Testul AGOS Gradul de oboseală se poate autoevalua prin testul AGOS (= autoevaluarea gradului de oboseală săptămânală). Pe o scară cu 7 valori, se bifează zilnic, la începutul zilei (I) şi la sfârşit (S). Starea caracteristică se alege dintr-o listă de 10 perechi termeni-simptome. Atribuiţi nota maximă stării care vă caracterizează cel mai bine zilnic, la începutul şi la sfârşitul zilei. Veţi putea observa dacă înregistraţi diferenţe între începutul şi sfârşitul zilei şi pe parcursul unei săptămâni. Dominanta simptomelor „A” vă indică un tonus optim. Dominanta simptomelor „B” vă indică o stare de oboseală. Simptom A Puternic Relaxat Mulţumit Proaspăt Interesat Cu iniţiativă Cu vigoare Binevoitor Treaz Vioi I/S I S I S I S I S I S I S I S I S I S I S 7 6 5 4 3 2 1 Simptom B Slab Încordat Abătut Moleşit Plictisit Apatic Epuizat Iritabil Somnolent Lent Chestionar pentru cunoaşterea propriului TEMPERAMENT Răspundeţi cât mai repede şi mai sincer, cu DA sau NU la următoarele întrebări: 1. Vă place să fiţi în compania altora? 2. Evitaţi să cumpăraţi obiecte care nu sunt solide, rezistente, chiar dacă sunt frumoase? 3. Vi se schimbă des dispoziţia? 4. Vorbiţi foarte repede în timpul discuţiilor? 5. V-ar plăcea o activitate care să solicite la maximum capacităţile, forţele? 6. Aveţi obiceiul să duceţi vorba? 7. Vă consideraţi o persoană veselă, care ştie să se bucure? 8. Aveţi obiceiul să purtaţi o anumită îmbrăcăminte pentru că e greu să o schimbaţi? 9. Simţiţi nevoia de a fi alături de oamenii care să vă înţeleagă, să vă consoleze? 10. Scrieţi rapid? 11. Preferaţi ca în loc să vă odihniţi, să vă căutaţi mereu de lucru? 12. Vi se întâmplă să nu îndepliniţi obligaţiile? 13. Aveţi mulţi prieteni foarte buni? 14. Vă e greu să întrerupeţi o activitate şi să vă apucaţi de altceva? 15. Vă simţiţi adesea vinovat? 16. Obişnuiţi să mergeţi foarte repede, indiferent dacă vă grăbiţi sau nu? 17. O problemă grea vă chinuie până o rezolvaţi? 18. Vi se întâmplă uneori să vă concentraţi mai greu decât de obicei? 19. Găsiţi uşor limbaj comun cu persoane necunoscute? 20. Vă gândiţi adesea dinainte cum vă veţi comporta la o întâlnire? 21. Vă enervaţi uşor, vă deranjează glumele care se fac pe seama dvs.? 22. În timpul unei discuţii obişnuiţi să gesticulaţi energic? 23. Dimineaţa vă treziţi proaspăt şi odihnit? 24. Aveţi uneori gânduri pe care aţi vrea să nu le ştie nimeni? 25. Vă place să glumiţi pe seama altora? 26. Vă controlaţi gândurile înainte de a le comunica altora? 27. Aveţi adesea coşmaruri? 28. Memoraţi cu uşurinţă? 29. Vă e greu să staţi doar şi câteva ore fără să faceţi ceva? 30. V-aţi enervat atât de tare încât v-aţi pierdut controlul? 31. Într-un grup puteţi înviora o atmosferă plictisitoare? 32. O hotărâre, chiar neimportantă vă cere multă gândire? 33. Vi se spune adesea că prea puneţi totul la inimă? 34. Vă plac jocurile care vă solicită reflexele? 35. Dacă ceva nu vă iese mult timp, vă străduiţi să faceţi treaba respectivă? 36. Aţi avut uneori sentimente de iritare faţă de părinţi? 37. Vă consideraţi o persoană deschisă, sociabilă? 38. Vă e greu să vă apucaţi de treabă nouă? 39. Vă nelinişteşte sentimentul că sunteţi mai puţin valoros decât alţii? 40. Vă e greu să lucraţi cu oameni lenţi? 41. În timpul zilei, puteţi să vă ocupaţi mai mult timp de acelaşi lucru fără să obosiţi? 42. Aveţi deprinderi „proaste” de care vreţi să scăpaţi? 43. Credeţi că sunteţi un „om fără griji”? 44. Consideraţi că vă sunt prieteni doar cei a căror simpatie aţi verificat-o îndelung? 45. Puteţi fi enervat uşor? 46. În timpul unei discuţii, găsiţi adesea răspunsul potrivit? 47. Vă puteţi impune să faceţi acelaşi lucru mult timp, fără să fiţi distrus? 48. Vi se întâmplă să vorbiţi despre lucruri la care nu vă pricepeţi? Se acordă câte un punct pentru răspunsurile DA şi NU conform grilei următoare. Suma obţinută se înmulţeşte cu coeficientul indicat. Apoi se face suma punctelor pentru fiecare trăsătură în parte (exemplu: 1 = DA, 7 = DA, 13 = DA, 19 = NU, 25 = DA, 37 = DA Tr s tur temperamental ⇒ 5 × (− 3) = −15 ). R spuns DA Coeficient 1;7;13;19 Extroversie 25;31;37 -3 4;43 -2 8;26;32 -3 Rigiditate 2;14;20;38 44 -2 15;21;33 Hiperreactivitate 39;45 -3 emoţional 3;9 -2 27 -1 4;16;28 10;22;34;40 -3 Timpul reacţiei 46 -2 17;29;37 -1 5;11;17;23 Activism 29;35;41;47 -3 10 -1 30;36;42;48 3 Sinceritate 6;12 2 18;24;25 1 ⎧ 0 - 7 scazuta ⎪ Etalon pentru sinceritate ⎨ 8 - 12 medie ⎪13 - 20 buna ⎩ R spuns NU Coeficient 2 19;46 38 23 -1 -1 -1 -1 Calit ţi temperamentale E R HE TR A 22 – 26 f. ridicată 17 – 21 ridicată 12 – 16 medie 16 – 23 f. ridicată 12 – 15 ridicată 7 – 11 medie 20 – 22 f. rapid 14 – 19 rapid 9 – 13 moderat 24 – 26 f. ridicată 21 – 23 ridicat 14 – 20 mediu 11 – 7 introversie înaltă 6–3 plasticitate înaltă 8–5 lent 13 – 9 scăzut 6–0 introversiune f. ridicată 2–0 plasticitate f. ridicată 18 – 20 f. ridicată 14 – 17 ridicată 8 – 12 medie 7–4 echilibru emoţional ridicat 3–0 f. echilibrat emoţional 4–0 f. lent 8–0 f. scăzut Încercaţi să vă cunoaşteţi singuri CARACTERUL Răspundeţi prin DA sau NU la următoarele întrebări: A 1. Aveţi simţul umorului? 2. Sunteţi sincer(ă) cu pritenii dvs. şi aveţi încredere în ei? 3. Puteţi să tăceţi o oră şi mai bine? 4. Împrumutaţi cu plăcere lucrurile dvs. personale? 5. Aveţi mulţi prieteni? B 1. Ştiţi să vă distraţi musafirii? 2. Sunteţi punctual(ă)? 3. Reuşiţi să faceţi economii? 4. Vă place stilul sobru de îmbrăcăminte? 5. Consideraţi că este necesară disciplina interioară? C 1. Vă manifestaţi în public antipatia faţă de o anumită persoană? 2. Sunteţi impulsiv(ă)? 3. Aveţi spirit de iniţiativă? 4. Vă place să fiţi centrul atenţiei în societate? 5. Aţi observat că alţii vă imită? D 1. Folosiţi cuvinte care vă şochează interlocutorii? 2. Obişnuiţi să vă lăudaţi în ajunul unui examen că sunteţi perfect stăpân(ă) pe materie? 3. Vă place să faceţi morală, observaţii? 4. Vă simţiţi tentat(ă) să faceţi pe originalul(a), pentru a vă uimi prietenii? 5. Vă place să ironizaţi părerile altora? E 1. Preferaţi profesiile de jocheu, actor, crainic TV celor de inginer, laborant, bibliograf? 2. Într-o societate de oameni necunoscuţi vă simţiţi în largul dvs.? 3. În orele libere vă place să faceţi sport în loc să staţi liniştit acasă şi să citiţi o carte? 4. Sunteţi capabil(ă) să păstraţi un secret? 5. Vă place atmosfera de sărbătoare? F 1. În corespondenţa dvs. respectaţi cu stricteţe regulile de ortografie? 2. 3. 4. 5. Vă pregătiţi din vreme pentru discuţiile de duminică? Ştiţi să ţineţi evidenţa cheltuielilor? Vă place să faceţi ordine? Sunteţi ceea ce se numeşte „prăpăstios”? Interpretarea r spunsurilor: Dacă la majoritatea întrebărilor din grupă (A, B, C, D, E sau F) participantul a răspuns cu „DA”, notaţi cifra 1, iar dacă predomină răspunsul „NU”, notaţi cu 0. Se formează astfel două combinaţii de câte 3 cifre, prima din grupele A, B, C şi a doua din grupele D, E, F. Făcând raportul între răspunsurile afirmative şi cele negative, obţineţi imaginea schematică a caracterului dumneavoastră. Combinaţia obţinută de la primele 3 grupe (A, B, C) arată – în linii mari – cum păreţi celor din jur, iar combinaţia obţinută de la grupele D, E, F ilustrează cum sunteţi în realitate. Cum p reţi celor din jur 100. Sunteţi considerat, adesea, un om pe care nu te poţi bizui, deşi în realitate sunteţi doar puţin artificial. Sunteţi vesel şi comunicativ şi se întâmplă să faceţi mai puţin decât promiteţi. Vă lăsaţi uşor antrenat de prieteni şi de aceea păreţi influenţabil, dar în chestiunile importante ştiţi să vă apăraţi punctul de vedere. 101. Faceţi impresia unui dezgheţat, uneori chiar politicos. Tinzând spre originalitate, contraziceţi pe alţii şi uneori pe dvs. înşivă afirmând la un moment dat ceea ce alteori n-aţi afirmat. Păreţi nepăsător, nepunctual, dar dacă vreţi, ştiţi să fiţi harnic şi energic. Vă lipseşte ceea ce se numeşte echilibru. 110. Aveţi toate motivele să vă bucuraţi, deoarece plăceţi celor din jur. Sunteţi comunicativ, serios, respectaţi opinia altora, vă sprijiniţi prietenii la nevoie. Dar nu-i uşor să vă câştige cineva prietenia. 111. Vă place să-i dominaţi pe cei din jur, dar acest lucru îl simte doar familia şi prietenii. Faţă de ceilalţi vă stăpâniţi. Emiţând o părere nu vă gândiţi la impresia pe care o va face asupra celor din jur. Aceştia vă evită uneori din teama de a nu vă jigni. 000. Sunteţi o fire închisă şi rezervată. Nimeni nu vă cunoaşte gândurile. Sunteţi greu de înţeles. 001. Nu-i exclus să se spună despre dvs.: „Ce om imposibil!”. Vă enervaţi interlocutorii, nu le îngăduiţi să-şi spună părerea, impunând-o pe a dvs. şi nu faceţi concesii. 010. Oamenii ca dvs. sunt în anii de şcoală silitori, corecţi, disciplinaţi şi respectuoşi, întotdeauna cu note bune. Cât priveşte prietenii, unii vă consideră înfumurat, alţii vă iubesc şi sunt bucuroşi să se numere printre apropiaţii dvs. Nu sunteţi nici prea vorbăreţ, nici lăudăros; sunteţi întotdeauna calm şi sigur pe dvs. 011. Sunteţi considerat un om căruia totdeauna i se pare că e nedreptăţit. Vă certaţi pentru fleacuri. Vi se întâmplă să fiţi bine dispus foarte rar. Păreţi supărăcios şi bănuitor. Cum sunteţi în realitate 000. Vă simţiţi atras de tot ceea ce este nou, aveţi o imaginaţie bogată, vă oboseşte monotonia. Puţini sunt cei care vă cunosc caracterul adevărat; cu toate că păreţi mulţumit de soartă, în realitate sunteţi dornic de viaţă bogată în evenimente obişnuite. 001. Sunteţi mai curând timid. Constatarea devine evidentă când aveţi de-a face cu oameni pe care-i cunoaşteţi mai puţin. Sunteţi cel adevărat numai în cercul familiei şi al prietenilor. Prezenţa necunoscuţilor vă stinghereşte, dar căutaţi să vă ascundeţi jena. Sunteţi conştincios şi muncitor, aveţi multe idei şi intenţii bune dar modestia vă face să rămâneţi în umbră. 010. Sunteţi foarte sociabil, vă place să discutaţi şi vă înconjuraţi de prieteni. Nu puteţi suferi singurătatea nici chiar atunci când trebuie să lucraţi ceva important. Spiritul de contradicţie vă îndeamnă să faceţi lucrurile altfel decât alţii, dar nu întotdeauna urmaţi acest îndemn, de foarte multe ori vă stăpâniţi. 011. Sunteţi rezervat, dar nu timid, vesel, respectuos. V-aţi obişniut să fiţi lăudat, căci aceasta se întâmplă adesea. Aţi dori să fiţi pe placul celor din jur, dar nu faceţi eforturi în acest scop. Simţiţi nevoia de a fi în societatea unor prieteni. Vă place să ajutaţi oamenii. Vi se poate reproşa uneori că sunteţi cu capul în nori. 100. Sunteţi înclinat să emiteţi şi să apăraţi cu înverşunare păreri paradoxale; de aceea, unii nu vă agrează. Se întâmplă ca şi prietenii să nu vă înţeleagă. Dar nu vă pasă. Păcat! 101. Suntem nevoiţi să vă spunem câteva adevăruri neplăcute... Aveţi un caracter dificil, sunteţi foarte încăpăţânat, nu suportaţi glumele la adresa dvs., criticaţi adesea atitudinea altora şi vă impuneţi punctul de vedere cu dârzenie. Vă înfuriaţi dacă nu vi se dă ascultare, de aceea aveţi prieteni puţini. 110. Ştiţi că sunteţi un original şi vă place să faceţi senzaţie. Dacă vi se dă un sfat procedaţi exact împotriva lui pentru a vedea ce se întâmplă. Pe dvs. vă amuză, pe alţii în schimb îi irită. Numai prietenii cei mai apropiaţi ştiu că de fapt nu sunteţi atât de încrezut cum păreţi. 111. Sunteţi energic, vă simţiţi pretutindeni în largul dvs., sunteţi comunicativ, dar societatea prietenilor vă satisface numai dacă deţineţi rolul principal. Vă place să faceţi pe arbitrul în dispute şi să organizaţi jocuri. Cei din jur vă cunosc autoritatea pentru că în raţionamentele dvs. există mult bun simţ, dar tendinţele dvs. mobilizatoare sunt uneori obositoare. Teste pentru cunoaşterea motivaţiei elevilor pentru învăţătură TEST nr.1 Obiectiv: identificarea distribuţiei, selectivităţii, intensităţii motivaţiei pentru diferite obiecte. Care din următoarele obiecte îţi plac mai mult? Alege unul sau mai multe obiecte şi pune semnul „X” în căsuţa corespunzătoare. Obiectul de învăţământ f.mult Intensitatea preferinţei mult puţin indiferent deloc TEST nr.2 Obiectiv: cunoaşterea factorilor care generează interesul elevilor la un obiect. Ce te atrage mai mult spre un obiect de învăţământ? Pune semnul „X” înaintea enunţului care ţi se potriveşte. Schimbă ordinea propoziţiilor după preferinţa ta: Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Îmi place pentru că Este uşor Îmi ia puţin timp pentru învăţat Profesorul explică clar, pe înţelesul meu Profesorul aduce completări interesante Profesorul este apropiat de noi Profesorul are o înfăţişare plăcută Profesorul este calm, nu se enervează Profesorul îmi inspiră respect Profesorul îmi inspiră teamă Conţinuturile mi se par interesante Conţinuturile îmi vor folosi în viitor Părinţii mă obligă să învăţ la acest obiect Pot obţine rezultate bune cu uşurinţă Nu ştiu de ce îmi place Nr. propus TEST nr.3 Obiectiv: identificarea piedicilor întâmpinate de elev în activitatea de învăţare. Ce crezi că te împiedică să înveţi mai bine. Aranjează propoziţiile următoare aşa cum le consideri tu că intervin în învăţarea ta: Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Nu pot învăţa mai bine pentru că Nu am condiţii acasă (linişte, loc, ...) Nu am voinţă Nu mă ajută suficient profesorul în clasă Nu înţeleg explicaţiile din clasă Înţeleg greu ce citesc singur Mă iau mereu cu joaca, cu distracţiile Nu am un regim de muncă ordonat Nu-mi place să învăţ Mi se dau multe teme de făcut acasă Atât pot eu să învăţ Din alte motive ........ Nr. propus Metode psihosociale de investigare a grupului şcolar Metoda aprecierii obiective a personalităţii – Gh. Zapan - reprezintă un chestionar menit să evalueze gradul de intercunoaştere a membrilor grupului; metoda poate fi aplicată în două variante. 1. Se propune grupului evaluarea clasamentului (primii 30%, ultimii 30% şi 30% media) membrilor grupului în cadrul unei activităţi (teza la matematică, lucrare de control, probă sportivă,...). Numiţi primii clasaţi .............................................................................................................. Numiţi ultimii clasaţi ............................................................................................................. Numiţi grupul de mijloc ........................................................................................................ Se cere fiecărui membru să se autoevalueze prin plasarea în una din cele 3 grupe. Corectarea chestionarului constă în întocmirea unui tabel în care pe orizontală şi pe verticală se scrie numele elevilor, iar în căsuţele rezultate se înscrie aprecierea obţinută: (+) pentru situarea în primii 30% (-) pentru situarea în ultimii 30% 0 pentru situarea în medie A.P. I.M. E.V. O.I. etc. A.P. 0 + + 0 - I.M. + + 0 + - E.V. + + - O.I. 0 0 + 0 - etc. - Pe orizontală se notează aprecierile exprimate de fiecare membru, iar pe verticală se înregistrează cele primite (ex.: A.P. se consideră pe sine printre cei medii, pe I.M. în primii 30%, la fel pe E.V., iar pe O.I. printre cei medii). Se calculează pe verticală media algebrică a aprecierilor primite, ca apreciere obiectivă. Se compară clasificarea individuală cu cea obiectivă (tabelul poate fi realizat pe tablă). 2. Se propune o activitate şi li se cere membrilor grupului să anticipeze clasificarea posibilităţii de execuţie a fiecărui membru al grupului (în scris). Se trece la executarea activităţii şi la stabilirea clasificării reale pe baza rezultatelor obţinute. Se compară estimarea anticipativă cu clasificarea reală. Proba se poate aplica şi pentru evaluarea diferitelor trăsături de personalitate: TR S TURI POZITIVE ŞI NEGATIVE DE PERSONALITATE (evaluate prin metoda aprecierii obiective) POZITIVE modestie sociabilitate respect sinceritate optimism corectitudine responsabilitate perseverenţă generozitate consecvenţă hărnicie devotament Alţi factori NEGATIVE obiectivitate spirit critic spirit autocritic iniţiativă prestigiu independenţă echilibru dominanţă spirit cooperativ calm curaj amabilitate determinanţi ai îngâmfat izolat lipsit de respect nesincer pesimist incorect iresponsabil neperseverent egoist inconsecvent leneş lipsit de devotament subiectiv necritic neautocritic fără iniţiativă lipsit de prestigiu dependent neechilibrat supus necooperativ impulsiv fricos nepoliticos personalităţii: inteligenţa, creativitatea, capacitatea de autocunoaştere, capacitatea de intercunoaştere, voinţa, aptitudinile organizatorice, de conducere, aptitudini speciale (artistice, sportive, tehnice, etc), capacitatea de comunicare şi relaţionare. În această variantă proba poate fi folosită şi ca exerciţiu de întocmire a unei caracterizări, cu menţiunea că în acest caz portretul îl de verificare şi apreciere realiza un elev sau fiecare elev pentru alt coleg. Scala de apreciere a elevului 1. A. Este foarte atent la lecţii. (5p) 2. 3. 4. 5. 6. 7. B. Atenţia lui lasă de dorit. (1p) C. Este destul de atent la lecţii. (3p) A. Prezintă dificultăţi în reţinerea materialului de învăţat. (1p) B. Reţine foarte bine ceea ce învaţă. (5p) C. Reţine o bună parte din ceea ce învaţă. (3p) A. Uneori dă semne de oboseală la efortul intelectual. (3p) B. Este rezistent la eforturile mintale. (5p) C. Oboseşte uşor la efortul intelectual. (1p) A. Nu are spirit de observaţie corespunzător. (1p) B. Are un foarte bun spirit de observaţie. (5p) C. Are un spirit de observaţie corespunzător. (3p) A. Rezultatele lui şcolare sunt în conformitate cu posibilităţile sale. (5p) B. Depune supra efort pentru a obţine aceste rezultate. (3p) C. Nu obţine rezultate la înălţimea posibilităţilor sale. (1p) A. În obţinerea rezultatelor se bazează mai mult pe memorie. (1p) B. În obţinerea rezultatelor se bazează mai mult pe gândire. (3p) C. În obţinerea rezultatelor se bazează atât pe memorie cât şi pe gândire. (5p) A. Are o bogată cultură generală. (5p) B. Nu are o cultură generală corespunzătoare. (3p) C. Are o cultură generală mediocră. (1p) 8. A. Manifestă un slab interes pentru studiu. (1p) B. Dovedeşte foarte mult interes pentru studiu. (5p) C. Interesul pentru studiu îi este mulţumitor. (3p) 9.A. Are preocupări deosebite pentru aplicaţiile practice în domeniile care-l interesează. (5p) B. Preocupările lui pentru aplicaţiile practice sunt corespunzătoare. (3p) C. Nu manifestă preocupări pentru aplicaţiile practice. (1p) 10. A. Se mulţumeşte cu pregătirea pentru lecţii în domeniile care-l interesează. (1p) B. Are şi unele preocupări suplimentare în acele domenii. (3p) C. Manifestă preocupări deosebite în pregătirea şi în afara lecţiilor în acele domenii. (5p) Etalon general: superior = 85 – 105 p, mijlociu superior = 65 – 84 p, mijlociu inferior = 30 – 64 p, inferior = 21 – 29 p. Analiza factorilor şi aprecierilor: scala evidenţiază 4 factori: 1. capacitatea de efort intelectual şi atenţie – itemii 1, 3, 4; 2. bagaj informaţional şi stil de muncă – itemii 6, 7; 3. randamentul activităţii – itemii 2, 5; 4. interese şi înclinaţii – itemii 8, 9, 10. Se calculează suma punctelor obţinute la itemii indicaţi pentru fiecare factor şi se împarte la numărul de itemi (ex: 5 + 3 +3 = 11, 11 : 3 = 3,66). Punctajul astfel obţinut se raportează la etalonul factorial (pentru fiecare factor în parte): - nivel superior = 4 – 5 p, - nivel mijlociu superior = 2,5 – 3,99 p, - nivel mijlociu inferior = 1,5 – 2,49 p, - nivel inferior = 1 – 1,49 p. STUDIU DE CAZ PREZENT: 1. Problema: fiind un copil excepţional trebuie stimulat. 2. Starea pedagogic (nivelul realizărilor şcolare): învaţă foarte bine, a participat la diferite concursuri şcolare. 3. Starea intelectual (aprecierea prin teste psihologice): puterea de judecată, capacitatea de înţelegere, capacitatea de a desprinde esenţialul, capacitatea de a stabili asociaţii sunt foarte bune. 4. Starea fizic : nu prezintă antecedente medicale semnificative, este dezvoltat fizic conform vârstei, starea sănătăţii este bună. 5. Nivelul de maturitate: psihică – echilibru afectiv, fără reacţii de dezvoltare; integrare – se integrează bine, atent cu colegii, bun coleg. 6. Caracterizarea relaţiilor sociale: familie – nu creează probleme părinţilor, li se substituie lor în supravegherea fratelui mai mic, în grup – este sociabil şi atent. 7. Personalitate: temperament – energic, vioi, uşor adaptabil; fire – extravertită; caracter – sociabil, optimist, perseverent, amabil, uşor fricos. 8. Ocupaţii extraşcolare: lectura şi muzica. 9. Relaţiile familiale: fraţii – autoritară, îi supraveghează când îşi fac temele; părinţii – climatul este de înţelegere şi încredere reciprocă, relaţii destinse prieteneşti. TRECUT: 1. Istoricul problemei (apariţie, evoluţie): din clasa a V-a, când am preluat dirigenţia, mi-am dat seama că este un elev dotat, care trebuie stimulat şi urmărit în evoluţia sa. 2. Istoricul evoluţiei şcolare: evoluţia sa şcolară nu a cunoscut momente de regres. 3. Istoricul dezvolt rii intelectuale: conform evoluţiei normale corespunzătoare vârstelor parcurse. 4. Istoricul dezvolt rii fizice, al s n t ţii: s-a dezvoltat normal având o sănătate bună, fără probleme semnificative. 5. Istoricul dezvolt rii ontogenetice psihomotorii: nu am preluat date semnificative. 6. Dezvoltarea personalit ţii: temperamentul fără schimbări semnificative; trăsăturile de caracter fără oscilaţii majore. 7. Istoricul condiţiilor sociale: şi-a ales întotdeauna prietenii potriviţi, nu s-a confruntat cu situaţii deosebite, determinante. 8. Istoricul vocaţiei: din clasele anterioare i-a apărut preocuparea în domeniul muncii independente. 9. Istoricul familiei: nu au intervenit probleme deosebite, s-a păstrat o atmosferă constantă de confort, de calm. VIITOR: 1. Proiectul educativ preconizat: pentru a-i dezvolta aptitudinile trebuie intensificată colaborarea cu familia, cu ceilalţi profesori, încurajarea în a participa la olimpiade, cercuri pe materii aferente înclinaţiilor şi preocupărilor sale. 2. Prevederea nivelului maxim atins: pedagogic – va rămâne constant în interesul pentru învăţătură; intelectual – va evolua. 3. Prevederea s n t ţii: va fi bună, se va dezvolta normal. 4. Prognoza dezvolt rii personalit ţii: deja se observă o accentuare a trăsăturilor pozitive. 5. Prognoza relaţiilor sociale: va rămâne sociabil, uşor adaptabil, bun coleg. 6. Planuri profesionale: îşi doreşte să practice avocatura. 7. Prognoza relaţiilor familiale: vor rămâne constante. PRECIZ RI CONCEPTUALE Succesul: concordanţă dintre solicitările obiective şi nivelul dezvoltării psihofizice sau performanţa echivalentă cu atingerea obiectivelor. Insuccesul: discordanţă dintre cei doi poli. Progres şcolar: exprimă aprecierea rezultatelor obţinute şi a evoluţiei situaţiei la învăţătură, prin raportare la posibilităţile intelectuale. Proiect de tehnologie didactică Clasa a 5a Tema: Cum învăţ eu? Obiective operaţionale: elevul să-şi aprecieze nivelul deprinderilor intelectuale, să înţeleagă necesitatea formării unui stil de muncă intelectuală corect. Metode: prelegerea, conversaţia, completarea de chestionar, autoobservaţie. Desf şurarea activit ţii 1.) Citat Dirigintele precizează că: Bugetul total de timp dintr-o săptămână: 7 × 24 = 168 ore , din care: - somn: - masă: 56 ore (7 × 8) ; 21 ore (7 × 3) ; 14 ore (7 × 2) ; - cursuri şcolare: 30 ore (5 × 6 ) ; - deplasări: - odihnă, recreere: 21 ore (7 × 3) . TOTAL: 142 ore Rămân astfel 26 de ore pe săptămână pentru studiu individual. Cum utilizaţi acest timp? Elevii răspund la următoarele întrebări: a. Cum arată bugetul tău săptămânal de timp? b. Cum îţi împarţi timpul destinat studiului individual? c. La ce oră începi şi la ce oră termini lecţiile zilnic? d. În ce ordine înveţi disciplinele pentru a doua zi? Sugestii pentru un program de studiu individual: ¾ orele de clasă repartizate pe zilele săptămânii; ¾ programul de studiu individual, prevăzând şi pauzele. Acest plan se poate afişa în cameră sau scrie într-un caiet de notiţe. 2.) Dirigintele solicită elevilor se exemplifice „cum învaţă”, prin răspunsul la următoarele întrebări: a. Cu ce începeţi lecţiile – cu scrierea temelor sau cu învăţarea – memorarea; b. Învăţarea o faceţi citind mai întâi notiţele sau manualul? c. Citirea – memorarea o realizaţi pe paragrafe sau integral? Subliniind răspunsurile corecte dirigintele de verificare concluziona: este necesară planificarea timpului, organizarea învăţării. şi apreciere 3.) Administrarea testului „Cum înv ţ m?” pentru rezolvarea individuală. 1. Vă faceţi un orar pentru ceea ce aveţi de învăţat în fiecare zi? 2. Vă respectaţi orarul întocmit? 3. Aveţi un loc fix pentru învăţat? 4. La începutul semestrului, săptămânii, vă vine greu să învăţaţi? 5. Vă terminaţi întotdeauna lecţiile în timpul propus? 6. Participaţi activ la lecţiile din clasă? 7. Dacă nu înţelegeţi, întrebaţi profesorul? 8. Vă analizaţi din când în când greutăţile pe care le aveţi? 9. Obişnuiţi să citiţi mai întâi toată lecţia pentru a vă forma o impresie generală? 10. Obişnuiţi să citiţi tabelele, graficele dintr-o lecţie? 11. Cuvintele necunoscute le căutaţi în dicţionar? 12. Credeţi că în învăţare, cel mai important este să memorezi? 13. Obişnuiţi să luaţi notiţe în formă prescurtată sau continuă? 14. La lecţii încercaţi să scrieţi tot ce auziţi? 15. Păstraţi la un loc toate notiţele de la un obiect? 16. Folosiţi ceea ce aţi învăţat la un obiect pentru a înţelege şi alte obiecte? 17. Când aveţi de memorat, încercaţi s-o faceţi dintr-o dată? 18. Vă e greu să scrieţi ceea ce ştiţi? 19. La o lucrare, test neaşteptat luaţi notă mică? 20. Staţi până târziu să învăţaţi, înaintea unei lucrări? Pentru cei cu rezultate bune la învăţătură rezultatele aşteptate sunt: 1.Da 2.Da 3.Da 4.Nu 5.Da 6.Da 7.Da 8.Da 9.Da 13.Da 17.Nu 10.Nu 14.Nu 18.Nu 11.Da 15.Da 19.Nu 12.Nu 16.Da 20.Nu 4.) Câteva reguli care asigură succesul la învăţare: ¾ Grupaţi obiectele de studiu care se aseamănă (matematică, fizică, chimie, biologie, lb.română, istorie, educaţie cetăţenească, etc.) pentru că vă solicită aceleaşi capacităţi şi deci învăţarea de verificare şi apreciere fi mai uşoară. ¾ Dacă orarul nu vă permite gruparea de mai sus, faceţi mici pauze (5 – 10 minute) când treceţi de la un obiect la altul. ¾ Dacă simţiţi că nu vă puteţi concentra, încercaţi să învăţaţi pe bucăţi mici. Faceţi câte o mică pauză (priviţi pe geam, ascultaţi o melodie) la 20 minute de învăţare. ¾ Dacă gândurile vă fug în timp ce învăţaţi, obligaţi-vă să notaţi în timp ce studiaţi. 5.) Metode, tehnici şi deprinderi de muncă intelectuală: scris, citit, calcul, conceperea unor lucrări practice, ştiinţifice, dialogul cu calculatorul, proiectarea unor cercetări ştiinţifice. Proiect de tehnologie didactică Clasa a 7a Tema: Examenele şi noi Obiective operaţionale: elevul să înţeleagă necesitatea pregătirii psihologice pentru reuşita la un examen, alături de pregătirea specifică; să cunoască specificul diferitelor examene (de cunoştinţe, de aptitudini, psihologice); să identifice modalităţi optime de pregătire. Metode: prelegerea, conversaţia. Desf şurarea activit ţii 1.) Dirigintele cere elevilor să-şi noteze care cred ei că sunt cele mai importante condiţii care trebuie respectate pentru a reuşi la un examen. 2.) Dirigintele precizează cele două aspecte fundamentale ale unui examen: cel afectiv – emoţional (psihologic) şi cel cognitiv (pregătirea cunoştinţelor solicitate la probele de examen). Deci, reuşita la un examen depinde de starea emoţională, starea intelectuală şi starea fizică. 3.) Se cere elevilor să-şi amintească cum au simţit cele 3 stări în experienţa lor de până acum (teze, concursuri şcolare). Dirigintele le prezintă situaţia clasică când, deşi bine pregătiţi pentru un examen, în situaţia concretă nu ne amintim decât parţial sau cu lacune. Odată ieşiţi din sală (situaţie) ideile se lipezesc. Răspunsul la întrebarea „Ce ne-a blocat?” poate fi: „Teama, oboseala sau superficialitatea însuşirii cunoştinţelor”. Fiecare, poate fi discutată independent. Dacă eliminăm superficialitatea cunoştinţelor din discuţie rămân: oboseala şi teama. 4.) Dirigintele întreabă elevii când s-au simţit mai obosiţi la şcoală? – să-şi identifice cauza oboselii. Pentru prevenirea oboselii, se recomandă: ¾ alternarea perioadelor de învăţare cu cele de odihnă, de preferat activă; ¾ valorificarea orelor de vârf fiziologic (5, 11, 16, 20, 24) şi evitarea celor de cădere (2, 9, 14, 18, 22); ¾ evitarea scurtării perioadei de somn (de ex la ora 22 la 3); iniţial vă va permite un avans, dar după 4-5 ore se va instala o oboseală şi mai accentuată; ¾ evitarea învăţatului noaptea (între 24-2) deoarece a doua zi gradul de oboseală va creşte; ¾ alimentaţia raţională şi echilibrată (proteine, glucide, vitamine); ¾ asigurarea ambianţei fizice corespunzătoare (lumină, căldură, aerisire); ¾ alternarea unor perioade de 40-50 minute de efort cu 5-10 minute de pauză; ¾ prelucrarea informaţiilor de învăţat (conspecte, scheme, planuri, sublinieri). 5.) Teama, emoţiile, tensiunea nervoasă pe lângă trăirile neplăcute (nod în gât, gol în stomac, tremur, transpiraţie) care le însoţesc, afectează şi gândirea, memoria, sub aspectul blocajelor, scăderii capacităţii de atenţie, incoerenţa verbală. Cauza stării de tensiune o constituie pe de-o parte necunoscutul situaţiei (lipsa informaţiei relevante este generatoare de anxietate), dar şi gradul de angajare individuală, personală. Atitudinea faţă de sine (încrederea/neîncrederea în forţele proprii), echilibrul afectiv, perseverenţa, reacţia la eşec, sunt factori care pot facilita sau inhiba reuşita la un examen. Este bine să se ştie că mobilizarea totală pentru examen poate avea ca efect inhibarea capacităţilor şi cunoştinţelor. Acelaşi efect îl are şi absenţa sau diminuarea mobilizării. Se propune asigurarea unui optim motivaţional prin raportare lucidă a nivelului de pregătire la dificultatea examenului. Învingerea emoţiilor se poate realiza prin reglarea respiraţiei. Se cunosc câteva tehnici utile optimizării activităţii în condiţii de examen, si constă într-o mobilizare adecvată a cunoştinţelor, pornind de la premisele: ¾ creierul are posibilităţi enorme de înmagazinare de informaţie; ¾ fiecare emisferă cerebrală are un mod particular de prelucrare a informaţiei; ¾ reuşita la un examen constă în selecţia corectă a informaţiilor însuşite, de dominanţa cerebrală şi antrenarea ambelor emisfere cerebrale. Brigitte Chevaller propune două procedee de asigurare a succesului la un examen: ¾ procedeul analogic: se notează pe o foaie, toate ideile relative la subiectul dat, aşa cum ne vin în minte; apoi se ordonează informaţia şi se stabilesc relaţiile adecvate între conţinuturi (se bazează pe asociaţii şi memoria senzorială, vizuală, auditivă, ...); ¾ procedeul logic: recurge la o metodă liniară, analitică de reactualizare a ideilor – se exploatează sistematic toate pistele posibile, după următorul traseu: - definiţii; - roluri/funcţii; - comparaţii/opoziţii; - avantaje/dezavantaje; - abordare interdisciplinară; - identificarea conceptelor; - interogaţii simple (cine?, unde?, când?, cum?, de ce?, ...); - exemplificarea. 6.) Se pot identifica, împreună cu elevii diferenţele dintre examenele de selecţie (mai mulţi candidaţi decât numărul de locuri sau probe de aptitudini) şi examenele de evaluare a cunoştinţelor. Prima categorie are un coeficient axiogen crescut (induce mai multă teamă). Se precizează şi specificul examenelor psihologice, când evaluarea vizează caracteristicile şi particularităţile psihice (aptitudini specifice, procese psihice de cunoaştere – memorie, gândire, imaginaţie), factori de personalitate, etc. Examenul psihologic constă în aplicarea unor probe standardizate care au ca scop evidenţierea, măsurarea şi compararea unor aspecte ale manifestărilor psihice. Instrumentul specific de examinare este testul. De precizat că în general, în examinarea psihologică aspectul calitativ al prestaţiei este îndeosebi urmărit, şi doar rareori testele vizează cantitatea (volumul) activităţii. INTENSITATE CURBA ATENTIEI 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 TIMP - in minute - după 5 minute: cădere; după 10 minute: revenire; după 30 minute: oboseală progresivă Structura Topa de Sus Şcoala cu clasele 1-8 Dobreşti Prof. Zamfir Cătălin e-mail: catalin0116@yahoo.com