Diverse cure, terapii,

sfaturii si retete naturiste

1
Cuprins :
04 – Oul – Tratament si Aliment
08 – Cura cu oua de prepelita
09 – Pentru cei care nu reusesc sa tina regim si sa faca sport
09 – Remedii rapide inpotriva intoxicatiilor de tot felul
11 – Slabiti folosind Cura cu bors
11 – Slabiti cu produse naturale
12 – Slabiti cu papadie si ceai verde – vita-de-vie - cirese si visine
13 – Cele mai bune retete de slabit
16 – Remediul de slabit dupa sarbatori - Aloe
21 – O metoda de slabit absolut sigura – Postul
23 – Forma Maxima – Postul
26 – Forma Maxima – Postul cu sucuri
29 – Forma Maxima - Sufletul
32 – Atentie!! - E-urile
35 – Tutunul – Iarba dracului
37 – Despre tratamentul cu intepaturi de albina vie
38 – Clismele cu cafea – Un ajutor in lupta cu cancerul
41- Leacuri din creuzetele naturii: Tincturile
43 – Tinctura de Propolis
44 – Vindecari cu Tincturi de Plante – Preparatile Singuri
46 – Tincturi si Uleiuri de Plante
47 – Elixire din Ierburi de Leac
49 – Relaxarea
53 – Retete Inpotriva Oboselei a Frigiditatii si Ipotentei
54 – Forma Maxima - Legumele ca medicament(Morcovul, Sfecla si Telina)
57 – Forma Maxima – Hormonii (Varsta 3-ia la femei)
60 – Forma Maxima – Hormonii (Varsta 3-ia la barbati)
62 – Forma Maxima – Taina Sanilor Frumosi
65 – Forma Maxima – Inteligenta
68 – Forma Maxima – Psihologia
71 – Forma Maxima – Lipsa de Concentrare
74 – Forma Maxima – Cele 10 Semne Rosii !
76 – Forma Maxima – Alimentatie Sanatoasa
79 – Forma Maxima - Pericolul din Farfurii
80 – Forma Maxima – Apa de Viata Lunga (complex)
88 – Forma Maxima – Ochii !
91 - Terapia Condimentelor – piperul, scortisoara
93 – Magnetoterapia
96 – Medicina Naturista - Argila
99 – Medicina Naturista – Eliczirul Zeilor - Catina
100 – Medicina Naturista – Spanzul (retete pe baza de spanz )
106 – Medicina Naturista - Cura cu grau incoltit
109 – Medicina Naturista – Marul Lupului
111 – Medicina Naturista – Marul Lupului 2
114 - Medicina Naturista – Masajul
116 – Medicina Naturista – Boli Specifice Femeilor
119 – Hapuri vechi si totusi noi – Ghimbirul si Bicarbonatul de Sodiu
121 – Plante mai putin cunoscute – Zebrina
125 – Tratament cu extract de Echinacea
128 – Terapia Alimentatiei corecte

2
130 – Plante – Muscata Rosie
133 – O Planta de Nemurire - Patrujelul
136 – Miracolul Romanesc – Branca Ursului
140 – Planta – Ghiara Diavolului
144 – Leacurii pentru Inima
146 – Adevarat sau fals despre : carne, glucide si lipide
150 – Remedii contra cancerului si a leucemiei
152 – Adevarul despre Bere
155 – Leacuri din Tirol
157 – Leacuri din Tirol 2
159 – Leacuri din Tirol 3
161 – Leacuri din Tirol 4
163 - Leacuri din Tirol (5) Din retetarul vindecatoarei germane Eva Lubke
165 – Leacuri din Tirol (6) Din retetarul vindicatoarei germane Eva Lubke
168 – Sfaturii pentru un trai sanatos
170 – Eliziluri din Plante si Flori - Tataneasa
172 – Terapia Culori – Cromoterapia
174 – Cromoterapia – Culorile Primaveri
177 - Argila - Recapitulari cu domnul ing. chimist Mircea Bocan
179 - Preveniti bolile cu polen si pastura
181 - Ritmul Naturii, O Lege A Vietii - Flux si reflux
184 – Ritmul Naturii, O Lege A Vietii – Sexualitatea
187 – Plante - Trei-Frati-PaTati(Viola tricolor)
190 - Clubul dietelor de slabit - Metoda Americana
193 – Din Nou despre Marul Lupului
195 - Bioterapia in tratamentul modern al leucemiilor
198 – Taiatul Sub Limba
201 - Protectia Psihica, in Traditia Romaneasca

3
 OUL
"Rodul" gainilor, un medicament incredibil:
Stiti ouale acelea cu coaja varoasa si tare, cu un galbenus care bate spre portocaliu-
aprins, cu un gust minunat, produse in gospodariile taranesti? Acum vreo sapte ani,
am facut "greseala" sa le consum pentru o perioada mai lunga de timp. Spun ca a
fost o greseala, pentru ca odata ce m-am obisnuit cu gustul lor, am capatat
dependenta. Pur si simplu mi-a fost imposibil sa mai mananc ouale vandute prin
supermarketuri, produse de gainile chinuite in custi stramte si hranite cu concentrate
chimizate. Si, ca atare, am inceput lungi peripluri prin imprejurimile Brasovului (orasul unde locuiesc), mai ales
prin "ungurime", adica judetul Covasna, pentru a gasi gustoasele oua produse de gainile de curte. Saptamanal,
ma urcam in masina si plecam prin satele secuiesti, unde tocmeam cate o punga cu oua si schimbam o vorba cu
satenii, care vorbesc o limba romana aproximativa, inventand adesea expresii si constructii de fraze care ma
umpleau de voie buna.
In ultimii doi ani, insa, Directia de Sanatate Publica, plina de grija parinteasca pentru romani, a luat masuri
pentru... protejarea cetatenilor, aplicand amenzi in stanga si in dreapta, celor care stateau cuviincios, cu
cosuletul de oua, pe marginea drumului. Si asa au disparut toti producatorii din zona Brasovului, care s-au
reprofilat pe productia de "curtos colaci" (un fel de cozonac subtire, uns cu miere). Acum, daca vreau sa cumpar
oua, trebuie mai intai sa cumpar un "kurtos", sa intru in vorba cu sateanul, care ma recomanda unui vecin, care
imi da oua sau ma indeamna spre un alt vecin s.a.m.d. Mai rau este ca taranii care nu pot sa-si vanda ouale au
renuntat sa mai tina gaini, iar spectrul oualor de supermarket a inceput din nou sa ma ameninte. Asa ca am facut
pasul... eroic al vietii mele: am cumparat zece gaini, pe care le tin pe langa mica mea casuta de la tara!
Bineinteles, am fost privit cu uimire si am devenit tinta ironiilor prietenilor, in calitate de "crescator de
animale", dar acum am oua de gaina care ciuguleste iarba verde si papadie, care se bucura de soare si mananca
doar graunte. Si trebuie sa stiti ca acest fel de oua de tara sunt si un medicament cat se poate de serios. Ele
concureaza cu sanse mari la titlul de cel mai complet aliment, fiind o sursa extraordinara de aminoacizi
esentiali, de vitamine si de oligoelemente. Intr-un ou se afla tot ceea ce ii trebuie unui pui de gaina ca sa creasca
si sa devina capabil sa se hraneasca singur, intr-un timp foarte scurt. Asa ca ne putem da seama de forta
terapeutica a acestui aliment. Totul este sa stim cum sa-l folosim si la ce este bun, lucruri pe care le vom afla in
cele ce urmeaza.
Mod de administrare
Exista o serie de controverse legate de modul in care este cel mai bine sa consumam ouale. Cei mai multi
naturisti sustin, cu argumente puternice, ca forma de administrare in care "rodul" gainilor are maximum de
calitati nutritive si terapeutice este oul crud. Pe de alta parte, epidemiologii atrag atentia despre posibilitatea
existentei unei bacterii foarte periculoase (Salmonella enteritidis) prezenta pe coaja oualor, si care ar putea
ajunge in organism, in cazul in care le consumam nefierte. Controversele, insa, nu se opresc aici, motiv pentru
care vom alege formele de administrare cele mai bune.
Ouale crude
Se consuma complet nepreparate termic, dupa ce coaja le-a fost foarte bine spalata cu apa calda si cu detergent
pentru vase (pentru a indeparta posibilele microorganisme patogene), iar apoi au fost indelung clatite. Dupa
spargere, albusul se separa complet de galbenus, doar acesta din urma fiind consumat, ca atare, sau impreuna cu
ulei de masline si putina sare, ori amestecat cu lapte si miere, sau frecat cu miere si scortisoara etc. Este foarte
important ca de la ouale crude sa se consume doar galbenusul. Cercetari recente au demonstrat ca ingerarea
albusului crud de ou impiedica absorbtia la nivelul tubului digestiv a unor minerale si a unor vitamine (mai ales
biotina, adica vitamina B7), foarte importante pentru organism.
Galbenusul de ou crud este foarte bogat in fier asimilabil, in lecitina (esentiala pentru memorie si pentru
metabolismul grasimilor), in colina (necesara pentru transmiterea impulsurilor nervoase si pentru sanatatea

4
ochilor), in pigmenti cu efect antioxidant si antitumoral. Practic, cea mai mare parte a substantelor vindecatoare
din ou sunt prezente la nivelul galbenusului. Consumat crud, el este mai bine tolerat de catre organism decat cel
gatit, in cazul sau inregistrandu-se cele mai putine reactii alergice.
Ouale fierte in coaja
Fierbeti ouale, dar nu prea mult
Ouale se pun in apa clocotita, unde se lasa vreme de 4-6 minute, pana cand albusul se intareste complet, iar
galbenusul ramane moale sau semi-moale. Prin fierberea albusului, o glicoproteina din compozitia sa (avidina),
vinovata de blocarea proceselor de absorbtie a unor nutrienti in organismul uman, este inactivata, ceea ce face
sa poata fi consumat intreg oul fara a avea efecte nedorite. De asemenea, prin fierberea oualor este distrusa
bacteria Salmonella, fiind eliminat pericolul toxiinfectiilor alimentare grave, produse de aceasta. Ce-i drept,
conform studiilor facute de institute de cercetare din Statele Unite si din Europa, sansa de a nimeri un ou
contaminat cu aceasta bacterie este de doar 1:20.000 (de 1:30.000, dupa alte studii), insa persoanele cu
imunitate scazuta, copiii ori femeile insarcinate, este bine sa isi ia toate masurile de precautie in acest sens.
Ouale ochiuri
Ochiurile prajite in ulei, la fel ca si feluritele tipuri de omleta, sunt, fara doar si poate, cele mai putin sanatoase
dintre toate formele de consum ale acestui aliment.
Aceasta, deoarece prin prepararea termica la 160 de grade Celsius (temperatura de fierbere a uleiului de floarea-
soarelui), multe din proteinele din componenta oului sunt denaturate si pot deveni chiar toxice pentru organism,
in timp ce vitaminele sunt distruse. Mult mai sanatoase sunt "ochiurile in apa" (ochiuri romanesti), obtinute prin
punerea oualor sparte in apa clocotita cu sare si tinerea lor pe foc mic, pana cand albusul se intareste complet.
In ce priveste aplicatiile terapeutice ale oului, acestea se refera exclusiv la cazurile in care acest aliment este
administrat crud sau fiert, singurele forme in care substantele active valoroase din acest aliment nu sunt distruse.
Tratamente preventive cu oua
* Alzheimer - mai multe studii facute in Statele Unite arata ca aproximativ 90% din populatia statelor cu
alimentatie de tip occidental are un deficit de colina in alimentatie. Continuta in abundenta in galbenusul de ou,
colina este o substanta cu un rol extrem de important in formarea acetilcolinei, implicata in transmiterea
impulsurilor nervoase si care este deficitara la persoanele care sufera de dementa senila, in general, si de
Alzheimer in special. Suplimentarea cantitatilor de colina prin consumul galbenusului de ou crud este, ca atare,
un bun mijloc profilactic impotriva acestei afectiuni.
* Degenerescenta maculara - doua studii facute la Universitatea de Medicina din Massachusetts, Statele Unite,
au aratat ca persoanele care consuma un galbenus de ou pe zi au in sange o concentratie de luteina si de
zeaxantina mult mai mare decat persoanele cu o dieta fara oua proaspete. Or, cresterea concentratiei acestor
doua substante in sange (de fapt, sunt pigmentii care dau culoarea specifica galbenusului) reduce cu peste 50%
riscul aparitiei si al evolutiei degenerescentei maculare.
Cel mai sanatos: galbenusul
* Cataracta - intr-un alt studiu, cercetatorii danezi au demonstrat ca un ou consumat zilnic reduce in medie cu
26% riscul de a dezvolta cataracta odata cu varsta. De acest efect sunt de "vina", din nou, cei doi pigmenti
mentionati, adica luteina si zeaxantina, care sunt antioxidanti puternici, stopand sau incetinind procesele
degenerative din organism.
* Malnutritia - cercetarile medicale arata ca ouale aduc un aport foarte important de aminoacizi esentiali, de
oligoelemente si de vitamine extrem de necesare sanatatii organismului. Astfel, boli specifice malnutritiei, cum
ar fi rahitismul, anemia, avitaminoza etc., sunt evitate, consumand 1-2 oua zilnic, in mod constant. De altfel,
obiceiul de a consuma multe oua in perioada Pastelui este o masura foarte inteleapta de a compensa unele
carente nutritive din timpul celor sapte saptamani de post de dinainte, timp in care se consuma exclusiv hrana
vegetala.
* Boala coronariana si infarctul miocardic - vreme de mai multe decenii s-a crezut ca un consum regulat de oua
este un factor cauzator de boli ale arterelor, si aceasta, din cauza continutului ridicat de colesterol din galbenusul
de ou. In ultimii cincisprezece ani, insa, tot mai multe studii au aratat ca lucrurile stau exact... pe dos, consumul
de oua proaspete nefiind un factor agravant, ci unul profilactic pentru boala coronariana. De exemplu, cercetari
facute la prestigioasa Universitate de Medicina Harvard au aratat ca un consum regulat de oua transforma
homocisteina (un aminoacid neurotoxic, periculos pentru vasele de sange si inima) intr-o substanta inofensiva
pentru sistemul cardio-vascular. Mai mult, consumul regulat de oua previne oxidarea colesterolului si a

5
trigliceridelor pe artere, fiind un excelent profilactic pentru ateroscleroza. Nu in ultimul rand, studiile au aratat
ca un consum regulat de oua proaspete reduce riscul de infarct miocardic.
* Trombozele - cercetari facute in anul 2003 in Coreea de Sud au aratat ca un consum zilnic de galbenus de ou
are efecte antiagregante plachetare, prevenind formarea trombilor (cheagurilor de sange). Conform respectivelor
cercetari, efectul de prevenire al trombozelor este direct proportional ca intensitate cu cantitatea de galbenus
consumata zilnic. Curele de 1-2 saptamani, timp in care se consuma unul-doua galbenusuri de ou pe zi, sunt un
excelent mijloc de prevenire a trombozelor, mai ales primavara, cand alimentatia cu multe verdeturi favorizeaza
coagularea mai rapida a sangelui.
* Cancerul mamar - un studiu initiat de Universitatea de Medicina din Oregon, Statele Unite, si desfasurat in
Shanghai (sudul Chinei), pe un esantion de peste 1000 de femei, a aratat ca riscul de a dezvolta cancer la san
scade simtitor la femeile care consuma frecvent galbenus de ou proaspat. De "vina" pentru acest efect sunt, se
pare, substantele cu puternic efect antioxidant din ou, care stopeaza procesele de transformare a celulelor
sanatoase in celule maligne.
Tratamente interne
* Tulburari de memorie - se face o cura de patru saptamani, timp in care se consuma cate 1-2 galbenusuri de ou
pe zi. Aceasta cura se poate repeta dupa o pauza de minimum trei saptamani si, datorita aportului sau de
lecitina, colina si alte substante implicate in procesele de transmitere a impulsurilor nervoase la nivelul
creierului, are efecte gradate de ameliorare a functiei de memorare. Se pare ca si alte functii cognitive, cum ar fi
atentia ori capacitatea de corelare, sunt imbunatatite de consumul de galbenus de ou proaspat.
* Sindrom de oboseala cronica, deficit de atentie - se face un tratament de 1-2 luni, timp in care se consuma
doua oua pe zi, cate 5 zile pe saptamana. Cel mai bine se asociaza ouale cu alimente cum ar fi urzica, spanacul
ori leurda, bogate in clorofila si usor de digerat, cu care fac un tandem excelent pentru recuperarea capacitatilor
psihice si fizice.
* Colesterol si trigliceride marite - cei mai multi dintre noi stiu ca ouale nu sunt bune, deoarece maresc valorile
colesterolului din sange. Realitatea este mult mai nuantata: in organismul nostru exista doua tipuri de colesterol.
Colesterolul cu densitate mare (HDL) este numit si "colesterolul bun", deoarece impiedica aparitia pe vasele de
sange a depunerilor de grasimi, pe care le mentine in stare solubila, acest tip de colesterol fiind un factor cheie
in prevenirea bolilor de inima. Colesterolul cu densitate scazuta (LDL), in schimb, este "colesterolul rau", care
se depune pe artere si duce la aparitia bolilor cardio-vasculare. Ei bine, ouale, conform ultimelor studii, cresc
doar "colesterolul bun", cel "rau" ramanand la valorile normale. Peste 255 de studii, facute pe un numar total de
8.000 de persoane, vin sa demonstreze efectul pozitiv al consumului de oua proaspete asupra oamenilor cu
valori ale colesterolului sau ale trigliceridelor peste cele normale. inlocuirea consumului de carne, de grasimi
hidrogenate (margarina), de prajeli, cu consumul de oua este, probabil, prima si cea mai eficienta masura pentru
tinerea sub control a acestei probleme de sanatate.
* Fracturi, tulburari de calcifiere - ouale sunt printre foarte putinele alimente care contin vitamina D naturala,
esentiala pentru asimilarea calciului si pentru fixarea sa in oase. Mai mult, consumul de aminoacizi si de
vitamine din oua accelereaza procesele de regenerare a tesuturilor, inclusiv a tesutului osos. Ca atare, pentru
refacerea mai rapida dupa fracturi se recomanda o cura de 30-45 de zile, timp in care se consuma cate 1-2 oua
proaspete pe zi.
* Reumatism - un studiu facut in Grecia, sub conducerea prof. Dr. P. Detopolou, arata ca anumite combinatii de
alimente au efecte antiinflamatoare articulare spectaculoase, comparabile cu acele ale medicamentelor de
sinteaza. Colina continuta in oua este una din cele mai bune substante antiinflamatoare, dar aceasta, atunci cand
este consumata in asociere cu o alta substanta, betaina, pe care o gasim in spanac si in sfecla rosie. Asadar, daca
vreti sa scapati de durerile de articulatii, de membrele intepenite si lipsite de mobilitate, consumati traditionalul
spanac cu ochiuri fierte in apa, ori oua cu salata de sfecla rosie. Aceste alimente, consumate de 4-5 ori pe
saptamana, vreme de minimum 3 luni, asociate si cu alti factori terapeutici (regim cu multe cruditati, gimnastica
medicala) va vor ajuta nesperat de mult in lupta cu afectiunile reumatice.
* Obezitate, supraponderalitate - un colectiv de cercetatori de la Universitatea din Louisiana, Statele Unite, a
studiat efectul consumului de oua asupra pacientilor supraponderali. Testul a fost facut pe 160 de pacienti,
dintre care jumatate au consumat la fiecare mic dejun doua oua, iar ceilalti aceeasi cantitate de calorii, dar din
alte surse, cum ar fi carnea, produsele lactate, painea etc. Simultan, la ambele grupuri de pacienti, numarul de
calorii din dieta zilnica a fost redus in aceeasi masura. Dupa opt saptamani de regim, rezultatele au fost
surprinzatoare: grupul celor care au consumat oua la micul dejun a scazut in medie cu o greutate de aproape
doua ori mai mare decat cei din grupul de control (2,4 kg fata de 1,4 kg). Asadar, daca vreti sa slabiti, impuneti-

6
va restrictii alimentare nu prea severe, si nu uitati sa consumati oua la micul dejun, iar efectele vor fi
surprinzatoare, la modul cel mai placut.
* Sarcina - oul este, se pare, alimentul ideal pentru femeile insarcinate. In primul rand, ouale sunt foarte bogate
in colina, esentiala pentru dezvoltarea sistemului nervos al foetusului. Apoi, sunt bogate in fier asimilabil, in
vitamine din complexul B, in vitamina D (esentiala pentru dezvoltarea sistemului osos al foetusului), fiind
foarte bine tolerate de organism. Se recomanda consumul a doua oua pe zi, de cinci ori pe saptamana, mai ales
la micul dejun. Cea mai buna forma de administrare sunt ouale fierte, usor de digerat si asimilat. Acelasi
"tratament" este foarte valoros si in timpul alaptarii, stimuland productia de lapte si crescand valoarea nutritiva a
acestuia.
* Adjuvant in tratamentul infectiilor - doua oua consumate zilnic asigura aproape jumatate din cantitatea de
seleniu organic necesara organismului. Or, seleniul este foarte important pentru imunitate, administrarea
constanta a acestui oligoelement crescand productia de celule ale sistemului imunitar si activandu-le pe cele
existente. Studiile arata ca suplimentarea seleniului in forma organica, din alimentatie, ajuta organismul sa lupte
mai eficient cu infectiile, dar si cu anumite afectiuni tumorale, cum ar fi cancerul de prostata sau ovarian.
* Imbatranire prematura - consumul de oua proaspete aduce in organism o serie intreaga de substante care
relanseaza activitatea glandelor endocrine (gonade si suprarenale in special), incetinesc sau chiar stopeaza
procesele degenerative la nivelul sistemului nervos central, impiedica procesele de distructie la nivelul
articulatiilor. Foarte multe retete reintineritoare din medicina populara de la noi si din toate tarile Europei si ale
Asiei includ oul, mai ales galbenusul, ca ingredient de baza. Un tratament intineritor foarte bun este consumul
dimineata a doua galbenusuri de ou amestecate cu ulei de masline si cu putina sare. Pe termen lung, mai ales,
aceasta combinatie are efecte impotriva imbatranirii surprinzator de puternice.
* Adjuvant in boala canceroasa - mai multe studii statistice au aratat ca persoanele care consuma frecvent
galbenus de ou proaspat au o incidenta a bolii canceroase mult mai scazuta. Dar de aici si pana la a recomanda
acest aliment in dieta anti-cancer (unde de cele mai multe ori aportul de proteine este contraindicat) este cale
lunga. Iata, insa, o reteta de fitoterapie traditionala, in care oul este asociat cu o planta medicinala: Se
administreaza dimineata o lingurita cu varf de pulbere de iarba de napraznic (Geranium robertianum),
amestecata cu un galbenus de ou crud, iar pe parcursul zilei se ia de inca trei ori cate o lingurita de pulbere de
napraznic pe stomacul gol. Tratamentul se asociaza cu regim vegetarian cu foarte multe cruditati, durand
minimum un an. Se poate asocia si cu alte plante si remedii, neexistand incompatibilitati in acest sens.
* Anemie feripriva - fierul continut de catre oua este, se pare, cel mai usor asimilabil. Alte alimente care contin
cantitati insemnate de fier sunt urzica, spanacul, sfecla rosie, care toate sunt consumate in mod traditional alaturi
de ou. Mai trebuie mentionat ca leurda, desi contine cantitati mici de fier, ajuta foarte mult la asimilarea acestui
oligoelement. Toate aceste alimente vor fi consumate zilnic, primavara, pentru refacerea fierului din organism.
* Avitaminoza B - oul contine vitaminele B2, B5, B7, B12, toate intr-o forma foarte usor asimilabila. Consumul
a doua oua pe zi, vreme de cinci zile pe saptamana, acopera o cantitate insemnata din necesarul zilnic din aceste
vitamine al organismului.
Tratamente de infrumusetare
* Parul si unghiile - datorita continutului sau de vitamine (inclusiv vitamina D), de oligoelemente si de
aminoacizi, ouale administrate intern favorizeaza cresterea parului si a unghiilor sanatoase. Persoanele care au
unghiile si parul fragil ar trebui sa consume macar de cinci ori pe saptamana cate un galbenus de ou crud, in
cure de 1,5 - 3 luni.
* Tenul iritabil - doua albusuri batute spuma se pun pe portiunile de ten afectate, unde se tin vreme de 15
minute, dupa care se indeparteaza cu apa calduta. Este un tratament simplu, dar cu efecte antiinflamatoare si
calmante puternice.
Precautii si contraindicatii
Ouale sunt mentionate pe lista celor 10 alimente care produc cel mai frecvent alergii. Cele mai periculoase sunt,
se pare, ouale de la gaini crescute cu concentrate chimizate, gatite la temperaturi mari sau conservate. Alergia la
oua se manifesta prin indigestii, catar bronsic, mancarimi si eruptii la nivelul pielii. Cel mai bine este tolerat, din
punctul de vedere al sensibilitatii alergice, galbenusul de ou crud. Ouale nu vor fi consumate prajite sau gatite la
temperaturi inalte de persoanele care sufera de hepatita, deoarece au o toxicitate ridicata.

7
 Ouăle de prepeliţă
Beneficiile ouălor de prepeliţă asupra sănătăţii sunt binecunoscute de secole. Datorită concentraţiei mari
de vitamine, minerale şi proteine de calitate superioară, ele vindecă o mulţime de boli şi întăresc
imunitatea. Dar ouăle de prepeliţă ajută şi frumuseţea. Folosite mai ales în Asia, tratamentele cu ele au
efecte excepţionale asupra pielii şi părului. Iată câteva reţete uşoare şi de mare
succes.

Mască cu ouă de prepeliţă, făină şi kiwi

Ingrediente: 4 ouă de prepeliţă, făină, 1 kiwi bine copt, transformat în piure.
Bateţi bine ouăle cu o furculiţă şi adăugaţi făină treptat, apoi piureul, amestecând
întruna, până când se formează un aluat. Aplicaţi pasta pe faţă şi pe gât, lăsaţi să
acţioneze 20 de minute, apoi îndepărtaţi-o cu apă călduţă. Are efect de lifting, lasă
pielea întinsă şi fermă. Dacă măriţi cantităţile, puteţi folosi preparatul, cu efecte
deosebite, şi pentru tonifierea decolteului şi a sânilor.

Mască cu ouă de prepeliţă, drojdie de bere şi portocală

Ingrediente: 3 ouă de prepeliţă, 2 linguri drojdie de bere, 1 lingură suc de
portocale.

Amestecaţi drojdia bine fărâmiţată cu sucul de portocale, apoi cu ouăle bătute. Aplicaţi compoziţia pe faţă şi pe
gât şi lăsaţi să acţioneze 30 de minute, apoi vă spălaţi. Înviorează, dă elasticitate şi supleţe pielii terne şi ofilite.

"Mască cu ouă de prepeliţă, miere, lămâie şi ulei

Ingrediente: 2 ouă de prepeliţă, 1 linguriţă de miere, o jumătate de linguriţă suc de lămâie, câteva picături de
ulei de măsline (dacă tenul e uscat sau normal) sau ulei de sâmburi de struguri (pentru ten gras sau mixt).
Amestecaţi ingredientele şi aplicaţi-le pe pielea proaspăt spălată şi uşor umedă. Lăsaţi să acţioneze 30 de
minute, apoi clătiţi. Restructurează, hidratează, tonifică şi împrospătează tenul.

Mască cu ouă de prepeliţă, banană şi iaurt

Ingrediente: 3 ouă de prepeliţă, o jumătate de banană coaptă pasată, o lingură de iaurt.
Amestecaţi ouăle bătute cu piureul de banană şi iaurtul, aplicaţi pe faţă şi pe gât pasta obţinută, lăsaţi 20-30 de
minute să-şi facă efectul, apoi clătiţi cu apă caldă. Este o mască nutritivă, potrivită tuturor tipurilor de ten.
Estompează ridurile.

Mască cu ouă de prepeliţă, brânză de vaci şi suc de roşii

Ingrediente: 3 ouă de prepeliţă, 1 lingură de brânză de vaci, 1 linguriţă de suc de roşii proaspăt.
Amestecaţi ouăle bătute cu brânza, apoi cu sucul de roşii. Întindeţi compoziţia pe faţă şi pe gât, lăsaţi-o 20 de
minute, apoi spălaţi-vă. Estompează ridurile existente şi previne apariţia altora.

Mască pentru păr

Ingrediente: 5 ouă de prepeliţă, 2 linguri de miere, 2 linguri de ulei de măsline.
Amestecaţi bine ingredientele într-un castron, apoi întindeţi masca pe păr, de la rădăcină până la vârfuri.
Acoperiţi cu o folie de plastic şi staţi cel puţin o oră lângă o sursă de căldură. Clătiţi cu apă nu prea caldă, apoi
spălaţi părul în mod obişnuit. Această mască repară părul degradat şi îi dă volum şi strălucire.

8
 Pentru cei care nu reuşesc să ţină regim şi
să facă sport
Dacă nu izbutiţi să începeţi sau să duceţi la bun sfârşit o dietă, iată câteva trucuri care vă vor ajuta să
daţi jos kilograme bune:

* Înainte de masa de prânz sau de seară, consumaţi o farfurie de supă de legume.

Veţi mânca aproximativ 130 de calorii mai puţin la o masă.
* În ceai sau cafea adăugaţi îndulcitor artificial şi alegeţi băuturi cu înlocuitor de
zahăr; astfel "economisiţi" cel puţin 400 de calorii.
* Dacă nu puteţi renunţa la dulciuri sau alte alimente care îngraşă, amintiţi-vă că în
prima parte a zilei, până la ora 14, organismul "arde" glucidele şi carbohidraţii mai
rapid decât în alt moment al zilei.
* Atenţie la grăsimile "ascunse", cum ar fi uleiul din sosuri. Când preparaţi salate, renunţaţi la untdelemn şi
asezonaţi-le cu iaurt. Veţi mânca aproximativ 400 de calorii mai puţin.
* Folosiţi farfurii mici, o să mâncaţi cu până la 25 la sută mai puţin.
* De două ori pe zi, după mesele cele mai îmbelşugate, beţi o ceaşcă de ceai verde fierbinte. "Topeşte" 100 de
calorii.

Dacă sportul ori mersul la sală nu sunt chiar activităţile preferate...

Vă număraţi printre leneşii cărora mişcarea li se pare un chin? Ţineţi seama de următoarele sfaturi:
Când vă întoarceţi de la serviciu, coborâţi din autobuz cu o staţie sau două mai repede şi mergeţi pe jos, în pas
alert, până acasă.
* Când vorbiţi la telefon, staţi în picioare şi tropăiţi uşor pe loc.
* Gimnastică de făcut în faţa televizorului: 1. Stând în fotoliu, întindeţi picioarele drepte în faţă, apoi îndoiţi-le
cu genunchii la piept. 2. Lipiţi palmele în faţa pieptului, ridicaţi braţele cât puteţi de sus, deasupra capului, apoi
reveniţi cu palmele la piept. Repetaţi fiecare exerciţiu de cel puţin 20 de ori.
* Când gătiţi sau călcaţi rufe, ridicaţi-vă pe vârfuri, apoi reveniţi pe călcâie, de mai multe ori.
* De 2-3 ori pe săptămână, urcaţi trepte timp de 10-15 minute. Ardeţi calorii, iar muşchii picioarelor şi ai
abdomenului se remodelează.

Remedii rapide contra intoxicaţiilor de tot

felul
Sfaturi de prim ajutor
Acum, vara, cele mai frecvente sunt intoxicaţiile cu alimente expirate, cu fructe nespălate suficient, cu plante şi
cu ciuperci otrăvitoare. Renovările casnice, frecvente şi ele în perioada estivală, prezintă, de asemenea, riscul
otrăvirilor cu produse chimice, care pe căldură se evaporă mai uşor, cu metale otrăvitoare, prezente în diferite
substanţe, şi, nu în ultimul rând, cu substanţe etnobotanice (droguri) care vara, în vacanţă, devin o modă pentru

9
adolescenţi. Efectele sunt diferite, în funcţie de cauza intoxicării: greaţă, vărsături, durere abdominală acută,
diaree, palpitaţii, ameţeli, paloare a feţei, leşin.

Intoxicaţii alimentare
* Se prepară un amestec din următoarele ingrediente: câte 3 linguri seminţe de in şi rădăcini de pir târâtor, câte
2 linguri muguri de mesteacăn şi dentiţă. Se infuzează 3 linguri de amestec, într-un litru de apă clocotită, până la
răcire. Se beau câte 50 ml, la fiecare 30 de minute.
* O lingură de cicoare uscată (cu flori) opărită cu o cană de apă se infuzează, pe timp de noapte, în termos. A
doua zi se strecoară şi se bea în 3 reprize, cu 30 minute înainte de mesele principale.
* Dacă otrăvirea nu este gravă, se fierb în 250 ml de apă o lingură de frunze verzi sau uscate de mărar, sau 1/2
linguriţă de seminţe. Când decoctul se răceşte până la temperatura camerei, se adaugă o lingură de miere de
albine. Se bea dimineaţa, pe stomacul gol, sau la ora 12, cu 30-40 minute înainte de masă.
* Ca un antidot pentru eliminarea toxinelor, este necesar ca omul să bea lapte în cantităţi mari, până apare
necesitatea de a voma.
* Se prepară un decoct de anason. În funcţie de gradul de otrăvire, se pun 6-15 fructe de anason în 350 ml de
apă clocotită şi se fierb timp de 15 minute. După administrarea lichidului, este de dorit să fie provocată voma,
apoi se bea, din nou, aceeaşi cantitate de decoct.

Intoxicaţie cu tutun, cafea sau etnobotanice

Se pune pe foc un litru de frişcă proaspătă, naturală, sau smântână, amestecată cu 7 linguri de flori de muşeţel.
Se lasă compoziţia până la primul clocot şi se fierbe timp de 5 minute. Se infuzează o oră. Se consumă imediat,
o primă cantitate de 300 ml. În timpul zilei, se mai consumă câte 200 ml, de 3 ori, între mese.

Intoxicaţii cu ciuperci, săruri de cupru sau de plumb

Se amestecă câte 5 linguri flori şi frunze de trifoi roşu şi coada-calului, 2 linguri scoarţă de stejar. Într-un litru de
apă se fierb 3 linguri de amestec timp de 15 minute. Se infuzează 45 de minute. Se beau câte 100 ml, de 7 ori pe
zi.
Intoxicaţii cronice cu mercur
Se pune pe foc 1,2 litru de apă, cu 2 linguri de coada-calului, o lingură frunze de nuc şi o lingură de nuci verzi,
necoapte, tocate mărunt. Se pun pe foc până încep să fiarbă, se lasă încă 5 minute pe flacără mică şi se infuzează
acoperit, timp de o oră. Se beau câte 100 ml, de 6 ori pe zi.

Intoxicaţie cu monoxid de carbon

Se pisează sau se râşnesc 100 g afine şi 200 g merişoare de munte (fructe uscate), se adaugă 300 ml de apă
clocotită şi se infuzează timp de 2 ore. Se beau câte 50 ml, de 6 ori pe zi, timp de 3 zile.

Reţete universale pentru toate tipurile de intoxicare

* Dacă voma nu se opreşte, se dizolvă o jumătate linguriţă de sare în 150 ml de ţuică şi se bea. După un sfert de
oră, se bea sucul stors dintr-o portocală. Procedura se repetă de câteva ori, în funcţie de reacţiile organismului.
* O lingură rasă de urzică uscată se infuzează 15-20 de minute, în 200 ml apă fierbinte. Se strecoară şi se bea
câte o lingură, de 3 ori pe zi.
* O linguriţă de rădăcini de păpădie se pune pe foc cu 200 ml apă rece şi se lasă la fiert 15 minute după primul
clocot. Se acoperă vasul cu capac, se infuzează 30 de minute. După strecurare, se completează volumul
decoctului până la 200 ml. Se bea câte o lingură de 3 ori pe zi, înainte de masă, ca un remediu antitoxic.
* Cărbunele de lemn de tei, de mesteacăn sau pastilele de cărbune medicinal, precum şi merele coapte în
cuptor sunt remedii cunoscute pentru eliminarea toxinelor din organism. Se pisează 7-10 pastile sau 3 linguri de
cărbune de lemn şi se înghit cu un pahar de apă sau ceai, din reţetele precedente.

10
 Slabiti folosind Cura cu borş
Pe lângă că este uşor de ţinut, e şi din cale-afară de sănătoasă: cura cu borş.

Există însă şi o condiţie: borşul să fie proaspăt, preparat acasă sau cumpărat de la un producător cunoscut.
Inventivitatea românilor merge atât de departe, încât la piaţă se vinde, adesea, borş preparat din rumeguş de
lemn...
Mod de administrare: se consumă, după fiecare masă, 1-2 căni cu borş. Nu se ţine nici un regim. Într-o lună
slăbiţi 2 kilograme. Nu e prea mult, dar fiecare kilogram în minus contează, iar slăbitul lent e mai durabil decât
cel rapid.
Avantaje: cura poate fi urmată mult, fără pauze şi cu urmări minunate pentru organism.
Gândiţi-vă! După 5 luni, 10 kg mai puţin. Răbdare şi succes!

Slăbiţi cu produse naturale

Plantele şi produsele vegetale sunt de două ori mai eficiente atunci când intenţionăm să mâncăm mai
puţin, să ne stăpânim pofta de dulciuri sau să scăpăm de kilogramele în plus.

Tărâţele de ovăz taie foamea

Numeroasele lor fibre solubile izolează o parte din grăsimile existente în alimentaţia noastră şi ajută la
eliminarea lor, înainte de a fi absorbite. Tărâţele de ovăz favorizează, de asemenea, tranzitul intestinal bun şi
creează o senzaţie rapidă de saţietate.

Ardeiul iute stimulează metabolismul

Capsaicina pe care o conţin sporeşte - în mod natural - consumul de energie. Folosiţi ardeii iuţi - cu parcimonie,
deoarece pişcă - în salatele şi mâncărurile gătite. O mâncare ce conţine ardei iute reduce reacţia insulinică, ceea
ce limitează stocarea grăsimilor.

Ceaiul verde – anticelulitic

Înlocuiţi ceaiul negru sau cafeaua cea de fiecare zi cu ceai verde. Este o băutură diuretică care ajută la slăbit,
luptă împotriva retenţiei de apă şi a celulitei şi stopează absorbţia grăsimilor. Beţi-l natural, fără zahăr şi fără
lapte.

Fibre pentru un abdomen plat

Pe lângă faptul că potolesc foamea, fibrele alimentare regularizează tranzitul. Consumaţi zilnic pâine integrală,
2-3 fructe, o salată şi legume fierte, la fiecare masă. Şi, în plus, cereale complete (de 2 ori pe săptămână),
leguminoase, adică linte sau fasole uscată (o dată pe săptămână) şi câteva fructe uscate. Puteţi adăuga, de
asemenea, puţine tărâţe de ovăz (o lingură pe zi) amestecate în iaurt sau în supe.

Ghimbir proaspăt împotriva balonărilor

Acest rizom cu gust proaspăt şi uşor picant facilitează digestia. Adăugaţi câte-o linguriţă de ghimbir ras în
legumele călite, compoturi, salate de fructe, infuzii...

Scorţişoară - împotriva "atacurilor" de foame

11
Extrem de bogată în fibre solubile, scorţişoara mai conţine şi o flavonoidă care întăreşte acţiunea insulinei. Ne
ajută să combatem micile "goluri" din stomac, încorporând-o în de toate: compot, iaurt, salată de fructe, lapte de
soia etc.

Spanacul - aliatul anti-zahăr

Chiar dacă nu e prea bogat în fier, spanacul conţine acid alfa-lipoic, un antioxidant ce ajută organismul să "ardă"
zahărul din sânge. Se poate prepara de post, cu smântână de soia sau, pur şi simplu cu usturoi.

Lămâia arde grăsimile

Beţi dimineaţa, pe stomacul gol, zeamă de lămâie diluată în puţină apă călduţă. Lămâia stimulează funcţiile
digestive şi detoxifică organismul, dar limitează, în acelaşi timp, creşterea nivelului glicemiei după mese. Deci
reduce stocarea grăsimilor!

Ceaiuri de plante pentru drenaj

Pentru a vă "regăsi" picioarele fine şi uşoare şi pentru a pierde câţiva centimetri, eliminând apa excesivă din
ţesuturi, beţi ceaiuri recunoscute pentru efectul lor drenant: de cozi de cireşe, de viţă-de-vie, de păpădie, de
mesteacăn, de creţuşcă etc. Ideale ar fi 3-4 ceşti de ceai în fiecare zi, dar nici 1-2 zile pe săptămână n-ar fi rău.

Fructe şi legume împotriva retenţiei de apă

Picioare grele, degete umflate... nu se prea potrivesc cu corpul suplu. Consumaţi legume cu virtuţi diuretice
(fără sare): usturoi, anghinare, sparanghel, vinete, sfeclă, ţelină, castraveţi, spanac, fenicul, lăptucă, ceapă,
păpădie, praz... Iar ca fructe: ananas, cireşe, pepene, piersici, struguri.

Slabiti cu păpădie, ceai verde şi grepfruit

Vă trimit o reţetă de slăbit care în cazul meu a dat rezultate excepţionale.

Se mănâncă o jumătate de grepfruit înainte de fiecare masă, se bea o cană de ceai de păpădie (trebuie băut
călduţ, pentru a fi suportabil) după fiecare masă. Plus încă 4 căni de ceai verde în cursul zilei.
Se renunţă la făinoase, zahăr, alcool, grăsimi.
Se slăbeşte 4-5 kg pe săptămână şi se detoxifică organismul.

Slabiti cu viţă-de-vie
Vă trimit o reţetă de slăbit cu ajutorul căreia am pierdut 5 kg într-o lună.

Se pune la fiert un litru de apă în care se adaugă 50 g frunze de viţă-de-vie. După ce dă în clocot, se lasă la fiert
20 de minute. Se opreşte focul, se lasă 15 minute să se infuzeze şi se strecoară. Din lichidul obţinut se consumă
trei căni pe zi, adică după fiecare masă principală. Cura durează o lună.

Slabiti cu Regimul de cireşe şi vişine

Dietele de vară pe bază de cireşe şi vişine s-au dovedit o modalitate foarte eficientă, dar şi plăcută de a da
jos din kilogramele în plus.

Pentru că sunt sărace în calorii (doar 60 pentru 100 de grame) şi au o cantitate mare de apă, ele "păcălesc"

12
senzaţia de foame. De asemenea, cura cu cireşe şi vişine are urmări benefice şi pentru sănătate: ele curăţă
sângele, energizează, accelerează metabolismul şi astfel favorizează slăbirea.

Dieta cu cireşe şi vişine se ţine timp de 3 săptămâni.

* 2 zile pe săptămână consumaţi exclusiv o jumătate de kilogram - 1 kilogram de cireşe sau vişine pe zi, în
porţii mici, fără alte alimente. Aveţi voie ceai, cafea neîndulcite şi e necesar să beţi minimum 2 litri de apă pe zi.
* În celelalte 5 zile se înlocuieşte una dintre mese cu jumătate de kilogram de cireşe, iar următoarea zi, cu
jumătate de kilogram de vişine. Pentru a intensifica efectul dietei, micşoraţi porţiile, mâncaţi ouă fierte, peşte,
carne friptă şi lactate degresate şi reduceţi consumul de făinoase, zahăr, grăsimi, alimente sărate.
În 3 săptămâni de dietă, slăbiţi până la 5 kilograme.

Programul de primăvară: Cele mai bune

reţete de slăbit
- Luaţi-vă după vedete –
- O veste bună: până ce soseşte primăvara cu-adevărat, puteţi scăpa de kilogramele în plus şi fără antrenor
personal, consilier nutriţionist sau bucătar specializat în diete. "Formula AS" vă prezintă cele mai cunoscute
regimuri ţinute de vedetele de la Hollywood. Ştiţi cum arată! Puteţi merge pe mâna lor –

Facem ce facem, şi după ce reuşim să scăpăm de câteva kilograme, o bere rece sau
o singură felie de tort le aduce înapoi. Pantalonii ne strâng, bluza nu se mai închide
la ultimul nasture, cântarul din baie ne devine duşman. Cursa contra grăsimii
reîncepe. Dar mai există, oare, vreun regim neîncercat?
Un exemplu demn de urmat în materie de slăbit sunt vedetele. Mulţi se întreabă
cum reuşesc ele să nu depăşească măsura 36 şi să-şi etaleze, pe covorul roşu de la
evenimentele culturale, mereu aceeaşi siluetă perfectă. "Nu vă înşelaţi" avertizează
specialiştii. "Genele bune, singure, nu ajută prea mult. Vedetele trebuie să
muncească din greu şi disciplinat pentru a-şi menţine trupul de vis". Şi starurile le
confirmă spusele. Britney Spears face jogging de 5 ori pe săptămână, iar celebra
cântăreaţă Rihanna ţine, în mod regulat, o dietă strictă. Şi totuşi, pentru ele lucrurile sunt mult mai simple. Au o
bucătăreasă care le prepară mâncăruri de regim, au un expert nutriţionist, un psiholog, un antrenor personal şi,
fireşte, o bonă care se ocupă de copii. Şi-atunci, nu le rămâne decât să mănânce ce li se pune în faţă şi să alerge
cu antrenorul.
Dar ce facem noi, muritorii de rând? Trebuie să renunţăm la un corp frumos doar pentru că nu trăim la
Hollywood? Nici vorbă! Primul pas e chiar foarte uşor: putem merge la librărie şi putem cumpăra cele mai
recente cărţi despre curele de slăbire. Autorii acestora, în general medici sau antrenori ultracunoscuţi, îşi
prezintă propriile programe alimentare şi sportive pentru o siluetă de vis. Sau putem căuta pe internet. Dar celor
ce nu au acces la internet sau vreme de librărie, le propunem noi o mică antologie a celor mai eficiente reţete de
slăbit.

1. Regimul muscular
- Antrenamentul de forţă şi proteinele topesc kilogramele –
Cum funcţionează
Programul cuprinde câte un antrenament de forţă, scurt şi intens, cu gantere, de două ori pe săptămână. Cu
ajutorul lui, corpul este modelat, şi datorită dezvoltării ţesutului muscular este stimulat metabolismul. Cu cât e
mai mare masa musculară, cu-atât mai multă energie consumă organismul. Majoritatea exerciţiilor se
efectuează cu gantere (sau cu sticle umplute cu apă). Conceptul alimentar: să se consume mai multe proteine
(lactate şi carne) şi vitamine (legume şi fructe) şi mai puţini hidraţi de carbon (pâine, paste, produse de

13
patiserie). Mesele regulate ajută la evitarea "atacurilor" de foame. O dată pe săptămână este permisă o zi de
"excese", în care, practic, se poate mânca orice.
Ce spun experţii
Programul li se potriveşte mai ales culturiştilor şi persoanelor cărora le place să "tragă" de fiare la sala de
fitness. Nu are nimic de-a face cu mişcarea, iar schimbarea regimului alimentar nu este suficientă. Se pretinde
că s-ar putea da jos 2-3 kg pe săptămână, dar promisiunea a rămas neconfirmată până acum. În general, este un
program adecvat mai degrabă bărbaţilor, pentru că femeile care se dau în vânt după gantere nu sunt prea
numeroase.

2. Regimul Dukan
- Patru faze severe de regim, încununate de succes: fără efect yo-yo –
Se pare că ducesa Kate a ţinut acest regim, pentru a atinge forma maximă în ziua nunţii. Jennifer Lopez a slăbit,
şi ea, cu ajutorul lui, după naşterea copiilor, iar top-modelul Gisele Bündchen este o adeptă statornică a
regimului Dukan. Cărţile medicului francez Pierre Dukan, iniţiatorul acestei diete, au devenit bestseller-uri
mondiale, după metoda lui reuşind să slăbească milioane de oameni.
Cum funcţionează
Regimul se bazează pe consumul de alimente bogate în proteine (lactate şi carne), fructele şi hidraţii de carbon,
precum pâinea sau pastele făinoase, jucând un rol secundar.
Marele avantaj: nu trebuie numărate caloriile! Iar prin mişcarea regulată (plimbări şi câteva exerciţii de
gimnastică) se împiedică reducerea masei musculare. Dieta este împărţită în 4 faze:
În faza 1, numită faza de atac, nu se consumă decât alimente bogate în proteine: carne slabă de pui, peşte, fructe
de mare, ouă, brânză de vaci şi iaurt. Sunt permise, de asemenea, dar numai în cantităţi mici, tărâţele de grâu şi
de ovăz - pentru stimularea digestiei. Fructele, legumele, pâinea sau pastele sunt tabu. Această fază ar trebui să
ţină maximum 10 zile, pentru că pe durată mai lungă poate dăuna sănătăţii. După aceste zile dificile şi
monotone urmează faza 2: cea de edificare, care durează până la atingerea greutăţii ţintite. În această fază, se
slăbeşte - în medie - câte 1 kg pe săptămână. Zilele cu consum strict de proteine alternează cu zile în care sunt
permise chiar şi 28 de legume diferite. De pildă: luni, miercuri, vineri şi duminică se mănâncă exclusiv carne,
peşte şi produse lactate, iar marţi, joi şi sâmbătă se pot consuma şi legume ca: vinete, broccoli, salate, morcovi,
castraveţi, roşii etc.
Cei ce au ajuns la greutatea dorită trec la faza 3, de stabilizare. Aceasta durează 10 zile pentru fiecare kilogram
pierdut (de ex. 80 de zile pentru 8 kg date jos). În felul acesta, se poate menţine greutatea atinsă şi se poate evita
efectul yo-yo. În plus faţă de alimentele bogate în proteine din faza 1 şi de diferitele soiuri de legume din faza 2,
acum se pot adăuga 2 felii de pâine integrală şi 40 g de brânză pe zi, o porţie de 200 g de fecule fierte (cartofi,
orez, paste), o dată pe săptămână, şi o masă "festivă" pe săptămână, care să conţină un antreu, o mâncare de
bază, un desert şi un pahar de vin... Dar: o zi pe săptămână se mănâncă "strict" numai proteine!
În ultima parte a regimului, se mai permit două fructe, două porţii de orez sau paste şi două mese "festive".
Această fază ar trebui să dureze, în mod ideal, tot restul vieţii.
Ce spun experţii
Programul este destul de sever. Pentru a respecta fiecare fază e nevoie de o disciplină de fier. Cu toate acestea,
regimul Dukan ne poate ajuta să slăbim fără a ne afecta organismul.

3. Regimul beauty-detox
- Recomandabil celor ce pot renunţa la produsele animale –
Atât actorii cât şi actriţele de la Hollywood sunt încântaţi de acest regim, care se
întinde pe o perioadă mai lungă, organismul urmând să se adapteze pas cu pas la
noul stil de viaţă.
Cum funcţionează
Componentele cele mai importante sunt fructele şi legumele, care-ar trebui să
reprezinte 80% din programul alimentar. Celelalte 20% sunt hidraţi de carbon,
proteine şi grăsimi sănătoase. Produsele animale - carne, lactate şi ouă - vor fi şterse
treptat-treptat de pe lista de cumpărături. Permise sunt alternativele vegetale,
precum laptele de soia, de migdale şi de orez şi, din când în când, puţină brânză de
capră.

14
Nu este necesară numărarea caloriilor, dar trebuie respectate câteva reguli: înaintea fiecărei mese să se mănânce
o salată. Să se înlocuiască hidraţii de carbon dăunători - de ex. zahărul, produsele din grâu şi orezul alb - cu
hidraţi de carbon sănătoşi, conţinând multe fibre.
Regimul Detox este compus din 3 faze şi e însoţit de meniuri şi reţete adecvate.
Prima fază, "Frumuseţea înfloritoare", durează - în funcţie de reacţia organismului fiecăruia - minimum şapte
zile. În această fază nu se consumă decât legume combinate cu hidraţi de carbon sănătoşi. Fructele, lactatele,
zahărul, edulcoranţii sintetici, grăsimea şi mâncărurile gata preparate din magazine sunt tabu.
Următoarea fază, a "frumuseţii iradiante", ar trebui să dureze cel puţin 30 de zile. Pe zi, se pot consuma 2-3
porţii de fructe şi o lingură de ulei, iar pe săptămână, 3 porţii de produse animale. Cei ce simt nevoia de dulce
pot mânca şi 30-60 g de ciocolată amăruie.
Ultima fază este cea a "frumuseţii adevărate". Din acest moment, carnea este tabu. De două ori pe săptămână se
pot mânca ouă, brânză proaspătă de capră, peşte şi fructe de mare.
Ce spun experţii
Teoria că organismul nostru nu este făcut pentru consumul de carne este greşită. Cu toate acestea, aceste reguli
alimentare merită să fie respectate: 80% legume şi fructe, înlocuirea proteinelor animale cu proteine vegetale,
consumul de fibre şi de nuci, germeni şi seminţe - absolut minunat! Alimentaţia este sănătoasă şi nu mai trebuie
numărate caloriile. Programul ne stimulează să ne gândim la noi şi la organismul nostru şi li se potriveşte
tuturor celor ce se "descurcă" cu puţine produse animale.

4. Regimul pentru forma maximă

- Super-eficient pentru toţi cei ce fac sport –
Cum funcţionează
Regimul este bazat pe o alimentaţie echilibrată, cu grăsimi sănătoase, cu multe proteine (de ex. peşte, pui,
produse lactate) şi cu hidraţi de carbon bogaţi în fibre (cereale integrale, legume, fructe).
Sunt interzise ciocolata, chips-urile şi alte "vicii" şi consumul de hidraţi de carbon după ora 15. Pentru cei ce vor
să slăbească, acestea sunt tabu chiar după ora 12.
Factorul esenţial al regimului îl reprezintă mişcarea, dar nu urcatul scărilor sau mersul la plimbare.
"Antrenamentul adevărat trebuie să doară. Trebuie atinse limitele", spun iniţiatorii programului.
Ce spun experţii
Mişcarea este cea mai importantă pentru reducerea surplusului de greutate. Dar regimul acesta nu le este
destinat supraponderalilor, ci este ideal pentru cei ce sunt, oricum, activi şi vor să dea jos doar câteva kilograme.
Nu sunt necesare aparate, iar exerciţiile pot fi executate acasă. Regimul alimentar echilibrat poate împiedica
producerea efectului yo-yo. În 60 de zile (atât durează), se slăbeşte în mod sigur, poate chiar până la 10 kg.

5. Regimul de două zile

- 5 zile regal mediteranean, 48 de ore post –
Cum funcţionează
În două zile pe săptămână, consumul de calorii este redus drastic, la 600. Sunt permise doar porţii exact
cântărite de alimente bogate în proteine - pui, peşte, ouă, lactate - legume şi fructe puţine şi maximum 50 g de
hidraţi de carbon pe zi. Zilele de post le stabiliţi dvs., dar pentru ca succesul să fie sigur, ar fi bine să se succeadă
(2 zile una după alta). În celelalte 5 zile se mănâncă normal, în acest caz mâncăruri mediteraneene. Alimentele
trebuie să fie cât mai puţin prelucrate industrial, meniurile să conţină multe fructe şi legume, cereale integrale,
fasole, linte, mazăre, dar şi peşte, pui şi lactate slabe. Pastele, pizza şi vinul roşu sunt permise, din când în când,
dar cu măsură. Restricţii: alcool puţin (de ex. 1/2 l de vin, 4 pahare de şampanie sau 3 sticle de bere pe
săptămână), puţine sucuri - limonadă, suc de fructe sau de legume (maximum 1 pahar pe zi) şi "economie" la
ciocolată, chipsuri etc. (90 g pe săptămână).
Ce spun experţii
Pentru europenii neobişnuiţi cu meniul mediteranean, cele 5 zile reprezintă, deja, o restricţie. Iar cu cele 2 zile
de post în plus, nu este uşor de rezistat.
Este important să nu se prelungească perioada de post, pentru a nu apărea fenomenele de carenţă (distrofie).
În ciuda criticilor, regimul este sănătos, iar cei ce reuşesc să-l integreze pe durată lungă în viaţă vor avea succes.
În acest caz, nici nu va mai fi nevoie de zilele de post: cei ce se hrănesc mereu mediteranean vor fi şi vor
rămâne supli.

15
6 trucuri pentru a rezista mai uşor
* Evitaţi cântarul! Cântăritul zilnic nu prea face vizibile rezultatele pozitive şi provoacă frustrarea. Cântărindu-
vă doar o dată, la sfârşitul săptămânii, progresele vor deveni evidente şi vă veţi simţi motivaţi.
* Stopaţi atacurile de foame! Infuzia fierbinte de ghimbir umple stomacul şi "struneşte" pofta de mâncare. Un
astfel de "atac" durează, în medie, doar circa 15 minute. Distragerea atenţiei poate fi de mare ajutor.
* Savuraţi încet! Senzaţia de saţietate se instalează după circa 20 de minute. Cei care "înfulecă" mănâncă mai
mult, deşi stomacul e deja plin.
* Consumaţi multe proteine! Proteinele stimulează descompunerea grăsimilor şi împiedică reducerea masei
musculare. Ideal: brânză de vaci cu fructe, la micul dejun, iar la prânz şi seara, legume cu pui sau cu peşte.
* Căutaţi "tovarăşi de luptă"! Slăbitul alături de alte persoane care au acelaşi obiectiv produce motivaţii şi
succes, arată un studiu efectuat la Brown University.
* Dormiţi mult! Cel puţin 7 ore pe noapte - pentru că lipsa de somn produce foame! În cazul deficitului de
somn, organismul reduce producţia de leptină (hormonul saţietăţii) şi o sporeşte pe cea de grelină, care
stimulează pofta de mâncare.
Să mori ca să slăbeşti?
- Există femei care şi-ar da ani din viaţă în schimbul unei siluete de vis. Cine le obligă să slăbească? Bărbaţii?
Moda? Statutul social? D-na ALINA GHEŢIE, nutriţionist, răspunde la câteva întrebări –
- De ce "flămânzesc", de fapt, atâtea femei?
- Când e vorba să-şi găsească "minusuri" la propriul trup, femeile sunt în frunte. Cunosc persoane cu un trup
absolut superb, dar care se consideră prea grase şi cred permanent c-ar mai trebui să slăbească.
- Conform unui studiu american, femeile ar fi dispuse să renunţe la viaţa sexuală pentru o siluetă frumoasă.
- Categoric. Ba sunt chiar dispuse să-şi dea ani din viaţă, când e vorba de corpul lor. Dacă i s-ar spune unei
femei: poţi să ai mărimea 36 până la capătul zilelor, dar va trebui, în schimb, să mori cu zece ani mai devreme,
ar fi de acord. Ceea ce nu i-ar trece niciodată prin cap unui bărbat.
- Vina este exclusiv a bărbaţilor?
- Nu, vinovate sunt femeile. Majoritatea bărbaţilor consideră femeile cu talie 40 cât se poate de atrăgătoare. Iar
doamnele ar trebui să înceapă să "lucreze" urgent la propriul ego şi să nu se mai compare cu modelele care li se
vântură tot timpul în faţa nasului: actriţe sau manechine atât de slabe, încât ar trebui puse imediat la îngrăşat, din
motive de sănătate.
- De ce nu lucrează creatorii de modă cu manechine cu măsuri peste 40?
- Peste 40? Ce vorbiţi, de-acum încolo, modelele vor fi prezentate de manechine cu talia 34. Bărbaţii creatori de
modă preferă silueta băieţoasă. În fond, este mult mai uşor să îmbraci trupuri slăbănoage, care sunt aşa de
asemănătoare încât se confundă. Este mult mai greu să îmbraci o femeie cu rotunjimi, care poartă mărimea 40:
una are sânii mai mari, alta şoldurile, a treia are coapse puternice... Designerii n-au chef să-şi bată capul cu o
asemenea varietate de forme. Aşa se face că, la multe magazine, măsurile 42 sau 44 nici nu există, deşi în
majoritatea ţărilor europene, femeile nu sunt chiar scânduri de călcat.
- Corpolenţa este astăzi şi o problemă de statut social?
- Neapărat. De la un anumit nivel social în sus, nu prea mai vezi grăsime. Supleţea este delimitarea de un nivel
social mai scăzut. Nu-i o situaţie prea plăcută, dar asta este.

ALOE - remediul de slabit dupa sarbatori

Este una dintre plantele medicinale cele mai folosite in prezent si, totodata, este si una din cele mai
cunoscute ierburi de leac din toate timpurile. Mentionata in Biblie, in papirusurile egiptene sau in
tablitele de lut sumeriene, folosirea acestui leac are o vechime mai mare de 4000 de ani.

Nici o mirare, avand in vedere efectul extraordinar DETOXIFIANT al plantei, atat de puternic si de complex ca

16
 actiune, incat este aplicat cu succes, de la diabet si de la bolile tumorale, pana in
curele de slabire, unde are o eficienta fenomenala, asa cum vom vedea. Inainte insa
de a vorbi despre utilizarile sale terapeutice, sa vedem, in cele ce urmeaza, ce este,
cum se administreaza si ce tipuri de aloe folosim.

Descrierea plantei
Aloe este o planta sub-tropicala, din aceeasi familie cu usturoiul, crinul sau laleaua.
Creste spontan pe tot teritoriul Africii si in zona sudica a Rusiei. De fapt, exista
peste 250 de specii de aloe (dupa unii specialisti chiar peste 300), toate avand in
comun frunzele carnoase si pline de seva, preferinta pentru caldura si adaptarea
extraordinara la perioadele secetoase indelungate. Se pare ca numele de "aloe" provine din dialectele arabe,
unde "aloeh" inseamna "seva amara".
Majoritatea speciilor de aloe cu intrebuintari medicinale au pana la un metru si jumatate inaltime, 12-14 frunze
carnoase, cu o greutate care poate ajunge pana la 1,5 kilograme, iar florile sunt de diverse culori, de la alb-
galbui, pana la rosu intens sau chiar violet.

Ce plante folosim in terapie

Din multitudinea de specii de aloe, patru sunt cunoscute ca avand efecte medicinale deosebite. Acestea sunt:
* Aloe barbadensis (cunoscuta si ca Aloe vulgaris) - a fost denumita, in scopuri comerciale, chiar Aloe vera,
adica adevarata aloe, o denumire meritata doar partial, pentru ca vom vedea ca are cateva surate care o depasesc
la multe capitole, in domeniul eficientei terapeutice. Aloe barbadensis are doua varietati: cea verde, folosita in
cultura, care trebuie sa creasca vreme de 5 ani pana ajunge la maturitate, si cea albastruie, care creste mai
frecvent in ghivece, in apartament, si care are un ritm mai rapid de maturizare, putand fi folosita in scopuri
terapeutice dupa doar trei ani.
* Aloe arborescens - creste spontan in zonele calde si semidesertice din Rusia, avand dimensiuni impresionante,
apropiate de cele ale unui arbore, de unde si numele. Efectele sale medicinale au fost remarcate de cercetatorii
rusi, mai ales pentru uzul extern, planta fiind folosita contra afectiunilor oftalmologice si a celor cutanate.
* Aloe socotrina - isi trage numele de la insula Socotra, care a fost cucerita in antichitate de Alexandru
Macedon, chiar pentru culturile sale cu aceasta specie de aloe, care este fenomenala pentru vindecarea ranilor si
combaterea infectiilor. Aceasta specie se pare ca a fost folosita, impreuna cu mirul, chiar de catre Iosif din
Arimateea, la spalarea trupului lui Iisus, dupa rastignire. Pana nu demult, cand marketingul agresiv a promovat
Aloe barbadensis, mai usor de aclimatizat si de cultivat, Aloe socotrina a fost specia cea mai folosita.
* Aloe ferox - se mai numeste si Aloe amara, deoarece are gustul amar si, totodata, actiunea detoxifianta cea
mai intensa dintre toate speciile de aloe. Aloe ferox este si varietatea cea mai folosita in Africa de Sud (care este
zona de origine a tuturor speciilor de aloe), dar si in Japonia, in China, in Corea. Aceasta specie va fi, de fapt,
"vedeta" urmatorilor ani, ea fiind deja folosita cu predilectie in studiile clinice mai recente.

Preparare si administrare
De la aloe se folosesc, in principal, gelul, adica lichidul translucid, cu gust salciu, extras din partea carnoasa a
frunzelor, si sucul de culoare galbena, amar si foarte bogat in rasini, extras din partea pieloasa a frunzelor. Mai
rar, se foloseste si frunza uscata, care este bogata in fibre nedigerabile. Aceste produse le gasim in prezent in
toate magazinele si farmaciile noastre naturiste, conditionate in cateva forme de administrare, despre care vom
vorbi in continuare:
Capsulele cu aloe
Contin sucul de culoare galbena, uscat pe cale naturala, in jet de aer, pana cand se formeaza niste cristale
chihlimbarii, foarte concentrate in principii active, care poarta numele de aloe cristalizata. Produsul este ambalat
in capsule a cate 400-500 mg fiecare, care se administreaza contra obezitatii, diabetului, tensiunii arteriale,
pentru intarirea imunitatii, ca adjuvant in boala canceroasa etc. De regula, se iau 2-3 capsule de aloe pe zi, in
cure de 30 de zile, urmate de 15 zile de pauza. In mod exceptional, in curele de slabire se pot lua 4-6 capsule pe
zi, dar nu mai mult de 14 zile, pentru ca procesele de eliminare devin adesea atat de intense, incat poate aparea o
pierdere prea mare de minerale esentiale (cum ar fi potasiul, magneziul) din organism.
Gelul de aloe pentru uz intern
Este considerabil mai slab ca actiune terapeutica decat aloe cristalizata, deoarece nu contine substantele amare,
care sunt esenta actiunii vindecatoare a plantei. In schimb, este mai bine tolerat de catre organism. Gelurile de

17
aloe pentru uz intern sunt obtinute prin presarea frunzelor proaspete, sucul translucid si salciu extras din partea
carnoasa fiind conservat apoi prin pasteurizare sau prin adaugarea de conservanti. De regula, se iau cate 50 ml
de gel, pe stomacul gol, de doua ori pe zi, pentru a imbunatati digestia, pentru a preveni si combate candidoza si
alte infectii cu fungi, pentru tratarea hiperaciditatii si a colitei, a sindromului colonului iritabil.
Vinul din aloe
De mai bine de o suta de ani, planta de aloe este cultivata si la noi in tara, in ghivece. Aloe cultivat in ghiveci nu
secreta in cantitati foarte mari principiile active vindecatoare, care sunt sintetizate in mod normal in climatul sau
natural, sub-tropical, dar are, totusi, o actiune tonica si drenoare considerabila. Medicina populara romaneasca
recomanda asa-numitul vin de aloe, obtinut astfel: Frunzele de aloe (recoltate numai de la plante in varsta de
peste 3 ani, neudate timp de 5 zile) se taie marunt sau se trec prin masina de tocat carne. Sase linguri din pasta
rezultata se pun intr-un borcan de sticla in care se mai adauga: noua linguri de miere de albine poliflora si un
pahar de vin rosu. Se omogenizeaza bine amestecul, apoi borcanul se acopera cu capac si se pune la macerat
timp de o saptamana, la loc intunecos, racoros si uscat. Produsul obtinut are o valabilitate de 4-6 saptamani. Din
el se ia cate o lingura, de catre adulti, si o lingurita, de catre copii, cu o ora inaintea meselor principale. Cura cu
acest preparat se tine timp de 2-4 saptamani si are o actiune favorabila contra indigestiei, candidozei digestive,
acneei, bolilor de piele in general.
Gelul de aloe pentru uz extern
Produse din aloe
Se obtine din sucul de aloe cristalizat, care este dizolvat intr-o masa de excipienti, formand o pasta translucida,
cu nuanta galbuie si cu miros nu foarte placut, dar care compenseaza din plin prin calitatile sale terapeutice.
(Gelurile "de aloe" pentru uz extern, cu miros foarte placut sau lipsite de miros, de regula, contin fie cantitati
insuficiente de aloe, fie partea de planta mai putin activa din punct de vedere terapeutic.) Rezinele (rasinile) din
aloe, care ii dau mirosul caracteristic (de sulf, de lesie), au o actiune puternic antiseptica, eficienta in herpesul
bucal si genital, contra arsurilor, oparelilor si degeraturilor, contra psoriazisului etc.
Samponul cu aloe
Este un sampon fitoterapeutic, foarte concentrat, prezentat sub forma de pasta, si nu ca lichid, cum sunt
sampoanele obisnuite. Contine acelasi extract cristalizat de aloe, avand, la fel ca si gelul, un miros caracteristic,
de rezine, dar si un efect extraordinar pentru par si scalp. Acest sampon favorizeaza cresterea mai rapida a
firelor, previne slabirea radacinii parului, combate infectiile fungice la nivelul capului si aparitia matretii.

Tratamente preventive
* Guta - putine remedii se pot compara cu aloe, pentru eliminarea excesului de acid uric din organism. Se
administreaza capsulele cu suc de aloe cristalizat, cate 3-4 pe zi, in cure de doua saptamani, dupa care se fac
doua saptamani de pauza, apoi tratamentul se poate relua. Este un tratament recomandat mai ales persoanelor
care au alimentatie hiper-proteica, care au probleme reno-urinare ce impiedica eliminarea normala a ureei,
precum si celor care au avut antecedente de guta in familie.
* Cancer de colon - la acest capitol, atat aloe cristalizata, cat si gelul de aloe sunt adevarate elixiruri. Cristalele
amare de aloe pun colonul la treaba, impiedicand aparitia constipatiei, proliferarea celulelor maligne in colon
(au si efect antioxidant), precum si aparitia florei anormale. Se administreaza sub forma de capsule, cate 3 pe zi,
pe stomacul gol, in cure de doua saptamani. Cura se repeta o data la 2 luni. Gelul de aloe are si el un efect
important de normalizare a florei intestinale (favorizeaza dezvoltarea bacteriilor prietenoase), aducand in plus o
actiune antiinflamatoare. Se administreaza cate 50 ml pe zi, in cure de 3-4 saptamani, care se fac de doua ori pe
an.
* Cancer de piele - folosita intern si extern, aloe are un efect de prevenire a diferitelor forme de cancer de piele.
Intern, se administreaza aloe cristalizata, cate 1-2 grame pe zi, avand efect antioxidant si detoxifiant puternic.
Direct pe piele, se foloseste gelul pentru uz extern de aloe, care se aplica dupa fiecare expunere la soare sau la
radiatii. Studii facute inca din anii 60, in Uniunea Sovietica, sub conducerea eminentilor medici N. Nordvinov si
B. Rostotsky, au aratat ca folosirea acestei plante previne aparitia cancerului de piele chiar si la persoanele
direct expuse la materiale radioactive si care au suferit arsuri, produse de radiatii, de gradele II si III.
* Diabet - se administreaza gelul de aloe pentru uz intern, cate 50-100 ml pe zi, intre mese, pentru stabilizarea
glicemiei, pentru evitarea suprasolicitarii pancreasului. In zonele din Asia, unde aloe este folosita chiar ca...
aliment, marii consumatori ai acestei plante sunt practic imuni la diabet, chiar in conditiile unui regim alimentar
cu multi hidrati de carbon, unii dintre acestia in forma rafinata (din zahar, din faina alba etc.).
* Tromboflebita - un studiu facut in laboratoarele Facultatii de Medicina din Texas, Statele Unite, a aratat ca

18
animalele de experienta tratate cu aloe sunt mult mai putin predispuse spre tromboflebita, dar si spre alte
afectiuni venoase (varice, fragilitate a peretilor venosi). Se administreaza capsule cu aloe, cate 2-3 pe zi, in cure
de 14 zile, urmate de 10 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.

Tratamente interne
* Imunitate - o cercetare facuta intr-un spital din Coreea de Sud a demonstrat ca substantele amare din aloe
imbunatatesc imunitatea. Mai precis, aloe administrata intern creste productia de celule ale sistemului imunitar
(NKC monocite) si le face mai active. Asadar, pentru marirea imunitatii, tineti cure cu o durata de 4-6
saptamani, timp in care veti lua cate 2-3 capsule de aloe, la doua ore dupa masa.
* Constipatie - In cazul acestei afectiuni, actiunea plantei este uimitor de ampla, avand efecte la mai mult de
70% dintre cei care au luat extractul cristalizat. Se administreaza capsulele cu aloe, cate 1-2 luate de trei ori pe
zi, pe stomacul gol, dimineata, la pranz si seara.
* Diabet - cinci substante descoperite in aloe, numite fitosteroli, au efecte foarte puternice contra diabetului.
Cercetatorii japonezi condusi de dr. M. Tanaka au demonstrat, printr-un studiu de medicina experimentala facut
in 2006, ca 50 ml de gel de aloe administrat zilnic duce la scaderea si stabilizarea glicemiei. O alta cercetare pe
pacienti umani, facuta in spitale din India, in anul 2008, a aratat ca doar doua capsule de aloe (a cate 500 mg
fiecare), administrate zilnic, opresc evolutia diabetului de tip II.
* Arsuri gastrice, gastrita hiperacida - gelul de aloe pentru uz intern, baut pe stomacul gol, inainte de masa, s-a
dovedit extrem de eficient, inca din... antichitate. De regula, se iau 2-3 linguri (16-24 de ml), de trei ori pe zi,
pentru reducerea senzatiei de arsura si durere acuta din epigastru, pentru protejarea epiteliilor gastrice si, nu in
ultimul rand, pentru calmarea starilor emotionale fierbinti, care conduc la aparitia crizelor de gastrita.
* Adjuvant in cancerul pulmonar - inca din anul 1989, cercetatorii de la Institutul Medical din Okinawa,
Japonia, au raportat descoperirea a trei substante cu efect antitumoral in aloe. Cercetatorii au concluzionat ca
aloe ajuta la incetinirea sau chiar stoparea evolutiei tumorilor pulmonare, dar si la prevenirea aparitiei acestora.
Se administreaza gelul de aloe pentru uz intern, din care se iau cate 50 ml zilnic, precum si capsulele cu aloe,
cate 2-3 pe zi.
* Adjuvant in leucemie - studiul japonez anterior mentionat, precum si un studiu de medicina facut intr-un
institut american, in anul 1991, demonstreaza faptul ca un compus din aloe, numit manoza, existent atat in gelul
cat si in extractul cristalizat din sucul acestei plante, are efecte favorabile in leucemie. Se tin cure alternative, de
cate doua saptamani, in care se administreaza gelul de aloe, cate 100 ml pe zi, respectiv capsule cu aloe, cate 2-
4 pe zi.
* Candidoza digestiva, adjuvant in candidoza pulmonara - se fac in alternanta cure cu gel de aloe, din care se
iau cate 50-100 ml pe zi, si cu extract cristalizat de aloe, din care se iau cate 1200-1800 mg pe zi, ambele avand
efect anticandidozic. Zaharurile din aloe ajuta la proliferarea bifidobacteriilor din colon, care inhiba dezvoltarea
in exces a candida. In plus, extractul cristalizat de aloe este un puternic stimulent imunitar, care va ajuta
organismul sa tina singur sub control infectia.

Recomandari externe
* Psoriazis - se aplica gelul de aloe pentru uz extern, pe portiunile de piele afectate de psoriazis. Are efecte
antiinflamatoare, reduce intensitatea eventualelor senzatii de mancarime, fiind printre putinele remedii de uz
extern pentru aceasta afectiune. Iarna si pe tot sezonul rece, este utila pentru pacientii cu psoriazis si cura interna
cu aloe (cate 2-3 capsule pe zi), corelata cu un regim alimentar vegetarian, cu cat mai multe legume si fructe
nepreparate termic.
* Arsuri - putine remedii alopate sau naturiste se pot compara ca eficienta, in acest domeniu, cu aloe, care
vindeca rapid, estetic, si cu mai putina suferinta arsurile. In arsurile usoare, de gradele I si II, un prim ajutor
foarte eficient este o frunza proaspata de aloe, despicata in prealabil in doua, aplicata pe locul afectat. Pentru
vindecarea arsurilor mai serioase, se recomanda gelul de aloe pentru uz extern (care contine extract cristalizat de
aloe), care se aplica direct pe zona afectata, dezinfectata in prealabil cu un pic de tinctura de arnica. Tratamentul
dureaza pana la disparitia completa a inflamatiei si epitelizarea completa a zonei afectate.
* Degeraturi - in anul 1980, medicul John Heggars de la Spitalul de Arsi din Chicago a demonstrat ca
preparatele cu extract cristalizat de aloe sunt mai eficiente contra degeraturilor si arsurilor de pana la gradul III
de... sase ori decat orice alt preparat cunoscut in acea vreme. Contra degeraturilor, se aplica, de 2-3 ori pe zi,
gelul de aloe pentru uz extern, in pelicula groasa, pana la completa vindecare.

19
* Leziuni produse de iradiere - studii facute atat in Uniunea Sovietica, cat si in Statele Unite, confirma ca toate
leziunile produse de radiatiile ultraviolete, dar si de radiatiile din spectrul gama sau X sunt de aproximativ cinci
ori mai rapid vindecate, daca se aplica gelul de aloe pentru uz extern.
* Adjuvant in herpes - se aplica pe leziunile herpetice gelul de aloe, in pelicula groasa, de 3-6 ori pe zi.
Concomitent, se iau cate 3-4 capsule de aloe pe zi, pentru efectul antiviral. Este un tratament simplu, care
previne suprainfectarea, reduce durerea si usturimea, grabeste considerabil timpul de vindecare. Acelasi
tratament este valabil si in cazul Zonei Zoster.
* Caderea parului - studii recente au demonstrat ca sampoanele si gelul cu aloe cristalizata aplicat la radacina
parului au efecte de oprire a caderii acestuia. Probabil, aceasta actiune se datoreaza inhibarii de catre aloe a
actiunii dihidrotestosteronului, un hormon care slabeste radacina parului si duce la caderea acestuia.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu aloe
* Femeile insarcinate nu vor consuma aloe, deoarece poate stimula contractiile uterului. Nici femeile care
alapteaza si copiii pana la 3 ani nu vor lua aceasta planta. * Extractul cristalizat de aloe vera este contraindicat in
cazurile de gastrita acuta si de ulcer gastric, precum si pentru pacientii cu colita de fermentatie, cu diaree
cronica, cu sindromul colonului iritabil, cu ileon. * In curele de slabire, capsulele cu aloe nu vor fi supradozate,
deoarece pot duce la diaree, la scaderi prea rapide in greutate si, de asemenea, pot duce la pierderea in exces de
minerale, provocand deficit de potasiu (hipokaliemie) sau magneziu.
La noi in tara, samponul si gelul de aloe pentru uz extern sunt produse de catre firma Vitalia K, din Ploiesti.
Capsulele de Aloe ferox sunt produse de catre "Herbagetica", din judetul Brasov. Toate acestea le puteti gasi in
farmaciile si in magazinele naturiste sau le puteti comanda de la distribuitorul autorizat la telefoanele
0745/43.58.77., 0788/52.16.06. sau vizitand magazinul www.herbauniversal.ro

_______________________
Aloe ferox si kilogramele in plus
Dintre toate speciile de aloe, Aloe ferox are efectele cele mai puternice in curele de slabire. De ce? Pentru ca
substantele amare pe care le contine in mari cantitati au un efect detoxifiant extrem de intens. Atat de intens,
incat tratamentul pentru slabit cu aceasta planta va fi facut cu unele precautii. Mai precis, extractul cristalizat din
aceasta planta va fi administrat in doze moderate, crescute progresiv, pentru a nu pierde kilograme prea brusc si
pentru a nu perturba sistemul cardiac sau nervos. Aceasta specie de aloe actioneaza contra obezitatii si
supraponderalitatii pe trei cai simultan:
1. Are efecte laxative si diuretice puternice, printre cele mai puternice dintre remediile din flora mondiala, care
aduc dupa sine o scadere masiva in greutate, pe seama eliminarii materiilor reziduale si a apei in exces din
tesuturi. Aceasta actiune este vizibila intr-un timp destul de scurt (maximum doua saptamani), ceea ce face ca
acest remediu sa aiba un succes deosebit in randul persoanelor care se lupta cu kilogramele in plus.
2. Inhiba apetitul alimentar - desi plantele amare stimuleaza in general pofta de mancare, substantele rasinoase
din aloe au un efect contrar, la cele mai multe persoane scazand apetitul, mai ales la administrarea sistematica,
pe perioade mai lungi de timp.
3. Mareste usor rata metabolismului - studiile de medicina experimentala au aratat ca administrarea extractului
cristalizat de aloe conduce la arderea mai multor calorii de catre organism, pe seama proceselor digestive, a
proceselor de eliminare etc.
In plus, administrarea de aloe cristalizata creste productia de colagen din organism, asa cum o arata un studiu
corean recent. Or, colagenul este cel care da elasticitate pielii si ne ajuta sa nu aratam inestetic, ca si cum ne-ar fi
ramas pielea larga, dupa slabitul rapid. Totul este ca aceasta planta sa fie administrata din timp si sistematic.
Totusi, trebuie tinut cont ca acest remediu se ia in doze moderate si corelat cu un regim alimentar echilibrat, cu
mai putine calorii. In Occident exista moda administrarii in mari cantitati a acestei plante, care produce o
purgatie puternica, ceea ce va duce la o scadere foarte brusca, cu adevarat spectaculoasa, in greutate, dar
asociata cu deshidratare, cu pierderea de potasiu si de magneziu, cu dezechilibre care pot merge pana la
hipotensiune si aritmii cardiace.
In curele de slabire, Aloe ferox se administreaza sub forma de capsule, cate 2-4 pe zi, doza fiind ajustata in
functie de tranzitul intestinal. Daca aveti predispozitie spre constipatie, doza va fi cea maxima, dar va fi redusa
prompt daca aveti mai mult de patru-cinci scaune pe zi. De regula, o cura tine 2 saptamani, dupa care se fac 5-7
zile de pauza, iar apoi tratamentul se poate relua. Si inca un truc: luati fiecare pastila de aloe cu o cana de ceai
caldut de chimen, rozmarin sau cimbrisor, vor completa excelent actiunea depurativa.

20
 O metoda de slabire absolut sigura: Postul

O metoda de slabire absolut sigura: Postul. Postul topeste grasimile, va face mai vitali si mai sanatosi.
Elibereaza organismul de reziduuri si toxine, stimuleaza functionarea si respiratia celulelor. Dupa o
saptamana, va simtiti ca nou-nascuti. In 7 zile puteti da jos 4 kilograme. Incercati!

Planul saptamanii de post

Ziua intai: pregatirea pentru postul propriu-zis.
Intre ziua a doua si a cincea: postul total. Organismul nu mai primeste, practic, decat substante active
ajutatoare, sub forma de sucuri, supe de legume si ceaiuri de plante.
Zilele a sasea si a saptea: doua zile de intrerupere, absolut necesare pentru revenirea, fara probleme, a
aparatului digestiv la alimentatia normala. Ele sunt la fel de importante ca postul insusi, atat pentru rezultate, cat
si pentru starea sanatatii.

Ziua 1
Dimineata, dupa sculare: un pahar cu apa calduta + zeama de la o lamaie.
Micul dejun: msli preparat din 3 linguri de tarate de grau + o ceasca de lapte (grasime 1,5%) + o lingura de iaurt
+ un mar ras.
Inainte de masa: 0,2 l zeama de varza acra.
Pranzul: 30 g (greutatea uscata) de orez natural fiert + un mar ras.
Dupa-amiaza: 0,2 l zeama de varza acra.
Seara: 30 g de orez fiert + un mar ras.
Inainte de culcare: 1-2 cesti de ceai de plante.
Pe parcursul intregii zile: cel putin 2 l de apa minerala plata cu continut redus de sodiu.

Intre ziua a 2-a si a 5-a

In prima si a treia zi de post total se va bea un pahar mare cu apa amestecata cu o lingura rasa de sulfat de sodiu
pentru golirea si curatirea temeinica a intestinului. In rest, regimul e valabil pentru toate zilele.
Ora 8.00: un pahar cu apa calduta + zeama de la 1/2 lamaie.
Ora 10.00: 2 cesti cu ceai de plante (la alegere).
Ora 12.00: 250-300 ml de supa de zarzavat, pe care o puteti prepara pentru intreaga zi, dupa cum urmeaza: Se
pune apa la fiert (750 ml) si cand clocoteste se adauga un morcov mic, o tulpina de praz, o tulpina de telina, o
gulie, un catel de usturoi, o ceapa si o foaie de varza (toate taiate marunt). Se acopera oala cu un capac si se lasa
supa sa fiarba la foc mic, circa 20 de minute. Se consuma doar zeama - calda sau rece.
Ora 14.00: 2 cesti cu ceai de plante.
Ora 16.00: 0,2 l de suc la alegere.
Ora 19.00: 250-350 ml supa de zarzavat.
Ora 21.00: o ceasca cu ceai de plante.
Pe parcursul zilei: cel putin 1,5 l apa minerala plata, cu continut redus de sodiu.

Ziua a 6-a
Dimineata, dupa sculare: un pahar cu apa calduta + zeama de la 1/2 lamaie.
Ora 10.00: o felie de paine prajita + o lingura de branza de vaci amestecata cu 1/2 mar ras (fara coaja) si 1-2
cesti cu ceai de plante.
Ora 12.00-13.00: 300 ml supa de zarzavat, preparata ca in zilele de post.
Ora 15.00: un mar mare copt sau compot neindulcit, preparat dintr-un mar si o ceasca cu ceai de plante.
Ora 18.00-19.00: supa de cartofi (pasati) preparata din 400 ml de zeama de legume (ramasa de la pranz), 150 g
cartofi (curatati de coaja) si 2 lingurite de verdeata (marar, patrunjel).
Ora 21.00: o ceasca de ceai de plante.

21
Pe parcursul zilei: 1,5 l apa minerala plata, cu continut redus de sodiu.

Ziua a 7-a
Dimineata, dupa sculare: un pahar cu apa calduta + zeama de la 1/2 lamaie.
Ora 7.00-8.00: 2 felii de paine prajita + 1/2 lingurita unt + 50 g branza slaba de vaci si o ceasca de cafea
(fara cofeina) sau de ceai negru (nu prea tare).
Ora 10.00: un mar ras amestecat cu patru linguri de iaurt.
Ora 12.00-13.00: ca aperitiv - o rosie taiata felii, presarata cu o lingura de verdeata proaspata, tocata marunt. Pe
urma: 150 g cartofi + 150 g morcovi (taiati bucati), fierti in putina apa + Knorr, la care se adauga (pentru gust)
1/2 lingurita de unt.
Ora 15.00: un mar mare copt sau compot preparat dintr-un mar.
Ora 18.00-19.00: supa de praz din 250 g de praz (taiat rondele) fiert in 1/2 l apa + Knorr (un cubulet).
Ora 21.00: o ceasca cu ceai de plante.
Pe parcursul zilei: 1,5 l de apa minerala plata, cu continut redus de sodiu.

11 intrebari importante
1. Cand trebuie inceput postul?
Stresul "cel de toate zilele" poate influenta considerabil rezultatul postului. De aceea, este bine sa incepeti
programul cand sunteti relaxati, adica la sfarsit de saptamana. Ideale ar fi 7 zile de vacanta.

2. In prealabil, este necesara o consultatie medicala?

Persoanele sanatoase pot posti o saptamana fara nici o problema. Bolnavii aflati sub tratament medical sau care
iau medicamente in mod regulat ar fi mai bine sa consulte medicul. Femeilor gravide si celor care alapteaza nu
li se recomanda postul.

3. Cum poate fi "ajutata" circulatia sangelui pe perioada postului?

La unele persoane, inceputul perioadei de post coincide cu o "cadere" brusca a circulatiei sangvine. In acest caz,
foarte eficient este ceaiul de rozmarin.

4. Sunt necesare niste vitamine in plus?

Pentru ca procesele de metabolism sa decurga normal, vitaminele, substantele minerale si microelementele sunt
foarte importante in timpul postului. Si pentru ca sucurile nu le contin in cantitate suficienta, se recomanda -
pentru completare - o combinatie de substante minerale si multivitamine.

5. Postul produce, cumva, un miros dezagreabil al gurii?

Da, efectul eliminarii toxinelor se face simtit printr-un miros mai puternic al gurii. De aceea, o data cu spalatul
pe dinti, se recomanda si degajarea (curatirea) limbii (tot cu periuta) si, in plus, clatirea gurii de trei ori pe zi cu
apa la care s-au adaugat cateva picaturi de ulei eteric (nucsoara, menta, cimbru).

6. Guma de mestecat este admisa?

Mai bine nu, pentru ca mestecatul stimuleaza glandele salivare si producerea sucurilor digestive, fapt ce pune
stomacul in "pozitie de asteptare", accentuand senzatia de foame.

7. Postul creeaza o stare de oboseala?

Ficatul, cel mai important organ de dezintoxicare, are acum o sarcina foarte grea, el prestand o activitate extrem
de intensa. Urmarea: o senzatie de slabiciune, de moleseala in primele zile. Remediul: ceaiuri de plante hepato-
stimulatoare.
8. Daca intervine o stare mai accentuata de slabiciune, trebuie intrerupt postul?

O cura nerespectata cu strictete nu are nici un rost. In acest caz, este mai bine sa se intrerupa postul si sa se
treaca din nou la alimentatia normala. Postul ar putea fi reluat ulterior, dar dupa o mai buna pregatire
sufleteasca.
9. Care este durata admisa a postului?

22
Un program de post pe cont propriu n-ar trebui sa dureze mai mult de 11 zile (inclusiv pregatirea si
intreruperea).

10. Cat de des se poate folosi?

De doua-trei ori pe an, la intervale regulate.

11. De ce se spune ca postul produce o senzatie de fericire?

Spre sfarsitul saptamanii de post, se instaleaza o senzatie de euforie. Organismul produce o cantitate mai mare
de endorfine (hormonii fericirii), urmarea fiind o usurare extrem de placuta.

Cele mai bune sucuri de legume

Cu exceptia primei zile, aveti libertatea de a alege singuri sucurile. Conditia: sa fie proaspete.
Sucul de morcovi protejeaza pielea si mucoasele impotriva infectiilor si amelioreaza vederea.
Sucul de sfecla rosie inlatura starea de oboseala, ajuta la formarea sangelui si intareste sistemul imunitar.
Zeama de varza acra curata organismul si reface flora intestinala.
Sucul de telina (radacina + tulpina) stimuleaza activitatea rinichilor si are efecte diuretice.
Ca adaos la sucurile de mai sus, puteti folosi urmatoarele sucuri ultraeficiente (cate o lingura).
Zeama de urzica curata sangele si vindeca bolile de piele.
Sucul de papadie descarca ficatul, reduce colesterolul si spala rinichii.
Sucul de hrean amelioreaza activitatea ficatului si a splinei si intareste bronhiile.
Zeama de patlagina curata sangele, vindeca infectiile cailor urinare, afectiunile intestinale si renale.

Cele mai bune ceaiuri de plante

Alegeti si de-aici unul sau mai multe sortimente. Se gasesc la farmacii sau la Plafar si se prepara conform
instructiunilor.
Ceaiul din coji de mere are efect revigorant, intareste inima si nervii.
Ceaiul de macese curata sangele, este diuretic, intareste sistemul imunitar impotriva infectiilor.
Ceaiul din frunze de coacaze intareste inima, are efect antialergic (asemanator cortizonului) si este deosebit de
eficient in combaterea reumatismului si a gutei.
Ceaiul de roinita calmeaza nervii si spasmele.

Forma maxima-Postul de primavara

Postul de primavara.
Are o actiune de bumerang care rezolva mai multe probleme deodata: spala organismul de zgurele
iernii, tonifica si elimina kilogramele de prisos. Primeniti-va organismul inainte sa va prindeti ghiocei la
urechi . Cura de o zi cu sucuri de citrice. Elementele de baza ale acestei cu...
Postul de primavara
Are o actiune de bumerang care rezolva mai multe probleme deodata: spala organismul de zgurele iernii,
tonifica si elimina kilogramele de prisos. Primeniti-va organismul inainte sa va prindeti ghiocei la urechi
Cura de o zi cu sucuri de citrice
Elementele de baza ale acestei cure:
Frecventa acestei cure este de o zi pe saptamana.
Momentul anului in care se face aceasta cura este sfarsitul iernii si inceputul primaverii, cand citricele apar pe
pietele noastre in cantitati mari, fiind singurele fructe proaspete accesibile.

23
Durata curei este de 24 de ore, de la ora 0 la ora 24. In mod exceptional, la persoanele lipsite de vitalitate, dar
care vor sa urmeze aceasta cura, se va bea aceeasi cantitate de sucuri, dar intr-o perioada de timp mai scurta - de
la ora 0 la ora 18.
Revenirea se face identic cu cea descrisa la postul negru, iar regimul alimentar va fi pe cat posibil "curatat" de
daunatorii alimentari clasici.
Ingredientele folosite
Se folosesc lamai, portocale, grepfruit, mandarine (pe cat posibil netratate chimic).
Ca indulcitor se foloseste mierea. Gusturile sucurilor folosite la aceste cure provin din diferite substante care
sunt extrase in procesul prepararii. Citricele au in compozitie acizi organici (care dau gustul acru), flavonoide
(care dau gustul amar), zaharuri (care dau gustul dulce), uleiuri eterice (care dau gustul picant-piscator) in
cantitati variabile, de unde si gustul lor diferit. Iata care sunt tipurile de sucuri folosite:
Cele 4 tipuri principale de sucuri de citrice
Exista patru tipuri de sucuri care se pot obtine din citrice, care au actiuni si mod de administrare diferit. Veti
alege, in functie de informatiile care va vor fi prezentate, tipul de suc cel mai indicat pentru dvs. si veti stabili o
zi din saptamana in care sa consumati doar o anumita cantitate din acel suc, fara alte adaosuri.
In functie de gust (care este dat de cantitatea de miere, tipul fructului si partea din fruct folosite), sucurile pot fi
clasificate in:
Sucurile dulci
Sucurile dulci - se obtin mai ales din pulpa fructelor; necesita o cantitate mai mare de miere; se folosesc mai
ales portocale si mandarine.
Mod de preparare: Se cojesc fructele.
Se pune pulpa fructului in blender (daca nu avem blender, stoarcem manual fructul).
Se adauga miere - 6-8 lingurite la un litru de suc.
Dupa mixare, se gusta sucul pentru a vedea daca este suficient de concentrat. La nevoie, se mai poate adauga
pulpa de fruct sau miere.
Se filtreaza amestecul.
Deoarece gustul mandarinelor si portocalelor este destul de slab, cantitatea de apa adaugata la suc va fi cel mult
egala cu cea de fruct (sau suc de fructe, in cazul in care este obtinut prin stoarcere manuala).
Sucurile acre
Sucurile acre se obtin tot din pulpa fructelor; se folosesc lamaile sau grepfruitul; se adauga mai putina miere.
Mod de preparare: Se cojesc fructele.
Se pune pulpa fructului in blender (daca nu avem blender, stoarcem manual fructul si punem direct sucul
proaspat).
Se adauga miere - 2-3 lingurite pentru un litru de suc.
Se adauga apa.
Toate componentele se amesteca (se mixeaza).
Se gusta sucul pentru a vedea daca este suficient de concentrat. La nevoie, se mai poate adauga pulpa de fruct
sau miere, dupa care se mixeaza din nou.
Se filtreaza sucul si se pune intr-un vas de sticla sau portelan. Sucul se consuma imediat dupa preparare.
Sucurile picant-astringente
Sucurile picant-astringente - se obtin din pulpa si coaja fructului; se poate folosi oricare dintre citrice; vor avea
pe langa gusturile picant si astringent si gustul specific al pulpei fructului: dulce - la portocala (secundar, la
portocala apare si gustul acru) si mandarina, acru - la lamaie si grepfruit (secundar, la grepfruit apar si gusturile
amar, dulce si astringent). Pentru obtinerea acestui suc este necesar un mixer sau blender.
Mod de preparare: Se cojesc fructele.
Se pune pulpa si coaja fructului in mixer.
Se adauga miere - 2-3 lingurite la un litru de suc.
Se adauga apa. Toate componentele se amesteca (se mixeaza).
Se gusta sucul pentru a vedea daca este suficient de concentrat. La nevoie, se mai poate adauga pulpa de fruct
sau miere
Daca nu mai sunt necesare modificari, se filtreaza sucul.
Sucurile amare

24
Sucurile amare - se obtin din pulpa fructului si coaja acestuia (dupa ce a fost rasa in prealabil); atunci cand sunt
facute prin mixare, pastreaza din aroma cojii fructului si dau amestecului o tenta usor aromatica; cantitatea de
miere este in acest caz hotaratoare pentru stabilirea proportiei dintre gustul amar si cel dulce.
Mod de preparare: Se dau fructele prin razatoare pentru indepartarea stratului de celule vegetale, care contin ulei
volatil (strat de 1-2 mm in profunzime).
Se pune fructul cu tot cu coaja (coaja alba ramasa dupa razuire) in mixer.
Se adauga miere - 2-4 lingurite la un litru de suc, se adauga apa, dupa care toate componentele se amesteca (se
mixeaza).
Lasam la macerat coaja in suc timp de 3-6 ore, la temperatura camerei (21 grade C; daca este mai cald, vom lasa
sucul la macerat intr-un loc mai racoros, pentru a nu fermenta), intr-un vas de portelan acoperit. Daca vrem ca
sucul sa iasa foarte amar, vom lasa amestecul sa macereze la limita maxima de timp; daca nu, il vom strecura
mai repede.
Se filtreaza sucul si se pune intr-un vas de sticla sau portelan. Este bine ca sucul sa fie consumat imediat dupa
filtrare.
Indicatii
Daca nu avem mixer sau blender, combinam sucul obtinut prin stoarcere manuala cu mierea si coaja maruntita
cu cutitul, si lasam amestecul la macerat. Inainte de filtrare, amestecul se agita cu putere intr-un recipient bine
inchis.
Sucuri dulci: oboseala; oboseala intelectuala; subponderalitate; uscarea pielii; astenie pe fond de devitalizare;
stari de agitatie la copii; stari de nervozitate, irascibilitate (are efect reconfortant).
Sucuri acre: obezitate; inapetenta; digestie dificila; arsuri gastrice; stare de greutate, somnolenta; constipatie;
celulita.
Sucuri picant-astringente: cistita; infectii renale; calculoza renala; infectii intestinale; colita de putrefactie; litiaza
Sucuri amare: varice; afectiuni dermatologice; febra; diskinezie biliara; calculoza biliara; boli hepatice;
psoriazis; infectii persistente; slabire a sistemului imunitar; astm; raceli frecvente; sinuzita.
Doze si recomandari specifice fiecarui tip de suc
Sucurile dulci: doza zilnica este de 2-3 litri. Este o cura indicata mai ales persoanelor mai sensibile, cu o
vitalitate scazuta. Sucul va fi consumat la intervale regulate (din 3 in 3 ore). Daca simtiti o stare puternica de
foame, puteti consuma spre seara 2-3 portocale.
Sucurile acre: doza zilnica este de 2-2,5 litri. Sunt cu precadere indicate persoanelor cu probleme de digestie, cu
un temperament mai melancolic, cu o pofta de mancare capricioasa. Aceste sucuri au un efect dinamizant
deosebit.
Sucurile picant-astringente: doza zilnica este de 1-1,5 litri. Sunt indicate persoanelor cu o vitalitate relativ buna,
cu un mare apetit pentru dulciuri, care se confrunta adesea cu stari onirice de letargie.
Sucurile amare: doza zilnica este de 3 litri. Este cura de purificare cea mai intensa si cea mai dura. Este indicata
persoanelor cu o masa corporala mare sau cu o vitalitate buna. Ajuta nu doar la reglarea masei corporale, ci si la
eliminarea unor afectiuni asociate obezitatii (varice, boli cardiovasculare in general, constipatie etc.).
Regimul cu cereale integrale Oshawa
Acest regim, descoperit de parintele Medicinii Macrobiotice - George Oshawa, alias Nyoti Sakuruzawa, a mai
fost prezentat in paginile ziarului nostru ca tratament al cancerului, chisturilor, fibroamelor, adenofibroamelor.
Din acest motiv, vom aminti foarte pe scurt care sunt caracteristicile regimului Oshawa:
Durata este de 10 zile, in care se consuma doar apa si cereale: orez, grau integral, mei si hrisca, fierte sau coapte
si sarate dupa gust.
Pauza intre doua regimuri succesive este de 3-5 zile.
Se poate tine o serie mai lunga de regimuri de 10 zile, cu pauza respectiva intre ele, limitata numai de starea
globala de vitalitate si de optiunea fiecaruia.
Reguli la iesirea din regimul cu cereale integrale Oshawa
In prima zi, meniul va fi constituit preponderent din fructe proaspete si bine coapte, cereale, foarte putine
grasimi (provenite din uleiul alimentar), legume fierte. Nu se vor consuma: carne, alcool, produse lactate, orice
fel de mancare fermentata, conservata sau cu aditivi de sinteza.
In a doua zi se introduce iaurtul (nu mai mult de 200 g), polenul de albine, nucile, arahidele si alunele neprajite.
Abia in a treia zi se pot consuma mancaruri mai grele, dar in nici un caz carne, prajeli, produse de patiserie,
margarina.

25
Cazuri in care este recomandat acest regim
In medicina chineza si cea japoneza, acest regim este cunoscut ca modalitate foarte eficienta de amplificare a
energiei Yang, pozitive, de control in fiinta. Asadar, acest regim este indicat in toate dezechilibrele cauzate de
un exces al energiei Yin, negative, lunare cum ar fi: cancerul, tumorile benigne, obezitatea si
supraponderalitatea, scleroza in placi, labilitatea psihica. Este si un regim de purificare, indicat in consecinta la
iesirea din iarna pentru a scapa de toxinele acumulate in timpul iernii. Este recomandat celor care nu au
vitalitatea necesara pentru a tine un post negru obisnuit, dar vor totusi sa beneficieze de efectele deosebite ale
unui post.
Cateva indicatii importante pentru a depasi cu bine anumite fenomene care pot aparea in cadrul acestui regim
In caz de avitaminoza - se va administra in fiecare dimineata un macerat vitaminizat obtinut astfel: se pune 1
lingura de pulbere de catina (Hipophae rhamnoides) si de macese (Rosa canina), obtinuta prin macinare cu
rasnita electrica, intr-o cana de apa, seara; se lasa sa macereze pana a doua zi dimineata; se bea pe stomacul gol
intreaga cantitate, inainte de micul dejun.
In cazul lipsei de calciu - se combina in parti egale pulberi (obtinute prin macinare cu rasnita electrica de cafea)
de coada calului (Equisetum arvense), catina (Hipophae rhamnoides), urzica (Urtica dioica). Cu 10 minute
inainte de fiecare masa, se consuma 1 lingurita rasa din acest amestec.

biliara; tromboflebita; ischemie cardiaca in asociere cu obezitate; obezitate; putere slaba de digestie; astenie.
In cazul lipsei poftei de mancare - se ia dimineata 1 lingurita de pulbere de fructe uscate de coacaze rosii (Ribes
rubrum) sau de catina (Hipophae rhamnoides); la pranz, se ia o jumatate de lingurita de pulbere de anghinare
(Cynara scolymus), inainte de masa; seara, se ia un varf de cutit de pulbere de fenicul (Foeniculum vulgare) sau
anason (Pimpinella anisum), inainte de masa.
In caz de constipatie - seara, inainte de culcare, se ia o lingurita de ulei de ricin. Acest tratament se poate face
cel mult o data pe saptamana.

Forma maxima-Postul cu sucuri

Pregatiti-va sa intampinati primavaraPostul cu sucuri si cruditatiPoate fi tinut deopotriva, de oameni
sanatosi si bolnavi. Pe primii ii va ajuta. sa-si curete organismul si sa slabeasca, ceilalti isi vor recastiga
sanatatea. Elemente de baza. Este o cura cu efecte de purificare, insanatosire si reint...
Pregatiti-va sa intampinati primavara
Postul cu sucuri si cruditati Poate fi tinut deopotriva, de oameni sanatosi si bolnavi. Pe primii ii va ajuta
sa-si curete organismul si sa slabeasca, ceilalti isi vor recastiga sanatatea
Elemente de baza
Este o cura cu efecte de purificare, insanatosire si reintinerire deosebite. Este unul dintre cele mai riguroase
regimuri de acest fel cunoscute de medicina naturista. Datorita rigorii acestei cure, este necesar sa fie respectate
cu strictete anumite reguli. Cura cu sucuri si cruditati decurge in trei etape:
1. Tranzitia si pregatirea;
2. Perioada propriu-zisa;
3. Revenirea. Indicatiile specifice fiecarei asemenea perioade trebuie respectate intocmai.
Scopul curei
Cura cu sucuri si cruditati atinge urmatoarele obiective:
o scadere in greutate accelerata;
stoparea dezvoltarii unor tumori;
rezolvarea anumitor probleme psiho-mentale.

26
Cele trei etape ale curei cu sucuri si cruditati
1. Tranzitia si pregatirea
Inaintea inceperii propriu-zise a postului cu sucuri si cruditati este necesara o perioada de adaptare de 7-10 zile,
in care anumite alimente vor fi eliminate din dieta, in timp ce altele vor fi consumate cu predilectie.
Alimente interzise: carne, oua, mancaruri preparate prin prajire, alimentele conservate, alimentele cu adaosuri
de conservanti, coloranti, amelioratori de aroma, amelioratori de gust sintetici, cafea, alcool, tutun, dulciurile
care contin zahar.
Alimente permise: cereale integrale (fulgi de grau, ovaz, orz, orez integral), alimentele naturale bogate in
calorii, care vor sustine organismul pe perioada curei: nucile, susanul (neprajit), pasta de susan, arahidele si
alunele (neprajite), semintele de floarea soarelui (neprajite), salate din cruditati si combinatii de sucuri, ulei
presat la rece, cu care "se impaca" cel mai bine sistemul nostru digestiv. Avem de ales intre uleiurile de floarea
soarelui, de masline, de dovleac.
Ultimele 2 zile ale perioadei de pregatire
Seara vom lua o lingurita de ulei de ricin (doua seri succesive).
Apa de peste zi se inlocuieste cu o combinatie de ceaiuri: salvie, ienupar, cimbrisor - in parti egale (la nevoie se
poate folosi doar salvia). Se lasa sa macereze 12 lingurite de amestec din plantele mentionate intr-un litru de
apa, de seara pana dimineata. Dimineata se filtreaza - maceratul limpede se pune deoparte, iar plantele ramase
ca reziduu se infuzeaza cu 1 litru de apa clocotita timp de 15 minute. Se raceste infuzia, se amesteca cu
maceratul. Remediul astfel obtinut se bea pe parcursul unei zile.
Cu o zi inainte de a intra in cura propriu-zisa de sucuri si cruditati se va face o clisma cu un ceai obtinut astfel:
se infuzeaza 3 lingurite de musetel cu trei sferturi de litru de apa. Cand infuzia este calduta, se adauga 3
lingurite de seminte de in (sau faina de seminte de in). Dupa o ora se filtreaza infuzia, dupa care poate fi facuta
clisma.
2. Cura cu sucuri si cruditati
Durata
Durata curei propriu-zise cu sucuri si cruditati se poate intinde de la 3 saptamani pana la doua luni si jumatate.
In cazurile grave, cura poate fi prelungita pana la nivelul anilor.
Restrictii alimentare
In aceasta perioada vor fi excluse complet din alimentatie:
toate alimentele preparate termic (prin fierbere in apa sau in abur, prin prajire, prin coacere);
orice fel de carne sau preparate din carne;
orice aliment care contine conservanti chimici, amelioratori de gust, aroma si culoare;
zaharul si orice fel de produse zaharoase;
branzeturile fermentate, ouale. Unii naturisti recomanda renuntarea completa la lapte si la toate preparatele pe
baza de lapte.
Meniul acestei perioade
Alimentele de baza ale curei cu sucuri si cruditati vor fi:
fructele si legumele proaspete;
cerealele integrale ca atare, sub forma de faina (grau, orez, secara, mei) sau sub forma de fulgi obtinuti prin
metode mecanice (orz, ovaz, grau);
oleaginoasele: seminte de floarea soarelui, seminte de dovleac, nuci, susan, alune, arahide;
uleiurile presate la rece: floarea soarelui, susan, masline, dovleac;
boabe de leguminoase germinate: soia, bob, lucerna;
mladite verzi de cereale: orz, ovaz, grau.
Pentru a combina aceste alimente asa incat sa obtinem feluri de mancare adecvate, este bine sa consultam cartile
de bucate naturiste (Elena Nita Ibrian si Ernst Gnther), care pun la dispozitie o gama foarte completa de bucate
pregatite fara foc. Este foarte bine sa cautam sa experimentam mai multe retete de acest fel, pentru a gasi cele
mai potrivite combinatii de alimente pentru organismul nostru, care sa asigure atat necesarul de energie pentru a
ne mentine vitalitatea, cat si sa genereze efectele terapeutice scontate.
Sucurile
Sucurile sunt alimentul cel mai activ din punct de vedere terapeutic in acest regim. Ele sunt cel mai usor de
asimilat, energia consumata pentru a fi digerate fiind minima. Fiind consumate proaspete, activitatea lor
enzimatica va fi maxima, ceea ce va permite accelerarea proceselor de detoxifiere, vindecare si refacere.

27
Pentru a obtine efecte maxime in cura cu sucuri si cruditati, mai ales in cazul bolilor grave, in primele 3-10 zile
se consuma doar sucuri, fara nici un alt fel de aliment.
Despre sucurile folosite in aceasta cura trebuie sa stim ca:
se obtin prin centrifugarea legumelor si fructelor bine spalate si curatate;
se prepara zilnic, trebuind sa fie proaspete. Cu cat momentul consumarii este mai apropiat de cel al prepararii,
sucul este mai activ din punct de vedere terapeutic;
nu se fierb, nu se consuma reci (de la frigider), ci numai la temperatura camerei;
in general, nu se combina sucurile de legume (care sunt bazice) cu cele de fructe (care sunt acide);
fructele din care se fac sucurile trebuie sa fie bine coapte; nu trebuie sa fie nici imature (crude), nici fermentate
(cazuri in care pot produce tulburari digestive de nedorit iar efectul lor terapeutic este mult diminuat).
Daca o perioada optam doar pentru consumul de sucuri
In acest caz vom avea doua faze distincte:
Prima faza - in care se administreaza pe o perioada, care variaza de la cateva zile la doua luni, doar sucuri de
fructe si de zarzavaturi. In aceasta perioada se administreaza, alternativ, o zi suc de fructe, o zi suc de
zarzavaturi, cate 250 ml suc la fiecare doua ore si jumatate. Intre orele de administrare a sucurilor se poate
consuma apa sau ceai. In perioada curei exclusive de sucuri, se face zilnic (dimineata) o clisma cu 2 litri infuzie
calduta de musetel.
Cea de-a doua faza - dupa perioada curei exclusive de sucuri, urmeaza o perioada de tranzitie de cateva zile (5-
10 zile), in care se introduc treptat fructe si zarzavaturi neprelucrate termic. Pentru a se evita tulburarile
digestive, la trecerea de la cura exclusiva de sucuri la cea crudivora, se vor respecta urmatoarele reguli:
1. Mese regulate;
2. Nu se mananca mult deodata;
3. Nu se mananca intre mese;
4. Nu se combina fructele cu legumele la aceeasi masa;
5. Nu se consuma alimente reci; 6. Fiecare masa va incepe cu o portie de suc (250 ml), care va fi luata cu 10-15
minute inainte de a consuma alte alimente netrecute prin foc.
Tratamentul cancerului
In cadrul acestui regim se recomanda in mod special sucurile din:
legume: morcov, patrunjel, varza, sfecla;
alte plante: urzica, laptuca, orz verde;
fructe: mere, coacaze negre, catina.
Se vor elimina adaosurile de miere in sucuri. Ele pot fi diluate cu apa.
Cura cu sucuri va fi combinata cu administrarea intensiva a remediilor din plante medicinale recomandate de
medic.
Salatele de cruditati
Salatele de legume impreuna cu cerealele integrale sunt baza calorica. Uleiul folosit la prepararea salatelor si
oleaginoasele au un aport caloric esential (o cantitate de 100 de grame de nuca rasa, de exemplu, are un aport
caloric cu 150% mai mare decat 100 de grame de carne), care permite mentinerea unei stari de vitalitate
normala.
Salatele de fructe sunt preparate atat din fructe crude in stare proaspata, cat si din fructe uscate (stafide, fructe de
padure, caise, smochine etc.). In anumite afectiuni (cancer, obezitate s.a.) nu se admite adaugarea de miere la
aceste salate. Cantitatea de miere consumabila, in orice forma, este stabilita in general la 6 lingurite pe zi.
Despre fructele si legumele folosite in prepararea salatelor trebuie sa stim ca:
nu se prelucreaza termic;
se spala cu atentie inainte de a fi mancate;
se lasa impreuna pentru a se omogeniza timp de circa 90 de minute inainte de a fi consumate sub forma de
salate de cruditati.
3. Revenirea
Revenirea la alimentatia preparata termic se face gradat, in minimum 10 zile. Se respecta urmatoarele reguli:
in primele cinci zile, alimentatia ramane in proportie de 75% crudivora;
primele alimente preparate termic care vor fi consumate sunt supele din legume - foarte usoare, putin
condimentate, cu mult zarzavat;
din a sasea zi se introduc piureurile de legume, tocanele; proportia de hrana preparata termic poate fi crescuta
usor pana ajunge la 50% din total;

28
timp de doua saptamani, de la terminarea curei, sunt interzise conservele si prajelile;
timp de o luna dupa terminarea curei cu sucuri si cruditati este interzis consumul de carne, alimente conservate
chimic, orice fel de aliment care prezinta semne de alterare.
Trei luni dupa terminarea curei cu sucuri si cruditati vor fi respectate urmatoarele indicatii:
1) se stabileste un orar regulat al meselor (care va fi si respectat);
2) se evita consumul de apa in timpul mesei sau dupa masa (apa se consuma cu 30 de minute inainte de masa);
3) dimineata, cu 30 de minute inainte de masa, se recomanda sa se bea apa calduta sau ceai caldut indulcit cu
miere;
4) nu se mananca intre mese;
5) se mesteca incet si foarte bine;
6) nu se consuma bauturi si alimente fierbinti sau prea reci.
Cui ii este recomandata cura cu sucuri si cruditati

Este indicata in special persoanelor care au acumulat toxine si masa corporala in exces, precum si bolnavilor de
cancer, leucemie etc. Are o eficienta foarte mare, fiind recomandata in special pentru cei care vor sa rezolve
probleme de sanatate majore sau sa obtina efecte rapide de (re)intinerire si armonizare corporala.
Precautii si contraindicatii la cura cu sucuri si cruditati
In afectiunile cu retentie de lichide (ciroza hepatica, insuficienta cardiaca, renala, hipertensiune arteriala) se
recomanda multa prudenta in administrarea sucurilor si a ceaiurilor.
Persoanele subponderale, anemice, cu o vitalitate foarte scazuta nu vor urma acest regim. In cazul bolilor foarte
grave, la care acest regim este o ultima solutie, se recomanda supravegherea atenta de catre un medic specialist.

Forma Maxima – Sufletul !

Plante care vindeca sufletul
Paradisul naturii contine toate alimentele si medicamentele de care omul are nevoie pentru a se hrani si a fi
sanatos. Chiar si sufletul are in Gradina lui Dumnezeu plante de leac, care il ajuta sa-si regaseasca seninul
si bucuria.

Din perfectiunea creatiei nu lipseste nimic

Nu este usor pentru omul modern sa-si imagineze cum ar putea o simpla planta alina si vindeca ceva
atat de gingas si complex ca sufletul uman. Privind lucrurile teoretic, e dificil de inteles, de exemplu,
cum ar putea disparea o stare de panica coplesitoare, de depresie sau de gelozie cu doar cativa stropi de
licoare facuta din ierburi de leac. Asa ceva pare mai degraba de domeniul legendei, al unor pr actici
vrajitoresti, a caror vreme a apus de mult. Si totusi, cel care are curiozitatea de a experimenta acest
lucru poate observa cum un manunchi de flori de tei poate reda sensibilitatea afectiva, cum o radacina
de valeriana poate anula, pe moment cel putin, cea mai imposibila stare de nervozitate, ori cum iarba
de sulfina trimite in lumea viselor persoanele cu cea mai indaratnica insomnie.
Prin padurile si fanetele noastre cresc peste o suta de plante care actioneaza benefic asupra psihicului si
mintii. Multe erau cunoscute in trecut ca ierburi vrajitoresti, cu care se faceau farmece si descantece.
Odinioara, sunatoarea era folosita pentru a alunga varcolacii si zmeii care deranjau somnul copiilor.
Acum, ea este speranta farmacistilor pentru inlocuirea sofisticatelor si nocivelor tranchilizante de
sinteza. Valeriana, care era folosita pentru alungarea ielelor si zburatorilor, este in prezent sursa unor
medicamente sedative de ultima generatie, folosite in tratamentul celor mai grave boli psihice. Fiecare
buruiana de leac de acest fel are tainele sale. Stiinta moderna nu si-a gasit inca termenii pentru a
descrie marile sau mai micile miracole, pe care fiecare dintre ele le poate infaptui, in mintea si sufletul
celor bolnavi. Cu o conditie: fara bunavointa si participarea activa a celor tratati, plantele de leac nu
vor putea sa faca foarte multe miracole doar prin simpla lor ingerare. Ele sunt, insa, un ajutor

29
extraordinar pentru cei care vor cu adevarat sa-si depaseasca anumite probleme, fiind dispusi sa-si
schimbe modul de viata cu unul mai sanatos, sa devina mai buni, mai toleranti, mai intelegatori cu ei
insisi si cu cei din jur. Folosirea plantelor cu efecte asupra psihicului (numite in mod curent psihotrope,
pentru ca produc modificari sau miscari in plan psihic) este o adevarata arta, pe care vindecatorii
populari de la noi au stapanit-o intr-un grad neegalat (deocamdata) de catre stiinta moderna. Iata, pe
scurt, cateva legi fundamentale ale folosirii plantelor de leac pentru suflet.
Trei legi fundamentale in folosirea plantelor de leac pentru suflet:
1. Mai intai de toate trebuie stiut ca, desi multe plante au acelasi efect, ele sunt totusi total diferite ca
nuanta. De exemplu, plante calmante sunt valeriana, sunatoarea si lavanda. Numai ca valeriana este o
planta grea, care face mintea sa lucreze mult mai incet si te adoarme degraba, in timp ce sunatoarea
netezeste gandurile, lasandu-te sa judeci in continuare, dar anuland parca pe moment toate nelinistile,
iar lavanda este diafana, blanda, accentuand predispozitiile afective si dand o stare de placuta reverie.
Asadar, cand se indica o planta trebuie stiut nu doar efectul sau luat in mare, ci si nuantele sale.
2. O planta isi schimba proprietatile pe masura ce este marita doza. Nucsoara, de exemplu, este u n
banal condiment cand este pusa intr-un desert, insa devine somnifer si tranchilizant, cand este luata in
cantitati mari (cateva lingurite) si un... drog foarte puternic cand este luata in cantitati foarte mari,
producand efecte asemanatoaare cu ale hasisului sau Lsd-ului. Acelasi lucru este valabil si pentru
lavanda, valeriana, maghiran si multe alte plante. Nu sunt putine cazurile cand aceeasi planta are efecte
diametral opuse atunci cand este folosita in doze diferite.
3. Modalitatea de preparare poate "ucide" proprietatile binefecatoare ale unei plante ori, din contra, le
poate potenta. Vesnicul ceai (infuzia) nu are ce cauta de obicei in lumea plantelor de leac pentru suflet.
Eficienta si rafinamentul plantei de origine o pastreaza doar preparatele care nu au trecut prin foc.
Acesta este un principiu unanim acceptat in alimentatie, dar care paradoxal este neglijat in prepararea
plantelor, care sunt infinit mai sensibile decat alimentele. In continuare, vom descrie trei modalitati
principale de preparare a plantelor cu efecte psihotrope.
Modalitati de preparare
Maceratul. Intr-o cana de apa (250 ml) se pun 1-2 lingurite rase de pulbere de planta (obtinuta prin
macinarea plantei uscate cu rasnita electrica de cafea). Se lasa la macerat la temperatura camer ei timp
de opt ore, eventual de seara pana dimineata. Se filtreaza si se consuma in maximum 8 ore de la
preparare (cu conditia sa nu fie pastrat la temperaturi mai mari de 21?C).
Tinctura. Se umple pe trei sferturi un borcan de sticla cu pulbere de planta (obtinuta prin pisare in
mojar sau prin macinare cu rasnita electrica de cafea). Pulberea nu se indeasa deloc si apoi se adauga
alcool alimentar, agitand din cand in cand vasul pentru ca alcoolul sa patrunda cat mai bine planta,
pana la umplerea borcanului. Se lasa la macerat zece zile, dupa care se filtreaza prin tifon si se pune in
sticlute mici, care se pastreaza in loc intunecos. Se iau 1-2 lingurite de tinctura de trei ori pe zi, diluate
intr-un pahar de apa, pe stomacul gol.
Extractul fluid. Se iau sase linguri de tinctura, se pun intr-o farfurie intinsa si se lasa vreme de 4-5 ore
la evaporat, pana cand mai raman doua linguri (deci scade cantitatea de trei ori). Se obtine o pasta
inchisa la culoare si cu efect foarte puternic. Aceasta se administreaza in termen de cateva ore dupa
terminarea evaporarii sau se conserva prin adaugarea unei tincturi din alta planta ori prin depozitare in
frigider (maximum sapte zile). La evaporare, nu vor fi supuse plantele care contin uleiuri volatile:
busuioc, arnica, lavanda, valeriana. Pentru afectiunile usoare, se administreaza o lingurita de extract
fluid de trei ori pe zi; in afectiunile mai serioase, se iau 6-10 lingurite de extract pe zi. Din plantele cu
grad ridicat de toxicitate nu se fac extracte fluide pentru uz intern.
Mic dictionar de plante
Arnica (Arnica montana) - este celebra in medicina naturista si in homeopatie ca "planta antisoc".
Aceasta deoarece absoarbe socurile emotionale si vindeca sechelele traumatismelor de tot felul, de la
cele produse de accidente pana la cele produse de emotiile foarte puternice. Cateva indicatii: paralizie,
pierderi de memorie, dureri de cap produse de traumatisme craniene. Administrata impreuna cu
cimbrul si rozmarinul este un leac foarte bun pentru recapatarea memoriei. Este indicata pentru
revenirea rapida dupa socuri emotionale, ca cele produse de despartirile dureroase, pierderea unei fiinte
dragi, esecul intr-o actiune importanta in plan profesional etc. Are o toxicitate ridicata, motiv pentru
care nu se folosesc mai mult de 2 g de pulbere pe zi, 3 lingurite de tinctura sau o ceasca de macerat la
rece pe zi.

30
Busuiocul (Ocimum basilicum) - este o planta mai putin cunoscuta in medicina ca psihotropa,
deoarece nu are efect sedativ (ca cele mai multe din plantele si medicamentele folosite in prezent), ci
din contra e stimulent. El favorizeaza trairea unor stari de buna dispozitie, voiosie, a juta la regenerare
(mai ales nervoasa si mentala), este un excitant usor. Un element foarte interesant este ca intensifica
trairile religioase (la fel ca smirna si tamaia), motiv pentru care este folosit in ritualul religios ortodox;
el mareste, de asemenea, puterea rugaciunii. Este utilizat pentru vindecarea unor numeroase boli din
sfera psihica: depresie, surmenaj, epuizare nervoasa, frigiditate, impotenta psihica ori produsa de
inaintarea in varsta. Are efecte foarte rapide asupra celor cu o vitalitate scazuta. Impreuna cu
sunatoarea, se foloseste cu succes in tratarea schizofreniei in faze incipiente.
Captalanul (Petasites off.) - se foloseste frunza culeasa vara, la maturitate. Este o planta foarte
speciala, care ajuta la deschidere afectiva, diminueaza iritabilitatea, nervozitatea, orgoliul. Inlatura
cosmarurile la copii; este utila pentru persoanele care viseaza urat, care se trezesc la jumatatea noptii si
apoi nu mai pot adormi. Cateva boli care se vindeca cu captalan: tulburarile nervoase din hipertiroidie,
cosmarurile si insomnia la copii, problemele emotionale traduse prin inghetare afectiva, lipsa de
dorinta de comunicare cu fiintele dragi, pesimism. Este o planta foarte rafinata ca actiune, care poate fi
folosita in asociere cu sedativele mai puternice (talpa-gastei, sunatoare, mac) in tratamentul nevrozelor
si al depresiilor severe.
Lavanda (Lavandula angustifolium) - pentru ca este atat de parfumata si rafinata ca miros, este mai
putin luata in serios ca planta de leac si mai mult ca mijloc de alungare a moliilor si de inmiresmare a
dulapurilor. Totusi, lavanda se dovedeste a fi o planta extrem de puternica deoarece, fiind lipsita de
toxicitate, poate fi folosita in doze mari si foarte mari. Tinctura (4-6 linguri pe zi) este un leac foarte
bun pentru tratarea starilor de tristete, de depresie ori angoasa, precum si a insomniei. Lavanda are
calitatea ca amestecata cu alte plante le imblanzeste si le rafineaza actiunea, punandu -le foarte bine in
valoare. Impreuna cu sunatoarea este un somnifer redutabil, care pe deasupra face somnul lin si da vise
frumoase; impreuna cu talpa-gastei creeaza un sentiment durabil de confort afectiv si ajuta la
aprofundarea unor sentimente si trairi binefacatoare cum ar fi tandretea, altruismul, optimismul
ponderat (care este opusul exaltarii); impreuna cu captalanul, sulfina si teiul formeaza un remediu cu
un parfum adormitor si la propriu si la figurat, care este recomandat persoanelor cu nervi slabiti, aflate
in convalescenta, care nu au un somn odihnitor ori care au o stare de proasta dispozitie pronuntata dupa
trezire.
Sunatoarea (Hypericum perforatum) - este un fel de regina neincoronata a plantelor calmante,
deoarece reduce agitatia, nelinistea, teama, dar nu inhiba complet capacitatea de gandire, nici chiar in
doze mai mari. Din acest motiv, in Occident se foloseste intens pentru producerea unor medicamente -
minune, care calmeaza pacientul fara insa a-l impiedica sa faca eforturi constiente de a-si reveni prin
forte proprii. La ora actuala, este una dintre cele mai fo losite plante de pe planeta (mai ales pentru
prelucrarea sa in industria medicamentelor psihotrope). Indicatii: nevroze, nevroze la alcoolici,
inclinatii spre violenta, diverse sindroame maniacale. Este folosita cu succes impreuna cu busuiocul in
tratarea schizofreniei. In bolile grave, se folosesc 4-6 lingurite de extract fluid pe zi. Este probabil una
dintre cele mai eficiente plante in eliminarea starilor de anxietate.
Valeriana (Valeriana officinalis) - impreuna cu macul este piesa grea a arsenalului plantelor
calmante. In doze mari stopeaza toate fenomenele chinuitoare din sfera psihica, trimitand prompt
pacientul in lumea viselor. Din aceasta planta se produc - in tari cum ar fi Germania, Canada si S.U.A.
- tranchilizante pentru suferinzii de psihoze cu manifestari violente, greu de stapanit cu medicatia
usoara. In doze medii, are efect de somnifer puternic, inlatura dezechilibrele psihice produse de
neimplinirile si frustrarile de origine sexuala, stopeaza evolutia depresiilor si da un ragaz pentru a
reveni la o stare de normalitate din punct de vedere emotional. Este o planta singuratica, care
combinata cu altele, in diverse preparate, nu prea da roade. Exceptie fac talpa-gastei, impreuna cu care
formeaza un calmant cu efecte mai blande, si sulfina, care ii potenteaza efectul somnifer. Valeriana
este contraindicata in cazurile de paralizie.
Talpa-gastei (Leonurus cardiaca) - este o planta calmanta, care prezinta particularitatea ca
favorizeaza interiorizarea, fiind indicata mai ales firilor extrovertite, care tind sa-si risipeasca foarte
usor energia in discutii, polemici, certuri. Este folosita pentru eliminarea bolilor si tulburarilor produse
de stres. Ea are darul de a diminua sensibilitatea excesiva la factorii perturbatori, conferind o anumita
imunitate fiintelor mai sensibile ori foarte influentabile la agresivitatea si ostilitatea celor din jur.

31
Cateva indicatii: tulburari produse de menopauza (iritabilitate, depresie, anxietate), nevroze (se fac
cure de sase luni), hiperexcitabilitate sexuala, nimfomanie, sindroame maniacale. Impreuna cu lavanda
si captalanul este folosita in combaterea depresiei, produsa de insingurare, de neimplinirile afective.

Cateva observatii
Pentru ca tratamentul cu plante sa fie eficient, el trebuie sa dureze minimum doua luni. Pentru toate
plantele prezentate aici, mai putin pentru arnica, doza zilnica este:
- 1-2 lingurite de tinctura luate de trei ori pe zi, cu apa sau
- 2-3 cani de macerat la rece pe zi sau
- 1 lingurita de extract fluid de trei ori pe zi.
In bolile mai grave se ia mai ales extractul fluid: 6-10 lingurite pe zi, scazand in timp doza, pe masura
ce dispar problemele.
Alimentatia lacto-vegetariana, in special cruditatile, pregateste foarte bine terenul pentru tratamentul
cu plante, care va fi in acest fel mult mai eficient. Regretatul Valeriu Popa recomanda chiar pacientilor
sai cu nevroze grave sau psihoze in stadiu incipient postul negru de mai multe zile, in timpul caruia se
luau plante, se faceau plimbari in natura, gimnastica usoara si se practica intensiv rugaciunea

Atentie E-uri !!
Atentie La Alimentele Toxice!- Sa ne fie frica de ce mancam?
Intrate insidios in viata noastra de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atat de "firesti", incat aproape nimeni nu
mai sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real. Multor oameni le-ar parea deplasat acum sa renunte
la zaharul alb, la margarina, la alimente cu amelioratori de aroma, coloranti sintetici s.a.m.d. Deghizata in tot
felul de ambalaje si reclame ademenitoare, in culori pastelate si cu mirosuri agresiv-apetisante, alimentatia
chimizata a patruns in existenta fiecaruia dintre noi. Covarsitoarea majoritate a oamenilor a adoptat deja, de
voie, de nevoie, acest tip de alimentatie, avand in vedere ca efectele nocive nu se vad nici dupa o luna si nici
dupa un an, ci dupa perioade mari de timp. Se aud, ce-i drept, in ultima vreme voci care cer din ce in ce mai
insistent si cu argumente, reintoarcerea la natura. Comerciantii au gasit insa o solutie ingenioasa. Au scris pe o
mare parte din produse: "natural", "campion al naturii", "produs vitaminizat", "elixir al sanatatii" etc. Aromele
sintetice au imitat si mai abil pe cele naturale si au fost numite "identic naturale", cand, de fapt, alimentele au
ramas aceleasi: mici amalgamuri de produse ale unor combinate chimice, cu cate ceva organic in ele. Dar
constiinta consumatorului a fost pe moment linistita. Totusi, daca studiem, chiar si in fuga, lista cu ce contine
fiecare produs pe care il consumam in parte, ne putem da seama la ce tortura ne supunem zilnic organismul.
Ceea ce urmeaza este un mic ghid care sa va permita sa descifrati pericolele care se ascund in hrana noastra cea
de toate zilele.

Ghidul produselor toxice din alimentatia de zi cu zi

"E"-urile
Cu ceva timp in urma, sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena), produsele de tip
Vegeta - glutamati (conservanti alimentari foarte toxici), mezelurile - nitriti (coloranti care produc cancer la
ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. Acum, este mult mai "bine":sucurile contin E211,
condimentele sintetice - E621 si E 622, mezelurile - E250. Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante,
dar deghizate sub un nume mult mai domestic. Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in
decurs de o luna, fara sa-si mai faca probleme. Unele E-uri coloreaza, altele conserva, altele dau gust,
stabilizeaza aroma, afaneaza mancarea, altele ii dau volum si consistenta. Unele E-uri sunt substante ale caror
nume iti dau fiori. Asa ar fi, de exemplu, E 215, care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului
de etil. Alte E-uri sunt coloranti cu nume mult mai poetice, de exemplu E110, cunoscut sub denumirea de
"sunset yellow", adica galbenul de la apus de soare. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza,

32
unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de
produse pe care le gasesti expuse in soare, prin chioscurile alimentare. Unele E-uri sunt pasnice, altele suspecte
si altele de-a dreptul periculoase. De curand, Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri
nefaste, pe care v-o punem la dispozitie in continuare. Datele nu sunt deocamdata complete, studiile continua,
dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala
l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in
produsele de larg consum, in special. Iata, grupate, substantele toxice intalnite frecvent in alimente:
- aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330.
- aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252.
- aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233.
- aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312
- aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.): E338, 339,
340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407 (din inghetata).
- distruge vitamina B12: E200."Topul" celor mai periculosi aditivi:
E123 - este interzis in Sua si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate,
branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi
categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-
le in acel galben de "apus de soare", de care vorbeam ceva mai sus.
E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate
sucurile din comert.
E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si el.
Aceasta lista este extrasa din raportul Oficiului Consumatorilor din Piata Comuna Europeana si a fost intocmita
la inceputul anului 2000. Folositi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin
aditivi alimentari periculosi. Persoanele care deja sufera de anumite afectiuni, cum ar fi cele vasculare,
dermatologice etc. vor evita in mod special sa consume orice aliment ce contine aditivi care agraveaza
afectiunea de care sufera.

Margarina
Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand untul se gasea tot mai greu. O echipa de
cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale, sa le incalzeasca la 150?C si sa le adauge
hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel, ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb asemanator cu
untul ca si consistenta si cu... plasticul ca structura moleculara, adica margarina. Din al Doilea Razboi Mondial
pana acum, margarina s-a "imbogatit" cu coloranti, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali,
care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele. Aceasta este mica legenda a margarinei - un amestec de
grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp, greu de transformat de organism in energie.
Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au "darul" sa incurce o multime de procese
naturale:
- sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, impiedicand activitatea acestora. Aceasta
inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai
eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite.
- iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce inseamna
sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe ansamblu.
- favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei.
- solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate.
Din fericire, margarina are suficienti substituenti naturali, care nu numai ca o inlocuiesc cu succes, dar si ajuta la
eliminarea efectelor sale nefaste.
Inlocuitori naturali ai margarinei
- Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import, deoarece este mult mai putin procesat si
denaturat.
- Uleiurile obtinute prin presare la rece, de floarea-soarelui, masline, arahide, susa s.a. duc la scaderea
colesterolului si curata vasele de sange.
Zaharul
Este, fara indoiala, unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina, fie ea clasica ori
naturista. Fiind un aliment foarte concentrat, el uzeaza pur si simplu anumite organe, asa cum un combustibil cu

33
cifra octanica prea mare uzeaza un motor. Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu
zaharuri complexe din fructe, miere, cereale si legume, ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate
este un adevarat soc, care produce dezechilibre in lant:
- zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange, unde provoaca o stare de hiperglicemie;
- aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa;
- pancreasul alertat peste masura, secreta mai multa insulina decat normal, ceea ce are ca rezultat scaderea
zaharului din sange sub medie, asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie;
- ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange.
Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si, in timp, obosesc si uzeaza organismul (mai ales
pancreasul), epuizand in acelasi timp sistemul nervos.
Organismul uman are o mare capacitate de adaptare, asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt
suportate o buna perioada de timp, abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. Faptul ca aceste probleme
apar ceva mai tarziu nu inseamna insa ca nu apar sau ca sunt mai putin grave. Iata care sunt principalele
tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar:
- pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu, normalizand tot mai greu glicemia, ceea ce duce la
diabetul zaharat, cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace
fatale. In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera, in diferite stadii, de diabet.
- sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese
hormonale prea complexe pentru a fi descris aici. Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa, boli
de plamani, infectii urinare si intestinale, rinita, sinuzita etc.
- lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul, mai ales daca consumul regulat de zahar in diferiteforme este
insotit si de un stres puternic.
- caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu
200 de ani, inainte de descoperirea zaharului). Cauza nu este, asa cum se credea acum zece ani, faptul ca
zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice
ale calciului.
- obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce desi zaharul nu este
atat de bogat in calorii pe cat se crede, dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la
cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.
- o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul, anemia, astenia, degenerescenta osoasa, cancerul, scleroza multipla,
sinuzita si rinita cronica, tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag
ca prin farmec o data ce am renuntat la el.
Iata de ce va propunem ca in aceasta vara sa renuntati doar pentru o perioada, sa zicem o luna, la zahar, pentru a
verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba, cum "alinta" naturistii occidentali zaharul.
Inlocuitorii naturali ai zaharului
Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine, care este nu doar un amestec foarte
complex de zaharuri naturale, ci si un produs viu, care contine substante special facute sa ajute organismul sa
asimileze fara probleme acest aliment. In perioada de vara, un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete,
care acum se gasesc din abundenta. Sucurile, salatele de fructe, fructele consumate ca atare sunt o adevarata
relaxare pentru organism, ducand la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor pancreasului, la rafinarea
gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate: stafidele, smochinele, curmalele, caisele
deshidratate etc. sunt un excelent inlocuitor al zaharului. Ele sunt foarte dulci, foarte bogate in zaharuri (aproape
80% din masa lor), dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb.
Antidoturi naturale pentru zahar
Exista anumite plante care au darul de a corecta intr-o buna masura efectele nefaste ale consumului de zahar si
de alimente indulcite cu zahar. Cele mai cunoscute si la indemana antidoturi de acest fel sunt:
- tijele si frunzele proaspete de papadie - consumate ca atare sau sub forma de salata.
- frunzele de dud, de afin, de nuc - se ia o lingurita pulbere de planta uscata de patru ori pe zi, la doua ore dupa
masa, cu putina apa.
- afinele proaspete si sucul de afine.

34
 TUTUNUL - iarba dracului
- Reţete antifumat –

Lupta cu patima grea a fumatului nu e de ieri, de azi. Şi ea nu se duce doar

în oraşe, ci şi la ţară. În "Moromeţii" lui Preda există o scenă în care un tată
îşi îndeamnă copilul să bea tutun: "Ia la taica din ţigară". Ţăranii noştri
fumau enorm. Aşa se explică intensitatea campaniilor duse de organismele
sanitare din perioada interbelică împotriva fumatului: "Tutunul, iarba
dracului". Şi cum să lupte ţăranul cu patima trasului de mahorcă în
plămâni, dacă nu cu ajutorul doftoroaielor satelor, mari cunoscătoare ale puterilor plantelor, precum şi ale altor
"remedii" vindecătoare, ce par astăzi barbare. Iată câteva dintre cele mai cunoscute, practicate mai ales în
Moldova:
1. Se adună mai multe unghii tăiate de la degete, se mărunţesc, se scoate tutunul dintr-o ţigară, se amestecă
unghiile mărunţite cu tutunul şi se introduce cu ajutorul unui ac mare înapoi, apoi se presează. Se fumează,
obligatoriu, până la capăt.
2. Cenuşa de la penele arse de găină sau raţă se amestecă cu bicarbonat de sodiu. Se scoate tutunul din 3 ţigări,
se amestecă cu cenuşa şi se bagă cu ajutorul acului înapoi în ţigară. Se fumează până la ultimul fum.
3. În loc de cenuşă, se băga şi pulbere făcută din picioruşele şi cleştii racilor, uscate bine şi pisate.
4. Mai târziu, când s-a inventat sulfatul de cupru sau piatra vânătă, cu care se stropesc viile, a mai apărut o
metodă. Dintr-un pachet se scot ţigările, se pun pe o sită deasupra unei farfurii pline cu piatră vânătă
(cristalizată) şi se lasă peste noapte. A doua zi, se fumează cu mare grijă, până apare senzaţia de rău, greaţă, fără
a se depăşi limitele suportabilităţii.
Remedii cu plante
Se folosesc plante care, în combinaţie cu tutunul, provoacă greaţă. Se fumează ţigări din plante uscate: cimbru,
frunze de nuc, frunze de scoruş. Planta uscată făcută pulbere se întroduce în locul tutunului dintr-o ţigară şi se
fumează ţigara astfel făcută, obligatoriu, până la capăt (chiar dacă te simţi rău şi ai senzaţie de greaţă).
Obligeană
Atunci când apare dorinţa de a aprinde o ţigară, se mestecă o bucăţică de rădăcină de obligeană. Rădăcini uscate
se găsesc la plafar, iar la piaţă putem să găsim rădăcini proaspete de obligeană, care pot fi păstrate în congelator.
Morcov
Se poartă în buzunar un morcov spălat. Când vreţi să fumaţi, se mestecă o bucată din morcov, timp de 10-15
minute, până dispare dorinţa de a fuma. Durata tratamentului este de 4 săptămâni.
Ananas
Ananasul este, şi el, un produs care ne ajută să renunţăm la fumat. Se mestecă felii de ananas uscate, fără zahăr,
sau 2 rondele din fructul crud.
Gumă de mestecat naturală
Se amestecă câte 1 lingură de frunze proaspete de hrean şi pătlagină mărunţite. Se mestecă de 2 ori pe zi, câte 5-
8 minute.
Brusture
Tot din negura timpului a ajuns la noi reţeta cu suc de brusture, amestecat în proporţii egale cu apă sau cu suc de
cartofi. Sucul se stoarce înainte de înflorire, din tulpini şi rădăcini. Preparatul se bea înainte de culcare, timp de
2 săptămâni.
Podbal
O metodă pe bază de inhalaţii ne propune să opărim 3 linguri de flori şi frunze de podbal, proaspete sau uscate,
în 500 ml de apă clocotită şi să inhalăm aburii, în special atunci când apare dorinţa de a fuma.
Pomi fructiferi
Bătrânii recomandă să mestecăm o crenguţă de vişin turcesc - este cea mai bună variantă, dar se poate şi de măr,
vişin comun, prun sau de mesteacăn. Un remediu pentru cei ce suferă mult când renunţă la fumat.
Ceaiuri contra fumatului

35
Eucalipt
O lingură de frunze de eucalipt se opăresc cu 2 pahare de apă fierbinte, se lasă 1 oră şi se strecoară. Se adaugă
câte 1 lingură de miere de albine şi glicerină. Se bea 1/4 din pahar, de 3-4 ori pe zi, timp de 3-4 săptămâni.
Obligeană şi lemn-dulce
Se amestecă rădăcină de obligeană şi lemn-dulce cu frunze de podbal şi sovârf. Trei linguri de amestec se
infuzează în termos, în 500 ml de apă fierbinte, timp de 2 ore. Se beau câte 100 ml, de 3 ori pe zi. Scade
dificultatea abstinenţei de la fumat, se curăţă plămânii, se calmează sistemul nervos.
Fenicul, chimen şi muşeţel
Dacă renunţarea la fumat provoacă insomnie, irascibilitate crescută, se amestecă în cantităţi egale rădăcină de
odolean, seminţe de fenicul şi de chimen, flori de muşeţel. Două linguriţe pline se infuzează în 500 ml apă
fierbinte (mai bine în termos), timp de 2-3 ore, şi se bea câte un pahar de ceai îndulcit cu o linguriţă de miere de
albine, de 2 ori pe zi.
Podbal
Frunzele tinere de podbal se taie mărunt, se pun într-un borcănel, se lasă la soare timp de 2 săptămâni. Sucul
obţinut se păstrează într-o sticluţă care se poartă permanent în buzunar, alături de câteva bucăţi de zahăr. Când
apare dorinţa de a fuma, zahărul se înmoaie în suc şi se ţine în gură. Efectul poate să fie şi mai mare, dacă
înainte de asta se bea un pahar de apă.
Untură de peşte
Se unge 1 linguriţă de untură de peşte pe pâine, se mănâncă câte 1-2 felii pe zi, timp de 1 lună.
O regulă obligatorie pentru cei ce vor să renunţe la fumat
În timpul curelor se scot din meniu peştele afumat, carnea şi în niciun caz nu se bea alcool, inclusiv bere.
Efectul curelor cu plante va creşte, dacă ele vor fi asociate cu reflexoterapie. Specialişti din China ne recomandă
un punct pe meridianul central, care se află între clavicule, în fosa jugulară (la baza gâtului). Se apasă intens,
timp de 3 secunde, chiar dacă apare senzaţia de durere. Se repetă de 12-15 ori, de
cel puţin 3 ori pe zi, în special atunci când vreţi să fumaţi. Uneori apare senzaţia de
vertij - din cauza scăderii tensiunii, de aceea mai bine faceţi presopunctură stând
pe scaun sau culcaţi.
Metodă psihologică
Se pune pachetul de ţigări pe care doreşti să-l fumezi la vedere, pe un dulap sau o
etajeră şi, privindu-l, i te adresezi cu injurii, cu severitate, ocărându-l.
Specialiştii în terapii alternative spun că există o zi specială, cea mai bună pentru
renunţare la fumat, şi anume, prima zi de luni din postul mare, înainte de Paşte,
când gospodinele spală vesela de resturi de grăsime.

Când fumatul produce cancer la plămâni

Mierea-ursului
1. Câte o lingură de mierea-ursului şi ghimpe se infuzează 30 de minute în 250 ml apă clocotită, în termos. Se
beau câte 4 linguri pe zi, între mese, în combinaţie cu o linguriţă de pulbere de lichen de piatră râşnit. În acelaşi
timp, se fumează pipă cu pulbere de ghimpe uscat, bine tocat, cu seminţe cu tot.
2. Se fierb 2 linguri de mierea-ursului într-un litru de bere, până volumul lichidului scade la jumătate. În berea
strecurată şi răcită la temperatura camerei se adaugă o lingură de miere de albine. Se beau câte 2 linguri, de 3 ori
pe zi, între mese, cu 70-100 ml de apă.
Flori de cartofi
O lingură de flori uscate se infuzează timp de 3-4 ore într-un litru de apă fierbinte. Se bea lichidul strecurat, câte
150 ml, de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă. Efectul este mai bun dacă concomitent se bea dimineaţa şi
seara, cu 30 minute înainte de masă, câte un pahar de suc de cartofi, spălaţi bine, dar necurăţaţi de coajă.
Brusture
Se bea sucul din frunze proaspăt stors (se poate congela), câte 350-500 ml pe zi, împărţit în 3 reprize. Când este
posibil, se consumă (fără normă) rădăcina plantei, dată pe răzătoarea cu orificii mici. Se poate consuma cu
sfeclă crudă sau coaptă.
Gudron de mesteacăn
O reţetă veche, cu efect garantat în cancere. Astăzi, gudronul nu se mai produce în gospodăriile ţărăneşti, ci se
procură de la farmaciile veterinare. Se bea amestecat cu 50 ml de lapte rece, după schema următoare: primele

36
10 zile câte o linguriţă, următoarele 10 zile câte 2 linguriţe, următoarele 10 zile câte 3 linguriţe. După o pauză de
10 zile, cura se repetă.

Despre tratamentul cu intepaturi de albina

vie
Tin in primul rand sa va spun ca urmaresc cu mult interes seria dvs. de articole pe teme de medicina alternativa
si ca e remarcabil felul in care ati reusit intotdeauna sa mentineti un ton de rigoare stiintifica si o foarte buna
calitate a informatiei si surselor. Din acest punct de vedere, revista dvs. realizeaza un contrast binevenit fata de
alte publicatii. Articolului despre apiterapie din numarul 380 al "Formulei As", ar merita in consecinta sa i se
aduca o completare care sa-l plaseze mai in frunte in seria articolelor dvs. memorabile si aceasta, pentru ca
intepaturile de venin de albine mai au si alte valente terapeutice, insuficient cercetate si studiate la noi.
In septembrie 1993, aflandu-ma la studii in Beijing - China, am avut sansa de a putea asista, prin interventia
unei cunostinte, la lucrarile Congresului Apimondiei, care se desfasurau acolo. Medic fiind, am mers la sectia
de apiterapie si astfel am intalnit un numar de membri ai Asociatiei Americane de Apiterapie, cu care, in cele
cateva zile cat a durat congresul, am avut multe discutii si am schimbat informatii, documentatie, etc. Si astfel
am aflat ca, in ultimii sase ani, activitatea lor principala a constat in strangerea de date cu privire la efectul
intepaturilor de albina vie in cazul bolnavilor de scleroza multipla (scleroza in placi), cu scopul de a obtine
aprobarea din partea Fda (Food and Drug Administration) pentru utilizarea veninului de albine, sub aceasta
forma.
La acea data (septembrie 1993), asociatia avea in evidenta circa 800 de bolnavi de scleroza multipla, in variate
faze de evolutie, dintre care cei mai vechi erau in tratament neintrerupt de sase ani. La acesti bolnavi s-au
inregistrat ameliorari importante, mergand in 95% din cazuri pana la remisiune completa, ameliorari care se
mentin atata vreme cat se continua tratamentul (deci, in cazurile mai vechi de sase ani).
De retinut doua lucruri: in primul rand, datele au fost culese pentru a fi supuse Fda, ceea ce inseamna ca toate
cazurile au fost examinate medical, cu maxima rigurozitate, inainte si dupa tratament, iar ameliorarile au fost
confirmate de medic; si, in al doilea rand, tratamentul s-a facut cu intepaturi de albina vie si nu cu preparate
injectabile de venin liofilizat. Cu tot rostul lor terpeutic, aceste preparate - desi mai comod de folosit si, in unele
cazuri, mai putin iritante si dureroase pentru bolnav - nu contin toate componentele veninului nativ; o parte se
evapora sau se degradeaza in cursul procesului de recoltare si de conditionare. De aceea, Asociatia Americana
de Apiterapie folosea intepaturile de albina vie dupa testarea prealabila a sensibilitatii la venin a bolnavului (in
conditii de cabinet medical echipat corespunzator, pentru evitarea reactiilor alergice la venin, care pot fi fatale).
Dozele folosite erau mari: 15-20 intepaturi de albina la fiecare sedinta, cu trei sedinte pe saptamana - tratament
de continuat toata viata. Evident, aceasta este doza de intretinere; bolnavul incepe progresiv, crescand doza cu
cate o albina la fiecare sedinta. Acele se lasa la locul intepaturii cinci minute pentru ca intreaga cantitate de
venin sa fie injectata bolnavului. De multe ori, in discutiile cu colegii sau cu pacienti suferind de scleroza
multipla, am mentionat tratamentul cu intepaturi de albina vie si rezultatele cu totul deosebite care se obtin prin
aceasta metoda. Am fost foarte surprinsa sa constat ca nimeni - nici dintre medici, nici dintre pacienti - nu a fost
interesat nici sa-l incerce, nici macar sa studieze mai in profunzime valoarea terapeutica a veninului de albine.
Sigur ca medicii de la Asociatia Americana de Apiterapie nu investigau utilizarea lui doar in cazul sclerozei
multiple. Am citit relatari ale unor cazuri de poliartrita reumatoida, de sindroame dureroase in cadrul unor
sechele postcombustionale si chiar de boala Lyme (boala infectioasa), rezolvate cu intepaturi de albina vie. Dar,
avand in vedere numarul de bolnavi de scleroza multipla, gravitatea bolii, caracterul ei invalidant, ca si lipsa
unui tratament etiologic in cadrul medicinii alopate, gasesc ca aceasta este de departe cea mai interesanta
utilizare medicala a veninului de albine si cea care ar merita cel mai mult sa fie investigata. Poate ca un articol
pe aceasta tema in revista dvs. ar impulsiona lucrurile in aceasta directie.

37
Dr. Alice Alexandru - Str. Tomis nr. 4, bl. B5, ap. 14, sector 3, Bucuresti

Clismele cu cafea - Un ajutor in lupta cu

cancerul
Un ajutor in lupta cu cancerul. Clismele cu cafea- Interviu cu dr. Carmen Simona Ghiman din Brasov -
Parte componenta a Terapiei Gerson, renumita in lume pentru rezultatele pozitive obtinute in lupta cu
cancerul, clisma cu cafea este o procedura eficienta si simpla, cu conditia sa fie aplicata corect,...

Clismele cu cafea- Interviu cu dr. Carmen Simona Ghiman din Brasov -Parte componenta a Terapiei
Gerson, renumita in lume pentru rezultatele pozitive obtinute in lupta cu cancerul, clisma cu cafea este o
procedura eficienta si simpla, cu conditia sa fie aplicata corect, sub observatie medicala. Aflata la o
specializare in Germania, dr. Carmen Simona Ghiman a avut ocazia sa aplice nemijlocit terapia Gerson, pe
care o va explica in interviul solicitat.- Ati avut prilejul sa cunoasteti direct Terapia Gerson, pe care ati si
practicat-o in Germania, la un spital specializat din Bad-Wrishofen. Intre procedurile ei se afla si clismele cu
cafea. Care este importanta lor in tratamentul cancerului? Pot fi practicate ca o terapie de sine statatoare?
- Eficienta clismei cu cafea este cu adevarat iesita din comun in tratamentul cancerului. I-am vazut rezultatele in
Germania, la pacienti cu tumori foarte mari sau cu metastaze. In decurs de una-doua saptamani se putea
constata o relansare a activitatii imunitare si o imbunatatire extraordinara a starii pacientului, iar remisia
tumorilor era mult accelerata. Pe langa efectele stimulente de drenare a ficatului, aceasta clisma actioneaza
foarte puternic si la nivelul colonului. Peretii intestinului gros sunt eliberati de toxine de catre particulele de
cafea care joaca rolul unui mic burete. Aceasta decongestionare atrage dupa sine o relansare a productiei de
celule ale sistemului imunitar, a productiei anumitor vitamine si enzime esentiale pentru organism. Clisma cu
cafea nu poate insa constitui singura un tratament contra cancerului. In Terapia Gerson, rolul decisiv il are
regimul alimentar (fara nici un fel de carne, cu multe legume si fructe atent selectionate, in functie de continutul
de minerale). De asemenea, se administreaza anumite medicamente obtinute din plante, foarte bogate in
minerale (seleniu, magneziu, zinc) si in vitamine, care se aleg in functie de anumite particularitati ale
pacientului. Ele au inceput sa patrunda si-n tara noastra sub forma de "suplimente alimentare naturale".
- In ce tipuri de cancer se recomanda aceasta clisma?
- Fiind o terapie ampla, de purificare, se recomanda in orice tip de cancer. Numai ca, evident, rezultatele
favorabile nu se vor simti la fel de repede in cazul cancerului de colon, care este direct vizat sau in cel ovarian,
unde efectele sunt indirecte, reactia fiind ceva mai lenta. Un caz aparte il constituie cancerul la ficat, unde are o
actiune directa si foarte rapida, la fel ca si in cel la intestinul subtire. Repet, insa, ca aceasta procedura, fara sa
fie un panaceu, este aplicabila in cancerul cu orice fel de localizare, pentru ca efectele sale se adreseaza
intregului organism. Acestea sunt: - stimularea imunitara; - stimularea secretiei pancreasului si stimularea
secretiei de bila - care contin enzime cu un rol foarte important in procesul de dezintoxicare; - scindarea si
eliminarea toxinelor din organism; - stimularea producerii de vitamine in corp.
- Cancerul intestinal operat se preteaza la o asemenea terapie?
- In cancerul de intestin operat, tratamentul depinde de pacient, mai exact de cat de rapid se vindeca operatia. In
general, se admite interventia si dupa operatie, dar numai cu avizul medicului, care trebuie sa se asigure ca
vindecarea dupa interventia chirurgicala s-a produs 100%.
- Cat de rapid si cu ce intensitate se manifesta efectele miraculoase ale acestor clisme in eliminarea simptomelor
bolii canceroase?
- Prima oara cand vezi efectele unei asemenea aplicatii in cancer iti vine greu sa crezi ca poate exista asa ceva.
Desi cunosteam teoretic acest lucru, am fost mirata sa constat ca, la doar 15-25 de minute dupa clisma, durerile

38
erau eliminate (temporar), iar starea pacientilor se ameliora simtitor. In cancer, marea problema sunt
descurajantele dureri, starea de greata permanenta, care impiedica pacientul sa se hraneasca corespunzator sau
chiar sa gaseasca remedii pentru cefaleele (durerile de cap) puternice, starea de apatie si de depresie. In multe
cazuri, dupa o asemenea clisma, pacientul se invioreaza ca prin farmec, durerile sunt "luate cu mana", temporar
ii revine apetitul. Acesta este un moment foarte important, pentru ca atunci pacientul poate sa se
autosugestioneze pozitiv, isi poate reorienta gandirea si mobiliza resursele sufletesti. In tratamentul cancerului,
gandirea pozitiva, rugaciunea, purificarea fiintei prin post sunt foarte importante, esentiale, as putea spune. Or,
in conditiile in care mintea si simturile sunt acaparate de suferinta, reorientarea pozitiva a fiintei este foarte
dificila. Aceasta procedura ofera o "oaza de liniste" pentru pacient, in care el poate lupta si sufleteste pentru a se
insanatosi.
- Pe ce durata de timp se fac clismele si cu ce frecventa?
La aceasta intrebare nu pot sa va raspund decat cu o alta intrebare: in ce fel de caz? In clinica germana unde am
lucrat, am invatat ca fiecare pacient este un unicat. Desi toti aveau cancer, nici unul nu era tratat la fel ca
celalalt. Aici, medicul are un rol esential, de neinlocuit. De exemplu, la pacientii cu un cancer foarte avansat, se
faceau clisme din patru in patru ore si erau atent supravegheati zi si noapte, pentru ca reactiile de purificare erau
foarte severe, "sugand" pe moment resursele vitale ale pacientului. La pacientii cu cancer mai putin avansat, se
faceau una-doua clisme pe zi. Pacientilor foarte slabiti, chiar daca aveau o forma de cancer foarte grava, nu li se
facea mai mult de o clisma pe zi, ori chiar la doua zile. Aceasta procedura este atat de puternica, incat am vazut
si cazuri de lesin, la putin timp dupa aplicare. Numai ca aceasta se petrecea intr-o clinica cu supraveghere
permanenta, cu oameni gata sa intervina in orice moment si care prevazusera aceasta posibilitate. Frecventa
clismelor era aleasa si in functie de reactia la regimul alimentar. Regimul, fiind destul de dur, pe baza de
cruditati, pe moment poate slabi si el considerabil de mult pacientul. In ceea ce priveste durata tratamentului in
ansamblu, este foarte importanta evolutia bolii. Chiar dupa ce tumorile incep sa se retraga, tratamentul cu clisme
continua pana la remisia completa si chiar si dupa aceea, pentru intretinere si purificare periodica, ajungandu-se
sa se faca o clisma la doua saptamani sau la o luna. Toti cei care fac clisma trebuie sa fie insa tinuti sub
observatie de catre un medic, pentru ca pot aparea efecte de dezintoxicare imprevizibile. Medicii de la clinica nu
admiteau sa se faca terapie intensiva decat in spital, iar apoi, acasa - terapie moderata, numai cu instiintarea si
sub observatia unui medic competent. Subliniez: in general, in cancerul avansat, nu se face aceasta procedura
acasa, iar in cele incipiente, ea se face doar sub observatie medicala.
- Ce contraindicatii are acest procedeu?
- In primul rand, este interzisa in perioada imediat urmatoare, dupa operatiile pe colon. Alte contraindicatii ar fi
in cancerul de rect si de colon cu tumori exteriorizate, adica crescute in interiorul tubului digestiv, ca niste
polipi. De asemenea, este contraindicata la persoanele extrem de slabite. In cazul bolilor de ficat foarte grave
(cum ar fi ciroza), trebuie facuta o investigatie de catre un medic inainte de a porni acest tratament, iar pe
parcurs, pacientul trebuie supravegheat permanent.
- Ce inseamna daca apar sangerari dupa clisma?
- Uneori, in scaun pot fi eliminate cheaguri de sange. Culoarea sangelui si intensitatea sangerarii sunt factorii
esentiali dupa care medicul deduce cauza si gravitatea acestui simptom. Persoanele constipate pot elimina
uneori cheaguri inchise la culoare, fara ca acesta sa fie un simptom ingrijorator. Daca sangele este deschis la
culoare si abundent, atunci este vorba de o hemoragie a tubului digestiv, iar lucrurile pot fi destul de grave
(deoarece riscul de infectie cu complicatii severe este foarte mare la un bolnav de cancer cu un sistem imunitar
slabit). Pentru a lua in discutie insa toate cazurile in care apar sangerari, ar trebui tinut un mic curs de medicina,
ce nu-si are locul intr-un articol. De aceea, va recomand inca o data supravegherea medicului, singurul care
poate da un diagnostic competent intr-un asemenea caz.
- Aceasta clisma poate fi folosita si in alte boli, cu aceleasi rezultate spectaculoase?
- Bineinteles ca da. Fiind o cura de purificare foarte intensa, apar efecte puternice si de durata intr-o gama larga
de afectiuni, mai ales in cele de uzura. Cateva exemple: reumatism, boli de piele (psoriazis), alergii,
convalescenta, infectii repetate, boli ale tubului digestiv din cele mai diverse, obezitate, malabsorbtie. Lista ar
putea continua, fiecare boala in parte fiind influentata printr-un alt lant de efecte, care porneste din acelasi
punct: purificarea. Purificarea este, de altfel, cel mai important proces in medicina naturala.
- Clisma cu cafea mai are si alte taine?
- Cand am luat primul contact cu aceasta aparent banala clisma, l-am rugat pe medicul ce ma initia in tainele
Terapiei Gerson si care lucrase la Clinica "Gerson" din Statele Unite, sa-mi scrie totul pe o hartie. Mi-a spus ca
in nici un caz nu o va face, pentru ca trebuie sa vad fiecare etapa si fiecare caz tratat de cei care aveau deja

39
experienta in acest domeniu. Pe parcurs, mi-am dat seama cata dreptate avea. Sunt lucruri pe care le pot spune
doar unei persoane cu studii medicale si, mai ales, careia sa-i pot arata efectiv anumite proceduri. De exemplu,
dupa clisma trebuie facut un anumit masaj abdominal, care trebuie invatat cum se face; apoi, pe parcursul unui
tratament, trebuie administrate anumite minerale si vitamine; dupa aceea se are in vedere reactia pacientului sub
aspectul vitalitatii si al relansarii sistemului imunitar. Aceste detalii foarte importante nu pot fi spuse decat
direct si intr-un limbaj adecvat, de specialitate, altfel existand riscul sa apara inexactitati ori erori pe care nu
avem dreptul sa le facem. Un lucru foarte important este corelarea clismelor cu alimentatia. Trebuie stiut ca
efectele curelor cu cruditati, ale regimurilor cu cereale integrale ori chiar ale postului negru de mai multe zile
sunt mult amplificate de aceasta procedura. In urma celor vazute in practica, parerea mea e ca una dintre cele
mai eficiente combinatii este aceea dintre regimul nr. 7 al lui George Oshawa (cu cereale integrale - grau, orez,
mei, hrisca) si clismele cu cafea. Desi nu este valabila pentru toti pacientii, unii fiind mai receptivi la alte
regimuri, aceasta combinatie da in practica rezultate spectaculoase. Daca nu se tine un regim special, este
important, in tot cazul, ca in timpul tratamentului sa se renunte la carne, zahar, orice fel de aliment rafinat,
chimizat, conservat ori prajit. De asemenea, in timpul tratamentului, nu se bea cafea.

Alte date tehnice privitoare la clisma cu cafea

- Tipul de cafea cu care se face aceasta clisma
Nu exista vreun sortiment anume de cafea cu care sa se faca clisma. Poate fi folosita orice specie de cafea din
cele doua cunoscute (Coffea arabica sau Coffea robusta), de orice provenienta, bine pastrata, proaspata si
macinata fin. Nu este indicata folosirea cafelei solubile, careia ii lipsesc anumite proprietati pe care cafeaua
boabe naturala le are.
- Modul de preparare a cafelei pentru clisma
In ceea ce priveste modul de preparare, iata pe scurt indicatiile (pentru obtinerea a 250 ml cafea): in 300 ml apa
clocotita se pun trei linguri de cafea fin macinata. - Se fierbe la foc mare timp de 5 minute. - Se fierbe apoi zece
minute la foc mic. - Se lasa sa stea 15 minute la o temperatura cat mai ridicata, dupa care se lasa la racit. - In
final, trebuie sa se obtina 250 ml cafea (50 ml se pierd prin evaporare). - Aceasta cafea concentrata nu se
filtreaza (amintim insa ca ea trebuie sa fie foarte fin macinata), se amesteca cu 750 ml apa si se administreaza cu
irigatorul. La inceput, se administreaza cantitati mai mici din acest preparat - 400-600 ml, crescandu-se gradat
cantitatea de lichid introdusa, pana la 1000 ml.
Important: nu se foloseste apa distilata pentru prepararea cafelei. Se poate folosi apa de izvor, apa plata ori chiar
apa de la robinet, dar nu apa distilata.
- Modul efectiv de administrare
La Clinica "Gerson", clismele se fac cu aparate speciale, prin care sunt controlati mai multi parametri, dar se
poate face si cu un irigator obisnuit. Important este ca acea canula (adica partea care se introduce in rect) sa nu
fie dintr-un material dur, pentru a nu produce rani ce pot deveni un inconvenient foarte serios in tratament: intr-
o luna se fac zeci de asemenea interventii, ce altfel pot deveni traumatice. De aceea canula se lubrefiaza bine
inainte de folosire cu un unguent antiseptic si antiinflamator (in Germania se foloseste unguentul homeopatic
Traumel; ca substituit poate fi folosit unguentul de tataneasa sau de galbenele). Tubul irigatorului trebuie sa fie
din cauciuc foarte moale. Cafeaua se introduce gradat, lent, evitand producerea unei presiuni in colon, mai ales
daca exista tumori pe colon ori pe rect. Toata operatiunea de introducere a lichidului in colon nu trebuie sa
dureze mai mult de 5-7 minute. Apoi lichidul este tinut in colon vreme de 10-15 minute, timp in care pacientul
(in pozitia culcat) se intoarce succesiv pe o parte si pe cealalta, si apoi se ridica in sezut pentru unu-doua minute.
Dupa zece minute, lichidul este eliminat prin scaun. La persoanele cu intestin foarte usor iritabil, se face la ceva
timp dupa clisma cu cafea si o clisma usoara cu infuzie de musetel, care este un antiiritativ si un antiinflamator
redutabil. In cazurile in care se urmareste si un usor efect cicatrizant, se foloseste ceaiul de galbenele, dar de
obicei cel mai eficient este ceaiul de musetel, care se poate folosi in locul apei pentru diluare. Ilie Tudor

Dr. Carmen Simona Ghiman , poate fi contactata la telefoanele: 068/33.21.72 si 092/34.29.02

40
Leacuri din creuzetele naturii: Tincturile
Cu siguranta, sfarsitul mileniului doi este marcat de intoarcerea lumii la natura, la leacurile taranesti care si-
au dovedit de sute de ani eficienta. Nici n-ar putea fi altfel, mai ales la noi, romanii, pe care Dumnezeu ne-a
binecuvantat cu paduri si dealuri pline de flori si ierburi de leac. Numai ca Dumnezeu da, dar nu baga si-n
traista. Noroc insa ca mai exista oameni pasionati, pentru care valorile primare ale naturii constituie
adevarate tezaure. Valorificate in fel si chip, plantele sunt transformate in medicamente veritabile, numai bune
sa ne scape de boli si de suferinte. Un astfel de exemplu este d-na Maria Pop, profesoara de biologie, care
traieste in mirifica zona a Maramuresului. Pentru ea, natura inseamna totul. Din seva padurii isi extrage culori
naturale, pentru tesut; plantele, insa, le foloseste in scop terapeutic...

Tincturile Simple (dintr-o singura planta)

- D-na Maria Pop, experienta dvs. in domeniul plantelor medicinale este deja cunoscuta, iar ceaiurile,
unguentele, siropurile si mai ales bitterul "Taina Plantelor" pe care le produceti ne-au fost laudate de foarte
multa lume. De curand, ati realizat o gama variata de tincturi, pe care vrem sa le facem cunoscute cititorilor
nostri. Ce ne puteti spune despre acestea?
- Tincturile sunt extracte naturale hidroalcoolice obtinute prin macerare naturala in alcool de 40? dintr-o singura
planta sau din combinatii de plante medicinale, in functie de natura bolii careia i se adreseaza. Principiile active
din tincturi sunt in concentratie mai mare si isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelungat.
De aceea, am considerat necesar ca, pe langa ceaiurile din plante medicinale si celelalte produse naturale pe care
le-am lansat deja pe piata, sa venim in sprijinul bolnavilor si cu aceasta gama de tincturi. Mai mult, numerosi
terapeuti naturisti cu care colaboram ne-au sugerat sa ne extindem aria de productie, cunoscand faptul ca
plantele pe care le folosim sunt foarte bogate in principii active si provin din Muntii Gutaiului si imprejurimi,
zone ecologice nepoluate.
- Pentru ce boli sunt folosite aceste tincturi?
- Ma voi referi pentru inceput la tincturile simple, realizate dintr-o singura planta medicinala:
- Tinctura de aloe este recomandata pentru efectele biostimulatoare, cicatrizante, antimicrobiene,
antituberculoase si antitumorale date de principiile active extrase din frunzele de aloe. Pe cale interna, se
folosesc cate 10-30 picaturi, de 3 ori pe zi. Pe cale externa se aplica direct pe ulceratii, plagi si arsuri, grabindu-
le vindecarea. Da rezultate foarte bune in boli de piele: tuberculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos.
Administrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si vindeca boli digestive si tumori.
- Tinctura de cimbrisor se foloseste pe cale interna in tuse convulsiva, tuse spastica, astm, raguseala, anorexie la
anemici; actioneaza ca antiseptic asupra ficatului si rinichilor, ameliorandu-le functia; elimina viermii
intestinali. Se administreaza cate 20-30 picaturi pe zi pentru copii si 30-60 picaturi pe zi pentru adulti. Extern,
tinctura de cimbrisor se foloseste sub forma de: tamponari, masaje, comprese, gargara, frictionarea musculaturii
membrelor si coloanei vertebrale; in dezinfectarea si cicatrizarea ranilor, scleroza in placi (leuconevraxita).
- Tinctura de coada-soricelului. Extern, se pun comprese si se fac spalaturi pentru calmarea tenurilor inrosite si
iritate, arsuri, plagi purulente, eczeme, ulcer varicos, hemoroizi; spalaturi bucale in abcese dentare. Intern, se iau
10-20 picaturi in ceai care se bea dimineata pe stomacul gol, pentru eliminarea viermilor intestinali; in
leucemie, pentru reinnoirea sangelui, se folosesc 10-20 picaturi pe zi. In boli interne (enterocolite, colici
gastrice, cistite, dismenoree, hipermenoree, marirea secretiei biliare) se iau cate 10-15 picaturi de 3 ori pe zi.
- Tinctura de sunatoare se foloseste la prepararea apei de gura (se face gargara cu 10 ml tinctura dizolvata in
100 ml apa fiarta si racita). In boli reumatice, se fac frectii pe zonele dureroase. In boli de piele, arsuri si
degeraturi se pun comprese imbibate cu tinctura de sunatoare. Pe cale interna se utilizeaza de la 20-30 picaturi
pana la 6 lingurite pe zi pentru depresii nervoase, icter infectios, insomnii, somnambulism, boli urinare,
incontinenta urinara, dereglari ale ciclului menstrual. Tratamentul dureaza 7 zile. Se poate relua dupa 2-3 zile de
pauza.
- Tinctura de galbenele (filimica) se foloseste pe cale externa in afectiuni bucale infectate si gingivite, sub forma
de gargara si spalaturi bucale; pentru infectia cu trichomonas, leucoree si candidoza se fac spalaturi vaginale in

41
dilutie cu apa; pentru dezinfectarea ulceratiilor cronice purulente, pentru eczeme, arsuri si degeraturi se fac
spalaturi sau se pun comprese; de asemenea, sub forma de frectii se foloseste in intinderi musculare, spasme
musculare si intepaturi de insecte. Pe cale interna se folosesc 10 pana la 60 picaturi, dizolvate in apa sau ceai,
pentru tratarea bolilor gastro-intestinale, curatirea sangelui de toxine, viroze, infectii bacteriene si intarirea
vederii. In bolile neoplazice, inflamatii ale ganglionilor si pentru diminuarea efectelor menopauzei se iau ca
adjuvant cate 30 de picaturi pe parcursul unei zile. Sub forma de masaje, comprese sau adaugata la apa de baie,
combate micozele picioarelor.
- Tinctura de rostopasca are actiune antibiotica asupra unui numar mare de agenti patogeni; are actiune
antitumorala (distruge celulele canceroase in multiplicare), actiune coleretic-colagoga, fiind indicata in
colecistopatii (inflamatii ale vezicii biliare), litiaze biliare (pietre in vezica biliara), boli de ficat. Tinctura de
rostopasca are actiune sedativa asupra centrilor nervosi superiori si in special asupra coronarelor. Stimuleaza
respiratia si scade tensiunea arteriala; da rezultate bune in insuficienta cardiaca si angina pectorala. Are actiune
antispastica asupra tractului gastro-intestinal. Pe cale interna se administreaza 10-20 de picaturi pe zi, dizolvate
in ceai sau apa. Extern, se foloseste sub forma de tamponari si masaje in: boli de piele, negi, pecingine,
matreata, muscaturi de insecte si serpi.
- Tinctura de propolis are un spectru foarte larg de actiune farmacologica: bacteristatica, antifungica, analgezica,
trofica si regeneratoare a tesuturilor, cicatrizanta si antiinflamatoare. Pe cale externa se utilizeaza in afectiuni
dermatologice (eczeme, arsuri), prin tamponari, fara a se pansa locul respectiv. Se mai utilizeaza in boli Orl si
boli ale cavitatii bucale (gingivite, stomatite, abcese, parodontoza), sub forma de gargara si spalaturi bucale -
cate 30-40 picaturi dizolvate in apa. Intern, se iau 20-30 picaturi pe zi, cu o ora inaintea meselor, pentru
normalizarea tensiunii arteriale. in cazuri de alcoolism, 50 de picaturi dizolvate intr-un pahar cu apa rece
administrate omului beat il vor face sa se trezeasca. Cate 10 picaturi de tinctura dizolvate intr-un pahar cu apa,
luate cu o ora inaintea meselor, dau rezultate foarte bune intr-o mare gama de boli (pulmonare, digestive,
ginecologice, boli ale sistemului nervos si boli glandulare).
Tincturile Complexe (din combinatii de plante)
- Ati realizat si tincturi din combinatii de plante, cu rol curativ bine determinat. Caror boli le sunt adresate?
- Plecand de la premisa ca majoritatea oamenilor moderni ar dori sa urmeze tratamente naturiste, dar nu au timp
sa-si faca ceaiuri de cateva ori pe zi, am studiat cateva retete traditionale care folosesc combinatii de plante
pentru anumite boli si am determinat concentratiile substantelor active prezente in fiecare planta, reusind sa
obtinem o gama de tincturi cu rol curativ. Este important sa precizez ca este totusi mai bine, pentru acei care au
posibilitatea si timpul necesar, ca tratamentul sa se faca in paralel cu ceaiurile de plante recomandate, pentru
rezultate mai rapide.
- Tinctura antiacneica amelioreaza sau in cele mai multe cazuri elimina acneea. Se utilizeaza pe cale externa sub
forma de tamponari, de 2-3 ori zilnic. Avand in vedere multiplele cauze interne care genereaza acneea,
concomitent cu tratamentul extern se face si un tratament intern cu urmatoarele ceaiuri: sunatoare, galbenele,
salcie, musetel, pin, brusture, cicoare si hamei (se beau 2-3 ceaiuri pe zi din acest amestec de plante). Cura
dureaza 4-6 saptamani si se poate relua dupa doua saptamani.
- Tinctura antianemica este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in formarea globulelor rosii prin
stimularea maduvei hematogene si imbogatirea sangelui in fier si vitamine. Pe cale interna se utilizeaza cate 3
lingurite pe zi, dizolvate in "Ceai antianemic" indulcit cu miere de albine.
- Tinctura anticolitica este un extract natural hidroalcoolic realizat dintr-o combinatie de plante medicinale cu
rol antiseptic intestinal, antivomitiv, carminativ, antispasmodic si sedativ. Se utilizeaza pentru calmarea colicilor
intestinali si stomacali atat la copii, cat si la adulti; combate indigestiile insotite de greturi, gazele, aciditatea
gastrica si enterocolitele. Pe cale interna se dozeaza cate 8-15 picaturi, de 3 oripe zi, dizolvate in "Ceai
anticolitic".
- Tinctura antigripala este preparata dintr-o mare varietate de plante medicinale cu rol depurativ, emolient,
antiseptic, calmant, antispasmodic, antiviral si antimicrobian. Se utilizeaza in stari gripale insotite sau nu de
febra. Se administreaza cate 4-6 lingurite de doua ori pe zi, dizolvate in "Ceai antigripal" indulcit cu miere de
albine (neindulcit pentru diabetici). Extern, se fac inhalatii cu vapori de tinctura, gargara, baie generala in care
se pune tinctura antigripala si ceaiuri din plante ("Flori de camp").
- Tinctura antistres este un extract natural obtinut din plante medicinale cu rol sedativ asupra sistemului nervos
central. Se utilizeaza in stari de oboseala, stres, insomnii, stari de agitatie nervoasa, tulburari cardiace si
digestive. Tratamentul intern consta in administrarea a 10-15 picaturi de 3 ori pe zi, ultima doza seara, la

42
culcare. Extern, se fac bai generale in care se adauga tinctura antistres sau infuzie din plante sedative (tei,
sunatoare, sovarv, cimbru, menta, ciubotica cucului) sau "Ceaiul Antistres".
- Tinctura contra caderii parului este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in regenerarea parului,
intarirea radacinii parului, inlaturarea matretei si seboreei. Tratamentul consta in masaje zilnice sau de 2-4 ori pe
saptamana. Pe langa tratamentul extern, recomandam si un tratament intern (2-3 cani de ceai obtinut din
urmatorul amestec de plante: urzica, mesteacan, stejar, nuc, tintaura, brusture, hamei si salvie).
- Tinctura gastrica este un extract natural hidroalcoolic obtinut din plante medicinale cu actiune astringenta,
antiseptica, cicatrizanta si hemostatica. Tinctura gastrica se utilizeaza in hiperaciditate gastrica, ulcer gastric si
duodenal, spasme gastro-intestinale, gastrite. Se consuma inaintea meselor principale cate 3 lingurite de
tinctura, dizolvate in "Ceai gastric". Tratamentul dureaza 6 saptamani.
- Tinctura hepato-biliara are actiune coleretica si colagoga, antispastica, bactericida, decongestiva, antiseptica si
antiinflamatoare. Se utilizeaza pentru stimularea si imbunatatirea functiei hepatice, insuficienta biliara,
colecistite subacute si cronice, ciroza hepatica si diskinezii biliare. Se utilizeaza cate 10 picaturi de 3 ori pe zi,
adaugate in "Ceai hepato-biliar". Tratamentul dureaza 4-6 saptamani.
- Exista, totusi, bolnavi carora le este interzis cu desavarsire consumul de alcool. Pot ei sa urmeze un tratament
cu tincturi?
- Persoanele carora le este interzis consumul de alcool vor pune tinctura in ceai fierbinte sau in apa fiarta inainte
de folosire, alcoolul evaporandu-se dupa 5-10 minute.
- Care este pretul unei tincturi?
- Tincturile sunt ambalate in flacoane de 50 ml si costa intre 20.000 si 25.000 lei.
- De unde pot fi procurate?
- Tincturile se gasesc deja in unele farmacii si magazine Plafar din tara, dar pot fi comandate si direct de la
firma noastra: S.C. Hypericum Impex Baia Mare, tel./fax 062/27.13.38, tel. 094/27.92.84.Florentin Popa

Tinctura De Propolis
Preparare: la 100 g alcool de 80?-86?, adaugam 20 g propolis intarit, tinut in frigider. Alcoolul amestecat cu
propolis se introduce intr-un vas, se incalzeste la 30?C-40?C si se amesteca bine. Aceasta procedura se repeta
intr-o saptamana de 6-7 ori. Dupa aceea, lasam sa se aseze, apoi turnam cu grija lichidul curat. Tinctura s-a
dovedit folositoare la vindecarea urmatoarelor boli:
1. Toate bolile interne infectioase care duc la stari febrile se trateaza cu 30 picaturi pe zi.
2. La menopauza, timp de un an, zilnic 10 picaturi.
3. Se recomanda la inflamarea prostatei, zilnic 30 de picaturi.
4. La hipertensiune, zilnic 30 de picaturi pana la vindecare.
5. La inflamarea rinichilor si ficatului, de doua ori pe zi, cate 40 de picaturi puse intr-un pahar de 100 ml apa
calda. Se repeta pana la vindecare.
6. La angina, faringite, gripe sau pentru evitarea unor complicatii, zilnic, de doua ori cate 40 de picaturi puse in
200 ml apa calda si zilnic de mai multe ori gargara.
7. In cazul ulcerului de stomac sau enterite, 40 picaturi de tinctura puse in 100 ml lapte cald. Se bea pe stomacul
gol.
8. Bataturile si cheratitele sunt tratate in felul urmator: daca este posibil, inainte de culcare imbibam o bucata de
vata in tinctura de propolis si o asezam pe locul dureros. Ziua, putem folosi alifia de propolis (atentie, cheratitele
raman inca dureroase zile intregi).
9. La afectiunile pielii, daca pacientul suporta spirtul, locurile bolnave sunt frecate cu tinctura. Afectiunile
dispar repede (in cazul cand spirtul nu este suportat, propolisul trebuie amestecat intr-o crema).
10. In 100 ml de apa calda adaugam 40-50 picaturi de tinctura de propolis si dupa barbierit ne spalam pe fata.
11. In cazul Tbc-ului pulmonar, folosim de trei ori pe zi cate 30 de picaturi si, saptamanal, de doua ori facem
inhalatii. Cu ocazia inhalatiei, la 1/4 litru de apa fierbinte adaugam 100 picaturi de tinctura.

43
12. Omul beat se poate trezi din betie daca ii dam 100 ml apa rece, cu 50 picaturi de tinctura.
13. Daca avem boli micotice intre degete, locurile bolnave sunt unse cu tinctura.
14. Daca avem dureri de stomac, se recomanda sa bem 100 ml de apa cu 50 picaturi de tinctura. Durerile ne lasa
repede. Compozitia este recomandata si in cazul parazitozelor intestinale, zilnic de doua ori, pe stomacul gol.
15. La dureri de masele, punem o vata imbibata cu tinctura (propolisul curat pus pe gingia dureroasa sau pe
maseaua cariata alina durerea si impiedica infectia).
16. Tinctura se poate folosi in cazul ranilor vechi. Rana trebuie spalata cu extractie de lipan, apoi ungem de mai
multe ori cu tinctura de propolis. Dupa o perioada scurta, edemele si durerile dispar.
17. Tinctura se foloseste si in cazul arsurilor de gradul 1. Rana trebuie unsa de mai multe ori cu tinctura. In
aceste cazuri, nu se formeaza vezicule.
18. Tinctura se poate folosi in cazurile cand medicamentele facute din plante sau din materiale sintetice nu dau
rezultate. Nu se recomanda in cazul persoanelor alergice. Cei care sunt sensibili la propolis nu le folosesc.
Bautura cu propolis: Se recomanda mai mult din cauza influentei sale pozitive in prevenirea bolilor in
perioadele reci! Radem 15-20 g propolis solid si il introducem intr-un litru de palinca de buna calitate. Dupa ce
am pus capacul, solutia se agita de mai multe ori. Peste cateva saptamani, vom obtine o bautura amaruie. Se bea
un paharel, inainte de culcare

Vindecări cu tincturi de plante *

Preparaţi-le singuri! Acum e vremea lor
Ce sunt tincturile de plante?
Tincturile sunt extracte de plante care se obţin din combinarea lor cu produse alcoolice de cel puţin 40%, rachiu
de fructe sau de secară, vodcă. Este strict interzisă folosirea alcoolului metilic sau a spirtului medicinal.
Preparatele se pun la soare sau în locuri calde, se scutură zilnic, se lasă vreme de 2-3 săptămâni. Când sunt gata,
se strecoară prin două bucăţi de tifon, se presează bine, pentru ca sucul să iasă din plantele macerate, se
păstrează în sticle de culoare închisă, înfundate bine cu dop de plută. Doza obişnuită: 5-15 picături, luate ca
atare sau diluate în ceai ori apă fierbinte. Extern, tincturile se folosesc pentru ungerea locurilor bolnave ori sub
formă de cataplasme.

Tinctură de cimbru (Thymus serpyllum)

Mod de preparare: florile de cimbru (sălbatic sau de grădină), culese pe soarele amiezii de vară, se pun într-o
sticlă, umplând-o până la gât (fără să fie presate). Deasupra se toarnă rachiu de fructe (prune, mere, pere etc.) de
38-40%, care trebuie să acopere complet florile. Se leagă la gură, se pune la soare vreme de două săptămâni. Se
scutură sticla în mod regulat. Când e gata, se strecoară şi se pune în sticle de culoare închisă.
Bolile pe care le vindecă: încetinirea creşterii la copii (se ung picioarele cu tinctură de cimbru), scleroze
multiple (ungerea locurilor dureroase cu tinctură de cimbru), tulburări menstruale, boli ale traiectului urinar,
boli de nervi, nevralgii faciale, tifos, reumatism, dureri de ovare, boli ale căilor respiratorii, boli de plămâni
(pleurezii, emfizem).

Posologie: intern - 10 picături de tinctură de cimbru se iau o dată pe zi, diluate cu apă.

Tinctură de coada-şoricelului (Achillea millefolium)

Mod de preparare: florile culese pe soare se pun într-o sticlă şi se acoperă cu rachiu de 38-40%. Se lasă la soare
vreme de 14 zile, scuturându-le din timp în timp. Se strecoară, se pune în sticle bine înfundate, de culoare
închisă. Bolile pe care le vindecă: menstre neregulate, menopauză, cancer genital, inflamaţii ale testiculelor,
leucoree, lipsa menstrelor, migrene, expectoraţii cu sânge, hemoroizi, dureri de stomac, arsuri.

44
Posologie: 5-10 picături de tinctură se diluează cu ceai sau apă. Se iau dimineaţa şi seara, înainte de mese.

Tinctură de coada-calului (Equisetum arvense)

Mod de preparare: 10 g coada-calului se pun într-o sticlă şi se acoperă cu rachiu curat de secară. Se lasă la soare
14 zile, scuturând sticla regulat. Se strecoară, se pune la păstrat în sticle de culoare închisă.
Ce boli vindecă: bolile de rinichi şi de vezică (inclusiv pietrele), acumulări de apă în ţesuturi, răni deschise,
ulceraţii, hemoroizi, picioare transpirate.
Posologie: ca adaos în ceaiuri (4-5 picături) contra bolilor de rinichi şi vezică, ca dezinfectant aplicat pe
afecţiunile pielii şi pe picioarele transpirate.

Tinctură de gălbenele (Calendula officinalis)

Mod de preparare: doi pumni de flori se pun într-un litru de rachiu curat şi se lasă 14 zile la soare. Se strecoară,
se pune în sticle de culoare închisă.
Ce boli vindecă: răni, sângerări, rupturi, întinderi musculare, tumori cancerigene, scurgeri vaginale.
Posologie: compresă cu tinctură de gălbenele, îndoită cu apă clocotită (în afecţiunile pielii şi întinderi), 10-20 de
picături adăugate în ceaiul pentru spălături vaginale.

Tinctură de traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris)

Mod de preparare: planta întreagă - tulpină, frunze şi flori - se toacă mărunt şi se bagă într-o sticlă de un litru
(până la gât), acoperindu-se cu rachiu de secară sau de fructe de 38-40%. Sticla se pune apoi la soare vreme de
2 săptămâni. Se scutură des şi se strecoară.
Ce boli vindecă: îmbolnăviri ale muşchilor, lenevirea sfincterului şi a muşchilor care închid traiectul urinar şi
vaginul, cădere de intestine.
Posologie: intern - 10 picături de tinctură, luate de 3 ori pe zi în ceai de creţişoară (o linguriţă de plantă, opărită
cu un sfert de litru de apă în clocot, se infuzează scurt, se strecoară); extern - masarea zonelor dureroase.

Tinctură de sunătoare (Hypericum perforatum)

Mod de preparare: doi pumni de flori culese pe soare se pun într-o sticlă împreună cu un sfert de litru de rachiu.
Se lasă 3 săptămâni la soare. Se strecoară, se pune în sticle de culoare închisă.
Ce boli vindecă: boli de nervi, inflamaţii ale nervilor, nevroze, insomnii, slăbiciuni provocate de nervi.
Posologie: extern - cu tinctura se ung locurile dureroase; intern - se iau, o dată pe zi, 10-15 picături de tinctură
într-o lingură de apă.
Tinctura de sunatoare 2
Ingrediente: circa 40 g flori de sunatoare, proaspete sau uscate, 200 ml alcool de secara dublu rafinat.
Mod de preparare: * Se pun florile de sunatoare intr-o sticla si se acopera cu alcoolul. * Se-nchide bine
sticla si se lasa sa stea 2 saptamani intr-un loc luminos. * Se strecoara elixirul si se pastreaza intr-un loc
intunecos.
Utilizare: ajuta in tratamentul ranilor si al durerilor, in caz de febra musculara si nevralgii. Calmeaza.

Tinctură de urzică (Urtica dioica)

Mod de preparare: rădăcinile plantei, scoase din pământ primăvara sau toamna, se spală bine cu peria, se taie
mărunt, se pun într-o sticlă. Se toarnă deasupra rachiu de secară curat (38-40%) astfel ca planta să fie acoperită.
Se lasă la loc uscat vreme de 14 zile.
Ce boli vindecă: căderea părului, eczeme, ulceraţii, bătături dureroase, micoze, pete pe piele, sciatică, inflamaţii
ale nervilor.
Posologie: se ung repetat locurile bolnave cu tinctură de urzici.
Tinctura de urzica (Urtica dioica)2
Mod de preparare: frunzele plantei, proaspat culese, se spala bine cu apa, se taie marunt, se pun intr-o sticla. Se
toarna deasupra rachiu de secara curat (38-40%), astfel ca planta sa fie acoperita. Se lasa la loc cald, vreme de
14 zile.
Ce boli vindeca: caderea parului, eczeme, ulceratii, bataturi dureroase, micoze, pete pe piele, sciatica, inflamatii
ale nervilor.

45
 Tincturi si Uleiuri de Plante
Tincturi si uleiuri de plante- Sezonul de recoltare a plantelor medicinale a inceput. Majoritatea florilor au
ajuns la maturitate si pot fi culese pentru uscare sau transformarea lor in felurite produse de sanatate.
Saptamana aceasta, revista noastra va prezinta retetarul de tincturi si uleiuri de plante, care nu trebuie sa
lipseasca din casele dvs. daca vreti sa fiti sanatosi. Fie ca le culegeti, fie ca le cumparati de la piata,
prepararea lor este simpla, iar eficienta lor - maxima –

Tincturile
Sunt extracte de plante, care se obtin din combinarea lor cu produse alcoolice de cel putin 60%: alcool rafinat
alimentar diluat cu apa, rachiu de fructe sau de secara, vodca. Este strict interzisa atat folosirea alcoolului etilic,
cat si a spirtului medicinal. Preparatele se pun la soare sau in locuri calde, se scutura zilnic, se lasa vreme de 2-3
saptamani. Cand sunt gata, se strecoara prin doua bucati de tifon, se preseaza bine, pentru ca sucul sa iasa din
plantele macerate, se pastreaza in sticle de culoare inchisa, infundate bine cu dop de pluta. Doza obisnuita: 5-10
picaturi, luate ca atare sau diluate in ceai ori apa fierbinte. Extern, tincturile se folosesc pentru ungerea locurilor
bolnave ori sub forma de cataplasme.

Tinctura de valeriana (Valeriana officinalis)

Mod de preparare: radacina uscata se zdrobeste marunt in piua sau se macina cu rasnita electrica de cafea, dupa
care se pune intr-un borcan pana se umple pe trei sferturi, iar restul se completeaza cu rachiu. Se lasa trei
saptamani la macerat, dupa care se strecoara. Se tine in sticlute mici, inchise la culoare.
Ce boli vindeca: insomnia (da un somn profund, fara a da insa si senzatia de somnolenta matinala pe care o dau
somniferele de sinteza), palpitatiile cardiace, hipertensiunea, starile de nervozitate, tulburarile de menopauza.
Posologie: se iau 20-40 de picaturi in jumatate de pahar de apa, seara, inainte de culcare.

Tinctura de spanz (Heleborus purpurascens)

Mod de preparare: radacina proaspata se taie marunt si se pune intr-un borcan pana se umple pe jumatate, dupa
care se completeaza cu alcool de 60¡ pana la umplerea completa. Se lasa la macerat trei saptamani, dupa care se
se filtreaza si se trage in sticlute mici, inchise la culoare.
Ce boli vindeca: reumatism, reumatism degenerativ, dureri musculare, rani greu vindecabile, tumori
exteriorizate.
Posologie: extern - se fac frictiuni pe zonele durerose; in cazul ranilor si al tumorilor exteriorizate, se fac
pensulari pe locurile afectate.
Atentie: tinctura de spanz este foarte toxica, motiv pentru care se depoziteaza in locuri sigure, departe de copii,
cu o eticheta de avertizare. Se foloseste numai extern.

Tinctura de brusture (se folosesc cu efect exceptional radacinile plantei, spalate bine cu peria, apoi taiate
marunt si acoperite cu rachiu): reumatism si umflaturi reumatice ale membrelor (se frectioneaza locurile
bolnave).

Uleiurile
Prepararea: In mare parte, uleiurile de plante se prepara in modul urmator: se pun doi pumni de flori sau plante
intregi taiate marunt intr-o sticla, umpland-o pana la gat (fara a le indesa), iar deasupra se toarna ulei de masline,
de porumb sau dovleac, presate la rece (preparare industriala), astfel ca untdelemnul sa depaseasca cu doua
degete plantele. Se pun sticlele vreme de 14 zile afara, la soare, sau in apropierea sobei de gatit.

Uleiul de sunatoare (Hypericum perforatum)

Mod de preparare: florile de sunatoare culese pe soare se pun intr-o sticla si se acopera cu untdelemn. Bine
inchise, sticlele se pun la soare sau in bucatarie, langa soba de gatit. Dupa catva timp, untdelemnul se coloreaza

46
in rosu. La doua saptamani implinite, se filtreaza lichidul printr-un tifon, se preseaza bine plantele, ca sa-si lase
esenta, se pune uleiul de sunatoare in sticle de culoare inchisa.
Bolile pe care le vindeca: uleiul de sunatoare nu trebuie sa lipseasca din nici o casa. Se prepara usor si e valabil
doi ani. Se foloseste cu mult succes in urmatoarele cazuri: rani deschise (plagi), luxatii recente, inflamatii ale
glandelor si ganglionilor, obraz iritat, dureri de spate si sale, sciatica, reumatism, spondiloza, arsuri de soare,
dureri de burta la copii (se unge pantecul cu ulei), orice afectiuni ale pielii.
Mod de intrebuintare: se maseaza locul dureros cu ulei, pana ce patrunde adanc in piele.

Uleiul de musetel (Matricaria chamomilla)

Mod de preparare: se culeg florile de musetel pe soare. Se pun intr-o sticla mai mica, se acopera cu untdelemn
de masline presat la rece. Bine astupata, sticla se pune la soare, vreme de 14 zile. Se strecoara, se pastreaza la
frigider.
Bolile pe care le vindeca: inca din Antichitate, uleiul de musetel se folosea pentru vindecarea nevralgiilor si a
mancarimilor pielii, a reactiilor alergice, a durerilor de urechi, a hemoroizilor, a scrantelilor, pentru ingrijirea
tenului.
Mod de intrebuintare: se ung locurile cu probleme si se maseaza incetisor. Contra durerilor de urechi, se pun cu
pipeta picaturi de ulei incalzit, in conductul auditiv.

Uleiul de cimbru (Thymus serpyllum)

Mod de preparare: inflorescentele plantei se culeg la pranz, pe soare puternic, se pun in sticle, se acopera cu
untdelemn. Se lasa 14 zile la soare sau la loc cald.
Bolile pe care le vindeca: lovituri, scleroze multiple, paralizia membrelor, imbolnaviri ale muschilor,
reumatism.
Mod de intrebuintare: se maseaza locurile bolnave cu ulei de cimbru.

ELIXIRE DIN IERBURI DE LEAC

Calugar benedictin, in farmacia cu elixiruri din plante a unei manastiri din Elvetia
- Extracte alcoolice
- De-a lungul secolelor, tincturile si licorile din plante folosite in medicina populara si-au demonstrat pe deplin
virtutile tamaduitoare. In Evul Mediu, in tari precum Germania si Elvetia, laboratoarele manastiresti in care se
preparau diferite "hapuri", tincturi si pomezi trebuie sa fi aratat aidoma unor laboratoare alchimice, unde se
preparau licori pentru farmece, descantece sau vraji. La fabricarea elixirelor, calugarii foloseau plante
medicinale, radacini, fructe si alte ingrediente doar de ei stiute. Ulterior, leacurile erau "incercate" pe bolnavii
adapostiti in chiliile devenite, mai tarziu, bolnite. Faptul ca monahii nu aveau doar cunostinte despre eficienta
anumitor plante, ci dispuneau si de un tezaur de experienta alchimica in materie de fiert si distilat explica
aparitia a numeroase retete exceptionale, printre care si o serie intreaga de licori tamaduitoare pe baza de alcool.
Astazi se stie de ce tocmai acest mod de preparare a elixirelor s-a dovedit a fi atat de eficient: un mare numar de
substante vegetale active sunt greu solubile sau total insolubile in apa, ele dizolvandu-se, in schimb, in alcool.
Alcoolul in stare lichida contine, insa, si o cantitate mica de apa, astfel ca la componentele dizolvate in el se
adauga si cele dizolvate in apa, rezultand, deci, un extract de maxima eficienta.
Plantele medicinale pentru prepararea elixirelor se gasesc peste tot in natura. Mai problematice sunt radacinile
folosite la "fabricarea" unui celebru bitter medieval numit Teriac! Ingredientele pentru aceasta licoare amara, a
carei reteta originara dateaza din antichitate si pe care o bea, preventiv, insusi imparatul Nero, speriat de o
eventuala moarte prin otravire, nu se gasesc decat la plafar. Restul plantelor se culeg din padure, de pe pajisti
sau se cumpara de la culegatorii de ierburi medicinale, care au aparut si la noi. Dar ele trebuie culese si
depozitate cu multa grija, ca sa nu se deterioreze.

47
Acelasi lucru este valabil si pentru fructele folosite la prepararea unor elixire, cum ar fi de pilda "lichiorul
vrajitoarelor". Ele trebuie sa fie proaspete, coapte, nevatamate si, pe cat se poate, netratate chimic. Inainte de a
le pune in sticle, testarea este obligatorie: doar asa se poate constata daca aroma lor este deplina, nealterata. De
aceea ar fi ideal ca licorile tamaduitoare sa fie preparate in plina perioada de recoltare a ingredientelor folosite.
Alcoolul in care se macereaza plantele medicinale, radacinile sau fructele trebuie, de asemenea, sa fie de calitate
superioara. Recomandat este, in special, cel oferit de tarani sau de micii producatori, adica rachiul de casa, cu o
concentratie ridicata de alcool, care poate fi diluat fara a-i fi afectata calitatea. E vorba, mai ales, de rachiul de
fructe - mere si pere - ce se armonizeaza perfect cu plantele inflorite, ori de rachiul de secara, simplu sau dublu,
mai potrivit cu semintele, scoarta (coaja) si radacinile. Cu cat este mai ridicat continutul de alcool, cu-atat mai
eficient va fi extractul din plante.
Herboristeria - stiinta veche de mii de ani
Prepararea e simpla. Se pun plantele intr-o sticla si se acopera, apoi, cu alcool. Elixirul se tine intr-un loc cald,
vreme de 4-6 saptamani, dupa care se strecoara (eventual) si poate fi folosit imediat.
Tincturile pentru uz extern, aplicate direct pe piele, sub forma de comprese ori de adaos pentru bai, se prepara la
fel. Si in cazul lor, aria de utilizare depinde de ingrediente: tinctura de sunatoare, rosie si frumoasa, vindeca
ranile si potoleste durerile, extractul de paralute are un efect antiinflamator si se foloseste in tratamentul acneei
si al pielii cu impuritati, arnica este eficienta in cazul luxatiilor si al contuziilor etc.
Ustensilele necesare prepararii elixirelor si tincturilor sunt prezente in orice bucatarie. Cei care folosesc sticle cu
dopuri de pluta este bine sa se asigure ca acestea sunt compacte, nu poroase, fiindca altfel alcoolul se va
volatiliza incetul cu incetul. Mult mai placute la vedere sunt elixirele atunci cand plantele raman in sticle, dar
daca prezenta lor deranjeaza, ele pot fi indepartate, filtrand lichidul printr-o strecuratoare deasa sau printr-un
tifon.

1. Elixir din flori de camp

Ingrediente: cate 7-10 flori de paraluta, ciubotica-cucului, toporas si papadie, cate 7-10 frunze de patlagina,
coada-soricelului, vinerita (Ajuga septans) si iedera; 1 l de rachiu de fructe. Mod de preparare: * Se spala bine
florile si frunzele si se zvanta. Se scurteaza frunzele de vinerita si se taie coditele paralutelor. * Se pun toate
plantele intr-o sticla si se toarna peste ele alcoolul. * Se lasa elixirul sa stea 8 saptamani, intr-o incapere calda.
Utilizare: sub forma de cura, se bea cate un paharel (de tuica) de doua ori pe zi. Stimuleaza metabolismul,
detoxifiaza si curata organismul.

2. Teriac - bitter universal

Ingrediente: radacina de angelica, valeriana, curcuma (sofran de India), sclipeti (Potentilla erecta) si papadie, 20
g coada-zmeului (Calla palustris), 5 g scortisoara pisata, 2 g smirna, 10 g cardamom (boabe), 10 g menta, 30 g
stafide, 1 l rachiu de secara dublu rafinat, 10 lingurite miere de salcam, 3 virnanti (Ruta graveolens).
Prepararea de produse din plante a devenit o afacere profitabila pentru multe manastiri catolice
Mod de preparare: * Se maruntesc radacinile si se pun intr-o sticla, impreuna cu scortisoara, smirna,
cardamomul, menta si stafidele. * Se toarna deasupra rachiul de secara si se incorporeaza mierea si virnantul. *
Se lasa sa se "aseze" circa doua luni.
Utilizare: se bea cate un paharel plin, in caz de probleme digestive acute.

3. Lichiorul vrajitoarelor
Ingrediente: 15 trandafiri parfumati proaspeti, 1 baton de vanilie, 10 frunze proaspete de verbina, 10 g flori
uscate de hibiscus (zamosita), 100 g zmeura, 6 linguri miere de salcam, 1 l rachiu de fructe.
Mod de preparare: * Se rup petalele de trandafir si se pun in sticla, impreuna cu miezul (razuit) de vanilie,
frunzele de verbina taiate, florile de hibiscus si zmeura. * Se adauga mierea si rachiul si se scutura sticla, ca sa
se amestece. * Elixirul trebuie sa se odihneasca cel putin 6 saptamani intr-un loc cald.
Utilizare: are un efect relaxant si calmant asupra intregului organism.

48
Ierburile salbatice - izvor de sanatate
* Nu le rupeti ca sa le aruncati! Zalude, picante, piscacioase sau tenace, "buruienile" ascund adesea
virtuti medicale incredibile. Invatati sa profitati de ele, sub toate formele! *
Delicatul mac de camp
Remediu prin excelenta
Acest "var" fragil al macului de cultura este un remediu bland impotriva anxietatii, nervozitatii, emotivitatii... Pe
scurt, impotriva tuturor emotiilor nestapanite. Este apreciat - mai cu seama - de copii, datorita gustului sau
dulceag, usor clorofilat. De altfel, li se prescrie copiilor, pentru a-i ajuta sa adoarma mai usor, dar si pentru a le
calma tusea. Macul de camp vindeca, de asemenea, iritatiile gatului.

Cum il recunoastem?
Dupa florile rosii-matasoase, cu pete negre la baza petalelor, dar si dupa mugurii mari, verzi, acoperiti cu
perisori.
Ce parti se recolteaza?
Florile intregi si frunzele tinere - intre mai si iulie.
Cum se foloseste?
Sub forma de infuzii sau de sirop din petale. Sau in salate, impreuna cu alte plante. Nu are contraindicatii.

Sirop din mac de camp

Ingrediente: 60 g petale proaspete de mac, 1 kg zahar.
Mod de preparare: Se pune pe foc 1 l de apa si cand clocoteste, se toarna peste petalele de mac si se lasa sa se
infuzeze 10 minute. Se adauga zaharul si se lasa sa fiarba, la foc mic, pana se dizolva complet. Se toarna siropul
intr-o sticla si se inchide ermetic. Doza: 1 lingurita de sirop, de trei ori pe zi.

Usturatoarea urzica
Tonica si antiinflamatorie
Nu prea indragita, din cauza intepaturilor pe care le produce, urzica este, totusi, o regina printre plantele
medicinale. Principalul ei atu? E remineralizanta, bogata in aminoacizi si in fier. In plus, are efect
antiinflamator, depurativ si fortifiant, ceea ce o recomanda pentru combaterea rinitei alergice, a reumatismului,
a acneei, a eczemelor si chiar a cistitelor. Este cunoscuta, de asemenea, pentru cresterea volumului de lapte la
mamele care alapteaza si pentru actiunea benefica asupra prostatei (stopeaza nevoia de urinare).
Cum o recunoastem? :
Are flori verzi, minuscule, adunate intr-un fel de ciorchine si frunzele ascutite si dantelate.
Ce parti se recolteaza?
Frunzele tinere si radacina (cu manusi!), din iunie pana in august.
Cum se foloseste?
Sub forma de infuzie sau gatita. Nefiind nici sarata, nici dulce, ea poate fi inclusa in absolut toate bucatele:
sosuri, placinte, supe etc.
De evitat: In cazul unui tratament anti-coagulant, al insuficientei renale sau cardiace.
Supa de urzici
Ingrediente: 4 cartofi, 2-3 pumni de urzici, ulei de masline (sau smantana).
Mod de preparare: Se fierb cartofii in apa cu sare si, cand sunt aproape gata, se adauga urzicile. Se maruntesc
toate in blender si se incorporeaza - dupa gust - smantana sau ulei de masline.
Pentru gradina: Ingrasamant de urzici
Reteta: puneti 1 kg de urzici in 10 l de apa si lasati-le sa fermenteze, in functie de temperatura de-afara (5 zile la
25gr., 12 zile la mai putin de 20gr.).

Filtrati, turnati zeama intr-un bidon etans (bine umplut) si tineti-o intr-un loc ferit de lumina. Diluati-o, apoi, cu
putina apa (1/2 l la 10 l de zeama) si ingrasamantul - 100% natural - poate fi utilizat.

49
Patlagina cea gustoasa
Calmant al pielii
Secretul patlaginei il reprezinta mucilagiile, adica fibrele sale cu consistenta gelatinoasa, care atenueaza si
calmeaza tusea, inflamatiile mucoasei cailor respiratorii, guturaiul, sinuzita si chiar intestinul, in caz de gastrita,
diaree ori colita. Patlagina linisteste de asemenea intepaturile insectelor (si ale urzicilor) si vindeca ranile
superficiale (de ex. basicile).
Cum o recunoastem?
Are flori mici si albe, formeaza un spic si sunt situate in varful unor tulpini cilindrice. Frunzele lungi, lanceolate
(in forma de lance) sunt marcate de 4-5 nervuri longitudinale, aproape paralele.
Ce parti se recolteaza? Frunzele foarte tinere.
Cum se foloseste?
Sub forma de cataplasme din frunze proaspete, strivite in prealabil, sau frecate pe zona dureroasa. Sau uscate,
transformate in infuzii (1 g de planta la 1 l de apa - intre 2-4 cesti pe zi). Si - surprinzator! - in salate si in sosuri.
De evitat in caz de calculi biliari sau de alergie la plantele din familia asteraceelor.
Pesto de patlagina
Ingrediente: 100 g frunze proaspete, 100 ml ulei de masline, 1 lingura otet de mere, 30 g migdale macinate
(pudra), sare.
Mod de preparare: se spala frunzele, se lasa sa se scurga bine si se lasa sa se macereze peste noapte, in uleiul de
masline. Se adauga otetul, sarea si pudra de migdale si se mixeaza in robotul de bucatarie. Pesto-ul obtinut, al
carui gust aminteste de gustul ciupercilor, se mananca uns pe paine (tartinat) sau cu paste. Se poate conserva, la
rece, cateva luni.
Pentru conservare:
* Se spala bine frunzele si radacinile cu apa cu otet, pentru indepartarea urmelor de pesticide si a parazitilor.
* Se pastreaza, pana la uscare, intr-un loc uscat, aerisit si ferit de lumina (pe impletituri de nuiele sau atarnate in
ghirlande).
* Florile se usuca intinse pe hartie absorbanta (intr-un singur strat).
Invadatoarea papadie
Detoxifiant al organismului
Consumata primavara, papadia stimuleaza ficatul, eliberand astfel organismul de toxinele acumulate pe timpul
iernii. Este un drenant puternic, care "descongestioneaza" pielea si articulatiile, ameliorand astfel eczemele,
alergiile sau durerile articulare provocate de guta. Si nu in ultimul rand, stimuleaza digestia, diminuand
balonarile si constipatia. Toate acestea fiind calitati ale unei plante "ordinare"...
Cum o recunoastem? Florile ei galbene ca aurul si frunzele lungi si dantelate sunt bine cunoscute.
Ce parti se recolteaza?
Radacinile, toamna. Frunzele, primavara sau la inceputul verii, imediat ce ies din pamant, inainte de aparitia
mugurilor. Trebuie evitate marginile drumurilor circulate si campiile tratate cu pesticide.
Cum se foloseste?
Frunzele tinere se mananca crude, in salate, de pilda. Radacinile se fierb sau se usuca si se consuma sub forma
de infuzii.
De evitat - in cazul alergiilor la plantele din familia asteraceelor si al calculilor biliari.
Infuzie detoxifianta
Ingrediente: 30 g de radacina uscata de papadie.
Mod de preparare: Amestecati radacinile spalate si taiate marunt cu 1 l de apa. Lasati-le sa fiarba cateva minute
si apoi sa se infuzeze 1/2 de ora. Beti cate un litru pe zi, vreme de 10 zile pe luna.
Coada-calului
Intaritor al oaselor
Numita si iarba-ursului, coada-manzului etc., aceasta planta, care exista inca de pe vremea dinozaurilor, este o
minunata sursa de siliciu, un oligoelement structurant. De aceea este extrem de folositoare pentru refacerea
oaselor in caz de fracturi, ea "resorbind" edemele produse de soc. Intareste, de asemenea, tendoanele si
ligamentele. Iar bunicile noastre o foloseau, pe buna dreptate, impotriva parului si unghiilor casante. Super
eficienta!
Cum o recunoastem?
Florile sale, niste tije maronii arhaice, se termina intr-un soi de spic, cu solzi in loc de frunze.

50
Ce parti se recolteaza?
Tulpinile de un verde pal (sterile), care cresc chiar dedesubtul florilor, la inceputul verii.
Cum se foloseste? Sub forma de decoct.
De evitat - in caz de tulburari cardiace sau renale, la femeile gravide sau care alapteaza si al copiilor.
Decoctul care "renoveaza"
Ingrediente: 10 tulpini uscate (sau 100 g proaspete).
Fierbeti tulpinile in 2 l de apa, circa 15-20 de minute, la foc mic. Beti decoctul de trei ori pe zi, vreme de 10 zile.
Discreta tataneasa
Cicatrizeaza bubele
Intre plantele "banale", tataneasa este cea mai eficienta pentru vindecarea micilor rani cutanate. O virtute care se
datoreaza alantoinei, un compus azotat care accelereaza regenerarea pielii si a mucoasei. Tataneasa este, de
asemenea, o foarte buna sursa de vitamina B12.
Cum o recunoastem?
Florile ei au o corola violeta sau rozacee, si mai rar alba, formata din 5 petale.
Ce parti se recolteaza?
Radacinile si frunzele, primavara sau vara.
Cum se foloseste?
Frunzele proaspete se aplica - in cataplasme - pe plagi. Din radacinile uscate se prepara un "balsam".
Atentie: consumul intern al radacinii de tataneasa este foarte periculos: planta contine alcaloizi toxici pentru
ficat si chiar cancerigeni.
Balsam de tataneasa
Ingrediente: 30 g radacina proaspata, 1 l ulei vegetal.
Fierbeti radacina in ulei, aproximativ 30 de minute, strecurati-o si presati-o, pentru a recupera maceratul.
Turnati "balsamul" in borcane mici si inchideti-le cat este cald.

Relaxarea
Doua metode de relaxare cu uleiuri aromate de plante
1. Uleiurile volatile naturale difuzate in incapere

Anumite uleiuri volatile (numite si esentiale sau eterice) actioneaza, atunci cand sunt inspirate, extrem de rapid
asupra sistemului nervos, producand aproape imediat efecte benefice de relaxare. Difuzarea uleiurilor in lipsa
unei lampi de aromoterapie sau a unui pulverizator electric se poate face foarte usor cu o improvizatie: intr-o
farfurie intinsa (plasata in incapere cat mai aproape de locul in care doriti sa va relaxati) se pune apa de un deget
si apoi se adauga 50 de picaturi de ulei volatil, lasandu-se ca uleiul sa se evapore de la sine, gradat, inmiresmand
camera. Daca vrem ca aromatizarea sa fie mai puternica, punem un vas cu apa si ulei volatil pe foc - aroma se
va raspandi in cateva minute in intreaga incapere. Efectele relaxante ale aromelor naturale sunt aproape
instantanee. Fiecare esenta are efecte specifice, care-i dau personalitate:
- uleiul de menta este indicat mai ales in zilele foarte calduroase, deoarece da senzatia de racoare siprospetime.
De asemenea, este recomandat spiritelor mai incinse, deoarece este asemenea unui dus racoros, diminuand
iritabilitatea, nervozitatea.
- uleiul volatil de busuioc este indicat mai ales persoanelor foarte obosite sau astenice, deoarece combina intr-un
mod nemaiintalnit efectul de relaxare cu cel de revitalizare si chiar cu cel de stimulare.
- uleiul esential obtinut din coaja de lamaie este preferat in mod special de persoanele care sufera de pe urma
traiului sedentar, intre patru pereti, deoarece are o aroma care confera prospetime, limpezime si claritate, creand
o stare de destindere asociata cu buna dispozitie.

51
- uleiul aromat obtinut din coaja de portocala produce o stare de multumire, de intimitate si cheama somnul.
- lavanda netezeste tensiunile psihice, favorizeaza trecerea gradata spre starea de somn. Este preferata mai ales
de catre femei, deoarece are o aroma foarte rafinata, diafana.
- uleiul de trandafir, folosit in doze mici (20 de picaturi), confera o stare placuta de confort, inlatura tensiunea
psihica si musculara, creeaza o predispozitie spre reverie. Este probabil cea mai rafinata aroma cu efect relaxant.
- uleiul de brad, la fel ca si cel de pin, transmite vigoare, confera un sentiment de siguranta si stabilitate. Este
recomandat mai ales persoanelor care se simt slabite, fara vlaga.
Toate aceste uleiuri sunt produse la noi in tara si le gasiti la Plafar sau in magazinele cu profil naturist.
2. Masajul de relaxare
Cel mai simplu masaj se face printr-o usoara miscare de mangaiere, cu toata palma sau, cand masajul se face pe
portiuni mai inguste, doar cu varful degetelor. Dozand bine atingerea, ca sa nu produceti durere, puteti face si
usoare frictionari, apasand ferm, dar bland pielea cu degetul mare si masand in profunzime. Degetul nu va freca
superficial pielea, ci o va mobiliza si va actiona adanc asupra fibrelor musculare. Zonele cele mai potrivite
pentru masajul de relaxare sunt:
- ceafa - este "sediul" tensiunilor psihice, mai ales al nelinistilor, temerilor si anxietatii, care se vor risipi ca prin
farmec sub atingerile ferme si blande. Se va porni masajul de deasupra omoplatilor si se va continua pana spre
zona cervicala, masand usor si baza craniului, pana spre zona de insertie a urechii.
- mainile - masajul palmelor facut ferm, dar cu atentie, sa nu produca dureri sau jena, indeparteaza mai ales
tensiunile generate de neimplinirile afective, de singuratate, de micile sau mai marile conflicte cu cei apropiati.
- masajul in talpa (care este el singur o adevarata terapie cu zeci de subtilitati) - are ca efect global o stare de
revigorare. Este un masaj care face sa dispara ca prin fermec oboseala, starea de contractura generata de munca
excesiva, o parte din tensiunea musculara de la nivelul picioarelor si de la nivelul bazinului.
- masajul plexului cardiac - favorizeaza dilatarea afectiva, inlatura starile de inhibitie, de timiditate.
- masajul umerilor si al musculaturii spinale - induce, mai ales daca este facut lent si cu blandete, o stare de
relaxare foarte ampla, vecina cu somnul.
Pentru ca masajul sa fie eficient, trebuie facut minimum 10 minute, actionand pe o singura zona (pe palme, de
exemplu), dar variind miscarile, mai ales ca intensitate, ca sa nu devina monoton, mecanic. Cu ajutorul sau se
obtin efecte profunde si durabile.

Cand soarele si brusturii fac minuni

- Filtrul clorofilian aplicat la tratarea unor boli
Inepuizabilele resurse de sanatate ale naturii continua sa ne fie dezvaluite prin scrisorile cititorilor nostri.
Surprinzatoare, adesea, prin ineditul lor, ele sunt garantate prin zeci de cazuri de vindecari. Putin cunoscuta si
practicata, terapia invelirii in frunze si a expunerii ulterioare la soare coboara in timpuri stravechi, fiind regasita
in satele noastre de munte, dar si in practicile calugarilor tibetani. Activat de caldura si lumina solara, filtrul de
clorofila este un veritabil medicament.
Descrierea tratamentului
In lunile iunie, iulie, august si inceputul lui septembrie, in zilele insorite, intre orele 13.00-15.00, vreme de 20-
30 de minute se acopera pielea intregului corp cu frunze mari de brusture. In timpul expunerii, razele solare,
filtrate de clorofila, strabat epiderma si patrund pana in vasele de sange, de unde sunt reflectate inapoi. In acest
proces, toxinele existente pe circuitele sangelui sunt eliminate la suprafata pielii o data cu transpiratia. La acest
veritabil act terapeutic participa intreg organismul, care elimina o sudatie toxica de circa 300-400 de miligrame,
in timp de 30 de minute.
Expunerea corpului se face in pozitie orizontala, cu partea dreapta orientata in jos (intorsi pe o parte). Se
recomanda ca sedinta de expunere sa se faca la inceput la intervale de o zi, timp de 8-10 zile, iar apoi zi de zi,
pana la ameliorarea si vindecarea bolii.
Sa avem in vedere necesitatea ca deshidratarea sa nu fie excesiva, pentru a nu se elimina prea multe saruri de
potasiu, natriu, calciu si magneziu din organism.
In timpul sedintelor, capul trebuie acoperit cu o palarie cu boruri largi sau cu o umbrela, pentru a se evita
insolatia.
Sa nu va nelinisteasca situatia in care dupa un interval de timp de la practicarea acestui tratament vor aparea
simptomele de eliminare pe cale bucala a unei compozitii cu aspect purulent si cu miros respingator. Aceasta
demonstreaza cresterea potentialului organismului de a elimina toxinele ce dospeau in anumite organe interne.

52
Dupa cele 30 de minute de expunere la soare sub filtru clorofilian, se face un dus cald, in timpul caruia se
maseaza usor mai intai talpile si mainile, apoi intregul corp.
Ce boli pot fi tratate - toate formele de reumatism, afectiuni ale stomacului, plamanilor, intestinului, ficatului si
ale cailor urinare.
Regimul alimentar indicat in perioada terapiei cu filtru clorofilian este urmatorul: grau si alte cereale incoltite,
paine graham, de secara sau de tarate, lapte si produse lactate, oua, miere, legume, fructe, polen, propolis. Sunt
interzise: carnea, fumatul, alcoolul, cafeaua si condimentele, bauturile acidulate sau care contin cofeina si
coloranti sintetici.
Alte recomandari: evitati stresul, discutiile agresive, starile emotive. Cultivati-va credinta in Dumnezeu si
convingerea ca veti fi sanatosi. Pentru a avea un somn cat mai reconfortant, dormiti pe partea dreapta, cu capul
orientat spre nord. Impuneti-va sa stati cat mai putin in apropierea aparatelor electronice aflate in functiune
(televizor, mobil, radio etc.). Organismul nostru este o antena de absorbtie a undelor electromagnetice, care pun
in alarma sistemul nervos vegetativ.
Fie ca randurile din prezenta scrisoare, izvorate din speranta in fortele tamaduitoare ale naturii, sa fie spre binele
si bucuria celor aflati sub calvarul unor boli.Ionascu Mihai - Str. Simion Barnutiu nr. 2, bl. C, sc. 2, et. 3, ap.
31, Focsani, jud. Vrancea, cod 5300

Retete impotriva oboselii, a frigiditatii si

impotentei
Telina Si Patrunjelul De Camp

Intrucat numerosi cititori ai revistei solicita tratamente de vindecare a unor afectiuni sexuale provocate de
oboseala si stres, va propun cateva retete care s-au dovedit deosebit de eficiente in practica bogata si indelungata
a cabinetului "Natura" din Arad.
Recomandari generale: se bea zilnic, pe o perioada de 2-4 saptamani, dimineata si seara, cu cel putin 15 minute
inainte de masa, cate o cana de 250 ml ceai din flori de morcov de camp. Concomitent, se consuma si macerat
din radacini de telina si seminte de ovaz.
Modul de preparare a retetelor:
- ceaiul de flori de morcov de camp: se infuzeaza seara doua lingurite cu varf de flori tocate sau netocate de
morcov de camp cu 0,5 litri apa fierbinte (inainte sa dea in clocot). Jumatate din aceasta cantitate de ceai se
consuma seara, iar cealalta cantitate de ceai se bea dimineata. Este bine ca ceaiul sa fie cald si neindulcit sau
usor indulcit, dar numai cu miere de albine.
- maceratul din radacini de telina si seminte de ovaz: se curata radacinile de telina (cantitatea lor trebuie sa
ocupe o treime dintr-un borcan), se spala cu apa rece, se taie in felii mici, apoi se dau prin masina de tocat carne
si se introduc intr-un borcan. In alt borcan, de aceeasi capacitate, se pun seminte de ovaz nedecorticate (si
cantitatea lor trebuie sa ocupe o treime din vas), iar peste ele se pune apa rece pana se umple borcanul. Se
amesteca cu o lingura de lemn. (Semintele de ovaz se dau prin masina de macinat cafea, dar prin rotirea
rotorului numai de doua-trei ori, ca sa nu se transforme in faina.) Atat radacinile de telina, cat si semintele de
ovaz se lasa la macerat fix 24 de ore, dupa care fiecare macerat se strecoara separat (prin carpa de tifon), apoi se
amesteca in parti egale. Amestecul trebuie consumat in rastimpul a doua zile, dupa care se prepara cantitati noi.
Se consuma 1-1,5 litri de macerat pe zi.
Recomandari: e bine ca acest tratament sa se repete de mai multe ori in decursul unui an, cu pauze de 1-2 luni.
Tratamentul cu radacini de telina si seminte de ovaz da rezultate deosebite si in urmatoarele afectiuni: surmenaj,
digestie deficitara, inapetenta, insuficienta suprarenala, colici renale, reumatism, guta, litiaza renala si vezicala,
afectiuni pulmonare, hepatice, splenice, demineralizare, diabet, obezitate, insomnie, sterilitate, insuficienta
tiroidiana, astenie fizica si nervoasa, diferite forme de cancer, circulatia proasta a sangelui, detoxifiere,
regenerare sangvina, gripe, raceli, bronsite, eliminarea gazelor intestinale, drenarea bilei, hipertensiune,

53
normalizarea ciclului menstrual, eliminarea viermilor intestinali, hidropizie, retentie urinara, ulcer gastric,
afectiuni cardiace.Ing. Groza Ioan - cabinetul "Natura", Arad, tel. 057/28.09.46

Forma maxima - Legumele

Legumele ca medicamentMorcovul, Sfecla si Telina.
Este destul de dificil pentru un "neinitiat" sa inteleaga cum de legumele care-i alcatuiesc hrana de zi cu
zi pot deveni peste noapte miraculoase elixiruri de sanatate, care iau "cu mana" boli care nu se vindeca
nici cu cele mai noi si sofisticate me...

Legumele ca medicamentMorcovul, Sfecla si Telina

Este destul de dificil pentru un "neinitiat" sa inteleaga cum de legumele care-i alcatuiesc hrana de zi cu zi pot
deveni peste noapte miraculoase elixiruri de sanatate, care iau "cu mana" boli care nu se vindeca nici cu cele
mai noi si sofisticate medicamente. Greu de crezut, dar adevarat: banalele radacini ce cresc in gradina de
legume devin medicamente forte, atunci cand sunt consumate netrecute prin foc (sub forma de salate sau de
suc), in cantitati mari si pe perioade lungi de timp. Radacina este o camara tainica a plantei, unde se strang
acum, in prag de iarna, toate substantele de rezerva pentru primavara viitoare. Putem spune fara sa gresim ca
aceste radacini contin mai multe taine decat seiful unei uzine de medicamente. De-a lungul timpului, in paginile
noastre au fost facute cunoscute nenumarate cazuri de boli grave vindecate sau ameliorate miraculos cu ajutorul
acestor alimente vii. Acum, la sfarsit de toamna, cand toate aceste elixiruri se gasesc din abundenta, proaspete si
pline de forta curativa, este si momentul sa facem un bilant al binefacerilor lor. O descriere completa ar ocupa,
fara nici un fel de exagerare, paginile unei carti intregi. De aceea, vom intoarce doar o fila din ghidul sanatatii
cu legume proaspete.
Morcovul
Este un fel de rege neincoronat al legumelor care alcatuiesc regimurile cu cruditati. La faima sa de medicament-
minune au contribuit deopotriva proprietatile sale terapeutice de exceptie, gustul agreabil si... apetisanta culoare
a sucului extras din el, culoare care parca emana ceva din energia vietii. Fiecare parte a morcovului este folosita
in medicina populara: radacina este foarte hranitoare si ajuta la eliminarea masiva a toxinelor din organism,
frunzele (mai putin cunoscute) au efecte vitaminizante si usor calmante, in timp ce inflorescentele sunt un
stimulent hormonal de exceptie, iar semintele au efecte de reglare a digestiei si a activitatii nervoase. Practic, in
aparent banalul morcov se ascund nu mai putin de patru plante medicinale cu efecte extraordinar de puternice.
Totusi, de aceasta data, ne vom ocupa doar de radacina morcovului, care prin dubla sa calitate de aliment si de
remediu este un sprijin de nadejde in tratamentul bolilor grave.
Iata in continuare cateva afectiuni in care se foloseste cu succes radacina de morcov:

- Cancerul - Se spune, iar realitatea o confirma, ca boala canceroasa nu mai poate avansa atunci cand
organismul este hranit in exclusivitate cu suc de morcov. Este o solutie dura, intr-adevar, dar care a dat in
practica de prea multe ori rezultate, ca sa nu fie luata in seama. Bolnavul se va hrani in primele trei zile doar cu
suc de morcov 1,5 - 3 litri pe zi. Apoi, gradat, va introduce si sucul de mere in alimentatie, vreme de alte doua-
trei zile, abia apoi trecand la alimente solide, dar numai netrecute prin foc.
- Cariile dentare, tulburarile de crestere - Se face o cura in care se consuma zilnic, dimineata si seara, pe
stomacul gol, o combinatie din 100 ml suc de morcov si 100 ml lapte. Tratamentul dureaza 21 de zile.
- Intarirea vederii (inclusiv a celei nocturne) - La schimbarea anotimpurilor, se face o cura de doua saptamani in
care se bea in fiecare dimineata un pahar de suc de morcov, pe stomacul gol.
- Boli de plamani - O veche reteta din Apuseni suna astfel: intr-un vas de lut se pune jumatate de cana de zeama
(proaspata) de morcov, o lingura mare de miere si doua galbenusuri de ou. Se amesteca totul bine, dupa care se

54
incalzeste putin pe plita sau pe alta sursa de caldura (pana ajunge la temperatura corpului), dupa care se bea cu
inghitituri mici. Se fac cure indelungate cu acest remediu administrat zilnic.
- Colita de putrefactie - Se ajuneaza pana la apusul soarelui, cand se mananca jumatate de kilogram de morcovi
dati prin razatoare, frecati cu putina sare si ulei de masline presat la rece. Pana a doua zi dimineata, nu se mai
consuma nimic altceva decat suc de morcov (eventual "imblanzit" cu suc de mere). Pe o perioada de doua
saptamani, veti manca o salata de morcov cu o jumatate de ora inainte de fiecare masa. Minimum sase luni nu
veti manca nici carne sub nici o forma.
- Diaree la sugari - Jumatate de kilogram de morcovi taiati felii se fierb timp de 40-50 de minute intr-un litru de
apa, dupa care se zdrobesc si se stoarce totul printr-un tifon. La sfarsit, se adauga apa clocotita pana se
completeaza un litru. Va fi administrat acest remediu in loc de lapte, vreme de 24 de ore (trei zile, la nevoie),
dupa care treptat decoctul de morcovi va fi combinat cu lapte.
Cateva secrete
- Morcovii nu se razuiesc cu cutitul si nici nu se curata prin taiere, ci se spala sub jet de apa rece, frecandu-se cu
o perie aspra. In felul acesta, se pastreaza coaja care este cea mai bogata in vitamine. - Morcovii romanesti sunt
mult mai eficienti din punct de vedere terapeutic decat cei adusi din import, care fiind "ameliorati" genetic nu
mai au bogatia de vitamine, enzime si minerale necesara (in ciuda aspectului comercial de invidiat).
Frumusete
- Petele care apar cu varsta pe fata sunt atenuate daca se consuma multe sucuri de legume si fructe si daca
folosim urmatoarea masca: un morcov ras fin se intinde pe toata fata cu tot cu suc si se tine timp de 15-30 de
minute, dupa care fata se spala cu lapte. Pentru tenul uscat, morcovul ras se combina cu doua-trei linguri de
smantana.
- Ridurile dispar sau sunt estompate daca se face in fiecare zi o masca din urmatoarele ingrediente: un morcov
ras fin, sucul de la jumatate de lamaie, 4 linguri de smantana si putin talc. Totul se intinde in strat de grosime
medie pe fata si se tine o ora, dupa care se face o curatare cu vata inmuiata in lapte.
Telina
Stiinta moderna se straduieste de mult timp sa descopere secretele acestei plante, adusa, se pare, in urma cu mii
de ani, din indepartata Indie. Se stie ca este un reglator hormonal de exceptie, care face o concurenta foarte
serioasa sofisticatelor pilule din farmacii, ca face o curatenie exemplara in organism, eliminand toxinele, ca
impiedica tumorile sa se dezvolte, iar lista este departe de a fi inchisa. Din medicina populara romaneasca, ca si
din studiile medicale moderne, am alcatuit un mic ghid terapeutic al telinei:
- Sterilitate - Se bea zilnic cate un paharel de suc de telina pe stomacul gol, dimineata si seara. Atunci cand
gasim frunze verzi, vom combina sucul de frunze cu cel de radacina.
- Ciclul menstrual neregulat, dureros - Timp de 49 de zile se beau in fiecare zi, dimineata, pe nemancate, sase
linguri de suc de frunze si radacina de telina. Tratamentul incepe la doua saptamani dupa terminarea ciclului.
- Psoriazis, boli de piele grave - O zi pe saptamana se consuma numai cruditati si se bea un pahar de suc de
telina combinat cu doua pahare de suc de morcov. Sucul de telina va fi cat mai proaspat posibil.
- Afectiuni insotite de febra - In trecut, cand nu existau atatea medicamente, decoctul si mai ales sucul de
radacina de telina erau considerate un febrifug redutabil. Este stiut ca, in anumite limite, febra este benefica
pentru organism; tocmai de aceea sucul de telina este intrebuintat numai pentru combaterea acceselor lungi de
febra. Se bea jumatate de pahar de suc de telina indoit cu apa, de 4-6 ori pe zi.
- Diabet - Alaturi de ceapa si usturoi, telina cruda este un aliment care nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia
diabeticului. Ea are un usor efect hipoglicemiant, mareste diureza si, foarte important, echilibreaza sistemul
nervos si astfel contribuie activ la reglarea tuturor proceselor metabolice.
- Vitiligo, degeraturi - Se face un decoct dintr-o telina intreaga (radacina si frunze) de marime medie, bine
maruntita, in prealabil, care va fi fiarta vreme de cinci minute. Cu acest decoct vor fi facute spalaturi de 20 de
minute, dupa care vor fi puse comprese cu decoct pe locurile afectate.
- Tumori - Frunzele zdrobite sau, cand nu avem, radacina de telina rasa se pun vreme de o ora pe zi, pe locul
afectat. Este o reteta eficienta si in cancerul tegumentar.
- Cura de slabire - Telina, sub forma de suc pur, taie apetitul, favorizeaza eliminarea apei din tesuturi si
accelereaza tranzitul intestinal. Bautul unui pahar de suc de telina pe zi, inainte de masa principala, este o
metoda miraculoasa de reglare a greutatii.
Cateva secrete

55
Dupa ce folosim extern telina, nu trebuie sa ne expunem la soare, deoarece pielea devine foarte sensibila la
arsuri si o simpla raza de soare poate produce leziuni incredibil de grave. Aceeasi restrictie se recomanda si
celor care recolteaza frunzele de telina.
- Gustul foarte puternic al telinei nu este suportat de majoritatea pacientilor, motiv pentru care sucul de telina se
va consuma amestecat in proportia de 1:2 cu suc de mere. - Curele cu suc de telina cruda au un efect de
intinerire atat de puternic, incat pot produce la femeile in varsta redeclansarea ciclului menstrual. Acest
fenomen se poate produce chiar si la femeile ajunse la manopauza de zece ani (sau chiar mai mult, dupa cum o
demonstreaza cazurile concrete). Acest simptom nu trebuie sa va sperie, ci, din contra, sa va bucure - este
semnalul ca organismul se reface rapid.
Frumusete
Nici o leguma nu are o asemenea putere de infrumusetare ca telina, care ar trebui sa devina o "arma" a femeilor
de toate varstele. Sucul de telina infrumuseteaza si da stralucire pielii, incetineste viteza de crestere a pilozitatii
inestetice (nu si a parului din cap), inlatura gradat mirosul neplacut al transpiratiei si stimuleaza dezvoltarea
caracterelor feminine, in general.
Sfecla Rosie
Raspandita astazi pe toate continentele, leguma al carei suc are culoarea sangelui, este printre putinele plante
care au ca loc de origine Europa. Candva, ea crestea spontan pe tarmurile Mediteranei si ale Atlanticului; acum,
este cultivata pe toate meridianele, pentru calitatile sale nutritive si terapeutice exceptionale. Celebritatea ca
medicament si-o datoreaza efectelor sale foarte puternice in tratamentul leucemiei si anemiei, afectiuni in care
este de neegalat. Frunzele sale sunt folosite in medicina populara pentru tratarea ranilor si a plagilor greu
vindecabile, iar radacina - pentru intremarea convalescentilor, oprirea dezvoltarii tumorilor, echilibrarea
tensiunii si a sistemului nervos. Este una din legumele cel mai bine studiate de catre medicina moderna, care i-a
confirmat puterea vindecatoare in mai multe afectiuni.
- Anemie - Sucul de sfecla rosie stimuleaza puternic formarea de globule rosii, mai ales atunci cand este
consumat pe stomacul gol. Se consuma impreuna cu sucul de morcovi - un sfert de pahar de suc de sfecla si trei
sferturi de suc de morcovi, de doua ori pe zi, dimineata si la pranz.
- Leucemie - Se tine o cura de 49 de zile, in care se consuma doar vegetale (deci fara carne, lactate, margarina
etc.) netrecute prin foc. In primele trei zile ale curei, se consuma doar suc de sfecla rosie - 250 ml de suc pe zi,
care se bea cu lingurita, inghititura cu inghititura, trecandu-l pe sub limba. Zilnic, pana la completa vindecare, se
va consuma acest suc, in cantitatea si in modul descris anterior.
- Cancer - S-a demonstrat ca sfecla rosie opreste multiplicarea celulelor canceroase din sange, oprind astfel
dezvoltarea tumorilor, indiferent de localizare. Se face un cocktail din zece linguri suc de sfecla rosie, 20 de
linguri suc de morcovi si un pahar suc de mere, din care se administreaza patru pahare pe zi, vreme de
minimum 60 de zile.
- Convalescenta - In multe sate de la noi, bolnavilor, ca sa prinda putere, li se amesteca in supa calduta un
paharel de suc de sfecla rosie, proaspat stors. Acest tratament confera o stare de vioiciune, stimuleaza digestia si
eliminarea, grabind vindecarea.
- Gripa, viroze, in general - Inca nu se cunoaste exact mecanismul prin care substantele din sfecla rosie
actioneaza, dar cert este ca aceasta leguma ajuta corpul sa se apere de majoritatea bolilor produse de virusi. In
perioadele critice ale bolilor virale, nu se consuma nici un fel de aliment solid sau bogat in calorii, ci doar sucuri
si extracte lichide de plante. Doza minima de suc de sfecla este de 150 ml pe zi, care se bea ca atare sau diluat
cu un suc mai gustos (de mere, de pilda).
- Boli hepatice - Toate cele trei radacinoase prezentate aici au efecte drenoare asupra ficatului, favorizand in
acelasi timp regenerarea celulei hepatice si ajutand la combaterea infectiilor localizate aici. Se face o cura de
minimum o luna, in care se beau zilnic 300 ml din combinatia de sucuri: morov + telina + sfecla rosie.
Contraindicatii: diabet.
Metoda de obtinere a sucului din radacini
Celor care nu au storcator electric cu centrifuga le este recomandata urmatoarea metoda: radacinile se spala
foarte bine, curatandu-le cu peria acolo unde este cazul, dupa care se taie marunt. Bucatile bine maruntite se dau
prin masina de tocat, apoi imediat se storc printr-un tifon pus in doua.
Sucul se bea imediat sau in maximum 40 de minute de la preparare, deoarece prin oxidare se pierd foarte multe
din proprietatile sale terapeutice.

56
 Forma Maxima - Hormonii
Tineretea si batranetea depind de eiHormoniiCum pot depasi femeile menopauza fara a suferi? Cum poate fi
amanata imbatranirea?
Preparatele cu hormoni nu reprezinta un risc de aparitie a cancerului?
Hormonii sunt responsabili de mii de cazuri de cancer mamar si uterin

Tratamentele cu hormoni au aparut in urma cu circa 40 de ani, iar femeile au apelat la ele fiindca nu voiau copii
sau tocmai pentru ca voiau, ca sa aiba tenul curat si neted sau ca o garantie impotriva imbatranirii, a starilor
depresive, a pernutelor de grasime, a osteoporozei si a infarctului. Dar despre hormoni nu s-a vorbit numai de
bine, ei fiind facuti raspunzatori si pentru producerea unor boli grave, precum trombozele si cancerul. Femeile
au devenit circumspecte, iar medicii - mai zgarciti cu dozele prescrise, inlocuind tratamentul hormonal cu asa-
numita "terapie de completare", adica inlocuirea stricta a hormonilor lipsa. Dar starea de "alarma" n-a durat
mult si lucrurile au reintrat in "normal". Iata insa ca astazi, cercetarile de specialitate provoaca din nou neliniste:
anual, in tarile europene, hormonii sunt responsabili pentru aparitia a zeci de mii de noi cazuri de cancer mamar
si uterin. De curand, semnalul de alarma a fost tras si in Statele Unite, unde Institutul American pentru Studierea
Cancerului a avertizat populatia asupra riscului ridicat de imbolnavire, cu deosebire in cazul terapiilor
hormonale (de completare) de durata lunga. Un mesaj demn de luat in seama, daca ne gandim ca in tarile
civilizate, o femeie din trei (intre 40-75 de ani) urmeaza un asemenea tratament pentru a depasi mai usor
perioada menopauzei.
Intrebarea care se pune este: sa se renunte la medicamente, chiar daca asta inseamna, practic, nopti nedormite si,
in general, reducerea calitatii vietii din toate punctele de vedere?
Pentru a veni in ajutorul cititoarelor noastre afectate de probleme legate de varsta, dar si ca avertisment pentru
adolescente si femeile tinere, am preluat un interviu acordat de o specialista in tratamentele hormonale, postului
de televiziune german Sat3. Este vorba de dr. Agneta Rajter, de la Clinica Naturista din Heidelberg.
- Medicii americani au tras un semnal de alarma legat de administrarea hormonilor. Ce le recomandati
pacientelor dvs., sa arunce pilulele cu hormoni la gunoi?
- In nici un caz. Exista femei care sufera cumplit din pricina dereglarilor produse de menopauza, de fapt, de
scaderea productiei de hormoni sexuali, iar singurul mod in care le pot ajuta este sa le recomand terapia
complementara cu hormoni.
- Asta inseamna sa ne asumam riscul de a ne imbolnavi de cancer daca bufeurile si insomnia devin
insuportabile?
- Trebuie sa spun din capul locului ca numarul cazurilor nou aparute anual, datorita - pare-se - tratamentelor
hormonale, nu se bazeaza pana-n momentul de fata decat pe aprecieri. Din pacate, nu exista nici un studiu care
sa confirme aceasta afirmatie. De aceea, medicul trebuie sa cantareasca exact avantajele si riscurile pe care le
presupune un asemenea tratament de completare cu hormoni. Noi nu-i dam organismului decat ceea ce-i
lipseste: hormonii de care are nevoie, in cantitatea de care are nevoie. Si dupa foarte scurt timp, femeile se simt
evident mai bine.
- O insuficienta cantitate de hormoni poate provoca stari depresive sau caderea parului. De ce?
- Pentru ca in organismul nostru, fiecare hormon preia - la comanda creierului - anumite sarcini de control, deci
"comunica" in mod permanent cu celulele nervoase sau imunitare. Hormonii ajung - prin sange - la nervi si la
organe si le "transmit" celulelor ce trebuie sa faca. Daca aceasta orchestra, atat de fin acordata, iese din ritm, in
organismul nostru apar dereglari.
- Caror paciente le prescrieti tratamente cu hormoni?
- Femeilor carora dereglarile produse de menopauza le afecteaza grav calitatea vietii. Si nu ma refer aici la
simple bufeuri sau la uscarea tenului. Din cauza haosului hormonal iscat in organism, unele femei devin brusc
depresive, iar starea lor este atat de insuportabila, incat pur si simplu nu mai vor sa traiasca. Sau sunt coplesite
de senzatia de spaima, si in acest caz, progesteronul, de pilda, este foarte eficient.

57
- Ce efect are progesteronul?
- Combate starile depresive, netezeste tesuturile, stopeaza bufeurile si ajuta la evitarea incontinentei (pierderea
de urina), care apare frecvent la o varsta mai inaintata. Dar atentie: prea mult progesteron provoaca o stare de
oboseala permanenta. Si - la fel ca toate preparatele cu hormoni sexuali - amplifica riscul trombozelor si al
calculilor biliari.
- La ce ajuta estrogenii (hormonii feminini)?
- Intaresc oasele, improspateaza creierul si invioreaza mucoasele, netezesc pielea si previn unele simptome
neplacute ale menopauzei, cum ar fi: palpitatiile, insomnia si iritabilitatea. In plus, "captureaza" radicalii liberi
care distrug celulele.
- Cine nu trebuie sa ia hormoni?
- Femeile cu afectiuni hepatice, cu probleme de coagulare a sangelui, cu tromboze sau cu cancer dependent de
hormoni.
- E adevarat ca exista femei care nu au nici un fel de probleme la instalarea menopauzei?
- Cel putin o treime din numarul total al femeilor nici nu observa aceasta transformare hormonala: brusc, nu mai
au ciclu si pana sa se dumireasca de ce, menopauza a si trecut. O alta treime au necazuri nesemnificative si doar
o treime sufera realmente.
- Femeile mai grase si cele active sufera mai putin?
- Da, exista studii care arata ca la femeile constiente de valoarea lor, cu activitate profesionala intensa, aceasta
schimbare trece - de cele mai multe ori - fara urma. Iar la femeile plinute, celulele adipoase continua sa produca
hormoni (din colesterol), chiar daca ovarele au sistat de mult productia de estrogeni. Dezavantajul: din cauza
acestei productii continue de estrogeni, la femeile supraponderale exista, din pacate, si un risc mai ridicat de
cancer mamar sau uterin.
- Cat de riscant este tratamentul hormonal de lunga durata?
- Studiile efectuate contin indicii ca riscul imbolnavirii creste paralel cu durata tratamentului. Oricum, dozajul
preparatelor hormonale recomandate de noi astazi este mult mai redus decat cel folosit in studiile clinice mai
vechi. Ginecologii si specialistii in hormoni au cazut de acord asupra unei formule, si anume ca terapia
hormonala de completare, cu o durata de pana la 5 ani, nu este nociva.
- Americancele iau in cantitati uriase Dhea - un hormon la mare moda - impotriva imbatranirii, a crizelor
produse de inaintarea in varsta si a tulburarilor de menopauza...
- Adevarat, dar nici aici riscurile nu sunt foarte clare. Dhea participa la producerea de energie, la regularizarea
stresului si la descompunerea grasimilor, invioreaza celulele creierului si este o componenta importanta a
hormonilor sexuali. Studiile au aratat ca el poate amplifica apetitul sexual si placerea femeilor (aflate la
climacteriu), cu conditia ca acestea sa fi avut un deficit de Dhea. Dar in experientele efectuate pe animale el a
declansat cancerul hepatic."Extrasele din plante sunt la fel de eficiente ca si preparatele chimice cu
hormoni"
- N-ar fi mai bine sa apelam la farmacia naturii si sa scapam de depresii consumand hormoni vegetali?
- Ba da, iar eu le recomand unora dintre pacientele mele - celor cu sindrom premenstrual sau celor cu dereglari
de menopauza - produse pe baza de plante care rezolva cu succes unele probleme mai putin grave. Astazi, stim
cu totii ca extrasele din plante sunt la fel de eficiente ca si preparatele chimice cu hormoni.
- Dar si la fel de periculoase?
- Nu. Dupa cate stim in momentul de fata, hormonii vegetali nu sporesc riscul aparitiei cancerului, ba
dimpotriva: estrogenii vegetali, de exemplu genisteina, existenta in boabele de soia, protejeaza sanii si mucoasa
uterina de cancer. In plus, estrogenii vegetali mentin tinere vasele de sange si "inarmeaza" oasele impotriva
fragilitatii. Singurul dezavantaj: femeile tinere care consuma multa soia si vor sa ramana gravide ar putea avea
probleme. Pentru ca soia in cantitati mari prelungeste ciclul si intarzie ovulatia.
- Se stie ca femeile din Japonia isi rezolva problemele hormonale mancand mult tofu...
- ...Si au in sange de 43 de ori mai multa genisteina decat europencele, un ciclu prelungit la 32 de zile si un risc
de cancer la san cu 75% mai redus decat la femeile din tarile occidentale. Iar osteoporoza este mult mai putin
frecventa. Ca sa nu mai spun ca in limba japoneza nu exista cuvant echivalent pentru "tulburari de menopauza".
- Le recomandati pacientelor dvs. si un gen de regim alimentar antimenopauza?
- Da. Deficitul de estrogeni poate fi compensat cu doar 50-100 mg de tofu sau cu 1/2 l de lapte de soia pe zi (si
in Romania se comercializeaza produse de soia - n.r.), la care se adauga 1-2 linguri de seminte de in si 5 portii

58
de legume si fructe, fiindca ele contin albumine care leaga hormonii din sange (cancerigeni sunt considerati
doar estrogenii "nelegati").
- Alcoolul si zaharul sunt "prohibite"?
- Da, pentru ca alcoolul ridica evident nivelul estrogenilor din organism, care, la randul lor, sporesc riscul
imbolnavirii de cancer. Zaharul ar trebui evitat, pentru ca intensifica productia de insulina. Iar in prezent, acest
hormon este suspectat de stimularea dezvoltarii celulelor canceroase.
- Oare femeile aflate la menopauza trebuie sa treaca pe la sala de sport?
- Ca profilaxie in combaterea osteoporozei, eu recomand saptamanal trei ore de antrenament de forta pentru
coloana vertebrala plus de trei ori pe saptamana jogging sau mers cu bicicleta. In felul acesta, inima, circulatia
sangelui si vasele sangvine sunt in forma maxima. Programul sportiv asigura o irigare mai buna cu sange si
producerea amplificata de hormoni (ai fericirii) care "pun pe fuga" depresiile provocate de menopauza.
- Si chiar inlocuieste acest program sportiv si alimentar pilulele cu hormoni?
- La majoritatea femeilor, da. Iar dupa ce necazurile au trecut, multe dintre ele se-ntreaba: oare de ce nu mi-a
spus doctorul ca e asa de simplu si m-a lasat sa ma indop cu hormoni?

Medicamente Hormonale Naturale

Semintele de marar
Sunt considerate un elixir al tineretii si al feminitatii deopotriva. Secretul aparent banalelor seminte de marar
este efectul lor similar cu cel al hormonului estrogen, cel care de la varsta de 40 de ani incepe sa fie secretat in
cantitati mai mici. Efectele tratamentului cu seminte de marar, 3 lingurite de pulbere luate pe stomacul gol,
zilnic, este spectaculos:
- sanii devin mai fermi si mai plini;
- pielea devine mai stralucitoare si mai catifelata;
- secretiile vaginale devin mai abundente (nu este deloc vorba de un fenomen patologic; glandele secretoare,
care in mod normal se atrofiaza cu varsta, devin mai active);
- ritmul de crestere a parului de pe corp se reduce simtitor.
Totusi, semintele de marar sunt contraindicate in toate bolile in care se observa o secretie prea abundenta de
hormon estrogen in organism: fibrom si adenofibrom uterin si mamar, cancer genital, sindrom
premenstrual.
Mugurii de zmeur
Mugurii indragitului zmeur sunt un adevarat prieten al femeilor de toate varstele. Ei sunt considerati un
progesteron natural si, mai ales, un extraordinar reglator al activitatii ovarelor. Se folosesc pentru mentinerea
sub control a tuturor fenomenelor care tin de menopauza: bufeuri, usturimi in zona genitala, tulburari
emotionale, hirsutism etc. Femeile care fac tratamente de lunga durata cu muguri de zmeur vor incetini
considerabil procesele de imbatranire. Ei sunt, de asemenea, un antidot si o completare pentru remediile si
medicamentele cu efect estrogen foarte puternic, deci si pentru semintele de marar.
Femeile care vor sa renunte la controversatele anticonceptionale pot recurge, de asemenea, la tratamentul cu
muguri de zmeur pentru a preintampina tulburarile ce pot aparea.
Se mai folosesc cu efecte terapeutice spectaculoase si in tratamentul chistului ovarian, a fibromului uterin, a
nodulilor mamari, indiferent de natura, si a sindromului premenstrual.
Mugurii se culeg primavara devreme si se conserva zdrobiti in miere naturala sau se usuca si se folosesc ca
pulbere (o lingurita de patru ori pe zi).
Va recomandam, de asemenea, extractul de muguri de zmeur obtinut la Cluj, de firma "Plantextrakt". In
farmaciile naturiste gasiti aceste extracte cu denumirea latina a zmeurului: Rubus idaeus.
Inflorescentele de morcov
Florile si semintele aparent banalelor legume au uimit lumea stiintifica cu efectele lor hormonale. Daca
semintele de marar au efect estrogen, florile de morcov actioneaza asupra glandei hipofize si a ovarelor,
deopotriva. Efectul curei cu inflorescente de morcov asupra femeilor care se apropie de varsta a treia este de
incetinire a proceselor de degradare a organismului sau, mai simplu, de prelungire a tineretii organismului.
Atrofierea ovarelor, care atrage intreg lantul de fenomene pe care il numim imbatranire, este mult incetinita sau
chiar oprita cu ajutorul acestor flori.
Iata cum se face o cura de intinerire cu flori si frunze de morcov. Se pune de seara pana dimineata o mana de
planta tocata (frunze si inflorescente) la inmuiat intr-un litru de apa. Dimineata se stoarce si se bea in trei reprize
pe stomacul gol tot acest preparat. Cura dureaza minimum trei luni si este folosita si in insuficienta ovariana,

59
care apare la femeile tinere. Cel mai eficient este tratamentul cu planta proaspata, dar in timpul iernii se
foloseste cu mult succes si planta uscata la umbra, preparata in acelasi mod.
Regimurile de cruditati
Cel mai puternic si sigur "medicament" hormonal pentru femeile de varsta a treia raman regimurile cu hrana
netrecuta prin foc. Legumele si fructele crude, sub forma de salata sau suc, consumate in cantitati mari, au niste
efecte care pentru cei care nu au vazut cu ochii lor aceste fenomene par incredibile:
- pielea se curata si se netezeste de la sine; petele de batranete dispar in cel mult doua luni;
- apare o imunitate (verificata in mii de cazuri) la boli cum ar fi: cancerul mamar, cancerul genital, alte forme de
cancer, tumori benigne;
- este relansata activitatea hormonala, ceea ce concret inseamna reaparitia dorintei erotice, in multe cazuri
redeclansarea ciclului menstrual, incetarea proceselor de atrofiere a aparatului genital;
- imbunatatirea memoriei, cresterea tonusului psihic;
- ameliorarea spectaculoasa sau prevenirea aparitiei osteoporozei

Forma Maxima – Hormonii la barbati

Barbatii si... "menopauza"(Climacterium masculin)

Inaintarea in varsta nu le chinuie doar pe femei. De la 45 de ani inainte, "forma" barbatilor incepe sa scada
vizibil si simtitor. Cum se manifesta si daca exista solutii aflati din textul pe care vi-l prezentam
Denumirea de "climacterium virile" (climacterium masculin) poate fi gasita in toate tratatele de medicina. Oare
e vorba doar de un "moft" al naturii, care atinge, din cand in cand, un numar redus de barbati sau de o faza prin
care trec, in mod obligatoriu, toti reprezentantii sexului masculin?
Sa excludem, la inceput, accidentele. Exista barbati ale caror testicule nu mai produc decat o cantitate foarte
mica de testosteron (hormon masculin) atunci cand tesutul acestora a fost vatamat sau distrus. Cauzele pot fi: un
eventual accident sau o inflamatie (de exemplu, dupa infectarea cu virusi). In aceste cazuri, barbatii intra intr-un
veritabil climacteriu, diminuarea cantitatii de hormoni atragand dupa sine o serie intreaga de neajunsuri:
dereglari de potenta, afectiuni cardiace, performante profesionale reduse etc. In ce-i priveste pe barbatii
sanatosi, la o varsta mai inaintata cantitatea de testosteron se diminueaza si la ei, dar in masura foarte mica.
Aceasta faza nu poate fi in nici un caz comparata cu menopauza femeilor, ai caror hormoni dispar in mod
natural. La menopauza, femeile intra intr-un "gol" hormonal. Cantitatea de estrogeni (produsi de organism) se
reduce de la 80-90% la doar 5-10%. La barbati, nivelul testosteronului scade foarte incet si continuu si exact asa
se produce si schimbarea fizica si psihica: tiptil, tiptil. Cu toate astea, criza aceasta, pe care o traverseaza multi
barbati intre 45 si 55 de ani, este o lovitura puternica, insotita adeseori de manifestari dramatice - dependenta de
alcool, de medicamente, depresii si atacuri de cord. Dar de vina sunt mai putin hormonii sexuali, si mai mult
starea de stres, pretentiile venite din exterior sau cele pe care si le pun ei insisi. De aceea, in cazul barbatilor este
vorba mai degraba despre "anii critici". Dupa 45 de ani, forma fizica scade vizibil si simtitor, este perioada in
care multi barbati intra intr-o stare de criza. Suprasolicitarea, stresul si conflictele pot deregla foarte lesne
"acordul" atat de sensibil existent intre nervi, hormoni, psihic si sistemul imunitar, ceea ce ii face vulnerabili la
multe si diverse afectiuni.
Barbatii din zilele noastre se afla de multe ori sub presiunea grea a performantei: ei trebuie sa functioneze bine
la locul de munca, sa faca miscare si sport - adica sa fie activi - si, eventual, sa satisfaca nevoia unor sotii cu
mult mai tinere, in timp ce, pur fizic vorbind, ei se afla pe o panta descendenta. Pretentia de performanta si
capacitatea de-a o atinge se afla in contradictie, ceea ce duce la tulburari ale somnului, la stari sufletesti
oscilante si la sindromul cardiac vegetativ - adica palpitatii, "falfaieli" ale inimii si senzatie de apasare in piept.
Mai grave sunt situatiile in care unii barbati isi parasesc brusc sotia si, adeseori, si copiii, de dragul unei june cu
minijup. Barbatii acestia nu pot accepta ca au intrat intr-o alta etapa a vietii si ca procesul de imbatranire nu

60
poate fi oprit. Prin aventuri erotice ei incearca, de fapt, sa retraiasca o bucatica de tinerete. E si momentul in
care, in cazul unora dintre ei, intra in scena "miraculoasa" pilula albastra, menita sa le imbunatateasca
performantele sexuale. Viagra este insa doar o alternativa. Numerosi barbati, cat se poate de sanatosi, recurg la
tratamentele hormonale pentru a-si stimula viata sexuala. Dar o injectie cu testosteron e ca o musca efemera:
"zvacnirea" de vitalitate dureaza putin, pentru ca organismul se obisnuieste sa fie alimentat cu hormoni (din
afara) si sisteaza productia proprie, dupa care pacientul se afla in aceeasi dilema ca la inceput. In sensul acesta,
ar fi bine sa se retina: terapia cu hormoni este recomandabila numai atunci cand cauza problemelor este deficitul
hormonal real. Astazi, cu ajutorul unor procedee tehnice moderne, hormonii existenti in sange se masoara foarte
exact, fie ei in cantitate cat de mica, stabilindu-se o terapie cat se poate de precisa pentru fiecare caz in parte.
Dar daca nivelul hormonal este suficient de ridicat, injectiile sau medicamentele cu hormoni nu sunt
recomandate. Hormonii sunt substante superactive, care intervin in numeroase procese de metabolism, si de
aceea o "fortare" hormonala face mai mult rau decat bine. Pericolul dereglarii structurii hormonale atat de
sensibile si al provocarii unor efecte nedorite este mult prea mare, chiar daca multi barbati viseaza sa aiba o
longevitate virila (ca Charlie Chaplin, care la 88 de ani a mai facut un copil), sa aiba o forma maxima pana la
adanci batranete.
1. Faza maxima (intre 20 si 35 de ani)
Intre 20 si 35 de ani barbatii se afla in faza de varf a fortei lor: inima si muschii sunt in forma maxima, oasele
sunt solide, nivelul hormonal este sus de tot. In nici o alta etapa barbatii nu traiesc senzatia de fericire asa de
intens. Acum se dezvolta apetitul pentru sport si sex.
2. Maturitatea necesara pentru o viata de familie armonioasa (intre 35 si 45 de ani)
Un deceniu de maturitate si echilibru. Gandirea e clara si agera, asimilarea rapida, vointa la parametri maximi.
Tot acum, creierul produce din belsug endorfina, hormonul fericirii.
3. Momentul de cotitura (dupa 45 de ani)
Hormonii care stimuleaza toate procesele din organism si contribuie la mentinerea vitalitatii, fortei si apetitului
sexual, incep sa cedeze simtitor. Rezistenta, forta si musculatura slabesc, tensiunea arteriala creste. Nicotina
produce - in plus - o scadere a potentei. Sistemul imunitar devine mai labil, apar primele simptome psihice.
Fatalitate: este exact faza in care barbatii nu-si pot permite nici o slabiciune.
4. O noua viata (dupa 55 de ani)
Echilibrul hormonal si psihic se restabileste, senzatia de multumire se instaleaza din nou. Barbatii devin mai
calmi si mai rabdatori.
Medicamente Hormonale Naturale
Din antichitate si pana azi, nenumarati savanti, medici ori simpli vraci au cautat elixiruri care sa prelungeasca
tineretea si vigoarea barbatilor pana la varste impresionante. Rezultatul a fost un patrimoniu urias de remedii,
care, daca ar fi cunoscute, fara indoiala ca ar umbri cu eficienta lor sofisticatele pilule care se comercializeaza
acum in farmacii. Din multitudinea de leacuri si tratamente pentru barbati, am ales doar cateva, pe care vi le
prezentam foarte pe scurt in continuare.
Contra impotentei vasculare (produsa de "astuparea", cu varsta, a vaselor de sange care iriga zona genitala) -
Prima masura care trebuie luata este renuntarea rapida la carne, grasimi (mai ales prajite) si tutun, care sunt
principalele generatoare de probleme vasculare. Ca tratament suplimentar, exista anumite plante care produc o
dilatare a vaselor de sange din zona genitala. Una dintre aceste plante este branca-ursului (numita si crucea-
pamantului) - Heracleum sphondylium. Din radacinile si semintele acestei plante se face o plamada in rachiu:
peste 10 linguri de planta tocata se toarna jumatate de litru de rachiu tare. Se lasa la macerat 14 zile, dupa care
se filtreaza. Se iau una-doua lingurite de trei ori pe zi si de cate ori este nevoie. Nu se supradozeaza.
Contra impotentei hormonale (produsa de atrofierea glandelor sexuale) - Se face in paralel o cura cu alimente
intaritoare si reintineritoare: polen de albine (2 linguri pe zi), laptisor de matca, suc de telina (frunze si
radacina), miezul alb al samburilor de caisa (se consuma in cantitati mici), icre de peste, galbenus de ou
fecundat.
Plantele medicinale pot fi si ele de un real folos. In flora noastra exista nu mai putin de 42 de specii, cu efecte
certe de relansare a activitatii hormonale la barbati, chiar si la cei la care impotenta pare ireversibila. Dintre
acestea retinem deocamdata doar doua:
- Napraznicul (Geranium robertianum) - Se ia, sub forma de pulbere, o lingurita de patru ori pe zi.
- Sculatoarea - Sub aceasta denumire destul de putin eleganta sunt cunoscute in jur de sase specii de plante din
familia orhideelor (Dactylorhiza maculata, Orchis militaris, Orchis palustris s.a.), care cresc la noi spontan pe
coastele dealurilor, avand efecte asupra barbatilor pe masura numelui. Din frunzele si radacinile acestor plante

61
se face o plamada in alcool in acelasi fel ca cea descrisa la branca-ursului, ceva mai sus. Cu acest preparat,
administrat de trei ori pe zi, se fac cure de lunga durata.

Ingrasarea care apare cu varsta

Este un proces care este cu atat mai pronuntat, cu cat secretia de hormoni masculini este mai redusa, deci cu cat
corpul imbatraneste mai mult si activitatea gonadelor este mai scazuta. Acest fenomen poate fi stopat folosind
plantele hormonale amintite la impotenta hormonala, dar si prin renuntarea la: bere (un adevarat depozit de
hormoni feminini), carne (care si ea contine hormoni cu efecte imprevizibile), alimentele cu amelioratori
sintetici (care dau peste cap echilibrul endocrin). "Cura de slabire" in acest caz va fi de fapt un regim de
reintinerire si echilibrare hormonala si va fi foarte bogata in: legume si fructe crude, cereale integrale (grau,
orez, orz, ovaz), proteine vegetale (din soia, naut, linte, polen).

Forma maxima – Taina Sanilor Frumosi

Taina sanilor frumosi
Modalitati practice pentru cresterea volumului si a frumusetii bustului

Exista femei care isi fac complexe atunci cand o vad pe Pamela Anderson. Dar exista si femei care zambesc
amuzate gandindu-se ca, de fapt, super-sanii actritei americane sunt... artificiali. Pentru a face parte din
categoria celor ce-si permit sa zambeasca, nu trebuie neaparat sa "fii bine dotata" fizic, ci sa stii sa gandesti. De
ce sa apelezi la mijloace de infrumusetare periculoase (implanturi cu siliconi, injectii cu hormoni), cand natura
iti ofera multiple mijloace pentru a-ti atinge idealul: sani mai mari si frumosi? Metodele pe care vi le propunem
au fost deja experimentate. In 1997, la initiativa unui grup de medici si de cercetatori din domeniul terapiilor
naturiste, a fost creat la Brasov programul de infrumusetare Venus. Intrunind o mare aderenta in randul
femeilor, el a dus la rezultate deosebite, atat in zona esteticii corporale, cat si in cea psihica si mentala. Nu mai
incape nici un fel de indoiala: frumusetea se poate corecta.
Plantele medicinale
Florile si semintele de marar - un mic miracol al gradinii
Mararul (Anethum Graveolens) este o planta de cultura foarte mult folosita la noi si in Europa. In scop
medicinal se utilizeaza mai ales semintele si florile.
Pulberea si tinctura extrasa la rece din semintele de marar sunt un stimulent si un reglator hormonal foarte
puternic. Se pare ca glandele care beneficiaza cel mai mult de aceasta stimulare sunt gonadele. In urma unui
tratament de 15-20 de zile cu pulbere sau tinctura de marar, la femei se constata urmatoarele efecte:
- reglarea ciclului menstrual;
- remedierea amenoreei;
- scaderea duratei de somn;
- cresterea sanilor;
- incetinirea ritmului de crestere a pilozitatilor;
- marirea vitalitatii si a tonusului la nivel global;
- marirea secretiei lactare a femeilor care alapteaza.
In anumite cazuri s-a remarcat: remedierea frigiditatii, dezinhibarea in plan erotic, estomparea simptomelor
deranjante ale menopauzei. Izolat, s-a mai constatat sporirea cantitatii de sange menstrual; foarte rar: marirea cu
1-2 zile a duratei ciclului menstrual, in timp ce in alte cazuri s-a remarcat reducerea acestei perioade si
reducerea simptomelor deranjante (balonare, sangerari, dureri abdominale).
Pulberea de marar:

62
Se obtine prin macinarea fina a semintelor si a inflorescentelor uscate de marar cu ajutorul unei rasnite de cafea.
Se ia o lingurita de pulbere de doua ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba 10-15 minute, dupa
care se inghite cu apa.
Dupa inghitirea pulberii nu se mananca timp de 15 minute.
Durata minima a tratamentului este de 21 de zile.
Tinctura de marar:
Intr-un borcan cu capac se pun 100 ml de alcool de 45-50 grade .
Se adauga 3-4 lingurite de pulbere de marar (obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea).
Se inchide borcanul si se lasa amestecul la macerat, timp de 7-8 zile, dupa care se filtreaza tinctura si se trage in
sticlute mici, inchise la culoare.
Se ia o lingurita de tinctura dizolvata in 100 ml de apa, de 3 ori pe zi, inainte de mese.
Durata minima a tratamentului este de 21 de zile.
Termenul de valabilitate a tincturii este de 2 ani.
Lemnul dulce
Radacina de lemn dulce are o actiune foarte intensa asupra sanilor. Este indicat mai ales femeilor cu o structura
mai "uscata", cu masa corporala sub normal. Ajuta la cresterea in greutate, stimuleaza puternic marirea in
volum a sanilor (sub actiunea hormonilor estrogeni secretati din abundenta de aceasta planta).
Lemnul dulce este contraindicat in cazurile de chist, fibrom, adenofibrom, mastoza, cancer.
Pulberea de lemn dulce:
Se obtine prin macinarea fina a radacinii de lemn dulce cu ajutorul unei rasnite de cafea.
Se ia o jumatate de lingurita de pulbere de 3 ori pe zi, inainte de mese. Pulberea se tine sub limba 10-15 minute,
dupa care se inghite cu apa.
Dupa inghitirea pulberii nu se mananca timp de 15 minute.
Durata minima a tratamentului este de 4 saptamani.
Lemnul dulce este indicat mai ales femeilor subponderale, cu forme subtiri, care au amenoree (lipsa ciclului
menstrual), avand pielea cu tendinta de uscaciune.
Alte plante
Semintele si inflorescentele de telina au efecte apropiate de cele ale semintelor de marar, dar ceva mai putin
intense. Sunt extrem de eficiente, in schimb, ca reintineritor.
Semintele si inflorescentele de patrunjel sunt folosite pentru revigorare, pentru recapatarea tonusului. Sunt utile
in combaterea afectiunilor sanilor asociate cu frigiditate, cu dispareunie. Contraindicatii stricte: graviditate,
epilepsie. In doze de peste 7 grame (2 lingurite) pe zi sunt toxice.
Feniculul are actiune estrogena de intensitate mica. Este folosit in tratarea hipomastiei, lactatiei insuficiente,
durerilor premenstruale (mai ales la femeile cu temperament sanguin si coleric).
Anasonul si chimenul au o actiune asemanatoare feniculului, dar mai putin intensa.
Toate aceste plante pot fi folosite sub forma de condimente pentru "imbogatirea" supelor, salatelor,
mancarurilor revigorante. Pentru a beneficia la maximum de efectele acestor plante, va recomandam un
amestec:
Amestec reintineritor si de stimulare a cresterii sanilor:
- 2 linguri pulbere de inflorescente si seminte de patrunjel
- 2 linguri pulbere de seminte si inflorescente de telina
- 1 lingura de pulbere de seminte de fenicul
- 1 lingura de pulbere de seminte de chimen
- 1 lingura de pulbere de seminte de anason.
Pulberile acestor plante (obtinute prin maruntire cu rasnita electrica de cafea) se amesteca bine si se depoziteaza
intr-un borcan cu capac.
Amestecul se pastreaza la rece in borcan, cu capacul bine inchis.
La inceputul fiecarei luni se face un tratament cu acest amestec de pulberi, pana cand se termina cantitatea
preparata.
De 3 ori pe zi se ia o lingurita de pulbere inainte de mese; pulberea se tine sub limba 10-15 minute, dupa care se
inghite cu apa. Timp de 15 minute de la administrarea pulberii nu se mananca. Acest amestec este contraindicat
femeilor gravide si celor cu predispozitii spre epilepsie.
Alimentele
Uleiurile naturale

63
Se folosesc uleiurile obtinute prin presare la rece, nu cele rafinate sau dublu rafinate.
Pentru a nu li se pierde proprietatile, nu vor fi preparate termic, ci vor fi consumate ca remediu (inghitite cu
putin suc de lamaie) sau, mai usor, in consum (in salate de cruditati, in salate de legume fierte si apoi racite, in
sosuri).
Unele uleiuri - cum ar fi cel de germeni de grau - se gasesc sub forma de capsule, care se pot lua pe cale orala;
sunt un "medicament" natural, bine tolerat de digestie (daca este luat in doza corecta).
Uleiurile cele mai active care favorizeaza cresterea si dezvoltarea armonioasa a sanilor sunt: uleiul de masline,
uleiul de soia, uleiul de germeni de grau, uleiul de floarea soarelui, uleiul de palmier si uleiul de arahide.
Chiar si in dieta femeilor supraponderale, uleiurile naturale presate la rece sunt binevenite ca substituente ale
celorlalte grasimi - cele animale si cele din uleiurile rafinate.
Masajul
1. Automasajul de deblocare energetica
Automasajul de deblocare energetica se face pornind din centrul plexului cardiac spre exterior, intercostal.
Apasarea se exercita cu trei degete: inelar, mijlociu si aratator.
2. Automasajul circular, pe conturul sanilor
Automasajul circular, pe conturul sanilor, porneste, de asemenea, din centrul plexului cardiac, mergand pe linia
de demarcatie a sanilor de restul pieptului. Atunci cand palmele ajung sub sani, ele fac o miscare de impingere-
ridicare (mai usoara sau mai intensa, dupa cum simtiti ca este necesar).
3. Automasajul circular de crestere
Automasajul circular de crestere este la fel ca cel anterior descris, cu diferenta ca palmele trag (cu o miscare ca
aceea de stoarcere) sanul spre exterior.
Corectarea pozitiei corpului
Pozitia coloanei - un element de maxima importanta
Pozitia coloanei vertebrale sau a "axului vietii", cum mai este ea numita, are o mare importanta asupra vietii
noastre fiziologice si psihologice.
Din punct de vedere psihologic, pozitia coloanei vertebrale este cea care are ponderea cea mai mare asupra
aspectului general al unui om. Pozitia coloanei este decisiva pentru felul in care arata o femeie. Sanii unei femei
pot aparea superbi atunci cand are o atitudine dreapta, maiestuoasa, in timp ce atunci cand coloana este
garbovita, apare senzatia fie ca ei sunt inexistenti, fie ca sunt suficient de inestetici pentru a fi ascunsi. Coloana
curbata creeaza o atitudine de vulnerabilitate, care face ca femeia sa fie si mai expusa unor eventuale agresiuni
verbale sau atingeri nedorite.
Atunci cand coloana este mentinuta dreapta, sanii mici apar bine conturati si fermi, cei mai dezvoltati au un
aspect ferm, plin de vitalitate. Intreaga fiinta emana demnitate si echilibru. In plus, in aceasta pozitie, muschii
spinali, abdominali si pectorali sunt angrenati in mod corespunzator, evitandu-se atrofierea lor (atrofiere care, se
stie, este principala cauza a lasarii si deformarii sanilor).
Sanii si varsta
Un decolteu apetisant, rotunjimi seducator banuite sub perdeaua unui flanel: cel mai adesea, femeile stiu exact
cum sa-si puna sanii in valoare. Asta, atata vreme cat ei sunt puternici si rotunzi: cel mai adesea, la femeile intre
20 si 30 de ani. Mai tarziu, intre 30 si 40 de ani, sanii incep sa-si piarda "puterea". Trei factori sunt responsabili
de lasarea sanilor: impotriva primului dintre ei - greutatea - nu poate nimeni lupta. Dar ceilalti doi - procesul
firesc de imbatranire si intinderea tesutului conjunctiv - pot fi combatuti cu mult succes.
Calitatea tesutului conjunctiv - slab sau tare - este de natura genetica si ni se transmite prin nastere. Dar starea
lui se lasa antrenata. Cu putina rabdare si perseverenta, fiecare femeie poate sa faca cu sanii ei o mica minune.
Sanii intre 20 si 30 de ani
La 20 de ani, sanii femeilor au forma cea mai frumoasa. Tesutul conjunctiv are acum o forta de sustinere
nealterata. Ce vatama tesutul conjunctiv: cine vrea sa aiba sani fermi si frumosi, sa evite cei trei dusmani
principali ai tesutului conjunctiv:
1. Expunerea prelungita la soare (razele ultraviolete erodeaza vasele de sange care duc la innoirea tesuturilor).
2. Fumatul (nicotina ingusteaza vasele de sange).
3. Variatiile de greutate. Daca o femeie se ingrasa un kilogram, greutatea pieptului ei creste cu 20 grame. Daca
slabeste cu 10 kg, pierde 200 de grame din greutatea sanilor. Este enorm de mult, avand in vedere ca, in medie,
un san cantareste 400 de grame. Pe scurt: prin marile pierderi in greutate, mantaua de piele devine prea larga.
Sanii atarna ofiliti.

64
Cum se pot antrena sanii: Inca de la varsta aceasta, tesutul conjunctiv trebuie intarit cu dusuri alternative si
spalarea cu apa rece. Faceti alternativ 3 dusuri calde si 3 dusuri reci, iar in final, purtati dusul cu apa rece, in
miscari circulare, de jur-imprejurul sanilor. (Tot de trei ori).
Sanii intre 30 si 40 de ani
La varsta aceasta, majoritatea femeilor au mai multe sarcini in spatele lor, care nu trec fara sa lase urme pe sani.
Volumul lor se dubleaza adesea, pielea s-a intins. Urmarea: sanul este mai mic decat mantaua in care e invelit.
Cum se pot antrena sanii? In afara dusurilor alternative cotidiene, e bine sa se recurga zilnic la masaje cu o perie
moale. Se executa semicercuri sub ambii sani, pana ce pielea se inroseste. (Masajul nu trebuie sa fie violent, ci
doar intensiv). La urma, se aplica o crema pe baza de iedera sau extract de castane sau pur si simplu, o crema pe
baza de isop si rasini (gama de creme Comag, preparate la Institutul de Ecologie Aplicata si prezentate in revista
"Formula As"). Cine vrea sa faca mai mult, sa-si creeze zilnic oaze de recreere, in care sa practice respiratii
yoga, cu spatele drept.
Ce mijloace de infrumusetare ajuta? Aplicati o data pe saptamana o masca speciala, pentru decolteu si sani: 1/2
avocado (o leguma de import care se gaseste si pe pietele noastre) se zdrobeste cu furculita sau se da pe
razatoarea mica, amestecandu-se cu o lingurita de miere, o lingurita de smantana si 50 mg de ulei din germeni
de porumb. Se aplica si se lasa sa actioneze 20 de minute, apoi se spala.
Sanii de la 40 de ani inainte
Pentru femeile "coapte", alimentatia joaca un rol decisiv. Absenta substantelor vitale - mai ales vitamina C si
Zinc - se resfrange negativ asupra tesutului conjunctiv.
Tipul necesar de dieta
Un truc al femeilor din Sua: inainte de a va culca, mancati 30 g de carne de pui sau peste, peste care stoarceti o
jumatate de lamaie (stimuleaza producerea de colagen).
Beti, beti, beti (lichide neutre: apa, sucuri de legume si fructe preparate in casa, ceaiuri etc.). Daca organismul
nu primeste suficiente lichide, ataca depozitele din tesutul conjunctiv.

Cum se pot antrena sanii:

Cindy Crawford recomanda antrenamentele usoare cu haltere (pentru femei - de 2-3 kg). In lipsa lor, puteti
folosi sticle umplute cu apa, adaptate la efortul pe care-l puteti presta.Faceti gimnastica (vedeti exercitiile
prezentate alaturi).

Forma Maxima, Inteligenta

Tratamentul naturist al inteligentei
Sfaturi pentru cresterea performantelor intelectuale
Recomandari generale:
Stressul si grasimile fac mintea grea
In viata, pot aparea situatii in care o crestere a performantelor intelectuale ar fi de mare ajutor.
Presupunand ca organismul ar fi in stare buna de sanatate, apare intrebarea: ce se poate face pentru a avea o
gandire mai clara, o capacitate de concentrare indelungata mai buna? Oare comportamentul de zi cu zi
(alimentatia, odihna, respiratia etc.) poate influenta evolutia performantelor intelectuale? Raspunsul este
afirmativ. Evident, fumatul, alcoolul, noptile nedormite si viata dezordonata nu ne vor conduce niciodata la
cresterea performantelor intelectuale.
O conditie de baza in acest sens este evitarea pe cat posibil a stressului, a oboselii si impletirea armonioasa si
echilibrata a activitatii intelectuale cu cea fizica (exercitii de respiratie, exercitii fizice, plimbari in aer curat,
activitati casnice placute etc.).
Un alt factor care influenteaza in mod deosebit evolutia noastra din punct de vedere intelectual este alimentatia.
Excesul de mancare nu face decat sa oboseasca organismul, consumand energia pentru digerare. De asemenea,

65
se spune ca mancarea bine mestecata este pe jumatate digerata. Cu cat mancarea este mestecata mai mult, cu
atat este ajutat mai mult organismul, folosind energia lui in alta directie. Marele dusman al sanatatii il reprezinta
grasimile din alimente, in special cele care nu se vad (cum ar fi cele din mezeluri). Ele conduc la cresterea
colesterolului, la ateroscleroza si multe alte boli. Este bine deci ca grasimile animale (unt, untura) sa fie
inlocuite in mare masura cu uleiuri vegetale (dar si acestea nu trebuie consumate in exces).

Gandirea clara si leacurile din frigider

Gandirea clara este asigurata de o alimentare buna a creierului cu oxigen. Acest lucru este realizat de vitamina
E, potasiu si sulf.
Vitamina E ajuta celulele cerebrale prin furnizarea oxigenului. Ea se gaseste in soia, germeni de grau, cereale
integrale, oua, spanac si alte verdeturi, ulei de porumb, ulei de masline, ulei de floarea soarelui.
Potasiul are si el rolul de a alimenta creierul cu oxigen. El se gaseste in citrice, pepene galben, mere, banane,
frunze de menta, seminte de floarea soarelui, cartofi.
Sulful ajuta la mentinerea balantei de oxigen pentru buna functionare a creierului. El se gaseste in carne slaba de
vita, peste, oua, varza, fasole uscata, usturoi.
Ceapa are proprietatea de a imbunatati compozitia de oxigen a creierului. Se poate manca o jumatate de ceapa
pe zi (daca stomacul suporta).
Ghimbirul ajuta la oxigenarea mai buna a creierului. O salata in care adaugam ghimbir este suficienta pentru o
zi.
Chimenul stimuleaza gandirea creativa. Cei care au nevoie de inspiratie pot bea constant ceai de chimen (doua
lingurite de seminte zdrobite se oparesc cu o cana de apa clocotita).
Condica de urgente:
Capacitate inalta de concentrare, vioiciune mentala si buna functionare a creierului
Toate acestea sunt asigurate in primul rand de vitaminele din complexul B (B1, B6, B12). Ele micsoreaza
iritabilitatea si tensiunea nervoasa, maresc puterea de concentrare si mentin sanatatea sistemului nervos.
Vitamina B1 (tiamina) este cunoscuta si sub denumirea de vitamina performantelor intelectuale, deoarece are
efecte benefice asupra sistemului nervos, asigurand cresterea randamentului intelectual.
Vitamina B6 imbunatateste functiile mentale, ajutand si la producerea de transmitatori nervosi.
Vitamina B12 sporeste capacitatea de invatare, in special in privinta asimilarii de material nou. Deficitul de B12
poate duce la unele boli mintale.
Trebuie remarcat faptul ca dozele mari de vitamina B complex influenteaza coeficientul de inteligenta (chiar si
in cazul copiilor retardati mintal).
Surse naturale se gasesc in cereale integrale, orez nedecorticat, cartofi, chefir.
Vitamina C contribuie la cresterea coeficientului de inteligenta, favorizand producerea transmitatorilor nervosi.
Iodul mareste capacitatea mentala. El se gaseste in ceapa, usturoi, toate alimentele de origine marina, praz,
varza.
Zincul asigura vioiciunea mentala. Alimente bogate in zinc: carne, ficat, peste, germeni de grau, drojdie de bere,
seminte de dovleac, oua, mustar.
Fosforul este necesar pentru transmiterea impulsurilor nervoase. El se gaseste in peste, carne de pui, cereale
integrale, oua, nuci, seminte, radacina de telina.
Acidul folic sporeste capacitatea de concentrare printr-o mai buna excitatie la nivelul creierului. Dintre
alimentele care il contin, se remarca: germenii de grau, spanacul, semintele de floarea soarelui, produsele
lactate, avocado.
Acidul glutamic sau L-glutamina, care se gaseste in carne, sunca, salam, atenueaza oboseala si dezvolta
inteligenta. L-glutamina imbunatateste coeficientul de inteligenta (chiar si la copiii retardati mintal),
reprezentand unul dintre compusii care hranesc creierul. Atunci cand creierul nu are o cantitate suficienta de L-
glutamina, pot aparea mici leziuni la nivel cerebral.
Lisina este un aminoacid esential care asigura dezvoltarea capacitatii de concentrare. Daca sunteti obositi si
incapabili sa va concentrati, aveti ameteala si greata, sigur aveti lipsa de lisina. Surse naturale: peste, lapte,
carne, branza, drojdie de bere, oua, produse din soia si toate alimentele bogate in proteine.
Un alt aminoacid important este Fenilalanina. El functioneaza ca neurotrasmitator - duce semnalele intre
celulele nervoase si creier, imbunatatind memoria si voiciunea mentala. Se gaseste in alimente bogate in
proteine, miez de paine, branza de vaci, migdale, nuci, seminte de dovleac, susan.

66
Cei ce sunt in situatii ce necesita o concentrare indelungata (conferinte, prelegeri, calatorii lungi la volanul
masinii), au nevoie de suplimente de nuci, care intaresc nervii si maresc puterea de concentrare.
De asemenea, scoicile si crevetii reprezinta o hrana ideala pentru creier, facilitand atentia si puterea indelungata
de concentrare. 100 g de creveti pe zi sunt suficiente (este bine sa fie sarati dupa prajire).
Memoria
Pentru imbunatatirea memoriei se recomanda o dieta bogata in vitamina B complex, vitaminele C si E, mangan,
colina, inozitol si L-carnitina. Un nivel scazut de concentratie de vitamine B determina o scadere a atentiei si a
memoriei.
Intarirea memoriei este determinata in primul rand de vitamina C. Ea combate stressul si intareste organismul.
Se gaseste in uleiul de floarea soarelui, oua, cereale integrale, citrice, kiwi, ananas, vegetale cu frunze verzi (de
exemplu, frunze de papadie).
Manganul este un alt element care stimuleaza memoria. Surse naturale: cereale integrale, nuci, mazare, sfecla,
vegetale cu frunze verzi.
Persoanele care sufera de tulburari ale memoriei trebuie sa-si asigure cantitati suficiente de mangan. De
asemenea, cine mananca multa carne si bea mult lapte are nevoie sa introduca in hrana zilnica alimente bogate
in mangan.
Concluzii referitoare la alimentatie
Pentru a spera in performante ale activitatii intelectuale, hrana de baza trebuie sa contina preponderent alimente
de origine marina (peste, scoici, creveti etc.), organe (ficat, rinichi, inima, creier), carne slaba de pasare,
galbenus de ou, germeni de grau, fructe (kiwi, ananas, banane, citrice, pepene galben) si legume (morcovi,
varza, legume cu frunze verzi), cereale integrale (paine neagra, paine de secara, graham), lactate (chefir, iaurt,
lapte batut, branza de vaci), fasole uscata, seminte de floarea soarelui si de dovleac, migdale, alune prajite, nuci,
susan, curmale, smochine, stafide.
- Zilnic, se pot lua doua linguri de ulei de porumb, dimineata si seara, pentru a asigura necesarul de vitamina E.
- De asemenea, se recomanda cure cu drojdie proaspata de bere (1-2 lingurite pe zi). Se vor evita pe cat posibil
tehnicile de prelucrare alimentara (prajitul, coptul si fiertul), caci ele distrug vitaminele si substantele benefice
organismului.
- Vor fi evitate: slanina, carnea de porc si carnea grasa, in general, afumaturile, pestele gras, alcoolul, tutunul.
- Pentru o buna hidratare a celulelor, se recomanda cel putin 2 litri de lichide pe zi.
- In ceea ce priveste alcoolul, retineti faptul ca oboseala, lipsa de concentrare, lipsa memoriei, somnolenta se
normalizeaza dupa 6 saptamani de pauza de alcool.
Plantele si inteligenta
Arborele ginko biloba are efecte deosebite. El actioneaza benefic in toate problemele circulatorii, mai ales in
pierderea memoriei si deteriorarea mintala. Este stimulata circulatia pe creier, sporeste capacitatea de memorare
si reduce simptomele bolii Alzheimer.
Ceai pentru stimularea gandirii
Faceti urmatorul amestec de plante:
Catina (Hippophae Rhamnoides)
Macese (Rosa Canina)
Traista ciobanului (Capsela Bursa Pastoris)
Matase de porumb (Zea Mays)
Pentru prepararea ceaiului se pune la fiert un litru de apa. Cand aceasta clocoteste, se pun doua linguri de
macese zdrobite. Se lasa sa fiarba 5 minute. Se adauga apoi 2 lingurite de fructe de catina, se ia de pe foc si se
mai adauga o lingurita de traista ciobanului si o lingurita de matase de porumb. Se lasa apoi acoperit 10 minute.
Se beau 3-4 cani de ceai pe zi, in cure de 3 saptamani.
Acest ceai contine vitaminele, acizii si aminoacizii necesari creierului, contribuind la cresterea performantelor
intelectuale.
O alta planta care intareste memoria este roinita (Mellisa Officinalis). Se pot bea trei cani pe zi sub forma de
infuzie, dintr-o lingurita de planta la o cana de apa.
Tot pentru intarirea memoriei poate fi folosita ventrilica (Veronica Officinalis). In perioadele cu activitate
intelectuala deosebita, poate fi folosita si drept ceai calmant inainte de culcare.
Un bun stimulent al memoriei este si uleiul de coriandru. Se pot lua 3-5 picaturi, de trei ori pe zi, dupa mese.
Se recomanda cura cu suc de telina, morcovi si pastarnac sau cura cu suc de mere. Toate sucurile se beau cu
inghitituri mici, inainte de masa, pe nemancate si nu se pastreaza de la o zi la alta.

67
Cura cu polen (cate o lingurita dimineata, la pranz si seara, cu 30 de minute inainte de fiecare masa) este, de
asemenea, indicata pentru imbunatatirea performantelor intelectuale. Polenul se poate consuma ca atare sau
amestecat cu putina miere. Durata curei este de 30 de zile, iar dupa o pauza de doua luni se reia. Se fac
maximum 3 cure pe an.
Se mai poate folosi cura cu drojdie de bere proaspata (2 lingurite pe zi), timp de 3 saptamani, sau cura cu suc de
orz verde (3 pahare pe zi, timp de 3-4 saptamani).
Recomandari pentru studenti si elevi
Aceste recomandari se refera mai putin la studentii si elevii care incearca sa inteleaga si sa memoreze o cantitate
foarte mare de cunostinte intr-un timp foarte scurt si care datorita stressului si oboselii, se prezinta la examene
extenuati si fara posibilitatea de a-si aduce aminte ce au citit. Ele se refera la acei studenti si elevi care stiu sa-si
dozeze timpul, care invata planificat si care vor sa se prezinte la examene odihniti, cu o buna capacitate de
concentrare, in forma maxima.
Deoarece despre lamai se spune ca improspateaza memoria si sporesc capacitatea de asimilare a materiei, se
recomanda ca in perioada de sesiune sa se bea dimineata, pentru dinamizare, un pahar cu apa amestecata cu o
lingurita de miere si doua linguri de suc de lamaie, iar inainte de teze sau examene sa se bea un pahar de suc de
lamaie indulcit cu miere.
- Ananasul - intrucat are proprietatea de a intari memoria, se poate bea in perioadele in care trebuie sa se
memoreze o cantitate mare de cunostinte, cate un pahar de suc de ananas pe zi.
- Afinele sunt, de asemenea, un aliment ideal pentru perioadele cu studiu indelungat. Ele trebuie mancate de
mai multe ori pe zi, pentru ca activeaza irigarea cu sange a creierului. Se recomanda 2-3 pahare pe zi, cu afine
ca atare sau sub forma de suc. Afinele pot fi congelate si folosite in perioadele de examene.
- O banana pe zi (este bine sa fie cat mai coapta) reface rapid energia consumata prin efort intelectual. Ea reda
calmul si increderea inainte de examen.
- Morcovii sporesc, de asemenea, capacitatea de memorare. Deci elevii si studentii, inainte de a incepe
memorarea cursurilor, sunt sfatuiti sa manance o salata de morcovi cruzi cu lamaie si putin ulei. Cu efecte
asemanatoare poate fi folosita salata de varza cruda, iar pentru perioadele de concentrare indelungata - nucile.
Alimentatia zilnica trebuie sa contina in mod dominant: fulgi de cereale (grau, porumb, ovaz) cu lapte sau iaurt,
soia, smochine, stafide, curmale, peste, ficat, carne de pui slaba si multe salate de legume proaspete.
- Cui nu-i place pestele, poate folosi uleiul de peste, care se gaseste in farmacii si care este foarte indicat in
perioadele de stress intelectual si inaintea examenelor.
- Mai poate fi folosit zilnic ceaiul recomandat anterior. Nu trebuie uitata impletirea corecta a odihnei cu
perioadele de invatat, tinand cont de specificul fiecaruia.
- Foarte indicat in perioadele de efort intelectual la studenti si elevi este revitalizantul natural numit Hercules,
care contine catina, polen si miere naturala. El contine vitaminele A, B1, B5, B6, B8, B9, B12, P, Pp, C, D, acid
folic, lecitina, inozitol si zece minerale si oligoelemente, printre care: mangan, calciu, cupru, fier, siliciu,
magneziu, zinc.
- Acest revitalizant inlatura stressul si oboseala intelectuala, intareste memoria, ajuta la vindecarea multor boli si
stimuleaza in mod deosebit irigarea creierului. Dozele sunt variabile dupa caz, intre 1-3 lingurite, mergand pana
la 1-2 linguri pe zi, dupa mese. Nu se recomanda seara, deoarece poate produce insomnie, si nu este indicat in
caz de diabet.
Lector universitar Angela Beju

Forma Maxima-Psihologia
Psihologie
Bolile mileniului treiLipsa De Concentrare- Stresul in care traim exercita asupra noastra o presiune care ne
face sa explodam. Nervii cedeaza, bucuria de viata dispare, puterea de concentrare se spulbera. Viata seamana
tot mai mult cu o gara straina, prin care umblam bezmetici, asteptand sa vina ceva care nu mai vrea sa
soseasca.

68
Lipsa de concentrare e o boala. Cand creierul nu mai poate sa raspunda la stimuli, e cazul sa luam de urgenta
masuri - Cititi intr-adevar randurile acestea sau sunteti iarasi cu gandul in alta parte? La ziua de maine, la
buzunarele goale sau, dimpotriva, la concediul care se apropie? Vi se-ntampla des sa nu va puteti aduna
gandurile? Daca da, inseamna ca suferiti de aceeasi boala ca milioane de alte persoane: nu reusiti sa va
concentrati. Simptomele? Sunteti tot timpul cu gandul aiurea, distrati si lipsiti de rezistenta, incepeti o mie de
treburi, dar nu terminati nici una, munca dvs. lasa tot mai mult de dorit. O boala, da, provocata de viata
nesigura, agitata, de puhoiul de informatii care curg prin ziare, prin radio si prin televizor. Si toate rele! Toate
violente si pline de amenintari! O problema grea pentru creier sa tina sub control aceasta viata "particulara",
acest zbucium ce se deruleaza in cap.
Cauzele lipsei de concentrare sunt multe: de la zgomot, lipsa de motivatie, perturbarea produsa de alte persoane
sau telefon, pana la conditiile improprii de munca, sarcinile plicticoase sau suprasolicitante, stirile alarmante,
deprinderile gresite sau conflictele emotionale nerezolvate. De vina pot fi, de asemenea, alimentatia nesanatoasa
si lipsa de oxigen (in cazul unei activitati intelectuale concentrate organismul consuma cu 15% mai mult oxigen
decat de obicei).
Dar motivele trebuie sa le gaseasca fiecare in parte. Intrebarile pe care vi le prezentam in continuare va pot ajuta
sa lamuriti propriile probleme. Dupa care veti fi gata sa incepeti "superantrenamentul" recomandat de noi:
antrenamentul mental, exercitiile de gimnastica pentru creier, structurarea programului zilnic, educarea
simturilor, alimentatia cerebrala si relaxarea - un "program complex", capabil sa impulsioneze activitatea
substantei cenusii la turatie maxima. Atentie insa: pastrati-va calmul! Concentrarea nu se poate obtine fortat. Ea
trebuie traita. Asa cum face batranul intelept dintr-o poveste orientala. La intrebarea cum de se poate concentra
tot timpul, el raspunde: "Cand sed, sed. Cand stau in picioare, stau in picioare. Si cand merg, merg". "Pai asa
facem si noi", spun ceilalti. "Ba nu", zice batranul. "Voi cand sedeti, deja stati in picioare. Cand stati in picioare,
deja mergeti. Si cand mergeti, ati si ajuns la destinatie"...
Lista de intrebariCum stati cu puterea de concentrare?
- Sunteti deranjat frecvent de colegi, superiori, copii, clienti, galagie, telefon? Da Nu
- Exista lucruri asupra carora va concentrati mai bine sau mai putin bine? Da Nu
- Va simtiti bine la locul de munca, in mediul in care traiti? Lumina, temperatura, culorile, atmosfera sunt
corespunzatoare? Da Nu
- Va puteti dedica total unei activitati atunci cand va intereseaza sau va face placere? Da Nu
- Suferiti, in momentul de fata, din pricina unor probleme personale, a unor conflicte nerezolvate, tensiuni
emotionale sau boli? Aveti griji? Da Nu
- Aveti de indeplinit niste sarcini. Va plictisesc sau va suprasolicita? Da Nu
Bifand raspunsul corect ("Da" sau "Nu") ati inceput, de fapt, programul de antrenament. Pentru fiecare domeniu
veti gasi rubrici speciale de rezolvare urgenta a problemelor.
5 exercitii pentru stimularea activitatii mentale
Exercitiile pe care vi le prezentam in cele ce urmeaza au drept scop intarirea puterii de concentrare. Efectuandu-
le, veti invata sa va controlati perceptiile senzoriale si sa le dirijati. Faceti-va timp pentru un scurt antrenament
mental (doar zece minute!). Dar zilnic! Efectele nu se vor lasa asteptate.
1. Tehnica marului
Priviti fructele desenate mai jos. Uitati-va acum - in mod intentionat - la marul din mijloc si "desenati" un
cadru mental in jurul lui. Apoi, mariti fructul, apropiindu-l, si imaginati-va ca este tridimensional, numai
bun sa-l apucati cu mana. Pe urma gustati-l, in gand, fireste. Ce gust are? E dulce sau acru? Este copt si
zemos sau prea tare? Ce senzatie aveti cand il mestecati, dar cand il inghititi? Procedati la fel si cu celelalte
fructe. Lasati-le sa vi se topeasca, pe rand, in gura...
2. Porniti la drum
Imaginati-va ca sunteti mici de tot si ca faceti o incursiune in interiorul creierului dvs. Stiati ca aveti peste
100 de miliarde de celule cerebrale? Imaginati-va ca aceste celule si legaturile dintre ele se aprind, luminand
in diferite culori vii. Ascultati zumzetul delicat al activitatii cerebrale febrile. Inchipuiti-va ca efectele de
culoare si lumina se raspandesc si in zonele intunecate, pana ce in tot creierul dvs. "se face lumina". Este
momentul optim pentru concentrare, iar dvs. va puteti dedica in deplina capacitate activitatii propuse.
3. Ascultati cu atentie
Inchideti ochii si miscati usor intre degete pagina de ziar pe care tocmai o cititi, astfel incat sa se produca
zgomote perceptibile. Ascultati-le cu mare atentie. Imaginati-va acum un buton cu care mariti "sonorul"

69
 acestor zgomote. Fosnetul hartiei devine tot mai puternic, iar zgomotele secundare tot mai inabusite, mai
lipsite de importanta. Respirati regulat in timp ce ascultati. Poate va amintiti de vreun ziar pe care-l citeati
pe vremea cand erati elevi. Concentrati-va o clipa asupra acestui moment din trecut. Respirati o data adanc
si reveniti la prezent.
4. Cantati cu vocale
Ati auzit, desigur, cantece bisericesti, in care, uneori, nu se aude decat un singur sunet prelungit. Un
asemenea ton intareste puterea de concentrare si in viata de toate zilele. Incercati - tare sau incet - cateva
sunete lungi (O, A, E) si alegeti-l pe cel care va convine si care poate deveni de acum inainte tonul dvs.
(personal) de concentrare. De cate ori vreti sa incepeti o activitate intensa, intonati-l - in gand sau in realitate
- inainte de a incepe sa va concentrati.
5. Lasati respiratia sa curga
Cand ne speriem sau suntem stresati, simtim uneori ca ni se taie respiratia. Ea "curge", in schimb, atunci
cand exista un echilibru interior si concentrare maxima. Daca vreti sa va concentrati, lasati aerul sa patrunda
si sa iasa in mod regulat din plamani, sa "curga". Continuati sa respirati constient, mai ales atunci cand ceea
ce aveti de rezolvat nu e prea usor si nici pe placul dvs. Si ganditi-va la valurile care scalda nisipul plajei si
apoi se retrag. Iar si iar. Imaginea aceasta are ca efect imediat o respiratie mai adanca si mai regulata.
Ajutor rapid
Uniti degetele de la maini si veti simti la fiecare pereche de degete un puls regulat. Asteptati pana ce pulsatia
aceasta usoara se face simtita la toate cele cinci perechi de degete. Acum, creierul dvs. este pregatit pentru
concentrare si puteti incepe ceea ce v-ati propus. Desfaceti din nou degetele, dar continuati sa respirati regulat si
linistit. Acest exercitiu rapid poate fi repetat de cate ori este nevoie.
Organizarea Activitatii Zilnice Aveti atatea pe cap! Serviciu, cumparaturi, impozite de platit si pe deasupra...
copiii! Cum sa va concentrati? Si totusi se poate, cu conditia sa "varati" viata de toate zilele intr-un corset. In
felul acesta, nici mintea dvs. n-o mai ia razna.
Conditiile de munca
Faceti uz de tot ceea ce va usureaza munca si va ajuta sa respectati programul zilnic: agenda, bloc-notes,
repondeur, calendar etc. Alegeti (dupa ce v-ati autotestat) strategia cea mai eficienta in cazul dvs., de exemplu:
puneti ceasul sa sune din 20 in 20 de minute pentru o scurta pauza de odihna. Deschideti scurt fereastra din sfert
in sfert de ora. Plimbati-va in timp ce ganditi sau vorbiti.
Planificare pe zile
Faceti-va un plan exact de activitate, fixand pentru toate problemele, obligatiile si termenele o anumita zi din
saptamana (de ex.: rezolvarea problemelor casnice - lunea dimineata, cumparaturile importante - vinerea dupa-
amiaza etc.). Veti vedea ca dupa putin timp incepeti sa rezolvati automat treburile de rutina, pastrandu-va
mintea libera pentru alte lucruri. Si acordati-va si ore fixe pentru destindere. Cand e vorba de scrisori, notite sau
socoteli (tot ce este scris), nu le mutati de colo-colo si nu amanati. O data luate in mana, ele trebuie rezolvate si
astfel veti fi scutiti de teancurile de hartii ce-si asteapta rezolvarea pe biroul dvs. Perturbarile
Incercati sa tineti sub control si perturbarile externe: inchideti telefonul si puneti in functiune repondeurul. Lipiti
pe usa un bilet pe care scrieti: "Rugam nu deranjati!". Constientizati gandurile perturbante si rezolvati-le pe cat
se poate, ca sa nu va mai bateti capul cu ele.
"Antrenor" personal
Pentru treburile mai importante (examene, proiecte de predat, amenajarea locuintei) cautati un "antrenor" care
sa v-ajute sa va concentrati: o prietena, un coleg sau o ruda. Acesta trebuie sa stea de vorba cu dvs. zece minute
zilnic (fata-n fata sau la telefon): sa trageti impreuna niste concluzii, sa controleze daca v-ati atins scopurile
propuse sau dac-ati respectat termenele, sa va aminteasca prioritatile, sa va mobilizeze si, de ce nu, sa va
consoleze daca este cazul. Faceti intotdeauna o pauza intre doua actiuni diferite. Relaxati-va, plimbandu-va
putin pe-afara sau stand degeaba cateva minute. Aceasta va ajuta sa va adunati (pe dinauntru).
Ascutirea Simturilor
"Perfect concentrat, nu poti face decat un singur lucru, nu mai multe", scria psihologul american Ernst Oh, unul
dintre cei mai mari specialisti in probleme de concentrare. Perceptia atenta, cu toate simturile incordate, este
extrem de importanta. Dar din pacate, simturile "se tocesc" in lumea moderna in care traim. In viata de toate
zilele, exista insa o serie intreaga de posibilitati de a ne "educa", asa, printre picaturi, senzorialitatea. Iata mai jos
cateva exercitii recomandate de marele pedagog Oh.
Vederea
- Aprindeti o lumanare. Asezati-va in fata ei si priviti fix la flacara, nu si la altceva.

70
- Uitati-va atent la persoanele cu care va-ntalniti sau cu care stati de vorba: forma fetei, culoarea ochilor,
gesturile si mimica, recunoasteti trasaturile caracteristice.
- Percepeti deosebiri si nuante: diferite nuante de verde - la frunze, lumina - cand rasare si cand apune soarele.
- Priviti cu atentie cerul instelat. Alegeti-va o constelatie si intipariti-v-o bine in minte. Apoi inchideti ochii si
imaginati-va ca o vedeti din nou luminand un fundal intunecat.
- Urmariti atent secundarul unui ceas, vreme de doua minute.
Auzul
- Deschideti bine ambele urechi atunci cand stati de vorba cu cineva. Si nu fiti atenti doar la continut, ci si la
particularitatile de vorbire ale partenerului dvs. de discutie. (Dialect, corectitudine, timbru, vibratii emotionale.)
- Cand urmariti o emisiune Tv (sau ascultati radioul) reduceti putin cate putin sonorul si incercati sa intelegeti,
totusi, ce se vorbeste.
- Cand iesiti din casa trageti cu urechea si incercati sa distingeti zgomotele naturii (fosnetul frunzelor, ciripitul
pasarilor sau huruitul motoarelor).
- Cand ascultati muzica incercati sa percepeti sunetele produse de fiecare instrument in parte.
Mirosul si gustul
- Adulmecati mediul ce va-nconjoara si percepeti mirosurile si aromele pana la cele mai delicate nuante:
iarba cosita, parfumul colegei de serviciu, pielea partenerului dvs., cafeaua clocotita, gazele de esapament.
- Incercati sa aflati - dupa miros - ce mancare gateste vecina dvs. de palier.
- Legati-va la ochi si lasati-va "serviti" cu mancaruri si bauturi. Incercati sa aflati, dupa miros - gusturi,
consistenta - despre ce este vorba.
- Cand gatiti, puteti deveni maestri in degustarea bucatelor. Folositi arome si condimente noi si verificati-le
gustul.
Pipaitul
- Umblati desculti cat se poate de mult si incercati sa simtiti suprafata pe care calcati: covor, parchet, nisip,
iarba, pietre.
- Plimbati-va pe orice vreme si inregistrati senzatia produsa pe fata dvs. de adierea vantului, de fulgii de zapada,
de picaturile de ploaie sau de caldura soarelui.
- Inspirati adanc pe nas si expirati pe gura usor intredeschisa, incercand sa simtiti aerul care intra si iese. Ajutor
rapid Mancati un mar. Opriti televizorul, radioul sau computerul, lasati ziarele deoparte si acordati-i fructului
intreaga dvs. atentie. Priviti-l atent: culoarea, forma, marimea. Pipaiti-l! Cum e coaja - aspra sau neteda? Cum
miroase? Dulceag, proaspat, copt? Muscati! Auziti cum trozneste. Mestecati constient si lasati imbucatura sa se
topeasca incet pe limba. Ce desfatare senzoriala! Aceasta perceptie, cu mai multe simturi, stimuleaza
extraordinar atentia si deschide noi dimensiuni pentru tot ceea ce faceti.

Forma Maxima-Lipsa de Concentrare

21 De Metode De Antrenament Pentru Creier

Cercetatorii descopera cu uimire cat de usor poate fi antrenat creierul. Practicand metodele
recomandate, veti depasi lipsa de concentrare si atipeala, dobandind o stare activa, o mare capacitate de
organizare a mintii. Alcatuit de neurobiologii americani, programul e simplu si da randament rapid

Incepeti ziua cu gimnastica nervilor

Cei mai multi dintre noi se abandoneaza unei rutine fixe de fiecare dimineata. Creierul dvs. are de profitat daca
o incalcati, si asta e un lucru foarte simplu.
1. Lipsa vazului deschide simturile

71
Intrati sub dus cu ochii inchisi, gasiti-va pe pipaite buretele, sapunul si samponul. Simtul tactil va ajuta creierul
dvs. sa compuna o harta spatiala a coltului unde faceti dus.
Cand stimulii optici lipsesc, creste importanta altor simturi. Veti percepe mai intens mirosul sapunului si poate
corpul dvs. va va face o surpriza: veti simti unele variatii minuscule in structura pielii, pe care nu le observati
privind-o.
2. Totul cu mana stanga
Spalati-va pe dinti, periati-va parul, radeti-va ori apucati cana cu mana "cealalta". Prin urmare dreptacii cu
stanga, iar stangacii cu dreapta.
3. Desteptarea cu mirosuri
In loc sa va treziti cu mirosul obisnuit al cafelei, daruiti-va o alta aroma. De exemplu, asezati pe noptiera un
flacon cu parfumul dvs. preferat - lavanda, vanilie, citrice - si pulverizati putin din el in clipa cand suna ceasul.
Efecte
Cu exercitiile stanga-dreapta, schimbati emisfera cerebrala activa. Legaturile de pe cortex si zonele cerebrale
care dirijeaza in mod normal spalatul pe dinti se vor odihni, in vreme ce zonele corespunzatoare emisferei opuse
vor prelua brusc o sarcina noua. Mirosurile noi creeaza asocieri proaspete.
Cale ocolita spre serviciu
Drumul zilnic pana la birou vi se pare plicticos? Atunci faceti-l sa devina palpitant!
4. Drumuri noi
Alegeti o ruta neobisnuita pentru a ajunge la locul dvs. de munca.
5. Unde-o fi oare?
Din cand in cand, incercati fara ajutorul vazului: deschideti portiera masinii, introduceti cheia in contact, gasiti
stergatoarele de parbriz, semnalizatoarele, butonul aparatului de radio, frana de mana. Dar cand porniti masina,
deschideti neaparat ochii!
6. Rol dublu
Calatorind in tandem cu cineva, schimbati rolurile aparent definitiv stabilite: lasati-va partenerul la volan sau
conduceti dvs. Ganditi-va la cateva subiecte interesante de discutat pe drum.
7. Calatoriti cu auzul
Inchideti ochii in metrou, tren sau autobuz si incercati sa recunoasteti traseul dupa diverse zgomote.
Efecte
Pe itinerarul uzual, creierul comuta pe pilotul automat si nu mai primeste decat prea putini stimuli. Un traseu
necunoscut activeaza cortexul si hipocampusul (un centru al memoriei), pentru a inmagazina noi impresii
vizuale, mirosuri si zgomote.
Lucrati si treziti-va mintea!
Neuronii dvs. reactioneaza cu deosebita promptitudine daca aveti grija sa le procurati mereu surprize.
Introduceti din cand in cand putina dezordine in climatul dvs. cotidian!
8. Oarecum de-a-ndoaselea
Intoarceti cu capul in jos obiectele care v-au devenit de mult familiare: fotografiile celor dragi, ceasul de pe
birou si, pentru putin timp, chiar instrumentele de lucru. Sau aduceti o pata de culoare in universul dvs.
profesional, fixand filtre colorate de hartie pe lampa de pe masa de scris.
9. Libertate in birou
Si la locul de munca va puteti feri de rutina, daca: luati pauza de pranz ceva mai devreme sau mai tarziu;
va amanati pe dupa-amiaza intrevederile programate pentru dimineata; schimbati ordinea fazelor de lucru.
Si fiindca tot v-ati luat elan: mutati ceasul de pe o mana pe alta!
10. Vedeti ce se intampla
Puteti observa singuri cum se reorienteaza creierul dvs. E suficient sa schimbati asezarea cosului de hartii. De
fiecare data cand vreti sa aruncati ceva, tintiti spre vechiul loc si apoi opriti gestul - creierul ia pozitia de atentie
si isi programeaza o noua serie de comenzi.
11. O munca parfumata
Combinati-va etapele de lucru cu un parfum anume, de exemplu, lavanda cand scrieti scrisori, vanilie cand
telefonati.
Efecte
Daca plasati intr-un alt loc obiectele cunoscute dupa care intindeti mana automat, fara sa mai ganditi, aceasta va
activeaza gandirea spatiala.

72
Trebuie sa va recombinati in permanenta sistemul vizual cu miscarile, evitand gesturile mecanice. Astfel va
stimulati creierul.
In pauza: atac la rege
E important ca in momentele de odihna sa activam acele portiuni ale creierului care lancezesc.
12. Logica pentru toti
Asezati o tabla de sah in birou, intr-un loc pe unde trece multa lume. Oricine ajunge in preajma ei face o
mutare. Nimeni nu castiga si nu pierde.
13. Schimbare de decor
Folositi scurtele pauze din timpul programului de lucru pentru a va lasa simturile sa vina in contact cu alti
stimuli, de pilda, printr-o mica plimbare.
Efecte
Jocul de sah dezvolta gandirea strategica si exerseaza aptitudinile spatial-vizuale, care in mod obisnuit sunt
rareori solicitate la locul de munca.
O plimbare prin parc sau in zona rezervata pietonilor bombardeaza creierul cu impresii ce contrasteaza puternic
cu cele de la serviciu si in acest fel il apara de rutina.
Lasati creierul sa manance si el!
Mancarea nu trebuie sa ne rasfete doar simtul gustului. O masa este o aventura multisenzoriala. Din pacate, ea
se transforma prea des in rutina.
14. Pentru toate simturile
Cand faceti cumparaturi, aduceti acasa ceva ce nu ati mai mancat pana atunci. O masa frumos aranjata cu
lumanari aprinse si muzica incanta ochii si urechile.
15. Mancarea pusa la vot
O masa democratica: fiecarui membru al familiei i se ingaduie sa faca o propunere pentru meniu. Crema de
ciocolata si ciulamaua de pui vor surprinde gustul.
16. Dopuri in urechi pentru prospetime
Veniti la masa cu dopuri in urechi si urmariti - surzi si muti - tot ce se intampla.
17. Privind din alt unghi
In multe familii, printr-o intelegere tacita, fiecare ocupa un anumit loc la masa. Schimbati-le intre dvs.,
castigand o noua perspectiva.
Efecte
Daca se blocheaza auzul, sar in ajutor alte simturi. In mod reflex, veti observa mai acut tot ce se petrece in jur.
Cand este exclus simtul mirosului, acordam atentie sporita semnalelor transmise de receptorii tactili de pe limba
si din cerul gurii, care examineaza consistenta fiecarui dumicat.

Reganditi-va total timpul liber

Faceti muzica, cercetati lumea plantelor, descoperiti alte zone unde sa va petreceti concediul: mai multe hobby-
uri inseamna "neurobic" 100%.
18. Oricine poate!
Alcatuiti o formatie cu instrumente adevarate ori mesterite de dvs. si faceti muzica.
19. Chiar tipator
Inregistrati cu un casetofon tot felul de sunete si invitati-va prietenii la o intrecere de "ghicit zgomotele".
20. Biologul din noi
Aflati ce vietati traiesc la dvs. in imprejurimi. In timpul plimbarilor, straduiti-va sa identificati plante si animale.
21. Concediul altfel
Daca pana acum ati preferat concediile active, faceti pentru variatie un concediu creativ si invers.
Efecte
Introducerea unor elemente noi, si nu gradul de dificultate al sarcinilor pe care ni le asumam constituie
componenta esentiala a antrenamentului "neurobic". Caci creierul ramane treaz atunci cand are dificultati de
depasit.

73
 Forma Maxima-cele 10 semne rosii
Atentie la cele 10 semnale "rosii" ale organismului!. Caderea parului, arsurile la stomac sau insomniile
sunt - in majoritatea cazurilor - niste simple simptome care nu trebuie sa ne ingrijoreze. Si totusi, ar fi
bine ca femeile - in mod special - sa nu ignore semnalele transmise de organism, pentru...
Atentie la cele 10 semnale "rosii" ale organismului!
Caderea parului, arsurile la stomac sau insomniile sunt - in majoritatea cazurilor - niste simple simptome care
nu trebuie sa ne ingrijoreze. Si totusi, ar fi bine ca femeile - in mod special - sa nu ignore semnalele transmise
de organism, pentru ca bolile depistate din timp sunt mult mai usor de tratat si vindecat.
Iata cele 10 simptome "demne" de luat in seama:

Simptomul nr. 1
Dereglarile de somn
Ce pot ascunde: Insomniile produse de mesele imbelsugate sau de consumul unor bauturi ce contin cofeina sunt
inofensive. Adeseori, dereglarile de somn pot fi provocate si de stres, de neliniste sufleteasca sau de lipsa de
miscare. Dar, in anumite cazuri, in spatele lor se pot ascunde diabet, dereglari hormonale sau de metabolism,
infectii sau stari depresive.
Cand trebuie consultat medicul: Daca dereglarile de somn dureaza mai mult de o luna si daca apar in fiecare
noapte sau de cateva ori pe saptamana.

Simptomul nr. 2
Pleoapele umflate
Ce pot ascunde: In majoritatea cazurilor - somn insuficient sau exces de alcool. Daca pleoapele sunt umflate
mai ales dimineata, este adeseori un indiciu ca peste noapte tensiunea arteriala scade considerabil si ca in zona
ochilor se acumuleaza lichid. Daca ochii raman umflati si pe parcursul zilei, s-ar putea sa fie vorba de o reactie
alergica la anumite creme, fixative pentru par sau produse cosmetice. Si in cazul bolilor de inima sau de rinichi,
in jurul ochilor se pot forma edeme.
Cand trebuie consultat medicul: Daca aceste edeme dureaza o saptamana sau chiar mai mult sau daca sunt
insotite de dureri usturatoare sau de senzatia de tensiune in ochi, ar trebui verificata de catre medic functia
rinichilor, a inimii si a glandei tiroide.

Simptomul nr. 3
Caderea parului
Ce poate ascunde: In mod normal, lipsa de fier, dar uneori si probleme sufletesti sau dereglari hormonale.
Cand trebuie consultat medicul: Pana la 100 de fire de par cazute pe zi, nu exista motiv de ingrijorare. Daca insa
incep sa cada suvite intregi si incep sa apara zone complet neacoperite, trebuie consultat urgent un medic
internist.

Simptomul nr. 4
Vajaitul in urechi
Ce poate ascunde: Suprasolicitare sau stres, dar uneori si efectele secundare ale anumitor medicamente sau ale
muzicii date la maximum. De vina poate fi, eventual, si ingustarea vaselor care produce dereglari ale irigarii cu
sange la nivelul urechii interne. Acestea pot declansa o pierdere brusca a auzului sau zgomote permanente in
urechi (Tinnitus).
Cand trebuie consultat medicul: In cazul cand vajaitul dureaza peste o ora sau devine din ce in ce mai puternic,
trebuie consultat medicul orelist. Adeseori este suficienta o simpla spalatura prin care se inlatura un eventual
dop de ceara.

Simptomul nr. 5

74
Aparitia gusei
Ce poate ascunde: Foarte frecvent lipsa de iod poate provoca aparitia gusei. Cauza mai poate fi si o dereglare a
glandei tiroide (hiper sau hipofunctionare).
Cand trebuie consultat medicul: Imediat. Trebuie examinata glanda tiroida si, in functie de diagnostic, se
recomanda o terapie cu hormoni sau iod (sub forma de tablete).

Simptomul nr. 6
Presiunea sau durerile din zona pieptului (la femei)
Ce pot ascunde: In general este vorba despre acumularea de lichid in tesuturi, inaintea sau in timpul ciclului. Ea
este produsa de asa-numitul sindrom premenstrual (hormoni necompensati). In cauza mai pot fi: pilula
anticonceptionala sau o carenta de vitamina B6.
Cand trebuie consultat medicul: Cand senzatia de apasare nu dispare nici dupa menstruatie. Durerile pot indica -
foarte rar, ce-i drept - si un cancer de san.

Simptomul nr. 7
Arsurile la stomac
Ce pot ascunde: Cauza acestor dureri este o slabire a muschiului dintre esofag si stomac, care nu mai inchide
bine. O urmare a kilogramelor in plus, a stresului, a alcoolului si nicotinei, dar si a consumului exagerat de
alimente. Acidul gastric urca in esofag si ataca mucoasa. Si pentru ca este acru, apare senzatia de arsura. Cand
trebuie consultat medicul: Cand durerile sau arsurile dureaza mai mult de trei saptamani sau cand ele apar
incontinuu. Urcarea permanenta a acidului gastric poate provoca congestii ce pot duce - in cel mai rau caz - la
aparitia cancerului esofagian.

Simptomul nr. 8
Arsurile la urinare
Ce pot ascunde: Ele indica adeseori o infectie la uretra. Dar in cazul acestor afectiuni, un rol important il poate
juca si psihicul. Si, de asemenea, un sistem imunitar slabit: uretra fiind mai scurta la femei, prin ea pot patrunde
mai usor in vezica urinara agentii patogeni. O cistita netratata poate provoca afectiuni ale bazinului renal si, in
final, in cazul cel mai grav, o imbolnavire a rinichilor.
Cand trebuie consultat medicul: In cazul instalarii durerilor in zona rinichilor si al aparitiei arsurilor la urinare
trebuie consultat imediat medicul ginecolog: pericolul imbolnavirii de cistita este iminent!

Simptomul nr. 9
Sangerarile intre cicluri (la femei)
Ce pot ascunde: La femeile tinere, o dereglare hormonala produsa de stres sau un efect secundar al pilulei
anticonceptionale. Cauzele pot fi uneori si probleme psihice sau formarea unor chisturi (miomi) uterine. Dupa
45 de ani, adeseori un semnal pentru intrarea la menopauza. Sangerarile (hemoragiile) sunt uneori semnul unei
afectiuni genitale serioase (de exemplu o inflamatie a ovarelor).
Cand trebuie consultat medicul: Daca aceste sangerari nu inceteaza dupa doua-trei cicluri. Si, de asemenea, daca
ciclul dureaza mai mult de 7 zile si este insotit de dureri mai puternice decat de obicei.

Simptomul nr. 10
Petele de ficat care-si schimba culoarea
Ce pot ascunde: Uneori este vorba doar de pete de ficat pigmentate mai puternic. Dar ele pot ascunde si un
melanom (cancer de piele).
Cand trebuie consultat medicul: Petele de ficat trebuie examinate cat mai des. Daca forma lor este neregulata,
daca si-au schimbat culoarea sau daca depasesc 2 mm, trebuie consultat un medic dermatolog, pentru ca aceasta
forma de cancer de piele poate fi usor vindecata atunci cand este depistata la timp.
Rodica DemianCe pot sa mananc, la ce boala?Preotul Sebastian Kneipp, celebrul vindecator german, a
afirmat inca din secolul trecut: "Cel mai bun drum catre sanatate nu duce la farmacie, ci in bucatarie". Astazi,
lucrul acesta a fost dovedit: o alimentatie corecta preintampina bolile si le vindeca pe cele existente. Iata cateva
diete propuse de medicii americani nutritionisti, in cazul unor boli curente.
Dieta pentru hipertensiune Primele urgente: eliminarea grasimilor, a prajelilor si a mezelurilor, consum masiv
de legume si fructe. Reducerea drastica a sarii. Folositi sarea marina sau sarea iodata. Dar fiti atenti si la faptul

75
ca multe alimente sunt gata sarate: conservele, mezelurile, branzeturile. Reduceti consumul de alcool la 1/8 l pe
zi.
Dieta pentru tulburari de metabolism si exces de colesterol
E aceeasi cu cea prescrisa la hipertensiune: putine grasimi, multe legume si fructe. Legumele contin fibre si
vitamine care actioneaza eficient asupra valorilor crescute de grasimi din sange.
Dieta pentru bolile de stomac Nu exista o prescriptie tip. Bolnavii de stomac trebuie sa-si alcatuiasca singuri
dieta, mancand alimente usoare, care nu le produc dureri. In general, alimentele contraindicate sunt: fructele
uscate (nuci, alune), castravetii, varza, bauturile acidulate, condimentele iuti, alcoolul. Se recomanda legume cat
mai bogate in fibre: cartofi, morcovi si telina fierte, cereale complete.
Dieta pentru osteoporoza Se recomanda o alimentatie bogata in calciu. Mai ales dupa varsta a doua se
recomanda ingerarea zilnica de 1.000 mg de calciu (800 ml lapte, 5 pahare de iaurt, 100 g branza, 400 g varza
cruda). Calciul trebuie mancat mai ales in combinatie cu un alt fel de mancare. Stomacul se goleste mai incet,
productia de sucuri gastrice este mai mare. In felul acesta, calciul este mult mai bine preluat si stocat.
Dieta in diabet Primul lucru pe care trebuie sa-l faca diabeticii este sa piarda din greutate. Mancarea trebuie sa
fie saraca in calorii, saraca in grasimi si in albumine. Baza alimentatiei trebuie sa o constituie hidratii de carbon:
fructe uscate, paine integrala, paste fainoase, fulgi de porumb si de ovaz, orez, anumite fructe. Vitamina C, E,
beta-caroten.
Dieta in reumatism Interzicerea mezelurilor, a maruntaielor de animale, a grasimilor. Se recomanda pestele, de
doua ori pe saptamana, si produsele lactate degresate. Din cand in cand, cate un post ar fi ideal. Portia de carne
slaba sau peste nu trebuie sa fie mai mare de 150 grame.
Dieta in cazul oboselii psihice si al lipsei de concentrare
Se recomanda o alimentatie bogata in hidrati de carbon (fainoase, orez, paine integrala, alune si nuci), multe
lichide, vitamine, pastile de magneziu si calciu (efervescente).

Forma maxima – Alimentatie Sanatoasa

Din nou, despre Boala Vacii NebuneCum Sa Ne Hranim Fara Risc. Pana nu demult, naturistii -
"mancatorii de iarba" - erau luati in ras ca un fel de sectanti, ceva mai speciali, e drept. In mijlocul
gurmandei societati de consum, cine sa se mai gandeasca la pretiozitati cum ar fi alimentatia judicioasa...

Din nou, despre Boala Vacii NebuneCum Sa Ne Hranim Fara Risc

Pana nu demult, naturistii - "mancatorii de iarba" - erau luati in ras ca un fel de sectanti, ceva mai speciali, e
drept. In mijlocul gurmandei societati de consum, cine sa se mai gandeasca la pretiozitati cum ar fi alimentatia
judicioasa, echilibrata, biologica? Acest curent al naturismului, chiar si atunci cand a cuprins anumite cercuri ale
elitei, mai ales din lumea stiintei si artei, a fost considerat tot o moda trecatoare. Dar iata ca s-a apropiat si
vremea "scadentelor", iar naturismul incepe sa se intrevada ca singurul mod de viata rezonabil. Dupa un secol
de goana dupa gusturi si senzatii tari, in care a fost distrus tot ce era traditie culinara si mod de viata sanatos,
oamenii tind sa revina la matca. Cam tarziu, e drept, dar lumea s-a saturat de delicioasele alimente cu aditivi
sintetici, de carnurile, pe cat de savuroase, pe atat de pline de hormoni si alte substante toxice, de legumele si
fructele "umflate cu pompa" prin ameliorari genetice. Temuta "boala a vacii nebune", raspandirea fara
precedent a bolii canceroase si a leucemiei, bolile de nutritie si alergiile de tot felul incep sa ne... forteze spre un
alt mod de viata si de alimentatie.

Inlocuitorii Naturali Ai Carnii

...Si asa ajungem sa ne amintim de cum se hraneau strabunicii nostri, de acele vremuri cand numai duminicile
se gasea carne pe masa, iar in restul timpului, tot omul, de rand sau bogat, se hranea numai cu ceea ce-i dadea
pamantul. Aceasta cumpatare capata noi valente in ziua de astazi. Decurand, in Romania au inceput sa apara tot

76
mai multe feluri de hrana, pe care multi dintre noi le-au uitat sau nici n-au stiut de ele vreodata: lintea?- din care
se facea odinioara delicioasa supa a saracului, nautul - despre care, gatit cu arta, poti sa juri ca-i carne, secara,
ovazul si orzul - care sunt baza in regimurile de reglare a greutatii. Chiar si mult hulita soia a reaparut in forta,
scoasa de sub acuzatia ca ar fi cancerigena. (Ar fi fost imposibil sa fie cancerigena, de vreme ce timp de milenii
a fost un aliment de baza in hrana multor popoare.)
Incet, hrana vie, proaspata, curata, se pare ca revine in actualitate si la noi. Fireste, pentru cei care cunosc cate
ceva din traditiile noastre culinare este socant sa vada in magazinele naturiste romanesti vanzandu-se: soia
adusa din Ungaria, fulgi de ovaz si orz adusi din Germania, linte si naut aduse din... Liban etc. Acesta este insa
pretul renuntarii la propriile noastre traditii. In continuare, vom studia doar cateva din aceste alimente,
reinvatand sa le folosim pentru a inlocui toxinele, cu care in mod normal ne hranim si, in special, carnea.

Soia
Bineinteles, nu este vorba de varietatea furajera care otravea candva, nu foarte de mult, salamul din ratia zilnica,
ci de adevarata soia, sanatoasa si comestibila, care se pare ca va fi alimentul secolului care a inceput. Fiind
aproape la fel de bogata in proteine ca si carnea, dar mult mai lipsita de toxicitate, ea prezinta avantajul ca poate
fi pregatita in cele mai apetisante si... naucitoare forme. Iata cateva dintre aceste forme, sub care o gasim deja in
magazinele naturiste si, mai nou, in marile en-gros-uri.
- Soia texturata - este forma cea mai folosita in Europa. Din soia se extrage apa, partea bogata in grasimi si
glucide, ramanand doar proteinele. Rezulta niste cuburi sau granule uscate, numite comercial si "carne vegetala"
sau "soia-vita", care se gasesc ambalate la pungi. Fiarta in apa cu legume si asezonata cu felurite sosuri, pusa in
chiftele sau in sarmale, aceasta soia seamana perfect cu carnea si nu are deloc un gust rau. Este, in mod special,
indicata in alimentatia diabeticilor, fiind o descoperire extrem de utila pentru ei (deoarece nu are deloc zaharuri
si nici lipide).
- Snitelul de soia - este vorba de aceeasi soia texturata, doar ca se gaseste sub forma unor bucati ceva mai mari,
care, puse in apa, capata un aspect foarte asemanator bucatilor de carne din care se fac snitelele. Pentru a gati
aceste snitele vegetale, le vom fierbe in apa cu condimente cateva minute, dupa care le vom prepara ca pe
snitelele normale, cu faina si ou. Rezulta o mancare delicioasa, pe care multi o confunda cu pestele. Pentru a fi
si mai buna, va recomandam sa o consumati cu lamaie.
- Salamul de soia - daca primele doua tipuri de soia sunt produse numai in Cehia si Ungaria, acesta este produs
si la noi in judetul Covasna, de catre firma "Fito-Fit". Prea multe nu sunt de spus despre acest aliment, decat ca,
pus langa un salam obisnuit, abia poate fi facuta diferenta. Iar pentru ca lucrurile sa fie complete, va informam
ca au aparut la noi si crenvurstii si parizerul de soia. Toate sunt neasteptat de gustoase.
- Pateul de soia - este si el produs de curand la noi in tara, de catre firma "Inedit", din judetul Arges. Este
ambalat sub forma unor conserve, la fel ca si pateul obisnuit, fiind ideal in perioadele de post pentru sandviciuri.
- Carnea vegetala - este o creatie foarte noua si destul de nastrusnica a unei firme bucurestene, "Horticus". Se
gaseste ambalata in conserve, fiind condimentata in fel si chip, asa incat sa semene cu carnea de vaca, de porc,
de pui etc. Marturisesc ca, atunci cand am gustat prima oara din acest produs, m-am uitat de doua ori la eticheta,
ca sa ma asigur ca nu are chiar deloc carne. Se gaseste deja in marile magazine si depozite (Metro, de exemplu),
asa ca va lasam sa va convingeti de asemanare.

Nautul
Este un fel de frate cu soia, fiind la fel de bogat in proteine, dar incomparabil mai gustos. Il gasiti de cumparat in
magazinele naturiste, in marile piete agro-alimentare si in magazinele de seminte. Cine nu a gustat niciodata
chiftele de naut, merita sa o faca - cunoscatorii spun ca sunt mai bune decat cele de carne. De altfel, in tarile din
Orientul Mijlociu, el este un aliment de baza, din care se fac fel si fel de pateuri, supe si creme (pe care le puteti
degusta in restaurantele arabe din Bucuresti).
Pentru a va (re)acomoda cu acest aliment, va vom da pe scurt reteta de preparare a chiftelelor de naut:
- boabele de naut se aleg si se spala foarte bine, dupa care se lasa la inmuiat in apa rece (de la robinet) la
temperatura camerei, vreme de 16-24 de ore;
- dupa ce se scurg boabele bine (zeama care rezulta este bine sa o pastrati), se dau prin masina de tocat, dupa
care se adauga legume tocate (ceapa, morcov, patrunjel) si putina paine inmuiata in apa. Daca boabele de naut
au fost bine inmuiate, nu mai este nevoie de ou ca sa se lege chiftelele;
- prajirea se face la foc mediu, pana se rumenesc, iar garnitura cu care le veti consuma, va lasam pe dvs. sa o
alegeti. Gustul se intelege ca este delicios, mai ales daca le adaugati putin cimbru, piper si cateva fire de

77
patrunjel.
- Apa de naut (adica chiar zeama care rezulta dupa scurgerea boabelor inmuiate) este un adevarat elixir de
sanatate, fiind un medicament mentionat in tratatele medicale inca din Antichitate. Consumarea unui pahar pe zi
din aceasta zeama este in mod special recomandata in timpul iernii, ferindu-ne de raceli, incalzindu-ne rapid
corpul si dandu-ne o stare pronuntata de vioiciune si vitalitate. Este foarte apreciata ca revigorant masculin,
marind rapid potenta (in aceasta calitate este foarte apreciat in tarile arabe). Fiind un medicament, veti vedea,
foarte puternic, aceasta zeama este contraindicata in febra, hipertensiune, stari de iritabilitate nervoasa (din acest
motiv, nu toata lumea suporta acest elixir).
- "Cafeaua" - boabele de naut prajite (la fel cum se prajeste cafeaua) si macinate au un efect stimulent digestiv,
nervos si cerebral foarte puternic. Puteti face o cafea naturista din naut si cicoare macinata, care poate fi data si
copiilor (mai ales pentru a le da pofta de mancare si a-i ajuta la invatat).
Un mic secret: nautul, soia, lintea si toate leguminoasele, in general, devin foarte gustoase si digerabile atunci
cand sunt cosumate cu suc de lamaie natural (obtinut pe loc).

Lintea
Este ingredientul ideal pentru tot ceea ce inseamna "felul intai" - ciorbe, supe ori supe-crema, fiind un inlocuitor
ideal pentru carne. Ca toate leguminoasele, este foarte bogata in proteine, insa este in acelasi timp si foarte
digerabila. Este in mod special indicata ca hrana pentru convalescenti, batrani si copii (este foarte buna pentru
acomodarea copiilor foarte mici cu hrana obisnuita, pentru adulti). Faimoasa supa de linte se prepara foarte
simplu si cu putine ingrediente. In afara de linte (3-4 linguri cu varf la un litru de apa), se adauga ceapa, orez,
morcov, eventual patrunjel si telina. Timpul de fierbere este relativ scurt (45-50 de minute). Daca este dreasa cu
ou, supa devine extrem de consistenta si hranitoare. Se consuma traditional cu bucatele de paine inmuiate in ea
si se acreste, ati ghicit, cu lamaie. In Orient, lintea este foarte mult utilizata pentru obtinerea unui pateu (din linte
fiarta, unt si galbenus de ou fiert) si pentru garnituri (se fierbe si se asezoneaza cu multe condimente usoare si
cu verdeata).

Nucile
Desi nuca este mai mult folosita in alimentatie la deserturi, ea poate constitui si un aliment de baza. Din nuca
rasa si amestecata cu ou se obtine un fel de omleta, care seamana perfect cu carnea ca gust si consistenta.
Sarmalele cu... nuca pot insela pe cel mai versat gurmand. Secretul nucilor este ca au un raport proteine-grasimi
foarte apropiat de cel al carnii, fiind chiar mai consistente decat aceasta. 100 g de nuci consumate pe zi in
diverse preparate inlocuieste perfect carnea, atata doar ca va va rotunji formele aproape la fel ca aceasta. Pentru
inlocuirea carnii mai sunt indicate si alte "rude" ale nucilor, care au un aport energetic foarte mare: alunele,
arahidele, semintele de floarea-soarelui si susanul. Toate sunt mai puternice caloric decat carnea, asa incat chiar
cei care efectueaza activitati grele, cu mare consum de energie, vor avea un aliment pe masura. Singurul lucru
de facut este doar sa aveti curiozitatea de a incerca aceste lucruri.

In loc de final
Scopul acestui articol a fost de a va pune la indemana cateva alimente cu care sa va protejati sanatatea. Ele pot fi
un inlocuitor foarte pretios al carnii, al carei consum excesiv a devenit ingrijorator. Fireste, vor fi multi cei care
vor afirma ca "fara carne din belsug nu se poate trai", dar, oricate argumente ar aduce, exista un simplu fapt care
le anuleaza, si anume: traditia culinara romaneasca. Aceasta traditie a fost, daca este permisa sintagma, cea mai
"necarnivora" din toata Europa si, asa cum constatau si calatorii straini din Evul Mediu, aceasta nu din saracie.
Acum traim, fireste, alte vremuri si din acest motiv v-am si pus la dispozitie ultimele descoperiri in materie de
hrana sanatoasa, care va sunt accesibile la noi in tara.
In final, pentru ca acest tip de alimentatie la fel ca si tratamentele cu plante au nascut si se pare ca vor naste si in
viitor multe controverse, va vom pune in garda asupra unei probleme.
Mai in gluma, mai in serios, trebuie sa spunem ca ne aflam in plin... razboi. Este vorba de un razboi ceva mai
special, si anume - de un razboi informational. Orice concern care produce peste noapte tone de carne (nu
conteaza de ce calitate), obtinand profituri uriase, va avea grija sa puna in circulatie informatia ca inlocuitorii
carnii sunt toxici. Analog, orice mare producator de medicamente alopate contra cancerului va avea grija sa
puna in circulatie (din guri care sa para cat mai autorizate) informatia ca plantele anti-cancerigene sunt,
bineinteles, cancerigene.

78
Sa facem insa un apel la bun simt si sa ne gandim: daca plantele din padurile noastre si legumele de pe
campurile noastre sunt cancerigene, atunci un simplu aditiv alimentar, cum sunt cei care coloreaza toate sucurile
din comert, este echivalentul bombei de la Hiroshima! Iar acest lucru poate fi confirmat de orice toxicolog. Sa
dam, asadar, in continuare, fara teama, curs indemnului foarte sanatos si simplu de a ne reintoarce la Natura.

Mancati ca italienii
Sindromul vacii nebune i-a determinat pe medicii nutritionisti sa recapituleze tipurile de alimentatie care ii dau
omului satisfactie culinara, fara insa a-l imbolnavi. Pe locul unu, in urma testelor efectuate, se plaseaza
bucataria italiana, compusa in principal din legume, fructe, paine din cereale integrale, paste, orez si cartofi,
adevaratele "Light-Products" ale naturii. Ele nu contin aproape deloc grasimi, in schimb, sunt bogate in saruri
minerale, vitamine si fibre, precum si in alte substante naturale din plante."Aceste veritabile elixiruri de
sanatate" - afirma specialistii - "ca, de pilda, carotinoidele sau flavonoidele, apara organismul intr-un mod
complex si miraculos, care n-a fost inca explicat pe deplin. Ele capteaza radicalii acizi liberi, opresc dezvoltarea
tumorilor maligne si intaresc sistemul imunitar. In plus, legumele care le contin (morcovi, rosii etc.) fac parte
din delicioasele feluri de mancare italienesti."

In concluzie: imprieteniti-va cu spaghetele, cu sosurile de rosii fara grasimi, cu risotto (pilaf cu ciuperci), cu
broschettele (paine neagra prajita cu ulei de masline, rosii si usturoi), cu legumele la gratar, cu pestele si cu
multe alte retete publicate de-a lungul vremii in paginile revistei

Forma maxima – Pericolul din Farfurii

Pericolul Din Farfurii. Vaci nebune, produse alergice, alimente modificate genetic, igiena indoielnica,
creveti asiatici, peste congelat... un cortegiu intreg de amenintari, care se bazeaza pe fapte reale si studii
stiintifice serioase. Drama este ca aceste pericole ne ameninta cotidian. Prin import...

Pericolul Din Farfurii

Vaci nebune, produse alergice, alimente modificate genetic, igiena indoielnica, creveti asiatici, peste congelat...
un cortegiu intreg de amenintari, care se bazeaza pe fapte reale si studii stiintifice serioase. Drama este ca aceste
pericole ne ameninta cotidian. Prin import, ele sunt prezente in toate bucatariile din Romania. Trist prezent
pentru sanatate, trist viitor pentru bietii nostri copii.

Inspaimantator
Vaca nebuna
Este o veritabila bomba cu explozie intarziata. Nu se stie inca nimic despre modul in care boala se transmite de
la vite la om. Nimic despre perioada de incubatie a maladiei, despre numarul persoanelor contaminate (mai
multe sute de mii). Deocamdata, nu exista nici un tratament si nici un vaccin... Agentul de transmitere a
maladiei traieste 40 de ani dupa moartea bolnavului, ceea ce a determinat unele spitale din Franta sa distruga
aparatura care a servit la operarea unor bolnavi.
Ce este de facut: la nivelul nostru, al cetatenilor, e foarte important sa ne interesam despre originea felurilor de
carne pe care le cumparam. Preferati produsele romanesti, inclusiv mezelurile si celelalte preparate din carne.
Vacile noastra inca sunt sanatoase. La nivel de stat, trebuie luate masuri contra traficului de carne (pietele de
granita), trebuie deblocate si-n Romania fonduri pentru cercetare si studii epidemiologice.

Jenant
Mainile nespalate
Tot mai multi oameni uita sa se spele pe maini inainte de a manca. Un studiu efectuat in fast-food-urile
europene a demonstrat ca 80% dintre clienti mancau cu degetele, fara a se fi spalat in prealabil pe maini.
Rezultatul: aceste persoane poarta in gura lor milioane de germeni (daca ar fi vizibili, s-ar ingrozi!), coliformi

79
fecali, streptococi, salmonele. Pofta buna! Numeroase boli se datoreaza acestor oribile deprinderi.

Groaznic
Hormonii feminizanti
Multe dintre substantele chimice care intra in compozitia sampoanelor, a detergentilor, a pesticidelor, a
materialelor plastice actioneaza ca niste... hormoni feminini. Ele exista si in apa de la robinet sau in alimentele
conservate pe care le ingurgitam. Ultimele cercetari dovedesc ca ele diminueaza calitatea spermei, provocand
cancer de testicule si prostata.
Ce este de facut: pe cat posibil, sa ne intoarcem la spalatul pe cap cu oua si la clatitul cu apa si cu otet, la
folosirea sapunului de casa, la apa decantata cu un strop de lamaie sau cu un banut de argint. Indepartarea
omului de natura devine un genocid.

Periculos
Prea multe kilograme in plus
Afirmatia autorului e clara: "Supraalimentatia reprezinta un factor de risc major". Ea duce la probleme de
articulatii, insuficienta respiratorie, cancer... Fiecare kilogram in plus conteaza. Deja, 5 kg peste greutatea
normala devin un risc cardiovascular.
Ce este de facut: pe cat posibil, renuntarea la carne si la grasimi in favoarea lactatelor si a legumelor. Si
practicarea miscarii, care reduce la jumatate bolile cardiace si accelereaza slabitul.

Scandalos
Manipularile genetice
Alimentele modificate genetic au inceput deja sa ajunga in farfuriile noastre. Soia, boabe de porumb, rosii
(bineinteles, din import). Nimeni nu cunoaste riscurile pe care le prezinta pentru organism - riscul unor mutatii
care sa se produca si la oameni. Ceea ce e grav consta in faptul ca noi, consumatorii, suntem dezinformati.
Uniunea Europeana, de pilda, n-a gasit de cuviinta sa impuna etichete pentru soia sau pentru porumbul
modificate genetic. Si ele ajung pretutindeni, sub forma de mezeluri sau conserve. Suntem niste cobai.
Ce trebuie facut: sa ascultam sfaturile consiliilor de protectie a consumatorilor, sa facem si noi boicoturi, asa
cum se intampla in Occident, cand se afla de existenta unor alimente periculoase. Sa cerem Guvernului
Romaniei sa ocroteasca si sa protejeze industria alimentara nationala, avand in vedere ca, prin intarzierea ei
economica, tara noastra a fost ocrotita de aventura mutatiilor genetice. (La atata saracie, si un dram de noroc!)

Forma maxima – Apa de Viata Lunga

Apa De Viata Lunga- Pare bizar, dar cel mai la indemana medicament este apa. Atat folosita extern, cat
si bauta, ea este un adevarat elixir -. Odinioara, in vremea cand nu existau atatea medicamente, cand
vracii si babele mestere in ale tamaduirii erau singurii "doctori" ai satelor de la noi, apa er...

Apa De Viata Lunga- Pare bizar, dar cel mai la indemana medicament este apa. Atat folosita extern, cat si
bauta, ea este un adevarat elixir
Odinioara, in vremea cand nu existau atatea medicamente, cand vracii si babele mestere in ale tamaduirii erau
singurii "doctori" ai satelor de la noi, apa era la mare pret ca medicament. Luata de la fantana la revarsatul
zorilor sau in ceasul tainic al miezului de noapte, culeasa de pe petalele florilor ori adusa de la crucea izvoarelor,
ea capata proprietati magice. Si cate traditii in legatura cu apa nu erau? In ulcioare se puneau bani de argint ca
sa o curete, toartele galetilor erau impodobite cu diverse flori in timpul sarbatorilor de primavara si vara, ca sa
aduca noroc si belsug. Apoi animalele, tovarasele necuvantatoare ale omului, erau adapate numai la anumite
ceasuri ale zilei, iar in apa erau puse simbolic fel de fel de flori care ii confereau virtuti tamaduitoare si alungau
bolile sau deochiul.

80
La mare pret era apa sfintita, mai ales cea adusa de la manastirile unde erau duhovnici indelung postitori si cu
har dumnezeiesc. In orice casa de roman, agheasma era primul si ultimul medicament la care se apela cand toate
celelalte se dovedeau a fi neputincioase. O traditie de vindecare de mii de ani se bazeaza pe aceasta forta a apei,
de a fi vehiculul unei tainice puteri vindecatoare si purificatoare in acelasi timp.

O scurta privire asupra apei prin prisma stiintei

A trecut de mult vremea cand... H2O era considerata o simpla combinatie a doua elemente chimice si atat.
Astazi, apa este socotita... una din cele mai interesante substante de pe pamant. In anii 60, un ilustru savant a
luat Premiul Nobel demonstrand ca apa din celulele corpului uman isi poate modifica structura, ceea ce
modifica raspunsul celulelor la stimuli, le blocheaza activitatea etc. Pusa in diferite conditii, apa capata
proprietati exceptionale, devenind un energizant si un remediu neasteptat de puternic. Cercetarile asupra
modificarilor structurale pe care apa le poate suferi, care, la randul lor, determina si modificarea proprietatilor
sale, au capatat o asemenea importanta, incat au devenit informatii strategice pe care marile puteri le pastreaza
cu grija (iar noi le ignoram - ca in cazul apei structurate). Despre tipurile de apa care exista se pot scrie tomuri
intregi, si aceasta in ciuda faptului ca, din punctul de vedere al compozitiei chimice, de la un tip la altul nu
exista nici o diferenta. Dar in acest articol nu ne propunem dificila sarcina de a dezlega aceste mistere ale
stiintei, ci incercam doar sa va redam unul din cele mai puternice remedii pe care natura ni l-a lasat: apa.
Poate nu v-ati gandit niciodata la aceasta, dar la indemana noastra sunt mai mult de zece tipuri de apa: de la
banala apa de robinet (care, din pacate, ne imbolnaveste lent, dar sigur), pana la apa de piramida, apa
magnetizata sau apa dinamizata manual (intr-un mod similar remediilor homeopatice). Fiecare tip de apa (cu
exceptia celei de la robinet) are virtutile sale, modul sau de utilizare, putand fi considerata un adevarat
medicament. In continuare, va propunem sa patrundem in acest univers al apei, vazuta ca elixir de sanatate.

Apa De Izvor
Este apa cea mai sanatoasa, cu care organismul nostru este programat din timpuri imemorabile "sa se
inteleaga". Spre deosebire de alte tipuri de apa, care trebuie luate cu masura, ca orice medicament, apa de izvor
poate fi "administrata" tot timpul. Conditiile pe care ea trebuie sa le indeplineasca sunt simple:
- sa provina din surse nepoluate - o problema spinoasa la noi, unde muntii si padurile au devenit, din cauza
turismului necivilizat si salbatic, adevarate pubele de gunoi;
- sa nu fie mai veche de 5 zile (maximum 7, daca este tinuta in frigider in recipiente bine inchise) - pentru ca, pe
de-o parte, isi pierde calitatile vindecatoare, iar pe de alta parte, poate deveni mediu de cultura pentru microbi;
- colectarea sa se faca in conditii igienice (nu in recipiente insuficient clatite, in care au fost bauturi care au
fermentat s.a.m.d.).
Cele mai bune izvoare sunt considerate cele din zona de munte, cu mari suprafete de padure, unde nu exista
trasee turistice. Din vremurile de demult, se stie ca cea mai buna este apa colectata prin jgheabul de paltin de
macar doi stanjeni lungime.
Cel mai bun vas pentru pastrarea apei este cel din lut ars, care trebuie tinut mereu acoperit si la loc racoros.
Doza zilnica de apa - O problema de maximum interes este aceea a cantitatii de apa pe care un om trebuie sa o
consume pe zi - subiect asupra caruia nici medicina moderna, nici cea traditionala nu cad de acord. Pana la
urma, doza de apa bauta zilnic va fi hotarata in functie de conditiile concrete existente. Informativ, media pentru
o fiinta adulta este de 1,5 litri pe zi. Pe timp de iarna, se va consuma o cantitate ceva mai mica, in schimb, in
timpul verii, cantitatea necesara poate ajunge la dublu sau chiar triplu. De asemenea, persoanele care fac eforturi
fizice mari, care transpira abundent ori au accese de febra vor consuma cantitati sporite de apa.
Cateva efecte terapeutice - Consumul de apa de izvor are un efect foarte bun asupra digestiei, elimina
constipatiile si iritatiile colonului, reduce incidenta bolilor reno-urinare, a alergiilor, precum si a bolilor de uzura
(guta, reumatism, afectiuni vasculare). Practic, tot organismul beneficiaza de consumul acestei ape, care este un
"combustibil" perfect pentru a ne mentine sanatatea si forma maxima.

O poveste convingatoare
Cea mai inspirata pledoarie pentru apa de izvor am auzit-o in urma cu aproximativ un an, bineinteles, mergand
sa iau apa de la un izvor. La locul cu pricina, am intalnit o persoana cu totul deosebita. Dialogand cu ea, am
aflat ca este o fiinta foarte credincioasa, care se roaga mult si tine macar 12 posturi negre pe an, fiecare a cate
sapte zile. Lucrul interesant era ca, din primele zile de post negru, organismul nu mai suporta apa de robinet.
Imediat ce era bauta apa tratata si trecuta prin tot sistemul de conducte, apareau durerile de cap, aciditatea

81
gastrica, constipatia - totul pe fondul unei vlaguiri rapide. Persoana care mi-a povestit acestea a fost surprinsa sa
constate, prin a sasea zi de post negru, ca administrarea unei portii bune de apa de izvor facea sa dispara ca prin
farmec toate simptomele, luandu-le locul o stare de bine general. In schimb, toate problemele de sanatate
apareau imediat ce bea din nou apa de robinet. Practic, ea se "hranea" in timpul postului cu aer si apa de izvor,
care ii dadea o vigoare cu totul deosebita, ii ajuta digestia si facea foarte usoara iesirea din postul negru
(moment care este foarte delicat pentru organism).
Avand contact cu multi oameni care tin posturi negre indelungate in scopuri terapeutice (ele fiind miraculoase
in tratamentul cancerului, al bolilor grave de piele), am transmis si altora ceea ce am aflat de la "sfanta" de la
izvor. Toti, dar absolut toti cei care au incercat apa de izvor au declarat ca aceasta le usureaza mult postul si le
elimina sau le reduce substantial simptomele neplacute cu care se confruntau atunci cand posteau, band apa de
la robinet.

Apa Minerala Carbogazoasa

Este un tip de apa destul de controversat in ultimul timp. Daca acum 10-15 ani era aproape unanim considerata
un elixir de sanatate, acum multi s-au lepadat de ea (in favoarea apei plate). De ce? Pentru ca este acuzata de
producerea aciditatii gastrice, de perturbarea anumitor procese digestive si chiar nervoase. Oare chiar asa sa fie?
Si da, si nu, pentru ca, desi toate apele carbogazoase au drept caracteristica comuna acele mici bule intepatoare
de bioxid de carbon, ele pot fi, de fapt, foarte mult diferite intre ele. Simplul sifon (care este tot o apa
carbogazoasa), facut cu apa obisnuita din mediul urban, este, intr-adevar, indoielnic ca efect pentru sanatate.
Apoi urmeaza apa carbogazoasa, facuta din apa de izvor, la care s-a adaugat bioxid de carbon alimentar, un gaz
cu o inalta puritate - e drept, dar obtinut tot pe cale industriala si dozat artificial, asa incat aceasta apa, pe de-o
parte, invioreaza sistemul nervos si digestia, iar pe de alta parte, este adesea prea puternica pentru organism,
producand perturbari. In fine, adevarata apa minerala carbogazoasa este cea imbogatita cu bioxid de carbon in
adancurile pamantului si iesita la suprafata sub forma izvoarelor. Numai cine nu a gustat o apa minerala direct
de la izvor nu-si poate imagina ce virtuti terapeutice are. Chiar si gustul apei minerale proaspete difera de cel al
apei ambalate la sticla, intr-un asemenea grad, incat cea de-a doua pare ca o hrana fara sare si piper, prin
comparatie cu prima. Asadar, aprecierea valorii apei minerale carbogazoase se face dupa provenienta si modul
sau de obtinere (in nici un caz in functie de eticheta sau dupa reclama facuta).

Indicatii terapeutice

O data lamurite aceste diferente intre apele carbogazoase, va putem pune la dispozitie cateva informatii despre
efectele lor terapeutice, referindu-ne, evident, la apele naturale. Iata, asadar, cateva indicatii:
- indigestii, digestie lenta - apa minerala carbogazoasa creste cantitatea de secretii salivare si gastrice, creste
aciditatea sucului gastric si a bilei;
- astenie, stari de somnolenta sau apatie - bulele care dau acel gust intepator, destul de neplacut pentru unii, au
darul de a inviora sistemul nervos, aceste ape fiind o veritabila cafea, insa nenociva;
- constipatii atone, colite si enterocolite, afectiuni biliare;
- boli renale si urinare - apa carbogazoasa mareste diureza, stimuleaza capacitatea de aparare locala (apa de la
anumite izvoare dizolva chiar si calculii), insa se administreaza numai cu acordul medicului specialist urolog;
- bulimie, obezitate - anestezia facuta papilelor gustative de catre bioxidul de carbon din apa este un leac
extraordinar pentru mancaciosii necontrolati, diminuandu-le, pur si simplu, sensibilitatea gustativa si, cu
aceasta, pofta de mancare.
Important. Structura chimica a gazului din apele minerale naturale este un unicat, fiind, practic, imposibil de
reprodus industrial sau in laborator (din acest motiv, apele obtinute industrial nu sunt de folos). Alaturi de
bioxidul de carbon natural, ele mai contin si cantitati infinitezimale de gaze sulfuroase, heliu s.a. Prezenta
acestora explica efectele uneori miraculoase ale acestor ape in vindecarea unei multitudini de boli. Muntii nostri
au unele din cele mai valoroase tipuri de apa minerala din Europa si din lume, cu un potential terapeutic urias,
dar, din pacate, deocamdata nepus in valoare. In spatiul revistei nu va putem spune detaliat despre virtutile
fiecarui tip de apa. Aceasta, deoarece despre apele minerale din fiecare statiune de la noi se poate scrie cate un
roman, ba chiar carti intregi. Pentru a afla mai multe despre posibilitatile extraordinare de vindecare cu ajutorul
apelor din diferite statiuni, adresati-va medicului specializat in tratamente balneoclimaterice.

Apa Plata

82
Este tot o apa minerala, dar nu este atat de bogata in bioxid de carbon si, in consecinta, nu are gustul
caracteristic intepator al apelor minerale carbogazoase. Deosebirea dintre apa simpla de izvor si apele plate care
se gasesc in comert este ca acestea din urma sunt foarte bogate in oligoelemente, mai ales calciu si magneziu,
dar si in alte substante, compozitia apei de la fiecare izvor fiind un unicat. Exista in jur de zece tipuri de ape
plate, diferentiate in functie de substantele care predomina: alcaline, alcalinoteroase, feruginoase, sulfurate,
iodurate etc. Majoritatea lor, in ciuda faptului ca au proprietati terapeutice remarcabile, au un gust nu tocmai
placut, uneori chiar greu de suportat. De aceea, este comercializata doar o mica categorie din apele plate
existente - asa-numitele ape de masa, numite asa pentru ca sunt un stimulent bland si eficient al digestiei. Aceste
ape, in marea lor majoritate, au o serie de proprietati terapeutice care le fac foarte eficiente in tratamentul
anumitor afectiuni: boli cronice ale stomacului, salivatie insuficienta, indigestie, tulburari de asimilatie a
calciului la orice varsta, osteoporoza (aceste ape avand un rol plastic), pietre la rinichi (dizolva si elimina
pietrele mici si nisipul), boli cronice respiratorii (bronsita, astm).

"Apa Cu Aur" si alte traditii romanesti

Din timpuri imemoriale, apa - cu strafulgerarile ei translucide - exercitand o enigmatica atractie, a fost
considerata un mijloc de vindecare de prim ordin. In toate culturile lumii se considera odinioara ca apa este un
vehicul perfect pentru a aduce misterioasele forte vindecatoare ale naturii in fiinta umana. In medicina populara
romaneasca, de exemplu, se considera ca apa poate "imprumuta" puterile binefacatoare ale rasaritului de soare,
ale Lunii, ale plantelor, ale aurului ori ale cuvantului rostit sau scris. Mergand pe urmele traditiei medicale din
diferite zone, descoperi leacuri ale caror frumusete, simplitate si... mister te incanta. In Apuseni, apa capta
puterea vindecatoare a aurului, daca era pregatita astfel: o radacina de morcov se scobea ca un pahar, apoi se
puneau in ea apa de fantana si un ban sau un inel de aur (importanta se pare ca era forma circulara), se lasa
cateva ore, apoi se bea; era un remediu de exceptie contra bolilor de ficat. In mai toate zonele tarii, roua de pe
flori, care "vedea" lumina rasaritului de soare, era folosita contra bolilor de piele si a deochiului. Apoi, cele mai
puternice elixiruri de dragoste se faceau in Bucovina, din apa adusa la ceas de noapte dintr-o fantana in care se
oglindea luna. Dr. farmacist Horia Bucur (presedintele Colegiului Farmacistilor pe tara) povesteste ca, pe Valea
Frumoasei, cel mai mare tamaduitor cu plante folosea in leacurile sale apa tinuta intr-un vas de lut ars, pe fundul
caruia era scris numele lui Dumnezeu in toate limbile pamantului. Impregnarea apei cu puterea cuvantului rostit
al faimoaselor descantece a fost probabil practica de medicina magica cel mai des utilizata la noi in tara.
Aceasta scurta trecere in revista a unor traditii stravechi arunca o lumina cu totul diferita asupra proprietatilor
acestui element al naturii, cu care suntem atat de obisnuiti: apa. Oare toate aceste practici sa fie o simpla
superstitie?

Apa De Flori
Una dintre cartile de medicina naturista cele mai practice si mai bine documentate stiintific, editate in ultimii
ani, este "Un ghid complet de prim ajutor naturist", de Mark Mayell, aparuta si-n Romania la Editura
Colosseum, sub ingrijirea dr. farm. Ovidiu Bojor. Intre alte remedii forte recomandate in aceasta lucrare in
cazuri extreme (cum ar fi socurile posttraumatice, lesinul, crizele de epilepsie), la loc de cinste se afla remediile
doctorului Bach. Dar ce sunt de fapt aceste Remedii Bach, al caror nume este tot mai popular in Occident? Ele
nu sunt altceva decat apa de izvor, in care s-a scufundat vreme de cateva ore (nu prea multe) o cantitate mica de
ierburi si flori. Sunt niste remedii cat se poate de... nestiintifice care, daca n-ar exista homeopatia, ar putea fi
luate drept inselatorie, dar care au vindecat deja mii de oameni. Tara de origine a acestor remedii este Marea
Britanie. De altfel, in aceasta tara, apa este la mare pret! Un scotian a avut ideea sa lase apa in apropierea florilor
vreme de cateva ore, ca sa se impregneze cu radiatia lor subtila, si apoi sa o administreze ca medicament.
Sarlatanie curata - s-a spus. Lucru curios insa, apa respectiva, ambalata in flacoane pe a caror eticheta scria
conform normelor de protectie a consumatorului: "100% apa, fara adaos de ierburi sau alte substante", a
vindecat cateva mii de oameni. Creatorul acestui remediu s-a explicat: Si o bucata de fier, si un magnet au din
punct de vedere chimic aceeasi compozitie, dar intre ele exista o diferenta majora, pe care o poate constata
oricine. De ce n-ar fi si cu apa la fel? Vom lua lamurirea domnului McInnes ca idee forta pentru a explica
tainica putere tamaduitoare a remediilor care vor urma.

Apa De Piramida
Despre efectul de piramida s-au scris nenumarate carti - unele intr-un stil stiintific riguros, altele intr-o maniera
mai fantezista -, insa valabilitatea fenomenului nu poate fi contestata. Despre ce este vorba? Majoritatea

83
proceselor naturale care se desfasoara in organismele vii se intensifica si se armonizeaza atunci cand acestea
sunt introduse in campul de forta al unei piramide construite, pastrand proportiile celebrului monument al
faraonului Keops din Egipt. Cel mai puternic efect se obtine atunci cand organismele sunt plasate intr-un loc
situat la o treime de la baza piramidei si la doua treimi de varful ei. S-a constatat ca nu numai organismele vii, ci
chiar si materia neinsufletita capata proprietati deosebite atunci cand sunt introduse in piramida. Apa tinuta in
piramida (plasata la o treime de baza) devine, din punct de vedere microbiologic, mai pura, se pastreaza mai
mult timp si, mai ales, atunci cand este administrata organismelor vii, are efecte stimulative asupra proceselor
de crestere si efecte curative pentru o lista foarte lunga de afectiuni. Daca ar fi sa judecam dupa aceasta lista,
apa de piramida ar fi un panaceu, or, in realitate, nu este chiar asa. De fapt, aceasta apa se pare ca nu actioneaza
asupra unei boli anume, ci chiar asupra organismului pe ansamblu, stimulandu-l sa se apere singur. Persoanele
la care "prinde" cel mai bine tratamentul cu apa de piramida s-au dovedit a fi cele care se confrunta cu blocarea
proceselor de eliminare a toxinelor si care prezinta o receptivitate foarte mare la factorii perturbatori din mediul
exterior (cum ar fi poluarea aerului si a alimentelor, poluarea sonora, diferitele circumstante care genereaza stres
psihic). Mai ales acestor persoane le este recomandata aceasta apa, in cazul unor afectiuni cum ar fi: astenia,
constipatia, bolile de piele, tulburarile de asimilatie, apetitul dereglat, afectiunile digestive (colite, enterite,
anaciditate). Dintre bolile mai grave, in care administrarea apei de piramida are efecte de exceptie, mentionam:
cancerul, scleroza in placi, bolile virale recidivante, marea majoritate a afectiunilor autoimune.

Cum se obtine si cum se pastreaza apa de piramida

Pentru a obtine apa de piramida ne trebuie, fireste, in primul rand o... piramida, si nu facuta oricum, ci
respectand riguros proportiile celei din Egipt. Intrucat nu ne propunem in acest articol sa tinem un mic curs de
geometrie, va sugeram fie sa va construiti singuri o piramida de sarma, dupa metoda d-lui ing. Mugurel Mircea
Serban, publicata in revista F. As, fie sa va cumparati una gata facuta de la magazinele naturiste din Bucuresti,
Timisoara, Sibiu. Cel mai bun material pentru constructia acestor piramide miniaturale este, se pare, cuprul.
Efectul este cu atat mai puternic, cu cat piramida este mai mare. Cea mai mare piramida construita la noi in tara
este cea de la Pitesti, a d-nei biolog Marioara Godeanu, in care au fost purificate ape reziduale.
Vasul in care este pusa apa este cel mai bine sa fie facut din portelan sau sticla.
Locul in care se plaseaza vasul trebuie sa fie situat, asa cum spuneam, la o treime de baza piramidei.
Durata de energizare a apei este de minimum 12 ore (dupa unii autori - 24 de ore).
Apa folosita va fi, de preferinta, de izvor sau plata. In ultima instanta, poate fi folosita si apa de robinet, dar
efectul va fi mai slab.
Timpul de pastrare a apei de piramida trebuie sa nu depaseasca 24 de ore. Apa de piramida nu se fierbe, nu se
mai prepara in nici un alt mod. In cazul in care se fac preparate din plante si vrem ca ele sa beneficieze si de
efectul de piramida, acestea vor fi puse sub piramida doar dupa incheierea tuturor proceselor de prelucrare.

Cura cu apa de piramida

In general, nu este recomandat sa bem la nesfarsit apa de piramida. Ca orice remediu, si aceasta apa nu
inseamna doar materie, ci si informatie. Asa cum, dupa ce citim ceva, ne este necesara o perioada de odihna
mentala pentru asimilare si prelucrare, la fel si organismului "hranit" cu acest tip de apa trebuie sa-i dam
ragazuri sa "digere" informatia primita (acest lucru este valabil si pentru apa magnetizata, dinamizata etc.).
Durata curei cu apa de piramida va fi mai mare de 14 zile si nu va depasi 3 luni consecutiv (cu doua saptamani
pauza).
Pe parcursul curei va fi bauta, in loc de apa obisnuita, doar apa de piramida, excluzandu-se in acelasi timp din
alimentatie, pe cat se poate, hrana toxica, care ar putea perturba asimilarea energiei specifice acestei ape
(alimentele cu aditivi sintetici, carnea, margarina, zaharul).
Efecte adverse la aceasta cura nu se cunosc.

Apa Magnetizata
Cu mult inainte de a se fi descoperit magnetul in Europa, in Extremul Orient, in India si in China mai ales,
efectele terapeutice ale acestuia au fost intens studiate. Aceasta terapie straveche a ajuns pana in zilele noastre,
fiind folosita cu mult succes in tratarea bolilor, desi, din punct de vedere stiintific, nimeni nu poate raspunde cu
exactitate la intrebarea: Cum poate influenta un magnet organismul uman? Marturisesc ca, din cauza acestei
intrebari, multa vreme am fost si eu foarte sceptic privitor la terapia cu magneti si mai ales la aceea cu apa
magnetizata. Aceasta, pana cand am trait o experienta care m-a fortat sa recunosc evidenta.

84
O poveste convingatoare

Cu ceva ani in urma, autorul acestui articol a fost solicitat sa ajute la deschiderea unui magazin naturist. Asa am
ajuns vreme de o luna sa vand si sa vorbesc oamenilor, de dupa tejghea, despre virtutile ierburilor de leac si
despre valoarea terapeutica a tot felul de dispozitive. Aceasta indeletnicire a fost o adevarata placere, umbrita la
un moment dat de aparitia pe rafturile unde erau plantele medicinale a unor cupe cu motive chinezesti. Aceste
misterioase cupe, se spunea, magnetizeaza apa. Pe prospectul redactat cu o anumita stangacie in limba engleza,
eram asigurat ca undeva in China exista un institut, numit Harbin, care se ocupa cu studiul stiintific al
magnetismului si ca apa magnetizata in aceasta cupa era un elixir perfect etc. Fara entuziasm, am tradus
prospectul in romaneste si am asteptat ceva timp sa ceara cineva o astfel de "cupa-minune". La un moment dat,
doi oameni in varsta au vrut sa cumpere cupa cu magneti. Cu o rezerva serioasa, am vandut-o pe prima, fiind
curios sa vad ce o sa se intample. Am crezut la un moment dat ca nu-i voi mai vedea pe cei doi batrani, cand,
intr-o zi, au aparut radiosi sa mai cumpere cateva cupe pentru magnetizat apa. Intrigat, i-am intrebat cum a fost
cu apa magnetizata. Raspunsurile m-au uimit si fericit deopotriva: domnul scapase de o dispepsie care il chinuia
de ani de zile, doamnei i se normalizase tensiunea, care era oscilanta, amandoi aveau un tranzit intestinal
accelerat si se simteau mult mai usori. Acum, voiau sa mai cumpere cateva cupe pentru rude si vecini... Cupele
au avut un asemenea succes, ca la un moment dat ajunsesem sa fiu putin inciudat ca dragelor mele plante li se
aduceau mai putine elogii decat acelor cupe cu magneti, care facusera pe plan local o adevarata valva...

Afectiuni tratate cu succes cu apa magnetizata

Daca apa de piramida are darul de a revigora fiinta, de a o ajuta sa controleze influentele exterioare, apa
magnetizata are un rol de armonizare generala foarte interesant. Efectele cele mai bune s-au observat la curele
cu apa magnetizata, in tratarea afectiunilor care apar si se agraveaza pe fondul unor probleme emotionale:
- hipertensiune, aritmie cardiaca
- ulcer gastric, colita de fermentatie
- dispepsie si constipatie, tulburari de tranzit intestinal cronicizate
- diabet - are un rol adjuvant in stabilizarea glicemiei, a carei valoare, este stiut, variaza foarte mult in functie de
starea emotionala
- nevralgii diverse, migrene.
Apa magnetizata mai este folosita cu rezultate bune in tratarea tulburarilor de asimilatie (inclusiv in insuficienta
de calciu si de magneziu, in anemia feripriva).

Cura cu apa magnetizata

Se face foarte simplu: vreme de doua saptamani se bea doar apa tinuta vreme de 8-12 ore in cupa cu magneti.
Dupa cele doua saptamani de cura, se fac 1-2 saptamani de pauza, dupa care cura se poate relua.
Cupele pentru magnetizarea apei le gasiti in magazinele chinezesti. Constructia lor este simpla, in peretii lor
fiind introdusi doi magneti care creeaza un camp magnetic vertical (asa incat, daca introducem in cupa
magnetica o moneda metalica, ea se va ridica pe cant).
Contraindicatii la cura cu apa magnetizata nu se cunosc.

Apa Dinamizata
Este un remediu inspirat dintr-unul din principiile homeopatiei. In aceasta ramura a medicinii, se considera ca
valoarea terapeutica a unei substante creste foarte mult atunci cand ea este "dinamizata", adica atunci cand este
agitata mecanic (pe romaneste - vanturata). Una din cele mai bune confirmari ale valabilitatii acestui principiu
am avut-o intr-unul din numerele revistei noastre de acum doi ani. O mama ne relata atunci cum si-a vindecat
copilul de tulburari digestive si inapetenta. Leacul ei era incredibil de simplu: lua un vas cu capac, il umplea cu
apa, dupa care il agita de aproximativ 100 de ori. Imediat ii da copilului sa bea. Rezultatul: copilului i-au
disparut imediat tulburarile de digestie si de apetit. In homeopatie, se stie insa ca foarte mult conteaza cine face
aceasta dinamizare a apei. Cele mai bune si mai cautate remedii homeopatice se spune ca se fac la anumite
manastiri izolate (multe din ele situate in Alpii elvetieni), unde traiesc oameni de o mare puritate, care, efectiv,
incarca in timpul dinamizarii aceste remedii cu o energie binefacatoare. Privind din aceasta perspectiva, putem
spune ca formula apei dinamizate este: apa agitata mecanic + credinta si iubirea celui care realizeaza aceasta

85
operatie. Cu o asemenea formula, ne dam seama ca aceasta apa are si niste indicatii pe masura. Cele mai
receptive la tratament sunt bolile produse pe fondul lipsei de vitalitate si al "golurilor" afectiv-emotionale:
- anorexia, incapacitatea de a asimila, digestia lenesa;
- apatia, astenia psihica, depresiile;
- tulburarile digestive aparute pe fondul tensiunilor psihice;
- lipsa de minerale;
- crizele de astm si de sufocare care apar pe fond de stres sau fara un motiv aparent;
- cosmarurile, somnul agitat (mai ales la copii);
- toate afectiunile grave in care pacientul se confrunta temporar cu slabirea vointei de a trai (simptom aparut
frecvent in anumite faze ale cancerului, mai ales, dar nu numai).
Modul de obtinere a apei este descris mai sus. Este bine ca administrarea ei sa se faca regulat, cam la aceleasi
ore din zi, cu jumatate de ora inainte de masa. Agitarea apei trebuie facuta cu putin inainte de a fi consumata, iar
aceasta operatie va fi facuta cu mult entuziasm si participare afectiva, pentru a "incarca" intr-un mod
corespunzator remediul. Curele cu apa dinamizata pot avea durate cuprinse intre o saptamana si trei luni,
incontinuu. Pauza dintre cure este de 1-2 saptamani.

In toata lumea, din timpuri imemoriale, apa a fost considerata sacra. La noi in tara, in aproape toate zonele,
exista credinta ca cine nu pretuieste cum se cuvine apa nu Il respecta pe Dumnezeu. In nordul Moldovei, de
exemplu, se spunea ca cine scuipa in apa Il scuipa in ochi pe Dumnezeu, iar Acesta il va pedepsi prin boala si
suferinta. Secarea izvoarelor si seceta erau puse intotdeauna in legatura cu scaderea credintei oamenilor in
Dumnezeu, care, din ceruri, le lua acest dar. In alte zone, se spunea ca frica si necredinta oamenilor cheama
seceta, iar dragostea si bunatatea lor cheama ploile la timpul potrivit. Multe din vechile credinte si mituri dacice
despre apa au fost adaptate la traditia crestina, pastrandu-se pana in ziua de astazi. Apa neinceputa si agheasma
au fost vreme de secole elemente nelipsite in aproape orice ritual, mai mult sau mai putin magic, de
insanatosire, de chemare a norocului in dragoste sau de depasire a "hotarelor sortii". Desi apa sfintita si apa
neinceputa par elemente ale unor timpuri care au apus, ele sunt si astazi intens folosite atat de tarani, cat si de
oraseni, asupriti de nevoile si asprimile vietii. Daca la alte tipuri de apa, cum ar fi cea de piramida sau
dinamizata, se mai pot aduce explicatii cat de cat compatibile cu stiinta actuala, pentru efectele lor, cele pe care
le vom prezenta in continuare tin exclusiv de o stiinta magica, transmisa din generatie in generatie. Singurul
argument pentru valabilitatea lor este proba timpului, pe care ele au trecut-o, din plin.

Agheasma
Este elixirul magic cel mai larg folosit in toata lumea crestina. La romani, folosirea agheasmei a fost adaptata la
o multime de ritualuri precrestine, de la cele mai simple, la unele foarte complexe. Analizandu-mi cunostintele
proprii, verificate in practica, despre eficienta agheasmei, am ramas surprins de... vastitatea efectelor ei. In zona
Neamtului, unde am copilarit si unde credinta face parte poate mai mult ca in alte zone din viata oamenilor,
agheasma este mai folosita decat traditionala aspirina sau decat orice alt leac. Primele amintiri le am, de la o
varsta foarte frageda, despre "bunicul cel batran", care era un preot vestit prin partea locului, la care veneau
oameni din toate satele din jur pentru a lua agheasma. Veneau smeriti, pasind desculti prin iarba matasoasa din
gradina din spatele casei si luau la plecare cu ei, ca pe ceva foarte pretios, apa adusa de bunicul meu de la
fantana, care se transformase insa, dupa rugaciune si binecuvantare, in ceva sfant. Apoi, am avut ocazia sa
constat eficienta apei sfintite in cele mai variate imprejurari ale vietii. Cel mai mult m-a impresionat puterea
agheasmei intr-o imprejurare critica, atunci cand o persoana aflata intr-o criza paroxistica, de furie, cu
manifestari violente, a fost stropita din abundenta cu acest elixir. M-am asteptat ca acest gest, care mi s-a parut
necugetat, mai ales ca a fost facut de fiinte foarte slabe din punct de vedere fizic, sa inrautateasca lucrurile, dar,
ca prin farmec, furiosul s-a inmuiat pur si simplu, totul "stingandu-se" aproape instantaneu. Aveam sa constat
mai tarziu ca puterea agheasmei depinde foarte mult de credinta celui care o foloseste, in mainile celor cu o
credinta profunda, fie ei preoti sau laici, ea transformandu-se intr-o "arma" redutabila.
In medicina traditionala romaneasca, agheasma este un remediu de prim ordin pentru alungarea duhurilor rele,
de orice natura, de unde si o lista, practic, nesfarsita cu utilizarile ei terapeutice. Cea mai pretuita agheasma este
cea facuta in locurile in care slujesc preotii cu har, mai ales la manastiri si in sihastrii. Puterea cea mai mare o
are cea facuta in doua ocazii ale anului: de Boboteaza si de Izvorul Tamaduirii (vineri, dupa Paste). Agheasma

86
cu putere mare se cunoaste dupa faptul ca nu ingheata, oricat ar fi de frig, si dupa faptul ca are o mireasma
foarte fina, pe care numai oamenii curati o percep.
Data fiind sfintenia acestui remediu, lista sa de utilizari, mai mult sau mai putin medicale, ar putea alcatui un
mic tratat. Din acest motiv, vom da in continuare doar cateva traditii despre folosirea agheasmei, specifice mai
multor zone ale tarii:
- contra epilepsiei (numita popular duca-se pe pustii) - in Apuseni si Nasaud, se stropea bolnavul gata sa intre in
criza cu agheasma sau era frecat cu ea pe frunte, gat si pe piept.
- pentru a se feri de deochi (afectiune manifestata prin dureri de cap, apatie ori exacerbarea emotivitatii,
indigestie etc.) - in zilele de sarbatoare, fetele se priveau in oglinda numai dupa ce o stergeau de 20 de ori cu
agheasma.
- copiii deocheati sunt unsi pe tot corpul cu agheasma lasata sa picure pe o icoana a Maicii Domnului pictata pe
sticla - credinta din Rasinari.
- contra frigurilor (in judetul Gorj) - li se da copiilor sa bea agheasma. Aceeasi prescriptie este valabila si pentru
guturai si gripa.
- contra bolilor de ochi si a oboselii ochilor - suferindul se spala pe fata cu agheasma sau cu apa in care si-a
clatit un duhovnic cu har mainile, dupa savarsirea sfintei liturghii.
- pentru a scapa de insomnii ori de cosmaruri, oamenii posteau sapte vineri la rand, in fiecare vineri facand curat
si lasand aerul si soarele sa intre in camera de dormit. In fiecare vineri chemau un preot cu har sa stropeasca cu
agheasma in toate ungherele camerei.
- betia "se trateaza" cu post negru si rugaciuni de ajutor ale rudelor celui... posedat. Apoi se stropeste zilnic
perna cu agheasma, se sterge cana din care bea apa cu agheasma ori se stropeste cu agheasma toata camera in
care doarme.
- crizele paroxistice de furie, inclusiv cu manifestari isterice, se potolesc prin stropirea cu agheasma din
abundenta. Cel care face aceasta operatie trebuie insa sa aiba foarte multa credinta in Dumnezeu si sa pastreze
in minte si in inima mereu numele lui Dumnezeu, pana la trecerea momentului critic.
- paralizia (poceala) se trateaza tot prin stropire sau ungere cu agheasma, de doua ori pe zi - la rasaritul si la
asfintitul soarelui. Pentru ca tratamentul "sa prinda", trebuie facut sapte sau noua saptamani la rand, iar bolnavul
trebuie sa posteasca si sa se roage.
- cu apa sfintita, picurata pe crestetul capului, este prevenita si se trateaza insolatia (leac utilizat de cei care
aveau mult de lucru la camp), precum si durerile de cap.
Practic, orice boala ori tulburare produsa de "duhurile cele rele" (in termeni moderni - orice afectiune psihica
sau psihosomatica) poate fi tratata cu agheasma. Insa folosirea agheasmei are si ea rosturile ei. Pentru a fi
eficienta, trebuie ca cel care o foloseste sa aiba multa credinta in Dumnezeu si sa fie curat la suflet. Daca
agheasma "nu prinde", atunci cel suferind trebuie sa posteasca si sa se roage la Dumnezeu, deoarece cugetul lui
este prea umbrit de pacate si nu se poate bucura de sfintenia remediului. Apoi, dobandirea unei ape sfintite cu
mare har de vindecare nu e un lucru chiar usor. In lumea satului romanesc exista multe povestiri despre oameni
suferinzi care s-au rugat la Maica Domnului pana ce, dintr-o icoana, ea a varsat o lacrima, aceasta fiind cea mai
de pret agheasma, cu puteri tamaduitoare nemasurate. Aceasta este "reteta" tuturor miracolelor in tratamentul cu
agheasma: apa, credinta si dragoste nesfarsita de Dumnezeu... restul venind de la sine.

Apa neinceputa
Sub numele de apa neinceputa se ascund o multime de alte "ape magice". Faimoasa apa neinceputa poate fi
obtinuta in cateva zeci de feluri, unele presupunand ritualuri foarte simple, altele extrem de complexe.
Se spune ca orice leac din ierburi cu puteri tamaduitoare isi inzeceste puterea daca este facut cu apa neinceputa.
Apa neinceputa cu care se fac aceste remedii se obtine, de obicei, destul de simplu. Iata in continuare doar trei
metode din zecile de procedee cunoscute:
- Inainte de rasaritul soarelui, te duci la o fantana de unde nu a mai luat nimeni apa si iei apa intr-o galeata
clatita inainte de trei ori cu agheasma. La fantana trebuie sa te duci descult si sa treci cu picioarele prin iarba uda
de roua. Apa obtinuta astfel se foloseste pentru bolile de piele, pentru incuiere (constipatie) si pentru toate bolile
sangelui.
- La rasarit, te duci la trei fantani din sat si iei de la fiecare apa pe care o pui in aceeasi galeata. La intors, nu
trebuie sa vii pe urmele pe care ai calcat la dus, ci sa vii pe un alt drum. Cu oricine te intalnesti pe drum, nu
trebuie sa schimbi nici o vorba, ci sa te rogi mereu in gand. Aceasta apa se foloseste pentru boli grele, pentru
deochi si tulburari ale mintii.

87
- Pentru elixirurile de dragoste, trebuie luata apa, cand se apropie de luna plina (dar nu cand e luna plina, ca
atunci umbla zburatorii, ielele si altele), de la o fantana, imediat dupa miezul noptii. Dupa apa trebuie sa se duca
o fecioara ori un om curat. (Aici, ritualurile sunt mult mai complexe - ele fiind mai eficiente, daca cel care se
duce este ... dezbracat, daca poarta in san un fir de busuioc ori daca ia apa din fantana de la casa preotului sau de
la o casa unde se afla fete de maritat ori baieti de insurat etc.).

Apa neinceputa se foloseste in aceeasi zi in care a fost luata si, in general, nu se pastreaza dupa apusul soarelui.
Apa care ramane dupa utilizare nu se pastreaza, ci se arunca la parii gardului. Pentru bolile cele mai grele,
trebuie ca cel care ia apa sa ajuneze in ziua respectiva sau cu o zi inainte si musai sa se duca la fantana pe
nemancate. Toate procedeele de obtinere a apei neincepute se bazeaza pe un transfer al puterii naturii (a
rasaritului de soare sau a zorilor, a lunii etc.) si al credintei celui care aduce apa (manifestata prin post, tacere,
prin respectarea unor restrictii), asupra apei. Atunci cand se fac ritualuri mai puternice, apa neinceputa nu mai
este pusa in alte remedii, ci devine ea insasi un leac:
- contra tuturor pierderilor de lichide din organism prin hemoragie (inclusiv cea produsa de menstruatie), diaree
ori transpiratie excesiva, se bea apa "de intalnitura". Aceasta se ia de la un loc unde se intalnesc trei izvoare,
dimineata - inainte de rasarit si seara - dupa apus. Si la drumul de dus si la cel de intors, se pastreaza o tacere
deplina si nu se priveste indarat, iar ulcica sau sticla trebuie tinute bine astupate si nu trebuie dat nimanui sa bea
din ele pe drum.
- contra artritei, poliartritei reumatoide, spondilozei se fac scaldatori cu apa obtinuta astfel: la izvor sau la parau
merge o femeie cu o cofa sau cu o oala noua in mana dreapta. Acolo, ea spune Tatal Nostru si dupa aceea
arunca simbolic in apa o bucata de paine facuta cu mana ei si o bucata de sare. Apoi ia in oala apa care a trecut
peste painea si sarea aruncate in apa. Aceasta operatie se repeta de trei sau noua ori, dupa care apa este dusa
degraba pentru scaldatoare.
- pentru bolile necunoscute, carora nu le poate veni nimeni de capat, se fac spalaturi cu apa luata de pe roata
morii. Daca se banuieste ca la originea bolii este deochiul ori vreo vraja, atunci se bea apa de la fantana casei
preotului, in care s-au stins 9 carbuni din lemn de tei.
Exista multe alte metode de obtinere a apei neincepute, care presupun fel si fel de canoane de rugaciune ori de
batere a mataniilor pe malul apei, la ceasul diminetii ori al apusului. Apoi, cu diferite feluri de carbuni stinsi in
apa (de jugastru, de fag, de stejar) si cu descantece se vindeca o sumedenie de alte boli. Insa, aceste ritualuri
sunt foarte complexe si presupun o buna cunoastere a fortelor naturii, cunoastere dobandita in trecut de mesterii
vindecatori, dupa decenii de practica, de apropiere cu multa atentie si dragoste de misterele ierburilor, padurilor
ori ale apelor. Ceea ce are cu adevarat valoare practica si este demn de retinut din toate aceste procedee
stravechi este faptul ca Natura are inca foarte multe de oferit celor care cauta leacuri pentru suferintele si
nevoile lor. Va lasam sa puneti, pe cat posibil, in practica aceste indicatii... terapeutice, in masura in care simtiti
aceste remedii apropiate de sufletul si cugetul dvs. Cert este ca folosirea, vreme de secole, a acestor mijloace a
dat nu o data rezultate surprinzator de bune.

Forma maxima – Ochii !

Cand ochelarii devin de prisos- Metoda Bates: exercitii de intarire a vederii -. . . Dupa o zi extrem de grea
si de obositoare de la inceputul secolului trecut, medicul englez William H. Bates (1860-1931), oftalmolog
specializat in boli de ochi la copii, si-a dat seama ca propria lui vedere incepe sa-l...

Cand ochelarii devin de prisos

- Metoda Bates: exercitii de intarire a vederii
Dupa o zi extrem de grea si de obositoare de la inceputul secolului trecut, medicul englez William H. Bates
(1860-1931), oftalmolog specializat in boli de ochi la copii, si-a dat seama ca propria lui vedere incepe sa-l
paraseasca. Ochii il dureau, campul vizual se ingustase, imaginile pe care le recepta erau pline de "praf". In plus,

88
aceeasi vie durere de cap de care se plangeau pacientii lui si care nu trecea cu medicamente. In linistea
cabinetului sau, cotropit de lumina cenusie a inserarii, doctorul si-a sprijinit coatele pe birou si, cu un suspin de
oboseala, si-a asezat palmele in fata ochilor, incercand sa se relaxeze putin. Peste zece minute, durerile de cap ii
trecusera ca prin minune, ochii nu-i mai ardeau si avea un sentiment general de regenerare. Cand si-a luat
mainile de pe ochi, a observat ca obiectele din jurul sau pareau mai distincte si aveau culori mai stralucitoare.
Intrigat, a repetat metoda de relaxare si in serile ulterioare, vazand ca are acelasi efect. Dupa cateva luni de
observatii asidue, William Bates a elaborat o "Metoda de educare a vederii", pe care a expus-o pe larg in cartea
sa "Imbunatatirea vederii, fara ochelari", aparuta in 1919. Primita cu mare interes la data aparitiei sale, cartea,
impreuna cu autorul ei, au intrat incet-incet in uitare, impinsi in umbra de noile "bombe" ale industriei
farmaceutice. Entuziasmul manifestat in ultima vreme fata de terapiile alternative a readus insa in atentia lumii
si metoda de intarire a vederii a doctorului William Bates, recomandata mai ales oamenilor perseverenti.

Cele 7 exercitii de baza ale metodei Bates

- Repausul ochilor
Asezati-va confortabil pe un scaun, cu coatele sprijinite pe-o perna pusa pe masa sau pe birou. Relaxati-va. Cu
spatele si gatul tinute drept, acoperiti-va ochii cu palmele, astfel incat sa nu mai patrunda deloc lumina, dar fara
sa ii atingeti. (Podul palmelor se sprijina pe obraji si degetele - pe frunte, fara a intra in contact cu proeminenta
globilor oculari.) Ganditi-va la lucruri placute sau ascultati la radio o melodie placuta. Pentru a imbunatati
exercitiul, inainte de a va acoperi ochii cu palmele, uitati-va la o bucata de catifea neagra. Practicati acest
exercitiu vreme de zece minute, de doua ori pe zi sau ori de cate ori va dor ochii sau ii simtiti obositi.
- Rememorari
In timp ce practicati "repausul ochilor" descris mai sus, incercati - fara a face eforturi prea mari - sa revedeti in
memorie un obiect sau un eveniment, cu mare lux de amanunte si in cat mai multe culori. Conform afirmatiilor
doctorului Bates, unul din pacientii sai izbutise sa dobandeasca o ameliorare a vederii dupa ce vizualizase un
magnific nasture din aur. Conform opiniei specialistului, apelul la memoria vizuala duce la o perceptie mult mai
clara a lucrurilor din realitatea imediata.
- Privitul in toate directiile
Obiectele nu trebuie privite fix, asa cum au tendinta sa faca purtatorii de ochelari. Incercati sa va schimbati
privirea de la un punct de interes la altul. Pe masura ce ochii dvs. se relaxeaza, miscarea globilor oculari devine
mai putin rigida si vederea se intareste.
- Acomodarea
Presupune obisnuirea succesiva a vederii la apropiere si la distanta. Tineti doua creioane (sau degetele
aratatoare ridicate), unul la o distanta de circa 10 cm de ochi, celalalt - la capatul bratului intins. Fixati cu
privirea 5 secunde primul creion, bateti de doua ori din pleoape, apoi fixati creionul din departare si bateti iar
din pleoape de doua ori, inainte de a reveni cu privirea pe creionul apropiat... si asa mai departe. Repetati cat
mai des acest exercitiu.
- Clipitul din pleoape
Obisnuiti-va sa clipiti regulat, de doua ori la zece secunde, pentru a va curata si lubrifia ochii - mai ales daca
purtati ochelari sau lentile de contact.
- Spalarea ochilor
In fiecare dimineata clatiti-va ochii, tinuti inchisi, de 20 de ori cu apa calda, apoi de 20 de ori cu apa rece, pentru
a stimula circulatia. Faceti acelasi lucru si seara, dar invers, incepand cu apa rece si terminand cu apa calda.-
Balansul
In picioare, cu talpile indepartate, leganati-va usor de la dreapta la stanga si de la stanga la dreapta, lasand
privirea sa se miste o data cu corpul. Constientizati balansul campului vizual, pentru ca de el depind odihna si
destinderea ochilor. Repetati exercitiul cat mai des cu putinta. Un fond sonor agreabil ii aduce un spor de
eficienta.
O recomandare celebra
Cazul scriitorului Aldous Huxley
In 1939, marele scriitor englez Aldous Huxley, pe atunci in varsta de 45 de ani, a constatat ca vederea ii scade
vertiginos si ca are nevoie de tot mai multe dioptrii pentru a citi. Atunci a auzit despre metoda lui Bates, pe care
a aplicat-o. Dupa spusele sale, la doar doua luni de la inceperea exercitiilor putea sa citeasca fara ochelari, fara
sa resimta tensiune sau oboseala. Drept urmare, Huxley a scris o carte intitulata "Arta de a vedea", in care
povesteste cum vederea i s-a ameliorat dupa 25 de ani de deficit vizual. "Cazul meu nu e unic", spune marele

89
scriitor, "mii de oameni atinsi de deficiente de vedere si le-au ameliorat fara urma, practicand regulile atat de
simple ale <<artei vederii>>, pe care i le datoram lui Bates si discipolilor sai".
Un alt caz
William Bates avea un pacient in varsta de 70 de ani care suferea de hipermetropie, astigmatism, presbitie si un
inceput de cataracta. Purtase ochelari timp de mai bine de 40 de ani si aproape ca orbise cand a ajuns in
cabinetul doctorului Bates. Acesta i-a recomandat metoda acoperirii ochilor, iar pacientul l-a intrebat daca
trebuie sa o practice in mod excesiv. Doctorul i-a raspuns ca nu, pentru ca nu este decat o simpla modalitate de
a-si relaxa ochii. Cand persoana respectiva a venit la consult peste cateva zile, i-a spus: "Doctore, a fost greu,
foarte greu, dar am reusit". Isi acoperise ochii incontinuu timp de 20 de ore si nu se oprise decat pentru a bea
apa, dar nu mancase nimic. Bates i-a testat ochii fara ochelari. Pacientul putea sa citeasca, de la sase metri
distanta, ultimul rand al unui tablou de lectura standard, ca si literele mici ale unui text, de la 15 si 50 de
centimetri distanta. Examinarea a mai relevat ca pielita care acoperea cristalinul ochiului - manifestare a
inceputului de cataracta - se subtiase simtitor. Chiar si peste doi ani opacitatea nu a mai crescut deloc.

Ce e bine, ce nu e bine
- Practicati aceste exercitii foarte regulat. Reusita depinde de perseverenta dvs.
- Relaxati-va cat mai mult cu putinta in timpul exercitilor. Un gat prea teapan, umeri si muschi incordati nu
favorizeaza relaxarea ochilor.
- Cititi la o lumina potrivita, clipiti cat mai des si ridicati ochii in sus dupa terminarea fiecarei pagini.
- Daca lucrati pe calculator, faceti exercitiul de odihnire a ochilor din 20 in 20 de minute, vreme de un minut.
- Nu faceti exercitiile Bates cu ochelarii pe nas sau cu lentilele de contact nescoase.
- Evitati sa puneti prea multa vigoare sau tensiune in aceste exercitii. Scopul lor este sa destinda ochii, si nu sa-i
surmeneze.
- Evitati sa faceti lucruri care agreseaza ochii, precum privitul prea indelungat la televizor, mai ales in
obscuritate.
- Daca in timpul exercitiilor de repaus al ochilor vedeti pete de culoare sau diverse imagini, va trebui sa va
relaxati mai mult.(Cartea lui William Bates a fost tradusa in romaneste sub titlul "Imbunatatirea vederii,
fara ochelari", publicata de editura Biodova, 1997.)

Alte exercitii de imbunatatire a vederiiRelaxarea prin privirea peisajelor

Exista cateva peisaje simple, care au insa un efect magic asupra vederii, fiind practic predestinate sa reincarce
bateriile ochilor nostri obositi de privit la televizor sau in ecranul calculatorului, de citit ori de lucrat la lumina
electrica. Efectul regenerant cel mai puternic il are privitul urmatoarelor peisaje:
- Cerul cu nori - cand nu este foarte luminos, dar nici intunecat, este cel mai... "tare" elixir pentru ochi. Aceasta
explica si faptul ca celebrul Windows, cunoscut de toti operatorii pe calculatoare, are ca fundal de prezentare a
siglei un cer albastru-diafan cu o dara de nori.
- Cerul de noapte instelat - este profund odihnitor, privirea sa fiind o terapie recomandata mai ales celor care
lucreaza in lumina puternica. Are valoare terapeutica doar cerul din zonele neluminate electric (iluminatul
public), care are acea profunzime specifica si pe care stralucesc mult mai multe stele decat in zonele urbane.
- Apele curgatoare - sunt recomandate cu conditia sa fie limpezi si sa aiba un ritm de curgere lin, fara sa fie
foarte involburate. Privirea lor odihneste vederea si, in plus, permite o dezvoltare spontana a mobilitatii oculare.
Un efect binefacator il are si lumina filtrata prin frunzele verzi ale copacilor.
Nu exista o tehnica speciala de privire a peisajelor, singurele conditii care trebuie indeplinite fiind:
- adoptarea unei pozitii cat mai relaxate;
- pastrarea privirii asupra aceluiasi cadru vreme de minimum 5 minute;
- golirea de ganduri a mintii, pe cat posibil, asa incat sa fim gata sa absorbim si sufleteste linistea si pacea pe
care o emana peisajul ales.
Acest exercitiu de privire, facut in perioadele de vacanta ori in weekend, de mai multe ori pe zi, este un adevarat
izvor de sanatate pentru vedere, scutindu-ne de foarte multe neplaceri (inclusiv de durerile de cap, de starile de
ameteala ori de greata produse de oboseala oculara). Este foarte eficient si pentru reducerea stresului, pentru
relaxarea mentala, pentru stimularea creativitatii, favorizand si aparitia inspiratiei artistice.

Exercitiul de energizare a ochilor prin aportul direct de energie solara

90
La ora rasaritului, vom deschide larg fereastra, care trebuie sa fie orientata spre est, si ne vom plasa ochii in asa
fel, incat sa fie in bataia razelor solare. Inchidem ochii, ne relaxam pleoapele si muschii fetei (vreme de circa
doua minute), apoi balansam capul lateral, stanga-dreapta, indreptandu-ne privirea spre zona din mijlocul fruntii
(vreme de circa 3 minute), iar in final ramanem cu ochii inchisi doua minute, constientizand energizarea
puternica a ochilor si a zonei fruntii. Acest exercitiu inlatura oboseala oculara, anumite tulburari de vedere,
elimina starile de contractura si de tensiune la nivelul capului.

Terapia condimentelor
Borcanasele cu arome, pastrate pentru condimentarea mancarii, pot fi transformate in medicamente...
Piperul, scortisoara si neamul lor fac adevarate minuni

Acum, in miez de iarna, cand intreaga natura a adormit, si o data cu ea si indragitele noastre plante de leac, este
momentul cel mai bun pentru a descoperi tainicele puteri vindecatoare ale condimentelor. Orice gospodina are
in camari, adesea fara sa stie, o adevarata farmacie. Fiecare condiment este un mic panaceu care, folosit cu arta,
poate vindeca cele mai diverse boli, de la micile indigestii pana la reumatism, gripa sau boli de inima. Puse in
mancare, luate sub forma de pulbere sau adaugate in ceai, piperul, dafinul, cuisoarele ori scortisoara sunt plante
medicinale la fel de puternice ca oricare altele. In Extremul Orient, nu exista medicament natural care sa nu aiba
in el macar un condiment. Aceasta, pentru ca plantele aromatizante amplifica foarte mult absorbtia principiilor
active de catre organism.
O arta foarte subtila si rafinata, cultivata de milenii in Orient, este aceea de a influenta mintea si psihicul cu
ajutorul condimentelor. Banala nucsoara, de exemplu, in anumite doze, devine un euforizant extraordinar de
puternic, iar in doze foarte mari este un... drog halucinogen cu actiune mai intensa decat a morfinei.
Condimentele pot induce o putere de concentrare mai buna, un dinamism si o vointa mai puternice, pot fi
afrodisiace sau somnifere. Fiecare dintre ele determina reactii psihologice nebanuit de intense. Iata, asadar, ca
avem suficiente motive sa descoperim lumea fermecata ce se ascunde in borcanasele si cutiile cu miros
ademenitor din bucatariile noastre.
Piperul (Piper Nigrum) Este regele neincoronat al condimentelor. In toata lumea sunt consumate anual tone de
piper, de diferite feluri: negru, alb, cu bobul lung, rosu etc. In mod traditional, la noi se foloseste piperul negru,
motiv pentru care deocamdata ne vom ocupa numai de el. Adaugat in mancare, mai ales pe timp de iarna,
piperul negru este un adevarat elixir. El pune in miscare si digestia cea mai lenesa, face sangele sa circule mai
bine si ne incalzeste corpul. Toti cei care au probleme cum ar fi indigestia frecventa, balonarea (produsa mai
ales de contactul cu frigul), infectiile frecvente in gat, ar trebui sa foloseasca acest condiment. Ca planta
medicinala, piperul negru este extrem de puternic in tratarea catorva afectiuni.
- Infectiile in gat, guturaiul - In aceste afectiuni, putine leacuri sunt atat de puternice ca piperul negru. Intr-o
cana de ceai fierbinte (nu conteaza de care, poate fi busuioc, menta, cimbrisor etc.) se pun 2-3 varfuri de cutit de
piper negru. Se lasa cateva minute, dupa care se bea cu inghitituri mici. Efectele sunt aproape imediate: gatul se
descongestioneaza, narile se desfunda, o fierbinteala placuta se raspandeste in intreg corpul. Raceala trece
numaidecat.
- Tusea - Se pun intr-o jumatate de litru de rachiu tare sau, mai bine, de spirt alimentar diluat cu apa, 4 linguri de
piper negru macinat, dupa care se lasa la macerat minimum 5 zile. Preparatul obtinut in acest mod se filtreaza,
dupa care se administreaza astfel: se pune o lingurita de macerat intr-un pahar cu apa si se amesteca. De cate ori
simtim nevoia sa tusim, luam cate o inghititura mica. Terminatiile nervoase a caror iritare genereaza tusea vor fi
in acest fel pur si simplu anesteziate, iar gatul va fi dezinfectat.
- Sensibilitate la frig - Vreme de o saptamana nu consumati deloc hrana rece (mai ales de la frigider) si la
fiecare masa consumati 2-3 varfuri de cutit de piper negru macinat.

91
- Reumatismul - Cu o plamadeala de piper negru in rachiu, obtinuta la fel ca cea de la tuse, masati zonele
dureroase de 2-3 ori pe zi. Piperul negru incalzeste articulatiile si le face sa fie mai elastice, calmand durerile
reumatice. Tratamentul este eficient mai ales atunci cand este frig si umezeala afara.
- Astenia - Venirea sezonului rece si lipsa de lumina ne fac pe multi dintre noi sa devenim inactivi, sa evitam
excesiv de mult iesirile afara, "paralizandu-ne" parca initiativa. Poate parea greu de crezut, dar cateva doze de
piper ne vor incalzi si la propriu si la figurat, lecuindu-ne pe data. Introduceti la fiecare masa o doza de piper
negru cat de mare puteti suporta (nu trebuie sa apara jena digestiva sau alte stari de disconfort). Acest tratament
se face maximum 5 zile la rand, iar efectele sale sunt miraculoase.
Precautii: Piperul negru poate agrava afectiuni cum ar fi: gastrita hiperacida, hipertensiune, starile de
nervozitate. In aceste afectiuni va fi deci administrat cu prudenta. Este contraindicat in starile inflamatorii acute
si in hipertensiune grava.
Cuisoarele (Eugenia caryophillata)
Au fost aduse din India in urma cu multe milenii, iar apogeul carierei lor medicale l-au atins in Egiptul Antic.
Cuisoarele sunt una din plantele dezinfectante cele mai puternice de pe pamant. O singura cuisoara pusa, de
exemplu, intr-o fiertura de carne ii va prelungi termenul de valabilitate cu 24 de ore. De aceea, sunt necesare la
conservarea aproape oricarui aliment, dar si pentru combaterea unei multitudini de boli infectioase. Iata un mic
ghid terapeutic al cuisoarelor.
- Colita de putrefactie, disfunctii biliare - Se pun in salatele de fructe (de mere, grapefruit, lamaie) 1-2 varfuri de
cutit de cuisoare pisate. Se fac cure cu astfel de salate, mancate inainte de fiecare masa, vreme de o saptamana.
- Balonare - Inainte si dupa masa se ia un varf de cutit de pulbere de cuisoare. Gustul vom vedea ca este destul
de greu de suportat, dar efectul este mai puternic decat al oricarui medicament.
- Prevenirea racelilor - Se mesteca 1-2 cuisoare pe zi, mai ales atunci cand intram in contact cu mari aglomeratii
umane.
- Durerea de masea - Se piseaza o cuisoara si se pune la masea. Efectul anesteziant este aproape instantaneu.
- Mancarimi ale pielii si piscaturile de insecte - Se amesteca praf de cuisoare cu apa pana se face o pasta, care se
aplica pe piele. Va va surprinde puterea efectului lor.
Cardamonul (Elettaria cardamonum)
Este un condiment traditional arab, care relativ curand a ajuns si la noi. Il veti gasi in magazinele naturiste sub
denumirea de cardamon si in magazinele arabesti sub denumirea de hell. Este folosit mai ales in condimentarea
cafelei si a dulciurilor cu cacao, deoarece neutralizeaza toxicitatea anumitor alcaloizi. Cea mai mare faima si-a
castigat-o cardamonul ca reintineritor, fiind pe drept cuvant numit in franceza samanta dragostei. Sa cunoastem
impreuna cateva taine ale folosirii acestei plante aromatizante:
- Intoxicatii diverse - Se consuma zilnic 10 seminte de cardamon, mestecate pe stomacul gol. Se adauga 4-5
boabe de cardamon in cafea pentru a-i neutraliza acesteia toxicitatea.
- Impotenta si frigiditate - Se pun peste doua galbenusuri de ou 2 varfuri de cutit de cardamon si 2 lingurite de
miere lichida. Se amesteca foarte bine totul, dupa care se consuma cu inghitituri mici acest elixir. Efectele sunt
cu atat mai puternice, cu cat tratamentul cu samanta dragostei este facut mai des.
- Eructatii - Dupa fiecare masa se mesteca cateva seminte de cardamon.
- Digestie lenesa - Inainte de masa cu 10 minute, se iau cu putina apa cateva seminte de cardamon pisate in
piua. Nu doar digestia, ci intreg organismul se vor inviora imediat.
Scortisoara (Cinnamonum ceylanici)
Este un arbore originar din insula Ceylon (Sri Lanka), a carui scoarta are un parfum cu totul si cu totul special,
fiind recoltata de secole pentru a fi adusa in Europa. Este folosita inca din Evul Mediu pentru intarirea inimii,
combaterea gripei, ca afrodisiac si pentru tratarea durerilor interne. La noi in tara era introdusa de poticarasi
(nume dat in Transilvania farmacistilor) in toate remediile administrate contra colicilor gastrice si abdominale.
Iata afectiunile in care se foloseste cu succes scortisoara.
- Probleme circulatorii si cardiace - Se iau in fiecare zi, dimineata si seara, doua varfuri de cutit de scortisoara
cu miere lichida. Acest tratament are si efecte reglatoare asupra activitatii sistemului nervos.
- Sughit, spasme digestive - Peste trei varfuri de cutit de pulbere de scortisoara se toarna un pahar de apa
fierbinte. Se lasa putin la infuzat, dupa care se consuma cu inghitituri mici. Actiunea sa binefacatoare este
prompta.
- Sangerari ale gingiilor - Se face o infuzie concentrata din o lingurita scortisoara si o cana de apa fierbinte. Se
fac cu acest preparat clatiri ale gurii de doua ori pe zi.

92
- Dereglari ale apetitului - Se fac cure cu salata de fructe si cu dulciuri usoare in care se adauga scortisoara.
Aceste dulciuri sunt foarte agreate de cei cu apetit slab, iar pe mancaciosi ii tempereaza.
Nucsoara (Myristica fragans)
Este o sora a scortisoarei, aceste doua condimente fiind adesea folosite impreuna. In cantitati mici, nucsoara
stimuleaza digestia si este un excitant usor; in doze mai mari, nucsoara este calmanta si somnifera. Iata cateva
retete cu nucsoara.
- Insomnie - Se pun la macerat de dimineata pana seara 1-2 lingurite de nucsoara cu o cana de apa. Beti atat cat
puteti din acest macerat (cu sau fara miere) inainte de culcare.
- Nevralgii - Se bea un ceai fierbinte in care s-au pus 2-3 varfuri de cutit de nucsoara. Durerea va fi alinata
considerabil si veti simti o stare agreabila de confort.
- Halena (miros urat al gurii) - Inainte si dupa masa se ia un varf de cutit de nucsoara, impreuna cu un varf de
cutit de cuisoare.
- Ejaculare precoce - Se ia zilnic jumatate de lingurita de nucsoara pisata, cu apa, in doza unica.
Dafinul (Laurus nobilis)
Era una din plantele cele mai iubite in Grecia Antica pentru mireasma intensa si delicata a frunzelor sale. A fost
introdus in alimentatie, mai intai ca un fel de medicament adaugat la hrana zilnica, pentru a creste puterea de
digestie si a evita intoxicatiile. Si-a intrat in drepturi o data cu aparitia zacustilor si a celorlalte conserve de
toamna, in a caror pastrare si aromatizare este neinlocuit. Ca leac este foarte puternic (putand fi folosit si ca
planta de prim-ajutor) in urmatoarele afectiuni:
- Betie, intoxicatii, otravire - 20-30 de frunze de dafin oparite cu o cana de apa si lasate la infuzat 20 de minute
sunt un vomitiv si antitoxic redutabil. Se bea dintr-o data intreaga cantitate preparata, efectul de eliminare fiind
foarte prompt.
- Digestie grea (atonie digestiva) - Se pun in mancaruri 1-2 frunze de dafin. Se face tratament vreme de o luna
cu cate trei frunze de dafin pe zi, mestecate pe stomacul gol, cate una dimineata, la pranz si seara. Efectul de
intarire a digestiei este remarcabil.
- Raguseala, pierderea vocii, infectii ale gingiei - Se pun 10 frunze de dafin intr-o cana de apa clocotita. Se lasa
la racit, dupa care se fac gargara si clatiri ale gurii cu acest preparat. Tratamentul este mai eficient daca este
repetat de trei ori pe zi.
- Gripa, bronsita - Se pun coaja de la o portocala si 4 frunze de dafin intr-un litru de apa. Se lasa la macerat 4
ore, dupa care se filtreaza totul si se bea pe stomacul gol in mai multe reprize (in loc de apa). Acest preparat
scade febra, elimina durerile de cap si ne ajuta sa ne refacem rapid.
Precautii: Deoarece in doze mari este vomitiv, dafinul trebuie pus in cantitati mici in mancare, fiindca s-ar
putea sa consumati hrana cu placere, dar sa o dati afara imediat. Exista persoane care nu suporta (tot din cauza
efectului sau vomitiv) nici cantitati mici de dafin; in cazul lor, mancarea va fi pregatita fara dafin.

Magnetoterapia
Ideea ca un simplu magnet poate sa vindece boli starneste, in mod firesc, reactii de neincredere si de indoiala. Si
totusi, "Minunea" este adevarata. Numerosi suferinzi si-au regasit sanatatea cu ajutorul magnetilor. Scrisorile lor
o dovedesc Pe d-na Lili Colotin din Galati ati cunoscut-o in nr. 264 al "Formulei As", intr-un articol intitulat
"Femeia care alunga boala cu magnetul". Aflata in prag de paralizie, ea a reusit, prin magnetoterapie, sa-si
amelioreze suferinta si sa-si reia activitatea normala. "Femeia care alunga boala cu magnetul" a facut multa
valva la acea vreme, numerosi cititori cu grave probleme de sanatate apeland la metodele ei terapeutice. De
atunci, aprecierile celor ce au folosit magnetoterapia nu mai contenesc. In speranta ca si alti oameni bolnavi vor
putea beneficia de puterea vindecatoare a magnetilor, am apelat din nou la d-na Lili Colotin, pentru a ne forma -
de data aceasta - o vedere de ansamblu asupra magnetoterapiei.
- D-na Colotin, care este "secretul" actiunii benefice a magnetilor asupra organismului bolnav?

93
- Magnetul nu este o "inventie" umana. El a fost daruit oamenilor de Dumnezeu, existand pe planeta noastra
inca de la Facerea lumii. Magnetul este, de fapt, un univers in miniatura, in care sunt sintetizate toate fortele
care actioneaza in natura. Asa cum acul busolei ne orienteaza intotdeauna spre drumul cel bun, tot asa magnetul
ne poate ajuta sa ne regasim si sanatatea.
Organismul uman - se stie - este un sistem cibernetic deschis, integrat in Univers, care primeste, consuma,
transforma si elibereaza energie. Cand omul traieste intr-un mediu sanatos, nepoluat si fara factori de stress,
acest sistem se autoregleaza in functie de necesitati. Dar cand isi pierde capacitatea de autoreglare, sistemul
energetic subtil sufera blocaje care se manifesta prin dureri la nivelul organelor interne si prin aparitia unei
multitudini de boli. Din toti factorii cauzatori de boli, determinanta este poluarea, care ne perturba sistemul
energetic celular. Magnetoterapia corecteaza tocmai aceste dezechilibre. Sanatatea fiecarui individ este strans
legata de constanta energiei magnetice si de echilibrul celular. Magnetii, prin dubla lor polaritate, pot influenta
fluxul energetic subtil al organismului, deblocand traseele energetice afectate, asigurand astfel cresterea
potentialului bioenergetic si echilibrarea energetica a celulelor. Magnetii, prin actiunea lor, incetinesc procesul
de imbatranire, previn infectiile, reduc inflamatiile, ajuta sistemul imunitar in lupta cu bolile, elimina durerile si
au rol tonifiant.
- Numerosi oameni au apelat la metodele dvs. terapeutice. In ce boli ati avut rezultate deosebite?
- Am urmarit evolutia starii de sanatate a celor ce au apelat la metodele mele si am constatat ca cele mai bune
rezultate s-au inregistrat in reumatism (orice forma), discopatii, hernii de disc neoperate, boli hepato-biliare, boli
endocrine, boli ale aparatului uro-genital (prostata), boli digestive, tulburari circulatorii (arterite), cardiopatii
ischemice, angina pectorala, tulburari respiratorii, migrene, astenii, nevroze, nevralgii dentare. Am constatat ca
acest tratament conduce si la vindecarea rapida a plagilor si arsurilor, precum si la oprirea evolutiei diabetului.
Dar este bine sa se stie ca magnetoterapia nu trateaza o boala anume, ci organismul bolnav in totalitatea lui. De
aceea, fiecare bolnav va avea un tratament personificat, in functie de afectiunile pe care le acuza si alte cateva
aspecte pe care as vrea sa le prezint succint celor care vor sa apeleze la mine:
varsta bolnavului;
starea de sanatate a inimii (tratez cardiopatia ischemica si angina pectorala, dar evit bolile cardiace grave);
tensiunea bolnavului (metodele si timpul de expunere sunt diferite, dupa caz);
daca bolnavul are cheaguri de sange (existand riscul emboliilor);
daca bolnavul are calculi renali sau biliari (daca sunt mici, se elimina prin acest procedeu. Daca sunt mari, le
dau reteta pentru dizolvare si, asociind fluxul magnetic, se asigura eliminarea lor).
- Ar fi important de amintit si care sunt contraindicatiile magnetoterapiei...
- Magnetoterapia nu le este indicata persoanelor cu boli psihice grave, celor care au chisturi cerebrale, boli
cardiace grave (malformatii congenitale), celor care au cheaguri mari de sange, proteze metalice (tije din metale
magnetice, nu lucrari dentare) sau stimulatoare cardiace, femeilor gravide si copiilor sub 3 ani.
- Vad si la dvs. acasa, ca si in redactia noastra, zeci de scrisori primite de la pacienti. Toate sunt de multumire,
sau ati avut si cazuri nerezolvate?
- Marea lor majoritate sunt de multumire. Ma bucur nespus sa aflu ca am putut, prin metoda pe care o practic de
22 de ani, sa alin suferinta unor semeni. Am telefonat unor persoane care s-au plans de ineficienta tratamentului
prescris, si am constatat ca ori nu foloseau magnetii in mod corespunzator, ori nu respectau timpul de tratament,
ori au intrerupt tratamentul deoarece nu au vazut rezultate imediate. Pe aceasta cale, doresc sa le comunic celor
care au apelat la mine sa ma contacteze telefonic la orice nelamurire, pentru a le da toate informatiile de care au
nevoie.
Florentin Popa
Si noi am alungat boala cu magnetii...
Stimata d-na Lili Colotin,
Nu v-am scris pana acum, pentru ca am asteptat sa va dau vesti in legatura cu efectul tratamentului. Pentru ca
stiu ca nu prea dispuneti de timp, va scriu succint efectele:
1. De la inceputul tratamentului nu mai iau medicamente pe cale orala; pun doar un supozitor pe zi si chiar
la doua zile. Va rog sa aveti in vedere ca am facut timp de 17 ani tratament cu Prednison si ca
ajunsesem sa iau 12 aspirine pe zi, ca sa nu mai vorbesc de Voltaren si multe alte medicamente;
2. M-ati salvat de la administrarea unui citostatic (Methotrexat), recomandat atat de dr. Suteanu de la
Spitalul Cantacuzino, cat si de medicii din Franta;
3. Mi-ati ameliorat simtitor durerile si mi-ati redat mobilitatea. Este adevarat ca va trebui sa continuu
tratamentul, fiindca boala mea are o vechime de 18 ani, dar de la ajutorul pe care trebuia sa-l cer pentru orice

94
activitate (mai ales pentru a ma imbraca, ridica din pat etc.) si pana la a ma descurca singura, este o fantastica
realizare;
4. Am slabit 2 kilograme si ma bucur pentru ca articulatiile mele, atat de afectate, au o sarcina mai usoara. Si
cateva cunostinte de-ale mele s-au tratat prin acest procedeu pentru afectiuni mai usoare (umar dureros), iar
rezultatele au fost nemaipomenite, dupa numai opt sedinte.
Sa va dea Bunul Dumnezeu sanatate si putere de munca, sa puteti oferi ajutor celor suferinzi. Sunt convinsa ca
multi vor fi aceia care se vor ruga pentru dvs., printre ei numarandu-ma si eu.
Avocat Elena Surdescu - Pitesti, Cartier Trivale, Bl. 67 B, Et. 1, Ap. 6, jud. Arges, cod 0300
Stimata d-na Lili,
Eu sunt pensionarul din Iasi, cel care a venit la dvs. cu nepoata din com. Independenta, pentru a lua relatii cu
privire la tratamentul pe baza de magnetoterapie. Cu acea ocazie, mi-ati pus la dispozitie un magnet, pe care l-
am aplicat dupa prescriptiile dvs. De la aplicarea lui am renuntat la medicamentele si la infiltratiile cu Diprofos,
pe care le foloseam pentru boala mea - coxartroza bilaterala. Ma simt foarte bine si va raman recunoscator
pentru totdeauna. Cu aceste cuvinte va multumesc, pe masura binelui pe care il faceti celor suferinzi.
Stan Constantin - Str. Ciurelu nr. 111, Bl. F3, Sc. E, Et. 3, Ap. 8, Iasi, cod 6600
Stimata d-na Colotin,
Alaturat urarilor de bine, nu pot trece cu vederea sa nu va multumesc pentru ca ne-ati trimis magnetul si
tratamentul-minune, de care nu ne mai putem desparti, atat eu, cat si sotul meu. Din suflet va multumim ca ne-
ati scapat de multe suferinte. Sotul meu avea dureri ingrozitoare de genunchi; acum se simte foarte bine, parca
n-a avut niciodata nimic. Eu mi-am facut o noua electrocardiograma dupa opt sedinte de tratament si mi-a iesit
incomparabil mai buna fata de celelalte facute anterior. Dupa indicatiile dvs., folosesc magnetul pentru orice
durere: il pun pe locul dureros, iar a doua zi nu mai am nimic. Ma simt un alt om. (...) Va multumim din suflet.
Maria Faghiean - Str. Neagoe nr. 27, Bacau, cod 5500
Stimata d-na Colotin,
Urmand tratamentul magnetoterapeutic recomandat de dvs., am reusit sa-mi ameliorez durerile si chiar sa scap
de calculii renali si biliari, pe care nu i-as fi putut elimina decat printr-o interventie chirurgicala. Pentru mine,
tratamentul dvs. a fost un adevarat miracol, pentru care va multumesc din suflet. Dumnezeu sa va dea multa
sanatate, ca sa puteti ajuta cat mai multi suferinzi. Cu toata stima si respectul cuvenit,
Senduc Gheorghe - Str. Dacia nr. 15, Sc. C, Ap. 9, Ramnicu-Valcea, cod 1000
Stimata d-na,
Imediat ce am primit instructiunile dvs., am inceput tratamentul, iar dupa opt sedinte am mers fara baston. Eu
sunt cel cu "arahnoidita" si vreau pe aceasta cale sa va aduc multumirile mele pentru eficienta acestui tratament.
Cu recunostinta,Plaiu Vasile - Ocna Mures, Str. St. Augustin nr. 49, jud. Alba, cod 3340
D-na Lili Colotin,
Am apelat la ajutorul dvs. in urma publicarii in revista "Formula As" a articolului referitor la magnetoterapie.
La varsta mea (67 de ani) sufeream de reumatism, hepatita si diabet zaharat. Am incercat sa mi le tratez de-a
lungul anilor prin metodele clasice, dar rezultatele nu au fost cele asteptate. In urma tratamentului pe care l-am
efectuat, respectand indicatiile dvs., nu mi s-au ameliorat doar durerile provocate de reumatism, ci chiar am
observat si o mai buna activitate hepatica si scaderea glicemiei, in urma analizelor de specialitate. Ma simt mult
mai bine, fapt pentru care va aduc sincere multumiri.
Constantin Nicolae - Str. Viilor nr. 93, Sighisoara, jud. Mures, cod 3050
D-na Lili Colotin poate fi contactata telefonic, la nr. 036/43.58.88, sau in scris, la adresa:
Str. Regiment 11 Siret nr. 5, Bl. C 17, Sc. 1, Et. 2, Ap. 12, }iglina 1, Galati, cod 6200

95
 Medicina naturista - Argila
Un adevarat miracol al naturii: Argila Mircea Bocan"Argila este un dar dumnezeiesc, pe care prea putini
stiu sa-l pretuiasca"

Mircea Bocan ar putea deveni oricand subiectul unui roman. Rar am intalnit un om asa ca el. Cei 44 de ani
petrecuti in Ardeal l-au innobilat cu daruri dumnezeiesti: cinste, generozitate, prietenie, credinta, fericire alaturi
de o familie minunata. Inginer chimist de profesie, pregatit in facultate pentru producerea de medicamente, el
singur a descoperit ca adevaratul izvor de sanatate este natura. Poate ca nici nu i-ar fi dat atat de multa atentie,
daca el insusi nu ar fi trecut prin experienta unei boli grave, care l-a adus in pragul dependentei de dializa.
Cautand neincetat solutii pentru boala sa, a gasit vindecarea nu in medicamente, ci chiar in pamantul pe care-l
calca in picioare: o argila speciala, folosita la Alba-Iulia pentru fabricarea caramizilor refractare. Azi, dupa mai
bine de 15 ani de experienta in folosirea argilei terapeutice, Mircea Bocan ni se destainuie, pentru ca si alti
oameni disperati sa poata beneficia de virtutile acestui dar divin. Dar sa-i auzim povestea...
O vindecare neasteptata - Cand eram copil, am facut o infectie la rinichi. Am fost internat in stare foarte grava
la spital - tin minte ca tata m-a dus pe brate pana acolo. Dupa doua saptamani de spitalizare, cu greu se mai
gasea un loc injectabil pe corpul meu. La externare am ramas cu o nefrita, care s-a agravat in timp, astfel incat
mi-a provocat o hipertensiune improprie varstei mele si modului de viata sportiv pe care-l duceam. Mi-am dat
seama imediat ca ceva nu este in regula cu mine si am inceput sa caut remedii impotriva bolii. In facultate
studiasem un an ape si un an farmacie. Noi, absolventii de Chimie organica, suntem cei care fabricam
medicamentele. Am invatat atunci ce inseamna un medicament si mai ales cum actioneaza el asupra
organismului. De aceea, mi-am facut un adevarat cult pentru tot ce inseamna natura si echilibrul perfect pe care
ni l-a lasat Dumnezeu. In incercarile mele disperate am folosit fel de fel de ceaiuri medicinale si extracte din
plante, insa n-am rezolvat mai nimic. Boala inainta destul de rapid; ajunsesem sa pun noaptea ceasul sa sune
pentru a urina, altfel ma trezeam cu dureri violente de cap si ameteli. Am fost disperat cand medicii mi-au spus
ca evolutia bolii insemna in mod clar ca voi fi dependent de dializa. In acea vreme, socrul meu mi-a adus o carte
- "Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale", de Jean Valnet - unde era descris un tratament cu argila.
Rasfoind-o, el a gasit acest capitol. Fiind un om rational, s-a gandit ca este imposibil ca un tratament naturist sa
vindece atatea boli. Mi-a adus cartea mai mult in spirit de gluma, stiind faptul ca aplicam fel de fel de
tratamente naturiste pentru a ma vindeca. Voia astfel sa-mi demonstreze ca-mi pierd vremea... Dupa ce am citit
cu atentie capitolul referitor la tratamentul cu argila, mi-am amintit ca profesorul meu de la cursul de ape, din
facultate, ne spunea ca daca dorim sa pastram apa in conditii sterile, sa o tinem in vase de argint sau de argila,
deoarece acestea au proprietati bactericide. Efectiv mi s-a trezit curiozitatea. Analizand ceea ce citisem, totul mi
se parea logic, dar putin exagerat: prea multe vindecari in boli foarte grave, pe care medicina clasica nu le poate
rezolva. Totusi, mi-am spus ca nu am ce pierde si am inceput sa caut argila. Cand am gasit o argila deosebita,
am apelat la colegul meu de facultate - actualul primar din Alba-Iulia, Mircea Hava - pe care l-am rugat sa-i
faca o analiza de laborator, el fiind pe atunci sef de sectie la fabrica "Refractara". Mi-a comunicat ca argila este
de o puritate absoluta si ca are in componenta 18 minerale esentiale.
Am tinut cura cu argila timp de trei saptamani, dupa indicatiile din carte, si... m-am vindecat! Nu mai aveam
nici un fel de simptome, urina se limpezise, tensiunea mi-a scazut la 13/8. Incurajat de succesul tratamentului,
cu toate ca nu eram sigur de vindecarea completa, am inceput sa le recomand celor apropiati aceasta cura. O alta
intamplare care m-a facut sa fiu sigur de puterea miraculoasa a argilei a fost atunci cand sotia mea, Mihaela, a
fost internata in stare grava la spital, cu o colita extrem de activa. Tratamentul alopat nu a dat rezultate
multumitoare, asa incat am apelat imediat la argila. A urmat cura timp de trei saptamani si s-a vindecat complet.
Am aplicat acest tratament si celor trei copii ai nostri, care au beneficiat de virtutile argilei inca de cand erau
sugari. Daca aveau vreun scaun diareic, le puneam apa argiloasa in sticluta cu lapte. Am reusit performanta ca
pana acum sa nu fie niciodata bolnavi si sa nu aiba nevoie de nici un medicament. Chiar si racelile sau
bronsitele (fiindca o viroza nu poate fi considerata boala) le-au avut foarte rar. Le-am impus si o educatie
sportiva: schiaza toti bine, inoata, fac sport zilnic si sunt dezvoltati armonios si sunt perfect sanatosi.

96
Experiente fericite - Ati recomandat cura cu argila foarte multor persoane. In ce boli s-au vazut cele mai bune
rezultate?
- In 15 ani, de cand ma ocup de acest tratament, am asistat la vindecari spectaculoase in multe afectiuni pentru
care medicina, practicata la cel mai inalt nivel, nu mai avea solutii. De aceea zic eu ca argila este un dar
dumnezeiesc, pe care prea putini stiu sa-l pretuiasca... Intr-un mod absolut crestinesc, am recomandat si am
oferit argila celor care aveau probleme de sanatate. Toti cei care au acceptat sa faca tratamentul s-au vindecat.
Paradoxal, dar vindecarile sunt cu atat mai spectaculoase cu cat bolnavul are mai multe afectiuni. Cand un om
are mai multe boli, medicamentele pe care le ia pentru o anume afectiune au efect negativ asupra altor organe si
astfel se intra intr-un cerc vicios. Un principiu al medicinei spune ca trebuie sa tratam cauza unei boli si nu
efectul acesteia. Argila este extrem de eficienta in tratarea ulcerului, a gastritelor, enterocolitelor si
rectocolitelor, a infectiilor urinare. Un vecin, ofiter, in varsta de 40 de ani, se trata de doi ani in clinicile
universitare din Cluj pentru o rectocolita hemoragica. Rezultatul tratamentelor medicamentoase a fost
devastator: ajunsese sa nu mai poata avea nici un fel de activitate. Sotia lui a venit disperata la mine. Dupa
numai trei zile de tratament, a avut scaun normal, dupa o saptamana s-a urcat la volan, iar dupa trei saptamani s-
a reintors la serviciul pe care-l parasise cu doi ani in urma.
Dizenteria se vindeca instantaneu, cu o singura doza de argila! In 1987, o cunostinta a fost internata de urgenta
la spital cu acest diagnostic. A fost dus cu Salvarea; curgea pur si simplu sange din el. L-am sunat cand am
aflat, i-am propus sa incerce argila si a acceptat imediat: "Iau orice; sunt disperat!". I-am dat ceea ce eu numesc
"doza de cal" - circa 400 g de argila care se consuma intr-o singura doza, foarte tulbure. Dimineata, doctorul
care-l internase - medic specialist, sef de sectie la Spitalul de boli contagioase din Alba - i-a facut externarea,
spunand: "Domnule, in viata mea n-am vazut o vindecare mai rapida. E uluitor!". Si "cazuistica" - daca-i pot
spune asa - a devenit din ce in ce mai bogata...
Sotia unui avocat din Sibiu suferea de multa vreme de o infectie urinara. Cheltuise o avere pe medicamente din
Germania, care dadeau doar rezultate temporare. I-am povestit experienta proprie si i-am dat o doza de argila si
instructiunile necesare. M-am intalnit cu ea intamplator, peste circa un an. Nu ma mai tinea minte... Am
intrebat-o care a fost rezultatul tratamentului si mi-a raspuns: "O, am si uitat c-am avut acea boala!".
Argila vindeca diareea, dar in acelasi timp, prin reglarea scaunului, vindeca si constipatia. Am cunoscut zeci de
cazuri de oameni care de ani de zile sufereau de constipatie cronica; aveau scaune la 2-3 saptamani, iar dupa o
saptamana de tratament cu argila au avut scaun zilnic.
Argila vindeca hipertensiunea si hipotensiunea. D-l Potopea Chirila din Alba-Iulia a fost toata viata hipotensiv,
iar sotia dansului a suferit mult din cauza hipertensiunii arteriale. Au tinut cura cu argila, iar in prezent au
amandoi tensiunea 13/7. Hipertensiunea arteriala este provocata in cele mai multe cazuri de o boala a rinichilor
(nefrite, infectii urinare etc.). Medicina alopata se multumeste sa prescrie bolnavilor medicamente hipotensive,
fara a rezolva insa cauza bolii. In acest caz, tratamentul cu argila este senzational. Vindeca rinichii (daca acestia
mai au functie!) si tensiunea scade, nemaifiind necesare medicamentele.
Am fost vizitat de o persoana care avea retentie de apa si tensiunea 24/13 (sub tratament medicamentos!). Dupa
o cura de trei saptamani cu argila, tensiunea s-a stabilizat la 13/8, renuntand definitiv la medicamentele
hipotensive. Cand bolnavul este dependent de medicamente, este necesar ca la inceputul tratamentului cu argila
sa nu renunte la ele. Se va masura atent tensiunea arteriala, iar cand aceasta incepe sa scada, se va micsora doza
de medicamente, urmand - cand tensiunea ajunge in limite normale - sa se renunte complet la medicamente.
Argila echilibreaza activitatea glandelor endocrine. Tin minte ca i-am dat argila unei prietene, directoarea unei
scoli din Alba, care se plangea de stres. Dupa cura pe care a urmat-o, nu numai ca a capatat o energie si o pofta
de viata extraordinare, dar a scapat si de gusa tiroidiana.
Argila curata sangele, avand un efect antitoxic foarte puternic. In primele zile de tratament, bolnavii pot remarca
faptul ca urina si scaunul sunt puternic mirositoare, acesta fiind semnalul clar ca incepe detoxifierea
organismului.
Argila actioneaza asupra ficatului, splinei si pancreasului, curatandu-le de toxinele acumulate in procesele
metabolice.
Argila are efect in reglarea sistemului nervos. Apare o linistire extraordinara (nu o sedare!). Jean Valnet scrie in
cartea lui ca argila reda bucuria de a trai. Aceasta este o expresie foarte potrivita. Se stie ca stresul este generat
de lipsa de minerale din organism. Or, mineralele sunt responsabile de toate procesele chimice din organism.
Daca sunt in cantitati insuficiente, procesele chimice nu pot avea loc. Mineralele din argila normalizeaza
procesele chimice si fac ca stresul sa dispara ca prin farmec.

97
Argila are efect hipoglicemiant. La bolnavii care nu sunt insulino-dependenti, cu glicemie pana la 200, cura cu
argila normalizeaza functia pancreasului, aducand glicemia la limite normale.
Argila vindeca acneea. Pe langa cura interna se recomanda si masca de argila, aplicata zilnic pana la rezolvarea
problemei.
In cazul hemoroizilor, pe langa cura interna - foarte eficienta in aceasta boala - se pot folosi si bucati mici de
argila ca supozitor.
Nu am intalnit nici o persoana care sa nu isi vindece una din aceste boli, daca a facut corect tratamentul. Cu cat
bolile sunt mai multe si mai grave, cu atat vindecarea este mai spectaculoasa!
- E intr-adevar impresionant... Cum se aplica tratamentul cu argila?
- Cu o jumatate de ora inaintea meselor principale, de doua-trei ori pe zi (in functie de gravitatea bolii), se bea
un pahar de apa argiloasa foarte tulbure. Pregatirea se face din ajun, seara: in 3/4 pahar cu apa (se folosesc
numai pahare de sticla sau portelan) se pune o lingurita plina cu argila. Se lasa pana dimineata, cand se
amesteca bine si se bea apa tulbure, pe stomacul gol. Sedimentul (ca un zat de cafea) se arunca. Se pregateste
imediat apa cu argila pentru masa urmatoare. Daca in primele zile apare o usoara constipatie, nu se va intrerupe
tratamentul! Totul se va regla de la sine.
- Cat dureaza tratamentul?
- O cura dureaza trei saptamani. Nu exista nici un risc de supradozare. Argila are inteligenta naturii. Stie sa
actioneze acolo unde este nevoie de ea. Surplusul se elimina in mod natural.
Bolile mentionate se vindeca complet in trei saptamani. Totusi, din cauza stresului si a eliminarii masive de
minerale prin urina, sunt necesare cure de argila de 10 zile pe luna.
- Exista contraindicatii in administrarea argilei?
- In timpul tratamentului nu se vor consuma alcool si grasimi. Este bine sa se foloseasca apa de izvor sau apa
plata din comert, in nici un caz apa minerala, deoarece mineralele din argila sunt perfect echilibrate.

Un caz spectaculos Ion Santimbreanu (78 ani) - Alba-Iulia: "Probleme de sanatate am avut demult, din cauza
regimului de detentie politica. Am facut ani grei de puscarie la Ploiesti, iar cand m-au eliberat eram o adevarata
epava umana. Mi se facuse o traheotomie in timpul detentiei si credeam ca problemele mele se datorau infectiei
pe care am avut-o dupa aplicarea canulei. Am facut analize numai cand starea mea de sanatate devenise critica:
vomitam sange, aveam scaune cu sange. Medicii au stabilit diagnosticul melena, enterocolita si gastrita si mi-au
dat un tratament. Insa am facut o criza in 11.03.1999, in urma careia am ajuns la reanimare; am avut o
hemoragie interna atat de puternica, incat mi-a curs sange prin ochi si urechi. Pierdusem circa 2,5 litri de sange,
eram inconstient, toti au crezut ca ma duc... A venit la spital un fost coleg de facultate, preot, care mi-a dat
binecuvantarea. Dar Dumnezeu nu m-a lasat: am iesit din criza cu ajutorul medicilor, care mi-au transfuzat
sange si mi-au oprit hemoragia. Parintele Sandu, impresionat de starea in care ma gasise la spital, i-a povestit lui
Mircea Bocan despre cazul meu. El a venit la mine si m-a asigurat ca ma fac bine cu argila. Am inceput sa
consum argila dupa recomandarile lui, iar dupa trei saptamani, cand mi-am luat tensiunea, aceasta era 14/7, de
unde pana atunci aveam chiar si 18/12. In timpul asta n-am mai luat nici un fel de medicamente. Inainte, urmam
un regim alimentar tare sever: numai supe strecurate si legume fierte. Dupa tratamentul cu argila, am putut
manca orice. Tin si acum o cura de intretinere, cate 10 zile pe luna, si ma simt perfect. N-am mai luat nici un
medicament, zilnic merg cate 10 km cu bicicleta, fac gimnastica... Ce mai, argila m-a readus la viata! Am o
energie si un tonus ca la 20 de ani".
Argila buna si la frumusete
Mastile cu argila sunt folosite inca din vremuri stravechi. Marile firme cosmetice vand pe bani grei produsele cu
argila. Cartea lui Jean Valnet propune o reteta simpla: pe razatoarea mica, se rade un castravete mic, apoi se
stoarce printr-o sita fina. In acest suc se pune o lingurita de argila. Se lasa 1/4 ora, pana se face o pasta groasa,
dar foarte fina. Se intinde pe toata suprafata fetei (inclusiv in zona ochilor) si se lasa sa se usuce. Se
indeparteaza prin spalare cu apa calduta. Efectul este absolut spectaculos. Se repeta o data pe saptamana. Masca
cu argila are efect astringent, scoate punctele negre, trateaza acneea, eruptiile de pe fata, cuperoza si
indeparteaza ridurile.
D-l Mircea Bocan poate fi contactat la urmatoarea adresa: Str. Avantului nr. 19, bl. J6, ap. 8, Alba-Iulia,
jud. Alba, cod 2500, tel. 058/83.34.87.

98
 Medicina Naturista - Elixirul zeilor
Catina (Leacul celor 30 de boli)

Ani de zile, virtutile catinei au fost ignorate, tocmai din cauza marii ei raspandiri. Cine sa bage in seama o tufa
tepoasa, catarata pe povarnisurile nisipoase din marginea drumurilor de tara, pe dealurile pietroase ori prin
ostrovurile inconjurate de ape? "Gard viu", asa cum i se spune prin multe locuri, catina a fost vreme indelungata
doar prietena porumbeilor si-a paunilor (ea lipseste si astazi din multe culegeri de plante medicinale), inainte sa
devina o "bomba" a medicinei fitoterapeutice, o planta-miracol care vindeca aproape orice rau.
Scurt istoric
Originara din Asia (Muntii Altai), unde este numita "Elixirul zeilor" (orientalii au fost totdeauna mai intelepti),
catina creste in Alpi, Pirinei, Siberia, Muntii Mongoliei etc. In Romania, ea se afla cu precadere in nordul
judetului Arges, Moldova, sudul Dobrogei, Calarasi-Ostrov. In functie de zonele unde creste, i se spune catina
alba, catina galbena, catina de rau, gard viu etc. Exista mai ales ca flora spontana, dar dupa cercetarile efectuate
pe durata a doua decenii, catina a inceput sa fie cultivata si-n statiuni (Dabuleni, Craiova, Bacau, Iasi), ea
intrand in componenta a numeroase ceaiuri, siropuri, uleiuri si siropuri energizante.
Recoltarea
Se face de la sfarsitul lui august si pana in martie viitor. Acum, in luna octombrie, catina se afla la deplina
maturitate, numai buna de transformat in ceaiuri, siropuri, dulceata, gem si lichior. In tara si-n Bucuresti (mai
ales la Obor) ea se vinde sub forma de ramuri spinoase, acoperite de boabe portocalii.
Un truc - pentru ca sa desprindeti mai usor de pe ram boabele de catina (se scot foarte greu), bagati peste noapte
ramurile rupte in doua in congelator. A doua zi, le scoateti afara si le bateti, asa inghetate, cu un obiect din lemn.
Boabele se desprind si cad.
Actiune terapeutica
Preventiv: datorita cresterii rezistentei la agentii patogeni, creste si rezistenta la efort. Energizant puternic, da
rezultate rapide in recuperarea energiei dupa efort fizic si intelectual. Scade durata de convalescenta dupa boala.
Curativ: preparatele din catina alba, asociate cu orice alt medicament (fie el si crema), ii maresc acestuia
considerabil efectul, scazand totodata actiunea negativa a medicamentelor de sinteza. Catina este
radioprotectoare, fotoprotectoare (protectie pentru plaja), cicatrizant puternic. Are efect pozitiv in cazul unei
proaste circulatii periferice. Avand efect imunomodulator, se recomanda in cancer si Hiv (Sida). E buna in
malnutritie, in boli fiziologice.
Asociata altor plante medicinale, catina face - pur si simplu - minuni. Rezultatele clinice apar si in functie de
priceperea celui care foloseste catina.
Preparate din catina alba (fructe)
Suc de catina in 3 variante
Reteta de baza: 1 kg de fructe de catina, putina apa, zahar in volumele recomandate mai jos.
Mod de preparare: Fructele se spala in 2-3 ape, apoi se zdrobesc cat se poate de bine (cel mai simplu e sa
folosim storcatorul de fructe) si se storc cu ajutorul unui tifon. Sucul obtinut se pune deoparte, iar peste resturi
(seminte, coji etc.) se mai pune putina apa (cam o cincime din cantitatea totala), se amesteca, se lasa 20-30 de
minute si se mai storc o data. Sucul rezultat se amesteca la rece cu zahar, in urmatoarele variante: Varianta 1 - 1
parte volum suc, 1 parte greutate zahar. Exemplu: 500 ml suc si 500 g zahar sau 250 ml suc si 250 g zahar.
Varianta 2 - 1 parte volum suc + 1,5 parti greutate zahar. De exemplu: 500 ml suc si 750 g zahar sau 250 ml suc
si 375 g zahar. Varianta 3 - 1 parte volum suc si 2 parti greutate zahar. De exemplu: 500 ml suc si 1 kg zahar
sau 250 ml suc si 500 g zahar.
Varianta 1 este mai acrisoara, varianta 3 este dulce. Majoritatea barbatilor prefera varianta 2. Copiii prefera
variantele 2 si 3. Doamnele prefera varianta 2. Eu prefer varianta 1 si 2. La varianta 2 si 3 se poate adauga acid
citric (sare de lamaie), dupa gust.
Daca nu se bea imediat, sucul de catina se tine la rece sau se adauga 1-2 aspirine la 1 litru de suc. Dizolvarea
zaharului se face la temperatura camerei in care se prepara sucul, pentru a se pastra vitaminele si aroma. Gustul

99
este foarte placut, seamana cu un amestec de caisa si ananas. Culoarea este galben-portocalie, deosebit de
placuta.
Efect: energizant, creste rezistenta la efortul fizic si intelectual, antigripal, intaritor al sistemului imunitar,
anticancerigen.
Sucul de catina se bea sub forma de sirop, adaugand apa sau apa minerala (20-30 ml sirop la 150-200 ml apa) in
functie de gust si de efectele constatate.
Sucul de catina alba se poate asocia cu suc de struguri, zmeura, afine, mere, portocale, lamaie, morcovi, varza,
asociate chiar 2-3-4 intre ele. Se poate asocia si cu cafeaua neagra, micsorand baza acesteia, micsorandu-i
efectul si nocivitatea. Consumul exagerat de cafea prezinta riscuri in aparitia pancreatitei si a hipertensiunii.

Fructe zdrobite
Pentru cei care au dintii buni, fructele de catina se pot zdrobi cu furculita intr-o farfurie, pana ce se transforma
intr-un terci. Se adauga zahar sau miere (dupa gust), amestecand bine de tot. Se lasa 30 de minute. Se amesteca
din nou, apoi se consuma ca atare, mestecand bine, pentru a faramita si cojile si semintele. Ingerarea completa a
fructelor este ideala pentru ca nu se pierde nici una dintre comorile de substante pe care le contin.
Catina uscata
Se asaza boabele de catina pe o tava. Se incinge cuptorul la temperatura maxima, se baga fructele pentru a
suporta un soc termic scurt de 100 de grade. Apoi temperatura se coboara la 50-60 de grade (treapta mica a
cuptorului). Cand fructele sunt uscate, se scot si se lasa sa se raceasca. Se macina fin, prin rasnita de cafea. Se
conserva in borcane de sticla. Praful e bun pentru ceai: o lingurita de pulbere se opareste cu o cana de apa in
clocot. Se lasa sa se infuzeze, apoi se bea.
Efect: mareste pofta de mancare, rezistenta la efort fizic, intelectual. Are efect anticonstipant.
Preparatele de catina au efecte benefice si in starile de stress. Nu se consuma mai mult de o data pe zi, pentru ca
sunt foarte energizante si pot tulbura somnul (nu trebuie consumate dupa ora 23.00).

Medicina Naturista - Spanzul

Retete pe baza de spanz

Spanzul La Masa Verde\

Planta toxica, cu o componenta otravitoare, care in egala masura salveaza viata dar provoaca si moartea,
Spanzul trebuie sa patrunda in atentia cercetatorilor nostri, farmacisti, medici si biologi. Interesul starnit de
consemnarea unor tratamente in paginile revistei, precum si riscul practicarii lor fara supraveghere calificata,
ne-au determinat sa asezam Spanzul la "Masa Verde", printre specialisti. Concluziile dezbaterii nu se lasa
asteptate: "otrava care vindeca" nu poate fi folosita decat sub strict control medical.
La marginea padurilor de fag, brad sau molid, in zonele de deal si de munte, ne va intampina in primele luni de
primavara (martie - inceputul lui aprilie) o planta neobisnuita. Mare, gri-rosiatica la exterior si verzuie in
interior, floarea sa arata ca o frunza la inceputul adolescentei, o frunza care nu a reusit sa se metamorfozeze intr-
o floare. Aceasta este floarea spanzului (Helleborus species). Alaturi de podbal, este printre primele flori care
apar in noul an dupa ghioceii si brandusele de primavara. Frunza sa este mare, foarte adanc crestata,
inconfundabila. Radacina este puternica, formata din mai multe "fire" bine ancorate in pamant. Tulpina este
inalta de 20-40 cm, rar mai mult. Are putine frunze. Dupa perioada de inflorire (martie-aprilie), planta ramane
doar cu 2-3 frunze. Adesea cresc in asociatii de 4-5, de unde si un aspect de tufa. Anumite varietati ale
spanzului au dimensiuni impresionante. Uneori florile sunt complet verzui, alteori bat spre negru sau violaceu
(mai ales in Transilvania).
In lumea ierburilor de leac traditionale romanesti, dar si europene, spanzul ocupa un loc cu totul aparte.
Aspectul sau mai putin obisnuit, faptul ca apare foarte timpuriu - aproape din zapada - toxicitatea sa foarte
ridicata, precum si virtutile sale curative deosebite i-au dat o "personalitate" aparte. El este consemnat in

100
legendele populare romanesti, dar si in scrierile alchimistilor din Evul Mediu. Rar vom intalni o planta atat de
respectata ca enigmaticul spanz. Proprietatile sale curative deosebite sunt recunoscute deopotriva de medicina
culta si cea populara.
Spanzul in medicina veche romaneasca
In popor, aceasta planta a fost utilizata din vechime de catre acei cativa vraci sau vindecatori ai satelor, care
cunosteau cu precizie virtutile sale terapeutice si chiar magice. Din ceea ce a ramas consemnat privitor la
utilizarile populare ale spanzului (care, asa cum se va vedea, sunt mai multe decat cele descoperite pana acum
de medicina culta), mentionam in continuare cateva mai frecvent folosite.
Spanzul, in special radacina, era utilizat (in multe zone se foloseste si azi) intern, pentru tratamentul bolilor de
inima, al amenoreei (absenta ciclului menstrual) si al herniei. Radacina de spanz plamadita in alcool (adica
tinctura) era folosita in tratamentul paraliziilor si a altor boli ale sistemului nervos. Extern, era folosit pentru
tratarea reumatismului, a sciaticii si a migrenelor. In caz de infectie, frunzele sau radacina, aplicate pe piele sub
forma de cataplasma, grabeau vindecarea si alinau durerea.
Toate leacurile interne se administrau si erau filtrate foarte atent. Se spunea ca daca scapa o radacina de spanz si
este bauta de bolnav impreuna cu fiertura sau cu plamadeala, atunci "se sparg matele" .
La animale, erau trecute fire de spanz prin ureche sau prin boabele de cereale pe care le consumau, pentru a fi
vindecate de boli. Gama de boli vindecate cu aceasta planta era foarte larga, de la guturai la pesta (ciuma).

Un leac alchimic
Celebrul medic, chimist si alchimist Paracelsus facea din frunzele acestei plante asa-numitul elixir de viata
lunga, care se pare ca a dat rezultate, din moment ce faima sa a ajuns prin veacuri pana la noi. Plecand de la
aceasta informatie, cercetatorii au descoperit, relativ recent, ca frunzele acestei plante au o actiune deosebit de
favorabila asupra activitatii cardiace.
O planta magica
Spanzul nu este numai o planta medicinala, ci este si o planta magica. Ceva din magia acestei plante a fost
remarcat si de cei care au descoperit Boicilul, care au observat ca doze foarte mici de spanz aveau efecte
neobisnuit de puternice. In popor se vorbeste de o putere ascunsa a spanzului, putere care, ca si la alte plante,
poate fi orientata in bine sau in rau, in functie de gandurile mai mult sau mai putin curate ale celui care il
foloseste. In popor exista credinta ca plante ca matraguna, cucuta sau spanzul se pot "razbuna" pe cel care le
foloseste in scopuri malefice sau care le culege atunci cand este tulburat de ganduri necurate. Iata de ce
culegerea acestei plante era facuta in vechime doar de cei ce postisera si se rugasera inainte, pentru a beneficia
de puterea ei vindecatoare. Nu este recomandata culegerea acestei plante pe luna plina (cu jumatate de zi inainte
si dupa momentul de luna plina), deoarece puterea magica a spanzului ar fi greu de controlat in aceasta perioada
de catre vindecator.
In tinutul Fagarasului, spanzul se scotea inainte de Sfantul Gheorghe (23 aprilie) si numai de catre o copila sau
o batrana. Ea trebuia sa spuna de trei ori Tatal Nostru si de trei ori Nascatoarea si abia apoi putea scoate
radacina.
Spanzul in medicina moderna
In medicina culta (oficiala), radacina de spanz este folosita in fabricarea medicamentelor de sinteza, ca
stimulent in bolile cardiace, avand o actiune terapeutica foarte puternica (comparabila cu a digitalelor) in
ischemia cardiaca si in aritmia cardiaca.
Extern, el este folosit contra reumatismului si a migrenelor, sub forma de unguent. Exista un produs romanesc -
Boicilul - bazat pe substante active extrase din spanz. Unguentele pe baza de spanz se aplica pe locul dureros,
avand o actiune curativa rapida. Interesant este ca efectele se obtin cu doze mici din aceasta planta (cu
concentratii ale principiilor active aproape homeopatice). Spanzul are o intensa actiune antireumatica si
antiinflamatoare. Principiile sale active intervin la nivel enzimatic, deteminand modificari pozitive in
metabolismul local, ceea ce explica intr-o anumita masura actiunea sa puternica in cazurile de reumatism.
Extractele de spanz aplicate extern au actiune antiinflamatoare si asupra nervilor, fiind folosite in tratamentul
sciaticii si al nevralgiei de trigemen.
De curand, s-au identificat principii active ale spanzului care reduc starile inflamatorii si durerea in infectiile
cutanate. ("Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie", de prof. I. Ciulei, E. Grigorescu si Ursula Stanescu, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1998)
Administrarea
Administrarea plantei pe cale interna se face cu foarte mare prudenta si se recomanda sa fie realizata

101
intotdeauna sub indrumarea medicului. In general, doza minima de pulbere este de 0,25 g pe zi, iar doza
maxima de pulbere este de 1 gram de radacina pe zi, aplicate in functie de varsta, greutate si starea de vitalitate.
Doza de tinctura, in concentratie de 20%, este de maximum 3 mililitri pe zi. La infuzare sau decoctie se pun
maximum 2 grame la un litru de apa, iar infuzia se filtreaza cu mare grija, astfel incat bucatile de radacina sa nu
ajunga in lichidul strecurat.
Empiric, se folosesc si cantitati mai mari. Cu toate acestea, riscul este enorm, si de aceea nu este recomandata
folosirea acestei plante fara supraveghere medicala competenta, si in alte doze decat cele prescrise.
Intoxicatia cu spanz
Desi spanzul poate produce efecte terapeutice remarcabile, in cazul utilizarii gresite el poate provoca adevarate
catastrofe. Trebuie stiut faptul ca intoxicatia cu spanz in doze mari este mortala! Doza admisibila este de 1 gram
pe zi maximum. De la 3-5 grame in sus (in functie de masa corporala), apar primele semne toxice. Peste 10
grame, apar efectele foarte grave, mortale.
Iata simptomele intoxicatiei cu spanz, in functie de gravitatea acesteia si in ordinea evolutiei sale cronologice: 1.
salivatie abundenta; 2. greata, varsaturi repetate, dificultate la inghitire; 3. colici abdominale, diaree; 4. ameteli,
senzatie de greutate exagerata a capului; 5. adinamie, somnolenta; 6. sughit, tremuraturi, convulsii, dilatarea
patologica a pupilei; 7. slabirea pulsului, dispnee; 8. moarte.
Tratamentul si primul ajutor in caz de intoxicatie
Cel mai usor "tratament" este o foarte mare atentie in utilizarea acestei plante. Daca din neatentie sau ignoranta
se ajunge la intoxicatii, se va cere imediat ajutorul personalului medical competent. Orice "inovatii" in
tratamentul acestui tip de intoxicatie pot avea efecte catastrofale.
Primul ajutor consta in realizarea cat mai urgenta a spalaturilor stomacale. Se administreaza purgative puternice
si cu actiune rapida. Se administreaza carbune activ, medicamente care stimuleaza centrii nervosi ce
coordoneaza activitatea respiratorie si cardiaca.
Epilog
Patrimoniul medicinii populare trebuie cat mai rapid redescoperit si valorificat de medicii si farmacistii nostri.
Rezultatele remarcabile obtinute de-a lungul secolelor de medicina populara romaneasca cu aceasta planta, la
care se adauga semnalarile tot mai frecvente ale unor cazuri (mai ales de paralizie si afectiuni neurologice)
vindecate, fac necesara reconsiderarea spanzului. Dincolo de scepticism sau de prudenta necesara profesiunii
medicale, exista puterea rezultatului, a exemplului viu si a traditiei. Cand natura ofera solutii pentru vindecarea
unor suferinte naprasnice, cand oameni disperati pot fi intorsi de pe drumul mortii, sa te faci ca nu stii despre
existenta lor doar pentru ca ridica unele probleme este o abatere de la obligatia medicului de a vindeca. Ar fi
una din cele mai grave greseli sa nu valorificam ceea ce deja avem in acest domeniu, cand la nivel mondial se
tinde spre reconsiderarea terapiilor naturale. Nu trebuie uitat ca un fapt experimental poate distruge o teorie, dar
o teorie nu poate distruge realitatea unei vindecari, cu atat mai putin a mai multor vindecari, realizate pe cale
naturala, cu aceeasi planta.
Retete pe baza de spanz
Spre cercetarea exclusiva a biochimistilor, a medicilor si a terapeutilor deschisi catre terapiile naturale
Reteta pe care o publicam a fost realizata pe calculator, pornind de la dozele-limita indicate de prof. dr.
Constantin Parvu in volumul "Universul plantelor", Mica Enciclopedie, Editura Enciclopedica - Bucuresti.
Reteta Pentru Copii
Doza De Spanz Admisa Pentru Copii: 0,1-0,25 g/zi
Prepararea:
Un litru de ceai se obtine astfel:
In 1200 ml de apa clocotita se pun 0,4-1 g de radacina de spanz.
Se lasa sa fiarba 5 minute, dupa care se lasa sa se raceasca.
Se filtreaza cu mare atentie (de preferinta printr-un tifon).
Administrarea:
Ceaiul se tine la frigider si se administreaza astfel:
In prima zi, se ia cate 1 lingurita de trei ori pe zi (dimineata, la pranz si seara, intotdeauna inainte de masa cu 10-
15 minute).
A doua zi, se iau cate 2 lingurite de ceai de spanz, de trei ori pe zi.
Se mareste progresiv doza cu cate 3 lingurite pe zi, asa incat in a douazecea zi se iau 20 lingurite de ceai de trei
ori pe zi, dupa care se opreste tratamentul.
Elemente suplimentare:

102
Se face pentru inceput doar 1 litru din acest ceai, atunci cand se termina preparand o noua cantitate.
Daca mai este necesar, acest tratament poate fi repetat dupa 10 zile de pauza, cu conditia sa nu fi aparut
simptome secundare (greturi, varsaturi, diaree, dureri de ficat).
Doza poate fi stabilita doar de un cadru de specialitate, in functie de varsta, greutatea corporala si vitalitatea
pacientului.

Reteta Pentru Adulti

Doza De Spanz Admisa Pentru Adulti: 0,25-1 g/zi
Prepararea:
Un litru de ceai se obtine astfel:
In 1200 ml de apa clocotita se pun 1-4 g de radacina de spanz.
Se lasa sa fiarba 5 minute, dupa care se lasa sa se raceasca.
Se filtreaza cu mare atentie (de preferinta printr-un tifon).
Administrarea:
Ceaiul se tine la frigider si se administreaza astfel:
In prima zi, se ia cate 1 lingurita, de trei ori pe zi (dimineata, la pranz si seara, intotdeauna inainte de masa cu
10-15 minute).
A doua zi, se iau cate 2 lingurite de ceai de spanz, de trei ori pe zi.
Se mareste progresiv doza cu cate 3 lingurite pe zi, asa incat in a douazecea zi se iau 20 lingurite de ceai, de trei
ori pe zi, dupa care se opreste tratamentul.
Elemente suplimentare:
Se face pentru inceput doar 1 litru din acest ceai, atunci cand se termina preparand o noua cantitate.Daca mai
este necesar, acest tratament poate fi repetat dupa 10 zile de pauza, cu conditia sa nu fi aparut simptome
secundare (greturi, varsaturi, diaree, dureri de ficat).
Doza poate fi stabilita doar de un cadru de specialitate, in functie de varsta, greutatea corporala si vitalitatea
pacientului.
Date Tehnice Suplimentare Pentru A Dovedi Viabilitatea Retetei Din Punctul De Vedere Al Dozajului
In ziua de maximum se iau 60 lingurite; o lingurita are un volum de 3-4 ml. Luand in calcul volumul maxim al
linguritei (4 ml), rezulta ca in ziua a douazecea se iau 60 x 4 ml = 240 ml. In 250 ml de ceai de spanz intra
maximum 1 g de planta, deci doza este respectata, atunci cand se beau 240 ml.
La copii in 250 ml de ceai intra maximum 0,25 g (la un litru intrand maximum 1 g), deci doza este respectata
atunci cand se beau 240 ml.

Spanzul La Masa Verde

"In dilutii foarte mari si administrat de oameni competenti, spanzul nu prezinta nici un pericol"
In Romania creste o singura specie de spanz, Helleborus Purpurascens, raspandit in mai toate zonele tarii: este o
planta de padure, de tufisuri, si poate fi intalnita pe la altitudinea de 500-600 m, in tot lantul carpatic si pe
dealurile pericarpatice. Glicozidele de tip bufanolidic imprima produselor farmaceutice obtinute din rizomii si
radacina de spanz o actiune cardiotonica, dar limita intre doza cardiotonica si cea cardiotoxica este foarte
apropiata. Datorita acestui fapt, produsele pe baza de spanz pot fi administrate numai sub supravegherea
medicilor specialisti. Rezultatele care apar pot fi destul de bune. Datorita unor substante din grupa
saponozidelor, spanzul este iritant, este un purgativ drastic si stimuleaza concentratiile musculaturii uterine,
pana la avort. In medicina populara veterinara, radacina uscata de spanz se utilizeaza in pesta porcinelor si
ovinelor. In dilutii foarte mari, spanzul este folosit la om in medicina homeopatica din diferite tari. La noi,
extract total de spanz se regaseste in Boicil Forte, recomandat in afectiunile reumatice si in migrene esentiale.
Principalul merit al metodei era ca dr. Boici aplica injectiile cu Boicil in punctele de pe meridianele de
acupunctura din medicina traditionala chineza. In dilutii extrem de mari, spanzul nu prezinta nici un pericol. Si
numai administrat de oameni foarte competenti. Daca doza este depasita cu numai o zecime de miligram,
devine mortala. Celor interesati in urmarea unui tratament pe baza de spanz, le recomand sa se adreseze
specialistilor fitoterapeuti din tara, profesorilor de farmacologie, cercetatorilor - adica in institutele de medicina
si farmacie din tara.
Dr. farmacist Ovidiu Bojor Tel. 01/230.89.71

"In conditii de mare rigoare stiintifica, spanzul trebuie sa constituie obiect de studiu pentru specialisti"

103
Spanzul este o planta veninoasa, atat proaspata, cat si uscata. Administrata controlat, anesteziaza sistemul
nervos datorita continutului sau in heleborina (un saponozid). Daca doza terapeutica este depasita, nu te mai
trezesti. In doze homeopatice (de la dilutia centizimalei a cincea la a noua) are efect cardiotonic. La tara, cu
spanz se vindecau animalele.
Revenind la oameni, declar deschis ca eu nu utilizez plante toxice. Ca atare, spanzul nu m-a preocupat decat ca
subiect informativ, in cercetare. L-am experimentat, in cateva situatii particulare, cu maximum de precautie si
sub stricta supraveghere. O singura data, am recomandat spanzul unui bolnav caruia nu i-a ajutat nici un
tratament, din cauza ca era plin de viermi intestinali. Cata medicatie i s-a administrat si tot nu a scapat de ei!
Atunci, i-am preparat o singura caseta, continand 0,5 g radacina pisata de spanz si 0,5 g argila. A luat, inainte, o
bucatica de zahar si, dupa aceea, caseta cu pricina. Dupa cateva zile, mi-a comunicat ca a eliminat un ghemotoc
de viermi si mi-a multumit. Mi-a cerut sa-i mai fac cateva casete, sa le aiba in casa, de rezerva, dar nu m-am
incumetat sa-i mai indeplinesc si acea rugaminte. Zaharul a anulat efectul otravii. Glicozizii actioneaza mai lent,
iar otrava nu-si face efectul. Este suficient sa va spun ca Rasputin nu a murit tocmai datorita acestui fapt,
cianura de potasiu fiind inglobata in prajitura. Pornind de la retete populare, cu alta ocazie, am ajutat o prietena
care isi provocase avort. I-am pregatit un amestec din spanz pisat, sare si tarate, in parti egale. O singura caseta
de 1 g a fost suficienta pentru ca prietena mea sa-si revina si sa se intremeze. In conditii de mare rigoare
stiintifica, spanzul trebuie sa constituie obiect de studiu pentru specialisti, pentru cercetatori in biochimie, in
principal.
Dr. Ing. Virginia Faur Tel. 056/35.28.91

"Nu incepeti tratamentul cu spanz, decat sub atenta supraveghere a unui terapeut"
Daca nu este folosit intr-o doza corespunzatoare, datorita toxicitatii sale mari, spanzul poate provoca moartea.
In ordine crescatoare, efectele sunt urmatoarele: greata, voma, diaree (se pot combate cu purgative, vomitive,
carbune activ) pana la stop cardiac. Cu toate acestea, daca este bine condus de catre specialisti, tratamentul cu
spanz da rezultate notabile. Doza recomandata de terapeuti porneste progresiv de la 0,25 g, pentru a ajunge,
dupa 20 de zile, la 1 g. In timpul curei cu spanz se interzic categoric carnea, alcoolul, cafeaua, fumatul si
alimentele conservate. Daca bolnavului i se administreaza si medicamente alopate, acesta nu poate urma cura cu
spanz, decat dupa ce medicul a oprit medicatia. Recomand ca terapia cu spanz sa fie facuta numai sub
supravegherea unui terapeut. Sub nici o forma, actul medical nu trebuie sa se transforme in comert, in care
cineva profita de disperarea si naivitatea oamenilor.
Cunosc o persoana, medic de profesie, care dupa aparitia articolului despre spanz din "Formula As", s-a hotarat
sa urmeze o cura. Este femeie si avea diagnosticul: neoplasm al colului uterin, stadiul Ii. In urma tratamentului
cu spanz, testele au evidentiat o normalizare a starii de sanatate, semn ca merge spre vindecare. Oricum,
manifestarile tratamentului, la care am asistat, au produs efecte foarte puternice, chiar si numai dupa cateva
lingurite de infuzie: greata, irascibilitate, tulburari de echilibru si concentrare, efect puternic narcotic. De aceea,
repet: nu incepeti o cura cu spanz, decat sub atenta indrumare a unui terapeut sau medic.
Dr. Cristian Boerescu Tel. 01/685.01.32

"O speranta pentru oamenii aflati in situatii-limita"

Acest remediu a aparut si a fost aplicat in conditiile in care medicina alopata nu le mai oferea aproape nici o
sansa bolnavilor de cancer. Cazurile clinice existente si care au fost consemnate in presa trebuie temeinic
verificate. Pe de alta parte, dozele care sunt cunoscute (0,25-1 g/zi) trebuie respectate, deoarece se cunoaste ca
in cazul oricarui remediu "doza face otrava".
Atrag atentia asupra pericolului pe care il prezinta spanzul in cazul persoanelor cu boli hepatice. In cazul
acestora, se impune o supraveghere medicala stricta si chiar renuntarea la tratamentul cu spanz, daca nu poate fi
suportat.
Pana in prezent, informatiile pe care le avem il indica drept tratament de electie in tumorile cerebrale, fara a
putea preciza alte forme de cancer cu raspuns favorabil la acest tratament. Proba timpului va fi aceea care va
arata in ce forme de cancer este spanzul folositor, deoarece este clar ca nu exista nici un panaceu universal. Este
necesar ca medicii specialisti sa fie deschisi la aceasta noua terapie, sa sistematizeze si sa prelucreze datele
despre ea, pentru a putea afirma cu certitudine ce cazuri se preteaza la aceasta forma de tratament.
Tratamentul cu spanz este departe de a fi singura solutie. Toti cei care vor totusi sa il urmeze, trebuie sa apeleze
la sfaturile unui medic naturist curant. Un tratament cu spanz nu poate suplini celelalte elemente de tratament

104
(alimentatie, cure de dezintoxicare, vitaminizare, echilibrare psihica etc.), care vizeaza o eliminare radicala si
profunda a bolii.
Sper ca acest mic miracol care este spanzul sa nu fie nici supraevaluat, dar nici ignorat de catre medicii si
farmacistii nostri. Nu trebuie sa ne temem de spanz, deoarece pana la a fi utilizat contra cancerului, a fost
utilizat in mod curent (mai ales acum cateva decenii) in tratamentul bolilor de inima, al isteriei si in anumite
afectiuni ale sistemului nervos.
Dr. Petrea Alexandrina – Iasi

"Eu fac tinctura din spanz si adaug doua-trei picaturi la un litru de sirop"
Cand eram mic, tata ma lua cu el la treaba, la animale. Uneori, vitele se mai imbolnaveau si atunci le "lasam
sange" - cum se zice - adica le crestam cu briceagul o ureche si le intepam la o vena de la piept, iar acolo bagam
sub piele spanz tanar (tulpina frageda si frunze) zdrobit intre degete, cat un bat de chibrit. Daca animalul avea
infectie in corp, se strangea acolo tot puroiul si se facea o galma mare, cat un cap de copil. Cand se intarea,
crestam pielea si curatam rana de puroi. Ce, inainte erau medicamente pentru animale? Toti taranii numai spanz
foloseau; multi il mai folosesc si azi.
- Dar in tratamentele pe care le prescrieti, utilizati si spanz?
- Da, l-am utilizat mereu, dar nu pentru o afectiune anume, ci numai inclus in compozitia siropului pe care il
prepar. Eu fac tinctura din spanz si adaug doua-trei picaturi la un litru de sirop. Face tare bine la inima, la
reumatism si in constipatie. In cazul bolilor infectioase, acolo unde este cazul, maresc doza de tinctura de spanz.
foarte bine. Altfel, este periculos. Pentru reumatism, am preparat o alifie cu spanz, iar pacientii care au folosit-o
se simt
Nica Micu vindecator popular, com. Ivesti, jud. Galati

"Datorita interesului deosebit creat pe aceasta tema, incepand din primavara vom planta un lot
experimental de spanz"
- D-le Manea, in calitate de biochimist, ce ne puteti spune despre spanz si efectele lui in tratament?
- Spanzul este o planta utilizata de mult timp, in special in domeniul veterinar. La sate, taranii il folosesc
empiric. Preventiv, ca prevaccin, se administreaza radacina uscata de spanz in hrana animalelor, avand rol de
declansare a unor toxine in organismul lor, dandu-i astfel posibilitatea sa fabrice anticorpi specifici. Astfel, daca
animalul paste accidental o cantitate mai mare de spanz, el nu se mai intoxica. De asemenea, se foloseste in
pesta porcinelor si ovinelor, introducandu-se o bucatica de radacina intr-o incizie facuta pe piele. Prin acest
procedeu se obtine un abces de fixatie, care elimina infectiile masive din organismul bolnav. La cai, se obtin
rezultate remarcabile in tratarea dalacului.
In medicina populara, datorita continutului de glicozide, spanzul are intrebuintari indeosebi in uzul extern, sub
forma de tincturi si alifii, pentru ameliorarea unor forme de reumatism. In ce priveste actiunea lui in uz intern,
datorita toxicitatii accentuate pe care o prezinta, spanzul nu se poate utiliza decat in regim controlat, numai sub
supravegherea medicilor si farmacistilor.
- Totusi, retetele populare si-au dovedit eficienta. Cu ajutorul spanzului s-au tratat cancere, leucemii, infectii
interne grave etc...
- Eu nu contest valabilitatea retetelor populare. De altfel, o serie de produse ale societatii noastre s-au nascut
pornind de la cercetarea riguroasa a unor astfel de retete. Dar, uneori, ele sunt periculoase. Este posibil ca
spanzul sa vindece cele mai neasteptate afectiuni. Din pacate, pana in prezent, noi nu am avut in vedere
cercetarea stiintifica a acestei plante. De aceea, nu recomand folosirea spanzului in tratament. La acest nivel
empiric, fara sa se cunoasca cu exactitate concentratia de substanta activa benefica organismului, fara sa se
probeze stiintific actiunea lui intr-o anumita afectiune, fara sa se stie care sunt efectele tratamentului asupra
celorlalte organe, tratamentul cu spanz este riscant.
Oricum, pe linia colaborarii dintre Hofigal si revista "Formula As", datorita interesului deosebit creat pe aceasta
tema, incepand din primavara vom planta un lot experimental de spanz, pentru cercetarea principiilor active, a
momentului optim de recoltare si pentru a vedea efectul lui in diferite afectiuni. Voi reveni cu amanunte la
timpul potrivit.
Manea Stefan - director S.C. Hofigal S.A.

"Cu toate efectele surprinzator de bune ce apar in tratamentul cu spanz, mi-e teama ca oamenii nu
respecta doza si-ar putea muri"

105
Eu stiu inca de la bunici si parinti ca spanzul este deosebit de toxic, de aceea, imediat ce planta a fost culeasa,
mainile trebuie spalate indelung cu apa. Stiam ca spanzul este folosit la tara, in tratarea oilor si-a porcilor cu
galbeaza. In schimb, pentru tratarea oamenilor, imi este frica sa-l folosesc.
Va pot spune, totusi, cum poate fi administrat fara, insa, a fi depasita doza: la o cana de 250 ml cu apa se
foloseste o bucatica de 2-3 mm de radacina de spanz sau 1-2 bucatele de frunza de 2-3 mm fiecare. Se face o
infuzie (in apa clocotita se pune planta si se lasa 2-3 minute acoperit, cu focul stins). Se strecoara, se raceste si
se beau 3-4 lingurite/zi. Mai mult nu, si nu tot deodata! Nu se va bea pe stomacul gol. Portionarea lichidului se
face astfel: ora 10 - 1 lingurita; ora 14 - 1 lingurita, apoi cate una la ora 17 si la ora 21. Intotdeauna intre mese.
Se ia timp de 3-4 zile, pauza 3-4 zile si iar se repeta, dar nu se depaseste o luna. Se face pauza o luna si se repeta
din nou.
Nu este bine ca spanzul sa fie folosit in amestec, pentru ca nu poate fi administrat uniform, existand pericolul
de-a "scapa" mai mult spanz.
In urma unei retete recomandate de o cititoare in "Formula As" (nr. 328/sept. 98), a venit la noi la cabinet mama
unei fetite de 8 ani, cu tumora la creier. Ea ii administrase singura fetitei infuzie de spanz. In ziua a 8-a, fetita a
vomat si a facut febra. In acel stadiu era cand mama ei a venit la noi. Eu i-am recomandat sa faca pauza o
saptamana si i-am dat ceaiuri depurative pentru aceasta pauza. A reluat apoi tratamentul cu spanz, conform
judecatii mele. Fetita a tinut o pauza de 3 zile, apoi a reluat ciclul de 4 zile. Dupa trei saptamani, tumora a
disparut, iar la ecograf a iesit rezultatul perfect.
Repet: doza de spanz folosita in tratarea fetitei a fost de 2-3 mm de radacina. Dar cu toate efectele surprinzator
de bune ce apar in tratarea cu spanz, eu nu-l recomand concret: mi-e teama ca oamenii nu respecta doza si-ar
putea muri...
Ing. Ioan Groza Tel. 057/28.09.46

Medicina Naturista-Cura cu grau

incoltit
Parintele Gazea s-a nascut pe 18 iunie 1897, dincolo de Nistru. Atras din tinerete de viata duhovniceasca a
crestinilor ortodocsi, el parcurge toate treptele initiatice. Copil de ajutor prin curtile manastirilor la inceput,
ajunge in cele din urma elev la Scoala de Cantareti Bisericesti din Chisinau si paralel da examene la un liceu din
Odesa. Dupa un timp, ajunge la Praga, unde obtine licenta in teologie si este hirotonisit preot. Trei ani lucreaza
exemplar in Cehoslovacia, unde i se acorda distinctia "Crucea de Aur" si titlul de econom stavrofor. Se transfera
apoi in Romania, lucreaza in judetul Maramures (unde primeste rangul de vicar), la Arad, in Transilvania, din
nou in Arad, iar din 1951 la Ceplenita - Iasi.
Umblatul mult pe jos, alimentatia bogata in carne, grasime etc. (pe vremea aceea, era foarte raspandit Tbc-ul si
doctorii recomandau aceasta alimentatie) l-au facut sa aiba probleme cu picioarele, imbolnavindu-se de varice,
apoi de tromboflebita.
In 1962, cand parintele avea 65 de ani, doctorii, constatand gravitatea extrema a bolii, i-au prezentat verdictul:
ambele picioare, de la ousor (glezna), trebuie amputate. Dupa un zbucium de neinchipuit si o rugaciune rostita
din adancul sufletului, parintele simte indemnul sa treaca la un regim alimentar sanatos. O alimentatie strict
vegetariana, bazata pe vegetale crude. A consumat si sucuri din legume, fructe, plante medicinale (papadie,
urzica etc.), dar baza au fost cruditatile. Un alt aliment de prim plan a fost graul incoltit. Nimic fiert, nimic copt.
A scos complet din alimentatia sa: zaharul, painea de orice fel, sarea, carnea, grasimile animale, uleiul,
branzeturile, untul, smantana, ouale.
Treptat, a obtinut urmatoarele rezultate: boala (tromboflebita - extrem de grava) a stagnat, s-a imbunatatit
circulatia sangelui; la 70 de ani (deci dupa 5 ani de regim alimentar cu grau incoltit si alte vegetale crude) starea
picioarelor era mult imbunatatita; i-a crescut o unghie la degetul mare de la picior, pe care o pierduse in
copilarie, ca urmare a unui accident; barba si parul de pe cap au inceput sa i se innegreasca; la varsta de 75 de
ani (deci dupa 10 ani de regim alimentar cu grau incoltit si alte vegetale crude), parintele, impreuna cu cei doi fii

106
ai sai, a trecut Dunarea inot la Braila, dus si intors (capatase o vigoare deosebita!); aparatul digestiv functiona
excelent; nu acuza nici un fel de dureri; dupa 90 de ani (deci dupa 25 de ani de regim alimentar cu grau incoltit
si alte vegetale crude) i s-au produs urmatoarele regenerari: la ambele picioare i s-a jupuit pielea veche si a
aparut piele noua; unghiile de la ambele picioare au cazut si au crescut altele noi. Subliniem ca parintele facea si
exercitii fizice, multa miscare, si zilnic se frectiona pe intreg corpul (in fiecare dimineata) cu un prosop de
canepa inmuiat in apa si stors, apoi cu altul uscat. In permanenta a manifestat credinta, vointa si rabdare
deosebite.
Parintele a apreciat foarte mult rolul graului incoltit. Spunea - nu de putine ori - ca acestui aliment ar trebui sa i
se ridice o statuie, si ca el n-ar trebui sa lipseasca de pe masa nimanui. Parintele, in unison cu literatura de
specialitate, apreciaza ca folosirea curei de grau incoltit sau introducerea in alimentatia permanenta a acestui
produs, contribuie la intarirea sanatatii si la redobandirea ei de catre cei ce au pierdut-o.
Graul incoltit - un aliment viu si un medicament viu - prezinta o importanta deosebita in combaterea celor mai
diferite boli, practic, aproape a tuturor bolilor, inclusiv a cancerului. Doctorul Virgil T. Geiculescu, in cartea
"Bioterapia" (Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987), scrie, referitor la cura de grau germinat:
"Graul incoltit este un stimulator extrem de important al activitatii vitale a organismului uman, datorita
continutului bogat in complexul de vitamina B si in multe alte vitamine, cat si a diferitilor fermenti (enzime)
necesare pentru reglarea proceselor intime din organism. In multe boli, dupa o saptamana-doua de consum al
boabelor incoltite de grau, la oamenii de orice varsta se constata o vizibila imbunatatire a starii de sanatate si
apoi o insanatosire completa... Folosirea acestei metode nu este periculoasa si este foarte eficienta". Iar doctorul
francez Jean Valnet in lucrarea sa, "Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale" (Editura "Ceres",
Bucuresti, 1991), scrie: "(...)exceptionala bogatie a constituentilor lui (a graului - n.r.) autorizeaza cercetatorii
care s-au aplecat asupra problemelor sanatatii sa afirme ca ar da o grea lovitura dezvoltarii tot mai accentuate a
diabetului, a asteniilor, a nevrozelor, a nevritelor, a bolilor cardiovasculare, a cazurilor de cancer".
Parintele pregatea grau incoltit zilnic si il consuma umed sau sub forma unor turtite facute de dumnealui. Dar
acest mod de folosire a graului incoltit ingreuna si limita posibilitatea utilizarii lui pe timpul calatoriilor sau
deplasarilor in alte localitati. Pentru a inlatura aceste pierderi si a veni in ajutorul consumatorilor, fiul sau - ing.
Nicolae Gazea - impreuna cu feciorul sau, Constantin, si dl Cristea Marin au facut o inventie: fulgi de grau
incoltit. Produsul este brevetat si premiat la Salonul International de Inventii din Iasi, octombrie 1996, obtinand
Medalia de Aur. De asemenea, in noiembrie 1998, la Salonul International de Inventica de la Bruxelles, a
obtinut inca o Medalie de Aur. Acest produs se gaseste in comert sub numele de "Granovit" - fulgi de grau
germinat. Se poate cumpara la mai toate magazinele alimentare din Iasi si in multe alte localitati. (Fara indoiala
si in Bucuresti). "Granovitul" pastreaza insusirile si intreaga valoare nutritiva si medicinala a graului incoltit
umed. Nu de mult, aceiasi cercetatori au scos inca un sortiment: "Musli-granovit", care se gaseste deja in
comert.
Parintele Leontie Gazea, care ne-a oferit noua, tuturor, o experienta de viata extraordinara privind importanta
uriasa a graului incoltit si a dietei cu vegetale crude ca regim de alimentatie si de medicatie, s-a stins din viata la
24 septembrie 1997 - printr-o banala intamplare - la varsta de 100 de ani, trei luni si sase zile. Este inmormantat
in cimitirul din Harlau (jud. Iasi), alaturi de devotata sa sotie.
Experienta parintelui, privind alimentatia vegetariana, reliefeaza pregnant rolul regimului alimentar, nu numai
in combaterea unor boli, ci si in revigorare (intinerire) si asigurarea unei longevitati prelungite.

Tratamentul cu grau incoltit

Ce este graul incoltit?
Germenii de grau (graul incoltit) sunt seminte care trec din starea de viata latenta in stare activa, proces care
determina o serie de transformari biochimice si de structura. In acest moment, samanta incoltita contine
maximum de substante folositoare organismului uman. Iata cateva cantitati de minerale usor de asimilat de catre
organism, continute de 100 grame germeni de grau: fosfor (1050 mg%), magneziu (342 mg%), calciu (71
mg%). La aceste minerale se adauga vitaminele: A, B, E, K, D, Pp, enzime si anumiti hormoni vegetali, cu
structura foarte putin cunoscuta, care au efecte terapeutice extraordinare.
Durata curei
Pentru a observa primele efecte ale consumarii graului incoltit este necesara trecerea a 3-4 saptamani.
Stabilizarea efectelor apare, insa, dupa 2-3 luni si 6-12 luni in cazul persoanelor devitalizate sau care sufera de
afectiuni grave.
Doza de grau consumata zilnic

107
Doza terapeutica la adulti este de 3-6 linguri pe zi; la copii cu varste cuprinse intre 7 si 14 ani, doza este de 1-2
linguri pe zi; la copii de 2-6 ani, doza este de 1-3 lingurite pe zi.
Administrarea
Administrarea germenilor de grau se face dimineata, pe stomacul gol. Graul incoltit se da prin masina de tocat,
pentru a fi maruntit, dupa care se amesteca cu miere. Exista si o serie de retete de combinare a graului germinat
cu alte alimente-medicament.
Actiuni terapeutice ale acestei cure
Primele efecte care se observa la aceasta cura sunt: oprirea caderii parului, marirea sau refacerea acuitatii
vizuale, imbunatatirea coordonarii miscarilor, intarirea dintilor, infrumusetarea pielii, reglarea activitatii
nervoase (germenii de grau au si un efect usor sedativ), marirea vitalitatii.
Indicatii
Graul incoltit este indicat in: crestere, tratamentul intarzierilor de crestere la copii; boli de piele (acnee, eczeme,
afectiuni infectioase recidivante); imbatranire, imbatranire prematura; afectiuni hepatice; subponderalitate (are
efect reglator asupra greutatii corporale); la femei - in cazurile de estompare a caracterelor feminine: talia
ingusta, bazinul larg, vocea subtire, lipsa pilozitatilor (parului) din zona abdomenului, spatelui, faciala etc;
tromboflebita; arterita; tumori ale stomacului, tumori in general; cancer; afectiuni oculare; afectiuni respiratorii
recidivante (inclusiv astm si bronsita); impotenta si sterilitate masculina (pentru barbatii cu vitalitate generala
foarte scazuta); amenoree, dismenoree (la femeile cu o constitutie fragila, anemice); anemie, lipsa de calciu si
magneziu; dureri de cap, migrene, insomnie.
Contraindicatii ale curei cu grau incoltit
Germenii de grau sunt contraindicati persoanelor care se confrunta cu dezechilibre cauzate de excesul de
hormoni estrogeni in organism. In consecinta, femeile cu ciclu menstrual foarte abundent, barbati cu tendinta
spre efeminare vor folosi cu prudenta acest remediu-minune, care in cazul lor ar putea sa accentueze anumite
probleme.
Sortimente de grau germinat ce se gasesc in comert
In comert se gaseste grau incoltit in urmatoarele forme de prezentare: pulbere obtinuta prin uscarea si macinarea
graului incoltit si apoi uscat; fulgi obtinuti prin prelucrarea mecanica a boabelor de grau incoltit; diferite
combinatii de fulgi sau pulbere de germeni de grau cu fructe uscate (catina, fructe de padure, fructe exotice).
Evident, nici unul din aceste produse nu are puterea curativa a boabelor de grau proaspat germinate si date prin
masina de tocat.
Obtinerea graului incoltit dupa metoda Valeriu Popa
Se cumpara grau - din ultima recolta. Se cerne prin sita, ca sa cada corpurile straine. Joi dimineata la ora 6 se
pune la incoltit 1 kg de grau, intr-o oala smaltuita, cu o capacitate de 5 litri. Se spala cu apa rece pana se obtine
o apa curata. Apoi, se umple oala cu apa limpede. Se pune intr-un loc ferit. La ora 14 si ora 22 se scurge apa in
care a stat graul si se spala din nou, pana ramane iar apa curata. Se umple din nou oala si se lasa la o parte.
Vineri la ora 6 se scurge apa si se transfera graul in strecuratoare. Se pune strecuratoarea sub jet de apa. In
timpul spalarii nu amestecati graul. Spalarea sa dureze numai cateva secunde. Se va repeta din 8 in 8 ore, adica
la orele 6 - 14 - 22, pana iese embrionul (coltul) de 2 mm si radacinile de 5 mm. Aceasta se obtine sambata pe la
pranz sau, cel mai tarziu, seara. Cand se obtine marimea embrionului si a radacinii, se pune graul in sticle de
lapte care se vor acoperi cu dopuri, ca sa nu intre aerul, si se lasa la frigider. Dintr-un kg de grau se obtine 1,5 kg
de grau incoltit. Aceasta cantitate ajunge pentru o saptamana.

108
 Medicina Naturii - Marul Lupului
O noua arma in lupta cu cancerul

Capacitatea naturii de a-l ajuta pe om in lupta cu boala este nemarginita. Multe din resursele ei sunt inca
necunoscute, uitate sau insuficient popularizate de catre cei care le cunosc. Suprematia medicamentelor a
impins in uitare plante de-a dreptul miraculoase, folosite sute de ani in farmacia sateasca. Printre ele se
afla si Marul Lupului, un antidot extrem de puternic al cancerului de rect. Cititi-i povestea, relatata de
un om aflat fata-n fata cu moartea si care s-a vindecat
"Tin enorm la aceasta planta. Imi pare rau ca n-am cunoscut-o inainte de operatie. As fi fost acum om
intreg"
Vestea
"Eu n-am fost bolnav niciodata, pana la varsta de 46 de ani. Nu am fost constipat, nu am avut dureri in zona
anala, am facut sport. Apoi, au aparut dintr-o data niste simptome si nu stiam ce sunt, ce inseamna. Avand
medici in familie, m-am dus la o investigatie. Dupa cateva saptamani, diagnosticul a cazut ca un trasnet: cancer
la rect. Ba si mai mult, ma aflam pe ultima suta de metri, stadiul fiind avansat. Daca mai stateam o luna de zile,
nu stiu daca ma mai salva cineva. Sincer sa fiu, nu-mi dadeam seama de ce se intampla. Eram strain de tot ce
insemna boala si medicina."
Frica
"Am fost operat pe 28 aprilie 1990, de un medic de la Spitalul Militar din Cluj, un profesionist desavarsit, cu o
mana extraordinara. Mi s-a facut anus contra natura. Dupa patru zile, simtindu-ma bine si inca in forta, am
coborat din pat. Nu puteam sa concep ca sunt imobilizat, ca nu mai sunt eu, asa cum ma stiam. S-a rupt un vas
de sange. La ora 8 seara, mi s-a facut o noua interventie chirurgicala. De atunci, au inceput chinurile si
necazurile. Inainte de accident, aveam dureri suportabile (fiind despicat in doua, va dati seama cum ma
simteam), dar dupa aceea au inceput cu adevarat suferinta, teama si disperarea. La iesirea din spital, medicul
care m-a tratat, mi-a spus: . Dupa parerea mea, iradierile cu cobalt sunt, probabil, cea mai dura terapie clasica
impotriva cancerului. Arderea cu aceste raze nu poate fi localizata pe o portiune strict delimitata, asa incat parti
intregi din organism sunt distruse cu aceste iradieri. Dar pe vremea aceea, nu stiam aproape nimic despre aceste
lucruri. In familie, unii erau pentru aceste radiatii, altii erau impotriva lor. Terorizat de suferinta si frica, eu as fi
mers mai departe, dar atunci s-a produs o minune."
Minunea
Minunea a fost un om: Kerekes Teodor, care mi-a vorbit despre o planta necunoscuta de mine: Marul Lupului.
Venise din Baia-Mare la Cluj si cand l-am intalnit prima oara, i-am spus: . El a spus: . Dumnezeu sa-i dea
sanatate acestui crestin (este un om extraordinar), care mi-a adus pentru prima oara, intr-o punga, putina iarba
de Marul Lupului. Era mai mult un model, fiindca pentru un asemenea tratament iti trebuie multa planta, trebuie
sa-l faci luni in sir, chiar ani. Mi-a prescris clisme si bai de sezut cu aceasta planta, iar eu, nu stiu de ce, l-am
ascultat. Cred ca a fost mana lui Dumnezeu. Ranile s-au inchis - nu vreau sa exagerez - vazand cu ochii. Am
trecut imediat si pe un regim alimentar fara carne, fara zahar si fara produse sintetice. Dupa doua-trei luni, cand
am fost la medicul care m-a operat, acesta mi-a spus:. I-am raspuns cu mult respect, caci este un medic si un om
deosebit: . Raspunsul lui m-a uluit: ."
Lupta
"Trebuie sa marturisesc ca decizia mea pentru Marul Lupului a starnit in familie dezbinari. Multora le-am parut
inconstient sa ma las pe mana plantelor medicinale si sa renunt la cobaltoterapie, care dupa ei era singura mea
sansa. Am o sora, asistenta la radiologie la Spitalul Militar, care mi-a spus ca daca mi se intampla ceva, nici nu
vrea sa ma mai auda ca ii cer ajutorul. Din fericire, m-a sustinut mult sotia mea. Un ajutor nesperat a venit chiar
de la medicul de la radiologie, seful surorii mele, un colonel care a spus: . In septembrie, mi s-a terminat planta
si am mers cu un botanist din Turda sa o caut. Pana la urma, desi se terminase sezonul, am gasit-o, undeva, pe o
aratura, si am smuls-o, atata cata era, cu tot cu radacina, caci aveam mare nevoie de ea. Tratamentul cu Marul
Lupului m-a facut sa ma apropii de naturism. S-a produs o mare schimbare in mine cand am citit despre hrana

109
vie si, mai ales, despre cauzele bolilor. Acum imi dau seama ca orice medicament ai lua, orice ceai ai bea, orice
tratament ai urma, daca nu ai un regim alimentar adecvat, cancerul ramane in corp si apare in alta parte. (E o
tragedie ca bolnavii de cancer sunt hraniti dupa operatie cu carne, sucuri acidulate si dulciuri pe baza de zahar).
Nu pot sa ma laud ca am tinut un regim extraordinar de strict. Pot sa va spun insa ca am eliminat zaharul (, cum
este denumit), carnea, alcoolul, cafeaua, tigarile, painea alba. Am consumat lactate proaspete (nepasteurizate,
netratate chimic, cum sunt cele din comert, chiar daca scrie pe ele ), multe legume proaspete (patrunjel, morcov,
telina, varza), salate de cruditati, fructe, oua crude (din cand in cand). Mancarea buna este pentru multi o
adevarata religie, asa incat cunostintele ma intrebau mirate: . Eu raspundeam: . Pe scurt, eu mi-am facut din
naturism un mod de viata. Si acum mai fac tratament extern cu Marul Lupului, desi sunt perfect vindecat."
Victoria
"In prezent, m-am intors din nou la hobby-ul meu, sportul. Fac cros de performanta (pentru categoria mea de
varsta, evident). Am cateva titluri si medalii obtinute in ultimii ani. Chiar si asa, cu anus contra natura, pot sa fac
sport de performanta. Alerg 5-10 kilometri pe zi, iar antrenamentele le fac de minimum 4 ori pe saptamana. Este
o arta sa fii un om activ, vivace din punct de vedere fizic, atunci cand ai anus contra natura. Este o arta pe care
am invatat-o si pe care as vrea s-o transmit si altora. Acum muncesc normal, fara sa ridic greutati si respectand
alte cateva interdictii, dar din anumite puncte de vedere, sunt mai sanatos ca un om sanatos. Lupta cu moartea te
invata sa-i dai vietii pretul adevarat. In ceea ce priveste Marul Lupului, pot sa spun ca intre mine si el s-a nascut
o adevarata iubire. Tin enorm la aceasta planta. Imi pare rau ca n-am cunoscut-o inainte de operatie. As fi fost
acum om intreg."
Dar din dar se face rai
"Nu sunt medic. Sunt un muritor de rand, dar am datoria sa ajut, la randul meu, oamenii. Daca pe mine m-a
invatat cineva si am reusit sa ma salvez, la randul meu, am datoria morala sa invat si sa ajut pe altii.
Despre aceasta planta miraculoasa, Marul Lupului (Aristolochia clematitis), se stiu foarte putine lucruri. In
putinele carti in care se fac referiri la ea, se vede ca cei care scriu nu stapanesc folosirea acestei plante. Una este
sa scrii despre o planta si alta sa o folosesti, sa o simti, sa stii sa o prepari si sa o administrezi. Sa ai credinta in
ea si in puterea ei vindecatoare. Din acest motiv m-am hotarat sa scriu despre ea in , la rubrica . Ecoul a fost
neasteptat. Am primit foarte multe telefoane, am foarte multe scrisori. Nu banuiam ca vor fi atat de multe cereri.
Sunt depasit de ele, planta pe care o aveam s-a terminat. In fiecare an imi culeg doi saci de Marul Lupului, din
zona cuprinsa intre Cluj si Gherla, cam in dreptul satului Vultureni. Dar si acolo planta s-a imputinat.
Deocamdata, sunt depasit de cereri pentru cateva luni, pana cand va veni sezonul de cules. Dar oamenii trebuie
sa stie de aceasta planta extraordinara. Pentru tratament nu cer bani. Pentru a trimite planta (cat am avut) nu am
cerut decat taxe postale, costul scotchului si al pungilor in care o ambalam. Multi oameni au fost mirati si
descumpaniti de acest lucru. Exista convingerea ca numai daca dai pumni de bani poti obtine ceva. Cand le ceri
bani putini, oamenii devin suspiciosi. Unii au venit, au luat planta, uimiti ca nu cer nimic pe ea, au plecat
nedumeriti. Nu am mai auzit niciodata de ei.
Dar a cunoaste o planta si a o administra cand ai cancer, este foarte putin. Oamenii ar trebui sa invete sa se
fereasca din timp de boala. Sa reinvete sa se alimenteze corect; sa traiasca in natura, sa se fereasca de stress si de
tensiunile sufletesti. Din pacate, oamenii ori nu stiu, ori nu pot sa traiasca preventiv. Nu stiu ce inseamna
zaharul, ce rau produce carnea animalelor ucise, hranite in majoritate cu hormoni si alte substante artificiale.
Medicii prescriu radiatii si medicamente sofisticate, dar nu le spun nimic bolnavilor despre importanta
mineralelor, a vitaminelor si enzimelor din legume. Este o lipsa de informatii uluitoare. Copiii invata la scoala
atatea lucruri, dar nu invata ce trebuie sa manance, ce este nociv si ce este bun in viata lor de zi cu zi. Oamenii
nu mai stiu sa traiasca aproape de natura, sa se bucure de soarele ei, de frigul ei, de roadele ei proaspete, crude,
asa cum le-a lasat Dumnezeu. Instrainandu-ne de natura, ne instrainam de noi insine si o luam pe un drum
gresit."
Adresa d-lui Pop Nicolae: str. Primaverii nr. 6, bl. S2, sc. 9, ap. 325, Cluj. Tel. 064/17.06.77

Metoda de tratament a cancerului de rect cu Marul Lupului

1. Bai de sezut
Prepararea extractului: In 2 litri de apa (la temperatura camerei) se pun 2-3 pumni de Marul Lupului (frunze si
tulpini maruntite), se lasa sa se inmoaie cateva ore, dupa care se filtreaza. Ceea ce ramane de la filtrare se fierbe
in 2 litri de apa circa 20 de minute (pana apa devine inchisa, aproape neagra la culoare). Se lasa sa se racoreasca
decoctul pana devine caldut, dupa care se combina cu apa in care s-a inmuiat planta inainte.

110
Modul de efectuare al baii: Baia de sezut se face intr-un lighean, vreme de 20 de minute. Zona bazinului trebuie
complet scufundata in lichid. Dupa ce se pune extractul in lighean, se adauga apa fierbinte pentru a potrivi
temperatura apei, asa incat sa fie calda, placuta pentru corp.
Alte detalii: In cazul celor operati, pentru cicatrizarea rapida a operatiei se face minimum o baie la doua zile.
Daca avem suficienta planta putem face si bai complete, care vor stimula capacitatea de aparare a intregului
organism.
2. Clisme
Prepararea extractului: In 250 ml (o cana) de apa se fierbe o lingura de planta maruntita, timp de 20 de minute.
Dupa ce se raceste decoctul, se adauga o lingurita de seminte de in, care se lasa sa macereze timp de 2 ore, dupa
care se filtreaza.
Administrare: Se introduc in anus (chiar daca este contra natura) 30 ml din acest extract, cu ajutorul unei pompe
(para de cauciuc) de clisma sau cu o seringa fara ac.
Alte detalii: Acest tratament se face zilnic. Se poate face extractul si fara semintele de in, care au rolul de a
proteja mucoasele si de a evita astfel aparitia reactiilor iritative.
Atentie! Marul Lupului Este O Planta Toxica
- Nu trebuie folosita pe cale interna decat sub control medical –
Marul Lupului (Aristolochia clematitis), cunoscut si sub numele de Remf sau Cucurbetica, este o planta toxica,
care in cantitati mari poate avea efecte foarte neplacute. Iata cateva dintre simptomele intoxicatiei cu Marul
Lupului: scaderea poftei de mancare; stari de greata, varsaturi; scaune diareice (Marul Lupului este un purgativ
drastic), care pot deveni sanguinolente (datorita lezarii mucoasei intestinului); inflamatia rinichilor, urinari
sanguinolente; tulburari circulatorii.
In caz de intoxicatie se intervine cu spalaturi stomacale si administrare de carbune activ. Toate aceste
efecte apar la administrarea interna, care se va face doar sub indrumarea unui cadru medical de
specialitate. Folosirea externa a acestei plante, cu conditia sa fie facuta cu atentie, nu prezinta pericol.
Este, insa, necesara o grija deosebita atunci cand se face gargara, pentru ca inghitirea infuziei de planta
poate duce la o intoxicatie cu efectele anterior mentionate. Vom reveni in curand cu un alt articol, in care
vom descrie pe larg si alte efecte ale acestei plante si utilizarile ei.

Medicina naturista – Marul Lupului 2

Despre marul-lupului, cancer si vindecari miraculoaseNicolae Pop"In peste 85% din cazurile de cancer,
rezultatele tratamentului cu marul-lupului au fost uimitoare". Nicolae Pop are 57 de ani. Priviti-i
fotografia! E facuta la momentul realizarii acestui interviu. Memorati-i figura! Acesta este portre...

Despre marul-lupului, cancer si vindecari miraculoaseNicolae Pop"In peste 85% din cazurile de cancer,
rezultatele tratamentului cu marul-lupului au fost uimitoare"
Nicolae Pop are 57 de ani. Priviti-i fotografia! E facuta la momentul realizarii acestui interviu. Memorati-i
figura! Acesta este portretul unui invingator. In urma cu 11 ani, el a aflat cu stupefactie ca sufera de cancer de
rect intr-un stadiu avansat. Atunci, si-a pus viata in mainile naturii. Iar natura, in marinimia ei, nu l-a dezamagit.
Azi, simplul fapt ca este in viata ar putea fi considerat o minune. Povestea lui e simpla si e legata de o planta
medicinala mai putin cunoscuta: marul-lupului.
"Aveam 46 de ani, eram un tip sportiv si nu cunoscusem ce-i aceea boala pana atunci. Deodata, am avut niste
simptome ciudate. Nu m-am speriat, dar m-am dus la spital, sa-mi fac niste analize de specialitate. Rezultatul a
cazut ca un trasnet asupra mea: aveam cancer de rect in stadiul Iii. Am numerosi medici in familie; toti m-au
sfatuit sa ma operez de urgenta, din cauza stadiului avansat al bolii. Neavand alternativa viabila, pe 28 aprilie
1990 am fost operat de un medic extraordinar la Spitalul Militar din Cluj-Napoca si mi s-a facut anus contra
naturii. La patru zile de la operatie am coborat din pat. Mi se parea absurd sa zac asa, ca un muribund, pe un pat
de spital. Dar gestul meu nu a fost deloc inspirat: mi s-a rupt un vas de sange, iar in aceeasi zi am suportat o
noua interventie chirurgicala pentru ligaturarea lui. Din acel moment a inceput adevarata suferinta: dureri

111
ingrozitoare si incertitudinea zilei de maine. La externare, medicul mi-a dat trimitere pentru iradieri cu cobalt la
Institutul Oncologic. Terorizat de atata chin, eram decis sa merg pana la capat, chiar daca parerea mea despre
iradieri nu era tocmai buna. Tocmai atunci Dumnezeu mi-a scos in cale un om caruia nu voi avea niciodata
cuvinte sa-i pot multumi: Teodor Kerekes, un baimarean sosit cu treaba la Cluj-Napoca, caruia i-am marturisit
ca urmeaza sa incep cobaltoterapia.
El mi-a vorbit pentru prima oara de marul-lupului. Mi-a adus si o pungulita cu planta si mi-a spus cum sa o
folosesc. Nu stiu de ce, dar mi-a dat multa incredere acel om. Am inceput - conform indicatiilor lui - sa fac
clisme si bai de sezut, iar ranile s-au inchis in foarte scurt timp. Am tinut si un regim alimentar strict - fara
carne, fara zahar, fara produse sintetice si conservanti. Peste doua luni, cand am fost la control, medicului nu i-a
venit sa creada cat de repede m-am recuperat. Spunea ca sunt operat de un an de zile. L-am intrebat daca mai
este cazul sa fac iradieri cu cobalt, dar mi-a spus ca nu mai au nici un rost. Din punctul dumnealui de vedere, de
specialist, eram vindecat. Pacat ca n-am aflat de marul-lupului inainte sa fiu operat. As fi ramas om intreg."
- De la aparitia primului dvs. interviu in "Formula As", in aprilie 1999, numerosi suferinzi au apelat la dvs.
pentru tratamentul cu marul-lupului. Ce rezultate ati inregistrat?
- Inca de atunci am declarat ca nu sunt medic, ci un om simplu. Datorita faptului ca m-am vindecat cu acest
tratament, consider ca am datoria morala sa-l fac cunoscut si altor bolnavi, ca sa nu ajunga in situatia mea, la
operatii grele, mutilante. Tratamentul nu este inventia mea. N-am ascuns niciodata modul de folosire a plantei si
recomand reteta cu draga inima tuturor celor care au nevoie de ea. Marul-lupului are efecte fantastice in orice
afectiuni ale rectului si colonului (de la fisuri anale si hemoroizi pana la cancer de rect si colon), in orice fel de
problema genitala (inclusiv cancer cu localizari genitale), in hepatite (inclusiv hepatita cu virus C) si in alte
afectiuni hepatice, gastroenterologice (de exemplu, ulcerul), in boli dermatologice (chiar si psoriazis), in orice
tip de cancer de piele, tumori bucale si esofagiene, tumori craniene, cancer mamar. Marul-lupului are puterea sa
colecteze infectiile, sa le elimine si sa inchida in timp foarte scurt ranile, fiind foarte util in vindecarea leziunilor
vechi, cronicizate. De asemenea, este foarte util daca se foloseste ca tratament impotriva caderii parului.
N-as vrea sa par lipsit de modestie, dar cred ca peste 1000 de oameni au beneficiat de acest tratament. Am
observat o eficienta mai scazuta doar in cazul cancerului pulmonar si al cancerului de san. De aceea, in toate
bolile de san (chisturi si tumori mamare) utilizez in tratament spanzul, pentru cura interna, iar pentru cura
externa - cataplasme cu argila, cataplasme cu varza si comprese cu marul-lupului. In toate cazurile recomand si
alte tratamente naturiste care, in plan general, sunt benefice procesului de vindecare. De exemplu, baile de aburi
cu paie de ovaz, flori de fan sau coada-calului - in functie de afectiune. Impachetarile cu apa rece si turnarile de
apa (hidroterapia lui Kneipp) sunt, de asemenea, de un real folos persoanelor suferinde. Umblatul descult pe
iarba plina de roua, dimineata, este fantastic pentru sanatatea oricui. Nici un presopunctor nu poate echilibra
functiile organismului uman asa cum o face Natura-mama prin acest procedeu simplu.
Eu si acum, chiar daca am anus contra naturii, raman adeptul acestor procedee. In fiecare dimineata ma spal
pana la brau cu apa rece (e fantastic pentru ridicarea imunitatii organismului!). Unii nu ma cred in toate mintile
cand ma vad dis-de-dimineata alergand descult prin parc, pe zapada. Dar eu stiu si vad pe propria-mi piele ca
toate acestea, folosite cu o anumita stiinta, sunt extrem de benefice atat pentru tonusul zilnic, cat si pentru
sanatate, in general. Am ramas acelasi alergator de cursa lunga; am titluri balcanice si nationale la categoria mea
de varsta. Zilnic alerg 5-10 kilometri si ma simt nemaipomenit. Lucrez, sunt un om activ si nu mi-as schimba
modul de viata pentru nimic in lume.
- Ne puteti da cateva exemple de vindecari?
- O doamna din Sebes-Alba avea o rana deschisa, de circa un an de zile, ca urmare a unei mastectomii totale.
Era disperata; toate tratamentele pe care le urmase fusesera ineficiente. Dupa doua saptamani de tratament cu
marul-lupului m-a sunat fiica dumneaei sa-mi spuna ca rana s-a inchis si s-a cicatrizat.Atentie! Marul-Lupului
Este O Planta Toxica! Marul-lupului (Aristolochia clematitis), cunoscut si sub numele de remf sau
cucurbetica, este o planta toxica! Administrarea ei in cantitati mari poate avea efecte foarte neplacute!
Intoxicatia cu marul-lupului are urmatoarele simptome: stari de greata, varsaturi, scaderea poftei de mancare,
scaune diareice (care pot deveni sangvinolente din cauza leziunii mucoasei intestinului), inflamatia rinichilor,
urinari sangvinolente, tulburari circulatorii.
In caz de intoxicatie, se intervine cu spalaturi stomacale si administrare de carbuni activi. Toate aceste efecte
apar la administrarea interna, care este recomandabil sa se faca sub indrumarea unui cadru medical.
Folosirea externa a acestei plante nu prezinta pericol. Un pensionar din Botosani fusese operat de trei ori de
hemoroizi, dar problema tot nu i se rezolvase. Ramasese cu o fisura anala care-i provoca dureri groaznice ori de

112
cate ori avea scaun. Era deznadajduit! I-am dat planta, l-am invatat cum s-o foloseasca si, dupa trei saptamani
de tratament, s-a vindecat total.
O doamna din Pitesti, operata de cancer de colon, avand anus contra naturii, a urmat tratamentul cu marul-
lupului si, la scurt timp dupa aceea, medicii i-au propus o noua operatie pentru a i se reface anusul.
Un cadru universitar de la Facultatea de Medicina din Craiova, citind despre tratamentul cu marul-lupului in
"Formula As", a optat pentru aceasta varianta ca sa-si salveze mama, operata de cancer de colon. Dupa trei cure,
s-a vindecat total.
O doamna din Buzau diagnosticata cu cancer uterin a refuzat operatia si a urmat cura cu marul-lupului timp de o
luna. S-a vindecat complet.
Exemple sunt multe; nu le-am contabilizat niciodata. Cazurile despre care v-am vorbit imi vin in minte asa,
aleatoriu. Sunt bucuros ca pot fi de folos si fac tot posibilul sa aduc un licar de speranta celor deznadajduiti,
fiindca stiu ce inseamna sa ai in fata viziunea sumbra a mortii.
- Marul-lupului este o planta toxica, deci are anumite contraindicatii. Cum se foloseste ea in tratament?
- Intr-adevar, din cauza toxicitatii sale, marul-lupului este recomandat in special pentru tratamentul extern. Toti
bolnavii cu afectiuni pe rect, colon sau la organele genitale trebuie sa faca bai de sezut. Se face un decoct
concentrat dintr-o mana buna de marul-lupului la 6 litri de apa. Se fierbe pana ce lichidul scade la jumatate. Se
lasa la racit pana la limita suportabila. Jumatate de litru de decoct se pastreaza pentru clisma, iar cu restul se face
o baie de sezut, timp de 15-20 de minute. Dupa baie, decoctul pentru clisma se incalzeste la temperatura
corpului si se fac trei clisme consecutiv. Apoi, se face un dus general cu apa rece. Bolnavul se va imbraca cu un
halat de baie, fara a se sterge pe corp.
In afectiuni grave, avansate, recomand in primele doua saptamani si o cura interna cu ceai din marul-lupului, pe
care, datorita toxicitatii plantei, prefer sa il prepar singur, astfel incat sa nu se produca intoxicatii accidentale.
Am studiat in profunzime calitatile terapeutice ale acestei plante, dar si contraindicatiile ei. Am urmat si cateva
cursuri de biologie la Facultatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu", sub indrumarea d-lui prof. Mircea
Tamas - un expert in domeniul plantelor medicinale. Principiile active din marul-lupului trec in sange, ajungand
in intregul organism. Astfel, este posibila eliminarea oricarei infectii sau tumori, aceasta facandu-se prin fecale,
prin urina sau prin piele. As vrea sa-i atentionez pe toti bolnavii cu afectiuni grave care incep tratamentul cu
marul-lupului - in special pe femeile care sufera de cancer cu localizari genitale - ca in primele 4-5 zile
simptomele bolii se pot inrautati. Nu obligatoriu, dar in cele mai multe din cazuri a fost asa. Se intensifica
durerile, bolnavul transpira abundent si urat mirositor, apar eliminari masive de sange negru, cheaguri si
mucoase. Nu trebuie sa se sperie nimeni. Toate aceste manifestari sunt normale, organismul debarasandu-se in
acest fel de toxine si infectii. Reteta, in dozele si concentratiile pe care le folosesc, nu are contraindicatii, deci nu
poate sa faca vreun rau bolnavilor. In peste 85% din cazurile de cancer, rezultatele tratamentului cu marul-
lupului au fost uimitoare.
- In timpul tratamentului se impune un anumit regim alimentar?
- In toate cazurile, tratamentul cu marul-lupului se face concomitent cu un regim alimentar strict. Acesta este
esential pentru reusita tratamentului. Ca sa stopezi boala, trebuie in primul rand sa-i dai alimentele care nu-i
convin, nu s-o sustii prin alimentatie. Fara regim alimentar nu se poate.?In functie de afectiune (mai putin in
bolile de stomac), recomand sucurile naturale de legume si fructe, cura de cruditati, cura cu cereale incoltite,
laptele crud (de la tarani) si multe altele. Am o stima deosebita pentru medici, ii respect pentru tot ceea ce fac,
dar cu regimul alimentar pe care il recomanda bolnavilor de cancer nu sunt de acord, la fel cum nu sunt de acord
nici cu terapia oncologica clasica. Nu trebuie sa-i spui sa manance gratar, ficat in sange sau cine stie ce alt fel de
carne unui om bolnav, abia iesit din spital. Organismul este relativ curatat de toxine. Printr-o alimentatie
necorespunzatoare, boala apare din nou si pacientul nu mai poate fi vindecat. Se tot spune ca organismul este
slabit si ca are nevoie de proteine. Dar exista atatea proteine vegetale! Acestea de ce nu sunt recomandate? Daca
s-ar face mai multa educatie, n-ar mai fi atatea cozi la policlinici, dispensare si spitale. Ar fi foarte bine sa se
predea in scoli, macar o data pe saptamana, o ora de medicina naturista si de alimentatie corecta, astfel incat
copiilor sa li se insufle de mici notiunile unui trai sanatos. Nu trebuie multa filosofie. Doar putina vointa din
partea cadrelor de decizie. Doar asa am putea forma o generatie sanatoasa, care sa nu mai aiba problemele
noastre.

113
 Medicina naturista - Masajul
Metode de vindecare orientalePresopunctura- Cine o foloseste, renunta la pumni de medicamente -.
Cand ne doare capul, gatul sau o masea, apelam instinctiv la o tehnica de presopunctura, apasand cu
mainile locul cu pricina. Masajul este o stiinta innascuta, pe care medicina traditionala orientala, pr...

Metode de vindecare orientalePresopunctura- Cine o foloseste, renunta la pumni de medicamente –

Cand ne doare capul, gatul sau o masea, apelam instinctiv la o tehnica de presopunctura, apasand cu mainile
locul cu pricina. Masajul este o stiinta innascuta, pe care medicina traditionala orientala, practicata de peste trei
milenii in China si in Japonia, au transformat-o intr-o veritabila arta a vindecarii, bazata pe un sistem de puncte
de masaj extrem de precis. Presopunctura este inrudita de-aproape cu acupunctura. Daca acupunctura se face
prin introducerea de ace foarte subtiri, presopunctura consta in apasarea cu varful sau cu extremitatea degetelor
pe aceleasi puncte folosite si in acupunctura. In ambele cazuri, e vorba de locuri precise, aflate pe meridianele
energetice ale corpului omenesc, chinezii si japonezii fiind convinsi - conform medicinii lor traditionale - ca
organismul e strabatut de niste retele de energie aflate in permanenta conexiune cu energia cosmica, care le
alimenteaza continuu, ca un adevarat carburant. Cand unul din aceste canale de "irigatie" care ne tes intr-o plasa
de retele de circulatie, numite meridiane, se blocheaza, apare boala. Pentru ca ea sa fie inlaturata, apelam la
apasarea cu degetele asupra unor puncte precise, deblocarea producandu-se imediat. Simptomele neplacute sunt
eliminate, restabilindu-se echilibrul fizic si psihic.

O autoterapie ideala
Presopunctura este un procedeu tipic de autoterapie, deoarece nu necesita instrumente ajutatoare, poate fi
invatata usor si practicata oriunde, simplu, repede, fara efecte secundare. De aceea, in China si in Japonia, ea
ocupa un loc important in asistenta medicala acordata populatiei, renuntandu-se la intoxicarea, adeseori inutila,
cu medicamente.

Alegerea punctelor
Exista o multitudine de puncte de presopunctura, care pot declansa reactii extrem de diverse. Pentru a va inlesni
insusirea masajului, vi le prezentam doar pe cele mai importante, sistematizandu-le in tabelul alaturat, impreuna
cu numele lor de botez chinezesti. Desenele va indica pozitia exacta a fiecaruia din punctele respective.

Regulile presopuncturii corecte

Asa cum se vede in desenul de sus, toate punctele indicate pe diferite parti ale corpului se pot masa cu varfurile
degetelor.
Asezati corect varful degetului pe punctul indicat, apoi executati cu el fie miscari circulare, fie orizontale, in
lungul meridianului. Traseele energetice ale meridianelor le puteti vedea in desenele din pagina.
Cand aveti dureri, se recomanda sa tineti seama de directia meridianului, intrucat, adesea, si durerile se propaga
in acest sens.
Intensitatea si durata apasarii
Presiunea aplicata in masaj difera in functie de pozitia punctelor de presopunctura. Punctele aflate la nivelul
muschilor pot fi masate viguros, in timp ce punctele de pe suprafata fetei sau din zonele osoase trebuie tratate cu
prudenta.
Pe langa aceasta, este de retinut faptul ca persoanele robuste, rezistente, suporta un tratament mai energic decat
pacientii slabiti si sensibili.
Daca ne ocupam de un punct apropiat de regiunea bolnava, nu-l vom trata decat 30 pana la 60 de secunde, pe
cand punctele de la extremitati, adica de pe brate si picioare, pot fi masate 1-2 minute.

Ce suferinte se pot vindeca prin presopunctura

114
- Principala indicatie se refera la tratarea durerilor usoare si de intensitate medie, cum sunt durerile de cap, cele
faciale si de dinti, durerile din zona cefei si a umerilor, ca si nevralgiile.
- Si insomnia, nervozitatea, agitatia, greturile, varsaturile, raul de mare, constipatia si dereglarile ciclului
menstrual pot beneficia din plin de ajutorul presopuncturii. In aceste cazuri, presopunctura se poate folosi
concomitent cu acupunctura.
- Retineti neaparat faptul ca, inainte de a recurge la presopunctura, ca de altfel la orice forma de autoterapie, va
trebui sa va asigurati ca neplacerile dvs. nu sunt produse de o afectiune grava sau maligna. Printr-un tratament
propriu, prelungit, fara interventia medicului, n-ati face decat sa amanati inutil masurile medicale ce se impun in
asemenea boli.

Localizarea punctelor de presopunctura

- Di 4-Hegu (Povarsnisul) Veti gasi acest punct, alipind degetul mare de mana. Se formeaza o mica
protuberanta musculoasa, iar punctul cautat se afla chiar la baza ei.
- Du 26-Renzhong (Jgheabul) Acest punct este plasat pe linia dintre nas si buza de sus, la o treime de nas si
doua treimi de buza.
- He 7-Shenmen (Poarta zeilor) Punctul se afla pe cuta formata cand indoiti incheietura mainii, la marginea din
afara a tendonului extern.
- Le 3-Taichong (Atacul suprem) Acest punct este situat in unghiul format de oasele primului si al celui de-al
doilea deget ale labei piciorului.
- Ma 36-Zusanli (Pacea divina) Punctul se gaseste pe latura din afara a tibiei, la aproximativ trei degete sub
adancitura articulatiei genunchiului.
- Ma 44 Neiting (Curtea interioara) Punctul se afla intre al doilea si al treilea deget de la picior, mai sus cu o
jumatate de deget de spatiul interdigital.
- Mp 6-Sanyinjiao (Locul de intalnire a celor trei yin) Veti descoperi acest punct pe latura dinspre interior a
tibiei, cam la patru degete mai sus de marginea superioara a gleznei.
- Pe 6-Neiguan (Digul interior) Gasiti acest punct, palpand cele doua tendoane principale si departandu-va de
incheietura mainii cu doua degete si jumatate in sus.
- Ren 4-Guanyuan (Oceanul energiei) Cautati punctul pe linia mediana a abdomenului, la patru degete sub
ombilic.
- Ren 12-Zhongwan (Centrul stomacului) Acest punct poate fi gasit pe linia mediana a abdomenului, la
aproximativ o palma deasupra ombilicului.
- Ren 17-Shanzhong (Coada de porumbel) Punctul se afla pe linia mediana a toracelui, la mijlocul sternului,
intre mameloane.
- Sj 5-Waiguan (Trecatoarea exterioara) Acest punct este plasat intre oasele radius si cubitus, pe partea
superioara a antebratului, la doua degete si jumatate distanta de incheietura mainii.

Actiunea principalelor puncte de presopuncturaPuncte, Eficacitatea punctelor, Tehnici

Di 4-Hegu Calmarea generala a durerilor, dureri de ochi si de dinti, raceli. Masaj intre degetul mare si aratator,
dinspre degete spre brat, 60-120 sec.
Du 26-Renzhong Accidente, lesinuri, tulburari de circulatie, dureri de dinti. Masaj cu varful degetului aratator
sau a degetului mare, central, circa 30 sec.
He 7-Shenmen Insomnie, agitatie, nervozitate, tulburari psihosomatice, stari anxioase. Masaj cu varful
aratatorului, dinspre brat spre mana, circa 60 sec.
Le 3-TaichongDureri generale, dureri de picioare, colici biliare, crampe abdominale, dureri de cap. Masaj cu
varful aratatorului, dinspre laba piciorului spre glezna, circa 60 sec.
Ma 36-ZusanliGreturi, diaree, constipatie, in general afectiuni ale tractului digestiv, dureri de picioare.
Masaj cu aratatorul, dinspre genunchi spre laba piciorului, 60-90 sec.
Ma 44-Neiting Dureri de cap, de dinti, raceli. Principalul punct cu actiune de calmare a durerilor de la nivelul
piciorului. Masaj cu varful aratatorului sau a degetului mare, dinspre glezna spre laba piciorului, 30-60 sec.
Mp 6-Sanyinjiao Dereglari ale ciclului menstrual, urinari nocturne involuntare, insomnie. Masaj cu aratatorul,
dinspre laba piciorului spre genunchi, 60-90 sec.
Pe 6-Neiguan Greturi, varsaturi, sughit, rau de mare. Masaj cu aratatorul, dinspre brat spre mana, circa 60 sec.
Ren 4-Guanyuan Dereglari ale ciclului menstrual, diaree, suferinte ale prostatei. Masaj cu aratatorul, in directia
ombilicului, circa 60 sec.

115
Ren 12-Zhongwan Afectiuni gastrice, greturi, lipsa poftei de mancare, rau de calatorie. Masaj cu aratatorul, in
directia sternului, circa 30 sec.
Ren 17-Shanzhong Afectiuni pulmonare, nevoie de relaxare. Masaj pe stern cu aratatorul, circa 60 sec.
Sj 5-WaiguanDureri de cap, raceli. Masaj cu aratatorul, dinspre mana spre corp, circa 60 sec.

Medicina Naturista – Bolile Specifice

Femeilor
Despre bolile sanului, menopauza si extractele din soiaDr. Bogdan Cupceancu"La aproape 90% din
pacientele mele, concentratul de isoflavone extras din soia, prezent in medicamentul numit <<Gydrelle
Phyto>>, a stopat procesul evolutiv al patologiei benigne de san sau boala a regresat simtitor". D...

Despre bolile sanului, menopauza si extractele din soiaDr. Bogdan Cupceancu"La aproape 90% din
pacientele mele, concentratul de isoflavone extras din soia, prezent in medicamentul numit <<Gydrelle
Phyto>>, a stopat procesul evolutiv al patologiei benigne de san sau boala a regresat simtitor"

Dupa datele ultimului sondaj Brat, care ne ajuta sa facem o clasificare a cititorilor nostri pe sexe, grupe de varsta
etc., interviul pe care l-am realizat va fi citit de peste 1.500.000 de femei, majoritatea trecute de pubertate. Voi
pleca de la premisa ca este stiut faptul ca feminitatea, indiferent de varsta, la un moment dat este atinsa in
simbolurile ei profunde. Frumusetea, delicatetea oricarei femei paleste in fata bolilor care ii ameninta nu atat
trupul, cat mai ales posibilitatea de a-si manifesta dragostea si maternitatea. Azi, vom incerca sa oferim solutii
viabile de tratament atat tinerelor doamne, care sufera de diverse boli ale sanilor, cat si doamnelor mai in varsta,
care se confrunta cu neplacerile cauzate de tulburarile de menopauza. Oricat ar parea de ciudat, un medicament
natural, de fapt un concentrat de isoflavone extras din soia, este capabil sa vindece bolile benigne ale sanului si
sa elimine manifestarile menopauzei.
D-l dr. Bogdan Cupceancu, interlocutorul nostru de astazi, este medic primar la Institutul de Endocrinologie
"C.I. Parhon" din Bucuresti, cu specializare in ginecologie-obstetrica, endocrinologie ginecologica si senologie.
Experienta dansului, "slefuita" la numeroase congrese si manifestari stiintifice internationale, schimburi de
experienta si stagii de pregatire (printre care o bursa Humboldt de doi ani in Germania), se concretizeaza in plan
medical prin diagnostice extrem de precise si tratamente foarte eficiente. Interesant pentru cititoarele noastre
este faptul ca d-l dr. Cupceancu a introdus in tratamentul patologiei sanului acest medicament-minune numit
Gydrelle Phyto, un extras din soia recomandat initial doar in tulburarile de menopauza. Totusi, eficienta lui in
tratarea bolilor de san a depasit asteptarile specialistilor. Aviz medicilor care, din pacate, inca nu il cunosc si - ca
atare - nu il recomanda bolnavelor!
Pentru ca senologia este un domeniu mai putin cunoscut, facem precizarea ca este ramura medicala care se
ocupa cu problematica sanului sub toate aspectele. In oarecare masura, se poate socoti ca senologia apartine si
endocrinologiei, si chirurgiei, si oncologiei, si ginecologiei, deci este un domeniu interdisciplinar. Azi vom
vorbi insa doar despre tratamentele medicale ale sanului, in situatia patologiei necanceroase - domeniul de
activitate al d-lui dr. Bogdan Cupceancu.

Cu Gydrelle Phyto, bolile benigne de san isi opresc evolutia

- Domnule doctor, in cadrul tratamentului hormonal, pe langa medicatia clasica, folositi in tratamentul bolilor
necanceroase ale sanului medicamentul Gydrelle Phyto, care da rezultate de exceptie. Ce ne puteti spune despre
acesta?
- Ideea introducerii acestui medicament in tratamentul patologiei sanului imi apartine. In Europa, acest produs
este utilizat in tratamentul patologiei menopauzei. La congresele la care am participat in ultimii 2-3 ani, s-au
prezentat o serie de comunicari referitoare la tratamentul tulburarilor de menopauza cu concentrate de
isoflavone obtinute din soia. La Congresul Mondial de Endocrinologie Ginecologica de la Florenta, desfasurat

116
in decembrie 2000, un coleg din S.U.A. a subliniat faptul ca din ce in ce mai multe femei se orienteaza catre
alimentatia bazata pe soia, pentru a preintampina tulburarile de menopauza si alte patologii legate de
imbatranirea organismului. S-a constatat ca femeile din bazinul Pacificului (Japonia, China, Australia, Noua
Zeelanda) au tulburari de menopauza mult mai slabe, ca urmare a consumului mare de soia. In japoneza, de
exemplu, nu exista termenul corespunzator pentru "bufeu", simptom care la femeile europene aflate la
menopauza face adevarate ravagii. Specialistii farmacologi francezi au venit in intampinarea acestei idei,
realizand un extract de soia, Gydrelle Phyto, bogat in isoflavone, substante extrem de utile in tratamentul
tulburarilor de menopauza. Acest produs acopera necesarul zilnic de isoflavone, care in mod normal s-ar lua din
alimentatia cu soia, doza de doua capsule fiind suficienta pentru tratarea tulburarilor de menopauza.
Am constatat ca frecventa cancerului de san la femeile din bazinul Pacificului este cu mult mai mica decat la
populatia din alte zone geografice. Studiile au aratat ca una din noua americance este atinsa de aceasta maladie
in decursul vietii, in timp ce in Japonia numai una din 43 de femei s-ar putea confrunta cu o problema similara.
Am cautat sa descopar cauza acestei rate scazute a incidentei cancerului in randul populatiei feminine din
bazinul Pacificului. Am ajuns la concluzia ca hrana acestor femei, bazata in special pe soia si derivate din soia,
constituie elementul care determina modificarea radicala a proceselor metabolice din organism, blocand
dezvoltarea cancerului mamar. Asa ca m-am gandit ca Gydrelle Phyto ar putea constitui un tratament eficient si
in patologia sanului. Este bine sa se stie ca o buna parte din femeile cu o patologie mamara benigna pot avea in
anii viitori cancer. Riscul ca boala sa evolueze la acestea spre o patologie maligna este mai crescut de 2-4 ori
fata de femeile care nu au probleme de acest gen. Fiindca ma ocup de tratamentul medical al bolilor benigne ale
sanului (chisturi si noduli mamari, conglomerate mamare, fibroadenoame etc.), am introdus in medicatia
pacientelor mele tratamentul cu Gydrelle Phyto, acesta dovedindu-se a fi cel mai eficient pentru blocarea
procesului evolutiv in patologia benigna. Administrand Gydrelle Phyto, am reusit sa blochez procesul de
evolutie a bolii benigne, iar la o buna parte din cazuri am constatat chiar si regresia acestor formatiuni. La
aproape 90% din pacientele mele, Gydrelle Phyto a stopat procesul evolutiv al patologiei benigne de san sau
boala a regresat simtitor.
- Poate fi folosit in paralel cu alte medicamente indicate in bolile benigne ale sanului?
- Bineinteles, este recomandat chiar ca baza pentru alte tratamente alopate. In unele cazuri, este singurul
medicament capabil sa substituie tratamentele hormonale, pe care unele femei nu le pot suporta, datorita
prezentei altor boli la nivelul ficatului, colecistului, uterului sau sanului. Exista cazuri in care tratamentele
hormonale sunt contraindicate, pentru ca dau reactii secundare la nivelul altor organe. In acest caz, Gydrelle
Phyto este cel mai indicat in tratament. Dar tratamentul cu Gydrelle Phyto este benefic in special in faza de
debut a bolii de san, pentru evitarea evolutiei patologiei benigne in patologie maligna.

Concentratul de soia inlatura simptomele neplacute ale menopauzei

- Ce efect are Gydrelle Phyto in tratamentul menopauzei?
- Femeile la menopauza au extrem de numeroase simptome, printre care: bufeuri, transpiratii abundente
nocturne si diurne. Ele devin nervoase, necooperante, foarte sensibile. Sunt afectate si in plan emotional,
deoarece este si perioada la care copiii lor, ajunsi la varsta intemeierii unei familii, pleaca fiecare la casa lui,
mamele ramanand singure, deseori neglijate si in cuplu. De asemenea, in acea perioada incep bolile parintilor,
uneori decesul lor - factori care, asociati tulburarilor fizice, pur si simplu le destabilizeaza. Tratamentul cu
Gydrelle Phyto este benefic in tulburarile de menopauza chiar si atunci cand apar caracteristicile patologiei
mamare benigne. Femeile ce ating acest prag de existenta sa nu creada ca au scapat de boala benigna a sanilor.
Tocmai acum exista riscuri mai mari ale unei evolutii spre cancer. Insa patologia mamara nu este caracteristica
numai femeilor la menopauza, ci si celor mai tinere. Si in cazul lor, acest tratament a dat rezultate de exceptie.
Tratamentul cu Gydrelle Phyto reprezinta o modalitate practica ideala de parcurgere a perioadei de menopauza
fara cunoscutele simptome. Si, o data cu disparitia acestora, se constata o echilibrare psihico-fizica a pacientei:
revin randamentul profesional si pofta de viata, dispare labilitatea psihica (in special in situatiile in care
menopauza este provocata de o interventie chirurgicala cum ar fi histerectomia cu extirparea ovarelor). Efectul
benefic se extinde si asupra consecintelor cardiovasculare, a osteoporozei si a altor afectiuni ce pot aparea in
aceasta perioada. Femeile la menopauza constata intr-un timp extrem de scurt modificarile in bine ale starii lor
de sanatate.
- Cat dureaza tratamentul?
-Din experienta mea in utilizarea acestui preparat, am constatat ca, in majoritatea cazurilor, dupa numai o luna
de tratament, rezultatele sunt vizibile. Va dati seama cat este de important pentru psihicul femeii acest regres

117
evident al bolii. In doua-trei luni, rezultatele sunt mai mult decat bune. In cazul menopauzei, spre deosebire de
alte tratamente cu continut hormonal, care actioneaza in timp, administrarea de Gydrelle Phyto ofera rezultate
spectaculoase chiar dupa primul ciclu de tratament.
- Acest produs este cunoscut de medicii din tara?
- Gydrelle Phyto nu este cunoscut de foarte multi medici. Altii, chiar daca au auzit de el, nu l-au incercat inca.
Poate nici eu nu as fi aflat despre existenta lui, daca nu participam la acele congrese internationale, unde am
putut sa ma conving de rezultatele exceptionale ale acestui produs. Tocmai datorita rezultatelor medicale l-am
introdus si eu in tratamentul patologiei mamare. Momentan, exista pe piata romaneasca a medicamentelor, dar
nu se gaseste in toate farmaciile. Marele avantaj al acestui tratament este ca nu are reactii secundare si nici
contraindicatii, putand fi urmat, pentru intretinere, pe durata indelungata.

Orice tulburare menstruala poate avea, in timp, un efect negativ asupra sanilor
- D-le doctor, nu va spun, desigur, o noutate, evocand povestea cu vechii medici chinezi, care erau platiti atata
vreme cat clientii lor erau sanatosi. Bolile de san fac ravagii printre femei. Nu exista nici o posibilitate de
prevenire a lor?
- Peste trei sferturi din populatia de sex feminin poate suferi, in decursul vietii, de o afectiune la san. Boala
poate aparea la orice varsta, putand insoti existenta femeii de-a lungul intregii vieti. Teama justificata de cancer
are un impact deosebit in viata fiecarei femei, dar cand este vorba despre o patologie mamara, aceasta teama
capata dimensiuni paroxistice. Intre factorii exteriori se pot numara: alimentatia, mediul, stresul, poluarea la
locul de munca sau in localitatea unde traim. Intre factorii interni care pot declansa o patologie benigna a
sanului, pe prim-plan se afla prezenta unei disfunctii a ovarelor, coroborata de cele mai multe ori cu disfunctii
ale altor glande (avand drept consecinta hiperestrogenia sau hiperfoliculinia), cu absenta sarcinilor, absenta
alaptarii, cu reactia individuala la stres s.a. Desigur, in timp, factorii externi se vor corela cu cei interni,
actionand impreuna asupra sanilor. De aici, repetata subliniere a necesitatii depistarii acestor boli din timp,
pentru ca blocarea procesului evolutiv sa se poata face eficient. Este bine ca femeile sa faca controale anuale la
sani, pentru depistarea oricarei modificari patologice. Vreau sa atrag atentia femeilor tinere, in special, ca orice
tulburare menstruala poate avea, in timp, un efect negativ asupra sanilor. De asemenea, sunt numeroase femei
care se opereaza de noduli la sani si cred ca au scapat de probleme. Este total gresit! Ele nu realizeaza ca au
indepartat, de fapt, efectul unei disfunctii hormonale care a dus la aparitia acelor noduli, dar nu au rezolvat astfel
cauza. Am avut paciente care, mergand pe aceasta idee, s-au operat de 5-6 ori; cand au ajuns la mine, aveau
sanii hacuiti! Recomand fiecarei femei ca, la orice modificare hormonala observata (de la tulburarile menstruale
pana la aparitia unei boli de san), sa se adreseze unui medic endocrinolog sau ginecolog, preferabil unui
endocrino-ginecolog, pentru instituirea de urgenta a unui tratament. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca
boala maligna de san nu reprezinta evolutia finala a unei patologii mamare obisnuite, dar este mai frecventa la
femeile cu o astfel de patologie. Boala benigna a sanului, daca este scapata de sub control, poate deveni
maligna. Chiar daca in momentul de fata mecanismul declansarii, cauzele cancerului de san nu sunt pe deplin
cunoscute, este bine sa fim informati in legatura cu declansarea unei patologii mamare de ordin benign.
Cunoscand-o, avem posibilitatea unei optiuni, in scopul evitarii malignizarii acestor boli. Riscurile lipsei de
informatie, dupa cum am spus, sunt foarte mari.

D-l dr. Bogdan Cupceancu poate fi contactat la Institutul de Endocrinologie "C. I. Parhon" din Bucuresti,
tel. 01/230.20.41 si la Policlinica Batistei, tel. 01/314.81.15.

118
 Hapuri vechi si vesnic noi - Ghimbirul
FARMACIA CASEI

Radacina noduroasa care se remarca prin gustul ei picant si acru, ghimbirul figureaza printre remediile "de casa"
cele mai larg utilizate si studiate la ora actuala. Asemanator cu curcuma si cu cardamomul, ghimbirul se
foloseste in scopuri medicale, cel putin de 5000 de ani, fiind recunoscut in lumea intreaga pentru capacitatea sa
de a calma starea de greata (mai ales la femeile gravide), voma si alte tulburari digestive. In cursul ultimelor
decenii, utilizarile potentiale ale ghimbirului s-au extins mult dincolo de sistemul digestiv.
Daca aveti tulburari stomacale sau ati racit si faceti febra, ghimbirul va poate fi de folos. Il puteti incorpora in
mancaruri pentru a "parfuma" alimentele, il puteti bea sub forma de ceai, il puteti consuma confiat sau sub
forma de biscuiti etc.
Numeroase plante medicinale trebuie luate in cantitati mari, pentru a avea efecte benefice. Nu si ghimbirul:
cantitatea utilizata intr-un sos sau intr-un sote este, in general, echivalenta sau chiar superioara cu cea pe care o
contin suplimentele alimentare.
Ameliorarea starilor de greata
Ghimbirul se numara printre remediile cele mai eficiente impotriva raului de calatorie (de zbor, de mare etc.) si
a durerilor clasice de stomac. Unele studii au demonstrat chiar ca este la fel de eficient ca anumite medicamente
anti-greata.
Compusii chimici care-i dau ghimbirului gustul de lamaie - in special gingerolul si shogaolul - reduc - pare-se -
contractiile intestinale, neutralizeaza acizii digestivi si inhiba "centrul vomei", situat in creier. Medicii
recomanda frecvent ghimbirul pentru prevenirea starii de greata, caci, spre deosebire de medicamentele clasice,
el nu provoaca somnolenta. Planta este utilizata, de asemenea, pentru reducerea greturilor post-operatorii si a
celor provocate de chimioterapie.
In mod clar, ghimbirul este mult mai eficace pentru prevenirea, decat pentru calmarea starilor de greata. Daca
suferiti de rau de calatorie, de exemplu, trebuie sa-l luati inainte de a urca in masina sau de a va imbarca pe
vapor: cu cel putin 20 de minute inaintea plecarii, luati circa 1/4 de lingurita de ghimbir macinat (pudra), 1 g de
ghimbir sub forma de gelule sau o bucatica de 1 cm de ghimbir proaspat.
Un rol benefic pentru intreg organismul
Ghimbirul este renumit pentru combaterea greturilor si a tulburarilor stomacale, dar el poseda numeroase alte
calitati binefacatoare.
* Stoparea migrenelor. Cercetatorii danezi au demonstrat ca 1/4 de lingurita de ghimbir proaspat (sau pudra)
luat imediat dupa aparitia primelor simptome ale migrenei poate reduce durerea, blocand prostaglandinele,
substante chimice aflate la originea inflamatiilor vaselor sanguine cerebrale.
Spre deosebire de aspirina si de medicamentele din aceeasi familie, ghimbirul blocheaza doar tipurile de
prostaglandine responsabile de inflamatie, nu si pe cele care au rol benefic, de pilda, pentru intarirea peretilor
stomacului.
* Calmarea durerilor artritice. Aceleasi prostaglandine care provoaca migrenele sunt responsabile si pentru
inflamatiile articulare la persoanele suferinde de artrita. Un studiu efectuat pe 56 de subiecti a demonstrat ca
ghimbirul atenueaza simptomele in 55% din cazurile de artrita si in 74% din cazurile de poliartrita reumatoida.
Aplicarea repetata de ghimbir (maruntit) pe piele poate aduce o ameliorare suplimentara, distrugand rezervele
de substanta P, un neurotransmitator care conduce semnalele dureroase la maduva spinarii si apoi la creier.
* Prevenirea formarii cheagurilor de sange. In acest caz, medicii recomanda adeseori aspirina - o data la
doua zile - pentru fluidizarea sangelui si limitarea riscului formarii de cheaguri. Ghimbirul are efecte similare,
evitand insa tulburarile stomacale provocate frecvent de aspirina (daca, fireste, stomacul dvs. nu este sensibil la
ghimbir sau daca nu consumati o cantitate mare).
* Degajarea cailor respiratorii in caz de raceala. Ghimbirul poate bloca producerea de catre organism a
substantelor care contribuie la constrictiunea (ingustarea) bronhiilor si la instalarea febrei. Gingerolul
actioneaza, de asemenea, ca un antitusiv natural.

119
* Reducerea colesterolului. Studiile de laborator sugereaza faptul ca ghimbirul reduce absorbtia de colesterol
de catre organism si ca favorizeaza, de asemenea, eliminarea lui.
* Calmarea durerilor menstruale. Compusii chimici ai ghimbirului actioneaza ca niste antispasmodice,
inhiband contractiile dureroase ale uterului si musculaturii netede a aparatului digestiv.
Varietati de ghimbir
Substantele active isi pastreaza eficienta, indiferent de forma in care se prezinta ghimbirul. Unele persoane
prefera gelulele, fiindca sunt usor de luat si furnizeaza o doza concentrata si precisa de ghimbir. Posologia
obisnuita este de 100-200 mg, de trei ori pe zi. Dar iata echivalentul si sub alte forme:
* O bucata de ghimbir de circa 1 cm grosime. Dand-o pe razatoare, se elibereaza mai multe substante active
decat daca o taiati felii sau daca o tocati. Este important, de asemenea, sa cumparati ghimbirul cand este
proaspat si sa evitati rizomii moi si/sau zbarciti.
* O lingurita de ghimbir pudra.
* Una sau doua bucati de ghimbir confiat.
* O ceasca de ceai preparat cu un plic sau cu o jumatate de lingurita de ghimbir ras, la o ceasca de apa fierbinte.

Bicarbonatul de sodiu
Utilizarii bicarbonatului de sodiu i-au fost consacrate nenumarate carti. Este un detergent menajer bine
cunoscut. Este folosit, de asemenea, la prepararea produselor de patiserie, pentru ca produce bule de gaz
carbonic, care da un aspect "umflat" prajiturilor. Si, in fine, poseda proprietati medicinale foarte variate.
Bicarbonatul de sodiu sau, pur si simplu, bicarbonatul, este un produs polivalent prin excelenta: este utilizat la
gatit, la curatat, la gradinarit etc. In materie de sanatate, este un anti-acid, apreciat pentru actiunea lui rapida
asupra durerilor de stomac. Bicarbonatul calmeaza, de asemenea, intepaturile de insecte, simptomele infectiilor
urinare (cistite) si permite eliminarea tartrului dentar.
Prezent pe rafturile din bucataria dvs., acest produs banal va rezerva o multime de surprize.
Impotriva arsurilor de stomac
Toate substantele chimice pot fi clasate in functie de pH-ul lor, care masoara aciditatea sau alcalinitatea. Cu un
pH egal cu 7, apa este neutra. Un pH peste 7 este alcalin, iar unul sub 7 este acid. Cu un pH de 8,4, bicarbonatul
de sodiu este usor alcalin si neutralizeaza efectul substantelor acide.
Sa luam cazul arsurilor de stomac. Acestea survin, in general, atunci cand acidul clorhidric din stomac urca pe
esofag, provocand o arsura tranzitorie. Puteti scapa de senzatia aceasta dezagreabila inghitind un comprimat de
bicarbonat sau o lingurita de praf, dizolvat intr-un pahar cu apa si cateva picaturi de zeama de lamaie (care ajuta
la disiparea gazului pe care-l poate forma bicarbonatul cand se combina cu acizii din stomac).
Acest remediu neutralizeaza acidul clorhidric, transformandu-l in clorura de sodiu si in gaz carbonic, inofensive.
Efectul nu dureaza decat circa 30 de minute, dar se produce aproape instantaneu.
(Atentie: nu folositi acest remediu prea des, pentru ca bicarbonatul de sodiu contine o cantitate mare de sodiu,
care poate face sa creasca tensiunea arteriala.)
Alte utilizari:
* Reducerea atacurilor acide asupra dintilor. Acizii produsi de bacteriile prezente in gura erodeaza smaltul
dintilor. Le puteti neutraliza, clatindu-va gura, de cateva ori pe zi, cu o solutie pe baza de bicarbonat de sodiu.
Puteti, de asemenea, sa umeziti periuta de dinti (cu apa) si s-o introduceti in bicarbonat, inainte de-a o folosi.
Bicarbonatul (care intra, astazi, in compozitia multor paste de dinti) este usor abraziv si "lustruieste" dintii fara
sa le afecteze smaltul.
* Dezodorizarea delicata a picioarelor. Adaugat in apa pentru baia de picioare, bicarbonatul neutralizeaza
acizii bacterieni, responsabili pentru mirosul neplacut. Il puteti utiliza, de asemenea, pentru combaterea
mirosului de transpiratie de la subsuori.
* Calmarea intepaturilor de insecte. Nu va scarpinati, pana la sange, dupa ce ati fost intepati, ci amestecati
imediat putin bicarbonat cu apa si aplicati pasta pe locurile cu mancarimi. Aceasta pasta poate contribui, de
asemenea, la calmarea mancarimilor produse de varicela.
* Calmarea pielii copiilor. Copiii sugari, care sufera de un eritem fesier, se simt mai bine dupa o baie cu
bicarbonat. Adaugati putin praf la apa de baie - reduce mancarimile si calmeaza iritatia pielii.
* Eliminarea infectiilor vezicii. Vezica este un mediu usor acid, in care prospera bacteriile. In caz de infectie,
un pahar de apa cu putin bicarbonat de sodiu este bautura ideala de la sfarsitul mesei.

120
* Vindecarea durerilor de gat. Puneti o jumatate de lingurita de bicarbonat intr-un pahar cu apa si faceti
gargara din 4 in 4 ore, pentru a reduce substantele acide care provoaca durerea. Clatitul gurii cu aceasta solutie
permite, de asemenea, vindecarea aftelor.
Indicatii:
Bicarbonatul combate: afte, cistite, arsuri de stomac, gingivite, indigestii, mirosuri corporale, mirosul
picioarelor, intepaturi de insecte si muscaturi de animale, urticaria, varicela, gura uscat

Plante mai putin cunoscute – Zebrina

Noi suntem o particica din natura si instrainarea de ea ne face rau. Devenim irascibili sau, dimpotriva,
melancolici si depresivi. Ne lipseste CEVA...
Uneori, pentru o reintremare macar partiala, unii dintre noi isi iau un animal de companie sau cateva ghivece cu
plante vii. La loc de frunte intre ele se afla ZEBRINA, o planta deosebit de decorativa, cu flori mov sau roz, cu
frunze tivite cu bordo, acoperite cu perisori matasosi, in timp ce partea inferioara este de un rosu intens. Dar
putini din cei care o cumpara stiu ca impreuna cu ghiveciul viu colorat, ei aduc in casa nu doar frumusete, ci si
sanatate.
Zebrina este o planta cu puteri vindecatoare deosebite. Aztecii au fost primii care i-au descoperit calitatile
tamaduitoare, cultivand-o in plantatii imense sau pe gradini plutitoare (cinampe). Pe o pluta din barne si trestie
se aseza un strat gros de pamant amestecat cu namol fertil, apoi se plantau straturi de zebrina.
In secolul XX, arheologii au gasit placute de lut cu
descrierea plantei. Calitatile terapeutice cuprinse in ele au
starnit un interes international. In mai multe tari au
inceput cercetari stiintifice si experimente clinice de
amploare. S-a descoperit o compozitie bogata in
microelemente: fier, fosfor, potasiu, magneziu, calciu,
cupru, zinc, crom si seleniu, vitamina C, carotenoide,
flavonoide, pectina si tanina, o suita extrem de bogata de
substante active, ce recomanda planta ca remediu in
numeroase afectiuni: dermatologice, digestive, ale
sistemului locomotor si respirator, in cazuri de pietre la
rinichi, in colecist si diabet. Zebrina devine un
biostimulent puternic daca se iau crengute verzi, cu
lungime de 30-35 cm, se impacheteaza in hartie si se tin la frigider timp de 3-5 zile. Apoi se curata de partile
innegrite si se baga in centrifuga. Sucul obtinut se consuma proaspat sau se amesteca cu alcool dublu rafinat, in
raport de 6:2, pentru conservare pe termen lung.

Preparate din zebrina

E bine sa stiti ca frunzele viu colorate, cu dungile bordo evidentiate, contin o cantitate mai mare de componente
terapeutice decat frunzele de culoare verde deschis, palide. Lastarii taiati imediat dupa rasaritul soarelui contin
cu 10% mai mult din compusii care contribuie la vindecare decat cei taiati la amiaza si cu 20% mai mult fata de
cei taiati dupa asfintitul soarelui.
Sucul de zebrina stors proaspat contine o cantitate maxima de substante active si are cel mai puternic efect. Se
prepara din lastari rupti cu cateva minute inainte de stoarcere, deoarece, cu trecerea timpului, unele substante se
descompun si efectul terapeutic scade. Frunzele se spala de mai multe ori, ultima data se clatesc cu apa fiarta si
racita, dupa care se scutura foarte bine. Sucul astfel obtinut se bea imediat dupa preparare. Pentru tratamentul
adultilor, conservarea sucului se face prin amestecarea cu alcool dublu rafinat, in proportie de 3:1.
Cu flori roz sau ...
Pulberea de zebrina - se prepara din planta uscata si se pastreaza in borcane cu filet, inchise etans.
Infuzia sau ceaiul de zebrina se prepara din plante uscate sau proaspete (o lingurita de planta, la o cana de

121
apa), tocate foarte marunt. Se foloseste apa fierbinte sau rece, in ultimul caz planta lasandu-se in apa, la macerat,
12 ore. Se bea lichidul nestrecurat, impreuna cu frunzele.
Tinctura de zebrina se prepara de regula dintr-un pahar de planta tocata si 4 pahare de alcool (tuica) de 70%
sau alcool dublu rafinat puse in sticla de culoare inchisa. Se lasa la macerat, la temperatura camerei, timp de
doua saptamani, cu agitare periodica. Cand timpul de asteptare expira, se filtreaza lichidul de cateva ori prin
panza, vata sau prin filtru de cafea, pana devine transparent, fara sedimente.
Extractul concentrat de zebrina se prepara prin evaporarea a 50% din cantitatea de apa pusa la fiert cu
zebrina, pe foc mic. Se pastreaza in frigider timp de 1-2 saptamani.
Unguentele se obtin din pulbere de planta uscata, amestecata cu osanza sau untura de gasca topita. Amestecul
se tine pe un foc foarte slab, timp de 5 minute, fara sa fiarba, apoi se ia de pe foc si se amesteca in permanenta,
pana la racire. Se pastreaza la frigider, in recipiente de culoare inchisa.
Tratamente interne cu zebrina
Afectiuni gastro-intestinale
Va propun cateva remedii populare, vechi de 3-4 secole, dar folosite si azi.
1. Amestecul Mexican. Se rasnesc separat, pana se obtine o faina, urmatoarele ingrediente: boabe de porumb,
fasole, mazare, linte. Se ia cate o lingura din fiecare tip de faina si se amesteca, peste amestecul obtinut se
toarna 14 pahare de apa, se aduce pana la fierbere si se lasa pe foc mic, timp de 3 ore, pana ce din lichid ramane
o treime. Se adauga o lingurita de sare, 3 linguri de frunzulite de zebrina tocate si se infuzeaza 15-20 minute.
Dupa strecurare se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 15 minute inainte de masa.
... mov, zebrina are aceleasi puteri vindecatoare
Utilizare: dureri de stomac si spasme. Fiertura se foloseste si pe post de aliment pentru bolnavi, pana la
imbunatatirea starii de sanatate. Pe timpul folosirii se tine la frigider 4-6 zile.
2. O reteta adusa de conchistadorii spanioli: vin cu zebrina. Intr-un litru de vin alb sec se macereaza, timp de
14 zile, 100 grame de frunze de zebrina, spalate si tocate marunt. Vinul se strecoara si se bea cate o inghititura,
cu 30 minute inainte de masa, si inca o inghititura, cu 30 minute dupa masa, in total, 8-10 inghitituri pe zi.
3. Amestec din zebrina si musetel, in proportii egale. Intr-un ceainic de ceramica se pune o lingura de amestec
de planta, se toarna 500 ml de apa clocotita si se infuzeaza in vas acoperit, timp de 30 minute. Se beau cate 150
ml, de 3 ori pe zi, cu 20 minute inainte de masa. Utilizare: in caz de dureri, spasme, pirozis, lipsa poftei de
mancare, balonare.
Ulcer stomacal si duodenal
Specialistii in gastroenterologie considera ca aparitia ulcerelor este provocata majoritar de bacteria Helicobacter
pylori, de consumul indelungat al unor medicamente (aspirina, indometacina, diclofenac si altele) si de
suprasolicitarea nervoasa (psihica). Ei bine, cercetatorii de la Institutul de plante medicinale si aromatice din
Michigan - SUA au descoperit ca zebrina are o actiune covarsitoare asupra helicobacterului. Pe parcursul
experimentului, bacteriile au incetat sa se inmulteasca, iar apoi au disparut total.
Reteta: Se prepara de seara o infuzie din 10 g de zebrina proaspata sau uscata si 500 ml apa fierbinte, si se lasa
in termos pana dimineata. Se beau cate 50-60 ml, de 4-5 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Durerile provocate de ulcer si gastrita se diminueaza cu ulei de zebrina. Reteta: sunt doua modalitati de
preparare, se foloseste fie ulei nerafinat de masline, fie de floarea-soarelui.
* Intr-o sticla umpluta pe jumatate cu ulei, se introduc frunzulite proaspete de planta. Sticla se expune la soare,
pana cand frunzele se deschid la culoare, apoi preparatul se stoarce bine. In uleiul obtinut dupa stoarcere se
introduc alte frunzulite proaspete si se lasa iar la soare. Procedeul se repeta de 5 ori. Uleiul astfel obtinut se
pastreaza intr-un loc intunecos si racoros, eventual in frigider.
* Se amesteca un pahar de ulei si unul de apa calda, se adauga 3 linguri frunze de zebrina tocate marunt si se
pune vasul pe foc mic. Se lasa pana se evapora toata apa. Uleiul strecurat se pastreaza in frigider. Se consuma
cate o lingurita, de 4-6 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
* Se mixeaza un pahar frunze de zebrina si unul de patlagina, se adauga o cantitate egala de apa, se amesteca
bine si se strecoara. Masa ramasa se stoarce bine printr-un ciorap nou, panza topita sau un storcator de suc. Se
bea cate 1/3 pahar, de 3-4 ori pe zi. Amestecul se foloseste si sub forma de pasta, fara apa, cate 2 linguri, de 3
ori pe zi. Se toaca 500 g lastari cu frunze, se amesteca cu 500 g miere de albine lichida si 500 ml vin rosu sec.
Amestecul se macereaza timp de 7 zile la intuneric, intr-un loc racoros, in sticla inchisa etans. Se bea prima
saptamana cate o lingurita, de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de masa; a doua saptamana cate o lingura si a treia
saptamana cate 2 linguri.

122
Gastrita
Datorita calitatilor sale antiinflamatorii si de regenerare, zebrina a devenit un panaceu de vindecare a gastritelor,
in toata America Latina. Reteta: se prepara o infuzie din 1/2 pahar de planta tocata marunt si 1,5 litri de apa
clocotita. Se lasa pe foc mare 5 minute, apoi se infuzeaza 2 ore. Se beau cate 150 ml, de 3 ori pe zi, cu 15
minute inainte de masa, timp de 2 saptamani.
Frunzele sunt cu atat mai bune cu cat sunt mai viu colorate
* Gastrita cu hipoaciditate. Pentru normalizarea nivelului de aciditate scazuta se consuma cate o lingura de
suc de zebrina proaspat stors, de 3 ori pe zi, la 20 minute dupa masa. Sau se amesteca o lingura de suc proaspat
cu o lingura de infuzie de zebrina (o lingura de planta se infuzeaza in 200 ml apa timp de o ora) si cu 1/3
lingurita miere de albine. Se beau cate 50 ml de lichid cald, de 3 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
* Gastrita cu hiperaciditate. * Se bea cu o ora inainte de masa lichidul cu miere de albine recomandat in reteta
precedenta, dar consumat rece. Scade considerabil aciditatea sucului gastric.
* Se stoarce suc din 3-4 cartofi cu coaja, spalati foarte bine cu apa fierbinte, si din 7 lastari de zebrina cu frunze
(cu lungime de 7-8 cm). Se beau cate 60 ml, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. Treptat, doza se
mareste pana la 80 ml. Se pastreaza la frigider nu mai mult de o zi. Se agita inainte de consum. O cura dureaza
4-5 saptamani.
In cazuri mai complicate de gastrita hiperacida, se prepara un amestec din parti egale de frunze de zebrina,
menta, flori de tei si seminte de fenicul. O lingura de amestec se infuzeaza in 250 ml de apa clocotita, pana la
racire. Se beau cate 3 linguri de lichid, de 3 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
Pirozis
Frunzele uscate de zebrina se rasnesc sau se trec prin sita de sarma. Cand apare senzatia neplacuta, se ia un varf
de lingurita de pulbere cu apa calda. Procedura se repeta de 2-3 ori, la fiecare 30 de minute.
Colita
Se aduc pana la punctul de fierbere 1,5 litri de apa. Se adauga 1/2 pahar de planta tocata, se mai lasa pe foc 2
minute, apoi se infuzeaza 2 ore. Se face clisma seara, timp de 7 zile. Dupa o pauza de 1-2 zile, se repeta
procedura, inca 7 zile. Tratamentul se face timp de 3 luni, cate 14 zile lunar.
Tinctura din zebrina si palarii tinere de floarea-soarelui. Palariile se culeg in faza de boboci, pana nu apar
petalele galbene, se dau prin masina de tocat sau prin robotul de bucatarie. Separat, se toaca zebrina. La un
pahar de planta, se pun 2 pahare de palarii tocate, se adauga un litru de alcool dublu rafinat si se lasa la macerat
21 de zile. Se beau cate 5 picaturi, cu 50 ml apa calda, de 3 ori pe zi, cu jumatate de ora inainte de masa.
Remediul se administreaza concomitent cu clisma.
Pulbere din frunze uscate (1/3 lingura). Se pune pe limba, se tine putin, apoi se inghite cu lapte fierbinte sau
apa fierbinte cu miere de albine. Se ia de 3 ori pe zi, inainte de masa. Se recomanda si pentru persoane cu
constipatie, mai ales in combinatie cu frunze de morcov.
Zebrina si cartofi copti sau fierti. In America Latina, afectiunile intestinale se trateaza traditional cu o dieta
speciala, care contine numai doua componente: zebrina si cartofi.
Dimineata se bea jumatate pahar de ceai cald de zebrina, care se prepara din 1/2 lingurita de frunze uscate de
planta si 1/2 lingurita de ceai verde, oparite cu 250 ml de apa clocotita. Ceaiul se infuzeaza 20 de minute si se
bea cu inghitituri mici. Peste zi se mananca 1,5 kg de cartofi, impartiti in 6 portii, fara sare si ulei. Pe fiecare
cartof, copt sau fiert, se pune cate o frunza proaspata de zebrina. Neaparat se beau si 3 litri de apa zilnic, iar
seara se bea ceaiul ramas. Dieta se tine 3 zile, iar daca este nevoie de o cura de 7 zile, din a 4-a zi se introduce
putin ulei nerafinat sau suc de lamaie si foarte putina sare.
Constipatie si diaree
In caz de constipatie se consuma un varf de cutit de pulbere din frunze uscate sau cate o lingurita de ulei de
zebrina, de 3-4 ori pe zi, cu jumatate de ora inainte de masa. In caz de diaree, se ia o lingura de cenusa (rezultata
in urma arderii unui pumn de frunze uscate de zebrina) care se pune in 5 linguri de apa clocotita. Dupa racire,
terciul se mananca putin cate putin, timp de 4 ore; in acest timp nu se mai mananca si nu se mai bea nimic
altceva.
Pancreatita
Se beau cate una - doua lingurite de tinctura de zebrina, diluata in 100 ml apa, de 3 ori pe zi, cu 20 minute
inainte de masa. Pentru persoanele care evita preparatele pe baza de alcool, se face un decoct dintr-o lingura de
zebrina amestecata cu o lingura de pelin si 250 ml de apa clocotita. Amestecul se lasa la fiert 3-4 minute, se
infuzeaza 45 de minute, se strecoara. Se beau cate 1-3 linguri (in functie de varsta si de greutate corporala), cu
15 minute inainte de masa.

123
Procesele inflamatorii la rinichi
Se consuma cate o lingurita de suc sau 15-20 picaturi de tinctura de zebrina, de 3 ori pe zi, cu 20 minute inainte
de masa. Intre mese, se bea de 4 ori pe zi, la fiecare 3 ore, infuzie din 2 lingurite de frunze tocate, lasate 30 de
minute in termos, in 250 ml de apa clocotita. In ceaiul strecurat se adauga bicarbonat de sodiu pe varful
cutitului. Cura dureaza 10 zile.
Raceala
Nu doar decorativa, ci buna si pentru sanatate
In Cuba si in Mexic se folosesc foarte multe retete cu zebrina pentru afectiunile aparatului respirator. De
exemplu, rinita sau starile gripale se trateaza cu pulbere de planta uscata, care se trage pe nas sau se amesteca cu
tutun si se fumeaza pana la rezolvarea problemei. In nas se picura suc sau ulei din planta, la fel se procedeaza si
in caz de otita. Se fac si inhalatii cu aburi de ceai din frunzele tocate. Cu ceaiul se face si gargara, de 4 ori pe zi,
mai ales in caz de amigdalita. Inainte de somn, pieptul si spatele se frectioneaza cu unguent din zebrina, apoi
bolnavul imbraca o camasa de culoare rosie si se inveleste cu o plapuma de lana. Daca apare si durere in gat, se
face o compresa din frunze proaspete, asezate una langa alta pe gat. Deasupra se acopera cu pergament, un strat
de vata, si se leaga cu un fular de lana.
Diabet
Se bea cate 1/3 de pahar de suc de zebrina diluat cu apa (1:1) sau ceai, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de
masa. Daca diabetul se asociaza cu afectiuni de ficat si colecist, se amesteca cate o lingura de zebrina, matase de
porumb, sunatoare, flori de siminoc si frunze de afin. Peste plante se toarna 1,5 litri de apa clocotita. Se fierbe 5
minute si se infuzeaza, acoperit, timp de 3 ore. Se beau cate 75 ml, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Tratamente externe cu zebrina
Artrita, guta, reumatism
Practic, in toata America Latina, frunzele de zebrina se folosesc pentru aplicatii pe locurile bolnave, cu partea
bordo spre piele, sau pentru cataplasme si frectii, in amestec cu mierea de albine. Tot pentru frectii se face si o
tinctura. In sticle de culoare inchisa, se pune pana la jumatate planta tocata, se umple cu tuica si se macereaza
12 zile.
Hemoroizi
Se recomanda bai locale sau spalaturi cu infuzie obtinuta din 3 linguri de planta tocata, puse in 250 ml de apa
clocotita. Pe locul afectat se aplica timp de 2 ore frunze proaspete putin strivite, apoi locul se spala cu apa rece.
Se repeta zilnic sau o data la 2 zile.
Varice si ulcer varicos
Pe locurile afectate se aplica comprese din extract, decoct sau unguent din zebrina. In caz de ulcer, se aplica si
frunze pisate de zebrina sau ulei de masline amestecat cu suc proaspat de zebrina.
Paradontoza
Indienii din Mexic au pastrat obiceiul de a-si curata dintii cu cenusa de zebrina, iar dupa masa, timp de 3
minute, se mesteca o frunza proaspata sau se clateste gura cu un pahar de ceai, in care se adauga o lingurita de
suc de lamaie.
Dermatoze, rani, negi, lovituri, herpes, furunculoza, arsuri, degeraturi
Se fac comprese din planta proaspata, se aplica ulei de zebrina, se fac spalaturi sau tamponari. Se presara
locurile bolnave cu pulbere din frunze uscate.
Probleme ginecologice (dismenoree, vaginita, colpita, fibroame)
Se fac spalaturi, se pun tampoane cu ulei sau cu frunze zdrobite de zebrina, care se infuzeaza in prealabil in apa
fierbinte, timp de 20 de minute.
Cresterea si ingrijirea plantei
Ca sa dam posibilitate zebrinei sa-si manifeste din plin calitatile terapeutice, trebuie sa o plantam in pamant
fertil, cu humus bogat. Se recomanda sa amestecati pamant de pe lan, din padure si din gospodaria taraneasca.
Nu folositi turba din magazinele specializate, deoarece zebrina prefera pamant cu pH mic. *
Zebrina are nevoie de lumina puternica, dar difuza
Vasul sa fie suficient de mare, astfel ca planta sa acumuleze in frunzele ei toate componentele necesare pentru
vindecare. * Este necesara o lumina puternica, dar difuza (inclusiv artificiala), timp de 10 ore pe zi. Planta
sufera atunci cand i se schimba pozitia fata de sursa principala de lumina. E bine sa puneti un semn pe ghiveci,
ca dupa procedurile de igienizare sa o instalati in aceeasi pozitie. * Temperatura optima este de 16-20 grade
Celsius pe tot parcursul anului. * Pentru dezvoltarea buna a plantei este nevoie de o umiditate de 70-75%, care
se obtine prin udarea suficienta a solului si stropirea zilnica a frunzelor (vara, de 2-3 ori pe zi). * In perioada

124
calda, planta se scoate in balcon sau in gradina. Radacinile cresc repede, de aceea, de 1-2 ori pe an, zebrina se
muta intr-un ghiveci mai mare sau se taie tufa in doua si se planteaza fiecare parte separat.
ATENTIE!
Nu folositi ingrasaminte sintetice pentru plantele medicinale. Sunt destule metode naturale de imbogatire a
solului: apa cu sange ramasa dupa spalarea bucatilor de carne si de peste, zapada topita, zat de cafea, resturile de
plante care raman dupa prepararea ceaiurilor (mai ales ceai chinezesc, negru si verde). Vara, eu folosesc cu
succes un ingrasamant obtinut prin fermentatie. Intr-un butoi cu 40-50 litri de apa, pun o galeata de diferite
buruieni tocate, cate 1/2 galeata de baliga sau gainat si cenusa de lemn, 1/4 galeata frunze de nuc taiate fasii, 8-
10 lastari cu frunze de cartofi sau de rosii. Dupa 10-14 zile de fermentatie, un pahar de solutie se dizolva in 8-9
litri apa de var (calduta) si se uda plantele, vara o data la 10-14 zile, iarna - o data pe luna.

Tratament cu extract de Echinacea

- inamicul gripei si al infectiilor
Este printre cele mai pretioase plante de leac din lume si aceasta, din cauza unei singure calitati terapeutice, dar
extrem de puternice: stimulent imunitar. Initial, a fost unul dintre leacurile de baza ale triburilor de indieni
americani, care foloseau echinacea pentru a vindeca tot felul de infectii, boli respiratorii si rani. Istoria acestei
plante-medicament este, insa, la fel de framantata ca si cea a medicinei naturale. Calitatile sale terapeutice au
fost analizate pe la 1900 de catre medicii din Statele Unite si echinacea a devenit in scurt timp unul din cele mai
prescrise medicamente ale timpului. Mai mult de o suta de tone de echinacea erau vandute prin farmaciile din
Statele Unite, in fiecare an. Planta era considerata "cel mai bun purificator al sangelui" si era administrata mai
ales in cazurile de gripa, de infectii respiratorii recidivante si de infectii reno-
urinare, fiind prescrisa, deopotriva, adultilor, batranilor si copiilor. In anii '40, insa,
cand a inceput dezvoltarea exploziva a industriei
medicamentelor de sinteza, echinacea a cazut brusc in uitare, si uitata ar fi ramas
daca nu ar fi intrat pe mana meticulosilor medici germani. Reabilitarea ei i se
datoreaza in primul rand lui Gerhard Madaus, medic si cercetator din Bavaria, care
a adus in Europa semintele de echinacea, pe care ulterior a cultivat-o si a studiat-o
vreme de zeci de ani. Munca sa a fost preluata si de alti cercetatori, asa incat in
momentul de fata exista mai mult de 50 de studii, numai despre efectele echinaceei
in gripa, iar mai mult de jumatate din aceste studii sunt facute in Germania. De
altfel, in aceasta tara sunt eliberate anual mai mult de 2 milioane de retete in care
este prescrisa aceasta planta, unul din cele mai vandute remedii naturale din Europa.
Dar sa facem cunostinta mai indeaproape cu echinacea.
Descrierea plantei
Echinacea este o planta perena (a carei radacina "dormiteaza" in pamant peste iarna, iesind de la an la an), care
creste spontan in marile campii americane, in Europa fiind cultivata. Sub denumirea generica de echinacea sunt
cunoscute de fapt nu mai putin de trei specii: Echinacea angustifolia, Echinacea palida si Echinacea purpurea,
ultima fiind si cea mai folosita. Echinacea purpurea se mai numeste la noi si "palaria soarelui", fiind uneori
intalnita chiar in spatiile verzi, ca planta decorativa, deoarece este inalta (ajunge pana la 1,5 m) si are petalele de
un rosu viu, ramanand inflorita mult timp. De la toate speciile de echinacea se recolteaza atat partile aeriene, cat
si radacina, toate avand proprietati antiinfectioase, stimulente imunitare si cicatrizante.
Preparate si mod de administrare
In cele ce urmeaza ne vom referi doar la partea aeriana, inflorita, de Echinacea purpurea, care este cel mai
frecvent utilizata si cu care s-au facut cele mai multe studii medicale.
Infuzia combinata
"Ceaiul", adica infuzia obtinuta prin simpla oparire a plantei, este probabil formula cea mai nefericita de
utilizare a echinaceei. De ce? Deoarece, prin incalzire, mare parte din principiile active imunostimulente sunt
distruse. In schimb, folosind extractia la rece, combinata cu cea la cald, vom obtine un preparat cu calitati

125
terapeutice foarte bune. Iata cum se prepara aceasta infuzie combinata: patru lingurite de pulbere se macereaza
8 ore, in jumatate de litru de apa, dupa care se filtreaza, iar preparatul obtinut se lasa deoparte. Planta ramasa
dupa filtrare se opareste cu inca o jumatate de litru de apa, dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara. In
final, se combina maceratul anterior obtinut cu infuzia, preparatul rezultat bandu-se in 3-4 reprize, pe parcursul
zilei. Acest remediu inhiba dezvoltarea unor virusi, elimina ameteala si durerile musculare asociate febrei,
calmeaza tusea si accelereaza procesele de vindecare in cazul infectiilor.
Capsulele
Sunt formula cea mai buna de administrare a acestei plante. Se recomanda cele care contin extract uscat de
echinacea, foarte concentrat in principii active si foarte rapid asimilat de catre organism. In general, o capsula cu
echinacea contine 350-400 mg de extract standardizat. Se iau 3-6 capsule zilnic, pe stomacul gol, in cure de 2-8
saptamani. La noi in tara, in magazinele naturiste, se gasesc capsulele produse de catre firma romaneasca
"VITALIA K", a cate 380 mg de extract fiecare, din care se iau, de regula, cate patru pe zi, pentru tratamentul
gripei si al infectiilor respiratorii, al infectiilor renale si urinare, al afectiunilor reumatice si al celor alergice.
Unguentele
Sunt obtinute exclusiv pe cale industriala, fiind o combinatie dintre extractul de echinacea si o baza de unguent,
de regula hidratanta. Problema este ca multe asa-zise unguente cu echinacea contin prea putin extract de planta,
iar ca atare, actiunea terapeutica lasa de dorit. In magazinele noastre naturiste gasim, insa, un unguent cu
echinacea produs in Romania, de catre laboratoarele "Charme Cosmetics", numit "ECHINOPLUS", care are o
concentratie ridicata de principii active. Se foloseste cu succes pentru tratarea ranilor si arsurilor de gravitate
mica si medie, pentru cicatrizarea estetica, pentru tratarea tenului alergic si sensibil la infectii, ca adjuvant in
psoriazis, arsuri etc.
Tratamente interne
* Viroza gripala (raceala) - este principala "specialitate" a echinaceei, cel mai bun remediu in aceasta
afectiune. Planta se administreaza din primele ore (ideal este din primele 24 de ore) de debut al virozei gripale,
studiile dovedind ca administrarea prompta a acestui remediu duce la rezultate pe masura. Intr-unul dintre cele
mai recente studii, realizat in Germania, un grup de 180 de pacienti cu viroza respiratorie a fost impartit in doua
loturi egale. Primul lot a primit extract de echinacea, iar al doilea lot, de control, a primit un remediu fals
(placebo). La majoritatea pacientilor care au luat echinacea, boala a fost mult mai usoara decat la lotul care a
luat remediul fals, simptomele fiind mai blande si perioada de vindecare mai scurta (cu 3 zile, in medie). De
asemenea, la pacientii care au luat echinacea au aparut mult mai putine complicatii ale gripei decat la lotul
martor. Asadar, de la primele simptome de gripa, se recomanda sa se ia echinacea, sub forma de capsule, a cate
350 mg de extract fiecare, de patru-sase ori pe zi, pana la completa vindecare.
* Bronsita cronica si acuta la adulti si copii - se tine o cura de doua saptamani cu echinacea, timp in care se
administreaza cate patru capsule (350 mg) cu extract de planta pe zi, pe stomacul gol. La copiii intre 1 si 3 ani,
doza va fi redusa la un sfert, iar pentru cei intre 3 si 10 ani, doza va fi redusa la jumatate. Un studiu american
facut in anul 2003, sub conducerea dr. J. Taylor, a aratat ca administrarea extractului de echinacea scurteaza
perioada de vindecare si reduce severitate unor simptome cum ar fi tusea, febra, senzatia de dificultate in
respiratie.
* Sinuzita - in tratamentul acestei afectiuni echinacea se foloseste ca adjuvant. Se iau cate patru capsule pe zi,
in cure de doua saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza. Zilnic se beau si cate 2 cani de infuzie
combinata de echinacea, in fiecare cana de preparat punandu-se si cate 2-3 picaturi de ulei volatil de cimbru
(Thymus vulgaris) si de busuioc (Ocimum basilicum). Combinarea tratamentului de stimulare imunitara cu
echinacea, cu tratamentul antibacterian cu uleiuri volatile da cele mai bune rezultate in tratamentul sinuzitei.
* Herpes genital si bucal - studiile de laborator arata ca administrarea de echinacea nu doar ca intensifica
reactia sistemului imunitar la aceasta infectie, dar combate si direct herpesul, mai exact cele doua tulpini virale
care il produc. De la primele simptome se administreaza echinacea sub forma de capsule, cate 4-6 pe zi, pana la
completa vindecare. Suplimentar, se poate aplica unguent sau tinctura de echinacea pe leziunile herpetice,
pentru a grabi vindecarea.
* Cistite, nefrite, pielo-nefrite - conform organismului guvernamental german de cercetare a plantelor
medicinale, cunoscut si sub numele de "Comisia E", echinacea are efecte certe de combatere a infectiilor renale
si urinare. In cistita acuta se recomanda administrarea a cate 6 capsule cu extract de echinacea pe zi, vreme de
maximum 10 zile, in paralel cu tratamentul antiinfectios. In cistitele si nefritele recidivante sau cronicizate, se
iau cate 4 capsule pe zi, in cure de doua saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza, dupa care
tratamentul se poate relua, pana la completa vindecare.

126
* Adjuvant in infectii bacteriene - studii de ultima ora arata ca administrarea de echinacea ajuta la incetinirea
sau la stoparea evolutiei infectiilor bacteriene. Aceasta, deoarece anumite principii active din aceasta planta
inactiveaza enzimele care ajuta bacteriile sa penetreze membrana celulelor sanatoase, prevenind astfel, intr-o
buna masura, raspandirea infectiei in organism. Se tin cure de 14-21 de zile, timp in care se administreaza
capsulele de echinacea, cate 4 pe zi, sau infuzia combinata de echinacea (eficienta mai ales pe zona genito-
urinara), cate 3 cani pe zi.
* Candidoza genitala - se tine o cura de echinacea cu o durata de 4 saptamani, luata sub forma de capsule, cate
patru pe zi. Pe timpul curei, se face o data la 3 zile cate o spalatura cu infuzie amestecata din echinacea
(preparata conform retetei prezentate in articol) si coada-soricelului (Achilea millefolium), combinate in
proportii egale. Aplicatia externa cu echinacea amplifica imunitatea locala, ajutand organismul sa controleze in
mod natural proliferarea candida.
* Adjuvant in otita - se face o cura de 10 zile cu echinacea, luata sub forma de capsule cu extract, cate 4-6 pe
zi. Combinarea tratamentului imunostimulent cu echinacea, cu administrarea antibioticelor prescrise de catre
medic este, in momentul de fata, formula ideala pentru combaterea infectiilor ORL, inclusiv a formelor
recidivante.
* Alergie respiratorie - se face un tratament cu efect imunomodulator, cu echinacea, care se ia in doze
progresive. O cura va dura vreme de 8 saptamani, in primele doua saptamani luandu-se cate o capsula pe zi, in
urmatoarele doua saptamani doua capsule pe zi s.a.m.d., ajungandu-se in ultimele doua saptamani la doza
maxima, de patru capsule pe zi. Cura cu echinacea reduce severitatea simptomelor reactiei alergice, diminuand
febra, inflamatia, catarul respirator, mancarimile la nivelul mucoaselor respiratorii. Se recomanda mai ales in
alergiile sezoniere, caz in care tratamentul va incepe cu aproximativ o luna inaintea debutului polenizarii.
* Tumori maligne si benigne - studii de laborator facute in Italia, in anul 2003, sub conducerea dr. G. Di
Carlo, arata ca administrarea de echinacea ajuta organismul sa lupte impotriva afectiunilor tumorale. Mai exact,
echinacea stimuleaza organismul sa produca in cantitati mai mari anticorpii (asa-numitele "arme chimice" ale
sistemului imunitar) folositi pentru a stopa dezvoltarea tumorilor. Ca adjuvant in afectiunile tumorale, se
recomanda curele cu o durata de 2 de saptamani, timp in care se iau cate 4-6 capsule de echinacea pe zi. O cura
va fi urmata de alte 2 saptamani de pauza, dupa care tratamentul se reia, in total facandu-se pana la sase astfel
de cure pe an.
* Artrita - o cura de patru saptamani, timp in care se iau cate 3-4 capsule de echinacea pe zi, ajuta la
diminuarea inflamatiei articulatiilor, in cazul afectiunilor reumatice. De asemenea, la multi dintre pacientii
tratati cu echinacea s-a constatat o rarire a puseelor reumatice, o diminuarea a durerii si a rigiditatii articulare,
precum si o incetinire a proceselor degenerative la nivelul articulatiilor.
Tratamente externe
* Arsuri de gradele 1 si 2 - se aplica unguentul de echinacea pe suprafetele afectate, de 2-3 ori pe zi. Se obtine
o vindecare rapida si estetica. Aplicatiile cu unguent se vor face doar atunci cand nu mai exista rana deschisa, in
caz contrar existand riscul de infectie. Tratamentul cu unguent de echinacea este eficient si in cazul arsurilor
solare, al arsurilor produse cu lichide fierbinti sau cu abur.
* Rani care se vindeca greu - se aplica de doua ori pe zi, vreme de cate o ora, comprese cu tinctura de
echinacea (o gasim in magazinele naturiste). Dupa aplicatia cu alcool, pielea se lasa sa se usuce la aer vreme de
minimum 20 de minute. Atunci cand rana s-a inchis, pentru a favoriza o cicatrizare estetica, se foloseste
unguentul cu echinacea. Aplicatiile externe cu echinacea pe rani grabesc viteza de regenerare a tesuturilor
distruse, previn infectiile.
* Acnee - se pun comprese cu infuzie combinata de echinacea, pe locurile afectate, in fiecare seara, vreme de 10
zile. Acest tratament are un usor efect degresant, previne infectia tegumentelor, intensifica circulatia sanguina
pe zona tratata. Aplicatiile cu echinacea pe fata vor fi facute insa cu mare grija, pe suprafete mici de piele, mai
ales la inceput, pentru a depista din timp o posibila reactie alergica (caz in care tratamentul va fi stopat).
* Mastita cronica - se aplica pe zona afectata comprese cu infuzie combinata de echinacea si de tataneasa
(combinate in proportii egale), care se tin vreme de o ora pe zi. Ulterior, se pot face si aplicatii cu unguent de
echinacea, care are efecte antiinflamatoare si ajuta la regenerarea tesuturilor.
* Adjuvant in psoriazis - se aplica unguentul de echinacea pe portiunile de piele afectate, de 1-2 ori pe zi,
pentru ameliorarea simptomelor. Nu se cunoaste inca o explicatie stiintifica a efectului benefic al aplicatiilor
externe cu echinacea in cazul psoriazisului. Cert este ca la unii pacienti aplicarea unguentului cu echinacea
limiteaza evolutia acestei afectiuni.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu Echinacea

127
Pentru marea majoritate a oamenilor, administrarea de echinacea nu are nici un fel de efect advers. Precautiile si
contraindicatiile se refera doar la persoanele care au o predispozitie alergica foarte puternica, mai ales la
plantele din familia Asteraceae (Compositae), din care fac parte si galbenelele, crizantema, coada soricelului
etc. In cazul cand, la administrarea primelor doze de echinacea, apar simptome de alergie, cum ar fi: mancarimi
ale mucoaselor respiratorii, dificultate in respiratie, lacrimari, catar respirator, mancarimi ale pielii,
administrarea acestei plante va fi oprita. Alte posibile reactii adverse la administrarea de echinacea pot fi
durerile de stomac de mica intensitate, greata sau voma.
ECHINACEA, REMEDIU PENTRU PREVENIREA GRIPEI?
Una din principalele recomandari pe care le fac producatorii de suplimente nutritionale cu echinacea este:
pentru prevenirea infectiilor gripale. Trebuie spus insa ca, spre surpriza cercetatorilor, nici unul dintre studiile
facute nu a putut demonstra faptul ca echinacea are efecte reale in prevenirea infectiei gripale! In schimb, toate
studiile au aratat fara tagada ca echinacea este foarte eficienta in cazul infectiei gripale deja instalate, mai ales
daca tratamentul este facut inca de la primele simptome ale unei viroze respiratorii. Concluzia este simpla:
folositi echinacea cu incredere pentru tratarea gripei, dar nu si pentru prevenirea ei. Ca preventiv contra gripei
puteti folosi o alta planta descrisa de curand in paginile revistei noastre, si anume: ASTRAGALUS (Astragalus
membranaceus), care a demonstrat virtuti reale in acest sens.

Capsulele cu extract de echinacea sunt produse la noi de catre firma "Vitalia K", din judetul Prahova, si sunt
omologate ca supliment alimentar de catre Ministerul Sanatatii. Le gasim in farmaciile si in magazinele
naturiste sau le putem comanda la telefoanele 0745/ 43.58.77, 0788/52.16.06, ori pe internet, scriind la adresa
naturavitalia@gmail.com ori vizitand magazinul www.herbauniversal.ro, unde gasiti si alte produse cu
echinacea prezentate in acest articol.

Alimentatia corecta
Trei motive pentru care merita sa invatam ce alimente sa punem in farfurie: sanatate, silueta, chef de
viata

Frigul, umezeala, intunericul, variatiile de temperatura creeaza o stare permanenta de nemultumire: suntem
nervosi, obositi si parca tot mai nefericiti. De vina nu este, insa, numai iarna, ci si felul cum ne hranim in
aceasta perioada. Din frustrare, mancam in nestire dulciuri, inrautatind si mai mult situatia. Organismul este
obligat sa consume o cantitate mai mare de vitamine B pentru descompunerea zaharului, iar lipsa acestora se
rasfrange negativ asupra nervilor.
Daca vreti ca in aceasta iarna sa va simtiti bine, sa va bucurati de viata - si de ce nu - sa slabiti, aveti grija ca din
alimentatia dvs. sa nu lipseasca bio-substantele pe care vi le prezentam in cele ce urmeaza.
Serotonina - pentru buna dispozitie si somn sanatos
Serotonina este un neurotransmitator, care devine activ la nivelul creierului, unde "raspunde" de buna dispozitie,
produce un somn adanc si sanatos si combate starile depresive si nervozitatea. Un "precursor" al serotoninei este
aminoacidul triptofan, care se gaseste preponderent in lapte si produse lactate, in peste (mai ales cod si heringi),
in oua, in carnea de pasare, in leguminoase (de ex. linte, boabe de soia) si in nuci. Pentru producerea serotoninei
este necesara doar o cantitate mica din toate acestea: o portie de peste (120 g) sau un pahar de iaurt pe zi sunt
ultrasuficiente. Important este insa ca pe langa triptofan sa consumati si hidrati complecsi de carbon (de ex.
paine, fructe etc.), care stimuleaza productia de insulina si care - la randul ei - faciliteaza trecerea triptofanului
din sange in creier.
Vitaminele B se completeaza reciproc
Vitaminele din grupa B sunt extrem de necesare pentru sistemul nervos. Dar atentie: o singura vitamina B (de
pilda vitamina B1 din muesli) nu este suficienta. Pentru ca formeaza un complex, conlucreaza si devin cu-
adevarat active doar impreuna.

128
Vitamina B1 - pofta de viata
La o cantitate prea redusa de vitamina B1, sistemul nervos cedeaza. Fara ea, celulele nervoase nu primesc
zaharul necesar (din sange) si membrana lor se subtiaza. Urmarea: ne simtim lipsiti de vlaga si nu ne mai vine
sa ne sculam din pat. Aportul suficient de vitamina B1 readuce pofta de viata.
Vitamina B2 - impotriva stresului
Vitamina B2 (riboflavina) este absolut necesara in conditii de stres: presiunea performantelor de la serviciu,
probleme familiale etc. Vitamina B2 ne ajuta sa producem hormoni de stres suficienti pentru a face fata, cu
calm, situatiilor dificile.
Vitamina B6 - fericire curata
Vitamina B6 (piridoxina) regularizeaza metabolismul celular din sistemul nervos. Ne simtim fericiti, suntem
calmi si dormim bine doar cand acesta functioneaza ireprosabil. O carenta de B6 poate duce la depresii, stari de
nervozitate, dispozitie oscilanta sau anxietate.
Biotina - contra atacurilor de foame
Este o vitamina B de care au nevoie toate celelalte vitamine din grupa, pentru a putea actiona eficient in cadrul
metabolismului. Organismul poate depozita si poate ceda - la nevoie - o parte din zahar (de pilda, pentru a
alimenta rapid celulele nervoase sau pentru a mentine stabil nivelul glicemiei). Biotina este importanta pentru
refacerea stocurilor. Barbatii pot stoca pana la 400 g, femeile, in schimb, doar pana la 300 g de zahar in sange.
Acidul folic – optimism
Serotonina si noradrenalina pot fi asimilate de catre celulele cerebrale si nervoase doar cu ajutorul acidului folic.
Noradrenalina este cea care ne ajuta sa fim in forma si activi si sa facem fata mai usor problemelor de zi cu zi.
Acidul pantotenic – silueta
Aceasta vitamina B participa, printre altele, la producerea cortisolului, hormonul stresului. Acest hormon este
important pentru intensificarea descompunerii grasimilor si contribuie, in plus, la buna oxigenare a creierului.
Consecinta: ne concentram mai usor, nu ne mai simtim tot timpul extenuati si ne relaxam mai usor.
Magneziu - buna dispozitie
Magneziul impulsioneaza aproape toate enzimele care regularizeaza metabolismul. Fara el, hidratii de carbon,
proteinele si grasimile n-ar putea fi metabolizate. In plus, magneziul contribuie la producerea excitantilor
nervosi. Lipsa de magneziu poate duce la depresii sau insomnie. Cand excitantii nervosi primesc magneziu
suficient, ne binedispunem. Cercetatorii au constatat de asemenea ca magneziul poate reduce irascibilitatea si
surescitarea, actionand ca un calmant natural.
Calciu - forma maxima
Calciul este cunoscut mai ales pentru actiunea lui benefica asupra sistemului osos si a dintilor. Dar de calciu are
nevoie si creierul sau celulele nervoase. In interiorul celulelor, acesta devine el insusi o bio-substanta care
transmite stimuli nervosi. Lipsa de calciu ne face irascibili, anxiosi si agitati. Ne simtim slabiti si obositi.

SECRETELE BUNEI DISPOZITII

Aerul
Imbracati-va bine si iesiti afara, la aer, cel putin o data pe zi! Pentru ca lumina zilei oboseste epifiza (glanda
pineala) care produce hormonul cascatului. Dar oxigenul trezeste si invioreaza.
Lumina
Nici o raza de soare? Aprindeti lumina artificiala. Sau urmati o terapie cu lumina produsa cu ajutorul unor
tuburi speciale cu spectru larg (de doua ori pe zi, dupa ce ati consultat medicul). Ii inveseleste si pe cei mai
posaci dusmani ai iernii.
Culoarea
Gata cu gri-ul monoton - cel putin intre cei patru pereti proprii. Covoarele multicolore, perdelele, lumanarile va
scot din amorteala. Deosebit de eficiente: rosul (confera forta si energie) si galbenul (creeaza buna dispozitie).
Si inca ceva simplu: becuri colorate la toate lampile.
Plantele medicinale
Fara efecte secundare: sunatoarea, care combate caderile psihice. Se bea - de trei ori pe zi - ceaiul proaspat
preparat sau se ia sub forma de tablete (de la farmacie).
Muzica
Indiferent care - important este ca ritmul sa intre in sange. Cea mai eficienta forma: puneti, dimineata, discul
dvs. preferat si faceti cativa pasi de dans. Buna dispozitie este asigurata pentru cateva ore.

129
Rasfatul
Permiteti-va si asa ceva, macar din cand in cand. Chiar daca pare ciudat. De pilda, un masaj al pielii capului la
coafor. Senzatia de bine va fi, cu siguranta, un balsam pentru suflet.
Parfumurile
Pentru a resimti in nari mirosurile verii, turnati ulei cu aroma de portocala, de lamaie, de iasomie sau de
trandafir in lampa parfumata, inchideti ochii si amintiti-va de ultima vacanta.
Rasul
Urmariti, la televizor, un film comic sau intalniti-va cu prietenii si amuzati-va fara retinere.

Muscata rosie
Ne-am obisnuit sa o vedem la fereastra, intre perdele, rosie ca focul si ca speranta. O floare care alunga
tristetea si ne umple de optimism. Nu e doar o simpla impresie, pe langa frumusetea ei plina de farmec si
energie, muscata este si o fenomenala (ati citit bine) planta-medicament

Ce spune astrologia
In astrologie, muscatele cu flori rubinii apartin zodiei Berbecului si servesc la
aplanarea starilor de conflict, potolesc persoanele predispuse la certuri, permanent
tafnoase si iritate. Rosul de purpura al muscatelor ii ajuta pe oameni sa perceapa
viata mai relaxat, imbunatateste starea sufletului. De fapt, astrologii au presimtit
ceea ce a fost dovedit si de cercetarile stiintifice contemporane, si anume: faptul ca
planta are multiple efecte terapeutice. Muscatele imbunatatesc metabolismul,
impiedica cresterea tumorilor, dizolva pietrele, opresc hemoragiile. In medicina
populara, frunzele si florile se folosesc in cazuri de diaree, dizenterie, reumatism,
guta, astm bronsic, abcese, cangrene ale plamanilor. Frunzele uscate, inmuiate cu
apa clocotita, se aplica pe bataturile vechi timp de cateva zile pana se desprind.
O rivala a usturoiului
In medicina populara, muscata, atat cea salbatica, din natura, cat si cea cultivata in
ghiveci, se foloseste inca din secolul XVI. Dintr-o varietate foarte larga de muscate,
cel mai mare efect terapeutic il are muscata cu frunze mari, palmate, care au un miros puternic si contin cea mai
mare cantitate de fitoncide. Savantii au constatat ca in lupta cu bacteriile, muscata depaseste puterea usturoiului
si a cepei. Pentru prepararea retetelor medicale, se folosesc nu numai frunzele si florile, dar si radacinile
plantelor imbatranite, cu tulpinile desfrunzite (goale). Radacinile se spala si se folosesc imediat sau se usuca si
se pastreaza in pungi de hartie. Radacinile plantei sunt bogate in glucide, amidon, flavonoizi, saponine,
substante tanante, iar in frunze sunt depozitate acid ascorbic (vitamina C), carotina, ulei eteric, glucoza,
alcaloizi, microelemente.
Preparate din muscata
Ulei de muscata
Uleiul esential de muscata se vinde in farmacii, dar puteti sa-l preparati si acasa folosind unul din procedeele
urmatoare:
1. Intr-un borcan transparent, de 750 ml, se pune un pahar de terci din frunze si florile tocate de muscata, se
toarna deasupra 125 ml de alcool dublu rafinat, se inchide etans si se tine in bataia soarelui puternic, timp de
doua saptamani. Se deschide borcanul, se umple cu uleiul nerafinat (de porumb, de masline, de floarea-
soarelui), se inchide iar ermetic si se mai tine la soare inca doua saptamani. Se strecoara si se stoarce bine.
Plantele macerate se pastreaza la congelator pentru comprese, iar lichidul, in sticlute de culoare inchisa, in
frigider.
2.Frunzele tinere, de pe varfurile crengutelor, se rup primavara, inainte de inflorire, de pe o planta cu varsta mai
mare de un an. Doua pahare de frunze se toaca marunt, se amesteca cu zece linguri de ulei nerafinat, incalzit la

130
40-45 grade, si se macereaza timp de doua saptamani, intr-un borcanel de culoare inchisa, in loc racoros. Dupa
filtrare, frunzele se storc bine (eu folosesc in cazuri similare un ciorap de nailon, deoarece este mult mai
rezistent decat tifonul) si uleiul se pastreaza timp de trei luni la frigider, in sticlute de culoare inchisa sau invelite
in hartie neagra.
Mod de administrare:
Profilactic. Cu 15 minute inainte de masa, se ia in gura o lingurita de ulei si se suge precum o caramela. Se face
o cura de sapte zile, in fiecare primavara. Nu se recomanda asocierea tratamentului cu consumul de alcool.
Uleiul de muscata se administreaza numai in cure scurte.
* Aromoterapie - cateva picaturi de ulei se amesteca cu sare fina sau se toarna pe un servetel si se pastreaza intr-
un flaconas inchis etans. Se folosesc pentru diminuarea epuizarii psihice, in cazuri de insomnie, astenie,
ateroscleroza vaselor sanguine din creier, hipertensiune, distonie vasculara, nevroza, imunitate scazuta. Uleiul
se adauga in creme pentru masaj, in apa pentru baie.
* Cura de slabire. Pentru micsorarea apetitului, in loc de medicamente scumpe, puteti folosi aroma de muscata,
care se inhaleaza inainte de masa.
Important: Inainte de folosirea uleiului, faceti un test pentru hipersensibilitate sau alergie: se aplica o picatura de
ulei pe incheietura mainii cu 12 ore inainte. Nu se foloseste aromoterapia in cazuri de atac de cord, astm
bronsic, epilepsie (daca mirosul nu-i place bolnavului).
Unguent de muscata
Se mixeaza frunze verzi de muscata in robotul de bucatarie sau in masina de tocat carne. Separat, se topeste
osanza sau untura de gasca. La fiecare 3 linguri de grasime, se adauga 3 linguri din terciul cu suc din frunze.
Amestecul se pastreaza la frigider, cel mult o saptamana, si se foloseste in cazuri de dureri in articulatii si de
ulcer varicos.
Tratamente interne cu muscata
* Afectiunile sistemului respirator: faringita, laringita. Preparatele din muscata s-au dovedit eficiente si in
afectiunile cailor respiratorii.
Se fac spalaturi nazalo-faringiene cu infuzie din flori sau frunze proaspete de muscata. O lingura cu varf de
planta tocata se infuzeaza 8 ore, in 250 ml de apa fierbinte. Cu 100 ml de infuzie se fac spalaturi, iar in cei 150
de ml ramasi se adauga 5 picaturi de lugol si se face gargara. In acelasi timp, degetele mari de la picioare se
infasoara cu 2-3 straturi de frunze verzi si se leaga cu fasa de tifon, inainte de culcare. Conform hartilor de
reflexoterapie, pe degetele mari de la picioare sunt reprezentate organele localizate in zona capului.
* Bronsita si pleurita - Se foloseste tinctura din frunze de muscata tocate marunt. Intr-un borcanel de 300 ml se
pun 1/3 frunze si se toarna peste ele tuica, pana la marginea borcanului. Continutul borcanului se muta apoi in
sticla de culoare inchisa, cu filet, se infuzeaza in frigider timp de 3 saptamani. Se bea tinctura strecurata cate o
lingura, cu 150 ml de ceai de menta, de 3 ori pe zi. Cu aceeasi tinctura se fac frectii in zona plamanilor, pe piept
si pe spate, inainte de culcare. Pentru frectii, mai ales pentru copii, puteti sa preparati tinctura cu otet kombucha
sau otet de mere, in loc de tuica.
* Hipertiroidie (gusa). Un pahar de frunze tocate se muta intr-un borcan de sticla, se toarna 500 ml de tuica si se
lasa la macerat timp de 30 de zile, cu vasul inchis etans, agitand periodic. Se strecoara si se stoarce bine. Se bea
cate o lingurita, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. Pentru o cura de tratament, este nevoie de doua
doze (un litru de tinctura).
* Dupa chimioterapie sau citostatice. Pentru eliminarea toxinelor care apar in organism dupa procedurile de
chimioterapie, se prepara ceai din 3 frunze rotunde de muscata, infuzate in 250 ml de apa fierbinte. Se lasa pana
la racirea apei. Ceaiul se bea in timpul zilei, cate o inghititura la fiecare ora (in nici un caz nu se bea tot paharul
odata!).
* Afectiuni stomacale, diaree. La tara, batranii rezolvau problema simplu: preparau infuzie din 8-10 frunze de
muscata si 250 ml apa fierbinte, care se lasa sa se raceasca. Ceaiul se bea de 3 ori pe zi, cate 1/3 de pahar,
inainte de masa, si ultima data seara, inainte de culcare.
Mai ales la diabetici, se intampla uneori ca diareea sa apara fara nici o legatura cu intoxicatiile alimentare.
Atunci se prepara o tinctura din 3 linguri cu varf de terci de frunze si flori, amestecate cu 100 ml de alcool dublu
rafinat. Se lasa la macerat timp de 3 zile, la intuneric. Se beau cate 20 de picaturi, cu o lingura de apa. Cei care
vor sa evite alcoolul prepara o infuzie din 2 lingurite de terci din frunze si flori, amestecate cu un pahar de apa
fiarta si racita, care se lasa peste noapte, se strecoara si se bea a doua zi, impartita in 5-6 doze. Se amelioreaza
nu numai starea aparatului digestiv, dar si functia pancreasului, a inimii, se restabileste nivelul de glicogen in
ficat, se regleaza tensiunea arteriala.

131
* Pietrele si procesele inflamatorii la rinichi. In popor, muscata se considera din mosi-stramosi un diluant bun
pentru depunerile de pietre la rinichi. Balsamul vindecator se prepara din 20 ml suc proaspat stors din frunze si
flori, 50 g de miere de albine, 20 ml tinctura de propolis si 100 ml vin rosu tare sau 65 ml coniac. Amestecul se
infuzeaza 14 zile in frigider si se pastreaza la rece, nu mai mult de 3 luni. Balsamul se bea cate o lingura, de 2
ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa, timp de 2 saptamani.
Pentru obtinerea sucului: 50 g de frunze verzi se tin timp de 2 ore in 200 ml de apa, la temperatura camerei, apoi
se scutura bine si se trec prin storcator sau masina de tocat. Se stoarce sucul prin panza topita sau un ciorap de
dama sintetic.
Tratamente externe cu frunze proaspete de muscata
* Acnee. Strabunicile noastre foloseau sucul proaspat de muscata pentru curatarea pielii de cosuri si acnee. Se
toaca marunt 5-6 frunze, apoi se strivesc cu o lingura de lemn. Terciul obtinut se aplica pe locurile cu probleme
si se lasa timp de 15 minute.
* Otita. 1. Reteta este recomandata pentru copii mici, dar si pentru adulti. Se folosesc plantele cu frunzele
palmate (nu rotunde). Se spala cu apa fiarta calduta, se usuca putin, se stoarce sucul (se poate si manual).
Urechea se curata bine cu vata, apoi se pune cate o picatura de suc. Procedeul se repeta pana la oprirea
scurgerilor. Nu se permite umezirea urechilor bolnave cu apa, pe toata durata tratamentului. 2. Frunzulitele
proaspete se strivesc intre degete si se introduc, inainte de culcare, in urechi. Dimineata, se arunca. Ca sa intre si
sa iasa mai usor din urechi, se invelesc in fasa de tifon. O alta varianta: o frunza se ruleaza si se introduce in
ureche. 3. Vracii din Rusia folosesc de 200 de ani o reteta mai complexa. Se prepara un aluat din 10-12 frunze
pisate bine, 2 linguri de alcool de camfor, 2-3 linguri de faina de secara sau de ovaz (in caz extrem se foloseste
paine inmuiata putin). Se picura 2 picaturi de suc de muscata in ureche, apoi se modeleaza din aluat un capac
care se aplica peste ureche. Deasupra se pune hartie de pergament. Se panseaza in diagonala, cu o fasa, peste
cap, inainte de culcare. Este nevoie de 3-4 proceduri.
* Nevralgie de trigemen, dureri lombare acute. Frunzele de muscata strivite intre degete se intind pe un prosopel
de in si se aplica pe locul bolnav. Deasupra se leaga un batic de lana. La fiecare 30 minute, frunzele se schimba.
Procedeul se repeta de 3-4 ori. Peste 2 ore, durerile se diminueaza, in caz contrar, se mai pun cateva comprese.
* Afectiuni pulmonare. Se framanta un aluat din 6 linguri de frunze tocate, 3 linguri de miere de albine si 3
linguri de faina de secara. Se imparte in doua terciul, se intinde in straturi subtiri si se aplica pe zona plamanilor
si pe piept, la barbati, iar la femei pe spate. Se leaga cu un batic subtire.
Pentru accelerarea procesului de vindecare, se recomanda sa mancati, dimineata si seara, cu 30 minute inainte
de masa, cate 2-3 frunzulite mici de muscata, care apar din muguri terminali.
* Epilepsie, solarita. Se prepara un amestec din 250 ml de zer rece, 3 linguri cu varf de frunze si flori mixate de
muscata, o sticluta de tinctura farmaceutica de odolean sau de talpa-gastei si se macereaza de la ora 8 dimineata
pana la ora 10 seara. Inainte de culcare, in amestec se adauga faina (eventual combinata cu tarate) ca sa obtinem
un aluat, din care se modeleaza o turta moale ca plastilina. Turta se aplica pe plexul solar.
Se panseaza cu o fasa elastica si se lasa pana dimineata. In acelasi timp, se administreaza tinctura de muscata,
cate 15 -20 picaturi, de 3 ori pe zi, inainte de masa sau cu o ora dupa masa. Este o metoda auxiliara in
tratamentul epilepsiei.
* Cataracta. In stadiul incipient al bolii, puteti sa stopati dezvoltarea afectiunii folosind picaturi din sucul
proaspat stors din frunze (cate 1-2, in coltul ochilor). Daca se inflameaza pleoapele, ochii se spala cu infuzie
preparata din 10 frunze sau flori tocate, 200 ml de apa fiarta si racita si o lingurita de miere de albine. Se
amesteca bine si se expune pe timp de noapte la lumina lunii pline. In loc de apa, puteti sa folositi dupa racire
ceai oftalmic din silur, albastrele si corn (se vand la plafar).
Bai din radacini si frunze
Baile din radacina de muscata rosie sunt indicate in cazul bolnavilor cu probleme dermatologice (furunculoza,
eczeme, vitiligo, lichen). 4 linguri de radacina uscata sau proaspata taiata marunt se infuzeaza o ora in termos, in
apa clocotita. Inainte de culcare, se face o baie cu infuzia care se toarna in cada cu apa calda (35-36 grade C). O
cura cuprinde 12-14 bai.
* Nevroze, insomnie, stari de agitatie. Se toaca 4-5 radacini si un pahar din frunzele proaspete, se pun pe foc in
5-7 litri de apa fierbinte, se tin 20 minute pe un foc mediu si se infuzeaza 2-3 ore intr-un vas acoperit, apoi se
strecoara si se adauga in cada cu apa calda. Tratamentul are efect calmant si dureaza 10-15 zile.
Un efect deosebit il au baile cu ulei aromat de muscata in cazul femeilor la menopauza, dar si al celor cu
nervozitate crescuta, in zilele "critice". In urma procedurilor scade nervozitatea, se imbunatateste somnul.
Contraindicatii

132
Persoanelor care sufera de astm bronsic sau au alergie la mirosul de muscata li se recomanda sa nu tina in
locuinta nici o specie de muscata.
Ingrijirea plantei
Muscata prezinta un neajuns pentru care este deseori respinsa de floricultori: frunzele ei imbatranesc si cad
foarte repede, dezgolind tulpinitele. Chiar si udarea abundenta, stropitul regulat nu schimba situatia. Dar si
pentru scopuri terapeutice este un minus: ca sa obtinem 50 de ml de suc, trebuie sa rupem toate frunzele de pe
planta. De aceea, ca sa va tratati cu succes, trebuie sa aveti cel putin 5-6 plante in casa si sa le ciupiti mereu
varfurile, pentru favorizarea cresterii de crengute noi.

O particica de nemurire: PATRUNJELUL

Vindecarea naturala este o stiinta, poate cea mai complexa stiinta din lume, pentru ca ne arata cum sa ne
reintegram in armonia lumii in care traim, insanatosindu-ne.

Dar dincolo de latura stiintifica, mai exista ceva, o extraordinara poveste a tainelor
ascunse acolo unde nici nu banuim. In radacina de patrunjel, de exemplu. Stiati ca
aceasta leguma poate vindeca boli cum ar fi cancerul, ca poate reda tineretea
biologica si ca grecii antici credeau despre ea ca uneste lumea viilor cu cea a
mortilor, continand in radacina ei si o particica de nemurire? Fiecare leguma,
fiecare planta medicinala poarta cu ea povesti nemaipomenite, dar si conexiuni
incredibile, intre ceea ce se credea a fi doar o superstitie sau o credinta naiva si
studii de ultima ora ale medicinei moderne, care confirma toate "ereziile". Va
propunem sa parcurgem o noua fila din marea carte a naturii si a vindecarilor
naturale, reluand povestea "banalului" patrunjel.

Cum preparam si cum administram radacina de patrunjel

Mai intai de toate, trebuie stiut ca cele mai bune efecte terapeutice se obtin
consumand radacini de patrunjel proaspete si nu conservate prin congelare sau preparate prin incalzire, care isi
pierd multe din calitatile vindecatoare. Dupa doua saptamani de congelare, se pierd aproximativ 50% din
majoritatea vitaminelor, in timp ce prin fierbere, este pierdut un procent de 50-70% din continutul de vitamina
C, vitamina E, de vitamine din complexul B.
Sucul
Este forma cea mai eficienta de administrare a patrunjelului din punct de vedere terapeutic. Se obtine cu ajutorul
storcatorului electric centrifugal, din radacinile de patrunjel bine spalate, dar necuratate de coaja, care este
partea cea mai bogata in substante nutritive. Coaja va fi doar spalata foarte bine si vor fi indepartate cu ajutorul
cutitului partile stricate. Dupa stoarcerea patrunjelului, sucul se consuma de preferinta imediat sau, daca nu este
posibil acest lucru, se pastreaza la rece, in recipiente bine inchise, dar nu mai mult de sase ore. De regula, un
adult va consuma zilnic 30-100 ml de suc de radacina de patrunjel, in combinatie cu suc de morcov (in
proportia de minimum 1:4, sucul de patrunjel fiind mai greu tolerat de tubul digestiv). Sucul de patrunjel obtinut
prin centrifugare este cea mai eficienta forma de administrare a acestei legume, deoarece vitaminele, enzimele,
mineralele, flavonoidele si compusii aromati pe care ii contine sunt foarte usor de asimilat. Sucul obtinut prin
simpla mixare (zdrobire) a patrunjelului, neurmata de centrifugare, nu are aceleasi efecte terapeutice, deoarece
continutul mare de celuloza impiedica o buna asimilare a vitaminelor.
Salata
Se obtine dand prin razatoare radacinile de patrunjel, bine spalate in prealabil. La patrunjelul ras, se adauga
morcov, ulei presat la rece, putin suc de lamaie si sare dupa gust. La salatele de patrunjel se mai pun, de obicei,
radacina de telina, varza sau sfecla rosie rasa, precum si marar sau patrunjel verde. Salata de patrunjel este
excelenta pentru stimularea digestiei si a tranzitului intestinal (combate constipatia). Ea este si un puternic

133
stimulent al activitatii ovarelor, apiolul, substanta care da mirosul aromat, specific acestei legume, avand efecte
de stimulare a acestor glande endocrine.
Patrunjelul fiert
Piureul de patrunjel se asimileaza mai usor
Poate fi consumat ca atare, sub forma de piure sau adaugat in diverse alte mancaruri (ciorbe, tocanite, ghiveciuri
etc.). In urma fierberii, aproximativ 70% din vitamina A continuta de planta este distrusa, la fel ca si vitamina C
si multe alte substante nutritive. Totusi, este important de stiut ca vitaminele si mineralele ramase dupa fierbere
vor fi mult mai usor de asimilat din patrunjelul fiert decat din cel crud. Mai mult, patrunjelul fiert este foarte
bine digerat si tolerat de catre tubul digestiv, fiind recomandat, in mod special, persoanelor convalescente ori
care datorita unor afectiuni gastro-intestinale nu suporta cruditatile. Din aceste motive, patrunjelul fiert poate
avea, uneori, o aplicabilitate terapeutica mai mare decat cel consumat crud.
Decoctul de patrunjel
Sase radacini de patrunjel de marime medie, spalate bine, dar nedecojite, se pun la fiert, in trei sferturi de litru
de apa clocotita, unde se lasa la foc mic, vreme de 15-20 de minute. Se filtreaza, iar lichidul rezultat se bea cat
mai cald posibil, pe stomacul gol, in una-doua reprize. Acest decoct are efecte puternic diuretice si usor
sudorifice, scotand apa suplimentara din tesuturi, favorizand activitatea rinichilor si ajutand la eliminarea
microlitiazei. Are, de asemenea, efecte de reducere a apetitului alimentar, decoctul cald consumat cu 5-10
minute inainte de masa ajutand in curele de slabire.
Tratamente preventive cu patrunjel
* Hipoglicemia - puseele de hipoglicemie sunt o problema de sanatate despre care se vorbeste destul de rar, dar
care este foarte frecvent intalnita. Scaderea glicemiei pe fondul unor deficiente metabolice duce la incapacitate
de concentrare, la simptome cum ar fi durerile de cap si vertijul, creeaza nevoia imperioasa de alimente dulci
super-concentrate, fiind astfel una din principalele cauze ale aparitiei diabetului. Salatele de patrunjel si sucul de
patrunjel consumate frecvent ajuta la stabilizarea nivelului zaharului din sange, prin reglarea secretiei de
insulina, dar si a activitatii glandelor cortico-suprarenale.
* Calculi biliari - administrarea de patrunjel stimuleaza colecistul sa evacueze bila, prevenind astfel stazele si
formarea calculilor (pietrelor) la acest nivel. Se recomanda consumul de salate cu aceasta leguma cruda, care
intre altele regleaza nivelul colesterolului si al bilirubinei din lichidul biliar.
* Calculi renali - se tin de doua ori pe an cure cu suc de patrunjel, din care se beau cate 50 ml (in combinatie cu
300 ml de suc de morcov), zilnic, vreme de minimum doua saptamani. Radacina de patrunjel contine substante
cu puternic efect diuretic, care stimuleaza producerea urinei si eliminarea sa. De asemenea, contine substante
care dilata usor caile urinare, ajutand la eliminarea calculilor de mici dimensiuni, care prin acest tratament sunt
"spalati" si antrenati prin diureza.
* Dispepsie, indigestie - radacina de patrunjel consumata ca aperitiv, mai ales in salate, este un garant al bunei
digestii. Aceasta, deoarece stimuleaza producerea de sucuri gastrice, stimuleaza miscarile musculaturii netede a
tubului digestiv, are efecte carminative, prevenind formarea gazelor in intestin si aparitia colicilor abdominale.
Tratamente interne cu patrunjel
* Cancer pulmonar - falcarinolul si falcarindiolul, doua substante continute din belsug in radacina de patrunjel
(in special in coaja sa), au efecte antitumorale redutabile, a caror eficienta a putut fi demonstrata prin studii de
medicina experimentala. Se recomanda cure cu o durata de 12 saptamani, timp in care se consuma cate 100 ml
de suc de patrunjel (combinat cu 500 ml de suc de morcov) pe zi. Intre doua cure se vor face pauze de minimum
4 saptamani. Acest tratament are efecte benefice si pentru atenuarea efectelor adverse ale chimioterapiei,
recomandata in tratarea bolii canceroase.
* Tuse - se consuma suc de patrunjel, cate 50-100 ml pe zi, pentru efectele sale antibacteriene si expectorante
(saponinele din radacina acestei legume ajuta la eliminarea secretiilor suplimentare de pe caile respiratorii medii
si inferioare). Acest tratament este util mai ales in tratarea tusei productive, unde suplimentar se va face si
gargara, de 3-4 ori pe zi, cu decoct de patrunjel, preparat dupa reteta prezentata in acest articol.
* Hipertensiune - consumul frecvent de patrunjel, mai ales sub forma de salata (minimum 35 de grame zilnic)
este de un foarte mare ajutor in aceasta afectiune. Cercetatorii au observat ca la persoanele care consuma
frecvent radacina de patrunjel se constata o scadere si o stabilizare a presiunii arteriale, datorata actiunii
principiilor aromatice din patrunjel, la nivelul sistemului nervos central. Patrunjelul scade presiunea sanguina
prin efectul sau puternic diuretic. In plus, aceasta leguma este foarte bogata in potasiu, ajutand la normalizarea
ritmului cardiac, fiind recomandata si ca adjuvant in aritmia cardiaca.

134
Grecii antici credeau ca patrunjelul uneste lumea viilor cu cea a mortilor
* Constipatie - Consumat crud, mai ales sub forma de salata, patrunjelul este un bun laxativ. Fibrele sale
nedigerabile imping precum un piston materiile reziduale in colon, in timp ce anumite principii active
stimuleaza peristaltismul intestinal, fiind recomandat in constipatia atona. Se recomanda o cura de 7-14 zile,
timp in care se consuma zilnic salate cu radacina de patrunjel si de morcov, combinate cu ulei de masline presat
la rece si otet de mere cu miere.
* Alergie - radacina de patrunjel contine o substanta numita apigenina, care reduce intensitatea reactiei alergice,
avand un efect antihistaminic egal ca intensitate cu cel al unor medicamente folosite frecvent in aceasta
afectiune. Se recomanda cura cu combinatia de sucuri de patrunjel (50 ml zilnic) si morcov (400 ml zilnic), cu o
durata de 2-4 saptamani, facuta mai ales la inceputul polenizarii sau atunci cand sensibilitatea alergica este in
crestere, datorita unor factori cum ar fi stresul emotional, oboseala, schimbarile de anotimp etc.
* Menstre neregulate - dozele medii de suc de patrunjel (30-50 ml zilnic) au un efect de reglare a ciclului
menstrual, dar si de eliminare a durerilor (dismenoree) din timpul menstrelor. Acest efect se datoreaza, se pare,
substantelor volatile din radacina acestei legume, substante care stimuleaza activitatea ovarelor, cu o intensitate
direct proportionala cu doza in care sunt administrate.
* Amenoree - in doze mari, de pana la 100 ml pe zi, si in cure de 28 de zile, sucul de radacina de patrunjel este
un foarte bun emanagog, adica stimuleaza ovulatia si aparitia ciclului menstrual. Este un tratament folosit inca
din antichitate pentru combaterea infertilitatii feminine, iar validitatea lui este in curs de confirmare de catre
studii stiintifice moderne. Acest tratament este recomandat si pentru prevenirea menopauzei premature.
* Lactatie - se consuma radacina de patrunjel si de morcov, fierte, preparate sub forma de piureuri (eventual
impreuna cu cartofi, pentru gust). Cele doua legume stimuleaza lactatia prin actiunea lor la nivelul sistemului
endocrin, dar asigura si necesarul de vitamine si minerale in timpul alaptarii. Prin consumul de patrunjel, creste
atat cantitatea, cat si calitatea laptelui.
* Osteoporoza - consumul de patrunjel sub forma de salata are efecte de stimulare a productiei de hormoni
estrogeni, responsabili pentru asimilarea calciului si pentru consolidarea oaselor. Ca atare, se recomanda
administrarea de macar cinci ori pe saptamana a minimum 50 de grame de patrunjel, sub forma de salata,
consumat impreuna cu ulei de masline, varza, marar verde.
* Cistita - conform "Comisiei E", organismul guvernamental german de reglementare a administrarii plantelor
medicinale, radacina de patrunjel ajuta la eliminarea infectiilor urinare. Se administreaza sucul proaspat, cate 50
ml (combinati cu alti 400 de ml de suc de morcov), de doua ori pe zi, in cure de 10-14 zile. Acest tratament are
efecte antibacteriene si antimicotice, stimuleaza diureza, reduce inflamatia si durerea la urinare.
* Litiaza renala - aceeasi comisie guvernamentala germana a dat aviz favorabil si folosirii patrunjelului in
tratarea calculilor renali, considerandu-se ca efectul diuretic al acestei plante este de foarte mare ajutor pentru
eliminarea microcalculilor din rinichi si din vezica urinara. Tratamentul (este acelasi cu cel de la cistita) cu suc
de patrunjel creste rata de filtrare a urinei la nivelul rinichiului, creste cantitatea de apa eliminata din tesuturi,
previne formarea calculilor, mai ales a uratilor. Aceasta terapie este foarte buna si in tratarea retentiei de urina.
* Obezitate - cu cateva minute inainte de fiecare masa, se bea cate o cana cu decoct de patrunjel, cat mai cald
posibil. Acest tratament reduce sensibil apetitul alimentar, imbunatateste digestia si tranzitul intestinal. De
asemenea, decoctul de patrunjel ajuta la scaderi destul de mari (de ordinul kilogramelor) in greutate, prin
eliminarea surplusului de apa din tesuturi.
* Artrita reumatoida - se recomanda curele cu o durata de o luna, cu salata de patrunjel, din care se consuma
minimum 40 de grame pe zi. Radacina de patrunjel consumata in doze suficiente are efecte antiinflamatoare
articulare, prevenind si procesele degenerative la nivelul cartilajelor din articulatii. Actiunea sa terapeutica in
bolile reumatice se explica, intre altele, si prin efectul sau antioxidant, despre care vom vorbi in cele ce
urmeaza.
* Antioxidant - foarte bogat in vitamina C, in vitamine din complexul B si in vitamina A, toate cu efect
antioxidant, patrunjelul mai contine o substanta cu efecte exceptionale de anihilare a radicalilor liberi:
apigenina. Studiile de medicina experimentala au aratat ca apigenina stopeaza procesele de imbatranire a
tesuturilor, previne sclerozarea vaselor de sange si ajuta la relansarea activitatii hormonale. Se administreaza
sucul de patrunjel (obtinut din radacinile nedecojite), cate 50 ml pe zi, in cure de 30 - 60 de zile.
* Fier - se consuma patrunjelul fiert, eventual sub forma de piureuri, cate 50-70 g pe zi, in cure de 3 saptamani.
Radacina de patrunjel contine cantitati destul de mari de fier asimilabil, util in tratarea anemiei feriprive. Sucul
de patrunjel, impreuna cu sucul de sfecla rosie si cu cel de morcov, combinate in proportii egale, s-au dovedit
eficiente si in tratarea anemiei hemolitice.

135
Tratamente externe cu patrunjel
* Eczema alergica - un tratament de medicina populara romaneasca ce s-a dovedit foarte eficient in tratarea
acestei afectiuni este cataplasma cu patrunjel.
O data la doua zile, se pune pe locul afectat patrunjel ras si invelit in tifon, aceasta aplicatie durand 0,5-3 ore. De
regula, in prima faza, eczema se agraveaza usor, pentru ca apoi treptat sa se retraga. Tratamentul extern este
mult eficientizat de administrarea interna de suc de patrunjel si morcov (combinate in proportia de 1:4), cate
400 ml pe zi.
* Dureri ale sanilor - trei radacini de patrunjel se fierb, apoi se lasa sa se raceasca, se zdrobesc putin si se
invelesc in tifon subtire, aplicandu-se pe locul afectat, unde se lasa vreme de 30 de minute. Imediat dupa
scoaterea cataplasmei cu patrunjel fiert, locul se lasa sa stea la aer minimum o ora. Este o aplicatie simpla, care
combate eficient inflamatia si are efect calmant. In cazul durerilor si iritatiilor care apar la alaptare, cataplasmele
cu patrunjel vor fi alternate cu cele cu frunza de varza proaspata.
Precautii si contraindicatii
* Femeile insarcinate nu vor consuma patrunjel proaspat, mai mult de 10 g pe zi.
* Sucul de patrunjel este total contraindicat in cazul sarcinii, deoarece poate duce la aparitia contractiilor
premature. Contraindicatiile nu se aplica, insa, in cazul patrunjelului fiert, care, in doze de maximum 30 g pe zi,
nu are efectele adverse mentionate.
* La bolnavii renali cronic, patrunjelul crud sau sub forma de suc va fi administrat in primele zile in doze foarte
mici (o cincime din doza normala), deoarece poate avea efecte iritante la nivelul rinichilor.
* Dupa aplicatiile externe cu patrunjel, pielea tratata nu va fi expusa la soare, deoarece pot aparea arsuri,
intrucat aceasta leguma are proprietati fotosensibilizante.
Patrunjelul in traditiile lumii
* Dacii numeau patrunjelul "patrinathla" si, conform insemnarilor invatatilor romani, il foloseau ca elixir de
frumusete si de fertilitate pentru femei.
* Grecii antici spuneau despre patrunjel ca ar fi guvernat de zeul lumii subterane a defunctilor, Hades, si de
consoarta sa, Persefona. Ca atare, el era folosit pentru a inlesni comunicarea cu cei decedati, dar si pentru
transcenderea fricii de moarte si pentru mentinerea tineretii (aceasta leguma "putand tine moartea departe").
* In Roma antica, radacina de patrunjel era mancata de gladiatori, cu putin timp inainte de a intra in arena. Se
considera ca luptatorul care mancase radacina patrunjelului isi consumase moartea si, ca atare, nu mai avea a se
teme de ea, dobandind un curaj teribil.
* Celtii administrau, cu doua zile inainte de luna plina, mari cantitati de radacina de patrunjel tinerelor femei,
pentru a le ajuta sa ramana insarcinate si pentru a naste usor.
* Invatatii din evul mediu considerau ca patrunjelul se afla sub influenta astrala a planetei Mercur. Ca atare,
folosirea lui imbunatatea circulatia sanguina, activitatea nervoasa, capacitatile de comunicare, dar si capacitatile
de comerciant ale utilizatorului.

"Miracolul" romanesc: Branca Ursului

* Sute de femei au reusit sa ramana insarcinate cu ajutorul acestei plante * Zeci de barbati si-au rezolvat
problemele sexuale
Poate unii dintre noi au obosit sa creada sau sa spere in miracole, dar totusi acestea exista. Daca nu credeti, cititi
acest articol, in care vom vorbi pentru a doua oara despre o planta medicinala extraordinara, care creste la noi in
tara si care are un nume cat se poate de sugestiv: Branca-ursului. De ce i se spune asa? Probabil, pentru ca
frunza sa aduce intrucatva, ca forma, cu laba respectivului animal, dar si pentru ca aceasta planta are niste efecte
de stimulare a vitalitatii organismului care aduc aminte de puterea legendara a ursului. Ca niciodata, ma voi...
lauda si voi preciza ca istoria moderna a acestei plante medicinale a inceput in urma cu cativa ani, in Romania,
in paginile "Formulei AS". Daca la vremea aceea, Branca-ursului era practic necunoscuta, acum a devenit un

136
adevarat fenomen medical. Cea mai importanta calitate la Branca-ursului este ca trateaza cu succes un numar
uimitor de mare de cazuri de infertilitate, atat masculina, cat si feminina. Or, infertilitatea afecteaza, in prezent,
unul din sase cupluri din Romania, ceea ce explica in buna masura adevarata catastrofa demografica spre care
se indreapta tara noastra, dar si succesul deosebit de care se bucura Branca-ursului ca remediu. Iar calitatile
terapeutice ale acestei plante nu se limiteaza la domeniul fertilitatii, ea tratand cu succes si hipertensiunea,
tulburarile de menopauza, epilepsia, deficientele imunitare. Motiv pentru care revenim cu informatii noi, de
ultima ora, legate de ea.
Unde gasim si cum recoltam branca-ursului
Raspandire
Branca-ursului (Heracleum sphondilyum) este o planta care prefera zonele montane
si submontane de la noi din tara, unde creste pe malul paraielor si in locurile umede
si nisipoase. Ajunge inalta de pana la doi metri, are florile albe si frunzele mari,
adanc crestate. Are un miros specific, foarte aromat si usor intepator, care este
inconfundabil. De la Branca-ursului se folosesc, de regula, florile si semintele,
precum si radacina.
Recoltare
* Semintele si florile - se culeg prin taiere, incepand cu sfarsitul lui iulie (in zonele
mai joase, unde se maturizeaza mai repede) si pana la inceputul lui noiembrie.
Dupa taiere, partile aeriene se pun la uscat, in strat de maximum 4 centimetri, in locuri umbroase si bine aerisite.
Odata uscate, cozile inflorescentelor devin casante si se rup relativ usor. Sunt partea de planta cel mai frecvent
folosita, deoarece au proprietati afrodiziace, stimulente hormonale si hipotensoare foarte puternice.
* Radacina - se recolteaza dupa primele brume, in luna noiembrie sau in martie, cand se dezgroapa cu o cazma,
se spala intr-un curs rapid de apa si se lasa sa se usuce intr-o incapere calduroasa si, daca se poate, expusa la
lumina soarelui (chiar daca aceasta lumina este filtrata de sticla). Atunci cand s-au uscat, radacinile de Branca-
ursului devin foarte casante si se rup cu un pocnet sec. Se depoziteaza in saculeti de panza, in locuri racoroase si
uscate. Radacina de Branca-ursului are, si ea, proprietati afrodiziace, insa nu atat de intense ca semintele, iar de
curand i-a fost descoperita si o actiune de stimulare a imunitatii.

Preparate pe baza de Branca-ursului

Comprimatele
Sunt un amestec dintre o baza neutra (numita excipient) si planta extrem de fin macinata. Ele constituie forma
de administrare cea mai frecvent folosita in prezent, deoarece sunt foarte usor de ingerat, sunt bine tolerate de
organism si au un efect puternic, mai ales in timp. In farmaciile si in magazinele naturiste de la noi din tara se
gasesc comprimatele produse de firma "Dacia Plant", care sunt un amestec de seminte (in proportie majoritara)
si radacina de Branca-ursului, amestec ce si-a dovedit eficienta in foarte multe cazuri.
Tinctura de Branca-ursului
O aflati pe toate drumurile. Doar sa stiti sa o vedeti
Se pun intr-un borcan cu filet douazeci de linguri de pulbere de seminte si de radacina, peste care se adauga
doua cani (in total 500 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa continutul
la macerat vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in
sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in putina
apa. La noi, in magazinele naturiste, gasim tinctura de Branca-ursului gata preparata, produsa de aceeasi firma
amintita mai sus.
Tratamente preventive cu Branca-ursului
* Infectiile reno-urinare - se recomanda curele de cate doua saptamani, timp in care se administreaza tinctura de
Branca-ursului, cate trei lingurite pe zi, fiecare doza fiind diluata in minimum 100 ml de apa. Aceste cure previn
infectiile urinare, printr-o dubla actiune: pe de o parte, planta are efecte antibiotice, eliminand microorganismele
parazite care s-ar putea instala la nivelul aparatului reno-urinar, iar pe de alta parte, are efecte imunostimulente,
ajutand organismul sa se apere singur de eventualele infectii.
* Menopauza prematura - se fac, de trei ori pe an, cure cu Branca-ursului, fiecare cu o durata de 3-4 saptamani.
Pe timpul curei, se administreaza planta sub forma de comprimate, cate patru pe zi. Este un tratament cu efect
stimulent asupra secretiei endocrine si exocrine a ovarelor, in mod exceptional, tratament care intarzie instalarea
climaxului.
* Osteoporoza - se face un tratament cu o durata de trei luni cu comprimate de Branca-ursului. Daca tratamentul

137
este inceput la maximum doi ani de la instalarea menopauzei, se vor lua cate patru comprimate de Branca-
ursului pe zi. In cazul in care au trecut mai mult de doi ani de la instalarea menopauzei, se va face un tratament
mai bland, in care se vor lua cate doua comprimate pe zi. Branca-ursului administrata intern are efecte estrogene
directe si, mai ales, stimuleaza organismul sa secrete acest hormon, esential pentru metabolismul calciului si
pentru mentinerea densitatii osoase in parametrii normali.
* Degeraturile - pot fi prevenite de un tratament cu tinctura de Branca-ursului. In zilele geroase se vor
administra 3-4 lingurite de tinctura de planta pe zi, pe stomacul gol, cu putina apa. Principiile active din
semintele de Branca-ursului au un puternic efect vasodilatator periferic, ajutand la irigarea corespunzatoare cu
sange a extremitatilor corpului. Astfel, desi nu poate tine loc de imbracaminte groasa, Branca-ursului are un
efect foarte bun de incalzire a mainilor si picioarelor, care vor fi astfel protejate de degeraturi.
Tratamente interne cu Branca-ursului
* Impotenta hormonala - se tin pe an patru cure cu Branca-ursului, administrata sub forma de comprimate, cate
patru-sase pastile pe zi. O cura completa dureaza 60 de zile, dupa care se face o pauza de alte 20-30 de zile, apoi
se poate relua. Acest tratament stimuleaza puternic activitatea gonadelor la barbati, fiind un remediu foarte bun
in cazurile de andropauza prematura. De asemenea, are si efect anti-depresiv, fiind foarte utila pentru tratarea
cazurilor, foarte frecvente, de pacienti la care impotenta hormonala este dublata si accentuata de un blocaj la
nivel emotional (impotenta psihica).
* Impotenta vasculara - se ia Branca-ursului sub forma de tinctura, cu 10-30 de minute inaintea actului sexual.
Doza recomandata este de 1-3 lingurite (adica 4-12 ml), care se administreaza de preferinta diluate in apa si pe
stomacul gol. Acest remediu are efect vasodilatator puternic, la nivelul vaselor care alimenteaza cu sange zona
genitala, dovedindu-se de un imens ajutor barbatilor care se confrunta cu impotenta hormonala. Trebuie spus,
insa, ca desi in majoritatea cazurilor tinctura de Branca-ursului s-a dovedit a fi eficienta, pentru rezolvarea
deplina a acestei probleme sunt necesare si alte demersuri terapeutice: renuntarea la fumat si la mancarurile
grase, consumul de uleiuri vegetale bogate in grasimi nesaturate, gimnastica medicala, curele balneare (in
statiuni cu ape carbogazoase si mofete).
* Efeminare la barbati, deficit de testosteron - un tratament foarte eficient contra acestor tulburari hormonale
este administrarea de comprimate de Branca-ursului, cate patru pe zi, si de pulbere de radacina de urzica (Urtica
dioica), cate trei-patru lingurite pe zi. Tratamentul va dura 90 de zile si va fi facut de doua ori pe an. Branca-
ursului stimuleaza secretia de testosteron a gonadelor, in timp ce radacina de urzica are in compozitia sa un
precursor de testosteron, care va fi transformat in organism in acest hormon.
* Amenoree, insuficienta ovariana - se tin cure de 28 de zile, timp in care se iau cate 4 comprimate de Branca-
ursului pe zi. In vechime, tratamentul cu Branca-ursului (dar si cu alte plante din familia Apiaceae, din care face
parte) pentru stimularea fertilitatii era pornit, pentru o mai mare eficienta, atunci cand luna de pe cer incepea sa
creasca. Aceasta corelare cu fazele lunii, mai exact cu cresterea ei, este sustinuta si de studii moderne de
cronobiologie, care pun in evidenta o inexplicabila relatie intre activitatea hormonala, mai ales a femeilor, si
satelitul natural al Pamantului.
* Sindrom post-menopauza - se tine o cura cu o durata de trei luni cu Branca-ursului, timp in care se
administreaza cate 2-4 lingurite de tinctura zilnic. In prima luna de tratament se vor administra doar doua
lingurite de tinctura pe zi, crescandu-se apoi gradat doza. Acest tratament stimuleaza productia de estrogen si
are efect intineritor, tratand afectiuni cum ar fi: tulburarile de metabolism al calciului, depresia post-climax,
tulburarile cardiace post-climax.
* Ciclu menstrual neregulat - se iau trei comprimate de Branca-ursului zilnic, pe stomacul gol, in cure de 14
zile, urmate de alte 14 zile de pauza. Este bine ca tratamentul sa fie inceput din ultima zi a ciclului menstrual.
Branca-ursului stimuleaza si regleaza activitatea ovarelor, dovedindu-se de mare ajutor in cazurile in care ciclul
menstrual vine cu mari intarzieri, precum si in cazul menstrelor neinsotite de ovulatie. La femeile la care
tulburarile de menstruatie sunt insotite de chisturi ovariene si de hemoragii abundente, se va face suplimentar si
un tratament cu muguri de zmeur (Rubus idaeus), sub forma de macerat glicerinat, administrat conform
prospectului.
* Frigiditate - cu jumatate de ora inaintea actului sexual, se administreaza 2-4 comprimate de Branca-ursului.
Aceasta planta stimuleaza libidoul prin actiunea asupra sistemului nervos central, prin vasodilatatie la nivel
genital si, in timp, prin stimulare hormonala. Foarte multe dintre pacientele care au folosit aceasta planta, pentru
tratarea altor afectiuni, au remarcat o crestere a apetitului erotic si o intensificare a trairilor amoroase.
* Hipertensiune arteriala - se administreaza 4-6 comprimate de Branca-ursului zilnic, in cure de 6 saptamani,
urmate de alte 2 saptamani de pauza. Este important ca aceste comprimate sa fie luate regulat, la orele 6, 12, 18

138
si 22, deoarece ele actioneaza scazand presiunea arteriala, mai ales prin vasodilatatie, la nivel periferic, efectul
durand o perioada de timp limitata si fiind, ca atare, nevoie de o noua doza de planta.
* Adjuvant in bronsita - se iau 3-4 lingurite de tinctura de Branca-ursului pe zi, pe stomacul gol. Aceasta planta
are efect expectorant, ajutand la eliminarea secretiilor in exces de pe caile respiratorii, si are efect antibiotic,
luptand direct cu infectiile bacteriene. In laringita, se fac si gargare, cu un preparat obtinut prin diluarea a doua
lingurite de Branca-ursului intr-un sfert de pahar de apa.
* Cistita, nefrita - se administreaza tinctura de Branca-ursului (obtinuta din semintele si din radacina plantei),
cate 6 lingurite pe zi, fiecare diluata in 200 ml de apa. Acest tratament, cu o durata de 10-14 zile, are efect
puternic antibiotic la nivel reno-urinar, substantele volatile continute de semintele plantei avand o actiune
bactericida contra Escherichia coli, Staphylococcus aureus etc.
* Candida genitala - se foloseste ca adjuvant tratamentul cu Branca-ursului, administrata sub forma de
comprimate, cate patru pe zi. Studii de laborator au aratat ca principiile active din aceasta planta au efecte
anticandidozice, distrugand mai ales tulpinile de Candida albicans si de Candida krusei. Tratamentul cu Branca-
ursului mai are, insa, un efect foarte interesant in cazul infectiilor genitale, efect despre care vom vorbi in
continuare.
* Boli venerice, in general - se administreaza ca adjuvant Branca-ursului, sub forma de comprimate, cate 8 pe
zi, administrate cu un sfert de ora inaintea medicatiei sau a remediilor antiinfectioase prescrise de medic.
Tratamentul adjuvant cu Branca-ursului are marea calitate de a intensifica circulatia sanguina la nivel genital,
favorizand astfel o actiune mult mai intensa a substantelor cu efect antibiotic, antimicotic sau antiviral, la acest
nivel. Din acest motiv, tratamentele bolilor infectioase la nivel genital la care se foloseste si Branca-ursului sunt
mult mai eficiente.
* Infectii bacteriene, in general - se administreaza, ca adjuvant, Branca-ursului, sub forma de comprimate, din
care se iau cate 4-6 pe zi. Studii de laborator efectuate in anul 2006, la mai multe universitati din Turcia,
coordonate de prof. dr. A. Ergene, au aratat eficienta acestei plante, atat contra bacteriilor grampozitive, cat si
asupra celor gramnegative. Astfel, aceasta planta s-a dovedit un bun antibiotic contra: Shigella sonnei,
Pseudomonas aeruginosa, Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Listeria monocytogenes, Streptococcus
pyogenes, Corynobacterium diphteria, Enterococcus fecalis.
* Adjuvant in epilepsie - se face un tratament cu Branca-ursului, din care se ia cate un comprimat (copiii intre 4
si 12 ani vor lua cate un sfert de comprimat) de patru ori pe zi, in cure de 3 luni, urmate de alte 3 luni de pauza,
dupa care tratamentul se poate relua. Acest tratament este o preluare din medicina populara romaneasca si este
surprinzator de eficient in unele cazuri de epilepsie. Ca urmare a administrarii acestei plante, este redusa atat
intensitatea, cat si frecventa crizelor de epilepsie.
* Adjuvant in tulburari depresiv anxioase - se iau cate doua comprimate de Branca-ursului, de trei ori pe zi, in
cure de o luna, urmate de doua saptamani de pauza. Uleiurile volatile continute de aceasta planta au un efect
puternic stimulent la nivelul sistemului nervos central, inducand o stare de vioiciune, de tonus, chiar de usoara
euforie. Actiunea tonica nervoasa a acestor uleiuri volatile este completata foarte bine de o alta categorie de
substante continute de Branca-ursului, cumarinele, care au efect calmant, usor sedativ, ameliorand starile de
teama, de neliniste, de surescitare.
* Diaree, balonare - se administreaza trei-sase comprimate de Branca-ursului pe zi, in doza unica, pana la
vindecare. Aceasta planta are efect antibiotic la nivelul tubului digestiv, distrugand multe dintre bacteriile care
produc diareea. Pe de alta parte, uleiurile volatile din Branca-ursului au efect antispastic si carminativ,
eliminand colicile abdominale si balonarea.
* Indigestie - se ia o lingurita de tinctura de Branca-ursului, inainte de masa cu un sfert de ora. Semintele acestei
plante au efecte de stimulare a secretiei de sucuri gastrice, cresc usor motilitatea tubului digestiv si dau pofta de
mancare.
INFERTILITATEA FEMININA
Eficienta acestei plante este cu adevarat uluitoare. Din cercetarile mele, facute ca ziarist, pot spune, fara sa ezit,
ca in momentul de fata exista la noi in tara sute de femei care au folosit cu succes aceasta planta, ca ajutor
pentru a ramane insarcinate.
Modul de actiune al acestui remediu vegetal ramane, insa, incomplet elucidat: administrarea sa are, mai ales in
timp, efect stimulent asupra ovarelor (stimuleaza ovulatia), iar ca actiune imediata, produce vasodilatatie
genitala. Exista insa si cazuri de femei infertile cu glena ostila, de exemplu, unde Branca-ursului si-a dovedit de
asemenea eficienta, incredibil de rapid. Forumurile de discutii de pe internet abunda de mamici fericite, care
relateaza ca au reusit sa ramana insarcinate, dupa ani in care au incercat toate formele clasice de tratament si nu

139
au reusit. In titlul acestui articol am folosit cuvantul "miracol". Ei bine, acest termen este perfect justificat, in
cazul unor femei care vreme de cinci-sase ani au incercat, fara succes, tratamentele clasice pentru a ramane
insarcinate, iar dupa cateva luni de cura cu Branca-ursului au reusit sa aiba copii. Dar sa vedem, concret, cum se
face tratamentul: de regula, se administreaza comprimatele, cate patru-sase pe zi, incepand din ultima zi de ciclu
si continuand pana la ovulatie, cand administrarea se intrerupe. Este important sa nu se continue tratamentul si
dupa ovulatie, pentru a nu pune in nici un fel in pericol eventualul embrion format. Tratamentul cu comprimate
este cel mai comod si usor tolerat de organism, dar daca dupa patru-cinci cicluri de administrare nu ati obtinut
nici un rezultat, atunci puteti folosi si tinctura. Se iau cate doua lingurite diluate in apa, de trei ori pe zi,
incepand cu ultima zi de menstruatie si pana la ovulatie.
INFERTILITATEA MASCULINA
Din pacate, in acest domeniu, informatiile sunt ceva mai restranse, barbatii cu astfel de probleme fiind mult mai
putin dispusi sa comunice decat doamnele, chiar si atunci cand au obtinut rezultate excelente. Totusi, in cele
mai multe dintre cazurile pe care le-am putut urmari, tratamentul cu Branca-ursului a dat rezultate deosebite.
Cele mai bune efecte s-au observat in infertilitatea corelata cu oligospermia si cu astenospermia. Tratamentul
dureaza 6-24 de luni si consta in cure succesive, in care se administreaza cate 4-8 comprimate de Branca-ursului
zilnic, vreme de 3 luni, dupa care se face o pauza de 6 saptamani, apoi administrarea se reia. Din observatiile
facute pana acum, reiese ca eficienta acestui tratament este marita, daca se coreleaza cu echilibrarea greutatii
corporale, cu un regim preponderent lacto-vegetarian, cu miscarea fizica si cu renuntarea la alcool si alti
excitanti. Tratamentul cu Branca-ursului creste, de cele mai multe ori, cantitatea de spermatozoizi, creste
motilitatea acestora, cresc, pe ansamblu, sansele de procreere.
Precautii si contraindicatii
Farmacia lui Dumnezeu
* Nu au fost studiate efectele administrarii de Branca-ursului in cazul sarcinii si al alaptarii, ca atare,
administrarea sa va fi evitata in aceste cazuri.
* Persoanele cu hipotensiune vor lua, mai ales la inceput, dozele de Branca-ursului injumatatite, si le vor mari in
masura in care nu apar fenomene neplacute legate de hipotensiune. Pentru compensarea actiunii hipotensoare a
acestei plante, se poate administra maghiran (Majorana hortensis), sub forma de pulbere, din care se iau 3
lingurite pe zi, sau sub forma de ceai fierbinte.
* Aplicata pe piele, Branca-ursului sensibilizeaza foarte mult epiderma la actiunea nociva a radiatiilor solare,
putand duce la arsuri serioase, daca pielea nu este protejata de soare.
* In cazuri rare, Branca-ursului, administrata mai ales sub forma de tinctura, poate sa nu fie tolerata de tubul
digestiv, dand stari de greata si varsaturi, caz in care administrarea va fi intrerupta. Apelati la comprimate, mult
mai bine asimilate de organism.
Un apel calduros catre cititorii nostri In Romania sunt mii de cupluri care nu pot sa aiba copii, desi si-i doresc
cu ardoare. Acesti oameni au nevoie de ajutorul (sfatul) celor care au obtinut deja rezultate terapeutice cu
Branca-ursului. Ii rugam, deci, pe cititorii revistei care au obtinut deja rezultate pozitive in tratarea infertilitatii,
reusind sa aiba copii, sa-si comunice experienta in scrisori expediate pe adresa redactiei sau pe internet la adresa
herbagetica@yahoo.com. Aceasta planta medicinala extraordinara este nevoie sa fie studiata si sa fie facuta
cunoscuta mai multor oameni care au nevoie de ea, iar relatarile dvs. ne vor fi de un foarte mare ajutor in acest
sens.

Planta : GHEARA-DIAVOLULUI

(Harpagophytum procumbens sau Harpagophytum zeyheri)

Desi poate parea ciudat ce afirm, denumirea populara a acestei plante m-a facut multa vreme sa evit sa
scriu despre ea. O greseala de neiertat. Dincolo de numele ei mutilant, Gheara-diavolului este unul din cele

140
mai puternice remedii naturale impotriva durerilor. Mai precis: IA DUREREA "CU MANA"! De fapt,
alinarea pe care o aduce aceasta planta este atat de sesizabila si de binevenita, incat mai degraba i s-ar
potrivi denumirea de "ajutorul ingerilor". Un ajutor natural deblocheaza articulatiile blocate de reumatism,
elimina durerile de cap si nevralgiile dentare, scade febra si durerile musculare ale bolnavilor de gripa,
regleaza glicemia si amelioreaza bolile de inima.
Descrierea plantei
Gheara-diavolului este o planta ierboasa, care creste pe terenuri nisipoase si
foarte aride, la altitudini de 500-1000 de metri, in Africa de Sud, in Namibia si
in Madagascar. Are tulpina taratoare, care se infige in pamantul nisipos cu
radacini foarte puternice, tuberoase. Tulpina este acoperita de frunze alcatuite
din 3-5 lobi, de culoare verde, cu nuante de gri. Caracteristic frunzelor este ca
sunt acoperite cu perisori fini, care secreta mucilagii. Floarea este frumoasa, in
forma de trambita, colorata pe margini in nuante de la roz, la violet sau la
purpuriu, iar spre centru este galbuie. Denumirea i se trage de la fructul sau
spinos, care are o forma aparte: este oval si incapsulat intr-o coaja lemnoasa, cu
doi spini centrali mari si doua randuri laterale de 12-16 tepi, in forma de gheara.
Mod de administrare
Partea cea mai frecvent folosita a plantei este radacina, care se recolteaza la
sfarsitul sezonului ploios. Rezultate foarte bune in terapie s-au obtinut insa si
administrandu-se planta intreaga, adica frunzele, florile si radacinile. Modul de
administrare cel mai frecvent il reprezinta capsulele de Gheara-diavolului. Ele sunt alcatuite dintr-un
invelis care se dizolva foarte rapid in sucurile gastrice, iar in interiorul sau se afla pulbere sau extract de
planta. In terapie, cele mai bune rezultate se obtin cu capsulele cu extract de Gheara-diavolului, foarte
bogat in substante cu efecte vindecatoare, care sunt si mult mai usor de asimilat decat pulberea. In general,
o capsula contine 500 mg de extract de planta. Se administreaza zilnic cate 3-4 capsule, in cure de patru-
sase saptamani, cu 30 de minute inainte de a manca, asa incat principiile active sa fie foarte bine asimilate
de catre organism.
Boli ce pot fi prevenite cu Gheara-diavolului
* Ateroscleroza - o cura de o luna si jumatate, timp in care se iau cate trei capsule de Gheara-diavolului pe
zi, are un efect de reducere a nivelului colesterolului din sange si de combatere a hipertensiunii, cele doua
fiind principalele premise de formare a placilor de aterom pe artere. De asemenea, radacina acestei plante
are efect antioxidant, prevenind oxidarea si depunerea colesterolului pe peretii vaselor de sange.
Administrarea ei este de un foarte mare ajutor pentru reglarea nivelului colesterolului, efectul sau hipo-
colesterolemiant amplificand actiunea unor remedii devenite clasice in acest domeniu, cum ar fi acizii
Omega 3, usturoiul, leurda, uleiul de masline ori de palmier.
* Migrene - chinuitoarele crize de dureri de cap, insotite de greata, de voma ori de vertij pot fi prevenite
daca de la primele semne se iau cate doua capsule de Gheara-diavolului, la fiecare 60 de minute, nu mai
mult de sase capsule pe zi. Gheara-diavolului are efect analgezic direct, deblocheaza vezica biliara si
favorizeaza digestia normala (doi factori de care sunt legate multe dintre crizele migrenoase).
Fructul sub forma de gheara
* Litiaza biliara - se administreaza inaintea meselor principale cate o capsula cu extract de Gheara-
diavolului. Acest remediu are efect coleretic (favorizeaza varsarea lichidului biliar in duoden), creste
cantitatea de bila secretata si previne astfel formarea calculilor in colecist, ajutand si la eliminarea
microcalculilor deja formati.
* Complicatii hepatice - administrarea acestei plante in cazurile de afectare a ficatului, prin infectarea cu
virusului hepatitic B sau C, ori prin ingestia repetata de substante toxice (cum ar fi alcoolul), incetineste
procesele de distrugere a celulelor hepatice si de fibrozare a ficatului. Astfel, o cura in care se
administreaza cate patru capsule de Gheara-diavolului pe zi, vreme de doua luni, ajuta la prevenirea
cirozei.
* Tromboze - se iau cate 3-6 capsule de Gheara-diavolului pe zi, in cure de doua saptamani, urmate de o
saptamana de pauza. Acest tratament are efect antiagregant plachetar, prevenind formarea trombilor
(cheagurilor de sange). De asemenea, aceasta cura are efect puternic antiinflamator, fiind un bun adjuvant
in tratarea tromboflebitei.
Tratamente interne

141
* Dureri de spate (sciatica, spondiloza, lumbago) - mai multe studii facute in Germania si in Franta au
demonstrat ca tratamentul intern cu Gheara-diavolului ajuta la eliminarea durerilor si a inflamatiilor la
nivelul coloanei vertebrale. Intr-un test realizat in 2006, in Germania, unor pacienti cu lombosciatica li s-a
administrat 1400 mg de extract de Gheara-diavolului (aproximativ 3 capsule pe zi), vreme de 6 saptamani.
Studiul a relevat scaderea in proportie de 56% a intensitatii si a frecventei crizelor dureroase. In alt studiu,
dintre pacientii care deja luau antiinflamatoare de sinteza (ibuprofen, ketoprofen) pentru ameliorarea
durerilor de spate, mai mult de 70% au redus dozele sau au eliminat medicamentele de sinteza, cu ajutorul
tratamentului cu aceasta planta.
* Dureri de cap - se administreaza cate o pastila la doua ore, dar nu mai mult de sase pe zi. Este un
tratament cu efect analgezic puternic, care reduce sau elimina cefaleea, fara a interfera nefast cu
eventualele medicamente de sinteza, cu efect calmant al durerii, luate inainte sau dupa administrarea
plantei.
* Dureri menstruale - doua substante active din aceasta planta, harpagozida si beta-sitosterolul, au o
puternica actiune antiinflamatoare, antispastica si sedativa, foarte utila in tratarea dismenoreei. Pentru
combaterea crampelor abdominale, a durerilor de ovare sau de cap care apar in timpul menstrelor, se
administreaza zilnic cate 4 capsule de Gheara-diavolului, pana la incetarea simptomelor dureroase.
Remediu redutabil impotriva durerilor
* Dureri de dinti - desigur, capsulele cu Gheara-diavolului nu ajuta la tratarea cariilor sau a abceselor
dentare, in schimb fac mult mai suportabila durerea, pana se ajunge la medicul stomatolog. De asemenea,
aceasta planta se poate administra ca antiinflamator (ca ajutor sau chiar ca substitut la medicatia de sinteza)
dupa extractiile dentare sau dupa tratamentele stomatologice. Date experimentale preliminare arata ca
tratamentele cu aceasta planta ajuta si la intarirea smaltului dintilor, prevenind astfel formarea cariilor.
Pentru combaterea durerilor de dinti se administreaza 4-6 capsule de Gheara-diavolului pe zi, in cure nu
mai lungi de cinci zile.
* Nevralgie de trigemen, nevralgie intercostala - durerile foarte puternice specifice acestor afectiuni sunt
mult ameliorate sau chiar eliminate, prin administrarea acestei plante. Se iau 3-6 capsule pe zi, pana la
disparitia totala a simptomelor. Mecanismul prin care principiile active din Gheara-diavolului elimina
durerile si inflamatia traiectelor nervoase nu sunt pe deplin elucidate, dar este cert ca in cele mai multe
cazuri, aceasta planta are efecte calmante cel putin egale cu cele ale medicamentelor clasice. Acelasi
tratament este recomandat si in durerile musculare si tendinite.
* Adjuvant in entorse, luxatii si fracturi - se administreaza cate patru capsule de Gheara-diavolului pe zi, in
cure de 4-8 saptamani. Medicul american Wallace W. Brawley a avut ocazia sa experimenteze eficienta
acestei plante pe propria sa persoana, atunci cand a suferit un accident la nivelul articulatiei cotului. El a
observat ca, in urma administrarii extractului de Gheara-diavolului, i-au scazut atat durerea, cat si timpul de
vindecare a articulatiei. Incitat de aceste rezultate pozitive, a administrat Gheara-diavolului la 38 dintre
pacientii sai, cu diverse traumatisme osoase si la nivelul articulatiilor, supraveghindu-i si facandu-le
radiografii de control pe tot parcursul tratamentului. Conform observatiilor dr. Brawley, mai mult de 90%
dintre pacienti au raspuns pozitiv la tratamentul cu Gheara-diavolului, care este un bun adjuvant si in
afectiuni articulare de uzura, cum ar fi coxartroza.
* Adjuvant in cazul metastazelor osoase - mai multe studii de caz arata ca un tratament de mare intensitate
cu Gheara-diavolului, cate 6-8 capsule (a cate 500 mg de extract fiecare) pe zi, reduce durerea in cazul
acestei afectiuni. Pacientii care au luat aceasta planta au simtit o ameliorare a durerilor si au luat doze mai
mici de calmante de sinteza. De asemenea, la bolnavii de cancer care au luat radacina de Gheara-diavolului
s-a observat o imbunatatire a apetitului alimentar, a digestiei si a eliminarii.
* Dispepsie si indigestie - una din principalele utilizari ale acestei plante de catre triburile africane din zona
unde ea creste spontan este ca tonic digestiv. Administrata intern, ea creste cantitatea de sucuri gastrice si
cantitatea de bila secretata, imbunatateste peristaltismul tubului digestiv. Se ia cate o capsula de Gheara-
diavolului, cu 15 minute inainte de mesele principale, pentru imbunatatirea digestiei, contra dispepsiei, a
atoniei gastro-intestinale, a anorexiei si a gastritei hipo-acide.
* Diskinezie biliara - se iau cate 4 capsule de Gheara-diavolului pe zi, in cure de 30 de zile, urmate de 10-
15 zile de pauza. Acest tratament stimuleaza varsarea lichidului biliar in duoden si are efect antiinflamator
asupra vezicii biliare. Este eficient si ca adjuvant contra colecistitei.
* Constipatie, balonare - se iau cate 4 capsule de Gheara-diavolului pe zi, in cure de 2-4 saptamani, pentru
tratarea constipatiei, mai ales a celei atone. Acest tratament este eficient, de asemenea, pentru prevenirea si

142
combaterea balonarii. Planta se administreaza cu 15-20 de minute inainte de masa, avand efect carminativ.
* Cistita, infectii renale - se face o cura de 14 zile, timp in care se iau cate 4 capsule de Gheara-diavolului
pe zi, cu cel putin 30 de minute inainte de masa. Acest tratament are efect antiinflamator asupra aparatului
reno-urinar, diminuand durerile si usturimea, are efect puternic diuretic (egal ca intensitate cu cel al
medicamentului de sinteza furosemid). Mai mult, aceasta planta administrata intern alcalinizeaza urina,
ceea ce eficientizeaza mult tratamentele cu antibiotice de sinteza sau cu plante antibacteriene.
* Febra - se administreaza cate 4-6 capsule de Gheara-diavolului pe zi, in cure nu mai lungi de sapte zile.
Luate pe stomacul gol, pastilele scad temperatura corpului, amelioreaza si alte simptome colaterale, cum ar
fi starea de ameteala, durerile de cap, senzatia de durere in muschi.
* Adjuvant in diabet - se face o cura de 8 saptamani, timp in care se iau cate 3 capsule de Gheara-
diavolului pe zi, inaintea meselor principale. Studiile de medicina experimentala au aratat ca aceasta planta
are efect hipoglicemiant direct, scazand cu 5-7% concentratia zaharului din sange. De asemenea, Gheara-
diavolului stimuleaza secretia endocrina si exocrina a pancreasului.
* Adjuvant in alergii - unele persoane cu alergii cronice, care au folosit Gheara-diavolului, au relatat ca in
urma tratamentului cu aceasta planta au resimtit ameliorari puternice ale simptomelor afectiunii. 4 capsule
de Gheara-diavolului, luate zilnic o perioada de 1-2 luni, reduc intensitatea reactiilor adverse la nivelul
pielii, reduc inflamatia si catarul respirator.
* Hipertensiune arteriala - mai multe studii de medicina experimentala, precum si pe pacienti umani, au pus
in evidenta efectul hipotensor si puternic diuretic al acestei plante. Contra hipertensiunii arteriale se tin cure
de 2 luni, timp in care se iau 3-4 capsule de Gheara-diavolului pe zi, pe stomacul gol. Este un tratament
eficient, mai ales in cazurile de gravitate mica si medie, dar care se poate dovedi util si in forme grave de
hipertensiune, unde reduce nevoia de medicamente de sinteza.
* Aritmie cardiaca - studii facute in Italia, in 1984, sub conducerea dr. Claudio Circosta, au aratat ca
administrarea de Gheara-diavolului are efecte pozitive in aritmiile ventriculare hiperkinetice. De asemenea,
tratamentul cu aceasta planta este eficient in tahicardie, scazand frecventa ritmului cardiac (efect cronotrop
negativ) si crescand forta contractiilor cardiace (efect inotrop pozitiv). Se iau cate 4 capsule de Gheara-
diavolului pe zi, in cure de doua luni, urmat de 3-4 saptamani de pauza, dupa care tratamentul se poate
relua.
* Adjuvant in intoxicatia cu nicotina - administrata intern, Gheara-diavolului reduce pe de o parte nevoia
de nicotina si, in mod reflex, reduce nevoia de a fuma, iar pe de alta parte ajuta la dezintoxicarea
organismului de gudroane, de cadmiu si de alte substante cancerigene. Se tine tratament de 90 de zile, timp
in care se administreaza cate 4 comprimate cu aceasta planta pe zi, pe stomacul gol.
Gheara-diavolului si reumatismul
Celebritatea extraordinara pe care aceasta planta a capatat-o in Europa si in Statele Unite se datoreaza, fara
indoiala, efectului sau terapeutic, cu adevarat fenomenal, in bolile articulare. Fie ca este vorba de
osteoartrita, de artroza, de poliartrita reumatoida, Gheara-diavolului si-a dovedit eficienta. Nenumarate
studii clinice facute din 1958 si pana astazi au aratat, fara dubiu, faptul ca Gheara-diavolului administrata
intern reduce durerile articulare pana la disparitie, imbunatateste mobilitatea articulara, rareste intensitatea
si frecventa crizelor reumatice. Mai mult, planta are efecte puternic antioxidante, incetinind sau stopand
procesele degenerative la nivelul articulatiilor. Se tin cure de 60-90 de zile, timp in care se iau cate 4
capsule pe zi, pe stomacul gol. In cazul puseelor reumatice severe, pentru o durata limitata de timp
(maximum 12 zile), se pot lua si cate 6 capsule pe zi.
Gheara-diavolului si racelile
Aceasta planta mirifica ar trebui introdusa in "trusa de prim ajutor" a fiecarei case. Si aceasta, mai ales
pentru extraordinarele sale efecte contra virozelor gripale, a bronsitelor si a altor forme de infectii
respiratorii. 4-6 capsule de Gheara-diavolului, administrate pe stomacul gol, reduc febra, elimina durerile
de cap, durerile articulare si cele musculare, imbunatatesc apetitul alimentar. Aceasta planta este, asadar,
un minunat substitut pentru aspirina, paracetamol, ibuprofen sau alte antiinflamatoare folosite in caz de
raceala. Numai ca Gheara-diavolului, spre deosebire de medicamentele de sinteza, nu numai ca nu deprima
imunitatea, ci chiar activeaza sistemul natural de aparare al organismului impotriva infectiilor. Si inca o
informatie: pentru combaterea racelilor si a simptomelor lor, "combinatia de aur" este cea dintre Gheara-
diavolului si astragalus (o alta planta despre care am vorbit pe larg in paginile noastre), cele doua facand un
tandem redutabil, care pe de o parte face boala mai usor de suportat, iar pe de alta parte grabeste procesul
de vindecare.

143
Precautii si contraindicatii
In general, Gheara-diavolului este foarte bine tolerata de catre organism.
Fotogenia perfecta a naturii
Studii aprofundate, facute mai ales in Germania, unde folosirea sa este aprobata de catre comisia
guvernamentala specializata in omologarea plantelor medicinale, au aratat ca aceasta planta nu are
toxicitate hepatica sau la nivelul sistemului nervos central. Totusi, exista si cateva contraindicatii de
administrare: Gheara-diavolului va fi administrata cu prudenta pacientilor cu ulcer gastric, deoarece
sporeste secretia de sucuri acide.
* Planta nu va fi administrata femeilor insarcinate, deoarece poate provoca contractii uterine.
* Va fi evitata administrarea sa inaintea interventiilor chirurgicale, deoarece are efecte antiagregante
plachetare si, ca atare, incetineste viteza de coagulare a sangelui.
* Supradozajul de Gheara-diavolului determina greturi, varsaturi, disparitia apetitului alimentar, dispepsie,
bradicardie.
Capsulele cu extract de Gheara-diavolului sunt produse de catre firma "Vitalia K", din judetul Prahova, si
sunt omologate ca supliment alimentar de catre Ministerul Sanatatii. Le gasim in farmaciile si in
magazinele naturiste sau le putem comanda la telefoanele 0745/43.58.77, 0788/52.16.06 ori pe internet,
scriind la adresa naturavitalia@gmail.com ori vizitand magazinul www. herbauniversal.ro

La noi in tara, comprimatele si tinctura de Branca-ursului sunt produse de catre firma romaneasca "Dacia
Plant". Produsele se gasesc in farmaciile sau in magazinele naturiste, ori pot fi comandate direct la telefoanele
0268/28.30.43 sau 0744/37.47.56 sau prin internet, la www.daciaplant.ro

Leacuri pentru inima

* Dureri de inima, junghiuri in coaste si in splina
Vin de patrunjel cu miere si otet de vin
"Cine are dureri in coaste, inima sau splina, sa fiarba ceva patrunjel in vin impreuna cu ceva otet de vin si
miere de albine, sa strecoare totul, sa bea asta des si el va fi vindecat". (Hildegard)
Reteta: 10 frunze de patrunjel, 2 linguri de otet de vin, 1 litru de vin, 150 g miere de albine. (Pentru diabetici se
recomanda numai 80 g miere. Se pare ca cea mai buna miere, in timpurile noastre, cand atatea plante sunt
modificate genetic, este mierea de padure.) Se pun toate la fiert, dupa care se strecoara vinul si se trage in sticle
curate, care au fost sterilizate in prealabil cu alcool. Se pastreaza la rece. Se bea cate un paharel (20 ml), dupa
masa. Se scoate din timp de la frigider, pentru a nu fi prea rece cand se consuma.
Bautura de fenicul
"Sa se ia lemn dulce si de cinci ori mai mult fenicul si tot asa de mult zahar ca si lemnul dulce, si in plus si ceva
miere, si din astea sa se faca o bautura. Sa se bea inainte si dupa masa". (Hildegard)
Reteta: 50 g seminte de fenicul, 10 g lemn-dulce, 20 g zahar, 25 g miere curatita de spuma (se fierbe intr-un vas
cu apa fierbinte si se arunca spuma), 500 ml apa (daca se poate insorita 1-2 ore la soarele de pranz). Se fierbe
totul 5 minute, dupa care se pune in sticle curate si sterilizate in prealabil cu ceva alcool (vodca, tuica). Indicatia
dr. Strehlow: boli de inima, dureri de inima, cura dupa infarct.
* Hipertensiune, circulatie slaba, epuizare
Biscuiti cu aloe, smirna, camfor si salata-iepurelui
"Ia aceeasi cantitate de aloe si smirna si ceva mai putin camfor si lasa-le sa se topeasca intr-o tigaie. Adauga
ceva salata-iepurelui si ceva faina si fa biscuiti din acest amestec, pe care ii coci pe o piatra fierbinte sau la
soare. Dupa ce ei s-au uscat bine, fa-i praf. Din acest praf, sa iei pe stomacul gol, cu ceva ceai cu miere. Daca
esti sanatos si puternic, vei deveni si mai sanatos si mai puternic si fortele tale se vor intari. Daca esti bolnav,

144
acest remediu te va indrepta si te va face puternic, ca si atunci cand soarele incepe sa straluceasca intr-o zi
mohorata". (Hildegard)
Reteta: 10 g praf de aloe vera, 10 g praf de smirna, 7 g praf de camfor, 10 g de salata-iepurelui (Prenanthes
purpurea), 100 g faina de grau (integral). Se amesteca bine toate componentele, se iau 1-2 varfuri de cutit si se
pun in ceai caldut, indulcit cu o lingurita de miere. Se administreaza de doua ori pe zi, inainte de masa.
* Suferinte cauzate de tristete, pesimism, insuficienta cardiaca
Praf de napraznic
"Ia napraznic si ceva mai putin busuiocul-cerbului (Mentha pulegium) si ruta de gradina (Ruta graveolens).
Mananca astea des pe paine. Asa, inima va fi intarita si omul devine din nou bucuros". (Hildegard)
Reteta: 40 g praf de napraznic, 30 g praf de busuiocul-cerbului, 20 g praf de ruta de gradina. Se presara pe paine
neagra sau de secara.
* Angina pectorala
Comprese cu apa in care s-au fiert seminte de in
"Cine are dureri in brate si coaste sa fiarba semintele de in in apa. In apa asta calda, el sa inmoaie o carpa de
in, pe care sa o puna pe locul unde are durerea". (Hildegard)
* Durere la inima, frica de moarte, infarct
Praf de gentiana (Enzian)
"Cine are o durere asa de mare la inima, incat crede ca viata lui atarna numai de un fir de par, acela sa
pulverizeze gentiana (Gentiana lutea) in supa si inima lui va primi putere". (Hildegard)
Arterioscleroza, dureri in inima, scleroza coronara
Praf de radacina de frasinel
"Cine sufera de dureri la inima, acela sa manance praf din frasinel (Dictamus albus) si durerile ii vor
disparea". (Hildegard)
Mod de folosire: unul pana la trei varfuri de cutit se pun in mancare sau pe paine. Frasinelul este un remediu
puternic in arterioscleroza, in special la arterele si vasele de sange ale inimii. Frasinelul se foloseste drept
"curatator al arterelor", pentru ca el este in stare sa elimine depunerile din vasele sanguine, pietrele de la rinichi
si fiere.
* Angina pectorala, infarct, tromboze, hipertensiune, boli de stomac, boli de intestine, boli de rinichi,
sudoare exagerata si brusca
Remediu universal
Reteta: 1 g de frasinel, 2 g de vulturica, 16 g de seminte de fenicul, 18 g de pulbere de flori de fan (fan scuturat).
1-2 varfuri de cutit se pun in 20 ml de vin cald (dar nu fierbinte). Se ia la o ora dupa masa.
* Insuficienta de circulatie, dereglari in circulatie, sange cu grasime, tromboza coronara, comotie
cerebrala
Amestec de vulturica
"Cand se mananca vulturica (Hieracium pilosella), ea intareste inima si reduce sucurile daunatoare care s-au
adunat in om. Insa sa nu se consume izolat, ci intotdeauna amestecat cu putin frasinel". (Hildegard)
Reteta: Se amesteca pulberea de vulturica cu cea de frasinel si se pun 1-3 varfuri de cutit in mancare, de trei ori
pe zi. (Hildegard scrie in mai multe locuri ca umorile rele pot dauna inimii.)
* Protejarea si refacerea inimii dupa infectii, reumatism la inima
Amestec de napraznic si nucsoara
Acest remediu se foloseste si pentru migrene, dureri de cap, febra aparuta ca urmare a infectiilor. Este unul din
remediile importante pentru boli de cap.
"Ia napraznic si ceva mai putin praf de nucsoara, fa totul praf si amesteca-l bine. Cine are dureri in inima sa
manance praful asta des, cu paine sau prin lingerea lui din palma si ii va merge mai bine, caci acesta este cel
mai bun praf pentru sanatatea inimii". (Hildegard)
Reteta: 20 g praf de napraznic, 7 g nucsoara. Se pun 1-3 varfuri de cutit pe paine sau se linge din palma, inainte
si dupa masa. Este cel mai bun remediu in cazurile cand suferinta inimii este cauzata de virusi, in urma
infectiilor cronice nevindecate (cauzate de amigdalita, sinuzite etc.).
* Dureri de inima care strabat in trunchi si maini, arterioscleroza, senzatie de presiune sau inabuseala in
piept
Ulei de dafin
"Sa se ia fructele de dafin cand sunt inca verzi si, prin presare, sa se scoata uleiul din ele. Cand ai dureri in
inima, atunci unge-te cu acest ulei. Tot asa unge-te si la coaste sau in spate, cand ai dureri acolo (din cauza

145
inimii) si iti va merge mai bine". (Hildegard) Dr. Strehlow: "Uleiul de dafin sa se foloseasca numai dupa un test
alergic. Pentru aceasta, se pune o picatura pe piele, care se freaca un pic. Daca apare o pata rosie, corpul este
alergic la acest ulei, iar in acest caz nu se poate folosi. Uleiul de dafin s-a dovedit excelent in cazul durerilor de
piept, articulatii, dureri reumatismale. Inlatura si durerile radiate de inima in spate si in coaste".
* Atac de inima, lesin, dureri de inima dupa infarct
Comprese cu frunze de cartofi
"Cine sufera cu inima sau lesina din cauza ei sa fiarba, nu prea tare (2-3 minute), frunze de cartofi in apa, si
dupa ce se strecoara sa fie puse pe inima (circa o ora) si ii va fi mai bine". (Hildegard)
* Nevroza cardiaca, teama, batai neregulate de inima
Ulei de masline cu crisolit
"Cine are dureri la inima sa scufunde aceasta piatra de crisolit in ulei de masline si cu uleiul ramas pe piatra
sa unga locul unde are durerea si ii va merge mai bine". (Hildegard)
* Dereglari de ritm cardiac
Piatra de jasp pusa pe inima
"Cand ai dureri la inima, pune o piatra de jasp la locul cu durerea si apasa piatra pe piele, ca sa se
incalzeasca. Durerea se va micsora". (Hildegard)
Dupa ce piatra s-a incalzit, se ia de pe piele, se lasa sa se raceasca, si daca durerea persista, se poate pune piatra
din nou, in acelasi fel. Dr. Strehlow: "Acest remediu inlatura si dereglarile de ritm cardiac".
* Tahicardie, ritm cardiac neregulat
Apa cu cristal incalzit la soare
"Cine are dureri la inima, la stomac sau la burta, sa incalzeasca un cristal (natural) la soare si cand s-a
incalzit, sa toarne apa peste el si sa-l lase timp de o ora in apa, dupa care trebuie scos afara. Apa asta sa o bea
des si ii va merge mai bine". (Hildegard)
* Insuficienta cardiaca innascuta, tristete
Frunze si flori de lumanarica
"Cine are inima trista sa gateasca si sa manance des lumanarica, cu carne, peste, clatite sau legume. Intareste
inima si o face voioasa." (Hildegard)
Dr. Strehlow: "Mod de folosire: se iau flori si frunze proaspete sau uscate de lumanarica (Verbascum
phlomoides), care se pun in mancare. In special, se recomanda pentru copii sau oameni cu defecte innascute ale
inimii. Inlatura si lipsa de apetit provocata de tristete".
* Dureri la inima, junghiuri in coaste provocate de inima
Piatra de onix cu vin
"Cine are dureri la inima sau in coaste sa incalzeasca o piatra de onix in palme sau pe pielea corpului si sa
incalzeasca si vin la foc, sa-l ia de pe foc si sa tina piatra deasupra, asa incat aburii vinului sa se condenseze pe
piatra. Aceasta sudoare sa se amestece cu vinul (picaturile condensate sa curga in oala in care se fierbe vinul).
Dupa aceea, sa puna piatra in vin si sa bea imediat din el si durerea va disparea". (Hildegard)
* Junghiuri la inima si in alte locuri
Armurariu amestecat cu salvie
"Cine are junghiuri in inima sau in alte parti sau dureri in incheieturi, acela sa ia armurariu si ceva mai putina
salvie, pe care sa le faca un suc cu apa, si in clipa cand are durerile, sa-l bea si ii va merge mai bine".
Reteta: armurariul si salvia se fierb in apa si decoctul se bea cand apare durerea.

ADEVARAT SAU FALS DESPRE CARNE

Carnea fiarta nu îngrasa?
ADEVARAT. Prin fierbere, carnea devine usor de digerat, însa trebuie pusa la fiert în apa clocotita pentru
ca porii sa se închida imediat si toate substantele nutritive sa ramâna în carne, nu în apa de fiert.

146
Oul fiert tare este indigest?
ADEVARAT. Albumina din albus este o proteina ce se digera doar daca este fiarta, în schimb, galbenusul
devine indigest daca este tare. Ideal, oul se manânca fiert moale sau cleios.

Carnea de pui este mai sanatoasa decât cea de porc?

DEPINDE. Daca urmarim continutul în grasime trebuie evitata carnea de porc în cazul persoanelor cu
colesterol si trigliceride crescute. În ceea ce priveste persoanele anemice este bine de stiut ca fierul exista
doar în carnea rosie. În cazul puilor se pune si problema de câti hormoni a fost nevoie ca sa ajunga în timp
record la greutatea unei gaini. Parerea mea: carnea rosie, este, categoric, de preferat.

Mai bine peste decât carne de porc, vita sau pui?

ADEVARAT. Pestele contine proteine ca si celelalte tipuri de carne, dar este bogat în grasimi nesaturate (
cele sanatoase) si minerale si este mult mai usor digerabil fata de acestea. Pestele si fructele de mare sunt mai
putin calorice si de aceea este obligatoriu sa mâncam peste ( de preferinta proaspat ) de minim 3
ori/saptamâna. Însa nimeni nu va fi certat daca în fiecare zi va consuma peste. Va mai amintiti sloganul "nici
o masa fara peste", ei bine nu era un slogan comunist.

În spanac gasim mai mult fier decât în carne?

FALS. Chiar daca continutul de fier în spanac si alte legume cu frunze verzi este foarte
crescut, acesta nu poate fi absorbit în intestinul uman. Principala sursa de fier a omului este
carnea, cât mai rosie si mai cruda, alaturi de organe precum ficatul si splina, depozite de fier
atât la om, cât si la animale. Fierul din carne se absoarbe si mai bine în prezenta vitaminei C,
deci o friptura în sânge alaturi de o salata verde e reteta perfecta împotriva anemiei.

Carnea nu contine fibre?

ADEVARAT. Din metabolismul carnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide si, ca urmare, bolul
alimentar trebuie completat cu legume proaspete si produse cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat în
carne sa fie urmat de constipatie.
Carnea e responsabila de guta?
ADEVARAT. Toate alimentele bogate în purina (carne rosie, vânat, carne de animal tânar - vitel, miel, dar
si ciocolata, au ca rezultat depunerea acidului uric la nivelul articulatiilor mici si aparitia atacului de guta.
Regimul proteic duce la slabire rapida?
ADEVARAT. Se pot pierde în 2 saptamâni 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru ca excesul
de proteina se transforma foarte greu în grasime. Exista însa riscul de pierdere a masei musculare deoarece
organismul este obligat sa-si arda proteinele constitutionale pentru a obtine putina glucoza, ca sursa de
energie si pentru buna functionare a sistemului nervos.

Cei care vor "muschi" trebuie sa manânce carne?

ADEVARAT. În conditiile unui efort fizic intens sau daca este urmarita cresterea masei musculare prin
sport este indicat sa fie consumate în principal proteine de calitate superioara (carne, lapte, oua) ca materie
prima pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie sa fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile
gravide sau care alapteaza este nevoie de o crestere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea
adecvata a embrionului, respectiv, a fatului.

Regimul vegetarian este mai sanatos?

FALS. Legumele si cerealele nu contin toti aminoacizii esentiali, prin urmare, unele proteine ce au la baza
acesti aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce si la o carenta de vitamine, mai ales cele din
grupul B si vitaminele liposolubile A, D care se gasesc doar în produsele animale, ca sa nu mai vorbim de fier

147
si zinc. Este recomandat, ca solutie de mijloc, regimul lacto-vegetarian pentru a putea asigura organismului
toate principiile alimentare de baza.

ADEVARAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE

Este adevarat ca pâinea îngrasa?
FALS. Nu pâinea îngrasa, ci produsele care sunt asociate cu ea. O felie de pâine are 80 calorii, iar 1 felie de
cascaval are 180 calorii. Bineînteles ca
1 pâine întreaga îngrasa, dar 1-2 felii la masa sunt obligatorii.

Pâinea prajita e mai putin calorica?

FALS. O felie de pâine prajita are exact acelasi numar de calorii ca una proaspata deoarece prin prajire se
pierde numai apa, deci este doar mai usoara, ca greutate.

Pâinea proaspata "umfla" burta?

ADEVARAT. În procesul tehnologic de pregatire al pâinii, se foloseste drojdia de bere a carei perioada
completa de fermentatie este de 12 ore. De aceea este recomandat sa fie consumata pâine "veche" de 1 zi.

Grahamul sau pâinea cu tarite nu îngrasa?

FALS. Pâinea neagra sau intermediara contine mai multe tarite (fibre) care ajuta digestia, însa continutul
caloric este usor inferior pâinii albe (230 calorii/100g fata de 280 calorii/100 g). Pâinea neagra (1 felie = 35g)
este mai grea decât pâinea alba (1 felie = 25 g) si în final se ajunge la echilibru, adica: 1 felie pâine alba (25 g) =
1 felie pâine neagra (35g) = 80 calorii.

Nu trebuie sa asociem carnea cu pâinea sau cartofii?

FALS. Alimentatia corecta si sanatoasa prevede ca fiecare masa sa contina toate principiile alimentare, deci
este normal ca proteinele din carne sa fie asociate cu glucidele lente din garnitura pentru a se absorbi adecvat.
Disocierea dintre proteine si carbohidrati se face pe perioade scurte, de maxim 2 saptamâni si are ca scop
slabirea rapida (dar incorecta) dictata de probleme stricte de sanatate.

Mierea este naturala, deci nu îngrasa?

FALS. Mierea este naturala si sanatoasa, dar contine fructoza si acelasi numar de calorii ca si zaharul (4 calorii
/ gram). Deoarece zaharul este cristalizat si ocupa volum mai mare se ajunge la ecuatia paradoxala : 1 lingurita
zahar = 13 calorii, 1 lingurita miere = 22 calorii. Mierea mai are si proprietatea de a stimula pofta de mâncare,
prin urmare este recomandata copiilor si persoanelor subnutrite sau care si-au pierdut apetitul. În cazul în care
vreti sa folositi miere la îndulcit, un vârf de lingurita este suficient, pentru ca puterea de îndulcire este de 4 ori
mai mare decât a zaharului.

Zaharul brun este mai sanatos decât cel alb?

ADEVARAT. Zaharul brun este extras din trestia de zahar si este mai putin prelucrat si rafinat decât zaharul
clasic obtinut din sfecla de zahar. Ca numar de calorii însa este identic.

Zaharina este cancerigena?

FALS. Nu a fost demonstrata stiintific aceasta teorie, însa principalul dezavantaj al zaharinei este acela de a
schimba gustul preparatelor la temperatura înalta. Aparitia îndulcitorilor sintetici pe baza de aspartam a rezolvat
aceasta problema, acestia fiind stabili termic. Fructoza lichida este un alt îndulcitor natural ce poate substitui cu
succes zaharul.

148
Ciocolata pentru diabetici nu îngrasa?
FALS. În diabet, pacientii prezinta un deficit de insulina si deci nu au voie sa consume zahar. Dulciurile
pentru diabetici sunt facute cu fructoza pentru ca ea este mai noninsulinogena (nu determina descarcare în sânge
de insulina). Prin urmare, obiectivul acestor produse este de a nu contine zahar rapid si nu calorii mai putine.
Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decât cea normala.

Laptele cald baut seara, te ajuta sa adormi?

ADEVARAT. Senzatia de foame si glicemia scazuta din sânge au ca efect o stare de anxietate, irascibilitate,
nervozitate, slabiciune musculara. Glucidele lente din lapte reusesc sa rezolve aceasta situatie, cu un aport
caloric minim (100 calorii/cana), iar starea de bine ce urmeaza ne permite sa adormim.

O dieta fara dulciuri duce la depresie?

ADEVARAT. Serotonina este o substanta care se secreta la nivelul creierului si da "starea de bine". Mesele
bogate în carbohidrati cresc nivelul serotoninei, dar acelasi efect îl putem avea si cu 1 portie de orez sau paste,
nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispusi. Si cealalta extrema este valabila, dietele proteice pe lânga
faptul ca duc la depresie, pofta de dulciuri creste extrem de mult si exista pericolul ca într-un moment de
slabiciune sa înghitim 2 ciocolate întregi.

ADEVARAT SAU FALS DESPRE LIPIDIE

Exista colesterol "bun" si colesterol "rau"?
ADEVARAT. În sânge exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare si se reflecta
de obicei în valoarea colesterolemiei. Este un colesterol "rau" a carui valoare nu trebuie sa depaseasca 200
mg/ml si care reflecta de obicei cantitatea de trigliceride (grasimi) pe care le mâncam. Fractiunea "buna" a
colesterolului este HDL- colesterol cu rol de protectie cardiovasculara si cu valoare ideala de peste 50 mg/ml în
sânge.

Oul trebuie evitat pentru ca este bogat în colesterol?

FALS. Oul este un aliment complet ce contine proteine de înalta calitate (proteine etalon), numeroase
vitamine (A, D, E, B) si fier alaturi de principala lui calitate - este colecistokinetic, adica duce la contractia
vezicii biliare cu ..eliberarea de saruri biliare esentiale in digestie. Colesterolul din ou nu duce la cresterea
colesterolului din sânge, deci nu exista contraindicatie absoluta de a consuma oua în dislipidemii.

Anumite uleiuri nu au colesterol?

ADEVARAT. Colesterolul exista doar în produsele animale, ca urmare, nici unul din uleiurile vegetale nu
contine colesterol. Sloganul "fara colesterol" afisat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu contin
colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare cu a grasimilor animale (unt, slanina).

Uleiul de masline este mai sanatos?

ADEVARAT. Uleiul de masline contine acizi grasi nesaturati cu rol protector pentru inima, în timp ce uleiul
de floarea soarelui este bogat în vitamina E. O alta mare calitate a uleiului de masline este stabilitatea termica,
adica posibilitatea de a fi încalzit la temperaturi foarte mari fara a-si modifica structura. Este corect prin urmare
ca prajelile sa fie facute în ulei de masline, uleiul de floarea soarelui se descompune în produsi toxici -
acetilcolina.

Margarina este mai sanatoasa decât untul?

FALS. Margarina este un produs inferior (si, evident, mai ieftin) obtinut prin solidificarea fortata a uleiurilor
vegetale care sunt transformate din starea lor naturala lichida în stare solida cu ajutorul hidrogenizarii. În jurul
acestui proces pot aparea accidente din care rezulta acizi grasi în forma "trans" care sunt cancerigeni. Este de

149
preferat sa consumam un unt de calitate superioara, bogat în vitamina A, D si E în cantitate mai mica decât sa
apelam la margarina. Si nu uitati: caloriile sunt aceleasi!

Uleiul de peste este sanatos?

ADEVARAT. Grasimea din peste este o grasime speciala ce contine acizi grasi nesaturati cu rol protector
cardiovascular. Din pacate, la noi în tara nu se consuma suficient peste si de aceea este recomandat ca pestele si
fructele de mare sa existe de cel putin 3-4 ori în meniul nostru saptamânal. De preferat pestele proaspat (nu
conservele) si salbatic (nu de crescatorie), iar uleiul de peste trebuie folosit în cazuri de stricta necesitate, altfel
poate duce la supraponderabilitate sau obezitate la adulti.

Alunele si nucile hranesc creierul?

ADEVARAT. 10 nuci sau alune consumate zilnic hranesc celula nervoasa si ne ajuta sa fim "mai destepti"

Exista alimente care cresc colesterolul?

FOARTE ADEVARAT. Acestea sunt zaharul rafinat, deci toate dulciurile, grasimile animale (slanina,
unt, smântâna), margarina, CAFEAUA si FUMATUL. Produsele care scad colesterolul sunt: fructele,
legumele, cerealele, soia, grasimea din peste, laptele si produsele lactate degresate, uleiul de porumb, masline,
CEAPA, USTUROIUL SI ARDEIUL IUTE.

Brânza nu îngrasa?
FALS. Brânza este cel mai mare pericol pentru silueta, ea contine pâna la 80% grasime. O felie de cascaval
este echivalenta cu 3 felii de pâine, asa ca nu va amagiti mâncând telemea cu rosii, nu o sa slabiti prea tare.

Remedii contra cancerului si a leucemiei

* Din tratamentele lui VALERIU POPA *

TUMORI MALIGNE
Amestec din patru plante
Se face un amestec din urmatoarele ingrediente: 200 g radacina de brusture
(Arcticum lappa), 450 g iarba de macris (Rumex acetosella) maruntita, 30 g
radacina pisata de revent turcesc (Rheum palmatum), 115 g scoarta de ulm cu coaja
neteda, pisata (Ulmus fulva).
Mod de preparare: Se pun la fiert 7,7 litri de apa distilata, intr-o oala de otel
inoxidabil. Dupa ce apa a dat in clocot, se pune o cana din amestecul de plante si se
lasa compozitia sa fiarba 10 minute, la foc mic, cu capac (restul de plante se
depoziteaza intr-un loc uscat, intunecat si racoros). Se lasa oala acoperita timp de 12
ore, apoi se pune pe foc mic si se incalzeste pana aproape de fierbere. (Nu se lasa
mixtura sa dea in clocot.) Se stinge focul si se filtreaza lichidul de doua ori, prin vata, intr-o alta oala din otel
inoxidabil. Se toarna lichidul fierbinte in sticle sterilizate, strangand bine capacele. Se lasa la racit si se strang
din nou capacele. Se pastreaza la frigider.
Mod de administrare: Se iau 4 linguri de solutie, dimineata, pe stomacul gol. Se poate manca dupa 5 minute.
Seara, la culcare, se iau inca 4 linguri, dupa cel putin 2 ore de la ultima masa. Daca aveti ulcer, solutia trebuie
diluata cu o cantitate egala de apa distilata. Se face tratamentul cate 21 de zile pe luna, dupa care se ia o pauza
de 7 zile. Se poate relua, vreme de maximum 6 luni. Preparatul nu are efect daca se administreaza in paralel cu

150
citostaticele.
Cura cu ulei de floarea-soarelui si vodca
Intr-un pahar, se amesteca cu lingurita 35-40 ml ulei de floarea-soarelui nerafinat (presat la rece) cu 35 ml
vodca, pana se obtine o emulsie omogena. Se bea imediat, pana cand nu se sedimenteaza. Remediul se ia de trei
ori pe zi, pe stomacul gol, cu 20 de minute inainte de masa, 10 zile consecutiv. Urmeaza o pauza de 5 zile.
Tratamentul se face de 3-5 ori (cate 10 zile), cu pauze de 5 zile, pana la disparitia tumorilor. Cei grav bolnavi,
cu forme severe de cancer, vor lua medicamentul de 3 x 10 zile, cu pauze de 21 de zile. Nu se scot din
alimentatie albuminele, pentru ca actiunea produsului este mai slaba fara ele. In cursul tratamentului si in pauze,
nu trebuie sa se aplice chimioterapie, iradieri, remedii cu rostopasca, urinoterapie.
Se beau ceaiuri usor diuretice si apa plata.
Practica tratamentului cu ulei de floarea-soarelui arata ca intr-o luna si jumatate-doua luni tumorile primare de
dimensiuni mici dispar. Cazurile mai grave necesita o durata mai mare de tratament, pana la 6-8 luni.
Daca ati inceput tratamentul, nu trebuie sa-l abandonati dupa o zi-doua; abia din a treia zi, celulele canceroase
incep sa moara. Se pot accentua durerile in focarele bolnave. Dupa cateva zile, totul se va reglementa. Este
posibil sa apara scaun diareic, cu intensificarea starii de slabiciune. Sunt reactii normale, de purificare a
organismului. Cine a facut chimioterapie si radioterapie trebuie sa astepte o luna pana la inceperea acestui
tratament, care elimina numai tumorile canceroase.
La acest tratament nu reactioneaza mioamele, masteopatiile, fibroamele.
Fiertura de cetina
Se maruntesc si se pun intr-un vas 5 linguri de cetina (sau muguri mai mari). Se toarna deasupra 1/2 litru de apa
si se fierbe amestecul 10 minute, la foc mic. Se infuzeaza peste noapte, la cald (intr-un termos). Se bea in cursul
zilei urmatoare, in loc de apa. Aceasta fiertura poate fi consumata fara restrictii de timp si nu are contraindicatii.
Ulei de masline si usturoi
Se administreaza timp de o luna, de trei ori pe zi, inainte de masa, cate o lingura de ulei de masline presat la
rece, amestecat cu 1/3 lingurita suc de usturoi proaspat.
Alifie de vasc contra tumorilor
Doi-trei pumni de boabe albe proaspete de vasc se amesteca cu untura curata (osanza), zdrobindu-se bine cu
furculita. Se pastreaza la rece. Se aplica de doua ori pe zi, pe zonele respective. Alifia este foarte buna si pentru
degeraturi.

Cancer de piele
Macerat combinat cu decoct
Se rasnesc si se amesteca urmatoarele plante: brusture - 1 lingurita, coada-calului - 2 lingurite, trei-frati-patati -
2 lingurite, urzica - 1 lingurita. Se pun la inmuiat in 1/2 litru de apa rece, de seara pana dimineata. Se filtreaza si
se pune maceratul deoparte, iar plantele care raman dupa filtrare se fierb 30 minute la foc mic, in 1/2 litru apa.
Se combina apoi maceratul cu decoctul racit si se pastreaza la rece. Se bea, de patru ori pe zi, cate o jumatate de
pahar, inainte de masa.
Comprese cu tincturi
Pentru cancerul de piele cu leziuni extinse, se aplica pe piele vreme de o jumatate de ora o compresa imbibata
cu o combinatie de tinctura de arnica si tinctura de marul-lupului, in proportii egale. Dupa doua ore de la
inlaturarea compresei, se unge zona afectata cu tinctura de propolis. Tratamentul se aplica cel putin o data pe zi.

Cancer OVARIAN, CANCER LA SAN

Ceai de napraznic
O mana de frunze si flori de napraznic uscate, nemacinate, se pun in 250 ml apa rece la inmuiat, de seara pana
dimineata (se va folosi apa plata, nu apa de la robinet). Dimineata, se filtreaza maceratul, iar planta ramasa se
opareste cu 250 ml apa. Dupa ce se lasa sa se raceasca la temperatura camerei, aceasta infuzie se filtreaza. La
sfarsit, se combina maceratul cu infuzia racita.
Mod de folosire: Se beau 4 cani pe zi din acest ceai, pe stomacul gol, inghititura cu inghititura (se recomanda a
se bea cu lingura, pe parcursul zilei).
* Se consuma in paralel 200 ml suc de sfecla rosie pe zi si se mananca numai hrana vegetariana.
* In fiecare zi, se pune pe san, timp de 3 ore, o cataplasma cu radacina de tataneasa si iarba de rostopasca
obtinuta astfel: cele doua plante maruntite se amesteca, adaugandu-se apa calduta, pana formeaza o pasta moale;
aceasta pasta se aplica, invelita in tifon, pe locul afectat.

151
LEUCEMII
Zer, drojdie si castane
Se pun la macerat, 15 zile, urmatoarele: 3 l zer de lapte de vaca, 1 g drojdie de bere, 10 castane taiate in
jumatati, 1 pahar miere. Se filtreaza. Se pastreaza la rece. Se beau 4 pahare pe zi, cu 15 minute inainte de masa.
Amestec cu ceai de napraznic
Se bea 1 l de ceai de napraznic pe zi (preparat ca la reteta pentru cancer ovarian) si 1 l de ceai de coada-calului,
troscot, urzica si sunatoare, in parti egale (4 lingurite de amestec la un litru de apa clocotita, infuzat 15 minute).
* Se consuma zilnic 75-100 ml suc din radacina de nalba de padure.
* Se bea zilnic un litru de decoct din boabe de grau, porumb, ovaz, secara si mei.
* Se consuma: 200 ml suc de sfecla rosie pe zi si 300 ml suc de morcov + mar, pe zi.
* Regim sever vegetarian.

Leucemie la copii
Se piseaza fructe uscate de nalba de padure si se amesteca cu ranza uscata de miel. Se ia din acest amestec, cu
putina apa, cate o lingurita, de doua ori pe zi.

Adevarul despre bere

* In majoritatea avertismentelor legate de bauturi, berea lipseste sau este lasata la urma. Ea trece drept
cea mai nevinovata dintre licorile alcoolice. Mare greseala! Adevarul este de-a dreptul ingrozitor *

In Romania, reclamele pentru bere de pe micul ecran desfid orice concurenta in

domeniu. Drept urmare, productia acestei bauturi a crescut considerabil, iar
consumul a ajuns la 80 de litri pe persoana, desi in alte tari ale lumii se manifesta
semne de ingrijorare la nivel inalt. Parlamentarii din Rusia, de exemplu, au aprobat
o lege cu privire la limitarea publicitatii si a productiei de bere. Dar cu o floare nu se
face primavara. In Germania, berea se bea in mijloacele publice de transport, pe
strada, in statiile de metrou, ea fiindu-le accesibila si minorilor. Accesul la bere
reprezinta un pericol major. Statistica ofera multe date despre faptul ca oamenii
devin alcoolici consumand zilnic cate un pahar de bere. Toxicologii rusi afirma
chiar ca lantul dependentei de droguri este clar definit: bere-vin-bauturi alcoolice
tari-droguri. La fel considera si seful Centrului National de Narcologie pentru
minori de la Moscova, doctor Nadejdin: "Cultura berii a fost impusa tineretului. Probabil nu si-au dat seama ca
la aceasta varsta fragila, alcoolismul se dezvolta mai rapid si mai usor. In majoritatea cazurilor minorii beau
bere. Si doar dupa ce devin alcoolici trec la bauturi mai tari, apoi la droguri. De aceea este foarte important ca
oamenii sa cunoasca adevarul despre bere".

Nu va luati dupa prejudecati

Raspandirea consumului de bere se datoreaza, adesea, unor convingeri gresite. Dupa o baie de aburi, multi
barbati se racoresc cu o bere. Un obicei ce poate sa se termine tragic. Sauna are efect de suprasolicitare a
organismului uman, mai ales pentru persoanele in varsta care deja au unele maladii. Alcoolul stimuleaza
organele sa lucreze intr-un regim superactiv, organismul nu rezista supraincarcarii, drept urmare inima si vasele
sangvine se deregleaza. Infarctul si hemoragia craniana pot fi letale pentru persoanele care combina sauna cu
alcoolul.
O alta prejudecata - larg raspandita - spune ca berea mareste cantitatea laptelui la mamele cu copii mici. De fapt,

152
efectul este cu totul altul: berea poate duce la otravirea cu alcool a copilului. Si mai rau, femeile care consuma
bere devin dependente de alcool.

Inamicul sanatatii
Consumul de bere in cantitati mari duce la dereglari periculoase in organism. Un
renumit biochimist si fiziolog rus, Oleg Danilevschi, afirma: "Alcoolismul provocat
de bere este asemanator cu cel provocat de tuica, duce la dereglari profunde ale
sferelor spirituale si corporale ale omului. Diferenta este ca apare mai lent".
La inceput apare obezitatea, fapt observat si in popor: "Cine bea multa bere are
pantecul gros". Apoi apare obezitatea inimii. Functiile inimii scad si cel mai mic
efort devine greu realizabil.
Anumite substante prezente in bere (spirtul, bioxidul de carbon) duc la procese
inflamatorii in stomac si intestine, rinichi si tractul urinar. Iar zaharul din bere poate
sa deregleze pancreasul.
A fost constatat faptul ca mortalitatea din cauza cancerului la consumatorii de bere este de doua ori mai mare
decat cea medie. Iar ciroza si hipertensiunea sunt la fel de raspandite printre consumatorii de bere ca si printre
bautorii de tarii.
La fel de nociva este actiunea berii asupra sistemului nervos, indeosebi asupra creierului. S-a dovedit ca, doar
de la o halba de bere, volumul memoriei scade considerabil, se reduce viteza gandirii, alte functii ale sistemului
nervos devin instabile. Efectele distrugatoare dureaza mult timp dupa consumul berii.
E necesar sa stiti ca berea este contraindicata categoric persoanelor care sufera de hipertensiune, obezitate,
nefrita, ciroza si diabet.

Diagnosticarea la domiciliu
Aparitia alcoolismului depinde in mare masura de cantitatea si frecventa consumului de bauturi, de factorii
individuali si de predispozitiile personale. Observand evolutia unei persoane ce bea alcool, putem sa depistam
daca ea se afla in stadiul de betie obisnuita sau a devenit bolnava de alcoolism.
Iata cateva simptome vizibile: in prima etapa, subiectul in cauza se lauda pentru faptul ca organismul lui este in
stare sa asimileze cantitati mari de bautura, fara sa le elimine prin voma. Din pacate, motivele de bucurie sunt
false. Voma este un reflex de protectie ce ne salveaza de intoxicatii grave. In etapa a doua apare dependenta
fizica de alcool. Fara dozele zilnice de bautura, organismul transmite semnale de alarma.
Subiectul in cauza incepe sa bea nu pentru ca sa se simta bine, ci ca sa nu se simta rau. Daca individul care se
simte rau a doua zi, dupa o betie, recurge la bere sau la alte bauturi spirtoase pentru a-si reveni, atunci avem un
semn sigur al inceputului de alcoolism. Ca sa nu se prabuseasca in prapastie, el trebuie convins sa se dreaga cu
orice alta metoda, precum moare de varza, bors, apa cu suc de lamaie, ceai de menta foarte fierbinte. In etapa a
treia apar modificarile involutive ale personalitatii. Membrii de familie incep sa observe schimbari negative de
caracter. Cel care a fost un om serios, ponderat, comunicativ se transforma intr-un personaj ursuz, dusmanos,
furios, plin de ura fata de societate. Cel care a fost un om vesel ii streseaza pe toti cu glume banale, de prost
gust, insotite de un ras homeric, dar acum rade numai el. Se schimba si senzatiile ce apar dupa betie. Tot mai
des, la trezirea din somn, alcoolicul nu-si mai aminteste cum a ajuns intr-un anumit loc si nu intelege unde se
afla. Fenomenul se numeste black-out, adica pierdere de constientizare, din memorie dispar unele momente din
ziua precedenta. In timp de 5-10 ani va aparea si ultima etapa, a 4-a, degradarea alcoolica. Ficatul nu mai este in
stare sa neutralizeze intoxicatia alcoolica, si pentru a se imbata, este suficient ca subiectul sa consume doar o
doza mica de bere. Nu-l mai intereseaza parerile oamenilor despre comportamentul lui, ii scade memoria, dar si
intelectul, se pierd atasamentele sufletesti. In schimb, se maresc la maximum agresivitatea si violenta.

Tratamente naturiste pentru alcoolism

Exista diferite pareri despre alcoolism. Unii il amplaseaza in categoria viciilor, altii la boli cronice. Dar absolut
toti savantii-teoreticieni si medicii-practicanti subliniaza faptul ca scaparea de alcoolism depinde de dorinta
omului de a trece la un mod de viata sanatos si decent. Spre marele nostru regret, o asemenea dorinta lipseste cu
desavarsire la majoritatea oamenilor dependenti de orice fel de droguri. De aceea, din timpuri stravechi, vracii si
tamaduitorii au cautat in natura remedii pentru solutionarea problemei.
Stramosii nostri ne-au lasat cateva retete simple.

153
* Cateva lemne uscate de mesteacan se presara cu zahar si se aprind. Bolnavul inhaleaza fumul, apoi bea un
pahar de tarie.
* Strugurii ursului - ceai preparat din 2 linguri de planta la 300 ml apa clocotita. Se infuzeaza pana la racire si se
bea cate o lingura, de 4-5 ori pe zi.
* Radacina de lemn-dulce si coada-calului. Se amesteca cate 50 g din fiecare planta, se pun in 3 litri de apa
clocotita si se mai lasa pe foc 15 minute, apoi se infuzeaza pana la racire. Infuzia se bea de trei ori pe zi, cate
200 ml, cu 15 minute inainte de masa. O cura dureaza pana la consumarea lichidului. Dupa o pauza de 5 zile, se
repeta.
* Doua foi de dafin si o radacina de leustean de marime medie se macereaza timp de 3-5 zile in 250 ml de tuica.
Se bea in timpul unei zile.
* 50 de grame de coaja verde de nuci (semicoapte) se fierb in 250 ml de lapte, timp de 5 minute. Se strecoara si
se bea.
* Suc de varza proaspat stors se amesteca cu suc de rodii, in cantitati egale. Se bea de trei ori pe zi cate 1/2
pahar (130 ml). Pentru marirea efectului se bea cate un pahar inainte de masa.
* 50 g radacina rasa de patrunjel, 1 g coaja de grapefruit, 1 g coaja de portocala se fierb intr-un litru de apa,
pana scade la jumatate. Se indulceste cu miere si se bea cate o lingura dimineata, pe nemancate.
* 10 g de pedicuta se fierb in 250 ml apa. Se infuzeaza 30 de minute si se beau cate 50 de ml, de 1-2 ori pe zi.
Se poate administra si pulbere de pedicuta, cate 1 varf de cutit, din 4 in 4 ore, de maximum patru ori pe zi, timp
de minimum 6 luni. Dupa ingerare, pot sa apara greturi, dureri de cap sau vertij, dar, treptat, dispare nevoia de a
bea alcool.
* Pochivnicul. Este cea mai vestita planta pentru tratarea alcoolismului. Varianta 1. Frunzele uscate se amesteca
in parti egale cu cimbrisor uscat, se rasnesc impreuna. Se adauga in mancare jumatate de lingurita de pulbere.
Varianta 2. O lingurita de pochivnic se taie marunt, se infuzeaza timp de o ora in 125 ml de apa (mai bine in
termos). Dupa ce se raceste, se pastreaza in frigider. Se adauga 15 picaturi de infuzie in 500 ml de tuica sau se
pun in mancare cate 2 picaturi, de trei ori pe zi. Daca efectul intarzie, se creste progresiv numarul de picaturi,
dar nu mai mult de 10 pe zi. Varianta 3. Se fierb 5 g de pochivnic, in 200 ml de apa, timp de 5 minute. O lingura
de decoct se pune in tuica, fara sa stie alcoolicul.

Retete complexe
Daca bolnavul de alcoolism si familia lui au luat o decizie ferma de a pune capat
dependentei dezastruoase, se pot prepara doua retete mai complicate, dar cu efect
pozitiv. Retetele se folosesc alternativ, cate 14 zile fiecare. In primele zile de
administrare, la unii pacienti pot aparea dureri nesemnificative sau senzatii de jena
in zona ficatului, care vor dura 2-3 zile.
Reteta 1. Se amesteca boabe de ovaz zdrobite - 50 g, albumeala - 40 g, dentita - 25
g, ghimpe - 20 g, frunze de patlagina - 15 g, paducel (flori si fructe) - 50 g, fructe de
macese zdrobite - 50 g, ciuperca de mesteacan - 20 g, trifoiste - 5 g, talpa-gastei - 35
g, coada-calului - 15 g, flori de galbenele - 35 g, flori de musetel - 25 g.
Reteta 2. Se amesteca soparlita - 25 g, cimbru -10 g, frunze si fructe de coacaz
negru - 50 g, frunze si seminte de marar - 10 g, radacina de pir tarator -15 g, frunze si fructe de fragi - 50 g, flori
si frunze de papadie - 30 g, frunze de mesteacan -15 g, frunze si fructe de afin - 50 g, boabe de ovaz - 50 g,
talpa-gastei - 25 g, flori de vetricea - 15 g, rostopasca - 15 g.
Infuziile se prepara din 600 ml de apa fierbinte si 2 linguri pline de plante, de preferat in termos, timp de 2 ore.
Se strecoara si se bea caldut, cate 150 de ml, de 3-4 ori pe zi, cu 15-20 de minute inainte de masa.
Atentie! Unele plante sunt toxice! Nu mariti dozele recomandate!

154
 Leacuri din Tirol
Casa si gradina vindecatoarei
Medicina populara se bucura de tot mai multa consideratie in Occident. Europenii isi intorc sperantele si
privirea spre terapia cu plante, amintindu-si de leacurile stravechi. La fel ca in Romania, vindecatorii
populari se bucura de mare trecere. E si cazul austriecei Maria Treben, care si-a dobandit un renume
international. Ceva mai spre vest, in Alpii germani, traieste o alta maestra a plantelor, EVA LUBKE, ale
carei retete cu ierburi, legume si fructe se bucura de mare succes. Printre ele, se afla si cele pe care le-am
selectat in pagina de mai jos

Castravetele
Castravetii au un gust foarte placut, cand ii preparam ca salata proaspata, fie singuri, fie in combinatie cu rosii,
ceapa si frunze de salata verde. Incercati sa cresteti aceasta leguma in gradina dvs. sau chiar pe balcon. Nu sunt
pretentiosi, si e o adevarata placere sa-i vezi cum dau flori frumoase si galbene, ce se transforma apoi in roade.
Va recomand sa mancati si coaja, ceea ce nu va e permis sa faceti decat in cazul legumelor netratate. Coaja
castravetelui are un continut bogat de electroliti. Ea fortifica si detoxifiaza. Pentru o cura de detoxifiere beti
zilnic, timp de doua saptamani, un pahar de suc de castraveti. Procedati astfel: maruntiti castravetele, strecurati
zeama printr-o panza curata, iar la sfarsit, presati cu putere si resturile ramase in panza. La nevoie, puteti folosi
un mixer. Peste tocatura obtinuta, adaugati si un deget de apa plata.
Arhicunoscute sunt si mastile cosmetice cu felii de castravete. Dupa ce v-ati curatat fata, taiati un castravete
netratat in rondele, puneti-le una langa alta pe fata si tineti-le aproximativ 15 minute. Va improspateaza tenul si
reduce ridurile.
Un alt secret al frumusetii: odata, o participanta la unul din seminariile mele mi-a spus urmatorul lucru: "Cand
plec in calatorie, nu trebuie sa iau cu mine nimic special pentru ingrijirea fetei. Produsul meu cosmetic ma
insoteste permanent, oriunde as merge". Ea obisnuia sa-si spele totdeauna fata cu propria urina. Si avea o piele
superba!

Cartoful
Pentru mine, cartoful este cel mai important aliment, alaturi de mere, morcovi si ceapa. Cartofii nu-mi lipsesc
niciodata din casa. Ii depozitez la racoare, in pivnita. Aveti grija sa nu pastrati merele in aceeasi incapere cu
cartofii. Nu se simpatizeaza deloc.
Sucul de cartof crud va ajuta cand aveti probleme cu stomacul, de pilda gastrita, ulcer, dureri. Pentru probleme
cu stomacul si arsuri in cosul pieptului, eu va recomand in primul rand sa mestecati mancarea corect si suficient
de mult. Deseori, procedand astfel, problema dispare de la sine. O imbucatura ar trebui mestecata de 25 pana la
32 de ori. Alimentele mestecate prost irita mucoasele. Nu va tratati niciodata suferintele de la stomac cu ceai de
musetel. Ceaiul de salvie e bun, ca si mestecatul frunzelor de salvie. Asa va calmati inflamatia din cavitatea
bucala si din stomac. In rest, va poate fi de folos urmatoarea reteta: dimineata dati pe razatoare un cartof crud,
stoarceti-l si beti zeama obtinuta.
Cand tusesc ori am facut o bronsita, fierb cativa cartofi curatati sau in coaja, pana se inmoaie bine, ii intind pe
un servet si pun cataplasma pe piept. Aplicati-o cat de fierbinte o puteti suporta, insa fiti atenti sa nu va
provocati arsuri. Cand nu mai e decat calduta, dati-o jos. Apoi frictionati-va pieptul si spatele cu apa amestecata
cu otet de mere. Cel mai bine va fi sa folositi aceasta procedura seara. Asa veti permite tratamentului sa
actioneze peste noapte.
Cataplasma cu cartofi se poate intrebuinta si pentru rinichi. Acoperiti un cearceaf cu o folie de plastic, asezata in
dreptul rinichilor, infasurati-va cu cataplasma la rinichi si bagati-va in pat. Lasati sa actioneze pana dimineata.
Apa in care ati fiert cartofii o puteti folosi pentru o baie la picioare. Va fereste de degeraturi.
Contra durerilor de cap se poate trage pe nari suc de cartofi (cruzi). Veti vedea ca ajuta.
La dureri de membre si crize de guta, dati pe razatoare cativa cartofi cruzi si opariti-i cu apa fierbinte. Puneti-i
intr-un lighean si imbaiati-va membrele afectate.

155
Pentru cataplasme, eu intrebuintez fie un prosop de vase uzat, fie un cearceaf vechi. Niciodata un prosop de
frotir, deoarece nu lasa sa treaca destula zeama.

Varza - alba, rosie, creata

Varza este o leguma tipica de iarna. Ar trebui s-o consumam frecvent in sezonul rece, cand ceasul interior
instiinteaza organismul ca trebuie sa se odihneasca. Si noi avem o perioada mai linistita in lunile de iarna.
Ingaduiti-i si organismului dvs. sa se relaxeze putin si sa se pregateasca pentru anul ce vine. Chiar daca
societatea moderna vrea sa ne solicite suta la suta zi si noapte, indiferent de anotimp, pur si simplu n-ar trebui
sa-i dam ascultare. Cu totii dorim sa fim sanatosi la batranete. Aceasta presupune sa observam semnalele
corpului nostru, sa-i acordam ragazul necesar pentru a se reface si sa nu gonim prin viata, atrasi de lucruri
neesentiale.
Mie imi place, in special, varza creata. O cumpar totdeauna de la targul saptamanal, proaspat adusa de la camp.
Daca aveti probleme cu genunchii, puteti incerca sa le rezolvati cu cataplasme cu varza alba. Frunzele proaspete
sunt zdrobite cu facaletul pana cand lasa zeama, apoi se infasoara in jurul genunchiului. Mai inainte se incalzesc
putin. "Trag rautatea afara", cum se zice. Aceeasi metoda e aplicabila si la coate.
Varza murata este - la fel ca si zeama ei - un leac important pentru constipatie. In afara de aceasta, contine o
mare cantitate de vitamina C, din care motiv era luata candva pe corabii, in calatoriile lungi pe mare, cu scopul
de a preveni scorbutul. O femeie mi-a relatat ca, de luni de zile, mananca trei-patru furculite de varza acra
inainte de micul dejun si ca de atunci nu s-a mai imbolnavit niciodata. Bineinteles, trebuie sa te obisnuiesti cu
asta. Nu pot sa spun altceva decat: "Da-ti silinta".
Varza murata v-o puteti prepara singuri, fara nici o dificultate. Cand cineva are mult de suferit de pe urma unei
indispozitii sau a unei boli, ii recomand totdeauna sa-si pregateasca personal remediile, pentru ca astfel sa
participe mai intens la vindecarea sa. Asa se intampla cu varza acra, in cazul constipatiei. Cand v-ati investit
intreaga energie in procesul de producere a unui remediu, el va va ajuta cu atat mai mult dupa aceea.
Nu renuntati atat de usor. Fiecare "planta de leac" trebuie incercata un timp. Daca nu va ajuta, renuntati la ea si
incercati alta. Va sfatuiesc, totusi, sa nu experimentati febril si haotic. Ca sa apara o schimbare, este nevoie de
timp. Aveti rabdare. Acordati trupului si mintii dvs. ragazul necesar pentru a se vindeca.

Morcovul
Eu consider morcovul drept una dintre cele mai importante legume. Este o veche planta de cultura, cu un gust
excelent, pe care si copiii il adora. Si e inzestrata cu mari puteri vindecatoare. Deosebit de valoros este
continutul sau bogat de betacaroten, substanta pe care organismul o transforma in vitamina A, de insemnatate
vitala. Morcovii sunt buni pentru ochi, piele si oase. De asemenea, ei ajuta contra parazitilor intestinali.
Una dintre persoanele care au apelat la ajutorul meu mananca zilnic piure de morcovi, deja de cateva saptamani.
De curand, mi-a spus ca acum poate conduce din nou masina fara ochelari, timp de aproape opt ore.
Copiilor li se da piure preparat din morcovi proaspeti sau suc de morcov, pentru a elimina viermii intestinali.
Morcovul se amesteca totdeauna cu smantana sau ulei. Nu adaugati mar, nici lamaie, nici nu faceti salata din
morcovi. Piureul trebuie sa treaca prin tot tubul digestiv pana la iesire exact asa cum este.
Si pentru intestin, recomand piure de morcovi. Se rade un morcov crud si se amesteca apoi cu putina smantana
sau ulei. Grasimea e necesara, fiindca altfel organismul nu poate asimila betacarotenul. Timp de mai multe luni,
consumati cate doi sau trei morcovi, impartiti in cateva portii pe tot parcursul zilei.

Cu dragoste si energie din inima

Cand adunati ierburi, culegeti fructe si legume sau lucrati in gradina, cand preparati ceaiuri, alifii, mixturi pentru
baie si asa mai departe, puneti in ele toata iubirea de care sunteti in stare. Daruiti-le energia inimii dvs. si astfel
leacurile si alimentele vor deveni infinit mai valoroase.

156
 Leacuri din Tirol (II)
* Retete cu legume, recomandate de vindecatoarea germana EVA Lubke *

PATRUNJELUL
Patrunjelul este foarte usor de cultivat in gradina proprie, pentru nevoile bucatariei. Chiar si fara gradina, planta
se dezvolta bine in ghivece, jardiniere sau ciubere, pe balcon sau pe terasa.
Patrunjelul isi are locul lui - din timpuri stravechi - in salatele proaspete, impreuna cu coditele de ceapa verde si
alte verdeturi din gradina. Mai putin cunoscut este insa faptul ca aceasta planta aromata reprezinta un ajutor de
nadejde pentru rinichi.
Rinichiul este organul central al organismului nostru. Ar trebui "curatat de otravuri" o data la cateva luni, pentru
ca celelalte functii ale organismului, de pilda tensiunea arteriala, sa se regularizeze de la sine. Aceasta
dezintoxicare se poate face cu ceai de patrunjel si zer.
Pentru ceai, se ia un pumn de planta proaspata - frunze si codite - se taie marunt si se pun pe foc intr-o jumatate
de litru de apa rece. Se lasa sa fiarba zece minute si cu trei minute inainte se adauga o lingurita rasa de splinuta
(Solidago virga aurea) si o lingurita rasa de coada-calului (ambele uscate). Se ia ceaiul de pe foc, se lasa sa se
infuzeze, cu capac, circa 10 minute, se strecoara si se bea - indulcit cu miere sau neindulcit - inghititura cu
inghititura. Cura dureaza doua saptamani si este bine sa fie repetata de trei ori pe an. (Coada-calului este
deosebit de eficienta cand creste pe teren stancos.)
Ea poate fi "sustinuta" cu zer. Beti, daca se poate, 1/2 l de zer pe zi. Ideal ar fi un litru intreg, dar multa lume nu-
l suporta, din cauza ca produce diaree. Oricum, incercati, deoarece fiecare organism reactioneaza in felul sau.
Dar folositi zer bun, natural, altminteri nu se vede nici un efect.
Acest ceai nu trebuie utilizat in caz de cistita. Ar fi prea iritant.

CEAPA
Ceapa este cultivata din timpuri stravechi si - tot de-atunci - este apreciata nu doar ca aliment, ci si ca
"medicament" - atat intern, cat si extern. Este intr-adevar o leguma cu o putere vindecatoare uriasa.
Dupa parerea multor terapeuti, "vegetalele" cele mai importante sunt ceapa, cartofii, morcovii si merele. Toate
au substante componente extrem de eficiente, si deoarece cresc in gradinile noastre, nu lipsesc niciodata din
meniul cotidian. Dupa parerea unora, legumele si mirodeniile exotice nu actioneaza la fel de eficient. De aceea
este bine sa ne "rafinam" mancarurile cu legumele si ierburile care cresc la noi si mai putin cu cele asiatice,
importate.
Cateva cuvinte despre sare: multa lume evita complet sarea, pentru a putea elimina apa din organism. Dar
organismul are nevoie de sare, nu in cantitati exagerate, fireste. Dar cat de importanta este sarea o dovedeste
povestea unei femei care suferea permanent de o mancarime a pielii de-a dreptul chinuitoare. A durat ceva timp,
pana cand s-a descoperit ca femeia nu consuma deloc sare, deoarece suferea de guta. Chiar din clipa cand a
inceput sa sareze mancarea, mancarimea a disparut si n-a mai revenit niciodata.
Ceapa are efect antibacterian, substantele ei componente reduc grasimea din sange si tensiunea arteriala. Este
foarte importanta pentru intestin, unde actioneaza ca un burete, absorbind toxinele si eliminandu-le.
Vindecatorii recomanda cu caldura ceapa rosie, care pe parcursul tratamentelor si-a dovedit, din plin, eficienta.
In cazul depresiilor trebuie sa se consume o cantitate marita de ceapa. Ajuta. Si, in paralel, rugaciune
neintrerupta: "Doamne Iisuse Hristoase, indura-te de mine".
Pentru tusea persistenta, se poate prepara un remediu special (vezi mai jos). Iar cand durerile de cap nu vor sa
cedeze, se taie o ceapa marunt, se inveleste cu o batista mare, barbateasca si se aplica pe ceafa. Acelasi remediu
se recomanda si pentru hemoragiile nazale.
Pentru rinichi, exista o "salata", preparata in felul urmator: se dau pe razatoarea mare 300 g ceapa, 300 g de
telina (radacina) si 300 g de morcovi. Se pun toate intr-un castron si se amesteca bine. Se adauga zeama unei
jumatati de lamaie, apoi 50 g de miere si 4-5 castane (comestibile) rase. Castanele pot fi inlocuite - la nevoie -

157
cu faina de castane. Se amesteca bine ingredientele si se mananca din salata - cate-o ceasca - cu un sfert de ora
inaintea meselor principale. Tratamentul dureaza o saptamana si inca una-doua zile din saptamana urmatoare.
Sirop pentru tuse persistenta
Se dau pe razatoare 5 cepe rosii, se adauga 8 linguri de miere zaharisita sau 10 linguri de miere lichida si se
amesteca, din cand in cand, pe tot parcursul zilei. Peste noapte, se lasa sa se odihneasca. A doua zi, veti constata
ca amestecul s-a lichefiat si ca puteti sa-l mancati cu lingura. Luati cate-o lingura din ora-n ora, tinand siropul
cat mai mult in gura si rugandu-va ca tusea sa dispara.

MUSTARUL
Eu recomand mustarul pentru bolile de ficat. Se foloseste faina sau semintele de mustar. Semintele se zdrobesc
si se pun in salate sau supe. Faina se presara deasupra, la fel ca piperul. Ar fi bine sa folositi leacul si preventiv.
Din pacate, ficatul nu doare si aflam prea tarziu ca este bolnav. Va dau un sfat: daca va treziti des noaptea, intre
ora unu si trei, duceti-va la un medic specialist. Ceva nu e in regula cu ficatul.
Se poate folosi atat mustarul alb, cat si cel negru, desi primul are gustul mai bland.

DOVLEACUL
Exista multe soiuri de dovleac, de dimensiuni mai mari sau mai mici, dovleci rotunzi sau alungiti, galbeni, verzi
sau portocalii.
Farmacia din gradina casei
Ei pot fi cultivati usor in gradina casei, iar soiurile mai mici, chiar si pe balcon. Cei mai raspanditi sunt dovlecii
mari, cu coaja verzuie si miez auriu. Pulpa se foloseste in consum, mai ales la placinte, iar semintele sunt un
adevarat medicament natural. Cea mai cunoscuta intrebuintare a lor este in bolile prostatei, cand semintele se
mananca curatate de coaja, ceea ce este destul de greu. Eu recomand, insa, si utilizarea pulpei. Se pot prepara
din ea supe usoare sau chiar snitele. Tratamentul cu dovleac e bine sa fie facut cand luna este in scadere, pentru
ca are mai mult efect.
Semintele de dovleac se folosesc si ca medicament contra viermilor intestinali. Din ele se poate face si un
decoct care elimina apa in exces. Se iau 20 de seminte decorticate si se fierb intr-un sfert de litru de apa 5
minute. Apoi se lasa 10 minute la infuzat. Se strecoara si se bea inghititura de inghititura. Semintele fierte pot fi
mancate. Au un gust foarte bun.
Cat dureaza tratamentul cu dovleac? In mod normal, pana ce trece afectiunea, desi fiecare organism are legile
sale de recuperare din boala, asa ca nu exista un termen precis. Ascultati-va vocea interioara. Semnele pe care vi
le da trupul. In general, e bine sa continuam un tratament natural si dupa ce avem semne de sanatate. Paza buna
trece primejdia rea.

HREANUL
Hreanul este cultivat de sute de ani. Adesea, planta se gaseste si in stare salbatica, in padure. Partea intrebuintata
e radacina. Hreanul dinamizeaza eliminarea urinei si functia digestiva. Scade nivelul colesterolului din sange si
se foloseste pentru vindecarea crizelor de astm, in bronsite si dureri de gat. Uleiurile continute in radacina ii fac
bine ficatului.
Daca aveti probleme legate de colesterol, va recomand sa mancati in fiecare zi o lingura de hrean crud.
Adaugati-l drept condiment in salate, langa peste, pui sau leguminoase (fasole, linte, bob). Si frunzele proaspete
de hrean pot fi adaugate in salata. Au efect pozitiv asupra colesterolului.
In bronsite sau dureri de gat, incercati comprese cu hrean ras. Se amesteca cu branza foarte proaspata de vaci. In
recomandarile mele repet mereu ca branza trebuie sa fie de calitate, cumparata de la producatori. Branza se
incalzeste, se amesteca cu hrean ras (cam 1-2 cm de radacina), se pune pe o panza impaturita si se aplica pe gat
sau pe piept. Faceti procedeul seara si lasati sa actioneze peste noapte.

MEIUL
Meiul este foarte apreciat ca fiind un aliment bun pentru par, unghii, stomac si intestin si care curata, de
asemenea, sangele.
Este recomandat dupa diaree, pentru refacerea florei intestinale. Se mananca mei si se bea ceai de salvie.
Important este sa fie fiert, inainte de a-l consuma, pana ce se "desface" bobul. In orice caz, meiul nu trebuie
mancat crud, mai ales ca nu are nici un efect, spre deosebire de cel fiert, a carui actiune pozitiva se face repede
simtita.

158
Pentru par, meiul e o adevarata binecuvantare. Il ajuta sa creasca mai des si sa nu se rupa. Se pot face - extern -
cure pentru par cu decoct de mei si urzica. Si se mai recomanda folosirea unei perii de cap cu peri de mistret,
care elibereaza parul de murdarie si grasime.
Meiul este foarte folositor si in cazul unghiilor fragile, iar compresele cu mei combat guta si artroza.

Leacuri din Tirol (III)

Retete cu fructe de toamna, recomandate de vindecatoarea germana Eva Lubke

GUTUIA
(Cydonia Oblonga)
In antichitate, gutuia simboliza dragostea si fertilitatea si era numita marul zeitei Venus. Hildegard von
Bingen scria ca gutuile sunt bune atat pentru oamenii bolnavi, cat si pentru cei sanatosi, deoarece curata
corpul de otravuri.
Gutuile sunt fructele toamnei, ultimele ce raman in gradina, stralucind ca niste globuri de aur sub cerul
albastru de octombrie. Crude se mananca mai greu, dar fierte sunt delicioase. Compotul, dulceata, pelteaua
sau pasta de gutui sunt mandria camarilor. Cojile se pot usca si se pot folosi pentru prepararea unui ceai
placut la gust si parfumat.
Mancati zilnic una, doua gutui: usor calite in unt, fierte sau ca peltea, sunt foarte bune impotriva gutei si a
diareei, dar si pentru alinarea durerilor reumatice si a inflamatiilor gatului. (Se prepara ceai din coji de
gutuie impreuna cu o lingurita de patlagina.)
Fructele se folosesc si in cazul bolilor de piele, al ranilor deschise si al leziunilor cutanate. Se fierbe o
gutuie, se zdrobeste, se amesteca cu 30 g de coada-soricelului si cu 30 g de nalba taiate foarte marunt, si se
intinde terciul pe pielea afectata, o data sau de doua ori pe zi.
Reteta pentru pasta de gutui (de uns pe paine)
Se curata de coaja gutuile (cojile se usuca si se folosesc la ceai) si se taie betisoare. Se pun intr-un borcan si
se toarna peste ele miere. Se lasa la macerat 10 zile. Pasta unsa pe paine (dar si fara paine) vindeca
afectiunile stomacale.

NUCA
(Juglans regia)
Nucii sunt copaci vigurosi, cu crengile larg deschise, care au nevoie de mult spatiu. Au fost adusi de
romani si ocupa de-atunci un loc stabil in peisajul tarilor europene. Atunci cand se inmultesc singuri, devin
roditori abia dupa 15 ani. Dar pentru a evita asteptarea, se pot cumpara pomi altoiti, care infloresc si rodesc
mai repede. De la nuc se folosesc frunzele tinere, nucile verzi, peretii despartitori ai samburilor de nuca
coapta si, bineinteles, nucile coapte si cojile verzi, uscate.
* La inceputul lui iulie se culeg si se pun la uscat frunzele tinere (cele vechi nu se mai pot folosi). Din
frunze se prepara un ceai care curata sangele si elimina din stomac si intestine toxinele, gazele si
putrefactia. Proportia: 1 lingurita la 250 ml apa.
Pentru uzul extern, se poate prepara un decoct din frunze de nuc. Se fierb frunzele 20 de minute, se
strecoara decoctul si se fac cu el bai la picioare (impotriva transpiratiei) si spalaturi contra acneei si
eczemelor.
Un bitter excelent pentru stomac
Nucile mici si verzi se culeg pentru a prepara din ele o bautura amara, foarte buna pentru stomac. Important
este ca ele sa fie complet verzi, dar sa se vada, inauntru, forma miezului. Se iau 20 de nuci, se taie felii (ca

159
salamul) si se pun intr-un borcan. Se adauga un pumn de boabe de ienupar zdrobite, 6 cuisoare si doua
batoane de scortisoara. Se acopera cu rachiu limpede, se inchide borcanul si se tine circa 6 saptamani la
soare sau la caldura. Nucile devin negre-maronii, iar bitterul bate toate bauturile identice de pe piata. Este
bun si pentru ficat, fiindca il curata de substantele toxice.
* Nici cojile innegrite nu trebuie aruncate. Se pot manca cu miere, langa friptura sau langa vin rosu.
* Peretii care despart samburii de nuca coapta se folosesc la prepararea unui ceai pentru inima, din care se
bea zilnic cate o ceasca cu rezultate foarte bune.
* Nucile coapte au exact forma creierului nostru si pentru el se si folosesc. Ar trebui sa mancam in fiecare
zi cate trei nuci: sunt minunate pentru creier si pentru memorie.
* Cojile uscate se folosesc inca din vechime pentru coloratul (vopsitul) parului in nuanta castanie.
Inca din timpuri stravechi, femeile isi vopseau parul cu coaja de nuca, o "vopsea" naturala care se
recomanda si astazi. Tot pentru par, dar impotriva caderii lui si a matretii, se poate utiliza decoctul din
frunze amintit anterior (bai la picioare). Sub forma de compresa (impachetare), care se tine peste noapte pe
par.
Reteta de ceai pentru inima
Puneti in 1/4 l de apa 10-12 pereti care despart samburii (uscati). Lasati-i sa fiarba 2-3 minute, strecurati
ceaiul si beti-l inghititura cu inghititura.

Alte sfaturi de sanatate

Toamna in Burgenland
* Raceala. Ceapa este cel mai bun remediu impotriva tusei si a bronsitei. In special ceapa rosie, cu efect
mai puternic decat cea alba. Pentru tuse, se prepara un sirop din cinci cepe rosii, date pe razatoare, si zece
linguri de miere lichida. Se amesteca de mai multe ori pe parcursul zilei, iar noaptea se lasa sa se
odihneasca. A doua zi, amestecul s-a fluidizat si se ia cate o lingura, din ora-n ora. (Tineti siropul cat mai
mult in gura si rugati-va Maicii Domnului sa va treaca tusea.)
* Un ceai foarte bun pentru tuse si bronsita este cel de soc negru, care provoaca transpiratia si, de
asemenea, inhalatiile cu cimbru, salvie si coada-soricelului.
* Pentru uz extern, cele mai eficiente sunt prisnitele cu cartofi zdrobiti. Puneti pe o bucata de panza cartofi
fierti (cu sau fara coaja) si aplicati-i calzi pe piept. Prisnita se indeparteaza cand este calduta. De preferat
este sa o aplicati seara, inainte de a va culca.
Trebuie sa aveti rabdare. In trei-patru zile, tusea se "coace" si puteti elimina flegma. Chiar daca astazi nu
mai este timp pentru a fi bolnav, nu va grabiti. Organismul are nevoie de un ragaz, si daca iesiti prea repede
din casa, mai tarziu veti avea probleme mult mai grave, de exemplu cu inima. Si nu uitati: cat mai multe
lichide!
* Pentru guturai se recomanda inhalatiile cu cimbru, salvie si coada-soricelului. Dupa 10 minute, ridicati
capul, lasati-l pe spate, puneti in fiecare nara cate o picatura de ulei de sunatoare. Inspirati. Vindeca
mucoasa nazala. Sau varati in nara o frunza de patlagina sau de salvie, apasata inainte cu o lingura ca sa
zemuiasca. Si beti cat puteti de multa apa sau ceai.
* Mancarimi. Odata cu trecerea anilor, multe persoane se plang de mancarimi insuportabile ale pielii. S-ar
putea ca ele sa provina de la ficat, de exemplu din cauza medicamentelor sau a cantitatii prea mici de sare
in mancare. Daca vinovat e ficatul, ar trebui sa-l "curatati". Eu va recomand sa mancati branza de vaci, sa
luati tablete cu armurariu, sa beti ceai de armurariu si de pedicuta si sa mancati mult mustar. Astfel, ficatul
se poate regenera. Si eu am constatat, personal, ca inceteaza si mancarimile. Extern, se poate folosi lanolina
sau uleiul de sunatoare, cu care va ungeti pielea, daca este foarte uscata.
* Frica. Unii dintre pacientii mei au obtinut rezultate bune cu piatra de calcedonia ("piatra fricii"). Puneti
pe noptiera dvs. un pahar cu apa, introduceti piatra in apa si lasati-o acolo peste noapte. A doua zi scoateti
piatra din apa, stergeti-o, aburiti-o cu gura, lingeti-o si puneti-o in buzunar. Acest ritual se repeta in fiecare
zi. Cumparati o piatra plata, ca sa incapa si intr-un buzunar mai ingust. Este un ajutor pretios la teste pentru
angajare, analize medicale si examene.
* Ochi. Pentru ochi, va recomand sa mancati morcovi in fiecare zi; 2-3 morcovi rasi si amestecati cu ulei,
pe parcursul intregii zile. Daca aveti probleme cu conjunctiva, beti ceai de silur. Pentru tensiunea oculara,
cea mai buna este tinctura de scorus-de-munte. O lingurita pe zi.
* Enurezis. Iata recomandarile mele in aceasta problema: mancati orez nedecorticat si nu mai beti lichide
dupa ora 16. Beti, insa, cat mai multe inainte, pentru a va face "plinul" de lichid pentru ziua respectiva.

160
Dormiti pe-o parte, punandu-va eventual o perna la spate sau legandu-va cu o basma innodata pe spate, in
asa fel incat sa ramaneti in aceasta pozitie si sa nu va intoarceti pe spate.
* Hirsutism la femei (par pe fata si corp). De cele mai multe ori, problema aceasta este legata de rinichi.
Dezintoxicati-va cu zer, patrunjel, splinuta si barba-ursului (pedicuta). Reteta pentru ceai: taiati marunt un
pumn de patrunjel verde (frunze si codite), puneti-l in 1/2 l de apa rece si fierbeti-l 3 minute. La sfarsit,
adaugati o lingurita rasa de splinuta si una de barba-ursului (ambele uscate). Lasati-le sa dea si ele intr-un
clocot si apoi sa se infuzeze 10 minute. Strecurati. Se bea 1/2 l de ceai pe zi, timp de 1-2 saptamani.
In general, este bine sa beti multe lichide, pentru spalarea permanenta a rinichilor.
* Insuficienta irigatiei sanguine. Pentru cei care sufera de o astfel de insuficienta, cel mai recomandat
remediu sunt baile de picioare cu frunze si radacina de brustur. Masati-va ulterior picioarele cu ulei de
sunatoare. Repetati baile, pana cand simtiti din nou "viata" in picioare.
Eu recomand, de asemenea, ginkgo biloba, atunci cand insuficienta irigatiei sanguine este generala. Cautati
preparatele la farmacie.

Leacuri din Tirol (IV)

* Din retetarul vindecatoarei germane Eva Lubke *

A. Vezica urinara si rinichi

Din punctul meu de vedere, rinichii sunt, de fapt, organul cel mai important, daca se poate spune asa. Eu,
personal, i-as caracteriza drept "a doua piele". Beti multe lichide, pentru ca rinichii trebuie "spalati" fara
intrerupere. Din proprie experienta pot spune ca multe boli dispar, daca - in prealabil - se face o dezintoxicare a
rinichilor, si deci a intregului organism. Este unul din lucrurile cele mai importante, care trebuie facute din timp
in timp.
Cataplasma pentru rinichi
Pentru alinarea durerilor de rinichi se poate face o cataplasma cu frunze tinere de mesteacan. Se dau frunzele
prin masina de tocat, se amesteca cu ulei, se incalzesc putin si se intind pe o bucata de panza sau pe un prosop.
Se aplica pe ambii rinichi si se lasa sa actioneze peste noapte.
Dezintoxicare, curatare
Exista diferite posibilitati. Eu imi dezintoxic organismul cu ceai de patrunjel si cu zer. Si de cand am inceput s-o
fac, tensiunea mea arteriala este normala. Beau cate 1/2 l de zer pe zi, vreme de doua saptamani. Daca intestinul
dvs. il suporta, puteti bea si mai mult. 1 l ar fi mai eficient decat 1/2 l, dar nu toata lumea suporta zerul. Unii fac
diaree si atunci cura trebuie intrerupta. In orice caz, zerul ar trebui cumparat de la magazine cu produse bio, ca
sa fiti siguri ca este curat.
Impreuna cu zerul, dar si separat, puteti bea ceai de patrunjel - 1/2 l pe zi, timp de 1-2 saptamani. Luati un pumn
de patrunjel verde - frunze si codite - taiati-l marunt si puneti-l pe foc cu o jumatate de litru de apa. Fierbeti-l trei
minute si spre sfarsitul duratei de fierbere adaugati o lingurita rasa de coada-calului si o lingurita rasa de
splinuta (ambele uscate) si lasati-le sa dea intr-un clocot. Dati vasul deoparte si lasati plantele sa se infuzeze 10
minute. Strecurati, si gata ceaiul.
Si ceaiul din coaja uscata de mar sau chiar de mere are un efect detoxifiant, iar leurda curata rinichii. O femeie
mi-a spus odata ca, de cand isi dezintoxica in mod regulat rinichii, tensiunea ei arteriala a revenit la valori
normale.
Atonie vezicala

161
Este o afectiune extrem de neplacuta, de care nu sufera doar femeile, ci si barbatii. Incordati musculatura
bazinului de mai multe ori pe zi si de cateva ori una dupa alta. Muschii se pot intari chiar si la varste mai
inaintate. Beti, de asemenea, ceai de coada-soricelului - 1/4 l pe zi - preparat din o lingura de planta la 1/4 l de
apa. Si nu va pierdeti rabdarea. Nu renuntati, pentru ca efectele apar mai repede la unele persoane decat la
altele. Difera de la organism la organism.
Cistita
Daca suferiti de cistita, trebuie - in primul rand - sa consultati medicul. Eu va recomand, suplimentar,
urmatoarea baie de sezut cu aburi. Luati doi pumni de plante - salvie, coada-calului, urzica, coada-soricelului si,
eventual, sunatoare (nu musetel!) si fierbeti-le 10 minute in apa. Turnati-le intr-un lighean si asezati-va deasupra
lui, nu in el, pentru ca in acest caz "muschiul ar ramane inchis" si plantele n-ar avea nici un efect. Stati asa 10
minute cu rinichii acoperiti, ca sa nu raciti, si veti vedea imediat cum actioneaza: de la canalul urinar in sus,
pana la rinichi (se simte la spate). Amestecul de plante poate fi refolosit 2-3 zile, dupa care il inlocuiti. Aceasta
baie se recomanda atat pentru afectiunile renale, cat si pentru dezintoxicare.
Piatra la rinichi (calculi)
In cazul pietrelor la rinichi, la vezica urinara si la vezica biliara, am obtinut rezultate bune cu frunze de
mesteacan, sub forma de ceai sau prajite in ulei si presarate peste supe, salate ori mancaruri de legume.

B. Sange
Pentru curatarea sangelui va recomand papadia si leurda. In cazul unor valori prea ridicate ale colesterolului in
sange, ar trebui sa incercati o cura cu hrean, adaugat la toate mancarurile. Bun este si ceaiul din frunze de
mesteacan.
Tensiune arteriala
Un leac pentru suflet: Craciunul
Pentru normalizarea tensiunii arteriale se pot folosi diferite plante. Inainte de toate, leurda, care are un efect
echilibrant asupra tensiunii: hipertensiunea scade, iar hipotensiunea creste. Eu, una, prepar un rachiu din bulbii
de leurda, pe care-i scot, toamna, din pamant, ii pun intr-o sticla cu gatul larg si ii acopar cu rachiu curat. Se pot
folosi si frunzele, dar puterea se afla in radacina. Luati din aceasta tinctura 2 x 12 picaturi (sau 1/2 de lingurita)
pe zi - dimineata si dupa-amiaza. S-ar putea sa gasiti tinctura gata facuta la farmacie. Si tot la farmacie exista
tinctura de vasc, mai eficienta decat ceaiul, care mi se pare prea slab.
Curatarea sangelui
Curatati-va - din nou - organismul cu ceai de patrunjel si/sau zer. Pentru mine, sunt cel mai bun remediu
impotriva hipertensiunii.
Daca aveti tensiunea mica (hipotensiune), apelati la urzica, sub forma de ceai sau de mancare. Dar nu beti ceai
de urzica mai mult de trei saptamani: elimina mai mult decat trebuie. Va recomand 1/4 l pe zi preparat dintr-o
lingura rasa de planta proaspata, maruntita. Urzica trebuie sa dea in cateva clocote, dupa care luati vasul de pe
foc, lasati sa se infuzeze 10 minute, strecurati si gata.
Daca sunteti hipotensivi, nu beti prea des ceai de urzica.

C. Boli de femei
Spun si repet mereu ca in viata femeii exista trei evenimente mari: primul ciclu, maternitatea si menopauza.
Fiecare din aceste perioade isi are propriile probleme. Dar pentru toate exista o planta: cretisoara.
Fetele, respectiv femeile tinere, au, adeseori, dureri, pana cand lucrurile intra in normal. Sangele se acumuleaza
in partea inferioara a abdomenului. Foarte eficient este un ceai de coada-soricelului, cretisoara si urzica moarta,
in parti egale. Se bea zilnic - in afara perioadei ciclului - 1/4 l de ceai din acest amestec de plante (o lingura
rasa). Sau se pun pe abdomen, seara, la culcare, comprese inmuiate in apa calda. Dar nu in timpul menstruatiei!
Retete din batrani
Femeile mai in varsta cu dureri menstruale beau un ceai de coada-soricelului si cretisoara, care ajuta si in cazul
sangerarilor puternice. Impotriva chisturilor, recomand cataplasme cu ghimbir si, de asemenea, ceaiul de coada-
soricelului si cretisoara. Aplicati tratamentul cand luna este in descrestere, pentru ca tot ce urmeaza sa fie
eliminat din organism trebuie tratat in aceasta faza a lunii.
In cazul chisturilor, trebuie consultat medicul. In timpul menopauzei, recomand un ceai de cretisoara, coada-
soricelului si salvie in parti egale. Se oparesc doua linguri rase de plante cu 1/2 l de apa clocotita si se bea ceaiul
in fiecare zi. Femeile aflate la menopauza se plang adeseori de transpiratie abundenta. Transpirati, este bine asa,
fiindca organismul "scapa" de toxine si de acizi.

162
Impotriva transpiratiei sunt eficiente si baile sau spalaturile cu otet. Important este sa nu va vaitati tot timpul ca
sunteti la menopauza, ca aveti ba una, ba alta. Nu plecati urechea la tot ce se-ntampla inauntrul dvs. Ganditi
pozitiv. Schimbarea este un fenomen absolut normal in viata femeii. Si eu am transpirat, aproape zece ani, dar
acidul trebuie sa iasa. Haideti sa ne gandim la mamele si bunicile noastre, care au trecut prin menopauza fara sa
dispuna de remedii chimice sau hormonale.

Leacuri din Tirol (V)* Din retetarul

vindecatoarei germane Eva Lubke *
A. Stomac si intestin
Foarte multe boli pleaca de la intestin. As aminti doar cateva: astmul, migrenele, bolile de piele. Curatati-l
tot mereu si fiti atenti la alimentatia echilibrata, cu fructe si legume proaspete. In plus, recomand produsele
integrale, mai ales painea.
Va rog, de asemenea, sa respectati intervalul de timp "slab" al stomacului, adica intre orele 19-21, si nu
mancati nimic sau foarte putin inaintea si in timpul lui. Si in orice caz, nu ceva greu.
Daca vreti sa-i faceti un bine stomacului dvs., consumati morcovi cruzi rasi. Si, de asemenea, mere putin
"zbarcite", asa cum sunt cele pastrate in pivnita, la sfarsitul iernii.
Ceapa actioneaza in intestin ca un burete. Elimina - odata cu ea - substantele toxice si-l scapa de tot ce e
nesanatos. Si leurda curata stomacul si intestinul.
Mirosul gurii
Mirosul gurii vine aproape intotdeauna de la stomac. Tratat - de pilda cu salvie sau cu zeama de cartof (se
rade cartoful crud si se stoarce) - mirosul dispare de la sine.
Arsuri stomacale
Arsurile pot fi usor evitate, in foarte multe cazuri. Ele apar pentru ca omul este prea lenes ca sa mestece
bine. Fiecare imbucatura trebuie mestecata de cel putin 25 de ori. O femeie al carei sot suferea de arsuri
stomacale imi spunea ca acesta inghite mancarea nemestecata, "ca un caine". Va rog luati-va un ragaz
pentru mancat si nu cititi si nu va uitati la televizor in timpul mesei. Mancatul e una din cele mai importante
activitati ale zilei si n-ar trebui sa se faca stand in picioare sau umbland de colo-colo.
Afectiuni ale stomacului
Daca aveti probleme cu stomacul, sa nu beti niciodata ceai de musetel. Beti ceai de salvie sau mestecati
frunzele crude. Eficienta este si zeama de cartofi, bauta dimineata, inainte de micul dejun.
Din nuci verzi si boabe de ienupar se poate prepara un bitter (bautura amara) pentru stomac, cu mult mai
bun decat cele de la pravalie. Nucile trebuie sa fie complet verzi, dar sa se intrevada forma fructului
inauntru. Luati 20 de nuci, taiati-le felii (ca pe salam) si puneti-le intr-un borcan (cu capac). Adaugati un
pumn de boabe de ienupar zdrobite, 5-6 cuisoare, doua batoane de scortisoara si acoperiti-le cu rachiu curat.
Inchideti borcanul si tineti-l circa 6 saptamani la soare sau la caldura. Nucile devin aproape negre, iar
bitterul face bine si la ficat, pentru ca il curata de toxine.
Nu mancati niciodata la televizor!
Sughit
Luati o jumatate de lingura de zahar, turnati otet peste el si inghititi-l dintr-o data. Sau puteti rontai cateva
cuisoare (mirodenii).
Balonari
Balonarile pot sa provina si de la bila. "Tratati-o", asadar, cu suficiente substante amare si balonarile trec, de
obicei, de la sine. Substante amare se gasesc in papadie, dar si in ruccola (niste frunze lunguiete, bune pentru

163
salata). Sau incercati cu andive. In orice caz, salatele nu trebuie tinute in apa calda, fiindca se dilueaza
substantele amare, care trebuie sa ramana intacte.
Hemoragie intestinala - Morbus Crohn
Incercati tratamentul cu tinctura de sclipeti (Potentilla erecta). Se pune intr-un borcan de dulceata un strat - gros
de 2 cm - de planta uscata maruntita si se umple borcanul cu rachiu curat. Rachiul incepe sa se inroseasca inca
de a doua zi. Scuturati-l - din cand in cand - in urmatoarele 2-3 saptamani, si este gata pentru folosit.
Diaree
Nu tratati diareea chiar din primul moment, pentru a lasa toxinele sa iasa din organism. Dupa care incercati cu
tinctura de sclipeti. Eficiente sunt si coarnele - mancati 4-5 coarne pe zi, dar scuipati samburii. Este foarte
important sa beti lichide multe, pentru ca prin diaree pierdeti o cantitate mare de apa. Gutuile fierte sau prajite
pot fi, de asemenea, de folos.
Dupa o diaree, intestinul trebuie mai intai sa se refaca. Pentru aceasta se mananca mei si se bea ceai de salvie.
Rezultate bune se pot obtine si cu argila.
Constipatie
Constipatia este o problema a zilelor noastre, care afecteaza un numar important de oameni. Dar ea poate fi
prevenita. In primul rand printr-o alimentatie si un mod de viata sanatos.
Am avut multi pacienti care sufereau de ani de zile de o constipatie rebela si, desi li se prescrisesera o multime
de medicamente, nu se mai descurcau fara laxative.
Exista, totusi, un remediu simplu, care s-a dovedit a fi eficient de sute de ori. O tot repet: aveti rabdare. Faceti
acupresura pe care v-o recomand pe tot parcursul zilei. De zeci si zeci de ori. "Masati" in mod repetat, cu
degetul mare si aratatorul mainii drepte, degetul aratator al mainii stangi, de la varf pana la radacina. In afara de
asta, beti dimineata pe stomacul gol un pahar de apa calduta. Sau inmuiati de cu seara 2-3 smochine uscate si
beti a doua zi apa si mancati fructele, inainte de micul dejun. Foarte buni sunt si morcovii rasi. Dati zilnic pe
razatoare 2-3 morcovi cruzi si mancati-i de-a lungul intregii zile, amestecati cu cativa picuri de frisca nebatuta
(smantana dulce) sau de ulei.
Merele ajuta la digestie. La fel si otetul de mere. Puneti 1 cm de otet intr-un pahar, umpleti-l cu apa si beti o
data pe zi, la una din mese.
Recomand, de asemenea, varza murata. Unii oameni scapa de probleme mancand 1-2 linguri dimineata, inainte
de micul dejun. Aveti rabdare. Cu cat e mai "veche" constipatia, cu-atat este mai lunga, de regula, durata
normalizarii. Va rog nu renuntati. Cu timpul, puteti fi siguri ca veti avea din nou un scaun regulat. Fara laxative.
Si inca ceva. Daca folositi, pentru purgatie, foi de siminichie (senna), n-o faceti decat de cel mult o data la trei
saptamani.
Ciuperca intestinala
(Candida)
Daca suferiti de aceasta boala, simptomele pot fi dintre cele mai diferite. Unul dintre ele este, de pilda,
neurodermita. Daca scapati de ciuperca, dispar si problemele legate de piele. Personal, va recomand sa mancati
zilnic morcovi (cruzi) rasi si 3-4 frunze de patlagina. Plus acupresura, acel masaj al degetului aratator, practicat
de zeci de ori pe zi. La sfarsit, pentru refacerea intestinului, consumati mei, castane comestibile, ceai de tei si
argila. Cura cu post si postul in general mi se par nepotrivite. Deregleaza organismul. S-ar putea sa mearga o
data, de doua sau de cinci ori, dar s-ar putea, de asemenea, sa-i afecteze echilibrul metabolic.

B. Somnul
Somnul bun este de neprecupetit, atat pentru sanatate, cat si pentru starea noastra generala. Problemele
principale le ridica adormitul si somnul neintrerupt. Sunt doua lucruri complet diferite si trebuie tratate in mod
diferit.
Daca adormiti greu, cununa mea de sanziene v-ar putea fi de ajutor. Culegeti partea aeriana a catorva flori de
sanziene, impletiti din ele o coronita si puneti-o sub pat.
Este buna, nu doar pentru adormit, ci si pentru a va proteja de radiatii. Si o boaba de rozariu tinuta sub pat va
poate ajuta. Sau laptele de migdale, preparat in felul urmator: puneti intr-un borcan o lingura de migdale dulci
date pe razatoare, turnati peste ele un pahar de lapte cald si adaugati o lingurita de miere. Amestecati laptele si
beti-l cu o ora inainte de culcare.
Din ghizdei (Lotus corniculatus) puteti prepara un ceai impotriva insomniei. Taiati planta inflorita cu tija cu tot
si aveti grija sa nu se rupa floarea! Folositi un cutit sau o foarfeca. Puneti in apa clocotita o lingura de planta

164
proaspata sau o lingurita de planta uscata, lasati-o sa fiarba 1-2 secunde si apoi sa se infuzeze circa 10 minute.
Beti ceaiul inghititura cu inghititura, cu o jumatate de ora inainte sa va culcati.
Somnul intrerupt de peste noapte are legatura cu anumite organe. Cei ce se trezesc - in mod regulat - intre orele
1-3 ar putea avea probleme cu ficatul, iar cei care se trezesc intre 3-5, cu plamanii.

Alifie tripla
Ingrediente necesare: circa 500 g de untura de porc si urmatoarele plante proaspete: coada-soricelului (flori si
frunzulite), galbenele (flori si frunze tinere, neatinse de mana), frunze de zmeur (varfurile frunzelor mari +
frunzulite mai tinere).
Se taie plantele marunt, se amesteca si se introduc (circa un pumn bun) in untura incinsa. Se amesteca o data si
se lasa sa fiarba incet 4-5 minute. Se iau de pe foc si se pun deoparte sa se odihneasca trei sau patru zile. Se
incalzeste apoi, din nou, compozitia si se strecoara printr-o sita imbracata cu tifon. Se stoarce bine, se toarna in
borcanele si se tine la frigider (dupa ce s-a racit).
Recomand crema tripla pentru rani si pentru toate afectiunile pielii, de exemplu neurodermita. Dar este buna si
impotriva inflamatiilor gatului, pentru ca se poate inghiti (in fond, se prepara cu untura de porc!).

Leacuri din Tirol (VI) * Din retetarul

vindecatoarei germane EVA Lubke
A. PARUL

In ceea ce priveste parul, primul lucru care-mi trece prin minte este meiul. Dar nu trebuie mancat crud, ci
fiert. Sa crape si sa se umfle.
Pentru un par mai lucios, clatiti-va, dupa ce va spalati pe cap, cu apa si otet.
Si apa de mesteacan ajuta, din interior. Luati un sfredel, faceti o gaura adanca de circa 5 cm in scoarta
copacului, introduceti in ea un pai si fixati dedesubtul lui o galetusa, in care se strange apa. Perioada ideala:
februarie-martie. Am spus mereu ca o problema trebuie abordata si din interior, si din exterior.
Dar nu uitati: cand taiati - in natura - flori, frunze sau scoarta de copac, cereti permisiunea plantelor
respective. Si multumiti-le ulterior.
Cura de noapte pentru par
Preparati, toamna, un decoct din radacina de urzica, udati-va parul cu el, de exemplu cu un pulverizator, si
lasati-l sa stea asa peste noapte. Acelasi lucru il puteti face cu apa de mesteacan sau cu ceai de mesteacan.
Intareste parul si il ajuta sa creasca sanatos.
Caderea parului
Cauza caderii parului - chelia in forma rotunda - este, adeseori, lipsa substantelor minerale. Alimentele
noastre nu mai contin mineralele necesare din pricina pamantului epuizat. Pentru restabilirea echilibrului,
mancati mei si beti - vreme de 6 saptamani - ceai de urzica + frunze de mesteacan + coada-soricelului +
galbenele + frunze de nuc. Cate 1 l pe zi.
Am avut cazuri in care, dupa tratamentul respectiv, parul a inceput sa creasca din nou si in locurile in care
scalpul chelise complet.
Si inca o recomandare: o femeie care a observat ca incepe sa-i cada parul a mancat doua zile la rand cate o
lingura de seminte de urzica si caderea parului s-a oprit.

165
Daca gaseam, dimineata, pe perna sotului meu prea multe fire de par, ii faceam o cura cu galbenus. Se aplica un
galbenus pe parul ud si se maseaza pielea capului, fara a o freca, ci doar miscand-o incolo si incoace. Veti
constata ca dupa cateva minute galbenusul incepe sa faca spuma. Este foarte bine. Parul se intareste, iar firele de
par de pe perna sotului meu s-au imputinat si apoi au disparut complet. Ulterior, parul trebuie clatit cu apa
calduta, ca sa nu se coaguleze galbenusul.
Par gras
De obicei, persoanele cu par gras incearca sa inlature grasimea din par spalandu-se foarte des pe cap. Si obtin
exact opusul: parul se ingrasa si mai repede. Daca aveti parul gras, incercati, pentru inceput, cu peria. Personal,
am doua perii: una de sarma si una de par de mistret. Dimineata, incep sa-mi perii parul cu prima si continuu cu
a doua, in timp ce raspund la apelurile telefonice. Periile sunt spalate o data la 2-3 zile. Asta-i tot.
Matreata
Daca aveti matreata, spalati-va normal pe cap si masati-va apoi parul cu ulei de radacina de brusture. Lasati-l
asa peste noapte si a doua zi veti constata cu surprindere ca nu mai exista nici urma de ulei. Pielea l-a
"consumat", pur si simplu. In caz de matreata, nu va uscati parul cu foehn-ul. Usuca si mai mult pielea si parul.
Inca o recomandare, pe care am aflat-o de la o femeie care, in ciuda varstei (50 de ani), nu avea nici un fir de
par alb. Se spala pe cap, an de an, in Vinerea Mare, intre orele 10-12.

B. PIELEA
Am constatat in mod repetat ca multe dintre afectiunile pielii sunt strans legate de rinichi. "Spalati-va", asadar,
iar si iar rinichii, beti lichide multe si eliminati toxinele din organism. Cand pielea e foarte uscata, problema
vine - cu siguranta - din interior. Tratati-va rinichii si ea va disparea de la sine.
La copiii mici, neurodermita poate fi provocata de scutecele de plastic sau de jucariile de plus. Un sfat: nu lasati
copilul sa se joace pe covorasul obisnuit, ci puneti pe el un alt pres sau o patura. Spalandu-le regulat, pielea
copilului dvs. va fi in siguranta.
Si in ceea ce priveste scutecele se poate face cate ceva. Daca nu vreti sa renuntati la pampersi - desi este primul
lucru pe care vi-l recomand - puneti in chilotii de plastic un scutecel de tifon. Si aveti grija ca pielea bebelusului
sa nu vina in contact cu materialul plastic (trageti tifonul afara, pe langa picioruse).
Am observat ca persoanele cu ciuperca la intestine fac - in mod frecvent - neurodermita. Scapati de ciuperca,
mancand morcovi rasi si frunze crude de patlagina (3-4 pe zi).
Acneea este legata, in general, de crestere, apare la majoritatea oamenilor la pubertate si apoi dispare. Fetelor
aflate la pubertate le recomand un ceai de coada-soricelului, cretisoara si urzica moarta. Se infuzeaza o lingura
de plante (amestecate in cantitati egale) cu 1/4 l de apa clocotita si se bea ceaiul in fiecare zi.
Pentru baieti, ceaiul se prepara din coada-soricelului, rachitica si coada-calului. Se face o infuzie la fel ca cea
amintita mai inainte si se bea tot 1/4 l de ceai pe zi. De obicei, dupa trei luni, problema este rezolvata.
Impotriva acneei recomand, in plus, aburii cu salvie, coada-soricelului si sunatoare, eventual se poate adauga si
musetel. Aburii trebuie sa patrunda in piele aproximativ 10 minute. Se sterge, apoi, pielea cu tifon steril (s-ar
putea chiar sa sangereze), iar la sfarsit, se unge cu ulei de sunatoare. Personal, prefer metoda bunicii: cu capul
acoperit deasupra vasului cu apa clocotita.
In cazul alergiilor si al eruptiilor cutanate legate de ele consider ca cele mai bune remedii sunt alifia cu
galbenele, zmeura si coada-soricelului si, de asemenea, baile totale cu plante medicinale, dupa care se unge
capul cu ulei de sunatoare.
Sotul meu facea, vara, niste eczeme deasupra calcaielor. Acestea treceau dupa ce-si tinea mai multa vreme
picioarele in apa lacului din apropiere. Vindecarea, presupun eu, se producea datorita apei calcaroase. De aceea,
i-am recomandat unei cunostinte, al carei fiu suferea de o neurodermita acuta, sa-si lase copilul sa faca baie in
lac. A incercat si copilul s-a vindecat.
Pentru vindecarea ranilor, recomand intotdeauna un remediu homeopatic: arnica D12. Pentru copii, 3x5 granule
pe zi, pentru adulti, 5x8 granule pe zi. Se tin sub limba si se lasa sa se topeasca incet.
Cel mai bun leac in cazul ranilor deschise si al ulceratiilor in general il reprezinta gutuia. Reteta: se fierbe o
gutuie si se amesteca cu 30 g de coada-soricelului si 30 g de nalba. Se intinde terciul pe zona bolnava si se
"reinnoieste" stratul de 2-3 ori.

C. ZONA ZOSTER
Pentru aceasta afectiune, cel mai eficient este consumul de sucuri rosii: de soc, de coacaze negre sau rosii, de
struguri rosii si de sfecla rosie.

166
Alte sfaturi pe scurt
Probleme cu ficatul
Ficatul nu doare, de aceea nu ne dam seama decat dupa vreme indelungata ca are nevoie de ajutor. Pentru
regenerarea lui se recomanda branza de vaci, mustarul, armurariul (capsule) si ceaiul de pedicuta, iar pentru
stimularea activitatii hepatice, papadia.
Eu, una, nu sunt total impotriva alcoolului, mai ales ca se foloseste si in medicina. Dar nu trebuie baut in
cantitati prea mari si nu in mod regulat. Intalnesc mereu oameni care nu consuma alcool, si cu toate acestea, au
probleme cu ficatul. Constitutia este diferita de la organism la organism.
Migrene si dureri de cap

Impotriva migrenelor recomand argila, luata zilnic, cu o lingurita de iaurt sau de suc. In cazul durerilor
puternice de cap, cea mai eficienta este ceapa. Taiati marunt o ceapa, inveliti bucatelele intr-o batista mare si
stati culcati, cu ceafa pe ea, circa 15-20 de minute.
Paradontoza
In cazul paradontozei si al sangerarii gingiilor va recomand tinctura de sclipeti (Potentilla erecta), pe care o
puteti prepara in felul urmator: cumparati de la Plafar radacina uscata de sclipeti, puneti-o (cam de 2 degete)
intr-un borcan de dulceata si turnati peste ea rachiu natural. A doua zi, rachiul incepe deja sa se inroseasca.
Tineti-l in camara aproximativ 2-3 saptamani, scuturandu-l din cand in cand, dupa care il puteti folosi. Luati,
seara, o lingurita de tinctura in gura si tineti-o, cat puteti de mult, chiar daca va doare.

Sfaturi pentru un trai sanatos

Incepeti noul mileniu invatand sa preveniti bolile. E mai simplu sa te feresti decat sa te vindeci.

Iata ca am ajuns intr-un moment de cumpana: intre ani, intre secole, intre milenii si, mai ales, intre mentalitati.
Este destul de greu de spus cum va arata urmatorul mileniu, din multe puncte de vedere: social, moral, politic,
artistic, dar poate cel mai dificil de spus este cum va arata din punctul de vedere al modului de viata si al
sanatatii. Ultimele doua secole au marcat salturi spectaculoase pe aceasta linie (dublarea duratei medii de viata,
eradicarea molimelor devastatoare, instapanirea igienei) si salturi spectaculoase inapoi (proliferarea fara
precedent a bolii canceroase, aparitia unor boli virale extrem de periculoase, cum ar fi celebrul Hiv, cresterea de
aproape zece ori a incidentei tulburarilor si maladiilor psihice). Este clar ca omul mileniului Iii traieste mai mult,
dar oare este mai sanatos, mai fericit? Departe, tot mai departe de frumusetea si armonia naturii, poluat, prins in
conflicte si angrenat fara crutare in istovitoare curse pentru existenta, este el oare mai aproape sau mai departe
de ceea ce ar trebui sa fie? Probabil, pentru a raspunde la aceste intrebari si, mai ales, pentru a da solutii, a fost
redescoperita medicina naturista.
Se stie ca, in urma cu doua milenii, in China nu era pretuit doctorul care trata cel mai bine, ci cel ai carui
pacienti nu se imbolnaveau. El era platit atata timp cat pacientii sai erau sanatosi si... fericiti (chiar daca erau
mai saraci). Iar pentru a le asigura sanatatea, medicii apelau la regulile de aur ale naturii. Este putin socant
pentru omul modern, obisnuit sa se lupte cu boala si nu sa se imprieteneasca cu sanatatea, felul in care era
vazuta medicina candva. Si, totusi, s-ar putea ca foarte curand sa trebuiasca sa reinviem aceasta arta de a trai
sanatos, pentru ca avem mare nevoie de ea. Iar ceea ce va propunem in continuare este sa facem deja primii pasi
in aceasta redescoperire.

167
Alimentatia
Bun venit in mileniul legumelor si fructelor modificate genetic!
Multa vreme, problema noastra a fost ce mancam. Astazi ne punem intrebari noi si adesea nelinistitoare: cat sa
mancam?, de unde sa ne procuram alimentele?, cum sa ne alcatuim hrana zilnica? Vom incerca mai intai sa
analizam intrebarea de unde? Pe tarabele din pietele romanesti apar in ultima vreme, de pilda, pe langa merele
noastre, pe care le stim din copilarie, alte soiuri noi, din import, mai mari, mai spectaculoase, care par a nu se
strica niciodata. Tentati de aspectul lor, cumparam acestefructe-minune, muscam cu pofta din ele si, surpriza, nu
au nici cine stie ce gust, nici aroma. La fel se intampla cu strugurii, cu rosiile etc. Trebuie ca a fost o greseala, ne
spunem, si repetam operatia cu un alt mar. Acelasi rezultat... Bun venit in mileniul Iii, cu fructele sale
ameliorate genetic! Intr-adevar, merele, morcovii, perele, strugurii modificati genetic nu au nici un gust, nu au
nici suficiente minerale si vitamine, nici anumite enzime, nici zaharuri. Si cu toate acestea, daca reusiti sa
ajungeti in Apus, le veti vedea in toate vitrinele. Cat despre fructele si legumele noastre cu gust, naturale si
sanatoase, ele se afla, din pacate, pe cale de disparitie, taranii care vand in piete renuntand tot mai mult la
soiurile autohtone in favoarea semintelor de rosii turcesti, a soiurilor de cereale si fructe de import. (Ca sa
verificati valabilitatea afirmatiilor noastre, muscati, comparativ, dintr-un mar de import si din unul din Arges
sau Maramures.)
Din aceasta scurta relatare, decurge firesc si indemnul de baza in ceea ce priveste alimentatia: inapoi la natura!
Inapoi la alimentele biologice, ingrasate cu balegar, si nu cu superfosfati. Inapoi la fructele si legumele
autohtone, mai modeste ca infatisare, dar nemodificate genetic. In plus: renuntati pe cat posibil la carne (care
este tot mai plina de hormoni de crestere, antibiotice si substante de sinteza) si, mai ales, la produsele din import
(carnea de "vaca nebuna" e in plina expansiune spre Est).
Daca s-ar face o statistica, am observa ca in nici o alta tara apuseana nu sunt atat de multe cazuri miraculos
vindecate cu regimuri alimentare naturiste ca la noi. De ce? Pentru ca din variate motive (unul dintre ele este
chiar saracia, care are si partile ei bune), hrana noastra mai este in mare masura naturala, vie cu adevarat. Sa nu
nesocotim acest dar.

Medicamentele
Un nou flagel: boala medicamentelor
Pilula atat de frumos colorata ar putea sa devina simbolul medicinii mileniului doi. Ea, pilula miraculoasa, care
invinge pneumonia si Tbc-ul, care scade febra, ia durerea cu mana, opreste sarcinile, reda batranilor vigoarea
tineretii (chiar daca numai pentru cateva zeci de minute). Si, totusi, pilula nu a devenit simbolul medicinii. Ba,
mai mult, ea incepe sa fie parasita. Pentru ca, dupa decenii de entuziasm, oamenii incep sa-si dea seama ca
pilulele nu sunt atotputernice, ba ele produc chiar si rau. Statisticile arata ca mai mult de un sfert din boli se
datoreaza... medicamentelor. Luate in exces, adesea fara indicatia medicului, ele pot produce ravagii. Putini stiu,
dar boala medicamentoasa tinde sa devina mai grava decat toate celelalte boli cunoscute. Un organism
bombardat constant cu pastile devine, pe masura ce timpultrece, tot mai neajutorat. Asupra unui om care nu a
mai luat de doi ani nici o pastila, administrarea unei aspirine va avea un efect extrem de puternic, in timp ce
organismul unui consumator inrait de medicamente abia daca va baga de seama ca i s-a mai dat o aspirina.
Pentru a mentine sanatatea si puterea de lupta a organismului nealterata, respectati pe cat posibil aceste cateva
indicatii referitoare la medicamente:
- nu luati pastile fara indicatia medicului, caci riscati sa produceti un rau mai puternic decat boala pe care vreti
sa o tratati. Nu dati din proprie initiativa copiilor pastile, mai ales antibiotice; organismul lor este mult mai
sensibil la toxicitatea medicamentelor;
- preferati medicamentele romanesti, care, de obicei, au o actiune mai putin intensa, dar si mai putin nociva;
- ori de cate ori puteti, evitati sa luati pilule sintetice (vitamine si minerale), preferand corespondentele lor
naturale: legume si fructe, mierea si derivatii ei, mult mai usor de asimilat de organism si cu o actiune mult mai
rapida si eficienta;
- faceti cure periodice de dezintoxicare, macar de doua ori pe an, cu plante medicinale si sucuri de fructe si
legume. Aceasta va va scuti, mai ales cu trecerea timpului, de ingerarea multor pastile.

Efortul Fizic
Nu va transformati in mobile

168
Sedentarismul, care a "inghitit" in urma cu cateva decenii Occidentul, bate acum si la usa noastra. Pe soselele
noastre sunt tot mai multe automobile, comunicarea nu mai necesita nici macar efortul de a ne deplasa pana la
telefon, pentru ca celularul il avem la noi. Chiar si uitatul la televizor nu mai necesita deplasarea, pentru ca
exista atotputernica telecomanda. In jurul nostru ia nastere o lume de plus, care duce la nemiscare. Din fiinte
mergatoare si active, devenim biete mobile intepenite. Chiar daca nu striga "ajutor!", trupul nostru nu se simte
bine in noul regim de viata. El duce tot mai mult dorul aerului, al miscarii, al prezentei soarelui si a vantului.
Rezolvarea pe care a gasit-o civilizatia occidentala sedentarismului sunt salile de fitness, joggingul si aparatele
de tot felul aduse la domiciliu. Dar oare acestea sunt de ajuns? Sedentarismul este mai multdecat o "lipsa de
muschi", el este o stare de spirit. Atunci, rezolvarea este nu doar punerea mecanica a corpului la treaba, ci si
schimbarea starii launtrice. In unele tari, mai ales din Extremul Orient, la orele diminetii, parcurile si zonele
inverzite sunt pline de tineri si batrani care practica cele mai variate forme de exercitiu fizic (de obicei arte
martiale). Ceea ce impresioneaza placut la acesti oameni nu este neaparat efortul in sine, ci mai ales starea de
bucurie pe care o traiesc. Trebuie sa intelegem ca depasirea sedentarismului este mai mult decat o problema de
aspect, de prestigiu, inseamna sa... ne iubim si sa ne oferim bucuria de a fi integrati firesc in natura.
Asadar, daca vrem sa scapam de kilogramele in plus, de stres, de durerile de cap ori de o sensibilitate la infectii,
sa facem mai mult decat a ne antrena corpul: sa ne bucuram de natura. Sa devina o traditie plimbarile in parc si
in padure, micile exercitii facute in mijlocul unei poieni sau pe malul unei ape curgatoare. Sa reinvatam sa
respiram aer curat, sa ne bucuram nu doar de soare, ci si de intemperii. Sa lasam corpul sa reintre gradat si
sistematic in ritmurile naturii, acolo unde l-a asezat Dumnezeu, facand cat mai multa miscare in aer liber.
Astfel, vom mai asimila un element din arta de a fi sanatos.

Apa Vie
Multe din boli isi au cauza in calitatea mizerabila a apei
Fara indoiala ca apa, banala apa, ramane cea mai misterioasa substanta de pe pamant. Capatand proprietati
curative inexplicabile atunci cand este expusa la radiatiile solare, cand este purificata si imbogatita prin filtrele
naturale ale solului ori atunci cand este pusa in diferite campuri de radiatii, ea este un fel de panaceu. Din
pacate, daca bem apa de la robinet dintr-o zona urbana aglomerata, ne vine greu saintelegem toate aceste
"povesti" despre puterea vindecatoare a apei. Daca insa vom face o cura, de macar o saptamana, cu apa
proaspata adusa de la izvor sau cu apa de piramida, vom capata o cu totul alta perceptie asupra proprietatilor
tamaduitoare ale apei. Apa pura, naturala, netratata chimic si nepoluata, bauta in cantitati suficiente, este o
garantie a sanatatii. Ea ne spala organismul de toxine, ne stimuleaza digestia si ne regleaza apetitul, protejeaza
aparatul excretor si ne fereste de tulburarile endocrine. Nu ne putem imagina cat de multe din bolile de care
sufera omul modern se datoreaza calitatii mizerabile a apei.
Macar in vacante, cautati sa consumati pe cat posibil apa de izvor, nu mai veche de 5 zile (in conditiile in care a
fost tinuta la racoare), in cantitati care nu trebuie sa fie mai mici de un litru pe zi. Aceasta apa folositi-o si pentru
a obtine maceratele din plante medicinale ori diferite sucuri naturale. Renuntati la sucurile si bauturile
chimizate, la apele tonice cu feluriti aditivi sintetici. Beti apa vie si veti trai fara boli. (O solutie de purificare a
apei e decantarea ei cu ajutorul sucului de lamaie sau a unui obiect de argint pus in sticla.)

Gandirea Pozitiva
Cu sugestii pozitive si apa chioara se vindeca nenumarate boli
Unul din marii pasi facuti de medicina oficiala in ultimele decenii este recunoasterea rolului decisiv pe care il
are mintea umana in mentinerea sanatatii si in vindecarea bolilor. Fara a angrena puterea vindecatoare a mintii,
nici o tamaduire a vreunei boli nu este posibila. In schimb, atunci cand mintea este bine orientata, ne putem
vindeca chiar si folosind remedii fara valoare. Asa se petrece in cazul testarii efectului placebo, cand anumiti
pacienti se vindeca extrem de rapid atunci cand le este data simpla apa de la robinet, sub numele unui
medicament savant. Cu sugestii pozitive si cu... apa chioara s-au vindecat diverse boli - de la banalul guturai, la
forme terminale de cancer. De fapt, elixirul folosit in toate aceste cazuri a fost, pur si simplu, gandirea.
Luand aminte la acest extraordinar factor de sanatate sau de boala care este mintea umana, sa respectam cateva
reguli simple de igiena mentala:
- nu ganditi niciodata in termeni pesimisti; simpla utilizare a unor formulari de genul: necazurile nu se termina
niciodata, eu niciodata nu am sa pot sa..., incerc degeaba sa... - are "darul" sa ne demobilizeze si sa ne faca
foarte vulnerabili, inclusiv din punctul de vedere al sanatatii fizice;

169
- nu acceptati violenta din jur si, mai ales, din propria fiinta. Gandirea in termeni ranchiunosi, acid-ironici, voit
descurajanti, brutali, perturba finele echilibre nervoase si endocrine la fel de mult ca si o cura cu medicamente
hormonale luate haotic. Controlati-va, asadar, impulsurile distructive orientate asupra celor din jur si asupra
propriei fiinte, ca sa fiti sanatosi;
- cultivati-va emotiile si gandurile elevate. Singurele rezerve launtrice pe care ne putem baza atunci cand
suntem in situatii dificile (indiferent daca este vorba de sanatate sau de probleme de viata) sunt dragostea,
puterea de sacrificiu, simtul raspunderii si credinta. Atunci cand le avem din belsug, ele ne asigura victoria,
indiferent de natura problemelor cu care ne confruntam;
- cautati sa eliminati teama. O data ce ati ajuns intr-o situatie dificila, pastrarea calmului este piatra de incercare;
momentul in care ati cedat sau nu panicii este si momentul in care s-a hotarat daca veti deveni invingator sau nu.
Cautati sa va cultivati in acest sens cat mai profund credinta in valorile pozitive. Increderea este cea mai
valoroasa arma pentru a fi sanatosi si pentru a reusi in ceea ce ne propunem.

Elixiruri din ierburi si flori: TATANEASA

* Rachiul si alifia de tataneasa se numara si azi printre leacurile de baza din farmacia gospodariilor
taranesti. Leacuri stravechi, mostenite din generatie in generatie, erau folosite cu mult succes in ulcere si
cancere ale pielii, reumatism, psoriazis, luxatii, lovituri si fracturi. Retetele pe care le prezentam pot fi
preparate acasa, usor, in laboratorul bucatariei *

Barba-tatei, boracioc, iarba-neagra, mierea-ursului, zlac... numele atat de diverse prin care este cunoscuta in
popor Tataneasa vorbesc de la sine despre larga ei intrebuintare ca leac pentru sanatate. Cunoscuta din
stravechime, dacii o foloseau pentru scrantituri si fracturi, pentru dureri de piept, de dinti, de rinichi si de splina,
in caz de hernie si diabet. Raspandita in toata tara, creste mai ales pe margini de ape, in santuri si fanete umede,
prin locuri mlastinoase, zavoaie si lunci. Se recunoaste usor prin tulpina ei ramificata puternic, inalta de pana la
un metru, impodobita cu flori rosii-violacee, grupate cate 5-10 la un loc. Infloreste necontenit intre mai si
septembrie. Se recolteaza radacina si frunzele pe durata infloririi, in zilele cu soare. Se usuca la umbra, in strat
subtire.
"Bomboane" de tataneasa
- Contra raguselii si arsurilor la stomac –
Se scot radacini proaspete de Tataneasa din pamant, se curata si se taie in bucati mici. Se pun la uscat pe hartie
de bucatarie. Trebuie uscate repede, pentru ca mucegaiesc usor. Pe vreme umeda, pot fi uscate si in cuptor, la 45
de grade. Se pastreaza intr-un recipient de sticla.
Mod de folosire: in caz de arsuri la stomac sau raguseala, se ia o bucatica de radacina in gura si se mesteca. Prin
saliva, substantele active din Tataneasa sunt preluate si suferintele dispar.

Bautura intaritoare cu tataneasa

- Grabirea vindecarii in caz de vatamari la maini si picioare –
Ingrediente: 5 frunze mari de Tataneasa, 4 morcovi, 1 grapefruit, 3 portocale, 1 lamaie.
Mod de preparare: frunzele de Tataneasa se pun intr-o carafa, cu 1-2 litri de apa plata si se lasa la macerat 6 ore.
Apa se va colora usor in verde. Frunzele se storc in lichid, apoi se inlatura. Se adauga sucul de morcovi (obtinut
prin centrifugare) si sucul stors din portocale si grapefruit. Sucul de lamaie se adauga dupa gust.
Mod de folosire: pentru grabirea procesului de vindecare, in caz de entorse, fracturi, scrantituri, lovituri
puternice.
Cataplasme cu tataneasa
- Lovituri, luxatii, fracturi, reumatism, artrita –
Ingrediente: pulbere din radacini uscate de Tataneasa, ulei de sunatoare, apa fierbinte (in caz ca nu puteti recolta
singuri planta, radacinile de Tataneasa pot fi cumparate de la Plafar). Uleiul de sunatoare se prepara in casa, din

170
flori proaspete, puse intr-o sticla, peste care se toarna ulei. Se lasa 10 zile la soare, pana ce uleiul se inroseste.
Mod de preparare: in functie de marimea locului accidentat, se iau una sau mai multe linguri de pulbere de
Tataneasa, care se amesteca cu ulei de sunatoare si apa fierbinte, pana ce se obtine o pasta de consistenta solida.
Se pune pe locul dureros si se leaga cu o carpa din bumbac. Se lasa sa actioneze peste zi si chiar peste noapte,
apoi se inlocuieste cu cataplasme noi. Tratamentul se repeta 2-3 zile, pana cand umflatura dispare si membrul
respectiv isi recastiga mobilitatea.
Varianta cu radacina proaspata: se scot radacinile de Tataneasa din pamant, se spala fara sa se cojeasca, se
maruntesc in mixer si se aplica vreme de cateva ore pe locul dureros.

Alifie de tataneasa
- Accidentari la maini si picioare, ulcere, psoriazis –
Ingrediente: 250 g radacina de Tataneasa, 35 g lanolina, 250 g untdelemn de floarea-soarelui, 10 g unsoare de
porc (osanza), 15 g ceara de albine.
Mod de preparare: se curata radacinile proaspete de Tataneasa, fara sa se cojeasca, se taie marunt sau se dau pe
razatoare. * Se incalzeste lanolina pe baie de abur (vaporii unui vas cu apa ce se afla pe foc). Se adauga uleiul si
Tataneasa si se lasa 25 de minute sa se infierbante, dar fara sa dea in clocot. Se amesteca intruna. * Se ia vasul
de pe foc si se strecoara amestecul. Bucatile de radacina inmuiate se dau prin sita (resturile pot fi intrebuintate
pe loc, drept compresa). Intr-un alt vas, se topeste ceara si osanza. Se adauga amestecul de ulei si Tataneasa si
se infierbanta bine. Se amesteca pana ce se obtine un produs uniform. In nici un caz sa nu dea in clocot! Alifia
fierbinte se toarna in borcane sterilizate de sticla, inchise ermetic. Nu uitati sa lipiti o eticheta pe ele, cu numele
produsului si data prepararii. Se pastreaza la rece.
Mod de folosire: la ulcere de piele, psoriazis, scrantituri, lovituri, anchilozari, reumatism, artroza, fracturi si
fisuri. Se intinde alifie cat un lat de cutit, se pune deasupra un tifon si se leaga cu un bandaj.

Tinctura de tataneasa
- Ulcer varicos –
Ingrediente: o lingura de Tataneasa maruntita se pune la macerat in 100 ml alcool de 70 grade. Se lasa 15 zile,
agitandu-se mereu. Se strecoara, se conserva in sticle de culoare inchisa. Se unge locul bolnav de mai multe ori
pe zi.

Alifie simpla de tataneasa

- Ulcere deschise, psoriazis –
Ingrediente: o lingura de pulbere de radacina se amesteca cu 80 g lanolina.
Mod de preparare: se lasa cateva zile la macerat.
Mod de folosire: se ung locurile bolnave de psoriazis de doua ori pe zi.

"Rantas" de tataneasa
Se prajesc in untura 4-5 radacini proaspete de tataneasa, curatate si taiate marunt. "Rantasul" se aseaza cald pe
locul luxatiei.

Radacina fiarta in lapte

- Dureri de abdomen, de splina, hernie –
Se fierbe in lapte radacina proaspata de Tataneasa, taiata marunt sau rasa. Cand se inmoaie, se strecoara si se
aseaza pe locul bolnav.
In paralel, se prepara o tinctura de Tataneasa dintr-o bucata de radacina curatata si data pe razatoare, pusa intr-o
sticla si acoperita cu 250 ml tuica. Se lasa 7 zile la macerat. O alta radacina de Tataneasa proaspata se da pe
razatoare, se amesteca cu o ceapa mare rasa si cu o lingura de tarate de grau. Se caleste intr-o tigaie, in untura
incinsa. Se lasa sa se raceasca, se pune pe o panza curata si se aplica pe locul afectat. Concomitent, se bea de
trei ori pe zi cate un paharel de tinctura.
ATENTIE! Preparatele din Tataneasa nu trebuie folosite mai mult de 4-6 saptamani.

Tataneasa pe balcon si-n gradina

Tataneasa nu este o planta pretentioasa si se poate cultiva usor in gradina sau pe balcon. Capacitatea ei de
inmultire este enorma, chiar si dintr-o bucatica de radacina proaspata rasare rapid o planta impozanta, care

171
ignora orice vecinatate si concurenta. Inconjurata permanent de albine si fluturi, Tataneasa infloreste fara
odihna, din primavara si pana in toamna. Radacinile se scot din pamant si se folosesc crude sau uscate.

Terapia cu culori –Cromoterapia

In urma cu cateva decenii, in Anglia a fost facut un experiment extrem de interesant: vreme de o saptamana, in
dormitorul unui colegiu londonez au fost instalate cateva becuri ce dadeau o lumina rosie intensa, care erau
lasate sa arda pe tot timpul noptii. Efectele acestui tratament cu lumina nu au intarziat sa se arate: studentii care
dormeau cu lumina rosie devenisera mai combativi, mai dinamici, apetitul alimentar li se marise considerabil, la
fel ca si viteza de digestie. Au fost ameliorate evident afectiuni cum ar fi constipatia, hipotensiunea, indigestia,
sensibilitatea excesiva la frig... Lumea medicala a fost uimita in fata fortei acestui nou "medicament" - lumina
colorata. Experimentul atesta, pentru prima oara in medicina contemporana, tratamentul cu ajutorul culorilor:
cromoterapia.
Scurta istorie a cromoterapiei
Cromoterapia nu este o metoda de sanatate noua. Cu mii de ani in urma, in Extremul Orient, in China si mai
ales in India, filtrele de diferite nuante, obtinute din pigmenti vegetali, erau larg utilizate pentru tratarea bolilor
cu lumina colorata. Pana si apa administrata bolnavilor era expusa la soare cu filtre deasupra, asa incat sa capete
impregnarea si proprietatile diferitelor culori.
In Evul Mediu, marii maestri ai folosirii luminii colorate au fost bizantinii cu celebrele lor vitralii, care creau
niste jocuri de nuante feerice. Impactul luminii colorate era asa de puternic, incat credinciosii erau fascinati si
purtati mai usor spre taramurile ceresti. Izvoare istorice spun ca, atunci cand turcii au navalit in Constantinopole
si au vrut sa jefuiasca basilica Sfanta Sofia, au ramas incremeniti, fara sa poata face un gest in fata splendorii
jocului de lumini colorate creat de vitralii in biserica. Medicina isihasta s-a ocupat si ea foarte serios de influenta
diferitelor culori asupra fiintei umane, ajungand sa clasifice si sa recomande alimentele doar pe baza culorii
acestora.
In prezent, studiile legate de efectele culorii asupra fiintei umane sunt tot mai bine documentate si tot mai bine...
dosite. De ce? Pentru ca un intreg comert se bazeaza numai si numai pe impactul pe care il au lumina si
culoarea asupra omului, fie ca este vorba de culoarea panourilor publicitare, a mancarii ori a hainelor pe care le
cumparam. Tinand cont ca mai bine de 70% din impresiile pe care le retinem si care ne influenteaza psihic si
mental sunt vizuale, este explicabil de ce se acorda o asemenea atentie acestui aspect, pe care adesea il trecem
cu vederea: culoarea din jurul nostru.

Terapia culorilor
Medicamentul numit culoare poate fi administrat in fel si chip, efectele sale fiind insa, in linii mari, mereu
aceleasi. Iata in continuare principalele metode de folosire a culorii:

1. Expunerea corpului la lumina colorata - este metoda care da rezultatele cele mai rapide. In cabinetele de
cromoterapie se folosesc lampi puternice, de peste 400 W, de la care lumina porneste trecand printr-un filtru de
culoare si ajunge pe suprafata corpului uman (direct pe piele), pe ansamblu sau numai pe anumite portiuni.
Efectele, dupa 12 sedinte de expunere la aceasta lumina colorata, sunt surprinzator de puternice. Pentru
tratamentele la domiciliu, se foloseste lumina data de becurile colorate de mai mica putere (care se gasesc si in
comert), cu care se doarme pe perioada noptii. Efectele sunt considerabil mai slabe, dar tratamentul poate fi
facut pe perioade lungi, ceea ce compenseaza, intr-o anumita masura, intensitatea sa mai redusa.
2. Culoarea hainelor - Spune-mi cu ce culori te imbraci, ca sa-ti spun cine esti - este o afirmatie perfect valabila.
Culorile hainelor pe care le purtam ne spun multe despre temperamentul si afinitatile noastre. Foarte valoroasa
din punct de vedere terapeutic este insa reciproca: culorile hainelor cu care ne imbracam ne influenteaza

172
caracterul, modul de a gandi, comportamentul si chiar anumite procese fiziologice - un lucru adevarat, de care
insa cei mai multi dintre noi nu suntem constienti. Invatand sa ne alegem culorile potrivite pentru haine, ne
putem ameliora foarte mult nu doar starea de spirit, ci chiar si starea de sanatate pe ansamblu.
3. Culoarea hranei - de mai multe decenii, dieteticienii se straduiesc sa afle care sunt culorile cele mai sanatoase
ale hranei si care, totodata, sa ne creeze cele mai mari satisfactii. Se pare ca cercetarile au dat rezultatele
scontate, insa acestea nu au fost folosite corect. Sa explicam putin aceasta ultima afirmatie: in baza acestor
cercetari foarte bine puse la punct, a luat un avant deosebit industria colorantilor alimentari chimici (a unei
anumite parti din "E"-uri), care genereaza alimente pe cat de placute ochiului si de vandabile, pe atat de nocive.
Totusi, preparatele culinare pot fi colorate si natural, iar aceasta colorare, cand este facuta judicios, ne
dinamizeaza digestia, ne regleaza apetitul, ne influenteaza pozitiv starea de spirit si tonusul vital. Verdele
sanatos al zarzavaturilor proaspete, rosul intens al anumitor fructe si al tomatelor, portocaliul plin de vitalitate al
morcovilor ori al citricelor, galbenul unor condimente - sunt tot atatea "medicamente" cu care ne putem asezona
hrana cea de toate zilele, conferindu-i deopotriva valente estetice si curative.
4. Culoarea interioarelor in care traim - este poate cel mai important mijloc terapeutic dintre toate. S-a observat
ca insomniile, depresiile, anumite probleme psiho-somatice pot fi mult ameliorate atunci cand sunt armonizate
culorile din mediul de viata. Gasirea culorilor potrivite pentru camera de odihna, pentru biroul ori pentru spatiul
in care lucram, pentru bucatarie s.a.m.d. poate genera imbunatatiri impresionante ale starii de spirit, ale
randamentului in munca si ale starii de sanatate .
5. Vizualizarea interioara - este o parte integranta a tratamentelor autogene folosite pentru vindecarea diferitelor
boli. Metoda este simpla: ne imaginam ferm, cu putere o sfera de lumina colorata (culoarea fiind aleasa special
pentru boala pe care vrem sa o vindecam) care invaluie locul afectat sau intregul corp. Pe masura ce vizualizam
mai bine aceasta sfera, vom cauta sa simtim efectele pe care le genereaza culoarea asupra noastra. Cateva
sedinte de 20 de minute fiecare, in care facem o asemenea vizualizare a unei sfere de lumina colorata, vor avea,
veti vedea, efecte vindecatoare deosebite.
Acestea sunt cele cinci modalitati de folosire a culorilor. Metodele sunt pe cat de simple, pe atat de eficiente si
le puteti folosi atat pentru vindecarea unor boli, cat si pentru imbunatatirea starii emotionale, pentru stimularea
proceselor mentale ori pentru marirea randamentului in diferite activitati.

Mic ghid de utilizare a culorilor 1. Rosu

Este culoarea vitalitatii, a dinamismului si a actiunii. Fiind o culoare calda, puternica, stimulatoare, este indicata
pentru tratarea urmatoarelor afectiuni: indigestii, atonie gastro-intestinala, constipatie, paralizie (inclusiv a
paraliziei infantile), raceli (guturaiul si gripa), dureri reumatice care se agraveaza la frig, bronsita si astmul,
tuberculoza, anemia. De asemenea, este in mod special indicata in oboseala cronica, in astenie, in depresia
psihica. Are un efect terapeutic puternic asupra copiilor apatici, cu intarzieri de crestere fizica sau de dezvoltare
mentala. In plan sufletesc, culoarea rosie stimuleaza trairea unor sentimente pozitive, cum ar fi: curajul,
combativitatea, initiativa, eroismul si spiritul de sacrificiu. Este indicata pacientilor care si-au pierdut dorinta de
a lupta, de a invinge boala, precum si naturilor pesimiste, fataliste, apatice.
Respingerea culorii rosii semnifica fragilitatea launtrica, teama de actiune si de influentele mediului exterior.
Contraindicatii pentru tratamentul cu culoarea rosie: febra puternica, hipertensiune, stare de iritabilitate
nervoasa.
2. Portocaliu Este considerat, unanim, culoarea veseliei si a bunei-dispozitii, a bucuriei de a trai. Mai putin
agresiv decat rosul, portocaliul este un antidepresiv si un regenerant ideal, fiind indicat in starile de oboseala, de
tristete, de dezamagire. Ca medicament, este indicat in tratarea astmului (mai ales cronic), a tusei iritative si
uscate, a febrei insotite de flegma, a lipsei de calciu (s-a observat ca favorizeaza asimilarea acestui mineral), a
spasmofiliei, gutei, prolapsului (anal, uterin), calculozei biliare (favorizeaza eliminarea calculilor), epistaxisului
nazal (curgerea sangelui din nas), amenoreei (redeclanseaza ciclul menstrual), frigiditatii si impotentei, a
aritmiei cardiace si a variatiilor de tensiune arteriala. Rezultate bune s-au observat si in tratarea epilepsiei, a
debilitatii mintale si dementei senile, a melancoliei, ipohondriei si maniilor de tot felul. Portocaliul este o
culoare antistres excelenta, care ne ajuta sa ne echilibram dinamic atunci cand suntem agresati de factorii
exteriori.
Din punct de vedere psihologic, culoarea portocalie este indicata pentru reechilibrarea psihica, redesteptarea
optimismului, trairea plenara a vietii. Este indicata in mod special pentru depasirea inhibitiilor, a obsesiilor si
tulburarilor de natura sexuala, fiind o culoare a echilibrului intre extreme.

173
Respingerea portocaliului exprima inhibare, subordonare, refulare (si nu depasire) a instinctelor naturale,
pudoare excesiva, frustrare.
Contraindicatii pentru portocaliu: nu se cunosc.

3. Violet
Unul din secretele geniului lui Leonardo da Vinci a fost lumina violeta obtinuta prin filtrarea razelor soarelui de
amiaza prin draperiile camerei sale, in care statea vreme indelungata inainte sa se apuce de lucru. El recomanda
pentru amplificarea creativitatii elevate "terapia" cu aceasta culoare, fiind deci un pionier si in domeniul
cromoterapiei. O preferinta deosebita pentru aceasta culoare au avut-o si alte doua personalitati: marele
compozitor Wagner si misteriosul conte de Saint-Germain, cunoscut (si din paginile revistei noastre) ca o fiinta
cu inzestrari intelectuale si spirituale speciale, care a facut valva la vremea sa prin vindecarile miraculoase,
precum si prin influenta pe care o exercita in cercurile politice si nu numai.
Ca efecte asupra organismului, este de notat faptul ca violetul intareste sistemul imunitar, mareste amplitudinea
respiratiei, regleaza activitatea cardiaca. Este indicat contra tuturor bolilor infectioase, prin actiunea sa de
stimulare imunitara (cercetari de ultima ora arata o actiune favorabila si asupra pacientilor infestati cu Hiv). Este
recomandat si in cazul afectiunilor renale (nefrita, pielonefrita), a cistitei si afectiunilor splinei, a tumorilor
maligne si benigne, a meningitei (inclusiv pentru refacerea dupa boala), a crampelor musculare, a nevralgiei
sciatice, leucoreei, cataractei si tulburarilor de vedere, a celulitei. Actiune favorabila are si in tratamentul
insomniei, epilepsiei, tulburarilor mentale.
Violetul favorizeaza apropierea de latura spirituala a vietii, aparitia inspiratiei, dinamizeaza intuitia, confera
candoare si puritate, aspiratie spre ideal. Preferinta pentru nuantele pure de violet indica o natura sincera,
inocenta, precum si o anumita intelepciune.
Respingerea culorii violet indica dezamagire, renuntarea la idealuri, alienarea, frica de angajare in relatii
personale profunde, teama obsesiva de deziluzie.
Contraindicatii pentru violet: nu se cunosc.

Important
Toate indicatiile pe care le-am prezentat in acest context se refera strict la nuantele pure ale acestor culori.
Nuantele de referinta pentru tratamentul cu culori le gasim cel mai usor in natura:
- pentru rosu - putem lua drept model culoarea anumitor fructe (cum ar fi ciresele, fragii) ori flori (macii sunt cel
mai bun exemplu);
- pentru portocaliu - culoarea radacinii de morcov ori a portocalelor;
- pentru violet - culorile amurgului tarziu, nuanta violeta din curcubeu;
- pentru galben, verde, albastru si alb - culori specifice primaverii - vom oferi referinte precise in numarul viitor.

Cromoterapia - Culorile Primaverii

Asezat in mijlocul minunilor lumii, omul se straduieste sa si le apropie, cu insusirile pe care i le-a daruit
Dumnezeu. Pipaie, miroase, gusta, dar mai presus decat toate vede belsugul de culori in care e imbracat
universul din preajma lui. Iar culorile acestea i se strecoara in suflet, dandu-i stari de bucurie sau de tristete, de
speranta si de optimism. Tot mai atenti la necazurile cu care ne este impodobita viata, uitam sa ne ridicam
fruntea sus si sa privim frumusetile lumii din care facem parte nemijlocit. Tot ceea ce ne inconjoara e facut sa
ne ajute, sa ne sprijine sufleteste, iar daca sufletul ne este puternic, el ajuta sa fim sanatosi. Priviti cu liniste si cu
ochi larg deschisi primavara. Stralucirea ei proaspata si gingasa e cel mai redutabil medicament al momentului.
Ca sa va fim de folos, va vom oferi in continuare un mic ghid de utilizare a culorilor primaverii. Sunt gratuite si
au efect garantat.

174
Verdele
Este, prin excelenta, culoarea vietii, a regenerarii si a vindecarii, a multumirii si a concilierii contrariilor. Acum,
cand primavara ne scalda efectiv in aceasta culoare, este momentul sa beneficiem din plin de efectele sale
minunate. Privitul verdelui ierbii, expunerea la lumina filtrata prin tinerele frunze ori chiar asezonarea
alimentelor cu verdeturile de primavara pentru efectul coloristic sunt tot atatea modalitati de vindecare, pentru o
multitudine de afectiuni.
Indicatii terapeutice
In terapie, verdele este unanim considerat drept culoarea regeneranta si antitumorala cea mai puternica. Ca
atare, ea este indicata in primul rand in cancer, indiferent de localizare, precum si in tratamentul tumorilor
benigne (de unde si recomandarea, frecvent intalnita, de a dormi cu lumina verde in camera, recomandata in
aceste boli). Fiind o culoare calmanta, este indicata pentru tratarea durerilor de cap acute, a alergiei, a gastritei
hiperacide si a ulcerului gastric, a hipertensiunii, a gripei insotite de febra, a nevralgiilor de tot felul, a
tulburarilor cardiace. Ca regenerant, este indicata pentru stimularea vindecarii ranilor vechi si a fracturilor. Este
recomandata si in starile de oboseala acuta, insomnie, nevroze insotite de anxietate.
Culoarea verde induce stari de calm profund, liniste, buna dispozitie (dar nu exploziva, ca la portocaliu sau
rosu), flexibilitate in gandire si diplomatie, multumire. Simbolizeaza concilierea, acceptarea si rafinarea,
perseverenta.
Respingerea culorii verde semnifica rigiditate in gandire, rezistenta la nou, teama de schimbare, intoleranta si
fanatismul.
Contraindicatii pentru culoarea verde: nu se cunosc.

Important: La toate culorile, dar la verde in mod special, exista nenumarate nuante care sunt sensibil diferite
intre ele atat ca actiune asupra organismului, cat si asupra psihicului:
- Verdele crud al primaverii este prin excelenta regenerant si reintineritor, dinamizeaza procesele fiziologice din
organism, induce o stare de expansivitate si buna dispozitie. Este indicat in tratarea tuturor afectiunilor cronice,
a bolilor produse de uzura si intoxicarea organismului, a starilor de indispozitie ori de pesimism. In astenii si
depresii poate avea un efect aparent paradoxal, la inceput agravand putin simptomele, dupa care facandu-se
simtite si efectele sale binefacatoare.
- Verdele profund al padurilor de rasinoase este mai mult calmant, favorizand totodata si o stare de interiorizare.
Este un adevarat balsam in tratamentul gastritelor si ulcerelor gastrice, al starilor de iritare psihica.
- Verdele foarte inchis, specific vegetatiei din zonele umede si umbroase, este o culoare care conserva si
favorizeaza acumularea. Este mai putin folosit in terapie, fiind recomandat in tratamentul starilor de
devitalizare, anemie, de lipsa a unor minerale.

Albastrul
Nu exista un elixir mai bun pentru a ne aerisi si curata sufletul si intreaga fiinta decat privitul cerului senin de
primavara, spalat si limpezit de ploile abundente ale acestui sezon. Albastrul pur al cerului este considerat, prin
excelenta, culoarea aspiratiilor inalte, a libertatii launtrice, a calmului, a iubirii altruiste si lipsite de gelozie si
posesivitate (acesta fiind, fara doar si poate, unul din motivele pentru care primavara este unanim considerata
drept anotimpul iubirii si al indragostitilor).

Indicatii terapeutice
Albastrul este o culoare care stimuleaza imunitatea, calmeaza accesele de febra, decongestioneaza si reduce
inflamatia, aduce linistea, seninatatea si optimismul. Cele mai bune rezultate se obtin in tratamentul
inflamatiilor de tot felul (oculare, intestinale, urinare, a durerilor de gat, de cap si de dinti, a migrenei si
encefalitei, a reumatismului acut, a senzatiilor de voma, a diareei si insolatiei). Efecte bune s-au observat si in
tratarea urmatoarelor boli: aritmie cardiaca, anexita si cistita, menstruatie dureroasa, spasme, icter. Este
considerat un bun adjuvant si in febra tifoida, holera, infectii cu Hiv (datorita efectelor imunostimulatoare),
variola, pojar.
In plan psihic, ajuta la restabilirea echilibrului launtric, avand efecte psihostabilizante. Albastrul este culoarea
fidelitatii, dar si a aspiratiei spre libertate. Induce trairi pozitive, cum ar fi: calmul, linistea interioara,
concentrarea si seriozitatea, detasarea de emotiile negative. Este folosit in tratarea isteriei, a tulburarilor psihice
posttraumatice (este o culoare antisoc), a labilitatii psihice si a apoplexiei (profilaxie si recuperare).
Respingerea culorii albastru semnifica frustrarea generata de imposibilitatea de a trai starea de liniste si

175
echilibru interior, lipsa afectiunii si a increderii in cei care ne inconjoara, egoismul, frica de a iubi si de a fi iubit.
Contraindicatii pentru albastru: scarlatina, stare generala de frig.
Atentie la excesul de albastru - s-a observat ca expunerea prea indelungata la lumina albastra si, mai ales,
interioarele de culoare albastra induc, in timp, locatarilor o stare de oboseala, tristete, depresie. Este o diferenta
foarte mare intre albastrul stralucitor al cerului sau al marii luminate de soare (care sunt nuantele de referinta
pentru cromoterapie) si albastrul folosit in decorarea interioarelor, care, la lumina sensibil mai slaba, genereaza,
cu timpul, problemele anterior amintite. De asemenea, se recomanda ca lenjeria intima, atat la barbati, cat si la
femei, sa nu aiba culoarea albastra. Motivul? S-a constatat, ca in timp, folosirea acestei culori duce la
diminuarea vitalitatii si la anumite forme de astenie.

Galbenul
O poveste interesanta si cu referiri precise la efectele terapeutice ale acestei culori este legata de... sotii
Ceausescu. Una din trasaturile stranii pe care le prezenta cuplul de trista amintire era repulsia violenta a ambilor
fata de nuantele de galben auriu. Aceasta repulsie mergea pana acolo, incat in luna aprilie, cand infloreau masiv
papadiile, oamenii trebuia sa le smulga floare cu floare pentru a nu crea zone de un galben intens acolo unde
ateriza elicopterul prezidential. Explicatia acestei aversiuni o dau studiile psihologice facute asupra efectelor
culorii galben, care arata ca, intr-adevar, aceasta confera calitati pe care, fara indoiala, cei doi nu le aveau.
Luciditatea, stapanirea de sine, simtul onoarei, optimismul si dragostea de viata - sunt numai cateva dintre
acestea.

Indicatii terapeutice
Privind aceasta culoare din punct de vedere medical, este demn de mentionat ca in traditia populara romaneasca
exista credinta ca toate florile care au culoare galbena sunt bune pentru vindecarea bolilor de ficat (a galbinarii)
si de piele. Si, intr-adevar, foarte multe din plantele cu flori galbene sunt deosebit de eficiente in tratarea bolilor
hepatice si a dermatozelor: papadia, rostopasca, sunatoarea, sanziana galbena, bulbucii de munte etc.
Cromoterapia moderna a ajuns, la randul ei, in urma unor cercetari riguroase, la aceeasi concluzie: culoarea
galbena stimuleaza activitatea ficatului, amplifica procesele trofice la nivelul pielii, normalizand totodata si
digestia. Cele mai bune rezultate le da folosirea culorii galbene in hepatitele cronice si acute, in dischinezia
biliara, in dispepsii si balonari, in colita de fermentatie si de putrefactie, in eczeme si in afectiuni ale pielii, in
tulburari stomacale, in edeme, in diabet, in migrena, in paralizie (a membrelor inferioare, in special).
Culoarea galbena este considerata cea mai vesela din tot spectrul. Ea stimuleaza trairea unor sentimente
pozitive, cum ar fi: optimismul, cutezanta, tendinta de autodepasire, stapanirea de sine, luciditatea si atentia,
generozitatea. Este indicata in mod special persoanelor lipsite de initiativa si inventivitate, temperamentelor
melancolice, depresive, persoanelor care au probleme din cauza lipsei de deschidere afectiva si a incapacitatii de
a se darui.
Respingerea culorii galbene indica deceptia, lipsa aspiratiei, izolarea masochista, retragerea dureroasa in sine,
incapacitatea de a darui.
Contraindicatii pentru galben: stari febrile, inflamatii acute, palpitatii cardiace, constipatie cronica, stare de
supraexcitare.

Albul
Este culoarea florilor de mai, a tineretii si a frumusetii vesnice. Mai expresiv decat albul-argintiu al zapezii,
albul florilor primaverii este un adevarat izvor de pace, liniste si puritate sufleteasca. Imbratisati cu privirea, cu
sufletul, cu intreaga fiinta o iasomie sau un paducel inflorit. Observati contrastul pe care albul imaculat al
florilor il face cu albastrul cerului ori cu verdele ierbii, iar apoi sorbiti cu nesat acest alb impreuna cu aerul. Veti
remarca realmente cum intreaga fiinta este inundata de o senzatie de pace profunda, de puritate si de libertate.
Inmanunchere a tuturor nuantelor din spectrul vizibil, albul pare a fi si o incununare a efectelor terapeutice ale
acestora. Aceasta reiese cel putin din multitudinea de indicatii terapeutice ale acestei culori:

Efecte terapeutice
Albul este in primul rand culoarea protectiei absolute, fiind util deopotriva pentru prevenirea si combaterea
bolilor infectioase (gripa, bronsita, hepatita, infectii hepatice, cistite etc.), a bolilor endocrine (diabet, obezitate,
dismenoree, tulburari de crestere, de apetit sexual), nervoase (paralizii, epilepsie) ori psihice (depresie,
anxietate, nevroze diverse, manii etc.). Practic, nu exista boala care sa reziste unei "bai" de lumina alb-

176
stralucitoare. Aceasta este si explicatia pentru care tot ceea ce tine de medicina ori farmacie este invesmantat
intr-un alb deplin, de la culoarea hainelor personalului medical la culoarea tavitelor, a peretilor ori a paturilor.
Este foarte important sa retineti insa ca exista o diferenta enorma intre albul plin de viata al florilor, al zapezii
ori al norilor profilati pe cerul albastru si majoritatea imitatiilor de alb pe care le ofera industria colorantilor.
Nuantele impure, terne de alb (obsedantul "alb de spital") au efecte deprimante, diametral opuse albului natural,
stralucitor. De aceea, este bine sa va luati ca model albul minunat pe care ni-l ofera natura in perioada de
primavara, prin florile cu care sunt impodobiti copacii si pajistile.
In plan sufletesc, albul este un balsam pentru toate tensiunile emotionale, avand darul de a calma, alina si
purifica deopotriva gandurile si sentimentele. Marea majoritate a celor care s-au vindecat prin credinta, cu post
si rugaciune, ori prin adorarea unei icoane, relateaza ca momentul de gratie in care au primit raspunsul la rugile
lor a fost insotit de un fulger sau de o raza de lumina alb-stralucitoare, care i-a cuprins din cap pana in picioare.
De asemenea, ingerii vazuti de persoanele care s-au intors, dupa o moarte clinica, din lumea de dincolo erau
invaluiti de o lumina alb-stralucitoare (uneori cu irizatii galben-aurii sau albastrui-diafane), care emana pace,
liniste, siguranta. Intotdeauna cand ne raportam la culoarea alb ca medicament, este util sa ne raportam si la
aceste experiente si sa cautam sa simtim incarcatura spirituala a acestei lumini albe.
Respingerea culorii albe reprezinta inchiderea fata de latura spirituala a vietii, scepticismul, inchistarea, absenta
aspiratiei spre sublim.
Contraindicatii pentru alb: nu exista.

Argila - Recapitulari cu domnul ing.

chimist Mircea Bocan

Se aduna din ce in ce mai multe scrisori de multumire adresate d-lui ing. chimist Mircea Bocan. Tratamentul cu
o anumita argila, pe care l-a recomandat in urma cu nici sase luni, a vindecat deja mii de oameni. Nici un alt
articol prezentat in revista noastra nu s-a bucurat de un asemenea ecou. De aceea, ne simtim datori sa revenim
cu noi amanunte si explicatii pentru toti cititorii nostri care inca nu au incercat acest tratament.
- D-le Mircea Bocan, interviul pe care ni l-ati acordat anul trecut a starnit un veritabil reviriment, iar vindecarile
miraculoase datorate tratamentului cu argila v-au adus o popularitate de exceptie. Care este secretul argilei?
- Nu-i nici un secret! Argila este cunoscuta si folosita inca din antichitate, cu rezultate de exceptie in diverse
afectiuni. Avand un bogat continut de minerale naturale (Fe, Ca, Mg, Al, Si, Na, K etc.), virtutile argilei sunt
numeroase: are o remarcabila putere de absorbtie; are putere antioxidanta; potenteaza fortele de aparare ale
organismului; are proprietati cicatrizante de exceptie; reincarca celulele organismului cu energie vitala,
revigorandu-le; este antiseptica, antitoxica, cu proprietati bactericide; este un agent natural de revigorare fizica.
In concluzie, este capabila sa inlocuiasca o intreaga farmacie, fara sa creeze efectele secundare pe care le dau
medicamentele. Este meritul "Formulei As" ca a scos "de la naftalina" un tratament de mult uitat, care are efecte
terapeutice de exceptie. Pacat ca, pe fondul ecoului national produs de revista dvs., numerosi asa-zisi oameni de
bine comercializeaza fel de fel de tipuri de argila, luate la intamplare. Mai nou, au inceput sa afirme ca argila pe
care o import este radioactiva. Vreau sa precizez ca aceasta argila a fost analizata microbiologic si radioactiv
atat in Canada, la "Lakefield Research Institute Ltd" din Peterborow (unul dintre cele mai mari institute de
profil din lume), cat si la Institutul de Sanatate Publica "Prof. Dr. Iuliu Moldovan" din Cluj-Napoca. Ambele
analize mentioneaza ca argila nu are incarcare radioactiva si poate fi destinata consumului uman.
- Pana acum, mii de oameni bolnavi au folosit argila dvs. in scop terapeutic. In ce boli si-a dovedit eficienta?
-Pe baza rezultatelor clinice primite de la utilizatori, am constatat ca acest tip de argila are rezultate in foarte
multe boli. Dintre acestea, as mentiona: - afectiuni ale aparatului digestiv si anexe: ulcer, gastrita, colita,

177
enterocolita, rectocolita, hemoroizi, constipatie (daca nu exista modificari anatomice ale colonului), pancreatite
cronice, hepatite cronice, colecistite fara calculi, diaree, dizenterie; - afectiuni renale: infectii urinare rebele,
calculi renali si nisip (mal) renal, insuficiente renale; - tulburari metabolice si dereglari glandulare diverse:
diabet zaharat tip Ii, hiper si hipotiroidie, noduli tiroidieni, noduli mamari (tumori benigne), spasmofilie; -
tulburari ale aparatului cardiovascular: hipertensiune arteriala de origine renala, ameliorarea circulatiei arteriale
si venoase, hipotensiune; - afectiuni ale aparatului uro-genital: tulburari de menopauza, dereglari ale ciclului
menstrual, fibromatoza uterina in faza incipienta, afectiuni ale prostatei. Rezultate bune se obtin si in dureri
reumatice, migrene, plagi, ulcere varicoase, bronsite, anemii, stari de stres, acnee.
- In ce consta, practic, cura cu argila?
- Cura de argila (cura de baza) este obligatorie pe durata a 3 saptamani, timp in care se bea apa argiloasa foarte
tulbure, de 3 ori pe zi. Cura de intretinere se continua in urmatoarele 4-6 luni, luandu-se doar o doza dimineata,
timp de 10 zile consecutiv, in fiecare luna. In functie de vechimea bolii, de varsta, de stresul acumulat, de
conditiile de munca si de viata ale fiecaruia, cura de intretinere poate varia de la 10 zile pe luna la 15-20 de zile
sau, in cazurile mai grave, cateva luni la rand, fara intrerupere. Daca dupa cura de baza problemele nu sunt
rezolvate, aceasta poate fi prelungita cu 1-2 saptamani. Supradozarea nu are efecte secundare.
Cand bolnavul este dependent de medicamente (pentru boli cardiovasculare sau diabet), este necesar ca la
inceputul tratamentului sa nu se renunte la ele. Se vor controla atent tensiunea arteriala sau glicemia la 3-4 zile,
iar, cand acestea incep sa scada, se va micsora treptat doza de medicamente, proportional cu scaderea tensiunii
sau a glicemiei, la indicatiile medicului curant, pana cand medicatia nu va mai fi necesara. Persoanele care au
facut mult timp tratamente cu antibiotice se vor vindeca mai greu, iar durata tratamentului (atat a curei de baza,
cat si a curei de intretinere) va fi mult mai lunga. Este important ca in timpul curei de argila sa nu se consume
antibiotice deloc. Se vor lua doar medicamentele strict necesare.
Pentru copii de orice varsta (incepand de la o luna de viata), tratamentul este acelasi ca si pentru adulti, dar doza
de argila se reduce la jumatate.
Preparare: intr-un pahar de sticla sau intr-o cana de portelan se pun 100-150 ml apa. Se adauga o lingurita
plina cu argila sau un bulgaras de argila de marimea unei nuci mici. Argila sub forma de bulgarasi nu trebuie
faramitata, intrucat se dizolva singura in apa. Pregatirea argilei se face din ajun: se lasa de dimineata pana seara,
cand se amesteca bine cu o spatula de lemn si se bea rapid apa foarte tulbure, pe stomacul gol, cu 30 de minute
inainte de masa. Sedimentul (ca un zat de cafea) se arunca si se pregateste apa cu argila pentru masa urmatoare.
Acest procedeu se repeta de trei ori pe zi, inaintea meselor principale. Esential este sa se bea apa argiloasa foarte
tulbure inainte de masa, nu dupa masa. Cei care postesc sau nu mananca dimineata ori seara, pot sa consume
argila linistiti, fara a manca nimic dupa aceea. Este important sa nu se foloseasca in manipularea argilei metalul
sau plasticul, ci numai sticla, portelanul si lemnul.
- Cum se prepara argila pentru uzul extern?
-In uz extern, argila poate fi utilizata sub forma de cataplasme, pentru noduli tiroidieni, gusa, noduli mamari,
prostata, dureri articulare.
Cataplasma: din argila si putina apa se face o pasta groasa, consistenta, care se aplica pe locul bolnav in grosime
de 0,5-1 cm, fie direct pe piele, fie pe un tifon. Cataplasmele se aplica de 2-3 ori pe zi, timp de 2-3 ore, sau se
lasa de seara pana dimineata.
Masca de frumusete: se ia un castravete mic, care se rade pe razatoarea mica. Se stoarce sucul, in care se
dizolva o lingurita de argila sau un bulgaras, amestecandu-se pana ce se obtine o pasta omogena. Se intinde
uniform pe toata fata, se lasa 10-15 minute sa se usuce bine, apoi se spala fata cu apa calduta. In cazul acneei, pe
langa cura interna, masca va fi aplicata zilnic.
- Tratamentul cu argila are si contraindicatii?
- Argila nu are nici un efect secundar, deci nu poate face nici un rau. Ca orice cura naturala, poate provoca o
aparenta deteriorare a starii generale a organismului in prima faza (7-10 zile), ca urmare a eliminarii toxinelor
din organism. Daca in primele zile de tratament urina si scaunul vor prezenta modificari (miros urat, usoara
constipatie sau diaree, urina cu sediment, tulbure si inchisa la culoare), nu trebuie sa se intrerupa tratamentul!
Atunci se elimina toxinele si organismul se purifica, urmand ca dupa aceasta perioada sa inceapa faza de
vindecare.
In timpul curei de argila exista doua restrictii alimentare: sa nu se consume grasimi animale, respectiv carne de
porc grasa, untura, slanina (se pot consuma carne macra de orice fel, unt, margarina, lactate); sa nu se consume
alcool.

178
 Preveniti bolile cu polen si pastura
In conditiile alimentatiei moderne, bogata in calorii dar tot mai saraca in principii vitalizante, alaturi de miere,
curele cu polen sau pastura, cu durata de cate o luna la fiecare 3-4 luni, sunt mai mult decat necesare. Dozele
profilactice zilnice se stabilesc in functie de varsta consumatorului: 1-3 ani - 8 g polen sau 2 pastile de pastura;
4-5 ani - 12 g polen sau 4 pastile de pastura; 6-16 ani - 18 g polen sau 6 pastile de pastura; peste 16 ani - 25 g
polen sau 8-10 pastile de pastura. Asociate mierii obisnuite (preferabil, poliflora), mierii propolizate (cu sau fara
apilarnil ori laptisor de matca), aceste doze inlatura dezechilibrele, mentinand metabolismul la parametri optimi,
consolideaza sistemul imunodepresor, mentin un tonus fizic si psihic ridicat, previn anemiile, leucemiile,
calcemiile, bolile cardiovasculare, digestive si intestinale, previn insomniile, nevrozele si depresiile anxioase,
previn aparitia adenoamelor de prostata, a tumorilor, a hepatitelor si a cirozelor, protejeaza impotriva infectiilor
virale si microbiene, imunizeaza aparatul respirator etc. Confortul fizic si psihic, starea de optimism pe care o
induce cura cu polen si pastura ne vor face mai generosi, mai dispusi sa ne intelegem aproapele. Incercati si veti
observa dvs. insiva.

Vindecati-va cu polen si pastura

Forta curativa a polenului si pasturii este dincolo de orice indoiala. Daca sunt asociate cu alte produse ori
preparate apicole, chiar si cele mai de temut boli bat in retragere. Pentru ca - subliniez acest lucru - una dintre
cele mai valoroase insusiri ale acestor minuni ale albinelor este asociativitatea: nu numai cu alte produse
apicole, ci si cu orice alta terapie complementara sau cu orice tratament alopat, pe care le potenteaza. Nu au nici
un fel de efecte secundare, nici nu creeaza dependenta si - fapt de exceptie - bolile pe care le previn
apiprofilactic le pot si vindeca! Pentru ca, reamintesc, niciunde in lume nu exista un alt medicament ori aliment-
medicament care, intrunind calitatile enumerate mai sus, sa contina intr-un volum asa de mic, un numar atat de
mare de principii vindecatoare.
Folosite terapeutic, dozele de polen ori de pastura sunt altele decat cele utilizate profilactic, depinzand de
afectiune si de stadiul acesteia, de varsta, de sex, de greutatea corporala, de existenta unor alte afectiuni
simultane. Spre exemplu, anemiile se vindeca: - in 90 de zile, luand cate 10-15 pastile de pastura zilnic; - in 180
de zile, luand cate 20-30 g de polen zilnic. Daca acestora li se asociaza miere cu laptisor de matca 2% sau miere
propolizata 3%, timpul de vindecare se reduce la jumatate in ambele cazuri.
- Afectiunile digestive si intestinale, de la colite la ulcere cu nisa, se vindeca in 30-40 de zile, consumand zilnic
2 lingurite de polen sau 10 pastile de pastura, in asociere cu alte produse apicole si - dupa caz - cu unele ceaiuri.
- Afectiunile sistemului nervos se vindeca cu doze zilnice de 15-40 g polen ori 5-20 pastile de pastura, dar
efectele sunt mai rapide si mai durabile daca li se asociaza propolisul si apilarnilul sau laptisorul inglobate in
miere. Desigur, nu putem omite sa amintim otetul din mere si miere de albine, indicat in aceste boli.
- Calcemiile (cu etapele acestora: hipocalcemia, spasmofilia si osteoporoza) afecteaza indeosebi femeile, caz in
care apar, de regula, chisturi ovariene, utere fibromatoase si noduli mamari. Agentii terapeutici, in aceste
situatii, sunt alte produse apicole, dar actiunea lor poate fi potentata, luand zilnic 20-30 g de polen sau 10-15
pastile de pastura.
Exemplele ar putea continua, dar, inainte de a incheia, fie-mi ingaduit sa pun un ultim punct pe stiuta litera i:
Oameni, aparati mediul in care vietuieste minunata fiica a soarelui - Albina! Recunoscatoare voua, va va hrani,
va va apara de boli si, la orice nevoie, va va vindeca!

Din farmacia albinelorPastura, minunata sora a polenului - Luna mai, anotimpul exploziilor florale, va
porni cat de repede si iuresul albinelor peste paduri si campii. Mierea, nepretuitul dar al trudei lor neobosite,
va curge iarasi din stupi. Dar, alaturi de ea, fagurii ascund si alte elixiruri de sanatate -
Farmacia albinelor ofera oamenilor un veritabil izvor de sanatate, cuprins intr-o gama larga de produse
irepetabile prin sinteza: miere, polen, pastura, laptisor de matca, apilarnil, descapacitura, propolis, venin si
ceara. In afara de ultimele trei enumerate, celelalte sunt alimente revitalizante fara egal, recunoscute ca atare de
legislatia in vigoare. Toate la un loc insa, dar si fiecare in parte, sunt si veritabile medicamente. Din nefericire,

179
foarte multi oameni stiu inca prea putine lucruri despre aceste produse absolut miraculoase.

Ce trebuie sa stim despre polen si pastura?

Polenul este elementul masculin al florilor, pe care albinele il culeg in granule masurabile in microni. La un
singur zbor, vizitand intre cateva zeci si cateva sute de flori, albina aduce grauncioare de polen in cosuletele
picioarelor posterioare. Greutatea acestora este cuprinsa intre 0,006 si 0,015 g. In cele maximum 50 de zboruri
pe care le efectueaza zilnic o albina culegatoare, ea imbogateste "tezaurul" stupului cu aproximativ 0,750 g
polen.
Apicultorii recolteaza polenul "la urdinis", inainte ca acesta sa ajunga in stup, apoi il usuca la temperaturi de
40¡C. Consumatorii acestui produs apicol trebuie sa stie ca exista polenuri monoflore - culese de la o singura
planta (grauncioarele sunt monocolore), dar si polenuri poliflore - mult mai valoroase (grauncioarele de polen
sunt culese de la o mare diversitate de plante si au cele mai diferite culori). Daca grauncioarele de polen nu
"curg" unele peste altele, asemenea nisipului uscat, ci se leaga intre ele in mici conglomerate, fie ca au fost prost
uscate, fie ca au fost necorespunzator depozitate. Consumat, un astfel de polen, devenit toxic, poate provoca
grave deranjamente digestive.
Fiecare granula de polen, din multele care compun un grauncior, este alcatuita dintr-un invelis exterior - numit
exina si un invelis interior - numit intina, care cuprinde doi nuclei, "miezul" folositor continand acizi cu certe
proprietati antianemice, antileucemice si anticancerigene.
Pastura. "Descarcat" in celulele fagurilor, polenul care ajunge in stup este preluat de catre albinele tinere (in
primele sapte zile de viata, cand inca nu zboara). Ele il faramiteaza cu mandibulele, il framanta adaugandu-i
enzime din corpul lor si il preseaza cu capul, prin lovituri aidoma celor ale berbecului, in celulele fagurilor, pe
care le umplu in proportie de 2/3 din volumul lor. Sub influenta unor fermenti, a enzimelor adaugate la
temperatura de 35¡C, in intunericul stupului, in conditii de umiditate atent controlate, are loc un limitat proces
de fermentare. Albinele conserva acest "preparat", adaugand miere in treimea goala a celulelor, apoi le astupa
cu o pelicula fina de ceara. In felul acesta, cu un "stagiu" de minimum 30 de zile in stup, polenul devine pastura.
Fireste, o "pastila" de pastura are forma celulei fagurelui si marimea a 2/3 din volumul acesteia, iar greutatea
este cuprinsa intre 0,100 si 0,175 g, dar "puterile" ei sunt uriase pentru sanatatea puietului si a oamenilor.
Numita de catre apicultori si "painea albinelor", ea este folosita de catre albinele-doici, in proportii numai de ele
stiute, la cresterea puietului. Daca pastura lipseste din hrana acestuia, albinele viitoare vor fi mai "debile", vor
trai mai putin, iar "poverile" de nectar, polen si apa pe care le vor aduce in stup vor fi mai mici.
Foarte putini apicultori se incumeta sa recolteze pastura: colonia de albine risca sa ramana fara "paine", scade
productia de miere si ceara, fagurele-"depozit" trebuie distrus inevitabil, extragerea din celule, migaloasa, cere
prea mult timp, valoarea alimentara si terapeutica a pasturii este mai putin cunoscuta decat cea a polenului etc.

Compozitie chimica
Pastura are, in general, compozitia chimica a polenurilor din care provine: glucide, lipide, proteine, aminoacizi,
vitamine, 27 de minerale - oligoelemente (sodiu, potasiu, nichel, titan, vanadiu, crom, fosfor, zirconiu, beriliu,
bor, zinc, plumb, argint, arsenic, staniu, galiu, strontiu, bariu, uraniu, siliciu, aluminiu, magneziu, mangan,
molibden, cupru, calciu si fier), un factor antibiotic, un factor de crestere, hormoni naturali, enzime, arome si 3-
4% materii neidentificate.

Valoare alimentara
Nici un proces biologico-fiziologic normal nu este posibil fara prezenta a zece aminoacizi esentiali, continuti
toti in polen si in pastura. Cate alte alimente pot fi totodata naturale si atat de complete? Din toate cate s-ar putea
spune, este bine sa retinem: albina "stie" mai bine decat oamenii cu ce si cat sa-si hraneasca copiii (puietul!)
complet si sanatos. Niciodata, nici un laborator din lume nu va reusi sa realizeze vreun aliment atat de bogat. O
cura anuala de polen ori de pastura se recomanda tuturor oamenilor sanatosi, indiferent de varsta, ca o sursa
inegalabila de confort fizic si psihic, de viata lunga si sanatoasa. O cura cu aceste minuni ale stupului este, in
definitiv, o opera de profilaxie. Voi da un singur exemplu pentru copii: in perioada de crestere a sistemului osos
(osteogeneza), vitaminele A, B, C, E si Pp actioneaza eficient numai daca in organism exista suficiente cantitati
de cobalt, cupru si calciu (iar asimilarea calciului conditioneaza pe cea a magneziului), in prezenta simultana a
enzimelor si a celor zece aminoacizi esentiali. Care alt aliment poate oferi toate acestea intr-un volum atat de
mic?
Ingrasa sau nu ingrasa polenul si pastura? Ei bine, Nu! Cele doua produse pot fi folosite cu succes si in slabiri

180
(previn anemierea prin abstinenta), dar si in cresterile in greutate dorite, asigurand tot ceea ce ii este necesar
metabolismului (pare paradoxal, dar japonezii trateaza atat diareea, cat si constipatia... cu miere!). Ingrasa
zaharul, aluaturile si proteinele animale (proteine saturate de gradul I), nu si proteinele din polen sau pastura
(proteine vegetale nesaturate de gradul Ii).
Fiecare dintre aceste daruri, pe care natura (aveti grija de ea!), albina si apicultorul le ofera oamenilor, au certe
proprietati biostimulatoare, imunodepresoare, antialergice, antialcoolice, antidepresive, decongestionante,
depurative, inhibitorii, antibiotice, hematopoietice, osteogenetice, bactericide, antivirale si gerontologice. Spre
exemplu, tulpinile de Staphylacoccus aureus, B coli, Salmonella B si D, ca si B. antracis sunt sensibile si
inhibate de catre polen si pastura. Dar, luate impreuna cu miere, miere propolizata, tinctura de propolis, miere
cu laptisor de matca ori cu apilarnil, actioneaza si impotriva tulpinilor de Pastorella ovium, Proteus Sp., Listeria
monocyogenes, B. cereus si Cl. perfrigenes tip B.

Superioritatea pasturii fata de polen

Regretatul cercetator si apiterapeut dr. Mircea Ialomiteanu aprecia ca "pastura este recomandata in toate
cazurile in care este indicat si polenul, dar mai ales in cele in care este necesara realizarea unui efect puternic,
intr-o perioada mai scurta de timp".
Intr-adevar, daca polenul este un aliment si un medicament remarcabil, este net depasit de pastura, ale carei
efecte, intr-o gama foarte larga de afectiuni, sunt spectaculoase.

Afectiuni in care pot fi folosite polenul si pastura

Ar fi inutil sa facem o lista lunga de afectiuni care pot fi vindecate cu polen ori pastura. Inclusiv in miopatii,
acestea dau rezultate neasteptate, indeosebi in asocierea cu alte produse apicole. Alaturi de propolis, pastura si
polenul sunt singurele produse apicole eficiente in tratarea diabetului. De la anemii (vindecate cu pastura in
jumatate din timpul necesar prin folosirea polenului), pana la epilepsii, leucemii si cancere, fara a mai aminti
distrofiile, rahitismul, hipocalcemia, osteoporoza, bolile de piele, digestive, respiratorii, ori cardiovasculare -
polenul si pastura au o valoare terapeutica incomensurabila. Desigur, dozele in care aceste produse apicole pot
fi consumate se stabilesc in functie de varsta, de afectiune si de greutatea corporala.

Recoltarea
Cel mai bun timp pentru producerea si recoltarea pasturii este primavara si inceputul verii. Oricat de multa
pastura va fi recoltata, cu siguranta va fi cu mult mai putina fata de nevoile celor aflati in suferinta. Acum si pe
aceasta cale, multumind revistei pline de suflet "Formula As", indemn pe toti apicultorii sa acorde atentia
cuvenita recoltarii pasturii. In timp, munca lor va primi, sunt sigur, si recunoasterea materiala cuvenita.
Prof. Vasile Andritoiu str. Unirii, bl. 4, sc. 3, et. 4, ap. 45, Targu-Jiu, jud. Gorj, cod 1400, tel.
053/21.21.04, 095/52.96.46

Ritmul Naturii, O Lege A Vietii - Flux si

reflux
In Univers, incepand cu lumile care graviteaza in spatiu, pana la cele mai fine particule din atom, fie ca este
vorba de materie inerta sau de substanta vie, tot ceea ce exista este, in general, supus legii ritmului. Ziua
urmeaza noptii, primavara urmeaza iernii, fluxul urmeaza refluxului, inima se contracta si se destinde. Parte
indestructibila a Universului, omul trebuie sa observe aceasta lege naturala si sa o respecte, pentru a-si conserva
sanatatea.
Ritmurile zilnice si anuale

181
Activitatea ritmica cotidiana a omului se traduce printr-o perioada de veghe si de lucru, urmata de o alta
perioada, mai scurta, de odihna si de somn. Faza de veghe, dupa cum este si normal, corespunde, cel mai ades,
zilei, iar faza de somn, noptii. Este stabilit ca repausul nocturn, si mai ales acela de dinaintea miezului noptii,
este cel mai binefacator.
Somnul este caracterizat printr-o suspendare a vietii active si este necesar, caci lipsa lui aduce o oboseala de
neinvins si apoi moartea. Este ceea ce se intampla in supliciul chinezesc, care impiedica victima sa doarma. Ea
trece prin faze de suferinta violenta, delir, halucinatie, apoi coma si in 15-20 de zile moare. La fel, un caine
mentinut treaz, fara intrerupere, moare dupa 15 zile de experienta. Se constata la autopsie o serie de leziuni
importante la creier. Un somn insuficient se traduce la om printr-o mare oboseala, stare astenica, tulburari
psihice mai mult sau mai putin pronuntate.
Timpul consacrat somnului variaza dupa varsta, sex, stare fiziologica. Normal, trebuie sa fie intre 6 si 8 ore
pentru omul adult, 7-9 ore pentru femei, 9 ore pentru tineri de peste 13 ani, 10 ore pentru persoanele in varsta de
peste 65 de ani si pentru copiii sub 13 ani. Totusi, necesitatea de somn este variabila dupa individ. Daca pentru
unii 4-5 ore sunt suficiente, altii, care isi pastreaza din copilarie necesarul de somn de 9-10 ore, raman cu
aceasta obisnuinta. Important este ca la trezire sa fii bine dispus si proaspat. In rest, acelasi individ nu are
intotdeauna nevoie de aceeasi doza de somn, se poate simti la fel de bine si dupa 5 ore sau se trezeste obosit
dupa 8 ore de somn. In tot cazul, persoanele slabe, anemice, cei nervosi trebuie sa-si prelungeasca orele de
somn.

Cum dormim
Statistica arata ca 90% dintre oameni dorm prost. Cea mai mare parte a bolnavilor cu insomnii au mari
dificultati pana cand adorm. Un individ normal trebuie sa adoarma, sa-si piarda cunostinta in mai putin de 30 de
minute, in care timp apare o faza de inductie, cu imagini care defileaza din ce in ce mai vag in spiritul sau. Altii
adorm usor, dar se trezesc in cursul noptii de 2-3 ori sau se trezesc pe la orele doua dimineata si nu mai adorm.
Altii au un somn superficial, agitat, cu cosmaruri si intrerupt de numeroase vise.
In afara insomniilor datorate febrei, unor tulburari cardiace, pulmonare, cerebrale, maladiilor infectioase, cand
pacientul trebuie trezit pentru a-si lua medicatia, marea majoritate a insomniilor, cam 80%, sunt imputabile
igienei gresite, obiceiurilor defectuoase sau lipsei de stapanire de sine: mesele prea copioase sau insuficiente, cu
multe zaharuri, ceai, cafea, baute prea tarziu dupa-amiaza, un exces de oboseala fizica sau intelectuala, obligatii
temporare transformate in obiceiuri, culcatul tarziu, desteptarea tarzie, griji care iau alura de obsesie.
Pentru a combate insomnia, exista multe mijloace care pot fi folosite simultan sau separat. Unele mijloace sunt
fizice, altele psihologice.
In primul rand, este necesar sa se lupte impotriva zgomotului, oricat de mic, cum este tic-tac-ul ceasului, prin
tampoane de ceara infundate profund in conductul auditiv extern, pentru a adera perfect. Se gasesc in comert
sau se pot pregati usor si economic, impregnand vata intr-un amestec de proportii egale de grasime de vaca si
oaie, fiarta. Sunt jenante la inceput, dar dupa o saptamana devin indispensabile.
Temperatura camerei joaca un rol important. Se va dormi intr-o camera suficient de mare, bine aerisita, cu
temperatura de 15¡C. O temperatura mai mare da o senzatie de usoara sufocare, ce favorizeaza insomnia. Se vor
evita cuverturile, plapumile groase, plapumile de fulgi sau pernele prea moi. Orientarea patului sa fie conforma
cu campul magnetic terestru, adica cu capul orientat spre nord si picioarele spre sud.
Baile calde seara, de 34-35¡C, timp de 10-20 de minute, sunt propice somnului. Acestea au o actiune sedativa,
calmanta, soporifica. In mijlocul noptii, daca mai suntem treji, se poate face o baie de aer complet, in fata unei
ferestre deschise, cu corpul gol; dupa ce, in prealabil, s-au executat cateva exercitii de respiratie profunda, se
frectioneaza pielea corpului cu mana sau cu o manusa aspra, apoi, in pat, si somnul va veni usor.
Compozitia defectuoasa a mesei de seara este o cauza principala in insomnie. Masa de seara trebuie sa fie mai
putin azotata decat cea de la pranz si mai bogata in glucide (amidon, zaharuri). Un exces de alimente azotate
(carne, oua, branza), sau mult mineralizate (legume verzi, fierte sub presiune, supe de legume foarte
concentrate) predispune la insomnie. Uneori, la hiperclorhidrici, o masa de seara prea usoara provoaca o
senzatie de vid gastric, care indeparteaza somnul si este suficient sa se inghita ceva inainte de culcare, de
exemplu o lingura de miere. Bineinteles ca vor fi proscrise ceaiul si cafeaua, care sunt excitante ale sistemului
nervos, la masa de seara. Si ciocolata trebuie indepartata seara, pentru ca teobromina pe care o contine este si ea
un stimulent. Seara se va evita sa se bea ape minerale diuretice, pentru a nu fi obligati sa ne trezim des noaptea
sa urinam.Alimentele care umfla abdomenul, ca de exemplu cartofii, berea, trebuie evitate seara, caci flatulenta
apasa asupra cordului si deranjeaza somnul.

182
Este bun obiceiul de a avea un scaun inainte de culcare, deoarece evacuarea intestinului mareste cu 250 cm3
volumul pulmonar. Absorbtia unui pahar de lapte prins, inainte de culcare, sau de iaurt, cu o lingura de miere, la
care se adauga o lingura de lapte praf, faciliteaza somnul. Laptele si mierea aduc in organism ioni de calciu si
vitamina B6, eminamente sedativa si stabilizatoare a echilibrului umoral.
Se mai poate lua calciu, sub forma de calciu lactat, gluconat de calciu sau fosfat de calciu. Doua sau trei
comprimate luate inainte de culcare, cu un pahar de suc de fructe (portocale sau grepfruit) indulcit cu miere,
sunt adesea mult mai eficace si binefacatoare decat cele mai bune hipnotice.
Relaxarea care linisteste sistemul nervos permite aproape intotdeauna sa invingi insomnia cea mai rebela. Chiar
daca primele incercari dau gres, trebuie perseverat, ca in cele din urma sa se stabileasca un reflex conditionat
intre starea de relaxare si somn (exercitiile de relaxare yoga au fost descrise adesea in F. As).
Culorile reci (din camera sau lenjeria patului), verdele si albul, favorizeaza relaxarea si uitarea. O lumina filtrata
sau indirecta favorizeaza somnul.
Lectura unei carti plicticoase, cu fraze lungi, complicate, poate facilita, de asemenea, somnul. In schimb,
lecturile captivante, lucrarile intelectuale, spectacolele sau televiziunea urmarita seara impiedica si risca sa ne
enerveze. Bergson spune: "A dormi, inseamna sa te dezinteresezi". Daca in cursul noptii nu ai reusit sa adormi,
se poate recurge la acupunctura sau presopunctura (reflexoterapie). Exercitiu: se vor ciupi sau presa cu putere,
timp de o secunda, extremitatea fiecarui deget de la fiecare mana sau se va masa usor pielea de la al doilea si al
treilea deget de la picior, aproape de unghie. Apoi, se va presa cu degetul mare al mainii, foarte puternic,
deasupra gleznei. Este un procedeu foarte eficace.

Somniferele
De regula, hipnoticele trebuie aruncate. Cele mai active sunt pe baza de bromuri sau de barbiturice si prezinta
grave inconveniente. In afara ca, utilizarea lor regulata poate da obisnuinta, ele pot duce la toxicomanie, dar
creeaza si o stare de abrutizare, producand efecte toxice destul de serioase la nivelul ficatului si al rinichiului.
Numai in cazuri de insomnie persistenta sau in insomnia produsa de dureri intolerabile si dupa ce s-au epuizat
toate mijloacele igienice aratate mai sus, se va recurge la medicatie. Si atunci, se vor intrebuinta somniferele
cele mai putin vatamatoare: acelea care nu dau obisnuinta.
Fiind vorba de a diminua excitabilitatea cerebrala, se vor utiliza sedative vegetale usoare si, practic, inofensive:
salcie alba, lotus, tei, paducelul - sub forma de infuzii, care permit o somnolenta rapida si produc aproape un
somn natural, urmat de o trezire lucida, fara somnolenta sau ingreunare in gandire. Valeriana si laurul
(Belladona) sunt droguri cu o utilizare foarte delicata, caci sunt foarte active.
Remediile homeopatice sunt fara pericol si dau rezultate excelente. Cand insomnia este pasagera, datorata
oboselii mari, se poate lua Rhus toxicodendron 5 Ch. Daca este legata de o stare cu febra mare, se va lua
Belladona 5 Ch sau Arsenicum 5 Ch (se gasesc la farmaciile homeopate).

Urmati ritmul sezoanelor

Ca si activitatea zilnica, activitatea anuala a omului trebuie sa urmeze ritmul solar, adica: in plina activitate
primavara si vara, activitate mai diminuata toamna si moderata iarna. Iarna este perioada de repaus al naturii,
asa ca si omul trebuie sa-si reduca considerabil activitatea sa fizica si intelectuala, adica sa lucreze mai putin si
sa doarma mai mult decat in alte sezoane. Acest lucru il fac taranii. In Rusia, la anumite populatii, seful familiei
punea toata casa "la iernat". Parintii si copiii se intindeau unul langa altul pe pat si intreaga locuinta ramanea in
obscuritate si tacere. In timpul acestei faze semiletargice, care putea dura 4-5 luni, somnul nu se intrerupea decat
pentru necesitatile naturale sau pentru motive imperioase. Orasenii (mai ales muncitorii industriali) care nu
urmeaza, in general, ritmul hibernal, prezinta adesea semne de surmenaj organic, o uzura prematura si tulburari
fiziologice si psihologice.
"Agravarile morbide observate ca o consecinta a violarii legii repausului hibernal sunt fapte curente", scrie
doctorul american Pau Carlou, "si cand se stie cum sa fie depistate si corijate judicios, se obtin adevarate
succese terapeutice."

Ritmul alimentar sezonier

Dat fiind ca pierderile de caldura corporala sunt mai puternice iarna decat vara, regimul de iarna trebuie sa
difere de cel de vara printr-un aport mai mare de calorii. Ceea ce inseamna ca trebuie sa fie mai bogat in
fainoase, zaharuri, materii grase fata de regimul de vara. In schimb, cel de vara trebuie sa fie mai bogat in
substante azotoase si cu o cantitate de apa mai crescuta fata de regimul de iarna. Primavara si toamna, perioade

183
de tranzitie, regimurile vor fi intermediare. Ratiile alimentare vor fi putin mai ridicate primavara si mai
diminuate spre toamna, dar mentinute totusi intr-un perfect echilibru.

Postul
Un alt aspect al ritmului alimentar consta in a face periodic cura de post negru, care lasa in repaus viscerele
digestive si permite eliminarea excesului de deseuri retinute in organism.
De asemenea, se va aplica postul in caz de maladie latenta sau declarata. Acelasi lucru il fac animalele, din
instinct. Efectele sunt remarcabile: descresc tulburarile de intoxicatie si cresc reactiile de aparare ale
organismului. Totul se petrece ca si cum aparatul vietii vegetative, debarasat pentru un timp de enorma munca a
digestiei si a asimilatiei, profita sa intrebuinteze in alta parte energia vitala si sa repare tot ceea ce este stricat sau
pe cale de a se deregla (o experienta clinica a dovedit ca iepurii, constransi la post absolut, timp de 5-6 zile, apoi
hraniti normal, rezista perfect la inoculari cu colibacili, care omoara animalele martor).
Postul poate fi scurt si consta in suprimarea a doua mese. Apetitul va reveni, vitalitatea si facultatile intelectuale
cresc.
Postul poate fi prelungit, fara a depasi 72 de ore, altfel exista riscul unor fenomene de denutritie si o coborare a
rezistentei organismului.
Cel mai bine este sa se practice cure de 7 zile, dupa urmatoarea tehnica:
- In primele doua zile: dimineata, pe nemancate, se ia un purgativ usor.
- Dupa o ora, se bea o ceasca de ceai usor, acrit cu lamaie si indulcit cu miere. Sau un bulion de legume.
- La amiaza: bulion de legume, de fructe sau un suc de fructe si un iaurt.
- La ora 16.00: suc de portocale.
- La ora 19.00: bulion de legume, suc de fructe, iaurt.
- In urmatoarele 5 zile: regim lacto-vegetarian.
- La micul dejun: lapte, cafea cu lapte sau iaurt, dulceata cu miere, fructe, o felie de paine.
- La dejun: salata de tomate sau un grepfruit, 2 farfurii de legume, iaurt sau branza alba, fructe, o felie de paine,
apa minerala.
- La ora 16.00: suc de portocale.
- La ora 19.00: supa de legume, o leguma fainoasa (cartof), salata, fructe, o felie de paine, apa minerala usor
laxativa.
- La culcare: infuzie indulcita cu miere.
- A saptea zi: acelasi meniu ca in prima zi, fara purgativ.
Efectele unei astfel de cure, practicate de patru ori pe an, sunt remarcabile. Ele se traduc printr-o marire a
fortelor, o revigorare organica, o respiratie mai usoara si o calmare a sistemului nervos.

Ritmurile Sexuale
- Si viata sexuala a omului urmeaza ritmurile naturii. La fel ca si plantele, el ajunge la o viata "de rod", cu
transformari organice insemnate, dupa care devine "sterp", la fel ca merii batrani din livezi. Fluxul si
refluxul sexualitatii se consuma in doua faze importante: pubertatea si menopauza (andropauza). De felul in
care stim sa le depasim, depinde echilibrul vietii noastre
-Pubertatea Varsta pubertatii - atat la fete, cat si la baieti - reprezinta o faza critica. Ea corespunde unor
modificari hormonale, fiziologice si psihice importante, dar naturale. in asemenea situatii, esential este sa nu ne
pierdem cumpatul si sa apelam la o medicatie intempestiva, chiar daca in perioada pubertatii, copilul devine
nelinistit si ciudat, usor iritabil, daca e lenes si instabil, exagerat in manifestari, daca are nopti agitate, un apetit
variabil, cu gust pronuntat pentru alimente excitante: otet, piper, mustar, fructe verzi etc.
La fete, perioada pubertatii se instaleaza, in principiu, la 10-13 ani, iar semnul ei de manifestare este
menstruatia. in general, perioadele menstruale apar mai devreme la orasence decat la satence, mai repede la
fetele din familii avute decat la cele sarace. Contemporanele noastre au devansat varsta medie a pubertatii fata
de cea existenta in urma cu o suta de ani.

184
Un sfat: fiindca cea mai mare problema a pubertatii la fete sunt tulburarile ciclului menstrual, pentru reglarea
lui, fara medicamente, ele pot apela la o metoda care deriva din acupunctura. indoiti unul din brate si puneti
palma pe stomac. Cotul va forma un unghi de 90¡ catre interior. Cu cealalta mana, apasati cu degetul locul aflat
imediat deasupra cotului indoit, unde el se afunda foarte usor in piele. in cazul unui ciclu prea abundent sau
dureros, se face presopunctura pe ambele coate, cate 40 de secunde. in cazul unui ciclu insuficient, se aplica pe
aceste zone un obiect usor incalzit sau o sticluta umpluta cu apa fierbinte (suportabila).
La baieti, sexualitatea se instaleaza in doua faze: perioada prepuberala (care apare pe la 12 ani), insotita de
spermatogonie, urmata de perioada pubertatii, caracterizata prin aparitia pilozitatii, modificarea vocii,
dezvoltarea musculaturii.
Indiferent de sex, tulburarile ivite la pubertate pot fi inlaturate prin masuri eficiente si simple:
Alimentatia: se va institui un regim echilibrat si suficient de variat, pentru ca organismul sa aiba toate
substantele indispensabile: proteine, albumine, vitamine, saruri minerale etc. Se vor inlatura toate alimentele
care excita simtul genital: vanat, carne cruda, supa de carne, condimente, vin negru, alcool etc. in schimb, se va
actiona asupra intaririi rezistentei organice, prin exercitii fizice, repaos si relaxare, aeroterapie, helioterapie
perfect dozata, hidroterapie nu prea dura, dar bine individualizata, care aduce o scadere senzuala apreciabila.
Exercitiul fizic executat ponderat, fara a se face excese, provoaca o stare de echilibru si o dezvoltare fizica
armonioasa. La adolescentii debili, repausul sistematic este infinit mai fortifiant decat exercitiul dur (sala de
forta), el trebuie alternat cu scurte plimbari, jocuri variate si neobositoare, miscari de gimnastica. Se vor evita
sporturile intensive, care forteaza inima si duc la o epuizare greu de reparat. in acelasi timp, se vor supraveghea
ingrijirile igienice intime, urmarindu-se discret: anturajul adolescentului, lecturile, spectacolele etc.

Menopauza
In general, menopauza se instaleaza la femei catre varsta de 48 de ani, fiind insotita de disparitia progresiva a
functiei ovariene, cu tot cortegiul ei de consecinte: o oarecare atrofie senila a aparatului genital, tulburari
neurovegetative si circulatorii (bufeuri de caldura), hipertensiune, cefalee, obsesii delirante, uneori un fals
misticism. Chiar daca pentru unele femei este greu de acceptat, menopauza este inceputul declinului sexual, dar
si poarta prin care patrunde in viata lor intelepciunea.
Daca tulburarile de menopauza sunt usoare si nu indica o stare patologica, ci doar o stare fiziologica usor
anormala, ele trebuie tratate ca atare, fara a recurge la o medicatie, care ar putea fi nociva. Deci, cel mai bun
tratament este acela care previne raul. Varsta critica fiind o scadenta, mijlocul cel mai sigur de a evita aceste
inconveniente este de a ne conforma legilor unei vieti sanatoase:
- alimentatia: renuntati treptat la consumul mare de carne, in favoarea legumelor proaspete, a fructelor si
cerealelor integrale, a produselor de lapte degresate.
- miscati-va cat mai mult: plimbari lungi si usoare exercitii de gimnastica.

Cateva sfaturi
- Daca bufeurile de caldura si transpiratiile nocturne sunt frecvente, se indica bai sarate calde (la 40¡C), timp de
20 de minute. De asemenea, infuzii de salvie (o lingura de planta la un litru de apa) in doze de doua cesti de
cafea pe zi, de 2-3 ori pe saptamana.
- Pentru palpitatii si aritmii - infuzia de paducel face minuni (o lingurita de flori se infuzeaza cu o cana de apa
clocotita). Se ia de doua ori pe zi cate o ceasca de cafea.
- Pentru depresii nervoase - se recurge la ceaiul de maghiran: 50 g planta uscata se infuzeaza cu un litru de apa
fiarta. Se bea de-a lungul unei zile intregi.
- Contra metroragiilor si a leucoreei, se va utiliza infuzia de laur alb (20 g flori si frunze la un litru de apa fiarta),
din care se beau trei cani mari pe zi.
- Pentru echilibrarea menstrelor deficitare, inainte ca ele sa dispara definitiv, se va folosi infuzie de galbenele
(20 g flori la un litru de apa fiarta). Se beau trei cani pe zi.
Si la barbati apar fenomene de andropauza, dar mai putin accentuate decat in menopauza femeilor. Andropauza
este progresiva si se traduce printr-o slabire a functiilor sexuale, o rarire a spermatogenezei, cel mai des aparand
hipertrofia de prostata (glanda care-si amesteca secretia cu sperma). in mod frecvent, atunci cand activitatea
sexuala se diminueaza, la nivelul prostatei se formeaza o tumora benigna (necanceroasa), un adenom, cu tot

185
cortegiul de inconveniente bine cunoscute: necesitatea de a urina des, dificultatea de a urina, retentii urinare
relative sau complete, infectii vezicale etc.

Evitarea imbatranirii
O viata sanatoasa dusa inca din tinerete, fara abuzuri de nici un fel, va face trecerea spre batranete mai usoara,
ea limitandu-se la domolirea vigorii sexuale, a fortelor fizice si la un inceput de imbatranire corporala: albirea
parului, aparitia ridurilor, reducerea musculaturii etc., iar in ceea ce priveste intelectul, la o diminuare a
memoriei.
Dar daca veti ajunge nepregatit la aceasta varsta critica - fie ca urmare a erorilor alimentare sau a altor erori
sexuale, fie prin slabiciune constitutionala - pot aparea nu numai tulburari functionale, dar si veritabile leziuni
organice, considerate ca "maladii ale varstei de 50 sau 60 de ani", iar unele dintre acestea nu "iarta": cardiopatii
diverse, infarct de miocard, anghina pectorala, hipertensiune, rupturi vasculare, hemiplegie, hemoroizi, ulcere
de gamba, ciroza, diabet, guta, albuminurie, uremie, reumatism cronic, hipertrofie de prostata, cancer etc. in tot
cazul, la aceasta varsta trebuie sa ne economism fortele si sa ne urmam cursul existentei in cele mai bune
conditii posibile. Aceasta inseamna ca exercitiile fizice sa fie moderate, limitate la o ora pe zi de mers pe jos si
cateva miscari de gimnastica. Siesta sa fie facuta la pat, cate 1-2 ore zilnic. Viata sa fie eliberata de servitutiile
mondene, receptii obositoare, dineuri prelungite, vegheri tardive etc. Se vor spatia, din ce in ce, raporturile
sexuale si vor fi indepartate cuplarile dezastruoase, pasionale atat pe plan fiziologic, cat si psihologic si moral,
cu persoane diferite mult ca varsta.
Se confirma ca, dupa menopauza si andropauza, simpla reducere sau incetare a raporturilor sexuale prelungeste
viata. Doctorul francez Ernst Armengaud a comunicat la Academia de Medicina urmatoarea statistica: "18
sexagenari, cu varsta medie de 63 de ani, care au renuntat la viata sexuala activa, au trait, in medie, pana la 85
de ani. Dupa calculele companiei de asigurari, ei trebuia sa moara la 76 de ani. Au reusit deci sa castige 10 ani
de existenta. in schimb, 12 alti sexagenari, varsta fiind de 63 de ani, care nu au vrut sa-si tempereze obiceiurile,
au murit in jurul varstei de 73 de ani. Asadar, abstinentii au reusit sa castige ani in plus fata de ceilalti".

Afrodisiacele si activitatea sexuala

Drogurile asa-zis remontante pot sa revigoreze organismul in declin. in realitate, sunt medicamente care dau
numai iluzia de recapatare a fortelor si care nu fac decat sa excite organismul pentru un timp foarte scurt, fapt
care duce la accelerarea risipei de capital vital. Toate aceste renuntari in perioada varstnica trebuie inlocuite cu
activitati moderate, munci variate, ocupatii alternante.
Intre pubertate si menopauza, se plaseaza faza sexuala activa, care trebuie si ea supusa la cateva reguli: functiile
sexuale sunt mai putin necesare pentru mentinerea vietii individuale, dar sunt esentiale pentru a finaliza sensul
supravietuirii speciei.
Raporturile sexuale foarte frecvente pot altera virilitatea si grabi senilitatea. Trebuie sa se stie ca fiecare raport
sexual antreneaza o adevarata bulversare a organismului. Bataile cordului se accelereaza, pot sa se ridice la 150
pe minut, tensiunea arteriala urca considerabil, creierul se congestioneaza si apar unde analoage cu undele ce se
inregistreaza in crizele de epilepsie.
Pentru hipertensivi, pentru indivizii cu leziuni vulvare cardiace sau pentru cei cu nefropatii cronice, un t?te--t?te
amoros poate fi fatal. Se poate aminti penibila aventura a unui presedinte de republica, viguros, in varsta de 50
de ani, care si-a gasit moartea in cursul unei dezbateri particulare, unde interesele statului nu erau in joc.
In cursul formatiei fizice, intelectuale si morale, se constata ca nestapanirea este adesea nefasta. Acapararea
fortelor vitale de catre centrii medulari si glandele genitale vatama considerabil constructia fiziologica a
corpului si evolutia spirituala. Exemple?
Tinere fete care se vestejesc rapid, trasaturile fetei pierzandu-si aspectul juvenil. La baieti, faptele nestapanite
sunt si mai marcate: ochii se incercaneaza, privirea se stinge, apare o nervozitate excesiva, memoria slabeste si
activitatea musculara se diminueaza. Organismul epuizat se afla la indemana agresiunilor microbiene si, mai
ales, a tuberculozei. Aceleasi simptome apar si la adultul care nu se poate infrana. Moderatia trebuie sa fie
pentru toti o regula, chiar si in materie sexuala.
In aceasta privinta, o serie de intelepti de altadata ne-au lasat un numar de prescriptiuni. Mahomed nu autoriza
coabitatia matrimoniala decat o data la 8 zile. Zoroastru recomanda cuplarea la 9 zile. Solon si Socrate - la 10
zile. Moise - la 8 zile inainte si 8 zile dupa menstruatie, iar legile mozaice pedepseau cu moartea persoanele care
aveau raporturi sexuale in timpul menstruatiei. Luther vorbeste de doua raporturi sexuale pe saptamana.
Talmudul, cartea sacra a evreilor, recomanda urmatoarea frecventa pentru coabitarea conjugala: tinerii, oamenii

186
vigurosi - o data pe zi. Muncitorii - o data pe saptamana. Intelectualii - o data pe luna. Dupa rapoartele
doctorului Kinsey, asupra comportamentului sexual al femelei umane, care au provocat reactii diverse si uneori
chiar violente in America, frecventa mijlocie a actului sexual normal va fi, in epoca noastra, astfel:

Frecventa Pe SaptamanaVarsta Femei Barbati

16-20 3,7 3,7
21-25 3,0 3,2
26-30 2,6 2,7
31-35 2,3 2,2
36-40 2,0 2,0
41-45 1,7 1,6
46-50 1,4 1,4
51-55 1,2 1,2
56-60 0,8 0,8

Trei-Frati-PaTati(Viola tricolor)
O floare in lupta cu alergiile:Trei-Frati-PaTati(Viola tricolor). De multa vreme n-a fost iarba atat de
inalta si atat de plina de flori! Ploile din anul acesta au facut adevarate minuni. in padurea din spatele
casei mele, (care de fapt este un bloc din Brasov, dar asezat in plina natura), rasar in...
O floare in lupta cu alergiile:Trei-Frati-PaTati(Viola tricolor)

De multa vreme n-a fost iarba atat de inalta si atat de plina de flori! Ploile din anul acesta au facut adevarate
minuni. in padurea din spatele casei mele, (care de fapt este un bloc din Brasov, dar asezat in plina natura), rasar
in fiece zi fel de feluri de plante, daruri nesperate de frumusete si sanatate, lasate noua de Creator. Mergand intr-
o zi la izvor, langa un soc gata sa dea in floare, am zarit o panseluta salbatica. Subtirica, fragila, se bucura din
toate puterile ei de viata, inaltandu-si petalele galbene catre soarele stralucitor. Cunoscuta sub numele de trei-
frati-patati (sau barba-imparatului), ea este una din plantele medicinale specifice inceputului verii, harazita sa ne
apere de "febra fanului", cum i se spune alergiei in popor. Copie fidela a panselei mari, de gradina, are petalele
mai pestrite si mai firave, fiind daruita insa cu har ceresc. Si in natura, ca si in viata, modestia ascunde virtuti.

Mic istoric
Zice-se ca au fost odata trei feciori de imparat frumosi si viteji, care s-au pornit cu totii la lupta, sa biruiasca un
balaur infricosator, care inspaimanta de ani de zile pe supusii tatalui lor, furandu-le copiii, pustiindu-le holdele
si intunecandu-le soarele. Numai ce au ajuns in vizuina fiarei, si au inceput a se lupta cu ea, de s-a oprit soarele
pe cer, ca sa se uite. Cand erau gata sa-l rapuna, balaurul le-a spus ca, daca nu l-or lasa in viata, mare napasta se
va abate asupra lor. Dar ei aveau inimi viteze si nu s-au dat inapoi, omorandu-l. Si numai ce si-a dat suflarea
jivina, ca toata fata si pielea li s-a umplut de bube, si din frumusetea lor stralucitoare nu a mai ramas nimic.
Cum nu se mai puteau arata asa in lume, ei s-au pus in genunchi si au inceput a se ruga cu lacrimi la bunul Tata
din Ceruri sa le curme suferinta. Iar Dumnezeu le-a ascultat ruga si i-a transformat pe cei trei frati intr-o floare
cu tulpina frageda, cu miros abia simtit si suav ca tineretea lor, care vindeca toate bolile pielii. Acea floare se
cheama si acum trei-frati-patati. Si daca tot v-am spus povestea ei, sa vedem unde o gasim, cum o culegem si
cum o putem folosi pentru a ne redobandi sanatatea.
Descrierea plantei
Originara din Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord, panseluta salbatica (trei-frati-patati) creste spontan
pe campii si pe pajisti, in locuri virane si la margini de drum. Mare iubitoare de lumina, uneori formeaza
adevarate lanuri colorate si parfumate. in zona campiei, florile au culoare galben deschis (ca lamaia), cu pete
albe catre interior. La munte, culoarea ei specifica este albastru spre violet, cu mijlocul galben. Floricelele cresc
cate una singura pe tulpina, iar frunzele sunt ovale, cu marginea dintata.

187
Recoltarea
De la trei-frati-patati se foloseste numai partea aeriana. Tulpina, cu frunze si flori, se taie cu un cutit, pentru ca,
prin smulgere, planta ar fi distrusa. Dupa culegere, planta se usuca la umbra, in straturi subtiri. Timpul optim de
recoltare: lunile iulie, august si septembrie.
Fiind o planta foarte bogata in apa, dupa uscare, dintr-un brat de tulpini n-o sa va ramana mai mult de o mana de
planta. Si inca un amanunt: in timpul uscarii, veti auzi niste fosnete si pocnete stranii. Nu cumva sa credeti ca v-
a intrat in casa un priculici! Pur si simplu capsulele plantei explodeaza.

Moduri de preparare
Infuzie. Se macina planta cu o rasnita de cafea sau se piseaza bine in piua ori in mojar; se iau patru linguri de
planta si se pun intr-un sfert de litru de apa (o cana de ceai) la inmuiat, de seara pana dimineata, cand se filtreaza
maceratul rezultat, care se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca o cana de apa
clocotita; se lasa sa se raceasca vreme de jumatate de ora la temperatura camerei, dupa care se filtreaza. La
sfarsit, se combina infuzia cu maceratul la rece, iar preparatul obtinut se bea pe parcursul unei zile. Acest
remediu este unul din cele mai puternice depurative cunoscute in fitoterapia noastra, mobilizand toxinele si
accelerand eliminarea lor pe toate cele trei cai: transpiratie, urina si prin scaun. in bolile mai usoare, se beau
doua cani pe zi din acest remediu, pe stomacul gol, dimineata. in bolile mai grele, se beau patru cani pe zi. O
cura dureaza minimum 21 de zile.
Decoctul. in tusea grea (cu multe secretii), in astmul in faza acuta, precum si in bronsita, cele mai bune rezultate
le da decoctul de planta. Acesta se obtine la fel ca ceaiul descris mai sus, doar ca, in loc sa oparim planta cu o
cana de apa dupa filtrare, o vom fierbe vreme de 5 minute la foc mic.

Bolile care se vindeca cu trei-frati-patati

- Alergia la polen si praf - Toti cei care stranuta la contactul cu polenul sau cu praful, care au urticarii pe piele,
senzatii de sufocare, carora le curg nasul si ochii, ar trebui sa incerce macar o cura de trei saptamani cu ceai de
trei-frati-patati. Se beau 2-4 cani pe zi, pe stomacul gol, iar efectul este foarte posibil sa va surprinda intr-un
mod foarte placut: aceasta planta nu numai ca previne reactia alergica, dar poate chiar stopa un proces alergic
deja declansat (in cateva ore).
- Astmul si bronsita alergica - La fiecare schimbare de anotimp, se face o cura in care se bea ceai de trei-frati-
patati, cate o cana, de 3 ori pe zi. Ceaiul se bea indulcit cu miere de salcam. Atunci cand boala este in faza
acuta, se bea decoct de trei-frati-patati, care are darul de a debloca rapid caile respiratorii.
- Psoriazisul si alte dermatoze alergice - Mereu cand vine vorba despre psoriazis, mi-aduc aminte de o doamna
pe care am cunoscut-o in anii de studentie, cand abia incepeam sa patrund tainele ierburilor de leac. ii sunt
foarte recunoscator acelei doamne, deoarece cazul ei mi-a dat foarte multa incredere in plante si in puterea
tamaduitoare a naturii, incredere de care aveam mare nevoie la inceput. in cazul ei, boala a debutat foarte
repede: au aparut pe corp un fel de pete rosii, care dupa aceea au prins cruste, iar in cateva luni s-au extins si au
cuprins 70% din corp. Diagnosticul: psoriazis. A fost internata in spitalul de boli de piele vreme de cateva luni,
a facut tot felul de tratamente, dar nici un rezultat. Disperata de starea in care ajunsese, satula sa tot umble pe
holurile spitalului "pictata" cu solutii de toate culorile curcubeului, care nu aveau nici un efect, s-a hotarat sa
urmeze un tratament inedit: nu a mai mancat nimic vreme de 7 zile, a baut numai ceai de trei-frati-patati (doi
litri pe zi) si s-a rugat, seara de seara, la lumina stelelor care se vedeau prin geamul salonului de spital si care-i
tinea loc de lumanari. Doctorul care o trata i-a spus sceptic: "Fa-o si pe asta, oricum nu mai ai ce pierde". Nu
mica a fost mirarea aceluiasi medic cand, dupa o saptamana, corpul pacientei sale a inceput sa se curete de la
sine si sa ramana de parca nici nu ar fi existat boala vreodata. Pacienta a urmat apoi o cura alimentara cu
vegetale (fara carne si bautura), a mai luat din cand in cand din ceaiul miraculos... Au trecut de atunci aproape
20 de ani, iar boala aceea cumplita a ramas un vis, nu a mai revenit niciodata.
- Acneea - Este o afectiune care raspunde extraordinar de bine la tratamentul cu regim vegetarian (mai ales cu
cruditati) si ceaiuri depurative. Cum aceasta iarba este o adevarata regina printre plantele de dezintoxicare, va
recomandam o cura de 30 de zile, cu un litru de ceai baut zilnic, pe stomacul gol, adaugand, pentru cei care au
avut probleme hepatice, o jumatate de lingurita rasa de iarba de rostopasca, la litrul de ceai. Dupa primul
tratament, faceti o luna de pauza si, chiar daca nu au aparut rezultatele pe care le asteptati, mai faceti apoi 30 de
zile de cura. Efortul va merita!
- Rinita si rinosinuzita alergica - Indiferent daca este vorba de o afectiune pe fond alergic sau pe fond infectios,
cura cu ceai de trei-frati-patati (2-4 cani pe zi) va va ajuta. Faceti, asadar, un tratament intern cu acest ceai, la

188
care adaugati aspiratiile nazale facute astfel: in jumatate de pahar cu decoct foarte concentrat (aveti reteta mai
sus), puneti un sfert de lingurita de sare grunjoasa si amestecati bine; puneti in causul palmei aceasta solutie si
aspirati-o cu o nara, pana simtiti ca locul s-a curatat bine, apoi continuati cu cealalta nara. Rezultatele va vor
uimi.
- Bolile grave, produse de intoxicare (reumatism degenerativ, cancer cu diverse localizari, dereglarile
endocrine) - in toate aceste afectiuni, tratamentul consecvent cu plante purificatoare inseamna, nu este o
exagerare, ca ati rezolvat pe jumatate lucrurile, oricat de grave ar fi. Se fac cure indelungate cu ceai de trei-frati-
patati, care va fi folosit in locul apei de baut. Acest tratament, in aparenta banal, va declansa procese de
purificare foarte puternice, va pregati terenul pentru alte remedii specifice bolii respective si, nu in ultimul rand,
va elimina efectele nefaste ale medicamentelor chimice pe care eventual le-ati luat.

Uz extern
Pentru tratarea dermatozelor, a bubelor dulci si a scurgerilor vaginale (leucoree), se face infuzie din 4 linguri de
planta maruntita, la o cana de apa clocotita (pentru boli de piele) sau la un litru de apa (pentru leucoree). Se lasa
acoperit 30 de minute. Se strecoara. Se aplica comprese in dermatoze si bube dulci, se fac spalaturi vaginale
pentru leucoree.

Sfatul... pisicii mamei mele

De zece ani, mama mea are cea mai mofturoasa pisica pe care am vazut-o vreodata, mofturoasa atat la mancare,
cat si asa, in general. Singurul fel de "hrana" pe care Susu (asa o cheama) insa nu-l refuza niciodata, oricat de
prost dispusa ar fi (au si animalele toane, chiar daca nu atat de insuportabile ca oamenii), este iarba de trei-frati-
patati. Nici cea mai apetisanta bucatica de carne nu se compara cu aceasta delicatesa 100% vegetala, pe care o
consuma cu o placere imensa. Anul trecut, cand a fost seceta si nu am avut suficienta planta, a luat o boala care
a facut sa-i cada foarte tare blanita - un motiv serios pentru ca ai casei sa se aprovizioneze din belsug anul acesta
cu acest elixir. Animalele simt instinctiv ca au nevoie de purificare, de o spalare de toxine a organismului. Noi,
oamenii, trebuie sa ne ingrijim de sanatate, folosindu-ne intelepciunea. S-o folosim acum, in pragul acestei veri
luminoase, cand campurile si locurile virgine sunt pline de trei-frati-patati.

Leacuri de la cititori
"Reteta eficace pentru durerile de reumatism"
Doresc ca prin revista dvs. sa transmit si eu o reteta foarte eficace pentru cei care sufera de dureri provocate de
reumatism. Leacul a fost testat pe foarte multe persoane si, de fiecare data, rezultatele au fost spectaculoase.
Reteta: la un sfert de litru de spirt medicinal se adauga o lingura de sare de lamaie si o lingurita de sare de
bucatarie foarte fina. Totul se pune intr-o sticla de o jumatate de litru, pentru a se putea agita din cand in cand.
Amestecul se lasa sa stea 7-10 zile, pentru a se dizolva complet sarea (desi mai ramane pe fundul sticlei putin).
Se ung cu acest spirt locurile dureroase si se sta la caldura, bine invelit (iarna se sta langa o soba incinsa). Asa
cum am spus, rezultatele sunt surprinzatoare.
Bitica Aurelia - Cartier Radu-Negru, str. Praporgescu nr. 5, Braila

"Va propun cateva tratamente vechi si foarte eficiente"

Din intamplare, am intrat in posesia unei carti foarte vechi, in care, printre altele, am gasit si cateva retete de
leacuri, pe care le-am incercat in familie, cu rezultate deosebite. in calitate de veche cititoare a revistei "Formula
As", ma grabesc sa vi le impartasesc.
- Suc pentru sufocari - se prepara o infuzie dintr-o lingurita de spin alb, oparita cu 250 ml apa. Se lasa sa stea 10
minute, se strecoara, apoi se adauga 3 cuburi de gheata si se bea lichidul dupa ce ele s-au dizolvat.
- Leac pentru picioare obosite - intr-un lighean cu apa calda se dizolva trei aspirine. Se tin picioarele inauntru,
pana ce apa se raceste. Este foarte reconfortant.
- Senzatie de lesin - se umple un pahar cu apa si se inclina in sens invers, ca si cum ai vrea sa dai altcuiva sa
bea, dar bei tu. L-am incercat pe mine si are efect fulgerator.
- Contra otitei - se incalzeste o felie de slanina de porc, neafumata si nesarata, intr-o tigaie, atat cat sa suporte
bolnavul. Apoi se pune intr-o panza curata si se asaza pe urechea bolnava. Se tine capul aplecat in partea
cealalta.
Va doresc multa sanatate.
Oana Aurelia - str. Marasesti nr. 3, bl. Pb6, ap. 10, Salonta, jud. Bihor

189
"Leac contra insomniei"
Ma numesc Procopiuc Varsanufie, sunt vietuitor al sfintei Manastiri Sihastria - Rarau, jud. Suceava si doresc sa
informez pe toti suferinzii de insomnie ca aceasta boala se poate vindeca miraculos, cu urmatoarea reteta: se iau
parti egale din urmatoarele plante - musetel, coada-soricelului, sunatoare, busuioc si se amesteca omogen. Se
face o infuzie cu un pumn de plante la un litru de apa. Se beau 3-4 cani pe zi. Dar foarte importanta este, de
asemenea, o marturisire la preot si participarea la sfantul maslu.
Procopiuc Varsanufie - Manastirea Sihastria-Rarau, loc. Campulung Moldovenesc, jud. Suceava

"Reteta pentru vindecarea vaginitelor cu Candida"

Se pune pe foc un litru de apa. Cand da in clocot, se da la o parte si se pune o lingura de bicarbonat de sodiu, sa
se stinga in apa clocotita. Se lasa sa se raceasca, pana apa devine calduta, apoi se fac spalaturi vaginale cu
irigatorul. Imediat ungeti interiorul vaginului, folosind glicerina boraxata (mericica - popular). La inceput, se fac
2-3 spalaturi pe zi, pentru a grabi vindecarea. La debutul tratamentului, trebuie sa se evite contactul sexual, iar
mai tarziu, el trebuie sa fie protejat, pana la vindecarea completa.

Clubul dietelor de slabitMetoda Americana

Clubul dietelor de slabitMetoda Americana- Noile cercetari ale nutritionistilor americani ne permit sa
obtinem silueta visata, fara sa ne primejduim sanatatea sau sa ne chinuim flamanzind. Va prezentam
cele trei strategii elaborate de ei, care va garanteaza succesul -. S-a terminat cu infometarile,...

Clubul dietelor de slabitMetoda Americana- Noile cercetari ale nutritionistilor americani ne permit sa
obtinem silueta visata, fara sa ne primejduim sanatatea sau sa ne chinuim flamanzind. Va prezentam cele
trei strategii elaborate de ei, care va garanteaza succesul –
S-a terminat cu infometarile, cu revolta stomacului gol, cu slabirea urmata iar de ingrasare, cu frustrarile si
proasta dispozitie. Acum se poate si altfel: folosindu-va de ultimele descoperiri ale cercetarii genetice, puteti
deveni si ramane zvelte, fara efort. Asa dupa cum au descoperit, recent, cercetatorii americani, unica solutie
eficace este aceea de a reactiva programele genetice ancestrale din organismul nostru. Ele controleaza
metabolismul grasimilor, mentinand automat greutatea corporala la nivelul ideal, spre care dvs. aspirati cu atata
ardoare. La animale, ca si la oameni, aceste programe se afla instalate in fiecare celula, deoarece natura n-a
planificat din start nici un fel de vietati supraponderale. Noi am corupt supervizorii genetici, facandu-i sa
"leneveasca", datorita comoditatilor civilizatiei moderne si a exceselor alimentare. Nu ne ramane decat sa le
reamintim ca trebuie sa-si faca datoria. Va fi un lucru extrem de simplu, cu conditia sa tineti seama de cele trei
strategii recomandate mai jos.

Strategia 1:
Feriti-Va De Capcanele Clasice
Luati-va adio de la cateva tabieturi indragite, care, la prima vedere, par nevinovate, dar, cu toate acestea, sunt
capabile sa blocheze intregul metabolism al slabirii. Asadar, iata-i demascati, in randurile care urmeaza, pe
inamicii siluetei dvs.
1. Un trio care ingrasa: grasimi + dulciuri + glucide usor digerabile. Ori de cate ori puteti, renuntati la desert!
Intrucat grasimile se digera lent si raman mult timp in stomac, feriti-va sa consumati dulciuri - minimum doua
ore dupa masa, pentru a nu declansa impulsul periculos al formarii de depozite adipoase.
2. Cina la ore tarzii. Nu mai mancati nimic consistent dupa ora 19.00, caci organismul se pregateste sa intre in
repaus, reducand tensiunea arteriala, frecventa batailor inimii si pulsul. Alimentele ingurgitate seara tarziu se
digera lent, lasand in urma tot felul de reziduuri, iar grasimile ramase sunt imediat absorbite in depozite.
3. Gustatul de ici - de colo. Orice gustare luata intre mesele principale obliga pancreasul sa secrete insulina -
hormonul ce face ca energia din hrana sa se strecoare in celule sub forma de glucoza. Atata vreme cat in sange
circula o cantitate mare de insulina, corpul nu-si poate reduce rezervele adipoase. Cine mananca des - mult sau

190
putin, n-are importanta - isi mentine procentul de insulina din sange la un nivel primejdios pentru silueta.
4. Grasimi si alcool. Pentru digerarea grasimilor, corpul are nevoie de multe enzime. Pentru arderea alcoolului,
de asemenea. Daca ambele sunt prezente la aceeasi masa, organismul prelucreaza cu prioritate alcoolul si lasa
grasimile deoparte. Aceasta este dirijata direct spre depozite.
5. Dietele radicale. Orice regim hipocaloric reduce metabolismul (arderile din corp) cu 15-30%. Corpul se
alarmeaza si pune instantaneu in functiune "programul de avarie", ceea ce inseamna ca, din acel moment, toate
alimentele pe care le primeste vor fi valorificate de doua ori mai bine. De aceea, indata ce veti reveni la vechiul
sistem de nutritie, greutatea dvs. corporala va incepe sa creasca din nou.
6. Stresul. Majoritatea oamenilor incearca sa-si combata suprasolicitarea nervoasa rontaind intruna tot soiul de
lucruri tentante, bogate in calorii. Exista insa o metoda de reechilibrare cu mult mai buna: sport si exercitii de
relaxare.
7. Un mic dejun copios. Iata un meniu care face sa ne lase gura apa, dar ingrasa garantat: chifle, paine alba plus
mezeluri, branza sau marmelada, eventual si niste oua prajite, cu slanina sau sunca. Nivelul zaharului in sange
creste brusc, pentru ca apoi, dupa un timp, sa se prabuseasca. Rezultatul: avem o pofta nebuna de ceva dulce. Si
intregul metabolism e perturbat pentru cateva ore. Formula preferata pentru micul dejun: fara dulciuri, fara fulgi
de porumb (zahar camuflat!), nu prea multe grasimi, in schimb - paine integrala sau musli.
8. Indopare si infometare. Cine mananca alternativ - ba prea mult, ba prea putin - isi programeaza o senzatie de
foame feroce, caci celulele adipoase, care si-au marit volumul, nu mai cedeaza atat de usor ceea ce au cucerit
deja. Totodata, la suprafata celulelor prolifereaza asa-numitii receptori Alpha 2, ce au un singur rol: colectarea
grasimilor!
9. Bombele dulci. Amatorii de delicatese cad mereu victima tentatiilor numite torturi cu frisca, praline,
fursecuri, bomboane si ciocolata. Insa, nimic nu incanta mai tare celulele adipoase decat aceste bombe dulci,
delicioase, bogate in calorii si pline de zahar rafinat. Moleculele de grasime folosesc zaharul (extras din trestie
sau sfecla) ca mijloc de transport, pentru a ajunge direct in nesuferitele pernite de pe abdomen, coapse si popou.
10. Atentie la sare! Cristalele albe fixeaza apa, ceea ce duce la cresterea tensiunii arteriale si la un surplus de apa
retinuta in tesuturi (edeme). Consecintele unui consum exagerat de sare: corpul se umfla, iar metabolismul se
deregleaza. In loc de a sara prea mult, puteti imbunatati gustul mancarurilor adaugandu-le condimente sau
frunze proaspete.

Strategia 2:
Gustarile Concentrate
Foamea e ca un animal salbatic care se arunca asupra ta cu toata puterea, atacandu-te cu o violenta sporita mai
ales atunci cand lupti sa smulgi corpului tau kilogramele, unul cate unul. Geneticienii americani au descoperit
acum in ce fel putem imblanzi acest dusman al siluetei, ferindu-ne, in acelasi timp, de o crestere in greutate. Noi
avem tendinta, spun oamenii de stiinta, sa ingurgitam zi de zi aproximativ aceeasi cantitate de hrana. Nu atat
componentele hranei sunt importante, cat mai degraba volumul ei, cantitatea alimentelor consumate, deoarece
se produce senzatia de satietate. Concluzia: daca ingurgitam (in cantitate obisnuita) alimente care, fiind foarte
hranitoare (deci continand substante cu inalta valoare nutrivita, ca: vitaminele, mineralele, oligoelementele),
sunt totusi extrem de sarace in calorii, ne vom satisface apetitul, fara a ne ingrasa macar cu un gram. Va
prezentam noua metode naturale si sanatoase - cele mai bune trucuri de pacalit foamea.
1. Supe consistente. Supa da nastere unei senzatii placute, de satietate. Ochii vad o portie mare in farfurie si deja
acest lucru ne potoleste putin foamea. Apoi, volumul apreciabil de lichid umple stomacul. Evitati insa supele-
crema, caci ele sunt adevarate bombe de grasime, doldora de calorii! Specialistii recomanda supele usoare, cum
ar fi cele de praz ori de diverse legume, cu adaos de paste sau orez si cateva feliute de slaninuta prajita. Vedeta
supelor de slabit este, fara indoiala, cea de varza (o combinatie de varza, ceapa si rosii). Varza reduce greutatea
corporala. In plus, ea elimina toxinele si stimuleaza metabolismul, ceea ce, de asemenea, duce la topirea
pernitelor de grasime si la ameliorarea celulitei.
2. Suc de legume, inainte de masa. Dintr-un studiu efectuat recent, reiese ca acei participanti la un experiment
de slabit, care au baut inainte de masa un pahar mare cu suc de legume (avand 88 de calorii), au mancat apoi, in
medie, cu 136 calorii mai putin decat cei care nu bausera suc. Un alt avantaj: sucurile de legume (recoltate, pe
cat posibil, din culturi biologice) contin multe vitamine si minerale, fiind un ajutor nepretuit pentru sistemul
imunitar. Pe langa faptul ca imbunatatesc capacitatea de autoaparare a organismului, ele regleaza digestia si
activeaza metabolismul, in ansamblu.

191
3. Tarate, seminte de in, fulgi de ovaz etc. Aceste substante de balast aduc organismul in forma maxima. In
intestine, ele impulsioneaza digestia - premisa importanta pentru o buna valorificare a hranei si un metabolism
activ, capabil sa arda rapid grasimile. In afara de aceasta, pot fi mancate in cantitati mari, fara primejdia de a
asimila un numar nepermis de calorii. Sunt niste veritabili "fochisti" ai organismului si asigura un aport masiv
de minerale. Consumati-le dimineata, la micul dejun, eventual amestecate in putina branza de vaci (slaba), in
iaurt, suc de portocale sau lapte degresat.
4. Fructe zemoase. Pe langa continutul ridicat de apa, fructele zemoase au si o parte insemnata de substante de
balast, care potolesc foamea si activeaza functiile intestinului. In acelasi timp, capsunile, zmeura, murele sau
afinele aprovizioneaza corpul cu o cantitate importanta de vitamine si oligoelemente.
5. Bauturi combinate, de la gheata. Ultima noutate americana in materie de alimentatie sanatoasa si cea mai
buna metoda de franare a apetitului: bauturi reci, combinate din lapte, fructe si sucuri. Un piure din pulpa de
fructe (cirese, capsuni etc.) se amesteca cu lapte degresat sau iaurt de la gheata. (In ce priveste combinatiile
posibile, fantezia se poate desfasura fara limite.)
6. Energia din lapte. Laptele e primul aliment cu care ne hranim cand venim pe lume. Datorita lui, sugarii cresc
sanatosi. Nimic nu e mai hranitor decat laptele, care furnizeaza corpului, in conditii optime, numeroase
substante nutritive de prima importanta, producand totodata o senzatie de perfecta satietate. Cel mai bine ar fi sa
beti unul sau doua pahare de lapte degresat inainte de masa. Dupa aceea, nu veti mai manca decat jumatate din
ce v-ati pus in farfurie!
7. Ardei iuti ca focul. O omleta condimentata cu boia, un sos rosu iute, langa cartofii copti - ajuta la slabit. Dupa
observatiile facute de cercetatorii britanici, capsicina continuta in ardei potoleste foamea, intareste sistemul
nervos, stimuleaza metabolismul, activeaza energia digestiva si arde grasimile.
8. O zi de orez. Orezul este alimentul de baza in civilizatii in care oamenii n-au fost niciodata grasi. El contine
substante valoroase si nu incarca organismul cu multe calorii. O metoda de slabit, ce si-a demonstrat eficacitatea
de-a lungul anilor: introduceti o zi de orez pe saptamana. Veti obtine nu numai efect de reducere a greutatii, dar
si de dezintoxicare.
9. Apa si ceai. Doriti sa aveti un corp sanatos si o silueta frumoasa? Prima regula: beti multe lichide! Pe de-o
parte, organismul are nevoie de ele - aproximativ trei litri pe zi - pentru a prelucra corect alimentele. Pe de alta,
lichidele furnizeaza energie, incetinesc procesul de imbatranire a celulelor si, in plus, ajuta la blocarea
apetitului. Beti mai ales apa plata, sucuri diluate si ceaiuri. Ceaiurile de fructe sau de plante medicinale au nu
numai un gust bun, ci si calitatea de a oferi corpului substante de importanta vitala, care il ajuta sa-si pastreze
sanatatea.

Strategia 3:
Activati Mecanismele De Slabire Ale Corpului Dvs.
Exista noua substante care controleaza metabolismul grasimilor. Asadar, folositi la maximum aceste posibilitati
naturale de slabire.
1. Iodul - motorul metabolismului. De el are nevoie tiroida, pentru a produce hormoni care stimuleaza
metabolismul si ard grasimile. Strategia de slabire: beti zilnic un pahar de lapte degresat; de doua ori pe
saptamana, mancati peste sau fructe de mare; folositi sare iodata.
2. Fierul - dispecerul energetic. Strategia de slabire: mancati salata verde, legume, frunze, fasole, mazare, paine
integrala.
3. Magneziul - managerul eliminarii grasimilor. Comanda o intreaga armata de substante auxiliare, ce desfac
moleculele adipoase si le transporta in sange, pentru a fi prelucrate. Strategia de slabire: mancati nuci, seminte,
samburi, banane. Rosiile si leguminoasele sunt si ele mari furnizori de magneziu.
4. Vitamina C - un talent multilateral. Participa direct sau indirect la toate procesele de ardere a grasimilor.
Blocheaza depozitarea grasimii in tesuturi si activeaza metabolismul. Strategia de slabire: mancati legume si
fructe proaspete (deosebit de bogate in vitamina C sunt, de exemplu, ardeii, varza, citricele, kiwi).
5. Albumina - stimulentul celulelor. Cu cat exista mai multa albumina in sange, cu atat mai vie este activitatea
celulelor, cu atat mai rapid se desfasoara metabolismul. Strategia de slabire: preferati albumina vegetala (de
exemplu, cea din linte sau fasole).
6. Acizii grasi nesaturati - "grasimile slabe". Acizii grasi nesaturati sunt niste adevarati supraveghetori ai
greutatii corporale si ajuta la arderea rezervelor de grasime din celule. Strategia de slabire: mancati peste
oceanic, de pilda, scrumbie, somon, macrou (contin in cantitate mare pretiosii acizi grasi Omega 3), folositi
uleiuri de calitate (de masline sau dovleac).

192
7. Soarele - mare sursa de impulsuri. Lumina soarelui inveseleste, invioreaza si ajuta multe dintre procesele ce
compun metabolismul. Strategia de slabire: inmagazinati radiatia solara - dar cu masura. O plimbare zilnica, de
30 de minute, in plin soare, va e suficienta.
8. Frigul - consumatorul de grasimi. In conditii de frig, hormonii stresului impun scoaterea din depozite a unei
anumite cantitati de grasime necesara incalzirii corpului. Strategia de slabire: creati-va in locuinta zone de
climat diferit. Trecerea de la caldura camerei de zi la racoarea dormitorului va accelera arderea grasimilor. In
acelasi timp, intariti-va sistemul imunitar cu dusuri alternative si sauna.
9. Sportul - modelatorul corpului. Muschii sunt oricum consumatori de grasimi. Activati de miscare, ei absorb,
pur si simplu, grasimea din depozite. Strategia de slabire: alergati zilnic. Dar faceti si o plimbare cu bicicleta,
patinati si inotati, dansati - orice va trece prin minte si va face placere.

Marul-Lupului (Aristolochia clematitis)

(Curcubetica, boasele popii, remf, lapadatoare)

Spre deosebire de naprasnic, marul-lupului este o planta cercetata intens din punct de vedere stiintific. In tari
cum ar fi Spania, Ungaria, Germania, Cehia, aceasta planta este tot mai mult folosita, in timp ce la noi a fost
scoasa din nomenclatorul plantelor medicinale uzuale, in urma cu mai bine de un deceniu. Utilizata intern si
extern, marul-lupului este un adevarat elixir, intr-o multitudine de boli. In tratamentul cancerului, ea concureaza
indeaproape spanzul, avand o eficienta extraordinara si o toxicitate considerabil mai mica, fara a da efectele
secundare greu suportabile ale acestuia. Marul-lupului este in primul rand un stimulent si reglator de exceptie al
sistemului imunitar (dupa parerea multor specialisti - fara egal in flora europeana). Apoi, marul-lupului este un
extraordinar cicatrizant si antiinfectios, fiind de neinlocuit in tratarea sechelelor de dupa interventiile
chirurgicale complexe (de exemplu, cele facute pentru extirparea tumorilor). Un alt efect remarcabil al acestei
plante este cel antitoxic - in Egiptul Antic el era numit si "iarba cobrei", deoarece era singurul remediu valabil in
cazul muscaturilor mortale ale acestui sarpe. Pe Internet, veti gasi nenumarate informatii despre efectele
exceptionale ale acestei plante, studiata in mai toate marile centre universitare cu profil farmaceutic din Europa,
Orientul Apropiat si chiar din America de Nord. In continuare, vom face o scurta sinteza a indicatiilor acestei
plante extrem de pretioase.

Retete de sanatate cu marul-lupului Cancer intestinal, genital, de rect, de prostata - se recomanda clismele si
irigatiile cu marul-lupului, facute o data la 1-2 zile, cu urmatorul extract: 1 lingura rasa de pulbere de marul-
lupului, 1 lingura de radacina de tataneasa si 1 lingura de floare de musetel se lasa la inmuiat in jumatate de litru
de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se
fierbe in jumatate de litru de apa, pana cand scade la jumatate. Se lasa la racit decoctul, dupa care se combina cu
maceratul. Cu preparatul astfel obtinut se fac clisme cu ajutorul irigatorului. Lichidul se tine in intestin vreme de
10 minute, inainte de a fi eliminat. In cancerul genital la femei, se fac alternativ: o zi clisma si o zi irigatii
vaginale cu acest extract.
Cancer pulmonar - se fac 7 zile la rand clisme, dupa care se face o pauza de trei zile si se continua intern cu ceai
de marul-lupului, preparat dupa aceeasi metoda de mai sus, dar fara tataneasa. Se beau de trei ori pe zi cate 60
ml (aproximativ 12 linguri) din acest ceai, pe stomacul gol. Daca va confruntati cu o inapetenta puternica, puteti
adauga in ceai putina menta si macris iepuresc (Rumex acetosa). Este foarte important sa nu depasiti dozele la
acest ceai, deoarece in cantitate de peste 1 gram pe zi marul-lupului poate avea efecte toxice.
Cancer esofagian, la limba etc. - in afara tratamentului descris la cancerul pulmonar se face gargara cu ceaiul de
marul-lupului, tataneasa si musetel, preparat intocmai ca si cel pentru clisme.
Cancerul de piele - se face tratamentul de la cancer pulmonar si in plus se aplica extern o cataplasma cu
tataneasa si marul-lupului. Cele doua plante se macina bine (cu rasnita electrica de cafea), iar apoi se iau doua

193
linguri din fiecare, se amesteca cu apa pana se formeaza o pasta. Aceasta pasta se intinde pe locul afectat printr-
un tifon si se lasa vreme de 2-3 ore. Aplicatia se repeta pana la disparitia totala a leziunii.
Cicatrici dupa interventii chirurgicale care se vindeca greu - se aplica zilnic cataplasme cu marul-lupului si
tataneasa, facute intocmai ca si cele de la cancerul de piele.
Infectii genitale cu trichomonas, papiloma, chlamidya - se fac spalaturi vaginale cu un ceai preparat la fel ca cel
pentru clisme (descris la cancerul intestinal). Tratamentul se face vreme de 7-10 zile, cu doua saptamani de
pauza, pentru refacerea florei vaginale. In infectiile cu chlamidya si in cele bacteriene, va fi respectat cu strictete
tratamentul cu antibiotice prescris de medic, cele doua terapii mergand foarte bine in paralel.
Abcese, furuncule, rani purulente - cu urmatoarea reteta, foarte multi oameni au scapat de infectii greu
vindecabile, de interventii chirurgicale si chiar de amputari. Tinctura de marul-lupului: intr-un borcan cu filet se
pun frunze uscate de marul-lupului bine pisate ori macinate cu rasnita de cafea, pana se umple borcanul. Apoi se
adauga rachiu natural de minimum 40º cat cuprinde, amestecand din cand in cand, ca sa fie bine patrunsa
planta. Se inchide borcanul si se lasa la macerat vreme de 14 zile, dupa care se filtreaza prin tifon. Se pun
comprese pe locurile infectate cu tinctura obtinuta astfel. Am vazut mai multe cazuri cu pacienti carora trebuia
sa le fie amputat degetul, salvat ca prin minune, doar tinandu-l la inmuiat intr-un vas cu aceasta tinctura, vreme
de cateva zeci de minute pe zi. In cazul in care nu aveti timp sa lasati tinctura la macerat, folositi cataplasma
descrisa la cancerul de piele.
Hepatita virala (A, B, C) - se ia de trei ori pe zi, pe stomacul gol, un varf de cutit de pulbere de marul-lupului
(aproximativ 0,25 g) impreuna cu cate o lingurita de pulbere de anghinare (Cynara scolymus) sau iarba de
tintaura (Centaurea umbellatum).

Unde gasim marul-lupului Este o planta pe care o gasim in zonele de campie, printre semanaturi, la margine de
paduri, pe dealuri (in vii), de-a lungul sinelor de cale ferata. Creste inalta de vreo jumatate de metru, are tulpina
destul de tare si infloreste de la sfarsitul lui mai pana la inceputul toamnei, facand niste flori mici si galbene, cu
un miros neplacut. Se recolteaza planta aeriana: tulpina, frunze, flori (deci fara radacina). Planta se usuca la
umbra, in locuri bine aerisite. Pana nu demult, era folosita in farmacii sub denumirea de Remf.
Puteti cere si aceasta planta prin posta, de la culegatori. Iata cateva numere de telefon: 068/14.07.11,
093/92.84.23, 094/97.96.71Ilie Tudor

Atentie, Marul-Lupului Este Toxic!

Este important de stiut ca administrarea orala de marul-lupului poate fi foarte periculoasa pentru organism. In
doze mai mari de 8 grame (la adulti), administrat intern, duce la intoxicatii cu aparitia unor simptome ca: greata,
varsaturi, scaune numeroase (uneori sangviolente), urinari dese, inflamatii severe ale rinichilor, tulburari
circulatorii. Utilizat extern, nu prezinta nici un fel de inconveniente, cu conditia sa fim atenti la manipularea si
depozitarea sa corecta.
Toate tratamentele interne vor fi facute sub directa indrumare si supraveghere a unui medic. In caz de
intoxicatie, de la primele simptome adresati-va de asemenea medicului curant. Tratamentul consta in voma
terapeutica (spalaturi gastrice), administrarea de carbune medicinal, producerea unei purgatii puternice. Nu
faceti tratamente interne cu remf (marul-lupului) fara indrumare medicala. Daca aveti in casa plante toxice,
atunci pastrati-le in dulapiorul de medicamente bine inchis si puneti la indemana si antidotul elementar -
carbunele medicinal, care trebuie administrat imediat, pana ajungeti la cea mai apropiata unitate sanitara.

194
 Bioterapia in tratamentul modern al
leucemiilor
Dr. Cristian Boerescu"Lista agentilor patogeni generatori de boala este compensata cu prisosinta
de produsi naturali vindecatori"

- Stimate d-le doctor, la solicitarea cititorilor sai, revista "Formula As" si-a propus sa investigheze o
maladie care face ravagii: leucemia. Ca medic deschis fata de tratamentele alternative, credeti ca ele
au puterea de a vindeca o boala atat de grava?
- In ultimii zece ani, exista o preocupare chiar a unor centre oncologice foarte serioase din diverse colturi
ale lumii pentru a aborda terapia cancerului dintr-o perspectiva mai blanda si mai naturala. Astfel, s-a
conturat o a patra modalitate terapeutica in cancer - bioterapia. Este vorba de terapia cu modificatori ai
raspunsului biologic (Mrb), care schimba interactiunea tumora-gazda, permitand in leucemie refacerea
rapida a maduvei osoase, uneori chiar dupa tratamente citostatice. Iata, in continuare, cateva metode
naturale practice, care au fost utilizate cu succes si de bolnavii de leucemie pe care i-am ingrijit:
Sucul Breuss este o combinatie de sucuri de legume proaspete: sfecla rosie (3/5), morcov (1/5), telina
(1/5), "urme" de ridiche neagra (1 lingurita) si cartof crud, obtinute prin centrifugare. Intr-un studiu
prospectiv realizat pe 25 de bolnavi de leucemie, s-au obtinut rezultate satisfacatoare in ceea ce priveste
cresterea in greutate si imbunatatirea tabloului sangvin, deteriorat anterior de citostatice. Pana in 1990, cu
tratamentele lui Rudolf Breuss au fost vindecati 45.000 de bolnavi de cancer sau boli aparent incurabile. In
leucemie, el recomanda: 250 ml suc pe zi, baut cu inghitituri mici pe parcursul zilei, inainte de masa, timp
de 42 de zile; evitarea carnii, a branzeturilor si chiar a mancarii reincalzite. Breuss insista foarte mult pe
suportul moral al rudelor apropiate, pe eliminarea starilor depresive si a experientelor negative, cu ajutorul
tehnicilor de relaxare, a exercitiilor fizice si de respiratie.

Sucul de Aloe Vera proaspat reprezinta o mare speranta pentru bolnavii de leucemie. Recent, cercetatorii
japonezi au pus in evidenta in Aloe Vera trei agenti antitumorali: emodina, mamosa si lectina, ajungand la
concluzia ca aceste substante controleaza carcinogeneza, fiind foarte eficiente in tratamentul leucemiilor.
Detinatorii plantei vii (este vorba de specia Aloe Barbadensis Miller) trebuie sa indeparteze frunza de
planta, s-o taie longitudinal si sa indeparteze invelisul exterior. Sucul care rezulta se consuma in cantitate
de 50 ml pe zi (1 lingura, de trei ori pe zi), inainte de masa, iar in cazurile mai severe, 100-150 ml/zi (2-3
linguri, de trei ori pe zi). Metoda traditionala de preparare cu vin si miere nu este prea eficienta. Planta are
un puternic efect de detoxifiere si epurare (fiind din acest punct de vedere indispensabila in cursul
tratamentului citostatic), regenereaza si ajuta la revitalizarea rapida a organismului. Prin cei 23 de
imunostimulatori pe care ii contine, Aloe Vera controleaza disfunctionalitatile sistemului imunitar din
leucemie, dar valoarea ei argumentata prin studii medicale poate fi inca mult dezvoltata.
Retinoizii din sfecla rosie (200 pana la 400 ml/zi). Intr-un studiu realizat in China si repetat de curand la
Paris, pe loturi comparative de bolnavi de leucemie, s-a relevat un procent de supravietuire cu 35% mai
mare la pacientii tratati cu retinoizi antitumorali, informeaza revista franceza "Science et Vie". Spre
exemplu, acidul retinoic reduce capacitatea de diviziune a celulelor, fortand celule clonate sa se matureze
normal si sa-si reia functia de origine. Tretinoinul, care este un metabolit natural al retinolului, a
demonstrat deja lumii medicale capacitatea sa de a inhiba proliferarea liniilor celulare hematopoietice
(celulele precursoare ale leucocitelor). Asa se explica de ce utilizarea sa in leucemia acuta promielocitica a
permis obtinerea de remisiuni complete, la 85% dintre bolnavi.

Polenul 30-40g/zi (macinat) inainte de mese acopera necesarul energetic al bolnavului, daca se au in
vedere tulburarile metabolice grave din leucemie. Previne infectiile prin antibioticele naturale cu spectru

195
larg pe care le contine si, in plus, asa cum am mai scris, contine Rutina (galben vegetal) 17%, cu puternic
efect antitumoral.
Argila - 1 lingurita pe zi, dizolvata in apa timp de 12 ore, se administreaza dimineata, in vederea sterilizarii
tractului digestiv si prevenirii suprainfectiilor. Trebuie folosita insa argila de buna calitate, ambalata in
conditii corespunzatoare, cumparata de la magazine Plafar.
Ginsengul (2 tablete pe zi) si patrunjelul (frunze) - 100-200 ml suc/zi - ajuta la refacerea numarului de
trombocite scazute in leucemie si au o contributie la refacerea maduvei osoase si tonifierea organismului.
Cerealele (yang) - graul, orezul, hrisca si meiul sub forma de supe porridge (terci) sau in asociatii simple
cu miere si polen ajuta la corectarea anemiei si la diminuarea splenomegaliei, a hepatomegaliei. Cerealele
sunt alimente naturale foarte consistente, ce pot constitui baza nutritiva a bolnavului. Alaturi de sucul de
Aloe Vera, ele au capacitatea de a regenera tesuturile contaminate radioactiv, fiind de aceea indispensabil
in cursul radioterapiei.
Plantele medicinale care se pot utiliza in leucemii sunt: catina, afinele, rostopasca, brandusa de toamna,
spanzul, lemnul dulce, tintaura, brusturele, mutulica, busuiocul; dar cadrul restrans al discutiei nu-mi
permite o abordare exhaustiva a modului de preparare si administrare al acestora.
Cromoterapia. Culoarea albastra induce cresterea imunitatii si faciliteaza maturarea celulara. Se pot face
"iradieri" cu un flux focalizat de lumina albastra pe zona sternului, a bazinului, dar si pe alte zone ale
corpului, cate 10-15 minute pe zi, consecutiv. Alternativ, se indica expunerea corpului la un flux puternic
de lumina verde, doua-trei ore pe zi, uneori chiar pe intreaga durata a noptii.
Toate aceste recomandari care fac parte dintr-un program complex de vindecare, adaptat fiecarui bolnav in
parte, folosite deja de multi bolnavi si inca multe alte metode cum ar fi: clismele, terapia cu ozon,
termoterapia, gimnastica medicala statica si psihoterapia dirijata pot ajuta enorm la ingrijirea celor
suferinzi, contribuind cu adevarat la o vindecare reala. In final, as vrea sa le amintesc celor bolnavi si
deznadajduiti ca nimic nu este nou sub soare, ca in natura viata are o capacitate miraculoasa de regenerare
si conservare, lista agentilor patogeni distrugatori si generatori de boala fiind intotdeauna compensata cu
prisosinta de produsi naturali vindecatori minunati, care asteapta sa fie utilizati cu intelepciune si credinta
ferma in Dumnezeu.***Cabinetul doctorului Cristian Boerescu in colaborare cu revista "Formula As" va
acorda asistenta medicala gratuita pentru 50-100 de bolnavi de leucemie, care se afla intr-o situatie
materiala dificila. Programarile se fac numai prin telefon (01/423.05.83 sau 092/20.70.76, intre orele
10.00 - 13.00, de luni pana joi), incepand cu 1 august, iar pentru evitarea situatiilor nedorite, apelam
anticipat la intelegerea si solidaritatea dvs.
Ing. Ioan Groza, cabinetul "Natura" - Arad

"Am incercat sa elaboram un tratament care sa ajute organismul sa lupte cu aceasta necrutatoare
boala"
Si zona geografica a Banatului se confrunta in ultima vreme cu o inmultire a imbolnavirilor de leucemie. O
cauza ar putea fi poluarea din ultimii ani. Impreuna cu d-nele dr. Filimon si Lenesiu am incercat sa punem
la punct un tratament, care sa ajute organismul sa lupte cu aceasta necrutatoare boala. Precizam din capul
locului ca plantele medicinale folosite in aceste formule de tratament au doar un rol adjuvant si nu sfatuim
pe nimeni sa intrerupa tratamentul recomandat de medicul hematolog. Abordarea leucemiei se poate face
pe doua cai:
A) Pe cale interna
I. ceai - se prepara un amestec din urmatoarele plante: coada-calului, iarba (herba) + coada-soricelului,
iarba (herba cu flori) + galbenele (flori) + papadie (frunza si radacina) + pelin (frunze cu flori) + sanziene
galbene (dragaica), flori + soc (flori si mladite) + sunatoare (flori) + rostopasca (herba cu flori sau fara
flori) + urzica vie (frunze). Preparare: cate 1/2 lingurita din fiecare planta la 5 cani de apa. Mai intai se
fierb radacinile 8-10 minute (decoct), adaugandu-se in aceeasi apa frunzele si florile; se infuzeaza in doua-
trei clocote. Administrare: se beau zilnic 3-5 cani de ceai, caldut sau rece, neindulcit, o cana pe stomacul
gol - dimineata, apoi restul de cani - intre mese. Se administreaza timp de doua-trei luni. Se repeta, daca
este necesar, cu o pauza de doua saptamani.
2. macerat din radacini de obligeana. Preparare: 1 lingurita de radacina maruntita se pune in 1/4 litru
apa rece si se lasa la macerat 8-12 ore, apoi se incalzeste in bain-marie, intr-un vas cu apa, cat sa suporte
mana. Se strecoara si se pastreaza la rece, dar se consuma la temperatura camerei. Administrare: se beau 6
linguri zilnic, intre mese, timp de 3-4 saptamani. Se repeta, daca este necesar, dupa o pauza de 1-2

196
saptamani.
3. apa limpede de argila galbena. Preparare: se pun cel putin 5 linguri de argila galbena la un litru de
apa rece si se amesteca de cateva ori, timp de doua ore. Dupa cel putin patru ore de stat, apa se poate
consuma, separandu-se de argila, prin golirea din pahar, cand se bea. Apa nu se depreciaza. Administrare:
se consuma zilnic 0,5 l, timp de unu-doua luni sau o perioada indelungata de timp (chiar cativa ani).
4. ceai de radacina de spanz. Preparare - se infuzeaza radacina astfel: prima zi: -1 cm de radacina in 1/4
l apa clocotita (se dau doua clocote); Administrare: se ia o lingurita de ceai intre mese (restul de ceai se
arunca); ziua a 2-a: 2 cm radacina in 1/4 l apa. Se beau doua lingurite (1+1); ziua a 3-a: 3 cm radacina in
1/4 litri apa. Se beau trei lingurite (1+1+1); ziua a 4-a: 4 cm in 1/4 l apa. Se beau patru lingurite (1+1+1+1).
Pauza 2-4 zile, ca organismul sa aiba timp sa se obisnuiasca cu alcaloidul (substanta toxica); ziua a 5-a: 5
cm in 1/4 l apa. Se beau cinci lingurite (1+1+1+1+1) s.a.m.d., doza se mareste zilnic, adaugandu-se fiecarei
zile cate 1 cm de radacina. Astfel, se vor bea 6-7 lingurite, pana la 10 lingurite (respectiv 10 cm de
radacina). Dupa fiecare patru zile, se face o pauza de 2-4 zile. Cand se ajunge la 10 cm de radacina (10
lingurite de ceai), se mentine doza zilnica de 10 cm, timp de patru zile. Pauza: 2-4 zile; tratamentul dureaza
trei-patru saptamani, cu o pauza de unu-doua saptamani. Se reia, daca este necesar.
B) Pe cale externa
I. bai cu cimbru (herba) si cu rostopasca (herba). Preparare: 100 g cimbru + 100 g rostopasca se fierb in
10 l apa, timp de 1/2 ora. Ceaiul rezultat se adauga in apa de baie. Nivelul apei din cada trebuie sa fie pana
imediat deasupra rinichilor (se sta in cada in sezut). Apa va avea o temperatura placuta. Baia dureaza 20 de
minute. Se fac 4-6 bai consecutive, pauza apoi 2-3 zile; se repeta de cateva ori, 2-3 saptamani, numai daca
este necesar.
2. tamponari cu ceai concentrat de radacina de spanz. Preparare: se infuzeaza o lingurita radacina de
spanz in 1/4 l apa fierbinte. Se raceste, se strecoara si se pune intr-o sticla, pe care se lipeste o eticheta cu
inscriptia: Spanz Otravitor. Se utilizeaza numai pentru tamponari externe. Tamponarile se fac astfel: se
inmoaie vata sau tifon in solutie si se tamponeaza diferite parti ale corpului, progresiv, la intervale de 1-2
ore, dar nu se tamponeaza tot corpul o data. Se pot face trei-patru tamponari zilnic, timp de o saptamana.
Pauza: o saptamana; se repeta o saptamana. Tratamentul dureaza unu-doua luni si se repeta numai daca este
cazul.
3 cataplasme (masti ori bai) cu argila galbena. Se face o pasta (apa+argila) si se intinde pe coloana
vertebrala, pacientul fiind intins pe burta. Se sta astfel unu-doua ore, acoperit cu tifon si cu un plastic.
Durata tratamentului - ca la tamponari. Masca: se face o pasta mai fluida si se intinde tot pe coloana sau pe
alte parti ale corpului (maini, picioare, abdomen etc.). Durata: unu-doua ore. Bai: se repeta procedura ca la
baile cu argila. Preparare: se pun intr-un vas 1/4 argila si 3/4 apa. Se amesteca, se incalzeste pana la
fierbere si se pune in cada cu apa (atentie sa nu se infunde scurgerea), la o temperatura acceptabila. Nivelul
apei sa nu depaseasca nivelul de deasupra rinichiului. Timp de actionare: 20-25 minute. Dupa baie, se sta
unu-doua ore in pat, se acopera cu un cearsaf, apoi se clateste corpul cu apa calduta si se sterge.
Observatii: Tratamentul cu spanz (atat pe cale interna, cat si extern) se va intrerupe daca apar diaree sau
greata; argila galbena poate fi gasita in zone deluroase; este aceeasi care se foloseste la tencuirea caselor,
cu conditia sa fie scoasa de la adancime de un metru, din locuri curate, fara urme de substante toxice
(ingrasaminte chimice, petrol etc.); regimul alimentar se va baza pe cat mai multe legume crude (mai ales
usturoi si hrean) si fructe crude. Nu se va consuma carne de porc, de evitat fiind si celelalte tipuri de carne.
Oricum, renuntarea sa se faca treptat; plantele recomandate pentru ceaiuri, bai si cataplasme au un rol
important in eliminarea toxinelor din organism, cu efect depurativ. Coada-soricelului, urzica vie, pelinul
cresc eritrocitele (stimuleaza productia de globule rosii), rostopasca, sanzienele, socul si coada-calului au
efect depurativ, iar obligeana si spanzul au rol de stimulare a imunitatii pasive.
Pentru informatii suplimentare privind modul de aplicare a tratamentelor, apelati la d-l ing. Ioan Groza,
S.C. "Natura" - Arad - str. Lucian Blaga nr. 15, tel. 057/28.09.46, intre 9.00-16.00.
Gheorghe Motorca, Cabinet "Farmacia Verde" - Oradea,tel. 059/12.52.52, 094/57.05.85, 095/52.19.88
Eu prefer sa-mi las pacientii sa vorbeasca. Ei sunt beneficiarii puterii tamaduitoare a naturii si, cu
siguranta, va pot certifica acest lucru. Oricum, leucemia nu mai este un diagnostic infricosator, ca pe
vremuri. Cu credinta in Dumnezeu si in bogatia de leacuri pe care le-a lasat pe pamant, orice boala poate fi
vindecata. Cine se indoieste de acest lucru se indoieste de puterea lui Dumnezeu.
"De o luna, analizele mi-au iesit foarte, foarte bune"

197
"Subsemnatul Catuneanu Marius cu domiciliul in Hunedoara, str. Latureni 34, tel. 092/76.69.70. In luna
februarie 2000, am fost diagnosticat cu leucemie granulocitara cronica. Sub tratamentul prescris de
doctori, analizele oscilau de la o saptamana la alta cu valori mari. Din luna aprilie 2000, am inceput un
tratament naturist de la d-l Gheorghe Motorca si l-am tinut timp de patru luni. De circa o luna, analizele
mi-au iesit foarte, foarte bune. Ma simt foarte bine, fac miscare, joc fotbal, tenis, lucrez aproximativ 12 ore
pe zi, nu tin regim, alimentatia este diversificata, respect tratamentul naturist cu strictete. In analizele
facute nu mi-au mai aparut elemente necorespunzatoare: nielocite, metanielocite. Valorile normale sunt
intre 4000-11000. Nu mai am culoarea palida a fetei si a mainilor. Multumesc din suflet d-lui Gheorghe
Motorca."

Taiatul Sub Limba

Ultimul "taietor sub limba":Cornel Augustin Ciobanu

O lama, doua miscari scurte, dar sigure, iar de sub limba picura incet, gros si inchis la culoare "sangele rau".
Totul dureaza 15-20 de minute. Cand "venele drenoare" se golesc, sangerarea se opreste de la sine.
Taierea sub limba - o operatiune delicata, dar despre care se stie ca vindeca o sumedenie de boli - nu se mai
practica, din pacate, aproape nicaieri in Romania. Folosita timp de sute de ani, taierea sub limba e la fel de
simpla ca folosirea ventuzelor, "luatul sangelui" la animalele bolnave, taierea in frunte, taierea dupa ureche sau
aplicarea lipitorilor pe varice. Pe cat de ciudate la prima vedere, pe atat de eficiente, aceste stravechi tehnici
taranesti de vindecare risca sa se piarda pentru totdeauna. Chiar si batranii au uitat aceste metode, o data cu
"stingerea" ultimilor vraci populari. Iata insa ca un tanar din Lupeni reinvie "taierea sub limba" si, pana acum,
rezultatele sunt uimitoare: mii de bolnavi salvati de suferinte si boli. Deschis, prietenos si sigur pe el, Cornel
Augustin Ciobanu imi explica tehnica taierii sub limba cu detasare, in timp ce privesc o caseta video cu cateva
cazuri "pe viu". Imaginile, putin cam dure la prima vedere, sunt imblanzite de reactia pacientilor: taierea sub
limba nu doare, nu face rau nimanui. Dimpotriva. "Ah, maica, parca deja mi s-a luat greutatea ce o simteam in
stomac" - exclama o batrana, imediat dupa oprirea sangerarii.
Secretul vindecarilor datorate taierii sub limba pare simplu: "Sub limba sunt doua vinisoare care au
corespondenta directa cu ficatul, in care se acumuleaza toxinele pe care acesta nu le poate prelucra. Vinisoarele
astea sunt ca un canal de deversare. Cand se umplu, toxinele ajung direct in sange. Chiar daca medical nu s-a
demonstrat acest lucru, alta nu poate fi explicatia. Practic, prin taierea lor, se elimina toate acumularile de
toxine. Se stie ca ficatul este <<laboratorul>> organismului. Daca ficatul e bolnav, el imbolnaveste si sangele.
Si daca sangele este toxic, intregul organism se poate imbolnavi. Mai intai ficatul, apoi bila, splina, pancreasul
si tot asa..."

O meserie transmisa din tata in fiu

Indemanarea taierii sub limba se mosteneste din batrani, in cazul lui Cornel - de la tatal sau. "Tatal meu a taiat
sub limba timp de peste 30 de ani. Veneau la noi acasa oameni din toata tara si, ca orice copil, ma strecuram
printre picioarele lor si priveam fascinat cum reusea, cu ajutorul unui brici, sa faca adevarate minuni. Nu-
ntelegeam atunci ce le face oamenilor, de ce e mai renumit decat doctorii de la oras. Uneori, vedeam aceleasi
persoane vindecate de tata venind la noi de mai multe ori pe an, insotite de rude sau prieteni, ca sa se faca bine
si ei. Intr-o zi, cand trebuia sa ma duc cu tata la oras, la Resita, a venit la noi acasa o familie din Botosani.
Femeia era tare bolnava; avea ciroza, nu se mai putea misca. A adus-o sotul in brate pana in casa. M-am uitat
rugator la tata, iar el m-a luat deoparte si mi-a spus: <<Mergem maine la oras. Vezi bine ca acum am treaba>>.
Pentru prima data am fost suparat pe el. Pe faptul ca-l cunoaste atata lume, ca are atatia prieteni, ca este atat de
celebru, dar ca are atat de putin timp pentru noi, copiii. A doua zi, m-am intors de la oras cu pantofi noi si

198
hainute <<de duminica>>, dar nu-mi trecuse gandul de a afla secretele tatei. I-am spus: <<Vreau sa ma inveti si
pe mine>>. <<Ce sa te-nvat, taca?>> <<Sa le tai gura oamenilor.>> A ras, m-a luat pe genunchi si mi-a zis
grav: <<Asta nu-i o meserie ca oricare alta. Una e sa dai cu ciocanul, dar ca sa tai sub limba iti trebuie har si
indemanare. Pe mine nu m-a invatat Butu (un batran din satul lui) nimic; eu i-am furat maiestria. De azi incolo,
daca vrei, stai langa mine si fii atent la ce fac. Intr-o buna zi, cand mana mea va incepe sa tremure, iti voi darui
briciul meu.>> Primele mele zile de <<ucenicie>> au fost groaznice. Cand vedeam sange, imi venea sa lesin.
Abia mai tarziu mi-a trecut, iar peste un timp, cand stiam ca sunt pregatit sa tai sub limba, nu gaseam pe nimeni
dornic sa-mi fie <<cobai>>. Aveam 14-15 ani si-mi intrebam prietenii: <<Vrei sa te tai sub limba?>>. Ei se
uitau la mine ca la un nebun si ma ocoleau. Asa ca prima experienta am facut-o pe propria-mi piele: la oglinda
din baie, cu o lama noua in mana. Am observat atunci cu bucurie ca mostenisem si harul, si indemanarea tatei."
Se stie ca drumul recunoasterii este lung si greu. Pentru Cornel Ciobanu, intamplarea a jucat un rol determinant
in afirmarea lui ca terapeut. "Primul meu pacient a fost un domn din Orastie. Il cauta, de fapt, pe tata, care era
plecat la rude, in tara. Nici acum nu-mi dau seama de ce s-a lasat pe mana mea - un pusti de 15 ani care, cu o
dezinvoltura nebuna, ii spunea <<Pot sa tai sub limba la fel de bine ca si tata. Sunt mana lui dreapta>>. Fara sa
stea prea mult pe ganduri, a acceptat si am fost tare mandru cand i-a scris tatei ca a scapat de diabet si tensiune
arteriala. Apoi, au urmat mii de cazuri... Fara reclama, fara false declaratii. Cine s-a simtit bine a adus si alti
bolnavi incat, incet, incet, am ajuns cunoscut in toata tara. De 17 ani practic taierea sub limba, dar nimeni nu s-a
plans vreodata ca nu i-a facut bine."

Un diagnostic infailibil:
sangele
Ca orice tehnica de vindecare, taierea sub limba are secretele ei. E vorba de rapiditate, de alegerea celui mai
potrivit unghi de incizie. Cert este ca nu prezinta nici un fel de risc pentru pacient. Totul este sterilizat, iar
incizia se face cu lame de unica folosinta, nu cu briciul, ca pe vremuri. "Sub limba exista doua vinisoare. Un om
bolnav are aceste vinisoare ingrosate, ramificate chiar. Eu nu am nevoie de analize de laborator sau de ecograf.
Vad boala in sangele care picura. Culoarea si vascozitatea sangelui imi dau indicii despre boala si organele
afectate. Le spun pacientilor despre ce e vorba si unde sa se caute, daca-i ceva mai grav. Taierea sub limba e
buna si pentru orice om sanatos, pentru detoxifierea organismului, subtierea sangelui, eliminarea colesterolului.
Eu n-am suferit de nici o boala in viata mea. M-am taiat sub limba de 12 ori pana acum, cand vedeam ca sunt
mai obosit."
Despre bolile care se rezolva prin aceasta tehnica, Cornel Ciobanu vorbeste cu o siguranta dezarmanta: "Vreau
sa fiu bine inteles. Taierea sub limba nu rezolva toate bolile pamantului. Pana acum, am vindecat mai mult de
zece mii de bolnavi, fiecare avand una sau mai multe probleme de sanatate. Din cate am observat, cele mai bune
rezultate le-am obtinut in afectiuni ale ficatului (hepatite, indiferent de virus, ciroze hepatice), infectii ale
sangelui, tensiune arteriala, acnee, varice, migrene, balbaieli, psoriazis, dar mai ales diabet. In plus, am constatat
o crestere spectaculoasa a imunitatii persoanelor taiate sub limba, dupa circa o luna de la operatie. La inceput,
pacientul simte o oarecare slabiciune, dar in cateva zile, progresiv, efectele benefice incep sa fie vizibile: dispar
starile de moleseala, omul prinde putere, are pofta de mancare, se duce orice anemie si slabiciune trupeasca. De
fapt, organismul singur face toate astea, fara medicamente si fara alte tratamente. Fara toxine, poate sa-si
coordoneze optim procesele chimice. Totul e ca bolnavul sa tina tratament timp de o luna de zile, sa evite
afumaturile, ouale tari si grasimile animale. Dupa aceea, chiar si cei care au suferit de hepatita pot manca orice".

Tolba cu felicitari
Cornel Ciobanu a avut multi pacienti: de la tarani saraci si tigani, pana la parlamentari si guvernanti. Chiar daca
nu tine o evidenta a pacientilor sai si n-are o cazuistica a vindecarilor, se mandreste cu miile de felicitari pe care
le primeste de sarbatori de la cei pe care i-a tratat. Tine minte mai mult cazurile, nu si numele oamenilor, si e
mandru de realizarile lui. "Am avut o pacienta din Rosiorii de Vede, bolnava de ciroza in ultima faza. Avea
sicriul si crucea in casa, stateau rudele cu lumanarea la capul ei. Au venit baietii cu masina, m-au dus la Rosiori,
am taiat-o sub limba, iar peste doua luni femeia era pe picioarele ei.
D-l Octav, din Iasi, a venit la Bucuresti, la control, insotit de medicul sau curant. Suferea de ciroza umeda in
stadiu avansat. Doctorii l-au trimis acasa, nu i-au mai dat nici o sansa. Ii extrageau lichidul o data pe saptamana
si atat. Din cauza lichidului, avea o burta imensa. Cand l-am vazut, nu mi-a venit sa cred. Nu se putea apleca
spre partea dreapta, ii dadeau lacrimile de durere. Nici nu voia sa se dea jos din masina; nu credea ca o simpla
taietura sub limba va rezolva ceea ce nu reusisera medicii timp de un an de zile. La insistenta prietenilor lui,

199
pentru care venisem de fapt la Bucuresti, a acceptat sa-i fac incizia. A picurat un sange negru-smoala, timp de
jumatate de ora. Dupa ce i s-a oprit sangerarea, si-a apasat singur pe ficat, fara sa mai aiba nici o durere. Nu-i
venea sa creada.
D-l Stanciu Marius din Bucuresti suferea de diabet, cu o glicemie de 380 mg. Nu facea insulina, dar era sub
tratament medicamentos. Dupa circa o luna si jumatate de la taierea sub limba, m-a sunat sa-mi spuna ca cea
mai mare valoare a glicemiei nu a depasit 180 mg..
Un copil din Buzias, Alin, in varsta de 9 ani, suferea de diabet insulino-dependent. Facea 8 unitati de insulina
zilnic. Dupa nici o luna de la taierea sub limba, copilul mai face doar 3 unitati pe zi.
D-l Victor din Bacau avea mari probleme de sanatate. Cand mi-a dat telefon, mi-a spus: <<Domnule Cornel,
eu vin la dumneata cu un sac de boli>>. Sarmanul isi pierduse si un ochi din cauza diabetului. In circa trei luni a
scapat si de diabet, si de tensiune, si de infectia din sange.
Un prieten din Lupeni, Toby, a baut lesie din greseala si si-a ars esofagul. A ajuns la spital, i s-au facut de
urgenta spalaturi stomacale. Totusi, nu se mai putea hrani deloc. Mesteca, punea bolul almentar intr-o palnie si-l
inghitea, diluat cu multe lichide, impingandu-l pe gat cu o vergea. Era ceva groaznic. In doua saptamani,
ajunsese numai piele si os, ca detinutii de la Auschwitz. Singura lui sansa era o complicata interventie
chirurgicala, pentru refacerea esofagului. Dar tocmai atunci s-a imbolnavit de hepatita. Medicii care l-au vazut
nu-i mai dadeau nici o speranta de viata. Era prea slab ca sa reziste operatiei, iar de regim alimentar nici nu se
putea pune problema, in cazul lui. L-am taiat sub limba si a scapat de hepatita. Apoi, si-a revenit incet-incet, a
fost operat, i s-a refacut esofagul, a inceput sa manance singur, uimind pe toti medicii. Sa-l vedeti acum: arata
foarte bine, e puternic ca un taur, s-a casatorit si are doua fetite. Mi-a spus: <<Cornele, toata viata n-am sa te uit.
Fara tine, azi nu as mai fi fost in viata>>.
Marian, un tanar din Petrosani, arata groaznic din cauza acneei. Tot corpul ii era plin de cosuri, facuse
nenumarate tratamente, dar degeaba. Dupa ce l-am taiat sub limba, a inceput sa se curete: mai intai fata, apoi
bratele. Peste sase luni, a venit din nou la mine, sa-i mai fac o incizie. Aproape ca nu-l mai recunosteam. Daca-l
vedeti acum, e ca o fata. Are o piele ca de catifea.
Odata, a venit la mine acasa o satra de tigani. Cand i-am vazut la usa, m-am si speriat. Bulibasa mi-a spus ca
fiu-sau e peltic si ca, daca pot sa-l fac bine, imi daruieste un cocosel de aur. I-am zis ca nu facusem asta
niciodata, dar n-aveam nimic de pierdut. I-am taiat pustiului pielita de sub limba care nu-l lasa sa pronunte
corect cuvintele si, dupa numai cateva zile, a venit bulibasa cu cocoselul promis, fericit nevoie mare ca puiul lui
poate sa vorbeasca normal.
Am avut numerosi pacienti cu hepatite cu virus C. Faceau deja Interferon, erau in tratament de mult timp. Dupa
ce i-am taiat sub limba, cand si-au refacut analizele, virusul disparuse. Nici mie nu mi-a venit sa cred...
Vin la mine fel de fel de oameni, bolnavi care sunt trimisi acasa de medici, ca sa moara. Te impresioneaza
speranta din ochii lor, dorinta nebuneasca de-a mai trai. Le spun tuturor ca nu fac minuni. Uneori, sunt surprins
sa aflu de la pacienti ca s-au vindecat de cine stie ce boala dupa taierea sub limba. O doamna din Suceava mi-a
dat telefon si mi-a spus ca sotul ei nu mai are leucemie. Dar eu n-am spus niciodata ca taierea sub limba rezolva
o boala atat de grava. Ma bucur pentru toti cei care isi alina durerile cu ajutorul meu si ma rog pentru fiecare in
parte. Chiar daca tehnica e atat de simpla, fara harul lui Dumnezeu nu poti sa faci nimic."*

In Lupeni, traieste ultimul taietor sub limba: Cornel Augustin Ciobanu. Daca aveti nevoie de el, il puteti
solicita la tel. 054/56.11.26 sau 092/71.54.41. De asemenea, ii puteti scrie la urmatoarea adresa: str. Bucura nr.
3, bl. G6, sc. 2, et. 1, ap. 28, Lupeni, jud. Hunedoara, cod 2696. Operatiunea taierii sub limba costa doar
200.000 lei. Daca sunt mai multi pacienti din aceeasi localitate, se deplaseza el la domiciliul bolnavului

200
Protectia Psihica – In Traditia Romaneasca
Din nou despre protectia psihica, in traditia romaneascaPot fi prevenite facaturile si blestemele?- Tacerea
si semnul crucii - Asa cum exista oameni care se bucura de o imunitate excelenta la bolile infectioase, exista si
oameni - e drept, mai rari - cu o extraordinara imunitate psihica fata de amenintarile magiei negre. Fireste, nu
este vorba de o imunitate innascuta, ci de una pe care fiecare dintre noi o poate dobandi. Si bine ar fi sa facem
acest efort, pentru ca - dupa cum spun inteleptii - "e mult mai usor sa previi decat sa vindeci".

In traditia populara, aceasta stare de invulnerabilitate psihica fata de fortele raului este definita foarte frumos
prin expresia de "om curat". E stiut din batrani ca la oamenii drepti, credinciosi si morali, de o adanca bunatate
sufleteasca, blestemele, deochiurile ori facaturile nu prind. Mai mult, ele se intorc cu o forta si mai mare asupra
celui care le-a facut, printr-o tainica si dreapta lucrare dumnezeiasca. Curatenia aceasta a cugetului si a
sufletului este, de fapt, cheia de a preveni si de a combate atacul magic. Cum se poate atinge ea? Respectand
regulile celor "7 ani de acasa" si poruncile biblice. Cine evita sa faca rau, tine raul departe de el. Cine se trezeste
si se culca cu Dumnezeu in suflet si in gand e daruit cu imunitate divina in toate zilele vietii lui. Rugaciunea,
reculegerea cu gandul la Dumnezeu, ritualul tacerii, facerile constante de bine, semnul crucii ca insotitor
permanent sunt cateva terapii de imunizare despre care vom vorbi, pe rand, in paginile revistei.

Forta tacerii
Cunoscand dintr-un articol trecut puterea uriasa a cuvantului, putem intui destul de usor ce acumulare
extraordinara de energie se poate dobandi prin tacere. Multi oameni sustin ca tacerea e paguboasa, pentru ca
nemultumirile tinute in sine dospesc in loc sa se domoleasca. Totusi, prin tacere nu se acumuleaza doar
resentimente, ci, din contra, se poate acumula si o energie sufleteasca pozitiva uriasa. Sfintii crestini ai pustiei,
logoditi cu tacerea vreme de ani si ani, beneficiau din plin de aceasta acumulare de bine, de putere a spiritului
inlauntrul lor, care le materializa rugaciunile, ajutandu-i sa aiba chiar viziuni. Acesta energizare interioara cu
ajutorul tacerii, populata numai cu rugaciuni, explica si capacitatile extraordinare de exorcizare si vindecare ale
unor duhovnici.
Pe de alta parte, se stie ca "raul este absenta binelui" si ca "un rau puternic poate distruge un bine caldut". Iar
atacurile magice sunt exact un asemenea "rau puternic", care poate afecta foarte multi oameni despre care nu se
poate spune ca sunt rai, dar care totusi nu sunt suficient de buni. Prin forta tacerii, corelata cu orientarea
sufleteasca pozitiva, aceasta putere a binelui poate creste gradat, lent si sigur in fiinta umana. In Occident,
psihologii au inceput sa intuiasca acest lucru, motiv pentru care sunt tot mai la moda izolarile in natura (vezi
textul publicat in F. As nr. 474), in singuratate si tacere. Deoarece cadrul natural canalizeaza spontan sufletul
spre sentimente pozitive, iar tacerea si izolarea le amplifica, aceste metode sunt mijloace extraordinare de a face
fata cu succes stresului cotidian, stres care este tot un atac psihic, dar de mai mica intensitate decat cel provocat
prin intermediul magiei.

Tacere si rugaciune
Un prim stadiu al tacerii este cel in care efectiv nu mai vorbim. Multe credinte fac referire la aceasta practica de
interiorizare si revigorare senzoriala (cand nu vorbim multa vreme, simturile devin mult mai acute). Se spune,
de exemplu, ca leacurile preparate in tacere au o putere magica mult mai mare. Cei care culeg plante de leac
pentru cineva deocheat ori blestemat trebuie sa o faca in post negru si tacere, pentru ca atunci ele au o putere
mai mare. Pleci in padure pe nemancate si fara sa rostesti un cuvant. La fel se face si cand este adusa agheasma
de la biserica ori apa neinceputa de la fantana: trebuie pastrata o tacere deplina, pentru ca, o data cu vorba, se
risipeste si puterea magica a acestor elixiruri. Se mai spune ca rudele si cei apropiati unei persoane suferinde
fizic si mai ales psihic trebuie sa se abtina de la cleveteli si de la vorbe rele, pentru ca puterea acestora se poate
rasfrange imediat asupra bolnavului.
Urmatorul stadiu al tacerii se adreseaza deja mintii si sufletului. Este vorba de tacerea corelata cu rugaciunea
continua. Pentru a invata acest tip de tacere, sunt necesare luni de practica, cu zile special alese, pe parcursul
carora buzele sunt pecetluite, iar in inima si in gand lucreaza mereu si mereu o rugaciune anume aleasa. Pentru
a usura aceasta adevarata munca de disciplinare prin rugaciune tacuta, au fost inventate mataniile, care

201
marcheaza, fiecare, sfarsitul unei rugaciuni si inceperea celeilalte. Se spune, de exemplu, ca facatura isi pierde
puterea atunci cand cel vizat reuseste, vreme de 49 de saptamani, ca in fiecare zi de vineri sa se roage necontenit
si in tacere la Dumnezeu, spunand Tatal Nostru din inima si abtinandu-se de la alte ganduri. Exista si alte
rugaciuni care, spuse incontinuu, in tacere, de la rasaritul la asfintitul soarelui, capata o putere extraordinara, dar
cel mai important este nu textul rugaciunii, ci deschiderea sufleteasca si credinta celui care o spune. De altfel, pe
masura ce apar aceste doua calitati - credinta si deschiderea sufleteasca -, se trece si spre un alt nivel al tacerii.
Dupa ore si ore de rugaciune, apare o stare de gratie in care cuvintele "se topesc" si apare spontan o liniste cu
totul speciala a mintii, liniste care permite sufletului sa se inalte si sa cunoasca lucruri tainice. Materializarile de
mir pe icoane, lacrimile scurse de pe icoana Maicii Domnului, toate aceste elixiruri vindecatoare miraculoase
apar, de obicei, atunci cand mintea tace, iar sufletul se poate inalta spre Dumnezeu pentru a cere ajutor.

Semnul crucii
Cu ani in urma, am primit o invatatura cu totul neobisnuita. Eram intr-o manastire si am vazut un calugar
facandu-si cruce. Pana aici, nimic neobisnuit, dar felul in care acel calugar facea semnul crucii m-a fascinat -
fiecare miscare emana o forta aparte. In gestul sau nu era nimic formal, totul era facut cu luare aminte, cu
smerenie si cu o traire profunda. Dupa ce a terminat de facut crucea, pentru cateva clipe, parca timpul s-a oprit
in loc, iar o senzatie de pace, de regasire m-a invadat chiar pe mine, ca privitor... Apoi, dupa ce a revenit cu
simturile la ceea ce se afla in jurul sau, calugarul a sesizat fascinatia pe care o exercitase semnul sau asupra mea
si mi-a zambit bland, abia vazut, mai mult cu privirea. Mi-am zis ca nu voi pleca de langa omul acela pana nu
voi afla de la el macar cate ceva din taina sfintei cruci. M-am apropiat de el si nu am stiut cum sa-l abordez, dar
el mi-a ghicit intentia si mi-a spus din capul locului: "Multi oameni nu cinstesc cum se cuvine semnul crucii si o
fac cu mintea anapoda si fara a avea in inima lor semnificatia ei. Iar facuta doar cu mana, crucea, oricat de larga
ar fi, oricat de mieros si de smerit ne-ar fi chipul ori vorba, nu are putere, pentru ca Dumnezeu nu poate fi
pacalit de vorbe. El a dat puterea aceasta semnului crucii, pentru a ne feri de rele si pentru a ne apropia mai usor
de El, dar suntem oameni si am uitat, de aceea o necinstim fara sa ne dam seama.
Iata cum se face cu adevarat cruce: mai intai, trebuie sa-ti golesti mintea de orice gand si sa-ti indrepti simtirea
spre Dumnezeu, iar pentru asta, este bine sa te uiti in sus, inspre crestetul capului, caci pe acolo patrunde harul
Sau. Odata golita mintea de ganduri, mana dreapta cu degetele stranse se indreapta spre mijlocul fruntii, locul
unde se aduna gandurile omului, ganduri care-i hotarasc destinul - de aceea se si spune ca ce ti-e scris in frunte
ti-e pus. Apoi, mana se indreapta spre mijlocul pieptului, acolo unde este inima spirituala a omului, sufletul sau.
Impreuna cu mana, trebuie sa ne indreptam si mintea si toata simtirea spre acest loc, unde Dumnezeu a pus toata
iubirea Sa. Pe urma, mana se duce spre umarul drept, apoi, tot incet, cu luare aminte, se duce spre cel stang,
unind totul. De fapt, acesta este intelesul semnului Sfintei Cruci - unirea cugetului (fruntea) cu simtirea (inima)
si apoi cu trupul si intreaga fiinta (umarul drept si cel stang). Dupa ce am facut aceasta unire a tuturor
incaperilor date noua de Dumnezeu, trebuie sa ramanem cateva clipe nemiscati, pentru ca atunci apare deplina
tacere a mintii, a gandurilor, in care putem sa-L simtim pe Dumnezeu. Atunci, pentru cateva clipe, El ne lasa sa
ii simtim prezenta in noi, iar sfanta Lui atingere ne pazeste de orice ispita, rau ori necaz. De aceea, Sfanta Cruce
alunga diavolul cu uneltirile sale, dezleaga de blestem si de orice facatura, fiindca prin ea, pentru cateva clipe,
suntem in atingere cu insusi Dumnezeu cel Milostiv si Atotputernic".
Mi-am facut in acea zi de nenumarate ori cruce, cu luare aminte, macar ca la slujba timpul in care ajungeam eu
sa fac o singura cruce ajungea celor din jurul meu sa faca vreo cinci. Ceea ce am simtit insa a meritat din plin -
probabil sub influenta calugarului, fiecare gest al mainii drepte capatase o semnificatie noua. Atingerea fruntii, a
pieptului si a umerilor, precum si momentul de suspendare de dupa incheierea crucii, s-au umplut de traire.
Atingerea fruntii facea sa mi se linisteasca gandurile si sa ma invadeze o stare de pace; atingerea pieptului facea
sa se trezeasca o dragoste nespus de dulce si curata; unificarea finala a umarului stang cu cel drept imi dadea o
senzatie de integritate, de impacare totala cu mine insumi.
A trecut multa vreme de atunci si nu l-am mai vazut niciodata pe acel calugar, insa felul in care m-a invatat el sa
fac crucea nu mi s-a sters din inima. De nenumarate ori, cand eram obosit, cand trebuia sa-mi adun gandurile
prea agitate, cand ingrijorarea mea ajungea la paroxism ori cand ma simteam coplesit, acest gest s-a dovedit a fi
cu adevarat magic, in masura in care puneam suflet in el. De altfel, explicatiile profunde despre semnul crucii pe
care mi le-a dat calugarul m-au putut lamuri si asupra nenumaratelor fenomene suprafiresti, pe care le-am vazut
infaptuite cu ajutorul acestui semn. Iata cateva:

202
Minuni si traditii legate de semnul crucii
Intr-o calatorie prin Muntii Apuseni, am intalnit in satul Posaga nenumarati oameni care se jurau ca fusesera
vindecati doar cu semnul sfintei cruci, facut asupra lor de preotul din sat. O femeie care nu mai auzea deloc cu o
ureche, desi fusese la medici vestiti din oras, fusese vindecata de parintele Ioan (preot calugar, aspru si
neinduplecat postitor), care-i spusese: "Lasa Marie, ca te-a ajuta Domnul!". Si a facut semnul crucii asupra
urechii si apoi numaidecat femeia a inceput sa auda cu ea. Acelasi lucru s-a petrecut cu un baiat inapoiat mintal,
caruia semnul crucii i-a fost facut asupra capului si imediat a inceput sa articuleze cuvintele si sa formuleze
propozitii, de unde pana atunci nu vorbise niciodata coerent.
In Maramures, semnul crucii este remediul cel mai sigur si rapid de alungare a tuturor influentelor malefice.
Nici ielele, nici strigoii, nici chiar Fata Padurii nu rezista la semnul crucii, facut cu credinta. Sunt consemnate
numeroase cazuri in care simplul semn al crucii a facut sa dispara ca un fum ielele ori strigoii.
In toata lumea ortodoxa, la morminte se pune crucea in acelasi scop - pentru a proteja sufletul defunctilor
impotriva influentelor malefice, dar si pentru a-i ajuta sa urce spre Rai. In anumite sate din Oltenia, crucile se
agata in copaci, pentru a ajuta sufletele mortilor. Alaturi de crucea de la mormant, se mai fac inca trei: crucea de
apa, crucea de punte si crucea de juramant (aceasta fiind cea urcata in copaci). Pe cruci, se scriu anumite cuvinte
rimate, cu sens moralizator, de obicei - cuvinte a caror putere este transmisa defunctului, ajuns in lumea de
dincolo prin intermediul crucii. Crucea, mai ales mijlocul ei, unde este scris si epitaful, este considerata un
spatiu magic, un "punct", o "discontinuitate" prin care se poate comunica si cu alte lumi, cum ar fi cea a
mortilor.

Concluzii
Pentru un crestin, "a invata" sa-si faca semnul crucii, adica a incarca cu traire acest gest sacru, dar facut adesea
formal, inseamna dobandirea unui mijloc extraordinar de protectie. Nu intamplator exista obiceiul ca atunci
cand cineva pomeneste numele lui Uciga-l-toaca, oamenii piosi sa isi faca semnul crucii. Pentru ca, prin
infaptuirea constienta a semnului crucii, omul este conectat instantaneu la ceva superior, care asigura o protectie
extraordinara. Am vazut, de-a lungul timpului, oameni care cu o cruce alungau instantaneu teama, evitau starile
de conflict, linisteau cainii cei mai fiorosi. Sunt consemnate alungarea spiritelor rele, a blestemelor, oprirea
deochiului, practic - stoparea oricarui fenomen malefic prin acest (in aparenta) simplu semn al crucii. Cum,
exact, se produce acest fenomen de stopare este o taina pe care o puteti patrunde doar... facandu-va semnul
crucii, cu mintea si sufletul prezente in el.

Plante de uz intern pentru protectia psihica si magica:

Sunatoarea este una din cele mai cunoscute plante de protectie magica, deoarece "apara de Necuratul",
"usureaza inima grea" si, mai ales, alunga teama. Proverbul romanesc "De ce ti-e teama, de aceea nu scapi" are
o aplicabilitate perfecta atunci cand este vorba de atacuri magice. Odata alungata teama, blestemul, deochiul ori
facatura nu mai au putere. Iarba de sunatoare se ia ca pulbere facuta in piua (in trecut, era pusa in niste turte
speciale de tarate, uscate la soare), din patru in patru ceasuri, cate o lingura. Angelica mai este numita si planta
celor 7 ingeri si exista credinta ca florile si frunzele sale au proprietatea de a atrage protectia ingerului asupra
celui tratat. Angelica se ia nefiarta (ca pulbere ori macerat la rece), pe nemancate, de trei-patru ori pe zi. In cazul
copiilor mici care se imbolnavesc usor ori care plang des, se spune ca ingerul lor pazitor s-a indepartat de ei si
de aceea li se pune angelica pisata in scaldatoare, fiind imbaiati de o femeie special aleasa, care a postit si s-a
rugat inainte.

203