Revista Murmurul Jiltului Nr. 98, 99, 100, 101

REVISTĂ A LICEULUI MĂTĂSARI - GORJ
Anul XXVIII Nr. 98-101 APRILIE 2022 - FEBRUARIE 2023 64 PAGINI

Fondator: Dumitru DĂDĂLĂU
ACEST SIMBOL ESTE DOVADA RECUNOAȘTERII

VALORII CELOR 107 ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ȘI
SECUNDAR INFERIOR ȘI 20 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Las vouă moștenire !

SECUNDAR SUPERIOR ÎN MĂTĂSARI JUDEȚUL GORJ
DEZVELITĂ AZI 9 NOIEMBRIE 2000 DE
MINISTRUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
ANDREI MARGA
‚
Fundatia
Cetatea Murmurul Iubirea
Colegiul
Luminii Jiltului
‚ mea
43ani 23ani 26ani 28ani
P O H TA C E - A M P O H T I T - O E U !
Fiii Muzeul E d it u r a Zilele: Liceului,
Absolventului,
J il t‚ u l u i J ilt‚ ului R en e Mitropolitului
10ani 25ani 12ani 10ani

Fiul operelor al căror tată sunt
Lui Dădălău
Și dacă ramuri bat în geam Și totuși , peste ani și ani Chiar dacă timpu-n calea sa Ți-am închinat azi versul meu Lumina ei va străluci
Chiar și pentru o clipă, Ca nimb al nemuririi, Va-ntuneca lumina, În semn de prețuire, De-acuma înainte,
E semn că frunzele din ram Tu ridicași în Mătăsari Un strop din ea rămâne-va Așează-l în sufletul tău Și peste timp va dăinui
Nu-ntodeauna pică. Un Templu al Culturii. Să-i străjuiască tihna. Și-n slovă de-amintire. Spre aduceri aminte.
Ele rămân drept amintiri O viață tu te străduiși Si Jilțul va rămâne-o stea Despre cei care cu mult dor
Profesor Benedict Crăsnaru, fost
Pe treptele uitării, Ca să aduni lumină, Prin vremuri trecătoare, Dar și cu multă râvnă,
Director al Colegiului Național
Și-apoi se sting încetișor Și-apoi cu drag o dăruiși Cum rămas și Ozana Făcură din liceul lor
„Tudor Arghezi”, Tg-Cărbunești
În vălmășagul vremii. Celor ce vor lumină. ,,Cea frumos curgătoare”. Cetate de lumină.
1996 l M u r m u r u l J i l ţu l u i 100 l 2023
Iubirea mea
„Şcoala a devenit pentru mulţi facultativă iar învăţătura inutilă”
Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române
România priveşte spre tinerii ei şcolari. Mulţi cu optimism, spre un viitor în care educaţia satelor», aș risca zâmbete ironice și catalogări injurioase pe bloguri. Opinia publică nu-i mai
îşi va pune amprenta asupra societăţii, alţii cu îngrijorare, din cauza sistemului educaţional prețuiește pe învățători și pe profesori, fiindcă școala a devenit pentru mulți facultativă, iar
care, parcă, nu îl pune pe tânăr în centrul deciziilor sale. învățătura este socotită inutilă.Asemenea judecăți greșite își au temeiul în viața practică
Cifrele grăiesc de la sine. România a avut în ultimii 29 de ani 25 de miniştri ai Educaţiei. actuală, din moment ce agramații, inculții, ignoranții reușesc să ajungă la cele mai înalte
Un studiu recent al Societăţii Academice Române arată că avem cei mai mulţi analfabeţi demnități publice (politice). Mie doamna învățătoare mi-a pus pentru prima oară tocul cu
funcţionali din Uniunea Europeană, aproape 40%. Educaţia primeşte puţin penița în mână și m-a învățat să scriu caligrafic, încât scrisul avea pe
peste 3% din PIB, deşi nevoile ar fi cu mult mai mari. „Învățătorul este atunci nu numai rol de comunicare și de instruire, ci și valoare esteti-
temelia educației organizate în toate societățile civilizate. Educația nu se că.
poate face prin tablete și roboți, pentru că educația are nevoie de suflete Modele pentru tineri – în afara celor din familie, ale părinților și
puse pe masă în fața elevilor, de ochi care-i privesc cu înțelegere, de vor- bunicilor – trebuie să vină din școală. Idolii lor de viață civilizată ar
be bune și de încurajări continue. trebui să le fie dascălii, dar de unde să mai avem dascăli-model din
Pentru mine, învățătorul/învățătoarea este ceea ce a fost și pentru Ion moment ce nu mai sunt stimulați să se facă dascăli cei buni, cei drepți,
Creangă, pentru Barbu Ștefănescu Delavrancea, pentru Octavian Goga și cei erudiți, cei cumpătați? Privind retrospectiv, vedem că, de-a lungul
pentru atâția alții care au realizat portrete de învățători în literatură. Acum epocii moderne, credința de viață a tinerilor era reușita prin școală. Din
s-a scos Goga din manuale, dar, când se studia și se ajungea la poezia secolul al XVIII-lea încoace, s-a impus lozinca „Prin cultură, la liberta-
„Dăscălița”, unii profesori mai știutori și, poate, mai bătrâni, făceau elogiul te!”. Cu alte cuvinte, nu se putea imagina viața din comunitate fără
dăscăliei, al meseriei de profesor. Ei știau atunci și de „cuibul dăscăliei” carte temeinică, iar pentru elite erau programe speciale de educație
care erau – conform lui Miron Costin – Italia și Padova, de prețuirea aces- superioară. „Azi, reușita în viață – după credința multora – este asigu-
tei meserii, de rostul cunoștințelor transmise din generație în generație. rată de avere, de tupeu, de aroganță, de delațiune și de prefăcătorie.
Goga spune că dăscălița era și un fel de confesor: «La tine vin nevestele Școala este așezată tot mai mult la marginea societății, dascălii sunt
să-și plângă feciorii duși în slujbă la-împăratul/ Și tu ascunzi o lacrimă-în- desconsiderați, iar cărturăria a ajuns ținta ironiilor. Pentru îndreptarea
tre slove, în alte țări când le trimiți oftatul…». Mișcarea de eliberare nați- situației, ar fi de ajuns ca decidenții politici români să cunoască mot-
onală din Transilvania a ajuns până în sufletele țăranilor, ale oamenilor to-ul de la intrarea Universității Stellenbosch, din Africa de Sud, să și-l
obișnuiți prin învățători și preoți. Primul meu învățător a fost o învățătoare, însușească și să ia măsurile care se impun: «Distrugerea oricărei na-
doamna Maria Grigorescu, din Brașov, care avea harul comunicării și care ne-a învățat lite- țiuni nu necesită bombe atomice sau rachete balistice intercontinentale. Este nevoie doar
rele, cititul, istoria națională, dar și bunele maniere, decența, buna cuviință … ” de scăderea calității învățământului și de permisiunea fraudei la examenele studenților.
În luna iunie, România a sărbătorit ziua învăţătorului şi l-a celebrat pe Gheorghe Lazăr, Pacienții mor în mâinile unor asemenea medici. Clădirile se prăbușesc, fiind construite de
cel considerat întemeietorul învăţământului modern. A fost o zi liberă pentru elevi şi dască- asemenea ingineri. Banii se pierd în mâinile unor asemenea economiști. Dreptatea se eva-
li.„Nu mai știm, din păcate, să ne prețuim învățătorii! Azi dăscălia este scoasă la mezat, iar poră în mâinile unor asemenea judecători. Crahul învățământului este crahul națiunii.»
dascălii sunt niște servitori ai statului, ai autorităților comunale, orășenești etc. Școala prost făcută poate îngropa o națiune, așa cum școala temeinică și așezată asigură
Dacă le-aș spune celor mai tineri câte ceva despre dascăli, numiți odinioară «apostolii bunăstarea și gloria unei națiuni”.
l J i l ţ u l u i
Mur mur u
Cu bucurie în gând putem măr- vreme fiind fratele său, regretatul tăsari), câte
aniversare
turisi că, de tot atâtea ori a ieşit de Ion Dădălău, un nume adânc în- ceva din vuietul
au reuşit să se înţeleagă mai înţe-
sub tipar, întru înnobilarea spiritu- crustat în istoria dezvoltării învăţă- apelor, din freamătul pădurilor, din
lept pe ei, să-şi redescopere sine-
lui, clarificarea şi întărirea conşti- mântului în această zonă rurală a murmurul codrilor răsunători în
le, să fie mai buni şi mai frumoşi la
inţelor, întronarea adevărului, bi- Gorjului. Pus serios pe treabă, cel cântec de primăvară, câte ceva
suflet, să se autodefinească în Prof.Ion Elena , Tg-Jiu
nelui şi frumosului în viaţa ce a făurit revista „Murmurul Jilţu- din nemurirea doinelor din cântec
omenie şi buni oameni ai cetăţii,
cititorilor, revista şcolară „Murmu- lui” a animat întreaga viaţă cultu- străbun, mai mult decât atât, ce- cultural şi de învăţare al şcolii,
oameni de care viitorul şi ţara au
rul Jilţului”, una dintre cele mai rală a locurilor, revista deve- unde se făceau prezentări de car-
multă nevoie în aceste timpuri.
longevive publicaţii de acest fel nind cu trecerea anilor un te. Lectura era la ea acasă, la fel
Pentru ca ei să ajungă să poa-
din Judeţul Gorj. Ideea facerii nume emblematic pentru lice- era şi biblioteca, cititul era o activi-
tă face treabă bună la butoa-
acesteia s-a zămislit în mintea şi ul din Mătăsari. În jurul ei, au tate plăcută, atractivă, ca o dulce
nele unei societăţi aflate într-o
sufletul unuia dintre cei mai dedi- apărut apoi alte realizări care binecuvântare a gândului şi a min-
furtunoasă căutare de cale
caţi şi stăruitori profesori din Cole- au animat trăirile de spirit şi ţii, foşnetul filelor de carte înaripau
spre echilibru şi progres, spre
giul Naţional Tehnologic Mătăsari, au diversificat mişcarea cultu- imaginaţia şi spiritul creator ale
autoafirmare şi urcare sigură
cândva, prin anul 1996, nimeni al- rală din liceu şi din localitate. elevilor, cititorul se încărca tăcut
şi trainică prin timpul care
tul decât modestul şi tenacele pro- Au apărut pe rând cenaclul li- cu multă putere de înţelegere a
vine, pentru oameni, pentru
fesor de limba şi literatura româ- terar, unde elevii au început să semenilor şi a vieţii, cu bunătate,
binele lor şi al ţării.
nă, Dumitru Dădălău, reîntors în pătrundă prin propriile creaţii iubire şi omenie. Scriitorii veneau
Odată cu cenaclul, cu pre-
spaţiul sacru al educaţiei din ţinu- în universul liric al poeziei, în cu cărţile lor, aduceau cu ele nou-
ţioasa revistă, se născu şi am-
tul natal, pentru a da strălucire şi tumultul epic al prozei, explo- tatea în cunoaştere, primeneau
fiteatrul liceului, spaţiul care
sens vieţii oamenilor din Ţara Jil- rând cu succes tărâmul tainic lectura şi dăruiau strălucire şi lu-
avea să găzduiască întâlniri de
ţurilor. şi modelator al literaturii, al mină pentru toţi, lecturarea lor era
răsunet cu miniştri ai educaţi-
Cu multă dăruire, cu implicare educaţiei prin susurul roditor ca o sărbătoare prin care viaţa că-
ei, cu înalţi prelaţi ai bisericii
perseverentă şi, uneori, cu sacrifi- al creaţiei literare. păta dimensiunea fericirii, setea
ortodoxe române, cu cercetă-
cii, distinsul profesor a găsit aici Astfel, au reuşit să înţelea- de cunoaştere şi afirmare fiind tot
tori şi oameni de ştiinţă, cu
locul prielnic pentru susţinerea şi gă câte ceva din „suferinţa mai intensă, trăgându-te înainte,
scriitori şi oameni de artă, cu
împlinirea acestui generos proiect, stelelor” (cum metaforic se pentru propria-ţi devenire.
conducători ai rosturilor ţării.
în folosul elevilor, al şcolii şi comu- exprima poetul Cornel Bă- Astăzi, din păcate, după deci-
nacliştii elevi creatori de literatură Era o vreme când elevii se pu-
nităţii, director al liceului la acea lescu, absolvent al liceului din Mă-
teau întâlni cu scriitori în spaţiul � continuare în pagina 3
2 Cetatea Luminii - 43 ani Colegiul -23 ani Fundația Murmurul Jilțului -26 ani Iubirea mea -28 ani
� urmare din pagina 2 păstrarea şi apărarea tradiţiilor, datinilor şi ratului după sfârşitul tragic al fratelui său, Liber” (Colegiul „General Gheorghe Maghe-
zia unor personaje oarbe la cultură, în şcoa- obiceiurilor specifice locuitorilor din văile minunatul profesor Ion Dădălău. În interva- ru” Târgu-Jiu), „Studium” (Colegiul Naţional
lă, nu mai este permisă întâlnirea elevilor cu Jilţurilor. În urma acestor eforturi de căutare lul de timp, cât a ocupat funcţia de director, „Ecaterina Teodoriu” Târgu-Jiu), „Jurnal
scriitorii, cartea şi, implicit, lecturarea ei, şi orânduire a lucrurilor s-a împlinit în Mătă- instituţia şcolară din Mătăsari, a atins apo- 11” (Şcoala Gimnazială „Pompiliu Marcea”
aceste activităţi intelectuale fiind judecate sari – Muzeul Jilţurilor, organizat chiar în geul existenţei sale în reţeaua unităţilor Târgu-Jiu) şi „Graiul Apelor” (Şcoala Gimna-
ca simple accesorii de interes financiar, incinta liceului, într-o clădire proprie unei şcolare din Gorj. zială „Antonie Mogoş” Ceauru-Băleşti), în-
cum, de altfel, sunt catalogate şi alte forme astfel de instituţii culturale. Prin acest tip de Revenind la mişcarea revuistică din spa- tre timp, unele dintre acestea încetându-şi
ale acţiunii umane, în demersul draconic al acţiuni, cu implicare în primul rând în actul ţiul şcolii gorjene, putem spune că, drumul apariţia.
unor forţe obscure de a robotiza comporta- educaţional liniştit, fecund şi eficient, apoi parcurs de „Murmurul Jilţului” până la apa- „Murumurul Jilţului” este ca o poartă
mentele individuale şi sociale, de a-l goli pe în orizontul culturii şi al afirmării artistice şi, riţia cu numărul 100 a fost şi este un timp deschisă spre lume pentru tinerii liceeni din
om de sentimente şi trăiri frumoase, cu Mătăsari. În paginile ei freamătă şi acum
semnificaţie şi rezonanţă, pentru o viaţă ar- copilăria, cu toate bogăţiile ei, se reîntorc
monioasă şi o societate deschisă, construi- datini şi sărbători din străvechime, se nasc
tă pe baza bunului-simţ, bunei-credinţe, idei şi proiecte pentru o perspectivă lumi-
moralei creştine, frumuseţii familiei şi iubirii noasă a vieţii, elevii îşi redescoperă sinele,
pure, mitologice, şi nu în ultimul rând, a pa- ştiu să aleagă între trecut şi viitor, străbat cu
triotismului trăitor în suflet şi conştiinţa na- paşi siguri vatra cetăţii şi înţeleg mult mai
ţională. bine pulsul comunităţii în care trăiesc. Re-
Iubirea pentru locul de origine, pentru vista este un real punct de sprijin în calea
educaţie şi şcoală, pentru tineri şi pentru lor spre o carieră de succes, în jurul ei se
ţară, pentru actul de cultură, pentru oameni
şi bunăstarea lor, l-a determinat pe profeso- MURMURUL JILŢULUI ţes încă evenimente care îi motivează şi îi
determină pe elevi în activităţile formative,
rul Dumitru Dădălău să gândească asupra le încununează personalitatea cu noi calităţi
problemelor legate de elementele identitare şi le întăresc curajul de a se autodepăşi me-
ale vetrei natale, domnia sa fiind născut în de foarte multe ori, în problematica legată fecund pentru această minunată publicaţie reu, acţiunile lor fiind mai sigure, cu o mul-
satul Croici din ţinutul Jilţurilor, o aşezare de nevoile omului şi ale comunităţii. Profe- a elevilor şi profesorilor din Mătăsari. Să nu ţumitoare finalitate socială.
apărută printre livezi, vii şi coline, cu oa- sorul Dumitru Dădălău trudeşte astfel ca om uităm perioada anilor 2005 – 2012, perioa- La această frumoasă aniversare, felici-
meni credincioşi, modeşti şi harnici, cinstiţi al cetăţii, responsabil şi dedicat lucrului fo- dă de adevărat avânt pentru revistele şcola- tăm mentorul revistei, pe neobositul profe-
şi drepţi în judecată, oameni trăitori în pace lositor vieţii, binelui, progresului şi îndestu- re din Gorj, vreo 40 la număr pe atunci, din sor Dumitru Dădălău, colegiul redacţional şi
şi bună vecinătate, în armonie şi sprijin re- lării, ca om de omenie, om de cuvânt, iubitor care cel puţin 10 obţineau în fiecare an titlul întregul corp profesoral al liceului, pentru
ciproc pentru ei şi satele lor, cu povaţă bună de oameni, iubitor de vatră, dăruit binelui de laureat la etapa pe ţară a Concursului reuşita de a edita cele 100 de numere ale
pentru copii, nepoţi şi strănepoţi. aproapelui, binelui ţării. A muncit cu priso- Naţional al Revistelor Şcolare. În clasamen- revistei şi le dorim să fie în putere şi să aibă
Fără să mai aştepte, a scormonit în lada sinţă şi în perioada cât a fost director al co- tul revistelor-laureat, „Murmurul Jilţurilor” inspiraţia de a închega şi a tipări cât mai
de zestre a trecutului, întru descoperirea, legiului, preluând responsabilităţile directo- este lider, fiind urmată de revistele „Cuget multe numere în viitor.
LA CEAS ANIVERSAR…
Prof. CARCALICEA ION Director Școala Gimnazială nr.1, Negomir
Revista „MURMURUL JILȚU- sau în afara publicației, de către rural, sau au fost vizitatori intere- are, un reper cultural-educativ de
LUI”, ajunsă astăzi, cu mare trudă personalități marcante ale vieții sați ai acestei școli, cu ocazia nu- seamă în publicistica locală și na-
și neobosită pasiune din partea social-politice din țara noastră și meroaselor și diverselor activități țională și impresionează, nu nu-
fondatorului și colectivului ei de din străinătate sau de simpli citi- desfășurate aici, fiecare lăsân- mai prin longevitate, ci și prin bo-
redacție, la numărul 100, contiună tori, să aibă un suport temeinic, du-și amprenta prin aprecierile găția și diversitatea conținutului,
să încânte și să uimească, prin puternic ancorat în realitate. pozitive la adresa instituției și co- indubitabil, foarte valoros, ceea ce
complexitatea cuprinsului ei, pe În paginile sale, și-au făcut loc munității locale mătăsărene, enti- va face ca, într-un viitor nu foarte
mărului 100, nu putem decât să îi
cititorii săi fideli, pe aceia care au gânduri sincere ale unor oameni tăți care au reușit să se ridice și să îndepărtat, ea să devină un model
urăm să continuie cât se va mai
crezut în importanța și utilitatea ei importanți din toate domeniile ac- stea în picioare mulți ani, în ciuda de inspirație pentru alte instituții
putea de mult, iar fondatorului și
educativă, care au pus umărul la tive ale societății noastre, oameni tuturor vicisitudinilor istoriei re- educative și comunități locale,
colectivului de redacție, multă să-
redactarea ei prin contribuții ar- care au avut contact cu realitatea cente a acestui loc gorjean. dacă acest fenomen va mai fi con-
nătate și putere de muncă, pentru
tistice și științifice, ceea ce a făcut liceului de la Mătăsari, au fost im- Revista în sine, susținută spiri- siderat util pentru societate.
a duce la bun sfârșit această misi-
ca aprecierile unanime, exprimate plicați în activitatea acestei cita- tual și material de Fundația cu Acum, la ceas aniversar, când
une educativă model!
de-a lungul timpului, în interiorul dele a învățământului din mediul același nume, rămâne, în continu- revista sărbătorește apariția nu-
Vă mulțumim că existați!
Fiii Jilțului -10 ani Muzeul Jilțului -25 ani Editura Rene -12 ani Zilele Liceului, Absolventului, Mitropolitului -10 ani 3
Biblia elevilor din Mătăsari

Reverenţă la ceas de sărbătoare Sfinte sentimente de iubire
Prietene, dă-mi voie să îţi spun că te afli în faţa îţi demonstreze
Alensis De Nobilis, București unui fapt împlinit, ai în mână o revistă, o lucrare tipă- cât de mult le
La ceas aniversar, murul Jilțului a fost înființată după înființarea cena- rită în condiţii deosebite care vrea să îţi umple sufle- pasă de ceea ce
când revista Murmurul clului literar-artistic Scorpion, care funcționa după tul, setea de cunoaştere cu ce se întâmplă în şcoala se întâmplă cu
Jilțului a ajuns la 100 de orele de curs în Liceul Mătăsari și era alcătuit din mea, în şcoala ta, în şcoala noastră.” Aceste cuvinte tine. Acum îmi
numere publicate, mă elevi la început, mai târziu au fost atrași să facă par- simple, spuse din inimă, au avut puterea să reziste în dau seama cât de
înclin cu recunoștință în te sau să participe nume deja conturate în artă sau timp şi să ne facă mândri că suntem sau am fost dor îmi este de,
fața fondatorului revis- începători în ale scrisului, cu oareșce operă în forma- elevi ai Colegiului Tehnic Mătăsari. Atunci, .
tei, domnul profesor Du- re, printre care și subsemnatul. Iată că, deşi au trecut 27 ani peste aceste rân- Revista ”Murmurul Jilţului” ne acordă ocazia să
mitru Dădălău, care e În triumvirat cu Murmurul Jilțului și Cenaclul duri, Revista ”Murmurul Jilţului” ne face în continua- ne amintim cât de frumos era, cât de frumoşi eram în
neclintit în fața oricăror Scorpion, domnul profesor a invitat jurnaliști din pre- re bucuria de a-i putea citi articolele şi de a ne amin- simplitatea noastră dulce, în gândirea creativă şi op-
greutăți apărute în stră- sa scrisă, radio și televiziune la Colegiul Mătăsari, fie ti mereu faptul că gândurile mari trebuie însoţite de timismul cu care priveam viitorul. Îmi citesc astăzi
dania sa și a redactorilor pentru sesiuni de întâlnire a scriitorilor cu elevii sub cuvinte măreţe. articolele şi realizez cât de uşor era totul atunci, cât
care au trudit la facerea revistei în toți acești ani, forma unor lecturi publice sau lansări de carte, fie Am scris în această, Biblie” a elevilor din Mătă- de frumos este totul acum şi cât de împlinit poate fi
mulți, un sfert de veac în care au fost și perioade cu pentru a reflecta în presa locală, regională și naționa- sari cuvinte triste, despre momente care ne vor ră- viitorul, asta deoarece îmi place să cred că voi reuşi
adevărat crâncene pentru cultură, carte, jurnalism, lă performanțele notabile obținute în domeniul edu- mâne mereu în suflete şi în gândire, încurajări, bucu- să vă fac mândru de mine, domnule profesor, pentru
publicații culturale, dar și pentru școala românească, cației și al dotărilor de excepție ale Colegiului, care la rii sau dezamăgiri, toate învelite în naturaleţea şi că eu sunt mândră de faptul că mi-aţi fost dascăl şi
supusă neîncetat unor numeroase prefaceri, refaceri, acea vreme erau mult peste licee de tradiție din im- simplitatea unor copii care au ştiut că nu este nece- sper să nu vă dezamăgesc niciodată.
evaluări și subfinanțări. portante centre universitare din țară. sară o diplomă de jurnalist pentru a-ţi aşterne pe o Probabil aceste cuvinte le voi citi şi peste ani,
Cunoaștem faptul că revistele de cultură din Ro- O astfel de desfășurare uriașă de forțe implicate filă, cele mai profunde sentimente, cele mai frumoa- însă trecerea timpului nu va schimba cu nimic ceea
mânia, în majoritatea lor, cu excepția câtorva întreți- în evenimente cultural-educative a fost generată de se gânduri şi cele mai mari împliniri. Astăzi, îmi ce spun acum, în ciuda faptului că de multe ori am
nute de Ministerul Culturii din bugetul său, de primă- munca asiduă a domnului profesor Dumitru Dădălău. amintesc cu drag despre primul articol, despre pri- început să scriu, însa m-am răzgândit, fără motiv, şi
rii sau consilii județene, mai toate au fost fondate de După serviciul de profesor, începea serviciul de di- mele cuvinte, despre, profesorul nostru, într-un oc- uneori regret acest lucru, dar, cine poate spune că nu
entuziaști ai cuvântului scris și tipărite pe banii direc- rector de revistă, conducător de cenaclu, organizator tombrie târziu, al anului 2006, când înaintam cu paşi are regrete?
torilor sau redactorilor șefi fondatori de evenimente. Mereu cu înceţi, însă siguri, către o altă etapă a vieţii, fără să Prin această revistă ne dovediţi cât de aproape
și ai redactorilor prieteni care s-au câte ceva de făcut: hai la bănuiesc măcar faptul că aceste16 litere îmi vor ră- suntem de sufletul dumneavoastră, pentru că aţi re-
înhămat la această frumoasă și nobi- cenaclu, hai să scriem, hai mâne veşnic în gândire sau, cu atât mai puţin, faptul uşit să treziţi tot ce era mai viu în cutiuţa imaginaţiei
lă, dar trudnică îndeletnicire. Și mai să cerem autorilor articole că o să îmi fie atât de dor de persoanele ale căror noastre, tânăra generaţie, care are acum onoarea să
dureros decât finanțarea din buzuna- și creații pentru revistă, hai sfaturi nu am ştiut să le ascult sau, poate nu am vrut, o ducă mai departe, îngrijind-o şi şlefuind-o, spre a
rele proprii a fost faptul că multe din- la tipografie, hai după scrii- din mândrie copilărească, din inconştienţă, din cauza aduce cititorului cele mai curate şi cele mai sfinte
tre aceste reviste au dispărut din pei- tori, hai după cărți, hai vârstei sau, pur şi simplu, din neştiinţă. sentimente de iubire, a tot ceea ce este frumos şi
sajul publicistic românesc din lipsă de după revistă, mereu hai... Nu regret decât faptul că nu am preţuit la timp uman, amintindu-ne simbolurile acestei zone din
suport financiar, atunci când fondato- Aș mai putea spune că persoanele în faţa cărora spun astăzi, jos pălăria!” care provenim, Mătăsari .
rii –și uneori puținii sponsori –nu au pentru a face o revistă tri- Mulţumim pentru răbdare, domnule profesor, pentru Avem ocazia să vorbim despre toate gândurile
mai avut bani pentru tipărire. mestrială peste 25 de ani, grijă şi pentru cât de mult care ne frământă, să spunem ceea
Astfel stând lucrurile, mai mare să ajungi la 100 de numere ne-aţi iubit în momentele în ce simţim, să dăm şi să primim
mirarea și aprecierea să vezi că revis- publicate, îți trebuie o voin- care meritam cel mai puţin. sfaturi, chiar dacă uneori ne este
ta Murmurul Jilțului, fondată în 1996 ță care să te transcendă, să Sunt mândră de faptul că teamă să cerem ajutor.
în comuna gorjeană Mătăsari apare te înfrigureze mereu ca o v-am avut dascăl şi îndru- Timpul trece în defavoarea
de 25 de ani an de an, fără întreruperi, emoție asemănată cu ad- mător, sunt mândră de re- noastră, mereu ne propunem să
ducând mai departe un exemplu de miterea la facultate, mas- vista cu care am crescut, de facem toate zilele să fie speciale în
continuitate și de îndârjire a faptei ter, doctorat, cum simțiți şcoala mea şi de faptul că felul lor, dar sunt şi momente în
culturale de laudă și de pildă pentru dumneavoastră fiecare, mi-aţi dat ocazia să o repre- care suntem mult prea grăbiţi, iar
semeni dar și pentru generațiile vii- stimați cititori, un nou și zint în cei patru ani de liceu, anumite fraze pe care le rostim nu
toare. Murmurul Jilțului a fost la înce- frumos început de lume cu atât în ţară, în taberele de apucă să fie înţelese aşa cum ni le-
puturi revistă școlară destinată publi- fiecare număr al revistei. jurnalism de la Muncel, cât am calculat noi în minte, însă, în
cării creațiilor literar-artistice ale Să fii un nobil servitor al şi în străinătate, când, în acele clipe, cel mai bine este să
elevilor Colegiului Tehnologic Mătăsari și opiniilor, oamenilor care au talent să scrie literatură, gazetărie, urmă cu 5 ani, aţi avut în- aruncăm toate gândurile urâte şi,
expertizei educative și inovațiilor didactice ale distin- să picteze, să cânte, să construiască – de fapt să credere în mine, un învăţă- cel mai important, să evităm unele
șilor profesori ai liceului mătăsărean. Cu timpul, prin viseze, căci ce este ea revista literar-artistică dacă cel la început de drum, care noi.
strădania domnului profesor Dumitru Dădălău, revis- nu o fereastră deschisă marilor visători? Dar îți mai habar nu avea de fapul că Mi-aş dori ca din ce în ce mai
ta a acumulat în portofoliul său publicistic nume no- trebuie și o credință mai tare ca stânca: ți-e bine, ți-e urma să viziteze frumoasa multe persoane să înveţe să apre-
torii în literatura română, poeți și prozatori cunoscuți rău, publicația are termen de apariție, trebuie să apa- Italie şi, cu atât mai puţin, că timp de o săptămână va cieze aceste mici sclipiri ce ne colorează viaţa, aces-
în țară și peste hotare, profesori universitari, inspec- ră. Să expui visele oamenilor în revistă te face un face parte dintr-o altă familie, deoarece nu o să uit te gânduri inocente pe care le împărtăşim, sperând
tori școlari și experți în educație, devenind de la an la neprețuit bijutier, mai valoros decât bijuteriile eviden- niciodată faptul că Sara Chedin împreună cu sora şi că vor aduce un zâmbet pe chipul cititorului şi, toto-
an o revistă din ce în ce mai bună, căpătând o aleasă țiate înseși. părinţii săi m-au făcut să mă simt acasă, deşi eram dată, să ridice un semn de întrebare asupra modului
distincție și simpatie printre cititorii din tot județul Nu știu alții cum sunt, dar eu unul mulțumesc și într-o lume cu totul diferită, înconjurată de oameni în care am început să vedem fericirea, deoarece sunt
Gorj, dar și din țară, având recunoaștere națională sunt recunoscător pentru încurajarea dată de publi- noi şi de obiceiuri nebănuite, însă, totodată, de sufle- tot mai puţini cei care cred că aceasta este adusă de
prin nenumăratele premii și diplome primite la eveni- carea primelor poezii în revista Murmurul Jilțului; te calde, pe care mi le voi aminti mereu cu drag, in- către persoane, observând zilnic cum tot mai mulţi
mente școlare și culturale. Putem aminti câteva din- chiar dacă au fost așa mai naive, au constituit baza diferent de locul în care mă voi afla, deoarece zilele dintre noi preciază mai mult darurile, decât compa-
tre distinsele personalități care au semnat articole operei solide de mai târziu, iar ea, publicarea, mi-a petrecute în familia Chedin şi orele petrecute la Insti- nia persoanelor dragi, iar cel mai trist este faptul că
jurnalistice în Murmurul Jilțului sau au fost prezente ridicat fruntea și odată cu fruntea și privirea spre ori- tutul Agrar San Benedeto mi-au rămas întipărite în- aceste abateri sunt tot mai dese, tot mai vizibile. Sunt
cu creații literare și artistice: Andrei Marga, Andrei zontul plin de miraj al jurnalismului și spre lupta cea tr-un colţ de suflet peste care nu voi lăsa niciodată să multe de spus despre ceea ce am găsit în rândurile
Pleșu, Nicolae Dragoș, Adrian Frățilă, Spiridon Po- mare a creației de literatură. se aştearnă uitarea. Nu ştiu câte gânduri legate de acestei reviste, parcă a trecut un veac de când ve-
pescu, Nicolae Diaconu, Ion Popescu-Brădiceni, Lili- Mulțumim Dumitru Dădălău, mulțumim Murmu- aceste momente am aşternut pe filele acestei revis- neam acasă şi scriam tot ce îmi trecea prin minte
ana Hinoveanu, Lazăr Popescu, Viorel Gârba- rul Jilțului! te, nu pentru că nu mi-aş fi dorit să împărtăşesc ace- despre lucruri de care îmi era dor, nebănuind cât de
ciu........... Vă dorim cel puțin încă 100! le bucurii împreună cu colegii mei, ci pentru că am dor urmează să îmi fie de clipa prezentă, despre, Pro-
De menționat este faptul notabil că revista Mur- 25 septembrie 2022 fost, probabil, puţin egoistă, mică fiind, am crezut că fesorul nostru de limba română “ încercând în fiecare
povestind acele momente, îmi vor fi furate cele mai rând să aştern cuvintele potrivite, neştiind faptul că
frumoase amintiri că scriind despre acele clipe, îşi nu o să le găsesc niciodată, indiferent cât aş căuta,
vor pierde esenţa… Am dorit să am ceva doar al câte cărţi aş citi, câte melodii aş memora sau sfaturi
meu, neştiind că amintirile nu mi le poate lua nimeni. mi-aş aminti. Zece vieţi aş putea reflecta asupra tre-
Sunt conştientă acum că nu mai pot retrăi acele cutului, însă sunt conştientă astăzi că nu ar fi sufici-
zile, în ciuda faptului că le-am păstrat doar pentru ente, deoarece sentimentele cele mai profunde sunt
mine timp de 5 ani, aşa cum nu voi mai retrăi nicio- întotdeauna cele mai greu de descris, niciodată nu o
dată anii de liceu, iar, dacă elevă fiind, îmi era dor de să putem spune tot, niciodată nu o să găsim cuvinte-
copilărie, iată-mă acum, studentă la Universitatea le potrivite, deoarece ele nu există cu adevărat. Des-
Politehnică Timişoara, ducând dorul acelor ani în pre, Profesorul nostru de limba română” nu este su-
care învăţam la Colegiul Tehnic Mătăsari, momente- ficient să scriem un articol, să publicăm o carte sau
lor petrecute în jurul celor mai frumoşi oameni de pe să regizăm un film, singurele litere care se vor regăsi
această lume. Nu ştiam atunci cât de mult înseamnă în fiecare colţişor al minţii sau al sufletului nostru,
să ai un sfătuitor, să ai lângă tine persoane care te legate de dumneavoastră, domnule profesor, sunt:
iubesc necondiţionat, care certându-te, încearcă să Mulţumim că existaţi!.
FLACĂRA JILŢULUI
Fratele mai mare Performanțele COLEGIULUI,
Prof. Lori Elena Dima, Bolboși
greu de atins
Ovidiu Olaru
Sub imperiul gândurilor păunesci- acerbă pentru adevăr și dreptate i-a avut răbdare, fratele mai mare nu a În frumoasa comună a judeţului Gorj, Mătăsari, se întâmplă numai
ene, m-a invadat deodată un senti- stat mereu alături nepreţuitul său fra- încetat să continue lupta, dar toţi au lucruri bune ce deosebesc Mătăsariul de o comună normalăşi liceul de
ment de revoltă contra nimicniciei te. Dar, într-o toamnă tumultoasă, când simţit că odată cu dispariţia celui pe
alte licee. Singurul Colegiu din România ce se află în mediul rural este
umane. Mereu ne trezim prea târziu pe cărări se scuturau de floare liliecii, care îl iubea atât de mult, s-a rupt și
din starea de neștire în care ne îneacă fratele mai mic l-a lăsat singur, fără ceva din fiinţa lui și nimic nu va mai Colegiul Tehnic Mătăsari. Singura revistă şcolară din Gorj ce a primit
lupta vieţii pentru a ne aprecia semenii voia lui, mergând spre alte locuri fără putea fi la fel: nici izbânzile, nici eșecu- numeroase premii la diferite concursuri reuşind o performanţă extraor-
valoroși, mereu conștientizăm tardiv rile, nici bucuriile și nici tristeţile. Și dinară este Revista Murmurul Jilţului ce aparţine Colegiului Tehnic Mă-
ce suflete mari sunt printre noi sau mai că liniștea de-acum e-o liniște plătită tăsari şi elevilor ce îşi scriu de27ani şi publică articolele, păstoriţi de
bine zis au fost, fiindcă mereu suntem atât de scump sau poate e o pace de domnul profesor Dumitru Dădălău. Prima editură din România ce apar-
nevoiţi să folosim la trecut verbul a fi. sorginte sfântă/de se aude tăinuit ţine unui colegiu este Editura Rene ce funcţionează din 16 septembrie
Și totuși e un lucru mare și simplul fapt cum cântă/mătasea în știuleţii de po- 2011, în cadrul Colegiului Tehnic Mătăsari, prin fundaţia Murmurul Jil-
că am conștientizat această enormă rumb, doar sufletul său o poate ști. ţului al cărei director este domnul profesor Dumitru Dădălău.
eroare ! Nu credeţi că ar fi cazul să în- Treziţi-vă din starea de neștire, nu În data de 2 noiembrie, elevi, profesori şi personalităţi s-au întâlnit
cepem să o îndreptăm? Imediat și ine- mai sacrificaţi atâta timp pe altarul în amfiteatrul Colegiului Tehnic Mătăsari, după o zi de la împlinirea a
vitabil, gândul mi-a zburat către un om somnului, deschideţi ochii spre a ve- 15 ani a revistei Murmurul Jilţului, pentru a susţine o lecţie de dirigen-
special care a pecetluit soarta învăţă- dea și a recunoaște sufletele mari și ţie despre autocunoaştere. Împreună, cei prezenţi au discutat despre
mântului din Mătăsarii Gorjului. Și în- meritele lor cu care ne lăudăm cu revistă, au depănat amintiri, au vorbit despre interesanta carte a dom-
tr-adevăr, întocmai ca în versurile ma- toţii ! Asemenea acestui frate mai nului profesor Dădălău. Am învăţat o mulţime de lucruri noi din aceas-
relui și regretatului poet, Adrian mare, haideţi să fim fiecare, la rândul tă întâlnire. Nu am pierdut timpul degeaba. Am întâlnit oameni cu o
Păunescu, pentru mincinoși, invidioși patimi, să vegheze asupra lumii. Cât lui, unul, care să-l sprijine mereu pe sete de cultură deosebită. Fiecare cu un gând bun, cu amintiri plăcute.
și ipocriţi a fost și este un om periculos s-a putut, cei doi fraţi au mers cot la celălalt și să continue cu aceeași dem-
cot, la bine și la rău, și niciodată nu s-a Mi-am dat seama că această revistă este foarte apreciată, dovadă şi
declarat. Întotdeauna, a nitate ! Și ca să închei în același ton oameni ce au venit în număr mare cu sufletul deschis, din toate colţu-
luptat pentru ca adevărul să fie la simţit vreo umbră de răutate sau de păunescian, cred că următoarele sti-
competiţie între ei. Se completau per- rile Jilţului. Nu e uşor să tipăreşti o revistă în care lumea să găsească
loc de cinste, iar cei care n-au avut un huri descriu întocmai clipele când su- informaţii interesante pentru a o citi, pentru a se regăsi în ceea ce ci-
plus de-ngrijorare și de teamă înainte fect unul pe celălalt, și oricât ar fi vor- fletul fratelui mai mare, la care m-am
bit gurile rele, iubirea de frate era mai teşte, pentru a putea aprecia.
de a-i contesta meritele, au regretat gândit, simte nevoia celuilalt suflet
mai târziu. A fost și este un om energic, presus de orice. Rămas în vâltoarea care nu-i mai poate fi aproape: De la Avem lângă noi oameni cu o putere de convingere extraordinară ce
fără teamă de a spune lucrurilor pe vieţii fără fratele său alături, fratele toate pân’ la toate, /Numai tu singură- ne îndrumă, ne dau sfaturi părinteşti ajutându-ne să ajungem unde
nume, un spirit inovator, un descoperi- mai mare nu a încetat să lupte și să-și tate, / Numai tu și eu și plânsu-mi, /De ne-am propus. Nimic nu este imposibil. Trebuie doar să vrei şi să lupţi.
tor și un cultivator de valori. În lupta cinstească fratele mai mic așa cum la eu până la însumi. Suntem siguri că revista Murmurul Jilţului o să fie din ce în ce mai
merita. Cu regretul că timpul n-a mai apreciată. Această flacără puternică nu are cum să se stingă.
Povestea mea, aici

Prof. Alecsandra Bouleanu, Ministerul Educației Naționale
oamenii, suntem sisteme finite de resc să fiu mai bună. Îmi doream un și aș merge pe stradă în drum spre geam că având drepturi și obligaţii, nu
sentimente, de trăiri, de acţiuni, căci singur moment, doar atât, o întâlnire casă cu acel sacou. Și știţi de ce? doar drepturi. Veţi înţelege când veţi fi
totul se rezumă la câţiva ani … 50, 60 cu domnul profesor în care să nu mă Pentru că atunci mi se părea revoltă- catalogaţi drept nimic, și nu pentru că
sau poate mai mult. Am început să certe, să nu aibă nimic să îmi repro- tor să mă vadă lumea îmbrăcată aşa, nu sunteţi inteligenţi, ci pentru că nu
scriu cât am putut de mult, despre tot șeze. Mi-aș fi dorit să mă laude, sau mi se părea că e rușinos, însă abia știţi să respectaţi regulile, pentru că
ce întâlneam … și toate articolele să spună ceva care să mă încurajeze, acum înţeleg importanţa decenţei în nu aveţi disciplina dată de un mod de
ajungeau într-un singur loc: pe biroul să văd că am făcut ceva bun, ceva școli, importanţa uniformei, a respec- viaţă ordonat și decent. Nu am o vâr-
domnului director Dumitru Dădălău care nu necesită corecturi, sau tului faţă de profesor. Privesc astăzi în stă înaintată, însă am un sistem de
spre a fi corectate. Nu o să pot uita apostrofări. Nu s-a întâmplat nicioda- jurul meu și văd adolescenţi care nu valori și o educaţie care m-au ajutat
Când am început să scriu pentru momentul în care m-a chemat la dân- tă și în anii de liceu acest lucru m-a știu ce este aceea adolescenţă, care să ajung aici. Recunoștinţa și respec-
revista Colegiului, Murmurul Jilţului, sul și mi-a înapoiat ciorna…era roșie. frământat îndelung. Îmi amintesc în- trăiesc în batjocură, care au libertate tul meu se îndreaptă către toţi aceia
am pus prima cărămidă carierei mele Nici o lucrare de control nu fusese tâlnirile cu dânsul pe holurile Colegiu- deplină, care consideră că au doar care mi-au fost dascăli. Ceea ce simt
profesionale, chiar dacă atunci părea niciodată cu atâtea însemne pe ea. lui… trebuia să ai uniformă, număr drepturi și atât. Mi se pare revoltător gândindu-mă la anii petrecuţi în Cole-
un joc. Scriam tot felul de articole, im- Sus în dreapta paginii scria ” Autorul e matricol pe mână, unghiile tăiate ca un elev să ridice mâna la un profe- giu, la mentorii mei nu pot descrie
presii despre evenimentele ce se pe- bun de spânzurat, iar articolul de scurt, de ojă sau de farduri nici nu în- sor, să îl înjosească, să îi vorbească prin cuvinte, pot însă să mulţumesc
treceau în școala în care eu îmi con- aruncat la toaletă și de tras apa …” căpea discuţie..într-un cuvânt trebuia urât. Și acum realizez că diferenţele pentru faptul că au existat în viaţa
struiam, încet - încet, o personalitate, M-am simţit atât de jignită, și eram să fi elev. Dar cum să fiu elev așa, dintre noi, cei care am avut parte de mea și m-au ajutat să ajung aici. Nu
un mod de viaţă. Acolo am descoperit totodată și revoltată de cele ce văzu- când în celelalte școli colegii noștri un astfel de regim în școală, și voi, am avut ocazia să mulţumesc nicio-
ce îmi doresc cu adevărat să fac, ce sem. Am început să îl rescriu…a mergeau îmbrăcaţi cum voiau? Mi se care aveţi voie să faceţi orice, este dată celui care mi-a călăuzit pași pe
pot să fac și ce nu! A fost prima dată ajuns în același loc având aceeași părea strigător la cer ce mi se cerea și colosală. Nu îmi veţi da dreptate dragi drumul vieţii profesionale, domnului
când am realizat că trebuie să știu să soartă. Și uite așa de vreo trei patru îmi spuneam că a fost o prostie din elevi, însă veţi realiza în momentul în Dumitru Dădălău. O spun, fără nici un
fac ceva, ceva anume, ceva în care să ori. Soarta asta o aveau toate articole- partea mea să îmi doresc să rămân la care veţi ajunge să fiţi luaţi ca fiinţe interes ascuns, că dacă nu ar fi fost
excelez. A fost o căutare continuă, o le scrise de mine. Nu am înţeles foar- Colegiul din Mătăsari. Acum realizez independente, și să trebuiască să vă domnia sa, ambiţia mea de a ajunge
căutare a mea în descoperirea a ceea te mult timp de ce, și ajunsesem să că toate acele măsuri erau în sprijinul integraţi într-un grup, care din păcate aici nu ar fi fost atât de mare. Am vrut,
ce sunt eu. Adolescenţa a fost perioa- cred că pentru domnul profesor eu nostru, și dacă ar fi să mai fiu la școa- va avea concepţia și educaţia noastră, și o spun pentru prima oară, să îi do-
da care m-a făcut să realizez că de reprezentam o problemă. De fiecare lă, nu aș ezita să port acelor care au trăit într-un astfel de vedesc că pot, că pot să fiu mai bună
fapt eu sunt o fiinţă unică și că trebu- dată când mă întâlnea mă mustra iar uniforma. Acum aș purta-o cu regim, tot în democraţie ca și voi, dar decât credeam că dânsul consideră
ie să mă definesc, considerând că noi asta m-a făcut, inconștient, să îmi do- mândrie, aș pune și numărul matricol o democraţie pe care noi o înţele- că sunt.
Gânduri din Central Park

Alexandra Bădoi, New York, , august 2022
Uneori mă gândesc că poate ar fi fost mai bine să fim copaci, Un “murmur” fin…
Cu rădăcinile adânc înfipte în pământ și cu brațele spre cer, Domnule profesor, am vrut să vă scriu mai de mult
Să renaștem în fiecare primăvară, să ne alintăm sub fiecare rază de soare,
Să ne imaginăm acțiunile din lumea întreagă și să înaintăm spre lumină... câtvea rânduri pentru a vă felicita pentru această izbândă.
Este un lucru minunat şi ar fi bine ca acest “murmur” să
Dar nu suntem copaci.
Picioarele ne poartă pe cărările desenate firav în mintea noastră, dureze cât mai mult şi să ducă un glas al culturii şi luminii
Drumuri care la întâlnirea cu realitatea își schimbă forma, de pe Jilţuri.“Un “murmur fin se-aude azi prin văi/E-un
Întunecând idealurile, schimbând visurile. murmur, cutezător, din suflet de flăcăi/Un murmur ce
Zgârie-norii zgârie triumfători văzduhul, puternic va vibra/Nu azi, nu mâine, ci...cândva. ‘’
Furnicarul de oameni cuprinde fiecare urmă de asfalt, Prof. Nicolae CĂPITĂNESCU, Miculesti
New-York-ul geme de viață
Și totuși copacii din Central Park mă duc cu gândul acasă.
130 de ani de învățământ în Mătăsari

Cetatea Luminii
În Mătăsari am venit să port cu cinste drapelul învăţământului
Prof. lon Gr. Dădălău, Director al Grupului Şcolar Industrial Minier, Mătăsari (1980-1997)
mă integrez în bucuriile şi triste- colectivul didactic se formează o corector, am
ţile lui, am căutat să-l ascult şi municare sufletească bazată pe o în- plecat la
să-l înţeleg, l-am respectat şi ţelegere neexprimată .La această oră timp, în
l-am ajutat şi am avut aceeaşi mă simt ca un arhitect care a constru- culmea
pretenţie de la el. Succesele it un edificiu măreţ şi la temelia căruia gloriei şi
mele s-au reflectat în succesele şi-a îngropat umbra şi pe schelele că- dacă aş fi
colectivului, iar insuccesele au ruia şi-a zdrelit braţele şi picioarele, rămas, tre-
fost numai ale mele, deoarece cărând poverile lui cu umerii, frumu- cerea vre-
eu am fost cel dintâi care trebu- seţile lui pictându-le cu imaginaţia - mii m-ar fi
Am intrat într-o şcoală cu multă mai înainte, doar uneori, e un scurt ia să vegheze, să unească şi să ca atunci, când este gata să-şi dea deza van-
dragoste ca într-o oază de lumină. Am răgaz când pânzele amintirilor popo- conducă. seama că trebuie să-l părăsească. tajat pentru că eu sunt un optimist şi
intrat în clasă cu o dorinţă nestăvilită sesc pe catargul înalt... În faţa sătenilor, în faţa oamenilor Deosebirea este că eu nu am părăsit un visător pentru lumea noastră com-
de a mă dărui, cu o convingere stator- Activitatea de dascăl cere să dă- m-am prezentat ca un monolit şi nu edificiul ci am rămas acolo unde am plicată.
nică şi înaltă că niciun copil nu e, la ruieşti viaţă din viața ta pentru înflori- mi-am dezvăluit niciodată slăbiciunile. făcut o investiţie morală atât de mare Suntem într-o ţară săracă, dezori-
începutul său, rău sau prost ori incom- rea acelor gingaşe mlădiţe omeneşti care, pentru mine, a însemnat tri- entată, subminată de politicianism şi
petent - aceasta depinzând de cel care, la rândul lor, pentru o dăruire vor umf şi bucurie. Eu am rămas ace- afacerism veros. Când compromisul
care predă, îl educă şi-l modelează, de creşte. laşi om cu har, gata de dăruire, cu însoţeşte neabătut carul reformei este
marea lui măiestrie. Mă uit la sărbătoarea școlii cu sufletul plin de omenie şi bunăta- limpede că ne aflăm pe un drum care
Tot ceea ce am făcut până acum ochii fascinați și am în imagine toate te. De-a lungul timpului, majori- se înfundă. Pentru mine şcoala repre-
în viaţă, am făcut cu pasiune şi dărui- generațiile de elevi și colectivul de tatea cadrelor didactice mi-au zintă cartea de vizită a unei localităţi,
re, iar acolo unde nu m-am priceput dascăli. Acest colectiv de dascăli sea- devenit prieteni, dar nu o priete- este instituţia care reprezintă cel mai
îndeajuns, am întrebat şi am învăţat mănă cu o pereche de rândunele care nie oarecare, îngăduitoare, ci ba- bine spiritul gospodăresc al comunită-
din experienţa altora... se întorc la cuib, se așază pe margi- zată pe respect şi ascultare. ţii. Ea trebuie să fie pildă pentru cele-
Am avut ajutorul copiilor care au nea lui cu ciocul încărcat cu un fir de După 20 de ani de învăţământ li- lalte gospodării ale aşezării. Sunt pu-
avut sufletul curat şi dornic, deoarece pai, cu huma sau cu apa, meșteresc ceal în Mătăsari, pot afirma că, ţini care realizează că truda dascălului
ei nu au fost stăpâniţi de ambiţii mă- cuibul, zboară sus, apoi scot un tril de împreună cu tot colectivul didac- e necesară ca respiraţia, mai ales
runte, de răutăţi sau de invidie. bucurie şi îşi contemplă opera ...20 de tic, nu am muncit degeaba, nu acum, când viaţa contemporană ştie
Pentru mine faptele au o valoare generaţii de liceeni. Azi e lumină pre- am trăit in zadar şi nu ne-am sa- să-şi devoreze fiii, să desfigureze su-
mai mare decât cuvintele. Nopţile cu tutindeni, lumină de sărbătoare şi bu- crificat fără rost. Numele nostru fleteşte.
griji şi zilele cu frământări mi-au dat curie. În cariera mea am dorit să valo- nu va fi uitat în Mătăsari. Colegii, La lumina cărţii trebuie să ne asu-
puterea de a regenera. Ca educator, a rific acea latură a pregătiri care să elevii şi sătenii, rememorându-ne măm riscul de a îndrăzni, noi trebuie
trebuit în permanentă să-mi stăpâ- folosi mai bine întregului colectiv. faptele, ne vor preţui din ce în ce să rămânem în spaţiul menirii noastre
nesc sentimentele, să-mi educ porni- Am încercat să împletesc şi să ar- mai mult. Eu am lăsat o grădină profesionale. Minţile celor cu care lu-
rile şi gesturile pentru a putea fi ales monizez entuziasmul tineresc cu înţe- pe rod şi un colectiv didactic gata crăm nu sunt libere de informaţie. În
ca model moral - ca să mă pot com- lepciunea şi experienţa vârstei, cu de dăruire. Eu am iubit oamenii aceste minţi acţionează deopotrivă şi
para egal şi constant pe neiertătoarea elanul şi spiritul novator, cu căutarea deopotrivă, şi pe cei care mi-au îngerul, şi diavolul, şi spiritul raţional,
scenă a vieţii. Am avut tot timpul cura- într-o permanentă nelinişte şi nemul- vrut binele şi mi-au făcut bine, şi şi spiritul dizolvant. Noi trebuie să
jul de a-mi susţine opiniile până la ţumire de sine în sensul bun al cuvân- Astăzi este sărbătoarea şcolii, marea pe cei care mi-au vrut răul ... Prin construim în sufletele acestor oameni
capăt. Am privit nepăsător hărţuielile tului, dorinţa de autodepăşire. Nu sărbătoare a tinereţii pentru un sfert marea mea dragoste pentru ei, i-am o realitate nouă, realitatea valorilor
la care am fost supus şi asta m-a fă- avem dreptul de a da rebuturi. Noi din populaţia comunei. îmblânzit şi, apoi, i-am iertat.... Ei mă naţionale şi universale. Să avem pute-
cut să fiu imun. Cei care au crezut că suntem răspunzători în fața societăţii Împlinirile şi neîmplinirile vieţii tre- vor respecta... rea să fim noi înşine prin informaţie şi
miau făcut rău, mi-au făcut bine aju- de ceea ce facem. Avem meseria şi buie să rămână în calendarul memori- Poate mă întrebaţi de ce? ! V-aş prin cultură, să creăm un popor puter-
tându-mă să scap de griji . suntem făurari de caractere, gândirea ei. Orice schimbare în vârful piramidei răspunde simplu: Nici pomul, care în- nic şi luminat, să învăţăm tinerii să
Eu iubesc pomii, în livada mea mă noastră trebuie să fie liantul care să aduce după sine modificări pe treptele mugureşte, înverzeşte, rodeşte şi dă- facă conexiuni, nu temele; să meargă
simt ca vechii credincioşi într-un tem- unească generaţiile, să fie ancoră sta- inferioare. A fost o vreme în care am ruieşte după atâta trudă şi farmec, vertical, nu în genunchi, să intre în via-
plu. Eu am intrat nedorit în sufletul tornică în timp a naţiei, să preluăm şi crezut că nimic nu se poate mişca în fructele oamenilor, nu le cere nimic în ţă fără pierderi în materie de demnita-
unor oameni. să transmitem experienţa generaţiilor, şcoală fără mine, când lucram cât se schimb. te. Să aibă curajul înţelept în impune-
Viaţa unei şcoli este ca alunecarea tradiţiile, acumulările culturale şi psi- poate de imparţial, când le vorbeam Am avut curajul de a merge înain- rea idealurilor. Calea spre înţelepciune
unei nave care, în locul apei, trece hice, portul şi limba. felul de a fi şi în- tuturor frumos ca să le valorific elanul, te cu pieptul deschis şi nu am accep- nu înseamnă să desfiinţezi ceea ce nu
printr-o mare de oameni cu privirile drăzneala de a rămâne. dorinţa de dăruire pentru şcoală, pri- tat compromisuri - cu toate că unii au şti. Ne trebuie o tânără generaţie lumi-
aţintite asupra luminilor ei. Fie pe câr- Eu am iubit colectivul pe care l-am ceperea gospodărească şi dragostea încercat să mă transforme în material nată, naţiunea română trebuie să nas-
mă, fie pe punte ofiţerii şi călătorii se condus, m-am interesat în permanen- faţă de copii. Între mine şi o parte din demonstrativ. Întâmplarea a făcut să că şi să renască biologic.
schimbă, rând pe rând... Drumul e nu- ţă de idealurile acestuia, am căutat să mi se potrivească bine munca de di-
Dezvoltarea învăţământului în Mătăsari

Diverse documente, acte bătrânii satului. Legea instrucţiunilor patru clase doar 18 elevi, iar cinci cla-
de vânzări, cumpărări de moşii din 1864 prin care se punea bazele se doi elevi.Spre sfârşitul secolului Le-
precum şi cărţi de judecată unui sistem de învăţământ unitar în te- gea din 1864 a fost modificată cu „Le-
întocmite şi semnate de oa- orie şi care prevedea obligativitatea gea învăţământului primar” din 1893
menii de pe aceste meleaguri, instrucţiunii primare pentru copiii între (Tache Ionescu), completată în 1896
demonstrează că scrisul a fost 8-12 ani a fost aplicată numai parţial (Petre Poni).
cunoscut de un grup restrâns, deoarece şcoala ca unitate de învăţă- Şi prin cele două legi ale lui Spiru
din timpuri vechi, în comuna mânt a luat fiinţă la Mătăsari în anul Haret – „Legea învăţământului secun-
noastră. 1893 – deci anul acesta sărbătorim dar şi primar” (1899) – au constituit
După unele date transmi- 110 ani de învăţământ în Mătăsari, fără progrese pe linia organizării învăţă-
se oral şi păstrate până azi de însă a avea local propriu şi funcţionând mântului şi a conţinutului acestuia.
generaţiile de bătrâni, înainte prin case particulare. Între anii 1894-1895 a funcţionat
de domnitorul Cuza – prin anii În anii 1893-1894 a funcţionat ca ca învăţător Velican Ion urmat de
1850-1860 – Ion Dascălu îi învăţător Constantin Mîndruleanu care M.C.Popescu (1895-1898), Pupăzeanu
învaţă pe copii buchiile – pro- avea înscrişi într-o sală de cultură în- Gheorghe 1899-1900, Nicolae Geamă-
babil făcându-le pe nisip aşe- chiriată (la Zoiţa Constantin şi Popescu nu 1899-1904 din satul Temişeni.
zat în lădiţe după cum afirmă Ion) – 76 copii din care au promovat Continuare in pag VII-a Prof. Zizi Ceausescu
Paradisul din mijlocul infernului

ȘCOALA NOASTRĂ Prof. Luminița Dădălău
Să scriu despre ce au însemnat cei 41 de ani petrecuți în Pamfiloiu Eugenia, Ileanu Valter, Nisulescu Elisabeta, Grosu (Io- ore după el, îmi părea rău sa șterg ta-
școala din Mătăsari e ca și cum aș încerca să rezum în câteva nescu) Irina, Ceausescu și mulți ,mulți alții, pe care ii rog sa mă bla, atât de clare si ordonate erau ex-
cuvinte o odisee: odiseea vieții mele. Nu știam nimic despre acest ierte ca i-am omis din aceasta lista. Disciplinele tehnice au fost plicațiile, iar desenul sau schemele
loc sau despre oamenii de aici. Când am venit aici școala era asignate de ingineri și maiștrii bine pregătiți dintre care amintesc erau parca pictate. Îl găseam adesea in
mică, patru clase de I-IV, patru clase V-VIII și doua grupe de gră- pe Ciciu Cornel, Purcel Lucian , Purcel Ion, Vasile Oprea Scortariu biblioteca documentându-se despre
dinița. Directorul de atunci, profesorul de biologie Constantin Pan- , Soos Alexandru Soos Iulia, Vatuiu Mona, Boulean Valca ( Jeni), subiectele orelor la care urma sa asis-
filoiu, era un om exigent dar corect. Ținea mult la prestigiul scolii Mariana Postelnicu, Goșa, Paicu, maiștrii Persu Romica, Purdescu, te, nu in dorința de a critica pe cineva, ci pur si simplu pentru a
si la dascălii de calitate. Am avut cu toții mult de învățat de la Pasarescu, Terheci , V. Popescu, Stelescu Alexandru, Sbora Gheor- vedea daca s-au urmărit bine obiectivele lecției, daca profesorul
dumnealui și mă bucur ca încă pot sa-i mulțumesc pentru tot. Aici ghe, Sbora Ion si alții. Am predat in mod constant limba romana si știe sa-si dozeze bine timpul, cat timp a acordat predării, cat fixă-
am predat limba franceza cu educație fizica in completare pana limba franceza, am fost diriginta pentru multe clase de elevi pe rii sau verificării. Observațiile le făcea întotdeauna intre patru ochi
când scoală s-a dezvoltat, comuna a devenit un puternic centru care ii duceam din clasa a V- a pana terminau liceul, am fost an de cu profesorul asistat, in public nu făcea decât elogiile. Cred ca a
minier si au venit locatari noi, s-au construit blocuri populate cu zile profesor metodist pentru limba franceza, șefa cercului profe- fost pentru toți un mentor, un model, un părinte mai mult decât un
oameni veniți cu familiile din toate colturile tarii pentru a lucra si sorilor de franceza din zona Motru, am condus catedra de limba director. Era un foarte bun cunoscător al mecanismelor scolii, un
trai aici. Aici l am găsit si pe viitorul meu soț, profesorul de fizi- franceza si limba romana pana la ieșirea mea la pensie, am parti- excelent organizator al activităților, știa sa evite conflictele si sa le
ca-chimie, Ion Dădălău, omul cel mai important din viață mea, tot cipat an de an la examenele de capacitate si bacalaureat, la bri- tempereze cu tact, sa ne facă sa ne simțim importanți si prețioși
ce mi s-a întâmplat frumos in viață, un OM adevărat, iubit si res- găzile Inspectoratului Școlar in zona mea de competenta, la per- in ceea ce facem, destindea atmosfera si de cate ori se adunau
pectat de întreagă comunitate pentru felul in care s-a implicat in fecționările periodice si la toate activitățile scolii. Am obținut cu norii negri ai inerentelor dispute. Pentru el, toate eram ,,domni-
viață comunității si a scolii mătăsărene. Din 1979 a fost numit elevii mei numeroase premii la concursurile școlare la ambele șoare” - indiferent de vârsta si statut social, ne cunoștea după
director funcție pe care a ocupat-o pana in 1997, când meandrele ritmul pașilor pe coridor, după priviri si mimica. Pe vream când
politicii au încurcat si drumul școlilor si directorii erau numiți pe școlilor li se alocau puține fonduri, el găsea sprijinul economice
criterii politice si obligați sa fie marionetele celor de la putere. Cu din jur. Avea mare încredere in oameni, in oameni de valoare. S-a
o demnitate care l-a caracterizat mereu a refuzat compromisul si bucurat de respectul si sprijinul unităților miniere si al unității mi-
a revenit la catedra pana in 2008, când ne-a părăsit. Școala s-a litare pe atunci conduse de un om excepțional colonelul Spiru
mărit continuu, a devenit Grup Școlar Minier, apoi Liceu Tehnolo- Rusu, iubitor de învățătura si dispus mereu sa ajute școală. Des-
gic si Colegiu. Au învățat aici mii de elevi din zona. Lucram la liceu pre Ion as putea vorbi fără sa obosesc rememorând clipe neprețu-
in trei schimburi, in condiții grele care nu erau numai ale scolii, ci ite pe care - în inconștienta vârstei sau in iureșul vieții - le-am ri-
ale întregii localități. Iarna nu era căldura, apa curenta era la pro- sipit prea ușor… Nu cred ca as putea scrie ceva trist sau rău - nu
gram câteva ore pe zi, nici vorba de transport școalar sau facilitați pentru ca nu au fost si tristeți sau întâmplări neplăcute - întot-
pentru elevi sau profesori. Îmi amintesc cum într-o iarna când deauna si tuturor li se întâmpla, viață nu e un drum pardosit cu
eram încă in școala veche omul de serviciu care făcea curățenie flori pentru nimeni, ci pentru ca acelea nu merita retrăite. Ce re-
si făcea focurile in sobe, a lăsat cheile si a plecat. Făceam, cum pede se scurge timpul! Când s-a făcut târziu, abia atunci îți dai
am făcut zece ani la începutul carierei noastre, naveta Mătă- seama… A fost greu, dar a fost frumos si, daca as putea sa o iau
sari-Croici, pe jos indiferent ca era vreme buna sau ploua , ningea. de la capăt tot același drum l-as alege, poate as mai corecta cate
Ne-am trezit amândoi la miezul nopții si am plecat la școală sa ceva, as mai lasă jos câteva dintre poverile cu care am suit Golgo-
facem noi amândoi focurile in sobe pentru ca elevii ca si noi ve- ta vieții si care acum mă apasă prea greu si prea îndelung… Dar,
neau din Croici, Bradet, Bradetel si Runcurel uzi sau înghețați si se discipline si n am obosit in tot ce-a ținut de instrucție si educație. cum nu se poate, mă rog Creatorului sa-mi mai dea timp sa-mi
adunau ciorchine pe lângă sobe sa-si usuce încălțămintea sau Copiii au fost întotdeauna pe primul plan, ei m-au ajutat sa depă- vad nepoții mai mari, sa-mi privesc cu dragoste copiii, sa le tră-
hainele. Ne-a pasat întotdeauna de copii si pentru ei, niciun efort șesc momentele grele ale vieții mele, din energia lor mă încărcam iesc bucuriile si sa mai răspândesc putina lumina in jurul meu din
nu era prea mult… școala a avut mereu o buna încadrare, a fost continuu pentru ca nu exista ceva mai bun pentru un dascăl decât luminația ce mi-a fost data la plecare in aceasta lume… N-am
o pepiniera pentru alte scoli din oraș sau din județ. Am predat aici sa-ti iubești profesia si sa o onorezi. Si ei, elevii, mi-au răspuns cu ajuns la zi cu evocările si cu mulțumirile. M-am afundat in evocări
alături de profesori precum Popescu Maria, Ceausescu Zizi, Rață aceeași pasiune. Mulțumesc pe aceasta cale tuturor colegilor, tu- prea îndepărtate in timp, tocmai pentru ca, pe cele recente , le știu
Valentin, Panfiloiu Constantin, Balescu Petre, Balescu Gheorghe, turor oamenilor pe care i-am întâlnit in drumul meu pentru ca, de cu toții. N-am vorbit despre colegii pe care i-am lăsat in școală,
Teodora Margulescu, Patrascoiu Cicilia( Rosulescu) , Frunza Mari- la fiecare am învățat ceva. Cea mai importanta lecție de viață este majoritatea tineri, de vârsta copiilor mei si prea putini colegii mei
ana ,Gorun Gheorghe,Gorun Adrian, Gorun Monica, Gorun Dorina, cea a modestiei si a lucrului bine făcut. Am lucrat cu directori de generație. Poate cu alta ocazie, daca va mai fi. Ii rog însă din
Maria Opriș, Monica Dondera, Floroiu Tatiana, Pauna Rodica, Toma competenți cea mai lunga perioada a vieții; oameni care au lăsat suflet sa nu lase pustiu in urma lor. Noi am clădit o școală pe un
Cornel, Martoiu Mihail, Lungan Gheorghe, V. Hotobor, C. Roventa, de o parte ambițiile meschine si s-au dedicat scolii trup si suflet. loc gol, am școlarizat mii de elevi din toata zona, am avut mereu
Baleanu Benon, Huara Doina si Huara Ion, Tomescu Ion si Tomescu Desigur cel mai important dintre toți, soțul meu, care m-a privit grija ca încadrarea sa fie buna, ca elevii sa ia examenele finale și
Ecaterina, Iliescu A., Bulucea Elena, Gomoi Narcisa, Noroc Ileana, întotdeauna cu respect si admirație si ca pe ceilalți colegi in me- să și continue studiile după absolvirea liceului. Nu uitați ca, având
Popescu Adriana, Branzan Liliana, Filip Elena si Filip Ilie, Dadalau moria cărora va rămâne mereu. Pentru felul sau unic de a fi, pen- elevi, aveți un loc de munca sigur, iar elevii vin daca știu ca vor lua
Floarea, Dadalau Dumitru, Pamfiloiu Floarea, Popescu Cornelia, tru ca a știut sa prețuiască omul de calitate, profesionalismul si examenele finale fără probleme, ca vor acoperi prin competenta
Pamfiloiu(Dadalau) Ileana, Radu Dorina, Stoichitoiu Pavel si Stoi- competenta, a iubit peste măsura copiii si școală. Parca-l vad cu exigentele lor. Noi am constituit scara ca voi să puteți găsi trepte-
chitoiu Maria, Draga Gheorghe si Draga Elena, Mateescu Iulian si un caiet sub braț urcând la asistențe. Nu se ducea niciodată nele care urca și ca sa-i învățați pe cei ce vin sa le urce continuu.
Mateescu Marilena, Angelica Popescu, Constantin Stefanescu, pregătit la orele la care asista sau pe care le preda. Când aveam
Dezvoltarea învăţământului în Mătăsari

Urmare din pag VII-a
caracterizat prin intensificarea tendinţelor de Astfel, comitetul de construcţie al şcolii Croici
După 1909 au funcţionat Păsărescu Gheor- dezvoltare a învăţământului românesc – burse adresează la 4 iulie 1924 Prefecturii judeţului
ghe, Păsărescu Vasile 1909-1940, Tutilă Gheor- ghezia fiind clasă progresivă. Mehedinţi să le aprobe o sumă de bani pentru a
ghe, la al doilea post înfiinţat în 1924, Nicolae Legea învăţământului primar al statului şi pri- putea să continue lucrul mai departe la localul de
Dragotoiu, Dăescu Ignat, Tănăsoiu Constantin, mar normal din 1924 a doctorului Constantin An- şcoală început. Revizoratul şcolilor din judeţul
Vâlceanu Constantin, Păsărescu Aneta, Ursu Ghe- gelescu prevedea ca şcoala primară să fie pre- Mehedinţi prin adresa 4987 din 29 octombrie
orghe, Stăniloiu Elisabeta, Gridan Gheorghe, Po- lungită cu trei clase supra primare – această 1926 către prefectura judeţului arată starea pre-
pescu Ion, Draga Gheorghe, Draga Elena, Stoichi- măsură a constituit un pas înainte în legislaţia cară în care se găsesc foarte multe localuri de
ţoiu Maria şi alţii. În anul 1900 la Runcurel s-a şcolară românească după cum reiese din „Istoria şcoală din judeţ printre care şi Runcurel şi cele cât parţial de altfel este edificator un proces ver-
construit o şcoală cu o singură sală de clasă unde învăţământului din România”. Această măsură pentru 1927, un milion de lei, subvenţia arătând bal din 11 ianuarie 1939 care precizează că loca-
erau înscrişi 64 elevi, dintre care 61 la clasele I-IV n-a dus la micşorarea analfabetismului – care se că pentru construcţii şi reparaţii s-au prevăzut lul şcolii cel vechi este în stare de ruină, iar cel
şi 3 la clasa a V-a, din care au promovat 39 de menţinea la o cotă ridicată totuşi. doar 200 de mii lei. nou nu este încă terminat.
elevi. După 1900 s-au pus oarecare baze materi- În 1924 după cum reiese din documente: În 1928, Maria Dădălău din Croici înaintează În perioada celui de-al II-lea Război mondial
ale în învăţământul din satul Mătăsari prin con- În Mătăsari erau 508 neştiutori de carte din Ministerului de Interne o petiţie prin care arată că învăţământul din comuna Mătăsari are de suferit
struirea unui local de şcoală cu o sală de clasă şi 1411 locuitori, dintre care 860 erau femei. primăria nu a plătit chirie pentru localul închiriat deoarece bărbaţii erau pe front şi la catedre vor
o cămăruţă pentru păstrarea arhivei şcolare şi de În Brădet erau 298 neştiutori de carte din 877 din 1926. Pretorul răspunde că n-a existat un preda doar femei – totuşi şcoala nu s-a închis.
cancelarie pentru învăţători. Erau înscrişi la cur- locuitori contract între primărie şi reclamantă iar comuna Învăţământul, după 1945 a continuat să se dez-
surile şcolare în anul şcolar 1900-1901, 97 elevi În Croici (în anul 1930) erau 236 neştiutori de nu poate să-i achite plata „fiind săracă” – adică volte aici funcţionând şi clase V-VII, putând să
în clasele I-IV şi cinci elevi în clasa a V-a promo- carte din 426 locuitori, din care 229 erau femei. primăria nu avea fonduri. Din aceste cauze, în înveţe carte nu doar copiii din Mătăsari ci şi cei
vând doar 38 elevi dintre care trei elevi din clasa În anul 1914 – satul Brădet avea o şcoală 1934, a început construirea unui nou local de din Dragoteşti. Baza materială s-a dezvoltat mult
a V-a. începând cu anul 1924 numărul elevilor a construită din lemn unde erau înscrişi 66 elevi şi şcoală cu ajutorul cetăţenilor, în acest scop fieca- şi copiii au dovedit interes pentru carte, de aici
crescut înfiinţându-se al doilea post de învăţător. frecventau 55, iar de promovat au promovat doar re locuitor – cap de familie îi era impusă plata pornind spre liceu şi apoi spre facultăţi elevi bine
Perioada 1916-1918 a constituit un regres pen- 38 elevi. unei sume între 100 şi 200 lei, după posibilităţile pregătiţi care s-au răspândit în toată ţara – de la
tru activitatea şcolară. Lipsa localurilor de şcoală a determinat cetă- familiei respective. Cetăţenii, conform documen- muncitori până la medici, profesori, oameni poli-
În perioada anilor 1918-1944 regimul parla- ţenii satelor să se adreseze organelor judeţene telor, au făcut sacrificii foarte mari pentru a se tici, diplomaţi, oameni de cultură.
mentar burghez a dus o politică şcolară care s-a pentru a-i sprijini în acest sens. termina localul de şcoală dar nu s-a finalizat de-
Unicat în românia
Colegiul Tehnic Mătăsari - unitate de
Colegiul Mătăsari - cea mai referință a învățămantului gorjean
reprezentativă şcoală din România Prof. univ. dr. Adrian GORUN, Rector, Universitatea Constantin
Brâncuși, fost ministru secretar de stat la M.E.N, fost inspector
Prof. univ. Dr.Nicolae Mischie, școlar general la I.Ș.J. Gorj
preşedintele Consiliului Judeţean Gorj
În urmă cu 30 de sului de învăţământ, dar și a activităţilor extracurri-
E un moment deosebit de plăcut pentru reprezentative şcoli din România. Felicitări, ani se deschidea un culare, a condus la rezultate remarcabile Tradiţia și
mine să particip la această întrunire de suflet domnule director, felicitări, domnilor profesori drum în ascensiune, strălucirea vieţii spirituale au constituit resorturi
a dumneavoastră, întâlnire determinată de şi doamnelor profesoare, felicitări, dragi elevi. de formare a tinerei ge- pentru desfășurarea unor importante evenimente
împlinirea a 110 ani de existenţă a şcolii pe Am putut cu toţii să savurăm conţinutul plin neraţii din această parte a Jilţului. În procesul per- din viaţa Colegiului și a comunităţii la care am petre-
aceste meleaguri. Aceasta este o dovadă cer- de idei şi frumuseţea cuvântului, ţinut în faţa manentei sale deveniri, pe drumul sinuos al găsirii cut cu mare plăcere și de care mă leagă amintiri
tă a faptului că, aşa cum se petrece astăzi noastră de către eleva acestui liceu; aceasta propriei identităţi, Colegiul Tehnic Mătăsari a încer- frumoase. Am trăit momente inedite, rememorez
aici, în curtea şcolii, acest dialog viu între ge- înseamnă ca aici se plămădesc suflete nobile, cat și a reușit să se ancoreze foarte bine în viaţa fapte înălţătoare precum atribuirea denumirii de Co-
neraţiile de odinioară şi generaţiile de azi, aşa aceasta înseamnă că aici sunt preocupări se- spirituală a școlii gorjene. Ca orice proces educaţio- legiul Tehnic Mătăsari, prin participarea alături de
s-au petrecut aceste schimburi de idei, aces- rioase şi aceasta înseamnă că Mătăsarii şi nal de profunzime, presupune deosebite implicaţii, în ministrul Andrei Marga la eveniment, la care au par-
te întâlniri binefăcătoare din totdeauna, pe Valea Jilţului trebuie să se bucure în continu- vederea dezvoltării, deopotrivă, a dimensiunilor ma- ticipat, deopotrivă, elevii, cadrele didactice, locuitori
aceste meleaguri. Ele au fost menite să ridice are de susţinerea noastră, pentru că aici oa- nageriale și antreprenoriale. Construcţia instituţiona- și personalităţi ale administraţiilor locale și judeţene.
viaţa spirituală a acestei zone, şi eforturile menii ştiu ce să facă şi cu banii, ştiu să-şi lă începută sub conducerea regretatului profesor Ion Acum la sărbătorirea a 30 de ani de învăţământ lice-
comune s-au conjugat unui folosească şi inteligenţa, ştiu Dădălău și continuată cu aceeași dăruire și vocaţie al în Mătăsari și 10 ani de Colegiu Tehnic, se cuvine
singur ţel, acela de a ridica să exploateze şi bogăţiile sub- de profesorul Dumitru Dădălău a început cu câteva să adresăm sincere felicitări și să-i asigurăm de pre-
această citadelă, unde, as- solului spre binele tuturor. De
tăzi, educatoare, învăţători, aceea, am convingerea că îm-
clase de liceu și școală profesională, ca apoi, să de- ţuirea noastră pe cei care au contribuit la dezvolta-
profesori şi profesoare, cu preună cu colegii mei din Con- vină cea mai mare unitate de învăţământ, cu peste rea și afi rmarea Colegiului, integrându-se cu rezul-
dăruire, îşi aduc un nepre- siliul Judeţean, de la Prefectu- 2000 de elevi, din judeţul Gorj. O activitate manage- tate remarcabile în marea familie a școlii gorjene. Cu
cupeţit efort spre înnobila- ră, cu Primăria de aici, cu rială fundamentată pe o strategie coerentă bazată pe aceste gânduri, urez La mulţi ani! Colegiului Tehnic
rea inimilor acestei genera- sprijinul Grupului Parlamentar obiective și experienţă în domeniul activităţii proce- Mătăsari, dascălilor acestuia și a întregii comunităţi.
ţii tinere, la călăuzirea lor în de Gorj – prezent fiind aici
viaţă, la determinarea lor domnul deputat Florescu; ne
spre a-şi însuşi ceea ce vom înteţii eforturile ca Mătă- 35 de ani de învățământ liceal – Cu trecutul se clădește viitorul
este mai bun, ceea ce este sarii, în perspectiva timpului,
mai nobil şi ceea ce este să capete cu totul şi cu totul alt Prof. Dumitru Dădălău
mai înălţător pentru cetă- aspect, pentru că merită cu
ţeanul României de azi prisosinţă acest lucru; o merită Anul școlar 2015-2016 e bogat Muzeului Județean s-a făcut pare, de la alte școli din Tg-Jiu, cu
Ce putem să spunem hărnicia oamenilor, o merită în evenimente aniversare în Ceta- voazarea liceului, pe etaje, clase, cu avizul ministerului, de o bază mate-
noi astăzi, ca autorităţi care ne găsim în acţi- deschiderea cetăţenilor din această zonă tea Luminii. Suntem fericiți că avem tematică clară, s-au cumpărat in- rială bogată care să asigure pregă-
unea de dirijare a vieţii sub toate aspectele ei, spre mai bine şi spre a se înfăptui lucruri mi- posibilitatea, sub conducerea di- strumente muzicale, costume po- tirea de specialitate a elevilor. Prin
la nivelul comunităţii gorjene, decât că, de nunate. Iată de ce ţin să accentuez, că aceas- rectorului nostru-domnul profesor pulare, pianină, pentru care s-a hotărâre judecătorească s-a înfiin-
foarte mulţi ani, în această zonă şi-au desfă- tă întâlnire se desfăşoară într-un moment Constantin Panfiloiu și al diriginților plătit, contrar dispozițiilor legale, țat Fundația Cultural Științifică Mur-
şurat activitatea dascăli care au pus sufletul deosebit de important, când împreună ne doamna și domnul profesor Euge- suma de 350 mii lei echivalentul murul Jilțului cu revista Murmurul
şi au dat tot ce au avut mai bun şi mai mult aducem contribuţia la realizarea marelui de- nia Pamfiloiu și Gheorghe Bălan, să cumpărării a cinci mașini Dacia. Jilțului care de 20 de ani primește
pentru a face din generaţiile de azi, generaţii ziderat al României şi anume acela de a vota ne întâlnim pentru a cincea oară, Eram încă școală cu 10 clase și în titlul de Laureat al Concursului Na-
responsabile şi apreciate atât pe plan local, noua Constituţie Europeană, care nu este alt- prima promoție de absolvenți ai 1980 am luat din planurile de șco- țional de Reviste Școlare iar cu
clasei a VIII-a din Mătăsari, genera- larizare de la liceul Tudor Vladimi- aprobarea Inspectoratul Școlar Ju-
cât şi la nivel naţional. Avem un conducător ceva decât cartea care prevede drepturile şi
ția anilor 65, care privește în urmă, rescu din Tg-Jiu și de la liceele din dețean s-a înființat Muzeul Jilțului.
de şcoală de excepţie, care a ştiut să catali- îndatoririle dumneavoastră, stimaţi elevi, în cu mândrie, că n-a călcat pământul Motru câte o clasă cu care am dat Suntem singura școală din județ și
zeze eforturile comune ale tuturor dascălilor, perspectiva evoluţiei timpului. Vă doresc să- degeaba, și-a făcut datoria față de drumul Liceului Industrial din Mătă- din țară care avem Editura Rene,
ale tuturor elevilor şi cetăţenilor spre a face nătate deplină, ani mulţi, succese permanen- viață și societate iar acum se gân- sari. Sub conducerea profesorului am editat 20 de cărți despre viața
într-adevăr din Colegiul de la Mătăsari unicul te tuturor celor prezenţi aici. dește la un viitor mai strălucit, cu Ion Gr. Dădălău, directorul școlii, școlii noastre, s-au desfășurat am-
Colegiu Tehnic din ţară, una dintre cele mai zile mai bune pe măsura muncii profesorilor Dădălău Floarea, Dădă- ple manifestări în cadrul sărbătorii
depuse. Au venit toți cei care sun- lău Luminița, Ceaușescu Zizi, Nișu- Fiii Jilțului, Zilelor Liceului și
tem în viață și stau bine cu sănăta- lescu Elisabeta și altor cadre didac- Colegiului, Zilelor Mitropolitului, ab-
tea, s-au creat clipe emoționante tice a început înscrierea elevilor la solvenților, majoratului, bobocilor,
Felicitare prin primirea de către liceenii din liceu, acțiune care s-a realizat în s-au făcut înâlniri cu parlamentarii,
clasa a XII-a C a Colegiului, cu flori, timp record. Inspectoratul Școlar cu conducătorii județului, cu oa-
Zilele acestea se împlinesc 25 de ani de învățământ liceal mătăsărean. Un ecusoane, zâmbete și voie bună de Județean Gorj ne-a asigurat cadre- meni de cultură și artă, din învăță-
sfert de veac de lumină, cultură și civilizaţie. Un sfert de veac în care spiritul locu- bucuria revederii în cancelarie, cale didactice calificate iar pe partea mânt. S-a organizat, în 2000, pri-
lui s-a desprins de sine, integrându-se în universalitate. Urez succes oamenilor binetul de română, muzeu, în cabi- tehnică au fost încadrați directorii și mul concurs de titularizare a
şcolii mătăsårene, elevilor, părinţilor, comunităţii locale. Fie ca aceste momente nete și laboratoare, după care, la fel inginerii șefi de la Întreprinderea cadrelor didactice din Gorj, s-a înfi-
înălțătoare să rămână vii în conştiinţa tineretului studios! Felicit în mod deosebit ca în edițiile anterioare, la Olănești, Minieră Dragotești, Baican Gavril, ințat cabinetul medical, elevii sunt
conducerea Colegiului Mătăsari pentru realizările deosebite obținute în ultimii Săcelu, Herculane (Motru), Lainici Bercea Nicolae, Paicu Aristică, Goșa aduși la școala cu 2 microbuze,
ani! (Jiul), ne-am petrecut cu lăutarii Gheorghe, Cărăbiș Ion, Ciciu Cornel, avem centrală termică pe gaze cu
lângă noi la Tg-Jiu punând bazele Șoș Ion, Catrinoiu Constantin și alții instalații termice și sanitare noi, fo-
Secretar general al M. Ed. C., Prof. univ. dr. ADRIAN GORUN unor proiecte anuale în preajma care ne-au sprijinit fără rezerve cu raj de apă, bandă școală, pe fonduri
sărbătorii Sfinților Constantin și tot ce am avut nevoie. Am început europene s-au dotat grădinițele.bi-
Elena. Tot în această toamnă se îm- liceul cu specializări de mineri, lă- blioteca, sala de sport, cabinetele
Să fim pragmatici plinesc 35 de ani de învățământ li-

ceal în Mătăsari.
S-au făcut demersurile nece-
cătuși, sudori, mecanici, mașini și
utilaje, electricieni, după care am
schimbat rețeaua școlară începând
de biologie, chimie, fizică, psiholo-
gie, s-au obținut rezultate bune și
foarte bune la olimpiade și la exa-
Prof. Floarea Dădălău sare la cei indrituiți să aprobe o cu 1990 când am devenit grup șco- menele naționale de capacitate și
Oricât de dotat ar fi cineva de Dumnezeu, dacă ceea ce are ca dar (sau ca har), nu școala cu 24 de clase care inițial a lar și în 2000 Colegiul Național. Am bacalaureat. Toate acestea și alte-
este cultivat cu râvnă şi metodic, rezultatul este chiar mai slab decât al celor mai puţin fost proiectată lângă biserica satu- introdus filologia, matematică in- le au contribuit ca în cadrul Progra-
dotaţi, dar serioşi şi harnici. De asemenea dacă nu suntem conştienţi că ceea ce am lui și apoi mutat amplasemtul pe formatică, chimie-biologie, protec- mului Comenius, cele 86 de clase
primit „gratis” trebuie să-l împărţim cu ceilalţi, să-l oferim cu generozitate semenilor locul în care funcționează astăzi. A ția mediului, economic, tehnologia cu 2150 de elevi, 130 de cadre di-
din nou, darul nostru rămâne închis şi ori nu va fi cunoscut, ori nu va interesa pe ni- început o luptă pe viață și pe moar- calculatoarelor, pentru liceu, școala dactice și 30 personal auxiliar și
meni. Egoismul, ştim, este izvorul tuturor relelor. El ucide darurile cu care nea hărăzit pravila divină, acestea te, cu nopți nedormite, cu planuri de maiștri și școala postliceala de administrativ să fie vizitați de cadre
se resorb în sine, se pierd. Un pom, oricât de valoros i-ar fi rodul, nu are nici o valoare dacă nu dă rod sau şi-l
mărețe, cu punerea de acord a fac- normatori iar pentru școala profesi- didactice din America, Germania,
torilor decidenți de la nivelul jude- onală specializări de electroniști Franța, Italia, Turcia, Olanda, Polo-
risipeşte înainte de coacerea deplină. Omul ca şi pomul sfinţeşte locul. Atunci când locul este favorabil afirmă-
țului, pentru obținerea aprobărilor automatizări, lăcătuși mecanici, tu- nia, Lituania, de 36 de tineri cu stu-
rii în sine, singura piedică în calea dăruirii este egoismul meschin, vinderea sau precupeţirea celor câteva necesare. Pe aceste locuri erau rism și alimentație publică, croito- dii superioare din 12 țări din
bacuri care şi-au fost dăruite în plus şi izolate cu migală de dascăli, de educatori, în general. Niciodată nu faci case, zăvoaie de nuiele, derdeluș rie, radio Tv, industrie alimentară și Sud-Estul Europei. Așa trec anii, cu
prea mult atunci când dărui generos. Nu există nici o scuză că în aceste vremuri trebuie să fii pragmatic, că pentru copii iarna, care au fost um- altele. Pentru aceasta paletă largă bune și cu rele, cu suișuri și cobo-
este o naivitate să te risipeşti în întreprinderi idealiste „utopice”, că cine este visător în zilele de astăzi este un plute cu mii de bascule de pământ de specializări am aplicat o strate- râșuri, dar de un lucru suntem si-
„împuşcă-n lună”; „un sinucigaş”. Este o mentalitate sedimentară, de grotă. Oamenii generoşi sunt cei pe care și beton, iar constructorii din Cluj gie aparte militând pentru organi- guri. Colegiul din Mătăsari este uni-
timpul nu-i uită; mai ales timpurile grele!. Ne doare când la întâlnirile periodice cu foştii absolvenţi, îi vezi câtă aveau sarcina să ridice cât mai re- zarea în Mătăsari a unor acțiuni cat în România, prima unitate de
râvnă depun să-şi afirme patriotismul faţă de fostul liceu cu care se mândresc şi cât de stânjeniţi sunt şi cât pede o citadelă a învățământului metodice și chiar a unor finale la acest gen din țară, de la țară, un
de mult regretă că nu au făcut destul ca să rămână în memoria bună a acestuia. Pentru că, să fim categorici, din Gorj care să se înalțe maiestos etapa județeană de protecția me- paradis în mijlocul infernului, oază
nu valoarea notelor mari, a diplomelor, a coroniţelor rămân la urma urmei (nimic). ca o coloană a infinitului peste ce- diului, pentru generalizarea experi- într-un deșert. La ceas de sărbătoa-
Liceul nu trebuie să fie numai o perioadă de alfabetizare prelungită de la 4 la 12 ani, el trebuie să fie pe- lelalte școli din văile Jilțurilor. Porni- enței pozitive. S-a schimbat tot re, să fim mândri că ducem mai
pinieria elitei româneşti. El este şi descernarea materiei cenuşii pentru facultăţi, este o pregătire de înaltă clasă sem pe drumul cel bun și sigur, mobilierul, am dotat fiecare clasă, departe învățăturile desprinse din
pentru rezolvarea diamantelor, punându-le în valoarea caratelor şi nu diminuându-le. acum trebuia să ne ocupăm de laborator, bibliotecă, sala de sport, întâlnirile avute în această școa-
Liceul nu înseamnă doar ore de rutină, el este un sistem viu de cizelare, de modelare a personalităţii în bază materială, mobilier, cabinete, cu televizor, calculator, video și re- lă-uzină cu foc continuu, cu minis-
formare, a ceea ce au mai bun tinerii, de asimilare activă, de prelungire a lecţiilor în creaţie de valori, afirmare laboratoare, ateliere, alte dotări ne- troproiector cu ecran de proiecție și trul Educației Naționale, Andrei
de sine. Dascălii ard cantităţi uriaşe de energie în acest demers de lungă şi trudnică durată. Se investesc valori cesare pentru un învățământ mo- alte materiale didactice. Cele 9 ate- Marga și Mitropolitul Olteniei, Înalt
uriaşe pentru modelarea tinerilor, iar rezultatele nu-s nici imediate şi nici spectaculoase, decât cu fericite ex- dern și de calitate. Cu sprijinul liere au beneficiat, prin redistribui- Preasfințitul Teofan .
cepţii. Îi aşteptăm pe cei puţini aleşi.
Gândirea creatoare şi FORMAREA CARACTERULUI ÎN COLEGIUL
responsabilitatea TEHNIC DIN MĂTĂSARI
Dragoș Drăghescu, Subsecretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării
Prof. Constantin Pamfiloiu Lucrărilor Publice și Administrației
Ca slujitor pe cǎ la baza multiplelor acţiuni organizate la nivelul
ogorul şcolii timp acestui grup şcolar, precum: - organizarea de întâl- în care ne-am „acomo-
de 40 de ani – din niri ale profesorilor; - editarea revistei şcolare, ce se dat”, ne va lipsi și acea
care 30 în această bucură de apreciere la nivel naţional; - apariţia volu- viață monotonă. O viață
localitate – am mului ‘’ Fereastra sufletului” şi nu numai; - organiza- monotonă, dar plină de în-
considerat că per- rea şi desfăşurarea întâlnirii cu fiii Jilţului, care a tâmplări, persoane, zâm-
sonalitatea profesorului este dată de unele calităţi căpătat deja caracter de permanentizare - anual în bete, nopți nedormite și
dintre care aş menţiona: competenţă, efort continuu luna octombrie - aceasta fiind precedată de săptă- teste neanunțate.
de autoperfecţiune, autocontrol, echilibrul caracteru- mâna “ zilele liceului” pe baza unui amplu program Cel mai frumos lu-
lui, gândire creatoare, simţ psihologic ascuţit, capa- de activităţi ştiinţifice cultural artistice şi sportive, cru care se poate întâm-
citatea organizatorică, răbdare, responsabilitate, toate acestea - şi nu numai – reprezintă o dovadă pla în liceu sunt prieteniile
tact, entuziasm, dragoste de copii, capacitatea de elocventă a calităţilor atribuite domnului profesor. pe care le legi și nenumă-
adaptare, ironie constructivă. Desigur multe ar fi de spus la un asemenea eveni- ratele și memorabilele în-
Desigur pentru mine, posibilitatea de a participa ment de suflet, mă rezum doar la atât, asigurându-1 tâmplări prin care treci
la un asemenea eveniment, reprezintă o împlinire pe domnul profesor D. Dădălău de toată stima, con- împreună cu ei. Cu unii
sufletească în postura mea de profesorul profesoru- sideraţia, onoarea şi respectul meu şi al soţiei - foşti Numele meu este Drăghescu Aurel-Dragoș
poți avea o relație simplă de amiciție, cu alții
lui D. Dădălău şi al mai multor alţi colegi prezenţi, profesori ai domnului profesor - urându-i multă să- născut în anul 1985 în Municipiul Târgu dar
vei fi doar simplu coleg, iar cu alții vei crea ace-
precum şi al mai multor ingineri, economişti, medici, nătate şi putere de muncă, considerând că, în nume- toată educația didactică am primit-o în cadrul
le prietenii strânse și puternice. Prieteniile din
maiştri, muncitori cu înaltă calificare şi responsabili- le vârstei, în numele viitorului, nu ai voie nicio clipă unităților de învățământ din comuna Mătăsari
liceu sunt, de obicei, cele care pot dura o viață
tate socială, la care mi-am adus şi eu modesta con- să te mulţumeşti cu ceea ce ai dobândit, focul viu al unde am locuit alături de părinții mei până la
întreagă. Vei avea și prietenii destrămate și
tribuţie. Omului de la catedră i se cer asemenea ca- căutărilor, al dorinţei de împlinire, trebuie să te maci- vârsta de 18 ani iar ulterior m-am mutat în Cra-
certuri și împăcări, iar toate aceste întâmplări
lităţi ştiut fiind faptul cǎ eventualele abateri sau ne neîncetat zi şi noapte, acasă ori la locul de mun- iova unde am terminat studiile superioare și
vor deveni peste un timp simple amintiri.
greşeli în procesul educaţiei nu se pot evalua în lei, că. călăuzit de ideea că, “ mintea dacă merge în gol, masterul la Facultatea de Drept din cadrul Uni-
Mi-e dor de liceu. Mi-e dor să pierd timpul
litri, metri sau kilograme, ci ele înseamnă talente, se automacină”. versității din Craiova.
aiurea și să duc o viață monotonă. Mi-e dor să
aspiraţii, frumuseţi şi posibilităţi ucise din Vreau să spun încă de la începutul acestui
râd în ore, să aștept cu nerăbdare să sune clo-
faşǎ - motiv pentru care omul de la catedră, eseu că nu sunt cel mai bun scriitor al acestei
poțelul de pauză, să mă plictisesc la ora de is-
nu are nevoie nici să obosească, nici sa îm- categorii de scrieri dar am să îmi dau silința să
torie și să mă amuz cu colegii de bancă când
bătrânească. vă relatez cât mai bine trecutul și viitorul for-
încercam să copiem la o lucrare neanunțată.
Am făcut referiri la asemenea cerinţe mării mele. Se spune că cei mai frumoși ani din
Mi-e dor de tot, iar dacă aș putea aș da cu cel
ale educatorului, pentru a localiza persona- viața unui om sunt cei petrecuți în liceu. Și
mai mare drag timpul înapoi să mai trăiesc
litatea domnului profesor D. Dădălău, refe- dacă tot sunt numiți „cei mai frumoși ani” tre-
măcar puțin viața de liceu. Cu toate astea, con-
rindu-mă doar la unele din calităţile menţi- buie trăiți din plin. Iar eu pot spune că i-am
tinuăm să creștem. Nu putem da timpul înapoi,
onate, considerând cǎ îşi găsesc trăit din plin. Având director al Liceului din Mă-
ci putem doar retrăi anumite momente. Liceul
aplicabilitatea deplină în activitatea domnu- tăsari pe domnul Tică Dădălău un profesor de
va rămâne în trecut, doar o amintire plăcută,
lui profesor şi anume: - competenţă, - entu- Limba Română care știa și știe ce și cum tre-
sau poate cea mai plăcută.
ziasm, - capacitate organizatoricǎ. Orice buie să se întâmple cu administrarea unui liceu
Liceul te va ajuta pe parcursul anilor să te
om de bună credinţă, meditând adânc doar care are pretenții să facă performanță pe toate
descoperi, să te cunoști mai bine și să te matu-
asupra acestor călităţi îşi poate da seama planurile și social și educațional.
rizezi. Îți vei da seama de dorințele tale și de
Dar pentru a-i trăi din plin acești ani de li-
viitorul pe care ți-l dorești. Îți va scoate în cale
MEMORIU ceu, trebuia să învățăm să vorbim limba liceu-
lui. În acești patru ani, liceul devine locul unde
oameni extraordinari și persoane de care îți vei
aduce aminte toată viață. Îți va dărui o mulțime
privind viaţa şi activitatea profesorului Constantin Panfiloiu îți începi aventura numită adolescență. Locul
unde trăiești prima iubire, prima deziluzie, pe-
de întâmplări care vor deveni amintiri inesti-
mabile. Liceul îți oferă tot ceea ce ți-ai putea
rioada prietenilor adevărați și a proiectelor im-
dori. Important e să vezi ceea ce îți oferă, să
Date biografice. În acest prim capitol, voi prezen- tică pentru noi absolvenţii de scoală militară).Reîn- portante. Locul în care fuga de la ore devine cel
profiți cât de mult poți pentru a rămâne în urma
ta datele biografice ale subsemnatului şi ale soţiei torşi la unitatea militară de bază am fost avansaţi la mai „cool” lucru de făcut, locul în care o notă
lui cu cât mai multe lucruri. Să profiți la maxim
astfel: Subsemnatul Constantin născut 08.10.1932, gradul de locotenent în rezervă. În primăvara anului proastă la teză e un capăt de țară, locul unde
și să te bucuri de fiecare zi și de fiecare întâm-
al patrulea după Constanţa 1925, Dumitra 1928 şi 1953 am fost eliberat. O precizare: prin unele mici încet-încet fără să observi, îți formezi persona-
plare. Va veni o zi când nici nu vei realiza cât de
Dumitru 1930. modificări de structuri teritoriale, localitaţi din raionul litatea, în care pe lângă multele materii ai posi-
repede a trecut timpul, iar atunci de ce să nu
Parinţii mei Ion Panfiloiu, Notar şi Maria Giuman- Târgu Jiu au trecut vremelnic la raionul Strehaia in- bilitatea să faci nebunii la care probabil nu te-
profiți și să te bucuri de fiecare clipă acum?
ca (căsătorită la 15 ani.Tata zicea cîteodată, se juca clusiv comuna Mătăsari. In perioada septembrie ai fi putut gândi vreodată.
Creați-vă amintiri, cunoașteți persoane noi,
în ţarînă cînd am luat-o eu de soţie). 01.09.1954 am fost numit de către Inspectoratul Anii de liceu nu se compară cu nimic în lu-
râdeți, citiți, implicați-vă în proiecte, faceți
Soţia Eugenia născută 02.07.1933 în Familia şcolar Strehaia ca învăţător director la şcoala prima- mea asta. Sunt atâtea lucruri interesante ce se
poze, învățați și bucurați-vă de fiecare zi.
Mercuţ din Miculeşti, a doua dintre cei 6 fraţi care au ră din satul Miculeşti unde am rămas pînă în petrec în acești patru pereți ai liceului încât nici
Totodată vreau să vă spun că profesorul
supravieţuit( doi au decedat la frageda vîrsta de 3 31.08.1961. În baza ordinului Ministerului Învă- nu-ți mai vine să pleci de acolo.
Anii de liceu ne oferă momentul și locul îndeplinește o profesiune de o deosebită im-
respectiv 6 ani în aceeaşi zi!). Decedată pe 28 Martie ţămîntului trimis inspectoratelor şcolare din ţară, a portanță, aceea care asigură formarea și pre-
2020 in faza cea mai grea și nebuloasă a pandemiei. fost oferită posibilitatea cadrelor didactice-învăţă- ideal unde putem să visăm, să dăm frâu liber
fanteziilor, putem să ne revoltăm căci, de ce să gătirea personalității tinerelor generații și pre-
De profesie învăţătoare cu toate gradele didacti- tori, aflaţi pe posturi, care doresc pot să-şi continue gătirea lor profesională în cadrul instituțiilor de
ce obţinute: Definitv, Gradul II şi Gradul I. studiile universitare. Eu m-am hotărît şi am urmat in nu recunoaștem, devenim cu toții aliații unui
joc superb al legendei. O legendă ce îmbină învățământ, strâns legate de viață, de activita-
Fraţii: Ion, Elisa(Lizica) , Maria, Mihai; Dumi- perioada 1961-1964 cursurile Facultăţii de Ştiinţe tea socio-profesională, morală și cetățenească.
tru(Mitică). Copiii noştri: Ileana căsătorită cu Nelu Naturale şi Agricole a Institutului pedagogic de 3 ani tragedii, regrete, certuri împăcări, iubiri, aplau-
ze, culori și sentimente. Profesiunea didactică este asociată cu câteva
Dădălau , Maria(Miuţa) căsătorită cu Dieter Rehner. cursuri fără frecvenţă din cadrul Facultăţii de Biolo- categorii fundamentale de roluri, acceptate de
Nepoţi: 1.De la Ileana: Adela Maria căsătorită cu Ovi- gie a Universităţii Bucureşti. In anul următor 1965 a Îmi aduc aminte cu plăcere și acum de pri-
ma zi de liceu, plină de emoții, oameni noi și majoritatea sistemelor de formare a profesori-
diu Hortopan; Daniel Ionuţ căsătorit cu Izabella Min- fost organizată sesiunea de susţinere a examenului lor: proiectare, managementul și organizarea
druleanu; 2.De la Miuţa: Robert căsătorit cu Eva de stat în ian.-februarie unde m-am prezentat şi profesori necunoscuți. E plăcut să-ți aduci
aminte de toate momentele din liceu, chiar și activităților de învățare, consiliere psiho-edu-
Wagner. Strănepoţi: 1.De la Adela: Andrei Petre si susţinut examenul respectiv, obţinînd Diploma cu cațională, managementul clasei de elevi, co-
Ana Maria; 2.De la Robert: Konstantin si Olivia. Deci Nr.7173/1965. În anul şcolar următor(1955-1956) de unele poate mai puțin plăcute. Liceul este
legat de atâtea lucruri, încât nu-mi pot da sea- municare cu elevii, părinții și colegii, dezvoltare
avem 3 nepoţi şi 4 strănepoţi.Se cuvine a menţiona am reuşit să extind şcoala de la Miculeşti ca şcoală
ma care e cel mai important dintre ele. Dacă profesională de-a lungul vieții, participare la
în acest capitol, că la Şcoala normală Târgu Jiu, au gimnazială clasele 5-8.
stau să mă gândesc mai perfecționarea procesului educațional și a ino-
absolvit un număr de 5 generaţii din familie, respec- Reluînd capitolul II de la zero în-
tiv Eu, Ileana fiica, Adela nepoata, Andrei şi Ana stră- cepem cu: Clasele primare absolvite bine, un lucru foarte impor- vațiilor din școală, oferirea de servicii educați-
nepoţi. Activitatea instructiv educativă. Începtul acti- în Mătăsari, cu excepţia clasei a IVa, tant care este legat de liceu onale pentru comunitate. Personalitatea profe-
vitaţii mele profesionale a fost făcut prin repartiţia absolvită la şcoala primară din satul este timpul. Probabil e cel sorului în condițiile învățământului actual
primită din partea şcolii Pedagogice absolvite in Brădet-avînd ca învăţător pe domnul mai important lucru. Nu îți presupune și o serie întreagă de calități, deter-
1952 în fosta regiune Oltenia, în fostul raion Pleniţa, Ignat Dăescu. De ce??Învăţătorul dai seama cum trece, iar la minate de specificul și complexitatea muncii
comuna Cornu, satul Tei ca învăţător, director în- meu, Dl. C.Tănăsoiu, un Dascăl cu D, final, când realizezi cât de pe care o desfășoară. Profesorul își asumă deci
cepînd cu 01.09.1952, perioada fiind doar de două fiind luat la concentrare iar eu după repede s-a scurs, parcă ai o multitudine de roluri, a căror exercitare este
luni, sept-octombrie după care am primit ordin de absolvirea classei a IV-a, trebuia să vrea să dai timpul înapoi și dependentă de personalitatea lui. În școală,
încorporare în serviciul militar. În perioada decem- mă prezint la examenul de admitere să mai trăiești puțin anii de profesorul este conducătorul activității didacti-
brie 1952-decembrie 1953 am fost înscris la şcoala în Liceul Tudor Vladimirescu(LTV) Târ- liceu. Practic, trăiești zilnic ce care se desfășoară în vederea realizării
divizionară, ofiţeri de rezervă în oraşul Tecuci şi apoi gu Jiu,(unde concurenţa era de ordi- o viață monotonă. Te tre- obiectivelor prevăzute în documentele școlare.
Bîrlad. După absolvire am fost avansat la gradul de nul sutelor) ori suplinirea fiind asigu- zești, mergi la școală, stai Ca expert al actului de predare-învățare
sublocotenent rezervă şi trimişi în diferite unităţi mi- rată de o doamnă fără studii în pe acolo cât stai, mergi poate lua decizii privitoare la tot ceea ce se în-
litare din ţară, pe post de comandanţi de plutoane, domeniu, tatăl meu a hotărît să ur- acasă, dormi și tot așa în tâmplă în procesul de învățământ; Ca agent
pentru instruirea studenţilor obligaţi de a efectua mez clasa a IV-a la Brădet. Toamna, fiecare zi. Însă, acea viață motivator, declanșează și întreține interesul,
această perioadă de instruire militară, eu fiind trimis în septembrie 1944, m-am prezentat monotonă va deveni o obiș- curiozitatea și dorința lor pentru activitatea de
în oraşul Galaţi(această perioadă reprezenta o prac- nuință, iar după ceva timp
Continuare în pag . 18 Continuare în pag . 18
Generalii Gorjului la Mătăsari - Ierusalimul României

Dumitru DĂDĂLĂU: „Distinşi invitaţi, dragi elevi, trăim as- cip la această festivitate. Discutam, în timp ce ne prezenta domnul departe. Toţi de aici şi, probabil, mulţi alţii
tăzi un moment deosebit în viaţa acestei şcoli. Avem bucuria şi director unitatea că, dacă n-aş fi venit, aş fi pierdut mult din ceea sunteţi de pe meleaguri de la ţară. Ne-am
plăcerea de a primi în mijlocul nostru pe conducătorii judeţului în ce am văzut şi am cunoscut în cei 88 de ani. Eu am cunoscut născut la ţară, am crescut la şcoli, vorba
domeniul învăţământului de la împărţirea administrativ teritorială multe unităţi de învăţământ. Am stat în Canada o lună de zile, în aceea eu am pornit de la Școala primară
a acestei ţări, deci începând cu anul 1968. Bucuria este cu atât 1983, şi m-a interesat problema învăţământului. Că sunt cu mult simultan aşa am învăţat în clasele I –IV, apoi
mai mare, cu cât în Mătăsari, noi sărbătorim în aceste momente, mai departe de noi, e adevărat, dar condiţiile materiale care dic- la gimnazială mai la centru, unde se adu-
115 ani de atestare documentară a primei şcoli din localitatea tează, am observat că au dictat cu desăvârşire şi în unitatea dum- nau toţi de la sate, în fine. O ambiţie perso-
Mătăsari. Mai avem puţin şi facem 30 de ani de învăţământ liceal neavoastră. Ce pot să spun, am vizitat multe şcoli în judeţ, am fost nală pe care mi-au satisfăcut-o părinţii, am
în Mătăsari. Mai avem puţin şi facem 10 ani de la înfiinţarea pri- la Inspectoratul judeţean, dar mă pronunţ şi susţin şi am ferma mers la liceul ”Carol” din Craiova unde ac-
mului şi ultimului colegiu din ţară de la ţară, unicat în România. convingere că unitate deosebită cum este liceul Mătăsari –aşa tualmente este fiul meu profesor de infor-
Suntem în preajma sărbătoririi celei de-a X-a ediţii a Fiilor Jilţului. cum se sublinia adineauri- sunt puţine în Gorj –poate că nu există matică, facultatea la Bucureşti și am venit
Cei care ne-au onorat astăzi şi au venit aici sunt prietenii noştri, niciuna- sunt puţine în ţară şi poate că rivalizează şi cu ale ţări. tot de pe meleaguri aproape natale. Prima
sunt colegii noştri, sunt oameni cu care, de-a lungul anilor, aţi avut Trebuie să ştiţi că le spuneam tovarăşilor mei de discuţii şi de dată, la Baia de Aramă, pentru că era singu-
sau n-aţi avut de-a face cu dumnealor în conducerea destinului drum, din unitatea dumneavoastră, că aici am intrat în altă lume, rul post vacant la liceu din acea zonă şi am
învăţământului gorjenesc. Mi-e greu şi nu ştiu cum să încep, cu cum zicea un poet: „cu alte raiuri, cu alţi zei” şi asta datorită tot avut pretenţia să iau post la liceu. După
cine să încep şi despre ce să spun mai mult sau mai puţin despre oamenilor de suflet; cică, dacă nu pui suflet în ceea ce faci, de- aceea, am ajuns în Târgu. Jiu şi, în mare nu tradiţional aşa cum îl aveţi dumneavoastră, modernizat, dar cu
toţi cei care sunt aici. Nu ştiu dacă am să fiu pe placul Domniilor geaba încerci să mai faci pentru că nu vei reuşi niciodată. Eu am parte, de aici în continuare le-a spus domnul Dădălău. Poate nu posibilităţile de dezvoltare intelectuală a copiilor noştri care, prin
Lor, nu ştiu dacă am să vă satisfac pe dumneavoastră, dacă am absolvit ASE-ul în 1950, după ce am venit de pe front. Mi-am lăsat ştim unde ne va arunca viitorul, eu, practic, mă apropii de pensie, naştere, provenind dintr-un neam latin avem mai multă sclipire
să pot să dau informaţii mai multe sau mai puţine despre fiecare soţia şi copiii în sat de munte şi m-am dus la facultate. Am fost chiar dacă sunt născut în 47, dar încet-încet ne apropiem şi eu şi decât alţii. S-o păstrăm, s-o valorificăm în interesul viitor al copii-
dintre cei pe care îi avem invitaţi aici. M-am ostenit mult şi mi-am repartizat consilier la Combinatul Hunedoarei şi am renunţat, pen- alţii. Copiii de lângă no I sunt plecaţi, băiatul la Craiova, fetiţa în lor noştri.
dorit să facem parte din această întâlnire pentru că dumnealor, tru a reveni în învăţământ, ca dascăl; mi-a plăcut încă de când Bucureşti, ne vom duce după ei, poate ne vom duce spre ţară, D-l Gheorghe GĂMĂNECI: Eu aş începe prin a vă mulţumi
de-a lungul timpului, peste cei 35, aproape 40 de ani au lăsat fie- eram pe băncile şcolii. De aceea, susţin că dumneavoastră aţi oricum evoluţia în viaţă, zic eu, că este legată de unele lucruri care sincer, domnule director, pentru această invitaţie şi pentru aceas-
care în parte o fărâmă din sufletul lui în dezvoltarea învăţământu- făcut lucruri atât de deosebite, atât de mari. E greu să le găseşti în schimbă destinul, oameni buni. Asta a fost situaţia respectivă. tă iniţiativă şi vreau să vă spun că tot ce s-a spus aici, aceste cu-
lui din Mătăsari. Fiecare, în parte, a contribuit cu cei care s-au altă parte, de aceea mă alătur celor spuse de domnul Grigoroiu şi Sunt conjuncturi în viaţa fiecărui om, conjunctura căsătoriei şi vinte m-au mişcat extraordinar de mult şi acum am şi gândul şi
rânduit în această localitate ca Mătăsariul să ajungă o unitate de vă felicit pentru ceea ce aţi realizat. Consider că veţi realiza şi mai atunci este o legătură clară, domnule, am nimerit bine sau mai sufletul inundate de această emoţie firească a marcării acestui
învăţământ de invidiat, să ajungă un colegiu alături de celelalte multe pe viitor, căci, pentru un dascăl, cea mai mare satisfacţie puţin bine într-un anume punct de vedere, important este să fie moment de a ne reîntâlni cu oameni de marcă ai învăţământului
instituţii remarcabile din Gorj şi din ţară. Bucuria este mare că este să priveşti în urmă şi să vezi că n-ai trăit degeaba. Ca să nu înţelegerea familiei, deci ce este de remarcat în toate aceste, gorjean şi, nu în ultimul rând, poate că aş trece pe primul rând să
veniţi la această aniversare. Ne găsiţi şi pe noi într-un moment mai lungesc discuţia, vă felicit pentru ceea ce aţi făcut dumnea- munca de care spuneam la început şi-a spus cuvântul, munca mă reîntâlnesc cu dumneavoastră, elevii şi cadrele didactice ale
prielnic, şi spun prielnic pentru că toate procentele de promovabi- voastră, vă urez în continuare succese şi mai mari pentru că ţara tuturor, munca şi a elevilor și a cadrelor didactice, a conducerii acestui minunat locaş de cultură, unitate de învăţământ de presti-
litate sunt peste media judeţului şi a ţării, atât la ciclurile inferioare asta are nevoie, mai ales, de condiţii, de oameni bine pregătiţi care s-a zbătut în perioada foarte lungă de timp şi se vede reali- giu nu numai în Gorj, dar şi în ţară. Am început activitatea într-o
cât şi la ciclurile superioare. Este anul în care noi am avut cele mai care, să-mi fie cu iertare că mă pronunţ, dar se găsesc cam rar. Vă zarea. Nu degeaba, domnule director, au venit aici şi alţi miniştri, localitate destul de îndepărtată, nu din punct de vedere teritorial,
bune rezultate la Testele Naţionale şi la Bacalaureat. Este anul în doresc succes şi să ajungeţi bătrâni ca noi! au venit şi au văzut, au popularizat multe zone. Fiecare dintre ei au ci din punct de vedere economic şi social al Gorjului. Aceasta a
care noi suntem evidenţiaţi în scriptele Ministerului ca şcoală eu- D-l Mihail MĂRTOIU: În primul rând, vă spun sincer că sunt văzut multe şcoli, ce este drept şi d-l inspector a fost în altă ţară, fost şansa, pentru că repartiţia se făcea la nivel de ţară şi era doar
ropeană considerată, ca punctaj, a doua pe judeţul Gorj şi a IV-a plăcut impresionat şi, în acelaşi timp, onorat că mă aflu la masă de exemplu, la Moscova, unele mai puţin bine dotate, altele mai două posturi: Slivileşti şi Roşia de Amaradia, localitate care se află
dintre cele 5 judeţe ale Olteniei. Suntem şcoala care a obţinut în cu aceşti oameni, profesori de frunte ai judeţului Gorj, cu care am bine dotate, depinde şi de calibrul acelei şcoli, adică şi de cum se în preajma localităţii Bumbeşti. A fost greu, extraordinar, incredi-
acest an, pentru a 10-a oară, cel mai mare punctaj dintre cele 350 lucrat de-a lungul vieţii, fie ca subordonat, avându-l alături pe investea în ea, în mai multe zone şi în mai multe domenii, de bil, aş putea spune, pentru că am trăit primele momente şi prime-
de reviste şcolare participante la concursul organizat de Ministe- domnul Cinteză şi ca director de liceu şi ca inspector general al exemplu, în domeniul militar se investea foarte mult. În Moscova le emoţii ale primei inspecţii, când microbuzul trecuse pe lângă
rul Educaţiei şi Cercetării. Suntem şcoala în care am avut anul Inspectoratului Şcolar, pe poziţii diferite. Împreună am învăţat să era Academia de Război din Moscova, celebră. Ceea ce vă doresc această unitate de învăţământ unde era o butie mare de vreo
acesta o prezenţă remarcabilă la olimpiade şi la concursurile şco- distingem lucrurile frumoase şi luminoase de lucrurile urâte şi la toţi este să fiţi sănătoşi, să vă gândiţi, când veţi termina, la zo- 20-30 de cazane, şcoala era pe roşu şi ei au crezut că le vine al-
lare şi la celelalte activităţi extracuriculare afişate şi organizate de întunecate. Cei doi seniori „plini” pe atunci, zic eu, de iubire a nele de unde aţi provenit, în special, cu drag la cadrele didactice cool. Am revenit şi am avut această experienţă a primei mele
Ministerul Educaţiei şi Cercetării. De aceea, cred eu, că venirea neamului, au ştiut temporar şi au putut să înfrăţească condeiul şi care v-au format şi pe urmă să vă realizaţi în viaţă. Ne bucurăm evaluări din cariera de dascăl când inspectorul, profesorul Ţârcă,
dumneavoastră aici să vă întâlniţi cu cadre didactice este de bun abecedarul, să apere valorile tradiţionale, spirituale, culturale şi foarte mult şi, când ne întâlnim cu generaţiile de elevi la 10 ani, să o exigenţă în ceea ce priveşte activitatea la clasă; m-a introdus la
augur şi vă spun de ce: în această şcoală, în această toamnă au istorice ale neamului, să nu lase patrimoniul care trebuie păstrat şi vedem ce a reuşit fiecare în parte. Nu de mult, acum vreo trei prima oră şi, într-adevăr, am avut cel mai frumos laborator pe care
venit peste 40 de cadre didactice, unele pentru prima oară în în- nici statutul de dăscălie. săptămâni, am avut un asemenea prilej de a participa la o întâlnire l-am făcut prin forţe proprii, am rămas surprins. Vreau să vă spun
văţământ, altele pentru prima oară în această şcoală. În al doilea Vă spun, întâlnirea cu dânşii, dintotdeauna mi-a dat emoţii. a elevilor unei generaţii de acum 10 ani şi i-am găsit foarte bine că în viaţă există multe momente; am adunat şi eu în cămara
rând, bucuria este cu atât mai mare, cu cât avem posibilitatea ca Multe lucruri am învăţat de la dânşii şi am încercat să le aplic; si- realizaţi, aşa vă doresc la toţi, pentru dumneavoastră, pentru copii. sufletului meu multe amintiri care mi se constituie în acest patri-
dumneavoastră, în timp, să faceţi o evaluare perfectă asupra ceea gur, nu mi-au ieşit întotdeauna, fiind şi diferenţe de temperament, D-l CHIRIAC: Stimaţi colegi, domnule inspector general, am moniu personal, de care îmi aduc aminte cu mare plăcere. Multe
ce a fost, este şi va fi învăţământul din Mătăsari. de experienţe sau de altă natură. într-adevăr oarecum emoţii, pentru faptul că prima zi de şcoală, dintre ele se schimbă odată cu trecerea timpului. Am întâlnit şi
D-l Ion GRIGOROIU: Mult stimat auditoriu, vă rog să-mi în- Dar, prin ce s-a zidit aici la Mătăsari, de iscusiţii şi talentaţii ca profesor, bineînţeles am făcut, având ca mentor general de oameni minunaţi care marchează destinul. Vă mărturisesc sincer,
găduiţi să mă alătur şi eu cu tot sufletul la sărbătoarea şcolii dum- dascăli şi profesori, se poate scrie o carte de istorie, o carte de atunci pe inspectorul de Cărbuneşti, domnul Cinteză şi prima în- că tot ceea ce vă spun m-a menţinut în acestă perioadă. Cel mai
neavoastră pe care, îmi amintesc bine, cum am lăsat-o acum 39 istorie în care vedem un patrimoniu care trebuie păstrat şi rămâne tâlnire, cum erau atunci, se făcea înaintea începerii anului şcolar mare moment extraordinar care m-a marcat în mod deosebit, a
de ani în urmă şi vă rog să mă credeţi, pur şi simplu, mă uimesc acest statut de dascăl şi de om, pentru că, dacă în producţie şi în propriu-zis, venind de pe băncile unei facultăţi, mai revoluţionar, fost după 1989, când inspectorii se alegeau de cadrele didactice
paşii formidabili pe care i-a făcut această şcoală. Este îndeobşte sfera productivă, contează foarte mult şi determină baza materia- am prezentat nişte lucruri care mi se păreau mie că nu sunt prea de specialitate şi de directori şi, într-adevăr, am fost printre puţinii
cunoscut faptul că istoricii noştri au concluzionat că existenţa po- lă, iar în învăţământ baza materială şi dotarea, oricât de mari ar fi, bine la momentul acela, inspector-şef era domnul Ciocârlie, pe care au rămas şi după 1989, la propunerea regretatei profesoa-
porului român aşezat în calea greutăţilor este un miracol, este o dacă nu sunt oameni şi dascăli devotaţi până la sacrificiu faţă de care-l cunoşteam, că făcusem facultatea la Timişoara. Mi-au spus re-directoare Dragomir, cu o unanimitate de voturi, am rămas şi
enigmă. Parafrazând acest adevăr şi păstrând, desigur, proporţiile, meserie, faţă de profesia pe care şi-au ales-o, tot degeaba. Din colegii că eram foarte îndrăzneţ. Bineînţeles că le-am replicat la după această perioadă care a fost o perioadă de răscruce în carie-
eu afirm, fără a exagera, că progresele formidabile ale şcolii din cauza asta, sistemul de învăţământ este un sistem dinamic şi, zic toţi, orice inspector o veni să vină la clasă şi atunci stăm de vorbă ra şi în activitatea mea. Sunteţi unitatea cu cel mai mare efectiv din
Mătăsari, constituie pentru mine un miracol, este o adevărată eu, faptul că este eterogen nu e determinat neapărat de baza la clasă, dacă are de comentat ceva atunci când îmi fac meseria tot judeţul. Aţi devenit colegiu. Îmi amintesc că am fost martor
enigmă. Miracolul, adică minunăţia îşi găseşte explicaţie în fru- materială, ci în bună măsură de calitatea dascălului. De ce m-am asta. Acest crez să ştiţi că m-a coordonat, să zic aşa, de-a lungul ocular cînd l-am adus pe ministrul Marga. Era din partea Conven-
moasele tradiţii ale şcolii din Mătăsari, care a avut norocul să aibă întors aici după pensionare? Domnul director m-a prezentat ca activităţii mele care şi ea este de vreo 40 de ani încheiaţi anul ţiei, cu domnul Mischie pe scenă. Citeam acum două zile într-un
dascăli ai locului, capabili, devotaţi procesului de învăţământ. Aş fiind dintre cei care am lăsat câte o fărâmă din sufletul nostru aici; acesta. Din `67 sunt profesor, evident ca să trec succint, aşa cum ziar, de profesorul Dădălău că are cel mai mic calificativ acordat
remarca, în acest sens, pe directoriiBĂLEANU şi pe inimosul peda- ori că m-am întors sa-mi recuperez fărâma de suflet sau s-o îm- a zis şi domnul director Dădălău, primii cinci ani iam făcut la lice- directorilor de unităţi din Gorj şi mi-am făcut o cruce şi mi-am zis:
gog desăvârşit, PAMFILOIU Costică, care au ridicat mult prestigiul bogăţesc. M-au bucurat aprecierile domnului inspector general ul din Novaci, am fost şi elev la acest liceu, apoi, ca profesor, ur- ”Doamne, cred că am întors pagina!” Pagina era cu susul în jos.
şcolii şi al comunei. A doua expediţie a miracolului o constituie tare mult şi îmi vine să cred că au înţeles şi mai bine de ce mi-am mătorii 17 ani la Universitatea din Craiova, liceul din Novaci, după Afirmaţia, nu ştiu de unde a venit, dar mi s-a părut aşa de necredi-
faptul că, la pensionare, gazda veche a școlii a fost înlocuită cu dorit să vin şi să lucrez aici, în cadrul Colegiului Mătăsari, dar aceea la Universitatea ”Constantin Brâncuş”. Am un obicei, atunci bilă şi, dacă nu vom decanta lucrurile şi valoarea nu va fi pusă
foşti elevi ai acestora şi ei bine pregătiţi profesional, cu dragoste vreau, aşa ca o paranteză, să vă spun că am lăsat aici, când eram când trec pe undeva şi, mi s-a spus asta, observ anumite lucruri acolo unde este, nu vom respecta efortul şi strădania unor oa-
de şcoală, să realizeze ceva. A treia explicaţie e că liceul şi, apoi, inspector general o fărâmă de suflet, am lăsat şi o fărâmă de şi ce am observat la dumneavoastră, vreau să pun în aplicaţie meni de suflet. Niciodată dascălul nu şi-a pus problema cât ia
Colegiul Mătăsari a avut marele noroc de un director inimos, ca- maşină, domnul Ion Dădălău poate să vă confirme, venind aici să acum, ca administrator al unei localităţi, sunt şi primarul Novaciu- pe oră când a trecut pragul clasei. El a ştiut care îi este misiunea
pabil, bun manager, exemplu pentru subalterni, care a ştiut să constat stadiul în care erau lucrările, să pot sprijini în continuare lui şi am obţinut pentru liceu un fond de aproape 1 milion de euro cu această ocazie, a profesiei de dascăl. Sperăm să găsim acest
atragă şi să folosească la maxim avantajele pe care le oferă între- ridicarea acestui edificiu de cultură, am parcat la Școala Nr.2 şi pentru campus şcolar. Dorinţa mea este să am un amfiteatru, cel echilibru. Încă o dată vă mărturisesc sincer că am fost plăcut
prinderea minieră. A ştiut să atragă cadre didactice valoroase, am venit împreună cu domnul Ion Dădălău, să vedem şi să anali- puţin la fel de frumos ca al dumneavoastră. E prima mea dorinţă, impresionat de ce s-a produs aici. Le doresc distinşilor noştri
apelând şi la pensionarii care au ridicat prestigiul şcolii, cu toate zăm ce sa mai făcut pe vremea aceea. Constatând cu mare plă- pe lângă altele, pe care trebuie să le facem în liceu care are şi el colegi o viaţă lungă, să le dea Dumnezeu sănătate şi să se bu-
excepţiile pe care le-a căutat şi le-a expus. Colegiul Mătăsari cere, în duminica şi sâmbăta premergătoare, cadrele didactice de o vechime de aproape 50 de ani şi nu s-a investit absolut deloc, în cure de toate rezultatele muncii de până acum, chiar dacă une-
continuă a fi pentru mine o enigmă, prin faptul că, într-o perioadă aici au făcut muncă patriotică şi descărcaseră cărămidă, au efec- plus, pot spune că din bugetul localităţii mele, o treime, în fiecare ori această artă a vieţii este umbrită de unele suferinţe. Dum-
istorică atât de scurtă, a reuşit să se numere printre cele mai do- tuat şi alte munci gospodăreşti necalificate spre a ajuta şi funcţiona an de când sunt primar, o aloc învăţământului. Pentru că îmi dau neavoastră, elevilor, să vă bucuraţi de aceste bucurii ale vârstei,
tate şcoli, nu numai din Gorj, ci şi din întreaga ţară, să fie acum construcţia. Când m-am întors, am găsit maşina tamponată, lovită, seama cât de important este să avem asigurate şi condiţiile ma- pentru că nu vă veţi mai întâlni cu ele, dar tot atât de adevărat
printre colegiile fruntaşe privind rezultatele la învăţătură, lucrând am mers cu domnul Ion Dădălău la poliţie ca să iau dovadă. Ru- teriale pentru copii, dar şi pentru profesori pentru că mulţi fac este să ştiţi că există şi foarte multe obligaţii. Acum trebuie să vă
cu aproximativ 1800 de elevi şi 120 de cadre, să aibă o revistă gându-l pe şeful postului din poliţie să încerce să-l găsească pe cel naveta şi trebuie să le plăteşti deplasarea pentru că aşa e corect puneţi dorinţele şi să le realizaţi şi să nu uitaţi „Cartea este ca
premiată pe ţară, să se mândrească cu o sumă de absolvenţi vinovat să mă ajute la despăgubire, mi-a spus că ”dumneavoastră şi legislativ, şi omeneşte. Eu sunt sigur că şi la dumneavoastră omul!”. Are valoare mare oriunde şi oricând, indiferent de vre-
ajunşi în posturi mari. Enigma nu mai este enigmă, când ne gân- ştiţi câţi sunt în Mătăsari fără carnet de conducere” şi cu asta am colectivul este foarte unit, foarte numeros şi de aici pot să vă felicit me. Vă urez cele mai frumoase gânduri. Sunt om cu experienţă
dim la marele adevăr exprimat de poporul nostru, când zice: încheiat episodul pe care am vrut să vi-l relatez. Eu mă simt bine şi conducerea liceului pentru faptul că poate păstra un colectiv unit şi am considerat că este bine să o valorific. Am scos aceste
„Omul sfinţeşte locul!”, iar directorul şi cadrele de aici au sfinţit dumneavoastră aţi fost motivele pentru care eu mă simt bine în la un număr atât de mare de profesori, pentru că unde sunt mulţi, două volume: „Şcoala gorjeană în contextul învăţământului ro-
locul acesta. De aceea, acum, la ceas festiv, aduc din adâncul colectiv, şi am dorit să vin în continuare să lucrez aici şi mulţumesc părerile sunt diferite şi coordonarea trebuie făcută cu iscusinţă. De mânesc” şi „Istorie şi profesionalism” în care întâlnim o serie
sufletului meu mulţumiri colectivului didactic al Colegiului care-l lui Dumnezeu că mi-a mai dat putere pentru acest lucru, sigur, nu aceea, eu sper şi într-o colaborare foarte bună cu dumneavoastră, întreagă de date, fapte, oameni, idei, evenimente care au mar-
înconjoară pe director şi-l ajută în strădaniile sale, uneori suprao- ştiu, dacă am venit aşa cu un certificat de clemenţă al Inspectorului cu profesorii care sunt la liceu prin programul pe care lam lansat cat, de-a lungul vremii, şcoala gorjeană şi au avut posibilitatea
meneşti. Urez tuturor dascălilor mătăsăreni şi elevilor lor viaţă în- Şcolar, dar, oricum, aprobarea cred că am şi avut-o. Vă spun încă o şi sperăm să fie aprobat de Ministerul de Învăţământ. Sunt aproa- de a adăuga ceva, de a clarifica ceva. Am considerat că e bine
delungată cu sănătate, să ajungă şi să depăşească cu bine şi cu data, eu sunt deosebit de încântat, vin cu plăcere la şcoală şi mă pe sigur ca programul va trece. Vă felicit pe dumneavoastră toţi, să rămână pentru generaţiile următoare această experienţă di-
rigurozitate cei 85 de ani pe care îi am eu acum. Le urez cât mai uit cu satisfacţie, cu apreciere la conducerea unităţii de învăţă- pentru că un director nu poate face prea multe dacă nu este şi dactică din şcoala gorjeană. Vă mulţumesc!
multe succese la școală şi în familia lor. Să trăiască, la mulţi ani! mânt, la directorul Dumitru Dădălău care face sacrificii enorme ajutat. Îi doresc conducere operativă şi bună şi în continuare, chiar D-l Dumitru DĂDĂLĂU: Vreau să vă mărturisesc, în modul
D-l CINTEZĂ: Stimaţi ascultători, n-am scris cele ce voi spu- pentru a păstra faima acestei unităţi de învăţământ şi de a ridica tot dacă mai intervin şi astea politice, pentru că trebuie să apreciem cel mai sincer, că sunt profund marcat de modul în care a de-
ne, dar mă voi trudi să fiu înţeles de către dumneavoastră şi în mai sus aprecierile, vrând-nevrând. Fie că ne convine, fie că nu, oamenii care lucrează şi fac lucruri deosebite. Vă doresc sănătate curs această întâlnire de suflet şi că fiecare dintre noi am avut
acest mod. Am intrat în al 89-lea an de viaţă, „bătuţi pe muchie”, sunt convins că se apreciază faptul şi că se lucrează în această insti- la toţi şi să facem pentru şcoala românească să rămână tot acolo ce învăţa de la înaintaşi şi că în perioada următoare să ne dea
cum zice românul. Am acumulat multe, am văzut multe atât bune, tuţie de învăţământ care, încet-încet şi-a făcut loc în elita unităţilor de sus unde a fost, chiar dacă condiţiile încep să ne apropie de şcoa- Dumnezeu zile la toţi să ne luptăm cu viaţa şi să facem ce au
cât şi rele şi nu regret nimic din ce am făcut în viaţa mea. Anii-s învăţământ liceale, cu drag şi cu sârguinţă. Vă mulţumesc! la europeană care, din punct de vedere material, stă mai bine, dar făcut dumnealor până acum. Sunt fericit că trăiesc alături de
grei şi te apasă… Când am fost invitat de domnul director, nu D-l Ion LICA: Ce pot să remarc, toate acestea au un numitor intelectual, eu mă îndoiesc, şi am relaţii cu mai multe şcoli din dumneavoastră. Vă asigur că şcoala va fi pe mâini bune. Vă mul-
ştiam ce să hotărăsc, dar m-am gândit că, totuşi, merită să parti- comun, munca. Munca omului, pornind din copilărie şi aşa mai Europa. Eu sper ca noi să ne păstrăm învăţământul cât se poate, ţumesc!
Liceul Mătăsari - aceeași ”citadelă” a învățământului mătăsărean

Istoria Liceului din Mătăsari înce- nul de Evaluare Națională, pentru absol- europene prin Erasmus+” și ”Experiențe crări de amenajare și reconstrucție a
pe cu mulți ani în urmă, undeva de venții de clasa a VIII-a, fie că vorbim de de învățare europene prin Erasmus+”. bazei materiale a școlii astfel încât, sala
prin anii 1970-1980, când a funcțio- examenul național de bacalaureat, Lice- Ambele proiecte au avut drept scop se sport a lieului a fost reabilitată fiindu-i
nat ca școală generală cu 10 clase de ul din Mătăsari se situează peste media ”dezvoltarea competențelor profesiona- aduse îmbunătățiri substanțiale. La fel,
liceu, afiliată la Liceul Motru și Liceul pe județ și, dacă vorbim de evaluarea le menite să faciliteze integrarea pe pia- la etajul III al liceului, toate sălile de cla-
”Tudor Vladimirescu” din Tg. Jiu. Mai națională, aproape de media de la nivel ța muncii europeană precum și dezvol- să au cunoscut lucrări de reconstrucție
târziu, începând cu anul 1980, atunci de țară iar, dacă vorbim de examenul de tarea cooperării europene în domeniul în sensul înlocuirii lambriului și finisării
când s-a și dat în folosință actualul bacalaureat, procentul de promovabili- educației și formării profesionale în ve- pereților și, mai ales, lucrări de reame-
sediu, instituția devine unitate de în- tate situează Liceul din Mătăsari, deasu- derea creșterii calității actului educațio- najare în sensul că mobilierul școlar a
vățământ de sine stătătoare, cu tot pra majorității liceelor de profil tehnic nal în domeniul VET” și un buget de fost înlocuit în totalitate cu mobilier
ceea ce presupune acest fapt, sub din județ. Și în aceeași ordine de idei se 106.240,00 EUR, fiecare. Grupurile țintă adaptat nevoilor individuale ale fiecărui
denumirea de Grupul Școlar Industri- cuvine să menționăm și numeroasele sunt formate din 30 elevi (18 elevi de li- elev, la standardele impuse ce cerințele
al Minier Mătăsari. note de zece obținute de elevii noștri la ceu, clasa a X-a, profilul Servicii și 12 actuale în domeniul educației. Urmează
Cu toate acestea, și nu cred că gre- discipline precum: limba și literatura ro- elevi de școală profesională, clasa a XI- ca, prin grija și sprijinul Primăriei și Con-
șesc, adevărata perioadă de dezvoltare mână , matematică, istorie,geografie și a, profilul Tehnic), precum și 5 cadre di- siliului local Mătăsari, astfel de lucrări să
și înflorire, până la a ajunge ”singurul altele din cadrul acestor examene natio- dactice pentru formare în domeniul VET fie realizare și la etajele inferioare ale
colegiu național, din mediul rural, din nale de sfârșit al unui ciclu școlar.Tot la iar parteneri Casa de Educacao-organi- unității.Mai mult, se așteaptă în viitorul
țară”, începe cu anul 2000, când unita- nivelul liceului, în ultimii ani, s-a derulat zație intermediară, Portugalia, Amanhe- apropiat, proiectele fiind aprobate de
tea, pe data de 09 noiembrie, o dată ce proiectul ROSE, proiect finanțat printr-un cer-Mercearia da Baixa– organizație de Primăria și Consiliului local, să fie reali-
rămâne în istorie ca emblematică, pri- împrumut de 200 de milioane de euro primire, Portugalia, Associacao Nacional zată o baza sportivă multifuncțională,
mește titulatura de ”Colegiu” prin girul acordat de Banca Internațională pentru das Empresas Metalurgicas e Electro- dotată cu infrastructură modernă nece- Prof. ILIESCU Vasile,
Ministrului Educației de la vremea re- Reconstrucție și Dezvoltare, implemen- mecanicas, Electric-organizație de pri- sară desfășurării activităților sportive, Director al Lceului Mătăsari, jud. Gorj
spectivă, reputatul Profesor Andrei Mar- tat de către Ministerul Educației - Unita- mire, Portugalia, respectiv Espamob-or- precum și o clădire cu destinația de Ate-
tea de Management al Proiectelor cu ganizație intermediară, Spania. Prin liere școală, în curtea liceului din Mătă- cientizarea condițiilor oferite. Mai mult,
ga.Prin grija conducătorilor pe care i-a la nivelul unității se derulează un pro-
avut, precum și prin truda cadrelor di- Finanțare Externă, Liceul Mătăsari fiind urmare, în cadrul proiectelor Erasmus+, sari. Clădirea va fi alcătuită din patru săli
beneficiarul unui grant în valoare de despre care am făcut vorbire mai sus, de desfășurare a activităților de ateliere gram de After school, în parteneriat cu
dactice care au predat aici, Colegiul din fundația ”Nouă ne pasă”, patronată de
Mătăsari ajunge, în scurt timp, renumit 451290 lei, cu subproiecul ,,Pas cu pas, mulți elevi ai unității noastre, cu prepon- școlare, grupuri sanitare, atât pentru
spre marea reusită!”. Proiectul a constat derență de la clase cu filieră tehnologică profesori, cât și pentru elevi, precum și Emag, prin care mai mulți elevi de la cla-
la nivel de întreaga țară: prima unitate sele de gimnaziu și învățământ primar,
de învățământ cu televiziune cu circuit în derularea unor activități remediale și mai multe cadre didactice, au avut unul pentru persoane cu dizabilități. De
pentru elevi, dar și în dotatea materială a posibilitatea să se deplaseze pentru câ- asemenea, sunt prevazute și vestiare, o care provin din diferite grupuri vulnera-
închis, TV și calculatoare, la nivelul celor bile, iau parte la activități remediale dar
de atunci, în fiecare sală de clasă, mobi- unității cu 2 table interactive, 10 sisteme teva săptămâni, în altă țară, la instituțiile cancelarie, o cameră tehnică pentru
centrala termică. și primesc, zilnic, o masă caldă.Elevii
lier nou, încălzire centrală și multe, mul- beneficiază, de asemenea, de burse
te altele.Dar, poate că, adevărata carte Acest proiect cu o
valoare totală de școlare ”bani de liceu” și bursa ”școală
de vizită a unității școlare din Mătăsari a profesională”, unitatea oferind inclusiv
constituit-o revista ”Murmurul Jilțului”, 1,9 milioane de
înființată de un grup de elevi, coordonați
de profesorul lor de Limba și literatura
română, cel care avea să fie și la cârma
Primiţi cu pâine şi sare lei, va deservi pes-
te 100 de elevi ai
liceului din Mătă-
învățământ profesional dual, în partene-
riat cu CE Oltenia, absolvenții find anga-
jați aproape în totalitate, burse de merit,
sari..Majoritatea burse de studiu, burse sociale dar și, de
Colegiului, mai târziu, prof. Dumitru Dă- La Colegiul mătăsărean am fost primiţi cu pâine şi sare, de
sălilor de clasă, în decontarea cheltuielilor cu naveta.Iată
dălău. Revista ”Murmurul Jilțului” a con- parcă am fi fost nişte reprezentanţi ai unor ţări străine, dar prie-
care se desfășoa- că, una peste alta, Liceul din Mătăsari a
stituit modalitatea cea mai eficientă de tene. În prima parte, a vizitei foştilor inspectori şcolari generali,
ră cursuri sunt do- încercat și pare că a reușit să de adap-
răzbatere a numelui liceului, peste tot și directorul unităţii, dl. prof. D. Dădălău ne-a prezentat unitatea
tate cu videopro- teze vicisitudinilor vremii, realizând
oriunde. Revista ”Murmurul Jilțului”, re- şcolară cu toate dotările şi anexele sale ceea ce ne-a impresionat
iector și ecran de aproape de fiecare dată planul de școla-
vistă a Colegiului din Mătăsari, pe atunci, peste măsura – Săli de clasa bine dotate, sala de sport, centrala rizare aprobat de Inspectoratul Școlar,
s-a impus repede între revistele liceelor termică proprie, staţie de televiziune internă, laboratoare şi cabi- proiecție, există
conexiune de in- elevii liceului nostru bucurându-se de
din județul Gorj, ajungând ca în fie care nete pe obiecte, muzeul, în curte laboratorul tehnologic şi tribuna sportivă. Ceea ce impresionează la condiții de educație la standarde moder-
an, apoi, să participe la Consursul revis- Colegiul Mătăsari este disciplină, ordinea, curăţenia şi modul de funcţionare, ireproşabil asemenea com- ternet iar căldura
este realizată la ne.Cu siguranță că ar mai fi multe de
telor pe țară și să câștige, de fiecare ponentelor unui complicat mecanism bine reglat, în toate resorturile sale.La acest colegiu, cu o popula- spus, cu siguranță că nu putem epuiza
dată, locul I.Astăzi, revista ”Murmurul ţie şcolară de ordinul miilor, funcţionează grădiniţe, învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Ţinuta elevilor nivel centralizat,
centrala termică în câteva rânduri, evoluția pe ani de zile
Jilțului” a ajuns la numărul 100 și, ce mi s-a părut ireproşabila, nu aşa cum am observat în curţile unor unităţi şcolare de prestigiu, din muni- a Liceului din Mătăsari. Cu toate aces-
poate fi mai frumos decât să surprindem cipiul Targu-Jiu.Mi-am pus întrebarea: cum e posibil ca întro unitate “uriaşă” cum e Colegiul Mătăsari, fiind și ea supusă
unor lucrări de efi- tea, ceea ce este important de reținut
această măreață reușită prin a trece pe mobilierul de o calitate ce nu poate fi catalogata să nu aibă măcar o zgârietură? Aceasta numai datorită acum, la numărul 100 al revistei ”Mur-
foaie și realizările care au urmat, la nive- modului cum dascălii colegiului ştiu să îndrume şi să supravegheze elevii. Ei acţionează ca un tot unitar, cientizare.Tot în
așteptare se află murul Jilțului” este că unitatea a încer-
lul acestei instituții de învățământ. conduşi cu competenţe de directori devotaţi îndrăgostiţi de copii, de cariera care si-au ales-o, călăuziţi cat întotdeauna să ofere un act educativ
Confruntați cu o serie de greutăți parcă de principiile şcolii haretiene.Pentru mine, Colegiul Mătăsari este un adevărat Colos şcolar, altul și proiectul ”Digi-
talizarea Colegiu- de calitate, act educativ care nu poate
datorită, în primul rând, factorilor demo- de talia acestuia nemai fiind în judeţ şi foarte puţine sau poate chiar nici unul în ţară. atinge exigențele impuse de calitate de-
grafici care au acționat independent de prof. Emanoil CINTEZA, Gorjeanul, nr.4772/ 23 X 2007 lui Tehnic din Mă-
tăsari” în cadrul cât dacă baza materială și umană este
voința unora și altora, Colegiul din Mătă- una de calitate.Spre final, nu ne rămâne
sari revine la titulatura de Liceu păs- Programului Ope-
rațional Competiti- decât să asigurăm pe viitorii beneficiari
trând, în continuare, clase de profil teo- ai actului educativ oferit de Liceul din
retic, specializări precum filologie, desktop, 10 videoproiectoare, suporturi partenere, unde au realizat schimburi de vitate 2014-2020,
și ecrane de proiecție, 80 laptopuri și experiență întorcându-se cu un bagaj de Axa prioritară 2 – Tehnologia Informaţiei Mătăsari că, indiferent de cei care vre-
matematică-informatică, dar și clase de melnic, se află în spatele deciziei, edu-
liceu filieră tehnologică.Prezent, în fie- altele. Astfel că, fiecare elev al liceului informații și competențe noi, dezvoltate şi Comunicaţiilor (TIC) pentru o econo-
care a avut nevoie, a putut solicita și pri- la standarde europene. mie digitală competitivă, proiect în va- cația de calitate va fi mereu un obiectiv
care an cu absolvenți la examenele nați- al liceului nostru și, mereu, vom fi acolo
onale, Liceul din Mătăsari reușește în mi pe perioada școlarizării, un laptop pe În ceea ce privește baza materială, loare de 553,423,20 lei, prin care se vor
care să îl folosească pentru desfășura- fără de care nu putem spera la un act achiziționa la nivelul liceului 16 table pentru ei, pregătiți să le deschidem ușile
cursul anului 2021, să obțină prima me- spre un viitor cât mai reușit.
die de 10 din istoria liceului la examenul rea activităților educative.De asemenea, educativ de calitate, fațada exterioară a interactive, 170 tablete, camere web, 16
la nivelul unității noastre de învățământ clădirii liceului a fost reabilitată în sensul sisteme all în one, etc.În prezent, se de- Acum, chiar la final, ”La mulți, mulți
național de bacalaureat, prin eleva căre- ani, ”Murmurul Jilțului”, revistă care ai
ia merită să îi spunem numele Cristina s-au derulat mai multe proiecte Eras- înlocuirii vopselei cu minerală iar, în in- rulează lucrări de reamenajare a birouri-
mus+, Acțiunea Cheie 1-Formare profe- teriorul clădirii, pe holuri și pe casa scă- lor operaționale de la nivelul școlii, iar în depășit barierele școlare, devenind un
Lupu, absolventă a clasei de filologie. De adevărat spirit, un glas care a reușit să
asemenea, la fiecare sesiune a exame- sională (VET), ultimele două fiind cu titlul rilor a fost amplasată gresie. perioada imediat următoare se așteaptă
”Competențe profesionale la standarde Totodată, au avut loc mai multe lu- ca și Amfiteatrul să fie renovat, prin efi- răzbată peste generații și generații.
nelor naționale, fie că vorbim de exame-
România Educată în realitatea statului eşuat!

De peste treizeci de ani, învăţă- clea este un psiholog de mare valoare
mântul românesc şi educaţia din ţara ,,Marea educaţie se face mergând în bibliotecă, punând şi un gânditor îndreptăţit al reformării
noastră, tot încearcă să obţină o notă învăţământului românesc!
de promovare cu indulgenţă, dar tot la mâna pe cărţi, citindu-le, repetându-le. Ca să fiu mai clar,
coada clasamentului se află, deoarece ,,Educaţia este o descoperire
suntem ultimii în Europa la testele contactul cu cartea pe suport fizic rămâne indispensabilă progresivă a propriei noastre igno-
PISA şi datele statistice ne situează în unei educaţii de calitate”! (Andrei Marga) ranţe”! (Will Durant)
fruntea abandonului şcolar! Numărul
Miniştrii învăţământului care s-au
elevilor care frecventează şcoala a
iar bacalaureatul se susţinea din şase că toţi elevii vor învăţa după manuale perindat la conducerea sistemului
scăzut aproape la jumătate față de anii
probe, deci, a fost pentru prima dată alternative, ceea ce trasnforma tipări- educaţional din România în ultimii
de dinainte de 1989, când școala nu
când n-au mai promovat 99% dintre rea şi elaborarea lor într-o uriaşă afa- zece ani sunt fără nici o importanţă
era opțională, ci obligatorie, iar, elevii
elevi, ci doar 70 de procente! Acesta cere, motiv pentru care un an mai târ- didactică şi padegogică, ei fiind nişte
învățau din manualele care se deschi- Prof. dr. Vasile Gogonea ,TICLENI
era momentul în care mulţi au ales ca ziu, numărul lor era redus printr-o «politruci» care au împodobit cu aura
deau cu fotografia conducătorului
să plece din sistem, unii părăsind Ro- hotărâre a guvernului Năstase, dove- mediocrităţii proiectul iohannist: «Ro- că se pare, ci, e foarte sigur că aban-
preaiubit, ca să nu mai vorbim şi des-
mânia ca să muncească în străinătate, dindu-se încă o dată că învăţământul mânia Educată», în care nu este nou donul școlar, în cifre alarmante consti-
pre faptul că unii profesori foloseau în
chiar şi în meserii necalificate, aşa ajunsese să înveţe pe de rost cuvintele decât parfumul de tristă comedie, un tuie forma finală a eșecului în sistemul
procesul didactic și corecțiile fizice.
cum s-a încetăţenit şi la noi meseria haos şi dezordine, iar, drept consecin- fel de metaforă de circumstanţă care de învățământ din România! Spre
Totuşi, la absolvirea liceului, tinerii ști-
de…gunoier. Cei rămaşi în sistem ţă, profesorii erau debusolaţi, copiii, la de cinci ani de zile orbecăie în ceaţa exemplu, la sate, unul din patru elevi
au o meserie, iar după facultate, pri-
erau consideraţi profesorii de modă fel. Pe acest fond, ministrul loveşte iar: unor căutări fără sens, iar, acest lucru dintr-o generație de nouă ani, cât du-
meau repartiție pentru slujbă în funcție
veche, unii dintre ei ajunşi în sălile de admiterea se face computerizat şi pă- confirmă pe deplin faptul că 40% din- rează ciclul primar și gimnaziul, re-
de notele obținute, fără să mai spunem
clasă, pentru că nu găsiseră altceva de rinţii nu înţelegeau că trebuie să com- tre absolvenţi sunt analfabeţi funcţio- nunță la școală, iar motivele pentru
că profesia de dascăl era respectată şi
lucru. Marea decădere a siatemului de pleteze cât mai multe opţiuni, aşa că, nal, adică, ştiu să citească cu greu un care elevii renunță la școală sunt mul-
bine plătită, cu toate că învăţământul
din nou, scandal de procedură! Ecate- text fără să-i înţeleagă, însă, sensul te, dar rezultatul e același sau chiar
era destul de rigid şi bazat pe memo-
rina Andronescu ajunge ministru al propriu-zis, pentru că în acest «cinci- mai scăzut, an după an. Copiii români-
rare, fără ca elevii să fie învăţaţi să
Educaţiei şi lansează o reformă la renal» schimbările din sistem s-au făcut lor sunt primii care pierd șanse de a se
aibă şi o gândire critică. În uniforme şi
cu matricole pe braţ, elevii care absol- forma domnului Marga, când impune
veau cursurile intrau în câmpul muncii, prima schimbare: învăţământul obliga-
iar, meseriile învăţate în liceu le erau toriu de nouă ani şi introduce clasa
folositoare, fiindcă angajaţii erau buni pregătitoare. Astfel, noua lege a edu-
profesionişti, la facultate fiind admiși caţiei impune amenzi de până la 200
puţini absolvenţi din cauza locurilor de lei pentru cei care abandonează
reduse, iar la final, primeau repartiţii în scoala, dar nimeni nu o ia în seamă,
funcţie de notele obţinute. Ştim că nu având în vedere că şi azi 300.000 de
era obligatoriu să fi fost membru de copii nu merg la şcoală din cauza să-
partid, dar devenea esenţial, totuşi, în răciei. În satele româneşti existau încă
carieră, aşa cum se întâmplă şi azi, 1.500 de şcoli cu toaleta în curte, iar
mai ales că şcoala nu era o opţiune, ci 150.000 mergeau la şcoală flămânzi!
o obligaţie, iar severitatea constituia Doamna Andronescu era hotărâtă să
un cuvânt de ordine, lucru care aproa- rămână în istoria învăţământului ro- haotic şi fără o analiză clară, fără o pregăti pentru slujbe mai bune, de a
pe a fost şters din realitatea statului mânesc şi a mai provocat un haos în privire în viitor. Nici un ministru din cei ridica mediul în care trăiesc, pierzând
eşuat! anul 2009, când a decis să taie cifra 27, poate cu o singură excepţie, cea a în acest fel ocazia de a ține pasul cu
de şcolarizare la clasa a IX-a pentru domnului Andrei Marga, din câţi s-au lumea în care trăim. În felul acesta, so-
,,Educaţia nu este pregătirea şcolile de arte şi meserii, elevii fiind aşezat la biroul cel mai înalt al Minis- cietatea pierde, pe termen lung, oa-
pentru viaţă, educaţia este viaţa în- repartizaţi la liceele tehnologice. Din terului Educaţiei, nu a mers la rădăcina meni instruiţi sau unii pseudo-instruiți,
învăţământ a început atunci când pro- cele patru mandate de ministru, Eca-
săşi”! (John Dewey) fesorii picaţi la examenul de titulariza- problemei ca să conducă la schimba- de care nu mai e atâta nevoie, ţara
terina Andronescu a ajuns ca în ultimul rea mentalităţii profesorilor şi să nu-i rămâne în urma dezvoltării globale,
A devenit foarte evident faptul că re cu note de 1,00 ajunseseră să le mandate să provoace 10 modficari în
toată această construcţie bazată pe predea copiilor lecţii la clasă. În anul mai scape din mână pe elevii care vor păstrează obiceiuri depășite, și e prea
şase luni, ceea ce însemna un «re- altceva mai bun, când vor ca şcoala puțin pregătită în fața crizelor cu care
reguli clare s-a demolat în 1989, iar 2002, 70% dintre profesori căzuseră cord» în materie de reformă! Iată, în
românii şi-au luat libertatea de a privi examenul de titularizare, aproape să-i provoace la dialog, la dezbateri, să se confruntă astăzi omenirea. Prea pu-
anul 2010, ministrul Daniel Funeriu nu-i mai plictisească mereu cu lecţii ţini dintre părinţi şi copii ajung să înţe-
şcoala ca pe o opţiune (??!!)în care tu- 10.000 luând note între 1 şi 5, iar, la anunţa introducerea camerelor de su-
peul desfiinţează regula. Fără unifor- începutul anilor 2000 apăruseră de mântuială! Avem două legi ale edu- leagă că din școală începe totul, iar,
praveghere în sălile de clasă la bacala- caţiei şi fiecare a fost modificată de datele statistice sunt îngrijorătoare şi
me, fără reguli clare, fără examene de schimbări şi la admiterea în liceu. ureat şi declara toleranță zero fraude-
treaptă, deci, noul învăţământ plin de Treapta era înlocuită cu examenul de zeci de ori, ca şi când cei aleşi să scrie, ne arată că suntem departe de a fi o
lor la examen, declarând ritos: „A venit îşi uitaseră notițele în sertarele birouri- țară educată. România are cel mai
greşeli manageriale, de incertitudini, capacitate, haosul se instala rapid la momentul pentru tinerii noștri, să le
cu lecţii neînvăţate şi, mai ales, cu o admiterea în liceu, când sute de copii lor sau acasă sub pernă. Astăzi, se mare procent din Uniunea Europeană,
oferim șansa să nu le mai fie furat pare că peste 150.000 de absolvenţi privind abandonul școlar timpuriu,
lipsă de viziune au devenit reguli pre- cu note mari au ajuns în licee slabe startul în viață” (sic??), iar, drept con-
cise! În anul 1997 are loc prima încer- pentru că părinţii nu înţeleseră noile nu ştiu încotro s-o apuce după liceu, pentru că avem o rată a abandonului
secinţă, de teamă că vor fi prinşi la iar cei care ajung în şcoli sunt din ce în de 15%, în timp ce media europeană
care de a se realiza o reformă adevă- reguli de înscriere. În acelaşi an, învă- furtişag, doar 44,47% au promovat
rată a educaţiei, când Ministrul ţământul privat, apărut în primii ani ce mai puţini! De la 5 milioane de elevi ajunge la jumătate, iar statele moder-
examenul, aproape la jumătate față de de dinainte de 1989, s-a ajuns la nici ne au sub 3%, în condiţiile în care şase
Învăţământului de atunci, prof. univ. dr. după 1989, cade primul exament de anul precedent, arătându-se prin cifre
Andrei Marga, anunţa că schimbă to- seriozitate şi rigoare, iar, prima univer- 2,9 milioane, iar, absolvenţii pleacă la din zece copii din mediul rural de la noi
edificatoare, pentru prima dată, imagi- studii în afara ţării! Anul trecut, 44.000 au dificultăți de citit și de scris. Astfel,
tul: examene, programă, directori, in- sitate, cea Ecologică, deschisă în nea reală a dezastrului din învăţămân-
spectori, structura anului şcolar, însă, 1993, intra în vizorul anchetatorilor de absolvenţi, majoritatea cu medii devine tot mai vulnerabil viitorul copii-
tul românesc. Pe acest fond al contro- foarte mari, au ales ca să înveţe în lor care pierd contactul cu școala şi
ceea ce se dorea a fi o intenţie bună pentru practici ilegale. O alta, la Iaşi, e verselor decizionale, apar şcolile
s-a transformat într-un lung şir de ne- acuzată că a transformat 63 de stu- străinătate, iar, lor li se adaugă copiii apucă pe căile greşite ale drogurilor şi
private care se întrec în oferte privind milioanelor de români plecaţi la muncă
ajunsuri, ezitări şi improvizaţii din par- denţi italieni în stomatologi, fără ca invățămâtul de tip finlandez, când 700 ale infracţionalităţii juvenile! . .
tea celor care au trebuit să pună în aceştia să fi mers la şcoală, iar, ca ur- în alte țări în care pretinsa civilizație
de şcoli atrag părinţii şi elevii, promi- demnă de urmat este dată şi de edu-
aplicare proiectul, pentru că sistemul mare, 19 universităţi erau închise şi țând un învățământ altfel, în care ele-
nu era pregătit să înveţe lecţia schim- pentru prima dată intrau controalele în caţie! Am ajuns în coada clasamentu-
vul să fie ajutat să-și atingă potențialul lui european şi mondial, când nici mă-
bării! Un an mai târziu, notele au fost aceste instituţii de livrat diplome. În maxim! Inspiraţi de aceste poveşti de
înlocuite cu calificative în ciclul primar, anul 2000, Ministerul Educaţiei anunţa car olimpicii premianţi nu ne mai scot
la Polul nord, în sălile de clasă de la din marasmul educaţional în care ne
stat apar primii profesori care se con- aflăm! După 33 de ani, România ar tre-
siderau a fi altfel, făcându.se în acest bui să repete toate clasele şi s-o ia de
fel unii paşi timizi spre un învăţământ la zero, să înveţe profesorii să predea
adaptat noilor vremi, în dorinţa neosto- după metode moderne, să atragă co-
ită de a se obţine imediat rezultate! piii în şcoli, să schimbe paradigma di-
Poate că ar fi bines ă facem unele re- dactică, pentru că trăim vremuri în
feriri şi la rolul domnului ministru Mir- care vlăstarele ţării nu mai vor să dea
cea Miclea în reformarea învăţămân- raportul nimănui, ci, vor să înveţe de
tului din ţara noastră, dar, despre cel plăcere, să cunoască lumea în care
care a urmat după o vreme la condu- s-au născut liberi, iar, educaţia este
cerea ministerului de specialitate, singura care ne mai poate salva din
după domnul Andrei Marga, poate vom situaţia dezastruoasă în care s-a ajuns
vorbi cu alt prilej, pentru că Mircea Mi- în clipa de faţă! Se pare, dar, nu numai
Jurnal medical
Prevenţia cardiovasculară sau cum

poţi avea grijă de inima ta
Există recomandări ale Societății Europene de Cardiologie bazate pe studii aprofundate efectuate de specialiști din centrele mari, pre-
cum și pe consensul experților în domeniu privind prevenția bolilor cardiovasculare. Ultimele recomandări în acest domeniu au fost publi-
cate în 2016 și recent, s-au dezvoltat aplicatii digitale elaborate de grupurile de lucru europene cu preocupări în prevenție, ce vin în sprijinul
populației și medicilor în evaluarea riscului și chiar în stabilirea unor programe de prevenție si recuperare.
verifica valoarea tensiunii în de carbohidrați după o conduită stric- înscrie recomandarea de către cul de boală cardiovasculară și deces.
special la persoanele care tă recomandată de medicul specialist Societatea Europeană de Cardiologie
au în familie antecedene de de boli de nutriție și metabolism) ală- a consumului zilnic de nuci nesara- 4. Activitatea fizică regulată re-
te (30g/ zi), fibre (30-45g/zi) din cere- prezintă o modalitate importantă de
Dr. Luminița Rotaru hipertensiune, persoanele turi de corecția riguroasă a factorilor
ale integrale și pește de 2 ori pe prevenție cardiovasculară, îmbunătă-
Medic Primar Cardiologie, Doctor în Științe cu obezitate, femeile cu an- de risc asociați, reprezintă modalita-
țește condiția fizică, îmbunătățește
Medicale, Director medical CARDIO REC tecedente de preeclamsie, tea esentială de luptă împotriva insta- săptămână. Se conturează drept una
statusul psihoemoțional, previne mor-
etc. Măsurarea tensiunii ar- lării complicațiilor. dintre cele mai adecvate stilului sănă-
teriale se poate efectua la Dislipidemiile (valorile crescute tos de alimentație dieta cunoscută talitatea de toate cauzele. Se reco-
1. Întreruperea fumatului este
mandă ca toți adulții sănătoși să efec-
una dintre cele mai eficiente măsuri domiciliu sau la medicul de familie, ale lipidelor serice cu rol în apariția sub numele de mediteraneană cu o
tueze minimum 150 min. de activitate
de reducere a riscului cardiovascular. ulterior stabilindu-se necesitatea vizi- plăcilor de aterom responsabile de piramidă a aportului de alimente, deși
fizică moderată pe săptămână sau 30
Țigaretele electronice (e-cigarettes) tei la cardiolog. cardiopatia ischemica: colesterol total destul de popularizată, încă puțin apli-
Controlul tensional este extrem de și în special, LDL colesterol) se pot cată pe scară largă. min. de mers pe jos pe zi, urcatul scă-
reprezintă un surogat al țigaretei cla-
rilor atunci când există posibilitatea.
sice ce a deziluzionat comunitatea important atât în prevenția cardiopati- preveni printr-o dietă în care grăsimi-
le “rele”: cele saturate (solide, de Consumul de alcool este legat
medicală și nu reprezintă o recoman- ei ischemice, cât și a insuficienței car- 5. Managementul / evitarea
direct de afecțiunile cardiace nu doar
dare sau o soluție de înlocuire. Fuma- diace, leziunilor secundare cerebrale origine animală cum ar fi untul, smân- stresului atât acut, cât și al celui
prin influențarea controlului valorilor
tul este incompatibil cu un stil de viață sau renale cu impact sever în starea tâna, frișca, carnea grasă de porc, cronic, păstrarea conexiunilor sociale
tensiunii arteriale, cât și prin efect to-
sănătos, face victime și în rândul ne- de sănătate. ouă) și cele hidrolizate din produsele chiar dacă acest lucru este mai dificil
alimentare procesate, complet nesă- xic direct asupra mușchiului cardiac.
fumătorilor, fumatul pasiv fiind de de realizat în perioada pandemiei și
3. Dieta echilibrată cu menține- nătoase, se înlocuiesc cu grăsimi să- Se recomandă evitarea unor cantități
asemenea periculos. atunci când este necesar chiar prin
rea valorilor glicemiei și a lipidelor nătoase (uleiuri presate la rece, se- de alcool mai mari de 20g/zi la bărbați
consultarea unor specialiști în dome-
2. Controlul valorilor tensiunii serice în limite normale. mințe, pește) desigur în cantități și 10g/zi la femei.
niu, este un pilon de bază pentru un
arteriale și menținerea acestora sub limitate datorită conținutului caloric
Diabetul zaharat este definit de Hidratarea corectă presupune stil de viață sănătos. Managementul
valorile ce definesc diagnosticul hi- ridicat. În cazul în care dieta nu poate
Organizația Mondială a Sănătății prin consum de apă până la 2000ml/zi cu stresului are caracter individual însă
pertensiunii arteriale, adică sub 140 controla aceste valori medicul poate
detectarea în sânge a unei valoari a evitarea consumului de băuturi carbo- activitățile în aer liber, evitarea urmă-
mmHg - tensiunea arterială sistolică prescrie și medicație hipolipemiantă.
glicemiei de peste 126mg/dl, valorile gazoase. ririi excesive a știrilor cu caracter ne-
și 90mmHg-tensiunea arterială dias- Într-o dietă echilibrată trebuie
superioare normale fiind considerate gativ, alternarea momentelor de acti-
tolică dacă este măsurată la cabinet, menținut un aport de sare de sub Obiceiurile alimentare corec-
în funcție de laborator până la 110mg/ vitate intensă cu exerciții de relaxare,
sau 135/85mmHg dacă este masura- 5g/zi care, deși are reputația ca este te au ca efect atât pastrarea unor va-
dl. Valorile intermediare reprezintă un pot contribui la menținerea echilibrul
tă la domiciliu, reprezintă un alt in- “bună în bucate”, crește riscul bolilor lori normale ale analizelor de labora-
risc crescut pentru dezvoltarea diabe- emoțional.
strument important în prevenție. cardiovasculare. tor implicate în apariția bolilor
tului zaharat. Persoanele cu diabet
Desigur, primul pas este acela de a Aportul constant de fructe și le- cardiovasculare, cât mai ales păstra- 6. Calitatea somnului (atât prin
zaharat au un risc crescut de a
dezvolta boala cardiovasculară, gume proaspete, 200mg/zi, asigură rea unei greutăți normale pentru durată, cât și prin caracter) s-a dove-
iar controlul valorilor glicemi- pe lângă nutrienți de calitate, necesa- vârstă și sex. În practică se utilizează dit ca este legată de controlul tensiu-
ce (prin dietă specifică cu redu- rul de vitamine și oligoelemente și un parametru denumit Indice de Masă nii arteriale, respectiv de riscul car-
cerea alimentelor bogate în car- sunt preferate dulciurilor rafinate sau Corporală (IMC = greutatea/ înălți- diovascular. Necesarul de somn
bohidrați, consumul de fructe și altor snacksuri cu conținut crescut în me2) care este considerat normal variază cu vârsta însă tulburări pre-
legume cu conținut redus de za- sare sau grăsimi trans. atunci când are valoarea cuprinsă în- cum apneea în somn trebuie diagnos-
hăr, în special în formă neprelu- În aceeasi idee de încurajare a tre 20-25 kg/m2. Greutatea crescută ticate precoce datorită asocierii cu
crată termic, calcularea aportului consumului alimetelor sănătoase se se asociază adesea și cu absența patologii pulmonare sau cu risc cres-
controlului valorilor tensionale cu ris- cut de aritmii sau moarte subită.
Starea reală a inimii / vaselor sau Sedentarismul și impactul asupra sănătății inimii
cum aflăm unde ne situăm
Sedentarismul este un inamic ascuns unii arteriale, ce reprezintă factori de risc
Dacă stilul de viață pe care încercăm să-l ducem nu este al starii de sanatate ce a luat amploare ca pentru boala cardiacă ischemică si pentru
“validat” medical sau am vrea să aflăm dacă odată cu trecerea o consecinta a vietii moderne si a urbani- accidentul vascular cerebral (AVC). Seden-
anilor avem riscuri sau elemente de afectare cardiacă, cea mai zarii. Astfel, de cele mai multe ori deplasa- tarismul se asociază chiar cu unele forme
bună soluție este să facem o vizită la cardiolog. rea se face doar cu mijloacele de trans- de cancer (sân, tub digestiv).
Există așa numitele diagrame de risc ce se pot utiliza chiar port, activitatile profesionale se desfasoara Cum acționează sedentarismul?
din ce in ce mai mult la birou, iar timpul
și la o vizită de rutină la medicul de familie ce utilizează criterii Sedentarismul privează organismul de
liber este adesea petrecut în mod static.
precum: varstă, sex, fumat, valoarea TA, nivelul colesterolului și efectele favorabile ale mecanismelor
care apreciază evenimentele cardiovasculare fatale (ex. diagra- Ce este sedentarismul? adaptative care se realizează în timpul
ma SCORE). Sedentarismul înseamna lipsa activita- mișcării sau în timpul unei activități fizice
tii fizice, petrecerea unui numar mare de regulate. În timpul efortului fizic, pentru a
După 40 de ani, evaluarea complexă a tuturor factorilor ore (> 6) in pozitie sezand sau culcat, timp asigura necesarul energetic al muscula-
de risc, precum și prezența unor afecțiuni cardiace sau a unor in care consumul energetic este mult re- turii implicate, se realizează o activare a
alte patologii asociate care contribuie la riscul global (diabet dus fata de perioadele de miscare sau de întregului sistem circulator prin creșterea
zaharat, tulburari endocrinologice, afectare renală, tulburări stat in picioare, chiar daca in aceast timp frecvenței cardiace, prin redistribuirea
psihoemoționale sau de somn, etc.) trebuie facută într-o echi- se desfasoara anumite activitati, ca de sângelui spre mușchi, amplificarea mișcă-
pă multidisciplinară și începe în cabinetul cardiologului. exemplu lucrul în fata calculatorului, sofa- rilor respiratorii, ce ulterior antrenează adaptate la timpul și activitățile zilnice ale
Cardiologul va încadra pacientul într-o clasă de risc utili- tul, statul in banca la scoala. utilizarea eficientă a glucozei, colesterolu- fiecărei persoane.
zând, pe lângă datele anamnestice și instrumente de evaluare Conform OMS (Organizația mondială a lui și chiar activarea unei enzime (lipopro- În timpul unei zile cu activitate la birou
sănătații) sedentarismul este al patrulea tein lipaza) care crește producția de coles- sau predominant statică, utilizarea scărilor,
paraclinică și imagistică, în funcție de dotarea centrului și de
factor de risc pentru mortalitatea globală terol bun ( cu efect protector – HDL Co). parcarea mașinii la distanță sau coborârea
necesitate: cu o stație mai departe de destinație pot fi
ECG unul din patru adulți nu face destulă miș- Cât de multă activitate fizică este
care 80% dintre adolescenți nu sunt sufi- soluții pentru combaterea sedentarismului
Ecocardiografie necesară? și pentru creșterea numărului de minute
Holter TA și ECG cient de activi din punct de vedere fizic Toate societățile de cardiologie reco-
Efectele sedentarismului asupra inimii sau de pași. Chiar și persoanele cu proble-
Examen Doppler vascular mandă pentru persoanele adulte minim 30 me de sănătate, inclusiv cu boli de inimă,
Test de efort Sedentarismul afectează toate categoriile min/zi, respectiv 150 min/săptămână, ac-
de vârstă având efecte nocive asupra să- probleme care pot limita practicarea unor
Tomografie cardiacă pentru tivitate fizică moderată, însemnând plim- sporturi, dar care desigur nu au contraindi-
nătății în general: la nivelul sistemului os- bare, înnot, mers pe bicicletă.
evaluarea arterelor coronare RMN teoarticular, din cauza posturii prelungite cație pentru efectuarea efortului fizic, sunt
O altă formulă ar fi de 15 min/zi sau 75 sfătuite să fie cât mai active sau să efec-
cardiac și va putea recomanda defectuoase prin aparitia obezității, deoa- minute pe săptămână de activitate fizică tueze mișcare în limita toleranței, pentru
atât secvența corectării factorilor rece sedentarismul este asociat și cu obi- intensă, viguroasă, cum ar fi alergatul, te-
de risc cât și programe de reabili- ceiuri alimentare nesănătoase creșterea că puțin este mai mult decât nimic și orice
nisul, exerciții la sală. tip de mișcare contează.
tare în funcție de starea de sănătate a inimii. incidenței diabetului zaharat, a hipertensi- Aceste minute pot fi realizate în reprize
Medicu
l vă
Ergofobia – teama irațională de a munci ANXIETATEA
sfătuiește Despre anxietate putem spune ca de aplicații si programe de imersiune vizuala
este o reacție perfect normala si naturala cu ajutorul mediilor create artificial pentru a
Nadia Gorduza, MD, EMBA - Psihoterapeut & Coach a corpului la situațiile stresante prin care oferi pacientului un mediu sigur si confortabil
www.idtherapy.ro trece. in care sa simuleze si sa retrăiască diferite
A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti în 2000 Stările de anxietate au menirea biologi- experiențe pentru a-si putea trata anumite
şi EMBA ASEBUSS în 2007. Este certificată la nivel internaţional că trainer şi psihoterape- ca de a ne tine treji in fata pericolului si de a afecțiuni. In terapiile virtuale, persoanele
ut în Terapie de Expunere Virtuală, Terapie de Cuplu prin Metoda Gottman şi Psihoterapie ne mobiliza resursele si eforturile fizice, sunt stimulate vizual, auditiv, uneori si kine-
Scurtă Strategică. Reprezintă în România Gottman Institute Seattle SUA, renumit la nivel emoționale si psihice. Fără stările de anxie- stezic, însă in cadrul unei experiențe contro-
tate si fără frica, specia umana nu ar fi putut late. Procesul se desfășoară in prezenta me-
mondial pentru terapia de cuplu şi parenting. De asemenea este reprezentantă a Virtually supraviețui. dicului/psihoterapeutului, astfel încât sa se
Better Inc, Atlanta USA, primul institut de cercetare şi dezvoltare programe de "Virtual “Normalitatea” anxietății se mani- poată monitoriza evoluția reacțiilor.
Exposure Therapy" pentru terapia Fobiilor Specifice, Mindfulness şi Relaxare. festa atunci când întregul compus min- Următoarele 4 tehnici de relaxare pot fi
A absolvit High Clinical Master în Psihoterapie Strategică la Institutul de Psihoterapie Scurtă Strategică din Arezzo, Italia. Este te-corp se aduna pentru a rezolva orice învățate si perfecționate prin terapie vir-
specializată în Profiling prin Facereading ţinând cursuri pentru departamentele de resurse umane sau headhunting. A fondat Id provocare, de orice natura si pentru a se tuala si au cele mai multe dovezi științifi-
Therapy Bespoke Treatment Center(www.idtherapy.ro), primul centru de soluţii psihoterapeutice personalizate, consultanţă psiholo- adapta schimbărilor. ce care le susțin. (Manzoni et all., 2005).
gică şi corporate din România creat pe conceptul inovativ de "bespoke medicine". Dar aceasta reacție fireasca imediata in 1.Trainingul autogenic. Folosit încă
fata unei greutăți din viată ta devine ea însăși din anii 1930 este o tehnica foarte eficienta
Nu vrei să mai mergi la serviciu? Șeful situație stresantă care poate duce la aver- acest lucru; Este necesar să încerci să re- o problema si poarta numele de anxietate pentru relaxarea progresiva a mușchilor. In
te inhibă când țipă la tine? Zgomotul, cole- siune permanentă față de locul de muncă zolvi sarcinile mai dificile în prima parte a definita clinic in sine daca starea de alerta zilele noastre este folosit chiar in terapia vir-
gii de muncă, apelurile telefonice, sarcinile sau la fobie. zilei și să fii ajutat de colegi; specifica anxietății o ai permanent, adică si tuala, unde pacientul este ghidat pas cu pas
de serviciu te copleșesc? Atunci este posi- Depresia clinică sau disfuncții neurologi- Ergofobia este caracterizată printr-un in situațiile in care nu ai avea motive. Starea cum sa relaxeze fiecare mușchi. Pentru a va
bil să suferi de ergofobie. Ergofobia este ce – persoanele depresive au mai multe șan- pesimism exagerat, așa că pentru a-ți îm- de alerta a corpului numita “lupta sau fugi” ajuta sa faceți acest lucru, aveți o manta pe
teama profundă și persistentă de a munci. se de a suferi de o teamă profundă legată de bunătăți starea de spirit este bine să te în- nu te părăsește nici când iți e bine si când care o repetați in timp ce mergeți in jurul
Un alt nume pentru această fobie este er- vânătoarea de joburi. De asemenea, persoa- conjori de culori: hârtie A4, post-it-uri și totul e in regula in viată ta. A te agita si a unor grupe importante de mușchi: „brațul
gasiofobia sau "aversiunea față de locul de nele cu probleme neurologice, cum ar fi tul- dosare colorate. Astfel vei putea ține mai dramatiza o situație care nu ar necesita așa meu drept este foarte greu” si așa mai de-
muncă". Ambii termeni provin de la cuvin- burările obsesiv-compulsive, au tendința de a ușor evidența documentelor și nu vei mai fi de multe resurse emoționale, fizice si psihice parte. O a doua etapa implica inducerea unui
tele grecești “ergon”, care înseamnă mun- evita munca. atât de speriat de dificultatea proiectelor; din partea ta, trimite clar către o tulburare sentiment de căldura in mușchi. Odată ce se
că și “phobos”, care provine de la zeul grec Care sunt simptomele Stresul acumulat în doze mari poate fi eli- anxioasa sau o anxietate acuta, ori cronica. simt „grei” din prima etapa, urmează o alta
al fricii. Mulți oameni se confruntă cu aversiu- minat prin exerciții fizice, meditație, o ali- Cum se manifesta anxietatea? manta despre căldura: „brațul meu drept
Ergofobia face parte din tulburarea de nea de a se trezi zilnic dimineața și de a mentație cât mai naturală și o hidratare Simptomele anxietății includ: obosea- este foarte cald” si așa mai departe. Alte
anxietate socială. Persoanelor care suferă merge la lucru, dar în caz de ergofobie, in- corespunzătoare. la, îngrijorare constanta si încordare, reacții etape implica calmarea inimii si a abdome-
de aceasta le este frică să caute un loc de dividul suferă de o problemă foarte gravă în Depresia disproporționate la stimuli, episoade mai nului si răcirea frunții in același mod. Încă o
muncă din teama ca superiorii să nu țipe la acest sens; numai gândul legat de locul de Oamenii care locuiesc in cartierele cu lungi sau mai scurte de depresie, tensiune data, veți observa ca totul se refera la min-
ei sau, în general, din cauza performanței muncă este suficient pentru a provoca un mai multa verdeață au un nivel mai scăzut musculara, insomnie, dureri abdominale, tea care urmează unui corp calm. Ca si îna-
sau a anxietății sociale.Teama irațională de atac de panică. de depresie. Starea de sănătate mintala, durere in coșul pieptului, puls mărit sau ne- inte, practicanții recomanda exercițiul zilnic,
a munci este o fobie complexă, deoarece ea Simptomele includ: inclusiv nivelul mai scăzut de depresie, an- regulat, aritmii, transpirație, cefalee, etc. astfel încât sa va puteți relaxa din ce in ce
poate face parte din alte fobii sau probleme Senzație de amețeală, greață, transpi- xietate si stres sunt direct legate de faptul Tratamentul anxietății. Pentru anxie- mai repede. Odată cu practica, simpla inten-
psihice. De exemplu, persoana suferindă ar rație și lipsa aerului. Senzația de "ceață" ca oamenii locuiesc într-o zona in care ele- tate este nevoie de tratament psihoterapeu- ție de a începe trainingul va fi suficienta
putea să se teamă de munca manuală din sau detașare de realitate. Persoana nu este mentul natura este mult mai prezent. Con- tic personalizat, dar in primul rând de con- pentru a determina corpul sa se relaxeze si
cauza fricii de a nu se răni. Însă, cele mai în stare să se exprime în mod clar și nu cluziile provin dintr-un studiu in care au fost știentizarea ta ca ești o persoana anxioasa. sa se încălzească.
multe persoane se tem de munca non-ma- poate auzi sau interpreta ceea ce se spune. chestionate 270 de persoane. Acestea pro- Apoi, ca aceste semnale pe care corpul ti le 2. Relaxarea aplicata. Relaxarea apli-
nuală. se tem de socializarea cu ceilalți. Simte că memoria ii este secată. Adesea, vin din regiuni diverse ale Marii Britanii, cu transmite nu vin de la o afecțiune organica cata se bazează pe relaxarea progresiva. In
Această fobie poate fi profund debilitantă, pentru observatori, fobicul pare normal. Cu peisaje natural diferite. Rezultatele cercetă- de cap, stomac, inima, intestine, ci sunt re- primul rând, veți învață sa va relaxați grupu-
deoarece persoana suferindă este întot- toate acestea, în mintea lui se petrec o serii au mai arătat si faptul ca daca oamenii au acții ale tuturor acestor organe la tulburarea rile musculare unul după altul. Următoarea
deauna dependentă de alții legat de ali- rie de reacții: dorința de a fugi sau de a se petrecut mult timp in interior, de exemplu, nervoasa din interiorul corpului tău când etapa este de a elimina faza de tensionare si
mente și de bani și ar putea avea relații ascunde, de a plânge, are gânduri legate de cu o săptămâna in urma, au avut o stare de gândurile negative de teama, alerta si îngri- de a va muta direct la relaxarea fiecărui muș-
tensionate cu cei dragi. Uneori, ea nu este moarte etc. În afară de a evita munca, per- spirit mai proasta si s-au simțit mai anxioși. jorare care te stăpânesc fără motiv ajung sa chi.Încă o data, in cea mai mare parte este
în măsură să solicite ajutor din cauza resur- soana ar putea să facă abuz de substanțe, Însă, atunci când au petrecut mai mult timp dezechilibreze sistemul nervos. vorba despre mintea care urmează corpul.
selor financiare limitate. alcool sau droguri pentru a combate fobia. afara, in natura, s-au simțit mai puțin depri- O soluție eficienta – Terapia Scurta 3. Relaxarea progresiva. Cel mai frec-
De ce apare ergofobia Acestea ajung să înrăutățească situația. Er- mați. Dr. Daniel Cox, cel care a condus stu- Strategica vent studiat tip de terapie de relaxare ar
Teama irațională de a munci poate gofobia dusă la extrem îl determină pe cel diul publicat in “BioScience”, a afirmat in Terapia Scurta Strategica – o soluție la putea sa va fie cunoscut. Acesta implica
afecta 2 tipuri de oameni: cei care au avut suferind să stea departe de muncă timp de legătura cu studiul: care se recurge din ce in ce mai des, dato- concentrarea mentala asupra grupurilor
deja locuri de muncă sau cei care nu au multe zile, ajungând să fie retrogradat sau “Acest studiu dezvăluie rolul pe care îl rita eficientei dovedite in cazul anxietății. musculare din corpul vostru, mai întâi tensi-
mai lucrat niciodată în viața lor. Există mul- concediat. Acest lucru îi sporește și mai are natura pentru bunăstarea noastră men- Folosirea unor tehnici specifice de su- onând apoi relaxând-l pe fiecare. Este sim-
te cauze care stau la baza acestei fobii: mult teama de a munci. În plus, există și tala, determinând un nivel mai scăzut de gestie, a paradoxurilor, a capcanelor de co- plu si odată cu practica devine mai ușor sa
Schizofrenia – o tulburare mentală care alte complicații, cum ar fi relațiile tensiona- depresie. Natura, in general, reprezintă un municare și comportamentale, s-a dovedit a observați când deveniți anxioși si mușchii
poate duce la teama de anumite situații so- te, divorțul, datoriile, neglijarea sănătății mare beneficiu pentru îngrijirea preventiva fi un instrumentar specific acestui tip de te- devin tensionați deoarece, ciudat, oamenii
ciale personale, a igienei, etc. În multe cazuri, a sănătății, făcând orașele mai sănătoase si rapie, extreme de eficient pentru a rezolva adesea nu observa primele semne fizice de
Teama de a nu fi respins – persoana a persoana ar putea să-și piardă locuința sau locurile in care trăim mai fericite”. rapid si concret problemele tulburărilor de anxietate. Această tehnica se bazează pe
avut un loc de muncă înainte, dar a fost să sufere de malnutriție severă. Cercetătorii au luat in considerare si cir- anxietate. In acest tip de terapie se induc ideea ca mintea urmează corpul. Când va
concediată brusc. Acest lucru poate duce la Ergofobia se poate trata cumstanțele personale ale oamenilor, inclu- pacienților care suferă de anxietate “re- relaxați corpul, mintea se curata si ea.
teama de a nu mai fi respinsă și provoacă o Psihoterapia este cea mai bună soluție siv faptul ca unii trăiesc in zone mai sărace. structurări” și “prescripții de comportament” 4. Meditatia. Are atât de multe beneficii
ergofobie permanentă. Unele medicamen- pentru depășirea ergofobiei. Acest lucru Rezultatele urmează unui studiu anterior al directe, indirecte sau paradoxale, capabile diferite. Meditația poate fi folosita in nume-
te, tulburările de somn sau stresul. Plicti- este, adesea dificil, deoarece persoana su- Dr. Cox, care arata ca observarea pasărilor, sa-l conducă prin experiențe concrete la so- roase contexte. Exista cu siguranța dovezi
seala și oboseala sunt reacții adverse frec- ferindă ar putea să nu aibă resursele nece- de exemplu, ii face pe oameni sa se simtă luționarea rapida a problemelor de percepție ca aceasta poate funcționa si pentru persoa-
vente ale multor medicamente prescrise sare pentru a face acest lucru. Psihotera- mai relaxați si mai conectați la natura. si de raportare la lume. Terapia prin aceasta nele care suferă de anxietate. Este nevoie sa
pentru depresie. pia, consilierea, hipnoterapia și terapia de Natura ajuta in depresie, dar si in perspectiva devine un tip de duel intre tera- fiți conștienți de faptul ca meditația este
Un incident traumatic sau negativ – un grup reprezintă câteva opțiuni eficiente de echilibrul emoțional peut și pacient/i, in care terapeutul trebuie destul de dificila si ca rata abandonului este
incident legat de muncă, hărțuire sau agre- tratament pentru această fobie. Cu toate Acest studiu remarca beneficiile enor- sa învingă rezistenta la schimbare pe care o ridicata, potrivit studiilor care o investighea-
siune de către colegi, un jaf sau luare de acestea, ratele de succes variază în funcție me pe care le aduce petrecerea unui timp are de obicei pacientul si persistenta in ză (Krisanaprakornkit et all., 2009). Însă,
ostatici la locul de muncă, care poate duce de timpul și durata tratamentului.Desensi- cat mai îndelungat in mijlocul naturii pentru schema lui de percepție a realității. pentru persoanele care o pot gestiona, re-
la tulburări de stres posttraumatic. Anxieta- bilizarea sistematică sau terapia cu expu- sănătatea mintala, determinând un nivel Învață tehnici de relaxare si ajutor in zultatele sunt adesea mai bune decât in ca-
tea de performanță sau teama de a nu duce nere graduală pot, de asemenea, să acțio- mai scăzut de depresie. Cercetătorii mai anxietate! zul celorlalte tehnici (Manzoni et all., 2005).
la bun sfârșit sarcinile atribuite sau teama neze în acest scop; persoana ar putea spun ca ieșitul in mijlocul naturii, pe lângă Una dintre cele mai inovatoare soluții Aceasta tehnica este mult mai activ legata
de a vorbi în public. încerca să lucreze cu jumătate de normă și faptul ca relaxează mintea, stimulează si terapeutice in terapia anxietății si a atacuri- de minte decât primele trei metode, repre-
Căutarea unui loc de muncă implică, să mărească treptat orele până la realiza- sistemul imunitar, întărindu-l. lor de panica este terapia virtuala. Terapiile zintă modul in care este concentrata atenția.
adesea, acordarea de interviuri îndelungate rea timpului complet de lucru. Regiunile mai bogate din punct de ve- Virtuale asigura vindecare si ameliorare Tehnicile de relaxare prin terapie vir-
și socializare cu viitorii colegi, șefi etc. Pen- Cum te poți ajuta singur: dere al prezentei elementului natural ajuta pentru cele mai diferite boli, prin intermediul tuala sunt, in acest moment, folosite din
tru cineva care are deja anxietate sau sufe- Sarcinile ar trebui împărțite în pași mai la reglarea echilibrului emoțional si aduc tehnologiilor inovative bazate pe virtual rea- ce in ce mai des si cu rezultate extraordi-
ră de tulburări nervoase, aceasta poate fi o mici; e bine să folosești o agendă pentru bucurie si mai mult calm in viată oamenilor. lity. Virtual Reality Therapy (VRT) se folosește nare pentru a trata anxietatea.
ZBOR SPRE ANTREPRENORIAT

Air France KLM începe colaborarea cu Insighton Digital, companie fondată de Nicoleta Mocranschi - DUBAI
Air France KLM România anunță începerea colaborării pe zona de marketing și comunicare cu Nicoleta Mocranschi, ex-Marketing & Communication Manager al grupului în România,
în prezent fondator al companiei Insighton Digital.
Insighton Digital se va concentra pe promo- mânia vine din împletirea experienței din indus- și comunicare digitală, care oferă servicii de
varea grupului Air France KLM ca lider în ceea ce tria airline, cu pasiunea pentru marketing și co- marketing personalizate, adaptate nevoilor indi-
privește traficul internațional de pasageri cu ple- municare, a resurselor și cunoștințelor dobândite viduale, cu o înțelegere profundă a mediului de
care din Europa, a programului de fidelitate stând de partea clientului, cu accesul la ultimele business, cu rezultate rapide și măsurabile dar
Flying Blue și a tuturor acțiunilor inițiate de cele informații din piață, toate acestea fiind relevante într-un modus operandi agil, sub raportul ideal
două companii la nivel global în materie de sus- în mediul competitiv actual. cost/beneficiu.
tenabilitate, respectiv reducerea emisiilor de Nicoleta Mocranschi s-a alăturat echipei de Grupul Air France-KLM este lider în traficul
CO2. marketing Air France KLM România în urmă cu internațional cu plecare din Europa, oferind ac-
“Ne bucurăm să începem o colaborare cu 15 ani și a petrecut opt ani în companie, coordo- ces la o rețea mondială care acoperă peste 300
Nicoleta Mocranschi – Insighton Digital. Nicoleta nând pe rând activități de marketing și comuni- de destinații operate de Air France, KLM Royal
are o experiență amplă ca specialist în mar- care de la B2C, B2B, B2T, până la Digital și PR, Dutch Airlines și Transavia, în principal din
keting în domeniul transportului aerian precum relații cu media și Social Media. În 2015, a deve- hub-urile sale de la Paris-Charles de Gaulle și
și în domeniul comunicării și a fost dedicată nit Senior Marketing Manager pentru România și Amsterdam-Schiphol. Programul său de loialita-
companiei mai bine de 8 ani, punând pasiune și Bulgaria în cadrul MoneyGram Internațional. te Flying Blue are peste 17 milioane de membri.
dăruire în acțiunile sale. Din rolul actual, va coor- „În tot acest timp, am fost de partea clientu- Împreună cu partenerii săi Delta Air Lines și
dona activitatea de comunicare a Air France KLM lui și am adunat o experiență solidă în marketing Virgin Atlantic, Air France-KLM operează cel mai
la nivel local, construită în linie cu viziunea com- și comunicare, lucrând pentru companii globale mare joint venture transatlantic, deservind peste
paniilor mamă și va consolida în continuare pre- din industriile aviatică și financiară. Sunt încân- 340 de zboruri zilnice în 2019. Air France-KLM
zența grupului în România.” tată să colaborez cu echipa Air France KLM din este membru al alianței SkyTeam.
Răzvan Răduț, Country Sales Manager pen- București și să duc mai departe conversația, de Air France KLM România a anunțat începe- ton Digital. Am vorbit cu Nicoleta despre cum a
tru Air France KLM România, Bulgaria și Republi- data aceasta în calitate de partener.” rea colaborării pe zona de marketing și comuni- pornit pe drumul antreprenoriatului, ce înseam-
ca Moldova Nicoleta Mocranschi, fondator Insighton Di- care cu Nicoleta Mocranschi, ex-Marketing & nă pentru ea să lucreze din Dubai și revenirea pe
Maniera complexă în care Insighton Digital gital Communication Manager al grupului în Româ- acest cont, cât și detalii despre poziționarea
privește noua colaborare cu Air France KLM Ro- Insighton Digital este o agenție de marketing nia, în prezent fondatorare a companiei Insigh- agenției, industrie, provocări și concurență
Ce te-a determinat să Care sunt cele mai solicitate servicii până acum?
alegi drumul antreprenori- cu NICOLETA Cei mai mulți clienți vin la noi cu o problemă simplă la prima vede-
atului? MOCRANSCHI re-vizibilitate online. După ce începem auditarea, identificăm problema
Au fost două momen- și acționăm în trepte. Tratăm clienții exact ca atunci când se duc la
u
te de cotitură în viața mea: medicul generalist și spun că îi doare ceva dar nu știu cauza.
Intervi
o dată anul 2017 care a Începem prin a le identifica durerea, nevoia, apoi le conturăm stra-
venit cu mutarea mea la tegia de poziționare digitală și în funcție de profil și de buget le oferim o
Dubai și nașterea fetiței gamă diversă de servicii: de la construcția unui website, optimizare de
noastre Alma și al doilea tip SEO (search engine optimisation), social media & comunicare B2C,
moment pandemia de B2B, B2B2C, sau campanii targetate pe social media (Facebook,
Covid-19. Primul m-a de- Instagram) sau Google (Search Engine Advertise).
terminat să iau o pauză de Abordăm fiecare cerere din toate unghiurile, analizăm 360 grade
doi ani, să reflectez la că spirit de antreprenor am avut în mine toată viața. Inclusiv când lucram fiecare segment și începem apoi să oferim soluții. Înțelegerea nuanțată
ceea ce am făcut și ce pot în corporație mi se spunea că eu tratez jobul ca un antreprenor, rupeam a nevoilor este serviciul de bază care ne deosebește de concurenții noștri.
face mai departe și al doilea a cu ușurință tiparele corporatiste și încercam să găsesc soluții să fac Știm că prezența digitală este esențială în lumea de astăzi și îi ajutăm să
fost momentul de boom pen- „treaba” să funcționeze. E drept că am avut parte și de mentori buni care acceseze gradual toate serviciile digitale necesare pentru a fi vizibili onli-
tru business. Dacă Alma a fost m-au împins de la spate și m-au susținut în tot ceea ce am făcut. ne.
magia care a creat Insighton, Fostul meu șef de la Air France KLM, Alexandru Dobrescu, îmi spu- Profilul clienților noștri este reprezentat de companii mici și mijlocii
Dubaiul mi-a dat inspirația și nea: „Gândește-te cum ai rezolva situația asta pentru tine și apoi aplică din diverse industrii (zona de premium travel, mental health, horeca), de
pandemia a fost acceleratorul asta că și când ar fi businessul tău”. Îmi aduc aminte și acum cum luptam startup-uri la început de drum, de persoane fizice (medici, psihoterapeuți,
de business. pentru fiecare idee, cum mobilizam colegii pentru a mișca lucrurile, pen- business coach, avocați, arhitecți, designeri) care își doresc promovarea
După 17 ani petrecuți în tru că fiecare zi câștigată însemna de fapt o nouă reușită. Tot ce trebuia imaginii, o prezență coerentă pe toate canalele digitale.
mediul corporatist, în care îmi să fac acum în noua etapă, era să ies din paradigma corporate, să mă
dedicam 12-14 ore pe zi jobu- „împachetez”, să mă rebranduiesc și să merg mai d eparte cu încredere. Cum ați început 2022 și ce vă propuneți pentru acest an?
lui, am realizat că noul meu rol de mamă și stil de viață nu se mai înca- M-a însoțit în tot acest proces, Mihaela Rădulescu, Brand Consultant & Anul 2022 a însemnat o continuare a ceea ce am început în urmă cu
drează în tiparul corporate. M-am lăsat condusă de inspirație și de intui- Owner INNEROUT. doi ani. Ne-am extins treptat, am crescut organic, natural, fără a avea
ție, m-am uitat în jur să văd care sunt trendurile și mi-am dat seama că nevoie de o investiție inițială sau de promovare. Succesul pentru mine
trebuie să fac ceva care să îmi permită să lucrez de oriunde, oricând, fără Cum se poziționează Insighton Digital pe piață și ce oferiți diferit față înseamnă clienți care rămân cu noi mai mult de 1-2 ani și care ne reco-
să fie nevoie să plec de lângă soțul meu și de lângă copil. de concurență? mandă mai departe, fericiți cu rezultatele lor rapide, măsurabile și dura-
În septembrie 2019 am avut de ales între a mă întoarce în România, Ne implicăm foarte mult și ne atașăm de oamenii cu care lucrăm, ne bile. Totul până la urmă este legat de satisfacția pe care o am la sfârșitul
la un job foarte bine cotat, unde eram apreciată și dorită, sau a începe uităm din toate colțurile la fiecare proiect și investim timp și energie în tot zilei să văd lucrurile făcute bine și promisiunile îndeplinite. Și, fără a dori
ceva nou, de la zero. Am ales să renunț la tot ce construisem până atunci ceea ce facem. Ne place să trecem fiecare proiect prin filtrul personal, sa părem exclusiviști, preferăm să lucrăm cu clienți mai puțini, dar care
și să încep o călătorie, pe un drum nou, având cu mine doar cunoștințele să-l înțelegem, să-l comparăm cu concurența, să-l rumegam, înainte de înțeleg și apreciază valoarea muncii noastre decât să scalăm businessul
și skill-urile dobândite în timp. Și așa a apărut ideea unui business în di- a-l promova. Livrăm la timp, respectăm deadline-ul, comunicăm, identifi- și să pierdem din calitatea serviciilor oferite.
gital marketing. căm problema până găsim calea, soluția. Oferim clientului suportul de
care are nevoie și postserviciu. Nu dispărem, suntem acolo în fiecare cli- Ce înseamnă pentru tine noua colaborare cu Air France KLM, mai ales
Care au fost principalele provocări și cum le-ai depășit? pă. după experiența acumulată în interiorul companiei?
Principala provocare a fost să învăț să mă descopăr pe mine, să mă Cum ai ales numele agenției? Colaborarea cu Air France KLM înseamnă confirmarea faptului că în
poziționez în noul rol și apoi să mă „vând” pe mine și serviciile mele, Numele agenției vine din împletirea experienței din lumea corporate, cei șapte ani petrecuți împreună am făcut lucrurile bine. Faptul că după
implicit. Momentul „Aha” a fost când sora mea, Nadia Gorduza, care de cu pasiunea pentru marketing și comunicare, a resurselor și cunoștințelor șapte ani cineva se întoarce la ține și te întreabă dacă „nu ai vrea să co-
altfel m-a susținut în tot acest demers, m-a întrebat: „Cine ești tu, Nico- dobândite stând de partea clientului, cu accesul la ultimele informații din laborăm din nou” pentru mine a însemnat un moment de apreciere, de
leta Mocranschi, dacă îți dispare funcția de Senior Marketing Manager de piață. Insighton Digital înseamnă o înțelegere profundă, dintr-o privire, a recunoaștere. Este vorba de un „plug and play” de ambele părți, un par-
după virgulă”? Am avut zile și nopți întregi de frământări, în care m-am nevoilor clientului, o activitate intuitivă bazată pe cunoaștere, pe judecată, teneriat pornit în mai puțin de o săptămâna, neplanificat, dar care a înce-
întrebat care e valoarea mea adăugată, înrădăcinată în autenticul a ceea pe discernământ. Insighton Digital este despre noi proiecte în lumea digi- put sa dea rezultate din prima zi. Până la urmă este vorba de timp și re-
ce pot face eu cel mai bine. tală și înseamnă implicare și dăruire în tot ceea ce facem. La fiecare surse câștigate de ambele părți, de o înțelegere comună a businessului și
Principala provocare, să o numim partea rea, a fost că eram pe o proiect digital adăugăm filtrul nostru uman, la toate rapoartele de date pe apoi de dăruire și pasiune.
piață extrem de competitivă, cu mulți jucători mari și mici. Pe o piață care le livrăm adăugăm noi direcții de dezvoltare, sugestii, recomandări.
nouă, în Dubai, în care nu aveam istorie și nici rețea profesională. Tot ce Aveți sediul în Dubai. Lucrați atât pentru clienți internaționali, cât și Cum ai caracteriza piața de digital globală în acest moment?
construisem rămăsese în Europa. Partea bună a părții rele a fost că, oda- locali? Piața digitală evoluează de la un minut la altul. Pentru mine prezența
tă cu pandemia, nevoia de promovare online a clienților a fost cu atât mai Localizarea este doar o noțiune geografică, trăim într-un „gig eco pe această piață este să fiu în trend, să învăț lucruri noi, să fiu la punct cu
mare cu cât tot businessul s-a mutat în online. Zgomotul g eneral era mai nomy” care presupune să muncești oricând, oriunde. Avem clienți atât din tot ce se inventează, să particip permanent la webinarii, să fiu în toate
mare și dintr-o dată jucătorii au început să devină mai activi. zona Golfului cât și internațional, ne adaptăm programul în funcție de fu- grupurile digitale posibile, să rămân ancorată, conectată în noutate. Nu
Cumva se hrănea constant nevoia de promovare și „ e loc pentru toa- sul orar al țărilor cu care lucrăm. Este modelul perfect de business în care poți să rămâi în digital dacă nu testezi și experimentezi permanent fieca-
tă lumea” a devenit posibil. Pe parcurs am prins curaj și mi-am dat seama îmbinăm nevoile clienților cu nevoile personale. re nouă tendință apărută în piață.
viață, tu ești la prima. Aflat la sfârșitul am căzut din albastru, din formele hialine, părut rău să rămânem îngeri, murmură de minte. Ce îi mai poți spune celui ce știe? se
ciclului meu de timp, mi-a rămas mai diafane, în trupurile noastre de piersici cu sub frunte un gând. Întoarcerea fiecăruia la răsucește întrebarea pe partea cealaltă.
puțin, dar totuși, am buzunarele pârg rozaliu. Am căzut din clipele veșnice marginea sa, două limbi de ceas aflate în Poate că nici nu vrea un răspuns de la noi,
umerilor pline cu monede de clipe. Le în clipele pământene. Nu ne mai putem părțile opuse ale cadranului. se lăsă o liniște ca o ploaie de răcoare în
număr după ce călătoresc, după ce mai întoarce niciodată. Timp efemer, sfâșiere în doi prin gândurile noastre.
petrec o eternitate cu tine, pe furiș, Din două forme frumoase de abis, respirații-poeme, înfiorările pielii în Pe un stei de înalt se ivi un chip de
ALENSIS DE NOBILIS hotărât să economisesc undeva, să îți
mai las și ție un pol de timp după ce voi
ochii au căpătat contur, două picături de
cer reflectat în apele vederilor noastre.
șerpuire de muzici. Înjunghiere dulce în
inimile clipelor eternității ucise vremelnic
lumină cu doi nori alburii ca doi ochi care
pot vedea dincolo de orice. Chipul trimise
Iubești cu recul. Sângele trage săgeți pleca. Acum vedem mai bine în jur, nu doar în noi. Redefiniri în efemeritatea pictată pe un zâmbet ce ne înființă și ne înfioră cu o
roșii în rotunjimile de mere ale inimilor Dacă ne contopim, poate vom reuși să chipuri ca un triumf. Sete năvalnică străbatere caldă, ca de părinte. O liniște ne
oprite de respirații aprinse. Dezlegarea de devenim un singur înger, se mișcă forma deghizată în anotimpuri de frica privirii înfileta în suflete o fericire ca o revărsare
taină coboară ciuturi în fântâni de deșert. buzelor tale. ferestrelor în adâncurile noastre de lacuri de mai.
Schilmipbe
Aripi roșii cu rouă pe buze desfac vâlvătăi Avem destul timp între noi, tu darnică, abisale. -Hai să ne ridicăm din genunchii
de cuprindere. Tremur și fiori se țin după eu mai zgârcit. Însă ne rămâne puțin Căderea în laptele stelelor trage țărânei, șopti ea într-un târziu. Avem de
tine în timp până la întâlnirea definitivă. pentru jocul nostru. Facem schimb de draperiile focului la o parte. Mai ușori și pus râurile la soare, de crescut iarba, de
Tu vii de la o margine a Infinitului, eu priviri; tu te minunezi ce departe poți vedea mai liberi, ne trimitem mâinile să zboare, scuturat polenul luminii de fluturi.
de la cealaltă. Să unim infinitul prin noi, să cu privirea mea, eu sunt încântat că nu văd
de c
prefăcute în fluturi, înapoi în -Adevărat grăiești, Evă, mai spre seară
anesteziem tremurul nesfârșirii totului în departe, dar văd prin lucrurile din imponderabilitate. Furnicile roșii din inimi să spălăm apusul de sânge, îi răspunsei
formele noastre împrumutate de la cei apropiere. Îmi dai buzele, îți dau toată s-au liniștit, pleacă una câte una spre luându-mă după urmele pașilor ei.
îngeri. Să sărbătorim împreună câteva respirația. Îmi dai mâinile, îți dau -în curs de apariție- cascada unde cad scânteile stelare în Era multă treabă în Rai, prea multă
eternități prin acum, iar apoi să ne îmbrățișarea. După ce ne desfacem, îmi iei apele nesfârșirii. Struguri de rouă abisală pentru doi oameni.
întoarcem fiecare la locul său, eu cu clipele ochii și îmi dai înapoi toată privirea. răcoresc umerii cocoșați de ducerea -Să fii mai mulți, Evă.
tale, tu cu clipele mele. Un timp dual, în el Jocul devine foc. Împrejurul roșește de cerului câteva clipe. -Vei fi, răspunse, pășind mai departe
fiecare clipă are două fețe, o față femeie și liniile formelor noastre melodioase, aprinse Un miraj înșerpuit pe sub ierburi ne printre șerpi cu ochii ca merele.
o față bărbat. Femeia-secundă sărutată de de topirea contururilor. Îmi întinzi mărul, pipăim cu frunțile, și ne plac goliciunile saltă în noi ca o celebrare a trecerii din Lumina intrase în buzunarul
bărbatul-minut de șaizeci de ori, până înfig țâșnirea sângelui în el până când noastre de fructe frumoase ale existenței clipă în frunză. Nu știm ce ținut e aici, dar orizontului. Acum începuse să se zărească
când mama lor, ora, o să îi ia în brațe pe mărul tău devine un fruct al sângelui meu. vizibile. Încolăciri pe spirala atingerii, nici ținutului nu îi pasă cine am fi. și Timpul. Părea că este târziu în geneză,
amândoi. Deodată Infinitul se micșorează, marginile trupurile noastre lunecă din clipe în Înțelegem că acum ne aflăm foarte departe dar cui îi păsa? Măcar de-acum încolo
Călătoria noastră de întâlnire nu este sale se restrâng miraculos și se fac zări. respirații. Foșnetul sângelui sudează două de tot, dar mult mai aproape de noi. Ce îi puteam măsura nesfârșirea cu amândouă
gratis. Plătim, și eu, și tu, venirea din Înaltul de azur, pe care ne așezaserăm, își inimi în una. Genunchii pendulează vom spune Întâiului, de ce nu ne-am privirile.
margini opuse de infinit. Eu sunt la ultima schimbă culoarea, se face iarba pe care înfrângerea eternității de clipă. Ne-ar fi întors? un șarpe de gând iscodește în
Clinchet de inimi în esențele sunetului pă- vezi că părintele nostru le-a făcut pe plac, geri era că de ce să se ducă aceia pe Pământ, într-o clipită care încotro și se apu-
trund. Muzica ta limpezește în clopote apa. șopti aproape înfricoșat Cancelarul. să se ducă ei, îngerii, în raiul de pe Pământ, și cară să deretice, să facă cerul cum
Păsări de duceri conturează departele-n zbor. Preț de câteva clipiri cerurile și galaxiile atunci au început să uneltească pentru a se devenise Pământul sub hărnicia
Linii de cântec dau ocol fiecărui sunet cu fire se tulburară hialin și tremurară. Îngerii, obo- întoarce pe Pământ. vechilor îngeri, deveniți oameni
de foșnet. Așchii de alb scânteiază pe sub siți de atâta tristețe, deveniră oameni, oame- De la atâtea dorințe încurcate ale heru- acum.
pulberea absentă a miracolului. Cetăți de minii luară locul îngerilor... Tuturor li se șterseră vimilor, serafimilor, tronurilor și îngerilor, legi- Întâiul ordonă îngerilor câteva
rare își înalță zidurile împrejurul inimilor celor amintirile a ceea ce au fost, toți primiră pute- le Universului și principiile sale începeau să galaxii mai la dreapta, ca să ocupe
ce le-au înălțat lângă ceilalți. Poluri de ochi rile pentru a putea fi ceea și-au dorit. se tulbure: planetele se abăteau de pe orbite, drept în fața lui locul plecaților. Își
încetinesc misterele din rotația lor inversă Era cam pe la ora prânzului pe Pământ. gravitația își modifica forța, materia și anti- coborî fața din creștetul infinitului
acelor de gravitație. Oamenii noi nu mai erau ca cei vechi. Parcă materia acceleraseră ritmul de înghițire a până jos, la nivelul fețelor îngerilor
La clinici astrale se internează tot mai dintr-odată se-apucaseră să grebleze nesfâr- uneia pe cealaltă. Cu toată bunătatea sa infi- și îi privi cu abisul vederilor sale în
mulți îngeri de depresie, obosiți să ferească șitele câmpii cu greble de lumină, durară nită, Întâiul se văzu silit să ia măsuri drastice. așa fel încât înghețară.
de ponoase oameni din ce în ce mai dificili… apeducte peste tot în lume, ca toți oamenii să Nu se mai poate așa, șopti cu un vânt cald în -Îngeri! rosti de se clătinară țâ-
Vrem să fim îngeri, monologhează oamenii în bea apă rece și proaspătă. Înălțară orașe noi, barba sa de nori albi, se prăvălește în neființă țânile infinitului.
gândurile lor, iar acestea se înalță ca niște universități, licee și uzine noi, mai bune și mai toată munca veșnică de până acum. Trimise -Cuvântul tău e respirația Alt greu, altă dandana.
lampioane invizibile spre creștetul cerului. trainice. Lumea toată devenise grădina Maicii în patru direcții fulgere globulare, în cruce, în noastră! răspunseră pierduți. Mereu greu, gândiră cei îngeri încă și ridicară
După viața aceasta, cei mai buni dintre voi, le Domnului în numai câteva luni. Casele erau urma lor fâlfâi o auroră boreală verde, nease- -Ce sunteți voi? fețele miloage din aburii josului spre Întâiul,
spun sfinții și poeții uneori. Noi vrem acum, curate și îmbelșugate, pe străzi se montaseră muit de frumoasă: semnul chemării tuturor -Îngeri. dar el nu mai vru să se uite în ochii lor, i s-ar
direct, nu avem de ce aștepta, suntem buni, difuzoare cu muzică ambientală, chioșcuri cu ființelor astrale la ordin. În trei clipiri oștirile -Și înainte? fi făcut milă și i-ar fi lăsat așa oameni-în-
curați la suflet și iubitori, răspundeau profeți- fructe și jucării gratis pentru copii și cișmele cerești s-au rânduit în patru corpuri de arma- -Credem că oameni, după cum e legea geri-oameni cu rai gratis, făcut de alții. A su-
lor oamenii. cu apă și băuturi răcoritoare pentru părinți. tă. Marginile lor se prelingeau în depărtarea divină. După adormirea trupului de pământ, flat o altă boare, acum rozalie, ca să le ia
Îngerii, aflați la tratament, între două in- Raiul se coborâse pe Pământ. Nici cele mai de aburi că nu se mai zăreau, așa de nume- cei mai buni dintre noi au fost înălțați îngeri. amintirile și i-a împins cu forța abisului privi-
jecții cu veșnicie sau terapii cu zâmbet și bu- frumoase locuri din Univers nu mai însemnau roase erau. Fiecare dintre serafimii, heruvimii, Întâiul zâmbi din abisul feței sale. Nu-și rii, de dinaintea sa, direct pe Pământ, iar pe
nătate, citeau Buletinul de Gânduri al Univer- acum mare lucru pe lângă această bo- mai aminteau. Principiul secretului ceilalți, de jos, pe oameni, i-a readus în vechi-
sului, o publicație în format hologramă găție și frumusețe adusă în efemeritate funcționa perfect. Suflă o boare căldu- le lor forme de îngeri. Rosturile Universului
destinată numai pentru informarea lor. Aflară de îngerii coborâți mai înainte în oameni. Oamenii nu vor să ță ca o ceață luminoasă, translucidă, erau acum limpezite. În cer raiul era aproape
gata, mai trebuiau construite de către heru-
de acolo că oamenii vor să fie îngeri acum, nu Heruvimii, tronurile și serafimii deve- pe creștetele lor, cu amintiri:
cine știe când, după nu se știe câte reîncar- niseră din ce în ce mai lenți în treburile fie îngeri -Dar acum, știți cum ați fost făcuți vimi niște orgi de lumină care să cânte așa
nări sau minuni. Acest lucru le dădu de gândit lor astrale. Abia pluteau de la o galaxie la îngeri? zâmbi cu bunătate. frumos încât să le topească până și lor inimi-
și, puțin smintiți de boala lor, luară inițiativa. alta cu ce aveau de făcut, pe când altădată tronurile și îngerii așezați în formație strălu- Boarea luminoasă pătrunse în formele lor le, serafimii aveau de construit pentru cupola
Dorim, Doamne, pentru însănătoșirea zburau cu viteza gândului să ducă la îndepli- ceau de argintul sufletului lor, pâlpâind între îngerești și îi umplu de imagini. Vizualizară infinitului o lustră-galaxie cu stele-lumini
noastră grabnică și a oamenilor, să inversezi nire sarcinile divine. Oriunde se duceau, de contururile subțire ale formelor –dacă i-ai fi rapid chipurile dinainte, de oameni, gândurile cum nu mai existau de la geneză și până as-
rolurile, cât vei voi tu în înțelepciunea ta infi- oriunde veneau, rămâneau cu abisurile vede- văzut, nu-ți dădeai seama dacă așa fac de lor să fie făcuți îngeri pe loc, transformarea în tăzi, iar tronurile aveau de întins niște auto-
nită, scriseră ei un memoriu pe care îl trimi- rilor ațintite la frumusețea și bogăția tulbură- obicei sau tremurau de teama vinei pentru timpul vieții, imediat în îngeri. Nu suntem străzi de crini, niște căi lactee miraculos de
seră Cancelariei Infinitului. toare a Pământului. Începeau să le vină gân- care fuseseră chemați. avansați pe merit, începură ei să tremure. frumoase. Dar mai era destul timp în veșnicia
Cancelarul era tocmai Mahatma Gandhi, duri de a fi făcuți și ei muritori, să fie oameni, Întâiul se ridică până în creștetul Infinitului, -Nu suntem avansați pe merit, Lumină de aceasta –serafimii, tronurile și heruvimii lu-
abia ce-l urma în funcție pe ultimul Dalai să trăiască acolo. Atât de tulburați erau câte- până fața lui de abis frumos nu mai fu văzută început, ne-ai făcut îngeri pe baza cererilor crau cu sârg la finisarea abisurilor devenite
Lama ce trecuse în parcursul său astral pe odată, că nu puteau nici să își ascundă gân- de cei de față -cu toate că și ei vedeau aproa- noastre grăbite și nesăbuite, aproape pieriră între timp mai frumoase. Numai îngerii își ve-
aici. Citind corespondența, făcu ochii mari la durile față de celelalte categorii de ființe divi- pe ca el, poate că acum nu mai vedeau până ei toți într-un murmur. deau în continuare de ale lor, păzeau de pri-
cele ce înțelese din memoriul îngerilor aflați ne; încălcară nivelurile de acces la gânduri și acolo de frică- și tună cu sunete-fulgere: -Da, v-am făcut îngeri; atât de mult m-ați mejdii, de miasmele întunericului, oamenii.
la însănătoșire, dar se stăpâni pe dată; puse informații, așa că îngerii – vechii oameni – -Tronuri, serafimi și heruvimi! rugat, că am zis să vă îndeplinesc această Pe Pământ oamenii parcă aveau așa când
memoriul, scris pe un petic de cer, pe o tavă pricepură repede cam cum stăteau lucrurile: -Cuvântul tău să fie binecuvântat! dorință neobișnuită, o abatere de la principiul și când reamintiri, deja-vu-uri cu scurta lor
de eter tivit cu argint orbitor, intră în sala tro- dacă heruvimii, serafimii și tronurile ar fi ru- -Am văzut că v-ați lenevit, nu mai mătu- Universului, principiu ce nu trebuie încălcat. perioadă de îngerire. Pământul nu mai era rai
nului și așeză pe oglinda mesei Întâiului gat toți odată pe părintele nostru al tuturora rați abisuri de întuneric, nu mai înființați noi Ați vrut să fiți îngeri și ați uitat să mai fiți oa- ca înainte, redevenise la fel de gri, utilitarist,
această tulburătoare misivă. N-apucă bine să să îi lase să fie muritori, cu cel mai frumos sate de îngeri, nu mai botezați galaxii, stele meni, această dorință nesăbuită v-a adus în previzibil, plictisitor, însă ei începuseră totuși
se întoarcă în cancelarie, ca să ordoneze fiși- glas de cântec auzit vreodată în eternitate, nou-născute, Universul nostru începe să intre situația de a nu putea fi nici una nici alta. să mai miște pe ici pe colo câte ceva. L-au
ere și transmisii de date astrale, că un foșnet Întâiul poate s-ar fi îndurat, i s-ar fi topit inima în paragină. Stați toată ziua cu oglinzile aflări- Acum ce să fac cu voi? Vă arunc câteva mii înfrumusețat un pic așa ca de ochii lumii, dar
imperceptibil înfioră țâțânile Universului. Să de milostenie și le-ar fi dat voie să treacă în lor îndreptate spre Pământ, vă place ce-au de ani în neființă, mai încolo vom vedea ce e după o vreme s-au pus din nou pe trai, mân-
efemeritate, să fie oa- făcut vechii îngeri, acum oameni, acolo. Dacă de făcut cu voi. Cât ați fost pe Pământ, ați vrut care, băutură, lene, sex și somn. Era bine să
meni în raiul de pe Pă- vreți acolo, nu trebuie să-mi cereți efemerita- aici, când v-am adus aici, vreți înapoi pe Pă- fii om, gândeau în timpul rămas neprins între
mânt. Ce s-ar fi întâmplat tea, să vă fac oameni, să mergeți să fiți oa- mânt. Poate în neființă vă place cu adevărat, doi clești de lene a ființei lor. Nu mai doreau
dacă era așa? se întrebau meni pe Pământ. Faceți în cer precum e și pe nu mai cereți să vă scot de acolo în forme. să fie îngeri, alungau gândurile acestea de
noii îngeri întruniți răsărit Pământ acum, rămâneți veșnici cu puterile Îngerii tremurau atât de tare, că le săreau cum le veneau, parcă dintr-o străfulgerare de
după răsărit pe furiș în primite, iar Raiul îl veți avea aici. Așa că în- penele din aripi – nu-și puteau stăpâni dârdâ- conștiință adâncă, irațională, venită dintr-o
consilii. Aveau două ne- dreptați lenevirea și aduceți frumusețea aici. itul de frica neființei. Spuseră toți în cor: ceață a reamintirii.
mulțumiri. Prima era că ar -Am înțeles, lumină de început și de retra- -Lasă-ne oameni și fă-ne pe urmă ce e Cu ideea de înger se hlizeau și ei așa, din
fi rămas singuri în spațiile gere în sine. Numai înțelepciunea ta infinită scris în Lege, fiecăruia după merit. când în când, prin poeme, picturi și povești
astrale, dacă ar fi plecat putea să găsească adevărul aflat chiar în fața -Da, mi-e milă de voi, vă las oameni, dar pentru copii. Și apoi era atâta de greu să duci
în oameni heruvimii, se- noastră. Noi nu l-am văzut așa ușor. Să ne raiul de pe Pământ dispare ca prin farmec aripile, să ții atâta ordine, să duci grija oame-
rafimii și tronurile, iar ei ierți, vorbiră toți într-un glas. după ce oamenii de acum revin în îngeri. Nu e nilor, să zbori între atâtea galaxii, iar până
ar fi muncit întreit mai -V-am iertat, cântă abis de muzici spre raiul vostru, voi ați vrut să fiți îngeri pentru rai, seara să te și întorci, că dădeai în depresie...
mult, ceea ce nu era adunare Întâiul. Rupeți rândurile, ordonă, în- v-a fost prea lene să construiți raiul vostru pe Mulțumim, Doamne, că suntem așa cum
drept, spuneau ei. A doua torceți-vă la treburile voastre. Pământ. Când vă veți întoarce, Pământul va fi suntem, leneviți și plini de măști, dar nouă ne
nemulțumire a noilor în- Serafimii, heruvimii și tronurile dispărură la fel cum ați plecat. place așa. Amin.
I - Ascuns în somn
Iți parcurg fiecare reflecție. Am sentimentul că te
întrebi de unde vin. Aici mă aflu… de la Inspirație
Circuit prin 3 oglinzi
m-ai adus și nu pot să-ți dau un răspuns suficient de
ușor. să sau poate un cântec la care știi doar refrenul.
Doar un lucru este constant la mine: migrez din Îmi relaxez autoritatea și permit să fiu sedus de Ascultă! Se aude de undeva încet. Știu piesa
gând în gând. În rest mă schimb periodic și evoluez jocul lor. Îmi găsesc confortul în acest dans pe care îl asta, e “Saydim” [Am numărat, referire la piesa lui
menținem până la o vale fără orizont. Ogün Sanlisoy - Saydim]. Prin ea am cumulat senti-
[Seria IREHM - simbol suprapus cu 3 cercuri și cu peisaj montan]
Se desenează simboluri ce sfârșesc în două mente și au rămas firimituri care mai dau gust emo-
semne de întrebare. Două enigme pe care cred că le țiilor: o firimitură de apartenență, o firimitură de în-
cunosc, fiecare cu un nume ce-l uit rapid. Nu știu de credere, o firimitură de “saudade” (dor).
ce. Altcineva e în control - un alt eu. Realizez că din Mai aud două voci suprapuse, fiecare cu o între-
creator devin creație, iar în final tot eu sunt creator, bare din care niciuna nu ajunge la noi.
dar de această dată proiectat în stele, un lent obser- Continuă să asculți cântecul și hai să numărăm!
vator… E în regulă dacă te pierzi în numărătoare, este natu-
Lent… că mă adaptez fluid la acest microunivers ral.
și pașnic adorm în al tău somn. Relaxeaza-te… Simte cum fiecare element din
În acest ciclu are loc o pauză plină de amnezie. tine nu mai răspunde gravitației, rămâi pe ritmul pie-
Imi recapăt parțial starea, dar tu, începând cu primele sei și deconecteaza-te. Concentrează-te doar pe vo-
semne de lumină mă estompezi, îmi induci instinctul cea mea și de aici te plimb eu. Gabriel Ceaușescu, Bucuresti
ca nu mai e suficient timp pentru această fantezie. Imaginează-ți o oglindă și ultimul lucru ce te-a
Nerăbdător din plan astral mă urmăresc: pornind de fermecat. Cu cât te vei duce mai aproape spațiul din nevoie doar de tine.
la un punct sclipitor mă văd mai detaliat, mă-ntorc la interiorul ei se mărește. Mai ai un ultim pas de făcut. Vezi că sunt …parte din tine?! …suspinarea
forma uman-imaginară din capătul văii. care te copleșește?!
[Ultima dimineață din Madeira - Funchal 2021] Sunt un film care după fiecare redare își rescrie
parțial firul narativ.
Sunt o Amintire, doar pentru tine adevărată.
organic odată cu oricare stimul care, într-un fel, în
cazul meu, e limitat senzorial. Nu pot să miros, dar
pot să aud, să văd și sunt mulțumit. Aici totul pare III - Adus în spirala eternului
fără efort, lipsit de stres și abordabil.
Privesc din interiorul unui tren lung, necomparti- Până să ajung aici am fost schițat lângă o lumâ-
mentat. Culoarul este nemărginit la capete. nare verde cu miros de fân proaspăt cosit (pe etiche-
Îmi e dificil să disting ce se petrece atunci când tă scrie gazon tuns). Indiferent de oră am avut pe
mă uit înainte sau înapoi, în schimb, în lateral lucruri- fundal un sunet tibetan și așa apariția mea a devenit
le arată diferit. Pereții își modifică transparența în mai ușoară.
funcție de capacitatea mea analitică, dar e suficient
de limpede. Aș zice că te-ai hidratat bine pentru Alături, lângă mine se aflau și două notițe: una de
această seară. Mi se permite să rămân observator al la Vis și alta de la Amintire.
mediului extern. [Punct de belvedere - Madeira, Baia D’abra 2021]
Ce știu este că… eu am control asupra călătoriei. Nu pot să-ți citesc reacția, dar dacă te întrebi
Am încredere în mine. Filtrez o masă imensă de infor- Găsesc un semn de coexistență. Privesc într-o cumva… unde o sa ajung!? Astăzi nu am vreun plan
mație și asimilez doar ce mă incită, așa că nu depun oglindă cu două reflexii și încerc să îmi dau seama în Ești cuprins de un mediu vegetativ și privat… stabil, dar pot să-ți spun: cel mai frumos lucru pe care
efort să înțeleg dacă mă deplasez sau totul se fluidi- care parte cel adevărat sunt eu. Dar continui să mai într-o margine de insulă, iar acum în ora de aur, la fel pot să îl fac e să mă împrietenesc cu un străin. Astfel
zează în jurul meu. păstrez magia pentru câteva secunde. Întorc spatele cum faci și tu, plantele se pregătesc să se hrănească am apărut în mâinile tale.
Spațiul este infinit, dar eu o să mai trăiesc numai acestor portaluri și mă ajustez treptat la interpretarea cu energie. Sunt mereu o călătorie între lumi. Trăiesc în miș-
câteva minute. E timpul să acționez și am o metodă ta. O ploaie abundentă de fotoni vine din orizont, iar care, dar sunt disponibil tuturor. În calea mea depă-
care funcționează. Încetinesc procesul prin respirații Te previn ca mă vei ințelege cu greu, mă exprim tu te sprijini de palmier, te așezi și închizi ochii. Ești în șesc borna kilometrică, am ajuns la indicatorul 100.
controlate, lungi și profit de pulsații minore. obscur, iar fiecare alegere e asumată. echilibru. Spiritul, din interior, din toate părțile corpu- Dețin nenumărate realității și îți ofer una. Te las să
Cu un salt plăpând mă distanțez de podeaua tre- Trec nedefinit ca o scânteie pe care o pierzi din lui, se concentrează spre frunte. Prin pleoapele închi- alegi pentru că tu ești în control. Amintește-ți asta
nului. Uneori mișcarea poate fi puțin turbulentă, dar privire. De multe ori ți-am scăpat din șoaptă, ai avut se încă vezi o minge de foc. Nu e destinația noastră ci mereu.
îmi stabilizez viteza. Suprafața interioară în care mă impresia că ți-am fost alături, ai vrut să povestești punctul de concentrare. Vrem să pornim deasupra Ți-aș permite să mă întrebi ceva, dar suntem pe
aflu se dizolvă progresiv începând de sus, iar eu îmi despre mine, dar nu ai știut cine sunt. orizontului. În planul portocaliu se deschide o arteră un singur sens. Totuși întrebările nu se blochează aici.
cobor încet privirea. de călătorie. Te încurajez să fii curios! La următoarea bornă, poate,
Alunec pe un traseu deșertic și îmi construiesc o Nu trebuie să mă cunoști, nici să îți amintești de Nu te judecă nimeni. Așa că acceptă orice vizi- ne vom întâlni.
fantezie. Din particule clădesc în distanță corpuri sta- mine. Sunt doar o atingere prietenoasă scoasă din une care apare în fața ta și nu-ți crea așteptări. Nu sunt ultima piesă de creație, dar îmi place să
tice supradimensionate. La nivelul solului încă este realitate. Sunt împăcat cu ideea aceasta pentru că Acceptă fiecare sentiment care ți se alătura pe par- cred că sunt o picătură de îndrăzneală - Inspirație.
pulbere ca urmă a resturilor de serotonină. Este loc mândria îmi e hrănită de satisfacția pe care o citesc curs, fiecare lacrimă, fiecare fior. Acestea devin bene-
de mister, o marjă de interpretare, un start de culoare. din spatele ochilor tăi… acum deschiși. fice vindecării.
Așa că eu încă dețin controlul să-mi desenez traseul. Poți să mă citești din nou sau lasă-mă pe noptie-
Eu, Vis, mă las condus de a ta putere… Treci la o stare de gratitudine. Rămâi aici până ră, cea de sub oglindă. Acolo simt ca e locul meu.
Prin vărsare de materie, un fenomen de stocare mă transpun în recreație… când îți dorești tu.
al amintirilor, detectez vibrații eterice, aud note medi- și… rămân o dovadă a sincerității tale. Mulțumește-ți că ai participat la această sesiune
tative și apar câteva siluete holografice. Dezvolt per- ————————————————
meditativă. Ești liber să te întorci oricând dorești. Ai Îți mulțumesc că ai ajuns aici și te salut!
sonaje - două ajutoare inspirate din realitate, care îmi
dau indicii într-o vânătoare de comori. Acestea mă II - Trezit în trecut
antrenează cu ghicitori și mă animează cu zâmbete.
Învăț că plăcerea e dată de substanță, o scurtă Știu că te întrebi despre acest Vis… știu că aș-
recompensă, dar fericirea e efect al cercului soci- tepți să-ți scriu din nou pe creștet. Dar înțelepciunea
al, o emoție nemăsurată. ta te face mai răbdător. Chiar și cu mine… care…
des zbor.
Uite, acum trebuie să mă pregătesc din nou. N-ai
să mă pierzi. Revin rapid. Intre timp, rămâi aici pe
saltea, lângă ferestrele deschise dinspre verandă.
Nu-ți face griji de ploaie. Ești ferit de stropi. Dar as-
cultă-i în timp ce te trezești.
E placut! Plouă și totuși în această oră albastră ai
parte de o dimineață luminoasă! Te las companie
plantelor. Într-o clipă te voi căuta.
[... O clipă mai târziu… ]
Am ajuns… Ți-am zis că nu o să lipsesc mult. Nu
am venit singur. Am adus cu mine această brățară pe
care am primit-o anul trecut. E o brățară din Turcia ce
lucrează împotriva deochiului.
Vezi ceva neobișnuit? Privește mai atent în ochiul
din brățară… acum încearcă să descoperi cine sunt.
Sunt principala ta conexiune cu prietenii. Sunt
confident multora dintre ei, chiar și pentru tine. Nu te
judec. Sunt doar ajutor pentru validarea ta proprie. Te
las să găsești singur răspunsul din idei și nu te îm-
ping pe un anume drum. Nu e alegerea mea. Tu decizi
[Parcurgere traseu - Madeira, Baia D’Abra 2021] direcția, iar eu te susțin.
Mă asemăn poate cu o poveste cu fragmente lip-
FORMAREA CARACTERULUI ÎN COLEGIUL TEHNIC DIN MĂTĂSARI
Dragoș Drăghescu, Subsecretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației
Urmare din pag. a IX-a siunea și în afara cadrului profesional pe care îl mai ales sensibilizarea lor
învățare; Ca lider, conduce un grup de elevi, exer- oferă școala poate fi considerat un educator al pentru nevoile forței de
citându-și puterea asupra principalelor fenomene poporului său. Cele două laturi ale activității sale, munca. A le conștientiza
ce se produc aici. Este un prieten și confident al școlară și extrașcolară, nu numai că se presupun, cerințele economice-so-
elevilor, un substitut al părinților, obiect de afecți- dar se și întregesc și se completează reciproc, ciale și a-i ajuta să țină
une, sprijin în ameliorarea stărilor de anxietate. În imprimând acestei profesiuni un rol sporit în pro- seama de ele în alegerea
ipostază de consilier, este un observator sensibil gresul general al patriei noastre. Profesorul este profesiunii, înseamnă a
al comportamentului elevilor, un îndrumător per- cel care orientează și stimulează curiozitatea na- face o orientare rațională,
suasiv și un sfătuitor al acestora; Ca model: prin turală și interesul spontan al elevilor pentru des- pusă în serviciul interese-
întreaga sa personalitate, prin acțiunile, compor- coperire, cel care îndrumă și încurajează activita- lor comune. Orice profe-
tamentul său este un exemplu pozitiv pentru tea de organizare și integrare a datelor culese, a sor poate și trebuie să
elevi; Ca profesionist reflexiv, se străduiește tot cunoștințelor reactualizate în vederea aplicării lor dezvolte interesele, apti-
timpul să înțeleagă și să reflecteze asupra întâm- la soluționarea problemelor date, lăsându-le: li- tudinile și talentele elevi-
plărilor inedite din clasă, să studieze și să analize- bertatea de examinare a faptului real ori de anali- lor, ajutându-i să-și valo-
ze fenomenele psihopedagogice cu care se con- ză critică a conținutului unui text; independență în rifice la maximum
fruntă. activitate; operativitate și rapiditate în reacții (co- aptitudinile. Conducerea
Ca manager, supraveghează întreaga activi- gnitive, afective, motrice); deplină responsabilita- elevului de-a lungul anilor
tate din clasă, asigură consensul cu ceilalți profe- te pentru ceea ce întreprind. în școală, astfel încât să revine profesorului în asigurarea dezvoltării opti-
sori, cu părinții și cu ceilalți factori. Astfel, el este cel care oferă explicații, dă lă- se realizeze pe deplin, este cea mai autentică me a personalității, se deduce faptul că domeniul
Profesorul își asumă deci o multitudine de ro- muriri, răspunde la întrebări, îi ajută să utilizeze probă a unei acțiuni pedagogice reușite. Mode- didactic ar trebui să beneficieze de cei mai buni
luri, a căror exercitare este dependentă de perso- corect anumite materiale, instrumente sau utilaje, lând personalitatea fiecărui elev, profesorul este specialiști. Lucru de care în perioada în care eu
nalitatea lui. Dar pe lângă activitatea didactică caută să-i ajute să evite devierile inutile, încercă- preocupat să descopere direcția optimă de dezam făcut liceul (2000-2004) nu s-a dus lipsă sub
profesorul desfășoară și o activitate extrașcolară rile fără obiect, eventualele erori și pierderi de voltare a acestuia și de stimulare a capacităților conducerea domnului director Tică Dădălău care
sau cultural-educativă. Corolarul conținutului so- timp. Profesorul este cel care, ținând seama de necesare împlinirii sale. El devine astfel specialis- constat a dorit ca Liceul Mătăsari ulterior Colegiu
cial al acestei profesiuni constă în participarea la logica învățării, orientează ceea ce elevii au de tul care acorda o asistență psihopedagogică in- Tehnic Mătăsari să nu ducă lipsă de cei mai buni
evenimentele și frământările social-culturale ale făcut, devine ghid al demersului lor euristic, cana- dispensabilă dezvoltării multilaterale a fiecărui specialiști și cele mai bune dotări din județul Gorj.
timpului în care trăiește și ale poporului din care lizându-i în direcția obținerii rezultatelor aștepta- elev. Ajutând fiecare elev să își aleagă tipul de De aceea tot timpul pe perioada în care eu am
face parte. În această ipostază, profesorul ne apa- te, în loc de a le impune într-o manieră directă, studii și apoi profesiunea care corespunde cel eram în liceu colectivul profesoral a ținut seamă
re ca pedagog social, animat de grija pentru ridi- dinainte stabilită cu mai multă sau mai puțină ri- mai bine personalității sale, profesorul rezolvă nu de faptul că ei lucrează cu omul în devenire, iar
carea gradului de cultură și al națiunii sale. Des- gurozitate. Sprijinirea elevilor în formularea pro- numai problema orientării profesionale, ci și pe efectele muncii lor se răsfrâng asupra întregii vieți
fășurându-și activitatea profesională în cadrul iectului lor de viitor înseamnă cunoașterea temei- aceea a integrării cu succes a absolvenților în via- a elevului. De atunci multe lucruri s-au schim-
școlii, dascălul nu încetează de a fi un educator și nica a fiecăruia, dezvoltarea capacităților lor de ța profesională ulterioară , este atent la îmbinarea bat... am ajuns avocat după terminarea facultății
în afara ei, urmărind, bineînțeles, obiective speci- autocunoaștere, furnizarea unor informații profe- pregătirii teoretice cu cea practică. începând cu anul 2009 iar din Februarie 2022 sunt
fice și apelând la mijloace și forme adecvate. Nu- sionale, sistematice și selective, familiarizarea fi- Pornind de la importanța învățământului, de la Subsecretar de stat în cadrul Ministerului Dezvol-
mai în măsura în care profesorul își continuă mi- ecărui elev cu criteriile unei alegeri raționale și specificul profesiunii și de la responsabilitatea ce tării Lucrărilor Publice și Administrației.
Gândirea creatoare şi responsabilitatea

comunală nu am fost, în rest de toate: eram obli- vului, unde erau precizate bunurile mobile şi lor didactice definitiv şi gradul II, doar la învăţă-
gaţi de a participa la realizarea cifrelor de plan imobile cu care respectivul dorea să intre în tori, activitate care se realiza pe baza delegaţiei
ale Consiliului local, la contracte şi achiziţii la această unitate agricolă. O alta activitate obliga- din partea inspectoratului şcolar, după care se
porcine, bovine mici şi mari precum şi diverse torie a acestui capitol o reprezentau cercurile de întocmea un proces verbal în registrul unic exis-
achiziţii de diferite citit organizate pe gru- tent în şcoala respectivă, cu acordarea de califi-
produse precum puri de case, ce erau cative (calificative sau note), proces verbal care
fasole, ouă, păsări
etc.Sub aspect cul- Aniversare verificate de activiştii de
partid. Asemenea cer-
se cerea la dosarul celui care a solicitat inspec-
ţia, dosar fiind necesar la înscrierea pentru exa-
tural, se realizau curi erau susţinute pe men.Tot în respect şi recunostiinţă pentru activi-
Noi, copiii, nepoţii şi strănepoţii, de bună
programe artistice înţelegere, grupuri de case din timp tatea subsemnatului le reprezintă: acordarea de
Urmare din pag. a IX-a am hotărât ca, tradiţionala urare de
atît cu clasele cît şi „La mulţi ani!” la împlinirea venerabilei vârste cunoscute, la sfîrşitul mai multe medalii aniversare cît şi un Ordin al
la examenul respectiv, reuşind cu bune rezulta- în cadrul căminului de 90 de ani a tatălui, bunicului şi străbunicului zilei adică seara. Doresc muncii cl.III al cărui brevet îl redau în totalita-
te(notă maximă la matematică) fiind admis în cultural local, pro- nostru, PROF. PANFILOIU CONSTANTIN, să fie să menţionez că la nive- te:BREVET: Consiliul de Stat prin decretul
clasa I-a B din cele trei clase aprobate în anul înlocuită de urarea „La multă, multă sănătate!”
grame cu care ne cu bucurii şi voie bună, cât o îngădui bunul lul comunei Miculeşti nr.207/26.06.1970, acordă ordinul meritul cul-
respectiv A,B,C. După absolvirea celor 4 clase de deplasam şi în co- Dumnezeu. unde făceam naveta Mi- tural cl.III-a tovarăşului Constantin I.Panfiloiu,
la LTV, a avut loc la nivel naţional reforma învă- munele învecinate Născut la data de 08 octombrie 1932 în culeşti-Mătăsari, era profesor director al şcolii generale din comuna
ţămîntului din 1948, cînd eu m-am transferat la unde corul la nivel Mătăsari ca fiu al lui Maria Panfiloiu şi
notarului Ion Panfiloiu, după terminarea puţin mai relaxată, în Mătăsari Jud.Gorj, în semn de preţuire pentru
Şcoala normala Spiru Haret Târgu Jiu unde am de cămin cultural, cursurilor primare în satul natal, urmează timp ce la Mătăsari era activitatea meritorie în domeniul instruirii şi edu-
susţinut examenul de capacitate alături de elevii unde participau ca- cursurile Şcolii Normale de învăţători din Târgu- mai intens fiind şi locui- cării elevilor şi a contribuţiei aduse la dezvolta-
şcolii respective, fiind admis în clasa a V-a -anul drele didactice, era Jiu. Datorită calităţilor morale şi profesionale,
se va încredinţa deja ca proaspăt absolvent tor al satului.Concluzii: rea învăţămîntului şi culturii din patria noastră.
I, susţinînd unele obiecte cerute de transferul recunoscut în mod funcţia de director al Şcolii Pleniţa, apoi, Dacă, în capitolele ante- Semnat Preşedinte Cons.de Stat, Nicolae Ceau-
respectiv, care nu fuseseră predate anterior, ex. deosebit sub con- director al Şcolii elementare Miculeşti, iar între rioare se reflectă activi- şescu.
muzica şi educaţia cetăţenească (introdusă prin ducerea dirijorului anii 1963 - 1980, director al Şcolii I gimnaziale
din Mătăsari. taţile la care au contri- Se cuvine a menţiona că, un asemenea ordin
reformă). Revin puţin la pregătirea făcută de că- recunoscut înv.Ni- Ca profesor de ştiinţele naturii a predat cu buit şi colectivele de a fost acordat la vremea respectivă doar la un
tre învăţătorul Ignat Dăescu pentru admiterea în colae Dădălău.O pasiune şi competenţă până la ieşirea la pensie, cadre didactice de la număr de două cadre didactice din Judeţ: un
LTV, care îi aparţine în exclusivitate, fiind consi- altă activitate deloc în Aanul 1989. cele două instituţii con- profesor de Liceu (fostul meu profesor de mate-
derat un adevărat enciclopedist. Am stat o lună fost un om deschis şi devotat, modest şi
de neglijat o repre- simplu, manifestând permanent o detaşare faţă duse de mine, acest ca- matică în LTV) şi eu, profesor director de şcoală
la pregătire în anul 15.iulie-15.august 1944 la zenta activitatea de de bunurile materiale, apreciind valorile morale, pitol doreşte doar con- generală, aspect, ce cred că spune ceva(…?).
domiciliul dînsului din satul Strâmba. La dînsul, alfabetizare a per- crez de viaţă care l-a insulfat copiilor şi nu cluziile bazate pe o
veneau la pregătire elevi ai Liceului corigenţi la meroşilor săi elevi prin argumente incon
soanelor adulte ne- testabile, dar mai ales prin forţa exemplului apreciere a organului de Mătăsari, mai-iunie 2022
diferite obiecte, lb.română, lb. franceză, mate- ştiutoare de car- personal. drept referindu-se la
matică, istorie, geografie etc. În timpul exame- te(analfabeţi). Temperament vulcanic, atras uneori de una pozitivă sau negati-
nului de admitere am stat în gazdă la cetăţeanul Deasemeni una din vâltoarea confruntărilor s-a implicat pentru
dezvoltarea şcolii şi a satului natal, a îndrumat vă.Considerînd opinia
din Mătăsari Zăvoianu, cu menţiune că în timp problemele de paşii multor generaţii de elevi, a sfătuit şi ajutat organului de drept pozi-
de noapte, cînd sirenele sunau alarma pentru mare interes era mulţi elevi să-şi atingă ţelurile propuse. tivă, aceasta fiind con-
locuitorii oraşului, intram in beciul casei.Tata După 65 de ani de căsnicie a pierdut, exact în
intensa muncă de faza cea mai grea şi nebuloasă a pandemiei pe cretizată prin acordarea
m-a adus cu căruţa şi caii, a stat cu mine. Caii lămurire pentru în- inegalabila şi distinsa sa soţie, Eugenia de către inspectoratul
rămîneau în curte iar noi intram în beciul casei. fiinţarea C.A.P. Panfiloiu. şcolar a unor satisfacţii
Activitatea social-culturală şi obstească. Cele ului,(Cooperativa exemplară,Astfel, având în urmă o viaţă împlinită, morale ale subsemnatu-
am putea spune, nu ne rămâne,
relatate în prezentul capitol, absolut în mod ex- Agricolă de Pro- decât să ne bucurăm împreună de anii ce vor lui:Am făcut parte din
clusiv în perioada Sept. 1954-1961 la Miculeşti ducţie) muncă rea- urma. grupul de conducere şi
şi 1961-1980 respectiv la Mătăsari. Am dorinţa, lizată în teren din ,,La multă, multă sănătate!” control privind acorda-
de a prezenta unele aspecte ale activităţii cadre- poartă în poartă, rea de inspecţii şcolare
lor didactice din mediul rural, în afara orelor de unde întocmeam cerere de înscriere a respecti- atît curente cît şi speciale: de acordare a grade-
clasă(zi de zi, lună de lună) unde, doar moaşă
Ion Heliade Rădulescu

220 de ani de la naștere și 150 de ani de la moarte. Om politic, scriitor şi poet
român, o personalitate complexă a epocii sale . G. Constantin
Ion Heliade Rădulescu s-a născut în Târgovişte, din părinţii Ilie Rădulescu şi Eufrosina, născută Danielopol. La început învaţă greceşte, precum era
obiceiul pe atunci, apoi şi româneşte. Este ajutat de călugărul Naum Rîmniceanu. Între anii 1815-1818, studiază la şcoala grecească Schitu Măgu-
reanu, iar între anii 1818-1820 trece la şcoala românească de ingineri hotarnici de la "Sfântu Sava", care a fost deschisă de dascălul şi ardeleanul
Gheorghe Lazăr.
Între anii 1820-1821, Gheorghe Ion Heliade Rădulescu face parte din afirmă că după Dimitrie Cantemir crat ca preşedinte şi ca un puternic
Lazăr îl reţine la Sfântu Sava. Şcoala conducerea ei, citeşte Proclamaţia de (1673-1723 - cărturar, consilier al lui factor, bărbatul generaţiunii noas- Reîntors în țară, neconectat la noile re-
Sfântu Sava, între anii 1822-1827, este la Islaz, face parte din guvernul provi- Petru I al Rusiei, enciclopedist) este "a tre şi al viitoarelor generaţiuni". alități, se singularizează prin scrieri în-
întărită şi susţinută de către Ion Helia- zoriu, ca ministru, membru în locote- doua personalitate a literaturii româ- tr-o limba artificiala si se izolează ca
de Rădulescu, care devine coordonato- nenţa domnească alături de N. Golescu ne". I.H. Rădulescu a fost un mare pro- om politic. In 1866 este unul din mem-
rul ei, directorul ei, deci este continua- şi Cristian Tell. După ce revoluţia a fost fesor, luptă pentru abolirea "regimului Curierul românesc despre brii întemeietori ai Societății Academi-
torul lui Gheorghe Lazăr. Tot în această înăbuşită, Ion Heliade Rădulescu s-a fanariot", înfiinţează nenumărate şcoli rolul de îndrumator al lui ce Romane, devenita apoi Academia
perioadă, mai exact în anul 1823, o refugiat în Franţa, la Paris. Publică aco- în limba română în capitalele judeţelor; Romana.
cunoaşte pe Maria Alexandrescu, care lo, "Epistole şi acte ale oamenilor miş- ca profesor predă aritmetica, geome- Ion Heliade-Radulescu Se stinge din viată, uitat si căzut in
devine iubita lui şi, în cele din urmă so- cării române din 1848", "Biblicele sau tria, geografia, gramatica, algebra, is- Ion Heliade-Rădulescu (1802- dizgrație.
ţia sa. Noua familie a avut doi copii, notiţe istorice, filozofice, religioase şi toria, stilistica, botanica, logica. În anul l972), scriitor, filolog, îndrumător cultu- Articolele programatice ale unui
fată şi băiat, botezaţi în tradiţia antică politice asupra Bibliei". În anul 1854, 1872, la 27 aprilie, încetează din viaţă ral si literar. Face școala greceasca, curent, sau ale unei mișcări literare au
Virgilia şi Virgiliu, care s-au prăpădit de este trimis de Înalta Poartă la Şumla, în Bucureşti (strada Polonă nr. 20). urmata de studii la școala românească avut întotdeauna o importanta majora,
mici, având mari repercusiuni asupra ca "reprezentant al naţiei române" pe Înmormântarea a fost bine organi- de la “Sf. Sava”, înființată de Gheorghe pentru ca au cristalizat si au dat coe-
familiei. Soţia era foarte geloasă pe so- lângă Omer Paşa. Este numit bey (titlu zată de familie şi autorităţi. S-a stins Lazar, al cărui discipol devine. După renta tendințelor fundamentale ale
ţul ei, întrucât acesta, din spusele uno- dat de turci domnilor ţărilor româneşti) după spusele lui Eminescu, "una dintre plecarea lui Lazar, conduce singur epocii. Cel dintâi care a schițat un pro-
ra, ar avea legături şi cu alte femei. datorită poziţiei sale favorabile faţă de cele mai ilustre glorii naţionale, marele școala pana in 1828, când se închide gram teoretic având ca scop moderni-
Acestea se pot desprinde din scrierile Poarta Otomană. În anul 1859, tipăreş- scriitor, poet şi prozator, marele filolog sub ocupație ruseasca. Rod al activită- zarea literaturii romane a fost Ion Heli-
criticului, istoricului literar şi pro- ții de aici, publi- ade-Rădulescu. El are o contribuție
zatorului român George Căli- ca Gramatica ro- importanta la dezvoltarea literaturii ro-
nescu (membru al Academiei mânească mane moderne: înființează reviste (Cu-
Române) cu privire la locotenen- (1828), tipărită la rierul romanesc, prima gazeta româ-
tul Zolic de la Revoluţia de la anul Sibiu. nească, in 1829, urmata de Curierul de
1848 din Ţara Românească, care Participa la ambre sexe, Gazeta Teatrului National
ar fi fost "fiu vitreg al lui Eliad". În întemeierea So- etc.), tipărește un număr impresionant
anul 1827, Heliade înfiinţează cietății literare de opere din literatura universala, mul-
împreună cu Dinicu Golescu "So- (1822), scoate te traduse chiar de el, încurajează si
cietatea literară". În anul urmă- Curierul roma- publica primele creații ale unor scriitori
tor, 1828, s-a impus ca lingvist nesc (1829), cel mai tineri, publica propriile lucrări lite-
prin editarea "Gramaticii româ- dintâi ziar din rare sau de teorie și critica literară.
neşti" prin care arată şi propune Muntenia, căruia Marea influență pe care Ion Helia-
simplificarea alfabetului chirilic ii adaugă Curie- de-Rădulescu a avut-o asupra scriito-
de la 43 de semne, la 30 de sem- rul de ambre rilor epocii s-a exercitat mai ales prin
ne. În anul 1829 editează la Bu- sexe (1837) in articolele teoretice publicate in ziarul
cureşti prima gazetă româneas- care publica lu- Curierul romanesc, începând cu anul
că "Curierul românesc". Scrie crări ale tinerilor 1829, prin care autorul indemna in pri-
între anii 1835-1836. scriitori, încu- mul rând la scris și mai puțin la spirit
"Gazeta Teatrului" anul 1836 rajându-i: Nu e critic. Este faza entuziasta si oarecum
- "Muzeul Naţional" - între anii vreme de critica, naiva a romantismului pașoptist, când
1836-1847 - "Curierul de ambe copii; e vreme de distincția intre opera originala si prelu-
sexe" - revistă ce cuprinde lu- te Biblia sacră ce cuprinde Vechiul şi şi filozof, părintele literaturii române, scris; sa scrieți cat veți putea si cum crarea unui model străin aproape că nu
crări ale unor scriitori români, dar şi Noul Testament, tot în acest an 1859 sufletul revoluţiei de la 1848 şi autorul veți putea. Este autorul unei lucrări ori- se făcea.
străini. În anul 1833, împreună cu Ion reuşeşte să se întoarcă definitiv în ţară. nemuritoarei programe prin care s-au ginale, traducător neobosit din literatu- Datorită însă atmosferei create de
Cîmpineanu (mare boier, care în timpul A luptat şi şi-a adus contribuţia la uni- proclamat drepturile omului şi s-au re- ra universala, tipograf si editor, sprijini- îndemnurile lui Heliade-Rădulescu, a
Revoluţiei de la 1848 a pactizat cu ma- ficarea celor două ţări româneşti: Ţara generat toate stările societăţii româ- tor al teatrului romanesc, om politic fost posibil debutul, intre 1830 si 1840,
rea boierime, şi-a adus contribuţia la Românească şi Moldova formează noul ne". A fost înmormântat în cimitirul din plin de inițiativa. In timpul Revoluției de a unei întregi generații, din care s-au
Independenţa României etc.) înfiinţea- stat naţional român - România. În anul curtea bisericii Mavrogheni. Trebuie să la 1848, joaca un rol important, redac- remarcat Vasile Cârlova, Grigore Ale-
ză "Societatea Filarmonică Română". 1860 publică Literatură, Critică şi poe- amintesc tuturor românilor că la moar- tând faimoasa proclamație de la Izlaz si xandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Ce-
Începând din anul 1836, Ion Heliade zii inedite. În anul 1861 scrie şi apare tea sa, Bogdan Petriceicu Haşdeu făcând parte din guvernul provizoriu. zare Bolliac. Folosul Gazetei este de
Rădulescu începe să se afirme şi ca "Prescurtare de Istoria Românilor" sau (1838-1907) - mare lingvist, istoric şi După înfrângerea revoluției, pleacă în obște si deopotrivă pentru toata treap-
om politic. Odată cu izbucnirea Revolu- "Dacia şi România". În coloanele "Tri- scriitor român, cu idei înaintate în ceea exil vreme de 11 ani, dar continua sa ta de oameni: într-însa politicul își piro-
ţiei de la 1848 din Ţara Românească, bunei Sibiului" a scris şi marea epopee ce priveşte cultura naţională, membru scrie, in franțuzește și în românește. nește ascuțitele si prevăzătoarele sale
naţională intitulată --"Mihai- al Academiei Române, a rostit un căutături și să adânchează in gândi-
da" care cuprinde două cân- memorabil discurs: "Ion Heliade Ră- rile și combinările sale; aci, liniștitul
turi. dulescu a învins toate, căci a făcut literat si filozof aduna si pune în
În anul 1863, Ion Heliade toate de la abecedar până la filozo- cumpănă faptele si întâmplările lu-
Rădulescu este pensionat. În fie, de la tipografie până la teatru, de mii, îndrăznețul și neastâmpăratul
anul 1866 se creează "Socie- la gazetă până la epopee; Nu este războinic se desăvârșește într-însa
tatea Academică Română" aproape nici o ramură a cunoştinţe- povățuind-se din nenorocirile sau
care, în anul următor 1867 lor umane în care să nu-şi fi înfipt greșelile altor războinici; băgătorul
este condusă de preşedintele vârful condeiului". Şapte ani mai târ- de seama neguțător dintr-însa își în-
ei, Ion Heliade Rădulescu - ziu, la propunerea aceluiaşi Haşdeu dreptata mai cu îndrăzneală specu-
anul 1868 - Curs întreg de po- şi a lui Alexandru Odobescu, Acade- lațiile sale, pana când in sfârșit si
ezie generală - anul 1869 - mia va institui un premiu acordat asudătorul plugar, si el poate afla
"Echilibru între antiteze sau celei mai bune disertaţiuni în care se aceea ce înlesnește ostenelile sale si
spiritul şi materia" - anul 1870 va studia activitatea literară şi peda- face sa umple câmpurile de îmbel-
- "Principii de ortografie ro- gogică a lui Ion Heliade Rădulescu, sugatoarele sale roduri. Nu este ni-
mână". Mihail Kogălniceanu îl iar peste alţi doi ani (1881) s-a inau- cio treapta; nu este nicio vârsta care
considera "cel mai bun poet al gurat statuia din Piaţa Universităţii. sa nu afle plăcere si folos într-aceas-
Ţării Româneşti", Haşdeu îl Cu acest prilej, istoricul Vasile Maniu tă aflare vrednica si cuviincioasa cu-
socotea "părinte al literaturii va spune şi va înregistra "cu legiti- vântării omului, adică in Gazeta.
române", iar George Călinescu mă mândrie, această însufleţire na-
care are cea mai comprehen- ţională, în analele propriei sale vieţi (Curierul romanesc, nr. 1, 8/20
sivă analiză asupra operei sale în care începuturi şi destinuri a lu- aprilie 1829)
15 IANUARIE
Corespondența secretă dintre „Tropoțel” și „Poțoțoni”
Volumul „Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iu- ografi mai mult sau mai puțin inocenți, ci o veritabi- ca Micle, pe care Graziella Nanu-Grigorcea le avea au avut împreună două fete: Valeria, născută în
bit. Corespondență inedită Mihai Eminescu, Veronica lă comuniune sufletească”. de la mama ei, Valérie Micle Nanu-Sturdza. Și mai 1866 și alintată de părinți „Greiere”, și Virginia Li-
Micle” (Editura Polirom) cuprinde 93 de scrisori ale Cerneală violetă. Frumoasă pledoarie, urmată știa că doamna Grigorcea ținea cu sfințenie la via, născută în 1868 și poreclită „Fluture”. În epocă
lui Mihai către Veronica, 15 epistole ale Veronicăi de o remarcă fină: „Îmi permit să atrag atenția asu- aceste scrisori și că, deși se făcuseră nenumărate s-a speculat că Veronica ar fi rămas însărcinată și
către Mihai, două răvașe ale doamnei Micle către pra unei adnotări a Veronicăi Micle, la sfârșitul scri- demersuri ca să le dea publicității, refuzase catego- cu copilul lui Mihai Eminescu, doar că l-ar fi născut
Harieta Eminovici, sora poetului, precum și o notă, sorii din 16 februarie 1883: «Cred că asta e cea din ric de fiecare dată”. Și-atunci, cum a fost posibil ca mort!
nedatată, a lui Titu Maiorescu, adresată lui Emi- urmă scrisoare ce mi-a scris-o Eminescu». Or, edi- ele să fie totuși publicate? Explicațiile Christinei Chemarea morții. Cu o zi înainte să înghită
nescu. De remarcat că înainte ca Anna-Maria Gri- ția Minar, «Cum a iubit Eminescu», înregistrează ca Zarifopol-Illias sunt limpezi: „După moartea Grazie- otrava fatală, Veronica Micle și-a chemat moartea
gorcea-Messeri (strănepoata Veronicăi Micle) să se ultim text o epistolă expediată de la Botoșani, în llei Grigorcea, la începutul anilor ’50, scrisorile au într-un scurt poem: „O, moarte vin de treci/Pe ini-
hotărască să ofere culturii românești aceste răvașe decembrie 1888. Asupra autenticității acestei scri- trecut, cum era firesc, la fiica ei. Ele au fost depozi- ma-mi pustie și curmă a mele gânduri/S-aud cum
intime, corpusul corespondenței dintre cei doi ce- sori - oarecum «făcută», ca pentru a încheia tra- tate într-un loc sigur, pentru bună păstrare și fără uraganul mugind în grele cânturi,/Se plimbă în pus-
lebri amanți nu cuprindea mai mult de 66 de scri- gic-spectacular un destin al nefericirii absolute: nicio intenție de a fi scoase la iveală vreodată. Fiica tie mânat de aspre vânturi,/Mi-e dor de-un lung
sori. Să le deslușim înțelesurile acum, când se împli- «Uită totul. Nenorocirea care m-a lovit e destulă nu făcea decât să respecte dorința dintotdeauna a repaos… Să dorm,/Să dorm în veci”. „A înghițit
nesc 133 de ani de la moartea (prin otrăvire cu pedeapsă pentru că n-am voit să te ascult. Ce viață mamei sale: de a ține aceste prețioase documente arsenicul cu o lăcomie hotărâtă. Nu mai era nimic
arsenic) a Veronicăi. dezordonată am dus: toate sfaturile tale erau așa de familie în familie”. de făcut”, a comentat doctorul Taussig, cel chemat
La aproape un secol și jumătate de la compu- de sincere, așa de bune, așa de drepte…» etc. - Ascunse în Italia. Și totuși... „După ce mama a și sosit de urgență la Văratec în ziua de 2 august
nerea ei, corespondența secretă dintre Mihai Emi- s-au ridicat, de-a lungul vremii, mai multe semne emigrat în America, având astfel posibilitatea să 1889. Veronica avea să fie înmormântată patru zile
nescu - alintat „Tropoțel”, „Mițic”, „Miguel de Boto- de întrebare. S-ar putea ca nota scrisă cu cerneală călătorească liber, s-a dus des să o vadă pe Anna mai târziu lângă Biserica Sf. Ioan, la o lună după ce
sani” etc. - și Veronica Micle - râzgâiată de poetul violetă a Veronicăi să dea acestor dubii o vigoare Maria Grigorcea în Italia, unde aceasta se stabilise sicriul cu rămășițele lui Eminescu fusese depus la
sporită”. cu mulți ani în urmă, căsătorindu-se cu un distins Biserica Sf. Gheorghe din București.133 de ani s-au
Rădăcinile dragostei. Mihai și Veronica aveau diplomat și senator italian, Girolamo Messeri. Cu împlinit pe 4 august 2022 de la sinuciderea Veroni-
22 de ani când s-au cunoscut la Viena, în primăvara fiecare ocazie, dar în special după 1990, mama îi căi Micle, nefericita iubită a lui Mihai Eminescu
anului 1872, el, tânăr student avid de filosofie, ea, reamintea Annei Maria Grigorcea de scrisori și în- „Eminescule, te întreb cu durere, cum poţi tu trăi în
căsătorită deja cu Ștefan Micle, fostul ei profesor la cerca să o convingă să scoată la lumină acest teza- Bucureşti când în Septembrie jurai că n-ai putea
Școala de Fete din Iași (bărbat cu aproape patru de- ur epistolar”. Până la urmă a reușit... „În anii din trăi un moment fără mine?”, Veronica Micle„(…)
cenii mai în vârstă!). Cum soțul a fost nevoit să revină urmă, mama își făcuse o adevărată misiune din a Gonit de ocupaţii zilnice şi nemernicii, abia am câ-
în țară după trei zile (era rector al Universității din merge în Italia, în special pentru a o determina pe teva momente seara nu să gândesc la tine, căci
Copou), iar tânăra nevastă a mai zăbovit încă șase strănepoata Veronicăi Micle să dea publicității scri- aceasta o fac toată ziua, dar să mă răsgândesc şi
luni (urma un tratament medical; suferea de psoria- sorile. Insistențele repetate la infinit, perserverența să te sărut în închipuire măcar dulcea mea Veroni-
zis) în „Orașul valsului” a fost timp suficient pentru neclintită a mamei mele au dus în final la rezultatul cuţă şirată şi cochetă şi uşurică şi popoţică”, Mihai
ca între sensibilul poet și copila-mamă (născuse deja dorit: Anna Maria Grigorcea-Messeri i-a încredințat Eminescu 39 de ani avea Veronica Micle când, în
două fetițe) să se insinueze amorul. Care a continuat atât de prețioasele documente pentru ca ele să-și noaptea dintre 3 și 4 august 1889, s-a sinucis în-
înamorat cu supranume precum „Poțoțoni”, „Poți- ani buni după întoarcerea lui Eminescu în „Orașul ia astfel locul cuvenit în cultura română”, a punctat ghițind o doză uriașă de arsenic „Eminescu și Vero-
ca”, „Moți” ori „Cuța” - depune mărturie în favoa- celor șapte coline”... Dar s-au îndrăgit cu adevărat Christina Zarifopol-Illias. nica Micle se iubeau cu intensitate, cu disperare, cu
rea unei iubiri tulburătoare, tandre și dureroase în Mihai și Veronica sau relația lor n-a fost altceva decât Un mister neelucidat. Ștefan Micle și Veronica teamă, cu profunzime”, Christina Zarifopol-Illias
același timp. „Eminule, când vii să te revăd, să te rezultatul unei irezistibile (și trecătoare) atracții fizice?
mai pup, să te mai cănăjesc și-apoi să te mai mân- Lacrimi în scris. „Legenda jocului amoros du-
gâi, și să-ți cer iertare frumușel și-apoi într-o lungă
și dulce sărutare să se uite toate relele. Când?” - îi
plicitar (când cinic și plebeu, când nemilos-rafinat,
când, pur și simplu, mincinos, centrat exclusiv pe
Operaţiunea Mihai Eminescu
scria Veronica, din Iași, iubitului prins în vâltoarea plăcerea carnală), întreținut de o întreagă specie de
presei, departe, la București. „Cum te-aș strânge biografi, este infirmată categoric de corespondența La 26 decembrie 1989, la o zi după execuţia chipul lui Eminescu – ceea ce are o evidentă încăr-
de mânuțe, Poțico, și n-am cum. Te rog, te rog, te lor intimă. Eminescu și Veronica Micle se iubeau cu soţilor Ceauşescu în unitatea militară de la Târgo- cătură simbolică, în expresie financiară, însă forța
rog, iartă-mi păcatul că nu ți-am scris și nu-mi tre- vişte, sovieticii au imprimat două milioane de ruble de semnificație a rublei Eminescu este mult mai
intensitate, cu disperare, cu teamă, cu profunzime”, cu chipul poetului naţional al românilor, Mihai Emi- mare, căci reprezintă o recunoaște revenită din
ce cu fierul ars prin inimă. Căci te iubesc ca un nene asigură Christina Zarifopol-Illias. Mai mult: „Se nescu. partea unei țări și a unei culturi relativ ostile. Se
bun și te voi iubi și mort - draga, dulcea, încântă- iubeau chiar și cu lacrimi, după cum o dovedește o Ce motivaţie a fost în spatele acestei istorii pare că rușii au o perspectivă mai clară asupra va-
toarea mea Veronicuță” - îi răspundea Eminescu, însemnare a Veronicăi pe una dintre cele mai emo- inedite? Aşa cum se ştie, „poetul nepereche” este lorii universale a «omului deplin al culturii româ-
fragilizat de tumultul politicii Capitalei (pe care-l ționante epistole ale lui Eminescu: «Din luna lui Iu- tradus în 150 de limbi din 250 de țări. Anul 1989 a ne» (cum îl definea Constantin Noica), pe care noi
evoca în „Timpul”) și frământările propriei creații. nie 1882. A plâns scriind-o»”. fost an declarat de UNESCO „Anul Internaţional continuăm să-l minimalizăm, confirmându-i astfel
Dar cum au ajuns aceste „indiscreții” - 108 la nu- Calea spre lumină a scrisorilor schimbate Eminescu”. profeția din Scrisoarea I („Nepu-
măr - să fie adunate și așezate în bibliotecile publi- de „Tropoțel” și „Poțica”. Christina Zarifopol-Illi- La acea vreme trecuseră 100 de tând să te ajungă, crezi c-or vrea să
ce? as, cea care a îngrijit extraordinarul volum al cores- ani de la moartea Luceafărului, iar te admire?/Ei vor aplauda desigur
O veritabilă comuniune sufletească. pondenței eminesciene, a dezvăluit și cum au ajuns mai-marii URSS s-au gândit să mar- biografia subţire/Care s-o-ncerca
Christina Zarifopol-Illias, apropiată, prin inter- aceste epistole amoroase să vadă lumina tiparului: cheze momentul într-un mod deose- s-arate că n-ai fost vrun lucru ma-
mediul propriei mame, a urmașilor Veronicăi Micle, „Încă din anii petrecuți cu familia Grigorcea în stră- bit. „Uniunea Sovietică a emis o mo- re,/C-ai fost om cum sunt şi dân-
ne-a elucidat: „Strânsa legătură de prietenie dintre inătate, mama mea știa de existența unui mare nu- nedă omagială cu portretul lui şii… Măgulit e fiecare/Că n-ai fost
mama mea, Maria Economu, și Anna Maria Grigor- măr de scrisori ale lui Mihai Eminescu către Veroni- Eminescu. (…) Moneda este rară şi mai mult ca dânsul…).
cea-Messeri (n.r. - strănepoata Veronicăi Micle), a foarte puţin cunoscută în România. Nu știm ce interese politice sau
fost veriga tare a unui lung șir de întâmplări care au Rubla Eminescu a fost pusă în circu- geopolitice s-au ascuns în spatele
condus, după ani și ani de insistențe, la scoaterea laţie în URSS pe 26 decembrie 1989 acestui gest, dar rușii/sovieticii
la lumină a acestor scrisori ce vor constitui, fără (în prima zi după execuţia lui Ceau- l-au făcut și faptul rămâne con-
şescu). A fost bătută la monetăria din semnat istoricește ca atare, indife-
îndoială, o mare surpriză nu doar pentru admiratorii Leningrad - azi Sankt-Petersburg-, iar tirajul a fost rent ce interpretări conspiraționiste sau minimali-
lui Eminescu, ci și pentru criticii și istoricii literari”. de două milioane de monede, din care 200000 de o zatoare s-ar croșeta de jur-împrejur.
Despre ce surpriză este vorba? „Cititorul are șansa calitate specială. Chipul lui Eminescu avea ca mo- E îndeobște cunoscut că rușii, în campaniile
de a se întâlni cu niște documente care, pe lângă del imagologic fotografia acestuia din 1869, făcută lor nemiloase de defrișare identitară a populației
incontestabila lor valoare de istorie literară, sunt și de Jan Tomas la Praga. românești din stânga Nistrului, s-au izbit de un re-
un extraordinar document uman. În felul acesta se Este, desigur, o trimitere simbolică spre di- per spiritual fundamental, care s-a dovedit de ne-
vor risipi, sunt convinsă, multe speculații privind mensiunea valorii de piaţă a lui Eminescu, dar e clintit și de netrecut: numele lui Mihai Eminescu.
atât superficialitatea Veronicăi, cât și lipsa de entu- regretabil că acest demers a fost făcut în URSS, nu Ceea ce, fără a exclude ura și dușmănia istorică
ziasm, în destule împrejurări, a poetului. Se poate în România. E adevărat că cea mai valoroasă banc- împotriva poporului român, le-a impus respectul și
constata, dincolo de orice tăgadă, că marea poves- notă a României (bancnota de 500 de lei) are pe ea recunoașterea”.
te de iubire n-a fost o simplă mitizare a unor hagi-
La o sută de ani de la naştere, ne întoarcem privirea către Marin Preda gazetarul, soldatul, introvertitul, soţul, tatăl. A scris cu faţa către realitate, către
sat şi oamenii lui, dar pentru asta a plătit preţul suprem – Securitatea a închis gura „celui mai iubit dintre pământeni“.
Marin Preda a părut dintotdeauna a fi atemporal, mereu la fel, asemenea zeilor. Un bărbat în plină vârstă – cât cuvântul „bărbat“ să fie plin, rotund,
complet –, de o statură nu impunătoare, dar nici să-l sufle vântul, mereu cu cămaşă – de multe ori cu sacou, adesea accesorizată cu cravată. Îi mai ştim
mereu aceeaşi frunte lată, cum bine se cădea intelectualilor de odinioară, brunet, dar şi cu câteva fire grizonante rătăcite printre onduleuri. Îl mai ştim şi
după cele trei aluniţe, înşirate pe marginea rotundă a obrazului, de la nas către bărbie. Pe Marin Preda însă (nu) îl ştim (de) după ochelari. Dioptriile mari
se identificau prin lentilele groase, tulburi, care erau încadrate mereu de rame butucănoase. Ce nu se vedea dincolo de ochelari erau ochii – cunoscuţi de
lumea întreagă de-un banal căprui, când ei erau de fapt un verde pătrunzător.
Marin Preda a fost mereu un om al cuvântului scris, nu vorbit. Cei apropiaţi spun că trăia mai mult în lumea lui, însă atât cât cei dragi să nu-i simtă
lipsa. „Stătea lângă tine şi, nespunând nimic, nu te făcea să te simţi prost. Stătea într-un fel anume, puternic, intens şi foarte personal. Stătea parcă întors
cu totul spre sine... Aşa mi-l amintesc cum stătea pe terasă, la Mangalia. Era doar el cu lumea lui. Nu mai încăpea nimeni altcineva acolo. Ciudat lucru,
oricât aş încerca să-mi amintesc, nu ţin minte ca prezenţa lui să mă fi stânjenit vreodată. Dimpotrivă, părea uneori că el se simţea stingher în preajma
noastră“, aşa îşi aminteşte necuvintele tatălui Niculae, băiatul cel mare, în cartea lui Sorin Preda „Moromeţii, ultimul capitol“.
Litera de aur face vâlvă – „Calul“ a stârnit rumoare printre O privire în cotidianul lui roman părea că serveşte viziunii comunis- satiră, ca o poză
Iar cuvântul se scria cu stiloul. Literă de cei prezenţi la cenaclul avangardist al lui Eu- Marin Preda mului naţional, totul s-a prăbuşit în 1980, prăfuită, de Poiana
lege! Montblancul său cu peniţă de aur era gen Lovinescu, „Sburătorul“. Avântul planu- când „Cel mai iubit dintre pământeni“ dă- lui Iocan. Ţigările fu-
rilor mari este tăiat de începutul războiului, „În cele douăzeci şi patru de ore, mi se dea o palmă usturătoare regimului. Cele mate până la buricul
parcă o formă de respect adusă eternităţii – întâmplă să scriu pe perioade lungi care al-
cuvântul, odată scris, nu moare. Şi, după dar mai ales de chemarea la arme – timp de câteva luni dintre publicare şi moartea auto- degetelor, mersul
aproape doi ani, în perioada 1943-1945, a ternează, fie noaptea, fie în cursul dimineţii. rului au fost agitate – scriitorul refuzase târşit, dezbaterile
cum povesteşte băiatul lui cel mic, Alexan- Sau după-amiaza, pe seară. «Marele singu-
dru, stiloul a murit odată cu el: „După moar- servit ţara, în uniformă. Marin Preda îşi toată viaţa să accepte existenţa morţii, dar aprige despre ai
aminteşte de atunci singurătatea şi confir- ratic», de pildă, l-am scris în după-amiezile noştri şi ai voş-
tea lui Marin Preda, acel stilou nu a mai acum o simţea aproape. În dimineaţa zilei
marea că nu era chiar cel mai iubit dintre lui ’71, ambiţios să-l termin înainte de a tri. Oricând ieşi din
funcţionat niciodată. Nimeni nu mai ştia să împlini cincizeci de ani, să apară adică în de 16 mai 1980 este găsit fără suflare în Ing. Paliță Grigore
scrie cu el. În anii ce au trecut, am încercat pământeni când venea vorba de familia lui. camera lui de la Palatul Mogoşoaia, pe oraş şi dai de casele
„La armată, n-am primit de la ei nici o scri- ’72. Veneam pe la orele şase la Mogoşoaia cu picioarele pe pă- Constantin, Timișoara
de multe ori să scriu cu el, l-am spălat, i-am şi făceam timp de o oră baie în lacul de lân- atunci sediul Uniunii Scriitorilor. Raportul
pus cerneală, dar... nimic. Mai mult zgâria soare. Atâta vreme şi nici un rând. Eram os- medico-legal scria şi acuza: „moartea lui mânt, îl cauţi pe Ilie
taş, nu-mi lipsea nimic din cele necesare, gă castel; pe urmă, mă urcam în odaia mea, Moromete – într-un pulover împletit din
hârtia, decât să lase cerneală. M-am uitat la de unde se vedea frumoasa grădină, cu ar- Marin Preda a fost violentă şi s-a datorat
peniţă... era tocită mai mult pe o parte. Ca să mâncare, adică, iar eu n-aveam ce să le tri- asfixiei mecanice prin astuparea orificiilor lână, printre ridurile ca o hartă întinsă pe
mit. Deci, totul era în regulă. Apropo de po- borii ei bătrâni, îmi făceam o cafea şi lucram chip, în palmele bătătorite, cu degete încon-
scrii cu ea, trebuia să ştii să ţii stiloul în timp de două-trei ore. După aceea luam respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie
vestea asta cu trimisul, într-o zi m-am apu- de pat“. Aurora Cornu scria, mai târziu: „Li- voiate. În fiecare vară, când agricultura este,
mână, să ştii în ce poziţie să-l apleci. Altfel manuscrisul într-o geantă, mă urcam în
cat şi am citit una peste alta şi în ordine teratura! Singura soţie şi iubită a lui Marin, cu bune şi cu rele, în prime time, îl cauţi pe
nu mergea. Iar singurul om care ştia cum se maşină şi mă întorceam la Bucureşti, să-mi
cronologică toate scrisorile pe care le-am Ilie Moromete – sapa care taie ţărâna înse-
ţine acel stilou în mână plecase de mult...“. văd copiii mici. Dimineţile mă simţeam în- care nu l-a trădat niciodată – nedezminţită,
primit de la tata. În fiecare era câte o istorie, tată, ştergarul cu mămăligă rece şi ceapa
Scrisul îi devenise o prelungire a fiinţei, ba că: «Marine, trimite-mi bani, că mă apucă totdeauna obosit, dar mă duceam la editură, fidelă şi după moarte, veşnic răsplătitoare“. spartă-n pumn, umbra singurului copac din
tocmai poate şi de aceea Marin Preda nu a percitorul de două mii de lei, şi n-am de unde activitatea mă acapara. Uneori, aceste Nimic mai adevărat. câmp. În fiecare problemă repetitivă a omu-
stat niciodată în faţa unei maşini de scris. unde să dau două mii de lei», ba că: «Mărine, şedinţe de lucru, de două-trei ore, începeau Ce a lăsat în urmă Marin Preda, la lui sărman, când banul este doar un pansa-
Era un ritual sacru, iar lumilor lui doar aşa nu ne lăsa să murim acuma, primăvara, la pe la unsprezece noaptea, şi atunci, la ora ment îmbibat cu sânge, îl vezi pe Ilie Moro-
ştia să le dea viaţă. „Lucra mult, în salturi, trei şi uneori chiar la patru, plecam cu maşi- centenar
iarbă verde», treburi din astea“, îşi aducea mete – sita cu mălai pentru un litru de gaz,
alternând perioadele de creaţie cu cele de aminte scriitorul într-un interviu amplu cu na pe şoseaua pustie dintre Mogoşoaia şi La o sută de ani de la naştere, Marin şcoala gratis care costă şi dilema de a le
odihnă. Scria mărunt, atent la caligrafie, şi Florin Mugur. Din război, soldatul Preda a Bucureşti. Acceleram şi luam viteză ca să ies Preda a rămas una dintre puţinele punţi împăca pe toate, chiar cu preţul salcâmului.
niciodată nu arunca foile, chiar dacă erau rămas doar cu amintirea morţii care plutea cât mai repede din singurătatea câmpiei şi a de legătură cu trecutul bunicilor noştri – Intelectualul şi comunistul, obrazul care se
greşite. Folosea pagina pe toată suprafaţa ei, peste Bucureştiul bombardat, şi cu buzuna- nopţii prin care treceam. Nu o dată mă în- o punte şubredă, dar pe care pare că o întoarce şi masca ce oferă funcţie – n-ai
fiecare colţişor se dovedea bun pentru a mai tâmpinau chiar zorile, răsăritul soarelui, trecem în fiecare zi
rele goale – amicul căruia îi încredinţase cum să nu îl vezi pe Victor Petrini, la braţ cu
aduce o îmbunătăţire. Am văzut pagini de amintindu-mi de dimineţile când mergeam În urma lui Marin Preda a rămas satul
puţinele posesiuni îl anunţă că acestea au la seceriş... Eram fericit, dar oboseala, noap- chinul lui Prometeu. Blestemata cutie a Pan-
manuscris în care erau şterse toate rânduri- fost „victimele“ unei bombe. „În ’44, după românesc – uscat, slăbit, cu toată viaţa dorei, ascunsă într-un pardesiu lung, cu gu-
le, mai puţin ultimul. Revenea de multe ori tea nedormită îmi dădeau şi fiori de nelinişte. scursă din el. Dacă vrei să mergi înapoi, pe
23 August, m-am dus la el. «Dă-mi, i-am Iată, îmi spuneam, pot să scriu, dar ce-o să ler ridicat, într-un pahar lipit de perete, în-
asupra textului. Manuscrisele lui dovedesc spus, ceea ce ţi-am încredintat... Hainele, urmele lui, către Siliştea-Gumeşti, vei vedea tr-un vizor de uşă opac. Era ticăloşilor.
minuţiozitatea şi meticulozitatea cu care aş- fie când nu voi mai putea? Ce-o să fac? Oda- pământul cel întins, de necuprins cu privirea,
manuscrisele...». «Nu le mai am», zice. «Dar tă era să mor. Eram cu soţia mea şi nu m-am În urma lui Marin Preda a rămas co-
ternea cuvintele pe hârtie. Întotdeauna spu- unde sunt?». «A căzut o bombă pe ele!». «Ce care abia răsuflă. Satele teleormănene sunt roniţa lui Niculae. Între florile culese din
nea că pentru a fi un bun scriitor trebuie să uitat când, ieşind din drumul castelului, am liniştite – vara, către seară, între două boare
bombă, zic, unde, văd că aici nu e nici o intrat în şoseaua mare. Ea a strigat de două grădină, împletite cu lacrimi scurse din ochi
ai «oase tari». Probabil că el le avea. Pentru groapă, casa e în picioare». «Nu, că nu le-am de vânt, ai putea să auzi ultima sapă dată de vrăjiţi de citit, stă toată esenţa învăţământu-
el, scrisul era un lucru cu care nu te poţi juca ori, înspăimântându-mă şi determinân- ţărani înaintea colectivizării. Satele olteneşti,
ţinut aici, le-am dus în altă parte». «De ce?» du-mă instinctiv să accelerez. Asta ne-a sal- lui românesc. Pălăria prea mare a tatălui,
şi pe care trebuie să-l faci cu toată seriozita- «Ca să nu cadă o bombă pe ele». «Şi a că- din zona Teleormanului, au tristeţea şi sără- tălpile goale, hainele curate, dar ponosite.
tea. Era un adevărat ritual: hârtia albă, stiloul, vat. Din stânga noastră venea, cu o viteză cia perfect simetrice. Gospodăriile sunt la fel,
zut...». «Da, le-a făcut praf...». Eram şi indig- halucinantă, un camion care abia a putut Frigurile, foamea, certurile. Şi scrijelitul cu-
cerneala, masa de scris. Scria aşezat pe nat şi trist că pierdusem acele lucruri. Bine- fără excepţie: se înşiră cuminţi, toate cu lo- vintelor pe hârtie. Iată mirajul şcolii româ-
scaun, cu coatele pe masă, ca un elev. Nici- vira, reuşind să nu ne strivească...“. cuinţa pe dreapta şi curtea pe stânga. Case-
înţeles că vânduse tot ceea ce îl rugasem neşti. Cine are, cine nu; continua zbatere –
odată nu scria în pat sau aiurea. Pentru el, să-mi păstreze, alţii mi-au spus, sugerân- Funia scurtă a vieţii le, modeste, au pridvor de-a lungul a trei la- competiţia inutilă a părinţilor; toaleta din
ideea de a aşterne cuvinte pe hârtie repre- du-mi că a făcut-o ca să aibă ce bea“, po- După ce şi-a plâns despărţirea de Auro- turi, simple, cu stâlpi minimalişti, fără spatele şcolii, noua tablă smart; afterschool,
zenta ţelul lui în viaţă, era scopul suprem al vestea, peste ani, scriitorul. ra şi a avut o criză de nevroză în 1959, Pre- decoraţiunile frumoase brâncoveneşti. Nu au abandon şcolar. Nimic din toate astea nu
existenţei lui. Era sensul lui de a trăi. Era o uşă principală care să dea spre stradă – mai contează la ultimul clopoţel. Coroniţa
Gazetarul, marele singuratic da o cunoaşte pe Eta Wexler, o evreică fo-
cunoscut ca ipohondru, dar teama perma- totul e intim, cu vedere spre interior. Se vede este lecţia pentru viaţă: eşti stăpânul pro-
coasă care nu l-a pus doar pe el pe jar, ci şi că odată, demult, fuseseră albe; acum erau
nentă de a nu se îmbolnăvi şi de a nu muri Marin Preda a fost dintotdeauna omul priului destin. În „România Educată“, Nicu-
hârtiei, al cernelei, al tiparului. Când era mic, Securitatea. Legăturile ei din Franţa le-a doar galben-prăfuit. Când ajungi în Siliş-
avea altă rădăcină. Nu frica de moarte era împărţit cu el, putând astfel să ia legătura cu lae, cu tot cu coroniţa lui, este trimis pe coji
înspăimântătoare pentru Marin Preda, ci refuza orice sarcină gospodărească ce i se tea-Gumeşti, vezi că timpul a bătut pasul pe pe nucă în spatele clasei şi scos din progra-
dădea – nu din rebeliune sau din comodita- disidenţa anticomunistă, (auto)exilată în loc, prinzând satul într-un perpetuum mobi-
gândul că nu-şi va putea termina romanele“, Hexagon, precum Paul Celan sau Emil Cio- ma de Bacalaureat – aparent, când trecutul
aşa descrie fiul cel mic, Alexandru, viaţa tate, ci pentru că se considera pregătit doar le al degradării, într-un purgatoriu unde toţi te urmăreşte, îl renegi. Niculae, unde mer-
pentru cărţi. Şi încă ceva: cuvântul lui Marin ran. Cu toate că se despart în 1966, Preda se gândesc la moarte. Multe case, părăsite,
tălui cu scrisul, tot în aceeaşi carte-explica- rămâne sub lupa celor de sus, la începutul gem noi, domnule?
ţie a lui Sorin Preda. Aşadar, ca orice artist, Preda a stat pe soclul realităţii – „Eu nu mă aşteaptă imboldul timpului ca să cadă. Tro- În urma lui Marin Preda a rămas tim-
gândesc niciodată decât la ceea ce am cu- anilor ’70 deschizându-se dosar cu numele tuarele sunt mici petice de iarbă, late de-un
micile tabieturi i-au creat universul, din care de cod „Editorul“. Prieteniile cu străinătatea pul. Spunem acum că au trecut o sută de
cu greu ieşea. Ba chiar, în ultima parte a vie- noscut şi la ceea ce am trăit direct. Consider pas, înşirate de-a lungul şanţurilor. Printre ani, un secol, un veac – centenarul – şi pare
că numai asta are valoare“. Iată cum, cu au fost lămurite: Preda voia doar să îşi pu- gardurile putrezite, abia-abia dacă zăreşti
ţii, când a prins contur „Cel mai iubit dintre blice cărţile peste hotare. că singurul numitor comun ne-a rămas tim-
pământeni“, lumea din afara minţii îi părea aceste argumente retrospective, este de în- vreo umbră de om. Lumea lui Marin Preda pul, cel de care ne era cea mai mare teamă.
ţeles de ce la început, până a devenit scrii- Anii ’70 au fost pentru Marin Preda cei este legată de prezent prin funia vreunei
din ce în ce mai indezirabilă. Cuvintele meş- Pare că nimic nu s-a schimbat, în esenţă –
teşugite sunt date publicului pentru prima tor, teleormăneanul a fost gazetar la Capita- mai buni şi cei mai răi. După despărţirea de vaci obosite, mânată domol de o mămăiţă;
Eta, o cunoaşte pe Elena Mitev, cea care „alte măşti, aceeaşi piesă“. Pare că roata
oară pe când scriitorul avea 20 de ani. Era lă. Lucru de mare mândrie, după cum el prin câinii costelivi, cu ochii scoşi din orbită; istoriei s-a micşorat şi ne vine rândul prea
primăvara lui 1942 şi Preda era corector povesteşte într-un episod de redacţie: „În avea să îi ofere ce literatura nu putea: o fa- prin fântâna văruită, găsită la margine de repede, nici nu apucăm să înţelegem că în-
deja de un an la ziarul „Timpul“. Acolo, încu- 1943, eram secretar de redacţie la un ziar. milie. Ea i-a stat alături până la sfârşitul vie- drum. Singura umbră care mai cade pe sat tre rândurile scriitorului găsim trecutul şi
rajat de colegii apropiaţi, dar mai ales de Ei bine, m-am trezit la un moment dat, sin- ţii şi i-a dăruit doi copii. Regimul lui Ceau- este tot a salcâmului – o repetare a acele- trebuie să învăţăm din el. Cu banii luaţi, Mo-
Miron Radu Paraschivescu, el publică schiţa gur, faţă în faţă cu ştirea căderii lui Mussoli- şescu însă îl ţinea din scurt. Ba unii se iaşi poveşti, zi după zi, sisific. Târâişul şar- romete îşi cumpără doi cai, plăti fonciirea,
„Pârlitu“. Un debut apreciat, un debut aştep- ni, o adevărată pleaşcă pentru un ziarist. plângeau că nu îşi face treaba de director al pelui şi pasul gândacului, vâjâitul vântului, rata anuală la bancă, datoria lui Aristide şi
tat. „Am trăit, cred, aceeaşi senzaţie pe care Ora unu noaptea. Trebuia să dau drumul la Editurii Cartea Românească, ba alţii consi- pulberea pământului. taxele de internat ale lui Niculae, rămânând
trebuie s-o simtă marinarul când iese prima ziar. Lucram cu un paginator. «Ce facem, derau că vorbeşte tendenţios, în stânga şi-n În urma lui Marin Preda a rămas ilus- ca necunoscută soluţia acestor probleme
oară în larg şi vede marea. (...) Acum marea nea Gogule?» Parcă aşa îl chema: Gogu, dreapta, despre socialismul românesc. Fe- trată lecţia istoriei – ca nimeni să n-o uite, pentru viitor: din nou rata la bancă, din nou
era pentru mine senină, aveam noroc, dar ceva în genul ăsta. «Păi, ce să facem? Pagi- bra se mai potolise când în librării a apărut ca tuturor să li se perinde în faţa ochilor, ca fonciirea, din nou Niculae. Trei ani mai târ-
ştiam, din biografii, că furtunile şi valurile năm din nou». «Paginăm». Numai noi eram „Delirul“ care, în tuşe subţiri, încerca o rea- un diapozitiv. Orice mică adunare, chiar şi-n ziu, izbucnea cel de-Al Doilea Război Mon-
ameninţătoare nu mă vor feri. Da, dar asta acolo. Am pus titlul pe toate cele opt coloa- bilitare a Mareşalului Antonescu. Dacă acest faţa unui birt comunal, aduce aminte, ca o dial. Timpul nu mai avea răbdare.
mai târziu, acum eram fericit, cerul era se- ne ale ziarului: «Căderea lui Mussolini. În urma lui Marin Preda a rămas
nin, primejdiile îndepărtate“, nota, cu entuzi- Bine. Am înţeles eu de ce zice aşa şi am dragostea, în toate formele ei. Cea de co-
asmul păstrat şi nostalgia deja înrădăcinată, repaginat titlul. Am plecat pe urmă aca- pil, cea de părinte; cea pentru necuvântă-
în autobiografia „Viaţa ca o pradă“, apărută să şi eram foarte mândru. Mă uitam la
toare şi cea pentru om; cea pentru simbol şi
cetăţenii de pe stradă, ei nu ştiau nimic,
în 1977. şi savuram plăcerea ziaristului, infor- cea pentru istorie; cea mistuitoare şi cea
Soldatul nimănui mat cu câteva ore mai devreme decât tăcută; cea a morţii şi cea a vieţii. Marin
omul de rând în legătură cu evenimen- Preda a scos-o din scrierea milenară, bibli-
Până la o lansare consistentă, a unui
volum pe coperta căruia să-i stea numele, tele care, a doua zi, aveau să stârneas- că, şi ne-a lăsat-o drept axiomă: Unde dra-
Preda mai publică schiţe şi nuvele, nu fără a că o mare senzaţie“. goste nu e, nimic nu e.
Regal spiritual
„Copacul din vis”
Ca orice revistă ce se respectă, ca orice revistă bună, Mur- revista Murmurul Jilţului ştiţi că
Perfuzii cu cerneală de Liliana Hinoveanu
murul Jilţului consemnează orice eveniment. este dificil.
Vineri, 13 noiembrie, poetul Nicolae Dragoş ne-a făcut onoa- Alexandra Andrei: Sper că Nicolae GIORGI, «Gorjeanul», nr. 3556/ 18-19 ianuarie 2003
rea să-şi lanseze a sa carte, „Copacul din vis” în liceul nostru. Au dumneavoastră deja aţi constatat
participat: Alexandra Andrei – directoarea Bibliotecii judeţene că aceasta este o întâlnire absolut Marţi, 14 ianuarie 2003, la Colegiul Tehnolo- giului, Mitică Dădălău,
„Christian Tell”, Nicolae Diaconu, poet – directorul Editurii şi re- normală, reprezentantul unei insti- gic Mătăsari a fost o sărbătoare deosebită, în pre- reamintim proverbul cu
vistei „Brâncuşi” şi bineînţeles Nicolae Dragoş. (Pentru că domnul tuţii publice pentru că biblioteca ziua omagierii datei de naştere a Domnului Mihai „Omul sfinţeşte locul”,
Dădălău era răguşit, le-a permis celor trei să facă ceva). este o instituţie publică, nu poate Nicolae Dragoş Eminescu: cunoscuta jurnalistă şi reporter al stu- domnul Ion Sanda spu-
Nicolae Diaconu – Trebuie să ştiţi că ieri am ieşit ultima dată lucra de una singură chiar dacă şi- dioului de radio „Oltenia” din Craiova, Liliana Hi- nând că „este un mare
de la dentist, anumite sunete o să le pronunţ mai cu oarecare di- ar propune inconştient acest lucru, iată de ce reprezentantul bi-
ficultate, dumneavoastră sunteţi după o săptămână grea, aţi avut bliotecii nu a venit singur, a venit cu un creator care are misiunea noveanu, şi-a lansat cel de-al patrulea volum de merit al acestuia să ri-
sfeştania primăriei, noi am venit astăzi pentru a lansa împreună în raporturile sale cu biblioteca să înnobileze această instituţie, a versuri intitulat „Perfuzii cu cerneală”. N-o să vor- dice activitatea didac-
cu dumneavoastră o carte. Dumneavoastră acum v-aţi obişnuit venit cu un editor care are şi el o misiune extrem de valoroasă, bim despre conţinutul cărţii, deoarece n-am apu- tică pe culmile perfor-
cu acest gen de întâlniri. Deja lansaţi cărţile dumneavoastră, re- aceea de a ne propune cărţi valoroase deosebite şi a venit la cat s-o aprofundăm, ci doar despre atmosfera manţei, dar este şi mai
vista dumneavoastră, sunteţi acum profesionişti de -adevărate- dumneavoastră, beneficiari direcţi şi cei mai entuziaşti ai lecturii, lansării. greu să te menţii în
lea. Revista arată excelent, eu sunt foarte supărat pe mine că ai cărţilor. După câţi sunteţi în sală sunt convinsă că pentru dum- Am scris în paginile acestui ziar, de mai multe vârful piramidei”.
atunci când domnul Dădălău mi-a zis să mă duc la tipografie să-i neavoastră cartea reprezintă ce a reprezentat de-a lungul timpu- ori, despre Colegiul din Mătăsari ca despre o uni- Mircea Pospai: „N-am venit aici doar pentru
duc o colaborare, nu am reuşit să o duc pentru că eu însumi eram rilor pentru români, cu cale esenţială de mântuire spirituală. N-aţi tate etalon a învăţământului gorjean sub conduce- a mă ţine de cuvânt față de Dumitru Dădălău, ci
extrem de ocupat, la fel de încurcat ca dânsul cu revista mea: fi fost în sală dacă n-aţi fi acceptat fără să ştiţi că există o aseme- rea domnului profesor Dumitru Dădălău. am luat-o ca pe o datorie faţă de aceste locuri,
adică am şi eu o revistă a mea, că noi, şi eu şi domnul Dădălău, nea formulare, această idee. Dacă m-ar pune cineva în situaţia de
suntem milionari care avem revistele noastre. El are revista lui, eu a face un portret robot al domnului Nicolae Dragoş, dat în urmă- Cei peste 2.000 de elevi şi cele 130 de cadre care şi-au schimbat înfăţişarea. Despre aceste
pe a mea şi fiind ocupat cu facerea revistei mele nu am putut să rire generală culturală, cred că l-aş prezenta astfel: un poet origi- didactice de la acest liceu au condiţii deosebite meleaguri şi oamenii lor am şi scris două cărţi, iar
mă duc la amicul nostru comun, Vede ,ca să-i duc o colaborare nar, profund şi sobru, un critic literar şi un excelent gazetar cu o pentru efectuarea actului didactic şi, tocmai de ideile de atunci, cuprinse în volumele mele şi-au
pentru revistă şi chiar îmi pare rău pentru că eram într-o criză îndelungată experienţă în domeniu. Pentru că-l cunoaşteţi deja, aceea, poeta Liliana Hinoveanu a ales să-şi lanse- lăsat amprenta asupra întregii mele activităţi ulte-
grozavă de timp atunci. nu sunteţi la prima întâlnire, pentru că-l cunoaşteţi deja pe Nico- ze cartea aici. rioare şi sunt bucuros că o bună parte dintre acele
Vă spuneam că noi astăzi am vrut să ne întâlnim cu dumnea- lae Dragoş, eu vă spun să acceptaţi următoarea continuare a În Sala de sport a colegiu- gânduri exprimate atunci şi-au
voastră pentru că în ianuarie promisesem că venim pa la începu- portretului: este un cetăţean, ca şi cetăţean se manifestă cu ele- lui, arhiplină de elevi şi cadre găsit materializarea în fapte, ca
tul lui noiembrie să lansăm o carte. Pe data de 3 noiembrie anul ganţă în tot ceea ce face, este foarte onest iar poetul îşi exprimă didactice, a fost prezentă la lan- un arc peste timp. Colegiul din
curent Nicolae Dragoş a împlinit 60 de ani şi iată îi în poezii caracteristicile prin echilibru, muzica- sare numai lume bună: Mircea Mătăsari este doar o filă impor-
urăm şi noi, împreună cu dumneavoastră, „La mulţi litate, intensitate lirică. Este un creator care a Pospai - directorul postului de tantă din frumoasa carte a sufle-
ani!”. ştiut totdeauna cum să reacţioneze şi totdeau-
Nicolae Diaconu: Îl sărbătorim pe NicolaeDragos na a reacţionat decent şi cultural şi în viaţa de radio „Oltenia” din Craiova; loa- tului meu”.
cu o diferenţă de fus orar de zece zile pentru că aşa a toate zilele şi sunt convinsă că va intra în isto- na Dinulescu, cunoscută poetă, Nicolae Mergea: „Cu ocazia
ieşit cartea, puţin mai târziu. De asemenea noi am fost ria literaturii române cu argumente imbatabile, dar şi redactor la acelaşi post lansării de carte de aici, inaugu-
ocupaţi la sfârşitul săptămânii trecute cu aniversarea concretizate în nenumăratele volume de verde radio; Stelian Ursu - director răm astăzi o suită de manifestări
a 60 de ani de la înălţarea Ansamblului „Brâncuşi”, de suri care fac dovadă unei diversităţi creatoare în Ministerul Educaţiei şi Cerce- care celebrează împlinirea a 110
la Tg-Jiu, sărbătoare pa care noi am avut-o între 27 impresionante. Sper că v-aţi convins de rândul tării; Nicolae Mergea - inspec- de ani de învăţământ în Mătă-
octombrie şi 1 noiembrie, deci a fost o perioadă foarte trecut şi o să vă convingeţi în continuare că tor general în Inspectoratul sari. lată că elevii acestor locuri
grea şi pentru noi şi astfel întâlnirea cu domnul Dra- beneficiar fiind, prin forţele al unei culturi soli- Şcolar Gorj; lon Sanda – direc- nu trebuie să meargă departe
goş s-a mutat puţin mai încolo de 1 noiembrie, pe 12- de, chiar foarte solide, se poate exprima în torul Direcţiei pentru Cultură, pentru a învăţa carte, pentru că
13 pentru că ieri am lansat cartea domnului Dragoş la varii tonalităţii şi este întotdeauna un interlocu-
Târgu -Cărbuneşti unde Nicolae Dragoş a fost profe- tor agreabil. Ei bine, acest lucru se obţine cu Culte şi Patrimoniu Cultural Na- se pot forma ca oameni ai viito-
sor în primii săi ani de activitate, după terminarea fa- efort pentru că niciodată arta şi cultura n-au ţional al judeţului Gorj, Elena rului şi aici, la Mătăsari, dacă
cultăţii. Nicolae Dragoş este cumva din zona dumnea- fost şi nu vor fi podoabele trândăviei. Domnia Miniş Trancă - îndrăgită solistă este voinţă”.Stelian Ursu: „De
voastră, din Clejnieşti – Glogova, s-a născut deci acum 60 de ani, sa a trudit şi rezultatele sunt cele de care beneficiaţi dumnea- de muzică populară din judeţul Mehedinţi (con-ju- zona judeţului Gorj mă leagă meseria mea de in-
a studiat liceul la Turnu Severin, la liceul, „Traian”, Facultatea de voastră şi generaţiile următoare. Acesta este omul şi scriitorul şi deţeană cu autoarea volumului, care este fiica spector şcolar în Ministerul învăţământului şi Cer-
filologie de la Bucureşti, a lucrat de-a lungul anilor în presă, la scriitorul Nicolae Dragoş, din punctul meu sincer de vedere, scri- unui alt mare poet contemporan, llarie Hinoveanu); cetării. Am avut şi am în domnul inspector Gene-
„Scânteia Tineretului”, „Viaţa Studenţească”, „Scânteia” şi „Lu- itorul care vă propune astăzi o carte ce nu vă va lăsa indiferenţi Theodor Dădălău - artist fotograf cu expoziţii în ral, Nicolae Mergea, un bun prieten şi un ajutor de
ceafărul”. Eu, personal, îl cunosc pe domnul Nicolae Dragoş chiar niciodată nu şi-a propus să scrie cărţi ratate şi o carte care te lasă ţară şi în străinătate şi alţii. nădejde, împreună am elaborat câteva manuale
din 1960-1962, atunci când dânsul era profesor la Cărbuneşti şi după lectura ei la fel ca înainte de a fi citit este o carte ratată. Nu Domnul director Dumitru Dădălău, în deschide fizică din care învaţă inclusiv elevii din colegiul
spunea că la Cărbuneşti sunt elevi frumoşi şi inteligenţi, iar eu cred că este cazul. Vă mulţumesc! derea manifestării, a spus despre volumul Lilianei de la Mătăsari (...). Despre cartea Lilianei Hino-
mi-am adus aminte că i-am fost elev şi am fost sigur că se referă Nicolae Dragoş: Stimate şi drag prieten domnule profesor
la mine că i-am fost elev când a vorbit despre elevii săi frumoşi şi Dumitru Dădălău, stimate doamne profesoare, stimaţi profesori, Hinoveanu că „este o mare cinste şi o mare onoa- veanu nu pot să vorbesc pentru că aş deveni su-
inteligenţi. Sigur, de atunci am mai îmbătrânit cu toţii şi am deve- părinţi, dragi elevi! Vă rog să-mi scuzaţi emoţia începutului, sper re să aduci din şpalt o carte, care să fie lansată, nu biectiv”.
nit eu însumi pentru o scurtă perioadă profesor la Târgu- Cărbu- să-mi revin pe parcurs, dar fiind pentru a doua oară aici la Mătă- în mijlocul Craiovei, nu în alt municipiu al Olteniei, După aceste alocuţiuni, un grup de elevi de la
neşti, apoi la Tg-Jiu. Domnul Dragoş, mi-aduc aminte că mi-a sari, eu am încă în suflet impresiile acelei primei întâlniri cu dum- ci în Mătăsarii Gorjului care a fost portdrapel al Colegiul mătăsărean (Nebancea Dănuţ, Postelni-
publicat o poezie pe prima pagină a ziarului „Scânteia” într-un neavoastră care sunt iată azi potenţate până la apropierea lacri- ziariştilor gorjeni”, amintind numele unor jurnalişti cu Mădălina, Mogârzan Monica şi Burău Alin) au
moment în care eu aveam nişte încurcături cu securitatea româ- mii, datorită primirii călduroase şi numeroase din toate punctele care s-au ridicat de pe aceste meleaguri, inclusiv recitat şi cântat din versurile Lilianei Hinoveanu,
nă şi ca să demonstrez băieţilor care mă trăgeau de curea că, de vedere, pe care mi-o faceţi azi. Cineva spunea că „Nu e bine pe cel al directorului cotidianului „Gorjeanul”, apărute în cărţile anterioare, o surpriză plăcută
doamne, sunt băiat civilizat, neştiind de încurcăturile mele, mi-a niciodată să spui lucruri rele despre tine, că vor avea întotdeauna domnul profesor Constantin Băleanu. Iată şi cuvin- fiind vocea cultivată a lui Nebancea acompaniin-
publicat-o în „Scânteia” pe prima pagină. Următoarea mea întâl- prietenii grijă de asta”. Iată că acel cineva, este dezminţit de ce tele frumoase rostite la adresa poetei Liliana Hino- du-se la chitară. La închiderea fragmentului lite-
nire plăcută cu Nicolae Dragoş este legată de o premieră la Fes- mi se întâmplă mie în Gorj. Văd că prietenii au de spus şi lucruri
tivalul „Nicolae Labiş”, de la Râmnicu Vâlcea, un premiu la care bune despre cunoscuţi, poate mai, multe decât eu însumi, aş fi veanu şi a cărtii acesteia: rar-muzical, domnul director lon Sanda a luat din
eu ţin foarte mult pentru că eu n-am ştiut că particip la acel con- vrut să spun. Mă emoţionează şi le mulţumesc doamnei Alexan- loana Dinulescu: „Liliana Hinoveanu coche- nou cuvântul, anunţându-i pe spectatori „o veste
curs, poeziile mi le-a trimis altcineva, care era activist la cultură, dra Andrei, o strălucită slujitoare a culturii, dar în primul rând om tează cu poezia încă din tinereţe, iar tatăl cu ochii minunată”: reluarea activităţii Atheneului Naţional
cum sunt eu acum. Am luat premiul I pentru că Nicolae Dragoş, de cultură, poetul Nicolae Diaconu, care ieri şi-a sărbătorit ziua de albaştri a învăţat-o încă din copilărie să iubească „Constantin Brâncuşi” care n-a mai fiinţat de
fiind preşedintele juriului s-a gândit să-şi premieze un fost elev. naştere şi abia acum îmi dau seama că el a organizat lansarea cuibul cu guguştiuci din faţa casei, pentru a scrie peste 15 ani, invitându-l pe Dănuţ Nebancea să
Apoi am publicat în „Luceafărul” – redactor şef Nicolae Dragoş cărţii mele, ieri pe 12 noiembrie când era ziua lui de naştere şi în limba română versuri neasemuite. Cuvintele facă parte din acest cenaclu-atheneu. Totodată,
– o revistă tânără şi foarte implicată în fenomenul viu al literaturii vreau şi eu să-l felicit pentru asta vreau deci să le mulţumesc scrise pe hârtia de şpalt sunt o stare de fapt, iar dumnealui a amintit numele unui poet şi cenaclist
române din perioada respectivă. Deci, amintirile noastre ale gor- pentru cuvintele pe care le-au spus. Vă mărturisesc că într-ade- cartea care se lansează azi reprezintă doar un tir format la liceul din Mătăsari, domnul Alin Dobro-
jenilor sunt legate de domnul Dragoş atât în calitatea sa de făcă- văr că această carte nu s-ar fi tipărit pentru că am ajuns la o de nisip în clepsidra timpului”; mirescu, care este acum profesor la această uni-
tor de ziare şi reviste. Vreau să vă spun că domnul Dragoş este vârstă, aşa cum aţi aflat şi dumneavoastră, la care nu mai sunt lon Sanda: „Este o adevărată bucurie ca, în tate şcolară. În finalul manifestării, îndrăgita so-
singurul scriitor de origine gorjeană care şi-a ajutat confraţii din aşa de grăbit şi mai vreau să le las şi urmaşilor de lucru cu ma-
Gorj să publice, pentru că, nu numai pe mine m-a publicat la nuscrisele mele. Dacă ele există pot fi tipărite mai devreme sau preziua sărbătorii Domnului Mihai Eminescu să fie listă Elena Miniş Trancă a susţinut un potpuriu de
„Luceafărul”, ci şi pe ceilalţi poeţi şi prozatori talentaţi din Gorj. mai târziu. Dar ideea poetului Nicolae Diaconu, ne-a determinat lansată o carte de poezie a unuia dintre cele mai melodii populare din zona Mehedinţului şi Gorju-
Practic, este singurul confrate al nostru care ne-a întins o mână să alegem din manuscrise într-o ordine total întâmplătoare ceea iscusite condeie ale gazetăriei româneşti, care lui, în timp ce Liliana Hinoveanu împărţea auto-
de ajutor, la momentul potrivit. Deci, amintirile noastre legate de ce aveţi în această carte. aduce în dulcele dor universal o poezie de rang grafe pe cartea recent lansată. N-am scăpat pri-
Nicolae Dragoş de-a lungul unei părţi din cei 60 de ani pe care i-a Dumitru Dădălău: Domnule Nicolae Dragoş, vă mulţumim universal (...). Eu, dacă aş fi un legiuitor, aş numi lejul de a-i adresa două întrebări: „1 .Ce raţiuni
împlinit domnia sa sunt foarte frumoase şi n-au culoare politică. pentru onoarea de a vă avea astăzi, cu prilejul împlinirii vârstei de oficial ziua de 15 ianuarie „Ziua Naţională a limbii v-au determinat să vă lansaţi cartea la Colegiul
Sigur, domnia sa a publicat multe cărţi de versuri şi publică o 60 de ani, să lansaţi cartea dumneavoastră şi vreau să mă fac şi literaturii române”, sărbătoare pe care aş intitu- Naţional Tehnologic din Mătăsari şi nu în Craiova
carte despre Nicolae Iorga – „DrumeţTîn calea lupilor”, s-a făcut purtătorul gândurilor lor că dumneavoastră nu ne veţi uita şi veţi la-o „Domnul Eminescu”. Despre directorul Cole- sau în altă parte?”. Şi, „2. Ce le doriţi cititorilor
şi un film după această carte. A publicat în mod deosebit cărţi de mai veni în această şcoală care vă va primi cu drag. Fundaţia cotidianului «Gorjeanul?»”.
versuri; chiar în primăvară am lansat aici o carte a domnului Dra- „Murmurul Jilţului” care peste două săptămâni împlineşte 2 luni,
goş, iar acum lansăm o carte pe care noi am pus-o deoparte, am ca şi revista, vă dăruieşte un semnal respectului, al dragostei pe Iată răspunsurile primite: 1 .„La Mătă-
spus de această carte încă din ianuarie, în cadrul programului care v-o purtăm, pentru contribuţia pe care o aduceţi la dezvolta- sari mă simt ca acasă. Spiritul mehedin-
„Decada Culturii Scrise”, iar domnul Dragoş a citit în această rea învăţământului, ştiinţei, culturii în judeţul Gorj, şi implicit în ţean, care mă caracterizează, se îmbină fe-
zonă câteva poezii încă nepublicate care mie personal mi-au plă- localitatea Mătăsari, Diploma de onoare şi să vă dorim, chiar mai ricit cu cel din Gorj şi poezia este bine
cut foarte mult şi i-am propus domnului Dragoş ca să publicăm târziu dar din tot sufletul, multă sănătate, tinereţe veşnică şi să nu primită în acest loc datorită celor care, la
aceste poezii până la sfârşitul anului, pentru că ne-am gândit să uitaţi că mătăsărenii sunt aproape de Glogoveni. Se mai acordă Mătăsari, au înţeles că forţa cuvântului este
sărbătorim împreună în Gorj acest moment din viaţa poetului, îm- Diploma de onoare doamnei Alexandra Andrei şi lui Nicolae Dia- primordială. Îi mulţumesc domnului director
plinirea vârstei de 60 de ani. Un moment pe care noi îl dorim să conu precum şi absenţilor Viorel Gârbaciu şi Consatntin Popescu. Dumitru Dădălău pentru generozitatea sa şi
fie plăcut pentru că domnia sa a trecut prin momente mai puţin La sfârşit, maestrul Nicolae Dragoş acordă autografe, cartea „Co- pentru că este un creator extraordinar de
plăcute în ultimii ani şi noi ne-am gândit să-l sărbătorim cu pacul din vis” s-a vândut ca pâinea caldă, ca să folosim o vorbă momente culturale!”. 2.„Le doresc tuturor
această carte „Copacul din vis”. Sigur, în care sunt poezii din ul- veche românească. Şi ceva îmi spune că, la Mătăsari mai mult ca
timii ani, domnia sa o să vă prezinte cartea mai pe îndelete, sa în oricare altă parte, există sensibilitate, putere de muncă, recep- gorjenilor să fie iubiţi şi, la rândul lor, să iu-
făcut cu oarecare greutate, dumneavoastră care vă ocupaţi cu tivitate pentru actul de cultură. bească poezia!”
M
SĂ RESPECTĂ MAGISTRUL TITU RĂDOI
VALORILE
– 90 de la naștere, 22 de ani de la moarte Marius BECHERETE
Titu Rădoi s-a născut la fel ca învăţătorii Ion D. Isac ori Lazăr Arjoceanu, a militat pentru teia tineretului“, „Ramuri“, „Flacăra“, „Tribuna“, „Steaua“, „Gor- merei de Comerţ şi Industrie Gorj în
29 iunie 1932 în satul Cetan, constituirea Cooperativei de credit „Jaleşul“, fiind primul achitant al jeanul“, „Brâncuşi“ ş.a. În anul 1969 a editat prima revistă şcolară anul 1995 este rezultatul activităţii de cercetare despre istoricul
comuna Vad, judeţul Cluj, unde capitalului social. În perioada 1956 – 1973 profesorul Titu Rădoi a gorjeană, apărută după 23 august 1944, intitulată „Jiul literar ştiin- Alexandru Ştefulescu, principalul autor documentarist al Gorjului şi
părinţii săi Ion N. Rădoi şi Aure- predat literatura română la Liceul „Tudor Vladimirescu“. Și-a înche- ţific“. În acelaşi an, a îngrijit prima antologie de literatură gorjeană, despre vasta sa operă. Romanul „Cântec mare de petrecut“ (Editu-
lia erau cadre didactice. A ur- iat activitatea didactică la Liceul de Chimie Industrială Târgu Jiu, intitulată „Gorjul literar“. În martie 1990 a apărut primul număr al ra Fundaţiei „Constantin Brâncuşi, 1996“) este unul al trăirii reale,
mat cursurile şcolii primare şi unde a activat din anul 1973 până la pensionare, îndeplinind inclu- revistei „Columna“ a Fundaţiei „Constantin Brâncuşi“, preşedinte transpusă artistic. Activităţile didactice şi culturale desfăşurate de
generale la Cetan – Cluj şi în siv funcţia de director al şcolii. În paralel cu prestigioasa activitate Titu Rădoi, iar în aprilie 1990 s-a tipărit primul număr al săptămâ- Titu Rădoi au fost completate după anul 1989 de implicarea sa în
satul Câmpofeni – Gorj, apoi li- didactică Titu Rădoi s a implicat cu pasiune şi pricepere în activita- nalului „Curierul Dreptăţii Sociale“ al Partidului Social Democrat viaţa politică a judeţului. El a fost, în decembrie 1989, între partici-
ceul la Târgu Jiu (Liceul „Tudor tea culturală. În Ardeal, între anii 1947 – 1949, a fost preşedintele Român, avându-l ca redactor şef pe Titu Rădoi. Activitatea culturală panţii importanţi la evenimentele revoluţionare de la Târgu Jiu, iar la
Vladimirescu“) şi la Dej (Liceul Societăţii culturale „Lumina Cetanului“. desfăşurată de profesorul Titu Rădoi a fost încununată de publica- 30 decembrie 1989, în mod democratic, a fost ales membru al
„Andrei Mureşan“). La Târgu Jiu începând cu anul 1962 a fost secretarul Cenaclu- rea unor cărţi valoroase, cu conţinut documentar şi beletristic. În Consiliului Judeţean Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale şi
Între anii 1950 – 1954 a lui literar „Columna“, iar activitatea de analiză literar – critică a anul 1969 a condus un colectiv care a redactat monografia Târgu membru al Biroului Executiv al Consiliului Judeţean Provizoriu al
fost student al Facultăţii de filo- creaţiilor şi promovarea tinerilor autori au contribuit la alegerea Jiului, publicată în acelaşi an sub titlul „Târgu Jiu – schiţă monogra- F.S.N. În martie 1990 Titu Rădoi a fost între iniţiatorii Partidului
logie din cadrul Universităţii profesorului Titu Rădoi în funcţia de preşedinte al Cenaclului, func- fică“. În anul 1981 Editura „Scrisul Românesc“ din Craiova i a pu- Social Democrat Român şi a condus „Curierul Dreptăţii Sociale“,
Cluj. În această perioadă a activat în cadrul Cenaclului literar al re- ție pe care a deţinut – o până la retragerea în Arcani, la casa părin- blicat cartea de reportaje „Columnele prezentului“, în care, într un organul de presă al formaţiunii politice. Portretul profesional şi
vistei clujene „Almanahul literar“ şi a fost membru al Cenaclului tească. În anul 1975 a fost numit rector al Universităţii cultural şti- stil poetic, a reuşit adevărate ode, întărite de documente ori amintiri intelectual al lui Tutu Rădoi este întregit de viaţa sa familială.
Universităţii. Pasionat de teatru din copilărie, a jucat primele roluri inţifice a municipiului Târgu Jiu. După înfiinţarea Teatrului Popular sentimentale, despre locuri şi oameni din Gorjul contemporan. El a fost căsătorit cu profesoara Paraschiva Bâcoi, iar îm-
în timp ce era elev la Câmpofeni iar, peste ani, a fost membru al din reşedinţa Gorjului, profesorul Titu Rădoi a fost numit regizor, Acolo, scriitorul Ilie Purcaru nota pe coperta a patra: „Un gor- preună au avut doi copii: Augustin şi Ana. Titu Rădoi a murit la 31
trupei de artişti amatori de la Universitatea din Cluj. În lunile sep- prilej care i-a creat posibilitatea de a pune în scenă piese din reper- jeam despre Gorj… Încă un gorjean despre Gorj? Titu Rădoi e un decembrie 2000, dar va trăi veşnic prin împlinirile culturale iz-
tembrie şi octombrie 1954 a funcţionat ca profesor de limba româ- toriul naţional: „Nota zero la purtare“, „Ultima etapă“, „Adam şi Gorjean – fiu al măiestriei, vizitat uneori de Brâncuși, alteori de Al. butite în judeţul Gorj. La două decenii de la trecerea sa în eterni-
nă la Şcoala generală Stăneşti. S-a transferat apoi la şcoala din Eva“, „Trei crai de la răsărit“ ş.a. În anul 1962, profesorul Titu Rădoi Ștefulescu, totdeauna de poeții, prozatorii, artiștii din Gorjul zilelor tate, se cuvine să ne amintim, cu pioșenie, de omul care a mar-
Arcani, unde în anii 1955 – 1956, Titu Rădoi a îndeplinit şi funcţia şi a început și activitatea publicistică, iniţial colaborând cu ziarul noastre, care văd în el o carte vie a acestui ținut, cu trecutul și cu cat viața culturală și intelectuală a Gorjului așa cum s-a priceput
de director. La Arcani, comuna natală a tatălui său, a înfiinţat şi a clujean „Făclia“ apoi, în decursul anilor, cu alte publicaţii gorjene şi prezentul lui. Filele pe care ni le oferă acum ne-o confirmă“. Cartea el mai bine. Eternă amintire!
condus formaţii artistice (teatru, dansuri, brigadă artistică, cor) şi, la naţionale: „Steagul nostru“, „Gazeta Gorjului“, „Scânteia“, „Scân- „Alexandru Ştefulescu. Epoca, omul, opera“, apărută la Editura Ca-
În contextul istoric extrem de dur, politic și limba română în Gorj, la școala generală din ativele sale didactice şi culturale, Titu Rădoi a cenacliștii s-au impus în peisajul literar, prin există o „interpretare tematică”, adică dacă su-
cultural, din timpul comunismului a funcționat Stăneşti, iar în următorii doi ani la Arcani (comu- manifestat și pasiunea pentru teatru, jucând contribuții remarcabile în proză, poezie, eseisti- biectul abordat este în acord cu ideologia vremii.
Cenaclul „Columna”, activitatea acestuia fiind na natală a tatălui său), unde a avut funcția de încă din copilărie primele roluri, pe când era elev că și critică literară” . Acest fapt s-a constatat din anii ’60 și până la
condusă de mentorul său, profesorul Titu Rădoi. director, a înființat şi a condus formaţii artistice la Câmpofeni, iar apoi, ca student, la Cluj. Șansa El amintește aici și numele unor cenacliști, încetarea obligativității „T-ului”, când N. Ceau-
și a susținut constituirea Cooperativei de credit de a activa creator și în acest domeniu artistic a semnatari a numeroase cărți și articole în majo- șescu a desființat cenzura (care a reapărut sub
1969. Cls. XII E, L.T.V. Tg-Jiu, „Jaleşul“ . apărut o dată cu înființarea Teatrului Popular din ritatea revistelor din țară, începând cu 1970: A. forma autocenzurii). Oricum, în anul 1970, cen-
diriginte prof. Titu Rădoi Între anii 1956 și 1973 este profesor de li- Târgu-Jiu, când a devenit primul său regizor pu- Antonie, Sabin Velican, A. Frățilă, C. Uscătescu, zura încă funcționa, din moment ce și Iancu Po-
teratura română la Liceul „Tudor Vladimirescu“, nând în scenă mai multe piese din repertoriul N. Diaconu, I. Cănăvoiu, I. Popescu, Z. Cârlugea, pescu (profesor la Liceul Economic din Târ-
iar după 1973 (și până la pensionarea și retra- naţional: „Nota zero la purtare“, „Ultima etapă“, A. Bădița, L. Tamaris, Sp. Popescu, S. Cosciud, I. gu-Jiu), care era secretarul comitetului de
gerea sa în Câmpofeni, la casa părintească) la „Adam şi Eva“, „Trei crai de la răsărit“ ş.a. Titu Popescu Sohodol, St. Melancu, P. Popescu Go- redacție al revistei „Ecou”, trebuia să meargă la
Liceul de Chimie Industrială Târgu-Jiu (actualul Rădoi a avut și o viață de familie reușită. A fost gan, Elena Deju, Mihaela Popescu, Al. Gregora, un reprezentant al comitetului orășenesc re-
Colegiu Tehnic „General Gheorghe Magheru”), căsătorit cu profesoara Paraschiva Bâcoi și au Lazăr Popescu, V. Barbu, Romeo Ionescu, I. Mo- spectiv pentru a cere aprobarea („T-ul”) pentru
unde îndeplinește și funcția de director. Titu Ră- avut doi copii: Augustin (astăzi economist) şi Ana cioi, I. Sanda, V. Ponea, Miron Dobroiu, I. Bușe, I. tipărire. Titu Rădoi era dezgustat de dictatura
doi s-a făcut cunoscut printr-o activitate cultu- (profesoară de matematică). Un rol major pe Cepoi, D. Fometescu. Această „explozie” de acerbă din acei ani (mult mai puternică decât în
rală diversă, caracterizată de profesionalism și care l-a avut această personalitate plurivalentă apariții editoriale semnate de gorjeni se explică alte țări din blocul comunist: Ungaria, Cehoslo-
abnegație, care l-a propulsat adesea la vârf, a învățământului și a culturii gorjene a fost acela „prin acumulările din anii anteriori, când cu vacia, Iugoslavia, Republica Democrată Germa-
devenind preşedintele Societăţii culturale „Lu- de a descoperi, forma și promova tineri autori, mare greutate se răzbătea prin sita cenzu- nă etc.), neplăcându-i deloc subordonarea față
mina Cetanului“ (1947-1949), secretarul și apoi mulți dintre ei devenind apoi profesori de marcă, rii” (23). Membrii cenaclului, de profesii, vârste de organele politice. Nu avea însă cum să proce-
președintele Cenaclului literar „Columna“ (înce- scriitori și conducători ai unor instituții de cultu- și structuri sufletești diferite, „și-au făcut din deze altfel și era auzit spunând adesea: „Iar mă
pând cu anul 1962), rector al Universității cultu- ră importante din Târgu-Jiu, care i-au rămas puținul timp liber dedicat muzelor, prilej de sub- duc cu manuscrisele. Cât de mult o să am de
ral-ştiinţifice a municipiului Târgu-Jiu (în anul profund recunoscători. Pentru a se înțelege mai tile și nobile satisfacții estetice și intelectuale. luptat ca să îmi fie aprobate” (de către tov. Jia-
1975) și preşedintele Fundaţiei „Constantin bine meritele și stilul profesorului Titu Rădoi, Creațiile lor sunt rodul căutării cuvântului «ce nu și apoi de către tov. Tăierel, care refuzau une-
Brâncuşi“. A fost implicat și în politică: în mod atât sub aspect didactic, cât și în ceea ce priveș- exprimă adevărul» și al unor lecturi bogate și ori, în mod arbitrar, tipărirea unor texte, având
democratic a fost ales membru al Consiliului te promovarea valorilor culturale românești au- variate. Ei s-au străduit să nu rămână în afara scuza că și lor li se impuneau, în acest sens,
Judeţean Provizoriu al Frontului Salvării Naţio- tentice, multe din perioada interbelică (acestea «timpului artistic», angajându-se într-un curajos anumite rigori emise de către organele de partid
nale şi membru al Biroului Executiv al Consiliului „strecurându-se” printre constrângerile ideolo- efort de înnoire a modalităților de exprimare ar- ierarhic superioare). Rigorile cenzurii obligau la
Judeţean Provizoriu al F.S.N. (la 30 decembrie gice ale partidului comunist privind cultura), voi tistică. De aceea, pe lângă lecturile bogate, pe compromisuri care mutilau potențialul creator al
1989). În martie 1990, el a fost printre iniţiatorii prezenta pe scurt activitatea sa, în corelație cu lângă lucrările susținute și dezbătute în cenaclu, scriitorilor. Mulți au avut originalitate, dar atât cât
Partidului Social Democrat Român. Titu Rădoi cea a Cenaclului „Columna”. vizând «experimentele» din literatura română și li s-a îngăduit în climatul puternic ideologizat.
Se spune că un precedent al cenaclului a fost şi-a început activitatea publicistică în anul Într-un articol publicat în 1997, Titu Rădoi universală, au fost organizate întâlniri cu cena- Marian Negrescu, directorul de atunci al
creat de profesorul Fometescu (cadru didactic la 1962, la ziarul clujean „Făclia“, iar apoi a cola- reconstituie începuturile activității sale cenaclis- cluri din Cluj, Severin, Vâlcea, București și au Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu“ spunea și
Școala Generală nr. 5, actuala Școală Gimnazială borat la alte publicaţii gorjene şi naţionale: te, afirmând că „În 1962, când a fost reorgani- fost invitați la Tg-Jiu scriitori cunoscuți, redac- el că îi datorează foarte mult lui Titu Rădoi: „Mi-a
„Voievod Litovoi”), ce a realizat primele întruniri „Steagul nostru“, „Gazeta Gorjului“, „Scânteia“, zat, cenaclul și-a reluat activitatea doar cu doi- tori de reviste și edituri. Așa au «crescut» în ce- fost profesor, diriginte, mentor, părinte. Pe ma-
ale oamenilor de litere din Târgu-Jiu, în anii co- „Scânteia tineretului“, „Ramuri“, „Flacăra“, trei elevi și alți doi din vechiul cenaclu, ca, după naclu, încetul cu încetul, scriitori și critici literari gistrul Titu Rădoi îl aşez pe acelaşi palier cu pă-
munismului. Era cunoscut pentru exigența lui „Tribuna“, „Stea- de prestigiu. Discuțiile din ca- rinţii mei, el m-a făcut ceea ce sunt astăzi. A fost
exemplară, din moment ce profesori și scriitori ua“, „Gorjeanul“, drul ședințelor de lucru, seri- cel care a propus şi a susţinut înfiinţarea teatru-
din timpul lui se atenționau în acest fel: „Dacă te „Brâncuşi“ ş.a. A Cenaclul „Columna” și mentorul său: profesorul Titu Rădoi oase și obiective, în general, lui din Târgu-Jiu. A murit într-un secol şi a fost
duci la el cu versuri naive, îți va spune: «La coș editat revista amatorismul și subiectivismul îngropat în alt secol. Marelui om Titu Rădoi îi
cu ele»! Habar n-ai cine este. Nu știi ce valoare şcolară gorjeană „Jiul literar-ştiinţific“ și „Gorjul zece, cincisprezece ani, să devină un cena- excesiv fiind dezavuate, i-au ajutat și ambiționat datorez în totalitate şi în exclusivitate cariera
are acest om și cum te va judeca” . literar“, prima antologie de literatură gorjeană clu-matcă din care au roit alte cenacluri literare să-și lărgească orizontul de cunoaștere, le-au mea artistică”. Ținând cont de calitățile umane
Un alt nume cu greutate în învățământul (ambele în anul 1969). Imediat după Revoluție, în oraș și județ, conduse de columniști. În câteva cultivat această stare de nemulțumire creatoare și profesionale ale maestrului Titu Rădoi și mai
gorjean a fost Stelian Ste. (Bică) Sterescu, ilustru în primăvara lui 1990, au apărut primul număr al decenii de existență cenaclul s-a impus definitiv fără de care scriitorul e pândit de pericolul pla- ales de realizările sale culturale deosebite din
profesor de limba română la Liceul Tudor Vladi- revistei „Columna“ a Fundaţiei „Constantin în conștiința publică, în peisajul cultural, ca o fonării”.Mai trebuie adăugat că la ședințele ce- perioada represiunii comuniste, consider că el a
mirescu (actual colegiu național). Acesta avea Brâncuşi“ (în luna martie) și primul număr al școală a muncii și a responsabilității în aborda- naclului participau și pasionați de artă, ele fiind fost un model de intelectual român autentic,
activitate literară încă din perioada interbelică săptămânalului „Curierul Dreptăţii Sociale“ al rea actului literar. Primenindu-se încontinuu prin încununate cu seri de muzică sau cu expoziții de care a continuat tradiția maioresciană (din peri-
(proză și poezie) și a fost un important formator Partidului Social Democrat Român (în aprilie), atragerea de tineri îndrăgostiți de arta scrisului, pictură și sculptură. S-au organizat, de aseme- oada junimistă) și pe cea lovinesciană (în care
de oameni de litere și profesori de elită, care, la unde el era redactor-şef . A publicat mai multe cenaclul își asigură mereu sângele proaspăt ne- nea, „șezători” (în Tg-Jiu și în alte localități din s-a încurajat modernismul urmând „legea sin-
rândul lor, au devenit slujitori de conștiință ai cărți, de documentaristică și beletristică: „Târgu cesar creșterii și continuității” Profesorul își Gorj), forme de manifestare în public care au cronismului”) și în general tendințele de moder-
catedrei și au influențat mai multe promoții de Jiu – schiţă monografică“ (lucrare colectivă exprimă mândria că cenaclul „se prezintă astăzi, contribuit la popularizarea creațiilor cenacliști- nizare a limbii și a literaturii române. Prin activi-
elevi (vezi monografia dedicată profesorului;. apărută sub conducerea sa în anul 1969), „Co- la peste patruzeci și cinci de ani de activitate lor, la formarea gustului artistic, la descoperirea tatea cenaclului condus de acest personaj
Stelian Sterescu obișnuia să spună că „Activita- lumnele prezentului“ (volum constituit din re- aproape neîntreruptă, cu un palmares bogat și și promovarea unor talente. O perioadă mai pu- carismatic, cultura gorjeană a devenit sincronă
tea literară a Târgu-Jiului a început cu Fome- portaje despre oameni și locuri din Gorj, în satisfacții pe măsură. În toți acești ani cenaclul a țin cunoscută din istoria cenaclului este cea a cu procesul de modernizare a literaturii, care
tescu”, iar pe Titu Rădoi îl numea „Spiritus rec- 1981), „Alexandru Ştefulescu. Epoca, omul, reușit prin acțiunile desfășurate să întrețină în anilor ’60, pe care am încercat să o reconstitui, avea loc în România acelor ani, după „dispariția”
tor”, pentru a sublinia meritele și prestigiul opera“ (o monografie dedicată istoricului Ale- acest colt străvechi de țară românească o atmo- parțial, plecând de la mărturiile profesorului Ian- (în fapt diminuarea) cenzurii. Plecând de la rari-
acestuia . Înainte de a prezenta aspecte din ac- xandru Ştefulescu, din anul 1995) și „Cântec sferă culturală vie, să alimenteze interesul pen- cu Popescu, membru activ al acestuia între anii sima înzestrare a unor semeni cu „harul de a
tivitatea cenaclului, din perioada 1966-1977, pe mare de petrecut“ (roman, 1996). Pe lângă iniți- tru literatură, pentru artă, în general. Totodată 1966 și 1977, când a început o slăbire a cenzu- aduna oameni” lângă ei în numele unei idei, pot
baza mărturiilor unor membri activi ai săi, se rii ideologice în plan cultural, dar care a lăsat loc spune că, din anii ‘50 și până în prezent, nu cu-
cuvine să evidențiez personalitatea și activitatea autocenzurii, ce s-a dovedit uneori la fel de pro- nosc decât două personalități culturale „magne-
mentorului său, profesorul Titu Rădoi. Acesta nu custiană ca și prima. Astfel, profesorul își amin- tice” care au reușit să devină adevărate centre
era gorjean de origine, ci ardelean (prin mama tește că în acei ani, producțiile literare ale cena- de cristalizare pentru oameni de cultură valoroși,
sa, care era din Cetan), născut la 29 iunie 1932, cliștilor erau strânse în „culegeri de texte”. atrași intens de personalitatea și profesionalis-
în satul Cetan, comuna Vad, din judeţul Cluj (am- Acestea erau profund marcate ideologic, datori- mul acestora: profesorul Titu Rădoi și scriitorul
bii părinţi, Jean și Aurelia, erau cadre didactice). tă dictaturii comuniste, iar publicarea lor necesi- Valentin Tașcu (de al cărui nume se leagă înfiin-
Școlile primară şi generală le-a urmat în satul ta bunul de tipar (se aplica ștampila cu „T-ul”), țarea Facultății de Artă din Târgu-Jiu, a Filialei
natal, iar pe cea din urmă a continuat-o în satul dat de Comitetul Orășenesc de Cultură Târ- Târgu-Jiu a U.A.P. din România și a revistei uni-
Câmpofeni, din județul Gorj. A continuat apoi gu-Jiu. Aprobarea respectivă nu era ușor de versitare „Antemeridian & Postmeridian”). Pare
studiile la Liceul „Tudor Vladimirescu“ din Târ- obținut, Titu Rădoi pledând de fiecare dată pen- însă surprinzător faptul că au existat doar două
gu-Jiu şi la Liceul „Andrei Mureşan“ din Dej. Ca tru publicarea unor texte, valoroase din punct de astfel de spirite coagulante într-un timp atât de
student al Facultăţii de Filologie a Universităţii vedere literar, dar mai puțin conforme cu elogie- îndelungat și că niciunul nu era gorjean, ci ambii
din Cluj (1950-1954), a fost membru al Cenaclu- rea partidului sau a orânduirii comuniste. Cum erau ardeleni, cu studii filologice la Universitatea
lui și al trupei de artişti amatori din cadrul uni- acest deziderat era de prim ordin în toată țara, din Cluj. Există și un precedent istoric în acest
versității și al Cenaclului literar al revistei clujene s-a ajuns astfel la promovarea națională a unei sens: profesorii Ștefan Bobancu, Iuliu Moisil și
„Almanahul literar“ al Uniunii Scriitorilor din literaturi partinice, angajate în slujirea politicii Augustin Crainic, veniți tot din Ardeal la Gimna-
R.P.R. (care, în acea vreme, era puternic marcată Partidului Comunist. În „Columna”, atunci când ziul real înființat în 1890 și devenit ulterior Cole-
de proletcultism). În 1954 devine profesor de se citea o poezie, membrii făceau aprecieri dacă giul Național „T. Vladimirescu” din Târgu-Jiu.
M
SĂ RESPECTĂ
VALORILE
30
de
ani
fără Ion Cănăvoiu
În această toamnă s-au împlinit trei decenii de la dispariţia scriitorului Jean(Ion) Cănăvoiu, prilej pentru noi de a încerca o rememorare alături de unul
dintre marii săi prieteni, poetul Spiridon Popescu. Telespectatorilor GORJ TV le oferim o serie de amintiri despre regretatul epigramist povestite în manie-
ra-i cunoscută şi apreciată de către Spiridon Popescu.
Ca şi repere în timp, Jean Cănăvoiu s-a născut în 8 septembrie 1939 şi a plecat, prea repede dintre noi, la 22 octombrie 1992. Memoria publică îl păs-
trează printr-un festival care îi poartă numele- Festivalul de Umor „Ion Cănăvoiu” ajuns la ediţia a XIX-a-dar şi printr-o revistă care a fondat-o şi care apare şi astăzi intitulată „HAZUL”.
Aşa cum spune Spiridon Popescu, inegalabilul Jean Cănăvoiu este păstrat în memoria celor care l-au cunoscut şi printr-o serie de amintiri care fac diferenţa dintre anonimi şi oamenii
cu spirit.
Despre începuturile revistei „Hazul”, aflăm că Jean Cănăvoiu a fost şi iniţiatorul editării unei reviste de satiră şi umor, pe care, aşa cum se menţiona şi în caseta redacţională, el o
conducea ca director, finanţator, editor, redactor şi chiar difuzor. Jean Cănăvoiu îşi avea taraba instalată, o mică măsuţă, chiar în holul de la intrarea în sala de spectacole a fostului
cinematograf 23 August, de la intersecţia Căii Eroilor cu str. Victoriei, azi sediul Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu-Jiu. Acesta era Jean Cănăvoiu pe care prietenii săi, azi scriitori
consacraţi, nu pot să îl uite şi reaprind de fiecare dată flacăra la Festivalul care îi poartă numele.
Din nefericire, nu sunt multe cărţile care ne amintesc de scriitorul Jean Cănăvoiu: „Soare cu dinţi” (fabule), Editura Spicon Târgu-Jiu, 1991; „Poezii” (postum), Târgovişte, 1993; „Cobra
regală” (epigrame, postum), Editura CCVCTP Gorj, 1994; „Sonetele vinului” (poeme postume), Editura PUNCT.
Epigrame Epigrame Epigrame Epigrame Epigrame Epigrame
Definiţie Socoteală Unui aşa-zis umorist Trăim în post şi-n rugăciuni! "Glonţul" meu a... ricoşat.
Noi şi Europa
Epigrama? Proiectil Am schimbat şi ochelarii Cică duhul şi-ar fi dat... Ne găsirăm, hopa-ţopa Unui umorist
Pregătit minuţios, Dar satisfăcut tot nu-s. Însă unii, gură rea, Când domol, când răspicat,
Cu trei versuri de trotil Numărând parlamentarii, Spun că nu-i adevărat: Să intrăm în Europa. Mă convinge autorul
Iar al patrulea - focos! Sunt mereu câţiva... în plus! Cum să dea ce nici n-avea?! Vorba e: în ce-am intrat?... De un fapt deja ilar:
Câteodată şi umorul
Definiţie Solidaritate... medicală Recurs Principiu Poate fi... pensionar!
Rebusistul, dând de greu, Asistenta-i, la spital, Poate pare cam obscură, Prietenii mă-ntreabă ce mai fac Victorie !
Zice: - Totuşi am dreptate, Cea mai dulce doctorie. Însă asta-i teama mea: Şi le răspund că, în principiu,
Ai sorbi-o-ntr-un pocal... Nu de-acela ce mă fură, bine. Ieri înjuram cu pumnii strânşi la gură
Parlamentu-i un careu Să nu ne-audă o lepădătură.
De... cuvinte-ncrucişate! Dar ce medic ţi-o prescrie?! Ci de cel ce vrea să-mi dea! Să spun altfel nu că mi-ar fi
ruşine, Dar a venit şi marele succes:
Destin Deformaţie Epitaf Dar prea nu-mi place să le fiu pe Azi înjurăm pe faţă. Şi... mai des!
plac.
Multe-a mai răbdat hârtia Privind pescarii, face-un ins Se-mplineşte, iată, anul Vivat libertatea
O observaţie firească: De când şi-a găsit nănaşul:
Pe-a industriei cărare!...
"La ei un peşte-odată prins, Pasiunea lui volanul, Unei poetese Sunt liber de la tălpi la gât -
Uneori chiar şi prostia În rest, e totul mizilic.
Continuă, chiar mort, să... Iar greşeala - volănaşul! Cartea ce mi-ai dăruit-o
Deghizată-n cugetare. crească!" Nu vreau să spun decât atât:
Avea filele tăiate...
Că nu mai vreau să spun nimic!
Esenţială Unor "epigramişti" "Minunile" economiei Nici aici, cum vezi, iubito,
N-am avut întâietate.
Atenţia nu vă reţin, de piaţă Unei familii de traducători
Chiar dacă-ades din gură dau,
Dar vă comunic în esenţă: Pe vorba lor nu pun temei: Cu sfinţii nu mai sunt probleme. Unui pseudo-umorist Tot colaborând, i-aduce
Stimez pe cei ce beau puţin, Eu am ce ei doar cred că au Guvernul face-acum minuni, În acelaşi punct păcatul:
Iată că-i lipseşte hazul:
Că sunt sătul de... concurenţă. Şi-n plus mai am ce... nu au ei. Ne-a creştinat pe toţi: de-o El pe clasici îi traduce,
Un catren i-am dedicat,
vreme Dar, când i-a atins obrazul, Ea traduce doar... bărbatul!
Prieteni dragi în şcoala noastră
Bibliopolis – Serile la Brădiceni 2022 – Despre „Cartea Vieții / Supremația
Eului” – o antologie – eveniment de Ion Popescu-Brădiceni
– un comentariu hermeneutic încerca transferul
– un eseostudiu de Dan Adrian Popescu nător” pe plaiurile de dincolo.Ciclul al VI-lea salvează de Silviu Doinaș Popescu – din adevăr în vis”,
dintr-o eventuală uitare câteva structuri mai vechi: o unde Măria Sa Poe-
În câteva linii de forță, noua apariție a scriitorului, glossă austeră, o elegie, o meditație onirică, două „Cartea Vieții” este ca și „Serile la Brădiceni”
a poetului, a eseistului Ion Popescu-Brădiceni, recreio- tomul se revendică
„scrisori”, un gazel etc. Ciclul de odihnă (de repaos al un topos, dar unul ontic / ontologic. În cel de-al – după cum corect
nează, în stilu-i inconfundabil, teme și idei stabile. Divinității de după cele șase zile în care a făcut Univer- doilea autorul și-a scris opera poetică, în cel din-
Constantin Dumitrache într-o postfață la „Serile la s-a pronunțat și marele Gheorghe Grigurcu (în-
sul (multiversul / pluriversul / transuniversul) poartă tâi și-a desemnat și configurat, apoi transfigurat tr-un eseu – n.m.) – direct din Macedonski. În
Brădiceni” din 1996, îl consideră pe autorul volumului transghezian marca ludicului, la care poetul revine liric, trăirile spirituale, culturale, intelectuale, re- „Cartea Vieții. Supremația Eului”, în chip poetic
un stabilopod al liricii contemporane autohtone, ceea transpedagogic și reveriant, vaticinar și sartrian (vezi lecturale și contemplative. „Cartea Vieții” e toto- locuiește omul – cum zis-a antologic Martin Hei-
ce și este, fiind un chtonic, un elogiator al spațiului romanul „Greața”), baladesc (vezi „Soarele și Luna) – dată un fel de pariu cu Imaginația, cu Fantezia, cu degger – iar profanul și sacrul își contopesc para-
natal, un exponent al sufletului arhaic genuin-livresc, Creativitatea, ca stări naturale și conceptuale ale digmele (ca-n „Sacrul și Profanul” lui Mircea Eli-
mioritic, fabulatoriu – narativ, ceremonialistic
elegiac-orfic, un seraf-extatic, pentru care nostalgia Ființei și ale Deveninței. De altfel, ca și „Serile la ade – n.m.) ca să bată-n Scriitopia în care,
diurn-nocturn (ca-n tratatul lui Gilbert Durand), vizio- Brădiceni”, și antologia de față e un proiect de
originilor se asociază cu nostalgia cuvântului originar, nar în definitiv și fantezist. Dar cum ciclul „Supremația evadat, liricianul își recoagulează, repetitiv și cir-
într-o manieră mai degrabă neomodernistă decât, cum visător, adică de incorigibil dar coerent reveriant cularizat, universul distinct de ode, elegii, imnuri,
Eului” e cel care probează diferența / diferanța dintre oricând predispus să slujească muzele și pe marii
zice el azi, transmodernistă. sinele postmodernist și eul transmodernist, o să-mi dansuri, replici (una de pildă la Ienăchiță Văcă-
Astfel în „Cartea Vieții”, toposul care-l caracteri- clasici ai lumii românești și europene, reînviin- rescu (vezi „Limba română” de la pag. 37-38) ori
asum „riscul” (nefiind chiar un „specialist” în domeniu du-le onirismul și romantismul. „Cartea Vieții” are
zează singular (unic) este Brădicenii natali, vecini cu ci – cum ar replica Roland Barthes – un selector din la Tristan Tzara” (vezi și „Modele de transfigura-
Hobița lui Constantin Brâncuși. Dedublându-și perso- un program doctrinar, o bază în antichitatea gre- re” de la pag. 39-40) sau la Mihai Eminescu (vezi
pura plăcere a textului nu doar frumos ci și emoțio- colatină și o alta în seducătorul Orient. În ea, hi-
nalitatea prin inventarea unui intelectual de rasă filo- nant-idioma(n)tic / „insularizat” – analizării și disecării „Glossă austeră” de la pag. 89-91). „Cartea Vie-
sofică, hermeneutică și, evident poetică, pe nume Ie- perboreanul și mediteraneanul coexistă metafizic ții”. Supremația Eului e un mesaj apoliniconarci-
lui în premieră absolută. și fizic. Are o textură și o arhitectură savantă, în
ronim Contemporanul, un tânăr înalt, cu părul lung Cum arătat-am mai sus, în cea de-a șaptea zi, siac cu adâncurile într-un nadir secret și cu cres-
VII secțiuni. Adică după ce poetul creează lumea tele într-un zenit protector-divin. Adică
căzându-i pe spate, îmbrăcat elegant, cu cămașă, Creatorul Demiurg al unui Cosmos de semne, simbo- ca pe o ficțiune / dicțiune, în șase zile, în cea de-a poeticitatea celor șapte cicluri: „Magie și Mit la
cravată și sacou de catifea neagră (conform uneia din luri, sentimente, stări euforice ori, dimpotrivă, existen- șaptea se joacă evident tot într-o limbă poezeas- Brădiceni”, „Stadii transmoderniste”; „Ideile lui
obsesiile lui pozitive), autorul, prin glasul personajului țiale, rescrie Cartea Facerii Lumii cu și din cuvin- că. Și ce mai limbă, moștenită de la Ion Barbu și
său alteregoic, pledează pentru arta comunicării ma- Audiart”; „Structurile vechi”; „Supremația Eului”
te-cheie;cuvinte-efigie, cuvinte-platformă, cuvinte-cap Tudor Arghezi, care n-au prea avut urmași în spa- sugerează o infinitate de conotații, și acestea po-
gice. Componentele acestei arte care reconectează de pod, cuvinte eidolonice, cuvinte veterotestamentare țio-timpul carpatodanubianopontic!
„supremația eului” (acesta e subtitlul „Cărții Vieții”, ș.m.a.d. Ciclul VII „Supremația Eului” debutează cu un „Cartea Vieții” are dinamica verbului
care azi se află la librăria Cărturești din București, spre „Basm de iarnă”, în povestea căruia un prinț e predes- și materialitatea substantivului, însă
vânzare publicului), sunt, pe rând: anammnezele, tinat la nefericire, adică la o aventură erotică, gen plătește tribut mai cu seamă meta-
transmigrările, urmele, vocile, magia indisolubilă și in- „Frumoasa din pădurea adormită”, gen Cătălina din forei, litotei, metonimiei, hiperbolei.
cantatorie a limbajului, metaoglinzile răzbătătoare că- „Luceafărul” lui Eminescu, „Fata-n grădina de aur”, În ea, protagonistul, în tandem cu
tre cititori și cititoare, fericirea heraclitică, îngemănări- „Făt-Frumos din lacrimă” etc. Poetul inventatul personaj seniorial, pose-
le dintre modele care-i premerg naiv și boem participă la aventură sor de teritorii fantastice și inferno-
identitatea auctorială ș.a.m.d. „Cartea precum Orfeu la expediția argonauți- paradisiace, în care animalele defi-
Vieții” cuprinde șapte cicluri pentru că lor și își transcrie poemul, precum nesc fabula ori anticipează școala
șapte zile are Facerea Lumii de către transumanistă din pădure, pre nu-
scribii, menestrelii și cronicarii altă-
Creatorul-Demiurg. A lumii lui Homo mele său Ieronim Contemporanul,
dată, într-o agendă proprie („într-un construiesc dimpreună o lirosofie, o
Transpoeticus vreau să spun. Primul catastif” – citez, n.m.). De fapt prințul
ciclu este „Magie și mit la Brădiceni”, transnarațiune, dedându-se ba tra-
și fata împărat sunt deja morți, adică gici ori sublimi, ba jucăuși și ironici,
în care poemele sunt „inscripții într-o sunt deja fantome ca-n „clasică”
secțiune de aur” și totodată „modele la heterologii prin plenitudine, la un
postură romantică, doar niște umbre infra- și suprarealism constant pe aliniament pre- liinterpretabile, din perspectiva vrajei ce-o ema-
de transfigurare” cel de-al doilea ciclu rătăcitoare într-un „The Waste Land”
grupează nouă stadii transmoderniste: ponderent transmodernist. De fapt „Cartea Vieții” nă, a copilăriei fabulatorii, a infuziei de valori ne-
(vezi poemul eliotian – n.m.). După e o trilogie frontieristă. Voletul Unu, intitulat „Su- perisabile în „cenușiul cotidianului buimac”, a
eminescianismul, suprarealismul, arta cum se observă de la bun început,
nouă, transmodernismul, fenomenolo- premația Eului”, traduce literar și orficopitagoric Vocii Criptofanice, a magiei limbajului, a aspecte-
poetul are un orizont cultural vast, iar prima diferanță dintre postmodernism, guvernat lor mantice și poliedrale, a metaproceselor / va-
gia vocalelor, trionticul brădicenean și finalul „Basmului de iarnă”, e ca-n de Sine, și transmodernism, regentat de Eu, tria- selor comunicante / corespondențelor revelatorii,
hiperboreismul „Ideile lui Audiart” din „Miron și frumoasa fără corp” ori a metaoglinzilor răzbătătoare prin orice „întune-
lectic prin redefiniție, triontic și trialogic (a se ve-
cel de-al doilea ciclu sunt zece și ele: ca-n „Orfeu și Euridice” și alte mituri ric” dar și prin „oricare lumină”, a intrării la idei;
dea în acest sens tratatele teoretice ale unor Eu-
socratismul, avatarul: dator vândut din același orizont fantasmatic nepie- gen Negrici ori Nicolae Manolescu, pe care le cu o condiție: ca știința și psihicul să se promove-
antecesorilor săi iluștri, arhetipul solar, ritor. Dimpotrivă „în Țara Florilor” recitesc pentru a le restructura în propria-mi ze reciproc pe-o arenă ce-ar părea foarte ocupa-
insuflarea veșniciei, utopia Ezoterezia, eroii neamului „își aprind mâinile rotindu-le deasupra structură de receptare și rescriere, în virtutea tă, dacă istoriile literare ale unor Manolescu, Hol-
implicarea tacită în bunul (sau răul) mers al cetății, in- columnelor ca pe drapele luminând istorii. Acești eroi unor coordonate net superioare calitativ – n.m.). ban, Negrici, Zamfir, Ion Popescu-Brădiceni,
stinctul (adică dotarea nativă a poetomului), îndoiala „coborâtori din munți de dragoste își aprind pe frunțile Al doilea volet al trilogiei „Cartea Vieții” se va Constantin Cubleșan ș.a. n-ar fi epurat partici-
carteziană (deci existențialismul), neinvidia, ideea boltite stele de mândrie / de libertate”, „Iar pe dârele numi „Corp frumos” iar al treilea: „Poemele Călu- panții nechemați la rampă. Am amânat, strategic,
alephică. Ciclul (cu cifra ezoterică cinci) „De Luni până lăsate de privirile strămoșilor în sentimentele noastre, gărului în albastru”. Auctorialitatea e la ea acasă să enunț numele celui care a ieșit pe piața cărții
Vineri” este autoreferențial căci face vorbire despre în viziunile tot mai organice, se configurează ideile în acest prim volum de 127 pagini, de lux, de ţi- valide axiologic și estetico-poetic cu „Cartea Vie-
„Construirea Casei”. Funcția lui plătește cuvenitul tri- criptofanice de-a rămâne român de-a pururi. Ciclul VII nută grafică fastă. Dar să mă întorc totuși la „Car- ții. Supremația Eului”. Acest „cutezător” este, re-
but „metapoeticului” după cum se cuvine într-o epocă „Supremația Eului” îmbracă haina transretorică a ca- tea Vieții, Supremația Eului”, căci ca poet, scriito- pet, Ion Popescu-Brădiceni, pe care l-am sunat la
a reciclării valorilor naționale și universale (cum podoperelor fie poești fie mallarméene, se reîntoarce o rul își propune ca măcar să-l urmeze îndeaproape celular și căruia i-am propus un interviu. A accep-
scris-a „divinul” George Călinescu), proces fundamen- pe prefațatorul și postfațatorul Ieronim Contem- tat și vom reveni în viitorul imediat cu materialul
clipă nostalgic în Grădina-i de(-)mentă” (despre care
tal din care „neoromânismul iese ranforsat (temeinic) poranul. Îmi reîncep deja cronica livrescă obliga- convorbirii în doi. Însă cum subiectul articolului
deja scris-a Ioan Holban în Grandioasa-i istorie literară nu-i încă epuizat, să reînnod firul problemelor
în mitologiile balcanicoeuropene și orientaloccidentale. toriu, dar și „în oglindă”, ca regulă theoretică
„Literatura română de azi. Poezia-Proză” 2030 de pa- promontorială, printr-o afirmație-entelehie: poe- aduse la rampă. Ideatic vorbind, ca poet major al
Asta fiindcă primele cinci zile ale săptămânii sunt gini (vezi articolul „Ion Popescu-Brădiceni” (pp. 1175-
astre și zei: Luna, Marte, Mercur, Joe (Zeus), Venus tul Ion Popescu-Brădiceni e un vizionar, un vatici- literaturii contemporane (este „prins” în „istoria”
1179)) ca să li se alăture „ultimilor templieri ai Absolu- nar, un moștenitor al unei tradiții pe care o cele- lui Ioan Holban din 2022 şi „Literatura română de
(Venera). Dar ciclul poartă însă numărul IV (adică pe al tului” care „fac din orele lor de dragoste focuri care să
tetradei creștine) și se revendică din prima vârstă a brează autarhic și cu-o rară devoțiune. E totodată azi. Poezia/Proza”), Ion Popescu-Brădiceni recon-
incendieze dealurile uscate ale singurătății rămase un orgolios al expresivității artistice și un luptător jugă „vechiul cu noul”, „evoluția” cu revoluția,
literaturii: cea epopeică, unde Rostirea este esențială. așa de la Facerea Lumii”.
Reamintirea Ființei începe cu „ieșirea lucrului din sine pentru drepturile sociale ale celor mulți și „obi- regimul paradigmatic cu cel sintagmatic, tranziti-
Iar poetul își propagă propria filozofie grație că- diți”, „sărmani”, „nemilos exploatați” de-o oligar- vul cu reflexivul, biografia cu istoria. „Precum
însuși” ca să-și reflecte numenul în Oglinda Cunoaște- reia își guvernează teritoriul fantasmatic „cum un
rii sub egida unui EUSTIL goethean (cel din Faust). În- hie nesimțită și de un imperialism precum cel al cândva Psalmistul”, „cu pensula-i estetă, ames-
curcubeu arcuit peste o lume dispărută într-un codru Federației Ruse (în război cu sora ei Ucraina – tecă straniu stări, într-o textură nouă”; apoi ca
colo, ce să vă mai semnalez, după a mea modestă și de simboluri”. Apoi „se autoinventează drept gândire n . m . ) . „inventator” al transmodernismului, își revendică
încă mimezică relectură (vezi tratatul lui Matei Căli- sacerdotală, tot reverberând în spațiotimp”, ca să – citez – „dreptul de-ai fi iarăși la Banchet Carte
În mod firesc, cele șapte cicluri, emblematice,
nescu)? Că metapoetul se află la „ora de alchimie”, în construiască pentru Casa lui „o lume nouă” unde să Arzătoare pură / protejată de bordură: legile unui
sunt meditații, elegii, pasteluri, glosse, cântece,
locul cu iluzii care încă „funcționează perfect”; și unde fie posibilă „redobândirea nemuririi” (conform post- stadii, incantații, magii, arte poetice etc. și au și o popor și creștin și vorbitor ba de mamă ba de
„pe malul mării, pescarul cel mitic așteaptă un om feței aceluiași personaj dedublat, Ieronim Contempo- regiune de idealitate insularizată hipereonic unde tată, de bărbat și de femeie, la o nuntă galilee,
plutind pe ape… în zorii de aur”. Ciclul al cincilea e o ranul). „a înflorit măceșul de parcă-un zeu cu-o harpă ar de-mpărat moștenitor”; totodată „obține din rouă
retrospectivă a seriei de cărți botezate inspirat „Serile purpura nouă și-o împarte maiestuos la
la Brădiceni”; cuprinde cele mai multe texte: 23; au rude” precum Tomozei, Sorescu, Ghelmez,
drept sarcină (re)încărcarea cu sensuri ezoterice ca să Baltag, Hagiu, Mușina, Drăghici, Bârsilă, Chi-
fie „desecretizate” atât, firește dacă (și cât / se poate; fu, Petean. Cu un supracuvânt va descuia,
„beat de splendoarea” propriei scriituri arhitecturale, întocmai fântânarilor, în lumea dintâi, o noua
poetul își celebrează strămoșii, moșii, străbunii, părin- Existența Fantastică, sacră apoi, a cărei onto-
ții (Ion și Elena Popescu-Mocioi-Călărașu), invocân- logie o va descrie ulterior poetul renăscut din
du-le puterea de apărători (și lari) ai Casei-Limbaj luceafăr, din Literatura redevenită izvor tea-
„gata să reîmbrace, poate pentru ultima dată cămașa făr, străpur și mut de dor, adică „omologie
de mire, lângă, fereastra-n flăcări”, ca „strigoi hyperi- între tărâmuri: trecut și viitor” (vezi „Axios
onic (vezi „Luceafărul lui Mihai Eminescu), „mare vâ- hiperboreanul”).
Prieteni dragi în şcoala noastră
Spiridon Popescu
„Diavol cu coarne de melc”

Doamne, o să te dăm Și sar în mine.
la crocodili
Doamne, – o să te dăm la crocodili, Baladă
Să te sfâșie ca pe-o jivină – Doamne, mult mi-ar mai plăcea
Trandafirii ni-i lăsași cu spini, Să fac dragoste c-o stea,
Grâul cu-ntuneric de neghină. Steaua să rămână grea
Nu mai tăvăli și bieții crini Și să nască altă stea,
Cu genunchi plecați întru iertare – Iar eu, ca un tată bun,
În zadar spui rugi și te închini, Cu grădini de crini în ea.
Pe copilă să mi-o-ndrum ………………………….
Nu te poți salva: păcatu-i mare. Să nu fie căzătoare La întoarcerea spre casă
Nici la nunta cea mai mare!... O lumină ne orbea –
Doamne, dacă-mi eşti prieten
Crinii străluceau de parcă
Ca să evit scandalul De trei secole ningea.
Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum te lauzi la toţi sfinţii, Revin în mine, Doamne, după un
Dă-i în scris poruncă morţii lung turneu, Comunicat
Să-mi ia calul, nu părinţii. Făcut c-un cor de îngeri prin De teamă să nu necheze prea tare
Psalm Scrisoare către Cerurile Tale,
Charles Baudelaire Şi să spargă timpanele ultra-sensi-
Doamne, Doamne, dacă-mi eşti prieten, Însă aici, surpriză: constat că un alt bile
Mi s-a umplut sufletul de Mării – Iubitei mele îi miroase gura, N-asculta de toţi zurliii, Eu Ale domnişoarelor Pogany
De la o vreme Dac-o sărut mi-e rău o săptămână, Dă-i în scris poruncă morţii Se instalase-n mine și-mi sta mereu De la fabrica de confecţii
Toate Măriile evlavioase De-aceea poate-o las mereu să Să-mi ia calul, nu copiii. în cale. Din apropiere,
Vor să-și nască Hristoșii plece Ca să evit scandalul, am luat în Mai marii judeţului Gorj
La maternitatea din sufletul meu. Fără să-i spun c-aș vrea să mai Doamne, dacă-mi eşti prieten, piept nămeții I-au interzis lui Grigurcu
Cu smerenie vin și te-ntreb, rămână. Nu-mi mai otrăvi ursita, Și am plecat din mine pentru tot Să-şi mai priponească pegasul
Doamne: Scârbit, credeam că lângă ea mai Dă-i în scris poruncă morţii restul vieții. De Columna brâncuşiană.
Cum ai putut să ridici pot Să-mi ia calul, nu iubita. Cântec
În mine această imensă clădire Uita, măcar așa, câte-un minut, Confuzie
Fără ca eu Că-n lumea asta sunt atâtea hoituri, Doamne, dacă-mi eşti prieten, Când eram puțin mai tânăr
Mă-nhăitam cu câte-o stea Au trimis Toamna să ruginească
Să nu fiu în stare să văd Atâtea mii de lucruri care put. Cum susţii în gura mare, frunzele plopului,
Nici sacii de ciment, Dar iată, ea mai mult mă întristează, Moaie-ţi tocul în cerneală Și plecam să tâlhărim
Bezna. Doamne, ce-mi plăcea!. Dar, cum nu era nici un pic de
Nici roabele cu nisip, Parcă-mi surâde: „Nu-i nimic curat, Şi-nainte de culcare lumină,
Nici stivele de cărămizi, Zadarnic vrei să te-amăgești, poete, Toamna a confundat frunzele
Nici bidoanele cu vopsea lavabilă Chiar cântecul din lira ta-i spurcat.“ Dă-i în scris poruncă morţii, Stăm la pândă-n drumul mare
Și când bezna se ivea plopului
Și, mai ales, O, Dumnezeu nătâng, un’ ți-a fost Când şi-o ascuţi pumnalul, Cu sufletul meu.
Fără să simt cum îmi umblă prin mintea, Să-l înfigă-n mine, Doamne, O păleam cu sete-n frunte
suflet Un’ te gândeai atunci când ne-ai Şi să lase-n viaţă calul. Până când se prăbușea,
Iată de ce, iubito,
Zgomotoșii zidari? creat? Atunci când îmi pui urechea pe
Apelul bătrânului naturalist Îi zvârleam apoi desaga
Cu tot negru’ ce-l avea inimă,
Oameni buni, Nu auzi nici o privighetoare
Sa facem ceva pentru ocrotirea Și-i puneam pe umăr alta
cântând.
poetilor!...
Daca dispar,
Echilibrul ecologic se surpa –
Ei sunt
Singurele insecte din lume
Care se pricep sa faca polenizarea
îngerilor.
Artă poetică
Nu sînt normal, iubito:
Deși cunosc prea bine
Ce riscuri presupune
Sportul acesta dur,
Tot nu mă pot abține
Și,-uimind pe cei din jur,
Mă urc în Dumnezeu
Valentin TAªCU Nina VOICULESCU Spiridon POPESCU

ÎMBRÅºISAREA POEºILOR
Îmbrå¡i¿area
Valentin Ta¿cu. Spiridon Popescu. Nina Voiculescu. poe¡ilor
Trei ipostaze ale cålåtoriei dinspre
Valentin TAªCU Nina VOICULESCU Spiridon POPESCU
adevårul lor cåtre adevårul celorlal¡i.

Trei întrebåri despre sine.
Trei råspunsuri despre al¡ii.
ªi între ele, între întrebåri ¿i
råspunsuri, singuråtatea fiecåruia.
Ca ¿anså de a locui în cuvânt.
I.S.B.N. 978-606-8031-19-4
I.S.B.N. 978-973-38-0826-8
i e t e n i dragi ÎNAINTE-ZICERE
Pr
o a l a n oastră
în şc
A proliferat, în ultimul timp, mai ales în spațiul virtual, nării” Poetului devenit gazetar incomod, deci un „deținut
pe diferite situri (unele chiar instituționale!), un fenomen politic” ce trebuia eliminat fizic nu numai din viața publi-
foarte periculos pentru cultura română, în special pentru că, perseverându-se, într-o insidioasă argumentație de
istoria literară – este vorba de înmulțirea „portretelor” tip puzzle, „pe drumul transformării bolii lui Eminescu
atribuite lui Eminescu, unele din acestea regăsindu-se dintr-o problemă medicală într-una politică”, de la Octa-
(într-o întrecere de amatorism iconografic jalnic) și în pu- vian Vuia, până la D. Vatamaniuc ș. a. (Nicolae Mano-
blicații tipărite, din țară și străinătate... Realizând că sun- lescu, „România literară” nr. 34/2000).
tem în fața unui fenomen amatoristic, În același sens al „siluirii” unui
manipulator și de o suspectă perseveren- Eminescu în zilele noastre, sunt de
ță, față de care criticii și istoricii literari, în reținut acele mistificări privind data-
general toți cei care dovedesc, în mod rea unor poezii, precum „Stelele-n
credibil, abilități profesionale, am gândit cer” (găsită, vezi Doamne, în buzuna-
că este necesară editarea unui album por- rul halatului, la moartea poetului, po-
tretistic eminescian, în care să strângem, ezia fiind scrisă cu aproape zece ani
deopotrivă, portretele autentice, indiscu- în urmă ș.a. – vezi mai recent, în „Ro-
tabile și „falsurile”, cu explicațiile de ri- mânia literară”, nr. 29/2022, articolul
goare, încercând astfel o acțiune de „sa- de atitudine al lui Nicolae Manolescu,
lubrizare” în iconografia eminesciană. Așa și recenta ediție definitivă, unica de
cum sunt cunoscute, încă din timpul vieții acest fel, în două volume, MIHAI EMI-
poetului, cele patru portrete din 1869, NESCU. Poezii, I, Cronologie și simbi-
1878, 1884 și 1887, mai există câteva în oze poetice, 1866-1876, 1582 p. și
care apare figura poetului (fie într-o foto- Poezii, II, Cronologie și simbioze poe-
grafie școlară din 1863 cu profesorul Aron tice, 1877-1883, 1752 p. (Academia
Pumnul în mijlocul elevilor, fie în grupul Română, Fundația Națională pentru
junimist, cu Maiorescu în frunte, cu prile- Prof. dr. ZENOVIE CÂRLUGEA Știință și Artă, 2019). Negăsindu-se în
jul dezvelirii statuii lui Ion Heliade Rădu- opera unor cercetători contemporani,
lescu, în Piața Universității din București, duminică, 22 precum Perpessicius, D. Murărașu, D. Vatamaniuc, Petru
noiembrie 1881)... Creția și, recent, Valentin Coșereanu, astfel de „interpre-
Pe lângă acestea, circulă, cu minime luări de atitudi- tări” privind sfârșitul lui Eminescu sunt atât de răspândi-
ne, pe rețelele de socializare și în unele publicații, tot te încât au devenit aproape „cultură”...de masă („inter-
felul de „portrete” ale lui Eminescu, de la cel pretins netul e doldora de erori pe care, din nefericire, le-am
chiar de G. Călinescu a fi al poetului la 16 ani (vehiculat regăsit reproduse, identic ori aproximativ, în manuale și
de monografia „Viața lui Mihai Eminescu”, ed. I, 1932), la lucrări ce se vor a fi destinate unui public elevat...”, ob-
altul, tot fals, din 1871, ori, la fel de amatoristic, cel de serva recent și dr. Richard Constantinescu, într-un serial
prin 1888, o poză de grup, în care, vezi Doamne, un per- despre medicii care l-au consultat și tratat pe Poet, în
sonaj îndesat în costum alb cu pălărie ar fi Poetul, având „Viața medicală”, vineri, 18 februarie 2022).
alături pe Veronica Micle, privind cum se duelează cu Iată de ce albumul de față își justifică apariția, făcân-
bețe, pe malul Dâmboviței, nimeni alții decât I. L. Caragi- du-se ecoul unor luări de atitudine, nu suficient de cu-
ale cu actorul Ștefan Iulian! În același sens al manipulării noscute la nivel mai general, menite a face oarecum
și amatorismului, au proliferat teoriile/ scenariile „asasi- „ordine” în iconografia eminesciană.
Prieteni dragi
în şcoala noastră Dileme contemporane
Încerc să fiu învățăm trecerea,frigul și depărta- ne domină nou păcat... Cu atâți savanți livrați pe internet,
rea... cine să prindă event ?! de ce nu devine viața paradis ?!
Încerc să fac cuvântul viu,
S-o ținem aproape, ce sobru îndem, Ne ucidem timp și trup de ce nu-i leac la tragic zaiafet ?
învăț să tac,să ard,să fiu,
cât viața-i foc sacru și omul abia fără să stârnim mirări, fiindcă ne depărtăm de ideal și vis
să simt destinul răbduriu,
lemn ... rar mai bântuie hei rup, 14 decembrie 2021
să înțeleg un sens mlădiu, stărui pe
Ușor ne-am supus imperiului de trăim alte încleștări !
câmpul lui târziu
slavă ecran; Dincolo de trecător Vânt bezmetic
să reanim arid pustiu...
spectacol,plăceri și mult accentul și de crizele buluc motto;
Noima de-a prinde străveziu ,
pe ban ! e o lespede cu dor, Marele leac e...sentimentul !
încerc să fac un timp mai viu !
Cruzimea pustiului înghite aproape rădăcini de neam,izbuc... Criză de spirit și Limbă, Doru Fometescu
14 octombrie 2022
orice, 26 iulie 2022, Târgu Jiu răsfăț de argou și fleac !
Vinerea mare ,Târgu Jiu
mă joc cu Timpul,îl ignor,uite-l că nu Lumile vechi se preschimbă, SATUL, sigur chiar transcende van
GHEORGHIȚA
mai e... Devenire în progres otrăvuri zac, cu noima de a fi când nu mai ești !
25 august 2022 Cosmic și atemporal ritmuri iuți atrag penumbră, Cat se ignoră bravul tăcut ieri,
Se stinse ca o lumânare nu mai liberaez rețete cei puternici se prefac... dăruind un sens la vremuri vide,
în ceața unei toamne triste, Luminează-te să dăinui să vindec aiurit val... într-o turmă mult mai sumbră ! aceste eterne reîntoarceri
văduvă bărbată, în nestare, Dascălului N.Slivilescu fiindcă-s văr cu Dragobete ! Dezintegrări apar în univers celest - pășind peste efemeride !
glumind amar de știri și acatiste... Dincolo de visul suveran cu farmec mov boreal VÂNT bezmetic între Vest și Est ... Sunt lucruri care nu se schimbă
cu băieți plecați peste hotare - și de niște ziduri sufletești , printre vremuri cam șirete ! Într-un timp anost și sur și nu se pierd în "satul planetar"...
Gheorghița bolnavă, răbdătoare, ceva,pare că transcende van, Evit să fiu un vasal dă în clocot vraja slută vezi doar miracolul din Limbă
ne lăsă dor și lacrimă-n batiste, noima de-a fi când nu mai ești !? la provocări desuete ! nesocotind împrejur... ce ne salvează dintr-un joc bizar...
leac la vremuri și gesturi egoiste... cât se ignoră bravul ieri, în climatul abisal asta,basta cu nefastul Dincolo de visul dolofan
11.10.2022 dărui un sens la vremuri vide, al celor cu multe pete... concubin la vreo făcută, ce dărâmă ziduri sufletești
acestei eterne reîntoarceri Caut ritm,verbul vital rostul inimii e nul- ne adună SATUL cel orfan
Vise de împrumut pășind peste efemeride ! sufletul să îl desfete în cădere-i om impur să răzbatem către stări firești !
Vise de împrumut se tot răsfiră chiar de e ger inimi deschise cosmic și...atemporal ! printre valuri pe o plută 31.01.2019
înspre sarabanda fără de sfârșit... se-arată cald,orice ar fi, 19 martie 2021 nu-și recunoaște cusur,
Fantasme și fantome prăvăliră, renaște blând din cele scrise, tot holbat către valută, Cartea...asemeni unei Catedrale
faimă și imperii de...repovestit ! Dascălul, Nicu,din Ciocârlii... 7 S - SOS ! neglijând Sufletul pur... cu adieri de gând primenitor
7 octombrie 2022 "Nimeni nu se naște pentru sine ", Sinceritate Zarea,ultima redută surprinde Clipa veșnicind o Cale
urcușul în spirit este mister, Sensibilitate la desfășurări păgâne și te înalță printr-un cald fior !
Dincolo de progressism... care străbate mari destine ne surâde un pic mută
Singurătate 26 aprilie 2022
Lui Gunter Anders în zbor înalt spre timpul auster... Senzorialitate
M-am despărțit de Poezie, să rămâi viu,se-arată leacul Simplitate
altfel zis, o frecventez cam rar, tulburatoarei stări umane, Seninătate
deși mi-e pură bucurie, un adevăr ce mișcă veacul - cultul Stranietate...
iubind-o ca pe o Mărie, iubirii suverane ! 7S,
resursă vie desprinsă din Altar ! dincolo de visul cel orfan salahori,schimbători,
Dar, păstrez în Sufet un copil, și de niște riduri sufletești susținători
plin de mirare și decență, ne adună dorul diafan, pentru altfel de
să tot amân pe cât posibil noima de a fi printre povești... Artă și Literatură..
căderea în obsolescență... 8 decembrie 2018 cu țintă înspre Libertate,
28.08.2021 Temeri firește, tumult și echilibru în Cetate,
cât un climat fertil ar mai răzbate...
Devenire în zig zag 8 mai 2014
Mi-e teamă că sunt demodat...
M-am răzlețit, cumva, de grup accept obișnuitul fleac,
și de climat înaripat... cu adversari nu mă mai bat Fiindcă...
ca vechi Vulcan mai rar erup, și chiar nu simt avântul dac ! Răul e pe val,binele în derivă -
totuși, un vers e bun de apărat ! Poate păcălit de Hybris- barbarul mușcă din Satul planetar,
Protocol și procedură- exces de zel universal... nu se întrevede perspectivă
ce bine-i să fi în stol, tot renunțând la tainic vis fiindcă ne-am rupt de Slavă și de
senin la dreaptă măsură ! mă pierd în teluricul val ?! Har !
Într-un demers contemporan alertând îngeri și zâne ! Pur și simplu...
Procedură, Frica de a trăi curat în sine Sentiment- marele leac -
Protocol... mi-e teamă că sunt desuet ca o enigmă aprigă și sură Jertfă, trecere măiastră, Pur și simplu, omul tainic
ferește-te de uzură, cu prea puțin har și elan ne bântuie și mătură destine,
cum să prind aripi de poet ? nădejde în flori de mac, reticent la iarmaroc
învață să ieși din rol, fiindcă uităm ceva,Sfânta măsură ! deschideți mâna-fereastră, se dezvăluie ca spic
dintr-o captivă aventură ! 2 august 2022 ,Târgu Jiu Cum să facem pactul cu ispita ?! animați real buimac ! printre brazde cu noroc
21 septembrie 2022 " nefericitule, tu ai dreptate..." Foc din pulbere de stele Pur și simplu, omul tainic
Amestecate... să fim atrași de gândul lui Nichita,
Cum s-o zic ?! arde-n fiecare Ființă, plătește la Cer,tribut...
În climate de confort, Poetul vindecă simplu cu bunătate ! Taina urcă-n rămurele, Timpul se răsfrânge grabnic
Profitori alergăm după plăceri, Ce tip absurd,bizar e hrăpărețul, Viul zburdă prin Credință !
ocolim ce e efort, degeaba se promite stare bună, și visul pare pierdut ;
și protocol - ...un vânt zăngăne-n zăbrele !?
lenevit din răsputeri ! valuri de criză își răsfață prețul, Pur și simplu, omul tainic
curg erori 5.01.2014
se cască gol Cam totu-i amestecat fiindcă-i prea mult spectacol și dincolo de geamandură
Unde e fără cosmic sentiment, minciună ! se destăinuie un pic,
Gărgăuni... simte,tace și îndură !
omul fragil ?
în pusee De nu slujim o Lumină, Pur și simplu, omul tainic
mic copil... coborâm în cenușiu... ivind fragile zidiri,
Prădători ego-ul provoacă vină tăcut, uneori, năvalnic,
ce vor obol, și cale înspre pustiu ! răsfiră doar năluciri...
ascund zori - Suntem pământeni duali, 24 iunie 2022
își fac un rol... deseori, contradictorii
Totul este cu arhetip de tribali Caut...
șiretlic, lacomi și sclavi ai erorii !
show,poveste - Vremuri se zbârcesc aiurea Fiu al Luminii clar-obscure,
cum s-o zic ?! în flux fără viziuni... caut despovărare prin Cuvânt -
Cândva, damf, lideri snobi ucid pădurea mărturisind la simțuri gânduri pure
mare nimic ... și cultivă...gărgăuni ! prin apă , sânge și prin Duhul sfânt
20 septembrie 2022 27 01 2022
ca Neamul meu smerit să nu îndure
Aproape de absurd SATUL reînsuflețit secetă, prigoană, poticniri și vânt...
nevoitor prin sacra Ta pădure !...
Val după val ,în piept cu vântul și Dincolo de visul veteran
zarea, și de niște riduri sufletești, 13 iunie 2022
PROIECT COMENIUS - Complex Brâncusi, Tg-Jiu
dragi
Prieteni noastră
în şcoala
„DE-A CUVÂNTUL” - poezii pentru copii

Dacă ar fi să folosesc o formulă sintetizatoare, aş putea spune că prin cărţile sale Viorel Gârbaciu îndeplineşte un excepţional
serviciu comunitar: prin cuvinte dăruite şi sincere, şi prin imagini de netăgăduită frumuseţe, el educă spiritul bunului simţ şi al
cetăţii pe care, din păcate, am cam uitat-o de la o vreme. Explicaţia e simplă şi la îndemâna tuturor: devenind mai bun, ai suflet
de copil Copil fiind, nu poţi face decât bine. Dar câţi dintre noi mai pot gândi astăzi aşa?
Ion CEPOI
De-a cuvântul Curtea cu prieteni

fondatorii filialei Gorj a parti-
Vă poftesc acum la joacă, Dumnezeu l-a luat la El, pe Viorel Gârbaciu,
Voi, copii şi mari şi mici – dului) până în anul 2013
când a renunțat la politică. nefiind de acord s-amânăm tristețea după săr-
Împreună să se-ntreacă bători ... În memoria lui, reproduc aici poemul
Nepoţei dar şi bunici! A fondat formațiile vo-
cal-instrumentale Azur și ”Curtea cu prieteni”, al poetului Adrian Frățilă,
Strunga, educând astfel, arpe care Viorel Gârbaciu îl recita dumnezeiește.
Jucărie ni-i cuvântul
Nostru dulce, românesc, tistic și uman, sute de tineri. Mi-au venit prietenii la curte
Mai sprinţar de cum e vântul, A publicat 8 volume de Amânăm tristeţea după sărbători
Şi fain ca un măr domnesc. poezie pentru copii și unul de Zilele-mpreună sunt şi-aşa prea scurte
poezie serioasă, așa cum îi Preacinstite sfetnic, umple-i cu erori
Să găsim prin versuri mierea plăcea să-și numească “Ne- Cât eu bat şindrilă proaspătă pe casă
Limbii pe care-o vorbim – bunii de lună plină” și a avut Du-i să afle tihnă colo sub arţari
Faceţi-mi, vă rog, plăcerea: colaborări în publicistică la Spune-le că-n vremea asta fumegoasă
Hai să ne copilărim! revistele Steaua, Literatorul, Nu ne mai găseşte moartea necesari
Ramuri, Brâncuși, Rostirea Spune-le că-s prinţul fericit al lumii
Mămăica Românească, Adevărul literar Apoi adevărul că-i iubesc pre ei
și artistic, Columna, Caietele Poartă-i lângă stâlpul răstignit al mumii
„Ghiorele, Ghiorele,
Se răceşte mâncărica – Columna, Portal Măiastra. Unde se topeşte ceară de trei lei
Lasă jocurile cele Acum 74 de ani, în comuna Telești, în familia dascăli- A compus muzica și tex- Întru-ntâmpinare s-ar fi cuvenit
Şi vino la mămăica!” lor Gheorghe și Tasia Gârbaciu, se năștea Viorel, creatorul tul pentru imnul echipei de fotbal Pandurii Târgu Jiu, im- Să trimit alaiuri mândre la hotare
meu. S-a format la Liceul “Tudor Vladimirescu”, unde l-a nul echipei de baschet Energia Rovinari, imnul Universi- Dar strânsura toată mi s-a risipit
Eu n-o ascultam, vezi bine, avut profesor de limbă română și diriginte pe celebrul tății Constantin Brâncuși și imnul județului Gorj. Guvernând în spaţiul fără căutare
Ci mai tare alergam – dascăl și animator cultural Titu Rădoi. Studiile universita- A condus vreme de peste un deceniu Fundația Cultu- Când vin ei îmi pare vistieria plină
Nu se putea dânsa ţine re le-a început la Cluj Napoca și le-a isprăvit la București, rală Gorjeană Tell și editura Punct (unde au văzut lumina Boabe fulgerate se încheagă-n scoici
De ştrengarul ce eram!... la Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universită- tiparului 19 cărți, semnate de Spiridon Popescu, Ana Ma- Şi nu mă mai doare semnul de rugină
ții București. ria Sandu, Constantin Uscătescu, Sabin Velican, Florian Care bate anii dintre noi şi doici
Toată-n negru şi plăpândă, A fost solist vocal și chitarist al formației Melodic Goga, Vasile Andrițoiu și alții). Sfetnice, e vremea să aduc merinde
O priveam cu ochii-mi tineri Grup a Casei Municipale de Cultură Târgu-Jiu, iar între A realizat emisiuni de cultură și divertisment la pos- Oare va fi prânzul searbăd şi puţin
Şi, văzând cât e de blândă, 1973 și 1978 a activat în formația de teatru a acesteia. turile Radio Târgu-Jiu și Omega - Floreta și Toroipanul, Pe colina zilei sceptrul meu cuprinde
Îmi spuneam că-i Maica Vineri… Din 1972 a fost membru al cenaclului literar Columna. Om bun, Curtea cu Prieteni - aceasta din urmă fiind cea Numai cât mireasma-n jurul unui crin.”
Și-a început cariera profesională verificând șinele de mai longevivă emisiune din audio-vizualul gorjean.
Tu mă iartă, pup mânuţa, cale ferată (la Căile Ferate Române), apoi predând steno- A lăsat multe semne pe aici, printre noi, fără să ceară IMN PANDURII TARGU-JIU
Umbră sfântă, bunicuţa! dactilografie la Bârsești. Din anul 1976 a funcționat ca sau să primească aproape nimic.
S-a și risipit, cum chiar el ne spunea Iar păcatele… 1.Hei, hei, Pandurii
profesor de română și muzică la Liceul Industrial din
Cântecul popular Peștișani, până în anul 1980, când, grație succeselor ob- le-a mărturisit și a cerut iertare: Hei, hei, Pandurii
E Gorju-ntreg o inima ce bate
Ne-a-nsoţit prin vremi mereu, ținute cu elevii în domeniul artei spectacolului a fost pro-
“Mă iartă, Doamne, de mai poți, Pentru echipa draga tuturor,
Sufletul să ni-l dezmierde movat ca profesor-conducător de activitate Cenaclul Lite-
De trei din patimile mele – Ca domnul Tudor, cel fara de moarte,
Şi la bine şi la greu – rar și Clubul Artelor la Casa Pionierilor (devenită ulterior
Vechi și mărunte-s, de socoți: Luptati Panduri, luptati gorjenilor!
Vechiul nostru foaie verde. Palatul Copiilor).
Din anul 1994 și-a început activitatea în cadrul insti- Chitara, vinul roș și… Ele!” 2. A spus candva un hatru bun de glume
De amar, de bucurie, tuțiilor județene de cultură, mai întâi la Centrul pentru Ca noi suntem esenta de olteni,
Ori de dor ce nu se vede, Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în dar cea mai importantă realizare Voi s-aratati acum la-ntreaga lume
Orice cântec, cum se ştie, funcția de consultant artistic și consilier editorial al editu- că a lăsat, în fiecare, Cum stiu sa lupte bravii mei gorjeni!
A-nceput cu foaie verde. rii. În 1997 a fost numit consilier sef al Inspectoratului un gând frumos - după plecare…
Iani Garbaciu 3.Pe ploaie, vant, arsita sau pe zloata,
pentru Cultură al județului Gorj. După revenirea, în anul
Alaturi stam la bine si la greu,
Fiule, de-i greu pe lume, 2001, la CJCPCT, în vara lui 2004 a fost numit director al
Voi sa luptati cu fiinta voastra toata
Tu, nădejdea nu ți-o pierde! Scolii Populare de Artă Târgu Jiu, funcție din care a fost
Pentru onoarea Gorjului mereu!
Te va apăra de brume eliberat prin pensionare începând cu data de 1 iulie 2013.
Cel refren cu Despre activitatea avută în cadrul acestor instituții s-a Refren: Hai Pandurii!
foaie verde. vorbit, s-a și scris, pe o bună parte din instituțiile cultura- Strigam din toata inima,
le gorjene regăsindu-se (și astăzi!) amprenta Viorel Gâr- Hai Pandurii!
baciu! Luptati si veti castiga!
A fost membru al Partidului Național Liberal (unul din
Hai Pandurii!
La mulți ani!
G. Dănescu - 90
Rugă pentru
părinţi
- Adrian Păunescu
Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.
Chiamă-i Doamne înapoi

Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.
Pentru cei ce ne-au făcut

Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.
Au plătit cu viaţa lor

Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.
Ia priviţi-i cum se duc,

Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.
Plini de boli şi suferind

Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.
Norocul vieții mele Cântecul vieții mele
E pământul tot mai greu,

Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Dar de ce priviţi asa,

Fata mea şi fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.
Sărut-mâna, tatăl meu,

Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetiţa mea,
G. Gârjoabă - 60 Tatăl meu, băiatul meu,

Mama mea, fetiţa mea.
C. Panfiloiu - 90
Dor de tată
Marin Sorescu
Când sunt copiii noştri mici
Noi pentru ei suntem TĂTICI
Ce gingaş e şi sună bine
TĂTICULE, mi-e dor de tine!
Dar anii trec şi deodată …

Nu mai eşti TĂTIC, acum eşti
TATĂ
Dar şi aşa tot sună bine
TATA, îmi este dor de tine!
Norocul vieții mele Cântecul vieții mele
Dar viaţa e un foc de paie
Şi vrei nu vrei, ajungi TATAIE
Iar vorba ta, în râs e luată
TATAIE, ia mai las-o baltă!
Şi-n anii care-ţi mai rămân

Te vor numi doar ĂL BĂTRÂN
Şi vorba lor te năuceşte
BĂTRÂNE, ce-i mai trebuieşte?
Copile, tu să ai ştiinţă
Am fost un tată cu credinţă
Şi din puţin, de-a fost să fie,
Eu am răbdat şi ţi-am dat ţie.
Dar fă-mi, te rog, o bucurie

La cimitir, de vii la mine
Sâ-mi zici ca în copilărie:
TĂTICULE, mi-e dor de tine !
Iniţiativă onorantă
SĂRBĂTOAREA
Satul românesc tradiţional revine în activitate. Nu este vorba de inducţie, ci de reluarea, pe un plan
superior, a unor vechi obiceiuri, de elevare spirituală a zonelor rurale, prin aportul celor care s-au născut
acolo unde s-a născut şi veşnicia. Este o îndatorire sacră a tuturor celor care au văzut lumina zilei în oa-
sele unor truditori ai gliei şi au urcat apoi prin meritele lor, dar şi cu sudoarea părinţilor, treptele ierarhiei
sociale să revină cât mai des în locurile de obârşie şi să contribuie pe măsura posibilităţilor lor, la eman-
FIILOR
ciparea acestora. Destinul i-a îndepărtat pe unii fii ai satului de leagănul copilăriei.Alţii poate mai norocoşi
au revenit la matcă şi participă efectiv la înălţarea spirituală şi la înzestrarea materială. Din aceasta a doua
cateorie face parte şi profesorul Dumitru Dădălău. Lui îi aparţine ideea de a organiza pentu prima oară, la
Mătăsari, sărbătoarea fiilor Jilţului. Evenimentul va avea loc în ziua de 31 decembrie a.c.Profesorului Dă-
dălău i se datorează în mare măsură şi crearea Fundaţiei cultural -ştiiinţifice Murmurul Jilţului, în cadrul
JILȚULUI
Grupului Şcolar Industrial Minier Mătăsari.Bucurându-se de sprijinul autorităţilor locale şi al colegilor de
breaslă, domnia sa a reuşit să organizeze şi un Muzeu al Jilţului care va fi inaugurat chiar cu prilejul săr-
bătoririi la care ne referim. Organizatorii speră într-o participare cât mai numeroasă a celor născuţi în
această parte a Gorjului, urmând ca apoi fiii Jilţului să-şi dea întâlnire în fiecare an, la Mătăsari, în ultima
sâmbătă a lunii octombrie.
Constantin Băleanu, Gorjeanul 14.10.1998
Nicolae Mischie - Stimaţi fii ai Jilţu- ţă de reîncadrarea acelora pe care i-a dat mâni am reuşit ca jud. Gorj să poată să din plenarele Comitetului comunal în puţin după deschiderea unui nou an şco-
lui, dragi tineri, stimate doamne şi dom- afară în mod nejustificat. aplice alături de alte 7 judeţe din ţară prezenţa fostului primar de atunci, dom- lar, sunt o serie întreagă de probleme cu
ni. Particip şi eu cu mare emoţie la Noi avem pentru zona Gorjului căr- care erau anterior constituite ca judeţe nul Purcel, s-au pus bazele dezvoltării care se confruntă şcoala românească în
această mare întrunire de suflet, pentru bune pentru încă 150 de ani de aici înco- pilot, programul de relansare a învăţă- acestei localităţi în planul economic -so- general, şi şcoala din Gorj., în special. Aş
mine, care este marcată de meleagurile lo. S-a promovat o idee greşită în aşa mântului în mediul rural, un program fi- cial şi cu atât mai mult, în domeniul învă- vrea să vă spun că este bine să vă bucu-
Jilţului. Între generaţiile de aici şi între fiii -zisa bombă a restructurării, a tranziţiei, nanţat de Banca Naţională, program care ţământului. Erau lucruri incredibile pen- raţi de aceste avantaje ale vârstei dvs.,
Jilţului plecaţi în ţară pretutindeni, deci a remodernizării, au constatat însă acest începând cu sfârşitul lunii februarie, va tru acea perioadă. La nivelul dar să nu uitaţi că aveţi în faţă examene-
dialog care vine să readucă aici, acasă, lucru şi e bine că au constatat repede aduce în şcoli, grădiniţe, în şcoli primare, învăţământului funcţionau cele două le vieţii, examenele naţionale, examenele
sentimentele ce nu trebuie să le uite ni- această optică greşită. Noi, Gorjul, nu pu- gimnaziale şi liceale din învăţământul ru- unităţi, Şcoala Brădet şi Şcoala nr. 1 Mă- de capacitate şi bacalaureat, care vă vor
meni şi anume acele sentimente de sigu- tem trăi fără minerit, nu putem să nu ral toate dotările începând cu planşele tăsari, coordonarea activităţii şcolii Mă- evidenţia şi de care contează întregul de-
scoatem cărbunele din elementare care sunt atât de necesare, tăsari aparţinea domnului prof. Constan- mers al formării dvs. Aveţi un minunat
străfundurile pământului continuând cu foarte multe cărţi pentru tin Pamfiloiu ,ulterior unui tânăr corp de cadre didactice, colectiv de ca-
pentru că mineritul a scos bibliotecile şcolare, inclusiv cu calcula- absolvent al Facultăţii de Fizică-Chimie, dre didactice, această experienţă minu-
sărăcia din casa fiecărui toare pentru toate unităţile de învăţă- un energic, un împătimit şi un neastâm- nată a înaintaşilor este împletită extraor-
gorjean. Ca atare, trebuie mânt. Rămâne să învăţăm să le utilizăm, părat, aş spune, care s-a dovedit peste dinar la Mătăsari cu acest elan tineresc.
regândită optica asupra rămâne să aplicăm ceea ce reuşim în ani domnul Dădălău Ion. Aici era un câmp Este bine să beneficiaţi de toate aceste
acestei importante resurse orele de curs. În acelaşi timp, eu cred că liber, azi sunt fapte, realităţi, iar acum condiţii pe care vi le-a creat comunitatea
de care dispunem. Mă bu- mi-am achitat toate promisiunile de anul această instituţie reprezintă un etalon şi ceea ce vi s-a oferit, devenind una din-
cur şi vă felicit din toată trecut de la această întâlnire cu fiii Jilţu- aşa cum era şi şcoala de pe vremuri a tre cele mai bune unităţi cu cea mai bună
inima, domnule director şi lui, când spuneam că examenul de baca- învăţământului gorjean şi este o unitate bază materială din ţară. Este tot atât de
domnule primar şi mulţu- laureat va fi la Mătăsari şi când spuneam de temut pentru multe unităţi din ţară la adevărat că este bine să descoperim şi
mesc totodată şi domnului că această unitate de învăţământ şi-a această oră. Pentru toate acestea, eu aş dragostea de a învăţa, de a ne forma, de
inginer plecat de aici la Ma- recâştigat dreptul de-a reintra în compe- vrea să felicit sincer colectivele de elevi, a munci. Sunt lucruri care ne vor călăuzi
ramureş pentru că a reuşit tiţii naţionale. Totodată, tot pe această de cadre didactice pentru tot ceea ce au în viaţă. Păşiţi cu atenţie pe urmele înain-
să aducă aceşti minunaţi cale, ştim că toate solicitările privind pla- dobândit până in acest moment. Mulţi taşilor dvs. şi duceţi mai departe această
ranţă faţă de locul natal, acea dorinţă de copii frumoşi, cu mintea ageră şi cu su- nul de învăţământ au fost respectate la dintre domniile lor poate că au trecut în ilustră povară. Vă doresc sănătate, multe
a-şi vedea locuitorii acestei văi a Jilţului fletul deschis pentru a se realiza ceea ce Mătăsari. Vă mulţumesc, vă urez succes lumea umbrelor, alţii au preluat ştafeta şi împliniri şi să vă bucuraţi de cât mai mul-
cât mai progresivi. E un deziderat care spuneam la început. Un adevărat dialog au condus-o pe această mirifică câmpie te rezultate în toate zilele de peste an.
aici la Mătăsari s-a transformat într-o re- între cei de aici, din Mătăsari şi cei care a împlinirii. Este o speranţă şi această Aintrat în tradiţia acestei localităţi şi
alitate determinată tocmai datorită mo- au plecat în celelalte părţi ale ţării. Iată, speranţă este transformată în şansă acestei instituţii de învăţământ de presti-
dului în care oamenii Jilţului au ştiut să că la Mătăsari se face carte, liceul pros- pentru că încadrarea în această unitate giu, că acum la mijlocul lunii octombrie,
reacţioneze cu responsabilitate. peră şi foarte mulţi absolvenţi de aici au este deosebită şi iată că după mai multe în plină toamnă, beneficiind de o zi su-
Se vorbea aici de fraţii Dădălău, de devenit studenţi foarte buni. Noi ne-am căutări şi-a găsit identitatea şi la condu- perbă, poate fără precedent în ultimele 2
colectivul de cadre didactice de la acest propus şi de ce nu, poate o să dirijăm şi cerea acestei unităţi a bucurii aşa cum săptămâni să ne întâlnim să marcam
minunat liceu. Se arătau o serie întreagă către Mătăsari un colegiu pentru că nu ne dorim ajuns inimosul şi neastâmpăra- acest eveniment deosebit din viaţa loca-
de împliniri. Eu zic că nu au făcut nimic există bază materială mai frumoasă ca în tul, îmi place să spun, prof. Dădălău Du- lităţii şi unităţii de învăţământ care este
altceva decât să dovedească acelora cu această instituţie şi atunci când se vor mitru. Colegiul Naţional Tehnologic din Mătă-
mintea îngustă, care acum câţiva ani ve- diversifica specializările în cadrul cole- Şcoala rămâne vatra mereu aprinsă sari. Este pentru mine un prilej de bucu-
niseră cu ideea năstruşnică de a desfiin- giului vom înfiinţa şi la Tg - Jiu. Mie, ca a spiritualităţii neamului. Aş vrea să vă rie, de plăcere, de mândrie şi în acelaşi
ţa liceul de la Mătăsari, deci să le dove- şef al administraţiei publice locale nu-mi spun că este unul dintre cele mai impor- timp mă onorează, căci de câţiva ani
dească prin argumente palpabile că la rămâne decât să vă urez multă sănătate tante segmente ale societăţii şi nu pentru particip la această activitate, care se în-
Mătăsari liceul poate să reziste, că el şi rezolvarea tuturor aspiraţiilor dvs. La că fac parte din acest segment care are scrie nu ca o simplă acţiune, dar şi ca o
poate să devină aşa cum spunea prof. mulţi ani! legătură directă cu viitorul. Cei care vă activitate de bilanţ şi în acelaşi timp o
Dădălău o citadelă a învăţământului ro- pregătiţi astăzi pe băncile şcolii, veţi fi acţiune de angajare a tinerilor generaţii
mânesc şi poate că cel mai bun lucru pe Adrian Gorun - Domnule prefect,
domnule preşedinte al Consiliului jude- generaţia activă a anilor 2020, 2025 etc. pentru dezvoltarea învăţământului în
care poate să-l facă în perioada urmă- Meritul colectivelor de cadre didactice această zonă a Gorjului. Iată că, aşa cum
toare este să menţină aceste calităţi şi ţean, domnule primar, înalţi oaspeţi ai
Grupului Şcolar din Mătăsari, stimate codin această localitate, meritul colectivu- prezenta d-l director Dumitru Dădălău,
eu personal vă asigur că localitatea Mă- lui de cadre didactice din Colegiul Naţio- această strategie pe care a aplicat-o ani
tăsari nu va muri, ci din contră va culege şi colegi profesori, stimaţi copii, pot
să vă spun că după 8 - 9 luni în şcoala nal Tehnologic Mătăsari este acela că a de zile, structurată pe orizonturi de tip
noaşte o dezvoltare destul de frumoasă făcut din această unitate o unitate de urgenţe şi perspective, a condus la şco-
şi că la Mătăsari îşi vor găsi loc investitori dumneavoastră am constatat că aceasta şi mulţumesc tuturor celor care contribu-
este reforma în învăţământul preuniver- temut în lumea celor din această sferă, larizarea în acest an a peste 2 100 de
străini, la Mătăsari se va schimba între- ie la viaţa şcolii! i-a dat identitate, a constituit un local în copii şi elevi din toata această zonă a Ji-
gul aspect al localităţii. Spun aceasta sitar din România. Nu vreau să beneficiez
prea mult de sărbătoarea dumneavoas- Gheorghe Gămăneci - Stimaţi oas- care s-au pregătit generaţii şi zeci de ge- lţului. Este un lucru extraordinar, este un
bazându-mă pe sprijinul pe care putem neraţii se vor forma de aici înainte. O uni- lucru care dă identitate acestei unităţi de
să-l oferim, bazândumă pe oamenii care tră, vreau doar să mulţumesc pe această peţi, dragi elevi, stimaţi cetăţeni ai comu-
linie, modului excepţional de colaborare nei Mătăsari, participăm astăzi la un eve- tate de învăţământ este valoroasă prin învăţământ şi care se-nscrie printre ma-
există la ora actuală la conducerea insti- vechimea ei, uneori, dar este mai valorile şcoli din judeţ şi nu numai. Este în
tuţiei din Mătăsari şi spun aceasta gân- pe care Inspectoratul Şcolar Judeţean, niment deosebit din viaţa şcolii din
pe vremea când îl conduceam cu direcţi- Mătăsari şi, de ce nu, am putea spune, roasă prin colectivele de cadre didactice, acelaşi timp un efort deosebit şi toate
dindu-mă, aşa cum spunea şi domnul prin rezultatele pe care le obţin absol- aceste lucruri se fac cu trudă şi cu miga-
Bejat, la grupurile parlamentare prezente unea liceului din Mătăsari, a pus în apli- fără teamă de a greşi, din viaţa şcolii go-
care programele de reformare ce se do- rjene. Este o sărbătoare de suflet, de venţii acestor unităţi. Colegiul de aici a lă. Colegiul Tehnologic Mătăsari se în-
aici, doamna senator Doandeş şi domnul demonstrat într-adevăr că este una din- scrie printre primele unităţi din judeţ şi
Bejat şi probabil că şi viitorii parlamen- vedesc acum a avea o finalitate scontată. simţire românească şi-aş vrea să vă
în acelaşi timp, mulţumesc pe această mărturisesc sincer că mă simt deosebit tre astfel de unităţi, la umbra acestor zi- ţară în ceea ce priveşte baza materială şi
tari, domnul Hârsu lon, Florescu Ion, duri formându-se oameni care vor activa resurse umane, dispune de cea mai bună
domnul Popescu care vor fi chemaţi şi linie primăriei comunei Mătăsari, atât în de onorat şi fericit că cu o parte din eve-
formula anterioară, cât şi în formula pre- nimentele care s-au derulat în cei 20 de în toate sferele societăţii noastre. Este bază de instruire şi educaţie din ţară şi s
puşi la treabă să redreseze şi viaţa din cadrul propice, să transmitem în numele -a recunoscut acest lucru. Dumneavoas-
domeniul sănătăţii unde, Mătăsarii nu zentă, pentru sprijinul pe care au înţeles ani de învăţământ şi evenimentele în
să-l acorde unităţilor de învăţământ din plan economic, social şi mai ales pe do- Inspectoratului, sincere felicitări pentru tră sunteţi beneficiarii ei. Colegiul Tehno-
stau prea bine. Eu vă asigur din acest tot ceea ce aţi dobândit şi vă urăm în logic Mătăsari se înscrie printre primele
punct de vedere şi nu numai atât, vă asi- această localitate. Anunţ pe această cale, meniul învăţământului am fost contem-
faptul că după discuţii cam de trei săptă- poran. Cu peste 23 de ani în urmă, la una continuare noi importante succese. instituţii şi în ceea ce priveşte rezultatele
gur că C. N. L. O se va ocupa cu siguran- De asemenea, ne aşteaptă şi suntem pe care le obţine în procesul de instruc-
FIII JILTULUI in cadrul proiectului “LET’S DO IT,ROMANIA,,
ţie; este tot mai prezent în ceea ce pri- se „desfăşoară această activitate în prej- dar şi poeţii importanţi din Ţara Româ- duire sufletească şi de dragoste de oa- lor, de bucuria cântului, de lacrima pă-
veşte competiţiile interşcolare, obţinând ma acestei creştineşti sărbători de Sfân- nească, vezi aici pe Nicolae Dragoş, Ioan meni, o zi de imensă bucurie, o zi de mântului şi roua cuvântului de când voi
rezultate deosebite. tul Dumitru, în acest cadru, eu aş vrea să Flora, George Ţărnea, ca să nu mai vor- înaltă vibraţie, de răscolire, de sărbătoare eraţi în sat fete mari de măritat şi flăcăi
Pentru toate acestea, din partea con- doresc elevilor, cei care se instruiesc as- besc de poeţii gorjeni, înseamnă că e a fiilor Jilţului, de pe aceste meleaguri, de de însurat. ” Făcusem o regie, o regie cu
ducerii Inspectoratului şcolar, eu vreau să tăzi pe băncile acestui colegiu, să-şi în- bine, dacă la Mătăsari există o fundaţie pe Valea Jilţului. Doamne ce zi frumoasă, cei de la Doina Gorjului, dar din punct de
valorific şi acest cadru, să vă transmit deplinească în acest an şcolar gândurile, care, iată, scoate cărţi, iată aşadar, că în încărcată de vraja naturii, mustind de ti- vedere oficial nu se putea, mai ales că
sincere mulţumiri, felicitări pentru tot năzuinţele, calificative de FB şi numai locul unde nu se întâmplă nimic, se în- nereţe, de înţelepciune, de voie bună. În avem oaspeţi veniţi din alte colţuri ale
ceea ce aţi dobândit, le meritaţi cu priso- note de nouă şi zece; părinţilor să se bu- tâmplă fapte de cultură extraordinară, calitate de poet şi eseist român, îngădu- ţării, aici invitaţi ca şi oaspeţi pe linie ar-
sinţă şi trebuie să ne gândim că la umbra cure de rezultatele copiilor lor, iar colegi- iată şi minunaţii copii în costumele naţio- iţi-mi să vă spun şi eu “Bună ziua şi bine tistică, vreau să încep aşa, spunându-vă
acestor ziduri, aşa cum s-a spus aici, s-a lor le doresc să aibă putere de muncă, nale. Sunt toate acestea prilejuri de bu- v-am găsit sănătoşi prieteni, rude şi iubiţi tuturor: “Râdeţi, bă, cu toate cele 24 de
scurs foarte multă cerneală; având foarte sănătate, numai bucurii în aceste zile de curie pentru mine şi am ţinut să vi le fii ai acestor minunate şi străvechi me- măsele/că scriserăm pe răboj/ Mărioară
multe emoţii sunt foarte multe amintiri, peste an şi să ne întâlnim şi să numărăm mărturisesc sincer după cum toţi mărtu- leaguri, ale Văii Jilţului. de la Gorj”
s-au format şi se formează personalităţi cât mai multe ediţii ale Fiilor Jilţului. risesc în speranţa că având alături într-o Iubiţii mei, pentru voi cei de aici, dar Ion Pasăre - Bine v-am găsit! Să ştiţi
de primă mărime, nu numai la nivelul ju- relaţie, sper fericită, autoritatea publică mai ales pentru cei sosiţi acasă de acolo că mă încearcă nişte sentimente deose-
deţului Gorj. Este rodul activităţii acestui Viorel Gârbaciu - Trebuie să vă măr- locală prin persoana tânărului, dar atât de unde i-au purtat paşii pe cărările vieţii,
turisesc că sunt impresionat - îmi cer bite, se simte, cred, şi vocea tremurând.
harnic colectiv de cadre didactice care de inimosului primar, la Mătăsari se în- din toată ţara sau din străinătate, muica Aici au rămas cei din familia
numără peste 120 de colegi şi care s-au scuze o să vorbesc foarte puţin pentru că tâmplă din ce în ce mai bine şi mai fru- sau taica al bătrân, vedeţi că v-au lăsat
sunt răguşit - sunt impresionat şi de data mea aproape 20 de ani, copiii au
străduit ca zi de zi, oră de oră, să dea vi- mos şi în plan cultural. Vă mulţumesc şi busuioc de după icoană de v-au stropit crescut cu copiii de aici, din faţa mea. Am
ată conţinutului planului de învăţământ. aceasta ca şi de fiecare dată când vin la vorba românului: “Doamne ajută! “. cu agheasmă sfinţită de preotul din sat şi
Mătăsari şi vin destul de des pentru cali- vrut să fim aici în mijlocul dumneavoas-
Încă o dată îi felicităm. v-au pus pe masă azimă dulce şi parfum tră în această zi deosebită pentru că şi
Văd aici, şi nu mă pot abţine să ob- tatea deosebită a lucrurilor de suflet care Ion Sanda, Directorul Direcţiei Ju- de gutui din dealurile toamnei., nuci vreo
se fac aici. Se zice că un popor care nu-şi deţene de Cultură din judeţul Gorj. alaltăieri, seara, am văzut la TVR 1 un
serv, această îmbinare a cadrelor, a ta- 200 din nucul de la poartă şi must din reportaj de care nu ştiu când s-a făcut şi
lentelor tinere cu experienţă pozitivă, şi respectă tradiţiile şi valorile, un popor ca- «Înainte de toate, îngăduiţi-mi să mulţu- struguri de ananas cules de taica din
re-şi uită rădăcinile riscă să piară. Lucrul mesc aşa cum se cuvine încă de la înce- cum, dar, nu trebuia să-l prezinte. A fost
salut cu această ocazie prezenţa unor coastă, must bă, din ăla care scapără şi prezentat oraşul care moare, dar vreau
cadre de prestigiu care au contribuit la acesta, numai prin ce vedem aici, nu put conducerii Primăriei Mătăsari şi con- sfârâie-n ulcelele noi de pământ şi toţi
poate fi posibil. Dacă vorba românească ducerii liceului din Mătăsari, şi în mod să văd că împreună cu aceşti tineri din
dezvoltarea învăţământului gorjean, cei de aici v-au pregătit, dragii mei, de faţa mea, cu această conducere care
având în mijloc pe inspectorul general al veche spune că omul sfinţeşte locul, iar special bunului meu prieten şi coleg, sărbătoare uliţa copilăriei, pe cea de din
câţiva oameni de aici şi primul dintre ei domnului director Dumitru Dădălău, omul este în Mătăsari şi la judeţ, această regi-
I. S. J. Gorj, profesorul Mihail Mărtoiu şi vale sau pe cea de din deal. Au scormonit une nu poate să moară. Din punctul meu
de asemenea profesorul Gheorghe Lun- este prietenul meu de-o viaţă, prof. Du- care şi cândva era omul numărul unu al în lăzile de zestre ale sufletului şi v-au
mitru Dădălău, au sfinţit cu adevărat spi- judeţului Gorj, în ceea ce priveşte organi- de vedere, vă aşteptăm şi noi la Mara-
gan care au acceptat să desfăşoare şi să dat aici amintirea copilăriei voastre încin- mureş, la anul la un festival de-al nostru,
dea, într-adevăr, o mână de ajutor, aici la ritualitatea acestor locuri. Şi dacă faptul zarea acestor manifestări. De la început, să cu breciri pe care voi aţi uitat-o unde-
că la Mătăsari fiinţează primul şi aproape vreau să-l felicit pentru o asemenea or- unde să ne vedeţi la lucru. Am adus o
această unitate de învăţământ. Meritul va, cândva într-un sat, unde toaca mai parte din maramureşenii noştri care sunt
este al colectivului de cadre didactice şi singurul muzeu organizat după revoluţie ganizare. Îngăduiţi-mi să nu rostesc un sună şi clopote încă mai bat.
câtă vreme în alte locuri primarii se luptă cuvânt oficial aşa cum am făcut-o acum laureaţi pe la diferite festivaluri. Acum
elevilor. Meritul este aşa cum s-a sublini- Pe poteci cu lună plină, bătătorite de două săptămâni am fost în faţa unor am-
at aici al acestor harnici dascăli din fami- să desfiinţeze muzee şi dăscălimea nu două săptămâni la “Fiii Gorjului în Bucu- paşii flăcăului voinic, până spre vârful cu
mai e interesată de asta, înseamnă că la reşti”, îngăduiţi-mi să vă rostesc, să vă basadori din Statele Unite, ai Germaniei,
lia Dădălău şi aş îndrăzni, că mai aproa- dor, au dat de zâmbetul fetelor dăltuit în ai Franţei şi sperăm să vă placă şi dum-
pe, denumirea colegiului să fie “Sfântul Mătăsari e bine. Câtă vreme la Mătăsari zic mai bine “rostire de neîncăpătoare porţi de soare şi sărut; şi de fuiorul doine-
apare iată o revistă de cultură în care au cuvinte”. Astăzi 20 oct. 2001, o zi auten- neavoastră. Noi vă mulţumim şi tot înain-
Ion şi Dumitru”, pentru că se apropie şi lor, de nostalgia locului şi de pasul hore- te!
publicat copiii şi dascălii Mătăsariului, tică de toamnă gorjenească, o zi de un-
Prof. Gheorghe Lungan

În numărul 3999 din 15 octombrie 2004 al prestigio-
sului nostru cotidian Gorjeanul se prefigura una dintre
cele mai mari acţiuni cultural- educative din Mătăsari. Fiii
Noapte de octombrie
Jilţului se-ntorc acasă, la ediţia a VII-a, manifestare ce
adună an de an mii de localnici la care se alătură cei ple-
caţi în diferite zone ale ţării, într-o revărsare de bucurie şi Când gândul mă îndeamnă să scriu des- mină din lumină”, hore în jurul focului, vese-
fericire, mari şi mici, muncitori şi ţărani, elevi şi intelectu- pre Mătăsari, Doamne, câte titluri îmi vin în lie, armonie, pasiune, fericire - asta-i pofta
ali sau mai bine zis toată floarea acestei minunate locali- minte: “Lumini şi umbre”, “Stele de pe Jil- ce-am poftit” - continuă să-mi spună interlo-
tăţi de pe văile ascunse ale bătrânului Jilţ. Cine este mag- ţuri”, “Visul unei nopţi de toamnă”... Totuşi, cutorul meu.
netul ce-i atrage cu o forţă nevăzută, izvorâtă din adâncul “Noapte de octombrie” (19 spre 20) se potri- Privea spre înalt cu ochii lui ageri şi blân-
unei inimi nobile şi curate de pe înălţimile Croiciului? Cine veşte cel mai bine, căci a fascinat prin farme- zi, iar eu abia îmi stăpâneam târziile emoţii
gândeşte în nopţile lui de toamnă mohorâtă la binele şi cul ei mii de suflete, de la mic la mare, de la de fericire... “Parcă uit totul: greutăţile mate-
niţă şi până la liceu şi şcoala de arte şi meserii s-au dove- localnici la diferiţi oaspeţi. riale, nopţi nedormite, împotriviri, ironii, pie-
mulţumirea consătenilor lui? Cine este motorul cu explo- dit cei mai fideli şi apropiaţi colaboratori în îndeplinirea
zie de umanism şi bunătate fără margini? Cine este prie- S-au scris multe şi minunate rânduri în dici şi mă bucur ca un copil când citesc în
unor gânduri şi direcţii date de conducătorul nostru. Meri- presa locală, dar momentul culminant al săr- ochii tuturor mulţumirea, deconectarea, “fe-
tenul, părintele celor peste două mii de elevi ai colegiului, tă să amintim câteva nume: Floarea Dădălău, Ion şi Lu-
conducătorul înţelept şi vizionar? bătorii “Fiilor Jilţului” avea să se declanşeze ricirea săracului” pe care nu oricine le poate
miniţa Dădălău, Cornel o dată cu lăsarea serii. Ce noapte de basm da”. Cântece, dansuri, glume, poezii, se pe-
Răspunsul este uşor de dat, de Toma, Zizi Ceauşescu, Oana
acum, de fiecare dintre noi: un fiu venea! Dinspre dealurile semeţe “ieşea luna rinda în jurul focului într-un şuvoi nestăvilit.
Băzăvan, Elisabeta Nişu- din Brădet”, se ridica încet, maiestuos şi par- Mişcare, schimb de impresii, prietenii, un
al satului Mătăsari, întors la braz- lescu, Bianca Ciortan, Emilia
dă, cum l-ar socoti Tudor Arghezi, că, mult mai plină de strălucire - “vatră de sărut “pe furate”, strângeri de mâini, chicote
Ciobotea, Carmen Pădureţ, jăratic”, “stăpâna bolţilor şi a mării”. de fericire ... Percepem o rugăminte trecută
Tică Dădălău, dom` director, omul Ion Săceanu, Ileana Dădălău,
care nu are somn până nu-şi Puţin mai târziu aveam să asistăm la o pe la urechile noastre, sigur de la un oaspete,
Viorica Buruiană, Elida Stăni- nouă strălucire pornită de pe principala arte- o fetiţă blondă, înaltă, subţirică la mijloc ca
vede treburile făcute ca la carte. loiu, soţii Dorel Ciobanu şi
Aşa a fost şi sâmbătă, 16 oc- ră a Mătăsarilor. Erau miile de torţe, luminiţe un lujer de trestie: “spune-i, mamă, directo-
lista ar putea continua cu toţi purtate de elevii colegiului din localitate. Pă- rului nostru să facem şi noi”... Am înţeles. “Ai
tombrie, zi de neuitat, după un cei peste o sută douăzeci de şeau tăcuţi, încărcaţi de emoţie. O privire auzit ?
Şi s-au întors…
program prelungit în noaptea dascăli. Întrecerile sportive
adâncă şi savurat de toţi cei pre- panoramică lăsa impresia coborârii stelelor O rugăminte fierbinte. In loc de intrigi,
pe ploaie au fost urmărite de de pe Pământ, declanşând o puternică uimire bârfă, ceartă, “pentru ciolan”, oamenii aş-
zenţi aici, am demonstrate pe un mare număr de cetăţeni
stada principală, am ascultat cu a întâlnirii cu sublimul. Lumini şi umbre - în- teaptă viaţă, sinceritate, ataşament, prietenie
şi elevi care nu s-au lăsat tr-un tot uniform, oameni şi lumini veniţi de şi evident bunăstare. De la cine, măi, nea
emoţie cuvintele calde ale oas- intimidaţi de căderile mărunte şi reci. Vizionarul dirijor nu
peţilor noştri: domnul deputat Ion Florescu, domnul in- prin văi şi dealuri “Vezi dumneata, mi se Ghiţă ? De la noi. Noi suntem luminătorii. Noi
s-a lăsat înduplecat de vremea ploioasă şi a dispus conti- adresează un om cu glasul tremurat de emo- ştergem ignoranţa, durerea, sărăcia, depri-
spector şcolar Vasile Gogonea, am urmărit programe ar- nuarea activităţilor. Şi, ca un făcut, vremea s-a stabilizat şi
tistice de certă valoare: Ansamblul artistic Doina Gorjului ţii sau de fericire. Ce e mai nobil şi mai sfânt marea. Noi sădim în sufletul celor mici bună-
retragerea cu torţe, focul de tabără sau carnavalul tinere- decât să dai semenilor tăi bucurie si încânta- tatea, altruismul, toleranţa, întrajutorarea,
sub conducerea minunatului om de la poalele Parângului ţii s-au desfăşurat ca un punct culminant în marea aven-
– Gheorghe Porumbel, (Nota zece cu felicitări tuturor re ! Cum poţi să stai indiferent în faţa unor respectul reciproc”...
tură a tinereţei noastre. ( Ştiu, dragi cititori, că în sufletele locuitori dornici de cultură şi civilizaţie! Tăcuse parcă, înfundat de un regret.
componenţilor orchestrei de neegalat, soliştilor şi dansa- dumneavoastră retrăiţi clipe de fericire la gândul ce vă
torilor care au desfăsurat un program de mare rafinament Omul aşteaptă de la tine lumina, şi dacă Mulţimea începuse să cânte. Mai întâi într-un
duce spre amintirile din trecut, spre zilele fericite ale conu primeşte, se îndepărtează, îşi găseşte sin- murmur armonic, apoi crescendo:
şi cu valenţe educative peste măsura aşteptărilor ! ), for- pilăriei!) Ca dascăl în vârstă, mă simt legat de aceste ac-
maţii ale Şcolii Populare de Artă din Tg. Jiu, ( orchestra gur o “supapă de respiraţie” care de cele mai “Foaie verde de dudău”... şi cântecul
tivităţi şi sunt convins că experienţa din Mătăsari poate fi multe ori îl duce la eşec”... Îl ascultam cu străbătea văile Jilţului, întorcându-se în
compusă din cadre didactice de specialitate, dirijată de preluată de toate unităţile şcolare din Gorj, mai ales că
vechiul meu elev şi prieten Victor Ţambu şi solişti apreci- atenţie şi îi urmăream fiecare gest, fiecare ecou: Dă-dă-lău, lău, lău, lăuuu ... “Foaie ver-
există un potenţial didactic de mare angajament instructiv mişcare. A luat o torţă aprinsă din mâna unui de de-o sipică”... Ti-că, Ti-că, Ti-că, Ti-că !
aţi în frunte cu directorul acestei instituţii, profesorul Vio- educativ, de fineţe şi moralitate creştină, pentru contraca-
rel Gârbaciu, fluieraşii din Dragoteşti, sub bagheta dom- micuţ şi s-a apropiat de un uriaş mănunchi Nu m-am putut aduna o vreme, dar am găsit
rarea efectelor secundare venite pe diverse canale de la lemnos. Era momentul aprinderii tradiţiona- aceasta seară. Am trăit multe, şi bune şi rele.
nului învăţător Petrică Păsărescu, dar şi programe ale periferia societăţii noastre postrevoluţionare. Mă gândesc
unităţilor şcolare de pe raza comunei: Brădet ( toate lau- lului foc al prieteniei. Aş fi vrut să fie prezenţi toţi directorii de şco-
la vizite reciproce între şcoli, la întâlniri de suflet cu das- O imensă flacără şerpuindă a pornit spre li din judeţ, toţi primarii, toţi părinţii, tot jude-
dele pentru învăţătoarea Irina Stoichescu – conducătoa- căli de elită, la drumeţii şi excursii, la concursuri sportive
rea programului de bun gust şi de o interpretare duioasă cer - mesager al credinţei miilor de specta- ţul... Cer prea mult ? Atunci, lasă-mi, Doam-
şi culturale, la marcarea unor trasee turistice, la ciclotu- tori în Dumnezeul nostru care s-a întors din ne, Mătăsarii - “iubirea mea dintâi si visul cel
ca însuşi sufletul ei curat!), Runcurel, Croici şi Mătăsari. rism, la slujbe religioase comune ş. a.
Profesorii, diriginţii, învăţătorii şi elevii lor, de la gradi- nou spre noi, pentru iertarea păcatelor... “Lu- din urmă”!
s o r i i n o ştri
P rofe Sufletul-pasărea care își poartă singură colivia
In memoria profesoarei mele de istorie
Fidias însuflețea statuile și frizele de pe ral, în ea sălășuia izvorul lacrimilor dân- aripile mele, fior din inima mea și lumină Pe nea Ilie, zis Şorici, păzind cu grijă câm-
Partenon sau dragostea regelui indian sei când întâlnea în jur, la semeni, din ochii mei mereu înseninați. Pentru pul,
pentru Sacuntala. Nu era entuziasmată deznădejdea, neputința, inocența, dure- unii dintre ei, întâlniți în primul an de Şi a lui nevastă blândă, tăcută ca pământul.
când reproduceam o bătălie, dar se rea. La prima oră de istorie, distinsul brăzdare a ogorului luminii, la Damian,
Prof. dr. Dumitru Cauc aprindea toată când vedea că suntem dascăl a făcut o recapitulare ,,la sânge” am suferit și încă lăcrimez, când mi-au Pe Cuna Stelian, cel care dorul de înalt
Parcă o văd aievea și acum, ad- interesați de ce spiritul uman dădea mai cum spuneam noi elevii, după ce s-a spus și am aflat ce lovituri primiseră și mi-a dat,
mirându-i frumusețea spirituală și fizică. de preț generațiilor viitoare. De la doam- epuizat demersul dânsei de cunoaștere cum înfruntaseră furtunile abătute asu- Pe toţi pe care timpul şi alţii demult i-au
Era potrivită de statură și bine proproțio- na Maria Popescu, căci despre dânsa ne-a felicitat pe toți și apoi a anunțat că pra lor în cursul vieții. Una dintre aceste uitat.
nată, o doamnă ,,din plin”, cum aveam vreau să tăinuim, am învățat să sfrede- asta a fost lucrarea de control și merităm ființe mi-a spus, eram în ultimii an de Punându-le o floare şi-o vorbă adâncă spu-
să aud mai târziu vorbindu-se de dânsa. lesc acolo unde simt că în adânc este un toți nota 10. O fericire generală cuprinse- apostolat, să-i învăț pe elevi că în lume nând,
Avea ochii căprui, și obrajii rotunji, îmbu- diamant, să-l aduc la vedere, iar această se pe toți colegii. Iar eu încercam cu pri- există nu numai iubire, ci și multă ură și Voi fi iar trăitor într-un timp de care sunt
jorați ca zorile când se simte de ziuă. mare învățătură mi-a fost de mare folos virea să-i mulțumesc acelui OM .Eram nepăsare și să aibă arme de apărare. flămând.
Călca apăsat, legănându-se ca o lebădă când și eu, la rându-mi, a trebuit să des- sigur că fusese darul de suflet al dânsei I-am mulțumit pentru sinceritate și des-
pe ape, după trecerea dânsei în urmă ră- copăr diamantul în adâncul fiecărui su- pentru mine, copilul timid, dar plin de bu- chidere, am înțeles încă o dată că, acolo, Mi-e dor de casa de la drum şi nucul um-
mânănd mireasma unei măzăriche de flet ce mă privea din bancă, să văd dicolo curia vieții. Și cum puteam mai bine să-i în Damian, am învățat să sufăr revărsând britor,
vară adusă de vântul bătând leneș înspre de ce era atât de evident. Apoi erau lacri- mulțumesc decât ca, de atunci, să fac lumina, am aprins alte lumini spre viitor, Mi-e dor de domna Cristache şi de al său
miezul zilei. Spre deosebire de alți das- mile care se zăreau atunci când, cu deli- din istorie cel mai drag obiect de studiu am învățat o altă culoare minunată a iu- umor,
căli ai timpului, nu era iute-foc la mânie, catețe, îi asculta pe cei aflați în dificulta- din acei ani de liceu, alături de literatură, birii, am deprins alte resorturi ale zboru- Mi-e dor de toţi vecinii cu care drept am
dojeneala dânsei la supărare era dulce. te. Și această latură atât de umană, dar limba latină, filozofie și muzică și ,nu în lui și suferința asumată, tot acolo învă- fost,
Întotdeauna era dreaptă la judecată și cu atât de dificil de acceptat uneori, mi-a ultimul rând, ,,să-i calc pe urme”. Iar țând să-mi port singur sufletul; eram o Mi-e dor de toţi copiii şcolii ce au acum un
multă compasiune pentru omul necăjit. fost tot de dânsa imprimată tempera- dânsa mi-a devenit nu numai model, ci și pasăre care-și purta singură colivia așa rost.
Toată suflarea clasei îi ascultam vorbele mentului meu în formare, era evident că un prieten de nădejde, un suflet mare cum a fost și profesoara mea de istorie
cu respect, urmându-i sfatul fără ezitare, ascultarea este o calitate supremă a su- spre care am alergat ori de câte ori am din primul an de liceu. Mi-e dor de Paul, sfios şi plin de isteţime,
în povețele dânsei nu puteai avea decât fletului uman, dar și atât de rară. La dân- avut nevoie de limpezire a minții și a ini- Sunt sigur, de la dumneavoastră, De Gena ce nu are în sufletu-mi alt nume,
încredere. sa am întâlnit-o din belșug și am cules-o mii. doamna mea dăscăliță de istorie, am Mi-e dor de-atâţia alţii, prea multe nume
Voie bună și râs împărțea tuturor cu și am pus-o în cununa mea de valori. Tot de la Maria Popescu am desco- învățat ceea ce Eleanor Roosevelt a sunt,
risipă, ca o lămâiță care înmiresmează Sentimentul înțelegerii celuilalt dă carac- perit esența cuvântului PATRIE. Relatân- spus:,,Nimeni nu te poate face să suferi Uni-s plecaţi aievea, iar alţii sunt mormânt.
grădina cu aroma-i plăcută. ter omului, iar dânsa știa să înțeleagă, du-ne un episod din drumul Romei către fără permisiunea ta!”.Iar această sufe-
Cât privește învățătura dânsei, pen- seninul ochilor revarsând candoare și stăpânirea Italiei, care-l avea ca erou pe rință m-a făcut fericit și vă mulțumesc, Acum e toamnă iar, e toamnă-n viaţa mea,
tru mine, cel venit de pe valea Jilțurilor, prospețime. Am cules și eu odată fructul Mucius Scaevola(,,Stângaciul”), minuna- dragul meu dascăl din anii de liceu! E toamnă şi-n adânc ,dar dorul de-a zbura
cu doar o mică brumă de cunoaștere, acesta atât de dulce, când inima mi se tul dascăl, valorizând aspectul formativ E tânăr ca şi-atunci când dealul eu urcam,
parcă era toată lumina lumii pusă în dân- zbătea, sărmana, de teamă, de neputin- al lecției ce Spre tine, draga mea, din satul Damian.
sa. Iar revărsarea acesteia era asemenea ță, de durere. Lipsind câteva săptămâni tocmai o pre-
unui torent, cu cât se revărsa mai mult, de la școală din pricina unei probleme de dase, ne-a Dor de Damian
cu atât mai mult începeau asperitățile sănătate, am rămas desigur în urmă cu spus:,,Priviți
învățarea lecțiilor, recuperarea era impo- Cum păsările vin, primăvara,
sufletului să se rispiească și un alt om se orizontul înde-
sibil de realizat în timpul pe care-l aveam Mă-ndeamnă gândul, hoinar,
dezvolta în mine. Învățătura parcă o picta părtat. Ceea ce
până la lucrarea de control anunțată. Spre satul tău, în care, fugar
pe încrețăturile creierului, în căsuțele ini- vedeți, și din-
Acel copil sosit de prin coclaurile văii Jil- In iubire am găsit comoara.
mii, cu culorile cele mai desăvârșite, atât colo de acesta,
de trainice și atât de deschise. țului, plin de viață, dar timid, revenit la este PATRIA.
școală după o covalescență, trebuia să Şi toamna, când teii suspină,
Revărsând spre noi cunoaștere nu Iubiț-o, prețu-
găsească o barcă de salvare, o notă mică La poarta şcolii ,deloc înnoită,
uita să ne spună că dincolo de fiecare iț-o, slujiț-o!”.
la istorie, disciplina care-i era vioara su- Mă opresc cu inima îndoită,
pală de lumină este un foc încins, dacă Mai avea
fletului, ar fi fost o rană greu de vindecat. Şi temeri în mine s-adună.
ajungem să-l cunoaștem devenind și noi ceva dragul
parte din el. Despre eroi și marile perso- Așa, că într-o pauză, am prins curaj și am meu das-
așteptat-o pe doamna mea profesoară și, Ascult cum frunza cade domol,
nalități când ne vorbea, se entuziasma, căl-motivația.
fâstâcindu-mă tot, i-am spus păsul meu, Pe verdele neclintit de brumă,
se aprindea toată, ca un meteor, de cre- Dacă știi să
căutând în ochii dânsei ajutor. Iar dânsa Când paşii spre clasă mă-ndrumă,
deai că sunt însăși scânteile țâșnite din motivezi pe ci- Dor de DAMIAN
s-a oprit, m-a privit îngăduitor, a ascultat Dând şcolii , precum, odată, ocol.
lancea lui Ahile în luptă sau Vergilius cân- neva, vei alunga perdeaua care-l face pe
toate cuvintele mele mai mult sau mai semen să nu vadă lumina adevărată. A În câmpia nisipoasă a Olteniei, într-o
tând nemurirea timpului strălucitor în toamnă cu aripile tot în vară, am poposit În clasa mea nevăruită,
care trăia și crea. Ca o adevărată cloșcă, puțin articulate, dar din suflet spuse. Era motiva pe cineva să continue e ca și cum
primul confident adult, după tata, care în 1976, eu, un tânăr dascăl din Gorj ve- Nu-i nimeni acum să-mi răspundă,
ne-a strâns roată împrejurul dânsei pe i-ai da și aripile tale, și ochii tăi și inima
mi-a înțeles arsul interior, când sufletul nit acolo să ar ogorul cu străduință și să Şi-n mine începe să se ascundă
toți elevii, nu avea preferințe, eram toți ta. Așa am perceput-o ulterior pe doam-
meu era abătut. Acum, când sufletul arunc sub brazdă sămânța bună. Bucuria ce o credeam sortită.
puii ei, și întocmai ca un părinte bun, ne na Maria Popescu, așa a rămas repre-
dumneavoastră, doamna mea profesoa- zentată în gândul și în sufletul meu. Dân- Ca rodul să fie bogat a trebuit stră-
cuprindea pe toți cu privirea, cu grija, cu duință și iubire. Iubire, speranță și încu- Deschid cu aceeaşi stăruinţă
iubirea, ce atât de des ne-a arătat-o. ră, călătorește într-o altă lume, cu îngerii, sa mi-a dat primele aripi să zbor, cum tot
vă mărturisesc din suflet că atunci am rajare mi-au dat colegii dascăli de acolo, Sala cea mare, spre pârâu,
Întâlnind-o prima dată, orice muritor dânsa mi-a dat ochii ca să văd ceea ce
simțit pentru prima dată la un om adânca gazdamea primitoare, familia Cristache, Şi amintirile curg râu
nu putea să nu remarce privirea senină până atunci mi se părea încețoșat. Așa
pudoare când rostește ceva tămăduitor. alte gazde temporare, familiile Bârsanu Ca lacrima de pocăinţă.
și pură ca și albastrul infinit al cerului. În l-am descoperit în mine pe Goldmund, pe
Iar rostirea dumneavostră a fost sinceri- tânărul pornit să cunoască înțelepciunea Ilie, Dan Viorel, iar ploaia roditoare a venit
fața ochilor doamnei mele profesoare de din umezeala ochilor copiilor pe care Sunt alte bănci înşiruite
istorie nu puteai decât să-ți deschizi su- tatea întruchipată! Am simțit cât de gin- lumii, trăind experiență după experiență.
gaș este sentimentul înțelegerii sufletului i-am îndrăgit și m-au îndrăgit. Spre toți Iar tabla stă încremenită,
fletul căci ei revărsau lumină, încredere, Iar eu, la rându-mi, păstrând în mine pe
celuilalt. Rostind de câteva ori cuvintele aceștia se îndreaptă mereu sufletul meu Că mult prea rar e folosită,
compasiune, ajutor, înțelegere. De-atâ- acel Goldmund am pornit pe calea des-
,,Bine, măi băiete”, doamna mea profe- și aceste încropite versuri. La exercitii felurite.
tea ori, în primul an din liceu, când mi-a coperirii acestuia și-n sufletele celor care
deschis drumul spre Parnas, i-am văzut soară și-a continuat drumul spre cance- au venit spre mine, când și eu devenisem
larie, eu rămânând într-o mare încurcă- Dorinta Un ,,bună ziua” dau sfios,
lacrimile mijind sub pleoape și-am înțe- un dascăl iubitor de cunoaștere și de
tură, acum adunându-se în mine și Mă-ndeamnă gândul, mă-ndeamnă mereu, Copiilor ce mă privesc,
les ce izvor de sensibilitate sălășuia în oameni ca și doamna mea dăscăliță de
temerile că aș fi putut să supăr pe dască- Să urc iar agale, cum pot, spre satul tău, Şi-n ochii lor nu mai găsesc
adânc. Erau mai întâi lacrimile bucuriei istorie. Și au fost nenumărate suflete lu-
lul atât de îndrăgit de toți elevii liceului. Să prind iar, în piept ,aerul de băietan, Iubirea ce-o trăiam frumos.
când observa că noi, elevii veniți din toa- ând aripile lui Goldmund și zburând spre
te colțurile țării, înțelegeam povestea lui Relatându-i destul de stângaci oful, ob- zarea lumii. Primii au fost elevii școlii din Când dealul urcam, spre satul Damian.
Nu-s eu acelaşi dascăl blând?,
Isis și Osiris, resorturile prieteniei dintre servasem că sub sprâncenele dânsei Damianul de Dolj, Gena și Paul Bîrsanu,
Mă-ndeamnă gândul şi inima din piept, Mă-ntreb îndată, timorat,
Ghilgameș și Enkidu, răbdarea cu care stufoase, frumos arcuite, ochii revărsau Cati Ozun, Mița Ostroveanu, Eugen Safta,
Să iau din nou la pas drumul cel drept, Unde e Paul, cel de-odat,
lumină, iar lumina se întreținea din ume- Emil Cristache, Nela Anghel, dacă ar fi să
Ce mă ducea spre şcoală, cu dor de Icar, Spre mine ochii adunând?
zeala acestora. Era în ei menționez doar pe câțiva dintre ei, dar, în
o revărsare de poezie, ani care au curs, au venit o mulțime ne- Şi de-acolo spre casa de la drum, cu arţar.
Unde e Gena, cu a ei privire,
desigur asta am înțeles definită, ca spicele dintr-un snop, pe toți
Mă-ndeamnă gândul, mă-ndeamnă grăbit, Mereu spre mine aruncată?
mult mai târziu, când i-am îndrăgit, tuturor le-am dat o fărâmă
S-o iau din nou la pas prin sat primenit, Unde-i căsuţa fermecată,
treptat muzele au revă- din sufletul meu, așa cum și doamna
Să mă strecor prin uliţe rămase pustii, În care te-ai născut, iubire?
sat și spre mine harul mea dăscăliță de istorie mi-a dăruit din
lor, la rându-mi deve- marele ei suflet, pe când eram un ado- Căci prea departe au plecat, bunici şi copii.
Mă-ntorc din drumul meu dorit,
nind dascăl de istorie, lescent ca și ei, descoperindu-l pe Gold-
Să urc sus, în coastă, la vechi cimitir, Cuprins de teamă şi suspin,
un an chiar făcându-mi mund.
Să caut printre cruci , mormintele în şir, Cu amintirea ta m-alin,
daroria alături de mare- Și azi, când aștern aceste gânduri, la
Şi să vorbesc încet, să nu-i tulbur la sfat C-am fost cândva prea mult iubit!
le meu înaintaș. Acel rându-mi devenind memorie pentru foștii
dascăl minunat era un mei elevi, unii dintre aceștia îmi tot trimit
mare suflet, era spirit, imaginile acelui timp primăvăratic, iar Pe cei cu care odată de vorbă am stat.
simțire și înțelegere. eu, la rându-mi, în nopți cu insomnii, și
Această blândețe sufle- nu numai, mă tot întreb cum or fi înfrun- Pe Gheorghiţă zis Muta, cu ochii zâmbind,
tească era un dar natu- tat viața cei cărora le-am dăruit părți din Pe maica Ioana, mereu acasă robotind,
rii n oştri
Profeso
Biserica în timpul Revoluției lui Tudor Vladimirescu
Revoluția lui Tudor Vladimirescu a lația sa specială cu Mănăstirea Tis- principal l-a reprezentat alungarea tuia. Prin acest document Tudor ce-
afectat și Biserica așa cum a afectat mana. Aici și-a stabilit Tudor cartierul grecilor fanarioți din Țara Româ- rea alungarea fanarioților, reorgani-
întreaga societate. general în ianuarie 1821, evacuân- nească. Prima proclapație adresată zarea administritvă și fiscală și
1. Relația lui Tudor cu Biserica du-i pe călugări la alte mănăstiri poporului este cea din 23 ianuarie în încetarea nedreptăților.
înainte de Revoluție. subordonate,la Tismana a rămas de- care se face referire și la mai marii La 23 martie, după ce a ajuns în
cât un călugăr ca preot al taberei. Bisericii: București Tudor a depus jurământul
Tudor Vlamirescu a fost foarte La Cloșani, Tudor a vrut să ctito- „Dar pre bălaurii care ne înghit prin care relua, sub o altă formă, cele
apropiat de Biserică și de cler, fiind rească din temelii o biserică de piade vii, căpteniile noastre, zic, atât menționate mai sus. De asemenea
un om evlavios. Astfel a fost ctitorul tră în preajma anului 1821, însă iz- cele bisăricești, cât și cele politicești, acesta dorea ca îndreptarea lucruri- Prof. drd. Necșulea Angelica –
principal al bisericii de lemn din satul bucnirea Revoluției l-a împiedicat până când să-i suferim a ne suge lor să se realizeze prin intermediul Insp. Școlar Județean Gorj
Prejna, județul Mehedinți. Se pare că să-și ducă la bun sfârșit planul. Însă, sângele din noi? Până când să le fim statului și cu respectarea legilor, iar dor a început la Târgu Jiu la 21 ianu-
din acel sat era tatăl său. Biserica a de pe un pomelnic păstrat pe un în cazul în care era necesar trebuiau arie când îl arestează pe unul dintre
fost ridicată undeva în perioada Penticostar reiese că a ajutat biseri- adoptate alte legi. În niciun caz nu ispravnicii județului Gorj, iar celălalt
1806-1808. Printre ctitori s-au mai ca cu bani. Pe pomelnic sunt trecute dorea o răscoală populară prin care prinzând de veste a fugit. A doua zi a
numărat Gheorghe Duncea, fratele 16 persoane, din care 6 călugări, cei- fiecare și-ar fi făcut dreptate în felul plecat spre Tismana, care era o ade-
de sânge al lui Tudor și omul de legă- lalți fiind membri ai familiei. Printre său după cum reiese din Proclamația vărată cetate, pe care a ocupat-o și a
tură cu turcii de la Ada Kaleh, și călugări apare și un Dionisie Arhiere- adresată județelor. început strângerea de provizii. De la
Stanca, soția sa. Acest lucru reiese ul, cel mai probabil starețul de la Tis- Boierilor refugiați la Brașov Tudor Tismana Tudor a lansat celebra sa
din două inscripții, una din biserică și mana și viitorul mitropolit Dionisie le-a cerut să se întoarcă înapoi pen- proclamație si a plecat pentru câteva
alta din un tablou votiv ,de dimensi- Lupu. Din alăturarea aceasta dintre tru a lucra împreună pentru bunăsta- zile la Padeș pentru a se întâlni cu
uni foarte mari, care se păstrează la Tudor și un număr mare de călugări rea poporului. De asemenea repre- alți colaboratori de-ai săi.
Muzeul Național de Artă al Români- pe un pomelnic reiese încă o dată ca zentanții boierilor pământeni și ai Între timp domnul Alexandru Suțu
ei.A mai dăruit bisericii o bucată de acesta era foarte apropiat de biseri- clerului s-au adresat Austriei și Rusi- decedase, iar conducerea, până la
pământ cumpărată . că. Ori de câte ori avea ocazia Tudor ei pentru a arăta că Tudor Vladimi- numirea unui nou domn, a fost prelu-
Dintr-un pomelnic din 1812 se interesa de lipsurile bisericilor rescu și poporul s-au răsculat pentru ată de comitetul de ocârmuire pre-
aflăm că Tudor a sprijinit cu bani ,mănăstirilor și le ajuta pe cât putea restabilirea vechilor privilegii și a gătit din timp. Astfel, atât autoritățile
construirea chiliilor și a morii Schitu- cum ar fi: biserica din Cerna-Vârf și dreptății, dar și pentru a cere sprijin de la București cât și cele de la Cra-
lui Cioclovina care aparținea Mănăs- Schitul Topolnița, ambele în județul politic și militar. Porții s-au adresat iova au încercat să înăbușe revolta și
tirii Tismana. Însă, nu se precizează Mehedinți.Apropierea de biserică prin intermediul consului rus de la să se folosească de mănăstirile din
despre care schit este vorba, Cioclo- este explicabilă și prin faptul că în București și prin ambasadorul rus de
robi? Oltenia, în special de cele de la
vina de Sus sau de Jos. Tot din acest familia sa se regăseau clerici: un fra- la Constantinopol deoarece căile di-
Veichilul lui Dumnezău, prea pu- Strehaia și Motru. La Strehaia , Tudor
pomelnic aflăm că ieromonahul Chi- te al mamai care a fost preot și buni- recte erau constrolate de fanarioți.
ternicul nostru împărat, voește ca a ajuns la 30 ianuarie, iar garnizoana
riac Romniceanu Caloian de la Mă- cul din partea tatălui care s-a călu- După luna martie Tudor nu a mai
noi, ca niște credincioși ai lui, să tră- s-a predat fără luptă. În drum spre
năstirea Tismana a fost duhovnicul gărit. emis niciun document programatic
im bine. Dar nu ne lasă răul, ce ni-l Strehaia cetele trimise împotriva lui
lui Tudor. Acesta, și-a ales un duhov- 2. Documente programatice ci doar a lansat mesaje de menținere
pun peste cap căpeteniile noastre.” Tudor practic i s-au alăturat. La 2 fe-
nic foarte învățat (cunoștea slavonă a ordinii. Totuși boierii refugiați la
Nu a existat un program pro- După cum reiese din acest docu- bruarie a ajuns la mănăstirea Motru
și greacă, autor de cărți, trăitor în Brașov au continuat să trimită petiții
priu-zis al Revoluției de la 1821 în ment Tudor nu dorea răsturnarea si- pe care a asediat-o,din lipsă de hra-
mai multe mănăstiri din țară și din în special la Sankt Petersburg și, mai
momentul izbucnirii sale. Tudor Vla- tuației din Țara Românească ci doar nă cei care ocupau mănăstirea Mo-
Muntele Athos) deoarece simțea puțin, la Viena până după retragerea
îndreptarea ei. Lupta împotriva con- tru s-au predat. La 10 februarie,
trupelor otomane de pe teritoriul Ță- după un scurt asediu, s-a predat și
ducătorilor politici și religioși care de rii Românești care a avut loc în vara
cele mai multe ori erau fanarioți și nu schitul Țânțăreni care avea o impor-
anului 1822. tanță strategică foarte deoarece se
împotriva boierilor. De asemenea el
nu dorea desprinderea Țării Româ- afla la intersecția drumurilor către
3. Mănăstirile Olteniei în timpul Târgu Jiu, Bengești, Polovragi,
nești de Imperiul otoman așa cum Revoluției
doreau eteriștii lui Ipsilanti, motiv din Strehaia și Craiova. Ca și la Tismana
care i se va trage moartea. Tudor căpătase experiență mili- ,Strehaia, Motru și la Țânțăreni Tudor
Prin „Cererile norodului rumâ- tară în timpul războiului ruso-turc din a lăsat garnizoane și a strâns provi-
nesc”, documente redactat înainte 1806-1812 când comandase un re- zii. La fel a procedat și în cazul altor
de 16 februarie, Tudor devine foarte giment de panduri care respinsese mănăstiri cum ar fi Cozia și Hurezu.
clar în revendicările sale. Referitor la atacurile turcilor pe linia Dunării în După asasinarea lui Tudor o parte
Biserică cerea: expulzarea călugări- zona Mehedinți. Astfel, a putut intui dintre mănăstirile întărite de acesta,
lor greci cu excepția celor bătrâni; importanța strategică a mănăstirilor mai ales cele din județul Vâlcea, au
funcțiile bisericești, alături de cele fortificate din Oltenia ca baze de fost ocupate de eteriști. La Cozia a
politice, nu trebuiau să mai fie date aprovizionare în eventualitatea iz- fost ultimul popas al lui Alexandru
pa bani; dările plătite către Biserică bucnirii unei revolte. De asemenea, Ipsilanti înainte de a fugi în Transilva-
trebuiau reduse; hirotonirea preoților prestigiul său în Mehedinți și Gorj nia. În vara lui 1821 mănăstirile Tis-
pe merit și nu pe bani; alungarea mi- era foarte mare ceea ce a constituit mana, Crasna, Polovragi, Bistrița,
nevoia de a-și împărtăși gândurile și dimirescu a emis mai multe procla- Lainici au reprezentat ultimile centre
a cere sfat de la un cleric de la care mații adresate poporului și a trimis troplitului deoarece nu fusese ales un avantaj important în acest sens.
prin voința poporului și alegerea al- Se poate spune că revolta lui Tu- de rezistență în fața turcilor ,unde
avea ce învăța. Astfel, se explică re- scrisori către sultan. Însă scopul s-au remarcat căpitanii lui Tudor.
Profesorii
Prof. Victor Stuparu,

Bolbosi
noştri
Politică și... nu numai
Referitor la titlu, vreau să fac câteva precizări: mai plastică definiție, dacă o putem numi așa, o avem care a dovedit Europei secolului al XIX-lea, unitatea
De ce un asemenea titlu? În primul rând, toată de la Voltaire în secolul al XVIII-lea, care ajunsese la poporului român. Este vorba de Mica Unire sau Unirea
lumea se pricepe la politică și la fotbal. Este mai greu concluzia că ”Politica a apărut atunci când primul ti- de la 1859. Cele două provincii românești – Valahia și
de înțeles politica și de practicat fotbalul. Un al doilea călos l-a întâlnit pe primul prost”. Cât adevăr! Moldova, sfidând hotărârile Conferinței Marilor Puteri
motiv care m-a făcut să mă opresc asupra acestui ti- Vedem și auzim în mass-media și pe rețelele de de la Paris din 1858, puneau Europa în fața ”faptului
tlu, este faptul că se apropie anul 2024, an supraelec- socializare imagini și știri care ne cutremură: eroi ai împlinit” – alegerea lui A.I.Cuza ca domn în ambele
toral, an în care, conform Constituției, tebuie să ne neamului pe care nația română i-a admirat de-a lun- provincii românești, numite din sec. XIX – Principatele Valuri tulburi
alegem conducătorii pe 4, respectiv 5 ani (primarii și gul timpului încep să fie denigrați. Exemple sunt mul- Române – apoi noul stat apărut pe harta lumii se va - de Nicolae Drăgușin
președintele țării). Voi încerca să abordez acest sute. Mă opresc la câteva dintre ele pentru a vedea ”in- numi România din 1862. Cum să nu fie prilej de mân- Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram
biect nu pentru că sunt eu atotcunoscător în domeniul teresul” autorităților române: drie să arătăm Europei că nu am fost slugile ei (ca Că sunt Om, că am o tară si o Limbă si un Neam
politicii, ci este părerea mea, ca cetățean care, con- 9 august 1601 – una dintre zilele memorabile ale acum). Neșansa noastră a fost că ne-am aflat în zona Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri moţii mei
form aceleIași legi supreme, se bucură de libertatea românilor, ziua în care marele voievod Mihai Viteazul de interes a marilor imperii. Ce fac autoritățile, mai Că din ei răsare pâinea si prin mine trăiesc ei
cuvântului.Nu mă adresez celor care în viața lor n-au cădea pradă oștenilor lui Gh. Basta. Mihai Viteazul, ales parlamentarii? Probabil că după sărbători, fiind în Valuri tulburi de uitare peste mortii mei se-asază
citit o carte, ci mă adresez unor cititori din tagma das- una dintre cele mai mari personalități ale românilor, vacanță parlamentară, nu se deranjează într-o sesiu- Limba nu ne mai e limbă, tara nu mai este trează
călilor din statutul unui fost dascăl, care a predat Isto- sfidând marile imperii ale lumii, reușea să înfăptuias- ne extraordinară. Strămoșii noștri n-au știut de vacan- Azi ne-nvaţă imbecilii intereselor perfide
ria timp de peste 40 de ani, un dascăl care a prins la că ”planul dacic” – unirea românilor într-un singur țe și odihnă, ci au stat tot timpul de veghe la hotare. Cum să ne uităm eroii si să venerăm partide
catedră ultimii ani ai unui regim pe care foarte mulți stat, lucru pe care nu îl mai reușise nimeni de la De- Și, culmea neobrăzării, vor pensii speciale! Pentru ce? Cum să cântărim istoria si s-o vindem pe bucăţi
încep să-l regrete, un dascăl care a predat timp de 30 cebal. Mass-media încearcă să-l denigreze, prezen- Cât de actuale sunt scrierile marilor clasici, de pildă Cum să facem mall-uri, vile, scoţând piatra din cetăţi
de ani și în regimul democratic, regim în care de la tându-l drept cuceritor. Ce a cucerit Mihai? Autoritățile Eminescu: ”Toate numirile în funcțiuni nu se fac după Pe Vlad Ţepes cum să-l facem personaj de film de groază
”Historia, magistra vitae”, s-a ajuns până la scoaterea nu au luat nici un fel de atitudine, singurii care nu lă- merit, ci după cum ordonă deputații, care, la rândul Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează
Istoriei și Geografiei României din programa de învă- sau nemarcate aceste evenimente au fost marii patri- lor, atârnă de comitetele ce politicieni de profesie for-
țământ. Cum să nu te cutremure un asemenea lucru?! oți Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor. mate în fiecare centru de județ. Aceste comitete își Ne învată idioţii că Bălcescu a fost laş
Şi că Decebal bătrânul a fost un sinucigaş
Câtă dreptate avea marele Nicolae Iorga atunci când Un alt exemplu de erou național îl constituie împart toate în familie. Ele creează, din banii județelor,
Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii
spunea: ” Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca Avram Iancu. ”Crăișorul Munților” nu s-a bucurat de burse pentru copiii ”patrioților” trimiși în străinătate Nesimţiţi cât să-şi permită a ne ponegri eroii?
un copil care nu-și cunoaște părinții, se simte singur respectul pe care îl merita, în codițiile în care Sfânta să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a face
și trist în lume”. Alianță era atotputernică, în condițiile în care Lajos drumuri județene pe unde ”patrioții” au câte un petec Nişte dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate
Revenind la subiectul propriu-zis, încă din Anti- Kossuth nu accepta nici un fel de dialog. Și totuși, de moșie, încât toată munca publică, fie sub formă de Și ni le aruncă-n fată ca pe legi adevărate
chitate, în Roma Antică se conturau două partide: Op- acolo, în Munții Apuseni, românii rezistau hoardelor contribuție, fie sub formă de prestațiune, se scurge, Bieţi defăimători de stirpe, lacomi si periculoşi
timații și Popularii. Nu era vorba de partide politice în dezlănțuite ale unor barbari veniți din pustii. Cu atât direct sau indirect, în buzunarul unui ”patriot.” Greșa- Ce-am fi noi fără istorie? Ce-ar fi ei fără strămoşi?
sensul modern al cuvântului, ci erau mai mult două mai mult, ar fi trebuit ca autoritățile să desfășoare ac- lele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă mi- Fără urletul lui Horea am fi sclavi si azi pe roată,
tabere politice în războaiele civile. tivități deosebite, mai ales că Țebea este legată de lioane de oameni nevinovați; se-mpiedică dezvoltarea nobilime elevată!
Primul dintre filosofii Greciei Antice, Aristotel (sec. numele unui alt martir al neamului românesc – Horea. unei țări întregi și se-mpiedică pentru zeci de ani îna- Fără paloşul lui Ştefan am fi paşalâc turcesc
IV î.Hr.), ajunsese la concluzia că politica este prima Mai iau un alt exemplu, nu că n-aș avea de unde, inte, viitorul ei.” (Mihai Eminescu – ”Timpul” – 13 feb. Robi umili care cu grâne tot Islamul îl hrănesc!
dintre științe care studiază omul ca ”zoon politikon”; Istoria României este plină de martiri pentru neamul 1882). Continuăm cu niște versuri care, parcă ar în- Dacă nu muream în luptă la Neajlov si la Rovine
această idee a fost continuată și de alți învățați, cea românesc. Mă voi referi de această dată la un fapt tregi spusele Marelui Poet: N-am mai fi avut biserici unde neamul să se-nchine!
Nu trecurăm peste veacuri ca o naţie coruptă
Cioclii Apocalipsei Iar din sufletele pure, astăzi vreți să smulgeți crinii,
Și în templul curăției, să-nflorească mărăcinii.
Ci cu aspre sacrificii, si cu jertfă, si cu luptă!
Și a trebuit adesea, spre a ne salva norodul
de Eliana Popa Să pătați tot ce-i candoare, toate florile de Har Sângele lui Brâncoveanu să inunde eşafodul
Voi ce stați pe la tribune și în jilțul guvernării, Însă nu puteți Luminii, voi să puneți stăvilar! Trupul lui Ioan Cumplitul să se sfâşie-n bucăţi
Voi ce vă hrăniți orgolii doar din lacrimile Țării, Cioclilor apocaliptici, plini de-a iadului duhoare, Umărul lui Avram Iancu să se sfarme de cetăţi
Slugi vândute altor neamuri, cioclii veacului ce moare, Ne batjocoriți credința și chivotul din Altare! Plânsul lui Vladimirescu să răsune din fântâni
Zornăiți în pungi arginții, îmbuibați pe-a noastră jale. Ne-ați ucis cu nepăsare și bunicii și părinții,
Ne-ați îngenuncheat sub biruri și ne-ați pus sub pază sfinții. Ca un preambul la imnul ”Deşteptaţi-vă români!”
Răsfoind prin cartea lumii, citesc pagini de milenii Fierul scos din pieptul țării ne-a fost arma si necazul
Strâng în tolbă adevăruri de prin cronicile vremii, Trădători de Neam și Țară, ca păduchii stând în frunte,
Și coroană pentru Doja, si baltag pentru Viteazul
Văd tirani ce varsă sânge, voievozi ce-adus-au pace, N-auziți pe Mihai-Vodă, greaua-și bardă cum ascute? Munţii nostri aur poartă, am putea să fim bogaţi
Dar prin voi, ca niciodată, răul firele își toarce. Ascultați cum cântă lemnul! Vlad Drăculea vine-acușa, Însă nu ne sunt salvare, ci motiv să fim prădaţi
Ne-ați vândut pământ și codrii, toată zestrea milenară, Nu simțiți pe sub nădragi, cum vă gâdilă țepușa? Biciuiţi de monştrii vremii si răpuşi de neputinţă
Ne-ați ucis și bucuria, ați pus doliu peste Țară. Bravi cârmaci aveam pe vremuri, însă azi domnesc mișeii, Am trecut peste milenii cu speranţă si credinţă
Pleacă fiarele din codru, de durere toate gem, Rup bucăți din trupul Țării, precum hienele și leii, Și-am nădăjduit că poate neamul nostru într-o zi
Și asupra voastră cade al străbunilor blestem. Însă va-nvia dreptatea, Neamu-acesta s-o trezi Printre alte mândre neamuri ca o stea va străluci...
Căci în cugetele voastre nu mai e nimica sfânt, Și în groapa ce ne-o sapă, oasele le-or putrezi! Astăzi... cine ni-s eroii? Cine-i gata ca să moară
Pervertire și minciuna și în fapte și-n cuvânt. Vreau ca pana mea săracă, cântul lui Tirteu să fie, Pentru sfânta Libertate, pentru neam și pentru țară?
Nu sunteți decât paiațe, pe sub hainele cu ștaif, Sufletul acestei Nații să-l ridice, să-l învie, Groşii si libidinoşii, snobii si analfabeţii,
Ochii voștri n-au lumină, sufletul vă e bolnav. Și de-o fi să mă doboare brațul fiarei de ateu, Banii mulţi si burta plină, pentru ei sunt sensul vieţii
Iau cu mine plânsul țării și îl duc lui Dumnezeu. Nişte lacomi fără şcoală, nişte scârbe, nişte javre
Care pentru-o spagă calcă fără milă pe cadavre
Se pare că doar asta ne-a mai rămas ca nație: să exemplu de la înainta- Parlamentul Europei ne-a cerut reprezentanţii
ne rugăm Judecătorului Suprem să asculte și ofurile șii noștri, m-aș opri Și-am trimis toţi imbecilii, proastele si aroganţii
noastre, să ne scape de asupritorii străini: U.E. și puțin la regele Carol I, Să ne facă de ruşine cerând mită pe la toti
NATO, iar pe plan intern să lumineze mintea români- care, atunci când se Și să fim priviţi prin dânşii ca o naţie de hoţi
lor, ca pe viitor să-și aleagă bine conducătorii, nu ca schimbau guvernele Poticnindu-se-n discursuri insipide si banale
până acum. Valabile vorbele lui Caragiale: ”La vre- pe vremuri, îi spunea Fără dicţie sau noimă, cu greşeli gramaticale
muri noi, tot noi!” Și, pe aceeași temă, continuăm cu noului prim-ministru: Pitipoanca plângăcioasă sau tribunul făcând spume
câteva versuri din ”Glossa” lui Eminescu: ”Pune dumneata Sau ciobanul fără carte să ne reprezinte-n lume?
” Vreme trece, vreme vine,/Toate-s vechi și nouă pe cine vrei, unde vrei, Unde ne e azi mândria? Unde ne e azi curajul
toate,/Ce e rău și ce e bine/Tu te-ntreabă și socoate/ dar, la Externe pune De-ai lua de ciuf, de guler, si-a spăla cu ei pavajul?
Nu spera și nu ai teamă”. pe cineva cu doctora- Nu mai sunt eroi in tară, oameni demni si responsabili
Ce ar mai fi de socotit? ”Eu cu cine votez?”, ce- tul la Sorbona. E vorba Să ia frâiele în mână de la viermii incapabili?
lebra replică din ”O scrisoare pierdută” ar trebui să de prestigiul țării. Iar Creierele geniale sunt trimise la străini
ne frământe pe noi ca nație. Dacă ar fi să luăm un alt la învățământ, lasă-l Spre-a nu-i încurca la furturi pe-aceşti avortoni cretini
pe Spiru Cincisprezece milioane, câţi am mai rămas prin ţară
Haret, fi- Să fim pentru haimanale animale de povară
indcă aco- dascălii și elevii pe post de cobai. Rezultatul: s-a ales Să muncim pe brânci o lună iar ei să ne dea salar
lo e viitorul țării.” praful de învățământ! Și cum să nu se aleagă dacă Cam cât lasă ei pe seară spagă la vreun ospătar
Ce gândire sănătoasă! Reformele fă- 32% din copii trăiesc sub pragul sărăciei, iar aban- Nu mai vreau să văd prin blocuri cum ne mor de frig bunicii
cute în domeniul învățământului cunos- donul școlar a depășit 16%? Absolvenții de licee și Si nici mame disperate,”ce le dau la ăia micii”
cute sub numele de ”haretism” vizau li- de facultăți rar mai lucrează în domeniile pentru care Nu mai vreau să-mi văd părinţii dependenţi de tratamente
chidarea analfabetismului, în special la Şi cu banii pentru hrană cumpărând medicamente
s-au pregătit, cei mai buni și cu dare de mână aleg
sate, și reconsiderarea rolului învățătoru- Nu mai vreau să-mi văd soţia umilită la ghişee
drumul străinătății, lăsând în urmă o țară cu sate Sau copilul dat afară, că-i sărac, de prin licee
lui. aproape pustii, o țară cu populație îmbătrânită care
Acum, în perioada postdecembristă, Ca o boală fără leacuri, ca un cataclism mă sperie
își așteaptă copiii doar de sărbători (bătrânii îi aș- Cum trăiesc în lux netoţii, iar capabilii-n mizerie
s-au schimbat 25 de miniștri la Educație, teaptă tot timpul, nu pot ei să vină). Este o parte din
fiecare cu idei care mai de care mai uto- Eu aştept Reînvierea, când din marile morminte
realitatea crudă a României de azi și, chiar dacă ci- Vor ieşi din nou Eroii înarmaţi c-un bici fierbinte
pice. Singurul care mi s-a părut mai neva zicea: ”Istoria nu face pași înapoi”, se pare că Şi vor face curăţenie printre cei ce ne-au furat
aproape de realitate a fost distinsul profe- la noi nu este valabil. Spre a fi din nou în lume Neamul Binecuvântat.
sor Andrei Marga. În rest, toți au folosit Aș încheia cu o... Poezie Excepțională
De ce am plecat din Romania și de ce tot mai

mulți romani se gândesc să facă asta ?
Să pleci din România sau doi pași se aruncă chiștoacele pe niile electorale nu sunt altceva de- servicii publice care funcționează Aspectul
să rămâi? jos atât de tineri, bătrâni, tipi cu ta- cât un mare festival de minciuni. pentru binele cetățeanului, investiții îngrijit şi bu-
tuaje cat și de doamne elegante. Cred că lumea s-a săturat de po- în educație și sănătate. Dar nu vrem nul mers al lucrurilor sunt cartea de
Aceasta este o întrebare pe care Pentru că in momentul de fată, vești, de promisiuni, de mici, de să constientizăm că toate acestea vizită a fiecărei comunități.
mulți romani și-au adresat-o înainte Romania încă nu este un loc potrivit bere, de găleți și alte lucruri. Oame- nu se realizează cu ajutorul unei ba- In comuna Mătăsari, pe care
de a pleca din Romania. pentru a avea și a creste un copil. nii au nevoie de lucruri concrete iar ghete magice pe care cei din alte Ceaușescu intenționa sa o transfor-
Din păcate această întrebare ii Pentru că sistemul nostru edu- ăsta e un lucru bun. țari mai dezvoltate, iar noi nu o me in oraș, s-au strâns oameni ve-
macină pe tot mai mulți romani care cațional este in cădere liberă. Modi- Pentru că in Romania lipsa de avem. niți din mai multe zone ale Români-
încă nu sunt hotărați ce vor sa facă ficările in programa școlară, fără pic planuri pentru această țară iți oferă Toate acestea înseamnă multă ei. Au venit aici pentru a se angaja la
cu viitorul lor. de viziune și strategie au dus la mo- o nesiguranță si teamă de viitor. muncă, respectarea legilor, plata mina și pentru a duce o viată mai
Cu fiecare scandal a vreunui po- mentul in care suntem acum. Pe Pentru că in Romania majorita- impozitelor și a taxelor, traversarea bună, însă, de-a lungul anilor, lucru-
litician, cu fiecare nouă dejecție me- mulți copii scoala nu ii pregăteste ci tea instituțiilor statului nu au capa- doar prin locurile permise, dispariția rile s-au schimbat.
diatică, aud tot mai des la multe mai rău le demotivează increderea citatea de a se pune in slujba cetă- pilelor și a nepotismului, eliminarea Muncitorii veniți cu ani in urmă
persoane următoarele vorbe: „Vreau in sine.Tot mai mulți copii abando- țeanului. Pentru că Romania ignoră scurtăturilor tradiționale și multe al- la Mătăsari s-au lăsat prinși in
să plec”, „Nu mai pot”, „Mă mut cu nează scoala și motive ar fi mai oamenii valoroși iar Academia Ro- tele. Pentru mulți care vor o țară ca mreaja disponibilizărilor cu sume
familia într-o țară normală”. Tot mai multe. Multe familii sunt ingenun- mană nu are nici o reacție la proble- afară, ar fi cel mai bine dacă am compensatorii de câteva sute de
mulți romani nu mai cred in schim- chiate de greutăți și nu pot sa iși mele României. Viața romanilor a ajunge la acest rezultat folosind tot milioane de lei vechi, bani care s-au
bare. ghideze copii obiectiv, alti parinți nu ajuns să stea in pixul unor incapabili metodele noastre tradiționale, de terminat rapid. Unii dintre foștii mi-
A pleca sau a rămâne e ceva ii lasă să meargă la scoală pentru ai cu diplome cumpărate cu bani ce au care nu suntem absolut deloc de neri au regretat gestul din trecut,
profund personal, depinde de fieca- trimite la sapă sau la alte munci. ajuns să ocupe mari funcții in ierar- acord să ne despărțim. pentru că nu își mai puteau găsi un
Poate că dacă acei copii vor avea hia statului. Pentru că poate, pur și Un prim pas pentru asta ar fi să loc de munca si erau obligați sa tră-
re in parte. Este destul de greu să iei
toate cele necesare pentru demnita- simplu, vrei să respiri alt aer si să mergem la vot și să ne implicam in iască din ajutorul social sau să pă-
această decizie. tea umana, spre exemplu cum ar fi o trăiești în altă țară. ceea ce se întâmplă in jurul nostru. răsească această localitate.
In această situație am fost si eu toaletă, atunci poate cu siguranță Din această listă de motive se Într-o țară nu se poate face ni- Fără o viziune și un plan de viitor
pană acum un an când am hotărât vor incepe să se gandească și la vi- poate vedea că oamenii pot pleca mic fără factorul politic. Pornind din pentru aceasta comună, an de an
să mă mut din Romania in altă țară. itor. chiar și pentru o idee, pot pleca din cele mai vechi timpuri toate deciziile bunăstarea comunei Mătăsari se
De ce pleacă romanii din Acest sistem de educație se în- motive ce țin de ceva abstract și nu au fost astfel. degrada și se degradează tot mai
vârte in mediocritate de mulți ani, din cauza unor nevoi imediate. Plea- Vechea problemă a romanului rău iar oamenii au inceput să para-
țară? că din cauza dezgustului moral, așa cum întâlnim și in opera lui Ca- sească comuna..
pentru că una din nevoile superioa- ragiale este că romanul nu știe cu ''Veșnicia s-a născut la sat..'',
re, de afiliere și de valori, nu le-a cine să voteze și că nu este vina lui spunea cândva Lucian Blaga in-
fost îndeplinită. pentru această situație. Consider că tr-una din operele sale. Cine a copi-
In Romania tot timpul auzim zil- este doar vina noastră pentru că nu lărit sau trăiește la sat știe că toată
nic cuvintele schimbare sau reformă ne implicăm mai mult. Când obser- frumusețea și bunătatea de acolo
dar parcă rezultate nu mai apar. Tot văm că ceva nu este in neregulă sau vin, iar dacă ar fi asigurate toate fa-
mai mulți se plâng si își doresc o că s-a comis un abuz , nu trebuie să cilitățile si nevoile, nimeni nu ar mai
schimbare dar nimeni nu face nimic, mai rămânem indiferenți. pleca. Administrația publică locală
așteptăm să ne cadă din cer o Dacă era mai multă implicare trebuie să discute cu cetățenii, să
schimbare. Oamenii care se implică din partea cetățenilor, lucrurile ar identifice exact problemele cu care
cu adevărat sunt foarte putini și ar arăta diferit. Ca și cetățean trebuie se confruntă, să aibă curajul si să
trebui ca tot mai mulți romani să își să îți cunoști atât drepturile, cât și spună lucrurilor pe nume, să „pună
asume această schimbare. îndatoririle, să îți exerciți dreptul la degetul pe rană” iar apoi să identifi-
Generația noastră are o misiune vot. A vota înseamnă să-ți respecți ce soluții și să adopte măsuri cat
foarte grea pentru că depinde doar statutul de cetățean. mai rapid. Pe lângă măsurile ce ar
de noi cum va arăta România peste Totuși, nu toți politicienii sunt trebui implementate de instituțiile
câțiva ani. Când vorbim despre viitor buni doar de gură, nu toți promit dar statului, care nu trebuie să fie doar
ar trebuie să schimbăm din nou mo- fără să facă nimic, nu toți preferă să un simplu spectator la ceea ce se
dul în care ne raportăm. Nu trebuie se ocupe mai mult de imagine decât întâmplă economic și social, ar mai
să ne mai consideram o generație de munca obositoare
de sacrificiu sau să ne plângem, să de zi cu zi a unui bun
arătam cu degetul greșelile părinți- administrator.
Cred că fiecare roman are moti- nu avem nici o perspectivă și încă lor sau bunicilor noștri. Trebuie să Din fericire mai
vele lui pentru care pleacă din țară nu se zăresc soluții pentru a spera la învățăm din trecut și să nu mai re- avem și cazuri bune ,
și acestea sunt foarte multe. un sistem educațional modern. petam aceleași greșeli care ne-au puține dar există și ar
Poți sa pleci din țară pentru că Pentru că sistemul medical adus aici. trebui sa le folosim
mediul profesional din România nu funcționează parcă mai prost ca cel Acum totul depinde de noi ceea ca exemplu. Un mo-
te mai stimulează intelectual și ai al educației. România are cel mai ce facem și cum ne implicam in vii- del bun de adminis-
nevoie de mai mult. slab sistem medical din Europa. Pa- torul României. In Romania este ne- trație sau investiții
Pentru că e greu să trăiești într-o cienții privesc spitalul ca pe un duș- voie de proiecte uriașe, de mari re- locale utile pentru
țară unde criminalii în serie sunt eli- man și viceversa, când fiecare ar forme pentru a se vedea cu adevărat cetățeni si mai ales
berați și apoi dau foc sau omoară trebui să aibă grijă unul de celălalt. schimbarea dar in realitate totul pentru tineri, comuna
copii. Pentru că in Romania legea se Doctorii continuă să ia mită deși pornește de la fiecare dintre noi. Pu- Ciugud din județul
respectă la modul absolut. O băbuță salariile au crescut. Si mai rău, noi tem începe cu lucruri mici : să învă- Alba este cel mai bun
care vinde pătrunjel in piața sau la continuăm să le dăm, cu umilință si țam să reciclăm și să nu mai arun- exemplu. Comuna
căm gunoiul pe jos, să ne ajutam Ciugud este un exemplu de bune fi nevoie și de implicarea cetățenilor,
colt de strada pentru a-și câștiga cu capul plecat. Bineînțeles că nu a tuturor, în buna gospodărire a lu-
existenta va fi sigur amendată. poți generaliza, dar sunt mai mulți unii pe alții și să ne facem treaba ca practici și ar trebui sa fie un reper
la carte in tot ceea ce facem. pentru toate comunele din Romania. crurilor, pentru că omul sfințește lo-
Pentru că pădurile sunt jefuite și cei care iau decât care nu iau mita și cul.
nimeni nu face nimic. Pentru că un asta este valabil in toate instituțiile Modul in care alegem să ne fa- Această comună a implementat in
cem treaba, va influenta viitorul ultimii ani numeroase proiecte me- Poate o tresărire in al doispreze-
pensionar nu știe dacă să meargă la statului. Pentru că pe lângă siste- celea ceas ne-ar determina să scă-
doctor sau să își cumpere de mân- mul educațional și medical defectu- nostru, al tuturor. Atunci nu vom mai nite să ajute cat mai mult cetățenii
auzi acele acuze că cei de la stat nu si astfel sa îmbunătățească calita- pam de această scuza ”Suntem in
care cu bănuții din mica lui pensie. os, mai avem și media care parcă își Romania”, sau poate ne va ajuta să
Pentru că de atâtea ori justiția a dorește să îndobitocească cat mai muncesc sau că cei din privat mun- tea vieții.
cesc prea mult. Din păcate nu putem spune că dispară această comoditate resem-
fost pusă la pământ, multe persoane. Acele emisiuni de nată a romanilor și să ieșim din
Pentru că frumusețea României, cancan-uri pline de non-valori cred Este o vorba: ”Muncește mult și localitatea Mătăsari face parte din
visează departe” și consider că aceste exemple. această prăpastie in care ne aflăm.
munții, lacurile și râurile sunt inva- ca au scopul de a atrage atenția de Poate că după câțiva ani, unii ro-
date de gunoaie. la adevăratele probleme. dacă fiecare dintre noi își face trea- Comuna Mătăsari este conside-
ba bine atunci lucrurile se vor rată de unii ca fiind cea mai săracă mani se vor mai întoarce in tară si
Regele Charles al Marii Britanii o Pentru că nu mai suporți peisa- vor aduce un aer nou, o altă menta-
admiră iar noi romanii pur și simplu jului politic dezolant. Sistemul politic schimba, poate nu imediat dar cu localitate a județului Gorj.
siguranță in următorii ani. Dacă faci o vizită la Mătăsari si litate astfel încât să apară și schim-
ne batem joc de ele. Pană când nu din Romania are un nivel de respect bări pozitive in societatea româ-
realizam că cel mai de preț bun al foarte scăzut față de romani și acest Cred ca fiecare dintre noi își dovezi blocurile care sunt degradate,
rește să aibă comune si orașe cura- multe dintre ele fără geamuri, uși, nească.
acestei țări este capitalul natural, nu lucru a dus la acest dezastru la care Nu ne mai rămâne decât să spe-
o să ne ridicam din mediocritate. asistăm acum. Politicienii pur și te, o infrastructură rutieră cat mai mirosul si praful de cărbune te face
dezvoltată, trenuri fără întârzieri, să crezi acest lucru. răm că marea schimbare nu se va
Pentru că pe stradă, deși coșul e la simplu au sufocat Romania. Campa- lăsa prea mult timp așteptată.
La Colegiul Tehnic Mătăsari, în noiembrie 2011
Societatea de Științe filologice din România – filiala Gorj și
Cercul profesorilor de română din liceele Gorjului
Prof. Dădălău Dumitru: Doamnelor și domnilor donaţiile din partea elevilor, să aducă la şcoală o carte 1999, prin modificările pe care le-am făcut, prin schim- multă preocupare când văd că profesorul lor îşi dă in-
profesori, stimată doamnă inspector, vă aflaţi în Cole- pentru un an de studiu. Şi, în felul acesta, am strâns trei barea structurii şi a planurilor de învăţământ, am făcut teresul, şi vine pregătit, şi cu o oră înainte de a începe
giul Tehnic din Mătăsari, după 11 ani și jumătate, de mii de volume de cărţi aici, care sunt ale cabinetului, şi în aşa fel încât am ajuns în 2 ani la 2150 de elevi. Vârful programul. Când eram director, veneam la 6: 20, 6: 30,
când a fost ultimul cerc, în luna mai, 2000, unde, în nu ale bibliotecii. De aici, şi atunci şi acum, au început de sarcină a fost în 2001. Cei 2100 de elevi şi cu cei acum vin la 7fără 20, exact cu o oră înainte, şi pregă-
urmă cu 11 ani și 5 zile, umbla printre băncile în care primele reclamaţii. Am ţinut capul de afiş al Radioului 500 absolvenţi de clasa aVIII-a de la podul Jiului: Te- tesc materialele, văd dacă merg sculele, şi când vin
staţi dumneavoastră acum, Ministrul Învăţământului, Oltenia- Craiova, că aici, în Mătăsari, elevii sunt puşi să leşti, Băleşti, Câlnic, Ciuperceni, Godineşti şi tot ce ţine copiii, nu mă mai duc să iau catalogul, c-a zis doamna
doi secretari de stat, toată conducerea politică și admi- aducă materiale didactice, că profesorul lor de română până la Motru în partea cealaltă. I-aduceam încoace de inspectoare să ne facem noi caiet cu absenţele.
nistrativă a judeţului, care veneau să vadă în Mătăsari uzează de acest material şi că îl foloseşte în alte sco- două ori pe an să vină să cunoască realizările din Mă- Disciplinat am fost o viaţă întreagă. Cine nu ştie sa
modul în care se desfășoară reforma învăţământului. puri. A venit o echipă întreagă şi au găsit copiii, făceau tăsari. Nu întâmplător am rugat să vină aici un bun fie subordonat nu poate să fie conducător. Aşa că, le-
Nu veneau ca la Minunea de la Maglavid, ci veneau inventarul la cărţi. Nu m-am sinchisit eu de ei, au venit prieten de-al nostru, coleg de română, director. Nu să am făcut pe toate, şi când e să să ascult, joacă toţi pe
într-o unitate de învăţământ, care demarase lucruri şi după aceea, şi şi-au dat seama: «Domne, am ascul- confirme, ci ca om care a venit, mai târziu în această sârmă. Când e să facem treabă, facem treabă. Aşa că,
foarte importante, care demonstrau că, dacă se vrea, tat de un tâmpit, care ne-a spus să dăm pe post în zonă, poate să arate că atunci, cei 500 de elevi veneau dumneavoastră trebuie să ştiţi, că în Mătăsari veți găsi,
se poate. Era într-o zi de Sf. Dumitru, când un colectiv continuu ce se întâmplă aici şi ne-am dat seama că şi în preajma sărbătorilor de Crăciun, şi în luna mai, şi vă arăt şi acum pe calculator toate lecţiile. Pe toţi
de cadre didactice, a aprobat demersurile pe care le ceea ce aţi făcut a fost un lucru bun». când făceam Târgul Ofertei Educaţionale, să vadă ceea scriitorii, pe clasă, a IX-a, aX-a, aXI-a, aXII-a. N-am ore
începusem ca să înfiinţăm în Mătăsari primul colegiu Vreau să vă spun că nu suntem în ciclul amintirilor, ce este în Mătăsari. la gimnaziu, dar sunt toate. O să ziceţi: «Bă, da ce dra-
din ţară, de la ţară. Și, așa am rămas unitate tehnologi- dar ceea ce vreau să vă spun dumneavoastră, îi spu- Atunci într-un glas şi într-o singură voinţă, l-am cu’faci, mă, de tot omori la ăştia, că tot proşti sunt?».
că în această zonă a Gorjului, în întreaga ţară. De ace- neam şi Ministrului Învăţământului, care punea mâna făcut pe Mitropolitul Olteniei, aici în Mătăsari, să afirme Păi domnule, dacă nu faci nimic, îi laşi mai proşti. Dacă
ea, vreau să-mi exprim în numele catedrei de română pe aceste cărţi, punea mâna pe aceste reviste pe care că este cel mai cald liceu şi cea mai bună instituitie de încerci cumva şi pui şi tu umărul, mai împingi căruţa
mulţumirea noastră totală pentru faptul că aţi dat curs le vedeţi acolo, în ultimul rând. Pentru ce să nu recu- învățământ pe care dumnealui o văzuse. Venea în faţa câţiva metri în faţă. Şi atunci…şi atunci o să vedeţi că
invitaţiei noastre, de a vă afla astăzi aici, în Mătăsariul, noaştem că la ora actuală nu mai citesc copiii, cum a 2500 de elevi în sala de sport, în condiţiile în care, atunci când am văzut că nu mai merge cartea. «Dai
căruia, daţi-mi voie să-i zic, centrul universului laora citea Sadoveanu toate revistele din doscă în doscă, ei fusese la Severin într-o sală de clasă în care nu găsea bibliografia la începutul anului», zice doamna inspec-
actuală. Pentru că…noi, cei care suntem aici, lucrăm citesc cu totul şi cu totul altceva. Aşa am început să decât 15 elevi, care fugeau prin clasă unii după alţii. Şi toare la consfătuiri: Da, bine le-o dai, şi rămâi cu ea
cucuvântul, și dacă noi nu ne jucăm cu cuvintele, dau să se aducă câte 10 articole din ziare, din reviste şi noi l-am primit ca pe rege aici, m-am întâlnit cu dum- dată. Dar te duci şi verifici la bibliotecă, peste o lună,
atunci ceilalţi, nu au timp de așa ceva. Așa că, v-am din cărţi şi să fac mape tematice la timpul acela, între nealui, şi m-a întrebat de multe ori…dar vă povestesc peste un semestru, şi vezi că sunt 2, că sunt 3, că-s
înmânat un program, și încercăm să ne ţinem de el. 15 şi 20 de ani în urmă, şi alea le găsiţi acolo în spate. mai încolo despre această treabă. Ministrul, Mitropoli- niciunul, că unul a citit două, că unul n-a citit nimic. Şi
Vom desfășura activitatea după cum aţi văzut, în 4 Nu avem timp să le vedeţi, dar ele au constituit pentru tul, conducerea inspectoratului şcolar, a Prefecturii, a atunci…şi atunci am făcut altceva… am folosit televi-
acte, și mai multe tablouri. Situaţie în care aveţi posibi- doritorii şi elevii care au vrut să înveţe, material bun Consiliului Județean, INTR-O bună conlucrare cu orga- ziunea cu circuit închis, de afară şi când lucrurile nu
litatea să vedeţi, nu lucruri deosebite, ci fapte normale, pentru activitate de elev. S-ar putea să ziceţi: «bă, ăsta nele locale, cu mineritul, ne-au făcut să dezvoltăm evoluaseră am avut nişte prieteni care mi-au tras toate
de viaţă pe care le desfășoară dascălii din Mătăsari, e bun de gură şi ne ţine pe noi aici de vorbă, că realita- această instituţie de învăţământ şi să ne aflăm în sta- filmele de pe operele literare, şi le-am pus pe bandă, şi
înaceastă «vale a plângerii». tea e cu totul si cu diul în care dumneavoastră sunteţi astăzi aici.Nu este o filmele le-am pus pe video şi le-am dat la copii.Dacă
Dacă excavatoarele astea sunt aduse aici și scor- şi totul altceva». O fi în mintea unora, dar eu am laudă, dar cabinetul de română este locul în care, dacă voiam ca toată clasa a IX-a, cinci clase să vadă filmul
monesc pământul, rolul nostru a fost de a șlefui sufle- totuşi cât de cât satisfacţia profesională că pot să pun Dumnezeu nu va zice să plec mai devreme, voi ieşi la Mara, toţi vedeau filmul Mara, colectat dintr-un loc, şi
tele copiilor noștri scumpi și dragi, și ca strungari însu- 30 de cărţi de Bacovia odată pe masă, le-am adus, că pensie din el, aşa cum i-am promis Ministrului. Este vedeau filmul respectiv. Una e cu Mara care-l vezi în-
flete cum ne numim, încercăm să ţinem și noi steagul pot să pun tot Eminescu pe masă, că pot să pun tot locul meu de muncă, o să spuneţi: «cum, domne, e tr-o oră şi jumătate, şi alta e cu Ion la care-ţi trebuie 3
sus, pe tărâmul învăţământului. Suntem o unitate care Creangă pe masă, că pot să pun Caragiale, că pot să-i ăsta?». Da, e ăsta, pentru că toate clasele la care pre- ore şi jumătate. Dar fac de aşa natură, încât copiii să
a împlinit31 de ani de existenţă. Nu ne mai putem plân- dau pe Mircea Eliade − Maitreiy, să vină şi să stau lân- dau eu, vin şi fac ora aici, şi clasa la care sunt eu diri- vadă.
ge acum că suntem la început, nu mai putem să spu- gă el să-l citească şi să-l oblig. Şi cât o ţine minte, să ginte se duce şi face orele în locul acestor elevi. Cu televizoarele e şi asta o problemă, să ai televi-
nem că nu mai avem experienţă…nu mai putem să ne fie sănătoşi, datoria eu mi-am făcut-o.Portofoliile se Vreau să să vă spun şi să înţelegeţi că n-am făcut zor color în fiecare sală declasă, dar problema e şi mai
văităm că nu avem posibilităţi să ne menţinem în eșan- făceau atunci şi le-am continuat şi eu. Acum sunt alte nici o modificare, ar fi prea mult pentru mine, la ora mare atunci când trebuie să ai grijă de el şi să-l folo-
tionul unităţilor de învăţământ reprezentative din ju- situaţii, nu mai pun copiii să facă portofolii din articole actuală, să spun că: «Domnule, am făcut schimbări». seşti, pentru că «copil cuminte şi babă frumoasă, mai
deţul Gorj. Și dacă am pronunţat acest cuvânt, vreau să vechi, pe autori, pe perioade, pe tematică, pe tot ce Da, este totul aşa cum desfăşor ORE în fiecare zi. Deci greu e să găseşti» şi atunci ei vin, caută, umblă să-ţi
reţineţi că dintre liceele Gorjului, din cele33, dacă îmi facem noi la literatură şi care îi ajută. Şi care voia să din respect pentru dumneavoastră am lăsat lucrurile să distrugă toată şandramaua, şi atunci le-am folosit aici.
mai aduc eu bine aminte, în 2000, aici, înMătăsari, am înveţe pentru olimpiadă, rămânea să mai înveţe şi citea curgă normal şi să văd dacă în final lucrurile aici în În plus, ca să fim în pas cu moda, tot cu copiii şi o să
organizat primul concurs de titularizare. Am titularizat mereu. Mătăsari merg bine sau rău. Noi facem şi alte lucruri ziceţi: «tot cu portofolii, tot cu de ăştia», am pus nişte
două cadre didactice: unul de educaţie fizică și celălalt Cine voia să înveţe pentru bacalaureat rămânea şi aci, vreau să ştiţi că Mătăsariul a fost singura unitate copii care au avut preocupări de acestea pe calculator
de engleză.Iată, că ceea ce se face acum, după noua citea mai mult, sau lua alea acasă. A fost perioada în de învăţământ din Gorj şi poate din ţară, care la un mo- şi am scos toate filmele online şi le-am pus pe DVD. Şi
lege a învăţământului, noi făceam cu ani buni în urmă, care aveam timp de ei, şi să strâng şurubul la maxim, ment dat, a strâns 92 de calculatoare. Avea 3 cabinete acesta se foloseşte de către copii. Dacă vor să-l vadă,
și deschideam porţile unui drum destul de serios. Vă până crăpau, dar a fost şi perioada în care am avut de informatică şi avea calculator în fiecare sală de cla- îl văd, dar vor, nu vor, pofta vine mâncând, pentru că,
aflaţi în cabinetul deromână, care, ca și Hanul Ancuţei, decât o clasă, pentru că nu mi-am permis în ai 11 ani să.Calculator în fiecare sală de clasă, videoproiector, dacă întreb pe unu: «bă, tu ai văzut pe Coana Chirița?»,
nu este un han, nu este oclasă…n-are ziduri groase, de directorie să iau mai mult de 4 ore. Şi cu alea 4 ore retroproiector, ecran. Când am fost cu actualul inspec- n-a văzut niciunul; dacă întreb: «bă, a citit vreunul?»,
dar le are suficiente ca să reziste în timp. Este înfiinţat nu aveam posibilitatea să stau lângă ei, adică vreau să tor de la Tg-Jiu, la minister, la o dezbatere,laINSTITU- n-a citit nimeni nimic; «Bă, voi ştiţi ce a scris Alecsan-
imediat după revoluţie. spun că făceam într-adevăr o muncă de bibliotecă, îna- TULDE STIINTE ALE EDUCATIEI nu i-am spus l -am luat dri?», draci!. Pune-o mă, pe Draga Olteanu Matei să
Când mă uit la dumneavoastră, vă văd pe unii care inte şi după. Aveam fişă de bibliotecă, dam pe bază de dimineaţă cu maşina de la Castelul de Apă, locuia vadă acolo şi stau copiii şi văd ca la Patria Bucureşti. Şi
aveţi părul ca şi al meu, vă văd pe unii tineri şi frumoşi semnătură când lua şi aducea cartea.Este exact ce fă- în Motru atunci, era inspector de matematică și ne-am atunci, o rămâne, n-o rămâne cu ceva în clasă... Deci,
şi mă bucur că noi trăim printre dumneavoastră. Vor- cea profesorul meu de limba română când mi-a dat dus în Bucureşti pe Răzoare, lângă Cotroceni. « domnu- filmele acestea, le găsiţi aici, şi acolo. Deci, copiii vin…
bim la general…văd şi acum, când atunci se băteau în pentru prima data cartea Desfăşurarea în mână şi mi-a le director, da unde ne ducem», «Ne ducem până aici, vin şi se încolonează în şir indian şi, aşa intră, aşa ies.
această sală de clasă cu 20 de oameni la structura zis: «bă, citeşti cartea în 3 zile, vii la mine cu ea citită, la magazin», plecasem la 4, şi la 7 şi un sfert, am fost Şi după ce văd filmul, mai am şi colegi care mă ajută,
tehnică, femei şi muncitori, care veneau să vadă ce şi te întreb din ea.». Şi acest lucru am reuşit să-l facem în faţa magazinului.«Ce facem aici?», «Haideţi încoace, şi e făcut orarul de aşa natură, încât poţi să mai iei
este şurubul.Mă văd noaptea, pe la ora 23, prin Combi- aici. Cât o fi de bine, cât o fi derău, cât am muncit, cât că vedeţi dumneavoastră». Era totul discutat, era aran- orele de la alte discipline tehnice, să reglezi treaba, în-
natul de Prelucrarea Lemnului din Tg-Jiu, cărând la n-am muncit, dar ştiu că-n sufletul meu am conştiinţa jat, şi atunci am plătit pe loc 12 videoproiectoare. Şi cât să pot să fac ceea ce fac, în aşa fel încât şi copiii să
aceste panouri, în spinare, împreună cu alte cabinete, împăcată că împreună cu colegii mei, am depus interes zicea domnul Paralescu: «Domnule, în tot Târgul nu rămână cu ceva.
de matematică, de franceză şi de fizică. Aceasta era pentru ca şi elevii din Mătăsari să nu fie catalogaţi, aşa găseşti de ăştia!», «Lasă, domnule, să fie ăştia, şi cu Noi facem aici, lucruri multe, care pentru unii din-
formula celor 4 Dădălăi în Mătăsari, fraţi şi soţii. Mă văd cum din păcate mai sunt. Ne-a ajutat poate şi noua încă 10 retroproiectoare». Şi apoi au venit banii aceia, tre dumneavoastră, nu prezintă interes, care o să spu-
stând în întreprinderea cinematografică şi scriind la orientare pe care am făcut-o în liceul din Mătăsari. Am 250 de milioane, bibliotecă, fizică, chimie, şi am mai neţi: «bă, ce spui tu aci e de domeniul trecutului, este
aceste panouri, care în mare, reprezintă osatura pro- renunțat la clasele de industrial, şi n-am mai ţinut: luat încă 5, şi am mai luat încă 5 şi am făcut în toate depăşit, proștii voștri sunt tot proşti, şi că adevărata
gramei noastre de liceu, scriind cu un alt om dedicat electricieni, lăcătuşi-mecanici, vulcanizatori, şi am sălile de clasă să aibă aşa ceva. Ideea era să folosim şcoală se face în marile instituţii ale învățământului cu
scrisului şi care era printre pictorii de vază ai judeţului adus în ’92, clasa de informatică. aceste calculatoare. Ştiţi foarte bine ce înseamnă pro- tradiţie şi cu inovaţie». Că peste tot se face la ora actu-
Gorj, Mitică PELMUS. Mă văd în situaţia în care, un bun Am băgat în ’93 clasa de filologie, am adus după gramul sa pui copiii să caute pe internet. Da, este. ală câte ceva pentru învăţământ, dar ceea ce-i îmbăr-
prieten de-al nostru, un predecesor de-al dumnea- aceea chimia-biologia, economicul, protecţia mediului, Şi eu am făcut acest lucru şi m-am ţinut. Sunt la vârsta bătează cel mai mult pe copii este să-i bagi în seamă,
voastră, Andritoiu, venea aici şi Stana, şi zice: , Bă, şi am ridicat puţin ştacheta elevilor care veneau să în care mai greu e să te iei la luptă cu cei tineri, dar o şi cred că acest lucru l-am făcut cu seriozitate. Să-i
domn’Mitică, cum dracu’ ţi-a venit în cap, mă, să faci facă o meserie. Am îmbunătăţit baza materială, am în- luăm aşa mai bărbăteşte, ca să nu o spun altcumva, şi bag în seamă de exemplu: în această iarnă la nivelul
prostiile ăstea?” «Da’nu-s prostii», zic eu. Dar apreciau. locuit tot. Când avenit în 2000…parcă îl văd pe răpo- încet, încet ne-am obişnuit şi-am mânuit calculatorul şi ministerului, s-a desfăşurat un concurs «Călătorie prin
De ce apreciau? Apreciau, pentru că începusem o acti- satul nostru profesor de la Novaci, cuscrul lui Cornel în felul acesta o să spuneţi acum: «bă, ăsta e un ne- Uniunea Europeană» la care să participe elevii din
vitate laborioasă, pentru că aşa am vrut…aşa au vrut Popescu,TILEA: «bă, Mitică, tu eşti neam cu Costea», bun». Nu, asta spun alţii, care ei sunt nebuni, că mă fac liceu şi din gimnaziu. Unii care au fost prin ţările din
muşchii mei. N-aveam pe nimeni. Era fratele meu di- Costea era atunci la modă cu banii, cu Iliescu, cu fasci- pe mine nebun. Uniunea Europeană, alţii care s-au plimbat pe internet.
rector…ne consultam, făceam ceea ce dumneavoas- naţia României, cu tablourile, cu alea de unde vin şi ce Dar vreau să ştiţi că toate lecţiile din programa Concurs care, a pus în valoare şi în română şi în engle-
tră ştiţi, sau nu ştiţi despre această şcoală, dar am în- fac, şi Ion Sanda, apreciau atunci ceea ce făceam. N-a şcolară, în diferite forme, în diferite variante, în diferite ză, şi franceză, şi germană, şi spaniolă. Deci, exact ţă-
ceput, deşi aveam o bibliotecă bogată, cu 14 mii de fost uşor să ajungem în stadiul în care am ajuns. Dacă moduri, le-am pus pe calculator. Şi vă arăt că nu vor- rile în care românii noștri au preocupări actuale şi aduc
volume.Simţeam eu nevoia, că trebuie ca elevii să aibă în 1997 la prima restructurare, cu plecarea minerilor besc prostii, dar…dar trebuie să mai vedeţi şi altele. în ţară valută…miliardele. Am făcut apel la copiii noş-
carte aici, în cabinetul de română. Şi aşa am început cu din bazin, am pierdut 10 clase, am ajuns la 1560. În De ce? Pentru că este în interesul lor, copiii manifestă tri, s-au mobilizat, şi am participat la acest concurs. Am
Revista, Fundația și Muzeul Jilțului Adriana Tănăsoiu
Domnul Dumitru Dădălău este acel om cu suflet de aur, care De-a lungul anilor, domnul Dădălău i-a sprijinit pe elevi și i-a data de 31 octombrie 1998 a fost deschis Muzeul Murmurul Jil-
a dat naștere Colegiului Tehnologic Mătăsari.. Domnul Dumitru susţinut să scrie, iar cu ajutorul dumnealui au ieșit până acum ţului, de altfel un muzeu foarte frumos care te ducea cu gândul
Dădălău a modernizat acest liceu, fiind cel mai renumit din tot 55 de numere. Această revistă a câștigat numeroase premii la la evenimentele ce compun istoria culturală și nu numai al aces-
Gorjul. Pe lângă electricitate, televizoare, internet, domnul Dădă- concursurile școlare situându-se mereu deasupra altor reviste. tui loc binecuvântat de Dumnezeu, la aceasta alăturându-se po-
lău a făcut tot posibilul ca elevilor din acest liceu să nu le lip- Rolul acestei reviste a fost de a demonstra că în acest liceu sibilitatea unei călătorii în trecutul Văilor Jilţului.
sească nimic și cu ajutorul profesorilor și forţelor proprii să ajun- există copii deștepţi care se implicau în scrierea de eseuri, ver- Am avut ocazia să vizitez acest muzeu și pot spune că este
gă cineva în viaţă, să aibă o meserie, să reușească să câștige suri și păreri despre anumite lucruri. De fiecare dată erau mândri unul din cele mai frumoase muzee vizitate de mine, în care ne
bani pentru a se întreţine pe ei înșiși și familia lor. Domnul Dumi- când articolul lor apărea în revista Murmurul Jilţului. este prezentată viaţa oamenilor de atunci, cum învăţau elevii și
tru Dădălău a dat naștere și unei minunate reviste, Murmurul Cea mai recentă realizare a revistei sunt cele două premii I multe obiecte care te fac să te gândești ce frumos era atunci, cu
Jilţului. Ideea realizării acestei reviste a fost a celor trei elevi obţinute la Concursul Naţional de Creaţie Literară a Elevilor ”Ti- toate că ne înfăţișează o imagine săracă, dar cei care trăiau
nemaipomeniţi: Ghiţan Elena, Corega Oana și Radu Cristian. nere Condeie”- Tismana 2010, de către Mădălina Ivan, din clasa atunci erau bogaţi având acele lucruri. Acest loc a fost vizitat de
Această idee a fost acceptată de domnul Dădălău Dumitru și a XII-a B, cu eseul intitulat “Fii Primul!” și de colegul ei de clasă, multe persoane părintre care chiar și de ministrul educaţiei și
selectând materiale strânse de-a lungul anilor, a luat naștere Flavius Purcel, pentru “Mamifere în societate”. După cum am cercetării, Andrei Marga, care a plecat de aici cu o impresie foar-
revista Murmurul Jilţului. Această revistă a fost tipărită în condi- spus, revista Mrumurul Jilţului este un motiv de bucurie pentru te bună despre liceul nostru. Apoi, după scurt timp, am avut ono-
ţii deosebite care vor să-ţi umple sufletul, setea de cunoaștere noi elevii, pentru că putem spune și împărtăși și celorlalţi ideile ranta plăcere ca pragul liceului nostru să fie călcat chiar de Înalt
cu ceea ce se întâmplă în școală noastră. Primul număr al revis- și gândurile noastre. După un an de la apariţia revistei s-a infiin- Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Olteniei. Am spus că
tei a apărut pe 1 decembrie 1996, având un mare succes. Apa- tat Fundaţia Murmului Jilţului. este un loc binecuvântat de Dumnezeu pentru că acesta este
riţia revistei a făcut mulţi elevi fericiţi pentru că aveau șansa de Aici erau depuse toate documentele importante ale școlii, locul în care am crescut și în care am copilărit, iar liceul este
a dovedi și celorlalţi de ceea ce sunt în stare, jucând rolul unor cărţi și multe altele. Erau și instrumente muzicale luate de dom- locul unde învăţ și pot spune la fel ca alţii: Sunt mândră că sunt
mici junaliști în devenire. nul Director pentru școală, care erau de mare folos elevilor. Pe elevă la Mătăsari!
Societatea de Științe filologice din România– filiala Gor j ...

Urmare din 38 obţinut la nivel de ţară, Leau ros ăștia ca şobolanii şi asta trebuie să vă bucure, netul ăsta, s-au zămislit în cei 15 ani de jurnalism în oraşului Motru. Şi o aşteptăm pe Mitzura să vină aci,
un loc 3, o mențiune, nu să vă întristeze, pentru că folosesc materialul didac- Mătăsari. 20 de cărţi, nu mă refer la ele. Sunt zeci de mi-a dat Bilete de Papagal din 28, din 29, ce a găsit
după ce aceste concursuri la Tinere Condeie, luaseră tic pe care-l pun la dispoziţie. La clasa a XI-a, vedeţi toţi mii de pagini, zeci de mii care se găsesc aici. Puteţi să acolo. Tare bucuroasă că eram din Gorj.M-a întrebat de
cinci locuri I, trei locuri II şi două locuri III. E mult…e scriitorii care-i avem în în programă. Deschid la Emi- verificaţi acasă, să nu stau eu să… Voiam să vă arăt domn’Mocioi şi de mai mulţi… Şi care s-a ocupat de
puţin, nu ştiu, dar pentru ei a fost o fericire. Pentru fap- nescu, uitaţi câte interpretări sunt aici. până şi ultima revistă, dar le aveţi pe toate. Uitaţi nu- Festivalul Arghezi…aşa că a fost un lucru interesant.
tul că, tânăra asta (Laura) a luat şi ea 650 0000la acest Accesăm pe ce vreți dumneavoastră. Aveam posi- mărul 60-61 postate, iar la ora actuală avem 15.640 de Am fost pe la Sadoveanu, dar asta vă spun pe la alt etaj,
concurs, şi ea se afla cu mine în altă parte, şi i-a luat bilitatea să intraţi şi să vedeţi. Accesăm orice şi găsim vizite. E mult, e puţin… Cei care aveţi curiozitatea şi despre ce era pe acolo.Important este, doamna inspec-
taică-său de la poştă, e un lucru extraordinar. În condi- aici.Aşa că, nu mai stau eu acuma să vă demonstrez. veţi intra pe site, veți găsi că o revistă este citită de o toare, că aceşti copii, nu ştiu nimic. - Ei, mai ştiu câte
ţiile în care taică-su n-are serviciu şi maică-sa lucrează Dacă mă credeţi pe cuvânt bine, dacă nu şi mai bine. Şi mie şi ceva de oameni, alta e citită de 200, una e citită ceva. Nu ştiu nimic, ştiu ei despre Zdreanţă şi ce le spui
în Italia ca să-i ţină, 650 0000, sunt nimic pentru noi, iată şi clasa a XII-a: Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu, mode 600, alta de 2000. Tot aci există… Vreau să mai ştiţi despre Arghezi? Dar când le spui lucruri de suflet, par-
sau pentru alţii, dar pentru ei, fac enorm de mult.Iată că dernismul, curentele, literatura aservită, Radu STANCA ceva…cărţile o să le vedem jos. Tot ceea ce s-a făcut că-i atrage mai mult şi se duc şi citesc. «Fă, Tinco, fă !»
am reuşit în felul acesta să ne mobilizăm şi copiii să ne , Nichita Stănescu, Marin Preda, Mircea Cărtărescu, în Mătăsari, s-a filmat, s-a fotografiat, s-a înregistrat. -Dacă folosea tonalitatea asta, o speria. Deci, problema
asculte. Ionescu, Marin Sorescu, toate sunt aci. Deci, nu vă Doamna inspectoare, dacă dumneavoastră veţi în- care se spune acum, este că…sunt multe lucruri de
Dacă veţi deschide siteul pe Murmurul Jilţului Ştiri, vând gogoşi, vă dădui înainte, o fi bune, n-o fi bune, o fi toarce capul puţin spre stânga, şi vă mulţumesc, veţi spus despre acest cabinet.
veți vedea că zice unul acum, că a citit, că noi în aceas- calde, o fi reci, vedea deasupra televizo- Nu ştiu câţi din dumneavoastră luaţi în seamă, dar
tă perioadă, noi sărbătorim nişte evenimente importan- dar le dădurăm. SIMPOZION INTERNATIONAL rului…acolo stau o sută eu ştiu că ceea ce facem noi aici în Mătăsari, facem cu
te, şi el se afla în Libia cu familie cu tot. Acolo, unde ştiţi Nu vă vând go- de DVD-uri, cu 3 ore fie- suflet şi facem pentru copiii noștri. Și plecăm de la 3
ce s-a întâmplat, şi totuşi a avut timp, şi a găsit pe in- goşi. Vă spuneam care pe el. Sunt 300de jumate. De la 3 jumătate, dacă era media clasei şi pe
ternet Mătăsari. Şi ce-am făcut cu ei? N-am făcut ni- că…acesta este ore care aşteaptă ca Mi- fiecare an creșteam cu câte un punct, şi ajungeam în
mic, am luptat pentru imaginea acestei instituţii şi site-ul fundaţiei tică Dădălău să nu mai clasa a XII-a la 5 şi jumătate, la 6, eram convins cadacă
acestei localităţi. Pentru că, dincolo pică, dincolo se şi revistei, Mur- doarmă, să nu mai stea se duc şi nimeresc la doamna Medrea, le da de la 8 în
dărâmă, dincolo se destramă, liceul ar trebui să existe. murul Jilţului”, lângă nevastă-sa şi să le sus. Dacă nimeresc la Rodica, le da 10, dacă nimeresc
Dacă de la 2150, am ajuns la 1597, de unde am plecat. domnii mei. Când catalogheze, să le pună la Ileana, le da 2, că…zic că…eu vorbesc mult, şi nu
Aceasta este situaţia, aşa că noi încercăm să mergem am dat drumul la şi să le bage pe internet, atragem copiii, dar am avut în această vară o clasă pe
mai departe. Laura, mă dau lângă tine, să-i arăt dom- internet era 25 să le lase amintire altora care am avut-o dintr-a XI-a, care a terminat cu 16 inşi.
nului inspector…vreau să vă spun că puteam să pu- mai 2000, ora 17: şi să le dea drumul în Din ăştia 16, 6 au fost în situaţia să nu-i bag în BAC. În
nem calculatorul aici (pe catedră), să vin…că am şi 15. Mătăsariul in- eter. Acolo se găsesc ăş- sinea mea, am zis: «mă, îi ascult pe toţi», dar n-am fă-
laptop, am de toate, vi le arăt mai târziu. Dar, le las tra în contact cu tia. Acele casete, dacă nu cut nicio gândire la început şi cu două săptămâni de
exact aşa cum fac. «Bă, aşa fac, sau schimb tot?». Nu lumea. Deci, de vor avea toţi DVD-urilor zile, i-am ascultat oră de oră, să verific nota la catalog,
schimb, că nu vreau să fiu fariseu în faţa copiiilor. Pun atunci ne funcţio- folosi pe cele de sus, 6 ore. Trec trei şi trei rămân. Ăia să-i aduc la 4 şi jumă-
acum, şi am să vă arăt, numai în timp scurt. Scurt, doa- nează nouă inter- care sunt 70, în afară de tate, să le scot media, să-i bag în bac. Pe ăia 3 să-i bag,
ma inspectoare, vă supăraţi? «Nu mă supăr». Pentru că netul în Mătăsari. Mă întreba un distins coleg aci. Avem cele care se află jos, cu operele literare.Aci veţi găsi, pe ăştia 3 să nu-i bag, şi aşa a fost. Şi le-am dat dru-
de aia venirăm în Mătăsari, şi asta este punctul pe ca- o pagină de navigare, în care avem mai multe lucruri. distinşii mei colegi şi bunii mei prieteni, veţi găsi lucruri mul la ăştia ăialalți, să văd, sistemul meu nu-i bun,
re-l arătăm.Vă ziceam de faptul că avem toate lecţiile Despre Colegiul Tehnic din Mătăsari, despre 15 ani de interesante, despre festivalul Arghezi. A fost anul aces- notarea mea nu-i bună, ce se întâmplă? Deci, ăştia la
pe calculator. Iată lecţiile aici. Haideţi căo iau aşa… jurnalism în Mătăsari şi vom avea activitate distinctă de ta a XXXI-a ediţie. L-au făcut internaţional, am făcut şi care le-am dat 5 jumate, că erau corigenţi pe primul,
Iată aici clasa a IX-a- Slavici, Ciulinii Bărăganului, Fă- această treabă şi nu mă voi referi la ea. De 30 de ani de m-am numărat printre oamenii care s-au ocupat de trebuia să le scot media 6 şi au luat 6, 50, ăştia ai 3.
nuş Neagu, tot…de sus până jos. Ia uitați-vă aici câte învăţământ liceal. O altă pagină este: O viaţă de om primele ediţii ale Festivalului Tudor Arghezi, am trimis Rămăsei cu 10.Unul a luat 9, 25. Opt au luat între 8 şi
am: concepte operaţionale ale textului, naratori, carac- închinată colegiului din Mătăsari cu referire la cel care cu timpul elevii din Mătăsari să se ducă la Cărbuneşti, 8, 75, 3 au luat între 7 şi 7, 50. Unul, care a învăţat cel
terizarea…le iau aşa la întâmplare. Mara, de Ioan Sla- a fost părintele şi organizatorul învăţământului liceal la festival, am publicat în revista şcolii un interviu cu mai mult, pentru bac, s-a entuziasmat ca
vici, roman realist, deci astea toate zece(despre Mara). din Mătăsari, fratele meu, profesorul Radu Popescu care a fost preşedintele festivalului, cu tâmpitu’, şi când a văzut Camil Petrescu, a scris,
Au posibilitatea? Au. Au…sunt aici, nu vi le mai arăt, Ion Dădălău. Dar, ceea ce este mai mult şi o să Marin Sorescu, cu Vâlceanu, cu care am fost în clasă, şi Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război’’şi a
ziceţi dumneavoastră și vă arăt. Ipostazele femeii în li- vedeţi, este că noi am reuşit în acest site să publicăm copiii îndrăgesc enorm de mult aceste lucruri. timpu- luat 5, 50.«Adică n-a citit tot!» N-a citit subiectul, s-a
teratura română, caracterizarea personajelor din roma- revista liceului în 60 de numere, apărute în 15 ani şi pe lui… În primăvara aceasta, fusesem la un control me- bucurat că el ştie, că face, că pe dracu’, că pe lacu. Şi
nul Mara, de Ioan Slavici. Poate credeţi că este o dobi- care o găsiţi aici, e posibil ca acesta să fie folosit de dical şi i-am spus lu’nevastă-mea: «eu nu plec din Bu- acuma este…«Deci, nu l-aţi învăţat să citească atent
tocie. Nu este o dobitocie, dar ei citesc, ei văd filmul, ei mai multe clase şi să se încarce, şi să nu meargă, dar cureşti, până nu mergem la Mărţişor». Şi ne-am dus la subiectul. Să-l înţeleagă.»Nu, nu, nu, nu de asta vă spu-
văd interpretări şi în felul acesta, reuşim mai departe. vi-o arăt aici. Va fi o activitate distinctă pe această trea- Mărţişor, şi am nimerit exact când toți pomii erau înflo- sei eu acest lucru. Eu vă spusei o situaţie de fapt, ca să
Nu vă mai arăt la clasa a IX-a, că e cald, şi o să spuneţi bă. Diplomele care au fost luate… Vreau să vă arăt riţi. Doamne, era o feerie, era o plăcere, să te duci şi să mă pună şi pe mine domnu’Zenovie pe pomelnic şi să
că nu avem condiţii. Am avut şi avem şi din astea… numai reviste. Uitaţi, aşa apărea revista. Nu mă mai iei cameră cu cameră în care a trăit Arghezi…să vezi zică: «bă, nea Mitică, eu… ». Bun.
cum le spune…cu aer condiţionat. Iată la clasele a X-a, ocup de ea, de aceea v-o arăt acum aici, că tot sunt aci. ce-a făcut el cu Paraschiva lui. Cum s-a jucat cu copiii, Eu mă opresc aici deocamdată şi schimbăm regis-
aveţi toţi scriitorii, dar sunt duși aci, cum îi pune calcu- Cine are posibilitate să acceseze, le va găsi. Deci, toate şi aşa mai departe. Să vezi tipografia, să vezi cărţile, să trul. Schimbăm registrul şi mergem să luaţi puţin aer,
latorul, nu după programa şcolară. Iată, ce vreţi… Ion revistele sunt. Sunt mii de pagini doamnă, dacă faceţi vezi hainele cu care s-a îmbrăcat, să vezi stroşitorul de până în curte şi mergem la muzeu, după care, ne în-
Creangă, poftiţi: basmul, Harap –Alb, povestea lui un calcul simplu, în 60 de reviste, ori 16 pagini, puse struguri, până când ajung să văd cele două morminte toarcem în amfiteatru UNDE desfăşurăm două activi-
Harap-Alb, toate, la fel…zece, de toate. Merg mai de- una peste alta, A3, înseamnă o mie de pagini. O mie de din fața casei, şi să vezi şi acoperişul lui Zdreanţă, cum tăţi: una legată de Societea de Ştiinţe Filologice în care
parte? Vi le arăt. uitați-vă acolo în stânga şi vedeţi 30 pagini, dacă pui 4 pagini format A4, pentru a -ţi da era bun acolo. Era tot bun, adică vreau să spun. Dar, să aniversăm semicentenarul lui Sadoveanu, şi cea
de cărţi portocalii cu Creangă.Vedeţi că sunt muncite seama, sunt 4 mii de pagini, băgate aici. M-aţi înţeles? m-am întâlnit cu Mitzura, 86 de ani, ne-am întâlnit în de-a doua, cu 15 ani de jurnalism în Mătăsari. Aţi fost
alea, nu sunt noi. S-au dus dracu coperţile de pe ele. 4mii de pagini. E o muncă infernală, uriaşă, aici în cabi- ziua de Sf.Constantin, şi aplecat la Motru că avea zilele cuminţi, m-aţi ascultat, vă mulţumesc!
PROFESORUL MEU DE LIMBA ROMÂNĂ – ROBUL NOS TRU

mijlocul unui oraș-fan-
tomă o școală de mân- Limba Română
drie națională. Corneliu Vadim Tudor
Munteanu Geani-
na: Cand ați fost bol- Nu-mi place să vorbesc în limbi străine
nav, împreună cu toată Eu sunt un vultur, nu sunt papagal
clasa v-am vizitat aca- Privighetoarea cântă pentru sine
să și am observat că vă Un singur cântec, dar e magistral.
lipseau orele de româ-
nă pe care le făceam De ce-aş vorbi engleză sau germană
împreună, știu că pen- Sau graiul rus, francez sau spaniol?
tru dumneavoastră Când limba mea-i balsam de pus pe rană
obiectul de română Izvor de apă vie, nu nămol. Oda proștilor
este aerul pe care îl de Ion Pribeagu
respirați și, de aceea, În limba asta mă simt cel mai bine
când ne vorbeați, stă- Ea varsă raze de argint în jur. Cu prostul care n-are şcoală
Grama Ovidiu: Profesorul ideal corect si sfă- team cu sufletul la gură Mai dulce e ca mierea de albine Te lupţi puţin şi-ai câştigat.
tuitor, bun la toate. și vă ascultam pe săturate . Limba Română, templu de azur. Dar duci o luptă colosală
Racoceanu Cristi: Este un om bun și corect. Burău Dumitru: Este o persoană care depu- Cu prostul care are şcoală!
Pot spune că toți s-ar mândri să aibă un aseme- ne un efort intens să învățăm limba română, a De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,
nea profesor. dat totul pentru faima și binele acestui colegiu . Ea s-a născut şi a-nflorit sub mâna
Lui Dumnezeu în 2.000 de ani. Şi actualii, dar şi foştii,
Lory Ghiţan: Un om minunat, un om care Ivan Mădălina: Personalitatea si dragostea
domnului profesor pentru limba română nu le voi Regină între graiuri e româna Cei mai deştepţi de pe Pământ
lasă amintiri plăcute, un om care merită respect
pentru ceea ce a făcut, ceea ce face și pentreu putea pune în cântar. N-o poate nimeni cumpăra cu bani. Au fost întotdeauna… PROŞTII.
ceea ce va face pentru noi în continuare. Dacă Purcel Flavius: Ne vom aduce aminte de Nu te ruga la ursitoare
dumnealui nu ar fi fost în acest liceu, sunt sigură dânsul în drumul nostru spre maturizare. Ce n-ar da alţii, Doamne, să vorbească Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,
că s-ar fi ales de mult praful de el. Cine ar mai fi Ceaușescu Ion Gabriel: Transmite mândria Atât de dulce, simplu şi bogat! Mai bine urlă-n gura mare :
făcut muzeul, revista, întâlnirile cu scri- Ei ştiu să latre, să maimuţărească „Iubite Doamne, fă-mă… PROST!”
itori? Nimeni. Pentru noi toți ati fost un Să dea comenzi scrâşnit şi cadenţat. De ce să tragi ca la galeră,
părinte și un diriginte care ne-a lipsit Să-nveţi atâtea fără rost,
încă din clasa a IX-a. Fireşte, ştiu că toate au valoare De vrei să faci o carieră,
Corega Oana: Un om cu răbdare, Exprimă stări de spirit, raţiuni Ajunge numai să fii… PROST.
un om care a făcut multe în acest liceu, Dar nici o limbă nu cunosc sub soare În lumea asta cu de toate,
care se îndrepta spre prăbușire. Precum e graiul nostru din străbuni. Unde se-nvaţă contra cost,
Iovan Nicolae: Un om cu caracter Păcat că nici o facultate
puternic. Dacă nu exista dânsul în acest Pentru această limbă a curs sânge
Pentru această limbă s-a murit. Nu dă şi diploma de… PROST.
liceu, nu cred că elevii învățau limba
română atât de mult. E limba-n care Creştinismul plânge Avem impozite cu carul,
Dobromirescu Adrian: Rămâneți În fiece biserică sau schit. Dar înotăm în sărăcie
pentru mine un model demn de apreci- şi ce buget ar avea statul
at, dacă nu erați așa cum sunteți, nu aș Eroică e limba cea română Dintr-un impozit pe… PROSTIE…
fi ajuns niciodată aici unde sunt acum, cultului românesc, a întâlnirilor de suflet. A rezistat prin anii cei mai grei. Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
nu aș fi avut cunoștințele pe care le am acum, Gheorghiţă Adriana: Tratează cu seriozitate Cuvinte din retorica păgână Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !
încrederea pe care o am în mine însumi. Veneati pregătirea lecțiilor. Ea a topit în creuzetul ei. O, Doamne, de ne-ar creşte grâul
la oră și ne arătați că ne putem sprijini pe ajuto- Gârjoabă N. Cristian: Model de bunătate Cum cresc recoltele de… PROŞTI.
rul dumneavoastră, că vă zbateți să faceți totul sufletească. Nu-mi place să vorbesc în limbi străine Si-n lumea asta răsturnată,
pentru a reuși noi în viață. Paliţă Grigore.Un om cu o personalitate Deşi le ştiu şi chiar le preţuiesc. Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,
Lazăr Marian: Un om cu suflet nobil care a mare, cu o minte plină de cunoştinţe, omul cu o Fiţi demni, urmaşi de legiuni latine, Savanţii noştri mor de foame
știut întotdeauna ce săi ceară unui elev. Făcea inimă de aur şi nu în ultimul rând, profesorul De acest vechi veşmânt împărătesc. Si numai PROŞTII sunt deştepţi
pregătire cu noi în fiecare săptămână. Îi mulțu- care şi-a ajutat tot timpul elevii.
mesc că m-a învățat carte. Roibu Diana: În liceul Mătăsari este singurul
Lupulescu Vasilica: Sunteți un om capabil care se poate numi profesor în adevăratul sens
de orice sacrificiu, ați făcut din școala aceasta al cuvântului
un castel de care sunt mândră. Mă bucur că am Olaru Oana Victoria: Cel mai pregătit profe-
făcut româna cu cel mai bun profesor din școală. sor care predă într-o ora cât alți în trei.În cabine-
Ramona Negrea: Este bine în această lume tul de română am văzut filme după opere litera-
să ai pe cineva lângă tine, să te învețe carte, ce re, am citit cărți, am fost evaluată corect,
e bun și ce e rău. Este un om deosebit, un om în datorită dînsului școala are revistă, muzeu...
toată puterea cuvântului, și-a făcut întodeauna Cosmin-Mihait Goșea: Am avut noroc să fac
meseria de profesor, așa cum trebuie să și-o româna cu profesorul care are rezultate bune cu
facă toți dascălii. Are metode de predare pentru elevii la bacalaureat și concursuri.
a determina copiii să învețe, este cel mai punc- Cruceru-Cămărășan Iulia-Arina: Mi-a lu-
tual profesor din școală, un om calculat, cu prin- minat drumul atunci cand pășam prin întuneric.
cipii sănătoase. X.X: Vă mulţumesc, domnule profesor, ați fost Odă profesorului de limba română
Milca Adina: Profesorul meu trăiește pentru omul care a adus această unitate de învățământ de Mircea Dinescu
școală și elevii îl țin în viață, totul din colegiul pe cele mai înalte culmi pentru ca ați știut întot- Vara însoțește elevii la atelierul mecanic
nostru se rotește în jurul dumnealui. Orele de ro- deauna ce vreți în viață. toamna numără rîndurile de porumb
mână se desfășurau într-o armo- iarna zvîrle zăpada din fața școlii
nie destul de plăcută, domnul primăvara cîntă la căminul cultural
profesor fiind mereu cu zâmbetul mărețul timidul profesor de limba română
pe buze, se mergea după criterii muncitor calificat în uzinele Sadoveanu și Tudor Arghezi
care s-au întipărit în mintea printre rigle și logaritmi
noastră și a dascălilor din Mătă- printre fierăstraie și strunguri
sari. își face și el loc într-o salopetă ușoară de cuvinte
Tanasoiu Cristian: Îl admir și abia apucă să învețe copiii că H2O
pe profesorul meu, pentru că se numea pe vremea străbunilor apă
gândește pe termen lung, este o că-i firesc să spui bună ziua și nu radical din 14
persoană care nu crede în somn, apoi să-i explice elevului Bujie Ion
iar acțiunile sale sunt munca și că H.P.-B. nu-i o întreprindere oarecare
punctualitatea, iar un lucru care ci-i chiar Hortensia Papadat-Bengescu
pe mine m-a marcat a constat în
faptul că la nicio întâlnire la care că noi n-am avut timp să ridicăm piramide
a participat nu s-a întâmplat să și ne-am îngropat faraonii în folclor
întârzie. Iubeste foarte mult copi- că limba română e inoxidabilă Stop!
ii, are un suflet curat și inimă și din nou H2O, radical din 14, H.P.-B.,
mare. Își dedică cea mai mare fiindcă ora de limba română s-a și terminat
parte din viață pentru a avea în și abia peste o săptămînă ne vom mai vorbi.
Religie De vorbă cu Dumnezeu! Prof. dr. Vasile GOGONEA
În toată splendoarea ei duhovnicească şi mereu fiind cărturarii! Nu vă urâţi duşmanii, cum fac fariseii şi cărtu- it în viață sunt separat de Dumnezeu! Deși, am încercat -IISUS HRISTOS: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Ni-
adâncită în smerenie, Rugăciunea se dovedeşte în aceas- rarii! Nu slujiţi banului, aşa cum fac fariseii şi cărturarii! mult ca să fiu bun, orice fac rămân separat de punte! Dar, meni nu vine la Tatăl decât prin Mine! Eu sunt învierea şi
tă săptămână dinaintea Rusaliilor şi o puternică legătură Nu vă irosiţi timpul propovăduind adevărul celor dezinte- am înțeles că prin moartea Ta, sacrificiul a fost spălat – viaţa! Cine crede în Mine, nu va muri niciodată! Crezi lu-
între om şi Dumnezeu, pentru că ea certifică un un mare resaţi”! chiar și păcatul meu! Cred că prin învierea din morți, Tu ai crul acesta?
har dat omului de către Preabunul şi Multmilostivul Dum- -Rep. Doamne, dar, la întâia Ta venire pe acest pă- făcut posibil să fie suficient sacrificiul Tău suprem! Te rog, -Rep. «Cred, Doamne, ajută necredinţei mele!», ca să
nezeu, dovedindu-se încununarea minunată a toată bună- mânt, ai făcut atâtea minuni şi atâta bine oamenilor, iar, ei Doamne, să mă speli de păcat și să mă aduci la Dumne- vin şi eu cu Tine!
tatea şi vieţuirea într-un mare folos duhovnicesc şi tru- te-au răstignit! zeu și viața veșnică! Nu vreau să rămân sclav în păcat, -IISUS HRISTOS: ,,Dacă voieşte cineva să vină după
pesc! Rugăciunea este un mare har dat omului de către -IISUS HRISTOS: ,,Aduceți-vă aminte de cuvântul pe deci, eliberează-mă! Îți mulțumesc, Doamne Iisuse Hristo- Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi
Preamilostivul Dumnezeu, iar, prin Rugăciunea făcută în care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul ase, că ai făcut aceasta pentru mine și te rog să mă ghi- să Mă urmeze”!
Duh și în Adevăr, noi ne apropiem şi mai mult de starea de său! Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni”! dezi in continuare toată viața, cât o mai am de trăit! -Rep. Doamne, dar, văd atâţia oameni care şoptesc,
fericire, când putem sta de vorbă cu Dumnezeu întru cin- -Rep. O, Doamne Mieluţ, o, ce săbii au scos cei ce se -IISUS HRISTOS: ,,Eu, Domnul, Cel ce am aşezat în doar, cu vârful buzelor, că Te iubesc pe Tine!
stea neasemuită care ni s-a dat în dar nouă, oamenilor, răzvrătesc cu purtătorii Tăi şi cu poporul Tău, şi ei cred că ceruri cetele şi oştirile îngereşti spre slujirea slavei Mele, -IISUS HRISTOS: ,,Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi
deoarece împlineşte marea cuviință a îngerilor, aceştia se războiesc cu aceştia, dar iată cum stai Tu în faţă şi şi apoi oştirile de sfinţi după felul lor, binecuvintez intrarea cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi
avându-și fețele și picioarele acoperite cu aripile, iar, cu primeşti rană de la ei, de la cei ce lor cuvânt în cartea Mea din zilele vom face locaş la el”!
multă smerenie ajung şi zboară în jurul scaunului din ce- lovesc, o, Doamne! acestea cu sărbătoarea lor cea de -Rep. Doamne, ai vorbit de atâtea ori despre făţarnici,
ruri al Dumnezeirii. De aceea, Rugăciunea smerită este ca -IISUS HRISTOS: „Să nu cre- azi, în numele Tatălui şi al Fiului şi despre farisei, ce ne mai poţi spune, când în ziua de astăzi
o mântuire de tot ceea ce-i rău, o scară către Împărăţia lui deţi că am venit să stric Legea sau al Sfântului Duh”! sunt atâţia…
Dumnezeu! Deci, la Ceruri, e calea care ne poartă la viaţă Prorocii; am venit, nu să stric, ci să -Rep. Doamne, la Sărbătoarea -IISUS HRISTOS: „Luaţi seama, să nu vă îndepliniţi
veşnică! Mărturisită din suflet, Rugăciunea făcută în Duh împlinesc! Căci adevărat vă spun, Cincizecimii, toţi oameni sunt side- neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi
şi în Adevăr înaripează şi înalţă sufletul nostru până la câtă vreme nu va trece cerul şi pă- raţi de frica războiului şi a traiului de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru
Dumnezeu, cu Care îl uneşte, mai ales atunci când noi mântul, nu va trece o iotă sau o tot mai greu de la o zi la alta! care este în ceruri. Tu, dar, când faci milostenie, nu suna
cerem de la Dumnezeu: iertarea păcatelor, milă, pace şi frântură de slovă din Lege, înainte -IISUS HRISTOS: ,,Eu sunt cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în
har, ştiind că fără ajutorul lui Dumnezeu, nu putem face ca să se fi îmtâmplat toate lucruri- Mielul Tatălui, şi este scris să fiu uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun,
nimic trainic şi binecuvântat în această viaţă trecătoare le. Aşa că, oricine va strica una din Biruitorul, dimpreună cu cei ce Mă că şi-au luat răsplata. Ci tu, când faci milostenie, să nu
(Ioan 15, 1-5). Pentru aceasta, ne-au îndrumat drepţii, pa- cele mai mici din aceste porunci, şi slujesc cu iubire şi cu credinţă pe ştie stânga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta să
triarhii, prorocii, împăraţii în Vechiul Testament şi Mântui- va învăţa pe oameni aşa, va fi che- calea Mea spre om! Durerea Noas- fie făcută în ascuns! Şi Tatăl tău care vede în ascuns, îţi va
torul cu sfinții Apostoli şi urmaşii lor în Noul Testament, mat cel mai mic în Împărăţia ceru- tră e fără de margini, dar, vom fi răsplăti”!
până astăzi şi cât va fi lumea! Ca urmare, considerăm că rilor; dar oricine le va păzi, şi va biruitori! Râd de lucrarea Noastră, -Rep. MULŢUMESC, DOAMNE, pentru că m-ai îngă-
a intra într-un dialog imaginar prin Rugăciunea către învăţa pe alţii să le păzească, va fi cei ce se răzvrătesc acum, plecând duit să aduc puţină lumină înaintea Ta şi pentru că atunci
Dumnezeu este Calea, Adevărul şi Viaţa prin care ne regă- chemat mare în Împărăţia cerurilor. de lângă Noi şi lovind din lături, şi când stau de vorbă cu Tine, simt că îmi împlinesc rugăciu-
sim înaintea Lui Dumnezeu! Căci vă spun că, dacă neprihănirea sunt hrăniţi de la mijloc şi râd de nea mea!
-Rep. Doamne, dacă aş începe dialogul acesta cu voastră nu va întrece neprihănirea Noi! Aş grăi ca Fiul cel răzvrătit şi -IISUS HRISTOS: ,,Voi sunteţi sarea pământului. Dar,
mărturisirea Sfântului Apostol Toma: «DOMNUL MEU ŞI cărturarilor şi a fariseilor, cu nici un chip nu veţi intra în l-aş ruga să nu Mă mai supere, dar n-am cu cine să gră- dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta puterea
DUMNEZEUL MEU», mai întâi, aş vrea să Te întreb, de ce ai Împărăţia cerurilor”! iesc, n-are cine să Mă audă, căci nemulţumirea lui s-a de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie
venit în această lume atât de păcătoasă? ,,Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în făcut pedeapsă peste cei ce şi-au ales răbdarea. Eu, lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni! Voi sun-
-IISUS HRISTOS: „Eu am venit ca lumea viaţă să împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui Domnul, sunt şi conduc în acest război, şi apoi voi slobozi teţi lumina lumii! O cetate aşezată pe un munte nu poate
aibă”! din ceruri”! semne cereşti peste aşezământul Meu şi Mă voi socoti, să rămână ascunsă! Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o
-Rep. Dar, Doamne, e o lume trecătoare şi păcătoasă, -Rep. Doamne, Dumnezeule, dar, cum ne ajută Duhul atunci, cu cei ce s-au tras în lături ca să lovească”! pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor
măcinată de vrajbe, de schisme şi erezii, de războaie, de Sfânt, ca să ne naştem cu adevărat pentru Împărăţia ce- -Rep. Dar, toţi cei aflaţi în suferinţă, te cheamă pe celor din casă! Tot aşa, să lumineze şi lumina voastră îna-
molime şi de atâtea desfrânări! rurilor? Tine, prin spusele: «Doamne, Doamne»…! intea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să
-IISUS HRISTOS: „Cerul şi pământul vor trece, dar -IISUS HRISTOS: Adevărat, adevărat îți spun că, dacă -IISUS HRISTOS: ,,Nu oricine Îmi zice: Doamne, slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri! Dar Mângâ-
cuvintele Mele nu vor trece”! un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia ietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în
-Rep. Doamne, ce sfaturi ne dai pentru îndreptarea Dumnezeu. (…) Vântul suflă încotro vrea și-i auzi vuietul, Tatălui Meu Celui din ceruri! Şi pentru ce Mă chemaţi: Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile și vă va aduce
lucrurilor? dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu Doamne, Doamne, şi nu faceţi ce vă spun”? aminte de tot ce v-am spus Eu”! (VA URMA) HRISTOS S-A
-IISUS HRISTOS: ,,Iubiţi-vă unii pe alţii, nu cum fac oricine este născut din Duhul”! -Rep. Cum să facem, Doamne, ca să te urmăm în ÎNĂLŢAT! ADEVĂRAT S-A ÎNĂLŢAT!
fariseii şi cărturarii! Nu vă răzbunaţi, cum fac fariseii şi -Rep. Doamne, Iisuse, am înţeles că dacă am păcătu- orice clipă?
Pentru minte, inimă și trup ! Femeia care l-a îngrijit vreme de 40 de ani pe Arsenie Boca
Teodor Golumbeanu, Anglia Ucenica părintelui Arsenie Boca, femeia care cată vieţii părintelui Arsenie Boca. sub suprave-
l-a îngrijit vreme de 40 de ani și care i-a fost alături Ucenica părintelui Arsenie Boca. O altă mărturie ghere informa-
,,Nașterea din nou" tere bazată pe în toate momentele dificile ale vieții, are mormântul despre Maica Zamfira apare într-o altă lucrare, inti- tivă, iar orice
,,Adevărat, adevărat îți spun că valorile și prin- la Mânăstirea Prislop. Maica Zamfira i-a fost devo- tulată „Părintele Arsenie Boca, Obiectivul Bratu”, mișcare a sa
dacă nu om nu se naște din nou, nu cipiile procla- tată până la finalul vieții. publicată la Editura Patmos, în 2009. Este decla- era raportată.
poate vedea Împărăția lui Dumnezeu." mate de Dum- Ucenica părintelui Arsenie Boca. La Mânăstirea rația dată de călugărul Antonie Plămădeală la un Informatorii că
(EVANGHELIA DUPA IOAN 3:3) nezeu spre Prislop, alături de mormântul părintelui Arsenie interogatoriu al Securității din 1955. Acesta poves- l-ar fi vizitat în
binele, convie- Boca, își are locul de veci și ucenica acestuia, Mai- tește despre venirea maicii Zamfira și a Părintelui mai multe rân-
Cu aproximativ 2000 de ani in țuirea și progre-
urmă, în miez de noapte, un reputat în- ca Zamfira. Aceasta i-a fost alături vreme de 40 de Arsenie Boca la Prislop. „Această fată care venise duri pe părin-
sul umanității. ani, îngrijindu-l până la moarte. Povestea întâlnirii din Bucureşti să viziteze Mănăstirea Prislop nu a tele Arsenie, la
vățat al iudeilor, personaj ce facea parte Chiar
din elita spirituală și intelectuală a ve- părintelui Arsenie Boca și a Maicii Zamfira este cur- mai voit să plece de la mănăstire, deşi eu şi colegul unitatea de
dacă Iisus pune tremurătoare. Potrivit unor mărturii, părintele ar fi meu i-am arătat călugărului B. A. şi ei personal, că muncă forțată.
chiului Israel, om de vază în Ierusalim, în prim-plan re-
pe nume Nicodim, vine la Iisus. Deși îi salvat-o de la sinucidere, iar drept mulțumire, ea şederea unei fete între călugări şi între noi care În 1955, Maica
nașterea spiri- l-a îngrijit până la finalul vieții. eram mai tineri, atâta timp (două – trei luni), nu este Zamfira a fost
recunoaște calitatea de învățător ce tuală, el face apel la conștiința și inima
vine de la Dumnezeu și îl abordează cu Măicuța Zamfira, pe numele său adevărat Ju- potrivită şi deci am cerut călugărului să îi spună să anchetată de Procuratura Timișoara, într-un dosar
omului, dezvoltând conceptul de renaș- lieta Constantinescu, a fost unul dintre puținii oa- plece de la mănăstire. Din această cauză s-au iscat în legătură cu Părintele Arsenie Boca. Acesta a fost
diplomație, în demersul său, il interpe- tere din toate punctele de vedere. Fun-
leaza pe Iisus cu o doză subtilă de vi- meni care i-au stat alături părintelui. Mențiuni des- certuri între noi, fapt pentru care B. A. mi-a pus în arestat, din nou, și condamnat la șase luni de închi-
damentul renașterii îl constituie reînno- pre ea și despre devotamentul cu care l-a îngrijit vedere mie şi colegului să ne căutăm alt loc dacă nu soare pentru că nu a denunțat un legionar căutat de
clenie. Prin conținutul său, dialogul din- irea credinței în Dumnezeu și afirmarea
tre cei doi va rămâne in istorie, dand apar în poveștile apropiaților și în notele Securității. ne place acela, iar până la urmă a plecat această autorități.
identității umane sub sceptrul legilor, Maica Zamfira a fost singurul ucenic al părintelui fată, Constantinescu Julieta.Pe urmă am plecat şi Alungați de la Mânăstirea Prislop. Patru ani mai
naștere la discuții, dezbateri și contro- poruncilor și învățăturilor lui Dumnezeu.
verse profunde în rândul teologilor, filo- Arsenie Boca, care i-ar fi salvat viața în tinerețe. Ea eu, din cauză că mereu m-am certat cu călugărul B. târziu, Maica Zamfira și Arsenie Boca au fost obli-
In consecință, prin întoarcerea la Dum- s-a născut în 1925, în Ialomiţa, într-o familie săra- A. pentru plecarea acestei fete, iar el fiind mereu gați să plece din Mânăstirea Prislop. Ba, mai mult, li
zofilor si istoricilor lumii. Când Nicodim nezeu, omul se schimbă în toate planu-
îi destăinuie lui Iisus faptul că știe că că, având doi frați și o soră. Tânăra Julieta a termi- trist şi supărat. Menţionez că nu am nici o bănuială s-a interzis să poarte veșmântul monahal. Din anul
rile. El devine mai bun, mai empatic, nat facultatea de Teologie, iar la 24 de ani s-a călu- de ordin moral asupra prieteniei ce s-a legat între 1959 au venit în Bucureşti, iar preotul a fost angajat
este un învățător venit de la Dumnezeu, mai tolerant, mai cinstit, mai altruist și
în replică, Iisus îi răspunde : ,,Adevarat, gărit. După numai un an, Maica Zamfira a devenit B. A. şi Constantinescu J. La fel am auzit că după la atelierul de pictură al Patriahiei. Cei doi ar fi locu-
mai sensibil la nevoile celorlalți. O astfel stareța așezământului de maici de la Mânăstirea plecarea mea de la mănăstire la Mitropolia Olteniei, it împreună o perioadă de timp și se spunea că ar fi
adevărat îți spun că, dacă un om nu se de schimbare nu este benefică doar in-
naște din nou, nu poate vedea Împără- Prislop. această fată s-ar fi întors din nou la Prislop şi că ar fost chiar căsătoriți. Astfel de informații apar în do-
dividului ci este și în folosul intregii co- Salvată de la moarte. Julieta Constantinescu l-a fi devenit stareţă. La auzul celor spuse de noi, că ea sarele de Securitate.Într-o notă informativă din
ția lui Dumnezeu." Prefăcându-se mi- lectivități. Comportamentul uman înre-
rat, Nicodim îl întreabă pe Iisus : ,,Cum cunoscut pe părintele Arsenie Boca în anul 1946, ar fi bine să părăsească mănăstirea, s-a supărat pe 1965, un locotenent major, Băjenariu, arăta că Juli-
gistrează vizibile progrese in toate cu trei ani înainte să ajungă la Prislop. Era o tânără mine şi pe colegul meu şi nu a mai vorbit cu noi, eta Zamfira Constantinescu locuia împreună cu
poate fi născut un om bătrân ? Poate el aspectele vietii cotidiene: la nivel de
oare să intre a doua oară în pântecele încercată de multe greutăți și, potrivit unor apropi- decât cu călugărul B.A., cu care studiau împreună părintele Arsenie Boca.
cuplu, in relatiile dintre părinți și copii, ați, ar fi încercat să se sinucidă din dragoste. A fost toată ziua. Totodată disperată că va pleca din mă- Maica Zamfira l-a îngrijit până în ultimele
mamei lui și să fie nascut ?" Dialogul în relatiile dintre educatori și elevi, la
dintre cei doi are loc în contextul în care salvată de părintele Arsenie Boca, care a ajutat-o năstire, i-a spus călugărului B. A. că dacă o va alun- clipe. Din cauza relației apropiate cu Arsenie Boca,
locul de muncă, pretutindeni in societa- să-și găsească pacea sufletească. Informația apare gă se va sinucide, fapt pentru care B. A. motiva faţă maica Zamfira a fost urmărită de Securitate și în
Iisus, prin învățăturile sale, îndeamnă la te. De aceea, întoarcerea la Dumnezeu,
o profundă renaștere spirituală. Această în lucrarea „Părintele Arsenie Boca în arhivele se- de noi reţinerea ei în mănăstire”, arăta Antonie anii următori. Aceasta chiar dacă a plecat la Sinaia,
la valorile și principiile divine pe care curităţii. Opis de documente”, volumul II. Plămădeală. în vreme ce părintele a rămas la București. De al-
renaștere spirituală are ca fundament Iisus le invocă permanent în cursul
îndreptarea atenției omului către legile „Până în septembrie 1950, Maica Zamfira «în- A încercat să-l scape de pușcărie. În 1951, când tfel, din anul 1977, duhovnicul Arsenie Boca s-a
existenței sale pe Pământ, este nece- cercase în nenumărate rânduri să se sinucidă, lu- părintele Arsenie Boca a fost arestat de Miliție, mutat la Sinaia, mai aproape de ucenica sa. În ulti-
și poruncile lui Dumnezeu proclamate sară pentru fiecare dintre noi, mic sau
pe Muntele Sinai și înmânate lui Moise, ând pastile în cantitate mare, iar cu o lamă de ras a noua stareță, Maica Zamfira a încercat să-l salveze. mii ani ai vieţii lui, ea a fost cea care l-a îngrijit cu
mare, bogat sau sărac, tânăr sau bă- încercat să-şi taie vinele de la mână. Urmele se văd Ea a trimis o scrisoare Patriarhului Justinian, solici- devotament. După moartea sa, maica Zamfira s-a
este văzută ca o reîntoarcere a omului trân. Cu speranța că veți medita adânc
la ,,matca" divină - DECALOGUL(CELE şi azi, cauza ar fi fost o dragoste neîmpărtăşită. tându-i ajutorul. De asemenea, a mers la Ministerul ocupat de organizarea funeraliilor și a făcut posibilă
la cele scrise și veți încerca să aplicați Stareţul (n. red. Părintele Arsenie Boca) căuta să-i Cultelor și a solicitat intervenția oficialităților comu- publicarea unei părţi din lucrările acestuia. Ea a
10 PORUNCI). Atunci când Iisus în- practic în viața voastra de zi cu zi açes-
deamnă la o ,,naștere din nou" a omu- satisfacă toate dorinţele, încât în ultimul timp a de- niste pentru eliberarea călugărului de la Prislop. murit în 2005 şi a fost înmormântată tot la Mănăs-
te principii si valori divine, până la ur- venit conducătoarea mănăstirii»”, informează si- Toate aceste demersuri au aras atenția Securității tirea Prislop, unde a slujit alături de părintele Arse-
lui, el de fapt se referă la o schimbare matorul articol, Dumnezeu să vă bine-
totală și profundă a umanității, o renaș- te-ul anomismia.wordpress.com. Acesta este dedi- asupra ei. Stareţa Zamfira de la Prislop a fost pusă nie Boca.
cuvânteze !
G. Călinescu mului, pentru valorificarea elementelor sale mai cunoscuți culegători de basme, urr- diene și minuni, acestea
definește basmul ,, în creațiile culte, când fiecare națiune își mându-l cu succes pe Nicolae Filimon. ,, din urmă tot atât de reale și
o operă de creație căuta specificul și își întemeia cultura .Ja- Petre Ispirescu nu este culegător de basme de adevărate ca și cele din-
literară, cu o gene- cob și Wilhelm Grimm devin precursorii în înțelesul acordat de noi astăzi cuvântu- tâi, cu deosebirea că pu-
ză specială, o basmului odată cu culegerea Kinder und lui, și nici chiar în al celui folosit pentru în- teau fi săvârșite numai în
oglindire în orice Hausmarchen37. Aceștia au cercetat și ori- vățători ca: Pop -Reteganul, Al. Vasiliu, Ră- chip excepțional, de anu-
caz a vieții în mo- ginea basmului, preocuparea devenind dulescu-Codin și alții".42Ispirescu a cules miți inși dotați cu însușiri
duri fabuloase; prin esențială pentru cercetători, unii identi- peste șaptezeci de basme, cele mai multe sau unelte speciale sau în
urmare, supunerea ficînd-o în miturile antice –Frații Grimm,- din Muntenia, dar câteva și din Oltenia, anumite împrejurări deose-
lui la analiza critică Max Muller - alții în mentalitatea primitivă Transilvania și Moldova. Basmele create de bite." Se amintește că iniți-
Prof. Pătrașcu este nu numai po- în vechile cărți indiene, în rituri arhaice, în- Ispirescu sunt narate simplu, pe înțelesul al poveștile aveau rosturi
Diana, Dragotești sibilă, ci și obliga- tr-un substrat cultural comun al popoarelor tuturor, dar expuse și cu o anumită elegan- practice și erau legate de
torie, din ea decur- indo- europene. ță. Combină formulări care țin de literatura credința că zicerea lor poa-
gând atât adevăruri Cercetătorii români au o părere diame- scrisă și de cea cultă, dar și procedee ale te provoca anumite acțiuni.
estetice, cât și observații de ordin structu- tral opusă, ei consideră că basmele au ori- oralității( repetiții, onomatopee, stereotipii). Ulterior, basmul a devenit
ral folcloric." gini străvechi, ele fiind produsul unor locuri Originea folclorică a basmelor este atestată un mijloc artistic de educa-
Basmul ocupă în literatura populară și timpuri diferite . de simbolurile inedite utilizate și expresia ție, tocmai modificarea ros-
același loc ca romanul în literatura cultă. Temele regăsite în basm sunt prelu- elevată, întâlnite în Tinerețe fără bătrânețe tului basmelor a condus la
Această categorie dezvoltă o latură lingvis- crate de fiecare națiune în funcție de me- și viață fără de moarte, Prâslea cel voinic și caracterul propriu. Motiv de
tică din care se desprinde o întreagă filoso- diul geografic căruia îi aparține, de tradiția merele de aur, Balaurul cel cu șapte cape- atracție la basm poate fi
fie de viață, contribuind la propulsarea uni- culturală și de viața socială. Probele prin te, Fiul vânătorului, culese de la povestitori capacitatea poveștii de a
versului fanteziei, a gustului artistic, la care trece Făt – Frumos pot fi asociate de condiție modestă din București. relata acțiuni energice și vii,
formarea și întărirea încrederii în triumful muncilor lui Hercule ; personajele basmelor Poetul Mihai Eminescu culege basme trezind atenția și transfor-
binelui . Basmul este o categorie narativă pot fi recunoscute într-o zeitate antică sau pe teritoriul Moldovei . În creațiile sale ( Că- mându-ne în copii. Basme-
,,socială", fiind o adevărată ,,piatră unghiu- alta.Făt- Frumos poate să aibă corespon- lin Nebunul, Frumoasa lumii, Borta vântu- le înfățișează un fel de ar-
lară " pentru definirea fenomenului folclo- dent în Apollo, iar Ileana Cosânzeana în lui, Vasile finul Dumnezeu și Finul lui Dum- hetip al narațiunii, forma ei
ric. În ciclul gimnazial basmul este definit Afrodita .Nu trebuie exclusă nici originea nezeu) se regăsesc din abundență primară și simplă, repre-
drept o creație literară care aparține genu- căutată în riturile arhaice, în practicile ma- repetițiile, parantezele explicative despre zentând un gen dinamic
lui epic în proză, în care întâmplările reale gice și-n cele legate de cultul morților, în- lexic și sintaxă regionale, dar și o grafie prin excelență .Inovația în
se împletesc cu cele fantastice, punând în trucât viețile miraculoase și obiectele ma- aparte. Abia în 1902 Ilarie Chendi editează basm ține de o ars combi-
evidență personaje realiste cu însușiri deo- gice, ca și funcțiile lor provin din relația în volum culegerile de literatură populară natoria, de un joc, cu reguli
sebite, dar și fabuloase.Ele reprezintă forțe acestora cu o concepție animistă pe care o ale poetului. Aceste basme reprezintă o statornicite. Puritatea epică
ale binelui și ale răului aflate într-un con- întemeiaseră cei din antichitate. mărturie a atașamentului profund față de și cea etică constituie va- el împotriva lor .Un element natural frec-
flict, din care ies întotdeauna învingătoare Unii cercetători susțin ideea că rădăci- tradiții și folclor, de prețuire a rădăcinilor lențe ale basmului . Pentru a exista basm, vent în basm este pădurea, locul vegetației
forțele binelui.Pentru basmul popular se va nile basmului se pierd într-un trecut foarte străvechi și a graiului popular. trebuie să existe câteva tipuri de personaje mocnite unde nu pătrunde lumina și în care
avea în vedere să se precizeze caracterul îndepărtat, originile acestuia identificân- ,,Povestea, îndeosebi basmul, este (eroul, răufăcătorul, donatorul, ajutorul, tri- se întâlnesc balauri de foc, zmei și alte fiin-
oral, colectiv, anonim și sincretic.Eveni- du-se cu riturile străvechi, cu practicile prețuită și iubită pentru că lumea ei nu cu- mițătorul, fata de împărat și falsul erou) și țe malefice, printre care cea mai inofensivă
mentele povestirii se petrec ,,cândva", omului primitiv. Privitor la originea basmu- noaște îngrădiri, pentru că în basme totul câteva tipuri de acțiuni, înlănțuite riguros. e Strâmbă – Lemne. Gheorghe cel viteaz,
,,acum", ori undeva , ,,acolo", timpul și lui se cunosc mai multe teorii. ,, Basmele apare natural și de la sine înțeles, pentru că În latura epică și în latura etică, orice basm mergând la pădure să facă cărbuni, dă de
spațiul constituind pentru genul epic două române oferă cercetătorului o arie de studii reprezintă un sistem funcțional precis. scorpia care omoară pe oricine intră în co-
coordonate fundamentale. Personajele de o importanță și de o vechime puțin obiș- Această categorie întruchipează o plăsmu- dru Relația povestitor - eroi - public suge-
basmului (oameni, dar și ființe himerice)
sunt purtătoare ale unor valori simbolice:
nuite".38 Atestările documentare în acest
sens au fost târzii și sporadice . B.H. Haș- BASMUL ire în care sunt înfățișate cupluri de opoziții
: bunătate/ răutate ;- frumusețe/ urâțenie;
rează ideea că basmul folcloric este o ope-
ră ce se joacă, o scenetă sau o înlănțuire a
binele și răul în diversele lor ipostaze. Se deu consideră în Etymologicum Magnum dinamism/ pasivitate; adevăr/ minciună; mai multor părți, întruchipată ca un tot, în
remarcă prezența unui conflict dintre bine Romaniae (1893)39că în limba literară re- curaj/ lașitate; modestie/ îngâmfare. virtutea unui scenariu întipărit în mintea
și rău care se încheie, de obicei, cu triumful feritor la basm se întâlnesc formele basnă nu lasă neîmplinită niciodată nicio aspira- Tema este reflectarea unui aspect ge- povestitorului, dar știut și de ascultători .
forțelor binelui. Protagonistul parcurge un și basm .Părerea sa este că povestea este ție."Povestitorul/naratorul într-un text na- neral al realității surprins artistic în opera Basmul este o operă mereu deschisă, așa
traseu inițiatic și trece anumite probe pen- ,,orice fel de narațiune, fie legendă, fie rativ aparținând literaturii populare, de literară (dragostea, natura, destinul) . Sub- cum susținea Umberto Eco50, ,,permiabilă
tru a-și dovedi însușirile deosebite: inteli- snoavă, fie anecdotă... în care nu se întâm- exemplu în basm, este o entitate reală, cel ordonat temei este motivul (mărul de aur, introducerii de noi evenimente ce s-ar pu-
gența, altruismul, curajul, capacitatea de a plă nimic miraculos sau supranatural", în care prezintă, sub formă orală, o serie de cifrele simbolice, întrecerea prin forță, di- tea îngloda în subiect ". Calitatea de operă
se metamorfoza .De-a lungul acestui tra- timp ce în basm ,, supranaturalul constituie evenimente, de obicei fictive, intervenind în băcie sau iscusință cu opozanții, nimicirea deschisă imprimă acțiunii o continuă miș-
seu este ajutat de ființe supranaturale, ani- un element esențial". Hașdeu considera că același timp în enunțul prezentat; de ase- farmecelor unei vrăjitoare) care pot fi dina- care. Povestirea celor mai multe basme
male fabuloase sau obiecte magice și se unicul derivate al basmului ar fi ,,deceul" menea, el este și informator pentru cel care mice – schimbă situația eroilor sau derula- oferă lectorului prilejul de a asista la o suc-
confruntă cu un adversar, protagonistul. care e, de fapt, tot un basm ,,menit a da culege sau înregistrează textul popular . rea narațiunii și motive statice – nu influen- cesiune alertă de evenimente dintre cele
Personajele sunt etaloane care schimbă soluționarea unei probleme."40 Primul Basmul oglindește elemente ale prezentului țează filonul povestirii. În folcloristica mai extravagante. Povestitorul devine un
cursul evenimentelor prin intervențiile lor . basm consemnat a fost prezentat detaliat ( un prezent al naratorului ), localizându-se românească, B.P. Hașdeu a lansat teoria destoinic mânuitor de tablouri și un bun
Acesta este omniprezent, iar efortul de mo- în anul 1797, redactat de un anonim. Bas- și actualizându-se evenimente la care a luat ,,originii onirice " a basmului, pe baza unor interpret de roluri. Totul se derulează viu, ca
delare a lumii este revendicat în special de mul se numește ,,Istoria unui voinic înțe- parte povestitorul însuși sau despre care el similitudini între lumea basmului și aceea a după un scenariu, basmul fiind conceput
finalitatea optimistă a basmului. Fiecare lept și învățat întrebându-se din ponturi cu mărturisește că a auzit și că sunt adevărate. visului. Acesta susține că basmul popular ca un inedit montaj, mereu reînnoit, ori de
reprezentant al universului fantastic are o o fată de împărat" și face parte din ampla Studiile îndreptate către categoria basmului românesc a fost studiat comparativ cu cele câte ori este repovestit, încât fluctuațiile
anumită poziție în cadrul subiectului. este categorie de narațiuni în care eroul se în- îi fixează acestuia identitatea estetică. balcanice și cu cele din culturile mai înde- din proza fantastică, ce par a fi cu totul
introdus după o anumită manieră, are lim- soară cu o fată de împărat datorită istețimii ,,Basmul e ca un râu în care se varsă toate părtate, în relațiile cu mitul și cu credințele spontane și neprevăzute, se încadrează to-
baj și gesturi tipice, funcționează după re- și învățăturii sale. Prima culegere de bas- celelalte torente ale culturii populare ; mi- religioase, în structura și valențele lui artis- tuși unor limite dinainte circumscrise.Ten-
guli de la care nu se abate. Pentru menți- me românești apare în anul 1845 în Ger- turi, legende, credințe și practice religioase, tice de către Lazăr Șăineanu, Mircea Elia- siunea narativă este elementul care carac-
nerea echilibrului discursului fabulous, mania, fiind publicată de frații Arthur Carl concepții despre lume ." Creatorul popular de, G. Călinescu, Ovidiu Bîrlea. După V.I. terizează basmul ca opera în plină
rolul de moderator al unui personaj este Victor și Albert Schott, Walachische Mär- concepe creații din plăcerea de a plăsmui, Propp, basmele au păstrat multe rituri, cel desfășurare, vie și obiectivă prin excelență.
unul necesar și fără el basmul nu s-ar pu- chen.Mit einer Einleitung über das Volk der de a gusta narațiuni care tratează proble- al inițierii fiind cel mai vechi fundamentat al În nararea basmelor – ca expresie a aces-
tea constitui. V. Propp susține această teo- Walachen und einem Anhang zur Erklärung mele majore ale existenței, ficțiuni care în- acestei creații epice populare și susține că tei modalități de comunicare – predomină
rie și acordă întâietate funcției, în sensul de der Märchen (1845)41.Colecția cuprinde cep cu un capăt în frământările vieții econo- ,,unitatea compozițională a basmului nu e spontaneitatea și improvizarea. Spontanei-
acțiune a personajului. S-au remarcat simi- patruzeci și trei de narațiuni, urmate de mico-sociale și se sfârșesc cu celălalt în determinată nici de particularitățile psihi- tatea constituie astfel un principiu al artei
litudini între basmul european, cel egiptean prezentări de obiceiuri locale și de ființe virtualitatea ideală a ceea ce ar trebui să fie. cului omenesc, nici de specificul creației narative a basmului folcloric, în virtutea
și basmele contemporane. fabuloase. În Bucovina, folcloristul Ioan Gh. Basmul atrage lectorul prin amestecul ine- artistice, ci de realitatea istorică a trecutu- căruia elemente, altfel atât de disparate,
Cel mai vechi basm propriu-zis pe care Sbiera culege numeroase basme pe care le xtricabil dintre realitate și ceea ce obiș- lui. Ceea ce astăzi se povestește era odini- capătă unitate și organicitate, factorul or-
îl cunoaștem până în prezent îl reprezintă adună într-o colecție inedită, Povești popo- nuim să numim fantastic . E neîndoielnic că oară făcut în realitate sau reprezentat , iar donator fiind intriga. Prețuim basmul ca fi-
povestea egipteană Comoara lui Rampsi- rale românești. Acesta a adunat 27 de bas- felul liber al basmului de a utiliza imagina- ceea ce nu era făcut era imaginat ." ind, prin esență, cea mai poetică categorie
mit transmisă din secolul al V-lea î.e.n. de me, 1 basm despre animale, 18 snoave, 6 ția și totodată prezentarea realist a lucruri- Basmul este o operă unde ficțiunea po- folclorică, rezultată dintr-o tendință a po-
către Herodot. Motive mai mult sau mai legende, descrieri de personaje fantastice ( lor constituie atât un element definitoriu, etică joacă rolul principal. Ovidiu Bîrlea îl vestitorului multisecular către alegorizare și
puțin asemănătoare cu cele din mitologia balauri, moroi, strigoi, strângi, tricolici, cât și un motiv special de interes . aseamănă ,, cu un râu în care se varsă ce- simbolizare. Frecvența și diversitatea epi-
greacă se regăsesc și în basmele europene zmei ), precum și 160 de ghicitori . Ovidiu Bîrlea observa că noțiunea de lelalte torente ale culturii populare: mituri, soadelor, secvențelor capătă în basm ca-
.Se poate aminti astfel uciderea balaurului Ion Pop – Reteganul, în Transilvania, fantastic este de dată recentă și a izvorât legende, credințe și practice religioase, racter de sistem simbolic . Acesta e un gen
de către Teseu asemănătoare cu cea din adună basme și realizează prima colecție ,,din gândirea rationalistă ", ea fiind însă concepții despre lume ." Eroul activ al bas- vast, reprezentând mitologie, etică, știință,
basmul popular, mama vitregă din legenda de proză transilvăneană publicată în limba ,,străină viziunii populare de grad arhaic, mului, numit de cele mai multe ori Făt-Fru- observație morală. Caracteristica lui este că
Argonauților ce persecută cu aceeași rău- română, Povești ardelenești, urmată de alte pentru care nu erau decât întâmplări coti- mos, pornind să săvârșească o faptă grea, eroii nu sunt numai oameni, ci și anume fi-
tate ca și cea din basmul popular, Iason, cel două, Povești din popor și De la moară, vol. întâmpină în calea sa ființe hotărât vrăjma- ințe himerice, animale. Și fabulele vorbesc
care este ajutat în a rezolva o serie de sar- I ,De la moară în sus, vol. II șe (balaurii), altele invidioase și ri- de animale, dar acestea sunt simple măști
cini extraordinare de către tovarășii .Ioan Slavici publică basme vale (zmeii), altele, prin firea și mai pentru felurite tipuri de indivizi. Ființele ne-
năzdrăvani ce fac munci imposibile într-o începând cu 1872 în reviste ales prin purtarea cuviincioasă și omenești din basm au psihologia și sociolo-
singură noapte ca și în folclor. Procesul de precum ,,Convorbiri literare " miloasă a eroului, binevoitoare . gia lor misterioasă. Ele comunică cu omul,
diferențiere și de izgonire a basmului din , ,,Albina", ,, Gura satului", Eroul singur, de la Dumnezeu și dar nu sunt oameni.
sfera cultă se desăvârșește încă din lumea ,,Telegraful român " , ,,Tribu- Sfânta Duminică până la umilul Creatorul popular creează din plăcerea
antică. Interesul pentru basm a reînceput în na poporului " . țânțar, nu poate izbândi nimic. Pro- de a plăsmui, de a gusta narațiuni care tra-
cultura europeană de la Renaștere, făcând În Muntenia primele bas- cesul care îngreunează situațiile tează problemele majore ale existenței,
progrese vizibile în ultima sută de ani , mai me au fost culese de Nicolae sau rezolvă dificultățile este me- ficțiuni care încep cu un capăt în frământă-
cu seamă în secolul al XX-lea. ,, Basmul Filimon. Cele trei basme pu- tamorfoza. Identitatea indivizilor nu rile vieții economico- sociale și se sfârșesc
poate fi definit ca o narațiune pluriepisodi- blicate în revista ,,Țereanul se poate stabili strict după aparența cu celălalt în virtualitatea ideală a ceea ar
că al cărei protagonist este omul, ajutat de roman " sunt : Roman lor corporală și fiziognomică. Un trebui să fie .
animale sau obiecte cu însușiri miraculoa- năzdrăvanul, Omul de piatră, balaur poate fi împărat, un cal, un Narațiune populară de mare întindere,
se, care izbutește în cele din urmă să fie Omul de flori cu barba de mă- voinic, un cerb, un fecior de împă- pluriepisodică, basmul poate fi catalogat
răsplătit în chip maxim, acțiunea fiind vero- tase sau povestea lui Făt- rat, un negustor, un cal, un om, un drept unul dintre primii educatori ai unui
similă pentru o mentalitate de tip arhaic". Frumos, tipologic, se numără cotoi, un fecior frumos, un vulture, popor și ceea ce circulă, generic, sub acest
În epoca romantică a literaturii univer- printre cele mai răspândite un hărău sau un lup . Eroul trebuie nume trebuie păstrat din motive de decen-
sale a apărut interesul sporit al cercetători- din folclorul românesc. Petre să dejoace vicleniile metamorfice ță științifică.
lor pentru culegerea și interpretarea bas- Ispirescu este unul dintre cei ale dușmanilor și să le folosească și
Caratele
Motrului Mircea TUTUNARU
Mircea Tutunaru s-a născut la 24 septembrie 1953 în torat în drept Activităţi profesionale: - conferenţiar uni- Românesc, 2010.
localitatea gorjeană Lupoiţa din comuna Roşiuţa (astăzi versitar dr. la Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti, Fa- Pe lângă activitatea profesională Mircea Tutunaru a
oraşul Motru), unde a absolvit Şcoala Generală de 8 ani. A cultatea de Drept Târgu Jiu, Catedra de Drept Public şi desfăşurat diverse activităţi culturale, un rol important
urmat cursurile Liceului Teoretic din oraşul Motru, Şcoala Drept Privat; - avocat în Baroul Gorj; membru în Consiliul în activitatea sa extraprofesională ocupându-l literatura
Tehnică Postliceală de Geologie în Bucureşti, Facultatea profesoral al Facultăţii de Drept Târgu Jiu; - membru al: şi dragostea pentru poezie: Cântece de pe Motru, Editu-
de Drept şi apoi doctoratul şi diverse cursuri de specialita- Asociaţiei de Ştiinţe Penale, Asociaţiei de Criminalistică, ra CJCPCT Gorj, Târgu Jiu, 1999; Tradiţii şi obiceiuri de
te. Părinţii, Constantin şi Nicoliţa, oameni simpli, tatăl - Asociaţiei „Noul Literator” Craiova, Societatea Scriitorilor pe Valea Motrului, Editura CJCPCT Gorj, Târgu Jiu, 2001;
muncitor (decedat), mama - casnică. Încă din anii de liceu din Oltenia, - redactor şi colaborator la mai multe reviste Dorurile cetăţii, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2011; Stele
a publicat poezii, articole, studii, eseuri, culegeri de folclor de cultură şi sfere, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2012; Razele iubi-
în revista liceului din Motru. În perioada 1972-1976 a lu- Peste 60 de cărţi ştiinţifice, peste 80 de articole şi rii. Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2014; Fântânile tăcerii. liş), Editura CJCPCT Gorj, Târgu Jiu, 2017; Efemeride, Edi-
crat ca pedagog; din 1980 până în anul 2000 profesor la studii de specialitate. Editura Mihai Duţescu, Craiova, 2015; Întoarce, Doamne, tura Armonii Culturale, Adjud, 2018; Reverberaţii, Editura
Casa Pionerilor (ulterior Clubul Elevilor), referent la Casa Cursuri universitare tipărite (selectiv): Drept consti- ceasul, Editura Mihai Duţescu, Craiova, 2016; Călător Armonii Culturale, Adjud, 2018; Lacrimi diamantine, Editu-
Orăşenească de Cultură şi apoi director la Clubul Muncito- tuţional, Craiova: Scrisul Românesc, 2022; Instituţii politi- printre stele (antologie), Editura TipoMoldova, Iaşi, 2016; ra PIM, Iaşi, 2019; O viaţă între iubire şi trădare, Editura
resc Motru. Din anul 2000 până în 2012 a fost cadru dice, Craiova: Scrisul Românesc, 2022; Dreptul Uniunii Eu- Perseidele. Editura Mihai Duţescu, Craiova. 2016; Hora-i PIM, Iaşi, 2020; Umbra cuvintelor, Editura PIM, Iaşi, 2020;
dactic la Colegiul Tehnic Motru, apoi la Universitatea Libe- ropene, Craiova: Scrisul Românesc, 2021; Drept roman, obicei străbun (în colaborare cu Nicoleta-Katalina Pauliş), Preţul vieţii, Editura PIM, Iaşi, 2021; Copacul omului, Edi-
ră Internaţională din Moldova - Facultatea de Drept, iar din Craiova: Scrisul Românesc, 2021; Filosofia dreptului, Târ- Editura CJCPCT Gorj, Târgu Jiu, 2016; Drum prin Calea tura Limes, Cluj, 2021; Din ce mister pornise cântul, Edi-
anul 2007 s-a titularizat la Facultatea de Drept Tg. Jiu a gu Jiu: Măiastra, 2016; Sisteme de drept contemporan, Lactee, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2017; Taina lui Socrate, tura PIM, Iaşi, 2022; Lacrimi de rouă, Editura Rafet, Râm-
Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti. Craiova: Scrisul Românesc, 2011; Probleme teoretice şi Editura Mihai Duţescu, Craiova, 2017; Obiceiuri de iarnă nicu Sărat, 2022 Mircea Tutunaru.
Studii: Licenţiat în drept; Masterat în psihologie; Doc- practice în edificarea statului de drept. Craiova: Scrisul pe Valea Motrului (în colaborare cu Nicoleta-Katalina Pau-
Sfere şi stele Mircea Tutunaru la o altă lectură

Un studiu introductiv de Ion Popescu-Brădiceni Copacul-Omului VIII. Pe timp de pandemie Lazăr Popescu
1. Alegorie cu un arici ţepos plop stingher croncăne răguşit. Frunţile Se întâmplă multe în această nouă carte, Copa-
1. Topirea în creuzet. Mircea Tutunaru Coronavirus vine asemenea unui cal ni-s mânjite de gânduri sinistre. În cul omului, semnată de Mircea Tutunaru, autor aflat
este un veritabil profesor universitar şi un breaz care zburdă neoprit de nimeni inimi tresaltă o flacără precum o într-un vizibil progres creator. Poezia se concentrea-
doctor în drept prin munca propriei minţi. peste vastele câmpuri ale sărăciei. turmă de cai negri cuprinşi de ceasul ză, câştigă în intensitate şi valoare, autorul a renun-
Însă pe mine m-a interesat încă din tinere- Pe lacuri au murit captivi şi nuferii. deznădejdii. Misterul amurgului se ţat la titluri, procedeu folosit şi de unii poeţi de azi.
ţea-i publicistică la „Gazeta Gorjului” şi la Aerul dintre noi e un zid invizibil surpă în Motru. Adoarme într-un Tehnicile amintesc şi de poezia cu formă fixă japo-
„Gorjeanul” şi poetică la Cenaclul „Colum- iar noi vorbim în necuvinte, îngroziţi. târziu şi zăvoiul chinuit de obsesia: neză (tanka sau haiku), dar uneori prin aceeaşi con-
na” din perioada-i „de aur” a magistrului Căzând de pe piscuri în abisurile oare cum va fi mâine? Putea-voi să centrare, şi de unele procedee ale ermetismului ita-
Titu Rădoi, secondat con brio de Constantin deşarte, ne mor părinţii secătuiţi dau sens iarăşi la toate? Valurile lian sau imagismului american. Iată un exemplu de
Duică, Ion Cănăvoiu, Tudor Voinea, Nicolae de demnitate, ducem jugul pandemiei, azurii ale cuvintelor ondulează concizie maximă: „Un continent de slove/ aduse din
Diaconu şi de subsemnatul, I.P.B., doar câţi- în timp ce clopotele grele bat peste zare, sub tălpile-mi goale. Printre stâncile fântâna/ subterană:/ cioburi de lumini stelare”. Me-
va ani. Aşadar afirm cu cea mai onestă convingere că Mircea Tutunaru e un poet de la Motru (alături peste ţară. Pe străzi, haştagreziştii golaşe, în turla bisericii – din care se-aud ditativ, el spune: „Frunzele pădurii: literele/ vântului.
de regretatul Constantin Bunilă, de Ion Sabin Cerna şi Romulus Iulian Olariu) de o tulburătoare auten- urlă, eu tresar din gândurile-mi sunetele cucuvelei – găsi-voi culcuşul Cuvintele-s/ seminţele Naturii şi-ale/ Gândului”. Aşa
ticitate şi de o mereu sustenabilă imaginaritate ontologică şi fenomenologică, mizând deseori, salutar sure-n izolare. Îl anunţ pe poliţistul- în care să dorm, în frunzişul visului meu? cum se spune în popor, fiecare om are o stea a lui,
şi inspirat, pe lirica de idei condensată pe spaţii scurte şi de un abstractism verosimil dicţional. Se lasă lup c-au vrut azi noapte să mă împuşte iar aici poetul vorbeşte despre fiecare om care îşi
pradă, autoreferenţial şi pe deplin edificat, şi ispitei poieinice, adică meta- şi trans-poetice, aspecte nişte urşi care căutau furnici, eu 4. Kairotică gazdă are propriul copac, un copac al Istoriei, de fapt: „Voi
care duc pe de o parte către o autohermeneutică particularizată inteligent, pe de altă parte la sisifice fiind furnica ascunsă sub un preş Bum! Bum! Bum! Pentru cei dragi să ne chema apoi numele/ fiecăruia să construiască/ cui-
dicteuri ba logice ba translogice. Jocul acestora înlesnindu-i creatorului speciale reveniri la matca zdrenţuit, soră cu greierul care se rugăm acum! Din nemuritoarea linişte, buri în Copacul Istoriei./ Fiecare om are un arbore/ în
primară a folclorului literar ori la baza sentimentalistă a poeziei în termenii cei mai vechi, ritualici, ai refugiase-n iarbă, el însuşi frate ascunsă-n vale. Din mandale întoarse scoarţa căruia/ doarme numele lui.” Când se expri-
accepţiunii sale. Încet-încet, începi să te dumireşti că, în postura de poet, Mircea Tutunaru se arată cu un arici ţepos din Grădina Domnului. precum o brazdă, pentru cei adormiţi, să mă, cum ar fi spus Nichita, „în dulcele stil clasic”,
preocupat de resituarea condiţiei umane în alt orizont, mult mai permisiv triadei Adevăr-Frumos-Bine ne închinăm la floarea de colţ, apoi poetul obţine efecte graţioase: „Dar Zburătorul cel
în care Frumosul e terţul inclus dintre Adevăr şi Bine. Ascultând heracliticul Motru, în a cărui apă ba 2. Solitarul de pe coline să-i fim, o veşnicie, Kairotică gazdă. pierdut/ în spaţiul transfinit e mut./ Gându-i vibrează
vijelioasă ba calmă – şi căreia însuşi Nicolae Dragoţ i-a dedicat elegii, imnuri, ode şi meditaţii, iar Ion Incompetenţi, borfaşi şi hrăpăreţi, s-au co- în Cetate/ Eroii-s toţi pe baricade:/ Cât mai au vreme
Elena un volum de reportaje – se oglindeşte un cer mai mereu topindu-se în zori spre a se transforma coţat 5. Cenuşa fiinţării pentru luptă/ într-o durată întreruptă.” Altfel, el şi-a
în roua care-i seduce pe călătorii spre absolut. Din fiecare vârf de munte, curge un izvor pe un româ- pe scările Puterii. Infatuaţi, inculţi şi mof- Slova prăfuită şade asumat scrisul şi creaţia: „E Poezia jocul meu”. Spa-
nesc picior de plai „cu numele Eminescu Mihai”. În amintiri îi stăruie mereu câte o poveste de iubire tangii, ca amnaru-n buzunar ţiul citadin e invadat uneori de figuri interlope cum
pe care se angajează, cu lira lui orfică, a o transscrie, în cel mai curent îndemn genettian. În genere, te-nvaţă să-ţi duci povara. Saltimbanci, sunt Tache sau Gore Fitil, fapt care trimite spre un
Mircea Tutunaru are reverii motivante ori nostalgii postoriginare. Nu se sfieşte să apeleze, stilistic circari şi alte speţe din politichia dâmbovi- iar cuvintele din carte soi de hiperrealism poetic. Alteori poetul imaginează
vorbind, la figuri retorice pretenţioase precum metafora, metonimia, oximoronul şi n-aş exemplifica ţeană stau ascunse prin sertar un fel de Eldorado autohton într-un „illo tempore”, o
neapărat în contextul acestei prefeţe pentru a nu-i ucide cititorului bucuria lecturii presărate cu ase- se-ncurcă în slove cu faţa hâdă, vârstă de aur: „Au fost vremuri frumoase/ pe aceste
menea revelatoare surprize. vorbesc însă nu spun nimic, până şi Dom- ca un suflet fără viaţă meleaguri”. În prezent, însă, misiunea poetului pare
2. Poezia viselor Poezia, pentru Mircea Tutunaru, este când ermetică – legăturile logice, discursi- nul P.K.I. în mormântul lui Cezar. a se schimba, altele sunt priorităţile: „Eu dau drumul
ve, fiind înlocuite cu raporturi secrete şi asociaţii analogice, – de la un moment dat încolo pur muzicală, e un fanfaron. Iar eu scriu căutărilor/ prin colinele abrupte/ ale timpului şi mă-
când angajată, iar, în acest sens: prezenţa imaginilor îl marchează pe cititor cu puterea directă, volun- – cu noroc, încă viu! – în semne croşetate Doar un strop de nemurire, sor/ secundele din clepsidră/ hoinărind în apoasele
tară şi intenţionată de comunicare a semnului, adică a cuvântului ca nume direct al lucrului sau al durerea oamenilor virusaţi. Parcă am fi doar atât a mai rămas gânduri”. Însă el nu poate ocoli şi nici nu renunţă să
sentimentului reprezentat. Astfel pe de o parte poema e asemenea unui cântec: poezie şi muzică, ritm cu toţii într-un ţintirim: fiecare cu crucea scoată la lumină aceste vremuri băltite: „Prin labirin-
şi armonie. E – cum mi-ar replica Mikel Dufrenne – exact ca în situaţia în care sensibilul muzical se lui. În ogorul năpădit de ură, viaţa tremură în nisipul din clepsidră. turi/ sinistre,/ vremuri văduvite/ de viitor.” Cuvintele
substituie sensibilului verbal, iar cuvintele care şi-au pierdut fizionomia sonoră nu mai sunt prezente precum florile cireşului meu sub fulgii ……………………………. şi literele rămân însă, valoarea lor e inestimabilă:
decât pentru semnificaţia pe care continuă să o poarte; şi totuşi, în cazul lui Mircea Tutunaru, muzica nu de zăpadă târzie. Îngerii morţii Şi-a tot curs, apoi a ars. „Literele cuvântului:/ spicele de grâu ale Limbii/ ro-
uzurpă cu totul funcţia poetică, în lumina raporturilor între semnificaţie şi expresie, care acţionează chiar trec grăbiţi pe bulevarde să adune cât mai mâne.” Însă mai sunt multe de făcut şi îl vedem pe
în interiorul poeziei, pe direcţia fie diegetică fie pe alocuri ocult-magică. Citez: „Şi din abis îmi creşte multe prăzi. Destine frânte stau încremenite 6. De dragul simbolurilor protagonistul liric trebăluind de zor: „Am adunat
mare/ întreaga-mi viaţă, şi răsare/ copacul cel din vis ce creşte/ povestea mea (a poetului – n.m.) du- că nu mai au speranţă cei rămaşi. Locul de muncă al poetului poamele,/ sub cerul de măghiran,/ departe de her-
când cu el/ …/ şi clinchetul de clopoţel”; apoi, în net contrast, abstracţiunea arabescă şi privirea abso- Se-arată croncănind şi corbii, iar soarele este în Casa Poeziei:
lută sunt recapacitate să prozaizeze dezarmant şi eseistic ori… naraţionist; oricum, găsindu-se singur gheliile tăcute/ ale dimineţilor”. Amintirea revine şi
a asfinţit. Demnitarii, infatigabili şi nu fără rost şi devine una din temele predilecte: „Îmi
cu limbajul, poetul motrean şi columnist îşi edifică opera cu o lejeritate care invocă originea cea mai nesătui, declară ameţitor neîntrerupta printre cuvinte, cărţi, dicţionare,
îndepărtată, mitică a poeziei. Citez: „Aş fi vrut, să scriu/ despre nopţi în paradis,/ despre nopţi, cu stele amintesc şi azi cu încântare:/ iubirile-mi veneau din
luptă contra Corupţiei care i-a-mbogăţit gânduri încă nescrise. altă zare.” Poetul oscilează între un topos mitic pe
şi clar de lună/ dar culorile toamnei/ îmi trezesc nostalgii/ pierdute./ Zbor de pelicani,/ cu aripi albe, mereu. Un solitar se plimbă pe coline
planând/ Peste întinderea Mării Negre,/ spre ţărmul uitării,/ duc cu ei visul unei vieţi/ care a fost”. Când care-l numeşte „Grădina Vieţii” şi un spaţiu real, de
fluierând sinistru ca-n vreme de război. Odihna poetului este la masa cele mai multe ori al oraşului: „E o dimineaţă de du-
cade în acest voit prozaism, spre a spori intensitatea limbajului autorul acestei antologii de nivel naţional de scris, seducând cuvintele
şi de maxim prestigiu editorial te convinge, te obligă să-l receptezi în aşa fel încât din postura de cititor minică./ În Orăşelul de la poalele dealului,/ adie o
3. Culcuşul din turla bisericii să se aşeze singure în stihuri. boare de vânt.” El reuşeşte şi atunci când improvi-
care a înţeles/ s-a dumirit/ să devină reflexiv şi autoreferenţial. Tragismul emisiei antilirice/ anticalofile Lângă tâmplele noastre albite de timp
e implosiv, deci cu atât mai vizionar şi nedescifrat în visul superior. Citez: „Semnalele prin iarbă vin,/ zează în vers popular: „Foaie verde/ ruptă-n două:/
un cântec de ciocârlie s-a întrerupt Averea poetului este melancolia, papucei prin/ stropi de rouă,/ pentru-o zână,/ pentru
de-acolo, din pământ,/ de la strămoşii noştri/ ce astăzi nu mai sunt./ Părinţi, bunici şi fraţi,/ pe toţi i-a brusc. În trilu-i (cu-o geometrie a la care se adaugă literele,
înghiţit pământul./ Ce gură mare are!/ Şi nu ştim când/ o să ne vină rândul…”. două.” Şi sunt aceste versuri pline de graţie: „Şade
hazardului) pasărea a semănat depărtarea cupa cu vin, frenezia, neodihna gândul meu pe-un nor/ în oglinda de izvor.” Constru-
3. Arta dăltuită-n viitor. În „Structura liricii moderne”, Hugo Friedrich susţine categoria de «tipar dintre noi. Ofranda de întrebări nopţilor pierdute de dragul simbolurilor.
epocal», o versiune modernizată a mai vechiului «zeitgeist». Şi mai precizează că lirica modernă pre- ind, adesea, ca şi George Drăghescu, pe spaţii mici,
nepuse încă. Umbra-le căzută peste autorul obţine efecte stilistice remarcabile: „Cu tâm-
feră prin definiţie conţinuturile incoerente pe care însă poemul le poate transforma într-o formaţie siluetele oamenilor trişti, bolnavi (atac Ce fericiţi pot fi poeţii
autonomă şi autotelică, cu scop în sine, tocmai în virtutea existenţei acestor conţinuturi numai datori- plele-ncrustate de inele,/ sfidez vigoarea ierbii dintre
de panică), de perfidia virusului coronar, la locul lor sacru de muncă! stele,/ căci obosiţi sunt vameşii; şi dorm,/ pe mur-
tă limbajului. Iar în cazul lui Mircea Tutunaru acestor aspecte li se adaugă intelectualismul uscat s-ar răzvrăti. O cioară pe o creangă de
transcens benefic de jocul oniric-ironic, precum şi diferenţa radicală, în afara căreia poezia n-ar rezis- murul de ape, poliform.” Sau ceva mai încolo: „Tu
ta ca logos, iar acesta la rându-i ca loc al epifaniei pure. Iată cum resituează poetul de la Motru starea eşti/ ca frunza/ jucăuşă/ ce-mi bate/ pe furiş/ în
în genere a expresiei poetice: aceea în dreptul căreia Carlos Bousoño aşează termenul comunicare şi uşă.” Poetul îşi continuă travaliul scriptural, căci se
limbajul comun ca poezie, pledând pentru modificarea conceptului poetic. Prin urmare poezia trebuie vrea a fi un alergător de cursă lungă, fapt care duce
să ne dea impresia că, prin intermediul unor simple cuvinte, ni se comunică o cunoaştere de o natură la mărturisiri directe: „Scriu în cuvinte croşetate,/
foarte specială: cunoaşterea unui conţinut psihic aşa cum este conţinutul psihic în viaţa reală. Nume- când vălul nopţi-i în Cetate/ cum sufletele-întuneca-
roase „descărcări afective” se traduc în poeticitate inventivă, echivalentă cu o luare în posesie spon- te.” O adiere de parfum folcloric ne întâmpină alte-
tană a obiectului, cu o aranjare sui-generis ieşită din hazard. În „discursul comun” al lui Mircea Tutu- ori: În drumul de var,/ copita de cal/ amprenta şi-a
naru, poezia se naşte în măsura în care simţim şi noi că ne găsim în faţa unei semnificaţii care exprimă lăsat,/ rar, în aval.” Ultimul grupaj al cărţii are în ve-
individualitatea, în faţa unei sinteze de afectivitate şi senzorialitate, în faţa poemului drept comunicare dere ultimii ani ai molimei-covid cu ingrediente glo-
a unui limbaj imaginar şi compoziţional. Călător printre cuvinte, poetul le aude cum sună muzical. Dar baliste: „Coronavirus vine asemenea unui cal/ breaz
cuvintele filosofului desluşesc tainele devenirii fiinţei. Arta poetului e o „artă dăltuită-n viitor” căci e care zburdă neoprit de nimeni/ peste vastele câm-
rezultatul unor „idei trăznite şi rebele”. Şi, cum de-atâtea ori a văzut amurgul cuvintelor, parfumul lor puri ale sărăciei.” Aspectele societăţii par a se duce
stingher spre seară îl inspiră să-şi caute muza divină. Îşi leagă bidiviul pe un petic de pământ sărman spre o distopie neagră, tot felul de figuri sinistre ies
şi retras, aşteptând să crească stejarul cuvintelor. În acest timp, acasă, în bârnele bătrâne zac cuvin- la iveală. Natura însăşi suferă, zăvoiul e obsedat de
tele scrise în testamente, cuvintele tencuite ce-ascund din vieţile zidite doar ruga viselor strivite. Nu-i ziua de mâine.
aşa că Mircea Tutunaru e un poet cel puţin interesant, talentat şi – de ce nu? – un poet cu o identitate Cu această carte profilul auctorial al lui Mircea
a scriiturii uşor recognoscibilă? Tutunaru e din ce în ce mai bine conturat.
Caratele
Întoarcere în timp...cu nostalgie
Corneliu Ghițescu – Cocea

Motrului
Septembrie – 1967 – prima zi în învăță- mulți, aproape de casă, într-un oraș care abia tat mult să-mi depășesc statutul de novice în Gheorghe, să preiau ore de cunoștințe econo-
mânt la Liceul Real-Umanist Motru. Zi aștep- prindea contur – câteva blocuri, un centru ale meserei. mice și cunoștințe social-politice la unitatea
tată cu emoție și nerăbdare și, pentru care civic, școală – restul fiind un uriaș șantier, 15 septembrie – 1967 – întâlnirea cu respectivă, colaborare care a durat ani de
mă pregătisem ani de zile, investind mult șanțuri, noroaie, utilaje de lucru, schele, ma- elevii care a rămas mereu întipărită în memo- zile, cu amintiri frumoase și rezultate pe mă-
efort, cu visuri despre viitoarea profesie, ide- carale etc. Localitatea se numea Motru, ora- ria mea. Emoțiile lor, privirile puțin speriate, sură.
alul meu nobil încă din copilărie. Am crescut șul de care mi-am legat destinul pentru 40 de așteptările nerostite, cerințele mele, stilul de În 1973 m-am mutat cu întreaga catedră
sub o atentă supraveghere din partea părinți- ani (1967 – 2007). Ritmul de dezvoltare era a prezenta evenimentele, schemele pe tablă, la Școala Generală Nr. 1, unitate în care func-
lor – cadre didactice – mama fiind învățătoa- fulminant. În trei ani au fost ridicate zeci de antrenarea copiilor în descoperirea noțiunilor ționa și soția mea, o apreciată profesoară de
re, iar tata – profesor și director al Liceului blocuri, noi școli, grădinițe, creșe, spații co- noi au făcut posibile relații de încredere reci- muzică. Atmosfera din școală era armonioa- cit în echipă, dovedind adevărată solidaritate
Strehaia. Ascultând discuțiile lor, am desco- merciale și de servicii, policlinică, spital. procă, de atragere și de implicare în propriul să, dar puțin dezordonată, după părerea mea. intelectuală, viziune, alegând proiecte viabile,
perit de mic frumusețea și farmecul de nee- Tinerețea oamenilor care au sosit aici, proces instructiv-educativ. Primele promoții Am continuat activitatea de perfecționare, muncă neobosită și, mai ales, dăruire.
galat al meseriei de dascăl. diversitatea locurilor de muncă, oferta pusă la mi-au rămas incredibil de clare în memorie, publicând articole de specialitate, participând Un asemenea colectiv te obligă pe tine, în
Pregătirea mea a curs în linie, 11 ani de dispoziția cerințelor au dus la formarea unui cu amănunte amuzante, micile poticneli, con- la simpozioane județene și naționale, cu in- calitate de manager, să aplici și să respecți
învățământ preuniversitar, încheiat ca șef de numeros grup de intelectuali din domenii va- fuzii, bucurii și succese. tervenții personale. În 1976 am susținut exa- niște norme etice: integritate, loialitate, res-
promoție la Școala Medie Strehaia, apoi am riate: învățământ, sănătate, minerit, industrie 17 august 1968 – 1 februarie 1969 – am menul de gradul II, tot la Craiova, cu aceleași pectarea promisiunilor, responsabilitate pen-
intrat prin examen de admitere , foarte greu, ușoară, transporturi, construcții. Plin de spe- fost încorporat pentru serviciul militar, termen rezultate excelente. În anii ce au urmat am tru moralul școlii, compasiune, empatie. Am
la facultate. Timp de cinci ani am urmat cur- ranță și de elanul celor 23 de ani pe care-i redus, făcut la Școala de Ofițeri Radna – Lipo- pornit la întocmirea lucrării metodico-științifi- considerat că este nevoie de un uriaș salt de
surile prestigioasei Universități București, Fa- împlinisem, m-am prezentat la post, prin re- va. A fost o perioadă foarte grea, dar care m-a ce pentru gradul I, admis după colocviul de efort și de voință, de mentalitate și, în același
cultatea de Istorie. Încadrarea, baza materia- partiție guvernamentală, în localul unde acum întărit psihic și fizic. Am revenit pe 1 februa- socialism științific susținut la Universitatea timp, de studiu și de ambiție, propunându-ne
lă, organizarea cursurilor, parcurgerea se află Școala Gimnazială Nr.1 Motru. Cu rie 1969, pe o catedră ce includea filosofie și București. Inspecția de specialitate făcută de de a ajunge primii pe județ și de a perpetua ,
treptelor pentru formare academică, cerceta- mine au mai venit încă patru colegi, absol- socialism științific, cu ore ce se derulau pe doi universitari bucureșteni și inspectorul de fără întrerupere, participarea elevilor la olim-
re, practică pedagogică, întocmire de dizerta- venți ai Universității București, tot cu rezultate durata întregii zile, cu mari ferestre (chiar și specialitate de la I.S.J. Gorj s-a încheiat apo- piade și alte concursuri județene și naționale
ții, îndrumări autorizate i-au ajutat pe studenți excelente. Am fost primiți și am făcut cunoș- de 5-6 ore). În noul an școlar 1969/1970, la teotic, mărturie stând dedicația profesorului de unde s-au întors cu numeroase premii și
să capete cunoștințe temeinice în specialitate tință cu viitorii colegi de breaslă – unii mai recomandarea I.S.J. Gorj, mi-au fost reparti- universitar Iulian Cârțână pe cartea sa: distincții. A fost găsit momentul prielnic pen-
și pedagogie. Să nu uităm că în anii ‘60 Uni- vârstnici, alții de vârstă apropiată cu a noas- zate și orele de economie politică și filosofie, ,,Domnului profesor C. Ghițescu, noul și dis- tru afirmare – aveam cea mai bună echipă,
versitatea București era cea mai mare institu- tră. O oarecare senzație de neîncredere și gest pe care l-am considerat o provocare și tinsul meu prieten, drept cel mai bun profesor aveam motivare, determinare. Fiecare și-a
ție de învățământ superior din țară și din distanță, amplificată de maniera conducerii un câștig pentru cultura de specialitate. Au de istorie întâlnit în activitatea noastră.” , de- înțeles menirea și totul s-a relizat prin muncă
sud-estul Europei, având 16.000 de studenți de atunci a cam întunecat farmecul primei fost brigăzi de control de la județ, de la minis- dicație care spune totul. N-aș vrea să par lip- asiduă, demonstrând că nimic nu e de nea-
numai la zi. Am avut onoarea și bucuria de a zile din viața noastră de profesori sit de modestie, dar așa s-au petre- tins dacă te implici cu adevărat și faci din
audia prelegerile unor eminențe ale istorio- pregătiți să ia în piept drumul edu- cut lucrurile! suflet ceea ce faci, ignorând uneori oboseala
grafiei românești și europene: academicieni, cației a multor generații de copii. O 1978 – este anul în care am sau disconfortul personal.
membri corespondenți, profesori doctor-do- surpriză plăcută a fost înmânarea ocupat funcția de director al Școlii Permanent am urmărit îmbogățirea bazei
cenți, cu titlul de ,,Doctor Honoris Causa”, ai cheilor de la garsonierele repartizate Generale Nr. 1 Motru, director coor- materiale a școlii prin accesarea de fonduri
unor universități străine, adevărați monștri de conducerea orașului chiar pe 1 donator al învățământului preșcolar, externe (Banca Mondială), în valoare de peste
sacri, personalități cu uriașe cunoștințe din septembrie, un îndemn în plus pen- primar și gimnazial Motru, metodist șapte miliarde de lei. Am reușit reabilitarea
mai toate domeniile, într-un cuvânt, oameni tru așezarea de durată în Motru, deal I.S.J. Gorj, la disciplina istorie, instalației termice, înlocuirea mobilierului
impresionant de cultivați. Asemenea ambient viza mea fiind: ,,Am venit ca să ră- responsabil al Cercului directorilor școlar în întregime, schimbarea ferestrelor și
te obliga la o pregătire asiduă, făcându-te mân.” Au fost repartizate orele, din zona Motru, responsabilități pe a ușilor de la clase, acoperișuri noi pentru
bun prieten cu biblioteca (și aveai destule op- clasele din componența catedrei. care le-am îndeplinit cât mai bine, școală, sală de sport și atelir-școală, toate
țiuni: Biblioteca de la Istorie, Biblioteca Cen- Am primit cinci clase de-a V-a, una zic eu, din moment ce au durat 23 între 1995 și 2005. Prin autodotare, s-a fina-
trală Universitară, Biblioteca Academiei etc) de-a VI-a, două de-a VII-a și una de de ani. Au apărut sarcini noi, colecti- lizat baza sportivă, sala de sport, cabinetele și
unde trebuia să parcurgi o bogată bibliografie liceu. Situația s-a repetat și pentru ve noi, , mult mai multe probleme, laboratoarele școlare care au fost considerate
pentru fiecare curs, pentru fiecare examen restul nou-veniților, noi fiind trecuți așteptări mari, provocări noi, realități modele la vremea respectivă. Onorarea func-
sau colocviu. Paralel, am practicat și sport de în condica de prezență de la I-VIII, care te obligau. Era nevoie de o ana- ției de director, rol nobil, dar foarte greu – cu
performanță, atletism, aruncarea suliței în ca- fără nicio explicație. Cu părere de rău, atmo- ter și de la C.C. - secția Propagandă care au liză cât se poate de atentă, stabilirea de stra- mari așteptări de la tine, o luptă grea, o mun-
drul Clubului Atletic Universitar București, sub sfera sumbră s-a accentuat, scandaluri repe- apreciat calitatea actului de predare a științe- tegii, de sudare a colectivului de cadre didac- că permanentă, cu obiective mari și impor-
îndrumarea unui sportiv minunat – Alexandru tate în ședințele zilnice, în consilii profesorale, lor sociale. tice, afirmare și competiție pentru o ierarhie tante, cu eforturi personale , uneori frustran-
Bizim – vicecampion european și recordmen generate de conducere și de cadrele mai Iulie – 1971 – am susținut cu brio probe- corectă a valorilor din școală. În timp relativ te, cu multă uzură psihică și cheltuieli de
național. Sportul și studiul mi-au cultivat cali- vechi, apoi observații repetate la orice activi- le examenului de definitivat la Craiova, finali- scurt situația s-a schimbat, unitatea motrea- energie. Este nevoie de total devotament,
tăți deosebite: disciplină de fier, ambiție, ca- tate propusă. Concluzia firească? Nu eram zate cu o discuție privată cu profesorul uni- nă situându-se pe locul I pe județ, loc pe care probitate profesională și morală, obligat să
pacitate mare de efort, lucru constant, dedi- doriți, iar răspunsul l-am aflat după ani de versitar Aurel Golimas care m-a invitat să l-a ocupat în mod meritat și pe care l-a păs- răspunzi pentru faptele tale, fiind în slujba
cat și bine organizat, spirit de echipă și zile. Întrebări din partea noastră despre orga- particip la concursul pentru un post de asis- trat ani la rând. Cum a fost posibil? În primul elevilor și a părinților acestora, a colegilor și a
camaraderie, încredre în propriile forțe, com- nizarea muncii sau a colectivelor de elevi, tent, demers neaprobat de rectoratul Univer- rând, calitatea colectivului profesoral, adevă- comunității. Au fost așteptări pentru o ono-
petiție spre mai bine. planificare, întocmirea planurilor de lecție au sității Craiova. A început o campanie de izola- rate elite, adevărate modele, una dintre cele rantă misiune și, din nou, apare întrebarea
Frumoșii ani ai studenției, 1962-1967, au rămas fără răspuns. Ajutorul a venit din partea re a mea, reducerea numărului de ore la liceu, mai bune încadrări din județ. Absolvenți ai firească: cum s-a reușit? Colegii de breaslă,
trecut repede și în iunie ‘67 am finalizat stu- părinților mei, cadre didactice cu mare experi- unitate separată de școala generala în de- unor instituții de învățământ prestigioase, ti- foștii elevi, contemporanii pot răspunde, fiind
diile prin examen de stat, cu rezultate merito- ență în învățământ, care m-au îndrumat în cembrie 1969. neri dinamici, excelent pregătiți, dornici de singurii îndreptățiți să emită judecăți de va-
rii care mi-au permis să aleg un post râvnit de realizarea documentelor școlare și m-au aju- Ianuarie – 1972 – am fost solicitat de afirmare și conștienți de valoarea lor. Au mun- loare. Un lucru este cert: ,,Omul sfințește lo-
directorul Grupului Școlar Minier, Ciobanu cul!”
tiv- , pentru că în 1979, după termina-
OMUL ȘI PROFESORUL CORNELIU GHIȚESCU – COCEA rea facultății, am avut șansa să primesc
repartiție la școala unde fusesem elevă.
tori. Tatăl, Ghițescu-Cocea Gheorghe – sor de muzică și au doi copii: Lucian, ordinii, a muncii susținute, propunând nit director al școlii și director coordo- Recunoașterea meritelor pentru întrea-
profesor -, iar mama, Ghițescu-Cocea absolvent al secției Relații Economice noi metode de învățare și memorare. nator până în 2006, cu un an înaintea ga activitate n-a întârziat să apară, așa
Paula – învățătoare -. Atmosfera în care Internaționale a Academiei de Studii Acest lucru a fost posibil datorită pensionării. Revenirea pe funcție a de- încât, în 1978 primește Diploma de Pro-
a crescut și-a pus amprenta asupra de- Economice București, manager de mar- interesului pe care l-a avut pentru auto- monstrat, de fapt, că școala a strălucit fesor evidențiat, în 2004 – Ordinul ,,Me-
venirii sale – o atmosferă de studiu în că în domeniu, și Paula, absolventă a perfecționare. În 1971 a promovat exa- în perioada manageriată de dumnealui. ritul pentru învățământ în grad de ofi-
prezența unei bogate biblioteci de aca- Facultății de Drept din cadrul Universi- menul de definitivat, în 1976 a luat Chiar în anul școlar 1994/1995 școala a țer”, iar în 2007 (când s-a pensionat
să. Din partea părinților a fost suprave- tății București, jurist cu studii doctorale, gradul dicatic II, iar în 1981 gradul I, pe ajuns la apogeu în ce privește efectivul pentru limită de vârstă) Diploma de Ex-
Prof. Mihaela Botezatu gheat și îndrumat permanent, prin crite- director general în Ministerul Finanțelor toate obținându-le cu FOARTE BINE. A de elevi și cadre didactice – 2.421 de celență a Ministerului Educației Națio-
Motto: ,,Răspândește lumină, iar întu- rii stricte de verificare, dar cu blândețea Europene. Acum profesorul Ghițescu participat, de asemenea, la perfecțio- elevi îndrumați de 102 învățători, profe- nale. Nu cred să fie coleg de breaslă,
nericul se va risipi de la sine.” (Erasmus) caracteristică acelor părinți care-și do- face ,,lecții în particular” cu nepoțelul nări periodice de specialitate care i-au sori și maiștri-instructori. O bună peri- părinte de elev sau elev care l-au cu-
resc ce-i mai bun pentru copiii lor. Cla- Petruț, fiul Paulei. Nu știu dacă nu cum- deschis noi orizonturi în abordarea dis- oadă a funcționat în trei schimburi. Pen- noscut și care să nu-i aprecieze munca
Fiecare OM este o ființă singulară, sele primare (1951-1955) le-a urmat la va modelul de profesor ideal ar trebui ciplinei la clasă. Neobosit cercetător, are tru directorul Ghițescu a fost o muncă și devotamentul de a-și face datoria
cu particularități mai mult sau mai puțin Școala Primară din Slătinic, iar pe cele atribuit profesorului Ghițescu – prezen- studii și articole de istorie publicate, titanică să urmărească activitatea tutu- până la capăt, necondiționat.
de apreciat, dar fiecare, în felul lui, lasă gimnaziale și liceale (1955 – 1962) la ță fizică impozantă, statură atletică (a participând activ la simpozioane județe- ror, practic, era nelipsit din școală zi lu- Iată ce spunea profesorul dr. Nichi-
în urmă un crâmpei de istorie, însă nu Școala Medie Strehaia. Între 1962 și făcut sport de performanță la aruncarea ne și naționale. A realizat patru mono- mină. Sub conducerea dumnealui, for Gheorghe, președintele Filialei Gorj a
tuturor le este dat să se afle ce-au făp- 1967 a fost student la Facultatea de Is- cu sulița), eleganță, fire echilibrată, grafii, una dintre ele fiind cea a Școlii școala a performat la aproape toate Societății de Științe Istorice din Româ-
tuit în efemera lor viețuire pe acest pă- torie a Universității București. Tot de la voce baritonală, dar caldă, cultură vastă Gimnaziale Nr. 1 Motru, cu prilejul ani- disciplinele, elevii obținând rezultate nia, în 2005, despre profesorul Ghi-
mânt. Când ești activ, ești domnul pro- părinți a moștenit calități umane și s-a pe care a dobândit-o și în urma faptului versării a 40 de ani de existență, iar în notorii la concursurile județene și națio- țescu:,,...l-am receptat pe dascălul
fesor, domnul inginer, domnul doctor, format în spiritul unor principii solide de că este un împătimit al lecturii (beletris- lucru sunt alte două cărți. nale, cadrele didactice perfecționân- Ghițescu ca pe una dintre cele mai im-
domnul economist și mai știu eu cine. dreptate, hărnicie, devotament, loialita- tică, studii de specialitate, filozofie, artă, Din 1978 până în 1989 a fost di- du-se continuu. Și toate s-au petrecut portante personalități ale învățământu-
După ce ai încetat activitatea ești fost te, perseverență, demnitate, amabilitate muzică, religie). A fost și rămâne un rector la Școala Generală Nr.1 și direc- datorită stilului de muncă impregnat de lui gorjean, un autentic reper al simțului
profesor, fost inginer, fost doctor, fost și politețe, pe toate adunându-le în spi- profesor cu vocație, cu har pentru tor coordonator al învățământului pre- director în colectiv – sprijin dat colegilor critic și al dreptei evaluări. Bun profesi-
economist… N-am agreat niciodată ritul întreprinzător ce-l definește ca OM această meserie. Mi-a fost profesor în școlar, primar și gimnazial din Motru. tineri, îndrumare atentă și judicioasă, onist și remarcabil cunoscător al disci-
această adresare, când este vorba des- și PROFESOR. Odată cu absolvirea fa- gimnaziu și-mi amintesc de capacitatea După 1989, timp de cinci ani, a existat o bunăvoință, stimularea celor dedicați plinei pe care o predă de 38 de ani, el a
pre cineva pensionat. Mă gândesc că cultății, a venit, cu repartiție guverna- dumnealui teribilă de sinteză, de acura- sincopă în funcția de conducere, că profesiei. Tot din maniera de muncă a ilustrat cu desăvârșire profilul intelectu-
acest lucru ar fi valabil pentru cei ce au mentală, să fie dascăl în tânărul oraș tețea și meticulozitatea pregătirii fiecă- de...vechea conducere trebuia schim- directorului Ghițescu au făcut parte alului de marcă și de înaltă ținută mora-
avut diverse funcții. Da, poți spune fost minier Motru, trecut pe harta țării cu doi rei ore, de faptul că știa să îmbine stilul bată, nu mai ,,corespundea” perioadei operativitatea în ședințele Consiliului de lă, prin mâinile sale trecând zeci de ge-
președinte, fost ministru, fost senator ani în urmă, în 1965. Între 1967 și 1972 sobru impus de statutul de cadru didac- de tranziție și noului regim politic carac- Administrație și Profesoral, planificarea nerații de elevi, mulți dintre aceștia
etc. Funcțiile sunt trecătoare, profesia îți a fost profesor de istorie și științe socia- tic cu spiritul colocvial (cu alte cuvinte, terizat prin democrație, ca, de altfel, riguroasă a activităților din unitate, cu luându-l ca model de viață și dăruire
rămâne. Dacă te-ai pensionat, ești tot le (economie politică și filozofie) la Lice- ,,să se pună la mintea noastră”, a elevi- cum s-a întâmplat în toate domeniile. scadențar săptămânal, afișat în cance- profesională. Devotamentul față de
profesor, tot inginer, tot doctor, tot ecoul Real-Umanist, iar între 1972 și 1978 lor, ceea ce nouă ne plăcea tare mult). Și S-a trecut cu tăvălugul peste tot ce a larie și, ca un bun psiholog în cunoaște- muncă și școală, discreția și colegialita-
nomist, n-ai devenit altcineva. Deci, NU la Grupul Școlar Minier Motru, cu jumă- mai e un lucru de care unii profesori nu fost, indiferent dacă a fost rău sau bun, rea oamenilor, avea echilibru în apreci- tea au marcat întreaga carieră a cole-
FOST… Așadar vorbim despre PROFE- tate de normă și la Școala Generală Nr. țin cont – să nu trateze diferențiat elevii. asistând la o veritabilă răsturnare de eri, fiind adeptul lucrului bine făcut, al gului și prietenului meu de suflet – pro-
SORUL Corneliu Ghițescu-Cocea. S-a 1 din oraș. Tânărul profesor Ghițescu Dumnealui ne trata pe toți la fel și asta valori. S-a dovedit, însă, că școala a muncii în echipă. A fost o onoare să lu- fesorul și directorul Corneliu Ghițescu”.
născut la 22 iunie 1944 în Slătinicul s-a căsătorit în 1971 cu Alexie Florica, a rămas de neuitat în sufletul atâtor ge- avut nevoie de experiența omului Cor- crez alături de directorul Ghițescu, în Profesorul Corneliu Ghițescu-Cocea a
Mare, Strehaia, într-o familie de educa- colegă de cancelarie și eminent profe- nerații de elevi. Era adeptul disciplinei și neliu Ghițescu, așa că din 1994 a reve- calitate de colaborator -director educa- fost și este un profesor care inspiră.
Caratele Motrului
OLARIU ROMULUS IULIAN, Poet, Eseist
-n. 26 fe- -opera : Autoportret cu violoncel, Ed. Funda- versuri. Phrontisterion, 2015, ibidem – versuri, Weimer, Adriana Gâtan, Daniel Cristian Maria,
bruarie, ţiei Constantin Brâncuşi, Târgu-Jiu,1997 – ediție bilingvă, româno-catalană, Dialog tele- Zenovie Cârlugea, Ion Cepoi, Aurel Antonie, Iu-
1953, Bârna, versuri; Traiecte iniţiatice în proza româneas- patic / Diáleg telepátic, 2015, ibidem – versuri, lian Cămui, Mircea Bârsilă, Ion Pecie, Petre Is-
Timiş că, ibidem, 2000 – eseuri; Şarpele, ibidem, ediție bilingvă, româno-catalană; Gest poetic / achi, Constantin Zărnescu, Nicolae Dragoş,
-studii: Li- 2002 – versuri; Retro-spective, ibidem, 2003 Gestió poética, ibidem, 2017 – versuri, ediție Adrian Costache, Ioan Viorel Boldureanu, Gri-
ceul Iulia – versuri; Arta privirii, Editura MJM Craiova, bilingvă, româno-catalană, Cărări orientale/ gore Codrescu, Paul Doru Chinezu, Dorin Mu-
Hasdeu, Lu- 2005 – versuri În v(o)ia gândului, 2006, ibidem Camins orientals, ibidem, 2017 – versuri, edi- rariu, Remus Valeriu Giorgioni, Cornel Drino-
goj; filologie, Universitatea de Vest Timişoara – versuri, Călător în Egipt, 2007, ibidem – ver- ție bilingvă, româno-catalană, Surdină cosmi- van, Viorel Chirilă, Adrian Creţu, Valeriu Cuşner,
-ocupaţia: profesor de literatura şi limba ro- suri, Valea cu grimoc, 2009, ibidem – versuri, că, ibidem, 2018 – versuri, Destin, curcubeu Horia Gârbea, Ion Trancău, Ion Ciorobară, I.P.
mână, gradul I, la C.N. George Coşbuc Motru Ritmuri / rituri Rithms / rites 2010, ibidem – sihastru, ibidem 2018 – versuri - dascăli, Brădiceni, Mircea Anghel, Nicolae Silade, Con-
-colaborări: Forum studenţesc, Tribuna, Ca- versuri, ediţie bilingvă, Solirarii, 2011, ibidem amici și critici literari: Petre Cernomaz, Irimia stantin Bunilă, Nicolae Sturzu, Nicolae Mun-
lende, Brâncuşi, 13 Plus, Meridian, Luceafărul, – eseuri, Treisprezece, paisprezece, 2012, ibi- Dumitra, Constantin Bologa, Cornelia Cioroba- teanu, Jean Băileşteanu, Mihai Jean Băileș-
Portal Măiastra, Gorjeanul, Caietele Columna, dem – versuri, Re-chemarea tradiţiei, 2012, ră, Silviu Orăvitzan, Dumitru Crașoveanu, Ilie teanu, Marius Ștefan Aldea, Viorel Surdoiu,
Cuget liber, Orizont Literar Contemporan, Ba- ibidem – eseuri, Bârna şi bârna, 2012, ibidem Gyurcsik, Ion Gheorghe, Nicolae Diaconu, Car- Cristina Crăete, Florin Preda Dochinoiu, Pere
natul, Actualitatea literară, Subcultura, Ceaşca – versuri, Noi demersuri iniţiatice, 2013, ibi- letta Elena Brebu, Rodica Păuna, Talida Stăni- Bessó González, André Cruchaga, Dumitru
de cafea, Proverbum.ro, Gazeta de mâine etc. dem – eseuri, Supra-viețuiri, 2014, ibidem – că, Simona Avram, Mihaela Petrache, Adriana Ichim etc.
sem, de şarpe la urmă, de vii (inima nil' admirari***;

scris, poem perpetuu, nou, vechi... ră- se poate deduce mea, cocor timpuriu, târziu, in deserto, vox sum,
mas, ieri ne-scris... din observarea coagulării nici nu va uita perechea clamavi: "Nefertari"!
m-am trezit și nu era...decât, altul pe sângelui în direcţia rănii şi nu invers). androgină, de atunci, de
masă, Se recomandă lectura contre-coeur. acum, de mâine și de mai *Omnia habentes,
poate același, ori, chiar, ne-același, altcândva, poate, preț, de o nihil posidentes!
himeric; AUTOPORTRET CU VIOLONCEL eternitate și ceva), **Văduva neagră (Călugărița)
minunat, seducător, prin sidera(n)l(t) dor greu, fii; cifra opt, însăși, ***Nimic să nu te surprindă!
GENEZĂ fluturi, ci…infinitul! spațiu Locuiesc într-un silentiarium; neobosită, de-atâta
Să străvezi dincolo de capătul circular, ro(t)itor, sferic; iată, cum a ie- am două mâini stângi iubire, ațipi-va, o TÂLCUIRI
lumii și mult mai O POVESTE DE IUBIRE șit, nici, (sic!). clipă, în trezvie, și ea! Talismane străvechi, Tăblițele
departe, Sorbiserăm noi, dacă, de unde, sau, prin care unde, Port o umbr(el)ă inversă şi de la Tărtăria tac și vorbesc
către locul unde latențe prind rar mir și aghiasmă, ir, zău zic, nu mai înot mereu contra ELEGIE mut celor care au ascuțiș
licăr intermitent pe spirale Sărutul dintâi, știu, ioc, acum, nici prin ce, trist joc, curentului. Stau și-ascult cum picură cetârna, la minte și ochii ageri:
cu viață vie și miri călători, prin tărâm când, cât, mi-a fost dat, Fac noduri în gât, cum oftez în nopte și mă tot gândesc, un altar sacru, vasul pentru
moarte. sfânt, al străvechii iubiri; ăst, grav destin serios, cred, doar, din femeile de la ţară pașii mei, și-n vise, către Bârna, arderea la foc mic a prea
Să stârnești evanescențe cu co(s)mică batistei! îngreunați de doruri, iar grăbesc. temutelor semințe
trup felin și chip de trans-figurați de joacă, de vreun demiurge vesel, trimis, Pun ham(ac)ul pe gânduri, de cânepă ( o, voi
femeie, dor, brusc, am oprit clipa; ori, numai însă cunosc taina apei De neam și loc, cu dor, m-am depărtat călători prin nouri!),
bâjbâind, nu prin acele asimțim, clar, azi, visat, re-visat, Doamne, Tu vezi clar, în, regale. și-mi petrec viața lainic prin străini un Om păstorind turma și
piramide mute-n încă nestins, fin ecou al cui, vis: Fiindcă ador aurul şi piatra și nu mai sunt copilul de-altădat`, etern, mult râvnitul tron,
deșerturi, evanescent, din acel "într-o peșteră, lin boltită, să-mi fii, index, sunt aproape fără păcate, fără griji și vini. copacul umbros al vieții,
ci, după imaginea lor, iubito, stalacmită, er(m)etic... legând cerul de sus
răsturnată-n Calea alb-astru-alb, îm- precum, eu, ție, stalactită; sus, lacri- Vânez idei fremătătoare, Oricât îmi va fi dat să pătimesc, cu pământul de jos,
Lactee, des-pietritor, siderant mă, din piatră, prin vârtejuri şi tot cu lacrimi am să ud cetârna, ulciorul și cupa din care
să scrutezi în adâncuri și, hăt fulger orbitor, prin doruri chinuită, răbduriu, strecu- goluri. azi, cu ființa-ntreagă, trist tânjesc se sorb apa vie și alte elixiruri,
mai departe, până în ce strălumină, creeri, rată, Cioplesc muntele, umplu văile, după raiul prim, pierdut, din Bârna. soarele și luna veghind
punct; nervul vag, plexul solar, filtrată fin, rărită, curgere (ne)oprită, agit un evantai prin albe fidel calendarul iubirii.
alte lumi pot începe oricând, jos, lacrimă zidită, trecătoare clipită, tăceri. Cândva tărziu, sub splendid scăpătat, Și nu numai; pumnal, în trei
oriunde, oricum (deîndată generând focul zare, prin zări, ivită-n Multivers, infini- Ascult glisada dinspre Multi-vers; am să mă-ntorc, nemuritor, în sat. muchii, mâner cav (electrum);
ce Dumnezeu va viu etern divin, rupt din tă, adevărata mea faţă: un mic locaș: venin (viperă
spune: Să fie eter, în vidul lin, din delthă mistică, și re-călători- violoncel; noli me ALT SEMN cu corn, vai nouă, brav Decebal?!
Lumină! (gol, plin) și deșertul vast, tă"! tangere! Odată, am visat spiritul viu al casei
la noi, în interior! natale; ELEGIE
ELEGIE *Acea, liceeană, tu; la "Brediceanu"! ADUCERI AMINTE se odihnea pe fereastra dinspre liva- Bârna, sat iubit de vreme,
Bunicul absent* PĂTIMIRI Acela, cu ochi stranii; eu, liceeanul`! Doamne, pe când, subtil, apa Bâia dă; cu optzeci de fumuri;
făcuse minuni: cânta-n -atunci și altcândva- m-a azvârlit, la Bârna, pe uscat, devenise transparent şi respira, fagu- tu, mireas(m)ă-n sânziene,
strană ( iar mie, STOP CADRU Tu, singur, de mine, Te-ai îndurat re eu, lainic pe drumuri.
din fluier, doar până la Vai, 'tuță* naiv, Mă soarbe tandru și ai limpezit în dor, momâia; plin cu ambră, în ritm calm, egal, Bârna, încetul cu-ncetul,
un an și vreo cinci luni ); credeam, că dormi bine, când (tmp-purie cândva, nici de sistole și diastole cosmice. văile ţi se umplură
ai murit; stupii, astăzi, nu încă, În lumină, surâzând, m-ai scăldat. Şi se mai făcea că urcă la stele, şi, îm- şi s-a netezit Ceretul,
nefiind pescar, au roit sau au murit, tardivă) Iubirea, cum, Și-atunci eram însetat de eter; bătat cum a horei bătătură.
lutuise vârșia nu cu mult, după tine! atunci, când, tu, prin Poarta al copilăriei tainic mister, de bucuria imensă a zborului, nici
bine - căciulă, pe cal roib, focos, la cer a urcat… nu simţea desele schimbări De trai tot rău, de dări, de bir,
clăbăț, stup ( pentru roiul Bunicule, doar Să-rut-ului, cu ale centrului de greutate, sătenii s-au mutat cuminţi,
rătăcit, de albine ) ! duzii (cel alb, cel negru), pas zglobiu și lin, treceai Nimerisem aproape de Parâng, ca şi cum, acolo, departe, la celălalt nu-n margine, cu lăturenii,
doi cireși amari, sfidând, cu numai d(g)oi rebel (nu încă-n mijlocul vieții, capăt, măiestru ascuțit al minunii, ci-n verde rai, din cimitir.
Făcuse Rai din prunii, merii și perii, sâni liberi, ana-mor-fo- ceva mai devreme-n spartul ceții, ar fi înotat lent prin apele multiversale,
grădina livadă: nuci, gutuiul, piersicul și ze-le de per-spec-ti-vă! când rouă, mană-am început să însuși marele peşte, cu înţelepciune Şi se descumpănesc fântâni,
meri, peri, cireși, pruni, strâng… deplină. piatra miresei se fură,
duzi, tei - cap, ochi, urechi nu nucii au rodit; POVARA Și, împreună, migrau lent spre infinite- până şi pomii sunt bătrâni,
uite, audă, vadă! trei ani, poate, am plinit... Iubito, sunt bolnav grav Știu, asfințitul nu vine subit; le iar caii nu se mai încură.
cu bunica - ea, din iubire, sufăr de-o mai bogat cu-n ocean de iubire, primordii, disipându-se în eterata lu- Bârna, sat uitat de vreme,
Și bunica**și sapa, eu, săpăliga - oftalmie cumplită; extrag calm, din versuri, (ne)murire. mină. cu impalidate nimburi;
tata*** și mama**** solii mormântul ți l-am grijit - de când te port în sacul tu, mireas(m)ă-n sânziene,
de lumină sunt conjunctival, privirea Bat tăceri albe în clopot la schit. PĂSTREZ TĂCEREA* eu, lainic prin limburi.
azi, ori har(n)ici lucrători, la capăt, de sat, Veseli mai pășteau mieii și iezii;
la Domnul în stupină ! mai întâi, m-am dumirit; mi-e tulbure, lacrima fost-am Soare-n splendoarea amiezii! Odinioară,
unde și cum e, dureros împietrită, la Lugoj, vis a vis, de
* +Roman acel loc de hodină, sufletul e de piatră, O ZARE DEPĂRTATĂ Cimitir, într-un
** +Lucreția incomod, pentru dormit; sărmanul, el tot speră Dacă ați putea bănui, o loc ascuns, undeva,
*** +Iulian să cobori, diamant greu, clipă, teribila mea pe lângă Moara Clară,
**** +Sofia Dominica bocitoare, "Zori", însingurare,
strigau, sâmbătă; Popa, în adânc, să-ți odihnești atunci, poate cineva mă prinsese în
JOCUL satul au venit; neodihna, sub triunghi dintre voi, mi-ar și mreje subtile, tandra,
-înșelător al aparențelor- nu și bunicul...unii de cocori, visându-mă șterge, cu sufletul periculoasa,
s-au cam "aghesmuit"...! mire pe piatra din unghi – curat, lacrima zglobia Domnișoară:
Puteam (atunci) să dulce povară scumpă, fugară – "Mantis Religiosa**";
jur că, dacă urc vârful *mă plimbam grav, prin "casa mare", era să scriu: „furtiva” –,
Dealului Adam, cu port adânc, suflet plebeu. iar eu aș zâmbi din "si, amore, re,
iau orizontu-n brațe; mânuțele la spate și bombaneam: " nou, cum o zare ore, probantur, semper,
așa: netam, nesam – 'tuță doarme"... INIȚIERI mult depărtată, amicitia,
de din prima tunc, fiat, in aeternum,
ușor, ca și cum, RELIGIE Un poem ar trebui scris arăbeşte, copilărie... nomina odiosa";
cu flitul, ori plasa de -la intrări, ieșiri din lumi și ani, de la dreapta spre stânga
satin, încerci, bez- de la poarta, Școlii cu castani*- (după cum eficacitatea VEGHE CONTINUĂ heri, hodie,
metic, să prinzi, nu gâze, Visam, spre dimineață...deja isprăvi- maximă a otrăvii de Tu, cea, din depărtări, știu, cras, ex nihilo, nihil;
Caratele Motrului
Ioana Savin Ciobotaru

Profesorul Ion S. Ulariu, dar
poetul Ion Sabin Cerna ,,Ecoul copilăriei”
ION S. ULARIU – omul s-a născut pe plaiurile Cernei din Mehedinți. Figură Ioana Savin Ciobotaru, originară din satul Moviliţa, judeţul Vrancea, esteau-
romantică și rebelă, sensibilă și mereu în căutarea perfecțiunii. Meticulos și toarea cărţii ,,Ecoul copilăriei” , carte ce conţine două secţiuni: poezie şi proză
organizat, discret și insistent este un luptător care n-ar renunța cu ușurință să- scurtă. În universul poetic al autoarei în care se regăseşte şi poezie satirică, un
și realizeze năzuințele. Prin simpla prezență și prin felul de a se manifesta ge- loc aparte îl ocupă satul natal care constituie ştergarul amintirilor. Convinsă fiind
nerează condescendență din partea celor care-l înconjoară. că uitarea satului natal nu se aşterne pe covorul timpului, zeiţele vestale au grijă
ION S. ULARIU – dascălul este, de formație, fizician, dăruit necondiționat să întreţină focul vetrei părinteşti, imaginea mamei a urmărit-o şi-o urmăreşte
meseriei ingrate de profesor. Grație pregătirii sale de excepție, a reușit an de an tot timpul, deşi autoarea a plecat din satul natal, dar distanţa fizică n-a fost un impediment, dimpotrivă, a
să formeze elevi apți de performanță la nivel național. Prestigiul școlii în care a activat 43 de ani a apropiat-o tot mai mult de părinţi, fraţi, surori şi, în special, de fiinţa care a adus-o pe lume.
sporit și datorită competenței Domniei Sale pentru că, dintotdeauna, a muncit cu profesionalism, cu Proza rememorează momentele grele de după al doilea Război Mondial care i-au marcat copilăria. Proza
dragoste pentru copii și va rămâne, cu siguranță, în memoria celor pe care i-a instruit și educat. anunţă o identitate proprie, trecută prin meandre biografice, clepsidră a propriei conştiinţe, bazată pe o memo-
ION S. ULARIU – poetul semnează, sub pseudonimul Ion Sabin Cerna, într-un timp relativ scurt, opt rie dinamică, activată de stimuli, cum ar fi: satul natal Moviliţa, cele două fugi de la orfelinatul din Focşani,
volume de versuri. Abordează teme întâlnite, în general, în poezie. Se contopește cu natura, admirând pribegia împreună cu familia din ţinuturile Vrancei în cele ale Banatului şi, apoi, revenirea în ţinuturile natale.
fascinat ,,smochinii de pe malul Dunării”, privind ,,dansul mierlei de pe pietrele izvorului”, ,,poteca Proza are caracter autobiografic și toate faptele evocate au fost trăite întocmai de autoare.
șerpuită”; adoarme ,,într-un lung vis / Cu o salcie ce plânge la mal”; contemplă stele și planete; călă- Fiind convinsă că are ceva de spus, Ioana Savin Ciobotaru, cu o experienţă bogată de viaţă, adună anii
torește prin anotimpuri și peisaje exotice. Iubirea se regăsește doar în amintiri și în dorința reîntâlnirii copilăriei, ai maturităţii şi anii vârstei a treia într-un creuzet care evocă spiritul unei femei cu înclinaţii spre li-
cu iubita pe care o așteaptă ,,în lumina blândă a unui vis / Să-ți pot dărui floarea de cais”. Îi cere iubi- teratură. Scrierile sale transmit energia trăirilor ca într-un cântec care urcă spre cer treptele suferinţei şi-ale
tei gesturi de revenire și trăiește iluzia renașterii unei iubiri pătimașe consumată în nebunia tinereții. regăsirii de pe cumpăna dintre noapte şi zi.
Face reflecții asupra destinului și a trecerii implacabile a timpului, este un perpetuu scormonitor prof. Ion S. Ulariu
de adevăruri, își pune întrebări, așteaptă răspunsuri. Își vrea cu ardoare copilăria înapoi ,,O, timp, dă-
mi tot ce mi-ai luat / Copilăria din care am plecat”. Își venerează profund rădăcinile prin imortalizarea
părinților de la poalele munților Cernei învolburate, părinți ,,care s-au dus către stele” și ,,firele de Slugile-și chemă în grabă Ca să-mi fie drept răsplată
iarbă au numărat pașii lor / Din viețile trăite și chinuite”. Meditează asupra cosmogoniei și a escatolo- Să-l ajute-n astă treabă Jumătate din ce-aduc
Și cu divina-i poruncă, Din al apelor adânc,
giei universului, iar în centrul acestui univers incomensurabil este așezat poetul și crezul său artistic. Pe dată-i puse la muncă. Chiar și din acest pigmeu
În relația cu divinitatea nu există dubii, nu oscilează între credință și tăgadă. Pentru poet, divinitatea * Jumătate este-al meu.”
este o certitudine ,,Dumnezeu există” și-L imploră ,,Schimbă a noastră lume cu una mai curată!” Scrie ,,Du-te, diavole,-n adânc *
într-o manieră originală, iar originalitatea rezidă atât în prozodie, cât și în mijloacele de expresivitate Și adu-mi nițel pământ, ,,Fie – zise Dumnezeu -
artistică din care răzbate un lirism sfâșietor, deși poezia sa este, aparent, mai puțin încifrată. Deja, Ceva din el să lucrez Să-ți iei partea când dorești,
după lectura unui singur volum, îi recunoști stilul care nu se aseamănă cu niciun altul. Că mi-i urât să tot șez Dar tu, Petre, ce gândești
prof. Mihaela Botezatu Zi de vară la țară De ani mii care-au trecut Despre ce-am făcut acum?”
Astrul zilei, de departe, Și nimica n-am făcut.” *
În liniştea umbrei tale Strălucește la zenit, * ,,Eu, Doamne, chiar
Scăldând cu razele-i calde ,,D-apăi, Doamne, numai eu drept să-ți spun,
Dansul mierlei Zidul casei năruit. Să duc pe umeri ce-i greu,
Roua rece sărută iarba crudă Trupul ţi se mlădie ca o liană Mai trimite-l și pe Petre.” Nu știu ce te-a apucat
Când dimineaţa se iveşte deodată În noaptea ce cu greu se lasă. De la marginea grădinii * Să-ți iei urgie pe cap.
Şi poetul ar vrea să mai audă Nu vom pune geană pe geană Se aude un susur ,,Du-te tu acum, băiete, Știi acum ce-o să se-ntâmple?
Cântecul mierlei din zarea-ndepărtată. De dragostea şi dorul ce ne-apasă. Și-n oglinda-ngust-a gârlei Fiindcă ești mai sprintenel, Tot pământul or să-l umple,
Joacă-al gardului contur. Că și Petre-i vai de el, Se vor mulți, cam cât nisipul
În apa cristalină de izvoare Izvorul A îmbătrânit, săracul!” Și-ți vor stăpâni pământul.
Ea sare din piatră în piatră, În râu se varsă un izvor, Vântul cald pe aripi poartă * Vor purta-ntre ei războaie,
Răcorindu-şi corpul în răsărit de soare, Curgând atât de-ncetişor, Ici și colo frunze moarte ,,Fie -zise-atuncea dracul - Sânge va curge șiroaie,
Îşi scutură aripile şi ar vrea să zboare. Cu apă limpede şi rece, Și le strânge-apoi grămadă Dar, uite, aici îți spun Vor zice că-s din maimuță
Amintindu-ne că timpul trece. Să zacă-n eternitate. Că tot ce aduc acum, Și n-or mai avea credință.
Toamna Cât de ne-nsemnat va fi, Vor căta-n lună și-n soare
Am străbătut cărările toamnei Luminat de lumina zilei, Turmele de oi se-ndreaptă Pe din două-om împărți.” Să știe de-unde răsare,
Ca o fiinţă rătăcită la o margine de timp. Ce norocos eşti tu, copile! La păscut către izlaz, * Vor căuta și în stele
În lacrima ei se strâng bucurii şi tristeţi Să-ntâlneşti pe cărare-un izvor, Stârnind câinii care latră, Și se făcu nevăzut Să știe și despre ele
amare Sărutându-ţi fruntea-mbietor! Furioși, printre zăplaz. În al apelor afund Și-ți vor trimite sateliți
Şi-o lume de culori mă-mbie la visare. Și-aduse Domnului Sfânt Până te-or scoate din minți
Culorile sunt atât de vii Cu paşii pe care i-am lăsat pe drum Prin arșiță, o fetiță Un bulgăre de pământ. Și pe tine sus în cer
Când amurgul a coborât Urmele timpului le mai găsim şi-acum. Urcând greu priporul mare, * Să n-ai liniște defel.”
Şi stelele încep să strălucească. Şi mă întreb: când vei fi bătrân, Duce cu o cobiliță Domnul apucă în mână *
Frunzele cad, copacii rămân goi Oare, amintirile îţi mai rămân? Apă-n cofă și-n căldare. Bulgărele de țărână ,,Nu fi, Petre, idiot,
Şi mai trece o toamnă peste noi. Și-ncepu a-l frământa Căci găsesc eu antidot.
Am sărutat timpului Pe ulicioare umbrite Și formă rotund-a-i da Făcui om, îi făcui soarta,
M-ai uitat Am sărutat timpulu Trec bătrâni ce-alene mână Și din pumnul de pământ Dar îi fac acum și moartea.
În noaptea fără tine Cu florile de cais Gâște, oi cu miei și vite Ieși globul cel de lut. Îl las puțin să trăiască,
Gândurile se adună. Aşezate-n calea ta. Să le-adape la fântână. Îl legă apoi c-un lațiu Pământul să-l înflorească
Au trecut zile, au trecut decenii, Dintr-un lung vis Și îi dete drumu-n spațiu. Și, de-or mai face și rele,
Dar tu nimic nu mai vrei să ştii. M-am trezit mai tânăr La răspântie răsună * Ei or străbate prin ele.”
Şi mult mai încrezător Chiotele de copii, Privind în jur și văzând *
În noaptea asta târzie În timpul care curge Cu mâinile mici adună Că i-a mai rămas pământ, Și urcă la cer tăcut,
Fiinţa mi-e atât de pustie! Atât de neiertător. Puf mărunt de păpădii. Zise alor sale slugi: Închise-a cerului poartă
Număr clipele care trec, ,,Știți voi ce-am să fac aici? Și, de-atuncea, niciodată
Parcă toate se-nchid într-un cerc. Se scurg anii mei Undeva, în câmp, se-aude Fiare, monștri, uriași Nimeni nu l-a mai văzut.
Anii mei ca clipele se scurg Duduitul de tractoare, Fioroși și ucigași, *
Ţi-am căutat paşii pe unde-ai trecut, În liniştea unui amurg. De sub brazde-adânci și ude Ici un munte, colo-un pom Doar dracul rămase-anume
Dar fără tine nu i-am găsit. Obosit de lungul drum Ies gângănii mici la soare. Și-am să fac și-un pui de om.” Să-și facă de cap prin lume,
Te-aştept în lumina blândă a unui vis Mai scriu poezie şi-acum. * Coada-și vântură hai-hui
Să-ţi pot dărui floarea de cais. Stau între ieri şi azi Seara s-a lăsat deodată, Făcu munte, fiare, pomul Și-și tot cere partea lui.
Cu ochii atât de calzi, Totu-n jur e liniștit, Și, la urmă, făcu omul. *
În noapte Cu faţa senină şi inima duioasă, De pe dealuri își arată Îi făcu nas, gură, ochi Și așa trecură anii
În noapte o stea sclipeşte mai tare, Cu privirea blândă şi atât de deschisă! Luna ochiul de argint. Și îl scuipă de deochi. Și-au trudit sărmanii oameni,
Înălţată pe bolta cerului. Stau între ce a fost şi ce este acum, Se uită la el duios, Înfruntând și frig și ploi
La tine mă gândesc cu-nfiorare Mai caut, poate, şi un alt drum Nu-i venea să-l lase jos, Și atâtea mari nevoi
Cum a făcut Dumnezeu totul Și-au fugit din calea morții,
Când vei păşi pe ştiuta cărare. Spre izvorul ce iese din stâncă, Așa-i părea de frumos.
Curgând liniştit în albia adâncă. Îi dete grai și suflare Purtând prin milenii sorții.
Vom fi iarăşi împreună O, timp, dă-mi tot ce mi-ai luat - Zice-se că de demult, Și mult sânge au vărsat
Pe când nu era pământ, Și îi strigă cu glas tare:
În lunga noapte îngerească. Copilăria din care am plecat ,,Ești om să mergi pe picioare, Pe mare și pe uscat.
Şi frunzele acperă-ne-n tomană, Şi adu-mi un nou răsărit, Dumnezeu ar fi avut Au creat, au înălțat,
Două slugi ca două drepte - Pe pământ, că-l făcui mare,
Lăsând gândurile să rătăcească. Iar, în târziu, un roşu asfinţit. Viața-n muncă să-ți petreci,
Pe diavol și-un înger, Petre -
Și diavolului, pe atunci, Rodul muncii să-l culegi
Dumnezeu îi da porunci Și cu el să te hrănești,
Și, pe cât era de drac, Pământul să-l înflorești.
Domnului făcea pe plac, Voi avea grijă și eu
Chiar de mai strâmba din coadă Ca să nu pățești vreun rău,
Și din coarne, câteodată, Umblând pe pământ pribeag,
După puțină tocmeală, Mi te-oi păzi că mi-ești drag.
Tot cădeau la învoială. Te-oi socoti fiul meu -
* Îi mai spuse Dumnezeu.
Dumnezeu fiind un duh, *
Petrecea viața-n văzduh, Diavolul privea gelos
Tot dând cerului ocol, Și îi strigă mânios:
Văzu-n jur imensul gol ,,Ce zici, Doamne, asta-i lege
Și pe loc a hotărât Sau crezi că așa îți merge?
Ce ar trebui făcut. Că ne-am înțeles odată
Urare la aniversare
Prof. Ghiță D. Radoșanu
În 100 de numere de drum,

Deschis cu suflet de român
De cel ce-n viață-i consacrat
Ca-ndrumător adevărat,
Ai reușit să-ncurajezi
Și de ce nu chiar să formezi
Talente ce-ți rămân datoare
De ce-ai făcut pentru formare.
Continuă să-ți ții cadența
S-alungi cât poți indiferența
Să demonstrezi ca pân-acum
Că drumul tău e foarte bun
Pe el să meargă cât mai mulți
Copii, bătrâni, oameni adulți
Și-mpreună, cu mic cu mare,
Să-ți facă faima și mai tare.
Iar peste ani, murmurul tău
De 19 ani ”Murmurul
S-ajungă vuiet și nu hău.
Să fii model pentru urmași
Prin zestrea mândră ce le-o lași.
La mulți ani,
Jilţului”- pe locul I
Murmurul Jilțului ! Prof. Nicu Covaci Dumitru Dădălău, memoriei celui ce a contribuit decisiv la
Fiind prezent, în calitate de jurnalist, la Tismana, cu oca- înfiinţarea învăţământului liceal în Mătăsari - eminentul pro-
zia Concursului Naţional al Revistelor Şcolare şi a etapei ju- fesor Ion Dădălău plecat mult prea devreme din lumea cu
deţene a Concursului Naţional de Creaţie Literară a Elevilor dor în cea fără de dor, de unde sufletul său bun continuă să
”Tinere Condeie”, am fost martorul performanţei realizate vegheze calea spre lumină a celor care l-au cunoscut şi îi
de revista ”Murmurul Jilţului”, cu o vârstă de 19 ani, editată resimt dureros absenţa în fiecare zi. Aveam să descopăr cât
de singurul Colegiu Naţional din mediul rural,Colegiul Naţio- de apreciat şi aşteptat este site-ul revistei ”Murmurul Jilţu-
nal Tehnologic Mătăsari care, încă de la apariţie, s-a aflat în lui”, care a fost accesat de aproximativ 1000 de cititori în
topul premianţilor. mai puţin de o lună de la lansare.
Această revistă este rodul strădaniilor domnului profe- Conţinutul acestuia este unul extrem de consistent şi
sor Dumitru Dădălău, al cărui destin se confundă de mai include mai multe secţiuni, realizate în manieră profesionis-
bine de 20 de ani cu cel al învăţământului mătăsărean. Deşi, tă şi cu o viziune artistică ce se vrea o pledoarie pentru va-
clipele de răgaz pe care şi le poate permite sunt extrem de loare, tradiţii, adevăr şi frumos, deci pentru tot ce înnobilea-
rare, având în vedere faptul că domnul profesor Dumitru Dă- ză fiinţa umană. În structura site-ului sunt incluse, printre
Baladă pentru dălău se dedică cu aceeaşi pasiune activităţii didactice, ca
apreciat profesor de limba şi literatura română, pe care a
altele, colecţia integrală a revistei şi cărţile apărute sub
egida Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice ”Murmurul Jilţului”, ma-
Murmurul Jilţului condus-o cu rezultate remarcabile mai bine de un deceniu,
celei de inspirat şi prolific scriitor şi publicist, dar şi celei de
teriale filmate şi fotografii de la evenimentele ce compun
istoria culturală şi nu numai a acestui colţ de ţară binecu-
Prof. Ion C. D. Novăceanu mecenat pe tărâmul descoperirii şi îndrumării tinerilor cu vântat de Dumnezeu-Mătăsariul-, la acestea alăturându-se
veleităţi literare pe calea afirmării şi, nu în ultimul rând, ad- posibilitatea unei călătorii în trecutul văilor Jilţului ce se
Jilțule, tu, apă vie, /Curgi din munte, spre câmpie /Să ne spui cum viața fu, ministrării site-ului revistei “Murmurul Jilţului”, totuşi dom- poate face vizitând ”Muzeul Jilţului” ce aniversează în acest
/ Cum a fost și cum e-acu’./ Ascultați-l cum murmură, / Când năvalnic, când nia sa a acceptat să stăm de vorbă, ba mai mult decât atât, an, la 31 octombrie, 12 ani de existenţă.
a fost de acord să-l însoţim pentru a vedea cum arată o zi Ultimele apariţii editoriale.Nu vom încheia această în-
susură, /Și e viu-valuri de sânge-: /Aci râde, aci plânge! /Duci pe valuri argin-
din viaţa sa. Petrecând o zi alături de profesorul tâlnire de suflet cu domnul profesor Dumitru Dădălău, îna-
tate /Vești din vremi îndepărtate, /Luminoase, sau obscure, /Cu alint, sau să
Dumitru Dădălău, cu ocazia acestui inedit demers jurna- inte de a spune câteva cuvinte despre ultimele trei apariţii
înjure. /Grea povară! Câtă muncă /Pentru orice veste-adâncă!/ Cât pământ și editoriale ale acestuia-cărţile ”Cetatea Luminii”, pe care
listic, aveam să descopăr că dânsul a făcut o profesiune de
câtă zdroabă/ Când vezi viața că-i bolnavă /Și c-ai vrea balsam să-i pui / critica de specialitate o consideră ”O lucrare deosebit de
credinţă din a sluji învăţământul gorjean şi de a capta ener-
Limpezimea muntelui, /Seva florii de bujor, /Picuri din sfințit izvor!/ Ce durere giile creatoare ale tinerilor mătăsăreni şi de a le deschide amplă prin documentaţia inserată în ea, ce lasă încă de la
crește-n tine, /Când vezi că dușmanu-aține /Calea dreaptă, spre lumină, /Să zările spre zborul fecundei afirmări literare. Calităţile peda- prima vedere, impresia unei alegeri monumentale de docu-
te ducă-n bălți cu tină, /Când vezi că vadul ți-e plin/ De bale și de venin, /De gogice ale domnului Dumitru Dădălău au depăşit de mult mente originale, legate atât de înfiinţarea şi activitatea
pui de hidră hidoasă, / De pui de broască râioasă! /Și te zbați, te răscolești / graniţele judeţului Gorj, astfel că, de-a lungul timpului, per- Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice ”Murmurul Jilţului”, cât şi de
Un alt vad să îți croiești, /Un vad nou pe stânci curate/ Peste lunci înmirezma- sonalităţi ale culturii şi învăţământului românesc au făcut Colegiul Naţional Tehnologic Mătăsari; ”Iubirea mea”-cea
te, /Către zări de soare pline /Cu mușcate și glicine, / Prin păduri de brazi și aprecieri pertinente asupra reuşitelor acestui neobosit trudi- de-a doua carte, trebuie privită ca o declaraţie de dragoste,
zadă, / Valul să cânte baladă /Și o doină duioasă /Că ai revenit acasă. /“Jelui- tor pe ogorul limbii şi literaturii române. Acestor aprecieri li după cum spune profesoara Elena Dima ”a tuturor celor ce
m-aș, jelui/ Satele rămân pustii/ C-au plecat copiii-n lume /Către locuri cu alt se adaugă, exprimată în cuvinte simple, preţuirea generaţii- muncesc, simt şi trăiesc într-un prezent etern pe plaiuri
nume, / Lăsând la strungă bătrânii /Cu vântoasa-n ușa stânii!/ Și-o să vină, lor de elevi, izvorâtă din puritatea sufletului de copil pentru mătăsărene...”; ”Inimă de liceean”-este ”un mănunchi de
semne sunt, /Vremuri aspre pe pământ /Cu furtună și cu zloată /Cum nu s-au fiecare clipă în care le-a fost aproape şi le-a îndrumat paşii gânduri, emoţii şi sentimente măiestrit culese şi împletite
văzut vreodată!” /“Murmur”, cântec de la Jilț /Știu bătrâni, de la părinți /Și din spre frumos, literatură şi iubire. de autor, izvorâte din puritatea sufletelor celor cărora le-a
viața care azi /Ce-n primejdii și necaz /Că-s destui ce stau călare /Pe-un po- Premii acordate.Cea mai recentă realizare a discipolilor fost aproape şi le-a îndrumat paşii spre frumos, literatură şi
por făr-apărare /Ce are zăbala-n gură, /Izgonit din bătătură! săi sunt cele două premii I obţinute la Concursul Naţional de iubire”, spune doamna profesoară Emanuela Bertea. Voi
La mulți ani scumpă revistă! Creaţie Literară a Elevilor ”Tinere Condeie”- Tismana 2010, consemna, la final, caracterizarea pe care i-a făcuto poetul
La mulți ani slujitorilor tăi, părinților tăi! de către Mădălina Ivan, din clasa a XIIa B a Colegiului Naţio- Nicolae Dragoş, prezent la lansarea cărţii ”Inimă de lice-
nal Tehnologic Mătăsari cu eseul intitulat “Fii Primul” şi co- ean”- ”Profesorul Dumitru Dădălău este un OM MARE cu
legul ei de clasă, Flavius Purcel, pentru “Mamifere în socie- inimă de liceean”.
tate”. Dacă Mădălina Ivan pledează pentru o altfel de
atitudine în competiţia vieţii “...Tu alege să-ţi investeşti viaţa
nu să ţi-o cheltuieşti şi atunci vei şti că n-ai trăit degeaba.
Putem fi primii.
De noi depinde, aşa că...hai să începem!”. În schimb,
Flavius Purcel îşi demonstrează înclinaţia spre analitic, rea-
lizând o documentată radiografie a comportamentului uman
de-a lungul timpului, punând accentul pe discrepanţa dintre
dorinţele tinerilor aflaţi pe drumul împlinirii profesionale şi
realităţile pe care sunt obligaţi să le înfrunte după absolvirea
studiilor universitare când începe odiseea căutării unui loc
de muncă: ”...Diplomă care valorează mai puţin decât o
ceapă degerată în 90% din cazuri, şi care nu înseamnă ni-
mic în ochii unui angajator care vrea rezultate şi muncă de
la tine, nu aere de absolvent...”. Pentru a veni în întâmpina-
rea dorinţei cititorilor acestei reviste, purtaţi de cărările vieţii
departe de mirificele Văi ale Jilţului şi chiar dincolo de hota-
rele ţării, ”Murmurul Jilţului” a făcut pasul spre zona on-line
a mass media pe 4 aprilie 2010.
Acest eveniment a fost dedicat de cei care l-au făcut să
devină realitate,membrii Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice ”Mur-
murul Jilţului”, prezidată încă de la înfiinţare de profesorul
Povestea de viață a ultimului mohican

Prof. Dima Lori
„Într-o frumoasă zi de sfârşit de octombrie, razele soarelui îmi mângâiau plăcut

obrajii prin ferestrele de la sediul fundaţiei Murmurul Jilţului, unde în jurul unei mese
1968. MOTRU, BLOCUL 2, ETAJ rotunde eram împreună cu mai mulţi colegi, foşti cursanţi ai taberelor naţionale, ale
4, STRADA GARII. DUMITRU DADA- revistelor şcolare din România şi ale taberelor de jurnalism, împreună cu domnul pro-
LAU, ELEV îN CLASA A-XI-A LA fesor Dumitru Dădălău, iubitor de cultură şi luminător al comunităţii locale. Aud şi
LICEUL TUDOR VLADIMIRESCU DIN acum glasul care “ne îmbăta” auzul cu întâmplări ale unei vieţi trăite pe aceste melea-
TARGU JIU MUNCEA PE SANTIER CA guri într-o perioadă în care copiii se îndeletniceau cu diferite activităţi pe lângă casa
SA-SI CUMPERE SAPCĂ, UNIFORMĂ părintească, în afara muncii de elev pe care mai găseau timp să o facă adesea la lumi-
CU NUMĂRUL MATRICOL L.T.V. 423 na lămpii cu gaz, la lumânare sau la opaiţ.
PENTRU PRIMA PROMOTIE DE CLA- Povestitor neîntrecut, domnul profesor îşi deapănă în faţa noastră amintirile copi-
SA A-XII-A. lăriei sale petrecute pe aceste meleaguri de care s-a simţit legat toată viaţa. Ca orice
copil, a făcut şi năzdrăvănii, dar în permanenţă a fost ancorat în realitate, adică şi-a
făcut datoria de elev, atât la şcoala generală condusă de domnul director Panfiloiu
Constantin, cât şi la liceul Tudor Vladimirescu din Târgu -Jiu. „ (Dan Terci)
A Fi profesor e un dar pe care am făcut-o eu. Personalitatea mea puter-

nică, pregătirea mea profesională, rezultatele ob-
Mătăsari visul dorit. În 1980 am început în Şcoa-
la 2 prima clasă de seral, eram cu şcoala cu cla-
Şcoala cu clasele I-X. Din 90 ne-a declarat Grup
Şcolar Industrial Minier. Am ajuns să avem 9 cla-
lăsat de Dumnezeu ţinute de mine, m-au făcut să mă detaşez catego- sele I-X, stam cu frate-meu, se însurase, şi eu,
stam cu soţiile şi cu Zizi Ceauşescu efectiv la cap
se de clasa I şi acum mai avem doar două. În 97,
de la 8 clase am ajuns la 56 de clase-1500 de
ric de ceilalţi care sunt din breasla mea. Şi de aici,
ca în viaţa de toate zilele, intervine ura, invidia, de pod să găsim oameni să-i băgăm la liceu şi să elevi. În 97 a avut loc prima restructurare din mi-
A Fi profesor nu este un lucru uşor, a Fi profe-
dispreţul şi toate celelalte lucruri. Eu nu am făcut pornim. Aşa am spart gheaţa. Cei de la judeţ mă nerit. Am pierdut 300 de elevi atunci. De la 1560
sor e un dar lăsat de Dumnezeu şi când te gân- întrebau tot timpul când o să se termine clădirea. neam întors la 1200. În 99 ajunsesem cu liceul la
deşti că rolul tău pe Pământ este să dai lumină un lucru că mi-a zis cineva să îl fac. Mi-a zis mie
cineva să fac revista, mi-a zis mie cineva ca aici Colegiul a fost casa mea. În 1999 am făcut o singură clasă. În 2001 am ajuns la 2150 de
din lumina ta, să-i faci pe alţii să îndrăgească centrala termică, trebuia să aduc o conductă să elevi. Dădusem drumul la matamatică-informati-
obiectul pe care îl predai, îţi dai tot interesul să în această cameră să fac un loc în care să desfă-
bag căldură la grădiniţă, şi proiectantul a zis să o că din 92. Am stat o săptămână în Bucureşti cu
faci lecţii frumoase, să vii cu lucruri interesante, şor anumite activităţi, mi-a zis mie cineva să fac facem pe baza sportivă unde betonul aveo 80 cm nevastă-mea şi am venit cu 10 calculatoare, cu
să le spui copiilor şi din ce le spui lor să-i deter- Fiii Jilţului, să fac Fundaţia? Toată viaţa am fost grosime. Atunci ne iubeau toţi, eram tineri, maşina mea, aveam un Aro atunci. Asta pe banii
mini pe cei care ştiu să caute mai mult şi să-şi călăuzit de faptul că bine faci, bine găseşti, să laşi aveam dragoste de viaţă, de muncă, ştiam că mei. Ăla cu care trebuia să mă întâlnesc eu ajun-
îmbunătăţească informaţiile despre un anumit ceva după tine ca generaţiile care vin să nu te facem pentru viitorul nostru, pentru comunitate, sese director la fabrica de calculatoare. Cine pre-
scriitor şi să le pună în valoare atunci când sunt judece că ai trăit degeaba şi ai călcat pământul armata era de partea noastră, oricine venea prin da la clasele de matematică-informatică? Am
evaluaţi sau să-i ajute la formarea lor pentru viaţă degeaba, să se vadă că ai făcut ceva în folosul zonă, aici se oprea. Am renunţat la ideea asta şi pus-o pe nevastă-mea şi a făcut cursuri prin Mi-
comunităţii, în folosul oamenilor, în folosul celor am băgat conducta pe sub şcoală, au venit 15 nister la Bucureşti şi după aceea o lună de zile
care te-au iubit, te-au respectat, te-au apreciat, inşi şi au spart 2 săptămâni de zile, până la gră- s-a dus la Eforie Sud şi învăţa de dimineaţa la 7
te-au înjurat sau te-au apostrofat, pentru că viaţa diniţă. Aici munceau elevii şi profesorii zi şi noap- până seara la ora 9 la calculatoare ca să dăm
nu este făcută numai din lucruri bune. Viaţa este te să scoată molozul, nu erau scări, erau nişte drumul la calculatoare aici. A luat locul 2 pe ju-
ca în Coşbuc: ”O luptă-i viaţa, deci te luptă /Cu blăni. Şi a ieşit clădirea asta. Am aranjat cu mu- deţ. Şi aşa am câştigat copii pentru că am băgat
dragoste, cu dor de ea”. Şi din ce în ce mai mult zeul judeţean şi am făcut panouri de propagandă clase de chimiebiologie, clase de protecţia me-
doreşti să ai cât mai multe rezultate bune. E ca şi vizuală cu dezvoltarea judeţului, cu tradiţie, cu diului, de economic. Am restructurat clasele şi
atunci când te formezi pentru societate. Nu mă folclor care au costat echivalentul a 5 Dacii. O am renunţat la tehnicienii de mină, de carieră şi
Dacie era 70 de mii, noi am dat 350 de mii. am făcut clase de electronişti- automatizări. Pri-
gândeam că vreodată o să-mi desfăşor activita-
Atunci am cumpărat tot ce vedeţi voi, instrumen- ma clasă, al cărei diriginte am fost eu, a terminat
tea pe calculatoare, să predau lecţii pe calcula- te muzicale: ţambal, viori, acordeoane, pianine, în 93. Sunt numai câteva crâmpeie din bogata
toare. Păi nu-i mai frumos să vin eu aşa printre cobze, costume populare şi le-am adus încoace experienţă de viaţă şi din gândurile deschizăto-
voi, să vă simt eu respiraţia, să vă aud eu creionul pentru copii. În 1980 a fost schimbat domnul rului de drumuri, profesorul Dumitru Dădălău, pe
şi pentru societate, iar ceilalţi să se minuneze. pe hârtie cum vă scârţâie, să vă simt eu cum vă
Niciodată în faţa elevilor nu am fost preocupat de Panfiloiu şi director a venit fratele meu. El era care le-am înregistrat în această toamnă, când
foiţi sau nu vă foiţi, să văd eu dacă sunteţi atenţi director adjunct din 1974 până în 1980, din 1980 ne-a mărturisit într-o clipă de efuziune sufleteas-
a preda la nivelul celor nepregătiţi, nici la nivelul sau dacă nu sunteţi atenţi, nu să stau cu capul în a fost director până în 1997, 9798 a fost altcine- că faptul că are atâtea proiecte în minte, dar din
celor care au cunoştinţe medii, ci să predau la calculator?! va şi din 1999 am preluat eu treaba şi am conti- lipsă de timp, le amână mereu. Între timp, ele se
nivelul celor mai de sus pentru a-i determina şi nuat ceea ce începusem cu frate-meu. Am adus mai «cimentează» prin discuţiile» pe care le am
pe alţii să se ancoreze în realitate, să se pregă- Am fost omul celor mese, scaune, televizoare, calculatoare, video- noaptea cu nevastă-mea, prin discuţiile pe care
tească şi să ajungă şi ei ca ceilalţi. Ar Fi o mare proiectoare, ecrane în fiecare clasă. Am făcut le am cu mine însumi sau cu unii dintre voi»,
greşeală să cobori pe cei dotaţi şi pe cei cu dra- mulţi amfiteatru, centrala termică, instalţtiile: electrică, după cum ne declara acest «ultim mohican» al
goste de carte la nivelul celor care nu vor să înve- Cum să nu fi visat eu comuna noastră să fie sanitară şi de termoficare, am adus două micro- învăţământului mătăsărean.
ţe. Deoarece unii nu vin la şcoală din voinţa de a mai făloasă, mai bine aşezată în ierarhia localită- buze şcolare, am înfiinţat cabinetul medical şco-
învăţa carte. Vin la şcoală pentru că îi obligă pă- ţilor din judeţ şi din ţară? În Mătăsari nu era de- lar, am dotat cabinetele, laboratoarele, atelierele,
rinţii, vin la şcoală ca să se afle în treabă şi ca să cât un singur rând de clase, Şcoala 2 s-a făcut pe am modernizat toate subunităţile de învăţământ
obţină şi ei o diplomă şi ca să nu rămână total urmă, fiindcă erau puţini copii şi după 1975 am din Mătăsari, am înfiinţat Muzeul Jilţului, Funda-
analfabeţi. Şi în felul acesta, arta pe care trebuie reuşit să facem adunările necesare. De aici am ţia şi revista Murmurul Jilţului, am tipărit 14 cărţi,
să o aibă un dascăl este de a privi, de a se pregă- început cu sprijinul celor de la judeţ să facem o zece ani am desfăşurat sărbătoarea Fiilor Jilţului,
ti pentru a Fi în permanenţă la curent cu toate şcoală cu 24 de săli de clase. Iniţial, amplasa- zilele liceului, ale absolventului, alaiul obiceiuri-
noutăţile şi să dea informaţii precise, exacte şi mentul a fost lângă Şcoala 2, după aceea când a lor de iarnă, târgul ofertei educaţionale, l-am
necesare pentru ca elevii să plece din clasă cu început să se facă sistematizarea localităţii Mă- adus în şcoală pe ministrul învăţământului, pe
tăsari, s-a mutat în acest loc. În perioada anilor mitropolitul Olteniei, pe toţi conducătorii politici
lecţia învăţată. Sunt mulţi care îşi dau tot intere-
75 până în 82, am fost ocupaţi să dăm şcoala si administrativi ai judeţului, pe parlamentarii de
sul şi sunt foarte atenţi la ceea ce li se spune şi aceasta în primire. La nivelul judeţului erau oa- Gorj, am avut o colaborare excepţională cu toate
acum depinde cum se spune, când se spune şi în meni care aveau suFlet pentru învăţământ şi organismele de la nivel central, judeţean şi local,
ce mod se spune. Dacă sunt atenţi, ei au lecţia pentru dezvoltarea zonei. În 77-79 se înfiinţau cu massmedia. A fost o muncă de Sisif. În fiecare
învăţată din clasă şi acasă caută altceva, ceea ce Santiere Naţionale ale Tineretului la Canalul Du- por al acestei clădiri se află tinereţea noastră.
nu se poate spune la clasă. Dar dacă vii în clasă şi năre- Marea Neagră, Şantierul Naţional al Tine- Clasele de matematică-informatică, filologie,
eşti prezent cu Fizicul şi tu te gândeşti la ce s-o retului pe Argeş, Şantierul Naţional al Tineretului economic, protecţia mediului, chimie-biologie,
întâmpla la Fântâna sau printre blocuri… pe Oltenia. Mătăsariul ajunsese la 14.000 de lo- turism și alimentaţie publică, croitorie, radio și
Toată viaţa am fost şef .Niciodată în viaţă nu cuitori. Şi spuneam că munceam la Motru să iau televizor La început n-au fost decât meserii de
mi-am propus să ajung şef. Dar am avut parte să o pereche de pantaloni în plus, să se uite fetele la electrician de mină, electrician de supra faţă,
Fiu şef pentru că am fost recomandat de munca mine să spună: ia uite ce bine e îmbrăcat ăsta! Şi mecanic de utilaje de terasamente, mecanic de
voiam cu tot dinadinsul să se împlinească şi în mină, de suprafaţă, sudori. Până în 90 a fost
Profesorii nostri
IZVOR DE MUNTE
Un ciudat mod de a privi și evita cu ușurință urâtul și ne vom direcționa căile tat / Cum bine știți, de n-ați uitat.//”. Urmează apoi nești. Mai găsim apoi
vieții spre iubire, sentiment care cuprinde esența ”Aduceri aminte” (zic eu) despre prietenii care au și ”de toate cele” din
produce artă dragostei a tot și a toate. Și atunci: eu, artist, trebuie mai rămas (pe la noi) și despre cei plecați dincolo, care putem să obser-
să-mi pun întrebări, înainte de începerea lucrului la pe drumul ireversibil. Aici găsim foști profesori care văm un amalgam de
Arta, ca formă a conștiinței sociale, (după Dicți- o lucrare artistică: la ce folosește? cui folosește? i-au imprimat în suflet și în primul rând dragostea trăiri care mai de care
onarul Limbii Române Moderne) oglindește realita- cum transmit ideile mele pentru a putea fi însușite de viață alături de avântul în lupta pentru a fi și a trăi mai alambicate, sau
tea în imagini estetice. Astfel că i se conferă rolul de mai ușor, mai rapid, de mai mulți și chiar de foarte nu oricum, ci pe trepte ridicate spre lumină. Apoi, simpliste, sau încor-
a prezenta viața în imagini fie estetică, ca în cazul mulți, ca fiind eu conștient de ceea ce fac, să încep colegi de școală, de muncă, alături de care s-a bu- norate, ce au curs pe
artelor vizuale, fie ca emanații spirituale, direcționa- lucrul? curat de răsăritul fiecărei zi a vieții, aducătoare și de albia vieții domnului
Gheorghe Dănescu
te de la spirit către spirit. Se cere în cazul acesta ca Părerile noastre, ale acelor care încercăm să bucurii, dar și de dureri. ”Poezii pentru cei mici” re- Gh. Dănescu, de-a lungul celor optzeci și ceva de
emanațiile spirituale artistice să fie esențele gândi- ”consumăm” arta, sigur că sunt împărțite și ele re- flectă dragostea sa pentru mugurii vieții omenești ani, traversați fie cu bucurii, fie cu dureri, dar plă-
rii, ca expuse, să poată fi însușite în folosul folosirii flectă concepții personale în primul rând despre ”Plămădit dintr-un sărut / Boț de om, din dor născut cuți, pentru că trăirile lor s-au desfășurat pe linia
lor în scopuri sociale (de educație-în speță), sau în atitudinile noastre, despre ce însemnează viața, Gheorghe DĂNESCU / Vrea de-acuma să arate / satului Radoși, mai la deal și mai la vale, alături de
scopuri de avangardă în avatarurile vieții. Din aceste apoi reflectă trăirile proprii și, potrivit smereniei, se Cum că el va ști de toate//”, dar se descoperă în el oamenii cu care a împărțit fiecare pietricică a dru-
considerente, artistului i se cere să aibă o răspunde- pot abține de la păreri despre trăirile semenilor din (Gh. Dănescu) dascălul care a trudit o viață în a mului vieții. În comentariile mele nu m-am referit la
re extremă față de opera sa, pentru că această ope- jurul nostru, știind că exprimarea este liberă; este crește flori, încercând cu uneltele sale dascălicești modul cum au fost exprimate fiorurile trăirilor, la
ră va fi expusă lumii și din ea se vor extrage direcții apanajul celui ce se exprimă, este răspunderea ce să stârpească neghina și pălămida în măsura în limbajul folosit în exprimare, la logica exprimării, la
de urmat, care pot fi benefice sau nu, din punct de și-o arogă față de propria exprimare. Poezia domnu- care l-a ajutat societatea prin ea însăși. Observator tipul ales de autor în a-și exprima trăirile, la topica
vedere social. E puțin spus despre artă că ar avea lui Ghiță Dănescu izvorăște din trăirile personale și al naturii, trăind integrat în mijlocul ei, făcând parte frazei, la logica ei, fiecare cititor având dreptul la
un rol numai de amuzament. Cu certitudine că o im- din dorința de a trâmbița în afara propriului eu pen- intrinsecă din ea, apar poeziile ”Gâscanu-n prome- propria sa părere în a judeca, în a-și însuși, în a pre-
portanță deosebită o are în educație (nu numai es- tru a statornicii (după părerea sa) un mod de trăire nadă”, ”Câinii”, ”Câinii răi”, ”Maidanezul”, ”Umilin- lua ce e în concordanță cu propriul său eu și a deci-
tetică). Știind și înțelegând ce-i frumosul, vom putea în a fi exemplu de urmat. Se găsesc în cuprinsul său ța unui cal”, ”Măgarul și catârul”, prin însușirile de dacă e necesară recitirea unei poezii la care
poezii ce se referă la dragostea ce o cărora descoperă o gamă largă de însușiri ome- creatorul său a încercat să o lumineze după posibi-
poartă familiei sale, grupate (zic litatea reflectoarelor sale intelectuale. Atât veu, cât
eu) în ”Urări”, ”Întâlniri”, ”Oma- și distinsa poetă Silvia Podeanu, am conchis că nu
gii”, ”Comemorări”, în care auto- avem la îndemână tipare în care să încadrăm po-
rul își ”descarcă” sentimentele ezia, ea fiind unică în felul său, lăsând timpul să
sale de iubire, adorare, dragoste stabilească dacă place, sau dacă nu place, dacă
și durere pentru cei prezenți și întrunește dorințe generale de suflet, cuprinzând
pentru cei plecați, ”contabilizate” sau necuprinzând unde de izvoare din care citito-
la vârsta octogenatului, evidenți- rul să se adape la sete, la necaz, sau la bucurie.
ate prin poezia ”Împlinire”: ”Am Tehnica de lucru aparține creatorului, el răspun-
împlinit optzeci de ani / Și-aș vrea zând de ceea ce el a făcut, de ceea ce a gândit, de
ca să trăiesc mai mult / Să fiu ce ne-a dat nouă spre consum. Merită apreciată
alăturea de voi / Să pot și-acum munca și dorința de frumos, execuția fiind apana-
să vă ajut // În viață v-am iubit pe jul domnului Ghiță Dănescu, pe care îl respect în
toți / Pe frați, copii, nevastă și ne- mod deosebit.
poți. / Cu ce-am putut, v-am aju- Ion Duță – Novaci
Ochii care lăcrimează văd și durerea sufletului

PATRI(H)OȚII Iarna Foamea să apară. Și alte minciuni scornesc Văzând că-n viață ei sunt tari. Când simți că trebuie să recunoști
Avem o țară mândră și bogată Vremea-i rece întunecoasă, Dar, ca prin minune, Ca să aibă ce ne spune De aceea cred că la plecare Și vezi că tot ce-ți aparține
Cu un trecut destul de glorios Soarele nu se mai vede, Soarele-și impune Săptămâna care vine. Mă vor conduce spre mormânt De la părinți o parte vine.
A cărui măreție i-a fost dată Nu-ți vine să ieși din casă, Forța sa de pază Ei ne spun, noi ascultăm Și-mi vor aprinde o lumânare
De patrioți înflăcărați ce-s de folos. Natura nu mai e verde! Și se luminează, La bine nu mai sperăm Ca semn că încă-i legământ. Ai înțeles și dovedești
Totu-nveselește, S-așteptăm să vină alții Aș vrea să-nvețe cei ce-s mici Că viața ta îți este dată
Purtarea lor mai e și azi model Ce se-ntâmplă azi afară Lunca înverzește, Să mănânce ei cârnații Că-n viață fără legământ De-o mamă bună și un tată
Pentru cârmaci să lupte cu credință E prilej de întristare, Semnele de viață Care puțini au rămas Nimic nicicând nu poți să faci Pe care azi îi prețuiești.
Să ducă țara spre un mare țel Neaua începe să apară Ies la suprafață. Și-ncap într-un singur vas. Chiar de-ai depus și jurământ.
Și s-o ferească dârz de umilință. Frigul va fi și mai tare. Înfrățite-n bine Noi, cei mulți și obidiți Ei au nevoie de-ngrijire
Pentru omenire. Să rămânem asupriți. Înțelepciune Că sunt bătrâni și nu mai pot
Printre patrioți azi sunt După zile întregi de nins Soarele și apa Dar, cu forța noastră multă, S-au dus și nu mai vin La ea s-alături și cuvinte
Și din cei care mimează Totul este și mai alb, Aigură viața. Lațul lor o să se rupă Prietenii de altădată! Spuse din suflet cu respect.
Că-și iubesc țara de mult Iarna sigur a învins, Și vom fi din nou ce-am fost La poarta lor eu sun
Dar prin fapte ne sfidează. Inamicul a fost mai slab. Așa mint oamenii răi Oameni liberi și cu rost. Și îmi răspund: “AȘTEAPTĂ!” Iubirea nu se dă cu gramul
Așa mint oamenii răi Oameni liberi și cu rost. De aceea mă conform Din când în când câte-o fărâmă
Au ca scop în lupta lor Lupta însă nu încetează, Mint ca să-i credem și noi: Și le respect porunca Se simte dacă o are omul
Să-și mărească lor averea, Norii pierd în înălțime, Mint că fac ce nu mai fac Legământ Încerc să fiu tot OM De nu, s-așteaptă ca să vină.
Nu le pasă de popor, Soarele nu mai e-n pază, Și ne vin nouă de hac. Eram copil de doisprezece ani Și să nu fiu NIMICA.
Lui îi dau numai durerea. Stă ascuns când iarna vine. Ne dau pensii și salarii În clasa I de la Normală, Îmi amintesc o clipă Aş vrea
La tribune se prezintă Cât minciunile de mari Sărmana mamă n-avea bani De Gore și de Nicu,
“Patrioți” înflăcărați Mitică și Stelică Aş vrea să fiu ce n-am fost ieri
Tot așa zile la rând Și ne fac traiul mai bun Iar eu n-aveam cărți la școală. Să prind mai multe primăveri
Și cu vorbe “de elită” A crescut mare omătul, Cum nu l-am avut nicicând. Sprijin de tată n-am avut Și de ce nu de Micu,
Vor s-arate devotați. Care-ntr-o altă lume Şi fiecare să-mi ofere
Oamenii cu el luptând Salariile-s majorate, Căci el era dus în război, O nouă şi dulce plăcere.
Vor să-și ocrotească totul. Pensiile indexate Dar sufletul mi l-a-ntărit Și-au construit un sat
Dacă-n drum spre al lor țel Și vor să-l populeze Aş vrea să am mai multă tinereţe,
Ajung și la D.N.A. Banii ni se înmulțesc Cu îndemnuri și cu sfaturi noi. Prieteni buni ce să mă-nveţe
Căci nu-l scot la mezat.
La-ndemână au un fel Toți așteaptă și se roagă Mărfurile ieftinesc. Am învățat cât am putut Nu voi să mă-ntristez Cum trebuie să lupt în viaţă
De-a muia Justiția. Soarele ca să apară Banii ce s-au dat în plus Să stau alături de fruntași Pân’ va fi la plecare Cu tot ce-i rău, şi mă povaţă,
Și în lupta cu omătul Pe facturi mari s-au și dus. Cum la părinți le-a și plăcut Aștept să-mi vină timpul Să fac şi ceea ce nu-i bine,
Mulți vorbesc frumos de țară Să aducă primăvară. Iar de pâine și ulei Nu mă doreau printre codași. Și voi avea chemare. Astfel s-ajung şi de ruşine
Parcă ar vrea ca să prospere Înfrățire Ne rămân prea puțini lei. Cazat sărac la internat Nu voi veni cu trupul, Iar numele frumos ce-l port
Însă gândul l-i-nafară Carne nu mai cumpărăm Și masa luată la cantină Doar cu ce-i sufletesc Să fie spus cu mult regret.
Chiar dacă țara le piere. Plouă, plouă, plouă De boli grave ne apărăm Cu jurământ am învățat Iar ce mi-a dat pământul Aş vrea ca viaţa să-mi ofere
Nu cu stropi de rouă, Că de mergem la spital Având ca țel o viață bună. Le las, le părăsesc. Doar bucurie şi plăcere
Uite așa lupta se duce Cu baltă aruncată Băgăm mâna-n buzunar În ’52 am absolvit În visele de noapte Şi râsul să mă însoţească
De vreo douăzeci și trei de ani, Peste lumea toată. Și-l găsim gol golicior Și am ajuns învățător, Vorbim, ne sfătuim Iar plânsul să mă ocolească.
Încât țara astăzi pare Iar coplata ce se pune Dorința mamei s-a-mplinit Și ne-amintim de toate Aş vrea ca toţi cei ce-s cu mine
Ca o țară de dușmani. Se războiesc norii Ne face pe loc mai bine Crezând c-o să trăiesc ușor. Și-am vrea ca să mai fim Să aibă parte doar de bine
Și-și varsă fiorii Și-așteptăm Popa să vină N-a fost așa de la-nceput, Precum am fost odată Şi împreună să-ncercăm
Unde ești tu Caragiale Iar săgeți de foc Lumânarea să ne-o pună Chiar de eram învățător, La muncă și la chef De viaţă să ne bucurăm.
Să vorbești de acești mișei Cad de loc în loc. Și din iad în rai plecăm A trebuit să-nvăț mai mult S-avem aceeași față Aş vrea ca nopţile să fie
Să-i plasezi în crunte cete Că acolo bir nu dăm. Ca să devin şi profesor. Cuprinsă în gherghef. Trăite-n dulce veselie
Farfurizi și Cațavei Atmosfera toată Mint și lunea, mint și marțea Luptând din greu cu sărăcia, Dar, la sfârșit de vis, Iar stelele să ne-ncălzească
Este turburată, Cumva doar s-o întări ața. La facultate greu m-am dus, Ei pleacă, eu aștept, Prin raza lor Dumnezeiască.
Iar în loc de Agamiță Tunete de groază Miercurea mint și mai tare Având la bază omenia, Le dovedesc și-acuma Aş vrea şi-ncerc să fac doar eu
Să aduci un Țepeș-Vodă Croiesc câte-o oază Și-apar la televizoare M-am pregătit și am învins. Că încă-s înțelept. Să şterg ce-a fost rău
Parlament cu temniță Printre norii grei Iar joia cu glas domol Ca dascăl patruzeci de ani În lumea cealălaltă
Iar timpul să mă-ngăduiască
De corupți și fraudă?! Ce-o vedem și noi Ne arată că-i sacul gol. Mi-am împlinit un jurământ, Nu mă grăbesc s-ajung
Chiar dacă-n lumea asta Dorinţa mea să se-mplinească.
Și ne bucurăm Vinerea mint ca și lunea Simțeam elevii că-mi sunt fani Sunt conştient că nu se poate
Poate așa ne vom trezi Că poate scăpăm Cu gând c-o să-i creadă lumea. Și au același legământ. Sunt umilit și plâng.
Să se-mplinească astea toate
Și ne vom schimba purtarea Piatră să nu bată Sâmbăta le fac bilanțul Acuma văd că-i împlinit, Însă-nainte de-a pleca
Cei cu bune înainte Peste lumea toată, Și văd că s-a-ntărit lațul. Elevii mei sunt oameni mari, Recunoștință
Urmaşilor le spun ce-aş vrea.
Cei cu rele, să-ncetați. Recolta să piară, Duminica se căsnesc Succesul lor m-a fericit Nu-i greu să dai recunoștință
Bună ziua domnule Director Dădălău,
Acum o săptămână, la sugestia şi îndemnul unchiului Gheorghe Dănescu, am versităţii – Facultatea de Matematică (1980).
discutat cu dvs.,la telefon, despre posibilitatea publicării unor poezii în revista Am profesat ca inginer automatist mai bine de 35 de ani, în diverse institute de
“Murmurul Jilţului”. M-a convins să fac acest pas, anvergura şi spiritul acesteia, cercetare sau în firme de proiectare, trăind epopeea dezintegrării industriei româ-
sincer, nu credeam să existe aşa ceva! neşti, “mormanul de fiare”, după mintea unora fără min-
Aşa cum am convenit, vă trimit, în format .docx, un nute, “bun de vândut la fier vechi”. Acum, după ce am vân-
măr de 15 poezii, pe care sper să le publicaţi. 5 dintre dut aproape toate resursele, vedem unde am ajuns.
acestea au apărut şi în revista “Flacăra lui Adrian Pău- De scris, scriu poezie din tinereţe dar nu am publi-
nescu”, în care public din anul 2020. cat, am “îndrăznit” abia în anul 2016, cand , la Editura
E dificil să fac o selectie, dar “am mers” pe un concept, “Semne” am debutat cu 2 cărţi : “Secunda Albastră”
pe care, cu siguranţă, îl veţi deduce lesne. Dacă păstraţi în – carte de poezie şi “Sub Semnul lui Euler” - carte de
pagină şi ordinea lor ar fi minunat . matematică. Sunt căsatorit de 50 de ani (împliniţi anul
Câteva date biografice (dacă sunt de interes): acesta !) cu Sabina (fostă Dănescu), avem 2 copii +1
Mihai Pali, născut în anul 1949, în zodia Balanţei, în Bu- nepot+2 nepoate, averile noastre, nepreţuite. Proiect
cureşti, oraş frumos în care mi-am petrecut copilăria şi de viitor apropiat (cu voia bunului Dumnezeu): o nouă
unde am făcut studiile liceale la Dr. Petru Groza (1967) (ac- carte de poezii
tualmente Tudor Vianu) şi apoi pe cele cele ale Politehnicii Cu alese mulţumiri, Ing. Mihai Pali
-Facultatea de Automatică şi Calculatoare (1972) şi ale Uni- ing. Mihai Pali
Lasă-mi memoria romete… pe unde mai eşti suflet de poet sublim ? Balada Soldatului Mă nechează şi mă strigă,
Lasă-mi memoria întreagă Aprindeţi lumânări la porţile nopţii ! Țară cu miros de zgură Dar eu ştiu că nu se poate
Să pot vedea cum aleargă Într-o lume în care toţi hoţii Lancrăm, lacrimă, cuvânt Bântuită doar de ură Să mai pierd încă un frate,
Timpul bezmetic, câine de pradă, Se pot arăta bântuiţi de credinţă din arsura stelei mari curgând, Cruci ţi-au pus în bătătură Frate cu chipul de umbră
Cum îmi adulmecă urma încă fragedă Cineva pomeneşte despre dreptul la viaţă la fântâna cu ciuturi de-argint Pâine să nu duci la gură. Rătăcind pe-a lumii sârmă.
Sub steaua înnoptării tremurândă în Când cartelul de stat licitează în piaţă. nefericirea-i ascunsă în gând.
undă… Țară cu ochii de humă Dintr-o margine de deal
Lasă-mi memoria întreagă Sancho Lancrăm, lacrimă, luminând Fără tată, fără mumă Văd cum vine iar un val
Să-l vad cum îmi sfâşie, ca într-o pânză De ce atâta ură Senor ? peste indiferenţa lumii trecând, Cine o să te mai scape Să mă treacă, să mă spele,
flamandă, Suntem doar două viitoare umbre, coroana de spini din holda iubirii De Darius al lui Istaspe? Să mă uite, să te uite,
Uitarea de tine pe-o rază de lumină cru- Eu sunt Sancho, fugarul după îndepărta- în cântul poetului îşi înalţă rugii.
dă. tul nor Doar orgolii deşănţate
Lancrăm, lacrimă, timp renăscut Prin castele şi palate Să ne prindă-n joc de iele
Dar voi ucide această fiinţă perversă Tu eşti Necruţătorul hăituind prin tenebre Îmbătaţi de ierburi grele,
Citindu-i din Shakespeare, pe-o scenă Sufletul singur, nemuritor … din memoria veşnicului lut Păpuşari şi împăraţi
se aude, ca un strigăt venind din demult, Într-o lume fără fraţi, Vom fi apă schimbătoare,
imensă Mare fără de mişcare ?
Vom lăcrima ca doi îngeri ce au primit În a zilei splendoare cuvântul poetului niciodată înfrânt.
dispensă Mai lasă-mi râul rece să curgă, Arme mai sofisticate
Motto:“Munţii noştri aur poartă Îţi vor dărui soldate Sau vom fi din nou ca fraţii,
De la Stăpânul câinelui ce l-a scăpat din Prin Punta Arenas să mai ridic o rugă,
lesă… S-ascult vântul, pasăre cântătoare, Noi cerşim din poartă-n poartă” Şi-ţi vor scrie chiar în carte Lumină trecând prin spaţii
Lasă-mi memoria întreagă Cum adoarme pitit prin vapoare…. (Octavian Goga, Munţii noştri aur poartă) Strategia către moarte. Spre o patrie să-mi zboare
Să văd cum îmi aleargă caii fără de chin- Din nou păsări călătoare….
gă De ce atâta ură Senor ? Balada fiului risipitor Tu străin la toate cele
Clopotul lunii să îl atingă Suntem doar două viitoare umbre, Pită albă, pită neagră, Nu te prinde-n joc de iele Motto: “Oligarhii noştri sunt mai buni
Şi-o clipă iubito din marea secundă Eu sunt Sancho, fugarul după îndepărta- Galben grâu şi roşu mac, Te gândeşte şi socoate decât ai lor”
Prin câmpul de maci să ne-ascundă, tul nor Soare strălucind barbar Unde-i adevăru-n toate…
Balada unei morţi anunţate
Căci simt cum ne mângâie-n creştet La cafeneaua din colţul mării albastre Peste piatra funerară,
Stăpânul câinelui din înalturi celeste. Putem bea, împăcaţi, otrava din astre…. Doar o lacrimă mai curge De te vor uita pe drum Doamne, unde să mă duc,
Din trecutu-ţi germinal… Sub o cruce de alun Încotro să mai apuc
DOI Motto: “Voi sunteţi urmaşii Romei? Niş- Țara mea cu ochi de înger Şi-şi vor râde iar în barbă Singur ca un pui de cuc ?
Să stăm amândoi pe insula fericirii te răi şi nişte fameni ! ” Şi biserici de stejar Cei stăpâni călcându-ţi iarba Într-o lume de stăpâni
Ca doi evadaţi dintr-o puşcărie a urii, (Mihai Eminescu, Scrisoarea III-a) Vezi cum ţi-se aruncă pruncul Care-i rău şi care-s buni
Să ne cuprindă în braţe o pace adâncă În întunecatul val ? Să-şi aducă-n nopţi aminte
Că din caldele morminte Când doar gurile de tun
Ca pe doi înecaţi ce s-au salvat pe o Eminescu Mă vor urmări pe drum
stâncă, Gând ascuns în valul orelor rotunde, Dăinui-va doar teroarea Se vor ridica seminţe
De soldaţi fără de cruce. Giulgiu negru să îmi pun ?
Să-şi legene marea şi şoldul şi nurii Geană de lumină prin celula grea, Veşnicului a avea
Unde eşti patria mea ?
Când trec în corăbii, sălbatici, maurii, Trec corăbii albe pe sub bolta crudă Într-o ţară fără nume,
În valul albastru noi doi ca delfinii În singurătate-i depărtata stea. Fără morţi şi fără fii, Motto: Nici sărac nu încap în ea
Să ne căutăm privirea prin raza luminii, Luminată doar de spaime “Eminescu n-a existat Căci se pregătesc să-mi ia
Din patima ei să-ţi fac o cunună Prin păduri de-aramă se aud chimvale, În rostirea lui a fi ? A existat numai o ţară frumoasă Cerul din valiza mea.
Mireasa mea cu chip de noapte cu lună, Păsări mari şi negre vin din zări de foc, Să lăsăm să-ţi curgă-n râuri La o margine de mare…” Vor analiza “in rem”
Să ne trezim în dimineaţa din urmă Umbra-ţi din înalturi străjuieşte-n cale Doar a banului sclipire, (Marin Sorescu, Cine-a îndrăznit blestem
Ca doi copii pierduţi din veşnica turmă Un tărâm de geniu, veşnic nenoroc. Pe suflet să-ţi punem lauri Trebuiau să poarte un nume) Pentru crucile ce-au pus
Pe insula fericirii să ne ascundem Aruncaţi sub steaguri negre ? Înspre est şi înspre-apus.
Ca doi hoţi de timp nevăzuţi să pătrun- Închinat-am iarăşi la mai marii lumii Balada Fratelui Vor înfiinţa pe loc
dem Bruma de avere adunată-n plaiuri, Când din palma sfintei mile La o margine de ţară Tribunalele ad-hoc
În umbra castelului cu turnuri flămânde Comisari nevolnici au schimbat chipiuri Vei cerşi o îndurare Toate păsările-mi zboară În care vor da la troc
Eu prinţ, tu regină venind de niciunde… Îngeri de-împrumut pe câmpia urii. Fi-va prea târziu copile…. Şi le văd sub soare crud Cerul meu de sărăntoc.
Îmbrăcat în strai de mire, Până nu le mai aud. Ticăloşi cu cefe late
Tandreţe şi geopolitică Iartă-ne părinte, tot ascunşi sub măşti Vei fi singur în cetate
De la mâna sorţii ne-am primit arvuna, Orb la porţi înstrăinate Perorând în libertate
Cineva îmi stinge lumina La o margine de drum Îşi vor aduna din nou
Şi mă întreabă tandru: citeai ? Dulcea Românie, mama noastră bună Şi din nou străina fire
Te aşteaptă-n praguri să ne izbăveşti. Îţi va pune iar pecete Te-am pierdut frate, warum? Bătăuşi cu cap de bou
De la o vreme, aproape de mine, Drumu-i fără de sfârşit
Cu-a istoriei tăcere Să mă pună la respect
Cineva îşi încarcă lansatorul de mine. Ca un şir spre infinit
În oraşul în care nu se mai nasc genii Lancrăm Peste-un gând de libertate. Apărând statul de drept,
Se înjură, tandru, politicienii, Lancrăm, lacrimă, pământ, Vor găsi şi-un text în carte
Altcineva strigă că va fi foamete casă albastră cu prispa în vânt, Motto: “Undeva se trage la sorţi cămaşa Marginile să-şi cuprindă, Să mă ducă iar în moarte
Cea promisă cu trâmbiţe copiilor lui Mo- rădăcină de iederă prin ţintirim învinsului” Limitele să-şi atingă, Fără vina de-a fi parte.
(Lucian Blaga, Veac) Caii albi fără de chingă
e
Istori
Centenar. Încoronarea de la Alba Iulia
s-au încoronat în cadrul unei ceremonii fastuoase, 1922. Au fost întâmpinați la gară de premierul Ionel pe fundalul Imnului
ca suverani ai României Mari. Locul de încoronare Brătianu și primarul orașului din Alba Iulia. De la Național cântat de
nu a fost ales întâmplător la Alba Iulia. Micul orășel gară, familia regală a fost transportată în două ca- fanfarele militare.
de provincie amintea de unirea înfăptuită de Mihai lești trase de cai până la catedrală, unde erau aș- Suveranii României
Viteazul la 1600 și de proclamarea Unirii Transilva- teptați de zeci de mii de oameni. Regina Maria era au urcat apoi la un
niei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Ro- îmbrăcată „într-o rochie auriu-roșiatică, cu o man- balcon de unde au
mânia la 1 decembrie 1918. Se împlinea astfel una tie de catifea roșie pe urmeri, cu o mantie de catifea salutat oamenii. G. C. Runcureanu
din profețiile marelui politician Nicolae Filipescu roșie pe umeri, căptuşită cu albastru şi argintiu, După festivitate
care îi spunea regelui, încă din 1915: „Sire, să te purtând pe cap un voal auriu strâns pe frunte cu o a urmat un dineu
încoronezi la Alba Iulia ca rege al tuturor românilor panglică de aur”. oficial cu aproximativ 400 de invitați la care au par-
sau să mori pe câmpia de la Turda ca Mihai Vitea- După propriile mărturisiri lăsate în jurnal, regi- ticipat reprezentanți ai caselor regale ale Angliei,
zul”. na Maria s-a îmbrăcat pentru marea ceremonie pe Italiei, Spaniei, miniștri plenipotențiari din diverse
Ideea organizării unei încoronări regale apăruse drum, chiar în trenul regal, întrucât la Alba Iulia nu țări, figuri militare de talie europeană. După termi-
după sfârșitul Primului Război Mondial. Anterior în- existau locuri pentru cazare. Dar acest lucru nu a narea dineului, regele Ferdinand și regina Maria au
coronării, în 1920, a fost organizată o comisie for- împiedicat-o să arate impresionant la festivitate. ieșit la paradă militară în partea de vest a cetății de
mată din personalități marcante precum generalul În cadrul ceremoniei de încoronare, regele Fer- la Alba Iulia unde au dat onorul celor peste 50.000
Constantin Coandă, diplomatul Nicolae Titulescu, dinand a primit coroana regală de la președintele soldați participanți.
compozitorul George Enescu, poetul Octavian Goga, Senatului și-a așezat-o singur pe cap. A ridicat apoi A doua zi, pe 16 octombrie 1922, festivitățile au
În data de 15 octombrie 1922 avea loc la Alba viitorul patriarh Miron Cristea, istoricul Nicolae Ior- coroana de aur a reginei și a sărutat-o pe frunte pe continuat la București. S-a trecut pe sub Arcul de
Iulia unul dintre cele mai simbolice evenimente din ga și inginerul Anghel Saligny. Special pentru mo- Maria: „Eu am îngenuncheat în fața lui Nando (n.a. Triumf. A urmat Te Deum-ul de la Mitropolie și apoi
istoria României. Regele Ferdinand și regina Maria mentul încoronării din 1922 a Ferdinand), care defilarea prin Piața Universității, în fața statuii lui
fost construită Catedrala Or- a pus greaua co- Mihai Viteazul.
todoxă din Alba Iulia care mai roana pe capul În prezent cele două coroane ale suveranilor
poartă denumirea și de „Ca- meu, în vreme ce României sunt expuse la Tezaurul istoric al Muzeu-
tedrala Reîntregirii”. Con- toate clopotele lui Național de Istorie a României din București. Co-
strucția lăcașului a început în au sunat și acele roana reginei Maria este din aur și cântărește circa
luna martie 1921 și a fost ri- salve de salut re- 1800 grame. Coroana lui Ferdinand este cea purta-
dicată într-un timp record de gal au fost tra- tă și de regele Carol I și este realizată din țevile tu-
numai 10 luni. se”. În acel mo- nurilor de oțel capturate de Armata Română la Plev-
Regina Maria și regele ment miile de na, căreia i s-au mai adăugat trei pietre prețioase,
Ferdinand au venit cu trenul oameni aflați în reprezentând cele trei provincii românești care s-au
regal de la București în dimi- fața catedralei au unit cu Țara-Mamă: Basarabia, Bucovina și Transil-
neața zilei de 15 octombrie izbucnit în ovații vania.
Personalităţi care au fost în Gorj
GHEORGHE TĂTĂRESCU-65 de ani de la moarte

S-a născut în Craiova, Maniu și Constantin I.C. Brătianu, cu intenţii defăimă- pus piatra de fundament laFabrica (Topitoria) Vădeni, la ghe Tătă-
la 22 decembrie 1886 și a toa-re, l-au demascat pe Gheorghe Tătărescu a fi antico- stăruinţa dr. N. Hasnaș pe lângă ministrul Gheorghe Tătă- rescu s-a
murit la 28martie 1957.Pă- munist și dușman al U.R.S.S. Guvernul dr. Petru Groza, rescu. Fabrica (Topitoria) a intrat în funcţiune în luna iu- implicat și Alexandru Doru Șerban
rinţii săi, generalul Nicolae format la 6 martie 1945,având nevoie de capacitatea și lie1939, dar a fost lichidată în anul 1960.În anul 1936 în viaţa so-
Tătărescu și Speranţa, năs- experienţa unui politician ca Gheorghe Tătărescu, l-a co- Marele Stat Major al Armatei a dispus să se facă studii în cială, școlară și de cult religios a Gorjului. La 2 august
cută Părăianu, au fost origi- optat, încredinţându-i demnităţi de vicepremier și de mi- vederea amplasării unei fabrici de muniţie de infanterie. 1936, primul ministru Gheorghe Tătărescu, alături de I.
nari din Gorj. Licenţiat în drept, Gheorghe și-a susţinut nistru al Afacerilor Externe. El a condus, la 10 februarie Prim-ministrul Gheorghe Tătărescu a avut contribu-ţie în Nistor – ministrul Muncii și de Constantin (Dinu) Brătianu
doctoratul la Paris, cuteza „Le régime électoral et par- 1947, delegaţia României,care a semnat Tratatul de Pace hotărârea luată în iulie 1937, de construire a acestei fa- – președintele P.N.L., au participat la inaugurarea noii
la-mentaire en Roumanie”. În anul 1912 s-a înscris în de la Paris cu Puterile Aliate și Asociate, reușindu-se să brici la Bumbești-Jiu, pe Valea Sadului. În luna august clădiri a Spitalului Târgu-Jiu, apoi au pus piatra de funda-
P.N.L., iar la vârsta de 30 ani s-a căsătorit cu Arethia Pi- fie recunoscut dreptul României asupra Transilvaniei, 1938 s-a dat Decretul de începere a construirii Pirotehni- ment a Sanatoriului de tuberculoși de la Dobriţa, cel mai
teșteanu. A participat ca ofiţer în rezervă la războiul bal- care a fost reintegrată în vechile hotare românești. La 6 ei Armatei Sadu, care a luat fiinţă prin înaltul Decret Regal mare din ţară în acea vreme. Guvernul condus de Gheor-
canic, prin care Cadrilaterul a fost realipit la România și la noiembrie 1947, Parlamentul și-a exprimat votul de neîn- nr. 3010/26.VII.1939 și s-a organizatca Administraţie Pu- ghe Tătărescu, având ministru al Învăţământului pe dr. C.
Războiul mondial de reîntregire naţională (1918).După credere faţă de Tătărescu și de aripa liberal condusă de blică Autonomă la 1 octombrie 1939.În perioada 1939 – Anghelescu, considerat „părinte al școlii românești”, s-a
anul 1919 a fost votat deputat al P.N.L., iar în anul 1932 a el. Lui Gheorghe Tătărescu i s-a impus domiciliul forţat, 1940 cât a condus guvernul de reconciliere naţională, implicat în campania de construcţii școlare, inaugurând
fost ales președinte al P.N.L. Gorj. În guvernările liberale, întâi la locuinţa din București, apoi la moșia de la Poiana– Gheorghe Tătărescu a adus la Târgu-Jiu Atelierul de Con- în Gorj peste 20 localuri, mai cunoscute fiind școlile de la
Gheorghe Tătărescu a îndeplinit mai multe responsabili- Gorj. În martie 1949 i-a fost confiscată întreaga avere, iar fecţii, prin transferarea atelierului Administraţiei Publice Costeni, Strâmba –Vulcan, Sohodol, Izverna ș.a. O impor-
tăţi: secretar de stat la Ministerul de Interne (1923 – în noaptea de 5/6 mai 1950 a fost arestat și internat în Autonome a Atelierului Central de Confecţii al Armatei tanţă deosebită a dat Gheorghe Tătărescu construirii de
1928), ministru al Industriei și Comerţului (1933), preșe- Lagărul Deţinuţilor Politici Sighet. A fost eliberat la 6 iunie Cluj, cu profil de croitorie și cizmărie. Atelierul, cu 120 biserici, dar și sprijinului acordat lăcașurilor mănăstirești.
dinte al Consiliului de Miniștri(1934 – 1937).Guvernul 1955, în urma presiunilor interne și internaţionale. Sufe- muncitori și 11 posturi de personal administrativ, a înce- Așa se explică numărul mare de biserici sfinţite în timpul
prezidat de Gheorghe Tătărescu a asigurat condiţii rinţele din anii de detenţie, în care a contactat și boala put să funcţioneze din data de 4.XI.1940, având în dotare cât Gheorghe Tătărescu a fost consilier regal, ministru
de dezvoltare economică, prosperitate și stabilita-te in- „morbul lui Pott”, au determinat decesul marelui om po- 90 mașini cusut simple, 2 mașini cusut electrice. La in- ori prim-ministru. Gheorghe Tătărescu s-a apropiat mult
ternă, iar pe plan extern a promovat o politică alături de litic Gheorghe Tătărescu.** *Gheorghe Tătărescu a măr- tervenţia lui Gheorghe Tătărescu, în data de 24mai 1941, de lăcașurile de cult monahal, pe care le-a ajutat să trea-
Franţa și Anglia, dar și relaţii economice cu Germania, turisit la Congresul P.N.L.Gorj, din 20.I.1935: Ministerul Agriculturii a aprobat cererea Centrului Agricol că peste nevoile vremurilor. Împreună cu soţia sa Arethia,
Italia, Ungaria și U.R.S.S. Gheorghe Tătărescu a demisio- „Florile vieţii mele sunt la București, dar tulpina și Vădeni, alocând suma de 600.000 lei pentru începerea a dăruit 20.000 lei pentru lucrări la Schitul Cioclovina de
nat din fruntea guvernului liberal la 28 decembrie 1937.În rădăcina sunt pe Valea Jiului, în Gorjul meu drag… Cu- lucrărilor la Fabrica de marmeladă, care din luna mai Sus, urmând să suporte și cheltuielile pentru pictura și
noul guvern format a fost numit ministru de stat și ad-in- nosc nevoile acestui judeţ, sărac în averi, dar bogat în 1942 a început să producă: marmeladă, gemuri, dulce- mobilierul schitului. Mănăstirea unde familia Tătărescu a
terim la Ministerul de Externe. În perioada decembrie suflete. Cred că nu voi abuza de această ţară, dacă voiu ţuri, compoturi și siropuri din fructe. La fabrică au lucrat poposit adesea a fost cea de la Crasna. Soţii Arethia și
1938 – august 1939 a fost ambasador în Franţa, iar din aduce de acolo unde e prisos, aici unde e sărăcie” .Stă- 15 salariaţi permanenţi și 40 – 50 muncitori zilieri. Atras Gheorghe Tătărescu au fost adevăraţi ctitori ai Mănăstirii
noiembrie 1939 până în iulie1940 a fost numit președinte pânit de acest crez,, consilierul regal, ministru ori de frumuseţea zonei Crasna, omul politic Gheorghe Tătă- Crasna, fiindcă aici ei au construit în stil Brâncovenesc
al Consiliului de Miniștri, conducând un guvern al recon- prim-ministru, Gheorghe Tătărescu a ajutat substanţial rescu a încurajat dezvoltarea industriei locale prin ame- corpul de chilii din partea nordică, acolo unde era ame-
cilierii naţionale format din liberali, naţional – ţărăniști, economic, social și cultural Gorjul drag.Pe plan economic, najarea de gatere pe apele repezi ale zonei. Așa au apărut najat și apartamentul lor. Au dăruit stranele din biserică
social – democraţi și reprezentanţi ai forţelor politice de Gheorghe Tătărescu a fost părin-tele industriei gorjene, 9 gatere, iar Gheorghe Tătărescu a înfiinţat cu sprijinul lui și scaunul arhieresc, sculptate în lemn de stejar. Porţile
dreapta.În conjunctura creată de izbucnirea celui de al fiindcă el a sprijinit înfiinţarea pri-melor unităţi industriale I. Buduran și I. Gârdea o întreprindere de prelucrare a de la intrare au fost lucrate de meșteri aduși și plătiţi
doilea Război Mondial, prim-ministrul Gheorghe Tătă- din judeţ. La 7 noiembrie 1937, prim-ministrul Gheorghe lemnului, sursă importantă de venit pentru locuitorii Cras- de Gheorghe Tătărescu. Zidul de incintă, gospodăria de
rescu a fost silit să accepte nota ultimativă sovietică din Tătărescu și soţia sa Arethia au pus piatra de temelie nei, unde se produceau scânduri și mărfuri din lemn (lăzi, la intrare și un eleșteu cu pește au fost realizate tot prin
26 – 27iunie 1940, de cedare a Basarabiei și Bucovinei aconstrucţiei Manufacturii de tutun din Târgu-Jiu, prima- dulapuri etc.).Gheorghe Tătărescu s-a implicat în revigo- contribuţia lui Gheorghe Tătărescu. Primul-ministru
de Nord. În noaptea de 29/30 august 1940 el a votat în mare fabrică modernă a urbei de pe Jiu. Manufactura de rarea pebaze știinţifice a principalei ocupaţii a gorjenilor, chiar și-a dorit cala această mănăstire frumoasă, cum
Consiliul de Coroană pentru acceptarea arbitrariului de la tutun Târgu-Jiu a luat fiinţă ca uni-tate economică la 29 care este agricultura. Prin „Camera de agricultură” a im- e și numele localităţii(Crasna), să-și găsească odihna de
Viena, de cedare Ungariei Hortiste a nord – vestului Tran- septembrie 1939, prin actul cu nr.155120869 al Consiliu- pus înfiinţarea unei ferme - model la Vădeni, cu secţii- veci. Pe plan cultural, Gheorghe Tătărescu a susţinut
silvaniei, altfel statele fasciste hotărâseră ștergerea Ro- lui de administraţie al Casei Autonomea Monopolului Re- le: agricolă, pomicolă, horticolă și zootehnică. Aici ţăranii proiectele „Ligii Femeilor Gorjene”, propuse de preșe-
mâniei de pe hartă. În noaptea de 26/27 noiembrie 1940, gal Român, urmând să funcţioneze caunitate industrială Gorjului se puteau perfecţiona în cultura pământului, cul- dinta Arethia Tătărescu. Primul-ministru a fost me-
poliţia legionară l-a arestat pe Gheorghe Tătărescu, care la 1 octombrie 1939, sub conducerea directorului dele- tura pomilor și îngrijirea vitelor. Pentru săteni Gheor- reu aproape de „Ligă” și de soţia Arethia, la realizarea:
urma să fie asasinat, dar a fost eliberat de subsecretarul gat, ing. Lupașcu Alex. Președintele Consiliului de Mi- ghe Tătărescu a încurajat reţeaua cooperatistă și a credi- Ansamblului Sculptural dedicat eroilor, bisericii Sfinţii
de stat al Ministerului de Interne. La 27 ianuarie 1941 niștri, Gheorghe Tătărescu, s-a implicat în ajutorarea telor prin băncile populare. Pentru sprijinul acordat Apostoli Petru și Pavel, mausoleului Ecaterina Teodoroiu,
Gheorghe Tătărescu s-a retras la moșia personală de la Manufacturii de tutun, acordând prin hotărârea Consiliului agriculturii Gorjului, Gh. Tătărescu a fost considerat de caselor memoriale Tudor Vladimirescu și Ecaterina Teo-
Poiana (de Rovinari).Marginalizat de partidele istorice, el de Miniștri cu nr. 3689din 12 decembrie 1939, înlesnirile ing. Ștefan Sadoveanu –președinte al Camerei de Agri- doroiu, localului Muzeului Gorj (din Grădina Publică),
a propus elaborarea unui program de acţiune politică co- și foloasele legii pentru încurajarea industriei naţionale, cultură, „cel mai darnic părinte faţă de judeţul său și al atelierelor de ţesătorie ș.a. Cei doi soţi s-au implicat în
mună. Așa s-a constituit, la 26 mai 1944, Coaliţia Naţional constând în scutire de vamă pentru mașini și accesoriile nostru”. Gheorghe Tătărescu a avut iniţiativa construirii acte de caritate în timpul războiului, ajutând pe gorjenii
Democrată, formată din: aripa liberală pe care o condu- acestora, reducere de taxede transport C.F.R., reducere drumului Novaci – Sebeș și a săpat primul metru al căii victime ale războiului și pe suferinzi, iar pentru însănă-
cea, P.C.R.,P.S.D., Frontul Plugarilor și Partidul Naţional de impozite ș.a. Gheorghe Tătărescu a susţinut și dezvol- de acces, începută din Novaci. În acel loc s-a ridicat un toșirea morală a familiei au realizat căsătorii colective
Democrat. După modelul său, la 20 iunie, șefii partidelor tat Fabrica de cărămidă, prin sprijinirea valorificării pro- obelisc numit Mausoleul lui Tătărescu. La Rânca el a con- în judeţ, prin cununarea a sute de familiști, care trăiau
istorice au constituit Blocul Naţional Democrat, iar Iuliu ducţiei în centre industriale ale ţării. La 12 mai 1937 s-a tribuit la ridicarea Cabanei Ciuperca. Omul politic Gheor- în concubinaj.
Unde am învățat și unde am ajuns să lucrez
Am avut norocul să-mi văd școala, trecând prin cele mai teancuri întregi de cataloage prăfuite adunate din celelalte de infrastructura de calculatoare a școlii, probleme cu impri- Unite ale Americii, Japonia,
profunde schimbări ale sale de-a lungul anilor. sate ale comunei. Efortul nostru consta în a crea un docu- manta sau cu aparatele video atunci când anumite filme ro- China, India, Suedia, Româ-
Totul a început când Grupul Școlar Industrial Minier Mă- ment Word, iar în fiecare pagină să avem câte un tabel cu mânești din curricula literară, trebuiau difuzate elevilor. nia, Germania, Franta, Cana-
tăsari s-a transformat în Colegiul Național Tehnologic Mătă- elevii și profesorii fiecărei clase, iar în dreptul elevilor tre- Îmi aduc și acum aminte cum împreună cu colegul meu da, iar scopul muncii noastre
sari odată cu venirea domnului ministru Marga în urbea ceam situația școlară din acel an. A fost un efort simplu dar Remus am participat la o lecție deschisă la clasa a VI-a dedi- este acela de a salva vieți. La
noastră. În acel moment, școala noastră a suferit schimbări de durată și asta pentru că toată această operațiune a durat cată marelui sculptor gorjean Constantin Brâncuși, cu scopul început am lucrat pe partea
majore. Începând cu mobilierul și terminând cu dotările din de la 1 mai până la 15 septembrie, venind zi de zi în timpul de a supraveghea buna desfășurare a lucrurilor, de exemplu: de antrenare a algoritmului
fiecare clasă cum ar fi televizor și calculator, ceea ce ajuta vacanței mari câteva ore pe zi cu scopul de a indexa acele setarea proiectorului video, prezentarea video a lucrărilor de recunoaștere a semnelor Ing. Cătălin Mihai
foarte mult la desfășurarea lecțiilor pe parcursul anului șco- cataloage. Au fost momente frumoase deoarece am avut marelui sculptor - susținută de cei mici, această lecție des- de circulație de către came- Bănică, Timișoara
lar. Și vreau să cred că și eu am avut o mică parte la această ocazia să petrecem împreună și vacanța de vară. Bineînțeles chisă fiind și înregistrată video. Faptul că am avut șansa de rele video instalate pe noile
transformare ajutând corpul profesoral și cadrele non didac- că eforturile noastre nu au rămas nerăsplătite și astfel toată a învăța în această școală în acea perioadă mi-a dat oportu- automobile apărute pe piață.Iar din ianuarie 2015 lucrez pe
tice să înfrumusețeze fiecare clasă. Îmi amintesc cu drag munca noastră se regăsește în cartea lansată de domnul pro- nitatea de a întâlni diferite personalități gorjene ca scriitorul partea de Radar și Lidar (un fel de radar, dar cu laser în loc de
cum împreună cu ai mei colegi am realizat rețeaua de calcu- fesor intitulată “110 ani de învățământ în Mătăsari”, ceea ce Viorel Gârbaciu, de la care am și primit o carte cu dedicație și unde) la monitorizarea unghiului mort al șoferului și menține-
latoare pornind de la mufarea fiecărui cablu al fiecărui calcu- este o mare onoare pentru noi ca numele nostru să apară autograf sau o altă personalitate ca mitropolitul Teofan al Ol- rea benzii de circulație a autovehiculului.
lator și terminând cu obținerea IP-urilor pentru acestea stri- într-o carte. Precum și faptul că am fost intervievați de către teniei de la acea dată. Bineînțeles că aveam parte și de mo- Pe scurt, evaluez dacă senzorii au alertat în mod corect
gând pe holurile școlii dacă are sau nu are încă conexiune la doamna Liliana Hinoveanu de la Radio Oltenia Craiova, iar mente de relaxare la școală după finalizarea orelor, sala de sau eronat faptul că în unghiul mort al șoferului avem sau nu
internet calculatorul, asemenea cum părinții noștri strigau de momentul transmiterii pe post l-am petrecut în biroul domnu- sport fiind locul unde noi elevii aveam ocazia de a vedea cele diferite obstacole ca: pietoni, vehicule sau obiecte staționare,
pe bloc când mutau antena pentru a avea un semnal mai bun lui profesor împreună cu dânsul și ceilalți colegi uitându-ne mai noi filme apărute sau de a putea dansa vineri seara în iar mai departe rezultatele sunt trimise la dezvoltatorii de al-
la televizoare. Îmi vin și acum în minte momentele când fă- unii la ceilalți entuziasmați că ne auzim vocea pe postul de cadrul discotecii organizate de domnii și doamnele profesoa- goritm pentru ca aceștia să antreneze inteligența artificială
ceam de ziua Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie, mar- radio. De altfel, câțiva dintre noi, am avut ocazia să fim redac- re. De asemenea școala noastră a avut și diferite schimburi să recunoască astfel de obiecte și obstacole cu scopul final
șurile cu torțe pornind de la Școala Generală Nr. 2 până la tori ai revistei școlare Murmurul Jilțului, un etalon printre re- de experiență cu elevi din alte țări ale Europei îmi aduc amin- de a realiza automobile autonome. Ca o concluzie învățați tot
Liceu, seara culminând cu un foc mare de tabără și specta- vistele școlare din țară. Drept răsplată am fost trimiși în tate cu drag când la finalul clasei a XII-a, în 2005 am avut un ce prindeți nu așteptați de la cineva să vă pregătească pentru
cole pentru cei adunați pe terenul de sport, iar pentru un berele de jurnalism de la Muncel și Ciric, județul Iași, din schimb de experiență cu doi elevi din Franța - Samuel și piața muncii și învățați cât sunteți încă mici. Școala este im-
efect mai dinamic al torțelor, iluminatul stradal era oprit în 2003 și 2004 unde am avut ocazia să vedem cum se lucrea- Nathan, care au stat la noi aproximativ o lună, timp în care portantă pentru a pune bazele, pentru a forma coloana verte-
acele momente. Un alt moment de seamă a fost când împre- ză într-o redacție de ziar local sau radio. Acolo am fost repar- împreună cu domnișoara profesoară Oana Băzăvan (traducă- brală pe care noile cunoștințe acumulate se vor depune.
ună cu alți colegi sub îndrumarea domnului diriginte Toma tizat la redacția ziarului local Ziua de Iași, iar timp de o săptă- torul oficial, comunicam cu toții în limba engleză) le-am făcut Învățați mai multe limbi străine. Limba engleza deja nu
Cornel, am participat la un concurs european susținut pe in- mână am avut ocazia să participăm la ședințele de redacție, cunoscute acestora locurile și obiceiurile gorjene. mai este considerată ca o limbă străină pe piața muncii, dar
ternet numit EuroScola, unde trebuia să formăm o echipă de iar mai apoi făcând muncă de teren împreună cu un redactor Nu pot să nu amintesc aici și vizita făcută de doamna învățați corect și limba română și pentru aceasta trebuie să
elevi de diferite vârste concurând împotriva echipelor din al ziarului ce ne-a a fost asignat ca mentor, iar noi ca ucenici. Karen Martin din Ohio, Statele Unite ale Americii din toamna citiți mult. Trebuie să rețineți cum sunt scrise cuvintele, con-
celelalte țări europene răspunzând într-un timp cât mai scurt Munca noastră în acea săptămână ajungând să ne fie răsplă- anului 2003, sau vizitele cadrelor didactice din celelalte țări struite propozițiile și să aplicați regulile corect pentru că nu
la întrebări despre cultura și viața europeană. Primăvara anu- tită cu un articol ce apărea în ziarul local, articol pe diferite europene înscrise în programul Erasmus din primăvara anu- veți ști vreodată când un e-mail de-al vostru trimis colegilor
lui 2003 a adus și cea mai mare contributie a mea la această teme cotidiene de la acea dată.În acea săptămână făcând lui 2005. Vizite care de multe ori începeau cu un careu pe va conține greșeli de ortografie știrbind din reputația voastră
transformare a școlii, după părerea mea, și asta pentru că munca de teren cu redactorul ziarului am avut șansa să stau baza sportivă la care participau toți elevii. Încheierea studiilor ca oameni de încredere cu valori și principii. Încercați să fa-
împreună cu alți colegi și profesori sub îndrumarea domnului față în față cu primarul Iașului la o ședință de lucru, sau la o odată cu susținerea examenului de bacalaureat aducea cu ceți indispensabili la locul de muncă și în viața de zi cu zi,
profesor de limba româna Dumitru Dădălău, am început in- ședință a consiliului general al societății de Vinificație Cotnari sine și părerea de rău că nu vom mai petrece așa mult timp axați-vă pe o nișă pe care să o învățați cel mai bine, să fiți de
dexarea cataloagelor școlare de pe raza comunei Mătăsari și la care subiectul era aducerea sabiei lui Ștefan cel Mare de la împreună cu cei care timp de cel puțin patru ani de zile ne-au neînlocuit, încercați să schimbați lumea în mai bine, în orice
a satelor componente începând cu anul 1892 și până în pre- muzeul Topkapî din Turcia în care se află acum, în schimbul fost apropiați și că fiecare de aici înainte va urma un drum întreprindeți fiți înțelegători cu cei din jur, iar cu timpul vor
zent la data aceea - 2003. Îmi aduc aminte cum la întoarce- unei anumite cantități de vin moldovenesc. Pe lângă acestea diferit. Personal, acest drum m-a purtat întâi la Cluj-Napoca, aprecia ceea ce le oferiți și vor fi mai buni cu voi, cu ei, cu cei
rea din vacanța de Paște colegul meu de bancă Dani mi-a am participat și la o ședință a societății de salubritate a Iașu- unde împreună cu alți câțiva colegi ne-am înscris la Universi- din jurul lor, și astfel încet-încet vom construi o lume mai
spus că domnul profesor de limba română a întrebat de mine lui. Pe lângă timpul petrecut la ziar, serile în interiorul taberei tatea Babeș-Bolyai, urmând timp de 3 ani cursurile Facultății bună pe care acum o vedem ca fiind doar utopică.
dacă pot să ajut și eu, iar imediat după, în ziua de 1 Mai am se petreceau ascultând prezentări și sfaturi ale diferiților jur- de Business, secția administrarea afacerilor. Iar la încheierea Și toate acestea se vor datora celor învățate în școală.
a început efectiv să lucrăm la indexarea cataloagelor. Întrea- naliști locali și naționali, amintind-ul aici pe Septimiu Sără- celor 3 ani am avut și primul loc de muncă ca asistent vânzări Recitiți aceste sfaturi peste câțiva ani și veți avea o altă per-
ga operațiune s-a desfășurat în fostul mic laborator de infor- țeanu, care și-a început cariera la Iași ca mai apoi să lucreze unde am învățat cum să interacționez cu oameni de diferite spectivă asupra lucrurilor.Spor s`avem!
matică în care atunci când am deschis ușa am văzut la pere- la Pro TV în București. personalități ceea ce m-a făcut să fiu mai extrovert, eu de
tele din spate pe aproape toată înălțimea și lățimea sa, Bineînțeles că pe lângă timpul petrecut în redacția ziaru- regulă fiind un introvert. Am realizat de asemenea că trebuie Cu drag, Ing. Cătălin Mihai Bănică, Timișoara
lui organizatorii taberelor ne duceau în excursii prin nordul să învăț tot ce este cu putință ajungând astfel ca oamenii din
Moldovei ajungând să vizităm obiective turistice ca Mănăs- conducere să se bazeze pe abilitățile mele și să capete în-
tirea Agapia, Mănăstirea Văratec, Cetatea de Scaun a Suce- credere că orice voi întreprinde va fi dus la bun sfârșit. Veni-
vei, centrul orașului Iași cu universitatea sa, de altfel prima rea crizei economice de la sfârșitul anului 2008 și începutul
din țară. De asemenea am participat și la o ședință a revistei lui 2009 mă readuce pe plaiurile gorjenești în august 2009
literare Junimea, am vizitat Teiul lui Eminescu, Bojdeuca lui unde lipsa locurilor de muncă de pe piața locală mă îndreap-
Ion Creangă, Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mir- tă cu CV-ul în mână către un post de agent de pază în cadrul
cești. În interiorul taberelor se mai organizau și diferite con- carierei Jilț Sud. Dar Crăciunul anului 2011 mă găsește în
cursuri de unde ne-am întors cu câteva premii obținute în Timișoara, oraș în care m-am și stabilit, angajat la o firmă
numele revistei Murmurul Jilțului. italiană ca operator calculator, iar din vara anului 2013 sunt
Întorși acasă, domnii profesori căpătaseră încredere în parte a companiei Veoneer, cunoscută anterior ca Autoliv, pe
noi văzând că putem duce la bun sfârșit orice proiect înce- postul de inginer evaluare date. Această companie acționea-
put, ajungând astfel să ne cheme să rezolvăm cam orice ține ză în domeniul automotiv, fiind prezentă în țări ca: Statele
Zilele absolventului la Vidra-Vâlcea

Apariţia acestei cǎrţi, cu ocazia ani- ne-au îndemnat şi au apreciat demersul
Încheiem astăzi un moment important din niţi pe urmele lui Grigore Alexandrescu şi Ion Ghi- trale, să producă curent electric. Dacă voi sunteţi nostru temerar, ne-au fǎcut sǎ avem în-
versǎrii a 110 ani de învǎţǎmânt în
viaţa voastră de viitori absolvenţi ai celei mai im- ca, să vedeţi umbra lui Mircea la Cozia, să vedeţi prezenţi astăzi aici aveţi ce să spuneţi părinţilor
portante cetăţi a României din judetul Gorj.Voi „Cartea Oltului” scrisă de Geo Bogza, să vedeţi ce voştri, semenilor voştri, profesorilor voştri care nu Mǎtǎsari, a Zilelor Colegiului şi a sǎrbǎ- credere în propriile forţe şi sǎ scoatem la
sunteţi generaţia care în urmă cu opt ani de zile aţi nimeni poate dintre colegii voştri nu a reuşit să au fost astăzi aici. Aveţi ce să spuneţi copiilor voş- torii Fiilor Jiltului, în perioada 119 octom- luminǎ, din negura vremurilor, pe toţi cei
participat la botezul primului şi singurului Colegiu vadă.Dacă Goga a învăţat în Budapesta şi nu vă- tri pentru ceea ce aţi văzut în aceste zile superbe, brie 2003, constituie un minunat prilej de care şi-au petrecut viaţa între coarnele
Naţional Tehnic din mediu rural din România pen- zuse Oltul şi a scris ”Râu blestemat, de ce vii atât minunate, frumoase. Aţi făcut un lucru extraordi- recunoştinţǎ adus înaintaşilor noştri plugului, la munca câmpului, cu arma în
tru care trebuie să fiţi mândri.Voi sunteţi generaţia de tulburat”, voi aţi venit ieri şi aţi stat astăzi aici nar. V-aţi comportat impecabil.V-am urmărit, v-am care, timp de peste un secol, au învǎţat mânǎ în cele douǎ rǎzboaie mondiale, la
care aţi învăţat cincisprezece ani, opt ani, zece ani într-o staţiune pitorească de care sunt convins că studiat pe fiecare în parte. Eu nu sunt profesorul carte în şcolile de pe Valea Jilţului ca sǎ ţesut cârpǎ de borangic sau la torsul ca-
în şcoala cu cea mai bună bază din România şi cu o să vă aduceţi aminte cu plăcere toată viaţa vostru. Eu sunt profesorul şi directorul acestei devinǎ oameni de nǎdejde ai acestor lo- ierelor de lânǎ în nopţile cu lunǎ plinǎ, la
asta pe oriunde vă veţi duce şi pe unde vă vor voastră. Să nu uitaţi, dragi copii şi stimaţi colegi că instituţii, dar nu am şi ore la nici unul dintre voi, curi pline de amintiri, încǎrcate de istorie, construcţia unor obiective economice
călca picioarele să nu vă fie ruşine că aţi învăţat în aţi locuit în aceste vile în locul în care cu 30-40 de dar mi-am dat seama că sunteţi copii educaţi şi de o frumuseţe neasemu- social-culturale şi pe
Mătăsari. Voi sunteţi generaţia care a suferit în ani în urmă, omul, constructorii au venit în aceste pentru asta vă mulţumesc şi felicit pe colegii mei itǎ, cum rar se mai poate bǎncile şcolii, acolo unde
această perioadă cele mai profunde transformări stihii şi au făcut birouri, au pus planşetă şi au în- pentru modul în care s-au responsabilizat şi au întâlni în alte pǎrţi. s-a zǎmislit dragostea de
în cei o sută cincisprezece ani de învăţământ în ceput să lucreze. Daca Arghezi spunea că „omul a făcut ca aceste zile să se desfăşoare în bune con- Ne-am facut o datorie ţarǎ, de popor, de glia
Mătăsari. Cu voi s-a introdus în Mătăsari filologia, fost în stare să facă atomul”, aici în aceste locuri diţii. Toate acestea nu ar fi putut avea loc dacă noi de cunoştiinţǎ atunci când, strǎmoşeascǎ, unde s-a
informatica, chimie-biologie, protecţia mediului, nu aveam o echipă de şoferi din aceeaşi unitate
de ziua poetului nepere- primit luminǎ din lumina
tehnica de calcul...voi sunteţi generaţia care
scoate a doua promotţie de economişti din Mătă-
CUVÂNT DE ADIO cu care am participat şi în Parlamentul României,
dacă cei doi muzicanţi şi cu cel de al treilea de che, Mihai Eminescu, la 15 celor luminaţi de carte.
sari. Voi şi o parte din colegii voştri aţi fost prin aici nu v-ar fi asigurat condiţiile necesare să vă ianuarie a.c., prin legǎmânt Ei reprezintǎ pentru
Italia, în Olanda, în Grecia, în Letonia şi în alte ţări. binecuvântate de Dumnezeu, aceşti oamnei au distraţi şi dacă conducerea acestui complex prin solemn, neam propus sǎ generaţiile de astǎzi şi
Voi sunteţi copiii noştri dragi care în această peri- gândit, au creat şi au făcut un rost în viaţă. Dacă persoana Domnului Matei împreună cu tot colec- tipǎrim o carte despre în- pentru cele care vor
oadă de opt ani din cei zece aţi primit cu bucurie atunci nu s-ar fi muncit şi nu s-ar fi creat aceste tivul nu s-ar fi preocupat să creeze tot ce este vǎţǎmântul din Mǎtǎsari, urma nestemate puterni-
în fiecare titlurile de laureat din partea Ministerului vile şi această locaţie unde suntem noi, nu am fi necesar ca voi să vă simţiţi bine. Dacă cumva ci- sǎ lǎsǎm urmaşilor urma- ce aşezate cu grijǎ în
pentru revista Murmurul Jilţului care murmură în fost astăzi aici.Voi aţi dormit, nu în acelaşi pat, dar neva dintre voi ar fi avut altă idee despre modul şilor noştri numele dascǎli- mǎnunchiul de flori ale-
toată ţara şi peste hotare de dragul vostru, o revis- în aceleaşi camere în care s-au întemeiat familii, cum trebuia să se desfăşoare, dacă nu i-a conve- lor şi elevilor lor care, pe se.
tă în care scriu elevii şi cadrele didactice, o revistă în care bărbaţii, indiferent de orice profesie au venit ceva, dacă în discuţiile dumneavoastră veţi
nit aici, şi-au adus familia şi aici s-a creat o şcoa- pǎmântul strǎbun, au men- Aducem, pe aceastǎ
care este a voastră. Voi sunteţi acum cei mai feri- avea posibilitatea să găsiţi ceva care nu a fost la ţinut aprinsǎ flacǎra cultu- cale, prinosul nostru de
ciţi elevi din România pentru că pe timpul vostru lă, s-a creat un dispensar medical, toate condiţiile locul lor, să ştiţi că toată vina îmi aparţine şi aş-
pentru ca aceşti minunaţi constructori să asigure rii ştiinţei şi progresului .A mulţumire elevilor clasei
într-o unitate de învăţământ s-au tipărit patrus- tept din partea voastră să îmi spuneţi.Termianţi urmat o muncǎ extraordinar de grea, sǎ a X-a-profil matematicǎ-informaticǎ, ce-
prezece cărţi care reflectă munca voastră, a ca- independenţa energetică a României. Vedeţi voi, liceul, vă aşteaptă zile grele, zile de bacalaureat,
drelor didactice, a comunităţii, a tuturor acelora pentru ce s-a făcut aici, a fost nevoie şi de o edu- zile de studiu, zile în care veţi face pe alţii să tre- strângem toate documentele şcolare din lor 70 de profesori, secretariatului Cole-
care ne-au păşit pragul. Este o bucurie pentru fie- catoare...şi de un învăţător...şi de o profesoară mure lângă voi, după voi şi împreună cu voi. De instituţiile de învǎţǎmânt ale satelor giului, tuturor celor care n-au precedat
care dintre voi să fiţi alături de cei care v-au în- sau profesor care erau tineri şi se bucurau că au aceea în numele colegilor mei, vă rog să transmi- componente comunei noastre, sǎ le arhi- niciun moment, sacrificându-şi timpul li-
conjurat cu multă afecţiune părintească, ome- dreptul la muncă şi că vin aici să înveţe copiii car- teţi mulţumiri părinţilor voştri, vouă chiar, pentru vǎm la Colegiul Naţional Tehnologic con- ber, vacanţa, concediul, pentru a tipǎri
nească şi de dascăl. Am organizat această te...se bucurau că au pe cine să înveţe...se bucu- faptul că aţi creat momente deosebite pentru ca form legilor în vigoare, sǎ stabilim mǎsu- acest dar al lui Dumnezeu care va rǎmâ-
activitate timp de zece ani sub aceeaşi formulă, cu rau în acelaşi timp că dreptul lor era garantat şi ei împreună să ne simţim extraordinar. Dumnezeu rile tehnico-organizatorice pentru ne peste veacuri încrustat cu litere de aur
acelaşi număr de participanţi, cu aceleaşi zile îşi făceau datoria cu prisosinţă, nu alergau după să vă ajute în această perioadă, de acum înainte punerea în valoare, sǎ fim tot timpul co- ca simbol al recunoştinţei ca strungari în
afectate pentru zilele absolvenului şi veniţi iar drepturi. Aceşti oameni au gândit de aşa natură şi să luaţi viaţa în piept ca mătăsăreni cu inima de nectaţi la cea mai înaltǎ tensiune ca sǎ suflete ai uzinei cu foc continuu din Ceta-
după patru ani de zile cei care aţi fost în Semenic cum să facă în România un baraj pe alocamente, licean. tipǎrim cartea cǎrţilor-Biblia de la Mǎtǎ- tea Luminii din Mǎtǎsari, şi-au adus obo-
ajungeţi azi pe drumul de legendă şi istorie în cre- să meargă la 80 de metri adâncime, să găsească Prof. Dumitru Dădălău, directorul
soluţia electrică, să ridice apa şi s-o împingă, s-o sari. lul lor faţǎ de înaintaşi şi viitorime.
ierul muntelui din Vidra. Voi sunteţi copiii care ve- Colegiului Tehnic Mătăsari Dumnezeu ne-a ajutat, mulţi prieteni
propulseze pe aducţiuni şi să o bage în termocen-
Profesorii noștri REFERINTE
Prof. Daniel Mocioi – Colegiul Național ,,Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu
CARAGIALE – Educația și
DE LA NAŢIONAL SPRE UNIVERSAL ÎN OPERA LUI BRÂNCUŞI
școala oglindite în proza scurtă
Deşi Constantin Brâncuşi a trăit la arhaică, ţărănească. Brâncuşi – iubitor de istorie, de patrie şi de fru- Etnicul şi et-
Fost revizor şcolar şi profesor suplinitor, Caragiale cu- Paris peste 50 de ani, apartenenţa sa sculptorul meditaţiei şi al aspiraţiei mos. Venea cu acest bagaj spiritual nografia ro-
noştea foarte bine organizarea şi funcţionarea şcolii din
la poporul român, la formele de cultu- spre infinit – moştenea trăsăturile ţă- din Oltenia de munte, părând că e mânească, pe
timpul său, uneori școcla fiind lăsată de către administra-
ţie mai mult la voia întâmplării. ră şi de civilizaţie specifice românilor, ranilor din Hobiţa, fără ca el să fie ţă- singular şi ascuns, dar stăpânea tim- care Brâncuşi
În schiţa ,,Urgent” o adresă privind aprovizionarea cu la etnicul românesc, este de necon- ran, de vreme ce trecuse prin toate purile şi spaţiile în mintea sa de artist. le deţinea ca zestre, erau dublate de
lemne a Şcolii de fete din urbea Z…, înaintată în septem- testat. Odată descoperite rădăcinile şcolile de artă ale ţării şi mai apoi ale Nu numai etnicul, ci şi etnografia este resurse ale folclorului literar, muzical,
brie, primeşte răspuns abia în aprilie. Primăria locală s-a artei sale, acestea au alimentat per- Parisului. A dorit să facă artă, a avut un factor determinant al artei brâncu- dobândite din acelaşi tezaur inepui-
decis ,,să elibereze combustibilul de care simte nevoie manent creaţia în sine, propul- zabil: arta populară românească.
cursurile” trimiţând şcolii ,,cinci care de lemne, prima ca- sând-o în lumina nemuririi Simbolistica operelor este originală şi
litate”. Comicul este în primul rând de limbaj şi de nume. cosmice. Astfel, prin ele, inspi- în acelaşi timp universal valabilă pes-
Profesoarele se numesc Areti şi Sevasti Ionesco, Aglae şi raţia naţională şi-a găsit locul te timp. Tema genezei universale este
Aristi Poppesco, revizorul Lazăr Ionescu-Lion, iar secreta- ridicării artei brâncuşiene la obiectul operei artistice brâncuşiene
rul Athanasiu Eleutherescu. Agramatismul lor e de un co- nivelul creaţiei europene, şi, şi, deşi este o temă veche, ea e me-
mic savuros. Directoarea, Aglae Poppesco, informează că mai apoi, spre arta internaţio- reu nouă datorită formei date de ar-
,,profesoarele sufără neputându-se dezbrăca în clasă, fiin- nală. tist. Oul, sfera, devin teme ale univer-
du-le temperatura aşa de exagerată, încât, cum se poate Opera lui Brâncuşi reflectă sului care se reînnoieşte, stâlpul
uşor constata, este de nesuferit, ameninţând cu maladii plenitudinea artei folclorice, un reprezintă statornicia, zborul poate fi
atât pe profesoare cât şi pe eleve”. Revizorul a găsit în adevărat câştig al plasticii ro- fericirea, plutirea, iar timpul perfecţi-
clase ,,o temperatură incapabilă” de a putea fi suportată. mâneşti şi universale, un per- onează spiritul omenesc. Se poate
Astfel medicul a concluzionat că ar fi mai bine dacă s-ar manent izvor de spiritualitate. spune că Brâncuşi nu a sculptat nici-
închide şcoala ,,spre a nu lua proporţiuni prea mari”. Prin Se poate spune că în creaţia odată figuri, ci doar gânduri. De ace-
intervenţia deputatului Al. Lingopolu, Parlamentul află că
Şcoala de fete din urbea Z… este ,,lipsită de combustibilul titanului de la Hobiţa elemen- ea ,,creaţiile lui Brâncuşi au puterea
necesar deoarece nu i l-a eliberat Primăria locală, bântuită tele folclorice româneşti şi de a stimula meditaţia filosofică”. În
de boli din această cauză”. unele forme de stilistică popu- fiecare lucrare brâncuşiană domină
Ciclul de schiţe ,,Un pedagog de şcoală nouă” repre- lară au un rol primordial, pen- un sens filosofic voit, un sens verbal,
zintă o capodoperă a lui Caragiale, fără un posibil termen tru că acestea au dus spre în- datorită unui anumit grad de intelec-
de comparaţie cu un alt scriitor, și ilustrează în literatura noire, spre o nouă formă în tualizare a formei şi a receptării ei în
românilor, dacă nu ultima, atunci cea mai fără de cruţare artă. De aceea metoda stiliză- sine. Ideea filosofică a unităţii şi lup-
rii, regăsită în arta populară româ- voinţa să trăiască în metropola apu- şiene. Cunoaşterea meşteşugurilor tei contrariilor se degajă, spre exem-
luare în râs a ,,savantlâcului fără de acoperire”, a rigoris- seană a tuturor contradicţiilor capita- tradiţionale, a ceramicii, a dulgheriei
mului de faţadă şi tocmai prin asta atât de stupid, a ,,ticu- nească, a sprijinit impunerea unor noi plu, din scaunele clepsidrice ale
rilor” profesionale şi ,,profesorale”, a exprimării cu pretin- forme în sculptura lui Brâncuşi. Origi- liste. Sculptorul spunea: ,,Timp de 20 în primul rând, a pus dalta în mâna ,,Mesei tăcerii” continuând spre
să emblemă ,,neaoşă”. nalitatea artistului constă şi în faptul de ani am trăit la Paris, cu 20 centime sculptorului pentru tăietura artistică. ,,Aleea scaunelor” și, din regruparea
Ridicolul monumental rezultă din veleitarism, făţărni- că ,,arta lui plastică porneşte de la pe zi. Nu m-am plâns nimănui, n-am ,,Pasărea măiastră” nu putea fi ciopli- acestora, spiralându-se în romboe-
cie fără pic de inteligenţă, iar ,,pragmatismul” cu atât e anumite premize ale artei ţărăneşti în făcut nimănui nicio reclamaţie. Pu- tă fără tradiţia lemnarilor din Gorj şi drul ,,Coloanei fără sfârşit”, sub as-
mai tenace cu cât e de mai joasă speţă. Mimând o falsă genere, şi ale artei populare olteneşti team avea bani, dacă m-aş fi îndelet- fără cântecul păsărilor din pădurile pectul unităţii, continuului şi disconti-
admiraţie pentru ,,distinctul nostru pedagog absolut”, Ca- în special, iar cosmosul său ideologic nicit cu altceva. Dar am vrut să fac munţilor. Nu dorim să-l considerăm nuului. Aceeaşi dialectică a mişcării
ragiale îi face portretul amuzându-se copios prin a-i nota nu a fost alterat prin dezrădăcinare”. sculptură şi tot pentru că am vrut eu pe Brâncuşi reprezentantul unui au- poate fi invocată în ,,Poarta sărutu-
cu scrupulozitate accentul ardelenesc. Operele sale au izvorul trainic în mun- am ajuns la Paris”. Era optimist şi era tohtonism îngust şi nici arta lui drept lui”, ca rezolvare a unităţii dintre ridi-
Schiţa ,,Premiul întâi” debutează cu portretul comic al ţii Gorjului şi în mentalitatea isto- fascinat de puritate şi absolut, preun mimetism al folclorului şi etnogra- care şi cădere, dintre naştere şi
profesorului Tiberiu Bumbeş. Încercarea doamnei Ionescu ric-sociologică a Olteniei, cu o morală cum gorjenii săi, era prietenos şi co- fiei româneşti. El şi arta lui rămân moarte, dintre viaţă şi iubire.
de a-l convinge să pună note mai mari copilului ei nu reu- municativ în cercul lui de apropiaţi, deasupra unor astfel de presupuneri.
şeşte. În schimb, când profesorul îi cere să aleagă: ,,vrei să
rămâiu aici la noi sau vrei să pleci mâine?”, dascălul nu
ezită: ,,facem apoi la fracţiune o micuţă rectificăţiune” şi
Ioniţă, fecior de văduvă, va trece la premiul al doilea, în
Tradiţionalism, modernism şi postmodernism în educaţie
vreme ce Artur Ionescu va lua premiul întâi.
Ceilalţi dascăli din schiţele lui Caragiale vor ceda pe Pentru a face faţă cerinţelor prezentului trebuie definitivează formarea noului intelectual. bării s-a făcut pe fondul noii realităţi politice a sta-
rând insistenţelor părinţilor, rudelor, prietenilor şi vor da să cunoşti trecutul iar pentru a cuceri viitorul trebu- Educaţia şi învăţământul sunt componente ale tului de drept ce funcţionează pe principii demo-
note mari odraselor de familie bună. Într-o lume în care ie să dezvolţi ideile înaintaşilor, să le adaptezi pre- istoriei, culturii şi civilizaţiei. Sistemul educaţional cratice şi s-a dat startul desfăşurării mişcării de
totul se aranjează numai Pricupescu, profesor de cursul
secundar rămâne ,,dascăl prost”, în ciuda rugăminţilor, zentului iar rezultatele să-ţi deschidă noi perspec- al fiecărei comunităţi este marcat de tradiţie. Une- reformă în domeniul învăţământului şi educaţiei.
dar şi ameninţărilor. Elevii trecuţi prin şcoală cu intervenţii tive către viitor. Tradiţionalism, modernism şi ori forţa conservatoare a trecutului frânează sau Contextul înnoirilor în învăţământul românesc s-a
rămân incapabili să construiască o frază cuviincioasă şi să postmodernism sunt etape ale definirii educaţiei întârzie schimbarea datorită reticenţei pentru nou. creat prin mişcarea de reformă iniţiată după 1990,
folosească în mod corect vocabularul ceva mai pretenţios. româneşti, reprezintă treptele dezvoltării culturii şi Putem spune că reformele într-un domeniu care e cadrul legislativ fiind oferit de Constituţie şi de Le-
Din schiţele lui Caragiale putem extrage ,,universul civilizaţiei pe aceste meleaguri şi girul de integrare marcat de tradiţie, cum este cel al învăţământului gea Învăţământului, care a suferit unele modificări
infantil” din care deducem că, în general, bravelor mame în marea familie europeană. În următoarele rânduri şi educaţiei, se realizează greu şi din cauza con- şi îmbunătăţiri, Legea autorizării şi acreditării uni-
burgheze le revenea sarcina să se ocupe de odrasele lor, am încercat să amintesc câteva elemente din edu- cepţiilor tradiţionale. Tradiţia în domeniul învăţă- versităţilor şi Statutul personalului didactic. Moder-
până la intrarea în facultate, slujbă, sau chiar după aceea. caţia românească, din cultură şi să motivez alege- mântului şi al educaţiei este o constantă la care nizarea învăţământului românesc este un obiectiv
Ionel Popescu are ,,vreo opt anişori” şi de un an mama sa rea acestui titlu, care poate da frâu multor discuţii trebuie să se raporteze iniţiativele moderne, înnoi- strategic şi vizează structura, conţinutul (curricu-
a renunţat la ,,plimbare, la teatru, la petreceri” pentru a se
ocupa de educaţia odraslei: ,,Nu ştiţi dv., bărbaţii, cât timp pro sau contra. toare. A fi modern înseamnă a aparţine timpurilor lum), resursele umane şi managementul. Schimba-
îi ia unei femei educaţia unui copil, mai ales când mama De obicei tradiţia este un ansamblu de obice- prezente, a fi actual, a corespunde epocii. Tendinţe- rea modului de gândire şi a atitudinilor este o con-
nu vrea să-l lase fără educaţie”. Aceste păreri sănătoase iuri, credinţe, practici, păstrate şi transmise din le inovatoare, într-un domeniu sau altul, tendinţele diţie a eficienţei mişcărilor înnoitoare dacă se
sunt contrazise de comportamentul micului sărbătorit. În- generaţie în generaţie. Tradiţia este zestrea unei de căutare a noului, a originalului, în sensul progre- operează asupra mentalităţilor învăţătorilor, profe-
conjurat de jucării, îmbrăcat ca maior de roşiori, Ionel e comunităţi, este dovada nivelului de viaţă în diferite sului, sunt considerate moderne. Din punct de ve- sorilor, părinţilor, administratorilor locali. Schimba-
răsfăţat şi obraznic: bate toba, cântă cu trâmbiţa, răspun- perioade şi devine o componentă a identităţii. După dere istoric, învăţământul şi gândirea pedagogică rea modului de gândire şi a atitudinilor este o con-
de obraznic, musafirului îi varsă cafeaua şi-i toarnă dul- cum individul educat se construieşte pe sine pe au trecut prin transformări înnoitoare sub influenţa diţie a eficienţei mişcărilor înnoitoare. Modernizarea
ceaţă în şoşoni (Vizită). Răsfăţatul familiei e şi Goe, admirat fondul unei zestre primite, tot astfel şi comunitatea dezvoltării economice, sociale şi culturale a socie- învăţământului universitar se poate baza şi pe im-
şi recompensat pentru fiecare gest care-i dovedeşte reaua se construieşte pe sine, progresează, se perfecţio- tăţii. Fiecare epocă a adus elemente noi, de pro- portul din străinătate a unor modele şi adaptarea
creştere. Situaţia la învăţătură este dezastruoasă, încât, ca
nează şi tinde spre o calitate superioară. gres, faţă de cea precedentă. Primul şi al Doilea lor la condiţiile concrete. Revenirea la concepţii şi
să nu mai rămână repetent şi anul acesta, mam’mare,
mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă în Prin sistemul educaţional al comunităţii - for- Război Mondial sunt evenimente reper de care se practici tradiţionale va ţine cont de evitarea reluării
Bucureşti la plimbare. Autorul îşi însuşeşte ironic limbajul mal, nonformal, informal - se transmite creaţia ma- leagă o serie de schimbări sociale care s-au re- unor practici care nu mai sunt de actualitate şi pot
personajului: ,,Şi după ce se strâmbă la urâtul (conducto- terială şi spirituală a înaintaşilor. De aceea cunoaş- flectat şi în sistemul de învăţământ şi educaţie. genera false modernizări.
rul), Goe se spânzură iar cu amândouă mâinile de vergea- terea tradiţiei şi evaluarea ei trebuie să fie unul Cercetările experimentale psihologice şi socio- Postmodernismul este doctrina negării tiparu-
ua de alarmă şi scoate iar capul. Dar n-apucă să răspundă dintre obiectivele politicii educaţionale, mai ales în logice au creat noi temeiuri pedagogice. Progresul lui, cenzurii, stereotipului, permanenţei, cauzalităţii,
ceva urâtul şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol înăun- sistemul universitar, unde specializările întăresc şi rapid al informaţiei şi al tehnologiei informaţiei a şi neagă excesele modernismului: depersonaliza-
tru”. În familie Goe învaţă minciuna, prefăcătoria, aroganţa adus schimbări radicale rea, înstrăinarea, intoleranţa. Din această doctrină
şi grosolănia: ,,Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta? în organizarea sistemu- s-a conturat un model teoretic, o nouă ordine soci-
Zice tanti Miţa urâtului” (D-l Goe). lui educaţional şcolar şi ală, morală, deontologică, estetică, educaţională în
În concluzie, am putea spune că și domnul Caragiale
înfăţişează ,,copilăria copilului universal” în genere, după universitar, extraşcolar care să domine valorile: libertatea, toleranţa, altru-
cum întâlnim pe Nică în mod jovial la Ion Creangă, dar cu şi extrauniversitar, a ismul, originalitatea, performanţa şi interculturali-
permanenţe satirice ale raportului dintre copii şi părinţi, deschis noi perspective tatea. Concepte ca: educaţia multilaterală şi armo-
dintre copii şi bunici, unde comportamentul tinerilor lasă interpretării fenomenu- nioasă, educaţia totală, permanentă, planetară,
de dorit. Eroii din schiţe – fii şi nepoţi ai celor din comedii lui comunicării educaţi- fac parte din discursul reflexiv asupra educaţiei şi
– trăiesc în inima oraşului, sunt moşieri, politicieni sau onale, a optimizării în- pregătirii universitare.
funcţionari publici, vorbesc franţuzeşte, organizează pe- văţării. Mijloacele În concluzie, în societatea modernă, în condiţi-
treceri la zi fixă, merg la teatru şi la baluri, se plimbă la tehnice audio-vizuale, ile exploziei informaţionale, educaţia formală – in-
şosea, ţin conferinţe la Ateneu, audiază conferinţe despre mass-media, multime- stituţională – nu mai poate deţine primul loc în
,,progresul artelor, al literelor şi al ştiinţelor” şi aplaudă
frenetic, deşi nu înţeleg nimic. În virtutea tăvălugului tim- dia, mediul realităţii vir- pregătirea pentru viaţă a tinerei generaţii. De aceea
pului, aceştia cresc acasă o nouă generaţie de copii răsfă- tuale, au deschis noi scopurile, obiectivele, formele de organizare a in-
ţaţi şi obraznici (să ne scuze părinţii celor ascultători şi perspective învăţămân- struirii şi educaţiei formale, curriculum, programa
silitori – n.a.) care vor forma baza societăţii viitoare. Cara- tului şi educaţiei. În ţara didactică, trebuie regândite, modernizate, având ca
giale a studiat cu pasiune de colecţionar această lume şi a noastră nevoia schim- unic scop perspectiva unei educaţii permanente.
prezentat-o amuzându-se, ironizând-o.
i
Profestoriri Un pas înapoi spre….Runcurel
noș
frumoase din viața lor , majoratul și chiar la au contat în formarea mea ca dascăl. Aici am învățat meni reali-
nunta unora. Ochii mi se umezesc gândin- seriozitatea cu care trebuie abordată ,,școala,, , că zaţi în viaţă
du-mă la primii ani din cariera mea didactică nimic nu se poate face fără muncă și dăruire profe- este imen-
petrecuți într-un sat micuț ,Runcurel, dar cu o sională. să, iar reuşi-
mare încărcătură emoțională. Lacrimile de Pașii au fost făcuți sub atenta supraveghere a ta da a lăsa
bucurie , încântare sunt hrană pentru inimă , domnului director Dumitru Dădălău, un mentor de- urmaşi, de a
iar amintirea acestui loc este pansament săvârșit cu un rol major în dezvoltarea spiritului meu modela alte
pentru suflet. de dascăl. suflete pen-
O perioadă a vieții profesionale , o peri- În viață, mai ales în momentele cheie, am fost tru a deveni
oadă de tranziție spre a deveni un adevărat adesea sfătuiță şi călăuzită de către cineva: mama, dascali este
dascăl , Runcurel a fost o treaptă pe care a tata, bunicii sau prietenii… Și îi păstrăz în memoria o adevarată
trebuit să urc pentru a vedea de sus priveliș- mea cu atât de multă recunoștință. Mentorul meu , realizare. Prof. Nițu Lizica Elena,
tea unei noi ere de învățător. domnul director Dumitru Dădălău , a fost acea per- Toate aces- Bumbesti Pitic
Asemenea unui copil ce la începutul vieții soană bine pregătită profesional , capabilă să mă tea îmi dau
sale are nevoie de părinți, părinții sufletului îndrume sau chiar să mă inițieze în meseria de das- puterea de a merge mai departe indiferent de obsto-
meu au fost oameni dispuși să împărtășeas- căl. colele care îmi ies în cale zi de zi.
că din experiențele lor, dornici să mă susțină Nu pot să uit cum dintr-un număr de peste 50 Sunt în permanență într-o căutare creativă,
Pe fiecare dintre noi ne ,,mișcă ,, ceva în suflet. în a urca treaptă cu treaptă pe o scară cu de cadre didactice care era pe vremea aceea la Co- aduc ceva nou în munca mea , deoarece a fi profe-
Și eu am fost surprinsă plăcut când telefonul a sunat destinație necunoscută, însă cu așteptări înalte. legiul Tehnic Mătăsari, domnul director a considerat sor în condiții moderne este dificil și responsabil și
și am auzit o voce inconfundabilă pe care nu o mai Anii de că merit să fac parte din necesită nu numai cunoștințe cuprinzătoare, experi-
auzisem de 15 ani. Era vocea domnului director , ucenicie au lotul celor 5 cadre impli- ență, ci și o mare răbdare.
Dumitru Dădălău . Mi- a făcut o plăcere deosebită să modelat cali- cate în Proiectul Come- A fi profesor te învață mai presus de toate să fii
am onoarea de a discuta cu dumnealui amintin- tățile de nius. Schimbul de expe- OM pentru cei mici,dar și pentru cei mari. Cu toții
du-ne de vremurile bune ale Colegiului Tehnic Mă- bază ale unui riență din cadrul acestui știm că geniile se nasc la şcoala unde predă cel ce
tăsari. cadru didac- proiect mi-a deschis ori- se dăruieşte pe sine, având ca rezultate minţi scli-
M-au răscolit amintirile… Am retrăit clipe petic, iar fieca- zontul spre a cunoaște pitoare de elevi ce nu îl vor da uitării, iar cunoştinţe-
trecute la Școala Primară Runcurel. Îmi amintesc de re personali- abordări diferite ale edu- le acumulate de la acesta le va fi de folos în viață.
prima zi când am pornit școală. La o răscruce de tate cu un cației și în alte țări, pre- Ceea ce este foarte interesant în activitatea de
drum o flacără îmi arăta direcția spre localitatea impact major cum Polonia. profesor este faptul că, deși mi-au fost insuflate și
Runcurel. Am mers pe un drum anevoios. De o parte asupra aces- Drumul vieții mele a cunoștințe, nimeni nu m-a învățat să fiu profesor.
si de alta erau buldozere.La intrarea în sătuc , pe tui proiect în făcut să ajung la o altă Această deprindere am dobândit-o pe parcursul
partea dreaptă ,se zărea o clădire mică. Aceea avea desfășurare școală din Gorj, Școala anilor .Am avut deosebita plăcere să fiu mereu în-
să fie Școala Primară Runcurel. Odată ce am intrat a adăugat un Gimnazială Bumbești- conjurată de profesori cărora această meserie li s-a
în școală am simțit căldura sufletescă emanată de strat nou, o Pițic unde să continui cu potrivit ca o mănușă, făcându-mă să realizez cât de
cele cincisprezece suflete de copilași care dornici și perspectivă activitatea mea de das- plăcut poate fi să interacționezi cu ceilalți.
curioși așteptau să intre în clasă ,, doamna ,, . nouă. Recu- căl. Ori de câte ori am În opinia mea, încrederea elevilor trebuie câști-
Există o expesie minunată : ,, O persoană ferici- noștința avut ocazia am spus-o și gată treptat, la fel cum trebuie câștigat și respectul
tă este aceea care merge cu bucurie la muncă dimi- pentru in- o voi spune cu mândrie din partea elevilor.
neața și se întoarce acasă cu bucurie seara ,,. vestiția timpului , răbdării și dedicării oamenilor și- că am fost si eu la ,, Mătăsari ,, pe timpul domnului Pentru mine, Școala Primară Runcurel este un
Zi de zi veneam cu plăcere la aceste ,, mlădițe au spus cuvântul în a formula o definiție pentru ca- director Dumitru Dădălău , școala unde consider că loc plin de semnificație și amintiri dragi, este locul
,, care mă așteptau cu brațele deschise, sorbin- riera mea. ar fi trebuit să meargă toți dascălii la început de care „mi-a dat startul”, iar multe din succesele mele
du-mi fiecare învățătură pe care le-o dădeam. Acum Locul în care condițiile sunt prielnice de a prinde drum. ulterioare le datorez acestor primi ani formatori. Am
aceste ,,mlădițe ,, au devenit ,,copaci ,, , oameni rădăcini și a înflori formând o grădină a minților Îmi iubesc profesia şi pentru mine este o artă, avut norocul de a face parte dintr-un colectiv unit de
adulți de care sunt mândră că am reușit să contribui străbătute gata să-i lumineze pe alții, este același iubesc copiii şi nu de puţine ori am învăţat de la ei să colegi care mi-au împărtășit curiozitatea și entuzi-
și eu la temelia formării lor ca OM. Am avut o relație loc ce dă și aripi cu care te poți înălța având o per- redevin copil, să cred în vorbe bune, în vise şi chiar asmul pentru învățătură. Mai mult, am avut șansa de
deosebită cu aceștia, o dragoste necondiționată s-a spectivă largă, cerul fiind limita. în minuni. Şi chiar dacă am plâns la despărţirea de a avea dascăli pasionați care nu mi-au fost doar
legat între noi. Drept dovadă, după ani de zile , am Pornind de la expresia ,,Cei șapte ani de acasă fiecare promoţie nu îmi este ruşine, a-ţi arăta sensi- colegi, ci și modele. Mă bucur că o filă din cartea
fost invitată să le fiu alături la momentele cele mai ,,contează pentru fiecare om în viață, așa și pentru bilitatea nu este o slăbiciune. Bucuria reîntâlnirii cu vieții mele este presărată cu amintiri de la Școala
mine cei 7 ani petrecuți la Școala Primară Runcurel foştii elevi este enormă, mândria de a-i vedea oa- Primară Runcurel.
Rugă pentru sufletul tĂu

noș tri
Profesorii
„CĂTRE CER” Cu dragoste in suflet, profundă pasiune, unde predomină tristețe Chiar și pe-un greier cumsecade.
Sunt pasărea ce vrea să zboare către cer Țeluri mari și jurăminte de iubire. și oameni cu gânduri sinistre?
Prin spini, prin lanțuri și păduri uscate, Lasă-te purtat de aripile mele
ce te vor duce într-un decor cald, „IUBIREA-I UN NOROC”
Prin vânt cu ploi, ninsori și ger,
„STĂPÂNUL VIETII MELE” către raiul...inimii mele Privesc la geam și mă gândesc că
Dar vanitatea oamenilor nu-mi dă pace!
Codrule, stăpânul viei mele! și-n UNIVERSUL IUBIRII! n-am noroc
Tu, soare, ce-mi luminezi privirea,
În ne m-am ascuns de-atâtea ori, De oameni dragi și de o dragoste cu
Alintă-mi sufletul, dă-mi strălucirea,
Când mi-a fost bine am venit la ne, „CONVERSATIE” foc,
Căci eu mă zbat în întuneric
De mi-a fost greu, ai plâns în locul meu. Vestul gândăcel De ape cristaline cu nuferi împrejur,
Să prind avânt până la ceruri!
Copilăria am petrecut-o in ne Plecat-a într-o vară, De peisaje roze sădite în amurg
Sunt oameni, oare, cei ce mă vânează
Și-am ascultat viforul de izvor, În lungul fir al ierbii De ape limpezi n-am noroc
Să-mi fure zborul, tot ce contează?
Privighetori și mierle, dar și corbi Agale se strecoare. Și nici de floarea de magnolii,
Este firesc să nu-mi dea pace,
Care-mi vesteau că omul este trecător. În drumul său salută Dar nici de ochii tăi cei negrii,
Doamne, in ei, ce zici că zace?
Cerule, frumos, senin ce eș! Credeam in stele, lună și-n dorințe, Firava furnicuță Prof. ing. Viorica Bordea (Torcea)
Pe oameni, păsări, tu îi veghezi? În toți stejarii din dumbravă, Ce-ngrabă tot aleargă
Adună toate păsările din lume Și-n buburuza de pe romanițe La marea ei căsuță. Doar de mister, de stele și de dor!
Ce se lupta din lanuri ca să iasă. De albul fulgilor de nea nu am noroc Tu, ceas trișor, afurisit ce eș!
Și cheamă-le sus, până la ne! Tu, harnică furnică
Trecură anii, mă-ntorc în codru, Și nici de pajiștea-nverzită, Îmi dai răgazuri și poveș
Alergi, alergi, întruna.
Privighetoarea nu mai este, Căci nu m-ajută a ta voință, Despre noi, să scriem versuri
„O VARĂ DE DOR”
Toate au ramas poveste Ea îmi dictează să rămân pe loc Printre salcâmi, pe iarbă și pe șesuri.
Aș cuceri o lume să-ți recâșg iubirea,
Și cântă numai corbul! Nu-mi este drag să stau pe loc,
Aș plânge nopți să-ți regăsesc privirea,
Ci să alerg, să zbor, să joc, ”COPILĂRIE ÎN DECEMBRIE”
Aș traversa oceane să-ți dovedesc iubi- Să-mi umplu viața cu ninsoare
rea „RUGĂ PENTRU SUFLETUL TĂU” Și-apoi să-mi spun: AM MULT NOROC! Decembrie-magnifică poveste!
Și-aș urca munți să îți resimt trăirea! De-aș fi un fluture, An de an vesteș frumos
Ce pot să fac, să te aștept la nesfârșit? aș da târcol sufletului tău... Despre țară și omăt
Să urc pe piedestal și să încep să strig: până aș pătrunde in el. ”SCRIEM VERSURI” Falnici brazi, dar și de MOȘ.
Eș omul desnat să mă învie Și-atunci...te-aș purta Eram străini de-o primăvară... Decembrie e sărbătoare,
Și să mă plimbe pe magica câmpie!!! pe aripile mele pentru a zbura Și-a mai venit una... Cu omăt într-o culoare
O, da! Ce câmpie magică, luxuriantă, spre cer, amândoi, spre culmile GLORIEI Și alta, iară! Hore mari despre unire
Cu voci de cinteză, de pasăre măiastră, și ale FERICIRII... Pășeam pe colțul ierbii rătăcită, Si dragoste-ntre omenire!
Cu băieței și fete jucând o horă mare, Dar tu...eș o stâncă, Simțind că singură mi-e frică Straie, porturi, cele mai alese,
Ce rând pe rând adună flori de mărgări- din ce in ce tot mai rigidă Iar soarele sclipea pe ceru'nconjurat Atmosferă de poveste!
tare! care nu lasă să se strecoare de norii bruni. Cu mic, cu mare, ne unim
E lumea noastră, plină de trăire nici măcar un strop de ploaie, Dar de odihnă nu îți arde Eu iar dădeam o fugă-ntre salcâmi... Despre țară povestim
Ce-mi cheamă sufletul spre nemurire rouă și noroc... Din zori și până apare luna? Priveliș minunate! Țară sfântă, românească
Și trupul meu la zămislire! Oare, de ce te transformi peste noapte De ars ,mi-ar arde! Cu gânduri doar răzlețe, Și oameni de viță aleasă!!!
E lumea noastră, a doi îndrăgosți, într-un templu pusit de lumină și căldură Deh...! E multă treabă de făcut, Căci soarele sclipea din noua-n nouă
Clădită cu mult dor și foarte fericiți, Și pe surate am să ajut, sferturi...
Profesorii noștri
,,Pedagogia: știința de a trăi din Din Mătăsari am plecat...
neștiința elevilor" (Valeriu Prof. Daniela Frîntu, Colegiul Național Spiru Haret Tg-Jiu
Butulescu)
fizică mi-o amintesc cu sim- dumnealui am prins cel mai mare pline de pro-
patie și respect pe doamna drag de chimie, ajungând absolven- vocări, din ca-
Din nou profesoară Narcisa Gomoi,

care pe vremea aceea era și
domnia sa profesor la Liceul
tă a Facultății de Chimie din cadrul
Universității din Craiova.
În anul 2004 m-am căsătorit cu
riera mea di-
dactică, am o
experiență avansată!
acasă Mătăsari. De asemenea, nu
aș putea să o uit pe doamna
Frîntu Dumitru din Brădet, iar în
anul 2007 am devenit mamă. Fiul
Între anii 2013-2016 am fost
profesor la Liceul Mătăsari, având
profesoară Tuța Nișulescu, nostru, Andrei are 15 ani și este elev onoarea să devin colegă cu unii din-
care m-a inițiat în tainele la Colegiul Național Tudor Vladimi- tre foștii mei profesori și să mă bu-
chimiei, eu însămi fiind pro- rescu, profil matematică-informati- cur de suport moral primit din par-
Prof Elena Ciobanu, Colegiul Național fesor de chimie azi. Mi-o că intensiv și se anunță ca fiind un tea lor. Alături de colegii de liceu,
,,Tudor Vladimirescu" amintesc cu drag pe doamna copil de succes, fiind elev olimpic Ceaușescu Elena, profesor de limba
Am început timid școala, primii pași făcându-i profesoară Zizi Ceaușescu, încă din clasele mici. Am continuat engleză și Iliescu Vasile, profesor de
pe ulițele prăfuite, dar fermecătoare ale satelor profesorul iubit și respectat să studiez și să mă perfecționez, matematică, am încercat să fim
Bălăcești, apoi Bolboasa din comuna Bolboși de toți elevii, pe doamna Lu- obținând definitivatul în învățământ, profesorii de care elevii să își amin-
(atunci nu era asfalt). Era specific mirosul de var
minița Dădălău, un om cu o apoi gradul didactic II și, evident, tească mereu, așa cum și noi o fa-
proaspăt din sălile de clasă, mirosul de cretă și ta-
blele pline cu formule, schițe, planuri, munca unor pregătire aparte, în special în gradul I. M-am titularizat în județul cem la rândul nostru atunci când
dascăli dedicați meseriei, oameni adevărați care M-am născut în anul 1978 în domeniul limbii, al literaturii Vâlcea, apoi m-am transferat în ju- vine vorba de modele. Îmi amintesc
reușeau să ne instruiască la nivelor colegilor noștri Lupeni, județul Hunedoara și sunt și al culturii române și franceze. În dețul Gorj. cu drag de orele de dirigenție ale
de la școlile din oraș. În liceu apoi, având în pro- fiica lui Gheorghe și a Vioricăi Mihă- egală măsură, mi-o amintesc la loc Activitatea didactică am înce- domnului profesor Panfiloiu Con-
gramă destul de multe ore de chimie, îndrumată ilă. Părinții mei sunt oameni simpli, de cinste și cu multă iubire, cu nos- put-o la Școala Ion Popescu Voitești stantin, unde am învățat cele mai
de alți dascăli deosebiți, această disciplină – grea tatăl meu a fost miner, iar mama talgie și respect, pe doamna mea din localitatea Bălănești, apoi am multe reguli de bun simț, bunele
pentru mulți – a început să devină atrăgatoare, mea a fost vânzătoare. Suntem 4 dragă de matematică, Floarea Dă- continuat la Scoala Generală Ion maniere în societate, blândețea etc
apoi pasionantă. Mergeam atunci la ore de luni dălau. Toți acești „oameni sacri” Vâlceanu Drăgotești, Liceul Energe- și-mi amintesc de toate sfaturile
frați și pot să afirm cu mândrie că
până sâmbătă, veneam acasă aproape săptămâ- sunt dascăli autentici, de formație tic Turceni, Grup Școlar Rovinari, bune pe care le-am primit cu dărui-
nal, stateam în cămin, existau uneori și lipsuri fi- toți am fost elevi ai Liceului Mătă-
sari. „veche”, zdravănă și sănă- re de la dumnealui,
nanciare, dar nu pierdeam nicio clipă, știam că
În anul 1984 am început clasa toasă, care de ceva timp în- dar și orele de is-
doar cu foarte multă muncă reușita răspundea
dorinței. Nu-mi permiteam să eșuez. Când am fost întâi la Uricani (Hunedoara), unde coace, au intrat în rândurile torie și de geogra-
admisă la facultate, printr-un examen dur, cum locuiam la vremea aceea, un an mai profesorilor pensionari, care fie ale doamnei
erau examenele pe acea vreme, cu 10 candidați pe târziu, în ’85, familia mea mutân- au făcut istorie la Mătăsari profesoare Zizi
un loc, s-a definitivat opțiunea de a fi un bun du-se în Mătăsari. Astfel, doamna cândva. Grație dăruirii aces- Ceaușescu, ore în
profesor, așa cum avusesem mulți de-a lungul pe- învățătoare Ileana Dădălău fost cea tor oameni minunați, care care călătoream
rioadei școlare. care mi-a pus stiloul în mână pentru ne-au oferit modele de valori, virtual cu ajutorul
Când am terminat facultatea, ca șefă de pro- prima dată, formându-mă, călău- noi, cei din generația actuală, hărților, purtați pe
moție, am avut posibilitatea să iau repartiție în Bu- zindu-mi pașii, pe tot parcursul șco- suntem ceea ce suntem azi. culmile imaginației
curești, oraș care părea fascinant în acea perioadă lii primare și oferindu-mi un adevă- O parte dintre aceștia, cei ca- dincolo de orice
a vieții. Totuși am ales să vin acasă. După zeci de rat model demn de urmat. În clasa a re-au mai rămas printre noi bariere de spațiu
ore de navetă, zbucium în fiecare toamnă cu deta- V-a l-am avut ca diriginte chiar pe în viața socială, sunt astăzi sau de timp, orele
șări și supliniri, m-am apropiat de casă la Liceul „seniorii” învățământului fiind extrem de
Mătăsari și Școala Gimnazială Dragotești (așa se domnul profesor Panfiloiu Constan-
tin, tatăl doamnei învățătoare, om și mătăsărean, fiind intrați în captivante și de in-
numeau atunci). Autobuze, curse muncitorești, mi- tagma dascălilor pensionari teresante. Ei, bine,
ros de cărbune ars, colegi noi, au fost la început profesor respectat și distins, care,
motive de neliniște, dar am găsit aici oameni, co- de asemenea, m-a îndrumat din și bucurându-se de respectul toate aceste as-
legi și dascăli excepționali, care m-au ajutat să mă postura de dascăl, în ultimii doi ani și de recunoștința, uneori ta- Liceul Tehnologic Mătăsari, Liceul pecte m-au moti-
integrez foarte repede și să mă simt ,,acasă". Am din cariera didactică a domniei sale. cită și discretă, a generației mele. Tehnologic Constantin Brâncuși vat puternic și m-au determinat să
găsit copii care m-au făcut să cred că le pot fi Începând din clasa a VII-a am avut-o Pe noi ei așa ne-au învățat, așa ne- Peștișani, Școala Gimnazială Nr 3 îmi doresc cu-adevărat să fiu profe-
mentor și că efortul depus de-a lungul anilor nu ca dirigintă pe doamna profesoară au educat, să fim autentici, asumați Rovinari, Liceul Tehnologic Bărsești, sor azi!
este în zadar. Acum, privid retrospectiv, după 32 Floarea Panfiloiu, cu care am conti- și modești, fiindcă exact așa fost Colegiul Tehnic Nr 2, Școala Gimna- Uitându-mă în urmă, realizez
ani la catedră, trebuie să recunosc și multe deja- nuat studiul biologiei într-un mod odată generația lor... Între anii zială George Uscătescu Tg-Cărbu- acum că am avut norocul să am
măgiri. S-au perindat la învătământ muți miniștri, plăcut și atractiv. Am fost elevă la 1992-1996 am urmat cursurile Li- nești, Colegiul Național Tudor Vladi- niște profesori minunați, care ne-au
cu opinii și implicații diferite, s-au schimbat legi, ceului Tudor Vladimirescu din Tg predat tainele științelor, având în-
Mătăsari până în anul 1992 și îmi mirescu, Colegiul Național Ecaterina
regulamente, a crescut volumul de situații pe care Jiu, actualmente Colegiul Național credere în noi și arătându-ne cum
trebuie să le facă profesorii, părinții au plecat tot amintesc cu drag și nostalgie de cei Teodoroiu, Școala Gimnazială Pom-
mai mulți dintre profesorii pe care Tudor Vladimirescu, profil matema- piliu Marcea și Colegiul Național să visăm frumos și să-ndrăznim să
mai mulți afară (sunt copii care locuiesc singuri
sau cu bunicii), unii părinți cu situații materiale i-am avut: îmi amintesc cu dor de tică-fizică, unde am avut onoarea Spiru Haret. Fiind o persoană cu aspirăm mereu la ceea ce ne place.
bune își trimit copiii la studii în străinătate, în pas orele de limba română ale doamnei să îl am ca diriginte pe domnul pro- spirit de glumă, pot spune acum, În viața mea de școală am fost o
cu moda timpului. Cea mai mare durere este că profesoare Bordea, îmi amintesc, la fesor Rovența Constantin, originar privind retrospectiv, că în urma tu- elevă conștiincioasă și ambițioasă,
tinerii formați de noi părăsesc aceste locuri minu- matematică, de domnul Grecu, la tot din Mătăsari. Datorită influenței turor acestor mobilităti sinuoase, dornică să aflu cât mai multe, să mă
nate, convinși fiind că nu au suficiente oportunități perfecționez pentru a deveni cât
de afirmare aici. Dar noi, dascălii, trebuie să reclă- mai eficientă în activitatea mea. La
dim încrederea în învățământul gorjean, să le pre- fel cum astăzi e și fiul meu, am fost
zentăm tinerilor valorile autentice de acasă, să preocupată de participarea la olim-
transmitem încredere și credința în valori, și poate piade, vizând discipline esențiale,
reușim să consolidăm satele și localitățile noastre, precum limba și literatura română,
tot mai depopulate. fizica sau matematica, aspecte pe
Am avut șansa în acești ani să pregătesc olim- care peste ani le-am valorificat și
pici, copii extraordinari, tineri ce au devin medici, mi-au adus profit la nivel de forma-
ingineri, cercetători, avocați sau judecători, dar nu re profesională și umană.
profesori, și permanent m-am întrebat ce ne lip-
sește nouă față de alte țări ale Europei. Adevărul Am muncit mult pentru a ajunge
este că încă nu se orientează suficient învătămân- acolo unde mi-am dorit. Tocmai de
tul românesc și pe formarea competențelor, lip- aceea nu mă prea văd în următorii
sește pregătirea practică reală și implicit integra- ani făcând altceva, deoarece consi-
rea viitoare în societatea ocupațională. Poate că der că meseria de profesor mă îm-
aici, alături de noi, mai au de lucru și exponenții plinește și mă definește în mod fun-
autorităților locale, politicul, cadrul legislativ. damental. Și mă declar cu-atât mai
Închei această regăsire de ,,acasă" cu poezia fericită și mai împlinită cu cât în
celebrului Adrian Păunescu ,,Ouă călătoare" meseria mea de dascăl la catedră
,,Păsările călătoare descopăr în permanență elevi fru-
Pleacă dacă-i frig şi plouă, moși, și curajoși, și visători, care
Pe uscat ca şi pe mare aleg să urmeze în orientarea lor
Şi dau lumea pe din două. profesională aceleași tipare cu care
Şi învaţă cum să zboare eu, însămi, ca elev, am rezonat
Puii lor aflaţi în ouă."
cândva, exemplele experienței
Și cu un îndemn: Haideți acasă, avem de re- noastre, ca profesori, devenind de
construit o țară! Misiunea noastră, a dascălilor, acum exemple de referință pentru
continuă...chiar daca-i frig și plouă! ei.
Profesorii noștri
ALTARUL DE LUMINI Prof. Benedict Crăznaru,
Tg-Cărbunești, Pojogeni
Casa mea de dor Atinge tandru crengile de brad. Ca să-ţi plineşti chemarea spre iubire, Acum adună atâtea amintiri,
Mă-ntorc la tine casa mea de dor Cândva-n anii tinereţii, Doar pentru-o oră sacră de amor. Şi revăzându-şi anii tinereţii
Și parc-o văd pe maică-mea, bătrână, În marea de-ntuneric tremurândă, Cu tine- o vreme am trăit, Privesc spre viitor ne-ncrezători.
Cum își torcea fuiorul în pridvor, Prin luminiș de stele feciorești, Dar purtat de valul vieţii, I-ai spus să vină-n pragul înserării,
Cuib fermecat de soare și lumină! Pădurea-ntreagă pare adormită De tine m-am despărţit. În templul înstelat din lumea ta, Cu ochii trişti văd cum se-nstrăinează
Sub adumbrirea aștrilor cerești. Şi i-ai promis că-n cerul nemuririi, Atâtea obiceiuri strămoşeşti,
Din prispa ta îmi pare că-l aud, Azi în iarna vieţii, iată, Va străluci ca cea mai mândră stea. Şi cum de-o vreme se înfiripează
Pe tatăl meu, preot de-o veșnicie, E farmec sfânt,dar și înfrigurare Te-ntâlnesc pe-acelaşi drum, Alte trăiri pseudoromâneşti.
Cu glas domol o rugă înălțând, Să simți nemărginirea-n jurul tău, Eşti ş-acum, ca altădată, Şi îndrăgostit mai încercaşi în van
Spre-a cerului înaltă-mpărăție. Și-n liniștea din cer coborâtoare Tu tot tânăr, eu …bătrân. O altă cale s-o desprinzi de lut, Îşi amintesc, pe-atunci copii erau,
S-auzi frânturi de zgomote-n ecou. Chemând-o în palate de mărgean, De toamnele trăite împreună,
E mult de-atunci, de când plecai din sat, -Spune-mi codrule povestea, Din spaţiul tău, de ea necunoscut. Când pentru întreg satul deveneau
Și-acum cu părul nins și obosit, Aici,copacii nu dorm niciodată, Vieţii tale veşnice, Timp de petreceri şi de voie bună.
Zadarnic caut clipa de-altădat, Căci ei cu veșnicia s-au nuntit Că şi peste tine vremea, Deşi pătrunsă de a ta iubire,
Și să aprind aievea un sfârșit. Și-n freamătul de frunze, câteodată, Ca şi peste mine trece. Ea a-nţeles c-a se nunti nu pot, La sărbători de fiecare dată,
Mai ațipesc puțin,spre asfințit. Căci tu faci parte dintr-o altă lume, Se făceau hore-n vatra satului,
Aș vrea să poposesc în ulicioara, -Vreau să-ţi spun că-n lumea asta, Şi-i eşti străin la vorbă şi la port. Şi-n joc bătrâni şi tineri laolaltă
De taină cu vecinii-n sat la noi, În pacea asta calmă și sublimă, Nimeni nu-i nemuritor, Se avântau de mama focului,
Și-n aerul înmiresmat de vară, Cu legănări de nori plutind ușor, Azi se naşte, mâine moare, Pe drumul dorului o viaţă-ntregă,
S-ascult cum cântă cucul prin zăvoi. Se-aud,parcă,izvoarele cum cântă, Totul, totu-i trecător. De câte ori de dorul ei cuprins Iar pe-nserat vecinii se-adunau,
Și foșnetul firav al frunzelor. Sub o fereastră veşnic luminată, La taină pe podişcă liniştiţi
S-aud talanga turmelor de oi, Şi copacii ca şi omul, Ai aşteptat o şoaptă de răspuns. Şi cu vin din ulcele se cinsteau
Și scârțâit de care pe-nserat, Sub cerul luminat de-atâtea stele Au cam acelaşi destin Şi Doamne ,cît erau de fericiţi,
Să văd cum se aprind lumini prin văi, Şi aşezat pe vârful crestelor, Nu-I ţine veşnic pământul, În codrul cu izvoare zdrumicate,
Și felinare rătăcind prin sat. Cu mâna poţi s-atingi Calea Lactee Mor şi ei fără să ştim. Te-ai înfrăţit cu- al păsărilor cânt, Apoi veneau şi şezătorile
Şi să asculţi muzica sferelor. Cu vraja nopţilor înseninate, După un ritual frumos,străbun
Și-apoi să stau pe-o bancă la fântână, Şi freamătul pădurilor de- argint. Copiii-şi pregăteau colindele,
Și să visez sub cerul înstelat, Orice mişcare-n depărtări se frânge Să-ntâmpine cu drag pe Moş Crăciun…
S-ascult tăcerea nopților cu lună, Şi -orice lumină scăpărată-n larg Te-ai înfrăţit cu a noastră scumpă glie
Și freamătul pădurilor de brad. Zvâcneşte-o clipă şi apoi se stinge Şi cu poporul ei nefericit Dar toate-acestea-n timp s-au risipit
Ca –ntr-o Nirvana pe al nopţii prag. Şi ai sperat că-n Dulcea Românie Şi peste ele-ncet s-a depus colbul
Satul meu de dor Va străluci cândva un răsărit. Că toate-acestea,toate le-a-nghiţit
Satul meu frumos ca un poem, Cine- a trăit măcar o dată-n viaţă Treptat, Măria-Sa CALCULATORUL.
Cu tine doar o clipă am trăit, O noapte- aici,sub zariştea albastră, Ai coborât cu greu din a ta sferă
Dar chipul tău prin vreme îl rechem, Nu va putea s-o uite niciodată, Voind să laşi o rază pe pâmănt Sfârşit de toamnă
O Doamne, cât eram de fericit! N-o va uita…că prea este frumoasă! Şi căutând după-a iubirii ură
N-ai mai găsit-o-n locul ei cel sfânt. Un pic de toamnă-a mai rămas pe culme,
Sub semnul trecerii Pădurea-ncet şi-a stins freamătul său,
În amintirea ta mă-nvăluiesc, Şi-n tot cuprinsul ei se mai aude,
Adun cu mintea clipele de vis, Neînţeles, ţi-ai luat înapoi zborul,
Trecură anii-n zbor şi ,sub povara lor, În lumea ei, tu negăsindu-ţi loc, Din când în când un clinchet de ecou.
Cu tine-aievea eu mă întâlnesc, Mă simt ca şi o carte prăfuită,
Lăcaș de lacrimi si de paradis. Că-aşa e soarta omului de geniu,
Uitată într-un scrin,sub laviţă-n pridvor, El n-are moarte, n-are nici noroc. Potecile de frunze-acoperite,
Prea veche şi de vreme-ngălbenită. Abia se mai zăresc prin luminiş,
Te văd prin timp cu tineri și bătrâni, Şi-n mărginimi de linişte strivite,
Trezit din somn de dimineață-n zori, Departe de o lume prăfuită,
Sunt prea bătrân de-acum şi lumea m-a La ţărm de mare ai vrut ca să sfârşeşti, Doar vântul îşi mai caută culcuş.
Trebăluind prin curți și prin grădini uitat,
Și primenit în zi de sărbători. Să ai în liniştea nemărginită,
Timpul mi-l tăvălesc numai prin curte Deasupra ta, luceferii cereşti. Zăvoiul ,răvăşit de vânt şi ploaie,
Şi-n vălmăşagul lui ce curge neîncetat, A aţipit şi el după un nor,
Cu tine-am plâns și-am râs cu tine, Doar când şi când mai poposesc pe-o Şi copacii-n mersul vremii Şi-n liniştea din cer scoborâtoare,
M-ai învățat ce-i bine și ce-i rău, Mulţimi de stele mari sau mici s-or stin-
carte. Au şi ei sfârşitul lor, ge Mai murmură un susur de izvor.
Mi-ai arătat cărarea spre iubire, Dar din cauza pădurii,
Și mi-ai sădit credința-n Dumnezeu. Dar steaua ta mereu va străluci,
Şi din al vieţii freamăt rareori adun Nu se văd atunci când mor. Şi zborul ei nicicând nu se va frânge Când tot pământul intră-n înserare,
Câte un vers în pragul înserării Şi peste veacuri ea va dăinui. Natura pare-un templu părăsit,
Am mers la câmp cu vitele-mpreună, Şi-ascult cum în perete ceasul meu bă- Că ce-i pasă pădurii Cu uşile închise la intrare,
În tril de ciocârlii și rândunici, trân Când cade-un copac din ea Şi străjuit de aştrii sub zenit.
Iar seara ne jucam în bătătură De ce Doamne
Îmi toarce tainic firul destrămării… Sau ce-i pasă omenirii
Și alergam să prindem licurici. Când piere-n ea cineva. A fost un timp prea fericit, O pace a cuprins tot necuprinsul,
Împovărat de ani,simt cum gândirea A fost ca niciodată, Bătrânii s-au retras în cuibul lor,
Când luna apărea peste colină, doare, Codru-i o comoară sfântă Când stelele de sub zenit, Şi adunând cu mintea-ntreg trecutul,
De câte ori la poartă m-ai strigat, Prin ea îmi revăd anii de poveste, În frumoasa noastră glie Le adunam în vatră. Privesc cu nostalgie-n viitor.
Să stăm pe-o bancă-o clipă la fântână Care-au rămas acolo-n neuitare De Dumnezeu dăruită,
Și să visăm sub cerul înstelat. Şi amintirea lor azi mă răneste. S-o păstrăm o veşnicie. Luceferii de pe poteci, Testament
Îi aşezam la poartă,
M-ai luat cu tine-n luncă la cosit Când stii că tot ce-a fost frumos, s-a is- Am fost scut de apărare, Iar zborul lin de rândunici, În toamna vieţii am ajuns demult,
Și-n carul plin cu fân m-ai cocoțat prăvit, În vremuri de grea urgie În cuiburi, la fereastră. Şi timpul geme obosit,
Și-ai stat cu mine-n noapte și-am dor- Că-acele vremi n-or să mai vie iară, Loc de tihnă şi-ncântare, Căci nu-i mai simt splendoarea-i din trecut,
mit, Că drumul meu şi-al tău coboară-n as- Pentru Dulcea Românie. Din veşnicia codrilor Chiar dacă-n el nimic nu s-a clintit.
Pe clăile de grâu la treierat. finţit Din câmpuri de mătasă
Şi nu cunoaşte cotituri în vară, I-am fost gazdă primitoare Luai liniştea din vraja lor În zborul lui,frânturi de amintiri,
Doar tu mi-ai luminat destinul meu, Pe cărarea dorului, Şi-o adusei acasă. Se sting ca nişte stele căzătoare,
În vatra ta adesea fac popas, Mă-ntreb ce rost mai are omul pe pă- Împărat slăvit sub soare Desprinse din altarul de lumini,
Cu dorul tău eu voi trăi mereu mânt, Muză Eminescului. Îi dărui căminului, Şi aninate-n lumea muritoare.
Pe drumul vieții,cât mi-a mai rămas. Zidind cetăţi sau survolănd planete, Cărări sub zori albaştri,
Adâncuri scormonind şi mări cutreieră- Vremea vine, vremea trece Iar liniştea din jurul lui, Comori n-am, ce să las în urma mea,
Sub zariștea albastră nd, Azi suntem cu toţi la masă, O-mprejmui cu Aştrii. Deşi o viaţă-ntreagă am trudit,
Acolo, sus, sub zariștea albastră, Când drumul lui sfărşeşte scurt în Mâine e altă poveste, Am strâns,însă, credinţa şi iubirea
Pe crestele de soare și de vânt, moarte… Iar,, Poimâine” nu mai este, Sădi la poartă-un liliac, Şi în grădina mea le-am răsădit.
Adie-o liniște pustie, sacră, Nu mai e nici o poveste. Simţind că ceasu-mi vine,
Și un pic de veșnicie pe pământ. Codrule pădure verde El devenind frumos copac,
Un strop de vers ţi-l las ca amintire
Codrule,pădure verde, Veşnice în astă lume, Eu doar o amintire.
Pe care-l adunai cu-atâta sârg,
Acolo, munții par monștri de piatră Lasă-mă la umbra ta Create-ntâi cu cuvântul,
De ce Doamne ne-ai hărăzit, Ca să nu laşi trecutul în uitare
Puși să adune depărtările Să-mi potolesc gândurile, Peste veacuri vor râmăne,
Și în sălbăticia lor sihastră, O viaţă scurtă-n toate, Şi dorul meu să moară în amurg.
Să uit un pic…TRECEREA, Apa, cerul şi pământul.
Cu greu se mai deschid cărările. Ne-ai dat o clipă de trăit,
Şi- o veşnicie-n moarte. Am împărţit o lacrimă-mpreună,
Să stau de vorbă cu tine, Lui Eminescu
Aici,cerul este mai aproape, În clipe triste şi de bucurii,
Cu trecutul să mă-mpac,
De-aici se-aprind lumini în curcubeu, Sara pe deal ai aşteptat să vie Nostalgii de toamnă Şi chiar de-a fost adeseori furtună,
Şi să-l las în adormire,
Căci locu-i sfănt din vremuri depărtate Pe-o pajişte sub un ram de salcâm Eu te-am iubit la fel ca-n prima zi!
La o margine de veac. E toamnă iar sub zariştea albastră,
Și-i binecuvântat de Dumnezeu. Dar s-a temut s-ajungă la-ntâlnire
Căci tu veneai de sus, din alt tărâm. Aceeaşi toamnă,vine şi se duce, Am rătăcit cărarea-n astă lume,
Lăsai casa părintească, Ea este un simbol în viaţa noastră,
Aici,nopțile-s tulburătoare... La mijlocul satului, Şi-o apucai prin spini şi mărăcini,
Te-ai întrupat din chaos şi din mare, Şoptindu-ne că vremea mereu trece. Dar poate dincolo,în veşnicie,
Și-n liniștea de început de leat Şi copilăria toată,
Auzi cum luna,cu razele sale, Vrând să devi ca ea un muritor, Voi întâlni o rază de senin.
Pe uliţa dorului. Cei care au intrat în toamna vieţii,
Profesorii noștri
Doruri pierdute
Prof. Dumitru Rătezeanu – Berlești

Gânduri Când pe cer plutește , corbul cel flă- S-avem speranța anului ce vine , Triști rămâne-vom și noi
Cu, căderi pe gânduri , uneori deșarte , mând Că , va schimba cu totul , radical Încărcat rămâne omul,
Trec prin nopți de iarnă, și merg mai de- Din ce-a fost rău , acum să fie bine , De necazuri și nevoi .
parte Gerul greu apasă , peste 'ntreaga lume , Iar , capul să ni-l ținem vertical!
Spre vara fierbinte , cu seninu-i cer , Lăsând peste ființe , dureroase urme Cât a fost de lungă vara,
Spre pădurea deasă , plină de mister Urme ce vor duce , spre final la moarte , Ne-a luat seceta speranța
Căci , din gerul iernii , scapă cine poate Mi-aș fi dorit ... Soarele ce-a ars ca para,
Spre câmpia verde, cu lanuri de grâu , Ce mult mi-aș fi dorit să ningă , Ne-a-nmuiat exuberanța .
Și , la ape limpezi , ce tresaltă 'n râu Trei frunze... Cu fluturi mari , de albă nea
Spre izvorul rece. ,ce curge sub deal , Trei frunze galbene pe-un ram , Pământu-n cercuri să-l atingă , Toamna vine mai săracă,
Când lumina lunii , lăcrimează 'n val În mărul meu de lângă geam Cu fulgi pufoși de catifea Iarna,fi-va tot mai grea
Lovite-n toamnă de vânt rece , Vara asta ce-o să treacă,
N-o mai vreau,în viața mea. Un borcan,plin cu untură,
În zile de vară , prin câmpul cu flori , Din locul lor , n-au vrut să plece Să văd pământul cum se-mbracă, A sărit și el, grăsanul
Ce-s scăldate-n rouă , dimineața 'n zori În haina lui de albă nea Și le-a dat-o peste gură,
Să mă plimb agale , parfumul să-l sorb , Și , stau tăcute , parcă vor , Mi-aș fi dorit să se întoarcă, Pe sub poală de pădure,
Frunza galbenă zvâcnește Căci,din el prăjești tot anul.
Să rămân la ele , toată viața-mi rob Să-și mai trăiască viața lor Frumoase ierni din viața mea
Să vadă primii fulgi de nea , Semn că,n-o să mai îndure,
Setea, ce o-ngălbenește . Din perete, sare-o troacă,
Să m-arunc în vadul , apei ce lin curge , Pe ram pustiu, cum vor cădea Să îmi revăd cu mult din urmă, Plină ochi,cu multă sare
Sub a genei sălcii , care tristă plânge Zăpezile ce m-au tot nins Mai în glumă,mai în joacă,
Să culeg mireasma florilor de vară , Să -ncheie toamna asta lungă , Cu fulgi zburdând că mieii-n turmă, A secat apa-n fântână,
Nici izvoare nu mai curg Le pune câte-o întrebare .
Ce inundă lumea , către prag de seară Când gerul iernii le alungă Pe-al vieții mele câmp întins
În alb omăt să se îngroape , Peste noi a fost stăpână,
Vara,cu aprinsul rug. Ce v-ați face voi vreodată,
Prin pădure-adâncă, să-mi port pașii iar, De măr să fie , mai aproape Să simt a fulgilor răceală, Dacă eu n-am să mai fiu ?
Să ajung la locul , unde-un vechi stejar În urma verilor toride Cred că, s-ar putea odată
M-a umbrit o vreme , și mi-a dat speran- Precum sunt frunzele în pom , Și , prin zăpadă să zburd iară, Toamna-ncepe,cu căldură,
Rareori,adie-o boare Să vă duceți în pustiu .
ță, Așa-i și viața unui om În zile sfinte de colinde
Să mă-nclin o clipă , de-o mai fi în viață Chiar , dacă timpul lui îi trece , Tot ce-i verde,nu îndură,
Și-n tăcere tristă,moare ! Un ulcior cu gura strâmtă,
De lâng' ai lui nu vrea să plece Plin cu apă de izvor
Că, de când plecat-am , nu mai știu de- De pe masă îi ascultă,
fel, Și-n iarna vieții de va ninge , Dimineața la Herculane
Și le spune tuturor .
De mai este 'n viață , sau , s-a dus și el Iubirea lui nu se va stinge Ceru' albastru precum jadul,
Căci , securea vremii , a tăiat obraznic , Aproape , el ar vrea să stea , Stă de munte agățat Mai ușor cu-atâta laudă,
Mulți stejari de vază, au căzut năprasnic Pe-ai lui , veghindu-i dintr-o stea Cerna își croiește vadul, Eu de n-aș aduce apă
De milenii, ne-ncetat . Ati rămâne tot grămadă,
A căzut și teiul , ce cu florea lui , La crucea rece Uneori,cioburi la groapă !
Parfuma în noapte , lumea statului La crucea rece am să-ți pun, Verde-crud e-acum la poale,
Au rămas de-a valma , mii de amintiri , Buchet de lumânări aprinse Doar,în vârf,stanca-i răzleață Un vătrai, încins în focul,
Către care-n gânduri , aruncăm priviri În ziua sfântă de Crăciun , Vântul,cu mișcări domoale, Din cuptorul cu corlată,
Ca semn al dragostei nestinse Dimineața ne-o răsfață. S-a răstit bată-l norocul,
Amintiri tăcute , gânduri ce ne dor , De-amuțiră toți deodată !
Ce lăsat-au urme , în trecerea lor Și , lacrimi voi vărsa la cruce Pe răcoare, orășelul,
Lăsăm gândul liber , și în nopți de iarnă A câta oară , nici nu știu Pare că-i un furnicar Și le-a spus: tăceți din gură
, Că, dorul tău , mereu m-aduce , Oameni simplii,de tot felul, Că de nu, vă sparg pe toate
Să ne plimbe-n tihnă , prin a vieții taină Atâta timp cât încă-s viu Își pierd timpul,în.zadar. Doar,stăpâna e-n măsură,
Să vă laude,de se poate !
Gerul iernii Să-ți spun că astăzi e-o zi mare , De pe munte și din Cerna,
Pe covoru' albastru , presărat cu stele , Cinstită c-o bogată masă Vine o răcoare pură Satul românesc
Trece-n noapte Luna , mândră printre Mi-aș fi dorit din depărtare , Ce te mână la taverna,
Unde-i recea băutură. Trece Luna peste satul,
ele Să te rentorci din nou acasă S-alerg pe ulița uitată , Adormit în miez de noapte
Pornind decuseară , merge lin pe cer , Trăgând o sanie de sfoară Și,din când în când,cântatul,
Farmec dându-i nopții , învelită-n ger Să stai la masa 'mbelșugată , Spre derdelușul ce m-așteaptă , Salcâmii de pe deal Unui pintenat răzbate.
Cu ochi divini să mă privești Cum m-aștepta odinioară Pe cărarea din pădure,
Raza ei pătrunde , prin păduri adânci , Cum m-ai privit în viața toată , Fumegă pământul cald Dorm în liniște,țăranii,
Printre brazii falnici , atârnați pe stânci Și-un zâmbet cald , să-mi dăruiești Dar , ce păcat că , nu mai ninge , Raze de lumină,pure, După truda lor depusă
Pese munți de piatră , cu albă mantie , Sau , nu mai ninge peste tot Picur' lacrimi de smarald. Sunt împovărați de anii,
Pin golașe dealuri , prin lunca pustie Dar , singur îmi răspund în gând , Chiar dacă iarna m-ar învinge , Și,de greua viață dusă.
Că , sunt doar , vise de-ale mele M-aș bucura de ea , cum pot Ce miros de floare dulce,
Gerul ce domnește , sub blânda lumină , Privesc la cruce și , plângând , Din salcâmii de pe deal Mâna lor,greu încercată,
Pune-un văl de gheață , în noaptea seni- Mi 'ndrept speranța către stele Legământul sacru Vântul serii o aduce, De atâtea ploi și vânt
nă Peste satu-mi ancestral . Este mâna sfântă,dată,
Poleind cu raza-i , noaptea cea geroasă Te strecori seară de seară ,
În al vieții mele gând Să mângâie-acest pământ.
, Sfârșit de an Ziua, florile sunt pline ,
Luna trece-n taină , precum o crăiasă Ca o blândă căprioară ,
S-a scurs un an din calendarul , Spre izvoare alergând Iar,dulceața lor,divină Dintr-o curte, lângă cușcă,
Acestei vieți , de zbucium plină Strânge roiuri de albine, Un cățel zănatic, urlă
Diadema Lunii , de pe frunți de munte , N-am vrea să mai trăim calvarul , Din a satului stupină . Supărat, lanțul și-l mușcă,
Dă putere vieții , gerul să-l înfrunte Și, te simt mereu aproape ,
Și-n noul an ce stă să vină Când respiri la sânul meu Vrând să zburde-n bătătură.
Pe zăpada albă , strălucind din plin , Seara,un miros de floare,
Mai coboară-n vale , cerbul carpatin Las privirile să-mi scape ,
Căci , anul ăsta ce-și ia zborul , Pe frumosul chip al tău Peste sat,se răspândește Și când zorii se revarsă,
Doar , lucruri rele ne-a adus Purtat de-o ușoară boare, Satul prinde viață, iar
Căutând întruna , printre stânci răzlețe , Cu secetă ne-a ars ogorul , Către lumea ce trudește ! Prin ograda de la casă,
Un culcuș în care , să nu mai înghețe Îți văd ochii ce-mi scânteie
Din vaduri , ape ni s-au dus Un foc viu ce-l porți în ei Vezi țăranul gospodar .
Și , un smoc de iarbă , de-ar găsi , măcar Ceartă...în bucătărie
, Ești minunea de femeie ,
Scumpiri ne-au năvălit tot anul , Când te văd în ochii mei Într-un colț, lângă corlată, Sunt mai puțini țărani în sat,
Că , de când cu gerul , a-ndurat amar La carburanți și la mâncare Căci, unii au plecat la cer
Așezate la grămadă
Slăbit a fost la noi și banul , Aș dori noapte de noapte , A pornit așa, deodată, În urma lor au mai lăsat,
Când lumina Lunii , de pe boltă piere , Iar , leu-i slab ca și valoare Dac-au avut vreun cavaler !
Stânci din munte dure ,crapă de durere Să te văd cum mă privești Între vase,mare sfadă.
Căci , gerul năprasnic , ce-a lovit din plin Și , să-mi dai dacă , se poate ,
La graniță războiul , moarte face ,, Un mic semn că , mă iubești De un lanț,legat ceaunul, De n-au avut ,ne fiind să fie ,
, Sunt spulberate vieți nevinovate Pământu-i plin de mărăcini
Lasă urm' adancă , pe-al stâncii destin Cât îl ține gura, strigă
Căci , rușii ar dori să mai înșface , Că , și eu te port cu mine , Căci,nu face niciunul, Iar, casa le-a rămas pustie
Bucăți întregi , din țări învecinate Și-ți păstrez chipul în gând Precum el,o mămăligă. Cu japca, luată de vecini.
Pe văi și pe dealuri , copacii trosnesc ,
Când gerul de moarte , fruntea le-o lo- Uneori , când doru-mi vine ,
Nici Europa nu ne vede bine , Mă trezesc din somn plângând O ulcică, buză-ntoarsă,,
vesc Ne tine țară de a doua mână
Ramuri aplecate , gata sunt să cadă , Dă și ea acum din gură.
Căci , unora din țări nu le convine , Las o lacrimă să-mi curgă , Și se crede mai făloasă,
Sub greaua hlamidă , de albă zăpadă Și , de la Schengen , iarăși ne amână Peste-a noastră fericire , Că,doar ea face fiertură.
Prin pădure' adâncă , prin greii nămeți , Și , spre cer închin o rugă ,
Am fost prea blânzi cu țările străine , Semn de-a mea pură iubire Iar,o strachină pe masă,
Scotocesc prin tufe , turme de mistreți Le-am dat cam tot ce ne-au cerut
Căutându-și hrană , grohăie de foame , Cu o lingură de lemn
Petrol și gaze și păduri virgine , O iubire ce-a dat viață , Sare,iute, parcă-i arsă,
Că , în gerul aspru , nimeni nu mai doar- Și , noi in schimb , nimic n-am perceput
me Altor vieți pe-acest pământ Și le face doar un semn.
Ce-au primit a mea povață ,
Am aplicat zicala românească , Ca pe-un sacru legământ Eu cu lingura cea veche,
Prin tufișuri rare , păsări caută hrană , Și-am stat cu capul , mai mereu plecat
Blestemând în taină , friguroasa iarnă De n-am fi, n-ați fi nici voi
Și ,a ajuns acum să ne-njosească , Început de toamnă Din vechimi facem pereche,
Doar , în miez de ziuă , gerul e mai blând Un domn austriac , înfumurat
, Cade frunza,gol e pomul, Voi vă dați acum eroi !
RTAJ
FILE DE
REPO
Ponoare – miracolul liliacului înflorit
Vremea nu se hotărăşte să-şi intre în rosturi. Pe sub cununi de munţi şi peste umeri de florească măceşul, socul, păducelul şi tot ce mai
Când se arată soarele şi lasă căldura să coboare coline, livezile îşi pregătesc în taină botezul po- poate împlini cu frumuseţe templul codrului.
peste raiul florilor, când răbufnesc dinspre munţi lenizării. Se ivesc pe ram buchete de fructe, ca Este sărbătoare de mai şi peste cornetele
aglomerări de nori negri care împrăştie ploi re- ofrandă a lucrului bine făcut, în ordinea firească mehedinţene, acolo, în vecinătatea plină de mis-
pezi şi de neoprit peste ţarina abia însămânţată. din laboratoarele secrete ale naturii. Albinele tere a Podului lui Dumnezeu. Unde, se pare că
Alteori, furtunile răscolesc pădurile şi vuiesc ne- s-au retras spre podoabele înmiresmate ale pă- pământul a fost binecuvântat cu comori ale exis-
bunatice peste lăstarişul abia înălţat din mugurii durilor înalte, printre flori rare şi pline de nectar, tenţei, îngăduinţei şi frumuseţii firii, mai mult ca
cenuşii ai codrului reînverzit, îmbulzind şiroaiele în liniştea şi basmul poienilor celeste, urmân- oriunde în lumea noastră. Şi unde regăsim me-
Ion Elena
şi umflând pâraiele până şuieră văile în bolboti- du-şi cu stoicism rostul. Peste întinderile netede reu povestea rozelor risipite în preajma caselor
rea valurilor revărsate. şi inundate de culoarea belşugului, grâul vrea să majestuoase şi-n înveşmântarea primăvăratică
Suntem la bună vreme după echinocţiu şi fie rege. Valuri de aer crud se rostogolesc în adi- a grădinilor. O poveste care rămâne undeva, în
spectacolul primăverii continuă. Scăpată din eri blânde prin desişul lăncierilor cu zor de spic plăsmuirea versului şi-n tinereţea efemeră a tu-
deschiderile astrelor, luna lui Florar s-a coborât încărcat de rod. Şi soarele-şi încearcă blânde turor, dar mai ales în iubirile şi-n sufletul oame-
printre noi cu ambiţii scoase din filele calenda- dogori de iunie, ieşind uneori din cuptoru-i în- nilor. ţiunilor florale, a parfumului rar şi reconfortant
rului şi aceleaşi nebănuite frumuseţi readuse cins. Se retrage însă prea repede, vrând parcă Regăsim însă, odată cu luna lui mai, mereu pentru orice trecător, dar mai ales pentru peisa-
printre noi. Acolo, lângă pridvorul cerului, pe plai să aştepte ceasul verii! trecător şi mereu spectaculos, liliacul cu bulgării jul deosebit de îmbietor, udat întotdeauna cu
şi-n luminişuri, imperiul verde al ierbii şi farme- S-au încărcat de rod şi speranţe grădinile. E săi de flori violacee. Iată de ce odată cu venirea miresme topite-n strop de rouă.
cul multicolor al florilor de tot felul şi-au împă- multă bucurie şi lumină-n ochii sătenilor. Pentru lui Florar peste ţinuturile din Ponoarele, toate Este luna lui mai. Suntem la Ponoare, unde
mânenit bogăţia. că raiul lunii mai le intră încet şi sigur în puterea drumurile duc spre cornetele dăruite cu podoa- înfloreşte cel mai mult şi cel mai frumos liliac din
sufletelor, alinân- ba monumentalei păduri de liliac. Aici, printre România. Acolo, unde culoarea violet înveleşte
du-le dorul de bine făpturi de stâncă sură şi firul mărunt şi îngădui- cornetele cu miracolul şi zămislirile ei de frumu-
şi înstărire. Peste tor al ierbii, s-au înălţat în toată splendoarea lor seţe şi energie, cu trăiri ritualice, culese dintr-o
fruntea gardurilor corolele pădurii cu flori de liliac. Pe aceste undu- nemaipomenită poftă de viaţă cu care natura
stau aplecate minu- iri de relief brumat cu piatră şi plin de mistere, este obişnuită să mulţumească oamenii, ca un
nile florale ale ano- puţin mai sus de privirea ochiului umed al Lacu- dar de la ea, ca o stare de spirit ce se cuibăreşte
timpului. Bulgări lui Zăton, care se umple cu lacrimi doar la vre- încet-încet în inima şi-n preocupările celor care
albi de zăpadă în- mea primăverii, s-a petrecut nuntirea florii vio- iubesc frumosul şi măreţia ei.
florită primenesc let. În gând mi se-nfiripă versul celebru al poe-
imaginea gospodă- În acest spaţiu generos al naturii, în amfi- tului. Parcă aud cântând privighetoarea. Ce con-
riilor din sat. Mires- teatrele văilor şi dolinelor, an de an, vin să ad- cert şi ce logodnă? Poezie, păsări, flori, culoare,
me şi culori diverse mire minunea florilor de liliac mii de iubitori de miresme – toate într-un inedit ritual al serafice-
atrag albinele, în- cântec, joc şi voie bună, oameni care ştiu să lor rânduieli. Spre bucuria mea, privesc cum în-
tr-un joc nemărturi- preţuiască mirajul clipei şi al frumosului. Oame- floreşte liliacul!
sit, printre petale şi nii vin cu drag şi dor la sărbătoarea florilor care, Ce minune! Să fii la Ponoare! Ceva mai
frunze fragede. Prin în toată solemnitatea şi crisparea reîntoarcerii aproape de Dumnezeu! Să sorbi cu privirea flo-
liziere şi-n adânci lor prin universul dăinuirii noastre, oferă tuturor rile liliachii, să-ţi umpli pieptul şi sufletul cu ae-
ferestre de păduri mulţumirea pentru contrastele şi strălucirea cu- rul miresmelor nevăzute şi să fii mulţumit că
se pregătesc să în- lorii violet, pentru unicitatea şi încântarea forma- trăieşti!
E toamnă, strugurii curg râuri…

Vuieşte vânt rece prin pădurile din preajma satului, vânt scă- şe ale Motrului. Cât mai aproape de acele fabuloase frumuseţi de nimeni nu le sare-n ajutor!
pat din vămile ascunse ale munţilor! Şi vântură frunze gălbui, val desprinse cu meşteşug din trupul râului, în oglinda cărora prin Urcăm iarăşi spre via-ngălbenită de forfota vremii. Agăţaţi de
arămii şi roşii peste firul potecii agăţate de coastă până pe umerii limpezimi de undă şi adâncimi virgine se vedeau zvâcnind odini- braţul viţei, strugurii parcă vin din veşnicie. Privesc apoi miraţi de
dealurilor cu viile întomnate de uimirea strugurilor. Aici, octombrie oară bancuri de mreană neagră. De multe ori, pe maluri verzi de sub grinda conacului zidit în vârf de deal. Acolo, bunicul a agăţat
a readus peste coline sărbătoarea culesului. Sătenii şi-au reunit râu cristalin, erai surpins de fulgerul argintiu al păstrăvului zbură- sub streaşină o coardă doldora cu ciorchini copţi, înmiresmaţi de
tot neamul, cu mic, cu mare, lângă viţa încărcată de rod cu bob tor peste creste înspumate de val ager şi limpede. La acele vre- aromele belşugului, să râdă-n soare, spre bucuria Anastasiei,
rubiniu în care vinul aşteaptă încă botezul luminii. Ca într-un vis muri, săgetarea peştilor peste gânduri de lespezi înlăcrimate pă- care aleargă ştrengăreşte printre butucii tăcuţi şi veseli ai viei.
din copilărie, de sub cupola frunzelor de-aramă, înroşite de focul rea netulburată de porniri străine vieţii. Zăvoaiele se-nveleau doar Nepoata lui Pătru Dogaru nu ştie cât de scurtă e vremelnicia şi-şi
implacabil al anotimpului, se ivesc ciorchinii înnobilaţi de culoa- cu vălul luminii. Purtau ruguri de rouă prin aniniş şi-şi cerneau poartă copilăria în zâmbet innocent, nepereche. Ştie de la bunicul
rea şi aromele toamnei. Bulgări de struguri mângâiaţi de soare frunzele toamnei peste covor de iarbă verde-fragedă şi-n răsfrân- că, la iarnă, strugurii puşi la păstrare pe căpriorii din pod îi vor
coboară în coşuri şi panere, sărutaţi de stârni din nou bucuria ei de copil.
mulţumirea culegătorilor şi neastâmpărul Cerniţi de nevolnicia ploilor mai puţin sănă-
mâinilor lor mângâietoare de rod. Alegi toase din treacătul anului şi pudraţi de ceaţa di-
bobul cu privirea şi el îţi linişteşte pofta cu mineţilor, strugurii aşteaptă resemnaţi în panere.
un gust ancestral, tămăduitor. Coborâte din creştet de deal, pe umerii înalţi şi
Pe Valea Motrului, de la Apa Neagră gravi ai bunicului, coşurile se-odihnesc oleacă
până spre lanţul muntos al Carpaţilor, până-şi rostogolesc ofranda-n gura zdrobitorului
hăt-departe, pe sub ramuri de plai, aproa- din lemn de soi. Pătru îşi umple căuşul palmelor
pe de veghea solemnă dinspre orizont a cu surâs de struguri şi sărută cu privirea jertfa
Munţilor Piatra Cloşani, dealurile poartă lor. Boabele curg râuri sub braţul din lemn de
printre sălbatice hăţişuri de mărăcini şi cireş care zemuieşte rodul viei în vinul ce se
ferigă împrejmuiri cu vii risipite pe feţele naşte şi se prelinge în gura hârdăului de stejar.
însorite ale povârnişurilor. Solitari şi cu- Nu este primăvară, dar via plânge iară! Atunci în
prinşi de flacăra lui octombrie, cu toată ochiul viţei, din răni, de la tăiat, acum, din bob de
coroana înroşită de unduirea toamnei, ci- struguri, zdrobit şi-nsângerat, dulce şi aromat!
reşii îşi păstrează ceva vreme frunzele să Braţul bătrânului caută-n amurgul viei. Ui-
mai încununeze cu farmec peisajul, pen- tându-se pe sine, via face pasul de răscruce,
tru ca apoi să le vânture pe tăpşanul tai- pentru a coborî-n izvoarele vinului. Pe vadul
nic al cărărilor pierdute pe costişele din zdrobitorului, poţi să asculţi suspinul ei. Când
preajma satelor. Le stau pe aproape ste- bobul de smarald pleacă-n vale, strălucitor şi
jarii semeţi şi uitaţi de cetăţile pădurilor plin de dor, să curgă-n şoapta vinului celest. În
înalte, frasinul, teiul, mesteacănul şi nu- toată tulbureala lui, odată turnat în largul putinii
cul, presăraţi în tabloul pastelat al toam- de stejar, vinul susură întruna. Tot mai încet, tot
nei mirifice. Măceşul şi-a zămislit buche- mai încet, până-şi limpezeşte sufletul şi ne zâm-
te de fructe printre cununi de spini, beşte clar din suflet de pahar strălucitor. Din
să-mblânzească un pic zăpezile ce se vor când în când, Pătru răsuceşte vranul să măsoare
coborî pe obrajii roşii ai focului din piept de deal. geri cristaline de izvoare neprihănite. puterea mustului. Murmură tăcut glasul viei în ulcică. Anastasia
În vale, sclipirile argintii ale râului ce susură tainic pe sub um- Astăzi, gânduri stranii le-au sugrumat frumuseţea aruncând gustă şi ea din licoarea domnească. Năstrapii îi sar pe obraji. Câtă
bre de munţi amintesc de ierugile de altădată, aflate acum doar în în poala lor amarnicele grămezi de deşeuri ale oamenilor fără re- bucurie rasare-n ochii fetiţei! Şi mirarea din privirea ei face toam-
legendele şi amintirile bătrânilor, la Padeş şi în alte sate mărgina- guli şi norme de civilitate. Zăvoaiele sunt triste şi încercănate, na mai frumoasă, tot mai frumoasă!
CONACU' BOIERULUI din Ponoarele

Ionela Doman
Ce se întâmplă atunci când dragostea pentru portul popular se ții cont de foarte multe detalii.
combină cu dorința de a vorbi despre satul în care ai crescut? Nu mai reprezintă o problemă
Apare Conacu’ Boierului într-un sat izolat din România în care nu nici faptul că sărbătorile le pe-
ai cum să nu îți dorești să te pierzi. trec printre oaspeți, cot la cot cu
Am transformat pasiunea pentru portul popular într-o afacere personalul și nu în familie. Dacă
de familie si am reușit, în același timp, să promovez un sat izolat îți place ce faci, nimic nu e greu
din România. Așa că, am vrut să intru într-o atmosfera de altădat’, sau imposibil. Zona este carsti-
cu boieri și domnițe care dormeau în așternuturi moi cu broderii de că, printre cele mai importante
bumbac, se ospătau românește din blide de pământ și jucau hora de acest gen din țară. În Ponoa-
cu patimă și foc, lăsând grijile la ușa conacului. Am pornit-o la rele găsești într-un spațiu re-
drum și am poposit la portul popular m-am întors acasă și am strâns și ușor accesibil o mulți-
reușit să aduc confortul hotelurilor marilor orașe, îmbinându-l cu me de obiective turistice. Cel
tradiția românească. mai cunoscut, dar și cel mai
Despre dragostea pentru tradițiile populare, dorul de casă, iu- apropiat de Conac, la doar 100
birea de satul în care am copilărit și, mai ales, despre o afacere de de metri este Podul lui Dumne-
familie, de succes, veniti laPonoarele să vorbim într-o lume de po- zeu – un pod natural din stâncă,
veste. al doilea ca mărime din Europa
La Conacu’ Boierului transpunem vremurile de altădat’ în zile- și singurul circulabil din lume. gat lupta cu timpul. După ce le-ai vizitat, poți continua drumul spre
le noastre. Oaspeții noștri se pot simți adevărați boieri și domnițe Peste el trece un drum județean. Pădurea de Liliac (rezervație naturală de peste 20 ha, singura pă-
pentru că readucem în prezent viața de demult atât prin decoruri- În imediata apropiere a Podului se află Peștera Ponoarele sau dure de liliac din țară), iar apoi spre Cheile Băluței, excelent traseu
le pensiunii, cât și prin mâncarea autentică, gătită de tineri pono- Peștera de la Pod. Este poli etajată și adăpostește mai multe specii pentru bicicliști și iubitori de natură.
reni după rețete vechi pe care le avem din moși strămoși. de lilieci. Deasupra peșterii, pe dealul ce-i poartă numele, se întin- Cred că cea mai mare schimbare a intervenit prin anul 2004,
Povestea noastră este de fapt a întregii țări unite, pentru că de Câmpul cu Lapiezuri. Lapiezurile reprezintă formațiuni carstice atunci când a apărut semnal GSM și la Ponoare și dintr-o dată s-a
toate camerele sunt unice, cu pictură pe mobilier sau pe pereți și unice formate în timp prin eroziunea apei în calcare. făcut liniște în sat. Până atunci oamenii strigau foarte mult unii la
fiecare dintre ele reprezintă o anumită zonă a țării. De exemplu, Dincolo de Dealul Peșterii găsim Lacul Zăton, lac carstic ce alții, poate de pe un deal pe altul. Altfel nu prea aveau cum să
avem camera Moldova, Oltenia, Muntenia, Banat… în total 14 ca- apare și dispare de-a lungul anului de mai multe ori, de aceea i se vorbească. E interesant cât de repede s-au adaptat noii tehnologii.
mere unice cu elemente etnografice chiar din zona pe care o re- spune și Lacul fantomă. Apa nu dispare fiecum, ci prin scorburi, în Pe de altă parte și horele din sat s-au schimbat. Atunci când
prezintă acea camera. galerii subterane, ieșind la suprafață câțiva kilometri mai jos, în eram eu copil se organizau mai des, săptămânal când era vreme
Este un business care îți aduce multe satisfacții în primul rând râul Bulba. Tot satul stă pe o pânză de păianjen formată din galerii bună și se țineau pe Podul lui Dumnezeu. Era cam singura ocazie
sufletești, atunci când vezi că reușești să aduci bucurie pe chipu- subterane. pe care o aveam de a ne vedea și a vorbi. Acum se mai întâmplă
rile oamenilor sau când pleacă de la noi cu bateriile încărcate. Bisericuța de sub Stei, monument istoric, precum și Moara asta doar la marile sărbători. Oamenii pot să vorbească la telefon,
Pe de altă dată, este un business solicitant, în care trebuie să Crăcucenilor sunt mărturii ale strămoșilor ponoreni care au câști- nu mai au motiv să iasă la horă.
noarele de fete pasionate am prins microbul și sigur de aici a venit și con- me populare. Mama se duce zilnic acolo și le
și talentate. Iile lor au ceptul de Pensiune Boutique, având camere de- aranjează.
succes atât în țară cât și corate diferit, funcție de fiecare zonă a țării, iar De multe ori îi dezbrac manechinele în căuta-
în străinătate. Tinerii pa- pictura să fie inspirată din modele de cusături rea iei perfecte pentru vreun eveniment, alteori le
sionați nu se lasă duși din populare din zona respectivă. A fost un moment folosesc pentru a adăuga un mic detaliu unei hai-
Ponoarele așa ușor au dat foarte comic atunci când am deschis Conacul. Îmi ne casual.
muncii pământului o altă doream să avem câte un manechin îmbrăcat în Fetițele mele au preluat pasiunea mea
valoare. De exemplu, unii costum popular în fiecare cameră. O tot rugam de pentru ii și pentru tradițiile populare si se bu-
au plantat lavandă, o câteva zile și mă refuza categoric de fiecare dată. cura mult când le îmbrăcăm în port popular. Insis-
cresc natural 100% și fac Cu o zi înainte de a deschide, am luat cu mine tă să poarte chiar și opincile. De altfel, la Parada
din ea produse artizanale femeile care mă ajutaseră la curățenie și am in- Portului Popular care precedă Festivalul Național
deosebite. trat în casa mamei, încolonate, spre mansarda de Folclor de la noi, fetițele nici nu concep să nu
plină cu manechine. În timpul ăsta, ea era undeva se îmbrace în port popular.
Sunt o mare iubi- la parter, pe un scaun, uitându-se blocată la noi Oamenii care vin la Conacu’ Boierului
toare a tradițiilor popu- cum coborâm una câte una cu manechine în bra- apreciază locurile altfel, locurile care spun o
lare, care, țe. Nu a mai avut replică. Dar tragedia cea mai poveste și nu se sperie de distanța față de orice
Ionela Doman împreună cu angajații săi de la in mod cert , vin de la mare nu a fost asta, ci atunci când i-am cerut oraș mai mare din țară. Încercăm să îmbinăm ele-
Conacu’ Boierului, vecinii săi din satul Ponoarele. mama. De 30 de ani colecționează ii, după ce costume populare pentru a le tăia și a le înrăma gant tradiția cu modernul, istoria cu prezentul.
casa părintească a mamei mele a ars și odată cu pentru a face tablouri la Conac. Și acum mă cear- Bucuria și mulțumirea lor este împlinirea noastră
La fel ca și mine cu sora, fetele mele cresc
ea toate costumele lăsate moștenire ei de către tă când își aduce aminte. și semnul că facem lucrurile cum trebuie pentru
într-o familie cu părinți destul de ocupați. De mul-
bunica mea. că încercăm de fiecare dată să se simtă ca niște
te ori până ajungem noi seara acasă, pendulează
Copil fiind, îmi aduc aminte că eram revoltată Ia la care țin cel mai mult este adevărați boieri și domnițe.
între bunici. La una dintre bunici au o curte imen-
cea pe care am luat-o
să plină cu animale, la îngrijirea cărora participă și
acum vreo 10 ani pentru
ele cu drag.
colecția mamei. Are peste
Diferența e că la vârsta lor, eu cu sora mea
100 de ani și este deco-
mergeam cu vacile la păscut mai de drag (mai
rată cu mii de sârme de
ales atunci când veneau și verișorii de la oraș
câțiva milimetrii lungime,
acasă), mai de nevoie (atunci când ne trimitea
aurii. Se intersectează ca
tata). Lucru pe care eu n-aș îndrăzni să-l fac
niște clești formând mo-
acum cu ele. Lipseam ore bune de acasă cutreie-
dele unice. Este foarte
rând cu verișorii dealurile, fără ca cineva să-și
grea și arată cât talent,
facă griji, eram mai independenți și parcă mai
migală și răbdare aveau
responsabili.
femeile în trecut.
La noi în sat încă se mai păstrează nealterate
Colecția are costume
obiceiurile, așa cum le știu eu din copilărie: Colin-
întregi, nu doar ii și cred
deții, Vinerea Ciumii, Nedeile, Izvorul Tămăduirii
că sunt peste 100, aco-
cu ale sale orânduiri din strămoși lăsate. Nu sea-
perind toate zonele țării-
mănă obiceiurile de la o zonă la alta, cum nu sea-
pe care le tinem
mănă de multe ori nici chiar la două sate înveci-
Opinci din colecția mamei Ionelei Doman in mansarda casei
nate. Ionela Doman
părinților care se află în
Meșteșugurile populare sunt chiar mai practi- împreună cu fetița
pentru ca nu aveam loc să-mi aranjez hainele în imediata apropiere a Co- ei, îmbrăcate în port
cate decât acum 10-20 de ani datorită unor ateli-
ere de ii și costume tradiționale înființate în Po- dulap din pricina colecției de costume populare a nacului. Este destinată în întregime acestei colec- popular
mamei care se tot mărea. Totuși, inconștient cred, ții și este plină de manechine îmbrăcate în costu-
Atelierul Acul și Ața din Cracu Muntelui
Atelierul Acul și Ața, afacere dema- costumele pe care le cream. Inițial, nu Porțile de Fier, Fanfara din comuna Go- mea un atelier.Am obținut o finanțare
rată într-un moment de cumpană din m-am bucurat de sprijin, persoanele deanu. În anul 2010, eu, mama mea și PNDR pentru construirea atelierului
viața mea, în anul 2010. Am creat un din jurul meu erau reticente în privința încă o femeie lucram și nu reușeam să Acul și Ața, dar și pentru achiziționarea
costum popular pentru mine și de aco- reușitei unei astfel de afaceri și la posi- mai facem față comenzilor pe care le unor utilaje (mașini de cusut și surfilat
lo a pornit tot ceea ce eu fac astăzi. bilitatea de a primi finanțare. Deși nu a aveam. Nu erau exagerat de multe, dar folosite la pantaloni, veste, hai-
După ce am cusut primul costum, cre- fost un drum uș o r m-am lovit de lucrând doar manual, nu puteam să fa- ne). Dacă în anul 2010 cifra de afaceri
at de mine și de mama mea, colegi de- scepticismul celor din jur, am perser- cem o cantitate foarte mare. Și atunci era 150.000 lei, ulterior mi-am propus
ai mei și-au dorit să le cos eu un cos- verat și am găsit soluții de promovare am adus o persoană, și încă o persoa- triplarea cifrei de afaceri în doi ani și
tum popular… și așa mi-am dat pentru a-mi face cunoscută afacerea și nă, casa mea devenind practic un loc distribuirea produselor în toată țara.
seama că aș putea să îmi asigur veni- a o dezvolta. La început m i-a fost greu, în care nu se locuia decât la etaj, iar la Cel mai important lucru pentru a avea
turile de care aveam nevoie. Am re- atât cu clienții, cât și cu forța de mun- parter era totul plin de ațe, de fire, de succes este să ai încredere și să-ți pla-
nunțat la muzica populară, cânt doar că. Pentru a-mi face cunoscute costu- materiale. Pentru că aveam nevoie de că ceea ce faci; principii etice și mora-
din plăcere și toată atenția și tot timpul mele populare lucrate în atelierul meu un spațiu mai mare pentru desfășura- le solide și, nu în ultimul rand, cunoș-
meu s-a îndreptat spre această artă de am dus câteva astfel de costume la un rea activității și nu dispuneam de banii tințe în domeniul antreprenoriatului.
a coase Începutul a fost greu, din fon- magazin din Severin, apoi la un mall necesari m-m gândit să scriu un pro- Sfaturile pe care Marius Bostan, iniția- în străinătate înapoi în țară. iar astăzi
duri proprii și cu credit bancar. Lucram din Timișoara, iar ulterior, am început iect pentru obținerea unor fonduri eu- torul proiectului RePatriot, mi le-a dat conduc un atelier de costume populare
doar cu mama iar sediul întreprinderii să particip la licitații organizate de di- ropene. Nu știam ce documente îmi în anul 2012, eu le-am ascultat, le-am românești, lucrate manual cu o echipă
era în casa construită împreună cu so- verse primării de comune (Ponoarele, trebuie și ce urmează după aceea și luat în seamă și am încercat, cât am de 23 de persoane și sunt încrezatoare
țul meu. Aceeași casă juca rol de că- Garla Mare – Mehedinți, Danciulesti – am contactat o firmă de consultanță și putut, să le pun în practică. Am reu- în viitorul afacerii mele.
min, atelier și expoziție pentru toate Gorj), dar și alte organizații muzeul așa am reușit să realizez în comuna șit să îmi aduc o soră care era plecată
De vorbă cu ponoreanca Oana Pîrvan care cucereşte lumea în costum popular

O poveste despre o femeie puternică aducă o cofinanţare de 60.000 de euro. costum popular, să ne mai amintim din Viena. Au fost clienţi de-ai ei care au Oana Pîrvan.
şi cu un devotament nemărginit pentru Evident că a mers pe la bănci, să caute un de rădăcinile ancestrale ale poporului ajuns în America, în Marea Britanie, ba Oana Pîrva a învățat tainele
pasiunea ei. Dacă ar fi să o caracterizez împrumut. Găseşte oameni care o susţin. nostru. Cu totul alte preocupări are azi chiar şi în celălalt capăt al lumii, la Abu meseriei de la bunica ei: Oana Pîrvan a
pe această femeie, aş spune în primul Se referă în mod special la un director al societatea, de pildă să importe obiceiuri Dhabi, ducând astfel vestea atelierului prins drag de acest gen de artă încă de
rând că e puternică. Apoi că dă dovadă unei instituţii financiare care o descoase, cu un vădit caracter comercial. Cât deschis în Ponoarele. Din cele mai pe vremea copilăriei, când bunica ei
de un devotament fără margini faţă de ce şi cum vrea să facă. Dorind să se despre costumele populare care ne neaşteptate locuri au început să apară lucra la războiul de țesut. De fapt, bunica
pasiunea ei. Şi că nimic nu a făcut-o să convingă de faptul că acest potenţial inundă oraşele, iarăşi nu mai spun ceva aprecieri pentru munca româncuţei a fost cea care a învățat-o pe Oana
se oprească din visul său. Pot zice astfel client chiar e mânat de microbul tradiţiei nou dacă amintesc despre făcături curajoase. Pîrvan cum se coase o ie, astfel că a
că am avut privilegiul de-a o cunoaşte pe populare, vine acasă la Oana. realizate în obscure fabrici, dând numai Alt obstacol: Vorbim, la final, despre ajuns astăzi să facă costume de la cap la
Oana Pârvan. „M-a găsit ţesând, alături de mama. senzaţia autenticului. Acesta e, pe scurt, un aspect foarte sec, noua legislaţie coadă, considerate adevărate opere de
Cum ne-am cunoscut: Prima oară Şi în acel moment mi-a comunicat că îmi contextul, deloc feeric, în care personajul fiscală. Mai pui la socoteală şi faptul artă.
am văzut o tânără în costum popular aprobă creditul, dar că nu mă va slăbi meu decide să investească nu numai că niciodată statul român nu a susţinut Afacerea a fost pusă pe picioare
care stătea pe un scaun şi cosea. Dar nu din ochi, până nu-mi voi duce proiectul foarte mulţi bani, dar şi enorm de multă iniţiativele private dedicate tradiţiei cu fonduri europene: Oana Pîrvan a
neapărat cu mâinile făcea lucrarea asta, până la capăt”. O întreb cu ce a garantat energie. Şi speranţă. O întreb dacă i-a populare. Taxate şi impozitate la fel obținut 200.000 de euro din fonduri
ci pur şi simplu cu întreaga ei fiinţă. Nu împrumutul, la care mai plăteşte şi acum fost frică. „Dacă mă gândesc acum la tot ca orice altă întreprindere, indiferent europene, după care fosta econoistă a
erau doar acul şi aţa. Mi s-a părut mult rate, şi zice că e vorba de terenul şi de ce a fost, prin câte am trecut în aceşti de domeniu. Dar trecerea asigurărilor adunat câteva femei pricepute și a
mai mult. M-am apropiat de ea, am făcut clădirea atelierului. O investiţie răsărită ani, mă apucă frica”. Dar, în acelaşi timp, sociale de la angajator la angajat e o înființat un atelier în Ponoarele, satul în
cunoştinţă şi dialogul s-a legat de la în Ponoarele mehedinţene. îmi dă de înţeles că a fost ca atletul acela lovitură în plus. „Am stat de vorbă cu care ea a crescut, din județul Mehedinţi.
sine, atât de firesc cum doi prieteni buni Mentalităţi retrograde: Dacă aveţi care porneşte în cursă şi odată plecat angajatele mele şi le-am spus foarte „Nu facem faţă în acest moment.
pot vorbi. Apoi mi-am dat seama despre impresia că banii au constituit cea mai se duce înainte ca o săgeată. Te afli în sincer că le va scădea salariul, iar eu nu Pentru că, din păcate, forţa noastră de
ce e vorba, de sufletul ei. mare problemă, să ştiţi că vă înşelaţi. situaţia în care dezastrul apare numai am acum capacitatea de a compensa muncă a migrat. Tinerii nu mai au
Amintirile copilăriei: Această Atelierul cu suprafaţa totală de 180 de dacă te opreşti, chiar şi pentru o clipă. golul creat de noua lege”. răbdare să înveţe”, mai spus Oana
olteancă îndrăgostită de portul tradiţional metri pătraţi a fost pus la punct, dotările Aşa curge discuţia noastră. Nu se opreşte: Simt părerea de rău Pîrvan.
îmi poveesteşte cum cosea, alături necesare sunt şi ele în regulă. Mai era Vântul schimbării: Dar uite că în glasul ei şi îmi explică imediat de ce. Cântăreții comandă costume
de mama şi de bunica ei, pe când nevoie de 25 de femei care să lucreze lucrurile încep să se schimbe. Şi sunt tot Pentru că femeile acelea, din atelier sau populare la Oana Pîrvan: Acum,
avea doar şapte ani. Bunica lucra, în aici. Cea cu care vorbesc acum îmi spune mai mulţi români care vor să se întoarcă de acasă, muncesc cu adevărat, nu se vedetele din muzica populară își
vremuri îndepărtate, la o cooperativă că le-a pus la dispoziţie un contract de cu faţa spre ei înşişi. dau în lături de la niciun obstacol, nici comandă costumele populare la Oana
meşteşugărească, Arta Casnică, în muncă pe baza unei norme întregi, le-a “De câţiva ani buni încoace simt măcar atunci când trebuie să rămână Pârvan, iar comenzi serioase vin și de
Tismana. O ajutau să-şi facă norma fiica asigurat şi o masă caldă. A găsit femei acest lucru, văd tot mai mulţi oameni peste program şi să termine o comandă. peste hotare.
şi nepoata, acasă. Nepoata creşte, ajunge în Ponoarele, în Motru. Mâini dibace care care încep să caute autenticul”. Asta se Oana se întoarce la acul şi la aţa ei. Şi „Trimitem peste hotare. În Italia, am
la şcoli mari, îmi spune că e absolventă învăţaseră arta tradiţionalelor cusături traduce prin creşterea cererii de costume coase. E un fel de a-mi spune că nu vrea avut un ansamblu pe care l-am făcut de
de Finanţe-Bănci. Dar şi cu un master de la mame şi bunici, ca în orice casă populare. Să ne amintim şi de iile pe care să se oprească… curând şi au fost foarte încântaţi”, mai
în vastul domeniu al administraţiei în de gospodar. Dar ce te faci cu bărbaţii tot mai multe femei de la oraş le poartă. Afacerea de pe vremea bunicilor spune Oana Pîrvan.
afaceri şi turism. lor? Aici e aici, pentru că ei nu erau de Oana a fost, dacă se poate spune aşa, cu care Oana Pîrvan a dat lovitura. E Ce prețuri are Oana Pârva la
Schimbarea din 2008: Numai că acord ca nevestele să plece de acasă şi vizionară. A intuit evoluţia percepţiei plătită cu mii de lei pentru un singur confecțiile ei: Prețurile practicate de
de lumea satului nu s-a lăsat niciodată. să aibă un loc de muncă, să fie oarecum publice. Are cifre exacte, legate de ce se obiect Oana Pîrvan pentru confecțiile ei nu sunt
Să cânte îi place mult, a fost şi solistă independente. Ce îmi spune Oana nu e întâmplă acum cu producţia atelierului Oana Pirvan a dat lovitura in afaceri unele mici, ba din contră, însă munca
într-un ansamblu folcloric. Se întâmplă ceva ieşit din comun. Am mai întâlnit ei. Şi cu desfacerea. Asta înseamnă 200 cu un mestesug vechi. S-a aflat care pentru fiecare obiect vestimentar este
ceva în 2008. Are nevoie de un costum în mediul rural asemenea mentalităţi. de costume populare vândute în fiecare este afacerea de pe vremea bunicilor cu imensă.
popular. Pe care şi-l confecţionează Până la urmă toate obstacolele au fost an. La care se adaugă iile – atenţie! – care o româncă a dat lovitura. E plătită Spre exemplu, o ie, la care se poate
singură. Atunci se declanşează ceva depăşite. Echipa e completă. O parte din 150 de bucăţi pe lună. cu mii de lei pentru un singur obiect. Ce lucra și 6 săptămâni, pornește de la
în destinul ei. Vrea mai mult decât un angajate lucrează acasă la ele, altele în Aprecieri de peste tot: Comenzi s-a apucat să facă femeia, vezi în prețul de 250 de lei, iar în funcție de
costum. Se apucă să scrie un proiect cu atelier. “Acul şi aţa”, aşa se numeşte vin de la ansamblurile de muzică şi de rândurile de mai jos ale articolului. complexitatea modelului aceasta poate
finanţare europeană. Pentru a reconstrui atelierul. dansuri populare din întreaga ţară, de la o O economistă a dat lovitura cu o ajunge și la 2500 de lei. Un costum
un univers care părea definitiv pierdut. Atunci când încercările te întăresc: serie de case de cultură care organizează afacere învățată de la bunica ei. Ce a întreg, potrivit Oanei Pîrvan, în funcție de
Alergând după un credit: Un proiect Vreau să aflu dacă familia a susţinut-o. spectacole şi îşi pun la punct propriile ajuns să facă femeia: O femeie din complexitate, poate ajunge să coste
european în valoare de 198.000 de euro i Oftează, amintindu-şi de mama ei care grupuri artistice. Dar şi de la români, în Mehedinți, de profesie economist, a 4500 de lei. Prețurile la costume pornesc
se aprobă. Dar cu o condiţie. Trebuie să nu i-a vorbit o lună, după ce-a aflat ce general. Şi nu numai ei. Sunt anunţat renunțat la locul de muncă pe care îl de la 1000 de lei.
are de gând fiica. de colaborarea cu un magazin on-line avea când a realizat că poate face
„Mama ar fi vrut să am un serviciu, bani frumoși dintr-un meșteșug
să lucrez ca toată lumea undeva, să nu foarte vechi. Acum, încasează și
mă complic în niciun fel”. Oana e şi ea 4.500 de lei pe un obiect pe care îl
mamă, la rându-i. Are o fată de 14 ani. Ea face cu mâinile ei. Astfel, femeia s-a
şi fata. Ea a rezistat în toate încercările apucat să coasă costume populare
acestea. Oana şi fata. Mai mult nu prea doar cu ac și ață, așa cum făceau
vrea să spună, dar înţeleg foarte bine. străbunii odinioară.
Bucuria e că propria-i fiică e dedicată Femeia confecționează ade
tradiţiei populare. Coase. Cum făcea şi vărate opere de artă: Doamna și-
mama ei… ar extinde afacerea însă nu găsește
A mers contra curentului: Trăim alte femei care să se priceapă să
într-o ţară în care obiceiurile populare coasă cămăși populare și nici nu
sunt într-un vădit regres, nu de ieri, sunt dispuse să deprindă acest
de alaltăieri, ci de peste un secol. Nu meșteșug.
mai e demult o noutate pentru cei Operele de artă ieșite din
care urmăresc fenomenul. Ce să mai mâinile fostei economiste ajung în
spunem despre vremurile actuale, când toată lumea. „Mie îmi place să
tradiţiile sunt marginalizate. Aproape creez. Eu, dacă văd o floare şi îmi
că ne era ruşine să mai îmbrăcăm un place, o aşez pe pânză”, spune
ANII DE LICEU Corega (Ciobanu) Elena – Oana TG-JIU

Anii de liceu……., au fost anii bucuriei de a trăi, anii în care lor. Ne-au pus și-n situația de a descoperii independent soluțiile și un material mai prețios, mai complicat și mai sensibil decât este
visam cu ochii deschiși spre viitor, în care legam prietenii de nedes- de a învăța din greșeli. omul în devenire”.
părțit, în care cu toții eram într-o perioadă plină de emoții, bucurie Toată stima și respectul pentru toți profesorii care s-au implicat,
de culoare. și-au dat toată silința să pregătească întegi generații pentru viitor,
Inocența și naivitatea au făcut din adolescența noastră o lume pentru a deveni oameni în societate care să facă cinste locurilor de
fericită, înconjurată de bine și aparența de puritate. În anii de liceu unde au plecat.
am învățat să fim noi înșine, a fost momentul și locul ideal unde Pe măsură ce anii au trecut, pe măsură ce ne-am maturizat, am
puteam visa, unde dădeam frâu liber fanteziilor, orice detaliu, apa- devenit mai serioși, deja vorbim mai puțin și facem mai mult, încer-
rent lipsit de importanță, reușea să ne capete toată atenția. Simpli- căm să afișăm o mină serioasă, în plus nu mai facem risipă de en-
tatea cu care vedeam lucrurile ne îmbia sufletul cu o fericire ieșită tuziasm, neexpunându-ne liber emoțiile. Pierdem jocul, pierdem li-
din comun. bertatea și odată cu ele pierdem nemărginirea. Devenim scalvii
În cei patru ani de liceu ne-am ajutat unii pe alții să ne maturi- propriilor noatre prejudecăți și autolimitări. Ar trebui măcar în sufle-
zăm, să ne definim personalitatea, am învățat împreună valorile care te să rămânem veșnic copii.
sunt importatnte în viață, am învățat să alegem. Frumoasă, fascinantă, magică, vârsta adolescenței, ne rămâne
În ceea ce privește studiul, consider că unii profesori și-au pus în suflet și ne vom aminti cu zâmbetul pe buze momentele în care
amprenta asupra noastră, iar noi i-am luat ca modele, ca exemple eram lipsiți de griji, clipe care ne vor oferi un strop de bucurie, de
de viață. Am cunoscut profesori care hrăneau curiozitățile noastre și fiecare dată când ne vom aminti de ele în anii ce vor urma.
dorința de cunoaștere, ne explicau trecutul și noi ne imaginam viito- Acum îmi amintesc cu drag diferite întâmplări ale adolescenței,
rul, investeau mult în ceea ce făceau, manifestând pasiune și dăru- evenimente importatnte, care mă fac să zâmbesc și să evadez din
ire, valorificând potențialul nostru al elevilor. Un înțelept spunea despre meseria de profesor următoarele rutina obositoare a vieții de zi cu zi, ca o carte pe care o poți citi
Profesorii noștri ne-au dezvoltat responsabilitatea pentru actul ,,Nici o profesie nu cere posesorului ei atâta competență, dăruire și oricând, ca un film pe care îl rulează cinematograful gândurilor, ca
de învățare și încrederea în propriile forțe, în atingerea performanțe- umanism ca cea de educator, pentru că în nici una nu se lucrează cu un cântec pe care îl pot auzi doar eu.........
LICEUL ATUNCI, LICEUL ACUM

iect. Chiar dacă dem câteva din diferențele pe care le-am
internetul exista remarcat față de acum douazeci de ani:
atunci, sursele Nu aveam smartphone-uri. Telefoanele
disponibile erau în mobile existau deja, dar erau scumpe, iar
cel mai bun caz elevii de liceu aveau șanse puține să le de-
neclare. În zilele țină. Îmi aduc aminte că nici profesorii nu
noastre, deși, tot dețineau cu toții un telefon mobil
ce trebuie să facă Accesul la internet nu era o practica de
elevii este să se zi cu zi. Social media precum facebook,
îndrepte spre Go- Twitter, Instagram, YouTube nu existau.
ogle, iar acolo vor Dacă v-ați gândit vreodată cum am petre-
găsi absolut orice cut vremurile atunci fără internet și social
informație nece- media, am reușit să ne trăim zilele fără ele
sară la doar un și chiar trăiam frumos.
click distanță. Ei Când profesorii te pedepseau, părinții
nu vor înțelege ni- tăi nu veneau în apărarea ta. Dimpotrivă, te
Am început liceul în urmă cu 20 de ani în ciodata cât de mai pedepseau și părinții încă o dată.
comuna Mătăsari, la Colegiul Tehnic Mătăsari. multă muncă de studiu și cercetare era nece- Acum, dacă ai note proaste, e vinovat pro-
Întâmplător, zilele trecute am petrecut cateva sara pentru realizarea unui eseu de 500 de cu- fesorul...
ore într-o sală de clasă a unui colegiu din Târgu vinte despre al doilea razboi mondial! Nici mă- Am arătat mai mult respect față de pro-
Jiu. A fost un sentiment ciudat, totul fiind foarte car bullying-ul nu mai este ce era. Bătăușii de fesorii noștri. Cumva pe lângă respect, sim-
diferit față de cum îmi aminteam eu liceul. Deși azi, nu-și mai folosesc pumnii își folosesc tele- țeam si o oarecare teamă față de profesor.
conceptul de bază al școlii a rămas același foanele. Nu știu dacă asta e ceva bine sau rău, Acum se tem profesorii de elevi.
timp de decenii, multe dintre lucrurile care intră e doar diferit. Noi, băieții de acum aproape Sălile de clasă nu aveau aer condițio- gust amar. Simt că am îmbătrânit și o iau pe
în învățare și socializare în zilele noastre sunt doua decenii, dacă aveam ceva de împărțit, re- nat, exista decât opțiunea de a deschide feres- urmele părinților mei, când aceștia se expri-
foarte diferite de ceea ce erau înainte. Ca elev zolvam printr-o încăierare fizică dupa care re- trele. mau cu ”pe vremea mea”. Fiica mea, în vârstă
de liceu, a trebuit să petrec ore întregi în bibli- deveneam prieteni. Acum vă harțuiți online unii Memory stick-ul era ceva de domeniul SF- de 5 ani, mereu mă întreabă cum era pe vre-
otecă uitându-mă prin enciclopedii de fiecare pe ceilalti și tind sa cred că hărțuirea în mediile ului. Floppy disk si CD-ul erau atunci la putere. mea mea. Și de fiecare dată răspunsul este
dată când trebuia sa fac un referat sau un pro- de socializare este mult mai nocivă. Dar să ve- Nimeni nu venea la școală cu laptopuri. Nici același: era mai bine! Nu spun că nu mi-ar fi
măcar profesorii nu le aveau. plăcut sa fi avut smartphone sau facebook
Am trimis scrisori pentru a ne atunci. Cu siguranță le-am fi adorat și noi la fel
mărturisi dragostea. Da, am fost ca și copiii din ziua de azi, dar știind cum a fost
mai romantici și mai dramatici. atunci, știind și cum este acum, trag linie și
Acum elevii nu își mai trimit nici spun: ERA MAI BINE! Eram mai umani, aveam
măcar bilețele. sentimente mai profunde, eram mai sfioși, mai
Cultura selfie nu exista. Aveai timizi, mai temperați. Aveam ceva ce tinerii de
nevoie de o cameră adevărată și azi nu o sa mai aibă niciodată, aveam viață pri-
de cineva care să opereze acea vată, aveam intimitate. Atunci colegele de liceu
cameră pentru a-ți surprinde mo- nu apăreau goale în videoclipuri și poze, iar
mentul selfie. Acum, cultura selfie momentele intime nu erau distribuite la toți co-
a infectat deja pe toată lumea. legii. Din păcate, generația de azi cu greu o să
Am părăsit sala de clasă cu un mai cunoască ”normalitatea”...
Din comoara de aur a folclorului românesc
Floare fui, floare trecui - PETRICĂ MÂŢU-STOIAN - Amiralul muzicii populare

Tot nu te vad mulțumită Joacă danțul lui Gherghina ca la Mehedinți De traiul ce l-am trăit Dar tinerețea mea bună, Şi vină să jucăm dansul
Legănat și cu târcol cum îl joacă mulți C-am umblat pe unde am vrut Văd cum îmi scapă din mână. Legănat şi fără teamă,
Coace doamne prunele Am iubit ce mi-o plăcut Ca la Baia de Aramă.
Coace Doamne prunele, să umplem cazanele, I-auzi mândră i-auzi ia cum te strigă mumă-ta mă! Am iubit ce mi-o plăcut 3. 1. (BIS) Câte faci Doamne pe lume
Să curgă rachiu pe ţavă, să beau cu mândruţa Și așa de-ar vedea că ești cu mine La țară tărăncile Toate-mi plac că le faci bine Ţine pasul binişor,
dragă Ar sta mută patru zile! La oraș cucoanele Numa-un lucru te-aș ruga, Leagănă-te pe picior.
Coace Doamne prunele, să umplem cazanele, Hop și-așa măi! La țară pe țărănește M-ai lasă-mi tinerețea!. Jucaţi după torogoată,
Să curgă rachiu pe ţavă, să beau cu mândruţa De o lună și mai bine La oraș pe boierește. REFREN X3 Geaba beau, geaba mănânc - Hai cu hora legănată.
dragă.
De-o lună și mai bine II. Iubi pe la Blahnița Treci mândră podu lu Ganţu,
Hai să bem un păhărel, numa unul mititel, Nu știu Doamne ce-i cu mine {bis}. Târgu și Oltenița Şi vină să jucăm dansul
Hai să bem câte-o cănuţă, adusă de-a mea Târgu și Oltenița Legănat şi fără frică,
mândruţă. R: Că nu-i nici boală nici durere Severinul și Baia Ăsta-i dansu lui Petrică.
Bate ceasul Hai să bem, să bem, să bem, până mâine tot O fi patimile mele {bis}. Mai iubi și picolea
Bate ceasul, vremea trece, orele se duc, ce-avem, Da că mândrulița ba {BIS}. Hai cu pasul repejor,
Trece viața omului, minut cu minut! Că ne trece-un an din viaţă, şi ne-mbătrânim la 2. M-am dus la un vrăjitor Leagănă-te pe picior.
Bați într-una ceasule și îmi faci necaz, faţă. Și mi-a zis că am să mor {bis}. REFREN. Lele lelișoară Dar nu aşa ca Vasile,
Rupeți-s-ar acele, să nu mai ai glas! Hai să bem, să bem, să bem, până mâine tot Lasă-mă cu capu-n poală Care-i beat de 2 zile.
ce-avem, R: Dacă mai stăteam o noapte Cu mâna la țâțișoară
Tic-tic-tac, mai trecu o oră, Că ne trece-un an din viaţă, şi ne-mbătrânim la Mă duceam singur la moarte Să mă lecuiesc de boală. De la brâu se leagănă,
Tic-tic-tac, viața-i ca o horă! faţă. De-o fi pus blestem pe mine Şi la joc se-mpiedică
Tic-tic-tac minut cu minut, Cât trăiesc nu știe nimeni. III. Ce te-ncrezi mândră te-ncrezi Şi tot daţii îl încurcă,
Beau şi vin, beau şi rachiu, de nimica nu mai În oglindă când te vezi {BIS}
Niculina Stoican cu Vasile le dă de furcă!
Tic-tic-tac zilele se duc. Petrică Mâțu-Stoian
ştiu, 3. Vrăjitor măi vrăjitor Dar când ești neprimenită Saltă mândră poalele,
N-ai habar de nimenea, ceasule nu stai! Umple ulceaua de vin, c-am la inimă venin. Dezleagă-mă să nu mor {bis}. Ești ca Dracu de urâtă. Ca să-ţi văd picioarele
Geaba beau geaba mănânc
Tu nu-ți găsești liniștea și nici somn nu ai! Au, Doamne, că iar mă-mbăt, iar mă freacă cu Geaba trăiesc pe pământ
Dar și tu ai steaua ta și-o să-ți cadă odată, oţăt, R: Dezleagă-mă de blestem REFREN.Lele lelea mea La Craiova-n târgul mare
Geaba beau geaba mănânc
O să-ți stea inimioara și n-o să-ți mai bată! Nu mă ţin picioarele, c-o fost coapte prunele. Că de moarte eu mă tem {bis}. Săruta-mă cum ai vrea Într-o zi de sărbătoare, la Craiova-n târgul mare
Geaba trăiesc pe pământ
Sara și dimineața Mă dusei să vând porumb, anul ăsta s-au făcut
Când cu neica m-au urât
Refren X1 Au, Doamne, că iar mă-mbăt, iar mă freacă cu 4. Dacă mai stăteai o noapte Peste zi întodeauna. x2
Și cu el eu nu mai sunt
Bate ceasul, bate bate, viața o trecut! oţăt, Te duceai singur la moarte {bis}. Pe la sfatul târgului, pe Petrică l-auzi-i
Când cu neica m-au urât
Nu știu de le-am făcut toate cum a trebuit. Și la nas îmi pune ceapă, că beu vinu’ fără apă. IV. Ibovnică vechitură Cum strigă în gura mare: ''Am un cazan de vân-
Și cu el eu nu mai sunt
Am vrea să întoarcem vremea, de la remortor, Dă-ne Doamne an bogat, să nu mă-mprumut la R: Am iubit și am lăsat Mușcațe-aș limba din gură {BIS} zare! '' x2.
Și degeaba mai trăiesc
Bine-ar fi dacă am avea, ceas al anilor! stat, Și-am făcut mare păcat Și doi dinți de lângă limbă
Când cu mândra nu vorbesc
Să fac vin mult şi rachie, să nu beau pe datorie. Am iubit și-am părăsit Să rămâi ca Dracu știrbă Vând cazanu' de la tata că mă certai cu nevasta
Și degeaba mai trăiesc
Bea omule și petrece Bucură-te crâşmăriţă, că vin să-ţi cer o guriţă, Dumnezeu m-a pedepsit. Să nu știe nimenea Îmi pare rău ca să-l dau, altu nici n-o să mai iau x2
Când cu mândra nu vorbesc
1. Omul cănd e necăjit O guriţă şi-un pahar, vin şi mâine seară iar. Că te-a sărutat neica. C-am umblat cu el prin țară și mi-o adus multă
Mai bine să fi murit
Se duce să bea la birt Doamne duşmanilor mei fală
Decât să o port în gând
Vrea să-și aline amarul Crenguță cu frunzulițe Frunză verde mărgărit, REFREN.Lele lelea mea Acum nu mai vreau să știu de mirosul de rachiux2.
Mai bine să fi murit
Cu sticla și cu paharul{bis}. 1. Crenguță cu frunzulițe Plecai pe drum să mă plimb, Săruta-mă cum ai vrea
Decât să o port în gând
Hai hai și iar hai Să văd duşmanii ce zic, Sara și dimineața Măi Petrică ești nebun, vrei să vinzi cazanu'
Nici nu trăiesc, nici nu mor
R: Bea omule și-ți petrece Am avut multe mândruțe Se uită ca după lup. Peste zi întodeauna. acum?
Numa mă topesc de dor
Că oricum viața îți trece Mândra mea {BIS}. L-am văzut, e de aramă; ce faci cu pruna la
Nici nu trăiesc, nici nu mor
Iubește cât poți pe lume Frunză verde mărgărit, V. Câte mândre am iubit măi toamnă? x2
Numa mă topesc de dor
Că nimic nu iei cu tine Refren: Una-n deal și una-n vale Plecai pe drum să mă plimb, Pe toate le-am păcălit măi {BIS} Dac-o fi un an mai bun, le las, nu le mai adun
Nici nu mor, nici nu trăiesc
Bea omule și-ți petrece Mândră dragă Să văd duşmanii ce zic, Da pe asta de-o iubesc Lasă că le faci majun; măi, Petrică, ce om
Numa viața o chinuiesc
Că oricum viața îți trece Alta-n ulița cea mare Se uită ca după lup. Nu vreau să mi-o păcălesc bun!x2.
Nici nu mor, nici nu trăiesc
Iubește la tinerețe Mândra mea {BIS}. Mă gândesc c-o fi păcat
Numa viața o chinuiesc
Să nu plângi la tinerețe. Refren: Nu ştiu ce le-oi fi făcut, Că prea multe am înșelat
Hai mândră să ne iubim
2. A din deal s-o măritat De mă urăsc aşa mult, Una-i Floarea alta-i Stanca
Că o zi n-o să murim
2. Multă lume m-a vorbit Hai hai și iar hai La masa lor n-am şezut, Alta-i Maria săraca.
Hai mândră să ne iubim
Că-mi petrec viața la birt A din vale m-o lăsat Paharul nu le-am băut.
Și-mi poartă grija dușmanii Mândra mea {BIS}. VI. Când îmi văd drăguța-n tindă
Hai nană să ne iubim
Că la birt îmi cheltui banii{bis}. La masa lor n-am şezut, Parcă mă uit în oglindă {BIS}
Refren: A din ulița cea mare Paharul nu le-am băut. Când îmi văd nevasta-n pat
Hai nană să ne iubim
R: Zică dușmanii ce-o zice Mândră dragă Parcă-i ursul împiedicat {BIS}.
Cum dracu să nu se strice Știe Dracu ce mai are 2.Mă culcai să fac o casă,
Cu cărămidă ne arsă, REFREN. Lele lelișoară
Să ne îngroape pe amândoi Petrică Mâțu-Stoian cu
Când șampania-i spumoasă Mândra mea {BIS}. La alunu din zăvoi Constantin Enceanu
Și cântăreața-i frumoasă Casă mică de sărac, Lasă-mă cu capu-n poală
Să ne îngroape pe amândoi
Zică dușmanii ce-o zice 3. Și iar verde alunică Mare n-am cu ce să-mi fac. Cu mâna la țâțișoară
La alunu din zăvoi
Cum dracu să nu se strice Hai hai și iar hai Să mă lecuiesc de boală. Nu vinde cazanul vere și n-asculta pe muiere
Să ne pună într-o lădiță
Când le spun că-s banii mei Am avut și-o mândră mică Mă culcai să-mi fac o casă, Mai gândește-te un pic, nu știu, zău, te-ai
Guriță lângă guriță
Cu ce va pasă de ei. Mândra mea Şi duşmanii nu mă lasă, Doamne-n viață-s mulțumit țăcănit! x2
Am ținut-o să mai crească Casă mică de sărac, (verde-i frunza, verde-i iarba) Învață-mă ce să fac, nu știu cum s-o scot la
3. Toată lumea m-a vorbit Hai hai și iar hai Mare n-am cu ce să-mi fac. 1. Doamne-n viață-s mulțumit cap
Că nu sunt bun de nimic Minte-n cap să dobândească Că mi-ai dat ce mi-am dorit Guriță lângă guriță Nu mai am trai cu nebuna, mă toacă la cap
Pot să zică orișicine Mândra mea. Refren: Făcui casa pân la pod, Și poate te-ai mânia într-una!
Că și ei mor ca și mine{bis}. Şi duşmanii nu mai pot, Că ți-aș cere ceva Spune-i că ți-i l-a lăsat al' bătrân și nu-i de dat
Refren: Minte o căpătat cam multă Tu mi-ai scos norocu-n drum Toată lumea să se mire Mai bine să bem o țuică din cazanul lui Petrică!
R: Bea omule și-ți petrece Mândră dragă Am să mi-o termin de tot, După sufletu' meu bun Mândra mea floare de munte
Cât m-am iubit eu cu tine.
Că oricum viața îți trece {Bis} Că s-o măritat cu nuntă Poate-oi vedea vreunul mort. Și mi-ai dat cu mir în frunte
Iubește la tinerețe Mândra mea {BIS}. În viață să birui multe. Hora de pomană Plecai cu coasa-n spinare
Să nu plângi la batrânețe. Am să mi-o termin de tot, La cosit în lunca mare
Poate-oi vedea vreunul mort. Jucați lume, petreceți,
Danțul lui Gherghina 1. 1 (BIS) Mi-ai făcut viața un cântec, Văzui mândra pe colnic
Lume, lume, (după fiecare vers)
Ce plângi inimă, și zaci Mă dusăi la horă-n sat să joc ca la munte Mi-ai dat mândre după suflet Cu opregul cu cinic
3.Doamne duşmanilor mei, Cu toți fericiți sunteți! (bis)
Ce plângi inimă și zaci, măi Că demult n-am mai jucat danțul legănat Și noroc și sănătate Bate vântu' leagănă
Dă-le doamne ce vor ei, Numai cei de sub pământ,
Că numa’ zile negre-mi faci, măi Mă dusăi la horă-n sat să joc ca la munte Și-acuma le am pe toate. Cârpa mândrii galbenă.
Şi noroc şi sănătate, Nu mai văd, nu mai aud! (bis).
Și de dor te prăpădești Că demult n-am mai jucat danțul legănat
Să poartă grija să-mi poarte. Refren: BIS Verde-i frunza verde-i iarba Mândra mea cu ochi căprui
Mă mir cum de mai trăiești Sărac tinerețea mea,
Cine te-a pus să iubești, măi Sa joc danțul lui Gherghina ca la Mehedinți Dacă nu-s tânăr degeaba. Spune-mi dorul unde-l ții
Doamne duşmanilor mei, S-o cununat cu moartea! (bis)
Toată viața ai oftat Legănat și cu târcol cum îl joacă mulți În toarta cercelului
Dă le doamne ce vor ei, Am fost cândva pe Pământ,
Multe lacrimi ai vărsat Să joc danțul lui Gherghina ca la Mehedinți 2. Am muncit doamne din greu În piatra inelului
Şi noroc şi sănătate, Acuma zac în mormânt! (bis)
Și tot nu te-ai săturat, măi Legănat și cu târcol cum îl joacă mulți Să fie cum am vrut eu În licărul ochilor
Să poartă grija să-mi poarte. Am copii cum nu au unii În roșeața buzelor.
Greu se duce dorul, greu Floare fui, floare trecui,
Când iubești ce nu-i al tău Fete mândre și flăcăi joacă întrecute Și i-am pus în rândul lumii
Refren: Dă-le ce vor pe pământ, Pe fața Pământului! (bis)
Când iubitul nu-ți ajunge Jocurile noastre iuți ca la Mehedinți Mai mult drumul mi-a fost casă Mândra mea floare de munte
Mie putere să cânt, Am fost cândva pe Pământ,
Și de dor inima-ți frânge Fete mândre și flăcăi joacă întrecute Să le fac viața frumoasă Eu ca tine nu văd multe
Să mă vadă fericit, Acuma zac în mormânt! (bis)
Lacrima din ochi îți curge Jocurile noastre iuți ca la Mehedinți Și inima-n mine crește Nici în față nici în dos
Să mă vadă fericit Că nimic nu le lipsește.
Puiul drag nu-ți doarme-n brațe În mormânt adânc și rece, Nici la mersu-așa frumos
Joacă danțul lui Gherghina ca la Mehedinți Eu să-mi cânt cântecele,
Nu-l săruți de dimineață Nu am cu cin-mă petrece! (bis) Hai la Godinești la târg
Legănat și cu târcol cum îl joacă mulți Să le plătesc vorbele. 2. 1. (BIS) Eu am fost mână de fier
Nu te mai gândești la viață Viață, viață, trecătoare, Să-ți cumpăr mărgean la gât.
Îmi ceri inimă de toate Joacă danțul lui Gherghina ca la Mehedinți Știe Dumnezeu din cer
Dă-le ce vor pe pământ, Te-ai stins ca o lumânare!
Da tu vrei tot ce nu se poate Legănat și cu târcol cum îl joacă mulți Că am de toate în casa mea, Pentru mândra mea frumoasă
Mie putere să cânt, Jucați lume, chiuți,
Dacă-i puțin nu-i de ajuns Da-mi trecu tinerețea. Îmi pierdui ziua de coasă
Să mă vadă fericit, Pe mine mă pomeniți! (bis)
Daca-i mult îi greu de dus Frumos poartă ai tineri danțul pe vârfuri săltând Pentru mândra ca o floare
Să mă vadă fericit Joacă lumea joc şi eu
Daca-i mult îi greu de dus, măi Câte-o babă câte-un moș i-auzi chiuind 3. Averea ce-am strâns-o-n viață Lăsai coasa-n drum la soare
Eu să-mi cânt cântecele, Joacă lumea joc şi eu
Ce-ai vrea inimă să fac Frumos poartă ai tineri danțul pe vârfuri săltând Aș da-o-ntro dimineață Apucai peste răsoare
Să le plătesc vorbele, Că e horă-n satul meu
Numa’ ca să-ți fiu pe plac Câte-o babă câte-un moș i-auzi chiuind Nu vreau să-mă-mbogățesc Făcui ziua sărbătoare
Azi în sat e sărbătoare,
Numa’ ca să-ți fiu pe plac, măi Nici lumea s-o-mpărățesc Fia dracu mândra mea
Doamne nu m-oi fi căit Jucăm toţi cu mic cu mare.
Cât ai fi de fericită Joacă danțul lui Gherghina ca la Mehedinți Anii înapoi să-i număr Diseară mă duc la ea
Legănat și cu târcol cum îl joacă mulți I. Foie verde mărgărit măi Să mai fiu cum eram tânăr
Tot nu te văd mulțumită Treci mândră podu lu Ganţu, Obosit cum oi putea.
Doamne nu m-oi fi căit măi {BIS}
Dăruire
Mita Şi să – mi respect cuvântul dat
Şi Miţa are rangul de regină Şi nu am avut căinţa Demos – Krates Prostia omenească
În toată societatea noastră Atunci când am iertat. Democraţia la noi e o himeră, Din cele mai vechi timpuri,
Dar ea nu poartă nici o vină Ca toate aceste trăiri E deţinută de cei puternici, Înţelepţii au scris despre prostie
Aşa s-a moştenit, e vina noastră Sunt omeneşti, Acuma în această era Şi sunt multe păreri
Că ne-am învăţat din generaţii Venite din vremuri, De oameni cu averi şi politicieni Ca în societate prostia reînvie
Să dăm puţin, dar şi mai mult Şi generaţii strămoşeşti. Şi uită ca Demos – Krates Şi prostul gândeşte mai puţin
Când mergem la spital şi alte insti-tuţii Mărturisesc că mi-a plăcut pădurea E puterea poporului Când este în demnităţi înalte
Că la români este un cult În cele patru anotimpuri Ce s-a născut înainte de Cristos, Şi în gură are tot mai mult venin,
Să dai, să fi servit, A fost şi meseria mea şi firea. Încă din timpul Greciei anticului. Că nu poate gândi aşa departe.
Chiar dacă nu-I legal, Am observat la arbori, Dar astăzi politicienii, Şi trebuie să-l plângi
Aşa s-a împământenit. Din muguri cum dă frunza Vorbesc de democraţie şi statul de drept Că îi lipseşte mintea
De un asemenea hal. Iar în toamna cum îngălbeneşte, Ca nişte mârlani Cu el nu ştii pe unde ajungi, Visează mereu să fie fericit În tot timpul
Când dai şi primeşti viaţa, Cum prin iarbă merge buburuză Bătându-se cu pumnul în piept Că ura îi este setea vieţii
Nu ţi-e ruşine şi jenă, Când tot se veştejeşte Că ei sunt adevăraţii oameni. Iar inteligenţa îl incomodează Dar fericirea o clipă s-a ivit.
Chiar dacă, cei din jurul tău se uită Mărturisesc că mi-a plăcut natura Ce luptă pentru cei săraci şi umili, Ca pedantul e un prost deghizat în doc-tor
Şi spun că eşti de vină Până la orizont departe, Iar naivii îi cred, şi savant Nu şti
În spitale dăm să fim trataţi, Şi am iubit cultura Că sunt la minte senili Şi nu mai are mintea trează,
Cu multă pietate Nu şti când mori
Iar la şcoli pentru note mari Şi în jur ei nu mai văd Când deschide gura să spună un cu- vânt. Şi pleci din această lume
La celelalte instituţii, Mi-a plăcut ce e moral, Că unii mor de foame Că prostia e molipsitoare,
Dreptatea şi curajul, Cu un buchet de flori
Pentru acte şi alte bunuri Şi nu au unde munci, Astăzi a pus stăpânire pe lume Din fire de lame
La justiţie pentru un dosar, Şi tot ce-i ideal, Cu minciuni îi adoarme Se cunoaşte şi la alte popoare,
Ca să-ţi păstrezi cuvântul. Şi urma ta dispare,
Să fie amânat sau uitat Cei ce cred poporul naiv. Aşa că nu sunt glume. De unde te-ai născut
La Poliţie pentru dosare, maşini sau şofer. Dar tot ce mi-a rămas acum Partide înfiinţează în fiecare zi Şi acuma este tot mai înfloritoare
Am amintirile ce le-am trăit, Te pierzi în depărtare
Aşa că Miţa, are rang de stat Fără vreun motiv Dar nimic nu e mai ruşinos decât să fii prost, Ca un necunoscut.
Şi s-a legalizat. Fiind un bătrân pe drum Că tu mereu să-i crezi. Ca prostul ruşine nu are,
Că toată viaţa am iubit. Rămâi doar o visare,
Cer vot în Senat Şi el primul a fost Un timp şi toţi te uită,
Regrete Să fie apăraţi. Când s-a împărţit prostia şi se ţine mare Nu poţi fi ca un soare,
Moartea Când iau mită şi fură de la stat Şi Creanga a relatat
Şi dacă citesc gândul, Ce lumea o alintă
Regreţi ce-ai început Şi moartea e firească Pentru a fi amnistiaţi, În povestiri prostia omenească, Cu raza lui zglobie
Ca în zile, nopţi de-a rândul Te naşti cu un destin Că au imunitate Cum s-a manifestat Pe munţi şi pe câmpie,
Tu liniştea-i avut Cu divină să cerească Şi D.N.A. şi A.N.I. acuma nu au ce leface Prostia, în lumea satului, Până tot către seară.
Aleargă, prinde clipă, Că ori şi ce creştin Că ei au multă carte Şi în cărţile de ştiinţă se arată ca orişice Eşti om şi treci prin viaţă
A timpului pierdut Şi drumul nu-l alegi, Şi fac tot ce le place. lucru are leac Ca orice călător,
Şi până din aripa Destinul ţi l-a dat Dar prostul nu are leac, Ca rouă dimineaţa
A omului rănit Pe care tu să mergi, Satul Că prostia este sora cea mai apropiată a În luna lui cuptor.
Şi care rană doare Până la al său capăt Mereu îmi aduc aminte răutăţii
Când e atins în ea, Nu te gândeşti la moarte De Când întâlneşte sora dreptăţii. Ţăranul
Tresare tu din vis Când vezi pe cei ce mor
Şi mergi tot mai departe, Minciuna Sunt fiu de ţăran din tată şi bunic
Cu alţi ochi să mă vezi La ţară am stat,
Să văd al tău iris Chiar dacă îţi este dor Minciuna este un truc al omului
De cei care au plecat Şi am crescut de mic
Ca să ascundă adevărul În satul acela depărtat.
Visul Ce în viaţă i-ai iubit Este specifică numai lui
Dar aşa a fost lăsat, Am cunoscut traiul ţăranului,
Anii trec în loc nu-I poţi opri, Şi uită din gură când îi iese cuvântul Trudit şi obosit de muncă
Nimic nu-i în zenit. Fără să ştie că e vinovat de fapta sa
Chiar dacă eu aş vrea Când tu te naşti odată, La arăt şi semănatul grâului şi al po-
Ca mâine nu ştiu ce vezi Că minciuna nu ajunge să îmbătrâ-nească rum-bului
Alţii atuncea mor, Şi adevărul va ieşi când nici nu va visa,
Pe unde paşii m-ar purta, Chiar dacă de viaţa le-a fost dor. Din câmp şi până în luncă,
Rămâne apoi în urma mea Iar minciună va fi descoperită De primăvară, iar toamna adună recolta,
Că moartea e firească Şi omul care a minţit
Un pom ce l-am sădit cândva Aşa cum şi ne naştem Mânca pe brazdă plugului
Ce mă va feri la vreme rea, Va fi un om ratat Sugea din ciuşca de ardei cu multă pof-tă
Ca orice vietate, Ocolit şi blestemat
În al meu asfinţit. Nu poate să trăiască Şi ars de raza soarelui.
Am stat în loc şi număr, Bătut de ploi şi vânt De la muncă se întorcea târziu
Până în infinit Şi atunci va medita la ceea ce a făcut
Nu–mi vine ca să cred Şi se preface în lut. satul în care m-am născut Când lămpile se aprindeau în sat,
Argint eu am în păr Şi îmi vine în minte, Că minciuna în timp s-a arătat, Aşa a muncit din tată în fiu
Că anii trec nu-I văd Toţi anii ce au trecut. Şi s-a văzut al său trecut. Din zi şi până în noptat,
Tentaţia nopţii De aceea ia aminte
Îi simt atunci când merg. Şi văd aievea satul Ţăranul este demn, cuviincios, cu sufletul curat.
Şi o cută între între sprâncene, Atunci când vine noaptea, Cu uliţa lui, Că mincinoşii... îşi pierd respectul, El nu a ştiut să mintă
Crescu, nu pot s-o şterg. Stelele se aprind Şi mă poartă gândul Atunci când nu au minte. A spus ce a gândit şi nu s-a supărat
Iar lacrimi mari pe gene, În univers departe Cu focul dorului. Şi îi poartă vântul De soarta umilită.
S-au pus ca o perdea Te duci cu al tău gând, În sat când venea seara Pe drumuri rătăcite. A ospătat pe cei ce i-au intrat în casă
De ce? Că nu am blesteme, Vezi cerul înstelat Lămpile atunci se aprindeau. Şi ursul este mincinos când spune mor Din puţinul lui ce a avut
Să sufăr nu aş vrea. Şi te gândeşti atunci Cerul era senin cu lună plină, Dar trăieşte în codru Şi l-a pus pe masă
Dar amintirile desfac iar firul vieţii Spunând, Cine l-a creat? Stelele se vedeau ca nişte licurici Cu al lui dor Că a păstrat obiceiul din trecut.
Ducându-mă pe unde-am mers De a rămas în veci, Şi ce frumos era atunci. De când a apărut pământul. Din păcate astăzi, mai uită rădăcina
În faptul dimineţii Cu stele, luna soare Băieţi şi fete pe uliţi cântau, Şi au devenit ciocoi pătaţi
Ce ani eu am cules Ce întreţin vieţi, Iar bărbaţi şi femei ieşeau la porţi. Fericirea omului Spunând că a lor nu este vină
Mai răi dar şi mai buni În universul acesta mare Ca să mai bârfească ce s-a mai întâm-plat Fericirea la om e relativă Dacă mai fură de la fraţi.
În acest univers, Cu nopţi şi dimineţi. în sat, Este numai în basme, citită atunci cândva Că astăzi în democraţie
Iar lacrimile amare În noapte vezi Calea Lactee Aşa era viaţa pentru toţi. Despre o copilă, suavă cu ochii mari şi al Nu pot să mai stea
Le-am şters cum am putut Cu drumul infinit, Dar era frumos şi toamna lor iris În casă cu două cămăruţe lipită cu
Sub razele de soare Atâta cât se vede Când rodul viii şi din câmp se adună Ce e văzută noaptea în vis pământ de glie
Cu gândul dus departe De aici de pe pământ. Şi se simţea mirosul iernii Ca fericirea este numai o secundă, Că sunt boieri sădea.
În noaptea-n adormit Şi cazi într-o visare, Atunci oamenii spre casă se grăbeau Pe care omul aleargă să o prindă. Şi râd ciocoii, spunând de la bunici avem averi,
Ca timpul mă desparte, Uitându-te mereu Ca să adăpostească rodul muncii Dar numai în gând rămâne Că au fost bogaţi.
De tot ce am iubit. Până departe în zare Din care ei trăiau. De astăzi şi timpul care vine,
La cumpăna nopţii Şi sufletul ţi-e greu, Şi când din cer cernea cu fulgi de nea şi Şi speranţele lui sunt deşarte
Cu flori am numărat Că nu poţi descifra, venea iarna Că poate după moarte, de ele să aibăparte.
Erau cincizeci şi patru, Eternul univers. Copii plecau la săniuş Şi fericirea adevărată, nu o poţi avea
Unele erau mai ofilite De ce se lasă seara, Pe dealul cu cişmeaua în vale Ca de om fuge mereu ea.
Dar tot erau frumoase Că ştii pe unde ai mers, Şi se dau pe derdeluş Şi e ca norul care trece,
Aşa au fost trăite Rămân în gând enigme Cu strigăte de bucurie, Şi în timp nu se mai întoarce.
Sub zilele însorite, Că nu s-au descifrat Până târziu în noapte. Ca fericirea omului e trecătoare,
Vor străluci voioase. Până acum de nimeni. Era atâta veselie... Că nimeni nu e fericit în toate.
Când totul se va afla, Se simţea cum creşte ritmul vieţii Şi nu e omenesc să fii fericit când alţiide
Mărturisire Vor trece poate ere Că se auzea departe, fericire nu au parte.
Mărturisesc că mi-a plăcut bună cuviinţă Nu ştim nici cum pământul, Şi în celelalte sate depărtate. Ca omul sărman copil al îndoielii şi almorţii,
Atunci, cum el va arăta.
COLECTIVUL DE REDACÞIE : REDACÞIA: PRE-PRESS
PALIŢĂ GRIGORE CONTANTIN (redactor ºef) & TIPAR:
SCURTU VALENTIN (primredactor ºef adjunct) FUNDAÞIA „MURMURUL JILÞULUI„
ALIN DOBROMIRESCU (redactor ºef adjunct) EDITURA ”RENE” S.C. TIPOGRAFIA
GORDUZA RENE ( secretar de redacţie) PROD COM S.R.L.
LICEUL MÃTÃSARI - GORJ
DIMA ELENA, BOULEANU ALECSANDRA, CEAUŞESCU COSMINA, Târgu-Jiu
PURCEL FLAVIUS, CEAUŞESCU ION, POPESCU MUGUREL, CĂTĂLIN Tel/Fax. 0253 - 376.351, 0253 - 376.883;
BANICĂ (redactori) 0745.392.754 Tel. 0253-212.991
Tehnoredactare computerizată : MARIANA JDEICĂ ISSN 1583 - 2287
1996 l M u r m u r u l J i l ţu l u i 100 l 2023 Nr. 98 -101
OMUL DE LÂNGĂ NOI

Omul care şi-a croit singur
drumul spre demnitate
Prof.Gheorghe Lungan, Prof. Mihail Mărtoiu,
Tg.Jiu, fost Inspector Școlar General – ISJ Gorj
Să scriu date de proces verbal? Să scriu fie de calitate, cu drag și satisfacţie înde-
un inventar de îndatoriri impuse de fișa plinită.
postului? Aș! Oricine are o datorie sacră
Sunt ani buni în care a conceput, în-
faţă de muncă și faţă de propriul prestigiu,
drumat și desfășurat muncă de instruire și
faţă de societatea în care trăiește și mun-
cește. Și atunci?Atunci ce să scriu?!...Pri- educare a multor generaţii de elevi, înţele-
vesc îndelung o fotografie a unui om care gând că viaţa cere pregătire pentru viaţă: Viaţa mea e toată un cântec
se prezintă “enigmatic și cuminte”, stăpân cunoștinţe temeinice, priceperi și deprin- Ec. Dumitru Boceanu, București
și sigur pe sine, blând și gata oricând să deri, ingeniozitate și perspective, noutate și
“sară” în sprijinul celor mulţi, cu demni- necesitate, toate în folosul umanităţii, Celui care înhamă nouri fără somn, fără odihnă,
pentru semenii tăi, pentru progres și bu- Și dă aripi şi scânteie viselor ce cresc măreţe,
tate și răbdare, duios și emotiv până la Ca un leu ţinut în cuşcă, n-are linişte şi tihnă,
lacrimi în faţa unor evenimente de maxi- năstare. Om matur, în puterea cuvântu- Ca să-nobileze vatra cu un voal de frumuseţe
mă încărcătură psihologică: viaţa în tipa- lui, a știut în anii când a condus cea mai Ca un râu se zbate-n vaduri ca să curgă mai la vale,
Printre pietre şi prundişuri netezeşte a sa cale.
rele orânduite de Creator, reușitele sau mare unitate de învăţământ, un Colegiu
eșecul luptelor omului cu natura, bunăta- Tehnic, să îmbine exigenţa cu libertatea Celui care cântăreşte tainic bobul de nisip,
tea faptelor sociale, frumuseţea interioară, părerilor, sugestiilor și opţiunilor persona- Şi din goluri fără stele sapă la fântâni din ceruri,
Cu sudoarea frunţii sale-n al timpilor risip,
valorile estetice ale creaţiilor; într-un cu- lului didactic, ale elevilor și părinţilor. Gândurile nesupuse de lumină şi misteruri,
Pe ale valurilor coame până-n vâltoarea spumii,
vânt, esenţa existenţei umane pe pământ! Orice s-a spus corect și trainic, s-a apli- Fără timp şi fără spațiu a căzut potcoava lumii.
Stau și meditez asupra originii sale, asu- cat hotărâtor și cu succes. Mă gândesc la
pra mediului în care s-a format și nu-mi mulţi elevi pe care i-am cunoscut, i-am Celui ce pe al cărţii ogor seamănă minuni celeste,
Pune sufletul sfios ca să crească pe azurul dimineţii,
vine greu să observ că totul i-a oferit cu îndrumat în specialitate a mea care, tot Este glasul ce s-aude, peste toate însuşi este
dărnicie sănătatea, cumpătarea, răbdarea timpul, i-au adus un emoţionant elogiu Mână straşnică ce ţine, frâul greu, ordinea vieţii
și, de ce nu, mulţumirea înţeleaptă în ori- Şi adună la aceeaşi masă, să mănânce dintr-o pâine,
omului și directorului acestei“cetăţi a lu- Cei căzuţi sau sus pe trepte, cei de ieri, de azi, de mâine…!
ce moment al vieţii, în așteptarea triumfu- minii”. Mă gândesc cu emoţie la stilul său:
lui binelui asupra răului. punctualitate, concreteţe a faptelor, infor- Este blând ca un copil, nevinovată a sa privire,
Sufletul ţi-l pune-n palme, e deschis ca şi o floare,
De mic a fost deprins cu munca, indi- maţiilor la fiecare obiect de predare, disci- Minte ageră sublimă, părinteasca sa iubire,
ferent de dimensiunea acesteia: căi în gos- plină la ore și în celelalte ocazii, respectul Picătură de apă vie, rază caldă e de soare,
Mi-ai dat povaţă când eu nu ştiam de al vieţii drum,
podărie, că-i în școală, că-i în societate, să reciproc, corectitudinea evaluărilor, com- Îţi mulţumesc, nu de ajuns pentru toate acum.
portamentul și ţinuta vestimentară, parti-
ciparea la activităţile educative etc. Viaţa mea e toată un cântec, care dăinuie din vremuri,
E o datorie sacră a străbunilor ce-au fost,
Salut cu veneraţie activitatea lui în ca- Dat mi-a fost să sfinţesc locul, suflet te-am făcut să tremuri…
Şi am legat trainicul nod, de ideal, de vis, de rost...!
drul Fundaţiei “Murmurul Jilţului”, în N-a fost uşor să duc povara, cu mine însumi să mă lupt,
redactarea și menţinerea revistei“Murmu- Dar mâine aş lua-o de la capăt, urcuşul muntelui abrupt...!
rul Jilţului” cotată pe primele locuri în
Mulţi mă judecă la colţuri şi îmi pun atâtea piedici,
ierarhia pe ţară la concursurile naţionale, Şi-mi găsesc numai cusururi, mă provoacă, mă acuză
precum și valorificarea tradiţiilor popula- Dar nu-mi pasă a lor măsură, nu mai vreau să le dau replici
re ale satelor de pe Văile Jilţului. Sunt veniţi pe uşi din dos, duşi de vânt ca şi o frunză,
Le răspund cu munca mea, că nimic nu am de ascuns,
Las faptele ca să vorbească, poate aşa este de ajuns.
Omul demnităţii umane este ușor de
identificat după faptele sale și așezat în Cu trudă şi migală am pus piatra grea de temelie,
rândurile multor asemenea personalităţi Dar din fuiorul vremii o clipă se mai toarce,
Pe o brazdă de cer, am sădit mlădiţe cu conştiinţă vie,
din toate domeniile de activitate: profeso- Dar ieri am fost mai tânăr şi clipa nu se-ntoarce,
rul și fostul director al Colegiului Tehnic Pe al vremii pergament am scrijelit cu ale scrierii condeie,
din Mătăsari, TICĂ DĂDĂLĂU, de al Iar timpul să nu şteargă, ca o urmă pe aleie.
cărui nume se leagă o istorie vie a învăţă- Şi dacă se va aşează colbul peste munca mea,
mântului mătăsărean. Că-n dimineaţa asta simt că toate s-au schimbat...
Voi duce până la capăt crucea grea...!
Cu sinceritate, îi dorim viaţă îndelun- Căci nu degeaba m-am zbătut, m-am frământat,
La marginea cerului am pus să crească muguri,
gată și succese pe măsura muncii desfășu- Să fie peste veacuri-nălţătoare ruguri...! ..
rate și în viitor! Celui de ieri, celui de azi, celui de mâine, mereu
Tablou de decembrie
Dumitru Dădălău

Revista Murmurul Jiltului Nr. 98, 99, 100, 101

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Murmurul Jiltului Nr. 98, 99, 100, 101

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTĂ A LICEULUI MĂTĂSARI - GORJ

Anul XXVIII Nr. 98-101 APRILIE 2022 - FEBRUARIE 2023 64 PAGINI

ACEST SIMBOL ESTE DOVADA RECUNOAȘTERII

Las vouă moștenire !

10ani 25ani 12ani 10ani

Biblia elevilor din Mătăsari

Povestea mea, aici

Gânduri din Central Park

130 de ani de învățământ în Mătăsari

Dezvoltarea învăţământului în Mătăsari

Paradisul din mijlocul infernului

Dezvoltarea învăţământului în Mătăsari

Să fim pragmatici plinesc 35 de ani de învățământ li-

Generalii Gorjului la Mătăsari - Ierusalimul României

Liceul Mătăsari - aceeași ”citadelă” a învățământului mătăsărean

România Educată în realitatea statului eşuat!

Prevenţia cardiovasculară sau cum

ZBOR SPRE ANTREPRENORIAT

Gândirea creatoare şi responsabilitatea

Ion Heliade Rădulescu

Epigrame Epigrame Epigrame Epigrame Epigrame Epigrame

„Diavol cu coarne de melc”

Valentin TAªCU Nina VOICULESCU Spiridon POPESCU

adevårul lor cåtre adevårul celorlal¡i.

„DE-A CUVÂNTUL” - poezii pentru copii

De-a cuvântul Curtea cu prieteni

Chiamă-i Doamne înapoi

Pentru cei ce ne-au făcut

Au plătit cu viaţa lor

Ia priviţi-i cum se duc,

Plini de boli şi suferind

E pământul tot mai greu,

Dar de ce priviţi asa,

Sărut-mâna, tatăl meu,

G. Gârjoabă - 60 Tatăl meu, băiatul meu,

Dar anii trec şi deodată …

Şi-n anii care-ţi mai rămân

Dar fă-mi, te rog, o bucurie

Prof. Gheorghe Lungan

Prof. Victor Stuparu,

De ce am plecat din Romania și de ce tot mai

Societatea de Științe filologice din România– filiala Gor j ...

PROFESORUL MEU DE LIMBA ROMÂNĂ – ROBUL NOS TRU

Sfere şi stele Mircea Tutunaru la o altă lectură

Corneliu Ghițescu – Cocea

sem, de şarpe la urmă, de vii (inima nil' admirari***;

Ioana Savin Ciobotaru

În 100 de numere de drum,

Povestea de viață a ultimului mohican

„Într-o frumoasă zi de sfârşit de octombrie, razele soarelui îmi mângâiau plăcut

A Fi profesor e un dar pe care am făcut-o eu. Personalitatea mea puter-

Ochii care lăcrimează văd și durerea sufletului

Personalităţi care au fost în Gorj

GHEORGHE TĂTĂRESCU-65 de ani de la moarte

Zilele absolventului la Vidra-Vâlcea

Rugă pentru sufletul tĂu

Din nou profesoară Narcisa Gomoi,

Prof. Dumitru Rătezeanu – Berlești

E toamnă, strugurii curg râuri…

CONACU' BOIERULUI din Ponoarele

De vorbă cu ponoreanca Oana Pîrvan care cucereşte lumea în costum popular

ANII DE LICEU Corega (Ciobanu) Elena – Oana TG-JIU

LICEUL ATUNCI, LICEUL ACUM