Alege pachetul SupeiSilueta!

Solutie avansată de sIă biresă»ătoasă !

eta•Pachetdeslăbir CarmenBruma

. SuperSlIuetă în 6 să ptă mâ ni!

rmen Otiiinâ imi recomaiidă ing edientele slâbitului sănătos:

sl›
Bf’achetulSuy‹•rSiIneta
 Să fii grasă este o experiență traumatizantă care

lasa i-ă ni adâ nci în interiorul tă u, așa că nu mai

trata verqeturile ca fiind o problemă 9ravă *
Cei care au trecut sau trec prin această
experiență

ştiu că ann dreptate, fie că o recunosc sau nu.

' șy , Pentru cei ca.re nu o știu, iată povestea mea.

'*"
’ veain aproape t6 ani că nd tată l meu, care se decisese să
Accepte postul de atașat militar la Ambasada Romlniei
lă Moscova, a hotă râ t că este riscant să -și lase odrasla
adoles- cent$ tn țară , nesupravegheatb. Cred că a fă cut bine,
pentru că
n-am luat-o pe că i 2reșite, dar ann luat tn schimb 30 de
kilogra- me tn plus. A fost o perioadă cumplită a vieții
mele, mi-a fost greu să tnvă ț limba, să mă integrez tn
peieaj,
să suport friqul de -30•C, să -mi fac
prieteni, să -uri gă sesc uri punct de
sprqin, la o vă rstă la care deruta este
regulă ...
Ann ales ca refugiu MÂ N-
‘ CAREA, la orice oră și
’• ' J ‹ yy ln orice cantitate.
 i/: ‘‘ .1i *› *

Proastă alegere! Nu po ți să -ți plâ ngi cte inilä fă i ä o cnìie de born- rã înfä şuratã in folie de plastic. Treptat nii-amp data sean a ca
Soane sau o gă leată de înyliețatä in brațe... Ş tiu, este o irriacJine esqte
şablon pentru feiueia in depresie, dar stint şí ruşii vinova{i pentru
asta... la ciocolatš, înyliețată şi lialaşnikoave nu-i lntrec rriulțil Ş i
uite aşa... o bombonică azi, o bombonicä mã ine... proaspă ta Miss
Boboc, selectată ¡aentru Miss Adolescențä , s-a trezit, aproape pes-
te noapte, en 86 de kilograme. Mi-au fost suficiente doar două luni. Ş i
a încèput calvarul! D epresii peste depresii, crize, nopți nedor- mite
din cauza senzației de sufocare pe care ți-o clau 1‹i1oprame1e în
exces, haipe noi, neapă rat largi şi negre...
Aceasta a fost o primå etapă , scurtă este ćtrept.
A urinat preseala clasică: înfometarea. Nu mã ncam mai niinic
zile întregi, únça care, evident, cedars şi devoram tot ce-ini ieşea
In cale, chiar şi alimente pe care in mod normal nu le-aş fi mfincat.
Mă nă pă deau puleriiice sentiments de vinovă ție, p1?ansete, urlete
și... 5e la capä t. După trei luni de chin, slă bisem numai 2 kilo9rame.
' Am înțeles că qreşeam undeva şi ant trecut la cea ú e a dona eta-
pă : am început să țin toate dietele din revistele care înii că deau in
mû nă sau despre care auzeam din cliferite surse. Am mïtncat ciorbă
de varză pfină mi-am crescut frunze, ant bà ut oțet ,şi ,tone“ de ceai
verde sau de cireşe, am urmat dietele Atl:ins, South Beach, îvlayo,
reyimul danez, disociat, Montignac, Weight Watchers şi altele...
Încă 6 lunî fã rä rezultate spectaculoase, in care am s1'abit doar
vreo patru kilograme, dar am acviinulat frustră ri grämadă, cram
lipsitã de enerqie și fã ră speranțä. Erain disperatã ! Ajunresein sã -
ini dea lacrimile atunci când vedeam pràjituri. Mă trezeam noap-
tea plâ ngâ nd pentru cä visani întruna platouri cu aniandine, tarte
şi ciocolatã . Se transformase totial într-o obsesie. Av•-am lG ani şi
voiam ea atunci cû nd mà fac mare sà fin SLABÄ şi atã t. Nu-mi cm-
ream altceva in viațú . Sim¡eam că sum ultima ratată din fume și că
totul se pr‹abuşea in jm•ul meu.
În cea de-a treia fază , am început să citese reviste de speciali-
tate şi să fac sport. Mi-am cumpă i-at casete video cu prorjrame de
aerobic pe baza că rora exersam acasă şi alergam in fiecare sea-
 o tâ mpenie. Eliminam multă apă , dar nu şi yrä sime. Se produce a, de
fapt, efeetul de saiinä, care provoacă o falsă slă bire. In plus, efor- tul era
prea mare pentru oryanismul meu: n-am putut să fac sport intensiv şi să
țin dietá în acelaşi timp!
Dupä nenumă ratele yi nepotrivitele reqimuri pe care le țintisem, m-am
ales cu anemîe severă , spasmofilie şi gastrită .
Şi, in cea de-a patra fază, avâ nd in vedere că acumiilasem deja
o mnltime de noțiuni despre nut.i-iție yi îmi cunoşteam oryanisniuł, '
am începiit să-mi fac propriile diete, bazfindu-mã pe reacțiile cor-
pului men şi țin5nćt cont de. anemia, gastrita și celelalte pfobleme cìe
să nã tate de care siifeream. După un an aveaiii mai puțin cu 22 de
kilograms. Învă țasem să tree peste blocajele oryanismului şi sä -I provoc sä
slñ be ască in continuare.
Câ nd m-ant întors însča in țarä am realizat că, deşi slă bisem 30 de
1‹i1ograme in ap£oximativ un an, arä tain yroaznic: pielea atâ rna, iar
muşchii se lä saser ú . In aeel moment mi-am schîmbat clieta şi in-am
apucotserios de .sport. Mâ ncam numai piept de pui en salatž, aproape că -nii
croscuseră fulyi, fă ceani doiiä antrenainente pe zi: diminea} a forță , seara
cardio (cunoscuțîi mă întrebau dacă mä pregă tesc pen- tru Olimpiadă ). lmi
epnizasem oryanismul, dar erarn foarte determi- nată să ajung acolo unde
ini-am propus şi după 2 ani an început să apară r•-zultatele. Musculatura
începuse sfi se dezvolte, pielea nu mai arã rna şi m-am relaxat, oprindu-mă
la 3-4 antrenamente pe sä ptamâ-
n.ä . De atunci an trecut aproape 20 ani in care n-ant avut osci •!i i mai ninri
de2 k9, dar n-am renunțat la sport nici mă car o sñ ptamû nä. Me- toda prin
care am slä bit şi in-am transformat eu este departs de a *i ideal la, la cliiar
este dură şi pe alocuri periculoasíi. Se poate şi altI'e1, łă rä sñ iți epuizezi
organismul, dar asta am descoperit In timp, ex- periinentâ nd pe propria
piele. 'Scum, d.in cunoştințele acumulate In aceşti ar:i, vñ p¢›t dezvă lui
nietorle care necesitä mult mai prii.n efort și care nu vă ¡run siín‹atatea in
pericol.
A fosI o experiență dură , dín care am învă ța t multe. N Sinai cei care aii
trecut prin asta ştiii oä t de yreu este sä te lupți in fie- rai’e clip ã cu
yropii ‹i! organism, ‹:u loainea, cu poftJ, cu leuea...

" “ '.." .’?’ . '' "--- '".- /iI" ’ï'’ '/.— Ï '. —
 cãştiyi bčitălia in fiecare scaptámä’nä a vieții tale şi i•ãt etc .scui up Vei mä nco obliiJatoriu de 3 ori pe zi, plus 2 yustä ri şi vei face
se plùtesc exeesr.I e din tiinpuJ sărbã toriJ or sati al vacanțelor. Am aoasă antrenaniente de maximums 15 minute (plus 5 minute încă lzi-
înväțat ce înseamnü dist:ip1ina. am învăț.at eă i iieliisiv gusturile se re şi 5 ininrtte stre tching). Vei er'onornisi astfel banii pe care ii dai
ectucă, cä foainea nu se con fundă cu pofta, iar pofta se mai pune și !a saIä san unui instructor, care de of ioei nu face altceva decâ t să
in cui dacà vrei sã arăți mine şi să fii sin dios.
sprijine lcicicleta pe care te ¡June sä pedalez.i ore in şir. Dac$ eşti o
După aproape 20 de ani, in care ini-am men ținut 2 reutatea şi persoană ocupatñ , care nu are timp de pierdut, programul de an-
tonusul, ered că totiil se rezumă la o simplă e.1eycre: vrei sà ină- - trenament propus de mine este ideal. Îți vei lucra tot corpul într-tin
n‹anci orice şi oricând sau vrei sa fii sänătos și să fii mulț uniit sfert de oră . f,ară să pleci de acas$ şi fă ră sä pierzi ore tntregi In tra-
atunci cànd te uiți in og1iiid•a? .Stint ctouă plăceri care, din pàcate, ric sae. aşteptfind să se elibereze aparattll prefer at. Pro9rainul íís —
se exelud reciproc. Să nä toasä , Suplă, S atulă — cuprinde 5 antrenainente diferite pe care
Nu am aruncat pozelc ìn care arătam ca im tanfi soi'ietie... sea- i rebtiie sn le faci łntr-o să ptã niâ nä ìn zilele de lnni, miercuri, vineri,
ra, cãnd mi se mai face poftă cle cáte ceva dulce, niã uit la ele și Arm sâinb'ată şi dnminică .
trece... Realized că am cãştigat SOAR PEN7’RU MOMENT In primele 2 să ptãinã ni ale programnlui vei face doar 3 antre-
războîul. iar sentimentul reuşitei este mult mai dulce decât orice namente fdacă eyti complet sedentară ) şi pliiribă ri in pas alert, de
ciocolată. 30-40 de minute. Orpanismul are nevoie de o perioadă de acomo-
Am înțeles, după prima mea carte ,Slim - cum am słăLit 30 de dare cu noiil reyim alinientar, iar 5 antrenamente pe să ptăm$nă
kilogranie şi nu le-am mai pms înapoi".. că v'oi, cei care sunteți ar fi un stres prea mare pentru o prímä etapă. Dacă ohiectivul tă u
interesați de pärerile şi de experientele mele in materie c'e nutriție nti este slă bitul, ci obținerea şi rrienținerea tonusului, sfaturile şi
- -”--“ “ - - --—'-— - - şi întreținere, vñ doriți us program an- trenanientele îți vor fî de asemenea de folos. Nu îti spun să
Așadar, la atac!!!l For- concret. Normal, refreriul „mâ ncoți renunți la sală saw sú îți concediezi înstructornl personal, pentru
mula cä ştî9ă toare este: legume și frucfe şi beți 2 litri de că nu există incompati Militate ìntre antrenainentele de la salã şi
alinlentație echî- apă ‘ este deja plictisitor şi inutil cele din
! ':b.:t dacă nu aveți şi rtn cxemplu clar lû n- Jaroqr.amul *!S. Toți avem zile sau perioade in care nu putem, nu ne
‘ ‘'”‘ °‘ "“" "”*" "*‘‘ " yă . De nceea, am decis să revin en permitem san, pur şi simple, nu aveni chef de mers la sală . Antrena-
un program pragmatic şi complet, pentru 42 de zile (6 inentele 3S stint o ,soluție ideală pentrit astfel clef mornente.
să ptàmâni), cane să. vă ajute să vă formați depririderi sänätoase,
sä slă bîți, să vä tonifiați şi sä vă deinonstreze cv onIcINE POATE.
Se numește 3S" adicä SANÁ TOASĂ , SUPLÄ și SĂ TULÁ “, iar pe
líìnpä nieninl pentru cele G săptă mâ ni, contine și un program de 5
antrenainente pentru o să ptä mânä .
Ver Jä si in cuprinsul acestei că r{i meniiil complet pentru cele 42
de zile, meniu care îți va schîm ba viața. Sigur că se poate şi altfel,
nu vâ nd goyoşi... care, apropo, îngraşă şi nu str nt incluse in meniu.
Îți ară t doar varianta prin care eu am scă pat de aproxiinativ 3íí de
Iiilograme yi prin care ınă niențin de aproape 20 de ani. Sä nă toasã ,

' ' ìï . .... .. -.. --

 lucrurile care Łe bucură in viață aduce frustrñ ri, proastă dispoziție,
stres și antoinat, eşecuri pe toate planurile.
Sunt convinsă că prima întrebare pe care o vei pune atnnci câ nd
vei veclea prograinul va fi: „Cû te l‹ilograine slä besc?“ Depinde cine în-
treabä ... Dacă ai multe kiloyraine peste yreutatea consicleratä norma-
Iă, iar reyimul tăii es Łe plin de excese, e posilail s$ ai reziiltate spec-
taculoase urinû nd proyramul 3S și să slă bești peste 10 'Itiloyrame.
Priinele 3-4 kilograme se dau jos rapid, i»entru că organismul eÏimi-
Am citit desi»• diete şi are ținut o niulțime nñ in primul râ nd apa. Dacă eşti aproape de silueta ideală şi ai pus fn
vacarrțá 2-3 liiloqrame, îți sunt suficiente 3 saw 4 să ptä niâ ui din pro-
de reyimuri. Unele au funcționat, alte1e nu. gram pentru a scă pa de surplus. Daeă reuşeşti sä ajungî la yreutatea
pe care o doreşti ìnainte de a se înclieia cele 6 sä ptãmâ ni opreşte
Pentru unele trebuia să faci împruini.it la clieta, dar continuä să faci eel puțin 3 antrenaniente pe să ptä ìnä nă.
Am con- ceput rneniul astfel incã t să sîmți senzația de foame câ t mai
Joancča, pentru altele trebuia să - ți clai cleinisia, puțin și sä poți transporta mfincarea la serviciu, in caserole. Regimul
alimentar cuprinde între 1.200 şi 1.500 de calorii pe zi şinu exclude
deoarece solicitarea cìe la serviciu nu era it niciunul din- tre nutrienții esențiali functioiiñ rii normale a
organismului.
iclusă in necesarul energetic minim Bă rbații care vor urma acest program şi care câ ntă resc maî mult
de 70 de kilograme pot mfinca o masă in plus pe zi, la aleyere dintre
cele recornandate łn sä ptä rnã na re,spectivă . Persoonele care an mai
puțin de 50 de kiloyrame trebiiie să ïnjuină tä țească prã nzul sau cina
e îți propun en? 6 sñ p tä mâni de reyim cu cã te 3 mese pe zi sau sä renunț-• la pustă ri. Cei care sunt alei-qici sau suferă de
plus 2 gustări, care îți vor asiyura necesarul de enery ie pentru a- intoleranțe la aniirnite alimente din regim le pot înlocui cu proctuse
ți desfaşura viața in mod normal. Nu trebuie sã cheltui ax'eri e asemă nä toare.
mâ n- Nu o s$ îți spun că acest program functioneazã pentru toatä Gu-
care şi nici nu vei muri de foaine. inea. Ar fi o mìnciunä pe care, oricum. inulți ar îngliiți-o pe nenies-
Cu pof tele trebuie să te descurc.i in prineipin singurà , dar an tecate, din momei:t ce îneă se vâ nd cu succes “centurile minune‘ în
şi pentru ele o soluție. O DATO PE SÀ PTAMÂ NÀ , cu excepția care te înfă şori şj slă beş ti stâ nd in vã rful patului. . . Plecaseni de la
prirnelor două să ptä mâ ni, poți consunia O SINGURÁ POR’fIE din ideea cä foarte runIte lucr uri pe himea asta riu au adresabilitate ye-
inâ near ea la care ai poftît. Această reyulă poate fi e:‹tinsă la o zi
pe să ptămânä după încheierea proyrainului 3S. Eu așa procedez neralś şi nu func țiioncază in toate cazurile. La fel este şi en ú ietele. . .
de ant de zile: îrni aleg o zi pe săptă mû nà in care îmi dau vote sha ProJramtil 3S dñ reziiltate bune și foarte liune it 80% din situații,
dar nu in toate. Dacă ai un metabolism pră biişit oa urmare a riunie- İ
m$nâ iic orice. Este un debușeu extraordiiiar, car -• nu ìmi creea-
roaselor cure drastice sati te-ai înfometat Jacrioade liinyi de timp,
ză sentimentul de vină , Int ijqgtaşă §i ma S ti£Ïitiłeazà să -nii ,s rlr pntea să nu ai rezultate seiniiificative.
respect Bineînțeles, e.xis I:ă şi alternatii-a de a merge la tin medic
ĘfiOÇ1“ãlJ111} sä ptă lTiâ ma firmãtoare. Abstinența ye terineri lung cle la
-“. ì' ' '-' -"
" !" "- ' ’ " '. ”?
ïl
Ï !!
:'
’"
 obez). Fílmul se desfä şoarä cam așa: te progrrirnc•zi, }.i se tic nişte În ceea ce privește efectele benefice pe care restricția caloriCš
analize, ți se dñ o dietă pentru o sííptã inâ nä şí, eventual, niyte pas le nre asupra sãnú t ò ții nu ex istă dubii. În schim b, efectele ïn
tile diuretice. .. Pentru încopu t, Ri strac fix te costă aproximativ 200
privința prelunyîrii viețîi sunt încã puse sub semnul întrebă rii.
lei. Se termini sã ptä mâ na, te iiitorci la cabinet. alte 7 zile rle diets,
Greutatea ìn exces are numeroase efecte negative dovediìe asupra
8ltă fa cturã . .. Ş i tot așa.
să nä tà ții — risc cresettt penti-it nuineroase afecțiuni, de la dîabet,
Regimiil alimentar pe care vi-1 ¡aro¡aiin are efect ant.icelulitic si
de detoxifiere a Of•yanisniiilui dacă î1 urmati întociz at şi 11 asoeiali colesteroŁ bolt cardiace, cancere pä nã la Alzheimer - astfel ïncâ t
nu este un argument deplasat faptul ca o persoana
cu cele 5 antrenaniente recomandaie.
supraponderală vn avea o viață mai scurtă şi mai puțin s$nătoasä .
Ş i. a¡iropo de celulită . . . 90°o din feinei an celulitíì tn diferite
Studii recente au arã tat că şi o yreutate doar- puțin mai mare
sta- dii. La unełe este viziJailă de la mare distanță , la altele (pe
care ìn decä t oea norinal$ creşte riscul apariției bolilor legate de
prîncipiu 1e iirã m “ nu se observã decat atiinci cä nd presezi pie- îmbä tr$nire.
lea. Cele care fac parte din procentul de 10%, adic‹a fã rä celulită , Restricția calorică produce o reducere a ratei metabolismului şi
sunt extraterestre aflate in vizită pe planeta noasträ . be celuli- prin urmare lntâ i’zierea deteríorá rii celulelor. Cercetä rile
tä nu scă pã m oricâ te povești încearcă inarltetingul saloanelor de biochimi- ce au ară tat cä prin restricția caloricä se pot controla
profil să ne i'â ndíì. h4oștenirea genes r‹ şi stilul de v iață sunt mecanismele metabolice. De exemplu, se pare că restricția
prin- calorică impuIsionea- zå procesul prin care celulele tndepă rtează
CİĘãlii f£lCtori in apariți a celulitei, care se poate cleclanşa încă din pă rțile deteriorate, re- cielâ ndu-le şi transformându-le in
perioada pubertä ții (J1-14 ani). Este adevã rat eš aceasta se poate components noi. Anumite com- ponente cehilare deteriorate pot,
estompa dacă tii diets Şİ ΑãCÌ S Ort. Duc a la cele două adaugi îiitpa- în timp, să produc ă probleme şi să contribuie la îmbă trû nirea
chetă ri, despachetă ri, vacuiim, masąje, electrozi, radiofi-ecvențà organismuluî.
și alte metode similare vei obține rezultate bune: stratul de celuli- Restricția caloricä este diferită de o cură de slñ bire prin faptul
tă va fi m:ii su bțire, iar bugetul tñ u. .. la feL cã pierderea greută ții este doar un efect secundar, ținta principală
fiind prelungirea şi ïmbună tä țirea ralità ții vieții.
Deosemenea, i-estricția caloricä nu łnseamnã subnutritie. Diete-
Teoria i-estricției calorice le se adreseazä persoanelor supraponderale şi adesea implică și o
creştere a activitä t' i fizice, ayã nd ca țintă reducerea preutä ții cor-
poz ale, føsã resrric{ia calorică presupune strict reducerea apor-
tului de calorii, pentru o viață mai lungă și mai să nå toasă . Adepții
acestei teorii se bazează pe rezultatele ştiințifice pozitive obțirnite
in urma experimentelor pe viețuitoare: viermi, rozä toare, cå ini,
vaci şi maimuțe.
Deei, cum începem un stîl de viațä hipocaloric?
o serie de beneficii printre care Restricția caloricä poate fi periculoasă dacă este adoptată brusc.
Perioada de acomodare recomanctată este de eel puțin 1-2 ani. Existã
mai niiilte motive pentru care cei care an studiat fenomenul spun că
nu este indicat sñ începem bi-iisc reducerea caloriilor. Oryanismul
poate suferi ugn yoc, tar erectele vor fi negative. In
experimentelepe
animale s-a dovedit c'ă organismiil nu s-a putut adapta schinib B ă trâ nii din Sardinía, o altă zonă faimoasä pentru longevivii
ă rilor
s‹ai, se aseamä nä uluitor de mult eu cei din Okinawa. An o viațä
* este, rezultatnl fiind scurtarea vieții subiocților. Un alt motiv
foarte activă , o alimentatie sä nă toasä yi legă turi sociale foarte pu-
pen- tru care nu tl-ebuie sä reduces brusc caloriile este faptul că
ternice. Faniiliile și prietenii numeroşi sunt mereu aproape, pen-
depo- zitele de grăsime acumulate in organism conțin diverse
tru a le înipă rtã şi bucuriile sau necazurile, eliberâ ndu-i de poverile
siihstnnțe dăuriätosre, toxice, iar dacä sláhim brusc aceste
emoționale.
substanțe pot ajun- 9e direct ìn sâ nye şi tesuturi. Oare aşa se explică faptul că ó ă trâ nii de 100 de am sunt mai puțin
Sfatul men este urmå torul: pentru început s$ reduci alimentele şi
depresivi decât copiii loF de TO? „Nici pe departe‘, spune Leonard
mâ ncčarurile foarte procesate pentru a evita ca]oriile yoale“. Adop- Poon, director la Irniversity of Georgia Gerontoíoyy Center, care
tarea unei diete să nă toase, cu alimente naturale, poate avea rezu1ta- din 1988 studiază cazurile cte lons evitate extremă (bã tr$niÏ de
te fulgerstoare, tn mare parte datorate renunță rii la zahă rul rafinat,
pes-
fã inà albã şi sarea in exces: nevoia de mai putine ore de somn, recã- te 100 de ani, pe care ïi numeşte .experți supravietnitori”) şi le corn-
pă tarea sensibilită ții papilelor gustative, diminiiarea srä rilor cle iras- pară cu cele ale vâ rstnicilor de 80 de ani (,master supraviețuitori“)
cîbilitate etc. Procentul de restricție calorică (%RC) este deterininat sau en cele ale inult mai tinerílor sexagenari. A descoperit astfel, cä
en ajiitorul unei formule in funcție de numà rul de calorii consurnate.
eKist"a 16 trä sä turi de caracter și 4 mecanisme de supral iețtiire, care
Restricția calorică pare cä are efecte pozitive asupra sensibilită ții la
se intâ lnese numai la „experții supravietuitori”. ,in primul rû nd“,
insulinä, scä derii risculiii de artrită şi îmbună tă ții ea activită țiî ce-
spune el, centenarii sunt dominatori. Vor să facă totul In felul lor
rebrale. Sunt obliyatorii eviz ul meeliciilui şi nişte analize lnainte de
propriu şi nn pot fi dați la o parte sau abă tuți de la drumul lor cu
a adopta acest stil de viață. Nici oaineriíi de ştiințã nu an o expli-
nşurințé. Mąjoritatea sunt suspicioyi. Nu pJ’iinesc informațiile la
cație precisä referitoare la efectele şi mecanísmele restricției calori-
ce. Cert este c‹a, dupä cum spuneam mai sus, la această concluzie an un nivel superficial, ci aprofundează problema şi o îiitorc pe toa
ajuns In urma unor ani întreqi de studii pe diverse oryanisme, cfc la te fețcle. Sunt in general practici, nu idealişti, și privØSC VkRțã NOä l’-
ciuperci la şoareci şi inaimuțe. Indivizii care se hrčanesc mai puțin te relaxat. Cir alte cuvinte, au un caracter puternic, dar nu stint in-
trä iesc mai mult cu pû nä la 50%l Barra incurajator! Deocamdatä .se flexibili.“ Tot Poon este eel care a observat că persoanele a că ror
ştie cà pâ nã şi maimuțele an o viațä mai lun9ă dacă mă nâ ncă inai pu- vâ rstă e îorinată clin trei cifre au un bapaj uriaş de cunoytințe, de-
țin. Primatele cä rora li s-a oferit mai puțin•a hranä nu au fä rut diabet, nionstrâ nrt abilitä ți multiple şi o capacitate de a învã ța absolut re-
bo1i cardiace sau cancer, tn proporție atà t de iiiare precum cele care d i:aarcsbi!a. Centenarii mi sunt bopați, dar asta nu-i deranjenză . Ma-
au inâ ncat pe sà turate. joritatea au propria her 9ră dină şi îyi rultivă sinyuri 1eq umele.
Teoria restricției alimentare este practicată cu succes, de nuilți Cu atâ t de uiulte dcwezi care demons trează fã ră erliivoc cë sti-
ani, ìn insula Okinawa din Japonia unde lonyevitatea locuitorilor esle “ lul de vial5 yi starea de spirit suitt esențîale pentru prelunqirea
re- cunoscută gi stiidiată . Aya cum scriam și in prima men carte, ‘Slim sptranței de viață , e tentant să ig nori rolul qeneticii, dar cred că
- CAT and Slă bit 30 de kiloyrnme şi nd1e -am rnai pits înapoi , ar fi o gre,şeulä . £onyevitaieø aFe, l'ărà do‹ir şi poate, o componentà
filofii3fia ali- mentară a locuitorilor din Okinawa, nuinită .,här» llHChi grnelicïi, altniînteri cum s-ar explica faptul cñ ur.maşii centenari-
ü tt“ înse.amnă leer au, la 70-50 de ani, sea mai sečaztită ratã a acciclentelor vascula-
„8 pă rți re ,salt a ataciirilor de coFd?
80%. In termeni calorici, ficeasta fnseanină 1.s0o €(e Calorii zilnic (in
Ł/nit1 diritre praciicanții teoriei restric{iei calorice este domnul
coinparație en 2..500 Cíìt rl3ă riâ ncă tin europeari seen un american). .’ Jed re Ț țoniar Ę{y-p 1 ąȚl’[ttt’jSİt pcest ltJcr tJ yl tlFlH dlD ffiB erriisi u nile la
 care 1-am avut invitat, şi cred cś este e›'icIent că , in t'azilllui, nat.ru ore între ele. .Łïieta lui Hay a clevenit, in timp, un remediu pen-
réSt1lc{1ã calorieă are efecte speetacuIoa,se. Fie vorba între noi, î1 trti njaî nru1le siiferinte.
bă niiiesc şi pe domnul Jon Iliescu be aceeaşi lilozofte alimentară .,. In practicä este des-
tinde yreu sä aplici fárä
iNqele alimente, cum ar Hi
exeep ec it Ha carnea saii ouå le, au nevoie de
Desøre combinarea alimentelei• dar o parte dintre acestea un anu- mit tip de enzime
te war ajuta cu siguranț•a pențru a fi di-
sà slabeş ti ;i sà scapi de amidonpąsele, pãf-
te a alimentelor in cartea s* ”O nouñ era a sănätății‘. După ce a suferit eI ïnsuşi de o sănátate foarte
dis-şubredú,
con.tortu1 färă să poa- bd
tă fi ajutat ale doetorii din America de la tncepiitul secolului trecut
nea, pastele necesitä cu.totul.
ția acestora, respectiv alimente aflate in categoria proteine- for, alimente neutre şi carbohidrați (amidon In proporție
a mare)
de yi a per-alt mis pacienților säi să consume ali- inenle naturale cu amid
tip. Cele doiİä tipuri de enzi-
du¡iä inasà . me blocheazã procesul de diges-
In ceea ce mă priveşte, tie dacă se aflä in acelaşi timp fn
comliin urm$toarele stomac, ducãnd la fermentarea
alimerrte: alimentelor şi intoxicarea orya-
came cu brãnzä
carne cu cartofi
came cu paine
carne en orez
pă ine cn ou
päine cu brânzä sau caşeaval
paste cu carne saii brâ nzä
fructele nu le eombin cu n imic
ü • * iaurt cu came
peşte cu cartofi
peşte en orez
mazãre, linte sau fasole cu carne.
mişcă ri de aerobic, la c(iverse irtensită ț), crore te aiută

să îți lucrezi tot corpul. Pentr a a avea efect maxim

acestea trebuie executate de 5 ori pe să ptă mâ nà .

Fiecare antrenarrient durează maximum lo minute şi,

Cele 5 antrenamente din proyramul 3S cuprind crede-mă, nu ai nevoie de mai mult timp!
o combinație eficientă de eleinente de forță cu
 u contează că nu poți face toate repetările sau nu tți iese pentru că te ajiită să eviți accidentă rile, să îți preyã tești corpul
de la lnceput un exercițiii. hIu te descurajal Inipoi•tant este pentru efort, respectiv să îți revii după .
să nu abanclonezi lupta şi in primele zile să încerci să faci cñ t Riitina este unul cłintre duşmanii rezultatelor. Câ nd faci acelaşi
poți şi cum poți pentru lnceput. Mñ ine o să reuşeşti o repeta- set de exereiții in fiecare zi, să ptă inâ ni in şii; corpul tă u se va obiş-
re in p1ii s, poimû ine douã , iar la sfâ rș:tu1 celor 6 să ptă miìni vei mii cu ele şi nu va mai reacționa. Asta se întâ mplă indifer em dacă
face integral antrenamentele r•arä vreun efort cteosebit. DVD-ul este vorba despre o sesiune cte fitness 1a sală , o plimbare, o repriză
conține un proyram de încà lzire şi unui de stretching, íieeare a de alerpare uşoară sau de exerciții pe saltea. Alternanța exercițiilor
cã te S minute, pe care trebuie sä Ie execuți la începutul (încä lzi- este cea inai btină solu ție, prim care efortul fizic îyi arată întreaga
rea) şi sfã rşitiil (stretch ny) fiecñ rui antrenament. Sunt esențiale eficiențá . C ombínă aleryarea cu mersul pe bicicletă, înotul sau in-
cearc‹a orice alt tip de activitate nouă .
Exercițiul fizic este esențial pentru musculatur ă și oase. 1nce-
i›*• d cu vâ rsta de 30 cfc ant ¡aierdem anual 1 pä nä . la 2% din
masa musculară , dar mişcarea poate face acest proces reversibil și
menține metabolismul crescut. Dacă nu iei mă suri, pierderea ma-
sei inusculare va fi însoțită de pierderea masei osoase. In timpul
copilă riei şi pubertá tii la nivelul sclieletului predomină asimilarea
substanței osoase, iar din momentul in care atingem vã rsta de 35
de ani, procesul se inversează . Exercițiile cu yreutã ți sau en
propria greutate şi chiar mersul pe jos in ritm alert îți întă resc
scheletul şi contribuie la preveniree osteoporozei.
În eorpul uinan existú In jur rle õ 50 de muychi care dau pâ nä
lit jumă tate din greutatea corpului. Existä trei tipuri ctiferite tle
țesiit muscular în or gait ism: cardia c. neted şi scheletic. Acest a din
urmä ests preclominant şi este reprezentat de muşchii seheletici sau
striați care asigurñ mobilitatea pà rților corpului acționfind asupra
° ° • si articu1atii1‹ar. Muşchii sclieletici ne ajută să ne menținem
oasele pe poziție şi tmpiedîcä dislocarea articulațiiloi-, ii utiliz‹am
¡ientrri aproape orire iuişcare, de la zâ mbit pâ nă la iners. Câ nd stä m
nemişcati, muşchii scfieletici mențin postura, asigurâ ndn-ne verti-
calitatea și echilibr rtL Sunt siyrtră că a i auzit de miilte ori, in special
la sala de sport, termenul de ,.posturó bună ”. Ce înseamnä '' Postu-
ra bu nă este alinierea corectíì a oaselor .şi articulațiiloi; îndeosebi
a celor rle la gâ t şi coloan a verteloi•ală , uineri, pelvis și pieioare.
Der a alinierea articula|Ji1or este rlenaturatã se poate ajiinge la lezi-

"“ï 1 " "’ ” i" “' ì .. ’i ..

şi artirii lațiile te vor ține õtept cu tin efort minink. Printre decâ 1: cle a yenera injşcä re Datorită for muychii inai mari pot asigura
iiaitychii pe care îi utiliză ni pentru e ne menține posture se funcționarea efioientă yi si9urã a articulațiilor. Dacă ai o postură incorcctă,
riuinã ră miiycù i:' scheletici unui inn in, dar și nuinero.si ‹not şohi mușclii i postu- rali sunt supuşi permanent unor eforturi mari yi se întind
iiiai miri, nuinítî pos- turali. Aceyti rnuychi poster rum tre/ouie să excesiv.
fie rezistenți, ,sarri na for este mai mult de a asiyura stabilitatea, O fo c: note: Y›ună nu î'n searnnă doar să ai muşchi proeminenți, ci şi un finn
 echilibru şi o bună coortlonare a corpului. Un pro¡Ji im eficíent ö e
exerci¡ii trebiiíe sã încurajeze postura corectă și flexibili- tatea, pe.
Avantajele antrenameritelor
lâ nyă sporirea forței mnsi:u1are. Exercițiile care nu fac de- câ t să dínprogramol35
fntä reaseă nirtşcliii, de tjpul ridică rii'gretită ților, an ca efect yi
contractarea şi tensionarea muşchilor, ceea ce poate duce la blocarea ’ se pot executa aca.síì, pentru cä nu ai ilevoie de mult spațiu
nervilor yi la mä rirca presiunii in articulații. De asemenea, inuychii sau de echipan4 ente speciale;
tensionați pot. denatura postura solicitâ nd alte pă rți ale corpuliii. r: niciim antrenainent nu dureazã mai mult de 15 minute
Pe.rsoanele cu muşchii posteriori ai coapsei tensionați se plâ ng ade- (plus 5 minute încã lzirea şi 5 minute stretching);
' iti lucrezi tot corpul fă r$ să pleci de acasă şi să pierzi timp
şi Haiti;
''' nu te pt ictîseşti pentru că sunt 5 antr enamente diferite,
iar corpul tä u ve reacționa mult mai line decâ t atunit cíìnd faci
acelaşi tip de antrenament timp de o sá ptäiuâ nä (vei avea de fieca-
re dată provocă ri noi şi vei evita rutina).
O parte dintre antrenamente sunt o interpret are personală a me-
todeî l4IIã ’ (High Intensity Interval Training) care are la bază proto-
colul Ta bata. Ş tiu, este greu de crezut, dar antrenamentele scnrte şi
intense (15-20 minute) sunt mult mai eficiente tn arderea gră siinilor
sea de dureri de mijloc — pe acestea le poțî ameliora țarin întinderea şi tucetinirea procesu- ._. _... _ _
! acestor muşchi. lui de îie1a ñ trâ nire decâ t Dacã asta nu te convinge, qâ ndeşte-
Există tendința de a lucra doar zonele ,en probleme”, respee- ce.re care diireazà ore în- te la cum ai•atà un maratonist in
tiv abdomenul, coapsele, fundril sau brațele. Este foarte qreşit să te treyi. Dacă alergi pe ban- coiuparație cu un alergă tor de 100
axezi doar pe regiuni- _ .. _.. _ _.._ _.. .,.... _p . clă sau 4aci aerobic o orä ,
. sunt sau 200 m! Primul este in
1 eficiente
le undedacă suntdepozite
există coml°inate cu cele penera- le, iar sëcretul unei silnete frumoa- se este antrenarea tuturor yrupelor musciilare.
corpul tă u va produce o majoritatea caziirilor uscat, en masa
de pră siine. Sportul nu cantitate mare de stres inuscuTa- ră redusà şi piele cu
acționeäżã asemenea oxidativ care nu face alt- aspect îtnloä Jä - nit. Sprinterii au in
unui cliirurg estetician. ceva clecâ t sä îți accelere- sclxinib mușchi conturat şi piele
Doar 'el îți poate ajusta, ze procesiil de fmbã trâ - fermà .
de exemplu, zona de fix nire celularà . În plus, va
2 centimetri de sub fund. scă dea secreția liormonultii de creştere (Hgh) care are un ro1 impor-
Exercițiul fizic riu are astfel de efecte precise şi strict determinate în tant tn arderea gră siinilor. Câ nd faci însă antt-enamente scurte şi in-
timp şi suprafată . Cine îți promite altceva, te mirite friimos... tense, stresul oxidativ este mai mic, iar comput produce o cantitate
mai mare de liormon de creştere pentru urmă toarełe 3G de ore.
Ideea antrenamentelor scurte şi intense a pornît de la doctorul
Tabata că ruia Îi niulțumesc, deoarece dacă nu ar fi existat, aş fi
alergat şi acum pe bandä ...
 Protocolul TNata

Sună complicat, dar nu este. Protocolul Tabata este o metodă

de antrenament cardiovascular care mär eşte performanța yî
condiția fizică in foarte scurt timp, mai exact 4 miniite... Sună prea
frumos ca sä fie adevñ rat, nu7
In 1996, doctorul Izumi Tabata Pte la łnstitutul de Sport yr fit-
ness din Tokyo a publicat, ală turi rle ecliipa sa, un studiu prin care
a demonstrat că aceasră rutină de antrenament repetatã de 5 ori
pe săptä mâ nă , timp de 6 să ptămâni. îmbunä tã țeşte performanța
sportivă şi accelerează metabolismul.
În ce cons tă pro tocolul TaData: 20 de secunde de efort maxim
urmate de 10 secunde de repaus. Această secventă se repetă de ß ot-
i, ceea ce lnseamníi 4 minute. Tabata ã «FllCåÎ ã C£•£tStÒ m€to£l£t
de antrenanient pe componenții echipei olimpice. cte patinaj vite-
ză a Japoniei, iar rezultatele an confirmat ipoteza studiului. Acest
tip de antrenament mhreşte atâ t capacitatea aerob ă , eã t şi pe cea
anaerob ä a sportivilor, așa că poate fi folosită de aleryă torii pe
distanțe fungi, dar şi de sprinteri. Cu alte cuvinte, 7’abata a de-
monstrat cä antrenamentele scurte yi intense sunt. .. cheia rnarilor
succese ! Eficiența acestui tip de antrenament stă , se pare, in in-
tervalul foarte scurt de odihnä dintre exerciți i. În ailtrenamentele
convenționale este recomandat ca raportul dintre efort şi repaus
să fie 1 la 3, adicã durata pauzei rlinH e exer ciții să lie de 3 ori mai
lunyă decâ t cea de efort. Tabata a schiiubat total acest raport şi
a redu s perioada de repairs la j urná tate din cea de efor t.

Încălzirea și reiaxarea ctupã efoi-I

Mulți dintre cei care merg Iu salà sar pcs te Încă lzire din simp›1ii1
otiv cś pare plictisitoare. Mare greşeală ! Data nu te iri călzești cor
espunzä tor rişti să te accidentezi sau ,să nu ¡arofiti la capa cita - te
maximă de antrenaineiit. De-a lungul ani1'›r, cercetă rile serva
au ob-
I că există tipuri de încă lzire rø ai eficient e c1•câ t vitae, da,
 principi ile ră na â n aceleaşi. Sropul inc älzirii constă în crc,șterea
flu x ului sanyv in prim ină rirea frecvenței cardiace, astfel încâ t
Crgznpele musculare
muşchii Hi artjculați iJe să pc›ată lucra la nivel optilll . S-a demon- strat
4.cuniularea de sitbstanțe chinaice tn nìuşclii, ‹liipă antrenament,
cča timpu1 necesar penii-iq îneä lzirea corpului erește direc I şi pier derea de sare şi apă prin transpirație pot provoca spasme
proportional cu v‹arsta. Trebui e s•a ții cont de acest as1»ect. O încäl- mus-
culare. Sunt neplã cute si mai ales dureroase. Stretcliingul şi
zire care să dureze între 5 şi 10 minute va Hi siificientií pentru ma mas area uşoară a muşcÌy1}or ajutä la ameliorarea acestor crampe.
joritatea oameni lor. Crampe îa degetele de
/:/aJzibã
Relax area sau stretcliinyul ctuțiă anti-enamt*nt ajîitã oryanismul Aşeazä -te pe jos, întinde pîciorul şi traqe cu mâ na
să revină la sIarea de repaus. Procesiil cuprinde scñ derea treptatä la picioare îrispre tine, astfel încâ t mtticnlul qanxbei să se întinrlă .
a pulsiilui, ceea ce previne stagnarea sú nt¡eIiii in iniisculatură . Crampe ła muşchii din sqstr.Ie coapsei
Ajii- Întinde-te pe spate, rictică pieiorul şi iuaseazš muşchii din partea
tñ de aseinenea, la eliininarea metaboliților rezul tați in urni a posterioară a coapsei.
efor- tului fizic (de exeniplu acidul laetic) ,....... .. _.
._ .
din cirriiitrtl san9vin şi din muşchii. Crampe in zona lahei picfiorului
Fiecare antrenament tre-
Cealaltă frenetic a relaxă rii este reve- itidică-te uşor pe vâ rfuri pentru a întinde muşchii din zona tălpii
buie lnceput en o încă lzi-
nirea mi:şchilor la ltingimea lor to- și revino,
re şî încheiat ‹ni relaxare
tală. CÂ Itd un muşchi produce forță , sau str etching.
se scnrteazà . Dupñ antrenament tre- -.. ... ... .. ..
buie să aduci aceste fibre musculare Despre mult râvnitul abtlomen
sertrtate la lunyimea lor inițialä sau la o lungiine puțin mai mare, en pătrățele
\cest lucru se obține prin exereițiile de stretch iny. ,Cô te
Majoritatea accidentă rilor pot fi evitate dacă eşti atent şi con- Una dintre întrebà rile care mi se adresează eel mai des esteconfuzie
abdomene faci zilnic?”, iar rã spunsul meu creează de obicei
centrat la antrenamente. Înca lzirea şi stretchinqul te ajută sä şi hmm, e clar cä ne minte şi cfind ne
mai ales suspiciune.
eviți atâ t accjdentă rile, câ t şi durerile. Conü entrează -te atunci întoarcem
când faci cu spatele mai bayă 100 de repetă ri“. Oricã t de greu de crezut ar pă rea,
robleina este
exercițiile, fii atent la indicații şi supravegli sazà-ți mișcă rile in fiecare dintre noi are deja acele mult rã vnite pă tră țele, p
oglindă . Dacà simți un disconfort caré ți se pare suspect, opreşte-te! cä nut acoperite de obicei de un strat de gră sime şi de aceea nu se
vă d.
Dacă eşti începă tor sau ai fost complet seclentar tn iiltima vreme, Dacă înlä tură m grã simea de pe abdomen, phtră țelełe se vor
e posibil sä faci felarã niuscularä. La majoritatea persoanelor a¡aare veclea chİã fi dacå nu faci exerciții specifìce. Eu lac addomene de
la 12-48 de ore dupä antrenament. Nu lă sa o banală febră musculară maximum 2 ori pe
sä intervinñ in calea ta cä tre silueta visată ! Este doar o sinipl$ dure- ¢ă ptămâ nä şi nu mai mult de 100 de repetă ri la o şedință . Ba chiar se ïn-
re care te va arecta tot mai putin pe ină surä ce capeți o condiție fizică tamplă cä teodatä să treacă o lună întreagă in care să rim fac
abdomene clasiee. Dacă îți veî lucra abdominalii zilnic, ver ąjurige sh
mai bună şi inai multă experîență . Tratamentill in cazul felarei mus- li suprasoliciți
culare e diferit tle la o persoanä la alt a, dar în ijelieral, strechingul te şi nu vei oúține efectele pe care le doreşti. Oricuni ac0
ti muŞ Chi sunt
poate ajuta la rediicerea durerilor. La fel şi masajul fă cut de un profe- solicitați în majoritatea mişcă rilor corpului.
sionist. Dacă febra mnsculară este foarte puternică evită antrenarea , Deci, abdomenul cu pă trä țele este o chestiune de disciplin$ şi
muşchilor afectați, deoarece există risc if sà ten nccidentezi. alimentație, şi mai puțin de antrenament.
 dintre care doar 2-5 kg sunt din gră sirne. În concluzie, ver elirøina din
gi ä siine cu o dietă sà racã in calorii mai mult clecâ t prin înfometare.
Daeã eşti o veterană a curelor de slă bîre şi rim faci mişcare, este
posibil că proporția de yršsime din corp să fi crescut chiar dacä nu-
ină rul de kiIo9rame pe câ ntar i ă mâ ne acelaşi. După cum spuneani
Ș i açum câ teva no, țiuni tehnice” despre abdomen. Dreptii
inai sus, cdnd slă beşti pierzi întã î apa, apoi masa musculară şi alia la
abdo- minali, cum sunt numiți in limbaj de specialitate, reprezintă
sfâ ryit grä simea. Câ nd te înyraşi, tn schiinb, câ ştiyul“ este exclușiv
fã şia lunqă de muychi care ìncepe de sub piept şi se termini
in yră sime, iar asta influențeazä atâ t aspectul Jizic, cã t şi mëtabolis-
deasupra osului pubian. Ajntä la susținerea spatelui, la stattil in
miil, penti it cä muşchii consiimä eneryie, iar yră simea nu.
picioare şi contribuie la corectarea posturii. Un abdomen puternic
O persoană care nu a ținiit niciodată diet$ îşi poate menține
înseamnă , de cele mai multe ori, un spate protejat.
qreutatea cm 1.800 - 2.200 calorii pe zi, in vreme ce o
Oblicii interiori şi exteriori sunt muşchii diayonali care te îm-
dependentfi de cure de sIã bire drasticc tră ieşte, fă ră să scadă in
bracă cle jur împrejur şi se termini 1a drePt abdominali.
yreutate, cv cloar 800 - 1.000 de calorii pe zi.
Muşcliiul abdominal transvers este pozi ționat adã nc in reyi- Medicii nutriționişti susțin cñ o slă bire să nä toasă şi fă ră riscuri
unea abdoininală , siisține organele interns şi ajută la inenținerea nu trebuie sha depä yească 4-5 kilograme pe liinä . Persoanele care
stabilitčații.
nu au ținut niciodatà cur ă de slä bire vor pierde mai mult de atfit
tn pri- ma lună . •
Cofeina acceler eazñ metabolismul, are elect laxativ, in1iib‹a
Ce treliuie să știi dacä vrei să slăbești senzația de foame, dar creează depenćtență . Cafeaua va ft consuma-
t‹a en moderație, simplă , fă ră lapte (cu lapte este inctigestá ), zahă r
In primul rând trebuie sa conştientizezi cã a slíìbi înseanină sau alte adaosuri. În cazul in care nu o poți bea neïndulcită poți fo-
dis- eiplinà, voință şi re9 uli pe care trebuie sñ le respecți pe * lc:si xylitol. Ș tiu cä siinä ,cliimic”, fnsča este un îndulcitor natui-al care
termen lung. Nu poți sá slăbeşti doar înainte de evenimentcle se yiseş te ìn maiJaziriele natiiriste sau pe internet (pontul il
importante
din viața ta şi in restul timpului să fii gras și mûncător cte orice.
Funcționeazä de 2, maximum de 3 ori, dupča am de la Dr. í\de.nci).
care... ata!

În ciecurs ul zilei, organisniiil nostru utilizeazíî mai întâ i La nivel de percepție, foainea se confundä deseori cu setea, aşa
aIiiuente- le mà ncate la micul dejtin şi apoi pe cele consuinate la cá ar fi util ca atunci câ iid ti se pare ct îți este foanie sú bei ini
prâ nz. În tins.- pu1 noptii, pentru a se reface, organismul va folosî pahar mare en apñ . S -ar putea să constați că , de fapt, îți era sete.
doar alinientele bine digerate in timpul zilei. Aceasta înseamnú că Ł•ofta de ctulce este un lucru normal atunci cã nd te aliinentezi
ceea ce mû ncfim seara este, in gerieral, stocat de organise s de aici echllibrat yi diversificat. Dacă pofta de dulce este de nestă p5nit,
ajunyem firesc la apariția kilogramelor in plus. încearcă într-o primá fazñ sã iná ná nci inai inultà pâ ine (de
Postul negru (cloar apã J timp de secarä ), paste .nteqraIe sau fiilgi de ovă z. Dacha visezi in
3 sä ptă mă ni este o metodă durà de continuare aman- õ ino, s-ar pritea sú ai o carer t* de rr om,
detoxifiere a oryanismului şi duce rna9neziu sau po basin, aşa cã fțï recr›inaii d sá nierqi la doctor.
la o scă dere Oil yrentate rle 9-12 flu toți trebuie să Juerr. * litri de apă mimic! .NecesaruI zilnie de
yq ky, np‘u e¢ tsp mltre 30-35qml pe kid/corp. A.sta înseamnă cä og feiiieie cadre
-------—--—-----—---- --- - —---- - .
 cã ntü reste 67 de lay are nevoie de mai puțin de 2 litri de apa pe z;.
Este obligatoriu eã ă t9TiCi Cã n d te irezesti sä laei tin paliar cn apă in procesul de slă bire este şi hor- Aşa că, dormi suficient
fminlm200m ) Oriruin, aicì nu voi dezvolta prea mult tern a, monal de creştere (Hgh), care dacă vrei sä slă beşti!
însă contribiiie la arderea qră rimilor,
îți recomand cartea ,.The water secret ‘ a lui fir. l'vf urad — este loar- c.1-eșterea rriasei musculare,
reqe-
te interesantä ! nerarea celulelor. 50% din horirionu I de creştere, care seade odatä
Te sfă tuiesc sã ceri acordul inedicului ate familie tnainte de ‹:u înaintarea ìn vâ rstä , este eliberat în sânqe ìn timpul primelor 4
a Începe acest program. Acesta ar ti•ebti i să tți ştie exact is- . ore de somn, iar restul de 50% pe ¡iarciirsul zilei. Anfrenamentele
toricnl meclical și să te prevină tn leyătură cu eventualele
scurte yi intense au rolul de a m ă ri nivelul de Hyh. Tot ce ïnseam-
nă stres pentru organism, de la antrenainente mai lungi de 90 de
' incompatibilită ți.
minute pãnă ia tensiunile ziłnice de la serviciu sau de acasă, se
De exemplar, dacã mă nâ nci 25 y de bomboane faproxiniativ 1íí0
tra- diice in creşterea cortisolulai, hr›rmonul stresului, care
cle calorii), orpanismul tčau Va Stoca tottll sub formă de yră sinie,
tmpiedică
pe cä nd dacã mă nã nci o arderile şi duce la acumularea de yră sime.
cantitate de 6 ori mai mare Nil cred in formulele de calcul ale yreută ții ideale. Poți să
Caloriile tebu e diferențiate din
de mazä re. efectul nu va fi arà ți şi sä te simți bine la o yreutate care nu se încadrează in ta-
punct de vedere calitativ. Cele
identic, deşi conțiri. acelaşi laelele depä şite de rea litate, r• venite de cele mai multe ori de la
care provin dix legume yi
numă r de calorii. societă țile de asigurä ri. Oglinda este eel inai bun indicator, iar
Fructele îngraşă , iar
fruc- te nu an acelaşi impact
m'etabolic precum cele care formula este simpI5: tți place sau nii ce vezi fn ea. Purist.
fresh-urile din fructe Cea mai importantă sursä de energie din alimentația noastr ă
provin din ali- mente rafinate.
tngraşă şi mai tare deoa- proi'ine din carbohidrați, compuți
rece atunci cà nd fructele ¡re bazä de glucoză (de aceea li se
sunt stoarse se înlă rurä fibrele alimentare din pulpa fructului şi — —- - —- — — — —— - Ú ....--
sporeşte conținutul de fructoză. Poți, in schimb, să mă nânci
fructe- le sub formã de Smò othie, preparat la blender; ïn acest fe1
păstrezi fibrele, iar dacä adaugi apä scade încărcä tura gliemică şi
obtii şi tin
suc d'elicios. Fructele se consumă dimineața pe stomacul go1 saw tn-
tre ni.ese (mininl la o orã distanță l pâ nä la ora 15.
Citește etichetele! Ferește-te de alimentel‹* care conțin sirop de
porumb IHS-CS), adică de bá utiiri răcoritoare, bomboaiie, modu-
se öe cofetă rie, patiserie, cteme, bisciiiți, dulcețuri, compoturi,
produse fine de brută rie. Acestea provoacă o dereglare in transni i-
terea mesajelor cà tre creter şi întâ rzie apariția senzației de sațietate.
Atunci câ nd nu te odilineşti stificient, oryanismnl secretă o
cantitate mai mare de grelină, un hormon care induce senzația
de foame. Asta înseamnă că vei simți nevoia să mă n$nci mai mult
și vei înfuleca pe nemestecate tot ce gñ seyti. La tel de important
mai spune şi glucide). C depozitat de or¡yanism sub for- má
arbohidrați i se gă sesc tn pâ ine, tle grăsime in celulele adipoase,
paste, cerea- le, leguminoase, care au capacitate NELIMITATA de
Ț apie, miere, fruc- te şi orice poate stocare.
fi ïncadrat tn eate- yoria dulciuri. Mã nâ ncă lent, nu lnfnleca şi în-
Dacă glucidele sau carboliidrațiî cearcă sha mesteci alimentele
sunt consumate cantită ¡i solide de aproxiinativ 20 de ori.
rezonabile, nu reJsrezin- tš o *enzațîa de
probleină. Tot ce este srtrplus este

sațietate va apărea mai repede şi

alcooliee nu lipsese şi sunt
vei niãnca mai puțin. Grăsi ea” nu ovine u-
greu de refuzat. Ciocneşte dejun. E un obicei prost care,
Alcoolul este un mare duşman mai din alimentele yra- şi bea 3-4 înghițitiiri. Vei fi in tiiiip, duce sigur la
at curelor de slãbire. Stiinulea- se. Exeesuł de glucÍde cu scutit cle insistențele obosi- supraponde- rałitate ssaauu
2ä Or 9anismul sá stocheze grhsi- absorbție rapidã sau cele to are de qenul ,Te rooog, fă
me, î1 deshidratează şi determinä chiar la obezitate.
complexe este transforinat ti excepție astăzi p entru
in grßsime yi depus. mi-
cerențe de vitamina BI şi zinc. - .-- -- organismuliii tă u. Totuşi, nu exa9era. rlacä senzația de
Nii c•< i›• ra alimente interzise foanie este
În dietă sub pretextul eă srint pentru musafiri sau alte persoane din puternică vei reuyi foarte grew sñ adornri.
familie. În momentele de slă bicinne e mai sipur ca ispita să nu î¡i fie .Atunci cã nd te stră duieşti sä slà Łeşti, kiloyraniele nu se
1a lndem5nă. pierd cu aceeași vitezä pe tot parciirsul dietei. Rezis tea,
De cele mai miilte ori, în timpul curelor de slă bire, î}i este poftä așadai; tentației de a pune dieta in cui după o sä ptă mû nå-do
de cã te ceva (care înyraşă, evident) 5i nu foeine. Învață să nu con- trna In care câ ntarul nu a ar.a- tat nicio modificare.
funzi aceste douà senzații și să gestionezi momentele respectii'e.
Nu mã nca iinedint ce ți se face poftä, ci amä ná niomentul (peste o
oră , a doua zi dimineațä , mä ine) şi poate că atunci nu vei mai
''* ! ' %' '. I *!
.siinyi nevoia. La mine a furicționat, pentru cä era miilt mai uşor
de su- portat gä ndul cä voi avea voie să mä nã nc ciocolată in \'!'!'!
diniineața urmä toare decâ t atunci când voi slă bi. Ulterior am
re.uşit ca, atunci c$nd lmi era poftă ćte cãte ceva, sä mă pot opri
dupä una, două înyhițituri.
Alinientele ecolopice sunt mai sä nă toase decã t cele conven-
ționale, dar atenție, să nu cazi in capcanele întinse de ¡aroducă -
tori! Niciun aliment ecologic no este să nà tos in condițiile in care
echivalentul sä u conventional este nesă ná tos. Concret, napolita-
nele ecolopice nu au cum sñ fie alimente să nä toase. . .
Existä meô ici care susțin Că £i merge la culcare cu o u yoară
senzațîe de foame e binele ce1 mai mare pe cere-1 poți face zilnic
neeee...“ sau ,B äutura asta nu ïnyraşíí ştiu en!“ Cei mai mulți nu
înțe1e¡j, nu acceptă, bagatelizeazä sau chiar ironizează faptul cà tu vrei să (2-3 link urițe}. Fructele is- cate
släbeşti şi sñ-ți scliimbi modul de viață. Pe mine personal, mă scoate din sunt, in general, cele uleio ase:
sărite atitudinea asta... Slábitul volu ntar presupune tin efort foarte mare, o miydale, nuci. semințe de floarea-
voințñ de tier, pei•severențú, răbdare, echi- libru mental. Nu-i lies a să-ți ,soarelui. Aceste a re9le azà tranzi-
tu1 intestinal, conțin prăsimi bi:ne,
eompromită eforturile!
acizi 9raşi ome9a-3, ome9 a-G şi
Atentie la frnctele desliidratate, uscaLe san confiate! Să le luăm pe r
ome9a-íl, utili ïn pr'›‹:esul de släbi-
ãnd. Fructele ćteshîclratate si:nt cele din care a fost eliminată apa
re, dar au şi fO8£ te irrulte calorii, tn-
(stafidele, caisele, smochinele etc). Acestea pästrează 50% din nutrienții
tre 500 - 600 la 100 9. Mă nancñ-le
inițialî, far capätã o valoare eneryetică mai mare prin
crucle, neprãjite, in canti Łäți micİ (10
r*£•rderea apct. De exernplu, stru¡jurii au 70 de calorii la 100 g, in vreme ce inigdale sau 4 ling uriț e semirițe de
sta iidele an ż80 de calorii la 100 cte yranie. Consumü-le II oai ea-soar em i sau miezul de la 4
en moderație atunci cănd vrei sã slúbeşti nuci pe z,i). Am ajuns la n-

fructe e str nt fierte într-o soluție concenti ată de z‹ihä r diipã ‹:ar • important: nu cumpàra produse pe care nu ai voie să le ină n$nci doar aşa „ca
se asucä . . . Sincei; nvq ered cä mai ră mâ ne ce-va sã nä tos in ele şi sh fie in caså în caz că vine cineva in vizitä”. Într-un moment de slà biciiine vei
mai bine mä n*anu.i o prä jitur‹i cu ciocc›lată decû t fructe conflate. . . ceda... nu îți supraestima voința. ..
nu este nirio diferenț‹a. Dacä vrei să ții post astfel färà sä îți bați joc de organismul tă u, ba chiar sä
obții o eliininare a toxinelor, baz'*ază -te pe alimentele

Nu-ți staloîlî ştachete nerealiste sau idealuri imposîbil rte

atins in aşa fel înc*at nerealizâ ndu-le, să te poineneş ti frustratä ,
descumpä nità , deprimată , yata s$ o iei de la i:apă t cu mã ncatul ha-
oric. Dacä ai 1,60 m ,yi 60 de kilograme nii ver arñ ta NICIODATĂ ca
Naomi Camp)oell, indiferent de ciira de slš bire pe care o vei urma. . .
dar ai şanse cu Kylie Minoque. . . . Nu porni aşteptâ nd rezultate
peste noapte, pentru cä acestea vor apä rea tn timp. lnarmeazà-te cu
foarte multă ră bdare şi perseverență ! Fii preciíít:ită să-ți umpli tiin-
piil ¡ae care altă dată îl petreceai niâ ncâ nd, cu alte lucruri care să-ți
facă plăcere!
Nu pleca niciodată la cumpărăttiri cu stomacul ¡Roll Vei fi nxu lt
mai tentată să descarci tot raftul de duleiuri sau alte aliniente
care îniJrașă in coş. Scrie o listă şi ocoleşte stardurile
„periculoase”. Am mai spus şi repet, pentrrt că este ‘foarte
 NU MÂ NCA in POST: paté VØțjetal, chiftele saw yreutatea. Eu procedez aşa: tn primul rànd am yrijă să -mi reduc
şnițele din soia, mezeluri de post, pâ inc albă, cartofi rația calorică înainte cu 2 să ptămå ni de vacanță sau înainte de
pt ajiți, margarină, supe instant, 9ogoşi, covriçtei, Cră cîun sau Paşte. In acest fel, excesele vin pe un te- ren deficitai;
sticlts uri, cornulețe. iar dezastrul rru e atâ t de mare câ nd mă urc pe cântar după. . . Un
Evitä pe câ t posibil, și mai ales in ¡irimele sčaptă mà ni alt lucru i mportant este să nu mä nâ nci seara alîmente i nterzise.
ale unei fiiire cfc. slă bire, să inergi la evenîinente care En mă nâ ne, de exemplu, cozonacul, sarlnalele, prä jituri- le şi
presrtpun mese festi- resti:1... până la ora 15-16, iar seara, dacă îmi mai este foame,
ve, mult prea tentante pentru on proaspă t alastinent. Te mi-o potolesc cu friptură și sal‹1tă .
scuteşti de clxinul rtnor frustrñ ri pe care nu eşti. încä Nu este foarte greu să slă beşti, mai clificil este sã-ți inenții
pregá tită să le tnfrunți. Nu yreutfitea după aceea. Specialiştii spun că scliimbarea imaginii
face din ctieta pe care o urmezi us permanent subject corpnlui nostru la nivelul creierNliii se tace dupš 3 luni, prin urma-
de discuție şi su¡yereaz*a-le şi celor din ju'f Sa facă la re este foarte important ca greutatea să fie menținutä un timp su-
fe1. Vorbind mereu despre asta rişti să lii ficient (minimum 6 luni), astfel încâ t veehea imagine să fie ștü arsii
compă timit, sha te autocoinpă timești şi de aici p‹ană din memorie şi cea nou$ sá lie luată ca pirnct de referintä . În caz
la contras; organismul nostru va asimila cu grijă fiecare gram pen-
renunțare nu c decä t uii pas. tru a reveni la ceea ce el consider ă „yreutate normală ”. celaşi
Sá rbă torile şi vacanțele sunt perioade
raționament duce la eoncluzia că trebuîe să scă păm rapid'de even-
,perieuloase“ i›entru cei care au prololeme eu mult, cu
tiialele kilograme in plus: cu câ t acestea vor persista niai
din prima listă prezentată mai jos şi exclude-le pe cele din a doua. atâ t creşte riscul sä rim mai țalece niciodată .
OBLIGATORIU ìn POST: ciuperci, leguminoase (linte, fasole, Nu deveni sclavul caloriilor, tabelelor sau at formulelor de calcul
mazä re), oleaginoase (migdale, nuci, aJune, semințe de dovleac - a necesarului caloric! Fiecare organism reacționează, asimilează
şi
crude), legume proaspete de sezon, pt ine de secară, polen, mä sli- elimină diferit, e aproape iinposibil sä faei un calcul relevant, ca
de
ne, fructe proaspete. exem¡alu. ca1eu1u1 inetabolisniuluî bazal sau numărul de
calorii de
care or9anisinul tä u are nevoie pentru menținerea vietii. In funcție No exayerathormoni SOİa! comm o cantitate inare
cu produsele din Cã dc
hor-
de starea corpului (antrenamente, stres, temperatură ) acesta poate fitoestro9eni veyetali) £0 pot crea dezechilibre

›
avea nevoie de inai multe sau mai puține calorii, iar această valoare j ø ai e şi diminuare a Inst n l i £li edici spun că in ca-
p
p
ãÛOU Sfl2 tłÍU

este diferitä la aceeaşi persoaníî de la o perioadä 1a alta. n

la o scã dere a prodÜ Ct!" İ dc
r i1 iirbaților se poate ajunge chiar
5
‘
Nu bea apä imediat înaintea, in timpul sau imediat după rriasä ernlatoZOl7•1.
maxim înti e 25 și 28 cle ani,
pentru că rişti să diluezí sucurile digestive s să perturbi dipestia. MetabOlisicul funCționea zã la nivel
Consumä alimerite care _.. ._ _._.. _ ._..._ ._ .. ctupä care scacle treptat Ş i înevitabil pe rnä sßïã ce îm]o ä ti’ã l1j9i. La {
cu 5-8% . În CYZ•Ul
cost calorii negative. Avan-
Efectul termic al fiecàrui ali- fiecare 10 ani de viațã r£itã metabolisinului scade
tajul acestora constä in fnp- femeilor care au intrat In menop auză , i n cetinirea rr¡etalolisiriului
ment variazä In fiinctie de sñ ä nă nce xiai puțin pen-
tu1 că necesitä mai multă
cate- øoria acestuia: e şi inai accentuată şi cte aceea, trebuie in
energie’pentru diyestie decâ t - qră simile an ce1 mai scã zut tru a-Ş i menține yreutatea.
conținutul for caloric; aşadar, efect termic: aproximativ 3-5%, Nu spun ct trebuie să arétă in toti ca Arnold Scliwąrz,eneg qer
aspect
ținut cont de urm5torul
cu cã t meniul este mai bogat ' sau cv Maria htutola, dflfi trebuìe
- carbo1iidra¡ii au un efect ter- tnuŞ Clxii consumă energie,
în aceste alimente, cu atiìt se atunci câ nd sunt prolalemu cu qreutatea:
luic de aproximativ 15%, *
pierd mai multe kilo9rame. m t imp Ce țesutul aôijaos o înmagazineazś s\ïb fo‹ nzñ cłe cră sinze.
- proteinele au un efect termic m scularä va fi iú ă f mdl’8
Atîmentele bo9ate in pro-
de aproximativ 30%. În concluzie, cu câ t Cantitatee de niasä u
teine au eel mai ridicat elect şi atunCÌ cû nd te oclilineşti.
. co at*dt vei nrde mai inulte calorii, cliİar łri etc ația slă birii Ş i ã
termic; pentru diyerarea si De aceea este sportUi atâ t de import.ant
I
procesarea lor este necesarà o cantitate mare de calorii. Spre OZİț{££ COCyorală .
me£Ïținerii, pentru c* iți poate schimba ØOłăă
exem- plu, in cazul unei porții Pte piept de pui cu 200 de calorii,
30% (apro- ximativ 60 de calorii) vor fi consumate in procesul de
‘Este important ca atunci cãnd Ski stabileşti
digestie. Restul de 140 de calorii rãmãn pentru proeesul de JÖRİİC ȘÌ de structura
t £•r ie de slå bit Sa ții cont de tipul tñ u 6
nietabolizare. Ot avea aceeași
B ă rbații slă besc mult mai uşor decâ t femeile (ştiu, viața e ne- osoasă . Persoanele cu o osacurä puternicã n9
yreutate preci:m ¡aersoanele care au oase subt***. ›^° * acã au
ctreaptă !) datorită numå rului mult maí imic de celule a‹lipoase
şi a cantită ții mai mari de țesut muscular (1 k9 de muşch i arcte
20 de calorii/zi in stare de repaus, iar bã rbații au in mectie 8-9 k9
de mușchi in pliis). Procentul de gră sime clin corpul unui bă rbat
de C ã te ori are ocazia, sp'me: „Cc inaaare scofală e să slăŁeşti? E
este de 10-20%, îzt timp ce la o few eie este 4e 20-30%. lo9ic şi tocinai de aceea miilți
Nu exclude grăsimile din meniu! Ş tiu eă refrenul ,fä ră yră sir:ii“ lu! flu ină nä " Cj ş; 9ata!-. Page
e cunoscut şi pare să fie clieia slă Łitului, dar nii este aşa! Tine gră-
simile la eel puțin 20°z« din caloriile totale pentru a evita prã buşirea cale de pră Ęușire a ineta-
cad £f ceast a car • anś. Cen mai siq urã
hormonală . O ö antitate prea mirù de gră simi ïn ci ietă poate duce la aceese de foame, scă derea niveliilrii energetic, scă derea cantitü ții
 boli
9inulrii este cura de st ñ bi.te c[J’5SÎ1C•í, a t1e1 s us, i fometarea. nostru va tnțeleye cä
de testosteron la bă rbați, tulbri rä ri hormonale la femei. tolosirea sha fu néționeze ct1 Tr'.8•
e cri›:: și că trelmie cliniinu"°ze clieltu tel'le ’'
proteinelorg dg›n muşc şi d.in piele ca sursb de ener¡Jie.q gg ?J. L inctnțeles cá vei
s"1ä b3 hat:h in loc de 1.500 de calorii pe zi m ä nã n ci 700, da r da ‹bit
repeți figura, e posibil ca irietaliolismul tă u să nu revină la norm•t1
şi sä fii nevoitä să trú i eşti toată v iața cu 700 de calorii pe zi doar că
sã nu te îngraşi... nici vorbă de slă bit!

‘A enție lazaharul aseuns sub diverse denumirt. Chiar dacă sun Unu1 dintre cele mai 1ni¡aortante lucruri atunci
folosite alte denumiri, tot despre o forinà de zahă r este vorba
atunci cfinit citiți pe etiehete urmñ torii termeni: sirop de trestie r:and vrei sa slă beşti este inotivațïa.
de zahà r, zahă r invent, malț, sirop de fructe coneentrat,
maltodex- trină , sirop de porumb, fructoză , yliicoză, melasš,
îndiilcitori din porumb, maltoză , sucroză , lactoză .
ricâ t de brutal şi de nepotrivit ar părea pentru vû nzär, dacă
el îți spune că ești grasã și te pñ rà seşte pentru una mai sla-
Consumer I mare de zahăr acționea*ã că un‘ rog asupra or pa bií, înseamnà că ai o motivație serioasă care să te mâ ne in lupta cu
nisniului! Dacă vei renu nța brusc la diilciirrí (inclusiv la frncte) e ltiloyramele. In loc s$ iți pl$ngi de niilă, lucru care nu fți aduce ni-
posibil ca într-o prim ă fazä oryanismul sã iiitre ïntr-un minisevraj mic oriciim, ai putea să îți redirecționezi frtistrarea şi furia într-o
şi să fii nervoasă, irascibilã, fă ră vlagă . În timp simp tomele dispar. direcție din care să obții riişte ben e o dietă , apucl-te de
E preferabil ca tn aceste perioada să nu renunți la pâine tde seca- sport, iar viața ta va începe să se scliiniDe. De fapt, orice deziluzie,
ră ), orez, paste integrate. neimplinir e sau eşec poate fi tran sfoHnã t ïntr-o motivație
Nu mâ nca dulciurile pe stomacul gol ïn ideea că renunțâ nd puterni- cà pentru a slă bi. Poți sä -ți faci o listă cu lucrurile bune
la mâncare, ră ul e mai mic. Multe persoane lac această preşeală , care s-ar schimba tn viața ta dacá ai av'ea greutntea dorità şi pun
inclusiv en am fă cut-o. Consiimate la finalul unei mese slab pariu că vei tl uimită cte câ t de multe sunt. Lisța, plus o poză cu
calorice, dulciurile se vor mixa eu celelalte aIiment.e, iar acest lu- tine In costum de baie, lipite pe frigider vor face minuni ìn
cru va încetini absorbțîa zahă ruliii tn sfinøe şi creștet•ea brnscã a momentele in care lți vine sä abandonezi lupta. Cunosc miilte
glícemiei. Important, atunci că nd vrei sã slă beşti, e sä ții ølicemia
persoane care s-an obişnuit să -şi repete lor și celor din jur că sunt
grase fà ră să facă de fapt ni- mic pentru a rezolva probleina...
Cumva au senzația că dacă o spun cu voce tare au o sciizå
puternică şi nimeni nu are de ce s$ le mai repr oşeze ceva. Am
cunoscut fernei care vorbesc atã t de mqlt des- pre diete, slă bit,
regimurî încã t nu mai au timp sã le urmeze şi toe- mai de aceea le
ani$nä la nesfâ rşît pentru. . . o zi de luni.
Am trecut prin asta, am fost 9rasà , urã tă şi disperatã la o
vñ rstà şi-aşa dificilä . Dupú 30 de kilograme date jos şi aproape 20
de ani în care mă inențin, iatã concluziile mele:
1. Versiunea in care tu eşti słabă are mult mai multe şanse de
succes in víață decâ t versiunea la grasă .
- ’ . . .. _ _ . ..
 2. Sigur că e foarte important cä eşti deşteaptă, instruită, capa-
bilă profesional, cu simțul umorului, ittbitä, populară şi cu
mulți prieteni. Dar, NIMIC din toate acestea nu lnlocuieşte
sentimental pe care11 ai atunci eând te uiți in oglindă şi eşti
nuilțumită de feliil in care arăți. Nii e superficial, e oinenesc!
3. Satisfacția pe care ți-o dă faptul că arăți bine dureazä mult
mai mult decãt satisfacția pe care ți-o oferă felul tău preferat de
mancare.
4. Nu pozi avea, in acelayi timp, plàcerea de a mânca oricût, ori-
ce, oricând şi plãcerea de a arăta bine, aşa cà trebuie să alegi.
5. De multe ori vindecările şî rüspunsurile pe care le cauți in
cabiiietul unui psiholoq se află de fapt, intr-o banală... cură de
slăbire.

Reyull generate

Dicta și antrenainentele sunt valabile pentru persoanele sänñ -

toase. Cei care suferă de di 'erse afecțiuni ar trebui să ceară
acordul me.dieului. Îți recomand sñ consulți niediciil de familie
înainte de a începe proyraniul. Acest a er trebui sb îți ştie starea de s
ä nă tate, is- toricul medical .și să te ajtote sá rezolvi eventitalele
íncompatibilitä ți. Să începem cu cû teva ponturì, care te vor ajuta in
lupta cu hilta-
yramele in pliis:
poți mâ nca 2 lingurițe de niiere pe zi r1øcă nu reziș ti fă rä să
mă nñ nci ceva dulce;
łaea zilnic 30-35 ml apä /Ivy corp;
iaiirtul trebitie să conțină tntre 1% şi 2% gră sime;
diet a dä rezultate maxima in coinbinație cu antrenamentele;
masa de searä se ia cu 4 ore ìnainte de culcare;
poți lnlocui alimentele recomandate Qtr dietä cu unele
ase- iiiă nă toare. salata de ridielie albú cu salata de varzà , curcanul
cu ptiiul, orez u1 cu quinoa. l9acä eyti vegetarian poți îiilocui
carræa eu soia, fasole pă stă i. ciuperci.
 celebre-
rnă ii‹ri că clear fr uctele rccoin auda1 e, in inoiTieritele zilei think şi ulic rase pe ră ză toarea mar e şi, bineînțeles,
le salate de roşii cu eastravcți şi ceapä pot fi extrein de g us toase.
precizate In dietă ; et balSamlC
nucile, migrialele, caju, aliiriele trebuie consumate tn st me Folosește u1e.i de ină slirie extravirqiL presat la rece, oț
crud‹a, n eprã jite; fà rë. coloranțî artificiali sau zeamă de lšyníìie proaspă t stoarsă.
lar oți pune
nii ai voíe să eonsu mi conserve. mezeluri, l,rû nzeturi yrase, dacá la micul dejiin nu ai niäncat semin țe crude, le p
tn
sosuri pen maioneză , zahă r rafinat, alcool, f‹o.inà allaă rałinatča, sit-
ctiri (excepție: leyumele conservate in casča); (ceaiul doat
ideal a r fi să bei ceaiul sau cdfeaiia iiefndrtlcite
bä rbații care câ ntä resc peste 70 de 1:ilograme vor mã nca o cu o felie tte łă lnăie, pentru yust); dacă le preferi clulci lncearcä K li-
massa (sau 9 tistare.) in plus pe zi, la alegere; toliil sau ştevioziaa — sunt singurele atternative de ïndulcitori natu-
persoanele care câ ntă resc sitb 50 de 1.iloqrame vor reduce rali de pe piață . Atenție: şteuiozida este uşor ainä rtiie şi are o putere
In juină t‹ite prâ nzul sau oina saw vor r enunțu I a una dintre gust•a de îndi i lcire de peste 300 tte ori mat mare decã t a zahă rnlui.
alauri. Dac$,
ri; clec‹at să fierbi lequmele, inai bine le prepari la
10 minute, pentru ca işi
respectă porLiile recornandate: totnşi, îți plac fierte sä nu le laşi mai mult de
— friptiira trebiiii* să fie de dimensiunca palmei; yc›r air.i•de majoritatea nutrienților esențiali.
— laolnl de salată ç oate ï’i cíìt de rim are doriți; Ü pentru a şti dacă o pãine este sä năeste toasă citeşte eticheta.
lipsită de orice ca-
Nu mâ nca pâine din fă i nă albă, deoarece
— siipa, in jijr de 400 1n1 por ția; sortimente, ai de unde
— leyumele ìa 9rä tar pâ nã la 250 g; 1i'ate nntrițională şi îngi•aşã . Sunt zeei de
— pastele şi rarezul ï00 p porția. să re alegi pe cele mai echilibrate, fă ră E-nri (amestecuri de fă ină
o ã iiie să nă -
alinientele din regim se vor yä ti la q ń ilr, cuptor, °ier te, la integrală precum yrâ u, secară , 1s rìşcă etc). Poți face p
magazinele en produ-
yrä tai, in puriyă, in niciun caz pră ji- toasă şi acasă , cumpä rã nd in9redientele din
te, en o linguriț‹a de ulei de mă slin e
adä ugat3 la final; se naturale.
in fiecare diinineațä bea o “ ouă le fierte in coajii, m i, "cleioase" sunt cele niai să nătoase.
obliyatoriii tin pahar cu apă platä Dacã oul este fiert "taré " devine indigest.
fyà Dcl
(200 ml), pe stomac\‹l got; e dacă vrei°sä slă beşti nu înseamnă că trebuie să mã aro-
ale9e doar cereale integro- niâ ncare fă rä pttst. POți folosi ¡p belşug condimente şi iefburi
le, in forma lor naturalä şi fără mate precum piper alb, verde, negru proaspä t m$cinat, coriandru,
etc. Poți adă uțJ£t DStłl-
zahà r adă ugat in procesiil de turmeric, șofran, busuioc, rozmarin, cimbru
fabricație, ex:
ovă z, orz, secarñ , hrişcã ; poți roi, mărar, pă truijel, leuştean, brisuioc, mentă .
adă uya semințe de in, susan, de +" dacă ai poftă de män ă liyă , ai yrt}å cum aleyi mălaiul, Mã -
obținut
floarea-soa-
relui sau bostan, binefnțeles crude; laiu 1 utilizat tradițional ¡aentrii ol3țînerea ină niã liyii era
porumbului este
in privința salatelor lasă-ți din soiuri speciale de porurnb stlClOS. Mã cinarea mori ru
iinajinația să creeze fel de fe1 de foarte im}3OrtRntŠ Cel niai bun ma}‹1f fiind eel obținut la
va-
combinații: salatä verde eu ceapă pietre. Cel modern, disponibil in niagazine, este rafinat, are
j
D ci, cumpă r ;ajå1ai c5t mai
vercłe şi ridichi, salatá de rucolla, IOare ntltrițională SC aZUtă şi înyraș ă . e
puțin rafinat.
de spanac proaspă t, de morcovi
 atenție la sare1 Ceea ce denuinim noi astă zi ,sare” este
de fapt clorurã tle sodin purä (sare industrialä super-rafinatít), care
este extrem de diferită de sarea veritabilë naturalä şi din care, din
pă cate, consumă m cantită ți mult prea mari fațñ de necesarul nostru
fiziolo9ic real. Carnea, fri:ctele, leguinele, ouă le, produsele lactate
conțin în mod natural o cantitate siificientă de so din astfel încâ t sä ne
poată asigura necesarul zilnic, fä rá a mai fi necesar sä adă ugä in mari
de es
cantită ti de sare in mã ncä ruri. Sarea În stare naturalñ , nera- finată ,
spre deosebire de cea rafinatã , pe lä iiiJă clorura de sodin (NaCl) ZELIYTH
conține uneori chiar peste 92 elemente: potasiii, calciu, mag- neziu,
tier, manyan, cupru, cobalt, nicliel, riibidiu, erom etc. Cum- pă ră sare
veritabilã inteyralä : sare de mare inteyrală iodată cu alpe marine,
sare de Hyrnalaia saii de Guerande. Aclauyä , fă rà excepție, sarea cã t
inai spre firialul precjã tirii aliinentelor.
un aliment nelipsit din curele de slä liire este carnea, ïri spe
cial cea slabă . Iiidusti•ializarea excesivă a dus la triodificare a cali-
tă ții nutriționale şi senzoriale a că i-nii. Animalele sunt hrä niìe en
porumb, li se admtnistreazä antibiotice çi liormoni pentru creştere
rapidă . Consum5nd exclusiv carne provenită din astfel de sisteme
nu facem decã t să ne îmbolnă viin, să ne tnyră şå m şi elliar să deve-
nim dependenți de o astfel de alimentație. Sistemul hormonal are
de suferit, laolaltä en întregul proces metabolic. Deci, că utați pe cä t
posibil animale ctin rase inai primitive, cresciite pe sol, ïn aer liber
şi lirä nite eu furaje câ t mai saturate, deoarece carnea acestoi-a are
o compozíție inai sã nă toasä .
 Dimlneața:
Mr ma säptămâna a r yin u vaf na deincazre" at- ..:- r mletà fără rilei din 4 albușuri de ou (fš+•ä gällienuşuri)
' fe1 încãt să nu fii tentatä să abandonezi. Vei avea 3 o salată de leyiime proasp etc
mese pe zi şi 2 ¡yustãri. Nu uita că cina trebiiie liiată cm 4 ore cafea simplà sau ceai
main- 2 bruschete: feliÍ de pâirie integralñ pJ•éjit á pe care adăugați roşii, busuioc și ulei de nió sline
Gustave:
te deg culcare qpg o canä cu ceai de cätină saii verde

sau la grătar
! LUNI
Guetare:
o cutie rle brâ nză eu smântânã (2% ØF££SIII1e, 150-175 g)
r'
'i aniestec din 4-ii liniJuri de fulgi de ovšz, 4 linyuriță semințe de i
¡ in, 2 linpurițe de stafide yi î5O ml iairrt en max 2% yră sime. Seara:
* cafea simplä sau ceai salatä de leyunxe proaspete cu ulei de mäsline extravirgin o belie de păine integrală
Gesture:
. 10-15 sâmburi cte mi9dale crude
'- o cană cu ceai verde

' Prû nz:

-' piept de put la 9ră tar
salatä de sfeclñ sau varzä
Gustare:
2 felii de pâ ine integrală
' salată de vinete (preparată fiiră maioneză , rețeta este
' disDonilOİIča îri carte)

Diinineața:
ü ^ salatä de fructe: o parä , o portocală , un kiwi, 2
nuci
:’› cafea simplă sau ceai
Gustai-e:
0 2 felii de pâ ine en huinmus (pastä de năut, aăsiți rețeta
In
această carte)
MIERCURI
°:' o cană cu ceai de pñpădie
Prâiiz:
:/' supă de roşiî
'í) 100 g cte orez brun cu leyume, preparate prin fíerbet-e, la Diuiliieața:
abur
sau la cuptor ': iaurt (maximum 2% yră sinie) cu 4-5 linguri fulyi de secară plus
Gustare: £ curmale, 2 sniochine uscate, 2 linyurițe sejTïințe cle in ,
*ñ 200 y de iaurt (2% grăsime) ainestecat cm 3 liityurițe de miez de cafea simplä sau ceai
floarea-soarelui crud Gustave:
i? 5-6 lingtirî cte linte fiartă cu ulei de mă sline yi iniroderiii (gă siți
Seara:
‹ï ciuperci la g rătar (5-b Øi Łtp e p¢1 Jjqø r i) 1 rețeta in această carte)
i“• salată de legume proaspete o cană ru ceai cte coriandru sun ceai verde

' somon, ton saw alt pește la grătar

** salată de ricliche alJoă sau varză
alba ' Gaistare:
' rriie.zu1 de la 2-3 nuci

'.' broccoli. la abur cu condimente şi 3-4 linguri de iaurt

!
Dimînesța: plmala
'* tin pumn de arpacas fiert (sau 9rAu) cu 2 lingurițe de nilere. *' 2 ouă fierte
Atențiel Mierea se adaugă după ce s-a ră cit. .-- brfinză de vaci dietetic$ (100 ql.
''' cafea simplă sau ceai z linpurițe de ulel de măsline .și 4-s miisline tocate mă J•uf1t
Gustare: o cafea simplă sau ceai
t' salată de lepume cu miez de nuci Gustare:
‹› 4 lingurițe tle semințe de dovleac crude
› 2 felii de pltine integrală i' iaurt (200 țJ}
-' ceai verde

} PrAns: pr5na.
.: paste întegrale (ao0 g} preparate al dente cu ulei de măsline,
j 5-6 linpui i de mâ ncare de fasole fboabe sau verdeJ fiartă , cu
busuiocitoit proaspete sau uscate
adaos de ceapă (tn niciun caz priijită l/usturoi, ulei de
mă sline,
( verdețitri 2 morcovi
o cană cu ceai de frunze de aflu sau verde
'‹ sal»t8 de varză muratîi t
* Guater‘e: Seara:
* ” iaurt (100 g)
o piept de pui satj C lll•Căfi. lff cuptor STII fPf t
‹s salată de le9ume
 Dlinineața:
'° iaurt cu 4-5 łinguri de fulgi ćte OVÒ z şi 2-3 caise
uscate,
2 lingurițe seinințe cle in
či qafea simplă sau ceai
Gustave:
U 20-15 sàmburi de migdale crude "
*" o cană en ceai verde

Prfiiiz:
°' Supă de leyume
'i: piept de ciircan 1a cuptor sau ia çJrä tar
'û salată de lepuine proaspete
Gitstare:
** sälată de varză albä

Seat-a: LUINI
rà peşte la yră tar

l9linineața:
‹› 2 ouă ochiuri in ap ă
‹' salată de roșii cu 10-15 inăslîne şi pătrunjel ".• ce.tea sirriplà sau ceai
Gust ame:
.• uii grapefruit.

iorez inte yral (100 y) cu leyuine pregñtite la abiir sa ct fierte

i':' o rană cu ceai de că tină sau verde Gustave:
‘• iaurl: (100 g) cu max 2% yrăsime
 JVfI JERCUR I

DimineaJa: pìminea{a:
iaurt. inaxi mum 2% gră sîme
amestec din fulgi de secară şi hriçscă (4-5 v› ä -5 linyuri de fulqi de ovä t Cir
linpuri) e 5-6 pt-une uscate
*:' iaurt (100 g) cv max 2% grá sime
£iustare: Gustave:
un puinn de stafide ¢. 4 ï miyclale sau alune oaju c.rucle
j ": o canà cu ceai de púpã die saij vercle ‹ ocanăcuceaiverde

Prânz. Prânz:
rețeta ïn
’ pulpe de pui fã rä piele, la qT attr r› s-8 linyuri de mâncare de ma/ă re (gaseşri
.i salată de varzà albà această carte)
Gustave: ï3ustare: tłAïã s ântănă, cu iilei de
‹ ' 2 brnscliette: felii cle pâ ine iriteyral à cm rtişii, iisttiroi .şi ulei de ci supă creină de lepume, 250 g
mă sline mãsline şi verdeațä)

Seara: Seara:
l '. supă de legume (fără cartof, mazàre, fascile) ' Ciuperci (4-õ la grătar sau la cuptor
laucäți)
 JOI vmEni
Diniineața: ' Bimineața: “
' › jumă tate ele ananas '° oinletă din 4 albuș uri și 1 yălbenuș (fără ulei), salată verde,
t* cafea simplă sau ceai rrtcolla sau spanac proas1» ăt
Gustare: * ‹: 2 felii dc pâine integrală
‹ 2 felii de pâine întegral^a sau craclters cu hunius ' Gustare:
r* o eană cu ceai din frunze de afin .•' un ardei yras cu Drănză dc vacă sau capră

t.^ SO mon, t:on sau alt pește la yră tar ' . paste integrale (100 y) preparate ai dente, cii busuioc și ulei /
c broccoli fiert (la abiir sau tras la wolf), cu o linyuriță de ulei de ¡ de niăsline
mă sline, asesonat eli usttiroi și piper c‹ salată deroyii
Gustare: ' Gustare:
i\' 2 morcovi :? salată Tabotleli (vezi rețeta În carte)
*- o cană cu ceai vercte
Seara:
'* legume la gr$tar sau la cuptor tiă ră cat’tofi sau fasole bombe} ‹. Sen.ra:
o piilpă dc pui la c¡r ătar (fără piele)
sgalată de roșii

-.. .......... ... ........_...... .. .......... ..... .. .._.. . . .. . . . . ... .i. . .....
1
SAMBATA Dtmlneața:
iaurt cu uri pumn de semințe de floarea-soarelui gi semlnțe de j dovleac, o lin9uriță
 de stofide
cafea simplil sau ceai
Custare:
i ’ .- 2 felii de piiine inte9rală Dtmiaeața:
' i salată dc vinete făra maioneză _
t. un pumn de prune uscote f4-G)
'i cafea simplă sau ceai
Gustare:
salat4 verde sau salată de țelină și morco'
‹.› 2 kiwi
Gustare:

,
i ’” o cacă cu ceai verde
r mușchi dc porc (alb, fără grăsiirie) la cuptor
varză niuratii
$eara: Gustare:
' supă de le9ume c miezul de la 2 nuci
o felie de pfiine integrali sau 2 crackers ‹3 o cană cu ceai le alegete dintre cele enumerate pă nă acum

Seara:
•t peșie (pă stră v, dorada, cod}
1 c- lepume la gră tar
 MAR I
Dlintnența:
' iaurt cu 4-5 linpuri de fulyi de ovă z, 2 linyurițe dș seinii de
!
it«
in, castron
lnsăptămâna a treia ann introdus ca gustare floricelele de porumb: 3 pumni, nu uri 10-15 mi9dale
lntre9...
! gi crude
nu ai voie să
‹ cafea simplă san ceai
Gustare:
" *3 9* pefruit si o portocală
' o cană eu ceei

tort. Somon s0u macrou țu p¡•§t9p

hrOCC0li sot€ (preparat la ti9aie up wokl, la final se adaupă o
linpuritu rasă dc unt sau ulei de măsline și condiinente
LUNI ' Ciistare:
' 2-3 bruschete: felii dc pă ine
. usturoi, ulei de mă slino
Dtazineoța:
t› br4nză cu smăntână (175 g, cu 2% prăsiinel $eai-a:
'4 un ardei yras ”+ supă rîe Jegunle
t cafea simplă sau ceai
Gustare:
‹9 2 felii dc păine de secară
s salată de vinete (fără maionezăJ
o cand cti ceai de păpădie sau lo alegere

mușchi de vită la grătar

salată de vamă albă
Gustare:
'. salată de le9ume

Seara:
peşte la cuptor tpoate fi pregătit în lxărtie pergamentJ,
aromatisat cu ierburi și condimente după pust
dovleeei la abur
 .IOI

Dliniiieața: Bimtiiea{a:
, 2 ouă fierte . bră riză de capră (4 50 y)
, ': o felie de pâine inteyi’a lu *' ardei yras
, - o roşie tt cafea simplă sau ceai
, °.. rafea simplă sau ceai Gustare:
, Gustare: r': 3 albușuri fierte (fără gălbenuș)
‘ 2 cartoti copți în coajă ° 10 măsline
. salotă de varză alha .i: o cand cu ceai la alegere
' o eană cu ceai la alegere dintre cele ele până acum
› Pră nz:
\. paste inteyrale (100 y) fierte aJ âente cu ulei de m$sline,
mâncare de linte, 4-5 lin9 u ri (rețeta o yăsiți in a ceastă carte) busiiioc, roșii
Gustare: Gustare:
' salată dc :;fec1ă roșie : iaurt ('150 gl

j Sear
3ă de roșii
‹- 1 pumn de crutoane din puine iriteiJi-a1ă

, „ ..p.... ...... . ... . ....

 YINEEI
Dliiiineata:
't 2 felii de pâ ine unse cu pasta de nä ut (huminus) Dlrnineata:
o roçie .: iaurt cu 2-3 linguri de fiilpi de secarñ, un puinn de staficte
'a cafea simplñ sau ceai " cafea simplä sau ceai
Gustave: Gustave:
U o par‹a ï» 3 pumni de floricele de porumb simple

Prânz:
•s orez brun sau orez basiiiati fiert (100 g) tu pulpe de pui (gr tar, cuptor, abur)
legume la abur salatä de sfeclñ rosie
Gustare: Gustare:
G uri iaurt amestecat cu miezul ele la 2 nuci
‹:• o can5 cu ceai
•c ceai la alegere •

Seara: Seara:
• ciuperci la grätar (5-0 bucäti marié cu pätrunjel yi condimente, supîa de 1e9 urne (fà rä cartofi, innzä re, f asole)
»F' gust :/: un piinin de crutoaiie din pä ine integ ralä I

Dimineata:
t 3 albușuri fierte
'.i o roşie
*: cafea simplă sau ceai
Gustare:
:• 3 pumni dc floricele de porumb, simple

Prânz:
o ciorbă de fasole, fă ră carne
î salată de varză murată
Gustare:
• o cană cu ceai verde
 Dlmineața:
*.› rim1*Łiă din 2 ouă , fă rfi it lei
' salată de le yume
.í cafea siinplă sau ceai
Ciistare:
ä
nicn*a IJ or ã 4. aibesã mănanci ce d.resti: deg î"t ”țunl
Prâ nz:
ã uİf
i• peyte la yrčatai; c» le3»i
f,tduteentina'nan à desert dia • ‘din Gustave:
weekend. Atențe lnsä e vorba despre O SINGURÄ MAüà ł ‹.i 2 felîi de pû ine cu pastà de brâ nzä

Seara:
!ü leyume la grä tar

MIERKMRI
1 LUNI
Dlmliieața:
£tlmineata: ''› iaurt cu 4-5 linyuri de fulgi de ova z, z* linøuri{e de stafide
iaurt en un pumn de prune uscate (4-6), 2 linyuri de fulyi Gt*starę:
de
% 2 bruscliete: felii de pâ ine integrală pră jită cu roşii, iisturoi, !
i OVäZ ! busuioc
‹. cafèa simplă san ceai . o cană cu ceai la aleyere
İ Gtistnre:
lò miydale crude Prâ nz:
o cană cu ceai la alegere a friptiir ä de curcan
l I salată de lequme proaspete
, Gustare:
piept de prii cu lepuine, preparate la grătar sau la cuptor
I Gustave: ‘”°- un iauł-t
!' 2 felii de pâine präjitã
I "' salată de roşií
; j
 VfNERI
Dtnstneata: t
pjocGy¥eala: un pumn de arpacap fiert, nu o linpuritä de miere (mierea se
un ardei gras um le9t CO d
» adauqö dupö ee arpacapul s-a rö citJ
¡ ‹ cafea simplä san ceai

o ioo p de orez fiert '› 1 oa fiert niediu

'a o canä eu ceai vetde , • ' un eastravete verde

.p tO$l Sau somon la gï’htäF r. mupclii de vitä la 9riitar

broccoli la abur asexonat cü putin ulei de mäsline stu
e ! ü ' salatä de varzä albd
o l inguri$ä rasä de itnt
Gnetere:
c »stare ï' iaurt (100 g)
r• miezul de la 2 3 nvici
c o can4 nu ceai verde
‹ de le9ume fierte (dovleeel, morcov, yelinö, ardei, conopidäl cii iilei de in6sline
amestee
Seara ,
.› satată de legume proaspete
•. o felie de p$ine inteqralii
 sñ muArñ
Diinlneața:
2 felii de päiiie inteJralfi prä jit ă
’ 100 y teleniea de caprfi
“ cafea simplă sau ceai Este penultima săptámãnă a regimului. Nu uita că masa de seară se mănâncă cn 4 ore îriainte de culcare. Amatorii cle màmäligă cu brfinzä vo
Giistai•e:
} ' salatà de rosii cu seniințe de fJoarea soarelui şi dovJeac
(4 linyurițe)
' o cană en ceai la alegei•e
i Pi•ñnz:
; supä de leyume
nulpe de pui la yrà iar (2 bite)
salatñ la aleyere
Gustave:
1 . ceai

Seara:
peş 1e la cuptor Dimineața:
salată la alegere :.* brânză eu siuãntûnă (175 y)
arclei sau castraveți
cafea siinplã sau ceai
BUMIIYICÃ Gustare:
nxiezul de la 3-4 nuci
Dlmlneața: o cană cm ceai la alegere
iaurt cm 4 linyuri de fulgi de oväz
' cafea simplä sau ceai

Prăns: fioăței la yrătar

:' orice vă doriți (un fe1 principal plus un desert) salatä de legume proaspete
Gustare: Gusiare:
› o cană cut ceai verde

Seara:

-:• 2 lînyuri ale crutoane

 Hlinlneața:
Øimlneața: !° omletă din Z ouă întreg i plus un alŁuş
iaurt cu 10-16 siìmburi de miydele cafea simplă sau ce.at salată de legume
Gustave: '* cafea siniplã sat ceai
_ maionezñ Gomare:
i.›
2 felii de pûine cu salată de vinete, preparata far a ..: iaurt de băut (100 y) cm un pu inn de semi»!e cte dovleac

Pk ânx:
Prânz: !I '/ pește la ct:ptor
‹>* piept de pui fiert saii la gràtar 'î spanac fiert
‹› salatã de pulii şi varZă ãlbă Gustare:
Gustare:
': 3 iingurițe de stafide
o cană en ceai la alegere Seara:
'ż supă de pui (pe care o iníínfinc:i f*arä carne)
Seara: ' o felie etc pâine int.e9ra1ă
‹: legume la gràtur (ardei, roşie, dovlecel, ciuperci) en ulei cte
măsline şi oțet Ł*alsami0
UI

Dlinineața:
iaur t cu 4-5 linguri de Iulyi de secarñ, o łinyuriță de miere
‘.• ca fer. siniplci sau cecii *
Gustave:
:'- itn yrapefru it sau o parã

. puste iuteyrale (1tl0 9) fierte at dente, cu busuioc, tilei

be mä sliiae e.xtra'‹ irqin şi roşii
Giistai-e:
3-'1 lin s ‹rițe etc miez de floa rca soarel:i
i ' ' o r:anã cm ceai la aleqere

Seara:
cilip Ai ci la cupt.or inii¡ilkite c ct brãnzã de vaci slabă (2 c ul›* r Cİ
 YfhtERl

Z+tnttzteața:
! " ulei
2 bruschete (felii de pâine eu rușii tălate mărunt, us tiiroi,
de măsline, mărar) * 2 ouă fierte
†. cafea simplă sau ceai 0' 2 felii de pline prăjită
Gustare: <" 2 roşii
10 săinbttri ele zaigdale •4 6afeă simplă sau ceai
'‹ ceai 1a alegere
Gustare:
fi un ardei 2ras umplut cu urdă și inărar
Prănz:
'› mușchi de porc țflrii grăsime) 1s grătar
* ‘'
‹i piept de curcan
salată de varză roșie sau sfeclă '
fi' saJatâ de x'arză aths
Gustare:
Gustare:
.'' iaurt de laăut 1100 qJ
- 2 pumni de floricele de porumb
b ceai la alegere
Seara:
supă dc legume cu gă luște fnu mai mult de 2 9ă luște)
Seara:
i› supă de legume
6ĂMBĂTĂ
Dlmlneața:
.. salată de fructe preparatd din o par$ și 2 ltiwi
! ' cafea simplă sau ceai
Gustare:
-* un iaurt cu miezul de1s 3 nuci

Prâ nz:
’ ină mă ligă (3 linguri cu vSrO
100 p brânză de capră
Gustare:

:^. o cană cu ceai la alegere

!
!
 %IARȚÆ

Lliinizienta:
-. urdä (150 g) amesteeată cu unt t30 y) şi o legătură de mărar
° tin
eyimului. Acum vei face trecerea către o alimentație normalä, dar acest lucru nu înseamnă că ve i putea să män$nci ardei
oricât, yras
orice şi oricâncl.
‹- cafea sim¡ală sau ceai
Gmstare:
”‹ o pară sau o portocală

Prãriz:
mușchi he vitñ la yr ătar
*.'‹ salată de gulii sau varzà
Gustare:
' 10 -15 saivö Sri de miydale cmide
:. ceai la alegere

Seara:
salată dc ton (ton, salată verde, eeap‹a, roşîi)

ï 2 felii de pâine integralá

> cafea simplă sau ceai
Gustave:
i? ’1 măr
› o caná cu ceai la alegere

Prâ nz:
y pi e pt Cíe psã i l
cuptor sa jqla yrä tar cm sos de muș t‹ir (lnuştar,
ulei de mñ sline, zeamã de lă mã ie, verdeațñ )
xnä sline
ć; leijume la abur asezonate cu ostnroi și ulei de
Gustave:
•' un grapefruit sau jurnàtate de anarias

Seai-a:
' ' ¡; eşte la 9r ă tai; fiert sett la 011 tOfi
’ Dlmfneața: Dtinlnea}a:
..' iaurt cu 4-5 linquri cti ful9i de secară șl 4-5 priine uscate *› 2 kiwi
T cafea simplă sau ceai 3lingurițe de stafide
Guetnre: ' miezul de la 3 nuci
:.' 2 felii de pă ine cu salată de vinete “ 1• cafea simplă sau ceai
“ o cenă cu ceai la alegere ‘ Gustare:
'* album fiert tde la 2-3
ouăl t0 m4sIine
pulpe de pui la grătar (2 buc)
t * salată de legume proaspete
.' 2 rnorcovi o orez basiuati (t00 p) fiert cu legume
Gustare:
e salată de roșii cu brănză
Seara:
“' supă de roșii Senra:
crutoane f2 linguriJ * carne la gră tar sau cuptor fla alegere pui, curcan, pește, mușchi
alb de porci
e› s»lutb verde
 VINERI

Dimineața:
a omletă (fä ră ulei) din 2 gă lbenuşuri şi 3 albuşuri imineața:
• 1 felie cle pâine iaurt en 4-5 I¡R øy u I’¡ f p¡
de ovă z. o lİnQuriță de miere
›9 un castravete *’ cafea siinplă sau ceai
ü cafea simplă sau ceai Gttfitnre:
Gustai•e: ś• 1 fruct la alepere (mă r, pu yx, p ortocalã , grapefrui un sfert
de pomelo, o jiimä tate de ananas) t,
o 4 linyurițe sâ mburi de floarea soarelui
e o cană cu ceai I a ale9ere
£'rñ nz:
ï' piept de pui
; paste integrale (100 g), fierte aJ derite, ulei de mñsline ** Sã latã cte sfeclă roşie cu nrean
extravirgin, busuioc, roşií • Gttstare:
Gustave: 'O Sã lată de leijume
•i iln iaurt de băut (100 y) '3 2 felii de pñ ine

Seara: Seara:
ts supă de pui (fă riì paste fă inoase) pe.yte la cuptor
spana
 DUJYIINICĂ

Dimineata:
•› brfinză cu smfintiină i150-l?0 yl
r*• legume proaspete la aleqere
^i cafea simpI$ sau ceai
Gustare:
• miezul de la 2-3 nuci
.'z o canta cu ceai la alebere

Prânz:
'. un rel de mâncare la care ați poftit
:' uri desert
Gustare:
' o cană cu ceai la alegere

Seara:
c supă de legume ffără cartof, mazăre, fasole boabe) sau o salată
de legume proaspete
 Dleta fulger pentru evenimente speciale
Recunosc că existlî ocazii pe care nu le poți anticipe din timp și
penti u care e musat sA ar6ți căt se poate de bine. Înainte de aceste
eve- nimente, foarte rar, obişnuiesc să țin următorul re9im pentru a
mă tibția rapid.
Această dietă durează o săptămână și este eficientă attlnci când
trebuie să scapi de câteva kilograme (2-4) pentru uri moment
Speci- al clin viața ta. Atenție, lnsă! Nii o prelunpi mai mult de 6
lii primul rând trebuie să știi că nu există cură zile și nu o bine mai mult de 2-3 ori pe an.
să dea rezultate durabile la infinit.
Indiferent ln fiecare zi dea 2-3 clni cu ceai (pe l3n9$ apă plată) lc alegere: pă-
care pădie, vei•de, cozi ele cireșe, flori de soc etc.

de re9imul pe care îl urmezi pentru a scăpa de

kiloqramele în plus, TE VEI ÎNGRĂȘA DACA
\’Ef MÂNCA ORICE, ORiCĂND, ORICÂT! Dlmlneațn:
felii de pă ine prajită
PUNCT' urdă (100 gJ
‹› o roşie
cafea siiiiplă sau ceai

Ce trebuie să faci? frAnx

s' Respectă sistemul de 3 mese pi'incipale și 2 gustări din reqi- .. piept“de pui fde mă rimea unei r almel la 9ră tar
mul 3S. *›' salată de vat*zt
esocierile de alimente pi ntnte ln dieta 3S.
antrenament în
uri fel
de mâncare șt uit desert.
-o Nu mănca DRLOC cu 3-4 ore înainte de a te culca. . supă de legume f300 inlJ fără cartofi, inazăre sau fasole boabe
o ntrenează-te de cel puțin 3 ori pe săptămână.
s Mănâncă fructe pfină la ora 15, iar tn ziua ln mănânci desert
cai-e stafide sou 2
nu mai ai voie fructe.
o Dac$ simți nevoia de ceva dulce m$nflncă uri pumn de
lingurițe de miere, după care bea uri pahar- mare cu apă
e La masa de seară nu ai voie să mtinâncl orez, cartofi yaste, faso-
le boebe sau iiiazăre, mai mult de 2 felii dc pdine
 Dimineata: Diminença:
1 2 ouă fierte cu o felie dc pâ în e pră jită O brânz3 cu sinfintfin$, 2 % ¡;rãsime (100 y) ardei yras
,* cafea simplã sau ceai cafea simpla san ceai

Prãnz:
pulpe de pui la çtrã tar (2 bueà ¡i. fã rii pieligã ) t: peste (de m áriinea unei pa1me) la cuptor sait ebiir
salatã rle leiJtime proaspete leg ume

,1 Seara: Seara:
leg ume la qràtar (rin dovlecel, un ardei) salatã greeeascã (roçii, salatã, ceapã, brânzã feta - o felie cât 2 depete ca yrosime çi lungime, 5 màsline)

DimineaJa:
, ''t iaurt eu 4 linguri de fiilgi de ováz
i :* cafea simplã sau ceai

Prânz:
'\ fripturà de curcan (de mãrimea u nei palmt!)
'‘broceoli soté
' VINBRI
i,
Dlmłomî '
' s Omte tã din 2 ouä ffä ¢ä ulei) j
› .o 2 fe1'ii de pèine pr8jİtä
!

ü. 1 eaçtof copt in coøj8

« salatä de • arsã albä

Seara:
r piept de țprepäütla ørätar, abi3r • au cuptorl
pui
s salata de legume proaspete

, PĞte e“
I

lată cum gă tesc eu câ teva dintte mâ ncă ruriłe

ptmlneața: recomandate în dieta 3S. Le-am ales pe cele
o 2 felii de pãine en pastã de nfltit
v cafea sicoplz sec ceaż la care am consiclerat cà ați putea avea dubii.
íiestul mâ ncã rurilor se prepară dupä indicațiile
!
din repim sau din capitolul repuli geiierale. De I
I
exemplu, oinleta se gáteşte simpJu, in tigaie de (
teflon fãrà rtlei; friptiira se face îri steamer, la
,
 Salată ele
vtnete 4âztcave de 1izzte

Se coc virietele, se las$ le ră cit. Intre laeredtexte Sle spalb lirltea ln mai multe râ nduri
timp se toecl ceapa mă runt și se adă - de apă și se pune lo fiert. Că nd e 9ata se
' 2 Yinete mari upă apă clocotită peste. Se lasă 5 mi- 5•6 Îtggerî de Illtte adatt9ă uleiul 0e i ă sline, sare, limite
(apcoximati›* 1 kg) nute să se ină bușe și opoi se strecoară. ‘* Iin0uri *I i de și verdeață, dupx gust. Se poate adă upa
t ceapă ln ncest fel, cei care -au stomacul sen- masli»e și o roșie proaspă ta tOC t8 mărunt
’ 2 lințuri ulei de sibil nu vor mal avea probleme de ge- fspre sfflrșitul prepor5rii).
I măslinc presnt Is nul arsuri, dureri, disconfort gastric.
Se toacă vinetele și se adaupă treptat i zeamă de lămâie
rece, uleiul și pică turile de lă msie. Se stoar-
lămâie(căteva picătari) ce bine ceapa strecnrată în prealabil și
și s«re.
se adau9ă peste vlnete.
Se mlnă ncA rece. Mâ ncare de mază re
!' Måiicare de fasele

Ængredîente Fasolea se pune la ïnmuiat ïn apă de

seara pã nă climineața. Se pune la fiert, Ingi•eü1ente Se amesteeă bine muştã rul cu sare,
*:' 150 g Jasole boabe iar atunci cû nd dà in clocot se schiinbă se adaugà ulei, zeama de lămûie şi
i'' 1 morcov apa şi se repetă operațiunea. In a treia i. 1 linguriță de <"ł!"r verdeața tocatà märunt.
ï:' I pă stå rnac apă se adauy i morcovul, pă stå rnacul,
it o bucată de țelină Selina, ceapa şi se fierb. Se îndepă r fează ś\' 1 linquriță de ulei de
°: 1 ceapà oala de pe foc, se lasă 1a ră cit 10 minute mă sline
• foi de dafin, verdeał•. şi se adaupă uleiul, verdeața şi eelelalte zeamă de lă infiie
sare condimente după gust. "' sare niarin'a, nerafinatä
c‹ 1 lin9urä ulei de niă sline *“ verdeată

Pastă de năut (humours)

Ir›grećliente Nä utul se ține la ìnmiiiat in apă timp
de o zi. Se pune la fiert, íar câ nd este gata
to 125 g nă iit (aproximativ se scurye, dar nu se aruncă apa in care
jumă tate de canź) a fiert. Se pasează şi se adauyä treptat
¿› 2 linguri ulei de mă sline ulei, apa in care a fiert nă utul şi zeain a
presat la rece de lă mñ ie, pã n‹a cñ nd se obține o pastă .
'^ zcaiiiă de lăniâ ie Se pune la fiert apa fă rã sare yi se
û.• UStUKOi
sare, condimente după
yiist In9rediente
äĞDĘÇä O linyuriță de oțet. Cfind apa c1ocote,S t e se sparg ouăle înrr-o far- fiii’iO£i1’ú
* 2 otiă(ø›aCcate cu
cifrele 0, t sau luate din

sare cu1 la minimufTl. find se coaqulează

fS0 ml de apă to cans) ctãlberiuşul, ctnpă aproxiinativ 3-s' rn¡-
(

Supă be legunie Supă€re ă de łcgume

, InqreÖlente Se taie leț¡uinele şi se pu n la fiert. Se pnn Inpretliente
lep smele la fiert in apă en sare. Cíincl sunt fierte se pasează. Se adatipă mirodenii, verdeață şi iile
Câ nd sunt •i» ape gat a se adau9ä con- Se poate inñnca yi rece.
:-- 1 morcov dimente şi o lingiir či de ulei de mă sline. '-' ł cespă
'" jumă łate rle varzà mică * 1 niorcov
Se toac$ verde•t• şi se prtne deasupra.
.' '.' 1 ceapà 1 țelină
i. jumàtate de conopidă sau
broccoli
' i 1 țełină un yI\snc Pte mazăre ż› 1 ardei
' 1 p‹astârnae ’ü verdeata, coMdimente
' '* pă triinjel, mă rar o llnyură ulei de mžsline
-’* sare, condimente

Se fierb roșiile en tot Ingredlente

cu coajă aJä- ri de eel elalte legume. Se paseazà atunci câ d sunt pata. Se adaugã oul bătut, con
Inqi-ediente şi verdeața.
Se poate mänca rece. 1 Ceß9fi
2 ltg roșii liine coapte

o biicată de Țelină
€- sare, con‹liinente
 Ñ uQ& cTl
ñ luște
Inørediente
Illgredîente Dacă folosim spanac proaspăt:
Se fierb legumele ïn apă cu sure,
*I 1 inorCov după care se scot. În supa rä masă se Se sp alä bine frunzele de spanac,
, 1 țelină mică actaugă gñ luştele care se prepari astfel: ï* 1 kg de spanac se rup in două sau tl-ei, se pun in apă
1 ceapă oul rece de la friyider se separă . Se bate proaspăt Sàu O pun9ä Clocotită şi se lasñ 5 minute (altfel se
W 1 păstârnac ã lbuş u l Spumă , se ã daugă gä lbenuşul şi rle spanoc conyelat pierd toți nutrienții). Într-un vas sepa-
1 rü dă cİnă de apoi grişul, in ploaie. Se pune sare şi, cu I* 1 ceapa
rat se pune ceapa in ulei de măsline şi se
pă trunjel ajutorul unei linyuri tnmuiate in apă, se ï'ł 2-3 că ței de ustuI'0i
adaugä spanacul scurs bine, fáță a adă-
i’.^ sare, condimente ia eompozitia de yă luşte şi se aşazä cu 1 Iämâie rna apă. După 10 minute se pune sucul
w’ 1 ou ørijä In supa care fierbe la foc inic. Íri +ì sue de roşii de roşii şi se ciai lasă 5 minute. Când
t?* 2 linguri de griș timp ce yă luştele fierb ïn oală le stro- este gata se a dauyă usturöiul şi zeama
rł o lingurò de ulei pim cu apă rece ca să devinä piifoase. de l‹amâie.
de măsline Atunci câ nd gă luştele sunt gat a fierte
vor sta pe fundul oalei. Se adauyã pă - SECL fOlOsim spanac congelat:
trunjel verde proaSFăt tocat. Legumele Spanacul se adauga direct in vas îm-
fierte se pot pune in supă îri func¡ie de preună cu uleiul de măsline şi ceapa; se 1
preferlnțe. urmează aceiayi paşi.

Supă cle put

Ingreóleiite
Se pune carnea la fier t într-un li-
'ü 1 morcov tru de apă eu sare. Se 1ndepărteaz.ă
› 1 tetină spurna yi se adauyá leguinele täiate
' 1 păstâ rnac atunci. când carnea e aproape riar tă.
Amestecul se lasñ la clocotit aproz‘i-
mativ 20 de minute, iar la sfâryit se
pun condimente rliipñ yust. Se adau-
9* I°*t ri inje1 atunci ctìnd se ¡tune in
farfurie.
 Se fierbe arpaeașul, se scurcle și se
adaiiyă roşiile der:ojite și tiiiate mü -
. 2 roșii runt, ceapa, ¡oä trui;jeliil, zeama rle lä -
, "* zeama de la juină tate mfiie şi uleiul de iiišsÏine. Se condinien-
de Jămâie te.azš după y ust.
r. }0 g nrpacaș, cous-cons Dacá se foloseşte cons-cous raii
' sau bulgiir hulg‹u- se procedează astfel: se fier-
*. o jiimà tate de ceapă be apa, se dă in clocot şi se pune pes-
roşie ' .: 2 leyfituri de te cou.s-cons sau bulyur conform
pă trunjel, instriicțianilor de pe ambalaj. Apoi se
fruiize adaugă tn amestecul de pă tru njel ct:
, ‹- ulei de in•asline, roşii şî ceapă .
sare, i condimente
n n-am descoperit formula ideală a slä bitului şi nici ma pretind
Wi cã ceea ce am scris sou arătat in acest program reprezintă adë-
vă rul ąbsolut sare o soluție universal valabilă . Sunt pă reri persona-
le bazate pe experiențele mele, pe eå r țile de specialitate cîtite sau
p • dîscuțiile en profesioniş t ii din domeniu, pe care i-am intervievat
de-a lungul timpului.
Trä im ïntr-o mime in care ainbalajul contează nedrept de
mult. E un adevă r banal pe care se bazează un ditamai domeniul:
mar1:etingii1. Asta nu înseamnä cä nu poți fi rericit, ìmplinit sau de
succes dacã „ambalajul” tä ii aratä ră u sau este „supradimensionat”.
Există oaineni care au reuşit asta, nu doar niimeazã sau se mint
sinyuri. Mie nu mi-a ieşit... şi ca mine srinteți mulți. Pentru voi am
coneeput acest program care vă ajiită sä vä faceți rost sinyuri de un
ambalaj” care sä vä facă viaț a mai uyoară . Fä rñ timp pierdut, fä rä
bani aruncați pe fereasträ , fă ră ecliipamente minune, ffirä promisi-
uni mincinoase, dar cu efort, disciplină şi voință .

_ _'“ . !. ....... ... _.. ... ..... .. _ _.. . . ...

 t Blbllografie

Michael Polland —,În apä rarea mã ncä rii”

Michael Polland — Dilema omnivorului‘
Gheorplie Mencinicopschi — ,Şi noi ce mai må ncă m. . . ca să slä bim”
Patriclt Holford —,Rețeta sä nă tății perfecte”
Bernard Jensen — .Gliidul dr. Jensen pentru detoxifiere intestinală “
Gheorghe Mencinicopschi -- .Biblia alimentară "
Reader’s Digest - ,Ghid de să nä tate pentru oase, muşchi şi articulații‘
Mihaela Bilic — Tră iesc, deci mă abțin‘
Eric Favre — Slă beşte natural“
Gillian McICeith — .Eşti ceea ce mă nâ nci”

goto: Marlus Blr ă gan

Hairstyle: Camelia Ne g rea
Malce up: Dana Ar9oşan
Consultant imagine: Dana S ota
Director nrtlstic: Ciprian Sipos
Grafic ä şl desi9n: Claudiu lonescu
Editor: Alexanclra Alexanclru
Edltor coordonator:
Corina Pintilie
Colaboratori: Valentin Dobri4 ă, Lucram Alexanclr u
Coordonator proiect: Ioanø Voieu

Descrierea CIP a Blbliotecii N ti nale a Romflri iel

BRUMÀ , CARMEN
3S - Sénltoasă , Suplh, S ñ tută / Carmøn Brumă . -
Snagov: Coreus, 20a2 —
Biblioø r.
ISBN: 978-íì06-g3J80-0-3

$ Tipä rit la: G, Canale Bucureşti

' €ioreus Publish inø

+• lntr. C atedrei nr. 27, apt. J3, sector 1, Bucureș ti
Tel.: 0766.27.B0.7 2

3 i 3S-S ă nä toas ä , Suplă , Să tulä B Carmen Br

uină ö Ø Coreus PuŁlish inp