate. Sacuii
se formai% atunci in cohorte si incepura a aduce o
mai mare multime de lemne uscate, spre a da foc zidului. Multi din ei calm% sub loviturile dusmanilor,
dar despretriind on ce primejdie, vitejii Sacui isbu11
www.dacoromanica.ro
162
MIQHAIU-VITEZCIL
tire. in sfareit a aprinde intaririle. La vederea flacaril
ce se intindea in tete partile, eT strigara toff intr'una :
«Iisus I Maria!, ei, care cu scarf, ee' mai multi fare.
seer!, deters navala spre a sari zidurile, in vreme ce
o parte dinteineii purta focul intr'alte laturI ale cefeta. Artileria, din locul eT, aruncand ghiulele arse de
cele inventate de craTul Stefan Bathori, aprindea aeoperieurile caselor, ei daramaturile for, prin mijlocut
flacarilor, cadeait pre capul asediatilor. Acum, zidul
peste tot luase foc si Turcii, inchiei de flacarile cele
grOznice de mail ce merea cresceati, cunt nevoid, cel
putin o mare parte din el, a rasa aperarea zidurilor,
spre a incerca sa stings focul. AT noetri se folosesc
de acest minut, daii voinicesce asalt ei in vecinatatea
serif, din tete partile isbucnesc in cetate. Turcii, lipsift de svat, amet4I de flacari ei de vrejmaeii ce -T impresurase, ne mai avend vreme a capitula, spre a se
mantui de primejdie ei de o prapadire desevareita,
esti cu totii pe portita despre dela, necunoscuta la aT
noetri, &Rand pe acolo scapare. Dar calerimea crevine, care pre obiceiulrazboiului, sta gata pentru or!ce intimplare a luptei si aetepta calare eeitul isbirei,
ii vede, li is cu cal in gene, le taie calm, pe uniT ii
ucide, pe altii IT prinde ; putini numaY, favorisati de
n6pte, putura scapa prin padurT, ei aceetia Inca. pane
mai apol, furs gasiti ei uciei ei din WM garnizOna, mimai ire! Turd., fund bine calaritY i ajutati de intunecimea nopGii, avura norocul se. scape ei se indreptare. spre Bucuresci ca sa duce. lui Sinan vestea acestel nenorociri.
Secuii intrand in orae facura mare versare de salve
www.dacoromanica.ro
MI$CAREA
ROMANILOR DIN ARD1LU
LA
1 8 4 8*
Una din faptele cele mai minunate ale acestui minunat al XIXlea vec, Mea indoialI ca e desteptarea naionalitAtii romane in AIM, dupa un somn greti intr'un jug ce de o mie de aril o impovaa. Nici odata o
natie mai multa vreme in robie cumplita nu zach ! Nici
odata o natie robita, mai repede si intr'un timp mai
scurt nu se destepfa! Mai multe vecuri trebuise nal* La 1848, ps and o miscare de un caracter aspru, dar cu
total national, tar barb. muntiT si campiile TransilvanieT, mull
lubitu1 nostril istoric N. Balcescu, scapat din inchisorea plug-
tore de pe Dunkre In care-1 tinura vre-o cat-va timp Turcil
dap/ Intrarea for si a Rusilor in BucurescT, se refugise In Ardol si trai acolo cu lap tatoriT romanT, mar multe lunT. cercand
/D zadar sa potolesca dusmAnia aceea crancena dintre Romani
si UngurT, asa de stricaciosa Inca de pe atuncl libertatil amlefor popore. ApoT de acolo, viind In Paris, dup. trecere de
43.o1 anT si mai bine, Intr'o 4i de 15 maid, 4i aniversara a primel
adunareT a Romanilor ardelenT pe Campul libertdfir de Ia. Blaj,
find mai multi compatriot! qi sop de exilitl adunatl ca sa serbeze acea 4i memorabila, Balcescu, forte slabit de durerea ce
avea sa.-1 culce:In mormint peste cate-va lunT, car urmatorele
www.dacoromanica.ro
564
N. BALCESCU
valirei unguresci ca sa pbta amorti qi injuga de tot
pe Romani.* Mai putin de un vec fu de ajuns acestora
spre a scutura greil §i invechit acel jug. Inviere de
minune inteadever! dovada puternica earn ea nemuritor e sufletul natiflor gi cum ca sant, dumnedeesc gi
neperitor e dreptul Yon
Dar, navalirea, impilarea Si tirania strains putii
batjocori vi chinui pe roman in dreptul lui 5i, in timpul lor, putil a-I socoti afara din leg qi a-I privi in
randul dobitOcelor, dar nu -1 putt atinge in sufletul lui,
nu putu stinge dinteinsul credinta, nationals. Silit a.
Inchide in adancul inimei sale, fara a putea nici intr'un chip a o raspandi in afara acesta credinta astfeL
inabwita se inferbanta din chi in di Si crescea in tarier
incat cand putt isbucni, isbucnirea-i ft puternica, inver0mata, pustietbre §i roditbre in fapte marete Sf
cumplite tot de °data,
Scim toti tine furs cei dintai apostoli ai romanisrandurl, in care descrie cu elocuenta vie $i colorata, impresiunile sale culese in mijlocul poporuluT ardelen inimat de focuy
rl.boiulul national.
Acestl cuvintare a fost maT intS1 pusi sub tipar in Paris, darl
Ma In care s'a publicat si care, redactata de catI-va studentt
moldoveni si muntenT din Paris, purta numele de funimea .Ro-
mind, a avut o existents si o raspftndire forte restrina; al treilea si ultim num& al el, din iunie 1851, contine discursul ur
mator, carele a fost apoi reprodus si in Revista Romand pentru
sciinfe, Were 5i arte. Vol. II, 1862, pag. 588.
Nota editorului.
* Subjugarca completa a Romanilor din Ardel
se Wu toc
mai la 1 &38, and Unguril, SaeuiT si Sail se uniel in contra lor,,
de le riipirit on ce drept politic le maT ramasese.
www.dacoromanica.ro
MI§CAREA DIN A R DEL
565
mului. Cine nu eunesce numele gloridse ale lui Sincai, Petra MaTor, Samuil Klain, Paul Iorgovici, George
Lazar, carii prin scoff, prin cultivarea limbei si a istoriei, pusera stalpii de temelie al nationalitatii romane
si propagara idea unitatii sale ?
Ideile respandite prin aceste luerari literare si isto-
rice isbuenira indata in fapte. Horea lug securea in
mama si, inmuind'o in sange unguresc si nemtesc,
scrise cu dinsa drepturile natiei romane si programa
politica si socials a revolutiilor ei viitOre. Muncitorii
ce urmara atat in Ardel cat si in Principate, micsorara chestia din proportiile marete de unitate si de
nationalitate ce -T dedesera ee' din naintea for si o
rnarginira intru apararea intereselor romane de provincie si de localitate. Lor li se paru ca deosebitele
frangeri ale natiei all nevoe de o lucrare asupr5.-le
in parte, spre all curati miseriile si spiniT din case,
pan'a nu se uni cu top intr'acelasi trup. Anul 1848
gas' pe Romani intr'aceste idel. Romanii din Ardel
furs cei d'intai care salutara cu infocare falnicul sere
de libertate ce lumina atunci omenirea. Sunt astadi
treT anT, multi din not all Veda cu ochii for cand deputatii romani din tag tera Ardelului, in flamer de mai
multi de cinci-deer mil, toti fermi si fil de terani, se
adunara la Blaj in campul numit de atunci at libertafii,
ca sa face in numele natiei acesta declaratie : Sunt,
(led intru in drepturile mete ! qi Europa afia cu mi-
rare ca in Transilvania o natie romans, de a carei
existents nici nu banuia, si-a proclamat independenta
sa, si ea fu silita a-i recunOsce dreptul $i a o inscrie
de atunci in numerul natiilor celor vii.
www.dacoromanica.ro
566
N. BALCESCII
pi de 15 main 1848! pi de lumina, de libertate si de
marire romans, te pomenim §i te serbam cu drag r
Tu minuna§i lumea §i-i arata§1 ca natia romans e
matora, vrednica de libertate, vrednica de a intra in
fratia cea mare a natiilor. In analele Romanilor alt.&
Ali nu stralucesce mai frumos decal tine i cea asemenea tie, sora to iubita, qiva de 11 Iunie 1848 a poporului din Bucuresci. Te pomenim §i te serbatn cu
drag, o Ali marep caci intai41 data au(1iram atuncr
un popor intreg re'spunclAnd celor ce-i vorbeail de
unirea Ardelului cu Ungaria, prin acesta strigare :
,Noi vrem sa ne unirn cu pra !,* Minunata destainuire a lui Dumnedefi, care in Mile wt marl de s'erbalrOre populara, vorbesce d'a dreptul in inimile aleOlor sei, §i numai poporul §i poetii, ace; ti fii ai inspiratiei divine, avura la 1848 consciint.a intimplarilor
viitOre, numai ei citira §i destainuira aceea ce era
scris in fundul inimei fie carui roman : Muntuire de
ors ce domnire straina prin Unitatea rafionalii !
Uioa acesta de 15 mitt (1848) ni se pare mult mat
frumOsa §i mai stralucitOre, cand privim la dilele ce
o urmara, Mile negre, aware, chinuite, chile de foc,
dile de sange. Aceste Mile le am urmat qi le am ye-
dut cu top, una dupa alta. Am ve"dut cum manifestatia poporului roman din 15 main trase asupra-i terorismul guvernului unguresc ; am vedut cum povatuitorii natiei spaimintatf, inchinara drepturile el,,
* Sub acest cuvint Tera, ArdeleniT arata Ora Bomanesca.
Ed n'am avut norocire a me afla la Blaj In 4ioa de 15 mail
1848 ; dar ma! mult! Roman! din Ardel ce se aflari acoba'
me asigurara despre acestA strigare a poporuluT.
www.dacoromanica.ro
MI§CAREA DIN ARDEL
567
mai intai la Unguil ;* apol, cand vedura pe aeestia
in nevoe, le inchinara imperatului si deters poporul
cu totul in mana si in prada Ornenilor imperatesci. Am
vedut pe acest serman popor impins in foc, fare. nici
o arms in mana, despoiat si de cele ce &Weta cu
sangele sell, ** slujindcru4ime nepilduita ! de baricada ostilor imperatesci ;*** apoi parasit miselesce
de aceste cost): si lasat in prada furia resbunatOre a
dusmanului invingetor. Dar atuneT, in acel minutgreii,
cand nu mai putu pune temeie decat pe sinesT, cand
remase slobod de orl -ce povatuire nemtesca ce-1 paralisa, it veduram desfasurand tOta energia sa, stand
noclintit ca granitul muntilor sei dinaintea dusmanului ce maturase atatea ostiri marl, regulate si tari, si
facend din numele de .21/O0**** un nume de s paima
si de groza vecinica pentru semetul si vitezul ungur.
Mu lte si grele imputarI s'aii facut aces tel revolutii
a Romani lor din Ardel. Ea fu asemenata cu furia sel* Vedf proclamatia epiecopuluT Saguna di n Pesta, Tube 1848.
** In luna lul Dechemvrie, inainte de intrarea luf Bern In
Ardel, Comitetul de pacificliciune, de pe porunca lul Puhner,
puse sá adune armele ce poporul dociandise de la Ungurl ca
a armeze oetile ImperAtescT. Era acesta pretextul cu care
Puhner vru a desarmeze poporul, de care credea a. nu va
mai avea nevoe. Am vedut InsumT adresa ComitetuluT fntru
acesta atre prefectT.
*1* in mai multe Incur! In Aral si la Iuarea cetateT Lipova
In Banat (Dechemvrie 1848).
**** Sub acesta numire sunt cunoscutT totl mocanil din
ace! munti a! AbruduluT. Credem a acestI numire vine de
acolo a aceetf nalt1 ei trupeel Oran! port p6rul lung Impletit in doug cod6 care le cad pe grumaz.
www.dacoromanica.ro
N.BALCESCU
hada a resbunarilor, stand peste mormane de ruine
si de morti, ingrozitOre si cu gura plina de spume
sangerOse, tiind intr'o mans o torta pustiitOre de cetati, in cea-lalta un palos crud si neimdlanqit, cu
care_ cucerea Wta suflarea de semintie dusmana de
568
pre pgmint. Acesta icons spaimantatOre e adeverata.
Revolutia Ardelenilor fu grOznica, nemilOsa, manjita
de multe excesuri vrednice de osandit ; dar putem
spune, spre ape'rarea ei, ea acele excesuri furs o urmare fatala a unei suferinte si a unei uri infibusite
si inasprite de qece vecuri intr'o taeere silita si sub
o cumplita tiranie ; ca aceste excesuri furl provocate
de terorismul cu care incepura Ungurii in contra
Romanilor, cal purtarea acelora in tot cursul rasboiului fu mai tot asemenea 1e cruda ca a acestora ; in
sfarsit ca aceste excesuri sunt faptele numai a unei
mani de ()mein gunoiul, eel mai stricat si mai corupt
al natiei, care si ea fu indemnata si povatuita spre
acesta, de pilda ce-i deters ofiteril imperatesci. Aceste indreptari, temeinice in ochii si in privinta strai
nilor, la not si intre not nu sunt de ajuns, caci not
in dragostea ce hranim pentru fala, gloria si marirea
morals a natiei nOstre, am fi dorit sa vedem revolutia romans curata de on ce exces ; am fi dorit si dorim ca nici un roman sa nu uite ca omenirea isi are
drepturile sale sante $i nesiluite, si ca mila si indurarea sunt podOba sufletelor generOse.
S'a clis inca cum-ca scularea Romanilor ardeleni
n'avu nimic national ; ea ei n'avura nici macar, ca
Serbii si Croatii, un steg national, ci se luptara merefi
sub stegul austriac ; ea scularea for fu ca a unor robi
www.dacoromanica.ro
MI§CAREA DIN ARDELCT
569
ce se ridic/ din porunca si de temerea stapanului,
Tar nu ca a unor Omni liberT ce se lupt/ pentru libertatea lor. Este adever si am vela° Insumi, rosindu-me de rusine, &á Rom/nii se luptarg pentru
libertate sub stegul celuT mai marsav, mai cumplit
si mai invechit despotism ; este adever c/ Romanil se lasara a fi inselati de Austriaci, cari esploatara
eroismul si jertfele lor. Nu este ins/ adever c/ Ro-
manii nu fur/. impinsi si insufletiti in tot acest
crud rdsboiti de simtemintul national si de dragostea libertatii. Fost-am de am vedut insumi pe acei
ingrozitori 21 1 oci, pe can spaima vitejilor Unguri mi-T
descria ca nisce fere selbatice , esind din vizuinele
muntilor lor numai spre a face prad/ si omor ; i-am
gAsit infuriaci forte si heanind o ur/ fanatic/ cgtre
dusmanii lor,astfel cum trebuie s/ fie on ce popor
in rgsbeiele nationale ;
dar am gasit unite ioteinsii
multe simteminte omenese, inalte si generese. In acea
vreme cand inima imi,;era sdrobitg., cad din tete partile vedea nationalitatea roman/. calcat/ si strivitil de
dusmanii straini, fuseiti fei'icit a gasi acolo, pe acele
piscuri uriese , pe d'asupra nuorilor,, o nationalitate
si o viet/ romanesc/ infocata si puternica. Ca ce entusiasm frenetic nisei/ aclamat si binecuvintat de totT
acei Verani, cand le spusein cä am venit sä le aduc
ur/ri de noroc si isbanda din partea fratilor lor din
Ter/ , minunati de vitejia lor ! In ce acere adanca
me °collar" si me ascultail eT, and le vorbeam de puterea natiei romane , de numeral el , de Intinderea
p/mintului ce I-a dat Dumnedet si de ursitele cele
m/rete ce o ateptI in viitor! Sera, dui)/ ce VA/ 4ioa
www.dacoromanica.ro
570
N. BALCESCU
strejuiau potecile, se hartuiail si se luptail cu dusma
nul, IT vedeaT adunati trambe trambe pe Tanga focuri,
care povestind intitnplarile lei si acele trecute, care
dantmind imprejurul flacarilor, care Oicend din fluierer
buciume $i cimpOie. Cat colo o alta tramba din eel
mai juni invatand si intrebandu-se dialogul romanisat
din cartea : Paroles d'un croyant a lui Lainenais :
(June soldat made mergi ?) Apoi cu totii, juni, barbati si betrani, se puneal de raceail sä resune vaile
muntilor de cantari de vitejie si de nationalitate, mai
cu sema de acea puternica $i frumOsa marseliesa a
d_hiy Andreil Muresanu : .Deqtepta-te Pontine, din
pe care o ci ntaii chiar in
somnul eel de morte!
mijlocul focurilor si a urletelor de tunuri, silind si pe
Lingua a o inveta si a o canta cu dinsii impreuna in
batai. General! acestei Oste teranesci erati nisce preoti Si nisce tined abia esiti din scOlele de teologie, filosofie si jurisprudentA; el nu pusese pang. atunci
mans pe o arms, cand nevoia ii sill a se face generals $i a castiga &RM. Lipsiti de cunoscinte qi dP
principie de arta militara, ei le invatara in mijlocul
tuptelor. Am ve'clut cu mirare cum el' dibuise adev6ratele principie ale rasboiului si cum simtise importanta positiilor naturale si folosul ce sciura trage din
on ce localitate. Femeile nu remasese in urma nici
cu curagiul, nicl cu simtemintele nationale ; ele luara
parte la tote primejdiile sotilor Tor. Din varful mun-
tilor ele aruncall o plaie de bolovani, care riireaa
batallinele vrajmasesci. Cantecele for nu erail ca
mai nainte, cantece de dor si de placere , ci canturi pline de patriotism si de simtemint national_
www.dacoromanica.ro
MI§CAREA DIN ARDELU
571
Am audit in ruinele Abrudultif,
oras pustiit de flacarI si cucerit de mai multe mil de locuitori unguri,
in tragica scena ce se petreciiin luna lui main 1849r
am audit o juna, nalta si frumOsa fata de munte
cantand un cantec dulce si duios. El imi spunea despre o tinera romana, fericita ea se chiama Fl (Rea, fericita ca e romana, de otigin5 din Italia, fericita ca
nu scie si ea muma sa nu i -a vorbit de loc unguresce , iubind numai tot ce este romanesc si jurand
d'a nu iubi in veci un ungur cata vreme va mai UP
un roman pre pamint. Acestcantec imbatator de simfire, acea alba , rumens si frumosa feciOra , ruinele
parlite si innegrite ale Abrudului ce me incunjurati,
movilele mormintelor unguresci ce vedeam d'alaturi,
tote aceste me impresionara fOrte. Mi se parii a aye
dinainte-mi o vedenie; mi se Orb a vede geniul na-
tionalitatiI romane stand pe d'asupra mormintelor
dusmanilor straini si cantand uu imn de inviere.
Aci dati-mi voe a ve aduce a-minte ca revolutionarci de la 1848 din Ora RomanescA, deli credura
ca trebue a urma de pre pilda Ardelenilor si ca imprejurArile politice nu-I erta a pune din inceput in
programa for chestia unitatii nationale, dar n'ail per-
dut un minut din vedere solidaritatea ce-I lega cu
tote ramurile natiel romane; ei au aparat si s'ail luptat de-opotriva pentru drepturile Moldova ca si pentru ale terei Romanesci, si atat inainte , in vremea,
cat si dupa revlutiao de la iunie 1848 , eI mereil au
aperat si apera Inca dinaintea Ungurilor si a Europe
intregi drepturile Romanilor din Ardel, Banat si Ungaria. Daca putiril numai dinteinsiT primira a impar-
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
672
tali primejdiile rasboiultif romanesc , pricina fu nu
ma! ca stegul sub care se luptail fratil for din Arde
era stegul austriac, stegul despotismulut, steg prieten
si aliat al Muscalilor, , dusmanii eel cumpliti at nationalitatiT romane. Astacri lucrurile si ideile s'ati preracut si s'ati lamurit. Astadi vedem ca un acelasi despotism ne coplesesce pe top' Romani! , impreuna cu
Ungurit, dusmanil de iert, si cu tote popOrele Euro-
pe. Astadi este invederat pentru tot rotnanul cu
minte si cu inima ca libertatea nationalitatilor nu pOte
veni de la curtile imperatese si din mila imperatilor
si a despptilor, ci numat dintr'o unire strinsa intre tot,I
Romani! si dintr'o ridicare a tutulor impreuna si in
solidaritate cu t6te popOrele impilate. Acesta, este calea noia pe care pasesc Si trebue a pasi tot! Ro manit de progres si de miscare din Ard61, din Banat,
din Ungaria precum 51 ce din Principate.
Astfel am ve"dut eu revolutia romana din Ardel cu
simtemintele el nationale, cu faptele el marete si eroice, cu greselile si cu vinile &I. Dar 4iva de la 15 maid
1848 remane frumOsa si luminOsa, neatinsa si curata
voe dar a inchina
de off-ce exces si gresala.
la acesta chi, in care poporul roman adunat la Blaj,
In campul libertatil, striga :
.Noi vrem sa ne unim cu 'era!'
Paris, 1851.
www.dacoromanica.ro
CANTA REA ROMANIEI *
PRECUVINTARE
Acum cinci aril ma aflam in caletorie pe la manastirile din maretiT nostri Carpaff, cautand pe sub ru-
ine urmele marirei stramosesci. Intr'una din acele
manastiri, economul chinovid, spre respuns la dorinta mea de cercetarT si descoperirT istorice, me duse
In biblioteca manastiret Sala ce purta acest nume era
o camera lunga si intunecesa, murdara si piing, de
Cantarea Romdniei a aparut mai Intaid la 1851 intr'o brosurA romO.nesca publicata in Paris sub .titlu: Romdnia viit(fre-
acolo ea era precedata de precuvintarea subscrisit de It BC;
cescu pe care o reproducem aci, si in care el pretinde ca ar fi
gasit acesti scriere intr'o mangstire veche din WC pe care nu
o numesce. D. V. Alecsondri o retipKri In Iasi, la 1855, In revista sa Romania literarlt: mai tttrdiu tot d-lui, intro episto15, din care am imcdrtasit o parte cetitorilor Revista Itometne
www.dacoromanica.ro
E74
N. BALCESCLI
praf, in care intre o multime de mobile stricate i calabalicuri gramadite, veclui intr'un unghin un morman
de carp' ei chartii. IncepuT a ra.scoli cu nerabdare acele
vrafuri, ei alegend ce mi se palm mai interesant, alergai de me inchisei in chilia mea spre a le cerceta
Intre manuscrisele ce aveam dinaintea mea, unul, intitulat Cantarea Romania, atinti mai cu deosebire min
tea mea de la cele d'intta fete; urmai cetirea fara intrerupere Ong, in sfar§it ei veclui cu mirare i descuragiare
ea istoria ce cu atdta trudd §i cercetarY me nevoiam a
(anul 1863, pag. 361), vorbind despre Alecu Russo, un alt Liner roman din Moldova, plin de talent gi r6posat in florea var.
stet, dice cele ce urrneza : *A. Russo avea obicein, pentru Islesenirea compuneriI. a scrie in limba francesa §i apol a traduce
escrierile sale pe romanesce.... El ml-a fost bun prieten; avea
*tin spirit ager, cultivat §i, cat pentru talentul sad, cat pentru
.frumosa gi poetica lul inchipuire, void descoperi o mare taina
aliterara: aintarea RomknieT, publicata in jurnalul med, a fost
4compusa in limba francesa de A. Russo §i tradusii pe roma*nesce de N. Balcescu. Am la mine manuscriptul sad original.
Aqa dar frumosa poemit nationalk careia nu-T lipsesce decat
versificatiunea spre a putea fi prenumerata printre capetele de
opera epice, a nascut In imaginatiunea vie gi patriotica a lul A.
Russo §i,a. luat forma el curat romanesca §i expresiva sub pena
lul N. Balcescu. Gloria nemuritorulul istoric al lul Michaid Vi-
tezul nu scade din acesta ipcuscrire, ci din contra, frumosa
Ceintare a Romania devine pentru nor un stump si pretios odor, In care se unesc amintirile a dol tineri roman! cu iniml
inalte §i cu talente puternice, perdutl amandol prea de timpurid de patria lor, pe care et, in exil si suferinte, ad cantat-o, ad
striilucit-o, §i a carer Unire el Inca de mull ad dorit-o §i ad piaRota editorulur.
znitdit-o prin lucriirile lor.
www.dacoromanica.ro
575
CANTAREA ROmA.NIE1
Aescoperisi a scrie, se afla scrisa* tote aci in vre o cateva fete, dar astfel cum nimerif nu se ispitise a o scrie. Ea
mi paru scOs5., nu din adancimea cartilor, ci din sufletul
natief, acest isvor bogat, elocuent si neperitor. Cu tote
imperfectiile sale, ve4u1 intr' acestA scriere un plan
hotarit de maT nainte $i metodic. Autorul, dupe o invocatie catre Ora sa, atat de frumOsa si atat de nenorocita, apucg. istoria Romanief intr6ga din vremea
Dacilor, inaintea ridvalirei cfeciorilor vulturuldf, pe
-clind, ghee el, ,pe o pajiste verde Libertatea,* copila
4bal'aiOra cu cosite lungi 0i aurite, se juca cu un arc
destins,. Dupg aceea urmOza din epoca in epoca
natia prin tote miscarile si prefacerile sale istorice.
late navalirea Romanilor, invingerea Dacilor, un popor nal wind din amestecarea remsdsitelor Dacilor cu
* Ierte-ni-se a fi schimbat aci qi pre unde se maT afla In
.cursul poemeT apocrife a lut Balcescu, cuvintul de Slobolenie
cu acela de Libertate. Causa pentru care mT-am permis acesta
unica preschimbare In textul autoruluT, este a Balcescu a in-
frebuintat acest cuvint, cu care de altmintrelea nu s'a servit
nicAierl, numaT spre a ascunde sub o colOre mat archaic plAs-
muirea scriereT sale; cu tote acestea neplacuta clicere Slob°.
4enie nu a avut nict odatA pe romanesce Tntelesul concret ce
autorul voiesce sa-lImpura fn strofele sale qi mi se pare cif atat urechia romanesca cat §i deplina multumire a minter recclaml pretutindenT aci, maT cu soma acum cand scim cu totT
ca cel putin stilul acestel frumOse opere e curat al BalcesculuT,
reclaml, dicem, fnlocuirea eT cu adev4rata notiune qi
expresiune a Libertatet. Cine fuse va tine cu tot dinadinsul a
'Astra forma prirnitiva, alextuluI, bine-voiasca a citi alobocie-
nie pe unde va vede tiparit Libertate qi a§a vom remane cu
totil Impacatf.
Nota editorulur.
www.dacoromanica.ro
576
N.
BALCESCU
Romanis. Autorul igi exalts pOte cam mult fericirea
epocet romane care, pe Tanga o mare civilisatie materia15, avu durerile sale. Dar iata ca ccerul se intu_
neca §i din patru unghiuri ale lumei se lied inaltan4,
'du-se stalpi de flacara, invaluiti in nut de film,.
Dumnedet deschide portile norodulut si o multime de
popOre necunoscute navalesc, indesandu-se si impin:
gendu-se unele peste altele asupra intinsei imperatil
romane, imbetranita si putredita de multe rele. Fapta
provedintiala! caci sosise timpul, ca unitatea falsa sub
care Roma impila lumea, sa se sdrobesca si sa dea loc
la organisarea unel alte unitati, produsa prin unirea nationalitatilor libere. Dar spre a ajunge la acesta unitate
spre a se preface, lumea e nevoita sa trdca p rin multe
cercarn iatkvarsta de mijloc, feodalitatea si robia. RomaniT din Dacia, dupa ce se lupta multe vecuri impotriva IAA/lira Barbarilor, sunt siliti a se pleca dinaintea
acestet vijelii omeneset si a-sT parasi tera pribegind
in partea muntilor si peste Dunare ; epoca insemnata
in chronice sub numirea de ccele doue mart pustiirt
ale terel,. Romanii pribegesc, dice cantaretml nostru,
ducend cu sine cnumai limba si dorul terei.. Avesta
dragoste a Romanilor catre limba for ne o marturisesc istoricii varstei de mijloc. «Romanii, dice Bonfinie, s'ail luptat mat mult spre a-s' apera limba dec cat vieta., Dar barbarii mai slabesc, RomaniT pribegt
A
se 'mbarbateza din nal si, stapaniti de dorul teat, se
intorc in vetrile stramosesci. Abia se asezara, abia
furtuna omenesca se mai potoll si potopul Asiei cfeccioriT proorocului, se varsa peste lume. Misia Roma nilor, aqezati la portile lumei civilisate , atunci , ca si
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIEI
577
mai nainte, ca si acum, este lupta spre a stavili barbaria si o lupta, necurmata. 'Tu esti streja lumii ! !... 0
cpatria mea, jertfesce-te!* striga poetul catre Ora sa.
Misie santa si gloriasa data Romanilor de Provedinta
pentru binele omenireT si pe care nicT odata ei n'ail.
tradat'o ! De cate orT o primejdie mare a amenintat
Europa si civilisatia lumei , Romania, sentinels gate
spre jertra. , a fost la postal set , la datoria sa. Cea
d'intaiil in fata dusmanulni, ea fii cea d'intaiii jertfita.
Sub ocrotirea insa a pepturilor gale ale Romanilor,
pe care se ascutiail palosele barbarilor, Europa apu-
sena putii in pace cultiva sciintele si a ajunge la
acesta desvoltare minunata a intelegerii si a inimei
ce o fericesce. Astacli chiar, cand,din not barbarii
norduluT ameninta civilisatia si libertatea lumei, natia
romana nu si-a nitat si nu-si va uita datoria et Ea
mai intaiti v'eclh si arata primejdia ce ameninta lumea ,
si dace strigatul el la 1848 ar fi fost ascultat de aprape, libertatea ar domni acli in Europa! Duo: triumfurile rascalelor via timpurilnenorocite. BoieriT cauta a
pastra pe sema-le libertatea si bunurile castigate si
a-si in.temeia fericirea for pe robirea poporului ; imparecherile din casa aduc pe dusmanul de afara, si
Romanii din ambele taxi cad sub regimul Fanariotilor. Apoi vine impilarea strains, robirea si sdrumicarea natiei sub e Turcul pagan, IsTemtul misel si Muscatlul selbatic,* si suferiutele poporului cpribeg in coliba
. parintesca si strain in pamintul sail delnascere*. cantaretul sfarsesce aci , aruncand blesteme asupra im_
pilatorilor si versand nadejdea in inima impilatilor.*
* Nu ne putem opri de a semnal a perfecto, conformitate ds
37
www.dacoromanica.ro
578
N. BALCESC1J
Zadarnice furrsilintele mele de a descoperi pe autorul acestei cantari si epoca cand fu scrisa. De
pre forma, titlul si ideile el cred ca autorul trebuie
sa fi fost un calugar hranit in singuratate de citirea
Bib lie! si a Psalmilor luT David, eartile cele mai frumOse si mai literare ale lumeT;vechT si noue. El nu se
vede inspirat decal de acea citire si mai cu sema de
sufletul natiei, ce ni se arata asa de lamurit si frumos
in cantecile si in poesiile populare. Adesea in schiturile si pesterile Carpatilor s'ail aflat parinti, cari ai
exprimat intr'o poesie biblica suferintele poporului
si au cautal a vede in viitor. Proorociile parintelui
Spiridon sunt cele mai cunoscute [de calugari si Oran!. CalugariT de rand si preotii roman!, atat ce!
din Principale cat si cei din Ardel, nu s'aii despartit
nici cu traiul nici cu inima de popor; d'aci vine influenta morals a for asupra poporului, castigate numai
prin patriotismul si prin ideile for liberate si curet
evangelice. Caracterul scrisoril si Ore-care cuvinte
si idei din scriere m'6 fac sa socotesc ca ea fu produsk inunil din ace! an!, cand Europa era cutremurata de omare'miseare populara, precum fii cea de la
1830. Sgomotul revolutieT Frantei si a Polonie!. sora
nOstra in nenorocire, miscarile Ltaliel si ale Germanic!
strabatura pans in singuratatile Carpatilor .si deschi-
sera trista si caldurnsa inima a pustnicului. El privi
Ora sa, o vedU gemend sub impilarea si ocuparea
Rusilor si striga : 411 sesurile tale dusmanii corturile
plan ce exist!; tntre poetica cooceptione a Ctintdrel Romania
ci Introducerea proiectata. de N. BAlcescU pentru Cartea sa cea
mare asupra luT Michaid Vitezul.
Nota editorulul.
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIEI
579
4 0-ail intins.; incepir a-sT aduce aminte una cate una
vechime si ofta dupe. marimea si vitejia trecuta
a Romanilor ; asculta sgomotul lumeT si areta tern
sale semnele vestitare de mantuire ce se iviaA pe orizonul politic. «Paharul fare.-de-legeT, striga el, s'a im«plut peste mesura si palaturile for de strimbatate se
peavalesc, surpate de blestemele poporuhil I Fur« tuna mantuirei a'nceput !« Vai ! Veduram intr'o Ali
sOrele stralucitor al libertatei a se 'nalta si cu radele
sale ferbintatOre a invia pamintul ; si indate iare.si a
se intuneca si, in mijlocul aceleY intunecimi, viscolul
a ne asvarli departe de patria misted' «sub cortul pri«begiel",« ca odiniOra pe parintii nostri. Veduram dusmanul calcand in voie acesta Ore, santita de nenorocire si glorie, fare. sa avem fericirea a ne!isbandi, duntand palosul nostruintr'insul si a muri incailea barbatesce, astfel cum traira parintif nostri. $i de atunci, de
doT adf, ratacim prin lume cu inima framintate. de
dorul tgrei departate, raiul nostru mult iubit. Cu tote
aceste dureff am pastrat vie in inima nostra credinta
vi dragostealiberratffsi n'am desperat de mantuirea nemnlui nostru. Seim ce gred si anevoie este a redo -
bandi libertatea perduta , a intrupa o patrie atat de
sdrumicata, a realta o natie slabita si culcatA la pamint de vecuri de tiranie ; dar scim inca cum ca din
covarsirea reului are sa esa binele; scim ca nimic in
lume nu se nasce faira durere, si credem , cu autorul
acestei cantari, ca mantuirea sta in not si ca vom fi
mantuitT dace, vom fi cu priveghiere, staruinta si jert-
fire , daca ne vom intari bratele si inima si vom sta.
«toff pentru unul si unul pentru toti.
www.dacoromanica.ro
580
N. BALCESCU
Nu trecuse mult duph pretiOsa descoperire a acestill manuscris ai fuiti silit la 1846 a-di prtrasi Ora.
Inprejurarile, vieta rathcita ce am petrecut de atuna
In tea strhine, viforOsele evenimente ale acestor doi
an! din urmg, m'au facut sh uit cu totul manuscrisul
ce zhcea in biblioteca mea. Acum, cand privirile Romanilor cu minte §i cu inimh se indreptaa cu dragoste catre patria for , cautand a cresce ai a hrani
sufletul RomanieT, pang sh vina clioa In care s'o pOta
cresce ai inthri in trupul seti , adusu-mi-am aminte
de acel glas duios al muntilor Si me" hot6r116 a publica Cantarea pustnicultif spre a mangaia Ora-mi
am Arita.
N. Bcilcescu.
Paris. 8 august 1850.
www.dacoromanica.ro
DOca dusmanul vostru as cere legimin-
te rusin6se de Ia vol, atunci mal bine
muritl prin sabia lui, decal sit fi4i privitorl Impilarel qi ticalosia Orel vdstre.
Domnul parintilor vostri Iasi se va indura de lacrAmile slugilor sale si va ridica
dintre vol pe cine-va carele va aseza iaAO pre urmasil vostril in voinicia qi puterea de mal nainte.
Testamental la Stefan-cel.ban, domnul
Orli Moldova.
I.
Domnul Dumnedeul parintilor nostri induratu-s'a
de lacrimile tale, tera mea ? Nu esti indestul de smerita, Indestul de chinuitA, Indestul de sfasiata ? VAduvA de vitejfi tei, to plane cu p'erul smuls $i desple-
tit pe mormintele lor, precum femeile se jelesc pe
mormIntul mut al sotilor lor.
II.
Nemurile audira ipetul chinuirei tale ; pgmintul.
se misca. Dumnedeil numai sa nu-1 li audit ?.. We'sbu-
natorul.prevestit nu s'a nascut 6re ?
www.dacoromanica.ro
b82
N. BALCESCU
M.
Care e mai mandra decat tine intre tote Wile semenate de Domnul pre pamint ? Care alta se impodo-
besce in (pie de serbatOre cu flori mai frumese, cu.
tane mai bogate ?
IV.
Verdi sunt delurile tale ; frumOse swat padurile si
dumbravile spanzurate pe cOstele tale; limpede si
dulce e cerul teti ; muntiT teT se'nalta trufasT in yesduh ; riurile, ca un brag pestritat, ocolesc campurile;
noptile tale incanta au01... Pentru ce zimbetul tell e
asa de trist, mandra mea teed ?
V.
Multe si frumOse turme past vaile; sOrele milostiv
inrodesce brasda ; mana DomnuluT te-a impodobit ca.
p'o mire* liveclile tale cele 'ntinse sunt smaltuite cu,
Hoff felurite si belsugarea varsa avutiile sale pest&
campiT 0 bogata mea tera pentru ce gemi?
VI.
DunArea betrana, biruitli de parintiT teT, iti spala
pOlele si-ti aduce avuliT din tinuturile de unde sdreleresare si de unde sdrele apune ; vulturul din vesduli
cats la tine cu dragoste ca la pamintul seu de nawww.dacoromanica.ro
CA NTAREA ROMA1VIEI
583
scere ; riurile cele frumOse ai spumegOse, piraele cele
rapedi ai selbatice cants neincetat slava ta....0 Ora
jalnied pentru ce fata ti-e imbrobodita ?....
VII.
Nu eati frumOsa, nu esti bogattl ? N'ai copiT multi
la numer, cari to iubesc? N'ai cartea de vitejie a trecutului si viitorul Inaintea to ?....Pentru ce curg lacrimile tale ?...
VIII.
Pentru ce tresari ? Trupul COI se topesce de siiibiciune si inima-ti se framinta cu iutelg....Citit'ai Ore
in cartea ursiteT ?....Aerul se miacs turburat... vintul
dogoresce.... Tngerul peirei ti s'aii aratat Ore ?... Nop-
tile tale sunt reel; visurile turburate ca marea batuta
de furtung....Ce-II prevestesc ?
Ix.
Privesce de la med6-di la miaclii-nOpte popOrele ri-
dicandu-si capul....GAndirea ivindu-se luminOstt pe
d'asupra intunerecului...gandirea ce zidesce ai credinta ce d'avieta...Lumea veche se peavillesee si p'ale
el' daramaturi Libertatea se inaltal...DeatOptb.-te..1.
X.
MuceniciT sangelui OA n'au is Ore : ,k;i Domnul
eva scula pe unul dintre voi, care va aseza pe ur-
www.dacoromanica.ro
584
N. BALCESCU
ema§ii vrWi lara.-§f in libertatea 5i puterea lor...?
Uitat-al sangele ce cure. prin vinele copiilor tei?....
mult erai mandre, odiniOrA cand, cu securea in mane.
cueaciula turcanesca pe cre.;:tet, to strigai: Ura! in
batalii !... Peptul teil era tare ca de otel ; paloqul se
tocla pe dinsul....SOrele se'ntuneca de norii de pulhere ce ridieati rasboinicii
XI.
Poporul feu era indraznet ca vulturul, easboinic
qi trufaq ca taurul selbatic... Remasu-Ii -a Ore numal
umbra puterel §i aducerea aminte a vitejiel tale ?
XII.
Cum a slalit peptul CM de otel ! Mama to cea tare
cade de obosera....§i moleOrea a intrat in loca§ul voinicilor !...
XIII.
In vremea veche...cerul era ]impede... sOrele sten.lucea ca un Beat tiner....Campiile frumOse, imprejurate de munti verli, se intindeati mai mult deal pOte
prinde ochiul....padurY tinere umbreati delurile....Turmele s'auleati mugind de do arte_ §carmesarti nechezati jucandu-se prin re.r4ti ..Pe o pa*te verde Liber-.
tatea, copile.baraiOre. cu casite lungi si aurite, se juca
cu un arc distins. Ferice de Omenii din campie, ferice
de eel de la munte !.. Era vremea atunci cftnd tot omul
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIE[
585
traia fara stapb.n si umbla mandru-fara salt piece capul la alt om, cand umbra vailor, pamintul ca si aerul
cerului era davalma pentru toll. Vieta atuncY se pe-
trecea in cea maT deplina fericire si, and ajungeaa
pe om nevoile betranetelor si mOrtea, el se ducea clicend : ./14T-am trait qilele I. si era sigur ca vieta lui
se va prelungi si dupa mOrte si ca pe cea-alalta lume
va intimpina o fericire si mai mare. Dar iata ca aerul
se turbura.... cerul cel ]impede se imbraca cu non intunecosi.... un nor de praf inveluie campia si ascunde
muntit... se aud vaiete dobitOcele fug speriate ca
de gOng strechieT, sail ca in noptile vijeliOse and lupiT
esii din paduri.... call nechiaza jalnic.... Multime de
glasuri se aud strigand si vedesc, and primejdie and
nadejde, isbanda, and perdere, turbare, desnadajduire.... Norul se imprastie putin.... DOmne ! Se vede
amestecul unei bataliT ! .... CO' ce au navalit sunt imbracati cu fer.... sageta aluneca pe paveza, si palosul
cu doug ascutise tale in carne vie.... Le stair impotriva.... se lupta cu furie
se plea sabiei lor.... inimile slabesc.... fug.... Perit'a Dacia!! Staff cu inima....
arcul se Intinde din noil
luptatoriT se amesteca si
se isbesc.... pepturile gOle cu pavezile.... capetele descoperite cu coTfurile.... Departe In campie se ve'd arcurT sdrobite, fasiT de steguri, apol un co;lciug mare,
mare se ridica si o pars grozava de foc inflacareza
cerul.... Invinsi si invingetori cad in genuch'i si la lumina flacaril iii daii drepta si se jail in brace ! FiT cu
inima, Dacia mea t
Tu fusesT altarul rudireT a crivetului cu pustia, a harbatieT cu mintea, a libertatil
www.dacoromanica.ro
686
N. BALCESCU
cu puterea.... Din acesta rudire, pecetluita cu sange
si lamurira prin foc, se nascu un popor not.
Ast-fel povestesc belraniT.
XIV.
Orase le se intemeiaia si se infrumusetez51 din not....
Omenil cresc in indestulare si se inmultesc ca nisipul
mariT.... pamintul se acopere cu holde aurite.... Li-
bertatea domnesce ca maT inainte, dar nu acea Libertate prunca, flOre plapandd a pustietkii, ci Libertatea
cea 135.rbaa si luminasii, sad puternic si cu rad'acina
tepang si adinc infipta. in pamint.... Sabia acum nefolositOre a rasboiniculuT sta spahzurata in coliba sa....
femeile zambesc dulce la copiiT tor__ chipul slArcit
al bgtrAhilor se intinde de bucurie.... Pacea aduce le-
gea care cheiasuesce iar nu asupresce.... legea rod
al libertatii.... legea care ape"ra pe cel slab de nedrep-
tate si nu apasa pe sermanul in folosul bogatuluT.. $i
multa vreme erati numaT omen fericiti, deli se aflail
bogari si mai saracT.... &del' nelegiuirea nu era curioscurd, si cel bogati si ceT mai tarsi nu ra(leati eT singuff legea de pe cum le vine for mai bine si nu puteall
calca dreptul altuia. $i juniT dice* inchintuadu-se
catre betranT : ACinste fie parintilor nostri, care s'ari
cluptat vitejesce si ne -au lasat de mostenire patrie
psi libertate.,
XV.
Cel ce nu cunOsce nevoia legit nu cunOsce ce e libertatea, cad nu pOte fi libertate Med lege, si acel ce
nu se tine de duhul legiT se lepada cie libertate.
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIEI
587
XVI.
Libertatea e indoita: cea din launtru si cea din afarl..... ele sunt surorT, si'una lard alta nu pOte trAi.
Libertatea din afar% este neatarnarea teril in care naseem si de la care avem dreptul de om de sub biruirea on -carer alte teriT si imperatli. Libertatea din IAuntru este legea, icOna dreptAtiT durnnecleesci, facuta,
prin invoirea, tutulor si la care top' de o potrivA suntem supusi. Acolo unde nu e lege, nu e nici libertate,
si acolo- unde legea e numai pentru uniT ei
sunt scutiti de sub ascultarea ei, libertatea a perit....
Cad atunci asuprirea, nevoile, necazurile si sarAcia
isvoresc in lume ; atunci lumea se imparte in saraci
si bogati, in stApanY si rota*, fl'amancti si imbuibatl
atunci lumea sta. in cumpena de peire; eaci dreptatea
Domnului e vecinicA si el blestema pe omul ce aluStrAbunfi nostri as fost
neat in calea nedreptAtii
blestemaci de Domnul pentru stramb6.tlitile for si blestemul a trecut din nem in nein pans in oilele nOstre.
Priveghiatf asupra -ve ca candela ce arde, ca nu copiii
vostri si copiii copiilor vostri sa Mica de voi : cBlecstem asupra pArintilor, care ail facut strimbAtate !...
StrimlAtatea isvoresce din siluire, din pisma, din jefuire si din nesciintg
Legea dreplatri e fralia. $i ce
fr4ie pOte Ii intre un uliu si jertfa lul, intre strimbr
tate si dreptate ? ['Ana eAnd 1110 putetY, vol, eel ce at
&Meat dreptatea, grabitY a intra in calea Domnului,
cad va sosi clioa isbandire, cand vrabia se va lupta
cu uliul ei-I va birui, si intr'adever chic vo6, acea cli
s'a apropiat.
www.dacoromanica.ro
588
N. BALCESCU
XVII.
Tot lucru lasa, seminta sa, prin care din noil se
nasce, si din tulpina betrana si putreda a copaciulul
Incoltesc vrastare tinere si tepene ; asa si din robie se
nasce libertatea, din neoranduiala ese randuialg...
Jugul aduce mantuirea, precum furtuna linistea.
XVIII.
Furtuna mantuirei strasnica are sa fie.... Aveti
grije de qiva aceea si grabiti-ve a ve indrepa din
vreme. Tardin va fi atunci a plange si a se cal ; caci
suferinta indelungafa impetresce inima omului si ucide mila dintr'insa.... Cei mari si puternici au tote
clilele spre a se ingrasa din asuprirea crestinilor....
poporul are numai un ces in care isi isbandesce, si
cu acest ces rescumpera vecuri de chinuire
Blestemele vaduvelor &grace, suderea Omenilor cheltuita.
In folosul altora, hrana sermanilor mistuird., moiteni-
rea copiilor heapita, tote adunate la un loc crest furtuna omenescd si -resplata cumplit'd a dreptatii Dornnului. Cei ce prin siluire fac asemenea nelegiuirT,
prin siluire per.... si sabia Domnului e bratul poporului.... si sabia atunci mananca came si nu cruta pe
nimeni, de la sugatoriil pang la eel des'avarsit }Aran.
$i sangele curge ca un isvor, &del' sangele imbara
mintea ca spirtul si ca vinul cel tare.... $i in acea chi
se vor au4i mai multe vaiete decum s'audira de cand
cu lumea... si sangele versat va cadea peste capul celor ce clic scum : «Nu e dreptate dumnedeesc'a 1....
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIEI
589
cari preeupetese dreptul veduvei si vind cugetul lor
si sangele fratilor lor.
XIX.
Lumea intregA are tot o poveste... strirnbatatea care
lacomesee la bunul altuia si sermanul care sfrirama
lantul ce-1 stringe. Grea e strImbatatea... dar si re'splata el eumplitA este !...
XX.
Si era viela dulce si padnical... Sub acoperemintul aripelor libertat.ff legea inflorea.... toff fiff Ora tickiail In fericire, cad unirea si dragostea domneafi in
mijlocul lor ; bogatul ajuta pe serman ; sermannl un
pismuia pe bogat, ci -1 ocrotea... fie care om avea
dreptul seu si era mosten to Ora sa... Legea era dre-
ptA si tare ; ea nimicea in launtru pe cei cu inima
viclenA si era zid de aperare de eatre dusmanii din
afard... Fruntea ta, o patria mea, nu se pleca atund
rusinos dinaintea strainilor, Si cAnd grAiai glasul teu
se audea da departe ;... numele strAinilor nu to ingro,
«zea si de si cliCeati ei intre sine : «Hai sa punem in
«fere pe feciorii vulturilor si sa domnim asupra lor...
«cAel not suntem mai tari si mai multi la numer... si
«turmele lor vor fi ale nOstre ;... vom necinsti femeile
«si fetele lor... si vom batjocori peril cArunti al batra-
«nilor lor..., Dar to rideai de aceste laudgri ale
selbaticilor si, cand &Alai la dinsii, ei periati, pre-
cum pere un nor de grauri cAnd vulturul plutesce
www.dacoromanica.ro
.590
N.BALCESCU
prin vezduh... Ingamfarea for ii ucidea... Fie-care om
era atunci fiber si platia cat o suta de Omeni, cad se
lupta pentrn libertate.... Libertatea insutesce puterea.
Numai cei mi§ei si eel' r61 in cu strainii si cu apL
satorill
X XI.
Vintul de la miada-nOpte bate cu furie.... cerul se
intuneca... pamintul se cutremura... in patru unghiuri
ale lumei se fed inaltandu-se stAlpi de flacara inveluiti in Dori de fum... Se aud artnasari nechezand,
turmele mugind, sgomote de card si o larma ingrozitOre de glasuri de tot felul ; limbile se amestecd. si
Omenii nu se mai pot intelege. PopOrele se gramamadesc si se indesa unele peste altele... d'abia urma
unora de pre pamint s'a sters, si altele ad navalit in
locul lor.... pare-ca tioa cea de apoi a lumei ar fl sosit... scarsniri de dintl, gemete si tipete de mOrte se mai
aud.. norOdele dari navala peste norOde si Omenii peste
Omeni... pustiirea pasesce inainte... si in urma lor...
dreptatea std in jaf... legea in varful sabiei... Niptea cu besnele sale a rcotropit omenirea... sangele
curge parae... focul mistuesce ce scapa de sabie, si
mOrtea secera pLmintul... intunecimea se indesa si
mai mult...'.tot nemul omenesc se framanta si se
-sdruncineza... Urgia Domnului, dreptatea dumnedeesea trece pre pamint pustiind...
XXII.
Viscolul siluirei se intinde si mai mull si jaful se
www.dacoromanica.ro
UNTAREA ROMINIEI
591
lntocmesce... Cel mai voinici dintre voinici vor sa supuna putereT for pe ceT mai slabl... sangele curge mesabia domnesce in acea vreme.... setea de a stapan' coprinde pe Oment. Domnasi boieriT nemurilor se
ridica ca nisce uriasi si cauta a sdruncina popOrele,...
O lupta mare si indelungata se incepe intre om si om,
popor si popor, si intre popere cu capeteniile for cele
hrapitere.... OmeniT sangiurilor se unesc toci din tete
partite intre sine.... libertatea se invinge.... pustiirea
se intinde presto tot locul.... Dar rabdarea si viitorul
raman poperelor.
XXIII.
Din acesta framantare se nascii o fera.... robia.
XXIV.
Tarie, sufletelor barbate! Temeiurile dreptului si ale
libertatil nu per in veci; in on ce inima remane un
loc ascuns undo serranta for incoltesce.... poperele
isT perd svaturile si ratacesc din calea drepta sail adorm, dar nu per in dilele vecurilor.
pi
Lumea favasita se intocmesce iarasi, dar cu incetul
cu durere mare; nemurile tree prin ispite si cercari
pan sa intre sciinta intr'insele si sa intelega; asa si
ferul numal prin foe se mladie, se netedesce si se
face stralucitor.
XXV.
S'a 4is odata ca Domnul pre ca. fara-de-lege, cand
voiesce a-i perde, iT orbesce si le insufla cugete nebune si neintelepte. Domnii si boieriT nemurilor disera
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
592
intre dinsit : cSa nu lasem popOrele nOstre in odihne,
(eget repaosul destepte gandirea si Andirea aduce
(fapta.... SI ridicam stavilt, se semangm zavistia si
cura si se. insuflam lacomia coprinderilor si a pradilor
csi sa impingem nemurile unele asupra altora, ca ast-
(fel se. intindem domnirea si puterea nOstra.... *i
nemurile se dusmanira si se pismuira, intre dinsele,
luptandu-se meree ca se. slebesca pe cele mat tart, ca
se. inghite." pe cele mat slabe, nu spre folosul lor, ci
spre folosul asupritorilor si tiranilor prunintulut....
Ast-fel popOrele se 'Mem% pertase la nelegiuirile si
nedumnedeirea capeteniilor lor, sleire. sangele si topirg carnea de pe-Osele lor in lupte, pane. tend, ranite
de mOrte si clandu-st sufletul, cunoscura in sfarsit refacirea lor, cum cä tote limbile pamintului sunt surori
si flee iubite ale DomnuluT....; si vremea neintelegerei
trect
I
XXVI.
In mijlocul viscolulut ce fem.' tu, patria mea? PImintul ce acoperia cenusa stramosilor tei era framintat
de lave... v'artejul furtunos inveluia ch.mpia... talazurile
acelut ocean de nemurT, pravelindu-se din tote partile
lumet, spintecail cu durere cOstele tale... Muting ra're. co-
pit, fedora teT, ratacitT in vijelia omenesca, pribegiail in tete. partile, ducend cu dinsit numat limba si
dorul see., I Patria e eel mat d'intail si eel mat de
apoi cuvint al omulut ; inteinsa se coprind tote bucuriile luT ; simtirea et se nasce de °data cu not si e
nemgrginita si vecinice. ca si Dumnedee...Patria e adncerea aminte de dilele copilariei, coliba parintesce.
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIEI
593
cu copaciul eel mare din pragul use, desmerdarile
dragastese ale maTeeT nestre, plasmuirile nevinovate
ale inimei nestre, locul unde mai intal am iubit gi am
fost iubiti, allele care se juca cu no!, sunetul clopo-
tului de la biserica. satului, ce ne vestea dilele frumese de serbetere, sbieretul vitelor and se intorceae
in murgul sere! de la papne, fumul vetriT ce ne-a
incaldit in legan inaltandu-se in aer, barza de pe
stra0na ce cata dubs pe campie, gi aerul care nicehi nu e mai dulce I..
Si sub cortul pribegiei, Mane' diceati copiilor:
(Colo, in vale, departe, prea departe, unde serele se
vede 4a de frumos, unde campiile sunt smaAuite gi
.paraele recorese, unde cerul e dulce, junicele albe
Rai pamintul roditor,... copil,... acolo e pra
'Si
la aceste cuvinte, voinieff prindeae armele, pruncii
tresareati in legane, femeile cantail patria departate
Si durerea pribegiei... eel slab! se inabarbatae. Si to
erai mandra atunci, tera mea... fedora tel era un nem
barbat ; numele tee era vestit norOdelor ; rasboinicii
tei erai vitejii vitejilor ; dragostea libertatiT intaria
ca o zea de olel latele for pepturi gi bratele for erati
tepene.... Cat! cautaii la tine to pismuiati §i dumanii
tei in04 to proslaviatI, i cand, din na'ri sferaind gi
din ochl scinteind iaurtil clatina cernele sale, greza
le respandia in tote paqile.
XXVII.
Lupta intaresce pe eel slab i priinejdia maresce
pe eel tare. Tot lucrul are nevoile sale, a9. Si li38
www.dacoromanica.ro
594
N. BALCESGU
bertatea multi vrajmasT are, pentru ea ea este ptrta
cea maT frtunOsa din mostenirea stramosesca... Ca sa,
pastrarn aeesta mostenire, sail ca s'o Ulm inapoT
and ni s'a hrapit, trebue o mare staruinta si priveghere, jertfe necurmate si o unire stransa intre timenii de acelasi sange. astfel ca toti sa stea peutru unul si unul pentru toff.
XXVIII.
Mai odihnesce-te paminte al luptelor !.. precum 1Up-
atom' ostenit sta de resufla. Fruntea ta e plina de
sudOre si de pulberea batilliei.t. maT resufra putin..
cad aT dusmani multi la numer.... si sOrta to e o
lupta necurmate...
Fost'ai multe vdcurT volnica ca paserea vesduhului, pang cand o sernintieiubitOre de coprinderT rival
dupa patria feciOra a libertatii. Vulturul legiOnelor
sdrobise lumea in ghiarele sale ;... ca sit te pOta lua
in brain, fu silit a te lua de sotie ! Semintia pustiei cu
semintia ce navalise peste dinsa s'au amestecit... Acum libertatea maT bathe* are arc si sabie spre a.perare... Ascute -tT sabia ca fulgerul si inctirda-ti arcul,
o Ora mea,... dutInanul se gatesce si to esti streja
lumel...! Lumea te a parasit si s'a sculat asupra-ci;
norOdele earl legal intre ele spre a te batjocori si a
stinge dintre Omni pomeairea ta... 0 patria urea
jertfesce-te...
XXIX.
Grabesce a maT prinde putere... Tata c5. se maT a-
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIEI
595
propie o furtuna.i. D'abia vijelia omenesca se maT potoli o intunerecime cat un graunte se zaresce despre fasarit... De ce merge mai cresce si ca un nor
se indesa si se intinde... Certil se intuneca ; viscolul
sbucnesce ; norul se vars5 pre pItnint ca tin nil intaritat si ca un ocean inghite tot ce-T ese inainte....
-SpaTma a coprins tOte nemurile.... libertatea si legea
poperelor se sdrunaicii.... potop de sitnge este... piimintul se umple cu darannturT... resboinicii o kir] la
fug ;.... voinicil stint prinsT de frica.... Seailuna stralucesce in tarie.
XXX.
Yenta ce to salfi, Duna're betrana?... Un biruitor
indrAsnet venit'a Ore. ea in dilele strilmosilor nostri.
sii calce cu amendotte ale luT picTOre pe amendoue
ale tale malurT ? LegiOnele
si yin se. interne
.ieze de a doua Ora patria?... Apele tale se umfla, gar
in sus si vijie ingrozite... Nu... nu... un turban se vede
.pe mal... armasariT de la Anadol nechiazil sarind in
done piciere de nerabdare... pals pustiesce termul
din drepta ;
poparele de la mega -di la inedil-nOpte,
de la easIrit la apus, piece. capul for sabiei si se lep6de, de legea perinWor for ca se. erode.
Mahomet Tea locul luT Christos... sabia si Coranul
due robia dupe. dinsele...
XXXI.
Pe riuri plutesc daramaturile palatelor si bisericiion.. Cu saugele se scurge retnasita neatarnariT a
www.dacoromanica.ro
596
N. BALCESCU
doue-cleci de pop6re... Valurile isbesc spumegand valurile §i spuma for e sangeratA.... Pe talazul ce merge
qi se intOrce un iatagan scanteiaza.... se afunde....ese
Taraqi pe d'asupra... si valul infiorat asvarla pe *muffle nOstre pe feciorii spurcatuldf prooroc...
.striga ei... asta e pamintul fagaduit celor credinciosi....,
XXXII.
Pustiirea se intinde in campii... codrii clocotese
d'o f4iere duiOsa... pe cOstele delurilor.se ved numai
sate arse si turme de femei ratacind cu pruncii for la
tita... 0 .era mea! unde sunt acum voinieff tel... eel
cu inima vitezb." §i cu bratul tare ? N'aud ei racnetul.
primejdiei tale... vaetele femeilor.... plansorile copiilor... rugele feciOrelor ?... Leif facutu-s'ae miel?.. Palo§ele crunte ruginitu-s'ati in manile rasboinicilor
teT ? si femeile cliceau :
Vai noue, vai ! barbatiT §1-811
.perdut inima... moqtenirea copiilor noOri o sa cada
. in prada vrejmaOlor §i copiii vor ajunge robii lor,
(§i ei se vor purta cu dinOf ca stapanul eel reu cu
icanele sell... qi vom fi de risul §i de batjocura ilé.murilor,... i murnele 4iceall la feciorii for : (Cei
ace fuge dinaintea du§manului este m4e1.... si m4eff
enu sunt din sangele nostru... Duceti-ve de muriff
mai bine liberi decat sa train in robie §i °care. !,
XXXIII.
Vijie crivetul... se cletina ipamintul... Omenii
www.dacoromanica.ro
se is
CANTAREA ROMINIEI
597
besc cu omen.... zalele cu ferul.... pepturile cu orelul.... vitejii cad morti in *Ana. sangele desfunda
lesurile plutesc pe riuri.... fumul parjolului se invertejesce in tote partile ; strigarile luptatorilor si clangaitul paloselor incrucisandu-se resuna
cu huiete.... Ce te-ai facut, mare vizir?... Unde-ti
sunt voinicil, paso cu treT tuiuri ? \rental impotrivire! sferame. zabalile armasarilor tei....N'avala se trase
inapoi, spaiminta.ta de pepturile Ole ale vitejilor !...
Cine fuge cold in vale , cu breul terindu-se dupe
dinsul, cu turbanul desfacut... cu pala de Taban plink
de sange...
Sultanul... cel maret.... cel greznic !... Fug acum,
sultane.... si erai imperatul
numele tea
ingrozia mai mull decat o ostire pasii tremurafi
Land te vedeat trecend.... Unde sunt cetele tale asa
de numerese ca si terile tale, ostasii tei mai multi la
numer decat grauntii nsipuluT marilor ?.. Trasnetul
pica din manile tale.... numele tea de nebiruit peri...
Fugi,... si 'n gOna fugiT tale, capitana tei nu mai pot
cunOsee pe resboinicul voinic ce incura armasarul
inaintea bataliel.... Cate. inapoi, Sultane!... VecjT como-
rile Asiei predate.... haremul tea pange.rit.... caii nechezand in campie de pe stepanii lor.... Cate mume te
Nor blestema , o sultane fulgere ! 0 suta de mil'
musulmanT zac neingropati pe campuri I.
XXXIV.
Esti frumOsa, esti bogata.... o Ora mea.... al copii
multi la numer Cari te iubesc
aT cartea de vitejie
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
a trecutuluT si viitorul inaintea ta.... Pentru ce curg
5V8
lacrimele tale ?
X X X V.
TresarT ca cum al vede un duh nevedut.... inima
se framentil cu MOM._ Citit -aT in cartea ursiteT, tort
ca ingerul peireT 4i s'a aratat ?...
XXXVI.
Pentru ce staT inmarmurite., o teril Romanii ?
Nu-II mai aducT aminte de 4ilele tale cele vechi ?'
Trasnetul se sdrobia in manile celor nebirui{1... turbanul se rostogolia in terana.... strainul fugia ca demerte cand vedea amerintatorul teu steg, ce era simbol de dreptate, putere si libertate
Turcul, co
prins de spaima., alerga sa" se ascunda intre cadine
in harem.... si Warn) lua in trepetul eel mare al Ca
MO, calea pustieT.....
X XXVII.
In polele unui munte se intindea o campie mare si;
un sore ssralucitor o lumina.... Doi MO se preumblaii
incetisor printr'insa.... sla adesea in be si apoi se porniaii mai departe.... Precum spicurile in vremea cOsel
zac unele peste altele, a:a si Ose peste Ose de mortf
gramedite acoperiatI pementul... nisce petite de steguff sfasiate si ac4ate inch' de prajina for plecata,
d'abia se mai miscaii de vintul ce dogoria... un nuor-
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIEI
599
de corbY falfaia pe d'usupra croncaind, valtura si se
invertejia in tote partite s'apoT de odata se asvarlia
cu iut,61a peste eye._ NMI o locuinta nu se mal z:iria
ici colo nisce movile, seine"in acea vale a morp
nate fara rand, increllau numal ca nisce valurT luciul
campiel.... si pe fie-care din acele movile era cite
un semn deosebit
pe una o cruce rosie plecata....
pe alta un turban sangerat cu semiluna infipta pe
dinsul.... mai departe o lance tataresca sfaramata... Si
acolo stair, mormane gramadite de pe semintie si lege,
Osele nemurilor care se intimpinara pe acest camp de
bataie.... fie-care la un loc cu un semn de isbinda
La marginea campia era o padure, din fundul caria se
audia esind o fasiire neincelesa... o plangere ce semena
cu vaietele sufletelor chinuite.... Copacil erau impestritatI de frunde felurite, pline de o roua rosin... si in
varful unul stejar betran un vultur alb falfaia din aripi.... Si la fie-care din acele mormane eel" doj Omeni
ingenuchiat i qiceati impreuna : g Slava tie, sera nastra !... fecioriT Hunilor
incumetat ca sa te sucpuna.... si tu aT fost mormintul lor... Potopul AsieT a
cvrut sa inghita Mmes._ si to i -aT pus stavila.... Un
g nem de rasboinici a rivnit la turmele tale si la granele
,aurite al holdelor tale.... si tu aT legat pe rasboinici
gcate doT dot. si aT arat cu dinsii terina... si aT se,me'nat cu sangele i cu sudOrea for dumbrava rqie
(padurea sangelui.,
XXXVIII.
Cum te-al vestejit, fore a liberlatii? !Me° Iii vrusag sit te odihnesci ea omul obosit de munca.... si
www.dacoromanica.ro
600
N. BALCESCU
fecioril teI eel vieleni racura svat ren intre dinsii....
cugetul nedreptAtii si al domnie intra in sufletul
lor.... si rivnira la armele si la avutia fratilor lor....
Zavistia semenil seminta gilcevelor si a imp'arechieritor din msg..... fecioril tel te muscaril de tita, o Ora
niea, si-ti ra'curd rang. mare.... Streinul puse piciorul
sett pe peptul Lett ca sa te nabusesc5..... si dete in metnile volnicilor COI furca in local palosuluT... si to te l'asasi de bung voie in manile celor ce nu putusere. a te
birui!
XX XIX.
In sesurile tale dusmaniI corturile 0-att intins....
Miudria numelul tee a cedut, precum cade de pe
(161 stejarul eel !Aran, si nu ->;T l'asar'd de a resufla nu-
mai atAt aer preclit se indurare, el.... Domini si boierii tei ingenuchiara dinaintea lor !...
XL.
EraI un trup cu viola §i ai tkjuns umbra mortii....
edsboinicii teT s'atii fileut muieri, boieril tei robl al
dusmanilor si stegul tee per! dinire stegurile netnurilor !
l'entru ce te mai frAminti Ore ? TT -e dor de vremea
vechie ?.... Vre o radii din slava trecute. venit'a sa lumineze fruntea is ?.... Nu... ci de durere !....
XL1.
Mandrrx si viteze. eral in batalii, o .era Rolifing....
cu gret si cu anevoie era a te birui.... Ca sa.-4T suge:
www.dacoromanica.ro
CANTAREA nomiNiEi
601
sangele, feciorii ter eel' blestemati te deters in prada
dumanului. Nemurile ce pismuiaa puterea ta si numele tett eel falnic se legara intre ele si 4isera: tHai sä
sdrohim acest curb de libertate !,.... Ele te orbira de
ura si de zavistie : puterea ta se WI , pilita de trupul tea insusi.... si trel uriasi, Turcul pagan, Nerntul
misel si Muscalul selbatic, se aruncara asupra trupului
tea 0-1 falai% in bucati si impartira intre sine ca pe
nisce turme pe feciorii tn....
XLII.
Mult mai nainte paganul clisese : cCa sa, sdrobesc
` acest trup ce me 'ngrozesce si me amerinta, sä daa
tdrumul asupra-i nemernicilor meT....' $i multime de
greci calici, lepadati de Domnul, ca un nor de lacuste
trecura marile si se asverlire peste tine, o tera mea,
i supsera sangele tea! ET aruncara pe copiii tel in
besnele intunerecului.... si numele for per' cu tine
EraT libera.... si te pusera in lanturi.... EraT bogata
§i se imbuibara de carnea ta, ca nisce lupi flatnantli
.erei viteza..... si infipsera miselia in inima ta.... EraT
vrednical si laudata.... si ajunsesi defaimata.... EraT
curata, si te pangarira cu talharie si nedumnecleire !
I
XLIII.
Sangele feciorilor Ca s'a stricat si inima for a pa-
treclit.... and erg tare erail si el mandri de tine....
dar de cand s'ail amestecat cu eel miser si cu eel vi.cleni s'ail facut si el vicleni si miser....
www.dacoromanica.ro
602
N. BiLCESCU
XLIV.
Tu esti ca corabia fg'rg caring. batuta de furtund.....
§i vasla0 eel rOi, earl* 1"-ail InsuOt dreptul de a 1l
carmacT, to duc dintr'o nevoie intealta i mai mare,
ki 4in fail-de-lege in fgra-de-lege.... Iarba se usucti
pe unde mktg. et_ Int.elepciunea for e minciuna
isteciunea for jefuirea.... faptele lor, faptele iaduluI....
El au supus sub jugul cracii pe poporul tta si au, ofilit
fruntea ta.... Stins'ail candela cu suflarea for imput.itrt
de fgrg-de-lege.... Ce vei dice, o patria mea, cand vet
grai ?.... Ce veI face, and va veni clioa dreptgtii?....XLV.
Jalnic e ciintecul tgg, Romglica copilitg !... Ce (pee?'
Ianiceril spurcaci trecut'ali Dunarea? Tatarul eel lieros impr4tie Ore spaima in tot locul ? Lehul venit'a
sg-§I isbandesca de rasbOiele perdute, Si Ungurul sa-0.
adune Osele rgsipite ale ostaqilor set ?.... Logodnicul.
teu luat'a din cuiil palwl p'grintesc ?
Cantd-cf.
cantecul...
XLVI
Doing §i iar doing ! CAntarea mea e vIersul de.
mOrte al poporului... pgnaintul II e de lipsg.... si aerul
II inecg... Vgclut'am flacgii scuturandull pletele
fruntea for a se increti inainte de vreme.... florile de.
pe capul copilelor a se vesteji... i poporul a cguta in
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIEI
603
be'ie uItarea necazurilor
Trist e cantecul in serbatorile satultif: ,Birtt-i gra, podvada -T grcal...., 136traniT isi ascund ochlf plini de lacriml.... barbatiT stair
obidirf.... cantecul se sfarsesce afurisind si copiii blesterna nascerea for
Poporul e stalpul pamintului
fie-care particica de pamini e vapsita cu sangele ha_
Si 'ntr'o cli ni se 4ise : 'Muncesce de dimineta pang
cin sera.... si rodul muncel nu va fi al tefi.... Tata]. WI
cIT -a lasat'ide mostenire o
to nu te vei bac curb. de dinsa
ea va fi a ciocoiulul, si to vei trai
robind vecinic lul.... trupul-;si sufletul teu vor ft
tale luT.... vei plati aerul ce resufli.... vei plati locul
(untie serele te pete incalcli si un loc de ingropaciune
'in mormintal unde zace maica'-ta.... vei plati dreptul
'Ca sa -tT crescl vaca ce heanesce pe.copiff tel si bout
'care te slujesce Trupul Ceti se va garbovi de greu-
ctatea muncil si de bataie.... in loc de somn vei pricveghia muncind si partea ta de libertate va ft
ocara
Nisce venetici de sange strain clisu-ne-ail in
limba for : (Al nostru e pamintul si acel ce locuesc pe
cdinsul.... ale nOstre campurile... ale nestre delurile...
'ale nestre catunele, satele, si targurile, colibele si paclaturile.Tu aT fost puternic si vit.& in lupta.... dar pucterea ta s'a tocit de saracie si de stricaciune... si noY
cam cules rodul vitejiei.tale.... Irf tot qic ca esti un'pocpor! Traiul Ceti e chinuirea sit dreptul telz bataia...
cplatesci si muncescl si munca ta tnrodesce pamintul
'ce ti s'a rapit... Toti isl bat jot de saracia ta... si
cslugile slugilor mica peste trupul tea CeT ce clic Ca
csunt alesii tel crest in bogatie si in boierie, si tie rice frig si copiilor tCT fettle .... Ei fac legY, dar nu pentru
www.dacoromanica.ro
604
N. BALCESCU
dinA ci numal impotriva ta...* Doing si jar doing!
Suntem pribegi in coliba pgrintescg.... si strgini in IAmintul nostru de nascere !... Dar in campie cresce, si
pe del iarasi cresce o (lore pentru poperele chinuite...
Ngdejdea !
XLVII.
Era odinierg un nem de fratT naseuti tot dintr'o
mumg si dintr'un tata... si fratii se iubeati intre sine
si cresceag in avutie si in fericire... Turmele lor nenuingrate, ca stelele de pe cer, pasceati in campille intinse... vecinii pismuiati unirea, puterea si bogb...lia lor,
dar le era thina de dinsii, eaci lArbAtia lor ii ingrozia.
Si ast-fel acesti Nag trgiat fericitT, eT si copiii lor, in
mostenirea cea mare remasg de la pgrintii_lor... and
vre o nevoie venea intr'o parte, el* alergati cu tolii
intr'acolo... cgdeau cu totii impreung cand vijelia
mare if dobora, dar se ridicat iarasi cu top' impreast-fel se pleca si se ridica in limp
de viscol virfurile codrilor... Dupg ce traira intr'acest
chip vreme multa, nepolii lor cliserg intro Ali intre
dinsii : cPentru-ee sg, mai trgim amestecati unii cu
allii ; hal', mai Nine, sä ne finpartim mostenirea plcrintescg si fie care sa is o parte.,... Atunci traserg.
cu funia si isi,impArtird mosia in mai multe parti, una
la mec15.-0i, alta la apus si, alta la med.g.-nepte.... 0.parg. santuri si pusera riurile si muntil ho tare.... si de
ung. si
atuneT trap' nu se mai puteafi venea intre sine... si
vecinii se umplurg de bucurie... Nu theca mult si fiecare, §eclend Inchis in mosia sa, ajunse ca copiii din a-
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIEI
606
ceiasi parinti uitara de tot unii de altii si, desi vorbeaii tot o limbs, dar nu se mai intelegeal... si and
una din ramurile acelui nem cu vreme se stinse illnecata in vecini, cei-alalti frati nu simtira nici o durere... c'dci acum eraii straini si dusmani intre dinsii....
Si aceste nernuri care inca se dumesc intre sine Romani, in ochii celor-alalte ,popore erail numai nisce
semintii ratacite, al caror isvor s'a stins din tinerea
de minte a Omenilor!...
XLVIII.
Domnul Dumnedeul parintilor nostri induratu-s'a de
lacrimile tale, tera mea ? Nu esti indestul de smerita,
indestul de chinuit5., indestul de sfasiata" ? Veduva de
vitejii tei, to plane cu pe'rul smuls si despletit pemormintele lor, precum femeile se jelesc pe mormintul mut al sotilor for !...
XLIX.
Nemurile audira tipetul chinuirel tale ; p'amintul
se misca. Dumnedefi numai sä nu-1 fi audit?... Resbunatorul preursit nu s'a nascut Ore?
L.
Care e mai mandra decal tine, intre tote cdrile semanate de Domnul pre pLimint ? Care alta se impodobesce inc1ile de serbilbire cu flog mai frumose, cu
grane mai bogate ?
www.dacoromanica.ro
606
N. BALCESCU
LI.
Destepte.-te, patria mea!
durerea... E vreme ca s'a e4 din amortire, semintie a Domnilor lumei ! Astepti Ore, spre a invia, ca stearnosil tei sa se
scOle die morment? Intr'adever, inteadever, el s au
sculat si to nu 'f-al vedut... d au grail si tu nu I-a'f
audit... Cingeti cOpsa ta, cats si asculfg!.. dioa drepOUT se apropie... tote popOrele se misca... cad furtuna mantuirel a inceput... Vedf ca cu cat ma: mult
fp' pled capul, cu atAt eel spurcaci isi bat joc de tine
si sug sangele tee... Din drepta si din stanga piticif si
uriasii rivnesc la tine, on cat de slabii, si sdrumicata
esti.
LII.
Sfarsitul ispitelor se apropie.... cad vremea trece
iute... si semne salt aratat pe cer... si blestemul a covarsit mesura... ()meal sanglarilor tt-ail mistuit rilrunchil'... Ef Ine.ltare. trufia for pe
avutia
for pe fOmetea ta,.. boieria for pe sdrentele tale...
puterea si stralucirea for pe sangele ce tu ve.rsasi intr'o surd de Wahl; unde parintiT for nu era' !... Tine
minte numele lor, o Ora mea, si numele strAinuld ce
to impileza., ca sa le afurisesd !...
LIII.
Aurica copila, cante-mi frunda verde, canta-ml
flOrea campului, cants -mY florea muntelui, cants -mi
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIEI
607
Nadejdea e glasul Domnului ! Poporele
trebue sa se ispAsesca si sa se curete de p6catele lor,
.c5cI prin ispitele suferintei numaT se cur 4. popOrele Cele ce am facut in vremea trecuta nu sunt
ispite... cad rodul lupteT er' libertatea Si dreptul
nostru Ispitele sunt strimbatatea judecatorilor....
.despnierea veduvei $i a s'ermanului, desfranarea si
miselia, minciuna si laeomia, sgarcenia $i impilarea
domnilor $i a boierilor., cumpana nepotrivita a drepuciderea proslavita... robirea pentru uniT gi
desfraul pentru altii.... tote acele fapte grozave pentru
,care s'aii cotropit Sodoma $i Gomora, ora$e urgisite
de Domnul pentru blestematiile lor ! i tote aceste
ispite be cerca$T Ora mea... $i le suferi inca si acum..
Paharul Mra-de-legeT s'a implut peste mesuril gi palaturile lor de strimbatate se prevalesc surpate de blestemele poporuluT !.. FaptuitoriI talhrtriilor se spaTninteza in$i$T de faptele lor... Domnul $'1 a tutors cu scarba
fat.a de la dinsiT $i ingeriT sad deprirtat cu grOza de
eT. E$tY serbeda $i sIrtbanogita.... aT suferit Vote, Ora
me) L._ Ridica-tY putin capul strivit $i cata de velT....
semne sad ivit pe cer... Furtuna mantuirel a inceput. I....
LIV.
Sä nu ne intristrim de vremea trecuta cand beixaniT ne povestesc bataliile cele uriage $i ne arta. de."ratniiturile vre uneT cetri ft, cand ne zugeaxesc lupta,
sgomotul sangele i campia mortii, ciuma Si vapaia
foculul, fOmetea
gi
rdsboinl, $i in campiile parjolite,
www.dacoromanica.ro
608
N. BALCESCU
cetele tatgresci Wind in fuga mare, legati de cOdele&
Era atunci
cailor lor, pe femeT, copii Si. betrani
vremea luptei.... era view, bArbatie §i putere, vitejie
§i jertfire c5,tre patrie... Cei ce feceari acele fapte
marl' aveati o patrie.... §i eraii umerul drept al tail
qi Ora nostra era zidul cel tare al credintei
I
LV.
Ora§ele s'a intemeiat din nog, derain'aturile turnurilor §i ale palaturilor de care .anturile ere' pline nu
se mai ved.... §i alte palaturi qi turnuri s'ail inAltat in
locul lor... Copiii robip intorsu-s'ari din Ora Cab',
resca... Dar dmenil sOnglurilor nu-ti deter% inapoi libertatea, pamint al durerilor ¢i copiilor tel le-a.
remas numai robia
Pe campurile de bataie ved
()merit cu bratele gele , cu pepturile desvelite, cari
se prav5lesc peste ascutipl palo*elor.... i in locul
on -carnii om ce cade , in locul on -cartlf pept ce sedespicrt , alt pept qi alt om se pune iodate.... carnea
1
ascute feral.... betanii robiji cants... femeile blestema; pe ceT mi§ei.... *i'n oraple tale cele noue, Ora
mea, se afla numai emenT fa'ra inima; in palaturile
tale nu se mai aude de vitejie.... ci de lacornie i
nedreptate I
Pe campiile tale qi pe drumuri tree
nisce fete serbede §i ve§tede, fluierand doina duiOsa.
LVI.
Viscolul pustiirei a suflat pe acest pamint.... sangele pririntilor in vinele strimte ale stranepotilor a
secat.
www.dacoromanica.ro
CANTAREA ROMANIE1
60
LVII.
ViforOse er' vremile cele vechi.... dar Omenii se
nasceau tarT;... pAmintul era acoperit de derAmaturi
pi de trupuri mOrte... dar din acele campii ce fumegau
de parjol qi de macel, se inAltati strigAri de biruiutti.
0 de libertate ! TicAlo0e si mOrte sunt §i acum.... dar
unde e libertatea §i biruinta ?.... Ce ar fi ajuns patria
astAdi, dacA." stramo0i no0ri ar fi dormitat pt eil
LVIII.
De0epta-te , patria mea! biruie-rf durerea.... E
vreme ca sä 41 din amortire, semintie a domnitorilor lumei! A0epti Ore, spre a Silva, ca stramo01 teT
sal se scOle din mormint ? Inteadevgr, inteadever eT
s'ail sculat §i to nu T -ai veclut ; el ail grit §i to nu
T-ai audit.... Cinge-ti cOpsa qi ascultA. Pioa dreptatii
se apropie.... tote popOrele se mists.... cad fortuna
mAntuirei a inceput
I
LIX.
Nu ti s'a dis Ore prin gura unel slugi a Domnului :
eDumnedeul parintilor vo0ri se va indura de lacril'mile slugilor sale si va scula pe unul dintre voi, care
'va wza pe urma0i vo§tri iaraqi in volnicia qi pute,rea for de mai nainte... ?'
39
www.dacoromanica.ro
610
N. BALCESCU
LX.
DecT timpul sosit'al... Semne s'ail ivit pe cer.... p6.-
mintul s'a cletinat de bucurie.... un blestem grOznic
s'a audit despre apus si trite popOrele s'ati desteptat!
LXI.
pingeiT ceipsa, o tera mea.... si-IT intaresce inima....
Meda-nOpte si med6.-di, apusul si rasIritul s'ail luat
la lupta.... urn: vijelia... Duhul DomnuluT trece pre pamint !...
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
$t
ARTA MILITARA LA ROMANI
DE LA INTEIIMEREA
PRINCIPATRLOR VALACHIEI $1 MOLDOVEI PANA. ACUM.
Decl ei acest nem Romanesc, pan& aft
Post dragoste In mijlocul lor, Dumnedett
Inca ak feet cu dinsil pi nu I-aft citicat
pre dfneil alte limbI straine; ce aft Meat
multe viitejil pi an trait In bunk pace.
Radu Grecianu (1707)
0 istorie adeverat nationals ne lipesce. Ea zace inca
sub praful cronicelor si documentelor contimporane.
Nimeni pani 'acum nu s'a incercat s'o desgrOpe.
TO cap salt indeletnicit cu scrierea istoriei n'ail dat
cleat biografia stapanitorilor Nimeni nu ne-a reprodus cu acurateta institutiile sociale, ideile, simtemintele, obiceiurile, comerciul si cultura jntelectuala a
vremilor trecute.
Cat de mare trebuinta Ina am avd de o asmenea
istorie I S6rta pgrintilor nostri a pregb.lit pe a nOstra ;
institut,file for sunt basa institutfilor nOstre. Inteinsa
mai cu semg, am vedd ca, tntr'acele vecuri ce be numim barbare, parintii nostri adoptara. nisce institutil
Intemeiate pe nisce principiT, pe care publicistii de
aeum ai Europei luminate le gases° de cele mai rati-
www.dacoromanica.ro
612
N. BALCESCU
onale. Tntr'insa am vede ca drepturile sante ale omenirei au gasit tot d'auna aperatorf intiacesta sera, ca parintiT nostri le-ag cunoscut, le-art pretuit, s'ati jertfit
pentru dinsele, si data nu ni le-at lasat intru tOta intregimea lor, vina nu a fost a lor, ci a grelelor imp reju-
rail in care s'ati aflat; cad ei se luptara vitejesce si
invinsera mai multe stavile dacat am avea inima sä
urmaw pe pasurile lor. Dar a face un tot din amarunturile ce se afla raspandite in deosebitele scrieri si
documente, este o lucrare lungs si anevoe. Ea cere,.
pe langa alte cualitati, o rabdare, o eruditiune si o agerime de minte, ce rar se pot intalni intr'un acelasi ow.
Marturisesc ca sunt departe de a lua dorinta-mi pen-
tru studiile istorice ca o dovada de talent, ca nu pot
prin urmare a pretinde a fi istoricul tern mele. Prin
acesta mica scriere, imperfecta in multe priviri, am-
voit numai sä arat chipul si drumul ce ar trebui a
se lua, spre a se scrie o istorie, incredintat fiind ca incurind sau tarcliti se va ridica siintre Romani un om
care sa alba curagiul si vrednicia sa iee asupra-si a.
cesta Dialed sarcina. Omul acela ar face cea mai mare
slujba patriei -nOstre. Am preferit a lucre institutiile
ostasesci inaintea on caror altora, cad aceste itastitutiT sunt cele mai minunate ce au avut parintfinostri,
cad ele au giant mrtrimea si puterea tern in vreme de
patru vecuri, insfarsit cad sunt convins ca Ora Romanilor, de-gt va lua vre o data rangul ce i se cuvine
intre popOrele EuropeT, acesta o va fi ea datOre mai
mult regeneratieT vechilor ei institutii ostasesci.
(1844
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
613
LISTA SCRIERILOR
CITATE INTR'ACESTA LUCRARE (Lila mgmOR/0).
1. inceputul Invetaturilor bunulut si credinciosulul Io Neagoe
Basarab Voevod, care a Invetat pe fiiul sea Theodosie Manuscris in 40 de la inceputul veculu al XVI-lea
.
(tipArit In Bucuresci la 1846).
2. Istoria Ore Romanescl, 1290-1700, de vel-logofkul Radu
Grecianu. Manuscris in 4,, 1707 (tiparit in Magaziuul
istoric pentru Dacia).
.3. Letopisetul terit RomineseT, 1290-1729, de Radul Logojeftlul de Divan sin Michail Ieromonachul Lupescu.
Manuscris in-folio, 1729.
4. Letopisetul tgril Romanesci, 1290 - 1643. scris de 7udosie,
sin Stoionii of Tulci1. Manuscris in-8, 1747.
6. Istoria teril Romanesel, 1290-1688, scrisa de Constantin
Ctipitanul. Manuscris in-40, 1761. (tiplrita In Mag. istor.
p. Dada).
6. Letopisetul teril Moldovil, 1352-1591. (Urechid si Coatinil) Manuscris in-folio (tiparit de d-nul Cogalnicenu).
7. Letopisetul ten! Moldovil, 1662-1716, scris de Axentie
Uricariul, de pre isvodul luT Vasilie Dubeil, Tudor Damian §i OW. Manuscris in-43, 1716, (tipgrit de d -1 Cog5.Inicenu)
8. Nataliq Comitis Universae historiae sui temporis libri triginta ab anno 1545-1581, Venetiis, 1581.
9. Conspectus historiae Valachiae, auxilio cum divino ab anno
reparatae salutis 1695, citat'. de Engel, f. 106 - -109.
10 L'Ottomano du Lazaro Soranzo. Milano, 1599, In-8.
11. Jacob. Genderus. Turca Nporrek, de imperio ottomano evertendo. Francoforti. 1601.
12. Tomasi (Georgio , protonotario apostolico e secretar del
Principe Sigismundo Battori), Delle guerre e rivolgimenti del regno d'Ungaria e della Transilvania con
succesi d'altre parti, in Venetia, 1621 in-4.
13. Histories relatio de statu Valachiae, 1679-1688, citat de
Engel t. I, 109-117.
14. Histoire d'Emeric comte de Tekeli. Cologne, 1693.
15. Dlugoss, Histoia Polonica. Francfort. 1711, in-fol.
www.dacoromanica.ro
N.BALCESCU
614
16. Istuanfius Panonius, Historia regni Ungariae. 1724, in-fol..
17. Del Chiaro, Historia delle revoluzioni di Valachia. Venezia
1718, in 4.
18. Cantepnir (Demetrius), Histoire de ]'Empire Ottoman. Paris,
1743, 4 vol.
19. Bonfinius (Antonius), Rerum Hungaricarum decades. Lipsiae, 1771, in-fol.
20. De Baur (general), Memoires histotiques et geographiques.
sur la Valachie, Francfort et Leipzic, 1778, in-8.
21. Sulzer (Franz-loseph), Geschichte des Transalpinischea
Daciens. Wien. 1782, 3 vol. in 8.
22. Bethlen (Wolfgang de), Historia de rebus Transilvaniae.
Cibinii 1783, 5 vol.
23. Engel (loharm Christian von), Geschichte der Moldau and
Walachei, Hale, 1804 2 vol. in-4.
24. Encyclopedie methodique : Art militaire, 4 vol.
'25. 'Icrsop(a :o)ri-ctx.h rat yetuipapixii T.* B) cexiccc, Vienna, 1806.Acesta scriere anonimA se clA ca este scrisa de Constantin Cantacuzino.
26. Cuzetvoll (titovuatou) ilazopia rill 7LACCE &codas. Viena, 1819,.
3 tomurl.
27. Stratagemes militaires et ruses de guerre. Paris, 1826.2 vol.28. Breton, La Russie. 1813. Paris, 4 vol. in-12
29. Hammer, Histoire de ]'empire ottoman. 1838. Paris, 12 vol.
in-8.
30. Rocquancourt, Cours elementaire d'art et histoire militaires,
1838, 4 vol.
31. Kogalnitchano (Michel), Histoire de la Valachie. Berlin 1837.32. Chriseve :
a) al lul Petru-VodA, feciorul luT Mircea-Voc11, 1561 sept. 4.
) Mihnea-VodA, 1613 ian. 13.
b) » 7. Radu VodA, )
Stefan-Tomsa. 1630 ian. 11..
c) » » Leon-VodA »
3) p » Stefan Cantacuzino, 1714 maT 4.
e) » » Grigore Ghica II, 1733 iulie 16.
Grigore Ghica III, 1751 april. 19.
g) » ) Alexandra Ipsilant, 1775 dech.
h) » » Nicolae Mavrogheni, 1785 mart. 4
i) Marturia lul Theodor monachul de la schitul FrAsinenil,
1763 noeinv.
fj,
11
www.dacoromanica.ro
I-iul D.GEMIVIOELIT7
PUTEREA ARMATA BSI ARTA MILITARA.
DE LA iNISMEIEREA
PRINCIPATALUI VALACHIEI PAN§ ACUM. I
PARTEA I.
De la Intemeierea principatuluf plind la a.gezarea domnilor
Fanarioti (1290 1716).
Barbarii, apzandu-se pe ruinele impel% tie'l romane,
iql puserg legile gi obiceiurile for in locul institutiilor
romane. Numirea de Roman perise ; lumea perduse
pAna qi aducerea aminte a unul popor ce ostl.gise
atatea vecuii ; civilisatia se stinsese , i acum nu se
mai vedea nici urma acelor arte gi sciinte in care
stdtusera slava Greciel gi puterea Romei. Arta qi
institutiile ost4esci, care dintr'un sat mic racuserii
din Roma capitala universuluT, perisera qi ele cu t ele-
alalte, in mijlocul intunerecului nesciintei ce , ca o
1 Acest memoritt s'a tipltrit mal Int5itt In Foia literard din
Tel la 1844, el tot Mundt ei acolo, tntr'o broeurit in-16 de
85 pagine.
www.dacoromanica.ro
616
N. BALCESCU
manta de plumb apasa Europa. Carti le care ar fi putut lumina lumea erau in manile popilor si interesul
for era ca lumea sa fie in intuneric.
Inca in vecul al XIV-lea, Europa militara era lipsita
de on -ce organisare; pedestrimea eT, cunoscuta sub
numirea de Comune,' se alcatuiail de nisce orasenT
prosti, fara organisare, fait% discipline, adunati numaT
in momentul rasboiului schimbandu-se in fie-care
campanie,abia fndatorindu-se la o slujba de trei pans
la .sese lunT, si adesea parasind stegul in puterea rasboiuluT, atunci cand trebuia a se face vre o miscare
sail a se impresura vre o cetate, nefiind mai cu sema
de nici o treba in bataliT. Puterea armatelor sta atunci
numai fn calarime. Acosta era vestita institutie a Cavalerimei,2 institutie frumOsa, frig contrarie tacticei,
cacT acesta institutie era a voinicieT individuale, iar
nu a sciinteT, caci tactica cere mai intaiil intrebuintarea glOtelor sail puterea morals, iar nu lucrarea individual/ sail puterea fisica.
Astfel era pe acel timp starea ostasesca in Europa;
nimeni nu se gandia cum s'ar pute dobandi o mai
buns organisare, cand Romanii deter/ o deslegare acestei vestite probleme militare, care sta in a dobandi
resultatele cele mai bune cu cheltuiala cea mai puling ; deslegare la care abia dupa cinci vecuri a putut ajunge Europa.
Romanii de la intemeierea principatului for au sim1 Comunele se intocmid Intlid In Franta de regele Ludo vie IV cel gros ; de unde le adopt si Henric II In Englitera gi
Frederic Barhi-ros5.In Ora Nemtesci. Rocquancourt. I. p. 252.
2 Idem L p. 293.
Encyclop. method. IV. 2 part. r. 635.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARM ATA
617
tit trebuinta ce are un stat de o armata permanents,
armata care sa fie gata la on ce minut a reimpinge
pe vrajma., din on ce parte s'ar ivi. El pricepuril Inca
qi acesta, ca o asemenea armata nu se pOte privi de
cat ca o avanguardie a noroduluI, qi ca tad basa sistemel militare trebue a sta intr'o bunk intocmire de o
numerOsa reservd nationala ; pentru aceea au organisat el' de la inceput Armata, Militia §i Ridicarea
glacier, fncat la dinOI tot Romanul se nascea cu datoria de a fi soldat qi d'a apara statul la vreme de nevoe, §i cand viajmapl calca pamintul romanesc, tots
Ora trebuTa sä fie In acme.
Fiice 'ale lui Radu-Negru si Mircea cel bgtran, le-
giunile romanesci patru vecuff furd campionul cretinatatif si bulevardul Europei. Veni o 4i fatald cand
se desfiintara... In acea di... Ora era in manila Fanariotilor !
Puterea armata a Roraanilor sta:
1° In Ostaqiisail slujitoriistatornicifi cu lefa (armata);
II° in Catane sail slujitoril de scutelti (militia) ;
111°. in Ridicarea glacier.
§ I.
ARM A T A.
Armata romanesca a fost cea d'intaid armata permanents In Europa. Este de cre4ut ca ea Wavea inceputul de la Radu-Negru, carele a pus basa tutulor
institutiilor nOstre. Istoria ne arata cd. Mircea I'la re-
www.dacoromanica.ro
618
N.BALCESCU
gula corpul Dorobantilor, care era alcAtuit de mai
'nainte. 1
Lui Mircea dar se dA mai cu semi cinstea de fatemeietorul armatei romanesci. El inalta si regula edi-
ficiul inceput de eel mai de nainte de el. El fu eel
d'intaiii care se infkisk in Europa cu o armata permanentA si regulata, care. sub urmiitorii domni, se desavArsi si se mai marl.
Armata romftnescA, de la inceput s'a impArtit in
Cete de 1000 Omeni, sub un Capita It. Fie-care ceta
se subimpartea in 1ece centurii sub un Sutaq, in urmA Iuz-bags. Fie-care centurie apoi se mai impartea
in oece decurii, fie-care sub un Cetaq. Capul a 500
se numia Vcitaf, in vremile not Ciauq.2 Ea se alcrttuia :
1. De cetele de Dorobanri sail neinnl Dorobeinpsc,
de pre cum it numesc cronicarii nostri. Ei erafi in nume'r de 5000 cruc1,3 sari 10,000 Omeni si alcAtuiail
1 Este cunoscut cif intre staturile acum infloritOre In Eu-
ropa, cele d'intaid stir! permanent all fost les Compagnes
d'ordonance ai les Francs Archers, alcAtuite de Carol VII, regele Francini la 1445 si 1447. Armata romanesci£ era dar cu
mull mai veche.
2 Grectanu, f. 240. Letop. lu! Tudose sin Stoian, f. '210,
al lui Radul Lupescu f. 134.
Chrisov. lul Radu-Vodd
ogre Iuz-basa Mirciotl, 1613 ian. 13. Histor. relat. de stet
Valach.
Fotino t. II. p. 205.
3 Omenii fiind indatorati sl plAtesa ore-ce la cipeteniile
lor, se impartead In crud', si s'a hots rit ca fie-care truce sA
plAtescA pe an un leuitor (leonium, monedl ungurescl, de la
care a rAmas numirea leu la piastrul turcesc 40 parale), Dace
ceta era mai bogati, se aceza cite unul sail doi ostasi pe
eruct ; iar fiind maY saracA, se"punead trey, patru si mai multi
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
619
pedestrirnea cea Brea a terii. Fiji urmail parintilor in
slujbg. La inceput erau armatT cu arcuri ei sulite. La
aflarea prafuluil li se deter% pusci §i tunnel'. Capul for
se numia Cdpitanul cel mare sail Cdpitanul Dorobanilor. Fie-care cell de o mie de Omeni se comanda de
un Cdpitan maT mic sau sub-cdpitan.
2. Caldrafii. La inceput ere' multi; Tar in urma
s'ati imputinat din pricing cg sgraciserg ei nu se puteat" tine, avend multe cheltuielT. La 1620 erae 8000';
Tar pe- la 1679, numaT 6000 Omen'''. Capul for era Spd-
tarul ; crucea for nu se scie de cEtti era.'
3. Bc1ii de Ord, in numer de 5000; Tare.0 cglarime
sub comanda amanita Paharnic. Acest corp atat de
vestit, a tinut Ong la al XVIIIlea vee.
4. Lefegiii, in numer de 1000 OmenT, alcgtuiail un
regiment sari ceta de pedestrime, sub Cdpitanul de
Lefegii.
5. Lefegiii Spdtarulut, in numer de 500, sub comanda Ciauquirti spdtdresc.
6 Vanatorii, in numer de 1000, din cari jumatate
pedestrime zt jumatate calarime, sub Cdpitanul de
Vantitor1.3 Ping la al XVIlea vec trebuie sg fi fost
numaT 500 VangtorT, fiind-cg in cronici gasim pe a-
tunci numirea de Vataf de Vdndtori, iar nu Cdpitan.
Acesta avea mare importantg, fiind insgrcinat §i cu
politia capitaleT. El se alegea dintreOmeniT insemnatT.
(Histor. relat. de stat. Valach). Acesti Impartire In crud
a fost nu numaI la ostaql, ci qi la companiile negutatorescl.
Georg. Tomasi. p, 74.
6 Histor. relat. de stat. Valach.
Fotino, 1Il p: 354-7-46.
3 idem.
Cantacuzino, f. 54.
www.dacoromanica.ro
N. BAL CESCU
620
Neagoe Basarab era -Fatal de Vanatori, cand s'a ales
.down la 1513,' Radu-Voda Mihnea la 1620 dete a.cestui apitan titlul de Aga."
7. Saraceit 500 si Scutelnicii iar 500. Acestia erail
,calarimea Bucurescilor sub Capitanza Spate:bid. CeT
d'intafil trebue sa fi meritat numele ce purtafi, &ad
zrucea for era de latru OmenT une orT, iar alte on
s'a urcat si pana." la opt OmenT.
8. Lipcanii, 1000 sub marele Postelnic.
9. Cazacii,8 2000 pedestrime si ealarime, sub un
,Polcovnic.4 Armele for erafi pusca si palosul.fi
10. Puqcafil, 500, sub marele Armuf.
11. Aprodii, 500, sub un Vataf. Sub acesta era un
Claus sari locotenent; peste dinsiT era marele Postelnic.
12. Copia de casa, 500. ET alcatuiail guardiea din
launtru a palatuluT domnesc. Capul for era Vataful
de CopiL6
13. Curtenii, guardia cilliireta, nu scim de cat era.
14. Ferentarii, un corp de pedestrime usOrsa.. 7
Istor. Or. Roman. de Constantin Cdpitanul. f. 46 ; Radu
jupescu f. 24.
9 Fotino. III. p. 488.
3 Nu trebue a socoti, ve4end numirile strline de Lefegii,
Lipeani, Cazael, ca ace§tia eras strAini. Cronicarii ne spun
a el eras oneenr de tb-d. Acestia s'al Intocmit mam tarclid,
imitandu-se depe strainl, si li s'a pAstrat cu organisarea Si
numirea. Acest obiceid a fost si este de obste In tea Europa.
6 Fotino III. p. 356.
5 Tomasi, p. 67.
6 Histor. relat. de Stat. Valach.
Fotino III. p. 357.
.Cantaeuzino. f. 54.
Kogalnitehan, Hist. de la Valah. p. 133, 242.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA.
621
15. Fustasii, de cari erail numai 100, sub Ittz-baqade Fusta§a. El purtail land.'
16. Haiducii, calarime fs4i pedestrime, armati cu sabit *i land. 2
17 Calarimea Sardaruluf de Masai, care se alcatuia de top' boierii Wti din slujba ce se numiail Magill. Acest corp era fOrte insemnat.3
18. Tunarii, 500 cu artileria, mai intai sub Capitanil. dorobanfesci ; iar de la 1655, sub marete Armaf.4
Numerul tutulor acestor ostiri trece apeste 30,000,
qi in vreme de rasboill, tot d'a-una se mai maria. A-
ceste ostiri insa erail numai in Romania mare; cad.
in _Romania mica era o deosebita Wire a Banului.fi
Banul, carmuind singur banatul Craiovei qi find
domnului numai vasal, a trebuit sa aibg.o Wire a sa.,
Cursul istoriei Inca o adevereza, pentru ca ne aratg.:
a. la 1508 pe nisce holed. , sub banul Parvul qipentru aceea numiti Parvulesci, cu oftirile Craiovii,
ca gonira pe Mihnea I §i pusera domn pe Vladuta ;
b. la 1522, Barbul banul Craiovii, cu oftirile sale;
gonesce pe Vlad viii ;
c. la 1563, boierii, cu o§tirile de. pests Olt, se scfila
asupra lui Fetru ti ;
d. istoria dice, la inceputul biogra.fiei lui MichaiilVitezul, ca el, ca ban at Craiovei, avea o Wire deosebita ;
' Histor. relat. de stat. Valach.
I Radu Lupescu, f. 177. Grecianu, f. 195.
3 Histor. relat. de stat. Valach.
4 Idem.- Fotino. III. p. 356.
5 Cantacuzino, f. 56.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
622
e. la 1599, Michaiii Vitezul, intrand in Transilvania,
scrise luT Radu Buzescu §i banului Udrea se merge
qi el in Transilvania cu °stile Craiovei ;
f. la 1601, boierii Buzesci, cu &Virile Craiovei, gonesc pe Simeon Movilati ';
g. la 1630, aga Matehi din BrancovenT (mai apoT
Mateiii \rode. Basarab), cu Rosii de peste Olt, se re'scOla impotriva luT Leon-Vode.2
Luand in privire eta duhul rasboinic al Oltenilor,
cat §i istoria care ne arata ca Vlad vin la anul 1522,
n'a putut a se impotrivi cu o$irile ce avea banulni
Barbu, putem incheia ce Ntirea banatuluT era destul
de insemnata.
Armata romanesca, depe cum o arataram, a stat
in puterea eT pane. la 1580. De atund pane la 1592
domniile ticalOse ale luT Mircea n, Petru fa, Stefan it gi
Alexandru in o desorgauisara §i o imputinara. Ast-fel
Michaiii Vitezul, cand s'a urcat pe tron, aft' numaT
vre o Oece miT osta.0. Acest mare capitan implini cadrele armateT, o reforms, o discipline. §i adaogi pe lange
cetele de maT sus, alte doe in calerime: Delii §i Beqlii.
Ace§ti din urma erag 200 calaretT frunta1T. Michaiii
dete atuncT comanda acestor arme luT Stefan Petnahazi ungurul 'om cu coragig §i vrednic, dice Bethlen,
sa comande nisce Omeni ce se insemnasere prin
multe vitejiT.4 a
1 liogalnitchan. Hist. de la Valach. p. 116, 121, 130, 136,
196, 222.
I Utopia. lel Teodosie Stoiene, f. 89.
3 Beihien, IV, p. 355.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
623
Michaill Voda, *lend despoporarea tern' qi trebuIndu-i soldati, a inceput a lua cu lera' unguri, transilvAneni, polonT, cazaci, serbi si arnauti. Pi lda lui o urmail si alti domni in urma : ast-fel, Mateiil Basarab
organisa un corp de 2000 serbi, bulgari, arnauti, numit Seimenii asemanat cu Ianicerii Seimung, sub un
Polcovnic.' Acest element strain Introdus in armata
romanesca aduse marl nenorocirT.
AutoriT contimporanT cu Michaili vorbesc ast-fel de
armata bif : cSlujesc de soldati acestul voevod, afara
.de Romani, a caror vitejie o cunosc bine Turcil din
vremea vitezului for capitan Dracula, multi Ungurl,
Transilviineni, cati-va Arnauti, Greet, Bulgari si
a Serbi. Are putini pwca0 de care se Oa in lipsa si
a Transilvanenii, si mai cu sema Unguril se bat mai
gvoios cu sabiile qi calari cu sulitele, qi cu mare In,drasnela arata fata la vrajmaqi..2
Armata primia de la stapanire lefti, hrana si yesminte. Sub Mircea cel betran tot soldatul primea pe
4i ate doT bani rqi, care fac 13 parale. Mateit Ba_
sarab marl lefa si o Men de opt bani roqi ; in sfarsit,
sub urmatorii domni, ea merse crescend pana in vremea domnilor Fanariotl. Atat soldatii cat qi oficeril
sail boierii avead de la stapanire pe fie-care 4i mertic
de carne, de pane, de grail sail de mein qi de lumfarts
Capeteniile insarcinati cu administratia qsi aprovisionarea Wirilor erail acqtia :
1 Grecianu, f. 121.
I L'ottomano di Lorenzo Soranzo, p. 147. Igcob Gender.
Turca Niceta, p. 149.
3 Fotino, III, p. 355. Cantacuzino, p. 54.
www.dacoromanica.ro
624
N. BALCESCU
Marele Clucer, care era cuartier-maiestrul cel mare
al armatei. El lua bani de la visterie $i cump'era provisie de pane, yin, ord qi fin, trebuincinse armatei.
Avea sub dinsul dot cluceri mai midi: Clucerul de arie,
carele ingrija de magaziile de fin $i de ord, $i Clueena de pivnip, care se ingrijia pentru pivnitele cu vin
ale armatei. Afars de ace$tia mai avea sub dinsul qi
Jignicerii sag magazineri dintre boiernaqi ;
Marele Sluger era insarcinat cu aprovisionarea armatei de came $i luminari ;
Marele Pitar primia provisiile de la aceqtia de mai
sus $i le impartia pe la cete ;
Marele Prar era Ingrijitor al corturilor armatei.
Avea sub dinsul $i mici §ietrliref.1
Capul cel mare al armatei era Marele Spatar. El
avea sub comanda lui imediata pe toff Calara$ii, cum
$i pe Lefegii, Saracei qi Scutelnicei. De la aceqtia el
primia de fie-care cruce pe an cate un leuqor (leonum)
$i un car de fan, care in urma nu s'a mai plata in natura, ci i se da un leg pentru dinsul. Cand un oficer inainta in grad, era dator sä-i fact,: undar. Spatarul avea
un tribunal osta$esc, unde se judecaii pricinile OsteI.2
Inca din vremile cele mai vechi, obiceiul era ca
domnul °data intr'un an sa faca revinta (cautare) ar-
matei $i militiei. Atuncea se faceaii qi inaltari In
ranguri.3
1 Cantacuzino, p. 41. Fotino, III. p. 495, 602, 503, 508.
14istor. relat. de stat. Valach.
1 Fotino, III p. 473.
3 Neagoe V. V. clice: (La ciutarea din totl anil, ce este o-
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
625
Uniforina Ntirilor era aseingnatd, parte cu a Ua gurilor, parte cu a Polonilor, afar5, de unele cete, precum Dorobantii ai altii, cari purtail vechia uniforma
nationals : haina vinata Si in cap chivere.' La Pascl
daruia domnul fie-cardi ostai o chivera sail baretti
gi o bucatil de postav pentru uniform-a.' Bo Oi; (1, 0-4
erati inveplintaff in rou.
Seimenii purtail cepchen ro,u cu manecile despi-
cate, in cap barete cu fundul rNu scos afara la o
parte. ET, pentru uniforma lor, se nutniati si Rosin
strain1, spre a se deosebi de Ro?il de (or? i.3
Fastapi aveati uniforma verde ca puciasa Lash.
Copiii din case si Lipcanii purtati uniforma leOsea.4
Alte cete purtail haina verde, peste haina incin511
cu brati rop, in cap baretb: cu fundul rop..5
Istoria ne arata ca. Constantin I, la 1654 invqmina pe capita.niT DorobanOlor ai Calarmilor, en
frenghii i coftirii cu atlas."
OstaOI aveati multe privilegil sati obice1e, de pe
cum se clicea pe atunci. Unul din cele mai insemnate
era ca capetele oOrilor erati din drept madulari aT
svatului domnesc ai aT ob§tescei adunari. Dupa a.biceiil a se face ostilor, boerimea si capeteniile astepta cinAste si dame.,
L Istoria ter. Rom. de Constantin Cdpitanul, f. 198.
I Fotino, III, p. 355.
3 Fotino III, pag. 436. Sulzer III. p. 252.
4 Idem.
5 Fotino, III p. 438 Breton, III, p. 71. In acest torn este
o stampa a unul ostas roman desemnati la Petersburg.
6 Letopisetul lul Tudoeie Stoian, f. 228 si al Radului 114
peseu, r. 132.
40
www.dacoromanica.ro
626
r.
BiLCESCU
testa. yenea scutirea de dajdii. El nu se scuteail insa
de tote dajdiile. Pivilegiul scutirei complete la Romani it aveall nurnal. robiI. De la boier pana la mo;
nen, de la manastire si preot papa la Osten, toti luail
parte la contributiile Statulut Istoria ne arata ca ostasil ridieau mai mutt ei haraciicl imp6ratesc; ca Mihnea II, la 1585, marl taxa ce platia Ros iii de .era; ca,
Constantin I, la 1654, voind 0-21 trage favOrea ostasilor, ii plan la un haraciu deplin ; asemenea ca el
ierta Dorobantilor si Calarasilor dijmeiritul §i oieritul
familiilor lor.'
1 Cu tote ca de la inceput boeril nu primia1 lefurT pentru slujhele lor, decal ore-care darurT de la subalternil lor,
cu tote ca el erad indatoratl sa fad, o parte Insemnata in
armata Si sa mere. la rasboid cu cheltuiala lor, dar tot piateat dajdiile cele mal Insemnate; astfel el as platit in tot artul haraciul, ploconul bateramulta, vtlarital, &ma calulut
si oieritul la trel anT ; asemenea qi manastirile. Vistieria Mcea chibzuire de pre starea fie-caruia cat se cuvine sa piatesed. Constantin Mavrocordat, la 1741, prin actul reformer
desfiintand inulte drepturT ale boerilor, IT scutl cu totul de
dAjdil, precum Si pe mandstirT. Michaiu Racovita, in anul
urmator, si Grigore Ghica; la 1748, stricara multe din reforme §i se hotart ca boeriT si mandstirile sa plItesed p/oennui, ajutorinia, mucarerul, atcetitul si oieritul In toV aniT.
lirmatoril domnT supusera pe boierl sa platesca si dijmetitul, de care II scuti in parte Grigore Ghica, prin chrisovul
de la 1751 april 19. Constantin Raeovitk iT scut'. de mucare si Alexandru Ipsilant, la 1775, hotari ca oieritul s d
li se is numaT la trel anT, depe vechiul obiceiil. Astfel a
urmat pang in vrernile mal de curand. Cantacuzino, f. 86,
96, 97. Bau, p. 108. 114, 117. Chris. luT GigoeGhica,
1733 maid 4; al lui Stefan Cantadaino, 1714 maid 41 al lul
Alexandru Ipsilant, 1775 decemv.
2 Grecianu f. 140.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
627
Ostasii, cu tOte ca lefa for era insemnata , dar tot
n'ar fl putut intimpina cheltuielile lor, daca in vreme
de rilsboia nu le ar fi fost iertata prada, de pre cum
era iertata in tOte armatele din Europa, si daca in
vreme de pace nu se intrebuintati, ca la Romani, in
lucrari obstesci si particulare , precum facere de
drumurl, fantani si altele ,I pentru care socotim ca
-erail platiti deosebit.
In vreme de pace armata era asezata, parte in capitals, parte prin judet.e. Dorobantii raceaii garnizOna
-capitalei. ET dart sentinelele care paziaii la pOrta din
fata a culla domnescl. Fustasii paziat la pOrta din
dos a curtii.2
Calarasii erail asezati la Ploiesci. Manesci, Gherghita si Rusii-de-Vede.3
Saraceii si Scutelnicii sedeaa in Bucuresci, find
calarimea orasului.
Aproqii slujiag ca taxidarl (trepaclatori) si implinioil de datoril. ET primiail pentru ostenela for tin dar
In bani ce se numia plata cisnielor.4
Copiii din Casa alcatuiafi, de pe cum am 0is, guardia din launtru a palatulul domnesc. La ceremoniile
,cele marl, Vataful de copti purta arcul si purpura
(praporul ?) domnilor. Unul din Copil purta stegul
domnesc, care era de matase rosie, avend "zugravit
de o parte pe S-tal George , protectorul armatei. si
1 Letopis. lul Rain Lupescu f. 162, 364.
2 Histor. relat. de stat. Valach.
3 Letop. lul Radu Lupescu, f. 101 i al lul Teodosie Stoian,
f. 172. lstor. ter. Rom. de Constantin Cdpitanul, f. 179.
4 Cogalnitehano, Hist. de la Valach. p. 72, 241.
www.dacoromanica.ro
628
N. BA.LCESCI.1
de cea-alalta acuila cu crucea in cioc. DupI acestia
veniati toti Copiii din cash, invascuti lesesce, purtand
sulite lungs si stegulete cu prapore de matase bicolore:
albastru si galben.1
Puscasii pAziati la temnit.e.
Lipcanii se intrebuintail la tramiteri cu depesele,2
Vinatorii se intrebuintail la vinat si din cele cevinat se indestula mai intait curtea domnesca ; iar
remAsita se vindea in targul domnesc, in folosul lorsi al cApitanului lor. De aci a venit ca acest capitan
sa fie si ingrijitorul tirgului.3
Armata romanesca era supusa unei discipline
strasnice. Neagoe Voevod ne arata ca ostasiiicari picau
in villa se pedepsiaii, si ca una din pedepse era de
gradarea ; iar cei ce se trh.giati din slujbA, li se race&
cinste, tramitendu-se acasa cu escorts.' Romani insA,
ca tote natifie meridionale, pre cu anevoe se supun
jugului disciplinei. PlAcerea pradaciunilor mai ca
sema avea mare stapanire asupra-le, nu atata lug
ca la cele-alalte ostiri strAine ; cad vedem pe Mi
chaifi Vitezul,, and a intrat in Moldova, la 1600, po-
runcind sa impusce pe tog Transilvanenil ce se vo
prinde depradand, in veme ce pe Romani ii osandi&
numai la bataie.6 Cu Lyre o cats -va ani mai nainte,.
la 1595, Albert Kiraly, generalul roman, dete o pilda
de strasnicie militara, osandind la merte vre o. ealir
.Fotino. III, p. 318.
2 Idem, p. 354.
3 Idem, p. 488.
4 Neagoe V. jr, . f. 68,
Bagel, H, p. 248.
www.dacoromanica.ro
PLYMREA 4RMATA
629
va ostasi, cacI all calcat capitulatia ce fOcuse cu ciausul Mahomed sail Mustafa pentru inchinarea Braila;
In vremea lui Michaill Vitezul, duhul ostilsesc a-
junse in culmea sa. Model de credinta si dragoste
catre capul for si de pietate catre religie, in acele
vremi s'ail vedut ostasii romanI, la poftirea domnuXI tor, de a jertfi prulile for de lerd spre a se inzestra
cu satul Costescii m'anastirea Bistritei (din Valcea),
In care se ad'apostisera catai-va vreme.1
SOrta tern* Romanesci, ca sOrta off-carui stat constituit spre fasboiti, a fost lipita de sOrta armatel. Pe
call vreme acesta armatg a pastrat In inima sa sim-
temintele de discipline, neaparate virtutt ale unlit
1 Hammer, VII, p. 229.
q Acosta apt am gasit-o aratata intr'un chrisov al but
Leon-Vocla de la 1638 ianuarie 15. dat la manastirea Bistri-seT, prin care Intaresce dania satului Costescil, sat ce Michaid
Vocla cumparase de la mosnent, drept 4?,000 aspri gata $i /I
-daruise manastire!: «Ins& and ad cump6rat reposatul Mi4chaid Voda acel sat Costescil, gice.chrisovul. ad fost Intru
cesirea lul din domnia acesteT tart si as fost atund intro
-emulta strimtorare si scarba de tote partite, si ham Imputi-tnarea avutiel de cheltuiala, si pentru lefile unor ostast ce
sera atuncl tang/ domnia-sa, all Intrebat Michaid Voda pe tot!
-eaceT ()stag, vrea-vor sa lase partite for de WA a cumpere
-meet sat mat suscjis, ca sa fie pentru Dumnecjed la santa ma.-tnastire si pentru pomana domniel sale; iar ace! ostasT atund
4 cu glas mare ad dis : SI fie dupit Ingaduinta si dupe voia
cdomniel sale, pentru santa manastire, ca sa fie de Intarire
-tsi calugarilor de hrana si domniet sale Intro vecTnica po4menire; si ad fost pentru neputinta dotnniel sale si pentru.
.-tat5.tea nevoT ce as avut ea sederea la santa manastire cm
-owe! ostasi In cata-va vreme.,
www.dacoromanica.ro
N. sl.r*cscfu
633
bun °sten, Romanii au fgcut minunT. Sub MichaiI
Iritezul disciplina fir mai strasnica si Romania ft in.
mgrire. Dupa ce Ins trgdarea din campul Tumid rapi_
Romani lor pe eroul lor, , disciplina incept a scgde,
dimpreuna si puterea statuluT, care era intemeiat pa
disciplina ostasilor. Arrnata intimping un vrajtnas
inversunat in duhul Grecilor ce napadita in tern indata dupa mOrtea lui Michait-Vodg. Tinta for hind a
slabi statulromanesc, firesce ca cele d'intaiii ale lorloviri at trebuit sa fie indreptate impotriva armatei.
Doe-deci de anT de domnit strain, ce at urmat dela caderea de pe tron a lui Radu Serban, pang la inaltarea lui Matheit Basarab (1611-1631) furs in dea--,
juns-sere a demoralisa de tot armata.
Istoria ne a pgstrat respunsul ostasilor romanr
catre domnul Alexandru IV Hies, cand acesta IT ruga
sa -1 apere de rascela vestitului paharnic Lupul Me
hedintenul : eMaria-ta , i-at dis ei , not nu vom sta
gen tine, ca aT cgIcat jurgmintul si ne-ai oprit lefileesi ne -aT stricat obiceiele , cat am remas sgraci si
cn'avem nici o arms, cad le-am vindut pentru nee voile ce am avut de la tine, &mile, si acum to seer&
de fug, ca vrajmasii tei s'at apropiat.* ' Vrajmasii
domnulul nu mai erail atunci vrajmasii ostasilor r
Demoralisatia ostasimei trebuia sg-si aibg efectur
set. Cel d'intait act al ei ft revolta Calgrasilor de la
Manesci ,, Gherghita, Ploiesci si Rusii-de-Vede , la
1623.2 Desi acesta rascela se potoll indate, prin inLetopis. luT Ran Lupeseu, f. 98 §i al luT Teodosie Stoian,
1. 166.
'Grecianu, f. 188. Constantin Cdpitanui, f. 179.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
631
viligerea rebelilor la Manesci, dar pricina ce o produsese remaind , nedesciplina ostasilor merse crescend.
Matheiti I Basarab , urcandu-se pe tron , se sill a
preintimpina relele ce se astepta a isvori din acea
demoralisatie a ostasilor. El se incerca a-i aduce la
simteminte de disciplina, II ocupa cu rasbOie, cunoscend bine Ca gandirea la reil Lel are principiul sea in
nelucrare si crutarea lenevirei este mormintuI disciplinei. Insti grew lucru este a introdce disciplina
dupe ce o data armata a perdut-o ! De-si linisti pe
soldari, dar linistea for era inselatOre si prevestea gro-
zave furtuni. Revolta astepta numai o ocasie ca sa
isbucnesca cu atftta mai multa taria cu cat mai mull
fusese comprimata. Ocasia se Infillise. Un grec, Ghinea vistier mare , se Meuse nesuferit teat prin tiranide lui. Revolta era in tote capetele. OstasiI o
introdusera In fapte. Indatti dupe vestita biruinta
a luI Matheiti voila la Finta , in 17 main 1653,
revolta isbucni. Seimena strainI detera semnalul si
dupe dinsii se luara Dorobantil si cele-alalte osti. A
tune! tera cadti in cea mai gozava anarchie militard,
atund.... Insa sa arunctim mai bine yin vel asupra acelor scene d'o amara suvenire, care nimicira planurile patriotice ale acehil domn vrednic si care ail adus necurmatul rasboia si dertiptinarea terit Oh ! &let
nu-putem smulge din cartea istoriei nOstre aeeste for
scrise cu sange !
!
El prevedea bine, bunul Matheiti, ca dinteaeesta
se va strica tera, cand pe patul sea de mOrte, audind
www.dacoromanica.ro
N. B A LCE S CU
632
urletele turburatilor soldarf, adresa credinciosilor se
aceste profetice cuvinte : «De acum, fratrf meT, et
«sciri cu adeverat ca pentru faptele for vor se, fie marl
«reutarf asupra acestei ticalOse de teed, siva sa calla
«la mare nevoie, si vor sil patimesce, reti si ceT bunT
1
pentru cei
Revolta nu muri cu Matheiri-Voda. Ea se prelungi
si mar cu furie Inca sub urmatorul domn Constantin
Basarab. Ticaitul domn, din inc.hisOrea unde it ineaui
rebelii, insciinta pe domniX Transilvaniel si Moldovel
sa vine sa -1 scape. Acestia, intrand in era, isbird si inI
vinsera pe rebelf la Telejan, in 17 iunie 1655 si era
se linisti. Remasita acestor soldatI, revoltandu-se din
niii in anul urmator in Bucuresci si Braila, Constantin r trilmise °sari credinckise .si-T rasipi cu total,
oprind numal putirif dorobanti, pe can ii supuse cu
capitaniT for Agal, Tar tunurile le-a dat in ingrijirea
Armasuldf. Mihnea III organis5, faraisT armata la 1658,
child s'a ridicat impotriva Porte. Nenorocita isbanda
a acestei intreprinderY, prac,lile ce mar faceail Dorobantii si Seimenif, it aduserg de a se vedea rasipicy
Inca o data de 'Mimi iii anil urnatorT.
Grigore Ghica, reorganise Ore-ce armata la 1672,
tend a insotit ostile turcesci in Polonia. «El a straps
«din tote breslele, dice un chronicar, CalarasT, Doro«banff, Rosa, cum si pe Visternicel, SphtrireT, Postel«nicei, Vornicel, PilharniceT, le -au fecut stegurY nor
«si
dat tutulor sulite cu prapore feluri de felursf
«fie-care de pre bresla lor, si an racut Oste frumOsil
Grecianu, f.
2132.
Radu Lupescu, f. 124.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
433
gat cat merge:id si fe,cend halaiii inaintea imperatuluY,
mirat si imperatul si totT Turcil de osti
e avea Grigore-Vode frumOse.,'
Un chronicar molcloven laude, mult talentele ostd§esci ale 1u1 Grigore-Vode, si vitejia ce au argiat Romann' in aceste campaniT ale PolonieT si maVyu sena
la beitalia de la Levenz.2
La 1673, in tabera de la Hotin, Seimenif cercare. o
noue. revolts; Grigore Ghica V.v. cu ostile cele-alalte
1-a supus, a prim pe 80 din eel. maT reT, T-a begat in
butucT si T-a tramis la cc* Tar pe ceT-alalti T-a lasat
la stegurile lor, schimbandu-le capeteniile.3
La 1688, erban II ea Cantacuzino, cand umbla s.
se ridiqe impotriva Yor1ii, relorm6 si marl armata, urcand'o la 40,000 OmenT si 38 tunurT marl.' Din reme.-
si(ele Dorobantilor intocini un corp de 4000 Tail)*
Cazaei
dete sub comanda AgNI, carele de aLund a luat titlul de Aga de DorobanO, eis'a privit
ca un general de pedestrime.fi
Armata atuncT s'a impartit de pe Arme, in trel divisiT marl : pedestrimea tad sub Aga, caltirimea sub
SpAtar si Artileria sub Arenas. Guardia printulul era
numal deosebia sub comanda C5minaruluT.
find de pe asemanarea Talpasilor saf
Tolpaselor ungurescl, trebue s. fi avut armele aceTd/posiW,
' Constantin. Cdpitanul, p. 224
1 Letopis. terii Moldovii de Axentie Uricaritel, p. 2, 3, 15.
3 Constantin Cdpitanul, p. 233.
4 Cantemir, III, p. 1.80 Del Chiaro, p. 137
-3 Baur, p 67. Fotino, III, p. 356.
www.dacoromanica.ro
634
DLBALCES.CU
stora, care er' pusca, pistolul si sabia. Ei er' invesmintari cu talare rosii, a si in cap cu chivere.1
CAnd tot era gala, sand RomaniT erail acuin sa tra-
ga sabia, ca in vremea lui Michaiti Vitezul, pentru
santa pricing a independentei nationale, Serban-Vod'a
muri. si en dinsul si acea vrednica hotarire...
Minunata stare in care Serban-Voda adusese armata facit ca si sub urmatorul domn Constantin Brancovenul, sera Romanesca sa urmeze a fi un Stat respectat in Europa. Trei imperati marl isT disputail atunci alianta Romanilor: imperatul Nemtilor, Sultanul cu vestitul comite Emeric de Tekeli8 si imOratul
Rusid Petru-cel-mare.
Batalia de la Zarnesei, din 21 august 1690, distigad'', de Brancovenul cu armata romana si turcesca,
fu cea din urma in care vecbile nOstre legiuni se luptara in mare batillie randuita. Aci RomaniT isi luarit
adio de la slava militara !
Constantin Brancovenul neingriji in urma armata.
cEl strica multa slujitorime, Vice chronicarul, facen,du-i podani prin satele lui si ale rudelor lui,.4
Acest domn, cu Vote ale sale bune cualit41, nu sciit
a se folosi de positia sa si a Turcief. Aliantele sale CU?
imparatlf Gertnaniel si Rusiel furl valamatore lui si
Orel, caci,el nu trase sabia la vreme, cad cin minute
cmarY si hotkiritOre, de pre cum Vice Engel, el n'a sciut
Sulzer, III. p. 252.
2 Fain°, HI, p. 436.
3 Histoire d'Ernerie comte de Tekeli, p. 243
4 Letopis. lul Radu Lupesra, p. 364.
www.dacoromanica.ro
PUrEREA ARMATA
635
lucra intr'un chip mare §i hotaritor ; duhul luT Michaia Vitezul nu reposase asupra-1., '
Fanariotii atuncT intrigara, i in doT anT capetele
Brancovenilor i ale Cantacuzinilor, acele done familiT
maT puternice ale Ore, caclura sub securea otomana.
Fanariotil atuncT dobandira tronul romanesc.
§ II.
MILITIA, RIDICARF.A GLOTELOR.
Radu Negru, viind in Ora Romanesca, gasi aci deosebite capitanaturi pe care, de kii le supuse sieA dar
tot le pastry intocmirea lor. Ast-fel trebue sa fi fost
organisarea din launtru a terei pang in vremea lui
Mircea, carele imparte Ora in judete, dand la fie-care
numire de pre riul eel maT mare ce trece printeinsul.
El, tintind a organisa tot Statul ost4esce, imparti judetele in capitanii de o mie de emeni, fie-care sub un
Capitan. Acegf Capitani aveat putere administrative,
judecatoresca i ostaOsca in judete. La Campulung i
Targovite, find orate, Capitanul carmuitor purta titlul de Dvornic.2
Capitaniile emu in numer de opt-spre-clece numal
in Romania mare, precum urmeze. :
hi judetul Slam-Ramnic, treT capitanii : F9cqanii,
artidiltea, illazinenii. Cea d'intaiti din aceste capitanil' era maT insemnata qi se numea Capit'ania cea
mare a Focqanilor de margine. Ea a avut in urma ,i.
1 Engel, I, p. 370.
2 Cantacuzino, p. 62.
www.dacoromanica.ro
636
N. BALCESCU
jumatate de tuiti (stAg turcesc). Ramasita din acesta
capitanie s'a mai tinut pans in vremile mai de curand
vi s'a nutnit Baciucaqi sari taint Bucinc.1
In judetul Buzeu, o capitanie a targului Buze'ului.
In judetul Prahova, capitania Ploiescilor.
In judetul Dambovita, aceea a Capitanilor Targoviqtei.
In judetul Talomita , trey capitanii :
Stelnica §i orasal de Floe
In judetul Ilfov, trey capitanii : Ciocimnescii, Oltenica si Gherghi fa.
In judetul Vlaseii, done capitania': Odivoe si Daia.
In judetul Muscel si judetul Argesul, capitania oraquite/ Campulungul.
In judetul Oltu, done capitanii : Slatina si Uda.
In judetul Teleorman, capitania Boqilor-de-Vede.
In Romania mica, carmuitor find Banul, erati deosebite capitanii, din care cea mai insemnata era a
Cernecilor si se numia, ca si a Focsanilor, Capitania
cea mare a Cernetitor de margine.2 Ramasita din aeesta, capitanie s'a tinut pang la 1830.
Cele 18,000 de ('atane sail Slajitori de scatelti din
Romania mare, precum si eel' din Romania mica, nu
primiaii lefa, ci se scuteail de Ore-care dajdii. El erati
organisati ostasesee si impartiti, ca si armata, in centura si decurii, si se numiail mai in deosebi: Camel,
Martalogi si Cazact Catarag1.3 In vreme de pace ea
craft indatorati sa faca garnizona oraselor si targuriI Fotino, III. p. 350
3 Cantacuzino, p. 36. Histor. relat. de stat Valach.
3 Baur, p. 69 Fotino, III. p. 357. Sulzer, III, p. 253.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA *RMATA
637
lor i sa pAzesca pe rand marginile (granitele).' In
vreme de rasboiil slujiaii sub marele Spatar.2 Uniforma
lor era albastra. 8
Deosebit de aceste capitaniT, erail multe sate de
Catane, organisari iarA§1 ostA§esce, Earl lefa, av6nd
numai Ore-care scutirl. Aceste Catane din sate aveail
cap pe cate un Boier. Ast-fel eel de sub Dvornic
se numeail Dvornicei ; eel de sub Spatar, Spica-re); ;
eel' de sub Postelnic, Pos'elnicei ; eel de sub Vistier,
Visternicei; eel' de sub Paharnic, Piatirnicei ; eel de
sub Comis, Contipi,§. c. 1.' In vreme de rasboiil el mad
in activitate sub capitaniile lor, iar in vreme de pace §.e-
deal pe la casele lor, cAutandull de lucrul campuluI.
D'aci a venit proverbul, atat de mult cunoscut in Ora
RomanescA si Ora MoldoviT,5 cde la armA la sapA,.
Acesta a fost militia sail Landwchrul Vera.
La o trebuinta neapArata sail cand patria era in
primejdie, se chema ridicarca glotelor. Jupanil (bo1 Paza granitetor din vechime era forte strasnicd. intriun
chrisov al lul Petru-Voda, feciorul lul Mircea-Vodit, din anlit.
7069 sept. 4, se area a in vremea lul PAtrascu Vv. Volcu,
ccu cetasil luI si cu multi alti roman! din Potel, fiind pizitorl
(la marginea Dunlril ca sl nu treed, pribegil sad altI acetor I
de rele, iar eI nu ad pIzit marginea bine de pe legea veche, se
cad trecut pribegi printr'acel loc, si pentru acestl vin a for
tie-ad luat Pitrasca Vv. trel sugubinI...)
2 Baur, p. 56.
3 Sulzer, III. p. 252.
.1 Cantacuzino, p. 57.Histor. relat. de stet. Valach.Fotino,
III. p. 358.
5 Organisarea puterel armate a Moldovel a fost asemenea cu
a teril Rominesel, cu pre putini deosebire. Vecll Cantemir,
Descrierea Moldovel.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
638
ierii) atunci cu feciorii lor, ca nisce domni feodali,
se ridicail cu banierele lor si cu slujitorii lor, ca sa apere inoqia (patria) amenintata.' Asemenea tot norodul era indatorat sa se ridice in arme sub comanda
boierilor si a capitanilor de mil.'
In nici o teed, ca in terile romanesci, acesta generals armare nu s'a intimplat mai de multe off. Invederat este ca, cu o aka minunata organisare ostaOsca,
tera la trebuinta putea pune in piciOre si 100,000 6-
meni. Nimeni dar nu se va mai mica acum, and va
vedea in istorie pe Radu VIII, la 1538, in acele vremi
de despoporare, pregatind o drmata de 80,000 omen,
spre a o tramite in ajutorul lui loan Zapolia printul
Transilvaniel , impotriva sultanului Suleiman ;3 pe
Mircea II, la 1550, a intimpina pe pretendentul la trop
Radu Ilie, cu 80,000 osta0 si 36 tunuri ;' pe Alexandru II, la 1577, a merge impotriva Moldovenilor cu o
armata de 40,000 omen; 5 pe Michaiii Vitezul a intra
in Moldova, la 1600, cu 50,000 osta§i.6
Ce materie durerOsa de gb.ndire ! Romanii inch din
vecul al XIV-Iea , pe and tots Europa era cufundata
in barbarie, aveail nisce institutii cu care, in acele
1 Cw boieriI erail nisee domnI feodall slujind la dsboiti cu
cheltuiala lor, o marturisesce §i Georgic) Tomasi (cap, III. p. 37 )
carele, fiind secretarul printulul Sigisznund Bathori, a trebuit
sa cunosa bine pe Romani §i institutiile lor. (Boiari, dice el,
(son° nobili di feudo obligati a proprie spese a la guerra,,
2 Kogalnitehano, Hist. de la Valach. I, p. 241.
3 Engel, I. p. 216.
4 Natalis Conat.
Lepotis. tent MoldoviY, f. 300.
6 Kagalnetchano, Hist. de la Valach. p. 200.
www.dacoromanica.ro
PUTERRA ARMATA
639
Tremi, ar fiajuns o natie puternica in Europa, daea unirea ar fi domnit intre din§ii ! Fie ea ratacirile pa-
rintilor notri sa ne slujesca tie pilda, precum virtutile for de indemn ! Fie ca sa au uitam de aci inaiute
ca unirea face puterea staturilor si prin urmare fericirea for !
§ 3.
ARTA MILITARA LA ROMAN[ IN ACtiTA EPOCA.
Lipsa isverelor nu ne iarta a cunesce cu deamerun-
tul tactica ostirilor romanesci. Letopisitile nestre
coprind prea putine bagari de soma asupra aces tei
materii; autorii straini si mai putin. Neagoe Vv. este
singurul autor care ne da Ore-care desluOri.
Este pre de credut c a Romanii sa nu fi fost mai
inapoi decat cele-alalte nap europene in arta militara.
In al XIV-lea , XV-lea si al XVI-lea vec, seela rasboiului
era in terile Dunarel de jos : Ungaria, Transilvania,
Serbia, Romania si Moldova. Provedinta scosese 0meni marl in aceste locuri ca sa apere ere.%inatatea
.amenintata. Mircea-cel-betran , loan Huniad, cava'lerul cel alb al Romaniel,, ' Dan III, Stefan-cel-bun §i
mare al Moldovei, Vlad Tepe, Michaiu Vitezul, tote
aceste geniuri inalte, care luptail tot d'auna unul impotriva a piece, trebuiail sa, Obit Ore-care temeinice
principii de arta militara, care nu este alta decat cd'a
4invinge o putere mai mare cu alta mai mica).
Istoricii deosebitelor nemuri lauda talentele, iscut Astfel se numise Huniad de contimporanil s61. Contrni-na, torn. III. ch. XIII.
www.dacoromanica.ro
640
N. BALCESCU
sinfa, vitejia acestor capitani marl si rezimul ce a ail
dat crestinatatii. Bonfiniu dice de Dan III Dracula cca
'era un bilrbat inzestrat cu mare virtute si capital)
.prea vitez in orT -ce rasboiu, carele, cu putine ostiri,
prin marinimia si intelepciuea sa si prin Malta vir-
'tute a soldatilor sei, a susfinut, filed vre un ajutor
'strain, rasboiul Turcilor, peste parerea tutulor, care
.rasboig abia puteail toff crestinii impreuna sa-1 sus. tins si a facut atata desertare a provinciilor sale prin.
cnecurmatele-i rasbOie, incal abia au remas OmenI
.ca sa lucreze campurile..1
Dlugoss, istoric polon contimporan lui Stefan- eelbun al MoldoveT, descriind faptele stralucite ale acestui print, se pornesce d'un nobil entusiasm ai striga :
0, barbat vrednic de mirare ! cu nimic mai prejos
edecat generalil eroici de can noT atat ne miram, care
. in vremile nOstre dintre toff printii lumeT mai intaiil
.ai repurtat o biruinta atat de insemnata asupra Turcilor. Tu esti cel mal vrednic, de pre judecata meat
.caruia se cuvine a i se da domnia si comanda a tail
'lumea, si mai ales vrednic de general impotriva Tur-
icilor, de pe invoiala, hotarirea si decretul tutulor
.crestinilor, lasand pe cei-alalti imperati ei printica'totici sa se tavalesca in lenevire, desfranari sail in
.rasbOie civile., 2
Istvanfi, istoric ungur, dice de acelasi : .Fost'a Ste. fan in tOta viata sa un om prea insemnat pentru sciinta
.disciplinei militare si pentru faptele rasboinice cele
I Banfinius, Decad. III. lib. 6. p. 471.
6 Diugo88, lib. XIII.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
611
cslavite ; cad dintre toti vrajmasii cu care s'a luat la
carme a esit biruitor, , cu o virtute si cu o vitejie
.vrednica de mirare, s.c.I.,
In sfarsit, Engel glee de Michairi Vitezul: <S5 aruncam drage flori pe mormintul unui print roman care
cintereseza istoria lurnei; si el a lucrat, si puternic a
clucrat, spre a imbranci barbaria turcesca despre
ccele-alalte Orli ale Europei..2
Sa nu ne para acum cu mirare data despre unele
parti ale artei miltare vom vede ca Romaaii aveatt
mull mai bone principii, decal aveail pe vremea de
atunci, Netntii, Francesii si EnglEsii.
Armele Romanilor, atilt ofensive eat si defensive,
erail cele obicinuite pe atunci: arcul, lancea, sulita,
securea, sabia, palosul maciuca (ghiOga.), haina de
fer (zeoa), scutul, paveza si allele. In rasbOiele nationale se serviail si cu cOsele. Dupa aflarea prafuluf,
se slujira cu puscile si tunurile. Intrebuintarea acestor arme se urca la sfarsitul vecului at XIV-lea. Romanil iubiart pre pulin aceste arme si se slujiail mai
bucuros cu sabia si sulita, mai cu sema calarimea
for, din care o mica. parte numai priimi arme cu foc.3
Astfel calarimea romanesce. incepa a se desavarsi,
in vreme ce calarimea Europei, adoptand armele t.0
foe, se departa de menirea el, care sta in iOme ti to
lupta cu arma alba, iar nu in pusedrire, si se ink-trip
multi vreme desavarsirea ci.
Istvantfi, lib. IV.
2 Engel. I p. 266.
3 Lelopis. lu1 Ltadu Lupescu, f. 116 qi al lui Teodosie S:0Ian. f. 208.
41
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
642
Socotesc ca calarimea la Romani trebuie sa fi fost
de (Iola feint.): : grea si ulard; fiind-ca adesea verl pe
chronicarl a face deosebire intre calarimea ce se
batea in linie si gonacii etc cal uqorl, can se intrebuintail spre a lumina marsul ostirilor si a lua in &la
pe veajmasi.
Calarimea usora avea cal midi de aT teriT, sprinteni fi iu(T ca fulgerul; ei s'ariaii in fuga mare Wale,
ripe si , fara a se teme de vrtijmas , ii da harp. din
tote partile, aratandu-se si facendu-se nevecluti la tot
minutul.
Nu este adeqrat, depre cum au clis uniT, ca Romani aveail mai multa alarime decat pedestrime.
De-si firea natiei si positia tern, care e mai mult
campie , povatuiaii pe Romani mai mult spre ciliarime decat spre pedestrirne, tot-d'auna acesta a fost
mai numerOsa in armata. lor. Georgio Tomasi martu-
risesce si el a Romanii avail mai multi pedestrasi
cleat calareti.2
Pedestrimea, acesta army a bat'aliilor, de pre cum
a rarmit-o Napoleon, era despretuita in Europa, sand
Horatian simtira importanta ei si organisara pe a lor.
Ea% era wrath: cu sulite si se rinduia in falanye3
sail )lute adanci , de unde a venit si expresia .a sa
cringtotb °One), ce asa des se intainesce in scriitorii
no$tri eel veal. Chronica ne arafa ca , la 1448, in
.campii Regelui, (Cosovo), unde Huniad, cu Ungurl
1 Sogalnitchan, Hist. de la Valach. p. 115.
I Tomasi, p. 74,
2fOtatig Conatisi SYniv. hijtor.: (Radulphus ubi in planitiem
venit sua copias in duas phalanges divisit.,
1>
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
643
vi Romani, a tinut o batglie cruntg cu sultanul .Amu-
rat, pedestrimea romanesca si unguresca, impresusata din tote partile de cglarime turcescg, esta frumos
4ca un zid de petra tare; iar Turcil, adaoge chronica.4rul , *lend acesta , incepura a face mestesuguri;
4cand se loviaii cu crestinii, el Indata da dosul ; deci
4crestinii ii goniati $i -si stricail siregut; iar Turcii
.se intorceaa si pang a se tocmi, stricari multi din
crestini.
I
Cele dintai bucati de artilerie, numite in Europa
bornbarde, la Romani se numiall balimenol. Acestea
fiind pre marl, de pe obiceiulti de atunci, cand s'ad
Bent allele mai mid , s'ari dat acestora numirea de
iurtuei , spre a se deosebi de cele marl, cgrora s'a
pastratvechia numire.2
Artileria la Romani a fost mult mai in bung stare
.lecat la cele mai multe nemuri. La acestea, tunurile
fiind pre marl capeteniile nu putea' nici nu sciaii a
le schimba positia dintaia, si astfel de multe on ajungeari a fi nefolositOre in batglii; pentru aceia in EuTopa scacla mull artileria iiii %cepa a se Intrebuinta,
gnat cu sema in isbirea si apararea cetatilor; iar in
Wahl d'abia figure] cate done, trei tunuri. Astfel a
lirmat pang In vecul al X VII-lea.3 Tunurile romanesci
.eraU mai miei,4 de aceea era' mai mobile si se putea
I Letopis. lul Teodosie Stoian, f 39, 40.
2 Mem. - Radu Lupescu, f. 204.
3 Rocquancourt, I. p. 344-46.
a In planurile din cartea lul Georgio Tomasi, se v6c1 tunurile
xornfinescl qi moldovene tirite numal de dol cal, In vreme
ce cele Imp6ratescI sunt tirite de patru cal.
www.dacoromanica.ro
644
N.BALESCU
trage tot folosul dintr'insele. Patine pilde pete gasi
cineva in analele ostasescI de o isprava mai bunit
deck aceea ce dobandi Michaiu Vitezul la battilia de
la Calugaren1 (1595, august 13). El aseza dour tunnel in asa buns positie incat prapadi VA& aripadrepta a armatel turcesci. Fapta este vrednica de
tota aducerea aminte I.
Vutine idol strategice a trebuit sa fi avut Romanii,
din pricing ca el end avut teatruri marl' de lucrafi.
Rumanii n'ati iubit rasboiul de coprinderi (la guerre
de conquetes); numai sub Mircea si Michaiii Vitezul
el au fost concheranci. Misiunea for era sii apere tern.
5i crestinatatea; cele mai multe ale for riisbeie au fost
defensive in politica, de-si ofensive ostapsce. EY s'aii=
rasboit mai mult in Ora lor, in Bulgaria, Transilvania si Moldova, 5i inteacestea nu mai Mircea si Delichairs.
s'ati intins mat departe.
Navalirea insa a bit Michaia Vitezul in Transilva
nia la 1599, ne infatileza un plan strategic bine corn
hinat mai de'nainte. Basboiul defensiv, socotindu,l
ca o parte a strategiei sell a political ra'sboiului, s'a.
adus la cea mat mare perfectie de Romani; Ora aventi
inca parti destule muntese si padurese, ajuta mult
o apilrare nationals. De cate ori un vrajmas puternie
navalia in Ora, toll locuitorii campilor napustiati o
rasele si satele si se stringeat cu turtnele si bucatele
lor la muuti, a caror intrare era aparata, atat prim
natura cat si prin fortificatie. Biltranii, muierile si
copiii se odihniati in munti, iar juniI luau armele, se
formail in cete si daa harts vrajmasilor. Armata fedi
sta ascunsa in Wuxi, ferindu-se a se mesura in b'a
www.dacoromanica.ro
PLITEREA ARMATA
615
tale generals cu glritele dusinanule, multumindu-se
a-I haqui, a-I Cala liniile de comunicatie, a -i cuprinde
provisiile, a -i adnce grin urmare fnmete si a-1 trage
in locurt grele .i necunoscute de dinsul, unde platia
scamp indrasnela ce a avut de a calca pamintul ro-rnAnesc. Cu acest chip tera scapa in mai multe rindna de Orde le unguresci si turcesci ce amenintafi sa
o cotropescA.
Chipul cu care se luptafi RomaniT, it ved asemenea
cu chipul cu care Titu-Livie ne arata ca se luptail
Romanii. Este de credut CA traditia sa ne fi pastrat
arta militarP a stramosilor nostri. Organisatia armalei, pe cat o cundscetn. despe.rtirea et in cete, centurit
si decuriT, sunt carat romane.
Neagoe Vv., in cartea sa, la capul cdespre rindu-
iala rasboielor. y ne arata cum se luptail Romang :
AVrend sa est la rAsboifi impotriva vajmasilor, dice
.gel, intaiu sa randuiesci streji, ()merit sprinterit $i inAdrazneti, cum este obiebiut; iar dupa a doua, sa vina
-stabera cea mare, insa sa nu fie departe una de alta,
<01 aprope, pentru ca, de se va intimp1a vre o pri-
4mejdie strejii dintaiu , sa vina sa se amestece in
,cea de a doua ; iar de se va vede ca si a doua se
...biruiesce de vrajmgs, sa pOts ajunge ca sa viria sg.
£se amestece in tabera cea mare; ca strdja cea dinAtAifi gi cea d'a doua este inima a teed Ostea, ci tre,,buie sä se feresca fOrte tare sA nu cads in primejtdie, pricinuind spilimintare taberei celei mart ; cg.
4fiind strejile feria ostilor, de va vedea tabera strejile
nebiruite, se va indarji $i cu aceea vett birui pe vrajAmasiT vostrit )1
JNeagoe Vv. f. 186.
www.dacoromanica.ro
646
N. BALCESCU
Comparati fie -care din acestea cu aceea ce dices
Titu Livie la cart. via, cap 9, si yeti vedea asem'dnarea_
Trebue Ins ainsemna ca Neagoe Vv. se slujesce
cu dicerile strejcl, tabera, cad, ca sa exprime aceea
ce, in diva de astricti numim linie de blitaie ; asa, la
fata 192, el dice : a Ceta intaiu si a doua. si cceta cea
mare,. in loc de streja inraia si a doua si tabera cea.
mare.
Mai la vale adaoge Neagoe Vv. : ,La rashoiul hartu
citor, sprintenimea sa nu iasil Inainte sa dea hartd,
sea nu sunt de nici un folds, ci Inca infricosOzd o. tiles
aei numai sa se adune toti in frunte.,
La fata 188, Neagoe Vv. da fiului seu o lectie de politics militant, licendu4 ca ..biruindu-se de vrajmasi
css nu iasd afard din tkra, ci sa OA pre hotare in
clocurY ascuuse, unde vor fi prietera d'al WY, peffiru
aces vrtijmasul nu se va putea tine mult in tern, ci seeva intOrce ; iar pe domnul ce va fi adus, it va liisa.
(frtrai osti; atunc'i sa pornescd asupra-T cu Oste..
Dupes aceea, it povdtuesce ca nu trebue ca un ge
neral sit se expunii Ia bataie si sa nu stea unde va fi
temeiul ostilor si at rasboiului, ca vrajmasul acolo isi
va indrepta tunurile, ci cu cpdzitoriT trupuluT egg. s5...
se aseze intre a doua si a treia cad, d'aldturea ostirilor, si d'acolo sa caute la rdsboiti.2
In sfarsit Neagoe Vv. povatuesce ce me-surY trebuea lua la respliitirT, cum trebue sa se pomenesca stifletele celor morti in rdsboirt pe Ia santele biserici, ca sa
vadd totsi qi sa se indemne; cum nu trebue sit respla1 Idem. f. 186.
Neagoe Vv., f. 190.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
647
testa numai pe boiert, sail pe rudeniile luT, sail pe cei
ce-i vor fi dat mita. ca sa-i laude, c ci si pre sarac (nenobilul), dice el, deed e vrednic si harnic, si-sI va pastra
cdregatoria cu cinste, ca mai bun iii este saracul cu
cinste de cat boierul cu ocard.,
Asezarea ostilor in (randuiala bataliei. era ast-fel :
pedestrimea, precum Dorobantii, Lefegiii, Vinatorii,
Seimenii, la mij/oc (centru) ; la cornul din drepia sail
aripa dreptd, se asezati Calarasii, Saraceii, Scutelniceii. La cornul din stanga sail aripa stanga, Rosii de
teed, Cazacii, Haiducii si alp. La reserva erad Capi-
tanii miilor si militiile boierilor. AcestA asezare la
rasboiti nu era tot-d'auna statornicd ; nu numai positia locului si iscusinta generalului, dar chiar si firea
armelor ii silia sa o modifice, depre cum istoria ne a-
rea inteatatea intimplari.
Istoria ne da fOrte putine relatil despre (randuiala
bataliilor., Din cele ce avem ni se invederezd : ca
mai multe bataliT, iar mai cu sernd ale lui Michaia
Vitezul, Serban I si Mateia Basarab, sunt metodice; ca
randuiala oblica s'a
intrebuintat mai des, iar la M-
afia de la Dudesci (1631) se intrebuinteza randuiala
concava ; ca Romanii cunoscuserd din vreme importanta positiilor firesci la rasboill, cum si intrebuintarea reservelor.
fia dovedim disele nostre printr'o aruncdturd de
°chid asupra unor batalff.
Mafia de la Manesci (1550) intre Radu Hies si
Mircea in, este cea mai veche despre care istoria ne
a pastrat date. Ea se deosebesce : 1°. prin nepotrivirea puterilor ambelor parti; Mircea avea 80,000 osta.si,
www.dacoromanica.ro
648
N. BALCESCU
in vreme ce Radu abia avea 12,000: 2° prin intocmirea a doue falange ce Radu Mei' din armia luT; 3" prin
intinderea ce el dete frontulul seu sere a -VT ascunde
maimicimea numerics; 4° prin atacul la vreme ce el
fa'cb asupra celor-alalte randuri, and veclit pe eel
d'intaiii in neoranduiala. Rae aceste intocmiri ale lul
Radu it racura sa triumfeze de rivalul set.'
Bata lia de la Caluareni (1595, august 13) este cea
mai stralucita dovada despre vitejia si sciinta military
a Romani lor. Genera 101 eel mai istet al vecului de
acum n'ar putea face nisce dispositii mai bune de
cat acele ce facu 14liclraiu Vitezul. Cu 16,000 luptatori
el invinse o armata. de 200,000 Omeni. inteacesta, ye-
stita Mane insemnim disposiOile urnfAtOre : 1° Michaiil trage pe vizirul Sinan-Pasa intr'un loc strimt,
unde acesta nu-i putea pune impotriva de cat 12,000
luptatori si prin urmare tots glata armatei II fir nefojositOre ; 2°. vedem pe aT nwtri navalind asupra Turcilor, a ft relaying, a se rank si a nil:Yr-Ili de isnOva ;
singura numat acestil imprejurare dovedesce o arta,
Si o arty inaintatal; 3°. Michaill aseza doue Otani! in
asa band positiune in cat prapadesce tots aripa dreptil
a armatei turcescT; 4°. minunata isbire ce vitezul
c'apitan Cocea, cu mai ptgini de 400 c'alareV, flea
asupra armatei turcescT, luand'o pe la spate si re'schirand'o, in vreme ce Michaiti o isbea in Front.'
(Tarcii, Vice un autor descriind acesta batalie, se
1 Veclt descrierea aceste
histor.
hi talil In Natalie Gomiti3 unir.
I Engel, I. p. 236. Hammer, II. p. 604.
list. de la Valach. p. 1b1.
Kogalnitchano,
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
649
cluptail ajutoriti de multim3 si de numer, Romanii
cde thrie ei indrasnela. '
La b6talia de la Sibiiu (1599, octomv. 28) vedem
pe Michaiii a da randuelei sale de britaie o positie oblica ; atacul se Men numai asupra aripei stange si
centrului, Rorna.nii la inceput perduser5. batalia §i se
reschiraserti, ctInd Michaiu isbutesce a-i ralia, navalesce cu iuteld asupra Transilvanenilor biruitori §i le
smulge biruinta. Acesta batalie e cea dintaiti unde istoria pomenesce de intrebuintarea reservelor. Transilvanenii nu seined a o intrebuinta pe a for la vreme ;
de aceea le scapa biruinta. Michaiii se folosi mai bine
de a 10.2
La batalia de la Mirisleil (1600, septemv. 8) vedem
pe Michaiu a -si acoperi flancurile, wz-anduli armata
intre riul Murwl 1i un del. El avii nesocotinta de a
pgrasi acesta minunard positie si d'a lua In ODA pe
Transilveni, can se trasesera spre Dej; ast-fel el each'
in cursa ceT -o intinsese generalul Basta qi perdu acesta batalie insemnatai, cea dintain in care ill biruit.8
La batalia de la Gurusleti (1601, august 2), armata
romanes&a qi imperatescii era a§ezata Intr'o positie
forte bura pe un del. Sigismund Bathori, cu o armata de doue on mai mare, era wzai pe alt del oposit ; o campie deosebea ambele armate. Michaiu sta In
nelucrare si Wepta ca vfajma,u1s5. vina s'a-1 lovesdi.
Cand acesta se cohort). de pe munte, Michaiti II trasI Conspectus historia?. Valachiae: 'Turci pagnabant adjut
4multitudine et numero, Valachi fortitudine et audacia.)
2 Bethlen, IV. p. 38i et sq. Kogalnitchano, p. 198-9.
3 Kogalnitchano, p. 211. Engel. I. p. 261.
www.dacoromanica.ro
650
N. BALCESCU
nesce cu artileria sa. Neoranduiala vriijmasuldi crescend in trecerea lul prin campie, DZichaiu si Basta se
folosesc de acest minut priincios si fac o isbire atat de
jute ince" II omOrd 10,000 OmenT, in vreme ce el nu
perdura de scat 300. Acesta fu eea din urmh biruinta a eroulul si una din cele mai stralucite.1
La bathlia de la Petrisdorf (1611, iulie 12), TransilvaneniT isbird centrul armatel nOstre. Pedestrimea
romanesed, putin numerOsh, se sparge curand ; bathlia era perduta, child erban. I. numal cu ajutorul
calarimeT, reintocmi lupta si castigh o biruinta stralucith.2
La batalia de la Dudescl X1631, octomv. 26), Rosii
de teed, can era in aripa stanga, isbitT de Thtari, se
deschiserh si ii luara in mijloc. Lupta se atith atunci
grozav in aripa sthrigh. Ea se comunica in urma la
pedestrimile din centru. De cinci onT pedestrimea romanesca fu respinsh de pedestrimea moldovanh si de
cinci orl ea naval' de ismiva. In acesta bhtalie, ca si
in cele mai multe, pedestrimea s'a luptat impotriva
pedestrirnei si aldrimea impotriva calarimeT.4
Taberile ingrhdite (les camps retranches) erail cunoscute de Romani inch din vecul al XVlea. La Natalia de la Cosovo, vedem pe Huniad a-si ingradi tabera.
Ingrhdirile se faceaii cand cu sanparT, and cu earl
legate si umplute cu phmint.
1 Mernoires chronologiques pour servir fi, l'histoire universelle de 1'Europe depuis 1600 jusqu'en 1716. t. I., p. 16.
2 Kogalnitchano, Hist. de la Valah. p. 258.
3 Fotino, III., p. 172-4.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
65L
Isbirea si aperarea cetatilor erail in aceiasi stare
de pruncie ca si in tots Europa.
La 1595 vedem insa ostirea romanesca si transilvana a se purta la impresurarea Targovistef de pre
Ore-care principie, Licend si santuri acoperite (fosses
couverts), spre a se apropia de ziduri.'
Cetatile terei emu: Giurgiu, Braila Orasul de Floci,
Targovistea, BucuresciT, cetatea Negru-Voda, Poenarii zidita de Tepes Vv., Domaica,2 Telefa siCracTuna.
Acesta din urina o luara Moldoveni'I dimpreuna cu
judetul Putna la 1473'.
La 1544, Turcii coprinsera Braila, Turnu si Giurgiu, pe care le tinned pans la 1830.
La 1659, George Ghica 1, din porunca sultanuluT,
&drama tote cetatile.
Afara de cetatile de mai sus mai erail multe alte
cetatuI, care aparaa intaririle muntilor si vadurile
Dunarfi. Ruinele acestor cetatui se ved Inca si in
lioa de asta.di p'alocurea.4
1 Kogalnitchano, Hist. de la Valach. p. 157. G. Tomasi,
In cartea sa, are un tablou care aratd armia crestinescd sosind inaintea T5rgoviste1. Acesta cetate este in fata planuluI pe del ; crestinii yin de la Nord-Vest si ad si asezat a
baterie care puscaresce cetatea. Turcii fug spre rasarit, unde
se ved tunurile si bagagiele lasate de dinsit. Avanguardia
caldreta a crestinilor se vede in luptd cu avanguardia Turcilor. Ostasii R:mftni, ca §i eel TransilvanT, se wed purtAnd
casce cu peue marl ; calaretil port platose (cuirasse).
p. 15i
2 Engel
3 Letopis. teril Moldovil, f. 13H.
4 Afar& de multe ruine de cetAtT, care de pre ma'erialul
lor, se wed a It clddite din vremea Romanilor, sunt multe
allele care se cunosc a fi mai noue asa:
www.dacoromanica.ro
-652
N. BALCESCU
Orasenii erad insarcinaci cu apdrarea ceratilor ;
.de aceea bid n'a progresat mult acesta ramura a arteT militare. Muntfi si stufdsele WIRY eraii cetatile
favorite ale Romanului si el scia bide sa le apere pe
-acelea.
Acesta a fost arta military si intocmirea puterel ar-mate la Romani. Despre bundtatea acestel intocmiri,
despre vitejia $i sciinta Romani lor pot marturisi 76
de campanii, din care 19 impotriva Turcilor, 15 im-potriva Moldovenilor, 18 impotriva Transilvanilor,
15 civile, 6 impotriva Polonezilor, 5 impotriva Ungurilor, 1 impotriva Bulgarilor, 1 impotriva Grecilor,
si 1 impotriva Cazacilor. In aceste campanii s'ail dat
mai mult de 80 b'atalff randuite, din care in 75 arma-
ta romanesey a fost partea principals, Tar in 5, ca
aliata, si mai Amite lupte deos bite.
La RAsboienT, pe hotar din staid satuluT Porcesci din dre,pta JiuluT, se af1a si acum o cetAtuie ;
all& cetatuie se aflA din jos de satul BarlesciT d'a stanga
apil ; alta iar in dreptul satulul BrAclegcT, d'a stanga Jiului;
la casa-albA MITA Caciulesci, d'a stanga apiT, se OA ru-
ine ; asemenea si la satul Cremenea, judetul Gorjil la gura
Balasului in Jid; la satul 13.6carii, d'a stanga JiuluT ;
la satul Muierenii pe Ofiet. mai sunt rAsipuri de o cetate
pe care teranil o numesc 4Cetatea
;
pe Nejlov, de la vale de satul Crevedia, s'a gasit o zidire
ruinatA ce teraniT numesc cCetatea fetiT,;
pe apa Argesului, in plaiul ArifuluT lane. acest rid. pan/
astAdi sunt'zidurl de cetate, ce se dice a fi fost a luT Neagoe
-Vv. Alte cetatui se mai gasesc la Orvenca si Bujorenca in
judetul Teleorman ai allele.
1 Kogalnitchano. Hist. de la Valach. p. 243.
www.dacoromanica.ro
PUTRREA ARMATA
13.5W-
Genera Hi eel mai vestitl ce ail commandat arma.
tele romanesci, afaril de domnii Mircea 1, Dan III, Vlad
Tepes, Radu de la Afumati, Michaiu Vitezul, $erban I
ei Matheid Basarab, au fost Dan nepotul lui Mircea,
Zavisie Negru, Radu Buzescu, Banul Mihalcea, Banul.
Manta, FAreas, Albert Kiraly, Banul Udrea, Baba-Novac, George Rat si al it.
PARTEA
IL
Puterea armatil de la afezarea dcmailor Fanarioirpdtilf acum,-
(1716-1844)
§ I.
DK LA AVZAREA DOMNILOR FANAR1OTI DANA LA RE
(it/LAMENT (1716-1830).
Dioa de 10 fevruarie 1716 fti o di de doliu pentrii
Romani: in acea Ali Nicolae Mavrocordat, eel d'intairr
domn fanariot, se urea pe slavitul, tron ilustrat deBasarabi.
Fanariotul pricep6 bine ca puterea Romlinilor era
in institutiile lor; de aceia nici nu intArdie a sripa acele
institutii spre a preggti neinuluTseli o lung domnire.
El aseza temeliele sistemei ce trubuia a se substitui, in locul constitutiei n6stre, Mostly' urmasilor lei
insarcinarea de a le desvolta si a le cons&nti. Dovada
despre acesta ne da insult Constantin Mavrocordat,
dicend in actul reformai de la 1741, ca cla acesta re(forma el a urmat invet6.turilor printelul seu Nico41ae Vv.,
www.dacoromanica.ro
654
N, BALCESCU
Inca din cel d'intaiii an al domnireT sale, Nicolae
Mavrocordat imputing mull armata si militia. Dupa
dinsul Constantin Mavrocordat, la 1739, desfiinta de
-tot veal% organisare military a te'rfi. Din atmata el
pastra numai o suta dou6-decT TalpasT si alIT atatI
Cued, carom le Oahe ate trel lei pe 'ma; iar pe
eeT-alalti ostasT IT desfinta de tot, supuindu -T in rindul
dajnicilor de obste. Guardia luT o alcatui de cate-va
cute de Turd si Arnauti. De asemenea strica pe sateniT numitT SpatareT, PostelniceT VisterniceT, Marnicei, s.c.1., cum si capitaniile de pe la judete, luand
vi carmuirea judetelor din mane. Capitanilor miilor, si
cland'o Ispravnicilor. Din militie el opri numaT 1620
de slujitorT pentru slujbele din launtru.1
cAcesta stricare a armatelor. dice generalul Baur,
Ainceputa de tatal si savarsita de fiul, slab' de tot sta-
Atul ; nu numal ea ea grab' covirsirea proiectelor
&Porta, lasand Ora Romanesca in capriciul eT, Meg.
Atemere de contradicere sail revolts, dar ea expuse
'Inca Ora la supgrarile Turcilor si mai cu sera a locuitorilor din vecinatatea DunariT? vrajmaW eT eeT
mai neimpacatT. ET atunci faceail necurmat preumAblarT prin Ora, scotOnd darurT de la down, depradand
4 pe grad, facendu-se In acea vreme stapanT pe tot
(comerciul, cacT nu mai erail brate armate ca sa pedepsesca aceste farce-de-legT.,
Este de insemnat ca, reforma lui Mavrocordat, intru
cat a coprins dispositiT regulamentare si de un inte1 Baur, p. 69, Fotino, Ill. p 483, 352, 358.Cantacuzino,
57, 63.Kogalnitchano, p. 391.
www.dacoromanica.ro
PLTEEEA AI1MATA
655
res mai secund ar, s'a priimit gi s'a intarit de ob§tesca
adunare ; iar desfiintarea puterei armate n'a incuviin-
tat'o nici un roman; de aceea nici O. se aft' trecuta
in actul de reforms.
Le pasa greti Romb.nilor sub Fanarioti, le pasa en
mull mai grew, caul nu aveati nici o cariera spre a-VI
desvolta talentele for ost4esci; de aceia, de cate on
vre un capitan mare se ivea In Europa, Romanii alergall cu glOta sub stegurite int Ast-fel, multi roman
se deosebira in armata lui Carol XII regele Suediei ;'
ast-fel, mai in urma, multi roman slujeatt In armata
lui Frederic-eel-mare regele Prusiei, intre cari Radul
CocOna ce era Hotnogit qi Tudor din Rogdanesci.'
1 Analele ostasescl ne as pastrat o fapta, Indrasneta a unul
nstas roman, din vremea eand Carol an se batea In Polonia
en Polenezi1 gi Rusil. La 1706 un capitan roman, slujind in
armata regelul Carol xtr, apropiindu-se de un was al Poloniel
prin care trebuia sa treat, afla Cu durere ca trupele Tarulul
sunt acolo forte numerOse. Cum lug. acesta sciinta, lass pe et
set in urrnA, Indupleci pe un sued ce -1 Intovarasea, sa se lase
sa-1 lege, Ii chase lagat cot la cot in guardia orasuluI, spuind
ea este si el din armata. rusesca gi ea in drumul lut a gasit
vre o cats -va Suedl, pe care I-a taiat, oprincl numal pe acesta
ce-1 v6c1, pe care-1 educe la colonelul sea. Acosta fabula se
primesce prea bine. Rusil serbeza in tote chipurile aces mica,
birainta, gi biruitorul se stream& binisor, chip/ ce s1a. Mut
tote observaliile trebuinciose. Imprejurarea acesta Indirjise
pe soldatil 1u1; el se pune In capul lor, s'apropie de oral, infra far& stavill, gasesce pe vrajmasl bet1 ,ei IMpritgiatT si
dupil ce a trecut sub ascutisul sabiel pe totl catl I-aa esit
Inainte, ese fara de a fi gonit prin pOrta dimpotriva.(Stratagemes militaires et ruses de guerre. t. Il.p. 225.)
2 !nue chrisdvefe manastirel Arnota am gasit o marturie
din anul 7271 (1763), care Incepe asa: (Ea Teodor monachul
www.dacoromanica.ro
N. BALCE-SCII
Alexandru Ipsilant, singurul domn fanariot, arnia
suntem datori recunoscintt, pentru Imbunatatirile ce
a facut, reorganise lit 1775 vechile ramasite din ar656
mata, maT adkogind si alti slujitorl. 1
Pe atunci puterea armata se deosebea in Slujitori,
din nauntru fi Slujitori din afarii.
Cel d'intait erat :
100 Lefegii sub un Capitan,
100 Lefegif sub vet-Gfaus,
400 Seimeni sub Bas-Bulubasa,
50 Catane sub un Capitan,
100 Pompi eel (tulumbagiT) sub doT Capitanf,
400 Scutelnici sub opt Capitani de margine,
50 Poterasi sub un Ctpitan.
Acestia top( emu sub Spalarul ; Tar sub Aga erat :
120 Talpasi sub Ctpitanul Dorobantilor,
120 CazacT sub Polcovnicul Bucurescilor,
120 CazacT sub Polcovnicul Targovistel,
120 Slujitorii sub stegul Agal,
500 SlujitorT cu trei-deci Capitani.
Slujitorti din afaiterail in numer de 3144 sub 78
4de la schitul FrSsineniT, care pe mirenie m'am chemat Tudor
edin BogdfLuescii Episcopiel, adeverez cu acAstkscrisore a mea.
4 la mAna f-antieT sale phinteluT Stefan igumenul santeT md.
4nAstirl Arnota si la tot soborul sfintel mtindstirT, precum A
.se scie el find ed In riismirita, eaten& impreuni cu alti tova-
010 si ficendu-se in tea acesti pace, noT am mers In Ora.
cEllandibingului, find acolo resmiritd, si Impreunandu-me ed
cm un Radu Coc 6na ce ad fost Hotnogid, mi -a spus cd..
4fiind el aid in tea, s,c.I.,
1 Chrisovul lul Alexandra Ipsi lant, 1775. dechem.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
657
CApitanT. ET, ca si maT nainte, erail sub comanda SpataruluT si strejuiail marginile.
Cele 78 capitanii erau urmatOrele :
In judetul Slam-Rimnic, 8 cApitaniT : Focsanil, Gradistea, MaxineniT, Ramnicul, Comisnia, Vartejcoiul,
Belciugata, Unturnsa.
In judetul BuzeuluT, o c5pitanie a targulul Buzeul.
In judetul SecuienT, 3 cApitAniT : MargineniT, GageniT si Slujitoril judetuluT.
In judetul Prahova, o capitanie a Ploescilor.
In judetul Ialomita, 6 capitaniT : LichiresciT, SI&
flea, Orasul de Plod, GarboviT, Slobozia si Pandurul.
In judetul Ilfov, 7 capitaniT : CiocanesciT, Oltenita,
Gherghita. Podul-PitaruluT, Copacenii, Obilescil, PA
durea judetuluT.
In judetul Dimbovita, 3 cApitaniT : Cazacil TargovisteT, FloresciT si BaleniT.
In judetul Vlasca, 8 capitaniT: Odivoie, Daia, GAiesciT, CAlugareniT, Baciu, Podul-DOmnei, Cacalet si
Putul-Talpi.
In judetul Teleorman, 6 cApiranil: MortologiT judetuluT, Zimnicea, RusiT-de-Vede, Balaciu, Cacaneul si
CTocanescif-Bordii.
In judetul Muscel, 2 capitAniT : CaliesciT si Slujitoril judetuluT.
In judetul Argesul, 4 capitaniT : Lovistea, PitesciT,
VinatoriT si Potera judetuluT.
In judetul Oltu, 7 *Rana : Slatina, Uda, SerbAnesciT, Banesa, Gurguiul, Catanile SlatineT si SlujitoriT.
In judetul Romanat.T, 4 capital-1ff : Caracalul, Islazul.
Podul-Bats, Catanile Calarasilor.
42
www.dacoromanica.ro
658
N. BALCE s C 17
In judetul Valcea, 4 udpitdnii: Slujitorff Ramnicului, Vinaturi1.3 Catanele Poterel si Catanele Marculni.
In judetul polj 3 ciIpitaniT : doa ale PotereY si
una a Slujitorilor-judetului.
In judetul Gorj, 4 capitrmiT : a Slujitorilor, a Mezilgiilor, a Vinatorilor si a Haiducilor predatt
In judetul Mehedinti, 7 cdpitdnii : a Plaiului, CernetiY, Calafatul, Iamlanita, Gogosii, Vodita si Slujitorif judetultif.
Toti slujitorfl, atat din Iduntru cat si din afard,
slujiaii cu septemana. Cei cari nu mergead la randul
de septemand , platiau Spatarului sari Agdi o leis.
EY erati in cea mai prOstd, stare si nici nu meritail
se numi ostasY.2
Pe ArnautY, Ipsilant Y-a luat sub comanda lui ime-
died. El a armat mai intaiu pe ostasi cu pusci cu baioneta, ce le adusese din Viena printr'un preot italfan.8
Capitdniile din afar se mai inmultird in urind si
se intocmi si cate o Polcovnicie de fie -care judet.
La 1787, Nicolae Petre Mavrogheni facii Ore-care
imbundtatiri in ostire, hotarind si leliile slujbasilor si
precurmand abnsurile ce se introdusesera.'
Atunci acei Slujitorf se deosebird in rdsbolul cu
Nemlif si mai cu soma in luptele de la. Sinaia si Cozia.
Dupa Mavrogheni , si aceste inceputuri de ostire
scddura mult. Dorinta Romanilor de a aye o armata
Cantacuzino, p. 32J-326
2 Baur, p. 81, 87.
3 Sulzer, Ill, p. 258.
Chrisovul luI Mavrogheni pentru bresla SpAtarier 1787,
mart. 4.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
659
regulata in pici6re nu se putea invinge; astl-el,,la 1802,
eT SsT cerura de domn pe Constantin [psi !ant mime
&ad acesta le-a fagaduit ca va intocini vechia organisare militara. Dar Fanariotul, veclendu-se domn, isT
uit'a fagaduinta..
In sarsit anul 1821 veni. Atunci in tern se manifests una din acele miscarY. energice, care area juneea popOrelor si dorinta for de propOsire. Duhul nalionalitAtiT se destepta si Romanii scuturara jugul fanariotic, ce un vec intreg ii apasase. Grigorie Ghica
puse temelie armatel romanesci, organisOnd trupul
{le Panduri. Acesti Panduri, dimpreunO, cu Volontiril
se deosebirI fOrte mult in rgsboiul din urrna al Rusilor si mai cu sema la ifailesci, Cires, Schela-Cladovi
Calafat.
§ II.
PUTEBEA ARMATX SUB REGULAMENT (1830-1844).
In slarsit veni
01
lion cand se festurnO reforma
fanariotic5 si redobandiram o parte din vechile nOstre
institutlf.
Regulamentul recunoscii cele trel pOrti alcatuitOre
unei bune organissarl ost&sesci : armata , militia vi
ridicarea glOtelor. Aplicarea insa ce s'a facut, nu pOte
aduce isprava dorita.
Oqtirea permanents , sub nepotrivitele numiri de
Strejd pa mintesca si Mili ie pcimintescd, s'a alcauit
to 1830, de done `arme pedestrime si cll'arime. Ea
se imparti in treT regimente, fie-care de doue bataliOne si done scadr6ne.
www.dacoromanica.ro
660
N.BALCESCU
Batalionul se alcatuiesce de patru companii, cornpa nia de done plotOne, li plotonul de sese despartirt.
Scadronul se alcatuesce si el de patru plotOne, si
plotonul de sese despartiri.
Batalionul si scadronul, ca unitaci de putere coprindeau la inceput : cel dintaiii 386 OmenT si cel d'al
doilea, 190 OmenT, cu ofiterI impreuna.
Ostirea se comanda en chef de marele Spatar, ajutat de un Stat-major.
Stringerea ostasilor se face prin conscriptie si in-
trare de buns voie. Invoirea de a pune om in loc,
asta mesura demoralisatOre armatelor, este autorisata de legiuiri. Conscrisii, de pe lege, trebuie sa se
traga cu sorts. Acesta mantuitOre mesura pana acum.
inc. nu s'a indeplinit.
Nimeni nu se pOte primi in slujba cleat in varstrt
de 20 pana la 30 ani.
Privilegiile cinurilor de jos sunt : ca familia solda-
tului sa fie scutita de dajdie cats vreme va sluji el;
iar slujind trei termeni, atunci dobandesce dreptul
acesta de scutire pe vieta
Imbracamintea soldatului, dupa trecerea de slujba,
f6mane a lui, precum si calul la calaret.
Cinurile de sus n'ail alt privilegiii de cat, ea slujind
trel ani intr'un rang, sa aiba, esind din slujba, drept
la un rang mai sus.
Ostirea a incercat ore -care prefaceri de la alcatuirea el pana acum ; scadrOnele, care la 1835 se unisera intr'un regiment deosebit, la 1843 se redusesa pe
jumatate si se deters iarasi in administratia colonelilor de pedestrime. Acum , o incercare de un an de
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
661
(pie a fost indestul spre a arata ca calarimea nu pOte
merge bine, decal avOnd administrarea el* deosebita.
La 1843, spre a se implini reductia facuta in calarime si in Cordonasi, iarasi se marl numerul soldatilor de pedestrime, si batalionul ajunse sa fie de 800 ()mere afara de oficeri.
La 1844, se mai adaogi o a treia arma : artileria,
.alcatuita pans acum de sese tunuri. Acesta, arma
n'a primit Inca o organisare hotaritOre. Asemeni se
legiul a se intocmi si o companie de I'ompieri.
Efectul ostirei acum este peste tot $i in complet de
.5608 Omeni, din cari : 4869 cinuri de jos in pede-
strime si 574 in calarime ; 128 ober-ofiteri in pedestrime si 20 in calarime, $i in ambe armele, 18 stabofiteri.
Deli n'ar putO cine-va invinovati acesta ostire
In privinta manuirei armelor si a evolutiilor, dar este
Inca primitOre de multe imbunatatiri. Asa, instrucOa ofiterilor, ce e neingrijita, duhul ostasesc ce-i
lipsesce, cer o mare luare aminte a carmuirei. Intocmirea unei foi ostasesci, care sa se dea in mana ofiierilor, iar mai cu send/ intocmirea unei scoff militare speciale, in care sa se formeze atat ofiterii pentru ate trele armele, cat §i un trup de ingineri, sunt
.neap6rat de trebuinta. Acesta scOla ar costa putin in
privinta minunatelor folOse ce ar aduce.
Militia. Institutiile carora se cuvine numirea de
militie la not sunt : Janclarmii qi Cordona§ii cu Poteca§ii.
Trupul calaret de Jandarmi, carora s'a dat vechia
numire de Dorobanti, s'a intocmit la 1832. Insarci-
www.dacoromanica.ro
N. BAL CES CU
662
narea acestui trup este sd implinescrt slujbe langk,
partea administrative qi spre a sluji de reserve. Wire, asigurand lin4tea obtescs de bantuirile facatorilor de rele.
Dorobantii se impart in cdprariT de Mete Omeni:
Tret din aceste caprarii slujesc necurmat pe Mg.&
carmuitort gi una pe langa sub-carmuitoriI judetelor...
Numerul lor. este intreit pt fie-care se afld in slujb&
cafe dece Mile pe lung., afara de intimpleri extraordinare.
Asupra Dorobantilor de pe Tanga carmuiff se oranduiesce un Tist, care se alege de carmuitorul judetului dimpreung cu proprietaril locuitort at acelui judet.:
pi se intaresce de svatul administrativ.
Casele Dorobantilor se scutesc de capitatie
id
recratatie. EI primesc lefkun led tie Ali pentru cele 1ece
Mile ce se afld in slujba intr'o lung. ; cdprariT primesc-
jumatate pe di, qi T4t11, o suta let pe
lung.. Capitatia qi lefa Tor, care la inceput se plg.ten
din casa reserver vistieril, de la 1834 se pldtesc din.
cutiile satelor. Acesta mesure. a fost pricina cea mat
de capetenie din care a sdracit Si s'a iuglotit in datorit acele cutil, incat astadt nu mai sunt in stare ai
ate un led
pi
intimpina cheltuelife lor cele mai neaperate.
Dorobantii sunt indatoract s'a slujescd calaff, armati qi investitt intr'o uniforms cu cheltuiala Tor.
Numeral Dorobantilor din tote judetele Principatului este acum de 4362. EY ar putea alcatui Wirer
o reserva minunate. ,si ar fi putut implini scopul intocmirei Tor, dace. s'ar fi implinit buna dispositie a art. 11
§i 13 din legluirea de la 1831
pi
aceea a art. 4 §i
www.dacoromanica.ro
9
PUTEREA ARMATA
663
din legiuirea de la 1834, coprin6tOre : ca acestl Dorobanci sa se alega -may cu preferire dintre soldatli
esiti din slujba, sa se deprinda ne 'ncetat la arme si
sa le Oka bine ingrijite, pentru ca sa li se faca revisie
de doue orY pe an de un trimis inteadins al ministerului din nauntru.
Cordoncqii qi Potecaqii s'afi intocmit la 1834, spre
a strejul, sub privegherea ostirel, picheturile si potecile ce se afla intro puncturile de distanta strejuite de
Wire, care sunt mai cu soma carantiuele si cantOrele
varnfi. Toll' satena dajnicl de la margine, in stare d'a
purta arme, de la virsta de 20 any pana la 50, sunt
datori a se intocmi in cete de caste sese omen, si fiecare caa slujesce pe rand caste o s'eptemb.na.
Strejuirea unui pichet se dg. la 120 famihi.
Indatoririle satelor ce sunt insarcinate cu paza until
punct sunt :
1. d'a avea tot-d'auna patru Omeni inarmaci spre
paza acelui punct si caste doi visla§.1 cu imbracamintea si hrana de la sine ;
2. d'a avea luntrile trebuinciOse pentru plutirea pe
Dunare, cum si de a cladi casele trebuinciOse spre
adapostirea strejuitorilor.
Privilegiile Cordonasilor ca si ale Potecasilor sunt
scutirea de recrutatie si de darea Dorobantilor.
Numerul Cordonasilor si al Potecasilor, se urea la
1842, la 39,839 familiT; la 1844, s'a facut o reductie
de vre o caste -va sate marl departe de margine.
Acesta institutie, bung. in principiii, insa WI aplicala, a avut un efect cu totul dimpotriva. de ceea ce.
se astepta. Sa las ca satenil nu s'ail deprins la manu
www.dacoromanica.ro
664
N.BALCESCU
irea armelor si la slujba oshis6seg, ca sg pag ast-fel
a nu mai avea trebuintg sa aibg necurmat ostasi pe
lenge. dinsif si prin urmare sg usureze sarcina os-
Ural; dar sub administratia trecuta au ajuns intr'o
stare asa de tieglOsg, ineat dreptatea cere a nu se may
intarlia ridicarea acestei grele sarcine d'asupre.-le. 0
organisare mai bung, iar mai cu soma intocmirea until trup de ofiteri graniceri, ar fi putut de mai nainte
sap: si !Astra acesta institutie, care ar fi mgrit atat
de molt mijlOcele m5stre ostasesci. Acest adever sim-.
it de toff, silise pe cgrmuirea trecutg a raggdui cg-1
va infiinta ; dar in desert asteptaram atata vreme, &del
este in sOrta tutulor cgrmuirilor vitiOse de a ragadui
multe si de a face putine, de a stengherl on ce propgsire, de a apesa si de:a impila poporul in loc de a-1
realta., realtandu-se si ea impreuna cu dinsul.
In sfirsit principiul ridicarii glOtelor se recunosch
-
in dispositiile proiectului nog din anul 1832, care
lice ea la intimplare de ivire de Wharf, sgtenii sg se
ridice cu top ca se-i gonescg, pang-i vor prinde sag
ii vor ucide. Nedeprinderea locuitorilor en armele
face acesta mesurg si may ilusorie, si de multe on un
judet intreg in piciOre nu pOte face nimic la cinci,
sese Wharf bine inarmati.
§ III.
I N C II E I E R E.
Am *hit organisarea ostgsesca cea vechie ; am
vOut si pe cea noug. Este invederat ca acesta nu
pOte implini telul ei, ce este de a ne da o bung. ape-
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
665
rare nationals; ca ostirea, care nici °data nu e complete,' respandita In tote. Ora, n'ar putts intimpina o
isbire jute si fara de veste ; ca Dorobang ast-fel cum
sunt, nu pot sluji de reserve. nationals ; ca tinerea unui asa mare numer de Dorobanci este Inca prea impoveratOre locuitorilor ; ca institutia iCordonasilor si
Potecasilor e perduta si nu se mai pOte indrepta si
aduce vre un folos.
Trebue ore se. perdem din vedere ca starea Orientului se face din di in 4i mai nesigura si ma! neodihnitOre, si ca o slabs bariera ne desparte de dinsul ?
In starea acesta slabs in care ne aflam, nu suntem
Ore in primejdie ca vre o sate -va sute de Pasvanti se.
ne faca iarasi a apnea drumul pribegiei ? 0 asemenea
stare este Ore de dorit ? Si cat n'am fi de vinovati, de
nu am prevedea-o din vreme spre a o lecul ?
Este dar de neaparata trebuinta a purcede cat mai
in grabs spre o reformare a organisatiung nOstre ostasesci, o reformare care sa ne chezasuesca mai bine
temeiurY de aperare. Spre acesta, nu e trebuiuts a
face Moire deosebita in legluirea ce avem. Principiile
fundamentale sunt recunoscute de Regulament ; n'avem de cat sa le dam o buns aplicatie.
Marirea ostirei nu numaT ca nu ne-ar putea folosi
nimic, ci Inca ar fi o nenorocire pentru stat. Ostirile
permanente an indoitul defect de a fi prea costisitOre
1 Ostirea si acum are lips' de 636 omen! ping la complet ;
a
se maT adaoge cel bolnavi, al citror nuis acest num&
=Or e destul de Insemnat, cel sloboclitl cu vole si se vor
ggsl forte putinl sub stegurT.
www.dacoromanica.ro
666
1I. BALCESCIJ
si de a rap' fara folos atatea brate agricultural si industrial. Pe langa acestea, mijlOcele n6stre nu ne-ar ierta
a tine in picTOre o ostire atat de numerOsa pe cat am
avea trebuinta. Teta speranta nestra este dar in organisarea reservelor nationale.
Puterea statului nu sta in armata activa, ci In reservele nationale ; acest adever acum este in de obste
simtit si tote puterile Europe si-ail organisat reservele for : Franta, Guardiele nafionale; Austria, Prusia
si tOta Germania, Landwehrul; Suedia, Landwernul
qi armata. Indelta ; Rusia, Coloniile militare.
Din tote sistemele militare ce exists in lioa de astadi in Europa, cea mai bunk si mai rationala e a
Prusiel.
Puterea armata in Prusia se imparte :
1° in Armata de linie,
2° in Landwehrul de intaiul ban,
3° in Landwehrul de al doilea ban,
4° iri Landsturm sail ridicarea glOtelor.
In Prusia este lege generals ca tot prusianul far&
exceptie trebue sa slujasca, sari in Armata sail in
Landwehr. Nimeni nu pOte dobandi vre o slujba de
nu-si va fi platit mai intaiil acesta datorie.
Armata de linie se alcatuesce : 1° din recrutatia
ra'cutA in fie care an dintre tinerii de la 20 la 25 anif
2°. din voluntarl, ce se primesc de 17 ani ; 3°. de
alti voluntari care slujesc numal un an, cand cer voe
a se arma si a se echipa cu cheltuiala lor. Acesta
class coprinde mai in deosebi pe tineril de familia
care all stare si carora se da astfel inlesnire de a se
plAti de Indatorirea de a sluji, puss asupra tutulor ce-
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
667
tatenilor. Asemenea fac §i tinerii care se hotilresc pen-
tru altd carierd. Peste trei ani, aceqtia tree in Landwehr ca ofiteri.
Termenul slujbei este de trei ant Omenii din armata de linie, dupa ce ail slujit trei mil, se mai tin
de armata doi aril pi se numera in reserva de rasboiil
(Kriegsreserve). In vreme de rasboiil ei sunt hotdriti
sä intre indatd in corpurile for spre a le completa.
Dupd trecerea acestor doi ani, ei intfa in Landwehrul de I1n1 ban, unde se tin pftna vor veni in virsta
de 32 de ani.
Basa institutiilor militare ale Prusiei este Landwehrul.
Landwehrul de Ijul ban este hotarit in vreme de
rasboit a ajuta armata activa, sail in Ord sail afara ;
In vreme de pace fie-care qede la casa so., afar/ de
vremea consantitd exercitiilor.
Landwehrul de 1'u1 ban se alcdtuesce de toti tineril
de la 20 pand. Ia 25 ani, care nu slujesc in armata,
qi de WEI populatia de la 25 pdna la 32 aril.
Omenii din Landwehrul de flu' ban se adund de
dou<6 on pe an pentru exercitii, primdvara pi tOmna;
cele dintaiu in opt vile; cele d'al doilea, trei s'epte"m-ani.
Landwehrul de al doilea ban se alcatuesce de toti
Omenii e§iti din armata!activd sail din Landwehrul de
Pill ban, coprin4end bOta populatia de Ia 32 pand la 39
ant El este menit In vreme de fasboit a ocupa cetdtile sail, depe imprejuraff, a Int:4H armata. Fiind-cd
Omenii care o aldituesc au slujit in armata sail in
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
Landwehrul de Ifu ban, el nu se exercita deck in
cete micT pe la casele sale i prea rar se aduna.
668
Landsturmul exists numaT cu numele, qi e chemat
numal la intimplare de navalire extraordinara. El se
alcatuesce de to .T OmeniT care nu sunt copring in
armata i Landwehre, pang in virsta de 50 anT, §i de
tineriT de 17 aril in stare A. pOrte arme. In vreme de
pace, Landsturmul pOte a se intrebuinta in Ere -care
imprejurarT, pentru pastrarea lini§tei din launtru; el
se formeza atuncT in companii or4enesci, in orate,
i companiT cOranesci in Ora.
Unitatea de putere a LanwehruluT este batalionul.
Ocolurile (Kreise) sunt asfel impartite ca sa dOe un
batalion §i un scadron, Tar sub-ocolurile o companie.
In vreme de pace statul platesce lerg, in regimentele
de Landwehr, numaT la statul-major al fie-cardi batalion de Pill ban, §i la fie-care companie de la liul ban,
un feldwebel, un magaziner O. dole sub-ofiteri. In fiecare scadron de liul ban, un ofiter, un wachtmaister
§i trei sub-ofiterT. CeT din al 210a ban nu primesc nici
o lera',.
OmeniT din Landwehre nu pastreza uniforma la et
HaTnele, armele §i cele-alalte se depun la locul de capit'a'nie a fie-caruT ocol, tot batalionul avOnd o magazie deosebitA.'
Indra'znesc a spune aicT ideia fnndamentala a unel
organisarT ost4escT, ce ni.s'ar cuveni maT bine none,
1 Ved1 pentru mal multS, desluqire scrierea generaluluI Ca-
raman , Essai sur l'organisation militaire de la Prusse. Paris 1831.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
669
care avem numal o tinta defensive. 0 supuig meditatiunilor Omenilor cunosatori, spre a o desvolta si
a o desavarsi.
Ea ar fi :
A declara cg. tot Ronianul farg eseeptie se nasce
cu datoria d'a fi soldat al patriei, de la 20 pang la 60
de ani.
Acestil glaa a populatiei s'ar imparti in treI categorii.
Cea d'intaig s'ar aleatui de Omenii de la 20 pang
la 30 de ani. In timpul de pace ar face in °rase slujba
de guardie nationals, adicg ar Impart" cu ostirea strejile deosebitelor posturi. Cei de pe marginI ar imparti
asemeni cu ostirea strejuirea hotarelor. La trebuintg
extraordinara, ea ar putea fi purtatg in tot intinsul
Orli, la bate puncturile amenintate.
A doua categoric s'ar alegtui de Omenii de la 30
pang la 45 de ant Acestia vor fi intoemai ca Land-
wehrul de al 2Iea ban in Prusia; se vor aduna mac
rar $i nu vor putea fi puriati la trebuintg cleat in ocolul judetului lor.
A treia categoric ar coprinde pe ceI Vatranl de la
45 pang la 60 de ant EI nu vor putea a se misca din
satul for in lipsa celor-alallY si vor Ingriji pentru politia satului si Implinirea poruncilor stapanirei. Aceste
glOte s'ar imparti in legiuni $i cohorte.
In toff anii s'ar face in fie-care judet exercittf; primavara o septernang si tOmna (lode. Ostirea va da, in
ocolul ce ocupg, ofiteri $i sub-ofiteri invetatorI; acestia, unindu-se cu sub- ofiterii si soldatii esitY din sluj-,
bil; din care se afla in tote satele, ar face ca invetg-
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
tura sa fie cu inlesnire si grabnica. In timpul acelor
670
adun'ari, fie-care va primi Indestularea si lefa graduJul* WI, de pre tariful ostirel. Spre a se acoperi acele
cheltueli, Spatarul ar slobocii (ar congedia) in toti anii
cu voe pe la casele lor, un numer hotarit de sub-ofitell si soldati, pe cate patru sail sese lung.
Uniforma n'ar fi neaperata.
Folosurile ce am dobandi, adoptand o asemenea
organisare, ar fi nepretuite :
10 Vidta, averea si linistea cetatenilor si a statului
ar fi ocrotite de bantuirile uneltitorilor de ren si a
navalirilor de care am putea fi amenintati.
2° Numerul ostirei ar putea a se micsora mult si
am avea atat o economie mare de bani, cat si s'ar
intOrce agriculturei atatea brate ce-i suet rapite.
3° Numerul Dorobantilor s'ar putea Inca imputina,
oprindu-se numai o a treia parte peutru slujba administrative.
4° Poporul din tOte clasele ar castiga mult morali-
cesce, cad introducend pracerea armelor, mai cu
sema intre tinerii oraselor si obicinuindu-i la o vietb. militara si active, vom goni luxul si desfran'arile ce
degenereza caracterele, inmOie curagiele si pregatesc
robirea popOrelor.
5° Agricultura nOstra ar castiga Inca, cad ex-
perienta de tOte gilele si istoria ne arata pe natiile
mili tare a fi cele mai muncitOre.
In sfarsit sa nu uitiim si vellul politic, ca o natie Ills-
boinica si unite., on cat de mica ar fi, n'a fost nici
°data biruita si nici ca va fi ; si mai cu sema sa luam
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
671
aminte acea maxima a politicei rasboiuld ca. can
(stat, chiar de a doua mama, p6te ajunge arbitrul
Acunapenei politice, cand va sci a arunca, la vrerne,
,o greutate intr'acea cempena.,
www.dacoromanica.ro
II-lea IsoftElTOELITY
PUTEREA ARMATA. $1 ARTA MILITARA.
LA MOLDOVENI
IN TIMPURILE MARIREI LORI
`0 Mo !dove, shad. Moldovo ! De ar
II domnil tat, care domnesc Intru tine tot
InteleptY, inca on al peri sax leans. Ce
domniile nesciutare randulul tea Ili lacome
sant pricing petrel tale, at on cautA sti'sf
agonisesca gie nume bun ceva la Ora., ce
cauta desfranati unmet avutie ett strangas
Care ape:I totuel se risipesce; si Inca si cu
primejdia caselor lor. Ca blestemui sire-
oiler, cum se dice, nu cads pre coped,
macar cat de tar4iu.,
Logotatul Mires Cootie.
PARTEA I.
PUTEREA ARMATI
Puterea armata a MoldoveY, pe °And era liberA, depe
mArturisirea chronicarilor, era de qepte-deci mii, de
multe off, Oa la o mita mii OmenT. 0E61 nu va fi ne, Tipgrit mai IntAl In Magazinul ictoric pentru Dacia t. II,
1846. Bucurescl pag. 36 gi urmAtOre.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
673
ccreduta marturisirea acesta, Vice printul D. Cante
vmir, de- vom socoti cu ce megiasi puternia a avut
cMoldova rasboia p'acele vremi, adeea. cu TurciT,
'Legit, Cazacii, Ungurit si MunteniT; .i cum ca ea
'nu numai isT ap'e'ra libertatea sa de catre navalirile
clor pang. in vremea lut Bogdan IV, ci Inca si hotacrele et $i le a Varga mat mutt.,
Puterea armata a Moldova, ca si a teriT Roma_
nesa,- se osebia in Ostaf1 cu Yid (armata) i Ostaf1
cle seutelii
Iar la trebuinta se facea Bia:carect glOtelor, de pre cum istoria ne o arata in multe
casu,
Organisatia armatei moldovene se urea la ea dinMill ant at intemeiera principatulut Not o vedem la
1359 sub Petre I Vv. cu putini ant inurma deschlecaril Carl , a triumfa asupra Polonilor ; dupe aceia, pe
la 1400, vedem pe Iuga Vv. a intemeia cetele de Ca-laraa, daruindu-le mo5ii,s intocmai de pe temeiul cu
care vedem mutt mat in urma in Suedia intoeminduI Pantemir, Descrierea MoldoveT. p. II cap. 7.
s .3i aceetia se osibesc Intre sine In ostavl cu left( §i osta§1
cde scutela, cari slujesc cu cheltuiala tor, Emmai stl fie scutit
c de bins Cantemir, p. II, cap. 7.
.3 cJoga bAtit des villes et des villages et comenca de moncter une cavalerie reglee v Peyssonel, Observations historiques
et geographiques sur les peuples barbares qui ont habite les
bords du Danube. Paris, 17(.15 p. 220..31 as Inceput Ioga
4Vocla a darui ocine prin ter& a volnicl qi bunT ostasT.. Miron Costin, ms.--in starea a treia a boierilor sunt CAliragil,
ccari, pentru mo,iile ce le sunt for di ruite de dome, tot de
tuna merg la rdsboid cu cheltuiala Ion) Cantemir, p. II,
cap. 15.
43
www.dacoromanica.ro
N. B A L-C E B C iJ
674,
se armata sa Indelta. Urmatorul domn Alexandru Vv.
eel bun maT completg organisarea eT, orb.nduinsi ai
Batman mai mare peste tote ostirile OHL' In sfirOt
Stefan eel mare la 1556, o mai desavar§1.2 Atunci ea
a ajuns, de pre cum slice Cantemir, la varful cel maT
inalt.
Armata Moldovei, in Vele m'arirei sale, se urea la
patru-4eci miT Moldoveni §i patru-spre-slece miT straini : Nemti, Cazaci, SOrbi, Bulgari, Albanesi ai Greets
Plecand de la temeiul cum ea armata MoldoveT, ca
ai a terii Romknesa, de pre arittarea chronicilor, se
impartia in cete de 1000 osta0, sub un apitan, afara
de CApitaniT eel maT marl, Cari comandag maT multe
cetel ea ViitaviI erail capete de 500 osta0 ; eg. Hotr
nogii, Sutaqii 1i Buluebaqii, cum s'ail numit mai tardia, comandag o suti1,4 iar Chihaii sett Cian§it erau
peste clece ostaei; vom pute din notitiile ce re a pastrat Cantemir, sa l'amurim armata Moldova. Ea se
compunea din :
1° Darabanii, pedestrime, impgrpti in opt capita-
niT sub opt Cdpitani, peste can era Cdpitanul eel
mare al Darabanilor. Mai tarciiil acesta s'a dat sub
ascultarea Agal.°
1
4Hatman peste lotT slujitoril catI sunt la Curte Tanga
Pirc5.1ab de Suceva) Mirou Cootin.
2 Vornieul Urechilt.
3 Cantemir, p. II, cap. 7.
Urechiil.
Mixon.
Cantemir, p. II, cap. '7, 8.
CarLea
domnesca a luT Michaiii Ye. Racovipt In Archiva romanisdi
f.. 1, p. 74.
5 Cantemir, p. II cap. 7.
gdomn ci pre la marginT,
www.dacoromanica.ro
PJTEREA ARIVIATA
675
2° Ca ltiraqii, de ford, 11.000, sub 11 Capitani. A
.cestia .sta sub ascultarea Hatmanidui.
3° Pantirii, iare.'sT un corp de calarime fiirte insemnat.
4' Doue vatagii : a Ciddraqilor de Galati si a Calara§dor de Tarigrad,
5° Doue valt411: Unibleitorii de Hotin si Umbiatorii de Soroca.
63 lastasia de Fusta0.2'
7° Curtenii, sail eel' ce n'ajunsesera iaca in trepta
boierescil si slujiatl la curtea domnesca. Ei erail tori
nem de boier si mergeat la, rasboit sub marele Logo fa. Else impe.rtiat in :
ar VeZtg.,ia Copiilor de casti ;
b. Tatasia Aprodilor de Divan,
c. Valiisla de Paid,
d. VaTasia de Postelnicei, marl: si mid.
e. Vatasia de Ptiheirnicei,
f. Stolnieeiti,
g. Armtlyeiii, sub marele Armcq,
h. Uferii, sub Uferul sat Portarul eel mare.3
ToVi ace$T CurtenI erat mai mult o jandarmerie.
Vatasiile for erat mai midi decat ale celor-alalte cete.
De asernenea Curteni se aflail si prin tinutuff.4
8° Pufeagi'i sat Tunarii, sub Capitanul eel mare
al Darabanilor.5
Miron pi Neculca Costinii, ms.
2 Cantemir, p. II, cap. 7.
3 Idem. cap. 6, 7 ai 16.
4 Miron Coatin. ms.
s Cantemir, p. II. cap 8.
1 Cantemir.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
Acestea erall cetele atimintene ; iar cele straine
676
erail :
1° Seimenii Hatmanesci, impartiti in 10 buluebil§ii, peste care era Bays-Buluebaqa de Seimeni. Acesta.
era pedestrimea strains, ai se compunea de Serbir
Bulgari, Arnaud ai Greci ;'
2° Patru capitanii de Unguri sail Nemti, de cate
1000 Omeni fie-care;
30 Patru capitanii de Cazaci asemenea ;
4° CapitAnfile Tatarilor Lipeani ;
,5° Done capitanii de Veslii, ce erail Turd sail TA,
tail, sub Vesli-Agasi.2
Aceste dou6 cete se formai% mai tArclit.
Intocmirea oatirei straine fu fatal6 MoIdovenilor.
Rezimati pe dinsa, domnii eel rel, de cari Moldova.
a avut cu prisos, tiranisa6 pe bietii paminteni. De
aceia o ura vednicil a domnit neincetat intre ambele
oatiri. La 1564, oatirea -strains se macelari mai WO.
de Hatmanul Tomaa ai Ilie Toroman, ca.nd aceatia se
revoltara asupra MI Despot Vv. La 1592, Aron Vv.
cel cumplit o restatornici. De atuncl lupta intre am-
bele °sari s'a renoit in mai multe randuri ai a adus
marl nenorociri terii.
Militia terii se compunea :
1° De 19 CapitaniI de mil, cote una in cele 19 II-
nuturi ale Moldovei. Fie-care capitanie se impartia
In 10 rote de 100 Omeni, sub un Sutaq. Aceatia, la
lnceput, sta sub ascultarea Vormicului de rera de jog
4 Cantemir.
Miron §i Neculai Costin.
cariui, ms.
2 Cantemir, p. II, cap. 7.
www.dacoromanica.ro
Axentie Uri -
PUTEREA ARMATA
677
i Vornieului de .Vera de sus ; iar mai laxclid se deterd sub Batman. Dinteacegi Cdpitani, aceia cari se
aflail pe la.nga hotare, strejuiail drumurile potecile
muntilor si trecerea apelor; iar eel din mijlocul Orli,
uncle nu_ era temere de vrajm41, strejuiail la curtea
flatmanuldi si se trdmiteau de dinsul in slujbele Va.riI,1 fiind-ca uniI dinteinsfi purtail numirea de Hinsari ;' printml Cantemir incheie fard Mel un alt temeiii, a el trebue s'a fi fost °data Husari.3
2° Seimenii [sail Sebganil Agesei, de cari erail in
lie -care targ ate patru sail cinci, iar in lag lece,
sub Aga.'
3° Calarimea din tinuturile Lapupei, Orelleiului, §i
al Sorocii, cari erail sub coma.nda Stfrdaru,lu,i. Era
un corp farteinsemnat i apdra tOra intre Prut, Nistru
si Basarabia, de navalirile Tatarilor de Crim i de
BugIac.fi
4' Ma VinWorilor, care locuia cu Vataful eI, un
sat la munte, in tinutul Petrel. El avead de datorie,
la vreme de rilsbofil sa fie tot pe laugli domn in tabere, iar in vreme de pace, se intrebuinta la vinatul
dobitacelor selbatice pentru masa domnulut Pentru
aceea el' erat scuti,ti de bir ; iar pentru cheltuiala in.caratureI puscelor aveail lefd. deosebitd.
1 Cantemir.N Costin, ms.
9 Ibidem. Idem - .M. Costin.
Caatentir. p. II cap. 7.
4 Idem. cap. 6 vi 7. - Axentie Uriectriul.
3
s Cantemir, p. If, cap 6. Chronicar anonim, ms. Carra,
Histoire de la Moldavie et de la Valachie, p. b -6, Neu.chatel 1781.
6 Cantemir, p. II, cap. 7.
www.dacoromanica.ro
08
N. BALCESCU
5° Pedestrimea Campulungenilor i Hanganilor,
armati cu sinete (pw.1) 0 cu topOre lung! In cOcia. 1
6° Codrenii Tigheciului, In numer de 12,000 i toff.
alga El locuiail un codru dincolo de Prut, despre hotarul Tatarilor din Bugiac, care coprindea in lAnntrul
sell mar 30,000 mile italiene. Ei erail, de pe cum dice
Cantemir, cpeptul Moldovel eel ma! tare Titre Prut.
<qi Basarabia,. Ace0ia intreceail cu vitejia for pe
tot! cel-alalti Moldoveni, incest se obicinuise a se dice
despre diD01 acest6. vorbri : ccinci Marl de Grim
(pratesc mai mull de at dece de Bugiac qi cinci Mol-
,clovenI biruesc pre dece Marl* de Crim; Tar cinci
cCodrenl sail `Tigheceni bat pre ciece Moldoveni.,
Tigheciul, Campulungul ,i Vrancea eraii trel republic! care formau staturi deosebite in statul Moidove!. Locuitoril acestor locuri se armuiaa de pre
legile lor, nu primeari nici un slujbaq al domnulul
nu erati Indatorati mitre dinsul de cat la un tribut upr pe an, a cirul cuautitate se horgra la intrarPa lui
in scaun. Cele doue d'intMil da .i ajutor de Oste la
i'r
trebuinta. De multe off el, dice Cantemir mai cu sema".
despre CampulungenI, prin indemnarile unor capete
revolutionare, se trageatt de sub st5pInirea domnilor,
i se da sub protectia Polonilor ; care Imprejurare a
facut pe unil din istoricil acelel nati! &A credal a Moldova le p. fost tributara,2 Este cunoscut a frumOsele
institutil republicane sunt fOrte veclif in Moldova, ca
In vecul al Xillea Inflorea InteacOstrt teed republica
Btirladului, faimOsa prin pirateria de uscal i care se
1 Cronicar anonim. ms.
9 Cantemir, p. 1, cap. 6 ; p. II, cap. 16,
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
679
intinsese cu sthpinirea panh la guru. Niprulul; ca curind dupii aceea, Genovesii si RaguzaniT intemeiarh
mai multe republic! intr'acest pdmint, ast-fel staturil :
Galati!, Chilia, Cetatea-Albh, Hotinul si Tighina.
Inteacest chip, ce am aratat, a fost organisatri puterea armata a Moldovet La o trebuinth insil mare,
sail chnd patria era in primejdie, se ridicail Mazda:
§i Bresla§ii, te`i.anii, mai cu soma Josenii sail cpi din
tera de jos, si Boiarii, cu Omni! sail slugile lor, ca
sil apere patria amenintath. Acestia se numeati atunc!
taste de strinsurci sail taste in dobandii, spre a se deosebi de Ostea in lila sail Lefegii.'
Pentru plata Teillor ostasilor, afarh de ale Daraha-
nilor, pentru care Oda la 1622, in a doua domnie a
lul Stefan Tomsa Vv., se oprea din tributul ce se db.
la POrtil, 5000 ugh!, 2 -se asezase o dajdie, sub numire de fumarit, ca tad casa de term sh plhtescil in
vreme de pace pe an 80 aspri, iar in vreme de rhsboiti
120 aspri, si la o nevoe mai mare, un galben sail 200
aspri. D'aci se vede, observh Cantemir, ce populatil
era °data Moldova, de vreme ce acesth dajdie Linea
cu indestulare cheltuiala la o ostire de 54,000 Omento
In vreme de pace armata era asezatii, parte in ca-
pitals, parte in judete. Darabanit strejuiail la curtea
demnescl. Capitanul eel mare cerceta strejile Jioa i
nOptea, le randuia si le schimba. In lipsa AO! din o1
Vor. Urechie.
Miron Costin.
Chronic. anonim ms-
Cantemir. p. II, cap. 17.
2 lifiron Costin.
3 Cantemir, p. II, cap. 13.
www.dacoromanica.ro
680
N. BALCESCII-
ra, ()UT indeplinea locuL' Seiineni4 asemenea strejuiau in curtea domnesca, schimbandu-se intre sine
pe rind. Casarma for era langa zidul curp. si se nuinsfa °dealt, seimenesci.2
Cilleiraqii de rarigrad trebuia sa scie, turcesce ca
si eel de Galati i se trimeteat cu depe;ie.
Umblettorii de Hotin gi Umbleitorii de Soroca trebuea sa intelega limba polona si muscalesca, Si cand
cerea trebuinta, se trimiteaii in Polonia si Moscovia
Fustaqii strejuiail la perdelele dOirruei O. la guardia.
carp in care se Inchideall slugile curcei pentru greOle finial midi. In paradele domnesci ei mergeaii pe
langa down de ambe &lite cu fulti lungi in mani.
Asemenea faceag si la rasboiti.*
ToVi Curienii, cum am mai Ilia, erail ca un fel de
jaudarmerie §i aveat deosebite funcifi in curtea domnesca, a, a : Apro4ii de- divan ca 0. Copiii din casa
alcatuiaii guardia domnuldf. El erail investnintati, pe
vremea lui Stefan eel mare, cu fabanale gi cu caba;' iar in vremea Radului Mihnea Voivod (16231627) el' purtail uqinice, cabanip cu jder gi cu
Iu vremea de pace, ilproclif slujeail la Divanul domnesc, implineau datoriile duna hotarirt judecatorescl,
si purtail poruncile domnuldi pe la boiert Boierul care
primea printeinsfi asemenea porunca, trebuia sa sbea
In picibre [Ana i-o citea Aprodul.' In vremea de &Is3
Cantemir, p. II, cap. 6.
2 Idem. p. II, cap. 7.Necitlal Costin. ms.
3 Ibidem. p. II, cap. 6.
4 Vornicul loan Neeulcea, ms.
5 Miron Costin, ms.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA illiMATA
601
boiti el se afla tot pe MO domn. Copiii, dia casit prtzeall la dimara cea cu arme sail arsenal, la cabinetul
cel mare al domnului, sub ingrijirea Canarafului, si
sta imprejurul domnuldi cand sedea la divan. El se
tedmiteall asemenea de domn in tinuturi de chemdti
boieril; si vataful for lua cate un leti din sese lei ce le
da, de pe obiceiti, fie-care boier chemat. Postelniceii
eel marl si eel mid slujeall asemenea In curtea dom-
nesca. Paharniceii, .Si Stolniccii slujeati la mesele
domnescr. Armtipii strejuiati pe eel' inchisi. U-
§erii duceati la gazdg, si slujeati pe soli. PaiclI
slujeall Tanga domn si era incinsi cu brine de argint
si purta snit si land- cu manuchele si varfurile legate au argint .si poleite cu aur.
Mamie Batman era cap al Ctiltirasilor si mai mare
pestetOlg. armata, ,calarime si pedestrime. and mergea ]a Carte purta toiag aurit.'
Marele Clucer ingrija pentru aprovisionarea artily.tei cu bucate.2
Marcie ,etrar era general-cu artier-maistru al armateT. El ingrija pentru corturile el', pentru tunuri si
cele-alalte arme si aseza taberile.
Canitirapa de. catastiqe purta condica ostasilor.
and se facea adunarea ostilor pentru cercetare, el
cilia numele fie-caruia. Asemenea flicea cand li se
da lefa. Dupa aceea. el da fie-carul capitan, condica
ostasilor din ceta la, pe care o scriea cu mAna Id
Cantemir, p. II, c. 6. §i 7.
4 Carra, p. 57.
1
www.dacoromanica.ro
682
N. BALCESCa
insusT, si pentru ostenela avea de la fie-care cripilan
cate un taler nemtesc.'
Disciplina la MoldovenT era forte strasnica. Duelul
intre ostasT era aspru pedepsit. Cand un ofiter muria,
atuncT caii lui se imbracati cu postav negru si d'asu-
pra punea hatnele lul cele mat de pret, si inaintea
trupulul dueea o sulita in virful atria se spanzura o
sabie cu manuchTul in jos, si de amandoue partile
mergeail ostasiT inzeoatl (en cuirasse) si IncoTfat.T.2
Printul C'antemir ne a pastrat descrierea anduelei cu care domnul esia din capitala ca se, merge, la
rasboiti : (Inainte, vice el, merg vre o cats -va Orneni
(povatuitori si indreptatori de drum, can sunt bunt(pentru acea treba, dintre ostasT si dintre alergatori.
(Dupe. acestia v.rm6ze. calarimea, inaintea curia merg
(stOgul 1i capitanii cetelor, asa incht fie-care cetil sit
(lase loc desert ca sa se pOta deosebi una de alta.
(Tar de amandoue pertile stOgulul merg capitaniT ce(telor si jail aminte pentru ostasT ca se, umble to cu
(randuiala si in drepta linie. Dupe acestia, urmeza.
(calarasii si umblatoriT cii vatavii lor; Tar dupe, din.eiT, caiT domnesci, mergOndu-le inainte done tunurT,
(care se dari domnuluT de la. POrta otomana. In ur(ma acestora, vin flit domnuluT si, ceva inaT deparcalor de dinsii, urmeza tatal lor, drept in mijlocul lienieT, Inconjurat de paid d'amandoue partile.'MaT
cdepartisor de a drepta, urmeze. ComisiT si Vatavir
(Curtenilor, far d'a stanga Postelnicul eel mare si
I cantemir, p. II, cap. 6
0
7.
t Idem, cap. 17 §i 19
www.dacoromanica.ro
I:WERRA LRMATA
681
cel-alalti postelniei. In linia a treia dupA domn, merg
-03uluebasii, patru de amendoue partite, eel maT
evechT find maT aprOpe de domn. Pe urrnii. vin SeT-
gmeniT d'amendoue partile, pentru care iati aminte
Ciausi ce se inteleg caprariT de pre obiceiul Euro<Tel, ca ss mergA in dreptA linie si cu pas potrivit
«Dupe. acestia, urmezA boieriT ceT din lrauntru, depe
(cum se numesc,
VistierniceiT, PahArniceiT,
CTohodarul, Medelnicesril. Dupe. dinsiT, vatavul de
cCopiT cu slugile, al doilea PehArniceiT, si al treilea
Stolniceil.
eDupA acestia, unnezA Sangiacul eel mare, care
tare in virt semi-luna, imireunA cu alte doue steguri
cce se dati domnului cAnd luta In stepanire de la
ceurtea imperAtesca. Dupe. stegurT merge musica
,dupI care merg ArmaseiT d'am'6ndoue parpe. Dupe'.
sunt hQierii ceT marl, Intr'a
iacestia, in linia
doua eel de starea a doua ki intru a treia ceT de
starea a treia ; Tar cei lath de slujbA merg fie-care
depe starea ;i boieria sa anal dupe. altul. Apol ur,meza arinele cele marl, adicA tunurile sub purtarea
ede grijA a SetraruluT celuT mare si CApitanulul de
DarabanT, cu puscasii seT tunarT, si cu tote cele tre«buincTOse uneT tabere si zahAreaua.,1
ate. vreme Moldova a fost independentA, armata
eI a inflorit ; Tar dupA ce a cAdut sub suzeranitatea
Turcilor, domnil ne maT avend trebuinta se. Ong ataOmenT cu WA, all lAsat nu numaT sa cada cetele
ostasilor din vitejia for cea veche, dar Inca all a:glut
ITa
Cantemir, p. II. cap B.
www.dacoromanica.ro
684,
N.BALCESCU
si numeral lor. Pang. pe vremea Movilescilor insa tot
se martinea ca la patru-leci miT ostasti Astfel la
1538, vedem pe Petra Vv. Rare a intimpina pe Poloaf cu 26,000 Omeni si maT mutt de 50 tunufl; la
1561 pe Alexandra Vv. Lapusnenu, cu-25,000 ostasi, a se lupta impotriva WY Despot Eraclid; la 1574
pe km Yv. cu 30,000 ostasl, a se revolta impotriva
Turcilor. RasbOiele ell/lie din vremea Movilescilor
(1595-1615) slabi mull Moldova. La 1615, la Tautesci, se mgcelarirg: miselesce Darabanii de care PoloniT ce veniserA cu domna Ieremii Vv. MovilA impotriva lul Stefan Vv. Tomsea.2 cEra la Stefan Vocia
cDarabanii, dice chronica, forte imbracali bine, dupa
ceredinta ce racuse de statuse cu dinsul la ridicarea
(boierilor, cum n'a fost nici la o domnie grijita asa
chine pedestrimea : cu haine tot de felendres, cu nacsturi si cu cepraze de argint, in pilda Haiducilor de
tera lesescA, cu pene de argint la cumanace si en
stable de argint la soldurf pre ledunce.,
Ticalosia domnilor care stapanira. Moldova in urma,
nenorocita revolts a lui Gaspar Vv., fasbeiele Turcilor cu LesiT at cgror teatru era Moldova, easbeiele lul
I Cantemir, tap. 7.
2 Logofetal Miran povestesce acestg ucidere a Darabanilor Inteacest chip : (Meiji DarabanT, parlsit! de CallretT, se
buhlisera la o rftpl d'asupra Tautescilor si se apara. Ce
cad venit Lbsif de le as fite.duit vieta, nurnal sl-sI dea
.armele, si ad creclut Darabanil si ad dat armele de la sine,
csi daca le as luat armele, Lesil all intrat cu saliile intrIncsiT, si as nerit tort aeolea. Le stab movilele si Dina as5.41 d'asupra satulub Tauteseilor.)
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA.
685
Vasi lie Vv. cu Matheill Vv. din Ora Romandscii, in
sfirqit pustiirea Mari lor de la 1650, sleira cu totul
puterea Moldova cD'atunci, slice Miron, au purees
ca.c6stA, .era tot spre reil, pre an ce trece.,
Dupa vre-o cats -va ani de egsboia intre Vasire Vv.
§i George Stefan Vv., armata se irnputina forte mult.
Acest din urn* eamaind in sittrOt biruitor Si domn
in teed (1614-1658), Incept a ingriji de armata.. Et
ar fi adus'o intl.'s) stare mai Mina, deca duhul de indiscipline, propagat de ostaii munteni ce-ir avea In
erg, nu ar fi zadarnicit silintele lul; cu tote a rascOla Seimenilor moldoveni nu fu insot.itl de acele
imprejurari spaimintatOre ce rascOla ostasilor adusese in Ora Romanescl, este de insemnat ca Moldova
era Mat de slabs atunci, incat mica armat'a ce Linea
domnul pe langa sine se parea Inca prea impovoratOre toret.'
De atunci institutiile militare ale Moldovei merseil
desra'cOndu-se , cad domnil preferiail mai bine sa
string bans pentru dinOi decat s5.-1 cheltuiasca pen-tru tinerea osta§ilor de care li se prea a. nu mai all
trebuinta". In vremea lui Dimitrie Cantemir, vAtAsiile
ajunsera numal de sate 40 i 50 Omeni, in be de 500,
Si Moldova nu putea scOte Oste de rasboin cleat pane.
la 6000 omen. Nesocotinta ce el face d'a se uni en
Petru-cel-mare grab' calerea Moldovei. Arendaqii fanarioti puserI ghiara pe dinsa. Ea ve4t1 atunci obiceiurile sale a se corupe, virtutile militare a peri. Ea,
3
Miron Costin.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
686
veclu streinii, ce ()data tremuraii de dinsa, a se imputernici i a-I rapi una dupa alta provinciile sale, acele locuri slavite, udate cu sangele eroilor el ! la acele triste dile vre-o cate-va glasuri slabe protestara ;
dar ele strigara in desert i nici un brat nu se arms
ca s'o resbune
Moldova perdase mdrirea sa t
PARTEA I.
ARTA MILIT ARA.
Moldovenii, in vecul de mijloc si mai in urma Inca,
se arata unul din cele mai viteze popOra ale Europei.
Tin scriitor polon din v4cul XVI, Oricbovius, dice pentru dinsii : gEl suet Omeni feroA insa fOrte viteji, i
e nu mai este alt ndm care sa alba hotare aqa de in,guste si sa se lupte ma l mull pentru gloria rasboiuglui i pentru aratarea vitejiei si sa sustina mai multi
,vrajma,i imprejurul lor, carora sail le face neincetat
crasboiii sail se apbra in contra rasboiului facut de
i catre aceia. v I
cDarjia §i semetia, dice Cantemir, este maica i sora
,lor, caci daca unul are cal bun qi arm e bunel atunci
,gandesce ea nici un om nu-1 pOte intrece, i nu s'ar
eferi, d'ar fi en putinta, inswi cu Dumnedeil sa se
glupte,,2
Locuitorii de Ora de jos, obicinuiti mai mult sa
traiasca in rasboili cu Muff, erafi mai viteji decat
cel_de Ora de sus. A omori §i alprada pe Turd i pe
I Stanislaw Orichovius, Annales regni,Poloniae, V.
2 Cantemir, p. II, cap. 17.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA,
687
Tatari era la ei o datorie crestinescg.' Intre dinsii se
deosebiat Orcheienii ca eel' mai darji.2
Armele Moldovenilor er', ca si ale Muntenilor: arc,u1, sulita, securea, sabia, palosul, m'aciuca, pusca,
care la dinsii se numia seneca,, s. c.l. In fashoiele nationale se slujiail cu cOse, topOre si fusturi.3 gArcul,
caice Cantemir, 11.intind e'l fOrte bine si se pricep a
cpurta si sulit.a. ; dar cu sabia tot-d'auna fac mai
,multi.' isbandA. Jar pusca o port numai Vinatorii,
pentru ca aiceat ei ca este lucru rusinos sti se lupte
4 la este cu acest lel de arme cu care nu se pOte encnOsce nisi arta militarg, nisi vitejia4,.
Pedestrimea Moldovenilor se randuia In glOte a(land, de unde si expresia «a se ingloti pedestrimea
ce asa de des se vede in chronicele lui Ureche si Miron. Cantrimea ins'a era arma for cea mai perfectO.
Ea se lupta &Mare si pe jos, pe rand ; lucru ce este
cunoscut ea eel mai mare grad al perfectiei unel ostiff. Chronica ne arata cg. cla 1422 pornindu-se era ciul Vladislav al Poloniei asupra Crijatitor (Cruciati(WO i-ail trOmis si Alexandru Voda 400 de Moldoveni? omen tot alesi intr'ajutor, cari at aratat mare
evitejie cu isbanda impotriva Crijatilor, ca ra'cend naval'a. Muldovenii asupra Crijatilor, apoi de °data s'at
4 facut a fugi. Iar Crijatii, esind ointeo cetate anume
cMarienburg gonina pre Moldoveni pOna i-ail insirat
espre o pOdure si acolo, pedestrandu-se Moldovenil
I Cantemir, p. II, cap. 17.
a .Afiron Costin, ms.
3 Idem.
I Cantemir, p. II.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
688
gpre obiceiul lor, au prins a sageta pe CrijatiT Nemcf,
.si (land Nerntir jos, si incalecand Moldovenii, mare
cmOrte ail facut in Nemtlf aceia, si intorcAndu-se Moldovenii cu isbanda la craiul Vladislav, mare multucmitit si laude ati avut).1 Asemenea vedem pe Moldoveni si in mai multe randurY a se lupta. Ca la tote
naliile meridionale nimic nu era mai iute si mai de
temut decat cea d'inlaiti a lor isbire. Ne isbutind insk
lesne se descuragia'i. Acesta ne-o mArturisesce si Cantemir, qicend : «Moldovent1 la inceputul rasboiuhlf.
tot-d'a-una sunt forte viteji, si de,a1 doilea slab! la,
cinimil! Iar dace ii infrang protivnicii inapoI, fauna.
cprea rar all barbAtie sa incepa d'a treia Ora, ins'g all
(invelat de la Marl" de se intorc inapoi din fuga, si
,prin acestg apucare cu mestesug, au smuls biruinta
cde multe ori din manele protivnicilor.,2
Tunur!, ce Moldovenii numiaupusci, n'aveati multe
in ostirea !or la inceput, pentru ca, depre cum am ar6tat, ei iubiau prea putin armele cu foc. Mai in urma
insd, in al XVIlea vec, ele se inmultied., si in Mtn!
vedem figurand 50 si 80 tunnel. Mortierele se numiali
pive §i obusurile bumbarale. Ele erati asemenea numerOse. In Walla de la Cahul (1574) vedem pe Ion Vv.
a intimpina pe Turd cu 30 tunuri ii 80 pive.
Ingradirile de campanie sail retransementele all fost
asemenea de mutt cunoscute Moldovenilor si se numiail beiftif.
Ioan Dlugossitts, Historia PoMartini Cromeri, de origine et rebus
gestis Polon. lib. 19, p. 419.
Cantemir, p. 11. cap. 17.
Miron Costin gi Urechie,
lon. lib. II, ad 1422.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
689
asboiul defensiv se perfectiong mull. la Moldoveni.
Inca in vecul al XlVlea, eT detera o frumesa proba
despre acesta.' La 1359 regele Cazitnir al PolonieT,
tramitend o armata insemnatA din Polonia mica si
Rusia, cu Stefan Vv. impolriva lul Petru I Vv., acesta,
vEdend ea, din inferioritatea numerics a o,tirei
sale, nu isbutesce in hataliile particulare, s'a tras
in locuri strimte. Polonii, trebuind sa tread printr'o
padure desa si neumblata numita l'Ionin din mumtele Sepenet, Petra Vv. o °curd mai dinanite si puse
sa taie cu ferestraie toci copacii de pe Tanga drum,
lasandu-I pe trunchiurile for numai inteparf. Cand intrara PoloniT in codru, Moldovenii incepura a impinge
copacii eel' mai departati, care caOnd pe eel mai de
aprOpe, ii pravalifa pe toti peste ostirea polona. In
ametela si inamasala in care era Polonii, velend
padurea din tote partite cadAnd pe dinsiT, ese de o
data si Pare Vv. si ii isbesce ; eT nu mai putura face
atunct aid o rniscare, incurcaci Iliad de copacii, earl
in caderea for ti slutise de madi si de piciOre. Multi*
din PolonT perira in acea di meinorabila. WO' multi
fried cadura* prinsi ; trel: stegurY marl, al Cracoveni for
al Sandomirenilor si al Leopolenilor, si altele noue
mai midi militare sail boieresci tgenlilitia) si cm tot
aparatul de rasbotil, picara in manile biruitOre ale
Moldovenilor.'
Acesta tactics& o prtziril Moldovenii tot-de'auna card
aveail a se lupta cu o armata mai numerOsa de cat a
1 Urechie.
Miron Costin ms.
lon Dlugose, Historia
Polon. lib. IX. ad an. Chr. 1319.Martini Cromeri, de origine
et rebus gestic Polonorum, lib. 12. p. Mt Philip. Brietius
dl
www.dacoromanica.ro
N BALQE.SUU
lor; ast-fel intre allele, la 1540, intrand o ostire in690
semnata de Polonezf, sub comanda generalilor Petra
Odrovici, Konezpolski si Michail Buceacki si un name? de MoldovenT cu Alexandra Vv. impotriva usur-
patorule Bogdan, acesta, vedend ca nu le va putea
sta impotriva cu 6stea sa, se trase la strimtori -cu
gand sä aduca pe Polorif dupa diusul, si ast-fel zabo-
vindu-i si flaman4indu-I, sa-I WI inviuge. Acesta
tactics IT isbutl. Dupa ce purta pe Poloni din toe in
loc? IT aduse in sfarsit la apa Barladului. Acolo, trebuind Polonii sa trecil printr'o Ware, de si sciail ca
este ocupata de Omenii lul Bogdan Vv., dar semetindu-se, pornira mai intaiil carale cu parcalabul de Hotin si cu top' Moldovenit sir Podolenii. Pe cand acestia
erat in mijlocul Ward, Ostea la Bogdan Vv. IT isbi
si dupa o crunta aparare, d'abia putura scapa cu
multi paguba.
Atunci vrend sa treca si cea-alalta Este polonesa IT
e0 inainte Bogdan cu cmulte stegurf $i bucime si idea
s calarime, iar multi pedestrime.* Vedend acesta, Polonil c se tocraira de rasboiti* ki i all tinut lupta de la
chindie Oa a inoptat, cand ginglotindu-se pedestricmea, ail Mout mare perire in PolonesT la strimtorY,
taind vinele tailor cu cOse si cu fusturt Atunci pigear/ morti $i capetele aril:tate' poloneIsbanda ar fi
efost a lui Bogdan Vv., data Moldovenii- protiviaid ce
In Chron. univers. ad anno Christi 1369, Petrua All;inus
in Commentat. de Valachia, p. 160.Stanislas Sarni8ius in
Annalibus Polonicis, lib. 7, cap. L
www.dacoromanica.ro
KOTEREA ARMATA
tj01
.,trecusera cu carafe inainte, nu s'ar 11 intors si T-ar fi
'smuls biruinta.,'
Intr'aceste rilsbOie civile se formal% MoldoveniT ca
iutr'o sofa militara. ET nu avura,indata trebuinta de
,cat de un capitan mare ca sa se face vestitT si sa fie
eroT aT Crestinatatif. Acest capitan nu intardiea a se
ivi si f i Stefan-cel-mare.
El se arata credincios tactical parintilor seT. Aceea
ce avu insa mai deosebit, este ca, folosindu-se de cunoscinta ce avea despre importanta positiilor uaturale
la rasboill, el ascundea un trup de ostire care, la un
semn botarit, se arunca pe la spatele vrajmauluT, in
vreme ce cea-alalta armie it isbea in fata. Este cunoscut ca acestuT principifi fh dator Anibal biruintele
sale. Ast-fel la batalia de la Barlad (20 ianuarie 1475)
.Stefan Vv., clup;1 ce slabise cart Turcilor parjolind
Arba inaintea for peste totlocul prin care trebuia sa
treed., T-a tras la strimtOre. Acolo, folosindu-se de positia loculuT, chiar ci de negurela atmosfereT, puse o
sema de OmenT in campie, cari deter% semnal de
rasboia cu ctrambite, buciume si tobe., TurciT, tutorcendu-se carre glasul ce se audea, socotind ca acolo
se afla Stefan cu tots. puterea sa, acesta ese atunci
de unde era ascuns, IT isbesce in dos, in vreme ce ceTalal IT isbeati in lard, si printeacesta caparare cu
emeste§ug,, dupe cum clic chronicariT, el numal cu
47,000 Omni, invinse o armata de 120,000.2
Aceste principie tactice pova.tuira pe Stefan Vv., in_
L [freebie' ms.Miron Costin.Martin Cromer, lib. 22.
Miron astin.
www.dacoromanica.ro
692
N. BALCESCU
numerOsele sale campanii si batalii ce a dat in vreme
de 46 de ani necurinat cu tOte popOrele Invecinate.
La aducerea aminte a minunatelor fapte de arme ale
acestui eroil, chronicarul polon Dlugoss arunca o strigare d'o admiratie sublima! Istoricul ungur Istvanfiu
rnArturisesce ca el era cel mai vestit general al vre_
mei sale pentru sciinta militara;liar un scriitor vechiii
moldovean, in entusiasnml seir striga : 'Care voevod
'mai multe rasbOie a avut? Care domn, mai marl bicruinte a idea, si acestea in deosebite vremi si locurI
'Cu deosebite nemuri ? Ca fulgerul de la rasarit la acpus a straluminat ; rnarturi sunt Lesii, cari cu san'gele for pamintul nostru an rosit ! Marturi Unguril
ecari pre satele si cetatileilor. de foc potopite le all vA,
chit ! Marturi sunt Tatarii, cari cu iutimea, fugei lorcde ferul lui n'au scripat! Marturi sunt Turcii, cari in
efuga for nu putura afla mkntuire ! Marturi sunt MuncteniI, cari de calarimea mistra s'ail sdrobit ! Marturi
'sunt tOte nemurile de grin prejur, care ascutitul sa(Mei lui all cercat.,2
Dupa -mOrtea acestui domn, sub Bogdan Vv., Stefan Vlea Vv., Petru Rares Vv., Moldovenii mai avura
Ore-care triumfuri militare. Acesti domni fAcura fa'sboia .i cu isbanda Ungurilor, Polonilor, Muntenilor si
Tatarilor. Dupa stingerea lor, Moldovenii, *lend cu
totul sub suzeranitatea Portii, domnii, ne mai avend
a apara libertatea si independinta patriei ce le perdusera, lasara a scadea si a se demoralisa armata. Ras' I stuam fins Pannonius, Historia regni Hungariae. lib. IV
2 Velll cCuvintul de ingropare vechid al lul .,Stefan domnul
Moldovel,, publicat in Archiva romdnesca, t. I. f. 5, Iaql 1841.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
693
boiele for incetand atunci de a mai fi nationale, el
perdura acel entusiasm care face pe tot norodul nebirnit, cand el scie ca se lupta pentru nationalitatea si
libertatea sa. RasbOiele ce el avura in urtna a sprijini
furs mai tote numal nisce lupte intre pretendenti pentru dobandirea tronuluT, la a caror sfada poporul lua
prea putina parte. Si intr'aceste rasbUie curat osta.sesci, Moldovenii se aratara adesea mull mai prejos
decat natiile vecine, cad in vreme ce acestea progresail in arta tnilitara, eT sta pe loc. Ast-fel la 1561,
in batalia de In Irerbia, Alexandra Vv. Lapusnenul, cu
tots superioritatea numerics a armatei sale catre a
protivniculuT WI Despot Eraclid, cu tbta vitejia per-
sonata ce arata, perdu acesta batalie, cad nu scht a
se folosi cum trebuie de artileria sa, nu lua ofensiva
la vreme, pi se apara mole, child fit atacat.' Ast-fel la
1570, Polonii invinsi scapara din manile biruitOre ale
lui Ion Vv. invingetor, numai cad acesta nu schi iarasi intrebuinta bine artileria sa. Acest domn, ca si
Tomsa Vv., culese Ore care triumfurT asupra Turcilor,
Polonilor si Muntenilor si ar fi fost in stare a da Moldovenilor vechia, for stralucire tnilitara. El ridica st6gul independentel; dar Moldovenii, scarbiti de amnia
tat, refusara a-I secunda. In batilliile Jul insa, vedem
pe Moldoveni a profita de lectiile vecinilor si a arata
Ore-care sciinta tactics. Se ivede ca pe atunci incepusera Moldovenii a studia tactics, mai cu soma
in caqile vechimel, caci la 1578. vedem pe Petra Vv.
Schiopul, in batalia de la Docolina impotriva luT loan
+
Miron Costin.
-
Istuanfins.
www.dacoromanica.ro
N. ISALCESCU
Potctiva ce cu C.azacii ocupase tronul, a intrebuinta.
aceea4 tactics cc vestitul cartaginez Anibal intre694
buinVa in Mita de la Zama. In lipsa de elefanti
insa, el prise In !fruntea linieT sale de batalie, ci-
redi de vact si ergheliT de cat pentru ca sa calce
pedestrimea lui PotcOva. LuT i se prileji aceeasi nenorocire ce inthnpina vestitul biruitor de la Canner
cad. CazaciT, stand pe loc ei lasand sa se apropie °slit ea lot Petru Vv., de o data slobodira focurile,
intr'insa. Atunci acea erghelie de cat si acea cirdda
de boT spaimintandu-se, se intOrse inapot i, navalind peste Ostea lut Petru Vv. o puse in neoranduiala.
Cazacit se folosira de acdsta imprejurare, o isbira de
°data d'a drepta si d'a stinga Si lesne o invinserd.1
Stefen Tomsa Vv. (1612-1618), ajatat de vestitii
capitani muntenT Marzea, Ghetea si Racea, can dap'a
mOrtea domnulut for Michait Vv. Vitdzul se teasesera in Moldova, invinse in Teo cate-va randuri pe
Po lout si mat co seta in Walla de la Cornul-lui-Sas.
De atuncT. pe timpurile Jut Vasilie Vv. si Steranita Vv.
vedem pe Moldovent luptftndu -se vitejesce in mai
multe ocasiT. Raffia de la Bolan): (1685) in care Cantemir Vv. bttranul a spart i a desf/icut cele d'intaia
randuri ale Polonilor; este cea din urma batalie generald, in -care legiunile moldave stralucird cu fala.2"
De atuncT arta milliard se perdu in Moldova!
Moldova era incunjurata de un brat de cetatt pe
tote marginile sale. Despre Polonia avea Hotinul, SoUrechid.
14firon Costin.
2 Menial Costin.
Carra, p. 59 qi 100.
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMAT
695
rota si Tighina (Benderul); despre Transilvania avea
cetrttuiele Nen* si Srnedorova ; despre Ora Romanesc6, Craciuna ; pe Dundre, cetatile _Rena, Cartalul,
Smilul (Ismailul) si Chilia, si pe Marea Negra. Cetatea Alba (Moncastro, Acherman). Afag de ac.estea,
Snceva capitala era tare infanta. La tote aceste cetrtif
era comandant Ole un Parcalab, afag de ceratile Chilia si Cetatea Alba, la care pentru importanta lor, se
tramiteati doi ParcalabI ; tar In cetatea SuceveY era
Hatmanul Parcalab. Aceste neap' furs multa vreme
asilul libertate Moldovenilor. De aceea asupra lor
ve,dem tintuite tate silintele vgjmasilor for. Moldoyenii se ilustrag in apitrarea lor. La 1497, loan Albert regele Poloniel L asediftnd cetatea Sucevei cu
-80,000 ostasi, o batu In zadar In vreme de trei septemb.ni. Cettitenii se luptag vitejesce si ce stricail tunurile l'olonilor qioa, el astupart naptea cu pdmint
scanduri si petra: 2
Dar acolo uncle Moldovenit se ilustrag mai malt
fa in ap6rarea Cetatei--Albe. Acesta cetate era singu-
rul lor port pe Marea Negg si printrInsul eI domniat asupg-T. ad nu trebue a uita ca acestA Mare
era odiniag un lac moldovenesc si ca domnii MoldoveI purtail titlul de Stliptinitori" aw Marti Neyre.a
Turcii pricepug irnportanta aceste ceti-iti si nu pregetarrt laid a jertra spre a o dnbandi. Dar MoldoveniT
o aprtrara cu vitejie, si Mahomet Pio, dupit o asediareCantemir, p. II, cap. 4.
ill iron Costin.
Miron Costin.
2 Urechid.
3 Arcliiva Romftnesck. t, I. f. 103.
I Urechia .
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
de o lung, invins de ding!!, fu silit a se trage Mark
696
Urmatorul sultan, Baiazet fu mai norocit. La 1483, el
veni cu o o0ire si cu o flota numerOsa, de asedie ce-
tatea. Un scriitor vechia ne a pastrat ameruntele acestei asedieri, prin a care! perdere se ingropa viitorul maritim al Moldovei. «Cetatea Moncastru, dice
«el, se afla pe ripa maresi aprOpe la gura Nistrulia.
4Locul e fOrte bine intarit, si prin positia sa cea na«turala §i prin munitia sa cea artificiala, Si de forte
mare importanta pentru inlesnirile terii, ale riulu!,
«ale mare! 0 de fOrte mare pret si nume pentru tOta
«provincia dimprejur, care nume i-1 ca0igase mai
virtospe timpurile cand sultanul Mahomed, mergend
easemenea asupra In!, it comb:lb:1 in vreme de o lima
«de dile si, neputendu-1 lua, fiz gonit de rigorea fri«gulti si silit :..;A-1 lase. Baiazet, dand voie la a! se!
4s:a prade Ora i vedend ca eel" din launtru nu se
misca, hotari a apropia armata de pe mare si de o«data it inconjura de pe apa §i de pe uscat, si-1 strinse
«atia incat nu se putea aduce sail scOte nimic. Ve(dead pe locuitori cerbico0. in vointa for a-I apara,
4pregati artileriele , incept( a bate zidurile de mai
«multe parti, si urmand a-1 bate mai multe dilc, de-
eramase din ziduri atata cat socotia ca Omenii sei
evor putea sa intre destul de iesne. Cu tote acestea el
porunci colOnelor sale ca in lupta sa urmeze una
edupa alta .0 in dimineta viitOre, cum se facu dioil,
«se pusera imprejurul zidurilor. Omenit ea din lit1 Discorso di Teodoro Spanduoino Cantacusino gentil'homo
Constantinopolitano, Della origine de'principi Turchi.
www.dacoromanica.ro
PUTER EA ARMATA
697
4 untru IST facusera in ruinele zidurilor, aparaturI fOrte
«insemnate cu valuri si cu santuri Mae adanci, asa
«in cat, cand s'at aratat Turcii la intrarea for prin
4rupturi, indata se incaierara cu dinsii, si impingen«du-I inapol cu mare impetuositate, intrebuintand
«spre apArarea for sageti, focuri. darde si petre, se
«purtara cu atata inima incat, ranind si omorind fOrte
«mare numer din, cei din afara , ii gonira mai de
emulte orl. Dar vrajmasit avOnd emeni prea multi,
alesne se renoiari, si venindu-le soldati not in W.taie, nu da lot de repaos la inconjurati. Omorindu-se
.pi ranindu-se emeni multi dinteacestia si neav6nd
rpe tine pune in locul celor ce lipsiau, se micsora
«mereil num6rul aparatorilor si asa suferia cu mutt
«mai mare paguba prin eel putini cari iT perdiati,
4 decal aduceati prin cei multi tarn II moral din
« tre vrajinasi. Baiazet, dupa ce tinu pe aT sea in
bataia o mare parte de ch. porunci sa dea semn sa
'se adune si, incetand bataia, ii reconduse In lagar
'Cu gand ca in dimineta viitere sa se aseze armata
a.a ea, impartindu-se in multe colene, care sa ur«meze in bgtaie 'ma dup alta, sa pea innoi ne'nce«tat colenele si sa tins Mel intrerupere bataia clioa
«si nOptea, pada cand vor Mama valurile si vor misctui pe aparatori. Cu acest cuget tramitend la repaos
«Wile, le racu sa intelega ca dupa ce va trece nep< tea, in cea-alalta iii, mai nainte de iesaritul sOrelui,
-'sa se afle la randul lor, spre a se IntOrce din nal la
«bataie, en idea sari de a lasa acolo vieta, sail de a
«castiga locul mai inainte de a se retrage. \Wend
<locuitorii pregatirile vrajmasilor, nelipsindu-le cura-
www.dacoromanica.ro
.
698
N,BA.LCESCII
,giul, cu kite ce cunosceail primejdia In care se Oak
4 fiind slebiti prin cel reniti si.cei morti, dresera lo4curile de care aveail trebuinte si se pregiltire cu tote
,puterile ce le maT remeneail spre aparare. Venina
aaioa urmetOre, Baiazet reconduse °stile tote la locul
<de atac, cu mare sgomot de sunete, de strigari si deilarma ce faceail soldatiT seT, cari fare Indoire fsi
,filgaduiail biruinta. Baiazet, dorind se scape cat va.
4 putea, si Omenii si locul, se hoterI se. incerce dack
ccunoscend 61 primejdia, va putea se-i aduce cu In<voire se se lase de indaretnicia for ; film semn ce
cavea se. voreasce cu ei, tramise inainte pe un sol al
(see ca se. le spuna, cum ce Turcil yin cu hoterire
4 statornice de a nu Inceta betaia aim si nOptea, pans
xce nu vor lua locul, si ca dace. astepte se. fie snit)",
(le vestesce ce le va da locul In prada, si nu va ierta
<nici versta, nici sex, si ce toff se vor °mod ; iar«dace vor voi a se supune, ii va primi fore a va<tilma averea sail persOnele si, dandu-le libertatea,
<va sta in voia for d'a remenea pe loc sae a se duce
cintealte parte. Audind ceT din launtru propunerile
csultanului si neveaerid nici un chip de a se putea
cmantui, fiind-ce nu maT remesese atetia cat se pail.
capara valurile, cerura patina vreme ca se respundil.
<Stringendu-se atunci cepeteniile, dupe cate-va dispute, se hotarire. se priimescil conditiile propuse,
eIncredintandu-se maT vertos bunel opiniT ce aveail
cdespre Baiazet, ca le va pezi credinta. Dupe. ce s'ail
< svatuit Intre sine, trimisera solil for ca se le dea loccul , si fiind primitl cu bunetate de Baiazat, In-
egriji sultanul cu scumpetate ca se. nu patimesce ni-
www.dacoromanica.ro
PUTEREA ARMATA
699
4mic, dAnd voie celor ce vor voi sa se ducl..d'aci, sit
(WA smite tote lucrurile for Fara vre-o Impedecare
4i lasand Moncastrul bine pilzit, se intOrse la An4drianopol.)1
ParcAlabiT cetatiT call all facut acestii frumOsil, de
Si zadarnicA apgrare, s'ail numit Gherman si Ioan.2
Tot IntfacestA vreme perdurA Moldovenii si cetAtile de la Dunare. Alexandru Vv. Lapusnenul, la 1564,
diirama cet'atile din Muntrul ONT.' Ele se rezidirA In
urine, ca A. fie dAramate iarilsi de Dimitrascti Canta-
cuzino la 1684, din porunca sultanului. La 1714
Turcil rezidesc numal cetatea Hotinul si o opresc pe
Edina tor.*
Acesta este tot ce am putut descoperi despre organisarea puterel armate si arta military In Moldova.
Cetele moldave, in curs-de trei vCcuri, Melia 90 de
campanil, din care 19 civile, 15 impotriva Polonilor,
13 Impotriva Ungurilor si Nemtilor, 12 impotrivaTurcilor si Tkarilor, 1.3 tmpotriva Muntenilor $i 8 impotriva Cazacilor.
Generalil cei mai vestiti ce ail comandat armatele
Moldova. afath de domnil aratati in cursul acestel
I. Andrea Canibini, citailin Fiorentino. Delrorigine de Turchi,
lib. III. AcestA scriere, dimpreunA cu cea mat sus citatA, se
aflA tiparittt Intr'un torn in 4°, sub titiul : Historia delle origine, guerre et imperio de' Turchi raccolta da M. Francesco Sansovino. Venetia, 1654.
2 Urechill.
4 Idem.
Cronicar anonim.
4 Neculca Costin.
www.dacoromanica.ro
700
N. B ALCESCU
scrieri, au fost : Boldur Vornicul, Sendrea Hatmanul,
vornicul Card*, vornicul Grozea, hatmanul Barbowski, vornicul Bucim Si hatmanul Buhq.
SEAR
IT.
www.dacoromanica.ro
TABLA MATERIILOR.
Poor,
Precuvintarea editoruluT
VII
1STORIA ROMANILOR SUB MICHAIU-VODA. VITEZUL.
Introducere
1
Sumariii : 1. Misia providentiall a natillor.-11. Care e misia na(iel romane P-111. Coloniile romane In Da-
cia. IV. RomaniT sub invasiunile Barbarilor.
V. Intemeierea principatelor. Mircea eel betrein
Alexandru cel bun. VI. Intocmirea veche a statelor romine. VII. Lupta intre hoer! @i domnie.
Dracula, repel?, Stefan eel mare, Ion Huniad.
VIII. De Ia Bogdan $i Petru Barg pftnA. Ia Miehaiii Vitezul.IX. Lupta intre Fanariotl si Romaul.
CARTEA I. Libertatea Nacionalci (1593 apr. 1595). 27
Sumarii: I.Coprinderea gi scopul acestel scrierl. If. Starea Moldovel si terif Romanesd sub Aron-Vodli.
si sub Alexandru Ilias.III.Michaid fiul lul Pdtrascu-Vodd, ste. ban la Craiova IV. El scapti,
din osanda mortif. V. Fuge In Ardbl si spot la
Constantinopole, unde e numit domn al terif Ro-
manescl. - VI Greutetile Intimpinate de dinsul
la Inceputul domniel saleVII. Starea imperiu1111 otoman.Murat III si Sinan-PasaResboiul
cu Ungaria(1592). VIII. Rudolf II, Imperatul
Germaniel.Dieta de la Ratisbona adunatti pentru a hotarl rasboTul cu Turcil. -IX. Hoteririle
acestel diete.Polonia refuse. concursul sell In
www.dacoromanica.ro
702
N. BALCESCU
contra Turcilor--X. Sigismund Bathori, printul
ArdeluluI.-Mi5carI Inteacestg. Org. din pricina
rgsboiulut cu Turcil. -XI. Urmare a ostilitatilor.
BataIa de la Sisek.-Sinan-Pasa in capul ostire1.-XII. Preocupgrile lul Michaid In nevoile de fatg ale Org. - Purtarea asupritore a
Turcilor.
Tractatul de aliantl intre Michaig,
Aron si Sigismnnd Bathori, incheiat in Bucuresci (1594). - XIII. Noue miscgrI ale Turcilor
din Ora Romanescg.-Complot In contra lor.Anecdota lui AliGian. - XIV Mgcelarirea Turcilor in Bucuresci $i apol in 60. terg-XV. Tabora lul Michaig lang5. Bucuresci - Un emir
sosesce cu 6stea turcescg in Ora. - XVI. Albert Kiraly trgmis de Sigismund in ajutornl lul
Michaig; el trece Dungrea si iea Silistra.- XII. Im-
portanta terilor romane pentru imperiul oto-
man pe acele timpurl. -XVIII. Lupta Romanilor
cu hanul tataresc. Isbandile de la Putineig,
Stanescl si Scgrpatesci.-Hanul fuge Infrant XIX. Asediarea Ru $ciukuluT de Michaid.-XX Ar-
derea acestul ora$. Isbandile lul Kiraly , banultg Mihalcea $i Buzescilor pe malurile Dullard - XXI. Rescolit $i victorg in Bulgaria. XXII. Luptele lul Aron-Vodg cu Tatarg. - Michaig iI vine in ajutor. XXIII. Casgtoria luT
-
Sigismund Bathori cu Maria-Christina, archidu-
cesa de Austria.- Tractatul Incheiat cu acestg.
ocasie si insemnatatea lul. - XXIV. Iihanclile
Romanilor in Dobrogea. - Asediarea $i predarea BrgileT. - XXV. FactiT intre boerii din Ora,
cu hanul Manta in cap. - Insurectia Intre SerbiI
Farca$ tradat pe Mgt
din Craiova, potolitg.
Vidin. - XXVI. Resumarea acestel campanit si
importanta el.
CARTEA 11. Calugareni (apr. 1595 - decem. 1595).
Bamarin : I. Moan. sultanulul Murat III $i Ingltarea lul
Mahomed III. - Noul sultan 41 ucide fratil.
II. Starea ImperAtiel turcesd; proorociI respandite Intre turd si crestinl despre caderea acestel
ImperAtiI. - III. Ferhat-Pasa se numesce vizir
In locul lul Sinan si pornesce asupra teril RomlnescY; el declarg Moldova si tera Romanescg pasallcud. - IV. Romang coprind un convoid turcesc pe Dungre. - Isban41 In Ardel si
-
www.dacoromanica.ro
78
TABLA MAThRIILOR
Banat impotriva Turcilor. - V. Prefacuta pro-
punere de pace ce Sinan in acea lama face
Imperatulul. -Imperatul se gatesce de rasboia.
-VI. Tradarea lui Bathori catre domniT romans.
- Aron Vocla din Moldova se arestuesce si se
duce in Ardel. Stefan -liazvan se face donna
Moldovei. -- VII. Michaia-Voda afla schimbarea
domnieT d n Moldavia.
El tramite o deputa-
tie in Ardel; Iradarea deputatilor si tactatul de
la 20 main 1596.- VIII. Michaiii-Voda hirue pe
Tatarl; face o'expeditie nenorocita la Nicopoh.IX. Fehat-Pasa sosesce la Rusciuk si se apuca
de cladirea podului pe Dunare.- X. Caderea
tut Ferhat-Pala din vizirat si m6rtea lul - Sinan se numesce vizir si seraskier. - Mai ia Putoianca, eroina romana. - XI. Viata lui SinanPasa. - El plea spre Tema Romanesca si sosesce la Rusciuk. - Armia luT si capitanit ce o
comandaa,-XII. Sigismund Bathori isI serbeza
nunta - El OM de sosirea lui Sinan si incepe
a se gati de oste. Michaia-Voda ist aseza tat-Ara la Magurele.-intocmirea ce face de aparare. - Sinan sfarsesce podul si trece Dunarea.
- XIII. Vadul Calugarenilor. - X1V. Qioa in-
Val de bataie la CalugarenT.-XV. MichaidVoclit
vorbesce ostirilor.-XVI. pioa a doua de bataie
la Calugarent -RomfiniT perd bataia.- -XVII. Vestita fapta de vitejie a lui Michaia.- Roma-
nil castiga. hataia.-Petrecerea Turcilor si a Ro-
manilor in acea nopte in tabard. - XIX. MichaiO cu 6stea sa se trage la Bucuresci, apol,
pe la Tirgoviste, la cetatea lul Negru-Voda si
la satul Stoenescl. - XX. Sinan vine la Bucu-
resci. - Declara Ora pasalic, face cetate la Bucuresa-XXI Tirgovistea.-XXII. Sinan merge
la Tirgoviste unde face cetate, si apol se duce la
Stoenesc1 dupa 6stea romans. -Minunata apa-
rare a lul Michaia-Vocla la Stoenesci. -XXIII. Ba-
thori ass pune tabera la Sas-Sebes si strange
osti. - El di Secuilor libertatea ceruta. - Ba-
thori merge la Delul-Negru, unde se aduna o- Rasvan -Voda vine cu oste din Moldavia. - XXIV. Bathori fsT clatesce 6stea si vine
la Rucar. Un vultur mare cade In tab6ra. si
minuneza pe ostasi - Bathori sosesce la Stoenescl.- XXV. 0 comet& se arata d'supra ta-
-
www.dacoromanica.ro
703
N. BALCLSCU
704
Armata cresting. merge de tgbaberet cresting
resce langa Tirgoviste. Spa Trna in tabera crestina.Sinan se trage spre Bucuresci. -- XXVI. Ba-
thori 1st Intoemesce &tea de bgtaie; el afla. de
fuga luT Sinan.
XXVII. Svat de rashoid in
tabera cresting; se hotaresce a se hate Tirgovistea.- XXVIII. Bataia Tirgovistel. XXIX. Luarea TIrgovisteT.-- XXX. Svat de ra.sboid Infra crestinT.
Ali -Papa piresce pe Sinan.
Patru mil Turd cad pe nesciute in tabera crestinilor.- XXXI. Betragerea luT Sinan de la Tirgoviste pang la Bucuresel si la Giurgiu.XXXIE. 0stirea erestinA pled. de la Tirgoviste dupA SiMichait-Voda cu avanguardia sosescenan.
mat intal la Giurgiu. XXXIII. Castelul SanGiorgiultd.
XXXIV. ZAbovirea luI Sinan la
Giurgiu. - El trace DunArea cu o parte din armata.
BAtAlia de la DunSre.
Vitejia RoPeirea Turcilor. XXXV. Bathori
rnanilor.
sosesce la Giurgiu.
Desfacerea si prApAdirea
desavarsitg a Turcilor, care n'apacase a trace
flunarea.
XXXV1. Fapta viteza a unor ostasT moldovent.
1)1(m Intaid a batait castelulut San-Glorgiu.
XXXVII. pioa a doua a
bataiT castelulul
Picolomini si cu Italieni1
Castelul se coprinde.
XXXVIII. Sinan fuge
spre Constantinopole.
Vestea Invingerel luT
respIndesee greza Intre musulmant.X XXIX.
Bathori se Intorce In Ardel. XL. Braila se desarta de Turd.
Udrea birue pe Afis-Pala.
Michaid-Voda coprinde Turnul si Nicopolul.
Farcas cuprinde Vidinul. Sfirsitul campaniet
de verA din anul 1595.
Nota
I
Despre planurile batgliilor luT 'Michaid -VodA
Vitezul
Nota II. Despre V. Carlova, cu poesiile luT t Mande
Tirgoviftei, qi (Marina Oftirei Ronteineseis . .
CAUL% III. Robirea Teranului (dechemvrie
1595 aprilie
Sumarifi
:
1596)
I. Cerearile de a atrage pe PolonT In all-
anta in contra Turcilor nu isbutesc. II. RasCazaciT
van-Vgda trace cu Ostea la Bathori.
III. Zamoisky intra In
nAvAlesc In Polonia.
Moldova si Introneza domn pe leremia MovilA.
IV. Posi %ia grea In care se af1g. Zamoisky, In
www.dacoromanica.ro
198
205
21L
TABU NIATER ITLOR
705
fata hanuluT tataresc. V Luptele Intre Polon1
gi TatarI la Tutora.
VI. Se face pace Intre
dinsii.
Zamoisky si TatariT es din Moldova.
-- VII. Sigismund Bathori, imperatul si Papa
fac ImputarT regelul Poloniei si hatmanulul Zamoisky.
Razvan-Voda intra In Moldova at
ostea sa, lmpotriva luT Ieremia. VIII. Batalia
de la Schee.
IX Risvan este hiruit dupit o
lupta eroica
X. Iere nia II osandesce la melee
cu cazna.
XI. Bathori nu isbutesce sa res-
butte mortea lul Resvan In contra Potonilor.
-- XII. Michaia se ocupa cu Indreptarea relelor
pricinuite in tea de rasbele.
Intrigile Turcilor In contra lul nu isbutesc. - XIII Complot
urzit de boleti In contra lul M.haia , In Intelegere cu Turd!.
Mihaid pedepsesce pe
conspiratorl, respinge pe Turd.
Viclenia hanulul tataresc.
XIV. Cete de haiducT roma-,1
coprind Nicopole, Plevna si Bela.
Cilatoria
lul Sigismund Bathori la Praga Si la Viena;
f igaduintele ce i se fac.
Rdscola. Sdcuilor
potolita de Stefan Bocskai. XV, Sinan, vizir
pentru a cincea Ora, more In prima-yera 1596.
Hotarlrea sultanulul de a purta Insusi res.boiul in Ungaria.
XVI. Revolta In Austria.
Noue cercari fara isbinda de a atrage pe Po-
lon1 In alianta in contra Turcilor.
XVII. Sultanul ajunge in Buda si coprinde cetatea Erlaa,
I.upte ale lul Michaia la Dunare. Batalla
de la Keresztes, castigate si apoigroznic perdula
de crestint XVIII. Isbit.nclI ale lui Mtcha.ta la
XIX Turcii II propun
Nicopole si In Ora.
Caletoria luT la Alba-Iulia.
SigisXX. Michai
lichee pace cu Turcii, dar se pregatesce de raspace.
ind plkca din no la Praga.
Itoid. - Mare complot at crestinilor de peste
XXI. Idea unitatiI nationale la RoDunare.
mani. z- XXII. Sigismund Bathori ilichee la
Praga tractat, prin care da Austriei domnia
A rdeluluT, si se in larce la Alba-lul a. XXIII. Nehotarirea tub Sigismund,
El t..-emaail dis-
cordia In Transilvania. - Inalta po,itie a lul
Stefan lojica.
ComisariT impel atescI vin In
&del
XXIV. Michaia reinnoesce tractatul cu
Porta. - XXV. El se gate ce a coprinde domnia 1lloldovil.
XXVI. Complotul comisarilor
45
www.dacoromanica.ro
N.BALetsc IT
706
Imperdtescl In contra dieter transilvane.
XXVII. Purtarea marsava a lul Sigism ind.
Arestarea lul lojica produce spainua la total. -rXXVIII. TrAdarea ArdeluluT de Sigismund.
XXIX. Iojica este dat In mana comisarilor limXXX. Cardinalul Andre! Bathori
ped-test:X.
se cercd, a atIta pe Poloni in contra Austrial.
XXXI. Sigismund Bathori trAmite pe Samar-,
sagi la Mtchaiu-Vodd.
Temerile ce inspird fn
Europa ambttiile case! austriace.
XXXII. Si-
gismund plea In Austria, unde e prima cu marl
onorT,
XXXIII. Michaid Ingrijat se spied.catre Austria.
El care cu stdruintd ajutOre
din Transilvania.
XXXIV. Tractatul sdd cu
Imperatul Austriel.
XXXV. Michaia face ju-
Conditiile tractatulul.
Ereditatea la tronul Rominiel
XXXVI. Sigismund Bathori se caesce de abdicare si scrie
Complot In Transilvania.
lul Bocskai.
XXXVII. Bathori pled. si ajunge pe ascuns la
Clue,
Bocskai IT castiga pe Sdcul si armata.
XXXVIII, Ardelul proclaim% din no print al
rdmint ImpdratuluT.
NeIntelegerl cu Austria.
BEd pe Sigismund.
XXXIX. Uciderea cumplitit a I ul lojica,XL.Tur-
cil Inainted. In Transilvania si refuzd alianta
El se 'impact. 04 Austria
ei tractazd din nod cu Mihaid.
XLI. Mihaid
trace Dundrea si hate pe Hafiz Paso la Nico copole ; apol se Intorce In terl cu pradd.
XLII. None nehotarfrI si ciinte ale luT Sigis-
nut Sigismund.
Partida koposanta Austriei 11
mund Bathori.
Indemnd a chema pe cardinalul Andre! Bathori.
XLIII, Acesta se Intorce din Polonia ; Sigis-
mund fl primesce cu prietenie si-1 proclama
In dietd print al .Transilvaniel in local sed.
-
Primejdia In care se afla atunr1141ichaid-Vodd..
XLIV. Starea social& a muncitorilor plugarl
In Romania pd.nd la afezdmintul lui MihaiaIrodd.
........
CARTEA iv Unitatea Nationale (aprilie 1599_julie
1600
Sumarifi
.
.
.
,
d
L Descrierea fisicd. a ArddluluT. Bern^
11. Ivasiunile barhariDacilor si Romanilor.
:
lor, Luptele Romanilor din Ardel cu Unguril
www.dacoromanica.ro
,,
325
TAMA MATERIILOR
In vecu de mijIoc.
707
HI. Epoca Corvinilor.
HornAni1 Tobagl.
Pretentiile domnilor Romfnl
asupra Arde luIuT.IV. Cardinalul Andreid Balboi cerd In zadar sk castige- bunA vointa
Imp6ratului Rudolf.
V. El se silesce a Imbuna pe generalul Basta, dar tot-de-odatA tratez& cu Po Ionia.
VI. Micbaid VodA bAnuesce
reoa crediutA a cal dinaluluT si se asigurl despre dinsa.
VII. Michaid pregatesce pe ascuns
In contra cardinaluluT qi amAgesce pe soliT lul.
Cardinalul traclea cu Tura, adura tab6ra
la Sas-Sebes qi apol o licentiaz1
VIII. Ma-
laspina, nunciul PapeT, sosesce in Artie].
Politica vic160. din acele vremurl. IX. Mihaid
trArbite pe G. Rat la Andreid Bathori si se gd-
tesce de este, pe ascuns de cardinalul.
Acesta adund diets la Alba-Iulia. t X. Ion Maro
Partea ce iad Unguril la
tradeza pe Michaid.
chemarea lul -Michaid In Ardel.
XL Sufe-
rintele Ronianilor din Ardel de la. lingua.
Sasif. Secuil cer asemeni pe Michaid.
XIt. Mi-
chaid adunA ostasil s61 la PloiescT si le cere
Cuvinlele luT spre a coprinde Ar.
jurarnInt
delal.
XIII. Michaid IsT asigura Ora si familia
despre Turd. XTV. El trece Carpatil pe la pasul BuzeuluT cu mare iuldliei
--
Sled
impotrivire.
Y. Atrage la sine pe S6cul, dandu-le iertare de iobagie si apol merge la Presmer.
XVI. Trece la Codlea, cb.stiga pe BrasovenT in
XVII. In Albaparte-I si merge la Sercaia.
Tuba sosesce veste despre Inaintarea RomaniXVIII.
lor In Ardel. Mirarea cardinalulul.
CatIlinalul vine
Michaid se apropie de Sibiid.
cu Ostea spre dinsul. XIX. CercArT zadarnice
a Inlitura rAlboiul.
XX. Intocmirea asteY 1uY A. Bathori In bataie
si cuvIntarea luL XXI. Intocmirea de bataie
din ambele partl spre
§i cuvintarea Tul Michaid. XXII. iniaia parte
XXIII.
a batalreT. RomaniT sunt Invingtorl.
UnguriT se !atom is luptA qi- resbeso- &tea luT
XXIV. Michaid readuce pe 01 .961
Michaid.
la luptd si-invinge cu totul pe Ungurl, -- A V.
A doua clf Michaid trlmite sA prindi pe cardiAlbenif se inching lul.
Paint fugit.
XXVI.
Intrarea 4riumfalA a luT Michaid In Alba Iulia,
XXVII, Fug lul Anca down id ArdeluluT.
www.dacoromanica.ro
N.BALCESCU
7
dreia Baihori spre Po
XXVIII. Tam nil
Acta se scold spre a-1 prinde si dad ',Mate suitel tale la San-Thoma.
XX1X. EI prind
ucid pe cardinalul.
XXX. Prevestiri ce avusese Andrei Batori despre sfarsitul s60. - XXXI.
Skull aduc capul cardinalulul la Michaia. Inmormintarea cu pomp& ce Michaia face cardinalulul In Alba-lulia.
XXXII. Basco la Sacuilor si Romani lor din Ardel in contra nobililor
lingua XXXII!. Greselile politice ale tut Mihaia In Ardel; el nu face nitnic pentru Romani
si da protectia sa nohililnr. XXX1V. Totusi
acestia Inca se piling.
Pt depsa tradarii Jul
daro.
XXXV. Michaid Iramite impardtoltil
scire despre inving rea cardinalulul.
Desbatell In Roma asupra mor(:iT acestuia.
XXXVI.
Imperatul tramite pe Basta In Ardel.
CaracXXXVII. Neintelegerile lul Miterul acestuia.
chaia cu Basta. Imtpacate de comisarul finpAriitesc Pelz. - Michaid tramite soil la imperatul.
XXXVIII. Nemultumirea luT Michaid despre
nobilil Unguri.
El primesce soli de la Sara-
ratul nemtese si de la Cel turcesc.
XXXIX.
Actul trimis lul Michaia-Vocla de Rudolf II. de
care Domnul este nemullumit pi -St arata cererile sale de la Imparat. XL. Sigismund Bathori lucreza din no in Polonia ca sa capete
domain.
Ardelulul. Michaia se gatesce a-1 ishi
In Moldova.
XLI. Planurile 144 Michaia spre
a coprinde si a Imp5.1 ti Polonia.
XLII. El
intro repede in Moldova si gonesce pe Ieremia
si pe Sigismund pan& la Hotin.
XLIII. Coprinde tots. Moldova si aseza inteinsa stilpaBaba-Novac mica Pocutia. XLIV.
nirea sa.
Nohilil ungurl Incep chiar in Moldova a tracta
Michaia a reacu Sigismund si cu Polonia.
lisat unirea celor trel principate romftne : Ora
Romanesca, Moldova si Ardelul
CA'iTEA V.
Mirisliai (Hie 1600iatmarte 16)1)
.
Santulli: I. I,Lchaiu tract&I eu Rudolf II. rare urea
set -1 departeze din Ardel. -- El des hide dicta
In Alba - Julia.
II. El primesce uu sol de la
sultanul si trimete la Constant nopol pe vu nicut Dimu, care e ucis acolo. Basta e InsarMoise Sacutul
cinat sit observe pe Michaia.
www.dacoromanica.ro
601
T 1BLA MATERIILOR
trac© eta tradare la polonT.
-
-
709
III. Michaii1 catzt
sa linistesca i rin Nicolas Vitezul pe nobilil
Ungurl din Ardel.
IV. Ace5tia ins:[ coinplolaza cu vrajmasii lilt Michaia. spre a-I departa
din Ardel.
V. Michaia tramite soil in Polonia.
VI. Deshinarea cresce Intre Romani si
- -
UngurT In Ardel $i In WA armia luI Michaia.
VII. Plan de ucidere a nobililor unguri cc
-
pe nedrept se atribuia domniilul roman.
VIII.
Uneltirl de tradare ale luT George Mako, capi-
- --
tan al Ungurilor.
IX. Nobilil se aduna la
Chi* si apol se rasipesc.
Michaia scrie lul
Basta ca sa vina a se uni cu el.
X. alicha;ft
1,1 aduna ostca la Sas-Sebes si chiarna la s;ne
pe nobilil Ungurl adunatl la Turda.
Acestia
reinsa de a vent.
XI. Csaki se aft& in capul
nobililor revoltatT.
El trAmit sa sera ajuto
rul lul Basta, care le fagaduesce.
XII. Nohilil
-
se Inteleg cu G. Mako si Insela pe trimisiI lul
Michaid.
-
XIII. Basta face svat spre- a tramite
ostl in ajutorul nobililor.
XIV. NobiliT nu isbutesc a castiga In partea for pe Cazaci, dar
-
stint maT norocosT cu alit ostasT aT ini Michaia.
XV. SasiT se desbina, si el de la Michaia,
XVI. Legiunea ha G. Mako, dupa cftte-va indolell, se uiar Clusenit IT stall ceedineTot.1.
nPsce cu nobilt1
-
XVII. Nuoe cercArT ale luT
Basta so
Michaia spte a Itnbuti pe nobill.
lin preuna. ct dinlil si pritnescie-comancht Annie!
lor.XVIII. Micheia tramite,din note soil la Ba-
sta, la nobill
-
psi la ostas1.1 Vis prevestitor al
lul Michaia.
XIX. Michaia Inainleza spre Mirisleil si se aseza intr'o positie minunat de InBasta se pornesco tmpotriva-T si se
tarita.
Incinge o hipta de avanguardie
XX. Basta de
invingetor, mama bataia pe a dotta-iii sill asezti strejile de nopte. - XXI. indoiel1 fatale din
partea tut
- XXII. A doua-ch Basta, Incredintandu-se de taria posilie! nOstre, propune
-
-
ca stratagem& de a se ret rage; ceia ce si fAcu dupzi
tin svat de rasboia. - XsXlll. Mi haift se in Tn &tin
luT Bas a; dar acost a, ajtinend 'a tin loc priineios,
se opresce gala de bataieXXIV. intocmirca estel tut Michaia.- X V. Intocmir a artnatel lul Basta. XXVI. Batalia se ilicepe. - Ispravile artileriel romanescl; ea ca.ie las& in mantle duvnanu-
www.dacoromanica.ro
N.BALCESCU
710
lul.XXVII. RomatiiI perd batalia dupa o lupta
crancena. Durerea lul Michaia, care parasesce
cam pul de bitaie. manttand st6gul (.aril. XXVIII.
Michaia :Tag trecend Mureata calare ai merge
prin Alba Iulia la Fagaraa. XXIX. Rasbunarile
nobililor Ungurl asupra Romani lor ai Sitcuilor.
Bucuria curtil austriace de biruinta lul Basta. XXX. Baba Novae Intimpina pe Michaia la Fagaraa 5i amandol se duc la CodIEa unde soseec
oatile aduse de Patraacu din (era Roma.nesca.
XXXI. Intirnplarile de mal wiinte ale &WI tut
Pavaacu, cu Impotrivirile Braaovenilor gi pustiitile for In fora Barnet XXXII. Mu haid se vede
din hoa in capul unel oatirl puternice, gala a-II
r.sbuna asupra Ungurilor 5i lul Basta. -- Dar el
af15. ca Sigismuncl Bathori-a intrat cu Este polona
In Moldova.
gi
,
.
SCRIERI DIVERSE. Nen.' preliminara . . .
I. Buletin despre portretele lul Michaia Von. Vitazul, ce
se afla In cabinetul de stampe de la biblioteca re
gala, din Paris
I I. Miacarea Romani lor din Aral la 1848. Cuvint roslit
la 15 maid 1851 .
.
.
.
III. Cantarea Romaniet Precavlutare
Textul Cantitrei .
.
.
.
.
.
,
.
.1.V. Puterea armata4--trlsit'fara I
trtara. Piecu-
t
r.
o
a
to
Partea I. Do
g
557
563
573
b81
611
613
1
'9I
556
nt
-0
i arta militara de
arum
d rin6ipattilia ValachieT
otifittor Fantriotl (129C-1716).
I y, `II
pana la aaez,
§ 1. Armata
§ 2. Militia, ridicarea glotelo
§ 3. Arta militara 11 Romani in aeca. epoca. .
Partea II. Puterea armata da la a$ezarca domnilor Fanariot1 pang acum (1716 1841).
615
617
633
639
§ 1. De in aaezarea domnilor Panariot1 pang la
Reg ilamnnt (1716 1830) . . . . . . . 653
§ 2. putert.a armala sub Replament (1830 1 44 ) 659
§ :1. Incheiere
664
2-lea Memoria. (1816) Puterea small *i aria milita.71 la
Moldovettl. In tirnpuri le mai fret hr.
Partea I. Putere2 ktntatA
Partea II. Arta militant
.
www.dacoromanica.ro
*
672
686
bulea vlad