Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURA DE DEZINTOXICARE
SE REPETĂ DEZINTOXICAREA DUPĂ 14
ZILE !!!
În ziua tratamentului de dezintoxicare nu se
mănâncă după ora 14 0 0 , excepţie făcând cei cu dia-
bet care urmează tratamentul cu insulină (aceştia pot
mânca normal).
Notă:
- NU APAR REACŢII ADVERSE. SE POATE CONTI-
NUA TRATAMENTUL MEDICAME NTOS.
- ÎN TIMPUL DEZINTOXICĂRII ESTE OBLIGATO-
RIU CONSUMUL A 2 LITRI DE APĂ PLATĂ.
alcool!
Efectele benefice ale argilei pot fi văzute imediat
făcând o mască de frumuseţe: dintr-un castravete mic se
stoarce sucul în care se dizolvă o linguriţă de argilă şi se lasă
15 minute. Pasta astfel formată se întinde pe toată faţa şi se
lasă 15 minute până se usucă, după care se spală cu apă caldă.
Faţa devine ca porţelanul.
Pentru acnee se recomandă, pe lângă cura internă,
masca de argilă aplicată zilnic până la rezolvarea problemei.
Stările de stres determină eliminarea mineralelor atât de nece-
sare organismului. În acest caz, după terminarea tratamentu-
lui, pentru întreţinere, se recomandă folosirea apei argiloase,
numai dimineaţa, timp de 10 zile, în fiecare lună. Este indicat
să se folosească apă de izvor sau de fântână!
SUCCES!
Stelian Fulga
CIORBĂ DE LEGUME FĂRĂ FOC
Se taie un sfert de varză ca pentru varză călită, se taie
cubuleţe un ardei gras şi o roşie; se dau prin răzătoare: un mor-
cov, un păstârnac, un pătrunjel, o ţelină; se taie mărunt o
legătură de pătrunjel şi una de leuştean. Se pun într-o oală şi
se toarnă peste aceste legume apă rece. Se va acri după gust,
cu borş şi se va condi menta cu vegeta, piper, cimbru.
Se lasă la macerat o jumătate de oră pentru ca
legumele să-şi lase enzimele în zeama de ciorbă şi apoi se
poate mânca.
FĂRĂ CARNE!
Permise: fulgi, ovăz, orz, secară, hrişcă, mei, orez, soia
boabe fiartă, legume şi fructe crude, pâine de secară neagră,
sucuri de fructe şi legume.
CUVÂNT ÎNAINTE
Prezenta lucrare este o mostră a genului sărac din literatura
noastră, cuprins în termenul generic de "cărţi de frontieră".
Epica biografică iniţială, cu fraza savuroasă şi filozofie
juvenilă, este evolutivă, marcată de puseuri existenţiale, născute din
întrebări cruciale, de genul "cine sunt şi încotro merg"?
Nu există mister sau aşteptare; pur şi simplu autorul
dezvăluirilor nu ajunsese la etapa de ardere propice descoperirii
Adevărului, iar evoluţia marcată de oprelişti şi evenimente, riscă să-
1 deturneze din drum.
Situaţiile de criză le parcurge cu resemnare: fapta con-
sumată nu se poate schimba, iar revolta nu este atât de mare încât
să-l pună în conflict deschis cu societatea. Merge deci înainte, ghi-
dat de un miros ascuns al succesului şi de soartă.
Înainte de a-şi descoperi vocaţia, trebuie să mai treacă şi
prin alte încercări; să-şi pună viaţa în pericol, să dea piept cu legea
fatalităţii; apoi intervine iluminarea, care se desfăşoară lent, sub
patronajul carismaticului Valeriu Popa.
După noi etape şi sedimentare în periplul tibetan, autorul
este în sfârşit gata să dea răspunsuri să-şi asigure un rol major în
viaţa altora.
Aşa s-a născut terapeutul naturist, Fulga Stelian, iar cartea
îi prezintă evoluţia.
În partea a doua a lucrării, cu delicateţe suntem introduşi în
tehnicul medicinii naturiste, redat accesibil, fără preţiozităţi intelec-
tuale, astfel că lectura devine agreabilă.
O experienţă câştigată în cincisprezece ani de muncă se
găseşte la îndemâna tuturor celor interesaţi să-şi schimbe modul de
viată sau să se vindece de toate bolile, uzând doar de binefacerile
Naturii.
Oricine citeşte este liber să încerce pe propria piele remedi-
ile enumerate, având un ghid ştiinţific, cu o bogată documentare în
domeniu, şi toate acestea dau valoarea cărţii.
Ioan T. Lazăr
mândri cu atâţia flăcăi adunaţi sub acelaşi acoperiş, deşi în acei ani,
se trăia într-o sărăcie cumplită, care parcă-şi făcuse cuib în bătătura
noastră.
Nu exagerez cu nimic: am cunoscut lipsurile încă din prima
zi de viaţă şi le-am avut în preajmă toată copilăria.
Părinţii noştri nu avuseseră nici o avere înainte de colec-
tivizare, iar mai apoi, de înavuţire cu atâtea guri de hrănit, nu putea
fi vorba.
Tata, ca tot bărbatul din sat, se ocupa de pământ şi treburi
mărunte, că n-avea tragere de inimă spre cine ştie ce proiecte
măreţe. Râdea rar, lăsând să-l cuprindă o severitate ursuză, din care
nimeni nu-l scotea. Cu blândeţe, aş putea să-l numesc "aspirant" la
funcţia de lider, deşi greul casei, implicit creşterea copiilor, căzuse
în sarcina executivă a mamei.
Privind acum în urmă, îmi dau seama că ea era adevăratul
general şi fără ea, nimic nu s-ar fi mişcat. Cum a reuşit să se des-
curce, numai bunul Dumnezeu ştie, că în ogradă aveam câteva
găini, o vacă şi un porc...
La C.A.P. se câştiga cât să-ţi amăgeşti foamea, în altă parte
nu te puteai duce, iar speranţe pentru un trai mai bun, nu se
întrezăreau. Şi, totuşi, am învăţat să zâmbim la micile bucurii ale
copilăriei, pe care tot mama, ştia să le transforme în intime
sărbători. Era o altă fire, mai deschisă şi vioaie; emana optimism,
avea toleranţa muiată în înţelepciune. Din exterior, părea o paralelă
dusă la destinul tatei, dar noi, copiii, ştiam că părinţii noştri sunt
diametral opuşi, iar liantul casei provine numai din truda celei care
ne dăduse viaţă, vorba românului: "la plug, totdeauna, un bou trage
«hăis» şi unul «cea». Ca la noi..."
Stelian se încruntă. Nu toate amintirile copilăriei îi fac
plăcere. Chiar dacă anii scurşi au îngropat mare parte din durere, a
rămas încă destul amar, care îl bântuie:
"Până să merg la şcoală, am învăţat să dau o mână de ajutor
în casă. Om fi fost noi băieţi, dar o biată femeie nu putea cuprinde
totul, iar despre aportul celuilalt părinte, n-are rost să vorbim. Am
format o echipă şi aşa am luat viaţa în piept.
Cred că în acea perioadă s-a cristalizat în mine conceptul de
«zburdă activă», adică să te joci producând ceva, sau invers. Cert
este că am păşit în clasa întâi destul de maturizat, deşi toate lucrurile
zburzi.
Eu îmi clădeam muşchii la sapă şi coasă, iar dacă mama îmi
cerea, o ajutam şi la CAP. Acolo lucra tot satul, aflai noutăţi picante
şi puteai studia comportamentul individului în cele mai variate
situaţii.
Îmi aduc aminte că într-o zi ploioasă, cu noroi şi burniţă
care îţi perfora cămaşa, a ieşit tovarăşul brigadier dintr-un grajd. Era
fericit din cale afară şi răcnea cât îl ţineau plămânii: «Doi viţei,
fraţilor! Doi mari şi roşii ca steagul Partidului.» Nimeni nu-l auzea
în afară de mine, care stăteam sub streaşină, dar pentru el acest mic
amănunt nu conta. Universul lui se rezuma la o vacă - Florica - şi
ea fericise CAP-ul cu doi viţei. Cum să nu se bucure? Sau, ce să-şi
dorească mai mult un om care, în sfârşit, se poate duce personal la
tovarăşul preşedinte şi să-i raporteze: «Am depăşit sarcinile de plan
cu sută la sută în cazul Floricăi»?
Peste două ore acelaşi brigadier era beat criţă, semn că
«materializase» succesul la bodegă.
Nu înţelegeam atunci acest comportament, dar acum îi dau
dreptate. Omul arsese o etapă existenţială în stilul său, după
percepţia dobândită în câteva clase primare, apoi se descătuşase.
Ziua de mâine era un alt început şi, cine ştie, poate prilej de bucurie
lăsat cu aghezmuială.
Altă dată, un mânz intrase într-un şanţ şi se afundase în
noroi până la burtă. Sărăcuţul de el, nu reuşea să iasă, iar maică-sa
necheza neputincioasă. M-am dus şi l-am tras afară cum am putut,
că ajunsesem mai murdar ca porcul.
Tehnicianul veterinar tocmai venea de pe teren sau de pe
unde băntuise şi, dând din cap a descumpănire, îmi spune: «Frumos
din partea ta, flăcăule, dar viitorul nu mai aparţine cailor. Acum
avem maşini». Şi plecă mai departe.
Rămăsesem puţin descumpănit şi nu mai ştiam ce trebuie să
înţeleg. Progresul se vedea prin cele câteva tractoare, două combine
şi un camion. Ştiam c-or să fie mai multe utilaje, dar nu pricepeam
de ce trebuie să dispară caii. Am aflat târziu, când eram în Tibet şi
altfel mi-a părut viaţa.
Progresul distruge tot ce este natural sau zidit de Divinitate.
De ce să facă excepţie caii? Da, chiar aşa. O lume cu excepţii poate
degenera oricând în haos. Ori, noi căutăm ARMONIA fără să anal-
organismului.
Ca peste tot şi lumea medicală cunoaşte invidia; fiecare
pretinde că doar el deţine reţeta miraculoasă. Dar nu este aşa.
Adevărul există, însă poate fi împărţit în bucăţele mici, fără ca
întregul să ajungă în mâna cuiva.
Toţi au loc sub soare, sunt bineveniţi atât timp cât se pun în
slujba suferinzilor; deci ar trebui să existe pace şi colaborare. Din
păcate, tarele firii umane îşi spun cuvântul, iar consecinţele se văd
cu ochiul liber. Personal trăiesc o revoltă de care se face vinovată
lipsa de înţelegere a fenomenului medical, cu implicaţia lui socială.
Ce umanism este acela când bolnavul este spoliat de ultimul leu, iar
la poarta spitalului moare? De ce? Fiindcă a devenit sărac, mult prea
sărac să mai ocupe un pat în salon sau să deschidă uşa unei farma-
cii. Acesta este adevărul. Dacă pentru o aspirină pe care o fabricăm
acum 50 ani ni se dădea rest la 10 bani, a ajuns acum să coste 15 mii
lei, pentru că este din import; ce să mai spunem? Avem de toate, dar
nu ne putem atinge de nimic. Paradoxal, până în anii '90, industria
româneasca de medicamente avea o diversitate de produse impre-
sionantă. După restructurări şi privatizare nu facem nimic, decât sub
licenţă. Ne-au murit specialiştii? Am devenit peste noapte fabricanţi
de otrăvuri, fară să ne dăm seama? Să fim serioşi.
Medicina naturistă prezintă interes din două puncte de
vedere, solid argumentate: mai întâi, este accesibilă paturilor sărace,
adică marii majorităţi a populaţiei. În al doilea rând reînvie tradiţii
vechi practicate de vindecătorii locali timp de secole, fără efecte
secundare, complicaţii, alergii. Tot ce se găseşte în plante ca sub-
stanţă activă, este şi în tradiţionala pastilă sau injecţie numai că în
ultimele, provine dintr-un proces de sinteză chimică. "De felul lui,
Stelian Fulga este un om tenace. Apoi, are ca bază de susţinere a
afirmaţiilor, practica sutelor de terapeuţi naturişti din zeci de tari.
Dar nouă, românilor, ne lipseşte educaţia necesară de a ne rupe de
nociv, deşi mult mai uşor este să preîntâmpini, decât să tratezi.
prompt: „Nu!". S-a uitat la mine nedumerit şi, aproape şoptit, a ros-
tit: „De ce? Mata' nu eşti creştin ortodox?" Atunci i-am răspuns:
„Pentru că atunci când locuiam în San Francisco, numai pe strada
mea am cunoscut vreo cinci oameni cu numele de Iisus. Eu cred în
Domnul nostru Iisus Hristos! Pe toţi în viaţa de zi cu zi îi facem
<domni>, iar Domnului Iisus Hristos îi spunem Iisus...". Domnul
nostru Iisus Hristos vindeca. Eu nu vindec, eu prescriu tratamente
care duc la dezintoxicarea organismului, care hrănesc organismul şi
elimină boala. Oamenii care înţeleg să urmeze aceste tratamente
însoţite de un regim alimentar corespunzător - SE VINDECĂ ! Eu
ştiu prin ce-am trecut, când mi-au spus medicii că o să mor şi înţeleg
perfect ce simt bolnavii care vin la mine, poate cu ultimele speranţe.
Nimeni nu are dreptul să le spună acestor oameni că mai au doar o
zi, o lună sau un an de trăit; în oricare dintre aceste cazuri, singurul
care decide este doar Dumnezeu.
ALIMENTELE,
HRANĂ SAU OTRAVĂ PENTRU ORGANISM?
REGIMUL ALIMENTAR
S
elementele nutritive esenţiale vieţii. Cercetările în
acest domeniu, au dus la concluzii clare, funda-
mentate ştiinţific, privind alimentaţia recoman-
dată fiecărei grupe în parte. Medicul naturist Peter
J. DAdamo şi-a dedicat întreaga viaţă studiului în acest domeniu. În
cartea sa, „Alimentaţia adecvată celor 4 grupe sanguine - Dieta indi-
vidualizată" el spune „Sângele este însăşi viaţa, este forţa primor-
dială care alimentează puterea şi misterul naşterii, ororile bolii, ale
războiului şi ale morţii violente".
Sângele este compus din celule roşii care conţin fier, respons-
abil de transportul oxigenului în interiorul organismului, celule
albe cu rol de protecţie împotriva infecţiilor, proteine care conduc
substanţele nutritive la nivelul ţesuturilor, plachete cu rol în coa-
gularea sângelui şi plasma care conţine elementele sistemului imu-
nitar. Această carte nu se vrea a fi un tratat de medicină şi prin
urmare voi prezenta pe scurt câteva caracteristici care determină
diferenţiera noastră ca indivizi în funcţie de grupa noastră sanguină,
doar pentru a înţelege de ce este necesar să abordăm un anumit fel
de alimente şi să evităm consumul altora.
Cele 4 grupe sanguine sunt: Grupa O, Grupa A, Grupa B şi
Grupa AB. În urma cercetărilor ştiinţifice s-a stabilit că fiecare
I. Alimente marine
V. Legume
VII. Fructe
X. Sucuri şi băuturi
Înainte de toate, recomandabil este să se consume cât mai multă apă.
Am întâlnit persoane care spuneau că nu băuseră apă de ani de zile. Şi
în acest caz trebuie să luăm exemplu de la animale (dimineaţa, primul
lucru pe care îl fac acestea este să bea apă).
a) Recomandate: Sucurile din cireşe negre, din ananas, din prune
uscate, suc din legume (vezi legumele indicate), sifon, apă minerală.
b) Neutre: sucurile din caise, morcov, struguri, ţelină, grapefruit,
papaya, roşii (cu lămâie), bere, ceai verde, vin roşu, vin alb.
c) Interzise: sucurile din mere, varză, portocale, cidru de mere,
cafea, cafea decofeinizată, băuturi distilate, Coca Cola (şi alte produse
similare), ceai negru obişnuit, ceai negru decofeinizat.
şofran de India.
b) Neutre: cuişoare, anason, extract de migdale, busuioc,
frunze de dafin, sirop de orez brun, nucşoară, hasmaţuchi, arpagic,
cicolată, chimen, coriandru, mărar, usturoi, miere, hrean, majoran,
melasă, piper boabe, boia de ardei, rozmarin, salvie, sare (de
preferinţă marină), cimbru, sos de soia, tarhon, ardei iute, zahăr (în
cantităţi reduse).
c) Interzise: scorţişoară, vanilie, amidon de porumb, sirop
de porumb, oţet, ketchup, murături, maioneză.
sau neutre şi chiar îşi poate adapta reţetele preferate astfel încît să
asigure propriului organism un metabolism adecvat păstrării
sănătăţii sau vindecării (în cazul persoanelor bolnave).
Persoanele cu grupa sanguină O ar trebui să-şi asigure nevoia
de vitamine pe cale naturală şi nu prin înghiţirea a tot felul de pilule
<miraculoase>. Iată un mic ghid menit să vă îndrume:
- Alimente bogate în vitamina B: ouă, peşte, nuci, legume reco-
mandate, plante verzi recomandate, fructe recomandate.
- Alimente bogate în vitamina K: gălbenuş de ou, legume cu
frunze verzi (spanac, nap, sfeclă).
- Alimente bogate în calciu: sardele, broccoli, somon.
- Alimente bogate în iod: alimente marine, nap, alge, sare
iodată.
- Alimente bogate în vitamina A: legume galbene, portocalii şi
cele cu frunze verde închis recomandate.
- Alimente bogate în vitamina E: uleiuri de legume, nuci,
legume cu frunze verzi recomandate.
înainte de a încheia, aş dori să precizez că este necesar ca pe
lângă dieta alimentară, persoanele cu grupa sanguină O trebuie să
practice exerciţii fizice în mod constant. Exerciţiul fizic este antido-
tul ideal împotriva stressului, a obezităţii, a insomniilor, etc. Eu
recomand ca fiecare persoană să îşi reserve 20-30 minute de trei sau
patru ori pe săptămână pentru una din următoarele activităţi fizice:
aerobic, înot, jogging, arte marţiale, ciclism, marş, dans, patinaj,
grădinărit. Bineînţeles că persoanele cu anumite afecţiuni cardio-
vasculare trebuie să ceară sfatul unui specialist.
I. Alimente marine
a) Recomandate: crap, cod, macrou, ştiucă, păstrăv marin,
păstrăv curcubeu, somon, sardină, biban galben, melc, biban argin-
tiu, peşte cu carne albă.
b) Neutre: abalone, albacore (ton), biban oceanic, ştiucă, biban
de mare, rechin, peşte spadă, biban alb.
c) Interzise: anşoa, biban cu branhii albastre, drac-de-mare,
caviar, moluscă, scoică, baracuda, crab, rac, ţipar, plătică, broască,
hering, homar, midii, caracatiţă, scrumbie, creveţi, calamar, broască
ţestoasă.
(preferabil de casă).
V. Legume
Consumul acestora este foarte indicat pentru persoanele cu
grupa sanguină A, reprezentând o sursă de minerale, enzime şi
antioxidanţi. Este de preferat ca acestea să fie mâncate în stare crudă
sau opărite. De asemenea se recomandă consumarea usturoiului,
acesta având efect de întărire a sistemului imunitar al organismului.
a) Recomandate: anghinare, broccoli, morcovi, frunze de
sfeclă, hrean, nap, lăptuci, gulie, praz, ceapă roşie, ceapă galbenă,
usturoi, spanac, pătrunjel, dovleac, ridichi, sfeclă, tofu (nu are gust
şi se prepară aromatizat cu usturoi, ghimbir etc.).
c) Neutre: sparanghel, avocado, muguri de bambus, conopidă,
ţelină, hasmaţuchi, porumb, castraveţi, andive, alge, măsline verzi,
ceapă verde, arpagic, varză de Bruxelles, dovlecei.
d) Intezise: varză roşie, varză albă, vinete, fasole lima, ciuperci
VII. Fructe
a) Recomandate: caise, mure, afine, cireşe, grapefruit, smo-
chine uscate, smochine proaspete, lămâi, ananas, prune negre, prune
verzi, prune roşii, prune uscate.
b) Neutre: mere, stafide, curmale, struguri, kiwi, căpşuni,
pepene (ocazional), piersici, pere, rodii, zmeură.
c) Interzise: banane, nuci de cocos, mango, portocale, papaya,
rubarbă, mandarine.
Persoanelor cu grupa sanguină A li se recomandă consumul
fructelor de trei ori pe zi.
X. Sucuri şi băuturi
IX. Fructe
a) Recomandate: banane, prune negre, prune verzi, struguri,
papaya, ananas, prune roşi (se recomandă consumul zilnic al uneia
dintre aceste sortimente).
b) Neutre: mere, caise, mure, afine, stafide, cireşe, piersici,
mango, curmale, zmeură, căpşuni, pepene, mandarine, kiwi, lămâi,
pere, piersici de toamnă cu coajă netedă, portocale, coacăze, smo-
chine uscate, smochine proaspete.
c) Interzise: nuci de cocos, rubarbă, rodii.
X. Sucuri si băuturi
I. Alimente marine
VI. Legume
Se recomandă consumul de legume proaspete cu rol în pre-
venirea cancerului şi afecţiunilor cardiace.
a) Recomandate: frunze de sfeclă, cartofi dulci, vinete, cas-
traveţi, broccoli, nap, ţelină, păstârnac, ciuperci, păpădie, sfeclă,
pătrunjel, usturoi, conopidă, tofu.
b) Neutre: muguri de bambus, chimen dulce, ghimbir,
hrean, varză roşie, varză albă, morcovi, hasmaţuchi, cicoare, corian-
dru, andive, alge, gulie, praz, lăptuci, varză de Bruxelles, ceapă
roşie, ceapă galbenă, ridichi, măsline verzi, mazăre de iarnă, spanac,
ceapă verde, dovlecel, roşii, cartofi roşi, cartofi albi, dovleac.
c) Interzise: ardei galben, măsline negre, avocado, porumb gal-
ben, fasole lima, anghinare, ardei verzi, porumb alb, ardei roşu.
VII. Fructe
Cei cu grupa sanguină AB ar trebui să consume cu precădere fructe
X. Sucuri şi băuturi
Persoanele cu grupa sanguină AB ar trebui să înceapă fiecare zi cu
un pahar de apă caldă, amestecată cu sucul proaspăt stors al unei
jumătăţi de lămâie.
a) Recomandate: sucuri din varză, struguri, cireşe negre,
ţelină, morcov, papaya, cafea obişnuită, cafea decofeinizată, ceai
verde, vin roşu.
b) Neutre: sucuri din mere, prune uscate, grapefruit, ananas,
caise, suc de legume recomandate, cidru, bere, apă carbogazoasă,
vin alb.
c) Interzise: suc de portocale, băuturi distilate, ceai negru
decofeinizat, ceai negru obişnuit, cola.
b) Neutre: ardei roşu, mentă, coada şoricelului, pătrunjel,
salvie, soc, mesteacăn alb, ştevie galbenă.
c) Interzise: aloe, potbal, lumânărică, hamei, tei, genţiană,
traista ciobanului, mătasea porumbului.
Urmărind indicaţiile prezentate mai sus, fiecare persoană îşi
poate alcătui un meniu echilibrat, compus din alimente recomandate
sau neutre şi chiar îşi poate adapta reţetele preferate astfel încît să
asigure propriului organism un metabolism adecvat păstrării
sănătăţii sau vindecării (în cazul persoanelor bolnave).
Persoanele cu grupa sanguină AB, care respectă alimentaţia
recomandată, îşi preiau din alimentele recomandate necesarul de
vitamina A, vitamina B-12, vitamina E şi fier, având asigurată o pro-
tecţie prin dietă împotriva cancerului şi afecţiunilor cardiace.
Datorită faptului că personele cu grupa sanguină AB au o predis-
poziţie spre cancerul gastric (aciditate scăzută), este recomandat să
FORMAREA CANCERULUI
Există o corelaţie izbitoare între lipsa de hrană crudă şi for-
marea cancerului. Absenţa crudităţilor deci şi a enzimelor
influenţează negativ diviziunea celulelor, care începe să scape de
sub control, iau naştere astfel aşa-numitele celule „greşite", a căror
înmulţire şi creştere haotică generează excrescenţe care se constitu-
ie în ulcere, cancere, tumori, mioame etc. Formarea cancerului este
favorizată de acţiunea unor chimicale şi otrăvuri, de exemplu pes-
ticidele, insecticidele, îngrăşămintele chimice, conservanţii toxici,
medicamentele chimice, clorul si fluorul din apa de băut, nicotina
şi sarea de bucătărie şi multe altele. Dacă aceste otrăvuri au put-
erea să conserve şi să omoare microbii, ele sunt capabile să dis-
trugă şi enzimele sau cel puţin să le diminueze proprietăţile, în caz
că au pătruns în celule. Dacă numai prin lipsa enzimelor se pot
naşte celule anormale, cu atât mai mult ele se pot forma dacă se
infiltrează şi toxinele. În aceste situaţii nu este de mirare că enz-
imele pot pierde total controlul asupra unora din celulele corpului,
mai ales în ceea ce priveşte mecanismul de diviziune iar celulele
anormale încep să se înmulţească vertiginos dând naştere la
tumori canceroase. Există diferite tipuri de cancere. Fiecare tip se
prezintă sub forma unei excrescenţe generale într-o anume situaţie
favorizantă, fără să fie vorba de existenţa unui virus cancerigen. În
celula în care creşte procentul de deşeuri, pentru că lipsesc enzimele
vii care acţionează şi curăţă, sau unde puţinele enzime sunt anihilate
şi distruse de toxine, acolo poate apărea boala şi există supoziţia
că se forma celula canceroasă. Suntem convinşi de faptul că boala
canceroasă nu este produsă de un virus special, de aceea putem fi
siguri că nu este molipsitoare, aşa cum se întâmplă în cazul tuturor
virozelor. Un antidot ar otrăvi şi mai mult corpul bolnav de cancer,
intestinul său este ondulat şi de cinci ori mai lung decât al ani-
malelor carnivore, carnea rămâne prea mult timp în interiorul aces-
tuia ceea ce produce putrefacţia şi mirosul urât. Substanţele de
putrefacţie trec prin peretele intestinului în sânge şi generează
diverse boli.
Susţinătorii teoriei evoluţioniste şi-ar sparge capul cugetând
pentru ce aparatul nostru digestiv nu s-a adaptat treptat la
alimentaţia pe bază de carne sau măcar de ce nu a ajuns să fie
asemănător cu cel al omnivorelor (porcul). Teoria lor va rămâne
mereu sub semnul întrebării. Toate acestea nu dovedesc oare că
omul s-a hrănit greşit, de aceea este gata să se îmbolnăvească de
orice fel de boală posibilă ?
Animalele ierbivore nu au ghiare pentru a prinde şi a sfâşia
vânatul. Omul şi maimuţa sunt singurele animale dotate cu mâini,
cu care să se poată căţăra pentru a-şi lua fructele din pom, o
dovadă că pentru hrănirea lor este în primul rând nevoie de fructe.
Civilizaţia a produs schimbări fundamentale în modul de viaţă al
oamenilor, dar aspectul tubului lor digestiv a rămas acelaşi. Şi
astăzi el este la fel cu cel al maimuţelor antropoide; în consecinţă
şi alimemaţia omului ar trebui să se alcătuiască, în primul rând, din
fructe! Între acestea ar trebui socotite şi nucile şi seminţele.
Maimuţa se hrăneşte şi cu boabe de plante şi cu frunze netede, ceea
ce ar corespunde cu salata noastră. Dacă găseşte rădăcini şi bulbi
comestibili, nu le trece cu vederea şi bineînţeles că le mănâncă aşa
cum i le-a dat natura. Nu ştie nimic despre fiert, sare de bucătărie,
zahăr rafinat, despre otrăvurile conservante!
Referindu-ne la noi putem spune deci că vom fi cu atât mai
sănătoşi cu cât alimentele noastre vor fi mai puţin preparate, mai
naturale. În urma acestei constatări, nu suntem îndemnaţi să ne
PREJUDICIILE FIERBERII
ALIMENTELOR
tru două sâmbete: dacă ai în casă tocmai acel „ceva bun", la care tre-
buie să renunţi, cu greu vei reuşi. După un timp mi-am cumpărat o
cutie la două săptămâni şi apoi tot mai rar. După aproximativ o
jumătate de an, nu am mai simţit nevoia de sardele. Am găsit în
schimb multe alte alimente delicioase.
asemenea cafelei.
Este neîntemeiată comparaţia cu efectul pe care îl are carnea
asupra animalelor de pradă, deoarece acestea devorează carnea
crudă cu piele şi păr, iar organismul lor a fost creat şi adaptat exact
pentru acest fel de alimentaţie. In afară de asta, carnea fiartă conţine
numai o fracţiune din valoarea nutritivă a celei crude. După cum am
văzut mai sus, proteina îşi pierde prin fierbere 2/3 din valoare sau
poate fi complet distrusă. Chiar şi fierul din carne devine anorgan-
ic şi prin aceasta, nefolosibil.
În ceea ce priveşte vitaminele, putem spune că ele aproape nu mai
există. In plus, nici un alt aliment nu încarcă şi acidifiază mai mult sângele
decât carnea, ceea ce favorizează şi mai mult apariţia bolilor.
Două doamne, cunoştinţe apropiate ale autorului, au urmat o
cură de slăbire mâncând, un timp, numai carne şi salată. Experienţa
a reuşit. Au ţinut acest regim pentru a-şi păstra linia suplă, consi-
derând carnea un aliment cu valoare nutritivă mare. Nu după mult
timp au murit amândouă de o boală de piele. Personal consider că
utilizarea cărnii fierte este o hrană unilaterală, de valoare redusă.
Este o tragedie că medicii recomandă carnea şi sugarilor.
Se poate replica faptul că unii iubitori de carne ating vârste înaintate,
întotdeauna există excepţii, şi-apoi, un rol de seamă îl are cumpătarea.
Pentru a produce un kilogram de carne este nevoie de 10 kg de
cereale. Dar seminţele de cereale sunt de 10 ori mai valoroase şi
mult mai sănătoase. Problema alimentară a omenirii ar putea fi ast-
fel lesne rezolvată.
Cele mai multe mâncăruri fierte conţin tot atâta sare cât
conţine o hrana specială care se foloseşte astăzi în îngrijirea ani-
malelor pentru îngrăşarea lor. Consumul de sare trezeşte în ele o
senzaţie anormală de foame şi o sete permanentă.
vitaminele respective.
Pâinea neagră sau integrală este într-adevăr mai sănătoasă decât
pâinea albă, dar nu poate fi socotită o hrană totală pentru că, prin
coacere, se pierd enzimele; ea face parte din categoria mâncărurilor
gătite. Suferinzii de reumatism şi artrite ar trebui să o evite cu totul, ca
şi oameni corpolenţi. În antichitate, de pildă, iudeii fabricau singuri
pâinea întegrală sănătoasă, întinzând aluatul şi încălzindu-l la soare.
De ce n-ar găsi şi brutarii noştri o idee similară de obţinere a
pâinii ? Dar va trebui să se găsească o soluţie atunci când aceasta va
fi solicitată de consumatori. Dacă ne gândim că se mănâncă în pro-
porţie de 80% pâine albă, ne dăm seama că sarcina principală, ime-
diată, a organelor noastre sanitare este să informeze populaţia
asupra realităţii. După cum am mai amintit, pâinea albă este calea
unui viitor infarct cardiac, a formării calculilor biliari, pentru că
hidrocarbonatele excedentare se transformă în grăsimi şi prin
aceasta în colesterol ce se depune pe pereţii arterelor.
Calculii biliari se formează din colesterol.
SAREA DE BUCĂTĂRIE
„Voi sunteţi sarea pământului": după cum sarea condimentează
mâncărurile, aşa să fie şi creştinii, un condiment între oameni! Dacă
în Biblie sarea este folosită ca în exemplul de mai sus, acest lucru
nu are nici o legătură cu întrebarea dacă ea este sănătoasă sau nu.
Din exemplul biblic putem trage cel mult concluzia că mânca-
rea fără gust poate fi condimentată cu sare. În acel timp când s-a scris
Biblia se cunoştea probabil numai sarea de mare. Între sarea de
bucătărie şi sarea de mare există o mare deosebire:
Sarea marină se compune din aproximativ 100 elemente, sarea
din bucătărie numai din două. Unul clin ele, clorul, e o otravă a
DE CE: „NU" BĂUTURILOR FIERBINŢI ?
Se crede că pentru a produce energie şi căldură mâncărurile şi
băuturile trebuie să fie consumate fierbinţi. Astăzi a ajuns firesc să
se socotească anormalul drept folositor şi sănătos! Sau fierbinte,
sau de la gheaţă! Numai să nu fie aşa cum le-a oferit natura.
APROVIZIONAREA CU CRUDITĂŢI
Există părerea că o alimentaţie cu crudităţi ar consta numai din
fructe şi salate şi nu ar fi recomandată din cauza stropirilor dese cu
tot felul de substanţe toxice. Alimentaţia cu crudităţi este aşa de
variată şi are atâtea posibilităţi de preparare, încât şi orăşeanul poate
beneficia de ea. Pe lângă zarzavaturi şi fructe, există nenumărate
preparate din cereale care constituie mâncarea principală, apoi
seminţele uleioase, nuci, năut, brânză de vacă din lapte nefiert.
Referitor la procurarea zarzavaturilor indicate vom reveni.
Cine nu este fericitul posesor al unei grădini dar care vrea să se
aprovizioneze singur cu salată în timpul iernii, să folosească meto-
da preparării germenilor de seminţe. Se pun seminţele sau sâmburii,
cu putere mare de germinare în apă, să se umfle şi se aşează pe o
farfurie mare, întinsă, unele lângă altele sau dacă nu se poate astfel,
unele peste altele. Ca să nu se evapore apa repede se pune deasupra
o farfurie de acelaşi format. Pentru o cantitate mai mare, se aşează
mai multe astfel de perechi de farfurii, unele peste altele deoarece
seminţele nu trebuie să plutească, surplusul de apă se lasă să se
scurgă printre farfuri. Dacă seminţele dezvoltă (este şi în funcţie de
temperatură) în două-trei zile, embrioni de pâna la trei cm, se
descoperă farfuriile şi se lasă puţin la geam pentru ca să înverzească
puţin şi plăntuţele să se îmbogăească în vitamine.
Proteinele
glande.
Hazmaţuchi - seamănă cu pătrunjelul, diluează sângele,
curaţindu-l de reziduuri, ca şi usturoiul, şi nu trebuie trecut cu ved-
erea.
Peperoni - cunoscut şi sub denuinirea de piper verde, are nişte
fructe mari, goale pe dinăuntru, aromate.
Mărarul - împiedică balonările şi stimulează digestia. Se folos-
esc frunzuliţele subţiri care se pot usca. Proaspăt, este foarte bogat
în vitamina C.
Anasonul - are proprietăţile asemănătoare cu cele ale mărarului.
Se foloseşte cu succes în salata de ridichi. Seminţele se folosesc la
ceai contra bolnavilor şi contra tusei.
Năsturelul - din care se seamănă la fiecare a treia săptămână o
altă brazdă, pentru a avea permanent frunze fragede. Se foloseste
atât ca adaos la orice fel de mâncare, cât şi ca salată. Se poate usca
şi pentru iarnă. Curăţă sângele.
Maghiranul şi cimbrul - se potrivesc la orice fel de salate. Sunt
foarte aromate, curăţă foarte bine sângele şi stimulează activitatea
glandelor. Sub forma de praf este indispensabil.
Chimenul - are însuşiri asemănătoare cu ale anasonului, la fel şi
ceaiul pregătit din el. În salate este mai bine să fie utilizat ca pul-
bere.
Busuiocul - are o mare putere de condimentare. Este uşor stim-
ulalor al nervilor.
Tarhonul - uscat, nu trebuie să lipsească din nici-o bucătărie,
este foarte sănătos.
Rosmarinul - să fie folosit cu economie. Are proprietăţi ase-
manătoare cu usturoiul si este foarte sănătos, chiar şi în ceai. Ca
multe altele, se poate găsi şi sub formă de pulbere.
Drojdia alimentară
Deoarece drojdia de bere nu este crudă, naturistul o foloseşte
numai ca şi condiment. Oricum, poate fi recunoscută drept cel mai
bogat izvor de vitamina B.
Nu trebuie folosită mai mult de o lingură pe zi, de persoană.
Pâinea
Ceapa şi usturoiul
Este foarte bine să consumam zilnic o jumătate de ceapă şi doi-
trei căţei de usturoi. Dacă la început aveţi senzaţia de balonare şi
râgâiţi des (s-au format gaze în stomac şi trebuie restrâns consumul
de proteine - în locul lor se bea pahar cu apă). Balonările şi gazele
indică faptul, în general, că se maănâncă prea mult. Atunci când
există tulburări de digestie este preferabil să se mănânce mai puţin
şi mai des. Ceapa este foarte săţioasă, aşa că mesele de crudităţi ce
conţin o proporţie mare de ceapă nu trebuie să fie prea dese.
Aceleaşi recomandări sunt valabile şi pentru usturoi. Boabele de
ienupăr, salată verde, laptele crud atenuează într-o oarecare măsură
mirosul neplăcut al gurii. Eu folosesc usturoi sub forma unor cap-
sule nemirositoare. O cantitate mai mare de usturoi ne ajută să
dormim bine şi profund; curăţă şi regenerează sângele, are efecte
terapeutice multiple, şi împreună cu ceapa, reprezintă unul din cele
mai sănătoase alimente. O cunoştintă, în vârstă de 100 de ani, care
Naturistul şi laptele
Pentru lămurire, încă un cuvânt despre proteina animală.
Renunţăm cu totul la alimentaţia cu carne, pentru că provoacă acid-
itate. Dar nu la lapte deşi este de origine animală, deoarece pro-
teinele pe care le conţine sunt substanţe cu cea mai completă struc-
tură; el trebuie băut nefiert sau nepasteurizat. Toto dată, laptele are o
mai mare cantitate de substanţe bazice, încât curăţă corpul de acizi
dăunători şi, asemenea zarzavaturilor crude şi tărîţelor, vindecă
multe boli.
REŢETE CLASICE
Reţeta I
Deoarece acest amestec poate să constituie masa principală mai
adăugăm (pentru o persoană) 1 lg. drojdie de bere, 1 ulei, 1 lg. germeni
de grâu sau uruiala de mei, seminţe din 1-2 lg. mieji de floarea-soare-
lui, nuci sau seminţe de coconar mărunţite, mirodenii, paprica, roşii
tăiate, soia. După experienţa personală, se poate pregăti o masa foarte
bună.
Preparatul se garniseşte cu felii de mere sau de banane, sau pătrun-
jel şi alte zarzavaturi cei fără dinţi pot pune şi ei în mixer alimentele
mai tari, dar să le înmoaie înainte.
Prin mărunţire cu mixerul zarzavaturile pierd puţină vitamină C
pierdere neglijabilă faţă de av antajele pe care le oferă un atare amestec.
Începătorii să adauge (iniţial), pentru îmbunătăţirea gustului, mere şi
banane. După scoatere din mixer să se adauge multe roşii şi peperoni.
Dacă gustul este satisăcător, se mai poate pune şi o banană zdrobită.
Reţete de cozonac
Aluat de cozonac - pentru o tavă lungă de 30 cm 300 g stafide, 200
g făină integrală; stafidele se zdrobesc prin maşina de carne şi se
amestecă bine cu făina. Se întinde totul într-o tava tapetată cu făină.
Este avantajos să se lase să se usuce pe o sită.
Cozonac cu fructe
Aluatul, pregătit ca mai sus, se acoperă cu felii de banane (tăiate
în lung), care se pun de-a lungul marginii şi se înfig bine până spre
mijlocul foii. Urmează un strat subţire de migdale rase peste care se
pun fructe de pădure sau alt fel de fructe ce pot fi zdrobite sau întregi.
Dacă este nevoie, umplutra se îndulceşte cu miere şi, la sfârşit, se gar-
niseşte cu smântână.
Cozonac cu banane
Se acoperă foaia de cozonac cu banane, ca mai sus urmează un
start de nuci date prin maşină şi deasupra lor un strat de banane.
Deasupra, drept garnitură, un stat subţire de miere, presarată cu nuci
date prin maşină.
Cozonac cu mere şi banane
Umplutura constă din două banane zdrobite bine, amestecate cu 3
mere rase şi 300 g nuci tăiate mărunt. Se netezesţe şi se garniseşte cu
nuci (alune) sau felii subţiri de mere.
Cozonac cu fructe
Umplutura constă în 400-500 g prune uscate, care se taie mărunt
şi se amestecă cu 200 g nuci tăiate subţire. Se adaugă scorţişoară, se
garniseşte cu seminţe de pin coconar.
mărunt, puţin piper verde tocat mărunt, o roşie mărunţită, praz tocat, 3
lg. pătrunjel tocat. Se amestecă cu sos sau cu maioneză (din reţetele
noastre).
Salată Waldorf
2 căni de mere tăiate cubuleţe, 1 cană de ţelină tocată, o jumatate
de cană cu nuci tocate, o jumătate de cană cu struguri fără sâmburi, se
amestecă cu maioneză. Se serveşte pe un platou de salate. Fiecare
porţie se garniseşte cu nuci.
Salată amestecată
Tot felul de rădăcini şi frunze de zarzavat bine tocate, se amestecă
cu cubuleţe de banane şi miezi de nucă zdrobiţi. Se adaugă sos de por-
tocale.
Salată de mazăre (sau de năut)
Mazărea dulce sau năutul puţin înmuiat se zdrobeşte puţin apoi se
înlocui o masă.
Lapte de tigru
Lapte crud, tot felul de sucuri, ca, de exemplu, suc de morcovi, de
ţelină, de varză, de portocale, un gălbenuş de ou crud, must de struguri
etc.
Lapte de migdale
O parte pastă de migdale, 5 părţi apă caldă; se amestecă încet. Se
adaugă miere.
Suc de căpşuni sau de fragi
1 kg căpşuni (fragi) şi 1-2 banane se lichefiază în mixer, apoi se
adaugă lapte crud.
Suc medicament
1 pahar cu suc de varză, de ţelină, de morcovi şi de cartofi ameste-
cate şi diluate cu puţină apă. Se bea câte un pahar înainte de fiecare
masă. Se face o cură de 2-3 săptămâni. Vindecă boli de inimă, de stom-
ac şi alte boli, sfidând toate medicamentele.
Înlocuitor pentru cafea (foarte sănătoasă)
1 lgţ. melasă din zahăr negru de trestie. Se amestecă şi se dizolvă
într-o cană cu lapte crud şi o cană de apă fierbinte.
Suc de castraveţi
Se amestecă cu suc de portocale sau de mere. Eventual se adaugă
şi puţină smântână.
Băuturi cu lapte
Lapte de mere
2 dl de lapte crud, 1 lgţ. suc de lămâie, puţină scorţişoară, un măr.
Totul se amestecă bine cu mixerul. Se adaugă o aromă (busuioc).
Lapte de zmeură
Se zdrobeşte bine o mână de zmeură sau de căpşuni (fragi). Se
adaugă 2 dl lapte crud, 1 lgţ. miere, puţină vanilie sau 2 lg. smântână
şi se amestecă bine.
Lapte de morcovi
200 g morcovi, portocală cojită, o jumătate de banană, 1 lg. de
lămâie, 1 lgţ. miere. Se amestecă totul la mixer, se adaugă 2 dl lapte
crud şi se mai amestecă cu mixerul.
Lapte de portocale
2 portocale cojite, 1 ou, o jumătate de banană puţină coajă de
lămâie: se face un pireu cu mixerul. La urmă se adaug 2-3 dl lapte crud.
Lapte de verdeţuri
1 mână plină de verdeţuri (pătrunjel, arpagic verde etc.), 1 dl lapte
crud, 1 lg. drojdie de bere, 1 lg. ulei şi un ou; toate se amestecă şi se
face un pireu la mixer. Apoi se adaugă 3 dl lapte, se drege cu sare. Poate
fi servit şi drept supă.
Lapte de roşii
O roşie mare şi 1-2 lingură smântână se fac pireu cu mixerul. Se
adaugă 2 dl lapte crud şi se mai amestecă puţin cu mixerul.
PLAN DE MENIU
Pentru ca să pregătim, încă de dimineaţă, stomacul şi întreg aparat-
ul digestiv astfel încât să-şi poată îndeplini în bine condiţii funcţia de
digerare şi absorbţie a alimentelor, şi se bea imediat ce ne-am sculat un
pahar cu apă de varzavaturi sau apă de tărâte.
În ceea ce priveşte micul dejun, părerile sunt împărţite: trebuie să
fie consistent sau uşor ? În ţările, zonele sau regiunile unde masa prin-
cipală este cea de seară, a doua zi ar trebui să se mănânce un mic dejun
uşor. Pentru sănătate însă se recomandă o cină uşoară şi apoi, dimineaţa,
un mic dejun consistent.
Dar nu sunt de părere să se mănânce mult dimineaţa fără a-ţi fi
într-adevăr foame. Dacă spre prânz apare o senzaţie de foame puter-
acre.
Pentru o masă uşoară de dimineaţă sunt suficiente unul-două mere
şi o cană cu lapte. Chiar şi o salată poate fi recomandată sau o jumătate
de pepene cu nuci.
În stârşit, este bine să beţi şi un suc de zarzavat, o băutură
întăritoare sau un mic preparat de mixer cu o banană sau un măr şi
smântână (vezi reţetele de băuturi). Se pot folosi şi preparate de brânză
de vaci. Deci sunt multe posibilităţi de alegere.
Masa principală
Pentru a procura organismului nostru suficiente valori bazice tre-
buie să consumăm zilnic, sau la două zile, ca masă principală, o mix-
tură de zarzavat (vezi reţetele). La desert putem alege pâinea noastră,
cu cafea, lipsită de otravă sau fulgii de banane. Ca variaţie puteţi prac-
tic alege ce vreţi, dar o salată trebuie să existe întotdeauna ca aperitiv.
La alegerea mesei principale trebuie să se ţină seamă că din când
în când, să existe şi un preparat din nuci.
Cina
Masa de seară poate consta din fructe proaspete, crude fructe
uscate, seminţe oleaginoase şi o cană cu lapte. Se poate pregăti şi o
reţetă de fulgi uşoară, sau câteva nuci, mieji de seminţe de floarea-
soarelui, de pepene, pâine coaptă la soare cu o băutură după reţetele
noastre. Vă recomandam, de pildă fulgii de cartofi sau o reţetă de fulgi
uscaţi deoarece sunt mai uşor digerabili şi nu măresc diureza.
În general mai trebuie amintit că băuturile naturiste pot fi încălzite
dacă este nevoie, dar să nu depăşească 30°-40" C cu excepţia ceaiului
şi a cafelei, care nu sunt băuturi hrănitoare. Acestea este preferabilă să
fie puse într-un loc călduţ sau în apă fierbinte. Dacă le încălzim pe un
aragaz, trebuie continuu amestecate. În mod normal băuturile pot fi
De reţinut:
- Cantitatea se referă întotdeauna la mărimea medie a unui fruct
sau a unei legume, atât timp cât nu este notat altceva.
- La majoritatea reţetelor nu se indică pentru câte persoane sunt
calculate, aceasta depinzând în special de numărul de feluri de mâncare
de la o masă.
- La sare, piper, cantitatea este dată rar. Se dozează după gust; cu
cât mai puţin, cu atât mai sănătos.
Petrecere frumoasă şi succes la pregătirea mâncărurilor!