168.

8mm
PSIHOLOGIE · PSIHOTERAPIE

Colecţie
Simona Reghintovschi
 s

Stiluri nevrotice
9

Stilul obsesiv-compulsiv
42
49
71

Stilul paranoid
78
89
100
117
136

Stilul isteric
142 Refularea
152
160

Stilurile impulsive
173
177
186
Stilurile impulsive: Variante
199
200
208
212

Consideraţii generale şi teoretice

221 iniţială
226 Pulsiunile ;;i dezvoltarea stilului
231 de control dereglare a stilurilor
237 apărare
245 stilurile nevrotice
Multumiri
11

Proiectul acestei cărţi şi scrierea sa au

al Austen
bridge LVlacSSclCnUSt~HS
1

cial doresc să-mi exprim

Medical Director la Riggs, şi dr. ."''-' '--
!./"'- L

Member, care au încurajat perseverent acest

tregul manuscris cu o atenţie critică care cartea a L/L~.HLLlAL
te mult. De asemenea, am fost ajutat şi
te de la cei care au citit părţi sau au
părţi din el prezentate în cadrul unor seminarii la
precum şi de cele ale colegilor şi
multe dintre aceste puncte şi subiecte
să-i menţionez în special pe dr. Jean
stein Medical Center din Philadelphia;
lui Chief Psychologist la Riggs; Richard
College; şi Veikko Tăhka, acum la
Aş dori de asemenea să-mi exprim
m-au instruit şi influenţat în multe
Riggs Center, în special dr.
son şi dr. Roy Schafer. În cele din
cunoştinţa faţă de regretatul dr.
re psihologică m-a influenţat semnificativ.
În cele din permiteţi-mi să
tru a-mi exprima faţă
Stockbridge şi JoAnn Smith din Los
ta şi răbdătoarea muncă de secretariat

Stiluri nevrotice
10 o

Los

DAVID SHAPIRO
Prefată
,

Stiluri nevrotice
 menii
biectivă în general şi îi dădeau ~ ~iJl\.­
.._..._"L. . . ..

sens specific, am dorit să arăt că toate nevrotice se

află ,,în caracter" şi că, fapt, sunt consecvente cu calitatea
generală a subiective, deşi deseori nu pare aşa Este
o perspectivă asupra psihopatologiei care că are o .._,.._.i ...
ULLL'-

caţie teoretică considerabilă şi ne poate proteja suprasimpli-

ficarea cauzelor, atât psihologice, şi la care este
dispus domeniul nostru.
Continui să cred că acest tablou al psihopatologiei, dincolo de
interesul său teoretic, terapeutice în-
tr-un mod De a acestei r\Dl"c-."'a'~-

astăzi decât atunci.

Experienţa
merită

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice
14

strictivităţii în
mental, stabile. La
xietatea, obicei printr-o In1:enlS111GH
principal, restricţionarea continuă a
veşte la contracararea Din acest
varea clinică a oamenilor nevrotici, vom întâni mai
ţionări sau distorsiuni ale care contracarează
anxietatea, şi nu anxietate .._,J ....... '-A-1'-""L'-''-'"'"·
J..Lt<;uu, ...

New

DAVID SHAPIRO
I t u

J..'L'-lA'-''-W. carte îţ;i are originea în

condiţii şi în anumite
specifice- cu mult timp înainte fi că reprezintă
de vedere". Mai am că există un
nu scriu această carte expune, ci mai
mult pentru a-1 aplica. Ca urmare, este o carte clinică despre ne-
vroză sau funcţionarea nevrotică şi, depun
tă a-1 '--/"1-/ ... ,,.._Ll
mă interesează argumentarea ci a ghida citito-
rul în înţelegerea capitolelor clinice care urmează.
pitol, voi lua în considerare
tice ale acestui punct de vedere.
'--/""-"-'"' ""' ce vreau să
"stil" înţeleg o formă sau un mod de
te a sau maniera unei arii de
bilă la un individ într-o gamă de acte specifice lui. Prin
luri moduri

Stiluri nevrotice • Introducere

16 în şi modurile asociate cu diferite patolo-
nici sistematic, şi este

a celorpatru
paranoid, isteric şi

O manieră sau un stil de funcţionare nu este întotdeauna

uşor de identificat. De obicei, suntem înclinaţi să acordăm aten-
ţie conţinutului unei sau al unui iar observarea
manierei sale necesită un tip de atenţie diferit poate mai pasiv
sub anumite aspecte. Însă, deseori, experienţa observării ma-
nierei, a unui nou aspect al unui lucru familiar, este tulburătoa­
re şi intensă.
Am fost interesat pentru prima dată de formele sau stiluri-
le de funcţionare - în particular, stiluri de gândire şi stiluri
perceptive caracteristice diferitelor tipuri de patologii când
lucram cu teste psihologice. În teste, mai ales în testul Ror-
schach, modurile de gândire şi de percepţie sunt (sau, cel pu-
ţin, ar trebui să fie) materialul primar pe baza căruia se fac in-
ferenţe cu privire la diagnostic, mecanisme de apărare şi
trăsături de caracter. Mi se părea că aceste modalităţi de gân-
dire - utilizate de obicei pentru a identifica mecanisme de
apărare, trăsături şi sindroame diagnostice şi, în generat pen-
tru a creiona un portret psihologic trebuie să reprezinte ele
însele structuri psihologice importante, şi că aceste structuri
trebuie să aparţină unui tip mai general decât trăsăturile spe-
sau mecanismele care pot fi deduse pornind de la ele.
Dacă, de exemplu, este posibil să identifici anumite mecanis-
me de apărare şi caracteristici simptomatice specifice de tip

DAVID SHAPIRO
obsesional într-un
te fi conceput ca
tă.

trăsături, c1rnr-.rrvr'Y'Ia

vinte, pare plauzibil că

determină şi conturul
de apărare şi a trăsăturii
Aceste întrebări apar cu ~'-'"-'"'''-'lJ.li.U
zultatele şi metoda de'-'<!-'-"''-"-'"" . .
testele sunt construite pentru
gândirii şi percepţiei sau,
scop. Dar întrebările sunt
descrie forme de funcţionare
experienţelor şi de
tipuri de patologie,
ce pentru simptome şi trăsături 0!-''"-'-'· . . . . .__,._
care un simptom sau o trăsătură
individ?
Simplul fapt al constanţei umane
pledează pentru un
tare clinică mai specifică.
din acelaşi motiv, orice T'\L>r<.e'''"rl

sau trăsăturile patologice evidente

le atitudinilor, intereselor,
chiar şi al aptitudinilor
simptomul sau trăsătura
ţă. De exemplu, nu ne surprinde să

Stiluri nevrotice .,
 7

DAVID SHAPIRO
 Reich, interesul psihanalitic direct pentru pro-
să se fi diminuat. Poate că un interesul-
terior ar fi necesitat echipament teoretic suplimentar şi noi con-
caz, studierea Eului, pe care lucrările lui Reich au
neîndoielnic, au făcut-o să progreseze, a tre-
atunci în centrul interesului psihanalitic general. Pe lân-
au existat diferite progrese semnificative pentru
'-''"""'"""''-""'L~_._ .. nostru. Mă gândesc la trei dezvoltări: (1) conceptele lui
care extind o sugestie din scrierile târzii ale lui
sursele structurilor psihice, independente de
....A/JlLLL.L'-"''"'-''-pulsionale; opera lui Erikson12, care im-
a
lLLI.../f..JcL structurilor psihice

the Problem ofAdaptation (New York: Internati o-

York: Norton, 1950).

DAVID SHAPIRO
tru reexaminarea
Hartmann a explorat şi a în
ţia dotărilor şi aparatelor mentale
voltarea psihică. După cum
rate cuprind echipamentul
formează nucleul unei
independentă de
înnăscute şi produsele maturizării lor
limbajul) nu sunt semnificative numai
adaptativă. Conform distribuţiei lor
ticilor speciale, ele influenţează nu numai
particulară a funcţionării adaptative
"preferinţa" pentru anumite a
"'-'-'JL.L'J-'

modalităţi de apărare. De exemplu, Hartmann .u··~~'"-""

autonom al inteligenţei ca
alegerii individuale şi
telectualizării.15

Hartmann, op. cit.,

Stiluri nevrotice "

26

în
a conţinut '-'.._., ._. ._ . . L,,.__ ._'L/Jl''-'-1-"!·'"'-'"
pendente ale eului şi despre
mann într-un mod teoretic şi ,".L:>,nLH"'"

mann propun pentru tabloul

generale de funcţionare o bază mai
anterior, Erikson oferă o

Vezi David Rapaportl Present-Day Ego 1-'SVt~nOJOflV nroloaoro

1956.
17 op. 65.

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice "
28

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotke •
30

sură semnificativă, şi
Rieff, sau, cum eu, a . . . ,.L/'-4 "-""'

este în mare măsură

U'LU..H4J.\.- ~AC'r'\r,r>c•r:>

a unei psihologii
timp se poate

orice caz, am 1..... ,~A~·~,..,

tă imagine

Rieff, Freud:
Rieff, op. cit., p. 49. Critica
genetic.

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice •
32

o ~ un
a cărui cultură ne este nefamiliară, care execută un dans ciudat
cu o mare intensitate. ce îl privim, nedumeriţi, putem
că este secetă şi că este o comunitate agricolă; luăm în
posibilitatea unui incantaţie destinat să
că ploaia şi această posibilitate este şi o expresie a aprehensiu-
nii. Prin fi capabili să descifrăm anumi-
te ipoteza. În acest punct, fără
de Dar

că alături,
privind, se află un fermier care nu este indian care,
din cauza secetei, dar nu dansează. Lui nu i s-a
gesturi; acasă şi face griji. in-
nu că este cz f?l că este in-
Dansul său rezultă din anumite atitudini şi de
un care, probabit este durabil şi relativ stabil.
Cunoaşterea acestor forme stabile adaugă comportamentului său
o altă dimensiune a a sensului.
rv'l-.-..+-n•"YV'\•"1" nevroticu-
exemplu, persoana corn-

DAVID SHAPIRO
 moduri
planificarea sau -....--u.._,.__._.,_....._,~.-._...._
impulsul, nevoia,
persoana compulsivă se '-'-'J'"' LL/'J'.L

tul unui impuls dat sau

torită anumitor moduri
tă anumitor moduri
Acestor teme

a
,.._ 1D"T"''' 0 sau a acestor ........J~'I.AL.<
individuală a oricărui conţinut
ritate. Un conţinut mental sau un ..__._..__'""'"-... L

manifest- o fantasmă sau un ...,,r""""" ..."',.,.,..

Acest punct este <>Hlf1<>nt-.:::~t

ca~,nltlr:::>t'l::l subiectivă a evenimentelor

în această concepţie/ aşa cum o

viaţă pe care un individ îl

Stiluri nevrotke •
DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice "
38

DAVID SHAPIRO
2

·lui

[1933]

Stiluri nevrotice •
42

te şi
deformarea experienţei
Primul şi al
şi cogniţiei. Cel de-al doilea se de activitate
o descriem adesea drept "constrânsă" şi la aspectele
cele mai caracteristice ale experienţei suuu::~cn
pulsivului. Poate că se
descrierea modului de viaţă general al

Rigiditatea

Termenul "rigiditate'' este ~,._.,_~~L~

ferite caracteristici ale oamenilor ""'"""''~ 7
plu, el se poate referi la o postură
nieră socială nenaturală sau la o tendinţă generală
în desfăşurarea care
absurdă. Dar, dincolo de toate acestea, "rigiditatea"
stil de gândire.
Ce se înţelege exact prin rigiditatea gândirii? Să considerăm
un exemplu comun, tipul de gândire într-o cu
persoană tipul
şi "dogmatică" sau "doctrinară".
importanţă cu o astfel de 1--''--'--'--''--'''--'--'-

DAVID SHAPIRO
K: Deci crezi că nu ar
L:Nu

Te costa
44

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice "
46 departe a fi liberă şi
de atenţie şi limitările
mai
vului este

Aceeaşi acuitate a atenţiei

tor simptome obsesiv-compulsive. Ei vor
sau se vor îngrijora pentru orice inexactitate "L'-'•J'--LJLL'-

nu ar atrage atenţia unei alte persoane. Dar

pulsivului, deşi pătrunzătoare, este în anumite
de limitată, atât ca mobilitate, cât şi ca arie.
doar se concentrează; ei par să se concentreze
anumite aspecte ale lumii pur şi simplu nu fi
concentrare intensă şi o atenţie focalizată. Mai exact, este un
de atenţie care pare neechipat pentru
imediată, pentru tipul de \.-A.I._......__. "'-"'"

presionabil, bazată pe impresia subiectivă, unei ._....._.._._,'-'"-4"'''-

poate include în observaţie chiar şi ceea ce este sau in-
cidental în raport cu focalizarea iniţială, intenţionată sau care
poate permite să fie "impresionată" şi care
la început o intenţie clară sau o intensă.
par incapabili să permită atenţiei
mită pasiv ca ea să fie captată de ceva.

DAVID SHAPIRO
 general, persoana va avea un anumit
interes bine definit şi va persevera; îl va urma şi va acumula
te şi le va dobândi - dar, va pierde
te care dau savoarea sau impactul unei ou.u.up.~.
par deseori destul de insensibili
De fapt ca în cazul capacităţii umane
tr-o necesitate- deseori ei se referă cu
tul pentru propriile preocupări sau la imperturbabilitatea lor.
Focalizarea precisă, dar limitată, a modului de atenţie
sesiv-compulsivului pierde anumite aspecte lumii, chiar
reţine altele cu succes. Nu orice mod cogniţie capabil con-
centrare intensă şi precisă a atenţiei aceste limitări. Unii
sunt capabili să acorde
ţie destinsă, să aibă intuiţii, observe un eH~mtertt
periferia atenţiei, apoi să treacă mai departe (sau nu) cu un
tig mai mare sau mai mic. Este o mobilitate liberă a atenţiei, un
mod cognitiv flexibil. Dar persoana nu este
înzestrată. Pentru ea,
este o potenţială distragere a la concentrarea sa
unidirecţională, care produce disconfort. Şi pare să evite
48

muscular şi intenţionalitatea, în
orice situaţie,
în aceste capacităţi cogni-
posibile orientarea şi menţinerea aten-
printr-o concentrare susţinută. De fapt, în
mod normat aceste capacităţi pentru focalizată precis şi
intens ajung să suficient bine consolidate. Ele pot fi activa-
te şi atât de acest fapt e de ob-
se poate concentra ţ;i
se bucura o intuiţie, ca atenţia sa să-şi
schimbe nu numai orientarea, dar şi intensitatea şi poate face toa-
te acestea cu uşurinţă. Totuşi, anumite cazuri- şi obsesiv-com-
pulsivul este deşi nu singurul - această orientare a aten-
a fi şi fi menţinută, numai

York: Basic Books, 1959}. Vezi mai ales Capi-

Emergence 251-278.

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice ..
54

DAVID SHAPIRO
DAVID
Stiluri nevrotice •
58

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice"
DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice "
62

;;i '-<..L\. '--'-'-.1.

pulsivă sunt,
sunt şi ,.......... "_"_ . . . . .
riorul căruia se poate funcţiona
căruia simte un disconfort extrem. La"'..,.,.... ",..'" oameni se
simt deseori cel mai confortabil, simţind că au mica lor nişă sau
domeniu în care se devotează îndeplinirii
de autorităţi mai înalte. Alegerile lor se restrâng alegeri tehni-
ce - cea mai bună cale de a respecta termenul-limită sau de a
satisface expectaţiile. Satisfacţiile lor nu sunt satisfacţii'-'- ....................
nate de şi libertate, ci ~sn-l'-.'T'':H'1rn
-r.C>ftt-1"11 unei în-
datoriri într-un anumit interval de timp, pentru că au ................ ~._._ . . .
temporar autoritatea frecvent, satisfacţii exercitării unei
virtuozităţi şi ingeniozităţi tehnice înalt dezvoltate.
Am arătat mai sus că experienţa obsesiv-compulsivului
impune lui şi o cvasiexter-
nă este reprezentată în principal de un specific
dirii, şi anume gândul trebui. .. "· acesta este gândul cu care
se îndreaptă către muncă, se dirijează pentru a se comporta în-
tr-un anumit fel şi chiar se admonestează şi se îngrijorează
exemplu, "Ar fi trebuit să ... " sau "Poate ar să ...
bil acest sau anumite variante ar fi
gat , în acelaşi sens) o parte explicită a anumitor

DAVID SHAPIRO
DAVID
DAVID
nevrotice"
DAVID SHAPIRO
DAVID SHAPIRO
DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice ..
DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice "
DAVID
Stiluri ne\lro1:ke
Stiluri nevrotice '"
DAVID
Stiluri nevrotice "
)AVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice
DAVID
DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice "
DAVID
DAVID SHAPIRO
 Intensificarea

DAVID SHAPIRO
DAVID
Stiluri nevrotke
Stiluri nevrotke ..
DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice ,.
Stiluri nevrotke
DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice •
DAVID SHAPIRO
nevrotke
DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice
oamenilor
vent şi facilitează

tă, se ştie că mulţi oameni

mai mare de inhibiţie şi o ..........._.. . . _,_._. _ . .
sunt intoxicaţi cu alcool
fac. li

Calitatea acţiunii impulsive

obicei, este abruptă sau discontinuă în contrast

mală, care de obicei pare a
cel puţin perceptibile sau din
racteristici, le putem adăuga o a
ţiunea impulsivă este o

pomaniacală şi cea
tă
în psihanaliză. Vezi Otto Fenichel/ The f-/svchc,am=J!Vtlc
Norton, 1945L p. 410.

Stiluri nevrotice "

Stiluri nevrotice
DAVID SHAPIRO
 urmare, astfel de structuri, prin
a impulsului, conţin

această poate fi aplicată uşor

frustrare şi tensiune şi poate servi
acestui con-
în despre
tensiune în cazul oamenilor impul-
că ei se capacitatea redusă a acestor oameni
Mi se pare că acest concept are, cel puţin parţiat
cu siguranţă, observaţia are o anumi-
ea nu ţine cont suficient de faptul că
r>.h.lL>.~-~- 1 ' 7 " nu este în nici un caz trăită subiectiv
oameni
"tolerează" frustrarea sau amână satisface-
parţial pentru că este interesată şi de alte
inima sa este îndemnată de obiective şi interese care sunt
'"'"~-"'"''L>" imediată sau se extind dincolo de ca-
U'L''--'-<.L'-'L''- ca semnificaţie subiectivă. În aceste circum-
echivalează pur şi simplu cu existenţa unor ast-
interese sau valori. Nu este pur şi simplu o problemă de
L'-'"'-'"""'"-""""" ... ,.... Mai degrabă existenţa acestor obiective şi

în mod automat o perspectivă, un set de di-

care este trăit un capriciu trecător sau o frustrare
ncL:::n-. -c:. unor astfel de scopuri sau interese, frustra-
1

ou.•· ... ""-U.'-P-U. imediată promisă trebuie Să

sensul că presupune că voinţa (morală) ar trebui cumva să fie

no=>c''"'" necesităţii psihice. Cu toate acestea, trebuie să admit
de "toleranţă" este înţeles în general în acest sens sau
activitatea mecanică, însemnând "permisiune"

DAVID SHAPIRO
dezordonate, L''-"'- LLLJL '-'-''"""'

sonale sau oportunităţilor

egocentrice şi esenţial nu
al modulării capriciului sau J.LJ.I_I.J._._.._._,._.._._,_.__._
rezistenţa la satisfacerea imediată.
domină orientarea către un scop sau o "''-'-'-~'-'_._._._,_,.__._
probabil ca un capriciu sau un
set de tehnici performante şi facilităţi care să
rapidă a scopurilor. Bineînţeles, este tot un ~~---.-.--­
L'-'-'·""'-'--LJ

unul relativ primitiv în comparaţie cu

soanei normale.
Totuşi, este bine să ne amintim că, în anumite arii
ţei, stilul impulsiv poate fi destul de
fie acele arii în care poate fi folositor să
rapidă sau în care exprimarea şi/ sau
de un anumit tip se pot

5l Într-un articol recent/ Jean Piaget oferă aceeaşi

sugerează el, cum ar fi a rezista unei perturbări pentru activitatea,
ne o experienţă în care atracţia iniţială a este înlocuită de
mare în realizarea activităţii şi, din acest de om1=ctrve
preexistente/ pe de
această expunere: a avea voinţă înseamnă a
invers/ a nu avea voinţă/ înseamnă a cunoaşte
fi capabil să te bazezi pe o scală permanentă de valeriu.
letin of the Menninger XXVI, 3 (May

Stiluri nevrotice •
186

Modul de cogniţie impulsiv

M-am
în
această deficienţă este una "'~-''~"-'"''-AUA
şi simplu unei înclinaţii către o
acestea, lipsa de este o trăsătură a unui
cogniţie şi gândire în care concentrarea
tractizare şi
te deteriorate. Cogniţia \JU..L'-"·-.Lu..n..n

o a active f"'rVY'Yll""'e>~·e>
suficienţa proceselor integrative de pe latura
Mai întâi, să considerăm ceea ce am

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice •
188

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice "
190

Prin această

captivatăde promisiunea sat1srao:~r11

Limitele acestui mod ""''n-r\·lrl"\

DAVID SHAPIRO
trică.

Stiluri nevrotice "

192

Vizitând un ver1mmczar treceam cu

<VMVl"'''"'<_," închisorii
care era de o mare mulţime de con-
azstmzta către o altă clădire ~i
în curte doar de câteva minute când un
a mers direct la

unei bune sa
este cu toate acestea, destul de
cientă.

o 1-n-t-r.:::::•hc:lro interesantă
cu oameni sunt

DAVID SHAPIRO
destul de incapabili
bărbat demonstrează o.,..,.,. ... .,".........,.... emr,atlca
un
probabilităţile,
logul ui şi ar fi
interesul său erau ._. . . . .,.,__,<..<,.._.,
imediat

Este interesant de notat că

aceeaşi poziţie în funcţionarea
particular vis-a-vis sau
se întâmplă în cazul persoanei ......./ ..................... . _.
ner al considerăm procesele '-'-./)'"' . . u .. ...
dintre factorii care promovează
carea, reflecţia, judecata şi '-./A../.1.'-'-" ...

mală, să aducă stabilitate în

nizate. De exemplu, impulsul
dintr-o anumită zi

cesar către
o poziţie mai bună. Prin
liteazăîmpotriva unui ....... LL./l.A!,...,

voltarea unui capriciu sau a unui

activ şi susţinut. Cu toate

Stiluri nevrotke ..
Stiluri nevrotice
 trăsături unui caz

DAVID SHAPIRO
 următoarea lnll-rohc:>ra•

şi experienţă L ........ .....,J..... L

necesar,
În acest scop, mai
lor morale de problema
derare natura valorilor
interese sau scopuri. Valori morale cum ar fi dreptatea,
sau integritatea personală sunt în interese sau sco-
puri excesiv de abstracte. sunt Obiectivul este
îndeplinirea principiilor abstracte, u ......... u ........ ..._ ..._.._"_......

bilă şi deseori incompletă, iar un

interval lung de timp. Într-un anumit sens, aceste valori sunt şi
impersonale, adică ele sunt definite mai
obiectiv, şi sunt relativ independente sau interese
personale, sau sunt separate de acestea. De exemplu, pentru un
individ, cursul corect al unei acţiuni coincide cu
personal imediat sau poate fi contrar chiar şi în
caz, dacă dreptatea este o valoare importantă, poate foarte
să depăşească în semnificaţie
imediat. Este clar şi că idealurile şi
portante subiectiv, sunt relativ continue.
cuvinte, aceste valori şi, poate, idealurile
general ca fiind scopuri sau interese
nate; ele se află în contrast cu lnt-cH·,occl
tisfacţii concrete, nu .LL.J.L..__ .......L.._.

şi al formei lor.

Stiluri nevrotice •
202

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice "
204

a decis că este rău să la o

dă asentimentul sus-
care o înso-

U.'-'-"''-''-U, chiar şi în

tică este dintr-un mai concret-

exemplu, ce ar gândi tata (profesorul. .. ) despre asta - este ne-
cesară o atenţie detaşată, care se focalizează înapoi, asupra pro-
priilor gânduri sau comportamente ale individului, un
aspect sau altul dintr-o perspectivă c7L''"~"-'-'LA-'-L-l
Probabil că o
caracteristică dintre toate
siv-compulsiv; o astfel de în
conştiinţa sa, în îndoielile sale şi în acel simptom obsesional clar
observabil care între îndoială şi conştiin­
ţă-

sive nu trăiesc niciodată mustrări

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotke •
206

acesteia.

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice •
2os NESINCERITATEA ŞI MINCIUNA PSIHOPATE

Nesinceritatea şi minciuna sunt

că au o
cu anumită
posibi- Există două
Mai întâi, aceste trăsături pot pro-
veni şi conştiinţă, o lipsă a
mentului responsabilităţii de a fi onest sau autentic; cred că
aceasta ar putea fi cea mai general acceptată explicaţie.
există şi o a doua posibilitate care mi se mai probabilă, şi
anume că lipsa de conştiinţă şi moralitate, pe de o parte, şi ne-
sinceritatea şi minciuna, pe de altă parte, sunt legate esenţial şi
independent de acelaşi mod general de funcţionare psihopatie.
O descoperire interesantă a celor care efectuează testare psiho-
logică pare să susţină acest punct de vedere. Psihologii au des-
coperit că tendinţa de a inventa, aşa cum face psihopatul, poa-
te fi dedusă pornind de la testele proiective, deşi aceste teste
necesită doar răspunsuri nu alte cu-
vinte, nu există nici o obligaţie de a "spune adevărul" la aceste
teste, nici o posibilitate de a minţi concret şi nu este implicat
nici un aspect de acest tip al conştiinţei; însă este posibil să se
identifice anumite forme ale gândirii caracteristice oamenilor
şi nesinceritate. urmare,
L . L L L ' - " - J , .... .._,, ...... între-
barea: ce forme speciale de gândire caracterizează fabulaţia psi-
hopatică?
Faptul că oamenii psihopaţi sunt capabili de minciună sau ne-
sinceritate nu-i distinge în nici un fel de alţii. Chiar şi faptul că
sunt mai nesinceri decât ceilalţi îi distinge doar în mare, căci
este uşor de imaginat că orice persoană s-ar putea afla în circum-
în care şi continue ar fi garantate

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice •
 general, se poate răspunde simplu la această în-
său este să se descurce, să impre-
sioneze să-1 sau poate avea un
interes de aproximativ acest tip. Dar astfel de motivaţii cu si-
~·'-'-·•u•-'--u. .uu la psihopaţi; într-adevăr, în aceste cir-
un obişnuit în-
tr-o anumită măsură. ce este distinctiv pentru punctul
psihopatului şi scopurile sale în această situaţie?
~~ ..,~L-~~ de o altă trăsătură a cogniţiei de fapt
variantă a unei trăsături impulsiv.
1n1teres121e şi să
de ceva ce are relevanţă personală concretă, imedia-
HJ.__.,.._..,_ .....'"...._ .. , această a ia o
"acţionează" tot timpul, el se află în ur-
practic imediat, iar atenţia sa se
nr.o?!::>-nt·o care sunt

este scufundat în opor-

în care se află, şi aspecte

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice •
212

Caracterul pasiv, "slab"

DAVID SHAPIRO
 . _.,_. ._. _._. ._, ._ . . '"" care par
tocmai datorită rela-

era un bărbat homosexual în vârstă de treizeci

bărbat era într-o ce ţinea de
şi nu avea o carieră rea-
TYVY1/Yitn--,

unde locuise, cu cine se aso-

cu adevărat ales de el, ci
Cu

ca el să se
du-
a "cedat" acestor presiuni în
în care viaţa sa este relativ
obiective sau dezvoltare.

cui tate".
Deseori, oamenii
tudine aşteptare a unei f""l1"''f""llm•::t-c:~n
taţie (sau, cum a fost rl"'L'•~"""''Or•t-

ţie, care combină atât e1e~m42n1te

care va

Din punct de vedere dinamic/ se poate

precisei bine definite.

Stiluri nevrotke
 Bineînţeles, cineva
ne, ale unui ..... .,.,nd-.n..-.
resat starea

mine." Acţiunea sa nu
pentru nevoile celeilalte
babil ca el să fi avut un ,..-.t-·n~•~c ,." ...........n'""'''"'

oameni, în general, nu se lJU,wC:<:-tL"U

lor sau intereselor celeilalte . . . "'. . "'"''"""'" r..A-no·,_.,.,,,

A tun ci când o
"Dar se aştepta să

Stiluri nevrotice "

Stiluri nevrotke
Configuraţia organizatoa re

Stiluri nevrotice
DAVID SHAPIRO
 rh1i-.O"l"Or'\f-CliCl în rC>11'"'\C>r"1f--:>h::>e>

necesar pentru recunoaşte­

,.T~r>""'='T-Ll în procesul orga-

într-un caz, să determine ca

....__._L,_._'--',LL'--<"L'-- să trăite într-o formă mai directă şi, în
caz, mai difuză. Şi mai departe.
măsura în care există configuraţii înnăscute ale aparatului
._._ ..___"_..._L.,.__._ şi dau formă- propun termenul "con-

iniţială" pentru totalitatea unui astfel de

suntem obligaţi să ne modificăm imaginea despre
'-'"-''""'""'J_._._,___, ca neajutorat în faţa propriilor pulsiuni. În măsu-
ra în care el este cu capacităţi de organizare a tensiunii,
el nu este un pur pasiv şi comportamentul său nu este ime-
şi de pulsiuni sau de stimuli externi. În
această se poate spune că el există psihic şi că acest psi-
constituie un autonom în determinarea comportamen-
său. Mi se că, în aceeaşi măsură, se poate vorbi adec-
stilului vieţii psihice, despre funcţionare
ce nu este doar un produs al pulsiunilor şi al stimulilor,
mentale de organizare ale unui individ.
modificarea, dezvoltarea şi diferenţierea "confi-
iniţiale" are loc imediat sub influenţa
care o ca şi continuarea maturizării.
configuraţii are anumite implicaţii gene-
viitoare a individului ca şi pentru func-
Dacă există încă de la început o astfel de

DAVID SHAPIRO
uşor de înţeles în această lumină,
fiecare nouă influenţă a dezvoltării,
organizarea existentă. Acest punct de
anumite influenţe de dezvoltare
tele, indiferent cât de puternice sau
rea din punct de vedere obiectiv, nu-l
te sau lipseşte fundamentul în
funcţionare. Fără o de r-.arc"t'-..a..-'1-l~

' - J i _u_ L~-LLU. a TlllrH'-n n,n '-'llr"

Înainte de a părăsi tema "" ,."~....-.CJ·~ 1hl..-..

dori să adaug cuvinte cu

anume, gradul determinării înnăscute a
rifica acest punct. Semnificaţia
psihic înnăscut pentru
supune în mod necesar
parabilă a factorilor înnăscuţi

Stiluri nevrotice •
226

racteristici

Pulsiunile si
, dezvoltarea stilului

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice •
228

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice •
230

a
asociate ei.
Acest poate fi '-A'-""'-i ..LJ

stadii mai târzii ale

general. De
este mai
rea sa
natura acestor
ne, ci şi

DAVID SHAPIRO
Funcţia de control şi de regla re a stilurilor

Stiluri nevrotice "

232 ca urmare/
s-a orientat către

sau amânare a ten-

siunii are şi o semnificaţie mult mai generală. Dezvoltarea
dirii şi înlocuirea descărcării prin cu şi
imaginarea acţiunii, dezvoltarea şi rafinarea afectelor, dezvolta-
rea tuturor funcţiilor "superioare" şi modularea tuturor celor ba-
zale şi, în general, transformarea individului de la o condiţie de
relativă neajutorare de tensiunile imperioase o con-
diţie de descărcare firească, intenţionalitate şi "voinţă" -toate
acestea depind, printre alţi factori, de o capacitate din ce în ce
mai rafinată de administrare şi control al tensiunii. Dar nu este
vorba despre "control" în sensul comun, obişnuit al termenului.
Nu înseamnă control exercitat de individ sau de "puterea voin-
ţei", ci de controlul de tip automat exercitat de o parte a Eului,
de un sector al individului.
Am atribuit stilurilor sau structurilor pe care le re-
o şi Am aceste
structuri ca aducându-şi contribuţia continuitatea şi stabilita-
tea individului şi, ca urmare, ca reglatori tensiune. Prin ur-
mare, apare întrebarea legată de poziţia şi funcţia stilurilor în
dezvoltarea acestor elemente de control al tensiunii pulsionale.
psihanaliza a conceput astfel de elemente de control
care se opun şi re-
stricţionează, dar, mai târziu, a ajuns la conceptul de structuri,

DAVID SHAPIRO
gă sau îi amână JU\..LO.LU.'--'--.1.''-U• '-'-''-LC>Jc'-A.

faptul aparatului
acestei perspective.
cut presupune un anumit
tensiunea. Astfel, se credea că şi extsb~n1;a
care de tensiune de rYVl.._rv\ .......

ne a aparatului motilităţii- care a~.~..u.~..~..._c:,.._

siunea va fi menţinută, pot fi
cărora se vor putea dezvolta mai
de menţinere sau control
Acest concept al nucleilor
re sau control al tensiunii ne """"'' ............. ~- . . . ,. , . . ,. ,.
neajutorării infantile sau a
nală, adică imaginea descărcării ....,,.~.u,. . . .
.l.l.ll.......

tablou al unei extreme teoretice, un .U.L\.J'-'-'-- ...

extrapolare. De fapt, e clar că este

biologică) să fie lipsită de structuri
siunii. Aici, de fapt, putem să ne
această imagine a înnăscute
într-o formă atât de o,-,.-,,.._.,-,,..,,..,~... ,..,"

David Rapaport acest aspect Vezi

of Psychoanalysis",)ournal of Personality",

Stiluri nevrotice "

Stiluri nevrotice
DAVID SHAPIRO
 ar neglijent sau ne-

nu era mai ,.-,",,,..,.':>."''

VL'·"'·'-'·''"' altcineva. Dar natura acestor
~ L"'""' ... de disconfort pe care acest
..._ ........................."'... '-/'"1-''-L ... ...

sine, adică calitatea traducerii per-

îl ca fiind necugetat. În si-
trecut în care a simţit un anumit afect neobiţ;nuit sau
a tentat un anumit comportament spontan, acest
a trăit cu o anxietate considerabilă sentimentul că ar pu-
piardă controlul" sau altele aseme-
nea şi cu pot spune că, în aceste ocazii, a trăit ceva ase-
mănător într-o formă modificată sau diminuată. Cu alte cuvinte,
strict vorbind şi conform cu definiţia sa
entuziasm, deşi este posibil să fi înce-
sa a fost sau a devenit rapid una
diferită, probabil mai puţin modulată, poate o ten-
către nesăbuinţă şi aprehensiune.
bărbat grijuliu, atunci când se simte în pericolul de a-şi
necugetat poziţia, devine precaut. El nu decide să
este şi simplu. Îşi examinează perspective-
Slctolcnuu sau imperfecţiuni şi găseşte cu uşurinţă câ-
nu sunt slăbiciuni imaginate, ci prezente, deşi
Ele sunt produse ale atenţiei precise, cerce-
către care a deja împins de nervozitate. Aceste slă-
iritări îi domină acum conştiinţa şi, în mod ca-
proporţiei lor în întregul tablou.
orice excitaţie sau entuziasm incipient,

DAVID SHAPIRO
ca şi orice asociat cu aceste
sentimentul de nesăbuinţă

Cum am descrie acest . . . . . ."'"'" aen~n~nv

mic altceva decât operarea automată a ._. ........... j, ........ "-'"-''-''-'-''"
siv de funcţionare. Un care
dant şi intolerabil pentru stilul
punctului de vedere al acelui ca
automat individul către gânduri şi un
tensiunea şi conduc către un cadru ml->TH-'::1

afectul iniţial şi disconfortul au dispărut. stare

fost organizată conform stilului prevalent şi a
ţie caracteristică de reducere a tensiunii.
Prin urmare, procesul defensiv fi un
caz special al operării stilului general
operarea acelui stil în condiţii speciale
cât orice stil reprezintă un sistem
poate spune că are aspecte de auto-menţinere,
tatea de a organiza tensiunile neobişnuite
diţii de tensiune specială, aceste ... '-',. . . ..._,~..,,__
deosebit de vizibile. persoana
tă de un entuziasm neobişnuit, simte necesitatea de a căuta
în papură. Persoana paranoidă, pentru moment
acţiune mai puţin prudentă, '-"'--"''--'--'!J'-J..
tr-o clipă. Femeia isterică ce să ..............._, . _
finită devine dintr-o dată conştientă

Stiluri nevrotice •
242 e1
care se joacă cu
ţ;i

Am
trapărţilor lor în ex1:Jei'Iei1~a
nu
tru persoana paranoidă, ac ţi unea
foarte serioasă deoarece se simte
care se simte vulnerabil, ce să ve-
rifice încă o dată? Cu alte cuvinte, de .......,..,'"' ..."' dată este creată o
stare de tensiune care poate fi trăită doar conform cu modurile
de funcţionare existente şi care poate duce un individ doar în-
tr-o anumită direcţie ce va diminua tensiunea. un
astfel de proces nu elimină sursele subiacente ale tesiunii
culare, ci previne doar dezvoltarea lor conştientă. Diferenţa
tre procesul defensiv în condiţii de tensiune sau în con-
diţii de instabilitate trecătoare şi mai
stabilă este în mod esenţial o diferenţă de grad. Funcţionarea
fensivă este un aspect continuu al tuturor funcţionărilor nevro-
tice atâta timp cât orice stil nevrotic tinde să
conştiinţă a tendinţelor divergente în raport cu
condiţii, un mod nevrotic de
de cursiv pentru a preveni apariţia oricăror tensiuni speciale, cu
excepţia unor cantităţi neglijabile. acestor nu-
miţi uneori nevrotici "bine integraţi", nu se vor observa în mod
necesar forme vizibil exagerate ale funcţionării nevrotice care re-
prezintă dovada operării stilului în tensiune
sau de instabilitate. Din această Y"'>Cl•"'".""'"..-.t- ' "'
1 7

derivă câteva corolare. Voi menţiona trei dintre

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotke •
244 Motivele defensive pentru stilurile nevrotice

DAVID SHAPIRO
Stiluri nevrotice •
246

na
te avea
poate avea acuitate a
avea o capacitate muncă
Prin urmare, putem
enţează cu siguranţă
corect să ne imaginăm, ca
nale date, caracterul
specifică a prohibiţiilor externe. L/,I..LLlj./VLL

ferenţierea nevrotică, este

moduri preexistente de
bui observaţia clinică

DAVID SHAPIRO