Nesaturarea membranelor şi longevitatea
Pe scurt, studiile mai sus menţionate oferă o corelaţie între longevitatea maximă a animalelor, şi gradul de nesaturare al acizilor graşi din membrane. Această corelaţie se alătură celei anterior stabilite între rata de generare a oxigen-radicalilor mitocondriali, şi longevitatea maximă a animalelor. La vertebratele homeotermice longevive, atât producţia de radicali liberi, cât şi nesaturarea acizilor graşi din membrane, sunt mai scăzute.
Cartofii: ne fac rău sau bine?
Cartofii sunt o modalitate formidabilă pentru a supravieţui foamei. Părinţii mei au depăşit criza pe baza cartofilor. Dar în societatea sedentară contemporană, cartofii sunt nesănătoşi, cu un indice glicemic foarte ridicat. Am văzut în studiile noastre cum consumul crescut de cartofi este asociat cu riscul pentru diabet. Sunt absorbiţi foarte rapid în circulaţia sângelui, mai repede decât zahărul pur:
Peptidele alimentare opioide, inhibă absorbţia cisteinei cu efecte redox şi epigenetice
Aceste rezultate ilustrează potenţialul peptidelor provenite din lapte şi grâu de a exercita modificări antioxidante şi epigenetice care ar putea fi în special importante în timpul tranziţiei postnatale de la nutriţia placentară la cea gastrointestinală. Diferenţele între peptidele provenite din laptele uman şi bovin, ar putea contribui la diferenţe de dezvoltare între sugarii hrăniţi la sân şi cei pe formulă. Capacitatea antioxidantă limitată cauzată de peptidele opioide provenite din grâu şi lapte, ar putea predispune indivizii susceptibili către inflamaţie şi oxidare sistemică, explicând în parte beneficiile dietelor fără gluten şi caseină.
Este sigur consumul de ovăz în dieta fără gluten?
Ovăzul conţine o formă de gluten adeseori etichetată ca avenină, iar această proteină reprezintă 12-16% din totalul proteinelor existente în ovăz. Ceea ce prin sine însuşi face virtual imposibil ca ovăzul să fie gluten free.[...] De asemeni s-a demonstrat că mulţi pacienţi care încep o dietă tradiţională fără gluten (evitând grâul, ovăzul şi secara, dar nu şi alte cereale), continuă să rămână bolnavi. Diagrama de mai jos, compară conţinutul de gluten-proteine al diferitelor cereale:
Efecte antioxidante ale sesaminului şi sesamolinului la şobolanii cu diabet indus
Concentraţia acidului tiobarbituric reactiv în serul, ficatul, şi rinichii şobolanilor cărora li s-a administrat sesamin şi sesamolin, a scăzut semnificativ faţă de cea a grupului diabetic netratat. Sesaminul şi sesamolinul alimentar a suprimat stresul oxidativ pentru şoarecii diabetici. Aceste rezultate demonstrează ca sesaminul şi sesamolinul sunt antioxidanţi potenţiali şi eficienţi ce pot oferi protecţie împotriva complicaţiilor diabetului.
Mai puţin cunoscuta legătură soia-gluten
Mulţi oameni care ţin dietă fără gluten şi caseină (GFCF), cred că trebuie să consume soia. Ceea ce ar putea fi adevărat pentru cărăbuşii japonezi sau afidele amatoare de soia, dar cu greu ar putea fi necesar pentru oameni. Este limpede în orice caz că pentru cei care depind de produsele ambalate şi procesate fără gluten şi caseină, evitarea soia va fi o provocare.
Nutriţia şi boala Alzheimer: Rolul dăunător al unei diete cu mulţi carbohidraţi
Boala Alzheimer este o maladie devastatoare a cărei recentă creştere în ratele de incidenţă, deţine largi implicaţii pentru creşterea costurilor de sănătate. Fonduri de cercetare imense sunt la ora actuală investite pentru cercetarea cauzei fundamentale, cu un progres corespunzător în înţelegerea evoluţiei bolii. În această comunicare evidenţiem cum un exces al carbohidraţilor alimentari, în special fructoza, pe lângă un deficit relativ al grăsimilor şi colesterolului în dietă, ar putea conduce către dezvoltarea bolii Alzheimer. Un prim pas în patofiziologia bolii este
Diabet cu fructe
Desigur, fructele au multe elemente sănătoase, precum fibra, flavonoizii, şi vitamina C. Dar de asemeni vin cu o mulţime de zaharuri. Aceasta este în special valabil pentru fructele moderne, sortul care a fost cultivat, hibridizat, fertilizat, stropit, etc. pentru dimensiune şi conţinut de zahăr. Când auzi sfaturi convenţionale precum "consumă din abundenţă fructe şi legume", ar trebui să auzi în schimb: "Consumă din abundenţă legume. Consumă o cantitate redusă de fructe"
Dieta fără gluten reduce adipozitatea, inflamaţia şi rezistenţa la insulină asociată cu inducerea expresiei PPAR-alfa şi PPAR-gama
Excluderea glutenului (proteine complexe existente în multe cereale) a fost propusă ca o opţiune pentru prevenirea altor boli decât boala celiacă. În orice caz, efectele dietelor fără gluten asupra obezităţii şi mecanismelor lor de acţiune nu au fost studiate. Astfel, obiectivul nostru a fost de a evalua dacă excluderea glutenului poate preveni extinderea ţesutului adipos şi a consecinţelor sale. Şoarecii C57BL/6 au fost puşi pe o dietă cu multe grăsimi conţinând 4.5% gluten (Martori) sau fără gluten (GF). Au fost evaluate creşterea greutăţii corporale şi adipozităţii, deplasarea şi adeziunea leucocitelor, infiltrarea macrofagelor şi producţia citokinelor în ţesutul adipos. Au fost măsurate profilele lipidelor plasmatice, glicemia, rezistenţa la insulină şi adipokinele.
Nefropatia diabetică reversibilă prin dieta ketogenică
Terapia intensivă cu insulină şi restricţia proteică întârzie dezvoltarea nefropatiei într-o varietate de condiţii, dar puţine intervenţii sunt cunoscute pentru reversia nefropatiei. Observându-se recent că acidul 3-beta-hidroxibutiric cetonă (3-OHB) reduce răspunsurile moleculare la glucoză, am presupus ca o dietă ketogenică, care produce creşterea prelungită a 3-OHB, ar putea reversibiliza procesele patologice cauzate de diabet. Pentru abordarea acestei ipoteze, am evaluat dacă menţinerea prelungită pe o dietă ketogenică ar reversibiliza nefropatia produsă de diabet.