22 aprilie – Ziua Pământului. Planeta vs. plastic. În 2023, s-au produs un milion de pungi de plastic pe minut

În 22 aprilie, sărbătorim Pământul. Este Ziua Planetei Pământ, dar şi Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU). Natura suferă! Oceanele sunt pline de plastic și devin mai acide. Căldura extremă, incendiile și inundațiile, precum și un sezon record de uragane din Atlantic, au afectat milioane de oameni.

În ciuda eforturilor continue, biodiversitatea se deteriorează la nivel mondial, la un nivel fără precedent în istoria omenirii. Se estimează că aproximativ un milion de specii de animale și plante sunt acum amenințate cu dispariția.

Tema Zilei Pământului în 2024 este Planeta vs. plastic

Producţia de plastic trebuie redusă cu 60% până în 2040!!!

Pentru a obține o reducere de 60% până în 2040, obiectivele EARTHDAY.ORG sunt:

1. promovarea pe scară largă a daunelor provocate de plastic asupra sănătății oamenilor, animalelor și a întregii biodiversități și solicitarea dezvoltării zonei de cercetare privind implicațiile sale asupra sănătății, inclusiv publicarea tuturor informațiilor privind efectele sale asupra publicului;

2. eliminarea rapidă a tuturor materialelor plastice de unică folosință până în 2030 și realizarea acestui angajament în cadrul Tratatului Națiunilor Unite privind poluarea cu plastic în 2024;

3. solicitarea de politici care să pună capăt flagelului fast fashion și cantității uriașe de plastic pe care o produce și o utilizează;

4. investirea în tehnologii și materiale inovatoare pentru a construi o lume fără plastic.

Un milion de pungi de plastic pe minut

Anul trecut, la nivel mondial au fost produse peste 500 de miliarde de pungi de plastic – un milion de pungi pe minut. Multe pungi de plastic au o durată de viață de câteva minute, urmată de o viață ulterioară de secole. Chiar și după ce se dezintegrează, materialele plastice rămân sub formă de microplastice, particule minuscule care pătrund în fiecare urmă de viață de pe planetă.

100 de miliarde de recipiente de plastic pentru băuturi au fost vândute anul trecut în Statele Unite. Asta înseamnă mai mult de 300 de sticle pe cap de locuitor. Câteva dintre ele vor fi transformate în bănci pentru parcuri; niciuna dintre ele nu va fi transformată în noi sticle de plastic, iar 95% din toate materialele plastice din SUA nu vor fi reciclate deloc. Chiar și cele 5% din materialele plastice care sunt reciclate vor fi „reciclate” în produse inferioare sau vor fi expediate în țări mai sărace pentru „reciclare”, lăsând cererea de plastic nou neschimbată.

Fabricarea unei sticle de apă din plastic necesită de șase ori mai multă apă decât conține sticla în sine.

Planeta pierde 4,7 milioane de hectare de păduri în fiecare an – o suprafață mai mare decât Danemarca.

CITEŞTE ŞI  Raport: Tacticile industriei plasticului de a evita reglementările în domeniul reciclării

Un ecosistem sănătos ne ajută să ne protejăm de boli. Diversitatea biologică face dificilă răspândirea rapidă a agenților patogeni.

Se estimează că aproximativ un milion de specii de animale și plante sunt acum amenințate cu dispariția.

Când Mama-Pământ ne trimite un mesaj

Natura suferă! Oceanele sunt pline de plastic și devin mai acide. Căldura extremă, incendiile și inundațiile, precum și un sezon record de uragane din Atlantic, au afectat milioane de oameni. Ne-am confruntat cu COVID-19, o legătură între sănătatea noastră și sănătatea ecosistemului nostru.

Schimbările climatice, modificările făcute de om în natură, precum și infracțiunile care perturbă biodiversitatea, cum ar fi defrișările, schimbarea modului în care sunt utilizate terenurile, creșterea comerțului ilegal cu animale sălbatice, pot duce indirect la transmiterea bolilor infecțioase de la animale la oameni (boli zoonotice) precum COVID-19.

Ecosistemele susțin toată viața pe Pământ. Cu cât ecosistemele noastre sunt mai sănătoase, cu atât este mai sănătoasă planeta și oamenii săi. Restaurarea ecosistemelor noastre deteriorate va contribui la eliminarea sărăciei, la combaterea schimbărilor climatice și la prevenirea dispariției în masă.

Importanța biodiversității pentru oameni

Pandemia de coronavirus reprezintă un risc imens pentru sănătatea publică, pentru economia globală, dar și pentru diversitatea biologică. Cu toate acestea, biodiversitatea poate face parte din soluție, deoarece diversitatea de specii ar putea îngreuna răspândirea rapidă a agenților patogeni.

Există o îngrijorare din ce în ce mai mare în legătură cu consecințele schimbării și pierderii biodiversității asupra sănătății.

CITEŞTE ŞI România trebuie să colecteze mai bine deșeurile. Doar 1 din 10 PET-uri sunt recuperate, deși avem cea mai mare fabrică de reciclare din Europa de Est

Schimbările biodiversității au efect asupra funcționării ecosistemelor, iar schimbările majore ale ecosistemelor au impact asupra bunurilor și serviciilor.

Legăturile clare între sănătate și biodiversitate se văd când vine vorba de nutriție, cercetare în medicină sau medicină tradițională, boli infecțioase noi apărute și perturbări în distribuția plantelor, a patogenilor, animalelor și chiar a așezărilor umane, multe dintre ele afectate de climă.

În ciuda eforturilor continue, biodiversitatea se deteriorează la nivel mondial, la un nivel fără precedent în istoria omenirii. Se estimează că aproximativ un milion de specii de animale și plante sunt acum amenințate cu dispariția.

Suntem în această luptă împreună cu Mama noastră Pământ

Fiecare persoană are un rol de jucat în protejarea mediului, indiferent de profesia sa. A deveni conștienți de mediu înseamnă schimbarea comportamentelor noastre zilnice la fiecare nivel – individual, la nivelul familiei, la nivel comunitar. Acesta este motivul pentru care spiritul civic este atât de important pentru protejarea pământului. Fiecare persoană are posibilitatea de a deveni mai conștientă și mai responsabilă pentru comportamentele și obiceiurile sale.

În cele din urmă, casele noastre și familiile noastre sunt puncte de plecare esențiale pentru protejarea pământului și a oceanului. Trebuie doar să ne gândim unde ajunge gunoiul nostru, cum folosim energia și cum folosim apa în propriile case. Criza climatică se va schimba în cele din urmă în propriile noastre case dacă ne gândim la obiceiurile noastre zilnice.

Pământul, născut în zodiac Taurului

Astăzi e ziua Pământului. A împlinit frumoasa vârstă de patru miliarde şi jumătate de ani. Să-i zicem şi noi la mulţi ani! Credeţi că e bătrân? Prin comparaţie, universul are spre 14 miliarde de ani. Dacă transpunem în ani umani, Universul are vreo 30 şi Pământul merge la liceu. Încă n-a dat bacalaureatul. Despre noi, oamenii, nu e cazul să vorbim atâta vreme cât suntem încă sugari. În forma aproximativă în care suntem azi, am apărut acum vreo 200.000 de ani, dacă e să punem cap la cap toate teoriile vehiculate. Ca inteligenţă, ne-am schimbat un pic. Sau cel puţin aşa ne place să credem.

Dacă privim astrologic, Pământul ar fi născut în zodia Taurului. La fel şi universul. Astronomul german Johannes Kepler credea că universul s-a născut pe 27 aprilie, acum vreo 7.000 de ani. Simpatic personaj.

Cu toate că era om de ştiinţă, nu vreun ghicitor în stele, el vorbea ca şi cum lunile anului existau înaintea universului şi aşteptau să se nască. Când finitul dă note infinitului nu poate să iasă decât ceva amuzant.

Mii şi mii de ani am crezut că Pământul e plat, că pluteşte pe ape şi că, dacă ajungem cumva la marginea lui, cădem în gol. Pitagora şi Aristotel au fost primii care au spus că Pământul e rotund prin analogie cu luna.

Până de curând, Pământul era considerat centrul Universului. Şi, la urma urmei, chiar este. Dacă universul e infinit, orice punct poate fi centrul lui. De ce nu noi?