Grile Licenta Medicina Dentara

GRILE LICENȚĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ
DENTARĂ
ENDODONȚIE
Bibliografie: MANUAL DE REZIDENȚIAT STOMATOLOGIE, sub redacția Prof. Dr.

Ecaterina Ionescu, vol I, Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2021
Capitolul 2
1. Dintre avantajele tehnicii de condensare verticală la cald, fac parte:

A. Gutaperca încălzită poate fi condensată în toate neregularitățile sistemului
endodontic
B. Nu presupune folosirea instrumentului de tip “heat carrier”
C. Se pot obtura și eventualele canale laterale existente
D. Nu este deloc o tehnică sensibilă la erori
E. Nu prezintă riscul de depășire
Răspuns corect: A, C (pag. 161)
2. Tehnica valului continuu de căldură:

A. Se mai numește și “condensare centrică”
B. Utilizează aparate de tip System B
C. Este o tehnică rapidă și predictibilă
D. În urma acestei tehnici se obțin obturații dense și omogene
E. Nu reprezintă o variantă a condensării verticale la cald
Raspuns corect: A, B, C, D (pag. 161)
3. Alegeți răspunsurile false cu privire la tehnica valului continuu de căldură:

A. Necesită folosirea unui plugger încălzit electronic
B. Nu prezintă risc de realizare a obturației în depășire
C. Este o tehnică consumatoare de timp
D. Se mai numește “condensare centrică”
E. Pluggerele încălzite folosite au conicitate identică cu cea rezultată în urma
instrumentării
Raspuns corect: B, C (pag. 161)
4. Tehnica condensării laterale la cald:

A. Are avantajul că realizează o obturație tridimensională superioară condensării la rece
B. Nu face posibilă obturarea canalelor laterale
C. Nu este o tehnică sensibilă la erori
D. Transmite tensiuni asupra pereților canalului radicular
E. Conul master este compactat lateral cu un instrument rece
Răspuns corect: A (pag. 161)
5. Alegeți răspunsurile corecte cu privire la tehnica condensării laterale la cald:

A. Nu oferă o obturație mai calitativă ca cea obținută prin tehnica condensării la rece
B. Permite condensarea prin fuzionarea reală a conurilor de gutapercă încălzită
C. Nu transmite tensiuni asupra pereților canalului radicular
D. Este o tehnică mai sensibilă la erori decât condensarea laterală la rece
E. Nu face posibilă obturarea canalelor laterale
Raspuns corect: B, C, D (pag. 161)
6. Tehnica termoinjectării gutapercii:

A. Gutaperca folosită este de tip β, sub formă de pelete
B. Este o tehnică folosită în special pentru cele două treimi medii și coronare ale
canalului radicular
C. Pentru treimea apicală este asociată cu tehnica condensării laterale la rece
D. Este o tehnică care oferă o adaptare foarte bună la geometria canalului radicular
E. Permite și obturarea situațiilor cu resorbții radiculare interne.
Răspuns corect: A, B, D, E (pag. 162)
7. Dezavantajele tehnicii de termoinjectare a gutapercii sunt:

A. Gutaperca nu pătrunde și în canalele radiculare laterale
B. Trebuie contracarată contracția la răcire a gutapercii
C. Nu permite obturarea cazurilor de resorbții radiculare interne
D. Necesită exersare pentru a putea sesiza asigurarea unui debit uniform de gutapercă
E. Există riscul de depășire
Raspuns corect: B, D, E (pag. 162)
8. Alegeți avantajele tehnicii de termoinjectare a gutapercii:

A. Permite obturarea situațiilor de resorbții radiculare interne
B. Este o tehnică care nu necesită exersare
C. Nu necesită aplicarea unei tehnici de condensare a gutapercii la nivelul treimii
apicale
D. Obturează și canalele radiculare laterale
E. Se adaptează foarte bine la geometria canalului radicular
Răspuns corect: A, D, E (pag. 162)
9. Tehnica termoinjectării gutapercii are următoarele caracteristici:

A. Reprezintă o variantă a condensării verticale la cald
B. Este similară condensării laterale la rece
C. Încălzirea gutapercii se face în afara canalului radicular
D. Permite introducerea gutapercii în stare ramolită prin injectarea în canalul radicular
E. Gutaperca este încălzită extraoral la 185°
Răspuns corect: C, D, E (pag. 162)
10. Tehnica utilizării sistemelor de obturatoare („carrier-based gutta-percha”):

A. Primul sistem apărut a fost Thermafill
B. Primele sisteme utilizau o tijă din oțel ca suport
C. Cele mai recente sisteme sunt realizate din material plastic
D. Cele mai recente sisteme constau dintr-un suport (carrier) ce este un elastomer al
gutapercii cu legături încrucișate
E. Partea activă a obturatoarelor este încălzită într-un „cuptor” la o valoare
predeterminată
Raspuns corect: A, B, D, E (pag. 162)
11. Avantajele tehnicii utilizând sisteme de obturatoare sunt:

A. Nu prezintă risc de depășire
B. Nu apar tensiuni în timpul aplicării onturatoarelor
C. Este indicată în cazuri de reosbție radiculară internp
D. Este o tehnică rapidă
E. Flexibilitatea obturatoarelor permite obturarea canalelor curbe
Răspuns corect: B, D, E (pag. 163)
12. Dezavantajele tehnicii utilizând sisteme de obturatoare sunt:

A. Are risc de depășire
B. Poate determina durere la inserția obturatorului
C. Nu este indicată în situațiile cu constricție apicală largă
D. Este o tehnică indicată în cazuri cu variații anatomice de genul bifurcațiilor în treimea
medie
E. Este o tehnică mare consumatoare de timp
Răspuns corect: A, B, C (pag. 163)
13. Care din următoarele afirmații cu privire la avantajele tehnicii „carrier-based gutta-percha”
sunt false?
A. Este o tehnică ce nu dezvoltă tensiuni în timpul aplicării obturatoarelor
B. Oferă o obturație tridimensională
C. Gutaperca ramolită nu reușește să pătrundă în neregularitățile sistemului endodontic
D. Este o tehnică mare consumatoare de timp
E. Este o tehnică ce permite și obturarea canalelor curbe
Răspuns corect: C, D (pag. 163)
14. Tehnica de compactare termo-mecanică

A. Se mai numește tehnica McSpadden
B. Se bazează pe ramolirea termică și condensarea doar verticală a gutapercii în sistemul
endodontic
C. Utilizează compactorul McSpadden care prezintă partea activă similară unui ac
Hedström inversat
D. Compactorul este realizat la ora actuală din aliaj de nichel-titan
E. Gutaperca este ramolită termic și condensată simultan laterla și vertical în sistemul
endodontic
Răspuns corect: A, C, D, E (pag. 163)
15. * Ca tehnică operatorie, tehnica McSpadden presupune:

A. Alegerea compactorului de o dimensiune imediat superioară acului master
B. Alegerea compactorului de o dimensiune inferioară acului master
C. Alegera compactorului de o dimensiune și conicitate mai mică decât a instrumentului
folosit pentru prepararea canalului radicular pe ultimii 2 mm apicali
D. Condensarea laterală imediată a gutapercii din treimea coronară cu un plugger rece
E. Alegerea aleatorie a compactorului
16. Dezavantajele tehnicii McSpadden sunt următoarele:

A. Este o tehnică dificil de învățat
B. Este contraindicată în canale curbe, la care poate exista riscul fracturării
compactorului
C. Este o tehnică mare consumatoare de timp
D. Are risc important de obturare în depășire
E. Are risc important de supraîncălzire radiculară
Răspuns corect: A, B, D, E (pag. 163-164)
17. Tehnica de obturare combinată propusă de Tagger în 1984:

A. Este o metodă alternativă dezvoltată din cauza dezavantajelor tehnicii clasice
McSpadden
B. Folosește un compactor din aliaj de nichel-titan care se acoperă cu gutapercă faza α
preplastifiată prin încălzirea într-un dispozitiv în afara canalului radicular
C. Presupune condensarea laterală în treimea apicală ți compactarea termomecanică în
treimea medie și coronară ale canalului radicular
D. Presupune condensarea laterală în treimea medie și compactarea termomecanică în
treimea apicală
E. Conul master este condensat lateral la rece în treimea apicală cu un spreader din
nichel-titan
18. Sistemul MicroSeal:

A. A fost propus de Tagger în 1984
B. Presupune condensarea laterală în treimea apicală și compactarea termomecanică în
treimea medie și coronară ale canalului radicular
C. A fost dezvoltat tot de McSpadden
D. Utilizează un compactor din aliaj de nichel-titan care se acoperă cu gutaperca faza α
preplastifiată prin încălzirea într-un dispozitiv în afara canalului radicular
E. Conul master este condensat în prealabil lateral la rece în treimea apicală cu un
spreader din nichel-titan
19. * Care din următoarele afirmații cu privire la sistemul MicroSeal sunt false?
A. A fost dezvoltat de McSpadden
B. A fost dezvoltat ca răspuns la dezavantajele tehnicii clasice de compactare
termomecanică
C. Folosește un compactor din aliaj de nichel-titan care se acoperă cu gutapercă faza β
D. Gutaperca este preplastifiată prin încălzire în afara canalului radicular
E. Dispozitivul de preîncălzire a gutapercii este introdus în canalul radicular de-a lungul
unui con de gutapercă master
Răspuns corect: C (pag. 164)
20. Alegeți afirmațiile false cu privire la sistemul de obturare MicroSeal:

A. Este o tehnică ce combină condensarea laterală și compactarea termomecanică
B. Folosește un compactor din oțel inoxidabil
C. Conul master este condensat în prealabil la rece în treimea apicală
D. Folosește gutaperca preplastifiată faza β
E. Nu necesită verificare radiologică a calității obturației
21. Care sunt elementele favorizante ale incidentelor și accidentelor ce pot surveni în cursul
tratamentului endodontic?
A. Gradul de distrucție coronară
B. Complexitatea sistemului endodontic
C. Poziția dintelui pe arcadă
D. Interpretarea corectă a unei imagini radiografice adecvate
E. Existența unor tratamente endodontice realizate în antecedente pe dintele cauzal
Răspuns corect: A, B, C, E (pag, 167)
22. Elementele determinante ale incidentelor și accidentelor survenite în cursul tratamentului

endodontic sunt reprezentate de:
A. Complexitatea sistemului endodontic
B. Erori de diagnostic și /sau prognostic
C. Instrumentar și tehnică inadecvată
D. Neglijarea restaurării coronare sau corono-radiculare adaptate la necesitățile unui
dinte devital
E. Gradul de distrucție coronară
Răspuns corect: B, C, D (pag. 167)
23. * „Accidentele procedurale” în tratamentul endodontic:

A. Au ca element favorizant abdicarea de la principiile acceptate ale terapiei endodontic
în oricare dintre etapele acesteia
B. Au ca elemente determinante particularități ale morfologiei corono-radiculare și
complexitatea sistemului endodontic
C. Pot fi corelate cu diagnosticul, anestezia, etapa de realizare a cavității de acces etc
D. Nu se corelează cu instrumentarea sau irigarea endodontică
E. Nu se corelează cu etapa de obturare endodontică
24. Alegeți afirmațiile false cu privire la incidentele și accidentele tratamentului endodontic:

A. Accesul și vizibilitatea la dintele cauzal pot fi elemente favorizante ale incidentelor
și accidentelor
B. Existența unor tratamente endodontice realizate în antecedente nu influențează în nici
un fel tratamentul endodontic desfășurat
C. Din categoria elementelor favorizante face parte și imaginea radiografică absentă sau
radiografia incorect interpretată
D. Incidentele și accidentele din cursul tratamentului endodontic nu sunt corelate
niciodată cu etapa de diagnostic
E. Tehnica și instrumentarul inadecvat sunt elemente determinante ale accidentelor și
incidentelor
Răspuns corect: B, D (pag. 167)
25. Care din următoarele nu sunt elemente favorizante ale unor posibile incidente survenite în
timpul tratamentului endodontic?
A. Gradul de distrucție coronară
B. Erori de diagnostic și /sau prognostic
C. Neglijarea restaurării coronare sau corono-radiculare adaptate la necesitățile unui
dinte devital
D. Tehnica inadecvată situației clinice respective
E. Abdicarea de la principiile accepatate ale terapiei endodontice în oircare din etapele
acesteia
Răspuns corect: B, C, D, E (pag. 167)
26. Dintre incidentele și accidentele din cursul tratamentului endodontic fac parte:
A. Cavitatea de acces incorectă din punct de vedere al localizării sau dimensiunii
B. Fractura instrumentarului endodontic în cursul instrumentării sau al obturației de
canal
C. Etapa de obturare a canalului radicular nu poate determina accidente sau incidente
D. Perforații la nivelul podelei camerei pulpare, la nivel radicular sau parodontal
E. Trepanarea apexului cu lezarea mecanică directă a țesutului periapical.
27. Anestezia insuficientă:

A. Se manifestă în special în situația dinților frontali cu o patologie pulpară acută
ireversibilă
B. Nu face parte din incidentele ce pot apărea în tratamentul endodontic
C. Se manifestă în special în situația molarilor mandibulari cu patologie pulpară acută
ireversibilă
D. În cazul anesteziei insuficiente se recomandă suplimentarea acesteia cu anestezii
alternative intrapulpare sau intraligamentare
E. Suplimentarea anesteziei tronculare periferice se mai poste face cu premedicație
antiinflamatoare
28. Cavitatea de acces incorectă:

A. Se datorează unei analize insuficiente a imaginii radiologice a localizării și
dimensiunii camerei pulpare
B. Se poate datora unei vizibilități insuficiente
C. Favorizează alte probleme ce pot apărea în cursul tratamentului endodontic
D. Este datorată strict slabei cunoștințe a anatomiei dintelui cauzal a medicului
practician
E. Poate determina retenția de țesut pulpar în camera pulpară cu risc de discromie
dentară consecutivă
Răspuns corect: A, B, C, E (pag. 168)
29. Perforațiile endodontice:

A. Nu constituie niciodată o iatrogenie
B. Pot fi localizate la orice nivel al sistemului endodontic
C. Pot fi uneori rezultatul proceselor carioase existente, resorbții interne sau externe
D. Când constituie o iatrogenie, pot fi favorizate de calcificări, pulpoliți sau resorbții
E. Se pot trata după localizarea lor precisă
30. Crearea de praguri este un incident care apare din cauza:

A. Existenței unor procese carioase extinse, resorbții interne sau externe
B. Unei cavități de acces neadecvate
C. Analizei insuficiente a imaginii radiologice a localizării camerei pulpare
D. Lipsei de identificare a curburilor canalului radicular
E. Folosirii unui instrumentar endodontic rigid, al dimensiunii prea mare a acestuia
31. În etiologia fracturilor instrumentarului endodontic concură următorii factori:

A. Experiența clinicianului
B. Tehnica de instrumentare
C. Geometria canalului radicular
D. Numărul de utilizări ale instrumentului respectiv
E. Configurația instrumentarului
Răspuns corect: A, B, C, D, E (pag. 169)
32. Fractura radiculară sau corono-radiculară verticală:

A. Are întotdeauna o direcție oblică
B. Poate fi completă sau incompletă
C. Nu oferă nici o modificare vizibilă pe imaginea radiografică
D. Clinic este sugerată de existența unei fistule situată coronar de apexul radicular
E. Se localizează cu precizie pe imaginea CBCT
33. Simptomele iritației tisulare periapicale sunt:

A. Durere severă și edem localizat
B. Tumefacție
C. Determină întotdeauna parestezii temporare
D. Disfuncții motorii ce pot surveni ulterior la nivel nervos cuprins în aria de distribuție
a hipocloritului de sodiu
E. Nu necesită niciodată spitalizare a pacientului
Răspuns corect: A, B, D (pag. 169)
34. Eșecul în endodonție este reprezentat de :

A. Vindecarea unei leziuni periapicale consecutive tratamentului endodontic
B. Existența canalelor radiculare netratate
C. Conține doar manifestări radiologice
D. Absența vindecării sau evoluția unei leziuni periapicale preexistenta tratamentului
E. Obturații de canal incorecte: omogene, până la nivelul foramenului apical
Răspuns corect: B, D (pag, 170)
35. Prevenirea situației de canale radiculare neidentificate necesită:

A. Realizarea unie cavități de acces corecte cu menținerea nemodificată a morfologiei
interne a camerei pulpare
B. Realizarea de radiografii în incidență centrică
C. Identificarea orificiilor de emergență a canalelor radiculare prin folosirea coloranților
tisulari
D. Folosirea de freze adecvate pentru crearea cavității de acces, active frontal
E. Realizarea de radiografii care să permită decalarea poziției frecvent suprapuse
radiologic a canalului radicular
Răspuns corect: A, C, E (pag. 170)
36. Criteriile ce definesc succesul unui tratament endodontic la minim un an de la realizarea

tratamentului sunt:
A. Dintele este funcțional
B. Imaginea radiografică este lipsită de elemente patologice
C. Absența totală a simptomatologiei clinice specifice
D. Leziunea periapicală preexistentă a rămas identică
E. Există semne minore radiologice de resorbție radiculară
37. * Eșecul unui tratament endodontic din perspectiva restaurării postendodontice poate fi
determinat de:
A. Absența adaptării marginale a obturației endodontice
B. Menținerea integrității restaurării coronare
C. Absența adaptăruu marginale a restaurării coronare
D. Fracturi radiculare determinate de folosirea incorectă a instrumentarului d epreparare
mecanică a spațiului endodontic
E. Disfuncție ocluzală determinată de parafuncții
38. Asociația Americană de Endodonție (AAE) evaluează rezultatele tratamentului endodontic

în funcție de următoarele situații:
A. Un dinte în curs de vindecare se consideră acel dinte cu patologie radiologică
periapicală sau periradiculară dar asimptomatic și funcțional
B. Un dinte este considerat vindecat atunci când este asimptomatic și funțional cu
patologie radiologică periradiculară sau periapicală minimă
C. Un dinte este considerat nevindecat când este nefuncțional dar asimptomatic
D. Un dinte este considerat vindecat când este simptomatic dar funcțional
E. Aceste criterii de apreciere a rezultatelor tratamentului endodontic iau în considerare
doar simptomaologia clinică
Răspuns corect: A, B (pag. 171)
39. Alegeți afirmațiile adevărate:

A. Rezultatul tratamentului endodontic nu este influențat de diagnosticul inițial
B. Evoluția este mai favorabilă la dinții vitali ce neceistă tratament endodontic
comparativ cu dinții ce prezintă patologii periapicale
C. Rezultatele tratamentului endodontic sunt mai favorabile în urma unui tratament
endodontic primar decât în urma reluării tratamentului endodontic
D. Principalele criterii de evaluare a rezultatelor tratamentului endodontic sunt date de
aprecierea corectă a simptomelor clinice, nefiind necesară aprecierea imaginii
radiografice
E. Reactivitatea individuală reprezintă adeseori un element important în evoluția și
progrnosticul unui tratament endodontic.
Răspuns corect: B, C, E (pag. 172)
40. Examinarea exo-orală se realizează din normă frontală și laterală prin inspecție si palpară
și permite medicului dentist analizeze:
A. Simetria
B. Culoarea
C. Examinarea articulației temporo-mandibulare
D. Amplitudinea deschiderii gurii
E. Starea de sănătate a cavității orale
41. Pacientul ce are nevoie de un tratament endodontic:

A. Nu se prezintă întotdeauna cu durere
B. Se prezintă întotdeauna cu durere
C. Existența simptomatologiei dureroase nu impune in toate cazurile
necesitatea extirpării pulpei dentare
D. Lipsa simptomatologiei dureroase nu impune in toate cazurile
E. Existența simptomatologiei dureroase impune in toate cazurile
42. Motivul prezentării pacientului aferent unei leziuni de natură endodontică poate fi legat de:
A. Durere
B. Leziuni carioase, modificări de culoare ale coroanei dentare
C. Tulburări de ordin estetic
D. Consultație ocazională
E. Tumefacții
Răspuns corect: A, B, C, E (pag. 99)
43. Istoricul bolii va cuprinde informații despre:

A. Debutul afecțiunii
B. Sfârșitul afecțiunii
C. Factorii ce o agravează sau calmează
D. Tratamente efectuate
E. Impactul pe care nu îl are asupra calității vieții
Răspuns corect: A, C, D (pag. 99)
44*. În cazul simptomatologiei dureroase nu se vor culege informații despre:

A. Localizare
B. Momentul apariției
C. Felul apariției
D. Caracterul
E. Halenă
Răspuns corect: E (pag. 99)
45. Inspecția:
A. Se îndreaptă spre inspectarea unor țesuturi moi si dure
B. Se îndreaptă spre inspectarea tuturor țesuturilor moi si dure
C. Se realizează direct
D. Se realizează cu ajutorul oglinzii
E. Dezvăluie culoarea, textura, consistența și conturul țesuturilor
46. Palparea suprafețelor dentare:

A. Se realizează cu sonda dentară fară presiune
B. Se realizează cu degetele
C. Se realizează cu sonda dentară cu presiune
D. Urmărește apariția sensibilității
E. Urmărește existența unei comunicări cu camera pulpară
47. Percuția:
A. Este un test util în depistarea inflmațiilor parodonțiului apical
B. Oferă informații despre statusul pulpei dentare
C. Apare ca si raspuns pozitiv în pulpitele parțiale acute
D. Se recomandă să se realizeze prima dată pe dintele afectat
E. Se va efectua prin loviri violente in axul dintelui la nivelul marginii
incizale sau a suprafeței ocluzale
Răspuns corect: A, D (pag. 100)
48. Examinarea endo-orală nu se va realiza prin:

A. Inspecție
B. Palpare
C. Percuție
D. Frezaj explorator
E. Aprecierea mobilității dentare
Răspuns corect: D (pag. 100)
49. Aprecierea mobilității dentare:

A. Ne indică un aparat de susținere compromis
B. Se realizează prin mișcarea dintelui in sens vestibulo-oral
C. Se realizează prin mișcarea dintelui in sens mezio-distal
D. Se recomandă să se realizeze prima dată pe dintele contralateral
E. Se va efectua prin loviri ușoare in axul dintelui
50. Testele de sensibilitate dentară:

A. Nu servesc la stabilirea statusului pulpei dentare
B. Oferă informații despre integritatea fibrelor nervoase
C. Se realizează prin stimulare termică sau electrică
D. Servesc la stabilirea statusului parodontal
E. Servesc la stabilirea stasului pulpei dentare
51*. Testele termice se realizează prin:

A. Aplicarea stimulului electric la treimii cervicale a suprafeței vestibulare
a dintelui
B. Aplicarea stimulului termic la treimii cervicale a suprafeței vestibulare a
dintelui
C. Aplicarea stimulului termic la treimii coronare a suprafeței dentare
D. Aplicarea stimulului termic la treimii medii a suprafeței dentare
E. Aplicarea stimulului termic la treimii incizale a suprafeței palatinale a
dintelui
Răspuns corect: B (pag. 101)
52. Răspuns fals pozitiv în urma testării vitalității pulpare cu un curent electric poate să apară
în următoarele situații:
A. Când dintele nu este corect izolat si uscat
B. Când electrodul ia contact cu țesutul gingival
C. Când electrodul contactează reconstrucții metalice
D. În cazul unui pacient anxios
E. Când există în antecedente traumatisme dentare recente
Răspuns corect: A, B, C, D (pag. 101)
53*. Răspuns fals negativ în urma testării cu un curent electric poate să apară când:
A. Există un traumatism dentar vechi
B. Dintele prezintă un apex imatur
C. Există calcifieri importante de la nivelul camerei pulpare
D. În cazul unei necroze de lichefiație
E. În cazul unui pacient anxios
54. Testul de masticație:

A. Se indică pentru a identifica fisurile coronare incomplete
B. Se indică pentru a identifica fracturile coronare incomplete
C. Se realizează sub anestezie
D. Se realizează prin mușcarea pe un rulou de vată
E. Se realizează prin mușcarea unei baghete de lemn
55. Examenul CBCT în endodonție se realizează pentru:

A. Decelarae mai bună a modificărilor de densitate a osului alveolar
B. Identificarea unei hipermineralizări periapicale
C. Vizualizarea tridimensională a locației leziunii endodontice
D. Evaluarea postoperatorie a sistemelor simple de canale radiculare
E. Evaluarea preoperatorie in cazul unor intervenții chirugicale endodontice
56. Testul anesteziei selective în cazul examinării pacientului:

A. Este un examen complementar
B. Se recomandă atunci când pacientul poate indica un anumit dintele
dureros
C. Poate fi realizat pentru anestezia selectivă a unei hemiarcade
D. Dacă durerea persistă, vom anestezia selectiv fiecare dinte în parte de pe
hemiarcada opusă
E. Dacă durerea persistă vom anestezia hemiarcada opusă
57*. Examenul radiologic în endodonție este optim atunci când sunt realizate:
A. Trei radiografii retroalveolare în angulații diferite
B. Două radiografii retroalveolare în angulații diferite
C. O radiografie Bitewing
D. Trei radiografii retroalveolare in aceași angulație
E. Un examen CBCT
58. Clinicienii pot vizualiza o radiografie cu scopul de a diagnostica:

A. Cariile dentare
B. Parodontite apicale acute
C. Rezorbții radiculare interne
D. Rezorbții radiculare externe
E. Taurodontism
59. Examenul CBCT în endodonție se realizează pentru:
A. o mai bună decelare a modificărilor de densitate ale osului alveolar
B. Vizualizarea bidimensională a locației oricărei leziuni endodontice
C. Scăderea acurateții diagnosticului
D. Creșterea prevalenței identificării leziunilor periapicale
E. Creșterea numărului canalelor reperate la molari
60. Patologia pulpo-periapicală se clasifică in:

A. Pulpită reversibilă
B. Pulpită ireversibilă
C. Gangrenă
D. Necroză
E. Parodontite apicale
61*. Nu face parte din patologia pulpo-periapicală:

A. Pulpită reversibilă
B. Pulpită ireversibilă
C. Gangrenă
D. Necroză
E. Parodontite apicale
62. Pulpa dentară:

A. Reprezintă o versiune miniaturală a dintelui
B. Are rapoarte cu parodonțiul prin foramenul apical
C. Are rapoarte cu parodonțiul prin canalele laterale
D. Nu are rapoarte cu parodonțiul
E. Nu reprezintă o versiune miniaturală a dintelui
63. Din punct de vedere anatomic, țesutul pulpar:

A. Este adăpostit într-un spațiu cu pereți rigizi când pereții sunt integrii și impiedică
investigarea stării pulpare
B. Prezintă vascularizație de tip terminal
C. Are un sistem nervos slab reprezentat
D. Este adăpostit intr-un spațiu cu pereți rigizi când pereții sunt integrii și permite
investigarea stării pulpare
E. Are un sistem nervos bine reprezentat
Răspuns corect: A, B, E (pag. 104)
64. Indiferent de natura agentului cauzal, răspunsul de apărare al complexului dentino -pulpar
este organizat la:
A. La 3 niveluri
B. La 2 niveluri
C. La nivel dentinar unde se produce scleroza tubulară
D. La joncțiunea dentină-pulpă unde se constituie dentina terțiară
E. La joncțiunea dentină-pulpă unde se constituie dentina secundară
Răspuns corect: A, C, D ( pag. 104)
65. Care din următorii factori externi sunt implicați în etiologia pulpitelor:
A. Factorii fizici
B. Factorii traumatici
C. Factorii chimici
D. Bacteriile
E. Metabolismul pulpar
66*. În etiologia pulpitelor, care din următorii factori externi sunt factori fizici:
A. Supraîncălzirea din prepararea dintelui
B. Bacteriile
C. Fungii
D. Virușii
E. Toxinele bacteriene
67. În etiologia pulpitelor, care din următorii factori externi sunt factori chimici:
A. Bacteriile
B. Acizii
C. Bazele
D. Substanțele oxidante
E. Metalele grele
68. Morfopatologia hiperemiei pulpare presupune:

A. Vase sanguine dilatate
B. Acumulări de eritrocite
C. Marginație leucocitară
D. Odondoblaști micșorați de volum
E. Hiperemia nu este tranzitorie
69. Simptomatologia hiperemiei pulpare:

A. Durere
B. Este generalizată
C. Este localizată
D. Intensitate moderată
E. Durează ore
70. Diagnosticul diferențial al hiperemiei pulpare se face cu:

A. Pulpita acută seroasă parțiala
B. Hipersensibilitatea
C. Pulpita purulentă parțială
D. Hiperestezia
E. Pulpita acută seroasă totală
71. Tratamentul hiperemiei pulpare:

A. Coafaj direct
B. Coafaj indirect
C. Amputație devitală
D. Extirpare vitală
E. Amputație vitală
72. Pulpită acută seroasă parțială, morfopatologie:

A. Vasodilatație
B. Degrescența fibroblaștilor
C. Marginație leucocitară
D. Plasmexodie
E. Vasoconstricție
73. Pulpită acută seroasă parțială, simptomatologie:

A. Durere vie
B. Durere vagă
C. Localizată
D. Cedează la antialgice
E. Nu cedează la antialgice
74. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute seroase parțială se face cu:

A. Hiperemie preinflamatoare
B. Pulpita purulentă parțială
C. Pulpita purulentă totală
D. Hiperestezia
E. Hipersensibilitatea
75*. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute seroase parțială nu se face cu:

A. Hiperemie preinflamatoare
B. Pulpita purulentă parțială
C. Pulpita purulentă totală
D. Hiperestezia
E. Pulpita acută seroasă totală
76. Pulpită acută seroasă parțială, tratament:

A. Coafaj direct
B. Coafaj indirect
C. Amputație vitală
D. Amputație devitală
E. Extirpare vitală
77. Pulpita acută seroasă totală simptomatologie:

A. Durere provocată, violentă
B. Durere continuă, lancinantă
C. Durerea se calmează la antialgice
D. Durerea depășește linia mediană
E. Durerea poate iradia
78. Avantajele sistemului de digă sunt:

A. Permite o izolare perfectă a câmpului operator
B. Împiedică aspirarea sau ingestia corpilor străini
C. Nu permite o izolare perfectă a câmpului operator
D. Asigură acces si vizibilitate prin retragera tesuturilor moi
E. Nu împiedică aspirarea sau ingestia corpilor străini
Răspuns corect: A, B, D ( pag.123)
79. Dezavantajele sistemului de digă sunt:

B. Este contraindicată aplicarea sistemului la pacienții prezentând astm , respirație orală,
atacuri de panică
C. Asigură acces si vizibilitate prin retragerea țesuturilor moi
D. Nu împiedică aspirarea sau ingestia corpilor străini
E. Este necesară alocarea unui timp suplimentar pentru aplicarea sistemului de digă în cazuri
clinice dificile: molari de minte , malpoziții dentare
Răspuns corect: B, E (pag.123)
80. Componentele sistemului de digă sunt reprezentate de :

A. Folie de digă
B. Cadru: metalic sau din plastic
C. Cleme
D. Clește perforator
E. Niciun răspuns din cele de mai sus
Răspuns corect: A, B, C, D (pag.123)
*81. Dezavantajele sistemului de digă sunt:

B. Împiedică aspirarea sau ingestia corpilor străini
C. Asigură acces si vizibilitate prin retragerea țesuturilor moi
D. Elimină contactul cu diverse substanțe iritante sau prezentând un gust neplăcut utilizate în
timpul tratamentului
Răspuns corect: E (pag.123)
82. Pentru realizarea cavității de acces se utilizează:

A. Freze de turbină
B. Freze de piesă contraunghi
C. Inserturi sonice sau ultrasonice
D. Ace Kerr burgiu
E. Ace Kerr pilă
Răspuns corect: A, B, C (pag.123)
83. Instrumentarul endodontic poate fi clasificat în funcție de utilizarea sa în:

A. Instrumentar necesar pregătirii cavitații de acces (freze de turbină si piesă contraunghi)
B. Instrumentar necesar lărgirii canalului radicular (ace Kerr pilă, ace Kerr burghiu, ace
rotative)
C. Instrumentar necesar obturării canalului radicular
D. Instrumentar necesar pregătirii cavitații de acces (ace Kerr pilă, ace Kerr burghui, ace
rotative)
E. Instrumentar necesar lărgirii canalului radicular (freze de turbină si piesă contraunghi)
84. Trepanarea camerei pulpare se realizează:

A. Cu freze diamantate sferice
B. La viteză înalta in smalț si convențională în dentină
C. La viteză convențională în smalț și dentină
D. Alegerea diametrului frezei se face în funcție de dimensiunea coronară a dintelui ce
urmează a fi tratat
E. Alegerea diametrului frezei nu se face în funcție de dimensiunea coronară a dintelui ce
urmează a fi tratat
Răspuns corect: A, B, D (pag.123)
85. Finisarea ulterioară a cavității de acces se face:

A. La viteză înaltă
B. Cu freze prezentând gât lung si vârf inactiv
C. Freze cu vârf activ
D. La viteză redusă
E. Nici unul din răspunsurile de mai sus
Răspuns corect: A, B (pag.124)
86. Instrumentele endodontice manuale de lărgire a canalelor radiculare:

A. Au fost standardizate conform normelor ISO
B. Fiind clasificate în funcție de diametrul, gradul de conicizare și caracteristicile părții active
C. Fiecare instrument este alcătuit din măner , tijă și parte activă
D. Materialele utilizate la realizarea instrumentelor manuale pot fi aliaje din oțel inoxidabil
sau din nichel titan
E. Fiecare instrument este alcătuit din măner , tijă și parte inactivă
*87. Instrumentele endodontice manuale de lărgire a canalelor radiculare, prezinta diferite

lungimi totale a ansamblului tijă și parte activă:
A. Valori de 21mm pentru situațiile abordării dinților laterali în contextul unei deschideri
limitate a cavitați orale
B. Valori de 25 mm pentru situațiile abordării dinților laterali în contextul unei deschideri
C. Valori de 31 mm pentru situațiile abordării dinților laterali în contextul unei deschideri
D. Valori de 25 mm pentru instrumentarea canalelor radiculare lungi
E. Valori de 31 pentru majoritatea cazurilor
Răspuns corect: A (pag.124)
88. Instrumentele endodontice manuale de lărgire a canalelor radiculare, prezinta diferite

lungimi totale a ansamblului tijă și parte activă:
A. Valori de 21mm pentru situațiile abordării dinților laterali în contextul unei deschideri
B. Valori de 25mm pentru majoritatea cazurilor
C. Valori de 31 pentru instrumentarea canalelor radiculare lungi
D. Valori de 25 mm pentru situațiile abordării dinților laterali în contextul unei deschideri
E. Valori de 31 pentru majoritatea cazurilor
*89. Indiferent de lungimea instrumentului, partea activă este întotdeauna de :

A. 18 mm
B. 19 mm
C. 16 mm
D. 17,5 mm
E. 17 mm
Răspuns corect: C pag.124)
*90. Diametrul la vârf al instrumentului endodontic manual este standardizat conform unor
valori cuprinse între :
A. 6-150 de sutimi de milimetru
B. 7-150 de sutimi de milimetru
C. 7-150 de sutimi de milimetru
D. 6-140 de sutimi de milimetru
E. 0,08-1,5 mm
Răspuns corect: D (pag.124)
91. Acele Kerr :

A. Prezintă 8-16 spire în funcție de diametrul acului , având pe secțiune o formă
triunghiulară în situația acelor Kerr burghiu (reamer)
B. Prezintă 24-36 de spire si o formă pătrată în situția acelot Kerr pilă(file)
C. Prezintă 8-20 spire în funcție de diametrul acului , având pe secțiune o formă
triunghiulară în situația acelor Kerr burghiu (file)
D. Prezintă 8-16 spire în funcție de diametrul acului , având pe secțiune o formă
triunghiulară în situația acelor Kerr pilă(file)
E. . Prezintă 24-36 de spire si o formă pătrată în situația acelor Kerr burghiu (reamer)
92. Acele Kerr burghiu ( reamer) :

A. Prezintă 8-16 spire în funcție de diametrul acului
B. Au pe secțiune o formă triunghiulară
C. Prezintă 24-36 de spire
D. Au pe secțiune o formă pătrată
E. Prezintă 8-12 spire în funcție de diametrul acului
93. Acele Kerr pilă ( file) :

A. Prezintă 24-36 de spire
B. Au pe secțiune o formă pătrată
C. Au pe secțiune o formă triunghiulară
D. Prezintă 8-16 spire în funcție de diametrul acului
E. Forma pe secțiune pătrată asigură rezistența la torsiune și flexiune a acului
94. Indicațiile utilizării acelor Kerr sunt reprezentate de:

A. Reperarea orificilor de intrare în canalele radiculare
B. Permeabilizarea canalelor radiculare
C. Largirea canalelor radiculare
D. Realizarea cavitații de acces
E. Indepartarea tavanului camerei pulpare
95. Acele Flexofile

A. Constituie o versiune mai flexibilă a acului Kerr
B. Constituie o versiune mai rigidă a acului Kerr
C. Secțiunea transversală este triunghiulară,
D. Au unn vârful rotunjit , inactiv
E. Se indică folosirea lor în tehnica forțelor compensate
Răspuns corect: A, C, D, E (, pag.125)
96. Acele K-Flex:

A. Sunt similare acelor Kerr
B. Prezintă pe secțiune o formă de pătrat
C .Forma de romb le asigură o flexibiltate sporită la diametre mari
D. Prezintă pe secțiune o formă de triunghi
E. Succesiunea lamelor asimetrice favorizează eliminarea detritusurilor
Răspuns corect: A, C, E (pag.125)
97. Indicațiile de utilizare ale acului Hedstrom sunt:

A. Permeabilizarea canalului radicular
B. Completarea lărgirii canalelor radiculare
C. Odontometrie radiologică
D. Îndepărtarea unor corpi străini
E. Dezobturarea canalelor radiculare
Răspuns corect: B, C, D, E (pag.125)
98.Acele S-file și Uni-file sunt:

A. O variantă a acelor Kerr
B. O variantă a acelor Hedstrom
C. Prezintă un numar de lame dublu pe aceeasi lungime de lucru
D. Forma pe secțiune transversală este cea a unei litere „S”
E. Multiplicarea numărului de lame crește rezistența mecanică a instrumentului
Răspuns corect: B, C, D, E (pag.125)
99.Frezele de tip Gates-Glidden :

A. Sunt realizate din oțel inoxidabil
B. Sunt realizate din nichel-titan
C. Prezintă un gât lung și o parte activă scurtă
D. Prezintă un gât lung și o parte activă lungă cu o lungime variabila de 2,7-9mm
E. Diametrul părții active este marcat printr-unul sau mai multe inele
100. Instrumentele Gates-Glidden se utilizează
A. Treimea coronară a canalului radicular
B. Treimea medie a canalului radicular
C. Treime apiclaă a canalului radicular
D. Pentru a realiza preevazarea care sa permită astfel un acces direct al instrumentelor
endodontice cât mai apropiat de linia dreaptă, spre treimea apiclă
E. Realizând o miscare pasivă, circumferențială, de periere a pereților canalului
Răspuns corect: A, D, E (pag.125)
101. Următoarele afirmatii referitoare la instrumentarul endodontic rotativ din aliaj de nichel
–titan , sunt adevărate:
A. Aliajul din nichel titan prezintă o compoziție de circa 55% în greutate nichel si 45% titan
B. Aliajul din nichel titan prezintă o compoziție de circa 45% în greutate nichel si 55% titan
C. Prezintă o flexibilitate , elasticitate , rezistență la coroziune și biocompatibilitate
superioare oțelului inoxidabil
D. Prezintă o flexibilitate , elasticitate , rezistență la coroziune și biocompatibilitate inferioare
oțelului inoxidabil
E. Permit realizarea unei instrumentări endodontice eficiente și predictibile
102. Caracteristicile principale ale instrumentelor de nichel-titan sunt:

A. Flexibilitatea
B. Elasticitate
C. Modificarea conicității instrumentelor
D. Memoria formei
E. Rigiditatea
103. Flexibilitatea instrumentelor din aliaj de nichel-titan

A. Instrumentele de nichel-titan sunt de 4 ori mai flexibile față de instrumentele din oțel
inoxidabil
B. Este influențată de compoziția materialului ,tratamentul termomecanic
C. Este influențată de geometria instrumentului
D. Nu este influențată de diametrul si forma pe secțiune transversală a instrumentului
E. Nu este influențată de tratamentul termomecanic
104. Aliajul de nichel-titan M-Wire

A. A fost introdus in anul 2007
B. Prezintă o flexibilitate imbunătățită
C. Prezintă o creștere a rezistentei la oboseala ciclică
D. Prezintă o flexibilitate scăzută
E. A fost introdus in anul 2008
105. Spreaderele endodontice

A. Sunt instrumente manuale utilizate pentru condensarea laterlă a conurilor de gutapercă
B. Sunt instrumente manuale utilizate pentru condensarea verticală la cald a conurilor de
gutapercă
C. Există doua tipuri de spreadere
D. Finger spreadere , cu un maner scurt
E. Finger spreadere cu un mâner lung similar celui al unei sonde parodontale
Răspuns corect: A, C, D (pag.127)
106. Pluggerele endodotice

A. Sunt instrumente manuale utilizate pentru condensarea verticală la cald a conurilor de
gutapercă
B. Sunt instrumente manuale utilizate pentru condensarea laterlă a conurilor de gutapercă
C. Există doua tipuri de pluggere
D. Finger pluggere, cu mâner scurt , similar cu cel al finger spreaderelor
E. Hand pluggere, cu mâner lung ,similar cu cel al hand spreaderelor
Răspuns corect: A, C, D, E (pag.127)
107. Acul Lentullo

A. Este utilizat pentru introducerea în canalul radicular a pastelor, diferite tipuri de sealer
B. Este utilizat pentru instrumentarea canalului radicular
C. Este format dintr-un mâner si o parte activă spiralată
D. Există 3 lungimi diferie
E. Există 5 diametre diferite
Răspuns corect: A, C, D (pag.128)
108. Obiectivele cavității de acces sunt reprezentate de:

A. Eliminarea în totalitate a țesuturilor dure dentare infectate, nesustinute, a continutului
camerei pulpare sau a materialelor de obturație care acoperâ plafonul acesteia
B. Obținerea unei cavitați cu pereți ușor divergenți spre ocluzal care devine rezervor pentru
soluția de irigare și suport pentru materialul de obturație provizorie
C. Vizualizarea directă și identificarea tuturor orificiilor canalelor radiculare
D. Obținerea unei cavitați cu pereți ușor convergenți spre ocluzal care devine rezervor pentru
soluția de irigare și suport pentru materialul de obturație provizorie
E. Asigurarea unui acces rectiliniu al instrumentelor endodontice pana la apex
Răspuns corect: A, B, C, E (pag.128)
109. Cavitatea de acces pe incisivii centrali maxilari

A. Are formă patrulateră
B. Are formă triunghiulară
C. Localizată la jumătatea distanței dintre marginea incizală si cingulum
D. Localizată in treimea medie a coroanei
E. Localizată incizal
Răspuns corect: B, C, D (pag.129)
*110. Cavitatea de acces pe incisivii laterali si canini

A. cavitatea este ovoidală, alungită în sens cervico-incizal
B. cavitatea este triunghiulară, alungită în sens cervico-incizal
C. cavitatea este patrulateră, alungită în sens cervico-incizal
D. cavitatea este ovoidală, alungită în sens mezio-distal
E. cavitatea este triunghiulară, alungită în sens mezio-distal
*111. Urmatoarea afirmație referitoare la caracteristicile cavitații de acces pentru premolari
maxilari este adevărată:
A. Cavitatea de acces de formă ovalară
B. Cavitatea de acces de formă romboidală
C. Mai ingustă în sens vestibulo-oral
D. Cu axul lung mezio-disatl
E. Nici un răspuns nu este corect
*112. Următoarea afirmație referitoare la caracteristicile cavitații de acces pentru premolari

mandibulari este falsă:
A. Cavitatea de acces de formă ovalară
B. Cu axul lung vestibulo-oral
C. La mijlocul feței ocluzale
D. Ușor vestibularizată din cauza diferenței de angulație între axul coronar si cel radicular
E. Ușor lingualizată din cauza diferenței de angulație între axul coronar si cel radicular
*113. Următoarea afirmație referitoare la caracteristicile cavitații de acces dinții frontali

mandibulari este falsă:
A. Cavitatea de acces de formă triunghiulară sau ovalară
B. Localizată la jumătatea distanței dintre marginea incizală si cingulum
C. În centrul feței linguale
D. Cu pereții divergețti spre incizal
E. Niciun răspuns nu este corect
*114. Obiectivele cavității de acces sunt reprezentate de:

A. Eliminarea în parțială a țesuturilor dure dentare infectate, nesustinute, a continutului
camerei pulpare sau a materialelor de obturație care acoperâ plafonul acesteia
B. Obținerea unei cavități cu pereți ușor convergenți spre ocluzal care devine rezervor pentru
soluția de irigare i suport pentru materialul de obturatie provizorie
C. Vizualizarea directă și identificarea doar a unor orificii a canalelor radiculare
D. Obținerea unei cavitați cu pereți ușor convergenți spre ocluzal care nu devine rezervor
pentru soluția de irigare și suport pentru materialul de obturatie provizorie
E. Asigurarea unui acces rectiliniu al instrumentelor endodontice pana la apex
*115. Punctul inițila de frezej la dinții frontali este situat:

A. Pe fața orală, ușor incizal față de cingulum, în centrul dintelui , la intersecția treimii medii
în sens mezio-distal cu cea medie în sens cervico-incizal
B. Pe fața orală, ușor cervical față de cingulum, în centrul dintelui , la intersecția treimii
medii în sens mezio-distal cu cea medie în sens cervico-incizal
C. Pe fața orală, ușor incizal față de cingulum, în centrul dintelui , la intersecția treimii
meziale în sens mezio-distal cu cea cervicală în sens cervico-incizal
D. Pe fața vestibulară, ușor incizal față de cingulum, în centrul dintelui , la intersecția treimii
medii în sens mezio-distal cu cea incizală în sens cervico-incizal
E. Pe fața orală, ușor incizal față de cingulum, în centrul dintelui , la intersecția treimii distale
în sens mezio-distal cu cea cervicală în sens cervico-incizal
116. Punctul inițial de frezej la dinții frontali este situat:
A. Pe fața orală
B. Pe fața vestibulară
C. Ușor incizal față de cingulum
D. În centrul dintelui
E. La intersecția treimii medii în sens mezio-distal cu cea medie în sens cervico-incizal
Răspuns corect: A, C, D, E (pag.128)
117. Anterior realizării cavității de acces este necesară efectuarea unei

A. Evaluări clinice
B. Evaluări radiologice
C. Doar a unei evaluări clinice
D. Doar a unei evaluări radiologice
E. Nu este necesară efectuarea nici unei evaluări
Răspuns corect: A, B(pag.128)
118. În instrumentare rotativă a canalelor radiculare, preflaringul coronar (preevazarea

coronară):
A. se poate realiza cu instrumente rotative de conicitate mari
B. se poate realiza cu instrumente rotative de conicitate mică
C. unele din aceste instrumente prezintă o lungime a părții active redus
D. aproape fiecare sistem rotativ prezintă un astfel de instrument
E. nu toate sistemele rotative prezintă un astfel de instrument
Răspuns corect: A , C , D (pag. 137)
119. Calea de alunecare la nivelul canalelor radiculare ( glide path )

A. definește crearea ulterior permeabilizării canalului radicular
B. crearea unor pereți netezi ai canalului radicular
C. alunecarea la nivelul canalului radicular este realizată atunci când un ac kerr 10
poate înainta liber pe toată lungimea de lucru
D. alunecarea e realizată atunci când un ac kerr 10 nu poate înainta liber
E. calea de alunecare nu se poate realiza cu instrumente manuale
Răspuns corect: A , B , C (pag. 137)
120. Avantajele realizării căii de alunecare ( glide path )

A. permite utilizarea în sigurantă a instrumentelor rotative de NI-TI, reducând
riscul de fractură a acestora
B. crește durata de viață a instrumentelor utilizate pentru instrumentarea canalului
C. se reduce timpul de lucru al instrumentării
D. crește frecventa aparițiilor durerilor postoperatorii
E. crește timpul de lucru al instrumentării
121. Sisteme de instrumentare rotativă cu mișcare continuă, Sistemul 2 SHAPE:

A. prezintă două instrumente utilizate pentru prepararea mecanică a canalelor
radiculare
B. două instrumente pentru finisare apicală
C. un grad mai mic de flexibilitate
D. creșterea riscului de apariție a microfisurilor de suprafață
E. pe secțiune transversală are formă de dubă elice
Răspuns corect: A , B (pag. 138)
122. Sistemul 2 SHAPE – instrumentare rotativă cu mișcare de rotație continuă:

A. instrumentul TS1 – diametrul la vârf 0,25mm conicitate 4%
B. instrumentul TS2 – diametrul la vârf 0,25mm conicitate 6%
C. instrumentul F35 – diametrul la vârf 0,35mm conicitate 6%
D. instrumentul F40 – diametrul la vârf 0,35mm conicitate 6%
E. instrumentul TSR – diametrul la vârf 0,20mm conicitate 6%
123. Protocol de lucru – sistemul 2 SHAPE:

A. crearea cavitații de acces și determinarea lungimii de lucru radiografic
preparator
B. identificarea orificiilor canalelor radiculare
C. lărgirea treimii coronare cu instrument ONE – FLART
D. verificarea permeabilității canalului cu ac kerr 10 și determinarea lungimii de
lucru
E. instrumentarea cu F35 , F40 la lungimea de lucru
Răspuns corect: A , B , C , D (pag. 138)
124. Sistemul PROTAPER NEXT – sistem de instrumentare rotativă cu mișcare de rotație

continuă:
A. instrumentele sistemului sunt confecționate din aliaj NITI de tip M-WIRE,
aspect ce conferă o flexibilitate mai bună și o rezistență la oboseală crescută
B. forma secțiunii transversale este dreptunghiulară
C. forma secțiunii transversale este triunghiulară
D. forma secțiunii transversale este simetrică față de axul de rotație al
instrumentului
E. are o mișcare șerpuită prin canal
Răspuns corect: A , B , E (pag. 139)
125. Protocol de lucru sistem PRO TAPER NEXT:

A. crearea cavității de acces și determinarea lungimii de lucru pe radiografia
preparatorie
B. identificarea canalelor radiculare
C. utilizarea instrumentului X4 pe toată lungimea de lucru
D. utilizarea instrumentului X5 pe toată lungimea de lucru
E. realizarea căii de alunecare ( glide path ) ale instrumentelor pathfile – proglider
Răspuns corect: A , B , E (pag. 139)
126. Sisteme de instrumentare rotativă cu mișcare de rotație reciprocă ( single file sau
mono-instrumentale ) avantaje:
A. reducerea oboselii ciclice a instrumentelor și scăderea riscurilor de fractură a
acestora
B. creșterea timpului de lucru
C. reducerea timpului de lucru
D. eliminarea efectului de aspirare a instrumentului V2 canal
E. creșterea contaminării incrucișate la pacienti
Răspuns corect: A , C , E (pag. 140)
127. Protocol de lucru Wave One Gold

A. crearea cavitătii de acces
B. verificarea permeabilitații canalului și determinarea lungimii de lucru
C. instrumentarea nu se face în prezenta irigațiilor
D. nu se realizează calea de alunecare
E. când se ajunge la lungimea de lucru se îndepărtează acul din canal și nu se
verifică spirele la vârf
Răspuns corect: A , B (pag. 141)
128. Efectele lavajului endodontic cu hipocloritul de sodiu sunt:

A. debridarea sistemului endodontic
B. solubilizarea materialului organic
C. dezinfecție
D. lubrifiere
E. nu solubilizează fracțiunea organică
Răspuns corect : A,B,C,D (pag. 145)
129. Proprietățiile hipocloritului de sodiu, care este unul dintre cei mai frecvenți iriganți
utilizați în endodonție sunt :
A. penetrabilitatea irigantului este dependentă de gradul de instrumentare pe toată
lungimea de lucru
B. se utilizează în concentrație de 2,5 – 6%,soluția fiind instantă în concentrașie
de peste 6%
C. se utilizează în lavajul sonic la nivelul canalului radicular
D. nu se utilizează în lavajul ultrasonic al canalului radicular
E. nu se utilizează în alternanță cu EDTA
Răspuns corect : A, B, C (pag.145)
130. Proprietățile hipocloritului de sodiu –irigant de hipoclorit utilizat în endodonție :

A. odată cu creșterea concentrației , crește și capacitatea de dizolvare a țesutului
B. efectul antibacterian permite neutralizarea lipozaharidelor bacteriene
C. nu este important volumul, timpul de compunere și reinoirea soluției
D. creșterea temperaturii , crește și capacitatea de dizolvare tisulară
E. scăderea temperaturii , crește și capacitatea de dizolvare tisulară
Răspuns corect: A,B,D (pag. 145)
131. Datorită posibilității transferului soluției irigante în pariapex cu instrumentele în

timpul irigației convenționale, este utilizată pe o scară largă :
A. irigația mecanică
B. irigația sonică
C. irigatia ultrasonică
D. irigația cu laser
E. nu este utilizată irigația pasivă
132. Dezavantajele irigației cu hipocloritul de sodiu sunt :

A. miros nefavorabil
B. gust nefavorabil
C. efect cititoxic
D. dacă extruzează la nivel periapical, îndepărtare incompletă a biofilmului , nu
îndepărtează detritusurile
E. dacă extruzează peri apical, îndepărtarea incompletă a biofilmului,
îndepărtează detritusurile
Răspuns corect: A,B,C,D (pag. 145)
146. Hipocloritul de sodiu este un dizolvant tisular :

A. are efect antimicrobian și citotoxicitate clinică scăzută
B. concentrația soluției are efect asupra penetrării sale în canaliculele dentinare
C. activare ultrasonică are efect asupra penetrării
D. sale în canaliculele dentinare și canale accesorii
E. reînoirea lavajului și frecvența acestuia are afect asupra penetrării sale în
canaliculele sale si canalele accesorii
147. Acțiunea antibateriană si germicidă a hipocloritului de sodiu :

A. se realizează datorită clotrinelor din acidul hipoclonar
B. acționează asupra unui număr mare de specii microbiene gran pozitive si
negative
C. acționează asupra fungilor, virusurilor
D. acțiunea poate fi potentată prin creșterea temperaturii
E. acțiunea lui nu este afectată de exudat periapical, resturi de țesut
pulpar,colagen dentinar
Răspuns corect : A,B,C,D, pag. 145
148. Accidente apărute ca urmare a utilizării hipocloritului de sodiu – extruzia sa xxx de

foramenul apical, poate determina :
A. inflamații, parestezii
B. necroze ale țesuturilor
C. pacientul resimte o durere puternică
D. pacientul resimte o senzație de arsură
E. nu se poate produce niciodată un hematom
Răspuns corect : A,B,C pag. 145
149. Succesul tratamentului endodontic este dependent de :

A. realizarea unei instrumentări adecvate
B. realizarea unei irigări adecvate
C. eliminarea florei microbieneț
D. eliminarea țesutului necrotic
E. doar o instrumentare corecta a canalului radicular
Răspuns corect : A,B,C,D pag. 144
150. Hipocloritul de sodiu reprezintă cel mai frecvent irigant utilizat în endodonție:
A. reduce încărcătura bacteriană
B. dizolvă țesutul vital
C. nu dizolvă țesutul vital
D. dizolvă țesutul nectrotic restant
E. nu dizolvă țesutul necrotic
Răspuns corect : A,B,D pag. 144
151*. Măsuri care se iau în urma accidentelor apărute în urma irigării cu hipoclorit de
sodiu :
A. este necesară oprirea irigării
B. soluția este lăsată la nivelul canalului radicular
C. soluția nu este aspirată din canalul radicular
D. nu se aplică comprese reci pe zona afectată
E. nu se prescriu analgezice eventual antibiotice pacientului
Răspuns corect : A pag. 145
152*. Emfizemul apare datorită extravazării soluției de hipoclorit de sodiu în timpul

tratamentului
A. se caracterizează prin echimoză sau tumefacție
B. extruzia în periapex se produce fără afectarea țesutului periapical
C. complicațiile nu au semnificație clinică
D. nu este prezentă durerea
E. nu poate produce complicații majore
Răspuns corect : A, pag. 145
153*. Pentru ca sa nu se producă emfizem, în urma extravazării soluției de hipoclorit de

sodiu , dim timpul tratamentului endodontic :
A. acul nu trebuie să fie fixat pe pereții talerali ai canalului
B. acul trebuie să fie introdus la lungimea de lucru
C. injectarea soluției nu se face lent
D. injectarea soluției nu se face cu presiune mică
E. injetarea soluției se face rapid cu presiune.
154*. Pentru ca soluția de hipoclorit de sodiu sa prezinte o acțiune dezifectantă eficientă

este necesar ca :
A. aceasta să nu vină în contact cu toată suprafața canalului, în special apical
B. sa fie reînoită frecvent
C. canalul preparat să nu aibă formă conică
D. acul să fie fixat pe pereții laterali ai canalului
E. acul să nu permită refularea soluției de irigare
Răspuns corect : B, pag. 145
155*. O concentrație prea ridicată a soluției de hipoclorit de sodiu poate avea efecte
negative :
A. legate de cititoxicitate
B. creșterea elasticității
C. creșterea rezistenței denturii
D. vulnerabilitatea structurii denturii
E. creșterea rezistenței smalțului.
156*. S-a încercat potențarea acțiunii hipocloritului de sodiu chiar și la concentrații mai
mici prin:
A. răcire
B. agitare mecanică
C. nu se utilizează agenți chelatori
D. nu se utilizează agitarea sonică
E. nu se utilizează agitarea ultrasonică
Răspuns corect : B, pag. 145
157*. Calea de alunecare realizată rotativ:

A. utilizează instrumente în rotație continuă
B. nu utilizează instrumente în xxxx
C. permeabilitatea canalului nu trebuie verificată cu un ac tip KERR 10
D. în procesul creării căii de alunecare nu se pot folosii sistemul Pathfile,
Proglider,One6
E. nu utilizează instrumente în rotație continuă
158*. Avantajele realizării căii de alunecare ( Glide path):

A. nu permite utilizarea în siguranță a instrumentelor de NITI
B. crește frecvența apariției durerii postoperatorii
C. crește riscul de fractură a acestora
D. crește durata de viață a instrumentelor utilizate pentru instrumentarea canalului
radicular
E. crește timpul de lucru al instrumentării
Răspuns corect: D, pag. 137
159*. Sisteme de instrumentare rotativă cu mișcare de rotație continuă – Sistemul 2 Shape-

protocol de lucru :
preoperatoare
B. lungimea treimii apicale cu instrumente One Flare
C. verificarea permeabilității cu ace kerr 25
D. instrumentarea cu F 35, F 40
E. nu se realizează niciodată prelungirea cu One 6.
Răspuns corect: A, pag.138
160. Sistemul PRO TAPER NEXT – protocol de lucru
preoperatorie
B. calea de alunecare (glide path) nu se realizează cu Path File și Proglider
C. nu se utilizează instrumentul X1 pe toată lungimea de lucru
D. nu se utilizează instrumentul X2 pe toată lungimea de lucru
E. lungimea de lucru nu se determină pe radiografia preoperatori.
Răspuns corect: A, pag. 139
161. Agenții chelatori utilizați in protocolul de irigare in terapia endodontică sunt

reprezentați de:
A. Hipocloritul de sodiu
B. Alcoolul alb
C. Clorhexidină
D. Acidul citric
E. Acidul etilendiaminotetraacetic (EDTA)
Răspuns corect: D, E (pag. 146)
162. *Îndepărtarea resturilor de dentină și a smear layer-ului din canalul radicular se face
cu ajutorul:
A. Clorhexidinei
B. Hipocloritului de sodiu
C. Acidului citric
D. MTAD-ului (Biopure)
E. Alcoolului alb
163. Gluconatul de clorhexidină:

A. Se utilizează în irigarea canalului radicular datorită proprietăților sale de
îndepărtare a smear layer-ului
B. Are acțiune asupra biofilmului
C. Dizolvă substractul organic
D. Are proprietăți antimicrobiene
E. Afectează citoplasma celulelor bacteriene planctonice
164. MTAD (Biopure) este o soluție de irigare care are în componența sa următoarele:
A. Detergent
B. Clor
C. Antibiotic (Doxiciclina)
D. Acid citric
E. Peroxid de uree
165. Sunt false următoarele afirmații despre soluțiile de irigare utilizate în tratamentul
endodontic:
A. Agenții chelatori se prezinaă sub formă de soluție sau de gel
B. Nu trebuie evitat contactul dintre clorhexidină și hipocloritul de sodiu în
canalul radicular
C. MTAD este destinat irigării canalului radicular la finalul tratamentului
mecano-chimic
D. MTAD are efect de dizolvant tisular
E. Agenții chelatori induc o mai bună adaptare a materialului de obturație la
nivelul pereților laterali ai canalului radicular
166. Sistemele speciale de irigare sunt:

A. Sonice
B. Ultrasonice
C. Încălzirea hipocloritului
D. Activarea cu radiații laser
E. Parasonice
167. *Activarea soluțiilor de irigare în canalulul radicular:

A. Crește actiunea antibacteriană și antibiofilm a irigării
B. Acționează doar în canalul principal
C. Nu acționează în complexitățile anatomice ale sistemului endodontic
D. Scade acțiunea antibacteriană a irigării
E. Scade adaptarea materialului de obturație la nivelul pereților radiculari
168. Sunt adevărate următoarele afirmații referitoare la irigațiile sonice:

A. În general, acele endosonice sunt realizate din material de oțel inoxidabil
B. Acționează prin oscilarea acului în canalul radicular
C. Sistemul EndoActivator este reprezentativ pentru acest tip de agitație a
irigantului
D. Sistemul EndoActivator nu este reprezentativ pentru acest tip de agitație a
irigantului
E. In general, acele endosonice sunt realizate din material plastic
169. Sistemul EndoActivator:

A. Folosește irigația ultrasonică
B. Este compus dintr-o piesă de mână și un ac flexibil
C. Acul oscilează cu o frecvență cuprinsă între 20000-100000 cicli/min
D. Determină dizolvarea tisulară în istmuri și extensii ovale
E. Acul oscilează cu o frecvență cuprinsă între 20-100 cicli/min
170. Irigarea ultrasonică pasivă:

A. Poate fi continuă
B. Poate fi intermitentă
C. Acele ultrasonice sunt introduse în canal, fiind în contact cu pereții laterali,
pentru o mai bună debridare
D. Un sistem de irigație ultrasonic este EndoActivator
E. Un efect pozitiv al ultrasunetelor asupra hipocloritului este acela de creștere a
temperaturii acestuia
171. Sistemul de irigație Endo-Ultra (MicroMega):

A. Folosește irigația sonică
B. Acele sunt confecționate din titan
C. Acele sunt confecționate din oțel inoxidabil
D. Acele nu instrumentează pereții dentinari
E. Lungimea acelor este variabilă și au o conicitate de 4%
*
172. Dispozitivul EndoVac:
A. Activează irigantul prin emitere de radiații laser
B. Folosește irigația ultrasonică
C. Folosește irigația sonică
D. Este un sistem cu presiune negativă
E. Se bazează pe agitarea mecanică, prin mișcarea acului de irigare în direcție
apico-coronară
173. Irigarea canalului radicular se realizează:

A. La începutul tratamentului endodontic, când se utilizează și gel de clorhexidină
B. La începutul tratamentului endodontic, când se utilizează și gel de EDTA
C. La finalul tratamentului endodontic, când se utilizează hipoclorit de sodiu
1ml/canal timp de 1 minut
D. Pe tot parcursul tratamentului, prin utilizarea gelului de EDTA după fiecare
instrument
E. Pe tot parcursul tratamentului, prin utilizarea hipocloritului de sodiu după
fiecare instrument, în concentrație de 2,5%-6%
Răspuns corect: B, E (pag. 147-148)
174. Tehnica ERBIUM laser:

A. Se bazează pe realizarea unei turbulențe foto-acustice indusă de fotoni (PIPS)
B. Pila endosonică se introduce în canalul radicular
C. Pila endosonică se aplică la nivelul cavității de acces
D. Pila endosonică nu se introduce în canalul radicular
E. Ajută la agitarea mecanică a irigantului
175. *
Următoarele afirmații referitoare la hidroxidul de calciu sunt false:
A. Dezinfectează canalul radicular
B. Combate infecția sistemului endodotic
C. Acționează asupra întregului spectru bacterian din canalul radicular
D. Poate induce formarea țesut calcificat
E. Combate resorbția radiculară post-traumatică
176. Printre scopurile utilizării pansamentului medicamentos cu hidroxid de

calciu se numără:
A. Neutralizează endotoxinele în cement
B. Induce mineralizarea (apexogeneza, apexificare)
C. Acțiune antibacteriană
D. Poate contribui la vindecarea leziunilor periapicale
E. Este un material de obturație temporară a canalului
177. *
Efectul optim dezinfectant al hidroxidului de calciu se obține:
A. În decurs de 48 ore
B. În decurs de 5 zile
C. Prin activarea hidroxidului de calciu cu ace ultrasonice
D. În decurs de 7 zile
E. Imediat după aplicarea acestuia în canalul radicular
178. Următoarele afirmații referitoare la hidroxidul de calciu sunt adevărate:

A. Se recomandă evitarea prelungirii în timp a pansamentului cu hidroxid de
calciu
B. Se recomandă utilizarea hidroxidului de calciu pe perioade îndelungate
C. Acțiunea benefică a hidroxidului de calciu se datorează pH-ului alcalin
D. Efectul optim dezinfectant se obține în decurs de 20 zile de la aplicarea
hidroxidului de calciu în canalul radicular
E. Acțiunea benefică a hidroxidului de calciu se datorează pH-ului acid
179. Printre indicațiile hidroxidului de calciu se numără:

A. Apexificare – schimbarea pastei la 14 zile
B. Resorbție radiculară apicală externă
C. Replantare după avulsie traumatică
D. Apexificare – schimbarea pastei la 1 lună
E. Apexificare – schimbarea pastei la 3 luni
180. Apexificarea cu ajutorul hidroxidului de calciu:

A. Permite continuarea formării rădăcinii
B. Se schimbă pasta de hidroxid la 14 zile
C. Formează la nivelul foramenului apical o barieră de calciu
D. Formează la nivelul foramenului apical o barieră de osteodentină
E. Se schimbă pasta de hidroxid la 6 luni
181. În care situații se indică utilizarea hidroxidului de calciu pe perioade

mai lungi de timp:
A. Exudat minor apical
B. Leziuni periapicale importante
C. În tratamentul endodontic al dinților vitali
D. Rădăcini incomplet formate
E. Resorbție externă inflamatorie progresivă
182. Printre proprietățile hidroxidului de calciu se numără:

A. Are efect antibacterian, datorită pH-ului acid
B. Are proprietăți anticancerigene
C. Ajută la combaterea exudatului
D. Hidrolizează fracțiunea lipidică a lipopolizaharidelor bacteriene
E. Are efect de albire, datorită pH-ului acid
183. *
După aplicarea hidroxidului de calciu în canalul radicular, are loc o
creștere a pH-ului până la:
A. 8,5
B. 5
C. 10
D. 9
E. 12,5
184. Obturația de canal:

A. Trebuie sa permită structurilor parodontale înconjurătoare să-și conserve sau
să-și regăsească starea de echilibru
B. Reprezintă penultima etapă a tratamentului endodontic
C. Trebuie să asigure sigilarea doar a canalului radicular principal
D. Trebuie să întrerupă orice cale de comunicare a sistemului endodontic cu
țesuturile parodontale și cu cavitatea orală
E. Trebuie să prevină microinfiltrația
185. Următoarele afirmații referitoare la obturația de canal sunt false:

A. Este o obturație bidimensională etanșă a întreg spațiului endodontic
B. Trebuie să favorizeze apariția fenomenelor de percolație
C. Trebuie să asigure pe termen scurt perenitatea asanării endo-canalare obținută
prin preparare
D. Trebuie să favorizeze cicatrizarea apicală
E. Trebuie să prevină orice posibilitate de infecție sau reinfecție apicală
186. Obturația de canal poate fi realizată în aceeași ședință în următoarele

situații:
A. Dinte vital prezentând patologie pulpară
B. Dinte vital lipsit de patologie pulpară
C. Dinte devital asimptomatic
D. Dinte devital simptomatic
E. Dinte simptomatic care prezintă edem și sensibilitate
Răspuns corect: A, B. C (pag. 151)
187. *
Se recomandă temporizarea realizării obturației de durată în
următoarele situații:
A. Dinte vital prezentând simptomatologie pulpară
B. Dinte devital asimptomatic
C. Canalele radiculare pot fi uscate
D. Insuficient timp la dispoziție pentru a finaliza tratamentul
E. Dinte vital lipsit de patologie pulpară
188. Joncțiunea cemento-dentinară:

A. Nu reprezintă limita apicală a obturației de canal
B. Nu poate fi determinată clinic
C. Nu corespunde întotdeauna cu constricția apicală
D. Poate fi determinată clinic
E. Corespunde mereu cu constricția apicală
Răspuns corect: B, C (pag. 151)
189. *
Care este distanța medie la care constricția apicală se află de
foramenul apical?
A. 1,5 mm
B. Constricția apicală corespunde întotdeauna cu foramenul apical
C. 2 mm
D. 5 mm
E. 0,5 mm
190. Succesul unui tratament endodontic se bazează pe:

A. Prepararea și curățarea riguroasă a canalelor radiculare
B. Aplicarea corectă a tehnicilor specifice diferitelor sisteme de instrumentare
C. Realizarea unei obturații de canal bidimensionale etanșe
D. Dezinfecția avansată a sistemului endodontic
E. Preparare și curățare insuficientă a canalelor radiculare
191. *Canalul radicular pregătit pentru obturația de canal nu trebuie sa fie:

A. Permeabil pe toată lungimea
B. Fără detritusuri
C. Umed
D. Decontaminat
E. Uscat
192. Calitățile pe care trebuie să le întrunească un material ideal de obturație

sunt:
A. Fizico-chimice
B. Mecanice
C. Biologice
D. Mecano-chimice
E. Antimicrobiene
193. Un material ideal de obturație trebuie să întrunească următoarele
calități:
A. Să prezinte capacitate de sigilare apicală și laterală
B. Să fie resorbabil
C. Să adere la pereții canalului radicular
D. Să fie radioopac
E. Să fie solubil
194. Urmatoarele afirmații referitoare la obturația de canal sunt adevărate:

A. Este constituită dintr-o componentă secundară, numită ”core”
B. Este constituită dintr-o componenta principală, care se prezintă sub formă de
pastă
C. Componenta principală a obturației de canal ocupă cea mai mare parte a
canalului radicular
D. Componenta principală a obturației de canal prezintă o consistență solidă sau
semisolidă
E. Sigilantul apical ocupă cea mai mare parte a canalului radicular
195. *
Conurile de argint utilizate ca și material pentru obturația de canal:
A. Au fost introduse la începutul anilor 1840
B. Inițial, au fost considerate o soluție pentru canalele radiculare curbe, de calibru
mic
C. Se recomandă și în prezent
D. Au proprietăți antimicrobiene
E. Nu corodează
196. Materialele semi-solide utilizate pentru obturația de canal:

A. Se folosesc în asociere cu sigilanții
B. Nu se folosesc în asociere cu sigilanții
C. Oferă o adaptare mai puțin bună decât materialele rigide la neregularitățile
sistemului endodontic
D. Permit deformarea sub acțiunea forțelor generate de instrumente speciale
E. Nu permit deformarea sub acțiunea forțelor generate de instrumente speciale
197. Gutaperca:
A. Este o substanță macromoleculară termoplastică izolantă naturală
B. Este un izomer al cauciucului
C. Reprezintă, în prezent, materialul de elecție pentru obturația de canal
D. A fost introdusă în practica endodontică încă din anul 1867, de către Bowman
E. Gutaperca de uz endodontic este resorbabilă
198. Gutaperca se prezintă sub formă de:

A. Capsule de gutapercă fluidă la rece, în care gutaperca pulverizată este
combinată cu un sealer rășinic
B. Conuri standardizate și nestandardizate, utilizate în tehnica bazată pe
termoinjectoare
C. Gutaperca utilizată în tehnica de compactare termo-mecanică McSpadden
D. Conuri standardizate și nestandardizate, utilizate în tehnicile de condensare
verticală la cald (downpack)
E. Conuri standardizate și nestandardizate, utilizate în tehnicile monocon
199. Modificările de suprafață ale conurile de gutapercă se referă la:

A. Suprafață exterioară impregnată cu hidroxid de calciu
B. Suprafață exterioară impregnantă cu glasionomeri
C. Suprafață exterioară impregnantă cu clorhexidină
D. Suprafață exterioară impregnantă cu bioceramică
E. Suprafață exterioară impregnantă cu rășini
200. *Următoarele afirmații referitoare la gutapercă sunt adevărate:

A. Nu are proprietăți izolatoare termice
B. Solubilă în apă și alcool
C. Insolubilă în cloroform, eucaliptol, eter
D. Este resorbabilă
E. Are stabilitate dimensională
201. Resilon este:

A. un material similar cu gutaperca
B. o alternativă la gutaperca
C. un material de tip rasinic
D. are o umplutură radiotransparenta
E. realizează o obturatie monobloc
Răspunsuri corecte: B, C, E pg 154
202. Realseal:
A. este un sealer rasinic
B. conține un polimer semi-cristalin sintetic (policaprolactona)
C. realizează o obturatie termoplastica
D. introdus pe piață în anul 2010
E. realizează obturația de
canal prin adeziunea creată între el și pereții dentinari ai sistemului endodontic
Răspunsuri corecte: A, B, E pg 154
203. Rolul sigilantilor de canal:

A. prevenirea microinfiltratiilor
B. de culoare asemănătoare cu a dentinei pereților dentinari
C. rol lubrefiant
D. să fie solubil
E. rol antimicrobian
Răspunsuri corecte : A, C, E pg 154
204. Calitățile unui sealer ideal :

A. timp de priză cât mai scurt
B. ușor de aplicat
C. resorbabil de pe canale
D. radioopac
E. greu de îndepărtat în situația necesității reluării tratamentului endodontic
Răspunsuri corecte: B, D, pg 154
205. Cei mai folosiți sigilanti sunt:

A. cei pe baza de PCZ
B. cei pe baza de ZOE
C. cei pe baza de rășini epoxidice
D. cei pe baza de materiale siliconice
E. cei pe baza de de ZnO ( oxid de zinc)
Răspunsuri corecte: B, C, D pg 154
206. Sigilantii pe baza de ZOE au următoarele avantaje:

A. proprietăți antibacteriene datorită eugenolului
B . insolubili în lichidele tisulare
C. rezorbabil în cazul obturatiei de canal cu depășire
D. lipsit de capacitate discromica
E. ușor de utilizat
Răspunsuri corecte: A, C, E pg 154
207. Sigilantii pe baza de ZOE au următoarele avantaje:

A. efect iritant datorită eugenolului
B. poate induce un răspuns inflamator în țesuturile moi și os
C. efect citotoxic
D. nonresorbabil de pe canale
E. compromit adeziunea și accelerează timpul de priză
Răspunsuri corecte: A, B, C pg 154
208. Sigilantii pe baza de Că(OH)2 au următoarele avantaje:

A. solubilitate mare în timp
B. efect antibacterian
C. ph-ul alcalin
D. stimulează regenerarea osoasă
E. lipsa adeziunii la pereții canalului radicular
209.* Sigilantii pe baza de Că ( OH) 2 au următoarele dezavantaje:

A. mai iritanți decât ZOE
B. nu induc răspuns inflamator
C. lipsa adeziunii la pereții canalului radicular
D. foarte bună adeziune la pereții canalului radicular
E. citotoxici
Răspunsuri corecte: C pg 155
210. Sigilantii pe baza de rășini epoxidice au următoarele dezavantaje;

A. contracție volumetrică
B. citotoxici
C. hidrofobi
D. colorează tubulii dentinari
E. trebuie să ocupe în proporție de 70% pe canalele radiculare
Răspunsuri corecte: B pg 155
211.* Sigilantii pe baza de rășini epoxidice au următoarele avantaje :

A. citotoxici
B. solubilitate redusă
C. ușor de îndepărtat din canal
D. contracție de priză crescută
E. prezintă un efect antimicrobian pentru o perioada lungă
212.* Sigilantii pe baza de rășini metacrilice au următoarele avantaje:

A. contracție de priză crescută
B. adeziune bună la pereții canalului radicular
C. solubilitate crescută în timpul polimerizarii
D. greu de îndepărtat din canal în cazul retratamentelor de canal
E. fără contracție de priză
213.* Sigilantii pe baza de rășini metacrilice au următoarele dezavantaje:

A. instabilitate volumetrică
B. contracție de priză scăzută
C. toxicitate asupra țesuturilor apicale
D. risc scăzut de polimerizare incomplet
E. nu adera la pereții canalului radicular
214.* Sigilantii pe baza de materiale siliconice au următoarele avantaje:

A. contracție de priză crescută
B. instabilitate volumetrică
C. adeziune foarte bună
D. solubili în lichidele tisulare
E. hidrofili
Răspunsuri corecte: C, pg 155
215.* Sigilantii pe baza de materiale bioceramice au următoarele avantaje:

A. biocompatibilitate scăzută, bioactivi
B. efect antibacterian
C. solubili în solvenți organici
D. contracție de priză mare
E. timp de priză îndelungat
216.* MTA ( Mineral Trioxide Aggregate):

A. e un sealer pe baza de rășini metacrilice
B. e un sealer bioceramic
C. este hidrofob
D. produce un răspuns inflamator periapical
E. în asociație cu Resilon obține o obturație de tip monobloc
217.* În orice obturație de canal trebuie că :

A. cantitatea de sealer să fie cât mai mare
B. cantitatea de sealer să fie minimă
C. cantitatea de gutaperca să fie minimă
D. obturația să fie de tip monobloc
E. canalele să fie radiotransparente la verificarea Rx
218.* Orice tehnică de condensare a gutapercii presupune :

A. existența de forțe în exclusivitate în direcție axială
B. existența de forțe doar în direcție verticală
C. existența de forțe atât verticale cât și laterale
D. existența de forțe translationale
E. existența de forțe transversale
219. Tehnicile de condensare a gutapercii depind de :

A. amplitudinea forțelor cu care se condensează gutaperca
B. de temperatura de utilizare a gutapercii
C. metodele de realizare a obturatiei de canal
D. bugetul pacientului
E. pregătirea și preferințele medicului
Răspunsuri corecte B,C, E pg 156
220. Tehnică de condensare laterală la rece constă în :

A. un con master de conicitate 10% și conuri de gutapercă accesorii nestandardizate
B. un con master de conicitate 2% și conuri de gutapercă accesorii nestandardizate
C. finger și handspreadere
D. spreaderele sunt utilizate prin presarea conului master și a conurilor accesorii în toate cele
trei sensuri
E. spreaderele sunt utilizate pentru condensarea succesivă a conului principal și a celor
accesorii care ocupă treptat spațiul creat prin presare laterală.
Răspunsuri corecte : B,C, E pg 157
221. Finger spreaderele au următoarele avantaje:

A. permit rotirea într-un singur sens
B. permit rotirea în ambele sensuri
C. nu dizloca gutapercă din canal când se îndepărtează
D. au mai mare sensibilitate tactilă
E. pot fi folosite doar în cazul canalelor curbe
222. Conicitatea preparatiei :

A. trebuie realizată cu presiune în sens apical
B. trebuie să permită inserarea spreaderului de-a lungul conurilor
de gutapercă până în 1/3 apicală
C. trebuie să lase spații libere între conuri și pereții canalului care vor fi umplute cu sigilant
D. o conicitate a preparatiei insuficientă va atrage o obturatie de
canal care va prezența spații libere
E. trebuie să fie mai mare când realizăm obturarea canalelor prin tehnică adezivă monocon
Răspunsuri corecte: B, D pg 157
223. Avantajele tehnicii prin condensare laterală la rece:

A. ușor de învățat
B. tehnică laborioasă
C. sigilare bună de calitate
D. sigilare perfect ermetică
E. costuri scăzute
224. Dezavantajele tehnicii prin condensare laterală la rece:

A. tehnică prea ușoară
B. dificil de realizat în cazul canalelor lungi în curburi accentuate
C. de obicei recomandate în preparațiile fără stop apical
D. nu permite o sigilare apicală optimă
E. condensarea conurilor accesorii pe lângă conul master este ușor de
realizat mai ales în porțiunea apicală a canalului
225. Condensarea laterală la rece:

A. prezintă risc de fractură radiculară datorită forțelor laterale exercitate de
spreader între gutapercă și pereții canalului
B. folosește de obicei un con master principal de conicitate 10%
C. tehnică influențată de aptitudinile medicului
D. obturarea canalelor laterale și accesorii se poate obtura și cu gutapercă încălzită
E. tehnică laborioasă cu timp crescut de lucru
226. Obturarea canalelor prin tehnică de condensare laterală la rece:

A. permite o sigilare apicală bună dar nu perfect ermetică
B. utilizează un consum mai mare de conuri
C. este o tehnică predictibilă și eficientă
D. o tehnică ușor de realizat mai ales în cazul canalelor cu curburi
E. conurile de gutapercă sunt compactate în evantai
227. Conul master (principal) :

A. poate fi standardizat sau nestandardizat
B. se alege în funcție de primul instrument ( IAF) cu care se atinge lungimea de lucru
C. se alege în funcție de ultimul instrument folosit în prepararea canalului
D. proba lui se face întotdeauna în canale uscate și lărgite suficient
E. trebuie să prezinte tug-back
228. Criteriul vizual în alegerea conului master constă în:

A. reperul realizat prin indoirea sau presarea conului la lungimea de lucru
trebuie să corespundă cu reperul ocluzal până la care s-a făcut instrumentarea
B. conul master trebuie ales corespunzător diametrului apical al preparatiei
C. determinarea diametrului apical se face cu lera endodontica
D. introdus pe canal trebuie să prezinte o rezistență la retragere ( tug-back)
E. pe radiografia Rx trebuie să se afle la o distanță de 1mm de lungimea de lucru
229. Criteriul tactil în alegerea conului master constă în :

A. dacă conul master depășește lungimea de lucru va fi scurtat apical după determinarea
diametrului apical al preparatiei
B. conul master trebuie să prezinte rezistență la retragerea din canal ( tug-back)
C. măsurarea diametrului lui se face cu ajutorul lerei endodontice
D. rezistență la retragere este determinată de fricțiunea existența între con și pereții canalului
radicular în vecinătatea constrictiei apicale
E. pe Rx conul master trebuie să fie la o distanță de 1 mm de lungimea de lucru
230. Tehnică de individualizare a conului master constă în :
A. utilizarea unui con de dimensiuni mai mici preparatiei apicale
B. vârful conului este ramolit termic cu o baie de termostat
C. utilizarea unui con de dimensiuni imediat superioare preparatiei apicale
D. conul master va amprenta treimea apicală
E. vârf-ul conului este ramolit cu ajutorul cloroformului
231. Primul spreader:

A. în canalele lungi și curbe se recomandă selectarea unui spreader de
diametru mai mare că și acul master
B. diametrul sau trebuie să corespundă cu diametrul apical al canalului preparat
C. diametrul sau trebuie să fie mai mare decât diametrul conului master
D. după proba lui, stoperul de pe el se poziționează la 1mm mai puțîn decât lungimea de lucru
pentru condensarea laterală
E. pentru condensarea laterală verticală se folosește un singur spreader
de la începutul tratamentului până la sfârșit
232. Sigilantul de canal:

A. trebuie să prezinte o consistentă omogenă și cremoasa
B. să poată fi menținut pe o spatulă în poziție decliva 20 de secunde
C. poate fi introdus pe canal și cu un ac Lentullo
D. se poate extinde că un fir pe aproximativ 5 cm între suportul de
preparat și spatulă cu care este amestecat
E. în majoritatea situațiilor se preferă introducerea sigilantului în canal înainte de
conul master
233. Conul master:

A. este decontaminat în soluție de nitrat de argint 5%
B. de preferat introducerea în canal având vârful acoperit cu sigilant
C. este decontaminat timp de un minut în soluție de hipoclorit de sodiu și apoi uscat
D. se propulsează cu presiune în sens apico-coronar
E. se va propulsa lent în canalul radicular pe toată lungimea de lucru
Răspunsuri corecte: B, C, E pg 159
234. Spreaderul de canal :

A. introdus în canal la lungimea de lucru din care se scade 1mm
B. este ușor rotat în sensul acelor de ceasornic pentru
a comprimă conul master între spreader și pereții canalului
C. se va menține la lungimea de lucru câteva secunde pentru a contracara tendința de
deprindere a gutapercii
D. se retrage din canal prin mișcări ușoare de push-pull în sens orar și anti-orar
E. primul con accesor are diametrul și conicitatea spreaderului utilizat la compactarea
conului master
Răspunsuri corecte: A, B, C, E pg 159
235. Conurile accesorii:

A. la un canal curb este indicată alegerea unui con accesor de același diametru cu spreaderul
utilizat la compactarea laterală
B. primul con accesor are diametrul și conicitatea spreaderului utilizat la compactarea
conului master
C. vârful conurilor accesorii nu se vor acoperi cu sigilant
D. la un canal lung și curb este indicată alegerea unui con accesor de diametru inferior
spreaderului ales pentru compactarea laterală
E. au conicitate standard de 2%
236. Compactarea verticală finală:

A. compactarea verticală a gutapercii din 1/3 coronară a canalului radicular se va realiza cu
ajutorul unui plugger rece
B. plugger-ul este ales în funcție de diametrul orificiului de emergența al canalului radicular
C. în urmă secționării conurilor gutaperca trebuie să ajungă la un nivel de 3mm mai profund
de camera pulpara
D. mănunchiul de conuri de la nivel coronar va fi secționat cu un bisturiu electric
E. în urmă secționării conurilor, gutaperca trebuie să ajungă la un nivel de 3mm mai profund
de camera pulpara
Răspunsuri corecte: A, B, E pg 159
237. Tehnică monocon:

A. este o tehnică rapidă
B. este o tehnică concordanță cu utilizarea sigilantilor bioceramici
C. folosește un con de gutaperca corespunzător diametrului și conicitatii canalului
D. folosește un con master și mai multe conuri accesorii
nestandardizate corespunzătoare diametrului spreaderului utilizat pentru compactare
E. pentru că un singur con nu poate corespunde tuturor neregularităților canalului
este mai sigură obturarea doar cu sealer bioceramic
238. Tehnică de condensare verticală la cald (down-pack) constă în :

A. condensarea gutapercii cu ajutorul finger și hand pluggerelor în sens apico-coronar
B. condensarea gutapercii cu ajutorul spreaderelor încălzite în sens vetical
C. realizarea unei obturatii de canal omogene și compacte
D. pătrunderea gutapercii și la nivelul istmului și deltei apicale
E. după Schilder (1967) tehnică presupune o suprainstrumentare a treimii apicale pentru un
downpack mai bun
Răspunsuri corecte: A, B, D pg 160
239. Condensarea verticală la cald:

A. conul master selectat trebuie să ajungă la o distanță de 2-2,5 mm
de limita apicala a preparației
B. se face cu un set de spreadere și pluggere reci care să permită condensarea
gutapercii fără să atingă pereții canalului
C. tehnică constă doar în utilizarea gutapercii încălzite fără sigilant de canal
D. secționarea conului master se face cu un spreader încălzit la nivelul orificiului
de emergența al canalului radicular
E. condensarea la nivelul apical se face până se condensează un segment de gutaperca pe o
lungime de 10-12 mm
Răspunsuri corecte : B, D pg 160
240. Varianta actuală a tehnicii de condensare la cald a gutapercii:

A. este o tehnică simplă clasică
B. este o tehnică cu o obturatie de canal hibridă
C. treimea apicala este obturată prin condensarea verticală la cald ( downpack) în sens
corono-apical
D. celalalte treimi obturate prin termoinjectare (backfilling)
E. treimea apicala este obturată în sens apico-coronar prin termoinjectare ( backfilling)
Răspunsuri corecte : B, C, D pg 161
241. Condensarea verticală la cald a gutapercii ( down-pack) :

A. gutaperca prin încălzire pătrunde în toate neregularitățile sistemului endodontic
B. este o tehnică mai puțîn sensibilă la erori
C. nu prezintă riscul de depășire
D. se pot obtura și canalele laterale și accesorii existente
E. cuprinde două tehnici de obturare: varianta clasică și varianta actuală
Răspunsuri corecte : A, D, E pg 161
242. Varianta clasică în condensarea verticală la cald a gutapercii constă în :

A. conul master selectat trebuie să ajungă la o distanță de 3-4
mm până la limita apicala a preparației
B. pentru încălzirea gutapercii în canalul radicular se folosesc instrumente electronice
de tip „heat carrier”
C. secționarea conului master se face cu un instrument încălzit (spreader) la nivelul orificiului
de emergența al canalului radicular
D. condensarea conului master se face folosind un set de spreadere
de mărimi diferite și condensarea lui în sens apico-coronar
E. condensarea gutapercii se face folosind un set de spreadere și pluggere de
diferite dimensiuni care să poată pătrunde la diferite nivele ale canalului radicular
Răspunsuri corecte : C, E pg 161
243. Diagnosticul difențial al pulpitei acute seroase totală se face cu:

A. Hiperemia,
B. Pulpită acută purulentă,
C. Pulpită acută seroasă parțială,
D. Stare generală alterată
E. Necroză pulpară
Răspuns corect : B, C, D (pag 107)
244. Simptomatologia în pulpita acută purulentă este caracterizată prin:

A. Durere,
B. Crize spontane ( mai ales ziua ),
C. Durează zile,
D. Este violentă,
E. Are caracter lancinant.
Răspuns corect : A, D (pag 107)
245. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă este carecterizat de:

A. Caracterul pulsatil al durerii,
B. Caracterul lancinant al durerii,
C. Exacerbarea durerii la cald și diminuarea la rece,
D.Exacerbarea durerii la rece și diminuarea la cald,
E. Poate să apară o picatură de puroi la deschiderea camerei pulpare.
Răspuns corect : A, C, E (pag 107)
246. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute purulente se face cu:

A. Hiperemia preinflamatorie,
B. Pulpita seroasă,
C. Pulpita purulentă,
D. Parodontită apicală simptomatică
E. Necroză pulpară
247*. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor cronice includ:

A. Pulpită cronică deschisă ( Ulcerosă și Granulomatoasă sau Polipoasă)
B. Pulpită cronică deschisă ( Granulomatoasă),
C. Pulpită cronică închisă ( Granulomatoasă)
D.Pulpită cronică închisă ( Ulceroasă),
E. Pulpită cronică închisă ( Granulomatoasă si Ulceroasă).
Răspuns corect : A (pag 107)
248. Pulpita Cronică Deschisă Ulceroasă prezintă următoarea simptomatologie:

A. Este nedureroasă,
B. Este dureroasă,
C. Pacientul evită masticția pe partea respectivă,
D. Acuze de durere în antecedente,
E. Jenă la masticație.
Răspuns corect : A, C, D, E (pag 107-108)
249. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice deschise ulceroase se evidențiază prin

următoarele aspecte:
A. Prezența durerii,
B. Lipsa durerii,
C. Sângerare la înțeparea pulpei cu sonda,
D. Percuție în ax pozitivă,
E. Percuție în ax negativă.
Răspuns corect : B,C,E (pag 108)
250. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice deschise polipoase se face cu:

A. Polipul gingival, baza de inserție la nivelul gingival,
B. Polipul gingival, baza de inserție la nivelul pulpar,
C. Necroza pulpară, nu există sensibilitate și nici sângerare,
D Necroza pulpară, există sensibilitate și sângerare,
E. Hiperemie preinflamatorie.
Răspuns corect : A, C (pag 108)
251. Elementele caracteristice ale pulpitelor cronice închise sunt:

A. Sunt simptomatice,
B. Sunt asimptomatice,
C. Camera pulpară este deschisă,
D. Evoluție lentă,
E. Nu prezintă țesut de granulație.
Răspuns corect : B, D (pag 108)
252*. Tatamentul de elecție în pulpitele cronice deschise polipoase este:

A. Obturație compozită,
B. Coafaj pulpar direct,
C. Coafaj pulpar indirect,
D. Extirpare Vitală,
E. Extirpare Devitală.
Răspuns corect : D (pag 108)
253. Pulpita cronică închisă propriu-zisă are următoarea simptomatologie:

A. Dintele este simptomatic,
B. Dintele este asimptomatic,
C. La examenul obiectiv se observă o leziune carioasă care prezintă dentină colorată,
D. La deschiderea camerei pulpare și înțeparea cu sonda nu se observă sângerare,
E. La deschiderea camerei pulpare și înțeparea cu sonda se observă sângerare,
Răspuns corect : B, C, E (pag 109)
254. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice închise propriu zisă se face cu:
A. Hiperemie preinflamatorie,
B. Pulpită cronica deschisă ulceroasă,
C. Pulpită cronică închisă granulomatoasă,
D. Necroză pulpară,
E. Parodontită apicală simptomatică.
255. Granulomul Intern Palazzi se caracterizează prin:

A. Etiologia este traumatică,
B. Se dezvoltă din infecții bacteriene localizate,
C. Se dezvoltă din infecții bacteriene diseminate din alte zone topografice,
D. Morfopatologic prezintă țesut pulpar care este substituit de țesut de granulație,
E. Morfopatologic prezintă țesut pulpar care este substituit de țesut de inflamație.
Răspuns corect : A, B, D (pag 109)
256. Granulomul Intern Palazzi se caracterizează prin:

A. Simptomatologie violentă,
B. Simptomatologie absentă,
C. La examenul obiectiv, apare o “pată roz”, deci coroana dintelui e întotdeauna roz,
D. La examenul obiectiv, apare rar, sub forma de “pată roz”, în cazul localizării
coronare,
E. Morofopatologic, apar lacune în dentina afectă de procesele rezorbtive.
Răspuns corect : B, D, E (pag 109)
257. Tratamentul în cazul Granulomului Intern Palazzi este:

A. Extirpare devitală,
B. Extirpare vitală,
C. Prepararea canalului este dificilă,
D. Există riscul de fractură corono-radiculară,
E. Nu există riscul de fractură corono-radiculară.
258. Pulpotomia vitală ( amputația vitală):

A. Este o procedură adresată pulpei vii,
B. Procedura în care porțiunea coronară a pulpei este îndepărtată, iar cea radiculară
este menținută integral,
C. Peste pulpa coronară este plasat un material în scopul protecției și declanșării
vindecării,
D. Peste pulpa radiculară este plasat un material în scopul protecției și declanșării
vindecării,
E. Poate fi privită ca o manoperă conservativă de urgență.
Răspuns corect : A, B, D, E (pag 109-110)
259. Protocolul de lucru în cazul pulpotomiilor vitale cuprinde următoarele etape:

A. Anestezia este opțională,
B. Izolarea cu rulouri de vată este obligatorie,
C. Izolare cu digă este obligatorie,
D. hemostază,
E. Aplicare de ciment disilicat de calciu.
Răspuns corect : C, D, E(pag 110)
260*. În pulpotomiile vitale:

A. Restaurarea coronară este de prefererat a fi realizată în altă ședință
B. Monitorizarea evoluției nu este obligatorie,
C. Se consideră un succes terapeutic dacă lipsește simptomatologia pulpară și
periapicală,
D. După îndepărtarea pulpei, irigarea camerei pulpare se face cu apă oxigenată,
E. După îndepărtarea pulpei, irigarea camerei pulpare se face cu clorhexidină.
Răspuns corect : C (pag 110)
261. Indicațiile pulpectomiei vitale cuprinde următoarele:

A. Pulpite acute,
B. Pulpite cronice,
C. Deschidere accidentală a camerei pulpare care nu beneficiază de coafaj pulpar
direct,
D. Dinți situați în focare de fractură,
E. Carii simple.
Răspuns corect : A, B, C, D(pag 110)
262. Contraindicațiile pulpectomiei vitale sunt:

A. Afecțiuni generale,
B. Stări fiziologice,
C. Afecțiune locoregională,
D. Cooperare deficitară,
E. Necroză pulpară.
Răspuns corect : A, B, C, D (pag 111)
263. Timpii operatori în pulpectomia vitală sunt:

A. Anestezia
B. Izolarea cu rulori
C. Trepanarea la locul de elecție a camerei pulpare,
D. Preparare chemo-mecanică,
E. Obturația de durată a canalului radicular.
Răspuns corect : A, C, D, E (pag 111)
264*. Care sunt cauzele generale ale hemoragiei care însotește pulpectomia vitală:
A. Lezarea parodonțiului marginal,
B. Hemofilie,
C. Căi false,
D. Extirpare incompletă,
E. suprainstrumentare.
Răspuns corect : B (pag 111)
265. * Care sunt cauzele locale ale hemoragiei care însotește pulpectomia vitală:
A. Diateze hemoragipare,
B. Hemofilia,
C. Cai false,
D. Afecțiuni hepatice grave,
E. Stări fiziologice.
Răspuns corect : C (pag 111)
266. Necroza pulpară:

A. Se dezvoltă în condiții aseptice, fără participarea parodonțiului marginal,
B. Se dezvoltă în condiții septice, fără participarea parodonțiului marginal,
C. Reprezintă mortificarea aseptică a pulpei, în condițiile camerei pulpare închise,
D. Reprezintă mortificarea septică a pulpei, în condițiile camerei pulpare închise,
E. S-a demonstrat că pulpa necrozată, neinfectată, nu determină o inflamație în țesutul
periapical.
Răspuns corect : A, C, E (pag 111)
267. Etiopatogenia necrozei pulpare prezintă următorii factori locali:

A. Spas vascular prelungit si ischemie,
B. Traumatisme de intensitate mare care duc la ruperea pachetului vascular pulpar.
C. Traumatisme de intensitate mică și repetate care duc la compresia pachetului
vasculo-nervos,
D. Gemeni microbieni,
E. Traumatisme de intensitate mare care duc la compresia pachetului vascular pulpar.
268. Necrozele pulpare se clasifică astfel:

A. Totală,
B. Parțială,
C. Simplă când interesează doar spațiul endodontic,
D. Simplă când interesează doar spațiul periodontal,
E. Complicată, când interesează și spațiul periodontal.
Răspuns corect : A, B, C, E (pag 112)
269. Simptomatologia clinică în necroza pulpară este următoarea:

A. Dintele este simptomatic în percuție,
B. Dintele poate să fie complet asimptomatic,
C. Relatează în istoric simptomatologie de pulpită
D. Relatează în istoric simptomatologie de traumatism,
E. Modificare de culoare.
270. În caz de necroză pulpară, la examenul obiectiv, se observă:

A. La inspecție, modificări de culoare ( cenușiu spre brun),
B. Carii profunde care au deschis sau nu camera pulpară,
C. Uneori dintele poate fi indem la carie, dar prezintă o culoare brună datorat unui
traumatism produs cu mult timp în urmă,
D. Sondarea canalelor este dureroasă și însoțită de sângerare abundentă,
E. Percuția în ax este pozitivă.
Răspuns corect : A, B, C (pag 112)
271. Diagnosticu pozitiv al necrozei pulpare se face pe baza Următoarelor:

A. Modificări de culoare,
B. Carie profundă prezentând camera pulpară deschisă ( în necroza complicată) și
închisă (în necroza pulpară simplă),
C. Teste de vitalitate pozitive,
D. Examen radiologic fără modificări ale parodonțiului marginal,
E. Examen radiologic fără modificări ale parodonțiului apical.
Răspuns corect : A, B, E (pag 112)
272. Diagnosticul diferențial al necrozei pulpare se face cu:

A. Parodontite apicale asimptomatice: pe Rx este prezentă o radiotansparență
periapicală,
B. Pulpite cronice: sensibilitate si sângerare în profunzimea canalului la sondare,
C. Parodontite apicale simptomatice: pe Rx este prezentă o radiotansparență
periapicală,
D. Parodontite apicale simptomatice: congestia mucoasei vestibulare,
E. Parodontite apicale simptomatice: sensibilitate si sângerare în profunzimea
canalului la sondare.
Răspuns corect : A, C, D (pag 112)
273. Parodontita apicală simptomatică, conform Scolii Românești de endodoție, prezintă
următoarele forme:
A. Parodontită apicală,
B. Abces acut periapical.
C. Parodontită apicală hiperemică,
D. Parodontită apicală seroasă,
E. Parodontită apicală purulentă.
Răspuns corect : C, D, E (pag 112)
274. În Parodontita apicală simptomatică:

A. Sistemul defensiv este mobilizat, împiedicând bacteriile să invadeze apexul,
B. În infecțiile de lungă durată cu floară bacteriană permanentă, mecanismele de
apărare sunt însă mai puțin eficiente,
C. Diagnosticul se bazează doar pe semnele clinice de durere și sensibilitate la
percuție,
D. Inflamațiile periapicale, de cauză bacteriană, afectează strict numai osul alveolar,
E. Inflamațiile periapicale, de cauză bacteriană, afectează strict numai cementul
radicular.
275. Etiologia parodontitei apicale ( parodontita apicală acută hiperememică) este

reprezentată de:
A. Microtraumatisme ( aparate ortodontice, bruxism),
B. Agenți chimici
C. Agenți microbieni
D. Pungi parodontale
E. Ischemie vasculară
276. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale ( parodontita apicală acută hiperememică) se

face pe baza:
A. Sensibilitate la percuție în ax,
B. Congestia mucoase în dreptul apexului dentar,
C. Simptomatologie de pulpită totală
D. Radiologic se decelează: instrument fracturat, material de obturație în depășire
E simptomatologie de necroză pulpară.
Răspuns corect : A,B, C, D (pag 113)
277. Diagnosticul diferențial al parodontitei apicale ( parodontita apicală acută hiperememică)

se face cu:
A. Necroza pulpară,
B. Pulpită acută seroasă totală,
C. Pulpită acută purulentă.
D. Abces acut apical.
E. Hiperemie preinflamatorie.
278. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice determinată de materialul de obturație în

depășire, este:
A. Corticosteroizi,
B. Antibiotice,
C. Antiinflamatoare
D. Anialgice,
E. Antihistaminice.
Răspuns corect : C, D (pag 113)
279. Simptomatologia subiectivă în abcesul acut periapical ( parodontită apicală acută

seroasă) este:
A. Durere care crește în ritm ascendent,
B. Durere iradiantă spre regiunile învecinate ( regiunea orbitară, temporală,
mandibulară)
C. Durere lancinantă permanentă care se remite la calmante uzuale,
D. Durerea este exacerbată de creșterea fluxului sangvin în extremitatea cefalică (
căldura de la pernă),
E. Durere lancinantă permanentă care nu se remite la calmante uzuale.
Răspuns corect : A, B, D, E (pag 113)
280. Semnele obiective în abcesul acut periapical ( parodontită apicală acută seroasă) sunt:
A. Adenopatie regională,
B. Tumefacție
C. Pentru dinții frontali superiori: tumefacția buzei superioare,
D. Pentru caninii superiori: tumefacția la nivelul aripi nasului și regiunii palpebrale,
E. Pentru frontalii inferiori : tumefacția regiunii mandibulare și submandibulare.
Răspuns corect : A, B, C, D (pag 113)
281*. În abcesul acut periapical (parodontită apicală acută seroasă) dinților frontali inferiori,
tumefacția apare la nivelul:
A. Buzei superioare,
B. Regiunii mandibulare și submandibulare,
C. Aripi nasului și regiunii palpebrale,
D. Regiunea geniană,
E. Buza inferioară și regiunea mentonieră.
Răspuns corect : E (, pag 113)
282. Diagnosticul pozitiv al abcesului acut periapical ( parodontită apicală acută seroasă) se
face pe baza:
A. Caracterului durerii,
B. Percuția în ax pozitivă,
C. Percuția în ax negativă,
D. Tumefacția mucoaselor și a tegumentelor,
E. Stare generală alterată: febră, frisoane.
Răspuns corect : A, B, D, E (pag 113)
283. Diagnosticul diferențial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:

A. Nevralgia de trigemen
B. Necroza pulpară
C. Foliculita dinților incluși
D. Parodontita apicală acută purulentă
E. Pulpita acută
284. Parodontita apicală acută purulentă:

A. Este un proces inflamator al țesutului periapical acompaniat de formarea
exudatului purulent
B. Este însoțită de semne radiologice evidente
C. Cauza frecventă o constituie acutizarea parodontitei apicale cronice
D. Cauza frecventă o constituie microorganismele din canalul radicular
E. Daca nu este tratată evoluează spre faza supurativă
285. În cazul parodontitei apicale acute purulente examenul obiectiv extraoral evidențiază:
A. Trismus în cazul în care dintele afectat este un molar maxilar
B. Facies rigid
C. Tumefacție datorată edemului inflamator din țesuturile adiacente
D. Celulită daca infecția difuzează în țesuturile faciale de vecinătate
E. Sensibilitate la percuție și palpare
286. În cazul parodontitei apicale acute purulente examenul obiectiv intraoral evidențiază:
A. Tumefacție localizată sau difuză
B. Sensibilitate la percuție
C. Sensibilitate la palpare
D. Durere la percuție și presiune axială
E. Durere cu caracter lancinant
Răspuns corect: A, B, C, D pag. 114)
287. *În cazul parodontitei apicale acute purulente durerea se manifestă diferit în funcție de
stadiul afecțiunii, astfel:
A. Localizată în stadiul endoosos
B. Scade în stadiul subperiostal
C. Iradiată în stadiul submucos
D. Crește în stadiul submucos
E. Iradiată în stadiul endoosos
Răspuns corect: E pag. 114)
288. În cazul parodontitei apicale acute purulente diagnosticul pozitiv se pune pe baza
următoarelor aspecte:
A. Tumefacție
B. Percuție în ax
C. Caracterele durerii
D. Examenul radiologic
E. Teste de vitalitate
Răspuns corect: A, B, C, E pag. 115)
289. Diagnosticul diferențial al parodontitei apicale acute purulente se face cu:

A. Parodontita apicală
B. Pulpitele acute
C. Nevralgia de trigemen
D. Foliculita dinților incluși
E. Necroza complicată
290. Tratamentul parodontitei apicale acute purulente presupune:

A. Întotdeauna incizie pentru drenajul colecției purulente
B. Este o urgență având ca prioritate evacuarea exudatului purulent
C. Incizia nu este necesară dacă drenajul endodontic este posibil
D. Uneori foramenul apical nu comunică cu colecția purulentă
E. Extracția dentară
Răspuns corect: B, C, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
Universitară Carol Davila, București, 2021, pag. 115)
291. Tratamentul de urgență în cazul parodontitei apicale acute purulente presupune:

A. Îndepărtarea țesuturilor alterate și crearea unei cavități de acces
B. Drenajul se poate realiza uneori spontan odată cu deschiderea camerei pulpare
C. Se pătrunde cu un ac de dimensiuni cât mai mari dincolo de foramen pentru a
forța drenarea exudatului purulent
D. După drenajul endodontic dintele se lasă întotdeauna deschis 24-48 de ore
E. Dacă drenajul endodontic nu se poate realiza, se intervine pe cale chirurgicală
pentru evacuarea colecției purulente
292. Tratamentul parodontitei apicale acute purulente presupune:

A. Administrarea obligatorie de antibiotice cu spectru larg
B. Nu este necesară administrarea de antibiotice dacă drenajul colecției purulente
s-a produs
C. După drenajul endodontic dintele, pe cât posibil, se lasă deschis
D. Dacă nu se poate obține uscarea canalului radicular dintele rămâne deschis 24-
48 de ore
E. După drenajul endodontic și lavaje abundente cu NaOCl se aplică un pansament
medicamentos cu hidroxid de calciu și se închide etanș cavitatea de acces
293.*Ce antibiotice cu spectru larg se indică în cazul parodontitei apicale acute purulente,
în prezența celulitei sau a unor afecțiuni generale:
A. Amoxiciclină 0,5g/zi asociată cu metronidazol 1g/zi
B. Amoxiciclină și acid clavulanic 1000-2000mg/zi
C. Amoxiciclină 2mg/zi asociată cu metronidazol 1,5mg/zi
D. În situația unei alergii la penicilină se administrează doar Clindamicină 2g/zi
E. În situația unei alergii la penicilină se administrează doar Metronidazol 2g/zi
294. În cazul tratamentului parodontitei apicale acute purulente închiderea cavității de acces
după drenajul endodontic nu se poate efectua dacă:
A. Starea generală este afectată, cu prezența unei tumefacții difuze
B. Timp insuficient pentru drenaj și lavaje cu NaOCl
C. Sensibilitate dureroasă moderată
D. Exudat în cantitate mare
E. Când nu se poate obține uscarea canalului
Răspuns corect: A, B, D, E (pag. 115-116)
295. Clasificarea parodontitelor apicale asimptomatice (cronice) cuprinde:
A. Parodontită apicală cu hipercementoză
B. Parodontita apicală fistulizată
C. Granulomul intern
D. Abcesul cronic apical
E. Chistul periradicular
Răspuns corect: A, D, E, pag. 116)
296. Etiologia parodontitei apicale cronice fibroase cuprinde:

A. Suprainstrumentare endodontică
B. Obturație de canal neetanșă
C. Substanțe chimice
D. Infraobturare radiculară
E. Infrainstrumentare endodontică
297. Despre granulomul periapical sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Pacientul acuză o senzație ușoară de alungire a dintelui
B. Simptomatologie bogată, specifică
C. Radiologic se observă o zonă de radiotransparență periapicală cu contur rotund-
ovalar ce se continuă cu spațiul periodontal
D. Este format din țesut de granulație la apex înconjurat de o capsulă de fibre de
colagen atașată pe suprafața radiculară
E. Resorbția radiculară constituie un proces activ realizat de osteoclaste
298.*Care dintre următorii factori nu se încadrează în etiologia granulomului periapical:

A. Toxinele bacteriene
B. Suprainstrumentare endodontică
C. Bacteriile localizate la nivelul țesutului pulpar necrozat
D. Corpi străini organismului precum conuri de hârtie, materiale de obturație, fibre
de bumbac
E. Bacteriile localizate la nivelul pungilor parodontale
Răspuns corect: E (pag. 116-117)
299. Din punct de vedere histopatologic parodontitele apicale asimptomatice

(granulomatoase) se caracterizează prin:
A. Proliferarea țesutului pulpar
B. Resorbția cementului de către cementoclaste
C. Resorbția țesutului osos periapical de către osteoclaste
D. Resorbția dentinei de către dentinoclaste
E. Prezența macrofagelor și a limfocitelor în țesutul de granulație
300. Diagnosticul pozitiv în cazul granulomului periapical se pune pe baza următoarelor

aspecte:
A. Lipsa de sensibilitate la sondarea canalului
B. În special pe imaginea radiografică
C. Prezența sensibilității la testele de vitalitate dentară
D. Prezența sensibilității la sondarea canalului
E. Percuție în ax extrem de dureroasă
301. Diagnosticul diferențial al imaginii radiologice în cazul granulomului periapical

trebuie făcut cu:
A. Gaura mentonieră în cazul molarilor inferiori
B. Fosele nazale în cazul frontalilor superiori
C. Gaura incisivă în cazul frontalilor superiori
D. Sinusul maxilar în cazul dinților laterali superiori
E. Gaura mandibulară în cazul molarilor mandibulari
Răspuns corect: B, C, D (, pag. 117)
302. Tratamentul în cazul granulomului periapical constă în:

A. Intervenție chirurgicală obligatorie pentru îndepărtarea țesutului de granulație
format
B. Îndepărtarea țesutului pulpar infectat din canalul radicular
C. Dezinfecția canalului radicular
D. Obturarea endodontică etanșă a canalului radicular
E. Drenaj endodontic de urgență
303. Chistul periradicular:

A. Reprezintă stadiul inițial al granulomului epitelial netratat
B. Prezintă epiteliu pluristratificat pavimentos
C. Prezintă perete conjunctiv epitelial bine constituit
D. Radiologic se observă o radiotransparență ce nu se continuă cu spațiul
periodontal
E. Se poate complica cu o fractură spontană a osului
Răspuns corect: B, C, E (, pag. 117)
304. Chistul periradicular:

A. Este o leziune periapicală simptomatică
B. Constituie o cavitate căptușită de epiteliu cu un conținut lichidian
C. Constituie o cavitate căptușită de epiteliu cu un conținut granulomatos
D. Este o leziune ce poate ajunge la dimensiuni foarte mari, ocupând porțiuni
extinse osoase
E. În fazele foarte avansate se poate observa bombarea mucoasei
305. Tratamentul în cazul chistului periradicular constă în:

A. Intervenție chirurgicală obligatorie pentru îndepărtarea procesului infecțios
B. Tratament endodontic conservativ
C. Se indică medicație intracanalară cu hidroxid de calciu
D. După obturarea endodontică etanșă a canalului radicular evoluția afecțiunii
trebuie monitorizată
E. Drenaj endodontic de urgență
306. Parodontita apicală condensantă presupune:

A. Lărgirea spațiului periapical
B. Îngustarea spațiului periapical
C. Simptomatologie săracă, chiar absentă
D. Radiologic spațiul periodontal tinde să fie desființat de zona hipermineralizată
osoasă
E. Dintele răspunde slab la testele de vitalitate, însă este vital
307. Despre abcesul apical cronic sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Este denumit și abces Phoenix
B. Este asociat cu prezența unei fistule
C. Simptomatologia afecțiunii este similară parodontitei asimptomatice
D. Pe radiografia retroalveolară se observă un aspect de hipermineralizare
periapicală
E. Examenul radicular arată o radiotransparență apicală sau interradiculară de
dimensiuni variabile
Răspuns corect: B, C, E (pag. 118-119)
308.* În cazul abcesului apical cronic în care din următoarele localizări nu se poate deschide
fistula:
A. La nivelul furcației
B. La nivelul tegumentelor
C. La nivelul mucoasei alveolare a gingiei atașate
D. La nivelul limbii
E. În șanțul crevicular
309. În cazul abcesului apical cronic prezența fistulei favorizează:

A. Drenajul transdentar
B. Exacerbarea durerii
C. Diagnosticarea sursei infecției
D. Eliminarea exudatului purulent
E. Reducerea durerii
310. Diagnosticul diferențial în cazul abcesului apical cronic se face cu:

A. Fistule cauzate de tuberculoză
B. Fistule cauzate de afte bucale
C. Fistule cauzate de virusul herpetic
D. Fistule cauzate de actinomicoză
E. Fistule cauzate de osteomielită
311.*Parodontita apicală cronică acutizată:

A. Este o leziune inflamatorie cronică localizată la nivelul țesuturilor periapicale
asociată cu prezența unei fistule
B. Testele termice de vitalitate dentară sunt intens pozitive
C. Este denumită și abces Phoenix
D. Pe radiografia retroalveolară se observă un aspect de hipermineralizare
periapicală
E. Diagnosticul pozitiv se bazează pe imaginea radiografică și pe prezența fistulei
312. *Care dintre următoarele aspecte nu se regăsește la examenul clinic în cazul

parodontitei apicale cronice acutizate:
A. Mobilitate dentară
B. Tumefacție
C. Teste de vitalitate negative
D. Prezența fistulei
E. Durere la percuție și palpare
313. Despre diagnosticul diferențial radiologic al patologiei periapicale sunt adevărate

următoarele afirmații:
A. În ceea ce privește parodontitele apicale simptomatice, ele nu au un ecou pe
imaginea radiografică, din cauza rapidității cu care evoluează afecțiunile
B. Inflamația periapicală determină liză osoasă, care se traduce prin
radiotransparență radiografică
C. Liza osoasă periapicală tradusă prin radiotransparență pe imaginea radiografică
este un semn patognomonic pentru parodontita apicală
D. În cazul formelor granulomatoase examenului radiologic i se acordă o
importanță minoră
E. Procesele osteitice inițiale sunt decelabile radiologic de obicei la circa 3-4
săptămâni de la debut
314. Care sunt căile de pătrundere bacteriană în spațiul endodontic:

A. Detartrajele și planările radiculare
B. Rădăcinile denudate
C. Leziunile parodontale
D. Prin fenomenul de anacoreză
E. Furcația dentară
315. *Pot fi considerate căi de pătrundere bacteriană la nivelul camerei pulpare și a

canalului radicular următoarele, mai puțin:
A. Atriția
B. Eroziunea
C. Saliva
D. Restaurările coronare sau radiculare defectuoase
E. Fracturile și fisurile
316. Infecția endodontică radiculară poate fi cauzată de:

A. Microorganisme care invadează și colonizează țesutul pulpar vital pentru prima
oară, generând infecția primară
B. Microorganisme care nu au fost prezente în canal în timpul infecției primare, dar
au invadat ulterior canalul radicular generând infecția secundară
C. Invazia microbiană provenind din țesuturile periradiculare inflamate în urma
infecției intraradiculare
D. Candida albicans, specii de Actinomyces și Propionibacterium sunt germeni
frecvent cauzatori în infecția radiculară primară
E. Microorganisme ca Enterococcus faecalis și Candida sunt printre cele mai
frecvente specii întâlnite în infecția radiculară secundară
Răspuns corect: B, E (pag. 120)
317.*Care dintre următoarele specii de microorganisme sunt frecvent întâlnite în infecția

endodontică radiculară secundară:
A. Actinomyces
B. Enterococcus faecalis
C. Streptococul mutans
D. Propionibacterium
E. Lactobacilul
318. *Care dintre următoarele specii de microorganisme sunt frecvent întâlnite în infecția
endodontică extraradiculară:
A. Candida albicans
B. Enterococcus faecalis
D. Spirochete
E. Lactobacilul
319. Capacitatea de supraviețuire a Enterococcus faecalis în infecția radiculară se datorează:

A. Abilității sale de a pătrunde în profunzimea tubulilor dentinari
B. Rezistenței sale în fața acțiunii hidroxidului de calciu
C. Rezistenței sale în fața acțiunii clorhexidinei
D. Rezistenței sale în fața acțiunii hipocloritului de sodiu
E. Abilității sale de a trăi independent de nutrienții altor bacterii din lanțurile nutritive
Răspuns corect: A, B, E (pag. 120-121)
320. Infecția extraradiculară endodontică:

A. Poate fi dependentă de infecția intraradiculară
B. Poate fi independentă de infecția intraradiculară
C. Este cauzată de microrganismele care invadează țesutul pulpar necrotic pentru prima
oară
D. Este caracterizată printr-o invazie microbiană provenind din țesuturile periradiculare
E. Candida albicans și Enterococcus faecalis sunt germenii frecvent izolați în acest caz
321. Inflamația periapicală poate fi:

A. Primară
B. Secundară
C. Terțiară
D. Septică
E. Aseptică
322*. Ce factor nu este implicat în inflamația periapicală:

A. Chimic
B. Traumatic
C. Microbian
D. Infraobturația endodontică
E. Obturația de canal cu depășire
323. Următoarele afirmații referitoare la punctul inițial de frezaj al cavității de acces la

molari sunt adevărate:
A. Se realizează cu o freză sferică la viteză joasă
B. Se realizează perpendicular pe fața ocluzală
C. Se realizează cu o freză sferică diamantată sau din carbură de tungsten, la viteză
înaltă
D. Este localizat în foseta distală
E. Este localizat în foseta centrală
Răspuns corect: B, C, E (pag 130)
324*. Îndepărtarea completă a tavanului camerei pulpare la nivelul molarilor se realizează

cu următoarele instrumente:
A. Sonda numărul 17
B. Freza sferică diamantată la viteză înaltă
C. Freza cilindro-conică, cu vârf inactiv, de tipul EndoZ
D. Freză sferică din carbură de tungsten la viteză înaltă
E. Escavator
*Răspuns corect: C (pag 130)
325. Forma cavității de acces la nivelul molarilor este dictată de următorii factori:
A. Forma camerei pulpare
B. Forma canalelor radiculare
C. Numărul canalelor radiculare
D. Numărul rădăcinilor
E. Poziția canalelor radiculare
Răspuns corect: A, C, D, E (pag 130)
326. Următoarele caracteristici referitoare la cavitatea de acces pentru molarii maxilari

sunt adevarate:
A. Localzarea canalelor radiculare începe cu canalul palatinal
B. Cavitatea de acces are formă de trapez
C. Latura cea mai scurtă este cea vestibulară
D. Cel de-al doilea canal palatinal este prezent foarte frecvent
E. Are o formă de triunghi cu vârful rotunjit sau de romb
Răspuns corect: A, E (pag. 130)
327. Următoarele caracteristici ale cavității de acces pentru molarii mandibulari sunt
false:
A. Este localizată mai înspre partea distală a feței ocluzale
B. Este localizată mai înspre partea mezială a feței ocluzale
C. Are o formă de trapez cu baza mare situată mezial
D. Există trei rădăcini
E. Este localizată mai înspre partea distală a feței ocluzale
Răspuns corect: A, D, E (pag 130)
328. Regulile referitoare la realizarea cavității de acces pe molari includ:

A. Direcția de acțiune a frezei trebuei să țină cont de axul de înclinare al dintelui
B. Freza se ține mereu perpendicular pe suprafața ocluzală
C. Forma cavității de acces este dictată de forma camerei pulpare
D. Forma cavității de acces nu ține cont de numărul rădăcinilor
E. Finisarea se poate face cu ansele endodontice
Răspuns corect: A, C, E (pag 130)
329. Următoarele afirmații referitoare la tratamentul chemo-mecnic al canalelor

radiculare sunt adevărate:
A. Este opțional
B. Reprezintă etapa cea mai importantă a tratamentului endodontic
C. Cuprinde îndepărtarea din canalul radicular a resturilor organice și anorganice
D. Cuprinde îndepărtarea microorganismelor din canalul radicular
E. Cuprinde curățarea și prepararea canalului radicular
Răspuns corect: B, C, D, E (pag 130)
330. Care dintre următoarele caracteristici reprezintă avantaje ale conicizării preparației
canalului radicular:
A. Permite o obturație de canal corectă, printr-o distribuție nefavorabilă a forțelor în
cursul realizării acesteia
B. Permite instrumentelor să ajungă și să instrumenteze mai ușor regiunea apicală
C. Permite o obturație de canal corectă, printr-o distribuție favorabilă a forțelor în
cursul realizării acesteia
D. Facilitează patrunderea soluțiilor de lavaj endodontic
E. Îngreunează patrunderea soluțiilor de lavaj endodontic
Răspuns corect: B, C, D (pag 131)
331. Următoarele afirmații despre transportul apical extern al foramenului sunt

adevărate:
A. Se produce datorită memoriei elastice a instrumentelor
B. Această tendință este mai evidentă spre mânerul canalului radicular
C. Riscul de a produce această eroare de preparare scade odată cu diametrul
instrumentelor endodontice
D. Această tendință este mai evidentă la vârful instrumentelor
E. Riscul de a produce această eroare poate fi prevenit prin utilizarea unor
instrumente cu flexibilitate mare
Răspuns corect: A, D, E (pag 131)
332. Dintre obiectivele mecanice ale preparării canalului radicular fac parte:
A. Trebuie menținută poziția și forma originală a foramenului apical
B. Canalul radicular nu trebuie sa aibă o formă conică continua
C. Diametrul foramenului apical trebuie menținut cât mai redus
D. Nu trebuie menținut traseul original al canalului radicular, în special în treimea
apicală
E. Diametrul foramenului apical trebuie crescut cât mai mult
Răspuns corect: A, C (pag 131)
333. Pentru a asigura menținerea traseului original al canalului radicular trebuiesc
îndeplinite următoarele:
A. Îndepărtarea unei cantități mari de dentină din treimea apicală
B. Forma originală a canalului nu trebuie menținută
C. Îndepărtarea unei cantități mari de dentină din treimea coronară
D. Canalele cu secțiune transversală ovală la finalul preparației trebuie doar să se
conicizeze
E. Este important să se mențină cât mai multă dentină radiculară
Răspuns corect: C, D, E (pag 131)
334. *Următoarele afirmații privind transportul apical intern sunt adevărate:

A. Riscul producerii crește odată cu diametrul instrumentelor endodontice
B. Este produsă prin acumularea de resturi dentinare la nivelul orificiului canalului
radicular
C. Este produsă prin acumularea de resturi dentinare în apropierea constricției apicale
D. Poate fi prevenit prin precurbarea instrumentelor
E. Poate fi prevenit prin utilizarea unor instrumente cu flexibilitate mare
Răspuns corect: C (pag 131)
335. Teoriile referitoare la menținerea diametrului foramenului apical sunt:

A. Îndepărtarea unei cantități cât mai mari de dentină de la nivelul foramenului
B. Asigură menținerea materialului de obturație în interiorul rădăcinii
C. Menținerea diametrului foramenului inițial dacă acesta este mai mare de 0,20mm
D. Nu este necesară îndepărtarea unei cantități mari de dentină în zona apicală dacă se
realizează o conicitate adecvată unei irigări corecte
E. Nu există abordări diferențiate
Răspuns corect: A, B, C, D (pag 131)
336. Următoarele afirmații referitoare la eliminarea în totalitate a conținutului canalului

radicular sunt adevărate:
A. Se realizează exclusiv prin instrumentare
B. Se realizează prin asocierea la instrumentare a unei irigări corecte
C. Irigarea endodontică se poate activa ultrasonic
D. Irigarea endodontică nu se poate activa sonic
E. Irigarea endodontică se activează ultrasonic, sonic sau laser
337. Dintre obiectivele biologice ale preparării canalului radicular fac parte
următoarele:
A. Instrumentarea canalului radicular trebuie extinsă în afara acestuia
B. Instrumentarea canalului radicular trebuie făcută respectând țesuturile periapicale,
fără extinderea in afara acestuia
C. Diametrul foramenului apical trebuie menținut cât mai redus
D. Diametrul foramenului apical trebuie lărgit cât mai mult
E. Conținutul canalului radicular trebuie eliminat în totalitate
Răspuns corect: B, E (pag 132)
338. Care dintre următoarele reprezintă tehnici de instrumentare ale canalului radicular:
A. Pilirea circumferențială
B. Telescoparea regresivă
C. Tehnica forțelor compensate
D. Telescoparea progresivă
E. Compactarea laterala
Răspuns corect: A, B, C, D (pag 132)
339. Următoarele afirmații reprezină avantaje ale lărgirii preliminare a canalului

radicular:
A. Crește cantitatea de resturi dentinare împinse periapical
B. Acces sigur și controlat la nivelul treimii apicale
C. Timp mai scurt de contact al irigantului cu pereții canalului radicular
D. Permite o precurbare a instrumentului care poate fi menținută până la atingerea
treimii apicale
E. Pătrunderea cu acul de irigare mai rapid în zonele profunde ale canalului radicular
Răspuns corect: B, D, E (pag 132)
340. Următoarele afirmații referitoare la tratamentul mecanic al canalului radicular sunt

false:
A. Endodonția contemporană este dominată de utilizarea instrumentelor manuale de
oțel inoxidabil
B. Endodonția contemporană este dominată de tehnicile bazate pe sistemele rotative
din nichel titan
C. Dintre tehnicile de instrumentare face parte telescoparea regresivă
D. S-au dezvoltat de-a lungul timpului mai multe tehnici de instrumentare
E. Dintre tehnicile de instrumentare nu face parte tehnica forțelor compensate
(balanced force technique)
Răspuns corect: A, E (pag 132)
341. *Care dintre următoarele asigură menținerea diametrului foramenului apical cât
mai redus:
A. Utilizarea de instrumente cu diametru foarte mare
B. Prima pătrundere in canal se face cu un ac de 0,25mm
C. Utilizarea de instrumente cu dimensiunea de 0,20mm dacă la prima pătrundere în
canal se avansează cu dificultate cu un instrument de 0,10mm
D. Folosirea unei cantități mici de irigant
E. Nu este necesară realizarea formei conice a canalului radicular
*Răspuns corect: C (pag 131-132)
342. Instrumentele cu care se poate realiza preevazarea coronară sunt:

A. Freza EndoZ
B. Freze Gates Glidden
C. Instrumente diamantate sferice
D. Instrumente de nichel titan de conicitate mare în mișcare de rotație
E. Freze sferice cu gât lung la viteză redusă
Răspuns corect: A, D (pag 133)
343. Următoarele reprezintă caracteristici ale etapei de preevazare:

A. Acele și freza acționează cu preponderență pe peretele radicular corespunzător
curburii rădăcinii
B. Acele și freza acționează cu preponderență pe peretele radicular opus curburii
rădăcinii
C. În situația canalelor meziale ale molarilor maxilari si mandibulari, peretele pe care
se acționează poartă întotdeauna numele canalului
D. Scopul nu este de a largi canalul
E. Scopul este de a reduce curbura treimii coronare
344. În prima parte a lărgirii preliminare a canalului radicular se execută următorii pași:
A. Prepararea treimii apicale a canalului radicular
B. Se incepe cu explorarea porțiunii accesibile a canalului radicular
C. Pe radiografia preoperatorie se va estima lungimea de lucru
D. Acul Kerr poate fi ușor precurbat
E. Mișcarea imprimată este inițial una liniară
Răspuns corect: B, C, D, E (pag 133)
345. În etapa de lărgire preliminară a canalului radicular, după introducerea acului Kerr
de dimensiune 8 sau 10, pot exista următoarele situații:
A. Acul Kerr a atins lungimea de lucru estimată
B. Acul Kerr nu poate înainta până la lungimea estimată
C. Nu se determină lungimea de lucru cu apex locatorul
D. Se poate încerca determinarea lungimii de lucru cu apex locatorul
E. Se pot utiliza instrumente rotative de nichel titan cu diametru mic
Răspuns corect: A, B, D, E (pag 133)
346. *Următoarele afirmații referitoare la mișcarea de “watch-winding” sunt adevărate:

A. Constă în rotirea acului în sens antiorar 30-60 de grade și apoi în sens orar
B. Constă în rotirea acului în sens orar 30-60 de grade și apoi în sens antiorar
C. Avantajele acestei mișcări sunt reprezentate de caracterul agresiv
D. În prima rotatție, acum va tăia și îndepărta dentina parietală
E. Nu este o mișcare de rotație reciprocă alternative
Răspuns corect: B (pag 133)
347. Printre avantajele instrumentelor ProTaper SX si One Flare de preevazare coronară

se numără următoarele:
A. Instrumenteaza și conicizează treimea medie a canalului
B. Curăță și relocalizează intrarea în canalul radicular
C. Instrumentează și conicizează treimea coronară a canalului
D. Nu reduc gradul de curbură coronară
E. Elimină interferențele dentinare situate la intrarea în canalele radiculare
348. Următoarele afirmații referitoare la realizarea cateterizării canalului radicular sunt

adevărate:
A. Prin aceasta se confirmă permeabilitatea canalului și a foramenului
B. Constă în negocierea unei părți a canalului radicular
C. Se face cu ace Kerr de dimensiuni mari
D. Se face prin utilizarea unor ace de dimensiuni reduse-6, 8, 10
E. Nu este permisă depașirea foramenului apical
Răspuns corect: A, D (pag 134)
349. Caracteristicile anatomiei regiunii apicale a canalului radicular includ:
A. Constricția apicală-nu reprezintă limita obturării canalului radicular
B. Constricția apicală-reprezintă zona apicală cea mai îngustă
C. Joncțiunea cemento-dentinară-reprezintă o limită histologică, poziția sa fiind
variabilă
D. Există patru tipuri de constricții apicale
E. Apexul anatomic-reprezintă deschiderea canalului radicular pe suprafața rădăcinii
Răspuns corect: B, C, D (pag 134-135)
350. Joncțiunea cement-dentinară:

A. Reprezintă o limită anatomică
B. Poziiția sa este mereu aceeași
C. Reprezintă o limită histologică
D. Reprezintă zona apicală cea mai ingustă
E. Poziția sa este variabilă de la un dinte la altul
Răspuns corect: C, E (pag 134)
351. *În etapa de preevazare coronară:

A. Frezele Gates Glidden sunt singurele instrumente folosite
B. Instrumentele de nichel-titan sunt lungi și cu conicitate mare
C. Mișcarea instrumentelor este de ciocănire
D. Frezele Gates Glidden se folosesc în toate porțiunile canalului
E. Frezele Gates Glidden poti fi utilizate în ordine crescătoare, de la 1 la 6, doar în
porțiunea rectiline a canalului radicular
*Răspuns corect: E (pag 134)
352. Următoarele afirmații referitoare la constricția apicală sunt adevărate:

A. Poate avea o forma paralelă
B. Niciodată nu există multiple constricții situate apical
C. Reprezintă zona apicală cea mai largă
D. Este considerate a fi de aproximativ 1mm
E. Poate avea o formă conică
Răspuns corect: A, D, E ( Prof. Dr. Ecaterina Ionescu, Manual pentru Rezidențiat, Ed.
Universitară “Carol Davila”, București, 2021, Vol II, pag 134-135)
353. *Foramenul apical:

A. Reprezintă varful morfologic al rădăcinii
B. Reprezintă imaginea radiologică a punctului terminus al rădăcinii dintelui
C. Reprezintă deschiderea canalului radicular pe suprafața rădăcinii
D. Tot timpul coincide cu apexul anatomic al dintelui
E. Este localizat la 2-4mm coronar de apexul anatomic
Răspuns corect: C (pag 135)
354. Următoarele afirmații legate de apex locator sunt adevărate:

A. Determină lungimea de lucru a canalului radicular prin metoda electronica
B. Precizează momentul în care vârful acului se apropie de ligamentul periodontal
C. Când arată cifra “0” , varful acului a atins ligamentul periodontal
D. Prezintă patru electrozi
E. Se mai numește și “apex finder”
Răspuns corect: A, B, C, E (pag 135)
355. Condițiile care trebuiesc respectate pentru o utilzare corectă a apex locatoarelor
sunt:
A. Dintele nu trebuie să fie izolat
B. Acul Kerr nu trebuie să atinga coroanele metalice
C. Electrozii nu trebuie să atingă obturațiile de amalgam
D. Progresia mișcării pe ecranul aparatului corespunde perfect celei din canal
E. Dintele trebuie să fie izolat (cu system de digă)
356. Următoarele afirmații referitoare la determinarea lungimii de lucru prin metoda

radiologică sunt adevărate:
A. Implică realizarea unei radiografii retroalveolare
B. Necesită introducerea unui con de gutapercă în canalul radicular
C. Acuratețea cea mai mare se obține prin combinarea metodelor electronică și
radiologică
D. Implică realizarea unei radiografii panoramice
E. Se realizează prin plasarea unui ac în canalul radicular până la o lungime aleatorie
Răspuns corect: A, C (pag 135)
357. Tehnica de determinare a lungimii de lucru cu apex locatorul:

A. Se aplică electrodul labial la nivelul buzei superioare
B. Al doilea electrod se aplică pe mânerul acului Kerr
C. Implică introducerea acului Kerr în canal până la atingerea lungimii estimate pe
radiografia preoperatorie
D. Electrodul labial se aplică la nivelul comisurii labiale
E. Necesită izolarea dintelui cu sistem de digă
358. Prepararea canalului radicular:

A. Se face exclusiv cu ace manuale
B. Se face exclusiv cu ace rotative
C. Se poate realiza cu ace manuale sau rotative
D. Din tehnicle manuale face parte tehnica foțelor balansate
E. Din tehnicile manuale face parte tehnica step-back
359. Următoarele afirmații referitoare la tehnica forțelor balansate sunt adevărate:

A. Se mai numește tehnica foțelor echilibrate
B. Combină mișcarile de rotașție în sens orar cu cele de rotație în sens antiorar
C. Rotația în sens orar se face la 150 de grade
D. Rotația în sens antiorar se face la 30 de grade
E. Aceste mișcări mențin un echilibru între strcutura dentară și memoria elastic a
instrumentelor
Răspuns corect: A, B, E (pag 136)
360. Tehnica step-back:

A. Constă în creșterea lungimii de lucru pe care lucrează instruentul, pe măsură ce
diametrul acestuia crește
B. Se realizează prin utilizarea acelor Kerr pilă
C. Se poate obține o conicitate de 10% sau 5%
D. Se poate obține o conicitate de 8%
E. Constă în scăderea lungimii de lucru pe care lucrează instrumentul, pe măsură ce
diametrul acestuia crește
361. În cadrul tehncii de telescopare regresivă:

A. Mișcarea imprimată acelor este axială, de dute-vino
B. Numărul de instrumente utilizate depinde de complexitatea canalelor
C. Instrumentele nu se precurbează
D. Se scurtează 2 sau 3 mm din lungimea de lucru
E. Finisarea apicală se realizează prin instrumentarea foramenului apical cu un ac de
dimensiune mare (seria a doua)
Răspuns corect: A, B (pag 136)
362. *Prepararea canalului radicular:

A. Nu ține cont de curburile canalului radicular
B. Se asociază cu irigarea canalului radicular
C. Se realizează cu ace Hedstroem
D. Utilizează un singur tip de instrument endodontic
E. Nu poate fi realizată cu instrumente rotative dinnichel-titan
Răspuns corect: B ( pag 136)
ODONTOTERAPIE
363. *Grosimea smalțului la nivelul coletului incisivilor laterali este de:

A. 2 mm
B. 3 mm
C. 2.5 mm
D. 0.2 mm
E. 3.5 mm
Răspuns corect: D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
Carol Davila, București, 2021, Vol. I, pag. 1)
364. Dintele si aparatul său de susținere este format din țesuturi care derivă din:
F. Ectoderm
G. Endoderm
H. Mezenchimul divers diferențiat
I. Mezenchimul divers nediferențiat
J. Odontoderm
Răspuns corect: A, C (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
365. Smalțul dentar:

A. Are o structura minerală de origine epitelială
B. Are o structura minerală de origine ectodermică
C. E produs de ameloblaste
D. E produs de odontoblaste
E. E produs de adamantoblaste
Răspuns corect: A, B, C, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
Universitară Carol Davila, București, 2021, Vol. I, pag. 1)
366. Smalțul dentar:

A. Are un grad crescut de mineralizare
B. Are un grad scăzut de mineralizare
C. Este cel mai dur țesut din organism
D. Conține 95% substanță minerală
E. Conține 25% substanță minerală
Răspuns corect: A, C, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
367. *Smalțul este acoperit de cement în:

A. 30% din cazuri
B. 1% din cazuri
C. 100% din cazuri
D. 5-10% din cazuri
E. 60-65% din cazuri
Răspuns corect: E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
368. Tipurile de contact dintre smalț si cement:

A. Smalțul acoperă cementul
B. Cementul acoperă smalțul
C. Smalțul si cementul se întâlnesc cap la cap
D. Smalțul si cementul nu se întâlnesc
E. Dentina nu poate sa rămână descoperită niciodată
369. Expunerea dentinei în mediul bucal:

A. Poate cauza sensibilitate la excitanții fizici
B. Poate cauza sensibilitate la excitanții chimici
C. Poate cauza sensibilitate la excitanții mecanici
D. Pulpa depune dentină de reacție
E. Pulpa nu depune dentină de reacție
Răspuns corect: A, B, C, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
370. În zona coletului dentar:

A. Dentina are un număr redus de canalicule dentinare cu ramificații
B. Dentina are un număr crescut de canalicule dentinare fără ramificații
C. Dentina are un număr redus de canalicule dentinare fără ramificații
D. Dentina are un număr crescut de canalicule dentinare cu ramificații
E. Cementul este acelular
Răspuns corect: C, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
371. Aspectul de suprafață al smalțului prezintă următoarele caracteristici:

A. Șanțurile si fosetele sunt zone cu risc scăzut de carie
B. Șanțurile si fosetele sunt zone cu risc crescut de carie
C. Smalțul este neted pe toate suprafețele
D. Smalțul nu este neted pe toate suprafețele
E. Neregularitățile provin din dezvoltarea să onto și filogenetică
Răspuns corect: B, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
372. Din punct de vedere al durității, smalțul:

A. Are cel mai înalt grad de mineralizare din organism
B. Nu este singurul țesut de origine ectodermică care se mineralizează
C. Cea mai mare duritate se găsește la nivel ocluzal
D. Cea mai mare duritate se găsește la nivel cervical
E. Cea mai mare duritate se găsește la nivel proximal
373. Transluciditatea smalțului depinde de:

A. Compoziția chimică
B. Gradul de mineralizare
C. Vârsta pacientului
D. Culoarea dentinei
E. Sexul pacientului
374. Din punct de vedere clinic restaurările bune conducătoare de temperatură și electricitate
sunt:
A. Amalgamul
B. Inlayurile metalice
C. Coroanele de înveliș
D. Aurul
E. Nu necesită un tratament al plăgii dentinare
Răspuns corect: A, B, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
375. *Transluciditatea smalțului NU depinde de:

A. Sexul pacientului
B. Compoziția chimică
C. Gradul de mineralizare
D. Vârsta pacientului
E. Culoarea dentinei
Răspuns corect: A (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
376. Smalțul prezintă ca si structură chimică de volum:

A. 95-98% substanțe minerale
B. 0.4% substanțe organice
C. 0.4% substanțe minerale
D. 95-98% substanțe organice
E. Apă
Răspuns corect: A, B, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
377. *Smalțul prezintă apa ca si structură chimică in:

A. 36-40% volum
B. 3.6-4%volum
C. 0.1% volum
D. 25% volum
E. 15% volum
Răspuns corect: B (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
378. Radioopacitatea smalțului este:

A. Mai mica ca si a dentinei
B. Mai mare ca si a dentinei
C. Egala cu cea a dentinei
D. Mai mare ca si a cementului
E. Mai mică ca si a cementului
Răspuns corect: B, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
379. Componenta minerală a smalțului:

A. 90% hidroxiapatită
B. 90% fluorapatită
C. 3% hidroxiapatită
D. 3% fluorapatită
E. 50% hidroxiapatită, 50% fluorapatită
Răspuns corect: A, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
380. *Componenta organică a smalțului este formată din:

A. Calciu
B. Potasiu
C. Fluor
D. Colagen
E. Sodiu
381. Componenta organică a smalțului este formată din:

A. Calciu
B. Potasiu
C. Fluor
D. Colagen solubil
E. Colagen insolubil
Răspuns corect: D, E(E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
382. Smalțul conține structural:

A. Strat intern aprismatic
B. Strat extern aprismatic
C. Strat prismatic ce nu conține prisme de smalț
D. Strat prismatic ce conține substanță interprismatică
E. Strat prismatic ce conține prisme de smalț
Răspuns corect: A, B, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
383. Numărul prismelor de smalț este de:

A. 12 milioane la molarii superiori
B. 2 milioane la molarii superiori
C. 200 milioane la molarii superiori
D. 50 milioane la incisivii lateral inferiori
E. 5 milioane la incisivii lateral inferiori
Răspuns corect: A, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
384. *Pe secțiune longitudinală prismele de smalț au forma de:

A. Sferă
B. Ciupercă
C. Coloane poliedrice
D. Semicerc
E. Semilună
Răspuns corect: C (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
385. In general prismele de smalț sunt:
A. Perpendiculare pe joncțiunea amelo-dentinară
B. Paralele pe joncțiunea amelo-dentinară
C. In regiunea cervicală se inclină in direcție apicală sub unghi ascuțit
D. In regiunea cervicală se inclină in direcție apicală sub unghi drept
E. In regiunea coronară se inclină in direcție apicală sub unghi ascuțit
386. Modificările smalțului în raport cu vârsta:

A. După terminarea dentinogenezei smalțul nu prezintă remanieri tisulare
B. După terminarea dentinogenezei smalțul nu prezintă remanieri tisulare
C. După terminarea amelogenezei smalțul nu prezintă remanieri tisulare
D. După terminarea amelogenezei smalțul prezintă remanieri tisulare
E. Unele modificări apar odată cu înaintarea in vârstă
387. Modificările smalțului in raport cu vârsta pot fi:

A. De origine traumatică de la substanțe cu ph acid
B. De origine chimică de la substanțe cu ph bazic
C. De natură carioasă
D. De origine traumatică de la substanțe cu ph bazic
E. De origine chimică de la substanțe cu ph acid
388. *Duritatea dentinei este:

A. 0.5 Mohs
B. 5 Mohs
C. 50 Mohs
D. 0.05 Mohs
E. 500 Mohs
389. Grosimea dentinei la dinții permanenți:

A. 3-5mm in dreptul marginii incizale
B. 3-5 mm la nivelul rădăcinii
C. 1-3 mm la apex
D. 3-5 mm la apex
E. 3-4 mm la coletul dentar
390. Culoarea dentinei:

A. Este alb-gălbuie la dinții permanenți
B. Este alb-gălbuie la dinții temporari
C. Este galben deschis la dinții temporari
D. Este galben deschis la dinții permanenți
E. Nu se modifică odată cu înaintarea în vârstă
391. Conductibilitatea electrică si termică a dentinei fată de smalț:

A. Smalțul este mai slab conducător termic
B. Dentina este mai slab conducător electric
C. Smalțul este mai bun conducător termic
D. Smalțul este mai slab conducător electric
E. Nu există diferențe de conductibilitate intre smalț si dentină
392. Care din următoarele afirmații legate de depresibilitatea dentinei sunt adevărate:
A. Dentina nu este elastică
B. Dentina poate suporta ușoare deprimări
C. Asigură preluarea șocurilor masticatorii la nivelul smalțului
D. Asigură stabilitatea morfologică a smalțului
E. Nu asigură preluarea șocurilor masticatorii la nivelul smalțului
393. *La nivelul coletului dentar dentina are în jur de:

A. 4200 de canalicule
B. 42000 de canalicule
C. 420 de canalicule
D. 42 de canalicule
E. 42 de milioane de canalicule
394. Permeabilitatea dentinei depinde de:

A. Vârsta pacientului
B. Fenomenul de remineralizare
C. Scleroza dentară
D. Apoziția de dentină primară
E. Apoziția de dentină terțiară
395. Permeabilitatea dentinei:

A. Scade în apropiere de pulpa dentară
B. Crește în apropiere de pulpa dentară
C. Este la fel în toate zonele
D. Diferă în funcție de zonă
E. Crește cu prezența detritusului dentinar
396. Compoziția chimică a dentinei:
A. 67% substanță minerală
B. 20% substanță organică
C. 13% apă
D. 20% substanță minerală
E. 67% substanță organică
Răspuns corect: A, B, C (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
397. Componenta minerală a dentinei:

A. Calciu 28-35%
B. Fosfor 13-17%
C. Carbonați 3%
D. Magneziu 1-2%
E. Fosfor 28-35%
Răspuns corect: A, B, C. D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
398. Tipuri de dentină:

A. Mantaua dentinară
B. Dentina periferică
C. Dentina primară
D. Dentina circumpulpară
E. Dentina circumenamelară
399. *Dentina periferică are o grosime de:

A. 7-30 microni
B. 0,7-3 microni
C. 70-300 microni
D. 7-30 milimetri
E. 0,7-3 milimetri
400. Tipuri de dentină:

A. Dentina pericanaliculară
B. Dentina peritubulară
C. Dentina intercanaliculară
D. Dentina intertubulară
E. Dentina extratubulară
401. Dentina secundară:

A. Se mai numește funcțională
B. Se mai numește peritubulară
C. Se situează subiacent dentinei primare
D. Se situează supracient predentinei
E. Se situează supracient dentinei terțiare
Răspuns corect: A, C, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
402. *Care din următoarele tipuri de dentină nu există:

A. Dentina primară
B. Dentină secundară
C. Dentină terțiară
D. Dentină funcțională
E. Dentină extratubulară
403. Predentina, prezintă următoarele caracteristici:

A. Este situată la granița dintre dentina propriu-zisă și pulpa dentară
B. Structura ei nu este una pariculară, cu toate că este situată intre doua structuri diferite
C. Este alcătuită din fibre de colagen care au origine în țesutul pulpar
D. Aceste fibre sunt structurate într-o matrice intracelulară mineralizată
E. Este foarte groasă la nivel radicular
Carol Davila, București, 2021, Vol. I, pag 11)
404. Printre caracteristicile fizice ale cementului se numără:

A. Duritatea sa este mult mai redusă decât a smalțului, dar nu mai redusă decât a dentinei
B. Are caracteristici fizice identice cu cele ale smalțului și ale dentinei
C. Culoarea lui este alb
D. Este foarte rezistent la atacul acid
E. Are aspect mat, datorită lipsei translucidității
405. Din punct de vedere clinic, proprietățile fizice ale cementului determină câteva
caracteristici și anume:
A. Datorită durității si grosimii scăzute, în momentul decelării clinice a leziunii carioase,
evoluția sa interesează deja stratul de dentină
B. Culoarea galbenă, nu reprezintă un criteriu din care să ne dăm seama că în momentul
instrumentării procesului carios, am depășit cementul și am ajuns in dentină
C. Permeabilitatea scăzută si gradul ridicat de mineralizare, favorizează o invazie bacteriană
mult mai rapidă față de smalț și dentină
D. În zona joncțiunii amelo-cenetare, există un număr foarte mare de canaliculi dentinari
E. La nivelul joncțiunii amelo-cenetare, formarea unui strat hibrid este dificilă, de aceea
poate să apară fractura restaurării, acumulare de placă bacteriană și în final carie secundară
Universitară Carol Davila, București, 2021, Vol. I, pag 11)
406. Caracteristicile fizice ale cementului sunt:

A. Duritatea sa este mult mai redusă decât a smalțului, dar și față de cea a dentinei
B. Are caracteristici fizice diferite decât cele ale smalțului și ale dentinei
C. Culoare lui este gălbui deschis
D. Este foarte rezistent la atacul acid
E. Are aspect mat, datorită lipsei translucidității
407. Caracterele chimice ale cementului sunt:

A. Este o substanță dentară dură
B. 50-55% este compus din substanță anorganică și 45-50% substanță anorganică
(hidroxiapatită) și apă
C. 50-55% este compus din substanță organică și 45-50% substanță organică (hidroxiapatită)
și apă
D. Componenta minerală este formată din fosfați și carbonați de calciu, organizați sub formă
de cristale de hidroxiapatită
E. În cement nu se găsește fluor
408. În cement se găsesc următoarele elemente minerale:

A. Fluor în concentrație maximă în raport cu alte țesuturi mineralizate din corp
B. Componenta minerală este formată din fosfați și carbonați de calciu, organizați sub formă
de cristale de hidroxiapatită
C. În cement nu se găsește fluor
D. Magneziu în cantitate foarte ridicată, chiar și mai mult decât în dentină
E. Cantități foarte mari de elemente grele ( Pb, Cu, Fe, etc)
Răspuns corect: A, B (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
409. Componenta organică a cementului:

A. Prezint o matrice fibrilară de natură colagenică
B. Matricea colagenică e secretată de cementoblaști
C. Colagenul cementar conține cantități mari de hidroprolină, glicină, alanină, prolină
D. Matricea colagenică e secretată de osteocyte
E. Prezintă o matrice afibrilară, amorfă
410. Aspectul morfologic al cementului este variabil în funcție de mai mulți factori:
B. Stimuli la care este supus în timpul funcțiilor ocluzale
C. Sexul pacientului
D. Procesele de migrare fiziologică a dintelui
E. Greutatea pacientului
411. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tipurile de cement sunt adevărate:
A. Cementul primar este afibrilar și se formează în cursul erupției dintelui
B. Cementul secundar este format din straturi succesive depuse după ce dintele a erupt
C. Straturile de cement existente diferă prin denumire, viteză de formare, compoziție
chimică și grad de mineralizare
D. La dintele format și complet funcțional, există mai multe tipuri de cement care diferă prin
prezența celulelor și a fibrelor care exista în structura lor
E. Cementul afibrilar conține multe fibre de colagen dar și un număr foarte mare de celule
412. După Bosshardt, cementul poate să fie:

A. Acelular și afibrilar
B. Acelular cu fibre extrinseci
C. Acelular și celular cu fibre intrinseci
D. Acelular și celular cu fibre extrinseci
E. Celular mixt stratificat, un amestec al celorlalte forme
413. Cementul este o structură dură dentară care, prin localizarea sa, caracterele morfologice,
apartenența sa la structura dintelui dar și a țesuturilor parodonțiului marginal, îndeplinește o
serie de funcții:
A. Reprezintă substratul tisular necesar pentru atașarea ligamentelor dento-alveolare
B. Nu contribuie la menținerea relațiilor ocluzale și nu permite adaptarea funcțională
ocluzală
C. Protejează rădăcina dintelui
D. Permite repararea pierderilor de substanță radiculară apărute în urma unor traumatisme,
resorbții radiculare externe, leziuni osteitice periapicale cornice
E. Se depune permanent pe suprafața radiculară peste cementul îmbătrânit, asigurând astfel
păstrarea intactă a ligamentului alveolo-dentar și funcția sa normală
414. Hipercementoza este caracterizată prin:

A. Poate să fie localizată pe una sau mai multe suprafețe ale unui dinte
B. Poate sa apară la mai mulți dinți
C. Poate să fie circumscrisă sau difuză și poate avea diferite aspecte clinice
D. Se întâlnește cel mai frecvent la molarii și caninii maxilari
E. Reprezintă fenomenul de depunere exagerată de cement reacțional în exces
415. Există mai multe tipuri de hipercementoză:

A. Funcțională, care apare ca urmare a suprasolicitării masticatorii a parodonțiului de
susținere
B. Fiziologică sau senilă, care apare paralel cu atrofia osoasă a parodonțiului marginal
determinat de vârstă
C. Periapicală, care apare în cazul existenței unor procese periapicale cronice
D. De cauză traumatică, caracterizată printr-o creștere neregulată a cementului, cu prezența
de cementiculi
E. Cu localizare la nivelul furcațiilor dinților monoradiculari, care determină în final fractura
rădăcinii
416. În unele situații patologice pot să apară și fenomene de resorbție cementară:
A. Rizaliza dinților temporari
B. Traumatisme ocluzale violente
C. Aplicare de forțe supradozate și prelungite asupra dinților ( aparate ortodontice, croșete
ale unor proteze)
D. După transplantări sau replantări dentare
E. În anumite afecțiuni generale (hipoavitaminoze A, hipotiroidism, TBC)
Răspuns corect: B, C, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
417. *În unele situații fiziologice pot să apară și fenomene de resorbție cementară:
A. Rizaliza dinților temporari
B. Traumatisme ocluzale violente
C. Aplicare de forțe supradozate și prelungite asupra dinților (aparate ortodontice, croșete
ale unor proteze)
D. După transplantări sau replantări dentare
E. În anumite afecțiuni generale ( hipoavitaminoze A, hipotiroidism, TBC)
418. Complexul pulpo-dentinar:

A. Este acoperit la nivel coronar de smalț și de dentină la nivel radicular
B. Este format din trei structuri diferite: dentină, pulpă dentară și cement
C. Una din structuri este dentina, care este un țesut mineralizat de origine mezenchimală,
depusă de odontoblaștii prezenți la periferia pulpei dentare,
D. Una din structuri este pulpa dentară, care este un țesut conjunctiv lax, care derivă din
papila mezenchimală,
E. Dentina și țesutul conjunctiv pulpar au origine comună, ele dezvoltându-se din papila
mugurelui dentar.
Răspuns corect: C, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
419. Care dintre următoarele afirmații referitoare la complexul pulpo-dentinar sunt adevărate:
A. Odontoblastul este o celulă înalt diferențiată a țesutului conjunctiv pulpar
B. Odontoblastul aparține pulpei dentare dar și dentinei, prin prelungirile sale citoplasmatice
C. Canaliculele dentinare reprezintă elementul constituent principal, care străbate dentina de
la joncțiunea amelo-dentinară până la țesutul pulpar
D. Datorită prezenței prelungirilor odontoplasmatice, dentina este considerată un țesut viu,
cu o capacitate fiziologică reactivă la stimulii fiziologici și patologici ce se exercită a supra sa
E. Nu toate elementele componente ale țesutului conjunctiv pulpar ( celule, fibre, vase
sanguine și limfatice, elemente nervoase și fluidul interstițial ), au importanța în răspunsul
țesutului pulpar la diferiți stimuli
420. Complexul pulpo-dentinar prezintă o serie de particularități cu rol esențial în modelarea

tipului de reacție adaptivă la agresiunile exercitate asupra dintelui. Aceste particularități sunt:
A. Pulpa dentară este adăpostită într-o cavitate cu pereți rigizi, inextensibili
B. Circulația este de tip terminal
C. Sistemul nervos informațional și reflexogen este bine reprezentat
D. Pulpa dentară este adăpostită într-o cavitate cu pereți rigizi, extensibili
E. Circulația este de tip colateral
421. Dentina de reacție sclerotică:

A. Este formată prin depunerea de dentină pe pereții interni ai canaliculelor dentinare
B. Apare întâi în canaliculele cele mai groase și prin mineralizare determină obliterarea
completă a lumenului lor
C. Apare întâi în canaliculele cele mai subțiri și prin mineralizare determină obliterarea
completă a lumenului lor
D. Este rezultatul creșterii procesului normal de formare a dentinei peritubulare
E. Are un aspect mat, datorită creșterii indicelui de refracție al dentinei, ca o consecință a
obliterării canaliculelor cu săruri de calciu
Răspuns corect: A, C, D, (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
422. Dentina de reacție peritubulară:

A. Apare la interfața dentină/pulpă prin exacerbarea procesului de dentinogeneză
B. Are un aspect neregulat și apare în zone restrânse ale pereților camerei pulpare, unde
acționează stimulul iritativ
C. Datorită stimului iritativ, o mică parte din odontoblaști suferă procese distrofice și mor
D. Datorită stimului iritativ, odontoblaștii ramași, depun un strat protector de dentină în care
canaliculele dentinare sunt puține
E. Datorită stimului iritativ, odontoblaștii ramași, depun un strat protector de dentină în care
canaliculele dentinare sunt sinuoase, răsucite cu direcții modificate
423. Dentina de reparație:

A. Este dentina care apare atunci când asupra pulpei dentare acționează un stimul puternic
B. Apare ca urmare a distrugerii dentinei de reacție sclerotică
C. Are rol de barieră dentinară
D. Pentru realizarea ei, pulpa dentară trebuie să prezinte reacții inflamatorii severe
E. Pentru realizarea ei, pulpa dentară nu trebuie să prezinte aspectul caracteristic al unei
pulpe tinere, reactive
424. Pentru apariția procesului carios, conform teoriei moderne este obligatoriu acțiunea
simultană a cel puțin trei factori, care constituie așa numita triadă a lui Keyes:
A. Gazda, reprezentată de calitatea structurilor dure dentare și calitatea salivei
B. Dieta alimentară, substratul alimentar fermentabil ( hidrocarbonate)
C. Bacteriile acidogene, care vor coloniza suprafața coronară și radiculară a dintelui
D. Cantitatea de fluor din alimente și din apa potabilă
E. La acești 3 factori se adaugă un al patrulea și anume timpul de expunere a suprafețelor
dentare la acțiunea acizilor de fermentație pentru producerea demineralizării
425. Smalțul este primul afectat de atacul acizilor de fermentație de origine metabolică, iar
structura sa poate fi influențată pe parcursul a 3 etape:
A. De formare a matricei organice a smalțului
B. De mineralizare a matricei anorganice a smalțului
C. De maturare posteruptivă a smalțului
D. De mineralizare a matricei organice a smalțului
E. De maturare preeruptivă a smalțului
Răspuns corect: A, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
426. În formarea matricei organice a smalțului pot interveni perturbator o serie de factori
determinanți, precum legați de:
A. Absența din alimentație a unor vitamine
B. Absența din alimentație a unor oligoelemente
C. Absența din alimentație a glucidelor, lipidelor, proteinelor
D. Boli infecto-contagioase
E. Boli congenitale
427. Vitaminele exercită un rol important în etapa de formare a matricei organice și de

mineralizare a dinților, iar cele mai importante sunt:
A. Vitamina C hidrosolubilă
B. Vitamina B hidrosolubilă
C. Vitamina A hidrosolubilă
D. Vitaminele liposolubile B și C
E. Vitaminele liposolubile A și C
Răspuns corect: B, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
428. Se cunoaște faptul că oligoelementele au un rol important în dezvoltarea matricei organice

a smalțului și că:
A. Prezența lor în diferite concentrații în alimente, în perioada de formare a dinților, poate
avea un rol important în carioprotecție sau în favorizarea apariției leziunilor carioase
B. Fluorul, borul, molibdenul prezente în alimentație, în etapa de formare a smalțului, pot
determina unele modificări în culoarea dinților (benzi cenușii)
C. În special datorită fluorului, smalțul va avea în structura sa, cristale de hidroxiapatită mai
mici si foarte solubile
D. Studiile arată că prezența seleniului în cantitate mai mare, determină o scădere a
numărului leziunilor carioase
E. Studiile arată că prezența seleniului în cantitate mai mare, determină o creștere a
numărului leziunilor carioase
429. Care dintre următoarele afirmații referitoare la carența de principii nutritive (glucide,
lipide, proteine) sunt adevărate:
A. Creșterea cantității de glucide rafinate în perioada formării matricei organice a smalțului,
va duce la creșterea frecvenței cariei, favorizând debutul proceselor carioase
B. Creșterea cantității de glucide în perioada formării matricei organice a smalțului, va duce
la fromarea unui smalț slab mineralizat
C. Glucidele acționează asupra dintelui numai prin mecanisme locale de fermentație, nu și
pe cale sistemică și structurală
D. Proteinele reprezintă constituentul principal al tremei organice a dinților, cu rol important
în structurarea țesuturilor dure dentare
E. Lipidele în cantități insuficiente în alimentație în perioada formării matricei organice a
smalțului, vor determina o carență importantă în aminoacizi esențiali și apariția unor leziuni
severe ale ameloblaștilor
430. *Care dintre următoarele afirmații referitoare la factorii perturbatori care pot influența
mineralizarea matricei organice a smalțului sunt adevărate:
A. Cationii sau anionii microelementelor nu au o importanță prea mare structurării si
organizării fazei minerale
B. Diferențele de structură, morfologie, compoziție chimică nu variază de la individ la
individ
C. Dintre microelemente, rol important au: calciul, fosfații, fluorul și magneziul
D. Dintre microelemente, rol important au: magneziu, apa, borul, fluorul
E. Carența de vitamina D sau afecțiunile endocrinologice nu sunt implicați în dezvoltarea și
erupția dentară
431. Care dintre următoarele afirmații referitoare la perturbarea etapei de maturare preeruptivă
a smalțului sunt adevărate:
A. Odată terminată faza de mineralizare a smalțului, dintele mai rămâne o perioadă în afara
contactului direct cu mediul oral
B. Perioada în care dintele se află în afara contactului direct cu mediul oral, nu are o
importanță foarte mare în carioprotecție
C. Modificări importante apar în substanța organică a smalțului
D. Se produc modificări biochimice importante ale substanței organice
E. Scăderea cantității de substanțe organice din structura smalțului nu determină creșterea
numărului de cristalelor de hidroxiapatită
432. Care dintre următoarele afirmații referitoare la rolul factorilor loco-regionali în apariția
cariei dentare sunt adevărate:
A. Dintele adult are capacitatea de a încorpora în smalț fosfați de calciu prin schimburi
osmotice cu saliva
B. Dintele recent erupt, odată ce a atins planul de ocluzie, va încorpora în smalț mult mai
mulți ioni decât dintele unei persoane mature
C. La tineri, permeabilitatea mare a smalțului favorizează o demineralizare mult mai rapidă
, rezistența la atacul acid este scăzută
D. Odată cu vârsta, la adult, schimburile metabolice cresc
E. În cazul dinților erupți în poziții vicioase, ectopici, rotați, curățarea artificială și
autocurățirea sunt îngreunate, iar biofilmul bacterian se acumulează mult mai greu
433. Care dintre următoarele afirmații referitoare la rolul lichidului bucal în apariția cariei
dentare, sunt adevărate:
A. Cavitatea bucală este protejată strict de factori imunitari sintetizați la nivelul glandelor
salivare, cu rol in protecție activă și nespecifică față de atacul cariogen
B. Factorii imunitari si neimunitari, prezenți în compoziția lichidului bucal, prin cantitatea
și calitatea lor, au un rol esențial în carioprotecție
C. Calitatea și cantitatea lichidului bucal, nu constituie un factor al teoriei etiopatogenice
moderne de apariție a cariei dentare
D. Calitatea și cantitatea lichidului bucal, constituie un factor al teoriei etiopatogenice
moderne de apariție a cariei dentare
E. Factorii imunitari si neimunitari, prezenți în compoziția lichidului bucal, prin cantitatea
și calitatea lor, nu au un rol esențial în carioprotecție
434. Din ce este alcătuit lichidul bucal:

A. Saliva, care reprezintă constituentul major al lichidului bucal
B. Lichidele provenite din transsudatul mucoasei bucale și secreția șanțului salivar
C. Mucus nazofaringian
D. Lichid de pasaj (apă sau alte băuturi)
E. Lichid lacrimal
435. Care dintre următoarele proprietăți fizice ale salivei sunt adevărate:
A. Compoziția salivei variază în funcție de originea sa, de flux de natura alimentelor ingerate
B. Compoziția salivei variază în funcție de prezența bacteriilor și a resturilor celulare
C. Saliva asigură protecția mucoasei bucale nu și a țesuturilor dure dentare
D. Secreția salivară stimulată, reprezintă cantitatea de salivă secretată pe o perioadă de timp,
sub influența unor stimuli alimentari sau nealimentari din cavitatea orală
E. Secreția salivară de repaus, apare strict numai noaptea si nu poate fi influențată și de alte
cauze
436. Rata secreției salivare prezintă următoarele caracteristici:

A. Atât cea stimulată cât și cea de repaus, este mai mare la femei
B. Atât cea stimulată cât și cea de repaus, este mai mare la bărbați
C. La capii până la 8-10 ani, secreția e mai mica decât la adulți
D. La capii până la 8-10 ani, secreția e mai mare decât la adulți
E. Ritmul secreției este diferit de la individ la individ
437. Care este rolul fluxului salivar:

A. Îndepărtare mecanică prin spălarea alimentelor aderente
B. Diluarea și dispersarea acțiunii enzimelor din mediul salivar
C. Nu influențează concentrația inițială a glucidelor din cavitatea bucală
D. Nu împiedică concentrarea florei microbiene numai pe anumite suprafețe dentare
E. Eliminarea acizilor din biofilmul bacteria rezultați în urma procesului de fermentație
438. Care dintre următoarele afirmații referitoare la vâscozitatea salivei sunt adevărate:
A. O salivă mai puțin vâscoasă favorizează depunerea plăcii bacteriene
B. O salivă vâscoasă favorizează aderarea microorganismelor pe suprafețele retentive
radiculare
C. Vâscozitatea salivei este diferită în funcție de cantitatea de mucină
D. Vâscozitatea salivei este diferită, strict în funcție de proveniența ei
E. Vâscozitatea salivei este diferită, strict în funcție de cantitatea de mucină
Răspuns corect: B, C (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
439. Care sunt caracteristicile timpului de clearance salivar:

A. Este direct proporțional cu intensitatea secreției salivare
B. Este invers proporțional cu intensitatea secreției salivare
C. Se păstrează constant și în cazul în care glandele salivare nu funcționează normal
D. Se păstrează constant numai în cazul în care glandele salivare funcționează normal
E. Are variații topografice din cauza stagnării salivei în anumite zone de pe suprafața unor
dinți
440. Timpul de clearance salivar este:

A. Intervalul scurs între momentul introducerii unei substanțe în cavitatea bucală
B. Prezența unei substanțe în cavitatea bucală, nu va declanșa secreția salivară întotdeauna
C. Secreția salivară va reveni la un nivel cantitativ din stadiul inițial după ce substanța va
ajunge la o diluție scăzută
D. Secreția salivară va reveni la un nivel cantitativ din stadiul inițial după ce substanța
indiferent de diluția substanței, ea rămânând crescută
E. Reprezintă cantitate de salivă secretată într-o oră
441. Care dintre următoarele afirmații referitoare la reparația pulpo-dentinară sunt adevărate:
A. Celulele țesutului pulpar sunt caracterizate printr-o labilitate funcțională scăzută și un
ritm de activitate cu alternări scăzute
B. Celulele țesutului pulpar sunt caracterizate printr-o mare capacitate de deplasare dintr-o
parte în alta a pulpei
C. Nu toate celulele pulpei dentare sunt celule mobile sau mobilizabile
D. Labilitatea structurală a celulelor se referă la capacitatea de transformare în realizarea
diferitelor funcții
E. Transformarea continuă are un caracter în primul rând biologic de adaptare și de reînnoire
a celulelor epuizate sau distruse
442. *Există mai multe tipuri de hipercementoză și anume:
A. Periapicală, care apare în cazul existenței unui proces apical acut
B. Traumatică, care apare în cazul unei artrite temporo-mandibulare
C. Infrasolicitare funcțională, care apare în urma unui obicei vicios ( roaderea uni creion,
bruxism)
D. Fiziologică sau senilă, care apare la persoanele tinere
E. Funcțională, care apare în urma unei suprasolicitări masticatori
443. Care sunt tipurile de sisteme tampon salivare:

A. Sistemul tampon al fosfaților
B. Sistemul tampon al ionilor de calciu
C. Sistemul tampon al bicarbonaților
D. Sistemul tampon al proteinelor și glicoproteinelor
E. Sistemul tampon al enzimelor
444. Despre sistemul tampon al bicarbonaților sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Nu este influențat de fluxul salivar
B. Are acțiunea cea mai puternică
C. Este cel mai eficient sistem tampon
D. Capacitatea sa maximă este la un pH 4,5
E. Capacitatea sa maximă este la un pH între 5-6
445. Despre sistemul tampon al fosfaților sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Are capacitatea maximă la un pH 4,5
B. Este principalul sistem tampon în saliva de repaus
C. Este principalul sistem tampon în saliva cu secreție lentă
D. Este cel mai eficient sistem tampon salivar
E. Are capacitatea maximă la un pH 6,8-7,2
Răspuns corect: B, C, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
446. *Sistemul tampon al proteinelor și glicoproteinelor:

A. Acționează la un pH 6,8-7,2
B. Are capacitatea maximă la un pH 6
C. Este cel mai puternic sistem tampon
D. Este foarte important în zone cum ar fi suprafețele dentare
E. Acționează la un pH 5-6
447. Care sunt factorii de care depinde capacitatea tampon a salivei:

A. Metabolismul filmului salivar
B. Reologia bucală
C. Unele stări fiziologice precum menopauza
D. Ritmul secreției salivare
E. Administrarea de substanțe medicamentoase contraceptive
448. Despre funcțiile salivei sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Datorită mucinei are rol în masticație și fonație
B. Reglează pH-ul prin cantitatea sa
C. Are rol de excreție a unor substanțe medicamentoase
D. Nu influențează percepția gustativă
E. Facilitează mișcările limbii prin lubrefierea mucoasei
Răspuns corect: A, C, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
Universitară Carol Davila, București, 2021, Vol. I, pag. 22-23)
449. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se exercită prin următoarele mecanisme:

A. Tamponează aciditatea bucală prin sistemele tampon salivare
B. Previne colonizarea dentinei cu microorganisme cariogene
C. Saturează biofilmul bacterian cu substanțe minerale
D. Inhibă adeziunea microbiană
E. Scurtează timpul de diluare al alimentelor fermentabile
450. Care sunt factorii importanți în cariogenitate:

A. Păstrarea unei diete alimentare
B. Momentul consumului de hidrocarbonate
C. Timpul de clearance salivar
D. Gradul de rafinare al alimentelor
E. Contactul hidrocarbonatelor cu dintele
451. Timpul de staționare al hidraților de carbon pe suprafețele dentare depinde de:

A. Gustul alimentelor
B. Forma particulelor
C. Retentivitățile naturale și artificiale ale dinților și arcadelor
D. Solubilitatea în lichidul bucal
E. Consistența și aderența alimentelor
452. Scurtarea timpului de clearance salivar este dependent de:

A. O secreție abundentă de salivă
B. Consumul de brânzeturi
C. Realizarea periajului dentar dimineața și seara
D. Utilizarea gumei de mestecat fără zahăr
E. Utilizarea de alimente detergente
453. *Cel mai important rol în producerea leziunii carioase îl are:

A. Alimentația
B. Igiena orală
C. Timpul de staționare al hidraților de carbon în contact direct cu suprafața dentară
D. Biofilmul bacterian
E. Cantitatea și calitatea salivei
454. Biofilmul bacterian subgingival se depune:

A. În pungile parodontale
B. Pe suprafața orală
C. În șanțul gingival
D. Pe suprafața implanturilor
E. Pe suprafața mucoasei orale
455. Procesul de formare a biofilmului bacterian cuprinde următoarele etape:

A. Etapa de colonizare secundară a plăcii bacteriene
B. Etapa de formare a peliculei ce acoperă dintele
C. Etapa de colonizare bacteriană inițială a peliculei
D. Etapa de maturare a plăcii bacteriene
E. Etapa de aglutinare bacteriană
456. Formarea peliculei primare a biofilmului bacterian:

A. Presupune absorbția proteinelor salivare pe suprafața hidroxiapatitei
B. Durează aproximativ 4 ore
C. Durează aproximativ 2 ore
D. Reprezintă faza inițială de dezvoltare a biofilmului
E. Are o grosime de 0,1-0,5m
457. Mecanismele prin care primele microorganisme vor adera la pelicula primară a
biofilmului bacterian sunt:
A. Mecanisme electrostatice
B. Mecanisme hidrofobe
C. Mecanisme hidrofile
D. Prin pili sau fimbrii
E. Prin receptori specifici de suprafață și enzime
458. *Grosimea peliculei primare a biofilmului bacterian este de:

A. 0,1-0,5m
B. 2-4m
C. 0,5-3m
D. 5m
E. 1,5-2m
459. Speciile bacteriene din biofilm ce au preferință pentru mucoasa orală sunt:
A. Streptococul sanguis
B. Streptococul mutans
C. Streptococul mitis
D. Streptococul salivarius
E. Actinomyces
460. Speciile bacteriene din biofilm ce au preferință pentru șanțul gingival sunt:
A. Actinomyces
B. Streptococul mutans
C. Lactobacil
D. Fusobacterium
E. Spirochete
461. Speciile bacteriene din biofilm ce au preferință pentru leziuni carioase în dentină sunt:
A. Spirochete
B. Streptococul salivarius
D. Lactobacil
E. Fusobacterium
Răspuns corect: C, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
462. În afara speciilor bacteriene, biofilmul bacterian matur mai conține:

A. Celule epiteliale
B. Eritrocite
C. Particule alimentare
D. Trombocite
E. Protozoare
463. Ce polizaharizi extracelulari sintetizează Streptococul mutans în etapele colonizării

bacteriene a biofilmului:
A. Celuloză
B. Glicogen
C. Glucan
D. Amidon
E. Fructan
464. *În compoziția biofilmului care este procentajul florei bacteriene specifice:
A. 50%
B. 90%
C. 70-80%
D. 70-90%
E. 60-70%
465. Ce caracteristici trebuie să aibă un microorganism al plăcii bacteriene pentru a avea rol
cariogen:
A. Să determine apariția unei cantități cât mai mare de acizi în cavitatea bucală
B. Să reziste mediului acid produs prin leziunea carioasă
C. Agentul cauzal să fie prezent pe suprafețele dinților care nu prezintă leziuni carioase
D. Agentul cauzal să fie prezent la pacienții indemni de carie
E. Cultura pură a acestui microorganism, odată inoculată pe dinte sau în cavitatea orală, să
fie capabilă să producă singură leziunea carioasă
466. Capacitatea patogenă a biofilmului bacterian este consecința:

A. Scăderii constante și îndelungate a pH-ului critic sub 5,5
B. Scăderii constante și îndelungate a pH-ului critic sub 7
C. Concentrării unui număr limitat de microorganisme acidogene pe o suprafață mică, cu
predominanță la interfața dinte/placă bacteriană
D. Conținutului crescut în glucide și proteine
E. Capacității unor microorganisme, în special streptococul mutans, de a fermenta o cantitate
mare de hidrați de carbon
467. Scăderea pH-ului bucal sub valoarea de 5,5 depinde de:

A. Clearance-ul bucal al hidraților de carbon
B. Vârsta biofilmului bacterian
C. Concentrația crescută de calciu și fosfați din salivă
D. Păstrarea unui grad de ionizare slabă a acizilor
E. Producția de acizi organici
468. Inițierea leziunii carioase la nivelul smalțului coronar sau a cementului radicular poate fi
explicată printr-o serie de fenomene fizico-chimice:
A. Fenomenele de demineralizare sunt urmate de remineralizare până când acestea din urmă
sunt depășite
B. Acizii produși din metabolismul biofilmului induc remineralizarea suprafețelor dintelui
C. Structura smalțului odată expusă acțiunii distructive a acizilor produși de biofilmul
bacterian nu mai poate fi reparată natural
D. Acest proces biologic este modulat de celulele salivare secretorii responsabile de calitatea
și cantitatea de salivă prezentă
E. Depinde de solubilizarea țesuturilor calcificate și pH
469. Procesul de demineralizare a smalțului dentar presupune următoarele aspecte:

A. La exteriorul suprafeței de smalț suprasaturarea lichidului oral în săruri se reduce
B. La un pH critic de 5,5 soluția salivară devine nesaturată
C. Apariția unui spațiu rugos ce amplifică porozitatea naturală a smalțului
D. Demineralizarea are loc în stratul de subsuprafață al smalțului
E. Demineralizarea are loc în startul de suprafață al smalțului
470. Procesul de remineralizare a smalțului dentar presupune următoarele aspecte:

A. Ionii precipitați nu sunt încorporați în structura smalțului
B. În lichidul oral există suficienți ioni de calciu și fosfați
C. pH-ul salivar devine neutru
D. Ionii de calciu și fosfați din salivă precipită sub formă de fosfați de Ca solubili
E. Apare un proces de reconstrucție a cristalelor de apatită parțial dizolvate
471. Timpul necesar remineralizării smalțului dentar depinde de o serie de factori:

B. Vârsta biofilmului bacterian
C. Tipul de hidrocarbonate consumate
D. Cantitatea de hidrocarbonate consumate
E. Mucină
472. *La ce valoare a pH-ului streptococul mutans moare în 24 de ore:

A. 4,7
B. 4,4
C. 4,3
D. 4,2
E. 3,8
473. *La ce valoare a pH-ului lactobacilul își încetează acțiunea acidogenă:

A. 5,5
B. 4,2
C. 3,8
D. 4,7
E. 4
474. *În funcție de localizarea pe suprafețele dentare, care este procentajul leziunilor carioase
situate în șanțurile și fosetele dentare la copii și adulți tineri:
A. Peste 50%
B. Peste 60%
C. Peste 70%
D. Peste 80%
E. Peste 90%
475. Ca urmare a procesului de demineralizare a smalțului, un examen microscopic pune în

evidență o serie de modificări structurale caracterizate prin:
A. Apariția unor forme atipice de cristale de hidroxiapatită
B. Modificări în orientarea cristalelor de hidroxiapatită
C. Micșorarea spațiilor interprismatice
D. Posibilitatea ionilor de calciu și fosfați din salivă de a pătrunde în profunzimea smalțului
E. Posibilitatea ionilor de natriu și fluor din salivă de a pătrunde în profunzimea smalțului
476. Fosetele situate pe suprafețele ocluzale au aspecte morfologice diferite ce pot influența
evoluția leziunii carioase, cum ar fi:
A. Majoritatea fosetelor din smalț au pe secțiune transversală o intrare relativ largă
B. Majoritatea fosetelor din smalț se continuă cu un șanț adânc de 1mm până în apropierea
joncțiunii amelo-dentinare
C. Mai puțin de 10% dintre fosete au un aspect bulbar la bază și un gât îngust la intrare
D. Majoritatea fosetelor au un aspect bulbar la bază și un gât îngust la intrare
E. Un aspect frecvent întâlnit este acela de fosetă în formă de V deschis, o fisură largă,
superficială
477. La nivelul fosetelor ocluzale cu aspect bulbar, leziunea carioasă evoluează astfel:
A. Pe un singur perete al unui șanț spre joncțiunea amelo-dentinară
B. Pe doi pereți ai unui șanț spre joncțiunea amelo-dentinară
C. La baza fosetei
D. La nivelul joncțiunii smalț-dentină leziunea carioasă este mai extinsă
E. Sub forma a două leziuni în oglindă ce se unesc la bază
478. *Evoluția unui proces carios cu localizare în șanțuri și fosete, pe o secțiune longitudinală
a unui dinte, are următorul aspect:
A. Liniar continuu de la suprafața dintelui spre joncțiunea amelo-dentinară
B. Deschiderea procesului carios este mai mare decât baza ei
C. Con cu vârful spre suprafața dintelui și baza spre joncțiunea amelo-dentinară
D. Con cu baza spre suprafața dintelui și vârful spre joncțiunea amelo-dentinară
E. Ovalar pe o direcție cranio-caudală
479. Caria dentară incipientă de pe suprafețele netede ale dinților este:

A. Mai frecventă la nivelul coletului dentar
B. O leziune greu de decelat pe un dinte umed
C. Vizibilă sub formă de pată albă cretoasă
D. Evidențiată prin palparea suprafeței demineralizate cu vârful unei sonde dentare
E. O leziune reversibilă a smalțului
480. Care sunt zonele distincte ale evoluției procesului carios în smalț vizibile pe o
microradiografie a unei secțiuni longitudinale în dinte, după impregnarea țesuturilor dure
dentare cu chinoleină sau balsam de Canada:
A. Zona întunecată
B. Zona bazală
C. Zona de suprafață
D. Zona de subsuprafață
E. Zona translucidă
481. *Care este zona cea mai internă a unei leziuni carioase în smalț, vizibilă pe o
microradiografie a unei secțiuni longitudinale în dinte:
A. Zona de subsuprafață
B. Zona întunecată
C. Zona translucidă
D. Corpul leziunii
E. Zona de suprafață
482. Zona întunecată a unei leziuni carioase în smalț, vizibilă pe o microradiografie a unei
secțiuni longitudinale în dinte este:
A. Prezentă în 85-90% din cazuri la dinții permanenți
B. Situată superficial de zona de subsuprafață
C. O zonă de porozitate mai mare decât zona translucidă
D. O zonă cu aspect de sită moleculară
E. Situată între zona translucidă și corpul leziunii
483. Aspectele histopatologice ale cariei în dentină:

A. Efectele apărute la nivelul dentinei pot fi observate încă din stadiul incipient al leziunii
carioase la nivelul smalțului, înainte de invazia bacteriană
B. Efectele apărute la nivelul dentinei nu pot fi observate încă din stadiul incipient al leziunii
carioase la nivelul smalțului, înainte de invazia bacteriană
C. Prima manifestare ce se remarcă în dentină este apariția unei zone hipermineralizate, care
se dezvoltă înainte ca leziunea carioasă din smalț să ajungă la joncțiunea amelo-dentinară
D. Pe măsură ce leziunea avansează în smalț crește și gradul de interesare al dentinei
E. Demineralizarea și remineralizarea dentinei nu depășește aria ce corespunde limitelor
externe ale leziunii inițiale din smalț
Universitară Carol Davila, București, 2021, Vol. I, pag.33)
484. Evoluția procesului carios în dentină are formă:

A. Triunghiulară
B. Dreptunghiulară
C. Cu baza mare la joncțiunea amelo-dentinară
D. Cu baza mică la joncțiunea amelo-dentinară
E. Cu vârful spre țesutul pulpar
485. Invazia bacteriană a dentinei:

A. Se produce prin canaliculele dentinare
B. Cu dezintegrarea prelungirilor odontoblaste din interiorul lor
C. Fără dezintegrarea prelungirilor odontoblaste din interiorul lor
D. Nu se produce prin canaliculele dentinare
E. Demineralizează dentina intercanaliculară progresiv
486. Dentina opacă:

A. Reprezintă poțiunea situată în zona cea mai exterioară a dentinei cariate
B. Are 4 zone
C. Are 5 zone
D. Reprezintă porțiunea situată în zona cea mai interioară a dentinei cariate
E. Prezinte zona de dezintegrare totală ,zona de penetrare microbiană și zona de
demineralizare
487. Zona de dezintegrare totală:

A. Este o zonă necrotică
B. Se găsesc o cantitate mare de baterii
C. Este zona cea mai profundă a dentinei cariate
D. Este o zonă uscată
E. Este ușor de îndepărtat
488. Zona de penetrare microbiană este caracterizată prin:

A. Este denumită și stratul infectat
B. In aceasta zonă dentina pericanaliculară este distrusă progresiv, prin reducerea
microorganismelor
C. In aceasta zona colagenul și substratul mineral sunt distruse
D. Microorganismele pătrund doar în canaliculele dentinare
E. În timp, microorganismele vor umple tot lumenul canaliculului
489. Dentina transparentă (scleroasă):

A. Apare la microscopul cu contrast de fază ca o dentină cu degenerescență calcară
B. Cu obliterarea canaliculilor dentinari prin hipercalcificare
C. Cu obliterarea canaliculilor dentinari prin hipocalcificare
D. Caracterizată prin creșterea conținutului mineral al zonei intertubulare
E. Caracterizată prin scăderea conținutului mineral al zonei intertubulare
490. Evoluția leziunii carioase în cement este rapidă din cauza prezenței a 3 elemente
importante:
A. Gradul mai mic de mineralizare al cementului
B. Gradul mai mare de mineralizare al cementului
C. Prezența stratului granular Tomes mai puțin mineralizat
D. Prezența stratului granular Tomes mai puternic mineralizat
E. Prezența ligamentelor alveolo-dentare, ligamentele Scharpey orientate aproape în unghi
drept pe suprafața radiculară
491. Leziunea cementară inițială se observă la microscopul electronic în prima fază, astfel:
A. Distrucțtia progresivă a cementului
B. Invazie microbiană
C. Distrucția difuză a cristalelor de hidroxiapatită care se întinde neregulat în suprafață, cu
aspect de plaje de material amorf, cu contur festonat.
D. Distrucția difuză a cristalelor de hidroxiapatită care se întinde regulat în suprafață, cu
aspect de plaje de material amorf, cu contur festonat.
E. La suprafață cementul prezintă un strat fin de cement calcificat
492. Următoarele afirmații sunt adevărate referitoare la zona de invazie bacteriană:

A. Invazia microbiană apare după distrucția cristalelor de hidroxiapatită
B. Invazia microbiană apare înaintea distrucției cristalelor de hidroxiapatită
C. În cement bacteriile pătrund în stadiu foarte precoce în comparație cu smalțul
D. În smalț bacteriile pătrund în stadiu foarte precoce în comparație cu cementul
E. Se produce o distrucție progresivă și simultană a componentei minerală și organică a
cementului acelular
493. Leziunea cementară avansată:

A. În aceasta fază cementul de la suprafață este parțial distrus
B. Distrucția cementului de la interfața microorganisme/cement determinând apariția
cavitației
C. Distrucția smalțului de la interfața microorganisme/cement determinând apariția
cavitației
D. În cavitate se observă resturi de cement într-o masă de microorganisme
E. Dentina este expusă și marginile de cement rămase sunt pline de bacterii
494. Formele clinice ale leziunilor carioase se pot clasifica după mai multe criterii:
A. După stadiul de demineralizare ale țesuturilor dure dentare
B. După localizarea leziunilor
C. După dinamica de evoluție
D. După stadiul de mineralizare ale țesuturilor moi dentare
E. După profunzimea leziunilor
495. După stadiul de demineralizare ale țesuturilor dure dentare leziunile carioase se pot
clasifica astfel:
A. Leziuni cavitare
B. Leziuni necavitare la care demineralizarea este reversibilă
C. Procese carioase pe suprafețele netede
D. Procese carioase pe suprafețe cu șanțuri și fosete
E. Leziuni carioase cu evoluție rapidă
496. După localizarea leziunilor carioase, acestea se pot clasifica astfel:

A. Procese carioase pe suprafețele netede
B. Procese carioase pe suprafețe cu șanțuri și fosete
C. Leziuni cavitare
D. Leziuni carioase cu evoluție rapidă
E. Leziuni necavitare la care demineralizarea este reversibilă
497. După dinamica de evoluție leziunile carioase se pot clasifica astfel:

A. Leziuni carioase cu evoluție rapidă (carii umede)
B. Leziuni carioase cu evoluție rapidă (carii uscate)
C. Leziuni carioase cu evoluție lentă (carii uscate)
D. Leziuni carioase cu evoluție lentă (carii umede)
E. Leziuni carioase staționare, oprite în evoluție
498. După profunzimea lor leziunilor carioase se pot clasifica astfel:

A. Leziuni carioase superficiale
B. Leziuni carioase de adâncime medie
C. Leziuni carioase profunde
D. Leziuni carioase cavitare
E. Procese carioase pe suprafețele netede
499. Leziunile carioase superficiale interesează:

A. Interesează smalțul și o porțiune mică din dentină
B. Sunt extinse în imediata vecinătate a camerelor pulpare
C. Între procesul carios și camera pulpară se interpune un strat de detină dură sănătoasă de
2-3 mm
D. Interesează smalțul și o porțiune extinsă din dentină
E. Între procesul carios și cornul pulpar se interpune un strat de detină dură sănătoasă de 2-
3 mm
500. După momentul apariției și legătura cu o restaurare existentă, leziunile carioase se pot
clasifica astfel:
A. Carii primare - apărute în urma unui atac carios primar, pe un dinte clinic sănătos, indemn
de carie
B. Carii secundare - apar pe un dinte pe care există deja o restaurare
C. Carii primare - apar pe un dinte pe care există deja o restaurare
D. Carii secundare - apar în urma unui atac carios primar, pe un dinte clinic sănătos, indemn
de carie
E. Procese carioase pe suprafețele netede
Răspuns corect: A ,B (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
501. Metodele clinice directe de detecție a leziunilor carioase sunt:

A. Metoda vizuală
B. Metoda vizual-tactilă
C. Metoda vizuală cu separare temporară a dinților
D. Metoda cu camera vizuală
E. Radiografia clasică
502. *O metodă clinică directă de detecție ale leziunilor carioase poate fi:
A. Spectroscopia laser
B. Markerii coloranți
C. Metoda electrică de detecție
D. Semnul firului de mătase
E. Examenul radiologic
Carol Davila, București, 2021, Vol. I, pag. 39
503. Metodele clinice directe de detecție a leziunilor carioase sunt:

A. Semnul firului de mătase
B. Starea gingiei
C. Metoda vizuală cu ajutorul videoscopului
D. Tehnici ultrasonice
E. Examenul radiologic
504. Metodele clinice indirecte de detecție a leziunilor carioase sunt:

A. Tehnicile ultrasonice
B. Examenul radiologic
C. Spectroscopia laser
D. Markerii coloranți
E. Starea gingiei
505. *Metodele clinice indirecte de detecție a leziunilor carioase sunt:

A. Tehnicile ultrasonice
B. Metoda vizuală
C. Starea gingiei
D. Metoda vizuală cu separarea temporară a dinților
E. Metoda cu camera vizuală
506. Leziunile necavitare se caracterizează prin:

A. Sunt dificil de diagnosticat
B. O ușoară modificare de transluciditate
C. Sunt ușor de diagnosticat
D. Absența demineralizării smalțului
E. Prezența smalțului demineralizat
507. *Leziunile necavitare se caracterizează prin:

A. Sunt ușor de diagnosticat
B. Prezența smalțului demineralizat
C. Sunt dificil de diagnosticat
D. Prezintă modificări detectabile prin mijloace de detecție uzuale
E. Nu prezintă modificări de transluciditate
508. Leziunea cavitară poate fi:

A. Leziune superficială, microcavitară de suprafață
B. Leziune medie, situată în dentină
C. Leziune profundă, cavitară până în zona profundă a dentinei
D. Leziune superficială, situată în dentină
E. Leziune profundă, microcavitară de suprafață
509. Caracteristicile leziunilor carioase situate din zona cervicală:

A. Sunt ușor de observat la examenul vizual
B. Leziunile incipiente pot fi observate sub forma unor pete albe cretoase, mate
C. Au o tendință de evoluție în suprafață și apoi în profunzime
D. Au o tendință de evoluție în profunzime și apoi în suprafață
E. Sunt dificil de observat la examenul vizual
510. Caracteristicile leziunilor carioase situate pe suprafața radiculară sunt:

A. Distrucția stratului de cement și evoluția rapidă pe suprafața dentinei
B. Forma necavitară se caracterizează prin prezența unei suprafețe netede, maro-deschis sau
închis
C. Forma cavitară superficială are o adâncime mai mică de 0,5mm
D. Forma cavitară medie prezintă o adâncime mai mare de 0,5mm
E. Forma cavitară medie prezintă o adâncime mai mică de 0,3mm
511. *Caracteristicile leziunilor carioase situate pe suprafața radiculară sunt:

A. Distrucția stratului de cement și evoluția lentă pe suprafața dentinei
B. Forma cavitară superficială are o adâncime mai mică de 0,5mm
C. Forma necavitară superficială are o adâncime mai mare de 0,5mm
D. Forma cavitară medie prezintă o adâncime mai mică de 0,3mm
E. Forma cavitară profundă nu prezintă dentină necrotică
512. *Diagnosticul clinic al cariei simple se stabilește:

A. În urma realizării examenului clinic subiectiv și obiectiv
B. Doar în urma realizării examenului clinic subiectiv
C. Doar în urma realizării examenului clinic obiectiv
D. Nu este nevoie de realizarea examenelor clinice
E. Nici una dintre aceste afirmații nu este adevărată
513. Diagnosticul pozitiv de carie simplă se stabilește pe baza următoarelor semne clinice:
A. Prezența dentinei necrotice
B. Durere provocată care dispare odată cu excitantul
C. Durere spontană care nu dispare odată cu excitantul
D. Cameră pulpară închisă
E. Cameră pulpară deschisă
514. Diagnosticul pozitiv de carie simplă se stabilește pe baza următoarelor semne clinice:
A. Modificare de culoare
B. Pierdere de substanță dură dentară
C. Teste de sensibilitate pulpară pozitive
D. Cameră pulpară deschisă
E. Percuție în ax și transversală negative
515. *Diagnosticul pozitiv de carie simplă se stabilește pe baza următoarelor semne clinice:
A. Prezența dentinei necrotice
B. Durere spontană care nu dispare odată cu excitantul
C. Cameră pulpară deschisă
D. Percuție în ax și transversală pozitivă
E. Toate răspunsurile de mai sus
516. *Diagnosticul diferențial se realizează cu alte afecțiuni dentare de cauza carioasă sau
necarioasă, acestea fiind:
A. Leziuni dentare necarioase
B. Hiperestezia dentinară
C. Hiperemie preinflamatorie
D. Pulpite cronice închise
E. Toate răspunsurile de mai sus
517. Complicațiile procesului carios pot fi :

A. Imediate – inflamații pulpare acute și cronice, gangrena pulpară simplă și complicată
B. Tardive - extracția dentară
C. La distanță
D. Imediate - extracția dentară
E. Tardive - inflamații pulpare acute și cronice, gangrena pulpară simplă și complicată
518. *Complicațiile procesului carios pot fi:

A. Doar imediate – inflamații pulpare acute și cronice, gangrena pulpară simplă și complicată
B. Doar tardive - extracția dentară
C. Doar la distanță
D. Doar tardive și la distanță
E. Niciunul din răspunsurile de mai sus
519. Caria secundară marginală:

A. Este o afecțiune apărută la dinții vitali și devitali ce prezintă restaurări coronare
B. Este rezultatul cumulării mai multor factori patogenici
C. Această leziune apare la un interval de timp nedeterminat de la realizarea tratamentului
leziunii carioase inițiale
D. Este o afecțiune apărută la dinții devitali ce prezintă restaurări coronare
E. Diagnosticul corect și precoce este ușor de realizat
520. Semnele clinice subiective ale cariei secundare marginale sunt:

A. În primă fază leziunea este nedureroasă
B. Modificarea de culoare a obturației este vizibilă în special la dinții frontali
C. Retenția de resturi alimentare la marginea restaurării
D. Dureri la masticație în zona laterală datorate fracturării sau dislocării restaurării
521. *Semnele clinice obiective ale cariei secundare marginale sunt:

A. În primă fază este nedureroasă
B. Dureri provocate de excitanți fizici si chimici , dureri ce dispar după îndepărtarea
excitantului
C. Retenția de resturi alimentare la marginea restaurării
D. Dureri la masticație în zona laterală datorate fracturării sau dislocării restaurării
522. Diagnosticul pozitiv al cariei secundare marginale se realizează pe baza următoarelor

semne clinice:
A. Dinte cu obturație coronară, cu soluție de continuitate între restaurare și țesutul dentar dur
B. Colorație alb–cretoasă/brun-cafenie a smalțului marginal restaurării
C. Prezența la palpare cu sonda în profunzime a dentinei necrotice
D. Probe de sensibilitate pulpară pozitive
E. Fractură coronara de origine traumatică
523. Diagnosticul diferențial al cariei secundare se face cu:

A. Fractura restaurării ocluzo-proximale la nivelul istmului
B. Fractura restaurării ocluzo-proximale la nivelul suprafeței ocluzale
C. Fractura coronară de natură traumatică-smalțul este închis la culoare
D. Fractura coronară de natură traumatică-smalțul are culoare normal
E. Pierderile superficiale de material restaurator
524. Următoarele afirmații referitoare la evoluția și complicațiile cariei secundare sunt

adevărate:
A. Nu poate evolua spre profunzime
B. Se poate produce fracturarea marginilor preparației
C. Se poate produce fracturarea dintelui
D. Poate evolua spre profunzime sau spre suprafață
E. Poate determina gangrenă pulpară
525. Următoarele afirmații referitoare la recidiva de carie sunt adevărate:

A. Este greu de diagnosticat în stadiile avansate
B. Este o afecțiune inițială/oligosimptomatică
C. Când avansează spre profunzime apar modificări de culoare ale dintelui
D. Clinic este evidentă când apare durerea
E. Nu sunt necesare examene complementare pentru un diagnostic corect
526. *Diagnosticul diferențial al recidivei de carie se face cu:

A. Parodontita apicală
B. Fractura coronară
C. Necroza pulpară
D. Inflamația pulpară cronică
E. Caria simplă
527. Sistemul ICDAS se bazează pe următoarele criterii:

A. Topografia dinților (fosete, șanțuri sau suprafețe netede)
B. Dimensiunea dintelui
C. Gradul de inflamație pulpară
D. Nu ține cont de partea anatomică evaluată
E. Evaluarea prezenței și a gradului de afectare a unei suprafețe adiacente unei
sigilări/restaurări
528. Următoarele valori ale codurilor ICDAS sunt adevărate:

A. 0 - prima modificare vizibilă la nivelul smalțului
B. 0 - suprafață sănătoasă
C. 4 - modificare de culoare
D. 5 - leziune cavitară distinctă cu afectare vizibilă a dentinei
E. 2 - modificări distincte vizibile la nivelul smalțului
529. La codul 0 ICDAS al leziunilor carioase pe suprafețe cu șanțuri și fosete sunt incluse:
A. Fluoroza
B. Uzura dentară
C. Modificări distincte vizibile la nivelul smalțului
D. Suprafața dentară sănătoasă
E. Destrucții localizate în smalț fără expunerea dentinei
530. *Codul 3 ICDAS al leziunilor carioase pe suprafețe cu șanțuri și fosete corespunde

următoarelor:
A. Destrucții localizate în smalț fără expunerea dentinei sau a prezenței haloului de la nivel
dentinar
B. Leziune cavitară cu dentină vizibilă
C. Hipoplaziile de smalț
D. Cavitate extinsă
E. Uzura dentară
531. Următoarele afirmații referitoare la leziunile carioase de pe suprafețele proximale sunt

adevărate:
A. Necesită inspecție vizuală dinspre ocluzal, vestibular și oral
B. Cod 3 - modificare vizuală distinctă a smalțului umed
C. Cod 5 - cavitate evidentă cu dentină vizibilă
D. Cod 2 - distrugerea inițială a smalțului fără dentină vizibilă
E. Cod 4 - distrugerea inițială a smalțului fără dentină vizibilă
532. Codurile IACDS corespunzătoare leziunilor carioase pe suprafețe netede (vestibular și

oral) sunt:
A. Cod 5 - cavitate profundă cu extindere în suprafață, cu dentină vizibilă
B. Cod 0 - suprafață dentară sănătoasă
C. Cod 2 - există pierdere distinctă a integrității smalțului fără expunerea dentinei
D. Cod 3 - există o opacitate sau o colorație care nu se înscrie în aspectul normal al dintelui
E. Cod 5 - prezența cavității cu expunerea dentine
533. Codul 4 IACDS corespunzător leziunilor carioase pe suprafețe proximale:

A. Prezintă o umbră întunecată a dentinei subiacente
B. Este cu pierderea integrității smalțului
C. Este fără pierderea integrității smalțului
D. Zona întunecată este de culoare gri
E. Lipsește o cantitate evidentă cu dentină vizibilă
534. *Următoarele afirmații corespund leziunilor carioase asociate cu restaurări sau sigilări:
A. Cod 2 - leziuni carioase mai mici de 0,5mm
B. Cod 4 - leziuni carioase mai mici de 0,5mm
C. Cod 5 - cavitate cu lipsă de substanță dură dentară mai mare de 0,5mm
D. Cod 0 - modificări vizuale la nivelul smalțului adiacente unor sigilări sau restaurări
E. Cod 2 - la examinarea smalțului, pe dintele umed, este vizibilă o zonă opacă sau colorație
(albă sau brună)
Carol Davila, București, 2021, Vol. I, pag. 46-47)
535. Următoarele caracteristici ale radiațiilor Röntgen permit obținerea radiografiilor:

A. Penetrabilitatea acestora prin țesuturi
B. Impenetrabilitatea acestora prin țesuturi
C. Ionizarea variabilă a suprafeței senzorului corespunzător țesuturilor traversate
D. Absorbția variabilă a acestora de către țesuturi care au în alcătuire structuri cu densitate
anatomică diferită
E. Absorbția identică a acestora de către țesuturi care au în alcătuire structuri cu densitate
anatomică diferită
536. Noțiunile elementare de semiologie radiologică utilizabile în diagnosticul cariei simple

sunt:
A. Modificări de intensitate radiologică a imaginii - dacă zona radiografiată este mai puțin
densă, ea apare pe radiografie cu nuanțe de alb
B. Modificări de intensitate radiologică a imaginii - dacă zona radiografiată este mai puțin
densă, ea apare pe radiografie cu nuanțe variate de gri închis spre negru
C. Modificări de contur ale imaginii reprezentate de contururi nete sau șterse
D. Modificări de omogenitate a imaginii reprezentate de contururi nete sau șterse
E. Modificări de intensitate radiologică a imaginii - dacă zona radiografiată este anatomic
mai densă, ea apare pe radiografie cu nuanțe variate de gri închis spre negru
537. Următoarele aspecte radiologice sunt caracteristice smalțului dentar:

A. Se prezintă ca zona cu cea mai mică radioopacitate
B. Se prezintă ca zona cu cea mai mare radioopacitate (cu nuanța de alb cea mai intensă)
C. Se prezintă ca zona cu cea mai mare radioopacitate (cu nuanța de gri cea mai intensă)
D. Smalțul se subțiază progresiv spre joncțiunea cu cementul
E. Smalțul se îngroașă progresiv spre joncțiunea cu cementul
538. *Următoarele caracteristici radiologice sunt caracteristice camerei pulpare:

A. Este o zonă de radioopacitate
B. Contururile sale sunt net delimitate
C. Contururile sale nu sunt bine delimitate
D. Este o zonă albă intensă
E. Smalțul are un aspect rotunjit în sens apical
539. Factorii care influențează capacitatea de detecție radiologică a cariei dentare simple sunt:
A. Calitatea imaginii radiologice
B. Obiectivitatea examinatorului
C. Condițiile de examinare
D. Gradul de pregătire al examinatorului
E. Subiectivismul examinatorului
540. Următoarele aspecte privind aspectul radiologic al cariei simple proximale în smalț sunt
adevărate:
A. Extern - radiotransparență cenușie, cu contururi bine determinate
B. Extern - radiotransparență cenușie, de formă rotundă
C. Extern - radiotransparența se extinde în cadrul jumătății externe a grosimii smalțului
D. Intern - radiotransparență triunghiulară cu unghiuri rotunjite
E. Intern - radiotransparența se extinde în cadrul jumătății interne a grosimii smalțului
541. Următoarele aspecte privind aspectul radiologic al cariei simple proximale în smalț și
dentină sunt adevărate:
A. Extern - două triunghiuri radiotransparente
B. Extern - două triunghiuri radioopace
C. Intern - radiotransparența este departe de camera pulpară
D. Intern - radiotransparența se apropie de camera pulpară
E. Intern - imaginea bipolară își pierde individualitatea făcând loc unei radiotransparențe
mari cu forme atipice
542. *Aspectele radiologice ale cariei simple în șanțuri și fosete includ:

A. Caria ocluzală în smalț este foarte evidentă radiologic
B. Caria ocluzală în smalț și dentină se prezintă ca o radiotransparență cu aspect variat
C. Caria ocluzală în smalț are un radiodiagnostic ușor de realizat
D. Caria ocluzală în smalț și dentină se prezintă ca o radiotransparență cu contururi
accentuate spre camera pulpară
E. Leziunea carioasă din smalț este evidențiată radiografic de grosimea smalțului cuspizilor
543. Aspectele radiologice ale cariei simple la nivelul coletului:

A. Au frecvent, inițial, imagini de farfurie
B. În stadii mai avansate se prezintă ca radioopacități de profunzime variabilă
C. În stadii mai avansate se prezintă ca radiotransparențe de profunzime variabilă
D. În zona situate imediat sub limita apicală a smalțului, diagnosticul poate prezenta
dificultăți
E. Fenomenul de burn-out se mai numește ardere radiologică
544. Următoarele afirmații legate de aspectele radiologice ale diferitelor materiale de

restaurare coronară sunt adevărate:
A. Imaginea radiologică a unor obturații de bază prezintă radiotransparență intensă
B. Imaginea radiologică a obturațiilor de amalgam prezintă radioopacitate intensă
C. Imaginea radiologică a obturațiilor de amalgam prezintă contururi nete caracteristice
geometriei cavităților retentive
D. Imaginea radiologică a obturațiilor realizate cu materiale compozite prezintă
radioopacitate moderată
E. În cazul obturațiilor de durată realizate cu materiale aderente radioopace, radioopacitatea
este mai intensă decât în cazul amalgamelor dentare
545. Aspectele radiologice ale recidivei de carie:

A. Sunt reprezentate de zone radioopace
B. Sunt reprezentate de zone radiotransparente
C. Au dimensiuni mari
D. Zona de trecere spre materialul de obturație este netă și bine conturată
E. Contururile sunt nete peste tot
546. *Aspectele radiologice ale cariei secundare marginale:

A. Sunt radioopacități de dimensiuni variabile
B. Sunt situate în centrul obturației
C. Sunt radiotransparențe de dimensiuni variabile
D. Contururile sunt șterse la marginea obturației
E. Contururile sunt șterse peste tot
547. Leziunile primare din distrofiile dentare pot fi:

A. Stabile - modificări de număr
B. Cicatriciale - modificări de dimensiune
C. Stabile - amelogeneza imperfectă
D. Evolutive - amelogeneza imperfectă
E. Stabile - modificări de structură
548. Leziunile din distrofiile dentare:

A. Pot fi primare sau secundare
B. Leziunile primare apar la distanță de momentul erupției
C. Leziunile secundare apar la distanță de momentul erupției
D. Factorii perturbatori sunt exclusiv genetici
E. Factorii perturbatori pot fi genetici, de mediu sau combinați
549. Următoarele afirmații privind anodonția sunt adevărate:

A. Poate fi simetrică sau asimetrică
B. Tot timpul apare modificarea spațiului consecutiv migrărilor dentare
C. Diagnosticul de precizie se pune clinic
D. Diagnosticul de precizie se pune pe baza examenelor paraclinice (examen radiologic, CT)
E. Poate fi parțială sau totală
550. *Modificările de dimensiune ale dinților:

A. Pot fi parțiale sau totale
B. Pot fi simetrice sau asimetrice
C. Sunt microdonția și macrodonția
D. Pot fi însoțite de modificările de poziție a unor dinți
E. Cea mai frecventă este meziodensul
551. Dintre modificările de formă din categoria distrofiilor dentare primare cicatriciale sau
stabile fac parte:
A. Talon cusp
B. Dintele fuzionat
C. Dintele cu cuspid suplimentar
D. Anodonția
E. Microdonția
552. Factorii perturbatori cu acțiune generală care generează modificări de structură ale
dinților:
A. Pot acționa intrauterin - traumatisme, anoxie
B. Pot acționa intrauterin - factori infecțioși
C. Pot acționa extrauterin - factori infecțioși
D. Pot acționa intrauterin, extrauterin și la naștere
E. Pot acționa la naștere - traumatisme, anoxie
553. Următoarele afirmații referitoare la modificările de structură dentare sunt adevărate:

A. Pot fi hipoplazice sau hipomineralizări
B. Leziunile de pe smalț nu se află pe dinți la naștere
C. Afectează simultan smalțul și dentina
D. Cele de la nivelul smalțului pot fi nedecelabile
E. Cele de la nivelul smalțului sunt întotdeauna mai vizibile
554. *La erupție, dinții cu sindrom de hipomineralizare molar-incisiv (MIH) prezintă:

A. Zone de dentină demineralizată
B. Zonele afectate nu se disting de cele sănătoase
C. Mereu leziunile sunt simetrice
D. Zone de smalț demineralizat cu aspect de pete alb-cretoase
E. Prezintă doar forme severe
555. Următoarele afirmații legate de fluoroza dentară sunt adevărate:

A. Este o tulburare a dezvoltării smalțului
B. Se datorează excesului de fluor din sânge în primii 8 ani de viață
C. Factorii favorizanți sunt exclusive genetici
D. Gravitatea este direct proporțională cu nivelul fluorului din sânge
E. Există zone endemice
556. Aspectele clinice ale fluorozei dentare:

A. Sunt variate
B. Depind de cantitatea de fluor ingerată
C. Nu deformează relieful dentar
D. Nu apare hipomineralizare
E. Nu afectează culoarea dintelui
557. Următoarele afirmații legate de distrofiile dentare evolutive sau active sunt adevărate:
A. Există pe dinți încă de la erupție
B. Sunt cauzate de factori genetici
C. Interesează ambele dentiții
D. Există mai multe forme-hipoplazică, hipocalcificată, hipomaturată
E. Sunt cauzate de factori sociali
558. *Clasificarea leziunilor de uzură după severitate este:

A. Moderată - doar in smalț
B. Severă - doar în smalț
C. Extremă - cu expunerea dentinei și fără pierdere a înălțimii coroanei
D. Moderată - cu expunerea dentinei
E. Mecanică - fiziologică
559. Clasificarea leziunilor de uzură după etiologie este:

A. Mecanică patologică cu obiect interpus - abraziune
B. Chimică patologică extrinsecă - eroziune
C. Complexă patologică, fără obiect interpus - bruxism
D. Combinată
E. Mecanică patologică prin traumă ocluzală - abraziune
560. După localizare, leziunile de uzură pot fi:

A. Moderate (adâncime 1-2 mm)
B. Adânci (adâncime peste 2 mm)
C. Incizale/ocluzale
D. Combinate
E. Cervicale
561. Acizii care generează eroziunile acide pot avea sursă:

A. Dieta- exces de citrice, alcool
B. Afecțiuni digestive - “anorexia nervosa”
C. Activități profesionale - înotători profesioniști, degustători de vin
D. Afecțiuni digestive - regurgitații acide
E. Dietă - sugerea feliilor de citrice cu menținerea acestora în contact îndelungat cu anumiți
dinți
562. *După severitatea leziunilor, leziunile de uzură pot fi:

A. Cervicale
B. Supragingivale
C. Subgingivale
D. Moderate (adâncime 1-2mm)
E. Ușoare (adâncime 1-2mm)
563. Finisarea marginilor de smalț ale unei cavități, trebuie să țină cont de:
A. Direcția prismelor de smalț
B. Prismele de smalț secționate de la nivelul marginilor externe să nu fie sprijinite pe
prismele subiacente
C. Materialul utilizat pentru restaurare nu este important
D. Localizarea marginilor preparației
E. Diagnosticul inițial
564. Finisarea marginilor cavității de clasa a II-a se face:

A. Cavitatea orizontală nu necesită finisare, doar cavitatea verticală
B. La cavitatea verticală se realizează netezirea marginilor pereților mezial și distal
C. La cavitatea verticală se realizează netezirea marginilor pereților vestibular și oral
D. Bizotarea pragului gingival nu este necesară
E. Bizotarea pragului gingival este necesară
565. *La cavitatea de clasa a III-a, a IV-a și a V-a finisarea marginilor cavității constă în:
A. Realizarea unor margini netede, cu linii drepte, fără anfractuozități
B. Realizarea unor margini neregulate, cu linii drepte, fără anfractuozități
C. Realizarea unor margini neregulate, cu linii curbe, fără anfractuozități
D. Realizarea unor margini netede, cu linii curbe, fără anfractuozități
E. Realizarea unor margini netede, cu linii curbe, cu anfractuozități
566. Toaleta finală a cavității:

A. Se realizează spălarea cavității cu alcool, pentru a îndepărta urmele de salivă și de sânge
B. Se realizează spălarea cavității cu jet de apă
C. Se realizează spălarea cu hipoclorit de sodiu
D. Cavitatea se usucă cu jet de aer
E. Cavitatea se usucă cu comprese
567. Etapele preliminarii ale tratamentului cariei simple cavitare sunt reprezentate de:
A. Evaluarea preliminară a situației clinice orale generale
B. Informarea pacientului în termeni accesibili asupra diagnosticului
C. Culoarea nu se alege în această etapă
D. Stabilirea caracteristicilor anatomice și topografice ale leziunii dentare
E. Dezinfectarea cavității
568. Etapele propriu-zise de tratament ale cariei simple cavitare sunt:

A. Toaleta cavității
B. Efectuarea anesteziei
C. Alegerea culorii
D. Realizarea sigilării dentinare și a protecției pulpare
E. Dezinfectarea cavității
569. Instrumentarul utilizat pentru excavarea dentinei necrotice poate fi:

A. Laser
B. Mecanic nerotativ (tăietor clasic și de raclare specific pentru tehnica chemomecanică)
C. Mecanic rotativ modern (freze ceramice, freze polimerice)
D. Mecanic rotativ clasic tăietor (freze extradure)
E. Chimic
570. *Instrumentarul manual utilizat pentru excavarea dentinei necrotice este reprezentat de:
A. Abraziunea cu aer
B. Sonoabraziunea
C. Chimic
D. Tăietor clasic și de raclare pentru tehnica chemomecanică
E. Laser
571. Bizotarea cavităților modificate pentru materiale aderente se efectuează în următoarele

cazuri clinice:
A. Unde există forțe directe mari asupra zonei de închidere marginală, pentru a proteja
materialul de obturație
B. Unde există pierdere mare de structură dentară în suprafață
C. Unde există pierdere mică de structură dentară în suprafață
D. Unde există exigențe fizionomice
E. Unde nu există exigențe fizionomice
572. Cavitățile mici de clasa I modificate pentru materiale aderente prezintă:

A. Profunzime constantă
B. Întindere mare doar în suprafață
C. Întindere mică
D. Puțină dentină necrotică
E. Profunzime variabilă
573. În cazul cariilor cu orificiu mediu și mare de deschidere, aspectul final al cavităților de
clasa I modificate pentru materiale aderente prezintă:
A. Unghiuri externe drepte
B. Margini netede, cu anfractuozități
C. Configurație internă denivelată sau nu, cu aspect rotunjit
D. Lățimea crestelor marginale de minim 2 mm la premolari
E. Margini netede, fără anfractuozități
574. *Aspectul final al cavităților de clasa I modificate pentru materiale aderente, în cazul
cariilor cu orificiu mediu și mare de deschidere, prezintă:
A. Lățimea crestelor marginale de minim 2 mm la premolari
B. Lățimea crestelor marginale de minim 1 mm la premolari
C. Lățimea crestelor marginale de minim 3 mm la molari
D. Lățimea crestelor marginale de minim 2 mm la molari
E. Lățimea crestelor marginale nu este importantă
575. Atunci când nu există acces direct, în cazul cariilor cavitare localizate proximal pe dinții
laterali, se recurge la prepararea cavităților de tip:
A. Tunel
B. Galerie
C. Cavernă
D. Picătură
E. Șanț
576. Atunci când există acces direct, în cazul cariilor cavitare localizate proximal pe dinții
laterali, se prepară o casetă modificată care prezintă:
A. Configurație internă rotunjită
B. Un perete mezial
C. Un perete gingival
D. Un perete ocluzal
E. Un perete parapulpar
577. În cazul cariilor cu subminarea sau întreruperea crestei marginale, în funcție de gradul
de distrugere a acesteia, se prepară cavități de tip:
A. Tunel
B. Cavernă
C. Picătură
D. Slot
E. Galerie
578. *Cavitatea tip ”Galerie” (”slot” orizontal):

A. Se poate realiza la canini
B. Se poate realiza la incisivi
C. Prezintă configurație internă ascuțită
D. Poate fi deschisă/închisă
E. Prezintă un perete mezial
579. Următoarele afirmații sunt adevărate referitoare la cavitățile de clasa a III-a și a IV-a:
A. Smalțul vestibular nesusținut nu se păstrează
B. Muchia de smalț vestibulară este bizotată
C. Smalțul vestibular nesusținut se păstrează
D. Se utilizează turația redusă în cazul utilizării instrumentelor mecanice rotative
E. Fizionomia nu primează
580. Preparația pentru cavitățile de clasa a III-a și a IV-a este rezultatul îndepărtării țesuturilor
dure dentare care nu mai pot fi conservate reprezentate de:
A. Smalțul vestibular nesusținut
B. Smalțul oral nesusținut
C. Smalțul demineralizat
D. Dentină afectată
E. Dentină necrotică
581. *Îndepărtarea țesuturilor care nu mai pot conservate și care nu implică muchia incizală,
duce la prepararea unei cavități de:
A. Clasa a IV-a
B. Clasa a II-a
C. Clasa a III-a
D. Clasa I, subdiviziunea A
E. Clasa a VI-a
582. În cazul cariilor proximale de la nivelul dinților frontali cu subminarea sau întreruperea
uneia sau ambelor creste vestibulare și orale, preparațiile cu extindere medie sau mare prezintă:
A. Pereți laterali care pot să nu fie divergenți spre suprafață
B. Bizotarea peretelui gingival
C. Profunzime medie sau mare
D. Configurație internă cu unghiuri drepte
E. Configurație internă cu unghiuri ascuțite
583. Formele de retenție suplimentară, în cazul cavităților de clasa a IV-a, se pot prezenta sub
următoarele forme:
A. Șanțuri dentinare
B. Bizou
C. Sisteme suplimentare de retenție
D. Materiale speciale pentru realizarea adeziunii
E. Tunel dentinar
584. Următoarele afirmații referitoare la bizoul realizat pentru cavitățile de clasa a IV-a sunt
adevărate:
A. Are lungime constantă
B. Lățimea și forma sa depind de necesitățile fizionomice
C. Lățimea și forma sa depind de localizarea marginilor preparației
D. Lățimea bizoului vestibular este de maxim 1,5-2 mm
E. Lățimea bizoului oral este de minim 1 mm
585. *La cavitățile de clasa a IV-a cu distrugere mare a muchiei incizale și a suprafeței
vestibulare:
A. Se poate prepara întreaga suprafață orală, în vederea unei fațetării directe, pentru
fizionomie
B. Se realizează cu ajutorul instrumentarului manual
C. Se realizează cu ajutorul instrumentarului rotativ abraziv, la turație joasă
D. Se realizează cu ajutorul instrumentarului rotativ abraziv, la turație înaltă
E. Se realizează cu ajutorul instrumentarului rotativ neabraziv
586. Preparațiile mici (fără extindere subgingivală) în cazul cavităților de clasa a V-a
modificate pentru materialele aderente prezintă:
A. Configurație internă generală ascuțită
B. Pereți laterali ușor convergenți către exterior
C. Pereți laterali ușor divergenți către exterior
D. Perete axial posibil denivelat
E. Se realizează cu instrumentar rotativ sferic la turație convențională
587. Preparațiile extinse (cu eventuală extindere subgingivală) în cazul cavităților de clasa a
V-a modificate pentru materialele aderente prezintă:
A. Configurație internă rotunjită
B. Perete axial denivelat
C. Pereți laterali care realizează unghiuri ascuțite cu suprafața
D. Perete axial ușor convex în plan vertical și sagital
E. Perete axial cu un contur nivelat
588. Protecția pulpară pasivă se referă la:

A. Protecția chimică
B. Protecția neodentinogenetică
C. Protecția mecanică
D. Protecția electrică
E. Protecția biologică
589. Protecția pulpară activă se referă la:

A. Protecția termică
B. Protecția biologică
C. Protecția dezinfectantă
D. Protecția antiinflamatorie
E. Protecția mecanică
590. *Liner-ul este un strat de protecție pulpară cu o grosime de:

A. 2 mm
B. 0,1-0,2 mm
C. Peste 1 mm
D. 0,2-1mm
E. Maxim 0,5 mm
591. Clasele de lineri sunt:

A. Sigilanți pulpari
B. Sigilanți dentinari
C. Lineri în suspensie
D. Lineri din ciment
E. Lineri din materiale cu rășini
592. Bazele utilizate pentru protecția pulpară pot fi reprezentate de:

A. Adezivi dentinari
B. Cimenturi cu ionomeri de sticlă
C. Cimenturi policarboxilat de zinc
D. Ciment fosfat de zinc
E. Sigilanti dentinari
593. Materialele autopolimerizabile, cu rezistență mecanică crescută, utilizate pentru protecția

pulpară au următoarele proprietăți:
A. Cost crescut
B. Timp de priză scurt
C. Se dizolvă ușor
D. Capacitate de sigilare mai bună decât materialele cu rezistență mecanică scăzută
E. Capacitate de sigilare mai scăzută decât materialele cu rezistență mecanică scăzută
594. *Care dintre următoarele afirmații referitoare la materialele autopolimerizabile cu

rezistență mecanică scăzută, utilizate pentru protecția pulpară este falsă:
A. Au capacitate redusă de sigilare a plăgii dentinare
B. Se dizolvă ușor
C. Efecte biologice crescute
D. Cost rezonabil
E. Timp de priză crescut
595. Într-o cavitate sperfcială, sistemele adezive care sigilează plaga dentinară conțin:
A. Acid demineralizant
B. Primer
C. Liner
D. Adeziv
E. Lac (varnish)
596. Clasificarea hibridă a sistemelor adezive este reprezentată de:
A. Sistem de generația a VI-a (acidul și primerul sunt amestecate, adezivul este separat)
B. Sistem de generația a IV-a (toate componente se află în același recipient)
C. Sistem de generația a V-a (acidul este separat, primerul și adezivul sunt amestecate)
D. Sistem de generația a VIII-a (toate trei se află în același recipient)
E. Sistem de generația a VII-a (conține nanoumplutură)
597. *Acidul demineralizant reprezentat de acidul ortofosforic are o concentrație de:

A. 37-39%
B. 40%
C. 35-37%
D. 30-35%
E. 25-27%
598. Primerul, din cadrul sistemelor adezive, poate conține:

A. Apă
B. Etanol
C. Acetonă
D. Monomer hidrofilic hema
E. Monomer hidrofob hema
599. Rolurile adezivului, la nivelul dentinei, sunt:

A. Pătrunderea în tubulii deschiși și spațiile demineralizate tratate cu primer a monomerilor
adezivi
B. Realizarea pe suprafață a unui strat de adeziv neuniform
C. Realizarea pe suprafață a unui strat de adeziv cu grosime uniformă
D. Realizarea pe suprafață a unui strat de adeziv cu grosime variabilă
E. Realizarea pe suprafață a unui strat de adeziv lucios
600. *Straturile cu adezivi se polimerizează timp de:

A. 20-30 secunde
B. 30-45 secunde
C. 15-20 secunde
D. 10 secunde
E. 1 minut
601. Următoarele afirmații referitoare la sistemele adezive de generațiile VI și VII sunt

adevărate:
A. Aplicarea stratului în care se află acidul demineralizant este urmată de spălare
B. Sunt de tip ”etch and rinse-off”
C. Nu oferă o închidere marginală foarte bună la nivelul smalțului
D. Aplicarea stratului în care se află acidul demineralizant nu este urmată de spălare
E. Oferă o închidere marginală excelentă la nivelul smalțului
602. Varianta modernă de tratament în cazul cavităților medii se referă la:

A. Se aplică inițial lineri sau baze
B. Se aplică lineri pasivi cu rezistență mecanică
C. Nu se aplică lineri sau baze
D. Se aplică direct sistemul adeziv
E. Sistemul adeziv se aplică pe structurile dentare și pe stratul de sigilare și protecție
603. Într-o cavitate profundă, care prezintă dentină dură normală sau afectată, coafajul indirect
constă în:
A. În varianta clasică se aplică doar liner de bază
B. În varianta clasică se aplică atât liner activ, cât și de bază (până în apropierea JSD)
C. În varianta modernă se aplică doar un liner rezistent mecanic (CIMR)
D. Dacă stratul de dentină restant este mai mare de 0,5 mm și mai subțire de 2 mm se aplică
liner rezistent mecanic (CIMR)
E. Dacă stratul de dentină restant este mai mic de 0,5 mm se aplică liner rezistent mecanic
(CIMR)
Răspunsuri corecte: B, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
604. Există mai multe tehnici de îndepărtare a dentinei necrotice:

A. Tehnică stepwise - cu o ședința de îndepărtare
B. Tehnică selectivă de îndepărtare cu o ședința de îndepărtare
C. Tehnică stepwise cu 2 ședințe de îndepărtare
D. Tehnică stepwise cu 3 etape de îndepărtare
E. Ambele tehnici se aplică la cazurile clinice la care este păstrată dentină necrotică pe
zone limitate, deoarece îndepărtarea ei ar duce la deschiderea camerei pulpare.
Răspunsuri corecte: B, C, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
605. Prima ședința de îndepărtare a dentinei necrotice :

A. Este comună ambelor tehnici
B. Este caracteristică doar tehnicii stepwise
C. Constă în păstrarea unui strat de dentină dura afectată sau normală pe o distanță de 1-1,5
mm până la joncțiunea smalț-dentină
D. Constă în prepararea cu îndepărtarea structurilor care nu pot fi conservate, a dentinei
infectate și afectate până la joncțiunea smalț-dentină
E. Materialul de restaurare ales trebuie să fie rezistent mecanic, să asigure o închidere
marginală bună și o sigilare dentinară eficientă
Răspunsuri corecte: A, C, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
606. A două ședința de îndepărtare a dentinei:
A. Se realizează după 3-4 luni
B. Se realizează după 6-9 luni
C. În cazul tehnicii stepwise se îndepărtează toate straturile de materiale aplicate inițial și
din dentina necrotică reziduală
D. Se reaplică un nou strat neodentinogenetic, un nou strat de bază și obturația coronară de
durată
E. În cazul tehnicii selective se excavează doar obturația coronară intermediară, lăsând
straturile subiacente și se aplică materialul de restaurare de durată
Răspunsuri corecte: B, C, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
607. Sistemul adeziv poate fi aplicat pe stratul de protecție dacă acesta este din material:
A. CIS
B. PCZ
C. CIMR
D. ZOE
E. materiale pe baza de silicați de calciu
608. Tehnicile stratificate de aplicare a materialelor compozite vâscoase (pastă):

A. Presupun aplicarea de straturi de maxim 2mm cu orientare spațială variabilă
B. Presupun aplicarea de straturi de grosime maximă 5mm cu orientare spațială variabilă
C. Au avantajul că reduc contracția de polimerizare (factorul C) și realizează restaurări
estetice
D. Reducerea factorului C se realizează prin unirea a 2 pereți opuși într-un singur strat
E. Se aplică doar la nivelul dinților laterali în șanțuri și fosete
Răspunsuri corecte: A, C (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
609. Tehnică de restaurare a cavităților din șanțuri și fosete :

A. Tehnică de refacere cu straturi orizontale
B. Tehnică de refacere cu straturi verticale
C. Tehnică de refacere cu straturi încrucișate laterale
D. Tehnică de restaurare cu index ocluzal
E. Tehnică de refacere anatomic stratificată
Răspunsuri corecte: A, B, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
610. Tehnica anatomic-stratificată constă în:

A. Refacerea completă a fiecărui cuspid (de la cel mai mic la cel mai mare, de la cel mai
greu la cel mai ușor, în special refacerea cuspidului D-P)
B. Refacerea completă a fiecărui cuspid (de la cel mai mare la cel mai mic, de la cel mai ușor
la cel mai greu)
C. Refacerea completă a fiecărui cuspid într-o ordine aleasă de pacient
D. Refacerea completă a fiecărui cuspid cu aplicarea mai întâi a masei de dentină, apoi de
smalț, cu fotopolimerizare succesivă și reconstrucția cuspizilor
E. Tehnică de refacere cu straturi orizontale succesive, fiecare strat fiind împărțit în trei
porții diagonale de două triunghiuri
611. Tehnică de restaurare cu index ocluzal:

A. Este utilă pentru refacerea suprafeței V-O la dinții laterali
B. Utilă pentru restaurarea suprafețelor ocluzale cu șanțuri și fosete afectate de carie
C. Tehnica presupune amprentarea inițială a suprafeței O și utilizarea acestui conformator
(index) pentru modelarea stratului final de smalt
D. Tehnica presupune refacerea suprafeței ocluzale a dinților cu indexul și policele de la
mâna dreaptă
E. Se mai numește și stamp technique
612. Tehnică snow-plow constă în:

A. Aplicarea unui strat de compozit fluid de 0,5mm care se fotopolimerizează
B. Aplicarea unui strat de compozit fluid de 0,5mm care nu se fotopolimerizează
C. Peste stratul de compozit fluid se aplică un compozit pastă, excesul de fluid se
îndepărtează și se fotopolimerizează stratul rezultat
D. Peste stratul de compozit fluid se aplică o biluță de compozit prepolimerizat
E. Se aplică atât adezivul cât și compozitul flow și compozitul pastă, toate în același timp și
se fotopolimerizează
Răspunsuri corecte: B, C (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
613. *Tehnica injection molded constă în:

A. Aplicarea doar a compozitului pastă vâscos printr-o tehnică specială de injectare
B. Se aplică atât adezivul, cât și compozitul fluid și compozitul pastă pe rând, dar nu se
fotopolimerizează separat ci toate trei simultan
C. Se aplică separat fiecare, atât adezivul cât și compozitul, și se fotopolimerizează fiecare
în parte
D. Se aplică doar adezivul și un compozit vâscos de tip bulk-fill cu rezistență crescută
E. Se realizează prin injectarea unui material de compozit fluid
Răspunsuri corecte: B (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
614. Tehnica de restaurare a cavităților proximale pe dinții frontali prezintă mai multe
variante:
A. Aplicarea stratificată a stratului de compozit dinspre peretele O spre peretele V și spre
creastă distrusă prin aplicarea unui strat de dentină central
B. Aplicarea stratificată a stratului de compozit dinspre peretele V sau O spre creastă distrusă
cu refacerea suprafeței proximale
C. În cazul în care lipsește doar peretele proximal, se utilizează matrici și pene specifice
D. Aplicarea stratificată prin aplicarea atât a stratului de dentină cât și a stratului de smalț și
fotopolimerizarea în același timp
E. Aplicarea unui strat de dentină central, apoi refacerea suprafeței V și apoi a celei orale și
proximale când ambii pereți (V și O) sunt întrerupți
615. Tehnica de restaurare a cavităților cervicale sunt:
A. Cea mai utilizată este tehnică de refacere cu straturi oblice
B. Tehnica de refacere cu straturi orizontale (horizontal layering technique)
C. Tehnica de refacere cu un strat inițial, vertical împărțit în patru porții triunghiulare de
două diagonale
D. Tehnica de restaurare cu index ocluzal
E. Tehnica de refacere anatomic stratificată
Răspunsuri corecte: A, C (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
616. Tehnica de aplicare a materialelor fluide (flow):

A. Se realizează prin injectarea materialului prin contact tangențial al vârfului seringii cu
peretele dentar sau fără contact.
B. Tehnică fără contact are avantajul că nu lasă goluri la aplicarea compozitului.
C. Tehnică prin contact presupune vârful seringii să vină în contact oblic cu peretele dentar
D. Tehnică prin contact previne formarea de bule de aer la aplicarea compozitului
E. Presupune aplicarea compozitelor (bulk) cu o grosime de 2-4 mm prin aplicarea unui strat
unic
Răspunsuri corecte: A, C, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
617. Factorii favorizanți pentru o închidere marginală corectă sunt atunci când se restaurează
cu materiale aderente:
A. Margini de smalt nesusținut fără suport dentinar
B. Margini de smalt sănătos și susținut dentinar
C. Nu se bizotează marginile de smalt pentru că scade din rezistență acestora
D. Realizarea unui bizou în situația absenței unor contacte ocluzale directe la nivelul acesteia
E. Utilizarea unui sistem adeziv cu acid separat (etch and rinse)
Răspunsuri corecte: B, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
618. La restaurarea cavităților mici de clasa I (modificate) cu materiale aderente:

A. Se poate folosi tehnica stratificării anatomice sau în masă (bulk) a materialului de
restaurare
B. Aplicarea anatomică stratificată a materialului de restaurare constă în fotopolimerizarea
lui și modelarea apoi cu instrumente rotative după priză
C. Aplicarea anatomică stratificată a materialului constă în modelarea lui cu instrumente de
mâna (înainte de priză) și cu instrumente rotative după priză
D. Aplicarea materialului poate să se facă și fără a folosi sistemul adeziv
E. Este necesară realizarea protecției pulpare
Răspunsuri corecte: A, C, (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
619. Matricele pentru zona laterală pot fi:

A. Din plastic
B. Plane sau preconturate
C. Metalice
D. Parțiale
E. Cele metalice nu permit grosimi foarte reduse
Răspunsuri corecte: A, B, C, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
620. Restaurarea cu materiale aderente a cavităților de clasa a II a cu deschidere ocluzală se

poate realiza:
A. Prin aplicarea anatomic-stratificată
B. Prin aplicarea în masă a materialului
C. Prin aplicarea în straturi oblice la nivelul componentei proximale
D. Modelarea stratului superficial se face cu instrumente de mână după priză
E. Modelarea stratului superficial se face cu intrumente de mână înainte de priză
Răspunsuri corecte: A, B, C, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
621. Materialele de tip bulk-fill:

A. Necesită o fizionomie crescută
B. Necesită o rezistență crescută mecanică
C. Pot fi aplicate într-un strat cu o grosime de maxim 2mm
D. Pot fi aplicate într-un strat cu o grosime mai mare de 2mm
E. Sunt utilizate în special pentru restaurarea porțiunii subgingivale
622. În cazul restaurării cu materiale aderente a două suprafețe proximale pe un dinte

posterior:
A. Întotdeauna se va prepara o singură cavitate
B. Se vor prepara două cavități separate și o se vor uni între ele dacă există punți mai subțiri
de 1mm
C. Indiferent de tehnica utilizată, materialele utilizate subgingival sunt CIMR
D. Pot fi utilizate 2 matrice parțiale cu 2 portmatrice corespuzătoare
E. În cazul folosirii unei matrice circulare, penele este indicat să se aplice simultan
Răspunsuri corecte: B, C, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
623. La clasa a III a matricele pot fi:

A. Standardizate (de celuloid)
B. Matrici circulare cu portmatrice
C. Metalice cu design special pentru dinții laterali
D. Individualizate (realizate prin tehnica mock-up sau wax-up)
E. Metalice parțiale pnetru dinții laterali (utilizate neconvețional pe dinții frontali)
Răspunsuri corecte: A, C, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
624. La cavitățile de clasa a III-a:

A. Aplicarea materialului în masă se folosește mai ales pentru cavitățile mari extinse
B. Aplicarea materialului în masă se folosește mai ales pentru cavitățile mici
C. Dacă evoluția este subgingivală restaurarea de la acest nivel se realizează cu CIMR
D. Pentru aplicarea stratificată se folosesc compozite de tip bulk-fill
E. Restaurarea se poate realiza cu compozite de tip „low-shrink”
625. La cavitățile de clasa a V-a modificate pentru materiale aderente:

A. Materialele utilizate necesită o elasticitate crescută
B. Materialele utilizate necesită o rezistență mecanică crescută
C. În zonele laterale materialele de elecție sunt CIS și CIMR
D. Aplicarea în masă a materialului restaurator în zona frontală ete indicată în cazul
cavităților extinse
E. Pentru aplicarea stratificată, în zona frontală, sunt indicate variantele cu fluiditate mare a
materialelor aderente fizionomice
626. Cavitatea de clasa a V-a pentru materialele aderente :

A. Utilizează tehnică de refacere cu straturi orizontale (horizontal layering technique)
B. Utilizează aplicarea stratificată anatomică sau în masă a materialelor de restaurare
C. În zona frontală cavitățile mici se pot obtura cu CIMR
D. În zona laterală sunt indicate materialele de tip CIS (clasice și armate)
E. Putem aplică și tehnica conformator V (stamp technique)
627. Matricele cervicale:

A. Se utilizează pentru conformarea morfologică și funcțională a materialelor de restaurare
de durată
B. Se utilizează pentru retenționarea materialului în cazul în care acestea sunt compozite tip
pastă
C. Se utilizează pentru retenționarea materialului în cazul în care acestea sunt compozite de
tip fluid
D. Au grade variate de flexibilitate și pot prezenta prelungire subgingivală
E. Se folosesc obligatoriu, indiferent de tipul de material restaurator
Răspunsuri corecte: A, C, D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
628. Lustruirea obturațiilor din compozit:

A. Ar fi recomandabil să se realizeze la o săptămână de la ședința de aplicare a materialului
de obturație
B. Ar fi recomandabil să se realizeze la 24 de ore de la ședința de aplicare a materialului de
obturație
C. Se face cu freze globulare, cu granulații fine
D. Cu instrumentar rotativ, în cazul compozitelor moderne, produce microfracturi la nivelul
suprafeței materialului
E. Poate fi urmată de aplicarea unui sigilant de suprafață
629. Protecția stratului superficial de material de restaurare de durată:

A. Trebuie reîmprospătată la aproximativ 6 luni
B. Trebuie reîmprospătată la aproximativ 18 luni
C. Se face cu un lac de tip varnish
D. Se face cu un sigilant de suprafață pe baza de monomer fără umplutură și solvent
E. Umple microfisurile realizate în etapa de lustruire și finisare a compozitelor
Răspunsuri corecte: A, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
630. În cadrul programărilor de control:

A. Sigilantul de suprafață poate fi reaplicat peste restaurările incorecte și acoperă defectul
B. Sigilantul de suprafață poate fi reaplicat peste restaurările corecte
C. În cazul existenței unor defecte mici obturația trebuie îndepărtată complet
D. În cazul unor defecte mari obturația trebuie înlocuită
E. În cazul detectării unor defecte limitate ale închiderii marginale se fac preparații minime,
localizate.
631. În cazul detectării clinice a unor goluri sau defecte ale închiderii marginale a obturațiilor
proximale:
A. Se fac preparații minime, localizate
B. Suprafața compozitului este prelucrată cu instrumentar mecanic abraziv sau abraziune cu
aer
C. Materialul rășinic nu trebuie să fie compatibil cu cel inițial
D. Materialul de restaurare de durată este aplicat stratificat sau în masă
E. Materialul rășinic trebuie să fie compatibil cu cel inițial
Răspunsuri corecte: A, B, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
632. *Cariile secundare:

A. În timpul actului chirurgical nu trebuie îndepărtat materialul de restaurare vechi
B. Protocolul de lucru este asemănător cu cel al cariilor primare
C. Interiorul noilor cavități trebuie să prezinte un aspect drept, cu unghiuri drepte,
configurație cap la cap
D. Configurația noilor cavități trebuie să fie mai mică decât al fostelor preparații
E. În cazul noilor preparații smalțul nesusținut este păstrat pentru retenția micro-mecanică a
materialelor aderente
633. *Cavitățile de clasa a VI-a :

A. Rezultă în urma preparării leziunilor carioase de la nivelul marginii incizale și cervicale
a dinților laterali
B. Rezultă în urma preparării leziunilor carioase de la nivelul suprafețelor proximale a
dinților laterali de obicei două suprafețe (MOD)
C. Rezultă în urmă îndepărtării țesturilor carioase de la nivelul vârfului cuspizilor și a
marginii incizale a dinților anteriori
D. Trebuie să aibă formă de casetă pentru retenția materialului
E. În zonele supuse frecvent unor forțe mecanice este obligatorie bizotarea pentru o adeziune
mai bună a materialului
Răspunsuri corecte: C (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
634. *Cavitățile rezultate în urmă preparării leziunilor carioase de clasa a VI-a:

A. Au un aspect de casetă, cu pereții convergenți înspre ocluzal
B. Au un aspect intern rotunjit
C. Se realizează de obicei cu freze cilindro-conice
D. Acest tip de preparații nu necesită niciodată retenție suplimentară
E. Una din metodele suplimentare pentru retenția materialului în aceste cavități este coada
de rândunică pe suprafață ocluzală
635. *În cazul cariilor secundare:

A. Cavitățile preparate se bizotează întotdeauna pentru o adeziune mai bună
B. Cavitățile sunt extinse cu aspect de casetă și perete pulpar plat
C. În cazul îndepărtării amalgamului cavitățile sunt extinse și derentivizate
D. În cazul îndepărtării amalgamului cavitățile sunt extinse și se creează forme suplimentare
de retenție
E. Dentina cariată nu se îndepărtează pentru că există riscul deschiderii camerei pulpare
636. *Condiționarea dentinei în cazul în care folosim ca material de restaurare CIS se face cu:
A. Acid ortofosforic 35-37%
B. Acid poliacrilic 10%
C. Acid clorhidric 15%
D. Lac protector
E. Surface sealant
637. *Unul din componentele principale ale giomerilor sunt:

A. Acid poliacrilic
B. Sticlă fluoro-alumino-silicată
C. Particule de CIS prepolimerizate
D. Umplutură anorganică
E. Matrice organo-anorganică
638. *Monomerii de bază din matricea organică a rășinilor diacrilice compozite sunt:
A. EGDMA
B. TEGDMA
C. Bis-GMA
D. Matricea organo-anorganică
E. Matricea organo-polimerică
639. *Monomerii de diluție din matricea organică a rășinilor diacrilice compozite sunt:
A. Bis-GMA
B. UDMA
C. TEGDMA
D. Sticlă fluoro-alumino-silicată
E. Particule de CIS polimerizate
640. *Monomerii de bază din matricea organică a rășinilor diacrilice compozite:

A. Au vâscozitate mică
B. Contracție de polimerizare mare
C. Nu sunt toxici pentru țesutul pulpar
D. Sunt toxici pentru țesutul pulpar
E. Nu își modifică culoarea în timp
Răspunsuri corecte: D (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed. Universitară
641. *Monomerii de diluție din matricea organică a rășinilor diacrilice compozite:

A. Au vâscozitate mai mare decât a monomerilor de bază
B. Prezintă contracția de polimerizare mare
C. Cresc vâscozitatea monomerilor de bază
D. Nu diluează monomerii de bază
E. Nu permit umectarea suprafeței de smalț gravate acid
642. Monomerii de diluție din matricea organică a rășinilor diacrilice compozite:

A. Au vâscozitate mai mică decât cea a monomerilor de bază
B. Au contracție de polimerizare mică
C. Au proprietatea de a dilua monmerii de bază
D. Vâscozitatea lor este asemănătoare cu cea a monomerilor de bază
E. Prin diluarea monomerilor de bază, monomerii de diluție scad vâscozitatea acestora
643. Următoarele răspunsuri referitoare la umplutura anorganică a rășinilor compozite sunt

adevărate:
A. Este indicat ca particulele umpluturii anorganice să fie cât mai multe și mai mici
B. Dacă particulele sunt mici dare gale ca dimensiune, vâscozitatea va crește
C. Macroumplutura generează rezistență mecanică mare și contracție d epolimerizare mică
D. Microumplutura determină pierderea luciului
E. Microumplutura conține particule de silice coloidală/pirolitică
644. Care din următoarele afirmații referitoare la umplutura anorganică a rășinilor compozite
sunt false:
A. Microumplutura generează rezistență la uzură și luciu persistent
B. Macroumplutura generează rezistență mecanică și rezistență la uzură mare și un luciu
persistent
C. În cantitate mare, amestecul microumpluturii devine fluid
D. Pe lângă micro- și macro- umplutură, umplutura anorganică a rășinilor compozite mai
conține și nanoumplutură
E. Microumplutura conține particule de sticle ale metalelor grele
645. Umplutura anorganică a rășinilor compozite:

A. Conține și agenți de cuplare reprezentați de silani
B. Conține agenți de cuplare care fac legătura dintre faza organică și cea anorganică
C. Nu conține aditivi
D. Conține sisteme de inițiere reprezentate de camforchinonă
E. Are ca și element component umplutura hibridă care este un amestec de mai multe tipuri
de particule
646. Dintre elementele componente ale umpluturii anorganice a rășinilor compozite fac parte
și:
A. Agenții de cuplare cu rol în obținerea unor proprietăți chimice adecvate ale rășinilor
compozite
B. Agenții de cuplare reprezentați de silani
C. Sistemul de inițiere reprezentat de camforchinonă
D. Aditivi
E. Sistemul de inițiere din care fac parte grupările fotoactive
647. Care din următoarele răspunsuri cu privire la proprietățile rășinilor compozite sunt
adevărate:
A. Coeficientul de expansiune termică al rășinilor compozite depinde de compoziția și
ponderea matricei organice: cu cât aceasta este mai mică, cu atât coeficientul crește
B. Cu cât ponderea umpluturii anorganice este mai mare cu atât coeficientul de expansiune
scade
C. Cu cât ponderea de monomeri de diluție crește în matricea organică, cu atât crește
valoarea contracției
D. Viteza reacției de polimerizare este invers proporțională cu valoarea contracției
E. Cu cât viteza reacției de polimerizare este mai mare, cu atât crește valoarea contracției
648. *Elasticitatea ca proprietate a rășinilor compozite:

A. Este foarte importantă pentru restaurările din regiunea ocluzală
B. Are valori direct proporționale cu cele ale modulului de elasticitate
C. Depinde în principal de compoziția și ponderea matricei organice
D. Nu depinde de ponderea umpluturii anorganice
E. În acest context, în regiunea cervicală sunt indicate materiale de restaurare cu elasticitate
mică
649. Principalele proprietăți ale rășinilor compozite:

A. Sunt influențate de structura chimică
B. Din acestea fac parte și rezistența la uzură și rezistența la compresiune
C. Rezistența la compresiune depinde de ponderea și tipul particulelor anorganice
D. Modificările cromatice sunt generate de fisuri în polimer cu desprinderea totală a
umpluturii de rășină
E. Calitatea luciului inițial este în strânsă legătură cu rezistența la uzură
650. Care din următoarele afirmații cu privire la proprietățile rășinilor compozite sunt false:
A. Adâncimea de polimerizare depinde de tipul de monomeri
B. Transluciditatea nu depinde de tipul sistemului de inițiere
C. Pe măsură ce reacția de polimerizare se desfășoară, transluciditatea crește
D. Cu cât particulele de umplutură anorganică sunt mai mici cu atât adâncimea de
polimerizare scade
E. Numărul mare de particule ale umpluturii anorganice împrăștie o cantitate mai mare de
raze
651. Conductivitatea termică a rășinilor compozite:

A. Este apropiată de cea a smalțului
B. Depinde de umplutura anorganică
C. Cu cât ponderea umpluturii anorganice este mai mare, cu atât conductivitatea termică
crește
D. Face parte din principalele proprietăți ale rășinilor compozite
E. Depinde în principal de matricea organică
652. Principalele avantaje ale utilizării rășinilor compozite sunt:

A. Permit realizarea de cavități cu sacrificiu minim de țesut dur
B. Au proprietăți mecanice bune
C. Permit realizarea de obturații cu o fizionomie foarte bună
D. Sunt bune izolatoare termic
E. Proprietățile mecanice la compozitele fluide clasice fără particule nanometrice sunt
excelente
653. Principalele dezavantaje ale folosirii rășinilor compozite sunt:
A. Au contracție de polimerizare mică
B. Contracția de polimerizare nu poate fi compensată de absorbția de apă
C. Nu au aderență intrinsecă ca CIS
D. Coeficientul de expansiune termică liniar este mult mai mic decât al țesuturilor dure
dentare
E. Legăturile cu straturile dure nu se realizează prin adeziune
654. Criteriile de clasificare a rășinilor compozite sunt:

A. Zona din cavitatea bucală unde este necesară folosirea lor
B. Exigențele estetice
C. Tehnica de inserare a rășinilor compozite în cavitate
D. Multe din compozitele actuale nu pot fi folosite atât în zona anterioară cât și în cea
posterioară
E. Regiunea dentară unde vor fi folosite nu are mare importanță
655. După tehnica de aplicare se pot diferenția diferite tipuri de compozite:

A. Aplicate în masă (“bulk”) pentru materiale pastă sau fluide
B. Aplicate prin condensare
C. Aplicate prin injectare
D. În straturi de maxim 2 mm
E. Aplicate prin injectare pentru materiale sub formă de pastă
656. Compozitele fluide:

A. Au elasticitate mică
B. Sunt compozite de elecție pentru restaurările cervicale
C. Există variante clasice cu umplutură micronică
D. Există variante moderne cu umplutură nanometrică
E. La variantele clasice proprietățile sunt net îmbunătățite
657. *Compozitele cu fluiditate scăzută:

A. Au elasticitate mare
B. Sunt compozite vâscoase
C. Sunt materiale de elecție pentru restaurările cavităților din zona cervicală
D. Au o consistență fluidă
E. Nu sunt compozite pastă
Carol Davila, București, 2021, Vol. I, pag.91)
658. Compozitele cu microumplutură:
A. Au o estetică deosebită
B. Au o rezistență mecanică scăzută
C. Absorb mai multă apă
D. Au contracție de polimerizare mare
E. Au o rezistență mică la uzură
659. Nanocompozitele:
A. Prezintă proprietăți mecanice reduse
B. Prezintă o transluciditate foarte mare
C. Au o rezistență foarte bună la uzură
D. Caracterul condensabil este generat de fricțiunea mare dintre particule și matricea
organică
E. Nu se mai folosesc
660. *Compozitele condensabile:

A. Au vâscozitate mică
B. Au proprietăți mecanice slabe
C. Tehnica de aplicare implică un oarecare grad de dificultate
D. Au rezistență scăzută la uzură
E. Condensarea nu asigură o compactare fără goluri
661. Ceromerii:
A. Au proprietăți mecanice reduse
B. Au proprietăți elastice deosebite
C. Au proprietăți mecanice foarte bune
D. Prezintă variante cu contracție de polimerizare redusă și aplicare în masă
E. Proprietățile optice foarte bune sunt date de umplutura cu particule ceramice
662. Compozitele “bulk-fill”:

A. Au o adâncime de polimerizare crescută, în medie de 4mm
B. Au transluciditate crescută
C. “Bulk-fill” de bază înlocuiesc doar masa dentinară
D. Cele “de durată” au rezistență mecanică medie
E. Dezavantajul folosirii lor este dat de aplicarea într-un singur strat care determină formarea
de goluri
Universitară Carol Davila, București, 2021, Vol. I, pagina 93)
663. Ormocerii:
A. Sunt o variantă modificată a rășinilor compozite prin încorporarea silanilor în matricea
organică
B. Nu se folosesc în asociere cu orice sistem adeziv
C. Nu au proprietăți mecanice bune
D. Au utilizări multiple: lineri, baze, obturații de durată
E. Nu se pot folosi în toate tipurile de cavități
664. Care din următoarele afirmații referitoare la CIS sunt false:

A. Sunt cimenturi autopolimerizabile care aderă intrinsec la structura dură dentară
B. Nu realizează schimburi ionice cu structura dentară
C. Aplicarea lor necesită pregătirea structurii dure dentare cu ajutorul acidului ortofosforic
D. Există variante moderne care nu mai necesită condiționare înaintea aplicării
E. Prin condiționare, stratul de detritus dentinar remanent (DDR) este îndepărtat de pe
suprafața dentinară alături de dopurile intratubulare
665. Cimenturile ionomere de sticlă:

A. Sunt cimenturi autopolimerizabile care nu realizează schimburi ionice cu structura dură
dentară
B. Aplicarea lor necesită, în principiu, pregătirea structurii dentare cu acid poliacrilic 10%
C. Aplicarea lor nu se realizează în masă
D. La variantele clasice este indicat ca finisarea să se efectueze imediat după priză
E. La majoritatea produselor (clasice și moderne), suprafața trebuie acoperită cu un lac
protector
666. Cimenturile ionomere de sticlă:

A. Se prezintă în variante armate și variante moderne hibride
B. Variantele moderne sunt doar fotopolimerizabile
C. Proprietățile variantelor hibride sunt îmbunătățite
D. Dezavantajul variantei moderne este că acestea au eliberare mai redusă de fluor
E. Variantele hibride au în componență particule de sticlă cu reactivitate mare
667. Avantajele variantelor clasice ale CIS sunt următoarele:

A. Sunt hidrofobe
B. Permit realizarea unei închideri marginale foarte bune
C. Sunt bune izolatoare termic
D. Nu sunt potrivite pentru restaurările din zonele cervicale
E. Au o eliberare inițială crescută de fluor și lentă pe termen lung
668. Care din următoarele dezavantaje ale CIS clasice sunt false:
A. Rezistența mecanică mai crescută dar duritate mai scăzută decât ale rășinilor compozite
B. Solubilitate crescută
C. Fizionomie redusă
D. Transluciditate crescută
E. Cu toate că amestecul proaspăt este foarte acid, nu determină sensibilitate postoperatorie
669. Cimenturile ionomere modificate cu rășini (CIMR):

A. Au caracteristici mai apropiate de cele ale RDC
B. Sunt materiale fotopolimerizabile hibride
C. Au caracteristici mai apropiate de cele ale CIS
D. Finisarea poate fi făcută imediat după întărire
E. Nu necesită acoperirea cu lac protector
670. Avantajele CIMR sunt:

A. Au rezistență mecanică și duritate scăzută
B. Eliberează fluor
D. Au elasticitate mai bună decât CIS
E. Au coeficient de expansiune termică similar cu cel al dentinei
671. Printre avantajele CIMR se numără:

A. Solubilitatea scăzută
B. Generează sensibilitate postoperatorie iar pH-ul revine mai lent spre neutralitate decât în
cazul CIS
D. Au elasticitate mai bună decât CIS
E. Sunt foarte potrivite pentru restaurările zonei cervicale
672. CIMR au următoarele caracteristici:

A. Componenta lor rășinică determină creșterea rezistenței mecanice
B. Se utilizează frecvent ca lineri sau baze sub rășinile compozite
C. Deși generează sensibilitate postoperatorie pH-ul revine mai rapid spre neutralitate decât
CIS
D. Au o fizionomie comparabilă cu cea a altor materiale cu rășini (compozite)
E. Au un coeficient de expansiune termică mult diferit de cel al dentinei
673. Compomerii:
A. Prezintă doar variante vâscoase
B. Sunt materiale hibride fotopolimerizabile între CIS și RDC
C. Au proprietăți mai apropiate de cele ale materialelor cu rășini
D. Nu necesită pregătirea structurii dentare cu un strat adeziv
E. Prezintă elasticitate scăzută
674. Giomerii:
A. Au ca și componente de bază: matricea organică polimerică și particule de CIS
prepolimerizate
B. Au suprafața modificată “S-PRG” (Surface Pre-Reacted Glass)
C. Eliberează 6 ioni: fluor, aluminiu, bor, siliciu, sodiu și stronțiu
D. Datorită ionilor eliberați au o capacitate crescută de inhibare a formării plăcii bacteriene
E. Nu conțin particule de CIS prepolimerizate
675. Materialele biologic active:

A. Nu au efecte antimicrobiene
B. Au efecte sedative variabile
C. Se aplică în cavități profunde în straturi cu grosime variabilă
D. Sunt doar pe bază de hidroxid de calciu
E. Sunt materiale neodentinogenetice
676. Materialele biologic active au următoarele proprietăți biologice:

A. Calitatea dentinei terțiare produse
B. Capacitatea de sigilare
C. Capacitatea de umectare
D. Gradul de dizolvare în timp
E. Efect sedativ
677. Materialele biologic active autopolimerizabile:

A. Au doar rezistență mecanică scăzută
B. Sunt de două feluri, cu rezistență mecanică scăzută sau crescută
C. Cele cu rezistență mecanică scăzută sigilează slab plaga dentinară
D. Cele cu rezistență mecanică crescută sigilează slab plaga dentinară
E. Cele cu rezistență crescută se aplică în strat subțire
678. Materialele biologic active fotopolimerizabile:

A. Prezintă capacitate de sigilare a plăgii dentinare crescută
B. Au efecte biologice crescute față de omoloagele lor autopolimerizabile
C. Capacitate crescută de sigilare a plăgii dentinare este dată de componenta rășinică
D. Sunt produse cu hidroxid de calciu modificate cu rășini
E. Sunt produse cu silicat de calciu modificat cu rășini
679. Caracteristicile materialelor biologic active autopolimerizabile sunt:

A. Sunt doar cu rezistență mecanică crescută
B. Au efecte biologice reduse față de cele fotopolimerizabile
C. Au rezistență mecanică crescută și scăzută
D. Cele cu rezistență mecanică scăzută trebuie aplicate în strat foarte subțire
E. Au doar rezistență mecanică scăzută
680. Alegeți afirmațiile false cu privire la materialele biologic active:

A. Cele fotopolimerizabile au efecte biologice crescute față de cele autopolimerizabile
B. Cele fotopolimerizabile sunt produse cu hidroxid de calciu modificate cu rășini
C. Cele autopolimerizabile sunt produse cu silicat de calciu modificat cu rășini
D. Au efecte antimicrobiene și sedative variabile
E. Se aplică în cavități profunde în straturi cu grosime variabilă
681. *Leziunile primare din distrofiile dentare:

A. Modificări de dimensiune- microdonție/macrodonție
B. Modificări de culoare
C. Dentinogeneză perfectă
D. Odontodisplazie locală
E. Modificări de evoluție
Carol Davila, București, 2021, vol. I, pag 51)
682. *Dens in dente:

A. Prezintă în interior o cavitate rezultată din invaginarea smalțului
B. Zona de comunicare dintre exterior și cavitate, nu este retentivă
C. Cariile simple apărute aici nu se complică niciodată
D. Apare mai ales la canini
E. Apare mai frecvent la premolari
683. *Distrofiile dentare primare cicatriciale sau stabile sunt modificări de formă:
A. Dens in dente prezintă în interior o cavitate rezultată din invaginarea smalțului
B. Dens in dente nu prezintă in interior o cavitate rezultată din invaginarea smalțului
C. Diagnosticul nu se stabilește cu ajutorul examenului radiologic
D. Dens evaginatul nu prezintă o protuberantă pe suprafața cofermă a dintelui
E. Dintele fuzionat nu este rezultatul unirii a doi dinți vecini la nivel coronar si radicular
Carol Davila, București, 2021, vol. I, pag 51-52)
684. *La erupție dinții prezintă:

A. Sensibilitate ușoară la stimuli reci
B. Nu prezintă sensibilitate la stimuli reci
C. Nu prezintă niciodată sensibilitate accentuată la stimuli reci
D. Nu prezintă sensibilitate la periaj
E. Sensibilitatea la periaj nu este in funcție de grosimea smalțului
685. *Fluoroza dentară:

A. Este o tulburare a dezvoltării smalțului dentar datorate cursului de fluor din sânge în
primii 8 ani de viață
B. Factorii favorizanți nu sunt niciodată factorii de mediu
C. Factorii favorizanți nu sunt factorii individuali
D. Gravitatea aspectului clinic al fluorozei nu este proporțională cu fluorul din sânge
E. Lungimea intervalului de timp în care există exces de fluor sanguin nu este importantă
686. *În funcție de întinderea și caracteristicile zonelor hipoplazice:

A. Pot să deformeze relieful
B. Nu pot deforma relieful
C. Nu prezintă modificări de culoare
D. Nu prezintă modificări de relief ale smalțului
E. Prezintă modificări de structură (discromii)
687. *Modificările de structură generate de factorii perturbatori cu acțiune locală sunt:

A. Leziuni cauzate de afecțiuni ale dinților temporari
B. Nu sunt leziuni cauzate de afecțiuni ale dinților temporari
C. Nu sunt pierderi de structură dură
D. Leziunile nu apar la erupție
E. Nu prezintă în anamneză traumatisme din copilărie
688. *Distrofiile dentare primare evolutive sau active:

A. Sunt anomalii cauzate de factori genetici
B. Sunt anomalii care nu sunt cauzate de factori genetici
C. Celulele dermatoase ameloblastele nu au o structură deficitară, consecutivă a acțiunii
factorilor genetici
D. Leziunile nu implică întreaga suprafață coronară și toți dinții
E. Pacienții nu prezintă afecțiuni generale cu origine genetică
689. *Anomaliile de structură ale smalțului care au cauze genetice:

A. Se numesc amelogeneze perfecte
B. Se numesc amelogeneze imperfecte
C. Interesează ambele dentații
D. Leziunile există pe dinți la erupție
E. Zonele afectate nu sunt de culoare alb-opacă
690. *Anomaliile de structură ale danturii din cauză genetică se numesc dentinogeneze
imperfecte:
A. Dinții au smalț lucios prin care transpare dentina
B. Dinții nu au smalț lucios prin care transpare dentina
C. Smalțul este modificat
D. Legătura smalțului cu dentina nu este deficitară
E. Legătura smalțului cu dentina nu este deficitară, smalțul nu se desprinde de pe dentină,
consecutiv contactelor denta-dentare
691. Leziunile primare din distrofiile dentare apar ca urmare a existenței unor factori
perturbatori în procesul de formare al dintelui și pot fi:
A. Modificări de dimensiune - microdonție / macrodonție
B. Modificări de formă
C. Modificări de structură
D. Odontodisplazie locală
E. Amelogeneză perfectă
Universitară Carol Davila, București, 2021, vol. I, pag 53)
692. Distofiile dentare primare cicatriciale sau stabile sunt determinate de factori perturbatori:
A. Unici
B. Asociați
C. Uneori necunoscuți
D. Multiplii
E. Uneori cunoscuți
693. Distrofiile dentare primare cicatriciale sau stabile sunt anomalii de număr. Dinții
supranumerari pot fi:
A. Incluși sau erupți
B. Inclusia poate fi însoțită de persistența dinților temporari
C. Nu exista modificări de poziție a dinților
D. Bombări ale crestelor alveolare
E. Cel mai puțin frecvent este meziodensul (între incisivii centrali superiori)
694. Distrofiile dentar primare cicatriciale sau stabile sunt modificări de formă:
A. Dens în dente
B. Dens evaginat
C. Dens geminat
D. Dinte fuzionat
E. Nu există dinte cu cuspid suplimentar
695. Distrofiile dentare primare cicatriciale sau stabile sunt modificări de structură:
A. Modificările de structură sunt generate de factori perturbatori cu acțiune generală sau
locală
B. Factori infecțioși
C. Factori endocrini
D. Factori carențiali
E. Factorii perturbatori nu pot acționa la naștere
696. Sindromul de hipomineralizare molar-incisiv (MIH):

A. Este o afecțiune destul de frecventă
B. Nu este o afecțiune frecventă
C. Reprezintă hipomineralizarea smalțului unor dinți permanenți
D. Etiologia este complexă
E. Nu are o etiologie complexă
697. La erupție dinții prezintă:

A. Zone de smalț demineralizat cu aspect de pete alb-cretos
B. Suprafață lucioasă
C. În stadii avansate petele au o suprafață rugoasă
D. În stadiile avansate petele au o suprafață rugoasă de culoare opacă
E. Petele de suprafață rugoasă sunt impregnate cu depozite exogene
698. Modificările de structură generate de factorii de mediu cu acțiune generală:

A. Afectează simultan smalțul și dentina
B. Nu afectează simultan smalțul și dentina
C. Leziunile de la nivelul smalțului sunt întotdeauna mai vizibile
D. Leziunile de la nivelul smalțului nu sunt vizibile
E. Calitatea smalțului de suprafață depinde de factorul perturbator
699. Modificările de structură dentare pot fi:

A. Hipoplazice- modificări cantitative- mai putină matrice organică
B. Hipomineralizați – modificări calitative – mineralizare deficitară
C. Hipoplazice – modificări calitative- mai multă matrice organică
D. Hipomineralizări – modificări calitative- mineralizare bună
E. Hipomineralizări – modificări de culoare
700. Clasificarea leziunilor de uzură se face după mai multe criterii:

A. După distribuție
B. După severitate
C. Distribuția este localizată, generalizată
D. Severitatea este ușoară
E. Severitatea nu este moderată
701. Leziunile de uzură generate de contacte cu factori abrazivi (leziuni de abraziune):

A. Sunt leziuni patologice localizate cervical
B. Sunt generate de o igienă orală corectă
C. Sunt generate de o igienă orală incorectă
D. Periuțe manuale cu perii tari
E. Nu sunt generate de periuțe electrice
702. Leziunile de uzură dentară – leziunile discoidale:

A. Sunt situate mai frecvent vestibular
B. Sunt situate mai rar oral
C. În cadranul din partea laterală a mâinii cu care se realizează periajul
D. În cadranul din partea contralaterală a mâinii cu care se realizează periajul
E. Sunt localizate pe un grup de dinți
Răspuns corect: A; B, D, E (E. Ionescu – Manual pentru rezidențiat – Stomatologie, Ed.
703. Leziunile de uzură dentar – discoidale:

A. Au formă lenticulară
B. Nu au formă lenticulară
C. Sunt pierderi de structură dentară extinsă în suprafață
D. Nu implică fața vestibulară
E. Au profunzime mai redusă
704. Leziunile de abfracție (leziunile cuneiforme):

A. Sunt leziuni patologice
B. Localizate cervical mai frecvent vestibular
C. Sunt localizate mai frecvent oral
D. Sunt localizate mai rar oral
E. Sunt pierderi de structură dură dentară cu aspect de pană

A. Prezintă două planuri
B. Au suprafața internă foarte lucioasă
C. Nu au adâncime variabilă
D. Nu au adâncime variabilă
E. Pot evolua până la decapitarea coroanei

A. Dinții își păstrează frecvent vitalitatea
B. Camera pulpară își micșorează semnificativ dimensiunea
C. Camera pulpară își mărește dimensiunea
D. Pot apărea pe unu sau mai mulți dinți
E. Nu se pot identifica la pacienții cu bruxism
707. Traumatismele sunt reprezentate de:

A. Fisura coronară la nivelul smalțului
B. Fisura coronară fără pierdere de substanță dură dentară
C. Fractură coronară nepenetrantă / necomplicată
D. Fisură coronară la nivelul smalțului, cu pierderi de substanță dură dentară
E. Fractură coronară penetrantă / necomplicată
708. Discromiile exogene (extrinseci):

A. Sunt generate de depuneri pe dinte care pot avea suprafață lucioasă cu morfologie corectă
B. Petele extrinseci pot fi maro, negre, gri, verzi, portocalii sau galbene
C. Petele extrinseci nu pot avea luciu metalic
D. Aceste colorații nu se pot îndepărta după curățarea profesională
E. Cauzele care pot determina apariția discromiilor exogene sunt: coloranți alimentari,
factori poluanți de mediu
709. Discromiile endogene (intrinseci):

A. Sunt modificări de grosime / structură a țesuturilor dure dentare
B. Discromiile apărute înainte de formarea dintelui apa asimetrice
C. Discromiile cu etiologie carioasă apar în timpul sau după formarea dintelui
D. Discromiile apărute după formarea dintelui sunt fiziologice si patologice
E. Discromiile cu etiologie carioasă pot fi localizate generate de caria simplă necavitară, sau
localizate generate de caria simplă cavitară
710. Pătrunderea și cantonarea în structura dură dentară în formare a unor agenți coloranți, pot
determina apariția a două categorii de discromii. Discromiile dobândite pot fi determinate de:
A. Substanțe medicamentoase administrate sistematic – tetraciclină
B. Substanțe utilizate în tratamente dentare – discromie bleu-gri generată de amalgamul de
Ag
C. Discromia nu poate fi dată de gudronul din tutun
D. Discromia din hemoragia dentară
E. Discromia datorată compozitelor
711. Discromiile combinate endo + exogene apar:

A. Apar pe suprafețe rugoase de smalț /dentină se depun treptat depozite extrinseci
B. Pe suprafețe rugoase de smalț ale cariilor noncavitare nu se pot depune depozite
extrinseci.
C. În cazul cariilor cavitare aspectul inițial este în nuanțe maronii, ulterior alb cretos
D. Unele fragmente colorate , pot rămâne în zone demineralizate în profunzime
E. În zona demineralizată din profunzime discromia trece de la aspect alb cretos la maro
deschis
712. Tratamentul cariei simple urmărește:

A. Oprirea în evoluție a leziunilor de la nivelul țesuturilor dure dentare (smalț, dentină,
cement)
B. Tratamentul leziunilor carioase este dependent de gradul de evoluție si extinderea
procesului carios
C. Leziunile carioase incipiente noncavitare necesită o abordare terapeutică convențională
D. Tratamentul convențional al cariei simple cuprinde: tratamentul chirurgical,
medicamentos, restaurator
E. Leziunile carioase incipiente necavitare, necesită o abordare terapeutică neconvențională
713. Obiectivele preparării cavitațiilor sunt:

A. Îndepărtarea substanței dure dentare alterate ireversibil
B. Plasarea limitelor preparației cât mai neconservativ
C. Conformarea și dimensionarea preparației, astfel încât să nu producă fracturarea dintelui
D. Conformarea și dimensionarea preparației, astfel încât sa nu se producă dislocarea
restaurării
E. Plasarea limitelor preparației cât mai conservator
Grile tematica rezidentiat PROTETICA DENTARA
714. *Prevalența lezării iatrogene a dințiilor vecini în timpul preparației este cuprinsă între:
a. 60 – 78 %
b. 50 – 58 %
c. 30 – 35 %
d. 10 – 20 %
e. 45 – 58 %
(Răspuns corect: a pag 198)
715. *Probabilitatea de deschidere accidentală a camerei pulpare în cursul preparārii

dinţilor stâlpi este mai mare la dinții frontali :
a. juxtacingular
b. ocluzal
c. proximal
d. mezial
e. distal
(Răspuns corect: a pag 198)
716. *Plasarea ideală a limitei cervicale a preparației dinţilor stâlpi în protezarea fixā este :
a. supragingivală
b. subgingivală
c. epigingivală
d. la nivelul inserției epiteliale
e. la nivelul șanțului gingival
(Raspuns corect: a pag 199)
717. Irigarea cu apă concomitent cu şlefuirea are următoarele avantaje:

a. răcește suprafața dintelui
b. îndepărtează detritusurile
c. previne desicarea dentinei
d. eliminā folosirea anesteziei locale
e. asigură protecție termică și mecanică
(Răspuns corect: a b c. pag 198)
718. Evitarea lezării accidentale a dinţilor vecini în timpul preparării dinţilor stâlpi, se
asigură prin următoarele metode :
a. matrice metalică de protecţie aplicată interdentar
b. menținerea unei margini proximale de smalț în timpul preparației proximale
c. utilizarea unor freze cilindro-conice cu vârf rotunjit
d. instrumente de mână pentru separația proximală
e. tehnica “slice-cut”
(Răspunsuri corecte: a b d, e pag 198)
719. Factorii care favorizează deschiderea accidentală a camerei pulpare sau / și apariția
îmbolnăvirii pulpare la prepararea dinţilor stâlpi sunt :
a. volum mic coronar
b. volum mic al camerei pulpare
c. leziuni coronare și tratamente preexistente pentru cavități profunde
d. dinți cu patologie de furcație radiculară
e. dinți cu pungi parodontale
(Răspunsuri corecte: a c d e pag 198)
720. Protecția parodonțiului marginal se asigură prin :

a. refacerea contactelor proximale, ambrazurilor și a concavităților anatoforme de
pe fețele laterale
b. refacerea contactelor proximale, ambrazurilor și a convexităților de pe fețele
laterale
c. limita cervicală supragingivală
d. adaptarea marginală precisă
e. relații ocluzale funcționale
(Raspunsuri corecte: b c d e, pag 199)
721. Cauzele supraconturării axiale a protezelor fixe unitare includ:

a. prepararea insuficientă a fețelor axiale
b. respectarea morfologiei naturale
c. repoziționarea protetică a dintelui fără redresare ortodontică prepotential
d. limita cervicală pregătită suficient
e. lipsa reproducerii pe restaurările protetice a șanțului interradicular la molarii
mandibulari la care acesta este vizibil
(Răspunsuri corecte: a c e, pag 199)
722. Adaptarea marginală corectă a restaurărilor protetice fixe unidentare:

a. contribuie la profilaxia cariei radiculare
b. presupune existența unui hiatus dento-protetic de 20 – 50 microni
c. constā în adaptări marginale de sub 10 microni pentru margini metalice
d. constā în adaptări marginale de sub 50 microni pentru margini ceramice
e. un hiatus dento – protetic de până la 120 microni este considerat clinic
acceptabil
(Răspunsuri corecte: c d e, pag 199)
723. Dezavantajele limitei cervicale subgingivale în protezarea fixā unitarā sunt

reprezentate de:
a. lezarea accidentală a inserției epiteliale
b. acces și vizibilitate facile
c. necesitatea efectuării evicțiunii gingivale înainte de preparare, în special la
dinții cu biotip gingival subțire
d. măsuri suplimentare de control al fluidelor bucale în faza de cimentare finală
e. acces și vizibilitate dificile
(Răspunsuri corecte : a c d e, pag.199)
724. *Portamprenta cu contact marginal:

a. pāstreazā contactul pe o distantā de 2 mm de la periferia câmpului protetic
b. este apropiată de câmp la periferia acesteia
c. pāstreazā contactul pe o distanța de 4 mm de la periferia câmpului protetic
d. este distanțată de câmp în afara marginilor port-amprentei
e. este apropiată de câmp în în afara marginilor port-amprentei
(Rāspuns corect: d. pag 263)
725. Butonii de distanțare în cazul port-amprentelor complet distanțate se plasează în
dreptul:
a. incisivilor centrali și molarilor secunzi pe fața mucozală a port-amprentei
b. premolarilor
c. incisivilor laterali și molarilor de 6 ani
d. molarilor de 6 ani și incisivilor centrali
e. doar la nivelul molarilor de 6 ani
(Rāspuns corect: c pag 263)
726. Alegeți varianta afirmativă pentru testele funcționale Franz Herbst efectuate în zona
maxilarului:
a. deschiderea ușoară a gurii, pune în tensiune periferia câmpului protetic la
nivelul premolarului prim și al premolarului secund
b. mobilizarea centrală a cîmpului protetic în zona distală prin probe Valsalva,
tuse, test fonetic”ah’’
c. deschiderea ușoară a gurii realizează modelarea la nivelul pungii Einsering,
prin punerea în tensiune a ligamentului pterigomandibular
d. sugere, suflat, fluierat, sărut, modelează marginile port-amprentei în zona
vestibulară frontală; se realizează o tracțiune spre exterior a plicii alveolo-jugale
e. deschiderea ușoară a gurii, pune în tensiune periferia câmpului protetic la
nivelul premolarului 2 și al molarului 1
(Răspunsuri corecte: d, e. pag 264)
727. Amprentele funcționale de decompresiune sunt:

a. destinate câmpurilor dure
b. rezervate câmpurilor protetice moi
c. utilizează materiale cu vâscozitate crescută
d. utilizează materiale fluide
e. utilizează port-amprente la distanță
(Răspunsuri corecte: b, d, e. pag 263)
728. *Care sunt testele aplicate dupā Hromatka pentru realizarea unei proteze mandibulare
extinse în zona linguală:
a. teste fonetice
b. teste de masticație
c. amprenta de deglutiție
d. mișcări combinate
e. teste fonetice Harve
(Rāspuns corect: c .pag 265)
729. Urmātoarele mişcāri realizate de pacient la amprentarea funcțională a mandibulei, nu

aparţin testelor lui Franz Herbst:
a. umezirea roșului buzelor (de la o comisurā la alta), modelează zona
genioglosului în dreptul molarilor
b. sugere, fluierat, modelează zona vestibulară laterală
c. deschiderea largă a gurii, modelează zona distală a pungii Fish, versantul
vestibular al tuberculului piriform prin contracția marginii anterioare a maseterului;
se pune în tensiune ligamentul pterigomandibular
d. umezirea roșului buzelor (de la o comisurp la alta), modelează zona
milohioidiană în dreptul molarilor
e. deschiderea largă a gurii, modelează zona distală a pungii Fish, versantul
vestibular al tuberculului piriform prin contracția marginii posterioare a maseterului;
se pune în tensiune ligamentul pterygomandibular
(Rāspunsri cirecte: a, b, e. pag 264)
730. Amprentarea funcționalā a câmpului protetic edentat parțial, va ţine cont de:
a. rapoartele marginilor port-amprentei cu zona de mucoasă mobilă
b. existența concomitentă a unor proteze fixe și a unor breșe edentate
c. alternanța suportului muco-osos și dento-parodontal
d. prezența retentivităților
e. modelarea marginalā a lingurii pentru obţinerea succiunii.
(Răspunsuri corecte: b, c, d. pag 265)
18.Poggioli a descris o serie de materiale de amprentă folosite pentru amprentarea

funcționalā a câmpului protetic edentat parțial întins:
a. materiale elastice (polieteri, mucoseal, thiocauciucuri)
b. materiale rigide (ceruri, materiale cu priză retard, acrilat)
c. materiale semirigide (termoplastice, ceruri, eugenat de zinc)
d. materiale rigide (mucoseal, acrilat)
e. materiale elastice (siliconi, polieteri, materiale cu prizā retard)
(Răspunsuri corecte:: c, d, e. pag 265)
731. Pentru amprentarea funcţionalā a câmpului protetic cu edentatii parţiale extinse se

foloseşte port-amprenta:
a. decupată dentar
b. decupată vestibular
c. decupată incizal
d. decupată lingual
e. individuală decupatā distal
(Răspunsuri corecte: a,b c. pag 266)
732. Mișcările efectuate de pacient în amprentarea funcțională pot fi mişcāri:

a. funcționale periferice și centrale
b. efectuate în timpul exercitării funcțiilor ADM
c. sugerate, comandate şi dirijate de medic (cele mai uzuale)
d. necesare în cazul hipotoniilor musculare sau în imposibilitatea coordonării
unor grupe musculare
e. efectuate atât în timpul adaptării port-amprentei individuale cât și în timpul
amprentării funcționale periferice și centrale
(Rāspuns corect: a, b, c, e pag 264)
733. *Materialele de amprentā folosite în protezarea fixā pot fi:

a. semirigide ireversibile (ghips, acrilat, ceruri bucoplastice)
b. elastice reversibile (hidrocoloizii, compoundurile)
c. elastice ireversibile (siliconi, polieteri)
d. hidrocoloizii ireversibili folosiţi pentru amprentarea dinţilor stâlpi
e. toate variantele anterioare sunt corecte
(Rāspuns corect: c, pag 210)
734. Urmatoarele materiale se folosesc în protetica fixā pentru amprentarea funcţionalā:

a. polisulfuri
b. siliconi de condensare
c. siliconi de aditie
d. hidrocoloizi ireversibili
e. vinil polieter siliconi
(Rāspuns corect: a,b,c,e. pag 210)
735. *Urmatoarele materiale se folosesc pentru amprentarea preliminarā:

a. vinil polieter siliconi
b. polisulfuri
c. hidrocoloizi ireversibili
d. siliconi de aditie
e. siliconi de condensare
(Rāpuns corect: c. pag 210)
736. Dintre avantajele polisulfidelor (tiocauciucuri), amintim:

a. reproducere excelenta a detaliilor campului protetic
b. elasticitate buna
c. rezistenta la rupere mare
d. capacitate de umectare bunā
e. timp de lucru limitat
(Raspunsuri corecte: a, b, c. d. pag 211)
737. Avantajele siliconilor de condensare sunt:

a. timp de prizā scurt
b. inodori
c. elasticitate foarte bunā
d. rezistenţā la rupere bunā
e. extrem de hidrofobi
(Raspunsuri corecte: a;b;c;d . pag 210)-pag 211
738. Avantajele siliconilor de aditie sunt:

a. gust neutru
b. timp de prizā scurt
c. timp de priza lung
d. hidrofobi
e. stabilitate dimensionala excelentā
(Raspuns corect: a, b, e .pag 211)
739. Dezavantajele siliconilor de adiţie sunt:

a. timp de prizā scurt
b. hidrofobi
c. preţ ridicat
d. capacitate de umectare scazutā
e. priza inhibatā de unele substanţe astringente
(Raspuns corect: b,c,d,e pag 211)
740. *Polieterii au urmatoarele avantaje

a. timp de prizā foarte lung;
b. stabilitate dimensionala excelentā;
c. imbibitie;
d. sunt scumpi;
e. rigiditate foarte mare
(Raspunsuri corect: a. pag 211)-raspuns corect : b
741. Polieterii prezintā urmatoarele dezavantaje:

a. hidrofili
b. timp de prizā scurt
c. rigiditate foarte mare
d. imbibitie
e. scumpi
(Rāspunsuri corecte: c;d,e. pag 211)
742. Vinil polieter siliconii:

a. combina proprietatile siliconilor de aditie cu ale polisulfurilor
b. combina proprietatile siliconilor de aditie cu ale polieterilor
c. au fost introdusi in 2019
d. au fost introdusi in 1999
e. au fost introdusi in 2009
(Raspunsuri corecte: b; e. pag 211)
743. *Decalajul sagital între feţele palatinale ale frontalilor superiori şi cele vestilbulare ale
frontalilor inferiori în poziţia de intercuspidare maximā poarta denumirea de:
a. Prognatism mandibular
b. Retrognatism mandibular
c. Overbite
d. Overjet
e. Poziţie posturalā
(raspuns corect: D; pag.178)
744. * Factorul de miscare reprezintā:

a. Repartizarea uniforma a solicitarilor ocluzale
b. Alunecarea dento-dentara fara obstacole
c. Existenţa unui “lācaş” în care sunt aplicaţi pintenii ocluzali
d. Absenţa edentatiilor
e. Dezocluzia dintilor cuspidati in miscarile propulsive
(raspuns corect: B; *pag 179)
745. Ghidarea mandibulei cu contactare dento-dentara în cursul mişcārilor de lateralitate

este sarcina preluatā de:):
a. Muschiul pterigoidian lateral
b. Articulatia temporo-mandibularā
c. Faţa palatinalā a caninului superior de partea activa
d. Faţa palatinala a caninului superior de partea inactiva
e. Pantele orale ale cuspizilor vestibulari maxilari
(raspunsuri corecte: C, E; pag.180)
746. Cuspizii inactivi:

a. Se numesc si cuspizi de echilibru
b. Sunt reprezentati de cuspizii vestibulari la maxilar
c. Sunt reprezentati de cuspizii palatinali la maxilar
d. Sunt reprezentati de cuspizii vestibulari mandibular
e. Anuleaza componentele orizontale ale forţelor ocluzale.
(raspunsuri corecte: A; B; E; pag. 178)
747. Stopurile ocluzale de clasa a III-a:

a. Sunt reprezentate de cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor superiori
care contacteazā cu fosetele distale ale dinţilor omologi inferiori
b. Sunt reprezentate de marginile libere ale incisivilor mandibulari care se
sprijinā pe faţa palatinalā a incisivilor maxilari
c. Cuspizii mezio-palatinali superiori contacteaza cu fosetele centrale antagoniste
d. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a si a III-a nu se modifica şi
rapoartele de contactare dento-dentara
e. În edentaţia parţialā extinsā nu se modifica şi rapoartele de contactare dento-
dentara
(rāspunsuri corecte: A; C; pag. 178)
748. Factorul forta dupā Körber:

a. Se referā la muschii mobilizatori ai mandibulei
b. Se referā la forţa cu care sunt secţionate alimentele în timpul actului masticator
c. Se referā la repartizarea uniforma a solicitarilor ocluzale
d. Este unul dintre cele 6 criterii care stau la baza ocluziei funcţionale
e. Apare doar la pacientii cu bruxism.
(raspunsuri corecte: C, D; pag:179)
749. Urmatoarele afirmaţii referitoare la stopurile ocluzale, sunt adevarate:

a. Permit alunecarea mandibulei fārā impacte
b. Realizeazā uzura dentarā fiziologicā
c. Reduc uzura dentarā fiziologicā
d. Trebuie sā fie simetrice si simultane
e. Trebuie sā fie stabile şi multiple
(raspunsuri corecte: A, B, D, E; pag 179)
750. * Contactele care determinā devierea mandibulei în propulsive se numesc:

a. contacte premature
b. interferenţe ocluzale
c. interferenţe active situate în zona laterelā
d. interferenţe active situate în zona frontalā
e. interferenţe pasive situate în zona frontalā
(Rāspuns corect: d, pag. 180)
750. Ghidarea mandibulei cu contactare dento-dentara în cursul mişcārilor de lateralitate:
a. Este sarcina preluata de fata palatinala a caninului superior de partea activa
b. Este sarcina preluata de fata palatinala a caninului superior de partea inactiva
c. Este sarcina preluata de cuspidul palatinal al premolarului prim superior, daca
acesta este mai pronuntat decat cuspidul caninului
d. Este tipul de ghidaj cel mai des intalnit
e. Niciuna de mai sus.
(raspunsuri corecte: A, D; pag 180)
751. In mişcarea de propulsie, sunt adevarate urmatoarele:

a. Dintii anteriori trebuie sa realizeze dezocluzia totala a dintilor cuspidaţi
b. Dintii posteriori trebuie sā fie în ocluzie
c. In poziţia de propulsie, condilii prezintā o foarte bunā susţinere în cavitatea
glenoidā
d. Dintii frontali, situati departe de punctul de aplicare al forţelor musculare, sunt
destinaţi rolului de secţionare al alimentelor
e. Toate de mai sus
(raspunsuri corecte: a, d; pag: 180)
752. Menținerea:
a. Se referă la caracteristicile preparației dentare care se opun desprinderii
restaurării în axul de inserție
b. Se referă la caracteristicile preparației dentare care se opun forțelor cu
componentă orizontală, functionale sau parafuncționale
c. este redusā în cazul preparațiilor cu conicitate ocluzală
d. poate fi augmentată prin lustruirea intradosului restaurării
e. este asiguratā de o preparaţie coronarā cu convergenţā de 30°
(Răspunsuri corecte: a, c. pag 200)
753. Retenția poate fi augmentată prin:

a. Sablarea intradosului restaurării
b. Rugozitatea preparației dentare
c. Utilizarea tehnicilor de cimentare convenționale
d. Utilizarea tehnicilor de cimentare adezive
e. Lustruirea suprafețelor dentare
(pag 200 Răspunsuri corecte: a, d)
754. Rezistența structurală se referă la:

a. Deformarea restaurării
b. Prevenirea uzurii
c. Prevenirea desprinderii materialelor stratificate
d. Prevenirea fracturării materialelor de restaurare
e. Caracteristicile preparației
(pag 200 Răspunsuri corecte: b, c, d)
755. Stabilitatea este:

a. Direct proportională cu înălțimea preparației
b. Invers proporțională cu diametrul bontului protetic
c. Invers proporțională cu convergența ocluzală a preparației
d. Direct proporțională cu diametrul bontului protetic
e. Invers proporțională cu înălțimea preparației
(pag 200, Răspunsuri corecte: a, b, c)
756. Principiul estetic de preparare presupune:

a. Vizibilitate minima a metalului
b. Asigurarea unei grosimi minime a ceramicii
c. Suprafețe ocluzale de ceramică
d. Margini inaccesibile vederii directe
e. Asigurarea unei grosimi maxime a ceramicii
(pag 202 Răspunsuri corecte: a, c, d, e)
757. Metodele de obținere a restaurarilor indirecte din răsini composite sunt:

a. Direct-indirect
b. Conventional direct
c. CAD-CAM
d. Convenţionale de duratā
e. Conventional indirect
(pag 202 Răspunsuri corecte: a, c, e)
758. Rezistența structurală a restaurărilor metalo-ceramice:
a. Este influențată de calitatea execuției tehnice de laborator care vizează mai ales
interfața metal-ceramică
b. Este influențată de respectarea unor reguli de preparare
c. de reducerea la dinții frontali de 1,5 mm lingual și 2 mm incizal
d. Este adiguratā de reducerea la dinții laterali de 2 mm din cuspizii de ghidaj și
2,5 mm din cuspizii de sprijin
e. Contactul ocluzal poate fi plasat pe metal sau pe ceramicā
(pag 202, Răspunsuri corecte: a, b, d, e)
759. *Ceramicile cu matrice vitroasă pe bază de disilicat de litiu și derivate din acestea:
a. Se realizează doar prin presare
b. Se pot realiza structuri sau monolithic
c. Nu sunt gravabile cu HF
d. Se pot realiza punti de întindere mare
e. Se realizeaza doar CAD-CAM
(pag.201, Răspuns corect: b)
760. *Ceramicile cu matrice organică:

a. Sunt gravabile cu HF
b. Nu sunt gravabile cu HF (cu excepția vitroceramicilor)
c. Nu se utilizează prin tehnologia CAD-CAM
d. Coroanele total ceramice din ceramicā feldspatică, ceramicā cu disilicat de litiu
și zirconia cu disilicat de litiu necesită grosimi de 1,5 mm ocluzal/incisal
e. Coroanele total ceramice din ceramicā feldspatică, ceramicā cu disilicat de litiu
și zirconia cu disilicat de litiu necesită grosimi de 2,5 mm ocluzal/incisal
(pag 201 Răspuns corect: b)
761. Stabilitatea:
a. Se referă la caracteristicile preparației dentare care se opun desprinderii
restaurării în axul de inserție
b. Se referă la caracteristicile preparației dentare care se opun forțelor cu
componentă verticală, funcționale sau parafuncționale
c. Se referă la caracteristicile preparației dentare care se opun forțelor cu
componentă orizontală, funcționale sau parafuncționale
d. Casetele şi şanţurile laterale cresc stabilitatea.
e. Este invers proporțională cu înălțimea preparației
(pag 200 Răspunsuri corecte: c, d)
762. * Manevra de determinare a RC care constā în compresiunea maseterului bilateral,

este:
a. manevra maseterina Green
b. metoda Patterson
c. metoda maseterina Carl
d. manevra maseterina Gysi
e. stimularea reflexului de ocluzie molara
(Raspuns corect d; pag.268)
763. * Absenţa molarilor de minte şi a molarilor de 12 ani în edentaţia cl I Kennedy, se

protezeazā astfel:
a. se protezeazā frecvent cu proteze mobile pentru o igiena mai facilā
b. nu se protezeazā din cauza activārii dificile a croşetelor în zona posterioarā
c. se preferā protezarea provizorie
d. se protezeazā destul de rar cu proteze mobile
e. nu se protezeazā din cauza accesului dificil
(Rāspuns corect d; pag.273)
764. * Adaptarea imediatā a pacienţilor purtātori de proteze mobilizabile:

a. are loc in prima saptamanā dupā inserţia protezei
b. are loc în prima zi de utilizare a protezei
c. are loc la primul contact al pacientului cu proteza finitā
d. dureaza 30 de zile de la inserţia protezei
e. este aceeaşi cu adaptarea primarā
(Rāspus corect c; pag 271)
765. Etapa de adaptare secundarā cu proteza parțialā amovibilā:

a. se realizeaza în prima saptamanā dupā inserţia protezei
b. se realizeaza în prima zi dupā inserţia protezei
c. dureaza 30 de zile dupa insertia protezei
d. este perioada în care se consolideazā tot ceea ce s-a realizat în etapele
anterioare
e. pacientul nu se va mai prezenta la control în aceasta etapā
(Rāspunsuri corecte: C,D; pag.272)
766. Adaptarea protezei mobile:

a. se realizeaza in etape
b. este de 4 tipuri: adaptarea imediatā, primarā, secundară, terţiarā
c. este de 3 tipuri: adaptarea primarā, secundarā şi tertiarā
d. este de 4 tipuri: adaptare imediatā, primarā, secundarā si tardivā
e. este de 3 tipuri: primarā, secundarā si tardivā
(Rāspunsuri corecte:A, D; pag.271)
767. In edentatia parţialā întinsā, stabilizarea protezei este realizatā de:
a. elementele componente ale croşetelor
b. croşetul continuu
c. conectorii secundari
d. conectorii principali
e. zona distalā a bazei protetice
(Rāspunsuri corecte:A,B,D; pag.274)
768. Pentru edentaţia uniterminalā redusā sunt urmatoarele variante terapeutice:

a. proteza acrilicā de urgenţā
b. proteza parţialā scheletatā (PPAS)
c. proteza parţialā mobilizabilā acrilicā (PPMA)
d. proteza metalicā cu miniconector
e. potezā fixā cu extensie distalā.
(A,B,C,D; pag.277)
769. Verificarea clinicā a machetei cu dinţi:

a. se face in 3 etape
b. se face numai pe modelul montat in articulatorul parţial programabil
c. se efectuează în douā etape
d. etapele sunt: extraoral şi intraoral
e. stabilitatea dinamicā se verifica prin teste de basculare sagitalā şi transversalā.
(C,D. E; pag.270-271)
770. Verificarea extraoralā a adaptārii protezei parţiale amovibile:

a. se va efectua înainte de venirea pacientului
b. se va efectua în faţa pacientului
c. se apreciaza corectitudinea execuţiei tehnice a bazei
d. se va degresa în prealabil cu alcool sau neofalinā
e. se apreciaza corectitudinea execuţiei şi lustruirea
(A,C,E; pag.271)
771. Principalele repere necesare alegerii dintilor artificiali sunt urmatoarele:

a. linia mediana
b. linia oblicā internā
c. linia caninilor
d. linia oblicā externā
e. linia surâsului
(A,C,E; pag.269)
772. Cum poate fi investigată paraclinic mucoasa orală?

a. testul la vit. C
b. examenul bacteriologic
c. examenul anatomopatologic
d. examenul stomatoscopic
e. testul la vit. D
(Răspuns corect - a,b,c,d,pag.245)
773. Investigarea unităților dento-parodontale se poate realiza paraclinic utilizând

a. modelul de studiu
b. investigațiile imagistice
c. modelul duplicat
d. modelul preliminar
e. examenul clinic
(Răspuns corect – a,b, pag.245-246)
774. ATM poate fi investigată paraclinic utilizând:

a. radiografia simplă
b. artrografia temporo-mandibulară
c. artroscopia cu fibră optică
d. rezonanța magnetică nucleară
e. palparea
(Răspuns corect – a,b,c,d , pag.246)
775. Examinarea paraclinică a relațiilor mandibulo-craniene se realizează cu ajutorul:

a. simulatoarelor
b. articulatoarelor
c. cheilor de ocluzie
d. arcurilor faciale
e. paralelografului
(Răspuns corect – a,b,c,d pag.246)
776. Ocluzia dentară poate fi examinată prin:

a. examenul gnatosonic
b. examenul gnatofonic
c. analiza T-Scan
d. palpare
e. examen bacteriologic
(Răspuns corect -a,b,c pag.246)
777. Mandibulokineziografia se realizează prin:

a. teste de mișcare mandibulară
b. înregistrarea diagramei Posselt
c. investigarea mișcărilor funcționale
d. teste de salivă
e. investigarea poziţei posturale
(Răspuns corect – a,b,c, pag.246)
778. Care sunt examenele paraclinice generale ce se pot realiza în cabinetul stomatologic?
a. măsurarea tensiunii arteriale
b. determinarea nivelului de glucoză în sânge
c. testul la vit. C
d. investigații imagistice
e. testul la vit. D
(Răspuns corect – a,b,c pag.245)
779. *Ce este mandibulokineziografia? Este o metodā ce permite:

a. înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare
b. înregistrarea tridimensională a dinamicii maxilare
c. înregistrarea tridimensională a RC
d. înregistrarea tridimensională a PIM
e. înregistrarea ocluziei dentare
(Răspuns corect – a pag.246)
780. *Mucoasa orală poate fi investigată paraclinic prin:

a. test la vit. C
b. test la vit. A
c. test la vit. D
d. test la vit. B6
e. test la vit. B12
(Răspuns corect – a. pag.245)
781. Examenul radiografic complementar în medicina dentarā foloseşte:

a. radiografia retro-dento- alveolarā
b. radiografia digitalā
c radiografia panoramicā
d. cefalometria
e. T-scan
(Răspunsuri corecte – a, b c, d, pag.246)
782. Țesutul odontal se examinează prin:

a. Palpare
b. Inspecție
c. Percuție
d. Auscultație
e. Teste biochimice
(Raspuns corect: a,b,c, pg 241)
783. La examinarea suportului parodontal prin palpare, inspecție, sondaj se observa

următorii parametri:
a. Aspectul gingiei
b. Aspectul mucoasei jugale
c. Existența sângerării la sondaj
d. Mobilitatea dentară
e. Prezența restaurărilor coronare
(Raspuns corect: a,c,d, pg 241)
784. * Spatiul protetic potențial este reprezentat de:

a. Spatiul protetic potențial este reprezentat doar de spatiul edentat delimitat
mezial si distal de dintii restanți
b. Spatiul protetic potențial este reprezentat de spatiul edentat delimitat mezial si
distal de dinti, cât și de spațiul edentat nelimitat mezial sau distal de dinti
c. Spatiul protetic potențial este reprezentat doar de spațiul edentat nelimitat
mezial sau distal de dinti
d. Spatiul protetic potențial este reprezentat de spațiul edentat limitat vestibular
sau distal de dinti
e. Spatiul protetic potențial este reprezentat doar de spatiul edentat limitat
cervical si incizal de dintii restanți
(Raspuns corect: b, pg 241)
785. La examinarea intraorală a crestei edentate se va analiza:

a. Înalțimea crestei
b. Lațimea crestei
c. Forma de secțiune
d. Densitatea tesutului osos
e. Orientarea
(Raspuns corect: a,b,c,e pg 241)
786. *
În cuantificarea aspectelor crestelor edentate în cazul edentatului parțial este
utilă:
a. Indicii Lejoyeux
b. Clasificarea Atwood
c. Clasificarea Kennedy
d. Clasificarea Spee-Balkwill
e. Clasificarea Christensen
(Raspuns corect: b, pg 241)
787. În cazul suportul parodontal se analizează următorii parametri:

a. Existența sângerării la sondaj
b. Mobilitate dentară
c. Prezența patologiei periapicale
d. Prezența stopurilor ocluzale simetrice, simultane
e. Aspectul gingiei
(Raspuns corect: a,b,e, pg 241)
788. În cazul edentațiilor maxilare sau mandibulare aprecierea suportului osos se

poate face utilizând indicii de atrofie:
a. Schroeder la mandibulă
b. Schroeder la maxilar
c. Koller-Russov la mandibulă
d. Koller-Russov la maxilar
e. Schroeder-Russov la maxilar
(Raspuns corect: b,c pg 242)
789. In cadrul examenului clinic al pacientului edentat parțial, la nivelul bolții

palatine se vor aprecia:
a. Papila bunoida
b. Proeminența suturii mediene
c. Tuberculul piriform
d. Reliefarea si simetria rugilor palatine
e. Creasta milohioidiana
(Raspuns corect: a,b,d pg 242)
790. În scopul stabilirii unui diagnostic și plan de tratament, se impune analiza si
cuantificarea următorilor parametri ocluzali:
a. Particularitățile cuspizilor de sprijin
b. Particularitățile cuspizilor de ghidaj
c. Curba de ocluzie sagitala (Schroeder)
d. Curbura frontala
e. Morfologia ariilor cervicale
(Raspuns corect: a,b,d pg 243)
791. Într-o ocluzie ideală contactele dento-dentare trebuie sa fie:

a. Multiple
b. Uniform distribuite
c. Să se realizeze între suprafețe netede și convexe
d. Să nu se realizeze între 2 suprafețe convexe
e. Stabile
(Raspuns corect: a,b,c,e pg243)
792. Într-o ocluzie ideală contactele dento-dentare pot sa fie de tipul:

a. Cuspid –fosă
b. Cuspid –cuspid
c. Cuspid - pantă
d. Margine incizală-suprafață palatinală
e. Margine incizală-cuspid
(Raspuns corect: a,d, pg243)
793. *Într-o ocluzie normală ideală, contactele dento-dentare ar trebui să

corespundă unor parametri:
a. să fie uniform și armonios distribuite pe doar o hemiarcadă
b. cu localizare imprecisă
c. să fie unice
d. să fie multiple
e. să se realizeze între suprafețe netede
raspuns corect : D, pag 243-raspunsuri corecte: D, E
794. *Traiectoria centrică descrie :

a. Faza inițiala a mișcării de închidere mandibulară
b. Faza intermediară a mișcării de închidere mandibulară
c. Faza finală a mișcării de deschidere mandibulară
d. Faza finală a mișcării de închidere mandibulară
e. Faza inițială a mișcării de închidere maxilară
Raspuns corect : D, pag 243
795. *Fenomenul Christensen în zona laterală constă în :

a. Producerea dezocluziei dinților anteriori, pe partea inactivă
b. Producerea dezocluziei dinților laterali, pe partea activă
c. Producerea dezocluziei dinților laterali, pe partea inactivă
d. Producerea dezocluziei dinților anteriori, pe partea activă
e. Producerea dezocluziei tuturor dinților, pe partea inactivă
Raspuns corect : C, pag 244
796. Inducerea corectă a poziției de postură a mandibulei se verifică prin

următoarele reperele:
a. spațiul de inocluzie fiziologică se examinează atât în zona frontală (1 - 3mm), cât și
laterală (1,5 - 2,5 mm)
b. spațiul de inocluzie fiziologică se examinează atât în zona frontală (2 - 4mm), cât și
laterală (1,8 - 2,7 mm)
c. prin trasarea cu un creion pe fața vestibulară a incisivilor mandibulari a unei linii ce
corespunde marginii incizale a incisivilor superiori, cu mandibula poziționată in IM, apoi
în RC
d. prin trasarea cu un creion pe fața vestibulară a incisivilor mandibulari a unei linii ce
corespunde marginii incizale a incisivilor superiori, cu mandibula poziționată in IM, apoi
în RP
e. prin trasarea cu un creion pe fața linguală a incisivilor mandibulari a unei linii ce
corespunde marginii incizale a incisivilor superiori, cu mandibula pozitionata in IM, apoi
in RP
Raspunsuri corecte : B, D, pag 244
797. Tulburarea funcției masticatorii se reflectă în :

a. scăderea eficienței masticației
b. creșterea eficienței masticației
c. limitarea ariei masticatorii datorită blocajelor ocluzale
d. masticația bilaterala
e. tulburarea ciclurilor masticatorii care apar modificate ca frecvență, număr, traiectorie
Raspunsuri corecte : A, C, E pag 244
798. Ce se poate evidenția în examinarea deglutiției?

a. persistența deglutiției adulte
b. persistența deglutiției infantile
c. traumatizarea excesivă nearticulară în absenta tamponului ocluzal
d. traumatizarea excesivă prin contacte premature
e. traumatizarea excesiva articulară în absența tamponului ocluzal
Raspunsuri corecte: B, D, E, pag 244-245
799. Pentru determinarea stării de igienă a pacientului, se vor utiliza revelatori de

placă pe următoarele suprafețe :
a. fețele vestibulare ale dinților 1.5, 1.1, 2.2
b. fețele vestibulare ale dinților 1.6, 1.1, 2.1
c. fețele vestibulare ale dinților 1.6, 1.2, 2.1
d. fețele orale ale dinților 3.7, 3.2, 4.1
e. fețele orale ale dinților 3.6, 3.2, 4.1
Raspunsuri corecte: C, E, pag 245
800. Rolul examenelor paraclinice în edentația parțiala este de a:

a. preciza limitele unor leziuni decelate la examenul clinic
b. oferi un plus de informații cu privire la stabilirea stării inițiale dentare
c. oferi un plus de informații cu privire la stabilirea diagnosticului
d. orienta medicul spre un plan de tratament intermediar
e. orienta medicul spre un plan de tratament adecvat
Raspunsuri corecte : A, C, E, pag 245
801. Afecțiunile sistemice cu manifestări la nivelul cavității orale ce impun

evaluarea suplimentară a stării generale a pacientului sunt :
a. alergii
b. tulburari endocrine
c. boli hematologice
d. tulburări cardiace
e. tulburări ale metabolismului
Raspunsuri corecte : A, B, C, E, pag 245
802. Examenele complementare la pacientul tânăr edentat parțial atunci când se

decelează formațiuni patologice se adresează:
a. mucoasei gingivale
b. mucoasei orale
c. componentelor muco-dentare
d. componentelor muco-osoase
e. relatiilor mandibulo-cervicale
Raspunsuri corecte: B,D pag 245
803. Coroanele metalice de acoperire totala sunt indicate:

a. incisivi centrali cu distructii coronare
b. molari si premolari cu distrucții coronare severe
c. canini care prezinta fractura
d. dinti laterali cu inaltime coronara mica
e. imobilizarea dintilor laterali parodontotici
(Raspunsuri corecte: b;d;e.) pagini 206-209-pag 206
804. Avantajele coroanelor metalo-ceramice sunt reprezentate de:
a. longevitate
b. rezistenta mecanica
c. efect inestetic cauzat de culoarea metalului
d. estetica
e. indicate pe orice dinte
(Raspunsuri corecte: a;b;d;e.)-pag 206
805. * Care dintre urmatoarele variante reprezinta optiunea de electie pentru o

estetica naturala a restaurarilor?
a. coroana metalica
b. coroana metalo-ceramica
c. coroana integral ceramica
d. coroana ecuatoriala
e. coroana monolitica din zirconia
(Raspuns corect: c)-pag 207
806. Protezarea edentatiilor este necesara pentru:
a. restaurarea functionala a aparatului dento-maxilar
b. refacerea aspectului estetic
c. refacerea functiei masticatorii
d. refacerea functiei fonetice
e. asanarea focarelor dento-parodontale
(Raspuns corect: a b c d)-pag 207
807. Tratamentul protetic la pacientii cu mobilitate dentara urmareste:

a. eliminarea mobilitatii dentare
b. controlul inflamatiei parodontale
c. limitarea solicitarilor excesive
d. limitarea agravarii mobilitatii
e. adaugare de noi solicitari
(Raspunsuri corecte: b;c;d)-pag 208
808. Corpurile de punte situate in zonele de curbura ale arcadelor:

a. induc la nivelul dintilor stalpi solicitari de basculare
b. induc la nivelul dintilor stalpi solicitari de intruzie
c. se indica evitarea ghidajelor pe corpurile de punte
d. se recomada realizarea ghidajelor pe corpurile de punte
e. necesita utilizarea de dinti stalpi suplimentari
(Raspunsuri corecte: a;c;e)-pag 208
809. Conectorii puntilor dentare trebuie:

a. sa fie rigizi
b. sa fie in forma de “J” pe sectiune
c. sa asigure rezistenta
d. sa asigure mobilitate dentara fiziologica
e. sa nu asigure mobilitate dentara fiziologica
(Raspunsuri corecte: a;c;d)-pag 208
810. Restaurările protetice fixe care prezinta extensii:

a. genereaza solicitari nefavorabile
b. sunt considerate solutii protetice sigure
c. sunt considerate solutii protetice riscante
d. sunt sprijinite la o singura extremitate
e. genereaza solicitari favorabile
(Raspunsuri corecte:a;c;d)-pag 208
811. Coroanele ecuatoriale sunt indicate:

a. pe dinti laterali globulosi
b. ca alternativa a coroanei metalo-ceramice
c. ca alternativa a coroanei metalice totale
d. pentru a oferi protectie in cazul dintilor vitali
e. se foloseste cel mai des in cazul dintilor devitali.
(Raspunsuri corecte:a;c;d, pag 206)
812. Care dintre urmatoarele variante reprezinta optiunea standard de protezare fixa,
fiind indicata pe orice dinte?
a. coroana metalica
b. coroana din zirconia
c. coroana metalo-ceramica
d. coroana acrilica frezata
e. coroana jacket din ceramica feldspatica.
(Raspuns corect: c. pag 206)
813. Pentru realizarea arcadelor artificiale se tine cont de urmatoarele legi

biomecanice:
a. Ant
b. Conod
c. Chayes
d. Ackermann(legea celor 3 H)
e. Adams
(pag. 250) R: A,B,C,D
814. *Conectorul principal acrilic maxilar:

a. este parte componenta a protezei partiale fixe
b. este orientat transversal la nivelul boltii palatine
c. se mai numeste placa acrilica mandibulara
d. poate avea aspect de “W” in edentatia frontala
e. are prelungiri in zonele dentate(conectorul Every)
(pag. 250) R:B
815. Crosetele acrilice pot fi:

a. realizate si din banda
b. crosete simple acrilice dentare
c. realizate din metal
d. crosete simple acrilice dento-alveolare
e. crosete simple acrilice alveolare
(pag. 250) R:B,D,E
816. Din categoria crosetelor din sarma rotunda sau semirotunda,fac parte
urmatoarele:
a. croset cervico-ocluzal deschis
b. croset cu umar
c. croset simplu acrilic dentar
d. croset alveolar (muco-alveolar)
e. croset metalic din folie
R:A,B,D (pag.250-251)
817. *Protezarea flexibila are urmatoarele indicatii:
a. pacienti ce tolereaza acrilatul
b. cazuri clinice particulare caracterizate de torusuri/tuberozitati voluminoase
c. concentrarea stresului pe unitatile odonto-parodontale restante
d. cand suportul odontal ofera conditiile necesare amplasarii corecte a crosetelor
turnate
e. aspect clinice particulare caracterizate de insertia joasa a frenului
(pag.251) R:B
818. Contraindicatiile protezarii flexibile:
a. stare de igiena orala buna

b. spatiu protetic posterior mai mic de 6-8 mm
c. atrofie accentuata a campului protetic
d. spatiu protetic posterior mai mic de 4-6 mm
e. overbite mai mare de 4mm
(pag.251) R:C,D,E
819. *VALPLAST-ul are urmatoarele indicatii:

a. pacienti care nu au alergii la monomerul acrilat
b. absenta protuberantelor osoase sau tuberozitatilor plonjante
c. cand nu este necesara mascarea recesiunii gingivale
d. cand sunt implicati dinti integri,fara sensibilitate dentara
e. de electie in tratamentul pacientilor cu torus foarte mare sau despicaturi
palatine
(pag.251) R:E
820. Biomaterialele din care se realizeaza protezele flexibile:

a. pot fi de tipul acrilat injectabil sau acrilat flexibil Valplast
b. pot fi de tipul Flexite sau Biodentplast
c. prezinta acrilate flexibile cu un grad mai inalt de densitate
d. prezinta rezistenta mica la fracturare
e. prezinta dificultati legate de adeziunea la dintii artificiali
(pag.251) R:A,B,C,E
821. Clasificarea elementelor de mentinere, sprijin si stabilizare (EMSS) ale

protezelor partiale acrilice amovibile (PPAA) cuprinde:
a. crosete Jackson
b. crosete acrilice
c. crosete simple metalice
d. crosete Schwarz
e. crosete simple metalo-acrilice
(pag.250-251) R:B,C,E
822. Caracteristicele arcadelor artificiale:
a. dintii artificiali nu trebuie sa respecte forma si culoarea dintilor restanti
b. pot fi realizate din portelan sau acrilat
c. dintii acrilici nu pot fi prefabricati sau realizati prin stupuire
d. pot fi realizate din metal si acrilat sau metal si portelan
e. se recomanda confectionarea fetelor ocluzale din metal sau amalgam de argint,
cand exista solicitari ocluzale intense
(pag.249-250) R:B,D,E
823. *Aliajele nenobile care pot fi implicate în realizarea PPAS sunt:

a. Pe bază de Pd (Pd-Ag, Pd-Cr)
b. Pe bază de Ni-Cr
c. Cu conținut redus de aur
d. Pe bază de Ag-Pd
e. Cu conținut crescut de aur
R: B pag. 252
824. *Aliajele nobile care pot fi implicate în realizarea PPAS sunt:

a. Pe bază de Co-cr
b. Pe bază de Fe
c. Pe bază de Ag-Pd
d. Pe bază de Ni-Cr
e. Pe bază de Ti
R: C pag. 252
825. Biomaterialele acrilice ce pot fi implicate în realizarea PPAS sunt:

a. Polimetacrilatul auto-polimerizabil
b. Polimetacrilatul foto-polimerizabil
c. Polimetacrilatul termo-polimerizabil
d. Rășinile high-impact
e. Rășinile epiminice
R: A, C, D pag 252
826. Conectorul principal:
a. Se va plasa la distanță suficientă de parodonțiul marginal

b. Realizează unirea șeilor protetice
c. Se va plasa în contact cu parodonțiul marginal
d. Va avea un volum redus și o grosime maximă
e. Trebuie să fie rigid și plasat cât mai simetric
R: A, B, E pag 252
827. Conectorul principal metalic sub forma de bara prezintă următoarele caracteristici:
a. Pe secțiune are formă patrată
b. Este poziționat la distanță de mucoasă în funcție de reziliență
c. Pe secțiune are formă ovalară, rotundă sau semiovalară
d. Conexiunea sub formă de bară este cel mai vechi sistem utilizat
e. Are lățimea de 10 mm si grosimea de 5 mm
R: B, C, D (pag 252)
828. *Conectorul principal metalic sub formă de plăcuță:
a. Poate fi situat doar maxilar
b. Este reprezentat de benzi metalice cu lățime mai mică de 10 mm
c. Conectorul maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
d. Poate fi situat doar mandibular
e. Are o grosime cuprinsă între 0,5 – 0,7 mm
R: C (pag 253)
829. Conectorii secundari:

a. Sunt elemente rigide ale PPAS
b. Se realizează prin ambutisare
c. Se realizează prin turnare
d. Au rolul de a uni șeile protetice la EMSS
e. Au rolul de a uni șeile protetice la conectorul principal
R: A, C, D pag 253
830. Elementele de menținere, sprijin și stabilizare (EMSS):

a. Nu asigură contactul piesei protetice cu câmpul protetic
b. Sunt părți componente ale protezelor mobilizabile parțiale
c. Croșetul este EMSS cel mai vechi cunoscut
d. Croșetul este EMSS cel mai nou cunoscut
e. Nu sunt elemente structurale ale PPAS
R: B, C pag 253
831. Croșetele:
a. Sunt EMSS cele mai vechi cunoscute
b. Se împart în sistemice și speciale
c. Constituie legătura directă a protezei parțiale cu dinții naturali
d. Constituie legătura indirectă a protezei parțiale cu dinții naturali
e. Reprezintă elemente de menținere, sprijin și stabilizare ale PPAS
R: A, B, C, E pag 253
832. Funcțiile croșetelor turnate sunt:

a. Adeziune
b. Reciprocitate
c. Menținere
d. Sprijin
e. Succiune
R: B, C, D pag 253-254
833. Functiile unui croset turnat sunt:
a. Pasivitatea
b. Incercuirea
c. Mentinerea
d. Stabilizarea
e. Mobilizarea
Raspuns corect: A, B, C, D (Pagina 254)
834. Reciprocitatea este functia crosetelor de a:

a. impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic
b. neutraliza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv, care solicita orizontal
dintele stalp in timpul insertiei si dezinsertiei
c. se opune deplasarilor orizontale
d. se opune deplasarilor verticale
e. cuprinde mai mult de 180 din circumferinta dintelui
Raspuns corect: B (Pagina 254)
835. Care din urmatoarele afirmatii privind mentinerea indirecta a crosetelor nu sunt
adevarate:
a. se realizeaza prin portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive ale
crosetelor circulare orientate catre edentatie
b. se obtine prin jumatatea distala, supraecuatoriala, orientata catre edentatie, a
portiunii orizontale a crosetului divizat in “T”
c. se obtine prin bratele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe microproteze
prevazute cu prag supragingival
d. este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
e. se impune utilizarea crosetului RPI
Raspuns corect: B,D,E (Pagina 254)
836. Mentinerea:
a. este functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a protezei de
pe campul protetic
b. depinde de gradul de stabilizare al dintelui stalp
c. asigura mentinerea orizontala a protezei in sens sagital si transversal
d. se datoreaza bratului retentive al crosetului
e. necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui cu ajutorul paralelografului in
functie de axa de insertie
Raspuns corect: ADE (Pagina 253-254)
837. Din cea de-a doua grupa de crosete din sistemul Ney fac parte urmatoarele crosete:
a. crosetul Ney numarul 2
b. crosetul in R
c. crosetul inelar
d. crosetul cu actiune posterioara
e. crosetul in T cu conector secundar prelungit
Raspuns corect: C,D (Pagina 255)
838. Din categoria crosetelor speciale fac parte:

a. crosetul in forma de agrafa de par
b. crosetul cu actiune reciproca al lui Bonwill
c. crosetul cingatoare
d. pensa mezio-distala compusa
e. crosetul RPI
Raspuns corect: A,B,E (Pagina 255)
839. * Crosetele ROACH sunt urmatoarele mai putin:

a. crosetul in C
b. crosetul in T
c. crosetul in D
d. crosetul in R
e. crosetul in S
Raspuns corect: C (Pagina 255)
840. Din a doua grupa de crosete ROACH fac parte:

a. crosetul caninului
b. crosetul inelar
c. pensa mezio-distala cu dubla extremitate libera
d. crosetul cingatoare
e. crosetul RPI
Raspuns corect: B,C,D (Pagina 255)
841. * Urmatoarea afirmatie privind crosetele ROACH divizate este falsa:

a. se mai numesc si crosete bara
b. bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal sau din seaua
protetica
c. bratele divizate ii confera elasticitate mai mica, dar trasarea si proiectarea lor
este mai usoara pentru practician
d. in acest sistem exista unsprezece crosete repartizate in doua grupe
e. din prima grupa de crosete face parte crosetul in T
Raspuns corect: C (Pagina 255)
842. Din cea de-a doua grupa de crosete din sistemul Ney fac parte urmatoarele crosete:
a. crosetul Ney numarul 2
b. crosetul in R
c. crosetul inelar
d. crosetul cu actiune posterioara
e. crosetul in T cu conector secundar prelungit
Raspuns corect: C,D (Pagina 255)
843. Sprijinul:
a. este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale in directie
mucozala asigurand sprijinul parodontal
b. elemental principal care asigura sprijinul parodontal este pintenul
c. pintenii externi vor fi plasati pe dinti acoperiti cu microproteze
d. orice pinten trebuie ranforsat cu un conector secundar
e. prelungirea bratelor opozante rigide pe mai multi dinti mareste sprijinul
Raspuns corect: B,D (Pagina 254)
844. Avantajele sistemelor speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt urmatoarele:

a. asigura o foarte buna solidarizare a protezei la elementele restante, realizand o
legatura stabila si inofensiva pentru tesuturile orale
b. se depreciaza greu, avand o rezistenta buna in timp
c. nu necesita preparari complexe, nefind necesara devitalizarea dintilor suport
d. sunt usor de realizat
e. sunt elemente putin vizibile, discrete, plasandu-se intra- sau extracoronar in
zona proximala a dintilor restanti, respectand astfel functia fizionomica
Raspuns corect: A,B,E (Pagina 256)
845. Dezavantajele sistemelor speciale de mentinere, sprijin si stabilitate sunt urmatoarele:

a. sunt elemente vizibile, voluminoase, nerespectand functia fizionomica
b. sunt laborioase
c. necesita preparari complexe impunand devitalizarea dintilor suport
d. necesita exigente in executie si materiale speciale, uneori dificil de procurat
e. nu exista posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare
Raspuns corect: B,C,D (Pagina 256)
846. Din cea de-a doua grupa de crosete a sistemului Ney fac parte urmatoarele crosete:
a. crosetul Ney numarul 1;
b. crosetul cu actiune posterioara;
c. crosetul Ney numarul 2;
d. crosetul Ney combinat 1-2;
e. crosetul inelar;
(pag 255 , corect: B , E)
847. Sistemul ROACH:

a. cuprinde doua grupe de crosete;
b. este unicul sistem standardizat de crosete turnate;
c. se mai numesc si crosete bara sau divizate;
d. sunt turnate odata cu scheletul metalic al protezei scheletate;
e. utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale pentru retentie;
(pag 255 , corect: A, C, D si E)
848. Din prima grupa de crosete a sistemului ROACH fac parte:

a. crosetul in C;
b. crosetul in L;
c. crosetul numarul 3;
d. crosetul T;
e. crosetul in I;
(pag 255 , corect: A, B, D si E)
849. Pensele mezio-distale din sistemul ROACH:

a. fac parte din prima categorie a sistemului;
b. pot fi simple;
c. pot fi complexe;
d. pot fi cu dubla extremitate libera;
e. sunt utilizate pe dinti frontali;
(pag 255 , corect: B, D si E)
850. Avantajele coroanelor telescopate:

a. asigura o stabilitate optimala a protezelor partiale mobilizabile;
b. asigura “imobilizarea activa” secundara a dintilor acoperiti;
c. sunt costisitoare;
d. sunt fizionomice;
e. solicita fiziologic parodontiul;
(pag 257 , corect: A, B, D si E)
851. Contraindicatiile coroanelor telescopate:

a. nu se aplica adultilor tineri;
b. sunt costisitoare;
c. asigura o stabilitate optimala a protezelor partiale mobilizabile;
d. la pacienti la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenil (documentat prin
radiografie dentara);
e. estetica
(pag 257 , corect: A si D)
852. * Culisele ca si elemente speciale de mentinere si stabilitate a protezelor partiale

mobilizabile:
a. pot fi doar intracoronare;
b. pot fi doar extracoronare;
c. pot fi intra si extracoronare;
d. sunt solutia de electie in edentatiile laterale;
e. se indica in protezarile cu sprijin pur odontal;
(pag 258, corect: C)
853. *Barele ca si elemente speciale de mentinere si stabilitate din cadrul protezelor
mobilizabile, pot fi:
a. bara Gilmore;
b. bara in C
c. sunt elemente conjunctuare care realizeaza o slaba stabilitate a protezelor;
d. bara Nally-Martinet;
e. bara in T
(pag 258 , corect: A)
854. *Culisarea ca si element special de mentinere si stabilitate:

a. impune o reducere majora de structura dentara;
b. se bazeaza pe frictiunea ce apare intre suprafetele de contact dintre o patrice si
o matrice;
c. se poate realiza doar intracoronar;
d. se poate realiza doar extracoronar;
e. nu reprezinta solutie de electie in edentatia frontala;
(pag 257 , corect: B)
855. *Elementele speciale de mentinere si stabilitate:

a. pot fi crosetele ROACH;
b. pot fi telescoapele;
c. nu pot fi culisele;
d. nu pot fi capsele;
e. poate fi crosetul continuu
(pag 257 , corect: B)
856. Importanta pozitiei de intercuspidare maxima consta in faptul ca ea:

a. anuleaza si compenseaza fortele orizontale
b. permite contractia simetrica, egala si maxima a muschilor coboratori ai
mandibulei
c. asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
d. orienteaza fortele ocluzale in axul lung al dintilor
e. este o pozitie diagnostica
VARIANTE CORECTE: A,C,D p183
857. * In relatie centrica, intercuspidarea maxima se caracterizeaza prin urmatorii

parametrii ocluzologici intr-un caz ideal:
a. liniile mediene ale arcadelor nu sunt situate in acelasi plan
b. absenta unitatilor masticatorii
c. cheia de ocluzie a lui Angle clasa I.
d. fetele distale ale ultimilor molari nu se afla in acelasi plan
e. pozitionarea mezializata a dintilor arcadei superioare in raport cu cei ai arcadei
inferioare
VARIANTA CORECTA: C 183-184
858. Clasificarea gnatologica a relatiilor ocluzale statice cuprinde:

a. Tip I: intercuspidare maxima in armonie cu o “postura centrica adaptata”
b. Tip I: intercuspidare maxima in armonie cu o relatie centrica verificabila
c. Tip III: relatia centrica sau cea de postura centrica adaptata nu poate fi
verificata
d. Tip IV: condilii trebuie sa se deplaseze de la relatia centrica verificabila pentru
a realiza intercupidarea meaxima
e. Tip II A: condilii trebuie sa se deplaseze de la postura centrica adaptata pentru
a realiza intercuspidarea maxima
VARIANTE CORECTE: B,C,E p184
859. Din punct de vedere gnatoprotetic, examinarea statica in intercuspidare maxima

trebuie sa evidentieze:
a. doar stopurile ocluzale cantitative
b. doar stopurile ocluzale calitative
c. stopurile ocluzale calitative si cantitative
d. sa aprecieze dimensiunea verticala de repaus
e. sa nu aprecieze spatiul de inocluzie
VARIANTE CORECTE: c,d p184-185
860. Pozitia miocentrica:

a. poate fi indentificata prin stimularea electrica bilaterala a musculaturii
ridicatoare a mandibulei
b. se mai numeste Jankelson
c. nu necesita utilizarea unui aparat numit miomonitor
d. poate fi indentificata prin stimularea electrica unilaterala a musculaturii
ridicatoare a mandibulei
e. este cea in care intercupidarea maxima coincide cu pozitia de relatie centrica
VARIANTE CORECTE: a,b p184-185
861. Clasificarea miscarilor mandibulei se face dupa urmatoarele criterii:

a. dupa contactul condil-fosa glenoida
b. dupa amplitudine
c. dupa traiectoria deplasarii mandibulei
d. dupa criteriul combinarii miscarilor
e. dupa traiectora deplasarii maxilarului
VARIANTE CORECTE:,b,c,d p184-185 (p. 185)
862. * Analiza cinematicii mandibulare:

a. nu are importanta aplicativa in examinarea paraclinica a pacientului
b. se realizeaza in toate cele trei planuri spatiale luand ca reper deplasarea
punctului interincisiv inferior
c. se realizeaza in toate cele trei planuri spatiale fara niciun reper
d. nu are importanta aplicativa pentru programarea simulatoarelor cinematicii
mandibulare
e. imaginea spatiala tridimensionala a ariei de miscare a acestei deplasari nu
imbraca o forma caracteristica
VARIANTA CORECTA: b p184-185 (p. 185)
863. *Dupa amplitudine, miscarile mandibulei pot fi:

a. sagitale
b. antero-laterale
c. limita ( extreme )
d. antero-laterale
e. cu contactare dento-dentara
VARIANTA CORECTA: c p184-185 (p. 185)
864. Dupa directia traiectoriei deplasarilor mandibulei, miscarile mandibulei pot fi:
a. functionale
b. transverale
c. antero-laterale
d. sagitale
e. verticale
VARIANTE CORECTE: b,d,e p184-185 (p. 185)
865. Analiza cinematicii mandibulare in plan sagital :
a. imbraca forma unei figure geometrice denumita diagrama lui Ulf Posselt
b. in cadrul acesteia, de la pozitia de relatie centrica la cea de cap la cap, punctul
interincisiv inferior parcurge 5mm
c. in cadrul acesteia, de la pozitia de relatie centrica la propulsia maxima, distanta
parcursa este de 10mm
d. in cadrul acesteia, de la pozitia de relatie centrica la cea de cap la cap, punctul
interincisiv inferior parcurge 4mm
e. nu descrie o forma geometrica caracteristica
VARIANTE CORECTE: a,c,d p. 185
866. Metodele de evicțiune gingivală sunt următoarele:

a. chemo-mecanică
b. chiuretajului rotativ
c. dinamica
d. statica
e. cauterizare
(rasp corect AB) p212-213 (p. 209-210)
867. Materialele de amprenta se clasifica in :

a. rigide ireversibile
b. rigide reversibile
c. elastice reversibile
d. elastice irevesibile
e. rigide semireversibile
(rasp corect ABCD) Pag 212-213 (p. 210)
868. Pentru amprenta fucționala se folosesc elastomeri de sinteză cum ar fi::

a. gips
b. acrilat
c. siliconi de condensare
d. siliconi de adiție
e. polieteri
(rasp corect CDE) Pag 212-213 (p. 210)
869. Din grupa materialelor de amprentă rigide și semirigide ireversibile se regăsesc:

a. gips
b. acrilat
c. pasta ZOE
d. compounduri
e. ceara
(rasp corect ABC) Pag 212-213 (p. 210)
870. După criteriul combinarii miscarilor, miscarile mandibulare se impart in:

a. Antero-laterale
b. Deschidere si propulsie
c. Deschidere si lateralitate
d. Deschidere si retropulsie
e. Deschidere si închidere
(rasp corect ABC) -pag. 185
871. In cursul miscarilor de lateralitate, condilul de parte lucrătoare (condil pivotant) :

a. Executa o rotatie si o mișcare spre lateral in cavitatea glenoida
b. Desplasarea spre lateral poarta denumirea de miscare Bennett(lateral side
shift)
c. Deplasarea laterala este de 1-3mm
d. Executa o rotatie si o miscare spre anterior in cavitatea glenoida.
e. Deplasarea laterala este de 2-4 mm
(Rasp corect ABC) -pag. 186
872. Unghiul lui Bennett:

a. Este Unghiul pe care il face in miscarea de lateralitate traiectoria de
deplasare a condilului orbitant cu planul sagital.
b. Este Unghiul pe care il face in miscarea de lateralitate traiectoria de
deplasare a condilului orbitant cu planul transversal.
c. Are valori cuprinse între 7-30grade.
d. Are valori cuprinse între 10-15 grade.
e. Este Unghiul pe care il face in miscarea de lateralitate traiectoria de
deplasare a condilului pivotant cu planul sagital
(Rasp corect AC) -pag. 186
873. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Cu cât Unghiul Bennett este mai mare, cu atat relieful ocluzal trebuie sa fie
mai sters
b. Cu cât Unghiul Bennett este mai mare, cu atat relieful ocluzal trebuie sa fie
mai accentuat.
c. Cu cât Unghiul Bennett este mai mic, cu atat relieful ocluzal trebuie sa fie
mai sters
d. Cu cât Unghiul Bennett este mai mic, cu atat relieful ocluzal trebuie sa fie
mai accentuat
e. Raspunsurile B, C sunt false.
(Rasp corect A,E) -pag. 186
874. *Următoarele afirmatii sunt adevarate

a. Analiza cinematicii mandibulare se realizează in toate cele trei planuri
spatiale, luând ca reper deplasarea punctului interincisiv inferior
b. Imaginea spatiala tridimensionala imbraca forma caracteristica de
bicuspioid
c. Miscarile permise in articulațiile temporomandibulare au o amplitudine
mare
d. Miscarile functionale ale articulatiei temporomandibulare sunt mult mai
reduse
e. Toate răspunsurile sunt corecte.
(Rasp corect E) -pag. 185
875. Urmatorii parametrii influențează morfologia ocluzala a fetei palatiale a frontalilor

superiori :
a. Inclinatia pantei tuberculului articular : cu cat este mai mica, cu atat mai
putin pronuntat poate fi relieful ocluzal si mai accentuate concavitatile de pe
suprafetele palatinale ale frontalilor superiori
b. Unghiul dintre planul ocluzal si panta tuberculului articular:cu cat este mai
mare cu atat mai înalți pot fi cuspizii dintilor laterali
c. Curba sagitala de ocluzie : cu cat este mai accentuata, cu atat trebuie sa fie
mai sters relieful ocluzal al dintilor laterali
d. Gradul de overbite si overjet au o influenta inversa asupra morfologiei
suprafețelor ocluzale
e. Toate răspunsurile sunt corecte.
Rasp corect E -pag. 187
876. După tipul constructiv, arcurile faciale pot fi de următoarele tipuri:

a. cinematice
b. arbitrare
c. ocludatoare
d. posturale
e. ocluzale
(raspuns corect ABD) -pag. 188
877. Arcurile faciale arbitrare:

a. sunt poziționate pe baza depistării axei balama reale a pacientului
b. pot fi arcuri cu fixare auriculară (de tipul arcului facial FAG)
c. pot fi arcuri cu fixare auriculară (de tipul arcului facial Dentatus)
d. pot fi arcuri cu fixare facială pretragiană (de tipul arcului facial
Dentatus)
e. pot fi arcuri cu fixare facială pretragiană (de tipul arcului facial FAG)
(raspuns corect BD) -pag. 188
878. Arcurile faciale pot fi fixate:

a. pe arcada mandibulară (cele mai uzuale)
b. pe arcada maxilară (arcul facial al condylatorului Gerber)
c. pe arcada maxilară (cele mai uzuale)
d. pe arcada mandibulară (arcurile pantografice ca parte componentă a
axiografelor mecanice sau electronice)
e. pe arcada mandibulară (arcul facial al condylatorului Gerber)
(raspuns corect CDE ) -pag. 188
879. Arcurile faciale:

a. se fixează bilateral în zona articulațiilor temporo-mandibulare
b. pot fi fixate pretragian, la 10-13 mm, de planul Camper
c. arcurile fixate auricular au și un punct de sprijin subnazal (la nivelul
nasionului)
d. pot fi fixate în conductele auditive interne
e. au formă de cadran
(raspuns corect AE) -pag. 188
880. *Arcul facial postural:

a. are ca scop orientarea tridimensională a planului de ocluzie în poziția
naturală a capului
b. se utilizează în asociere cu un dispozitiv radio tridimensional
c. pozitia 3D a planului de ocluzie se apreciază indirect
d. pozitia 3D a planului de ocluzie se apreciază in vitro
e. are ca scop orientarea tridimensională a planului de ocluzie în poziția
naturala a musculaturii
(raspuns corect A) -pag. 188
881. Simulatoarele cinematicii mandibulare pot fi diferențiate în:

a. parțial adaptabile (cu valori medii de tipul Gysi Simplex)
b. ocludatoare (ocluzoare)
c. articulatoare neadaptabile (simulatoare tip balama)
d. în întregime adaptabile (articulatoare de clasa a III-a)
e. în întregime adaptabile (articulatoare de clasa a IV-a)
(raspuns corect BDE) -pag. 188
882. Simulatoarele semiadaptabile:

a. Din punct de vedere constructiv pot fi arcon și non-arcon
b. Modalitatea constructivă a celor două tipuri este aproape identică
c. Rezultatele obținute prin utilizarea celor două tipuri diferă
d. Sunt cele mai utilizate în activitatea practică
e. Sunt cele mai puțin utilizate în activitatea practică
(raspuns corect AD) -pag. 188
883. Diferența între articulatoarele arcon și non-arcon:

a. la deschiderea articulatorului arcon, unghiul Balkwill rămane
nemodificat
b. la deschiderea articulatorului non-arcon, unghiul Balkwill se modifică
c. modificarea unghiului Balkwill poate produce erori la nivel ocluzal
(zona premolarilor)
d. modificarea unghiului Balkwill poate produce erori la nivel ocluzal
(zona molarilor)
e. la deschiderea articulatorului arcon, unghiul Balkwill se modifică
(raspuns corect ABC) -pag. 188
884. Programarea articulatoarelor se poate face prin:

a. înregistrări poziționale
b. înregistrări grafice extraorale
c. axiografie temporo-mandibulară
d. înregistrarea unghiului glabelar-gotic
e. înregistrarea unghiului subnasal-gotic
(raspuns corect AC) -pag. 188
885. * Următoarea afirmație este corectă:

a. ocluzoarele pot fi de 2 tipuri: arcon și non-arcon
b. articulatoarele clasa I fac parte din articulatoarele neadaptabile
c. articulatoarele clasa a II-a fac parte din articulatoarele neadaptabile
d. articulatoarele clasa a III-a fac parte din articulatoarele semi-
programabile
e. nu există articulatoare în întregime adaptabile sau programabile
(raspuns corect C) -pag. 188
886. * Caracteristicile generale ale protezelor fixe:

a. Se pot realiza doar pe dinți naturali restanți
b. Deplasările funcționale ale lucrărilor protetice fixe sunt egale sau mai mari față
de cele ale dinților naturali
c. Au un volum considerabil mai mare decat al dinților restaurați
d. Prezintă sprijin parodontal și sau osos (în cazul lucrărilor agregate pe
implanturi dentare)
e. Protezele mobilizabile prezintă un potențial mai bun de integrare morfo
funcțională în raport cu protezele fixe
R: d-pag. 191
887. *Din punct de vedere al întinderii, sunt descrise urmatoarele protezele fixe:
a. Unitare, parțiale sau totale (punți dentare)
b. Extraorale
c. Monolitice
d. Mixte
e. Izolate
pag.191, R: a
888. *Punțile dentare sunt indicate, în general in urmatoarea situație:

a. În cazul de edentații de minim 2 dinți (intermediari) în zona laterală sau 2
intermediari (incisivi) în zona frontală
b. În cazul de edentații de maxim 2 dinți (intermediari) în zona laterală sau 3
c. În cazul de edentații de maxim 2 dinți (intermediari) în zona laterală sau 4
d. În cazul de edentații de minim 2 dinți (intermediari) în zona laterala sau 4
e. În cazul de edentații de maxim 4 dinți (intermediari) în zona laterală sau 2
pag.191, R: c
889. Afirmatiile adevărate legate de protezele fixe unitare sunt următoarele:

a. Sunt realizate pentru tratamentul sau prevenirea apariției unor afectări dento-
parodontale
b. Cele mai frecvent utilizate sunt incrustațiile
c. Pot fi singulare sau solidarizate
d. Se pot realiza doar pe dinți naturali
e. Cele mai frecvent utilizate proteze fixe unitare sunt coroanele dentare
pag.191 R: a,c,e
890. Afirmatiile adevărate legate de punțile dentare sunt:
a. Sunt agregate cu ajutorul unor proteze fixe unitare la nivelul dinților restanți
(pilieri)
b. Sunt realizate pentru protezarea unor breșe edentate
c. Protezele fixe unitare din structura punților dentare se numesc retentori
d. Zonele de joncțiune dintre două elemente alăturate ale unei punți dentare,
elemente de agregare sau corpuri de punte se numesc conectori
e. Conectorii rigizi sunt sub formă de culise sau ruptori de forțe
pag 191, R : a,b,c,d
891. După poziția și întinderea interfeței dento-protetice, protezele fixe unidentare se

clasifică in:
a. Extracoronare
b. Intracoronare
c. Intraradiculare
d. Intracoronare cu extensie intracoronară
e. Extracoronare cu agregare intracoronară
pag. 191-192 , R: a,b,c,e
892. Protezele fixe unitare extracoronare cu agregare intracoronară:

a. Înglobează în preparație diverse tipuri de elemente intracoronare pentru a spori
retenția dento-protetică
b. Reprezintă variante constructive ale unor proteze fixe unitare extracoronare
c. Înglobează pivoturi radiculare pentru a spori retenția dento-protetică
d. Aceste restaurări sunt numite inlay-onlay
e. Sunt restaurări ale unor bonturi dentare coronare peste care se inseră coroane
totale de acoperire
pag. 192 , R: a,b
893. Clasificarea punților dentare se face conform urmatoarelor variabilele:

a. Întinderea și topografia edentației
b. Morfologia corono-radiculară
c. Valoarea parodontală a dinților restanți
d. Rezistență
e. Nivelul cerințelor estetice
pag. 193 , R: a,b,c,e
894. Proteze parțiale fixe cu trăsături clinico-tehnice specifice sunt reprezentate de

urmatoarele:
a. Punțile colate (fixate adeziv)
b. Cu extensie (sprijinite la o singură extremitate)
c. Punțile totale
d. Punțile mobilizatoare
e. Nici un raspuns nu este corect
pag. 192, R: a,b,c
895. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre protezele fixe unitare intracoronare cu
agregare intraradiculară:
a. Sunt, în general, inlay-uri MOD cu extensia preparației la nivelul întregii
suprafețe ocluzale a dinților stâlpi
b. Reprezintă variante constructive ale unor proteze fixe unitare extracoronare, la
care se înglobează în preparații diverse tipuri de elemente intracoronare
c. Reprezintă variante constructive ale unor proteze fixe unitare extracoronare, la
care se înglobează pivoturi radiculare
d. Reprezintă reconstrucții ale unor bonturi dentare coronare peste care se inseră
coroane totale de acoperire ( proteze fixe unitare extracoronare)
e. Pivotul radicular are rolul de a asigura agregarea părții coronare a acestor
restaurări
(pag. 192-193 , R: c,d,e
869. Conturul feței se coreleaza cu tipul constitutional si poate avea

urmatoarea forma:
a. Ovala
b. Patrata
c. Rotunda
d. Romboidala
e. Dreptunghiulara
( pag. 236) R: a,b,c,e
896. Inspectia facială are in vedere analiza mai multor elemente:

a. Aspectul morfologic, static si dinamic de ansamblu
b. Simetria faciala
c. Conturul fetei
d. Exostoze, dismorfisme
e. Formatiuni tumorale sau pseudotumorale
( pag. 236) R:a,b,c
897. Simetria faciala se analizeaza:

a. In sens sagital
b. In sens transversal
c. In raport cu axul vertical al fetei
d. In raport cu axul orizontal al fetei
e. Se traseaza un plan imaginar median ce trece prin Tr-N-Sn care trebuie sa
coincida cu liniile interfrenulare si interincisive maxilara si mandibulara
( pag. 236) R: b,c,e
898. In relatia de postura (RP), etajul inferior poate fi:

a. Marit datorita unor hipotonii musculare pe muschii ridicatori
b. Marit datorita unor hipertonii musculare pe muschii coboratori
c. Marit din cauza unor formatiuni tumorale cervicale
d. Micsorat din cauza resorbtiilor osoase in zonele distale maxilare
e. Micsorat din cauza edentatiilor laterale, cu stopuri ocluzale pastrate
( pag.237) R: a,b
899. In relatia centrica (RC) marirea etajului inferior poate avea următoarele cauze:
a. Infraalveolii ale zonei laterale cu ocluzie adanca
b. Pierderea stopurilor centrice laterale
c. Anomaliei dento-maxilare primare cu supra-alveolie si mordex apertus
d. Refaceri protetice defectuoase din zonele laterale
e. Edentatii cu instalarea ocluziei prabusite
( pag. 237) R: c,d
900. Inspectia de profil urmareste:

a. Profilul facial
b. Unghiul nazo-labial
c. Santul nazo-genian
d. Postura buzelor
e. Treapta labiala
( pag. 237) R: a,b,d,e
901. Palparea profunda se realizeaza pe următoarele elementele componente ale ADM:

a. Puncte de emergenta ale trigemenului
b. Formatiuni tumorale si pseudotumorale
c. Glande salivare mici
d. Reliefuri osoase
e. Ganglioni
( pag. 237) R: a,d,e
902. *Unghiul nazo-labial poate fi:

a. 110-125 dupa 12 ani
b. 130-140 la varstnici
c. Normal 90, poate fi modificat in functie de pozitia sau absenta dintilor
superiori
d. Normal 95-100, poate fi modificat in functie de pozitia sau absenta dintilor
inferiori
e. 70-80 la copiii sub 12 ani
( pag. 237) R: c
903. *Santul labio-mentonier poate fi normal, sters sau accentuat in functie de:
a. Prezenta unor formatiuni tumorale la nivelul gingiei
b. Fren cu insertie joasa
c. Prezenta unor exostoze la nivelul crestei alveolare
d. Prezenta sau absenta dintilor frontali
e. Prezenta sau absenta dintilor laterali
( pag. 237) R: d
904. *In cadrul palparii superficiale se apreciaza:

a. Sensibilitatea tactila (asimetric dreapta-stanga cu rulou de vata)
b. Sensibilitatea termica (cu eprubete cu apa calda)
c. Sensibilitatea dureroasa (parestezii, hipersensibilitati)
d. Temperatura ce poate fi crescuta doar din cauze generale(stare generala
alterata)
e. Temperatura ce poate fi crescuta doar din cauze locale(leziune inflamatorie)
( pag 237) R: c
905. *Cauzele locale aparente ale incluziei dentare sunt urmatoarele cu exceptia :
a. forma mugurelui dentar
b. pozitia prea profunda a mugurelui
c. rahitism
d. structurile traversate in eruptie
e. forma dintelui inclus
( pag.225, R: c)
906. *Cauzele congenitale ale edentatiei partiale intinse se datoreaza unor factori care isi
incep actiunea :
a. din saptamana a 8 a de viata intrauterina
b. din saptamana a 4 a de viata intrauterina
c. din saptamana a 6 a de viata intrauterina
d. din saptamana a 5a de viata intrauterina
e. din saptamana a 2a de viata intrauterina
( pag.225, R: c)
907. *Cauzele locale dobandite ale edentatiei partiale intinse sunt urmatoarele cu exceptia :
a. caria si complicatiile ei
b. diabet zaharat
c. parodontopatia marginala
d. extractia in scop ortodontic
e. boala de focar
(pag.226, R: B)
908. Care din urmatoarele sunt cauze locale dobandite ale edentatiei partiale intinse?
a. despicaturi labio-palatine
b. caria si complicatiile ei
d. osteoporoza senila
e. osteomielitele maxilare
( pag.226, R: B,C,E)
909. Care din urmatoarele sunt cauze generale dobandite ale edentatiei partiale intinse ?
a. tumori maxilare
b. diabet zaharat
c. boala de focar
d. osteoporoza senila
e. rahitism
( pag.226, R: B,D,E)
910. Cauzele locale aparente ale incluziei dentare sunt următoarele :

a. hipovitaminozele C si D
b. forma mugurelui dentar
c. pozitia prea profunda a mugurelui dentar
d. rahitismul
e. lipsa de spatiu pe arcada
( pag.225 R: B,C,E)
911. In cazul edentatiei partiale întinse , incluzia dentara poate fi generată de multiple
cauze printre care :
a. prezenta tumorilor sau a chisturilor
b. nevralgia de trigemen
c. lipsa potentialului eruptiv
d. condensari osoase
e. persistenta dintelui temporar
( pag.225 R: A,C,D,E)
912. *Cauzele locale dobândite ale edentației parțiale întinse sunt următoarele, cu excepția :
a. caria si complicatiile ei
b. traumatismele
d. despicături labio-palatine
e. extractia în scop ortodontic
( pag.226 R: d)
913. Care dintre următoarele situații nu fac parte din cauzele locale dobântite ale edentatiei
parțiale întinse:
a. nevralgia de trigemen
b. boala de focar
c. Hipovitaminozele C si D
d. rahitismul
e. tumorile maxilare
( pag.226, R: C,D)
914. În protetica fixă, atașarea șnurului de evicțiune la amprentă este o eroare determinată
de:
a. plasarea incorectă a șnurului
b. lungimea șnurului mai mare decât perimetrul șanțului gingivo-dentar
c. utilizarea adezivului
d. capetele șnurului au fost lăsate prea lungi
e. utilizarea astringentelor
pg. 214, R: A, B, D
915. Prin palparea masei musculare, se evaluează:

a. dezvoltarea mușchiului, cu eventualele modificări volumetrice
b. elasticitatea
c. consistența
d. tonicitatea
e. durerile intense
(pag. 238) R: a,c,d
916. Palparea mușchilor se realizează într-o anumită ordine:
a. Muschii mobilizatori ai mandibulei – temporal, maseter, pterigoidian extern,
pterigoidian intern, geniohioidian, milohioidian, digastric
b. Muschii mobilizatori ai mandibulei – maseter, temporal, pterigoidian intern,
pterigoidian extern, geniomilohioidian, digastric
c. Muschii mimicii – genian, orbicular, narinar
d. Muschii mimicii – orbicular, buccinator, narinar
e. Muschii mimicii – narinar, buccinator, genian
( pag. 238) R : a,d
917. Inspectia dinamică, la deschiderea și închiderea gurii, urmărește:

a. excursiile mentonului din posterior și anterior
b. excursiile condiliene
c. amplitudinea deschiderii gurii
d. excursiile procesului coronoid
e. denivelările regiunii pretragiene
( pag. 238) R: b,c
918. Referitor la punga lui Einsering, sunt adevărate următoarele afirmații:

a. este o zona cheie periferică de închidere marginală mandibulară cu rol în
realizarea succiunii
b. aprecierea înălțimii corecte a zonei se face prin bascularea mandibulei spre
zona examinata
c. este dominata de inserția mușchiului buccinator
d. aprecierea lățimii corecte a zonei se face prin bascularea mandibulei de partea
opusă examinării
e. este situată între cele doua plici alveolo-jugale
( pag. 239) R : b,d
919. Zona “Ah”:

a. Este dominată de insertia mușchiului pterigoidian intern
b. Poziția oblică a vălului palatin este considerată cea mai nefavorabilă
c. Este o zona cheie periferică de închidere marginala cu rol în realizarea
succiunii
d. Examinarea dinamică a zonei “Ah” se face prin punerea in tensiune a valului
palatin prin manevra Valsalva
e. Examinarea dinamica a zonei “Ah” se face prin tuse usoara si prin emisia
vocalei “A”
( pag. 240) R : c,d,e
920. Zona vestibulara laterala sau punga lui Fisch:

a. este dominata de insertia muschiului buccinator
b. se examineaza cu gura intredeschisa
c. aceasta zona permite îngrosari ale marginilor protezei pentru ameliorarea
mentinerii si stabilitatii acesteia
d. este dominata de insertia muschului pterigoidian extern
e. in aceasta zona, marginile protezei se confectioneaza cat mai subtire posibil
pentru confortul pacientului
( pag. 240) R: a,b,c
921. Zona linguala centrala:

a. este o zona cheie de închidere marginala
b. este similara zonei “Ah” de la maxilar
c. este dominata de insertia muschului geniohioidian
d. este dominata de insertia muschiului genioglos
e. insertia posterioara a limbii micsoreaza mult dimensiunile zonei
( pag. 240) R: a,b,d,e
922. *Palparea regiunii pretragiene se face la:

a. La 10 mm posterior de tragus
b. La 5 mm anterior de tragus
c. La 13 mm anterior de tragus
d. Pe linia ce uneste unghiul intern al ochiului cu tragusul
e. Pe linia ce uneste marginea inferioara a orbitei cu tragusul
( pag. 238) R: c
923. *Simetria deschiderii orificiului cavitatii orale poate fi afectata prin devierea
mentonului, in urmatoarele edentatii:
a. clasa a II-a si a III-a Kennedy
b. clasa I si a II-a Kennedy
c. clasa a IV-a Kennedy
d. clasa I si a IV-a Kennedy
e. clasa a III-a Kennedy
R: b-pag. 239
924. *Asimetria arcului Cupidon si a buzei poate aparea in:

a. in edentatii laterale
b. in ectopii de incisiv central
c. in displazia ectodermala
d. in ectopii de canin
e. in sindromul Down
R: d-pag. 239
925. Amprentarea in protetica fixa se clasifica in:

a. amprenta unitară;
b. amprenta sectorială;
c. amprenta de hemiarcadă;
d. amprenta universală;
e. amprenta globală.
Raspunsuri corecte: a;b;c;e. -pag. 209
926. Care din urmatoarele reprezinta crosete disjunctoare?

a. Crosetul in forma de balansoar
b. Crosetul Ney
c. Crosetul cu extremitate libera Rigolet
d. Crosetul lui Thompson
e. Crosetul cu actiune contrara
Rasp. A, C,D,E -pag. 259
927. In etapa de amprentare, se transmit în laboratorul de tehnică dentară următoarele

elemente:
a. dintii antagoniști;
b. dintii stâlpi cu suprafetele preparatiilor;
c. forma parodontiului marginal;
d. linia surâsului;
e. relatiile mandibulo-maxilare de ocluzie.
Raspunsuri corecte: a,b;c;e-pag. 209
928. Marea majoritate a materialelor de amprenta sunt hidrofobe, cu exceptia:

a. siliconilor de aditie;
b. polieterilor;
c. siliconilor de condensare;
d. polisulfidelor;
e. hidrocoloizilor.
Raspunsuri corecte: b;e-pag. 211
929. Pentru mentinerea unui camp operator uscat in timpul amprentarii, se pot folosi mai
multe metode:
a. aspiratia - absorbtia;
b. medicatia antisialogoga cu medicamente anticolinergice;
c. medicatia antihipertensiva - clonidina;
d. medicatia psihotropa;
e. medicatia anxiolitica.
Raspunsuri corecte: a;b;c-pag. 209
930. *In cazul unor inflamatii gingivale, se impune prescrierea de apa de gura cu
clorhexidina 0,12% pentru:
a. 14 zile;
b. 15 zile;
c. 20 zile;
d. 30 zile;
e. 60 zile.
Raspuns corect: a. -pag. 209
931. * Care dintre urmatoarele metode nu se folosește pentru evicțiunea gingivală:

a. metoda chemo-mecanica;
b. metoda chiuretajului rotativ;
c. metoda chiuretajului parodontal;
d. metoda electrochirurgicala;
e. metoda laserului.
Raspuns corect: c. -pag. 209-210
932. Metodele de evicțiune gingivală sunt următoarele:

a. metoda chemo-mecanica;
b. metoda chiuretajului rotativ;
c. metoda topică;
d. metoda electrochirurgicală;
e. metoda laserului.
Raspunsuri corect: a;b;d;e. -pag. 209-210
933. Substantele astringente folosite pentru evicțiunea gingivala sunt:

a. clorura de aluminiu;
b. sulfatul feric;
c. clorura de potasiu;
d. carbonatul de sodiu;
e. perboratul de potasiu.
Raspunsuri corecte: a;b. -pag. 210
934. Substantele vasoconstrictoare folosite pentru evictiunea gingivala sunt:

a. clorura de aluminiu;
b. epinefrina;
c. norepinefrina;
d. decongestionantii nazali si oftalmici;
e. sulfatul feric.
Raspunsuri corecte: b; d. -pag. 210
935. Pe fotografia de față se apreciază:

a. poziția de postură;
b. mărimea etajelor feței;
c. poziția mentonului;
d. amploarea deviațiilor mandibulare;
e. amploarea asimetriilor faciale în plan medio-sagital.
Răspuns corect: BDE-pag. 247
936. La examinarea facială se definesc o serie întreagă de planuri ajutătoare și rapoarte ce

servesc la cuantificarea abaterilor de la normal:
a. perpendicularele din unghiurile externe ale ochilor indică mărimea minimă a
fantei labiale;
b. buza inferioară este1/3 din Sn – Gn;
c. proporția de aur;
d. șirul lui Fibonacci;
e. fanta labială este poziționată la unirea a 1/3 cu 2/3 a etajului mijlociu.
Răspuns corect: CD-pag. 247
937. *Planul lui Simon este:

a. perpendiculara pe planul de la Dreyfus în punctul suborbitar și trece prin canin,
comisură, gnation;
b. perpendiculara pe planul de la Frankfurt în punctul suborbitar, trece prin canin,
comisură, gnation;
c. nasion – subnazale trece prin marginea inferioară a buzei superioare, tangenta
gurii;
d. unghiul dintre tangentele la frunte și piramida nazală;
e. unghiul dintre filtrul buzei superioare și cloazonul nazal.
Răspuns corect: B-pag. 247
938. *Unghiul dintre filtrul buzei superioare și cloazonul nazal este de:
a. 75𝑜 -80𝑜 ;
b. 80𝑜 -85𝑜 ;
c. 115𝑜 -125𝑜 ;
d. 90𝑜 -110𝑜 ;
e. 170𝑜 -180𝑜 .
Răspuns corect: D-pag. 247
939. În elaborarea diagnosticului edentației parțiale, vom parcurge umătorii pași:

a. diagnosticul pulpar și odontal;
b. diagnosticul de edentație;
c. diagnosticul de integritate sau afectare nervoasă;
d. diagnosticul de integritate osoasă și a cavităților sinusale;
e. status de igienă oro-dentară.
Răspuns corect: ABDE-pag. 247
940. *Indicația de elecție a protezelor parțiale este:

a. edentațiile de clasa III și IV Kennedy;
b. cavitățiile orale neasanate;
c. edentațiile de clasa I și II Kennedy;
d. câmpuri protetice nefavorabile;
e. infecțiile cronice sau acute.
Răspuns corect: C-pag. 248
941. Mijloacele protetice mobile parțiale au contraindicații restrânse:

a. infecțiile cronice sau acute (lues, TBC, actinomicoză);
b. starea generală nealterată sau un psihic echilibrat;
c. cavității orale asanate;
d. leziuni precanceroase;
e. câmpuri protetice favorabile.
Răspuns corect: AD-pag. 248
942. Proteza parțială amovibilă acrilică (PPAA) este :

a. o soluție de tranziție în algoritmul terapeutic de reabilitare al edentației parțiale
reduse;
b. necesară repoziționării cranio - mandibulare;
c. necesară redimensionării etajului mijlociu;
d. necesară redimensionării etajului inferior;
e. o soluție definitivă în algoritmul terapeutic de reabilitare a edentației parțiale
întinse.
Răspuns corect: BD-pag. 248
943. Situațiile clinice cele mai frecvente care necesită proteze imediate cu caracter provizoriu
sunt :
a. arcade dentare integre la care apare o bresă redusă în zona frontală;
b. arcade dentare edentate parțial protezate mobil la care se recomandă noi extracții,
cu transformarea protezei parțiale în proteză totală;
c. arcade dentare integre la care o bresă redusă în zona laterală;
d. arcade dentare edentate parțial, protezate prin restaurări fixe la care nu se
recomandă ablația punților dentare în scopul refacerii lor;
e. arcade dentare integre la care se vor executa extracții în zona frontală și laterală
în mai multe etape.
Răspuns corect: ABE-pag. 248
944. Proteza parțială acrilică este compusă din următoarele elemente:

a. arcada dentară artificială;
b. ruptorii de forțe;
c. șeile protezei;
d. conectorul principal;
e. elementele de menținere, sprijin și stabilizare.
Răspuns corect: ACDE-pag. 249
945. Aspecte ale tulburărilor morfologiei faciale pot fi:
a. Mentonul se apropie de vârful nasului, realizându-se profilul de pasăre de

pradă
b. Șanțurile periorale preexistente se estompează
c. Obrajii și buzele se invaginează datorită dispariției suportului reprezentat de
arcadele dentoalveolare
d. Invaginarea buzelor provoacă creșterea convexității profilului facial
e. Apariția paracomisural a trei șanțuri verticale
răspuns corect AC-pag. 230
946. Următoarele afirmații despre modificările tisulare faciale sunt adevărate:
a. Odată cu vârsta, țesuturile moi din organism își pierd elasticitatea

b. Odată cu vârsta tegumentele devin mai uscate
c. Este necesar a se diferenția procesele produse de îmbătrânire de cele datorate
edentației
d. Nu este necesar a se diferenția procesele produse de îmbătrânire de cele
datorate edentație
e. Procesele produse de îmbătrânire și cele datorate edentației nu se pot
suprapune
răspuns corect ABC -pag. 230

*
947. Metoda Boianov:
a. Compară etajul inferior (Sn-Gn) cu etajul mijlociu (N-SN)

b. Utilizează ocluzometrul Willis
c. Măsoară egalitatea distanțelor Sn-Gn și fanta labială - fabta-palpebrală
d. Compară distanța intercomisurală (Ch-Ch) cu distanța stomion-gnation (St-
Gn) și urmărește egalitatea acestora
e. Obține un raport constant 3/5, numit și „numărul de aur”
răspuns corect D -pag. 230
948. Metoda Willis:
a. Compară etajul inferior (Sn-Gn) cu etajul mijlociu (N-SN)

b. Utilizează ocluzometrul Willis
c. Compară distanța intercomisurală (Ch-Ch) cu distanța stomion-gnation (St-
Gn) și urmărește egalitatea acestora
d. Măsoară egalitatea distanțelor Sn-Gn și fanta labială - fanta-palpebrală
e. Obține un raport constant 3/5, numit și „numărul de aur”
răspuns corect BD -pag. 230
949. Metoda „compasului de aur Appenrodt”:
a. Măsoară distanța Sn-Gn cu gura deschisă

b. Măsoară distanța Sn-Gn cu gura închisă
c. Obține un raport constant 3/5, numit și „numărul de aur”
d. Măsoară egalitatea distanțelor Sn-Gn și fanta labială - fabta-palpebrală
e. Compară distanța St-Gn cu distanța interpupilară
răspuns corect BC (raspunsuri corecte: ABC) -pag. 230
950. Tulburările morfologiei faciale:
a. Interesează zona cervicală a bolnavului

b. Interesează în ansamblu faciesul bolnavului
c. Evoluția lor nu are un caracter mutilant
d. Evoluează până la un caracter profund mutilant
e. Nu au legătură cu tipul de edentație
răspuns corect BD-pag. 230
951. Despre edentația parțială întinsă (EPI) sunt adevărate următoarele:

a. Odată cu dispariția contactelor ocluzale în zona laterală, apare modificarea
dimesiunii etajului inferior în sensul micșorării acestuia
b. Odată cu dispariția contactelor ocluzale în zona laterală, apare modificarea
dimesiunii etajului inferior în sensul măririi acestuia
c. Restaurările protetice incorecte pot conduce la subdimensionarea etajului
inferior
d. Evoluția câmpului protetic nu poate conduce la subdimensionarea etajului
inferior
e. Restaurările protetice modificate de trecerea timpului nu pot conduce la
subdimensionarea etajului inferior
răspuns corect AC -pag. 230
952. *Metoda Willis :
a. Se mai numește metoda Boianov modificată

b. Compară dimensiunea subnazale-gnation (Sn-Gn) cu Oph-Sn
c. Compară etajul inferior (Sn-Gn) cu etajul mijlociu (N-SN)
d. Utilizează ocluzometrul Willis
e. Compară etajul inferior (N-Sn) cu etajul mijlociu (Sn-Gn)
răspuns corect D -pag. 230
953. *Metoda Leonardo da Vinci modificată :
a. Compară etajul inferior (N-Sn) cu etajul mijlociu (Sn-Gn)

b. Compară dimensiunea subnazale-gnation (Sn-Gn) cu Oph-Sn
c. Compară etajul inferior (Sn-Gn) cu etajul mijlociu (N-SN)
d. Utilizează ocluzometrul Willis
e. Se mai numește metoda Boianov modificată
răspuns corect B-pag. 230
954. Insuficiența funcțională ca semn subiectiv în edentatia partială întinsă, se clasifică în:
a. Insuficienta functiei fonetice
b. Insuficienta masticatorie
c. nsuficienta functiei de deglutitie
d. Insuficienta musculaturii cervicale
e. Insuficienta tisulara
( raspunsuri corecte a,b,c) -pag. 229
955. Tulburarile psihice din cadrul EPI (edentatie partiala intinsa) se manifeste prin:
a. Pierderea echilibrului interior
b. Convulsii
c. Apatie
d. Aparitia starii de neliniste
e. Nevroza
raspunsurile corecte sunt a,d,e-pag. 229
956. În echilibrul bio-functional al ADM, tulburarile consecutive edentatiei se referă la

următoarele afirmații:
a. Intregul ansamblu va face la eforturi minime de compensare pentru echilibrare
functionala si adaptare
b. Eforturile reusesc o compensare partiala cu revenire la normal dupa protezare
c. Intregul ansamblu va face eforturi suplimentare de compensare pentru
echilibrare functionala si adaptare
d. Eforturile nu reusesc decat o compensate partiala fara revenire la normal nici
dupa protezare
e. Arcadele dentare joaca un rol deosebit de important.
( raspunsurile corecte sunt c,d,e)-pag. 229
957. Complicatiile locale ale edentatiei antreneaza modificarea relatiilor mandibulo-

craniene, aspect ce se reflectă la nivel facial:
a. Prin prezența asimetriilor
b. Prin egalitatea etajelor fetei
c. Prin absenta asimetriilor
d. Prin inegalitatea etajelor fetei
e. Prin afectarea profilul facial
( răspunsurile corecte sunt a/d/e)-pag 229
958. Limitele SPP au urmatoarea configuratie:

a. Vestibular si oral: fetele proximale ale dintilor restanti
b. Ocluzal: planul de ocluzie sau suprafata ocluzala a arcadei antagoniste
c. Ocluzal: suprafata ocluzala a dintilor limitrofi edentatiei in cazul absentei
dintilor antagonisti
d. Superior: muchia crestei alveolare edentate
e. Inferior: muchia crestei alveolare edentate
( raspunsurile corecte sunt b/c/e)-pag 231
959. Parametrii ce caracterizeaza SPP au valori marite sau micsorate, in functie de cumulul
factorial ce a actionat si sunt reprezentati de:
a. Amplitudine- in plan sagital
b. Inaltime- in plan frontal
c. Latime- in plan frontal
d. Latime in plan vertical
e. Amplitudine in plan frontal
( raspunsurile corecte sunt a/c) -pag 231
960. *Uzura patologică:

a. poate modifica parametrii ocluzali importanți
b. nu modifică curbele de ocluzie
c. nu reduce dimensiunea verticală de ocluzie
d. nu modifică ghidajele
e. modifică relatia centrică
Răspuns corect: a-pag 194
961. *Clasificarea Costa:

a. se referă la prognosticul protezării
b. utilizează criterii morfo-funcționale
c. nu este considerată topografică
d. este considerată descriptivă
e. are drept criteriu înălțimea breșelor edentate
Răspuns corect: d-pag 194
962. Clasificarea ACP are următoarele criterii diagnostice:

a. înălțimea breșelor
b. starea dinților restanți
c. raporturile ocluzale
d. crestele edentate
e. lățimea breșelor
Răspuns corect:b, c, d-pag 195
963. Indexul Smith Knight evaluează uzura pe o scară de la 0-4:

a. scor 0 – smalț cu modificări minime
b. scor 2 – uzură superficială de smalț sub 1 mm și expunerea dentine pe mai puțin
de 1/3 din suprafață
c. scor 2 – uzură medie (1-2 mm) și expunerea dentinei pe mai mult de 1/3 din
suprafață
d. scor 4 – uzura totală a smalțului cu expunerea dentinei secundare sau a pulpei
e. scor 1- smalț intact
Răspuns corect: b, d -pag 194
964. Indexul Eccles stabilește severitatea leziunilor erozive dentare:

a. clasa III a, eroziune dentinară pe mai mult de 1/3 din suprafață (lingual, palatinal)
gingie cu aspect albicios, demineralizat
b. clasa I, leziune incipientă la nivelul molarilor maxilari
c. clasa I, leziune incipientă la nivelul frontalilor maxilari
d. clasa II, tipar 2 – uzură neregulată cu margini bine delimitate
e. clasa III d, leziuni severe extinse vestibular și lingual cu scăderea înălțimii
coronare
Răspuns corect: c, d, e -pag 194
965. Leziunile fără lipsă de substanță care pot beneficia de tratament protetic sunt:
a. modificări de formă, dimensiuni, poziție sau spațieri ale dinților
b. retracțiile parodontale pot crea anomalii dento-maxilare
c. hipersensibilitatea dentinară la nivelul dinților vitali, modificări cromatice
endogene primare
d. hipersensibilitatea dentinară la nivelul dinților devitali, modificări cromatice
exogene primare
e. necrozele pulpare iatrogene
Răspuns corect: a, c, e -pag 194
966. Categoriile de breșe edentate sunt reprezentate de :

a. breșe terminale, limitate numai anterior de dinții restanți – notate cu T
b. breșe laterale, limitate atât anterior cât și posterior de dinții restanți – notate cu L
c. breșe frontale, limitate la ambele extremități de dinți restanți – notate cu F
d. breșe laterale, situate în zona laterală
e. breșe frontale, limitate numai anterior de dinții restanți
Răspuns corect: a, b, c, d-pag 195
967. Breșele edentate:

a. sunt citite de la stânga la dreapta sau în sens orar
b. după Ioniță, când o edentație frontală înglobează cei doi incisivi centrali a unei
arcade, numele breșei (F) va fi încadrat între două semne „-“
c. breșele edentate intercalate extinse sunt denumite după poziția primului dinte
absent, în ordinea de citire a arcadei
d. după Ionița, când o edentație frontală înglobează cei doi incisivi centrali a unei
arcade, litera „m” va fi pronunțată la citirea edentației
e. nu este acceptată regula enunțata de Appelgate
Răspuns corect: b, c -pag 195
968. Fiecare criteriu diagnostic al ACP se poate încadra în patru clase:

a. clasa I: ideal
b. clasa a 2-a: afectare minimă
c. clasa a 4-a: afectare severă
d. clasa a 3-a: afectare moderată
e. clasa a 2-a: afectare substanțială
Răspuns corect: a, c -pag 195
969. Principiile de aplicare a claselor diagnostic în cadrul clasificării ACP:

a. Planul de tratament influențează nivelul diagnostic în care este încadrat
pacientul
b. Tratamentul preprotetic poate schimba nivelul diagnostic inițial
c. Tratamentul preprotetic nu poate schimba nivelul diagnostic inițial
d. În cazurile în care criteriile diagnostice aparțin unor clase diferite, pacientul
este plasat în cea mai complexă categorie
e. Tratamentul protetic este indicat numai după cel de stabilizare parodontală
Răspuns: b,d,e -pag 197
970. Principiul biologic de preparație presupune:

a. Conservarea structurilor proprii dentare cu reducerea minimă necesară de țesut
dur sănătos
b. Conservarea structurilor proprii dentare cu reducerea maximă necesară de țesut
dur sănătos
c. Evitarea lezării altor structuri (dinți vecini, antagoniști, buze, limbă, obraji,
planșeu bucal)
d. Protecția parodonțiului marginal și profund
e. Realizarea unei retentivități minime
Răspuns: a,c,d -pag 197
971. Conform clasificării ACP a edentaților parțiale, criteriul 1 privind întinderea și

topografia breșelor edentate cuprinde următoarele clase:
a. Clasa a 2-a: arcade ideale sau minim afectate de edentație
b. Clasa a 2-a: arcade moderate afectate de edentație
c. Clasa a 3-a: arcade substanțial afectate de edentație
d. Clasa 1: arcade ideale sau minim afectate de edentație
e. Clasa 1: arcade moderate afectate de edentație
Răspuns: b,c,d -pag 196
972. *Conform clasificării ACP, referitor la criteriul 1, clasa III, este vorba despre:
a. Breșă edentată unică, localizată la o singură arcadă
b. Breșe edentate prezente la ambele arcade
c. Orice breșă edentată de cel puțin 3 dinți, care include un canin
d. Orice breșă laterală, maxilară sau mandibulară, de cel puțin 4 dinți sau
cuprinzând 2 molari
e. Orice breșă edentată sau asociere de breșe care solicită complianța terapeutică
sporită din partea pacientului
Răspuns: c -pag 196
973. *Conform clasificării ACP, privind starea dinților stâlpi, următoarele afirmații nu sunt
adevărate:
a. Clasa 1: nu e necesar niciun tratament pregătitor
b. Clasa a 2-a: prezintă structuri dentare suficiente pentru menținerea-sprijinul
unor restaurări intracoronare în 1-2 sextante
c. Clasa a 2-a: dinții stâlpi necesită tratament preprotetic limitat, ex: parodontal,
endodontic, ortodontic în 1-2 sextante
d. Clasa a 3-a: dinții stâlpi necesită tratament preparator limitat, ex: parodontal,
endodontic, ortodontic în 3 sextante
e. Dinți stâlpi cu prognostic rezervat
Răspuns: b -pag 196
974. *Următoarele afirmații privind conservarea structurii dure dentare sunt adevărate, cu
excepția:
a. Alegerea unor PFU minim invazive
b. Preparația trebuie sa urmeze conturul natural
c. Convergența ocluzală a preparației ideală este de 6 grade
d. Limita cervicală ideală este situată supragingival
e. Limita cervicală ideală este situată subgingival
Răspuns: e -pag 197
975. Conform clasificării ACP, criteriul 3 privind raporturile ocluzale, cuprinde

următoarele clase:
a. Clasa 1: raporturi interarcadice și intermaxilare de clasa I
b. Clasa a 2-a: raporturi interarcadice și intermaxilare clasa I
c. Clasa a 2-a: raporturi interarcadice și intermaxilare clasa a II-a
d. Clasa a 3-a: raporturi interarcadice și intermaxilare clasa a III-a
e. Clasa a 4-a: raporturi interarcadice și intermaxilare de clasa a II-a diviziunea 2
sau clasa a III-a
Răspuns: a,b,e -pag 196-197
976. Reducerea substratului coronar trebuie controlată prin:

a. Chei de silicon care să indice poziția finală a restaurărilor
b. Șanțuri de ghidaj
c. Tehnica de preparare crenelata
d. Tehnica de preparare cu treaptă
e. Utilizarea instrumentarului rotativ adecvat ca formă, dimensiune și granulație
Răspuns: a,b,d,e -pag 197
977. Criteriile suplimentare care încadrează pacientul direct în clasa a IV-a (conform ACP)
sunt:
a. Pacient refractar
b. Manifestări orale severe ale unor afecțiuni sistemice
c. Dischinezie
d. Ataxie mandibulo-maxilară
e. Status socio-economic precar
Răspuns: a,b,c,d -pag 197
978. Care dintre următoarele afirmații privind principiile de aplicare a claselor diagnostice
din cadrul clasificării ACP sunt adevărate?
a. Sănătatea parodontală nu este intim legată de diagnosticul și prognosticul
terapeutic al pacienților edentați parțial
b. În cazul pacienților edentați total maxilar și parțial mandibular, fiecare arcadă
primește clasa diagnostică proprie, conform criteriilor edentației totale, respectiv
parțiale
c. În cazul pacienților edentați total maxilar și parțial mandibular, ambele arcade
se încadrează în clasa a III-a diagnostică, datorită complexității problemelor
terapeutice puse de “sindroamele de combinație”
d. Existența simptomatologiei disfuncționale mio-articulare ATM, crește cu una
sau mai multe unități complexitatea clasificării la pacienții evaluați inițial în clasele I
sau a II-a
e. Existența unor obiective terapeutice estetice nu crește complexitatea clasificării
cu o unitate la pacienții evaluați inițial în clasele I sau a II-a
Răspuns: b, d -pag 197
979. *Condilul mandibular are o dimensiune transversala de :

a. 8-10 mm
b. 8-10 cm
c. 8-20 mm
d. 8-20 cm
e. 9-10 mm
(*raspuns corect: C) -pag 181
980. *Dintre muschii mobilizatori ai mandibulei responsabili de miscarile mandibulei nu
face parte:
a. M.Temporal
b. M.Pterigoidian lateral
c. M.Milohioidian
d. M.stilohioidian
e. M.pterigoidian medial
(*raspuns corect: D) -pag 182
981. *Vectorii muschilor pe care Slavieck ii denumeste ca fiind ai sistemului cranio-

mandibular, au o orientare generala:
a. Antero-posterioara
b. Postero-superioara
c. Antero-superioara
d. Postero-inferioara
e. Antero-inferioara
(*raspuns corect: C) -pag 182
982. Care dintre urmatoarele criterii proprii ocluziei functionale nu sunt adevarate?
a. Abraziunea dentara sa se produca uniform
b. Dimensiunea verticala de ocluzie sa fie optima
c. Masticatia sa fie unidirectionala
d. Sa existe un dezechilibru al grupelor musculare linguo-oro-faciale
e. Abraziunea dentara sa nu se produca uniform
(*raspunsuri corecte: C;D; E) -pag 181
983. Care din urmatoarele caracteristici legate de panta tubercului articular sunt adevarate?
a. Are o inclinatie de 5- 55
b. Are o lungime de 9 mm
c. Are o lungime de 10 mm
d. Are o inclinatie de 10-60
e. Are o lungime de 13 mm
(*raspunsuri corecte: A;B) -pag 181
984. Termenul de relatie centrica(RC) a fost utilizat in stomatologie sub diferite definitii,
desemnand in general pozitia mandibulei in care condilii mandibulari se gasesc:
a. Intr-o stare stabila protetic
b. Plasati pe pantele anterioare ale elementelor articulare
c. Cu meniscurile corespondente interpuse adecvat
d. Antero-superior si centrat in fosele articulare
e. Antero-inferior si centrat in fosele articulare
(*raspunsuri corecte: A,C, D) -pag 183
985. Importanta pozitiei de intercuspidare maxima consta in faptul ca:
a. Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
b. Nu compenseaza fortele ocluzale
c. Orienteaza fortele ocluzale in axul lung al dintelui
d. Permite contractia asimetrica, egala si maxima a muschilor ridicator ai
mandibulei
e. Anuleaza fortele ocluzale (in carte scrie orizontale, nu ocluzale)
(*raspunsuri corecte: A, C,E) -pag 183
986. Elementele efectoare ale cinematicii mandibulare sunt reprezentate de catre muschii
mobilizatori ai mandibulei, care participa la diferitele miscari in functie de tipul stimularii la
care raspund. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?
a. Stimularea corticala determina miscarile voluntare
b. Stimularea bulbo-protuberentiala determina efectuarea miscarilor automatizate
c. Stimularea bulbo-protuberentiala determina miscari reflexe ale mandibulei
d. Stimularea mezencefalica determina efectuarea miscarilor automatizate
e. Stimularea corticala determina miscari reflexe ale mandibulei
(*raspunsuri corecte: A,C, D) -pag 182
987. Posterior de meniscul articular se fixeaza atasamentul posterior meniscal sau zona
bilaminara. Aceasta structura are urmatoarele roluri:
a. Mecanism protectiv pentru structurile articulare

b. Sprijin vascular hidrodinamic tridimensional pentru pozitionarea corecta
condilo-meniscala in timpul masticatiei si fonatiei
c. Permite pozitionarea mandibulei in ocluzie habituala fara influenta factorului
muscular
d. Faciliteaza propulsia mandibulei, prin caracterul ginglimo-artroidal al
articulatiei
e. Permite pozitionarea mandibulei in ocluzie habituala fara interferente
(*raspunsuri corecte: A, B, C , E) -pag 182
988. Grupele musculare responabile de mentinerea pozitiei de postura sunt in principal:

a. M. Stilohioidian
b. M. Pteriogoidian lateral
c. Pantecul posterior al digastricului
d. Pantecul anterior al digastricului
e. M. Stiloglos
(*raspunsuri corecte: A, C; pg: 182;)
989. Referitor la verificarea si adaptarea port-amprentei individuale, sunt adevarate

urmatoarele afirmatii :
a. Se realizeaza mai intai faza intraorala si apoi extraorala
b. Faza intraorala urmareste obiective diferite de verificarea fazei extraorale
c. Se face inainte de venirea pacientului
d. Verificarea intraorala urmareste aceleasi obiective ca si verificarea extraorala
e. In cadrul verificarii extraorale se examineaza portamprenta din punct de vedere al
corectitudinii executiei
Raspunsuri corecte : D,E (pag 265)
990. In cadrul ampretarii functionale a campului protetic al edentatului partial trebuie sa

tinem seama de:
a. Statusul psihic al pacientului
b. Starea generala a pacientului
c. Prezenta retentivitatilor
d. Gradul de rezorbtie osoasa
e. Alternanta suportului muco-osos so dento-parodontal
Raspunsuri corecte CE (pag 265)
991. In cadrul amprentarii functionale a campului protetic edentat partial este importanta :
a. Adaptarea statica cat si dinamica
b. Pozitia de postura
c. Adaptarea portamprentei din aproape in aproape , pentru fiecare zona in parte
d. Adaptarea portamprentei pe baza testelor Herbst
e. Doar adaptarea dinamica
Raspunsuri Corecte: ACD( pag 265/266)
992. Tehnicile de amprentare functionala cuprind :

a. Amprenta finala cu portamprenta decupata dentar
b. Amprenta finala cu portamprenta individuala completa
c. Amprenta finala cu portamprenta decupata oral
d. Amprenta finala cu portamprenta standard
e. Amprenta finala prin tehnica dublului amestec
Raspunsuri corecte: ABE (pag 266)
993. Prin tehnicile cu model corectat(sectionat) se intelege:

a. Tehnica modernă utilizează amprentarea globală
b. Se inregistreaza doar bresele edentate
c. Se inregistreaza substructurile organice preparate precum si bresele edentate
d. Tehnicianul va realiza doua modele , crescandu-i corectitudinea
e. Tehnica este costisitoare din punct de vedere al materialului si timpului
Raspunsuri corecte: AC (pag 266)
994. In cazul unei edentatii partiale bimaxilare, sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a. Restaurarea relatiei de postura reprezinta o problema fundamentala a protezarii
b. Restaurarea relatiei centrice reprezinta o problema fundamentala a protezarii
c. In absenta restaurarii relatiilor intermaxilare corecte va fi posibila reluarea corecta a
functiilor perturbate ale ADM
d. Tulburarea relatiilor intermaxilare in edentatia partial cunoaste diverse cauze,
incepand cu pierderea stopurilor ocluzale
e. Tulburarea relatiilor intermaxilare in edentatia partial cunoaste diverse cauze,
incheind cu necoordonarea activitatii musculare
Raspunsuri corecte: ABDE (pagina 266)
995. In scopul unei determinari cat mai exacte a relatiilor intermaxilare:

a. Sunt necesare unele masuri din partea medicului
b. Trebuie sa urmareasca crearea unor conditii de confort psihic pentru medic
c. Trebuie sa urmareasca crearea unor conditii de confort clinic pentru pacient
d. Pacientul nu trebuie informat despre importanta acestei etape, pentru a nu realiza
masuratori eronate in cadrul inregistrarilor intermaxilare
e. Trebuie sa se realizeze o atmosfera de incredere reciproca intre pacient si medic
Raspunsuri corecte: ACE (pagina 266)
996. In cazul existentei unor contacte deflective sau a unor interferente la nivel ocluzal care
blocheaza miscarile mandibulare, se va realiza:
a. Reechilibrarea ocluziei prin slefuiri selective
b. Remodelarea reliefului ocluzal protetic al dintilor restanti
c. Resapari coronare
d. Inaltarea ocluziei
e. Inlocuirea dintilor artificiali cu unii de dimensiuni mai mici
Raspunsuri corecte : AC(pag 267)
997. Metodele de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior sunt:

a. Metoda compresiunii pe menton
b. Metoda deglutitiei
c. Metode functionale
d. Metoda Patterson
e. Metode antropometrice
Raspunsuri corecte: CE( pag 267) -pag 268
998. Tehnica de amprenta cu model corectat( sectionat) are urmatoarele avantaje:

a. face economie de timp
b. utilizeaza mai mult material de amprenta, deci o suprafata mai mare
c. este mai corecta decat confectionarea pe modele separate a protezei fixe si mobile
d. este mai putin corecta decat confectionarea pe modele separate a protei fixe si mobile
e. dureaza mai mult
Raspunsuri corecte: AC( pag 266)
999. Amplitudinea SPP (spațiului protetic potențial) poate fi mărită în următoarele cazuri:
a. migrări sau versii ale dinților limitrofi edentației către dinți vecini sau alte spații
edentate
b. modificări de volum ale structurilor odontale prin preparare sau distrucție coronară
c. înclinari vestibulo-orale ale dinților limitrofi
d. atrofia crestei alveolare
e. preparari ale dinților limitrofi.
Raspuns corect a,b -pag 232
1000. Lățimea SPP (spațiului protetic potențial) :

a. se apreciază în urma trasării limitelor vestibulare si orale ale SPP
b. se obține prin trasarea a două planuri imaginare,tangente la fețele vestibulare si orale
ale dinților limitrofi sau prin tangente la versanții vestibulari sau orali ai crestei edentate
c. este determinata de creste exostotice
d. este determinata de atrofia crestei alveolare
e. se mărește in inclinari vestibulo-orale ale dinților limitrofi.
Raspuns corect a,b (este corect si E) -pag 232
1001. Lățimea SPP (spațiului protetic potențial) va fi micșorată în:
a. rotații in ax ale dinților limitrofi
b. preparații ale dinților limitrofi
c. atrofia crestei alveolare
d. exostoze
e. procese tumorale.
Raspuns corect a,b,c -pag 232
1002. Motivele prezentării in cazul edentațiilor parțiale sau totale sunt:

a. tulburări de diverse grade generate de disfuncții masticatorii,fizionomice,fonetice
b. reoptimizarea unor restaurări protetice vechi,necorespunzătoare din punct de vedere al
refacerii morfo-funcționale
c. tulburări articulare,musculare
d. leziuni ale mucoasei
e. discromii dentare
Raspuns corect a, b, c, d -pag 234
1003. Antecedentele heredo-colaterale stomatologice (AHC) se analizează in vederea

depistării următoarelor afecțiunilor cu transmitere genetică:
a. anomalii dento-maxilare
b. parodontopatii
c. carii multiple
d. malformații congenitale
e. disfunctii articulare
Raspuns corect a,b,c,d -pag 235
1004. Eventualele asimetrii faciale pot fi localizate la nivelul:

a. articular
b. osos
c. ocluzal
d. muscular,parti moi
e. cervical
Raspuns corect a,b,c,d -pag 236
1005. *Limita inferioară/superioară a SPP (spațiului protetic potențial) este reprezentat de:
a. creasta osoasă edentată acoperită de mucoasă
b. muchia crestei
c. baza crestei
d. orientarea crestei
e. profilul crestei edentate.
Raspuns corect : a (pag.232)
1006. *Lățimea crestei edentate:

a. se măsoară între planurile virtuale ce trec prin versanții vestibulari și orali ai crestei
edentate
b. poate fi mărita în caz de resorbție și atrofie
c. poate fi micșorată în cazul existenței de exostoze și procese patologice
d. poate îmbrăca aspecte variate:rotunjită,ascuțită,concavă,convexă
e. poate fi ascendentă sau descendentă.
Raspuns corect : a (pag.232)
1007. Alinierea dinților pe arcade apare ca rezultat al unei multitudini de forțe care
acționează asupra dinților în timpul și după erupție. Alegeți care sunt aceste forțe. (p.175)
a. Suprafețele meziale și distale ale dinților
b. Obiceiurile orale
c. Musculatura linguo-oro-facială
d. Fetele vestibulare ale dinților
e. Contactul ocluzal
Răspuns corect: A B C E
1008. * Poziția dinților pe arcade este aceea în care există un echilibru între grupul muscular
intern și cel extern, arcadele fiind situate în așa-numitul: (p.175)
a. Contact ocluzal
b. Culoar muscular
c. Mecanism buccinator
d. Timp de dezocluzie
e. Triunghiul Bonwill
Răspuns corect: B
1009. În timpul masticației, asupra dintelui se exercită forțe care imprimă acestuia:
a. O deplasare verticală în alveolă (intruzie)
b. O deplasare verticală în afara alveolei (extruzie)
c. O deplasare vestibulo-orală
d. Deplasări care în timp determină abrazarea suprafețelor dentare meziale
e. Deplasări care în timp determină abrazarea suprafețelor dentare distale
Răspuns corect: A C D E , (p.175)
1010. Un factor important ce determină alinierea dinților pe arcadă este contactul ocluzal,
care previne: (p.176)
a. Migrarea verticală a dinților
b. Migrarea orizontală a dinților
c. Egresiunea
d. Extruzia
e. Intruzia
Răspuns corect: A C D
1011. * Curba sagitală de ocluzie a lui Spee, este:

a. Convexă la maxilar și concavă la mandibula
b. Concavă la maxilar și convexă la mandibula
c. Convexă atât la mandibulă cât și la maxilar
d. Concavă atât la mandibulă cât și la maxilar
e. are o directie vestibulo-orala
Răspuns corect: A, (p.176)
1012. Alegeți afirmațiile corecte de mai jos:

a. Aria dentară cuprinsă între vârfurile cuspizilor vestibulari și orali se numește tablă
ocluzală
b. Suprafața ocluzală situată în afara tablei ocluzale este dată de versanții interni
cuspidieni
c. Tabla ocluzală reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea vestibulo-orală a
dinților posteriori
d. Tabla ocluzală reprezintă aproximativ 78% din dimensiunea vestibulo-orală a dinților
posteriori
e. Suprafața ocluzală situată în afara tablei ocluzale este dată de versanții externi
cuspidieni
Răspuns corect: A C E, (p.176-p.177)
1013. * Care este factorul implicat în conceptul de stabilitate ocluzală: (p.177)

a. Determinantul anterior (articular temporo-mandibular)
b. Determinantul functional ( articular temporo-mandibular)
c. Determinantul anterior (dentar)
d. Determinantul posterior ( neuromuscular)
e. Determinantul functional (dentar)
Răspuns corect: C
1014. Cuspizii de sprijin au următoarele roluri: (p.177)

a. Permit basculari ale dinților
b. Nu mențin dimensiunea verticală de ocluzie
c. Nu permit migrări ale dinților
d. Mențin dimensiunea verticală de ocluzie
e. Concentrează solicitările asupra dinților în axul lung al acestora
Răspuns corect: C D E
1015. Care dintre urmatoarele a elemente de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei
sistematizate de către Abjean și Korbendeau sunt adevarate?
a. Cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
b. Marginile libere ale caninilor superiori și cele incizale ale incisivilor superiori
c. Cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
d. Marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiori
e. Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
Răspuns corect: C D E, (p.177)
1016. Alegeți variantele corecte cu referire la stopurile ocluzale de clasa I-a:

a. Cuspizii premolarilor și cei distali ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta
marginală mezială ale omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta
b. Cuspizii premolarilor și cei meziali ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta
marginală mezială ale omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta
c. Cuspizii distali ai molarilor secunzi și ai celor de minte și cuspidul centro-vestibular al
molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrala antagonista
d. Marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului
frontal superior, infracingular
e. Marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului
frontal superior, supracingular
Răspuns corect: B C (p.177)
1017. Printre metodele simple de determinare a relației centrice , se regăsesc următoarele :

a. Metoda “homotropismului linguo-mandibular” , conform căreia mandibula urmează
limba în periplul său static sau dinamic
b. Manevra maseterină Green
c. Manevra temporală Gysi
d. Metoda deglutiției, utilizată datorită faptului cunoscut că acest reflex se produce cu
mandibula centrată
e. Manevra condilială , prin ușoară presiune exercitată în timpul mișcării de deschidere-
îchidere de amplitudine mică
Răspuns corect: a,d,e pag.268
1018. Adaptarea biologică a scheletului protezei partiale mobilizabile în cadrul etapei de

verificare clinică, ține în principal de raportul existent între elementele scheletului si
elementele câmpului protetic, astfel:
a. În momentul inserției scheletului se va urmări cu atenție dacă nu apar leziuni sau
dureri la nivelul părților moi și al dinților restanți
b. Se apreciază dacă s-a păstrat spațiul suficient pentru componenta acrilică a șeilor
c. La maxilar, conectorul principal (bara) să fie distanțat corespunzător fata de
parodonțiul dinților restanți
d. Sa existe un contact cât mai intim cu zona Ah
e. Se verifică dacă au fost ocolite sau despovărate de presiuni zone ale câmpului protetic
precum rugile palatine, frenul lingual, papila bunoidă
Răspuns corec:t a,b,e pag.270
1019. Adaptarea protezei mobile parcuge următoarele etape ce se intrică și se completează ,

cu exceptia:
a. Adaptarea imediată
b. Adaptarea tardivă
c. Adaptarea secundară
d. Adaptarea terțiară
e. Adaptara primară
Răspuns corect: d pag.271
1020. Adaptarea primară a protezei parțiale amovibile se realizează:

a. La trei luni după inserția protezei
b. În prima lună după inserșția protezei
c. La șase săptămâni de la inserția protezei
d. La șase luni de la inserția protezei
e. În prima săptămână după inserția protezei
Răspuns corect: e pag.272
1021. Printre caracteristicile clinice ale edentației de cls I Kennedy, se regăsesc următoarele
cu excepția:
a. Absența unităților odonto-parodontale din porțiunea terminală a ambelor hemiarcade
b. Regula polinomului se poate inversa atunci când edentația este întinsă
c. Fonația este perturbată prin modificarea rezonatorului oral
d. Tulburări ale relațiilor mandibulo-craniene statice și dinamice
e. Punct de plecare în sindromul disfuncțional al sistemului stomatognat
Răspuns corect: a,b,c pag.273
1022. Sprijinul mixt foarte rigid este realizat de către sisteme speciale gen:
a. Culise
b. Conectori secundari
c. Coroane telescop
d. Conectori principali elastici
e. Dispozitive speciale
Răspuns corect: a,c pag.274
1023. Proteza definitivă PPAS reunește:

a. Două șei mixte terminale unite prin conector secundar
b. Două șei mixte terminae unite prin conector principal
c. Două șei acrilice
d. Conetorul principal va fi sub formă de plăcuță palatină sau bară linguală
e. Croșete turnate din sistemul Ney sau Roach
Răspuns corect: b,d pag.275
1024. De regulă, absența dinților în edentația parțială determină următoarele:

a. Intruzia antagoniștilor
b. Extrzia antgoniștilor
c. Migrări dentare
d. Atrofie musclară
e. Tulburări de echilibru neuro-muscular
Răspuns corect: b,c,e pag.276
1025. Soluția de protezare fixă are următoarele indicații , cu excepția:

a. Dinți cu parodonțiu integru
b. Ocluzia normală
c. Absența parafuncțiilor
d. Leziuni odontale coronare pe dinți limitrofi
e. Prezența parafuncțiilor
Răspuns corect: e pag.277
1026. Metoda de deglutiție în determinarea R.C implica:

a. utilizarea unei lingurițe cu apa
b. mimarea deglutitiei
c. compresiunea maseterului bilateral
d. compresiune fascicolului posterior al temporalului
e. solidarizarea machetei cu adezivii care nu modifica rapoartele
Rasp. corect: a,b, e - 268
1027. Solidarizare machetelor de ocluzie în R.C se poate realiza prin următoarele procedee:
a. utilizarea unor anse de sarma în forma de U
b. cu material de tip Adhesor
c. utilizarea de materiale de tip Repin sau ceara topita
d. crearea de lacase sau ancose în cele doua valuri de ocluzie
e. cu alginat
Rasp. corect: a,c, d - 269
1028. Verificarea scheletului în cavitatea orala urmărește următoarele aspecte:

a. mecanic
b. dacă s-a realizat o fricțiune suficienta la nivelul ESMSS
c. ESMSS - sa se opună dezinsertiei voluntare
d. ESMSS -sa se opună deplasărilor spontane voluntare
e. biologic
Rasp. corect: a,b,e - 270
1029. Verificarea clinica a machetei cu dinții va urmări următoarele aspecte :

a. marginile șeilor sunt corect conformate , uniforme și rotunjite
b. marginile șeilor sunt tăioase , ascuțite și crenelate
c. contactele ocluzale sa fie stabilie, multiple și fără interferente
d. contacte ocluzale unilaterale, instabile
e. se verifica dacă satisfac exigențele mecanice de stabilitate statica și dinamică
Rasp. corect: a,c,e - 271
1030. Cat durează adaptarea secundara a protezei parțiale amovibile?

a. o săptămână de la momentul inserției
b. 30 de zile de la momentul inserției
c. 3 luni după momentul inserției
d. 2 săptămâni înaintea inserției
e. timp de 15 minute
Rasp. corect: b - 272
1031. Tulburările funcționale care apar în edentatia de clasa I Kennedy sunt următoarele, cu
excepția:
a. tulburări de masticație
b. tulburări de deglutiție
c. tulburări fizionomice
d. tulburări fonetice
e. tulburări vasculare
Rasp. corect: e - 273
1032. În privinta mijloacelor de menținere indirecta se poate afirma:

a. mentinerea indirecta este asigurata cel mai frecvent de către crosete
b. trebuie plasate unilateral
c. caninii și molarii sunt cei mai indicați dinți pentru a suporta aceste elemente
d. se pot folosi sisteme speciale gen: culise, capse, coroane telescop
e. elementele de menținere indirecte trebuie plasate bilateral
Rasp. corect : e - 274
1033. Conceperea protezei cu una sau mai multe șei frontale se realizeaza când:
a. nu avem atrofie osoasa marcata frontala
b. bresa frontala este foarte scurta
c. avem pierdere de substanță osoasa frontală
d. pacientul refuza prepararea dinților restanți
e. pacientul solicită o serie de artificii în montarea dinților
Rasp. corect: c, d, e - 275
1034. Aria de sustenatie este delimitata de:

a. o linie distala care trece prin fata celui mai anterior dinte dintre dinții protetici
b. o linie meziala care trece prin fata celui mai anterior dinte dintre dinții protetici
c. o linie distala care trece prin sprijinul dentar cel mai anterior din partea cu dinti
d. o linie distala care trece prin sprijinul dentar cel mai posterior din partea cu dinti
e. o linie distala care trece prin sprijinul dentar cel mai anterior din partea cu edentatia
Rasp. corect: b, d -276
1035. Pentru edentatia uniterminala redusa sunt următoarele variante terapeutice :

a. protezarea acrilica de urgenta
b. PPMA
c. PPAS
d. protezarea metal-acrilica totală
e. soluția de protezare provizorie
Rasp. corect: a,b, c - 277
1036. *Înălţimea crestei edentate este în mod normal de:

a. 3-5 mm
b. 5-7 mm
c. 7-9 mm
d. 4-6 mm
e. 4-7 mm
Raspuns corect: d (pag. 232,)
1037. *Muchia crestei poate îmbrăca aspecte variate:

a. ascuţită
b. rotunjită
c. concavă
d. convexă
e. toate cele enumerate mai sus
Raspunsuri corecte: e (pag.232,)
1038. *În mod normal, creasta edentată pe secţiune are forma de:
a. dreptunghi
b. oval
c. triunghi cu baza spre osul maxilar/mandibular
d. triunghi cu baza spre arcada antagonistă
e. romb
Raspunsuri corecte: c (pag. 233,)
1039. Istoricul pacientului ne ofera date asupra:

a. cronologia extracţiilor dentare,ca şi etiologia pierderea dinţilor sunt date ce se
corelează cu morfologia câmpului protetic
b. colaborarea cu apartinatorii
c. debutul şi evoluţia edentaţiei
d. colaborarea cu medicul dentist
e. planului de tratament
Raspunsuri corecte: a,c,d (pag. 234,)
1040. Datorită anchetelor familiale, care boli sistemice sunt de interes pentru medicul
dentist:
a. boli cu predispoziţie neereditară
b. boli cu determinism genetic
c. boli cu predispoziţie ereditară
d. boli cu risc de transmitere
e. boli canceroase
Raspunsuri corecte: b,c,d (pag. 235,)
1041. Antecedentele personale generale se corelează cu:

a. profesia
b. sexul
c. vârsta
d. starea fiziologică
e. starea psihica
Raspunsuri corecte: b,c,d (pag. 234,)
1042. Precauţiile abordării terapeutice în teritoriul patologiei orale concordate cu

diagnosticul de stare generală se refera la:
a. evitarea manoperelor nedureroase
b. alegerea soluţiei anestezice corespunzătoare, fără vasoconstrictor
c. materializarea conceptului de interdisciplinaritate cu medicul specialist pe fiecare
entitate clinică generală în parte
d. temporizarea manoperelor stomatologice până la stadiul de compensare a bolii
generale
e. utilizarea anestezicelor cu vasoconstrictori
Raspunsuri corecte: b,c,d (pag. 234-235,)
1043. În "istoricul stomatologic" al pacientului se obţin o serie de date importante referitoare

la:
a. rata afectării
b. consemnarea eventualelor parafuncţii existente(ex. bruxismul), modul lor de
manifestare şi acuzele legate de acestea
c. în cazul în care bolnavul este purtător al unei proteze mobilizabile, se impune
obţinerea a cât mai multe date privitoare la momentul protezării, modul în care a decurs şi a
fost acceptat tratamentul, precum şi modul în care pacientul s-a acomodat cu restaurarea
protetică mobilă
d. evoluţia şi importanţa acordată de pacient patologiei generale
e. medicatia utilizata pentru bolile cronice
Raspunsuri corecte: a,b,c (pag. 235,)
1044. Versanţii crestei edentate:

a. pot avea orientare oblică
b. pot fi concavi, care apar in cazul unei exostoze
c. pot fi uşor convecşi sau cu convexităţi accentuate,în acest caz putând avea caracterul
unor exostoze, care pot afecta protezarea amovibilă sau cea conjunctă
d. pot fi concavi,care apar consecutiv unei extracţii laborioase sau în cazul preexistenţei
unei afectări parodontale
e. pot fi uşor convecşi sau cu convexităţi accentuate, care apar consecutiv unei extracţii
laborioase sau în cazul preexistenţei unei afectări parodontale.
Raspunsuri corecte: a,c,d (pag. 233,)
1045. În edentaţiile întinse, în functie de amplitudinea edentaţiei şi prezenţa complicaţiilor

locale şi loco-regionale, se observă la inspecţie urmatoarele aspecte:
a. asimetrii faciale
b. modificări antropometrice, cu modificarea indicilor faciali, datorată maririi etajului
inferior
c. înfundarea obrajilor simetrică sau asimetrică
d. accentuarea şanţurilor faciale
e. modificări antropologice, cu modificarea indicilor faciali, datorată micşorării etajului
inferior
Raspunsuri corecte: a,c,d,e (pag. 236,)
1046. * Linia surâsului reprezintă:

a. limita de maximă vizibilitate a grupului frontal inferior
b. limita de maximă vizibilitate a grupului frontal superior
c. funcția de reciprocitate
d. elementul principal de sprijin al protezei parțiale scheletate
e. limitarea totală a deschiderii gurii
(raspuns corect B, pg. 269)
1047. *Soluția de protezare fixă are următoarele indicații:

a. in prezența parafuncțiilor
b. pentru dinți afectați de boala parodontală
c. arcadă antagonistă protezată, realizând blocajul extruziei antagoniștilor
d. in caz de malocluzie
e. pentru reducerea fluxului salivar
(răspuns corect C, pg. 277)
1048. *Metoda deglutiției:

a. are efect cariostatic
b. constă în compresiunea maseterului bilateral
c. se realizează prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului, cu palparea în
paralel a condililor mandibulari
d. se bazează pe reflexul homotropismului lingomandibular
e. se utilizează datorită faptului cunoscut că acest reflex se produce cu mandibula
centrată
(răspuns corect E, pg. 268)
1049. Dispozitivele speciale în cadrul protezei parțiale mobilizabile :

a. realizează sprijinul mixt articulat
b. au apărut ca urmare a eșecului conexiunilor elastice
c. mai sunt numite curent ruptori de forțe și amortizori de forțe
d. permit bascularea prin înfundare
e. distribuie presiunile mai mult dinților suport și mai puțin crestelor edentate
(răspunsuri corecte ABCD,pg. 274)
1050. Sistemele speciale de tip culise, capse, coroane telescop:

a. sunt folosite în locul croșetelor din motive fizionomice, mai ales la maxilar
b. realizează un sprijin mixt foarte elastic
c. realizează un sprijin mixt foarte rigid
d. au fost preconizate de Bonwill, Kennedy și Elbrecht
e. se fixează cu paste adezive compozite
(răspunsuri corecte AC,pg.274)
1051. Prin adaptarea și individualizarea machetelor de ocluzie acestea vor:
a. reprezenta volumul, forma și poziția arcadei dentare artificiale
b. urmări poziția de lateralitate maximă dreapta
c. reda plenitudinea obrajilor și buzelor
d. urmări poziția de lateralitate maximă stânga
e. compensa eventuale resorbții osoase asimetrice
(răspunsuri corecte ACE, pg.269)
1052. Din punct de vedere clinic edentația de clasa a II-a Kennedy:

a. se manifetă prin absența unităților odonto- parodontale din zona terminală a două
hemiarcade
b. se manifestă prin absența unităților odonto-parodontale din zona terminală a unei
singure hemiarcade
c. poate fi însoțită de tulburări disfuncționale și complicații
d. caracteristica biomecanică trebuie legată în principal de plasarea forței de solicitare în
afara poligonului de susținere parodontală datorită existenței de organe odonto- parodontale
limitrofe doar mezial
e. caracteristica biomecanică trebuie legată în principal de plasarea forței de solicitare în
afara poligonului de susținere parodontală datorită existenței d organe odonto- parodontale
limitrofe doar distal
(răspunsuri corecte BCD, pg. 276)
1053. Referitor la axul principal de rotație, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. trece prin sprijinul dentar care mărginește edentația și sprijinul dentar cotrolateral
b. proteza are tendința de a se roti în jurul acestui ax diagonal
c. cu cât edentația este mai întinsă, cu atât oblicitatea axului de rotație este mai
importantă
d. evită dehiscențele non-patologice
e. asigură o încercuire bună
(răspunsuri corecte ABC, pg. 276)
1054. Verificarea scheletului în cavitatea orală urmărește:

a. dificultatea de a determina relația centrică
b. în principal aspecte mecanice și biologice
c. hipotonia generaliztă
d. stabilitatea statică și dinamica a scheletului pe câmp
e. elementele de menținere și stabilitate trebuie să se opună numai deplasărilor sponane
involuntare
(răspunsuri corecte BDE, pg.270)
GRILE ANESTEZIOLOGIE
1055. Lidocaina:
a) este din punct de vedere chimic o acetamidă
b) soluția simplă, fără vasoconstrictor, are un pH de 3,5
c) conține de cele mai multe ori un conservant numit metilparaben
d) puterea anestezică este de două ori mai mare decât cea a procainei
e) este parțial absorbită după administrarea parenterală
Răspuns corect: A,C,D- pag. 533-534
1056. *Care afirmație cu privire la structura substanțelor anestezice locale este adevarată:
a. Substanțele anestezice locale sunt fie aminoesteri (derivați aminici secundari -
aminoalcooli - ai acizilor aromatici)
b. Fie amide (combinații între două amine), în acest ultim caz existând o grupare aminică [NH3)
și la nivelul lanțului intermediar
c. În structura oricărui anestezic local, sunt prezente două grupări chimice esențiale: radicalul
aromatic (componenta cationică B+) și gruparea aminică secundara (componenta anionică H)
d. Prin componenta lor cationică, anestezicele locale sunt derivați cuaternari de amoniu și pot
bloca transmiterea sinaptică neuronală
e. Radicalul aromatic conferă substanțelor anestezice locale caracterul hidrofil, care face
posibilă traversarea membranei perinervoase axonale
Răspuns corect: D- pag. 533
1057. Care afirmații cu privire la structura substanțelor anestezice locale sunt adevarate:
a. Prin componenta lor anionica, anestezicele locale sunt derivați cuaternari de amoniu și pot
bloca transmiterea sinaptică neuronală
b. Radicalul aromatic care face posibilă traversarea membranei perinervoase axonale, pentru
acțiunea directă asupra celulelor și fibrelor nervoase
c. Amina realizează mediul acid care favorizează puterea anestezică a substanței
d. O ilustrare practică a mediului favorabil creat este dificultatea de realizare a anesteziei locale
în zonele cu infecții acute
e. Substanțele anestezice locale sunt fie aminoesteri [derivați aminici -
aminoalcooli - ai acizilor aromatici), fie poliamide [combinații între două amine),
Răspuns corect: B,D- pag. 533
1058. Care afirmații cu privire la substantele anestezice locale sunt adevarate:

a. Legarea de țesuturile nespecifice [grăsime, țesut conjunctiv, fibre musculare) cresc efectul
anesteziei prin mentinerea unei cantitati crescute de anestezic disponibile in vecinatatea
trunchiului nervos
b. Odată absorbite în fluxul sanguin, anestezicele locale sunt distribuite la țesuturi în general,
fiind metabolizate în ficat în compuși care vor fi eliminați în primul rând pulmonar.
c. Forma liberă nelegată de proteină are efect anestezic dar și toxic
d. Forma legată, transportată de o proteină circulantă (acid cc 1 glicoproteină - AGP)
e. La pacienții cu suferințe cardiace, care se trateaza cu medicamente cum sunt betablocantele
(propranolol), blocante de calciu (verapamil), antiaritmice (chinidină), fracțiunea liberă
(nelegată) de anestezic local va crește în circulație și pot apare accidente generale de
supradozare, chiar în limita dozelor uzuale de anestezic, interpretate ca accidente alergice
Răspuns corect: C, D, E- pag. 533
1059. Care afirmatii cu privire la farmacologia Xilinei sunt adevarate:

a. Clorhidratul de lidocaină este complet absorbit după administrarea parenterală, rata de
absorbție în fluxul sanguin fiind dependentă în primul rând de concentratia solutiei anestezice
b. Proporția de lidocaina legată plasmatic depinde de concentrația soluției administrate și este
mai crescută în cazul unei soluții mai concentrate
c. Perioada de înjumătățire este redusă, aceasta fiind de aproximativ 60 de minute
d. Majoritatea afecțiunilor hepatice influențează mai mult sau mai puțin farmacocinetica acestei
substanțe - perioada de înjumătățire se poate dubla sau tripla
e. Afecțiunile renale nu influențează farmacocinetica lidocainei, dar pot duce la acumularea de
metaboliți
Răspuns corect: D, E- pag. 534
1060. Care afirmatii cu privire la posologia si modul de administrare al Xilinei sunt adevarate:
a. Într-o carpulă de 1,8 ml, 2% concentratie lidocaina, se gasesc 36 mg lidocaina
b. Xilina 2% poate fi asociată cu adrenalină, în cantitate de 10 mg clorhidrat de adrenalină.
c. Pentru copiii peste 4 ani, cu dezvoltare normală, doza maximă de soluție simplă de xilină 2%
este de 2-7 mg/kg-corp
d. Doza clinică de siguranță pentru Xilina este de 3,2 mg/kg-corp, dar nu mai mult de 400 mg,
ceea ce echivalează cu cel mult 10 fiole de 2 ml sau 11 carpule de 1,8 ml
e. Unele soluții de xilină 2% pot fi asociate cu adrenalină si în proporții de 1:50.000, 1:80.000,
1:200.000.
Răspuns corect: C, E- pag. 534
1061. Care afirmatii cu privire la indicatiile si contraindicatiile Xilinei sunt adevarate:

a. Lidocaina prezinta efect teratorgen, iar in trimestrul trei poate determina hipotensiune de
sarcina
b. Lidocaina HCl este contraindicată la pacienții cunoscuți cu hipersensibilitate la anestezice
locale de tip esteri
c. Semnele precoce de neurotoxicitate centrală sunt agitația, anxietatea, tahicardia, tahipneea,
tinitusul, amețeala, tulburările de vedere, tremurăturile, stările depresive și somnolența
d. Produsul prezintă risc alergenic datorat conservanților de tip paraben și respectiv sulfit din
produsele cu adrenalină, inclusiv riscul de apariție a unor reacții alergice la sugar
e. Având în vedere metabolizarea hepatică a anestezicelor de tip esteric(precum
Lidocaina), este necesară administrarea cu precauție la pacienții cu afecțiuni hepatice
severe.
Răspuns corect: A, D- pag. 535
1062. *Care afirmatie cu privire la Lidocaina este adevarata:

a. Manifestări cardiovasculare: au caracter cardiopresor, cu tahicardie, hipertensiune,
nervozitate, euforie și în cazuri rare și severe, stop cardio-respirator.
b. Reacțiile adverse sunt similare celor descrise pentru toate anestezicele esterice.
Acestea
sunt rare și au legătură cu nivelurile crescute de lidocaină liberă plasmatică, cauzate
de supradozaj, absorbție rapidă, injectare intravasculară, sau fenomene idiosincrazice
c. Interacțiunea cu medicația vasopresoare (pentru tratamentul hipotensiunii de cauză
obstetricală) sau cu medicația ocitocică ergotaminică poate duce la hipertensiune
persistentă sau chiar la accidente vasculare cerebrale.
d. Manifestări alergice sunt exceptional de rare și se datorează mai degrabă conservantului
metilparaben (și a sulfitului în cazul produselor cu adrenalină)
e. Administrarea de soluții anestezice locale cu adrenalină sau noradrenalină la pacienți sub
tratament cu IMAO sau antidepresive triciclice poate anula efectul vasoconstrictor al
adrenalinei.
Raspuns corect: C-pag. 535
1063. Care afirmatii cu privire la Lidocaina sunt adevarate:

a. Interacțiunea cu medicația vasopresoare (pentru tratamentul hipotensiunii de cauză
obstetricală) sau cu medicația ocitocică ergotaminică poate duce la hipotensiune
persistentă sau chiar la accidente vasculare cerebrale.
b. Reactiile adverse sunt rare și au legătură cu nivelurile crescute de vasoconstrictor,
cauzate de supradozaj, absorbție rapidă, injectare intravasculară, sau fenomene
idiosincrazice
c. Reacțiile alergice la lidocaina HCl în sine sunt excepționale
d. Manifestările clinice de excitație corticală pot lipsi sau pot fi de foarte scurtă durată
e. Administrarea de soluții anestezice locale cu adrenalină sau noradrenalină la pacienți
sub tratament cu IMAO sau antidepresive triciclice poate induce hipertensiune severă
persistentă
Răspuns corect: C, D, E- pag. 535
1064. *Care afirmatie cu privire la Mepivacaina este adevarata:

a. Mepivacaina este un anestezic local esteric
b. Are o potență medie, de 2 în comparație cu lidocaina
c. Durata anesteziei eficiente variază în funcție de țesut (20 minute în cazul anesteziei
tronculare periferice)
d. Este disponibilă în Europa ca soluția de mepivacaină 2% cu adrenalină 1:100.000
e. Durata de instalare a anesteziei este scurtă (2-3 minute)
Răspuns corect: E- pag. 536
1065. Care afirmatii cu privire la Mepivacaina sunt false:

a. Absorbția sistemică a mepivacainei produce unele efecte majore asupra aparatului
cardiovascular și SNC
b. Mepivacaina poate fi administrată eficient și fără vasoconstrictor
c. Agenții vasoconstrictori prelungesc semnificativ durata anesteziei cu mepivacaină
d. Perioada de înjumătățire este de 2-3 ore la adult și 8-9 ore la copilul mic
e. Cea mai mare parte a anestezicului și metaboliților săi sunt eliminați în aproximativ 15 de ore
Răspuns corect: A, C, E- pag. 536
1066. Mepivacaina:
a. Se va administra în doze reduse la pacienții în vârstă sau/și cu afecțiuni cardiace
b. La pacienții adulți, normoponderali, fără afecțiuni generale asociate, doza terapeutică
maximă recomandată pentru mepivacaină 3% este de 4 mg/kg-corp (echivalent la 0,133 ml),
fără a depăși 300 mg (indiferent de greutatea corporală), corespunde unui număr limită de 5,5
carpule
c. Este de remarcat faptul că agenții vasoconstrictori prelungesc semnificativ durata anesteziei
cu mepivacaină
d. Se comercializează și soluții de mepivacaină 2% având ca vasoconstrictor noradrenalina (36
pg) sau levonordefrinul (neocorbefrin) 1:20.000
e. Mepivacaina traversează ușor bariera hemato-encefalică și feto-placentară
Răspuns corect: A, B, D, E- pag. 536
1067. Care afirmatii cu privire la indicatiile si contraindicatiile Mepivacainei sunt adevarate:

a. Poate declansa unele aritmii cardiace la pacienți sub anestezie generală
b. Mepivacaina nu poate influența capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
c. Se impune prudență în administrarea la pacienții cu hipoxie, hiperkaliemie sau acidoză
d. Mepivacaina nu se regăsește în Codul Mondial Anti-Doping pe Lista Interzisa intrata in
vigoare la 1 ianuarie 2020
e. Medicul stomatolog trebuie să atenționeze pacientul să evite aceste activități 24 ore de la
administrarea anestezicului
Răspuns corect: A, C, D- pag. 537
1068. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Mepivacaina sunt false:
a. Mepivacaina HCl se încadrează în clasa de toxicitate B
b. Nu se va folosi mepivacaina ca anestezic local în primul trimestru de sarcină decât în anumite
cazuri
a. Deoarece 30% se leagă de proteinele plasmatice și 70% trece bariera feto-placentară.
c. Administrarea concomitentă de antitrombotice, antiinflamatoare nesteroidiene și
anticoagulante poate crește riscul hemoragic
d. Administrarea de soluții anestezice locale de mepivacaina cu adrenalină sau noradrenalină la
pacienți sub tratament cu IMAO sau antidepresive triciclice poate induce hipertensiune
severă persistentă
1069. *Urmatoarele sunt reactii adverse ale administrarii Mepivacainei cu exceptia:

a. Tahipnee
b. Tahicardie
c. Nistagmus
d. Agitatie
e. Logoree
Răspuns corect: B- pag. 537
1070. Care afirmatii cu privire la Articaina sunt adevarate:

a. Conține atât o grupare amidică, cât și una esterică
b. Este considerată un anestezic local amidic
c. Este disponibilă și pentru anestezia topică sub forma de spray sau gel anestezic
d. Este indicată numai pentru anestezia loco-regională în stomatologie sau chirurgia oro-maxilo-
facială
e. Este indicată pentru anestezia loco-regională și în chirugia generală
Răspuns corect: A, B, D- pag. 538
1071. *Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Articaina este falsa:

a. Are o potență de 4-5 în comparație cu procaina
b. Durata de instalare a anesteziei este scurtă (2-3 minute)
c. Durata anesteziei eficiente este de aproximativ 45 de minute pentru articaina 4% cu
adrenalină 1:200.000
d. Durata anesteziei eficiente este de aproximativ 90 de minute pentru articaina 4% cu
adrenalină 1:100.000
e. Are o potență de 2 în comparație cu lidocaina
1072. Care afirmatii cu privire la farmacologia Articainei sunt adevarate:

a. Peak-ul plasmatic de articaină apare la aproximativ 30 de minute de la injectare
b. Peak-ul plasmatic de articaină apare repede (2-3 minute)
c. Articaina se leagă în proporție de 90% de proteinele plasmatice
d. Articaina se leagă în proporție de 70% de proteinele plasmatice, proporția de articaina legată
plasmatic depinde de concentrația soluției administrate și este mai scăzută în cazul unei
soluții mai concentrate.
e. Articaina se metabolizează lent și complet prin demetilare, la nivel hepatic metaboliții
rezultați fiind excretați pe cale renală (aproximativ 90%).
Raspuns corect: A, C- pag. 538
1073. Care afirmatii cu privire la posologia si modul de administrare al Articainei sunt adevarate:
a. Timpul de înjumătățire plasmatică este de 100-110 minute
b. Spre deosebire de lidocaină și mepivacaină, carpulele cu articaină au un volum de 1,7 ml
c. O carpulă de soluție de clorhidrat de articaină 4% cu adrenalină 1:100.000 conține 68 mg
clorhidrat de articaină și 0,017 mg de adrenalină
d. La pacienții adulți, normoponderali, fără alte afecțiuni generale și la adolescenți, doza
terapeutică maximă recomandată este de 3,5 carpule de articaină 4%.
e. Este contraindicată administrarea articainei la copii sub 4 ani
Raspuns corect: B, C, E- pag. 538-539
1074. *Care afirmatie cu privire la contraindicatiile si precautiile Articainei este adevarata:

a. La pacienții cunoscuți cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip esteric
b. Tulburări de conducere atrio-ventriculară severe (bloc AV de grad I-III)
c. Glaucom cu unghi deschis
d. Se recomandă evitarea utilizării articainei 4% cu adrenalină 1:200.000 la pacientii cu infarct
miocardic vechi
e. Se recomandă evitarea utilizării articainei 4% cu adrenalină 1:100.000 la pacientii cu diabet
zaharat
Raspuns corect: E- pag. 539
1075. Care afirmatii cu privire la contraindicatii si precautii ale Articainei sunt adevarate:
a. La pacienți cunoscuți cu deficit de colinesterază plasmatică
b. Hipotensiune arterială severă
c. Pacienți epileptici sub tratament
d. Se recomanda utilizarea articainei 4% cu adrenalină 1:200.000 la pacientii cu hipertensiune
arterială
e. Se recomanda utilizarea articainei 4% cu adrenalină 1:200.000 la pacientii cu antecedente de
accident vascular cerebral
Raspuns corect: A, B, D, E- pag. 539
1076. Care afirmatii cu privire la contraindicatii si precautii ale Articainei sunt adevarate:
a. Porfirie cronică recurentă
b. Infract miocardic recent (1-3 luni)
c. Feocromocitom
d. By-pass coronarian recent (1 an)
e. Se recomandă evitarea utilizării articainei 4% cu adrenalină 1:100.000 la pacientii cu infarct
miocardic vechi
Raspuns corect: C, E- pag. 539
1077. Care afirmatii cu privire la interactiuniile medicamentoase ale Articainei sunt adevarate:
a. Anumite anestezice inhalatorii cum ar fi halotanul pot sensibiliza cordul la catecolamine,
ceea ce poate induce aritmii în cazul utilizării acestora pentru anestezie generală, la scurt
timp după administrarea unei soluții de articaină cu vasoconstrictor 1:100.000
b. Efectul anestezic al Articainei poate fi influentat de catre antidepresivelor triciclice
(Imipramină, Amitriptilină)
c. Injectarea concomitentă a articainei cu betablocante non-cardioselective (Carteolol,
Propranolol, Pindolol, Timolol, Sotalol) poate conduce la o scadere brusca a tensiunii
arteriale datorita efectului vasodilatator al Articainei
d. Efectul simpaticomimetic al vasoconstrictorului poate fi intensificat prin administrarea
simultană a inhibitorilor de monoaminooxidază (IMAO) nespecifici (Fenelzina,
Tranilcipromina)
e. Se recomandă precauție în cazul asocierii cu antihipertensivele de rezervă de tip
simpaticomimetic - Guanetidină, interferând cu efectul lor terapeutic
Raspuns corect: A, D- pag. 539
1078. Printre reactiile adverse al Articainei pot fi:

a. Manifestări cardiovasculare: bradicardie
b. Manifestari SNC: soc
c. Manifestări respiratorii: tahipnee
d. Manifestări alergice: sunt foarte rare
e. Manifestări respiratorii: apnee
Raspuns corect: A,C, D, E- pag. 540
1079. *Care dintre urmatoarele reactii adverse nu sunt specifice Articainei:

a. Parestezie
b. Coma
c. Bradipnee
d. Nistagmus
e. Urticarie
Raspuns corect: D- pag. 540
1080. Care este atitudinea corecta in cazul aparitiei reactiilor adverse sau supradozajului cu
Articaina?
a. Pacientul va fi pozitionat in ortostatism, cu extremitatea cefalică mai jos decât corpul și
menținerea permeabilității căilor aeriene superioare
b. Medicatie anticonvulsivanta (la nevoie): injectarea i.m. de diazepam 10 -20 mg.
c. Se injectează i.v. 0,25-1 ml din soluție comerciala de adrenalina 1:10 000, (0,025 -0,1 mg
adrenalină), lent, sub controlul pulsului și a tensiunii arteriale, fără a depăși 1 ml (0,1 mg
adrenalină).
d. Necesară instituirea de urgență a oxigenoterapiei pe mască, cu oxigen 100%
e. Daca starea generala nu se imbunatateste, se apeleaza serviciul de urgenta (112)
Raspuns corect B, D- pag. 540
1081. Care afirmatii cu privire la Prilocaina sunt adevarate:

a. Se foloseste in Europa sub denumirea comerciala Citanest
b. Efectele asupra sistemului cardiovascular sunt reduse
c. Este un anestezic local amino-amidic
d. Se utilizeaza în America de Nord sub forma de solutie anestezica de Prilocaina 3% cu
adrenalina 1:100 000
e. Există un risc (minim) de methemoglobinemie în situațiile de supradozaj
Raspuns corect B,C, E- pag. 541
1082. Care afirmatii sunt adevarate:

a. Prilocaina - o relativă anestezie (și chiar akinezie!) se poate menține multe ore
b. Bupivacaina - prezintă o cardiotoxicitate crescută
c. Produsul comercial pentru uz stomatologic este Citanest - Prilocaină 3%
cu felipresină
d. Pentru chirurgia oro-maxilo-facială se recomandă bupivacaina 0,5%
e. Bupivacaina - efectele asupra sistemului cardiovascular sunt reduse
Raspuns corect B, C, D- pag. 541
1083. *Care afirmatie nu este adevarata cu privire la denumirile comerciale:

a. Levonordefrinul - Nordefrin
b. Bupivacaina – Marcaine
c. Prilocaina – Vivacaine
d. Bupivacaina – Sensorcaine
e. Levonordefrinul - Neo-Corbefrin
Raspuns corect C – pag. 541, 543
1084. Care afirmatii cu privire la substantele anestezice sunt adevarate:

a. Prilocaina - Efectele asupra sistemului cardiovascular sunt reduse
b. Articaina – se comercializeaza sub denumirea comerciala Sensorcaine
c. Articaina - contraindicată administrarea la copii sub 4 ani
d. Articaină - trebuie injectată lent, aproximativ 1 carpula/minut
e. Mepivacaina – nu este disponibila pentru anestezia topica
Raspuns corect A, C, E - 536, 539, 541
1085. Care afirmatii cu privire la Bupivacaina sunt adevarate:

a. Folosit mai ales în anestezia epidurală
b. Anestezia cu Bupivacaina se instaleaza repede (2-3 min.)
c. Bupivacaina prezintă o cardiotoxicitate crescută
d. O relativă anestezie (și chiar akinezie) se poate menține multe ore
e. Pentru chirurgia oro-maxilo-facială se recomandă bupivacaina 3%, cu sau fără adrenalină
Raspuns corect A, C, D- pag. 541
1086. *Care afirmatie cu privire la adjuvantii vasoconstrictori este falsa:

a. Scade timpul de instalare al anesteziei
b. Creste potenta efectului anestezic local
c. Creste semnificativ durata efectului anestezic
d. Scade riscul de toxicitate sistemica
e. Scade sangerarea locala
Raspuns corect A- pag. 541
1087. Care afirmatii cu privire la adjuvantii vasoconstrictori sunt adevarate:

a. Majoritatea agenților vasoconstrictori din anestezicele locale sunt analogi sintetici ai
catecolaminelor
b. Majoritatea anestezicelor locale au un oarecare efect vasodilatator, de aceea majoritatea
preparatelor anestezice locale conțin un agent vasoconstrictor
c. Agentul vasoconstrictor induce un risc mai scăzut de toxicitate sistemică al anestezicului
local
d. Cei mai utilizati agenți vasoconstrictori utilizati sunt felipresina sau levonordefrinul
e. Se recomandă evitarea utilizării ca agenți vasoconstrictori ai anestezicelor locale a
adrenalinei și noradrenalinei, datorită multiplelor efecte adverse
Raspuns corect B, C- pag. 541
1088. Care afirmatii cu privire la rolul in organism al catecolaminelor utilizate si ca adjuvanti

vasoconstrictori sunt adevarate:
a. Catecolaminele exogene sunt secretate de medulosuprarenală
b. Induc limitarea temporară a fluxului sanguin la nivelul tubului digestiv
c. Cresc aportul de glucoza in musculatura striata
d. Cresc aportul de oxigen in musculatura striata si la nivel cutanat
e. Rata de risc/beneficiu pentru noradrenalină este de 9 ori mai mare pentru noradrenalină decât
pentru adrenalină
Raspuns corect B, C, E- pag. 541
1089. Care afirmatii cu privire la efectele locale si generale ale catecolaminelor utilizate ca
adjuvantii vasoconstrictori sunt adevarate:
A. Controlul insuficient al durerii conduc la creșterea nivelului de catecolamine endogene, în
special de noradrenalină
B. Catecolaminele determina constricția sfincterelor postcapilare care este responsabilă pentru
limitarea fluxului sanguin la nivelul locului de injectare, inducând o stază locală marcată și
eficientă
C. În cazul lipsei de instalare a anesteziei, secreția de adrenalină endogenă crește de aproape 50
de ori
D. Injectarea intravasculară a unei carpule de xilină 2% cu adrenalină 1:100.000 produce o
creștere a secreției de adrenalină exogenă de doar 2 ori
E. Administrarea cu precauție a soluțiilor anestezice cu o concentrație mică de vasoconstrictor
(adrenalină 1:200.000) la pacienții cu contraindicații la catecolamine (afecțiuni
cardiovasculare, tiroidiene, feocromocitom, etc.) este benefică comparativ cu adiministrarea
unor substanțe fără vasoconstrictor
Raspuns corect A, C, E- pag. 541-542
1090. *Care afirmatie cu privire la catecolaminele utilizate ca adjuvantii vasoconstrictori sunt

adevarate:
A. Unul dintre avantajele noradrenalinei este vasoconstricția periferică intensa
B. Hipertensiunea arteriala indusa de catre noradrenalina este nesemnificativa
C. Datorita beneficiilor multiple, noradrenalina este recomandata in practica stomatologica
D. Noradrenalina avand efecte simpatomimetice similare adrenalinei, este cel mai eficient
vasoconstrictor folosit în soluțiile anestezice locale
E. Eficiența clinică a anestezicului local este dependentă de acțiunea adrenalinei asociate,
controlul insuficient al durerii conducând la creșterea nivelului de catecolamine endogene, în
special de noradrenalină
Raspuns corect E- pag. 541-542
1091. Care sunt adjuvati vasoconstrictori non-catecolaminici:

A. Felipresina
B. Epinefrina
C. Fenilefrina
D. Levonordefrina
E. Norepinefrina
Raspuns corect A,C,D- pag. 543
1092. Care afirmatii cu privire la Levonordefrinul sunt adevarate:

A. Levonordefrinul are 45% (3/6) din potenta adrenalinei
B. Alta denumire comerciala alternativa este Neo-Corbefrin
C. În diluție 1:20.000 este utilizat pentru produsele anestezice pe bază de prilocaină 3%
D. Este un vasoconstrictor local de sinteză non-catecolaminic, analog al hormonului antidiuretic
(ADH, vasopresina)
E. Are efecte de stimulare directă atât a receptorilor alfa cât și a celor beta, dar cu o intensitate
mai scăzută comparativ cu adrenalina
Raspuns corect B,E- pag. 543
1093. Care afirmatii cu privire la Felipresina sunt adevarate:

A. Riscurile folosirii felipresinei la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare este semnificativ redus
B. Felipresina este foarte bine tolerată tisular, toxicitatea sistemică fiind redusă
C. Datorită efectului ocitocic redus comparativ cu al altor substante anestezice, Felipresina este
recomandată gravidelor
D. Se administrează clinic în asociere cu mepivacaină 3%
E. Se recomadă utilizarea felipresinei ca vasoconstrictor în situațiile în care există un risc
hemoragie crescut, deoarece nu are efecte directe de tip adrenergic asupra miocardului
Raspuns corect A,B- pag. 543
1094. *Tulburările nervoase senzitive care însoțesc erupția dificilă a molarului de minte inferior sunt
reprezentate de:
nevralgii dentare
trismus
paralizii faciale
sialoree
asialie
Răspuns corect: A- pag. 592
1095. Anestezia intraseptala:

Se mai numeste anestestezie crestala
Este o modificare a tehnicii de anestezie plexala
Este indicata pentru procedurile de chirurgie proprotetica
Asigura o buna hemostaza
Este indicata in interventiile restaurative minime
Raspuns corect: A, D, E- pag.549

b) Se mai numeste anestezie crestala
c) Este indicata in interventiile restaurative minime de la nivelul dintilor mandibulari anteriori
d) Este o modificare a tehnicii de anestezie intraosoasa
e) Asigura o buna hemostaza
f) Este indicata pentru procedurile de chirurgie parodontala
Raspuns corect: A, C, D, E- pag.549

Este o modificare a tehnicii de anestezie plexala
Asigura o buna hemostaza
Este indicata pentru procedurile de chirurgie parodontala
Este indicata in interventiile restaurative minime de la nivelul dintilor mandibulari anteriori
Este indicata pentru procedurile de chirurgie proprotetica
Raspuns corect: B, C- pag. 549
1098. Anestezia intraseptala este indicata in:

Procedurile de chirurgie endodontica
Procedurile de chirurgie proprotetica
Procedurile restaurative ample de la nivelul frontalilor mandibulari
Procedurile de chirurgie parodontala
Procedurile restaurative minime de la nivelul molarilor mandibulari
Raspuns corect: D, E- pag. 549

a) Este o modificare a tehnicii de anestezie tronculara periferica
b) Asigura o buna hemostaza
c) Este indicata in procedurile de chirurgie proprotetica
d) Este indicata in interventiile restaurative minime de la nivelul dintilor mandibulari posteriori
e) Este indicata pentru procedurile de chirurgie proprotetica
Raspuns corect: B, D- pag. 549
1100. Tehnica de realizare a anesteziei intraseptale:

a) Consta in punctionarea papilei interdentare la 2 mm sub varful ei
b) Bizoul acului este orientat spre partea coronara a dintelui
c) Acul este pozitionat la 45 de grade fata de axul lung al dintelui
d) Acul este pozitionat la 45 de grade fata de tesutul moale
e) Se injecteaza fara presiune cativa mililitri de substanta anestezica
1101. Tehnica de realizare a anesteziei intraseptale

Consta in punctionarea papilei interdentare la 2 mm sub varful ei
Acul este pozitionat la 45 de grade fata de tesutul moale
Se injecteaza fara presiune cateva picaturi de substanta anestezica
Se depoziteaza o cantitate de 0,6 ml anestezic
Depozitarea anestezicului nu se face in contact cu septul interdentar
1102. Tehnica de realizare a anesteziei intraseptale:
a) Consta in punctionarea papilei interdentare la 2 mm sub varful ei
b) Bizoul acului este orientat spre apexul dintelui
c) Acul este pozitionat la 45 de grade fata de axul lung al dintelui
d) Acul este pozitionat la 45 de grade fata de tesutul moale
e) Se injecteaza fara presiune cativa mililitri de substanta anestezica
Raspuns corect: A, B, C- pag. 549
1103. In anestezia intraseptala:

Cantitatea de anestezic injectata la nivelul septului interdentar este de 0,8 ml
Depozitarea anestezicului se face intr-un interval de 40 secunde
Durata anesteziei este in medie de 20-25 de minute
Locul de punctionare al papilei interdentare este la 2 mm sub varful acesteia
Acul este pozitionat la 45 de grade fata de tesutul moale
Raspuns corect: C, D- pag. 549
1104. Anestezia intrapulpara are ca si avantaje:

Durata de actiune relativ scurta (15-20 min)
Cateterizarea canalelor radiculare in vederea depozitarii anestezicului facila
Instalare rapida
Volum redus de solutie anestezica necesara
Lipsa anestezierii concomitente a partilor moi
Raspuns corect: C, D, E- pag. 549
1105. Anestezia intrapulpara:

Necesita un volum redus de solutie anestezica
Cateterizarea canalelor radiculare in vederea depozitarii anestezicului este facila
Permite instrumentarea mecanica a spatiului endodontic la aproximativ 30 de secunde de la
injectare
Necesita un timp indelungat de instalare
Anesteziaza concomitent si partile moi
Raspuns corect: A, C- pag. 549-550
1106. Anestezia tronculara periferica:

Se adreseaza filetelor nervoase terminale
Permite efectuarea unor manopere terapeutice pe teritorii mai extinse
Permite efectuarea unor manopere terapeutice care necesita un interval de timp mai larg
Deformeaza regiunea anesteziata
Este o anestezie loco-regionala prin infiltratie
Raspuns corect: B, C, E- pag. 550
1107. Anestezia „ la tuberozitate”:

Vizeaza nervii alveolari superiori si mijlocii
Se poate efectua doar pe cale endoorala
Este contraindicata la pacientii sub tratament cu Sintrom
Nu are contraindicatie in cazul pacientilor hemofilici
Inconstant se poate produce anestezia simultana a ramului mandibular al nervului trigemen
Raspuns corect: C, E- pag. 550
1108. * Anestezia „ la tuberozitate”:

a) Vizeaza nervii alveolari superiori si mijlocii
b) Se efectueaza doar pe cale endoorala
c) Este contraindicata la pacientii sub tratament cu Sintrom
d) Nu are contraindicatie la pacientii hemofilici
e) Deformeaza regiunea anesteziata
Raspuns corect: C- pag. 550
1109. Pentru efectuarea anesteziei „ la tuberozitate”:

a) Pacientul este asezat in fotoliul dentar cu capul drept
b) Gura pacientului este larg deschisa pentru a facilita accesul in zona posterioara
c) Punctia anestezica se face deasupra radacinii meziale a molarului de 12 ani
d) Punctia anestezica se face anterior de creasta zigomato-alveolara
e) Se poate alege si calea cutanata
Raspuns corect: C, E- pag.550-551

Punctia anestezica se face distal de creasta zigomato-alveolara
Se poate efectua doar pe cale endoorala
Gura pacientului este intredeschisa
Directia acului este oblica in sus, inainte si inauntru
Punctia anestezica se face in mucoasa mobila
Raspuns corect: A, C, E- pag. 551

Directia acului este oblica in sus, inainte si inauntru
Acul face un unghi de 45 de grade fata de planul de ocluzie
Injectarea anestezicului se face progresiv si continuu
Necesita o cantitate de anestezic de 0,5 ml
Este necesara patrunderea de-a lungul tuberozitatii fara a mentine contactul osos
1112. Hematomul la tuberozitate:

a) Se produce atunci cand se mentine contactul cu osul in timpul infiltratiei anestezice „ la
tuberozitate”
b) Se produce atunci cand plexul venos pterigoidian este situat foarte jos
c) Are caracter rapid extensiv
d) Se indica tratament antibiotic si antiinflamator
e) Are ca si tratament de urgenta comprimarea obrazului sub osul zigomatic cu podul palmei
Raspuns corect: B, C, D, E- pag. 551
1113. Pentru anestezia nervului palatin anterior:

a) Se realizeaza pentru insensibilizarea fibromucoasei palatine in cele 2/3 anterioare
b) Directia acului este in sus, inapoi si inafara
c) Punctia anestezica se realizeaza in santul palatin, in dreptul molarului 2 superior
d) Cantitatea de anestezic necesara este de 0,7 ml
e) Patrunderea in canal este necesara
1114. * Teritoriul anesteziat dupa anestezia la „gaura infraorbitara” cuprinde:

Dintii frontali superiori de partea anesteziata, peretele posterior al sinusului maxilar, procesul
alveolar intre linia mediana si primul premolar
Dintii frontali superiori de partea anesteziata, peretele anterior al sinusului maxilar,
fibromucoasa palatina in zona anterioara
Dintii frontali superiori de partea anesteziata, mucoasa vestibulara si fibromucoasa palatina in
zona anterioara
Dintii frontali maxilari de partea anesteziata, mucoasa vestibulara, palatinala si periostul in
aceasta zona
Dintii frontali maxilari, mucoasa vestibulara in aceasta zona, mucoasa sinusului maxilar in
zona anterioara
Raspuns corect: E- pag. 553
1115. Procedeul Veisbrem de anestezie:

Asigura anestezia simultana a nervilor alveolar inferior, bucal si lingual
Punctia anestezica se face la 0,5 cm sub planul de ocluzie al molarilor inferiori
Asigura si anestezia nervului milohioidian
Prin aceasta tehnica nu mai este necesara retragerea acului si infiltrarea pentru nervul lingual
Prin aceasta tehnica nu mai este necesara retragerea acului si infiltrarea pentru nervul bucal
Raspuns corect: A, D- pag. 555
1116. Prin anestezia nervului lingual in planseul bucal:

Se obtine anestezia versantului vestibular al crestei mandibulare
Se foloseste preponderent in stomatologie
Se obtine anestezia in regiunea postsulcala a hemilimbii de partea anesteziata
Se obtine anestezia mucoasei hemiplanseului bucal
Se obtine anestezia versantului lingual al crestei alveolare mandibulare
Raspuns corect: C, D, E- pag. 557
1117. Anestezia la gaura mentoniera:

Se practica doar pe cale endoorala
Punctia se efectueaza in vestibulul inferior, in dreptul radacinii premolarului doi inferior
Directia acului este in jos, inauntru si inainte
Se efectueaza la nivelul gaurii mentoniere aflata la 22 mm distanta de linia mediana
Cantitatea de anestezic necesara este de 0,5-1ml
Raspuns corect:C, E- pag. 557-558
1118. Durerea produsa in timpul injectarii anestezicului local are ca si etiologie:

Injectarea unor solutii prea calde sau prea reci in raport cu temperatura camerei
Injectarea prea lenta a solutiei anestezice
Folosirea unort ace cu bizoul tesit
Injectarea unor solutii anestezice cu urme de ser fiziologic
Injectarea unor solutii anestezice expirate
Raspuns corect: A, C, E- pag. 560
1119. *Durerea produsa in timpul injectarii anestezicului local se datoreaza:

Injectarii unor solutii expirate
Injectarii lente a solutiei
Injectarii solutiei anestezice care contine urme de ser fiziologic
Utilizarii unor ace cu bizoul ascutit
Injectarii solutiei la temperatura camerei
Raspuns corect: A- pag. 560
1120. Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

Necroza mucoasei
Durerea care apare in momentul injectarii
Descuamarea epiteliala
Paresteziile persistente
Alveolita postextractionala
Raspuns corect: A, C, D, E- pag. 563
1121. *Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

Durerea
Leziuni vasculare
Ruperea acului
Hematomul
Raspuns corect: C- pag. 563
1122. Accidentele anesteziei loco-regionale sunt:

a) Durerea care apare la locul injectarii
b) Alveolita postextractionala
c) Hematomul
d) Ruperea acului
e) Descuamarea epiteliala
Raspuns corect: A, C, D,-pag. 560
1123. Necroza aparuta ca si complicatie a anesteziei locale:

Apare pe fondul unei ischemii prelungite a mucoasei si periostului
Apare in urma decolarii brutale a mucoperiostului
Se datoreaza unei concentratii ridicate a substantei anestezice
Apare cel mai adesea in vestibulul bucal
Necroza poate interesa strict mucoasa
Raspuns corect: A,B- pag. 564
1124. *Necroza aparuta ca si complicatie a anesteziei locale:

Apare cel mai adesea la nivelul mucoasei fixe palatinale
Necroza intereseaza strict mucoasa
Zona de necroza are o coloratie bruna la inceput, ulterior devine violacee
Intereseaza intotdeauna strict mucoasa
1125. *Necroza aparuta ca si complicatie a anesteziei locale:

Apare in urma decolarii brutale a mucoperiostului
Zona de necroza are initial o coloratie bruna care ulterior devine violacee
Leziunea se infecteaza frecvent
Evolutia leziunii este 14-21 de zile
Raspuns corect: B- pag. 564
1126. Tratamentul necrozei aparuta ca si complicatie a anesteziei locale consta in:

Aplicarea unei meșe iodoformate cu rol antiseptic
Tratament antibiotic pentru 14-21 de zile
Aplicarea unei placi palatinale obtinuta dupa o amprenta prealabila in scopul protejarii
epitelizarii secundare
Infiltratii cu steroizi
Aplicarea de unguent pe baza de antibiotic la nivelul leziunii
1127. Trismusul persistent aparut ca si complicatie a anesteziei locale se datoreaza:

a) Punctiilor repetate
b) Hemoragiei prin acumularea unor cantitati mari de sange cu rol iritativ tisular
c) Punctiei aseptice
d) Ischemiei prelungite
e) Cantitatatii reduse de anestezic care, depusa intr-o zona limitata, produce distensie tisulara
Raspuns corect: A, B, D- pag. 565
1128. Complicatiile anesteziei loco-regionale sunt:
Trismusul persistent
Durerea
Pareza faciala tranzitorie
Ruperea acului
Descuamarea epiteliala
Raspuns corect: A, E- pag. 563
1129. Accidentele anesteziei loco-regionale sunt:

Durerea
Injectita postanestezica
Raspuns corect; A, B- pag. 560-563
1130. *Printre complicatiile anesteziei loco-regionale se numara:

Durerea
Inteparea vaselor
Hematomul la tuberozitate
1131. *Printre complicatiile anesteziei loco-regionale se numara:

a) Hematomul la tuberozitate
b) Descuamarea epiteliala si ulceratii ale mucoasei
c) Inteparea vaselor
d) Pareza faciala tranzitorie
e) Durerea
Raspuns corect: B- pag. 563
1132. *Printre accidentele anesteziei loco-regionala se numara:

Inteparea vaselor
Descuamarea epiteliala si ulceratii ale mucoasei
Injectita postanestezica
1133. Injectita postanestezica , complicatie a anesteziei loco-regionale:

Se datoreaza asepsiei incorecte a tesuturilor inainte de punctie
Se datoreaza contaminarii acului inainte de punctie
Se manifesta clinic doar sub forma de celulita infiltrativa
Simptomatologia clinica apare tardiv, la 10-14 zile de la momentul punctiei anestezice
Simptomatologia nu este in raport cu localizarea afectiunii
Raspuns corect: A, B- pag. 564
1134. Principalele indicații terapeutice ale glucocorticoizilor sunt reprezentate de:

Lupus eritematos
Boala Crohn
Hipertensiune arteriala
Sindrom Sjogren
Herpes simplex
Răspuns corect: A,B,D- pag. 574
1135. Heparina:
a) Este antiagregant plachetar
b) Administrarea heparinei se întrerupe cu 12 ore înaintea extracției dentare în cazul formei
nefracționate
c) Fraxiparina face parte din heparinele cu greutate moleculară mare
d) Clexane prezintă avantajul unui efect anticoagulant mai stabil, independent de APTT
e) Se administrează injectabil, subcutan
Răspuns corect: D, E-pag. 572
1136. Sindromul de compresie a venei cave inferioare:

Tratamentul de urgență constă în plasarea pacientei gravide în decubit lateral drept
Tratamentul de urgență constă în plasarea pacientei gravide în decubit lateral stâng
Poziționarea gravidei în decubit lateral stâng produce compresiunea venei cave inferioare și a aortei de
către uterul care se mărește
Poziționarea gravidei în decubit dorsal nu produce compresiunea venei cave inferioare și a aortei de
către uterul care se mărește
Se produce hipoxie fetală în lipsa unei atitudini terapeutice adecvate
Răspuns corect: B,E- pag. 577
1137. Sarcina:
a) Riscul de apariție al malformațiilor congenitale în sarcină este cuprins între 1-15%
b) Organogeneza (perioada fetală) se întinde de la sfârșitul săptămânii a 6-a de viață intrauterină,
până la momentul nașterii
c) Expunerea la agenți teratogeni în perioada de organogeneză poate duce la întârzierea creșterii
fătului
d) Nu influențează statusul cavității orale și al structurilor dentare
e) Majoritatea urgențelor dento-parodontale apar în trimestrul al III-lea al sarcinii
Răspuns corect: C,E-pag. 575-576
1138. Articaina:
Se leagă în procent de 90% de proteinele plasmatice
Încadrată în clasa B de risc teratogen
Încadrată în clasa C de risc teratogen
Se leagă în procent de 10% de proteinele plasmatice
Este un corectiv vasoconstrictor
Răspuns corect: A, B- pag. 576
1139. Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene:

Se indică la pacienții cu proteză valvulară
Pentru pacienții cu risc major sau mediu se administrează amoxicilină 2 g, în doză unică, per os sau
i.m, cu 30 de minute înaintea extracțiilor
Are ca scop prevenirea atașării bacteriilor de endocard după un episod tranzitoriu de bacteremie în
urma procedurilor invazive
Nu se indică la pacienții cu endocardită infecțioasă în antecedente
Se indică la pacienții cu endocardită infecțioasă în antecedente
1140. Contraindicațiile relative locale ale extracției sunt:
Sinuzita maxilară rinogenă
Pericoronarite
Leucemia acută
Infarctul miocardic recent (mai recent de 6 luni)
Cardiopatie ischemică
Răspuns corect: A, B- pag. 568-569
1141. Boala von Willebrand:

a) Face parte din categoria coagulopatiilor mixte
b) Cauza este reprezentată de deficitul genetic de factor von Willebrand
c) În forma severă de boală riscul hemoragic este major
d) În forma ușoară/moderată de boală riscul hemoragic este moderat și se impune de regulă
substituție
e) În forma ușoară/moderată de boală riscul hemoragic este moderat și nu se impune de regulă
substituție
Răspuns corect: A, B,C,E- pag. 571
1142. Bifosfonații:
Pot induce modificări structurale osoase care favorizează apariția osteonecrozei maxilarelor
În cazul administrării parenterale a bifosfonaților, complicația osoasă survine după 36 de luni de
tratament
Sunt utilizați în tratamentul metastazelor osoase
Nu se indică în tratamentul bolii Paget
În cazul administrării parenterale a bifosfonaților, complicația osoasă survine după 3-6 luni de
tratament
Răspuns corect: A, C,E- pag. 575
1143. Trismusul:
a) În faza acută se recomandă analgezice, prișnițe calde
b) Este definit ca limitarea deschiderii arcadelor dentare, consecință a spasmului musculaturii
masticatorii
c) Postanestezic, este mai rar întâlnit după anestezia la spina Spix, în raport cu celelalte tipuri de
anestezie tronculară periferică
d) Puncția septică și cantitățile mari de anestezic local sunt incriminate în etiologia trismusului
persistent postanestezic
e) Puncția septică și cantitățile mari de anestezic local nu sunt incriminate în etiologia trismusului
persistent postanestezic
Răspuns corect: A, B, D- pag. 565
1144. Radioterapia:
a) Metodă de tratament multimodal al tumorilor maligne
b) Are intenție curativă sau în scop de paliație
c) Se indică extracția dinților care prezintă un risc de apariție a unei patologii dento-parodontale,
înainte cu 7 zile de începerea radioterapiei
d) Constă în administrarea fracționată a unei doze tumoricide de radiații
e) La 3 luni de la terminarea tratamentului apar modificări semnificative la nivelul structurii
osoase
Răspuns corect: A, B,D,E- pag. 574
1145. Antibioticele în sarcină:

a) Grupul penicilinelor (clasa B) nu poate fi folosit în sarcină
b) Asocierea amoxicilinei cu acid clavulanic nu poate fi folosită în sarcină
c) Cefalosporinele (clasa B) pot fi utilizate în sarcină
d) Clindamicina reprezintă o alternativă în cazul pacientelor alergice la grupul β-lactaminelor
e) Clindamicina nu reprezintă o alternativă în cazul pacientelor alergice la grupul β-lactaminelor
Răspuns corect: C, D-pag. 577
1146. Alveolita postextracțională:

În etiopatogenia alveolitelor postextracționale este incriminat în primul rând vasoconstrictorul
din substanța anestezică
Există o frecvență mai mare a alveolitelor postextracționale, îndeosebi după anestezia
intraligamentară
Antisepsia deficitară a câmpului operator poate conduce la instalarea alveolitei
Vasoconstrictorul din substanța anestezică folosită produce o vasoconstricție bruscă și, uneori
prelungită
Există o frecvență mai mare a alveolitelor postextracționale, îndeosebi după anestezia plexală
Răspuns corect:A,B,C,D-pag. 566
1147. Tratamentul anticoagulant oral:

Se poate face numai la indicația medicului specialist care a prescris medicația antitrombotică
(cardiolog, neurolog, internist) în funcție de riscul hemoragic anticipat al intervenției
chirurgicale
Se utilizează pentru profilaxia primară/secundară a emboliei sistemice
Se utilizează pentru profilaxia antitrombotică a protezelor valvulare metalice
În vederea realizării unei extracții dentare, întreruperea tratamentului anticoagulant oral se
poate face la indicația medicului stomatolog
Nu se utilizează pentru profilaxia primară/secundară a emboliei sistemice
Răspuns corect:A,B,C-pag.571
1148. În cazul pacienților cu diabet zaharat:

Se recomandă efectuarea extracțiilor dentare la jumătatea intervalului dintre două mese
În principiu, se pot efectua extracții dentare în situațiile în care glicemia este relativ constantă
și mai mică de 180 mg/dl
Se recomandă sutura plăgii postextracționale și antibioterapie de protecție
În principiu, se pot efectua extracții dentare în situațiile în care glicemia este relativ constantă
și mai mare de 180 mg/dl
Există riscul unor complicații postextracționale datorate în principal vasculopatiei periferice
diabetice
Răspuns corect: A,B,C,E-pag. 573
1149. În lamboul triunghiular (sau în "L"):

a) Se realizează o incizie orizontală, la nivelul șanțului gingivo-dentar
b) Se realizează o incizie de descărcare oblic divergentă, în mucoasa vestibulară
c) Incizia de descărcare se plasează mezial de zona de trepanare osoasă
d) Se recomandă ca incizia de descărcare să se plasează la nivelul dintelui situat imediat mezial
de cel de extras
e) Se realizează două incizii de descărcare oblic divergente, în mucoasa vestibulară
Răspuns corect: A, B,C,D-pag. 580
1150. Terapia cu imunosupresoare:

a) Este administrată pacienților transplantați, pentru profilaxia rejetului alogen
b) Este administrată pacienților cu afecțiuni autoimune
c) Prezintă un risc scăzut de apariție a infecțiilor oportuniste sistemice și al complicațiilor
infecțioase locale
d) Administrată pacienților cu lupus, psoriazis sau scleroză multiplă
e) Determină apariția unei imunosupresii majore, astfel fiind necesară antibioterapia
postextracțională
Răspuns corect: A,B,D,E-pag. 574
1151. Extracția dentară cu separație interradiculară:

a) Se realizează când examenul radiologic relevă prezența unei rădăcini curbe, foarte divergente
care nu ar permite extracția în bloc a rădăcinilor
b) În cazul molarilor superiori se va practica o separație radiculară liniară, vestibulo-orală
c) În cazul molarilor inferiori se va practica o separație radiculară "în T" (sau "în Y")
d) Practicată în cazul molarii fara rizaliză semnificativă a rădăcinilor , la care există riscul de
smulgere a mugurelui dintelui permanent, situat între rădăcini
e) Se realizează când examenul radiologic relevă prezența unor rădăcini divergente
Răspuns corect: A,D,E -pag.579
1152. Menționați indicațiile de extracție a dinților temporari:

a) Dinți temporari cu afecțiuni parodontale grave (parodontopatia marginala juvenilă)
b) În cadrul terapiei ortodontice
c) Dinți temporari cu osteită extinsă care afectează germenul dintelui succesor
d) În cadrul unor atitudini terapeutice extracționiste (extracția dirijată)
e) Dinți temporari care nu sunt prezenți în focarul de fractură
Răspuns corect: A,B,C,D -pag. 567
1153. Pentru realizarea extracției dentare la pacienții diagnosticați cu hemofilie:

a) Se recomandă ca extracția dentară să se realizeze în condiții de spitalizare
b) Este obligatorie instituirea terapiei de substituție perioperatorie, astfel încât să se atingă
nivelele adecvate de factor de coagulare
c) În cazul pacienților cu hemofilia A se poate utiliza în scop de substituție a factorului VIII
deficitar, sânge integral proaspăt
d) În cazul pacienților cu hemofilia B se poate realiza substituția factorului IX cu plasmă
proaspată/congelată
e) În cazul pacienților cu hemofilia A nu se poate utiliza în scop de substituție a factorului VIII
deficitar, factor VIII recombinant
Răspuns corect: A,B,C,D-pag.570
1154. Purpurele trombocitare pot fi:

Prin distrugere în exces a trombocitelor
Prin consum excesiv al trombocitelor
Prin repartiție anormală a trombocitelor
Prin producție scăzută de trombocite
Prin alterări ereditare ale fibrinogenului
Răspuns corect: A,B,C,D-pag. 570
1155. Purpurele vasculare pot fi:

Infecțioase
Autoimune
Purpure determinate de malformații de structură ale vaselor sanguine
De etiologie asociată
Purpure determinate de deficit ereditar de factor V
Răspuns corect: A,B,C,D- pag. 569
1156. În etiologia trismusului persistent postanestezic sunt incriminați următorii factori:

Cantități mari de anestezic local
Ischemia prelungită
Puncție septică
Hemoragia
Cantități mici de anestezic local
Răspuns corect: A,B,C,D-pag. 565
1157. *Lamboul "plic":

Prezintă incizii de descărcare
Asigură o vizualizare suficientă a osului pentru alveolotomii mai laborioase
Este un lambou rezultat prin incizia la nivelul șanțului parodontal
Cele două incizii de descărcare sunt plasate la nivelul mucoasei vestibulare
Se recomandă ca incizia de descărcare să se plaseze la nivelul dintelui situat imediat mezial de
cel de extras
1158. Pacienții diabetici au grade diferite de risc privind extracția dentară:

a) Pacienți cu risc scăzut: simptomatici, cu complicații (neurologice, vasculare, infecțioase),
glicemie a jeun peste 140mg/dl
b) Pacienți cu risc crescut: bun control metabolic, glicemie a jeun sub 200mg/dl
c) Pacienți cu risc moderat: ocazional simptome, fără istoric recent de hipoglicemie/cetoacidoză,
glicemie a jeun sub 200 mg/dl
d) La pacienții cu risc scăzut nu se poate efectua anestezia plexală cu soluții anestezice cu
vasoconstrictor 1:200.000
e) La pacienții cu risc scăzut se poate efectua anestezia plexală cu soluții anestezice cu
vasoconstrictor 1:200.000
Răspuns corect: C, E-pag. 573
1159. *Pentru pacienții cu risc major sau mediu , se va aplica protocolul standard de
antibioprofilaxie a endocarditei bacteriene:
Administrarea de amoxicilină 1 g, în doză unică per os sau i.m, cu o oră înaintea extracțiilor
Administrarea de amoxicilină 2 g, în doză unică per os sau i.m, cu o oră înaintea extracțiilor
La copii, doza de amoxicilină este de 20 mg/kg, maximum 1g
La pacienții alergici la β-lactamine, se va recurge la un protocol alternativ, de exemplu cu
clindamicină 300 mg (la copii 10mg/kg, maximum 300 mg)
Administrarea de amoxicilină 1 g, în doză unică per os sau i.m, cu jumătate de oră înaintea
extracțiilor
Răspuns corect: B-pag. 569
1160. Pentru pacienții diagnosticați cu leucemie cronică, propuși pentru efectuarea extracțiilor
dentare, se impune:
a) Sutură
b) Antibioprofilaxia infecțiilor locale
c) Măsuri suplimentare de protecție ale personalului medical
d) Temporizarea efectuării intervenției
e) Anestezie plexală cu soluții anestezice cu vasocontrictor 1:200.000
Răspuns corect: A,B-pag. 573
1161. *La pacienții cu tratament cronic cu bifosfonați:

a) Se indică întreruperea tratamentului cu bifosfonați, în vederea realizării extracțiilor dentare
b) Nu se recomandă administrarea antibioterapiei în cazul extracțiilor dentare de necesitate
c) În cazul extracțiilor dentare de necesitate se recomandă administrarea antibioterapiei cu
spectru larg pentru minim 7-10 zile
d) Timpul de înjumătățire al bifosfonaților este de 2 ani
e) Timpul de înjumătățire al bifosfonaților este de 5 ani
1162. Indicațiile extracției dentare legate de patologia traumatică oro-maxilo-facială:

a) Dinți cu fracturi corono-radiculare, extinse sub pragul gingival, care nu permit restaurarea prin
mijloace odontale sau protetice
b) Dinți care au suferit transformări chistice/tumorale benigne
c) Dinți fracturați sau luxați complet în urma traumatismelor oro-maxilo-faciale
d) Dinți aflați în focarul de fractură al oaselor maxilare, care pot genera sau întreține supurații în
focar sau care împiedică reducerea fracturii
e) Dinți cu fracturi corono-radiculare care permit restaurarea prin mijloace protetice
Răspuns corect: A,C,D-pag. 567
1163. În infecția HIV/SIDA:

În literatura de specialitate se consideră că este mai puțin contagioasă decât hepatita
Se impun măsuri de protecție deosebite a medicului, personalului ajutător și pacienților
Bolnavul va fi protejat contra hemoragiei și a infecțiilor postextracționale
Se impune o atenție deosebită în manipularea materialelor sanitare și instrumentarului folosit
Nu există posibilitatea apariției osteonecrozei postextracționale
Răspuns corect: A,B,C,D-pag. 573-574
1164. În realizarea unui lambou muco-periostal, este necesar:

Lamboul trebuie să cuprindă în grosimea lui atât mucoasa, submucoasa cât și periostul
Decolarea lamboului va fi minimă, asigurând doar expunerea corticalei osoase ce va fi
trepanată
Lamboul va fi menținut depărtat, fie cu ajutorul unui depărtător, fie cu ajutorul decolatorului
Intrumentul de depărtare va fi intotdeuna sprijinit pe lambou, și nu pe os
Decolarea lamboului va fi inițiată de la "colțurile" lamboului
1165. În vederea realizării extracției dentare la pacientele gravide:

Se recomandă ca în primul și ultimul trimestru de sarcină să fie rezolvate doar urgențele
dento-parodontale
Pacientele gravide vor fi programate la tratament în cursul zilei și nu dimineața pentru a evita
greața matinală
Datorită riscului de aspirație (instrumentar mic, resturi radiculare, etc) gravidele cu tendință de
vomă vor fi tratate în poziție șezândă
În primul trimestru de sarcină, predominanța vagală nu se manifestă prin diskinezii digestive
și vărsături
În primul trimestru de sarcină, predominanța vagală se manifestă prin diskinezii digestive și
vărsături
Răspuns corect: A, B,C,E-pag. 576
1166. Lidocaina (xilina):

a) Indicată la gravide
b) Neindicată la gravide
c) Circulă liberă în proporție de 30%
d) Face parte din clasa B de risc teratogen
e) Face parte din clasa C de risc teratogen
Răspuns corect: B,C,D-pag. 576
1167. Mepivacaina:
Face parte din clasa B de risc teratogen
Face parte din clasa C de risc teratogen
Indicată la gravide
Neindicată la gravide
Circulă liberă în proporție de 30%
Răspuns corect: A,D,E-pag. 576
1168. Chimioterapia:
Are influență majoră asupra seriei albe și a trombocitelor sanguine
Determină supresie medulară
Nu determină supresie medulară
Practicarea de necesitate a extracțiilor dentare este posibilă numai atunci când leucocitele au
valori > 2000 μL
Practicarea de necesitate a extracțiilor dentare este posibilă numai atunci când trombocitele au
valori > 50.000 μL
Răspuns corect: A,B,D,E-pag. 575
1169. În privința paresteziilor persistente, sunt adevărate următoarele afirmații:

Traumatizarea cu acul a trunchiurilor nervoase poate conduce la anestezie persistentă
În timpul infectării, acul poate traumatiza teaca nervului, pacientul acuzând o senzație de
fulgurație în teritoriul de distribuție al nervului respectiv
Când este implicat nervul lingual pot apărea afectări ale sensibilității gustative
Nu se administrează vitamina B12 ca tratament
Uneori pacientul poate acuza parestezii la mai multe ore sau zile de la efectuarea unei
anestezii
Răspuns corect: A,B,C,E- pag.565-566
1170. În privința efectelor stresului și durerii din timpul extracției dentare asupra
embrionului/fătului, sunt adevărate următoarele afirmații:
a) Stresul, frica și durerea din timpul tratamentelor stomatologice duc la descărcarea unor
cantități apreciabile de catecolamine endogene
b) Catecolaminele endogene în cantități apreciabile influențează circulația feto-placentară
c) Sumarea dintre efectele catecolaminelor endogene și exogene poate duce la diminuarea
marcată a circulației feto-placentare
d) Catecolaminele endogene în cantități apreciabile influențează activitatea musculaturii uterine
e) Catecolaminele endogene în cantități apreciabile nu influențează activitatea musculaturii
uterine
1171. În ceea ce privește radiodiagnosticul în sarcină, sunt adevărate următoarele afirmații:

a) Expunerea produsului de concepție la radiații fetale în doze >10 rad poate contribui la apariția
de mutații
b) În cazul în care examenul radiologic este absolut necesar , trebuie adoptate toate măsurile de
protecție pentru a reduce contactul cu radiații (șorț, guler de protecție tiroidiană)
c) Expunerea produsului de concepție la radiații fetale în doze >10 rad poate contribui la apariția
de retard mental
d) Expunerea produsului de concepție la radiații fetale în doze >10 rad nu poate contribui la
apariția de anomalii oculare
e) În cazul unei radiografii retroalveolare efectuate gravidei, cantitatea de radiații la care este
expus fătul este de doar 0.01mrad
1172. *Adrenalina:
Se încadrează în clasa B de risc teratogen
Se încadrează în clasa C de risc teratogen
Nu ameliorează circulația placentară
Nu are efect tocolitic asupra musculaturii uterine
Poate fi folosită ca și corectiv numai în diluții de maximum 1:50.000
Răspuns corect: B- pag. 576
1173. Pentru alveolotomie se poate folosi unul dintre următoarele tipuri de lambouri:
A. Lamboul ,,plic”
B. Lamboul triunghiular
C. Lamboul în ,,L”
D. Lamboul trapezoidal
E. Lamboul în ,,baionetă”
1174. Lamboul trapezoidal:

A. Este delimitat de 3 incizii
B. Incizia orizontală este plasată la nivelul mucoasei vestibulare
C. Inciziile de descărcare sunt oblic convergente
D. Inciziile vertical-oblice vor evita zonele cu proeminențe osoase
E. Inciziile vertical-oblice trebuie plasate doar la nivelul unghiului mezio-vestibular sau disto-
vestibular al dintelui pentru a evita secționarea papilei dentare
Răspuns corect: A,D- pag. 580
1175. Ce tipuri de alveolotomie se descriu în funcție de extinderea în plan vertical?

a) Alveolotomia cu rezecție marginală limitată a tablei osoase orale
b) Alveolotomia cu rezecție marginală parțială/totală a tablei osoase vestibulare
c) Alveolotomia cu crearea unei ferestre osoase în corticala orală
d) Extracția pe cale alveolară înaltă (Tehnica Wassmundt)
e) Extracția-rezecție (Tehnica Witzel)
Răspuns corect: B,D- pag. 581-582
1176. Următoarele afirmații referitoare la extracția pe cale alveolară înaltă (Tehnica Wassmundt)
pentru resturile radiculare împinse sub mucoasa sinusală sunt adevărate:
Se folosește pentru extracția resturilor de premolari sau molari împinse sub mucoasa sinusală
Este necesară crearea unui lambou ,,în plic”
După decolarea lamboului mucoperiostal se expune corticala vestibulară
Se practică rezecția totală a corticalei osoase vestibulare cu pensa ciupitoare de os sau cu
instrumentar rotativ
Se îndepărtează restul radicular cu o pensă Pean sau cu o chiuretă alveolară
Răspuns corect: A,C,E- pag. 581
1177. Leziunile dentare ca accident al extracției dentare sunt reprezentate de:

a) Fractura corticalei alveolare
b) Fractura coronară a dintelui de extras
c) Fractura mandibulei
d) Fractura coronară a dinților antagoniști
e) Fractura coronară a dintelui vecin
Răspuns corect: B,D,E- pag. 583
1178. Fractura coronară a dintelui de extras:

a) Este un accident frecvent care poate să apară chiar în cazul utilizării unei tehnici chirurgicale
corecte
b) Este accidentul care apare cel mai frecvent în timpul extracției dentare, fiind favorizat de
distrucții mari corono-radiculare
c) Poate să apară și datorită unei prize incorecte a cleștelui
d) Rădăcinile subțiri, efilate, rădăcinile curbe, cudate sunt factori de risc care favorizează acest
accident al extracției dentare
e) Acest accident ar putea fi prevenit printr-un examen clinic și radiologic complex
Răspuns corect: B,C,E- pag. 582
1179. Fractura radiculară a dintelui de extras:
Este un accident frecvent care poate să apară chiar în cazul utilizării unei tehnici chirurgicale
corecte
Este accidentul care apare cel mai frecvent în timpul extracției dentare, fiind favorizat de
distrucții mari corono-radiculare
Pentru a preveni acest accident este esențială evaluarea riscului de fractură radiculară, în
special a apexului
Accidentul poate să apară din cauza unor erori în manevrarea instrumentarului de extracție:
utilizarea unui clește inadecvat (fălci prea late)
Septul interradicular gros, fenomenele de hipercementoză, osul alveolar dens sau anchiloza
dento-alveolară sunt factori de risc care favorizează acest accident al extracției dentare
1180. *Smulgerea sau lezarea mugurilor dinților permanenți ca accident al extracției dentare se
poate produce:
a) În timpul extracției cu cleștele a molarilor temporari, ale căror rădăcini insuficient resorbite
înconjoară coroana dintelui subiacent
b) Prin aplicarea prea superficială a fălcilor cleștelui pe dintele temporar
c) Prin pătrunderea cu elevatorul și fracturarea coroanei dintelui temporar
d) În timpul separației radiculare a molarilor temporari supraiacenți
e) În timpul alveolotomiei
1181. Leziunile părților moi perimaxilare ca accident al extracției dentare sunt reprezentate de:
a) Plăgi ale planșeului bucal produse prin înțeparea mucoasei, aceste plăgi putând să se complice
cu asfixia prin obstrucția căilor aeriene superioare
b) Plăgi ale limbii produse prin deraparea elevatoarelor în timpul extracției caninilor inferiori
c) Plăgi ale mucoasei palatine produse prin deraparea elevatoarelor în timpul extracției molarilor
superiori
d) Plăgi întinse cu decolări osoase importante produse în timpul extracțiilor laborioase, cu
margini mucozale dilacerate, zdrobite
e) Plăgi gingivale liniare, produse prin deraparea elevatorului sau prin aplicarea incorectă a
cleștelui peste mucoasă, acestea fiind însoțite întotdeauna de hemoragii abundente
Răspuns corect: A,C,D,E- pag. 583
1182. Fractura tuberozității maxilare în timpul extracției dentare:

Survine cel mai frecvent în timpul extracției unui molar de minte superior
Poate apărea și în timpul extracției molarului doi superior (când molarul trei lipsește)
Duce la lezarea plexului venos perituberozitar, cu apariția unei hemoragii importante sau a
unui hematom
Poate apărea prin aplicarea unor forțe orientate spre exterior, cu elevatorul drept
Se pot produce comunicări oro-sinusale largi, mai ales când dintele extras antrenează și un
fragment osos tuberozitar (smulgerea tuberozității maxilare)
Răspuns corect: A,B,C,E- pag. 583-584
1183. Factorii de risc asociați fracturii de mandibulă ca accident al extracției dentare sunt:
a) Incluzia profundă a molarului de minte inferior
b) Molar de minte inferior cu rădăcini convergente
c) Atrofia accentuată a crestei alveolare
d) Chisturi foliculare la nivelul mandibulei
e) Osteomielită a mandibulei
Răspuns corect: A,D,E- pag. 584
1184. Împingerea dinților în spațiile perimaxilare în timpul extracției dentare:
Se produce prin aplicarea unor forțe exagerate, necontrolate, care duc la perforarea structurilor
osoase adiacente și împingerea dintelui, sau a unui fragment dentar
Molarii trei superiori pot fi împinși distal, pătrunzând în spațiul infratemporal, având un risc
crescut de apariție a unor complicații septice severe, cum ar fi abcesul spațiului infratemporal
sau chiar flegmonul hemifacial
Molarii inferiori pot fi împinși posterior și în lateral, pătrunzând în spațiul planșeului oral
Molarul de minte inferior poate fi împins fie deasupra, fie sub mușchiul buccinator
Explorarea chirurgicală și îndepărtarea dintelui se va face cât mai urgent, în cabinet, înainte de
deplasarea dintelui în părțile moi
Răspuns corect: A,B- pag. 584-585
1185. Leziunile nervoase ca accident al extracției dentare:

Filetele nervoase interesate cel mai frecvent sunt ramurile nervului facial, respectiv: nervul
alveolar inferior, nervul mentonier, nervul lingual, nervul nazopalatin
Filete nervoase ale nervului mentonier pot fi lezate în timpul extracției prin alveolotomie a
premolarilor inferiori
Poate apărea anestezie permanentă din cauza reflectării sau tracțiunii exagerate a lamboului
creat
Lezarea nervoasă în cazul extracțiilor molarilor de minte apare în 0,6-5% dintre cazuri
Lezarea nervului lingual apare într-un procent de 1% dintre cazurile de extracție a molarului
de minte inferior
1186. Lezarea nervului lingual în timpul extracției molarilor inferiori:

Lezarea nervului lingual apare mult mai rar decât cea a nervului alveolar inferior
Poate să se manifeste clinic prin tulburări gustative
Recuperarea spontană este posibilă în majoritatea cazurilor
Poate fi evitată prin lipsa rezecția corticalei linguale
Suturile vor fi plasate superficial în lamboul lingual pentru a evita "încărcarea” și lezarea
nervului lingual
Răspuns corect: A,B,D,E- pag. 585
1187. În funcție de momentul apariției hemoragiei postextracționale, aceasta poate fi clasificată în:
a) Hemoragie imediat-prelungită-când sângerarea continuă peste perioada normală de formare a
cheagului dar există tendința de oprire spontană
b) Hemoragie precoce-sângerarea reapare la 2-3 ore de la extracție
c) Hemoragie tardivă- sângerarea se declanșează la câteva zile de la extracție
d) Hemoragie întârziată
e) Hemoragie continuă
Răspuns corect: B,C- pag. 586
1188. Următoarele afirmații referitoare la complicațiile extracției dentare sunt adevărate:

a) Senzația de disconfort și tumefacția sunt de cele mai multe ori prezente după extracția dentară
b) Extracțiile laborioase, alveolotomiile și mai ales tracțiunea exagerată a lambourilor cu
depărtătoarele favorizează îndeosebi edemul postextracțional
c) Trismusul apare în urma extracțiilor traumatice sau a odontectomiei molarilor de minte
inferiori și se datorează de obicei contracției spastice a m. pterigoidian extern
d) În general, în scop decongestiv se recomandă menținerea unei temperaturi locale crescute
e) Se administrează la nevoie antialgice și antiinflamatoare nesteroidiene
Răspuns corect: A,B,E- pag. 586
1189. Factorii locali implicați în hemoragiile postextracționale sunt:

Persistența țesutului de granulație în alveolă
Fractura procesului alveolar
Nerespectarea de către pacient a instrucțiunilor privind îngrijirile postextracționale
Plăgi mucoase întinse, cu delabrări ale osului
Vasodilatația secundară, în cazul anesteziilor plexale în care se folosește vasoconstrictor
Răspuns corect: A,B,C,E- pag. 586-587
1190. Factorii generali implicați în hemoragiile postextracționale sunt:

Vasculopatii
Nerespectarea de către pacient a instrucțiunilor privind îngrijirile postextracționale
Insuficiență hepatică
Țesutul de granulație
Deficiențe izolate ale factorilor plasmatici
1191. Următoarele afirmații referitoare la tratamentul local al hemoragiei postextracționale sunt

adevărate:
În cazul hemoragiei postextracționale precoce se îndepărtează cheagurile și se irigă abundent
alveola cu ser fiziologic
În cazul hemoragiei postextracționale precoce se îndepărtează cheagurile și se irigă abundent
alveola cu anestezic cu vasoconstrictor
Se introduc în alveolă agenți hemostatici activi: colagen
Se introduc în alveolă agenți hemostatici pasivi: bureții resorbabili din gelatină (Surgifoam®
sau Gelfoam®)
Aplicare de acid tranexamic în situațiile în care structurile nervoase sunt expuse
Răspuns corect: A,D- pag. 588-589
1192. Hemostaza postextracțională este influențată de substanțele din grupul celor 5 "A”:
a) Aspirină
b) Antibiotice
c) Alcool
d) Antitumorale
e) Antivirale
1193. *Tratamentul general al hemoragiei postextracționale:

Până la identificarea factorului cauzal al hemoragiei se poate administra i.m. 1-2 fiole a 2 ml
soluție de Etamsilat 12,5%
Administrarea de Etamsilat putându-se repeta la 12 ore câte o fiolă
Administrarea de Etamsilat se poate repeta la 12 ore cu 2 comprimate de 1 gram
Administrarea de Etamsilat se bazează pe acțiunea lui pe hemostaza secundară
Etamsilatul favorizează adezivitatea trombocitară și scade rezistența capilară
1194. Alveolita uscată:

Reprezintă un proces osteitic localizat la nivelul alveolei postextracționale, cel mai frecvent la
pacienții cu reactivitate imunitară redusă
Culturile recoltate din alveolele uscate indică floră bacteriană patogenă
Simptomatologia este dominată de fenomene dureroase intense, care apar la 2-3 zile
postextracțional
Este prezentă adenita și semnele generale de infecție sistemică
La examenul oral se constată prezența unui cheag exuberant, murdar, fetid
Răspuns corect: A,C- pag. 589-590
1195. Alveolita umedă:

a) Reprezintă acumularea de țesut de granulație în exces la nivelul alveolei postextracționale
b) Simptomatologia este dominată de fenomene dureroase intense
c) După îndepărtarea cheagului se obiectivează gingivomucoasa inflamată, congestionată
d) Tratamentul constă în chiuretajul alveolar, urmat de regularizarea planului osos și avivarea
marginilor de gingivomucoasă
e) Aplicarea în alveolă a conurilor cu antibiotice și anestezice locale poate ameliora
simptomatologia
1196. Cauzele apariției dehiscenței plăgii postextracționale sunt:

Erori de tehnică operatorie
Prezența spinelor iritative osoase
Repoziționarea și sutura lamboului fără suport osos
Sutură laxă
Noduri de sutură prea depărtate
Răspuns corect: A,B,C- pag. 590
1197. Medicația cronică influențează vindecarea plăgilor postextracționale astfel:

a) Citostaticele, anticoagulantele întârzie vindecarea plăgii postextracționale
b) Glucocorticoizii favorizează vindecarea plăgii postextracționale
c) Hormonii de creștere favorizează și grăbesc vindecarea
d) Vitaminele A și C întârzie vindecarea plăgii postextracționale
e) Antiinflamatoriile steroidiene pot încetini vindecarea plăgii
1198. Tulburările ce acompaniază erupția sau incluzia molarului de minte inferior sunt:
a) Complicații septice
b) Complicații mecanice
c) Complicații virale
d) Complicații trofice
e) Complicații nervoase
Răspuns corect: A,B,D,E- pag. 591
1199. Complicațiile septice asociate erupției sau incluziei molarului de minte inferior:
Au ca punct de plecare infectarea sacului pericoronar al molarului inclus provocând
pericoronarita
Operculita este punctul de plecare al altor complicații septice în părțile moi perimaxilare, în
os, în ganglioni și la distanță
Din punct de vedere microbiologic, germenii care determină pericoronarita sunt saprofiți,
aceeași care se găsesc în sulcusul gingival
Pericoronarita supurată este leziunea inițială a complicațiilor septice
Pericoronarita congestivă difuzează primar în spațiile fasciale secundare
Răspuns corect: A,B,C- pag. 591-592
1200. Pericoronarita congestivă:

Bolnavul poate prezenta o stare generală mai mult sau mai puțin febrilă (38-39,5°C)
A fost denumită, „accident de alarmă”
Pacientul prezintă inapetență, jenă în deglutiție și trismus
Survine cu mai mare frecvență între 18 și 25 ani
Mucoasa orală distal de molarul de 12 ani este mucoasă hiperemică, tumefiată
1201. *Pericoronarita supurată:
Este și leziunea inițială a complicațiilor septice sau, așa cum a fost denumită, „accident de
alarmă”
Survine cu mai mare frecvență între 18 și 25 ani
Procesul infecțios întreținut de pericoronarită duce la apariția unor complicații septice în
părțile moi perimaxilare, în oasele maxilare, în ganglioni sau la distanță
Bolnavul acuză dureri spontane sau provocate de intensitate variabilă, jenă în deglutiție și
discret trismus
La presiune, de sub capușonul de mucoasă apare o secreție serosanguinolentă
Răspuns corect: C- pag. 592
1202. Complicațiile mecanice asociate erupției sau incluziei molarului de minte inferior:
a) Pe fața distală a molarului de 12 ani pot să apară leziuni carioase
b) Resorbții radiculare ale molarului de 12 ani
c) Incongruență dento-alveolară cu înghesuire în regiunea frontalilor inferiori
d) Tulburări în dinamica ATM
e) Ulcerații acoperite de depozite alb-gălbui
1203. Tulburările nervoase asociate erupției sau incluziei molarului de minte inferior:
Tulburări senzitive: nevralgii dentare
Tulburări motorii: otalgii, algii cervico-faciale
Tulburări salivare: sialoree
Tulburări senzitive: sinalgii dento-cutanate
Tulburări motorii: trismus, paralizii faciale
1204. Cele 5 principii de bază ale odontectomiei molarului de minte inferior enunțate de Peterson
sunt:
a) Expunerea optimă a ariei dintelui inclus, ceea ce presupune realizarea unui lambou suficient
de mare, cu bază îngustă
b) Ostectomia, ce permite accesul și îndepărtarea molarului inclus
c) Separația corono-radiculară care se va face la toți molarii incluși
d) Plaga postextracțională va fi irigată cu o soluție antiseptică și se vor îndepărta eschilele
osoase, fragmentele dentare posibil restante și țesutul care forma sacul pericoronar în totalitate
e) Sutura se va realiza în planuri anatomice, cu fire separate, având în vedere incluzia profundă
în corpul mandibular
Răspuns corect: B,D- pag. 594
1205. *Inicizia ,,plic” folosită pentru odontectomia molarului de minte inferior:

Este cea mai frecvent practicată pentru odontectomia molarului de minte inferior
Este o variantă a inciziei „în baionetă”
Se extinde anterior până la nivelul rădăcinii distale a molarului de 6 ani
Pornește de la papila gingivală mezială a molarului de 6 ani inferior
Avantajul acestei incizii este că se poate face și pe zone fără substrat osos subiacent
1206. Incizia ,,în baionetă” folosită pentru odontectomia molarului de minte inferior:
a) Este cea mai frecvent practicată pentru odontectomia molarului de minte inferior
b) Începe printr-o incizie verticală situată de-a lungul marginii anterioare a ramului mandibular
c) Coboară pe mijlocul crestei în trigonul retromolar
d) Înconjoară fața distală a molarului de 12 ani
e) Se continuă cu o incizie de descărcare oblică în jos, în vestibul, în dreptul rădăcinii distale a
molarului de 6 ani
1207. Incizia cu decolarea unui lambou ,,cu trei laturi” folosită pentru odontectomia molarului de
minte inferior:
a) Este o variantă a inciziei „în baionetă”
b) Este cea mai frecvent practicată pentru odontectomia molarului de minte inferior
c) Este indicată în special în cazul în care dintele este inclus intraosos profund
d) Se extinde anterior până la nivelul rădăcinii distale a molarului de 6 ani
e) Se va practica pătrunzând cu bisturiul fără a ajunge la osul subiacent, secționând dintr-o dată
mucoasa și periostul
Răspuns corect: A,C,D- pag. 595
1208. Îngrijirile postoperatorii referitoare la odontectomia molarului de minte inferior sunt:

a) Tamponamentul supraalveolar se va menține 1-2 ore pentru a preveni apariția unei sângerări
b) Se indică aplicarea de prișnitz rece pe zona tumefiată în prima zi și prișnitz cald în a doua, a
treia și a patra zi
c) Se recomandă o alimentație semilichidă, la temperatura camerei în primele 24-48 de ore
d) Periajul dentar se reia în seara zilei cu intervenția chirurgicală
e) Se recomandă administrarea de analgetice și antiinflamatoare
Răspuns corect: A,C,E- pag. 595-596
1209. Următoarele afirmații referitoare la trepanarea osului alveolar, secționarea, luxarea și extracția
molarului de minte inferior inclus sunt adevărate:
În cazul incluziei mezio-angulare, după ce coroana este eliberată până aproape de linia
coletului spre distal și vestibular, se secționează porțiunea distală
În incluzia orizontală, după îndepărtarea osului dinspre ocluzal, vestibular și distal se
evidențiază coroana molarului de minte
În incluzia verticală, în cazul în care molarul prezintă rădăcini drepte, paralele sau divergente,
care îngreunează extracția, se poate practica o separație interradiculară a molarului
În incluzia disto-angulară, este de multe ori necesară o ostectomie extinsă spre distal, urmată
de extracția dintelui
După separarea corono-radiculară, este mai întâi extrasă porțiunea radiculară, ca apoi să fie
extrasă și coroana
1210. Următoarele afirmații referitoare la odontectomia caninului superior sunt adevărate:

Stabilirea conduitei terapeutice în incluzia de canin trebuie stabilită obligatoriu interdisciplinar
de către chirurgul OMF și ortodont
Examenul radiologic trebuie să fie făcut obligatoriu preintervenție și să dea detalii exacte
asupra raporturilor dintre caninul inclus și rădăcinile molarilor superiori
Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau conservatoare
Extracția caninului se practică numai în situații extreme, când nu este posibilă redresarea lui
pe arcadă, datorită morfologiei, poziției sau complicațiilor pe care acesta le-a determinat
Pentru stabilirea tratamentului și a tehnicii chirurgicale adecvate este indispensabil examenul
radiologic
1211. Tipurile de examinări radiologice folosite pentru determinarea incluziei caninului superior
sunt:
CBCT
Ortopantomograma
Radiografiile în incidența Clark
Radiografiile în incidența Belot
CT craniu
Răspuns corect: A,B,C pag. 596
1212. Următoarele afirmații referitoare la îngrijirile postoperatorii odontectomiei molarului de minte

inferior sunt adevărate:
Tamponamentul intraalveolar se va menține 1-2 ore pentru a preveni apariția unei sângerări și
pentru a proteja formarea cheagului alveolar
Se indică aplicarea de prișnitz rece pe zona tumefiată în prima zi și prișnitz la temperatura
camerei în a doua, a treia și a patra zi
Se recomandă o alimentație semilichidă, la temperatura camerei în primele 24-48 de ore
Periajul dentar se reia în aceeași zi cu intervenția dacă se evită zona de intervenție
Pacientul trebuie avertizat asupra posibilității apariției durerii și a unei stări de disconfort, de
aceea se recomandă analgetice și antiinflamatoare
Răspuns corect: B,C,E pag. 595-596
1213. Indicațiile odontectomiei caninului superior sunt:

Caninul inclus a provocat complicații septice locale
Caninul inclus a provocat complicații septice generale
Caninul inclus a provocat tulburări trofice
Caninul inclus a provocat treme
Caninul nu poate beneficia de o redresare chirurgical-ortodontică
Răspuns corect: A,B,C,E pag. 596
1214. Odontectomia caninului superior pe cale palatinală:

Incizia se practică o incizie la aproximativ 2 cm de marginea gingivală, de-a lungul dinților
Incizia se preactică între incisivul central și fața mezială a molarului de 6 ani
Decolarea se face cu ajutorul decolatorului sau/și a unei comprese îmbibate în ser fiziologic
Trepanarea osoasă se face cu ajutorul unei freze sferice care creează din loc în loc, la
aproximativ 0,5 cm orificii de trepanare care circumscriu coroana caninului inclus
Cu ajutorul unui elevator curb se încearcă o luxare a dintelui, iar cu ajutorul cleștelui „în
baionetă", după ce caninul a fost luxat, se poate extrage
Răspuns corect: B,C,D pag. 597
1215. Indicațiile redresării chirurgical-ortodontice ale caninului superior inclus sunt:

Pacienți tineri
Spațiu insuficient pe arcadă
Incluzie profundă
Canin fără anomalii de formă
Dintele se găsește în dreptul spațiului său normal de erupție
Răspuns corect: A,D,E pag. 597
1216. Avantajele lamboului seminular sunt:

a) Incizie și decolare facile
b) Accesul este favorabil
c) Corticala osoasă este bine evidențiată
d) Repoziționarea lamboului nu ridică probleme, existând puncte de referință
e) Nu necesită o anestezie locală extinsă
Răspuns corect: A,E pag. 598
1217. *Lamboul Ochsenbein-Luebke:

Este un lambou trapezoidal, la care incizia orizontală se practică la distanță de marginea
ginvivală liberă
Prezintă 4 incizii
Interesează festonul gingival
Este indicat pentru dinții cu rădăcini scurte
Forțele de tracțiune în lambou sunt importante și se poate produce delabrarea acestuia și de
asemenea apare un disconfort muscular al ajutorului
Răspuns corect: A pag. 599
1218. Lamboul intrasulcular triunghiular (sau „în L"):

a) Lamboul triunghiular este format dintr-o incizie orizontală practicată în șanțul gingival (care
nu interesează și papilele dentare)
b) Incizia verticală de descărcare se practică în spațiul dintre eminențele radiculare
c) Riscul de intersectare a leziunii este eliminat
d) Forțele de tracțiune în lambou sunt importante și se poate produce delabrarea acestuia și de
asemenea apare un disconfort muscular al ajutorului
e) Sutura interdentară a lamboului este mai dificilă
Răspuns corect: B,C,D,E pag. 600
1219. Lamboul intrasulcular trapezoidal:

Este constituit dintr-o incizie orizontală în șanțul gingival, completată la cele două extremități
cu două incizii verticale de descărcare
Incizia orizontală se practică în șanțul gingival, interesând festonul gingival și papilele
interdentare
Baza lamboului este mai largă decât extremitatea sa liberă
Vascularizația lamboului este deficitară, existând riscul de ischemie și necroză
Nu este indicat pentru dinții cu rădăcini scurte
Răspuns corect: A,B,C,D pag. 600
1220. Lamboul gingival în „plic" (pentru abordul palatinal):

Este format dintr-o incizie orizontală de-a lungul marginii libere gingivale
Incizia se extinde la nivelul a 1-2 dinți din vecinătatea procesului patologic
Se poate practica o mică incizie de descărcare (0,5 cm), anterior de canalul palatin mare sau/și
posterior de canalul nazo-palatin
Inserția gingivală nu poate fi modificată
Accesul și vizibilitatea rădăcinilor sunt minime
Răspuns corect: A,C,E pag. 601
1221. Dezavantajele lamboului gingival în „plic" (pentru abordul palatinal) sunt:

a) Decolarea lamboului este dificilă
b) Tensiunea asupra lamboului este excesivă
c) Sutura este dificilă
d) Vascularizația este dificilă
e) Accesul și vizibilitatea rădăcinilor sunt minime
Răspuns corect: A,B,E pag. 601
1222. Frenectomia:
a) Se practică în anestezie locală
b) Excizia se practică cu tot cu periost
c) În cazul frenurilor care au generat o diastemă, incizia se prelungește până la nivel interincisiv
d) Se decolează mucoperiostul de-a lungul marginilor inciziei orizontale
e) Sutura plăgii în direcție apicală cu fire separate
Răspuns corect: A,C pag. 602
1223. Frenoplastia în ,,Z”:

Se practică în anestezie locală
Se realizează câte o incizie oblică în unghi de 60 de grade la extremitățile defectului
excizional vertical
Cele două lambouri mucozale triunghiulare se decolează supraperiostal
Cele două lambouri mucozale se rotează în plan orizontal pentru a închide defectul
Nu se poate realiza și adâncirea vestibulului oral în același timp, ci doar ulterior
Răspuns corect: A,B,C,D pag. 602
1224. *Hiperplazia inflamatorie:

Se mai numește și creastă balantă
Apare în special în zona frontală maxilară
Rezultă prin rezorbția excesivă a osului maxilar sau mandibular, care nu este urmată de o
refracție corespunzătoare a mucoasei acoperitoare
Mucoasa este nedureroasă, nesusținută de osul subiacent și poate fi deplasată în orice direcție
Se excizează prin două incizii (una vestibulară și alta orală), în jurul axului lung
Răspuns corect: B pag. 602-603
1225. Fibromatoza tuberozitară:

a) Apare în urma iritațiilor cronice masticatorii, în zonele edentate retromolare ale maxilarului, la
persoane neprotezate o perioadă îndelungată de timp
b) Afecțiunea poate avea și caracter congenital
c) Tratamentul chirurgical, constă din incizii eliptice, pornite distal de tuberozitate, prelungite
spre anterior până în regiunea canină
d) Decolarea se face subperiostal
e) Trebuie diferențiată de deficiența osoasă maxilară
Răspuns corect: A,B,E pag. 603
1226. Hiperplazia inflamatorie papilară palatinală:

Reprezintă cel mai adesea efectul iritației mecanice cronice doar al unei proteze totale asupra
fibromucoasei palatine
Poate apărea și la pacienții dentați
Printre factorii favorizanți ai afecțiunii sunt infecțiile micotice orale și igiena orală deficitară
Electroexcizia mucoasei afectate se face cu respectarea periostului
Examenul histopatologic nu este neapărat obligatoriu, dat fiind aspectul inflamator
Răspuns corect: B,C,D pag. 604
CHIRURGIE MAXILOFACIALA
COMPLEMENT SIMPLU
1227. *Infecţiile periosoase cuprind următoarele entităţi clinice:

a. Abcesul parodontal
b. Abcesul palatinal
c. Abcesul submandibular
d. Abcesul submentonier
e. Abcesul submental
Pag. 605, raspuns corect: b.
1228. *Flegmonul difuz hemifacial debutează cel mai frecvent sub forma unui abces:
a. Maseterin
b. Genian
c. Submandibular
d. Submentonier
e. Lingual
Pag. 610, raspuns corect: b.
1229. *Semne clinice orale in fracturile de mandibula sunt:

a. Luxatii sau fracturi dentare
b. Edemul părţilor moi
c. Echimoze
d. Hematoame
e. Excoriaţii sau plăgi perimandibulare
Pag. 626, raspuns corect: a.
1230. *Manifestari clinice nazale si sinuzale în fracturile de maxilar sunt:
a. Otolicvoree
b. Tulburări de sensibilitate (hipo- sau anestezie) pe traiectul nervului infraorbital
c. Epistaxis moderat
d. Dificultăţi în masticaţie, fonaţie, deglutiţie, dar mai puţin importante decât în cazul
fracturilor de mandibulă, solicitarea funcţională a maxilarului fiind pasivă (os fix);
e. Pareza pleoapei inferioare
Pag. 628, raspuns corect: c.
1231. *Papilomul este o proliferare tumorală benignă a stratului spinos al epiteliului, având
drept cauză probabilă infecţia cu:
a. Stafilococ
b. Streptococ
c. Pneumococ
d. Meningococ
e. Virusul papiloma uman (HPV)
Pag. 635, raspuns corect: e.
1232. *Abcesul perimandibular (peribazilar) are ca etiologie
a. leziunile dento-parodontale cronice ale incisivilor inferiori
b. leziunile dento-parodontale cronice ale premolarilor si molarilor inferiori
c. leziunile dento-parodontale cronice ale premolarilor si molarilor superiori
d. leziunile dento-parodontale cronice ale incisivilor superiori
e. litiaza canalului Stenon
Pag. 607, raspuns corect: b
1233. *Daca plastia comunicari oro-sinuzale medii sau mari nu s-a realizat imediat
postextractional
a. nu se mai poate efectua niciodata
b. se va opta doar pentru tratament medicamentos
c. se mai poate totusi efectua in primele 7-10 zile
d. se mai poate totusi efectua dupa 2 saptamani
e. se mai poate totusi efectua dupa o luna
Pag. 625, raspuns corect: c
1234. *Diagnosticul diferential al chistului rezidual dupa tratament endodontic se face cu:
a. chistul dermoid
b. chistul de canal tireo-glos
c. chistul sebaceu
d. chistul periapical
e. chistul mucoid
Pag. 642, raspuns corect: d
1235. *Diagnosticul diferential in cadrul fasciitei necrozante se face cu:

a. flegmonul de planseu oral
b. flegmonul difuz hemifacial
c. abcesul de groapa zigomatica
d. submaxilita cronica
e. artrita temporo-mandibulara
Pag. 613, raspuns corect: a
1236. *Diagnosticul diferential in osteomielita supurata acuta se face cu:

a. chistul mucoid sinusal
b. abcesul perimandibular in care starea generala este modificata
c. boala Padget
d. sinuzita frontala
e. osteita periapicala in care starea generala este nemodificata
Pag. 616, raspuns corect: e
1237. *Din punct de vedere al tratamentului luxatiile acute anterioare beneficiaza de:
a. drenaj
b. osteosinteza
c. nu se trateaza
d. reducere cat mai precoce
e. incizie
1238. *Exceptie de la principiile generale de tratament al tumorilor benigne parotidiene face
a. tumora Warthin cand nu este multifocala
b. tumora Warthin cand este multifocala
c. adenomul pleomorf
d. tumora mixta de parotida
e. adamantinomul
1239. *In tumorile maligne de mezostructura de tip carcinom, diagnosticul radiologic

evidentiaza:
a. edentatiile
b. voaloarea omogena a sinusului maxilar
c. adenopatia
d. procesele infectoase
e. linia de fractura
1240. *Papilomul oral

a. necesita radioterapie
b. necesita chimioterapie
c. recidiveaza frecvent
d. necesita tratament chirurgical
e. nu necesita tratament chirurgical
1241. *Printre factorii etiologici infectiosi locali ai anchilozei temporo-mandibulare nu se

numara:
a. gangrena pulpara
b. supuratiile otomastoidiene
c. osteomielite mandibulare
d. parotidite
e. artrite infectioase nespecifice sau specifice
1242. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru abcesul perimandibular extern

(peribazilar):
a. Aceasta infectie are ca etiologie leziunile dento-parodontale ale incisivilor inferiori.
b. Marginea bazilara nu poate fi palpata.
c. Marginea bazilara poate fi palpata.
d. Starea generala nu este alterata.
e. Se deceleaza fluctuenta la inspectie.
1243. Despicaturile totale:

a. Presupun existenta atat a despicaturii anterioare cat si a celei posterioare
b. Structurile interesate sunt: buza, pragul narinar, planseul nazal, creasta alveolara, palatul
dur, valul palatin si lueta
c. Pot fi totale unilaterale
d. Pot fi totale bilaterale
e. Toate rasunsurile sunt corecte
Pag. 665-666, raspuns corect: e
1244. In functie de gradul de afectare, luxatia temporo-mandibulara anterioara poate fi:

a. Partiala
b. Unilaterala
c. Bilaterala
d. Acuta
e. Cronica recurenta
1245. Fasciita necrozanta cervicala:

a. Este provocata de o flora de asociatie aero-anaeroba Gram-negativa.
b. Descrisa initial sub numele de “gangrena de spital”.
c. Diagnosticul diferential se face cu flegmonul hemifacial difuz.
d. Tratamentul este strict chirurgical.
e. Nu se considera urgenta.
1246. Diagnostic diferential in osteomielita acuta supurata:

a. Osteita periapicala, in care starea generala nu este modificata.
b. Osteita periapicala, in care starea generala este modificata.
c. Tumori osoase benigne/maligne.
d. Displazii fibroase.
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
1247. In cazul semnelor clinice comune ale fracturilor de mandibula, tulburarile functionale
sunt reprezentate de:
a. masticatie imposibila
b. deformari osoase ale etajului inferior al fetei
c. crepitatii osoase
d. modificari ale raporturilor de ocluzie
e. hipoestezii
Pag 626, raspuns corect: a
1248. Diagnosticul diferential in cazul chistului branhial se face cu:

a. lipomul laterocervical
b. ranula suprahioidiana
c. adenopatia metastatica submentoniera
d. chistul teratoid
e. chistul canalului tireoglos
1249. Ranula “in bisac”:

a. este o varianta clinic intalnita frecvent
b. are forma unei clepsidre
c. se dezvolta numai sub m. milohioidian
d. se dezvolta numai deasupra m. milohioidian
e. este formata dintr-un singur compartiment
1250. *Factorii infectiosi locali din etiologia achilozei temporo-mandibulare sunt:

a. spondilita anchilozanta
b. artrita reumatoida
c. artrita psoriazica
d. sclerodermia
e. supuratiile otomastoidiene
Pag. 658, raspuns corect: e
1251. Factorii determinanti ai luxatiei acute temporo-mandibulare anterioare sunt:

a. deschiderea larga a gurii
b. un dezechilibru al complexului disc-condil
c. laxitatea capsulara
d. miospasmul muschiului pterigoidian lateral
e. schimbarea dentitiei
1252. Consistența de ,,minge de celuloid’’ sau ,,coajă de ou spart’’ la palparea în vestibulul

bucal se constată în:
A. Ameloblastomul unichistic
B. Chistul folicular (Dentiger)
C. Chistul periapical
D. Abcesul parodontal
E. Abcesul vestibular
Pag. 640, răspuns corect: C
1253. Flegmonul difuz hemifacial debutează cel mai frecvent sub forma unui abces:
A. Genian
B. Maseterin
C. Vestibular
D. Infratemporal
E. Submandibular
Pag. 610, răspuns corect: A
1254. Tratamentul luxației temporo-mandibulare prin tehnica practicată pe cale orală prin
aplicarea unei forțe descendente pe ramul mandibular, concomitent cu ridicarea si rotația
mentonului este denumită:
A. Tehnica Valerian Popescu
B. Tehnica inducerii reflexului faringian
C. Tehnica Hippocratică ( manevra Nelaton )
D. Tehnica orală ,,hands-free’’ Gorchynski
E. Tehnica Ochsenbein
Pag. 655, răspuns corect: C
1255. Despicăturile posterioare complete afectează în totalitate:

A. Doar bolta palatină
B. Procesul alveolar
C. Doar vălul palatin
C. Pragul narinar
E. Bolta palatină, vălul și lueta
Pag. 665, răspuns corect: E
1256. Imaginea radiologică a osteomielitei supurate cronice este urmatoarea :

A. Fagure de miere
B. Baloane de săpun
C. În foi de ceapă
D. Capac de sarcofag
E. Minge de celuloid
Pag. 616, răspuns corect: D
1257. *Din cele peste 100 de tipuri de HPV (virusul papiloma uman), în apariția
papiloamelor oro-maxilo-faciale, sunt implicate cel puțin:
a. 2 tipuri
b. 6 tipuri
c. 11 tipuri
d. 20 tipuri
e. 24 tipuri
Pag. 635, răspuns corect e
1258. *”Profilul de pasăre” este un aspect patologic întâlnit în:

a. Luxația temporo-mandibulară
b. Anchiloza temporo-mandibulară
c. Fractura maxilo-malară
d. Spondilita anchilozantă
e. Artrita reumatoidă
Pag. 658, răspuns corect b
1259. *Plastia buzei, nasului și vestibulului oral în despicăturile labio-palatine se va efectua:

a. La 1 an
b. La 2 ani
c. La 3-6 luni
d. La 9-18 luni
e. După 2 ani
Pag. 668, răspuns corect c
1260. Plastia palatului dur și moale în despicăturile labio-palatine se va efectua:

a. La 1 an
b. La 2 ani
c. La 3-6 luni
d. La 9-18 luni
e. După 2 ani
Pag. 668, răspuns corect d
1261. *Tumorile maligne afectează buza inferioară într-un procent de peste:
a. 10 %
b. 20%
c. 40%
d. 50%
e. 80%
Pag. 645, răspuns corect e
1262. *Risc crecut (50%) de recidivă după tratamentul chirurgical, prezintă:
a. Chistul folicular
b. Chistul radicular
c. Keratochistul
d. Chistul lateral
e. Chistul residual
1263. *Incizia abcesului vestibular se face printr-o:
a. Incizie verticală declivă față de tumefacție

b. Incizie orizontală declivă față de tumefacție
c. Incizie perpendiculară pe zona de gingie fixă
d. Incizie orizontală la zona de bombare maximă
e. Incizie eliptică la zona de bombare maximă
Pag. 605. Răspuns corect b
1264. *Fasciita necrozantă este diagnosticată mai frecvent la bărbații în vârstă de:
a. 25-35 de ani
b. 35-45 de ani
c. 45-55 de ani
d. 20-30 de ani
e. 60-70 de ani
1265. *Osteomielita apare mai frecvent la:
a. Sinusul maxilar
b. Maxilar
c. Mandibulă
d. Malar
e. Procesului alveolar
Pag. 616, răspuns corect c- apare mai frecvent la nivelul mandibulei
1266. *Tratamentul chirurgical al comunicării oro-sinuzale se recomandă la o deschidere

mai mare de:
a. 7 mm
b. 5 mm
c. 1 mm
d. 2 mm
e. 6 mm
Pag. 624, răspuns corect a
1267. *Studiile clinic-statistice arată că peste 70% din fracturile viscerocraniului sunt
localizate la:
a. Malar
b. Piramidă nazală
c. Maxilar
d. Mandibulă
e. Proces alveolar
Pag. 626, răspuns corect d
1268. *Principial, în cazul în care drenajul abcesului palatinal a fost corespunzător,

antibioterapia
a. Se indică obligatoriu
b. Se contraindică indiferent de prezenţa comorbidităţilor asociate
c. Se indică doar dacă factorul etiologic este molarul de minte superior
d. Se contraindică, exceptand situaţiile în care comorbidităţile asociate o impun
e. se indică doar dacă pacientul este cooperant
Pag.607, răspuns corect: d.
1269. Flegmonul difuz hemifacial debutează cel mai frecvent sub forma unui :
a. Abces genian
b. Abces orbită
c. Abces peribazilar
d. Abces parotidian
e. Abces palatinal
Pag.610, răspuns corect: a.
1270. Fasciitele necrozante cervicale sunt produse în principal de:

a. Streptococcus hemolyticus
b. Streptococcus pneumoniae
c. Streptococcus pyogenes
d. Streptococcus lactis
e. Streptococcus suis
Pag.613, răspuns corect: c.
1271. *Osteomielita reprezintă o infecţie a oaselor maxilare
a. Bacteriană
b. Virala
c. Fungică
d. Mixtă
e. Cu germeni necunoscuti
Pag.616, răspuns corect: a.
COMPLEMENT MULTIPLU
1272. În faza subperiostală a abcesului vestibular, se observă:

a. Dureri intense
b. Edem în dreptul dintelui cauzal
c. Edem asociat al părților moi
d. Hiperemia mucoasei în dreptul dintelui cauzal
e. Fluctuență la palpare
Pag. 605, răspuns corect a, b, d
1273. În faza submucoasă a abcesului vestibular se observă:

a. Hiperemia mucoasei în dreptul dintelui cauzal
b. Hiperemia mucoasei în dreptul dintelui cauzal
c. Tumefacție în dreptul dintelui cauzal
d. Dureri intense
e. Fluctuență la palpare
Pag. 605. Răspuns corect c, e
1274. Diagnosticul diferențial al abcesului palatinal se face cu:

a. Chisturi inflamatorii
b. Abcese vestibulare
c. Tumori maxilare
d. Tumori gingivomucoase
e. Goma sifilitică
Pag. 606. Răspuns corect a, c, d, e
1275. Incizia abcesului perimandibular se practică:

a. La nivelul mucoasei vestibulare
b. La nivelul tegumentul perimandibular
c. Liniar, de 3-5 cm
d. La două lățimi de deget de deasupra marginii bazilare a mandibulei
e. La două lățimi de deget de sub marginea bazilară a mandibulei
Pag. 607, răspuns corect c, e
1276. Supurațiile difuze oro-maxilo-faciale se caracterizează prin:

a. Etiologie plurimicrobiană odontogenă aerobă
b. Etiologie plurimicrobiană odontogenă anaerobă
c. Manifestări generale toxice severe
d. Infecții specifice
e. Infecții ale fasciilor
Pag. 609, răspuns corect a, b, c, e
1277. Diagnosticul diferențial al flegmonului de planșeu bucal se face cu:

a. Tromboflebita de sinus cavernos
b. Abcesul de lojă subliguală
c. Abcesul de lojă submandibulară
d. Mediastinite acute
e. Adenopatia metastatică
Pag. 610, răspuns corect b, c, e
1278. Flegmonul difuz hemifacial are ca punct de plecare procesele infecțioase plecate de la:
a. Litiaza ductului Stenon
b. Litiaza ductului Wharton
c. Dinții laterali inferiori
d. Dinții laterali superiori
e. Furuncule
Pag. 610, răspuns corect a, d, e
1279. Fasciita necrozantă este diagnosticată ma frecvent când coexistă:

a. Consum de droguri
b. Etilism cronic
c. Diabet zaharat
d. Imunoterapie
e. Imunosupresie
Pag.613, răspuns corect a, b, c, e
1280. Simptomatologia osteomielitei cronice cuprinde:

a. Fistule mucozale
b. Fistule tegumentare
c. Stare generală alterată
d. Deformarea corticalelor osoase
e. Limfadenită regională
Pag. 616, răspuns corect a, b, d
1281. Simptomatologia osteomielitei acute supurate prezintă:

a. Fistule mucozale
b. Fistule tegumentare
c. Limfadenită regională
d. Mobilitate dentară patologică
e. Febră
Pag. 616, răspuns corect c, d, e
1282. Tratamentul cu bifosfonați este utilizat în:

a. Metastazelor osteolitice
b. Osteomielită
c. Osteoporozei
d. Osteonecroza maxilară
e. Osteoradionecroza maxilară
Pag. 620, răspuns corect a, c
1283. Tratamentul osteonecrozei maxilarelor post-medicamentoase constă în:

a. Antalgice
b. Antibiotice
c. Alveoloplastie
d. Radioterapie
e. Bisfosfonați
Pag. 621, răspuns corect a, b
1284. Factori etiologici ai comunicării oro-sinuzale pot fi:

a. Necroze maxilare
b. Tromboflebite de sinus cavernos
c. Osteoporoza
d. Osteomielite
e. Infecții specifice TBC, lues
1285. Principii de tratament în comunicarea oro-sinuzală mică, sub 2 mm:

a. Dietă lichidă
b. Placă palatinală acrilică
c. Meșă iodoformată intraalveolar
d. Meșă iodoformată supraalveolar
e. Evitarea variațiilor presionale intrasinuzale
Pag. 624 răspuns corect a, e
1286. Principii de tratament în comunicarea oro-sinuzală medie, de 2-6 mm:

a. Placă palatinală acrilică
b. Meșă iodoformată intraalveolar
c. Gutieră din stents
d. Sutură margino-marginală a gingivomucoasei alveolei postextracționale
e. Profilaxia medicamentoasă a sinuzitei maxilare
Pag. 624, răspuns corect a, c, d, e
1287. Principii de tratament în comunicarea oro-sinuzală mare, peste 7 mm:

a. Placă palatinală acrilică
b. Plastie cu lambou vestibular
c. Plastie cu lambou vestibular și palatinal
d. Plastie cu lambou genian
e. Plastie cu lambou palatinal
1288. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt:

a. Cracmente osoase
b. Crepitații osoase
c. Modificări ale ocluziei
d. Deformări osoase
e. Masticație imposibilă
Pag. 626, răspuns corect b, c, d, e
1289. Semnele clinice comune fracturilor de maxilar includ:
a. Edem post-traumatic facial
b. Înfundarea etajului mijlociu al feței
c. Diminuarea dimensiunii verticale a feței
d. Mobilitate anormală a maxilarului
e. Tulburări de ocluzie
Pag. 627, răspuns corect a, b, d, e
1290. Semne clinice ale fracturilor de malar anterioare, cu deplasare, sunt:

a. Echimoză palpebrală în “binoclu”
b. Echimoză palpebrală în “monocle”
c. Denivelare în treaptă la nivelul rebordului orbitar inferior
d. Denivelare în treaptă la nivelul crestei zigomato-alveolare
e. Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbitar
Pag. 628, răspuns corect b, c, d, e
1291. Chistul branhial prezintă următoarele aspect clinice:

a. Aderă de planul tegumentar
b. Este dureros
c. Nu se mobilizează în deglutiție
d. Are dimensiuni variabile, până la 8-10 cm
e. Are dimensiuni variabile, până la 8-10 mm
Pag. 631, răspuns corect c, d
1292. Diagnosticul diferențial al chistului branhial se face cu:

a. Lipom cervical
b. Litiază submaxilară
c. Limfangiom cervical
d. Limfom Hodgkin
e. Adenopatii metastatice
Pag. 631, răspuns corect a, c, d, e
1293. Ranula sublinguală se prezintă clinic astfel:

a. Formațiune chistică
b. Formațiune pseudochistică
c. Localizată median în planșeul bucal
d. Localizată paramedian în planșeul bucal
e. Colorație tipic albăstruie
1294. Epulisul granulomatos se formează:

a. Pe fondul unui factor iritativ cronic
b. Mai ales la copii
c. Mai ales la gravide
d. În spațiul retromolar
e. În spațiul interdentar
Pag. 633, răspuns corect a, c, e
1295. Diagnosticul deferențial al epulisului granulomatos se face cu:
a. Fibromul osifiant periferic
b. Fibromul mucoasei orale
c. Papilomul mucoasei orale
d. Tumori maligne orale
e. Granulomul piogen gingival
Pag. 634, răspuns corect a, b, c, d
1296. Papilomul este descris de următoarele afirmații:

a. Este o proliferare epitelială malignă
b. Este o proliferare epitelială benignă
c. Este cauzat de un virus
d. Incidența sa este rară
e. Incidența sa este relativ mare
1297. Chistul folicular se caracterizează prin:

a. Este un chist inflamator
b. Se dezvoltă în jurul unui dinte devital
c. Se dezvoltă în jurul unui dinte neerupt
d. Este atașat la joncțiunea smalț-cement
e. Este aderent de apexul radicular
Pag. 638, răspuns corect c, d
1298. Chistul radicular:

a. Este un chist de dezvoltare
b. Este un chist inflamator endoosos
c. Este un pseudochist
d. Apare rar
e. Este cel mai frecvent chist maxilar
Pag. 640, răspuns corect b, e
1299. Debutul tumorii maligne de buză poate fi sub formă:

a. Sesilă
b. Pediculată
c. Nodulară
d. Exofitică
e. Eroziv-ulcerativă
Pag. 646, răspuns corect c, e
1300. Simptomatologia luxației temporo-mandibulare acută anterioară bilaterală include:

a. Incontinență salivară
b. Depresiune pretragiană bilateral
c. Inocluzie frontală
d. Trismus
e. Cracmente
Pag. 655, răspuns corect a, b, c
1301. Abcesul vestibular reprezintă o colecție purulentă dezvoltată la nivelul spațiului virtual
delimitat de:
A. Mușchiul buccinator
B. Suprafața oaselor maxilare
C. Mucoasa de la nivelul vestibului oral
D. Mucoasa palatinală
E. Mucoasa labială
Pag. 605, răspuns corect: B, C
1302. Principiile de tratament ale abcesului vestibular constau în:

A. Incizia si drenajul colecției supurate
B. Expectativ
C. Drenajul colecției se realizează cu un tub sau lamă, menținut minim 24 de ore
D. Pentru siguranță, se va renunța la aplicarea tubului sau lamei de dren
E. Înainte de cedarea fenomenelor inflamatorii acute, se îndepartează materialul de dren și se
practică extracția dintelui cauzal
Pag. 605, răspuns corect A, C
1303. Simptomatologia abcesului perimandibular constă în:

A. La exmenul cervico-facial nu se decelează fluctuență la palpare
B. Tegumentele acoperitoare sunt hiperemiate, destinse și lucioase
C. Tumefacție ce face corp comun cu marginea bazilară a mandibulei
D. Congestia și împăstarea mucoasei în dreptul dintelui cauzal
E. Starea generală sever alterată
Pag. 607, răspuns corect : B, C, D
1304. Urmatoarele reprezintă semne clinice în comunicarea oro-sinuzală imediată:

A. ‚‚căderea în gol’’ la explorarea blândă a alveolei cu ajutorul unui stilet butonat
B. Proba Valsalva pozitivă
C. Sângerare mai abundentă din alveolă, uneori cu aspect purulent
D. Prezența unui traiect fistulos tapetat de epiteliu
E. La examinarea apexului dintelui extras se constată frecvent prezența unui granulon sau a
unui chist care a erodat peretele sinusului
Pag. 623, răspuns corect A, B, E
1305. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarării oro-sinuzale se realizează în

funcție de:
B. Experiența chirurgului
C. Mărimea și localizarea defectului
D. Amplitudinea deschiderii gurii
E. Prezența lucrărilor protetice fixe
Pag. 624, răspuns corect B, C, E
1306. Manifestările clinice nazale și sinuzale în fracturile osului maxilar sunt următoarele:
A. Rinolicvoree
B. Epistaxis moderat
C. Epifora
D. Discontinuitate osoasă cu mobilitate patologică a oaselor nazale în cazul fracturilor Le Fort
II, III sau de piramidă nazală
E. Emfizem subcutanat
Pag. 628, răspuns corect B, D, E.
1307. Dinții din focarul de fractură se conservă în următoarele situații:

A. Dinții semiinclusi, situați la nivelul focarului de fractură care dacă ar fi extrași înainte de
tratamentul ortopedic ar împiedica reducerea fragmentelor
B. Dinții din focarul de fractură ce sunt integri sau prezintă fracturi coronare ce pot fi
restaurate
C. Dinți luxați în urma traumatismului și prezintă mobilitate gradul II/III
D. Molarii de minte total incluși ce nu împiedică reducerea și contenția fracturii
E. Dinți ce prezintă fracturi corono-radiculare și care sunt irecuperabili din punct de vedere
stomatologic
Pag. 627, răspuns correct: B, D
1308. ,,Tumora salivară’’:

A. Reprezintă o sialadenită acută
B. Este rezultatul unor episoade supurative acute repetate ale glandei
C. Reprezintă o sialadenită cronică
D. Semnele clinice subiective sunt prezente și intense
E. Glanda este mărită de volum, indurată, neregulată
Pag. 662, răspuns corect B, C, E
1309. Simptomatologia în luxația acută anterioară unilaterală se caracterizează clinic prin:

A. Mentonul deviat de partea afectată
B. Mentonul deviat de partea sănătoasă
C. Concavitate la palparea pretragiană de partea afectată
D. Linia interincisivă deviată de partea sănătoasă
E. Gura deschisă de amplitudine mare
Pag. 655, răspuns corect B, C, D
1310. Hiperplazia inflamatorie:

A. Apare în special în zona frontală mandibulară
B. Este determinată de proteze necorespunzător adaptate, prin iritație permanentă asupra
mucoasei
C. Prezintă clinic dimensiuni variabile cu bază de implantare largă sau îngustă
D. Tratamentul inițial constă în retușuri ale protezei și evitarea purtării protezei
E. Nu este necesară examinarea histopatologică după tratamentul chirurgical de îndepărtare a
țesutului hiperplazic
1311. Formele de debut ale tumorilor maligne ale mucoasei gingivale sunt:
A. Ulcerativă
B. Vegetantă
C. Nodulară
D. Ulcero-distructivă
E. Ulcero-vegetantă
Pag. 648, răspuns corect A, B
1312. Examenul radiologic decelează în cadrul osteosarcomului o distrucție osoasă
neregulată cu aspect:
A. În ‚‚raze de soare‘’
B. ,,Fagure de miere’’
C. ,,Triunghiurile lui Codman‘’
D. ,,Baloane de săpun’’
E. ,,Capac de sarcofag’’
Pag. 650, răspuns corect A, C
1313. Formele de debut ale tumorilor maligne de la nivelul limbii se localizează cel mai
frecvent la nivelul:
A. Vârful limbii
B. Marginea laterală
C. Fața ventrală
D. Șanțul pelvilingual
E. Fața dorsală
1314. Cele mai comune cauze ale achilozei temporo-mandibulare sunt:

A. Traumatismele
B. Trismusul persistent
C. Tratamentul radiant
D. Imobilizarea prelungită
E. Infecțiile locale sau sistemice
Pag. 658, răspuns corect A, E
1315. Abordul chirurgical de tip Redon în tratamentul tumorilor benigne parotidiene constă
în:
A. Incizie continuă de-a lungul m. sternohioidian
B. Incizie preauriculară
C. Incizie retroauriculară
D. Incizie subauriculară
E. Incizie continuă de-a lungul m. sternocleidomastoidian
Pag. 664, răspuns corect B, C, D, E
1316. Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul abcesului vestibular sunt adevarate:

a. tratamentul chirurgical consta in incizia si drenajul colectiei suppurate
b. incizia se este orizontala decliv fata de tumefactie
c. incizia se realizeaza la nivelul bombarii maxime
d.drenajul se realizeaza printr-un tub sau printr-o lama de politen
e. tratamentul antibiotic este indicat in functie de comorbiditatile pacientului
Pag. 605, raspuns corect: a, b, d, e
1317. Abcesul perimandibular:

a. are ca etiologie leziunile dento parodontale cronice ale premolarilor si molarilor inferiori
b. examenul cervico-facial evidentiaza o tumefactie care face corp comun cu marginea
bazilara a mandibulei si care nu poate fi palpata
c. nu se deceleaza fluctuenta la palpare datorita faptului ca este un abces cu localizare
profunda
d. tratamentul chirurgical consta intr-o incizie tegumentara
e. tratamentul chirurgical consta intr-o incizie la nivelul mucoasei vestibulului inferior
Pag. 607, raspuns corect: a, b, d
1318. In cazul semnelor clinice comune ale fracturilor de maxilar, semnele clinice orale sunt
reprezentate de:
a. echimoze si plagi ale fibromucoasei orale
b. intreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
c. leziuni dentare
d. excoriatii sau plagi perimandibulare
e. tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior
Pag. 627, raspuns corect: a, b, c
1319. Chistul dermoid:

a. apare cel mai frecvent la adultii tineri
b. localizarea tipica este in planseul bucal, pe linia mediana
c. se poate localiza frecvent la nivelul limbii, pe linia mediana
d. poate varia in dimensiune de la cativa milimetrii pana la 10-12 cm
e. are o crestere rapida, simptomatica, destinde mucoasa acoperitoare si etaleaza frenul lingua
1320. Tratamentul chistului dermoid:

a. este strict chirurgical
b. se realizeaza tot timpul prin abord oral
c. se realizeaza tot timpul prin abord cutanat
d. recidivele dupa extirparea complete sunt extrem de rare
e. extirparea este de multe ori dificila in cazul extinderii catre baza limbii
Pag. 630, raspuns corect a, d, e
1321. Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se face cu:

a. chistul dermoid
b. chistul teratoid
c. chistul branhial
d. chistul gastrointestinal heterotopic
e. dilatatiile chistice ale canalului Wharton
Pag. 632, raspuns corect: a, b, d, e
1322. Tratamentul granulomului piogen gingival:

a. consta in extirparea chirurgicala cu margini de siguranta de aproximativ 2 mm
b. niciodata nu se indeparteaza periostul subiacent, acesta favorizand vindecarea per
secundam
c. extractia dintelui/dintilor adiacenti leziunii este obligatorie
d. daca se constata ca osul este moale, demineralizat, se practica chiuretajul osos pana in tesut
sanatos
e. plaga postoperatorie se vindeca per secundam
Pag. 634, raspuns corect: a, d, e
1323. Chistul folicular:

a. apare prin transformarea chistica a foliculului dentar care inconjoara coroana unui dinte
neerupt
b. apare extrem de rar la nivelul oaselor maxilare
c. se poate suprainfecta
d. poate sa ajunga sa depaseasca cativa centimetri in diametru
e. este descoperit de multe ori intamplator in urma unui examen radiologic
Pag. 638, raspuns corect: a, c,d,e
1324. Tratamentul ameloblastomului solid sau multichistic poate consta in:

a. chiuretajul tumorii
b. rezectie marginala
c rezectia segmentara si hemirezectia de mandibula cu sau fara dezarticulare
d. marsupializare
e. radioterapie, acesta fiind tratamentul de elective
Pag. 643, raspuns corect: a, b, c
1325. Urmatoarele afirmatii reprezinta particularitati ale tumorilor maligne de buza:

a. debutul tumoral are loc sub forma eroziv-ulcerativa, sau forma nodulara in grosimea buzei
b. in perioada de stare, pot imbraca doua forme clinice, forma ulcero distructiva si forma
ulcero vegetanta
c. sunt localizate predominant la buza superioara
d. sunt localizate in peste 80% din cazuri la buza inferioara
e. predomina la sexul feminine
1326. Adenomul pleomorf:

a. este cea mai frecventa tumora a glandelor salivare
b. apare cel mai adesea la varsta adulta
c. apare relativ frecvent in perioada de crestere
d. apare cel mai frecvent la nivelul glandei parotide
e. aparecel mai frecvent la nivelul glandei sublinguale
1327. In cazul litiazei glandei submandibulare, “tumora salivara” are urmatorele semne
clinice:
a. semnele clinice subiective domina tabloul simptomatic
b. obiectiv, glanda este marita in volum, indurata, neregulata
c. ostiumul este proeminent, interdeschis, eliminandu-se cateva picaturi de secretie muco-
purulenta la presiunea pe glanda
d. presiunea pe glanda este dureroasa si duce la eliminarea unei cantitati semnificative de
puroi
e. apare trismusul
Pag. 662, raspuns corect: b, c
1328. Luxatia temporo-mandibulara anterioara se caracterizeaza in functie de localizare in:

a. partiala (subluxatia)
b. totala (luxatia)
c. unilaterala
d. bilaterala
e. cronica
Pag. 654, raspuns corect: c,d
1329. Urmatoarele procedee sunt folosite in tratamentul luxatiei temporo-mandibulare acute

anterioare:
a. manevra Nelaton
b. tehnica Valerian Popescu
c. inducerea reflexului faringian
d. manevrele Lebourg
e. tehnica orala „hands free“ Gorchynski
Pag. 655, raspuns corect: a, b, c, e
1330. Diagnosticul diferential al tumorilor maligne ale limbii si planseului bucal se poate
face cu:
a. ulceratii traumatice
b. aftele bucale
c. tumori benigne
d. litiaza canalului Stenon
e. abcesul limbii
Pag. 648, raspuns corect: a, b, c, e
1331. Flegmonul planseului uccal:

a. Nu este o infectie difuza.
b. Diagnosticul diferential se poate face cu adenopatia metastatica, in faza de suprainfectie.
c. Tratamentul este chirurgical si medicamentos.
d. Se recomanda spalaturi cu solutii uccalr de 2-3 ori pe zi.
e. Incizia tegumentara se practica uccal cu marginea bazilara a mandibulei, plasata la 2 cm
decliv de tumefactie.
Pag. 609-610, raspuns uccal: b,c,e
1332. Osteoradionecroza maxilarelor:

a. Tratamentul este nespecific.
b. Frecvent se produc fracturi in “os patologic”.
c. Radiologic, initial nu se observa modificari importante.
d. In lipsa suprainfectiei, pacientul nu prezinta acuze subiective.
e. Postiradiere, apare numai uccal (1-10 ani dupa radioterapie), cel mai frecvent dupa
extractii dentare.
Pag. 619, raspuns uccal: a,b,c,d
1333. In tratamentul comunicarii oro-sinusale, urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a. Daca deschiderea este mica, sub 2mm, se practica sutura uccal-marginala a
gingivomucoasei alveolei post-extractionale.
b. Daca deschiderea este mica, sub 2mm, nu este necesar tratament chirurgical.
c. Daca deschiderea este de 2mm-6mm, se impune aplicarea unor masuri suplimentare
pentru mentinerea cheagului de sange.
d. Daca deschiderea este peste 7mm, se recomanda plastia comunicarii intr-unul sau doua
planuri, cu lambou vestibular sau palatinal.
e. Lamboul vestibular trapezoidal alunecat este cel mai rar folosit in practica.
Pag. 624, raspuns uccal: b,c,d
1334. Semne uccal uccal fracturilor de mandibula sunt:

a. Intreruperea continuitatii osoase.
b. Lipsa tulburarilor masticatorii.
c. Jena in deglutitie.
d. Luxatii sau fracturi dentare.
e. Tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior (hipoestezii, anestezii).
Pag. 626, raspuns uccal: a,c,d,e
1335. Diagnostic diferential al chistului dermoid cu localizare in planseul uccal se face cu:
a. Adenita submentoniera.
b. Chistul canalul tireoglos.
c. Ranula sublinguala.
d. Chistul teratoid.
e. Supuratiile lojei sublinguale.
Pag. 630, raspuns uccal: c,d,e
1336. Chistul branhial:

a. Este localizat de-a lungul m. sternocleidomastoidian.
b. Apare mai frecvent la varstnici.
c. Apare mai frecvent la uccalr sau la adulti tineri.
d. Apare mai frecvent la sexul uccal.
e. Diagnosticul diferential se face cu lipomul laterocervical.
Pag. 630-631, raspuns uccal: a,c,d,e
1337. Urmatoarele afirmatii referitoare la keratochistul odontogen sunt corecte :

a. Cel mai frecvent se localizeaza la mandibula
b. Pot fi prezente si la copii
c. Pe uccal evolueaza, induc tulburari uccal in teritoriu
d. Radiologic au limite imprecise
e. Tratamentul este chirurgical si consta de cele mai multe ori in chistectomie
Pag. 637, raspuns uccal: a,b,e
1338. Chistul radicular prezinta trei forme anatomo-clinice:

a. Chistul periapical
b. Chistul radicular lateral
c. Chistul branhial
d. Chistul uccal
e. Chistul dermoid
Pag 640 , raspuns uccal: a,b,d
1339. Ameloblastomul unichistic:

a. Reprezinta aproximativ 10-15 % din totalul ameloblastoamelor
b. Apare frecvent la pacienti tineri
c. Se localizeaza in marea majoritate a cazurilor la maxilar
d. Aspectul radiologic este de radiotransparenta multiloculara
e. Nu deformeaza niciodata corticalele osoase
Pag. 643, raspuns uccal: a,b
1340. Referitor la tumorile maligne ale buzelor, sunt adevarate afirmatiile:

a. Debuteaza sub forma eroziv-ulcerativa sau nodular in grosimea buzei
b. Forma terebranta reprezinta un stadiu avansat de tumora maligna a buzei, care s-a extins
semnificativ
c. Afectarea metastatica a limfonodulilor loco-regionali este uccal tardiva
d. Evolutia este in general rapida
e. Starea generala nu este afectata decat in stadiile tardive de invazie tumorala
Pag. 646, raspuns uccal: a,b,c,e
1341. Dupa Sebileau tumorile maligne ale maxilarului pot fi:

a. Tumori maligne de infrastructura
b. Tumori maligne de mezostructura
c. De tip uccalrus
d. De tip sarcomatos
e. Tumori maligne de suprastructura
Pag 651, raspuns uccal: a,b,e
1342. Despre anchiloza temporo-mandibulara, sunt false afirmatiile:
a. Cele mai commune ucca ale anchilozei sunt trauma si infectiile locale sau sistemice
b. Copiii sunt cei mai predispusi la anchiloze posttraumatice
c. In cazul in care anchiloza se instaleaza in copilarie, se vindeca ulterior spontan
d. Tratamentul este medicamentos
e. Tratamentul este chirurgical
Pag. 658-659, raspuns uccal: c,d
1343. Triada salivara presupune:

a. Colica salivala
b. Abcesul salivar
c. Xerostomie
d. Calcul in canalul Wharton
e. ”Tumora” salivara
Pag. 661, raspuns uccal: a,b,e
1344. Adenomul pleomorf:

a. este cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare
b. Poate ajunge la dimensiuni impresionante
c. Se localizeaza cel mai adesea la nivelul submandibularei
d. Pe sectiune, tesutul tumoral este alb-galbui, avand aspectul de “cartof taiat”
e. Prezinta un risc semnificativ de malignizare
Pag 662-663, raspuns uccal: a,b,d,e
1345. Semne uccal ale fracturilor de malar cu deplasare pot fi:

a. Asimetrie faciala prin infundarea reliefului malar
b. Intreruperea continuitatii osoase la nivelul rebordului orbital inferior, unde se percepe
denivelare “in treapta”
c. Exoftalmie sau enoftalmie
d. Diplopie
e. Tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior
Pag 628, raspuns uccal: a,b,c,d
1346. Abcesul vestibular

a. este o colectie purulenta dezvoltata in uccal virtual delimitat intre suprafata oaselor
maxilare si mucoasa de la nivelul vestibulului oral
b. in faza subperiostala a abcesului durerile sunt intense
c. in faza submucoasa a abcesului simptomatologia dureroasa se amelioreaza
d. in faza subperiostala a abcesului durerile sunt absente
e. in faza submucoasa a abcesului simptomatologia dureroasa este la uccal
Pag. 605, raspuns uccal: a,b,c
1347. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale se va realiza in

functie de:
a. marimea si localizarea defectului
b. cantitatea si starea tesuturilor disponibile
c. experienta chirurgului
d. prezenta sau absenta dintilor
e. partea stanga sau dreapta pe care este uccal comunicarea
Pag. 624, raspuns uccal: a,b,c,d
1348. Chistadenolimfomul papilar uccalr

a. denumit si tumora Warthin
b. afecteaza mult mai frecvent sexul uccal
c. denumit si tumora Wharton
d. se pare ca este in stransa interdependenta cu bautul
e. afecteaza mult mai frecvent sexul uccal
Pag. 664, raspuns uccal: a,b
1349. Chistul uccalr

a. inconjoara coroana dintelui erupt
b. apare prin transformarea chistica a foliculului dentar
c. apare prin transformarea chistica a foliculului pilos
d. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare
e. este denumit si chistul dentiger
Pag. 638, raspuns uccal: b,d,e
1350. Chistul radicular:

a. este un chist inflamator
b. este endoosos
c. inconjoara apexul unui dinte devital ca o complicatie a patologiei dentare
d. inconjoara apexul unui dinte vital
e. apare postextractional
1351. Daca deschiderea oro-sinuzala este medie, de 2-6 mm

a. se impune aplicarea unor masuri suplimentare pentru mentinerea cheagului
b. supraalveolar se va aplica o mesa iodoformata mentinuta cu uccal de sarma “in 8” pe dintii
vecini
c. plaga va fi protejata astfel pentru 5-7 zile
d. plaga va fi protejata astfel pentru 5-7 saptamani
e. se impune largirea comunicarii cu un burghiu pentru a favoriza drenajul sinusal
1352. Daca deschiderea oro-sinuzala este mica sub 2 mm

a. nu este necesar un tratament chirurgical
b. se recomanda evitarea variaitiilor presionale intrasinuzale
c. se recomanda suflare nasului
d. alimentatia in primele trei zile va fi lichida sau semilichida
e. se recomanda evitarea alimentatiei timp de cinci zile
Pag. 624, raspuns uccal: a,b,d
1353. Despicaturile anterioare complete intereseaza
a. pragul narinar
b. buza
c. procesul alveolar uni- sau bilateral
d. limba
e. lueta
Pag. 665, raspuns corect: a,b,c
1354. Despicaturile anterioare incomplete

a. intereseaza canalul Stenon
b. intereseaza pragul narinar
c. pot fi microforme de tip ancosa
d. se pot maligniza
e. intereseaza structurile moi ale buzei
Pag. 665, raspuns corect: b,c,e
1355. Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se face cu:

a. dilatatiile chistice ale canalului Wharton
b. chistul dermoid
c. chistul teratoid
d. hemangioame, limfangioame ale planseului bucal
e. tumori de mezostructura
Pag. 632, raspuns corect: a,b,c,d
1356. Diagnosticul diferential al tumorilor maligne ale limbii si planseului bucal se poate
face cu:
a. ulceratiile traumatice
b. aftele bucale
c. ulceratia tuberculoasa (sancru primar)
d. chisturi ale planseului bucal
e. litiaza canalului Stenon
1357. Diagnosticul diferential in osteomielita supurata cronica se face cu:

a. displazii fibroase
b. tumori osoase benigne/maligne
c. tumori benigne/maligne de parti moi
d. osteomielite cronice specifice
e. anomaliile dento-maxilare
Pag. 616, raspuns corect: a,b,d
1358. Factorii etiologici traumatici ai anchilozei temporo-mandibulare sunt:

a. infectia
b. fracturi cavitate glenoida
c. plagile articulare
d. tratamentul chirurgical ATM
e. fracturi intraarticulare ale condilului
Pag. 658, raspuns corect: b,c,d,e
1359. In context oncologic absenta ganglionilor cervicali palpabili denota
a. lipsa afectarii metastatice
b. ganglioni reactivi de mici dimensiuni
c. benignitatea
d. microadenopatie metastatica
e. lipsa necesitatii tratamentului
1360. In tumorile maligne de mezostructura de tip carcinom, diagnosticul diferential se face

cu:
a. sinuzita odontogena
b. tumora cu mieloplaxe
c. sarcoame
d. osteita sau osteomielita maxilarului superior
e. tumora de buza
1361. Luxatia acuta anterioara bilaterala se caracterizeaza clinic prin:

a. gura deschisa poate fi la amplitudine mare sau medie
b. linia interincisiva este pe linia mediana
c. condilii sunt nepalpabili
d. inocluzie frontala si lipsa contactului dentar posterior
e. procesul coronoid nu poate fi palpat nici macar in regiunea mastoidiana
1362. Papilomul oral trebuie diferentiat de

a. granulomul piogen
b. fibromul mucoasei orale
c. fibromul uterin
d. forme de debut ale tumorilor maligne de tip carcinom verucos
e. forme de debut vegetante ale tumorilor maligne de tip carcinom spinocelular
Pag. 636, raspuns corect: a,b,d,e
1363. Principii de tratament in abcesul palatinal

a. incizia si drenajul colectiei supurate
b. incizie pe bombarea maxima in cazul colectiilor anterioare
c. este necesara excizia unei portiuni de fibromucoasa intrucat marginile plagii au tendinta sa
se apropie
d. drenajul se face cu tub sau lama de politen
e. drenajul se face cu mesa iodoformata
Pag. 606, raspuns corect: a,b,c,e
1364. Principii de tratament in abcesul vestibular

a. incizie in cruce
b. incizie orizontala decliv fata de tumefactie
c. drenajul se face cu tub sau lama de politen
d. tubul de dren trebuie sa fie cat mai lung ca sa iasa din gura
e. incizia si drenajul colectiei supurate
1365. Principii de tratament in flegmonul planseului bucal
a. tratamentul chirurgical este de urgenta
b. necesita drenajul larg al tuturor lojilor afectate
c. toate lojile planseului bucal se inspecteaza cu degetul
d. se aosciaza tratament medicamentos de terapie intensiva specific starii septice
e. se temporizeaza 2-3 saptamani
1366. Printre factorii etiologici ai flegmonului de planseu bucal se numara:

a. leziunile periapicale acute al dintilor arcadei inferioare
b. pericoronarita molarilor inferiori
c. plagile complicate ale planseului bucal
d. osteomielita mandibulei
e. sinuzita maxilara
1367. Semnele clinice ale fracturilor anterioare de malar fara deplasare sunt:
a. edem post-traumatic al regiunii zigomatice si palpebrale
b. echimoza palpebrala in monoclu si echimoze ale conjunctivei bulbare
c. puncte dureroase la palpare la nivelul suturilor osului zigomatic
d. puncte nedureroase la palpare la nivelul suturilor osului nazal
e. discreta hipoestezie in teritoriul nervului infraorbital
Pag. 628, raspuns corect: a,b,c,e
1368. Semnele clinice orale comune ale fracturilor de maxilar sunt:

a. hemipareza faciala
b. intreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
c. anestezia buzei
d. leziuni dentare
e. echimoze si plagi ale fibromucoasei orale
Pag. 627, raspuns corect: b,d,e
1369. Simptomatologia din cadrul fasciitei necrozante contine:

a. rinoree purulenta
b. durerea are caracter lancinant
c. aparitia tumefactiei si hiperemiei tesuturilor cutanate-subcutanate deasupra tesuturilor
infiltrate
d. este rar simptomatica
e. durere intensa localizata
1370. Simptomatologia flegmonului de planseu bucal include:

a. tumefactia planseului bucal
b. stare generala alterata
c. fluctuenta la palpare
d. tegumente cu aspect marmorat
e. tegumente hiperemice, lucioase, edematiate
Pag. 609, raspuns corect: a,b,d,e
1371. Stadiul I al osteonecrozei maxilarelor post-medicamentoase(dupa AAOMS) se
caracterizaza prin:
a. radiologic imaginea pare neschimbata
b. tulburari de sensibilitate fara etiologie dento-parodontala
c. radiologic - imagine nespecifica de liza osoasa la nivelul procesului alveolar sau rezorbtie
osoasa fara legtura aparenta cu leziuni dento-parodontale
d. nu se observa tulburari de sensibilitate
e. la examenul clinic se obiectiveaza suprafete de os denudat sau arii de necroza osoasa
limitate la procesul alveolar fara a fi prezente semne de infectie
1372. Stadiul II al osteonecrozei maxilarelor post-medicamentoase (dupa AAOMS) se

caracterizaza prin:
a. la examenul clinic se obiectiveaza suprafete de os denudat sau arii de necroza osoasa
limitate la procesul alveolar cu prezenta semnelor clinice de infectie
b. tulburari de sensibilitate fara etiologie dento-parodontala
c. radiologic - imagine nespecifica de liza osoasa la nivelul procesului alveolar sau rezorbtie
osoasa fara legtura aparenta cu leziuni dento-parodontale
d. fistule mucozale cu punct de plecare osos si/sau tegumentare, fara etiologie dento-
parodontala
e. radiologic imagine de soare care rasare
1373. Tulburarile morfologice din cadrul semnelor clinice comune ale fracturilor de maxilar
sunt:
a. infundarea etajului superior al fetei
b. edem post-traumatic facial important care mascheaza de multe ori modificarile de relief
osos
c. prezenta de hematoame, echimoze, excoriaiti si plagi ale tegumentelor cervico-faciale
d. accentuarea diametrelor transversale si/sau verticale ale fetei
e. infundarea etajului mijlociu al fetei
Pag. 627, raspuns corect: b,c,d,e
1374. Tulburarile ocluzale din cadrul semnelor clinice comune ale fracturilor de maxilar
sunt:
a. incluzia molara
b. in plan vertical ocluzie deschisa frontala si contacte premature la nivelul molarilor bilateral
c. in plan transversal ocluzie incrucisata atunci cand exista si deplasari laterale
d. edentatia laterala
e. in plan sagital ocluzie inversa la nivelul grupului frontal datorat unui fals retrognatism
maxilar prin deplasarea in jos si posterior a blocului osos fracturat
1375. Tratamentul chirurgical în abcesul vestibular:

a. Constă în incizia şi drenajul colecţiei supurate
b. Incizia are un caracter vertical
c. Incizia are un caracter orizontal
d. Abcesul vestibular nu beneficiaza de tratament chirurgical
e. Incizia nu va tine cont de formatiunile anatomice invecinate
Pag. 605, raspuns corect: a, c.
1376. Abcesul palatinal se formeaza in special de la urmatorii dinti:

a. Molarii inferiori
b. Molarii superiori
c. Incisivul central superior
d. Incisivul lateral superior
e. Premolarul 1 superior
Pag. 606, raspuns corect: b, d, e.
1377. Incizia in abcesul perimandibular (peribazilar):

a. Se practica la nivel mucos, in vestibulul inferior
b. Se practică o incizie tegumentara cu lungimea de 3- 5 cm
c. Incizia este plasata submandibular
d. Se practica la nivel mucos, in vestibulul superior
e. Incizia se plasează la doua lăţimi de deget sub marginea bazilară a mandibulei
Pag. 607, raspuns corect: b, c, e.
1378. Supuraţiile difuze oro-maxilo-faciale:

a. Au o etiologie monomicrobiana
b. Implică ţesutul subcutanat şi fasciile
c. Se însoţesc de manifestări generale toxice severe
d. Implica doar bacterii aerobe
e. Apar la pacientii cu o imunitate buna
Pag. 609, raspuns corect: b, c.
1379. Diagnosticul diferenţial al flegmonului difuz hemifacial se va face cu:

a. Osteonecroza
b. Abcesul genian
c. Osteomielita
d. Tumori benigne/maligne suprainfectate
e. Prognatismul mandibular
Pag. 611, raspuns corect: b, d.
1380. In fasciita necrozanta cervicala, tratamentul chirurgical constă din:

a. Excizia tuturor ţesuturilor necrozate
b. Debridări extensive până în ţesuturi indemne
c. Antibioterapie asociata
d. Drenajul lojelor cervicale
e. Irigaţii abundente cu soluţii antiseptice
Pag. 613, 614, raspuns corect: a, b, d, e.
1381. Urmatoarele afirmatii despre osteomielita sunt adevarate:

a. Este o infecţie bacteriană la nivelul oaselor maxilare
b. Este o infecţie virală la nivelul oaselor maxilare
c. Agentul patogen cel mai frecvent este stafilococul
d. Agentul patogen cel mai frecvent este pneumococul
e. Infectia cuprinde doar corticala osoasa
Pag. 616, raspuns corect: a, c.
1382. Localizările cele mai frecvente ale comunicarii oro-sinuzale sunt:

a. Pe creasta alveolară
b. In vestibul superior („fistule înalte"]
c. In vestibulul inferior
d. In bolta palatină
e. In planseul anterior
Pag. 623, raspuns corect: a, b, d.
1383. In comunicarea oro-sinuzala, dacă deschiderea este mică, sub 2 mm:

a. nu este necesar un tratament chirurgical
b. se evita variaţiile presionale intrasinuzale
c. alimentaţia în primele 3 zile va fi lichidă sau semilichidă
d. alimentaţia în primele 3 zile va fi solida
e. este posibila închiderea spontana, prin formarea cheagului, fără alte complicaţii
Pag. 624, raspuns corect: a, b, c, e.
1384. Tulburări ocluzale în fracturile de maxilar sunt:

a. Echimoze şi plăgi ale fibromucoasei orale
b. Intreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
c. Leziuni dentare
d. In plan sagital - ocluzie inversă la nivelul grupului frontal, datorată unui fals
retrognatism maxilar, prin deplasarea în jos şi posterior a blocului osos fracturat
e. In plan vertical - ocluzie deschisă frontală şi contacte premature Ia nivelul molarilor,
bilateral
Pag. 627, raspuns corect: d,e.
1385. Chistul folicular apare frecvent la nivelul:

a. Caninului superior inclus
b. Sinusului frontal
c. Unghiului mandibular
d. La nivelul oricărui alt dinte neerupt
e. Zonei cervicale anterioare
Pag. 638, raspuns corect: a, c, d.
1386. Diagnosticul diferenţial al tumorii de buză se poate face cu:

a. Ulceraţii mecanice provocate mai ales de leziuni odontale cu margini anfractuoase
b. Leziuni datorate unor arsuri
c. Ulceraţii herpetice
d. Adamantinomul
e. Chistul intrasinusal
Pag. 646, raspuns corect: a, b, c.
1387. Formele de debut ale tumorilor maligne ale mucoasei gingivale sunt:
a. Forma ulcerativă
b. Forma maxima
c. Forma hemisferica
d. Forma distructiva
e. Forma vegetantă
Pag. 648, raspuns corect: a, e.
1388. Interesarea litiazică a glandei submandibulare şi canalului Wharton este cea mai
frecventă, datorita mai multor particularităţi:
a. Secreţia salivară este săraca in mucus
b. Poziţia anatomică declivă a glandei şi caracterul antigravitaţional al excreţiei salivare
c. Canalul Wharton prezintă pe traiectul său două curburi anatomice
d. Orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este mai îngust decât cel al
canalului Stenon
e. Sinusul maxilar este situat la distanta de glanda
Pag. 661, raspuns corect: b, c, d.
1389. Despicăturile anterioare complete interesează:

a. Valul palatin
b. Bolta palatină
c. Buza
d. Pragul narinar
e. Procesul alveolar
Pag. 665, raspuns corect: c, d, e.
1390. Tratamentul abcesului vestibular constă în:

a. Puncție
b. Incizia şi drenajul colecţiei supurate
c. Incizie cat mai aproape de gingivomucoasa fixă în cazul arcadei inferioare
d. Drenaj menţinut minim 24 ore
e. Doar antibioterapie susținută
Pag. 605, răspuns corect: b, d.
1391. Abcesul palatinal apare în urma exteriorizării procesului inflamator exudativ periapical
format la nivelul:
a. Premolarul 1 superior
b. Premolarul 2 superior
c. Incisivul central superior
d. Molarii superiori
e. Incisivul lateral superior
Pag. 606, răspuns corect: a, d, e.
1392. Diagnosticul diferenţial al abcesului spatiului palatinal se va face cu:

a. Abcesul spatiului vestibular
b. Abcesul spatiului corpului mandibulei
c. Chistul maxilar suprainfectat
d. Formaţiuni tumorale ale gingivomucoasei sau ale maxilarului
e. Goma luetică
Pag. 606, răspuns corect: c, d, e.
1393. Tratamentul medicamentos asociat tratamentului chirurgical al abcesului peribazilar
constă în administrarea de:
a. Betablocante
b. Antibiotice
c. Alfablocante
d. Analgezice uzuale
e. Antiinflamatoare
Pag. 607, răspuns corect: b, d, e.
1394. În osteomielita supurată acută modificările radiologice apar

a. doar după ce apare tumefacţia
b. doar după ce osteoliza a ajuns la 50-60 %
c. doar la copii
d. in prima saptămână de la debut
e. la peste 3-4 săptămâni de la debut.
Pag. 616, răspuns corect: b, e.
1395. Osteomielita supurată cronică are urmatoarele caracteristici:

a. Putine simptome sistemice
b. Nu deformează corticalele osoase
c. Prezenţa fistulelor mucozale
d. Prezenţa fistulelor cutanate
d. Tulburari senzitive pe traiectul ramurilor terminale ale nervului facial
Pag. 616, răspuns corect: a, c, d.
1396. Diagnosticul diferenţial în Osteomielita nesupurată cronică de tip sclerogen se face cu:
a. Displazii fibroase
b. Tumori benigne osoase
c. Papiloame
d. Tumori maligne osoase
e. Osteoperiostita
Pag.617, răspuns corect: a, b, d, e.
1397. Osteonecroza postiradiere

a. Poate apărea precoce postiradiere
b. Poate apărea tardiv postiradiere
c. Poate aparea cel mai frecvent spontan
d. Poate apărea cel mai frecvent după extracţii dentare
e. Poate apărea cel mai frecvent datorită igienei orale defectuoase.
Pag. 619, Răspuns corect: a, b, d.
1398. Tratamentul chirurgical în osteoradionecroza maxilarelor constă în:

a. rezecţii extinse de maxilar
b. Îndepărtarea atraumatică a sechestrelor delimitate
c. Corticotomie in formele limitate
d. Corticotomie in formele extinse
e. Fractura în “os patologic” se tratează conform principiilor terapeutice cunoscute
Pag. 619, răspuns corect: b, d, e.
1399. Principalele preparate antiresorbtive asociate cu riscul apariţiei osteonecrozei

maxilarelor sunt reprezentate de:
a. Acidul zolderonic
b. Acidul ascorbic
c. Acidul ibandronic
d. Antiresorbtive osoase de tip anticorpi monoclonali anti-RANKL
e. Bevacizunab
Pag. 619, răspuns corect: a, c, d.
1400. Chistul dermoid este:

a. formatiune cu crestere lenta, asimptomatica
b. dezvoltat deasupra planului m. milohioidian, in planseul bucal anterior
c. cu continut galbui
d. formatiune cu crestere rapida
e. localizat tipic la nivelul limbii.
Pag 629-630, raspuns corect: a, b, c.
1401. Chisturile brahiale se caracterizează prin:

a. localizare de-a lungul muşchiului maseter
b. localizare de-a lungul muşchiului sternocleidomastoidian
c. periadă lungă de latenţă în dezvoltare, după care se dezvoltă rapid volumetric
d. dimensiuni variabile, putând ajunge până la 8-10 cm
e. aderare la planul tegumetar, fiind dureros la palpare
Pag. 630-631, raspuns corect: b, c, d.
1402. Diagnosticul diferenţial a chistelor brahiale se face cu:

a. adenopatii metastatice cervicale
b. ranula
c. limfoame hodgkiniene sau non-hodgkiniene
d. lipomul laterocervical
e. tumorile glomusului carotidian
Pag.631, raspuns correct: a, c, d, e.
1403. Care din următoarele afirmaţii în legatură cu tratamentul chistului brahial sunt
adevărate:
a. abordul chirurgical este cervical
b. extirparea sa presupune desprinderea acestuia de pachetul vasculonervos al gâtului
c. se preferă incizia verticală, de-a lungul marginii anterioare a muşchiului
sternocleidomastoidian
d. extirpat în totalitate, chistul brahial nu recidivează
e. chiar extirpat în totalitate, chistul brahial poate recidiva
Pag.631, raspuns corect: a, b, d.
1404. Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu:

a. chistul parodontal lateral
b. chistul periapical
c. keratochistul odontogen primordial
d. parodontopatia marginală cronică profundă
e. chistul follicular
Pag.641, raspuns corect: a, c, d.
1405. Care din următoarele afirmații sunt adevărate în privința ameloblastomului:

a. Este extrem de invaziv
b. Este o tumoră odontogenă rară
c. Este o tumoră neodontogenă rară
d. Sunt tumori cu creștere rapidă
e. Sunt tumori cu creștere lentă
Pag. 642, răspuns corect: a, e.
PARODONTOLOGIE
1406. *Parodonțiul profund este reprezentat de următoarele, cu excepția:

a. cementului radicular
b. gingiei
c. osului alveolar
d. ligamentului parodontal
e. desmodonțiului
Răspunsul corect: B
Pagina: 291
1407. *Partea mediană a papilei interdentare - elementul de vulnerabilitate histologică a

epiteliului gingival extern – este o zonă:
a) parakeratinizată
b) ortokeratinizată
c) nekeratinizată
d) keratinizată
e) compusă exclusiv din țesut conjunctiv
Răspunsul corect: C
Pagina: 292
1408. *Parodonțiul superficial este reprezentat de:

a) cementul radicular
b) osul alveolar
c) gingia
d) ligamentul parodontal
e) furcațiile
Răspuns corect: C
Pagina: 291
1409. *În condiții de sănătate parodontală, adâncimea șanțului gingival, determinată pe

secțiuni histologice, prezintă în medie:
a) 0,8 mm
b) 1,6 mm
c) 1,8 mm
d) 2,6 mm
e) 2,8 mm
Răspuns corect: C
Pagina: 292
1410. *Principalul tip de celule din epiteliul gingival sunt:

a) melanocitele
b) pericitele
c) oncocitele
d) keratinocitele
e) fibrocitele
Răspuns corect: D
Pagina: 292
1411. *Elementul de vulnerabilitate histologică a epiteliului gingival extern este:

f) șanțul gingiei libere
g) partea mediană a papilei interdentare
h) joncțiunea muco-gingivală
i) porțiunea centrală a gingiei fixe
j) zona de gingie marginală
Răspuns corect: B
Pagina: 292
1412. *Epiteliul joncțional:

a) constă într-o bandă de epiteliu scuamos stratificat keratinizat
b) realizează atașamentul gingiei de suprafața alveolară
c) are rolul de a sigila țesuturile parodontale față de mediul oral
d) este mai subțire spre sulcus (1-3 straturi)
e) se lărgește progresiv spre profunzime (10-20 straturi)
Răspuns corect: C
Pagina: 293
1413. *Epiteliul sulcular:
a) reprezintă partea externă a epiteliului gingival

b) nu formează peretele moale al șanțului gingival
c) este atașat de suprafața dentară
d) este gros
e) este nekeratinizat
Răspunsul corect: E
Pagina:293
1414. *Ligamentul parodontal:
a) este un țesut conjunctiv specializat

b) înconjoară coroana dintelui
c) realizează legătura dintre cement și peretele extern al osului alveolar
d) este un țesut epitelial specializat
e) este un țesut conjunctiv nespecializat
Răspunsul corect: A
Pagina:294
1415. *Lățimea medie a spațiului ligamentului parodontal este de aproximativ:
a) 1,5 mm
b) 1,7 mm
c) 0,7 mm
d) 0,2 mm
e) 2 mm
Răspuns corect: D
Pagina: 294
1416. Alegeti afirmația falsă cu privire la cementul radicular:

a) Este un țesut mezenchimal;
b) Este un tesut avascular;
c) Acopera suprafața rediculară a dinților și ocazional porțiuni mici din coroana dinților
d) Este un țesut vascular;
e) Funcția esențială a cementului este de a permite inserția fibrelor desmodontale principale;
Răspunsul corect: D
Pagina: 295
1417. *În ceea ce privește osul alveolar, este fals că:
a) Este acea parte a osului maxilar și mandibular care susține și protejează dinții
b) Se dezvoltă în corelație cu erupția dinților, pentru a oferi atașament osos ligamentului
periodontal
c) Dispare gradual după pierderea dinților
d) Se menține intact chiar și după pierderea dinților
e) Este o structură osoasă dentar-dependentă
Răspunsul corect: D
Pagina: 296
1418. *Fibrele Sharpey:

a) sunt fibre extrinseci de colagen
b) sunt fibre intrinseci de colagen
c) reprezintă porțiunea incipientă a fibrelor principale ale ligamentului parodontal
d) reprezintă porțiunea terminală a fibrelor secundare ale ligamentului parodontal
e) aparțin matricii cementare
Răspuns corect: A
Pagina: 295
1419. *În ceea ce privește cementul secundar, putem afirma că:

a) nu conține celule
b) se formează după ce dintele a atins planul de ocluzie
c) este primul cement depus pe dentina rădăcinii în formare
d) se localizează în treimea coronară a rădăcinii
e) este mai puternic mineralizat decât cementul primar
Răspuns corect: B
Pagina: 296
1420. *Osul alveolar este un țesut conjunctiv format din:
A) Componente celulare: 60% substanță anorganică, 25% apă, 15% material organic
B) Componente organice: hidroxiapatita
C) Componente celulare: osteoblaste, osteoclaste, osteocite
D) Componente anorganice: 90% colegen tip I
E) Toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect: C
Pagina:297
1421. *Biofilmul dentar:
A) Se clasifică în intragingival și extragingival

B) Limita dintre cele două tipuri de biofilm este JSC
C) Compoziția microbiană a celor două entități este identică, diferă doar localizarea ei
D) Formarea biofilmului extragingival începe în treimea coronară a coroanei dentare
E) Limita dintre biofilmul supra și subgingival este marginea gingivală liberă
Răspuns corect: E
Pagina: 299
1422. *Despre osteoblaste este adevărată următoarea afirmație:
a) sunt celule postmitotice
b) reprezintă cel mai numeros tip de celule osoase
c) secretă o matrice de os mineralizată
d) secretă o matrice de os denumită „osteoid”
e) secretă molecule care controlează activitatea fibrelor de colagen
Răspuns corect: D
Pagina: 297
1423. *Despre matricea extracelulară nu sunt adevărate următoarele:

a) Este formată majoritar din polizaharide predominant de origine microbiană
b) Are rol de menținere a integrității biofilmului
c) Oferă un mediu specializat care diferențiază bacteriile din biofilm față de bacteriile din
suspensie
d) Are rol de sursă de energie față de bacteriile din comunitate
e) Este formată doar din componente anorganice
Răspuns corect: E
Pagina 299
1424. Factorii inhibitori produși de bacteriile biofilmului includ:
a) aminoacizi, peroxid de carbamidă,enzime

b) proteine,fructoză,peroxid de hidrogen
c) enzime, peroxid de hidrogen, acizi organici
d) acizi anorganici, enzime, peroxid de carbamidă
e) aminoacizi, acizi organici, enzime
Răspuns corect: C
pagina 300
1425. *Aggregatibacter actinomycetemcomitans este:
a) bacil gram-pozitiv, non-motil,facultativ aerob

b) cocobacil gram-pozitiv, motil, facultativ aerob
c) cocobacil gram-negativ, non-motil, facultativ anaerob
d) fructolitic, cocobacil gram-pozitiv, non-motil, facultativ anaerob
e) zaharolitic, baci gram-negativ, motil, facultativ anaerob
Răspuns corect: C
pagina 301
1426. *Complexul portocaliu nu include:
a) Campylobacter gracilis
b) Campylobacter rectus
c) Fusobacterium spp
d) Parvimonas micra
e) Tanenerlla forsythia
Răspuns corect: E
Pagina 301
1427. *Leucotoxina posedatã de Aggregatibacter actinomycetemcomitans are urmatoarele

funcții, cu exceptia:
a) Protejeaza bacteria fata de distrugere
b) Produce pori in membrana unor limfocite
c) Distruge prima linie de aparare a parodontiului
d) Sintetizeaza colagenaze
e) Produce pori in membrana PMN
Raspuns corect: D
Pagina: 302
1428. *Despre proteazele bacteriene, urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:

a) Degradeaza colagenul
b) Degradeaza elastina
c) Activitatea proteolitica nu este legata de markerii clinici ai parodontitei
d) Compromit integritatea tisulara
e) Faciliteaza invazia microbiana a tesuturilor parodontale
Raspuns corect: C
Pagina: 303
1429. *Despre protezele bacteriene sunt adevărate următoarele cu excepția:
a) Pot degrada elastina
b) Pot degrada colagenul
c) Pot degrada fibronectina
d) Pot degrada elastina și fibronectina
e) Nu pot degrada structurile proteice ale parodonțiului
Răspuns corect: E
Pagina 303
1430. *Următoarea bacterie e producătoare de protohem:

a) Campylobacter rectus
b) Porphyromonas gingivalis
c) Fusobacterium nucleatum
d) Actinomyces
e) Veillonella
Răspuns corect: A
Pagina 300
1431. *Factorii de virulență ai bacteriilor subgingivale sunt reprezentați de, cu excepția:

a) Matricea extracelulară
b) Proteazele bacteriene
c) Fimbriile bacteriene
d) Lipopolizaharidele
e) Produși de metabolism și substanțele toxice produse de bacterii
Răspuns corect: A
Pagina 302
1432. *Perturbarea raspunsului imun al organismului la nivelul parodontiului poate fi
provocata de urmatoarele cu exceptia:
a) acumulari excesive de placa subgingivala

b) declansarea unor boli autoimune
c) modificari ale echilibrului hormonal (graviditate)
d) factori de mediu (fumat, alimentatie)
e) inflamatia locala care antreneaza la randul ei scaderea fluxului salivar.
Raspuns corect: E
Pagina 304
1433. *Citokinele sunt secretate de urmatoarele celule, cu exceptia:
a) neutrofile
b) macrofage
c) fibroblaste
d) osteoclaste
e) celule epiteliale
Raspuns corect: D
Pagina: 305
1434. *Dpdv clinic, despre transmisia patogenilor parodontali dintr-un locus în altul putem
afirma următoarele, cu excepția:
a) Poate periclita rezultatele terapiei parodontale
b) Poate fi translocal prin intermediul sondei parodontale dintr-un locus infectat într-unul
neinfectat
c) Translocarea bacteriilor parodonto-patogene din zone subgingivale în zone periimplantare
sterile este rapidă
d) Translocarea bacteriilor subgingivale patogene depinde de statusul suprafeței pe care
bacteriile o întâlnesc
e) Patogenii parodontali nu pot fi translocați dintr-un locus în altul
Răspuns corect: E
Pagina 304
1435. *Inflamația cronică parodontală este caracterizată de următoarele, cu excepția:
a) Clearence ineficient al neutrofilelor
b) Pocedura de leziuni parodontale
c) Supraproducția de radicali liberi cu efect distructiv local
d) Degranularea intra-tisulară a neutrofilelor
e) Citochinele, prin activare continuă, determină vindecarea parodonțiului
Răspuns corect E
Pagina 305
1436. Interleukina -1β are urmatoarele efecte, cu exceptia:

a) Stimuleaza diferențierea celulelor T helper
b) Are efect sinergic cu prostaglandina E (PGE2)
c) Stimulează celulele parodontale locale
d) Inhibă diferențierea celulelor T helper
e) Are rol in imunitatea adaptativă
Raspuns corect: D
Pag 306
1437. *Factorii predispozanți locali ai bolii parodontale sunt, cu excepția:

a) Tartrul
b) Anomaliile dento-maxilare
c) Trauma ocluzală
d) Diabetul zaharat
e) Obiceiuri vicioase
Răspuns corect: D
Pag :307
1438. *Factorul de necroză tumorală -α(TNF-α) are următoarele efecte,cu excepția:
a) Vasodialatație
b) Crește activitatea neutrofilelor
c) Induce apoptoza fibroblastelor
d) Limitează reparația tisulară locală
e) Stimulează sinteza metaloproteinazelor
Răspuns corect: A
Pagina 306
1439. *Din categoria factorilor predispozanți locali, nu fac parte:

a) Obiceiurile vicioase
b) Anomaliile dento-maxilare
c) Fumatul
d) Tartrul
e) Trauma ocluzală
Răspuns corect: C
Pagina 307
1440. *Formarea tartrului se face cu o creștere medie față de cantitatea existentă deja de :
a)0,6-0,9%
b)6%
c)0,10-0,15%/zi
d)50%
e)60-90%
Pagina: 308
1441. *Ectopiile - factori predispozanți pentru apariția inflamației parodontale-se

conturează cu :
a) un parodonțiu fin cu tabla osoasă subțire de partea erupției ectopice

b) fenomenul autocurățirii este absent
c) demineralizări ale septurilor interdentare
d) papile interdentare expuse impactului alimentar
e) îngroșare a fibromucoasei de partea erupției ectopice
Pagina: 309
1442. *Alegeți afirmația GREȘITĂ cu privire la acțiunea tartrului asupra parodonțiului care se
exercită prin :
a) Suport pentru biofilmul parodontal
b) Menținerea plăcii bacteriene
c) Facilitarea curățirii artificiale și autocurățirii
d) Iritația mecanică a marginii gingivale
e) Împiedicarea accesului substanțelor dezinfectante la suprafețele dentare.
Raspuns corect : C
Pagina : 308
1443. *Componenta anorganică a tartrului supragingival este predominată de:

a) Magneziu
b) Carbonat de Calciu
c) Fosfat de Calciu
d) Aluminiu
e) Strontiu
Raspuns corect : C
Pagina : 309
1444. Între factorii sistemici care predispun la apariția bolii parodontale regăsim:
a) deficiențe imune
b) graviditatea
c) cardiopatia ischemică
d) menstruația
e) BPOC
Răspuns corect: a
Pagina: 310
1445. Prevalența crescută și severitatea accentuată a parodontitelor analizate la nivelul

pacienților cu diabet:
a) ajută la diagnosticarea precoce a parodontitei

b) produce afectarea localizată a bolii parodontale
c) ajută în tratamentul parodontal complex
d) nu depind de valoarea hemoglobinei glicozilate
e) au dus la desemnarea bolilor parodontale ca fiind „a șasea complicație a diabetului”
Răspuns corect: e
Pagina: 311
1446. *Printre cele mai frecvente iatrogenii care afectează parodonțiul se

numară urmatoarele CU EXCEPȚIA :
a) Obturații neconforme
b) Coronanele protetice cu margini neadaptate
c) Instrumentare endodontică agresivă
d) Tratamente ortodontice conduse neadecvat
e) Șlefuitul dinților, în scop protetic, la nivel supragingival
Raspuns corect: E
Pagina: 310
1447. *In ceea ce privește diabetul, pragul de modificare a gradului bolii parodontale de
către acest factor de risc, este considerat ca fiind o valoare a hemoglobinei glicozilate de :
a) 2%
b) 10%
c) 7%
d) 20%
e) 17%
Raspuns corect : C
Pagina : 311
1448. *Următoarele fac parte din efectele pe termen lung ale fumatului la nivel sistemic, cu
excepția :
a) crearea unui dezechilibru al oxidantilor-antioxidanților plasmatici
b) producerea unui nivel înalt de stres oxidativ la fumători prin creșterea nivelului oxidanților
ca produși ai peroxidarii lipidice
c) stresul oxidativ este asociat cu afecțiuni precum bolile pulmonare, diabetul, boala
parodontală
d) scăderea sintezei de citokine proinflamatorii
e) creșterea nivelului total al limfocitelor T, cu semnificație in bronhopneumopatia obstructiva
cronica indusa de fumat
Răspunsul corect:D
Pagina:312
1449. *Referitor la efectele fumatului asupra răspunsului la terapia parodontala,

următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:
a) castigul de atasament clinic este mai redus la fumători
b) reducerea adâncimii pungilor prin terapie inițială este mai eficienta la nefumători
c) fumatorii prezintă o reducere a pungilor mai scăzută
d) efectele dăunătoare ale fumatului asupra rezultatelor terapiei parodontale par sa fie de
lunga durata și independente de frecventa terapiei de mentinere
e) revenirea de la vasoconstrictia provocată de administrarea anestezicelor durează mai mult
la nefumători
Răspunsul corect:E
Pagina:313
1450. *Alegeți afirmația greșită cu privire la efectele pe termen lung ale fumatului la nivel
sistemic :
a) Determină crearea unui dezechilibru al oxidanților- antioxidantilor plasmatici și
producerea unui nivel înalt de stres oxidativ la fumatori
b) Determină scăderea numărului total de leucocite
c) Determină creșterea numărului total de leucocite
d) Produce creșterea nivelului total de limfocite T
e) Produce creșterea sintezei de citokine proinflamatorii
Raspuns corect : B
Pagina 312
1451. *Alegeți afirmația corectă cu privire la efectele fumatului asupra bolii parodontale :
a) Sângerarea la sondare și vasele sanguine de la nivel gingival sunt mai accentuate la
fumatori
b) Concentrația de oxigen din tesuturile gingivale este mai mare la fumători, comparativ cu
nefumătorii
c) Valorile temperaturii subgingivale sunt mai crescute la fumători
d) Revenirea de la vasoconstricția provocată de administrarea anestezicelor durează mai
mult la fumători
e) Nu exista modificari semnificative ale microcirculatiei de la nivelul gingiei fumătorilor
comparativ cu nefumătorii
Raspuns corect : C
Pagina 313
1452. *Parodontita și diabetul zaharat:
a) sunt boli cronice complexe

b) sunt boli acute progresive
c) legate de o reacție unidirecțională
d) stabilizarea bolii parodontale nu are efecte asupra glicemiei
e) incidența diabetului de tip 2 este semnificativ mai mică la pacienții cu boală
parodontală
Răspuns corect: a
Pagina : 319
1453. *Practicianul se poate aștepta să obțină:
a) un control glicemic mai bun al pacienților cu diabet tip 1 ce aveau un control un

control slab
b) un control glicemic mai bun al pacienților cu diabet tip 2 ce aveau un control un
control slab
c) să obțină același rezultat la toți pacienții
d) un rezultat neindividual
e) glicemie stabilă
Răspuns corect: C
Pagina: 320
1454. *Dintre bolile influențate de infecția parodontală nu fac parte :

a) Diabetul zaharat
b) Bolile cardiovasculare
c) Nașterea prematură
d) Bronhopneumopatia cronică
e) Leucemiile
Raspuns corect: E
Pagina 319
1455. *Alegeți afirmația greșită cu privire la infecțiile sistemice:

a) Stimulează glucoza să intre în celule
b) Cresc gradul de rezistență tisulară la insulină
c) Impiedică glucoza să intre în celule
d) Cauzează creșterea glicemiei
e) Stimulează producerea de insulină de către pancreas
Raspuns corect : A
Pagina 320
1456. *Referitor la infecția parodontală și controlul glicemic în diabet, tratamentul

parodontal are ca scop:
a) Eliminarea agresiunilor bacteriene și reducerea inflamației
b) Creșterea inflamației la nivel sistemic
c) Creșterea rezistenței celulare la insulină
d) Dezechilibrul metabolic
e) Creșterea glicemiei
Răspuns corect: A
Pag.321
1457. *Pacienții cu vârsta sub 65 de ani și boală parodontală au risc crescut de infarct
miocardic cu:
a) 50%
b) 44%
c) 70%
d) 20%
e) 30%
Răspuns corect: B
Pag.322
1458. *Alegeți afirmația greșită cu privire la corelația dintre infecția parodontală și boala
arterială coronariană :
a) Sunt ambele corelate cu un anumit stil de viață
b) Includ fumatul ca factor de risc
c) Includ diabetul ca factor de risc
d) Includ statusul socio-econimic scăzut, ca factor de risc;
e) Exclud diabetul ca factor de risc
Raspuns corect: E
Pagina 321
1459. *Următoarea afirmație este falsă:
a) Endotoxinele pot trece cu greu în circulația sistemică
b) Parodonțiul afectat de inflamație devine un rezervor de endotoxine
c) Endotoxinele provin de la bacteriile Gram-negative
d) Concetrația endotoxinelor poate fi de 4 ori mai mare la pacientii cu boala parodontală
e) Endotoxinele cauzează leziuni ale endoteliului vascular
Răspuns corect: A
Pagina: 322
1460. *Ateroscleroza reprezintă:

a) proces focal de subțiere a tunicii intime arteriale
b) proces focal de lărgire a tunicii intime capilare
c) proces focal de îngroșare a tunicii intime arteriale
d) învelișul cel mai superficial ce acoperă lumenul vascular
e) învelișul cel mai superficial ce acoperă lumenul capilar
Răspunsul corect: c
Pagina: 323
1461. Următoarele afirmații cu privire la diagnosticul parodontal nu sunt adevărate:
Variante de răspuns:
a) trebuie să determine prezența bolii parodontale

b) să identifice forma de îmbolnăvire
c) trebuie să determine prezența bolii gingivale
d) severitatea
e) și extinderea bolii parodontale
Răspunsul corect: c
Pagina: 326
1462. *Printre modificările parodontale pe care le percepe pacientul sau reprezintă motivul
prezentării în cabinet, nu se numără:
a) Prezența unui abces parodontal
b) Afectarea ATM
c) Disconfort sau durere gingivală
d) Migrări dentare
e) Sângerare gingivală
Răspuns corect: B
Pagina: 326
1463. Examenul parodontiului se face prin urmatoarele metode, cu exceptia:
a) percutie usoara
b) inspectie
c) examinare exobucala
d) examinare vizuala
e) examinare tactila
Raspuns corect: c
Pagina: 327
1464. *Palparea și măsurarea adâncimilor la sondare, recesiilor gingivale, pierderii clinice de

atașament se realizează în:
a) 3 puncte vestibular si 3 puncte distal
b) 6 puncte: mezio-vestibular, centro-vestibular, disto-vestibular, mezio-lingual, centro-
lingual, disto-lingual
c) 4 puncte: mezio-vestibular, disto-vestibular, mezio-lingual, disto-lingual
d) 2 puncte: mezio-distal, vestibulo-lingual
e) 6 puncte: 3 distal și 3 mezial
Răspuns corect: B
Pagina: 327
1465. Evolutia, severitatea si extinderea

bolii la gingivite depinde de factori locali,
cum ar fi:
a)fumatul
b)medicatia
c)factori nutritionali
d)factori metabolici
e)xerostomie
Pagina:330
1466. *Simptomatologia subiectivă în gingivita simplă:

a) Prurit gingival intens
b) Senzație de usturime
c) Dureri insuportabile la periaj
d) Sângerări gingivale spontane
e) Modificări de culoare: culoare roșie deschisă
Răspuns corect: B
Pagina: 330
1467. Sarcina:
a) Produce gingivită
b) Poate influenţa reacţia locală a ţesuturilor faţă de placa bacteriană
c) Produce parodontită
d) Nu poate influenţa reacţia locală a ţesuturilor faţa de placa bacteriană
e) Produce pierderi dentare
Raspunsul corect: b
Pagina 332
1468. *Gingivita de pubertate:
a) Este mai frecventă între 14 și 18 ani
b) Au fost implicate speciile Prevotella intermedia și Streptococcus mutans
c) Au fost implicate speciile Prevotella intermedia și Capnocytophaga
d) Apare doar la băieți
e) Toate variantele sunt corecte
Răspuns corect: C
Pagina: 331
1469. *Despre gingivita și gingivostomatita de menopauză este falsă următoarea informație:

a) Este denumită “gingivita atrofică senilă”
b) Apare în unele situații de menopauză fiziologică, după histerectomii, ovarectomii sau
sterilizări prin iradierea unor tumori maligne
c) Simptomatologia subiectivă include senzație de urscăciune și de arsură la nivelul mucoasei
gingivale și orale
d) Simptomatologia subiectivă - senzația gustativă nu este niciodată alterată
e) Simptomatologie obiectivă - mucoasa orală cu aspect uscat, neted, palid
Răspuns corect: D
Pagina: 332
1470. *Următoarele afirmații despre gingivita hiperplazică în hipovitaminoza C sunt

adevărate, cu excepția:
a) Deficitul de vitamina C modifică în sens agravant răspunsul gingival prin: edem,
hiperplazie și sângerare gingivală
b) Scorbutul poate apărea la vârstnici - boala MOELLER-BARLOW
c) Apare în general în condiții restrictive de hrană
d) Poate apărea mobilitate patologică prin edem
e) La pacienții cu igienă bucală bună, deficiența de vitamină C nu se manifestă clinic sau
modificările distructive sunt reduse
Răspuns corect: B
Pagina: 333
1471. *În gigivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, printre microorganismele
din șanțul gingival nu se găsesc:
a) Specii de Streptococ
b) Specii de Actinomyces
c) Treponema pallidum
d) Veillonela parvula
e) Fusobacterium
Răspuns corect: C
Pagina: 333
1472. *Gingivita hiperplazică din leucemie se produce cel mai frecvent in:
a) leucemia cronica
b) leucemia acuta
c) lupus eritematos
d) hipoavitaminoza C
e) toate cele de mai sus
Răspuns corect: B
Pagina 334
1473. Gingivita hiperplazică din leucemie se produce cel mai frecvent în cazul :
Variante de răspuns:
a)leucemiei subacute
b)leucemiei acute
c)leucemiei cronice
d)leucemiei incipiente
e)leucemiei recurente
Răspunsul corect: B
Pagina: 334
1474. Care este semnul obiectiv patognomonic al gingivitei şi gingivostomatitei acute

ulcero-necrotice ?
a) hipersalivaţie vâscoasă
b)adenopatie regională
c)papilele interdentare prezintă la vârf o ulceraţie crateriformă care se întinde şi la

marginea gingivală liberă
d)culoarea roşie a porţiunilor gingivale neulcerate
e) rigiditatea feţei
Pagina: 335
1475. *Hiperplazia gingivală hindatoinică:

a) se produce în prezența plăcii
b) apare la bolnavi epileptici, în special bătrâni
c) se produce în prezența tartrului
d) apare la bolnavi cu tratament anticoagulant
e) se produce în absența plăcii
Răsuns corect: E
Pagina 335
1476. *In cadrul hiperplaziei gingivale cauzată de tratamentul cu ciclosporine, sunt prezente
următoarele simptome, cu excepția:
a)gingia este de culoare rosu-violaceu

b)gingia este de consistența fermă
c)gingia este de culoare roz
d)tendința redusă de sangerare
e)este prezentă inflamația septică bacteriană
Răspuns corect: A
pag 336
1477. *Consecințele terapeutice la pacienții supuși la tratament cu antagonisti de calciu

constau:
a) dezinhibarea fluxul ionilor de calciu
b) contractarea musculaturii netede
c) efect vasodilatator
d) efect vasoconstrictor
e) toate de mai sus
Răspuns corect: C
Pagina 336
1478. *Condițiile favorizante ale transformării Candidei albicans dintr-un microorganism

nepatogen într-unul agresiv, distructiv pentru epiteliul și corionul gingival sunt, cu excepția:
A. Consumul excesiv de tetraciclină
B. Boala Addison
C. Hipertiroidismul
D. Consumul excesiv de antibiotice
E. Hipotiroidismul
Răspuns corect: C
Pag.338
1479. *În gingivita și gingivostomatita de cauză micotică, la nivelul gingiei, simptomatologia

subiectivă este:
A. Senzații dureroase la alimente cu pH acid

B. La copii, depozitele candidozice au culoarea alb-crem
C. La copii, depozitele miceliene sunt aderente
D. Senzații dureroase la alimente cu pH alcalin
E. La adulți, leziunile candidozice îmbracă forme clinice variate
Răspuns corect: A
Pag.339
1480. *Atât parodontita cronică cât și parodontita agresivă sunt caracterizate de prezența
următoarelor semne comune :
A. Sângerarea la sondare nu reprezintă un semn comun

B. Pierdere clinică de atașament proximal, la minim doi dinți adiacenți
C. Pierdere radiografică de os care apare în special în formele incipiente de
parodontită
D. Inflamația gingivală
E. Pierdere clinică de atașament proximal, la maxim doi dinți neadiacenți
Răspuns corect: D
Pag.341
1481. *Gingivitele descuamative:

a) sunt manifestări de tip papulos
b) sunt manifestări de tip eritematos
c) sunt manifestări de tip bulos
d) apar după administrarea antagoniștilor de calciu
e) toate de mai sus
Răspuns corect: C
Pagina 337
1482. *Gingivostomatita aftoasă recidivantă:

a) apare frecvent la bătrâni
b) apare rar la adolescenți
c) poate apărea în hipotiroidism
d) poate apărea la menopauză
e) etiologia bolii este necunoscută
Răspuns corect: E
Pagina 338
1483. *Gingivita și gingivostomatita micotică:

a) apare la pacienți alcoolici
b) apare la pacienți cu hipertiroidism
c) apare în urma consumului excesiv de amoxiciclină
d) apare în psoriazis
Răspuns corect: C
Pagina 339
1484. *Următoarele caracteristici se regăsesc la pacienții cu parodontită cronică:

a) prevalență mare la adulți
b) gradul de distrucție în concordanță cu factorii locali și vârstă
c) compoziția microbiană subgingivală variabilă
d) rată de progresie lentă până la moderată
Răspund corect: E
Pagina 341
1485. *Parodontita agresivă generalizată:

a) afectează persoanele cu vârsta sub 30 de ani
b) afectează cel putin trei dinți alții decat primii molari și incisivii
c) caracter episodic pronunțat al distrugerii parodontale
d) răspuns slab al anticorpilor serici
Răspuns corect: E
Pagina 342
1486. Selectați afirmația corectă cu privire la parodontita ca manifestare a unor boli

sistemice:
a) Debilitează major răspunsul imun al organismului ca manifestare parodontală a
unei boli generale
b) Boala parodontală este prezentă înaintea apariției bolii sistemice
c) Boala parodontală este caracterizată de distrucție rapidă a țesutului parodontal
d) Este prezentă ulcerația papilelor interdentare
e) Tratamentul local este suficient pentru stoparea bolii parodontale
Răspuns corect: A
Pagina: 344
1487. *Următoarele acte terapeutice alcătuiesc prima fază a tratamentului parodontal, cu

excepția
a) educarea pacientului și instrucțiuni de realizare a igienei orale

b) tratamentul defectelor muco-gingival
c) tratamentul ortodontic
d) tratamentul leziunilor carioase
e) extracția dinților irecuperabili
Raspunsul corect: B
Pagina: 346
1488. *În ceea ce privește terapia inițială, următoarea afirmație este falsă:
a) se mai numește “terapia factorilor cauzali”
b) corectearea lucrărilor protetice sau a obturatiilor este o etapă a terapiei inițiale
c) obiectivul sau principal este de reducere a etiologiei microbiene a bolii parodontale
d) intervențiile chirurgicale de reducere a pungilor parodontale fac parte din terapia inițială
e) în cadrul terapiei inițiale se utilizează agenți antimicrobieni
Răspuns correct: D
Pagină: 346
1489. În cazul suprafețelor radiculare expuse,simplul detartraj nu este suficient pentru a
îndepărta depozitele de tartru deoarece:
a)depozitele de tartru sunt adesea înglobate în neregularitățile cementului
b)detatrajul poate elimina doar tatrul supragingival
c)depozitele de tartru sunt greu accesibile pe suprafețele radiculare
d)detartrajul elimină doar depozitele dure,nu și cele moi de pe suprafața rădăcinii
e)capătul activ al ansei nu este adaptat suprafețelor radiculare expuse
Răspuns corect:A
Pagina: 347
1490. *Accesibilitatea ca principiu al utilizării instrumentelor parodontale se referă la :

a) Vizibilitate directă a câmpului operator
b) Vizibilitatea în mod direct sau indirect al câmpului operator
c) Acces la instrumentar curat,steril și ascuțit
d) Acces la un câmp operator curat,neacoperit de salivă,sânge sau debriuri
e) Poziția medicului pe scaun astfel încât să observe câmpul operator,păstrând spatele
drept și capul ridicat
Răspuns corect: E
Pagina 348
1491. *În ceea ce privește instrumentarea radiculară, următoarea afirmație este falsă:
a) pentru instrumentarea subgingivala este necesară o sondă cu vârf fin
b) se bazează pe o serie de principii generale commune utilizării tuturor instrumentelor
parodontale
c) accesibilitatea și vizibilitatea sunt două dintre principiile unei instrumentări radiculare
corecte
d) este necesară cunoașterea amănunțită a morfologiei dentare și radiculare
e) nu este necesară cunoașterea caracteristicilor instrumentului
Răspuns correct: E
Pagină: 347
1492. *FMD – Full Mouth Disinfection:

a. Se efectuează pe parcursul mai multor săptămâni
b. Înaintea procedurii de FMD, se folosesc dezinfectanți.
c. S-a dovedit a fi superior altor protocoale de terapie inițială
d. Se efectuează în timpul uneia sau mai multor ședințe la interval de câteva zile
e. Nu se folosesc dezinfectanți după procedură.
Răspuns corect: D
Pagina: 349
1493. *Prin reevaluarea țesuturilor după terapia inițială:

a. Parametrii anatomici asociați bolii parodontale nu trebuie evaluați din nou
b. Se exclude întotdeauna chirurgia parodontală
c. Chirurgia parodontală poate deveni necesară
d. Se înțelege detartraj și periaj profesional
e. Pacientul adoptă proceduri eficiente de control zilnic al plăcii
Răspuns corect: C
Pagina: 350
1494. *Variantele de punct de sprijin intraorale sunt următoarele, cu excepția:

a) convențional
b) pe arcadă opusă
c) deget pe deget
d) pe hemiarcada contralaterală
e) la nivelul dintelui la care se lucrează
Răspuns corect: E
Pagină: 348
1495. *Mișcările efectuate în timpul instrumentării sunt, cu excepția:

a) exploratorie
b) de adaptare
c) de chiuretaj
d) de detartrat
e) verticală
Răspuns corect: B
Pagină: 349
1496. *În ceea ce privește reconturarea restaurărilor și managementul leziunilor carioase,

următoarele afrimatii sunt adevărate cu excepția:
a) ambele sunt indicate în terapia de menținere
b) ambele sunt indicate în terapia inițială
c) patogenii parodontali pot persistă în leziunile carioase netratate, după finalizarea terapiei
inițiale
d) restaurările debordante sunt zone retentive pentru placă bacteriană
e) aceste etape sunt importante pentru a elimina factorii de risc locali
Răspuns corect: A
Pagină: 350
1497. *Următorul criteriu este foarte important în decizia de a referi un pacient la medicul
specialist parodontolog:
a) adâncime de sondaj de 3 mm
b) adâncime de sondaj 2,5 mm
c) adâncime de sondaj 4 mm
d) adâncime de sondaj 5 mm
e) adâncime de sondaj 4,5 mm
Răspuns corect: D
Pagină: 350
1498. *Care din următoarele afirmații sunt adevărate ?
a) sondele sunt calibrate în cm în diferite moduri

b) partea activă a sondei trebuie să fie paralelă cu axul lung al dintelui
c) partea pasivă a sondei trebuie să fie în unghi drept cu axul lung al dintelui
d) chiuretele sunt utilizate pentru detectarea depozitelor de tartru
e) sondele sunt utilizate pentru îndepărtarea tartrului
Răspuns corect: B
Pagina: 351
1499. *Care sunt instrumentele radiculare cu valoare istorică ?
a) sondele
b) chiuretele mini five
c) chiuretele universale
d) pilele
e) instrumentele sonice
Răspuns corect: D
Pagina: 352
1500. *Printre instrumentele de detartraj se află, cu excepția:

a) chiuretele
b) dalta
c) endoscopul parodontal
d) instrumentele ultrasonice
e) razusa
Răspuns corect: C
Pagină: 351
1501. *Printre chiuretele Gracey modificate se numără, cu excepția:

a) chiuretele after five
b) chiuretele mini five
c) chiuretele universale
d) chiuretele Gracey “curvettes”
e) chiuretele Langer
Răspuns corect: C
Pagină: 352
1502. *Printre chiuretele Gracey modificate se numără, cu excepția:

f) chiuretele after five
g) chiuretele mini five
h) chiuretele universale
i) chiuretele Gracey “curvettes”
j) chiuretele Langer
Răspuns corect: C
Pagină: 352
1503. *Avantajele instrumentelor sonice și ultrasonice sunt, cu excepția:

a) reducerea sensibilității tactile față de suprafață radiculară
b) eficientă crescută
c) nu ai nevoie de ascutire
d) distensia minimă a țesuturilor
e) mai multe muchii active
Răspuns corect: A
Pagină 353
1504. Caracteristicile anselor de detartraj:
a) Ansele cu diametru mare au un design personalizat
b) Ansele angulate nu ofera adaptare la suprafata radiculara
c) Ansele cu diametru mare sunt concepute pentru depozitele mici de tartru subgingival
d) Ansele cu varf activ drept sunt ideale pentru pacientii cu gingivite
e) Ansele angulate spre stanga sau spre dreapta ofera un acces mai nefavorabil
Raspuns corect: d
Pagina 353
1505. *Aerosolii si micropicaturi produse raman in aer timp de

a) 30 min
b) 40 min
c) 5 ore
d) 3 ore
e) Toata ziua
Raspuns corect: a
Pagina 354
1506. *Asemănarea între instrumentele sonice și ultrasonice și cele manuale arată ca:
a) Ambele prezintă rezultate similare in reducerea sângerării la sondare și a adâncimilor de

sondaj și o creștere a atașamentului clinic
b) Ambele prezintă rezultate similare in creșterea sângerării la sondare și a adâncimilor de
sondaj și o creștere a atașamentului clinic
c) Ambele prezintă rezultate similare in reducerea sângerării la sondare și a adâncimilor de
sondaj și o scădere a atașamentului clinic
d) Nu se observa rezultate in ceea ce privește reducerea sângerării la sondare și a adancimilor
de sondaj și o creștere a atașamentului clinic
e) Nici o varianta nu este corecta
Pagina: 355
1507. *Protocolul GBT nu include:
a) Evaluarea sănătății orale

b) Evidențierea biofilmului prin colorarea plăcii
c) Motivarea pacientului
d) Administrarea pulberii cu jeg de aer sub presiune pentru îndepărtarea biofilmului și a
coloratiilor supra și subgingivale pana la o adâncime de 4 mm
e) Administrarea pulberii cu jeg de aer sub presiune pentru îndepărtarea biofilmului și a
Pagina: 356
1508. *Indicațiile pentru utilizarea instrumentelor sonice și ultrasonice sunt, cu excepția:

a) îndepărtarea tartrului supragingival
b) eliminarea cementului necrotic
c) reducerea obturatiilor debordante de amalgam
d) în afecțiuni gingivale și parodontale
e) la copii, pe dintîi temporari
Răspuns corecte: E
Pagină: 354
1509. *Selectați afirmația corectă:

a) Detartrajul subgingival este mult mai simplu și ușor de efectuat în comparație cu cel
supragingival
b) Tartrul supragingival este mai dur decât cel subgingival
c) Forța mișcărilor de detrartraj poate fi maximizată prin concetrarea presiunii laterale pe
treimea superioară a muchiei active
d) Clinicianul trebuie să se bazeze pe simțul tactil pentru a detecta tartrul și neregularitățile
e) Țesutul gingival nu creează dificultăți în instrumentarea subgingivală
Raspuns corect: D
Pagina: 355
1510. *În ceea ce privește instrumentele de curățare și lustruire, următoarele sunt

adevărate:
a) Cupele de cauciuc sunt formate dintr-un înveliș de cauciuc pe un nucleu de cauciuc
b) Cupa de cauciuc trebuie menținută umedă în timpul lustruirii
c) Periile sunt disponibile sub formă de roți și cupe montate la turbină
d) Peria poate fi folosită și la nivelul cementului
e) Banda dentară este utilizată pentru lustruirea suprafețelor vestibulare, respectiv orale
Răspuns corect: B
Pagina: 356
1511. *Următoarea afirmație este adevărată:

a) obiectivul principal al terapiei parodontitelor este oprirea evoluției bolii și a procesului
inflamator
b) de multe ori, prima fază a tratamentului parodontal reușeste să elimine complet
pungile parodontale
c) pungile parodontale reziduale după prima fază de terapie parodontală nu prezintă un
risc crescut de progresie
d) pungile parodontale reziduale după prima fază de terapie parodontală nu necesită
tratament de reducere
e) prima fază de tratament parodontal nu urmărește reducerea încărcăturii factorului
etiologic sub pragul care întreține distrucția
Pagina: 357
1512. *Următoarea tehnică nu este considerată intervenție chirurgicală parodontală:

a) Intervenția chirurgicală regenerativă
b) Tehnici chirurgicale post-protetice
c) Intervenții chirurgicale rezective
d) Tehnici de plasare a implanturilor inclusiv de amenajare a situsurilor în vederea implantării
e) Elongarea coronară
Răspuns corect: B
Pagina: 357
1513. *În funcție de ce aspecte se alege tehnica chirurgicală de reducere a pungilor

parodontale:
a) inaccesibilitatea instrumentării
b) caracteristicile pungii (adâncime, relația cu osul alveolar)
c) răspunsul la faza a doua a terapiei
d) cooperarea pacientului( capacitatea de realizare a unei igiene dentare defectuoase)
e) nu ține cont de vârsta pacientului
Răspuns corect: B
Pagina: 358
1514. *Care sunt dezavantajele membranelor nerezorbabile?

a) Integrare tisulară mărită
b) Necesitatea unui al doilea timp operator
c) Colonizare bacteriană redusă
d) Biocompatibiliate excelentă
e) Afinitate celulară și biointegrare mare
Răspuns corect: B
Pagina: 358
1515. *Avantajele membranelor resorbabile de colagen sunt :
Afinitate celulară mare

Biocompatiblitate excelentă
Biointegrare mare
Rata de expunere evident mai redusă decât a membranelor non-resorbabile.
Toate răspunsurile sunt corecte
Nr. paginii: 359
1516. *Următoarea afirmație cu privire la materialele de grefare osoasă sunt adevărate:

a) Materialele de grefare osoasă nu se pot clasifica în funcție de potențialul lor osteogenic
b) Osteoinducția este un proces fizic prin care proteinele morfogenice osoase stimulează
diferențierea celulelor locale
c) Osteoinducția se referă la efectul chimic prin care matricea grefei formează o schelă care
ghidează celulele externe să penetreze grefa
d) Alogrefele osoase se obțin la 24 h de la moartea donatorului
e) Alogrefele osoase pot declanșa o reacție imună din partea organismului receptor
Răspuns corect: E
Pagina: 359
1517. *Se poate afirma despre derivații matricii amelare următoarele (EMD):
a) Folosirea EMD a determinat obținerea unei regenerări parodontale instabile
b) Crește producția de cytokine
c) Scad expresia proteinelor morfogenice osoase
d) Stimulează proliferarea, migrarea și sinteza proteică a celulelor ligamentare parodontale
e) Nu modifică competitția celulară în defect
Răspuns corect: D
Pagina: 360
1518. *Selectați afirmația corectă cu privire la managamentul defectelor parodontale

severe:
a) Evaluarea post-operatorie a intervențiilor chirurgicale de regenerare trebuie să se
realizeze pe o perioadă de maxim 12 luni
b) Potențialul maxim de regenerare pentru majoritatea tehnicilor de regenerare este atins la
6 luni de la intervenție
c) Atunci când se va aplica RTG în defectele infraosoase, aceasta va deveni vizibilă
radiologică abia la 12 luni post-operator
d) Pentru aprecierea cantitativă a reconstrucției parodontale se va lua în considerare
adâncimea la sondare și nivelul clinic de atașament
e) Defectele infraosoase cu o adâncime la sondare mai mare de 5 mm și sângerare la
sondare nu pot fi aplatizate prin chirurgie osoasă rezectivă
Răspuns corect: D
Pagina: 361
1519. Parodonțiul este constituit din patru tipuri de țesuturi:

a) osul alveolar
b) cementul radicular
c) osul palatin
d) gingia
e) desmodonțiul
Răspunsul corect: A B D E
Pagina: 291
1520. Anatomic, gingia este împărțită în trei zone:

a) gingia atașată - solidarizată ferm de osul subiacent
b) gingia marginală - solidarizată ferm de osul subiacent
c) gingia fixă - de 1,5 mm lățime
d) gingia papilară – limitrofă breșelor edentate
e) gingia liberă – de 1,5 mm lățime
Răspunsul corect: A E
Pagina: 291
1521. Despre gingia marginală, se pot afirma următoarele:

a) se mai numește și gingie atașată
b) gingia marginală sănătoasă are profil ascuțit
c) reprezintă peretele intern al sulcusului gingival
d) cel mai apical punct se numește zenit gingival
e) grosimea ei este de aproximativ 4 mm
Răspunsul corect: B D
Pagina: 291
1522. Despre gingia atașată, putem afirma urmatoarele:

a) este situată imediat în continuarea gingiei marginale
b) aderă ferm de periostul osului alveolar supraiacent
c) se întinde de la proiecția bazei șanțului gingival pe versantul gingival extern
d) se întinde până la proiecția bazei șanțului gingival pe versantul gingival intern
e) se întinde până la mucoasa alveolară
Răspunsul corect: A C E
Pagina: 292
1523. Rolul epiteliul gingival este:

a) de a asigura un schimb selectiv cu mediul bucal
b) de a proteja dentina în mod direct
c) de a proteja țesuturile subiacente
d) realizat prin diferențierea keratinocitelor
e) realizat prin proliferarea keratinocitelor
Răspunsul corect: A C D E
Pagina: 292
1524. Despre epiteliul gingival extern, putem afirma următoarele:

a) este compus din șase straturi: bazal, germinativ, spinos, granular, superficial și cornos
b) este un epiteliu pavimentos nestratificat
c) este un epiteliu pavimentos pluristratificat, keratinizat
d) are o grosime de aproximativ 0,2-0,3 mm
e) stratul spinos conține granule de keratohialină
Răspunsul corect: C D
Pagina: 292
1525. Parodonțiul este constituit din patru tipuri de țesuturi:
a) desmodonțiul – ansamblu de structuri care conectează dintele de osul alveolar
b) cementul radicular – țesutul care acoperă rădăcina dintelui și conectează dintele de
osul alveolar
c) gingia – structură care acoperă osul alveolar
d) osul alveolar – parte a oaselor maxilare care conține rădăcina dintelui
e) ligamentul parodontal – structură vizibilă la examinarea clinică a parodonțiului
Răspuns corect: A, C, D
Pagina: 291
1526. Anatomic, gingia este împărțită în trei zone:

a) gingia atașată - de 1,5 mm înălțime
b) gingia marginală - solidarizată ferm de osul subiacent
c) gingia liberă - de 1,5 mm lățime
d) gingia papilară - situată între doi dinți adiacenți
e) gingia fixă - solidarizată ferm de osul subiacent
Răspuns corect: C, D, E
Pagina: 291
1527. Despre gingia marginală, se pot afirma următoarele:

a) reprezintă peretele intern al sulcusului
b) aderă cu baza ei la smalț, prin intermediul epiteliului joncțional și de cement prin lamina
propria
c) este separată de mucoasa mobilă prin șanțul gingiei libere
d) cel mai coronar punct al gingiei libere se numește zenit gingival
e) grosimea ei este de aproximativ 1 mm
Răspuns corect: B, E
Pagina: 291
1528. Gingia marginală sănătoasă are:

a) profil ascuțit
b) aspect neregulat
c) consistență moale
d) contur neted
e) contur rugos
Răspuns corect: A, D
Pagina: 291
1529. Șanțul gingival este:

a) spațiul îngust din jurul dintelui;
b) sub formă de U
c) delimitat de suprafața dintelui
d) delimitat de epiteliul ce căptușește gingia liberă
e) delimitat de epiteliul ce căptușește gingia atașată
Pagina: 292
1530. În funcție de localizarea sa, epiteliul gingival este:

a) epiteliul gingival intern
b) epiteliul gingival extern
c) epiteliul joncțional
d) epiteliul glandular
e) epiteliul sulcular
Răspuns corect: B, C, E
Pagina: 292
1531. Epiteliul gingival extern este compus din patru straturi:

a) germinativ
b) lucid
c) cornos
d) spinos
e) granular
Răspuns corect: A, C, D, E
Pagina: 292
1532. Elementele de vulnerabilitate histologică a epiteliului joncțional sunt:

a) spațiile intercelulare înguste
b) numărul mai redus de desmozomi în comparație cu epiteliul gingival extern
c) contactul plan dintre epiteliu și lamina propria, care crește rezistența față de agresiuni
d) rezistența la detașare crescută
e) spațiile intercelulare largi, care cresc permeabilitatea epiteliului
Pagina: 293
1533. Epiteliul sulcular:
a) este neatașat de suprafața dentară

b) este subțire
c) este nekeratinizat
d) este mai vulnerabil față de agresiuni
e) este keratinizat
Răspunsul corect: A B C D
Pagina:293
1534. Lamina propria este un țesut conjunctiv fibros format din:
a) fibre de collagen
b) vase
c) nervi
d) substanță fundamental
e) fibre alveolo-gingivale
Pagina:293
1535. Fibroblastele:
a) reprezintă cele mai numeroase elmente celulare ale țesutului conjunctiv gingival
b )se găsesc între mănunchiurile de fibre
c) joacă un rol major în fenomenul de formare a țesutului conjunctiv
d) nu joacă un rol major în fenomenul de reparație a țesutului conjunctiv
e) sintetizează și degradează collagen în egală măsură, în condiții de sănătate parodontală
Răspunsul corect: A B C E
Pagina:293
1536. Despre lățimea medie a spațiului parodontal se poate afirma:
a) este aproximativ de 0,2 mm

b) e mai largă în regiunea mijlocie a rădăcinii
c) e ceva mai îngustă în regiunea apicală
d) e mai largă în regiunea apicală
e) e mai largă în regiunea gingivală
Răspunsul corect: A D E
Pagina:294
1537. Elementele de vulnerabilitate histologică a epiteliului joncțional sunt:

a) spațiile intercelulare înguste
b) numărul mai redus de desmozomi în comparație cu epiteliul gingival extern
c) contactul plan dintre epiteliu și lamina propria, care crește rezistența față de agresiuni
d) rezistența la detașare crescută
e) spațiile intercelulare largi, care cresc permeabilitatea epiteliului
Pagina: 293
1538. Fibrele conjunctive gingivale sunt dispuse în grupuri de fibre, care în funcție de direcția
și inserția lor sunt:
a) fibre circulare
b) fibre dento-gingivale
c) fibre intraseptale
d) fibre dento-periostale
e) fibre alveolo-gingivale
Răspuns corect: A, B, D, E
Pagina: 293
1539. Despre fibroblaste se pot afirma următoarele:

a) sunt principalele celule ale ligamentului parodontal
b) reprezintă 95% din totalul componentelor celulare desmodontale
c) fenotipul fibroblastelor desmodontale este identic cu cel al fibroblastelor gingivale
d) principala lor funcție este producerea variatelor tipuri de fibre și sinteza substanței
fundamentale
e) reglează „turnover-ul” fibrelor de elastină
Pagina: 294
1540. Fibrele de oxytalan:

a) sunt conținute în ligamentul parodontal
b) sunt un tip de elastină imatură
c) au o direcție perpendiculară pe rădăcină
d) se inseră în cement în treimea coronară
e) pot să apară de novo într-un parodonțiu regenerat
Răspuns corect: A, B, E
Pagina: 294
1541. Ligamentul parodontal, prin componentele sale, are următoarele funcții :
a) Reprezintă un înveliș de țesut moale, care protejează vasele și nervii de leziuni mecanice;
b) Atașează dintele de osul alveolar;
c) Menține relația corectă dintre țesuturile gingivale și dinte;
d) Scade rezistența la impactul forțelor ocluzale ( absorbția șocurilor);
e) Celulele ligamentului parodontal participă la formarea și resorbția osului alveolar și a
cementului, pe parcursul mișcărilor fiziologice ale dinților;
Răspunsul corect: A, B, C, E
Pagina: 295
1542. Următoarele aspectele cu privire la relația dintre cement și smalț, la nivelul joncțiunii
smalț-cement sunt adevărate:
a) Cementul acoperă smalțul în 60% până la 65% din cazuril;

b) Cementul este în contact cap la cap cu smalțul, în 50% din cazuri;
c) Cementul este în contact cap la cap cu smalțul, în 30% din cazuri;
d) Cementul acoperă smalțul în 40% până la 45% din cazuri;
e) Cementul și smalțul nu sunt în contact în 5% până la 10% din cazuri;
Răspunsul corect: A, C, D
Pagina: 295
1543. Fibrele de colagen de la nivelul cementului radicular provin din:
a) Fibrele extrinseci (fibre Sharpey), care reprezintă porțiunea terminală a fibrelor principale
ale ligamentului parodontal, fiind produse de fibroblaști;
b) Fibre intrinseci, care aparțin matricii cementare și sunt produse de cementoblaști;
c) Fibrele intrinseci (fibre Sharpey), care reprezintă porțiunea terminală a fibrelor principale
ale ligamentului parodontal, fiind produse de fibroblaști;
d) Fibrele extrinseci (fibre Sharpey), care reprezintă porțiunea terminală a fibrelor principale
ale ligamentului parodontal, fiind produse de ameloblaste;
e) Fibre intrinseci, care aparțin matricii cementare și sunt produse de cementocite;
Răspunsul corect: A, B
Pagina:295
1544. La nivel macroscopic, au fost descrise următoarele tipuri de cement:
a) Cement acelular, denumit și cementul primar sau acellular extrinsic fibre cementum
(AEFC);
b) Cementul celular, denumit și cementul secundar sau cellular intrinsic fibre cementum
(CIFC);
c) Cementul mixt stratificat, formai din depozite consecutive de cement acelular și celular;
d) cement acelular, denumit și cementul secundar sau cellular intrinsic fibre cementum
(CIFC);
e) Cementul celular, denumit și cementul primar sau acellular extrinsic fibre cementum
(AEFC);
Răspunsul corect: A, B, C
Pagina: 296
1545. În ceea ce privește aspectele macroscopice ale osului alveolar, următoarele afirmații
sunt corecte
a) Osul alveolar înconjoară dintele până la aproximativ 1,5-2mm apical de joncțiunea smalț-
cement
b) Înaltimea și grosimea osului, sunt influențate de poziția dinților
c) Marginea coronară a osului se numește creastă alveolară
d) Înaltimea și grosimea osului, nu depind de poziția dinților, de angulația rădăcinii și forțele
ocluzale
e) Alveolele dentare sunt separate de septuri interdentare și septuri interradiculare
Răspunsul corect: A, B, C, E
Pagina: 296
1546. Osul alveolar are următoarele componente:

a) Corticala externă, vestibulară și orală
b) Epiteliul joncțional
c) Osul spongios, medular sau trabecular
d) Ligamentul parodontal
e) Corticala internă, care formează peretele intern al alveolei dentare
Răspunsul corect: A, C, E
Pagina: 296
1547. Ligamentul parodontal, prin componentele sale, are următoarele funcții, cu excepția:
a) mecanice
b) de formare și remodelare tisulară
c) chimice
d) fizice
e) nutritivă și senzorială
Răspuns corect: A, C
Pagina: 295
1548. Există trei tipuri de relație între cement și smalț la nivelul joncțiunii smalț-cement:
a) cementul acoperă smalțul, în 60% până la 65% din cazuri
b) smalțul acoperă cementul, în 60% până la 65% din cazuri
c) cementul este în contact cap la cap cu smalțul, în 30% din cazuri
d) cementul este în contact cap la cap cu smalțul, în 60% din cazuri
e) cementul și smalțul nu sunt în contact, în 5% până la 10% din cazuri
Răspuns corect: A, C, E
Pagina: 295
1549. Următoarele reprezintă tipuri de cement:

a) cement acelular, care conține celule
b) cement primar, care nu conține celule
c) cement secundar, care conține celule
d) cement primar, care se formează după ce dintele a atins planul de ocluzie
e) cementul mixt stratificat, format din depozite consecutive de cement acelular și celular
Pagina: 296
1550. Osul alveolar are umătoarele componente:

a) corticala externă - formată din os spongios
b) corticala internă - numită și lamina dura
c) corticala internă - formează peretele intern al alveolei dentare
d) osul spongios – se găsește între cele două corticale și are rol de susținere
e) corticala externă - numită și lamina cribriforma
Răspuns corect: B, C, D
Pagina: 296
1551. Cementul celular se localizează în:

a) treimea coronară a rădăcinii
b) treimea medie a rădăcinii
c) treimea apicală a rădăcinii
d) în zonele de furcație, la pluriradiculari
e) în zonele de reparație asociate resorbțiilor
Pagina: 296
1552. Funcțiile osului alveolar:
a) Reprezintă suportul moale al dintelui, oferindu-i elasticitate pe parcursul exercitării

funcțiilor
b) Fixează fibrele principale ale ligamentului parodontal
c) Fenomenele de remodelare osoasă asigură mișcarea dinților în direcție distală
d) Se reînnoiește de 2 ori pe parcursul vieții
e) Asigură menținerea și susținerea dinților
Răspuns corect: BE
Pagina: 297
1553. Etiologia bolii parodontale:
a) Este o infecție monomicrobiană, inițiată de biofilmul subgingival dismetabolic

b) Biofilmul subgingival induce o inflamație persistentă și excesivă țesuturilor parodontale
c) Boala parodontală nu are impact sistemic
d) Prezența unei parodontite netratate crește semnificativ riscul dezvoltării unor afecțiuni
generale (cardio-vasculare, respiratorii, complicații ale sarcinii)
e) Este o infecție polimicrobiană
Răspuns corect: BDE

Pagina: 299
1554. Rata de formare a biofilmului dentar:
a) Diferă semnificativ între indivizi și între zonele cavității orale

b) Este mai rapidă la maxilar față de mandibulă
c) Ritmul de formare a plăcii este același la tineri și vârstnici
d) Este mai rapidă în zona molară față de zona anterioară
e) Este cu 50% mai mare ziua față de depunerile nocturne
Răspuns corect: ACDE

Pagina: 299
1555. Matricea extracelulara a biofilmului dentar:

a) Este formată majoritar din polizaharide de origine microbiană, lipide rezultate din liza
bacteriilor moarte, proteine
b) Componente anorganice: calciu, potasiu, ioni de fluorură sau fosfat
c) Componente organice: claciu, postasiu, ioni de fluorură sau fosfat
d) Are rolul de sursă de energie pentru celulele ligamentului parodontal
e) Bacteriile care cresc în biofilm se comportă diferit de aceleași bacterii care cresc în
suspensie lichidiană
Răspun corect: ABE

Pagina: 299
1556. Osul alveolar este un țesut conjunctiv format din:

a) componente extracelulare: osteoblaste, osteoclaste, osteocite
b) componente extracelulare, reprezentate de aproximativ 60% de substanță anorganică,
25% material organic și 15% apă
c) componente extracelulare, reprezentate de aproximativ 25% de substanță anorganică,
60% material organic și 15% apă
d) componente celulare: osteoblaste, osteoclaste, osteocite
e) componente celulare: osteoblaste, condroblaste, osteocite
Răspuns corect: B, D
Pagina: 297
1557. Osul alveolar este o componentă importantă a parodonțiului, datorită următoarelor

funcții:
a) reprezintă suportul rigid al dintelui
b) fixează fibrele secundare ale ligamentului parodontal
c) fixează fibrele principale ale ligamentului parodontal
d) se reînnoiește constant
e) se reînnoiește periodic prin fenomene de resorbție
Pagina: 297
1558. Despre boala parodontală putem să afirmăm următoarele:
a) Este o infecție bacteriană polimicrobiană
b) Este inițiată de biofilmul (placa dentară) subgingival disbiatic
c) Are atât un impact local cât și sistemic
d) Este o infecție virală specifică
e) Nu are nici un impact local și sistemic
Răspuns corect: A, B, C
Pagina 299
1559. Biofilmul dentar:

a) Reprezintă un depozit aderent de suprafețele orale
b) Este format din comunități microbiene complexe
c) Din punct de vedere clinic, se clasifică în supra și subgingival
d) Este situat doar supragingival
e) Rata de formare a biofilmului dentar nu diferă între indivizi
Pagina 299
1560. Disbioza se referă la :
a) creșterea numărului bacteriilor comensale

b) scăderea proporției bacteriilor patogene
c) scăderea numărului bacteriilor simbiotice
d) creșterea proporției bacteriilor patogene
e) modificarea proporției bacteriilor subgingivale
Răspunsuri corecte: CDE

pagina 300
1561. Compoziția microbiană se modifică în funcție de o serie de variații locale, cum ar fi:
a) erupția precoce
b) extracțiile dentare
c) cariile
d) modificările hormonale legate de pubertate
e) absența dinților
Răspunsuri corecte: BCDE

pagina 300
1562. După agregarea streptococilor la suprafețele dentare curate, apar:
a) Porphyromonas Gingivalis
b) Veillonella
c) Prevotella intermedia
d) Capnocitophaga ochracea
e) Eikenella corrodens
Răspunsuri corecte: BDE
pagina 300
1563. Mecanismele care pot explica rezistența la antibiotice a bacteriilor din biofilm sunt:
a) existența în biofilm a populațiilor bacteriene „super-rezistente" la antibiotice care pot

elimina antibioticul în exteriorul celulei
b) schimburile de informație genetică
c) creșterea difuziunii antibioticului prin matricea extracelulară a plăcii
d) sinteza unor enzime bacteriene care degradează unele antibiotice
e) rata de scădere mai redusă a bacteriilor din biofilm
Răspunsuri corecte: ABD

pagina 301
1564. Complexul bacterian roșu nu este reprezentat de:
a) Treponema denticola
b) Campylobacter spp
c) Prevotella intermedia
d) Tannerella forsythia
e) Porphyromonas gingivalis
Răspunsuri corecte: BC
pagina 301
1565. Complexul bacterian portocaliu include:
a) Campylobacter showae
b) Campylobacter gracilis
c) Treponema denticola
d) Actinobacillus
e) Prevotella intermedia
Răspunsuri corecte: ABE
pagina 301
1566. Despre primele bacteriicare colonizează suprafetele dentare,putem afirma
următoarele:
a) se numesc bacterii pionier
b) servesc drept suport pentru bacteriile colonizatoare secundare
c) sunt reprezentate de streptococi
d) sunt urmate de Prevotella Ioeschei
e) nu sunt urmate de bacterii din genul Actinomyces
Răspuns corect:A,B,C,D
Pagina 300
1567. Factorii inhibitori produși de bacteriile biofilmului includ:

a) Acizi organici
b) Peroxidul de hidrogen
c) Enzime
d) Bacteriocine
e) Glicoproteine
Răspuns corect: A, B, C, D
Pagina 300
1568. Rezistența la antibiotice a bacteriilor din biofilm se poate aplica prin următoarele
mecanisme:
a) Rata de creștere a mai redusă a bacteriilor din biofilm
b) Schimburile de informație genetică (ADN bacterian)
c) Sinteza unor enzime bacteriene care degradează unele antibiotice
d) Scăderea difuziunii antibioticului prin matricea extracelulară a plăcii
e) Bacteriile prezente în biofilm prezintă sensibilitate la antibiotice
Pagina 301
1569. Complexul reșu include:

a) Tannerella forsythia
b) Porphyromonas gingivalis
c) Treponema denticola
d) Campylobacter gracilis
e) Eubacterium nodatum
Pagina 301
1570. Porphyromonas gingivalis

a) Este un coco-bacil
b) Este gram-negativ
c) Este strict anaerob
d) Este gram pozitiv
e) Este strict aerob
Pagina 302
1571. Despre Porphyromonas gingivalis se pot spune următoarele:
a) Poate fi un patogen cheie în dezvoltarea parodontitei
b) Inhibă imunitatea înnăscută de la nivelul parodonțiului
c) Susține și stabilizează restul florei microbiene asociate cu statusul de boală
d) Sintetizează un arsenal proteolitic important
e) Formează colonii maro deschis
Răspuns corect: A, B, C,D
Pagina 302
1572. Alți produși de metabolism ai Porphyromonas gingivalis sunt:

a) Acidul acetic
b) Acidul propionic
c) Acidul butiric
d) Acidul folic
e) Acidul salicilic
Pagina 303
1573. Proteazele bacteriene:

a) Pot degrada structuri proteice ale parodoțiului
b) Pot degrada elastină
c) Nu pot degrada colagenul
d) Pot degrada doar elastina și fibronectina
e) Nu pot degrada structurile proteice
Răspuns corect: A, B
Pagina 303
1574. Despre Aggregatibacter actinomycetemcomitans urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:
a) Persoanele purtatoare de A.a. au un risc mai mare de a dezvolta parodontita agresiva
localizata
b) Pierderea de atasament este corelata strict cu prezenta patogenilor parodontali,
printre care si A.a
c) Nivelele de A.a. in placa subgingivala cresc cu un an inainte de aparitia semnelor
clinice de boala
d) Nivelele de A.a. in placa supragingivala cresc cu un an inainte de aparitia semnelor
clinice de boala
e) Cresterea nivelului de A.a inainte de aparitia semnelor clinice este importanta in
preventia aparitiei bolii parodontale
Raspuns corect: A C E
Pagina: 303
1575. Despre Porphyromonas gingivalis, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) Este gram-pozitiv
b) Este gram-negativ
c) Este un coco-bacil
d) Este o spirocheta
e) Este aerob
Raspuns corect: B C
Pagina: 302
1576. Printre factorii de virulenta ai bacteriilor subgingivale se numara:

a) Proteaze bacteriene
b) Fimbrii bacteriene
c) Lipopolizaharide
d) Elastaze
e) Incapacitatea de evitare a sistemului imun al organismului
Raspuns corect: A B C
Pagina: 302
1577. Pentru a evita sistemul imun al organismului, bacteriile parodonto-patogene se

folosesc de:
a) Sistemul proteolitic
b) Invazia tisulara
c) Polizaharide
d) Fimbrii
e) Capsula extracelulara
Raspuns corect: A B E
Pagina: 303
1578. Despre invazia tisulara sunt adevarate afirmatiile:

a) Bacteriile complexului rosu pot invada tesuturile epiteliale
b) Aggregatibacter actinomycetemcomitans nu poate invada tesuturile epiteliale
c) Porphyromonas gingivalis se gaseste in special in tesutul epitelial
d) Porphyromonas gingivalis se poate gasi si in tesutul conjunctiv in stadii avansate
e) Invadarea celulelor gazda nu asigura protectia bacteriilor fata de sistemul imun
Raspuns corect: A C D
Pagina: 303
1579. Lipopolizaharidele:
a) Se gasesc in membrana bacteriilor Gram-pozitive
b) Au doar componenta lipidica
c) Declanseaza un raspuns imun puternic
d) Declanseaza eliberarea mediatorilor proinflamatori
e) Interactioneaza cu receptorii celulelor imune
Raspuns imun: C D E
Pagina: 303
1580. Despre transmisia si translocarea bacteriilor subgingivale sunt adevarate urmatoarele:
a) transmisia patogenilor parodontali dintr-un locus in altul poate periclita rezultatele terapiei
parodontale
b) Aggregatibacter actinomycetemcomitans nu poate fi translocat prin intermediul sondei
parodontale dintr-un locus infectat intr-un locus neinfectat
c) transmiterea patogenilor parodontali de la o persoana la alta poate reprezenta in termeni
epidemiologici, o problema de transmitere a parodontitei
d) la pacientii cu edentatii partiale, dintii reprezinta un rezervor bacterian pentru colonizarea
regiunilor periimplantare
e) cantitatea totala de placa, independent de compozitia microbiana specifica a acesteia,
contribuie la tranzitia din starea de sanatate in starea de afectare parodontala (ipoteza
ecologica a placii)
Pagina: 304
1581. Perturbarea raspunsului imun al organismului la nivelul parodontiului poate fi

provocata de:
a) modificari ale echilibrului hormonal (graviditate)

b) declansarea unor boli autoimune
c) inflamatia locala care antreneaza la randul ei scaderea fluxului salivar
d) acumulari excesive de placa subgingivala
e) factori de mediu (fumat, alimentatie)
Raspuns corect: A C D E
Pagina: 304
1582. Compozitia placii in tranzitia de la sanatate la parodontita prezinta urmatoarele
modificari:
a) de la bacterii Gram-pozitive spre Gram-negative

b) de la bacili la coci
c) de la bacterii non-motile la specii motile
d) de la bacterii facultativ anaerobe la bacterii strict anaerobe
e) de la specii proteolitice la specii fermentative
Pagina: 304
1583. Despre citokinele implicate in distructia parodontala sunt false urmatoarele afirmatii:
a) citokinele se fixeaza pe receptorii celulelor tinta si inhiba un raspuns biologic (sinteza unei
anumite proteine)
b) sunt secretate de celule inflamatorii (neutrofile, macrofage, limfocite)
c) pe langa citokine cu efect proinflamator, exista si citokine care au efect antiinflamator
d) sunt secretate de celule constitutive ale parodontiului (fibroblaste, celule epiteliale)
e) citokinele inhiba sinteza metaloproteinazelor de catre fibroblaste si osteoclaste
Raspuns corect: A E
1584. Celulele locale cu un rol participant major la distructiei parodontale sunt reprezentate
de urmatoarele celule, cu exceptia:
a) neutrofile
b) macrofage
c) fibroblaste
d) osteoblaste
e) mastocite
Raspuns corect: D,E
Pagina 305
1585. Inflamatia cronica parodontala este carecterizata de:
a) clereance ineficient al neutrofilelor in conditiile unui numar excesiv de microorganisme

subgingivale
b) apoptoza timpurie a neutrofilelor si degranularea lor intra-tisulara
c) supra-productia de radicali liberi cu efect distructiv local, prin activare continua
d) inhibarea sintezei de mediatori proinflamatori (citokine)
e) faza de rezolutie (stingere) a inflamatiei este ineficienta
Pagina 305
1586. Din punct de vedere clinic, despre transmisia patogenilor parodontali dintr-un locus în
altul putem afirma următoarele:
a) Poate periclita rezultatele terapiei parodontale
b) A.a poate fi translocat prin intermediul sondei parodontale dintr-un locus infectat într-
unul neinfectat
c) Translocarea bacteriilor parodonto-patogene din zone subgingivale în zone periimplantare
sterile este rapidă
d) Translocarea bacteriilor subgingivale patogene depinde de statusul suprafeței pe care
bacteriile o întâlnesc
e) Patogenii parodontali nu pot fi translocați dintr-un locus în altul
Pagina 304
1587. La tranziția din starea de sănătate în starea de afectare parodontală, contribuie:

a) Cantitatea toatală de placă
b) Compoziția microbiană specifică plăcii
c) Cantitatea de placă supragingivală
d) Compoziția microbiană nespecifică a plăcii
e) Compoziția microbiană aerobă
Răspuns corect A, B
Pagina 304
1588. Inflamația cronică parodontală este caracterizată de:

a) Clearence ineficient al neutrofilelor
b) Producerea de leziuni parodontale
c) Supraproducția de radicali liberi cu efect distructiv local
d) Degranularea intra-tisulară a neutrofilelor
e) Citokinele, prin activare continuă, determină vindecarea parodonțiului
Răspuns corect A, B, C, D
Pagina 305
1589. Citokinele:
a) Sunt polipeptide secretate de celule
b) Sunt secretate de celule inflamatorii
c) Se fixează pe receptorii celulelor țintă
d) Declanșează un răspuns biologic
e) Nu sunt secretate de limfocite
Pagina 305
1590. Interleukina -1β cu rol esential in inflamatie si imunitate, este secretată de:
a) Macrofage
b) Limfocite B
c) Monocite
d) Limfocite T
e) Neutrofile
Raspuns corect: ACE

Pag 306
1591. Factorul de necroza tisulară(TNF-α), mediator cheie in patogeneza parodontitei ,are
următoarele
efecte:
a) crește activitatea neutrofilelor
b) stimulează sinteza metaloproteinelor
c) limitează reparația tisulara locală
d) inhibă producția de IL-1β și PGE2
e) inactivează osteoclastele
Răspuns corect: ABC
Pag 306
1592. Prostaglandina E2(PGE2), mediator lipidic cu efect proinflamator, determină:

a) Vasodilatație
b) Rezorbție osoasă osteoclastică
c) Sinteza crescută de metaloproteinenaze
d) Vasoconstricție
e) Stimulează reparația tisulară locală
Pag 306
1593. Primele faze ale formării pungii parodontale adevarărate sunt determinate de o
combinație de factori:
a) Detașarea celulelor epiteliale din zona coronară a epitelilui joncțional
b) Migrarea apicală a celulelor a epiteliului joncțional
c) Ingroșarea epiteliului joncțional
d) Inhibarea proliferării epiteliale
e) Scăderea distrucției colagenului in anumite zone subepiteliale
Răspuns corect: AB
Pag 307
1594. Distrucția osului alveolar este inițiată în următoarele condiții:

a) Creșterea concentrației mediatorilor proinflamatori în țesutul gingival
b) Activarea căilor efectoare ale rezorbției osoase
c) Persistența unei distanțe de 0,5-1 mm de țesut conjunctiv neinflamat
d) Se inițiează la o înalțime de min 2,5 mm intre os și depozitul bacterian subgingival
e) Se oprește la o înalțime de min 2,5 mm intre os și depozitul bacterian subgingival
Răspuns corect: ABCE
Pag: 307
1595. Factorii predispozanți locali ai bolii parodontale acționează asupra parodonțiului prin:
a) Microtraume ocazionale asupra dinților
b) Crearea de zone de retenție pentru placa bacteriană
c) Nerespectarea spațiului biologic prin marginile lucrarilor protetice și a obturațiilor
insereate profund
d) Forțe corepunzatoare ca amplitudine si direcție
e) Microtraume repetate asupra dinților
Răspuns corect: BCE
Pag:307
1596. Interleukina - 1β(IL-1β) are următoarele efecte:

a) Are rol în imunitatea adaptativă
b) Stimulează diferentțierea celulelor T helper
c) Are un efect sinergic cu prostaglandina E2
d) Stimulează celulele parodontale locale
e) Vasodilatație
Pagina 306
1597. Prostaglandina E2 determină:

a) Creșterea activității neutrofilelor
b) Apoptoza fibroblastelor
c) Vasodilatație
d) Resorbția osoasă osteoclastică
e) sinteza crescută de metaloproteinaze
Pagina 306
1598. Primele faze ale formării pungilor parodontale adevărate sunt determinate de o
combinație de factori:
a) Detașarea celulelor din zona cea mai apicală a epiteliului joncțional
b) Detașarea celulelor din zona cea mai coronară a epiteliului joncțional
c) Migrarea apicală în zona de distrugere a fibrelor de colagen, a celor mai apicale celule ale
epiteliului joncțional
d) Migrarea coronară în zona de distrugere a fibrelor de colagen, a celor mai apicale celule
ale epiteliului joncțional
e) Epiteliul pungii și cel de atașament se îngroașă
Răspuns corect: B, C
Pagina 307
1599. Despre Sistemul RANKL – osteoprotegerină putem afirma că:

a) Are un rol important în resorbția osului alveolar
b) Este un receptor de pe suprafața osteocitelor
c) Stimulează diferențierea osteoclastică
d) Stimulează activarea osteoclastică
e) Citokinele proinflamatorii scad expresia RANKL
Pagina 307
1600. După Hinrichs și Thumbigere- Math, 2019, acțiunea tartrului se exercită prin:
a) suport și menținere a plăcii bacteriene
b) îngreunarea curățirii artificiale și autocurățirii,accesului substanțelor dezinfectante la

suprafețele dentare și șanțul gingival
c) suport sau menținere a plăcii bacteriene

d) iritația mecanică a marginii gingivale
e) împiedicarea mecanică a marginii gingivale
Răspunsul corect: A B D
Pagina:308
1601. Conținutul organic din compoziția tartrului dentar este format din:
:
a) Componente proteice (5,9-8,2%)
b) Fosfat de calciu (76%)
c) Carbohidrați (1,9-9,1%)
d) Celule epiteliale descuamate
e) lipide (3%)
Răspunsul corect: A C D
Pagina:308
1602. Factorii predispozanți locali care acționează asupra parodonțiului prin microtraume
repetate asupra dinților sunt:
a) Croșete neadaptate ale protezelor mobilizabile

b) Obturații neadaptate în vecinătatea marginii gingivale
c) Obiceiuri vicioase
d) Migrări dentare
e) Lucrări protetice sau obturații înalte
Pagina: 308
1603. Conținutul anorganic al tartrului dentar supragingival cuprinde:
a)Fosfat de calciu 76%
b)Carbonat de calciu 3 %
c)Carbohidrați 1,9-9,1%
d)Dioxid de carbon 2%
e)Fosfat de magneziu 4%
Pagina:309
1604. Materia albă reprezintă un depozit:

a) de culoare albă
b) consistență tare
c) format din resturi alimentare fine
d) format din celule epiteliale descuamate
e) format din leucocite
Răspunsul corect: C D E
Pagina: 309
1605. După Hinrichs și Thumbigere- Math, 2019;Șurlin, 2015, anomalii dentare și dento-
maxilare considerate factori predispozanți pentru apariția inflamației parodontale sunt:
a) incongruența dento-alveolară cu spațiere
b) ocluzia adâncă acoperită
c) compresiunea de maxilar
d) incongruența dento-alveolară cu înghesuire
e) anomalii dentare de formă
Pagina: 309
1606. Acțiunea tartrului asupra parodontiului se exercită prin :

a) Suport pentru biofilmul parodontal
b) Menținerea plăcii bacteriene
c) Facilitarea curățirii artificiale și autocurățirii
d) Iritația mecanică a marginii gingivale
e) Împiedicarea accesului substanțelor dezinfectante la suprafețele dentare
Raspuns corect : A B D E
Pagina: 308
1607. Conținutul organic al tartrului dentar este format din:

a) Componente proteice
b) Lipide
c) Leucocite
d) Celule epiteliale descuamate
e) Oligopolizaharide
Raspuns corect : A B C D
Pagina: 308
1608. Anomaliile dentare și dento-maxilare actionează asupra parodonțiului astfel :

a) Incogruența dento-alveolară cu înghesuire – este însotită de fenomene de aplatizare a
papilelor interdentare
b) Incogruența dento-alveolară cu spațiere – favorizează retenția plăcii bacteriene, prin
deficitul de autocurățire și curățire artificială
c) Ocluzia adancă acoperită – frecvent, marginea incizală a incisivilor inferiori lezează direct
parodonțiul de pe fața palatinală a frontalilor superiori
d) Ocluzia deschisă - frecvent, marginea incizală a incisivilor inferiori lezează direct
e) Ectopiile – se conturează un parodonțiu fin cu tablă osoasă subțire de partea erupției
ectopice și o îngroșare a fibromucoasei de parte opusă
Raspuns corect : C E
Pagina : 309
1609. Anomaliile dentare si dento-maxilare actioneaza asupra parodontiului astfel :

a) Incogruența dento-alveolară cu înghesuire - favorizează retenția plăcii bacteriene, prin
deficitul de autocurățire și curățire artificială
b) Incogruența dento-alveolară cu spațiere - este insoțită de fenomene de aplatizare a
papilelor interdentare
c) Ocluzia adancă acoperită – frecvent, marginea incizală a incisivilor inferiori lezează direct
d) Ectopiile – se conturează un parodonțiu fin cu tablă osoasă subțire de partea erupției
ectopice și o îngroșare a fibromucoasei de parte opusă
e) Ocluzia deschisă - frecvent, marginea incizală a incisivilor inferiori lezează direct
Pagina: 309
1610. Printre cele mai frecvente iatrogenii care afectează parodonțiul se regăsesc
următoarele:
a) sigilarea dinților temporari

b) obturații ocluzale înalte ce duc la traumă ocluzală
c) coroane protetice cu margini neadaptate
d) albirea dentară
e) intrumentarea endodontică agresivă
Răspuns corect: b, c, e
Pagina: 310
1611. Coroanele protetice cu margini neadaptate care afectează parodonțiul pot fi:
a) prea înalte
b) prea lungi
c) cu prag
d) prea scurte
e) fără prag
Răspuns corect: a, b, d
Pagina: 310
1612. Obturațiile coronare neconforme care afectează parodonțiul pot fi:
a) ocluzale scurte
b) ocluzale înalte
c) pe fețele proximale, ce depășesc conturul marginal cu lezarea directă a parodonțiului
d) la colet, ce depășesc conturul marginal cu lezarea directă a parodonțiului
e) de compozit finisate
Răspuns corect: b, c, d
Pagina: 310
1613. Dintre factorii de risc considerați a avea un rol foarte important în progresia și evoluția
bolii parodontale, se numără:
a) placa bacteriană
b) fumatul
c) consumul crescut de glucide și zaharuri
d) diabetul
e) alcoolismul
Răspuns corect: b, d
Pagina: 311
1614. Diabetul în boala parodontală:
a) crește prevalența bolii parodontale

b) produce leziuni endo-parodontale
c) crește gradul de severitate al bolii parodontale
d) diminuează apărarea primară împotriva patogenilor parodontali
e) stimulează vindecarea precoce a leziunilor parodontale
Răspuns corect: a, c, d
Pagina: 311
1615. Pacienții cu diabet cu vârsta mai mare de 45 de ani și hemoglobina glicozilată mai
mare de 9%:
a) au o apărare primară împotriva patogenilor parodontali diminuată

b) au risc de 2,9 ori mai mare să dezvolte o parodontită severă
c) prezintă risc de mobilități severe ale dinților (gradul 2 și 3)
d) sunt mai predispuși la infecții
e) sunt afectate funcțiile PMN, a monocitelor și a macrofagelor
Răspuns corect: a, b, d, e
Pagina: 311
1616. Printre cele mai frecvente iatrogenii care afecteaza parodonțiul se numară :
a) Obturații neconforme
b) Coronanele protetice cu margini neadaptate
c) Instrumentare endodontică agresivă
d) Tratamente ortodontice conduse neadecvat
e) Șlefuitul dintilor la nivel supragingival
Raspuns corect: A B C D
Pagina: 310
1617. Intre factorii sistemici care predispun la apariția bolii parodontale, regăsim :
a) Modificari hormonale
b) Deficiențe imune
c) Boli hematologice
d) Boli endocrine
e) Trauma ocluzală
Pagina: 310
1618. Sunt considerați a avea un rol foarte important în progresia și evoluția bolii
parodontale, urmatorii factori de risc :
a) Fumatul
b) Leucemiile
c) Diabetul zaharat
d) Avitaminoze
e) Rahitismul
Raspuns corect : A C
Pagina 311
1619. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la diabet,ca factor de risc în apariția

parodontopatiilor :
a) Riscul de parodontită este crescut de două până la trei ori la persoanele cu diabet, în
comparație cu persoanele fără această boală sistemică
b) Riscul de parodontită este crescut de cinci până la șase ori la persoanele cu diabet, în
comparație cu persoanele fără această boală sistemică
c) Adulții cu vârstă mai mare de 45 de ani și diabet slab controlat, au un risc de 2,9 ori mai
mare sa dezvolte o parodontită severă
d) Pacienții cu diabet sunt mai puțin predispuși la infecții
e) Diabetul crește prevalența și gradul de severitate al bolii parodontale
Raspuns corect : A C E
Pagina 311
1620. Efectele pe termen lung ale fumatului la nivel sistemic sunt :

a) scăderea nivelului de antioxidanți
b) scăderea numărului total de leucocite ( în special a celulelor polimorfonucleare)
c) creșterea nivelului total al limfocitelor T, cu semnificație în bronhopneumopatia obstructivă
cronică indusă de fumat
d) scăderea sintezei proteinelor de fază acută la nivel pulmonar
e) creșterea sintezei de citokine proinflamatorii
Răspunsul corect: A,C,E

Pagina:312
1621. Potrivit Studiului Global privind Tutunul la Adulți ( GATS) din 2018, următoarele
afirmații sunt adevărate :
a) fumătorii consuma in medie 16,5 țigări pe zi
b) o treime din fumătorii români sunt adulti tineri, din grupa de vârsta 15-24 ani
c) mai mult de zece romani in vârsta de cel puțin 15 ani fumează mai puțin de 20 de țigări pe
zi
d) dintre fumătorii care au fost la medic in ultimele 12 luni, 80% au fost sfătuiți de către un
cadru medical sa renunțe la fumat
e) proporția celor cărora li s-a recomandat sa renunțe la fumat a fost maxima pt grupa de
vârstă 15-24 ani
Răspunsul corect: AB
Pagina:312
1622. . Referitor la efectele fumatului asupra bolilor parodontale, următoarele afirmații

sunt adevărate :
a) fumătorii prezintă mai multă inflamație gingivală decât nefumătorii
b) dezvoltarea inflamației ca răspuns la acumularea de placă este redusă la fumători
comparativ cu nefumătorii
c) Fumatul este considerat factor de risc major pentru creșterea prevalentei și severității
distracției parodontale
d) la pacienții fumători prin comparație cu nefumătorii, profunzimea pungilor, pierderea de
atașament și pierderea de os alveolar au prevalenta și severitate mai crescute
e) numărul de ani de fumat nu este un factor semnificativ în pierderea dinților
Răspunsul corect:BCD
Pagina:312
1623. Utilizarea tutunului fără ardere a fost asociata cu următoarele:

a) leucoplazia orală
b) parodontita agresiva generalizată
c) carcinoamele orale
d) formarea de carii de suprafață radiculara in treimea cervicala
e) creșterea numărului total de leucocite
Răspunsul corect:AC
Pagina:313
1624. Referitor la efectele fumatului asupra bolilor parodontale, următoarele afirmații sunt
adevărate :
a) interacțiunile gazda-bacterii întâlnite in parodontita cronica sunt alterate la fumători
b) nu s-au observat diferențe semnificative in densitatea vasculara a gingiei sănătoase între
fumători și nefumători
c) răspunsul microcirculația la acumularea de placa pare sa fie alterat la fumători comparativ
cu nefumătorii
d) sângerarea la sondare și vasele sanguine de la nivel gingivale sunt mai reduse la
nefumători
e) valorile temperaturii subgingivale sunt mai scăzute la nefumători
Răspunsul corect:ABC
Pagina:313
1625. Referitor la efectele fumatului asupra bolilor parodontale, următoarele afirmații sunt
adevărate :
a) revenirea de la vasoconstrictia provocată de administrarea anestezicelor durează mai mult

la nefumători
b) castigul de atasament clinic ca rezultat al SRP este mai redus la fumători
c) creșterea numărului și virulentei organismelor patogene la nefumători
d) nefumătorii au o probabilitate de 6 ori mai mare fata de fumători de a prezenta pierdere
de atașament
e) fumătorii tind să prezinte o deteriorare parodontale mai mare după tratament
Răspunsul corect: BE
Pagina:313
1626. Efectele pe termen lung ale fumatului la nivel sistemic sunt :

a) Crearea unui dezechilibru al oxidantilor- antioxidantilor plasmatici și producerea unui nivel
înalt de stres oxidativ la fumători
b) Creșterea numărului total de leucocite
c) Creșterea nivelului total de limfocite T
d) Creșterea sintezei de citokine proinflamatorii
e) Scăderea sintezei de citokine proinflamatorii
Raspuns coresct : A B C D
Pagina 312
1627. Afirmațiile corecte cu privire la efectele fumatului asupra boli parodontale sunt :
a) Fumătorii prezintă mai puțină inflamație gingivală decât nefumătorii
b) Fumătorii prezintă mai multă inflamație gingivală decât nefumătorii
c) Fumatul este un factor de risc major pentru creșterea prevalenței și a severității distrucției
parodontale
d) Fumătorii adulți în vârstă, au probabilitate de aproape 3 ori mai mare de a avea boală
parodontală severă
e) Adulții tineri care fumează au o probabilitate de 3,8 ori mai mare de a avea parodontită
față de nefumători
Raspuns corect : A C D E
Pagina 312
1628. Efectele fumatului asupra bolilor parodontale sunt :

a) Fumătorii prezintă mai puțină inflamație gingivala decat nefumatorii
b) Raspunsul microcirculatiei la acumularea de placă pare să fie mai alterat la fumători ;
c) Fumătorii prezintă mai multă inflamație gingivală decât nefumătorii
d) Fumătorii prezintă un grad de inflamatiei gingivală asemanatoare cu cea întalnită la
nefumători
e) În zona de contact cu produsul de tutun, se întalnesc recesii gingivale și o pierdere de
atașament localizată
Raspuns corect : A B E
Pagina 313
1629. Efectele fumatului asupra raspunsului la terapia parodontală sunt :

a) Reducerea adâncimii pungilor parodontale prin terapia inițială este mai eficienta la
nefumători decât la fumători
b) Caștigul de atașament ca rezultat al SRP este este mai redus la nefumători față de
fumători
c) Efectele dăunătoare ale fumatului asupra rezultatelor terapiei parodontale par sa fie de
lungă durată și independente de frecvența terapiei de menținere
d) Efectele fumatului nu afectează pe termen lung remiterea pungilor parodontale
e) Mulți dintre pacientii fumători tind sa prezinte o deteriorare parodontală mai mare după
tratament, față de nefumtori
Pagina 313
1630. Bolile bine documentate, influențate de inflamația parodontală sunt:

a) Diabetul zaharat
c) Greutatea prea mare a nou-născuților la naștere
d) Naștere prematură
e) Preeclampsia
Răspuns corect: abde
Pagina: 319
1631. Microorganismele subgingivale, la pacienții cu parodontite, furnizează organismului

gazdă:
a) O provocare bacteriană, gram negativă
b) Răspuns imuno-inflamator important
c) O provocare bacteriană, gram pozitivă
d) Ulcerații
e) Zone discontinue
Răspuns corect: abde
Pagina: 319
1632. Influența bolii parodontale asupra unor afecțiuni precum:

a) Boală renală cronică
b) Unele forme de cancer
c) Poliartrita reumatoidă
d) Bolile hepatice
e) Bolile cardiovasculare
Răspuns corect: abcd
Pagina: 319
1633. Terapia parodontală:

a) Rezultatele pot varia de la un pacient la altul
b) Poate să producă o îmbunătățire pe termen scurt a nivelului glicemic la pacienții
diabetici cu forme severe
c) Ameliorează statusul parodontal atât al pacienților cu diabet de tip 1, cât și cu tip 2
d) Are un efect mai mare asupra controlului glicemic la pacienții cu diabet tip 1
e) Pacienți pot răspunde în mod individual diferit
Răspuns:abde
Pagina: 320
1634. Tetraciclinele:
a) Suprimă procesul de glicare proteică
b) Scade activitatea unor enzime de degradare tisulară
c) Contribuie la obținerea unor îmbunătățiri ale controlului glicemic din diabet
d) Reduce inflamația gingivală
e) Reduce pungiile parodontale
Răspuns: abc
Pagina: 320
1635. Infecțiile parodontale:

a) Rezistență celulară la insulină
b) Control glicemic slab
c) Agresiunea bacteriilor parodonto-patogene și a produșilor acestora, duce la o
stimulare a răspunsului imuno-inflamator
d) Creșterea nivelurilor serice ale IL-1β, TNF- α, și IL-6
e) Control glicemic ridicat
Răspuns: abcd
Pagina: 320
1636. Bolile influențate de infecția parodontală sunt :

a) Diabetul zaharat
c) Nașterea prematură
d) Bronhopneumopatia cronică
e) Leucemia
Pagina: 319
1637. Infecția parodontală și Diabetul zaharat:
a) Incidența diabetului tip 2 este mai mare la pacienții cu boală parodontală
b) Incidența diabetului tip 1 este mai mare la pacienții cu boală parodontală
c) La pacienții ce au beneficiat de tratament antibiotic sistemic în timpul terapiei
parodontale, s-a constatat o îmbunatațire semnificativă a controlului glicemiei
d) La pacienții cu diabet tip 2, formele severe de parodontite au fost asociate cu o inrăutațire
semnificativă a gradului de control al nivelului glicemiei
e) La pacienții diabetici, terapia parodontală are efecte negative asupra controlului glicemiei
Raspuns corect : A C D
Pagina 319
1638. Alegeți afirmațiile adevarate cu privire la Terapia parodontală în cazul pacienților

diabetici :
a) Ameliorează statusul parodontal al pacientilor cu diabet tip 1
b) Ameliorează statusul parodontal al pacientilor cu diabet tip 2
c) Are un efect mai redus asupra controlului glicemiei la pacienții cu diabet tip 1
d) Are un efect mai bun asupra controlului glicemiei la pacienții cu diabet tip 2
e) Are un efect mai bun asupra controlului glicemiei la pacienții cu diabet tip 1
Pagina 320
1639. Antibioticele administrate sistemic în terapia parodontală la pacienții diabetici:

a) Ar putea elimina bacterii reziduale din urma detartrajului și a planărilor radiculare
b) Diminuează agresiunea bacteriana asupra organismului gazdă
c) Tetraciclinele sunt cunoscute a asuprima procesul de glicare proteică
d) Tetraciclinele sunt cunoscute în a scădea activitatea unor enzime de degradare tisulară
e) Tetraciclinele sunt cunoscute în a crește activitatea unor enzime de degradare tisulară
Pagina 320
1640. Proteina C reactiva ( CRP ):

a) Scade în atacul vascular cerebral
b) Scade în infarctul miocardic
c) Are rol în evaluarea riscului pentru evenimente cardiovasculare
d) Împiedică monocitele și macrofagele să producă factori tisulari
e) Stimulează cascada sistemului complement
Răspuns corect: CE
Pag.321
1641. Factorii de risc comuni ai infecției parodontale si ai bolii arteriale coronariene sunt:
a) Poluarea
b) Fumatul
c) Statusul socio-economic crescut
d) Statusul socio-economic scăzut
e) Diabetul

Pag.321
1642. Precizați răspunsul corect referitor la infecția parodontală și boala arterială

coronariană:
a) Ambele sunt corelate cu un anumit stil de viață
b) Pacienții cu igienă orală precară au prezentat risc dublu de producere a bolii
arteriale coronariene
c) Pacienții cu nivel mai crescut de resorbție a osului alveolar și a pierderii de
atașament gingival au risc scăzut de boală coronariană
d) Împart numeroși factori de risc comuni
e) Statusul socio-economic scăzut nu reprezintă factor de risc comun
Răspuns corect: ABD

Pag.321
1643. La pacienții cu boală parodontală :

a) Nivelul de fibrinogen este adesea scăzut
b) Nivelul leucocitelor este adesea crescut
c) Pacienții cu o igienă orală slabă pot prezenta creșteri semnificative ale factorului
de coagulare VIII/von Willebrand
d) Infecția parodontală poate produce o creștere a vâscozității sanguine
e) Nivelul de fibrinogen este adesea crescut
Răspuns corect: BCDE

Pag.322
1644. Pacienții cu infarct miocardic prezintă un status semnificativ mai înrăutățit al sănătății
orale, precum:
a) Astenie
b) Leziuni periapicale
c) Parodontite
d) Hiperglicemie
e) Pericoronarite

Pag.322
1645. Referitor la infecția parodontală și infarctul miocardic, precizați răspunsul corect :
a) Parodontita crește riscul apariției unor boli cardiovasculare

b) Severitatea parodontitei se asociază semnificativ cu infarctul miocardic la pacienți
cu vârsta între 35-60 ani
c) Severitatea parodontitei se asociază semnificativ cu infarctul miocardic la pacienți
d) Severitatea parodontitei se asociază semnificativ cu infarctul miocardic la pacienți
e) Vârsta nu influențează severitatea parodontitei asociată cu infarctul miocardic
Răspuns corect: AD
Pag.322
1646. În ceea ce privește markerii inflamatori utilizați în evaluarea riscului pentru
evenimente cardiovasculare, este adevarat că:
a) CRP determină monocitele și macrofagele să producă factori tisulari
b) Nivelurile crescute de fribrinogen cresc coagulabilitatea sângelui
c) CRP stimuleazâ cascada sistemului complement
d) Nivelurile crescute de fibrinogen scad coagulabilitatea sângelui
e) CRP inhibâ cascada sistemului completemnt
Pagina 321
1647. La pacienții cu parodontite cronice, dupa efectuarea detartrajului și a planărilor

radiculare, se vor reduce nivelurile serice ale :
a) IL-6
b) CRP
c) TNF-
d) Prostaglandinele
e) IL-1
Pagina: 321
1648. Următoarele afirmații despre pacienții cu afectare parodontală sunt corecte:

a) Există un risc semnificativ crescut de angină pectorală sau deces
b) Nivelul fibrinogenului si al leucocitelor sunt adesea crescute la acești pacienți
c) Infecția parodontală poate produce creșterea vâscozității sanguine
d) Activități zilnice (periaj dentar) obișnuite pot provoca bacteriemii cu patogeni orali
e) Riscul de apariție a bacteriemiei este mai scazut după periajul dentar
Raspuns corect: ABCD
Pagina: 322
1649. Riscul crescut de infarct miocardic:

a) A fost observat îndeosebi în cadrul pacienților sub 65 ani, cu boală parodontală
b) Nu e asociat cu boala parodontală
c) Se asociază seminificativ cu severitatea parodontitei la pacienții între 40-60 ani
d) A fost observat îndeosebi în cadrul pacienților peste 65 ani, cu boală parodontală
e) Nu se asociază cu severitatea parodontitei
Raspuns corect: AC
Pagina: 322
1650. Următoarele afirmații cu privire la ateroscleroză sunt adevărate:
a) reprezintă o îngroșare a tunicii intime arteriale
b) reprezintă învelișul cel mai superficial ce acoperă lumenul vascular
c) reprezintă învelișul cel mai profund ce acoperă lumenul vascular
d) stratul mai gros ce este subiacent intimei
e) stratul mai subțire ce este subiacent intimei
Răspunsul corect: a, c, d
Pagina: 323
1651. Formarea plăcilor aterosclerotice sunt precedate de:
a) leziuni ale endotliului vascular

b) leziuni ale endoteliului capilar
c) leziuni ale endoteliului corneean
d) duce la dezvoltarea unui răspuns inflamator
e) nu duce la dezvoltarea unui răspuns inflamator
Răspunsul corect: a, d
Pagina: 323
1652. Leziunile endoteliului vascular pot fi produse de:
a) microorganisme (ce se regăsesc intravascular)

b) produși toxici ai microorganismelor
c) de natură chimică ( apărute adesea în urma fumatului)
d) de natură fizică din cauza presiunii crescute ce apasă pe pereții vasculari în timpul
episoadelor HTA
e) de natură mecanică din cauza presiunii crescute ce apasă pe pereții vasculari în
timpul episoadelor HTA.
Răspunsul corect: a, b, c, e
Pagina: 323
1653. Diagnosticul parodontal trebuie să determine:
a) prezența bolii parodontale

b) prezența bolii gingivale
c) să identifice forma de îmbolnăvire
d) severitatea
e) extinderea bolii gingivale
Răspunsul corect: a, c, d
Pagina: 326
1654. Diagnosticul parodontal se pune pe baza:
a) anamnezei
b) statusul medical general
c) examenului clinic
d) istoricul afecțiunilor generale
e) diferitelor investigații paraclinice
Răspunsul corect: a, c, e
Pagina: 326
1655. Anamneza include date despre:

a) statusul medical general al pacientului
b) istoricul afecțiunilor generale și locale
c) motivul prezentării
d) anamneza
e) examenul clinic
Răspunsul corect: a, b, c
Pagina: 326
1656. Din anamneză se înregistrează următoarele date:

a) prezența afecțiunilor generale cum ar fi: diabet, boli cardiovasculare, hematologice,
endocrine, infecțioase
b) se notează posibilele alergii la medicamente, alimente, materiale dentare
c) se obține, un istoric familial al bolilor sistmice, dar și al bolii parodontale, precum și
date despre existența unui tratament parodontal în antecedente
d) se notează și istoricul de tratament ortodontic sau prezența unui aparat ortodontic
în cavitatea orală
e) nu se notează posibilele alergii la medicamente, alimente și materiale dentare
Răspunsul corect: a, b, c, d
Pagina: 326
1657. Infecția parodontală și ateroscleroza:

a) Formarea plăcilor aterosclerotice este precedată de leziuni ale endoteliului
b) Leziunile endoteliului pot fi produse de microorganisme sau produșii toxici ai acestora
c) Infecția parodontală ar putea contribui la procesele aterosclerotice
d) Nu modifică mecanismele de coagulare
e) Nu sunt corelate
Pagina: 323
1658. Diagnosticul parodontal trebuie să determine:

a) Prezența bolii
b) Forma de îmbolnăvire
c) Vârsta pacientului
d) Severitatea bolii parodontale
e) Extinderea bolii parodontale
Răspuns corect: ABDE
Pagina: 326
1659. Examenul extraoral presupune:

a) Examenul ATM
b) Examenul radiografic
c) Examenul musculaturii
d) Examenul parodontiului
e) Examenul ganglionilor
Răspuns corect: ACE
Pagina: 326
1660. Inspectia parodontiului presupune:
a) inspectia gingiei
b) evaluarea clinica a pierderii ososase, folosind o sonda parodontala
c) inspectia tartrului si a placii bacteriene
d) examinarea tactila a furcatiilor
e) evaluarea culorii, precum si aspectul marginii gingivale si a papilelor
Raspuns corect: a,c,e
Pagina: 327
1661. Palparea parodontiului presupune:
a) examinarea cu o sonda a punctelor de contact

b) inspectia depunerior de tartru supragingival
c) inregistrarea mobilitatii dentare
d) palparea santului gingival cu sonda
e) examinarea tactila a furcatiilor cu sonda Nabers
Raspuns corect:a,c,d,e
Pagina: 327
1662. In cadrul examenului clinic parodontal, se mai determina:
a) prezenta halitozei
b) prezenta problemelor odontale
c) frecventa vizitelor la specialist
d) prezenta migrarilor dentare
e) prezenta traumei ocluzale
Raspuns corect: d,e

Pagina: 327
1663. Investigatiile care ajuta la stabilirea diagnosticului de sunt:
a) modelele de studiu
b) radiografiile (panoramica sau CBCT)
c) testele salivare
d) fotografiile
e) teste de laborator
Raspuns corect: a,b,d,e

Pagina: 327-328
1664. Inspecția (examinarea vizuală) parodonțiului presupune:
a) Inspecția tartrului și plăcii bacteriene
b) Inspecția unităților dentare
c) Prezența plăcii bacteriene pe fețele vestibulare arată un deficit evident de igienizare
d) Inspecția gingiei
e) Palparea mucoasei orale
Răspuns corect: ACD
Pagina: 327
1665. Palparea (examinarea tactilă) parodonțiului presupune:

a) Palparea marginii gingivale cu degetul
b) Examinarea tactilă a furcațiilor cu sonda dentară
c) Examinarea tactilă a furcațiilor cu sonda Nabers
d) Înregistrarea mobilității dentare
e) Palparea marginii gingivale și a șanțului gingival cu sonda parodontală
Pagina: 327
1666. Următoarele afirmații despre investigațiile ce ajută la stabilirea diagnosticului sunt

adevarate:
a) Radiografia furnizează informații despre extinderea resorbției osoase
b) Fotografia se realizează doar la finalul tratamentului pentru a motiva pacientul
c) Testele de laborator sunt indicate în cazul pacienților cu boli sistemice
d) Fotografia înregistrează și păstrează aspectul general bidimensional al cavității orale și al
parodonțiului superficial
e) Modelele de studiu înregistrează și păstrează imaginea bidimensioanlă a arcadelor
dentare
Pagina: 327-328
1667. Gingivita simpla reprezinta o

inflamatie cronica de cauza microbiana a:
a)papilei
b)marginii gingivale libere
c)gingiei fixe keratinizate
d)mucoasei jugale
e) gingiei fixe nekeratinizate
Răspunsul corect: A B C
Pagina:330
1668. Simtomele subiective ale gingivitei

simple include:
a)dureri discrete la periaj sau in timpul masticatiei
b)dureri acute la palpare cu sonda
c)usor prurit gingival
d)disfagie
e)senzatie de usturime
Pagina: 330
1669. Sangerarea gingivala este principalul
semn clinic obiectiv in gingivita simpla si
poate fi declansata de:
a)periaj dentar
b)explorarea cu sonda
c)masticatie
d)succiune
e)fumat
Pagina:330
1670. Evoluția, severitatea și extinderea gingivitei depind de:

a) Factori de risc locali: fumatul, medicație, dezechilibre hormonale
b) Factori de risc sistemici: xerostomie
c) Patologii sistemice asociate
d) Dezechilibre hormonale: pubertate, sarcină, contraceptive
e) Factori de retenție a biofilmului plăcii bacteriene
Răspuns corect: CDE
Pagina: 330
1671. Gingivita indusă de placa bacteriană:

a) Este o leziune inflamatorie
b) Apare în urma interacțiunii dintre biofilmul plăcii și raspunul imun al gazdei
c) Alterarea patologică se extinde la țesuturile de susținere ale dintelui
d) Este ireversibilă
e) Este o leziune necrozantă
Răspuns corect: AB
Pagina: 330
1672. Simptomatologia obiectivă în gingivita indusă de placa bacteriană:

a) Sângerarea gingivală este unul din semnele precoce ale inflamației gingivale
b) Sângerarea gingivală nu precede niciodată modificările de culoare ale gingiei
c) Culoarea roșie deschisă a gingiei este datorată hiperemiei pasive a vaselor din corion
d) Epiteliul joncțional nu este desprins de pe suprafața dintelui
e) Suprafața gingiei își pierde aspectul de “gravură punctată”
Răspuns corect: ADE
Pagina: 331
1673. Gingivita simplă de cauză microbiană, care acționează un timp mai îndelungat, poate
deveni hiperplazică în condițiile unor factori favorizanți:
a) Cavități carioase aproximale sau de colet
b) Obturații în exces, la distanță de gingie
c) Contact traumatic între croșete și gingie
d) Obturații cu suprafața netedă, retentivă în vecinătatea gingiei
e) Contact traumatic și retentiv în raport cu gingia al unor aparate ortodontice sau
chirurgicale
Pagina: 331
1674. Manifestări care apar uneori cu câteva zile înaintea ciclului menstrual, pot fi:
a) Egresia molarilor
b) Sângerare gingivală
c) Senzaţie de tensiune şi chiar uşoară tumefacţie gingivală
d) Sensibilitate dentară
e) Uşoară creştere a mobilitaţii dentare fiziologice
Raspunsul corect: b, c, e
Pagina 332
1675. Principalele semne de îmbolnăvire gingivală în sarcină sunt:

a) Sângerare
b) Mărirea de volum
c) Gingia este tumefiată, netedă sau boselată, lucioasă
d) Dureri ale muşchilor masticatori
e) Pot apărea pungi parodontale adevărate
Raspunsul corect: a, b, c, e
Pagina 332
1676. Simptomatologia subiectivă a gingivitei şi gingivostomatitei de menopauză:

a) Senzaţie de uscăciune şi de arsură la nivelul mucoasei gingivale şi orale
b) Senzaţie anormală de gust: acru, sărat
c) Senzaţii dureroase la contactul cu alimente şi băuturi reci sau fierbinţi
d) Senzaţie normală de gust: dulce, sărat
e) Senzaţie placută la contactul cu alimente fierbinţi
Raspunsul corect: a, b, c
Pagina 332
1677. Manifestările de gingivită din cursul ciclului menstrual (catmenială):

a) Pot fi puse pe seama unor modificări hormonale sau ca semn al un disfuncții ovariene
b) Apar la câteva zile după ciclul menstrual
c) Senzație de tensiune și chiar ușoară tumefacție gingivală
d) Sângerare gingivală
e) Creștere accentuată a mobilității dentare fiziologice
Pagina: 332
1678. Gingivita de sarcină:

a) Sarcina, prin ea însăși, produce gingivită datorită modificărilor hormonale
b) În lichidul șanțului gingival s-a remarcat o creștere importantă a speciilor aerobe
Prevotella intermedia și Porphyromonas gingivalis
c) Hormonii steroizi acționează ca factori de proliferare asupra speciilor anaerobe
d) Uneori, hiperplazia gingivală are aspect tumoral, fiind denumită “tumora de sarcină”
e) Mobilitatea patologică este frecvent de gradul 3
Răspuns corect: CD
Pagina: 332
1679. Gingivita de diabet:

a) Poate favoriza un răspuns modificat de apărare din partea gazdei față de placa bacteriană
b) Dintre principalele microorganisem din șanțul gingival: specii de Streptococ și Actinomyces
c) Apare meiopragie (fragilitate) capilară și suferințe vasculare arteriale și venoase
d) Apare lărgirea lumenului capilarelor și arteriolelor
e) Modificările tisulare indică o nutriție deficitară a epiteliului și a corionului subiacent
Răspuns corect: ABCE
Pagina: 333
1680. Principalele microorganisme din șanțul gingival:

a) Specii de Stafilococ
b) Specii de Actinomyces
c) Veionella parvula
d) Fusobacterium
e) Specii de Streptococ
Pagina: 333
1681. Simptomatologia obiectivă în gingivita și gingivostomatita de menopauză este

reprezentată de:
a) Mucoasa gingivală și orală au aspect lucios, de culoare mov-violaceu
b) Mucoasa gingivală și orală au aspect uscat, neted, de culoare palidă
c) Culoare devine uneori mai roșie, atunci când gingia sângerează ușor
d) Senzație de uscăciune și arsură la nivelul mucoasei gingivale și orale
e) Senzații anormale de gust
Răspuns corect: BC
Pagina: 333
1682. Gingivita din diabet poate prezenta:

a) Hiperplazie generalizată
b) Polipi gingivali pediculați sau sesili
c) Uneori, hiperplazie cu aspect tumoral, fiind denumită “tumoră de sarcină”
d) Frecvente ulcerații
e) Frecvente pungi false

Pagina: 333
1683. La nivel gingival, diabetul duce la:

a) Subțierea membranei bazale dintre epiteliu și corion
b) Modificări vasculare și ale formațiunilor nervoase
c) Dereglarea metabolismului local și acumularea de compuși intermediari, cu acțiune
toxică
d) Îngroșarea membranei bazale dintre epiteliu și corion
e) Reducerea lumenului capilarelor și arteriolelor

Pagina: 333
1684. Simtomatologia în gingivita hiperplazică din leucemie se caracterizează prin:

a) gingivoragii tardive care se datorează trombocitopeniei leucemice
b) ulcerații gingivale
c) gingia are culoare roz-roșu
d) frecventă hiperplazie gingivală
e) peteșii leucemice
Răspuns corect: B,D,E
Pagina: 334
1685. În etiologia gingivitei și gingivostomatitei ulcero necrotice apar
urmatoarele :
a) Prevottela intermedia
b) Capnocytophaga
c) Treponema Denticola
d) Fusobacterium Nucleatum
e) Porphyromonas Gingivalis
Răspuns corect: A,C,D,E
Pagina: 334
1686. Caracteristici ale simptomatologiei gingivitei hiperplazice în hipovitaminoza C sunt :
a)halena
b)stare alterată
c)pungi false
d)mobilitate patologică prin edem
e)hiperplazie gingivală
Pagina: 334
1687. Simptomatologia gingivitei hiperplazice din leucemie poate fi :
a)ulceraţii la nivelul planseului bucal
b)hiperplazia gingivală frecventă, cu caracter extensiv
c)gingia are culoare roz-coral

d)ulceraţii în zona mucoasei jugale în dreptul planului de ocluzie
e)gingia are culoare roşie-violacee, cianotică
Răspunsul corect: B D E
Pagina: 334
1688. Factorii favorizanţi ai gingivitei şi stomatitei acute ulcero-necrotice sunt :
a)igiena bucală incorectă, absentă
b)deficitul vitaminelor K, E
c)boli generale cronice caşectizante : sifilis, tumori maligne, leucemii, anemii
d)factori psihosomatici : nevroze anxioase, depresie
e)defictul vitaminelor C, B1, B2
Răspunsul corect:A C D E
Pagina: 334
1689. Care sunt răspunsurile corecte referitoare la simptomele subiective ale gingivitei şi
gingivostomatitei acute ulcero-necrotice ?
a)accentuarea durerilor la contactul cu alimentele fierbinţi
b)dureri intense la atingerea gingiei
c)prezenţa halenei intense
d)senzaţia de gust dulce-acrişor
e)dureri spontane iradiate in lobul parietal
Pagina: 335
1690. Principalele medicamente implicate in hiperplaziile gingivale sunt :

a)hidantoina anticonvulsivante
b)antagonişti de calciu medicaţie cardiovasculară
c)ciclosporinele imunosupresoare
d)statinele inhibitoare ale producţiei de colesterol
e)cefalosporinele antimicrobiene
Pagina: 335
1691. Hiperplazia hidantoinică se caracterizează prin :
a)Hiperplazia este localizată mai mult vestibular, dar şi oral
b)la început hiperplazia este de forma unor mărgele ale papilelor interdentare
c)în stadii avansate hiperplazia gingivală se măreste
d)hiperplazia fără inflamaţie supraadăugată are aspect lobulat
e)hiperplazia nu se remite după întreruperea tratamentului
Răspunsul corect:A B C D
Pagina: 335
1692. Simptomatologia obiectivă caracteristică gingivitei acute ulcero-

necrotice:
a) dureri intense la atingerea papilei
b) senzatia de gust metalic alterat
c) halenă intensă
d) ulcerații acoperite de un depozit pseudomembranos
e) rigiditatea feței
Răspuns corect: D,E
Pagina: 335
1693. Simptomatologia în hiperplazia gingivală hindantoinică:
a) zona de gingie fixă este de obicei cea mai hiperplazică
b) hiperplazia fara inflamație supraadaugată are aspect are aspect papulomatos
c) la început hiperplazia este de dimensiuni mici de forma unor mărgele
d) hiperplazia este de consistență fermă
e) hiperplazia este localizată mai mult oral
Răspuns corect: C,D
Pagina 335
1694. Hiperplazia gingivală la antagoniști de calciu prezintă următoarele aspecte

clinice:
a) gingia hiperplazică este decolabilă de coroana dintelui
b) consistența gingiei la început este laxă
c) are caracter general
d) izat și predominand vestibular și oral
e) culoarea gingiei este roz-roșu
f) volumul hiperplaziei variază în funcție de perioada de timp în care a fost administrat
medicamentul și doza acestuia
Răspuns corect: A,C,E
Pag 336
1695. Simptomatologia hiperplaziei gingivale la ciclosporine:

a) gingia este de culoare roz
b) de consistență fermă
c) gingia este de culoare roșie-violacee
d) tendință mărită de sângerare care provine din supraadăugarea inflamației septice
bacteriene
e) de consistență laxă
Răspuns corect: A,B
Pagina 336
1696. Printre consecințele terapeutice ale antagoniștilor de calciu se numară:
a)inhibarea contracției miocardului

b)accelerarea funcției miocardului
c)contracția mușchilor netezi vasculari
d)efect vasodilatator
e)efect antianginos
Răspuns corect: A D E
pag 336
1697. In cadrul hiperplaziei gingivale cauzată de tratamentul cu antagoniști de calciu,sunt

prezente urmatoarele aspecte clinice:
a)are caracter localizat si predomină vestibular și in zonele interdentare

b)volumul hiperplaziei gingivale este variabil
c)culoarea gingiei hiperplazice variaza de la rosu congestiv până la roșu inchis
d)consistența gingiei este la inceput fermă ,dar se reduce odată cu creșterea in
volum,devenind moale
e)gingia hiperplazică este,in general,atașată de coroana dentară
Răspuns corect: B C D
pag 336
1698. Despre gingivata alergică,sunt adevarate urmatoarele afirmații:
a)prezintă in corion un bogat infiltrat plasmocitar

b)prezintă in corion un bogat infiltrat leucocitar
c)simptomele includ gingia de culoare roz pal
d)se poate produce printr-o reacție alergică la unele componente din pastele de dinți
e)se poate produce printr-o reacție alergică la unele componente din guma de mestecat
Răspuns corect: A D E
pag 336
1699. Gingivitele descuamative pot apărea în următoarele circumstanțe:
a) sarcină
b) sifilis
c) pemfigus vulgar
d) tuberculoză
e) lichen plan vezicular
Răspuns corect: B,C,D,E
Pagina 337
1700. Simptomatologia în gingivostomatita herpetică:

a) veziculele apar pe gingie,mucoasa buzelor, valul palatin
b) veziculele sunt urmate de o ulcerație confluentă
c) apare limfadenopatia
d) ucerațiile se pot suprainfecta devenind dureroase
e) starea generală este alterată
Răspuns corect: A,B,D,E
Pagina 337
1701. Condițiile favorizante ale transformării Candidei albicans dintru-un microorganism

nepatogen într-unul agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt, cu excepția:
A. Consumul de antibiotice în doze mici
B. Consumul de antibiotice în doze mari
C. Consumul de antibiotice timp de săptămâni și luni
D. Consumul de antibiotice timp de maxim o săptămână
E. Consumul de antibiotice timp de 5 zile
Răspuns corect: A,D,E

Pag.339
1702. În gingivita și gingivostomatita de cauză micotică, la nivelul gingiei, simptomatologia

subiectivă este:
A. Senzații dureroase la atingere
B. Senzații dureroase în contactul cu alimente cu pH acid
C. Senzații dureroase în contactul cu alimente cu pH alcalin
D. Senzații dureroase în contactul cu condimente
E. Senzații dureroase în masticație

Pag.339
1703. La nivelul mucoasei bucale și implicit la nivelul gingiei, apare urmatoarea

simptomatologie:
A. Fisuri dureroase
B. Dificultatea de a purta proteze mobile
C. Senzațiile dureroase in masticație nu sunt parte din simptomatologia subiectivă
D. La copii, leziunile candidozice sunt dispuse pe fața dorsală a limbii
E. La adulți, leziunile candidozice nu îmbracă niciodată forme de fisuri și ulcerații ale
comisurii buzelor
Răspuns corect: ABD

Pag.339
1704. Atât parodontita cronică cât și parodontita agresivă sunt caracterizate de prezența
următoarelor semne comune :
A. Pierdere clinică de atașament proximal, la minim doi dinți non-adiacenți
B. Pierdere clinică de atașament proximal, la maxim doi dinți non-adiacenți
C. Pierdere clinică de atașament proximal,la minim doi dinți adiacenți
D. Inflamație gingivală
E. Pierdere radiografică de os care apare în majoritatea formelor de parodontită
Răspuns corect: ADE

Pag.341
1705. Următoarele caracteristici se regăsesc la pacienții cu parodontită agresivă:
A. Pacient cu diabet zaharat
B. Pacient clinic sănătos
C. Rată moderată de progresie
D. Rată rapidă de progresie
E. Agregarea familială a persoanelor bolnave

Pag.341
1706. Parodontita cronică poate fi ulterior subclasificată după extindere și după severitate,
pe baza următoarelor caracteristici specifice:
A. Forma localizată < 30% dinți implicați
B. Forma incipientă: pierdere de atașament clinic(CAL) de 1-3mm
C. Forma ușoară: pierdere de atașament clinic (CAL) de 1-2mm
D. Forma moderată: CAL intre 4-5mm
Forma severă: CAL ≥5mm

Pag.341
1707. Parodontita cronică poate fi asociată cu următoarele:

A. Diabetul zaharat
B. HIV
C. Stresul emoțional
D. Factori de mediu-restaurații deficitare
E. Factori locali predispozanți-halitoza

Pag.341
1708. Factorii favorizanți locali în apariția gingivostomatitei aftoase recidivante sunt:

a) viroze
b) hipertiroidismul
c) condimente
d) schimbarea periuței de dinți
e) erupția dentară
Răspuns corect: C,D,E
Pagina 338
1709. Simtomatologia gingivostomatitei aftoase recidivante:

a) leziunea elementară este vezicula
b) leziune inițială este afta
c) afta poate apărea pe mucoasa gingivală, labială, jugală,linguală
d) bolnavii prezintă hiposalivație
e) adenopatie loco-regională
Răspuns corect: C,E
Pagina 338
1710. Simtomatologia subiectivă a gingivitei de cauză micotică este:

a) fisuri dureroase
b) leziuni candidozice
c) senzații dureroase la atingere
d) dificultatea de a purta proteze
e) atrofia papilelor filiforme ale limbii
Răspuns corect: A,C,D
Pagina 339
1711. Simptomatologia obiectivă a gingivostomatitei de cauză micotică

a) senzații dureroase la masticație
b) senzații dureroase la contactul cu condimente
c) uneori xerostomie
d) aspect de tip pseudomembranos
e) fisuri și ulcerații ale comisurii buzelor
Pagina 339
1712. Semnele comune caracteristice parodontitei cronice și parodontitei agresive
sunt:
a) prevalența mare la adulți
b) gradul de distrucție e în concordanță cu factorii locali
c) inflamație gingivală
d) pierdere clinică de atașament proximal, la minim trei dinți non-adiacenți
e) pierdere radiografică de os
Răspuns corect: C,E
Pag 341
1713. Următoarele caracteristice se găsesc la pacienții cu parodontită agresivă

a) pacient sănătos clinic
b) rata lentă de progresie
c) agregarea familială a persoanelor bolnave
d) niveluri crescute de Porphyromonas Gingivalis
e) compoziție microbiană subgingivală variabilă
Răspuns corect: A,C
Pagina 341
1714. Parodontita agresivă localizată are în plus următoarele caracteristici:

a) de obicei afectează persoanele cu vârstă sub 30 de ani
b) răspuns slab al anticorpilor serici la agenții infectanți
c) debutul circumpubertal al bolii
d) răspuns robust al anticorpilor serici la agenții infectanți
e) caracter episodic pronunțat al distrugerii parodontale
Răspuns corect: C,D
Pagina 342
1715. Despre parodontita cronică sunt adevărate următoarele:

a) apar necroze tisulare
b) este declanșată de boli sistemice
c) este o boală cronică infecțioasă,multifactorială
d) determină disctrucții locale parodontale
e) apare pierderea clinică de atașament proximal, la minim doi dinți non-adiacenți
Pagina 342
1716. Următoarele caracteristici definesc parodontita necrozantă:
a) Papilele interdentare au formă triunghiulară cu vârful îndreptat spre punctul de

contact
b) Necroza/ulcerația papilelor interdentare
c) Distrucție lenta a osului alveolar
d) Distrucție rapidă osoasă
e) Sângerare gingivală
Răspuns corect: B, D, E
Pagina: 344
1717. Referitor la bolile parodontale necrozante sunt adevărate următoarele afirmații:
a) Au o fiziopatologie particulară asociată cu invazia bacteriană masivă a țesuturilor

parodontale
b) Distrucție rapidă/totală a țesutului parodontal cu producerea de defecte tisulare
c) Simptomatologie zgomotoasă
d) Rezoluție rapidă după antibioterapie sistemică
e) Nu sunt asociate cu disfunții ale sistemului imun
Pagina: 344
1718. Despre bolile parodontale necrozante sunt false următoarele, cu excepția:
a) fiziopatologia lor e asociată cu invazia bacteriană masivă a țesuturilor parodontale
b) distrucția lentă/totală a țesutului parodontal cu producerea de defecte tisulare
c) simptomatologie zgomotoasă
d) rezoluție lentă după antibioterapie sistemică
e) e caracterizată de ulcerația papilelor interdentare
Răspuns corect: A,C,E
Pagina 344
1719. Etapele tratamentului parodontal sunt
a) Etapa 1 – terapia inițială

b) Etapa 2 – Terapia de menținere
c) Etapa 3 – Terapia de menținere
d) Etapa 2 – Terapia chirurgicală
e) Etapa 1 – Terapia chirurgicală
Răspunsul corect: A C D
Pagina: 346
1720. Următoarele acte terapeutice fac parte din prima fază a tratamentului parodontal
a) îndepărtarea completă a depozitelor de tartru supra- și subgingival

b) tratamentul zonelor cu impact alimentar
c) reducerea pungilor parodontale
d) tratamentul traumei ocluzale
e) utilizarea agenților antimicrobieni
Pagina: 346
1721. Următoarele acte terapeutice fac parte din prima fază a tratamentului parodontal
a) îndepărtarea completă a depozitelor de tartru supra- și subgingival

b) tratamentul afecțiunilor muco-gingivale
c) tratamentul traumei ocluzale
d) reducerea pungilor parodontale
e) utilizarea agenților antimicrobieni
Pagina: 346
1722. În ceea ce privește etapele tratamentului parodontal, următoarele afirmații sunt false:
a) în terapia inițială se acționează asupra factorului etiologic microbian
b) terapia chirurgicală presupune reducerea pungilor parodontale
c) în terapia inițială se corectează defectele muco-gingivale
d) etapă de menținere constitue prevenția secundară a bolilor parodontale
e) etapă de menținere constitue prevenția primară a bolilor parodontale
Răspuns correct: C, E
Pagină: 346
1723. În legătură cu metodele de control al biofilmului următoarele afirmații sunt adevărate:

a) controlul biofilmului se realizează numai în etapă a III a a tratamentului parodontal
b) controlul biofilmului este o componentă esențială în succesul terapiei parodontale
c) este necesar că pacientul să participle activ la terapie
d) participarea pacientului la terapie este una pasivă
e) este essential că pacientul să își însușească tehnici corecte de igienă orală, cu evitarea pe
cât posibil a spațiilor interdentare
Răspuns correct: B, C
Pagină: 346
1724. Obiectivul principal al SRP-ului este :
a)eliminarea biofilmului
b)eliminarea tartrului
c)eliminarea completă a elementelor care provoacă inflamație
d)produce o schimbare în compoziția biofilmului supragingival
e)inhibă viitoarea recolonizare a suprafeței radiculare
Răspuns corect: A B C
Pagina 347
1725. Avantajele SRP sunt următoarele :
a)reduce drastic numărul de microorganisme subgingivale

b)se ajunge de la un număr mare de microorganisme anaerobe Gram negative la
microorganisme facultativ anaerobe Gram pozitive
c)se ajunge de la un număr mare de microorganisme anaerobe Gram pozitive la
microorganisme facultativ anaerobe Gram negative
d)se ajunge de la un număr mare de microorganisme anaerobe Gram negative la
microorganisme facultativ aerobe Gram pozitive
e)se ajunge de la un număr mare de microorganism anaerobe Gram negative la
microorganism anaerobe Gram pozitive
Răspuns corect : A B
Pagina 347
1726. Depozitele de tartru de pe suprafețele radiculare au următoarele caracteristici :
a)detartrajul este suficient pentru a îndepărta biofilmul și tartrul de pe suprafețele radiculare

expuse
b)examinarea vizuală a depozitelor de tartru subgingival aflate imediat sub marginea

gingivală este dificilă,chiar și în cazul unei iluminări bune
c)depozitele de tartru sunt înglobate în neregularitățile de pe suprafața cementului
d)suprafața rădăcinii este contaminată mai ales de endotoxine

e) suprafața rădăcinii este contaminată mai ales de exotoxine
Răspuns corect : C D
Pagina 347
1727. Dintre principiile generale comune utilizării instrumentelor parodontale amintim:
a)accesibilitatea
b)iluminarea și îndepărtarea părților moi
c)stabilitatea instrumentelor
d) presiunea crescută și continuă
e)eficiența instrumentelor
Răspuns corect : A B C E
Pagina 348
1728. Capetele active ale instrumentarului parodontal trebuie să fie ascuțite deoarece:
a)Sporesc sensibilitatea tactilă
b)Permit clinicianului să lucreze eficient și precis
c)Ascuțirea în exces poate duce la lezarea țesuturilor moi
d)Pot exercita o forță mai mare la desprinderea depozitelor de tartru de pe suprafețele

radiculare
e)Duc la eliminarea completă a tartrului

Răspuns corect : A B E
Pagina 348
1729. Despre stabilitatea instrumentelor putem afirma următoarele :

a) Stabilitatea prezintă ca principali factori priza instrumentului și punctul de spirijin
b) Cea mai eficientă stabilitate o prezintă priza tip ⹂creion modificat ˮ
c) Priza tip ⹂creion modificat ˮ se mai numește și priză ⹂tripoidală ˮ
d) Controlul maxim este obținut atunci când degetul arătător este poziționat între
mânerul instrumentului și degetul mijlociu
e) Punctul de sprijin nu poate fi deget pe deget deoarece poate duce la deraparea
instrumentelor și lezarea gingiei
Răspuns corect: A B C
Pagina 348
1730. În ceea ce privește SRP, următoarele afirmații sunt adevărate:

a) s-a demonstrat că reduce numărul microorganismelor, dar nu aduce modificări în
compoziția biofilmului subgingival
b) obiectivul sau principal este de a elimina complet elementele care provoacă inflamație de
pe suprafață rădăcinii
c) reduce inflamația clinică prin modificarea florei microbiene
d) inflamația clinică nu este modificată în urmă SRP
e) prin SRP se trece de la un număr mare de microorganisme anaerobe Gram-negative
f) la o flora cu bacterii facultativ anaerobe Gram-pozitive
Pagină: 347
1731. Despre îndepărtarea biofilmului și a tartrului, următoarele afirmații sunt false:

a) detartrajul singur este suficient pentru îndepărtarea tartrului de pe suprafețele radiculare
expuse
b) tartrul de pe suprafețele radiculare este înglobat în neregularitățile de pe suprafață
cementului
c) suprafață rădăcinii expusă la biofilm este contaminată în special de endotoxine
d) suprafață rădăcinii expusă la biofilm este contaminată în special de exotoxine
e) detartrajul este suficient pentru îndepărtarea tartrului de pe suprafață smalțului
Pagină:347
1732. În ceea ce privește instrumentarea rădăcinilor, următoarele afirmații sunt adevărate:

a) instrumentele bine ascuțite sporesc sensibilitatea tactilă a clinicianului
b) instrumentele bine ascuțite nu sunt recomandate, deoarece pot leza țesuturile moi
c) o aspirație adecvată a salivei nu este esențială
d) instrumentele care nu sunt bine ascuțite pot duce la îndepărtarea incompletă a tartrului
e) este de dorit că vizualizarea să fie directă
Răspuns corect: A, D, E
Pagină: 348
1733. În ceea ce privește stabilitatea instrumentelor, următoarele afirmații sunt adevărate:

a) priză instrumentului și punctul de sprijin sunt principalii factori în asigurarea stabilității
b) priză tip “creion modificată” este cea mai eficientă și stabilă
c) punctul de sprijin nu influențează în niciun fel lezarea gingiei
d) inelarul este cel mai potrivit pentru a lua un sprijin corect
e) controlul maxim este obținut când degetul mijlociu este poziționat între partea activă a
instrumentului și degetul inelar
Răspuns corect: A, B, D
Pagină: 348
Eficența instrumentelor de îndepărtare a biofilmului și a tartrului depinde de:

a. Adaptarea sondei parodontale
b. Presiunea laterală aplicată
c. Angulația instrumentelor
d. Inflamația parodonțiului
e. Mișcările efectuate în timpul instrumentării
Răspuns corect: A, B, C, E
Pagina: 349
1734. Următoarele afirmații legate de angulația corectă a instrumentului cu lamă (chiuretă)

sunt adevărate:
a. În timpul mișcărilor de SRP angulația optimă este sub 30°.
b. O angulație corectă este esențială pentru îndepărtarea corectă a tartrului.
c. La introducerea instrumentului, lama trebuie să fie cât mai aproape de 0°.
d. La introducerea instrumentului, lama trebuie să fie cât mai aproape de 45°.
e. În timpul mișcărilor de SRP angulația optimă este între 45° și 90°.
Pagina: 349
1735. Mișcările principale efectuate în timpul instrumentării parodontale sunt:

a. Exploratorie
b. De pensulare
c. De detartrat
d. De condensare
e. De chiuretaj
Pagina: 349
1736. Corectarea restaurarilor debordante (zone retentive pentru placa bacteriană) poate fi
realizată prin:
a. Extracție dentară
b. Rezecție apicală
c. Netezirea/finisarea suprafețelor rugoase
d. Îndepărtarea suprafețelor supradimensionate
e. Adăugarea de material fizionomic în zonele retentive
Răspuns corect: C, D
Pagina: 350
1737. Următoarele afirmații legate de managementul leziunilor carioase în terapia

parodontală sunt adevărate:
a. Nu este necesar managementul leziunilor carioase in terapia parodontala
b. Este indicată obturarea permanentă a leziunilor carioase
c. Este indicată obturarea temporară a leziunilor carioase
d. Este indicată în terapia ințială din cauza componentei bacteriene
e. Este indicat la finalul terapiei parodontale
Pagina: 350
1738. Decizia de a referi un pacient la medicul specialist parodontolog trebuie să țină cont
de următorii factori:
a. Mobilitatea patologică
b. Vârsta pacientului
c. Bolile sistemice
d. Dificultatea efectuării detartrajului și a planării radiculare
e. Prognosticul anumitor dinți și importanța restaurării lor
Pagina: 350
1739. Eficientă instrumentelor depinde de, cu excepția:

a) presiune verticală
b) angulatie
c) adaptare
d) presiune laterală
e) presiune oblică
Răspuns corect: A, E
Pagină: 349
1740. În ceea ce privește îndepărtarea depozitelor de tartru, următoarele afirmații sunt

adevărate:
a) se folosesc scalere și chiurete
b) se pot folosi instrumente cu ultrasunete
c) eliminarea cementului infectat nu este întotdeauna necesară
d) eliminarea cementului infectat trebuie realizată în mod obligatoriu
e) eliminarea în totalitate a biofilmului și tartrului nu este tot timpul necesară
Pagină: 349
1741. Printre factorii de care se ține cont în decizia de a referi un pacient la medicul
specialist parodontolog, se află:
a) lungimea rădăcinii
b) mobilitatea patologică
c) extinderea bolii parodontale
d) vârstă pacientului
e) adâncime de sondaj 3 mm
Pagină: 350
1742. Care este instrumentarul parodontal utilizat în terapia inițială ?
a) sonde – parodontale și exploratoare

b) bisturiu
c) săpăliga
d) port-ac
e) pile radiculare
Pagina: 351
1743. Care este instrumentarul parodontal utilizat în terapia inițială ?
a) instrumente de finisare
b) endoscopul parodontal
c) instrumente de curățare și lustruire
d) endoscopul gastric
e) chiuretele
Pagina: 351
1744. Care sunt instrumentele utilizate pentru detartraj și planare radiculară ?
a) endoscopul parodontal
b) chiuretele specifice
c) săpaliga
d) chiuretele universale
e) sonda parodontală
Pagina: 351
1745. Chiuretele Gracey standard sunt grupate astfel:
a) Gracey 1-2 și 3-4 pentru dinții posteriori

b) Gracey 1-2 și 3-4 pentru dinții anteriori și premolari
c) Gracey 7-8 și 9-10 pentru dinții posteriori vestibular și oral
d) Gracey 1-2 și 3-4 pentru dinții anteriori
e) Gracey 13-14 pentru dinții posteriori, mezial
Pagina: 352
1746. Chiuretele Gracey prezintă modificări:
a) Chiuretele After five au gâtul cu 3mm mai scurt

b) Chiuretele Gracey Micro Mini Five sunt modificări ale chiuretelor After Five
c) Chiuretele Gracey Micro Mini Five sunt cele mai mici dintre toate chiuretele
d) Chiurtele Gracey “Curvettes” sunt un set de 3 chiurete
e) Chiuretele Mini Five sunt modificări ale chiuretelor After Five
Răspuns corect: C, E
Pagina: 352
1747. Chiuretele Langer și Mini-Langer:
a) sunt un set de 3 chiurete

b) sunt un set de 4 chiurete
c) pot fi adaptate atăt pe fețele meziale cât și cele distale, fără a schimba instrumentul
d) gâtul este mai rigid decât cel al chiuretelor de finisare Gracey
e) gâtul este mai rigid decât cel al chiuretelor rigide Gracey
Răspuns corect: A,C, D
Pagina: 352
1748. Despre sondele parodontale, următoarele afirmații sunt adevărate:

a) sunt utilizate pentru detectarea adâncimii pungilor parodontale
b) sunt calibrate în milimetri
c) partea activă trebuie să fie paralelă cu axul dintelui
d) partea activă trebuie să fie perpendiculară pe axul dintelui
e) pentru a determina pierderea de atașament se face o singură măsurătoare la nivelul unui
dinte
Pagină: 351
1749. Despre chiurete, următorele afirmații sunt adevărate, cu excepția:
a) sunt 2 tipuri de chiurete: universale și specifice
b) se utilizează numai pentru îndepărtarea tartrului supragingival
c) se utlizeaza pentru îndepărtarea tartrului situat profund, subgingival
d) chiuretele universale au partea activă în unghi de 70 de grade față de axul longitudinal al
porțiunii terminale a gâtului
e) chiuretele Gracey au au partea activă în unghi de 60-70 de grade față de axul longitudinal
al porțiunii terminale a gâtului
Pagină: 351
1750. Chiuretele After Five:

a) au gâtul cu 2 mm mai lung
b) au gâtul cu 3 mm mai lung
c) au o lama mai subțire pentru o inserție mai ușoară
d) permit accesul în pungile adânci de 5 mm sau mai mari
e) permit accesul în pungile adânci de maxim 3 mm
Pagină: 352
1751. Chiuretele Mini Five:

a) sunt modificări ale chiuretelor After Five
b) au o parte activă cu lungimea jumătate din partea activă a chiuretelor After Five
c) au o parte activă cu lungimea mai mare față de partea activă a chiuretelor After Five
d) pot fi rigide și de finisare
e) permit o înserare și o adaptare mai bună în pungile adânci și înguste
Pagină: 352
1752. Instrumentele sonice si ultrasonic pot fi utilizate pentru:

a) Indepartarea placii bacteriene
b) Detartrajul supra- si subgingival
c) Indepartarea coloratiilor
d) Finisarea opturatiilor
e) Planari radiculare
Raspunsuri corecte: a, b, c
Pagina 353
1753. Avantajele instrumentelor sonice si ultrasonice fata de cele manual:

a) Eficienta crescuta
b) Au nevoie de ascutire
c) Mai multe muchii active care pot indeparta depozitele
d) Dimensiuni scazute a piesei de mana
e) Mai putine leziuni cauzate de stresul active
Raspunsuri corecte: a, c, e
Pagina 353
1754. Dezavantajele instrumentelor sonice si ultrasonice fata de cele manual:

a) Diverse precautii si limitari
b) Disconfortul pacientului
c) Vizibilitate mare
d) Reducerea sensibilitatii tactile
e) Pierderea mirosului
Raspunsuri corecte: a, b, d
Pagina 353
1755. Principii de instrumentare a intrumentelor sonice si ultrasonic:

a) Prize pentru instrumentele ultrasonic este de tip creion, cu sprijin extraoral
b) Detartrajul ultrasonic presupune indepartarea tartrului dinspre coronar spre apical
c) Cand scopul este indepartare placii bacteriene si tartrului de o consistenta redusa, se
utilizeaza miscari mai blande
d) Pentru depozitele de tartru coronare situate in zone de imbrazuri, se recomanda o
orientare orizontala sau transversala a varfului ansei
e) Nici un raspuns nu este correct
Raspunsuri corecte: a, b, c, d
Pagina 354
1756. Indicatii pentru instrumentele sonice si ultrasonic:

a) Indepartarea tartrului subgingival
b) Indepartarea coloratiilor intrinseci
c) Eliminarea cementului necrotic
d) In afectiuni gingivale si parodontale
e) La pacienti cu boli infectioase
Raspunsuri corecte: c, d
Pagina 354
1757. Contraindicatiile pentru instrumentele sonice si ultrasonic:

a) La copii cu dentitie temporara
b) La pacienti cu boli pulmonare cornice
c) La pacienti cu boli cardiovasculare si boli pulmonare secundare
d) La pacienti cu HIV
e) La pacienti cu dificultati de inghitire
Raspunsuri corecte: b, c, e
Pagina 354
1758. Instrumentele sonice și ultrasonice:

a) dispozitivele sonice funcționează cu o frecvența cuprinsă între 18.000 – 50.000 de cicluri
pe secundă
b) se folosesc pentru îndepărtarea plăcii, a tartrului și a colorațiilor
c) nu se folosesc pentru îndepărtarea colorațiilor
d) dispozitivele sonice funcționează cu o frecvența cuprinsă între 2000 - 6500 de cicluri pe
secundă
e) ansele piezoelectrice efectuează în principal mișcări liniare
Pagină:353
1759. Dezavantajele instrumentelor sonice și ultrasonice sunt:

a) eficientă crescută
b) prezența apei pentru lavaj
c) zgomotul neplăcut
d) producerea de aerosoli
e) dimensiune crescută a piesei de mâna
Pagină: 353
1760. În utilizarea dispozitivelor sonice și ultrasonice:

a) trebuie utilizate cu precauție
b) se impune implementarea unor măsuri adecvate de control al infecțiilor
c) nu este necesar un control riguros al infecțiilor, nefiind manoperă chirurgicală
d) se produc aerosoli
e) pot fi contraindicate la pacienții cu pacemaker
Pagină: 354
1761. Precauțiile pentru utilizarea instrumentelor sonice și ultrasonice se aplică la:

a) purtătorii de pacemaker fără izolație
b) pacienții cu imunosupresie
c) pacienții cu diabet necontrolat
d) pacienții cu disfagie
e) pacienții cu imunosupresie
Pagină: 354
1762. Rezultatele clinice favorabile in cadrul SRP sunt:
a) Reducerea sângerării gingivale și adâncimile de sondaj

b) Îmbunătățire a nivelului de atașament
c) Creșterea sângerării gingivale și reducerea adâncimilor de sondaj
d) Reducerea sângerării gingivale și creșterea adâncimilor de sondaj
e) Creșterea sângerării gingivale și creșterea adâncimilor de sondaj
Răspunsul corect: A B
Pagina: 355
1763. Următoarele afirmații despre detartrajul supragingival sunt adevărate:
a) Lama instrumentului este adaptata cu o angulatie mai mică de 90 de grade pe suprafața de

instrumentat
b) Muchia activa coboară pana sub limita apicala a teatrului supragingival
c) Suprafața dintelui este instrumentata pana când este eliberată vizual și tactil de depozite
supragingivale
d) Lama instrumentului este adaptata cu o angulatie mai mare de 90 de grade pe suprafața de
instrumentat
e) Muchia activa coboară pana la limita apicala a teatrului supragingival
Pagina: 355
1764. Printre instrumentele utilizate pentru SRP se numără:
a) Chiuretele Quentin pentru furcatii

b) Pilele diamentate
c) Periotriever-urile Schwartz
d) Chiuretele Quentin pentru detartraj subgingival
e) Pilele manuale
Pagina: 355
1765. Despre intraumentwle de curățare și lustruite sunt adevărate următoarele:
a) Cupele de cauciuc sunt foarmate dinte-un înveliș de cauciuc pe un nucleu metalic sau de
plastic și se montează la piesa de mâna
b) Periile sunt dispozitive sub forma de roti sau cupe
c) Banda dentară este folosită pentru lustruirea suprafetelor proximele care sunt inaccesibile
altor instrumente de lustruit
d) Dispozitivul de lustruit cu pulbere și aer sub presiune este o piesa de mâna care
proiectează o suspensie alcătuită din apa și bicarbonat de sodiu
e) Guided Biofilm Therapy este o abordare cu rezultate predictibile pentru managementul
tartrului
Pagina: 356
1766. Guided Biofilm Therapy:
a) Este o abordare sistematica cu rezultate predictibile pentru managementul biofilmului

dentar
b) Folosește tehnologia de lustruite cu aer sub presiune și pulbere abraziva
c) Folosește un dispozitiv ultrasonic piezoelectric
d) Este o abordare sistemica cu rezultate predictibile pentru managementul tartrului dentar
e) Nu folosește un dispozitiv ultrasonic piezoelectric
Pagina: 356
1767. Protocolul GBT include:
a) Evaluarea sănătății orale

b) Evidențierea biofilmului prin colorarea plăcii
c) Motivarea pacientului
d) Administrarea pulberii cu jeg de aer sub presiune pentru îndepărtarea biofilmului și a
e) Administrarea pulberii cu jeg de aer sub presiune pentru îndepărtarea biofilmului și a
Pagina: 356
1768. Care sunt contraindicațiile pentru utilizarea instrumentelor sonice și ultrasonice?:

a) La pacienții cu boli pulmonare acute: astm, emfizem, fibroză chistică, pneumonie
b) La pacienții cu boli cardiovasculare și boli pulmonare secundare
c) La copii, pe dinții temporari
d) La pacienții cu dificultăți de înghițire (disfagie)
e) Nu există contraindicații pentru folosirea instrumentelor sonice și ultrasonice
Raspuns corect: B, D
Pagina: 355
1769. Urmatoarele afirmații cu privire la utilizarea instrumentelor sonice și ultrasonice sunt

adevarate:
a) Instrumentele ultrasonice s-au demonstrate a fi mai efective în ceea ce privește reducerea
sângerării la sondare spre deosebire de cele manuale
b) Utilizarea instrumentelor ultrasonice duc la reducerea sângerării gingivale și a adâncimii
de sondaj în cadrul SRP-ului
c) Instrumentele ultrasonice s-au dovedit a fi la fel de eficace ca și cele manuale în ceea ce
privește reducerea sângerării la sondare
d) Instrumentele ultrasonice nu pot fi recomandate ca alternativă la instrumentele manuale
pentru instrumentarea furcațiilor
e) Utilizarea instrumentelor sonice și ultrasonice duc la îmbunătățirea nivelului de atașament
Raspuns corect: B, C, E
Pagina: 355
1770. În ceea ce privește dispozitivul de lustruit cu pulbere și aer sub presiune, următoarele
sunt adevărate:
a) Este o piesă de mână care proiectează o suspensie de apă și bicarbonat de sodiu
b) Aceasta poate proiecta și pulberi insolubile de glicină și eritritol
c) S-a dovedit că poate elibera pulberi solubile de hidroxid de aluminiu
d) Suspensia elimină colorațiile prin abraziune mecanică
e) Nu este indicată să fie folosită la pacienții cu boli respiratorii
Pagina: 356
1771. Următoarele cu privire la Guided Biofilm Therapy sunt adevărate:

a) Protocolul nu se consideră a fi minim invaziv
b) Administrarea Periflow-ului pentru îndepărtarea biofilmului până la o adâncime de 4 mm
c) Administrarea Periflow-ului pentru îndepărtarea biofilmului în pungi mai mari de 4 mm
d) Este o abordare sistematică cu rezultate predictibile pentru managementul biofilmul
dentar
e) Unul din pașii tratamentului include motivarea pacienților
Pagina: 356
1772. Dușul bucal:

a) este un dispozitiv sigur care ameliorează sănătatea parodontală
b) elimină eficient biofilmul
c) nu elimină eficient biofilmul
d) nu a fost raportat niciun efect advers al utilizării acestuia
e) poate fi folosit cu diverse capete
Răspunsul corect: ABDE

Pagina: 357
1773. Rezultatele clinice ale irigării pulsatile sunt reprezentate de:

a) eliminarea biofilmului
b) reducerea depunerilor de tartru
c) reducerea sângerării la sondaj
d) reducerea adâncimilor de sondaj
e) creșterea numărului patogenilor parodontali
Răspunsul corect: ABCD

Pagina: 357
1774. Următoarele afirmații sunt adevărate:

a) obiectivul principal al terapiei parodontitelor este oprirea evoluției bolii și a procesului
inflamator
b) obiectivul principal al terapiei parodontitelor este vindecarea bolii
c) de multe ori, prima fază a tratamentului parodontal nu reușeste să elimine complet
pungile parodontale
d) de multe ori, prima fază a tratamentului parodontal reușeste să elimine complet
pungile parodontale
e) pungile parodontale reziduale după prima fază de terapie parodontală nu prezintă un
risc crescut de progresie
Răspunsul corect: AC
Pagina: 357
1775. Următoarele afirmații cu privire la dispozitivul cu irigație pulsatilă pentru utilizare la

domiciliu sunt adevărate:
a) Mai este numit duș bucal
b) Se consideră că acest dispozitiv nu este unul sigur
c) Combinația de presiune, pulsiuni și viteză creează forțe hidraulice de forfecare
d) Nu este la fel de util ca și ața dentară
e) Pentru dușul bucal se pot folosi diverse capete
Pagina: 357
1776. În ceea ce privește intervențiile chirurgicale parodontale, următoarele sunt adevărate:
a) Prima fază de tratament reușește întotdeauna să elimine complet pungile parodontale
b) După prima fază de tratament, pungile reziduale mai mari de 4 sunt un semn al stagnării
bolii parodontale
c) Obiectivul principal al terapiei parodontale este oprirea evoluției bolii și a procesului
inflamator
d) Prima fază de tratament nu permite ințierea proceselor de reparare a zonelor afectate
e) Una din tehnicile de intervenție chirurgicală pentru reducerea pungilor parodontale este
intervenția chirurgicală rezectivă
Pagina: 357
1777. Materialele folosite în terapia chirurgicală regeneratoare:
a) regenerarea parodontală post-chirurgicală nu implică reformarea tuturor țesuturilor care

compun parodonțiul
b) regenerarea parodontală post-chirurgicală implică reformarea tuturor țesuturilor care
compun parodonțiul
c) alternativ, țesutul parodontal distrus, nu este înlocuit de țesut conjuctiv și epitelial
d) alternativ, țesutul parodontal distrus, este înlocuit de țesut conjuctiv și epitelial
e) în caz de reparație, se poate forma un epiteliu joncțional lung, anchiloză, sau un nou
atașament conjunctiv
Răspuns corect: B D E
Pagina: 358
1778. Dezavantajele membranelor neresorbabile sunt următoarele:
a) necesitatea unui al treilea timp operator pentru eliminarea lor

b) necesitatea unui al doilea timp operator pentru eliminarea lor, ceea ce crește riscul de
compromitere a noului țesut format
c) resorbția osului crestal consecutivă ridicării lamboului pentru eliminarea membranei
d) integrarea tisulară redusă, cu interferarea aportului nutritiv al lamboului, a vindecării și
favorizarea dehiscenței lambourilor
e) integrarea tisulară crescută, cu interferarea aportului nutritiv al lamboului, a vindecării și
favorizarea dehiscenței lambourilor
Pagina: 358
1779. Membranele:
a) membranele resorbabile pot fi doar sintetice

b) membranele resorbabile pot fi naturale din colagen sau sintetice
c) membranele resorbabile sintetice sunt: polimeri ai acidului polilactic, polimeri de acid
polilactic, poliglionic și trimetilcarbonat; polimeri de acid poliglicolic și trimetilcarbonat
d) tehnica chirurgicală de regenerare parodontală pentru defectele infraosoase sau de
furcație care folosește membrane( bariere) se numește regenerare tisulară ghidată (RTG)
e) membranele resorbabile naturale pot fi doar de origine porcină
Pagina: 358
1780. Următoarele afirmații cu privire la membrane sunt adevărate:

a) Tehnica chirurgicală de regenerare parodontală pentru defectele intraosoase sau de
furcație care folosește membrane se numește Regenerare tisulară ghidată
b) Pentru plasarea unei membrane nu este necesar ridicarea unui lambou
c) Regenerarea tisulară ghidată se bazează pe faptul că celulele ligamentului parodontal au
potențialul de a regenera parodonțiul
d) Membranele se plasează cu scopul de a acoperi zona de defect
e) Plasarea unei membrane favorizează migrarea celulelor epiteliale și conjuctive
Pagina: 358
1781. Următoarele afirmații cu privire la terapia chirurgicală regeneratoare sunt adevărate:
a) Regenerarea parodontală pre-chirurgicală implică reformarea tuturor țesuturilor care
compun parodonțiul
b) Țesutul parodontal distrus va fi înlocuit de țesut conjunctiv și epitelial
c) Din punct de vedere histologic, în caz de reparație la interfața cu suprafața radiculară
expusă se va forma un epiteliu joncțional lung
d) Din punct de vedere histologic, în caz de reparație la interfața cu suprafața radiculară
expusă se va forma anchiloză
e) Tehnicile chirurgicale de regenerare parodontală folosesc: membrane și substitute osoase
Răspuns corect: B,C, D, E
Pagina: 358
1782. Avantajele membranelor resorbabile de colagen sunt :
A. Biocompatibilitate excelentă
B. Afinitate celulară mare
C. Rată de expunere mai mare decât a membranelor non-resorbabile
D. Rată rapidă de degradare
E. Biointegrare mare
Răspunsul corect: A B E
Nr. paginii: 359
1783. Dezavantajele membranelor de colegen sunt :
Rată de expunere mai redusă decât a membranelor resorbabile de colagen

B. Dificultate în controlul proprietăților acestora
C. Rată rapidă de degradare
D. Riscul transmiterii unor afecțiuni
E. Afinitate celulară
Răspunsul corect: B C D
Nr. paginii: 359
1784. Despre materialele de grefare osoasă sunt adevărate următoarele afirmații:
Alogrefe ( materiale obținute de la un individ diferit al aceleași specii)

F. Alogrefele osoase se obțin din oase corticale prelevate la mai mult de 24h de la moartea
donatorului
G. În procedeele pe fabricare se evită eliminarea potențialului antigenic prin iradiere
H. Osteogeneza se referă la formarea de os nou de către celulele conținute în grefă
I. Osteoconducția se referă la efectul fizic prin care matricea grefei formează o schelă care
ghidează celulele externe să penetreze grefa și să formeze os nou.
Răspunsul corect: A D E
Nr. paginii: 359
1785. Care sunt avantajele membranelor resorbabile din colagen?

a) Biocompatibilitate excelentă
b) Rata rapidă de degradare
c) Eficacitatea lor e limitată la cateva săptămâni
d) Afinitate celulară și biointegrare mare
e) Rata de expunere evident mai redusă decât a membranelor non-rezorbabile
Pagina: 359
1786. Următoarele afirmații cu privire la materialele de grefare osoasă sunt adevărate

a) Acestea pot fi autogrefe- materiale obținute de la același individ
b) Alogrefele sunt obținute de la un individ diferit al aceleași specii
c) Alogrefele sunt cele mai sigure și nu există posibilitatea transmiterii infecțiilor virale
d) Xenogrefele sunt materialele obținute de la alte specii
e) Alogrefa osoasă liofilizată este un material osteoinductor
Răspuns correct: A, B, D
Pagina: 359
1787. În ceea ce privesc xenogrefele osoase, următoarele afirmații sunt adevărate

a) Xenogrefele porcine proteinizate sunt cele mai frecvente materiale utilizate în
parodontologie
b) Rata rapidă de resorbție a xenogrefelor asigură stabilitatea zonelor
c) Xenogrefele bovine deproteinizate sunt cele mai frecvente materiale utilizate în
parodontologie
d) Grefele osoase bovine exclud migrarea celulelor epiteliale și mezenchimale în situsul de
regenerare
e) O compactare exagerată a materialului reduce foarte mult nivelul osului nativ format
Pagina: 360
1788. Următoarele sunt adevărate cu privire la biomodificatorii suprafețelor radiculare:

a) Modificările suprafeței radiculare a pungii parodontale nu va interfera cu formarea unui
nou atașament
b) Acidul citric remineralizează suprafețele radiculare
c) Acidul citric duce la eliminarea stratului de detritus dentinar
d) Induce cementogeneza
e) Duce la inserția noilor fibre ligamentare
Pagina: 360
1789. Următoarele afirmații cu privire la fibronectină și tetraciclină sunt adevărate:

a) Fibronectina este o glicoproteină
b) Este necesară pentru atașamentul fibroblastelor de suprafețele radiculare
c) Creșterea nivelului de fibronectină peste nivelul celor plasmatice este eficientă clinic
d) Aplicarea tetraciclinei pe suprafețele radiculare scade legarea fibronectinei
e) Tetraciclina se poate folosi ca o fază asociată cu mediatorii chimici
Pagina: 361
1790. Care sunt afirmațiile corecte cu privire la defectele parodontale severe:

a) Pentru defectele intraosoase sau de furcație mai mici de 3 mm se poate recurge la
intervenții chirurgicale de regenerare
b) Pentru defectele intraosoase sau de furcație mai mari de 3 mm se poate recurge la
interventii chirurgicale de regenerare
c) Pentru tratarea acestor defecte se vor lua în considerare valoarea strategică a dintelui și
morfologia defectului pretabilă regenerării
d) Pentru tratarea defectelor parodontale severe se va lua în considerare trauma primară de
ocluzie necontrolabilă
e) Terapia antibiotică după intervențiile chirurgicale regeneratoare este indicată
Pagina: 361
ORTODONTIE
1791. Care dintre următoarele teorii reprezintă teoriile formării dinților supranumerari:
A. Teoria atavică;
B. Teoria celei de-a treia dentiții
C. Teoria mugurilor adamantini multiplii;
D. Teoria proterogenetică;
E. Teoria ontogenetică.
Pag. 453-454
1792. Teoria atavică:

A. Se mai numește și teoria descendenței;
B. Susține reîntoarcerea la formule dentare anterioare;
C. Susține că dinții supranumerari ar fi rezultatul unei a treia perioade de producție a lamei
dentare;
D. Explică apariția dinților supranumerari pornind de la formula dentară a primatelor;
E. Susține că apariția unui număr mare de dinți se datorează faptului că lama dentară
generează în mod fiziologic o multitudine de muguri dentari din care majoritatea se
atrofiază.
Pag. 453-454
1793. Care dintre următoarele afirmații referitoare la dinții supranumerari sunt adevărate:
A. Dinții supranumerari pot fi surprinși în diferite stadii de dezvoltare;
B. Pentru a defini o formațiune ca dinte supranumerar este necesara existența a cel puțin un
țesut dur: smalțul;
C. Pentru a defini o formațiune ca dinte supranumerar este necesara existența a cel puțin
doua țesuturi dure: smalț și dentină;
D. Dinții supranumerari nu se pot dezvoltă ca formațiuni total independente;
E. Dinții supranumerari se pot dezvoltă ca formațiuni total independente.
Pag. 456
1794. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt următoarele, cu excepția:

A. Apare doar la maxilarul superior;
B. Poate erupe sau poate rămâne inclus;
C. Poate provoca incluzia incisivilor centrali sau malpoziția acestora; (lipseste “permanenti”)
D. Față de dinții normali, se comportă ca un element străin;
E. Este frecvent un element dublu.
Răspuns corect: E
Pag. 457
1795. Următoarele afirmații referitoare la dinții supranumerari sunt adevărate, cu excepția:
A. Se dezvoltă în legătură cu un dinte din seria normală sau cu un alt dinte supranumerar,
înainte, în același timp sau după dentiția normală;
B. De cele mai multe ori sunt atipici, de volum redus și forme variate;
C. Erup întotdeauna în cavitatea bucală;
D. Unii dinți supranumerari incluși pot fi orientați cu coroana spre bază maxilarului și
rădăcina spre planul de ocluzie (dinți anastrofici);
E. Pot fi semnul, uneori unicul, unui sindrom polimalformativ care constituie el însuși o
entitate patogenică.
Răspuns corect: C
Pag. 456-457
1796. * Dinții supranumerari care apar în același timp cu dentiția normală prezintă următoarele
caracteristici cu excepția:
A. Formează dentiția postpermanentă;
B. Pot erupe sau rămân în același stadiu de diferențiere ca dinții din dentiția normală;
C. Diagnosticul este evident în cazurile în care dintele supranumerar și-a făcut apariția pe arcadă;
D. De obicei acești dinți rămân incluși;
E. Unul dintre semnele clinice particulare este reprezentat de distopiile izolate.
Răspuns corect: A
Pag. 457
1797. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt următoarele:

A. Este frecvent unic, rar dublu, foarte rar triplu sau cvadruplu;
B. Este unicuspidat, uniradicular;
C. Apare la ambele maxilare;
D. Poate erupe sau rămâne inclus;
E. Erupția sa precedă, însoțește sau urmează erupției incisivului lateral superior permanent.
Pag. 457
1798. Radiografia excentrică prezintă următoarele caracteristici:

A. Se mai numește și radiografia mezio sau disto-excentrică (CLARK);
B. Este radiografia care stabilește cu cea mai mare precizie sediul dinților incluși, vestibular
sau oral;
C. Realizarea acestei radiografii se bazează pe principiul paralaxei și implică realizarea unei
singure radiografii ale regiunii respective;
D. Realizarea acestei radiografii se bazează pe principiul paralaxei și implică realizarea a
doua radiografii ale regiunii respective.
E. La efectuarea celei de-a doua radiografii, la care sursa de radiații s-a deplasat într-o
direcție x, pe filmul obținut rapoartele dintre elementele anatomice rămân neschimbate.
Pag. 458
1799. Obiectivele terapeutice în cazul dinților supranumerari:

A. În majoritatea situațiilor, îndepărtarea chirurgicală este metoda de elecție;
B. În majoritatea situațiilor, se recomandă conservarea dinților supranumerari.
C. Pentru activitatea clinico-terapeutică este important ca dinții supranumerari să fie
evaluați după consecințele pe care le-au cauzat la nivelul dinților din seria normală;
D. Dinți supranumerari (erupți sau incluși) care sunt implicați în procesul eruptiv al dinților
permanenți;
E. Dinți supranumerari (erupți sau incluși) care influențează erupția dinților permanenți.
Pag. 458
1780. Următoarele afirmații reprezintă tulburări în erupția dinților permanenți, cu excepția:

A. Înghesuiri dentare cu întreaga gamă a consecințelor;
B. Carii și fenomene inflamatorii gingivale ;
C. Îmbunătățirea condițiilor de curățire și autocurățire;
D. Blocaje ocluzo-articulare;
E. Deplasarea și rotația dinților din seria normală.
Răspuns corect: C
Pag. 459
1781. Care dintre următoarele afirmații se referă la tulburări în erupția dinților permanenți:
A. Apariția diastemei interincisive;
B. Resorbții radicular ale dinților din seria normală;
C. Înghesuiri dentare fără fenomene carioase și inflamatorii gingivale;
D. Blocaje ocluzo-articulare, mai ales în localizările vestibulare ale dinților supranumerari;
E. Tulburări fizionomice.
Pag. 459
1782. Extracția dinților supranumerari este contraindicată în următoarele situații:

A. Dintele supranumerar are formă și dimensiune diferită fața de cea a dinților permanenți;
B. Atunci când se asociază cu macrodonția dinților din seria normală;
C. Atunci când dintele supranumerar este situat în vecinătatea unui dinte din seria normală
compromis care nu poate fi păstrat pe arcadă;
D. Atunci când se asociază cu microdonția dinților din seria normală;
E. Dinții supranumerari au o poziție favorabilă pentru evoluția ulterioară pe arcada.
Pag. 460
1783. Următoarele afirmații referitoare la contraindicațiile extracției dinților supranumerari sunt

adevărate, cu excepția:
A. Dintele supranumerar de formă și dimensiune similară dinților permanenți este complet
integrat în cadrul arcadei dentare estetic și funcțional;
B. Se asociază cu macrodonția dinților din seria normală;
C. Dintele supranumerar este situat în vecinătatea unui dinte din seria normală compromis
care nu poate fi păstrat pe arcada;
D. Dinții supranumerari care au o poziție favorabilă pentru evoluția ulterioară pe arcada și
ar putea fi folosiți în viitor în locul unui dinte din seria normală predispus cariei și
complicațiilor ei;
E. Se asociază cu microdonția dinților din seria normală.
Răspuns corect: B
Pag. 460
ANODONȚIA p.460-468
1784. Definiția termenului de anodonție se referă la:

A. Existența unuia sau mai multor dinți în plus fața de formula dentară actuală;
B. Lipsa unuia sau a mai multor dinți;
C. Anodonția poate merge pană la lipsa totală a dinților din cauza neformării mugurilor
dentari;
D. Anodonția poate fi numită și pleiodonție.
E. Anodonția poate fi numită și oligodonție.
Pag. 460
1785. Care dintre următorii termeni sunt utilizați în literatura de specialitate pentru a defini
minusul numeric în raport cu formula dentară:
A. Anodonție, agenezie, adenție;
B. Oligodonție, hipodonție;
C. Poliodonție;
D. Absența congenitală de dinți;
E. Pleiodonție.
Pag. 460
1786. Frecvența anodonției în raport cu alte anomalii dentare este reprezentată de următoarele
date:
A. Reducerea numerică apare în ambele dentiții însă cu frecvența mai mare în cea
temporară;
B. Apare în raport de 16/1 în favoarea dentiției permanente;
C. Apare mai des la sexul feminin comparativ cu sexul masculin;
D. Apare cu o frecvența de 2/1 în favoarea sexului masculin;
E. Frecvența apare în literatura cu valori variate cuprinse intre 2% și 10%.
Pag. 460
1787. În ceea ce privește dintele cel mai frecvent interesat de anodonție, următoarele afirmații
sunt adevărate:
A. Pe primul loc molarii de minte, urmați de incisivul central superior;
B. Pe primul loc incisivul lateral superior;
C. Pe primul loc molarii de minte, urmați de incisivul lateral superior, al doilea premolar
inferior și incisivul central inferior;
D. Anodonțiile de incisiv lateral inferior, premolar 2 superior, premolar 1 inferior, molar de
6 ani, molar de 12 ani sunt mai rare, sau foarte rare;
E. Pe primul loc premolarul doi inferior.
Pag. 460-461
1788. Referitor la etiopatogenia anodonțiilor, următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:

A. Anodonțiile par mai ușor abordabile sub aspect cauzal decât dinții supranumerari;
B. Nici una dintre cauze nu îmbracă un caracter universal;
C. Anodonțiile par mai greu de abordat sub aspect cauzal decât dinții supranumerari;
D. Conceptele și teoriile etiopatogenetice ale anodonției abordează o paletă foarte largă,
plurifactorială;
E. Conceptele și teoriile etiopatogenetice vin de departe din filogeneză și merg pană la
factori generali și loco-regionali în care elementul palpabil este absența unuia sau a mai
multor dinți de pe arcadă.
Răspuns corect: C
Pag. 461
1789. Care dintre următoarele teorii se referă la etiopatogenia anodonțiilor:

A. Teoria evaginării epiteliului adamantin;
B. Teoria proterogenetică;
C. Teoria atavică;
D. Teoria ontogenetică;
E. Teoria ereditată.
Pag. 461 (pag 461-463)
1790. Care dintre următoarele afirmații referitoare la teoria proterogenetică sunt adevărate:
A. Se datorează unor factori cauzali cu acțiune selectivă pe formațiunile ectodermale ce
acționează asupra embrionului în perioada de proliferare a mugurilor dentari din lama
dentară;
B. Poate fi numită și teoria reducției terminale;
C. Poate fi numită și „teoria sfârșitului de serie”;
D. Aduce argumente pentru explicarea anodonțiilor care interesează ultimii dinți din fiecare
grup dentar;
E. Evidențiază mutații la nivelul genelor MSX1/MSX2 și PAX9.
Pag. 461
1791. Care dintre următoarele afirmații nu reprezintă etape în cadrul teoriei proterogenetice:
A. Trecerea de la biradiculație la monoradiculație și reducerea dimensiunii dentare, ca o
consecința a evoluției filogenetice;
B. Labilitatea volumetrică, morfologică și variabilitatea de poziție;
C. Încorporarea parțială a dintelui în cauză de către un dinte vecin;
D. Insuficiența potențialului formativ și evolutiv al componentelor odontogene;
E. Încorporarea totală a unui dinte de către un dinte vecin ce conduce, în mod inevitabil, la
dispariția sa.
Răspuns corect: D
Pag. 461
1792. Referitor la teoria proterogenetică, sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Gradientul de caninizare foarte puternic este cel care acaparează în detrimentul celui de
incisivizare mai slab;
B. Evoluția filogenetică este un fenomen care se desfășoară ritmic, egal și programat;
C. În procesul de modificare filogenetică a formulei dentare sunt interesați ultimii dinți din
fiecare grup respectiv incisivul lateral la arcada superioara, al doilea premolar (mai
frecvent inferior), molarii de minte;
D. Excepția acestei reguli este reprezentată de grupul inferior unde cel mai frecvent lipsește
incisivul lateral;
E. Excepția acestei reguli este reprezentată de grupul inferior unde cel mai frecvent lipsește
incisivul central.
Pag. 461
1793. Mecanismele prin care factorii potențial cauzatori ar putea acționa în cadrul teoriei
ontogenetice sunt, cu excepția:
A. Insuficiența potențialului formativ al teritoriilor prezumtive odontogene reprezentată de
lipsa unui factor inductor primar, de o scădere a capacității reacționale a teritoriului
prezumtiv, de o modificare a reacției ariei embrionare sau de o lipsa de armonie, de
corelare a acestora.
B. Insuficiența potențialului evolutiv al componentelor odontogene prin reducerea
proceselor metabolice celulare sub nivelul de supraviețuire care are ca rezultat atrofia
produsului dentar format parțial;
C. Incorporate totală a unui dinte de către un dinte vecin ce conduce în mod inevitabil la
dispariția sa;
D. Distrugerea lamei dentare și a produselor ei prin acțiune directa, în a doua jumătate a
sarcinii și la naștere;
E. Distrugerea germenilor dentari formați și parțial mineralizați prin acțiune directa, locală
sau loco regionala.
Răspuns corect: C
Pag. 462
1794. Factorii generali responsabili de geneza anodonțiilor sunt următorii:

A. Boli infecto-contagioase ale mamei în timpul sarcinii;
B. Necroza întinsă a maxilarelor;
C. Bolile constituționale;
D. Bolile sistemice;
E. Despicăturile labio-maxilo-palatine.
Pag. 462
1795. Factorii locali cu potențial etiologic în cazul anodonțiilor sunt:
A. Extracțiile brutale ale dinților temporari, intervențiile chirurgicale;
B. Osteomielita acută și subacută a maxilarelor;
C. Consumul irațional și abuziv de alcool sau de tutun în timpul sarcinii
D. Factori iatrogeni;
E. Iradieri loco-regionale în primii ani de viată.
Pag. 462
1796. Următorii factori generali sunt responsabili de geneza anodonțiilor, cu excepția:

A. Actul nașterii cu eventuale traumatisme/complicații;
B. Traumatisme intrauterine;
C. Deficiențe nutriționale în timpul sarcinii prin carențe vitaminice sau prin instalarea unui
dezechilibru mineral;
D. Boli sistemice;
E. Despicăturile labio-maxilo-palatine.
Răspuns corect: E
Pag. 462
1797. Următorii factori locali sunt responsabili de geneza anodonțiilor, cu excepția:

A. Tumori ale maxilarelor ce pot distruge mugurii dentari pin invazie;
B. Procese supurative periapicale ale dinților temporari;
C. Tulburări endocrine;
D. Iradieri loco-regionale în primii ani de viată;
E. Osteomielita acută și subacută a maxilarelor în timpul formării dinților.
Răspuns corect: C
Pag. 462
1798. Următoarele afirmații referitoare la formele și manifestările clinice ale anodonțiilor sunt
adevărate:
A. Anodonția se poate manifesta ca fenomen izolat;
B. Anodonția nu se poate manifesta niciodată ca fenomen izolat;
C. Anodonția se poate manifesta în cadrul unor boli și sindroame cu interesare organică
polivalentă ce comportă și afectări bucale;
D. Anodonția redusa- când lipsesc mai mult de 2 dinți pe o hemiarcadă, mergând pană la
absența tuturor dinților;
E. Anodonția întinsă- când lipsesc 1-2 dinți de pe o hemiarcadă.
Pag. 463
1799. Anodonția redusă prezintă următoarele caracteristici:

A. Se manifestă atunci când lipsesc 1-2 dinți de pe o hemiarcadă;
B. Interesează de regula molarii de minte, incisivii laterali superiori, premolari 2, incisivii
centrali inferiori;
C. Se manifestă când lipsesc mai mult de 2 dinți de pe o hemiarcadă;
D. Merge pană la absența tuturor dinților;
E. Interesează dinții aflați sub impactul evoluției filogenetice.
Pag. 463
1800. Următoarele afirmații referitoare la anodonția de incisiv lateral superior sunt adevărate, cu
excepția:
A. Poate fi simetrică cu sau fără persistența predecesorilor temporari;
B. Poate fi simetrică cu spațiul parțial sau total închis prin migrarea dinților sau cu spațiul
păstrat;
C. Poate fi asimetrică cu incisivul lateral omolog normal sau naninc;
D. Poate fi asimetrică;
E. Nu apare niciodată în formă asimetrică.
Răspuns corect: E
Pag. 463
1801. Anodonția de incisiv lateral superior are următoarele caracteristici:

A. Incisivii laterali temporari nu persistă niciodată;
B. Incisivii laterali temporari persistă pe arcada pană în jurul vârstei de 18-20 de ani;
C. Incisivii laterali temporari persistă pe arcada pană în jurul vârstei de 45-50 de ani;
D. Forțele masticatorii pot accelera viteza de resorbție radiculară la nivelul dinților
temporari în condițiile existenței dintelui succesional;
E. Forțele masticatorii pot încetini sau chiar opri procesul de resorbție radiculară a dinților
temporari în anodonții.
Pag. 463
1802. Următoarele afirmații referitoare la anodonția de incisiv lateral superior sunt adevărate, cu
excepția:
A. Determină tulburări de ordin estetic mai mult sau mai puțin importante, în funcție de
forma clinică pe care o îmbracă;
B. Poate determină dezvoltarea insuficientă a arcadei alveolare superioare ;
C. Poate determină rapoarte de ocluzie inversă frontală;
D. Nu poate determină modificare fizionomiei prin inversarea treptei labiale și a
proeminenței mentonului;
E. Poate îmbrăca forme simetrice și asimetrice.
Răspuns corect: D
Pag. 463 (pag 463-464)
1803. Anodonția de premolar doi prezintă următoarele caracteristici:

A. Este mult mai frecventă decât anodonția de incisiv lateral superior;
B. Este mult mai rară decât anodonția de incisiv lateral superior;
C. Depistarea sa precoce poate scăpa unui examen clinic superficial;
D. Poate îmbrăca forme simetrice;
E. Poate îmbrăca doar forma asimetrice.
Răspuns corect: B, C D
Pag. 464
1804. Următoarele afirmații referitoare la anodonția de premolar doi sunt adevărate, cu excepția:
A. Poate fi simetrică sau asimetrică;
B. În anodonțiile de premolar 2, predecesorul temporar poate persistă pe arcada pana la
vârstă de 18-20 de ani;
C. Poate fi cu sau fără persistența predecesorului;
D. Manifestările clinice determină tulburări estetice în mod frecvent;
E. Poate fi cu reincluzia molarului II temporar.
Pag. 464
1805. Anodonția de premolar 2 prezintă următoarele caracteristici:

A. Predecesorul temporar, poate persistă pe arcada pană la vârste mult mai înaintate 45-50
de ani;
B. Longevitatea mai mare a molarilor temporari este explicată, prin faptul că aceștia rămân
la nivelul planului de ocluzie și suportă influența favorabilă a stimulului funcțional, în
special în timpul masticației;
C. Longevitatea mai mare a molarilor temporari este explicată prin faptul că aceștia rămân
sub nivelul planului de ocluzie;
D. Comparativ cu anodonția de incisiv lateral superior este mult mai frecventă;
E. Poate prezenta doar forme asimetrice.
Pag. 464
1806. Manifestările clinico-funcționale în cadrul anodonției de premolar 2:

A. Nu sunt prea evidente, mai ales, în situația în care molarul II temporar este prezent pe
arcada fără afectare carioasă;
B. Sunt foarte evidente datorită tulburării de ordin estetic;
C. În cazul în care lipsește predecesorul temporar, se evidențiază denivelarea planului de
ocluzie;
D. Poate determină modificarea relațiilor de ocluzie statice și dinamice ca urmare a
deplasărilor verticale și orizontale ale dinților antagoniști;
E. Determină dezvoltarea insuficientă a arcadei alveolare superioare și rapoarte de ocluzie
frontală.
Pag. 464
1807. *Anodonția de incisiv central inferior poate îmbrăca următoarele forme, cu excepția:
A. Poate fi simetrică sau asimetrică;
B. Poate îmbrăca doar forma asimetrică;
C. Poate fi cu sau fără persistență omologilor temporari;
D. Spațiul poate fi parțial/total închis sau păstrat;
E. Anodonția ambilor incisivi centrali inferiori antrenează tulburări funcționale complexe.
Răspuns corect: B
Pag. 464
1808. Anodonția de molar de minte:

A. Face parte din cadrul anodonțiilor întinse;
B. Nu pune probleme decât dacă se asociază altor anomalii dento-maxilare;
C. Face parte din cadrul anodonțiilor reduse;
D. În cazul incongruentelor dento-alveolare cu înghesuire, anodonția poate fi un factor
agravant;
E. Atunci când se asociază extracțiilor molarilor de 6 ani sau de 12 ani este factor agravant,
lipsa stimulului tardiv de creștere sau mezializare conducând la edentația terminală.
Pag. 464
1809. Anodonția de canin:

A. Este un fenomen extrem de rar;
B. Anodonția de canin s-a observă t mai fervent la maxilar decât la mandibulă;
C. Anodonția de canin s-a observă t mai fervent la mandibulă decât la maxilar;
D. Poate îmbrăcă origine genetică;
E. Este un fenomen extrem de frecvent întâlnit.
Pag. 464
1810. Următoarele afirmații referitoare la anodonția redusa atipica sunt adevărate, cu excepția:
A. Anodonția redusa respecta întotdeauna tiparele clasice;
B. Anodonția redusa pare să nu mai respecte tiparele clasice;
C. Aceste anodonții răstoarnă ipotezele etiopatogenice clasice;
D. Antrenează tulburări clinice și funcționale majore;
E. Ridica probleme mari în abordarea terapeutică.
Răspuns corect: A
Pag. 464
1811. Anodonția întinsă prezintă următoarele caracteristici:

A. În această categorie sunt incluse situații clinice în care lipsesc de pe o hemiarcadă mai
mult de 2 dinți;
B. În această categorie sunt incluse situații clinice în care sunt prezenți pe arcadă între 4-6
dinți;
C. Interesează de regulă molarii de minte, incisivii laterali superiori, premolari 2, incisivii
centrali inferiori;
D. În această categorie sunt incluse situațiile clinice în care lipsesc de pe arcadă toți dinții
(anodonții totale);
E. În această categorie sunt incluse situațiile clinice în care lipsesc 1-2 dinți de pe o
hemiarcadă.
Pag. 465
1812. Următoarele afirmații legate de anodonția întinsă sunt adevărate, cu excepția:

A. Interesează frecvent ambele maxilare;
B. Topografia anodonțiilor întinse este de regulă simetrică;
C. Topografia anodonțiilor întinse este de regulă asimetrică;
D. Tabloul clinic este foarte asemănător edentațiilor parțiale și totale;
E. Tabloul clinic este foarte complex.
Răspuns corect: C
Pag. 465
1813. Anodonția întinsă cunoaște următoarele caracteristici, cu excepția:

A. Tabloul clinic este foarte asemănător edentațiilor parțiale sau totale;
B. Cu cât lipsesc mai mulți dinți, cu atât creșterea și dezvoltarea facială cunosc o atingere
mai mică;
C. Dinții reprezintă centre osteogenetice de creștere secundara;
D. Modificările faciale sunt evidente îmbrăcând un aspect caracterizat prin etaj inferior
micșorat și profil convex;
E. În anodonțiile subtotale, dinții existenți sunt, de cele mai multe ori simetrici, dar reduși
ca volum.
Pag. 465
1814. Modificările faciale în cadrul anodonțiilor întinse sunt reprezentate de următoarele afirmații:
A. Etaj inferior micșorat (suport dentar redus);
B. Profil concav (Punctul Gnathion situat anterior de planul lui Simon);
C. Profil concav (Punctul Gnathion situat posterior de planul lui Simon);
D. Menton proeminent;
E. Șanț labio-mentonier aplatizat.
Pag. 465
1815. Modificările intraorale în cadrul anodonțiilor reduse (nu reduse, intinse) sunt următoarele:
A. Dinții existenți sunt plasați asimetric, atipici ca forma cu rădăcini scurte;
B. La arcada inferioară se limitează la o zonă fibroasă îngustă, balanță în cele mai multe
cazuri;
C. Etaj inferior micșorat (datorită unui suport dentar redus);
D. Dinții existenți sunt plasați simetric, reduși ca volum, atipici ca formă;
E. Dinții existenți prezintă rădăcini lungi, cu implantare bună.
Pag. 465
1816. În cazul formelor clinice ale anodonției întinse, se întâlnesc semne care exprimă afectarea
sistemului ectodermal, cum ar fi:
A. Piele uscată și fragila;
B. Modificări ale membrelor superioare și inferioare;
C. Zone de hipercheratoza
D. Glandele sudoripare hiperactive (transpiră mult și au tulburări de termoreglare);
E. Excoriații furfuracee.
Răspuns corect: 465
Pag. A, B, C, E
1817. Următoarele afirmații referitoare la formele clinice ale anodonției totale și subtotale sunt
adevărate:
A. Se întâlnesc și alte semne care exprimă afectarea sistemului ectodermal;
B. Se întâlnesc doar semne specifice sistemului dentar;
C. Tulburările funcționale, masticatorii și fizionomice sunt foarte severe;
D. Dezvoltarea generala nu este afectată;
E. Anodonția subtotal și totală apare ca un semn, uneori singurul cu caracter patognomonic
în cadrul unor boli sistemice cu interesare organică complexă ectodermală și ecto-
mezodermală.
Pag. 465
1818. Anodonțiile întinse pot fi semnul, uneori singurul cu caracter patognomonic în cadrul unor
boli sistemice cu interesare organică complexă ectodermală și ecto-mezodermală:
A. Sindromul Gardner;
B. Displazia cleido-craniană;
C. Displazia ectodermală;
D. Displazia oculo-mandibulo-facială;
E. Sindromul oro-digito-facial.
Pag. 465
1819. Diagnosticul de anodonție se stabilește:

A. Pe bază anamnezei.
B. Examenul radiologic nu este indispensabil în aceasta anomalie;
C. Cel mai frecvent se întâlnesc situațiile clinice care interesează ultimii dinți din fiecare grup
dentar;
D. Examenul radiologic este indispensabil în această anomalie;
E. Pe baza unui examen clinic foarte atent.
Pag. 465
1820. În anodonțiile reduse, anamneza și examenul clinic conduc către diagnosticul de anodonție
prin următoarele elemente, cu excepția:
A. Absența dinților permanent la o vârstă la care ar fi trebuit să erupă;
B. Persistența dinților temporari mult peste termenul de permutare dentară;
C. Tulburări în procesul de erupție al dinților permanenți existenți (întârzieri, malpoziții);
D. Modificări de volum și forma, sub aspectul dinților conici, nanici;
E. Trisomia 21 (Sindromul Down).
Răspuns corect: E
Pag. 465
1821. Diagnosticul diferențial în anodonția redusă se realizează cu:
A. În incluziile înalte se observă bombarea crestei alveolare;
B. Incluzia dintelui permanent;
C. Extracția dintelui permanent;
D. Când persistă pe arcadă, dintele temporar, diagnosticul diferențial se face cu reincluzia
dintelui permanent prin examen clinic;
E. Când persistă pe arcadă, dintele temporar, diagnosticul diferențial se face cu incluzia
dintelui permanent prin examen clinic
Pag. 465
1822. Ortopantomograma asigură posibilitatea cuprinderii pe același film a imaginii de ansamblu a

ambelor arcade, aceasta oferă:
A. Evaluarea numărului dinților temporari și permanenți;
B. Aprecierea poziției intraosoase, dimensiunii, conformației și anatomiei dinților;
C. Înlocuiește examenul clinic și anamneza;
D. Gradul de dezvoltare a dinților;
E. Modificări ale structurilor dentare.
Pag. 466
1823. Prin compararea radiografiilor efectuate la anumite intervale de timp, ortopantomograma

permite:
A. Analiza deplasărilor dentare dirijate ortodontic;
B. Evidențierea reactivității biologice a pacientului;
C. Calcularea unghiurilor pe care le fac dinții cu planurile de referință;
D. Evaluarea creșterii și dezvoltării oaselor maxilare;
E. Ortopantomograma poate substitui teleradiografia.
Pag. 466
1824. Care dintre următoarele afirmații referitoare la teleradiografie sunt adevărate:

A. Furnizează date despre structura și rapoartele tuturor elementelor aparatului dento-
maxilar;
B. Oferă posibilitatea aprecierii foarte exacte a direcției de creștere;
C. Permite evaluarea numărului dinților temporari și permanenți;
D. Teleradiografia de profil este cea mai utila în cazul anodonției;
E. Teleradiografia axiala este cea mai utila în cazul anodonției.
Pag. 466
1825. Următoarele afirmații referitoare la teleradiografie în cazul anodonției sunt adevărate, cu

excepția:
A. Teleradiografia frontală este cea mai utila în cazul anodonției
B. Teleradiografia axiala este cea mai utila în cazul anodonției
C. Pe teleradiografie se cuantifica tulburările de dezvoltare cantitative, de ritm, de poziție,
de direcție și de rotație;
D. Se pot evalua posibilitățile de creștere ale acelorași elemente ale aparatului dento-
maxilar în raport cu vârstă și sexul (prognostic de creștere);
E. Investigația teleradiografica seriată la același pacient în curs de tratament constituie un
mijloc de evaluare obiectivă a eficienței metodelor terapeutice folosite.
Răspuns corect: B
Pag. 466
1826. Obiectivele terapeutice în cadrul anodonțiilor întinse numără următoarele aspecte:

A. Complexitatea tulburărilor generale impune rezolvarea terapeutică urgentă în condiții cât
mai biologice și funcționale, adecvate vârstei;
B. Această anomalie nu ridică dificultăți de tratament (mai ales când interesează mai mulți
dinți);
C. Tratamentul se adresează unui organism în creștere, iar aparatul dento-maxilar este lipsit
de o serie de factori de creștere ;
D. Tratamentul se constituie într-o strategie de lungă durată care se adresează unei echipe
interdisciplinare;
E. Tratamentul trebuie planificat cat mai tardiv.
Pag. 466
1827. Alegerea tratamentului ortodontic în cazul anodonției:

A. Depinde de severitatea anomaliei;
B. Decizia terapeutică nu este dependenta de momentul depistării anomaliei;
C. Decizia terapeutică este în relație directa cu vârstă pacientului, localizarea acesteia în
contextul general oro-dentar;
D. Decizia terapeutică este în relație directa cu starea dinților temporari și potențialul
biologic al pacientului;
E. Depistarea precoce a anomaliei creste șansele pentru tratament și pentru interceptarea
complicațiilor.
Pag. 467
1828. În cadrul tratamentului anodonțiilor:

A. Starea dinților predecesori impune extracția acestora;
B. Atitudinea față de breșa rezultată în urma extracției dintelui temporar impune
întotdeauna închiderea spatiilor prin dirijarea ortodontica a dinților permanenți;
C. Atitudinea terapeutică față de breșa rezultată în urma extracției dintelui temporar
impune menținerea spatiilor și rezolvarea ulterioară a acestora prin mijloace implanto-
protetice;
D. Închiderea spatiilor este indicata mai ales în anodonțiile laterale reduse;
E. Închiderea spatiilor este indicata mai ales în anodonțiile frontale reduse.
Pag. 467
1829. Tratamentul ortodontic în anodonțiile întinse sau subtotale trebuie să aibă următoarele
caracteristici:
A. Stimulate dezvoltării oaselor maxilare;
B. Asigurarea unor rapoarte normale între cele doua maxilare;
C. Închiderea spatiilor;
D. Dirijarea erupției dentare și distribuirea optima pe arcadă;
E. Asigurarea paralelismului dinților existenți pentru a permite aplicarea unor soluții
implanto-protetice, înaintea încheierii procesele de creștere.
Pag. 468
1830. Tratamentul anodonțiilor întinse și totale trebuie sa vizeze:

A. Existența unui organism aflat la finalul creșterii și dezvoltării;
B. Obținerea unei dimensiuni verticale a etajului inferior;
C. Un profil care sa îmbunătățească aspectul fizionomic;
D. Creșterea eficienței masticatorii;
E. Existența unui suport dento-alveolar favorabil menținerii și stabilității aparatelor
ortodontice și transmiterii forțelor ortodontice.
Pag. 468
1831. Diagnosticarea precoce a anodonției:

A. Este indispensabila pentru șansele de tratament și pentru interceptarea complicațiilor și
tulburărilor a căror cauza pot fi;
B. Un diagnostic precoce implică întotdeauna un tratament ortodontic precoce;
C. Diagnosticul precoce implică prevenire cariilor sau tratarea corespunzătoare a celor
existențe;
D. Păstrarea dinților temporari este posibila când rizaliza rădăcinilor este absentă și dintele
nu prezintă leziuni carioase întinse;
E. Dinții frontali temporari beneficiază întotdeauna de terapie conservatoare.
Pag. 467
1832. Închiderea spatiilor în cadrul anodonțiilor este indicata în:

A. Anodonții frontale reduse;
B. Anodonții laterale reduse;
C. Migrările dentare se produc cu o amplitudine mai mare la dinții vecini ai unei breșe ce
apare înaintea erupției lor, mai ales la maxilarul superior;
D. Migrările dentare se produc cu o amplitudine mai mare la dinții vecini ai unei breșe ce
apare înaintea erupției lor, mai ales la mandibula.
E. Cu cat extracția dinților este mai precoce, cu atât oferă condiții mai bune pentru migrarea
mezială a dinților permanenți.
Pag. 467
INCLUZIA DENTARĂ p.468-478
1833. Incluzia dentară:

A. Este o anomalie de număr a dinților ;
B. Este o anomalie de erupție;
C. Este definită ca rămânerea unui dinte complet format în interiorul osului maxilar, mult
peste vârstă sa normală de erupție;
D. Este definită ca rămânerea unui dinte complet format submucos, mult peste vârstă sa
normală de erupție.
E. Este încadrata în clasificarea școlii germane în clasa I.
Pag. 468

A. Este încadrata în clasificarea americană în clasa I;
B. În clasificarea românească se întâlnește în grupa anomaliilor izolate;
C. În clasificarea școlii germane se găsește în grupa dizarmoniilor sistemului dentar;
D. În clasificarea școlii germane se găsește în grupa anomaliilor dentare;
E. În clasificarea școlii franceze, se găsește în grupa anomaliilor dentare.
Pag. 468
1835. Care dintre următoarele afirmații referitoare la incluzia dentară sunt false, cu excepția:
A. În clasificarea școlii americane se găsește în grupa dizarmoniilor sistemului dentar;
B. În clasificarea școlii germane se găsește în clasa I;
C. În clasificarea școlii franceze, se găsește în grupa anomaliilor dentare.
D. Incluzia dentară este încadrata în clasificarea școlii românești în grupa anomaliilor
dentare izolate, cu referire specială la anomalii dentare de erupție;
E. Incluzia dentară este încadrata în clasificarea școlii românești în grupa anomaliilor
dentare izolate, cu referire specială la anomalii dentare de număr.
Răspuns corect: D
Pag. 468

A. Se întâlnește frecvent la dinții temporari, urmați de cei permanenți și de dinții
supranumerari;
B. Se întâlnește frecvent la dinții supranumerari, urmați de dinții permanenți și de cei
temporari;
C. Se întâlnește frecvent la dinții permanenți, urmați de dinții supranumerari și de cei
temporari;
D. Incluzia dinților temporari este foarte frecventă, semnalându-se mai ales incluzii ale
molarilor inferiori;
E. Incluzia dinților temporari este foarte rară, semnalându-se mai ales incluzii ale molarilor
inferiori.
Pag. 468
1837. Care dintre următoarele afirmații referitoare la apariția incluziei dentare în dentiția
permanenta sunt adevărate:
A. Interesează în ordine crescătoare a frecvenței: molarul de minte, caninul, mai frecvent
cel superior, premolarul 2, mai ales cel inferior, și incisivul central superior;
B. Este mult mai frecvent la genul feminin decât la cel masculin;
C. Este mai frecvent la genul masculin decât la cel feminin. ;
D. Interesează în ordine descrescătoare a frecvenței: molarul de minte, caninul, mai frecvent
cel superior, premolarul 2, mai ales cel inferior, și incisivul central superior;
E. Interesează în ordine descrescătoare a frecvenței: molarul de minte, caninul, mai frecvent
cel inferior, premolarul 2, mai ales cel inferior, și incisivul central superior.
Pag. 468-469
1838. Incluzia dentară este o anomalie:

A. De poziție;
B. De formă;
C. De erupție;
D. De structură;
E. De număr.
Răspuns corect: C
Pag. 468
1839. Incluzia dentară implică:

A. Rămânerea unui dinte complet format în interiorul osului maxilar;
B. Rămânerea unui dinte complet format submucos mult peste vârsta sa normala de
erupție;
C. Erupția unui dinte mult peste vârsta sa normala de erupție;
D. Revenirea unui dinte complet format în interiorul osului maxilar;
E. Absenta mugurelui unui dinte.
Pag. 468
1840. Incluzia dentara este încadrata în clasificarea americana în:

A. Clasa III;
B. Clasa II/1;
C. Clasa II/2;
D. Clasa I;
E. În grupa dizarmoniilor sistemului dentar.
Răspuns corect: D
Pag. 468
1841. Incluzia dentara este încadrata în clasificarea franceza în:

A. Clasa II;
B. Clasa I;
C. Grupa anomaliilor dentare generalizate;
D. În grupa dizarmoniilor sistemului dentar;
E. Grupa anomaliilor dentare izolate.
Răspuns corect: D
Pag. 468
1842. Incluzia dentara este încadrata în clasificarea românească în:

A. Clasa III;
B. Grupa anomaliilor dentare generalizate;
C. Grupa anomaliilor dentare izolate;
D. În grupa dizarmoniilor sistemului dentar;
E. Clasa II.
Răspuns corect: C
Pag. 468
1843. Cel mai frecvent, incluzia dentara se întâlnește la:

A. Dinți permanenți;
B. Dinți temporari;
C. Molari de minte;
D. Incisivi centrali inferiori;
E. Molari temporari.
Pag. 468
1844. În ordine descrescătoare a frecventei, incluzia interesează:

A. Incisiv central superior, molar de minte, canin;
B. Premolar 2, canin, molar de minte;
C. Incisiv central superior, canin, premolar 2;
D. Molar de minte, canin, premolar 2;
E. Canin, molar de minte, incisiv central superior.
Răspuns corect: D
Pag. 468
1845. Incluzia dentara se întâlnește mai des:

A. La genul masculin decât la genul feminin;
B. La genul feminin decât la genul masculin;
C. La caninul superior decât la caninul inferior;
D. La caninul inferior decât la caninul superior;
E. La premolarul 2 decât la premolarul 1.
Pag. 468-469
1846. *Incluzia dentară este clasificată în cadrul școlii americane în:

A. Clasa I;
B. Cadrul anomaliilor de număr ;
C. Grupa dizarmoniilor sistemului dentar;
D. Grupa dizarmoniilor dentare izolate;
E. Clasa a II-a.
Răspuns corect: A
Pag. 468
1847. Cel mai frecvent incluzia se regăsește:

A. În dentiția permanentă;
B. În dentiția mixtă;
C. La nivelul molarilor de minte;
D. În dentiția temporară;
E. La nivelul premolarului secund inferior.
Răspuns corect: A , C
Pag. 468
1848. *Incluzia dinților temporari:

A. Este foarte rara, semnalându-se, mai ales la nivelul molarilor superiori ;
B. Este foarte frecventa, semnalându-se, mai ales la nivelul molarilor superiori;
C. Este foarte rara, semnalându-se, mai ales la nivelul molarilor inferiori;
D. Se întâlnește mai des la nivelul incisivilor;
E. Are legătură cu prezenta mesiodensului.
Răspuns corect: C
Pag. 468
1849. Macrodonția relativă este definită ca fiind:

A. Dinții sunt mari în raportul bizigomatic osos al pacientului;
B. Suma incisivă este mărită depășind 35 mm;
C. Suma incisivă este în limite normale, peste valoarea de 35 mm;
D. Suma incisivă este în limite normale, sub valoarea de 35 mm;
E. Suma incisivă este mai mare decat 1/3 din diametrul bizigomatic osos.
Pag. 469
1850. Incluziile de canin reprezintă, în opinia majorității autorilor:

A. Mai mult de 50% din totalul incluziilor dentare;
B. Mai puțin de 50% din totalul incluziilor dentare;
C. 25% din totalul incluziilor dentare;
D. Mai puțin de 10% din totalul incluziilor dentare;
a. treime din totalul incluziilor dentare.
Răspuns corect: A
Pag. 469
1851. Frecventa crescuta a incluziei de canin este explicata prin:

A. Cel mai profund loc de formare al mugurelui caninului;
B. Cea mai lunga perioada de dezvoltare;
C. Formarea aproape de planul de ocluzie a mugurelui caninului;
D. Cea mai scurta perioada de dezvoltare;
E. Traiectul cel mai sinuos de la locul de formare pana la atingerea planului de ocluzie.
Pag. 469
1852. Incluzia de canin:

A. Se evidențiază mai ales la arcada superioara;
B. Se evidențiază mai ales la arcada inferioara;
C. Este de cele mai multe ori bilaterala;
D. Este de cele mai multe ori unilaterala;
E. Are o localizare predominant palatinală.
Pag. 469
1853. Macrodonția absolută:

A. Suma incisivă este mai mare de 45 mm;
B. Suma incisivă este mai mica de 35 mm;
C. Dinții sunt mai mici în raport cu arcada dento-alveolara;
D. Suma incisivă este mai mare de 35 mm;
E. Suma incisivă este mai mare decât 1/3 din diametrul bizigomatic osos.
Răspuns corect: D, E
Pag. 469
1854. Migrarea mezială a dinților din zonele laterale:

A. Este cunoscută și sub denumirea de meziopozitie generalizată;
B. Este o consecința a distrucțiilor coronare masive și a pierderilor dentare precoce;
C. Este consecința erupției precoce a premolarilor;
D. Migrarea mezială a dinților explică mai mult incluziile bilaterale;
E. Migrarea mezială a dinților explică mai degrabă incluziile unilaterale.
Pag. 469-470
1855. Factorii locali implicați în incluzia dentara sunt:

A. Deficit de spațiu;
B. Avitaminoze;
C. Obstacole în calea erupției;
D. Caracteristici particulare ale dintelui inclus;
E. Factorul ereditar.
Pag. 469-471
1856. În incluziile dentare, obstacole în calea erupției pot fi:

A. Persistenta caninilor temporari peste termenul normal de permutare;
B. Exista dinților supranumerari pe locul sau traseul de erupție;
C. Chistul pericoronar;
D. Adamantinoamele;
E. Fibromucoasa subțire
Pag. 470, 471
1857. Factorii generali ale incluziei dentare sunt:

A. Avitaminozele;
B. Potențialul eruptiv;
C. Poziția intraosoasă profundă a mugurelui
D. Despicăturile labio-maxilo-palatine;
E. Tulburări neuropsihice;
Pag. 471
1858. Alte cauze ale incluziei dentare sunt:

A. Cauze toxice;
B. Traumatisme;
C. Hemiatrofia faciala;
D. Cauza ereditara;
E. Malformații ale buzei superioare și ale palatului.
Pag. 471
1859. Factorii generali implicați în incluzia dentara sunt:

A. Disfuncții endocrine;
B. Avitaminoze;
C. Dizostoza cleido-craniana;
D. Sindroame genetice;
E. Obstacole în calea erupției.
Pag. 471
1860. *După gradul de severitate, incluzia dentara poate fi:

A. De gradul 2;
B. Incompleta;
C. Grava;
D. Medie;
E. Simpla.
Răspuns corect: D
Pag. 472
1861. Din punct de vedere clinico-evolutiv incluzia dentara poate fi:

A. Incluzie parțială - coroana dintelui inclus nu este înconjurată în totalitate de os fiind
separata de cavitatea orala prin sacul pericoronar și prin fibromucoasa;
B. Incluzie incompleta - coroana dintelui inclus nu este înconjurata în totalitate de os fiind
C. Incluzie completa – coroana dintelui inclus nu este înconjurata în totalitate de os fiind
D. Incluzia totala – dintele inclus se afla în întregime intraosos sau submucos;
E. Incluzia incompleta – dintele inclus se afla în întregime intraosos sau submucos.
Pag. 472
1862. După gradul de severitate incluzia dentara poate fi:

A. Incluzie dentara ușoara;
B. Incluzie dentara joasa;
C. Incluzie dentara severa;
D. Incluzie dentara înalta;
E. Incluzie dentara parțiala.
Pag. 472
1863. *Ținând cont de distanta în mm de la dintele inclus pana la planul de ocluzie apreciata pe
ortopantomograma, incluzia dentara este severa atunci când:
A. Distanta este mai mare de 15 mm;
B. Distanta este intre 12 și 15 mm;
C. Distanta este mai mica de 12 mm;
D. Distanta este intre 10 și 12 mm;
E. Distanta este intre 15 și 17 mm.
Răspuns corect: A
Pag. 472
1864. În funcție de unghiul pe care îl face axul caninului cu linia dentara, incluzia de canin poate fi:
A. De gradul 1 – unghi de 0-15 grade;
B. De gradul 1 – unghi mai mare de 30 grade;
C. De gradul 1 – unghi de 16-30 grade;
D. De gradul 3 – unghi mai mare de 30 grade;
E. De gradul 3 – unghi de 0-15 grade.
Pag. 472
1865. Raportat la poziția anteroposterioara a apexului caninului inclus, incluzia de canin poate fi:
A. Gradul 1 – apexul caninului este situat deasupra regiunii în care se afla normal caninul;
B. Gradul 2 – apexul caninului este situat deasupra regiunii în care se afla normal caninul;
C. Gradul 2 – apexul caninului este situat deasupra regiunii primului premolar;
D. Gradul 3 – apexul caninului este situat deasupra regiunii celui de-al 2-lea premolar;
E. Gradul 3 – apexul caninului este situat deasupra regiunii primului premolar.
Pag. 472
1866. Ținând cont de poziția coroanei caninului inclus în plan vertical în raport cu incisivul lateral,
incluzia de canin se clasifica:
A. Incluzie de canin gradul 4 – coroana caninului inclus se afla sub nivelul joncțiunii smalt-
cement a incisivului lateral;
B. Incluzie de canin gradul 2 – coroana caninului inclus se afla deasupra nivelul joncțiunii
smalt-cement a incisivului lateral, dar la mai puțin de jumătate din înălțimea rădăcinii
incisivului lateral;
C. Incluzie de canin gradul 3 – coroana caninului inclus se afla deasupra nivelul joncțiunii
smalt-cement a incisivului lateral, la mai mult de jumătate din înălțimea rădăcinii
incisivului lateral, neajungând însă la apex;
D. Incluzie de canin gradul 4 – coroana caninului inclus se afla deasupra apexului incisivului
lateral;
E. Incluzie de canin gradul 1 – coroana caninului inclus se afla sub nivelul joncțiunii smalt-
cement a incisivului lateral.
Răspuns corect: B, C, D, E
Pag. 472
1867. Din perspectiva gradului de suprapunere a caninului inclus peste rădăcina incisivului lateral
se distinge:
A. Incluzie de canin gradul 1 – caninul inclus nu se suprapune peste rădăcina incisivului
lateral;
B. Incluzie de canin gradul 2 – caninul inclus se suprapune peste mai puțin de jumătate din
lățimea rădăcinii incisivului lateral;
C. Incluzie de canin gradul 3 – caninul inclus se suprapune peste mai mult de jumătate din
lățimea rădăcinii incisivului lateral, dar nu acoperă în totalitate;
D. Incluzie de canin gradul 4 – caninul inclus se suprapune complet peste lățimea rădăcinii
incisivului lateral;
E. Incluzie de canin gradul 4 – caninul inclus se suprapune peste mai puțin de jumătate din
lățimea rădăcinii incisivului lateral.
Pag. 472
1868. În funcție de direcția axului dintelui inclus, Winter (1926) clasifica incluziile dentare în:
A. Incluzie dentara verticala;
B. Incluzie dentara totala;
C. Incluzie dentara „a cheval”;
D. Incluzie dentara parțiala;
E. Incluzie dentara orala.
Pag. 473
1869. În raport cu aspectul morfologic al dinților incluși, Ganuta (1998) diferențiază următoarele
tipuri de incluzii dentare:
A. Incluzie dentara cu anchiloza dentara;
B. Incluzie dentara cu dinți normal constituiți;
C. Incluzie dentara oblica spre mezial;
D. Incluzie dentara în retroversie;
E. Incluzie dentara incompleta.
Pag. 473
1870. După locul în care se dezvolta dinții incluși, incluzia dentara poate fi:
A. Incluzie dentara orizontala;
B. Incluzie dentara normala;
C. Incluzie dentara vestibulo-orala;
D. Incluzie dentara ectopica;
E. Incluzie dentara parțiala.
Pag. 473
1871. După tipul intervenției chirurgicale ce urmează a fi efectuata, Parant (1974) împarte incluziile
dentare în:
A. Incluzie dentara submucoasa – intervenția chirurgicala interesează pe lângă
fibromucoasa și substratul osos;
B. Incluzie dentara submucoasa – intervenția chirurgicala interesează doar fibromucoasa;
C. Incluzie dentara osoasa – intervenția chirurgicala interesează doar fibromucoasa;
D. Incluzie dentara osoasa – intervenția chirurgicala interesează pe lângă fibromucoasa și
substratul osos;
E. Incluzie dentara ectopica – când dinții se găsesc la distanta fata de locul în care în mod
normal evoluează germenul dentar
Pag. 473
1872. În funcție de tipul dentiției, incluzia dentara poate fi:

A. Incluzie dentara parțiala;
B. Incluzia dinților permanenți;
C. Incluzia dinților supranumerari;
D. Incluzia dinților temporari;
E. Incluzie dentara ectopica.
Pag. 473
1873. Simptomatologia incluziilor dentare prezinta o serie de semne obiective ce pot sugera
prezenta unui dinte inclus:
A. Lipsa de pe arcada a dintelui permanent, de și termenul lui de erupție este depășit;
B. Reducerea sau închiderea completa a spațiului necesar pentru erupția dintelui;
C. Dureri cu caracter nevralgiform;
D. Prezenta unei deformări vestibulare sau orale, de consistenta dura, incompresibila;
E. Absenta mugurelui dintelui pe radiografia panoramica.
Pag. 473-474
1874. Semnul lui Quintero:

A. Poziție vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior și rotația sa mezio-
vestibulara;
B. Este semn clinic, patognomonic în incluzia caninului superior;
C. Este semn clinic, patognomonic în incluzia caninului inferior;
D. Poziție vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior și rotația sa disto-vestibulara;
E. Poziție palatinizată a coroanei incisivului lateral superior și rotația sa mezio-vestibulara
Pag. 474
1875. Metoda „sectoarelor”, Ericson și Kurol (1987) poziționează canini incluși în 3 sectoare,
respectiv:
A. Sectorul 1 – cuspidul caninului inclus este plasat intre linia interincisivă și incisivul central;
B. Sectorul 2 – cuspidul caninului inclus este plasat intre incisivul central și incisivul lateral;
C. Sectorul 3 – cuspidul caninului inclus este plasat intre incisivul lateral și primul premolar;
D. Sectorul 2 – cuspidul caninului inclus este plasat intre linia interincisivă și incisivul central;
E. Sectorul 1 – cuspidul caninului inclus este plasat intre incisivul lateral și primul premolar.
Pag. 475
1876. Obținerea spațiului necesar dintelui inclus se poate realiza prin:

A. Metode conservatoare;
B. Cu ajutorul aparatelor ortodontice;
C. Metode radicale;
D. Extracții;
E. Extracția dintelui inclus.
Pag. 475-pag. 476
1877. Descoperirea chirurgicala a dintelui inclus:

A. În incluzia submucoasa necesita o decapusonare larga;
B. În incluzia submucoasa necesita o intervenție chirurgicala ampla;
C. În incluzia submucoasa sacrificiul osos trebuie sa fie cat mai redus;
D. În incluzia intra osoasă descoperirea chirurgicala se face sub forma unui tunel osos care
sa permită erupția dintelui în linia arcadei;
E. În incluzia intraosoasă descoperirea chirurgicala trebuie sa se realizeze cu precizie și cu
un sacrificiu osos ca mai redus.
Pag. 476
1878. În situația în care este necesara ancorarea dintelui inclus, aceasta se poate realiza prin
diferite modalități:
A. Ancorare peritisulară;
B. Ancorare intratisulară;
C. Ancorare transtisulară;
D. Ancorare prin colarea unor accesorii;
E. Ancorare prin colare ce presupune realizarea unui tunel transcoronar.
Pag. 477
1879. Extracția caninului inclus poate fi luata în discuție:

A. Când toți dinții de pe arcada sunt aliniați;
B. Când relațiile interarcadice sunt echilibrate;
C. Când caninul prezinta modificări morfologice majore;
D. Când caninul este în incluzie submucoasa iar pe arcada este suficient spațiu pentru
încadrarea sa;
E. Când caninul este într-o poziție total nefavorabila.
Pag. 478
REINCLUZIA DENTARĂ p.478-482
1880. *Reincluzia dentara reprezintă:

A. Tendința de reîntoarcere sau reîntoarcerea progresiva în profunzimea osului a unui dinte
care a erupt atingând planul de ocluzie;
B. Rămânerea unui dinte complet format în interiorul osului maxilar;
C. Rămânerea unui dinte complet format submucos mult peste vârsta sa normala de
erupție;
D. Erupția unui dinte în afara sau înăuntrul liniei normale a arcadei dentare;
E. Inversarea locului pe arcada a 2 dinți învecinați.
Răspuns corect: A
Pag. 478
1881. *Reincluzia dentara este o anomalie:

A. De poziție;
B. De forma;
C. De structura;
D. De erupție;
E. De număr.
Răspuns corect: D
Pag. 478
1882. Reincluzia dentara este încadrata în clasificarea lui Angle în:

A. Clasa II – când se asociază altor anomalii dentomaxilare;
B. Clasa III – când se prezinta ca anomalie singulara;
C. Clasa I – când se prezinta ca anomalie singulara;
D. Clasa II – când se prezinta ca anomalie singulara;
E. Clasa III – când se asociază altor anomalii dentomaxilare.
Pag. 478
1883. Reincluzia dentara:

A. Se mai numește și retenție dentara primara;
B. Se mai numește și retenție dentara secundara;
C. Definește procesul de reîntoarcere al unui dinte erupt pe arcada înapoi în os;
D. Definește incluzia osoasa a unui dinte care nu a erupt;
E. Este o anomalie de erupție.
Pag. 478
1884. Reincluzia dentara:

A. Se regăsește în ambele dentiții;
B. Predomina în dentiția temporara;
C. Predomina în dentiția permanenta;
D. Este o anomalie foarte frecventa;
E. Cel mai frecvent apare la nivelul molarului de 6 ani.
Pag. 478
1885. *Reincluzia dentara:

A. În dentiția temporara se întâlnește cel mai frecvent la nivelul molarului 3;
B. În dentiția temporara se întâlnește cel mai frecvent la nivelul molarului 1;
C. În dentiția temporara se întâlnește cel mai frecvent la nivelul molarului de 6 ani;
D. În dentiția temporara se întâlnește cel mai frecvent la nivelul molarului de 12 ani;
E. În dentiția temporara se întâlnește cel mai frecvent la nivelul molarului 2, mai ales
inferior.
Răspuns corect: E
Pag. 478
1886. Care teorii explica aparitia reincluziei dentare?

A. Teoria atavica;
B. Teoria filogenetica
C. Teoria mecanica;
D. Teoria anchilozei dentare;
E. Teoria tulburarii proceselor de dezvoltare osoasa;
Pag. 478-479 (pag 479-480)
1887. Posibile cauze ale anchilozei osteodentare sunt:

A. Soluția de continuitate congenitala la nivelul membranei parodontale;
B. Presiunea masticatorie excesiva;
C. Trauma ocluzala;
D. Traumatismul dentar;
E. Procesele inflamatorii netratate.
Pag. 479
1888. *Posibile cauze ale anchilozei osteodentare sunt:

A. Extractia precoce;
B. Trauma ocluzala;
C. Traumatismele osteodentare;
D. Lipsa potentialului de eruptie;
E. Avitaminozele
Răspuns corect: B
Pag. 479
1889. Posibile cauze ale anchilozei osteodentare sunt:

A. Solutia de continuitate congenitala la nivelul membranei parodontale;
B. Tulburarea proceselor de dezvoltare osoasa;
C. Presiunea masticatorie excesiva;
D. Avitaminozele
E. Lipsa potentialului de eruptie;
Pag. 479
1890. *Teoria mecanica, Izard (1950), explica fenomenul de recluzie dentara prin:
A. Ruperea echilibrului normal al arcadei dentare la nivelul punctelor de contact ca o
consecința directa a erupției molarului de 6 ani;
B. Legătura strânsă de tip anchilotic dintre osul alveolar și cementul radicular;
C. Pierderea capacitații unui dinte de a provoca o reacție din partea osului după ce a atins
planul de ocluzie;
D. Tulburarea metabolismului local și dispariția membranei parodontale care ar preceda
procesul de rizaliza, situație în care cementul și osul ar veni în contact;
E. Considerarea acesteia ca o a 3-a etapa, suplimentara și anormala în care la un interval de
timp variabil de la erupție dintele se reîntoarce înapoi în os.
Răspuns corect: A
Pag. 479
1891. *Teoria anchilozei osteodentare explica fenomenul de reincluzie dentara prin:

A. Ruperea echilibrului normal al arcadei dentare la nivelul punctelor de contact ca o
B. Pierderea capacitații unui dinte de a provoca o reacție din partea osului după ce a atins
planul de ocluzie;
C. Legătura strânsă de tip anchilotic dintre osul alveolar și cementul radicular;
D. Considerarea acesteia ca o a 3-a etapa, suplimentara și anormala în care la un interval de
timp variabil de la erupție dintele se reîntoarce înapoi în os;
E. Tulburarea metabolismului local și dispariția membranei parodontale care ar preceda
procesul de rizaliza, situație în care cementul și osul ar veni în contact.
Răspuns corect: C
Pag. 479
1892. *Teoria tulburării proceselor de dezvoltare osoasa explica fenomenul de reincluzie dentara
prin:
A. Tulburarea metabolismului local și dispariția membranei parodontale care ar preceda
B. Legătura strânsă de tip anchilotic dintre osul alveolar și cementul radicular;
C. Considerarea acesteia ca o a 3-a etapa, suplimentara și anormala în care la un interval de
D. Pierderea capacitații unui dinte de a provoca o reacție din partea osului după ce a atins
planul de ocluzie;
E. Ruperea echilibrului normal al arcadei dentare la nivelul punctelor de contact ca o
consecința directa a erupției molarului de 6 ani.
Răspuns corect: D
Pag. 480
1893. *Teoria tulburării metabolismului local (aritmii de metabolism) explica fenomenul de

reincluzie dentara prin:
A. Pierderea capacitații unui dinte de a provoca o reacție din partea osului după ce a atins
planul de ocluzie;
B. Ruperea echilibrului normal al arcadei dentare la nivelul punctelor de contact ca o
C. Tulburarea metabolismului local și dispariția membranei parodontale care ar preceda
D. Legătura strânsă de tip anchilotic dintre osul alveolar și cementul radicular;
E. Considerarea acesteia ca o a 3-a etapa, suplimentara și anormala în care la un interval de
timp variabil de la erupție dintele se reîntoarce înapoi în os.
Răspuns corect: C
Pag. 480
1894. *Teoria tulburării proceselor evolutive dentare explica fenomenul de reincluzie dentara prin:
A. Considerarea acesteia ca o a 3-a etapa, suplimentara și anormala în care la un interval de
B. Pierderea capacitații unui dinte de a provoca o reacție din partea osului după ce a atins
planul de ocluzie;
C. Ruperea echilibrului normal al arcadei dentare la nivelul punctelor de contact ca o
D. Tulburarea metabolismului local și dispariția membranei parodontale care ar preceda
E. Legătura strânsă de tip anchilotic dintre osul alveolar și cementul radicular.
Răspuns corect: A
Pag. 480
1895. Reincluzia dentara se regăsește în patologia ortodontica în următoarele forme clinice:

A. Reincluzia vestibulara;
B. Reincluzia ectopica;
C. Reincluzia parțiala;
D. Reincluzia totala;
E. Reincluzia palatinală.
Pag. 480
1896. Reincluzia dentara parțială:
A. Reprezintă situația în care o parte din coroana dintelui aflat în procesul de reincluzie este
vizibila;
B. Dintele neinclus se afla în infrapoziție;
C. Dintele reinclus se afla în suprapoziție;
D. Prezinta un sunet mai intens și mai sonor la percuție;
E. Cel mai frecvent dinții vecini sunt inclinați și presează asupra dintelui reinclus.
Pag. 480
1897. După gradul de infra poziție, reincluzia dentara parțială prezinta 3 forme clinice:
a. forma clinica severa când dintele reinclus se afla sub planul de ocluzie cu mai mult
de jumătate din înălțimea coroanei sale;
b. forma clinica severa când dintele reinclus se afla sub planul de ocluzie cu 1-2 mm;
c. forma clinica ușoara când dintele reinclus se afla sub planul de ocluzie cu 1-2 mm;
d. forma clinica medie când dintele reinclus se afla sub planul de ocluzie cu pana la
jumătate din înălțimea coroanei sale;
e. forma clinica medie când dintele reinclus se afla sub planul de ocluzie cu mai mult
de jumătate din înălțimea coroanei sale.
Pag. 480
1898. Reincluzie dentara totala:

A. Se caracterizează prin absenta dintelui pe arcada fără ca acesta sa fi fost extras;
B. Reprezintă situația în care o parte din coroana dintelui aflat în procesul de reincluzie este
vizibila;
C. Dintele se afla în infrapoziție;
D. La nivelul crestei alveolare se observa o denivelare evidenta în sens vertical sub forma
unei concavități cu orientare spre planul de ocluzie;
E. În dreptul dintelui reinclus exista aproape constant un orificiu prin care se poate palpa în
profunzime fata ocluzia a dintelui reinclus.
Pag. 480 (PAG 481)
1899. Printre teoriile care explica reincluzia dentara se numără:

A. Teoria tulburarii proceselor de dezvoltare osoasa;
B. Teoria filogenetica
C. Teoria tulburarii proceselor evolutive dentara;
D. Teoria tulburarii proceselor de eruptie dentara;
E. Teoria atavica;
Pag. 480
1900. Printre teoriile care explica reincluzia dentara se numără:

A. Teoria tulburarii proceselor de dezvoltare osoasa;
B. Teoria tulburarii proceselor evolutive dentara;
C. Aritmii ale metabolismului local;
D. Avitaminoze;
E. Teoria mecanica.
Răspuns corect: A, B, C. E
Pag. 480 (PAG 479-480)
1901. Reincluzia dentară totală se caracterizează prin:

A. Absența dintelui de pe arcadă ca urmare a unei extracții
B. La nivelul crestei alveolare se observă o denivelare în sens orizontal sub forma unei
concavități cu orientare spre planul de ocluzie
C. În dreptul dintelui reinclus, există aproape constant un orificiu prin care se poate palpa în
profunzime fața ocluzală a dintelui redus
D. Dintele poate fi acoperit doar de fibromucoasă
E. Dintele poate fi acoperit doar de periost
Pag. 481
1902. Diagnosticul diferențial al reincluziei dentare totale se face cu:

A. Macrodontia;
B. Incluzia dentara;
C. Anodonția;
D. Extracția;
E. Intruzia posttraumatica totala.
Pag. 481
1903. Printre consecințele incluziei dentare se numără:

A. Apariția unor forte anormale la nivelul dinților vecini care ii solicita nefuncțional;
B. Incluzia succesionalului permanent (mai rar) sau ectopia acestuia (mai frecvent);
C. Incluzia succesionalului permanent (mai frecvent) sau ectopia acestuia (mai rar);
D. Denivelarea planului de ocluzie;
E. Carii de colet la nivelul dinților vecini din cauza zonelor retentive.
Pag. 482
1904. În cazurile de reincluzie dentara, Biedermann (1962), prezinta 4 modalități de tratament:

A. Descoperirea chirurgicala și ancorarea dintelui;
B. Reconstituirea contactelor aproximale și ocluzale ale dintelui în cauza;
C. Expectativa;
D. Extracția și replantarea dintelui anchilotic;
E. Luxarea dintelui anchilozat.
Pag. 482
1905. În tratamentul incluziei dentare trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
A. Dintele în cauza;
B. Ritmul evoluției;
C. Dificultatea intervenției de descoperire chirurgicala;
D. Obținerea spațiului necesar erupției dintelui;
E. Gradul de reincluzie.
Pag. 482
1906. În reincluzia molarului 2 temporar se conturează următoarele posibilități terapeutice:

A. Daca exista dinte succesional este recomandata extractia precoce a dintelui temporar
pentru asigurarea migrării meziale a molarului de 6 ani;
B. Daca nu exista dinte succesional este recomandata extractia precoce a dintelui temporar
pentru asigurarea migrării meziale a molarului de 6 ani;
C. Daca exista dinte succesional este recomandata extractia imediata a dintelui temporar
pentru a da posibilitatea premolarului 2 sa erupă;
D. Daca exista dinte succesional este recomandata extractia imediata a dintelui temporar și
ancorarea dintelui definitiv;
E. Daca exista dinte succesional este recomandata extractia imediata a dintelui temporar
dar nu și ancorarea dintelui definitiv.
Pag. 482
1907. În funcție de momentul apariției, direcțiile terapeutice pentru reincluzie pot fi:
A. În reincluzia precoce a dintelui permanent se poate încerca luxarea acestuia;
B. În reincluzia precoce a dintelui permanent se realizează extractia acestuia cu închiderea
ortodontica a spațiului sau refacerea ulterioara a arcadei prin soluții protetice;
C. În reincluzia tardiva a dintelui permanent se poate reface morfofunctionalitatea
coronara;
D. În reincluzia tardiva a dintelui permanent se indica extractia acestuia daca procesul
reincluziei continua;
E. Ancorarea dintelui și tracționarea ortodontica a acestuia pe arcada.
Pag. 482
ECTOPIA DENTARĂ p.483-486
1908. *Ectopia dentara reprezintă:

A. Tendința de reîntoarcere sau reîntoarcere progresiva în profunzimea osului a unui dinte
care a erupt atingând planul de ocluzie;
B. Rămânerea unui dinte complet format în interiorul osului maxilar;
C. Rămânerea unui dinte complet format submucos mult peste vârsta sa normala de
erupție;
D. Erupția unui dinte în afara sau înăuntrul liniei normale a arcadei dentare;
E. Inversarea locului pe arcada a 2 dinți învecinați;
Răspuns corect: D
Pag. 483
1909. *Ectopia dentara, ca anomalie singulara, se regăsește în clasificarea lui Angle în:
A. Clasa III;
B. Clasa II/1;
C. Clasa II/2;
D. Clasa I;
E. Clasa II.
Răspuns corect: D
Pag. 483
1910. *La nivelul caninului ectopia dentara este întâlnita:

A. De 3 ori mai mult decât incluzia;
B. La fel de frecvent ca și incluzia;
C. Mai puțin frecvent decât incluzia;
D. De 4 ori mai mult decât incluzia;
E. De 2 ori mai mult decât incluzia.
Răspuns corect: E
Pag. 483
1911. Ectopia dentara în cazul patologie ortodontice generale a caninului interesează:

A. Preponderent sexul masculin;
B. Preponderent sexul feminin;
C. Preponderent arcada superioara;
D. Preponderent arcada inferioara;
E. În aceeași măsura ambele arcade.
Pag. 483
1912. Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare, includ:

A. Persistenta dintelui temporar fără rizaliza;
B. Prezenta unor formațiuni dentare supranumerare;
C. Existenta unui capac osos dens ca urmare a extracției precoce a predecesorului temporar;
D. Existenta unei fibromucoase dure ca urmare a extracției precoce a predecesorului
temporar;
E. Tulburări de metabolism local (aritmii metabolice).
Pag. 483 (pag 483-484)
1913. Ectopia dentară:

A. Este încadrată de școala germană și de cea franceză în grupa anomaliilor dentare;
B. După școala americană, ca anomalie singulara, se găsește în clasa II Angle
C. Se găsește frecvent în cadrul populației noastre
D. Poate fi întâlnită doar la nivelul incisivilor
E. După școala americană, ca anomalie singulara, se găsește în clasa III Angle
Pag. 483
1914. În ectopia dentară, poziția caninului poate fi afectată:

A. În sens sagital;
B. În sens transversal;
C. În sens rotativ;
D. În sens orizontal;
E. În sens vertical;
Pag. 484
1915. Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare, ce se referă la reducerea/absenta spațiului

necesar erupției și alinierii dentare, includ:
A. Meziopozitie generalizata;
B. Dezvoltare insuficienta a maxilarului;
C. Microdontie;
D. Macrodontie relativa;
E. Macrodontie absoluta.
Pag. 484
1916. Poziția caninului poate fi afectata în unul sau, de cele mai multe ori, în toate cele 3 planuri
spațiale, respectiv:
A. În sens sagital – mezio/distopozitie;
B. În sens sagital – infra/suprapozitie;
C. În sens vertical – vestibulo/oropozitie;
D. În sens vertical – infra/suprapozitie;
E. În sens transversal – vestibulo/oropozitie.
Pag. 484
1917. Ectopia dentara antrenează și tulburări de ocluzie:

A. Mai evidente în ectopia orala;
B. Manifestate prin angrenaje inverse;
C. Manifestate prin menținerea continuității arcadei;
D. Manifestate prin transmiterea fiziologica a forțelor orizontale;
E. Mai evidente în ectopia vestibulara.
Pag. 484
1918. Examenul radiologic prin ortopantomograma în cazul ectopiei dentare oferă relații despre:
A. Poziția mugurelui dentar;
B. Profunzimea mugurelui dentar;
C. Raportul radicular al dintelui ectopic cu dinții vecini;
D. Structura osului și aspectul fibromucoasei;
E. Lipsa resorbției la nivelul dinților temporari.
Pag. 484-485
1919. Tratamentul preventiv în ectopia dentara:

A. Trebuie sa depisteze și sa înlăture obstacolele propriu-zise;
B. Sa prevină apariția meziopoziției generalizate prin tratamentul cariilor dinților temporari;
C. Sa prevină apariția meziopoziției generalizate prin întârzierea tratamentului cariilor
dinților temporari;
D. Sa prevină apariția meziopoziției generalizate prin extractia precoce a molarilor
temporari;
E. Sa prevină apariția meziopoziției generalizate prin aplicarea mentinătoarelor de spațiu.
Pag. 485
1920. Metoda „ghidării erupției” gândită de Hotz (1940) este cunoscuta și sub numele de:
A. Metoda extracției dirijate;
B. Metoda extracției de pilotaj;
C. Metoda erupției ghidate;
D. Metoda tracționării ortodontice;
E. Metoda radicala.
Pag. 485
1921. *Extractia dirijata se desfășoară pe parcursul:

A. 6 luni;
B. 1 an;
C. 2 ani;
D. 4-6 ani;
E. 4-6 luni.
Răspuns corect: D
Pag. 485
1922. Extractia dirijata se desfășoară în 4 etape după cum urmează:

A. Etapa I – extractia incisivului lateral temporar;
B. Etapa II – extractia caninului temporar;
C. Etapa II – extractia primului molar temporar;
D. Etapa III – extractia primului premolar;
E. Etapa IV – extractia primului premolar.
Pag. 485 (pag 485-486)
1923. După Houston (1975), extractia dirijata se realizează în 3 etape după cum urmează:
A. Etapa I – extractia celor 4 canini temporari;
B. Etapa II – extractia primului molar temporar;
C. Etapa I – extractia caninilor temporari superiori;
D. Etapa I – extractia caninilor temporari inferiori;
E. Etapa III – extractia primului premolar.
Pag. 486
1924. Tratamentul curativ în ectopia dentara prezinta particularități legate de:

A. Forma clinica a anomaliei;
B. Vârsta pacientului;
C. Genul pacientului;
D. Cauzele care au determinat anomalia;
E. Profunzimea dezvoltării mugurelui dentar.
Pag. 486
1925. Ectopia dentara comporta anumite particularități legate de terapia ortodontica după cum
urmează:
A. Ectopia vestibulara răspunde mult mai lent terapeutic;
B. Ectopia vestibulara răspunde mult mai rapid terapeutic;
C. În cazul ectopiei orale alinierea se produce cu dificultate și intr-un timp mult mai mare;
D. În cazul ectopiei vestibulare alinierea se produce cu dificultate și intr-un timp mult mai
mare;
E. Ectopia orala este mult mai recidivanta spre deosebire de ectopia vestibulara.
Pag. 486
1926. Tratamentul ortodontic conservator în ectopia dentara:

A. Variază în funcție de existenta spațiului necesar alinierii dintelui ectopic;
B. Vizează stimularea dezvoltării transversale a arcadei;
C. Are ca obiectiv terapeutic crearea spațiului prin extracție dentara;
D. Vizează stimularea dezvoltării sagitale a arcadei prin distalizare;
E. Vizează stimularea dezvoltării sagitale a arcadei prin avansarea grupului incisiv.
Pag. 486
TRANSPOZIȚIA DENTARĂ p.487-489
1927. Transpoziția dentară:

A. Este o anomalie de poziție și erupție;
B. Este o anomalie de formă;
C. Presupune inversarea pe arcadă a doi dinți învecinați;
D. Este o anomalie rară;
E. Se întâlnește atât în dentiția permanentă cât și temporară;
Pag. 487
1928. Cei mai frecvenți dinți implicați în transpoziție sunt:

A. Caninul maxilar care își schimbă locul cu incisivul lateral;
B. Caninul maxilar care își schimbă locul cu premolarul prim;
C. Caninul mandibular care își schimbă locul cu incisivul lateral;
D. Caninul mandibular care își schimbă locul cu premolarul prim;
E. Incisivul central superior care își schimbă locul cu incisivul central;
Pag. 487
1929. Transpoziția dentară incompletă:

A. Caracterizează prin prezența celor doi dinți situați unul în dreptul celuilalt;
B. Presupune trecerea liniei arcadei printre ei
C. Presupune prezența unui dinte pe linia arcadei;
D. Presupune prezența unor blocaje ocluzo-articulare
E. Presupune inversarea exclusiv a coroanelor, rădăcinile păstrându-și poziția;
Pag. 487 (pag. 488)
1930. Transpoziția dentară poate fi:

A. Completă;
B. Joasă;
C. Totală;
D. Înaltă;
E. Incompletă.
Pag. 488
1931. Transpoziția dentară poate fi:

A. Secundară;
B. Completă – presupune inversarea totală a doi dinți;
C. Incompletă;
D. Joasă;
E. Înaltă.
Pag. 488
1932. Transpoziția dentară completă:

A. Când inversarea este între canin și premolar pot apărea contacte premature;
B. Presupune inversarea parțială a doi dinți;
C. Când inversarea este intre canin și premolar nu pot apărea contacte premature;
D. Când inversarea este intre canin și incisivul lateral pot apărea contacte premature;
E. Presupune inversarea totala a doi dinți.
Pag. 488
1933. Transpoziția dentară completa:

A. Când inversarea este între canin și incisivul lateral, tulburările sunt reprezentate de
aspectul dimensional;
B. Când inversarea este intre canin și premolar pot apărea contacte premature din cauza
cuspidului vestibular;
C. Presupune inversarea totala a doi dinți;
D. Când inversarea este intre canin și premolar nu pot apărea contacte premature;
E. Când inversarea este intre canin și premolar pot apărea contacte premature datorita
cuspidului palatinal.
Pag. 488
1934. Transpoziția dentară incompleta:

A. Presupune inversarea totala a doi dinți;
B. Se caracterizează prin prezenta celor doi dinți unul în dreptul celuilalt;
C. Se întâmplă frecvent ca unul din dinți să fie situat ectopic;
D. Pot surveni blocaje ocluzo-articulare;
E. Se întâmplă rar ca unul din dinți să fie situat ectopic.
Pag. 488
1935. Transpoziția dentara incompletă:

A. Nu pot surveni blocaje ocluzo-articulare;
B. Când inversarea este intre canin și premolar nu pot apărea contacte premature;
C. Pot surveni blocaje ocluzo-articulare;
D. Presupune inversarea totală a doi dinți;
E. Se caracterizează prin prezenta celor doi dinți unul în dreptul celuilalt.
Pag. 488

A. este anomalia dentară de erupție și poziție care presupune inversarea locului pe arcada
a doi dinti învecinați;
B. În clasificările școlilor franceza și românească este încadrată în grupa anomaliilor dentare;
C. În clasificarea școlii americane se regăsește în clasa II ca anomalie de sine stătătoare;
D. Este o anomalie rară ce se găsește cu precadere la genul masculin;
E. În clasificarea scolii americane se regăseste în cadrul anomaliilor de clasa a II-a.
Pag. 487

A. este anomalia dentară de erupție și poziție care presupune inversarea locului pe arcada
a doi dinți învecinați;
B. În clasificarea scolii americane se regăsește în cadrul anomaliilor de clasa a I-a;
C. este anomalia dentară de număr și poziție care presupune inversarea locului pe arcada a
doi dinți învecinați;
D. Este o anomalie rară ce se găsește cu precădere la genul feminin;
E. Este o anomalie rară ce se găsește cu precădere la genul masculin.
Pag. 487
1938. *Transpoziția dentară completă presupune inversarea totală a:

A. Doi dinți vecini și alinierea acestora în curbura normală a arcadei;
B. Trei dinți vecini
C. Unui dinte;
D. Patru dinți vecini;
E. Doi dinți situați unul în dreptul celuilalt, linia arcadei trecând printre ei;
Răspuns corect: A
Pag. 488
DIASTEMA p.489-492
1939. Diastema:
B. Este caracterizata prin existența unui spațiu intre incisivii centrali permanenți
C. Cel mai des se întâlnește la arcada inferioară;
D. Mai este denumită în literatura și cu alți termeni, cum ar fi diastema adevarata, primara
sau patologica;
E. Cel mai des se întâlnește în zonele laterale;
Pag. 489
1940. Diastema:
A. Cel mai des se întâlnește la arcada inferioară;
B. Mai este denumită în literatura și cu alți termeni, cum ar fi diastema adevărată, primara
sau patologica;
C. Cel mai des se întâlnește la arcada superioara;
D. Este o anomalie doar de erupție;
E. Este caracterizata prin existența unui spațiu intre incisivii centrali permanenți
Pag. 489
1941. La pacientii cu diastema, clinic putem intalni urmatoarele tipuri de fren al buzei superioare:
A. Fren lat – genereaza o diastema cu laturi paralele;
B. Fren lat cu insertie joasa - diastema convergenta spre ocluzal;
C. Fren lat cu insertie inalta - diastema convergenta spre ocluzal;
D. Fren subtire cu insertie joasa - diastema convergenta spre ocluzal;
E. Fren lat cu insertie inalta - diastema convergenta spre oral;
Pag. 487 (pag 489-490)
1942. Diastema:
B. Este o anomalie de formă;
C. Este caracterizată de existența unui spațiu între incisivii centrali permanenți;
D. Se întâlnește doar la arcada superioară;
E. Se întâlnește atât la arcada superioară cât și inferioară;
Pag. 489
1943. Diastema prezintă următoarele forme clinice:

A. Diastema primară este cauzată de dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
B. Diastema adevărată este cauzată de inserția joasa a frenului buzei superioare, aproape
contopit cu papila retroincisivă;
C. Diastema secundară are ca și cauza anodonția incisivului lateral;
D. Diastema primară poate îmbrăca în raport cu linia mediană, aspectul de diastemă
simetrică sau asimetrică;
E. Diastema secundară poate îmbrăca în raport cu linia mediană, aspectul de diastemă
simetrică sau asimetrică;
Pag. 489
1944. După Dewey, la pacienții cu diastemă, clinic, se pot întâlni următoarele tipuri de fren al buzei
superioare:
A. Fren îngust;
B. Fren lat cu inserție joasă;
C. Fren lat;
D. Fren lat cu inserție înaltă;
E. Fren îngust cu inserție joasă;
Pag. 489-490
1945. Algoritmul de corecție al prodentiei și al rotației este:

A. Prodenția de 0-5 – se scade 0, 5 mm din valoarea inițială a diastemei;
B. Rotația intre 0-45 – se scade 1 mm;
C. Prodenția de 10-15 – se scade 1.5 mm;
D. Prodenția de peste 20 – se scad 2 mm;
E. Rotația intre 0-45 – se scade 4.5 mm.
Pag. 490
1946. Algoritmul de corecție al prodenției și al rotației este:

A. Rotația intre 0-45 – se scade 4.5 mm;
B. Prodenția de 0-5 – se scade 1 mm din valoarea inițială a diastemei;
C. Prodenția de peste 20 – se scad 2 mm;
D. Prodenția de 0-5 – se scade 0.5 mm din valoarea inițiala a diastemei;
E. Rotația intre 0-45 – se scade 1 mm.
Pag. 490
1947. Algoritmul de corecție al prodenției și al rotației este:

A. Rotația de peste 45 – se scad 3 mm;
B. Rotația intre 0-45 – se scade 6 mm;
C. Rotația de peste 45 – se scad 2 mm;
D. Rotația intre 0-45 – se scade 4, 5 mm;
E. Rotația intre 0-45 – se scade 1 mm.
Pag. 490
1948. Examenul diastemei se bazează pe:

A. Examenul clinic;
B. Examenul radiologic;
C. Istoricul medical;
D. Istoricul sistemului dentar;
E. Examenul vizual;
Pag. 490
1949. După Dewey, la pacienții cu diastemă, clinic putem întâlni următoarele tipuri de fren al buzei
superioare:
A. Fren lat care generează o diastemă cu laturi paralele
B. Fren lat cu inserție înaltă- care va induce o diastemă convergentă ocluzal
C. Fren lat cu inserție înaltă- care va induce o diastemă divergentă ocluzal
D. Fren lat cu inserție joasă care va determina o diastemă divergentă spre planul de ocluzie
E. Fren lat cu inserție joasă care va determina o diastemă convergentă spre planul de ocluzie
Pag. 490 (pag 489-490)
1950. Pentru o diastemă adevărată diagnosticul diferențial se face cu:

A. Diastemele fiziologice;
B. Diastema tranzitorie de erupție;
C. Spațierile din compresiunea de maxilar, forma cu înghesuiri;
D. Spațierile rezultate prin migrări ale dinților în bolile parodontale;
E. Spațierile cauzate de obiceiuri vicioase (interpoziții);
Pag. 491 (pag 490-491)
1951. Algoritmul de corecție pentru diverse grade ale prodenției și rotației:

A. Prodenția de 0 - 5° - se scad 0.5 mm din valoarea inițială a diastemei;
B. Prodenția de 5 - 10° - se scad 1 mm din valoarea inițială a diastemei;
C. Prodenția de 10-15 - 5° - se scad 2 mm din valoarea inițială a diastemei;
D. Prodenția de peste 20° - se scad 2.5 mm din valoarea inițială a diasteme;
E. Rotația de peste 45° - se scad 2 mm.
Pag. 490
1952. Diastemele fiziologice:

A. Apar începând cu vârsta de 4-5 ani;
B. Apar începând cu vârsta de 5-6 ani;
C. Poate atenționa cu instalarea unei viitoare diasteme adevărate;
D. Toți incisivii se află în proalveolodonție marcată;
E. Sunt cauzate de microdonția absolută sau relativă.
Pag. 491 (pag 490-491)
1953. Tratamentul diastemei presupune:

A. Îndepărtarea cauzei care a determinat anomalia;
B. Frenectomia;
C. Excizia fibromucoasei gingivale;
D. Închiderea ortodontică a spațiului existent:
E. Contenția opțională a rezultatului obținut.
Pag. 492
1954. *În diastemă, intervalul minim de stabilizare a poziției dinților după deplasare:
A. Cel puțin 2-4 săptămâni de stabilizare;
B. Cel puțin 2-5 săptămâni de stabilizare;
C. Cel puțin 5-8 săptămâni de stabilizare;
D. Cel puțin 8-10 săptămâni de stabilizare;
E. Cel puțin 10-12 săptămâni de stabilizare.
Răspuns corect: E
Pag. 492
ANOMALIILE DENTO-MAXILARE
COMPRESIUNEA DE MAXILAR p.493-505
1955. În compresiunea de maxilar, principalele semne clinice intraorale sunt reprezentate de:
A. Modificări ale dezvoltării arcadelor;
B. Malpozitii dentare;
C. Modificări la nivelul părților moi;
D. Tulburări de ocluzie statică și dinamică;
E. Tulburări de ocluzie traumatică.
Pag. 498
1956. În compresiunea de maxilar, este alterată activitatea grupelor musculare periorale.

Musculatura poate fi afectată de:
A. Hipertonie;
B. Hipotonie;
C. Cianoză;
D. Hipertrofie;
E. Atrofie.
Pag. 496
1957. În compresiunea de maxilar-forma clinică de înghesuire, semnele faciale sunt:

A. Profilul facial este accentuat convex;
B. Unghiul nazolabial este accentuat;
C. Unghiul nazolabial nu este accentuat;
D. Linia surâsului este dentară;
E. Profilul facial este accentuat concav.
Pag. 498
1958. Principalele obiective terapeutice în compresiunea de maxilar sunt:

A. Normalizarea funcțiilor aparatului dento-maxilar;
B. Deblocarea transversală a arcadei maxilare și favorizarea creșterii mandibulare;
C. Blocarea transversală a arcadei maxilare și favorizarea creșterii mandibulare;
D. Armonizarea arcadelor alveolo-dentare;
E. Echilibrarea ocluzală.
Pag. 503
1959. În ocluzia adâncă acoperită, la examenul intraoral-arcada maxilară:

A. Este scurtată;
B. Are forma de trapez;
C. Bolta palatină este lărgită;
D. Bolta palatină este îngustată;
E. Este lungită.
Pag. 507
1960. *În compresiunea de maxilar-forma clinica cu prodentie, o influență predominantă o au

factorii:
A. De mediu;
B. Interni;
C. Factorii genetici:
D. Externi;
E. Climatici.
Răspuns corect: A
Pag. 493-494
1961. *În compresiunea de maxilar cu înghesuire, o influență predominantă o au factorii:

A. De mediu;
B. Interni;
C. Externi;
D. Climatici;
E. Genetici.
Răspuns corect: E
Pag. 493-494
1962. Dintre caracteristicile cranio-faciale cu potențial de transmitere ereditară, frecvent corelate

cu instalarea unei compresiuni de maxilar, literatura de specialitate menționează:
A. Dezechilibrul sagital în pozitia maxilarelor;
B. Cresterea flexiunii craniului;
C. Reducerea flexiunii craniului;
D. Scurtarea planumului;
E. Alungirea planumului.
Pag. 494
1963. Forme grave de compresiune de maxilar se întâlnesc în sindroame genetice caracterizate de

malformații cranio faciale importante:
A. Microsomia hemifacială;
B. Sindromul Rett;
C. Sindromul Goldenhar;
D. Sindromul Pierre Robin ;
E. Sindromul Apert.
Pag. 494

A. Microsomia hemifacială;
B. Sindromul Apert;
E. Sindromul Down.
Pag. 494

malformații cranio-faciale importante:
A. Sindromul Angelman;
B. Sindromul Apert;
E. Microsomia hemifacială.
Pag. 494
1966. *Forme grave de compresiune de maxilar se intâlnesc în sindroame genetice caracterizate de
B. Sindromul Rett;
C. Sindromul Down;
D. Sindromul Crouzon;
E. Sindromul Schell.
Răspuns corect: D
Pag. 494

B. Sindromul Rett;
E. Sindromul Treacher Collins.
Pag. 494

A. Sindromul Apert;
B. Sindromul Pierre Robin;
E. Sindromul Rett.
Pag. 494
1969. Dintre atitudinile posturale diurne, ce favorizează instalarea compresiei de maxilar, frecvent
implicate sunt postura craniana anterioară, caracterizată la nivelul aparatului dento-maxilar prin:
A. Retrognatism mandibular;
B. Poziție înaltă a limbii;
C. Poziție joasă a limbii;
D. Spasme ale mușchilor maseteri și temporali;
E. Obiceiul de a sprijini unilateral obrazul.
Pag. 496
implicate sunt postura craniană anterioară, caracterizată la nivelul aparatului dento-maxilar prin:
A. Obiceiul de a sprijini bilateral obrazul;
C. Poziție joasă a limbii;
D. Spasme ale mușchilor maseteri și temporali;
E. Retrognatism mandibular.
Pag. 496
C. Spasme ale mușchilor maseteri și temporali;
D. Spasme ale mușchilor romboizi;
Pag. 496
B. Poziție joasă a limbii;
Pag. 496
E. Spasme ale mușchilor trapezi.
Pag. 496
1974. Postnatal, frecvent implicate în etiologia compresiei de maxilar, sunt obiceiurile vicioase de
interpoziție heterotropă-reprezentate adesea de interpoziția degetului/degetelor, care acționează
prin dezechilibre mecanice și induc modificări morfologice specifice compresiei de maxilar:
A. Deformarea bolții palatine prin presiune directă asupra stratului osos;
B. Îngustarea maxilarului;
C. Lărgirea maxilarului;
D. Prodenție inferioară;
E. Prodenție superioară.
Pag. 497
1975. Postnatal, frecvent implicate în etiologia compresiei de maxilar, sunt obiceiurile vicioase de
interpoziție heterotropă-reprezentate adesea de interpoziția degetului/degetelor, care acționează
prin dezechilibre mecanice și induc modificări morfologice specifice compresiei de maxilar:
A. Deformarea bolții palatine prin presiune directă asupra stratului osos;
B. Înălțarea maxilarului;
C. Lărgirea maxilarului;
D. Prodenție superioară;
E. Îngustarea maxilarului.
Pag. 497
A. Modificări ale dezvoltării gâtului;
B. Malpoziții dentare;
D. Modificări la nivelul părților centrale;
E. Modificări ale dezvoltării arcadelor.
Pag. 498
B. Malpoziții cervicale;
C. Modificări la nivelul parților moi;
E. Tulburări de ocluzie traumatică
Pag. 498
1978. *În compresiunea de maxilar, principalele semne clinice intraorale sunt reprezentate de:
B. Malpoziții lombare;
C. Modificări la nivelul părților0 moi și dure;
D. Tulburări doar în ocluzia statică;
E. Tulburări de ocluzie traumatică
Răspuns corect: A
Pag. 498
1979. În compresiunea de maxilar, musculatura poate fi afectată prin:

A. Hipertonie;
B. Hipotonie;
C. Cianoză;
D. Hipertrofie;
E. Atrofie.
Pag. 496
1980. În compresiunea de maxilar, forma clinică de înghesuire, semnele faciale sunt:

A. Profilul facial este accentuat convex;
B. Unghiul nazolabial este accentuat;
C. Unghiul nazolabial nu este accentuat;
D. Linia surâsului este dentară;
E. Profilul facial este accentuat concav.
Pag. 498
B. Malpoziții dentare;
E. Tulburări de ocluzie intestinală.
Pag. 498
1982. *Tratamentul ortodontic profilactic al compresiunii de maxilar începe de la naștere, se

desfășoară pe parcursul primilor ani de viață:
A. 0-12 ani;
B. 0-3 ani;
C. 0-10 ani;
D. 0-4 ani;
E. 0-6 ani.
Răspuns corect: E
Pag. 503
1983. Principalele obiective terapeutice în compresiunea de maxilar sunt:

A. Normalizarea funcțiilor aparatului dento-maxilar;
B. Deblocarea transversală a arcadei maxilare și favorizarea creșterii mandibulare;
C. Blocarea transversala a arcadei maxilare și favorizarea creșterii mandibulare;
D. Armonizarea arcadelor alveolo-dentare;
E. Echilibrarea ocluzală.
Pag. 503
1984. Tratamentul ortodontic curativ în compresiunea de maxilar:

A. include o componentă etiologică;
B. include o componentă morfofuncțională;
C. asigură obținerea celor mai bune rezultate dacă tratamentul se desfășoară după
finalizarea perioadei de creștere;
D. vizează eliminarea factorilor etiologici restanți;
E. debutează cu aproximativ 1 an înaintea puseului de creștere pubertar în îngustări mai
mari de 3 mm (Harzer, 1999).
Pag. 504
1985. * Stimularea dezvoltării transversale a maxilarului în cadrul tratamentului ortodontic curativ

în compresiunea de maxilar:
A. are acțiune benefică directă asupra direcției de creștere condiliene;
B. facilitează respirația orală;
C. permite avansarea spontană a mandibulei, contribuind la corectarea ocluziei mezializate;
D. prin mărirea perimetrului arcadei superioare, determină reducerea riscului incluziei
dentare, mai ales la nivel premolar și molar;
E. prin mărirea perimetrului arcadei superioare, determină reducerea gradului de
înghesuite dentară, și apariția proceselor de aliniere spontană.
Răspuns corect: E
Pag. 504
1986. Tratamentul ortodontic tardiv în compresiunea de maxilar:

A. este inițiat înainte de finalizarea proceselor de creștere suturală maxilară;
B. necesită uneori reducere numerică, în special la arcada superioară;
C. necesită uneori reducere numerică, dinții vizați pentru extracție fiind frecvent primii
molari (Kessel, 1963);
D. poate presupune și asocierea intervențiilor chirurgicale pentru corectarea discrepanțelor
scheletale;
E. include și reeducarea funcțională, impusă de persistența unor factori disfuncționali la
pacientul tânăr și adult.
Pag. 505
1987. Recidiva în compresiunea de maxilar:

A. apare din cauza instabilității ocluzale de la începutul tratamentului ortodontic activ;
B. nu depinde de vârsta la care s-a inițiat terapia ortodontică;
C. este evitată prin asigurarea respirației orale și corectarea poziției de postură a limbii, care
contribuie decisiv la stabilitatea rezultatului terapeutic (Sorel, 2013);
D. prezintă diferite grade de recidivă (Raberin, 2001), fapt ce justifică realizarea unei
supracorecții transversale;
E. apare din cauza persistenței disfuncțiilor și a dezechilibrelor musculare.
Pag. 505
1988. Recidiva în compresiunea de maxilar apare din cauza unei serii de factori menționați în
literatura de specialitate:
A. Instabilitatea ocluzală la finalul tratamentului ortodontic activ;
B. Persistenta disfunctiilor 0-12 ani;
C. Persistenta dezechilibrelor osoase;
D. Persistenta dezechilibrelor musculare;
E. Instabilitatea ocluzala la inceputul tratamentului ortodontic activ;
Pag. 505
OCLUZIA ADÂNCĂ ACOPERITĂ p.505-511
1989. *Ocluzia adâncă acoperită:

A. este o anomalie dento-maxilară cu etiologie monocauzală;
B. se caracterizează prin retrodenția tuturor incisivilor superiori sau doar a incisivilor laterali
superiori;
C. prezintă un risc scăzut de recidivă;
D. se manifestă doar în dentiția mixtă și permanentă;
E. se caracterizează prin supraacoperire frontală accentuată.
Răspuns corect: E
Pag. 505
1990. *În ceea ce privește frecvența ocluziei adânci acoperite sunt adevărate următoarele afirmații:
A. cercetările efectuate la noi în țară de către Boboc indică o prevalență de 35,3% a
malocluziilor de clasa II/2 Angle din totalul pacienților cu anomalii dento-maxilare;
B. cercetările efectuate la noi în țară de către Boboc indică o prevalență de 3,45% a
malocluziilor de clasa II/2 Angle la un lot de copii cu vârste cuprinse între 4-7 ani (Boboc,
1971);
C. se consideră că în țările puternic dezvoltate frecvența anomaliilor dento-maxilare este
mult mai redusă decât în cele în curs de dezvoltare;
D. datele recente din literatura de specialitate raportează o prevalență a acestei anomalii
cuprinsă între 4,4%-5,3% (Mc Namara, 1993);
E. datele recente din literatura de specialitate raportează o prevalență a acestei anomalii de
6,21% (Mc Namara, 1993).
Răspuns corect: B
Pag. 505, 506
1991. Factorii generali implicați în etiologia ocluziei adânci acoperite sunt următorii:
A. interpoziția limbii sau obrajilor;
B. prezența la nou născut a relației în capac de cutie a crestelor edentate;
C. caria dentară și complicațiile acesteia;
D. existența unei siderări a creșterii verticale a arcadelor alveolo-dentare în regiunile
laterale;
E. factorul genetic.
Pag. 506
1992. *În cadrul studiului efectuat pe gemeni de către anumiți autori (Korkhaus, 1927], a fost
demonstrată existența unei legături etiopatogenie între ocluzia adâncă și prognatismul mandibular
adevărat, al căror element comun este:
A. retrodenția incisivilor inferiori;
B. retrodenția incisivilor superiori;
C. prodenția incisivilor inferiori;
D. prodenția incisivilor superiori;
E. supraocluzia incisivilor superiori.
Răspuns corect: B
Pag. 506
1993. În anomalia de clasa II/2 Angle sunt evidente următoarele semne clinice în cadrul examenului
clinic facial:
A. buza superioară cu tonus scăzut;
B. buza inferioară răsfrântă;
C. procheilie superioară;
D. etajul inferior al feței micșorat;
E. profilul convex prin poziția anterioară a punctului gnathion (Gn) în câmpul de profil facial.
Pag. 507
1994. În anomalia de clasa II/2 Angle sunt evidente următoarele semne clinice în cadrul examenului
clinic facial:
A. etajul mijlociu al feței exprimă deficitul de dezvoltare verticală;
B. etajul mijlociu bine dezvoltat antero-posterior;
C. unghiul mandibular crescut;
D. șanțul mentonier accentuat;
E. mentonul proeminent.
Pag. 507
1995. Arcada maxilară prezintă următoarele particularități în cadrul examenului intraoral în ocluzia
adâncă acoperită:
A. este alungită;
B. baza coronară este bine dezvoltată, mai mare decât baza apicală;
C. are formă de trapez prin retrodenția întregului grup incisiv sau doar a incisivilor centrali;
D. incisivii laterali sunt frecvent în vestibulopoziție;
E. incisivii centrali superiori prezintă cingulum șters cu angulație corono-radiculară („en
pelle” sau „în lopată”) (Langlade, 1981).
Pag. 507
1996. Arcada maxilară prezintă următoarele particularități în cadrul examenului intraoral în ocluzia
adâncă acoperită:
A. proalveolie superioară;
B. întregul os alveolar este situat anterior în raport cu baza maxilarului;
C. incisivii centrali și laterali prezintă suprafețe de abraziune pe fața palatinală;
D. diverse grade de înghesuire dentară, de la formele ușoare, spre cele grave;
E. denivelarea planului ocluzal prin suprapoziția zonelor laterale în raport cu grupul frontal.
Pag. 507
1997. Arcada mandibulară prezintă următoarele particularități în cadrul examenului intraoral în
ocluzia adâncă acoperită:
A. este îngustată;
B. poate prezenta retrodenția grupului frontal sau înghesuire;
C. curba Spee este aplatizată;
D. planul de ocluzie este denivelat prin existența unei suprapoziții a dinților din zonele
laterale;
E. incisivii pot prezenta suprafețe de abraziune pe fața vestibulară.
Pag. 507
1998. În cadrul examenului intraoral în ocluzia adâncă acoperită se pot observa următoarele
modificări ale ocluziei:
A. inocluzie fiziologică mai mică de 2-4 mm;
B. angrenaje inverse unilaterale la nivelul premolarilor;
C. ocluzie lingualizată bilaterală;
D. afectarea dinamicii mandibulare prin blocarea mișcărilor verticale ale mandibulei din
cauza retrodenției superioare și supraocluziei incisive accentuate (Proffit, 2009);
E. retrodenție superioară care obligă mandibula la o poziție posterioară.
Pag. 507
1999. *În ocluzia adâncă acoperită, din cauza retrodenției grupului incisiv, forma arcadei maxilare
este de:
A. pentagon;
B. omega;
C. M;
D. V;
E. trapez.
Răspuns corect: E
Pag. 507
2000. *În ocluzia adâncă acoperită, denivelarea planului ocluzal la arcada maxilară apare în urma:
A. infrapoziției grupului frontal în raport cu zonele laterale;
B. suprapoziției grupului frontal în raport cu zonele laterale;
C. aplatizării curbei Spee;
D. suprapoziției zonelor laterale în raport cu zona anterioară;
E. dezvoltării în exces a bazei coronare, în raport cu baza apicală.
Răspuns corect: B
Pag. 507
2001. Următoarele aspecte legate de alterarea funcției masticatorii în ocluzia adâncă acoperită,
sunt false:
A. există o activitate crescută a mușchilor ridicători ai mandibulei;
B. există o activitate crescută a mușchilor propulsori ai mandibulei;
C. este de tip tocător;
D. este de tip frecător, din cauza limitării mișcărilor mandibulare;
E. există o activitate crescută a mușchilor coborâtori ai mandibulei.
Pag. 508
2002. Examenul funcțional în ocluzia adâncă acoperită evidențiază următoarele aspecte:

A. pacienții prezintă adesea o voce închisă;
B. masticația este de tip frecător;
C. deglutiția este palatală cu implicații în accentuarea versantului anterior al bolții palatine;
D. funcția de autoîntreținere este afectată prin limitarea mișcărilor de lateralitate;
E. linia labială este înaltă cu o linie a surâsului frecvent asimetrică (Horga, Păcurar, 2009).
Pag. 508
2003. *În ocluzia adâncă acoperită, articulația temporo-mandibulară prezintă modificări

particulare de conformație:
A. un condil mai lat și scurt;
B. cavitate glenoidă joasă;
C. tuberculul articular cu pantă foarte abruptă;
D. conformație mai robustă a ramurii ascendente;
E. în prima perioadă condilul este situat într-o poziție foarte apropiată de peretele posterior
al cavității glenoide, iar mai târziu se produce o lărgire a interliniei articulare.
Răspuns corect: C
Pag. 508
2004. *În ocluzia adâncă acoperită, examenul radiologic pe ortopantomogramă pune în evidență:
A. semne de rotație posterioară a mandibulei;
B. unghi mandibular crescut;
C. condil înalt cu dezvoltare predominant posterioară;
D. curbă preangulară accentuată;
E. lățime micșorată a ramurii orizontale a mandibulei (Bjork, 1983).
Răspuns corect: E
Pag. 508
2005. *În ocluzia adâncă acoperită, teleradiografia cranio-facială de profil ilustrează următoarele
aspecte:
A. creștere facială de tip posterior;
B. unghiul FMA este crescut (> 28°);
C. micșorarea axei de creștere sau axa Y (Se-N);
D. tipar de creștere hiperdivergent;
E. unghiul S-Gn cu planul Frankfurt > 55°.
Răspuns corect: C
Pag. 508
2006. În ocluzia adâncă acoperită, teleradiografia cranio-facială de profil ilustrează următoarele

aspecte:
A. înălțimea facială anterioară (AHF) reprezentată de distanța N-Gn este redusă;
B. tipar de creștere hiperdivergent;
C. unghi ANB negativ;
D. unghi mandibular micșorat;
E. unghi SNB micșorat.
Pag. 508
2007. Examenul fotostatic în ocluzia adâncă acoperită evidențiază următoarele aspecte:

A. etajul inferior este micșorat;
B. buza superioară depășește planul orbito-frontal;
C. buza inferioară depășește planul nazo-frontal;
D. unghiul nazo-labial este crescut;
E. unghiul Mc Namara este scăzut.
Pag. 509
2008. *Mecanismele de producere a ocluziei adânci acoperite adevărate nu sunt legate de:
A. excesul de dezvoltare verticală frontală;
B. infraalveolodenția laterală;
C. supraalveolodenția frontală;
D. supraalveolodenția inferioară;
E. hipodezvoltarea zonelor laterale.
Răspuns corect: D
Pag. 509
2009. *Ocluzia adâncă acoperită adevărată este caracterizată prin:

A. deep-bite scheletic diminuat;
B. supraalveolodenție laterală;
C. spațiu redus de inocluzie fiziologică;
D. infraalveolodenție frontală;
E. etaj inferior al feței mult micșorat.
Răspuns corect: E
Pag. 509
2010. Ocluzia adâncă acoperită falsă este caracterizată prin:

A. etaj inferior al feței ușor micșorat;
B. deep-bite scheletic diminuat;
C. spațiu mare de inocluzie fiziologică;
D. infraalveolodenție laterală;
E. excesul de dezvoltare verticală frontală.
Pag. 509
2011. Sassouni și Darque (1971) consideră că malocluzia de clasa II/2 prezintă două forme clinice și
anume:
A. clasa II/2 primară sau ereditară;
B. clasa II/2 secundară cu retrognatism mandibular funcțional;
C. clasa II/2 secundară cu retrognatism maxilar funcțional;
D. clasa II/2 primară cu retrognatism mandibular funcțional;
E. clasa II/2 secundară cu prognatism mandibular funcțional.
Pag. 509
2012. Diagnosticul diferențial al ocluziei adânci acoperite se face cu:

A. malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1;
B. clasa II/2 secundară;
C. clasa II/2 ereditară;
D. malocluzia de clasa I cu supraalveolodenție incisivă;
E. prognatismul mandibular funcțional.
Pag. 509
2013. Tratamentul profilactico-preventiv al ocluziei adânci acoperite se realizează prin:

A. aplicarea menținătoarelor de spațiu în cazul pierderilor precoce ale dinților temporari din
zona frontală;
B. tratamentul corect al leziunilor carioase;
C. echilibrarea balanței între unitatea scheletală și matricea musculară funcțională;
D. asigurarea unor condiții favorabile pentru erupția primilor premolari permanenți;
E. decondiționarea obiceiurilor vicioase de interpoziție.
Pag. 509, 510
2014. Tratamentul curativ al ocluziei adânci acoperite are ca obiective terapeutice următoarele:
A. decondiționarea obiceiurilor vicioase de interpoziție;
B. aplicarea menținătoarelor de spațiu în cazul pierderilor precoce ale dinților temporari din
zona de sprijin;
C. alinierea grupului frontal prin modificarea axelor incisivilor;
D. ingresiunea dinților frontali/egresiunea dinților laterali;
E. reducerea supraacoperirii frontale.
Pag. 510
OCLUZIA DESCHISĂ p.512-521
2015. *Ocluzia deschisă este o anomalie dento-maxilară ce se caracterizează prin existența unui
spațiu de inocluzie:
A. orizontal;
B. oblic;
C. vertical;
D. vertical și orizontal;
E. transversal.
Răspuns corect: C
Pag. 512
2016. *Cel care a descris pentru prima dată în cadrul anomaliilor ocluzia deschisă a fost:
A. Carabelli;
B. Angle;
C. Tweed;
D. Korkhaus;
E. Nanda.
Răspuns corect: A
Pag. 512
2017. *Incidența ocluziei deschise este mai mare la:

A. Sexul feminin;
B. Sexul masculin;
C. Ambele sexe in aceeași măsură;
D. Copii și crește cu vârsta;
E. Copii și are tendința să se autocorecteze în dentiția temporară.
Răspuns corect: B
Pag. 512
2018. *Obstrucția căilor respiratorii superioare de către obstacole inferioare în ocluzia deschisă
este poate fi dată de:
A. Rinita alergică;
B. Hipertrofia amigdalelor palatine;
C. Deviația septului nazal;
D. Vegetații adenoide;
E. Hipertrofia mucoasei faringiene.
Răspuns corect: B
Pag. 515
2019. *Subtelny, Sukuda si Tulley au arătat că un rol important în apariția ocluziei deschise îl au:
A. Tulburările genetice;
B. Tulburările scheletice;
C. Tulburările fonatorii;
D. Tulburările de dezvoltare;
E. Tulburările masticatorii.
Răspuns corect: C
Pag. 515
2020. *Ca și factor anatomic în grupa factorilor locali în ocluzia deschisă poate fi:
A. Hipermobilitata limbii;
B. Hiperdezvoltarea obrajilor;
C. Macroglosia limbii;
D. Microglosia limbii;
E. Hipomobilitatea limbii.
Răspuns corect: C
Pag. 516
2021. *În ocluzia deschisă interpozițiile autotrope pot fi reprezentate de:

A. Interpunerea Între arcade a policelui;
B. Interpunerea între arcade a unui creion;
C. Interpunerea între arcade a tetinei;
D. Interpunerea între arcade a uor componente ale aparatului dento maxilar;
E. Interpunerea între arcade a indexului.
Răspuns corect: D
Pag. 516
2022. *Nu reprezintă semne radiologice în ocluzia deschisă:

A. Oblicitatea accentuată a ramului orizontal al mandibulei;
B. Reducerea înălțimii verticale a ramului ascendent mandibular;
C. Rotația posterioară a mandibulei (în sensul acelor de ceasornic);
D. Infrapoziția incisivilor și/sau suprapoziția molarilor;
E. Rotația posterioară a mandibulei (contrar sensului acelor de ceasornic).
Răspuns corect: E
Pag. 518
2023. *Unghiul B a lui Schwarz (unghiul bazelor) în ocluzia deschisă este mărit în comparație cu
unghiul care în condiții normale are valoarea de:
A. 10 grade;
B. 18 grade ;
C. 20 grade;
D. 16 grade;
E. 12 grade.
Răspuns corect: C
Pag. 518
2024. *Tulburările funcționale în ocluzia deschisă sunt, cu excepția:

A. Tulburări ale funcției cognitive;
B. Tulburări ale funcției fizionomice;
C. Tulburări ale funcției fonetice;
D. Tulburări la nivelul ATM;
E. Tulburări ale funcției respiratorii.
Răspuns corect: A
Pag. 519
2025. În funcție de zona în care se află, ocluzia deschisă poate fi:

A. Ocluzie deschisă anterioară;
B. Ocluzie deschisă posterioară;
C. Ocluzia deschisă totală;
D. Ocluzia deschisă parțială;
E. Ocluzia deschisă intercalată.
Pag. 512
2026. Ocluzia deschisă posterioară poate fi:

A. Unilaterală;
B. Bilaterală;
C. Simetrică;
D. Anterioară;
E. Asimetrică.
Pag. 512
2027. Ocluzia deschisă anterioară:

A. Este forma clinică cel mai des întâlnită;
B. Poate fi asimetrică;
C. Poate fi simetrică;
D. Este forma clinică cel mai rar întâlnită;
E. Etiologic este întotdeauna scheletică.
Pag. 512
2028. În cadrul ocluziei deschise, Richardson delimitează câteva situații în funcție de factorii
etiologici implicați:
A. Ocluzia deschisă anterioară cauzată de factori patologici generali;
B. Ocluzia anterioară de tranziție;
C. Ocluzia deschisă anterioară prin interpoziție digitală;
D. Ocluzia deschisă anterioară permanentă;
E. Ocluzia deschisă anterioară din cauza unei patologii scheletice.
Pag. 513
2029. Moyer clasifică ocluzia deschisă astfel:

A. Ocluzie anterioară de tranziție;
B. Ocluzie deschisă anterioară din cauza unei patologii scheletice;
C. Ocluzie deschisă simplă;
D. Ocluzie deschisă anterioară prin interpoziție digitală;
E. Ocluzie deschisă complexă.
Pag. 513
2030. Etiopatogenic în ocluzia deschisă ca și factori generali întâlnim:

A. Factorul dismetabolic;
B. Factorul metabolic;
C. Factorul genetic;
D. Factorul epigenetic;
E. Factorul parametabolic.
Pag. 514
2031. În cadrul ocluziei deschise ca și tulburări funcționale regăsim:

A. Deglutiția de tip infantil;
B. Tulburări metabolice;
C. Obstrucția căilor respiratorii superioare;
D. Tulburări constituționale;
E. Tulburările fonatorii.
Pag. 514-515
2032. Obstrucția căilor respiratorii superioare de către obstacole superioare în ocluzia deschisă
este poate fi dată de:
A. Hipertrofia amigdalelor palatine;
B. Hipertrofia mucoasei faringiene;
C. Deviația septului nazal;
D. Vegetații adenoide;
E. Rinită alergică.
Pag. 515
2033. Interpozițiile autotrope în ocluzia deschisă sunt reprezentate de:

A. Interpoziția limbii;
B. Interpoziția dinților;
C. Interpoziția policelui ;
D. Interpoziția obrajilor;
E. Interpoziția buzelor.
Pag. 516
2034. Între factorii traumatici din cadrul ocluziei deschise enumerăm:

A. Bridele ciactriciale labio-geniene;
B. Bridele cicatriciale ale orbicularului gurii;
C. Traumatisme la nivelul condilului în perioada de creștere;
D. Fracturi tip LeFort 1;
E. Bridele cicatriciale labio-mentoniere.
Pag. 516
2035. În funcție de zona în care se evidențiază, ocluzia deschisă poate fi:

A. Ocluzia deschisă parțială;
B. Ocluzia deschisă laterală;
C. Ocluzia deschisă totală;
D. Ocluzia deschisă posterioară;
E. Ocluzie deschisă anterioară sau frontală;
Pag. 512
2036. *În România frecvența ocluziei deschise este de:

A. 1-2%;
B. 2-3%;
C. 1,5-3%;
D. 2-2,5%;
E. 3-4%.
Răspuns corect: B
Pag. 512
2037. *În ocluzia deschisă anterioară prin interpoziție digitală este considerată normală până în
jurul vârstei de:
A. 2-3 ani;
B. 4-6 ani;
C. 6-7 ani;
D. 5-6 ani;
E. 4-5 ani.
Răspuns corect: D
Pag. 513
2038. *În grupa factorilor locali cu implicații importante în producerea ocluziei deschise factorul
anatomic este reprezentat de:
A. Mugurii dentari situați vestibular;
B. Microglosia;
C. Vestibulo-înclinarea incisivilor superiori;
D. Mugurii dentari situați palatinal;
E. Macroglosie.
Răspuns corect: E
Pag. 516
2039. *Semnele clinice intraorale în ocluzia deschisă se concretizează prin următoarele modificări,
cu excepția:
A. Modificări la nivelul dinților;
B. Modificări la nivelul ocluziei;
C. Modificări la nivelul articulației temporo-mandibulare;
D. Modificări la nivelul arcadelor dentare;
E. Modificări la nivelul oaselor maxilare.
Răspuns corect: C
Pag. 517-518
2040. În ocluzia deschisă, semnele clinice faciale sunt reprezentate de:

A. Unghiul mandibular micșorat;
B. Fanta labială deschisă;
C. Creșterea înălțimii etajului inferior;
D. Unghiul mandibular mărit;
E. Profilul facial accentuat convex;
Pag. 517
2041. În ocluzia deschisă, semnele clinice intraorale, se concretizează prin modificări:

A. Modificări la nivelul dinților;
B. Modificări la nivelul ocluziei;
C. Modificări la nivelul arcadelor dentare;
D. Modificări la nivelul oaselor maxilare
E. Modificări la nivelul buzelor;
Pag. 518 (pag 517-518)
2042. Printre tulburările funcționale în ocluzia deschisă se numără:

A. Tulburarea funcției fizionomice;
B. Tulburarea funcției masticatorii;
C. Tulburarea funcției deglutiției;
D. Tulburarea funcției fonetice;
E. Tulburarea funcției vizuale;
Pag. 519
2043. *Consecințele ocluziei deschise asupra funcțiilor aparatului dento-maxilar se exprima prin,
cu excepția:
A. Tulburări ale funcției fizionomice;
B. Tulburări ale funcției de deglutiție;
C. Tulburări ale funcției gustative;
D. Tulburări ale funcției respiratorii;
E. Tulburări la nivelul ATM.
Răspuns corect: C
Pag. 519
2044. În ocluzia deschisă, după severitatea modificărilor Boboc, descrie următoarele forme clinice:
A. Ocluzia deschisă anterioară sau frontală;
B. Ocluzie deschisă totală;
C. Ocluzia deschisă posterioară;
D. Ocluzia deschisă parțială;
E. Ocluzie deschisă laterală.
Pag. 512
2045. În cadrul ocluziei deschise anterioare, Richhardson delimitează câteva situații în funcție de
factorii etiologici implicați:
A. Ocluzia deschisă anterioară din cauza unei patologii scheletice;
B. Ocluzia deschisă anterioară cauzată de factori patologici sistemici;
C. Ocluzia deschisă anterioară prin interpoziție digitală;
D. Ocluzia deschisă anterioară cauzată de factori patologici locali;
E. Ocluzia deschisă anterioară de tranziție.
Pag. 513
2046. După Moyer ocluzia deschisă se clasifică în:

A. Ocluzie deschisă simplă;
B. Ocluzie deschisă anterioară;
C. Ocluzie deschisă totală;
D. Ocluzie deschisă posterioară;
E. Ocluzie deschisă complexă.
Pag. 513
2047. Semne clinice faciale în ocluzia deschisă sunt reprezentate de:

A. Fantă labială deschisă;
B. Scăderea înălțimii etajului inferior;
C. Creșterea înălțimii etajului inferior;
D. Oblicitatea accentuată a ramului orizontal al mandibulei;
E. Creșterea ramului orizontal al mandibulei.
Pag. 517
2048. Semne clinice faciale în ocluzia deschisă sunt reprezentate de, cu excepția:
A. Fanta labială închisă;
B. Fantă labială deschisă;
C. Șanț labio-mentonier accentuat;
D. Procheilie inferioară;
E. Profil facial accentuat concav.
Pag. 517
2049. Semnele radiologice evidente și sugestive pentru ocluzia deschisă gravă sunt:
A. Oblicitatea accentuată a ramului orizontal al mandibulei;
B. Oblicitatea accentuată a ramului vertical al mandibulei;
C. Infrapoziția incisivilor și/sau suprapoziția molarilor;
D. Rotația posterioară a mandibulei;
E. Rotația anterioară a mandibulei.
Pag. 518
2050. Semnele radiologice evidente și sugestive pentru ocluzia deschisă gravă sunt, cu excepția:
A. Rotația posterioară a mandibulei (contrar acelor de ceasornic);
B. Rotația posterioară a mandibulei (în sensul acelor de ceasornic);
C. Raportul dintre înălțimea posterioară și înălțimea anterioară facială mai mic de 0,65
D. Oblicitatea accentuată a ramului vertical al mandibulei;
E. Oblicitatea accentuată a ramului orizontal al mandibulei.
Pag. 518
2051. Consecințele ocluziei deschise asupra funcțiilor aparatului dento-maxilar se exprima prin:
A. Tulburări ale funcției fizionomice;
B. Tulburări ale funcției masticatorii;
C. Tulburări ale funcției de deglutiție;
D. Tulburări ale funcției fonetice;
E. Tulburări ale funcției gustative.
Pag. 519
2052. Diagnosticul diferențial al ocluziei deschise se face cu:

A. Spațiul de inocluzie verticală din perioada erupției dentare, care are caracter tranzitoriu
și este limitat la nivelul dintelui/dinților aflați în erupție;
B. Spațiul de inocluzie verticală ca necesitate terapeutică, prezent la nivelul uni segment de
arcadă pentru o perioadă lungă de timp;
C. Spațiul de inocluzie verticală ca necesitate terapeutică, prezent la nivelul unui segment
de arcadă pentru o perioadă limitată de timp
D. Spațiul de inocluzie verticală din perioada erupției dentare, care are caracter permanent
și este limitat la nivelul dintelui/dinților aflați în erupție
E. Spațiul de inocluzie verticală determinat de reincluzia dentară.
Pag. 519
2053. Obiectivele terapeutice principale ale ocluziei deschise sunt:

A. Armonizarea dezvoltării arcadelor alveolo-dentare;
B. Echilibrarea relațiilor de ocluzie, cu precădere în plan vertical;
C. Echilibrarea relațiilor de ocluzie, cu precădere în plan orizontal;
D. Normalizarea funcțiilor aparatului dento-maxilar;
E. Tratamentul tulburărilor metabolice.
Pag. 519
2054. Tratamentul profilactico-preventiv în cazul ocluziei deschise se referă la următoarele măsuri:

A. Asigurarea unei alimentații corecte;
B. Instituirea unui comportament alimentar sanogen;
C. Tratamentul tulburărilor metabolice (rahitism);
D. Depistarea obiceiurilor vicioase și decondiționarea lor înainte de a provoca anomalia;
E. Depistarea tardivă a tulburărilor funcțiilor aparatului dento-maxilar.
Pag. 520
SINDROMUL PROGENIC p.522-532
2055. Boboc (1971) clasifică anomaliile de clasa a III-a în:

A. prognația mandibulară prin macrognație;
B. pseudoprognația mandibulară prin exces de dezvoltare a maxilarului superior;
C. pseudoprognația mandibulară prin relații intermaxilare anormale;
D. sindromul progenic fals;
E. pseudoprognația mandibulară prin modificări de ax ale dinților anteriori.
Pag. 522
2056. În clasificarea școlii germane, realizată de Kantorowicz și Korkhaus, modificată de

Reichenbach și Bruckl, anomalia de clasa a III-a prezintă următoarele forme clinice:
A. sindromul progenic adevărat;
B. prognația mandibulară prin micrognație;
C. pseudoprognația mandibulară prin conducere condiliană;
D. pseudoprognația mandibulară prin conducere cuspidiană;
E. sindromul progenic fals.
Pag. 522
2057. *Referitor la clasificarea sindromului progenic sunt adevărate afirmațiile:

A. anomalia de clasa a III-a Angle este definită de poziția mezializată a caninilor permanenți
față de corespondenții lor superiori, fără a face referire la bazele osoase ale celor două
maxilare;
B. Tweed a împărțit anomaliile de clasa a III-a în trei categorii;
C. după Tweed, anomalia de clasa a III-a categoria A a fost definită ca pseudo-clasa a III-a,
cu maxilar dezvoltat în exces;
D. după Tweed, anomalia de clasa a III-a categoria B a fost definită ca o anomalie de clasa a
III-a scheletică, cu mandibula dezvoltată în exces sau maxilarul subdezvoltat;
E. după Tweed, anomalia de clasa a III-a categoria C fost definită ca pseudo-clasa a III-a, cu
o dimensiune normală a mandibulei.
Răspuns corect: D
Pag. 522
2058. Referitor la frecvența anomaliilor de clasa a III-a sunt adevărate afirmațiile:

A. după Nanda (2005), prevalența anomaliilor de clasa a III-a la coreeni este de 9-19%;
B. după Thilander et al. (2017), în 40% dintre cazuri, retrognația maxilară este cauza
principală a sindromului progenic;
C. după Nanda (2005), prevalența anomaliilor de clasa a III-a la afro-americani este de 9-
19%;
D. după Thilander et al. (2017), în 70% dintre cazuri, retrognația maxilară este cauza
principală a sindromului progenic;
E. după Lin et al. (2020), pseudoprognația mandibulară se regăsește preponderent în
dentiția permanentă.
Pag. 523
2059. Referitor la tulburările neuroendocrine ca factori etiologici generali implicați în prognatismul

mandibular anatomic, sunt adevărate următoarele afirmațiile:
A. prognatismul mandibular anatomic se întâlnește în acromegalia juvenilă;
B. prognatismul mandibular anatomic se întâlnește în acromegalia adultului cauzată de
hiposecreția hormonului de creștere hipofizar;
C. hipersecreția hormonului somatotrop induce modificarea formei condilului și a cavității
glenoide, determinând creșterea excesivă a mandibulei;
D. creșterea exagerată a mandibulei poate să apară în hipotiroidie printr-un mecanism
indirect;
E. creșterea exagerată a mandibulei poate să apară în hipertiroidie printr-un mecanism
direct.
Pag. 523
2060. *După Nanda (2005), prevalența anomaliilor de clasa a III-a la caucazieni este de:
A. 7-12%;
B. 9-15%;
C. 0,5-3%;
D. 1-4%;
E. 5-10%.
Răspuns corect: D
Pag. 523
2061. *Factorii etiopatogenici implicați în apariția pseudoprognatismului mandibular prin

poziționarea sau deplasarea anterioară a mandibulei sunt următorii, cu excepția:
A. contactele premature/interferențele dentare ce conduc la relații de ocluzie patologice;
B. obiceiurile vicioase care pot modifica poziționarea condilului mandibular în fosa glenoidă
determinând poziționarea anterioară a mandibulei;
C. lipsa abraziunii fiziologice a dinților temporari;
D. lipsa centrelor osteogenetice secundare de creștere cauzată de absența unor muguri
dentari la maxilar care contribuie la nedezvoltarea acestuia;
E. tulburări ale procesului de erupție a dinților care pot modifica relațiile interarcadice și
direcțiile de transmitere a forțelor în timpul funcțiilor aparatului dento-maxilar.
Răspuns corect: D
Pag. 524
2062. Factorii etiopatogenici implicați în apariția pseudoprognatismului mandibular prin

retrognatism maxilar sunt:
A. cicatricile posttraumatice sau postchirugicale;
B. obstrucțiile căilor respiratorii superioare care pot contribui direct la dezvoltarea
insuficientă a mandibulei;
C. dezechilibrul între grupele musculare externe și interne;
D. lipsa abraziunii fiziologice a dinților temporari;
E. poziția atipică de formare a mugurilor dentari și/sau tulburări în procesul de erupție
dentară.
Pag. 524
2063. În pseudoprognatismul mandibular prin modificarea axelor dentare, factorii etiologici

incriminați pot fi:
A. succiunea degetului cu tracțiune pe incisivii superiori;
B. formarea mugurilor incisivilor superiori în poziție palatinală;
C. obiceiul vicios de mușcare a buzei superioare;
D. deficitul de spațiu la maxilar;
E. macroglosia.
Pag. 525
2064. *În prognatismul mandibular anatomic unghiul mandibular mărit poate ajunge până la valori
de:
A. 100°-107°;
B. 100°-115°;
C. 120°-125°;
D. 135°-140°;
E. 140°-145°.
Răspuns corect: E
Pag. 525
2065. Sindromul Crouzon ca factor etiologic al prognatismului mandibular este caracterizat prin:
A. hipotelorism;
B. hipoplazie medio-facială;
C. strabism;
D. proeminență nazală;
E. malocluzie dentară.
Pag. 524
2066. Sindromul progenic prin deficit de dezvoltare a maxilarului prezintă următoarele semne
clinice:
A. procheilie superioară;
B. profil concav;
C. punctul subnasale situat pe planul Simon;
D. punctul gnathion situat anterior de planul Dreyfus;
E. etajul mijlociu al figurii poate fi micșorat.
Pag. 525, 526
2067. Prognatismul mandibular anatomic prezintă următoarele semne clinice faciale:

A. etajul inferior al feței micșorat;
B. procheilie inferioară;
C. unghiul mandibular micșorat;
D. punctul gnathion situat anterior de planul Simon;
E. oblicitatea accentuată a ramului orizontal al mandibulei.
Pag. 525
2068. Sindromul progenic prin deficit de dezvoltare a maxilarului prezintă următoarele semne
clinice faciale:
A. treapta buzelor inversată;
B. profilul este concav, dar cu valori mai mari decât în cazul prognatismului mandibular
anatomic;
C. buza superioară este situată anterior în cadrul câmpului de profil facial;
D. punctul subnasale este situat posterior de planul nazofrontal;
E. punctul gnathion este situat pe planul Simon.
Pag. 525
2069. Pseudoprognatismul mandibular prin poziționarea sau deplasarea anterioară a mandibulei

prezintă următoarele semne clinice faciale:
A. buza superioară în limite normale;
B. unghiul mandibular normal;
C. etajul inferior ușor scăzut;
D. treapta buzelor ușor inversată;
E. punctul gnathion situat posterior de planul Simon.
Pag. 526
2070. Modificările intraorale specifice prognației mandibulare adevărate pot fi reprezentate de:
A. prezența unor spațieri între dinții temporari inferiori, mai ales între canin și primul molar
temporar inferior;
B. raporturi de ocluzie accentuat mezializate;
C. ocluzie inversă totală;
D. mărirea arcadei alveolo-dentare inferioare;
E. lipsa diastemizării fiziologice la arcada superioară;.
Pag. 526
2071. Modificările intraorale specifice prognației mandibulare adevărate pot fi reprezentate de:
A. raport interarcadic de tip progen încă de la naștere;
B. decalaj mare de erupție între dinții frontali inferiori și cei superiori, dinții inferiori erupând
cu mult înaintea celor superiori;
C. deficit de dezvoltare al arcadei superioare în plan sagital;
D. mărirea arcadei alveolo-dentare inferioare;
E. prezența unor înghesuiri la dinții temporari inferiori.
Pag. 526
2072. Pseudoprognatismul mandibular prin modificări ale axului dinților frontali prezintă
următoarele semne clinice faciale:
A. treapta buzelor ușor inversată;
B. retrocheilie inferioară;
C. punctul gnathion situat pe planul Simon;
D. punctul subnasale situat anterior de planul Dreyfus;
E. etajele feței în limite normale.
Pag. 526
2073. Pseudoprognatismul mandibular prin retrognatism maxilar prezintă următoarele semne

clinice intraorale:
A. lipsa diastemizării fiziologice sau spațieri mici între dinții temporari la arcada superioară;
B. deficit de dezvoltare al arcadei superioare în plan sagital;
C. deficit de dezvoltare al arcadei inferioare în plan sagital;
D. axul normal al incisivilor permanenți;
E. vestibulo-înclinarea marcată a frontalilor superiori.
Pag. 527
2074. Pseudoprognatismul mandibular prin modificări ale axului dinților frontali prezintă
următoarele semne clinice intraorale:
A. modificări ale arcadelor dentare;
B. retrodenție frontală superioară;
C. vestibularizarea frontalilor inferiori;
D. lipsa abraziunii fiziologice în dentiția temporară;
E. retracții gingivale la nivelul dinților frontali inferiori.
Pag. 527
2075. Pseudoprognatismul mandibular prin poziționarea sau deplasarea anterioară a mandibulei

(de natură condiliană sau cuspidiană) prezintă următoarele semne clinice intraorale:
A. vestibulo-înclinarea frontalilor superiori;
B. poziționarea joasă a limbii cauză de un fren lingual foarte scurt;
C. prezența anumitor obiceiuri vicioase care pot conduce în timp la poziționarea anterioară
a mandibulei;
D. lipsa abraziunii fiziologice în dentiția temporară;
E. raporturi de ocluzie accentuat mezializate.
Pag. 527
2076. Referitor la testul de retropulsie a mandibulei sunt adevărate următoarele afirmații:

A. este pozitiv în pseudoprognatismul mandibular produs prin modificări de ax ale incisivilor
superiori;
B. este negativ în pseudoprognatismul mandibular prin deficit de dezvoltare a maxilarului
superior;
C. este pozitiv în pseudoprognatismul mandibular prin poziționarea sau deplasarea
anterioară a mandibulei de natură articulară (conducere condiliană);
D. este pozitiv în prognatismul mandibular anatomic;
E. este negativ în pseudoprognatismul mandibular prin poziționarea/deplasarea anterioară
a mandibulei cauzată de contacte premature sau interferențe ocluzale (conducere
cuspidiană).
Pag. 527
2077. În cazul pseudoprognatismului mandibular prin poziționarea/deplasarea anterioară a

mandibulei, pe teleradiografia de profil semnele radiologice se evidențiază prin:
A. unghiul SNA micșorat;
B. unghiul SNB mărit;
C. unghiul ANB micșorat;
D. punctul gnathion poziționat situat în dreptul planului Simon;
E. punctul gnathion poziționat anterior de planul orbito-frontal.
Pag. 528
2078. În cazul prognatismului mandibular anatomic, pe ortopantomogramă se observă:

A. spațieri mari între mugurii dinților permanenți succesionali;
B. gradul de dezvoltare a dinților inferiori comparativ cu cei superiori;
C. suprapunerea parțială sau chiar totală a mugurilor dinților permanenți superiori,;
D. conformația ramului orizontal al mandibulei;
E. lucrările protetice necorespunzătoare care obligă mandibula la o poziție anterioară.
Pag. 528
2079. În cazul prognatismului mandibular anatomic, pe teleradiografia de profil semnele

radiologice se traduc prin:
A. unghi configurat între orizontala de la Frankfurt și planul bazal mandibular este micșorat;
B. unghiul delimitat între planul bispinos și planul bazal mandibular este micșorat;
C. unghiul lui Tweed este mărit;
D. unghiul B al lui Schwarz este mărit;
E. unghiul mandibular este mult mărit, atingând 140°-145°.
Pag. 528
2080. În cazul pseudoprognatismului mandibular prin deficit de dezvoltare a maxilarului, pe

teleradiografia de profil se pot observa următoarele semne radiologice, cu excepția:
A. distanța dintre spina nazală anterioară și spina nazală posterioară mai mică decât 8/10
din distanța N-Se;
B. unghiul SNB mărit;
C. unghiul SNA micșorat;
D. raportul dintre baza maxilarului și baza mandibulei mai mic de 2/3;
E. punctul gnathion situat în dreptul planului orbito-frontal.
Pag. 528
2081. În cazul prognatismului mandibular anatomic, pe teleradiografia de profil se pot observa

următoarele semne radiologice:
A. unghiul mandibular atinge valori de 120°-125°;
B. unghiul lui Tweed este mărit;
C. unghiul care apreciază înclinarea ramurii orizontale a mandibulei față de baza craniului
este micșorat;
D. unghiul dintre baza craniului (Se-N) și planul bazal mandibular (M) este mărit;
E. unghiul SNB este mărit.
Pag. 528
2082. În cazul pseudoprognatismului mandibular prin modificări ale axelor dinților frontali, pe
teleradiografia de profil se pot observa următoarele semne radiologice:
A. micșorarea valorii unghiului dintre incisivul central superior și orizontala de la Frankfurt
indică retrodenția incisivilor centrali superiori;
B. micșorarea valorii unghiului dintre incisivul central superior și planul bispinos indică
retrodenția incisivilor centrali superiori;
C. creșterea valorii unghiului dintre incisivii centrali inferiori și planul bazal mandibular
indică prodenția incisivilor centrali inferiori;
D. scăderea valorii unghiului dintre incisivii centrali inferiori și orizontala de la Frankfurt
indică retrodenția incisivilor centrali inferiori;
E. creșterea valorii unghiului dintre incisivul central superior și planul bispinos peste
valoarea normală de 107° indică retrodenția incisivilor centrali superiori.
Pag. 528, 529
2083. Referitor la prognosticul anomaliei de clasa a III-a sunt adevărate afirmațiile:

A. forma clinică de pseudoprognatism prin conducere condiliană în stadiu incipient are un
prognostic favorabil;
B. forma clinică de prognatism mandibular anatomic are un prognostic nefavorabil;
C. forma clinică de pseudoprognatism prin retrognatism maxilar are un prognostic
nefavorabil;
D. forma clinică de pseudoprognatism mandibular prin modificarea axelor dentare are un
prognostic favorabil;
E. în forma clinică de pseudoprognatism prin conducere condiliană în stadiu incipient,
îndepărtarea factorilor cauzali permite corectarea spontană a anomaliei prin
repoziționarea anterioară a mandibulei.
Pag. 529
2084. Prognosticul nefavorabil în cazul sindromului progenic la ambele sexe în perioada post-
pubertară este determinat de următoarele aspecte:
A. perioadă mai mare de creștere a mandibulei asociată cu lipsa dezvoltării maxilarului;
B. perioadă mai mică de creștere a mandibulei asociată cu lipsa dezvoltării maxilarului;
C. perioadă mai mare de creștere a maxilarului asociată cu lipsa dezvoltării mandibulei;
D. perioadă mai mică de creștere a maxilarului asociată cu lipsa dezvoltării mandibulei;
E. direcție de creștere verticală facială în perioada adolescenței târzii.
Pag. 529
2085. Referitor la anomaliile de clasa a III-a sunt adevărate afirmațiile:

A. în general tiparul scheletic de clasa a III-a se conturează postpubertar;
B. în lipsa unui tratament ortodontic instituit devreme, anomaliile de clasa a III-a scheletice
au tendința să se agraveze în timp odată cu creșterea și dezvoltarea;
C. modificările dentare și agravarea discrepanței scheletice au loc în perioada pubertară și
post-pubertară;
D. formele clinice mai puțin severe se pot transforma în forme grave, respectiv forma
funcțională se poate anatomiza;
E. cartilajul condilian de creștere își încetează activitatea în jurul vârstei de 21 ani, la
pacienții cu anomalii de clasa a III-a.
Pag. 529
2086. Tratamentul profilactic și interceptiv al sindromului progenic ar trebui să aibă în vedere

următoarele aspecte importante:
A. asigurarea unei poziții corecte a copilului în timpul alimentației;
B. supravegherea diastemizării fiziologice și a procesului de abraziune a dinților temporari;
C. realizarea saltului articular;
D. extracția dinților supranumerari;
E. prevenirea instalării unor obiceiuri vicioase și corectarea acestora.
Pag. 529, 530
2087. Tratamentul profilactic și interceptiv al sindromului progenic ar trebui să aibă în vedere

următoarele aspecte importante:
A. tratamentul precoce al leziunilor carioase, cu refacerea corectă a integrității acestora, sau
aplicarea menținătoarelor de spațiu în cazul extracțiilor precoce ale dinților temporari;
B. stimularea dezvoltării maxilarului;
C. frânarea sau limitarea creșterii mandibulare;
D. monitorizarea procesului de erupție a dinților;
E. asigurarea unei poziții corecte a copilului în timpul somnului.
Pag. 529, 530
2088. *Tratamentul curativ al sindromului progenic are următoarele obiective terapeutice
principale, cu excepția:
A. corectarea relațiilor de ocluzie patologic modificate;
B. frânarea sau limitarea creșterii mandibulare;
C. supravegherea diastemizării fiziologice și a procesului de abraziune a dinților temporari;
D. armonizarea echilibrului între cele două arcade alveolo-dentare;
E. obținerea unor raporturi de ocluzie funcționale și stabile.
Răspuns corect: C
Pag. 530
2089. Tratamentul curativ al sindromului progenic are următoarele obiective terapeutice

principale:
A. realizarea saltului articular;
B. contenția rezultatului tratamentului ortodontic activ;
C. stimularea dezvoltării arcadei mandibulare;
D. obținerea unor raporturi de ocluzie funcționale și stabile;
E. frânarea ori limitarea creșterii maxilarului superior.
Pag. 530
2090. Referitor la tratamentul curativ al sindromului progenic următoarele afirmații sunt false:
A. este bine a fi instituit cât mai tardiv;
B. după Sugawara et al. (1990), tiparul de creștere original al mandibulei recidivează dacă
terapia ortodontică este încheiată după încetarea creșterii mandibulare;
C. după Proffit, la pacienții cu prognatism mandibular anatomic, creșterea mandibulară
poate fi stopată prin tratament ortodontic;
D. pentru a asigura realist stabilitatea rezultatelor terapeutice la pacienții cu anomalie de
clasa a III-a aflați în plin proces de creștere și dezvoltare este necesară cunoașterea
tiparului și a direcțiilor de creștere individuală;
E. după Proffit et al (2018), radiografiile cefalometrice seriate oferă posibilitatea de a
determina dacă creșterea feței s-a oprit sau continuă.
Pag. 530
2091. După Turpin, factorii pozitivi care duc la un prognostic bun al terapiei precoce la pacienții cu
anomalii de clasa a III-a sunt:
A. un tipar de creștere facial convergent;
B. prognatism mandibular funcțional;
a. creștere condiliană simetrică;
C. un tipar de creștere facial divergent;
D. pacienți la care creșterea s-a încheiat.
Pag. 530
2092. *Tratamentul ortodontic al sindromului progenic se poate realiza utilizând următoarele

aparate ortodontice, cu excepția:
A. aparate funcționale;
B. aparate mobilizabile;
C. aparate fixe;
D. placă ortodontică, ca mijloc terapeutic de elecție pentru limitarea, frânarea sau
repoziționarea mandibulară;
E. bărbiță cu capelină, ca mijloc terapeutic de elecție pentru limitarea, frânarea sau
repoziționarea mandibulară.
Răspuns corect: D
Pag. 530 (pag 530-531)
2093. Referitor la tratamentul sindromului progenic sunt adevărate afirmațiile:

A. tratamentul ortodontic se poate realiza utilizând plăci ortodontice;
B. tratamentul ortodontic se poate realiza utilizând aparate fixe;
C. tracțiunea extraorală vertex-menton este recomandată și în dentiția temporară pentru
pacienții cu prognatism mandibular funcțional;
D. mijlocul terapeutic de elecție pentru limitarea, frânarea sau repoziționarea mandibulară
este bărbița cu capelină;
E. pentru cazurile severe ale anomaliei de clasa a III-a, cu decalaje scheletale mandibulo-
maxilare semnificative, tratamentul de elecție este cel ortodontic, cu ajutorul
activatorului Wunderer.
Pag. 530 (pag 530-531)
2094. Semnele clinice intraorale în pseudoprognatismul mandibular prin poziționarea sau

deplasarea anterioară a mandibulei:
A. Lipsa oricăror obiceiuri vicioase;
B. Abraziunea excesivă a dentiției temporare;
C. Lipsa abraziunii fiziologice a dentiției temporare;
D. Vestibulo-înclinarea frontalilor inferiori;
E. Linguo-înclinarea frontalilor inferiori.
Pag. 527
2095. Semne clinice intraorale în pseudoprognatismul mandibular prin retrognatism maxilar:

A. Lipsa diastemizării fiziologice sau spatieri mici între dinții temporari la arcada superioară;
B. Axul normal al incisivilor permanenți, cel mai adesea, vestibulo-înclinarea marcată a
frontalilor superiori;
C. Axul normal al incisivilor permanenți, cel mai adesea palato-înclinarea marcată a
frontalilor superiori;
D. Deficit de dezvoltare al arcadei superioare;
E. Exces de dezvoltare al arcadei superioare.
Pag. 527
2096. Semnele clinice intraorale în prognatismul mandibular ca rezultat al creșterii în exces a

mandibulei:
A. Micșorarea arcadei alveolo-dentare inferioare;
B. Decalaj mic de erupție între dinții frontali inferiori și cei superiori;
C. Raport interarcadic de tip progen odată cu perioada pubertară;
D. Raport interarcadic de tip progenic încă de la naștere;
E. Mărirea acadei alveolo-detare inferioare.
Pag. 526
2097. Semnele clinice faciale în sindromul progenic prin deficit de dezvoltare a maxilarului sunt:
A. Profilul este concav;
B. Buza superioară este situată posterior în cadrul câmpului de profil facial;
C. Punctul subnasale este situat anterior de planul nazofrontal;
D. Punctul gnathion este situat posterior pe planul orbito-frontal;
E. Treapta buzelor este normală.
Pag. 525
2098. Semne clinice faciale ale prognatismului mandibular anatomic:

A. Etajul inferior al feței micșorat;
B. Unghi mandibular micșorat;
C. Mentonul șters;
D. Șanț labio-mentonier șters;
E. Buză superioară înfundată.
Pag. 525
2099. În pseudo-prognatismul mandibular prin modificarea axelor dentare, factorii etiologici

incriminați pot fi:
A. Formarea mugurilor incisivilor inferiori în poziție lingualizată;
B. Formarea mugurilor incisivilor superiori în poziție palatinală;
C. Exces de spațiu la maxilar care determină erupția oralizată a unuia sau mai multor dinți
frontali superiori;
D. Cicatricile posttraumatice care pot devia dintele în erupția sa;
E. Formarea mugurilor incisivilor superiori în poziție vestibulară.
Pag. 525
2100. În cazul pseudoprognatismului mandibular prin poziționarea sau deplasarea anterioară a

mandibulei (de conducere condiliană sau cuspidiană) cauzele pot fi reprezentate de:
A. macroglosie;
B. disfuncția musculară;
C. obiceiuri vicioase;
D. factorii dentari;
E. microglosie.
Pag. 524
2101. În pseudoprognatismul prin retrognatism maxilar, factorii etiopatogenici implicați ar putea

fi:
A. Modificările relațiilor de ocluzie;
B. Prezența centrelor osteogenetice secundare de creștere;
C. Lipsa centrelor osteogenetice secundare de creștere;
D. Echilibrul între grupele musculare externe și cele interne;
E. Dezechilibrul între grupele musculare externe și cele interne.
Pag. 524
2102. Prognatismul mandibular poate apărea în diferite sindroame genetice cum ar fi:
A. Sindromul Gorlin;
B. Condro-distrofie fetală;
C. Sindromul alcoolic fetal;
D. Sindromul Crouzoun;
E. Sindromul Down.
Pag. 524
2103. Anomaliile de clasa a III-a au fost împărțite de Tweed în următoarele categorii, cu excepția:
A. Categoria A pseudo-clasa a III-a cu dimensiune normala a mandibulei;
B. Categoria A cu dimensiune normala a mandibulei;
C. Categoria A cu dimensiune micșorată a mandibulei;
D. Categoria B cu mandibula dezvoltata insuficient;
E. Categoria B cu maxilar dezvoltat in exces.
Pag. 522
2104. În clasificarea școlii germane, sindromul progenic poate fi clasificat în următoarele entități,
cu excepția:
A. Sindrom progenic fals, caracterizat prin exces de dezvoltare al maxilarului;
B. Sindrom progenic adevărat caracterizat prin subdezvoltarea mandibulei;
C. Sindrom progenic adevărat, caracterizat prin dezvoltarea în exces a maxilarului;
D. Sindrom progenic fals, caracterizat prin subdezvoltarea mandibulei;
E. Sindrom progenic adevărat, caracterizat prin dezvoltarea în exces a mandibulei.
Pag. 522
2105. *Clasificarea școlii franceze în Sindromul progenic, este o clasificare clinică în care anomaliile
dento-maxilare sunt considerate:
A. Tulburări în armonia proceselor de geneză a componentelor aparatului dento-maxilar;
B. Tulburări în armonia proceselor de creștere a componentelor aparatului dento-maxilar;
C. Tulburări în buna funcționalitate a aparatului dento-maxilar;
D. Tulburări ce apar odată cu îmbătrânirea aparatului dento-maxilar;
E. Tulburări în armonia proceselor fiziologice ale aparatului dento-maxilar.
Răspuns corect: B
Pag. 522
2106. Boboc deosebește următoarele entități de patologie ortodontică în cardul sindromului

progenic, cu excepția:
A. Prognația mandibulară prin macrognație;
B. Prognația mandibulară prin micrognație;
C. Pseudoprognația mandibulară prin macrognație;
D. Prognația mandibulară prin exces de dezvoltare maxilar;
E. Prognația mandibulară prin macroglosie.
Pag. 522
2107. *În rândul populației chineze prevalența anomaliilor de clasa a III-a este de:
A. 9-19 %;
B. 1-4 %;
C. 4-12 %;
D. 0,6-1.2 %;
E. 2,3-12 %.
Răspuns corect: C
Pag. 523
2108. *În ce procent retrognația maxilară este cauza principală a sindromului progenic:
A. 60 %;
B. 54 %;
C. 45 %;
D. 40 %;
E. 30 %.
Răspuns corect: D
Pag. 523
2109. *Prevalența anomaliilor de clasa a III-a cu cea mai mică incidență se observă la:
A. Coreeni;
B. Chinezi;
C. Afro-americani;
D. Japonezi;
E. Caucazieni.
Răspuns corect: C
Pag. 523
2110. Anomalia de clasa a III-a antrenează consecințe asupra parodonțiului marginal și la nivelul
următoarelor funcții:
A. Funcția masticatorie - grav alterată prin reducerea câmpului masticator și scăderea
eficienței masticatorii;
B. Funcția fonetică - modificată prin comportamentul atipic al limbii;
C. Funcția fizionomică - afectată prin modificări faciale caracteristice;
D. Funcția de deglutiție - tulburată prin proiecția limbii între arcade în timpul vorbirii în
absența contactului interarcadic;
E. Funcția de deglutiție - modificată prin comportamentul atipic al limbii.
Pag. 529
2111. Aspecte care determină un prognostic nefavorabil în cazul sindromului progenic în perioada
post-pubertară:
A. perioadă mai mare de creștere a maxilarului;
B. Lipsa dezvoltării maxilarului;
C. perioadă mai mare de creștere a mandibulei;
D. Direcție de creștere verticală;
E. Direcție de creștere orizontală.
Pag. 529
2112. Tratamentul curativ în sindromul progenic are ca obiective terapeutice principale

următoarele:
A. Armonizarea echilibrului între cele două arcade alveolo-dentare prin stimularea
dezvoltării maxilarului și/sau frânarea ori limitarea creșterii mandibulare;
B. Contenția rezultatului tratamentului ortodontic activ, știut fiind faptul că această
anomalie este una din anomaliile cu mare potențial de recidivă;
C. Corectarea relațiilor de ocluzie patologic modificate în scopul reluării unei dinamici
mandibulare normale;
D. Lipsa contenției deoarece această anomalie nu prezintă potențial mare de recidivă;
E. Armonizarea echilibrului între cele două arcade alveolo-dentare prin stimularea
dezvoltării mandibulei și/sau frânarea ori limitarea creșterii maxilare.
Pag. 530
2113. În cazul sindromului progenic, când corectarea discrepanțelor scheletice nu poate fi realizată
doar prin terapia ortodontică, tratamentul este ortodontico-chirurgical și poate fi realizat:
A. Bimaxilar;
B. Exclusiv bimaxilar;
C. Exclusiv unimaxilar;
D. Niciodată unimaxilar;
E. Unimaxilar.
Pag. 531
PEDODONTIE
GRILE PEDODONȚIE
CAPITOLUL 1
2114. Mecanismul erupției dentare este însoțit de:

a. Modificări tisulare
b. Procese de formare a dinţilor şi a structurilor de susţinere
c. Resorbţia osului alveolar
d. Apoziția osului alveolar
e. Exfolierea dinților temporari
A,B,C,D 367
2115. Erupția dinților permanenți se desfășoară în următoarele etape:

a. Erupția dinților permanenți se desfășoară în trei etape principale
b. Erupția dinților permanenți se desfășoară în două etape principale și o etapă secundară
c. În prima etapă erup incisivii şi primii molari permanenţi
d. În etapa a II-a erup caninii, premolarii şi molarii de 12 ani
e. În etapa a III-a erup molarii de minte
B,C,D 373
2116. *În tulburările ordinii de erupție, examenul radiologic este obligatoriu, putând indica
următoarele, cu excepția:
a. Obstacole locale (dinte supranumerar)
b. Formaţiuni chistice
c. Rizaliză accentuată la dintele temporar
d. Cuduri corona-radiculare
e. Lipsa mugurelui dentar
C 375
2117. Referitor la etapa posteruptivă a erupției dentare, putem afirma ca:

a. Începe la atingerea planului de ocluzie
b. După atingerea planului de ocluzie, formarea rădăcinii în zona apicală va continua o perioadă de timp
variabilă (1- 4 ani) specifică fiecărui dinte
c. Mișcările dintelui sunt de amplitudine mare
d. Procesul alveolar crește în înălțime la începutul etapei
e. Se mai numește etapa ocluzală
A, B, D 368
2118. Mecanismele de producere implicate în etapa preeruptivă a erupției dentare cuprind:

a. Procese de apoziție și resorbție osoasă
b. Modificări ale osului alveolar, limitate la baza alveolei
c. Modificări ale osului alveolar, abundente la baza alveolei
d. Modificări ale osului alveolar, limitate la peretii alveolari laterali
e. Procese reglate genetic
A,D,E 367
2119. Proffit afirmă despre erupția dinților temporari:

a. Erupţia accelerată sau încetinită cu aproximativ şase luni are semnificație patologică
b. Erupţia accelerată sau încetinită cu aproximativ şase luni intră în intervalul de normalitate
c. Incisivul central inferior erupe la 8 luni
d. Molarul secund superior erupe la 29 luni
e. Secvenţa de erupţie este, de obicei, păstrată
B,C,D,E 372
2120. Despre dinții temporari sunt adevărate următoarele afirmații:

a. Incisivii temporari se mențin in funcție aproximativ 3 ani
b. Incisivii temporari se mențin în funcție aproximativ 5 ani
c. Molari temporari se mențin în funcție aproximativ 5 ani
d. Molarii temporari se mențin în funcție aproximativ 9 ani
e. Dinţii temporari joacă un rol important în alinierea corespunzătoare a dinţilor permanenţi
B,D,E 371
2121. *Clinic, pruritul gingival nu se manifestă prin:
a. Mucoasă gingivală tumefiată

b. Mucoasă gingivală roşiatică, hiperemică
c. Mucoasă gingivală nedureroasă la palpare
d. Hipersalivaţie
e. Senzaţie de prurit ce se poate calma la exercitarea de presiune asupra zonei afectate
C 374
2122. *Factorii ce pot determina variații patologice ale erupției dinților permanenți nu sunt:
a. Factori socio-economici
b. Obstacole locale
c. Deficiențe metabolice
d. Boli genetice
e. Traumatismele dento-alveolare
A 370
2123. Factorii etiologici ce determină întârzieri patologice de erupție ale dinților temporari
sunt:
a. Luesul congenital
b. Rubeola prenatală
c. Osteopetroza
d. Febrile eruptive
e. Sindromul Down
A,B,C,E 369
2124. *Variante ale ordinii de erupţie ale dinților permanenți în etapa I sunt, cu excepția:
a. Molarii 1 erup primii şi apoi incisivii centrali inferiori

b. Incisivii centrali inferiori erup primii şi apoi molarii de 6 ani
c. Incisivii centrali superiori erup primii și apoi molarii de 6 ani
d. Molarii erup simultan cu incisivii centrali inferiori
e. Incisivii centrali inferiori erup după incisivii centrali superiori
C 373
2125. *Dinții temporari erup după următoarele reguli:
a. Dinții temporari maxilari erup înaintea celor mandibulari, cu excepția incisivilor laterali inferiori care erup
înaintea incisivilor laterali superiori
b. Dinţii temporari mandibulari erup înaintea celor maxilari, cu excepţia incisivilor laterali superiori care erup
înaintea incisivilor laterali inferiori
c. Erupţia dinţilor temporari se face în ordinea poziţiei lor de pe arcada, cu excepţia molarilor doi temporari care
erup înaintea caninilor
d. Erupţia dinţilor temporari se face în ordinea poziţiei lor de pe arcada, cu excepţia caninilor temporari care erup
înaintea incisivilor
e. Erupţia dinţilor temporari se face în ordinea poziţiei lor de pe arcada, cu excepţia primilor molari temporari
care erup înaintea incisivilor
B 371
2126. Despre cronologia dinților permanenți putem spune:

a. Erup în perioada de viaţă 6-13 ani, fără a lua în considerație molarul de minte
b. În a doua etapă are loc înlocuirea incisivului lateral inferior (7-8 ani)
c. În prima etapă are loc înlocuirea incisivului central superior (7-8 ani)
d. În a doua etapă are loc înlocuirea caninului inferior (9 ani)
e. În prima etapă are loc înlocuirea caninului superior (11-12 ani)
A,C,D 372, 373
2127. Tulburările de poziţie din cadrul patologiei erupției dentare, sunt reprezentate de:
a. Ectopii, incluzii, rotații, ce interesează ultimii dinți din grup

b. Ectopii, incluzii, rotații ce interesează primii dinți din grup
c. Transpoziții, schimbarea locului pe arcadă între doi dinţi vecini, dintele cel mai interesat fiind premolarul unu
d. Transpoziții, schimbarea locului pe arcadă între doi dinţi vecini, dintele cel mai interesat fiind caninul
e. Heterotopia, dintele se formează şi este la mare distanţă de locul lui obişnuit pe arcadă
A, D, E 376
2128. Despre teoria actuală a erupției dentare, cea a tracţiunii ligamentului periodontal
asupra dintelui, putem afirma:
a. Forţa care deplasează dintele este generată de proprietatea contractilă a fibroblastelor ligamentare
b. Transformarea contracţiei în mişcare dentară necesită o serie de condiţii, de exemplu creşterea rădăcinii şi
remodelarea osului şi a colagenului
c. Direcţia principală de deplasare a dintelui este axială, fără a se produce deplasări în alte planuri
d. Direcţia principală de deplasare a dintelui este axială, dar se produc deplasări și în alte planuri
e. Direcţia principală de deplasare a dintelui este transversală
A,B,D 367
2129. *Sunt tulburări de ritm ale erupției, cu excepția:
a. Erupţia dinţilor temporari nu debutează la 6 luni ci la 9-10 luni, dar va prezenta un ritm mai rapid, aşa încât la
2,5 ani sunt prezenţi toţi dinţii temporari
b. Decalajul între vârsta dentară şi vârsta osoasă se poate manifesta şi printr-o erupţie accelerată a incisivilor
c. Maxilarul nu e dezvoltat suficient, lipsesc tremele şi diastemele fiziologice necesare permutării dentare,
rezultând o dizarmonie dento-alveolară cu înghesuire tranzitorie
d. Schimbarea locului pe arcadă între doi dinţi vecini, dintele cel mai interesat fiind caninul superior
e. Pe o hemiarcadă dinţii au erupt atingând planul de ocluzie, iar pe cealaltă hemiarcadă dinţii se află într-o
evoluţie întârziată (infraocluzie )
D 376
2130. *Despre hematomul de erupție sunt adevărate următoarele afirmații:
a. Se formează prin acumularea de sânge la nivelul sacului folicular al unui dinte care urmează să erupă în scurt
timp
b. Se formează din ţesutul epitelial redus al unui dinte neerupt, cu câteva săptămâni înainte de erupţie
c. Dinţii cei mai afectaţi sunt primul molar temporar, molarul II temporar, caninul temporar şi caninul permanent
d. Dinţii cei mai afectaţi sunt molarul trei și caninii permanenți
e. Are o semnificație patologică
A 374
2131. Erupţia cronologic normală:
a. Dinţii erup la momente de timp plasate în jurul vârstei medii de erupție în interiorul intervalului de
variabilitate
b. Intervalul de variabilitate este considerat normal ca fiind de + /- de 2 x DS (DS reprezintă deviaţia standard).
c. Valoarea DS la dinţii temporari este de 1 - 2 luni
d. Valoarea DS la dinţii temporari este de 1,5 - 3-4 luni
e. Valoarea DS la dinţii permanenţi este de 6 luni - 1 an şi jumătate
A,B,D,E 375
2132. Erupţia dinţilor temporari se desfăşoară în 3 etape:
a. Etapa I - incisivii între 6-12 luni

b. Etapa I – incisivii și caninii între 6-12 luni
c. Etapa a II-a - caninii între 12-18 luni şi primii molari între 18-24 luni
d. Etapa a II-a - primii molari între 12-18 luni şi caninii între 18-24 luni;
e. Etapa a III-a - molarii secunzi între 24-30 luni
A,D,E 371
2133. Factorii locali ce pot determina accelerări în erupția dinților permanenți sunt , cu
excepția:
a. Angioamele feței
b. Complicațiile gangrenei dinților temporarI
c. Hiperactivitatea tiroidei
d. Hipersecreția hormonului de creștere
e. Traumatisme dento-alveolare
C,D,E 370
2134. Despre tulburările vârstei de erupţie, sunt false următoarele afirmații:
a. Erupţia cronologic normală: dinţii erup la momente de timp plasate în jurul vârstei medii de erupţie în
interiorul intervalului de variabilitate considerat normal ca fiind de + /- de 2 x DS (DS reprezintă deviaţia
standard)
b. Erupţia cronologic accelerată: dinţii erup la momente de timp plasate în afara intervalului de variabilitate
normal, adică cu mai mult de 2 x DS sub vârsta medie de erupţie
c. Erupţia cronologic întârziată: dinţii erup la momente de timp plasate în afara intervalului de variabilitate
normal, adică cu mai mult de 2 x DS peste vârsta medie de erupţie
d. Erupţia cronologic întârziată poate interesa un dinte, un grup de dinţi sau întreaga serie dentară
e. Erupţia cronologic întârziată interesază întotdeauna întreaga serie dentară
E 375
2135. * Tulburările ordinii de erupţie în prima etapă a dentiţiei mixte constau în:
a. Asimetrii în erupţia incisivilor centrali inferiori
b. Erupţia incisivilor laterali înaintea unuia sau ambilor centrali
c. Erupția incisivilor laterali înaintea primilor premolari
d. Erupţia molarilor trei înaintea caninilor
e. Erupția primilor molari înaintea incisivilor laterali
B 375
2136. Aprecierea vârstei dentare se poate realiza prin următoarele metode:

A. În funcţie de numărul dinţilor erupţi
B. În funcție de numărul de dinți pierduți
C. În funcție de aspectul dinților
D. În funcţie de gradul de mineralizare dentară determinat radiologic
E. În funcție de gradul de rizaliză determinat radiologic
A,D 370
2137. Factorii locali ce pot determina variații patologice ale erupției dinților permanenți
sunt:
A. Angioamele feței
B. Activitatea glandelor endocrine
C. Complicațiile gangrenei dinților temporari
D. Traumatismele dento alveolare
E. Obstacolele locale
A,C,D,E 370
2138. Bolile genetice ce pot determina întârzieri ale erupției dinților permanenți sunt:
A. Sindromul Turner
B. Sindromul Patau
C. Incontinentia Pigmenti
D. Disostoza cleidocraniana
E. Disostoza maxilo-facială
A,C,D 369
2139. Între structurile dentare și stucturile osoase identificăm următoarele diferențe:

A. Dinții au origine ectodermală
B. Dinții au origine dubla ectomezodermală
C. Osul are origine mezodermală
D. Osul are origine ectodermală
E. Osul are origine dublă ectomezodermală
B,C 368
2140. Vârstele medii de erupţie ale dinților permanenți în etapa I sunt:

a. Între 6-9 ani (erup primii molari şi incisivii)
b. 6-7 ani - erup primii molari şi incisivii centrali inferiori
c. La 7-8 ani - erup incisivii centrali superiori şi incisivii laterali superiori
d. La 8-9 ani erup incisivii laterali inferiori
e. La 8-9 ani erup incisivii laterali superiori
A,B,E 373
2141. * Variațiile normale ale erupției dinților temporari sunt determinate de următorii
factori, cu excepția:
A. Greutatea la naștere
B. Vârsta mamei
C. Momentul nașterii
D. Rahitismul
E. Numărul de nașteri al mamei
D 368
2142. Simptomele pericoronaritei congestive sunt:

A. Congestia gingivală
B. Durere locală
C. Fluctuenţă la palpare
D. Starea generală poate fi alterată cu febră
E. Adenopatie submandibulară
A,B,D,E 374
2143. Factorii generali ce determina variații patologice ale erupției dinților permanenți sunt,
cu excepția:
A. Activitatea glandelor endocrine
B. Deficiențe nutriționale și metabolice
C. Angioame ale feței
D. Complicațiile gangrenei dinților temporari
E. Boli genetice
C,D 369
2144. * Erupţia dinţilor temporari se desfăşoară în 3 etape:

A. Etapa I – primii molari între 6-12 luni
B. Etapa a II-a – caninii între 12-18 luni şi molarii primi între 18-24 luni
C. Etapa a II-a - primii molari între 12-18 luni şi caninii între 18-24 luni
D. Etapa a II-a - primii molari între 12-18 luni şi molarii secunzi între 18-24 luni
E. Etapa a III-a - molarii secunzi între 18-24 luni
C 371
2145. * Despre erupția dentară sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:

A. Se desfăşoară asemănător la ambele dentiţii
B. Dinții temporari prezintă o erupţie mai lentă, cu o amplitudine mai mare şi mai
îndelungată în comparaţie cu dinţii permanenți
C. Dinţii permanenţi prezintă o erupţie mai lentă, cu o amplitudine mai mare şi mai
îndelungată în comparaţie cu dinţii temporari
D. Dinţii erup într-o anumită ordine, cu viteze şi la momente de timp diferite
E. Tiparul erupţiei la ambele dentiţii este simetric, diferenţele între erupţia dinţilor
omologi nefiind mai mari de 2-4 luni
B 367
2146. Sunt tulburări iritative, inflamatorii, infecţioase ale erupţiei dinţilor temporari şi
permanenţi:
a. Pruritul gingival
b. Pericoronarita supurată
c. Pericoronarita congestivă
d. Chisturile radiculare
e. Gingivostomatita
A,B,C,E 374
2147. Sunt cauze posibile ale erupției dinților natali și neonatali, cu excepția:
A. Tulburări endocrine
B. Deficiențe alimentare
C. Luesul congenital
D. Febra eruptivă
E. Transmitere erditară
D, E 372
2148. Clinic, chisturile dentigere prezintă:
A. O tumefacţie de dimensiuni reduse
B. O tumefacție de dimensiuni mari
C. Este compresibil
D. Consistență mai puțin fermă decât a hematomului de erupție
E. Frecvent asimptomatic
B,C,E 374
2149. Despre sechestrul de erupţie putem afirma:

A. Apare atunci când există un fragment osos pe faţa ocluzală a unui molar aflat în erupţie
B. Provocat de neconcordanţa dintre viteza mică de erupţie dentară şi viteza mai mare de
resorbţie a osului
C. Dinţii cei mai afectaţi sunt molarii permanenţi şi molarii II temporari
D. Pe imaginea radiografică se observă o radioopacitate separată de dinte printr-o zonă de
radiotransparenţă
E. frecvent simptomatic, dureri la masticație
A,C,D 375
2150. Erupţia dinţilor temporari la un copil sănătos poate determina, cu excepția:

A. Iritabilitatea
B. Perturbarea somnului
C. Hipersalivaţie
D. Roşeaţa peri-orală
E. Tulburări gastro-intestinale
E 374
2151. 38. Referitor la etapa eruptivă a erupției dentare, sunt adevărate următoarele afirmații:
A. Începe în momentul formării rădăcinii dentare
B. Se încheie odată cu articularea dintelui respectiv cu dințiii vecini și antagoniști
C. Modificările osului alveolar sunt caracterizate prin creşteri reduse la nivelul bazei alveolei
D. Modificările osului alveolar sunt caracterizate prin creşteri abundente pe pereții laterali
E. Cuprinde două subetape: intraosoasă și extraosoasă
A,B,E 368
2152. Despre variațiile erupției dinților temporari, sunt adevărate următoarele afirmații:
a. Erupţia este precoce când primul dinte temporar erupe înaintea vârstei de 4 luni, iar
ultimul dinte înaintea vârstei de 1 an
b. Erupţia este precoce când primul dinte temporar erupe înaintea vârstei de 4 luni, iar
ultimul dinte înaintea vârstei de 2 ani
c. Erupţia este întârziată când primul dinte erupe după vârsta de 1 an, iar ultimul dinte
după vârsta de 3 ani
d. Erupţia este întârziată când primul dinte erupe după vârsta de 2 ani, iar ultimul dinte
după vârsta de 3 ani
e. Variaţiile erupţiei dinţilor temporari cu 1-2 luni în afara intervalelor cunoscute nu au
semnificaţie patologică
B,C,E 371
2153. * Primi dinți temporari erup în cavitatea orală la:
A. 6 săptămâni
B. 4 luni
C. 6 luni
D. 1 an
E. 2 ani si 6 luni
C 370
2154. * Factorul etiologic ce poate determina accelerarea erupției dinților temporari este:
A. Luesul congenital
B. Sindromul down
C. Osteopetroza
D. Rubeola prenatala
E. Febrele eruptive
E 369
2155. Erupţia dinţilor permanenţi respectă următoarele reguli:

A. Dinţii erup mai repede la băieți decât la fete
B. Dinţii erup mai repede la fete decât la băieți
C. Este influenţată într-o mai mare măsură de factorii de mediu
D. După erupţia primului molar superior, dinţii permanenţi erup în ordinea poziţiei lor
pearcadă
E. Dinţii erup simetric la mici diferenţe dreapta-stânga
B,C,E 373
2156. La sfârşitul perioadei dentiţiei temporare se observă:

A. O mărire a arcului frontal cu treme între dinţi (diastemizare)
B. Abraziune fiziologică
C. Abraziune patologică
D. O ușoară distalizare a mandibulei
E. O uşoară mezializare a mandibulei
A,B,E 373
2157. Erupția dinților temporari respectă următoarele reguli, cu excepția:

A. Dinţii temporari erup normal în intervalul 6-36 luni
B. Cronologia erupţiei dinţilor temporari este influenţată în special de factori genetici şi
mai puţin de factori de mediu
C. Cronologia erupţiei dinţilor temporari este influenţată în special de factori de mediu şi
mai puţin de factori genetici
D. Dinţii temporari erup după regula 6/4, adică la fiecare 6 luni erup încă 4 dinţi
E. Erupția dinţilor temporari se desfăşoară în 3 etape
A,C 371
2158. Factorii fiziologici ce determină variațiile normale ale erupției dinților permanenți
sunt:
A. Diferențele rasiale
B. Efectul climei
C. Factori socio-economici
D. Tendința seculară de prelungire a perioadei de erupție
E. Deficiențele nutritive
A,B,C,E 369
2159. Despre dinții natali putem afirma:

a. Sunt dinții prezenți în cavitatea bucală în momentul nașterii
b. Sunt dinții care erup în prima lună de viață
c. Pot fi de două feluri: predeciduali și dinți fetali
d. Pot fi de două feluri: supranumerari şi dinţi temporari normali
e. Se mai numesc dinți congenitali, dentitio praecox
A,D,E 372
2160. Erupția dinților temporari respectă următoarele reguli:

A. Dinţii temporari erup normal în intervalul 6-30 luni
B. La fete primul grup de dinţi erupe mai repede decât la băieți
C. La băieţi primul grup de dinţi erupe mai repede decât la fete
D. Cronologia erupţiei dinţilor temporari este influenţată în special de factori genetici şi
mai puţin de factori de mediu
E. Dinţii temporari erup după regula 4/6, adică la fiecare 4 luni erup încă 6 dinţi
A,C,D 371
2161. Tulburările ordinii de erupţie în etapa II a dentiţiei mixte sunt datorate complicatiilor
periapicale ale cariilor dentare netratate ale molarilor temporari, altfel:
A. Pot produce erupţia premolarului doi înaintea primului premolar şi a caninului,
favorizând astfel mezializarea primului molar permanent şi determinând în final
încadrarea caninului permanent pe linia arcadei
B. Pot produce erupţia premolarului doi înaintea primului premolar şi a caninului,
favorizând astfel distalizarea primului molar permanent
C. Pot produce apariţia osteosclerozelor sau osteofibrozelor postextracţionale ce pot
întârzia erupţia premolarului doi, fiind favorizată astfel migrarea mezială a primului
molar permanent
D. Întârzierea erupţiei premolarului doi și migrarea mezială a primului molar permanent
duc la închiderea spaţiului pentru premolarul doi, fapt ce va determina în final incluzia
sau erupţia ectopică a acestuia
E. Întârzierea erupţiei premolarului doi și migrarea mezială a primului molar permanent
duc la închiderea spaţiului pentru premolarul doi, fapt ce va determina în final incluzia
sau erupția hetrotopică a acestuia
A,C,D 375
2162. Referitor la etapa preeruptivă a erupției dentare, sunt adevărate următoarele afirmații:
A. Dintele începe mișcările odată cu începerea mineralizării coroanei dentare
B. Dintele îşi începe mişcările predominant axiale din momentul în care coroana este
complet mineralizată
C. Perioada preeruptivă se încheie cand rădăcina este complet formată
D. Perioada preeruptiva se încheie când rădăcina este formată 1/3 – 1/2 din lungimea sa
E. Corespunde perioadei de dezvoltare a germenului dentar
B,D,E 367
2163. Între structurile dentare si structurile osoase identificăm următoarele diferențe:

a. Smalțul nu mai beneficiază de remodelări odată format
b. Cementul și dentina se remodelează după formare, prin apozițe și resorbție
c. Osul se remodelează în permanență și după încheierea etapei de dezvoltare
d. Osul se remodelează prin apoziție și resorbție
e. Cementul și dentina se remodelează după formare, numai prin resorbție
A,C,D 368
CAPITOLUL 2
2164. * Tabletele de fluor se recomandă:

A. în trimestrul I de sarcină
B. în trimestrul II de sarcină
C. în trimestrul III de sarcină
D. pe toată durata sarcinii
E. nu se recomandă în timpul sarcinii
C 382
2165. * Fluoroza ușoară prezintă:

A. pete alb cretoase, extinse pe toate suprafețele
B. pete alb cretoase, extinse pe suprafața vestibulară
C. opacifiere < 20% din suprafața totală a smalțului
D. opacifiere < 30% din suprafața totală a smalțului
E. suprafață netedă, translucidă
A 382
2166.Fluoroza moderată prezintă:
A. smalț albicios
B. afectare marcată în raport cu stadiul III
C. afectare scazută în raport cu stadiul III
D. colorație maronie
E. eroziuni
A,B,D,E 382
2167.Fluoroza incertă prezintă:
A. transluciditatea smalțului ușor modificată

B. transluciditate marcată a smalțului
C. câteva puncte/pete albe
D. pete alb cretoase
E. smalț albicios
A,C 382
2168.Fluoroza severă prezintă:

A. cavități izolate
B. cavități confluente
C. colorație maronie extinsă
D. suprafețe supuse atriției
E. afectare marcată în raport cu stadiul III
A,B,C 382
2169.* Clătirile orale cu ape de gură cu fluor:

A. se recomandă utilizarea apelor de gură la copiii de vârstă preșcolară
B. cea mai eficientă este clatirea zilnică cu soluție de NaF 0,05%
C. cea mai eficientă este clatirea o dată pe săptămâna cu soluție de NaF 0,05%
D. nu se recomandă utilizarea apelor de gura la copiii de vârstă majoră
E. cea mai eficientă este clatirea o dată pe săptămână cu soluție de NaF 0,5%
B 383
2170.* Clătirile orale cu ape de gură cu fluor:

A. se recomandă utilizarea apelor de gură la copiii de vârstă preșcolară
B. cea mai eficientă este clatirea zilnică cu soluție de NaF 0,05%
C. cea mai eficientă este clatirea o dată pe săptămâna cu soluție de NaF 0,05%
D. nu se recomandă utilizarea apelor de gura la copiii de vârstă majoră
E. cea mai eficientă este clatirea o dată pe săptămână cu soluție de NaF 0,5%
B 383
2171.Clorhexidina:
A. are o toxicitate crescut
B. prezintă o afinitate puternică pentru dinți
C. prezintă o afinitate puternică pentru mucoasa orală
D. are un efect sinergic cu fluorul în suprimarea S. mutans
E. efectele secundare sunt rare
B,C,D,E 381
2172.Tratamentul cu clorhexidina:
A. se efectuează în cabinetul stomatologic
B. se efectuează acasă
C. se aplică gel de clorhexidina 2% în gutiere
D. se aplică gel de clorhexidina 1% în gutiere
E. nu este recomandat copiiilor cu vârstă mai mică de 6 ani
A,B,D,E 381
2173.Clorhexidina:
A. are un efect general asupra microorganismelor Gram-pozitive
B. are un efect general asupra microorganismelor Gram-negative
C. lactobacilii sunt mai puțin sensibili la clorhexidină
D. lactobacilii sunt deosebit de sensibili la clorhexidină
E. S.mutans sunt deosebit de sensibili la clorhexidină
A,C,E 381
2174. Grupa de vârstă 0-1 an:

A. leziunile carioase de la acest grup de vârstă sunt denumite cariile precoce ale copilăriei sau ECC
B. se vor opri obiceiurile alimentare nesanogene
C. se instituie un program de periaj adecvat cu o pastă de dinți cu fluor
D. se instituie un program de periaj adecvat cu o pasta de dinți fără fluor
E. alimentarea cu biberonul pe timpul nopții trebuie oprită brusc, la apariția primelor leziuni
A,B,C 385
2175. Grupa de vârstă 6-12 ani:

A. cresc substanțial leziunile carioase la nivelul suprafețelor aproximale ale molarilor temporari
B. cresc substanțial leziunile carioase la nivelul fețelor ocluzale ale molarilor temporari
C. cresc substanțial leziunile carioase la nivelul fețelor aproximale ale incisivilor temporari
D. indicațiile și principiile de tratament preventiv sunt similare grupei de vârstă 3-6 ani
E. indicațiile și principiile de tratament preventiv sunt similare grupei de vârstă 12-19 ani
A,D 386
2176.Grupa de vârstă 12-19 ani:

A. cele mai susceptibile la carie sunt suprafețele ocluzale ale molarilor
B. cele mai susceptibile la carie sunt suprafețele ocluzale ale premolarilor
C. cele mai susceptibile la carie sunt suprafețele aproximale ale molarilor
D. cele mai susceptibile la carie sunt suprafețele aproximale ale premolarilor
E. se recomandă tehnica de periaj Bass
A,B,E 386
2177.Sigilarea sanțurilor și fosetelor se indică pentru:

A. prevenirea apariției cariilor din sanțuri si fosete
B. în cazul cariilor incipiente ale dinților nou erupți
C. în cazul cariilor evolutive ale dinților temporari
D. oprirea în evoluție a cariilor incipiente cavitare din sanțuri și fosete
E. molari și premolari complet erupți unde se poate obține o izolare optimă
A,B,E 383
2178. Restaurarea preventivă :

A. sigilanții pe bază de rășini compozite au o rezistență mai mică în timp
B. sigilanții pe bază de rășini compozite sunt preferați în situațiile în care nu se poate obține o izolare
adecvată
C. combină tehnicile de restaurare cu cele de sigilare
D. materialele folosite sunt cimentul glassionomer, un compomer, rășinile compozite
E. în situații în care izolarea este dificil de realizat este preferat cimentul glassionomer
C,D,E 384
2179.Clasificarea gradelor de fluoroză ale lui Dean sunt:

A. I: Fluoroza incertă
B. II: Fluoroza ușoară
C. III: Fluoroza moderată
D. IV: Fluoroza severă
E. V: Fluoroza severă
A,E 382
2180.Gravajul acid al smalțului:

A. se realizează cu acid orto-fosforic în concentrație de 36-38%
B. se realizează cu acid orto-fosforic în concentrație de 35-37%
C. se prezintă sub formă de soluție sau pastă semi-fluidă
D. se prezintă sub formă de soluție sau pastă cât mai fluidă
E. se prezintă sub formă de soluție sau gel cât mai fluid
B,E 384
2181.Eficiența gravajului acid:

A. depinde de concentrația acidului
B. depinde de durata expunerii
C. nu depinde de concentrația acidului
D. depinde de compoziția smalțului
E. depinde de compoziția dentinei
A,B,D 384
2182.Aplicațiile topice de fluor:

A. este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a leziunior carioase
B. au efect minim la nivelul interfatei placii bacteriene/smalt
C. au efect maxim la nivelul interfeței plăcii bacteriene/smalț
D. administrarea fluorului este proporțională cu riscul carios
E. controlează dizolvarea și precipitarea mineralor în timpul provocării acide
A,C,D 382
2183.* Grupa de vârstă 3-6ani:

A. leziunile carioase inactive la nivelul incisivilor temporari sunt mai puțin frecvente după vârsta de 3 ani
B. leziunile carioase active la nivelul incisivilor temporari sunt mai puțin frecvente înainte vârsta de 3 ani
C. leziunile carioase active la nivelul incisivilor temporari sunt mai puțin frecvente după vârsta de 3 ani
D. molarii primi temporari sunt cei mai frecvent afectați de carie
E. majoitatea leziunilor se extind în smalț și dentină
C 385
2184. Intoxicația acută cu fluor:

A. apare dacă a fost ingerată o cantitate de 5 mg F/kg
B. apare dacă a fost ingerată o cantitate de peste 15 mg/kg
C. este însoțită de greață, vărsaturi
D. este însoțită dureri abdominale
E. apare dacă a fost ingerată o cantitate de 8 mg F/kg
A,C,D 382
2185.Lacurile cu fluor:
A. conțin concentrații mici cu fluor
B. conțin concentrații mari cu fluor
C. aderă la suprafețele dentare timp de câteva ore
D. aderă la suprafețele dentare timp de câteva zile
E. aderă la suprafețele dentare timp de câteva săptămâni
B,D 383
2186.Obiectivele evaluării riscului carios sunt următoarele:

A. detectarea pacienților cu risc carios mare
B. justificarea și monitorizarea tratamentului
C. coafajul pulpar
D. terapia endodontică
E. alegerea unor metode de tratament specifice
A,B,E 379
2187.Tehnica Bass:
A. numită și tehnica creviculară
B. pacientul realizează periajul prin mișcări rotative cu o rază cât mai mare posibil
C. periuța este așezată în unghi de 450 față de axul lung al dinților
D. tehnica nu asigură protecția caninului
E. se recomandă realizarea unor mișcări scurte înainte și înapoi
A,C,E 380
2188.Clorhexidina:
A. are o afinitate puternică pentru structurile orale
B. nu modifică culoarea dinților
C. multe tulpini sunt afectate de clorhexidină
D. are o toxicitate scăzută
E. clătirile orale cu clorhexidină reprezintă tratamentul de elecție în controlul plăcii bacteriene după o
intervenție chirurgicală
A,D,E 381
2189.*Sigilarea șanțurilor și fosetelor, contraindicații:

A. în cazul cariilor incipiente ale dinților nou erupți
B. dinți temporari sau permanenți aflați în erupție, când nu se poate asigura o izolare adecvată
C. prevenirea apariției cariilor din șanțuri și fosete
D. oprirea în evoluție a cariilor incipiente necavitare din șanțuri și fosete
E. molari temporari sau permanenți și premolari complet erupți la care se poate obține o izolare optimă
B 383
2190.Particularități de prevenție pentru grupa de vârstă 3-6 ani:

A. leziunile carioase active la nivelul incisivilor temporari sunt mai puțin frecvente după vârsta de 3 ani
B. se poate apela la sigilări, respectiv restaurări preventive cu rășini
C. la această vârstă, majoritatea leziunilor carioase la nivelul molarilor temporari sunt limitate în smalț
D. la această vârstă, majoritatea leziunilor carioase la nivelul molarilor se extind și în dentină
E. dinții cu cea mai mai mare experiență carioasă sunt molarii primi temporari
A,B,C 385
2191.Tehnica sigilării șanțurilor și fosetelor cuprinde următoarele etape:

A. gravajul acid al smalțului se realizează cu acid orto-fosforic 35-40%
B. izolarea dintelui cu ajutorul digăi
C. spălarea cu jet de apă si uscare
D. curățarea suprafeței dentare cu pastă de dinți cu fluor și glicerină
E. curățarea suprafeței dentare cu pastă de dinți fără fluor și glicerină
B,C,E 384
2192.*Particularități de prevenție pentru grupa de vârstă 0-1 an sunt, cu excepția:

A. termenul acceptat pentru leziunile carioase la acest grup de vârstă este de carie precoce a copilăriei sau
ECC.
B. cooperarea copilului nu reprezintă o problemă
C. datorită particularităților psiho-comportamentale ale copilului în această etapă de dezvoltare,
tratamentele sunt foarte dificil de realizat, aproape imposibile
D. se poate apela la diverse metode de managment comportamental farmacologic, precum sedarea sau
anestezia generală
E. se recomandă, oricând este posibil, o tehnică de tratament non-operativ, toate eforturile fiind îndreptate
către transformarea leziunilor în leziuni inactive/oprite în evoluție
B 385
2193.Restaurarea preventivă :
A. materialul de obturație utilizat în cazul restaurării preventive poate fi cimentul glassionomer, un
compomer sau rășinile compozite
B. în cazul dinților nou erupți sau a altor situații în care izolarea este dificil de realizat, este preferată
utilizarea rășinilor compozite
C. în cazul dinților nou erupți sau a altor situații în care izolarea este dificil de realizat, este preferată
utilizarea cimenturilor glassionomer
D. în cazul dinților nou erupți sau a altor situații în care izolarea este dificil de realizat, este de preferat un
compomer
E. sigilanții pe bază de rășini compozite au o rezistența redusă în timp, nefiind preferați
A,C 384
2194.*Particularități de prevenție pentru grupa de vârstă 6-12 ani:

A. la această grupă de vârstă cresc substanțial leziunile carioase la nivelul incisivilor temporari
B. pentru prevenția cariilor la nivelul suprafeței meziale a molarului prim permanent, trebuie acordată o
atenție deosebită suprafeței distale a molarilor secunzi temporari
C. materialul de elecție în tratamentul suprafeței distale a molarului secund temporar va fi rășină compozită
D. cea mai frecventă localizare a leziunilor incipiente la această grupă de vârstă este la nivelul șanturilor si
fosetelor molarilor temporari
E. se subliniază exclusiv nevoia de tratament operativ
B 386
2195.Particularităţiile de prevenţie pentru grupa de vârstă 12-19 ani:

A. la vârsta de 13 ani, aproximativ 70% dintre leziunile carioase tratate sau netratate implică suprafețele
ocluzale ale molarilor și premolarilor
B. la vârsta de 13 ani, aproximativ 80% dintre leziunile carioase tratate sau netratate implică suprafețele
ocluzale ale molarilor și premolarilor
C. recomandările preventive includ igiena alimentară
D. recomandările preventive includ aplicații topice de fluoruri
E. recomandările preventive includ restaurarea preventivă cu rășini
B,C,D,E 386.
2196.Restaurarea preventivă:
A. combină tehnicile de restaurare cu cele de sigilare
B. presupune utilizarea cimenturilor glassionomer
C. este o metodă foarte invazivă
D. presupune utilizarea exclusivă a rășinilor compozite
E. tehnica presupune aplicarea unui material de restaurare/sigilare ce va acoperi toate zonele celorlalte
șanțuri și fosete
A,B,E 384.
2197.Materialele utilizate în sigilarea dentară:

A. Rășini compozite, auto sau fotopolimerizabile
B. Glassionomeri cu priză chimică, fotoindusă sau mixtă
C. Rășini compozite cu sau fără fluor
D. Compomeri – amestec de rășini compozite cu fluor
E. Compomeri – amestec hibrid dintre glassionomeri și rășini compozite
A,B,C,E 384
2198. Restaurarea preventivă cu rășini ( RPR):

A. presupune aplicarea cu rașini compozite fără îndepărtarea țesuturilor dentare alterate
B. este o tehnică minim invazivă al carei scop este reducerea pierderii de substanță dură
sănătoasă
C. tehnica presupune îndepărtarea țesuturilor dentare alterate de la nivelul șanțurilor și
fosetelor afectate
D. materialele de obturație în cazul acestei tehnici sunt doar rășinile compozite
E. sigilanții pe bază de rășini au o rezistență mică în timp
B,C 384
2199. Particularitățile de prevenție pentru grupa de vârstă 0-1 an se referă la:

A. la această vârstă nu se poate face nici un fel de prevenție
B. termenul acceptat pentru leziunile carioase prezente la această vârstă este de carie
precoce a copilariei (ECC)
C. leziunile din ECC (caria precoce a copilariei) au o progresie extrem de rapidă
D. tratamentul la nivelul molarilor doi temporari trebuie început cât mai repede pentru a
nu se agrava
E. strategiile preventive ar trebui să promoveze stoparea (sau diminuarea) activității
carioase prin instruirea părinților
B,C,E 385
2200. Particularitățile de prevenție pentru grupa de vârstă 3-6ani:

A. leziunile carioase active la nivelul incisivilor temporari sunt cele mai frecvente după
vârsta de 3 ani
B. eforturile preventive duc la transformarea cariilor în leziuni inactive
C. afectarea caninilor este mai frecventă în jurul vârstei de 5 ani
D. la molarii secunzi temporari cele mai frecvent afectate sunt suprafețele ocluzale și
proximale
E. procedurile preventive includ sigilările și restaurile preventive cu rășini
B,D,E 385
2201. Particularitățile de prevenție pentru grupa de vârstă 6-12 ani:

A. la această vârstă se acordă o atenție deosebită cariilor distale ale molarilor secunzi
temporari
B. cei mai afectați de leziunile carioase sunt incisivii temporari inferiori
C. trebuie acordată o atenție deosebită fosetelor, șanțurilor molarilor și premolarilor
D. se face sigilare preventivă și restaurare preventivă cu rașini la molarii permanenți și
premolari
E. materialele de elecție în tratamentul suprafeței distale a molarilor temporari sunt rășinile
compozite
A,C,D 386
2202. * Gradele de fluoroză după clasificarea lui Dean :

A. gradul II - fluoroza foarte ușoară: translucidatea smalțului ușor modificată
B. gradul IV- fluoroza moderată: pete albe cretoase, extinse pe toate suprafețele, opacifere
<50% din suprafața totală a smalțului
C. fluoroza severă - leziunile cuprind toate suprafețele și este afectată forma generală a
dintelui (morfologia), cavități izolate sau confluente
D. fluoroza incertă - zone opace, cretoase alb/ galbene, neregulate, care acoperă 10-25%
din suprafață
E. fluoroza moderată - smalț albicios, uzura moderată
C 382
2203. *Fluoroza dentară:

A. este un defect cantitativ al smalțului cauzat de aportul excesiv de fluor în perioada de
formare a dinților
B. doza prag pentru dezvoltarea fluorozei ușoare este de 5 mg/zi
C. doza toxică acută este 15 mg/zi
D. simptomele aparute în administrarea dozei toxice acute sunt: greață, vărsături, dureri
abdominale, parestezii sau convulsii
E. doza de fluor letală depășește 20 mg/zi
D 382
2204. Printre cele mai recomandate tehnici de periaj la copii este tehnica Fones:
A. este recomandată copiilor peste 8 ani
B. pacientul realizează mișcări rotative cu arcadele în contact
C. este recomandată în prima etapă a dentiției mixte
D. tehnica asigura protecția caninului
E. se numește și tehnica creviculară
B,C 380
2205. Recomandările generale ale periajului dentar:

A. trebuie realizat după vârsta de 3 ani, atunci când copilul poate efectua această tehnică
B. utilizarea unei periuțe dentare cu peri moi
C. se realizeaza după fiecare masă, de 3-4 ori pe zi
D. durata unui periaj corect este 3-5 minute
E. utilizarea unei cantități adecvate de pasta de dinți cu fluor, conform vârstei
B,D,E 380
2206. Pasta de dinți cu fluor, folosită la copii ca metodă de prevenție :

A. nu se foloseste zilnic
B. scade riscul de apariție a leziunilor carioase cu cel puțin 20-40%
C. copiii mici o înghit, astfel încât se recomandă după 7- 8 ani
D. scade riscul de apariție a leziunilor carioase cu cel puțin 20-30%
E. cantitatea se dozează în funcție de vârsta copilului
B,E 383
2207.Școala anglo- saxonă descrie următoarele măsuri de prevenție primară specifice:

A. fluorizarea sistemului public de apă potabilă
B. aplicațiile toplce de fluor
C. sigilări dentare
D. periajul dentar
E. Examenele clinice periodice asociate cu examinarea radiologică
A,B,C,D 378
2208. Pentru copiii se recomandă o periuță :

A. cu perii moi
B. cu perii medii
C. o periuță electrică cu efect superior de curățare celei manuale
D. o periuță electrică ca instrument motivant pentru unii copii
E. o periuță electrică ca ajutor pentru pacientii cu nevoi speciale
A,D,E 380
2209.*Măsurile specifice prevenției terțiare sunt, cu excepția:

A. coafajul pulpar
B. restaurările preventive cu rășini
C. terapia endodontică
D. extracțiile dentare
E. înlocuirea structurilor dentare pierdute prin lucrări protetice
B 379
2210.Școala anglo-saxonă descrie următoarele mijloace pentru promovarea sănătății oro-dentare:

a. educație oro-dentară
b. profilaxia dentară profesională
c. educație nutrițională
d. screening-ul periodic
e. fluorizarea sistemului public de apă potabilă
A,C,D 378
2211.După școala românească de stomatologie pediatrică, măsurile impuse în cadrul prevenției primare
sunt:
A. examenele clinice periodice asociate cu examinarea radiologică
B. igiena nutrițională
C. fluorizarea
D. sigilările șanțurilor și fosetelor
E. tratamentul prompt al cariilor incipiente prin restaurări preventive cu rășini
B,C,D 378
2212. Fluoroza moderată prezintă următoarele caracteristici:

A. smalț albicios
B. colorație maronie
C. eroziuni
D. suprafețe supuse atriției
E. cavități izolate sau confluente
A,B,C,D 382
2213.Măsurile specifice prevenției secundare sunt:

B. fluorizarea
C. coafajul pulpar
D. monitorizarea anomaliilor de dezvoltare dentare
E. ortodonția interceptivă
A,D,E 379
2214.Fluoroza severă prezintă următoarele caracteristici:

A. smalț albicios mai putin de 50% din suprafața
B. leziunile cuprind toate suprafețele
C. forma generală a dintelui nu este afectată
D. cavități izolate sau confluente
E. colorație maronie extinsă cu aspect tigrat
B,D,E 382
2215. Fluoroza foarte ușoară se caracterizează prin:

A. transluciditatea smalțului ușor modificată
B. zone opace, cretoase alb/galbene , neregulate
C. acoperă aproximativ 10-25% din suprafață ( 1/3 din suprafața vestibulară )
D. la nivelul marginilor incizale ale incisivilor și vârfurilor cuspidiene ale caninilor pot prezenta un
lizereu albicios de 1-2 mm
E. opacifiere mai mult de 50% din suprafața totală a smalțului
B,C,D 382
2216. *Doza prag pentru dezvoltarea fluorozei ușoare este

a. 40 micrograme F/ kg/ zi
b. 40-100 micrograme F/kg/zi
c. 5 micrograme F/kg
d. 15 mg F/kg
e. 40-100 mg F/kg
B 382
2217.*În tehnica Fones:

A. mânerul periuței este paralel cu planul de ocluzie
B. pentru periajul suprafețelor ocluzale, mișcările periuței vor fi vestibulo-orale
C. periuța este așezată în unghi de 45 grade față de axul lung al dinților
D. perii periuței sunt forțați ușor în sulcusul gingival
E. perii periuței sunt forțați ușor in zona interproximală
A 380
2218. Tratamentele cu clorhexidină:

A. pot fi efectuate profesional în cabinetul stomatologic
B. se folosește gel de clorhexidină 1% aplicat în gutiere, personalizate, 3x5 minute timp de 2 zile
consecutive
C. la domiciliu, este preferată o aplicare o aplicare de 5 minute, o dată pe zi, timp de 14 zile
D. clătirile orale sunt recomandate copiilor cu vârsta mai mică de 6 ani
E. periajul trebuie efectuat imediat după aplicarea clorhexidinei
A,B,C 381
2219. Nivelurile principale în aplicarea măsurilor de prevenire a apariției afecțiunilor orale

sunt:
A. prevenția timpurie
B. prevenția terțiară
C. prevenția secundară
D. prevenția tardivă
E. prevenția primară
B,C,E 378
2220. 107. Prevenția primară include:
A. măsuri de ortodonție interceptivă

B. detectarea leziunilor carioase incipiente
C. promovarea stării de sănătate orală
D. măsuri de prevenție specifice
E. aplicarea restaurărilor preventive cu rășini
C,D 378
2221. După școala românească de stomatologie pediatrică, măsurile impuse în cadrul prevenției
primare sunt:
A. igiena orală
B. fluorizarea
C. tratarea leziunilor carioase incipiente
D. sigilarile șanțurilor și fosetelor
E. igiena nutrițională
A,B,D,E 378
2222. *Prevenția secundară este definită ca:
A. măsurile preventive luate înainte de debutul unei boli

B. acțiunea ce oprește progresul unei boli în stadiul avansat și previne apariția complicațiilor
C. controlul periodic la medical stomatolog
D. acțiunea ce oprește progresul unei boli în stadiul incipient și previne apariția complicațiilor
E. toate măsurile disponibile pentru reducerea sau limitarea tulburărilor deja instalate
D 378
2223. Măsuri specific preventive secundare sunt:

B. ortodonția interceptive, inclusiv intercepția obiceiurilor vicioase
C. monitorizarea anomaliilor de dezvoltare dentară
D. fluorizarea dentară
E. tratamentul tardiv al cariilor incipiente
A,B,C 379
2224. Măsurile specifice prevenției terțiare sunt considerate:
A. controlul periodic la medicul stomatolog

B. restaurările și extracțiile dentare
C. înlocuirea structurilor dentare pierdute prin lucrări protetice
D. terapia endodontică
E. coafajul pulpar
B,C,D,E 379
2225. Conceptele stomatologiei preventive urmăresc:
A. tratamentul prompt al cariilor incipiente

B. evaluarea riscului carios
C. îngrijirea la domiciliu
D. îngrijirea profesională
E. ortodonția interceptivă
B,C,D 379
2226. Evaluarea riscului carios :
A. determină riscul relativ al pacientului de a dezvolta leziuni carioase

B. reflectă calitatea igienei orale
C. constituie elementul cheie în prevenirea oricăror afecțiuni
D. trebuie repetată la intervale regulate
E. se evaluează la interval de 2 ani
A,C,D 379
2227. În dentația primară și dentiția mixtă cele mai eficiente măsuri pentru igienizarea
cavitații orale sunt considerate:
A. periuța de dinți cu peri medii

B. periuța de dinți cu peri moi
C. periuța de dimensiune adecvată
D. pasta de dinți cu fluor
E. pasta de dinți fără fluor
B,C,D 380
2228. Cele mai recomandate tehnici de periaj la copii sunt:
A. tehnica vertical-orizontală
B. scrub-brush
C. tehnica de periaj vertical
D. tehnica Fones
E. tehnica Bass
D,E 380
2229. *Clorhexidina nu este recomandată la copii cu vârsta de:
A. nu este recomandată clorhexidina la copii

B. vârsta mai mare de 6 ani
C. vârsta mai mică de 5 ani
D. vârsta mai mică de 4 ani
E. vârsta mai mică de 6 ani
E 381
2230. Forma de fluoroză foarte ușoară din clasificarea lui Dean se caracterizează prin:
A. zone neregulate care acoperă aproximativ 10-15% din suprafață

B. zone cretoase alb/galbene sau alb hârtie
C. zone opace
D. zone neregulate care acopera aproximativ 10-25% din suprafață
E. zone rozalii, neregulate de dimensiune circumferențiară
B,C,D 382
CAPITOLUL 3
2231. Stadiul II al dezvoltării dinților temporari :

A. dintele prezintă mineralizare postnatală inferioara
B. rădăcinile sunt gracile
C. rădăcinile sunt convergente
D. canalele radiculare sunt mai înguste
E. comunicarea pulpo-parodontală se realizează prin numeroase canale accesorii, atât radicular cât și
la nivelul planșeului camerei pulpare
A,B,D,E 388
2232. Stadiul III al dezvoltării dinților temporari :
A. se mai numește dinte temporar matur

B. există multiple canale de comunicare cu spațiul parodontal, chiar la nivelul furcației, ceea ce
determină o osteoliză difuză
C. pulpa suferă un proces de involuție
D. rizaliza începe în jurul vârstei de 4-5 ani pentru incisivii temporari
E. rizaliza începe în jurul vârstei de 6-7 ani pentru caninii temporari
B,C,D 388
2233. 120. Următoarele afirmații despre particularitățile mofologice și structurale ale

dinților temporari în relație cu leziunile odontale sunt adevărate:
a. evoluția cariei dentare este rapidă
b. expunerea la deschiderea accidentală a camerei pulpare
c. inervația este mai puternică în comparație cu cea a dinților permanenți
d. capacitate reparatorie crescută a pulpei dentare
e. parodonțiul marginal are o zonă papilară bine reprezentată
A,B,E 388
2234. Clasificarea cariei dinților temporari, în funcție de țesuturile afectate, este împărțită în:
a. carie superficială: interesează smalțul până la limita amelo-dentinară
b. caria simplă- este caria care a afectat doar smalțul dentar și într-o anumită proporție dentină
c. caria acută- evoluție rapidă spre profunzime
d. caria complicată- este caria care a afectat smalțul și extensiv dentină
e. caria profundă- procesul carios interesează și dentina
B,D 389
2235. Clasificarea morfologică și topografică (după Black) a cariei simple a dinților

temporari, împarte cavitățile în diferite clase:
a. clasa I - suprafața ocluzală a molarilor și premolarilor
b. clasa II - suprafețele proximale ale molarilor și premolarilor
c. clasa III - suprafețele proximale ale incisivilor și caninilor, fără interesarea unghiului
incizal
d. clasa III - suprafețele proximale ale incisivilor și caninilor, cu interesarea unghiului
incizal
e. clasa IV - suprafețele proximale ale incisivilor și caninilor, cu interesarea unghiului
incisal
C,E 389
2236. Clasificarea cariei dinților temporari, în funcție de profunzimea leziunii, se împarte în:
a. carie profundă
b. carie simplă
c. carie superficială
d. carie cronică
e. carie oprită în evoluție
A,C 389
2237.* Următoarele afirmații despre caria acută a dinților temporari sunt adevărate:
a. prezintă o evoluție rapidă spre profunzime
b. se depune o cantitate mare de dentină de reacție
c. prezintă o deschidere mai mare în suprafață și mai redusă în profunzime
d. în 7 luni, poate deveni penetrantă
e. procesele de remineralizare le înlocuiesc pe cele de demineralizare
A, 389
2238. * Caria cronică a dinților temporari prezintă următoarele caracteristici:
a. evoluție rapidă, aproximativ 1-2 ani de la debut, până la deschiderea camerei pulpare
b. posibilitate scăzută de a depune dentină de reacție
c. dentina afectată de pe peretele pulpar este dură
d. la origine, această carie a fost acută
e. procesele de remineralize le înlocuiesc pe cele de demineralizare
C 389
CAPITOLUL 4
2239.Realizarea cavităților de clasa I conservatoare în smalț și limitat în dentină este indicată la dinții
permanenți imaturi în următoarele situații:
A. carii ocluzale cavitare în smalț și dentină cu extindere în suprafață medie sau mare
B. carii ocluzale extinse care implică mai multe zone ale sistemlui fisural ocluzal
C. marmorații ocluzale suspecte de a ascunde carii în dentină
D. carii în zonele de încărcare ocluzală mare
E. pacienți cu risc mare la carie
C,E 410
2240.Examenul subiectiv al pulpitei acute seroase totale la dinții permanenți imaturi relevă durere:
A. spontană
B. exacerbată la rece
C. parțial calmată la rece
D. iradiată în hemicraniu
E. care cedează la antialgicele obișnuite
A,B,D 417
2241.Caria cavitară a smalțului dinților permanenți imaturi se prezintă la examenul clinic astfel:
A. examenul subiectiv relevă de regulă absența durerii
B. la inspecție poate fi depistată lipsa de substanță dură dentară și modificarea de culoare a smalțului
adiacent
C. palparea cu sonda poate declanșa o durere vie
D. palparea cu sonda relevă cantitatea și cantitatea dentinei alterate
E. percuția în ax este negativă
A,B,E 408
2242.Etapele tratamentului de apexificare sunt:

A. pulpectomia vitală parțială
B. revascularizarea canalului radicular
C. onturarea provizorie a canalului radicular cu un material bioactiv
D. obturarea definitivă a canalului radicular cu un material resorbabil
E. obturarea definitivă a canalului radicular cu pastă și conuri de gutapercă
C,E 425
2243.La dinții permanenți imaturi, restaurarea cavității de clasa a II-a tip casetă preparată prin tehnică
minim-invazivă se face prin:
A. tratamentul plăgii dentinare + obturație laminată
B. tratamentul plăgii dentinare + obturație bază CIS + obturație compozit/compomer
C. tratamentul plăgii dentinare + obturație CIS
D. tratamentul plăgii dentinare + obturație compozit
E. tratamentul plăgii dentinare + obturație compomer
C,D,E 415
2244.Dinții permanenți imaturi au următoarele particularități morfologice:

A. mofologie ocluzală rententivă
B. defecte de structură ale dentinei, frecvente la nivelul molarilor
C. defecte de coalescență, frecevente la nivelul molarilor și premolarilor
D. cameră pulpară mare
E. coarne pulpare mai apropiate de suprafață coomparativ cu dinții permanenți maturi
A,C,D,E 406
2245.Prepararea cavităților la dinții permanenți imaturi prin tehnica ART presupune:

A. preparare prin tehnică minim-invazivă
B. extensie preventivă pentru sigilare
C. tratament restaurativ atraumatic
D. preparare cu instrumentar manual
E. preparare cu piesă cot la turație joasă
C,D 414
2246.Tratamentele care stimulează apexogeneza la dinții permanenți imaturi sunt:

A. coafajele pulpare
B. pulpotomia vitală parțială
C. pulpotomia vitală totală
D. pulpectomia vitală parțială
E. pulpectomia vitală totală
A,B,C,D 420
2247.Palparea cu sonda a pulpei dinților permanenți imaturi inflamate cronic relevă:

A. eliminarea puroiului
B. absența sângerării
C. sîngerare abundentă
D. o oarecare sensibilitate
E. durere intensă
C,D 418
2248.La erupție, dinții permanenți imaturi au următoarele particularități structurale:

A. smalțul este imatur
B. smalțul este porors
C. dentina are o structură minerală deficitară
D. dentina prezintă canalicule dentinare largi
E. pulpa are o mare putere de apărare
A,B,D,E 406
2249.În cazul pulpitelor purulente parțiale ale dinților permanenți imaturi, se efectuează următoarele
examene complementare:
A. teste de vitalitate
B. radiografia
C. forajul explorator
D. transiluminarea
E. percuția în ax
A,B,C 417
2250.La examenul subiectiv al pupitei acute purulente parțiale a dinților permanenți imaturi se constată:
A. durere nocturnă cu caracter lancinant
B. durere exacerbată la cald
C. durere calmată la administrarea de antialgice
D. durere cu caracter pulsatil, sincronă cu pulsul
E. durere intensă, iradiată în hemicraniu
B,D 417
2251.*Caracteristicile afectării prin carie în cazul dinților permanenți imaturi sunt următoarele:
A. există diferențe ale gradului de vulnerabilitate între cele două sexe, la grupa de vârstă 13-15 ani băieții
având mai multe leziuni carioase decât fetele
B. nu există diferențe ale gradului de vulnerabilitate între grupele dentare
C. interesarea celor două arcade se face diferit, la vârste mici dinții mandibulari fiind mai grav afectați
D. interesarea celor două arcade se face diferit, la vârste mici dinții maxilari fiind mai grav afectați
E. răspândirea cariei se face asimetric, afectarea inițială interesând fețele vestibulare ale incisivilor
superior în zona de colet
C 406
2252.Formele clinice de carie simplă la dinții permanenți imaturi se clasifică după profunzime în:
A. carie incipientă (doar în smalț)
B. carie superficială (în smalț și maxim 0,5mm în dentină)
C. carie medie (până la 0,5 mm peste joncțiunea smalț-dentină)
D. carie avansată (între 0,5 mm peste joncțiunea smalț-dentină și 0,5 mm de pulpă)
E. carie profundă (distanța până la pulpă este sub 0,5mm)
B,E 407
2253.În stadiu endoosos, gangrena complicată cu parodontită apicală acută, la dinții permanenți imaturi se
manifestă prin:
A. durere intensă, lancinantă
B. senzația de egresiune a dintelui
C. mobilitate crescută a dintelui în cauză
D. cameră pulpară închisă
E. percuție în ax pozitivă
B,C,E 419
2254.Elementele de diagnostic pozitiv al cariei incipiente a smalțului dinților permanenți imaturi de pe

suprafețele netede sunt:
A. modificare de culoare a smalțului, localizată cel mai frecvet la nivelul treimii medii a dintelui
B. când la baza șanțului apar modificări, caria a penetrat dentina
C. smalțul rugos la palpare denotă o carie incipientă activă
D. percuția în axul dintelui este negativă
E. radiografia nu este utilă în acest tip de carie
C,D 407
2255.*Examenul subiectiv al gangrenei pulpare simple a dinților permanenți imaturi relevă următorul
simptom:
A. lipsa durerii specifice
B. durere exacerbată la masticație
C. durere pulsatilă
D. durere lancinantă care cedează la antialgice
E. durere iradiantă în hemicraniu
A 419
2256.Diagnosticul diferențial al cariei simple a dinților permanenți imaturi se face cu:

A. caria complicată
B. fracturile coronare nepenetrante
C. uzura dentară
D. hipoplazia smalțului
E. discromia localizată
A,B,C,D 408
2257.Următoarele afirmații referitoare la terapia endodontică de revascularizare la dinții permanenți nu sunt

adevărate:
A. determină îngroșarea pereților radiculari
B. are risc crescut de complicații comparativ cu metoda chirurgicală
C. este o metodă relativ ieftină
D. este o procedură invazivă
E. se realizează într-o singură ședință de tratament
B,C,D 426
2258.Examenul clinic obiectiv al cariei avansate în dentină a dinților permanenți imaturi relevă:
A. durere provocată de agenți fizici și chimici, care încetează odată cu îndepărtarea excitantului
B. testele de vitalitate dau răspunsuri eronate la copii
C. modificare de culoare a dintelui la nivelul șanțurilor și fosetelor ocluzale
D. modificare de culoare a dintelui în dreptul crestei marginale
E. sângerare la nivelul papilelor dentare
C,D,E, 408
2259.În cazul pulpitelor cronice deschise ale dinților permanenți imaturi, la inspecție se observă:
A. modificări de culoare a smalțului
B. carii cu evoluție cronică
C. obturații voluminoase
D. polipi pulpari care umplu cavitatea carioasă
E. zone largi de pulpă expusă care prezintă ulcerații sângerânde în zonele profunde ale cavității carioase
B,C,D,E 418
2260.Obiectivele apexificării la dinții permanenți imaturi sunt:

A. închiderea apexului, evaluată clinic
B. prevenirea apariției complicațiilor periapicale
C. prevenirea apariției resorbției coronare de subminare
D. prevenirea apariției resorbției radiculare
E. prevenirea formării unei bariere apicale dure care să împiedice dezvoltarea radiculară
B,D 424
2261.*Cavitatea clasa I modificată la dinții permanenți imaturi este indicată în:

A. marmorații ocluzale
B. carii cavitare cu extindere minimă în smalț
C. carii cavitare cu extindere în smalț și limitată în dentină
D. carie cu extindere laterală mare în dentină de-a lungul joncțiunii smalț-dentină
E. cavitatea nu intră în contact extins cu antagonistul
D 412
2262.Următoarele afirmații referitoare la coafajul natural sunt false:

A. este o metodă de tratament a plăgii dentinare, de protecție si de tratament pulpar
B. peretele dentinar profund trebuie să fie dur, normal colorat sau ușor pigmentat, întrerupt în dreptul
unui corn pulpar de o deschidere punctiformă a camerei pulpare
C. peretele dentinar profund trebuie să fie dur, normal colorat sau ușor pigmentat, întrerupt în dreptul
unui corn pulpar de o cantitate mică de dentină alterată, care, dacă s-ar îndepărta, s-ar deschide camera
pulpară
D. peretele dentinar se acoperă cu hidroxid de calciu cu iodoform pentru controlul microbian al dentinei
alterate restante
E. după minim 6-8 zile, se reintervine și se îndepărtează dentina alterată restantă în una sau mai mule
ședințe de tratament (tehnica excavațiilor succesive)
B,D,E 421
2263.Pulpectomia non-vitală a dinților permanenți imaturi (DPI) are următoarele indicații:

A. copii sau adolescenți necooperanți de orice vârstă, cu sau fără dizabilități
B. pacienți cu teren alergic sau alergii la substanțele anestezice
C. pacienți care pot veni la ședințe succesive de tratament
D. DPI cu leziuni carioase simple profunde sau complicate la pacienți necooperanți
E. DPI cu necroză sau gangrenă pulpară
C,E 424
2264.*Medicația de elecție în realizarea coafajului natural este:

A. Biodentine
B. MTA
C. eugenatul de zinc
D. cimentul ionomer de sticlă
E. hidroxidul de calciu
E 421
2265.Examenele complementare în parodontita apicală cronică la dinții permanenți imaturi relevă:

A. teste de vitalitate – hipoexcitabilitate
B. teste de vitalitate – negative
C. radiografia – zonă de osteită periapicală
D. percuția în ax – intens pozitivă
E. forajul explorator – sângerare roșu închis abundentă și sensibilitate redusă
B,C 419
2266.Examenul subiectiv la pulpitele ireversibile cronice ale dinților permanenți imaturi relevă:
A. dureri surde sub obturații întinse în suprafață
B. dureri de intensitate mare spontane, exacerbate de masticație
C. dupreri provocate/ exacerbate de masticație
D. dureri care se repetă odată cu repetarea stimulului
E. uneori lipsa durerii specifice
A,C,D,E 418
2267.Caracteristicile cavității de clasa I conservatoare în smalț și limitat în dentină, la dinții permanenți

imaturi, sunt:
A. minim-invazivă, autoretentivă, cu pereți laterali divergenți spre ocluzal
B. de formă rotundă-ovalară
C. cu lățime de 2-3 mm
D. cu adâncime ce nu depășește joncțiunea smalț-dentină
E. cu unghiuri dentinare interne rotunjite
B,E 410
2268.În gangrena pulpară simplă a dinților permanenți imaturi, forajul explorator relevă:
A. lipsa sensibilității
B. absența sângerării în camera pulpară
C. sângerare roșu-închis abundentă
D. eliminarea puroiului
E. se evită realizarea acestei manopere întrucât produce durere intensă
A,B 419
2269.Extensia preventivă la cavitățile preparate prin tehnica clasică modificată, la dinții permanenți imaturi,
presupune:
A. la cavitățile de clasa I și a II-a pereții laterali trebuie să aibă o grosime suficientă pentru a evita
fracturarea lor
B. la cavitățile de clasa I marginile cavității trebuie să fie aduse pe pantele cuspidiene
C. la cavitățile de clasa a II-a pereții laterali verticali se scot în afara punctului de contact cu dintele vecin
D. la cavitățile de clasa a III-a, a IV-a și a V-a pereții laterali trebuie să aibă o grosime suficientă pentru a
rezista la gravajul acid
E. la cavitățile de clasa a III-a, a IV-a și a V-a se îndepărtează smalțul colorat marginal, în scop estetic
B,C,E 412
2270.Istmul din cavitatea de clasa a II-a modificată, la dinții permanenți imaturi, are următoarele
particularități:
A. rotunjit
B. lățime – 1/4 - 1/3 din lățimea bicuspidiană vestibulo-orală
C. lățime – 1/2 din lățimea bicuspidiană vestibulo-orală
D. adâncime – sub joncțiunea smalț-dentină
E. adâncime – deasupra joncțiunii smalț-dentină
A,B,D 413
2271.În tratamentul chirurgical al cariei simple a dinților permanenți imaturi se utilizează următoarele
tehnici de preparare a cavității:
A. tehnica clasică Black
B. tehnica clasică modificată
C. tehnica ART
D. tehnica minim-invazivă
E. tehnica non-invazivă
B,C,D 409
2272.La examenul obiectiv al pulpitelor reversibile ale dinților permanenți imaturi se observă:
A. la inspecție: modificări de culoare ale dintelui localizate în șanțuri și fosete, sau în dreptul crestei
marginale
B. la inspecție: camera pulpară poate avea o deschidere punctiformă, nu mai mare de 3mm
C. la palpare: hiperestezie dentinară pe pereții laterali
D. la percuție în ax: răspuns negativ
E. la forajul explorator: durere vie, care cedează odată cu încetarea stimulului
A,C,D 416
2273.În gangrena pulpară simplă a dinților permanenți imaturi, palparea cu sonda relevă:
A. cameră pulpară deschisă
B. cameră pulpară închisă
C. pulpă de culoare gri
D. pulpă cu consistență moale și miros fetid
E. pulpă cu consistență moale, fără miros fetid
A,C,D 419
2274.Tratamentul restaurator al cavității de clasa I ultraconservatoare, la dinții permanenți imaturi, constă

în:
A. obturație preventivă cu rășină tipul 1
B. obturație preventivă cu rășină tipul 2
C. sigilare lărgită
D. se obturează cavitatea cu compozit flow și se siglează obturația și șanțurile și fosetele
nepreparate cu același compozit
E. se aplică un liner/varnish/bonding, apoi se obturează cavitatea cu compozit flow și se
siglează obturația și șanțurile și fosetele nepreparate cu compozit de sigilare
A,C 414
2275.Elementele de diagnostic pozitiv al cariei incipiente a smalțului dinților permanenți imaturi de pe

suprafețele accidentate (ocluzale) sunt:
A. șanțul apare nemodificat, dar versanții șanțului apar demineralizați
B. când la baza șanțului apar modificări, caria a penetrat dentina
C. poate fi pusă în evidență prin transiluminare
D. este recomandată palparea șanțurilor ocluzale cu o sondă ascuțită
E. se poate face enameloplastie în scop diagnostic
A,B,E 407
2276.În tratamentul cariei simple a dinților permanenți imaturi, conturul extern al cavitatății de clasa a III-a
clasică modificată este:
A. ovalar
B. triunghiular
C. sferic
D. reniform
E. în formă de S
A,B,C 413
2277.Succesul pulpotomiei vitale totale a dinților permanenți imaturi este marcat de:
A. absența simptomatologiei
B. formarea unei punți dentinare
C. continuarea creșterii rădăcinii și edificarea zonei apicale (apexificare)
D. lipsa patologiei interradiculare
E. lipsa patologiei periapicale
A,B,D,E 423
2278.Palparea cu sonda a pulpei dinților permanenți imaturi inflamate cronic relevă:

A. cameră pulpară închisă
B. cameră pulpară închisă
C. sîngerare abundentă
D. durere intensă
E. eliminarea puroiului
A,B,C 418
2279.*Pulpa dinților permanenți imaturi are următoarele caracteristici:

A. are un prag dureros scăzut
B. conține numeroase celule nediferențiate
C. substanța fundamentală este insuficient hidratată
D. zona subodontoblastică Weil este slab vascularizată
E. presiunea intrapulpară este inconstantă
B 415
2280.Apexificarea cu hidroxid de calciu la dinții permanenți imaturi:

A. este metoda cea mai frecvent utilizată pentru conformarea porțiunii apicale
B. stimulează creșterea rădăcinii și închiderea apexului
C. induce rapid formarea unei bariere apicale
D. este o metodă relativ ieftină
E. se realizează în două ședințe de tratament
A,D 425
2281.Tratamentul cariei simple a dinților permanenți imaturi trebuie să țină cont de următoarele
particularități morfo-structurale ale acestor dinți:
A. smalț și dentină poroase, imature
B. canalicule dentinare înguste
C. cameră pulpară mare
D. rădăcini complet formate
E. capacitate mare de apărare a pulpei
A,C,E 409
2282.Caria complicată a dinților permanenți imaturi poate avea următorii factori etiologici:
A. traumatism
B. iatrogenie
C. forțe ortodontice
D. boală parodontală
E. hipoplazii de smalț
A,B,C,D 416
2283.Testele de vitalitate termice în cazul pulpitelor reversibile la dinții permanenți imaturi:

A. sunt întotdeauna negative
B. sunt intens pozitive la rece și negative la cald
C. pot releva un prag al excitabilității pulpare ușor crescut
D. la copii oferă informații incerte, eronate și de aceea se folosesc rar
E. trebuie evitate pentru că prin durerea provocată pot genera un comportament negativ al pacientului
copil
C,D 416
2284.În tratamentul cariei simple a dinților permanenți imaturi, porțiunea orizontală din cavitatea de clasa a
II-a clasică modificată prezintă următoarele particularități:
A. se poate reduce în suprafață, mai ales în lățime
B. pereții laterali vor fi convergeți spre ocluzal
C. pereții laterali vor fi paraleli între ei, nu convergenți spre ocluzal, pentru a nu submina crestele
marginale
D. adâncimea sa este de 0,5mm sub joncțiunea smalț-dentină
E. particular, poate avea formă de coadă de rândunică
A,B,D 413
2285.*Tratamentul plăgii dentinare are următoarele obiective, cu excepția:

A. protecția fizică, chimică, mecanică și biologică
B. sigilarea canaliculelor dentinare expuse prin prepararea cavității
C. efect antibacterian
D. neodentinogeneză
E. apexogeneză
E 414
2286.La dinții permanenți imaturi, în cadrul examenului subiectiv al pulpitei acute seroase totale se observă:
A. dureri spontane, nocturne
B. dureri intense, iradiante
C. dureri exacerbate la rece sau dulce
D. dureri exacerbate la cald
E. dureri parțial calmate la cald
A,C,E 417
2287.*Apexificarea cu MTA la dinții permanenți imaturi:

A. este metoda cea mai frecvent utilizată pentru conformarea porțiunii apicale
B. induce depunerea lentă a unei bariere apicale
C. se realizează într-o singură ședință
D. este o metodă relativ simplă și ieftină
E. se poate asocia cu un risc crescut de fracturi radiculare
E 426
2288.În tratamenul cariei simple a dinților permanenți imaturi, accesul pentru cavitatea de tip tunel se face
dinspre:
A. ocluzal
B. foseta ocluzală proximală aferentă procesului carios
C. proximal
D. vestibular
E. oral
A,B 411
2289.Succesul coafajului indirect ca metodă de tratament pentru plăga dentinară a dinților permanenți
imaturi este marcat de:
A. păstrarea vitalității pulpare
B. posibilitatea utilizării dintelui în masticație
C. absența simptomelor clinice și a semnelor radiologice de patologie periapicală
D. depunerea de dentină de reparație vizibilă radiografic după 6-8 luni
E. depunerea de dentină secundară vizibilă radiografic după 6-8 săptămâni
A,B,C 420
2290.Revascularizarea dinților permanenți imaturi presupune:

A. efectuarea unei pulpotomii non-vitale
B. dezinfecția canalului prin irigații antiseptice
C. prepararea chemo-mecanică a canalului radicular
D. iritarea mecanică a apexului pentru a iniția sângerare
E. aplicarea unei paste de 3 antibiotice peste cheag și sigilarea etanșă a accesului coronar
B,D 426
2291.În cariile profunde ale dinților permananți imaturi, toaleta cavității se face cu:
A. ser fiziologic
B. apă oxigenată
C. apă distilată
D. alcool
E. cloramină
A,C 414
2292.Materialele de elecție realizarea tratamentului de apexificare la dinții permanenți imaturi sunt:

A. hidroxidul de calciu pur
B. hidroxidul de calciu în amestec cu acetat de metacresil
C. MTA
D. pasta de antibiotice
E. endometazona
A,B,C,D 425
2293.Despre pulpectomia nonvitală la dinții permanenți imaturi sunt false următoarele afirmații:
A. tehnica presupune evacuarea întregului conținut pulpar mortificat și infectat
B. tehnica presupune sterilizarea spațiului endodontic
C. nu se face instrumentarea mecanică a canalelor
D. poate fi urmată de apexogeneză
E. pote fi urmată de revascularizare
A,B,E 424
2294.Formele clinice de carie simplă la dinții permanenți imaturi se clasifică după lipsa de substanță în:
A. superficiale
B. medii
C. profunde
D. cavitare
E. necavitare
D,E 407
2295.În tratamentul cariei simple a dinților permanenți imaturi, cavitatea de clasa a II-a tip șanț presupune:
A. forma cavității este de șanț
B. forma cavității este de deget de mănușă
C. accesul se face dinspre proximal
D. accesul se face dinspre vestibular/oral
E. accesul se face cu freze globulare mari la turație joasă
A,B,D 411
2296.Succesul pulpectomiei non-vitale a dinților permanenți imaturi este marcat de:

A. producerea apexificării
B. absența simptomatologiei clinice
C. lipsa semnelor radiologice de calcificare intrapulpară
D. lipsa semnelor radiologice de parodontită apicală
E. absența complicațiilor periapicale (abces/celulită/fistulă)
B,D,E 424
2297.*Pulpa dinților permanenți imaturi conține:

A. numeroase celule nediferențiate cu capacitate redusă de transformare în celule diferențiate
B. fibroblaști și cementoblaști cu rol în apărare și reparație
C. numeroase fibre de colagen
D. puține fibre de colagen
E. numeroase celule inflamatorii
D 415
2298. La dinții permanenți imaturi, restaurarea cavității de clasa a II-a tip tunel se face prin:
A. tratamentul plăgii dentinare + obturație bază CIS + obturație compozit
B. tratamentul plăgii dentinare + obturație laminată
C. tratamentul plăgii dentinare + obturație compozit
D. tratamentul plăgii dentinare + obturație CIS condensabil
E. obturație preventivă cu rășină tip 3
A,B 415
2299.În cazul dinților permanenți imaturi, la prepararea cavităților în tehnica clasică modificată, finisarea
constă în:
A. rotunjirea unghiurilor externe
B. rotunjirea unghiurilor interne
C. netezirea marginilor anfractuoase de smalț
D. la cavitățile de clasa I și a II-a se recomandă bizotarea marginilor neregulate de smalț
E. la cavitățile de clasa I și a II-a unghiul cavo-suprafață de 90° asigură rezistență atât cavității, cât și
obturației
A,C,D 412
2300.Realizarea cavităților de clasa I conservatoare în smalț și extins în dentină la dinții permanenți imaturi
este contraindicată în următoarele situații:
A. carii ocluzale cavitare în smalț și dentină cu extindere în suprafață mare/medie
B. marmorații ocluzale suspecte de a ascunde carii în dentină
C. carii ocluzale extinse care implică mai multe zone ale sistemului fisural ocluzal
D. carii ocluzale în zone cu încărcare ocluzală mare
E. pacienți cu risc mediu/mare la carie
C,D 410
2301.Sunt false următoarele afirmații referitoare la probele terapeutice pentru dinții permanenți imaturi cu
pulpită reversibilă:
A. sunt indicate
B. sunt contraindicate
C. constau în foraj explorator
D. constau în aplicarea unui pansament calmant
E. constau în obturarea provizorie a cavității cu un biomaterial până la calmarea durerilor
A,C,D,E 416
2302.Etapele operatorii ale pulpotomiei vitale totale la dinții permanenți imaturi sunt:
A. se efectuează anestezie plexală fără vasoconstrictor
B. se realizează excizia pulpei corono-radiculare cu excavatorul sau cu o freză diamantată sferică mare
C. se realizează toaleta și hemostaza prin irigarea plăgii pulpare cu ser fiziologic
D. se așteaptă oprirea hemoragiei pulpare cca 5-10 minute
E. pe podeaua camerei pulpare se aplică CIS și o obturație provizorie etanșă
A,C 423
2303. *Referitor la tehnica de pulpotomie vitală Cvek efectuată la dinți permanenți imaturi:
a. unii autori recomandă această tehnică atunci când timpul scurs de la traumatism până la inițierea
tratamentului este mai mic de 6 ore și mărimea expunerii este de 2-3mm
b. alți autori consideră că indiferent de vechimea traumatismului și mărimea deschiderii camerei pulpare,
această tehnică se poate aplica dacă după îndepărtarea țesutului inflamat se obține hemostaza în maxim 5
minute
c. este indicată la dinții cu deschidere pulpară traumatică (fractură coronară nepenetrantă) asociată cu o
inflamație cronică a pulpei corono-radiculare
d. se aplică în cazul dinților vitali cu deschidere pulpară carioasă de 1-2 mm și în care sângerarea pulpară poate
fi controlată în 1-2 minute
e. se aplică în cazul dinților cu deschidere accidentală a camerei pulpare de 2-3 mm și cu hemoragie rapid
controlată (3-5 minute) cu mijloace obișnuite de hemostază
D 422
2304.*La dinții permanenți imaturi, restaurarea cavității de clasa a II-a tip șanț se face prin:
a. tratamentul plăgii dentinare + obturație bază CIS + obturație compozit
b. tratamentul plăgii dentinare + obturație laminată
c. tratamentul plăgii dentinare + obturație compozit
d. tratamentul plăgii dentinare + obturație CIS condensabil
e. obturație preventivă cu rășină tip 3
D 415
2305.La dinții permanenți imaturi, durerea în cazul gangrei complicate cu parodontită apicală acută în
stadiul endodosos este:
a. de intensitate mare
b. de intensitate mai mică
c. spontană
d. provocată de stimuli termici și chimici
e. exacerbată de masticație
A,C,E 419
2306.*Apexificarea este:
a. un proces fiziologic de închidere a apexului
b. un proces fiziologic de creștere a rădăcinii
c. o procedură terapeutică de stimulare a creșterii rădăcinii
d. o procedură terapeutică prin care se stimulează pulpa sănătoasă restantă pentru depunerea unei bariere
apicale de dentină, os, cement sau țesut conjunctiv
e. o procedură terapeutică destinată dinților permanenți imaturi cu necroză sau gangrenă pulpară, când nu mai
există resturi pulpare vii apicale
E 420
2307.Formele clinice de carie simplă la dinții permanenți imaturi se clasifică după topografie în:
a. vestibulare
b. cervicale
c. atipice
d. ocluzale
e. proximale
B,C,D,E 407
2308.Indicațiile preparării unei cavități de clasa I ultraconservatoare la dinții permanenți imaturi sunt:
a. marmorații ocluzale
b. leziuni ale suprafețelor accidentate și netede suspecte de a ascunde carii dentinare
c. carii ocluzale minime în smalț
d. pacienți cu risc mic la carie
e. pacienți cu risc mare la carie
A,C,E 409
2309.Cavitatea de clasa I conservatoare în smalț și extins în dentină la dinții permanenți imaturi:

a. este o cavitate ocluzală autoretentivă, cu pereții laterali convergenți către ocluzal
b. are o lățime mică, de 1-2 mm
c. are o adâncime medie cel mai frecvent
d. se prepară prin enameloplastie, urmată de exereza dentinei alterate
e. fiind o cavitate conservatoare realizată prin tehnică minim-invazivă, nu este indicată la pacienții cu risc mare
la carie
A,C,D 410
2310. Sunt corecte următoarele afirmații referitoare la cavitatea de clasa a V-a clasică modificată, la dinții
permanenți imaturi:
a. conturul extern se realizează în limita exerezei dentinei alterate, rezultând o cavitate cu contur rotund sau
triunghiular
b. pereții laterali convergenți spre exterior asigură rezistența
c. extensia preventivă se realizează în scop estetic
d. extensia preventivă nu este necesară la cavitatea de clasa a V-a
e. finisarea constă în netezirea marginilor de smalț
C,E 413
2311.În ceea ce privește forma de rezistență la cavitățile preparate prin tehnica clasică modificată, la dinții
permanenți imaturi, sunt adevărate următoarele afirmații:
a. pereții meziali și distali la cavitatea de clasa I trebuie să fie paraleli, între ei, nu convergenți spre ocluzal
b. la cavitățile de clasa I și a II-a, pereții laterali trebuie să aibă o grosime de minim 0,5 mm pentru a rezista la
gravajul acid
c. la cavitatea verticală din cadrul clasei a II-a bolțile cuspidiene cu smalț insuficient susținut de dentină se
îndepărtează în totalitate
d. unghiul cavo-suprafață de 90° la cavitățile de clasa a III-a și a IV-a asigură rezistență atât cavității, cât și
obturației
e. cavitatea trebuie să aibă o adâncime minimă de 0,5 mm în dentină
A,E 412
2312.La dinții permanenți imaturi, prepararea cavităților în tehnica clasică modificată se realizează:
a. pentru leziuni ale suprafețelor accidentate suspecte de a ascunde carii dentinare
b. pentru cariile cavitare cu extindere mai mare în dentină
c. după principiile lui Black nemodificate
d. după principiul economiei de structură dentară
e. atraumatic, prin utilizarea exclusivă a instrumentarului manual (daltă de smalț, excavator, lingură Black)
B,D 411
2313.Retenția cavităților preparate prin tehnica clasică modificată, la dinții permanenți imaturi, este
asigurată prin:
a. unghiul cavo-suprafață de 90°
b. forma conturului extern
c. cavități suplimentare de retenție
d. convergența pereților laterali spre ocluzal
e. adâncimea minimă de 0,5 mm în dentină
B,C,D 412
2314.*La dinții permanenți imaturi, prepararea cavităților de clasa a IV-a prin tehnica clasică modificată se
realizează pentru:
a. carii cu extindere laterală mare în dentină de-a lungul joncțiunii smalț-dentină
b. carii proximale mari cu creastă marginală întreruptă sau subminată la dinții laterali
c. carii proximale cu păstrarea integrității unghiului incizal la dinții frontali
d. carii proximale fără păstrarea integrității unghiului incizal la dinții frontali
e. carii de colet la dinții frontali
D 413
2315.*Prepararea unei cavități de clasa I conservatoare în smalț și limitat în dentină este indicată la dinții
permanenți imaturi în una din următoarele situații:
a. marmorații ocluzale suspecte de a ascunde carii in dentină
b. carii ocluzale cavitare în smalț și dentină cu extindere în suprafață medie sau mare
c. carii ocluzale extinse care implică mai multe zone ale sistemlui fisural ocluzal
d. carii în zonele de încărcare ocluzală mare
e. carii incipiente pe suprafețele netede
A 410
2316.În stadiu exteriorizat (abces), gangrena complicată cu parodontită apicală acută, la dinții permanenți
imaturi se manifestă prin:
a. durere de intensitate foarte mare
b. durere de intensitate mai mică
c. senzația de egresiune a dintelui
d. camera pulpară închisă
e. camera pulpară deschisă
B,E 419
2317.*Coafajul pulpar direct la dinții permanenți imaturi (DPI) se realizează în cazul unei deschideri
punctiforme a camerei pulpare de:
a. sub 1 mm
b. 1-2 mm
c. 2-3 mm
d. 5 mm
e. nu se realizează la DPI
A 421
CAPITOLUL 5
2318.Traumatismele la nivelul ţesuturilor dure se clasifică astfel:

a. fracturi coronare necomplicate care implică doar smalţul sau smalţul şi dentina
b. fracturi radiculare
c. subluxaţia
d. luxaţiile
e. fracturi dento – alveolare
A,B,E 427
2319.Traumatismele la nivelul ţesuturilor dure se pot clasifica după urmăoarele criterii:

a. fracturi corono – alveolare
b. fracturi dento – radiculare
c. fracturi radiculare
d. fracturi coronare complicate cu deschiderea camerei pulpare
e. fracturi coronare necomplicate care implică doar smalţul sau smalţul şi dentina
C, D, E 427
2320.Următoarele afirmaţii despre traumatismele dento – parodontale ale dinţilor temporari sunt corecte:
a. în majoritatea cazurilor, perioada critică în care apar aceste leziuni traumatice, este în jurul vârstei de 4 – 5 ani
b. raportul dintre băieţi şi fete este de 1:2
c. cauzele cele mai des întâlnite sunt căderile spre anterior la vârste mici
d. dinţii implicaţi cel mai frecvent sunt cei din regiunea incisivă superioară
e. particularităţile anatomice ale dinţilor temporari fac să predomine formele clinice de luxaţii
C, D, E 427
2321. *Cauzele traumatismelor dento – parodontale ale dinţilor temporari sunt:

a. căderile spre posterior când copilul deprinde primii paşi (0 – 5 ani)
b. accidente de joacă între 0 – 3 ani
c. cădere spre posterior când copilul deprinde primii paşi între 5 – 10 ani
d. cădere spre anterior când copilul deprinde primii paşi între 5 – 10 ani
e. violenţa domestică
E 427
2322. Traumatismele la nivelul ţesutului de susţinere de clasifică astfel:

a. fracturi corono – radiculare
b. fracturi dento – alveolare
c. contuzia
d. subluxaţia
e. luxaţia
C, D, E 427
2323. În cazul fracturilor necomplicate smalţ – dentină atitudinea terapeutică este:

a. curăţarea dentinei cu ser fiziologic şi dezinfectarea cu hipoclorit se sodiu
b. sigilarea dentinei expuse cu cis
c. restaurarea finală cu capă şi compozit sau cu coronane de zirconiu
d. control la 6 – 8 luni şi la 2 ani
e. control la 6 – 8 săptămâi şi la 1 an.
A, B, C, E 428
2324. În fracturile coronare complicate la dinţii temporari cu deschiderea pulpară atitudinea
terapeutică este:
a. dacă dintele temporar este în stadiul 2 sau 3 de dezvoltare şi fractura este recentă, atunci se recomandă
efectuarea unei pulpotomii vitale
b. diferă în funcţie de stadiul de dezvoltare în care este surprins dintele temporar
c. dacă dintele temporar este în stadiul 1 sau 2 de dezvoltare şi fractura este recentă, atunci se recomandă
efectuarea unei pulpotomii vitale
d. dacă dintele este în stadiul 2 şi traumatismul este mai vechi se recomandă pulpectomia devitală
e. dacă dintele este în stadiul 3, este indicate extracţia dintelui
B, C, D, E 428
2325. *Fracturile radiculare la dinţii temporari:

a. sunt frecvent întâlnite
b. atitudinea terapeutică nu diferă în funcţie de localizarea liniei de fractură
c. linia de fractură are direcţie verticală
d. linia de fractură este orizontală sau transversală
e. localizate în treimea apicală au un prognostic prost
D 428
2326. În cazul fracturilor radiculare în treimea apicală la dinţi temporari:

a. prognosticul este bun
b. rezorbţa radiculară este afectată şi nu se desfăşoară normal
c. necesită control periodic clinic la 2 – 3 luni
d. necesită control periodic clinic la 2 – 3 săptămâni
e. necesită control periodic radiologic la 6 – 8 săptămâni respectiv 1 an.
A, D, E 428
2327. Fracturile corono – radiculare la dinţi temporari:

a. sunt mai rar întâlnite la dinţii temporari decât la cei permanenţi
b. frecvent sunt fracture multiple
c. pot implica sau nu ţesutul pulpar
d. dacă implicarea radiculară este redusă, atitudinea terapeutică constă în îndepărtarea fragmentului coronar
mobil şi efectuarea pulpotomiei
e. dacă implicarea radiculară este mai mare se recomandă extracţia dintelui.
B, C, D, E 428
2328. Atitudinea terapeutică în fracturile dento – alveolare la dinţii temporari constă în:
a. repoziţionarea dinţilor împreună cu fragmentul alveolar
b. imobilizare timp de 2 săptămâni cu şină de compozit
c. imobilizare timp de 4 săptămâni cu şină de compozit
d. nu necesită un control periodic
e. dinţii foarte mobili se vor îndepărta prin secţionarea coroanei la nivelul rebordului alveolar şi sutura
fragmentului osos vestibular
A, C, E 429
2329. *Contuzia la dinţii temporari:

a. este localizată la nivelul parodonţiului dintelui temporar
b. se observă o deplasare dentară
c. clinic, nu se semnalează nici o sensibilitate
d. există o mobilitate dentară
e. necesită un tratament în mai multe etape
A 429
2330. *Următoarele afirmaţii despre luxaţia cu extruzie la dinţii temporari sunt corecte:
a. este consecinţa unui traumatism cu o intensitate foarte mică
b. dintele traumatizat se deplasează din alveolă în direcţa opusă planului de ocluzie
c. apare o infrapoziţie dentară
d. imediat după accident apare o sângerare gingivală
e. dintele nu prezintă mobilitate
D 430
2331. Atitudinea terapeutică în luxaţia cu extruzie la dinţii temporari este:

a. depinde de gradul de mobilitate dentară
b. dacă dintele este foarte mobil, se va face repoziţionarea imediată în anestezie loco – regională prin presiune
digitală uşoară şi imobilizare timp de 7 – 14 zile în funcţie de gradul deplasării
c. dacă dintele nu este foarte mobil, se va face repoziţionarea imediată în anestezie loco – regională prin presiune
digitală uşoară şi imobilizare timp de 7 – 14 săptămâni în funcţie de gradul deplasării
d. dacă dintele prezintă mobilitate accentuată, se va extrage
e. asigurarea condiţiilor pentru vindecarea ligamentului periodontal necesită repaus alimentar (alimentaţie
moale) timp de 1 săptămână.
A, D, E 430
2332. *Luxaţia laterală la dinţii temporari:

a. este traumatismul la care dintele temporar este deplasat spre lateral
b. este traumatismul la care dintele temporar este intrudat
c. este traumatismul la care dintele temporar este extrudat
d. este traumatismul la care dintele temporar pierde contactul cu alveola dentară prin ruperea completă a fibrelor
ligamentare
e. este traumatismul la care dintele temporar este deplasat spre vestibular sau spre oral
E 430
2333. Atitudinea terapeutică în luxaţia laterală la dinţii temporari este următoarea:

a. dacă mugurele dintelui succesional este afectat, atitudinea terapeutică este de expectativă
b. dacă mugurele dintelui successional nu este afectat, dintele va fi repoziţionat treptat sub acţiunea forţei
exercitate de către orbicularul buzei
c. dacă mugurele dintelui successional nu este afectat, dintele va fi repoziţionat treptat sub acţiunea forţei
exercitate de către muşchiul ridicător al buzei
d. dacă mugurele dintelui permanent este afectat, se recomandă extracţia
e. depinde de relaţia dintelui traumatizat cu dintele succesional evaluat radiografic.
B, D, E, 430
2334. Următoarele afirmaţii sunt corecte:

a. în cazul luxaţiei orale a unui dinte temporar superior, traumatismul determină deplasarea coroanei spre
vestibular şi a rădăcinii spre palatinal
b. în cazul luxaţiei orale a unui dinte temporar superior, este posibilă apariţia angrenajului invers
c. angrenajul invers ce apare ca urmare a luxaţiei orale constituie o trauma ocluzală suplimentară
d. în cazul luxaţiei orale a unui dinte temporar superior, atitudinea terapeutică recomandată este de repoziţionare
manuală imediată cu anestezie loco – regional sau topică
e. în cazul luxaţiei orale sau vestibulare a unui dinte temporar se va efectua un control clinic la 2 – 3 luni, şi
control radiologic la 6 – 8 luni
B, C, D, 430
2335. *Avulsia traumatică este:

a. este traumatismul la care dintele temporar este deplasat spre lateral
b. este traumatismul la care dintele temporar este intrudat
c. este traumatismul la care dintele temporar este extrudat
d. este traumatismul la care dintele temporar pierde contactul cu alveola dentară prin ruperea completă a fibrelor
ligamentare
e. este traumatismul la care dintele temporar este deplasat spre vestibular sau spre oral
D 430
2336. În avulsia traumatică a unui dinte temporar:

a. tabloul clinic se caracterizează prin absenţa dintelui temporar de pe arcadă despre care pacientul relatează că
era prezent înainte de accident
b. este necesară realizarea unei examinări radiologice specifice, inclusiv radiografie toracică
c. se recomandă reimplantarea dentară
d. restaurarea esteticii în zona frontală afectată se poate realiza cu un dispozitiv mobil tip menţinător de spaţiu
e. restaurarea esteticii în zona frontală afectată se poate realiza cu un dispozitiv fix tip menţinător de spaţiu
A, B, D, E 430
2337. *Complicaţiile traumatismelor dinţilor temporari sunt:

a. hiperemia pulpara care poate să fie numai ireversibilă
b. hemoragia pulpară ce determină coloraţia coroanei la 1 -2 zile de la traumatism
c. metamorfoza calcică cu apariţia unui aspect gri – cenuşiu a coroanei fără a afecta rizaliza
d. metamorfoza calcică cu apariţia unui aspect gri – cenuşiu a coroanei cu afectarea rizalizei
e. metamorfoza calcică cu apariţia unui aspect gălbui a coroanei cu afectarea rizalizei
B 431

a. hemoragia pulpară ce determină coloraţia coroanei la 1 -2 ore de la traumatism
b. metamorfoza calcică cu apariţia unui aspect gălbui a coroanei cu afectarea rizalizei
c. necroza pulpară ce determină un aspect gri – cenuşiu al coroanei la 3 – 4 luni de la traumatism
d. anchiloza dentară, consecinţa fuziunii dintre rădăcină şi os ce conduce la o infrapoziţie
e. hiperemia pulpară care este tot timpul ireversibilă
D pagina 431

a. hemoragia pulpară ce determină coloraţia coroanei la 1 -2 ore de la traumatism
b. metamorfoza calcică cu apariţia unui aspect gălbui a coroanei fără afectarea rizalizei
c. necroza pulpară ce determină un aspect gri – cenuşiu al coroanei la 3 – 4 luni de la traumatism
d. anchiloza dentară, consecinţa fuziunii dintre rădăcină şi os ce conduce la o suprapoziţie
e. hiperemia pulpară care este tot timpul ireversibilă
B pagina 431
2340. Complicaţiile traumatismelor dinţilor temporari sunt:

a. rezorbţia inflamatorie internă sau externă , consecutiv luxaţiei şi necrozei
b. anchiloza dentară, consecinţa fuziunii dintre rădăcină şi os ce conduce la o infrapoziţie
c. hemoragia pulpară ce determină coloraţia coroanei la 1 -2 ore de la traumatism
d. necroza pulpară ce determină un aspect gri – cenuşiu al coroanei la 3 – 4 luni de la traumatism
e. hiperemia pulpară care poate fi reversibilă sau ireversibilă
A, B, E 431
2341. Complicaţiile traumatismelor dinţilor temporari sunt:

a. afectarea mugurelui dintelui succesional
b. rezorbţia inflamatorie internă sau externă , consecutiv luxaţiei şi necrozei
c. anchiloza dentară, consecinţa fuziunii dintre rădăcină şi os ce conduce la o infrapoziţie
d. necroza pulpară ce determină un aspect gri – cenuşiu al coroanei la 3 – 4 luni de la traumatism
e. hiperemia pulpară care poate fi reversibilă sau ireversibilă
A, B, C, E 431
2342. Traumatismele dento – parodontale ale dinţilor permanenţi:

a. reprezintă o urgenţă în stomatologia pediatrică
b. au un impact major asupra creşterii radiculare
c. nu influenţează maturarea radiculară
d. pune în pericol chiar existenţa dintelui pe arcadă
e. nu pune în pericol chiar existenţa dintelui pe arcadă
A, B, D 431
2343. *Traumatismele dento – parodontale ale dinţilor permanenţi:

a. nu reprezintă o urgenţă în stomatologia pediatrică
b. au un impact major asupra creşterii radiculare
c. nu influenţează maturarea radiculară
d. nu pune în pericol chiar existenţa dintelui pe arcadă
e. nu pune în pericol chiar existenţa dintelui pe arcadă
B 431
2344. *Frecvenţa apariţiei traumatismele dento – parodontale ale dinţilor permanenţi este:
a. asociată cu perioada de vârstă 12 – 14 ani
b. 53% dintre copii suferă un traumatism în viaţă
c. sexul feminin este de 2 ori mai afectat
d. raportul sex masculin/ sex feminin este de 1:2
e. proporţia afectării în mediul rural şi urban este aproximativ egală
E 431
2345. *Frecvenţa apariţiei traumatismele dento – parodontale ale dinţilor permanenţi este
următoarea:
a. raportul dintre mediul rural şi urban este aproximativ 2:1
b. perioada de vârstă este cuprinsă între 1 – 2 ani
c. 35% dintre copii suferă un traumatism în viaţă
d. raport sex femin/ sex masculin este de 2:1
e. raport sex femin/ sex masculin este de 1:1
C 431
2346. *Predispoziţia în traumatismele dento – parodontale ale dinţilor permanenţi este

următoarea:
a. cei mai afectaţi sunt incisivii centrali şi laterali inferiori
b. frecvent sunt afectaţi caninii
c. cei mai afectaţi sunt molarii superiori
d. foarte rar sunt afectaţi caninii
e. incisivii inferior sunt foarte rar afectaţi
D 431
2347. În cazul traumatismelor ce apar consecutiv unor accidente este necesară identificarea
unor posibile leziuni mai grave care necesită investigaţii suplimentare. Astfel următoarele
afirmaţii sunt adevărate:
a. echimoza din spatele urechii, în regiunea mastoidă, poate indica fractură mandibulară
b. echimoza de la nivelul bărbiei poate indica o fractură de bază de craniu
c. echimoza din zona suborbitară asociată cu o hemoragie conjunctivală poate indica o fractură zigomatică
d. sângerarea din meatul auditiv extern poate fi asociată cu o fractură condiliană
e. hematomul sublingual poate indica o fractură mandibulară la nivelul simfiziei mentoniere sau în regiunea
canină
C, D, E 433
2348. *Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. hematomul sublingual poate indica o fractură mandibulară la nivelul simfiziei mentoniere sau în regiunea
molară
b. sângerarea din meatul auditiv extern poate fi asociată cu o fractură de bază de craniu
c. echimoza din zona suborbitară asociată cu o hemoragie conjunctivală poate indica o fractură condiliană
d. echimoza de la nivelul bărbiei poate indica o fractură de bază de craniu
e. echimoza din spatele urechii, în regiunea mastoidă, poate indica fractură de bază de craniu
E 433
2349. *Fisura de smalţ:

a. este un traumatism major
b. depăşeşte joncţiunea smalţ - dentină
c. prezintă o pierdere dentară
d. la examenul clinic şi radiologic se poate observa un aspect morfologic normal al dintelui
e. prezintă ca simptom subiectiv sensibilitate şi durere spontană
D 433
2350. Fisura de smalţ:

a. se poate diagnostica prin transiluminare
b. tratamentul depinde de profunzimea fisurii dentare
c. tratamentul depinde de întinderea fisurii dentare
d. prezintă ca o măsură de protecţie aplicarea a cinci straturi de bonding fotopolimerizabil
e. nu necesită un control periodic
A, B, C 433
2351. *Următoarele afirmaţii despre fracturile coronare necomplicate care implică doar
smalţul şi dentina sunt adevărate:
a. sunt fracturi limitate la nivelul dentinei cu deschidere punctiformă a pulpei
b. obiectivul principal în cazul dinţilor permanenţi tineri îl reprezintă protecţia dentinei prin sigilarea
canaliculelor dentinare
c. se recomandă efectuarea unui coafaj pulpar direct cu hidroxid de calciu sau ionomer de sticlă
d. nu necesită un control periodic
e. necesită control periodic la 1, 2 şi 3 luni pentru monitorizarea vitalităţii dentare
E 433
2352. Fracturile coronare complicate cu deschiderea camerei pulpare:

a. expun ţesutul pulpar
b. scade riscul apariţiei patologiei pulpare
c. creşte riscul compromiterii vitalităţii pulpare
d. obiectivul în cazul dinţilor permanenţi tineri îl reprezintă protejarea ţesutului pulpar expus
e. obiectivul în cazul dinţilor permanenţi tineri îl reprezintă păstrarea vitalităţii dentare
A, C, D,E 433
2353. Coafajul pulpar direct:

a. permite conservarea în totalitate a ţesutului pulpar
b. se efectuează când expunerea pulpară este limitată, deschidere < 3mm
c. se efectuează când expunerea pulpară este limitată, deschidere < 1mm
d. se efectuează când prezentarea la cabinetul stomatologic se face imediat, la câteva ore de la traumatism, 6 – 9
ore
e. se efectuează când prezentarea la cabinetul stomatologic se face imediat, la câteva ore de la traumatism, 1 – 6
ore
A, C, E 434
2354. Pulpotomia vitală parţială:

a. este tehnica de elecţie în fracturile complicate la dinţii imaturi când prezentarea la cabinetul stomatologic se
face imediat
b. este tehnica de elecţie în fracturile complicate la dinţii imaturi când prezentarea la cabinetul stomatologic se
face tardiv
c. este tehnica de elecţie în fracturile complicate la dinţii imaturi când nu există expunere pulpară
d. este tehnica de elecţie în fracturile complicate la dinţii imaturi când expunerea pulpară este limitată,
deschidere <1mm
e. este tehnica de elecţie în fracturile complicate la dinţii imaturi când expunerea pulpară este de 1 – 2 mm
B, E 434
2355. Pulpotomia vitală parţială:

a. este tehnica de elecţie în fracturile complicate la dinţii imaturi când nu există expunere pulpară
b. presupune îndepărtarea ţesutului pulpar expus şi contaminat sub anestezie loco – regional cu excavatorul sau
cu o freză rotunda diamantată
c. presupune aplicarea unei paste pe bază de hidroxid de calciu sau mta în contact direct cu ţesutul pulpar
d. presupune aplicarea unei obturaţii de bază cu ionomer de sticlă şi restaurarea coronară de durată cu compozit
e. necesită control clinic şi radiografic la 6 – 8 săptămâni
B, C, D, E 434
2356. Pulpotomia vitală totală:

a. este tehnica de elecţie în fracturile complicate la dinţii imaturi când nu există expunere pulpară
b. este tehnica de elecţie în fracturile complicate la dinţii imaturi când prezentarea la cabinetul stomatologic se
face imediat
c. este tehnica de elecţie în fracturile complicate la dinţii imaturi când expunerea pulpară este limitată,
deschidere <1mm
d. este tehnica recomandată în cazul traumatismului mai vechi , de 6 – 10 ore sau mai mult
e. este tehnica recomandată în expunerea pulpară de 1 – 2 mm
D, E 434
2357. Fracturile radiculare:

a. sunt traumatisme care implică dentina şi cementul dar pot fi extinse şi la nivelul smalţului
b. apar mai frecvent la copii mai mici
c. apar mai frecvent la copii mai mari
d. majoritatea sunt localizate în treimea apicală
e. în funcţie de localizarea linei de fractură pot să apară trei forme clinice: fracturi radiculare în treimea apicală,
fracturi radiculare în treimea medie, fracturi radiculare în treimea cervicală
A, C, E 434
2358. *Fracturile radiculare:

a. sunt localizate în majoritatea cazurilor în treimea apicală
b. sunt localizate în majoritatea cazurilor în treimea medie
c. sunt localizate în majoritatea cazurilor în treimea cervicală
d. apar de obicei la dinţii frontali superiori
e. apar de obicei la molarii inferiori
B 434
2359. Fracturile corono – radiculare:

a. sunt traumatisme care interesează coroana şi rădăcina simultan
b. afectează smalţul, dentina şi cementul
c. nu se asociază niciodată cu deschiderea camerei pulpare
d. evaluarea clinică şi radiologică poate evidenţia mobilitate la nivelul fragmentului coronar
e. evaluarea clinică şi radiologică poate evidenţia separarea dintelui în două sau mai multe fragmente
A, B, D, E 434, 435
2360. Contuzia:
a. este traumatismul localizat la nivelul ligamentului de susţinere
b. se produce o rupere a fibrelor ligamentare
c. prezintă o sângerare la nivelul şanţului gingival asociat cu mobilitate dentară
d. necesită repaus masticator prin scoaterea dintelui din ocluzie
e. necesită o imobilizare de 14 zile
A, D 435
2361. Subluxaţia:
a. este traumatismul localizat la nivelul ligamentului de susţinere în care se produce o lezare prin strivire a
fibrelor ligamentare
b. se produce o rupere a fibrelor ligamentare
c. prezintă o sângerare la nivelul şanţului gingival asociat cu mobilitate dentară
d. necesită repaus masticator şi alimentaţie moale timp de 2 săptămâni
e. poate necesita o imobilizare de 14 zile
B, C, D, E 435
2362. Luxaţia:
a. este traumatismul localizat la nivelul ligamentului de susţinere în care se produce o lezare prin strivire a
fibrelor ligamentare
b. este traumatismul caracterizat prin ruperea limitată a fibrelor ligamentare
c. . este traumatismul caracterizat prin ruperea parţială a fibrelor ligamentare
d. determină deplasarea dintelui în direcţii diferite
e. apare mai des la dinţii permanenţi tineri în perioada dentiţiei mixte
C, D, E 435
2363. Atitudinea terapeutică în luxaţia cu intruzie este următoarea:

a. dacă rădăcina este complet formată se aşteaptă re - erupţia
b. dacă rădăcina este complet formată se recomandă extruzia ortodontică imediată cu forţe uşoare şi depulpare
urmată de tratament endodontic
c. dacă rădăcina este incomplet formată, la dinţii parţial intrudaţi cu o rădăcină aflată în o fază incipientă de
dezvoltare, se recomandă extruzia ortodontică imediată cu forţe uşoare şi depulpare urmată de tratament
endodontic
d. dacă rădăcina este incomplet formată, la dinţii parţial intrudaţi cu o rădăcină aflată în o fază incipientă de
dezvoltare, se recomandă aşteptarea reerupţiei lor timp de 2 – 3 săptămâni
e. dacă rădăcina este incomplet formată, la dinţii parţial intrudaţi cu o rădăcină aflată în o fază incipientă de
dezvoltare, nu se face depulpare dar se monitorizează clinic ş radiografic
B, D, E 436
2364. *Avulsia dentară:

a. este traumatismul ce determină ruperea limitată a fibrelor ligamentare
b. este traumatismul caracterizat prin ruperea parţială a fibrelor ligamentare
c. este traumatismul caracterizat prin deplasare dintelui, respectiv a coroanei, spre vestibular sau oral
d. este traumatismul în care se produce o lezare prin strivire a fibrelor ligamentare
e. este traumatismul ce apare consecutiv ruperii în totalitate a fibrelor ligamentare
E 436
2365. În avulsia dentară, în cazul în care pacientul se prezintă pentru replantare în primele
60 minute după traumatism, atitudinea terapeutică este următoarea:
a. dintele se spală şi se menţine într-o soluţie antiseptic sau cu antibiotice timp de 20 minute
b. dintele se spală şi se manevrează doar de coroană pentru a conserva fibrele ligamentare
c. se îndepărtează porţiunile necrozate din ligament cu ajutorul unui tifon umezit în soluţie salină
d. în anestezie loco – regională se pregăteşe sumar alveola prin îndepărtarea cheagurilor şi irigarea cu ser
fiziologic, apoi dintele se inseră în alveolă fără presiune
e. dintele se imobilizează timp de 14 zile
B, D, E 437
2366. Următoarele afirmaţii despre cetoacidoza diabetică sunt adevărate:

a. reprezintă pierderea temporară a conştienţei şi tonusului postural
b. rezultă dintr-o bruscă şi tranzitorie tulburare a funcţiei cerebrale
c. apare în caz de deficit absolut sau relativ de insulină
d. simptomele include: polidipsie, polifagie, poliurie, slăbiciune, greaţă, vărsăuturi, hiperventilaţie, eritem facial
e. tratamentul constă în adminstrarea în prima oră a unei soluţii saline 10-20ml/kg corp, iar după 2 ore de la
această procedură se administrează şi insulin i.v.
C, D, E 438
2367. Reacţia anafilactică:

a. reprezintă pierderea temporară a conştienţei şi tonusului postural
b. rezultă dintr-o bruscă şi tranzitorie tulburare a funcţiei cerebrale
c. apare în caz de deficit absolut sau relativ de insulină
d. reprezintă o complicaţie posibilă la produsele folosite în cabinetul stomatologic
e. reprezintă o urgenţă medicală al cărui prognostic depinde de răspunsul şi de administrarea corectă de
adrenalină (epinefrina)
D, E 438, 439
2368. Reacţia toxică:

a. cauza cea mai frecventă o reprezintă anestezicele locale
b. apare din cauza absorbţiei rapide a medicamentului în fluxul sanguine, supradozării sau lezări unui vas
sanguin
c. simptomele include: polidipsie, polifagie, poliurie, slăbiciune, greaţă, vărsăuturi, hiperventilaţie, eritem facial
d. simptomele includ: stare de confuzie, vorbire neclară, tremor la nivelul feţei şi membrelor, hipertensiune
arterială, bătăi rapide ale inimii, respiraţie accelerată, ameţeli, nistagmus, dureri de cap, tinitus, dezorientare,
pierderea conştienţei, convulsii tonico - clonice
e. reprezintă o urgenţă medicală al cărui prognostic depinde de răspunsul şi de administrarea corectă de
adrenalină (epinefrina)
A, B, D 440
2369. Recomandările pentru copilul cu astm bronşic în cabinetul stomatologic sunt:

a. tratamentele dentare se temporizează la copilul cu wheezing
b. se întrerupe medicaţia de fond
c. se folosesc anestezicele locale vasoconstrictoare
d. se evită anestezicele sub formă de spray pulverizate excesiv
e. se evită antiinflamatoarele (aspirina)
A,D, E 440
CAPITOLUL 6
2370. Pentru ranforsarea pozitivă:

a. Medicul va încuraja copilul şi îl va felicita pentru comportamentul cooperant
b. Îi poate oferi o recompensă, întărind astfel comportamentul adecvat
c. Se răsplătesc comportamentele prin mici cadouri
d. Se poate neglija un eventual comportament necorespunzător minor
e. Nu se neglijează nici un comportament necorespunzător minor
A,B,D 450
2371. Prima vizită a copilului în cabinetul stomatologic:

a. Este e cea mai mare importanţă în stabilirea unei relaţii de colaborare copil – echipă stomatologică
b. Poate fi considerat drept psihoterapie
c. Poate fi realizată prin vorbe prietenoase, un zâmbet înţelegător, un comportament amical faţă de copil, într-o
ambianţă psihică adecvată
d. Cabinetul stomatologic trebuie să fie bine întreţinut, aerisit, să predomine culoarea alb
e. Se vor planifica concomitent copii aflați la prima vizită în cabinetul stomatologic
A,B,C 448
2372. Tipul III din clasificarea lui Frankl, caracterizează:

a. Un copil care are bunăvoința să asculte echipa stomatologică dar nu are atitudine pozitivă de bunăvoie
b. Un copil care acceptă tratamentul și respectă ședințele de tratament
c. Un comportament timid: copil supraprotejat, care colaborează greu
d. Un tip unic: copilul urmează instrucţiunile şi înţelege importanţa profilaxiei
e. Un copil interesat de procedurile stomatologice
A,B,C 447
2373. Sunt tipuri de comportament asociate cu frica dentară şi/sau probleme de

comportament:
a. Timiditatea
b. Emoționalitatea negativă
c. Hiperreactivitate
d. Impulsivitatea
e. Agresivitatea
A,B,C,D 445
2374. Comunicarea non-verbală constă în, cu excepția:

a. Atingere: poate fi o modalitate de a întări mesajul verbal şi de a manifesta atenţia
b. Ascultare activă: poziţia corpului şi a capului, uşor înclinate spre înainte, sunt semn al înţelegerii din partea
medicului
c. Distanţa de comunicare: pentru a permite dialogul, se situează între 50 şi 120 cm
d. Privire directă: semnifică acordarea nemijlocită a atenţiei
e. Modularea vocii: ridicarea uşoară a tonului poate calma copilul
E 449
2375. Caracteristicile principale ale comunicării verbale cu pacientul copil urmăresc:

a. Un limbaj simplu, accesibil, afectuos dar ferm, fără a exclude pertinenţa comenzilor bruşte
b. Timbrul vocii calm, lent şi liniştit
c. Se va folosi numele întreg al copilului
d. Descrieri complete ale procedurilor
e. Comentarii/întrebări care să solicite răspunsuri, altele decât "da/nu"
A,B,E 449
2376. Sunt tehnici de modulare comportamentală:

a. Semnalul "stop": Posibilitatea întreruperii şedinţei este stabilită împreună cu copilul dinaintea începerii actului
terapeutic
b. Tehnica de "modelare" (modeling)
c. Controlul vocii - creşterea bruscă a tonului vocii poate avea un efect de surpriză, cu încetarea
comportamentului negativ
d. Controlul vocii - după calmarea copilului, medicul revine la tonalitatea normală a vocii
e. Tehnica "hand over mouth" (mâna peste gură) - asociată mereu cu constrângerea fizică a copilului
A,B,C,D 450
2377. Despre odontofobie putem afirma:

a. Este un tip sever de anxietate dentară
b. Este un sentiment mai nespecific, de nelinişte
c. Se caracterizează printr-o frică marcată şi persistentă de unele situaţii/obiecte ce pot fi distinse în mod clar
d. Duce în timp la evitarea tratamentelor stomatologice necesare, sau tolerarea cu spaimă a acestora
e. Interferă semnificativ cu rutina zilnică şi viaţa socială
A,C,D,E 445
2378. Tipul III din clasificarea lui Frankl nu caracterizează, cu excepția:

a. Un copil care urmează instrucţiunile
b. Un copil care urmează recomandările, dar are rezerve
c. Un copil care înţelege importanţa profilaxiei
d. Un copil care are un raport bun cu echipa stomatologică
e. Un copil interesat de procedurile stomatologice
B 447
2379. Tipul II din clasificarea lui Frankl caracterizează:

a. Un copil necooperant
b. O atitudine negativă dar nu pronunţată
c. Un copil plângăcios, îngrozit
d. Un copil care acceptă greu tratamentul stomatologic
e. Un copil îmbufnat, retras
A,B,D,E 446
2380. În prima sedință a copilului la medicul stomatolog:

a. Va pune accent pe familiarizarea copilului cu mediul din cabinet şi cu echipa stomatologică
b. Se realizează ancheta funcţională
c. Obţinerea consimţământului informat din partea părintelui
d. Evaluarea tipologiei comportamentale a copilului.
e. Se concepe planul de tratament
A,B,C,D 448
2381. În perioada preşcolară de la 2 la 4 ani:

a. Copilul este încă foarte dependent de părinţi, acesta nu trebuie separat de mamă
b. Capacitatea de concentrare a atenţiei copilului este limitată (între 4 şi 8 minute)
c. Copilul nu are noţiunea timpului iar medicul poate număra cu voce tare timpul rămas până la finalizarea
diverselor etape de tratament
d. Copilul nu este capabil să înțeleagă beneficiile tratamentului, nu i se vor descrie procedurile
e. Copilul poate fi lăsat să ajute
B,C,E 443
2382. Despre frica dentară putem afirma:

a. Se referă la un obiect specific
b. Reprezintă reacţia la un stimul extern ameninţător
c. Este o reacţie emoţională normală la stimuli ameninţători din situaţia clinică a unui tratament stomatologic
d. Se poate manifesta prin amânarea vizitei la medicul stomatolog
e. Se asociază cu unele condiţii speciale
A,B,C 445
2383. Despre anxietatea dentară putem afirma:

a. Este un tip sever de frică dentară
b. Nu se referă la un obiect specific
c. Se referă la un pericol iminent, vag, nedeterminat, acompaniat de o premoniţie
d. Reprezintă o stare în care copilul este alert şi pregătit pentru a se întâmpla ceva
e. Duce în timp la evitarea tratamentelor stomatologice necesare
B,C,D 445
2384. Principalele metode de evaluare a tiparelor comportamentale ale copilului sunt:

a. Observarea directă a răspunsului fiziologic al copilului
b. Observarea directă a răspunsului comportamental al copilului de către medicul stomatolog
c. Observarea directă a răspunsului comportamental al copilului de către un părinte
d. Chestionarele completate de un părinte
e. Chestionarele completate de copil
A,B,D,E 446
2385. Metode de abordare non-farmacologice includ diferite tehnici de comunicare, cu

excepția:
a. Comunicarea verbală
b. Comunicarea non-verbală
c. Controlul vocii
d. Metoda distragerii atenţiei
e. Ranforsarea pozitivă
C 448
2386. Despre metoda distragerii atenţiei putem afirma următoarele:

a. Este o tehnică verbală foarte eficace de gestionare a comportamentului la copilul mic
b. Este o tehnică verbală foarte eficace de gestionare a comportamentului la orice vârstă
c. Se aplică prin deturnarea atenţiei copilului în momentul în care ar putea simţi o jenă dureroasă
d. Poate fi utilizată o cutie muzicală, sau audiţia unei melodii
e. Ridicarea uşoară a tonului poate capta atenţia copilului, iar scăderea tonului îl va calma
A,C,D 450
2387. Despre tehnica de modelare, putem afirma următoarele:

a. Nu se apelează la o atitudine coercitivă
b. Se apelează la o atitudine coercitivă
c. Nu se bazează şi pe răspunsurile individuale la stimuli prestabiliţi
d. Ținteşte "comportamentul dorit observabil în timp"
e. Se bazează şi pe răspunsurile individuale la stimuli prestabiliţi
A,D,E 450
2388. Fundamentele managementului comportamental în pedodonție fac referire la:

a. Abordarea pozitivă: afirmaţii pozitive în timpul dialogului
b. Atitudinea echipei stomatologice: trebuie să fie autoritară
c. Organizarea: întârzierea şi nehotărârea putând motiva reacţia de teamă a pacientului copil
d. Toleranţa: abilitatea echipei de a face faţă raţional situaţiei cu care se confruntă, gestionând corect
comportamentele nedorite şi menţinând o stare de calm
e. Flexibilitatea: echipa stomatologică să fie pregătită să-şi schimbe planul procedural sau terapeutic în orice
moment
A,C,D,E 447
2389. Fundamentele managementului comportamental în pedodonție fac referire la:

a. Abordarea pozitivă: abilitatea echipei de a face faţă raţional situaţiei cu care se confruntă, gestionând corect
comportamentele nedorite şi menţinând o stare de calm
b. Atitudinea echipei stomatologice: trebuie să fie prietenoasă, binevoitoare
c. Transparența: copilul nu trebuie minţit
d. Transparența: copilului nu îî trebuie oferite doar variante precise
e. Flexibilitatea: câtă vreme copiii sunt lipsiţi de maturitate, echipa stomatologică trebuie să fie pregătită să-şi
schimbe planul procedural sau terapeutic în orice moment
B,C,E 447
2390. Tehnica "spune/arată/efectuează" are ca scop prezentarea diferitelor aspecte ale

instrumentelor utilizate în timpul tratamentului, prin explicarea:
a. Vizuală - prin arătarea instrumentului;
b. Auditivă - prin activarea instrumentului în cavitatea orală
c. Tactilă - prin atingerea de către copil a instrumentului;
d. Tactilă - prin acţionarea instrumentelor în gura medicului
e. Olfactivă şi gustativă - aspect care poate fi neglijat
A,C 449
2391. Pentru copiii de 0-2 ani este de preferat ca şedinţa de tratament să fie programată:
a. Dimineața
b. La prânz
c. După masa
d. La finalul zilei
e. Între orele de odihnă
A 443
2392. Caracteristicile principale ale comunicării verbale cu pacientul copil urmăresc:

a. Mesaj clar (se recomandă eufemisme pentru proceduri/materiale/instrumente, de exemplu: turbina este „o
albinuţă”)
b. Descrieri scurte ale procedurilor
c. Trecerea de la imperativul "tu" la "eu"
d. Ascultarea activă: poziţia corpului şi a capului, uşor înclinate spre înainte
e. Modularea vocii: ridicarea uşoară a tonului poate capta atenţia copilului, iar scăderea tonului îl va calma
A,B,C 449
2393. Pacientul care are rezerve în acceptarea tratamentului, prezintă:

a. Comportament imatur: copil mic; copil preşcolar; copil cu nevoi speciale
b. Comportament timid: sub presiunea familiei/prietenilor
c. Comportament influenţabil: copilul urmează instrucţiunile şi înţelege importanţa profilaxiei
d. Uşor negativism - copil timid, plângăreţ: copil preşcolar; copil de vârstă mijlocie
e. Comportament irascibil, plângăreţ: poate sau nu fi considerat negativ
A,D 446
2394. Metode de abordare non-farmacologice includ diferite tehnici de modelare

comportamentală:
a. Semnalul "stop"
b. Tehnica de "modelare" ( modeling)
c. Controlul vocii
d. Tehnica "tell-show-do"
e. Tehnica "hand over mouth" (mâna peste gură)
A,B,C,E 448
2395. Primul control dentar se realizează în prima copilărie, respectând următoarele reguli:
a. Copilul nu trebuie să fie separat de mamă - aceasta îl va ţine în braţe, pentru a facilita examenul clinic
b. Părintele îi vorbeşte copilului cu o voce autoritară
c. Fraţii copilului pot fi primiţi în cabinet, pentru a elimina anxietatea
d. Copilul nu poate coopera în mod conştient; este, deci, inutil să se încerce o negociere sau un raţionament cu
acesta, dar modularea vocii îi poate capta atenţia
e. Medicul nu trebuie să aibă gesturi şi mişcări bruşte
A,D,E 443
2396. În perioada şcolară ( 6-11 ani):
a. Pentru a câştiga încrederea copilului, medicul trebuie să identifice subiecte de interes ale acestuia, precum
sporturile sau personaje din filme pentru copii
b. Dacă pacientul este coleric trebuie încercat apelul la raţiune
c. Medicul trebuie să îi dea copilului explicaţii logice, pentru că la această vârstă copilul are capacitatea de
raţionament şi deducere
d. Medicul va lucra evitând pauzele, pentru a nu pierde controlul
e. Motivarea igienei orale trebuie abordată la fiecare şedinţă de tratament
A 444
2397. Conform protocoalelor AAPD (American Academy of Pediatric Dentistry), mesajele

transmise cu ajutorul comunicării non-verbale sunt următoarele:
a. Te văd ca persoană şi voi încerca să răspund nevoilor tale
b. Te înteleg
c. Sunt competent
d. Sunt capabil să te ajut şi nu voi face nimic ce ţi-ar putea face rău
e. Am răbdare
A,C,D 449
2398. În perioada adolescenţei (12-15 ani):

a. Adolescentul este adesea dificil de motivat, până ce acesta nu acuză probleme grave
b. Medicul nu trebuie să critice direct adolescentul
c. Medicul trebuie să îi dea explicaţii logice, pentru că la această vârstă copilul are capacitatea de raţionament şi
deducere
d. Adolescentului îi place să i se acorde încredere, medicul trebuind să ţină cont de faptul că pacientul este totuşi
un copil, cu limitele sale
e. Motivarea igienei orale trebuie abordată la fiecare şedinţă de tratament
A,B,C,E 444
2399. Prima etapă din managementul comportamental al copiilor:

a. Reprezintă introducerea copilului în sfera preocupărilor de îngrijire şi întreţinere a stării de sănătate orală
b. Reprezintă momentul introductiv când copilul face cunoştinţă cu mediul ambiant şi medicul său
c. Se iniţiază în mediul familial
d. Se inițiază la prima vizită în cabinetul stomatologic
e. Absenţa acestei educaţii poate genera prejudicii, până la eşecul total al tratamentului stomatologic
A,C,E 447
2400. Tipul I din Clasificarea lui Frankl cuprinde, cu excepția:

a. Un pacient care refuză tratamentul
b. Un comportament timid
c. Un copil care plânge intens şi are un comportament incontrolabil
d. Un comportament extrem de negativ asociat anxietăţii, incontrolabil
e. Un comportament extrem de negativ asociat anxietății, sfidător
B 446

a. Medicul poate încuraja copilul să-l ajute
b. Medicul poate să îi permită copilului participarea activă la tratament prin ţinerea oglinzii sau a unui rulou de
vată
c. Medicul trebuie să descrie procedurile
d. Medicul va lucra evitând pauzele
e. Medicul va permite copilului pauze dese
A,B,C,D 444

a. Copilul intră în cabinet acompaniat de părinte doar la prima şedinţă, apoi poate veni singur
b. Copilul intră în cabinet acompaniat de părinte la fiecare şedinţă
c. Medicul poate acorda interes îmbrăcămintei copilului, punând-o în valoare cu laude
d. Este important ca medicul să vorbească cu copilul, să îi explice prin imagini şi să facă apel la poveşti sau
personaje pe care copilul le îndrăgeşte
e. Medicul nu trebuie să descrie procedurile
A,C,D 444
2403. Sunt manifestări ale fricii, cu excepția:

a. Atitudine defensivă
b. Uşoară nelinişte
c. Stare de agitaţie motorie
d. Stare de alertă
e. Manifestări dramatice/isterice
D 445
2404. Despre anxietate sunt adevărate următoarele afirmații:

a. Poate fi descrisă ca o emoţie naturală, bazată pe percepţia unei ameninţări reale
b. Anxietatea este asociată cu reacţia de frică la o situaţie anticipată, dar nu şi realistă
c. Anxietatea poate fi privită ca un tip de afecţiune similară fricii, la copiii care nu s-au putut adapta unei situaţii
specifice, generatoare de frică
d. Are apogeul la vârste mici, urmat de un declin drastic
e. Debutează în timpul perioadei preşcolare şi apoi prezintă o creştere moderată
B,C,E 444
2405. Primul control dentar se realizează în prima copilărie, respectând următoarele reguli:
a. Ședinţa va fi scurtă, puterea de concentrare a copilului variind de la 4 la 8 minute
b. Perioada de timp preferabilă pentru control va fi dimineaţa
c. Medicul trebuie să se concentreze asupra micului pacient şi nu trebuie deranjat de către părinţi sau personalul
auxiliar din cabinet
d. Medicul trebuie să înveţe să accepte plânsul copilului, întrucât este mai mult un semn de disconfort
e. Medicul nu trebuie să accepte plânsul copilului
B,C,D 443
2406. Dezvoltarea copilului poate fi divizată în 4 mari perioade:

a. Mica copilărie: 0-4 ani
b. Perioada preşcolară: 4-6 ani
c. Perioada şcolară: 6-11 ani
d. Adolescenţa: 12-15 ani
e. Adolescența 12-18 ani
C,D 443
2407. Pacientul care refuză tratamentul, încadrat în tipul I din clasificarea lui Frankl,
prezintă:
a. Comportament imatur - nu înţelege motivul tratamentului: copil mic; copil preşcolar; copil cu nevoi speciale
b. Comportament irascibil, plângăreţ
c. Comportament necontrolabil - anxietate extremă: copil preşcolar
d. Comportament sfidător - rezistenţă activă/pasivă: copil răsfăţat, de vârstă mijlocie
e. Comportament influenţabil: sub presiunea familiei/prietenilor
A,C,D 446

Grile Licenta Medicina Dentara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Licenta Medicina Dentara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE LICENȚĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ

Bibliografie: MANUAL DE REZIDENȚIAT STOMATOLOGIE, sub redacția Prof. Dr.

1. Dintre avantajele tehnicii de condensare verticală la cald, fac parte:

2. Tehnica valului continuu de căldură:

3. Alegeți răspunsurile false cu privire la tehnica valului continuu de căldură:

4. Tehnica condensării laterale la cald:

5. Alegeți răspunsurile corecte cu privire la tehnica condensării laterale la cald:

6. Tehnica termoinjectării gutapercii:

7. Dezavantajele tehnicii de termoinjectare a gutapercii sunt:

8. Alegeți avantajele tehnicii de termoinjectare a gutapercii:

9. Tehnica termoinjectării gutapercii are următoarele caracteristici:

10. Tehnica utilizării sistemelor de obturatoare („carrier-based gutta-percha”):

11. Avantajele tehnicii utilizând sisteme de obturatoare sunt:

12. Dezavantajele tehnicii utilizând sisteme de obturatoare sunt:

14. Tehnica de compactare termo-mecanică

15. * Ca tehnică operatorie, tehnica McSpadden presupune:

16. Dezavantajele tehnicii McSpadden sunt următoarele:

17. Tehnica de obturare combinată propusă de Tagger în 1984:

18. Sistemul MicroSeal:

20. Alegeți afirmațiile false cu privire la sistemul de obturare MicroSeal:

22. Elementele determinante ale incidentelor și accidentelor survenite în cursul tratamentului

23. * „Accidentele procedurale” în tratamentul endodontic:

24. Alegeți afirmațiile false cu privire la incidentele și accidentele tratamentului endodontic:

27. Anestezia insuficientă:

28. Cavitatea de acces incorectă:

29. Perforațiile endodontice:

30. Crearea de praguri este un incident care apare din cauza:

31. În etiologia fracturilor instrumentarului endodontic concură următorii factori:

32. Fractura radiculară sau corono-radiculară verticală:

33. Simptomele iritației tisulare periapicale sunt:

34. Eșecul în endodonție este reprezentat de :

35. Prevenirea situației de canale radiculare neidentificate necesită:

36. Criteriile ce definesc succesul unui tratament endodontic la minim un an de la realizarea

38. Asociația Americană de Endodonție (AAE) evaluează rezultatele tratamentului endodontic

39. Alegeți afirmațiile adevărate:

41. Pacientul ce are nevoie de un tratament endodontic:

Răspuns corect: A, B, C, E (pag. 99)

43. Istoricul bolii va cuprinde informații despre:

44*. În cazul simptomatologiei dureroase nu se vor culege informații despre:

46. Palparea suprafețelor dentare:

48. Examinarea endo-orală nu se va realiza prin:

49. Aprecierea mobilității dentare:

50. Testele de sensibilitate dentară:

51*. Testele termice se realizează prin:

54. Testul de masticație:

55. Examenul CBCT în endodonție se realizează pentru:

56. Testul anesteziei selective în cazul examinării pacientului:

58. Clinicienii pot vizualiza o radiografie cu scopul de a diagnostica:

60. Patologia pulpo-periapicală se clasifică in:

61*. Nu face parte din patologia pulpo-periapicală:

62. Pulpa dentară:

63. Din punct de vedere anatomic, țesutul pulpar:

68. Morfopatologia hiperemiei pulpare presupune:

69. Simptomatologia hiperemiei pulpare:

70. Diagnosticul diferențial al hiperemiei pulpare se face cu:

71. Tratamentul hiperemiei pulpare:

72. Pulpită acută seroasă parțială, morfopatologie:

73. Pulpită acută seroasă parțială, simptomatologie:

74. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute seroase parțială se face cu:

75*. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute seroase parțială nu se face cu:

76. Pulpită acută seroasă parțială, tratament:

77. Pulpita acută seroasă totală simptomatologie:

78. Avantajele sistemului de digă sunt:

79. Dezavantajele sistemului de digă sunt: