Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tabel 1
Nr.crt. Tip Operaţia nr. (min/buc)
Reper 1 2 3 4 5
1 R1 C5 F33 S58 R20
2 R2 C5 G19 S48 R21
3 R3 C5 F77 S28 F63 R25
4 R4 C5 F78 G20 R28
5 R5 C5 F48 S53 F71 R27
6 R6 C5 F75 S74 R38
7 R7 C5 F36 S97 F44 R35
8 R8 C5 G27 S70 R26
9 R9 C5 G12 F34 G12 R35
10 R10 C5 F42 F75 R38
11 R11 C5 S67 G15 S43 R23
12 R12 C5 S78 G23 F66 R22
13 R13 C5 G27 S33 R23
14 R14 C5 S76 G14 S93 R36
15 R15 C5 S67 G29 F55 R22
Tabel 2
Tip L [mm] Dmax [mm] Gb [kg] San [buc/an] L/Dmax
Reper
R1 116 58 2,39 1920 2
R2 93 48 1,313 1512 1,937
R3 198 77 0,012 4325 2,571
R4 131 78 4,882 2884 1,679
R5 204 71 6,3 4779 2,873
R6 192 75 6,616 5852 2,56
R7 217 97 12,508 6370 2,237
R8 128 70 3,842 2652 1,828
R9 98 35 0,735 2205 2,8
R10 160 75 5,513 4636 2,133
R11 153 67 4,207 2990 2,283
R12 194 78 7,231 3784 2,487
R13 88 33 0,587 1495 2,667
R14 224 93 11,868 6768 2,409
R15 178 67 4,895 3432 2,657
Din acest tabel rezulta matricea utilitatilor conform aplicarii formulei de mai sus
Tabel 5
Reper Lungime [ L ] (mm) Greutate bruta Rigiditate
[ GB ] [ L/D max ]
R14 224 11,868 2,409
R7 217 12,508 2,237
R6 192 6,616 2,56
R5 204 6,3 2,873
R3 198 0,012 2,571
K ui ⋅ xi ⋅ Ftpli ≤ ∑S j ⋅ ntij
j
R + ∑C i ⋅ xi − t rec ⋅ E an ≤ 0, i = 1...... I ,
xi ≥ 0, xi − numar int reg
unde : i = 1 ... I indicele asociat modulelor-operatie delimitate pentru prelucrarea tipurilor de
repere cuprins in nucleul tipologic;
j = 1 ... J indicele care determina tipurile de repere din cadrul nucleului tipologic;
xi - variabila intreaga asociata modului-operatie “i”;
Ci -costul, in lei, implicat de materializarea modulului-operatie “i”;
Ean -economiile anuale prezumate a se realiza prin introducerea S.F.F. (lei/an)
kui -gradul de utilizare normativ al modulului-operatie “i”, considerat acceptabil de
catre utilizator;
Ftpli – fondul de timp anual planificat penmtru modulul-operatie „i” (ore/an)
R -costuri globale pentru realizarea S.F.F., care nu pot fi asociate modulelor-operatie,
(valoarea robotilor, echipamentelor de calcul) in lei;
Sj -sarcina anuala de productie de tipul “j” (buc/an);
ntij -durata procesului de prelucrare a reperului de tipul “j” in cadrul modulului-
operatie “i” (ore/buc);
trep -durata admisa pentru recuperarea investitiei necesare pentru introducerea S.F.F.
(ani).
EPC=EPCC+EPCS+EPCF+EPCG+EPCR=36241.26+662832.19+478474.16+46763.02+
+242289.61 ⇒ EPC= 1466600.24 lei/an
∑∑ S j ⋅ ntij
C1000 PM
[ lei / an ]
i j
BS = ⋅ W ⋅ 1 −
60 ⋅ Ftm 1000
unde: C1000 PM- costuri la 1000 lei productie realizata [lei]
Ftm - fondul de timp de lucru anual al unui muncitor [ore/an]
W - productivitatea medie a muncii realizata [lei/an * persoană]
BS = ( 6768 ⋅ 224 + 6370 ⋅ 217 + 5852 ⋅192 + 4779 ⋅ 204 + 4325 ⋅198 ) / ( 60 ⋅1880 ) ⋅19850 ⋅ 0.25
⇒ BS = 257503 .24 lei / an
Ean= EPC+BS+EENC=1466600.24+257503.24+175000=1899103.48lei/an
0.62
K uc = ⋅ 100 = 62 %
1
11.44 11.44
K uS = ⋅ 100 = 95.33 % ⇒ K uS = ⋅ 100 = 88%
12 13
9.45 9.45
K uF = ⋅ 100 = 94.5 % ⇒ K uF = ⋅ 100 = 85.91%
10 11
0.42
K uG = ⋅ 100 = 42 %
1
4.18
K uR = ⋅ 100 = 83 .6 %
5
Deoarece gradul de incarcare la operatiile de strunjire si frezare este prea mare, se mai
adauga o masina.
Trebuie precizat ca aceasta configurare a sistemului a fost efectuata in conditii
“statice”, netinandu-se seama de caracterul aleator al intrarii diferitelor repere in sistem si nici
de caracterul aleator al prelucrarilor in cadrul modulelor.
Tabel 9
Nr.crt. al
Nr.crt. al Nr.crt. al Nr.crt. al Nr.crt. al
operatiei
M Flux operatiei in Flux operatiei in Flux operatiei in Flux operatiei in Flux
in cadrul
O tehno cadrul tehno cadrul tehno cadrul tehno cadrul tehno
procesului
D logic procesului logic procesului logic procesului logic procesului logic
tehnologic
Op. R14 tehnologic R7 tehnologic R6 tehnologic R5 tehnologic R3
pentru
pentru R7 pentru R6 pentru R5 pentru R3
R14
C 1 1 1 1 1
S 2,4 3 3 3 3
F 2,4 2 2,4 2,4
G 3
R 5 5 4 5 5
Asadar, din cele 5 repere din nucleul tipologic, 5 au intoarceri de flux, intoarceri ce
trebuie eliminate. Pentru a face acest lucru, este necesar a completa un tabel cu incarcarea
modulelor pe numere de operatie.
Pentru generarea acestui tabel se procedeaza astfel:
- se calculeaza consumul anual de timp (timpul unitar inmultit cu seria anuala de
fabricatie pentru fiecare tip de prelucrare) la toate reperele cuprinse in nucleul tipologic;
-numarul teoretic Nt de masini se calculeaza prin impartirea valorii consumului anual
de timp pe fiecare tip de operatie la 224640, valoare ce reprezinta fondul anual de timp al unei
masini.
Tabel 10
Incarcare corespunzatoare nr. crt al reperelor in Incarcar
Numar
cadrul procesului tehnologic ea Numar
Modul teoretic
[min/an] anuala masini
op. de
Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5 totala adoptat
masini
[min/an]
C 140470 140470 0.625 1
S 514368 1425325 629424 2569117 11.436 13
F 1230637 892064 2122701 9.449 11
G 94752 94752 0.422 1
R 222376 703756 926132 3.894 5
Tabel 12
Mod Incarcare corespunzatoare nr. crt al reperelor in Incarcarea Numar Numar
op. cadrul procesului tehnologic anuala teoretic masini
[min/an] totala de adoptat
Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5 [min/an] masini
C 140470 140470 0.625 1
S1 514368 514368 2.289 3
F1 1230637 1230637 5.478 6
G 94752 94752 0.422 1
S2 2054749 2054749 9.147 10
F2 892064 892064 3.971 5
R1 926132 926132 4.123 5
Tabel 13
Nr.crt. al
Nr.crt. al Nr.crt. al Nr.crt. al Nr.crt. al
operatiei
M Flux operatiei in Flux operatiei in Flux operatiei in Flux operatiei in Flux
in cadrul
O tehno cadrul tehno cadrul tehno cadrul tehno cadrul tehno
procesului
D logic procesului logic procesului logic procesului logic procesului logic
tehnologic
Op. R14 tehnologic R7 tehnologic R6 tehnologic R5 tehnologic R3
pentru
pentru R7 pentru R6 pentru R5 pentru R3
R14
C 1 1 1 1 1
S1 2
F1 2 2 2 2
G 3
S2 4 3 3 3 3
F2 4 4 4
R1 5 5 4 5 5
Pe baza acestor consideratii pentru cazul nostru, amplasarea spatiala a modulelor de
lucru ar putea fi de urmatorul gen:
n
N
∑N i ⋅ ci ⋅ ε 1 − i
K* =
i =1 Pi , K = N1 = N 2 = .... N n
n
Q1 Q2 Qn
2 ⋅ ∑ ai
i =1
Ni
Qi* =
K*
unde: Q*i -marimea optima a lotului de fabricatie [buc/lot]
K* -numarul optim de loturi pe an
Ni -seria anuala [buc/an]
Ci -costul unitar al reperului de tipul “i” [lei/buc]
ε -rata stocarii =0.2 [lei/leu*an]
pi -capacitatea de productie a sistemului pentru reperul de tip “i” [buc/an]
ai -costul lansarii in fabricatie a unui lot de repere tip “i” [lei/lot]
Tabel 23
Reperul 7
Modul operatie Capacitate de productie
C=5 10185.63
F1 = 36 6975.15
S2 = 97 6962.41
F2 = 44 8019.83
R = 35 7720.44
Tabel 24
Reperul 6
Modul operatie Capacitate de productie
C=5 9357.348
F1 = 75 6407.94
S2 = 74 6396.236
R = 38 7092.624
Figura 5. Capacitatea de productie pentru reperul 7
Tabel 25
Reperul 5
Modul operatie Capacitate de productie
C=5 7641.621
F1 = 48 5233.005
S2 = 53 5223.447
F2 = 71 6016.761
R = 27 4635.63
Tabel 26
Reperul 3
Modul operatie Capacitate de productie
C=5 6915.675
F1 = 77 4735.875
S2 = 28 4727.225
F2 = 63 5445.175
R = 25 5241.9
Figura 7. Capacitatea de productie pentru reperul 3
Avand acum toate valorile cunoscute, se poate determina K* cu formula aratata anterior:
n
Ni
∑N i ⋅ Ci ⋅ ε ⋅
1 − P
K* =
i =1 i =
n
2∑a i
i =1
[( 6768 ⋅ 704 .518 ) + (6370 ⋅ 717 .232 ) + (5852 ⋅ 600 .123 ) + (4779 ⋅ 593 .836 ) + (4325 ⋅ 468 .854 )] ⋅
0.2 ⋅[(1 − 6768 / 8202 .816 ) + (1 − 6370 / 7720 .44 ) + (1 − 5852 / 7092 .624 ) + (1 − 4779 / 5792 .148 ) +
(1 − 4325 / 5241 .9)]
2 ⋅ ( 28 .87 + 31 .5 +15 .75 + 28 .87 + 26 .25 )
3098283 .759
= =108 .64 ≈ 109
262 .48
K*=108.64 => K*=109 (lot/an)
QR1=N14/K*=6768/109=62.09=63 [buc/lot]
QR4=N7/K*=6370/109=58.44=59 [buc/lot]
QR2=N6/K*=5852/109=53.68=54 buc/lot]
QR10=N5/K*=4779/109=43.84=44 [buc/lot]
QR15=N3/K*=4325/109=39.67=40 [buc/lot]
Tabel 28
R14 R7 R6 R5 R3 V1’ V2’
R14 1 1 1
R7 1 1 1
R6 1 1 1
R5 1 1 1
R3 1 1 1
V1 1 1 1 1 1
V2 1 1 1
Tabel 29
C1 C2
R14 1 1
R7 1 1
R6 0 A =1
R5 0 1
R3 0 1
C1 C2 A* =
C1 0 1
C2 0 0
Din matricea A* se obtine matricea drumurilor din graf, D printr-o procedura similara
generarii liniilor V. Ca sa existe drum hamiltonian in graf initial aferent matricei conexiunilor,
trebuie ca numarul de cifre 1 din matricea D sa fie : n∙(n-1)/2
unde: n = numarul de linii ale matricei
C1 C2 D=
C1 0 1
C2 0 0
n∙(n-1)/2 = 2*1/2 = 1
Exista drum hamiltonian pentru euristica 1. (C1 C2)
Tabel 34
R14 R7 R6 R5 R3
R14 1 1
R7 1 1
R6 1 1
R5 1 1
R3 1 1
Tabel 35
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 12 13 0 0
R7 21 0 23 0 0
T=
R6 0 0 0 34 35
R5 0 0 43 0 45
R3 0 0 53 54 0
Tabel 38
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 0 0 0 0
T3= R7 0 0 0 2134 2135
T 2 LT 2354 2345
* R6 0 0 0 0 0
R5 0 0 0 0 0
R3 0 0 0 0 0
Tabel 39
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 0 0 0 0
T4 =
R7 0 0 0 21354 21345
T 3 LT
R6 0 0 0 0 0
*
R5 0 0 0 0 0
R3 0 0 0 0 0
Pentru strunjire1:
µ S1 = 60/ tprel = 60/76 = 0.79 buc/ora
tprel = 6768*76/6768 = 76 min/buc
Pentru frezare1:
µ F1 = 60/ tprel = 60/57.7 = 1.04 buc/ora
tprel = 1230637/21326 = 57.7 min/buc
Pentru gaurire:
µ G = 60/ tprel = 60/14 = 4.28 buc/ora
tprel = 14 min/buc
Pentru strunjire2:
µ S2 = 60/ tprel = 60/73.14 = 0.82 buc/ora
tprel = 2054749/28094 = 73.14 min/buc
Pentru frezare2:
µ F2 = 60/ tprel = 60/57.65 = 1.04 buc/ora
tprel = 892064/15474 = 57.65 min/buc
Pentru rectificare:
µ R = 60/ tprel = 60/39.96 = 1.82 buc/ora
tprel = 926132/28092 = 32.96 min/buc
Aceste rezultate sunt obtinute plecand de la ipoteza ca modulul operatie este deservit
de o singura masina, motiv pentru care aceste rezultate trebuiesc inmultite cu numarul de
masini aferent fiecarui modul, operatie in urma careia rezulta adevarata valoare pentru µ :
µ S1 =0.79 ∙ 3 = 2.37;
µ F1= 1.04 ∙ 6 = 6.24;
µ G = 4.28;
µ S2 = 0.82 ∙ 10 = 8.2;
µ F2 = 1.04 ∙ 5 = 5.2;
µ R = 1.82 ∙ 5 = 9.1;
1. Modulul centruire
Tabel 40
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti)
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R14 0.083 6768 0.2409055 0.6395218 0.3886163
R7 0.083 6370 0.2267388 0.6395218 0.4027830
R6 0.083 5852 0.2083007 0.6395218 0.4212211
R5 0.083 4779 0.1701075 0.6395218 0.4594143
R3 0.083 4325 0.1539474 0.6395218 0.4755744
TOTAL 28094
2. Modulul strunjire 1
Tabel 41
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti)
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R14 1.26 6768 1 0.9490590 0.0509409
TOTAL 6768
3. Modulul frezare 1
Tabel 42
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti)
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R7 0.6 6370 0.2986964 0.9760688 0.6773724
R6 1.25 5852 0.2744068 0.9995803 0.7251735
R5 0.8 4779 0.2240926 0.9931036 0.7690110
R3 1.28 4325 0.2028040 0.9996518 0.7968477
TOTAL 21326
4. Modulul gaurire
Tabel 43
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti)
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R14 0.23 6768 1 0.3747874 0.6252125
TOTAL 6768
5. Modulul strunjire 2
Tabel 44
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti)
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R14 1.55 6768 0.2409055 0.9999968 0.7590913
R7 1.61 6370 0.2267388 0.9999980 0.7732592
R6 1.23 5852 0.2083007 0.9999570 0.7916563
R5 0.88 4779 0.1701075 0.9992489 0.8214140
R3 0.46 4325 0.1539474 0.9767276 0.8227802
TOTAL 28094
6. Modulul frezare 2
Tabel 45
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti)
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R7 0.73 6370 0.4116582 0.9772778 0.5656196
R5 1.18 4779 0.3088406 0.9977955 0.6889549
R3 1.05 4325 0.2795010 0.9956749 0.7161739
TOTAL 15474
7. Modulul rectificare
Tabel 46
Reper Timp Frecvenţa Functia de Functia de repart. Fn (ti) - F(ti)
de prel. absoluta repartitie teoretica
µ
ore/buc San [buc/an] empirica F(ti)=1-e- ti
ti Fn (ti)
R14 0.6 6768 0.2409055 0.9956749 0.7547694
R7 0.58 6370 0.2267388 0.9948145 0.7680757
R6 0.63 5852 0.2083007 0.9967055 0.7884048
R5 0.45 4779 0.1701075 0.9831348 0.8130273
R3 0.41 4325 0.1539474 0.9757567 0.8218093
TOTAL 28094
Ceea ce intereseaza in cadrul criteriului Kolmogorov este ultima coloana. Valoarea
maxima din aceasta coloana se compara cu o valoare “d” ce se determina astfel:
d=λ 0/ n,
unde: λ 0 – un parametru extras din tabele corespunzatoare testului
n - numarul de repere prelucrate in cardul modulului
λ 0 = 1.63 pentru o eroare de 1%
Daca valoarea maxima din cadrul coloanei este mai mica decat valoarea lui d, atunci se poate
spune ca timpul de servire pentru acel modul este exponential-negativ.
Pe baza acestor date, rezulta:
-la modulul C, d=1.63/ 5 = 0.73 > 0.47 ;
-la modulul S1, d=1.63/ 1 = 1.63 > 0.05 ;
-la modulul F1, d=1.63/ 4 = 0.81 > 0.79 ;
-la modulul G, d=1.63/ 1 = 1.63 > 0.62 ;
-la modulul S2, d=1.63/ 5 = 0.73 < 0.82 ;
-la modulul F2, d=1.63/ 3 = 0.94 > 0.71;
-la modulul R, d=1.63/ 5 = 0.73 < 0.82 .
Deci, se poate spune ca servirile sunt exponential-negative.
G
R14 R14
R14
S1 R7, R6, S2
R5, R3
R14,R6
R7, R6,
R5, R3 F1 F2
Tabel 47
C S1 F1 G S2 F2 R
C 0 0.24 0.76 0 0 0 0
S1 0 0 0 1 0 0 0
F1 0 0 0 0 1 0 0
K=
G 0 0 0 0 1 0 0
S2 0 0 0 0 0 0.55 0.45
F2 0 0 0 0 0 0 1
R 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0.132
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 0 0 0 0 0 0 0
K = 0 6
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
K = 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0.24 0.76 0.24 1 0.55 1
0 0 0 1 1 0.55 1
0 0 0 0 1 0.55 1
2 3 4 5 6 P = 0 0 0 0 1 0.55 1
P := K + K + K + K + K + K
0 0 0 0 0 0.55 1
0 0 0 0 0 0 1
0
0 0 0 0 0 0
0.674, PC, F2 = 0.188, PC, R = 0.847, reprezinta coeficientul cu care se va inmulti λ C pentru a se
afla λ pentru fiecare modul.
Tabel 48
C S1 F1 G S2 F2 R
C 0 0.24 0.76 0.24 1 0.55 1
S1 0 0 0 1 1 0.55 1
F1 0 0 0 0 1 0.55 1
G 0P = 0 0 0 1 0.55 1
S2 0 0 0 0 0 0.55 1
F2 0 0 0 0 0 0 1
R 0 0 0 0 0 0 0
R14 R7 R6 R5 R3
R14 0 1 2 4 3
R7 1 0 2 3 4
R6 3 4 0 2 1
R5 4 3 1 0 2
R3 3 4 1 2 0
max (x1+x2+x3+x4+x5)
S.C.:
0 ∙ X1 + 1 ∙ X2 + 2 ∙ X3 + 4 ∙ X4+ 3 ∙ X5 ≤ 1
1 ∙ X1 + 0 ∙ X2 + 2 ∙ X3 + 3 ∙ X4+ 4 ∙ X5 ≤ 1
3 ∙ X1 + 4 ∙ X2 + 0 ∙ X3 + 2 ∙ X4+ 1 ∙ X5 ≤ 1
4 ∙ X1 + 3 ∙ X2 + 1 ∙ X3 + 0 ∙ X4+ 2 ∙ X5 ≤ 1
3 ∙ X1 + 4 ∙ X2 + 1 ∙ X3 + 2 ∙ X4+ 0 ∙ X5 ≤ 1
Dupa rularea programului liniar cu Storm se obtine :
- unde X1 ... X5 - frecventele cu care trebuie sa apara in sistem reperele R14, R7, R6, R5, R3.
Se pune conditia ca functia de eficienta sa fie max Z = ∑ X i . Prin rulare pe calculator
i
se obtine solutia: Z = 0.615 ; X1 =0.076; X2 = 0.076 ; X3 = 0.461; X4 = 0; X5 = 0
Se considera schimbarea de variabila V = 1/Z, avem urmatoarea solutie:
V = 1/0.615 = 1.62;
X1’ = X1*V = 0.076*1.62 = 0.12
X2’ = X2*V = 0.076*1.62 = 0.12
X3’ = X3*V = 0.461*1.62 = 0.76
Solutia modelului matematic va consta in tipurile de repere si probabilitatile cu care
acestea trebuie sa apara in sistem astfel incat sistemul sa functioneze economic.
X1 = R14,
X2 = R7,
X3 = R6.
Nucleul tipologic este format doar din reperele R14, R7 si R6.
Se observa ca alaturi de analiza ABC, interpretarea SFF ca joc matematic constituie o
metoda de selectie pentru a ingusta cat mai mult nomenclatorul tipurilor de repere.
Daca sistemul va prelucra R14 cu o frecventa de 12%, R7 cu o frecventa de 12% si R6
cu o frecventa de 76%, indiferent de numarul si tipul tranzitiilor efectuate intre R14-R7-R6,
costul de tranzitie sa fie mai mic decat valoarea jocului „v” , atunci se asigura o functionare
economica.