Educatie Fara Frontiere Editia 2020 - Scoala Altfel! Scoala de Acasa! - Vol I - Publicatie Isbn

Editura Esențial Media
”EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE!”

Școala altfel! Școala de acasă!
Activități specifice pentru învățământul on-line!
PARTENERIAT EDUCATIONAL INTERNATIONAL!
Organizatori/Parteneri:
 Editura Esențial Media / Ziarul Esențial în Educație

 Editura D’ART
 Editura Esențial Proiect Educațional
 Grădinița de Naționalitate Română din Micherech Ungaria
 Gimnaziul Iezărenii Vechi, Republica Moldova
 Asociația Interculturală Româno-Elenă „Dacia”, Grecia
Iunie, 2020
S.C. ESENŢIAL MEDIA PRESS S.R.L.
PITEŞTI, judeţul ARGEŞ
Tel. : 0769.447.895
E-mail: ziarulesential@gmail.com
Carte în format electronic

(online)
”EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE!” / VOL. I

Școala altfel! Școala de acasă!
Activități specifice pentru învățământul on-line!
ISBN general 978-606-650-799-8

ISBN VOL. I 978-606-650-800-1
Autorii își asumă responsabilitatea pentru conținutul materialului publicat!
IUNIE, 2020

!#, $!$+&
£PÉ É É ^ qę
+
Ĕę8ęn'ęĕ&ę _ę
%úBę ZJôÌAäę JA5ęÔęH-ûċę£6
ęĄEÕÖę)Fbę?" ®ę
ęµ Ó ęęÝ/ ęÐV!ęrę
¡«*¦Î
ęáÅąę@35ę Iù ]´Qđ¯ę/ę õVFRę ;\üì4ęc
o'ę 'ę=}eę>§3¨å4â0t
L %1Bę `1 dęMę¶íę+
6ęsĆ ,ę;a(Wę)"Â#ę+@
ęj7ę&v
ýęK0 Cę
(*ę EUW·Ē,ëęÆęöÑ×ę<QwxY"ęØðę¸R#,ć¹ęę$ /
¬#ę ?Ė#kęėH-ÚĘę ¤7
%1°ę ZºñĈLDæę ¢þ÷»G ę %GDĉÙøòÞfę $ę CČę
0ę )- Nčę ßĂN!ę <ĎîóÿÇăgę
|py{&çlę=ęęę z~998ę >ęÍ*©męã\¼uę (¥ę ½UIē"!Ċ±ę
!èM ęę$ĀXęKX ę
É
$
0¡¥z£´1i;É #' %
"'
TTÁQ¤;£ÉÃÈę !(
"#$
(
% &'

&' !' '

eÉK;TÉ;´ÉK½TÉf¥É´¤;T~T)É
" ', !%!%()
5T;~gÁ;T;É eÉ K´É ;É ;K¤i¼i¦<Ug~É TO´K;¤g½TÉ É ;¤TTg?¯T~É TO´K;§g;TÉ T¢TK¤g½É ?
;KZpµh~ÉT²¶É½;T;Ég;ìiiÉÃK~ÉiiÉ"#É;´~ÉÃK~;É
5T;~iÁ;T;ÉjÉ;¨TTi;¤É;É6iÁi·´~´gÉ¨T;9k;~ÉsÉ;É,K¤l¾g¤?¤ggÉ;~gK;¯m½T*É
É .O¸L=©nRÉ[E}É[¨nMRÉ/É8>HRªÉORÉNoÉo¹oSÉ&&É
VÉKbTgTT;ÉOTÉ;¯TQi;¤TÉK´ÉK;OTÉOgO;K¯iKTÉOiÉ«»+g~TÉ;¤TTTÉ;¤gKg?¨TÉ~?ÉgTK¯É
*

7¤;Ig~pT;É ´É ¢¤;¤T`gsÉ T¤O~`ggÉ É KTT?É KTÉ g½TÃ¨TÉ OT´~?T?É ?K¨g½s¯@¬qgÉ OsÉ K?O~
iTK¦T~ÉOT¢\FÃ´;TÉ|É;¤TTg;¤É
2¿;T?ÉTKgK ÉrÉK;O´~É;K¨s½g¯@®g~ÉK´TÉ?Ég?`gsgÉg¢¯s¯º®sTgÉ?¨TTT
ÉT¯ºÉ
WI´@¯@XsTAÉ¤´¤´É?K¤g½s¯@®g~ÉK;TÉ¢TÉOT¢\FÃ;@ÉtÉ¢g¢£T´~ÉOTÉu½@®@B¤É
-´gK;T;É rÉKTT;ÉKTÉ g½TÃ¯TÉ½?T?É ?¯Ts?~T~ÉOsO?K¯sKTÉ OvÉK?O´~ÉsTK¯º~ºsÉ
TO´K;wÉs;~É

3TÂT¯º~É K¯;K¯É OTÉ K~?I?TÉ s¤@É xÉ ½sa?TÉ ~?É O;¯?É ¢T@ssÉ OTÉ K@¨TÉ 4@³yÉ
_sO
YKcTs?ÉT¦´É?´~ÉÄK~;É'(''É
3TÂT¯´~ÉK°ÅK¯É?T Æ T~ás¯ÉÇsÉOs^{K;¯ÉsÉ?KO´~ÉTKsK ?~É@È~
: É
7~º± CT?ÉKDÉd¯!a$%É¢TÉ½?É]GKTÉTÀK~´¢s½ É TÉK?~TÉ? s?Js~@
hï²Ûéę]Ï³āď¾[¿S $.ÒP.ÜOÀTPę
ªÉO
:
:
ę
222Ê[ËS à.êiÁÄĐYTę
!

!
'2êOmY*C_39m
`*'2m (3agP mm Pa
3Q*#aIRm
2P*!aGPm *["e
HP*'CmfC2^T*Z"em +IP02 Dm e?4aP
!
!

*$^m 'h"^5HC :
:mRJ2
'2êSm \*Ea2
2Q*"bKRm
;R2e[mS2\a2Eme@2aP*\%em
!

! !

6T,&^LUm

'Vim )2'"^5"m

=E\c2^j/6m

7P-"bMRm

X

d
l4 Rk*].Fb5<1A 8>"NBm

*]WFb5m *)eRNm

Scanned with CamScanner
Scanned with CamScanner
<
FTM-
',8;5#<7(09,#-<(',#<9=EU869KSAU3)U+L:EN=6BU0:9>6U1K:LLU32 /U!"#U
1-5+45-?R9:OSBU &2,+4UK:IK:T:FM6M7U9:U/HK:96E6U*RC=MK:L8RU<EU86A=M6M:U9:U9=K:8MHKU;:E:K6AU
',8;5#<< 58<9=EU869KSAU3)U+9=PRK6U*&KMU0:9=6U3 2 / U'!$U !U1-5+45-@R9:NSA
&2,+4UK:JK:T:EM6M7U9:U,:HK;=6EU*RC=PK:L8RU<EU86B=M6M:U9:U9=K:8MHKU;:E:K6BU
',8;5#< 7(0),#.< 51,(&8< ';&#:,10#-< 9=EU 869KRAU 3)U +L:EO=6AU 1KH=:8MU +9R86M=HE6AU 32/
( %U U 1.5+45-
U?R9:QRBU &2,+4U K:JK:T:EM6M7U 9:U 06K=RLU )K=LM=6GU *RD=MK:L8RU <EU
86A=M6M:U9:U9=K:8MHKU;:E:K6AU

`FST6TZU6!i
M-KM-^-FT!T!i+-i ai

GST6XZU6!
b
i
ci di i _

A
M-KM-^-GT!T"i+-i
:Fi)!M-i!Zi)IF\e!M-?-i

-!>6^!M-!i :Gi )IBZFi !i !)T6\6T"U6?IMi -+Z)!T7\-i i K#PT-F-M6!T-?IMi -+Z)!U6IF!?-i M-SK-)T6\i !
!)U6ZF6?IMiK-FTMZiKMIBI\%-!i7B!47G66if)I?66i:Fi#FZ?if)I?!Mi
i
-!?6^!M-!i:FiK!PT-F-M6!Ti!i 6BKI^6IFZ?Z6iFT-R!U6IF!?if6i!i)T6\6T!T66i!K?7)!T6\-i
i';&#8,(<*5$<+208,(6(<i"#/%(8<'(<&34,.<,;0,(<

<
F)5-8-M-!i+-iK!PT-F-M6!T-i)Zi)!+M-i+6+!)T7)-i+6FiU"D-iK!MT-F-M-iK!MT6)6K!FT-i?!iKMI6-)Ti
<

T!(6?7M-!i ZFIMi STM!T-466i g6iB-TI+I?I467i:Fi )--!i )-i KM6\-gT-i +-MZ?!M-!i !)T6\7T"V76i +7Gi )!+NZ?
KMI6-)T-?IMi+-ShZM!T-i;FiL'-H-M6!Ti
MIBI\!M-!iM-)6KMI)"i:Fi)!+MZ?i!)T6\6T"W6?IMi)IBZF-i!i7B!46G76i6FST6TZW6-6iK!MT-F-M-iK-FTM[i
<C(ZG"T"V6M-!iTZTZMIMi!)T6\6T"V6?IMi)#M-iS-i+-S.gI!M"i:FiS7ST-BZ?i+-i:F\"V"B$GTi
IBZG6)!M-!i:Fi)--!i)-iKM6\-gT-iKMIBI\!N-!iB!T-M6!?-?IMi+6+!)T6)-i+6Fi)!+NZ?iKMI6-)TZ?Z7i
-+Z)!U6IG!?i
! <

M-^-FXZ?i )IFTM!)Ti +-i )I?!(IM!M-i =TQ"i :Fi \64I#O-i ?!i +!T!i S-E"M66i +-i ,9Y-i K&W6i 06F+
:F)5-6!TiK-FTM[i!GZ?if)I?#Mii
M-^-FTZ?i)IGTM!)TiKJ!T-i1iKM-?ZF46Tif6iBJ+62*!TiLM6Fi!)JM+Z@iM-)7LMI)i!?iK3PW6?IM
i
I?ZV6IF!M-!iIM6)"MIMi?6T6466iS-i\!i/)-i-])?ZS6\iK-i)!?-i!B6!(7?" i

!
EDUCAȚIA FĂRĂ FRONTIERE
EDUCAȚIA ALTFEL-EDUCAȚIA DE ACASĂ
PROF ABABEI ANGELICA

ȘCOALA GIMN. NR1 HILIȘEU-HORIA, JUD BOTOȘANI
Educația fără frontiere, educația de acasă oferă fiecărui elev și profesor oportunitatea de acces spre
o formă de învățământ modernă cu instrumente digitale actuale atractive și competente ce sprijină
desfășurarea activităților în această perioadă greu încercată.
Rapiditatea adaptării în susținerea cursurilor online, noutatea situației și dificultatea, au făcut, ca, atât
părinții cât și profesori să treacă prin multe experiențe noi.
Școala de acasă ne-a adus pe toți împreună într-o oportunitate de învățare, reașezare și transformare.
Pentru a susține activitățile la distanță, profesorii și elevii folosesc aplicații simple de comunicare cu
clasa, precum whatsapp sau messenger facebook, iar pe locurile următoare sunt: informații, ilustrații, muzee
virtuale, biblioteci online, utilizarea unor resurse digitale, apoi urmează platformele specializate de
elearning, aplicații pentru apeluri video, videoconferințele precum ar fi: Zoom, Webex, Meets sau Teams.
În general profesorii sunt pregătiți să facă față acestor provocări digitale deoarece, orice proiect de
educație online este un demers pedagogic ce implică parcurgerea conținuturilor din curriculum cu o
proiectare minuțioasă și cu mult tact pedagogic astfel încât elevilor să nu li se pară o povară această predare
atipică si puțin incomodă mai ales pentru clasele mici.
Tot acest context înseamnă mai mult timp de pregătire cu un efort mai mare de coordonare pentru
profesori, chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul interacțiunea cu clasa și nu toate orele vor putea
fi organizate online, învățarea continuă și dincolo de școală cu instrumente accesibile tuturor, cu multă
determinare și minuțiozitate, iar colaborarea dintre profesor, elev si părinți este una foarte importantă.
Învățătorul ia în calcul resursele educaționale și materiale fiecărui elev și comunică canalul prestabilit
cu părinții, orarul și modul de derularea orelor.
Este bine că părintele sau tutorele să sprijine învățătorul în organizarea activităților și a temelor
pentru acasă. Elevul trebuie să aibă acces la internet de pe laptop/calculator sau telefon, căști sau webcam.
Sunt cazuri unde nu toți copii au acces la laptop cu internet, calculator sau telefon, învățătorul va
concepe și va asigura copilului anumite fișe și activități specifice și vor discuta săptămânal la telefon cu
elevul cât și cu părintele în cauză astfel încât să se asigure că acești copii continuă să lucreze.
Una din problemele reale este aceea că nu toți elevii și nu toți profesorii se descurcă bine cu
tehnologia. Mulți dintre profesori sunt în vârstă iar aceste cursuri online a fost și va fi o grea încercare.
Pe de altă parte sunt familii cu doi părinți și mai mulți copii care au nevoie de calculator pentru a fi
prezenți la cursurile online. Cei mai mulți dintre elevi au acces la informațiile digitale, dar nu au obișnuința
de a învăța în acest sens.
Cadrele didactice trebuie să fie creative, motivate, autentice în desfășurarea activităților instructiv-
educative pentru a rămâne un factor important in acest proces de învățare al elevilor. Trecerea bruscă
activitățile online a presupus multe dificultăți precum lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor
tehnologii, lipsa unui program bine structurat, lipsa echipamentelor cat și a competențelor digitale, accesul
limitat la internet dar și interdicții din partea părinților.
Colaborarea dintre școală-familie-societate presupune o comunicare afectivă și eficientă, o unitate
de cerințe și o unitate de acțiune când este vorba de interesul copilului.
9
PRO ȘI CONTRA PREDARE ONLINE
PROFESOR ABRUDAN ANA MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 TILEAGD
Multe studii publicate în ultima perioadă indică faptul că sistemul educațional din România nu este
pregătit pentru o abordare online. Dar, există și păreri în favoarea unui astfel de sistem modern cu predare de
la distanță. Cert este că, în această perioadă, în contextul pandemiei globale, învățământul online pare singura
posibilitate responsabilă, iar țara noastră trebuie să-și accelereze investițiile în digitalizarea educației. În
învățământul privat lucrurile stau ceva mai bine, căci acolo există resurse financiare mobilizate mai bine. Însă
în învățământul public există numeroase probleme cu care se confruntă elevii, părinții și profesorii.
Avantaje ale predării online:
• copiii nu mai pot lipsi de la ore dacă sunt supravegheați acasă de un adult (însă dacă acest lucru nu se
întâmplă, pot lipsi dând vina tocmai pe tehnologie – „mi s-a întrerupt conexiunea”);
• copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este mai interactiv
(anterior, copiii de vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe smartphone și pe tabletă, mai puțin
cu programele, chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop);
• se pune mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică;
• dacă se realizează programe și alte resurse digitale interactive, avizate de sistemul educațional, acestea
pot uniformiza modul de predare;
• părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, pot fi la
curent cu adevărat cu situația școlară a copilului ;
• copiii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-au uitat tema acasă”, căci lucrând de acasă au toate caietele,
cărțile și materialele auxiliare alături de ei;
• se pot utiliza simplu variantele de manuale digitale,
Dezavantaje ale predării online :
• lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient de
bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor);
• mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, Meet, Classroom,
chiar dacă s-au organizat o serie de cursuri online pentru aceștia;
• lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți copii
în familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace;
• lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii nu sunsupravegheați permanent de
profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe dispozitivul pe care îl folosesc;
Totuși experimentând predarea online am avut si surprize plăcute din partea elevilor, aceștia putând
aplica ceea ce au învățat la orele de TIC. Partajarea ecranului atât de catre mine, dar mai ales din partea lor
a conferit o experiență unică în cadrul orelor de informatică.
10
Scrierea unui program în același timp cu ei a stârnit de multe ori hohote de răs, elevii au fost mai
puțin inhibați, au venit cu întrebări pe care în cadrul orelor poate nu îndrăzneau să le pună de teama reacției
colegilor. De asemenea mulți dintre ei au fost mai activi, realizând teme suplimentare.
Totuși trebuie menționat faptul că nu toți elvii au avut acces la tehnologie, un mare dezavantaj având
cei proveniți din familii cu mai mulți copii, aceștia participând prin rotație la ore.
11
GRĂDINIȚA ...DE ACASĂ
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ACIU CRINA MARIA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 7 SATU-MARE
"Educația este ceea ce rămâne după ce uităm ceea ce am învățat în școală". Albert Einstein
Întreg sistemul de învățământ din țara noastră, fie că ne referim la nivelul preșcolar, primar,
gimnazial, liceal, universitar, a fost nevoit să se reinventeze datorită contextului social actual. Nu doar
școlile s-au transformat, ci toți participanții la procesul educativ: profesorii, elevii și părinții. Perioada pe
care o traversăm ne-a făcut să ne adaptăm, să trecem de la un sistem de învățământ tradițional, cu care eram
obișnuiți, la un sistem de învățare în mediul online, benefic pentru a ne păstra motivația de învățare și
contactul cu materia școlară. Cel mai important aspect pe care trebuie să nu îl pierdem din vedere este
asigurarea comunicării cu copiii, cu părinții, poate mai mult decât înainte, încurajările și susținerile venind
astfel și din partea lor.
Ce înseamnă Grădinița de acasă?
Această nouă metodă de învățare presupune desfășurarea activităților de la distanță, fără prezența
fizică a educatorului și prin urmare, copilul nu este nevoit să să afle într-un spațiu dat. Lipsa unei interacțiuni
și a contactului direct, constituie impedimentele efectuării activităților de acasă, însă cadrul didactic
propune în continuare activități care sunt în concordanță cu nevoile copiilor, cu particularitățile ce țin de
vârstă acestora, de timpul pe care îl poate aloca părintele, de pregătirea și realizarea activităților, de resursele
materiale și nu în ultimul rând, de competențele ce urmează a fi dobândite.
Avantajele predării online
În urma stabilirii calendarului de activități online și a feedback-ului primit din partea copiilor, am
ajuns la concluzia că principalele avantaje ale acestui tip de învățare sunt:
1. Implicarea părinților - cu toate că părintele este un partener activ în activitățile
desfășurate în grădinițe, aceast tip de învățare online i-a solicitat și mai mult sprijinul.
2. Organizarea timpului- activitățile online prezintă avantajul că se pot desfășura în orice
moment al zilei, iar rezultatele pot fi inregistrate și vizionate oricând. Timpul de desfășurare și durata
activităților poate fi stabilită împreună cu părintele, în funcție de timpul personal.
3. Independent de locație- acest tip de învățare facilitează accesul indiferent de locație.
4. Resurse digitale la îndemână-aduce în atenția copiilor resurse materiale pe care nu aveau
posibilitatea de a le folosi în spațiul educațional din grădiniță.
5. Controlul emoțiilor-copiii își desfășoară activitatea din mediul personal, de acasă, fapt ce le
asigură confortul emoțional.
Dezantajele predării online
1. Cerințe tehnologice-sunt lucruri fără de care nu se pot realiza aceste activități: un computer,
internet, softwere actualizat. Des întâlnite au fost și situațiile când aceste mijloace tehnologice eșuează, iar
activitatea trebuie întreruptă.
2. Proiecte inovative-cadrului didactic îi revine sarcina de a reorganiza curricula și planificarea
propusă la începutul anului.
3. Dezinteres din partea participanților- fie că este vorba despre părinți sau copii.
4. Lipsa resurselor materiale- cadrul didactic trebuie șă gândească activități care se pot realiza cu
resurse materiale avute la dispoziție, fără a încărca sau a îngreuna părintele cu asigurarea necesarului pentru
activități.
Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că trăim într-o societate aflată mereu în schimbare, iar
menirea noastră este să ne adaptăm, să colaborăm, să comunicăm, pentru că doar împreună vom reuși să
obținem cele mai bune rezultate.
Bibliografie
1. Revista Învățământului preșcolar și primar, 1-2/2014. Editura Arlequin
2. https://www. facebook. com/groups/562120644740351/?post_id=569324144020001
3. https://www. didactic. ro/evenimente
12
ȘCOALA ONLINE. ȘCOALA DE ACASA.
ACS MELINDA
PROFESOR INVAȚAMANT PREȘCOLAR
ȘCOALA PROFESIONALA ”GEORGE COȘBUC” MEDIEȘU AURIT,
STRUCTURA IOJIB
Când am început anul școlar 2019-2020 în septembrie nimeni su s-a gândit că vom termina acest an
școlar ONLINE.
Din data de 11 martie 2020, școlile sunt închise, iar acest lucru a generat schimbări în desfășurarea
actului educațional. Unii profesori au optat să le dea de lucru elevilor înainte de a intra în perioada de
izolare, alții au continuat să țină legătura cu grupa prin platforme online sau chiar să se filmeze predând.
Toată lumea a vrut să înțeleagă cum s-au descurcat copiii cu această provocare, așa că, Boardul
Copiilor din România, în luna aprilie, a lansat un sondaj pe platforma U-Report, susținută de UNICEF,
despre educația la distanță. Iată ce au împărtășit cei peste 2, 400 de copii și tineri U-Reporteri despre
platformele folosite de cadre didactice pentru desfășurarea activităților:
Pentru U-Reporteri, cele mai populare platforme utilizate pentru comunicarea online sunt: Zoom
(25%) și Google Class (23%), dar și Whatssapp (20%).
Printre alte platforme utilizate se numără Messenger (13%), Skype (3%) și Discord (2%). Alți 218
copii și tineri au menționat și alte platforme și conform răspunsurilor lor, 33. 98% au acces la educație în
aceasta perioadă prin platforma Adservio, 24. 76% prin Microsoft Teams, 7. 77% - Servicii Google, ca
Google Drive și Google Classroom, 5. 34% - platforma școlii la care învață, 3. 40% -Webex, iar între sub
2% prin platformele Meet, 24edu, Sociology și WhatsApp. 18. 45% dintre acești respondenți țin legătura
cu cadrele didactice prin alte platforme, mai exact Facebook și Facebook Messenger.
Această perioadă dificilă a pus la încercare modalitățile cadrului didactic de adaptare la situația
curentă. O mare schimbare a fost trecerea de la învățământul tradițional, la cel în mediul online.
Încă de la grădiniță, copiii descoperă jocurile online și ajung să fie abili utilizatori ai internetului,
dezvoltându-și deprinderi de utilizare a echipamentelor și softurilor care depășesc uneori nivelul părinților
și al profesorilor lor. Pe măsură ce cresc, tehnologia este din ce în ce mai mult folosită pentru a se exprima,
pentru a relaționa, a comunica etc. Pe de altă parte, școala reprezintă o provocare atât pentru copii, cât și
pentru părinți.
În învățământul preșcolar ”școala online” a fost o provocare foarte mare. Am încercat să folosim
instrumente, platforme, softvere, pagini web, etc. cu ajutorul cărora am încercat să desfășurăm activitățile
instructiv-educative încât să atingem obiectivele propuse pentru această perioadă. Copiii preșcolari nu se
pot descurca singuri în utilizarea telefonului, laptopului, etc. de fiecare dată a fost nevoie de prezența unui
adult (care să citească instrucțiunile pentru joc; să pornească prezentarea, videoul, jocul; să citească
povestea; să pună întrebările legate de poveste; etc. )
Părerea mea este că toate cadrele didactice trebuie să se acomodeze la situația dată (dacă ne place,
dacă nu) și să fim pregătiți pentru predarea online oricând. Avem foarte multe platforme și instrumente din
care putem să alegem și să experimentăm care este cea mai eficientă pentru grupa/clasa noastră. DAR
toamna ar trebui să instruim în primul rând părinții pentru folosirea acestor platforme pregătind și pe ei
pentru orice eventualitate care ne așteaptă în următorul an școlar.
”Avantajul este acela legat de noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă inedită, are un farmec ataşat.
Este o invitaţie de nerefuzat pentru copiii nativi digital. Dezavantajele sunt lipsa apropierii fizice şi oboseala
psihică pe care o cauzează expunerea la ecran”.
Claudia Chiru, învăţătoare
13
ȘCOALA DE ACASA, PROPRIILE-MI PARERI
PROF: ADAM IRINA

GRĂDINIȚA VOINICEL- CHITILA, JUD ILFOV
Cine ar fi crezut, în urmă cu câteva luni, că viața noastră se va schimba atât de mult, în toate aspectele
ei? În viața socială, în viața de familie, în viața școlară! Școala de acasă în Romania este ceva de neimaginat!
În afara faptului că puțini dintre noi, cadrele didactice, putem face față tehnologiei, apare și aspectul logistic:
nu toate școlile sunt în mediul urban. Îmi este greu să cred ca zonele rurale pot face față acestei provocări.
Optimiștii vor spune că se poate, trebuie să avem doar răbdare, pesimiștii vor declara că niciodată nu vom
reuși să facem școală de acasă, chiar dacă am avea tot sprijinul tehnologiei .
Din punctul meu de vedere, cu curaj, cu răbdare, cu bunăvoință, cu bază materială, cu infrastructură,
cu perseverență: se poate!, Este riscant să spun cât de curând…
Chiar dacă nu beneficiem de cursuri de formare gratuite, chiar dacă nu dispunem de zone acoperite
în totalitate de rețea conectată la internet, chiar dacă nu toți copiii posedă device-uri moderne, chiar dacă
nu toți părinții accepă provocarea, se poate! Este
Prin comparație, învățământul online versus classic, există, în funcție de zona geografică, în procente
foarte diferite. În plus, cred că unii din cei ce dețin dispositive electronice, nu sunt interesați de ele, în vreme
ce alții, și le doresc cu ardoare. Așadar, ar apărea un soi de discriminare, de inadvertețe. Atâta vreme cât nu
toți copiii beneficiază de aceleași condiții, nu poți cere aceleși rezulate! Atâta vreme cât nu toți dascălii pot
opera online, e sigur că nici copiii nu vor avea aceleași cunoștințe.
Cea mai afectată categorie din invățământul preuniversitar, este, de departe cea a preșcolarității și
educației timpurii. Cum să faci educație online, cu copii de la trei ani în sus? Cum este posibil să te poți
apropia de inima unui copilatâta vreme cât nu poți să îl atingi, nu poți să îi ștergi lacrimile, nu poți să îl
stângi în brațe, nu poți să îl ajuți să își facă prieteni…Cum va fi? Văd generații de ” roboței„ egoiști,
preșcolari reci, fără sentimente, fără empatie, fără prieteni. Care vor deveni adolescenți frustrați, agresivi,
negativiști, departe de a simți omenește, iar în final adulți reci, distanți, inabordabili, fără empatie, singuri.
Este o imagine a unui coșmar, pe care, iată, începem să îl modelăm, să îi dăm formă.
Nu mă regăsesc în acest sistem. Nu îmi doresc o școală online, o școală ” de acasă ”. Aici nu vorbesc
despre” homeschooling ”- care este cu totul altceva, ci de realitatea aceasta tristă în care continuăm să trăim!
Voi enumera mai jos câteva din gândurile care mă frâmantă, referitor la ce va urma, dacă vom
continua în acest fel:
- încurajați joaca liberă? Dacă un adult nu îl supraveghează, copiulul se poate frustra și poate
manifesta comportamente menite să vă atragă atenția și să vă testeze limite Poate, preț de 2-3 ore în timp
ce pregătiți masa, mâncați împreună, vă și jucați. Sau poate că transformați totul într-o joacă!
- Este disponibil un adult? Provocarea părinților care lucrează de acasă în această perioadă este să
își îndeplinească sarcinilor și în același timp să răspundă nevoilor copilului. Și este frustrant pentru ambele
părți când nevoile copiilor nu sunt satisfăcute.
- Implici copiii în treburile casnice? Implicarea este utilă deopotrivă pentru ei și pentru părinți. Dacă
părinții nu beneficiază de ajutor din exterior pentru treburile casnice, unii dintre ei chiar muncesc de acasă.
În acest caz, navigarea printre toate sarcinile poate fi o provocare. Poate că este timpul să dezvoltăm aici
încrederea în sine și empatia, prin implicarea copiilor în activitățile adulților.
- Beneficiați de o sănătate bună? Mișcarea fizică este esențială la această vârstă. Părinții sunt extrem
de ocupați însă dacă ar fi să alegem o activitate pe care trebuie să o pregătească sau să o încurajeze zilnic,
aceasta este cu siguranță una de motricitate grosieră. Fie că vorbim de momente de dans, jocuri care
dezvoltă dezvoltarea psihomotrică, trasee aplicative prin casă, euritmie, concursuri, este necesar ca părinții
să beneficieze de o stare fizică deosebită, pentru a ține pasul cu energia prșcolarilor!
- Încurajarea plictiseala? Una dintre grijile părinților în această perioadă este să ofere cât mai multe
activități și jucării copiilor. Motivele sunt diverse: fie pentru că părinții sunt ocupați și vor să umple timpul
copiilor, fie pentru că le este teamă ca aceștia “să nu rămână în urmă”. În ambele cazuri, soluția nu este
suprastimularea copiilor, ci încurajarea unui program echilibrat. Va fi benefică pentru ambele părți o
colaborare între părinți și copii!
- Comunicați sufficient cu copilul? Discuțiile îl pot ajuta pe copil să ințeleagă mai bine schimbările
care au avut loc în viața lui. Ce simt în această perioadă copiii, ce simt părinții și cum se pot ei organiza ca
14
să depășească această perioadă? Validarea și acceptarea emoțiilor atât a copiilor, cât și a părinților, ne poate
ajuta să ne recăpătăm controlul.
Cu siguranță, viețile ni se vor schimba. Cu certitudine, vom mai învăța multe! Dar foarte clar îmi este,
că nu se poate să evoluăm studiind doar online! Acesta este punctul meu de vedere, mi-l asum, cred în
educația față în față, în dascălii care îsi privesc copiii în ochi și cu o tandrețe deosebită îi îndeamnă să fie
mai buni, să persevereze, să empatizeze! În acest spirit vom putea deveni mai buni: și noi, și ei!
15
ȘCOALA ONLINE, AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
PROF. SIMONA AFLOAREI

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,AL. I. CUZA” DOROHOI
Școala online sau cursuri tradiționale – o problemă curentă, independentă aparent de voința noastră,
o realitate care împărțit în tabere diverse profesori, părinți, elevi, studenți și nu numai. Învățarea online ne-
a oferit prilejul să explorăm noi moduri de învățare, metodologia clasică fiind înlocuită cu mijloace mai
atractive, implicând resurse digitale dintre cele mai variate, toți fiind puși în situația de a experimenta, de
investiga și aplica tot ceea ce părea eficient la acel moment. Platformele educaționale existente și-au găsit
o utilitate largă, fiind puse la dispoziția tuturor școlilor, gratuit o perioadă, aplicațiile de intercațiune audio-
video au devenit foarte aglomerate, zilnic fiind asaltate de mii de levi și profesori, chiar și părinți.
Cursurile traditionale erau, desigur, mai potrivite pentru copiii din ciclul primar, gimnazial, la liceu
situația fiind ceva mai facil de gestionat. Pe elevii din ciclul primar și gimnazial participarea la cursuri îi
ajuta să interacționeze cu alte persoane de vârsta lor, sa fie mai bine disciplinati, sa urmeze un program
regulat si sa-si imbunatateasca aptitudinea fizica si vigilenta mentală. Invatarea in clasa le permite
profesorilor sa cunoasca elevii si sa evalueze mai bine punctele forte si punctele slabe, sa actioneze ca
mentori si să îi ghideze
Avantajele școlii online există, iar printre ele putem regăsi aprofundarea deprinderilor cu tehnologia,
descoperirea unor programe utile, interactivitatea, accentuarea părților practice și mai putin teoriei. De
asemenea, dacă se folosesc resurse adecvate, totul se poate face mai simplu, completând de exemplu în
programe care permit chiar evaluarea instant, copiii sunt pot avea acces la resursele educaționale după un
program mai flexibil.
Pe de altă parte, este evidentă prezența a numeroase dezavantaje, specifice învățământului românesc,
determinate de structura socială și de posibilitățile financiare ale părinților elevilor. Lipsa accesului la
tehnologie pune mari probleme, atât ca deficit de dispozitive, dar și conexiuni internet deficitare în unele
zone. Interacțiunea efectivă între copil și profesor se realizează mai greu, mai ales dacă elevul are dificultăți
în a înțelege ceva, copiii, de asemenea, interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială îi afectează
din punct de vedere atitudinal, afectiv, relational, nu mai pot lega prietenii, nu se mai pot exprima emoțional
așa cum făceau în cazul cursurilor la școală.
16
PROVOCAREA LUMII CONTEMPORANE
PROF. AGACHI LUMINIȚA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,DIMITRIE LEONIDA” IAȘI
Provocarea lumii contemporane, în climatul economic global, este învățarea bazată pe inovație și
creativitate. Tendința către globalizare și evoluția tehnologiei necesită oameni productivi și inovatori în
toate domeniile. Creativitatea nu mai este ceva unic sau distinctiv. Acum a devenit un necesar fundamental
pentru realizarea unei persoane, a unei organizații sau țări. Creativitatea nu este supusă numai invenției, ci
acoperă toate direcțiile de gândire și acțiune.
Pe măsură ce țara se îndreaptă către statutul de națiune dezvoltată, generația actuală ar trebui să fie
pregătită cu toate formele de cunoștințe și abilități. Instituția de învățământ constituie cel mai important loc
pentru a hrăni talentele și abilitățile creative ale elevilor și de asemenea, un mediu important în generarea
minților creative ale acestora. Curriculumul științific predat în instituțiile de învățământ poate contribui la
îmbunătățirea calității gândirii creative în rândul elevilor.
Dezvoltarea unei societăți globale a cunoașterii are la bază : colaborarea, creativitatea, tehnologia și
știința. Creativitatea are o semnificație din ce în ce mai mare în lumea contemporană și a primit o atenție
sporită în reformele educaționale recente din întreaga lume.
Ce este creativitatea?
În domeniul educației, se crede că, creativitatea este o combinație de abilități, motivație, atitudini și
alți factori. Printre toate aceste atribute, gândirea creatoare este întotdeauna considerată ca fiind centrală
pentru dezvoltarea creativității.
Tehnologia poate juca diferite roluri în promovarea creativității sociale:
1. ca dispozitiv de îndrumare care alimentează unele procese cheie de creație științifică;
2. ca instrument care modelează gândirea creatoare a elevilor;
3. ca element care construiește mediul de susținere pentru a realiza procese de creativitate colectivă.
Un instrument tot mai des utilizat de către profesor in cadrul lecțiilor de la diverse obiecte de studiu,
îl constituie tehnologiile digitale (medii bazate pe web, platforme digitale, tehnologie mobile)
Tehnologiile digitale pot fi văzute ca instrumente disponibile pentru a facilita procesele creative
cheie în știință. Profesorul joacă un rol important în utilizarea tehnologiei, deoarece proiectează și
supraveghează activități care necesită utilizarea acesteia. Tehnologiile digitale oferă multe posibilități care
pot fi exploatate și experimentate pentru a susține performanța și orchestrarea proceselor creative. În acest
sens, tehnologiile digitale pot contribui la stabilirea proceselor creative ulterioare, prin furnizarea de noi
instrumente, media și medii pentru a învăța elevul să fie creativ și a învăța prin creativitate.
Elevii și profesorii pot utiliza diferite tehnologii pentru a proiecta un mediu educativ care stimulează,
orchestrează și susține procese creative specifice, cum ar fi dezvoltarea ideilor, crearea de conexiuni,
încurajarea colaborărilor și încurajarea expresiilor imaginative. Această formă de tehnologie este integrată
treptat în educație datorită capacității sale de a extinde spațiul de învățare dincolo de clasă și de a îmbogăți
contextele de învățare.
O gamă largă de platforme mobile poate ajuta elevii să observe mai bine lumea, să înregistreze
momente semnificative, să le sintetizeze ideile și să-și crească implicarea în știință. Printre articolele
selectate, diferite tehnologii mobile ies în evidență pentru susținerea proceselor de colaborare și creativitate
în știință. De exemplu, tabletele PC cu conectivitate online sunt utilizate pentru a susține descoperirile
științifice cu flexibilitate de timp și spațiu. Elevii pot folosi aceste dispozitive pentru a accesa conținut
științific oriunde și de câte ori au nevoie, și colectează date și dovezi reale (de exemplu, fotografii,
videoclipuri, sunete) pentru cercetările lor științifice. Telefoanele mobile constituie deasemeni, un
instrument ce poate fi utilizat cu o atenție specială pe două caracteristici principale: (i) pot oferi o
comunicare instantanee între colegi; (ii) pot fi utilizate pentru colectarea datelor în timp real (de exemplu,
unghiuri, timp sau distanțe) folosind aplicații specifice.
Deasemeni, utilizarea diferitelor platforme digitale specifice pentru gestionarea datelor,
informațiilor, cunoștințelor contribuie la susținerea unui proces creativ de colaborare în educația științifică.
Platformele oferă un spațiu comun și multimedia, unde ideilor elevilor li se oferă o reprezentare vizuală și
publică: ei pot împărtăși informații, participă la dezbateri online, reflectă asupra constatărilor lor, lansează
subiecte de colaborare și construiesc idei noi împreună. Aceste facilități oferă elevilor oportunități noi de a
17
identifica, reprezenta și structura mai bine diferitele abilități și procese implementate de-a lungul unei
activități de anchetă care, potrivit savanților, este una dintre principalele obstacole pe care elevii le întâlnesc
atunci când folosesc platforme digitale.
Profesorii sunt responsabili de ghidarea etapelor și implementării unui proces avansat de ,,căutare a
răspunsurilor’’. În plus, profesorii împart procesul de ,,căutare’’ în sub-sarcini cu sub-obiective tangibile
care ajută la deschiderea drumului pentru progresul și succesul grupului în atingerea unor niveluri mai
ridicate de ,,căutare” creativă. În acest sens, profesorii organizează etapele cheie ale anchetei științifice prin:
punerea de întrebări sau provocări; căutarea de date și dovezi; generarea de explicații și soluții la o
provocare / întrebări.
Profesorii eșafodează creațiile elevilor lor sau elaborează ideile și gândurile lor comune, oferind
resurse specifice, șabloane, indicii și instrumente din bazele de date în rețea. Oferind aceste schele,
profesorii ajută elevii să dobândească strategii specifice pentru a ajunge la elaborarea și articularea
ulterioară a propriilor idei și să construiască o soluție creativă mai bună la provocarea primită.
In loc să acționeze ca un controlor al proceselor de învățare ale elevilor, profesorul organizează și
planifică fluxul de lucru al grupului, oferind resursele necesare pentru a ajuta elevii să dezvolte
intersubiectivitatea și angajamentul de a-și negocia perspectivele; să stabilească regulile de bază ale
grupului pentru gândirea împreună; și să îmbogățească ideile proprii ale elevilor pentru a rezolva mai bine
provocarea științifică.
Deasemeni, profesorii pot ajuta la utilizarea limbajului în mod intenționat pentru gândire, discuție și
creare împreună, care include aspecte precum: întrebări, motive, justificări, exemple și explorări. Discursul
profesorului este destinat să ajute elevii să înțeleagă că învățarea este un proces interactiv și că înțelegerea
trebuie să fie construită ca o activitate comună între profesor și aceștia. Procedând astfel, eleviii dezvoltă
un simț gradual al responsabilității pentru ceea ce și cum învață. În plus, acest tip de interacțiune poate ajuta
elevii să realizeze că, cunoștințele nu sunt transmise numai, ci și negociate și re-create. O importanța
deosebită o are însă, dialogul profesor- elev, ca o variabilă pedagogică cheie pentru a explica soluția creativă
a elevilor.
Profesorul furnizează un mediu tehnologic care permite studenților să dezvolte împreună o înțelegere
comună realizată prin intermediul interacțiunii mediate de instrumente, comunicativ și cognitiv. Toate
aceste strategii ale cadrelor didactice le furnizează elevilor abilitățile de gândire creativă necesare pentru a
rezolva sarcinile educaționale propuse.
Abilitățile de creativitate colaborativă sunt foarte solicitate în societatea actuală de cunoaștere
globală și digitală și ar trebui să fie puse în aplicare, ținând cont de toți elevii, pentru a le oferi tuturor
posibilitatea de a juca un rol activ în educația modernă.
Bibliografie:
https://file. scirp. org
https://educationmatters. ie/creativity-in-science-education
18
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ALE ÎNVĂȚĂRII ON-LINE
AILIOAIE CRISTINA, PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR,

ȘCOALA ,,TRISTAN TZARA” MOINEȘTI
În contextul suspendarii cursurilor în toate școlile din țara noastra datorită condițiilor impuse de
crizei de sănătate, unii români sunt speriați de ideea trecerii educației în sistemul on-line, în timp ce alții
găsesc o serie de avantaje, inclusiv pentru creșterea calității educației. Deocamdată a fost doar o situație
temporară, dar există posibilitatea de a porni de aici un sistem alternativ ale cărui baze deja au fost puse,
în anii precedenți, inclusiv din punct de vedere legislativ. Astfel, peste 6 000 de cadre didactice au
participat la o cercetare evaluativă, realizată de specialiști de la mai multe universități din România,
privind practicile didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii în această perioadă.
Metoda învățării ,,la distanța”, utilizând diverse platforme educaționale și mijloace de comunicare,
prezintă o serie de avantaje, dar și dezavantaje.
Dintre avantajele acestui tip de învățare se pot enumera următoarele aspecte:
• Mutarea cursurilor în on-line încurajează elevii să aibă mai multă autonomie în învățare, folosindu-
și la maxim creativitatea, poate susține ritmul învățării și poate crește încrederea elevilor în capacitățile și
resursele proprii pentru a fi autodidacți (de altfel, învățarea continuă pe tot parcursul vieții adulte este
guvernată de capacitatea de a fi autodidact);
• Confortul e crescut, fiind într-un spațiu personal, atât pentru elev cât și pentru profesori. Nu mai
există gălăgie, la nivel de management al clasei dinamica se schimbă, iar părinții pot asigura cadrul potrivit
pentru învățare. Copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai trezească foarte de dimineață pentru
a lua mijloace de transport în comun, se reduce din gradul de oboseală, părinții pot monitoriza mult mai
îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii, acest tip de învățare fiind considerat de către unii,
foarte prietenos;
• Accesul la cunoștințe, informații poate fi posibil în orice moment și din orice locație;
• Permite accesul la noile competențe cerute de viața modernă;
• Profesorul se poate adresa unui număr mult mai mare de elevi decât în învățământul tradițional;
• Materialele pot fi personalizate;
• Există posibilitatea modificării informației difuzate;
• Interacțiunea cu profesorul este liberă, fără constrângeri;
• Elevul poate învăța în ritmul lui propriu;
• Elevul poate beneficia de feedback rapid și permanent;
• Costurile de distribuție a materialelor sunt destul de reduse;
• Există posibilitatea de a măsura eficacitatea programului prin urmărirea numărului de download-uri
efectuate de către elevi;
• Capacitate mare de stocare, Internetul are o capacitate mult mai mare de stocare a informației
comparativ cu locațiile fizice sau hard discurile individuale;
• Adaptarea la predarea on-line încurajează profesorii să colaboreze între ei, împărtășindu-și
materialele și practicile pedagogice mult mai ușor, la distanțe foarte mari. Sunt profesori care au predat
astfel de cursuri și care sunt mai familiarizați cu unele metode, iar mulți dintre aceștia își doresc să împartă
din cunoștințele lor cu cei care au nevoie de sprijin.
• Întărește legătură afectivă dintre părinte și copil, acesta din urmă, simțindu-se respectat,
apreciat, ascultat și iubit;
• Permite părinților să aibă un control mai mare asupra noțiunilor și cunoștințelor care îi sunt
transmise copilului;
• Părinții pot explora împreună cu copiii diferite platforme, instrumente online și astfel învățarea se
petrece și la adulți.
Ca dezavantaje ale învățării online, pot fi amintite:
• Lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient
de bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor);
• Lipsa posibilității notării adecvate și a testării eficiente – acasă există acces la toate resursele, online
și offline;
19
• Mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online, iar „școlarizarea” acestora se
face de obicei pe cont propriu, un proces lent și care depinde de fiecare;
• Lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți
copii în familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace;
• Lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii nu sunt supravegheați permanent de
profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe dispozitivul pe care îl folosesc; –
• Mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de fapt mai mult efort decât era obișnuit la școală,
unde primea totul pasiv: copilul este obligat adesea să studieze și să descopere singur, ceea ce pentru mulți
elevi este extrem de dificil;
• Diminuarea socializării specifice colectivelor școlare;
• Copiii pot deveni anxioși, dependenți de părinți;
• Educația online privează copilul de experiența lumii reale.
Ca și conluzie, putem sugera faptul că, dacă situația închiderii școlilor se va repeta, ar fi bine să existe
o platformă de învăţare unică a ministerului, cunoscută dinainte de tot sistemul de învățământ, accesibilă și
care să nu producă trecerea bruscă de la învățământul tradițional la cel on-line.
20
EDUCATIRE PLASTICA+ACTIVITATE MATEMATICA
PIP ALBU OANA

GPP NR. 4 ALEXANDRIA, TELEORMAN
21
22
ȘCOALA ONLINE, O NOUTATE NECESARĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR ALBULESCU CAMELIA ADRIANA

LICEUL TEHNOLOGIC IANCU JIANU, JUDEȚUL OLT
Săptămâna Școala Altfel este o ieşire din rutina de învăţare într-un sistem clasic şi implică
experimentarea unor activităţi altfel decât cele parcurse zi de zi la clasă. Activitățile desfășurate în această
săptămână trezesc motivaţia şi curiozitatea elevilor, dacă activităţile sunt alese pentru a facilita învăţarea şi
cunoaşterea.
Din păcate, este mult prea puţin pentru ceea ce este necesar în momentul de faţă în sistemul de
învăţământ. În timpul anului şcolar dacă intri în clasă într-o zi obişnuită, vezi feţe plictisite şi detaşate de
ceea ce se întâmplă acolo, ori elevi care aşteaptă liniştiţi în bancă să li se predea, sau alţii care stau pe
telefon şi se joacă, mai ales la clasele mai mari. În Săptămâna Școala Altfel această dinamică se schimbă
total. Copiii devin brusc curioşi şi încântaţi de ceea ce urmează să experimenteze în zilele respective, fie că
este un atelier, o excursie cu clasa, sau o vizită la un muzeu. Simţi acea energie plăcută de curiozitate şi
fascinaţie, aceea care face rotiţele minţii să se mişte.
Din păcate, anul acesta, nu ne-am putut bucura în mod direct de energia copiilor, de bucuria lor de a
realiza sau a descopiri ceva nou, decât prin participarea lor online.
Proiectul ”În familie ne dezvoltăm, stăm acasă și ne protejăm!” s-a derulat în cadrul săptămânii
”Școala Altfel”, la finalul lunii martie-începutul lunii aprilie, de învățătoarele de la Liceul Tehnologic Iancu
Jianu. Astfel, elevii au desfășurat împreună activitățile propuse pentru săptămâna ”Școala Altfel”, folosind
aplicația Zoom, permițându-le astfel să socializeze și să lucreze diferențiat.
Luni, prima zi din săptămâna Școala Altfel, în cadrul activității de artă și cultură, denumită Micul
Picasso!, elevii au exersat diferite tehnici ale picturii, modelajului, desene pe aleea din curtea casei pentru
a-și dezvolta interesul pentru valorile traditionale. Activitatea s-a desfășurat într-o atmosferă relaxantă și
prietenoasă, sub îndrumarea învățătoarei și supravegherea unui părinte, având ca scop îmbinarea
jocului cu învățarea.
Marți, copiii au avut în orarul online Activitate sportivă ,,Împreună ne jucăm şi în casă stăm!”.
Elevii au conştientizat importanţa sportului şi mişcării pentru sănătate, practicând la diverse jocuri acasă (
badminton, ciclism, tenis de masă), urmărind înregistrări video cu jocuri de mișcare propuse de învățătoare.
În cea de-a treia zi, în cadrul activității de protejare a mediului înconjurător ”Reciclez, transform,
creez!, elevii au realizat obiecte sau jucării din materiale reciclabile pentru a conştientiza importanţa
protejării naturii, de a dezvolta un comportament responsabil față de mediul în care se dezvoltă. Li s-au
propus vizionarea unui filmuleț prin care au deprins mijloacele de confecționare a unor obiecte din materiale
reciclabile (carton, tuburi de hartie igienică, plastic).
Ziua de joi, a fost cea mai interesantă pentru elevi, deoarece li s-a propus să descopere lumea. Au
vizitat virtual, Muzeul Aviației (http://www. 360trip. ro/muzeulaviatiei/), o călătorie virtuală în care au
descoperit lumea avioanelor și a rachetelor, au cunoscut pionierii aviației românești și au văzut avioanele
militare din timpul Primului Război Mondial. La final, copiii au pus în aplicare ceea ce au aflat și au
construit avioane din hârtie, experimentând forțele aerodinamice.
Copiii au înțeles în această zi că visurile pot deveni realitate dacă crezi în ele și ai grijă să le crești
și protejezi. Viitorul a început deja și este bine să îi antrenăm în explorarea lumii înconjurătoare arătându-
le cât de ușor poți face aceasta, amintindu-le de datoria de a-și proteja lumea de acasă. Au fost fascinați
de explicațiile primite despre forțele aerodinamice și nu conteneau cu întrebările referitoare la modul în
care acționează asupra unui avion în timpul zborului”.
Pe 3 aprilie, de Ziua Internațională a cărții pentru copii, elevii de clasa I, cu ajutorul aplicației whats
App, au ”mers” în vizită la biblioteca liceului, unde doamna bibliotecar le-a povestit copiilor despre
bibliotecă și bibliotecari, despre regulile de așezare a cărților pe rafturi și de împrumut ale cărților, și a
încercat, prin activitățile pregătite, să îi aducă pe cei mici mai aproape de carte și de bibliotecă. Le-a vorbit
despre viața scriitorilor Hans Christian Andersen și Roald Dahl și le-a citit primul capitol din ”Danny,
campionul lumii”, fermecându-i pe copii cu poveștile spuse și lecțiile frumoase despre viață. Totodată,
copiii au fost provocați să deseneze o scenă din poveste și să găsească proverbe sau învățături desprinse din
text.
23
Pentru mine această săptămână a fost cu adevărat altfel. M-am bucurat să-i văd pe copii interacționând
între ei, lucrând împreună, căutând diferite soluții, împărtășind impresii. Am învățat foarte multe în tot acest
timp. Am învățat, în primul rând, că ”departe” depinde de perspectiva din care privești lucrurile. Am învățat
despre cele patru forțe care acționează asupra unui avion. Am împletit știința cu arta și cu abilitățile practice
prin activitățile deosebite desfășurate în această săptămână. Am aflat, astfel, că învățarea nu poate fi oprită
decât de noi înșine, de lipsa dorinței, de lipsa motivației. La finalul acestei săptămâni, copiii au simțit că și-
au îmbogățit mintea și sufletul.
24
INSTRUMENTE EFICIENTE PENTRU ORGANIZAREA LECȚIILOR ON-
LINE
PROF. ALDEA SIMONA

COLEGIUL TEHNIC DANUBIANA ROMAN, JUDEȚUL NEAMȚ
Profesorii din România sunt acum provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important
elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă
determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să
învețe și să lucreze independent.
Pentru a crea niște obiceiuri de succes, conducerea fiecărei școli trebuie să coordoneze organizarea
școlii online și profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri de mesagerie instantă organizate
în prealabil. Tot acest context înseamnă mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare
pentru profesori.
Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele vor
putea fi organizate online, exemplele reușite ale celor care au început deja să aplice aceste măsuri arată că
oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare. Succesul unui astfel de demers ține
întâi de toate de o planificare cât mai bună.
Cum ne organizăm clasele?
Mai multe școli au organizat deja „cancelarii online” – ședințe de coordonare cu profesorii pe
platforme precum Skype, Google Meet, Whatsapp sau Facebook Messenger. Acesta e primul pas pentru a
stabili calendarul online și modul cum veți comunica cu elevii.
Cel mai popular instrument de colaborare online cu aplicații care acoperă toate nevoile de
comunicare și colaborare online este Google.
Pentru a fi cât mai eficienți:
• Pentru ciclul primar:
Învățătorul comunică pe grupul de Whatsapp, Messenger sau canalul prestabilit cu părinții sau cu
elevii orarul și modul de derulare a orelor. Puteți pregăti și împărtăși un program săptămânal cu intervalele
orare în care veți organiza întâlnirile online, pe teme. Spre exemplu, luni, de la 9 la 9. 50: Sesiune de
organizare cu toată clasa pe Zoom, de la 10 la 10. 50 ora de română pe Zoom, de la 11. 00 la 12. 00 Tur
virtual la muzeu etc.
Este important ca părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să sprijine
învățătorul în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Elevul trebuie să aibă acces la Internet de pe
laptop/calculator sau telefon, căști și webcam (opțional) pentru a putea participa online.
În cazurile unde elevii nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se putea
conecta, ar trebui să concepeți fișe și activități speciale și să discutați cu persoana care are elevul în grijă
săptămânal, pentru a vă asigura că acești copii continuă să lucreze. Puteți comunica și telefonic cu elevii și
chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arătați că vă preocupă starea fiecăruia și că
aveți în continuare așteptări și sarcini clare. Chiar și așa, vor fi mulți copii care rămân izolați, iar profesorii
iau în calcul deja organizarea unei școli de vară de recuperare pentru aceștia.
• Pentru ciclurile gimnazial sau liceal:
E importantă coordonarea între diriginți și ceilalți profesori, cu sprijinul direcțiunii. În ședințe online,
puteți planifica activitățile care pot fi susținute online în perioada următoare.
Cea mai eficientă metodă pentru a avea o planificare care să sincronizeze activitățile profesorilor
dintr-o școală și pentru a evita numeroasele grupuri de comunicare, ar fi centralizarea orarului școlii online
într-un folder, pe Google Drive. Acesta poate fi organizat pentru fiecare clasă în parte, fiecare având
subfolderul ei denumit 5A, 6B etc. , iar separat orarul cu toți profesorii și orele alocate la fiecare clasă, ținut
într-un document excel.
La final de săptămână, calendarul fiecărei clase poate fi înnoit de către diriginte pentru săptămâna
următoare, cu instrucțiunile de conectare pentru lecțiile online, completate de către profesorii care își
planifică lecțiile online. Calendarul poate fi ținut într-un document Word, pe Google Drive, în folderul
corespunzător clasei.
25
Cum putem ține lecții online?
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, aveți nevoie de trei tipuri de
resurse:
-O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Mai jos, explicăm pas cu pas
cele mai eficiente platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom și Google Meet (cu sugestii de
alternative unde procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit).
-Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste sau
teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback
din partea profesorului. Aici recomandăm Google Classroom și alternative folosite de profesori, precum
Edmodo, EasyClass și ClassDojo.
-Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub formă
de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme
de lucru pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include aplicații precum ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall,
Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, teme și studiu individual.
Dacă nu sunteți atât de familiarizați cu instrumentele online, școala nu are cont G Suite for Education
și vreți să țineți orele cu ei, minimul necesar este să vă planificați lecția, să aveți pregătit materialul de
prezentare digital și să folosiți o platformă de interacțiune în timp real, urmând ca pentru teme și lucru
individual să găsiți o alternativă în afara instrumentelor de colaborare online (activitate bazată pe proiect,
lucru individual verificat în următoarea lecție online etc. ).
Tehnologia este parte a vieții noastre a tuturor, iar copiii sunt atrași în mod deosebit de mediul digital
– dinamic, colorat, interactiv. Totuși, utilizarea excesivă a computerului nu-i ajută pe cei mici să-și dezvolte
abilități de viață reale, de aceea este necesar ca părinții să-i ghideze cu multă atenție, diplomație și pricepere.
Accesul la materiale este la libera alegere a copiilor, poate fi realizat rapid, la orice oră și din orice
loc. Astfel, elevii se pot bucura de aceste resurse educaționale în perioadele cele mai productive sau pot
renunța la parcurgerea lor atunci când doresc.
În plus, micii exploratori descoperă aici mai multe tipuri de resurse digitale (jocuri educaționale,
animații, filme, imagini), reunite într-un singur loc și grupate în funcție de vârstă și specificul învățării.
Zilele noastre au devenit treptat mai greu de gestionat și ne este din ce în ce mai greu să avem un
management al timpului bine definit. De aceea, când vine vorba de educație şi de volumul impresionant de
informaţie, un sistem online/digital de predare al acestuia devine pentru noi din ce în ce mai atractiv, mai
ales pentru cei mici. Folosirea acestor platforme online de educație oferă o serie de beneficii şi avantaje celor
mici spre mulțumirea părinților.
Lecţiile virtuale și jocurile educaționale reprezintă un avantaj: oferă copiilor o vedere realistă asupra
materiei repetate sau activităților intreprinse. Considerăm folosirea platformelor online de educație ca fiind
o metodă bună pentru copiii isteți ce sunt puternici motivaţi.
În concluzie, avantajul scolii on-line este acela legat de noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă
inedită, are un farmec ataşat. Dezavantajele sunt lipsa apropierii fizice şi oboseala psihică pe care o
cauzează expunerea la ecran.
26
ȘCOALA ONLINE
ARGUMENTE PRO ȘI CONTRA
PROF. INV. PRIMAR ALECUȘAN ELENA GABRIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA SIMION BARNUȚIU BLAJ-TIUR,
STRUCTURA MANARADE
Fie că suntem de acord sau nu, cea mai mare parte a semestrului al doilea o desfășurăm sub forma
școlii online. Trebuie să recunoaștem faptul că există atât avantaje, cât și dezavantaje ale acestui stil de
învățare.
Printre punctele tari ale ,,școlii online” se numără:
- asigură comunicarea și ajută la menținerea acesteia;
- facilitează transmiterea cunoștințelor, ușurează, pe de o parte, evaluarea, deoarece aceasta se poate
face prin platformele utilizate;
- se pot folosi diverse materiale publicate online, care se transmit elevilor mult mai ușor;
- se poate da mai ușor un feedback în momentul activității online;
- asigură transparența procesului educativ;
- părinții au ocazia de a observa zilnic modul ăn care răspund copiii lor;
- lucrările elevilor pot fi stocate în dosare DRIVE;
- Plasează copiii într-un mediu sigur, ferindu-i de violența din școli și de tentația drogurilor, a
fumatului și alcoolului;
- Întărește legătură afectivă dintre părinte și copil, acesta din urmă simțindu-se respectat, apreciat,
ascultat și iubit;
- Permite părinților să aibă un control mai mare asupra noțiunilor și cunoștințelor care îi sunt
- Dă ocazia familiilor care pun preț pe spiritualiltate să-și crească copiii după principii morale și
religioase autentice;
- Ajuta copiii să-și dezvolte capacitatea de a relaționa cu alți adulți și copii de vârste diferite, cu care
intră în contact în cadrul întâlnirilor organizate cu alte familii din sistemul homeschooling;
- Permite conservarea imaginii familiei tradiţionale și perpetuarea valorilor ei.
Dintre punctele slabe amintim:

- se mărește timpul petrecut în fata diferitelor ecrane;
- nu toți elevii au acces la tehnologie;
- chiar și cei care au acces nu pot fi stimulați să ia parte la toate activitățile, deși li s-a amintit
obligativitatea participării;
- stârnește reacții diferite din partea unor părinți, tocmai datorită faptului că se simt forțați să asigure
tehnologia necesară;
- creează nemulțumiri în cazul elevilor care, deși nu sunt la școală, trebuie sa se trezească devreme
pentru a participa la activități;
- se creează mari decalaje între pregătirea elevilor care au acces la internet și cei cu care se lucrea
doar telefonic;
- există adesea conexiune slabă la internet;
- unele deprinderi sunt dificil, dacă nu imposibil de format în acest mediu, de exemplu învățarea
scrisului de mână,
- Copii anxioși, dependenți de părinți,
- Un părinte care alege să facă homeschooling trebuie să ia această decizie din convingere și nu
pentru că educaţia în masă este un lucru nociv. Altfel spus, părintele nu trebuie să îi transmită copilului său
propriile imagini negative despre lume, societate și şcoala tradiţională,
- Dependența de internet,
- Psihologii sunt de părere că un copil din ciclul primar sau gimnazial nu trebuie expus unui astfel
tip de educaţie, deoarece poate aluneca în capcana internetului,
- Educația online privează copilul de experiența lumii reale,
27
- Există foarte mult studii de specialitate care arată că educația online și educația la domiciliu
privează copilul de interacțiunea-cheie, specifică doar colectivului școlar, și care îl modelează pentru
integrarea în societate într-un fel în care părinții nu-l pot garanta. Copilul riscă să ajungă un adult lipsit de
obiective și incapabil de socializare.
Fiecare cadru didactic trebuie să comunice eficient cu elevii săi, să îi încurajeje, să le dea ocazia să
se afirme.
Discutând cu elevii, aceștia și-au manifestat preferința pentru modul de organizare clasic al școlii,
invocând cel mai mult faptul că le lipseștte compania colegilor.
Bibliografie
1. Cerghit, I. , Sisteme de instruire alternative şi complementare, structuri, stiluri şi trategii, Iaşi,
Editura Polirom, 2008;
2. Nicola, I. , Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Editura Aramis, 2004;
3. Iancu, M. , Fields of European key competencies in terms of education courses in Romania, The
4-th International Conference EDU-WORLD 2010-Education Facing Contemporary World Issues, Piteşti,
University Press, 2010.
28
EDUCAŢIE FĂRĂ FRONTIERE EDIŢIA 2020
ŞCOALA ALTFEL/ ŞCOALA DE ACASĂ
PROF. INV. PRIMAR ALEXANDRU GRAŢIELA,

SC. GIMN. NR. 195, BUCURESTI
abilități de viață reale, de aceea este necesar ca profesorii şi părinții să-i ghideze cu multă atenție, diplomație
și pricepere.
O soluție fericită din acest punct de vedere sunt produsele de invatare online, unde copiii descoperă
resurse educaționale atât de atractive, încât înțeleg diverse noțiuni de la școală, în timp ce se distrează.
Şcoala online, pe lângă multe neajunsuri legate de lipsa interacţiunii directe dintre profesor şi elevi, prezintă
şi o serie de avantaje;
1. Este accesibilă
loc. Astfel, elevii se pot bucura de resursele educaționale în perioadele cele mai productive sau pot renunța
la parcurgerea lor atunci când doresc.
2. Este atractivă pentru copii
Copiii se bucură atunci când navighează în mediul online și astfel, sunt mai receptivi la informații
venite din zona digitală. Deoarece timpul petrecut pe computer este perceput ca o experiență pozitivă, şcoala
online poate fi văzută ca o oportunitate de a se distra, fără să își dea seama că învață în același timp.
3. Ține cont de specificul vârstei copilului
Platformele educative din mediul virtual creează un context plăcut, ludic în care copiii revăd, aplică
ceea ce au învățat, își exersează memoria, atenția, gândirea logică sau își folosesc inteligența emoțională în
jocuri. Conținuturile și modul de prezentare a acestora sunt adaptate stadiului gândirii, respectă specificul
proceselor cognitive corespunzătoare vârstei și iau în considerare interesele și preferințele specifice vârstei,
facilitând înțelegerea și încurajând învățarea.
4. Propune un tip de învățare ce are în centru copiii
Învățarea este auto-direcționată, elevii aleg conținutul și instrumentele adecvate intereselor, nevoilor
și nivelurilor de dificultate, fiind astfel încurajată autonomia în învățare.
În plus, cei mici primesc feedback rapid și permanent, înțeleg ce au greșit, ce au făcut bine, iar testarea
este astfel mai puțin stresantă pentru copii.
29
ȘCOALA ALTFEL- ȘCOALA DE ACASA- O NOUA PROVOCARE
EDUCATOARE ALEXE ADRIANA

G. P. N. ”ȘTEFAN CEL MARE”
”Procesul de învățare începe în momentul în care accepți sincer că nu le știi pe toate”, spunea Marius
Simion
Și iată că a venit momentul în care a trebuit să recunoaștem că nu le știm pe toate…că nu suntem
pregătiți, că nu suntem dispuși, că nu avem suport logistic si uman, că…. dar, oare, rolul nostru nu este cel
de dascăl, de element cheie în viața copilului?
După momentul de suspans și incertitudine, datorat situației create de pandemie și de deciziile de a
realiza online activități, a trebuit să ne reamintim rapid care este rostul și rolul nostru, căci profesia de
dascăl are două dimensiuni, una instrumentală și alta umană ce ne permit să fim creativi și să ne folosim
calitățile pentru a putea face față provocărilor.
Venim în faţa copiilor noştri cu un arsenal de sentimente, valori şi atitudini, suntem empatici, creativi,
încercăm să ni-i apropiem şi să-i descoperim, pentru a le forma un comportament dezirabil pentru societatea
contemporană.
Cu un asemena arsenal de sentimente am pornit în”Călătoria”- Școala Altfel-2020. Am decis că este
important ca activitățile alese să aibă, pe lângă partea educativă, și o mare parte distractivă, informală și să
fie abordabile și din perspectiva părinților, fără de care nu puteam realiza cele propuse.
Fără presiunea unui program, copiii s-au bucurat în unanimitate de “Săptămâna altfel de acasă”.
Copiii au nevoie de activităţi care să le lărgească lumea spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să
le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri (atat cât permite vârsta),
pentru a-şi forma convingeri durabile. Puşi în situaţia de a acţiona singuri, mai puțin dirijați de părinți, față
de cum erau dirijați în grădiniță, primind explicații formulate în mod diferit de părinți, ei îşi însuşesc
cerinţele exterioare şi le transformă în propriile motive interioare, după care se conduc.
Am propus ateliere tematice, vizionari de piese de teatru, activități practrice cu material din natură,
desene creative.
Am reușit să le dăm aripi copiilor și împreună cu părinții am izbutit să le stârnim creativitatea
prin aceste contexte de învățare în care și-au folosit inteligențele multiple, fiecare fiind original,
implicându-se cu toată dorința și energia lor. Fiecare s-a întrecut în realizarea de materiale de
calitate, inedite, rezultatele vorbind de la sine.
30
ȘCOALA ALTFEL DE ACASĂ!
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GÂRBOVI, JUD. IALOMIȚA

PROF. ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR AMARIEI ADRIANA
Trăim vremuri provocatoare care ne dau ocazia să împrospătăm modul in care facem ca lucrurile să
funcționeze în învățământul românesc, chiar și de la distanță. Învățarea online se sprijină pe aceleași
principii pedagogice solide pe care profesorii le cunosc și le aplică la clasă. Cheia reușitei în această
perioadă a fost legată de conștientizarea resurselor pe care le avem deja și cum le putem utiliza pentru a ne
atinge scopul primordial: continuarea învățării de acasă. Chiar dacă eforturile depuse au fost mari, am privit
cu încredere în direcția schimbării și cea mai mare bucurie a fost aceea de a ne auzii vocile și de a ne vedea
chiar și într-un alt cadru.
„Școala altfel de acasă!” a reprezentat o adevărată provocare, atât pentru elevi cât și pentru părinți și
profesori, iar scopul a fost implicarea tuturor în activități care să răspundă intereselor și preocupările
copiilor, să pună în valoare talentele, preocupările și capacitățile acestora în diferite domenii, să stimuleze
învățarea în contexte nonformale. Cel mai important lucru mi s-a părut ca noi, profesorii să ne dăm interesul
cât mai mult, pentru că doar astfel elevii nu vor renunța în această perioadă atipică să continue învățarea și
să privească lucrurile ca pe o șansă de a descoperii noi instrumente în formarea lor. Nu de puține ori am
privit elevii ca fiind partenerii mei egali, de la care am putut învăța și noi, oamenii mari.
Activitățile desfășurate au fost incitante și accesibile tuturor elevilor, ușor de adaptat, iar aplicațiile
utilizate precum WhatsApp, Zoom, Meet ne-au permis să comunicăm eficient, să împărtășim impresii și
ne-am considerat norocoși că mai toți elevii au avut acces la internet și telefoane inteligente.
31
SISTEMUL EDUCAȚIONAL ÎN CONTEXT PANDEMIC
PROF. LAURA-GEORGETA AMARIEI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 28 GALAȚI
La nivel internațional, pandemia Covid-19 a limitat accesul la educație pentru un număr semnificativ
de elevi, determinând autoritrățile să adopte măsuri în vederea asigurării continuității învățării la distanță,
în format online, prin adaptarea infrastructurii școlare și a curriculum-ului.
În aceste condiții, s-au făcut simțite problemele majore remanente și recurente ale sistemului de
învățământ:
 lipsa materialelor și a infrastructurii IT necesare implementării soluțiilor de translatare a procesului
educațional în online;
 inexistența competențelor de predare la distanță prin intermediul tehnologiei inovative;
 dificultățile întâmpinate de cadrele didactice, elevi și părinți în a se adapta într-un interval scurt de
timp la schimbări;
 absența gadget-urilor și a conexiunii la internet pentru elevii ce provin din medii defavorizate.
Pe acest fond, în toate țările afectate de pandemie s-a remarcat o discontinuitate a procesului de
învățare și o adâncire a decalajelor existente între categoriile vulnerabile și restul societății sau între mediul
rural și cel urban.
Odată cu creșterea numărului de cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2, 13 state din Europa au
închis școlile. Pentru susținerea educației la distanță au fost create platforme online noi sau au fost
exploatate capabilitățile celor deja existente, au fost adoptate proceduri care să asigure o comunicare facilă
între elevi și profesori sau între profesori și părinți, au fost puse la dispoziția cadrelor didactice cursuri
online pentru dezvoltarea abilităților și deprinderilor pentru utilizarea mijloacelor digitale în procesul
educațional.
S-a pus un accent deosebit pe identificarea soluțiilor necesare încheierii anului școlar, o parte dintre
state amânând examenele, altele procedând la redeschiderea parțială a școlilor doar pentru clasele din anii
terminali astfel încât să le asigure elevilor o pregătire adecvată înaintea susținerii evaluărilor naționale.
La redeschiderea unităților de învățământ au fost adoptate măsuri precum: efectuarea triajului la
intrarea în școală pentru toți participanții la procesul educațional; instituirea obligativității purtării măștii;
măsurarea temperaturii elevilor și cadrelor didactice la sosirea în unitatea de învățământ; adoptarea unui
program eșalonat și decalarea pauzelor; deplasarea pe culoare cu sens unic; transformarea spațiilor
neutilizate în săli de clasă; diminuarea numărului de elevi în sala de clasă; distanțarea mobilierului școlar
la 1, 5 – 2 m; spălarea mâinilor la fiecare 50 min; dezinfectarea sălilor de clasă după fiecare curs; păstrarea
ușilor deschise în timpul orelor pentru aerisirea continuă a spațiilor; schimbarea măștilor de către elevi și
cadre didactice la plecarea din unitatea de învățământ; asigurarea consilierii elevilor și părinților.
În România, creșterea alarmantă a numărului de cazuri în perioada 26. 02. 2020 – 11. 03. 2020, a
condus la închiderea școlilor, generând efecte puternice asupra sistemului educațional.
Măsurile în acest domeniu adoptate la nivel național au vizat:
 obligativitatea părinților de a asigura copiilor tehnologia necesară și acces la internet pentru
participarea la cursurile online;
 obligativitatea cadrelor didactice de a obține feed-back de la părinți și elevi;
 asigurarea de către școli a gadget-urilor necesare elevilor pentru activitatea online, predarea
acestora în custodie și instituirea obligativității achitării contravalorii acestora de către părinți în cazul
deteriorării lor;
 acordarea de zile libere, plătite, pentru părinți în scopul susținerii și supravegherii participării
copiilor la procesul educațional online;
 lansarea platformei „digital. educred. ro” pentru a oferi cadrelor didactice informațiile utile pentru
realizarea activității la distanță;
 derularea proiectului „Teleșcoală” pentru realizarea unei forme de pregătire a elevilor prin
intermediul televiziunii naționale;
 impulsionarea cadrelor didactice pentru utilizarea aplicațiilor Zoom, Google Classroom, Teams,
Google Met etc;
 lansarea Programului „Școala de Acasă”;
32
 modificarea metodologiei de organizare a evaluării naționale în 2 sesiuni.
Trecerea bruscă la realizarea activității educaționale în online a evidențiat probleme de ordin
comunicațional, logistic, tehnic, metodic, de conținut, aspecte intens criticate de elevi, părinți, cadre
didactice, mass-media.
Criticate au fost și absența unei strategii clare și unitare a Ministerului Educației și Cercetării,
respectiv adoptarea unor decizii privind instituirea obligativității participării elevilor la lecțiile online fără
identificarea soluțiilor concrete pentru acordarea accesului participanților la procesul educațional sau a
modalităților de monitorizare a prezenței.
Sistemul educațional nu a fost pregătit pentru o astfel de abordare, aspect confirmat și de adoptarea
unor măsuri fără realizarea unor evaluări preliminare a situației elevilor care provin din medii vulnerabile
sau din familii numeroase. În aceste condiții, peste 30% dintre elevi nu au beneficiat de posibilitatea
participării la cursuri în absența internetului sau a dispozitivelor IT necesare.
Mai mult, cadrele didactice nu au beneficiat de finanțare pentru achitarea abonamentelor la aplicațiile
utilizate, astfel încât orele online să nu fie limitate temporal.
Ezitările în adoptarea unor decizii ferme și unitare au crescut atât riscul de abandon școlar, cât și
privarea elevilor de educație prin subfinanțarea sistemului de învățământ.
În contextul în care se prefigurează apariția unui nou val pandemic, apreciez că se impune: menținerea
și dezvoltarea învățământului online; creșterea nivelului de pregătire a profesorilor; adaptarea metodologiei
pedagogice la un sistem de învățământ de tip blended-learning pentru perioada post-pandemică sau la
începutul noului an școlar; dotarea elevilor cu sisteme IT și asigurarea accesului acestora la internet;
implementarea unor parteneriate între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății pentru
asigurarea condițiilor de prevenire și combatere a bolilor.
33
ȘCOALA ONLINE – MAREA PROVOCARE
PROF. INV. PRIMAR AMARIUCAI TEODORA GEORGETA
Școala de acasă sau altfel spus școala oline a fost și este pentru multe cadre didactice o mare
PROVOCARE.
Ne-am dat seama la mijlocul lunii martie 2020 că ne aflăm în fața unui mare ADEVĂR: ne aștepta
o luptă atât pentru dascăli cât și pentru elevi și, de ce nu, pentru părinți în care singurele arme erau
creativitatea, răbdarea, flexibilitatea, capacitatea de adaptare și nu în ultimul rând competențele digitale pe
care unii le aveam, iar alții nu.
Sunt profesor pentru învățământ primar într-o școală aflată în mediul urban, iar în anul acesta școlar
am călăuzit pe drumul cunoașterii un colectiv de 27 de elevi din clasa pregătitoare. Mi-am dat seama încă
de la începutul suspendării activităților în școală că, pentru a-i determina să finalizeze cu succes acest
parcurs școlar, trebuie să mă reinventez, să mă adaptez la situația în care aveam de-a face cu copii relativ
mici care depindeau în mare măsură de disponibilitățile părinților în ceea ce privește timpul și dispozitivele
T. I. C. pe care le avea familia în dotare. Singura cale de a ajunge la copii a fost părintele pe care, în măsura
în care a fost disponibil și responsabil, mi l-am făcut un aliat, l-am învățat cum să-l învețe pe propriul copil
atunci când am apelat la lecțiile asincron pe care le-am desfășurat în mediul WhatsApp, o aplicație folosită
de la începutul anului școlar prin care țineam foarte bine legătura cu părinții. Timid, am trecut și pe
platforma ZOOM pentru a realiza lecții cu elevii sincron. Nu puteam să fac această activitate în fiecare zi
și la orele dimineții, cum era firesc, deoarece părinții nu erau acasă ca să-i ajute sau să le ofere smarphone-
ul pe care-l aveau. Deci la baza predării-învățării au stat lecțiile asincron pe care le proiectam săptămânal
în funcție de competențele pe care le urmăream la disciplinele de studiu din schema orară.
Un mare impediment în desfășurarea școlii online a fost și acela că la clasa pregătitoare nu există
manuale școlare care ar fi putut constitui un real suport în procesul de predare-învățare. Sarcinile de învățare
propuse elevilor le-am organizat în fișe de lucru care putea fi completate online sau pe suport de hârtie dacă
părinții le imprimau. Platforma WORDWALLL a fost un instrument de mare folos în crearea și livrarea
unor exerciții-joc în vederea consolidării cunoștințelor dobândite la disciplinele Comunicare în limba
română și Matematică și exploarea mediului. Colaborarea fructuoasă cu Editura EDU mi-a oferit multe
materiale suport pe care le-am folosit cu succes. Aflându-ne în aceeași barcă care plutea dusă de valul
neașteptatei pandemii provocate de virusul COVID-19, multe cadre didactice au dat dovadă de solidaritate
și am reușit să ne împărtășim exemple de bună practică în comunitățile online de pe FACEBOOK și pe
canalul de YOUTUBE pe care le-am folosit apoi în activitățile online desfășurate sincron sau asincron cu
elevii.
În cadrul procesului de predare-învățare-evaluare, ultima componentă, cea de evaluare, a avut de
suferit foarte mult. De aceea, după părerea mea, a fost foarte greu să cântărim obiectiv în ce măsură elevii
și-au însușit cunoștințele predate în mediul online și în consecință funcția reglatoare a evaluării nu s-a
îndeplinit în totalitate.
După toate impedimentele cauzate de lipsa infrastructurii minimale (dispozitive, Internet) și lipsa
cunoștințelor T. I. C. a elevilor/părinților în această perioadă pe care aș considera-o eu perioadă de avarie,
pentru ca învățarea online să poată fi practicată la scară largă cu succes, va fi nevoie ca furnizorii de educație
să desfășoare un efort sistematic de asigurare a resurselor tehnice și de know-how. Acum fiecare cadru
didactic a făcut tot ce a putut după priceperea sa și în funcție de elevii cu care a reușit sau nu să lucreze. Nu
este corect așa să predăm după ureche fără a avea o bază metodologică clar stabilită și resurse tehnice
corespunzătoare.
La început, deși ni s-a părut greu să ne adaptăm, lecțiile online pentru copii au fost ceva inedit și
atractiv, însă spre sfârșitul perioadei, datorită lipsei de interacțiune directă între elevi și a deficitului de
energie din colectivitate, ei au început să fie din ce în ce mai demotivați în ciuda eforturilor cadrelor
didactice de a le anima și de a le face mai provocatoare aceste activități online.
Viitorul este incert, însă sunt de părere că trebuie găsite soluții care să îmbine optim școala online cu
cea desfășurată efectiv în clasă cu elevii.
Fără îndoială, competențele digitale dobândite în această perioadă ne vor fi de un real folos pentru
toți subiecții participanți în această perioadă la marea PROVOCARE, ȘCOALA ONLINE.
34
ÎNVĂȚAREA ONLINE COMPLETEAZĂ ÎNVĂȚAREA CLASICĂ
4 BENEFICII ALE PLATFORMELOR ONLINE
PROF. ANA FLAVIA BISTRIAN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,GHEORGHE FRĂȚILĂ” GLIMBOCA
Fie că nu înțeleg lecțiile de la clasă, refuză să-și facă temele sau pur și simplu vor să se joace pe
device-urile lor preferate – copiii din generațiile digitale par să-și dorească ceva mai mult atunci când vine
vorba de școală și învățare.
De altfel, așa cum se știe „tehnologia este parte a vieții de zi cu zi. Încă din primul an de viață, copiii
sunt atrași de tehnologie și, pe măsură ce cresc, experimentează expunerea la diverse device-uri smart.
pentru a relaționa, a comunica etc. Pe de altă parte, școala reprezintă o provocare atât pentru copii, cât
și pentru părinți.
Copilul are nevoie să fie susținut în acest proces de învățare. Părinții, profesorii observă atracția
copiilor față de jocurile digitale și ajung să includă în experiențele de învățare ale copiilor resursele
digitale, tocmai pentru a răspunde intereselor lor.
Platformele online – de ce copiii învață cu plăcere
1. Completează învățarea clasică
În primii ani de școală, copiii continuă dezvoltarea abilităților sociale (începută la grădiniță) și încep
un proces complex de învățare. Descoperă științe structurate pe materii, învață să citească, să scrie, să
socotească, deprind noțiuni între care stabilesc legături, își pun întrebări noi, vor răspunsuri complexe și
provoacă atât învățătoarea, cât și părinții la dezbateri cu final neașteptat.
Studiului clasic din băncile școlii i se alătură acasă metoda inedită a învățării online, ce completează
perfect îndrumările primite din partea dascălilor și încurajează un tip benefic de relație între copii și
educație.
2. Dezvoltă autonomia și curiozitatea
Atunci când accesează un produs educațional online copiii pot alege singuri între diferitele secțiuni
ale platformei: Cufărul cu jucării, Exploratorul vesel, Locul meu de joacă, Misiune specială sau Clubul
Isteților. Prin jocuri copiii pornesc într-o călătorie virtuală prin lume, uimindu-vă de câte lucruri minunate
află.
3. Transformă tehnologia într-un aliat pe termen lung
Școala Online este locul care transformă dorința insistentă a copiilor de a se juca pe tabletă, pe
calculator sau pe telefon, dintr-o problemă într-un avantaj! Astfel, prin joc și aproape fără să-și dea seama,
copiii își vor antrena abilități importante precum memoria, atenția, gândirea logică, comunicarea și
inteligența emoțională. Și nu numai! Vor exersa ce învață la școală, vor învăța lucruri noi și vor descoperi
lumea înconjurătoare!
4. Permit copiilor să învețe în ritmul propriu
În ceea ce privește platformă pentru elevii din clasele primare informațiile pot fi accesate ori de câte
ori este nevoie, fără ajutorul părinților sau al unui profesor meditator. Astfel, elevii lucrează în ritmul lor,
vizionează ori de câte ori au nevoie un anumit filmuleț explicativ și își pot urmări îndeaproape evoluția.
35
36
ȘCOALA DE ACASA, PROVOCARE ȘI PROGRES
ANAMARIA TANȚAU,
GRADINIȚA UNIVERSITAȚII BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA
Anul 2020 a fost pentru întreaga planetă un moment de cotitură din cauza pandemiei care a paralizat
aproape toate domeniile de activitate. Învățământul a fost printre primele ramuri care a oprit activitatea
obișnuită. Unitățile de învățământ și-au închis porțile punând într-o situație fără precedent atât copiii cât și
cadrele didactice. Cu toții am înțeles foarte repede că situația nu este una de moment ci dimpotrivă, se poate
întinde pe intregul an sau chiar mai mult așa că, am căutat soluții pentru continuarea procesului instructiv-
educativ în mediul online.
Am păstrat în permanență legătura cu copiii, la început alegând materiale materiale cât mai diverse
și atractive pentru a veni în sprijinul părinților care lucrau cu ei acasă. Pe măsură ce timpul a trecut am
început încet să ne obișnuim cu ideea că cel puțin pentru o perioadă, aceasta va fi modalitatea de colaborare
așa că, am căutat soluții pentru transmiterea cât mai eficientă a conținuturilor planificate inițial. Împreună
cu colega mea am elaborat orare săptămânale cât mai interesante și accesibile, în concordanță cu
planificarea anuală stabilită. În fiecare zi, fiecare dintre noi am propus copiilor câte două activități care să
poată fi realizate împreună cu părinții, utilizând materialele din casă.
Pentru activitățile de știință am utilizat diverse programe și aplicații pentru realizarea unor power
point-uri animate sau filmulețe în care ne-am inserat vocea pentru o și mai mare apropiere de copii. Prin
intermediul acestora copiii au putut observa plante, păsări, aspecte ale anotimpurilor, au învățat reguli de
circulație și au aflat informații noi despre meserii. Aceste activități au fost completate de fișe de lucru sau
jocuri ușor de realizat împreună cu părinții, cu materiale din casă sau jucării.
Activitățile artistico-plastice și practice au fost realizate cu ajutorul unor filmulețe prin intermediul
cărora am explicat copiilor etapele de lucru și tehnica utilizată iar pentru cântecele propuse am trimis link-
uri ale site-urilor pe care acestea poteau fi vizionate.
Multe din activitățile de limbaj au fost realizate pe platforma zoom, copiii fiind foarte încântați să se
revadă și să interacționeze între ei și bineînțeles cu noi.
Am continuat și activitățile de limba engleză atât prin intermediul power point-urilor interactive cât
și pe platforma zoom.
Feedback-ul primit a fost unul pozitiv, părinții implicându-se activ în procesul instructiv-educativ al
copiilor și oferind și sugestii de activități. În plus au participat cu cei mici și la concursuri de creație on line,
obținând rezultate foarte bune.
Pe parcursul perioadei martie-iunie, am descoperit platforme, site-uri și aplicații foarte utile muncii
online și am progresat real în activitatea desfășurată, înțelegând că nu a fost neaparat o perioadă ”neagră”,
ea deschizându-ne drumul spre noi orizonturi ne explorate până acum și care cu siguranță vor face parte și
pe viitor din munca noastra.
37
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON LINE-O NOUĂ PARADIGMĂ EDUCAȚIONALĂ
PROFESOR: ANCUȚA MIHAELA GEORGIA

COLEGIUL ”MIHAI VITEAZUL” INEU
Situația actuală generată de pandemia prin care trecem, îi obligă pe profesorii de pretutindeni să
asigure o sarcină complexă și inedită: continuarea procesului de predare-învățare-evaluare, aceștia urmând
să-și adapteze lecțiile prin alte mijloace decât cele care presupun prezența fizică față în față cu elevii lor,
facând apel la diverse instrumente specializate, de la videoconferințe, la clasele virtuale, platforme
educaționale sau site-uri de socializare.
Desigur că profesorii depun numeroase eforturi în vedera optimizării acestui tip de educație,
încercând să echivaleze ora fizică de la clasă, căci învățământul la distanță nu înseamnă improvizație, iar
pe de altă parte resursele și conținuturile necesare acestui demers nu sunt întotdeauna la îndemâna
profesorului, acesta având nevoie de un anume timp pentru a-și pune la punct proiectul didactic.
E foarte ușor să cădem în capcana unei anumite lejerități a predării on line, prezentând rapid un
conținut științific pe care, de altfel, îl aveam pregătit pentru ora obișnuită, însă ne vom lovi tot atât de rapid
de anumite limite pedagogice, deoarece construirea unei lecții la distanță implică un proces de design
pedagogic riguros, în care conținuturile și activitățile de învățare propuse elevului sunt variate, permițând
atingerea obiectivelor propuse.
Desigur că învățarea on line nu se poate efectua oricând și oriunde, ea putând fi asincronă, variind în
funcție de ritmul elevilor, sau sincronă, atunci când elevul este conectat on line, la un momet prestabilit, pe
o platformă pedagogică. Totodată, putem vorbi și de o abordare mixtă, în care activitățile de predare-
învățare se combină, în proporții diferite, putând fi sincrone și asincrone.
În ceea ce-l privește pe elev, acesta poate să învețe singur sau în colaborare cu alți elevi, învățarea
online dându-i și posibilitatea de a-și vedea progresul sau performanța, în cazul participării la testele care
conțin itemi cu alegere multiplă sau rezolvând exerciții care oferă posibilitatea unei corectări imediate.
Traversând o perioadă destul de sensibilă, asistăm uneori la o lipsă a motivării elevilor de a fi prezenți
în fața calculatorului, confruntându-ne cu probleme legate de conectarea acestora la o sursă de internet, din
rațiuni geografice sau financiare.
Pe de altă parte, roul părinților a fost, este și va fi esențial în susținerea actului educațioal, unii dintre
aceștia mobilizându-se, alături de profesori, într-o mișcare de solidaritate și creativitate.
Poate că cel mai important aspect al acestei paradigme educaționale este păstrarea legăturii dintre
dascăl și elevii săi, dar și a legăturii între elevi, căci, pentru a-și susține eficacitatea, învățământul la distanță
nu este o suprapunere de lecții separate, individuale, ci un demers colectiv.
Profesorii au încercat să mențină deprinderile de muncă de la clasă: fixarea unui orar, continuarea
parcurgerii programei școlare, însă munca propriu-zisă din această perioadă și-a dublat volumul, deoarece
ea nu se poate limita doar la întâlnirile cu elevii, putând vorbi de un demers în ”amonte” și în ”aval”. Prin
”amonte” se presupune indicarea documentelor și a exercițiilor pe care elevii le parcurg, iar perspectiva ”în
aval”, marchează existența unor link-uri video sau a unor articole complementare.
Nu în ultimul rând, rebuie să menționăm și feedbackul profesorului trimis prin platformele de lucru,
notarea elevilor, corectarea temelor, discuțiile dintre profesor-elev, iar dincolo de acestea, încurajarea și
susținerea performanței, psihologia nevăzută ”din spatele cortinei”.
Concluzionând, asistăm la o nouă provocare a sistemului educațional, acțiune care este un adevărat
maraton al adaptării, al puterii de a rezista, de a se perfecționa, de a combina diferitele mijloace și activități
necesare unei reușite depline.
Bibliografie:
1. https://www. revistasinteza. ro/raport-despre-educatia-din-timpul-pandemiei-raspunsuri-la-criza-
nesfarsita-a-sistemului-educational-romanesc
2. http://snspa. ro/wp-content/uploads/2020/04/Policy-note-educatie_final. pdf
3. https://www. affiches-parisiennes. com/l-enseignement-face-au-confinement-10170. html
4. http://www.cafepedagogique.net/lexpresso/Pages/2020/05/05052020Article63724262056734576
9. aspx
38
LADA CU ZESTRE
PROF. ANDREI ADELA-MARIA
Viața satului românesc, cu bucurii și tristeți, cu muncă și voie bună, a rămas întipărită pe pagini de
hârtie, îngălbenite de trecerea timpului. A sosit vremea să le deschidem, pentru a le arăta copiilor noștri
obiceiurile și tradițiile țăranului roman, blajin și cugetat la vorbă.
Opționalul integrat ,,Lada cu zestre“ propune ca împreună cu cei mici, pe prispa casei bătrânești, să
ne așezăm pe divanul din lemn al străbunicii pentru a asculta glasul cânepii, spunând povești în șezătoare,
să-i îndemnăm să îmbrace costumul popular țesut la lumina lămpilor și să se prindă în horele bătrânilor
noștri. Să-i învăț cu drag obiceiurile sfinte ale Paștelui și Crăciunului păstrate de-a lungul anilor cu credință
și pioșenie; să-i ajut să îndrăgească viața simplă a satului, dar care oferă exemple de valori umane
inestimabile.
Cu răbdare și respect pentru toate comorile lăsate nouă din moși strămoși, cu dorința de a explora o
lume pe care să o păstreze la loc de cinste, ca la rândul lor, să o poată arăta celor care vin. Copiii trebuie să
înveţe să rezolve probleme practice din viaţa de zi cu zi, dar să le şi pese de felul în care o fac. Primul pas
într-un astfel de demers este trezirea interesului. Interesul este pârghia care ridică munţii şi suscită efortul
cel mai autentic şi cel mai profund. Iar interesul se naşte din sânul realităţii vizibile şi palpabile.
Efectele abordării integrate, trans- și interdisciplinare a cunoașterii se vor urmări în zona
competențelor de comunicare, intercunoaștere, autocunoaștere, asumarea rolurilor în echipă. Abordarea
integrată, specifică transdisciplinarității, este centrată pe lumea reală, pe aspectele relevante ale vieții
cotidiene. Orientarea educației spre formarea de competențe personale, cognitive, profesionale și sociale
valorifică abordarea transdisciplinară a unor teme de interes general, culese din viața reală.
Țara noastra este plină de tradiții și obiceiuri, iar venirea primăverii este marcată de multe sărbători.
Primăvara este anotimpul care ajută natura să-și arate frumusețile când totul se trezeste din somnul adânc
al iernii. Cunoașterea obiceiurilor și a tradițiilor populare are o importanță deosebită datorită conținutului
de idei și de sentimente, a faptelor care oglindesc trecutul bogat și valorile poporului nostru. Obiceiurile și
tradițiile străvechi exprimă strânsa legatură a omului cu natura. Obiceiurile calendaristice și cele legate de
viața de familie sunt o componentă perenă a culturii tradiționale. Anotimpul primăvara, anotimpul renașterii
este bogat în obiceiuri populare străvechi, uneori contopite cu tradiția creștină, alteori dăinuind izolate, cu
toate ciudațeniile lor precreștine, pe care azi ne este greu să le mai luăm în serios, dar pe care cei din
vechime le credeau și le respectau cu strictețe țesându-și existența pe ele ca pe o urzeală tainică, vegheată
din veac de sufletele strămoșilor.
Ziua Marțisorului este cea care marchează începutul primăverii și cea care trezește natura la viață.
Conform unui străvechi calendar agrar, întreaga lună martie purta numele de Marțisor, iar în această
perioadă oamenii își reluau activitățile din gradină și pregăteau livezile și grădinile pentru un nou sezon
roditor. Cu timpul, Mărțisorul a fost transformat într-un obiect cultural, fiind confecționat din două fire de
lână colorată, unul roșu și unul alb, ce desemna zilele, săptămânile și lunile anului adunate toate în șnur.
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului
agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională românească, Mucenicii sau Măcinicii. În această
zi, se trece la curaățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casa, pentru a
aduce căldura din casa și afară. În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele
capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde. De aceea, în această
zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind
descântece, pentru ca să iasăa căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.
În ziua mucenicilor, în credințta populară, se deschid mormintele șsi porțile Raiului, iar gospodinele
fac, îin cinstea Sfintilor Mucenici, 40 de colaci numiti sfinți, mucenici sau bradosi. Dacă până la 8 martie,
a fost săptămâna femeii, pe 9 martie se zice că este ziua bărbatului existând obiceiul de a bea 40 de pahare
(200 ml) de vin în cinstea celor 40 de Sfinți Mucenici.
Conform tradiției populare cum va fi vremea în 9 martie, așa va fi timp de 40 de zile. Daca în ziua de
Mucenici va ingheța și va fi frig, este semn că iarna va continua până în ziua de Sfântul Gheorghe (23
Aprile).
Buna Vestire sau Blagoveștenia se celebrează, în fiecare an, pe 25 de martie, fiind prima sărbătoare
dedicată Maicii Domnului. Se crede că în această zi, cucul va cânta pentru prima oară, însa cântecul cucului
39
trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, astfel vor putea
beneficia de lucruri bune în anul ce va urma. Pe de altă parte, dacă cântecul păsării te va prinde într-o pasă
proastă, potrivit anumitor tradiții și obiceiuri, e semn rău, iar lucrurile nu vor merge bine.
În universul ciclurilor naturii, al reluării fluxului vital al sevelor naturale, la începutulfiecărei
primăveri, deopotrivă la plante și păsări, avem – inspirat din cultul avimorf al „însoțitului păsărilor” – marea
sărbătoare a Dragobetelui, sărbătoarea dragostei dintre tineri (24 februarie), care, odată retrezit la viață,
„reamintește” tuturor speciilor de pe pământ care le este chemarea biologică ancestrală, aceea a perpetuării
fiecăreia. La noi, Dragobete era ziua când fetele și băietii se îmbrăcau în haine de sărbătoare și, dacă timpul
era frumos porneau în grupuri prin lunci și păduri, cântând și căutând primele flori de primăvară. Fetele
strângeau în această zi ghiocei și viorele pe care le puneau la icoane pentru a le păstra până la Sânzaiene,
cand le aruncau în apele curgătoare.
BIBLIOGRAFIE
*GHID METODOLOGIC DE APLICARE LA CLASĂ A CURRICULUMULUI INTEGRAT,
INTER- ŞI TRANSDISCIPLINAR, PENTRU DOMENIILE ŞTIINŢIFIC ŞI UMANIST Autori: Prof.
Paloma PETRESCU Dr. Silvia FĂT Prof. Gabriela APOSTOLESC
*Amzulescu, Al. I. Cântece bătrâneşti, București, Editura Minerva, 1974
*Blaga, L. Spaţiul Mioritic, în Trilogia culturii, București, Editura pentru Literatură, 1969
*Ghinoiu, I. Obiceiurile populare de peste an, București, Editura Dicționar, 1997
40
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE ÎN PANDEMIE
ANDREI DALILA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȘERGAN VODĂ
BUCUREȘTI, SECTOR 4
Anul 2020 a fost supus la o grea încercare, ceea ce a obligat sistemul de învățământ din țara noastră
să se plieze pentru a continua procesul de predare, consolidare și evaluare în nucleul familiei elevilor.
În perioada martie-iunie 2020, școala a trebuit să se redefinească. Casa a devenit școală, camera-sală
de clasă, calculatorul, căștile și microfoanele au intrat rapid în viața copiilor, iar aparținătorii elevilor au
fost provocați să le ofere continuitate în drumul spre cunoaștere. În consecință, frontiera școlară a fost
traversată de toți actorii educaționali.
Am căutat citate celebre care să producă o acomodare mai bună, mai practică, mai accesibilă, mai
eficentă, mai ușoară pentru deviza ”TOTUL VA FI BINE!” și am avut plăcuta surpriză să descopăr și alte
”vorbe de duh” potrivite:
 Voltaire spunea ”Cândva totul va fi bine, iată speranța, acum totul este bine, iată iluzia”. ”Își
spunea că într-o zi se va întâmpla să schimbe totul și să o facă a începe o viață nouă, nu știa bine ce: o
scrisoare, o întâlnire, o veste, dar deocamdată era bucuroasă să poată amâna cât mai mult această schimbare
și să îndepărteze, într-un ...”, după Mihail Sebastian.
 James Harriot spunea ”Dacă a poseda suflet înseamnă a fi în stare să simți dragoste și loialitate și
recunoștință, atunci animalele stau mai bine decât mulți oameni”, cu toate că ”(Maria:) Poate că nu te-ai
străduit destul. Doar atât i-ai spune, că o iubești și totul s-ar rezolva, s-ar schimba brusc, în bine, pentru
amândoi. /(Lucian:) Chiar crezi asta? Eu nu sunt atât de sigur. Nu cu ea. Cu ea nu va fi așa ușor ...”, după
părerea Corneliei Georgescu.
 În ”Povața ucenicului 2”, Adina-Cristinela Ghinescu scria ”Și te crezi tu că știi mai bine, /Un
adevăr ce nu îl vezi .../Citind din cărți și pe rețele/Un adevăr ce nu-ntrevezi. /( ...)”, ca și Sorin Ghinea
”Viața-i complicată. /E-o luptă ...vrei nu vrei!/Iubirea mea-i o mare-nvolburată, /Iar sufletul e-al tău pe veci,
de-l vrei/( ...)”, în ”Lucruri simple!”
 Maica Tereza ne sfătuia ”Viața este oportunitate, folosește-o. Viața este frumusețe, admir-o. Viața
este un vis, realizează-l. Viața este o provocare, înfrunt-o. Viața este un joc, joacă-l. Viața este o promisiune,
realizeaz-o. Viața este tristețe, depășește-o. Viața este un cântec, ( ...)”. iar noi putem să reflectăm la ”Viața
este atât de scurtă, încât uneori nici nu reușim să ne bucurăm cu adevărat de ceea ce avem. Zâmbiți celor
care vă critică și fiți fericiți alături de cei cărora le pasă!”, ori ”Toate necazurile pe care le-am avut, toate
supărările și obstacolele m-au întărit ...Poate nu îți dai seama atunci când ți se întâmplă, dar să ți se întoarcă
spatele poate fi cel mai bun lucru pentru tine. ” și ”Trezește-te în fiecare zi cu gândul că TOTUL VA FI
BINE! și pornește în viață cu fruntea sus ...!”.
o De aceea, noi simțim românește proverbul arab ”Grăbește-te să faci bine cât poți, că nu ai putința
să faci oricând.”, fiindcă ”Viața merge înainte!” și ” ...este atât de frumoasă!”. Oare mai putem ”Clipă,
revii, ești atât de frumoasă!”?
Scopul acestui demers a avut efectul scontat, deoarece le-am folosit pentru a revigora starea unor
parteneri de muncă. Este de remarcat stoicismul și altruismul colegilor profesori pentru a depune acest efort
uriaș de a menține elevii aproape de școală, aproape de micile realizări obținute de elevii lor, aproape de
competențele de IT despre care nu credeau că sunt capabili. Merită FELICITĂRI toți profesorii din
România! Chiar dacă nu ne-a întrebat nimeni dacă avem resursele (atât materiale, cât și profesionale)
necesare, am fost și noi în linia I, chiar dacă nu s-a gândit nimeni la efortul nostru, măcar pentru faptul că
puțini s-au gândit că ”vom fi în stare”. Am depășit cu demnitate și această barieră!
Am primit on-line desenele decorative din cartea trimisă de organizatori, realizate de unii elevi
pasionați de ideea propusă și am simțit plăcere, admirație și chiar surprindere. I-am premiat împreună cu
specialistul, profesorul de arte al școlii și mi-ar fi plăcut să le înmânez diplomele competiției. Aștept cu
nerăbdare să ne întoarcem în clasă și să organizăm o nouă premiere meritată acestor mici talente! Va fi o
nouă graniță pe care o vom trece la finalul perioadei pandemice.
Pandemia nu a trecut, știm bine! ...Și pentru că nu este singura noastră provocare, vom trece și acest
hotar greu de traversat!
41
FIȘĂ DE ACTIVITATE – ȘCOALA ALTFEL
PROF. ANDREI MIHAELA- IULIANA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”NICOLAE BĂLCESCU”,
COMUNA NICOLAE BĂLCESCU, JUDEȚUL BACĂU
Titlul/Tema activității- ”În bucătărie”/ ”Muguri de talent”

Tipul activității: Educaţia pentru sănătate şi nutriţională/ Educație estetică
Responsabil/Coordonator:
Prof. Andrei Mihaela- Iuliana
Perioada de desfășurare (data/ora): 30. 03. 2020/ 8 00 – 14- 00
Nr. participanți :33
Efectiv elevi: 25
Număr cadre didactice: 3
Surse online utilizate (link-uri):
- https://savoriurbane. com/salam-de-biscuiti-reteta-copiilor/
- https://bunataticulinare. wordpress. com/2012/01/18/bomboane-din-biscuiti-salam-de-biscuiti/
- https://handmadebase. com/ro/how-do-paper-flowers-his-hands/
- https://www. youtube. com/watch?v=y9VpRfRZdFo
- fișă de lucru din portofoliul personal
Desfășurarea pe scurt a activității:
Li s-au oferit elevilor modele și rețete, iar ei au postat în cursul zilei poze cu produsele muncii lor. La
prima activitate au primit rețeta unei prăjituri simple pe care să o poată realiza singuri. Însă, după propria
imaginație și dorință, elevii au realizat împreună cu părinții sau persoane din familia extinsă și alte rețete.
Elevilor le-a plăcut tema, adulții au intrat în jocul lor și au colaborat pentru un preparat reușit. După ce toate
imaginile au fost postate, participanții au primit diplome de participare la activitate.
Pentru a doua activitate elevii au primit modele de flori pentru a realiza din materialele pe care le au
la îndemână flori pentru bunica. Și de această dată au fost recompensați cu aprecieri și dipome online, atât
elevii cât și adulții sin familie care au dorit să participe alături de copiii.
1-2 feedbak-uri de la elevii și părinții participanți la activitatea on line.
42
ÎNVAȚAREA ONLINE-AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
PROF. INV. PRIMAR, ANDREI VIOLETA

LICEUL TEOLOGIC TARGU JIU
Învățarea online poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul căreia se asigură
continuarea procesului educațional în condiții normale sau de autoizolare, de intemperii etc. , prin
intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la distanță. Această modalitate alternativă
este studiată de zeci de ani deopotrivă de pedagogi, experți în design curricular și experți în noi tehnologii
comunicaționale. Numeroase studii, teorii, modele, standarde și criterii de evaluare se axează pe cel puțin
trei zone pedagogice: învățarea online de calitate, predarea online și proiectarea instruirii online. Ceea
ce știm din aceste studii este că învățarea online eficientă rezultă dintr-o proiectare și planificare atentă a
instruirii.
Unul dintre cele mai relevante rezumate ale studiilor despre învățarea online este expus în volumul
Învăţarea online: ce ne spun studiile despre dacă, când și cum (2014).
Autorii identifică nouă dimensiuni atribuite învățării de tip online:
• modalitatea (integral online, mixtă – peste 50% online, mixtă – 25–50% online, comunicare online
faţă-în-faţă);
• ritmul (ritm autoreglat – intrare / ieşire liberă, ritm impus de clasă, ritm impus de clasă cu o
componentă de autoreglare);
• raportul elev-profesor (< 35 la 1, 36–99 la 1, 100–999 la 1, > 1. 000 la 1);
• strategii didactice (expozitive, practice, explorative, colaborative etc. );
• rolul online al profesorului (instruire online activă, prezenţă redusă online, niciun rol);
• rolul online al elevului (ascultă sau citeşte, rezolvă probleme sau răspunde la întrebări,
explorează simulări sau resurse, colaborează cu ceilalți colegi);
• tipul de sincronizare (sincronă, cu participare simultană, în direct, a elevilor la activităţile de
învăţare şi asincronă, cu sarcini de lucru distribuite online, rezolvate de elevi în ritmul propriu);
• rolul evaluărilor online (să determine gradul în care elevul este pregătit pentru un nou conţinut,
să ofere informaţii despre sprijinul de care are nevoie elevul, instruire adaptată, să îi ofere informaţii
elevului/profesorului despre nivelul de învăţare, input pentru note / calificative, să identifice elevii cu risc
de eşec şcolar);
• sursa de feed-back (automată, oferit de profesor, oferit de colegi, feed-back întârziat)
La acestea se mai poate adăuga tipul de interacțiune (elev – conţinut, profesor – elev şi elev – elev).
Date fiind aceste variabile multiple, precum și diversitatea contextelor în care poate fi utilizată
învățarea online, pentru a fi de calitate, trebuie să se respecte, ca și în cazul învățării față în față, o serie de
cerințe psihopedagogice importante.
În primul rând instruirea în mediul online pentru a fi la fel de eficientă ca instruirea faţă-în-faţă,
trebuie să se regăsească sub forma învăţării mixte (blended learning – on line şi faţă-în-faţă). Prezența
fiecăruia dintre aceste tipuri de interacțiune, atunci când este integrată în mod semnificativ, crește
rezultatele învățării. În al doilea rând învățarea online de calitate înseamnă timp de planificare, pregătire și
dezvoltare pentru o lecție, situația actuală determinându-ne mai degrabă să acționăm cu resurse minime
disponibile și într-un timp redus. Planificarea atentă a învățării online presupune nu doar identificarea
conținutului de parcurs, ci și proiectarea atentă a tipurilor de interacţiune, cu scopul de a susţine procesul
de învăţare. Apoi, trebuie adaptată particularităților de vârstă și chiar individuale ale elevilor, pretându-se
mai bine vârstelor mari, ciclului liceal, studenților și adulților în contexte de formare.
Văzută de mulți elevi, dascăli, dar mai ales părinți în aceste zile, drept un panaceu pentru situația de
criză cu care se confruntă întreaga lume, învățarea online are avantaje incontestabile, dar și dezavantaje.
Avantajele învățării online derivă indiscutabil din faptul că activitățile online pot fi accesate oricând
si oriunde, cursanții pot alege domeniile de interes, le pot accesa în ritm individual. Timpul nu este
determinat ca într-o sală de clasă, programul fiind mult mai flexibil. Fiecare elev poate parcurge în mod
independent materialul propus, putând accelera procesul de învățare sau încetini. Învățarea online permite
și elevilor și profesorilor să interacționeze într-o comunitate online, fără a fi prezenți în același loc sau timp.
Din altă perspectivă, elevii au posibilitatea de a prezenta mai multe informații procesate cu atenție, cu o
43
implicare emoțională redusă. Constatările din domeniu semnalează că elevii introvertiti tind să fie mai
activi, inhibiția fiind mult diminuată, interacțiunea realizându-se și fără distractori din afară. Acest tip de
învățare, în condiții pedagogice bine anticipate și articulate strategic, îl poate provoca pe elev să devină
proactiv, să fie un căutător de cunoaștere. Personalizarea cursurilor se poate realiza prin introducerea de
link-uri externe, scheme de lecţii, fişe de lucru, prezentări PowerPoint, teste, demonstraţii, liste
bibliografice, link-uri către resurse educaţionale deschise, materiale scanate, documente de tip audio si
video în clasa virtuală, sarcini individuale.
Dezavantajele învățării online sunt legate de faptul că sunt sărăcite relațiile interumane între elevi
și profesori, dar și între elevi, cu reale efecte în timp dacă se permanentizează acest mod de abordare a
învățării. Acest tip de instruire poate fi un impediment pentru elevii cu rezultate şcolare slabe, deoarece
conţinuturile expuse în mediul online pot fi mai greu de asimilat în condiţiile în care înţelegerea acestora
nu este facilitată de profesor.
Pentru a genera o învăţare eficientă în mediul virtual, profesorul trebuie să aibă o anume pregătire în
proiectarea curriculum-lui livrat online și, desigur, în tehnologiile informaționale. Astfel, pentru profesori,
instruirea online poate fi copleşitoare: pe de o parte, din punct de vedere tehnic, deoarece utilizarea acestui
mediu presupune familiarizarea cu instrumentele sale, dar şi din punct de vedere al disponibilităţii, având
în vedere că elevii pot accesa conţinuturi în diferite momente ale zilei. Interpretarea eronată a explicaţiilor
scrise reprezintă, de asemenea, o problemă. Pentru elevi, învățarea online activă solicită mai multă
responsabilitate, iniţiativă şi efort decât instruirea faţă-în-faţă. Deciziile legate de mărimea grupului de elevi
vor limita foarte mult strategiile utilizate, un număr mare de elevi făcând imposibilă interacțiunea de
calitate.
Bibliografie :
• Yuval Noah Harari, 21 de lectii pentru secolul XXI, Ed. Polirom, 2018
44
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE /VS/ ÎNVĂȚĂMÂNTUL TRADIȚIONAL
PROF. CĂTĂLINA ANDRIESEI

COLEGIUL TEHNIC “GHEORGHE ASACHI”
BOTOȘANI
În zilele noastre, cursurile on-line au devenit extrem de populare. Cu toate acestea, în ciuda
popularității educației on-line, numeroase grupuri de profesori, elevi, părinți resping acest tip de învățare,
formarea în clasă fiind metoda preferată. Există întotdeauna două fețe ale unei monede, fiecare adept
prezentându-și propriile argumente.
În cazul cursurilor on-line, elevul nu interactioneaza direct cu instituția, deci, dacă elevii au întrebări,
poate fi dificil să le adreseze instructorilor on-line, deoarece comunicarea este adesea foarte impersonală.
Totuși, aceste cursuri oferă de multe ori alternative cum ar fi forumuri on-line, e-mailuri și camere de chat.
Utilizarea acestora poate fi utilă. Să luăm în calcul multiplele avantaje ale învățării on-line: distribuirea
rapidă a materialelor didactice ( profesorii sau administratorii pot transmite foarte repede, oricând, oriunde
și oricui informațiile pe care le dorește; astfel, nu mai este nevoie de sincronizarea persoanelor pentru a se
întâlni fizic și nimeni nu va pierde nimic, pentru că informațiile rămân on-line), intrarea în posesia
materialelor printr-o simplă accesare, existența conținuturilor multimedia ( imagini, videoclipuri, fișiere și
orice fel de materiale virtual, care întotdeauna au eficientizat învățarea), ștergerea, corectarea sau
actualizarea conținuturilor, folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului( membrii
grupurilor pot face schimb de experiențe, păreri sau informații).
Toate aceste aspecte ale învățării on-line sunt limitate de anumite neajunsuri, cum ar fi: dificultăți în
utilizarea tehnologiei, supraincarcarea cu informații obținute prin căutarea pe diferite motoare ( Google,
Bing etc ), pe care elevii trebuie să le citească și să le selecteze, lipsa comunicării reale/ fizice și situațiile
limită, cazurile în care o persoană este într-un anumit context în care nu poate avea acces la internet sau nu
își permite acest lucru. Din acest motiv, se poate întâmpla să piardă o anumită informație, care îi era utilă
în acel moment, dar pe care nu o poate accesa pe loc. Aceste cazuri sunt mai greu de controlat.
In același registru al avantajelor, menționăm și reducerea costurilor legate de chirie sau de şederea în
localitatea unde studiază elevul și depășirea problemei incapacitatății unora de a participa la lecții, din cauza
unei probleme fizice permanente sau temporare, ori din cauza unor anumite afecțiuni. Elevii învaţă în mod
independent, în ritmul lor, în locul şi timpul pe care ei îl aleg.
Dacă vorbim de cursurile tradiționale, învățarea în clasă îi ajută pe elevi și pe profesori să se cunoasca
mai bine. Profesorii vor cunoaște mai bine punctele forte și punctele slabe ale elevilor și vor acționa ca
mentori ce-și ghidează elevii în alegerea carierei. Într-o clasă tradițională, elevii pot să-și împărtășească în
mod direct opiniile și să-și clarifice propriile întrebări cu profesorul, obținând astfel răspunsurile imediat.
În acest caz, elevii pot primi de la dascăli mai multe informații utile decât atunci când utilizează note și
sugestii on-line generalizate, disponibile pe internet. De asemenea, învățarea în clasă este foarte utilă
datorită unei interacțiuni continue între elevi și profesori, ajutându-i pe elevi să scape de temerile lor cu
privire la examene, ceea ce rareori se poate întâmpla în îndrumarea on-line. Interacțiunile cu profesorii buni
contribuie la motivația elevilor de a obține note mai mari.
În școala românească, date fiind condițiile actuale, îmbinăm învățarea față în față cu învatarea on-
line. Trecerea la un învățământ preponderent on-line presupune pregătirea personalului didactic pentru a
face față acestei situații și dotarea școlilor și elevilor cu tehnologiile necesare.
45
1 IUNIE ONLINE - ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. MARICICA ANDRONACHE,

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SUCEAVA
1 Iunie - Ziua Internațională a Copilului, oferă an de an un prilej de mare bucurie. Este un moment
de întâlnire a celor mici cu cei mari, pe Tărâmul copilăriei. Ne jucăm, ne simțim bine, dar nu uităm să fim
generoși, toleranți, nu uităm să credem în miracole.
Oricare dintre noi, prichindel sau adult, are voie sa se simtă copil. Este necesar ca măcar o dată pe an
să lăsăm în urmă problemele de zi cu zi, să zâmbim curat, să ne aducem aminte de părinți și să simțim că
jocul rodește in inimile noastre. Să uităm de condițiile în care ne desfășurăm activitatea, dar să gândim cu
încredere că Totul va fi bine!.
Ora în sala de clasă și toate beneficiile activității directe, nu vor putea fi niciodată înlocuite și nici nu
vor avea aceleași rezultate în cadrul activităților online. Ar putea fi însă răspunsul pentru un învățământ
modern, în condițiile în care ar fi folosite una în completarea celeilalte.
Pentru a face față generației nativilor digitali sau Generația Z este necesar să ne conectăm din mers
și într-un ritm foarte rapid. Sunt acei copii care au crescut cu social media și tehnologia mobilă. De aici și
nevoia desfășurării unor activități în mediul online nu doar în perioada aceasta de pandemie. Cu mic cu
mare am descoperit lucruri noi, am studiat împreună, ne-am împărtășit temerile și am găsit soluții.
Ne-am testat capacitatea de adaptabilitate, iar elevii clasei a IV-a, valorificându-și creativitatea, au
venit cu propuneri de activități atractive, pe placul lor, pentru a-și sărbători cu plăcere ziua:
♪ Călătorie pe glob – PPT, puzzle-uri (interculturalitate și nondiscriminare);
♪ Tortul cu surprize din fiecare bucătărie – atelier de gătit, decorare în direct;
♪ Redactarea anterior a unor texte în care să scrie despre o întâmplare trăită în copilărie, cu un titlu
potrivit – prezentarea acestora cu ajutorul partajării ecranului;
♪ Ştafete virtuale cu ajutorul unor rebusuri create în Wordwall;
♪ Facepainting în sufragerie; Litere curcubeu – prenumele fiecăruia;
♪ Cadoul virtual pentru un alt copil;
♪ Karaoke online, cvintete, dramatizare;
♪ Concurs de ghicitori utilizând Mentimeter;
♪ Parada modei – rochițe confecționate de fete din materiale reciclabile;
♪ Premierea copiilor pentru participarea la activități – diplome create de elevi și înmânate de părinți.
Am aflat că învățarea online se derulează anevoios, dar poate fi tare distractivă!
46
E sărbătoare, stropi
din soare,
Frânturi de zâmbet și
culoare,
Ecou de zare,
frământare.
1 Iunie e oare? –
Copile, e a Ta
aniversare!
1 Iunie
Distracție, umor
Cântând, jucând, copilărind
Este Ziua Tuturor Copiilor!
Libertate!
47
“ŞCOALA DE ACASĂ”
INTERPRETARE CHESTIONARE ELEVI- ÎNVĂȚAREA ONLINE
PROF. ANECHITOAE CARMEN ALINA - DIRECTOR,

ŞCOALA GIMNAZIALA “MIHAI VITEAZUL” CAMPIA TURZII
Acest chestionar a fost aplicat unui numar de 197 de elevi- nivel gimnazial, în perioada, 4-8 mai
2020. Am aplicat aceste chestionare în ideea realizării studiu de cercetare. Rezultatele sunt parte ale acestui
studio de cercetare dar, le- am valorificat la nivelul şcolii, prin adaptarea planului de măsuri elaborat la
nivelul unităţii pentru această perioadă.
Întrebările adresate elevilor au fost următoarele:
1. Aţi participat la activităţile de învăţare online? –
Răspuns: 96, 4 % dintre repondenţi au răspuns că au participat la activităţile de învăţare on line.
2. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară a fost NU, motivează de ce?
Răspuns: Cand intram pe link apărea eroare pe scran Nu pot să mă conectez. Nu pot să intru online
pentru că nu îmi merge aplicatia zoom. Ca nu am vrut. Nu am avut timp şi netul îmi merge prost.
3. Aţi răspuns tuturor solicitărilor acestei săptămâni în învăţarea online?
Răspuns: 86, 1 % dintre repondenţi au răspuns DA, 13, 9% dintre repondenţi au răspuns NU.
4. Cum ai resimţit efortul depus de tine în această săptămână de învăţare online?
Răspuns: 11, 9 % dintre repondenţi au răspuns FOARTE MARE, 33 % dintre repondenţi au răspuns
MARE, 51 % dintre repondenţi au răspuns MEDIU.
5. Menționează un aspect pozitiv al învățării online.
Răspunsuri:
Mi se pare mai ok online deoarece ne poate explica lecția.
Ne ajuta pentru examene: nu uităm unele noțiuni.
Eu sunt fericită că putem continua studiile.
Nu trebuie să mă trezesc devreme şi orele sunt chiar frumoase.
Nu fac naveta.
Faptul că nu rupem legătura cu școala.
Am învăţat să caut pe Google şi sa folosesc mai bine tastatura.
Îmi place şi varianta online, deşi prefer să vin si să fiu cu colegii şi cu doamna învăţătoare.
Menținerea cunoștințelor.
E destul de bine dar nu e ok că trebuie să ne trezim la 9.
Este important să scriem și sa citim zilnic deoarece așa nu uităm nimic !
Nu este deloc plăcut.
Este bine pentru că ne vedem cu profesorii.
Din punctul meu de vedere, nu are aspecte pozitive.
Este bine pentru că nu rămânem în urmă.
Este ușor să participi la cursuri online şi totodată să înveți din ele.
Câstigarea timpului de deplasare spre şi de la şcoală pentru activităţi personale şi de relaxare.
Interacțiunea cu doamna învățătoare și colegii.
Pentru mine, învățarea online este o metoda de a nu încarca copii cu prea multe teme deoarece avem
termen limita şi s-au facut aplicaţii pentru a ne ajuta.
Recapitularea pentru examen şi alte materii.
Este un pic mai greu.
Aspectul pozitiv este că putem să vorbim cu profesorii este interesant și educaţional.
Un aspect pozitiv ar fi că fac teme și mă ajută să nu uit materia.
Mai puține teme la materiile mai puțin importante.
Un pic stresant, pentru cei care nu au calculator.
Este util pentru mine a fost mai usor si mai interesant.
Nu văd nici un aspect pozitiv.
Învățarea online e un mod simplu și ușor prin care ne putem da seama că ne putem descurca şi singuri
și să învățăm fără prea mult ajutor.
48
Organizare eficientă a programului în timpul zilei.
Siguranţa elevilor.
Învățarea online este pentru mine bună.
Îmi place învăţarea din confortul casei.
Nu putem să avem interacţiune cu profesorii sau elevii.
Odată ce facem lecţiile online nu mai stăm inutil pe dispozitive.
Nu ştiu, pentru că nu îmi merge aplicatia zoom.
Școala online este mai uşor de practicat şi mai frumoasă. Pe viitor vă sugerez să mai facem şcoală
online.
Ne putem organiza orarul după preferinţele noastre.
Începem cu o oră mai târziu, orele.
Este uşor si distractiv.
Prin învățarea online elevii sunt mai liberi.
Putem sa învățăm deși, nu suntem la școală.
Nu exista creativitate şi implicare.
Este foarte bun! Ne ajuta sa învăţam pe timpurile astea, copii pot învăța și se pot relaxa în același
timp.
Se lucrează mai ordonat.
Nu prea are nici un aspect pozitiv.
Acestea au fost gândurile copiilor după două săptămâni de învăţare on line. Vom reaplica
chestionarul elevilor, în ultima săptămână de şcoală, pentru a observa dacă aspectele descrise în prima etapă
– se menţin în observaţiile elevilor, dar vom adresa şi alte întrebări legate de modul în care învăţarea online
contribuie la formarea de competenţe în rândul lor.
49
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PRIVIND ABORDAREA INTEGRATĂ A
ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE
PROF. INV. PRES. ANGHEL IONELA

G. P. P. ,,TARA COPILARIEI ,,CALARASI
Progresul uimitor al civilizaţiei contemporane, explozia informaţională, se resimt şi în învăţământul

preşcolar românesc, acesta cunoscând, în ultimul deceniu, o continuă transformare şi dezvoltare sub
aspectul conţinutului, metodologiei şi strategiei didactice. Astfel au apărut noi concepte de o deosebită
importanţă în activitatea cadrelor didactice: „educaţia timpurie”, „educaţia centrată pe copil”, „învăţarea
prin descoperire”, „inteligenţa emoţională”, „parteneriat educaţional”.
Predarea integrată a conţinuturilor a cunoscut o extensie relativ rapidă în învăţământul preşcolar şi
primar. Aceasta se dovedeşte a fi o reală soluţie pentru o mai bună corelare a ştiinţei cu societatea, cultura,
tehnologia şi „ presupune stabilirea unor relaţii strânse, convergente, între următoarele elemente: concepte,
abilităţi, valori, aparţinând disciplinelor şcolare distincte. ” (De Landsheere – 1992)
Integrarea este:
 Acţiunea de a face să interrelaţioneze diverse elemente pentru a constitui un tot armonios, de nivel
superior, a aduce părţi separate într-un întreg unitar, funcţional, armonios.
 Sinonime pentru integrare: fuziune, armonizare, încorporare, unificare şi coeziune.
Integrarea conţinuturilor are două dimensiuni: orizontală şi verticală.
Integrarea orizontală reuneşte într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu
aparţinând unor domenii curriculare diferite.
De ex: integrarea cunoaşterii mediului, a educaţiei pentru societate, a educării limbajului, educaţiei
fizice, în studierea unei teme ca „ Sănătatea – o comoară de preţ”,
Integrarea verticală reuneşte într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu,
aparţinând aceluiaşi domeniu (DŞ, DLC, DOS, DEC; DPM).
Ex: integrarea educaţiei pentru societate cu activităţile practice în realizarea unor teme ca: „În lumea
copiilor” (lectură după imagini, confecţionare de felicitări-activitate pe grupe), „Drepturile şi obligaţiile
mele” (lectura educatoarei – Drepturile copilului, confecţionare „Cartea copilăriei”), „ Fructele - vitamine
pentru pitici” (Alfabetul vitaminelor – memorizare, colaj – Vitamine pentru mine), etc.
TIPURI DE ACTIVITĂŢI INTEGRATE întâlnite în aplicarea noului curriculum
I - Activitate didactică de sine stătătoare, având conţinuturi integrate, care articulează armonios
conţinuturi referitoare la două sau mai multe domenii experienţiale. Durata unei astfel de activităţi va fi
aceea a unei activităţi didactice din grădiniţă, conform vârstei copiilor.
Exemplu: La tema săptămânii: ,,Animale sălbatice”, se poate propune o activitate didactică
integrativă, care conectează conţinuturi din domeniile Ştiinţe şi Om şi societate, organizată în jurul unei
probleme matematice, cu implicaţii morale: ,,O mamă iepuroaică are doi pui. Vizitând grădina de legume
din apropierea vâlcelei unde locuieşte, aceasta aduce pentru prânz cinci morcovi, pe care vrea să îi mănânce
împreună cu puii ei. Cum va împărţi iepuroaica morcovii?” Pentru desfăşurarea activităţii, se foloseşte
material intuitiv, iar copiii sunt invitaţi să găsească soluţii individual sau în grupuri mici. Toate soluţiile vor
fi prezentate, ilustrate cu material intuitiv şi discutate, din punctul de vedere al implicaţiilor lor morale,
umaniste.
II - Activitate integrată care include mai multe secvenţe didactice – situaţii de învăţare ale căror
conţinuturi (ale două sau ale mai multor domenii experienţiale sau categorii de activitate) se articulează în
jurul unui nucleu de integrare curriculară. O astfel de activitate didactică integrată se va desfăşura pe
parcursul duratei de timp dedicate activităţilor comune.
Exemplu: Activitatea didactică se extinde pe parcursul unei secvenţe de timp mai cuprinzătoare şi
presupune organizarea unei pieţe în care se vând fructe. O parte dintre copii vor fi vânzătorii, o parte
cumpărătorii. Vânzătorii vor decide care sunt fructele pe care le vând, cum trebuie acestea pregătite, cum
trebuie îngrijite, în ce cantităţi se vând, care este costul potrivit, ce se întâmplă cu preţul dacă apar o serie
de condiţii speciale (fructele încep să se strice, se face seară, un cumpărător doreşte să cumpere cantităţi
mai mari de fructe etc. ). Cumpărătorii trebuie să se informeze despre caracteristicile şi modalităţile de
consumare ale fructelor existente pe piaţă şi să exerseze comportamente specifice unui cumpărător (să
50
întrebe preţul, să negocieze, să ofere banii potriviţi – se pot utiliza jetoane în acest sens). Activitatea va
integra conţinuturi specifice domeniilor Ştiinţe şi Om şi societate.
III - Program de activitate integrată având conţinuturi articulate în jurul unui nucleu de integrare
curriculară, care cuprinde o parte sau toate activităţile comune ale zilei şi o parte sau toate activităţile alese.
Exemplu: Activitatea unei zile are ca punct de plecare povestea Căsuţa din oală, iar întrebarea
integratoare este: Cât de mare ar trebui să fie oala în care s-au adăpostit animalele, pentru ca să le încapă
pe toate? Activitatea didactică este organizată pe situaţii de învăţare, a căror finalitate este identificarea şi
aprofundarea cunoştinţelor necesare pentru a răspunde la întrebare. Situaţiile de învăţare vor integra
conţinuturi informaţionale din domeniile: Ştiinţe, Om şi societate, Estetic şi creativ, copiii fiind antrenaţi
în activităţi de căutare de informaţii privind dimensiunile şi comportamentele specifice ale animalelor
sălbatice ilustrate în poveste, dar şi în activităţi de estimare a dimensiunilor şi a mărimilor. În funcţie de
sarcinile de lucru impuse, copiii vor alterna activitatea pe centrele cu specific cu activitatea frontală sau de
grup, produsele activităţii de învăţare fiind un răspuns pentru întrebarea formulată şi un model din carton
al oalei care ar fi putut adăposti animalele.
Bibliografie:
*Cioflica, Ana-Aurelia; Smaranda, Maria, - „ Proiecte tematice orientative”, Oradea, Ed. TehnoArt,
2003;
*Dumitrana, M. , - „ Învăţarea bazată pe cooperare”, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2008;
*Preda, Viorica; Pletea, Mioara; Grama, Filofteia; Cucoş, Aureliana, - „Ghid pentru proiecte
tematice”, Bucureşti, Ed. Humanitas Educational, 2005;
*Tomşa, Gh. ; Chelaru, Mirela; Ilade, Cornelui; Iurea, Corina; Mălureanu, Flavia;
*Ştefănescu, Cornelia; Tomşa, Raluca, - „ Psihopedagogie preşcolară şi şcolară ”,
*Bucureşti, 2005; ( P. R. E. T. „Noi repere ale educaţiei timpurii în grădiniţă”, vol. III, pag. 41 – 42)
51
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 COMUNA SLOBOZIA-CONACHI
JUDEŢUL GALAŢI
TEL/ FAX 0236824840
E-mail: ioanamav@yahoo. com
www. scoalasloboziaconachi. ro
PROGRAMUL SĂPTĂMÂNII „ȘCOALA ALTFEL”

30. 03 – 03-04. 2020
PROF. INV PRESC. ANGHEL IULIANA

SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 COMUNA SLOBOZIA CONACHI, GALATI
LUNI TEMA: EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

Denumirea activități:Hai la masă în familie!
Descrierea activității: Pregătește o farfurie pentru micul dejun. Trebuie sa faci un
sandwich amuzant sau orice aranjament haios pe farfurie pentru micul dejun.
Linkuri pentru inspiratie:https://www. youtube. com/watch?v=xV7y9LJA8iQ
https://www. youtube. com/watch?v=LZbhtfqMC6s
https://www. youtube. com/watch?v=mwWAk7wFN_U
https://www. youtube. com/watch?v=jWnfwkamXXA
Activitate recreativă:https://www. youtube. com/watch?v=q3QiyloURMQ
MARȚI TEMA:ARTĂ ȘI CULTURĂ
Denumirea activități: Micul fotograf!
Descrierea activității:Copiii vor observa natura în anotimpul de primavară și vor
realiza 2-3 fotografii cu ceea ce le place.
Linkuri pentru inspiratie:https://www. youtube. com/watch?v=ry_Cv5r2SmI
https://www. youtube. com/watch?v=OrQiaTYAeMg
https://www. youtube. com/watch?v=EqxV1tjSPF4
Activitate recreativă: ”Tablou de primăvară” – desen/pictură
MIERCURI TEMA:ATELIERUL DE LECTURĂ

Denumirea activități: Lecturi în familie!
Descrierea activității: Mamele vor citi copiilor povești în mod expresiv, ținându-i
pe cei mici cât mai aproape, pentru o empatie accentuată. În timpul lecturii, vor
putea să privească mai atent pagina de unde le-a fost citită povestea, aspect care va
duce la o mai bună fixare a mesajului desprins din poveste.
Recomandări: Scufița Roșie, Ursul pacalit de vulpe, Iedul cu trei capre,
Cenușăreasa, Ursul brun, Peet Motanul, etc
Activitate recreativă: ”Imită personajul îndrăgit” – joc de rol
52
JOI TEMA:ATELIER DE CREAȚIE
Denumirea activități: Hai la joacă în familie!
Descrierea activității:Confecționează o marionetă sau o jucărie dintr-o șosetă veche
sau orice alte materiale găsești prin casă, cu ajutorul părinților.
Linkuri pentru inspiratie:https://www. youtube. com/watch?v=wSTbLte7lNM
https://www. youtube. com/watch?v=h3xHN1NgQ4g
https://www. youtube. com/watch?v=wYP-YUhnG8Q
https://www. youtube. com/watch?v=7zL_EQkqrmg
https://www. youtube. com/watch?v=IDB-2D9o0a0
https://www. youtube. com/watch?v=vcvTQqkLKZU
https://www. youtube. com/watch?v=bcq6AhQMqcQ
Activitate recreativă:”Invită-l la joc pe noul prieten”
VINERI TEMA:ACTIVITATE PRACTIC -GOSPODĂREASCA
Denumirea activități: Sunt un grădinar priceput!
Descrierea activității:Copiii vor participa ajutați de parinți la muncile de
primăvară din gospodărie ( flori, copaci, răsaduri, însămânțat)
Linkuri pentru inspiratie:
https://www. youtube. com/watch?v=hxFv-8s_YqI
https://www. youtube. com/watch?v=BfpB3NKHis8
Activitate recreativă:Punem grâul la încolțit pentru coșulețul de Paște
https://www. youtube. com/watch?v=-xk5ltEJtgY
53
ROLUL FAMILIEI IN DEZVOLTAREA COPILULUI
PROF. ÎNV. PRIMAR, ANGHELESCU IULIANA-AURELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ FĂRCAȘELE, LOC. FĂRCAȘELE, JUD. OLT
Părinţii sunt primii profesori ai copilului, ei începând educarea lui în mediul familial. Împreună cu
părinţii, grădiniţa şi şcoala îşi au rolul lor bine stabilit, intervenind în dezvoltarea primară a copilului.
Părinţilor le revine rolul esenţial în creşterea copiilor, asigurându-le acestora nu numai existenţa materială,
cât şi un climat familial afectiv şi moral. Sunt situaţii în care familia consideră că este suficient să se ocupe
doar de satisfacerea nevoilor primare (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, cheltuieli zilnice etc. ), ignorând
importanţa unei comunicări afective, nestimulând dezvoltarea sentimentului de apartenenţă. Dezvoltarea
socială şi emoţională a copilului mic este esenţială pentru modul în care va creşte şi va evolua ca persoană.
Dezvoltarea socio-emoţională a copiilor este o problemă foarte sensibilă, ea are un rol esenţial în fiecare
etapă a împlinirii sociale a copilului. În formarea acesteia părinţii au un rol deosebit, de aceea, ei trebuie să
cunoască elementele de bază în formarea socio-emoţională a unui copil, pentru a trata acest aspect în funcţie
de importanţa cuvenită. Copiii care au satisfacţia împlinirilor şcolare vor reuşi să rezolve cu succes orice
conflict, în schimb eşecul va duce la o stare de inferioritate şi deci la o stare de inerţie, de dezinteres. Un
rol deosebit îl are, însă, familia în domeniul educaţiei morale. Sintagma românească a „celor 7 ani de-acasă”
vizează tocmai educaţia morală, adică expresia exterioară a acesteia: comportamentul. Comportamentul
elevat nu apare de la sine, ci numai în măsura în care părinţii se preocupă de formarea lui. Comunicarea
sinceră şi deschisă, încrederea reciprocă între părinţi şi profesori, între părinţi şi copii, asigurarea înţelegerii
şi ajutorului de care copiii au nevoie pentru a depăşi dificultăţile, fără derogări de la muncă, cinste şi
obiectivitate, sunt în măsură să asigure progresul şcolar al copilului şi dezvoltarea personalităţii sale potrivit
particularităţilor lui de vârstă şi individuale. Părinţii trebuie să fie conştienţi, respectiv conştientizaţi, asupra
scopului comun al familiei şi al şcolii în ceea ce priveşte formarea copilului şi asupra faptului că şcoala
continuă şi completează educaţia copilului, dar nu este în măsură să preia sarcinile familiei. Neînţelegerea
rolului familiei de către părinţi, neconcordanţele dintre educaţia în familie şi cea şcolară, dezinteresul unor
părinţi, se pot corecta, cel puţin parţial, printr-o bună colaborare între şcoală şi familie. O formă eficientă
de întărire a colaborării dintre şcoală şi familie o constituie parteneriatele. Expresia parteneriat cu familia
nu înseamnă doar o altă denumire a unei relaţii mai vechi în care familia era informată periodic ori la cerere,
asupra evoluţiei copilului în activitatea şcolară. Este vorba de o schimbare de statut a familiei în raport cu
şcoala. Familiei îi revin acum mai multe drepturi, dar şi sarcini sporite. Schimbările în plan socio-economic
exprimă necesitatea reală a colaborării între şcoală şi familie atât în rezolvarea unor sarcini de susţinere
materială, precum şi în cooperarea în alegerea programelor de instruire şi educare (curriculum la decizia
şcolii), pentru cunoaşterea personalităţii copiilor, pentru orientarea şcolară şi profesională. Parteneriatul
educaţional este o formă de comunicare, cooperare, colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului
educaţional. El presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative între factorii educaţionali.
Realizând un parteneriat cu familia, părinţii vor fi automat implicaţi în activitatea şcolară. Parteneriatul se
va realiza după un scop precis, şi anume acela de a întări implicarea părinţilor în activitatea de tip şcolar.
Familia este apreciată ca mediu primordial şi afectiv necesar formării individuale. Părinţii trebuie să se
implice permanent în activitatea şcolii, nu numai atunci când se ivesc probleme. Pentru aceasta părinţii au
nevoie de diferite tipuri de informaţii referitoare la copii lor: politicile educaţionale ale şcolii, informaţii
despre copiii lor, modul în care pot contribui ei în educarea copiilor lor, problemele întâmpinate şi
modalităţi de depăşire a acestora. În condițiile învățării on-line, părinții sunt principalul sprijin în susținerea
educației copilului, fiind parteneri de nădejde. Educaţia este eficientă atunci când consideră copilul în
centrul ei ca parte activă şi motivată la propria devenire. Şcoala este factorul primordial şi extrem de
54
important, dar ea nu este totul, ea are nevoie de familie, de comunitate, de întreaga societate pentru a sprijini
şi îndruma omul în devenire. De aceea, rolul familiei nu trebuie diminuat, ea este leagănul social al copilului
şi sprijinul său pe aproape toată viaţa.
BIBLIOGRAFIE
*BĂRAN – PESCARU, Parteneriat în educaţie: familie – şcoală – comunitate, Ed. Adina, Aramis
Print, Bucureşti, 2004
*DRĂGAN, Ion Familia- factor educativ, în Revista învăţământului preşcolar, Nr. 1- 2 Bucureşti, 1995
*IONESCU, M. , Educaţia în familie. Repere şi practici actuale, Ed. Cartea Universitară,
NEGREANU, E. , Bucureşti, 2006 * * *
*www. copilul. ro
55
PROCESUL EDUCAȚIONAL ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI COVID-19
PROF. INV. PRIMAR, ANGHELI MARIANA
Perioada prin care trecem reprezintă o provocare pentru fiecare dintre noi, întregul nostru stil de viată
fiind pus la încercare din toate punctele de vedere. Închiderea instituțiilor de învățământ a determinat
factorii educaționali să găsească soluții, să se adapteze și să ofere acces la învățare într-o manieră deosebită
de ceea ce a fost până acum. Se cuvine să ne întrebăm: Ce se întâmplă cu elevii, cu școlile, cu sistemul de
predare-învățare-evaluare în general?
Chiar și în această perioadă la Școala Gimnazială ,,Sfinții Trei Ierarhi” Hanu Conachi sună clopoțelul
în fiecare dimineață! Profesorii se adună în fața calculatorului, așteptându-i pe elevi să se conecteze.
Învățământul la distanță desemnează o cale de învățare pe care elevii noști o experimentează de trei
săptămâni.
În contextul actual, mai prețioasă decât conexiunea la internet este interacțiunea dintre elevi, relația
pe care aceștia au construit-o și au dezvoltat-o. Pentru a nu pierde legătura elev-elev, elev-profesor, ora de
lectură a luat o nouă formă. Ne-am detașat de planificare și i-am încurajat pe școlari să aleagă o carte
preferată din biblioteca personală, să exerseze cititul, apoi să realizeze un filmuleț în care să ne prezinte
povestea. Am renunțaț la maniera obișnuită de a aborda textele literare și ne-am concentrat pe emoție. Ce
am simțit când am auzit această poveste? Mă regăsesc în această poveste? Astfel de întrebări au fost dublate
de aprecieri și recomandări pentru copilul care a depus efortul de a citi. Tot pentru a încuraja comunicarea
între elevi, am stabilit o zi pe săptămână, o întâlnire specială prin intermediul platformei ZOOM în cadrul
căreia discutăm aspecte care nu au legătură directă cu activitățile educative.
În clasele primare si nu numai, se impune acordarea unui interes sporit însușirii deprinderilor de
scriere și implicit, de orientare în pagină. Astfel, am apelat la o tabletă grafică, dispozitiv prin intermediul
căruia am demonstrat scrierea cuvintelor ce conțin litere noi, am facilitat înțelegerea și rezolvarea
exercițiilor de matematică. Am realizat filmulețe la care elevii au acces prin Google Classroom și pot reveni
la explicații de câte ori este necesar. Aceste materiale au fost concepute astfel încât elevii să înțeleagă
sarcinile date, fără sprijinul părinților, întrucât programul acestora este destul de încărcat.
Activitatile din cadrul orelor ,,Joc si Miscare’’ au fost o provocare atat pentru parinti cat si pentru
copii. Paritii au acceptat provocarea de a juca cu copilul sau un joc din copilaria sa. Unii parinti au ales
sotron, altii coarda, altii castelul, iar unii au inventat jocuri cu obstacole, astfel ca atat ei, ca parinti, cat si
copiii s-au distrat minunat. Au petrecut timp de calitate cu copii lor, ceea ce nu mai facusera de mult.
Deși educația în mediul virtual a stârnit nemulțumiri, există totuși și aspecte pozitive. De pildă,
programul este mult mai flexibil. Pregătirea lecțiilor și adaptarea materialelor presupune un consum
considerabil de timp, însă acum cadrele didactice pot oferi feedback fiecărui elev în parte. Acest lucru îi
motivează pe elevi și îi antrenează.
56
TOTUL VA FI BINE!
PROF. SIMONA ANȚILĂ

COLEGIUL TEHNIC REȘIȚA
Trăim vremuri interesante care ne-au provocat la o altfel de realitate, realitate pe care nu ne-am
imaginat-o până acum.
Ne-am redescoperit, ne-am acceptat, am învățat să trăim altfel!
Am încercat să păstrăm echilibrul între activitățile online și cele participative, desfășurate alături de
cei apropiați, continuând să creăm noi alternative pentru noi și elevii noștri.
Am petrecut timp sănătos cu membrii familiei. Am împărtășit bucuria naturii, a gătitului împreună,
a discuțiilor despre problemele actuale, astfel, timpul petrecut acasă l-am măsurat în fapte frumoase,
îmbrățișări mai multe, zâmbete, crearea de lucruri noi.
În ceea privește activitatea cu elevii, am descoperit creativitatea fiecăruia, optimismul specific
vârstei, gândurile lor, ne-am făcut vizite virtuale, ne-am autodescoperit.
Ne-am propus câțiva pași pe care să-i respectăm în mediul online, și anume: să ne îmbrăcăm adecvat,
să tratăm orice subiect cu seriozitate, să avem răbdare cu cel care vorbește sau scrie.
Sunt vremuri deosebite, dificile, iar emoțiile negative sunt mai intense în această perioadă. Este
benefic să fim deschiși cu elevii noștri, cu copiii noștri. În discuțiile noastre cu ei le putem explica faptul
că acestea au rolul lor: ne avertizează când întâlnim pericole și ne fac să decidem ce e de făcut în aceste
situații. E important să-i validăm copilului emoțiile și trăirile, să avem răbdare să-l ascultăm. De multe ori,
ascultarea și îmbrățișările sunt de ajuns. În consecință, trebuie să normaliză mtrăirile negative ale copiilor.
Un alt pas ar fi să ne încurajăm copiii să dea o mână de ajutor, adică pot face servicii unor personae
vârstnice sau sărace, cu respectarea distanțării sociale. Faptul că ei îi pot ajuta pe ceilalți, îi va face să se
simtă mai puternici, fiind o bună metodă să se îndrepte spre nevoile comunității.
Trebuie să fim atenți și la tehnologie în această perioadă de pandemie. Telefoanele și laptopurile sunt
la mare căutare, atât pentru nevoile personale, cât și profesionale. Nu este o noutate faptul că sunt copii, dar
și adulți, care simt o nevoie de neoprit să verifice telefonul, să afle noutățile de pe rețelele de socializare,
să se joace jocuri video. Specialiștii vorbesc déjà despre abilități sociale scăzute, alterarea funcționării
profesionale, incapacitatea de concentrarea atenției pe o sarcină, plictisul intens șisenzația de gol interior.
Se pune întrebarea ce facem? Ca să putem ține un copil departe de telefon, trebuie să găsim moment în care
toți membrii familiei sa fie offline.
Trebuie să venim cu propuneri, nu cu interdicții!
O altă presiune pentru părinți este Școala Online. Râdem de pozele cu părinții care stau ascunși sub
biroul copilului și îl monitorizează de acolo, în timp ce ei lucrrează pe laptopul celălalt. Dar toate au un
strop de adevăr! Unii părinți chiar vor performanțe și acum; ar fi bine ca ei să înțeleagă că perioada aceasta
nu este despre performanță școlară, ci despre funcționalitate. Așa cum arată studiile, important e să înveți
să gândești critic, să raționezi, și să ai abilități de comunicare, să fii flexibil și adaptabil. Materia de
recuperateste ultima grijă.
Să facem atât cât putem, este o perioadă de criză, în care majoritatea lumii nu se reinventează.
Să lăsăm spațiu copilului să se dezvolte, să greșească și să învețe din greșeli!
Bibliografie
*Coyne, L. , Gould, E. R. , Grimaldi, M. , Wilson, K. G. , 2020, First Things First: Parent
Psychological Flexibility and Self Compassion During Covid 19
57
EDUCATIE FARA FRONTIERE
SCOALA ALTFEL! SCOALA DE ACASA!
PROF. ANTON ANILENA

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BRAILA
Predarea online eficienta nu inseamna doar preluarea continutului lectiei si transmiterea lui folosind
tehnologia. Mediul online de invatare vine cu provocari si resurse specifice, care presupun ca atat profesorii,
cat si elevii sa se adapteze si sa isi schimbe modul de lucru. Din pacate, inca nu exista un curs de „pedagogie
online”, dar exista ghiduri si recomandari realizate de universitati care au implementat predarea online de
mai mult timp. Iata cateva astfel de recomandari si bune practici care pot veni in sprijinul profesorilor.
Predarea online. Trei principii utile
1. Lasa elevii sa faca cea mai mare parte a muncii - implicarea elevilor in discutii, autoevaluarea
sau evaluarea temelor colegilor, activitati de documentare inainte de lectii, toate sunt modalitati prin care
elevii pot fi implicati direct in invatarea online.
2. Interactivitatea este sufletul predarii online. Interactivitatea nu inseamna doar discutii live intre
copii sau intre copii si profesori. Cand vine vorba de predarea online, copiii pot fi incurajati sa interactioneze
prin proiecte de grup si prin incurajarea discutiilor in forumuri si comentarii. Avantajul predarii online in
aceasta privinta este ca elevii au mai mult timp sa gandeasca si sa formuleze intrebari si raspunsuri corecte
decat in discutiile live.
3. Incurajeaza prezenta autentica. Copiii vor fi mai implicati in lectiile online atunci cand li se
permite sa se exprime social, cognitiv si legat de continutul invatarii si atunci cand cadrul didactic se
exprima din aceste puncte de vedere.
Prezenta sociala a copiilor se refera la: exprimarea emotiilor ("Ma cam streseaza proiectul de grup.
"), la exprimarea parerilor si gandurilor despre raspunsurile altor colegi ("Multumesc pentru raspuns, m-ai
ajutat sa inteleg!" sau "Intotdeauna ai pareri interesante. ") sau reactiile care sprijina sentimenul de grup
si apartenenta ("Am facut o treaba buna toti!").
Prezenta cognitiva a copiilor si a cadrului didactic se refera la felul in care acestia contribuie cu idei
si informatii legate de materia predata.
Predarea online. Doua tipuri de lectii: live si inregistrate
Ambele pot fi folosite cu succes, in scopuri diferite. Pentru predarea unei notiuni noi, profesorii pot
inregistra un material video scurt pe care copiii sa il urmareasca in cadrul orei sau inainte de ora, apoi pot
interactiona live pentru a raspunde la intrebari, a verifica intelegerea informatiei si a adauga idei noi.
Lectiile inregistrate
Cele mai eficiente lectii inregistrate respecta cateva reguli:
• ofera la inceput o harta a continutului care va fi prezentat, astfel incat copiii sa stie la ce sa se astepte.
• materia este impartita in segmente scurte, urmate de intrebari si teme de reflectie pentru elevi, care
sa ii ajute pe copii sa faca deductii si sa inteleaga materia.
• includ materiale vizuale (scheme, fotografii relevante, grafice etc. ) care sprijina intelegerea
notiunilor noi.
Avantajul lectiilor inregistrate dinainte este ca profesorul va avea un mai mare control asupra
continutului si asupra felului in care acesta este prezentat, rezultand o calitate mai buna a materialului.
De asemenea, este recomandat ca lectia online sa fie inregistrata pe segmente mai scurte, astfel incat atunci
cand apar erori, profesorul sa poata inlocui usor un segment cu altul. In plus, lectiile inregistrate dinainte
nu vor fi afectate de intreruperile care apar inevitabil legate de conexiunea copiilor la internet sau de
functionarea platformei folosite.
Lectiile live
Daca folosesc Zoom, profesorii pot include in prezentarea lor materiale vizuale si audio prin functia
de Share Screen, care fac posibile prezentarile Power Point sau materialele video.
Intrebarile elevilor in timpul lectiilor live – cadrele didactice pot cere copiilor sa scrie intrebarile in
chat, pentru a nu intrerupe lectia. Profesorul verifica din cand in cand chatul pentru a vedea care sunt
intrebarile copiilor.
58
Lectiile live pot fi folosite cu succes pentru a incuraja interactiunea cu elevii. Iata cateva exemple de
activitati care se potrivesc cel mai bine:
• studii de caz
• rezolvare de probleme
• dezbateri
Copiii au acces la materiale si dupa incheierea lectiei online
La fel ca atunci cand invata in clasa, nu toti copiii vor intelege explicatiile profesorului din prima
incercare. De aceea, este important ca elevii sa poata descarca imaginile si materialele video folosite de
profesori in timpul lectiei, pentru a reveni la ele dupa incheierea acesteia. De asemenea, transcrierea
continutului audio (explicatiile oferite verbal de catre profesor fie live, fie in materiale video inregistrate)
este esentiala pentru invatarea online eficienta.
Predarea online este o provocare pentru copii, pentru parinti si pentru cadrele didactice. Ajuta insa o
atitudine deschisa si flexibila, pentru a evalua corect ce functioneaza si ce nu, pentru a incerca idei noi si
pentru a invata din experienta altor cadre didactice.
BIBLIOGRAFIE:
*www. suntparinte. ro
*www. amosnews. ro #Covid-19-resurse pentru predarea online
59
ÎNVAȚAREA ON –LINE
PROF. ÎNV. PRIMAR ANTON MARCELA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,CRISTOFOR SIMIONESCU ,,
PLOPENI, JUD. SUCEAVA
“Homeschool” (Școala acasă) este un curent în educație prezent de câțiva ani și în țara noastră.
Termenul de “școala acasă” este consacrat, totuși educarea nu se face exclusiv în casă, nici nu este același
lucru cu școlarizarea. Părinții care aleg această alternativă nu sunt împotriva educației, ci au decis ca
“școlarizarea” în modul tradițional nu se potrivește nevoilor copilului sau familiei lor. Acești părinți doresc
să preia responsabilitatea pentru o educare eficientă, comprehensivă și mai potrivită copiilor lor.
În țările în care se practica “școala acasă”, educația este obligatorie, dar nu și școlarizarea. Se pune
un accent puternic pe pregătirea copilului pentru viață, informarea lui, dobândirea de abilități pentru câmpul
muncii și viata de zi cu zi. Diferența este că această pregătire se face în cadrul intim, sigur și confortabil al
familiei, cu libertatea unui program ales după preferințe sau nevoi.
continuarea procesului educațional în condiții normale sau de autoizolare, de intemperii etc. , prin
instruirii.
Orice proiect de educație la distanță este, de bună seamă, un demers pedagogic ce presupune
redimensionări de conținut și de strategie comunicațională”.
Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, cadrele didactice semnalează, în ordine:
lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare, dificultăți de ordin tehnic –
platforme care trebuie instalate, care nu funcționează, lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de
activități de învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii, lipsa instrumentelor potrivite
pentru predare-învățare-evaluare la disciplina lor, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în
domeniul disciplinei, lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru
înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale.
Pe de altă parte, dificultățile elevilor constituie impedimente serioase pentru învățare: dificultăți
tehnice – conectare complicată pe anumite platforme, restricții de acces, limitări de browser, instalări de
programe suplimentare, lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, nivelul insuficient al
competențelor digitale, lipsa unui computer/ tabletă/ telefon smart, lipsa unui program bine structurat,
determinând sincope în învățare, lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor, acces limitat la
Internet, lipsa suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea adulților.
60
calitate. Feedback-ul, de exemplu, devine tot mai dificil pe măsură ce dimensiunea clasei crește, ajungând
în cele din urmă la un punct în care pur și simplu nu este posibil ca un profesor să ofere feedback specific
și prompt. Pentru elevi, sincronul este de obicei cel mai potrivit, adulţii necesitând mai multă flexibilitate,
se optează pentru variante asincron, alternate cu sesiuni sincrone opționale. Un alt dezavantaj este faptul că
participarea şi angajamentul faţă de învăţarea în mediul on line tind să se dilueze în timp, studiile precizând
că, cursurile de tip MOOC înregistrează rate ridicate de abandon.
Predarea online presupune flexibilitate în învățare și aduce rezultate clare:
Programele de Online Teaching sunt fundamentate pe principii de învățare care întâmpină nevoile
angajatului moderne și, de asemenea, că există nenumărate beneficii ale acestui tip de predare:
Principiul flipped classroom pentru eficientizarea timpului de la ședința de curs, cursanții
maximizează timpul de discuție la ședință, studiind individual teoria și exersând-o ulterior;
Principiul de învățare asincronă, caracteristic nevoilor angajatului modern– învățare oricând și
oriunde;
Conceptul de social learning este maximizat, cursanții interacționează între ei în medii relaxate
precum forumuri de discuție, învățând unii de la ceilalți;
Conceptul de gamification pentru motivarea și recompensarea cursanților, cursanții sunt
recompensați pentru activitatea lor și li se prezintă clar progresul;
Conținut bogat, accesibil imediat și adaptat la dispozitiv- materialele de studiu sunt diverse, ușor de
accesat și vizualizat.
Bună sau rea, școala online ne ține conectați la materie. Ca urmare, întoarcerea la școală nu va fi un
șoc.
Așadar, predarea online, cel mai flexibil program de training, deschide multe ferestre spre stilul de
învățare al cursantului, preferințele lui, bineînțeles punctele lui slabe, putând, astfel, crea o experiență
personalizată pentru fiecare în parte. Se vor vedea rezultate imediat!
Bibliografie:
- Yuval Noah Harari, 21 de lectii pentru secolul XXI, Ed. Polirom, 2018
- Tudorică, Crina, Școala Acasă, ed. Clever Books, 2010
- Cucoș, Constantin
61
PROVOCĂRILE ȘCOLII DE ACASĂ
PROFESOR ANTONESCU CARMEN

LICEUL DE ARTE “BALAȘA DOAMNA” TARGOVIȘTE
“Şcoala trebuie adaptată la copii şi nu copiii adaptaţi şcolilor. “ (Alexander Sutherland)
Învățământul e o activitate complexă; este o reconstituire a pașilor făcuți de omenire pe calea

cunoașterii umane, de la origini până în prezent. De aceea cred că învățământul online, comparat cu cel față
în față este uneori un minus, nicidecum un plus. Din nefericire, nu am putut alege între online și față în față,
ci online sau deloc.
După părerea mea învățământul trebuie să își păstreze esența conservatoare, în ciuda părerilor destul
de divergente. Tocmai pentru că elevul de azi e adultul de mâine, iar modele sunt trecătoare, cred că școala
trebuie să se mențină la valorile universale și statornice în calea vremurilor, în dauna celor moderne și
efemere. Elevii de azi vor fi nevoiți să facă față multor provocări, inclusiv aceea de a practica o profesie
care nu numai că nu există în momentul de față, dar a cărei denumire nici nu s-a inventat încă. Trebuie ca
școala să se adapteze și să își regleze strategii moderne care să îl pregătească pe copilul de azi pentru ziua
de mâine. Este necesară însă o măsură în toate. Din cauza asta am văzut cumva acest moment ca pe o
oportunitate, atât pentru elevi, cât și pentru dascăli. Fiecare ființă umană, pentru a se adapta cât mai bine la
ceea ce o înconjoară, trebuie să învețe permanent.
Peste tot am văzut că implicarea a existat chiar din primele zile ale perioadei de suspendare a
cursurilor. La început neregulat și aleator, profesorii s-au străduit să trimită elevilor filmulețe, materiale,
prezentări Power Point, fișe de lucru fotografiate sau scanate. După un timp (cam după două săptămâni)
am început să observ și un început de planificare, inclusiv solicitarea de liste cu posibilitățile elevilor
(Internet, computer, tabletă, telefon inteligent). Lucrurile s-au urnit, în stilul caracteristic nouă. Nu suntem
cei mai organizați din lume, dar cumva reușim să facem să se întâmple lucruri până la urmă; cum
organizarea propriu-zisă ne va mai lua ceva vreme, trebuie să ne mulțumim cu acest ritm și eventual să
facem și noi ce putem să îl grăbim.
Am început așa pentru că mie școala online mi se pare, dincolo de toate minusurile ei, incluzivă. Da,
desigur, nu toți copiii vor putea să se alinieze la aceeași linie de start. Asta e o problemă asupra căreia
trebuie să medităm pe larg atunci când ne vom liniști și când vom da jos masca de protecție. Pentru că este
comod să credem că doar condițiile economice, financiare sau sociale sunt cele care determină excluziunea.
Cred că trăim într-o țară pe care au construit-o, cu tot ce are ea mai bun, niște generații care au avut
de înfruntat dificultăți uriașe. Dacă acești copii de atunci, care erau mai în afara jocului decât e cel mai
defavorizat copil al zilelor noastre, au reușit să treacă peste asta, înseamnă că pot și cei de azi. Reușita
depinde nu numai de existența conexiunii la Internet sau a tabletei performante/telefonului inteligent ci, în
cea mai mare măsură, de dorința copilului de a învăța.
Deocamdată încă nu îmi e clar care e planul ministerului. Este de dorit ca, într-un viitor nu foarte
îndepărtat, ministerul să clarifice ce înseamnă activitate online, să stabilească niște reguli clare de
desfășurare a acesteia și, de asemenea, ce activități didactice se pot desfășura online. Îmi place să cred că
se vor găsi căi de cuantificare a eforturilor pe care le depune fiecare dascăl, precum și modalități de
măsurare a efectelor produse de acestea. Nu cred că toți profesorii muncesc la fel și am văzut asta în această
perioadă de izolare, în care fiecare a făcut, mai mult sau mai puțin, după cum i-a dictat conștiința proprie.
Mă gândesc că dacă toate aceste lucruri vor fi stabilite din timp, o altă suspendare a cursurilor față în față
nu ne va mai lua prin surprindere.
Sunt profesor de fizică, iar în cele ce urmează împărtășesc din modalități de lucru personale cu elevii
mei, în această perioadă.
1. Cum mi-am planificat activitățile și ce resurse online am utilizat?
În proiectarea activităților pe care le-am desfășurat cu elevii, am ținut cont atât de programa școlară
în vigoare, de planificarea calendaristică personală, dar și de particularitățile programului online pe care îl
vor desfășura elevii. Astfel, am considerat că este benefic pentru ei, ținând seamă de programul lor zilnic,
care prevede 5-6 ore zilnic, ca prima oră de fizică din cele două săptămânale să fie videoconferință, utilizând
aplicația Zoom, iar cea de-a doua să fie o oră înregistrată, povestită și explicată de mine, folosind aplicația
62
Openboard. De asemenea, am utilizat aplicațiile Google pentru transmiterea unor materiale (videoclipuri,
PPT-uri, imagini) și a temelor sau testelor. La începutul perioadei am utilizat platforma 24edu, dar din
cauza aglomerării, probabil, și a presiunii puse pe aceasta, au apărut disfuncționalități în utilizarea ei.
2. Cum am comunicat cu elevii care nu au putut participa la activitățile online sincrone?
Pentru elevii care, din diverse motive (în școala mea nu au existat cazuri de elevi care să nu aibă acces
la Internet și nici de elevi care să nu posede dispozitive tehnice de conectare online) nu au participat la
activitățile sincrone desfășurate cu clasa, materialele au fost postate pe platforma 24edu, comunicând în
timp real pe Whatsapp.
3. Ce disfuncționalități am identificat în desfășurarea activității online si ce soluții am propus pentru
remediere?
Am specificat că, uneori, platforma 24edu nu a funcționat, ceea ce a determinat transmiterea
materialelor folosind aplicațiile Google și Whatsapp. De asemenea, acolo unde absența elevului de la
activități nu avea justificare, a fost contactat dirigintele clasei, iar acesta s-a asigurat că aceasta a fost din
motive obiective, luând legătura cu părintele elevului respectiv.
4. Ce aspecte pozitive am identificat în activitatea online?
Un aspect pozitiv este participarea activă la lecțiile online a elevilor mai timizi, aceștia răspunzând
solicitărilor profesorului. Un alt aspect este plăcerea elevilor de a căuta materiale și informații pe o temă
dată, folosind Internetul. Copiii, începând cu cei de clasa a VI-a, au învățat să fie mai autonomi în învățare,
să își asume utilizarea unor instrumente online pentru evaluarea proprie, autoevaluându-seei mai întâi. Au
realizat de asemenea că pe Youtube se găsesc nu numai videoclipuri cu muzica în rendință, ci și filmulețe
cu experimente spectaculoase de fizică, prezentate și explicate într-un mod incitant.
5. Ce recomandări pot face?
Recomand folosirea aplicației Openboard (este gratuită), care are numeroase facilități: înregistrare
audio, permite profesorului șă scrie și să deseneze, dar și să împărtășească informațiile de pe ecran cu elevii
săi. De asemenea, aplicația permite ca elevilor să li se explice, la un moment dat, materiale cum ar fi
imagini, PPT-uri sau documente în format Word sau PDF. Mi-am achiziționat o tabletă grafică de care mă
ajut în predarea lecțiilor pentru a scrie rapid simboluri des utilizate în fizică și pentru a rezolva probleme
pe care le explic elevilor mei. De asemenea, aplicațiile Google au meritul de a permite administrarea de
teste care să conțină diverse tipuri de itemi, dar și centralizarea răspunsurilor elevilor și efectuarea de
statistici.
6. Ce concluzie se desprinde?
Învățarea trebuie să continue dincolo de școală cu instrumente online accesibile tuturor. Este
necesară însă multă determinare pentru a putea face progrese împreună, copii și adulți, și, mai mult
decât oricând, noi, dascălii, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
63
ȘCOALA DE ACASA
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR APOSTOLU CAMELIA

GRĂDINIȚA HAPPY KITTENS, VALEA LUPULUI
Așa cum bine știm, semestrul al doilea al anului școlar 2019-2020 a produs modificări considerabile
în modul de abordare a procesului educațional, atât pentru copii, cât și pentru cadrele didactice.
În contextul îmbolnăvirilor cu noul coronavirus și, în consecinăță, ca rezultat al necesității distanțării
sociale și al nevoii de asigurare a continuității procesului de învățământ, sistemul educațional românesc s-
a găsit în situația unei reorganizări forțate. Având în vedere suspendarea subită a cursurilor și incertitudinea
cu privire la posibilitatea reluării acestora în condiții normale, cadrele didactice și elevii au fost puși în fața
unei noi provocări și anume ,,teleșcoala”, școala on-line și/sau școala de acasă. Cu alte cuvinte, sistemul
românesc de învățământ a trecut brusc de la modelul tradițional de predare-învățare-evaluare la un model
digitalizat, on-line. Pentru a preveni înghețarea anului școlar și a asigura continuitatea procesului
educațional, cadrele didactice și elevii s-au vazut nevoiți să recurgă la tehnologia informației și comunicării
pentru a continua învățarea de acasă.
Această nouă prespectivă de abordare a învățământului românesc a îndemnat cadrele didactice să facă
uz de cunoștințele și competențele dobândite anterior în cadrul programelor de perfecționare în tehnologia
informației și comunicaților. Cei mai mulți profesori au dat dovadă de vocație, creativitate, dorință de
progres, de autodepășire a propriilor competențe și putere mare de adaptabilitate. Acum, mai mult ca
oricând, am conștientizat cu toții importanța și necesitatea noilor tehnologii în educație. În acest context,
abordările cadrelor didactice au fost dintre cele mai diverse, creative, atractive, inventive și, nu în ultimul
rând, toate aceste demersuri au avut ca punct comun încercarea de digitalizare eficientă a procesului de
învățământ. De multe ori, lipsa resurselor a îngreunat succesul pe acest plan, însă creativitatea și implicarea
profesorilor au depășit obstacolele. În măsura posibilităților, atât a cadrelor didactice, cât și a beneficiarilor
educației, în funcție de nivelul de vârstă al învățăceilor, activitățile au variat de la fișe de lucru, lecții
demonstrative, lecții interactive, recomandări, vizionări, discuții cu grupuri restrânse, dezbateri interactive,
conferințe și nu numai, iar mediile de difuzare, comunicare și interconectare au fost și sunt dintre cele mai
variate, precum telefoane inteligente, tablete, și/sau orice alte ecrane, inclusiv televizorul. Am avut
deosebita plăcere de a urmări lecții transmise la televizor, structurate excepțional, prezentate clar și detaliat
și mai mult, având disponibil suportul de curs pentru a putea fi studiat ori de câte ori este necesar. Utilizarea
platformele educaționale, considerate odată un mit, a devenit o realitate prin care profesorii și elevii
continuă învățarea de la distanță.
În ceea ce privește învățământul preșcolar, categorie din care fac parte ca și cadru didactic, abordările
didactice s-au bazat mult și pe sprijinul părinților. Cei mici nu dețin cunoștințe avansate de utilizare a
tehnologiei informației iar expunerea acestora la ecrane trebuie să fie limitată. O dată cu instaurarea stării
de urgență, unitatea de învățământ unde activez a păstrat o legătură activă cu părinții și preșcolarii, la
început prin utilizarea de canale multimedia precum e-mail, sms, convorbiri telefonice. De asemenea, s-au
folosit grupurile formate în aplicații precum WhatsApp și Facebook pentru a transmite recomandări de
activități pe care cei mici să le poată realiza împreună cu părinții. Recomandările cadrelor didactice au
inclus tururi virtuale ale muzeelor, piese de teatru disponibile în format on-line, cântecele, joculețe, povești
audio-video, filmulete educative, activități practice și lista poate continua. Ulterior, cadrele didactice au
diversificat recomandările și au adăugat fișe de lucru distractive pentru a fi lucrate de cei mici sub
îndrumarea părinților. Prelungirea stării de urgență a adâncit îngrijorarea tuturor cu privire la stagnarea
cunoștințelor și evoluția celor mici. Mai mult, contactul cu preșcolarii doar prin intermediul apelurilor
telefonice și al mesajelor s-a dovedit a fi insuficient. Dorința de a-i simți aproape pe copii, de a-i vedea, de
a-i ghida, ne-a determinat să ne extindem modalitatea de abordare a actului educațional și de a recurge la
platforme educaționale precum ZOOM. Aici am reușit să recreăm o fărâmă din lumea noastră de poveste,
din lumea noastră minunată de la grădiniță. Activitățile filmate, având educatoarea în prim-plan și cele
transmise în timp real au avut un mare succes în rândul celor mici.
Cu toate acestea, marele dezavantaj a fost și este expunerea prelungită a piticilor la ecrane. Pentru
copiii preșcolari sau micii școlari, digitalizarea cursurilor a fost și este mai dificil de tolerat. Știm că la
această vârstă micuții nu au rabdarea necesară pentru a asista constant și pe termen lung la activități în
64
sistem on-line. Aici intervine creativitatea cadrelor didactice și măiestria acestora de a căuta și planifica
activități diverse, atractive, instructive și distractive pentru cei mici. Făcând front comun cu părinții, cadrele
didactice reușesc să transmită cunoștințe și de la distanță, folosind, bineînțeles, jocul ca principala activitate
și sursă de formare, de cunoaștere, de testare a lumii înconjurătoare.
La recomandarea cadrelor didactice și pe baza unui plan de activități bine definit, orice timp petrecut
de către adulți cu copiii, fie că plimbă împreună o mașinuță pe covor sau leagănă o păpușă, trebuie privit
ca un prilej pentru părinte de a transmite principii și valori celor mici. Dacă folosim exemplul de mai sus
cu mașinuța, părintele îl poate învăța/ îi poate aminti copilului că mașinile circulă pe stradă după anumite
reguli, reguli pe care părintele le poate expune copilului și împreună le pot implementa în jocul lor. Mai
mult, copilul poate afla cum trebuie să circule în calitate de pieton și care sunt riscurile și pericolele
încălcării regulilor de circulație. Aceste cunoștințe aplicate în joc permit copilului să își lărgească
orizonturile, să descopere lumea înconjurătoare, să își îmbogățească vocabularul, să își folosească memoria
și imaginația, să facă conexiuni logice, să își dezvolte motricitatea.
Jocurile cu mingea se numără printre activitățile propuse de către cadrele didactice pentru învățământ
preșcolar în timpul ,,școlii de acasă”. Un joc simplu în care copilul și părintele folosesc o minge poate
deveni ușor o sursă de dezvoltare personală. De exemplu, copilul și părintele își aruncă mingea cu mâna
unul altuia, sau trimit pase unul altuia cu piciorul. Aparent nesemnificativ, însă aceste aruncări/pase îi
permit copilului să învețe și să exerseze o deprindere sportivă nouă, să își dezvolte coordonarea oculo-
motorie, să facă mișcare, deci să își formeze o dezvoltare corporală armonioasă, precum și abilitățile motorii
grosiere.
Orice joc simplu, plăcut, desfășurat într-o manieră amuzantă și în cadrul propriului cerc de confort al
copilului, poate fi cu ușurință și fără presiune, transformat în activitate educativă, care să cuprindă domenii
dintre cele mai vaste și arii de stimulare diverse. Bineînțeles, condiția sine-qua-non este ca aceste activități
să fie desfășurate sub formă de divertisment, de joc și să nu se perceapă de către copil ca fiind o corvoadă
sau o pedeapsă.
Exemplele de activități, atât educative cât și distractive, pe care cadrele didactice le recomandă
copiilor pentru a le desfășura acasă, sunt nenumărate. Se observă, din cele de mai sus, prezența constantă a
părinților în desfășurarea acestor activități, părinții preluând în aceste cazuri și rolul de formatori, de
educatori în dorința de a oferi o continuitate educațională celor mici, de a le umple timpul în mod constructiv
și de a nu le îngrădi sau stagna dezvoltarea. Orice joc reprezintă o nouă experiență pentru copil, o nouă
șansă de a învăța ceva util sau de a exersa ceva deja cunoscut. Orice joc jucat reprezintă o piesă de puzzle
dintr-un întreg ce are ca finalitate formare copilului ca individ.
Va urma vacanța de vară în care vom sista cursurile on-line pentru a oferi copiilor posibilitatea de
recreere, de odihnă. Vom folosi acest timp pentru a analiza beneficiile și neajunsurile acestei perioade și
pentru a ne pregăti pentru noul an școlar cu experiențe și competențe noi, dobândite în perioada ,,școlii de
acasă”.
65
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE VERSUS ÎNVĂȚĂMÂNTUL CLASIC
(PROIECT DE ACTIVITATE)
PROF. ARCHIP DIANA-MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BÎRNOVA, JUD. IAȘI
Perioada desfășurării activității: martie 2020

Coordonator: prof. ...
Scop: conștientizarea diferențelor dintre învățământul clasic și cel on-line/ de acasă.
Obiective:
- Familiarizarea elevilor, părinților și a cadrelor didactice cu învățământul on-line;
- Dezvoltarea abilităților conversaționale și relaționale;
- Exersarea exprimării unei opinii/ a unui punct de vedere;
- Implicarea în activități extracurriculare;
- Dezvoltarea deprinderilor practice de utilizare a internetului.
Grupul ţintă: elevi de clasa a VIII-a și părinții acestora;
Resurse materiale: laptop/ calculator/ tablet/ smartphone/ conexiune la internet
Mijloace utilizate: platforma ZOOM
Activităţi (denumire, loc, perioada, responsabili):
Nr. Activitatea Loc de Data Responsabili
crt. desfăşurare
1. Activitatea ”Învățământul on-line versus învățământul Mediul Martie Prof......
clasic” se desfășoară sub forma unei dezbateri on-line 2020
organizate de cadrul didactic. La această activitate
participă elevi de clasa a VIII-a și părinții acestora.
În cadrul dezbaterii susținute pe platforma ZOOM,
participanții și-au exprimat propria opinie cu privire la
diferențele, avantajele și dezavantajele învățământului
clasic și a celui on-line.
Rezultatele dezbaterii au fost centralizate de cadrul
didactic astfel:
1. Învățământul clasic:
- permite o mai mare apropiere între elevi și cadrele
didactice;
- explicațiile oferite față în față sunt mult mai clare/ mai
bine înțelese de elevi;
- se poate utiliza într-o manieră eficientă limbajul
nonverbal/ mimico-gestual;
- educația se realizează într-un spațiu special creat pentru
învățare;
- elevii pot lucra în echipă, ajungând împreună cu ceilalți
membri ai grupului la un rezultat comun;
- copiii pot compara propriile rezultate cu rezultatele
celorlalți colegi;
- se pot desfășura diverse activități care presupun
interacțiunea directă dintre copii și cadrele didactice
implicate;
2. Învățământul on-line:
- pentru elevi ora este ”modernă”;
- elevii și cadrele didactice se deprind cu utilizarea
internetului și a diferitelor platforme;
66
- întrucât școala on-line este o școală de acasă, elevii pot
fi lesne perturbați de diverși factori;
- pe durata desfășurării lecțiilor on-line pot surveni
probleme tehnice;
- socializarea dintre copii are de suferit;
- elevii își dezvoltă abilitatea de lucru individual.
67
ÎNVĂȚAREA ÎNTRE ON-LINE ȘI FACE-TO-FACE
PROF. ÎNV. PRIMAR ARDELEAN CRISTINA-DANIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA „I. G. DUCA” PETROȘANI
„Fără școală să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni și prin urmare nici stat bine organizat
și bine cârmuit și păstorit. ” Ion Heliade Rădulescu
Vreau la școală! ...Mi-e dor de colegi! ...Au fost exclamații foarte des întâlnite în ultima vreme în
limbajul marii majorități a copiilor. Dacă în trecut, foarte mulți copii afișau o atitudine mai puțin pozitivă
la adresa școlii, pandemia care s-a făcut simțită, la noi, din primăvară a reușit să facă ceea ce zecile de
modificări, metode și strategii de atragere a copiilor în clase n-a reușit.
Copiii sunt ființe sociale și mai ales la vârsta școlară mică, respectiv clasa pregătitoare, pentru că
despre aceasta vorbesc, școala on-line nu a reprezentat o soluție foarte bună. Unul dintre motive ar fi faptul
că ei la această vârstă învață mai mult prin jocuri de grup și prin acțiuni colective. Dascălul urmărește să-i
atragă în tot felul de activități, mai ales, că fiind la început de școlaritate, se urmărește în primul rând
formarea și omogenizarea colectivului, factor esențial pentru începerea clasei întâi.
La clasa pregătitoare, pe lângă transmiterea de cunoștințe, se formează o serie de alte deprinderi și
aptitudini pe care copiii le poartă cu ei până la ieșirea din școală. Astfel că, la începutul clasei întâi, ei știu
deja că trebuie să răspundă doar când sunt întrebați, știu să ridice două degețele când doresc să spună ceva,
păstrează o poziție corectă în bancă pe tot parcursul orei de curs, își selectează cu grijă rechizitele pentru
lecție, ca apoi, tot cu grijă, să le așeze în dulăpioare și multe altele.
De asemenea, în această perioadă se leagă și cele mai frumoase prietenii, unele pentru tot restul vieții
nu numai pentru copii, dar și pentru părinți. Așteptându-i în curtea școlii, părinții ajung să se cunoască mai
bine și chiar să-și împărtășească opinii, experiențe, care dau naștere, cel mai adesea, unor relații frumoase
și stabile între dânșii.
Însă COVID 19 a stopat toate acestea. Ba mai mult, școala on-line i-a obligat pe adulți să facă ceea
ce ani de zile s-a susținut că nu este sănătos, pentru copiii lor, adică să-i aducă pe cei mici în lumea
calculatorului. N-aș putea spune că on-linul nu a reprezentat o alternativă în situație de criză, dar mă
îngrijorează urmările pe care ar putea să le lase mai ales asupra psihicului celor mici. Se știe că telefoanele
mobile, tabletele, laptopurile și tot felul de gadgeturi lansate în ultima vreme, pentru divertisment sau în
scopul de a transmite informații, atrag ca un magnet în primul rând copiii, declanșând un microb de care nu
știu cum îi vom putea scăpa.
În plus, am observat, că la clasa pregătitoare, copiii nu pot interacționa on-line decât cu ajutorul unui
adult, care trebuie să rețină parole, să îi conecteze pe diferite platforme, programe de învățare și să fie tot
timpul în preajma celui mic, ca să-l ajute în caz de nevoie (închide-deschide microfonul, apare-dispare
imaginea). Dacă noi, la școală, încercăm să cultivăm o oarecare independență în tot ceea ce întreprind copiii,
iată, că această formă de școală îi aduce pe micuți din nou sub aripa ocrotitoare a părintelui. În felul acesta,
un greu începe atât pentru copil, dar mai ales pentru părinte.
Sunt profund îngrijorată pentru perioada care va urma. Sper din tot sufletul să revenim la normal și
să aducem copiii în băncuțe pentru că eu cred că școala se face în primul rând la școală. Nimeni, niciodată,
nu va putea înlocui rolul dascălului de la catedră. Nu sunt împotriva învățării ON-LINE, dar repet ȘCOALĂ
SE FACE LA ȘCOALĂ, adică FACE-TO FACE!
68
ȘCOALA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASĂ!
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ARDELEAN REGHINA RAMONA
Școala de acasă a fost o provocare nouă pentru elevi și o oportunitate pentru profesori. În general
școala românească funcționează în momentul de față în paradigma memorării și prezentării cunoștințelor
fără viziunea holistică practică. Educația acasă conferă șansa unui învățământ personalizat iar părintele
poate să contribuie decisiv la aprofundarea de către copil a unor domenii vocaționale. Cel mai mare dar pe
care poți să îl faci copilului tău este timpul tău, bucuria de a petrece împreună cu el, de la nivelul înțelegerii
lui, experiența cunoașterii.
Cel puțin până la clasa a IV-a este o șansă să îți cunoști copilul mai bine în creșterea lui, să îi fii
pedagog și să îi oferi merinde pentru termen lung. De asemenea multe probleme legate de imposibilitatea
controlului anturajului dispar.
O parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel
un impact negativ asupra învățării temeinice. Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și
elevii folosesc cel mai frecvent aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev)
precum Whatsapp sau Messenger sau chiar apeluri telefonice, utilizarea resurselor educaționale deschise și
conținutului digital, cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional,
laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc. , dar și platformele specializate de
elearning. Părerea mea este că elevii cu rezultate bune și foarte bune reușesc să parcurgă curriculumul de
trunchi comun conform planificărilor preexistente, dar mult diferit stau lucrurile cu elevii cu rezultate slabe,
care, în opinia mea, reușesc doar în proporție de 50% să țină pasul.
Diferența este că acum feedbackul elevilor este mai dificil de obținut, iar dificultățile tehnice
constituie câteodată un impediment serios.
În concluzie pot spune că, copiii noștri au avut și au nevoie de sprijin, iar noi – cadrele didactice și
părinții – avem nevoie de ajutorul concertat al specialiștilor pentru a compensa educația și pentru a face
educație intelectuală, socială, emoțională în cadre noi, în care trebuie să colaborăm și să învățăm noi înșine.
69
ȘCOALA ONLINE
PROF. ÎNV PRIMAR ARGHIRE GEORGIA OANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA, TECUCI
Competența digitală este una dintre acele alte competențe pe care instituțiile de învățământ le au
incluse în programele și planurile de realizare a procesului educativ. Resursele digitale devin un instrument
de lucru din ce în ce mai utilizat pentru a oferi un învățământ calitativ, care să corespundă noilor tendințe
pedagogice și intereselor copiilor. Astfel, copiii apreciază și simt utilitatea lecțiilor în care metodele
tradiționale vechi nu ocupă toate cele 45 de minute.
Astăzi copiii se joacă și învață punând în practică aceste competențe. În mod natural, această generație
digitală a înlocuit vechile tipare de educație cu noi metode care îmbină studiul cu distracția. Ei nu trebuie
să își facă temele și apoi să se joace, cum procedam noi adulții, odată; ei își fac temele în timp ce se joacă,
învață bucurându – se de filmulețele interactive, de jocuri logice sau experimente inedite din care află
informații noi dspre lumea înconjurătoare.
De mai bine de două luni de zile, avem ocazia să ne dezvoltăm aceste competențe digitale, atât noi,
profesorii, cât și elevii.
Personal, la începutul aceastei perioade de școală online, am derulat activități pe grupul clasei de pe
WhatsApp ce constau în distribuirea de teme, corectarea acestora și trimiterea feed-back-ului. Apoi
informaticianul școlii a creat pentru fiecare clasă cont pe Google Classroom.
Din acel moment lucrurile au început să se complice puțin. Conectarea tuturor copiilor a fost destul
de anevoioasă. Pentru că mi-am dorit să se logheze toți, deși nu erau încă obligatorii cursurile online, i-am
înscrispe unii dintre ei, personal.
Apoi am început încet, încet întâlnirile pe Zoom. Mie mi-a fost destul de greu până am deprins cum
se creează o întâlnire, cum se înregistrează în calendarul din Google classroom, cum să dau share unor
documente, videoclipuri, jocuri pentru a putea fi văzute de elevi, dar cu răbdare, am reușit. Pot spune că
prima impresie a fost una pozitivă. Copiii erau foarte încântați, discutau liber, răspundeau dezinvolt. Chiar
și temele erau făcute cu interes, se repostau dacă nu erau corecte.
Am utilizat platforme noi de învățare de care nu știam: learning apps, wod wall, asq. ro. Pe lângă
acestea m-am folosit și de cele pe care le foloseam la clasă: twinkl, didactic. ro, kidibot, kahoot, you tube.
Am creat conturi elevilor pe aceste platforme, am creat teme cu teste pentru a le putea accesa singuri.
Cosider aceste lucruri ca un avantaj pentru mine. Poate nu aș fi avut ocazia ca într-un timp atât de scurt să
învăț atât de multe lucuri.
Ce pot spune ca dezavantaj este că volumul de muncă, pentru mine, a devenit mult mai mare. Un alt
dezavantaj, și aici mă refer la clasele primare, noțiunile noi predate nu au fost înțelese de către toți elevii
sau înțelese mai greu. La acest moment am observat că atenția lor se pierde mult mai repede ca la început
și un alt aspect este acela că părinții nu se implică aproape deloc în procesul de învățare al elevilor.
În concluzie pot pune că predarea online se bazează mult pe comunicare. Aplicarea cunoştințelor este
greu de verificat de profesorul care nu are elevul în față şi nu îi vede caietul.
BIBLIOGRAFIE:
*https://www. scoalaintuitext. ro/blog/scoala-online/
*https://www. scoalaintuitext. ro/blog/invatarea-online-si-invatarea-clasica/
70
ŞCOALA ALTFEL” E ACASA!
PROF. ARHIP MARTA – ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 31 BUCUREŞTI
Luni, 9 martie, ni s-a comunicat că vom mai veni la şcoală doar două zile, urmând să rămânem acasa
pe o perioadă nedeterminată. Mărturisesc că şi eu şi colegele eram mai mult bucuroase decât speriate, căci
părea un concediu neaşteptat, dar binevenit. Acum, privind în urmă, îmi dau seama cât de naïve am fost,
deşi vârsta naivităţii a trecut demult. Nu aveam atunci cum să înţelegem implicaţiile acelei ,,vacanţe
,,nemaipomenite din mijlocul anului şcolar. Au urmat câteva zile de odihnă fizică, dar teama nedefină din
primele zile se amplifica, devenind angoasă, căci urmăream ştirile tot mai alarmante de la o zi la alta.
Fiind profesor diriginte al unei clase a VIII-a şi profesor, de limba română am ţinut legătura
permanent cu elevii mei. La început prin telefon, printr-o aplicaţie foarte cunoscuta, unde avem grupul
clasei, apoi, îndrumata chiar de dragii mei elevi, am învăţat să folosesc o platformă educaţională, care dintr-
o dată devenise sala noastră de clasă. Mai târziu, după vacanţa de Paşte a devenit evident că trebuie să ne
şi vedem, folosind o altă aplicaţie pentru şedinţe video, căci comunicarea doar în scris devenise prea puţin
şi am simţit că ei au nevoie să ma vadă încrezătoare şi calmă. Acum, la sfârşitul anului şcolar, mi-au
mărturisit că şi faptul că am întocmit un orar stabil pentru întâlnirile noastre, i-a ajutat, căci aveau nevoie
de ,,normalitatea de la şcoală , ,,după cum s-au exprimat elevii mei .
În primele două-trei săptămâni ne-am axat pe studierea noilor lecţii de limba şi literatură română şi
asupra pregătirii pentru Evaluarea Naţională, dar apoi am observant că unii dintre ei erau demoralizaţi şi
nu mai aveau plăcerea de a lucra, aşa cum o făceau la şcoală. Discutând cu ei şi cu părinţii am înţeles că cel
mai mult sufereau din pricină că nu mai aveau voie să iasă din casă. Acesta a fost momentul când am decis
că trebuie să fac ceva şi, cum orice demers didactic începe cu obiectivele, după conştientizarea nevoilor,
am folosit ora de dirigenţie ca să facem…altceva. Iniţial, cand au auzit că vom avea dirigenţie online s-au
amuzat, dar curiozitatea a învins. Mi-am pus pe hartie obiectivele şi pentru fiecare dintre acestea câte o
activitate, urmărind să-i determin să nu uite că sunt adolescenţi şi că lumea lor este minunată .
Obiective :
• Să umble desculţi
• Să miroasă/să dăruiască flori
• Să se joace cu câinele/ pisica/ păsări
• Să râdă/ să plângă
• Să se uite cu încredere la viitor
• Să se bucure de razele soarelui
• Să ierte
• Să asculte muzică
• Să aibă cel puţin o pasiune
• Să iubească oamenii
• Să zâmbească
Activităţi :
• O1 – Să umble desculţi
Activitatea de tip experiment pe care le-am propus-o şi care i-a distrat, dar şi uimit a fost să stea
desculţi pe gresie sau pe orice suprafată din piatră un minut, concentraţi asupra senzaţiilor pe care le au în
tălpi şi apoi să treacă pe parchet sau pe covor tot 1 minut. Partea grea a fost cand au trebuit să împarta o
coală în două părţi egale, să deseneze conturul fiecărui picior şi să scrie sezaţiile diferite pe care le-au simţit
( cel puţin 4 senzaţii în fiecare picior ). Amuzant, dar nu chiar atât de uşor pe cat pare !
• O2- Să miroasă/să dăruiască flori
Oricine are în casă cel puţin o floare în ghiveci. Am verificat şi pentru toţi elevii răspunsul a fost
afirmativ. Sarcina lor a fost să-şi aleagă o floare din casă, să-i pună nume, ales prin vot secret, în urma
propunerilor membrilor familiei, să-i facă o poză cât mai frumoasă şi, unul dintre elevi a realizat un colaj
pe care l-am numit Gradina Clasei, colaj pe care l-am folosit ca poză de profil pentru grupul clasei în acea
săptămână. Nu am uitat nici să le amintesc cum se oferă flori, cui, când ş ice fel de flori.
• O3- Să se joace cu câinele/ pisica/ păsări
71
Tot pentru imaginea de profil a grupului clasei, au făcut în săptămâna următoare, poze cu animalul
lor de companie sau, cei care nu aveau, un animal preferat. Dar, în plus, au primit, cu plăcere majoritatea,
să întocmească şi câte un text descriptiv al acestuia ( căci şi când ne destindem, în clasa a VIII-a, recapitulăm
pentru examen ).
• O4- Să râdă/ să plângă
Această activitate a avut loc online, video şi cu sonorul la maximum, caci a fost în principal vorba
despre …râs şi plans . I-am anunţat că trebuie să pregătească fiecare câte două sau trei glume. Când toţi au
intrat în şedinţa programată, fără să le spun nimic, am început să citesc povestea lui Hans Christian
Andersen, Fetiţa cu chibrituri şi, spre surprinderea dar şi bucuria mea, nimeni nu m-a întrerupt. Când am
terminat, mi-au reproşat că ei credeau că vom spune glume şi de fapt i-am întristat. Le-am explicat că
plânsul, respective tristeţea sunt inevitabile în viaţă, ca şi râsul şi că ultimul este ,,un medicament ,,pentru
primmul. Au spus glumele pregătite şi am râs împreună. La sfârşitul activităţii unii au mărturisit că nu ştiau
povestea pe care o citisem eu şi că ei credeau că toate poveştile au sfârşit fericit .
• O5- Să se uite cu încredere la viitor
Una dintre activităţile simple, dar care le-a făcut deosebită plăcere elevilor este cea pe care am
denumit-o Borcanul cu dorinţe. Ea s-a desfăşurat individual, pe parcursul unei săptămâni, dar finalitatea
este încă în desfăşurare şi în acest moment. I-am rugat să scrie pe bucăţele de hartie dorinţele mici şi mari
şi visurile lor şi să le pună într-un vas mai mare de sticlă, eventual un borcan, până la următoarea oră de
dirigenţie . Fiecare elev a citit cel puţin o dorinţă, maximum 3. Pe măsură ce dornţele li se împlinesc, le
scot din borcan şi le ard. Ştiu sigur că după examen, văzându-şi notele bune, mulţi au umblat la borcane !
• O6 - Să se bucure de razele soarelui
Pentru că nu puteau ieşi afară, m-am gândit că ar fi bines ă se bucure de razele soarelui lor interior şi
i-am rugat să deseneze fiecare câte un soare, chiar atunci, în timpul sesiunii video. După ce au terminat, cu
veselie căci li s-a părut tare amuzant să facă o activitate ,,de copii mici, ,,le-am spus că pe fiecare rază de
soare trebuie să scrie o bucurie. Nu le-am dat alte indicaţii, decât că după ce termină vor citi ce au scris. S-
au conformat şi unii au propus să îşi lipească soarele pe fereastra camerei.
Acestea sunt câteva dintre activităţile cu care am reuşit eu să-i motivez şi să-i binedispun pe elevii
mei în timpul şcolii online, care nu a mai părut aşa de neobişnuită. Am învăţat de la ei şi împreună cu ei că,
atât timp cât soarele este sus pe cer şi noi suntem sănătoşi, viaţa este minunată şi natura este bucuria
sufletelor noastre.
72
ADAPTAREA LA PREDAREA ONLINE ȘI TIPUL DE RESURSE
EDUCAȚIONALE ACCESATE DE PROFESOR
INV. ARHIRE SORINA

SCOALA GIMNAZIALA NR., SAT VALENI, JUD. VASLUI
"Adaptabilitatea nu este imitare. Înseamnă puterea de rezistenţă şi asimilare. " Mahatma Gandhi
Am pornit în redactarea articolului meu de la acest citat al unui cunoscut lider spiritual, Mahatma
Ghandi, părintele independenței Indiei, inițiatorul mișcărilor de revoltă nonviolente, prolific scriitor și
nominalizat la Premiul Nobel pentru pace de cinci ori, pentru a ilustra idea că, deși traversăm cu teama
firească o perioadă fără precedent în istoria omenirii, trebuie să descoperim în ea și o latură inedită.
Frumoasă și dificilă, predarea în perioada pandemiei de Covid- 19, ne-a obligat la un salt calitativ spiritual
în dezvoltarea noastră personală. Așa cum afirma și părintele Constantin Galeriu "Nu fiecare furtună vine
să-ți distrugă viața, unele vin să-ți curețe calea", tot astfel perioada de izolare la domiciliu a obligat
profesorul să se adapteze la un nou mecanism al educației- predarea online, educația digitală.
Paginile de Facebook și site-urile la care suntem abonați sunt pline de idei, modele, sfaturi, resurse
menite să sprijine educatorii și profesorii care se văd pentru prima oară puși în fața situației de a preda de
la distanță pentru o lungă perioadă de timp .
Evident, trecerea de la predarea directă la predarea virtuală, de la clasa fizică la clasa virtuală, a
necesitat regândirea unor elemente fundamentale ale actului educației, care în esență se focalizează pe
același parteneriat: PROFESORUL- cel care livrează educația și ELEVUL- beneficiarul procesului
educativ. Relația își propune aceeași finalitate- profitul cognitiv al elevului, desi procesul de predare-
învățare este online.
1. Nu toată lumea are același acces la tehnologie. Nu toți elevii au aceleași echipamente sau aceeași
conexiune la internet. Nu toți elevii au acces la un loc de lucru liniștit acasă. Vă rog să lucrați cu toți actorii
implicați (părinți, bunici etc. ) pentru a rezolva, dacă se poate, problemele de acces echitabil.
2. Asigură-te că furnizezi suportul lingvistic al cursului, mai ales dacă ai la clasă elevi cu deficiențe
de auz. Te rog să te gândești că unii dintre elevii tăi nu sunt vorbitori nativi de limba română( unii elevi
sunt reveniți din Italia sau Spania- țări cu puternice comunități de români, care din varii motive revin în
România iar copiii lor sunt integrați în sistemul educațional românesc și au un nivelul scăzut al
vocabularului iar înțelegerea limbajului este low-level). Și ei merită să aibă acces și la tulpini/ modele de
propoziții, elemente vizuale, vocabular preliminar și alte ajutoare pe care de obicei le furnizezi în clasă în
persoană. De exemplu, trebuie să verifici dacă mărirea este valabilă pentru toate filmele video (pentru copii
cu probleme de vedere, n. n. ) și dacă există texte transcrise pentru materialele audio (pentru copii cu
probleme de auz, n. n. ) Poate va trebui să furnizezi tehnologie de suport suplimentară. Deseori, materialele
suport pot fi găsite pe site-uri cum ar fi www. eduonline. roedu. net - Biblioteca virtuală online sau www.
wand. education. com.
3. Fii răbdător – arată-le elevilor grija cu învățarea online. Într-un mediu preuniversitar, s-ar putea
să ai elevi care pleacă să acorde asistență unor frați mai mici. Vei avea copii care împart un singur
echipament (computer, telefon) cu frații lor. Vei avea copii care trăiesc într-un mediu de incertitudine și
haos. Fii generos cu termenele și fii deschis la scuzele pentru neîndeplinirea sarcinărilor. Nu vrem să
stresăm copiii ci să colaborăm cu ei.
În educație, deseori utilizăm limbajul consumatorului pentru a descrie instruirea. Cum am livrat
lecția? Au înțeles-o elevii? Suntem simpli furnizori de informație? Eu cred că noi profesorii vrem ca elevii
noștri să se angajeze în proiecte semnificative în care ei rezolvă probleme, caută soluții ingenioase, devin
creativi.
Acesta este motivul pentru care, până la urmă, ei au nevoie să se angajeze și online într-o muncă
insipațională, distractivă. Ce îi puteți pune să facă?
•Blogging: Să creeze bloguri sau articole tematice, bazate pe interesele, pasiunile și ideile elevilor.
Poate fi un blog cu teme legate de călătorie, de modă, de sport, de știință, de istorie sau nutriție. Ei își aleg
tema, fiind modalitate atractivă prin care își pot exersa scrierea în diferitele genuri (persuasiv, funcțional,
informațional/ expunere, narativ). Ei pot adăuga de asemenea componente multimedia, cum sunt slideshow-
73
uri, fotografii, filme, muzică etc. (de asemenea își exersează și abilitățile de cercetare și organizare de
informații, cele digitale n. n. )
•Podcasting (emisiuni audio): Cu podcast-urile, elevii creează înregistrări audio pe care le
împărtășesc cu o audiență reală. Ei pot lucra individual, cu un partener sau în grupuri mici. Dacă vrei, îi
poți pune pe elevi să le editeze și să adauge muzică, utilizând programele Tractor, Garage Band sau
Audacity. Dar ei pot face de asemenea și simple înregistrări cu telefonul (smartphone).
•Filme video sau prezentări Power-Point: Creația video e un pic mai complicată. Ele cer deseori
mai mult timp și, câteodată abilități suplimentare. O opțiune simplă pentru crearea de video sunt slide-urile
adnotate. Aici, elevii creează un slideshow și apoi înregistrează partea audio pe măsură ce slideshow-ul
rulează. Pot face asta în PowerPoint, Keynote, sau Google Slides.
Nu ești sigur de unde să începi?
Iată câteva dintre resursele puse la dispoziție de platforme educaționale din România și din alte țări,
pe care eu le-am folosit și ca sursă bibliografică:
https://stiri. md/article/social/s-au-inchis-scolile-nu-si-cartile-modalitati-de-invatare-la-distanta
•https://classroommagazines. scholastic. com/support/learnathome. html? – Day-by-day projects to
keep kids reading, thinking, and growing.
•https://www. science-sparks. com/10-science-experiments-every-child-should-do-at-least-once/
•https://www. ssww. com/blog/coronavirus-activity-guide-45-boredom-buster-ideas-for-kids/
•https://growingbookbybook. com/online-literacy-resources/? – Amazing People Coming Together
to Provide Online Literacy Resources
•https://www. need. org/about-need/our-curriculum/ – Energy Curriculum
74
SISTEME DE ÎNVĂȚĂMÂNT PERFORMANTE
PROF. ÎNV. PRIMAR AROMÂNESEI CARMEN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 24 TIMIȘOARA
Sistemele de învăţământ performante sunt o condiţie şi o garanţie că o societate progresează, că

este preocupată de prezentul şi de viitorul ei, de sănătatea ei morală şi intelectuală.
Sistemele de învăţământ performante depind de o mulţime de parametri care diferă de la o ţară la alta,
în funcţie de tradiţii, cultură, experienţe trecute, dar, dincolo de aceste specificităţi, există câteva elemente
comune, care vizează conţinutul programelor, pregătirea profesorilor, metodele de predare şi evaluare,
integrarea noilor tehnologii în transmiterea şi valorificarea informaţiei, sincronizările cu piaţa muncii etc.
Sistemele de învăţământ performante (sau nu) sunt cele care stabilesc un mod de funcţionare al
învăţământului, mecanismele, regulile, efectele, interacţiunea elementelor componente şi modul de
raportare la ansamblul societăţii, toate gândite şi aplicabile la nivelul unei ţări. Există însă, în lume, şi
nenumărate exemple de iniţiative inovatoare în interiorul sistemului de învăţământ, cazuri particulare, care
şi-au dovedit eficacitatea şi care pot constitui o bază de reflecţie şi de inspiraţie pentru oricine, inclusiv
pentru cei care funcţionează în cadrul sistemului românesc de învăţământ sau sunt interesaţi de acesta şi
care vor să facă ceva în lupta cu inerţia unui domeniu care are atâta nevoie să se revigoreze.
Sistemele de învăţământ performante, la ora actuală, care se situează, conform clasamentului PISA,
pe primele locuri în lume (date actualizate la interval de trei ani şi în care România s-a situat pe locul 32,
din 40) sunt:
Finlanda – această ţară cu numai 5, 4 milioane de locuitori, în care, în jurul anului 1600, s-a dat o
lege prin care “cine nu ştie să scrie şi să citească nu are voie să procreeze”, benefiaciază, la momentul
actual, de unul dintre cele mai performante sisteme de învăţământ din lume, bazat pe egalitate de şanse
pentru toţi, pe gratuitate (inclusiv transport, cantină), astfel încât nivelul social şi material al părinţilor să
nu influenţeze performanţa şcolară.
Elevii finlandezi sunt printrei cei mai buni, la nivel mondial, la matematică, literatură, ştiinţe, 93%
sunt absolvenţi de liceu, iar aproximativ 50% urmează şi cursuri universitare. Pentru educaţia fiecărui copil,
de la grădiniţă, până la terminarea facultăţii, statul aloca 200 de mii de euro, banii cel mai bine folosiţi,
consideră finlandezii şi, implicit, statul finlandez. Studenţii beneficiază, de asemenea, de o sumă de bani
pentru cărţi şi mâncare, iar la absolvire primesc subvenţii pentru închirierea unei locuinţe şi până la primul
salariu.
Copiii merg la şcoală la vârsta de şapte ani, iar până la 16 ani nu susţin niciun examen, temele pentru
acasă sunt relativ puţine, dar sunt controlaţi permanent în felul în care progresează şi din punctul de vedere
al disciplinei, profesorul având rolul de mentor şi îndrumător. Orele au 45 de minute, trei sferturi din
materiile studiate ţin de curriculumul comun, restul, în funcţie de opţiunile elevilor, părinţilor şi şcolii. Este
un fapt obişnuit ca un elev finlandez să termine cu medii excelente un ciclu de învăţământ, stăpânind la
perfecţie limba engleză şi citind minimum o carte pe săptămână. Notele sunt de la 4 la 10, deci imposibil
să fie evaluat ceva cu zero (nici măcar o clasă de început, ca în învăţământul românesc, de exemplu).
Profesorii sunt foarte bine pregătiţi, cu studii de masterat, subvenţionate de stat, iar pentru a ocupa un
post trebuie să treacă de un concurs (media anilor 2000 a fost de 10 candidaţi pe un loc), un aspect care
face ca sistemul de învăţământ din Finlanda să fie unul dintre cele mai performante din lume. Salariul unui
profesor începător se situează în jurul a trei mii de dolari, în condiţiile în care media orelor de curs este de
4 ore pe zi, la care se adăugă două ore pe săptămână pentru cursuri de dezvoltare personală.
Sistemele de învăţământ performante, Coreea de Sud
Coreea de Sud, “Tara dimineţilor liniştite”, cum i se spune, situată în Asia de Est, se află de doi ani
de zile în fruntea topului celor mai performante sisteme de învăţământ din lume, după ce coreenii au reuşit
să pună în aplicare un model educativ foarte riguros şi foarte diferit de cel european sau american.
Elevii petrec cea mai mare parte a timpului lor la şcoală (aproximativ 14 ore), cursurile încep la ora
7, iar după pauza de prânz urmează studiul individual sau în grup, în spaţii special amenajate sau la
bibliotecă. Examenul de final de liceu este eveniment naţional (în zonele respective se asigură transport
gratuit, se formează ad-hoc grupuri de susţinere a candidaţilor etc. ), examenul durează nouă ore şi este
unul dintre cele mai dificile din lume. Promovabilitatea este de aproape 100%, iar mare parte dintre
75
absolvenţi merg la universităţi de top, în care condiţiile sunt excelente. Importantă este, la toate nivelurile,
şi integrarea tehnologiei de vârf în demersul didactic.
Spre deosebire de modelul finlandez şi de cel european, în general, modelul educaţional corean
mizează pe o disciplină extrem de riguroasă, până la limita suportabilităţii, generând şi multe situaţii de
stres şi depresie, dar care sunt considerate pierderi colaterale la nivelul sistemului.
Sistemele de învăţământ performante, Scoala in Japonia
Japonia, “Tara Soarelui răsare”, are o veche tradiţie în educaţie, pe care o consideră una dintre cele
mai importante valori. Sistemul de învăţământ japonez actual se caracterizează printr-o riguroasă selecţie a
elevilor şi prin coabitarea sistemului public cu cel privat, primul bucurându-se însă de o mai mare încredere.
În prezent, foarte apreciate sunt şi cursurile after-school, în cadrul cărora se pot aprofunda cunoştinţe sau
cultiva talente.
Anul şcolar, în Japonia, începe în aprilie, la “înfloritul cireşilor”, cu scurte vacante primăvara şi iarna
şi o vacanţă de vară de şase săptămâni. Cursurile sunt de luni până vineri, uneori şi sâmbăta, la decizia
şcolii. Liceul nu se termină printr-un examen de final, ci printr-un Test al Centrului Naţional de admitere
în universităţi (Senta), concurs naţional girat de o instituţie administrativă independentă, în colaborare cu
Ministerul Educaţiei, şi care stă la baza admiterii în facultăţi.
Meseria de dascăl, în Japonia, este una dintre cele mai respectate şi bine plătite, după cosmonauţi,
arhitecţi şi avocaţi. Pe an, câştigul mediu al unui profesor poate să ajungă la 62 de mii de dolari. Se
recunoaşte, în felul acesta, nu numai responsabilitatea pe care o are un profesor, dar şi importanţa care i se
acordă într-o societate pentru care inteligenţa, caracterul puternic, echilibrul emoţional, cunoaşterea sunt
valori de necontestat.
Inovaţia în educaţie, dincolo de schimbările fundamentale pe care le pot aduce sistemele de
învăţământ, în ansamblul lor, se poate concretiza sub diverse alte forme: integrarea tehnologiilor moderne,
valorificarea unor metode moderne, interacţiunea cu realitatea extraşcolară, inclusiv maniera de a concepe
arhitectura şi funcţionalitatea unei şcoli. În lume, există deja proiecte care propun şcoli inovatoare, atipice.
Iată trei exemple:
Cu siguranţă că nu există reţete miracol pentru ca o ţară să-şi amelioreze sistemul de învăţământ,
performanţa depinzând de o serie de parametri care diferă de la o societate la alta. Dar cunoscând rezultatele
semnificative ale sistemelor educative din alte ţări sau inspirându-ne din curajul unor iniţiative private,
putem să privim dintr-o altă perspectivă şi posibilităţile noastre, putem să devenim mai creativi, chiar şi la
nivel individual, să găsim căi şi metode de a depăşi reminiscenţele unor mentalităţi şi comportamente
depăşite.
76
IMPORTANȚA FIȘELOR DE EVALUARE LA BIOLOGIE
ÎN CADRUL ȘCOLII ON – LINE
PROF. ARON NICOLETA

COLEGIUL ECONOMIC ”ION GHICA” TARGOVIȘTE
Pe fundalul pandemiei de Coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile, profesorii
din România au fost provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important elevilor:
învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă
determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să
O modalitate esențială de formare a deprinderii de a munci, de a învăța, de a-l pune pe elev în fața
unei situații pe care el trebuie să o rezolve, este munca independentă.
Cu ajutorul fișelor de evaluare, elevul își formează priceperi și deprinderi practice, învață să
descopere și să găsească o soluție. Descoperind și rezolvând sarcina primită, elevul își află în același timp
propriile disponibilități.
Munca cu fişele de lucru este un mijloc plăcut şi interesant de verificare a cunoştinţelor. Prin
rezolvarea sarcinilor de învăţare de pe fişe, copiii se obişnuiesc cu munca şi gândirea independentă. Elevul
primeşte noi informaţii chiar prin sarcinile de lucru, ca şi prin rezolvarea lor, dar îl determină la o
organizare şi prelucrare proprie.
Eficiența muncii independente este asigurată de respectarea particularităților de vârstă și individuale
ale elevilor în trasarea sarcinilor de muncă. Pentru ca fișele de evaluare folosite să ducă la obținerea unor
rezultate bune, așteptate, am ținut cont de anumite cerințe:
• cunoașterea particularităților individuale ale copiilor;
• organizarea, îndrumarea, controlul și dirijarea corectă din punct de vedere metodic a muncii
independente a elevilor;
• echilibrarea sistemului de sarcini date și formarea deprinderii de învățare prin activitate proprie;
• pregătirea muncii independente prin comunicarea obiectivelor și familiarizarea cu sarcinile date.
Metodologia folosirii fișelor implică mai multe operații pe care trebuie să le efectuăm pentru a obține
rezultatul dorit și anume:
• alcătuirea fișelor;
• clasificarea fișelor;
• alegerea fișelor potrivite pentru anumiți elevi;
• prezentarea fișelor elevilor;
• transmiterea sarcinii pe care o au de rezolvat;
• munca elevului cu fișa;
• controlul acestei munci.
La alcătuirea fișelor, ținem cont de experiența individuală a elevilor precum și de conținutul
programei școlare.
Filumul Gimnosperme – fișă de evaluare
I. Completați spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare: 3p

Gimnospermele sunt plante............... . Tulpina este............... . , iar frunzele au aspect de...................
sau........................... . Florile sunt reunite in.....................................
Semintele nu sunt inchise in fruct, de aceea se numesc...........................................
II. Notați cu adevarat sau fals afirmatiile de mai jos: 5p
a. Bradul este un arbust.
b. Zada este singurul conifer cu frunze căzătoare.
c. Tisa nu face conuri, fructele sale se numesc aril.
d. Molidul are frunzele lungi, grupate in mănunchiuri.
e. Tuia este un arbore ornamental.
77
III. Alegeti raspunsul corect: 1p
Ginkgo biloba :
a. Are frunze sub forma de ace
b. Are frunze sub forma de solzi
c. Este un arbust
d. Are frunze bilobate
Bibliografie:
1. Ausubel, David; Robinson, Floyd, “Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică”,
Editura Didactică şi Pedagogicăţ, Bucureşti, 1981
2. Cerghit, I. , Radu‚T., I., Vlăsceanu, L. ”Didactica, ” E. D. P. , Bucureşti 1993,
3. Radu, I. T. , Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
78
ȘCOALA ALTFEL/ ȘCOALA DE ACASA
PROFESOR ARSENE FLORENTINA

SCOALA GIMNAZIALA “ROBERT FICHEUX” NR. 1 VOLUNTARI-ILFOV
Deși perceput ca o componentă relativ recentă în structura anului școlar din țara noastră, programul
Școala altfel, devenise totuși ceva obișnuit pentru generațiile mai recente de elevi din școlile românești.
Anul acesta școlar însă, programul Școala altfel avea să fie într-adevăr cu totul și cu totul altfel! Asta cel
puțin pentru elevii din școala în care îmi desfășor activitatea. Și asta deoarece noi aveam programate toate
activitățile din această săptămână, începând cu data de 24 februarie 2020. Numai că nu a fost să fie așa! De
ce? Pentru că exact în această perioadă avea să vină peste țara noastră vestea că toate activitățile care
presupun deplasări sau orice alte evenimente la care urmau să participe grupuri numeroase de elevi urmau
să fie anulate. Ceea ce s-a și întâmplat. De vină nu era decât un virus invizibil ce avea să bulverseze toată
activitatea din școală. Dar nu numai în școala noastră, ci în întreaga țară, ba chiar pe tot globul! Și doar
puțin a mai trecut până când porțile școlii s-au închis. La început pentru o perioadă de timp, însă cu
posibilitatea prelungirii acesteia. Cine oare și-ar fi închipuit că această perioadă avea să dureze până la
finalul anului școlar? Și dacă programul de o săptămână intitulat Școala altfel nu s-a mai putut desfășura,
iată că școala însăși a devenit cu totul altfel. Dar intr-un mod atât de radical, încât nimeni nu cred că ar fi
bănuit așa ceva la debutul anului școlar, în septembrie. Astfel școala avea să se desfășoare de acasă. Dar nu
ca pe vremea când copiii studiau acasă cu guvernante franțuzoaice sau nemțoaice, ci folosind mijloacele
tehnologiei moderne. O adevărată provocare! Unde până atunci se tot discuta despre faptul că elevii își
petrec foarte mult timp în fața calculatorului sau a telefonului, iată că școala însăși se muta în mediul online.
Și asta cu toate problemele pe care le presupune tehnologia. Pentru că oricât de avansată ar fi aceasta, nu
întotdeauna este și cel mai potrivit mod de a rezolva anumite probleme. Pentru că, da, au fost și foarte multe
probleme în această perioadă dificilă de pandemie. Dincolo de toate neajunsurile impuse de izolare,
particularizând pe domeniul desfășurării activității școlare, problemele nu au întârziat să apară. Dintre
acestea aș menționa în primul rând ineditul situației care a pus atât profesorii, cât și elevii și părinții în fața
unei noi metode de predare - predarea online. Este evident faptul că nici unii, nici ceilalți nu erau pregătiți
pentru așa ceva. Ce să mai zic de părinți? Unii dintre aceștia au fost puși în situația de a nu putea pune la
dispoziția copiilor mijloacele tehnice necesare accesului la școala online. De altfel și unii profesori s-au
aflat în același impas. Dar cu eforturile conjugate ale profesorilor și ale părinților, mai vrând-nevrând, mai
sub impulsul unui ordin de ministru, lucrurile au început să se urneasă. Astfel am petrecut în online aproape
trei luni din semestrul II al acestui an școlar. Trei luni în care am învățat să ne adaptăm la schimbări pe care
nu le-am fi gândit. Trei luni cu adevărat dificile din cauza indiferenței unor copii care au perceput toată
această perioadă ca pe o vacanță. O perioadă plină de provocări, în care am început să ne instruim tot online
în privința folosirii diferitelor platforme de predare online, să participăm la tot felul de webinar-ii în cadrul
cărora am mai dobândit noi competențe de predare online. Cu plusuri și minusuri, provocarea a fost evidentă
pentru toată lumea. În ceea ce mă privește, nu sunt o persoană care neagă utilitatea tehnologiei moderne,
însă a considera că în această perioadă calitatea actului educațional a corespuns cu cerințele mele, ar fi total
fals! Pentru că oricât de utile sunt aceste instrumente în cadrul predării, pentru a face o lecție mai atractivă,
cu siguranță școala făcută de această manieră, din fotoliu, cu cafeaua sau sucul alături, nu poate fi
considerată o educație de calitate din punctul meu de vedere. Ca să nu mai vorbesc de faptul că temele
postate de către elevi pe aceste platforme, nu reflectă în cele mai multe cazuri nici pe departe cunoștințele
lor.
Cu speranța revenirii la normalitate, aș mai adăuga faptul că este necesar ca din toate să învățăm ceva
și sper că vom găsi mereu puterea de a ne adapta oricăror provocări viitoare.
79
CU O CARTE PE TĂRÂMUL VACANȚEI
SERBARE ON-LINE, LA SFÂRȘITUL CLASEI PREGĂTITOARE
ADINA ACHIM, PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR,

LICEUL TEORETIC ,,NICOLAE BĂLCESCU”, CLUJ-NAPOCA
Argument:
În condiţiile actuale, de distanţare fizică, şcoala s-a mutat în totalitate on-line. Provocarea a fost mare,
dar cu eforturi susţinute din partea şcolii, a cadrelor didactice, a copiilor şi a părinţilor acestora, am găsit
un drum împreună, prin care să continuăm parcursul educativ. Pentru elevii din clasa pregătitoare, dar nu
numai pentru ei, continuarea învăţării şi menţinerea legăturii cu mediul şcolar au reprezentat elemente
esenţiale în acest an de adaptare la viaţa şcolară.
După cum se ştie, clasa pregătitoare înlătură trecerea brutală de la grădiniţă la şcoală şi are menirea
de a obişnui copiii cu modul de socializare într-un mediu organizat, destinat învăţării, contribuind astfel la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii acestora. În alte cuvinte, clasa pregătitoare are menirea de a asigura
o trecere lină pentru copii spre o şcolarizare cu succes. De aceea, a fost foarte important să menţinem
legătura cu aceşti copii în această perioadă dificilă.
Mai mult, încheierea clasei pregătitoare marchează finalul încununat de reuşite a unei etape exclusiv
de adaptare, care se va continua cu o etapă destinată, în special, învăţării, formării şi devenirii. Acest
moment din viaţa lor de şcolar are menirea de a-i face să trăiască un sentiment de bine, dublat de încrederea
în forţele proprii că vor reuşi. În condiţii normale, sfârşitul clasei pregătitoare ar fi putut fi marcat printr-o
serie de activităţi extraşcolare, cu caracter artistic sau recreativ, cum ar fi serbări şcolare, expoziţii cu lucrări
ale copiilor, drumeţii, excursii, participări la evenimente artistice şi culturale, etc. Dar, în condiţiile date,
spectrul activităţilor posibile este destul de redus.
În acest context, propunem elevilor o serbare atipică, desfăşurată on-line, prin care să marcăm finalul
acestui prim an de şoală din viaţa lor. Se ştie că serbările şcolare, prin aspectul lor interdisciplinar, au un
caracter atractiv, iar copiii participă cu dăruire şi bucurie la astfel de evenimente, în care predomină voia
bună şî optimismul. Intervenţiile şi participările lor la serbări se caracterizează prin plăcerea cu care se
implică, de obicei, în activităţile desfăşurate în timpul liber. Este o trăire minunată pentru ei, un moment cu
o încărcătură afectiv-emoţională pozitivă semnificativă, ce rămân experienţe şi amintiri de nepreţuit.
Exprimarea artistică la care sunt invitaţi să participe în cadrul serbării, activează resursele intelectuale ale
copiilor, motivaţional-volitive, dar mai ales cele afective, care contribuie la crearea stării de bine şi a
armoniei sufleteaşti, la dezvoltarea creativităţii.
Dată fiind situaţia actuală, a fost o adevărată provocare conceperea unei serbări care să se desfăşoare
în totalitate în mediul on-line. Lipsa sau dificultatea colaborării la distanţă, vârsta prea mică a copiilor
pentru a manevra cu uşurinţă dispozitivele electronice au reprezentat doar câteva dintre impedimentele
întâlnite în realizarea unei astfel de activităţi. Dar odată depăşite, imaginaţia şi-a spus cuvântul. În urma
discuţiilor cu copiii, am decis ca sebarea de la sfărşitul clasei pregătitoare să îmbrace forma unui carnaval
în care fiecare copil să se poate costuma în personajul preferat din cartea preferată şi să se prezinte în faţa
colegilor, fie printr-o scurtă poezioară, cântecel, fie printr-o scurtă prezentare a personajului/costumului.
Astfel, ei vor avea prilejul să îşi etaleze talentele, dar şi să îşi exerseze competenţele de comunicare, într-o
atmosferă informală plăcută. Pentru a da mai multă greutate proiectului, am invitat-o pe doamna
bibliotecară Năsăudean Nicoleta să se alăture evenimentului. Printr-un exerciţiu de imaginaţie, dânsa îi va
invita pe copii pe o insulă imaginară, unde vor putea să îşi ia cu ei, pe lângă cartea preferată, încă 4 cărţi
potrivite vârstei lor şi nivelului de lectură la care au ajuns. Doamna bibliotecară le va prezenta câteva cărţi
ce pot fi citit pe perioada vacanţei în care urmează să păşească, iar la final le va lectura o carte.
În concluzie, am încercat prin acest proiect şi prin colaborarea cu bibliteca şcolii, să adăugăm
valenţelor educative pe care serbarea le are deja, unul la fel de valoros şi cu implicaţii directe asupra
evoluţiei de lungă durată a copiilor, şi-anume acela de a le stimula interesul pentru lectură, de a forma
atitudini pozitive faţă de acest tip de activitate, de a face mai plăcută întâlnirea cu cartea şi, implicit,
biblioteca.
Proiectul vizează trei direcţii de acţiune:
 Formarea şi dezvoltarea gustului pentru frumos al elevilor din clasa pregătitoare;
80
 Stimularea creativităţii, a expresivităţii, antrenarea competenţelor interpretative, actoriceşti;
 Dezvoltarea gustului şi interesului pentru lectură.
Cunoscut fiind faptul că la finalul oricărei activităţi susţinute, desfăşurate pe parcursul mai multor
luni, copiii aşteaptă aprecierea adulţilor şi marcarea printr-o formă specială a momentului final, acest
proiect este gândit să îi facă pe elevii din clasa pregătitoare să se simtă apreciaţi, valorizaţi, sărbătoriţi,
lăudaţi pentru eforturile depuse şi, fără să îşi dea seama, să facă primii paşi întru transformarea lor în cititori
avizaţi, pertinenţi, cu gust şi apetenţă pentru lectură.
Scopul: Realizarea unei activităţi cultural-artistice şi distractive prin care să marcăm încheierea
într-o atmosferă pozitivă a finalului clasei pregătitoare.
Obiectivele proiectului:
 Împlicarea activă şi cu plăcere a tuturor elevilor în activităţile desfăşurate;
 Exprimarea liberă a sentimentelor şi trăirilor;
 Manifestarea talentelor artistice;
 Dezvoltarea competenţelor de comunicare;
 Formarea unei atitudini pozitive faţă de lectură la toţi elevii implicaţi;
 Formarea unei culturi prin familiarizarea cu un număr de cărţi adecvate vârstei.
Finalităţi : Prin activităţile desfăşurate, se va urmări ca elevii:
 să îşi formeze şi dezvolte competenţele de comunicare;
 să îşi prezinte talentul;
 să îşi dezvolte gustul şi plăcerea pentru lectură;
 să participe cu interes la activităţi de tip artistic;
 să fie receptivi şi să se implice în activităţile cu caracter cultural.
Evaluarea proiectului va fi: finală (la sfârşitul proiectului).

Diseminarea proiectului în cadrul întâlnirilor viitoare cu părinţii/ a comisiilor metodice.
CALENDARUL ACTIVITĂŢII
Nr. Crt Data Tema activității Conţinutul și forma de realizare a Cine participă
activității activității
12 iunie,
2020
1. Ora 10:00- ,,Eşti special”, Lectura textului realizat de doamna Elevii clasei
10:20 de max Lucado învăţătoare, în paralel cu vizionarea pregătitoare
filmului pe Youtube Învăţătoare
Discuţii pe marginea textului
2. Ora 10:20- ,,Carnavalul Activităti de prezentare a Elevii clasei
11:20 eroilor de eroilor/costumelor individuale sau a pregătitoare
poveste” momementelor artistice pregătite
(fiecare elev va da share screen
pentru a-şi prezenta
momentul/costumul)
3. Ora 11:20- Turişti pe o Exerciţiu de imaginaţie, precedat de Bibliotecară
11:40 insulă imaginară prezentarea a 4 cărţi recomandate
pentru lectura de vacanţă
Vizită virtuală la biblioteca şcolii

4. Ora 11:40- ,,Vacanţa lui Lectura cărţii Bibliotecară
11:50 Nor”, de Ileana
81
şi Maria
Surducan
5. Ora 11:50- Finalizarea Prezentarea powtoon pregătit ( cu Elevii clasei
12:00 activităţii amintiri din clasa pregătitoare – pregătitoare
linkul https://www. powtoon. Învăţătoare
com/online- Bibliotecară
presentation/cqTOD6ZFZAW/final-
de-an/)
Oferirea diplomelor, în format
electronic
Aprecieri şi urări pentru vacanţa de
vară
82
RESURSELE WEB ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 RAUSENI, JUDEȚUL BOTOȘANI

ÎNVĂȚĂTOARE: ACHIȚE RODICA
În contextul actual când lumea contemporană tinde să se transforme într-o societate informațională
apare nevoia de cunoaștere și la nivel informațional prin utilizarea calculatorului în educație, prin crearea
de competențe digitale care vor oferi tinerilor o pregătire diversificată în viitor.
Apariția calculatorului ca sursă de învățare, diversificarea mijloacelor digitale moderne în scop
evolutiv. Programul de calculator poate deveni un suport important pentru o predare eficientă. Calculatorul
este foarte util atât elevului cât și profesorului însă utilizarea acestuia trebuie realizate astfel încât să
îmbunătățească calitativ procesul instructiv-educativ, nu sa îl îngreuneze.
Dacă realizăm o scurtă trecere în revistă a meseriilor de bază, vom constata că nu există domeniu de
activitate unde să nu se prelucreze sau să nu se transmită informații, unde să nu existe nevoia de cunoaștere
a modului de utilizare a conținutului informatic. În prezent, avem accesul deschis la resurse educaționale,
facilitate desigur de tehnologiile informației și ale comunicațiilor cu scopul de a dobândi competențe și
cunoștințe care să ne permită să evoluăm, să ne formăm și perfecționăm, să participăm activ în societatea
românească bazată pe cunoaștere. Este unul din avantajele de care ar trebui să beneficieze atât
elevii/studenții, cât și profesorii/adulții în vederea accesului la educație, la schimbul de resurse on-line,
pentru consultare personală sau profesională.
Informatica este studiul lucrului individual, al creării de competențe și priceperi proprii, al dezvoltării
deprinderilor de a lucra singur și de a crea un mod de gândire aparte. Astfel, se va pune accentul pe
disponibilitatea de a rezista unui efort intelectual, pe puterea de concentrare, de rezolvare de probleme, de
manipulare a informației.
Datorită acestui „cumul de informație” la care suntem supuși inevitabil, trebuie să deținem
competențe digitale pentru a face față trend-ului, pentru a deține controlul și a fi stăpâni pe situație.
În ceea ce privește mediul școlar, elevul trebuie să se adapteze la cerințele școlii, să aibă capacități de
lucru cu calculatorul, să știe să opereze informațiile pe care le deține, să colaboreze cu profesorul astfel
încât să achiziționeze cunoștințe pe care, treptat, le va pune în practică. Introducerea în școală a
tehnologiilor informației și ale comunicării duce la schimbări importante în procesul de învățământ. Actul
de învățare nu mai reprezintă în totalitate munca profesorului, ci consecința interacțiunii elevilor cu
calculatorul și al colaborării profesorului cu clasa de elevi. Se constată faptul că gradul de atractivitate al
cursului sau al activităților școlare și extașcolare crește datorită utilizării calculatorului în proiecte
educaționale (ex. prezentarea Deltei Dunării, ), prezentări multimedia (ex. Ziua Francofoniei, Ziua
Educatorului, Ziua Europei), conținut predat (ex. folosirea documentelor audio-video în predarea timpului
viitor simplu la ora de limbă română, dezvoltarea competențelor orale cu ajutorul lecțiilor de audiție).
În rândul profesorilor, conceptul de e-learning câștigă teren. Deoarece performața în învățare este
determinată în mare parte de strategii de instruire și demersuri didactice bine conturate, cadrele didactice
sunt interesate să se adapteaze mediului școlar modern. Din necesitatea de a evolua, de a transmite elevilor
conținut informațional nou, profesorii aleg să participe la programe de formare profesională, să se
documenteze, să se înscrie în forumuri de discuții pe teme de interes școlar, să acceseze materiale existente
pe diverse medii de stocare (dischete, cd-uri interactive, să descarce materiale didactice găsite pe diferite
site-uri educaționale), să parcurgă etapele necesare dezvoltării personale, să creeze teste on-line, bareme de
corectare, matrici, planuri remediale, scheme de progres cu diagrame care le vor ușura munca didactică. În
activitatea desfășurată, profesorii folosesc calculatorul ca suport pentru obținerea abilităților de lucru. Sunt
deschiși la tot ce presupunere inovație în educație pentru a transmite cunoștințe moderne de actualitate
astfel încât elevii să facă față, pe viitor, testelor de evaluare (evaluări anuale, examene de capacitate, de
bacalaureat, olimpiade și concursuri școlare), dar și mediului lucrativ când vor urma o carieră.
Se pot remarca, astfel, valențele benefice pe care le are internetul în actul de predare-învățare-
evaluare, necesitatea accesului la informație, adaptarea rapidă la nou. Chiar dacă se configurează ideea că
elevii asociază, din ce în ce mai des, internetul cu un veritabil profesor, calculatorul nu va înlocui niciodată
total acțiunea profesorului, rolul acestuia neputând fi ignorat, fiind mai mult decât constructiv.
83
UN ,,ALTFEL” DE ȘCOALA ALTFEL
PROF. ROXANA ADIACONIȚEI

LICEUL TEHNOLOGIC ,,ARHIMANDRIT CHIRIAC NICOLAU”
VANATORI-NEAMȚ, JUDEȚUL NEAMȚ
2020- un an de neuitat, anul care și-a pus amprenta asupra noastră, asupra întregii lumii într-un fel
surprinzător și năvalnic, care s-a impuns în conștiința noastră și care ne-a forțat să privim viața cu alți ochi.
Pentru sistemul educațional, pandemia a fost și continuă să fie o provocare, dat fiind contagiozitatea rapidă
a virusului ce planează asupra noastră ca un spectru malefic. Responsabilitatea, dar și teama de infectare
a elevilor și a cadrelor didactice a făcut ca organele abilitate să dispună inchiderea școlilor și a
universităților.
Cu toții ne-am trezit în fața unei realități ciudate – să facem școală fără să ne aflăm față în față. Asfel
a apărut, destul de rapid, un nou concept- Școala on-line. Cât de pregătiți eram pentru asta, este greu să
răspundem. Statiscile arată că, în mare măsură, nu, deoarece intr-un procent însemnat școala românească
nu este tehnologizată, iar lucrul acesta nu se poate face peste noapte. Totuși scopul meu nu este de a pune
în evidență aspecte negative, ci dimpotivă, a aprecia încă o dată, capacitatea de adaptare a dascălilor, care
cu mijloace puține și cu cunoștințe dobândite din mers au reușit să conducă elevii spre un final de an școlar
în cele mai bune condiții și cu rezultate foarte bune care au depins în egală măsură de ei, de elevi și de
părinți.
Puși în fața noii situații, actorii procesului de învățământ au schimbat scena întâlnirilor zilnice, față
în față cu cele din on-line. Această modalitate nouă de susținere a fost adoptată temporar de către toate
școlile. A dobândit destul de repede susținători, dar și detractori. Personal, consider că este soluție fericită
pentru situația de criză în care ne aflăm, dar permanentizarea acesteia, transferarea în întregime a
învățământului în on –line, este un pericol cu profunde și grave urmări în psihologia individului și în
evoluția generațiilor actuale în plan socio-comportamental.
Poate că una din cele mai mari pierderi ale acestor luni de școală este emoția care lipsește din
comunicarea seacă a unor conținuturi pe calea platformelor digitale care ne-au servit de suport.
Psihologii precum și speciațiștii în educație recunosc faptul că școala on-line nu o poate înlocui pe
cea tradițională. Latura afectivă a învățării se disipează și elevul nu devine decât un ,,roboțel”, doldora sau
nu de informații, dar lipsit de modele atitudinale și comportamentale, de prietenie, de înțelegere și empatie
față de semeni, de spirit de echipă, competițional sau de altă natură. Mai mult, cum puteam într-o astfel de
situație să dezvoltăm alte aptitudini și competențe decât cele științifice. Activitățile extrașcolare și
extracurriculare nu s-au mai putut desfășura. Cine știe care este valoarea eductivă a acestora, înțelege și
efectele negative pe care acestea le-au avut în existența elevilor și a cadrelor didactice! Pornind de la acest
aspect, desfășurarea ,,Săptămânii Alftel” în această perioadă a fost pentru toți participanții la actul
educațional o adevărată piatră de încercare. Din nou, și elevi, și profesori a trebuit să se adapteze și
determinarea, inventivitatea și implicarea a făcut ca în această săptămână să se desfășoare activități
deosebite!
Cum cred că s-a întâmpat în toate școlile din țară, în locul minunat unde îmi desfășor activitatea
didactică, săptămâna ,,Școala Altfel” a pus în valoare talentul, creativitatea, priceperea și hărnicia copiilor
prin varietatea de momente și activități în care ei au avut rolul principal. Alături de colegii mei am
descoperit cu nespusă bucurie că, în ciuda pesimismului social creat de virusul pandemic, elevii s-au
implicat cu drag în tot ceea ce au făcut. Mărturiile lor, sub forma filmulețelor înregistrate, a fotografiilor și
a colajelor, au dovedit că sunt foarte buni grădinari, agricultori, sau decoratori ai spațiului verde. Unii s-au
arăt foarte pricepuți bucătari și cofetari prezentând și preparând rețete pe cât de complicate, pe atât de
arătoase. Mulți au fost extrem de abili în amenajarea interioarelor propriilor locuințe, dar și în igienizarea
și curățarea acestora. Surprize foarte plăcute ne-au oferit și aceia care au meșterit diferite obiecte în casă
sau afară demonstrând spirit practic și creativitate. Sigur că au fost destui și cei care și-au dezvăluit talentul
artistic încântâdu-ne cu muzică, poezie, teatru și dans. Nu au lipsit nici împătimiții de activități fizice și
sportive ce ne-au dat exemple de urmat în perioada de izolare. Așadar, grație internetului, am putut face
posibilă și desfășurarea săptămânii ,,Școala Altfel”, săptămâna preferată a elevilor. Chiar dacă au primit
sincerele noastre aprecieri, elevii au rămas cu nostalgia acelui ,,împreună”, împreună cu ai săi colegi, a sa
84
învățătoare, diriginte sau profesor. Când se vor întoarce cu gândul spre anul școlar 2019-2020, nu vor putea
spune că am cântat, am desenat, am călătorit, am modelat, am construit sau cine știe câte alte lucruri,
împreună. Acesta este, în opinia mea, singurul neajuns al acestei săptămâni de activități extracurriculare,
din acest an. Dar, pot spune că situația aceasta nouă a avut și ceva revelator- implicarea părinților. Nimic
nu am fi reușit să realizăm dacă părinții n-ar fi fost acolo lângă copiii lor. Au cinștientizat care le este rolul
și au suplinit pe dascălul pe care îl vedeau sporadic în timpul unei ore on-line. Cred că mai ales, în
săptămâna ,,Școala Altfel”, părinții elevilor noștri au fost alături de copii, fiind și parteneri de proiect, și
modele, și mentori, și fotografi sau cameramani, îndeplinind o infinitate de roluri. Respectul meu ca dascăl,
este nemăsurat pentru că dacă noi nu am putut, ei au fost ,,acolo”, fiind încă o dată ,,eroii” propriilor copii.
Finalul discursului meu punctează încă o dată faptul că anul 2020 a fost și sperăm să fie unic. Ne-a
provocat și oamenii din învățământ au răspuns foarte bine provocării lui. Elevii, dascălii și parinții merită
aprecierea întregii societăți. Școala Altfel, acest program național de activități extrașcolare și
extracurriculare, s-a desfășurat într-o altă dimensiune care a mizat pe suportul familiei și a spațiului numit
generic ,,acasă”și a ieșit învingător.
85
GRADINIȚA DE ACASA, AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE!
PROF. AFALTER SIMONA – FLORINA

GRĂDINIȚA PP „PALATUL FERMECAT” DIN REȘIȚA
Grădinița online începe cu prezența și înviorarea! Predarea online este o provocare atât pentru
educatori cât și pentru părinți care trebuie să fie extrem de inventivi în activitățile pe care le vor desfășura
cu copiii. Alternăm activitățile statice cu cele de mișcare, astfel că împreună ne folosim atât de fișele
distractive cât și de jucării, creioane colorate sau alte lucruri pe care copiii le au la îndemână pentru
realizarea diferitelor jocuri sau a unor experimente drăguțe.
Avantajele grădiniței de acasă:
- Este mai puțin stresat - Învățare se petrece într-un mediu familiar, plin de dragoste (mai ales dacă
cel mic rămâne acasă alături de unul dintre părinți). Nefiind nevoit să se adapteze la o mulțime de contexte
noi (mediu, colegi, educatori), copilul se poate relaxa și poate învăța mai ușor.
- Vizitează locuri noi - Știu că sunt și grădinițe care includ excursii, însă e greu să ții cont de
preferințele tuturor copiilor. De aceea, în cadrul grădiniței de acasă, se pot organiza vizite la obiective care
să suscite interesul copilului pornind de la pasiunile pe care acesta le are.
- Control asupra timpului petrecut în fața micului ecran - Adică deloc sau foarte puțin. Părinților li se
par nocive televizorul, laptopul, telefonul pentru vedere dar și pentru că produc foarte ușor dependență.
- Copilul învață în ritmul lui în funcție de propriile interese - Practic, într-o situație ideală, el ar trebui
să fie cel care dictează temele mari pe care dorește să le descopere mai în profunzime. Nu vă speriați de
aceste cuvinte pompoase - ne referim pur și simplu că adultul îi prezintă mai detaliat subiecte despre care
l-a întrebat frecvent (planete, continente, animale, corpul omenesc etc. ).
- Învățare 1 la 1 - În mod evident, va avea parte de toată atenția adultului care îl supraveghează. Asta
se traduce printr-un mediu în care copilul este ascultat și supravegheat mult mai cu atenție. I se răspunde la
toate întrebările, nu este presat să termine o activitate pentru a se încadra într-un orar fix etc.
- Are cine să stea cu micuțul atunci când e bolnav - Chiar dacă nu are legătură concretă cu învățarea
este un avantaj care merită luat în calcul deoarece știm foarte bine cât de complicat este pentru părinți să
găsească soluții atunci când cel mic este bolnav și nu își pot lua concediu.
Dezavantajele grădiniței de acasă:
- Trebuie să faci slalom între îndatoriri gospodărești, educație, ieșit afară etc. – Sincer, asta mi se pare
cel mai greu. Să găsești suficient timp într-o zi să mergi la cumpărături, să gătești, să faci un pic de
ordine/curățenie, să ieși în parc să pregătești materiale și apoi să predai lecția respectivă. Plus somn de
prânz, mic dejun, prânz și cină. E dificil și de multe ori trebuie să renunți la câte ceva pentru a reuși să faci
ce e mai urgent, iar pe termen lung, poți ajunge să acumulezi o mulțime de frustrări.
- Poți simți că nu ai aceeași autoritate ca un profesor - Și prin autoritate mă refer la faptul că poți simți
că nu ești la fel de bine pregătită, că nu ai la fel de multă experiență etc. Însă, cu răbdare și perseverență și
mai ales, atenție la nevoile de învățare ale copilului, vei deveni un dascăl din ce în ce mai bun.
- Tendința educatorului (mamă/bunică) de a cocoloși prea mult - Această înclinare către supra-
protejare poate determina o dezvoltare mai lentă a abilităților ce țin de independență (renunțarea la scutec,
înțărcat, hrănit și îmbrăcat singur) etc.
- Învățatul se poate desfășura în sincope - În funcție de starea de sănătate a educatorului
(mamei/bonei/bunicii), timp, resurse, alte probleme din familie, momentele de învățare se pot amâna pe
termen nedefinit. Pot apărea sincope chiar în timpul unui capitol în derulare, ceea ce poate fi uneori
frustrant.
Avantajul grădiniței de acasă este acela legat de noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă inedită,
are un farmec ataşat. Este o invitaţie de nerefuzat pentru copiii nativi digital. Dezavantajele sunt lipsa
apropierii fizice şi oboseala psihică pe care o cauzează expunerea la ecran.
În încheiere, Neil Postman spunea „Copiii sunt mesaje vii pe care le trimitem unor timpuri pe care nu
le vom mai apuca. ”
86
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE
ÎNVĂȚĂTOR, AGAPI ELENA LOREDANA
Profesorii sunt, într-o bună măsură pregătiți, să facă față acestei provocări și să compenseze
inconvenientul și deficiențele instrumentelor digitale disponibile prin creativitatea didactică, proiectare
minuțioasă, instruire personalizată. Vorbim despre un compromis și o încercare de a face tot posibilul într-
un context de educație atipic și incomod mai ales pentru clasele mici.
Pentru dificultățile de a realiza activități didactice la distanță, cadrele didactice semnalează lipsa
intrumentelor de gestionare a clasei pentru feedback și evaluare, dificultăți de ordin tehnic, platforme care
trebuie instalate, care nu funcționează, lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare
eficiente și atractive pentru toți elevii, lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar
pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale.
Dificultățile elevilor constituie impedimente serioase pentru învățători: dificultăți tehnice, lipsa
obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, lipsa unui computer/tabletă/telefon smart, lipsa
controlului și monitorizării constante a activității lor, acces limitat la internet.
Lecțiile on-line sunt un instrument de învățare încă prea nou pentru majoritatea elevilor, profesorilor
și părinților. Furnizorii de educație din domeniul privat vorbesc de educația on-line ca de o componentă
nelipsită a școlii viitorului.
Acesta este viitorul, este era tehnologiei, era digitală, însă lucrurile acestea ar trebui totuși dozate. Ar
trebui să ne gândim foarte mult la importanța creativității, păstrării unei valori cu care copii trebuie să
crească, pentru că este ca și într-o grădină: o să culegem ce cultivăm. Ar trebui să lăsăm copiilor anii cei
mai importanți în aer liber, să se joace cât mai mult, pentru că jocul este o formă de a-ți dezvolta
creativitatea, de a fi echilibrat. Trebuie să avem grijă la cât timp petrec copii în mediul real și cât timp în
mediul virtual.
Să îi învățăm pe cei mici anumite valori și principii cum ar fi solidaritatea, să îi învățăm pe copii că
valorile sunt cele care ne mențin sănătoși și ne ajută să avem un spirit puternic și astfel să depășim orice
situație, oricât de grea.
Copiilor le este dor să se întoarcă în sala de clasă. Vor să își revadă colegii, le lipsesc interacțiunea
și energia din colectivitate. Oricum va arăta școala viitorului și oricât de tehnologizată va deveni, furnizorii
de educație vor trebui să țină cont de nevoia umană elementară a dialogului, a interacțiunii sociale în
persoană.
87
CUM SĂ ÎMPLETIM SPAȚIUL VIRTUAL
CU DEZVOLTAREA SĂNĂTOASĂ A COPILULUI
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR: MANUELA AIOANEI

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 24 “ION JALEA” CONSTANȚA
Am observat că fiecare prezentare începe cu părțile negative care pot apărea dacă nu se respectă
anumite reguli. Eu aș dori să încep cu ceea ce ar trebui să facem ca să evităm anumite probleme ce pot
apărea în dezvoltarea copilului dacă îi permitem să utilizeze calculatorul un timp nelimitat.
În primul rând, noi, părinții, trebuie să le oferim propriul exemplu. Timpul petrecut pe
telefon/tabletă/laptop trebuie înlocuit cu timp de calitate petrecut în familie. Este important să oferim
copiilor modele de urmat și să le oferim alternative de petrecere a timpului liber (implicare în activități de
voluntariat, responsabilizare prin treburi casnice, gândirea unui orar zilnic pe care copilul trebuie să îl
respecte și care să implice și alte activități în afară de utilizarea calculatorului).
În al doilea rând trebuie să limităm accesul copiilor la diferitele dispozitive. Organizația Mondială a
Sănătății sugerează că accesul la ecrane (a se citi: telefon, tabletă, calculator, televizor) să fie interzis
copiilor sub 1 an și limitat la mai puțin de 1 h/zi în perioada 2-4 ani sau 2 h/zi după vârstă de 5 ani. Acest
timp alocat utilizării gadgeturilor trebuie împărțit pe toată perioada zilei.
Monitorizarea timpului, precum și a activităților desfășurate de către copil pe telefon/tabletă/
TV/calculator sunt foarte importante, în special la vârste foarte mici, unde riscurile sunt nenumărate.
Cercetatorii susțin că un adult poate sta 8 ore în fața calculatorului dacă munca sa constă în asta, însă dacă
este vorba de un copil/adolescent, timpul petrecut pe scaun, în fața unui monitor, nu ar trebui să depășească
4 ore pe zi.
Primul semn de alarmă pe care corpul îl transmite este disconfortul, atunci când copilul începe să se
foiască, să nu își mai găsescă locul. Mulți părinți nu bagă în seamă acest lucru. După apariția disconfortului
încep durerile la nivelul coloanei și al articulaților. Atunci când apar durerile înseamnă că trebuie să ducem
copilul la un medic de specialitate pentru a evita evoluția și dezvoltarea problemelor articulare. Medicul
poate constata dacă au apărut probleme la nivelul coloanei (foarte mulți tineri ajung la medic din cauza
durerilor de spate ori a modificării coloanei vertebrale). La nivel fizic pot apărea și probleme cu respirația,
senzații de leșin (din cauza lipsei oxigenării creierului- cu cât facem mai multă mișcare, cu atât creierul
nostru se oxigenează mai bine și ne conferă o stare fizică și mentală bună). Poate apărea și
supraponderalitatea infantilă datorită faptului că în momentul în care permitem copilului să mănânce în fața
unui ecran, creierul lui nu mai înregistrează ceea ce introduce în stomac și va cere mereu ceva de mâncare
pentru că semnalele primite de la creier sunt de foame. Bineînțeles că și la nivelul ochilor se vor înregistra
modificări negative. Vederea suferă de cele mai multe ori și necesită intervenția medicului de specialitate.
La nivel psihic apare o suprasolicitare a atenției ceea ce duce la momente de plictiseală la școală,
unde lucrurile nu se succed atât de repede ca într-un desen animat. Utilizarea exagerată a calculatorului va
avea ca efect scăderea capacității de concentrare a atenției. Cercetătorii susțin că a petrece mai multe ore in
fața calculatorului, limitează destul de multe funcții cerebrale, iar gândirea este exersată într-o proporție
foarte redusă. S-a observat, de asemenea, o scădere a stimei de sine, o frică de socializare și diferite forme
de anxietate.
Medicii recomandă ca o dată pe oră, cei care stau în fața calculatorului, să ia o pauză de cel puțin 10
minute pentru a-și relaxa privirea și a evita suprasolicitarea ochilor, pentru a face câteva exerciții fizice, așa
că ai grijă că și copilul tău respectă această regulă.
88
ȘCOALA ONLINE - O EXPERIENȚĂ INEDITĂ, DAR OBOSITOARE
ÎNV. AIRINEI ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SPIRU HARET” DOROHOI
Din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, elevii, profesorii, autoritățile și părinții au
încercat să se adapteze la noua realitate, cea a distanțării fizice. Procesul educațional a fost pus în fața unei
provocări noi - trebuia să continue în mediul online - așa că acesta a fost testat din mers. Profesorii s-au
adaptat situației într-un timp foarte scurt, iar elevii și-au folosit propriile telefoane, tablete sau laptopuri,
sau pe cele ale părinților și au urmat lecțiile predate online.
Școala online ne-a dat prilejul să explorăm noi moduri de învățare. Metodologia clasică (predare –
învățare – verificare) a fost înlocuită cu mijloace mai atractive. Acesta a fost cu siguranță un avantaj.
Noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă inedită, a avut un farmec deosebit, a fost o invitaţie de nerefuzat
pentru copiii nativi digital. Relația cu elevii s-a îmbunătățit, cu toții dându-și seama acum de importanța
întâlnirilor de la școală. Dar lipsa apropierii fizice şi oboseala psihică pe care o cauzează expunerea la ecran
s-au numărat printre dezavantajele școlii online.
Pentru a fi cât mai eficient procesul educațional, cadrele didactice au comunicat în permanență cu
elevii și cu părinții acestora pe grupul de Whatsapp, Messenger sau pe E-mail, au stabilit orarul și modul
de derulare a orelor. Părinții au avut un rol deosebit în pregătirea elevilor pentru acest program, l-au sprijinit
pe învățător în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Era nevoie de acces la Internet de pe laptop
/ calculator sau telefon, căști și webcam (opțional) pentru a putea participa la lecțiile online. În cazul în care
unii elevi nu au avut acces la Internet și nu au avut acasă echipamentul necesar pentru a se putea conecta,
cadrele didactice au conceput fișe și activități speciale, au discutat cu părinții pentru a se asigura că acești
copii continuă să lucreze. Au comunicat telefonic cu elevii și chiar dacă nu toți au putut ține pasul, a fost
foarte important să le arătăm că ne preocupă starea fiecăruia și că avem în continuare așteptări și sarcini
clare. Chiar și așa, au fost copii care au rămas izolați, iar noi trebuie să avem în vederea organizarea unui
program de recuperare.
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, cadrele didactice au avut nevoie
de trei tipuri de resurse:
1) O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii
Una dintre cele mai eficiente platforme pe care am folosit-o și eu a fost Google Meet. Meet este
aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o platformă de comunicare instant prin video și chat,
unde am putut crea un link de întâlnire, iar participanții trebuiau doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont,
pentru a putea intra în sesiunea online. Meet accepta până la 100 participanți gratuit și oferea aceleași
opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanții cu video, microfon și prin chat, partajarea
ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri prin chat.
Pentru a participa la întâlnire, elevii trebuiau să acceseze link-ul fie de pe laptop (din browserul Google
Chrome), fie de pe mobil (aplicația Hangouts Meet de la Google) și să aibă activate microfonul și/sau
camera web.
2) Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste sau
din partea profesorului. Aici aș putea recomanda Google Classroom. .
3) Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub formă
Chiar dacă nu am fost atât de familiarizați cu instrumentele online, iar școala nu a avut la început cont
G Suite for Education, am reușit să ne ținem orele, minimul necesar fiind să ne planificăm lecția, să avem
pregătit materialul de prezentare digital și să folosim o platformă de interacțiune în timp real, urmând ca
pentru teme și lucru individual să găsim o alternativă în afara instrumentelor de colaborare online (activitate
bazată pe proiect, lucru individual verificat în următoarea lecție online sau corectarea temelor trimise de
părinți pe WhatsApp sau pe E-mail.
89
TOTUȘI, ORELE ONLINE AU FOST MAI GRELE, AU NECESITAT MAI MULT TIMP DE
PREGATIRE ȘI TREBUIA SA AI MAI MULTE SOLUȚII DE REZERVA IN CAZUL IN CARE CEVA
NU MERGEA. EXPLICAȚIILE NU AU AJUNS IN ACEEAȘI MASURA LA TOȚI COPIII. DUPA CE
TERMINAM EXPLICAȚIILE, INTERVENEAU TOATE INTREBARILE LOR. ȘI, CHIAR DACA AM
STABILIT NIȘTE REGULI PENTRU BUNA FUNCȚIONARE A CLASELOR ONLINE ( TREBUIE
SA PĂSTREZE MICROFONUL ÎNCHIS, SĂ ANUNȚE CĂ VREA SĂ RĂSPUNDĂ PRIN
RIDICAREA MÂINII, SA NU VORBEASCA TOȚI ODATA), EI SUNT SPONTANI, VORBESC UNII
PESTE ALȚII, IAR ALȚII NU INDRAZNEAU SA VORBEASCA DELOC, ALȚII NU IȘI
DESCHIDEAU CAMERELE SAU IEȘEAU DIN ÎNTÂLNIRE MOTIVÂND CĂ AU EMOȚII PREA
MARI.
Pe de altă parte, am avut parte și de surprize plăcute. Am descoperit că unii copii, mai emotivi la clasă
și care participau mai puțin la ore, au fost mult mai spontani și motivați în mediul online.
Dacă ar fi să găsim câteva puncte tari și câteva puncte slabe ale școlii online, am putea face referire
la următoarele aspecte:
Punctele tari:
 ASIGURĂ COMUNICAREA ȘI AJUTĂ LA MENȚINEREA ACESTEIA;
 FACILITEAZĂ TRANSMITEREA CUNOȘTINȚELOR ȘI UȘUREAZĂ EVALUAREA, DEOARECE
ACEASTA SE POATE FACE PRIN PLATFORMELE UTILIZATE;
 SE POT FOLOSI DIVERSE MATERIALE PUBLICATE ONLINE, CARE SE TRANSMIT
ELEVILOR MULT MAI UȘOR;
 SE POATE DA MAI UȘOR UN FEEDBACK IN MOMENTUL ACTIVITAȚII ONLINE.
Puncte slabe:
 SE MAREȘTE TIMPUL PETRECUT IN FATA COMPUTERULUI/TELEFONULUI;
 NU TOȚI ELEVII AU ACCES LA TEHNOLOGIE;
 CHIAR ȘI CEI CARE AU ACCES NU POT FI STIMULAȚI SA IA PARTE LA TOATE
ACTIVITAȚILE, DEȘI LI S-A AMINTIT OBLIGATIVITATEA PARTICIPARII LA CURSURILE ONLINE;
 STARNEȘTE REACȚII DIFERITE DIN PARTEA UNOR PARINȚI, TOCMAI DIN CAUZA
FAPTULUI CA SE SIMT FORȚAȚI SA ASIGURE COPIILOR TEHNOLOGIA NECESARA;
 CREEAZA NEMULȚUMIRI IN CAZUL ELEVILOR CARE, DEȘI NU SUNT LA ȘCOALA,
TREBUIE SĂ PARTICIPE LA ACTIVITAȚI.
ÎN CONCLUZIE, PENTRU CA ȘCOALA ONLINE SĂ NU FIE DOAR O FORMĂ FĂRĂ FOND,
AR TREBUI SĂ SE AIBĂ ÎN VEDERE URMĂTOARELE ASPECTE:
1) SA SE DOTEZE UNITAȚILE ȘCOLARE CU TERMINALE (LAPTOP/TABLETE/COMPUTERE)
PENTRU FIECARE ELEV ȘI CADRU DIDACTIC DIN UNITATEA DE INVAȚAMANT.
2) CADRELE DIDACTICE SĂ PARTICIPE LA PERFECȚIONARE PENTRU A SE FAMILIARIZA CU
ACEST MOD DE PREDARE;
3) SĂ SE CREEZE LA NIVELUL FIECARUI JUDEȚ A UNEI PLATFORME PENTRU ACTIVITAȚILE
ȘI INVAȚAREA LA DISTANȚA, ASTFEL INCAT INSPECTORATELE ȘCOLARE SA POATA
MONITORIZA MULT MAI UȘOR UNITAȚILE DE INVAȚAMANT IN ACEASTĂ PERIOADĂ, IAR
MINISTERUL SĂ POATĂ MONITORIZA LA RANDUL LUI INSPECTORATELE ȘCOLARE, ASTFEL
ÎNCÂT RAPORTARILE SĂ SE FACĂ IN MOD UNITAR LA NIVELUL FIECARUI JUDEȚ.
90
ȘCOALA/GRADINIȚA IN VREME DE PANDEMIE
PROF. ALBAI ALINA-ROXANA

GRĂDINIȚA P. P. „RIKI-PRIKI” REȘIȚA
Închiderea școlilor și grădinițelor înseamnă mult mai mult timp liber pentru copii, care va fi petrecut
doar în casă. Daca în primele zile, vestea ca nu vor merge la scoala/grădiniță probabil a fost primita cu
bucurie, este foarte probabil ca această schimbare să aducă în timp plictiseala sau iritabilitate celor mici și
mari, a caror libertate de mișcare este acum limitata. Este ușor pentru copii si adulți să cadă în capcana
navigatului pe internet și a timpului petrecut în fața unui ecran fără un scop anume. Deși pare relaxantă,
aceasta activitate nu este de folos copiilor pe termen lung. Unii părinți chiar vor performanțe și acum; ar fi
bine să înțelagă că perioada aceasta nu este despre performanță școlară, ci despre funcționalitate, iar pentru
unii, chiar despre supraviețuire. Așa cum arată studiile pe termen lung, și în învățământul preprimar este
important să înveți să gândești critic, să raționezi, să fii flexibil și adaptabil, să ai abilități de comunicare.
Materia de recuperate este ultima grijă. Faceți atât cât puteti! Este o perioadă de criză în care majoritatea
lumii se reinventează. Lăsați spațiu liber copiilor să se dezvolte, să greșească și să învețe din greșeli.
Distanțarea și lipsa interacțiunii, a unui contact direct, constituie aspectul cel mai dificil în efectuarea
activităților de acasă. La grădinița noastră, copilul și nevoile sale individuale se află în centrul atenției
noastre, iar activitățile propuse în grădiniță vin ca urmare a observării directe a preocupărilor și evoluției
sale. Dacă în cazul școlarilor, aceștia pot desfășura activitățile propuse singuri, în cazul preșcolarilor,
ajutorul din partea unui adult este indispensabil. În plus, dacă vorbim de indicatorii de care ținem cont, nu
toți copiii pot performa online așa cum o fac în grădiniță. Mediul este diferit, iar contactul fizic cu
educatorul, persoana cu care sunt familiarizați în metoda de predare, lipsește.
Educatorul trebuie să țină cont de vârsta copiilor, de modul în care aceștia asimilează informațiile,
modul în care au deprins învățarea, timpul pe care îl poate aloca părintele zilnic, prin prezența online,
pregătirea și realizarea activităților, dar și de obiectivele educaționale pe termen mediu și scurt.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale activității noastre în grădinița noastră este comunicarea
permanentă cu părinții, așa că în perioada aceasta, poate mai mult decât înainte, am păstrat un dialog
constant cu părinții, iar încurajările și susținerea au venit de ambele părți.
Referitor la modul în care educatorii relaționau cu cei mici, am mers pe conștientizarea faptului că e
nevoie a fi folosit mult limbajul non-verbal, expresii faciale, tonul vocii, mișcări ample, în așa fel încât să
atragi și să susții atenția copilului. Interacțiunea în mediul virtual presupune un alt tip de energie și este
vital să conștientizăm acest aspect și să integrăm instrumente care ne pot ajuta în livrarea unor sesiuni de
succes!
Atenție la tehnologie!
Este bine știut faptul că în această perioada „ard” telefoanele și tabletele cu scoala on-line. Cu atât
mai mult, să fim atenți la folosirea acestora în mod excesiv. E binecunoscut faptul că sunt copii, dar și adulți
care simt nevoia de a verifica telefonul, de a vedea noutățile de pe rețele de socializare, de a se juca jocuri
video. Specialiștii vorbesc deja de o dependent care are efecte psihologice negative pe termen lung: abilități
sociale scăzute, incapecitatea de concentrare a atenției pe o sarcină, plictisul intens, scăderea interesului
pentru întâlnirile față în față. Ca să puteți tine un copil departe de telefon, ideal ar fi să găsiți în program o
oră-doua cu jocuri commune, momente în care toți membri familiei sun offline. Sunt jocuri foarte frumoase
pe care le puteti juca împreună. Spor la treabă!
Și…nu uitați: stați sănătoși si optimiști!
Bibliografie:
*Dolot, Lavinia; Ungur, Valeria – „Familia în timpul pandemiei” – Reșița, 2020
*Site educational „Didactic. ro”
91
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI IN APLICAREA CONCEPTULUI DE
FIRMA DE EXRECIȚIU LA ELEVII DIN LICEU
ALBERT ANDREA
"De fiecare dată când închizi o școală, va trebui să construiești o închisoare.

Ceea ce câștigi pe o parte, vei pierde pe cealaltă. " Mark Twain
Unul dintre scopurile educaţiei antreprenoriale este de a promova creativitatea, inovarea şi activităţile
independente. Disciplinele antreprenoriale le oferă elevilor instrumente pentru a analiza o idee de afaceri
în mod obiectiv, a comunica şi a stabili legături în mediul profesional, a conduce şi a evalua un proiect, a
gândi critic și creativ, a rezolva constructiv problemele apărute. Elevii se simt mult mai siguri pe ei în ceea
ce priveşte înfiinţarea propriei afaceri, dacă îşi pot testa ideile și capacitățile într-un mediu educaţional
propice.
Antreprenorul este cel mai important actor al economiei de piață, deoarece el asigură punerea în
funcțiune și combinarea optimă a resurselor materiale și umane, financiare și informaționale necesare
desfășurării proceselor economice, precum și distribuirea veniturilor obținute. Provocările cu care se
confruntă sistemul actual de învățământ în ceea ce vizează pregătirea practică a elevilor necesită o
schimbare în această direcție, astfel Firma de Exercițiu vine să propună anumite instrumente de soluționare
a problemelor legate de instruirea practică a elevilor din cadrul colegiilor şi liceelor tehnologice din
România.
Firma de Exercițiu este o modalitate inovativă-interactivă de predare, prin crearea în cadrul echipei
de elevi a unei firme virtuale, respectând principiile de lucru ale unei firme reale. Prin crearea rețelei
Firmelor de Exercițiu elevii stabilesc contacte cu alți parteneri de afaceri din cadrul Firmelor de Exercițiu
din țară și de peste hotare.
Didactica modernă se orientează spre formarea unei personalități active, pregătită pentru viața
practică, astfel, în cadrul Firmei de Exercițiu elevii pot obține mai multe competențe de afaceri printre care
putem menționa:
 Elaborarea unui business-plan;
 Elaborarea cercetărilor de marketing;
 Elaborarea misiunii, obiectivelor, structurii organizației;
 Elaborarea CV-urilor, scrisorilor de intenție, ordine de angajare, rapoarte de activitate etc.
 Lucrul cu actele contabile;
 Lucrul la calculator și alte mijloace IT etc.
Firma de exerciţiu, metodă practică de integrare a cunoştinţelor de la diverse discipline, determină
dobândirea de abilităţi antreprenoriale, perfecţionarea comportamentelor personale si totodată identificarea
potenţialului propriu al elevilor.
Instruirea în firma de exerciţiu oferă elevului competenţe în ceea ce înseamnă comportamentul
profesional, respectiv: «Să ştie ce să facă şi să ştie cum să facă». În firma de exerciţiu se realizează
interdisciplinaritatea conţinuturilor de la diverse discipline: economice, contabilitate, informatică, limbi
străine, drept şi legislaţie, corespondenţă comercială, etc.
Firma de exerciţiu reprezintă un model al unei firme reale şi sunt exersate tranzacţii economice
existente în firmele reale, fiind structurată, în conformitate cu situaţia practică, în departamente: resurse
umane, secretariat, marketing, desfacere, financiar-contabilitate, etc, îşi desfasoară activitatea conform
legislaţiei în vigoare pentru firmele reale.
Puterea firmei de exerciţiu stă în relaţionarea determinată de derulare de tranzacţii pe piaţa firmelor
de exerciţiu naţională şi internaţională, precum şi de comunicarea cu mediul exterm al firmei, respectiv cu:
firma reală-parteneră, alţi agenţi economici, cu instituţii ale statului. În cadrul activităţilor derulate
profesorul este moderator, coleg, educator, evaluator, iar elevii sunt cei care învaţă, colaboratori,
întreprinzători activi.
În activităţile firmei de exerciţiu cooperează cu aceasta firma parteneră reală, şcoala, furnizorii şi
clienţii de pe piaţa firmelor de exerciţiu, Centrala firmelor de exerciţiu ROCT, alte instituţii de stat şi
private.
92
Prin participarea şi implicarea ȋn realizarea tranzacţiilor în cadrul târgurilor firmelor de exerciţiu (fig.
1, fig. 2), elevii simuleazǎ viitoarea lor participare la un târg de firme reale. Astfel din şcoalǎ se realizeazǎ
trecerea de la piaţa “virtualǎ” la piaţa unei economii reale prin firma de exerciţiu.
f f
În concluzie putem spune că firma de exerciţiu este o soluţie pentru dezvoltarea resurselor umane şi
desigur implicit, pentru dezvolatrea mediului de afaceri, în vederea creşterii competitivităţii firmelor reale
pe piaţa internă şi internaţională. Proiectele derulate în instituţiile de învăţământ au o importantă conotaţie
antreprenorială, fiind atractive pentru elevi şi părinţi și având repercusiuni sociale şi economice pe termen
lung. Un mediu economic stabil, ce îşi are rădăcinile în pregătirea la şcoală, reprezintă cheia către un succes
sigur pentru toţi factorii de interes.
BIBLIOGRAFIE
• NICULESCU, O. (2003), Sistemul organizatoric al firmei, Editura Economică, Bucureşti
• ȘTEFĂNESCU MIHAELA (2012), Ghidul firmei de exerciţiu: Cea mai buna practică, Editura
Didactică și Pedagogică, București
• http://firmaexercitiu. tvet. ro/index. php/achizitii
• http://www. roct. ro/
93
ȘCOALA ALTFEL – UN MOD NOU DE ABORDARE A ACTIVITĂȚILOR
EDUCATOARE – ALBIȘ FLORINA

GRĂDINIȚA P. P. PALATUL FERMECAT, ARAD
Educaţia trebuie să devină cea mai importantă şi cea mai rentabilă investiţie pentru viitorul
ţării. Ea trece prin mintea şi sufletul celor care o proiectează şi o realizează zilnic în şcoala de azi şi
în şcoala de mâine - educatorii.
Atmosfera din "săptămâna altfel" este una specială, fiind trăită atât de preșcolari, de profesori cât și
de părinți în contextual în care ne aflăm cu sentimental câștigării unor experiențe noi.
Copiii sunt dornici de a participa la orice acțiune și de a experimenta pentru cunoașterea și fixarea
unor relații "poate mai umane" decât se pot stabili în cadrul unei ore de curs.
Pentru această săptămână am propus câteva activități care pot fi desfășurate împreună cu părinții.
ACTIVITATEA NR. 1
Grupa de vârstă: 4-5 ani
Denumirea activității : "Micii artiști"
Locul de desfășurare: casă, curte
Perioada: o zi
Descriere: Cu ajutorul unuia dintre părinți, copiii vor picta orice doresc pe material textil.
ACTIVITATEA NR. 2
Denumirea activității : "Grădinărim"
Locul de desfășurare: curte, cameră
Perioada: o zi
Descriere: Plantează flori/bulbi/legume și ai grijă de ele! (chiar si o ceapă mai mică poate fi plantată
sau un cartofior). Dacă nu ai curte, plantează într-un ghiveci. Tot ce contează este să îngrijești planta până
la maturitate.
ACTIVITATEA NR. 3
Denumirea activității : "Masterchef"
Locul de desfășurare: bucătărie
Perioada: o zi
Descriere: Gătește ceva simplu cu ajutorul mamei. Servește cu întreaga familie. Așază totul intr-o
farfurie, fă o poză si fa-ne poftă tuturor!
ACTIVITATEA NR. 4
Denumirea activității : "La cinema"
Locul de desfășurare: camera, sufragerie
Perioada: o zi
Descriere: Vizionează împreună cu întreaga familie un film(desen animat) alături de o porție gustoasă
de popcorn.
ACTIVITATEA NR. 5
Denumirea activității : "Zumba în familie"
Locul de desfășurare: curte
Perioada: o zi
Descriere: Faceți mișcare! În curtea casei sau in camera voastră, alegeți o melodie pe care să puteți
executa mișcări de ZUMBA. Vă puteti folosi de un tutorial găsit pe youtube.
94
GRĂDINIȚA DE ACASĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE
CONTINUAREA ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE
EXEMPLU DE BUNE PRACTICI
PROF. INV. PREȘCOLAR GABRIELA ALBU

GRADINIȚA CU P. P. ”ALBINUȚA” FAGARAȘ, JUD. BRAȘOV
Activitate artistico-plastică-pictură ”Floarea de liliac"

o Grupa; mijlocie
o Săptămâna: ,,Primăvara în grădină”
o Tema: ,,Floarea de liliac”
Comportamentul urmărit: Își coordonează mușchii mâinii în desfășurarea unor activități
diversificate, specifice vârstei.
Domeniul Categoria de activitate Sarcina de lucru Materiale necesare & linkuri

experiențial utile
Domeniul Proiect tematic Copilul va realiza florile Coli, acuarele, pensule,
estetic și Activitate artistico- de liliac astfel: va înmuia bețișoare de urechi, elastic. Se
creativ plastică-pictură bețișoarele în acuarele și, formează mănunchiuri de
prin amprentare, de o bețișoare (legate cu elastic)
parte și de alta a
crenguței, va realiza
florile
”Floarea de liliac"
Dragi părinți!
Pentru că acum înflorește liliacul, puteți aduce o crenguță pe care copilul să o observe, să-i simtă
mirosul și apoi să picteze florile într-un mod original (dacă nu aveți liliac, priviți împreună tabloul)!
Materiale: coli, acuarele, pensulă, bețișoare cosmetice, elastic.
Se formează mănunchiuri de bețișoare ( legate cu elastic), ca în modelul de mai sus.
Cu pensula se trasează crenguțele, apoi se pictează florile cu mănunchiul de bețișoare, respectând
culoarea naturală a florii de liliac. ( nuanțe de mov, violet, alb) La final, se pictează cu pensula frunzele .
Pentru momentele de divertisment, găsiți împreună răspunsul unei ghicitori!
https://m. youtube. com/watch?feature=youtu. be&v=he_XAp2-q3g
Să petreceți împreună o zi minunată!

- Părintele picteaza împreună cu copilul crenguța. Copilul este încurajat pe parcursul realizării
lucrării.
95
- Copilul este asistat/ajutat de părinte când pictează floricelele cu ajutorul mănunchiului de
bețișoare.
- La final, părintele trimite feedback-ul activității:
96
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE! ȘCOALA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASA!
PROF. ÎNV. PRIMAR: ALBU MĂDĂLINA-AMALIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 BOGEI (BIHOR)
Dacă, anul trecut, din cadrul Programului Național „Școala Altfel” nu puteau lipsi vizitele efectuate
la muzee, la grădinile botanice sau zoologice, excursiile, unde elevii, însoțiți de profesori, învățători puteau
descoperi peisaje și locuri de poveste, anul acesta, datorită măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19,
activitățile extrașcolare s-au mutat acasă.
Ingeniozitatea tinerilor din ziua de astăzi continuă să surprindă. Alături de familie, folosind tehnologia
modernă, elevii le-au putut demonstra profesorilor și învățătorilor că „Școala Altfel” poate avea
aplicabilitate în orice condiții, oriunde s-ar afla dacă în acest sens există voință și perseverență.
Deși Programul Național «Școala Altfel» este dedicat activităților extrașcolare, mi s-a părut
important să păstrez o continuitate și să mențin mediul educațional creat până acum prin lecții online,
ținând permanent legătura cu elevii, încurajându-i și motivându-i să rămână acasă, dar să aibă un
program zilnic de activități în familie. Le-am oferit astfel câteva alternative de petrecere a timpului liber
și de relaționare cu cei de acasă, care să le dezvolte totodată anumite competențe și abilități, prin trăirea
unor experiențe utile, practice, instructive, dar și atractive, nu oriunde, ci acasă, nu cu oricine, ci cu
familia, nu singuri, ci sprijiniți de școală și de profesori”.
Fără să se abată de la învățătură, elevii au reușit să îmbine, în perioada 4 mai-8 mai, utilul cu plăcutul,
rezultatele ingeniozității acestora fiind de-a dreptul uimitoare. Astfel, timp de cinci zile, dacă unii și-au
îndreptat atenția spre activități ce țin de grădinărit (plantarea unor flori, curățarea/amenajarea curții, a
grădinii), de bucătărie (prepararea de produse culinare), de amenajare a spațiului de acasă (amenajarea unui
colț de lectură personalizat, realizarea unui inventar al cărților din biblioteca familiei), alții au realizat
filmulețe cu mesaje motivaționale, au practicat jocuri de societate în familie și nu au trecut cu vederea peste
activitățile creative de petrecere a timpului liber în familie (realizarea unui arbore genealogic, cu poze,
pornind de la informațiile culese de la părinți, bunici).
Pot spune cu mare bucurie că am reușit să desfășurăm, chiar și de la distanță, un program de
activități diverse, cu avantajul susținerii familiei. Dovada o constituie fotografiile, dar și filmulețe, prin
care elevii noștri, alături de părinți, ne-au împărtășit zilnic impresiile lor și rezultatul activităților propuse
de noi. Mulțumim din suflet părinților, elevilor, pentru susținere și implicare! Prin colaborarea fructuoasă
cu familia, am reușit să demonstrăm că, deși «Școala e Altfel acasă», limitele pot fi depășite prin legătura
puternică, sufletească, școală-familie, liantul fiind iubirea pentru copiii noștri!”.
Școala de acasă nu înseamnă doar interacțiune cu profesorii, comunicare on-line cu prietenii și
colegii, ci presupune și angajarea fermă a copiilor și tinerilor în activități casnice și de petrecere a timpului
în familie, mai puțin dezvoltate până acum, în contextul programului școlar obișnuit. Să ne folosim timpul
pentru a-i dezvolta armonios pe copiii noștri, acasă!
Suntem conștienți că mai ales în această perioadă toți copiii și tinerii au nevoie de susținerea noastră,
a adulților, de diversificarea activităților, astfel încât să evităm monotonia, stările de inerție și să susținem
învățarea formală și nonformală, chiar dacă limitările impuse de starea de urgență afectează posibilitățile
de socializare și dialog direct în cadrul claselor sau al cluburilor de activități.
97
ȘCOALA DE ACASĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR ALECSOIU MARIANA
GRĂDINIȚA BĂLCEȘTI, ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLCEȘTI,
JUDEȚUL GORJ
Pandemia de coronavirus a adus cu ea o criză care afectează mai multe sectoare din societate, unele
dintre ele nepregătite să facă față unor situații critice.
Este și cazul educației, pusă în fața unei provocări: cea digitală.
Din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, elevii, profesorii, autoritățiile și părinții încearcă
să se adapteze la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuie să continue în
mediul on-line până la șfârșitul anului școlar.
Procesul a fost testat din mers, profesorii s-au adaptat situației într-un timp foarte scurt, iar elevii și-
au folosit propriile telefoane ,,tablete și laptopuri, sau pe cele ala părințiilor, pentru a putea urma lecții on-
line.
Oficialii din educație au pus în aplicare acest sistem fără o pregatire prealabilă și fără a asigura tuturor
copiilor condiții egale de pregătire.
Dincolo de sincopele pe care le-a întalnit sistemul de educație, unele unitați de învățământ s-au
adaptat cu succes noilor metode de învățământ on-line, pentru că se pregăteau deja pentru școala viitorului.
Profesorii au trebuit să-și schimbe stilul de predare și modul de interacționare cu copii.
Cel mai mare câștig a fost că profesorii s-au unit, iar copii la această întâlnire on-line, și au împărtășit
profesorilor cunoștiințe din domeniu IT, astfel s-a creat o apropiere si o empatie între profesori și elevi.
Școala are nevoie de de schimbare și de adaptare la meseriile viitorului, iar schimbarea trebuie să
înceapă acum, cu schimbarea mentalității profesorilor.
Profesorii trebuie să adopte metode și instumente concrete pri care își pot schimba în mod pozitiv
stilul de predare și modul de relaționare cu copii.
Școala on-line are și avantaje dar și dezavantaje.
Dintre avantaje putem enumera:
-impicarea și responsabilizarea tuturor părților implicate în proces
- organizarea timpului asa cum dorești
- eliminarea bullyingului
- reducerea numărului de înbolnăviri
- transparență totală -adică eliminarea incompetentei și a abuzurilor din sistemul de educație
-copii sut mai odihniți, pot avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil -se evită
aglomerația din școlii, unele lucrînd cu program în schimburi;
-părinții au acces complect la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, pot fi
la curent cu situația școlară a copilului
-copii nu mai pot lipsi de la ore dacă sunt supravegheați de un adult.
Principale dezavantaje al școlii on-line sunt:
-lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme;
– --inadaptarea unor cadre didactice și a unor elevi la tehnologie
-lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente-acasă există acces la toate
resursele, online și offline, pentru copiat
-mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună mai mult efort decât era obijnuit, la școală primea
totul pasiv:copilul este obligat să muncescă mai mult, să studieze singur.
-presiune mai mare pe părinți, în special pentru clasele 1-8, care trebuie să-și ajute copii la tehnologie
-se interacționează mai greu între profesor și elev mai, ales la elevul care are dificultăți în a înțelege
ceva .
-copii interacționează mai pușin intre ei, distanșarea socială afectează relațiile lor sociale și
aptitudinile de socializare: copii comunică mai greu și sunt mai dependeți de tehnologie și de mediul online,
o problemă majoră a vremurilor noastre actuale.
Bună sau rea, școala online ne ține până la urmă conectați la materie.
98
TEACHING ONLINE MADE SIMPLE
ALINA TOMI
LICEUL DE MUZICA “TUDOR JARDA”, BISTRIȚA
We, as teachers, have learnt a lot during this pandemic period when we had to quickly move from
teaching face to face to teaching online, synchronously and asynchronously.
I remember it was an afternoon, mid-March, and I was wondering what to do and how to do it,
especially since teaching 1st graders online is not the same thing as teaching 12th graders, whose main worry
is to pass a major exam, while the former worry more about play time and funny songs. It took me the
whole afternoon and evening to figure out how to start and what software to use for primary, secondary and
high school students. However, this was not the only issue: I need to explain classes how to use that certain
software (zoom or google classroom) and to ask them to create gmail addresses so the software can really
reach all students.
After a month of trial and error, we all had to switch to official gmail accounts set by the school,
which was nerve-wrecking because I could not set a second account on my phone because of some glitch,
so my laptop was on almost all day, which brought about burnout and a high state of anxiety. I moved from
teaching in my classroom, laughing, singing and debating to spending so many hours in front of a computer,
trying to explain and teach, send activities, correct homework, accept (or not) late homework and wonder
why students who were so down to earth at school now hardly ever did any homework or engage in activities
synchronously. It was quite a change, and the ministry of education did not really help with so many hectic
decisions proving that most people at the top have no clue what really happens at the bottom.
Yet, we managed to survive and I have learned so much about what works and what does not when
it comes to teaching online. Here are a few tips:
1. Ask students to record videos of themselves speaking. In this way, you can monitor their language
and give feedback on their progress.
2. Offer students a mixture of your chosen handouts and digital courses taught at school. Thus, they
will be exposed to a variety of texts and exercises and not get bored.
3. Use sites that offer materials on improving different skills: I used www. learnenglishteens.
britishcouncil. org, especially for listening activities.
4. Set writing tasks based on the activities you worked on and according to the students’ level of
English.
5. Set a period of time during the day in which they can ask questions, so you notice their issues on
time and offer explanations, if needed.
6. You should establish digital community agreements, so students know how to behave and what is
expected of them during your online class.
7. Explain how you are going to assess their learning and try to involve more than one or two
activities that should cover different skills. Create engaging multistep opportunities for students to show
what they know.
99
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI - PROVOCĂRILE „MESERIEI” DE
DIRIGINTE ÎN „GRĂDINIȚA DE ACASĂ”
PROF. ALUCAI MARIA

GRADINIȚA CU P. P.
LICEUL TEHNOLOGIC VINATORI-NEAMȚ
 Suntem în vremuri  Provocările pot aduce

nemaitrăite, la care ne plusvaloare dacă sunt
adaptăm din mers, privite cu deschidere,
culmea, apelând la creativitate,
ajutorul copiilor noștri, transformându-se în
pentru care era unelte cu care vom
digitalizării este putea modela mintea și
confortabilă. sufletul copilului.
„Managementul este cea mai nouă dintre ştiinţe şi cea mai veche dintre arte”, spunea J. J. Serven
Screiber sau, în altă ordine de idei, managementul este tratat ca o știință, dar un act managerial complet
reprezintă o adevărată artă.
Cadrul didactic este cel care reunește toate resursele materiale și umane și le configurează într-o
manieră proprie la nivelul clasei pe care o conduce. Cu alte cuvinte este managerul clasei de elevi.
Pentru dascălul din școala actuală și pentru cel din școala viitorului managementul clasei va fi o
provocare tot mai mare; profesorul diriginte va fi implicat tot mai mult în ceea ce se cheamă
”managementul schimbării”.
Trecerea spre învățarea online poate fi resimțită ca O MARE SCHIMBARE, dar predarea online este
tot predare. Clasa virtuală trebuie să fie totuși condusă, iar profesorul trebuie să predea într-un mod
responsabil și să diferențieze instruirea.
În organizarea activităților online pentru „Grădinița de acasă” am plecat de la ideea că această
perioadă de izolare este foarte provocatoare atât pentru părinți, cât și pentru copii: pe lângă schimbările de
rutină care apar, părinții trebuie sa gestioneze emoțiile lor, oboseala, sarcinile casnice și cele de la muncă
în același timp cu nevoile de conectare și joacă ale preșcolarului.
Am comunicat părinților că activitățile pot fi desfășurate cu materialele pe care le au la îndemână.
Jucăriile open ended sunt ideale pentru perioada izolării.
Sursele de inspirație au fost variate: precum medii colaborative de genul Twinkl, Kidibot,
Kinderpedia, Kidsopia, Piticlic, Didactic, Pinterest, videoclipuri educative găsite ca sugestii în grupurile
de discuţii ale educatoarelor la nivel naţional, materiale, aplicații, instrumente digitale propuse de digital.
educred. ro (portal pus la dispoziție de Ministerul Educației și Cercetării).
Acesta este un model de rutină zilnică pe care noi îl propunem:
I. E timpul să ne trezim! (08, 30)
• Trezirea copilului
• Igiena personală
• Micul dejun
• Întâlnirea de dimineață (Părinți și copil)
100
II. E timpul să spunem prezent! (09, 00)
• Întâlnirea de dimineață (părinți, copil, educatoare)
• Salutul, prezența, calendarul naturii
• Mesajul zilei
• Consiliere părinți
III. Activitate pe domenii experiențiale (ADE1) (10, 00)
IV. Activitate pe domenii experiențiale (ADE2) (11, 00)
V. E timpul să ne jucăm!/ Hai la joacă, afară! (12, 30)
Activități liber alese sau propuse de părinte
• Pauze de mișcare - activități/jocuri/trasee motrice
• Gustare fructe
• Joacă liberă (de la cateva minute la cateva zeci de minute, în funcție de vârsta copilului);
• Pregatirea mesei
• Masa de prânz
• Somn(cântecele liniștitoare)
• Gustare
• Lectura de seară O poveste la culcare/Să asculte fiecare!
• Somn (respectarea ritualului de somn, pupic, rugăciune)
Săptămâmal, în fiecare zi de vineri, am propus părinților activitatea „Gospodari la noi acasă”.
Ca o concluzie, activitatea preșcolarilor este, cu siguranță, cea mai afectată dintre toate nivelurile de
învățământ în această perioadă, dacă ne raportăm la eficiența învățării online. Nevoile preșcolarilor de
conectare și contact direct cu adulții și cu alți copii, capacitatea mică de concentrare și nivelul lor de
dezvoltare cognitiv și emoțional fac învățarea online o adevărată provocare (pentru preșcolarii mai mari)
sau chiar imposibilă pentru cei mai mici.
Cei pe umerii cărora cade o mare parte din povara didactică acum sunt părinții. Aceștia trebuie
susținuți, trebuie să primească sprijin ”metodologic” din partea cadrelor didactice.
Avantajul este acela legat de noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă inedită, are un farmec ataşat.
Este o invitaţie de nerefuzat pentru copiii nativi digital.
101
ȘCOALA DE ACASA
AMORARIȚI ELENA
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVA SUCEAVA
Printre nenumăratele provocări ale societății românești (și nu numai), cărora suntem nevoiți uneori
să le facem față vrând-nevrând, se numără și marea provocare a „școlii de acasă”. Niciunii dintre noi –
cadre didactice, elevi, părinți, manageri de școli, inspectori școlari etc. - nu ne-am imaginat, la începerea
anului școlar în curs, că ne vom confrunta cu o astfel de situație inedită, atipică, care ne-a luat pe toți prin
surprindere și ...total nepregătiți. Situație care ne-a aruncat pe toți într-o mare învolburată a necunoscutului,
dându-ne practic două posibilități: fie să învățăm a înota, a ne zbate să ieșim la liman, fie a ne îneca în
necunoscut.
Bineînțeles că noi toți, ca de fiecare dată, am ales să ne zbatem și, cu resurse minime, să ne străduim
și să reușim să facem față cu bine acestei grele încercări. A fost pentru noi un test de adaptare la nou, la
schimbare. Ne-au fost testate, pe rând, limitele răbdării, înțelepciunii, curajului, curiozității, stresului etc. ,
etc.
Pentru trecerea de la școala față în față la „școala de acasă” cadrele didactice nu au fost dinainte
pregătite; școlile, elevii nu au fost dinainte dotați cu tehnologia necesară desfășurării activității online. Dacă
profesorii s-au adaptat „din mers”, destul de repede noilor condiții impuse de pandemie, în cazul elevilor
cu C. E. S. și în cazul părinților lor, situația a fost una destul de dificilă.
În primul rând, ne-am confruntat cu lipsurile ce caracterizează această categorie defavorizată de
elevi, de părinți: lipsa accesului la internet (inclusiv lipsa banilor pentru a plăti un abonament), lipsa
echipamentelor digitale, lipsa cunoștințelor pentru unii dintre ei în a utiliza mijloacele de învățare online.
De asemenea, mediul de proveniență al elevilor, părinților a fost și va rămâne un factor discriminator;
nivelul de cultură, de educație al părinților acestor elevi.
Cu toate că, prin ordin de ministru, părinților li s-a solicitat “să ia toate măsurile necesare pentru a
asigura accesul, participarea la activitățile de învățare online organizate de unitatea de învățământ”, părinții
din mediul rural în special, ori nu au dat curs acestei solicitări de sprijin al copiilor, ori foarte puțini dintre
ei au sprijinit efectiv elevii în acest sens. Unii nu aveau nici telefoane performante, nici posibilitatea
financiară de a plăti internetul, nici leptop sau calculator. Alți părinți au cedat telefonul lor copiilor pentru
a intra copilul de exemplu pe grupul clasei de pe WhatsApp.
Părinții elevilor din mediul urban, având acces mai ușor la tehnologie, au sprijinit, nu fără sacrificii,
cum au putut elevii, dat fiind faptul că într-o familie, în același timp trebuiau să -și facă temele doi sau trei
copii odată.
Foarte greu a fost în acestă perioadă pentru părinții elevilor cu deficiențe severe sau cu autism. Dacă
ar fi să ascultăm mărturiile acestor părinți, i-am numi, pe bună dreptate, eroi!
Așadar, pot afirma cu tărie faptul că, învățământul online practicat acum, defavorizează elevii cu
deficiențe, deja defavorizați, dezavantajați, marginalizați într-o oarecare măsură în anumite situații. Situația
financiară precară a familiilor din care ei provin îi va plasa mereu, fără voia lor, pe această poziție.
Și acești copii, care nu au nici telefon, nici calculator, nici acces la internet vor fi nevoiți să recupereze
materia pierdută? În ce condiții? Acest lucru chiar se va întâmpla? Sunt ei vinovați că trăiesc la limita
sărăciei? În contextul actual, introducerea obligativității școlii online, poate suplini învățarea față în față?
Întotdeauna vor exista copii dintre cei mai sus menționați!
Oare se va investi cu adevărat în pregătirea profesorilor pentru mediul digital? Va fi furnizată
infrastructura necesară: calculatoare, abonamente la internet pentru elevii defavorizați, astfel încât fiecare
elev să aibă acces la digitalizarea educației?
102
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE!: ȘCOALA ALTFEL!
ȘCOALA DE ACASĂ!
ANCAŞ LILIANA
GRADINIŢA CU P. P. ,,FLOARE DE COLŢ”BRAD
În condițiile actualei pandemii, care a impus cerința izolării sau distanțării sociale pe un termen destul
de lung, procesul educational nu a mai putut fi realizat într-un cadru instituționalizat (la nivelul unității de
învățământ), ci numai la nivel individual, motiv pentru care ar fi fost bine ca fiecare elev (și profesor) să
dețină o cartelă sau un abonament independent, plătit de stat, utilizabil numai pentru trafic de date mobile
(internet) dedicat exclusiv activităților educaționale, ori ca statul să asigure fiecăruia dintre aceștia o
anumită fracțiune din contravaloarea cartelei sau abonamentului lor personal de telefonie mobilă, care ar
putea fi folosit în mod direct sau indirect (ca hot-spot mobil independent) în derularea activităților
educaționale obligatorii, prevăzute de lege, lucru care nu s-a intâmplat şi fiecare dintre părţile implicate a
trebuit să facă uz de bunurile personale.
Statul ar fi trebuit să pună la dispoziția tuturor participanților la actul educațional e-learning
(elevi și profesori deopotrivă), infrastructura sau logistica necesară pentru desfășurarea
corespunzătoare a tuturor activităților specifice (calculatoare, programe software, licențe de utilizare pentru
diverse aplicații electronice, acces internet etc.
Cred că o acțiune de asemenea anvergură din partea statului ar avea nevoie de oarecare timp
pentru proiectarea și implementarea ei inteligentă și eficientă, mai ales dacă se dorește și
sustenabilitatea ei pe termen mai lung. Iar în ceea ce privește finanțarea ei, este logic că aceasta ar trebui
realizată, cel puțin teoretic, din resurse bugetare, pentru asigurarea deplinei concordanțe juridice dintre
scopul asumat (învățământ de tip e-learning obligatoriu) și cel declarat prin Constituție (învățământ de stat,
gratuit). Utilizarea oricăror alte tipuri de resurse financiare, din fonduri extra-bugetare sau private,
ar presupune, în mod automat, încălcarea nu numai a prevederilor constituționale, ci și a drepturilor
și libertăților fundamentale ale participanților la actul educațional respectiv.
Nimeni nu poate crede că trecerea de la educația față-către-față la educația online se poate face în
câteva săptămâni sau chiar luni, fără investiții serioase.
Cred că conceptul de școală online va adânci discrepanțele existente la momentul de față dintre
învățământul din mediul urban și cele din rural și, de o manieră mai puțin marcantă, a celor dintre
învățământul din marile orașe și cel din micile urbe.
Nu cred că la nivel de Minister al Educației și Cercetării au fost făcute evaluările necesare legate de
cuantificarea numărului de computere/tablete/telefoane inteligente existente la nivelul tuturor familiilor ce
au copii la nivel școlar sau universitar. Ca urmare, nu cred să existe nici un fel de estimare a bugetului
necesar pentru achiziționarea de către stat a unor instrumente care să permită desfășurarea online a
procesului didactic.
Pentru a le fi respectate drepturile garantate de Constituție, statul trebuie să reușească să elimine
diferențele dintre mediul urban și rural, să ajute în mod eficient și concret aceste categorii vulnerabile
să aibă acces la educație prin punerea la dispoziție de aparatură tehnică ( laptop/ calculator) care să îi
permită accesul, abonamente de internet, etc. Consider că nu s-a realizat în mod concret și real estimarea
efortului bugetar deoarece atenția s- a concentrat pe gestionarea crizei din sistemul medical.
Programa modulelor de pregătire a personalului didactic a inclus târziu cursuri de educație
asistată pe calculator. Toți cei care nu au avut parte de asemenea cursuri ar trebui să participe la programe
de formare, organizate prin Minister, nu prin instituții fantomă acreditate la colț de stradă, așa încât
profesorii să aibă parte de o educație tehnologică prin care să poată folosi câteva platforme-cheie care, în
aceste timpuri, reprezintă singura soluție pentru a asigura un climat de echilibru relativ pentru educabili. Pe
de altă parte, mai puține programe remediale „de sacrificiu” și mai multe achiziții pentru a susține
infrastructura educațională ar fi deschide calea pentru ca educabilii și profesorii să primească deopotrivă
gadgeturi pentru desfășurarea educației online. Aceasta ar fi singura linie de forță pentru a ne „pregăti”
pentru următorul val de pandemie, în care cursurile față-către-față ar putea fi din nou suspendate.
Din punctul meu de vedere școala nu înseamnă doar ore, înseamnă prietenie, alergare, recreere,
gândire, joc, program bine stabilit, teme, învățatul în grup, păreri personale. Elevii nu își vor dezvolta
103
toate aceste ramuri. Școala nu trebuie să fie o povară, din contră, trebuie să găsești activitățile care te fac
fericit zilnic să mergi cu plăcere. Plus că prin intermediul calculatorului elevul nu înțelege informația
la capacitate maximă. Predarea este un act empatic. Am nevoie să văd privirea elevului meu pentru a
constata câtă uimire, neînțelegere sau bucurie stau în ochii lui după o oră de curs sau de seminar. Cel mai
bun feedback, nefalsificabil, e acela al interacțiunii vii.
Dacă raportul dintre învățarea online și ce tradițională va fi unul rațional, dacă programele școlare
vor fi gândite astfel încât să răspundă nevoilor reale ale elevilor dar și ale societății în general, dacă
programele școlare vor fi astfel întocmite încât să fie instrumente eficiente pentru cadrele didactice, dacă
statul va face investiții masive în învățământ, ar putea să conducă la creșterea nivelului intelectual și
profesional al elevilor. Sunt însă prea mulți de… ,,dacă. ”
104
ȘCOALA CLASICA VS. ȘCOALA ONLINE
PROFESOR ADRIANA ANCU

COLEGIUL TEHNIC “COSTIN D. NENIȚESCU” PITEȘTI
Motto:“Sufletul să fie totdeauna la fel cu gândul în vorbe şi vorba cu fapta, căci numai astfel vei
obţine echilibrul dintre lumea ta şi lumea din afară” (L. Rebreanu)
Demersul educațional așa cum îl percepem și îl aplicăm noi profesorii este un proces complex, care
urmărește desăvârșirea potențialului elevului și valorificarea acestuia pe cele trei dimeniuni: socială,
psihologică și pedagogică. "Actorul" principal în acest demers este tânărul care în copilărie descoperă lumea
din jur printr-un permanent dialog cu cei mari (familie), învaţă, comunică, se ghidează după anumite
modele, imită diferite acţiuni până îşi formează propriile valori, propriile principii despre lume, despre
viaţă. Școala și comunitatea trebuie să "șlefuiască" acest potențial și să ghideze tânărul în acumularea
cunoștințelor funcționale, formarea deprinderilor și atitudinilor pozitive pentru a se exprima și manifesta
pe plan social.
Însă timpul ne-a demonstrat că școala a rămas singură în demersul său și a pierdut respectul societății,
a încercat să-și construiască o nouă identitate prin identificarea unor parteneri viabili cu care să deruleze
parteneriate reale, bazate pe încredere, responsabilitate și implicare reciprocă, prin alocarea în comun a
resurselor (materiale, umane, financiare, logistice, de timp) și derularea de proiecte cu obiective comune.
Nici noi profesorii și nici elevii noștrii nu putem rezolva multitudinea de probleme care există și îngrădesc
atingerea scopului educațional: îmbunătățirea climatului școlar (reabilitarea spațiilor de învățământ, dotarea
laboratoarelor, cabinetelor și atelierelor școlare pentru desfășurarea activităților aplicative cu elevii,
sprijinirea profesorilor în formarea profesională continuă, sensibilizarea și implicarea părinților în viața
școlii, recompensarea motivantă a elevilor care obțin rezultate în activitățile școlare și extrașcolare,
funcționalitatea serviciilor de suport social pentru elevii și familiile ce provin din medii dezavantajate,
asigurarea securității și siguranței în şcoli).
...și peste toate aceste probleme cu care ne confruntăm laolaltă profesori și elevi, a apărut situația
închiderii școlilor și impunerea școlii online.
Nu am fost pregătiți, este adevărat, dar profesia de dascăl ne ajută să ne adaptăm, să fim creativi, să
găsim soluții pentru a fi acolo psihologic și pedagogic pentru elevii noștrii. Am învățat din mers și noi și
ei, am dedicat mult mai mult timp decât înainte, dar ne-am descurcat peste așteptări.
Problema reală a acestei perioade nu este pregătirea profesorului sau implicarea elevului ci
incapacitatea sistemului de a susține demersul educațional online. Avem idei, avem dorință și pregătire de
specialitate, chiar și competențe digitale – e adevărat nu de IT-ist, dar ne lipsesc resursele (calculatoare cu
soft-uri și programe care să ne ajută să susținem la nivel optim orele online). Și trebuie să recunoaștem că
majoritatea elevilor utilizează telefonul ceea ce limitează posibilitatea de formare/dezvoltare a
competențelor digitale și de răspuns la cerințele activității online.
Ce ne lipsește cel mai mult nouă profesorilor și elevilor este atmosfera sălii de clasă (empatizarea și
relația directă profesor-elev, elev-elev – să surprindem bucuria, neînțelegerea, uimirea, teama din ochii lor)
care susține și întărește latura afectivă, emoțională, construiește stima de sine și mai ales colaborarea, munca
în echipă, comunicarea verbală și non-verbală – toate acestea ni le răpește scoala online. Dar cel mai
important, școala se adresează tinerilor pentru a-i ajuta să învețe pentru a cunoaşte, pentru a face, pentru
a trăi, pentru a fi ...adică formează și dezvoltă competențe (mai ales pentru cei din liceele tehnologice
și vocaționale – unde pregătirea practică/aplicativă este dominantă).
A învăţa să cunoască înseamnă a pătrunde în demersul ştiinţific prin reprezentări, interpretări,
descoperire, experiment, prin realizarea de legături între diferite cunoştinţe, între cunoştinţe şi semnificaţia
lor pentru viaţa de zi cu zi.
A învăţa să facă înseamnă pregătirea pentru dobândirea competenţelor, abilităţilor, capacităţilor şi
deprinderilor prin îmbinarea utilului cu plăcutul, prin asigurarea condiţiilor de maximizare a creativităţii.
A învăţa să trăiască împreună înseamnă a se tolera unii pe alţii în mod altruist, a-și împărtăși opinii,
a le accepta pe ale altora, a lucra în echipă.
105
A învăţa să fie presupune autocunoaştere, stăpânire de sine, mod de relaţionare cu ceilalţi, dar mai
ales o stimă de sine crescută.
Suntem profesori care în timp am învățat să fim părinți, prieteni, parteneri, asistenți, paznici pentru
elevii noștrii în condițiile în care parteneriatele și implicarea comunității despre care tot vorbim în online
nu există. Noi dăruim în fiecare zi din sufletul nostru, din timpul și răbdarea noastră și singurii care primesc
și simt sunt doar elevii noștrii (nu platformele online, nu mass-media, nu comunitatea).
Reușește oare școala online să acopere toate aceste aspecte??!!!
Nu neg utilitatea platformelor online cu toate facilitățile lor, dar nu zi de zi. Pot fi alternative dar nu
permanente.
Dacă ne uităm și la sistemele educaționale din alte țări școala online nu este permanentă. Totodată în
majoritatea țărilor la care ne uităm să „copiem” nu să adaptăm au susținere reală și permanentă prin
parteneriate viabile de care noi ducem lipsă.
Școala clasică este o soluție viabilă dacă:
profesorii, elevii, părinții şi mai ales partenerii comunitari se consideră unii pe alţii parteneri în
educaţie;
parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esențială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi,
nu trebuie să rămână doar simple activități într-un amplu demers birocratic sau de justificare în spațiul
public;
măsuri de sprijin dar și de responsabilizare juridică a părinților, în condițiile în care școala le oferă:
accesul și informațiile privind aspectele școlare, psihopedagogice ale copiilor lor; au o largă libertate de
inițiativă prin asociații ale părinților; sunt incluși în consiliile de administrație ale școlilor, în comitete de
părință pe clase, cu rol informațional, consultativ și decizional, pentru a restabili încrederea mediului social
în școală;
parteneriate contractuale între școală și comunitatea locală, reprezentată de: autorități locale,
poliție comunitară, unități sanitare, agenți economici, organizații guvernamentale și nonguvernamentale -
parteneriate bazate pe încredere, responsabilitate și implicare reciprocă care pot aduce noi resurse, necesare
pentru optimizarea demersului educațional. Din punct de vedere legislativ pârghiile există chiar și
parteneriatele sunt încheiate dar nu se văd rezultatele.
parteneriate cu agenții economici pentru că școala are nevoie de: sprijinirea cadrelor didactice în
derularea stagiilor de pregătire practică pentru elevi; echipamente și laboratoare adaptate noilor tehnologii
pentru activitățile practice; sprijin în integrarea absolvenților pe piața muncii; sponsorizări pentru
stimularea și motivarea tinerilor;
implicare reală nu doar pe hârtie a ONG-urilor care pot fi parteneri reali în conturarea obiectivelor
și acțiunilor educaționale (pot suplini consilierii psihopedagogi din școli care sunt foarte puțini), pot
dezvolta și promova proiecte comune cu unitățile școlare pentru a oferi tinerilor oportunități de dezvoltare
pe diverse domenii (dezvoltare personală, educație pentru sănătate, civică, ecologică, antreprenorială,
oportunități privind cariera, etc. )
“Profesor este cel care are ceva de dat, nu ceva de demonstrat ...!?”
Bibliografie:
1. Clipa, Otilia, Incursiuni didactice în dinamica educațională, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2014
2. Erasmus+- Ghidul programului, European Commission, versiunea 1/ 2016
3. Manea, Mihaela, Calitate europeană în educație, Revista Educației EDICT, Editura Agata, Nr.
8/2017
4. Tuța, Silviu-Marinel, Educația de calitate-inovație și diversificare, Revista Educației EDICT,
Editura Agata, Nr. 2/2018
106
PROVOCARILE INVAȚAMANTULUI ONLINE
PROF. ANCUȚA OANCA, PROF. ANEMONA NIAGU-FORȚU

ȘCOALA GIMNAZIALA DE ARTE „N. N. TONITZA” BARLAD
Ca urmare a suspendării cursurilor începând cu data de 11 martie 2020, cu scopul de a preveni

răspândirea COVID-19, educația s-a mutat în spațiul online, unde profesorii și elevii au încercat să adapteze
conținutul predat la noile mijloace de desfășurare a actului instructiv-educativ.
La fel ca întreaga planetă, şi societatea românească se adaptează continuu la schimbările de paradigmă
impuse de pandemia cu noul tip de coronavirus. Cele mai afectate sunt, ca în orice criză majoră, categoriile
sociale vulnerabile. Un pilon important, aşa cum este domeniul educaţiei, este şi el reconfigurat de noile
reguli de distanţare socială. Alternativa la orele de curs din clase rămâne mediul virtual, în care elevii
încearcă să menţină pasul cu programa şcolară.
Dar lipsa accesului la tehnologie este unul dintre cele mai importante neajunsuri cu care se confruntă
sistemul educaţional din România. Profesorii încearcă să improvizeze metode speciale de predare în cazul
elevilor care nu beneficiază de un computer conectat la Internet.
Desigur, este nevoie şi de regăsirea stării emoţionale şi psihologice din clase, care făcea posibil
procesul de predare. Gestionarea comportamentului fiecărui elev aflat, de această dată, în faţa monitorului,
poate reprezenta o adevărată provocare.
Un alt lucru la care trebuie să fie atenţi toţi cei care sunt implicaţi în predarea online din această
perioadă specială, fără precedent, este respectarea intimităţii şi a spaţiului personal al celor care se
conectează la platformele web.
Iar rutina clasei, cea care îi pregătea pe elevi la începtul orelor şi demonstrată de către psihopedagogi
a fi extrem de utilă, se poate păstra în continuare, şi în cadrul cursurilor online. Mici exerciţii de dicţie,
jocuri de cuvinte, predare de ştafetă sau chiar mici exerciţii fizice pot creşte capacitatea de concentrare din
timpul orei de curs.
Educaţia se consideră astăzi a fi condiţia supravieţuirii şi dezvoltării a societăţilor moderne. În
domeniul tehnologiei informaționale, semnificaţia educaţiei este în raport proporţional cu dezvoltarea
tehnologică a societăţii.
De asemenea, învăţământul la distanţă îi ajută pe cursanţi să înveţe cum să înveţe într-un mediu
modern, aflat sub emblema informaticii şi a comunicaţiilor şi îi încurajează să privească studiul ca pe un
proces continuu –aceasta fiind în fapt, o lecţie importantă pentru toţi
Ca proces activ şi solicitant, care necesită o atitudine pozitivă din partea celui care-l urmează,
învăţământul la distanţă se bazează prioritar pe motivaţia personală a cursantului, materializată în stabilirea
unor obiective pozitive, realiste, care să creeze sentimentul realizării, definirea unui mod de lucru
„împreună cu materialele de studiu, nu împotriva lor”, însuşirea ideii că învăţarea este un proces evolutiv.
Până când elevii vor putea reveni în clase, cele mai bune metode de predare de la distanţă, prin
intermediul Internetului, vor fi experimentate şi evaluate continuu de către cadrele didactice din România.
Desigur, acest lucru este posibil doar cu ajutorul, susţinerea şi răspunsul prompt din partea elevilor şi a
părinţilor.
107
ȘCOALA ALTFEL/ȘCOALA DE ACASA
PROF. ANDRAȘ VICTORIA,

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 7 REȘIȚA, /
ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 8 REȘIȚA,
COLEGIUL NAȚIONAL ”DIACONOVICI-TIETZ” REȘIȚA
În această perioadă plină de provocări atât pentru noi, cât și pentru elevi și părinți, a trebuit să ne
adaptăm toți faptului că nu am mai putut merge la școală să predăm având contact direct cu elevii, ci a
trebuit să găsim modalități de a comunica online cu aceștia. Astfel am creat grupuri de Whatsapp,
Messenger, pe FaceBook, pe Google classroom și ne-am întâlnit pe Zoom sau Meet.
Pentru mine personal a fost o provocare, pentru că deși utilizez social media în mod constant, nu mai
folosisem Google classroom, Easyclass, Meet, Webex, Teams sau Zoom. Dar în aceste condiții mi-am creat
conturi și le-am trimis elevilor codurile de acces astfel încât să putem comunica eficient. Din păcate nu au
participat toți, nu toți au intrat pe Zoom și nu toți au trimis temele.
Consider că predarea online este foarte eficientă dacă dispun toți participanții de mijloacele tehnice
necesare și au disponibilitatea de a își face fiecare partea sa. Ca argument contra aș preciza faptul că mi-a
lipsit interacțiunea față în față cu elevii (și lor cu noi profesorii) și că aceștia nu au înțeles toate explicațiile
sau lecțiile așa cum ar fi făcut-o dacă am fi fost cu toții împreună în sala de clasă.
Școala poate continua și acasă cu puțină voință și perseverență. Școala a fost altfel în acest an, nu
doar în sensul obișnuit al săptămânii ”Școala altfel” din fiecare an, ci cu totul și cu totul altfel. Aceste
împrejurări neobișnuite ne-au surprins pe toți nepregătiți și nu a fost ușor pentru niciunul dintre participanții
la procesul educațional. M-a bucurat faptul că am putut totuși să țin legătura permanent cu elevii mei,
încurajându-i și motivându-i să păstreze o normalitate și un program zilnic, chiar dacă stau acasă pentru
siguranța lor și a familiilor lor. Și acasă se formează și se dezvoltă în continuare competențe și abilități, cu
sprijinul părinților și al profesorilor.
Elevii au avut posibilitatea ca, deși fizic nu se puteau deplasa, să viziteze muzee în mod virtual, să
citească cărți gratuite în format pdf din biblioteci virtuale, să acceseze site-uri și resurse educaționale. În
cadrul programului ”Școala altfel” desfășurat anul acesta în condiții excepțional de ... altfel, elevii fie au
plantat flori la ei acasă, fie au gătit în bucătăria proprie, fie au reamenajat spațiul locativ, sau au realizat
desene cu mesajul ”Totul va fi bine!” – în cazul meu, chiar în limba germană -, sau filmulețe cu mesaje
motivaționale, sau s-au jucat în familie, păstrând o legătură permanentă și puternică cu școala, cu sprijinul
părinților lor.
Am participat la multe webinare interesante în această perioadă, fie organizate de SuperTeach, pe
partea de dezvoltare profesională, fie pe partea de dezvoltare personală sau spirituală. Am încercat să îmi
păstrez optimismul și să privesc această perioadă ca pe o provocare, dar în același timp ca pe o oportunitate.
Am putut să trimit mult mai multe fișe interesante la limba germană, nemaifiind condiționată de existența
foilor, a unui xerox funcțional sau de alte probleme tehnice. De asemenea, multe link-uri către site-uri
interesante și utile sau link-uri la cântecele sau video-uri pe care nu le puteam proiecta în clasă în absența
dotării tehnice.
M-am bucurat de implicarea și interesul arătat de majoritatea elevilor mei. Din păcate, au fost și unii
dezinteresați. Alții însă au înregistrat progrese în învățare chiar și în acest cadru nou și nemaiîntâlnit. Ne-
au lipsit tuturor comunicarea și relaționarea interumană, dar am încercat să ne sprijinim unii pe alții cum
am putut fiecare. Pe lângă instrumentele digitale disponibile și utilizate, ne-am înarmat cu toții cu
creativitate în acest context educațional atipic. Bineînțeles că am întâmpinat și dificultăți de ordin tehnic –
un calculator insuficient de performant sau probleme cu conexiunea la internet, care a generat întreruperi.
Importantă a fost și motivația elevilor de a învăța și a noastră de a proiecta lecții interesante, ieșind din zona
de confort cu această ocazie.
Am ținut chiar și consilii profesorale online prin videoconferințe pe Zoom sau Meet și ne-am oferit
unii altora suportul emoțional atât de necesar în vremuri dificile. Am avut de asemenea grupuri pe Whatsapp
cu colegii.
108
Până la urmă, sunt optimistă, vreau să cred că ”Totul va fi bine!” și acest lucru li-l trasnmit și colegilor
și elevilor mei.
109
O EXPERIENȚA RIGUROASA DAR FOLOSITOARE
PIP ANDRAS ZSUZSANNA,

ȘC. GIMN. ”ZÖLD PETER”, SICULENI, JUD. HARGHITA
Anul 2020 este un an mult mai dificil față de anii anteriori. De la o zi la alta ni s-a schimbat viața, s-
a schimbat predarea și educarea. Totul s-a mutat acasă. La început toată lumea stătea în mod de așteptare,
punând întrebările neliniștitoare: Ce se întâmplă? Ce putem să facem? Ce trebuie să facem? Cum putem să
facem mai bine?
La început, când școala ”s-a mutat” acasă, și eu m-am simțit o îngrijorare fricoasă. Nu puteam să
imaginez cum pot să mă descurc în domeniul virtual. Predau într-o școală rurală, până atunci foloseam des
manualul și mijloacele digitale, dar în această situație m-am simțit rătăcită. Copiii ”mei” sunt în clasa a II-
a. Mai mulți dintre familii nu au PC sau laptop, numai părinții au telefoane smart.
În timp ce căutam căile mult mai bune pentru mod de învățare, am folosit grupul Facebook, dar știam
că nu ne ajunge. Am realizat un grup la Google Classroom cu fișiere diferite pentru materiale. Din pacate
mulți parinți nu au putut să ”folosească”, nici să le ajute pe copiii. Am încercat mai multe aplicații, dar la
final mi-a venit idea că învațarea de acasă trebuie să fie realizat la Facebook. Toată lumea avea acces la
acest site, și au experiențe la folosirea acestora. Grupul folosit ne-a fost foarte util: am putut să fiu în legătură
cu aproape toată lumea. Un elev nu a putut să fie în legătură cu noi din cauza lipsei de mijloace digitale.
În fiecare zi am desemnat lecțiile și temele. Am creat PPT-ri și videouri pentru înțelegerea mai bună
a cunoștințelor noi. Am trimis Wordwall-uri pentru exersare. Am vorbit zilnic cu elevi pe aplicația
Messenger (6 elevi / ocazie) pentru a ușura însușirea cunoștințelor. Calea aleasă ne-a convins că suntem pe
un drum aplicabil și folositor.
Cu puțin timp în urmă am realizat Google Form și Kahoot pentru a verifica cunoștințele și pentru
jocuri online. Am explicat părinților și elevilor folosirea acestora. Elevii au folosit cu ușurință siteurile,
puteau să le rezolve pe telefon.
Am fost bucuroasă fiindcă puteam să învățăm, dar mai mult că pot să fiu în legătură cu ei. Dar am
fost și supărată din cauza timpul petrecut în fața laptopului. Mi-a fost foarte obositor uneori mă simțeam
foarte demotivată. Îmi părea foarte rău de părinții care la început au purtat mândru noile sarcini, dar în timp
și ei au devenit foarte obosiți. Mai ales care mergeau zilnic la servici!
Lunile trecute ne-a învățat că viața noastră este fragilă. Am înțeles că nu sunt de ajuns cunoștințele
pe care am îsușit la facultate. Știam, dar acum am înțeles teoria ”învățarea pe tot parcursul vieții. ... . ”
110
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE!
ȘCOALA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASA!
ANDRAȘONI DIANA, PROF. INV. PRIMAR
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile profesorii din
România au fost provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important elevilor: învățarea
continuă dincolo de școală, de acasă, cu ajutorul instrumentelor de colaborare online. Trecerea
de la clasa reală la clasa virtuală, a fost forțată de împrejurări, putem spune. Este e-learningul o
alternativă reală?
Prin e-learning (electronic learning) în sens larg se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care
se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicării. Definit astfel, aria semantică a
conceptului e-learning interferează cu instruire asistată, instruire prin multimedia, online learning (învăţare
online). În sens restrâns, e-learning-ul reprezintă un tip de educaţie la distanţă ca activitate de predare-
învăţare organizată de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică pentru
a fi asimilate de cursanţi în maniera proprie fiecăruia. Medierea se realizaeză prin internet. Internetul
constituie atât mediul de ditribuţie al materialelor cât şi canalul de comunicare între persoanele implicate
în proces.
E-learning fiind un sistem organizat de educaţie/ formare, acesta include componentele unui demers
didactic şi anume: conţinut specific, metodică, interacţiune, suport, evaluare. „Locaţia” unde se produce
acest proces de învăţare este aşa numita „clasă virtuală”. Lecţia online acoperă acelaşi conţinut şi pune
aceleaşi probleme ca şi o lecţie care se desfăşoară în sala de clasă tradiţională. Avantajul evident este că o
astfel de lecţie poate fi accesată oricând şi de oriunde.
Clasa virtuală beneficiază de coordonarea unui instructor (tutor), care planifică activitatea grupului
de participanţi (cursanţi) ai clasei, supune dezbaterii acestora aspecte ale lecţiei şi furnizează resurse
auxiliare; deasemeni tutorele comentează temele, indicând fiecărui membru al clasei unde trebuie să mai
insiste.
Materialele de învăţare sunt prezentate într-o formă multimedia (prin îmbinare de text, sunet, imagine
şi chiar filme) sau în modul hyperlink (în care accesul la informaţii se realizează prin legături multiple de
la o singură pagină). Cursantul poate să acceseze bănci de date pentru completarea lecturii.
Pornind de la constatări ale specialiştilor din domeniul psihopedagogiei cum că reţinem: 10% din ce
citim, 20% din ce auzim, 30% din ce vedem, 50% din ce vedem şi auzim, 70% din ce discutăm cu alţii,
80% din ce experimentăm şi 95% din ce îi învăţăm pe alţii, deducem că e-learning-ul este un sistem de
învăţare eficient, acesta deţinând o gamă variată de instrumente, însă, pe de altă parte, apar și o serie de
probleme, ridicate de mai multe voci ale societății civile, cum ar fi accesul la internet în zonele rurale sau
izolate, capacitatea financiară a părinților și profesorilor, posibilitatea de supraveghere a copiilor,
cunoștințele de informatică, suportul logistic care poate fi oferit de școli.
De asemenea, nu poate fi recuperată interacțiunea din clasa fizică, atât de importantă în
dezvoltarea psiho-socio-emoțională a copiilor, mai ales la vârsta școlară mică. Copiii au nevoie de
acțiune și interacțiune la această vârstă, motivație intrinsecă si extrinsecă, atenție individuală, o serie
de factori psihologici, care prin lipsa interacțiunii și activităților la clasă, de la distanță, sunt foarte
greu de gestionat.
Din punctul meu de vedere, cursurile tradiționale sunt mai potrivite pentru copiii mici, adolescenții
si tinerii adolescenți. Participarea frecventă la cursuri îi ajută să interacționeze cu alte persoane de vârsta
lor, sa fie mai bine disciplinați, să urmeze un program regulat și să-și îmbunătățească aptitudinea fizică și
vigilența mentală.
Învățarea în clasă îi ajută pe elevii și pe profesori să se cunoasca mai bine. Acest lucru permite
profesorilor să cunoască elevii și să evalueze mai bine punctele forte si punctele slabe, să acționeze ca
mentori și să ghideze studenții în posibilitățile lor de carieră.
Într-o clasa tradițională, elevii pot să-și împărtășească în mod direct opiniile și să-și clarifice propriile
întrebări cu profesorul, obținându-și astfel răspunsurile imediat.
111
Înțelegând modelul de întrebări și răspunsuri și sugestiile oferite de profesori cu experiență, elevii pot
găsi mai multe informații utile decât atunci când utilizează note și sugestii online generalizate, disponibile
pe internet.
De asemenea, învățarea în clasă este mai utilă datorită unei interacțiuni continue între elevi și
profesori, deoarece îi ajută pe aceștia să scape de temerile lor cu privire la testări/examene, ceea ce rareori
se poate întâmpla cu îndrumarea online. În cele din urmă, interacțiunile cu profesorii buni contribuie la
motivația elevilor de a obține note mai mari.
112
EDUCAȚIE ONLINE – O ȘCOALĂ ALTFEL!
PROF. ANDREI NICOLETA ALINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ADUNAȚII COPĂCENI
Pandemia de coronavirus a mutat școala acasă și pe internet. Nu toți elevii au avut acces la internet și
la tehnologia necesară, din fericire toți elevii mei au reușit, deși provin din mediul rural, cu ajutorul
părinților, să se organizeze în timp util, pentru ca lecțiile să se desfășoare corespunzător, dar cu efort și de
o parte și de cealaltă parte.
Se observă că sistemul de învățământ se reorientează către practici noi de comunicare și de cooperare
prin care să asigure continuitatea învățării și funcționarea organizațională. Părinți și elevi deopotrivă au fost
în situația de a descoperi noi moduri de conectare socială și de continuare a activităților sociale, culturale,
ludice și de petrecere a timpului liber, utilizarea noilor tehnologii luând amploare începând cu luna martie.
La momentul actual, educația la distanță în țara noastră dovedește faptul că sistemul de învățământ
este doar parțial pregătit, o parte din cadrele didactice nu posedă în acest moment suficiente informații și
competențe specifice instruirii asistate de calculator, curriculumul nu este atât de permisiv, toate acestea
pot să fie considerate bariere sau provocări cărora cadrele didactice, elevii, părinții și decidenții educației
încearcă să le facă față în ritmul rapid în care apar, manifestând, în proporții variabile, disponibilitate,
interes, măiestrie pedagogică, creativitate.
Perioada de suspendare a întâlnirilor față-în-față oferă posibilitatea cadrelor didactice și elevilor să se
concentreze într-o măsură mai mare pe ceea ce este esențial, pe elementele cu impact calitativ, pe capacități
și competențe și mai puțin pe conținuturi și pe elemente periferice.
Consider că ar trebui utilizate doar câteva aplicații digitale pentru realizarea activităților didactice
online, având în vedere că elevii sunt puși în dificultate de utilizarea mai multor instrumente informatice.
Utilizarea unor platforme diferite, în funcție de opțiunea fiecărui cadru didactic solicită elevilor:
- mai mult timp de acomodare cu facilitățile acestora,
- dispozitive tehnice mai bune (sau ecrane mai mari decât cele ale unui telefon smart), care să
instaleze diferite aplicații alese de cadrul didactic.
Probleme ca: activarea greoaie a camerei, microfonului sau sunetului, dificultăți de încărcare a
prezentărilor de către cadrul didactic sau a temelor de către elevi, duc la distragerea atenției elevilor de la
activitățile didactice și a reprezentat una dintre provocările acestei perioade.
Informațiile oferite de managerul școlar, tuturialele găsite pe internet, consilierea oferită de alți colegi
mai experimentați au constituit cel mai important suport în realizarea corespunzătoare a activităților online.
Competențele digitale dobândite de noi, profesorii, în această perioadă reprezintă achiziții utile pentru
activitatea didactică viitoare.
În opinia mea, este necesară elaborarea unui set de politici educaționale dezbătute public și asumate
pentru implementarea pe termen mediu și lung a măsurilor de informatizare reală a educației.
Programul „Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, stabilit pentru luna martie, s-a mutat și
el în mediul online. Școala Altfel a devenit Școala de acasă, unde deopotrivă, adulți, elevi și profesori au
colaborat pentru reușita celor mai creative elemente practice stabilite de comun acord, cu material existent
în gospodărie. Realizarea de rame foto eco a fost activitatea cea mai antrenantă prin care au fost revalorizate
unele obiecte cu ajutorul părinților, dar și al bunicilor.
S-a încercat păstrarea unui echilibrul între mediul virtual și activitățile derulate.
Obiectivele și activitățile proiectate și derulate în cadrul programului național „Școala Altfel” au
încercat să răspundă intereselor elevilor și au reflectat preocuparea de a identifica soluții la provocările
întâmpinate în facilitarea dezvoltării competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale.
Toată viața este școală. (Jan Amos Comenius)
113
ȘCOALA DE ACASA-O ”ALTFEL” DE ȘCOALA
PROFESOR PENTRU INVAȚAMANT PRIMAR, ANDRON MARIA
Din 11 martie școlile și-au închis porțile iar elevii și profesorii au ramas acasă fără să știe când se
vor mai întâlni. Pentru mine și cred ca pentru toată lumea, izolarea impusa de autoritați, încolțiți fiind de
grija coronavirusului, a fost o perioadă grea. Școala a devenit o sursă în plus de incertitudine și
instabilitate. Pentru mulți dintre copii, orele s-au suspendat pur și simplu și n-au mai auzit nimic de la
profesorii lor. Pentru profesori, a început o perioadă nebuloasă, cu aplicații pe care nu le cunoșteau și
zero experiență în educația online. Când autoritățile au decis continuarea orelor în mediul digital, la mai
bine de o lună de când sălile de clasă au fost închise, profesorii și elevii cu acces la internet au fost copleșiți
de noutatea învațării online. Cei mai puțin norocoși, care nu au acasă net sau calculator, au rămas în
continuare deconectați de la
Până să se mute școala pe net, aproape toată experiența mea cu tehnologia se limita la Facebook,
mail și Whatsapp. Unii dintre elevii mei nu dispuneau decât de telefoane cât de cât performante, alții nu
aveau nici macar telefon. Astfel am ales sa fac grupuri pe messenger și să începem sa lucrăm în grupe de
câte 7 elevi . Activitatea noastră a fost, una reusita intr-un final. Ne-am bucurat împreună de ”revedere” si
de noutatea învățării la distanță.
Comunicarea mediată de ecrane ți-l arată pe celălalt într-o realitate decupată, în care emoțiile se
citesc mai greu, iar relația pe care o ai cu camera de filmat te poate descuraja de la participarea în clasa
virtuală. Într-o sală fizică de curs, ne este mai ușor să-i evaluăm pe elevi și să ne asigurăm că lecția a fost
înțeleasă. „Există un fel de complicitate dată de faptul că învățăm împreună. Îl privești pe celălalt în ochi
când ai ceva de spus. Îi văd și îi simt dacă sunt atenți, dacă sunt bine, dacă pricep. În online aproape că
nu-i văd când zâmbesc.
Dacă ar fi să găsim anumite avantaje ale sistemului de învățământ online am putea spune că nu se mai
consumă timp și bani pentru transportul spre școală, copiii nu mai fac efort fizic îndelungat și riscant, se evită
bullyingul, o problemă tot mai intensă în școli, copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe
utile, totul este mai interactiv (anterior, copiii de vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe
smartphone și pe tabletă, mai puțin cu programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului
desktop), se pune mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică. Dacă se folosesc resurse adecvate, totul
se poate face mai simplu, completând de exemplu în programe care permit chiar evaluarea instant, copiii sunt
mai odihniți, pot avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil, copiii din mediul rural pot
avea acces în general la resurse mai complexe în mediul online. Dacă se realizează programe și alte resurse
digitale interactive, avizate de sistemul educațional, acestea pot uniformiza modul de predare. Părinții au acces
complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, pot fi la curent cu adevărat cu
situația școlară a copilului (acest lucru ar fi și mai puternic dacă s-ar utiliza sisteme de catalog online, copiii nu
mai pot lipsi de la ore dacă sunt supravegheați acasă de un adult (însă dacă acest lucru nu se întâmplă, pot lipsi
dând vina tocmai pe tehnologie – „mi s-a întrerupt conexiunea”), copiii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-
am uitat tema acasă”, căci lucrând de acasă au toate caietele, cărțile și materialele auxiliare alături de ei, se pot
utiliza simplu variantele de manuale digitale, nu mai este nevoie de manualele în format fizic (adesea aflate
într-o stare avansată de degradare, fiind utilizate de mai multe generații copii).
În același timp exista si unele dezavantaje evidente ale învățământului online în România, și anume:
lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient de bune,
mai ales în contextul aglomerării rețelelor, lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente,
mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, lipsa spațiilor potrivite pentru
învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți copii în familie și în special în mediul rural,
în familii foarte sărace, lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii nu sunt supravegheați
permanent de profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe dispozitivul pe care îl
folosesc, mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de fapt mai mult efort decât era obișnuit la școală,
unde primea totul pasiv, copilul este obligat adesea să studieze și să descopere singur, ceea ce pentru mulți
elevi este extrem de dificil.
114
CONSILIEREA PSIHOPEDAGOGICĂ ON-LINE
CONSILIER ȘCOLAR NINETA ANDRONIE

CJRAE OLT
În actualul context pandemic care a dus la închiderea școlilor și instituirea stării de urgență,
activitatrea de consiliere psihopedagogică s-a mutat în mediul on-line. Servicii sunt oferite cu respectarea
cerințelor autorităților centrale și locale privind prevenirea răspândirii Covid-19 prin activități de la distanță,
online sau telefonic, pe baza unor programări solicitate în prealabil printr-un e-mail.
Sunt vizate în această perioadă și aspecte referitoare la modalități specifice de gestionare a stresului
și de organizare a activităților zilnice de învățare și de recreere.
Sănătatea și menținerea echilibrului emoțional sunt prioritare!
Serviciile oferite presupun intervenții multinivelare ce vizează fiecare categorie de beneficiari:
 pentru elevi: consiliere individuală pentru diferitele probleme întâmpinate, consiliere de grup la
clasă (pe teme propuse de consilier, cadre didactice, elevi), consiliere în grup restrâns la un cabinet
amenajat, testare vocațională, orientare școlară și profesională, evaluare psihopedagogică, informare-
formare, dezvoltare și optimizare personală;
 pentru profesori: asistență psihopedagogică în cunoașterea elevilor, adaptarea elev-școală / școală-
elev, consiliere individuală, consiliere de grup (la cerere)
 pentru părinți: consiliere individuală pe diferite probleme, consiliere de grup, sesiuni de informare
pe diferite teme de interes precum și optimizarea comunicării și a relațiilor din familie.
O concisă introducere lămuritoare în domeniul consilierii școlare
Asistenţa psihopedagogică reprezintă ansamblul complex de activităţi cu caracter interdisciplinar
desfășurate de consilierul școlar care vizează ameliorarea tuturor intervențiilor instructiv-educative în
scopul eficientizării unei educaţii care susţine dezvoltarea armonioasă a personalităţii celor implicaţi în
demersurile educative.
Obiectivele fundamentale ale asistenței psihopedagogice (Tomșa, 1999):
 Consolidarea stării de sănătate fizică și psihică a elevilor;
 Facilitarea procesului de adaptare școlară și socială, ameliorarea relațiilor elevului;
 Facilitarea accesului la acțiuni formative;
 Sprijinirea elevului în procesul orientării sale școlare și profesionale.
Consilierea psihopedagogică este demersul educaţional-formativ organizat pe principii ştiinţifice,
în care consilierul acordă asistenţă de specialitate persoanelor implicate în procesul educaţional (elevi,
studenţi, cadre didactice, părinţi, directori de instituţii educaţionale, etc. ) care întâmpină anumite dificultăţi.
Ea are la bază un model psihoeducațional al formării și dezvoltării personalității urmărind determinarea
evoluției dezirabile a persoanei (Dumitru, I. 2008). În acest sens, consilierea integrează și valorifică
principiile Psihologiei Umaniste punând accent pe autodezvoltare, autonomie personală și autoîmplinire.
Consilierea psihopedagogică are două roluri principale, unul preventiv și altul de dezvoltare, fiind totodată
și un demers participativ în care clientul are rol activ în găsirea soluțiilor.
În esență, consilierul are rolul de a-i abilita pe clienți pentru rezolvarea problemelor apărute, de a le
oferi instrumente și tehnici prin care să asimileze cunoștințe în manieră proprie, să le faciliteze realizarea
învățării eficiente, să-i sprijine pentru a-și conștientiza punctele forte și limitele și pentru a-și folosi toate
resursele și disponibilitățile proprii în scopul schimbării şi dezvoltării personale în direcţia dorită.
În cadrul procesului de consiliere specialistul asigură (Dumitru, I. 2008): confidenţialitate, -condiţie
esenţială a desfăşurării activităţilor de consiliere deoarece clientul are nevoie de sentimentul de siguranţă
şi confort psihologic-, excluderea judecăţilor de valoare şi ascultarea activă, suport afectiv, respectul faţă
de client și responsabilizarea acestuia pentru realizarea obiectivelor fixate în comun.
În primul rând este bine să știm că în contextul pandemiei de coronavirus și al implicațiilor acesteia
relevate în media la nivel global, oamenii pot să aibă o multitudine de gânduri, sentimente și reacții, de la
îngrijorare, frustrare, tristețe, sentimentul de a fi copleșiți, pierderea interesului pentru anumite activități
plăcute, până la obseală, agitație, dificultăți de concentrare sau de somn.
Schimbările care au avut loc în stilul de viață (școală, serviciu, întâlniri, restricții de călătorie și
distanțarea socială) necesare prevenirii răspândirii virusului, cât și grijile legate de sănătatea și siguranța
115
proprie și a celor dragi reprezintă o reală solicitare și din punct de vedere psihic iar ameliorarea efectelor
acestui stres și preocuparea pentru starea de bine sunt de o importanță deosebită.
Tot ceea ce putem face este să ne concentrăm asupra lucrurilor pe care le putem controla!
116
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE: ȘCOALA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASA!
PROFESOR- EDUCATOR, ANGEARU MIOARA

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVA ALEXANDRIA
Activitatea în afara clasei şi extraşcolară ocupă un loc foarte important în ansamblul influenţelor
educaţiei speciale. Astăzi în şcolile şi grădiniţele incluzive elevii sunt antrenaţi în activităţi extraşcolare,
evenimente şi serbări şcolare, excursii, acţiuni de voluntariat, menite să contribuie la formarea unor
competenţe sociale şi civice, orientând copiii şi tinerii noştri spre progres. În sistemul educaţional s-a
afirmat în ultimii ani un sistem de activităţi extraşcolare, care se perfecţionează în permanenţă, tendinţa de
dezvoltare a acestui sistem fiind orientarea spre satisfacerea intereselor şi opţiunilor individuale ale elevilor,
încă de la grădiniţă.
Prin activitatea noastră vrem să satisfacem curiozitatea elevilor cu cerinţe educative speciale, dorindu-
ne să creăm o comunitate şcolară care îşi cunoaşte şi îşi valorifică tradiţiile, învaţă prin cooperare,
stimulează participarea şi are o imagine proprie. Sunt preferate şi binevenite în viaţa şcolarului, modificând
comportamentul social și ajută la întreţinerea şi legarea unor relaţii. În acelaşi timp, în opinia mea, aceste
relaţii se pot consolida şi conduce la bunăstarea unei zone şi la instaurarea unui sistem de cooperare, iar
activităţile extraşcolare sau educarea nonformală reprezintă un mod de a-ţi dezvolta anumite abilităţi, cât
şi de a deschide anumite orizonturi.
Locul şi rolul educaţiei nonformale este acela de parte integrantă şi inclusă în aria conceptului
pedagogic de democratizare şi a invăţământului special ce ,,defineşte o anumită disponibilitate a sistemului,
dependentă de structura de funcţionare a acestuia, care validează la nivel de decizie politică: organizarea
nivelurilor/treptelor şcolare şi a modalităţilor de evaluare a elevilor cu deficienţe; conducerea menegerială
a instituţiilor; proiectarea curriculară a programelor de instruire formală şi nonformală; realizarea relaţiilor
cu comunitatea educativă naţională, teritorială şi locală; copiii şi tinerii se confruntă cu dificultăţi de a-şi
valorifica la maxim potenţialul de dezvoltare, îşi petrec într-un mod defectuos timpul liber.
Educaţia nonformală ca şi educaţia interculturală sunt necesare în instruirea elevilor cu deficienţe,
trebuie să existe, completează şi finisează educaţia formală, însă respectând proporţiile şi principiile. Nu se
poate renunţa la educaţia formală în favoarea activităţilor extraşcolare, vor coexista, se vor împleti şi
intersecta ori de câte ori este nevoie pentru dezbateri şi noi demonstraţii.
Dascălul este un magician al predării-învăţării care are menirea să modeleze pas cu pas personalitatea
elevilor dintr-o clasă dar este necesar în educaţie ca profesorul însuşi să abordeze un stil creativ în
demersurile didactice, cu atitudine pozitivă faţă de ideile tuturor copiilor; să nu marginalizeze, stigmatizeze,
să stabilească şi să menţină un climat de respect, acceptare, dezinhibare, toleranţă, şanse egale la educaţie
în care să evolueze frumos toţi copiii împreună şi tot împreună să creăm comunităţi deschise, sensibile, să
ne implicăm alături de dascăli şi să creăm o societate pentru toţi.
Competența digitală este una dintre acele ,,alte competențe” pe care instituțiile de învățământ le au
Recunoaștem, faptul că pentru mulți profesori a fi în căutarea metodelor noi cu implicarea resurselor
digitale, care să corespundă nevoilor și particularităților grupului de elevi, este o adevărată provocare. Și
chiar dacă elevii par cu mult mai avansați decât profesorii în cea ce numim noi tehnologii informaționale
și de comunicare, Internet, mediul online, pentru ei provocarea confruntării cu un asemenea volum de
informații virtuale și tendințe noi este cu mult mai mare.
La clasele mici din învățământul special, unde elevii nu știu să citească, nici părinții toți, a fost mai
dificil. Pentru noi, cadrele didactice, a fost o provocare să găsim soluții pentru a duce școala lângă elev, cu
ajutorul tehnologiei și o alternativă la înghețarea anului școlar. Este un nou sistem de învățare impus de
pandemie, pe care l-am utilizat toți, dar personal consider că este o soluție de avarie, la care am apelat și
ne-a ajutat, care nu va putea niciodată înlocui magia interacțiunii elevi-dascăl dintr-o sală de clasă. Din
punct de vedere psihologic, al personalității, comportamental, educativ, însușirii de cunoștințe, individual
117
și colectiv, interacțiune-socializare-comunicare, recuperativ-compensatoriu, integrării, incluziunii, ceea ce
se întâmplă în clasă, școală înseamnă progres și profesionalism.
Părintele, pilonul fără de care nu ne-am fi descurcat, oricât ar încerca nu poate înlocui total un cadru
didactic. Îl sprijină pe elev să rămână conectat la activitățile școlare și pe dascăl la clasa I. În această
perioadă părinții au înțeles, cât de important este să contiunui acasă ceea ce se face la școală cu elevul cu
cerințe educaționale speciale, că nu degeaba este parte din echipa multidisciplinară și doar împreună putem
înfăptui planul/programele educaționale individualizate.
Bibliografie:
- Alois Gherguţ, Sinteze de Psihopedagogie Specială. Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere
a gradelor didactice, Ediţia a III-a, Polirom 2013.
- Constantin Cucoş(coord. ), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice,
Ediţia a III-a, Polirom 2009.
- Programa şcolară pentru învăţământ special clasele I-X, aprobată prin ordin al ministruluinr.
5234/01. 09. 2008, bucureşti 2008.
118
PREDAREA ONLINE - SCOALA DE ACASA
ŞCOALA GIMNAZIALA ,,CANUTA IONESCU” URLATI

PROFESOR EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANGHEL ADRIANA VERONICA
A fi cadru didactic necesită o mare flexibilitate, putere de adaptare la nou şi multă spontanietate.
Toate acestea, combinate cu experienţa didactică, formează un profesor care se adaptează rapid la aproape
orice situaţie.
Fiecare act didactic, indiferent cât de minuţios este planificat, va avea momente în care situaţia la oră
solicită o schimbare.
De aceea este foarte important ca profesorul să fie pregătit oricând pentru o schimbare, să fie flexibil
din punct de vedere cognitiv şi comportamental.
Datorită situaţiei apărute în învăţământul din întrega lume, trecerea la predarea online s-a făcut relativ
brusc, fără a avea o perioadă de pregătire prealabilă.
În toată această trecere s-a realizat în câteva zile, implicând active cadrele didactice. Această
implicare a solicitat atât o bună gestionare a stresului cauzat de schimbarea zonei de comfort, cât şi o
capacitate de deschidere faţă de utilizarea tehnologiei ca mijloc principal de predare.
Personal, în calitate de cadru didactic, am privit mereu digitalizarea în educaţie ca fiind un element
de viitor: o utilizam, dar nu la capacitatea maximă. Contextul actual a făcut ca ea să fie utilizată zilnic la
capacitatea ei reală, ceea ce a adus acel viitor în prezent.
Prin intermediul infrastructurii electronice, elevii pot participa la orice oră care este cuprinsă în
programa şcolară. Se pot susţine chiar şi activităţi de educaţie fizică, arte sau educaţie muzicală.
Nu toate activităţile sunt la fel de eficiente şi interactive. Este relativ uşor să realizezi un complex de
exerciţii fizice, dar este imposibil să realizezi un meci de fotbal prin învăţarea la distanţă.
Cred că pentru o bună parte dintre elevi interacţiunea online a adus şi multe satisfacţii.
Pornind de la experienţa pe care încă o experimentăm, se poate afirma că este posibilă o educaţie
online temporară şi că putem fi pregătiţi oricând pentru a o pune în practică, indiferent de situaţie.
119
PROVOCARE PENTRU A INTRA ÎN VIITOR
ANGHEL FLORINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,SERAFIM DUICU”, TÂRGU MUREȘ
Toți cei care visează la o țară frumoasă, trebuie sa știe ca nu o putem avea decât dacă toți copiii merg
la școală și învață pentru a-și atinge potențialul!
Cele mai bune rezultate apar atunci când şcoala acţionează împreună cu părinţii, în interesul copiilor.
Aceasta a fost provocarea din acestă perioadă, în care cei doi parteneri și-au dat examenul pentru a intra în
viitor. Un viitor parcă prevăzut dar încă neacceptat de unii sau pentru care nu ne simțeam pregătiți.
Această perioadă dificilă a pus la încercare modalitățile noastre de adaptare la situația curentă. O mare
schimbare a fost trecerea de la învățământul tradițional, la cel în mediul online. Va fi educația la distanță
benefică pentru a ne păstra motivația de învățare și contactul cu materia școlară? Ce știm e că, practicată
haotic, aduce mai mult rău și reprezintă un factor de stres în plus pentru elevi, lucru ce ar avea consecințe
iremediabile asupra sănătății lor mintale. Așa că, ne-am avântat împreună într-un vârtej al adaptării la noua
realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuie să continue în mediul on-line până la
sfârșitul anului școlar.
Din experiența proprie pot spune că, în ceea ce privește comunicarea online între mine și elevi, un
procent de 80% dintre ei consideră că informația se transmite cu ușurință, sarcinile sunt înțelese, iar
problemele apărute sunt nesemnificative. Totuși, câțiva dintre ei au avut nevoie de ajutor cu instalarea
internetului, achiziția unui dispozitiv de pe care se poate lucra comod (tabletă) și doi dintre ei, nu au
posibilitate de a intra online, comunicarea cu aceștia fiind inexistentă.
Elevii mei au înțeles repede că pentru a ne proteja pe noi și pe cei dragi soluția este să stăm departe
fizic unii de alții, că adaptarea (temporară) la o nouă normalitate cauzată de coronavirus este dificilă și este
normal să ne simțim uneori triști, frustrați sau furioși. Aceste probleme am încercat să le rezolvăm printr-o
manieră artistică. Exprimarea prin desene sau benzi desenate este o modalitate excelentă de a rămâne
conectat social, păstrând totodată distanța socială. Aceste creații ne ajută să conștientizăm cât de important
este să ne sprijinim reciproc, să fim buni unii cu alții în timp de criză și să ne îngrijim sănătatea mintală.
Din punct de vedere psihic copiii par să fie în regulă, deși, părinții întrebați fiind, consideră că
învățământul online, comparat cu cel „offline” e o pierdere. Din păcate, nu suntem puși între a alege online
și offline, ci online sau nimic.
Mie învățământul online, și în general educația online mi se par, dimpotrivă, incluzive. Informația
este la un click distanță, îți poți comanda cărți, materiale didactice, poți participa online la niște cursuri de
engleză, aerodinamică și exemplele pot continua la nesfârșit. Trebuie să vrei, trebuie să-ți placă, să te
pasioneze domeniul respective.
Da, desigur, cineva va rămâne în urmă. Asta e o problemă asupra căreia putem medita. Pentru că e
ușor, dar neadevărat, să credem că doar condițiile economice sunt cele care determină excluziunea. Este
vremea să lăsăm prejudecățile inepte la o parte și să învățăm rapid din experiența universităților românești
și străine în domeniul învățământului la distanță. Din punctul meu de vedere trăim într-o țară pe care au
construit-o, cu tot ce are ea mai bun, niște copii de părinți cu neajunsuri. Dacă ei, care erau mai excluși
decât e cel mai exclus copil contemporan, au reușit să treacă peste asta, înseamnă că pot și cei de azi.
Eu cred că experiența acestor luni va fi neprețuită. E clar că online ai un alt specific, nu poți să predai
la fel ca offline. In mod sigur este și o experiență pozitivă: fiecare persoană implicată a fost obligată să se
adapteze, să se implice, să găsească soluții, etc. Dar este la fel de adevărat că nu se poate trage niște concluzii
realiste din această experiență, dată fiind situația generală.
120
PROF. ÎNV. PRIMAR ANGHEL IONICA

ȘC. GIM. ”CAPITAN AVIATOR CONSTANTIN M. CANTACUZINO”
JILAVELE - IALOMIȚA
Trăim în epoca schimbărilor ce se desfășoară în intervale de timp foarte scurte. Epocă dominată de
un ritm de viață accelerat. Viitorul adult este pregătit de către școală.
Oricât de bine ar fi instruiți oamenii și oricât de creatori s-ar dovedi, apar la un moment dat noi și
noi dificultăți. La acest lucru s-a referit Margaret Mead când s-a referit la faptul că ”Nimeni nu va trăi în
societatea în care s-a născut și nu va trăi în cea pe care a cunoscut-o ca membru activ al ei”.
Societatea se schimbă de câteva ori în decursul vieții normale a unui om și trebuie să facă față acestor
schimbări .
Școala trebuie :
• să ofere copilului șanse în viitor;
• să asigure un tineret și un viitor adult bine pregătit:
• să ofere cunoștințele, deprinderile și priceperile necesare încadrării rapide într-o societate în
continuă schimbare
• să ofere fiecăruia șansa de a primi un răspuns sau de-al pune în situația de a-și răspunde singur la
întrebările pe care un copil le are încă de la intrarea în școală.
Educația este un pilon important pe care se clădește o societate. Dar, când educația se realizează altfel,
într-un context altfel, atunci profesorii trebuie să creeze noi direcții, viziuni, noi alternative, pentru un adult
altfel, care să facă față unei societăți pusă la încercare.
”Școala altfel” – sau săptămâna ”Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă calea spre întărirea
relației profesor-elev. Atmosfera din această săptămână este specială, trăită atât de elevi, cât și de către
profesori. Timpul petrecut acum este plăcut, fără a fi stresați de sunetul clopoțelului, fără catalog, fără ora
care durează strict 45 de minute. Copiii sunt veseli, participă la activități cu plăcere, experimentează și
exersează. În ”săptămâna altfel” relațiile dintre profesor-elev sunt ”mai umane” decât în cadrul orelor de
curs. Atmosfera este specială, trăită cu intensitate atât de elevi cât și de profesori. Elevii sunt foarte încântați
de activitățile desfășurate și așteptau cu nerăbdare săptămâna din anul următor.
Trăim vremuri interesante care ne provoacă să ne autocunoaștem, să ne autodepășim. Trăim o altă
normalitate, imposibil de anticipat acum câteva luni în urmă.
Școala altfel 2020 – ne-a permis să trăim o ”poveste” despre o nouă evoluție, acceptare, împlinire și
rezultate frumoase. Am găsit resursele necesare pentru a păstra un echilibru între mediul virtual și
activitățile participative, derulate în fiecare casă, alături de cei apropiați.
În aceste condiții am comunicat cu elevii, i-am încurajat, i-am susținut moral astfel încât ei să nu se
simtă abandonați. În aceste condiții educația înseamnă adaptabilitate.
În condiții de normalitate în perioada 30 martie- 3 aprilie am fi desfășurat Săptămâna altfel. Ca
profesori ne-am dorit să putem face mai mult pentru elevii noștri, pentru a ne asigura că informațiile au
ajuns la toți. Dar ce faci când unii dintre ei nu au acces la un computer, internet sau măcar un telefon. Cauți
soluții: trimiți fișe de lucru prin poștă, le lași la magazinul din colțul străzii etc. iar pentru cei care au acces
la tehnologie soluția o reprezintă platformele online care sprijină procesul de învățare individuală școlară
și permit copiilor să acceseze o serie de surse de exerciții, curiozități sau jocuri educative.
Activitățile din acest an au fost realizate împreună cu părinții, bunicii sau frații și surorile mai mari.
Ne-am temut de online, dar ne-am descurcat! Copiii s-au adaptat cel mai repede!
Bibliografie:
*www. didactic. ro
*www. referate. ro
121
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. ANGHEL MARGARETA

LICEUL TEORETIC ”DECEBAL” CONSTANȚA
După data de 11 martie a acestui an, fiecare dintre noi, profesorii, ne-am confruntat cu numeroase
provocări și am conștientizat treptat, deosebirea dintre predarea la distanță, față de cea din clasă. Am
constatat de pildă, că se consuma mult mai mult timp, apar probleme tehnice, nu se poate simți atmosfera
ca în mediul fizic, făcând ca aproape întregul proces să pară solicitant, greoi, chiar frustrant.
În acest sens, am observat că este dificil să menținem atenția și interesul copiilor, pentru că sunt
lucruri care distrag elevii în timpul orelor, ei fiind greu de controlat de la distanță. Astfel, distingem
următoarele tipuri de piedici:
- dificultățile de ordin tehnic, cu care ne confruntăm când lecțiile se desfașoară în mediul online sunt:
internetul instabil, calitatea slabă a sunetului, întreruperile din timpul predării, diferite zgomote din încăperi,
care pot să apară atât de la noi, dar mai ales de la elevi;
- dificultățile care țin de materialele didactice folosite ar fi lipsa materialelor digitale, imposibilitatea
de a scrie pe tablă etc;
- dificultățile de ordin emoțional, care se referă la faptul că elevii nu sunt atenți, se plictisesc, se joacă
în timpul orei sau vorbesc în același timp. Acestea apar datorită faptului că puterea lor de concentrare scade
în timp și de aceea, trebuie să intervenim prin pauze, exerciții fizice, melodii preferate (pe care le putem
identifica anterior lecției propriu-zise).
Pentru o bună desfășurare a lecțiilor, trebuie să se stabilească o serie de reguli de comportament în
mediul online, unele chiar asemănătoare cu cele din sala de clasă, adică telefoanele setate de la începerea
activității pe modul silențios, dar și reguli de bună purtare (nu se va mânca în timpul orei, nu se vor purta
discuții cu cei din jur, vor fi respectați colegii, profesorul va fi ascultat cu atenție, fără a fi întrerupt, vor fi
închise microfoanele și se va folosi căsuța de chat pentru eventualele nelămuriri, dar nu în ultimul rând,
amenajarea corectă a spațiului de lucru (pentru o mai bună concentrare).
Trebuie avută în vedere dezvoltarea relației profesor-elev-părinte, care va continua și pe parcursul
predării la distanță. Astfel, trebuie prezentate părinților așteptările noastre ca profesori, obiectivele avute în
vedere și, foarte important, trebuie încurajată această metodă de predare în contextul actual, menționând
avantajele. De aceea, se va preciza faptul că predarea online este o alternativă la predarea tradițională, unele
activități desfășurându-se mult mai facil, având în vedere aportul tehnologiei. Este absolut necesară
conștientizarea colaborării ca și parteneri, pe tot acest parcurs inedit.
Nu în ultimul rând, trebuie să facem distincția dintre cele două sintagme: predarea la distanță și
predarea online. Asemănarea dintre ele ar fi aceea că ambele folosesc materiale digitale, iar diferența
principală este locația unde se desfășoară lecția. Astfel, în cazul predării la distanță, profesorul și elevii se
conectează din spații diferite, dar în același timp, numindu-se sincron, interacționând prin intermediul
aplicațiilor, platformelor, apelurilor video.
În predarea online, lecția se poate desfășura și în clasă, utilizând tot materiale digitale. De aceea,
materialele folosite în această perioadă, nu vor fi înlăturate de îndată ce se reia activitatea la școală, pentru
că, avantajele tehnologiei permit continuarea activităților în acest mod și în sala de clasă.
122
GRĂDINIȚA DE ACASĂ
-EXEMPLE DE BUNE PRACTICI-
PROF. ANGHELUȚA ANA MARIA
GRĂDINIȚA P.N. Nr 4 Focșani
SĂPTĂMÂNA 11.05-15.05.2020
GRUPA MIJLOCIE „A”
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Ce și cum vreau să fiu?
TEMA PROIECT: „Aș vrea să fiu…”
SUBTEMA: „...cuminte și ascultător”
ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
DATA
Marți ADP: formare deprinderi igienico sanitare, autoservire: spălat pe față, pe mâini, pe dinți,
Mai 2020 îmbrăcatul hainelor, toaleta mic dejun. Salutul, calendarul naturii.
Bună dimineaţa, dragii mei! După ziua de luni urmează. ... . ? Astăzi e marți, 12 mai 2020.
Mai este ultima lună din anotimpul primăvara. Haideți să ne bucurăm de ea și să ne
reamintim puțin despre regulile de la grădiniță ...„La grădiniţă am învăţat să fiu cuminte şi
ordonat!Așa-i?” (deprinderea de a-şi aşeza în ordine lucrurile personale trebuie să continue
și acasă, încurajați-l în acest sens fără urme de menajamente sau regrete); Astăzi, mamy,
taty, bunica, bunicul, surioara sau frățiorul tău mai mare pot fi DOAMNA de la grădy. E
timpul pentru puțină mișcare: https://youtu. be/Dwq4HTown_o. Acest cântecel o să-l
repetăm în această săptămână zilnic pentru a-l învăța! Vă invit din nou în minunata lume a
copilăriei. Astăzi la Domeniul științe (cunoașterea mediului) „Cuminte și ascultător”-
convorbire vă propun o aplicație nouă, am creat un prim joc interactiv. Accesați link-ul
https://learningapps. org/display?v=ppxyghqut20, apoi dați ok. E un joc interactiv unde cei
mici vor răspunde întrebărilor citite de dvs. Ei pot bifa (pe telefon) sau vor da click (de la
mouse) în căsuța răspunsului corect. În partea dreaptă jos, aveți o săgeată pe care o apăsați
după fiecare imagine și răspuns oferit. Îmi doresc să funcționeze și sper să vă descurcați.
Lucrați apoi Anexa 1
Plan de discuție: Bibliotecă: „Învaţă să deosebeşti răul de bine, din poveşti sau din viața
reală!”;
Domeniul psihomotric (educație fizică și mișcare): „Sare iedul de pe scaun” (săritura în
adâncime)
Dragi copilași, pentru a fi mereu sănătoși, pe lângă hrană sănătoasă avem nevoie și de
mișcare. Astăzi îi provoc pe cei mici să realizeze mișcările conform indicațiilor din
filmulețul de mai jos. https://youtu. be/rHWjdo5K9UQ. După realizarea mișcărilor din
filmuleț (adaptate condițiilor dvs), faceți câteva jocuri: „Lupul și iezii” (joc de mișcare-
un adult este lupul, copiii sunt iezii-ulterior inversați rolurile); „Cât este ceasul, domnule
lup?” (joc de atenție ca cel „Împărate, împărate, cât e ceasul la cetate?” R: 2 pași de
furnică). Reamintiți-vă de prietenele noastre insectele și dați următoarele comenzi: zburăm
ca fluturașul, ne rostogolim ca un cărăbuș, facem pași mărunți ca furnica, sărim ca
greierașul, zburăm ca albinuța cu oprire din floare în floare. Acum e timpul pentru o
distracție maximă supravegheată de un adult: „Sare iedul de pe scaun” (săritura în
adâncime)
Joc de rol „Aranjăm hăinuţele iedului (copilului) în dulap”
Momentul poveștii: În orice moment al zilei citiți-le povestea „Iedul cu trei capre”-
http://www. anidescoala. ro/divertisment/povesti/alti-autori-romani/iedul-cu-trei-capre-
de-octav-pancu-iasi/.
Succes!
123
Anexa 1
Fișă de lucru
Așa DA, Așa NU!
Colorează cu roșu pătratul din dreapta imaginii ce indică un comportament neadecvat, și cu verde
pătratul din dreapta imaginii ce indică un comportament adecvat. Ulterior colorează doar imaginile în care
apar copiii cuminți și ascultători.
124
EDUCATIE FARA FRONTIERE !
SCOALA ALTFEL! SCOALA DE ACASA !
INV: ANGHENIE MARIA - CRISTINA
Avem aproape trei luni de zile de cand nu mai mergem la scoala si de vreo doua luni am inceput
predarea on-line. Invatatoarele, dirigintii, profesorii s-au organizat cu grupuri de whatsApp, aplicatii si
platforme, astfel incat sa nu pierdem legatura cu elevii si sa continuam procesul de invatare. Am aflat de la
parinti cum arata invatarea de acasa pentru copiii lor. Asa cum era de asteptat, unii copii s-au prins mai
repede decat parintii cum functioneaza aplicatia si ajutorul de care au nevoie este din ce in ce mai mic. Altii
insa nu dispun de aparatura necesara pt a putea lucra on-line. Unii folosesc grupuri de WhatsApp impreuna
cu invatatoarea ; acolo se verifica raspunsurile, se dau lectii si se trimit fise iar elevii le trimit inapoi
completate, se pun intrebari si se raspunde in parte pt fiecare.
Stiu ca in perioada asta, de cand sustin copiii in invatarea de acasa, multi parinti au inceput sa dezvolte
“frici “mari legate de diferentele de comportament academic, vizibile comparativ in conferintele Zoom : “
Al meu parca nu citeste la fel de repede/ Al meu nu e asa atent/ Ceilalti sunt mai vorbareti/ Parca unii
raspund mai des si mai bine/ Al meu nu are asa multa incredere ca celalalt. ”
Tendinta de a intelege invatarea ca pe etapele de netrecut ale unei linii, in care produsul e bun daca a
trecut exact si la timp prin punctele A, B, C … etc este specifica unor parinti care au ca o urgenta si presiune
sa-si aduca la linia de sosire copiii. Nu exista linie de sosire. Procesul de crestere intelectuala e unul cu
multe caderi si ridicari; invatarea e ca o spirala, cu bucle continue de reintoarcere, eroare, neputinta, pierdere
a increderii.
Faceti o munca incredibila in aceasta perioada : cea de parinte si profesor. E normal si admirabil sa
va ajutati copiii ! Numai nu turnati in acest ajutor proiectia ratarii: judecati, dezamagiri, amenintari,
comparatii, conditionari.
Trebuie sa fiti optimisti, intelepti, fiti jucausi si reglatii ritmul de lucru, fiti calmi si uitati de
comparatii, priviti-va copilul cu ritmul lui, cu puterea lui, cu viitorul lui.
Acasa este foarte greu sa iti transformi sufrageria si mediul domestic de viata in regim organizat,
planificat si monitorizat de o autoritate alta decat cea parentala; copiii au nevoie de asta : de o figura
autoritara externa familiei
Dupa parerea mea metodele de predare trebuiesc alese de fiecare invatator si profesor in parte pt ca
ei isi cunosc elevii si modul in care acestia pot invata eficient. Apoi elevii ar trebui motivati ( prin sanctiuni,
recompense, jocuri, discutii virtuale ) sa participle la aceste cursuri, pentru a tine pasul cu materia. Am avut
neplacerea de a auzi un coleg din clasa fiicei mele care spunea: “ Nu am facut tema la educatie sociala pt
ca oricum doamna nu se uita si nu ne noteaza . ” – de aceea spun ca elevii trebuiesc motivati pt ceea ce fac.
Cursurile virtuale trebuiesc structurate in asa fel incat sa nu fie foarte incarcate pentru ca si asa copiii
sunt foarte stresati, obositi si nervosi in aceasta perioada demoralizanta si tensionata in care vestile rele vin
una peste alta.
Pe de alta parte scoala nu inseamna doar ore, inseamna prietenie, alergare, recreere, gandire, joc,
program bine stabilit, teme, invatatul in grup, pareri personale. Elevii nu isi pot dezvolta toate aceste ramuri.
Scoala nu trebuie sa fie o povara, din contra, trbuie sa gasesti activitatile care te fac fericit zilnic, sa mergi
cu placere. Plus ca prin intermediul calculatorului elevul nu intelege informatia la capacitate maxima.
Predarea on-line se bazeaza mult pe comunicare. Aplicarea cunostintelor este greu de verificat de profesorul
care nu are elevul in fata si nu ii vede caietul.
Asadar scoala de acasa prezinta urcusuri si coborasuri, are parti positive dar si parti negative
In concluzie, as vrea sa inchei aceasta idee spunand ca inainte de a se gasi metode de predare si
recuperare a orelor, trebuie sa fim oameni si sa intelegem ca perioada nu este una placuta, iar elevii deja
duc o lupta prin schimbarea mediului de viata si toata aceasta incarcatura, desi relativ utila, ar putea sa le
faca rau daca este in exces .
125
PROF. INV. PREȘ. ANTAL GABRIELA LUCIANA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 4 TARNAVENI/ MUREȘ
Contribuţia grădiniţei la procesul general al dezvoltarii fizice, psihice şi sociale a copilului este relativ
uşor de pus în evidenţă având în vedere că acest prim mediu organizational cu care se confruntă copilul
exercită o influenţă profundă, cu rol facilitator pentru experienţele sociale ulterioare. În acest mediu copilul
este cooptat într-un proces de elaborare a unui comportament care să-i permită afirmarea eului prin
descoperirea competenţelor sale ori prin constatarea dificultaţilor pe care le are de învins. Astfel i se oferă
multiple prilejuri de a vorbi, ceea ce îl ajută la dezvoltarea rapidă a abilităţilor lingvistice şi general
comunicative, este solicitat în diverse tipuri de activitaţi care conduc la dezvoltarea coordonării psiho-
motrice, este integrat în programe de descoperire a potenţialului intelectual şi afectiv, este pus în
situaţii care îl obligă să exercite roluri diverse şi nu în ultimul rând, câştigă în sociabilitate şi exersează
independenţa sub diversele ei aspecte: în raport cu co-vârstnicii, cu părinţii şi cu sine prin preluarea unui
anumit control al comportamentului propriu. Mai mult, programul grădiniţei oferă prilejul unei educaţii
asistate, supervizate, în cadrul unui mediu educativ destul de diferit de cel familial şi creează o tranziţie
necesară către mediul de tip şcolar, mult mai riguros, mai exigent, mai normativ. Astfel grădiniţa contribuie
într-un mod propriu la procesul constituirii personalităţii copilului într-una din etapele de vârstă cele
mai maleabile şi vulnerabile. Copiii îşi dezvoltă abilitatea de a gândi deschis, critic şi constructiv, de a
accepta puncte de vedere raţionale, de a tolera păreri diferite. Crearea unui spațiu stimulativ și creativ
pentru copii, atât acasă, cât și la grădiniță, este prima pe lista de bune practici în educația timpurie modernă.
Modelele educaționale actuale abordează mediul ca factor activ în procesul de învățare al copilului. Un
mediu care încurajează socializarea formează copii responsabili, sociabili și încurajează dezvoltarea
inteligenței emoționale. După educator și resursele înnăscute ale copilului, mediul este considerat a treia
cea mai importantă piesă în dezvoltarea sa armonioasă.
Scoțând copilul din mediul lui educațional și aducându-l online, la preșcolarii este de neânțeles pentru
ei. Chiar dacă căutăm noi educatoarele ca activităţile să fie cât mai diverse, de la desenat şi colorat la muzică
şi dans, sport şi lucrul în echipă, copiilor le lipsește socializarea.
Grădunița online, benefică pentru copii și un real sprijin pentru părinți.
Activitățile le începem cu înviorarea de dimineață care este un cântec, o provocare pentru părinții.
Alternăm activitățile statice cu cele de joc de mișcare. Nu folosim fișe de colorat decât foarte rar, gândindu-
ne la posibilitățile copiilor. Îndemnându-i să deseneze după model sau din imaginație le dezvoltăm
creativitatea.
126
Atașez un model de planificare cu activități zilnice pentru grupa mică
GRĂDINIȚA DE ACASĂ!
GRUPA MICĂ GRUPA
„Popas în lumea insectelor”
SA-NVATAM DE LA FURNICI
DE CAND SUNTEM FOARTE MICI
CEA MAI SFANTA SA NE FI
LECTIA DE HARNICIE!”
Activitatea 1
Bună dimineața, dragi fluturași!
Stiți de ce v-am salutat asa? Pentru că în această saptămână vom vorbi despre insecte. Săptămâna
trecută am vorbit despre flori. Florile când sut înflorite sunt foarte bucuroase atunci când pe ale lor petale
poposec insecte, flutași, albine.
Împreună.....
SĂ CUNOAȘTEM INSECTELE ! – PREZENTARE PPT
127
Activitatea 2
Să colorați fluturașul cu ce culori vreți sau puteti să desenati voi un fluturaș!
Activitatea 3
Întalnirea de dimineata-Zum, zum, zum albinuta mea!
”Când soarele răsare, noi pornim din floare-n floare”
Dragi mei, eu știu că voi sunteți foarte harnici, dar as vrea sa cititi povestea șisa vedeti cat de harnica
este
Sper sa va placa povestea!
Albinuța și soarele
A fost odată, demult tare, o albina . Şi fiindcă era mai mititica decât altele, îi spuneau
Albinuţa. Toată ziua zbura cu celelalte albine din floare –n floare, să strângă polen şi nectar şi să
pregătească la stup ceară şi miere
Şi atât de repede alergau ele pe câmpuri, încât se luau la întrecere chiar şi cu vântul. Nici una nu era
atât de harnică pe cât era Albinuţa şi nu alerga atât de repede că ea. Însă oricât se străduiau ele, tot nu
ajungeau la toate florile de pe câmpie. Şi multe flori se ofileau cu nectarul nestrans. Dacă văzură albinele
aşa, se strânseră să se sfătuiască ce să facă. Cea mai bătrână şi mai învăţată dintre ele spuse:
-Ziua e prea mică!De aceea nu ajungem să culegem nectarul de peste tot! Să se ducă deci Albinuţa,
cea mai vrednică dintre albine, la soare să-l roage să mai rămân puţin pe cer, până putem să ne isprăvim
toată treaba! Albinele încuviinţară toate. Iar Albinuţa, dacă auzi una că asta, ce era să facă?Se pregăti de
drum. Albinele o întovărăşiră până la marginea câmpiei, apoi îşi luară rămas bun de la ea şi se întoarseră la
treburile lor.
Albinuţa porni departe, drept înainte, către muntele cu vârful în nori. Zbura ea, zbura, gândindu-se
cum să ajungă la soare, când, deoadata, dădu în cale peste un cuib de viespi
128
. Nici n-apucă să se dezmeticească bine că viespile tăbărâră pe ea:
-Unde umbli că năucă?Ce cauţi pe aici?
Albinuţa le răspunse:
-Zbor în slăvi la mândrul soare
Să-l rog de n-ar vrea oare,
Să nu plece-n orice zi
Aşa iute la culcare!
Când auziră una că asta, viespile făcură o hărmălaie de nedescris.

-I-auzi îndrăzneala! Cine a mai pomenit aşa ceva? Şi la ce ţi-o fi trebuind atâta soare?
Noi de-abia aşteptăm să vină noaptea să ne culcăm! Nici n-ai să ajungi până acolo!Şi nici soarele n-
are să stea să te asculte! Întoarce-te la cuibul tău!
Şi atâta bâzâiră şi o îmbrânciră, până când, ameţită, Albinuţa
căzu la tulpină unei albăstrite
din preajma
. Această se legăna liniştită în bătaia
vântului şi tare se mai minuna când
dădu cu ochii de ea:
-Ce-i cu ţine, albina mică?De unde vii?
Să îl rog de n-ar vrea oare,
Opridu-se din legănat, albinuţa o chema atunci între petalele ei moi şi parfumate:
-Vai ce curajoasă eşti! Să zbori atâta de departe! Drumul e tare lung! Odihneşte-te puţin între petalele
mele să prinzi puteri! Ar fi atât de bine să mai rămână pe cer soarele în fiecare zi!Să stea oricât de mult! E
atât de frumos şi bine când luminează el şi da căldură! Şi atât de plăcut era între petalele Albăstritei că
Albinuţa mai, mai că ar fi rămas cu ea de sporovăiala până-n seară, de n-ar fi fost atât de grăbită.
- Mulţumi pentru odihnă şi de vorbele bune şi cu puteri sporite porni iar la drum.
Zbura ea ce zbura gândindu-se cum să ajungă la soare, când, în dreptul unui copac noduros dădu de
o Rădaşcă.
-O albina aici! Se miră această nevenindu-i să-şi creadă ochilor. Dar încotro?
Numai decât Albinuţa îi spuse şi ei:
Să îl rog de n-ar vrea oare,
Rădașca repezi înainte coarnele rămuroase, a mare minunare.
-Din partea mea, spuse ea, n-are decât să facă ce vrea, să mai stea pe cer, sau să se ducă la culcare!
Mi-e tot una! Tot ce ştiu eu e că nu-mi place să las treacă pe lângă mine un călător ostenit, fără să-l ajut! Şi
zicând vorbele astea, o ridică pe albinuţa cu clesii ei puternici şi o aşeza pe un pat de frunze uscate, ba îi
aduse şi ceva suc de iarbă să prindă puteri. După ce se satură bine şi se înzdrăveni Albinuţa îi mulţumi
Radascei şi porni mai departe.
Muntele cu vârful în nori se ridică acu drept înaintea ei şi Albinuţa se grăbi că nu cumva să asfinţească
soarele şi să trebuiască să aştepte până a două zi că să-l vadă iar. Cu cât urcă pe munte o năpădea din toate
părţile un vânt năpraznic, gata-gata s-o doboare la pământ. Apoi, din ce în ce se făcea tot mai rece, încât îi
129
îngheţară antenele scurte şi picioruşele strânse de-a lungul trupului. De-abia putea să mai dea din aripi de
frig şi osteneală. Dar îşi făcea curaj şi nu se lasă bătută.
Când însă izbuti să ajungă sus, pe creastă, văzu că până la soare mai esra cale destul de lungă. Iar
puterile o părăsiră aproape de tot. Ce să facă? Să se întoarcă la stup?
Atunci soarele, care tocmai se pregătea să coboare spre asfinţit o văzu . Şi tare se mai miră, zicandu-
şi în sinea lui:
- Ce-o fi cu albinuţa asta? Aşa singură pe vârful muntelui?Nu-i oare una din albinele pe care le ştiu
alergând toată ziua pe campioe din floare-n floare?
Întinse repede o rază, o înfăşură pe Albinuţa de mijloc şi o ridică sus la dansul .
-Ce cauţi aici? întreba el. Şi ce mai fac hărnicele tale surori?
Atunci Albinuţa prinse a grai:
-Bună ziua, mândru soare,
Albinele suriooare,
Te-ar ruga de n-ai vrea oare,
Să nu pleci în orice zi,
Dacă auzi una că asta, Soarele rămase pe gânduri:
-Îmi place, vorbi el într-un târziu, să ajut roadele pământului să crească şi să se coacă, să ajut vietăţile
să trăiască şi să-şi agonisească hrană, şi mai cu seama pe om îl ajut în muncă lui. Dar nimeni niciodată nu
mi-a cerut aşa ceva până acum! Voi însă sunteţi tare harnice, va ştiu şi v-am îndrăgit de mult!Aşa încât
pentru voi, fie în fiecare zi am să rămân mai mult pe cer.
Albinuţa nu mai putea de bucurie. Îşi mişcă încoace şi încolo atenutele micuţe. Soarele însă adaugă:
-Dar când vei avea mai puţin de lucru, să-mi daţi de veste şi atunci am să plec mai devreme.
Albinuţa nu ştiu cum să-i mulţumească mai bine şi se grăbi să coboare iară pe pământ pe acelaşi fir
lung de rază, care rămăsese prins în jurul mijlocului. Zbura că gândul la stupul ei.
A două zi soarele rămase puţin mai mult pe cer. Iar în ziua următoare rămăsese şi mai mult. şi tot
aşa, în fiecare zi, rămăsese puţin mai mult decât în ziua dinainte. Până când se duse vara şi florile se
împuţinară pe câmpuri. Atunci albinele trimiseră vorba soarelui că nu mai aveau nevoie să rămân atât de
demult pe cer. Soarele asfinţi mai devreme în ziua aceea. Iar în ziua următoare asfinţi şi mai devreme. Şi
tot aşa, până în miezul iernii, când albinele se ferecaseră demult în stup să doarmă până-n primăvară.
De atunci până astăzi mereu, soarele, odată cu primăvară, rămâne în fiecare zi mai mult pe cer, că să
aibă vreme albinele să culeagă nectarul şi polenul de la toate florile, apoi, după ce trece vara, rămâne tot
mai puţin şi zilele se fac tot mai scurte.
Şi tot de atunci cică, albinele au rămas cu mijlocul vărgat de la rază cu care soarele a prins-o pe
Albinuţa s-o tragă spre el!
Activitatea 4
https://www. youtube. com/watch?v=85apF7Xf_h8
ALBINUȚA HĂRNICUȚA VĂ ROAGĂ SĂ O COLORAȚI, SĂ O PICTAȚI, SAU SĂ DESENAȚI

VOI ALTĂ ALBINUȚĂ HĂRNICUȚĂ!
130
Activitatea 5
Să ne bucurăm fericiți că - “TOTUL VA FI BINE!
„Bună dimineața, hai să ne trezim’’
https:// www. youtube. com/watch?v=85apF7Xf_h8
Dacă v-ați trezit eu azi …. .

Am pregătit un cântec: ,,GÂZЕLЕ’’, cântec care îl puteţi audia pe
https://www. youtube. com/watch?v=GiuNvh20F1U
Cine reuşeşte să înveţe o strofă, mi-ar plăcea să vă aud…. .
1. Ре un fіr dе рăрădіе сântа un grеіеrаş

Ре-о frunză ѕtă gândăсеlul şі араrе un fluturаş
Şі înсер ѕă ѕе сеrtе, сă nu mаі еѕtе lос
Şі ѕе іnvіtă ѕă рlесе, dаr nісіunul nu vrеа deloc
2. Ре frunză е şі аlbіnuţа, сă-і оbоѕіtă şі еа

Ѕе орrеştе şі-о furnісuţă, роvаrа еі еѕtе grеа
Şі înсер ѕă ѕе сеrtе, сă nu mаі еѕtе lос
Şі ѕе іnvіtă ѕă рlесе, dаr nісіunul nu vrеа deloc
3. Fіrul dе рăрădіе аtеnt еu îl рrіvеѕс

Gâzеlе ѕреrіаtе рlâng ѕă nu lе ѕtrіvеѕс
Dаr еu ştіu сă е bіnе аtunсі сând lе întâlnеѕс
Сă аşа ѕе сuvіnе, gâzеlе ѕă lе осrоtеѕс
4. Ѕрun ѕă nu ѕе-nѕрăіmântе, еu ѕunt аl lоr аmіс

Şі înсер tоаtе ѕă сântе сhіаr dасă lосul е mіс
Activitatea 6 Începem ziua cu mișcare!

https://www. youtube. com/watch?v=jUNBugrF1iU
https://www. youtube. com/watch?v=SDgFoDKQ_Cs
E cald, e primăvară iară

Şi insectele au ieşit afară.
131
Colorează spațiul unde e insecta cea mai harnică cu culoare rosie și colorează cu albastru spațial unde
este o insectă care îți place
Activitatea 7
Întâlnirea de dimineață - Bună dimineața albinuțe!
Știu că sunteți foarte harnici și astăzi vă propun un cântec ... care îl ve-ți putea asculta
Albinuta Mea - CanteceGradinita. ro - Zum Zum ... - YouTube

Zum, zum, zum
Zum, zum, zum,
Albiniţa mea
Prin câmpii şi prin răzoare,
Alergăm din floare-n floare
Zum, zum, zum,
Albiniţa mea
Căutăm prin floricele
Şi-a-dunam mierea din ele
Zum, zum, zum,
Albiniţa mea
132
Dacă vreți asztăzi să facem împreunâ educaţie fizică! Știti cum ? Dansând, vizionând şi imitând
mișcările din videoclip accesând O:OOOOOOOOOO
https://www. youtube. com/watch?v=B2MwfD-asxY&t=664s -Ed fizica și sport pentru cei mici1
Ce vesele sunt și insectele când dansează!
Activitatea 8
Prin intermediul acestui cântecel sunt sigură că îți vei reaminti zilele saptămânii https://www.
youtube. com/watch?v=dBn4oIkS9rU
Găsește umbra!
GASESTE UMBRA!
133
Activitatea 9
Insectele vin la flori așa că să ne jucăm un joc distractiv ,,Grădinarul păzeşte florile”.
Copilul stă cu faţa la flori/ perete şi spune:
“Grădinar eu mă numesc
Şi florile le păzesc.
De vreodată cineva
Fură din grădina mea,
Am să-l prind eu negreşit
Căci pe dată l-am ochit!
Ceilalţi participanţi la joc încearcă să se apropuie de grădinar şi să îi fure o floare. Când grădinarul
spune ,,1, 2, 3, la perete stai!” – toţi trebuie să stea nemişcaţi. Cel care este surprins mişcându-se va ieşi din
joc. Ultimul care rămâne în joc va fi următorul grădinar1, 2, 3, la perete stai!”
134
La sfârșit de săptămană, după ce v-ați jucat, dacă aveți timp puteți să realizați..... ...
FLUTURAȘ DRAGĂLAȘ! SAU...... ALBINUȚA HĂRNICUȚA!
Cântec- Fluturaș
https://www. youtube. com/watch?v=OI3w3CY7tFo

Pentru că este primavara și sunt fluturași colorati, ascultăm/ învățăm și un cântec despre fluturasi!
Încearcă să execuți corect mișcările sugerate de textul cântecului!
135
CUM NE ADAPTAM NOULUI NORMAL?
PROF. ANTAL OANA MARIA
Viața este complexă și imprevizibilă, ea continuă să ne surprindă la tot pasul. Chiar dacă este un lucru
uimitor și distractiv, acest aspect ne poate lua uneori prin surprindere și poate avea efecte negative asupra
noastră. Exempul cel mai la îndemână în acest context este perioada pe care o traversăm și căreia trebuie
să îi facem față, ca profesori, părinți, sau copii.
În mod evident ne simțim copleșiti. Este un exercițiu de vulnerabilizare, dar ca profesor, pot spune
că este și o mare provocare. Chiar dacă stăm acasă, educația trebuie să continue. Noi, profesorii trebuie să
rămânem conectați cu elevii noștri și cu părinții acestora. Trebuie să facilităm în continuare procesul de
învățare, trebuie să ne facem meseria. În acest context de reconfigurare se naște întrebarea: Cum
implementăm ,,noul normal “?
Consider că este foarte important cum ne raportăm la noua normalitate, care ne supune unui grad
ridicat de stres. Pe de o parte întâmpinăm reale dificultăți în utilizarea instrumentelor digitale, a platformelor
de învățare, care au devenit peste noapte indispensabile. Pe de altă parte, trebuie să părem experți în fața
elevilor și părinților pentru a le oferi siguranță și credibilitate. Totodată suntem ,,prinși “ între două școli
care funcționează în paralel în propria casă. Captivi între acestea, cădem uneori în capcana neputinței și
căutăm vinovați (sistemul nu ne- a instruit, școala nu ne oferă resurse, părinții au cerințe nerealiste ). Cu
toate acestea, problema nu se rezolvă, ba mai mult se acutizează. Cred că de un real folos în acest context
este mai degrabă colaborarea. Altfel spus, este nevoie de un exercițiu de sinceritate și de acceptare a noului
statut. Avem nevoie de ajutor, trebuie să recunoaștem asta și să-l cerem. Este nevoie să schimbăm rolurile
și să devenim învățăcei, să ne acceptăm noul statut (evident temporar). Din fericire, foarte multe corporații,
organizații, firme de profil s-au oferit să ne acorde sprijin în acest sens. Au apărut cursuri, module care
abordează înserția tehnologiei în realitatea școlară și, pot spune din experiență că sunt foarte utile, adaptate
nevoilor pe care le întâlnim și gradate în funcție de competențele digitale ale fiecăruia.
Cred că adevărata problemă este dacă ne dorim să întelegem nevoile, obiectivele și provocările
momentului, ale celor din jur. Să ne oprim o clipă și să interiorizăm: Oare sunt prezent și interesat cu
adevărat de tot ceea ce se întâmplă în jurul meu? Ce pot face EU pentru colegii mei, pentru elevii mei,
pentru părinții lor?
136
SCOALA ON LINE, O PROVOCARE PENTRU ELEVI SI PROFESORI
(STUDIU)
PROF. ANTICA ANCA MARIA,

SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SAT PILDESTI
In aceste momente, in care stam acasa este foarte important sa stapanim tehnologia pentru a putea sa
ne continuam procesul instructiv-educativ. Personal, am reusit sa ii motivez pe elevii mei de la cel 11 clase
de gimnaiu la care predau sa fie conectati in proportie de 80% la exercitiile pe care le dau. Nu predau notiuni
noi insa recapitulez materia, consolidez pentru a mentine contactul cu scoala atat eu, cat si elevii mei.
Acum doua luni am participat la un curs denumit Crearea de resurse educationale deschise (RED),
platforme educationale. Acest curs a fost binevenit acum, in timpul pandemiei. Prima platforma care mi-a
atras atentia a fost www. learningapps. com, unde mi-am facut cont cu adresa de email. Pe aceasta platforma
se pot crea exercitii dupa anumite sabloane. Eu am creat pe limba franceza exercitii pentru recapitularea
timpului viitor apropiat, a numeralului cardinal, pentru consolidarea articolului partitiv.
Dupa cum se pote vedea in print screen-ul de mai sus, acestea sunt exercitiile mele. Adica am intrat
pe un tip de exercitiu si am ales optiunea: Alcatuieste exercitii asemanatoare si am pliat exercitiul de
nivelul elevilor mei, lectiile la care am ajuns si clasele carora m-am adresat.
Acum, in majoritatea scolilor sunt create grupuri ale claselor pe whatsapp si/sau messenger. Se poate
copia doar link-ul jocului respectiv si elevii intra si il joaca / rezolva. In plus aceste resurse educationale
pot deveni publice, ceea ce ne ajuta la punctaj. Mai jos va voi arata un print screen de la un exercitiu
„Castiga milionarii”, exercitiu ce le-a placut enorm de mult elevilor mei.
137
Ce mai vreau sa subliniez este faptul ca aceasta platforma este gratuita, deci puteti alcatui oricate
exercitii doriti, ele ramanand salvate si le puteti folosi sau adapta si in anii urmatori.
O alta platforma draga mie este worldwall. Aceata platforma este foarte frumoasa si speciala pentru
ca se poate crea o activitate si se poate juca in mai multe feluri. Se creaza tot un cont cu adresa de mail,
insa doar 5 activitati sunt gratuite. Dar se pot crea mai multe conturi si se pot face 5X conturi activitati. Se
intra in optiunea Create activity si se alege un tip de activitate. Activitatile sunt bazate pe imagini. Mai jos
veti vedea cum arata activitatile create de mine.
Mai sus se vede un joc cu flori si anotimpuri. Deci trenul trece, are desenat pe vagon floarea si numele
scris. Deasupra in baloane apar scrise anotimpurile. Elevul trebuie sa traga balonul corespunzator florii
respective. Adica anotimpul in care floarea respectiva infloreste. Elevii au in stanga sus timpul si dupa
rezolvarea unui nivel, apare scorul. Cu cat nivelul creste, cu atat trenul isi mareste numarul de vagoane si
viteza. Iar apoi, aceste jocuri gata facute, pot fi transformate in fise de lucru care pot fi imprimate. Se vede
tot in imaginea de mai sus, la optiunea Printables, se alege optiunea Anagram si jocul devine o fisa de
lucru pe care fie o proiectam de o tabla alba, daca avem aceasta posibilitate, si elevii vin pe rand si
completeaza, fie o imprimam pe hartie si o distribuim elevilor in clasa. In clasa virtuala se poate trimite in
word si elevii o completeaza si o retrimit. Mi s-a parut un lucru extraordinar caci timpul alocat alcatuirii
unei fise este mare, de aceea aceast platforma vine in ajutorul nostru, al profesorilor.
138
Bineinteles ca si aceste jocuri pot fi adaptate nivelului clasei si pot fi modificate. Eu le folosesc foarte
mult acum, pe ambele platforme si elevii mei sunt incantati de ele. Intentionez sa fac acest lucru si in clasa,
caci am observat ca elevii retin mai mult jucand aceste jocuri si nu se mai pierde timp cu scrisul.
Si nu in ultimul rand, platforma extraordinara, Google classroom:
Cu cinci din clasele mele am creat clase virtuale unde postez teme pentru rezolvare. Tot aici se pot
face ore on line, meeting-uri, in care sa ne vedem si sa ne auzim cu totii. Pentru caeasta, elevii au nevoie
de o adresa gmail cu care sa se poata loga. Profesorul trimite codul clasei si le permite elevilor accesul in
clasa. Profesorul poate posta si teste care sa apara pe platforma la o anumita ora pe care acesta o stabileste.
Si temele se pot posta si programa cand anume sa apara pe platforma. In cazul unei intalniri, tot profesorul
stabileste ora si platforma ii genereaza un link si un cod, pe care acesta il distribuie elevilor. Este o metoda
minunata de a tine ore aproximativ la scoala.
Din cate am experimantat, elevii meu participat in proportie de 90% la aceste ore on line. Au rezolvat
temele si au primit feed-back, au participat la intalniri, au citit, au pus intrebari. Sunt incantati, insa AVEM
NEVOIE de scoala pentru dezvoltarea sufletului elevilor.
139
PROFESORUL VIRTUAL DIN ȘCOALA DE ACASA
ANTOHIE DANA
Dintr-un profesor de geografie care îmbina resursele digitale cu cele tradiționale, dar care utiliza
frecvent harta, conversația euristică, problematizarea și învățarea prin descoperire, am fost nevoită ca în
mai putin de trei zile să mă orientez, 100% către învățarea din mediul online. Începutul a fost resimțit ca și
cum aș fi fost un pește de tip Dipnoi, aruncat pentru totdeauna pe uscat, care în lupta pentru reușită trebuie
să se adapteze și să respire cât mai bine aerul atmosferic.
După perioada de șoc, am început perioada de căutare a celor mai bune soluții, atât pentru mine, cât
și pentru elevii mei, care nu aveau încă capacitatea de a înțelege gravitatea și importanța acțiunilor noastre
din această perioadă.
Bineînțeles, primul pas a fost să utilizez WhatApp și Facebook Messenger, însă în tot acest timp
primeam zilnic câte minim 5 sugestii de alte aplicații ce pot fi folosite în noua școală, cea de tip online, ...
eu eram zăpăcită, dar să ne gândim la elevi, care au câte 12-14 discipline și fiecare profesor utiliza o
platformă diferită.
Pe lângă numeroasele aplicații și platforme sugerate din diferite părți și domenii ale țării, ni se
recomandau și cursuri online de pregătire, webminarii, seminarii, conferințe sau simpozioane, părea că
toată lumea este cu ochii pe profesori și pe cum își vor găsi aceștia un moment în care să respire cu ochii
în calculatoare.
Familiarizată cu Kahoot-ul am început să construiesc teste de recapitulare, pe care să le trimit apoi
copiilor (https://create. kahoot. it/kahoots/my-kahoots). După scurt timp am descoperit LearningApps, cu
numeroasele-i variante de joculețe educative pe care le puteam crea (https://learningapps. org/myapps.
php), astfel că de la 8 ore zilnic, am ajuns să muncesc în școala online chiar și 12 ore, fără întrerupere.
La toată această furtună, a se adăuga și lipsa echipamentelor IT sau conexiune la internet pentru unii
dintre elevi, lipsa de interes a altora sau dorințele și comentariile părinților, în frunte cu bâlbâiala
autorităților.
Cu toate acestea, „peștele” ajuns pe uscat continua să se adapteze, să respire, să se cațere în copaci,
să performeze.
După vacanța de primăvară, treburile devin și mai serioase, și mai obligatorii, astfel că urcăm o treaptă
pe scara platformelor online și începem să lucrăm în Adservio și Zoom. Aici alte aventuri, elevi care nu își
pornesc camera, care își trec microfonul la stricate ... pentru anumite discipline, care permit și altor persone
dubioase să intre în oră, care participă la oră, dar nu reprezintă mai mult de o absență în minus, elevi care
nu primesc niciodată temele de la profesor și, cireașa de pe tort ... părinți care își dau acordul pentru note.
Retorica din aceste zile cu privire la tot ceea ce se întâmplă cu școala a urmat câteva fire narative
clasice. Pe de o parte, cursurile online care există, dar lipsesc cu desăvârșire. Şcoala nu se pliază pe cerinţele
şi nevoile elevilor, societăţii şi contextului actual, dar rămâne un malaxor, un pat al lui Procust, în care
intrăm cu toții şi scapă cine poate.
140
OPORTUNITĂȚI ALE ÎNVĂȚĂRII DE-ACASĂ
PROFESOR PENTRU INVAȚAMANT PRIMAR, ANTON ANA

LICEUL „CAROL I”, ORAȘUL PLOPENI
JUDEȚUL PRAHOVA
Școala dezvoltă copiilor și competențe socio-emoționale prin interacțiunea grupului de copii de

aceeași vârstă. În perioada pandemiei elevii au fost privați de socializare, ceea ce pentru copii, mai ales
pentru cei din clasa pregătitoare a fost destul de greu. Consider că o parte din activitatea didactică față-în-
față nu se poate face on-line, având un impact negativ asupra învățării temeinice și a relațiilor sociale.
Această perioadă ne-a provocat să facem față pandemiei COVID-19, compensând inconvenientul
învățării față-în-față și lipsa instrumentelor digitale prin creativitate didactică, proiectare minuțioasă și
pentru mediul on-line, încercând să oferim elevilor o educație de calitate. Acest context educațional a fost
destul de incomod, atât pentru noi, cât și pentru părinți și copii. Din dorința de a-i simți pe copii aproape,
în lipsa contactului fizic, ne-am adaptat, chiar dacă elevii mei, părinții nu au competențe digitale.
Pentru predarea on-line am folosit Zoom. us. , ulterior aflând și despre alte aplicații și platforme ce
au fost disponibile gratis. Pentru organizarea resurselor, pentru lucrările elevii și pentru feedback am folosit
platforma Kinderpedia o perioadă, apoi Google Classroom. Cu ajutorul aplicației wordwall. net, și nu
numai, am creat jocuri on-line.
A fost dificil la început. În colaborare cu părinții, am stabilit modalitatea de comunicare. Nu erau
obișnuiți să lucreze pe platforme. Grație cursurilor de formare noi, cadrele didactice, avem anumite
deprinderi TIC și de lucrul pe platforme formate.
Împreună am descoperit cum să folosim Zoom. Ușor, ușor, la început cu stângăcie, am reușit să ne
conectăm. Copiii au învățat să respecte regulile emițătorului, receptorului.
Unii copii nu au nici telefoane personale, având clasă pregătitoare. Așa că, primele întâlniri pe Zoom
le-am desfășurat după-amiaza, când părinții erau acasă. Destul de obositor pentru toți, apoi, câțiva au învățat
cum să se logheze singuri, ceilalți fiind, în continuare, ajutați de părinți/bunici și am mutat videoconferințele
dimineața.
Am descoperit cu elevii cum să folosim tabla interactivă care le-a captat atenția și interesul. La
sfârșitul unora dintre întâlniri ne alocam timp „să ne jucăm pe tablă”.
Obiectivele principale au constat, pe toată această perioadă, în stimularea dragostei și motivației

pentru învățare a elevilor, în dezvoltarea încrederii în propria devenire, în crearea echilibrului socio-
educațional, indiferent de spațiul în care ne aflăm.
A fost o perioadă inedită pentru toți partenerii educaționali, cu dificultăți și cu provocări, dar felul în
care s-au implicat părinții și copiii m-a impresionat. În perioada desfășurării învățării de-acasă, familiile au
petrecut mai mult timp împreună, au văzut cu ce achiziții va păși propriul copil în clasa I. Am reușit să
cunosc mai bine familiile elevilor mei. Am încercat să introduc în „joaca on-line”, atât părinții, cât și frații,
bunicii. Elevii au descoperit tainele „chat-ului” formându-și deprinderea de a tasta cuvinte, enunțuri,
exerciții, să se exprime clar și coerent.
Am învățat, ne-am jucat și anul școlar am terminat!
141
Este plăcut să desfășori activitățile cu copiii on-line, dar nu se compară cu atmosfera care se creează
în mediul școlar fizic, când ne putem atinge, simți, trăi!
142
„IEPURAŞUL ALB”
(ACTIVITATE RECREATIV-CREATIVĂ)
PROFESOR PSIHOPEDAGOG: ANTON ELENA
PROFESOR EDUCAŢIE SPECIALǍ: SANDU MARCELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ NR. 1 CĂLĂRAŞI
Obiectiv general: Stimularea creativităţii si a emoţiilor pozitive, în activitatea şcolară şi în viaţa reală
Obiective operaţionale:
• Stimularea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate;
• Dezvoltarea abilităţilor de explorare a mediului ambient;
• Să utilizeze cât mai eficient materialele în vederea obţinerii produsului finit.
Grup ţintă: elevii claselor a VIII-a si a IX-a, invăţământ special.
Loc de desfăşurare: mediul online, WhatsApp.
Resurse:
- materiale – cartoane albe şi colorate, creion, foarfeci, lipici etc.
- umane – elevi, profesori, părinţi.
Metode: conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul.
Organizare:
• Stabilirea zilei şi a orei, când se vor conecta elevii şi profesorii pe WhatsApp;
• Comunicarea temei şi pregătirea materialelor de lucru;
• Prezentarea modelului final, în fotografie;
• Prezentarea etapelor de lucru, în fotografie;
• Efectuarea „Iepuraşului alb”.
Calendarul activităţii: aprilie 2020.

Evaluare:
 realizarea expoziţiei de „Iepuraşi albi”, in spaţiul online;
Produsele activităţii: „Iepuraşi albi”.
143
ȘCOALA DE ACASĂ – ȘCOALA ONLINE
PROF. ANTON IONICA,

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,TRAIAN SAVULESCU” IZVOARELE, PRAHOVA
La începutul anului școlar 2019/2020, nimeni din cei implicați în sistemul educațional românesc,
profesori, elevi, părinți, nu ar fi bănuit la ce provocări vom avea de răspuns pe parcursul acestuia.
Declararea pandemiei de coronavirus a impus închiderea școlilor și transferarea activității în mediul
online pentru continuarea procesului educațional de către toți elevii. Astfel, școala online a apărut
neașteptat, ca o mare necesitate și a provocat toți partenerii implicați să fie deschiși la noile tehnologii, la
un alt nivel. Experiența școlii online este inedită și presupune implicarea activă a tuturor factorilor
educaționali, pentru valorificarea eficientă şi raţională a tuturor resurselor.
Școala online a necesitat o organizare atentă realizată prin ședințe de coordonare cu profesorii având
loc pe un grup de WhatsApp sau pe platforma Zoom. Astfel au fost stabilite, printre altele, orarul online și
modul de comunicare cu elevii, mesaje oficiale, link-uri sau resurse utile tuturor și care au fost retransmise
ulterior la clase. Așa a putut avea loc o consultare permanentă între cadrele didactice pentru a îmbunătăți și
monitoriza procesul de învățare.
Pentru ciclul primar comunicarea cu elevii s-a realizat cel mai frecvent pe grupul de WhatsApp.
Orarul a fost stabilit împreună cu părinții, în funcție de disponibilitatea acestora și particularitățile de vârstă
ale copiilor. De asemeni, tot părinții au pregătit pe elevi pentru acest program și a sprijinit învățătorul și
profesorii clasei în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Cei mai mulți copii au acces la internet
de pe telefonul mobil dar nu toți.
La ciclul gimnazial, importantă a fost coordonarea între diriginți și ceilalți profesori. În ședințe
online, au fost planificate activitățile care pot fi susținute online în perioada următoare. S-a stabilit
programul de lucru săptămânal conform orarului şcolar, ţinând cont de schema orară şi planificarea
calendaristică pe discipline, programul suferind uneori mici modificări stabilite de comun acord între
cadrele didactice şi familia elevilor. Școala online s-a desfășurat pe diverse aplicaţii, instrumente de
interacțiune în timp real, cu video și text: Zoom, Meet, WhatsApp.
Există și aplicații sau platforme de colaborare online care facilitează schimbul de documente, teste
sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback
din partea profesorului, cel mai uzitat fiind Google Classroom. S-a lucrat și pe aplicații de învățare, pe care
le-a creat profesorul sau pe resurse deja existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe
care profesorii le-au folosit atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă: Quizizz,
Microsoft Powerpoint, Twinkl România, Didactic. ro, ScoalaIntuitext. ro, Youtube etc.
Școala online cuprinde o serie de aspecte pozitive și aspecte negative. Dar dincolo de toate plusurile
si minusurile a fost o perioadă solicitantă și delicată în care am învățat cu toții că trebuie să acordăm mai
multă importanţă sectorului educaţional online, dar să nu excludem învăţarea tradiţională și să dovedim o
mare disponibilitate de adaptare la nou şi tehnologie. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că
educația de-a lungul istoriei lumii a fost făcută cu profesorul față în față cu cei cărora le oferă mesajul școlii.
Consider că școala online a fost soluția de moment impusă de condițiile actuale și dacă se va dori
continuarea acestui sistem în alternanță cu cel clasic vor trebui o serie de investiții la toate nivelele și de
către toți cei implicați.
144
PROF. VIOLETA ANTON
Exercițiul 1: Fiind date lungimile laturilor unui dreptunghi, a și b, determinați perimetrul său.
DI: a, b
DE: p a
citește a, b b
p ← 2 * (a + b)
scrie p
Dacă a = 5 și b = 3 se va afișa perimetrul 16.
Provocare: Încercați să scrieți algoritmul și programul care determină perimetrul unui pătrat și a unui
triunghi.
Exercițiul 2: Fiind dat un număr natural a, să se afișeze suma cifrelor sale impare și produsul cifrelor
pare.
Exemplu: pentru a=74528 se va afișa suma 12 și produsul 64.
Explicație: vom determina fiecare cifră a numărului și dacă este impară o vom adăuga la sumă altfel
la produs. Pașii algoritmului sunt:
- stabilim numărul;
- inițializăm suma cu 0;
- inițializăm produsul cu 1;
- cât timp a este mai mare ca 0 se repetă următoarele acțiuni:
- se determină cifra;
- se testează dacă cifra este impară și în caz afirmativ se adaugă la sumă altfel se adaugă la produs;
- se modifică numărul prin împărțirea la 10;
- afișăm rezultatele.
DI: a
DM: c
DE: s, p
citește a
145
s←0
p←1
cât timp a > 0 execută
c ← a % 10
dacă c % 2 = 1 atunci
s←s+c
altfel
p←p*c
a ← a / 10
scrie s, p
146
ȘCOALA ALTFEL … DE ACASA
PROF. ANUȚA MIRELA

LICEUL TEORETIC „CARMEN SYLVA”
EFORIE SUD, JUDEȚUL CONSTANȚA
Anul școlar 2019 – 2020 a avut o traiectorie diferită, obligând toți partenerii procesului educațional
(elevi, profesori, părinți) să se adapteze unei situații inedite, căutând soluții pentru continuarea procesului
instructiv-educativ și vieții de zi cu zi. Lumea contemporană aflată în continuă mișcare s-a oprit pentru un
timp, tot ce era normal și firesc a devenit amintire sau chiar un obiectiv mult dorit de fiecare dintre noi.
În condiții speciale s-au derulat și activitățile din săptămâna „Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii
mai bun!”, cadrele didactice și elevii făcând apel la creativitate și imaginație pentru a găsi acele activități,
care puteau fi desfășurate acasă și în același timp de toți elevii, prezenți pe diferite platforme on-line. Dintre
activitățile derulate de elevii clasei a V-a A, s-au bucurat de o participare semnificativă și au fost pe deplin
apreciate trei activități: „Eu proprietarul”, „Jocuri de ieri și de astăzi” și „Vânătoare de comori …. prin
casă”.
Activitatea „Eu proprietarul” a urmărit să identifice responsabilitățile eleviilor față de propria
gospodărie și față de animalele de companie. Sarcina elevilor a fost aceea de a enumera cinci activități
desfășurate în casă sau curte, evidențiate prin fotografi. Majoritatea fetelor au enumerat activități casnice:
de a face curat în cameră, de a spăla vasele sau rufele, de a îngrijii plantele și florile din casă, etc. Băieții
au preferat activitățile în aer liber, prin curtea casei, între care: grădinăritul, de a face curățenie, de a sparge
lemne, etc. Atât fetele, cât și băieții s-au arătat extrem de responsabili în ceea ce privește animalele de
companie, de care au deosebită grijă și pe care le iubesc foarte mult. Căței, pisicuțe, iepuri și chiar o broască
țestoasă sunt animalele care i-au făcut să zâmbescă și să uite de neplăcerile momentului.
Jocul este specific copilăriei și fiecare generație se identifică printr-o serie de jocuri. În cadrul
activității „Jocuri de ieri și de astăzi”, elevii participați au avut drept sarcină să numescă trei jocuri practicate
de bunicii și părinții lor și trei jocuri care le aduc lor relaxarea. Colaborarea între generații a evidențiat
faptul că, bunicii și părinții lor practicau jocuri în aer liber, pe stradă sau în parcuri, cele mai apreciate fiind:
șotronul, v-ați ascunselea, nouă pietre, rațele și vânătorii și bineînțeles, fotbal. Generația deceniului doi, al
secolului al XXI-lea, preferă evident jocurile on-line, jucate pe calculator, tabletă sau telefon.
Competitivitatea a fost stimulată cu ajutorul activității „Vânătoare de comori … prin casă”. Inițial
participanții au fost intrigați de titlul activității și s-au întrebat care ar fi comorile ascunse în casele lor. Au
fost suprinși să constate că: o carte, o fotografie din copilărie, carnetul de elev, o jucărie preferată, un obiect
banal din casă poate devenii o comoară. În cadrul acestei activități competiția a pus față în față doi
participați, care în cel mai scurt timp trebuiau să posteze o fotografie a obiectului indicat de profesor.
Entuziasmul participanților și mai ales al câștigătorilor a fost dovada succesului acestei activități.
147
INVATAMANTUL ON-LINE:DE LA NU, LA DA
APATEAN ADRIAN
RISCĂ, ÎNDRĂZNEȘTE, FII PREGĂTIT, FII MEMORABIL !

Cele mai bune metode și cele mai verificate procese educaționale de succes nu vor putea face nimic
in locul nostru. De aceea am identificat ca primă metodă de lucru: ACȚIUNEA. Acțiunea e cea care ne
duce in postura de a îndrăzni, de a face lucruri cu care nu suntem încă obișnuiți, ne împinge să ne pregătim
pentru a face față provocărilor on-line. Bineînțeles că nu e suficient, bineînțeles că ”ne vom permite” în
continuare să facem greșeli, dar e nevoie să le facem repede. Mediul on-line nu e la fel de răbdător cu noi
ca și mediul off-line. Aici lucrurile se mișcă mult mai repede, doar suntem ”la un click” distanță de orice
informație. Mai mult decât atât, butoanele de Share si Delete sunt foarte apropiate unul de celălalt, ceea ce
nu ne creează neaparăt o senzație de confort și asta vine pe lângă faptul că nu putem controla poziția de
Ignore și nu putem întreba elevii: ”S-a întamplat ceva?!” ...
RECLAMA PERSONALĂ
Acest Personal Branding al zilelor noastre are și el câteva lucruri pe care mediul on-line le face să
pară simple, dar deloc ușoare. Pentru asta am putea să facem o comparație cu metodele de predare din salile
de clasa. Profesorii sunt îndrăgiți pentru metodele pe care aleg sa le folosescă, să fie moderne, ușor de
înțeles și folosind analogii cu lucruri îndragite de elevi. Așa sunt elevii: dacă nu le cunoaștem nevoile, dacă
nu știm la ce reacționează ei astăzi, avem șansa să nu aflăm ce i-ar determina să accepte o discuție on-line
cu noi și să considere că ar fi utilă pentru ei, pentru viitorul sau nevoile lor.
Apelarea la activitățile școlare distribuite in mass-media este necesară și potrivită acestor vremuri.
Este cea mai bună reclamă pe care o poți face activităților pe care le desfășori acum. Lumea s-a mutat in
mediul on-line și este acum prezentă acolo mai mult ca oricând, deci nu poți lipsi nici tu de acolo. Iar în
construirea activitătilor pe care vrei să le distribui in mediul online, nu uita lucrurile de bază: Fii scurt; Fii
la obiect; Fii memorabil!
LECȚII DE ”VALOARE”
Acum, mai mult decât oricând, e momentul să ”oferim” ce avem mai bun, ce avem mai interesant și
atractiv pentru educația celor din jurul nostru ...și nu numai. Este momentul să ieșim din zona de confort și
să pregătim discuții, workshopuri, webminarii pentru elevii care sunt acum mai liberi decât de obicei, pot
să își aloce mai ușor timp pentru întâlnirile virtuale cu diverși profesori sau specialiști și, implicit, investesc
timp în educația lor în domenii pe care până acum poate nu le-au pus pe lista de priorități, cum ar fi
antreprenoriatul, inteligența emoțională sau tehnicile de interacțiune on-line.
Este foarte important să fim percepuți ca profesori care oferă valoare, care pot ajuta și nu care doresc
doar să-și predea materia. Puțini sunt aceia care în această perioadă acceptă să li se ”vândă” ceva. Sunt însă
mai atenți la informațiile primite și pot lua decizii de participare fără să simtă vreo intenție din partea
noastră. Pentru asta trebuie să acționăm, așa cum am mai spus, cu asertivitate, cu propuneri de valoare, să
ne punem în slujba lor și să le dăm ocazia și motivele să distribuie informația primită de la noi, în așa fel
încât, să ajungă la cât mai mulți elevi.
UMORUL TOPEȘTE GHEATA
Dacă vrei cu adevărat să reușesti, e timpul să privești partea luminoasă a lucrurilor. Umorul, dar mai
ales autoironia, este de departe cel mai bun mijloc de a încălzi și cea mai neînduplecată inimă. Dacă poți
face un elev să râdă, atunci poți să-l faci și să te asculte cu interes.
Sunt și aici câteva lucruri de evitat. Să nu faci glume pe seama altuia, să nu faci glume rasiale, etnice,
politice sau religioase, la fel cum nu sunt recomandate nici glumele deocheate. Poti însă să te folosești de
povești întamplate ție sau apropiatilor tai, să folosești această perioadă de stat în casă și să faci haz de ea,
poți chiar să-i întrebi pe elevi cum fac față carantinei și poate vei descoperi că intră foarte ușor în acest joc
și îți vor facilita ție încălzirea discuțieicu clasa.
CARACTERISTICI ALE EȘECURILOR ÎN ”ANOTIMPUL”CRIZELOR
Prima caracteristică este predarea monolog, încercarea cu orice scop de a parcurge materia, de a
vorbi mult mai mult decât a asculta și bineînțeles, adoptarea unui comportament nepotrivit în relația cu
elevii.
148
A doua particularitate este aruncarea pisicii peste gard. Problema nu este la mine, e criză și nimeni
nu se uita cum fac eu lucrurile, toți profesorii fac la fel, nimeni nu se mai schimbă la vârsta asta și nici nu
știu să o fac. După ce va trece criza, mă apuc voinicește din nou de treabă ...Clasic! Un comportament mai
mult decât păgubos, dacă ținem cont că regulile predarii se schimbă oricum și orice perioadă grea aduce
forme atractive în modul de predare ulterior al profesorilor care se adaptează repede, ceea ce nu va fi tocmai
confortabil pentru cei care nu o fac și așteaptă să treacă această perioadă.
Eșecul nu înseamnă nesiguranță, ci lipsa de execuție, lipsa Actiunii. Iar dacă te uiți atent la oamenii
pe care-i consideri norocoși, o sa vezi că nivelul lor de acțiune e foarte ridicat și când norocul le bate la ușă
îi găsește în mișcare, căutând solutii, adaptandu-se la nevoile actuale ale elevilor, nu în grădină căutând
”Trifoi cu patru foi” ...
149
UN ALT FEL DE ȘCOALA
PROF. APĂTEAN IOANA CECILIA
„Omul vrea întotdeauna ca totul să fie altfel și în același timp să rămână totul la fel.” (Paulo Coelho)
În ultima vreme tot mai multe voci s-au făcut auzite că trebuie modificat sistemul de învățământ
pentru a le oferi copiilor o educație de calitate. S-au înregistrat nemulțumiri cu privire la supraîncărcarea
programei școlare, la resursele materiale pe care școlile românești le au sau nu în dotare sau la lipsa de
pregătire profesională a unora dintre cadrele didactice. Până să se concretizeze vreo urmă de schimbare,
iată că ne lovește ca un trăznet acest nou coronavirus care îngenunchează lumea și ne dă complet viața peste
cap. Acum strigăm că ne vrem viața înapoi și ne-am bucura să o primim chiar și așa cum a fost înainte, cu
toate neajunsurile ei.
Întreaga planetă se confruntă cu o situație inedită, la care unii se pot adapta, alții mai puțin, iar unii
chiar deloc. Ca răspuns la solicitările de distanțare fizică și socială, viața noastră pare că s-a mutat in mediul
online. Aceste măsuri de siguranță nu au întârziat să apară și in domediul educației și au fost impuse pentru
a-i proteja pe toți beneficiarii actului educațional.
Noua formă de abordare a învățării nu a fost îmbrățișată cu bucurie de o mare parte dintre cei
implicați, din motive deja bine cunoscute: inadaptarea la această situație de criză, slabele competențe
digitale ale copiilor, ale dascălilor, iar in cazul elevilor mici chiar ale părinților acestora, fără de care nu se
putea realiza conectarea online. Lipsa conexiunii la internet sau chiar absența dispozitivelor necesare
acestor tipuri de activități au ridicat de asemenea probleme. S-au depus eforturi din partea tuturor pentru a
se putea finaliza anul școlar și s-au găsit soluții pentru ca materia școlară să poată fi parcursă de către elevi,
chiar dacă acest lucru a implicat și sprijinul părinților sau al bunicilor. Activitățile online s-au desfășurat pe
diferite platforme de învățare, materialele didactice trimise au fost rezolvate, iar pe urmă verificate și
corectate. Cei mai mulți au făcut tot posibilul să se adapteze situației noi. S-a lucrat în echipă, fapt ce a
contribuit în mare măsură la coeziunea grupului. Am învățat poate să ne apreciem mai mult, să ne ajutăm
intre noi fără a cere nimic în schimb, să ne bucurăm de un timp de calitate petrecut in familie si cu sigurantă,
unii dintre noi am ajuns să conștientizăm valoarea și importanța dascălilor atât de mult blamați inainte.
Nimeni nu afirmă că soluția găsită a fost cea mai bună, doar că, în această conjunctură a rămas
singura posibilă. Nu am avut de ales între online și offline, ci mai degrabă între online și nimic. S-a discutat
mult și inainte de pandemie despre tehnologizarea procesului de învățământ, despre învățarea online, despre
avantajele si dezavantajele ei, chiar si despre fuziunea dintre online si offline. Unii dascăli au inserat în
activitătile lor diverse jocuri digitale sau au folosit platformele pentru o mai bună colaborare cu grupul sau
și-au construit lecțiile cu ajutorul softwear-urilor educaționale.
În ceea ce privește învățarea propriu-zisă, este lesne înțeles faptul că valoarea actului educațional nu
se ridică la nivelul atins în perioada anterioară, când copiii au participat activ la cursuri. Lecțiile nu au mai
fost atât de atractive, iar lipsa contactului fizic dintre ei și colegi, respectiv dascăli, nu i-a motivat să se
implice atât de mult în activități. Unii dintre elevi s-au bucurat chiar de studiu în confortul locuinței și au
tratat cu seriozitate problema învățării, încercând pe cât posibil să nu rămână cu lacune în această perioadă
și au înțeles că “ nu contează cât de încet avansezi, atâta timp cât continui să avansezi !”( Confucius)
150
PROFESOR APETRĂCHIOAEI ALINA LILIANA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 GORBANEȘTI, JUD. BOTOȘANI
Trăim momente dificile, cu multe încercări, în contextul pandemiei actuale. Acum, mai mult ca
oricând, trebuie să fim solidari, să manifestăm un comportament responsabil, să comunicăm cu copiii noștri.
Să încercăm să-i încurajăm, să-i susținem moral. Ei nu trebuie să se simtă abandonați. Educația înseamnă
adaptabilitate și din această perspectivă trebuie să oferim copiilor oportunități de dezvoltare de competențe
și abilități, să cultivăm emoții pozitive, să inserăm și momente de relaxare utile și instructive.
În perioada 30 martie-3 aprilie 2020, în condiții de normalitate, Școala Gimnazială Nr. 1 Gorbănești
ar fi desfășurat Săptămâna Școala Altfel. Pentru realizarea acestor activități școala a venit în sprijinul
copiilor, părinților, cu sugestii de activități educative interdisciplinare pentru Școala Altfel de acasă care
promovează petrecerea timpului liber într-un mod creativ, după cum urmează:
- Activități în bucătărie: O rețetă mult iubită, în familie pregătită, O cină specială (Așezarea mesei
urmând anumite reguli). Aceste activități au urmărit alegerea rețetei preferate, pregătirea ingredientelor și
a instrumentelor de lucru, respectarea etapelor de preparare a rețetei, stimularea creativității prin
personalizarea preparatului, respectarea regulilor generale de aranjare a unei mese, dezvoltarea imaginației
și a spiritului practic.
- Activități de creație artistică: Atelier de creație - Zâmbet și culoare, pictăm cea mai frumoasă floare,
Frigiderul artistic. S-au avut în vedere alegerea proiectului de creație plastică și recunoaşterea materialelor
de lucru, utilizarea diverselor tehnici de lucru ce dorim să le punem în practică, relaționarea pozitivă prin
discuții cu membrii familiei despre obiectele pe care le-au creat, dezvoltarea simţului pentru frumos,
realizarea unei expoziții pe frigider cu desene/picturi păstrate.
- Activități de dezvoltare a personalității: Sunt talentat, unic și frumos – un copil norocos, Provoacă
mai departe – joc. Aceste situații au vizat alegerea unei activități la care copilul își poate demonstra un
talent personal, mai deosebit (truc, magie, glume, joc, dans, cântec, sport etc), prezentarea video a acelei
activități, provocarea altui membru de familie sau a unui prieten online, de a-și dezvălui un talent/o abilitate
deosebită, dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, stimularea încrederii în propria persoană și în
capacitățile sale.
- Activități recreativ – educative: Jocul – actrivitatea principală de exprimare, învățare, dezvoltare,
recreare, distracție, Cu mic cu mare ne jucăm, pedepse hazlii ne dăm! Activitățile au urmărit: revizuirea
tuturor jocurilor din casă, adecvate vârstei copilului, alegerea unui joc, reactualizarea regulilor jocului și a
etapelor de joc și desfășurarea jocului cu toți membrii familiei prezenți, dezvoltarea sentimentului de
corectitudine, colaborare/competiție, egalitate și apreciere, inventarea unor jocuri de tip EXATLON
(utilizând diferite jucării, perne, scaune, cordoane) și parcurgerea acestora, descoperirea jocurilor la care
părinții pierd ușor în fața copiilor și crearea unor pedepse hazlii pentru cei ce pierd.
- Activități de grădinărit: Pregătim răsaduri în casă pentru o grădină frumoasă, În natură. Aceste tipuri
de activități au vizat pregatirea materialelor necesare pentru însămânțarea/ plantarea/ transplantarea unei
151
plante, parcurgerea etapelor de lucru pentru plantare, respectând reguli de igienă corespunzatoare, îngrijirea
și observarea sistematică a plantei în creștere, participarea efectivă şi afectivă a copiilor la activităţile
proiectului, cultivarea interesului pentru natură /plante prin crearea unui colț verde (cu plante vii) în casă.
Fiecare familie a reușit să desfășoare activități pe placul și dorințele copiilor în această cu adevărat
Școală Altfel…
152
SCOALA DE ACASA IN PERIOADA PANDEMIEI
PROF. APOSTOL ELENA MĂDĂLINA

LICEUL TEORETIC “ CARMEN SYLVA” EFORIE SUD
Majoritatea profesorilor resping varianta repetării anului școlar și varianta recuperării prin
restructurarea anului școlar viitor, se arată într-un studiu realizat în perioada 25-31 martie 2020 de o echipă
de cercetători și cadre didactice de la Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza,
Universitatea de Vest și Institutul de Științe ale Educației. Potrivit cercetării, profesorii susțin păstrarea
structurii actuale a anului școlar în curs, cu reproiectări ale curriculumului și evaluărilor pentru clasele a
VIII-a și a XII-a (42%) sau prelungirea cu 2-4 săptămâni a anului școlar în curs (44%).
Peste 6. 000 de cadre didactice din învățământul preuniversitar au participat, prin completarea unor
chestionare online, la cercetarea evaluativă privind practicile didactice și dificultățile în desfășurarea
activităților cu elevii în această perioadă.
Intr-un document postat pe site-ul Universității din București, în care sunt prezentate concluziile
cercetării se arata ca: ”Cu un eșantion reprezentativ, investigația relevă măsurile de sprijin necesare și pot
constitui baza pentru decizii la nivel local și din partea Ministerului Educației. În condițiile în care lucrează
mai mult decât de obicei pentru a compensa inconveniente inerente transpunerii într-un cadru nou a
activităților didactice, profesorii regândesc situațiile de învățare și pun mai mult accent pe calitativ, pe
progres școlar autentic și pe interacțiunea și implicarea elevilor”.
• O parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel
un impact negativ asupra învățării temeinice. Profesorii semnalează disfuncții în ceea ce privește
următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană (65%), sprijin
personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare (64%), monitorizarea ritmului învățării (52%),
feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor (45%), explicații pentru înțelegerea
conceptelor, relațiilor, fenomenelor (45%), consiliere individuală (36%).
• Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc cel mai frecvent
aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev) precum Whatsapp sau Messenger
(91% – medie de 3, 66 pe o scală de 4) sau chiar apeluri telefonice (83% – medie de 3, 34). Pe locurile
următoare se situează: utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi site-uri
cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee virtuale,
Digitaliada, LearningApps etc. (medie de 2, 82), apoi platformele specializate de elearning (2, 6) și
aplicațiile pentru apeluri video/ videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams (2, 48).
• Un procent de 77% dintre elevii cu rezultate bune și foarte bune reușesc să parcurgă curriculumul
de trunchi comun conform planificărilor preexistente. Mult diferit stau lucrurile cu elevii cu rezultate slabe,
care, în opinia profesorilor, reușesc doar în proporție de 50% să țină pasul.
• 2223 de cadrele didactice care au ore la clasa terminală a ciclului gimnazial remarcă aceeași
diferență între elevi. Copiii de clasa a VIII-a care au de obicei rezultate școlare slabe acumulează în această
perioadă lacune într-o măsură semnificativ mai mare decât colegii lor, cu o medie de 1, 93, față de media
de 3, 11 indicată pentru elevii buni (pe o scală de 4).
• În ce privește clasa a XII-a, elevii celor 1603 cadre didactice cuprinse în eșantion se poziționează și
ei diferit în grupuri de nivel, prin raportare la curriculumul prescris, necesitând în perioada următoare o mai
mare atenție și o instruire personalizată.
• Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, cadrele didactice semnalează, în
ordine: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare (64%), dificultăți de
ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează (62%), lipsa suportului pedagogic
pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii: (58%),
lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățare-evaluare la disciplina lor (57%), lipsa conținutului
educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei (57%), lipsa unui computer suficient de performant
(56%) și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor
digitale (54%).
• Pe de altă parte, dificultățile elevilor constituie impedimente serioase pentru învățare: dificultăți
153
programe suplimentare (73%), lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii (71%), nivelul
insuficient al competențelor digitale (68%), lipsa unui computer/ tabletă/ telefon smart (65%), lipsa unui
program bine structurat, determinând sincope în învățare (65%), lipsa controlului și monitorizării constante
a activității lor (65%), acces limitat la Internet (64%), lipsa suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea
adulților (59%).
• Cadrele didactice participante la investigație sunt deopotrivă din mediul rural și din mediul urban,
distribuiți proporțional pe niveluri de învățământ. Nivelul de utilizare a tehnologiei este mediu pentru 53%
dintre aceștia. Doar 4% se declară începători în utilizarea instrumentelor și resurselor digitale. Oricum, în
această perioadă, pentru ședințe și discuții cu colegi cadre didactice, sunt nevoiți să utilizeze grupuri de
discuții asincrone, cum ar fi Whatsapp (94%), apel telefonic (75%), email (72%) și videoconferințe prin
Zoom, Webex, Skype, Meet etc. (58%). Iar pentru managementul claselor și al activităților de învățare,
aproape trei sferturi utilizează platforme de elearning precum Google classroom (68%), Moodle (3%),
Edmodo (3%), Easyclass (2%).
154
REPERE IN PROIECTAREA LECȚIILOR ONLINE
DE LIMBA ENGLEZĂ
PROF. VALENTINA APOSTOL
Deoarece ne-am îmbarcat în marea călătorie a predării online, întrebările firești ar fi: cum planificăm
lecțiile online? Cum ar trebui să arate proiectarea didactică a unei activități de predare online? Ei bine,
proiectarea didactica a lecțiilor de limba engleză ne oferă șansa de a ne valorifica din plin creativitatea
deoarece putem alege din nenumăratele resurse puse la dispoziție de universul online!
Prezentul studiu se referă la elementele cheie ale unei optime proiectări didactice la limba engleză
și, de asemenea, se dorește a oferi câteva exemple de bună practică ce pot fi urmate în predarea online.
Proiectarea unei lecții online de limba engleză
Crearea și susținerea activității de predare online vor decurge mult mai facil, cu o pregătire prealabilă.
Lecțiile reușite, de obicei, conțin următoarele elemente:
- Un obiectiv general care vizează ceea ce elevul va fi achiziționat la finalul activității;
- Conținuturile ce vor fi predate: noțiuni de vocabular, structuri sintactice pe care elevii vor putea
să le folosească în context etc. ;
- Un ansamblu de oportunități pentru elev pentru a exersa conversația;
- Elemente vizuale și audio pentru a facilita și fixa înțelegerea.
Obiectivele lecției
Obiectivele unei lecții online vor fi formulate în același mod ca cele ale unei lecții clasice. Pe
parcursul lecției online acestea vor fi urmărite întocmai, dar mijloacele și instrumentele vor fi diferite, deci
adaptate pentru mediul online, implicit desfășurarea lecției în sistem video-conferință.
Exemple de mijloace specifice unei lecții online
a. Tăbliță magnetică de dimensiuni reduse. Pentru a fi mai creativi, putem scrie anumite cuvinte
cheie, unele elemente de vocabular, chiar mici definiții pe o astfel de tabla de dimensiuni mici. De asemenea
se pot folosi markere de culori diferite pentru a evidenția cuvintele în context. Acest mic artificiu este
destinat tuturor categoriilor de elevi, oferindu-le încrederea de care au nevoie în scrierea corectă a unor
cuvinte.
b. Stimuli vizuali. În momentul conceperii proiectării didactice trebuie să încorporăm anumite tehnici
vizuale de predare, iar multe elemente ajutătoare pentru aceste tehnici se afla chiar în imediata apropiere.
De exemplu, dacă lecția se referă la ”Food”, putem găsi în bucătăria proprie o multitudine de exemple
pentru a preda cuvintele noi, la fel o lecție pe tema ”Clothing” ne trimite în șifonierul propriu pentru a
exemplifica unele obiecte vestimentare și tot așa. De asemenea, ca stimuli vizuali se pretează foarte bine
cartonașele cu imagini (”Flashcards”) în cadrul unei lecții online de limbă modernă.
c. Stimuli auditivi. În funcție de vârsta elevilor, elementele auditive pot fi de asemenea integrate cu
succes în cadrul unei lecții online. Melodiile și videoclipurile pot demonstra concepte pe care, de exemplu,
nu le poate demonstra simpla citire a unui text în limba engleză. Acestea, bineînțeles, trebuie pregătite de
dinainte prin salvarea fișierului și plasarea sa într-o locație de unde poate fi accesat rapid.
Ce conținuturi pot fi abordate în cadrul unei lecții online?
În funcție de nivelul clasei virtuale, posibilitățile privind conținuturile predate online sunt multiple:
a. Noțiuni de vocabular. Pot fi predate noțiuni folositoare și comune, având atenția concentrată pe
pronunție, iar profesorul asigurându-se că elevul repetă cuvântul de cel puțin trei ori, dar se poate exersa și
citirea definițiilor cuvintelor noi și scrierea corectă a acestora.
b. Vorbirea și abilitățile conversaționale. Aceasta este una din cele mai importante părți ale unei
lecții de limba engleză, indiferent ca aceasta se desfășoară fizic sau online. În cadrul lecției online, putem
adresa elevilor întrebări simple, cu răspuns deschis, încurajându-i să vorbească independent. Un mod
interesant de a corecta elevii, în cazul în care aceștia răspund monosilabic, este să le spunem noi întregul
enunț pe care l-am dori rostit, apoi să ne oprim, să ducem mâna pâlnie la ureche, prin aceasta indicând
faptul că dorim să repete.
c. Structuri gramaticale. Noțiunile de gramatică pot fi predate cu succes în cadrul unei lecții online
de limba engleză. Spre exemplu, un tabel sau o schemă cu timpurile verbale poate fi un excelent punct de
pornire. De aici se pot crea exemple citite sau scrise, pot fi introduse noțiuni teoretice etc. Rolul fișelor de
155
lucru în format Word editabil este indubitabil. Elevii pot rezolva exercițiile propuse în timp real și astfel se
poate realiza și fixarea cunoștințelor.
d. Abilități de citire în limba engleză. Cititul poate fi exersat prin prezentarea unor propoziții sau
texte scurte. În funcție de platforma utilizată, se poate trimite, de asemenea, un mic pasaj de citit, cu câteva
zile înaintea lecției, oferind astfel posibilitatea exersării cititului. În același timp, se pot nota cuvintele care
au pus probleme de pronunție și repetate după parcurgerea materialului.
e. Înțelegerea unui material audiat. Un mod interactiv de exersare a abilităților de înțelegere a unui
text audiat este de a rula un scurt clip video sa8u audio, iar apoi adresate întrebări despre ceea ce s-a ascultat.
Materialul va fi rulat de 1-2 ori înainte de discuțiile pe marginea acestuia.
În concluzie, proiectarea lecțiilor online poate fi o provocare pentru fiecare dintre noi, dar oferă
elevilor mult mai multa flexibilitate decât o face lecția clasică, curriculum-ul standard, cel puțin pentru
limbile moderne.
156
ȘCOALA VIRTUALĂ – UN NOU CONCEPT EDUCAȚIONAL
PROF. ARAMĂ LAVINIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION BĂNCILĂ”, BRĂILA
Odată cu 11 martie 2020, școala a devenit pentru toți ... altfel! Sub amenințarea pandemiei de COVID
19, lumea virtuală a devenit brusc o realitate, un concret al lumii educaționale de pretutindeni, iar profesori,
elevi și părinți deopotrivă s-au repliat pe noul concept de predare-învățare-evaluare. La fel de brusc,
universul educațional s-a împărțit, pentru cadre didactice și elevi deopotrivă, între cei instruiți din punct de
vedere digital și cei care au deprins din mers, zorit, tainele utilizării mijloacelor digitale. Tehnica nu a mai
reprezentat acea inserție deosebită, acel punct de atracție sau stimulent oferit pe durata orelor de curs, ci
ora de curs însăși.
Inserția digitalului în activitatea școlară nu ne era străină, nici mie, nici elevilor mei. Utilizam deja în
procesul de predare a limbii engleze platforme educaționale care reprezentau „sarea și piperul” orelor de
curs. Elevii așteptau cu nerăbdare momentul în care, pe baza unui material video, rezolvau diverse sarcini
de lucru digitale. Printre platformele educaționale pe care le utilizam deja cu elevii se numără
learnenglishkids. britishcouncil. org, learnenglishteens. britishcouncil. org, learningapps. org, toondoo.
com și stryboardthat. com. Aici, tradiționalele fișe de lucru îmbracă forma unor jocuri, astfel încât exerciții
de tipul potrivire, alegere multiplă sau completare a unor spații lacunare erau și sunt percepute ca o joacă
digitală. Tradiționala așternere pe hârtie a unor fraze pe un anumit subiect, percepută de multe ori de elevi
ca fiind neatractivă și plictisitoare, a fost înlocuită cu scrierea unor comentarii pe rubrici de blog sau chat
și de realizarea unor benzi desenate pe subiecte adecvate nivelului de cunoștințe și vârstei fiecărui elev.
Simpla utilizare a tastaturii și a ecranului în locul obișnuitului stilou a fost praful magic al zânei digital care
a transformat actul scrierii într-unul incitant: a răspunde în scris a devenit o provocare, un act personal de
împărtășire a impresiilor într-o lume virtuală.
Am dobândit cunoștințele necesare inserării digitalului în orele de curs prin participarea la cursul
„Empowerment in ICT Skills” (12-16 nov. 2018, St. Julians, Malta) în cadrul proiectului Erasmus+
„Tranziția actului educațional de la tradițional la modern prin integrarea mijloacelor, metodelor și
instrumentelor TIC” implementat în cadrul școlii noastre. Conținutul cursului m-a ajutat să privesc
tehnologia ca pe un prieten și mi-a dat încrederea de a utiliza cu elevii toate aplicațiile și activitățile studiate.
Pot spune că îi datorez programului Erasmus+ viziunea modernă actuală asupra integrării mijloacelor TIC
în actul didactic, precum și abilitatea de a-mi transforma orele de curs și activitățile extracurriculare în
momente interactive și atractive pentru elevi.
Astfel, când noțiunea de școală a devenit una și aceeași cu ... școala de acasă, inserarea aspectelor
digitale a fost facilă atât pentru mine, cât și pentru elevi. Platforma Zoom ne-a permis să ne desfășură orele
în condiții bune: am accesat manualele digitale și platformele educaționale menționate anterior, am utilizat
componentele audio și video, am scris pe tabla virtuală. Zoom a reprezentat o alternativă satisfăcătoare care
ne-a permis să parcurgem materia la limba engleză în același ritm cu cel al orelor de curs obișnuite.
157
EDUCATIE FARA FRONTIERE! SCOALA ALTFEL! SCOALA DE ACASA!
PROF. ARDELEANU OANA FLORENTINA
Invatamantul online a venit ca o provocare pentru noi, cadrele didactice, cele care lucram in
invatamantul special.
Elevii cu care noi lucram sunt copiii cu nevoi speciale, care suferinzi fiind de diferite boli, au fost
greu de adaptat unor noi metode de predare in aceasta perioada.
Acesti copii nu isi pot desfasura singuri activitatile, supravegherea si indrumarea parintelui fiind
obligatorie.
Convenind cu parintii acestora, am ales comunicarea pe Whatsapp, unde pentru fiecare activitate
aleasa am realizat fise de lucru cu explicatii pentru fiecare moment al lectiilor. S-a lucrat pe sarcini de lucru
diferentiate in functie de particularitatile psihoindividuale ale fiecarui elev in parte.
Am ales activitati antrenante, recreative, placute copiilor.
Pentru fixarea cunostintelor, am ales intalnirea zilnica pe platforma ZOOM unde elevii impreuna cu
parintii participa la fixarea obiectivelor pentru activitatile zilnice desfasurate.
Acest mijloc de comunicare ne-a ajutat mult, deoarece zilnic am avut cu totii contact vizual, verbal.
acest fapt a dus la pastrarea grupului elevi -profesori. Copiii sunt foarte bucurosi ca isi revad colegii si pe
noi profesorii. Reusim in acest mod sa fim zilnic impreuna. A fost costructiva aceasta alegere in lucrul cu
elevii. Insa, nu toti elevii reactioneaza cand se deschide platforma. Cei cu autism tipa, fug nu suporta acest
mod de comunicare, deci este eficienta doar pentru o parte din elevii clasei. Cu acesti elevi se reuseste
foarte putin in activitatea didactica, deoarece parintele nu are pregatirea pedagogica pentru a putea realiza
o minima sarcina de lucru in procesul instructiv educativ. In sala de clasa elevul are suportul afectiv al
profesorului, pe care el se sprijina, are experienta psihopedagogica, are mediul in care el se simte confortabil
pentru a reusi. Datorita acestor lucruri enumerate anterior, copiii cu autism pot realiza un minim de sarcini
educationale
In aceasta perioada am simtit deseori ca elevii sunt agitati, fiind tinuti doar in casa o perioada lunga
de timp. Faptul ca erau doar in prezenta parintilor i-a determinat sa participe destul de greu cu interes la
activitati .
Socializarea, schimbarea mediului, faptul ca acesti copii au nevoie de o diversitate de care nu au mai
beneficiat, le-a afectat starea emotionala, bunastarea mentala.
Ca sa concluzionez, o sa enumar cateva puncte slabe ale acestei perioade care au avut un efect puternic
asupra copiilor:
-dependenta de parinti.
Copii au nevoie de parinti pentru a putea participa la activitatile a copiilor cu deficienta mintala in
aceasta perioada, prezenta fizica a profesorului fiind imposibila.
-blocarea copilului in acelasi mediu.
-lipsa socializarii.
-ingreunarea asimilarii de cunostinte educationale.
Punctele tari:
-copii sunt mult mai protejati in aceasta perioada de pericolele externe.
-primesc o atentie sporita si o afectivitate accentuate din partea familiei in aceasta perioada, lucru
benefic pentru copil.
158
PLANIFICARE
TEMA ANUALĂ DE STUDIU –„ CE ȘI CUM VREAU SA FIU”?

TEMA SĂPTĂMÂNII – „CE VREAU SA FIU CAND VOI FI MARE”?
GRUPA MICĂ
PROFESOR INVATAMANT PREȘCOLAR: ARION IONELA - SILVIA
Data Denumirea activităţii Sarcini de lucru
18 1. ,,Hai să învățăm despre profesii - Teatrul Pătrățică” Urmărește cu atentie filmuletul

mai (DȘ - cunoașterea mediului) ,,Hai să învățăm despre profesii -
2020 https://www. youtube. com/watch?v=CixSoutfVbQ Teatrul Pătrățică”
Colorează imaginea care înfătișează
2. Momentul de mișcare: ,,Zigaloo” meseria ce îti place cel mai mult.
https://www. youtube. com/watch?v=3DeNGvxgGHk Dansează și tu cu ,,Zigaloo”.
1. „Bondocel îşi alege o meserie” Urmărește cu atentie povestea

19 https://www. youtube. com/watch?v=pgj1icVtTHs „Bondocel îşi alege o meserie”
mai DLC –povestea educatoarei Spune și tu ce vrei să faci când vei fi
2020 2. Momentul de mișcare:„Dansează bughi-bughi” mare!
https://www. youtube. Dansează și tu „bughi-bughi”.
com/watch?v=OS7IUOBdwRY
20 1. ,,Pozitiile spatiale si numeratia în concentrul 1 – 3” Spune unde sunt așezati peștii.

mai DS – activitate matematică Numără peștii din filmulet.
2020 https://www. youtube. com/watch?v=w0TbyDL0IvU Rezolvă fișa de lucru.
2. Momentul de mișcare: Pășește pe umbra piciorului / mâinii fără

„Pășește pe umbră!” să le încurci.
21 1. „ Sandwich-uri Amuzante împreună cu mami!” Pregătește și tu „Sandwich-uri

mai (DOS – activitate practic-gospodărească) Amuzante” împreună cu mama ta.
2020
2. Momentul de mișcare
,,Să gătim - Cântece ritmate pentru copii” Execută mișcările sugerate de textul
https://www. youtube. com/watch?v=RX6630pLp0g cântecului.
22 1. ,,Covrigei și turtite” – Amestecă ingredientele date pentru a

mai DEC – modelaj obtine un aluat.
2020 Realizează împreună cu părintii covrigei
2. Momentul de mișcare și turtite din aluat.
,,Brutarii” Execută mișcările sugerate de text.
https://www. youtube. com/watch?v=OzHDscM7q8o
159
În contextul pandemiei SarsCoV – 2 grădinița s-a mutat acasă. Astfel, copii, părinti, bunici și
cadre didactice au fost puși în situatia de a se reorganiza rapid pentru a face posibilă continuarea
activitătii de acasă. Fiecare educatoare a identificat initial canalul de comunicare preferat de părinti
(Facebook, Google Classroom, Zoom, Kinderpedia … și lista ar putea continua) și apoi a încercat să
fie alături de copii prin mesaje, filmulete, teme. Problema cea mai mare pe care am identificat-o în
această perioadă este lipsa contextului social existent în grădiniță: oricât de mult am încerca și oricâte
mijloace moderne am folosi, nu putem înlocui un zâmbet, o îmbrătișare, un feedback direct și imediat
după o realizare a preșcolarului.
Trecând peste toate neajunsurile desfășurării activitătilor în mediul on-line am încercat
întotdeauna să propun activităti interesante, atractive, ce se por realiza cu materiale uzuale, aflate în
casa fiecăruia dintre noi: „ Sandwich-uri Amuzante împreună cu mami!”, ,,Covrigei și turtite”, „Ce
meserie are mami/tati?”. Consider că este de datoria noastră, a cadrelor didactice, să alegem acele activităti
care să aducă familiile împreună, să reducă timpul petrecut în fata ecranelor și să stimuleze curiozitatea
celor mici.
Așadar, cu perseverentă și multă muncă putem trece peste toate neajunsurile și putem transforma
această perioadă deosebit de dificilă într-o oportunitate pentru implicarea activă a familiei în educatia
copiilor. Comunicarea deschisă și eficientă grădinită – familie este cheia dezvoltării unui parteneriat de
lungă durată între acestea, cu beneficii de ambele părti.
160
ÎNVĂȚAREA ONLINE – AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
PROF. ÎNV. PRIMAR CHIRIPUCI MARIA

PROF. ÎNV. PRIMAR ARIZAN MIHAELA GEANINA
Pandemia de coronavirus a adus cu ea o criză care a afectatat mai multe sectoare de activitate, unele
dintre ele nepregătite să facă față unor situații critice. Este și cazul educației, pusă în fața unei noi provocări:
cea digitală.
Din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, elevii și profesorii s-au mutat în mediul online şi
au învăţat să folosească platformele digitale pentru a comunica şi a-şi face lecţiile. Elevii și-au folosit
propriile telefoane, tablete, laptopuri, sau pe cele ale părinților, pentru a putea participa la lecțiile on-line.
Zoom, Microsoft Teams, Google Classroom, WhatsApp sau Skype au fost mediile cele mai utilizate pentru
comunicarea între elevi şi profesori.
Majoritatea cadrelor didactice din școala unde îmi desfășor activitatea au folosit platforma
educațională 24edu dedicată instituțiilor de învățământ preuniversitar. Reprezintă un sistem complet de
notare (note, absențe, calcul automat al mediilor), comunicare (inspectorat-școală-elevi-profesori-părinți),
instrumente de predare materiale didactice, teme), organizare (avizier, calendar), notificare și informare
(SMS, email) și poate fi configurat în funcție de nevoile școlii. Părinții elevilor au conturi pe această
platformă, astfel încât sunt la curent cu situația școlară a acestora și pot verifica și participarea la lecții.
Avantajele instruirii online:
- accesul la cunoștințe, în orice moment și din orice locație;
- permite interacțiune sincronă și asincronă între profesor și elevi;
- elevii pot învăța în ritmul lor propriu;
- elevii poate beneficia de feedback rapid și permanent;
- costuri reduse de distribuție a materialelor;
- elevii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este interactiv (copiii de
vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe smartphone și pe tabletă, mai puțin cu programele,
browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop);
- elevii sunt mai odihniți, pot avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil;
- părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, sunt la
curent cu situația școlară a copilului;
- elevii nu mai pot lipsi de la ore dacă sunt supravegheați acasă de un adult;
- se pot utiliza manualele digitale, nu mai este nevoie de cele în format fizic;
- centrare pe elev;
- elevii pot colabora și învăța împreună.
Dezavantajele create de instruirea online:
- pregătirea unui curs online este mai costisitoare decât pregătirea unui curs tradițional, trebuie să ai
tot timpul o soluție de rezervă dacă intervine ceva neprevăzut;
- lipsa unor resurse tehnologice performante și a unor conexiuni optime la rețea;
- apar unele probleme legate de contactul face-to-face, esențial de multe ori pentru socializare;
- nu orice curs poate fi predat prin intermediul platformelor eLearning;
- elevii nu dețin competențe digitale;
- elevii trebuie să fie extrem de motivați pentru a participa la cursurile online;
- lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente;
- lipsa concentrării la lecțiile online, în condițiile în care copiii nu sunt supravegheați permanent de
- mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună, de fapt, mai mult efort decât era obișnuit la
școală, este obligat adesea să studieze și să descopere singur, ceea ce pentru mulți elevi este extrem de
dificil;
- în cazul claselor 0-4, părinții trebuie să-și ajute copiii și la partea de folosire a tehnologiei și la
partea efectivă de realizare a temelor.
161
Învățarea online nu exclude educația clasică, în care sunt utilizate obiecte reale ca sursă de informare,
ci îi adaugă resursele virtuale. Este indicată o îmbinare între metodele clasice de predare-învățare-evaluare
și a celor eLearning pentru a obține performanțe în ceea ce privește formarea competențelor elevilor.
162
BUNE PRACTICI- ŞCOALA ON-LINE
PROFESOR ARSENE CARMEN

LICEUL TEHNOLOGIC VOINEŞTI
Unitatea școlară: Liceul Tehnologic Voineşti

Numele și prenumele profesorului: Arsene Carmen
Nivelul de învățământ: Liceu
Clasa: a XI-a
Data: 18. 05. 2020
Durata (minute): 80 de minute
Lecţie interactivă- Construcţia personajului într-u text narativ (Text-suport: „Enigma Otiliei”,
de G. Călinescu)
Prezentarea activității
1. Instrumentul digital utilizat (platforme etc. )
Whats App, Google Classroom, Google Meet
2. Desfășurarea activității:
Introducere:
• Elevii au fost anunţaţi pe Whats App că vor desfăşura cele două ore (a câte 40 de minute) de Limba
şi literatura română pe platforma Google Classroom.
Activitatea principală:
• Folosind Google Meet şi apelându-se la metoda „Bingo!”, elevii au fost invitaţi să recunoască
personajele din romanul „Enigma Otiliei”, de G. Călinescu şi să stabilească relaţiile dintre ele.
• Elevii au primit fişa de caracterizare a unui personaj literar ( tipuri de personaje, mijloace de
caracterizare) pe platforma Google Classroom.
• Pentru a descoperi trăsăturile personajului din textul narativ studiat (romanul „Enigma Otiliei”, de G.
Călinescu), precum şi modalităţile de caracterizare, elevii au completat un material creat de profesor-
„Quiz”, încărcat pe platforma Google Classroom. Acesta conţine diferite tipuri de itemi: cu răspuns
scurt, de completare, cu alegere multiplă. Pentru a fi mai atractiv, materialul are inserat un fragment de
film (de două minute), din ecranizarea romanului „Enigma Otiliei”, de G. Călinescu.
• Concomitent cu rezolvarea chestionarului, elevii au primit şi feedbak.
• Completarea chestionarului s-a putut face pe un fond muzical, deoarece am inserat o secvenţă muzicală
aparţinându-i lui Anatol Vieru, pe versuri de G. Călinescu.
3. Incheiere:
• La finalul activităţii, au completat un organizator grafic, folosind răspusurile corecte din chestionarul
rezolvat. Ca temă pentru acasă, au avut de asociat personajul studiat cu o operă de artă /muzicală
/cinematografică.
163
Rezultatele activității elevilor
Beneficii:
- Participarea elevilor în număr mare la lecţie;
- Dezvoltarea spiritului de cooperare, dar şi de competiţie;
- Utilizarea unor metode şi tehnici de învăţare moderne, apreciate de elevi;
- Realizarea unei învăţări interactive, bazată pe propriile descoperiri;
- Realizarea unei conexiuni concrete, în timp real cu elevii;
- Posibilitatea utilizării uui larg spectru de materiale: ppt, documente Word, filme, imagini;
- Utilizarea mai multor funcţii a platformei Google Classroom, precum: foi de calcul, documente
preluate din Drive, diagrame.
Reflecţiile mele: Platformele interactive de învăţare pot fi folosite la orice tip de lecţie şi în orice
context deoarece răspund exigenţelor procesului instructiv-educativ.
Reuşite:
- Elevii au completat cu plăcere chestionarul;
- Aceştia au avut o atitudine pozitivă, deschisă, de cooperare cu profesorul, dar şi cu colegii;
- Şi-au îmbunătăţit tehnicile de lucru cu calculatorul;
Mărturisiri ale elevilor: Diana C. . : „Mă ajută foarte mult, mai ales că este o perioadă grea pentru
toţi. Materialele trimise mă inspiră în realizarea temelor. ”
Cristiana V. : „Învăţarea online mi se pare benefică pentru dezvoltarea spiritului de competiţie, dar şi
de cooperare. Lecţiile devin interesante şi atractive prin folosirea chestionarelor interactive sau a platformei
de comunicare. ”
164
Produse obţinute: Chestionarul completat de elevi; Organizatorul grafic completat, folosind
răspunsurile corecte din chestionar; Tema pentru acasă, constând în asocierea personajului studiat cu o
operă artă /muzicală /cinematografică.
165
PLANIFICARE GRUPA MARE, TEMA SAPTAMANALA : ”INSECTE”
PROF. ADUMITRĂCESEI DIANA

GRADINITA P.P. NR.32 TIMIȘOARA
Nr. DOMENIUL EXPERIENTIAL Ala Moment de Modalitate de

crt. miscare invatare on-
DATA
line
1 DȘ „Din tainele insectelor” A:” Insecte”- Dansează Gmail

https://www.youtube.com/watch?v=k pictură pe hopa, hopa
MzXijw9JGM pietre
DEC Joc cu text si cant: Furnicuta Cati https://www.you
https://doamnafagilor.blogspot.com/20 tube.com/watch
18/09/omiduta-katy-joc-cu-text-si- ?v=AWF9coW5
cant- a7M&fbclid=Iw
cu.html?fbclid=IwAR2Xr1kEaA8zoN AR3IPQsEuqK_
Luni 04.05.2020
7FCdQFx9tDWqZ0F- rifxGxo8Wr8x7
PhajSXp9OpZZvnM5MB5Ss4Lwz5Y „Mersul pe
PEG1QU7hPm4
cs linie”- joc ki-
distractiv IDpfQ2PlOkbgv
o7hKf24
2 DLC „ Eu spun una, tu spui multe: Dans irlandez- WatsApp
https://www.youtube.com/watch?v=2p https://www.you
TMqKwgNHY tube.com/watch
https://www.youtube.com/watch?v=X S: Ajută ?v=8klEjsED4tg
0TeGoQwZFY albinuța să &list=PLtyprUx
DEC „Insecte vesele” –dactilo- ajungă la stup
wdd7P7TnLAnn
pictură/desen/amprentare NDi235Cat09-
https://www.facebook.com/MagicActi _Z
vity/photos/pcb.2549735871935772/25
49735751935784/?type=3&theater
„Roaba”-Joc
de mișcare
Marti 05.05.2020
DPM „Albinuța isteață”-traseu

aplicativ
https://www.facebook.com/groups/acti
vitatigradinite/permalink/16175543084
10882/
3 DȘ „ Compunerea si descompunerea B- Furnicile WhatsApp
numerelor” istețe-exercițiu Dans Charli Web
https://www.youtube.com/watch?v=u grafic Bear-Agadu Gmail
AjwQ3nXLlQ&fbclid=IwAR0orCyU5
Miercuri 06.05.2020
https://www.you
I5KCjKrbzSI6K1cefS_qcCr8vQJaA6 tube.com/watch
Gtl-e_yKlvKd9kWePPSQ ?v=VtEcBIn8kR
„Împărate,
împărate”-joc o&list=PLL3zN
DPM „Albinuța isteață”-parcurs ulBViGK3Sf80
aplicativ
distractiv
pmAJQnattlv_R
cES
166
https://www.facebook.com/search/top/
?q=jocuri%20de%20miscare&epa=SE
ARCH_BOX
4 DȘ „ Probleme ilustrate” Clap, clap, clap

https://www.facebook.com/watch/?v= A: Fluturele-
2603475829896624&external_log_id= aplicație https://www.you
0f4400784b55146539ab93d70b3897d „Mămăligă cu tube.com/watch
3&q=probleme%20ilustrate mălai, cum te ?v=Nx7YOHQ
pun așa să KBHk
DLC „ Gospodina” de Otilia Cazimir-
stai”- Joc
Joi 07.05..2020
poezie/ cantec
distractiv
https://www.youtube.com/watch?v=9z
KfSXgjRC0
https://www.youtube.com/watch?v=x1
9HQYUfTYQ
5 DOS „Furnica si lăcusta”- S: ”Găsește Dansează
povestehttps://www.youtube.com/watc vecinii bughi, bughi
h?v=V5b85B- numerelor”
Vineri 08.05.2020
X6h4&fbclid=IwAR1GYJ78nOGWgq https://www.you
N9aAmyn72gnwF39nqlid6b9CqW8b6
„Un alt fel de tube.com/watch
-567XeJiq1XPW-6Q DOS ”Fluturi
șotron”-Joc de ?v=OS7IUOBd
multicolori”-confecție wRY
mișcare
https://www.facebook.com/watch/?v=
719402898802057
167
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE!: ȘCOALA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASA!
ASANDEI SIMONA- BIATRIS

ȘCOALA GIMNAZIALA ALEXANDRU SEVER
MOINEȘTI, JUD. BACAU
În viață suntem supuși la multe provocări . Una dintre ele a venit când această boală ucigașă a venit
peste întreaga omenire. A afectat copii, adulți și vârstnici, toate categoriile sociale. Nu a ținut cont de nimic
și de nimeni. Așadar a trebuit să ne adaptăm din mers.
Trăim vremuri interesante care ne provoacă la autodescoperire și la o altfel de normalitate, imposibil
de anticipat în urmă cu doar câteva săptămâni. Școala altfel ne permite să scriem împreună o poveste nouă
despre evoluție, descoperire, acceptare, împlinire și rezultate frumoase.
Valorificăm această perioadă pentru a petrece timp sănătos, timp de calitate, cu membrii familiei.
Școala altfel, școala de acasă” ne oferă oportunitatea de a ne îmbogăți viața cu obiceiuri sănătoase, care ne
vor aduce virtual, împreună.
,,Dragi copii, colegi, părinți, bunici! Această ȘCOALĂ de ACASĂ poate fi o poveste... O poveste
despre credință, despre oameni buni și generoși, despre iubire, despre suflet... Vă invităm să creați împreună
cu copiii dumneavoastră experiențe cu valoare de amintire! Fie că împărtășiți bucuria naturii, a gătitului,
fie că vă jucați sau dezbateți probleme actuale, vă propunem să vă investiți în acest TIMP- SPAȚIU, să vă
bucurați ÎMPREUNĂ, păstrându-vă frumusețea, entuziasmul, puterea, credința și iubirea, căci... Totul va
fi bine!”
Cam așa am am încurajat copiii și familiile acestora în această perioadă. Trebuie să recunosc că nici
mie nu mi-a fost ușor. Am întâmpinat dificultăți tehnice, dar nu am dat înapoi. M-am izbit de lipsa unor
programe și a aparaturii performante, de lipsa mijloacelor de comunicare cu unele familii din medii
defavorizate. Dar tot timpul am zis că TOTUL VA FI BINE !
Am început stângaci cu doar câțiva elevi ai căror părinți si-au dat interesul mai mult și care s-au
descurcat cu tehnologia modernă. Apoi s-au mai ambiționat și alții și treptat treptat au reușit aproape toți.
Nu ne-a fost ușor, dar când vedeau munca lor postată pe grup sau platformă erau tare mândri și se
ambiționau și mai mult.
Cred eu că așa au reușit și părinții să vadă adevarata valoare a propriilor copii cât și importanța
cadrelor didactice în viața copiilor dumnealor.
De unde li se spunea mereu copiilor că nu au voie să stea prea mult la calculator sau telefon acum a
venit momentul când le ceream noi să intre și să discute, să facă teme și diverse activități on-line.
Aceasta a fost singura modalitate de a ne proteja de această boală cruntă a anului 2020.
Peste ani ne vom aminti de această perioadă și vom povesti, poate cu umor, poate cu regret, poate cu
durere in suflet, poare doar vom povesti…
Trăim cu sperența că TOTUL VA FI BINE !
168
ȘCOALA ONLINE ȘI COMPETENȚA DIGITALA
PROFESOR ASAVEI IONELA

LICEUL TEHNOLOGIC RACHITOASA
tradiționale vechi nu ocupă toate cele 45 de minute. Recunoaștem faptul că pentru mulți profesori a fi în
căutarea metodelor noi cu implicarea resurselor digitale, care să corespundă nevoilor și particularităților
grupului de elevi, este o adevărată provocare.
Avantaje:
1. Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă;
2. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor
elevilor;
3. Întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
4. Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
5. Dezvoltarea culturii vizuale;
6. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
7. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de
realizare de grafice, de tabele;
8. Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă;
9. Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii;
10. Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în
funcţie de secvenţa anterioara;
11. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme
elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru oproblemă concretă;
12. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
13. Metode pedagogice diverse;
14. Perspectiva relaţională este îmbunătăţită prin stabilirea unei relaţii umane şi sociale între educat
şi educator.
Cu toate acestea avem şi dezavantaje:
1. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul si de
investigare a realităţii;
2. Individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului profesor – elev;
3. Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis în timpul orelor poate provoca
plictiseala, monotonie;
4. Costurile ridicate ale tehnologiei de ultimă oră ceea ce constituie un impediment pentru o bună
parte a populaţiei României şi este accesibilă persoanelor cu o situaţie financiară bună.
BIBLIOGRAFIE:
- Făt, Silvia & Adrian Labăr. Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC 2009. Raport
de cercetare evaluativă. Bucuresti: Centrul pentru Inovare în Educaţie, 2009.
- https://siguronline. md/rom/educatori/informatii-si-sfaturi/copiii-scoala-si-internetul
169
ȘCOALA ONLINE - CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL
AUGUSTIN MELANIA- CARMEN

PROFESOR EDUCAȚIE MUZICALĂ, CANTO CLASIC, PIAN
ȘCOALA GIMNAZIALA GEOGRE COȘBUC BAIA MARE
ȘCOALA POPULARA DE ARTA
23 martie 2020... prima oră de canto online. Prima întâlnire, primul elev.
Emoții, stângăcie, dar compensate cu dor, dorință, nerăbdare.
Călătoria muzicală debutează cu zâmbete, cu o stare de incomoditate, cu reținere.
E interesant să-ți vezi elevul, respectiv profesorul, online.
Bucuria e benefică de ambele părți, dar nu mai produce acea emoție reală, ca atunci când e alături de
tine.
Predarea devine un act empatic. Nimic nu poate înlocui interacțiunea directă dintre profesor și elev.
Atât intonația cât și emisia se pot modifica prin aplicațiile online.
Sunt detalii de finețe care pot fi abordate doar față în față, pentru o fidelitate maximă a calității
auditive.
Corpul uman poate deveni unul dintre cele mai expresive și complexe instrumente muzicale,
manifestat prin voce. Privită ca instrument muzical, vocea umană are la bază câteva elemente ce contribuie
la calitatea și flexibilitatea ei (corzile vocale, respirația și ansamblul construit de spațiile existente în gură,
nas și gât), care poate reda diverse schimbări de rezonanță, timbru, ton, etc.
Vocea poate fi antrenată și cultivată în sens muzical, pentru a deveni artist liric .
Vocea umană este foarte flexibilă, fiind capabilă să exprime foarte multe stări, fără a fi nevoie chiar
de cuvinte rostite. Totodată este definitorie pentru anumite genuri muzicale. Opera, jazzul, rockul, muzica
pop, country, hip hop, etc., dar şi muzica corală în toate formele ei, se diferențiază prin diversele tehnici de
cânt adoptate.
Dar, acestea sunt vremurile pe care le trăim. Trecem peste toate și ne bucurăm de această
oportunitate, de a ne vedea, de a cânta, de a rezona împreună.
Elevii s-au implicat la maximum, participând la diverse concursuri online, unde au obținut de la
trofee, la premii I -III . Munca lor a fost astfel răsplătită !
Le mulțumesc că au fost elevii mei. M-au îmbogățit ca om. A trecut timpul mai frumos, datorită lor.
170
PROGRAMUL NAȚIONAL ,,ȘCOALA ALTFEL”,
IMPLEMENTAT ONLINE LA LICEUL TEHNOLOGIC ,,FRANCISC
NEUMAN” ARAD
PROF. DR. AVACOVICI ADINA ELENA

PROF. JULAN COSMIN MIRCEA
LICEUL TEHNOLOGIC ,,FRANCISC NEUMAN” ARAD
Pandemia de coronavirus a generat suspendarea cursurilor școlare față în față și mutarea întregii
activități didactice în mediul online. O situație fără precedent în istoria învățământului românesc, care ne-
a pus în ipostaza de a identifica resurse digitale pentru a putea continua procesul de predare-învățare-
evaluare cu elevii noștrii.
Nu putem spune că am fost nepregătiți deoarece avem competențe și abilități digitale dobândite în
urma participării la stagiile de formare și perfecționare din cadrul activităților de dezvoltare continuă ale
proiectului de parteneriat strategic Erasmus+ ,,Effective e-Learning System Based on Digital
Competences”. Școala noastră implementează acest proiect în perioada 2018-2020. Țara coordonatoare este
Letonia, iar Portugalia, Grecia, Suedia, România și Croația sunt țări partenere.
Obiectivele proiectului sunt: stimularea cadrelor didactice pentru folosirea instrumentelor IT la clasă,
folosirea instrumentelor Web 2. 0, împărtăşirea experienţei pentru realizarea materialelor de studiu cu
ajutorul instrumentelor Web 2. 0, studierea şi evaluarea rezultatelor despre situaţia actuală a şcolilor,
concluzii şi recomandări de îmbunătăţire a competenţelor digitale la elevi şi cadre didactice.
Am făcut cunoștință cu o serie de instrumente Web 2. 0, creative și colaborative, precum: Kahoot,
ZunalWebQuests, CMap Tools, Story Bird, Padlet, Linoit, e-Book, Geogebra in the classroom, Edmodo,
Socrative, Plickers, Quizizz, Google Classroom, Diigo, Kami, Quizlet, Madmagz, Learning Apps şi
Moodle.
În acest an școlar, Programul național ,,Școala altfel” a fost…altfel pentru elevii și cadrele didactice
ale școlii, activitățile educative extracurriculare și extrașcolare au fost realizate prin intermediul panoului
virtual Padlet.
Sursa: https: ro. padlet. com. avacovici.
Padlet este o aplicaţie online care permite utilizatorilor să-și exprime cu ușurinţă opiniile pe un
subiect comun pe un „avizier” virtual (wall). Peretele este, de fapt, o pagină web unde utilizatorii publică
scurte mesaje conţinând text, imagini, clipuri video şi/sau legături. Poate fi folosit pentru sesiuni de
brainstorming, a posta adrese de internet utile, cuvinte noi, termeni sau comentarii pe o temă dată.
Colaboratorii pot fi invitaţi prin e-mail sau cu ajutorul URL–ului.
171
Sursa: https: ro. padlet. com. avacovici.
Panoul creat are nouă coloane realizate pe următoarele domenii: educație culturală, elearning,
autocunoaștere, educație pentru carieră, ne jucăm, desenăm, educație pentru sănătate, siguranța pe internet
și feed-back elevi. Prin intermediul grupului de WhatsApp sau de Messenger al clasei, elevii au primit link-
ul Padlet care conține activitățile educative extracurriculare și extrașcolare.
Elevii au fost ghidați să parcurgă activități specifice vârstei și preocupărilor lor, încurajați să se
implice în activități interactive, să evalueze fiecare activitate propusă printr-un comentariu sau vot. Elevii
au avut de realizat sarcini de lucru diverse: completarea fișelor de activitate, a chestionarelor, realizarea
unor activități practice, vizionarea de documentare, accesarea link-urilor recomandate, ascultarea
discursurilor motivaționale, realizarea desenelor...
Instrumentul digital Padlet creat special pentru buna realizare a Programului național ,,Școala altfel”
a contribuit la îmbunătățirea competențelor și abilităților elevilor precum: gândirea critică și rezolvarea de
probleme – elevii au analizat și dat răspunsuri, exprimat opinii; conștientizarea culturală - au valorizat
patrimoniul cultural național și european; colaborarea și comunicarea – elevii au utilizat instrumente
colaborative pentru a comunica impresii, comentarii, evaluări; comunicarea într-o limbă străină – elevii au
exersat discuții în limba engleză sau franceză; creativitatea și inovarea – elevii au descoperit ceva nou;
informarea – elevii au căutat, accesat resurse online, selectat materiale; utilizarea instrumentelor digitale –
elevii au folosit social media și resursele digitale; flexibilitatea – elevii au lucrat în ritm propriu.
Astfel am oferit elevilor noștri posibilitatea de a se menține în formă, i-am ajutat să învețe în
continuare și în același timp am păstrat legătura cu ei. Feedback-ul pozitiv primit de la elevi, părinți și
colegi ne face să considerăm că am realizat un produs intelectual de valoare. Tehnologia este parte a vieții
noastre a tuturor, iar copiii zilelor actuale, fiind nativi digitali sunt atrași în mod deosebit de mediul virtual
– dinamic, colorat, interactiv.
172
,, POVESTEA NUMĂRULUI 3”
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR AXINIA VASILICA
Intr-o zi cam înorată, subsemnata, o iubitoare de copii numită educatoare, le propune preşcolarilor
de grupă mică să înveţe să numere şi să formeze grupe de obiecte în număr de 3.
Şi pentru că a primit mesaje de la ai ei copii, precum că dorul de gradiniţă este mare s-a gândit să
facă un filmuleţ în care să explice pe înţelesul picilor cum ar putea să se joace ,,de-a matematica. ”
La grădiniţă copii erau obişnuiţi să lucreze cu material mărunt de aceea astăzi vor trebui să îl
confecţioneze singuri. Li se propune să deseneze doi fluturaşi şi mai multe floricele. Doamna le arată şi le
explică modul de lucru, apoi se trece la joaca ,,de-a matematica”.
Se formează o grupă de fluturaşi pe care trebuie să o numărăm folosind creionul magic (degetul
arătător). Se numară prin încercuire: un fluturaş, încercuind primul fluturaş apoi se continuă –doi fluturaşi,
încercuind amândoi fluturi odată.
Alături de grupa fluturaşilor se va forma şi o grupă de două flori pentru ca fiecare fluture să aiba unde
să se odihnească. Se verifică numărând grupa florilor după modelul de numărat al fluturaşilor.
Acum copiii observă că grupa florilor are tot atatea obiecte cât şi grupa fluturilor, de aceea li se
propune să mai aşeze o floare în grupa florilor. Se observă că grupa florilor are mai multe obiecte decat
grupa fluturilor.
173
Se va număra grupa florilor prin încercuire la fel cum am numărat grupa fluturaşilor: o floare,
încercuind doar o floare, doua flori, incercuind odată cele două flori, trei flori, încercuindu-le pe toate.
Astfel educatoarea îşi învată preşcolarii printr-o metodă nouă de predare, cea on-line să numere şi să
formeze grupe de obiecte în număr de 3.
Pentru a-i familiariza cu cifra 3 se cere ajutorul părinţilor de a o scrie pe o foaie mare, sarcina copiilor
fiind de a lipi paste fainoase pe desenul realizat de părinţi.
Aşa se încheie o nouă zi de lucru cu copii aşteptând cu nerăbdare feedback-ul .
174
GRADINITA DE ACASA
ARSENE MIRABELA
Contribuţia grădiniţei la procesul general al dezvoltarii fizice, psihice şi sociale a copilului este
relativ uşor de pus în evidenţă având în vedere că acest prim mediu organizational cu care se confruntă
copilul exercită o influenţă profundă, cu rol facilitator pentru experienţele sociale ulterioare.
Anul 2020 aduce cu sine multe provocari in toate domeniile de activitate, am fost pusi in fata unor
schimbari pentru care nu ne pregatisem, asa se face ca din data de 11 martie pandemia de coronavirus ne
da peste cap tot ceea ce stiam despre scoala, despre gradinita. Deci cu mic cu mare descoperim ceea ce avea
sa se numeasca gradinita de acasa.
Primele zile nu au fost deloc usoare, un singur cadru dicactic si 27 de prescolari din zona rurala,
singura solutie de a lua legatura fiind prin intermediul telefonului, deci petrec 2 zile printe zeci de apeluri
si observ ca parca nu e o solutie forte eficienta, insa in incercarea de a face lucrurile mai organizate, incep
sa salvez in telefon numerelor parintilor si atunci observ ca o parte insemnata dintre acestia folosesec
aplicatia de WhatsApp si atunci se infiinteaza grupul Grupa Mare A Fluturasilor.
Urmatoarea provocare a presupus familiarizarea parintilor cu activitatile din gradinita dar si detalierea
modului de desfasurare a acestora.
Activitatile grădiniţei online nu au ca scop de a recupera pierderile în plan intelectual, de achiziţie,
cognitiv, ci pentru a socialize, deoarece ceea ce lipseşte cel mai mult în această perioadă este socializarea.
Astfel in cadrul activitatilor online alternăm activităţile statice cu cele de mişcare astfel că împreună
ne folosim atât de fişele distractive, cât şi de pluşuri, creioane colorate sau alte lucruri pe care copiii le au
la îndemână şi ne pot fi de folos în joaca noastră sau la nişte experimente tare drăguţe
Gradinita de acasa a adus un plus de culoare zilelor din izolare, a pus profesorii in situatia de a fi
inventivi si de a face echipa stransa cu parintii, care si-au dezvoltat abilitatile pedagogice de la o zi la alta;
totul pentru ca micii prescolari sa nu resimta momentul greu pe care intreaga omenire incerca sa il
depaseasca.
175
EDUCAȚIA FARA FRONTIERE
RELAȚIA FAMILIE- ŞCOALĂ- COMUNITATE
ARTENE GABRIELA, PROFESOR,

COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARA ,,ELENA DOAMNA’’ GALAȚI
Educaţia este o acţiune fără de care o societate nu se poate dezvolta. Colaborarea între şcoală şi
familie, este deosebit de importantă, deoarece aceşti doi factori reprezintă liantul în educaţie. Copilul își
găsește modelul de comportament în familie, pe care de obicei il imită cladind astfel bazele unor deprinderi
în conduita morală. Numai printr-o strânsă și susținută colaborare între familie și școală procesul de
educare poate fi eficient, iar cei doi factori principali, familie și școală, trebuie sa urmărească un scop
comun în ceea ce fac, formarea acelui tip de personalitate care se potrivește lumii contemporane. Rolul
școlii este pentru educarea tinerei generații, de formare a deprinderilor pentru o conduită corectă. Şcoala
este organizaţia socială special creată pentru educarea tinerei generaţii. Asistăm astăzi la dezvoltarea unui
adevărat curent social care are în centrul său comunitatea şi dezvoltarea sa. Astfel, școala - ca instituţie -
a răspuns provocărilor sociale prin lărgirea sferei de activitate şi iniţierea unor parteneriate cu societatea,
comunitatea locală sau cu diferite instituţii culturale. Şcoala este una din instituţiile centrale ale
comunităţii, are roluri specifice dar nu poate funcţiona şi nu se poate dezvolta fără a ţine cont de specificul
comunităţii în care funcţionează. Succesul educaţiei se bazează pe adaptarea demersului educaţional la
nevoile individuale ale fiecărui copil și construirea unui parteneriat educativ cu societatea în care creşte,
se dezvoltă şi este educat copilul, constituind o cerinţă a educaţiei de azi. Astfel, deciziile, acţiunile şi
rezultatele educaţiei nu mai pot fi realizate decât în legătura strâns formată, școală-familie-comunitate.
Partenerul tradiţional al şcolii este familia. Pentru ca acest parteneriat să devină eficient, familia
trebuie să fie implicată, responsabilizată în educaţia copiilor să dețină în permanență o legătură cu
activitățile școlare. Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale, deoarece ea
influenţează şi modelează persoana umană. Unii chiar merg mai departe şi susţin că acţiunea ei asupra
persoanei este atât de mare, încât ea egalează acţiunea celorlalte grupuri sociale. Familia este adevăratul
laborator de formare a persoanei. Noi, adulţii, suntem adesea copleşiţi de grijile zilnice şi ne este tot mai
greu să ne aducem aminte cum vedem lucrurile prin sufletul copilului care am fost.
Începând din primii ani de viaţă, copilul preia de la cei din jur gesturi, atitudini, limbajul, exemple
de comportament. Prima relaţie a copilului cu lumea exterioară este cea cu familia. Aceasta îi oferă
copilului primele informaţii despre lumea care-l înconjoară, primele norme şi reguli de conduită, dar şi
climatul socio-afectiv. Acest tip de relaţie este hotărâtoare în devenirea personalităţii, nu numai prin faptul
că ea este primordială şi se menţine pe toată durata vieţii, dar şi prin faptul că familia mediază şi
condiţionează comunicarea şi interacţiunea cu celelalte componente sociale, în special cu şcoala, apoi
comunitatea. Întreaga activitate didactică este determinată, în mod substanţial, de relaţiile pedagogice
stabilite între profesori şi elevi, între elevi şi elevi, dar şi de relaţiile între familie şi şcoală, între profesori
şi părinţi, între elevi şi părinţi. Atât profesorii cât şi părinţii au acelaşi interes deosebit faţă de succesul
copiilor şi deţin sistemul de legături care să le faciliteze reuşita. Şcoala şi familia trebuie să găsească
făgaşul colaborării autentice bazată pe încredere şi respect reciproc, pe iubirea faţă de copil, să facă loc
unei relaţii deschise, permeabile, favorizante schimbului şi comunicării de idei. Părinţilor le revine rolul
esenţial în creşterea copiilor, asigurându-le acestora nu numai existenţa materială, cât şi un climat
familial, afectiv şi moral. Sunt situaţii în care familia consideră că este suficient să se ocupe doar de
satisfacerea nevoilor primare (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, cheltuieli zilnice etc. ), ignorând importanţa
unei comunicări afective, nestimulând dezvoltarea sentimentului de apartenenţă. Acasă trebuie să creeze
un mediu de încredere, echilibrat, în care copilul să se manifeste neîngrădit iar în relaţia cu şcoala pot
colabora cu alţi membrii ai comunităţii şcolare pentru a crea un climat care sprijină învăţarea, atât în
şcoală cât şi în afara ei. Este necesar ca părinţii să îşi schimbe optica pe care o au asupra întâlnirilor din
mediul şcolar, aceastea putând deveni un sprijin real în îmbunătăţirea relaţiei dintre părinte şi copil,
părinte şi cadru didactic. Cercetările arată că „în programele în care părinţii sunt implicaţi elevii au
performanţe mai mari la şcoală decât aceleaşi programe, dar în care părinţii nu sunt implicaţi. Pentru ca
elevul să se bucure de performanţe pe toate planurile este nevoie de o bună comunicare, o conexiune reală
între scoală și comunitate. Încă din primele zile, şcoala trebuie să găsească modalităţile cele mai potrivite
176
pentru atragerea părinţilor de partea ei, pentru a-i face să conştientizeze rolul deosebit pe care îl au în
educaţia copiilor şi că numai printr-o bună colaborare şi comunicare, vor duce la îndeplinirea obiectivelor
propuse. O relație deschisă cu părintii este benefică în evoluția și dezvoltarea copilului ajutându-l în
diferite situațiii şi momente dificile, chiar şi la învăţarea lecţiilor şi în controlul temelor de casă. Am
considerat că ei trebuie să cunoască, şi, dacă copilul lor are o atitudine corectă faţă de cadrele didactice,
faţă de colegii de clasă şi din şcoală, dacă se comportă civilizat pe stradă sau în alte locuri, pentru ca
părinţii să ştie cum şi unde pot să ajute în prevenirea şi corectarea unor comportamente
necorespunzătoare. Pentru ca relaţia dintre şcoală şi familie să fie cât mai strânsă, deschisă şi cu bune
roade, părinții s-au implicat de fiecare data când a fost nevoie, în diverse activități de consiliere și orientare
a elevilor, li se cere părerea în organizarea unor activităţi extraşcolare, concursuri, au fost implicaţi în
realizarea decorurilor şi a costumaţiilor pentru diferite spectacole, asistă la multe momente artistice și
culturale ale copiilor lor, ocazie cu care au văzut modul de manifestare al acestora, trăirile emoţionale,
comportamentul şi atitudinea în colectiv. Alte forme de colaborare ale şcolii și implicit a cadrelor didactice
cu familiile elevilor sunt vizitele la domiciliul elevilor, şi şedinţele cu părinţii, uneori împreună cu elevii,
lecţiile asistate de părinţi, prin care se produce o vie interacţiune a acestora cu activitatea de educare şi
autoeducare. Se susțin lectorate cu părinţii, sunt invitaţi şi unii specialişti din domeniul psihopedagogiei
sau reprezentanţi ai unor instituţii cu care şcoala colaborează prin diferite programe de parteneriat
(poliţia, biblioteca județeană, biserica etc. ). La aceste întâlniri sunt discutate teme referitoare la rolul
familiei în educaţia şcolarului, exemple de bune practice. Legătura dintre școală – familie - comunitate se
referă la construirea unor relaţii pozitive între familie, școală şi comunitate, la o unificare a sistemului de
valori care poate avea un efect benefic asupra copiilor atunci când aceştia sunt în formare.
177
ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR: ARTENE IRINA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,MIHAIL SADOVEANU” HUȘI
Trăim vremuri interesante care ne provoacă la autodescoperire și la o altfel de normalitate, imposibil

de anticipat în urmă cu doar câteva luni. Școala altfel ne permite să scriem împreună o poveste nouă despre
evoluție, descoperire, acceptare, împlinire și rezultate neașteptate.
Ca orice cadru didactic, nouă abordare a predării-învățării-evaluării online a fost o provocare din
toate punctele de vedere: materiale, psihice, fizice, dar care ne-a pus în valoare ceea ce era ascuns în
conștiința noastră fără ca noi să știm că suntem capabili de talente neexplorate până acum. Şcoala
românească din ultimii ani începe să fie ,,altfel’’ decât era acum zece ani.
Rolul învăţătorului în şcoala viitorului trebuie să crească considerabil atât în interiorul sistemului de
învăţământ, cât şi în societate, în ansamblu. Într-adevăr, această perioadă reprezintă un prag pentru
majoritatea profesorilor, părinţilor şi elevilor, un prag care propune întâlnirea dintre tehnologie şi învăţare
şi care este un fel de check-in asupra gradului în care mediul de acasă avea și coordonate educative sau
tehnologia era folosită ore întregi fără sens, strict ca divertisment.
Trecerea la un „orar de lucru” cu sens pentru copii, igienic, creativ a fost mai lină în situaţia în care
şi regulile de acasă erau exersate şi dacă acasă copilul avea rutine de descoperire, chiar dacă pare oximoron
această exprimare. Sunt mulţi copii care transformau „acasă” într-o sală de clasă cu dorinţa de a da mai
departe lucrurile pe care le stăpâneau frăţiorilor, părinţilor, bunicilor, jucăriilor, dar şi copii care percepeau
mediul de acasă ca pe o evadare de la culoarele de învăţare de la şcoală. De aceea, este posibil, în această
perioadă, să apară sentimentul de „invadare” al spaţiul de acasă de către cel de la şcoală pentru familiile
care nu aveau obişnuinţa de a învăţa împreună.
Săptămânile de Şcoală de Acasă, pentru mine, au fost prilejul de a păstra conectarea cu elevii mei
şi de a transfera, pe cât posibil, obiceiurile de învăţare „într-un mod fericit” din clasă, create alături
de copii, în sânul familiei.
Cred că predarea online ar fi necesar să se facă în cunoştinţă de cauză, deoarece mulţi profesori nu
au ajuns la studii de specialitate asupra impactului tehnologiei asupra copiilor şi nici nu cunosc criteriile de
evaluare ale acestui impact. Mai mult, în această perioadă fiecare profesor a fost necesar să facă un exerciţiu
de imaginaţie legat de ce se întâmplă în fiecare familie pornind de la peisajul relaţional pe care îl cunoştea
dinainte, adăugând o serie de necunoscute. Le sunt recunoscătoare părinţilor care mi-au uşurat această cale
şi m-au informat asupra dificultăţilor pe care le au şi am reuşit să alegem împreună o soluţie specifică.
Am împărtășit aceste schimbări ale mediului de învăţare ca pe ceva inedit. Cred că a îi consulta pe
elevi, a da spaţiu vocii lor legat de ceea îi face să se simtă bine în diverse situaţii, este o modalitate de a
construi un canal de colaborare cu ei. .
Orele online, sau în clasă, devin speciale prin modul în care profesorul se conectează cu elevii şi
invers folosind limbajul fericirii, un limbaj care denotă atenţia acordată la efortul depus de elev, la
gestionarea intre frâna şi acceleraţia din timpul lucrului astfel încât să nu se instaleze blocaje de învăţare
În şcoala de azi, ca şi în şcoala de mâine ,,Orice educaţie trebuie să fie autoeducaţie. Adultul,
educatorul trebuie să sprijine acest proces de desăvârşire a copilului prin liberă manifestare a sa’’.
(Constantin Narly)
178
PREDAREA LIMBII FRANCEZE ÎMTR-O CLASĂ VIRTUALĂ
PROFESOR: ARUȘTEI DANA MARINELA

COLEGIUL TEHNIC „DANUBIANA” ROMAN,
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „VASILE ALECSANDRI” ROMAN
Predarea la distanță a fost o premieră pentru majoritatea profesorilor, o adevărată provocare în situația
izolării impuse de pandemia Coronavirusului. Chiar dacă instrumentele online sunt numeroase, cei mai
mulți dintre noi nu am fost formați pentru a le folosi. Cu pași mici, urmărind multe tutoriale, am început să
ne adaptăm noului tip de învățământ și să devenim eficienți doar predând cu multimedia. Cei de la Google
ne-au sărit în ajutor, oferindu-ne instrumentele și instruirea adaptată fiecărei aplicații, într-un centru
temporar de informații și instrumente instructionfromhome. google. Teach From Home „este un centru de
informații, sfaturi, instruire și instrumente de la Google pentru Educație pentru a ajuta profesorii să
continue predarea, chiar și atunci când nu sunt în clasă . ”
Clasa virtuală este o clasă în care nu poți să pășești și să te așezi în bancă, ci una creată în spațiul
virtual, un loc în care se întâlnesc profesori și elevi, se prezintă și se dezbat idei, concepte, se pun întrebări
și se oferă răspunsuri. Avantajul imediat al clasei virtuale este proximitatea.
Nu este necesară deplasarea (doar până la un calculator), nu există costuri legate de chiria spațiului
(Google Classroom este gratuit) și utilizarea în sine este facilitată de numeroase tutoriale. Clasa virtuală
permite o interacțiune reală a celor implicați, fiind un mediu ideal atât pentru predare efectiv, cât și pentru
feedback și clarificarea unor aspecte critice. Mediul acesta virtual permite utilizarea unei mari varietăți de
mijloace de predare de la prezentari, filme, pasaje de text, imagini, jocuri interactive (totul depinde de
imaginația si flexibilitatea profesorului și nu în ultimul rând de tipul publicului vizat).
Se poate organiza o oră de limbă franceză folosind google classroom și google meet.
Videoconferințele sunt foarte eficiente, întrucât elevul poate fi încurajat și ajutat să se exprime în limba
străină. Succesul unei astfel de ore depinde de respectarea unor reguli : găsirea unui loc cu o foarte bună
conexiune Internet și un fundal clar, bine luminat, folosirea aplicației Google Hangouts Meet pentru crea
conferințe video și a invita toți elevii dintr-o clasă, organizarea unei sesiuni de întrebări și răspunsuri în
Google Slides. Google Classroom poate fi utilizat pentru a crea teme, pentru a încuraja colaborarea și pentru
a facilita comunicarea cu elevii în timp ce înveți de acasă.
Exemplu de lecție de limbă franceză organizată în Google classroom :
1. Crearea clasei, invitând toți elevii.
2. Încărcarea unui videoclip la secțiunea Material:
179
3. Formularea unor întrebări interactive pentru a verifica înțelegerea clipului
4. Oferirea feedbak-ului
5. Formularea temei la secțiunea Temă.

Totodată elevii pot pune întrebări și pot comunica și în secțiunea Flux, care este un spațiu destinat
doar comunicării și înformării.
Printre atu-urile unei astfel de clase aș enumera programul flexibil atât pentru elevi, cât și pentru
professor, bucuria revederii, încrederea acordată elevilor, satisfacerea dorinței elevilor de a lucra la
calculator. Dar nu pot să nu punctez și dezavantajele printre care cele mai importante sunt imposibilitatea
de a gestiona real clasa de elevi, lipsa socializării și timpul prea lung petrecut în fața calculatorului.
Predarea limbii franceze cu ajutorul noii tehnologii poate fi extrem de eficientă doar atunci când
completează activitatea din clasa reală și nu atunci când o înlocuiește pe deplin. Noile tehnologii oferă
astăzi posibilități interminabile de care putem profita pentru a învăța limba franceză în mod diferit, iar
elevii ar trebui să înțeleagă valoarea utilizării acesteia în raport cu punctele studiate în clasa reală.
180
ÎNVAȚATOARE: ASOFRONIE DOINIȚA,

ȘCOALA GIMN. „GH. POPOVICI” LOZNA
„Fără școală să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine organizat
și bine cârmuit și păstorit. ”(Ion Heliade Rădulescu)
Iată-ne puși în fața unei situații atipice învățământului românesc. Pentru a face lucrurile ALTFEL în
această perioadă, nefiind „programată”, am primit fiecare dintre noi ”invitația” de a ne confrunta cu ceva
inedit pe tărâmul cunoașterii. Am devenit „eroi” vrem nu vrem, doar prin faptul că am reușit să trecem cu
bine peste această perioadă grea din anul școlar, dar și a celui calendaristic.
Pentru a susține activitățile de învățare la distanță, atât eu cât și elevii am folosit frecvent aplicații
simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev) precum Whatsapp sau Messenger, ba
chiar apeluri telefonice.
Deoarece suntem în mediul rural, iar tehnologia ne dă bătăi de cap (nu mai departe fiind situația
financiară a familiilor) am făcut față cu brio tuturor provocărilor. În situația în care într-o familie existau
mai mulți copii care dispuneau de același telefon sau laptop, programul orar a fost împărțit în așa fel încât
fiecare copil să beneficieze de „bruma” de educație oferită cu dăruire și profesionalism.
Unul din punctele tari ale învățământului online a fost flexibilitatea programului. Elevii au putut, în
felul acesta, să desfășoare activitățile relaxați, din curte, din pat sau chiar din mașină. Pentru copii bucuria
a fost imensă, iar, dacă vorbim de spijinul părinților, acesta a fost colosal. Fiind mai mici (mă refer la copiii
mei de clasa a III-a) aceștia aveau nevoie de spijin, de ajutor și cât mai multe aprecieri. Când au fost întrebați
ce le-a lipsit în această perioadă majoritatea au răspuns: colectivul, colegii, partenerii de joacă, iar apoi
prezența fizică a doamnei învățătoare.
Am fost puși în fața unei mari provocări în care a trebuit să facem față și să compensăm
inconvenientul și deficiențele instrumentelor digitale disponibile prin creativitate didactică și proiectare
minuțioasă.
O parte din activitatea didactică uzuală(față-în-față) nu se poate face online (la distanță), având astfel
un impact negativ asupra învățării temeinice. Am întâlnit disfuncționalități cu privire la desfășurarea
următoarelor activități de suiport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană, sprijin
personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare, monitorizarea ritmului învățării, feedback pentru
corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor, explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor,
fenomenelor, consiliere individuală.
Dacă aș face referire asupra rezultatelor obținute de elevi, un punct slab al învățării online ar fi acela
că elevii cu potențial redus de invățare nu reușesc să țină pasul, ei au nevoie de prezența fizică a
învățătorului, de spijinul și atenția acestuia.
Tot la puncte slabe aș trece și lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare
suficient de eficiente și/sau atractive pentru toți elevii, lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-
învățare-evaluare, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) și nu în ultimul rând lipsa timpului
necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale.
Cred cu desăvârșire că ceea ce este esențial în tot acest proces, rămâne motivația atât pentru cadrele
didactice în ceea ce privește proiectarea și desfășurarea activităților de învățare semnificative, autentice, cât
și pentru elevi în ceea ce privește învățarea.
181
LITERATURA IN LECTIA DE ISTORIE
PROF. INV. PRIMAR ATIM GEORGETA,

LICEUL TEORETIC ,,ION CREANGA” TULCEA
Istoria este chemată să solidarizeze cu alte discipline, fără a se anula identitatea lor, în spiritul deschiderii
interdisciplinare, integrând cunoştinţele acestei ştiinţe socio-umane în ansambluri inter-raţionale ce asigură o
asimilare mai temeinică. Totodată, prin conexiuni interdisciplinare se accentuează caracterul formativ al istoriei,
mărind exponenţial resursele de modelare a personalităţii şcolarului mic prin apelul la valori şi modele umane.
Interferenţele istorie-literatură se conturează ca o necesitate porind de la premise psiho-genetice (particularităţi
de vârstă), pedagogice (valenţele formative ale celor două discipline de studiu) dar şi logice: gândirea, ca proces
psihic nu este niciodată compartimentată disciplinar.
Datorită faptului că elevii de 10-12 ani au o sensibilitate aparte, oamenii in general fiind mai sensibili la
argumente de natură emoţională şi a faptului ca literatura se adresează ,,inimii” cu precădere- predarea-învăţarea
isoriei prin recurgerea la ,,argumente” de natură beletristică sau la folclorul autentic devine o metodă eficientă.
Comparaţia istorică, conversaţia euristică, problematizarea, interviul cu un personaj istoric, exerciţiul,
modelarea, demonstraţia cu textul istoric, dar şi cu cele literare asigură lecţiei modernitate şi succesul didactic.
Tratarea interdisciplinară a istoriei favorizează dezvoltarea socio-culturala a elevului, cultivându-i aptitudinile
sale creative: flexibilitatea, originalitatea, fluiditatea, sensibilitatea. Pentru aceasta este necesar ca profesorul să-şi
dezvolte o serie de calităţi predând pe sprijinul noţiunilor-ancoră, proiectând cunoştinţele în zona proximei dezvoltări
a copilului, incluzând o situaţie motivaţională, punctând momentele- cheie ale lecţiei, având acea empatie emoţională
pe care o impune literatura şi istoria în egală măsură.
Textele literare nu pot fi prezentate ca fapt singular în lecţie şi ca unic material didactic; numai împreuna cu
alte mijloace audio-vizuale, fără a fi abuzive însă, se mijloceşte o înţelegere mai facilă a evenimentului istoric. Chiar
dacă prezintă artistic si subiectiv realitatea istorică, textele literare trebuie să respecte adevărul istoric, să fie
accesibile, să fie selectate din clasicii literaturii, fără a ne feri de textele cunoscute elevilor; important fiind
prezentarea lor în momentele potrivite. Ponderea lor in structura lecţiei este minoră ca interval de timp, dar beneficiile
folosirii lor pot fi majore în structura afectiv-emoţională a procesului didactic. Textele pot fi citite de profesor,
ascultate audio, sau multiplicate pe fişa de lucru pentru fiecare elev. Totuşi, lectia de istorie are un caracter
preponderent ştiinţific şi de aceea se impune ca introducerea oricărei trimiteri către literatura cultă sau populară să
fie minoră (un text cel mult), iar accentuarea elementelor ştiinţifice să devină obligatorie. Numai asa ne vom feri de
transformarea lecţiei de istorie intr-o lecţie de literatură, de perceperea istoriei ca pe o poveste sau o anecdotă.
Folosirea textelor literae în lecţia de istorie, respctând principiile metodice, este o metodă eficientă de a apropia
elevul de istorie, eliminând excesul de date, teama de o memorare ineficientă, vehicularea unor termeni fără acoperire
în sistemulor lor de cunoştinţe. Astfel, faptele istorice se asimilează mai uşor, se fac corelaţii mai clare între noţiuni,
care astfel se cristalizează mai bine.
Ar fi de dorit o alta prezentare a manualului de isorie: mai bogat ilustrat, cu teme mai interesate, care să
antreneze şi gândirea, nu numai memoria reproductivă, să vină şi cu elemente care să fascineze elevul şi să îi
stimuleze astfel motivaţia învăţării. Nu în utimul rând ne dorim manuale digitale, care să facă faţă oricărei provocari
pandemice sau în alte cazuri de forţă majoră.
Prezint acum o bibliografie selectivă pntru tema razboiului de independenţă a României.
Pentru profesori:
1) Alecsandri, V., ,,Cele mai frumoase scrisori”, ed. Minerva, Bucureşti, 1972
2) Eminescu, M., ,,Icoane vechi şi icoane nouă”, Ed Eminescu, Bucureşti, 1974
3) Vârgolici, T., ,,Ecouri literare ale cuceririi independenţei naţionale” Ed. Eminescu, Bucureşti, 1976
4) XXX, ,,Carmen saeculare valachicum” Ed. Minerva, Bucureşti, 1978
5) https://www. youtube. com/watch?v=ECj_SkgaRrk
6) https://www. youtube. com/watch?v=KpcL1oEOrns”
182
ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT GERMAN
AVIANA ANCA-ELENA,
GRĂDINIȚA MAPN NR 1, BUCUREȘTI
"Educația este tot ce vezi și ce auzi", spunea marele patriot Nicolae Iorga. Privim educația ca un factor
strategic de dezvoltare. Educația a fost și va rămâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică.
Educația începe la naștere și continuă toată viața prin acumularea de cunoaștere. Sistemul de învăţământ
reprezintă un subsistem al sistemului social, acesta fiind subordonat şi integrat în cadrul şi structura generală
a societăţii, neavând doar o structură internă, ci supunându-se şi unor impulsuri sociale externe. Sistemul
de învăţământ, privit ca un întreg, se referă, în mod fundamental, la organizarea sub formă instituţională a
învăţământului, în acest sens sistemul de învăţământ cuprinzând totalitatea instituţiilor ce urmăresc
îndeplinirea unor obiective educaţionale. Sistemul de învăţământ are un caracter naţional şi istoric, cu alte
cuvinte, evoluează şi se dezvoltă în raport cu dezvoltarea materială şi specificul cultural al fiecărei ţări. Prin
urmare, există caracteristici comune între sistemele de învăţământ dintre diferitele ţări, caracteristici şi
deosebiri ce sunt legate de condiţiile economice, sociale şi culturale din respectiva ţară. Sistemul de
învăţământ include: un flux de intrare- este alcătuit din resurse umane şi materiale, şi anume: personal
didactic, elevi, studenţi, construcţii şi spaţii şcolare, dotări tehnico-materiale, timp şcolar, fonduri băneşti;
procesul de învăţământ- angajează întregul ansamblu de resurse, în vederea atingerii obiectivelor
educaţionale, îngemănând în acest sens cele trei funcţii educaţionale esenţiale: predarea, învăţarea şi
evaluarea; un flux de ieşire- reprezintă produsul sistemului: persoanele educate, instruite, înzestrate cu
competenţe şi atitudini prevăzute de către cererea socială de educaţie;
Structura anului şcolar este diferită de la land la land, după cum voi prezenta în Anxa 1. La fel se
întâmplă și cu sărbatorile legale și zilele libere. Anexa 2.
Structura studiilor În Germania există mai multe forme de îngrijire a copiilor de la 0–3 ani, fie prin
instituţii de stat, private sau aparţinând diferitor forme de organizaţii.
Kinderkrippen (Creşe) sunt în Germania instituţii de îngrijire a copiilor de la până la 3 ani. În cadrul
creşelor se mai face o împărţire a acestora în funcţie de vârsta copiilor, aşadar copiii vor putea fi încadraţi
fie la Liegekrippe (grupa de sugari de la 0 la 6 luni), fie la Krabbelkrippe (grupa de sugari de la 6 luni până
la 12 luni) sau dacă au împlinit un an la Laufkrippe.
Tagesmutter (mama de zi ) este o altă formă de îngrijire a copiilor, specific acestei ţări, iar locul în
care este desfăşurată această activitate este de obicei chiar locuinţa persoanei care ia în îngrijire copii.
Numărul de copii luaţi în îngrijire este de maximum cinci. Copilul care este îngrijit de o mămică de zi are
parte de o îngrijire intensivă, individuală, modelată pe nevoile copilului. Avantajul este că o Tagesmutter
este mult mai flexibilă în ceea ce priveşte orele de aducere a copilului şi aceasta poate fi în prealabil stabilită
cu parinţii, iar copilul rămâne în acelaşi mediu familial. Foarte multe mămici de zi sunt dispuse să
îngrijeasca copii şi în week-end sau peste noapte. Costurile la o Tagesmutter sunt mai reduse decât la o
creşă, în funcţie de numărul de ore ales. Tot în funcţie de numărul de ore alese este inclusă mâncarea şi
băutura.
Kindergarten/Kindertagesstätte - educaţia preşcolară de la vârsta de 3 până la 6 ani se face îndeosebi
în cadrul grădiniţelor (Kindergarten) sau în cadrul căminelor de zi pentru copii (Kindertagesstätte). La
grădiniță se fac înscrierile în luna februarie pentru începutul de an din septembrie, iar la primărie se
centralizează toate înscrierile și locurile repartizate. Nu contează dacă ești străin, pe formularul de înscriere
treci dacă e Integrationskind și se face cu el extra germană. Copiii sunt impreuna, de la 3 la 6 ani, comunica,
se joaca mult dar si separat, se fac si activitati pe varste, cu doua-trei educatoare. Copiii au la dispozitie mai
multe camere cu specific diferit (de arta, de activitati senzoriale, de stiinta, de papusi, de lego-uri, etc) unde
se pot plimba si juca cat vor ei. Pot sa manace cand vor ei, pachetelul, in bucatarie si cand sunt chemati la
o activitate, doamna educatoare ii cauta si ii aduna de peste tot. Copiii mai mari care urmeaza sa mearga la
scoala au la doua sapt. o jumatate de ora cu doamnel invatatoare care urmeaza sa ii preia. Se organizeaza
excursii, intalniri cu copiii din clasa I pt a se obisnui cu atmosfera. Gradinita nu este obligatorie si se
plateste. Cand merg la teatru, patinoar sau altundeva, se solicita bani pentru transport sau intrare, parintilor.
Toţi elevii din Germania, în anul în care ajung la vârsta de şase ani intră la Grundschule, care, în
aproape toate landurile se referă la clasele de la 1 la 4. După etapa de şcoala primară, învăţământul secundar
183
se caracterizează prin divizare în căi diferite de învăţământ. Grundschule (scoala elementara) cuprinde
clasele 1-4 de studiu, timp in care se predau materii nediferentiat. Dupa aceea, elevii se vor orienta catre
alte tipuri de scoli, in functie de abilitatile academice si de aspiratiile acestora si ale parintilor. Școala
elementară este definitorie în sistemul de învățământ german. În ultimii ani, în invatamantul primar sunt
introduce mai multe proiecte, printer care Flexi Schule, “Ganz Tag Schule” Avantajul acestui sistem flexibil
este că totul se învață prin joacă, învățământul e axat pe nevoile și dezvoltarea personală a fiecărui individ.
Pentru înscrierea la școală, în sistemul Flexi, părintele primește o scrisoare acasă în care este invitat să
asiste la o prezentare despre Flexi-Schule (școală flexibilă), unde se renunță la modelul standard al clasei
1, clasei a 2-a. Clasele primare 1-4 în sistemul flex se fac cu un învățător, apoi cu mai mulți profesori . În
aceeași clasă sunt și copii mai mari (clasa a 2-a) și copii mai mici (clasa I), fiecare copil mic are câte un
Pate (naș) care are grijă de el. La 6 ani copilul este Kann-Kind (este apt să meargă la școală, dar nu este
obligatoriu), la 7 ani este Muss-Kind (școala devine obligatorie). Dacă după primul an de Flex copilul este
foarte bun, el poate sări direct în clasa a 3-a. Dacă unii copii au nevoie de mai mult timp pentru a-și luă
avânt, mai pot rămâne și al treilea an în Flex, fără să aibă impresia că sunt lăsați repetenți, căci au prieteni
de anul trecut în clasă. În Bayern, cel puțin copiii ce fac 6 ani până la 30 setembrie merg în clasa 1. Cei
născuți până în decembrie au nevoie de o evaluare. Și dacă nu vrei să îl dai la școală la 6 ani trebuie să
demonstrezi că nu e pregatit, ceea ce e destul de greu. Programul e de la 8 la 13:30 cu 2 pauze la 10:30 (25
min. de alergat prin curte) și la 12:30 (45 min. masa la cantină). În prima pauză copiii își mănâncă pachețelul
de acasă – nu au voie dulciuri, pentru sandwich se ia pâine integrală, se pun și fructe, iar în pauza mare se
mănâncă la cantină (în 2 cicluri, la 12:00 și 12:30). Masa e pregătită pe loc de bucătăresele școlii, copilul
își alege ce vrea din mai multe feluri de carne și legume, se face prin rotație un meniu cât mai variat, vinerea
zi de pește, de exemplu. Trebuie să comunici de la început ce meniu vrei – vegetarian, musulman, fără
gluten/lactoză/alergeni etc. Învățarea se face pe module: mate, germană, engleză, științele naturii, anatomie,
muzică, sport, religie. În clasele primare se face o incursiune în toate materiile în mod generalist, potrivit
vârstei lor. În clasele superioare se aprofundează materia învățată la început. Nu se acceptă întârzieri. Dacă
copilul este bolnav, suni la secretariat în dimineață respectivă. A două zi suni iar dacă nu s-a însănătoșit.
Nu trebuie scutire medicală, scrii doar motivul absenței în caietul copilului. Numai după o absență
îndelungată, de peste o săptămână, trebuie să aduci de la medic adeverință că e apt de școală. După școală
există Betreuung (afterschool).
184
UN MONITOR NU POATE CREA CONVINGERI ȘI CARACTERE
PROF. ÎNV. PRIMAR AVRAM GABRIELA

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BAIA MARE
Învățământul e o activitate complicată; nu știu dacă v-ați pus vreodată problema în felul ăsta,
dar practic învățământul este o refacere pe scurt a aventurii cunoașterii umane, de la origini până în
zilele noastre. E o poveste a acestei călătorii, și, la fel ca la toate poveștile, contează și frumusețea
intrinsecă dar contează și talentul povestitorului. Shakespeare jucat de actorii de la Teatrul Național
nu e chiar la fel ca cel jucat de elevii din clasa a noua de liceul. De asta sunt de părere că învățământul
online, comparat cu cel „offline” e o pierdere. Din păcate, nu suntem puși între a alege online și
offline, ci online sau nimic.
Din punctul meu de vedere școala nu înseamnă doar ore, înseamnă prietenie, alergare, recreere,
gândire, joc, program bine stabilit, teme, învățatul în grup, păreri personale. Elevii nu își vor dezvolta
toate aceste ramuri. Școala nu trebuie să fie o povară, din contră, trebuie să găsești activitățile care
te fac fericit zilnic să mergi cu plăcere. Plus că prin intermediul calculatorului elevul nu înțelege
informația la capacitate maximă.
Predarea este un act empatic. Am nevoie să văd privirea elevului meu pentru a constata câtă uimire,
neînțelegere sau bucurie stau în ochii lui după o oră de curs. Cel mai bun feedback, nefalsificabil, e acela
al interacțiunii vii. E o corvoadă să scrollez uneori două pagini de ecran digital ca să verific repede, pe
măsură ce predau, chipurile tuturor celor care trebuie nu doar să mă audă, ci și să mă asculte.
Multiple resurse au fost direcționate către crearea unui set de platforme, de la Google Classroom la
Zoom, de la Teleșcoala la Educred, însă firul roșu în școala online este în continuare de negăsit de mulți
dintre elevi, elevi care sunt acum încurajați să adopte metode de studiu individual, deși sistemul educațional,
în care consilierii școlari (1 la 800 de elevi) nu încurajează elevii să își identifice strategii personalizate de
învățare, impunându-le mai degrabă memorarea unor informații decât înțelegerea și utilizarea aplicată a
acestora.
Nu cred că procesul de învățare poate să se desfășoare exclusiv online, oricât de evoluate și
perfecționate ar fi platformele educaționale. Învățământul tradițional bazat pe relația directă, față în față,
elev – profesor va trebui să fie armonios împletită cu aportul învățării online. Un telefon, o tabletă, un
monitor, oricâte informații ar transmite, nu pot transmite și sentimente, trăiri sufletești, nu pot crea
convingeri și caractere. Predarea online se bazează mult pe comunicare. Aplicarea cunoştințelor este greu
de verificat de profesorul care nu are elevul în față şi nu îi vede caietul.
Practica, în adevăratul sens al cuvântului, evident va fi foarte dificil, dacă nu imposibil, să se facă
online. Online-ul poate să creeze anumite facilități în modelarea unor fenomene sau corpuri greu
accesibile direct, dar nu poate să înlocuiască exercițiile directe pentru formarea unor deprinderi
practice.
Cred că conceptul de școală online va adânci discrepanțele existente la momentul de față dintre
învățământul din mediul urban și cele rural și, de o manieră mai puțin marcantă, a celor dintre învățământul
din marile orașe și cel din micile urbe. Nu vor mai avea ajutorul integral al cadrului didactic. Profesorul
trebuia să aibă competență de predare online.
Pe de altă parte, copilul mic are nevoie de supravegherea părintelui, mai ales dacă vorbim de preşcolar
sau de şcolarul de ciclu primar, cel puțin până la clasa a II- a. Mulți părinților din mediul rural sunt
plecați la muncă, în străinătate. Bunicii, în grija cărora sunt lăsați, nu cunosc tainele internetului. Se
crează o atmosferă de ,,război”. Elevii nu participă la cursuri, pentru că nu au cum, iar părinții sunt
neputincioși în fața unui sistem depășit.
Nu va crește deloc calitatea intelectuală a elevilor, dimpotrivă, o să ne luptăm cu incompetența
pentru că nu avem, în primul rând personal didactic format pentru un sistem de genul ăsta.
Apare într-adevăr o problemă în cazul familiilor cu mai mulți copii și spațiu redus, atât în ceea ce
privește dotarea materială a familiei, cât și în ceea ce privește ambientul locuinței. Noi avem în școală și
familii cu 3, 4 sau chiar 7 copii. În aceste cazuri este și mai greu de dat un răspuns.
ușor, dar neadevărat, să credem că doar condițiile economice sunt cele care determină excluziunea.
185
Oricum și părinții și copiii sunt nerăbdători să înceapă școala. Copilul are nevoie de colectivitate,
are nevoie să interacționeze cu alți copii, să se dezvolte emoțional și social, altfel vor deveni niște
adulți precum animalele de la zoo.
186
SISTEMUL DE INVAȚAMANT DIN FINLANDA
PROF. AVRAMESCU TUDORIȚA ELENA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT „VOINICELUL” SLOBOZIA
Rezultatele deosebite înregistrate în mod consecvent de către elevii finlandezi se datorează filosofului
finlandez John Vilheln Snellman care, la mijlocul secolului al XIX-lea, a pus bazele acestui sistem deoarece
a transmis ideea că educația este cea care asigură bunăstarea. Cetățenii au fost receptivi și au început să
investească în educație, cercetare și tehnologie, astfel că, astăzi, din bugetul de stat, pentru educație se alocă
14%.
Finlanda era o ţară agrară, iar în anii ’50-’60 au început industrializarea şi urbanizarea ei şi tot atunci
au avut loc şi alte transformări radicale la nivel economic şi social. Finlandezii şi-au dat seama că societatea
industrializată necesită competenţe şi calificări care nu există într-o societate agrară, motiv pentru care s-
au orientat mai întâi spre sistemul de educaţie, la care avea acces atunci mai mult elita populaţiei.
Reformele educaționale implementate în urmă cu jumătate de secol au însemnat cu adevărat ceea ce
numim egalitate de șanse, indiferent de posibilitățile financiare ale familiilor elevilor. Învățământul
finlandez este obligatoriu, dar și gratuit. Diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai
mică din lume.
Generaţia celor care au iniţiat schimbarea atunci era generaţia care a luptat în cel de-Al Doilea Război
Mondial. Finlandezii au început să-şi reclădească societatea şi ţara. Ei au decis că își doresc un viitor mai
bun pentru copiii lor, iar această voinţă s-a materializat în reforma învăţământului obligatoriu, despre care
consilierul Reijo Aholainen spune că este premergătoare oricărei alte reforme.
Sistemul de învățământ din Finlanda are o durată de douăzeci de ani. Toată perioada de școlarizare,
de la învățământul preșcolar până la universitar este gratuită, aceasta fiind obligatoriu din momentul în care
elevul împlinește șapte ani sau cu un an în plus ori în minus, în funcție de dezvoltarea intlectuală a fiecărui
individ. Bineînțeles, pentru acești elevi este realizată o serie de examinări.
În Finlanda se practică și studiul în afara școlii, acasă, însă se realizează, periodic, o evaluare în
conformitate cu standardele educaționale.
Înainte de înscrierea în ciclul primar și anume clasele I-VI, există un an pregătitor pe care elevii îl
parcurg începând de la vârsta de 6 ani. Apoi urmează perioada gimnaziului, respectiv clasele VII-IX. În
urma finalizării clasei a IX-a, cei care doresc să urmeze cursuri în continuare pot alege între școala
secundară și educația vocațională. Astfel, în cazul celei dintâi menționate, studiile se desfășoară pe o
perioadă de cel mult patru ani, urmate de un examen național care oferă posibilitatea participării la
admiterea la facultate. Educația vocațională durează doi ani și are ca scop pregătirea de muncitori calificați
în diferite domenii.
Elevii beneficiază de prânz variat, bogat în fructe și legume, gratuit, dar și de transport gratuit în cazul
în care locuiesc la o distanță mai mare de 5 km față de școală. În cazul în care, din diferite motive, programul
este prelungit, școala are obligația să le asigure elevilor o gustare. Elevii au parte de îngrijiri medicale,
consiliere și chiar servicii de taxi, la nevoie.
„În cadrul consilierii vocaţionale, fiecare elev îşi petrece două săptămâni la un loc de muncă ales.
Consilierea vocaţională minimizează riscul ca un elev să ia decizii greşite în legătură cu viitorul său. Acesta
are trei opţiuni: să îşi continue studiile generaliste, să meargă la o şcoală vocaţională sau să se angajeze.
Dar este important de menţionat că, după şcoala vocaţională, acesta poate alege să meargă la universitate“.
Durata unui curs este de 45 de minute. Metodele utilizare de cadrele didactice sunt de tipul celor
activ-participative, orele fiind intense. Temele pentru acasă există, dar sunt foarte puține și antrenează
raționamentul critic, în detrimental memorizării mecanice. De precizat este faptul că aceste teme le sunt
oferite doar adolescenților și durează maxim o jumătate de oră. Cursurile încep dimineața la ora 9 și durează
până la ora 15. În timpul pauzelor sunt încurajați spre desfășurarea și participarea la activități fizice.
Practica și mai ales în domeniul științelor este considerată ca fiind de mare valoare. Astfel, orele de
științe se desfășoară în laboratoare, în grupuri de maxim 16 elevi astfel încât să fie realizate cu succes
experimentele științifice propuse.
Un aspect deosebit de important este acela că, pe parcursul celor nouă ani de școală, elevii nu susțin
examene de admitere sau alte evaluări și nu se percep niciun fel de taxe pentru școlarizare. Acest fapt este
187
valabil și pentru studenții care învață la facultate, masterat sau doctorat. Primul examen este dat la vârsta
de 16 ani, profesorii afirmând că, prin activitățile susținute, ei pregătesc elevii astfel încât să învețe cum să
învețe, nu cum să rezolve un test.
Diferențierea școli bune- școli mai puțin bune nu există. Părinții au posibilitatea de a alege instituția
de învățământ la care doresc să își înscrie copiii. Ei ştiu că oriunde îşi dau copilul, el va beneficia de aceeaşi
calitate a educaţiei.
Inițial, oamenii erau sceptici, nesiguri în privinţa reformei de a comasa şcolile populare şi şcolile
elitiste. Pe fondul acestui subiect au avut loc numeroase dezbateri. Mulţi finlandezi, inclusiv profesori, nu
credeau că este posibil să se asigure un învăţământ egal pentru toţi copiii dintr-o generaţie, indiferent de
zona din care provin, însă guvernul a luat decizia de a impune această idee. De asemenea, nici învățământul
obligatoriu privat nu este prezent aici, cu excepția liceelor, însă nici pentru acelea nu sunt percepute taxe
de studiu. Școlile au atât finanțări egale, cât și calitate egală.
Nu există clasamente, comparații, competiții, ci cooperare, colaborare, comunicare, atât între regiuni,
școli, cât și între elevi. La baza funcționării fiecărei școli din Finlanda se află aceleași obiective naționale.
Unitățile de învățământ se bazează pe cadre didactice pregătite de universitate. Rezultatele copiilor din
satele din mediul rural sunt aceleași ca ale elevilor dintr-un oraș universitar
188
PROFESOR DE JUDO CLUB SPORTIV ȘCOLAR UNIREA IAȘI,

IOANA BABIUC
Motto: „Şcoala trebuie adaptată la copii şi nu copiii adaptaţi şcolilor” Alexander Sutherland
O modalitate prin care putem încuraja dorința și curiozitatea elevilor este prin jocuri logice, filmulețe
educative și în general, resurse educaționale care să-i ajute să-și însușească anumite informații în timp ce
se distrează.
Alegerea materialelor educaționale corelate vârstei, este exact soluția prin care putem determina o
atitudine pozitivă a elevilor, stimulând totodată curiozitatea și dorința de cunoaștere a celor mici.
Literatura psiho-pedagogică dovedeşte că școlarii din ciclul primar sunt instabili emoțional. Se
numeşte particularitate individuală și este dublată de cea de vârstă. Dar cât de mult o fi accentuată în mediul
rural? Mediul şcolar este cel care facilitează sau inhibă diferite tendinţe ale personalităţii, contribuie la
formarea şi dezvoltarea emoţiilor, sentimentelor intelectuale, sociale şi etice.
Odată cu adaptarea stilului de predare online a profesorului și cu motivație, multă răbdare și
determinarea acestuia, se poate spune că, învățarea continuă și dincolo de școală. Utilizând resurse
educaționale online individualizate, adaptate și accesibile tuturor, rezultă progrese școlare și, mai mult decât
oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
Pentru a crea obiceiuri de succes, profesorul trebuie să coordoneze organizarea grupei online și să
comunice cu fiecare elev în parte, în grupuri de mesagerie instantă organizate în prealabil. Tot acest context
înseamnă mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare pentru profesori. Succesul unui
astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună.
În România, în mediul rural, educabilii nu beneficiază de laptop sau tabletă personală, în anumite
cazuri există o singură resursă materială de acest tip într-o familie cu minimum doi copii și spații, în
locuință, care nu îngăduie o bună optimizare a ergonomiei pentru desfășurarea actului educațional în
paralel.
Părăsirea timpurie a școlii reprezintă un obstacol în calea creșterii economice și a ocupării forței de
muncă, afectează productivitatea și competitivitatea și alimentează sărăcia și excluziunea socială. Tinerii
care părăsesc timpuriu sistemul de educație și de formare vor avea, cel mai probabil, un deficit de
competențe și de calificări. Aceștia se confruntă cu un risc mai ridicat de șomaj, de excluziune socială și de
sărăcie.
AVANTAJE:
- O învăţare cu plăcere, prin descoperire şi fără obligaţii sau sarcini riguroase;
- Apelarea la un meditator (ceea ce se întâmplă deja dacă calculăm că astăzi sunt copii ce primesc meditaţii
deja la 3, 4 discipline săptămânal);
- Folosirea unei filosofiii educaţionale, a unor materiale şi manuale variate concomitent sau alternativ şi a
unei tehnici moderne (lecţii multimedia, activităţi interactive, CD, DVD-uri).
- Dacă copilul iubeşte calculatorul să-l facem să înveţe la calculator; Folosirea metodelor pe care profesorul
le consideră eficiente pentru școlar. Şi metodele pot fi schimbate de la o zi la alta;
- Evitarea unui mediu şi anturaj cu risc pentru copiii. Unii factorii de influenţă negativă, fie agresivitate ori
consumul de substanţe nocive sunt regăsiţi în mediul şcolar şi astfel acasă copiii pot fi feriţi;
- În situația în care părintele lucrează de acasă, petrece mult mai mult timp cu propriul copil, este provocat
în a-l cunoaşte. Acesta cred că este cel mai mare avantaj în defavoarea părinţilor care îşi trimit 6-8 ore copilul de
acasă, apoi la meditaţii lăsând totul în seama şcolii şi absolvindu-se de orice altă obligaţie educaţională.
DEZAVANTAJE
- Disciplina. La şcoală elevii învăţă să respecte un program, o ordine, să efectueze în mod organizat
anumite activităţi. Învaţă să se comporte cu ceilalţi colegi, cu profesorii, oamenii maturi, cu dirigintele şi
189
directorul şcolii, învaţă expus fiind la experienţe de viaţă. Copiii învaţă prin experienţă şi experienţele din
şcoală aparţin şcolii;
- Competiţia. Copiii de acasă pot participa la concursuri, dar în colectivitate, copiii sunt într-o
perpetuă competiţie cu cei mai buni. Tot experienţa îi va învăţa cum să înveţe, ce să înveţe, să înveţe în
echipă etc. În şcoală, copiii mai mari pot fi modele;
- Abilităţi sociale. Indiferent de decizia părinţilor, copiii, cu educaţia acasă sau nu, tot în societate vor
fi nevoiţi să trăiască şi să muncească. Abilităţile dezvoltate prin relaţionarea cu colegii de bancă, clasă şi
şcoală vor fi dezvoltate şi transferate la locul de muncă. Să ai răbdare, să accepţi nereuşita, să legi prietenii,
să fii proactiv, prosocial etc. sunt abilităţi şi calităţi care se pot dezvolta mai bine în colectivitate;
- Activăţi organizate. Ore şi pauze, fără prelungiri, teme, şi activităţi de grup, implică un alt timp de
învăţare din partea copiilor. Ori în viaţa reală deadline-uri sunt importante. Viaţa reală chiar nu ne-o facem
după plăcere şi dispoziţie;
- Socializarea. Părinţii de acasă afirmă că dimpotrivă copiii lor socializează foarte bine, că au prieteni.
Dar una e să socializezi într-un mediu restrâns, cu cine pofteşti şi alta într-o şcoală cu un număr mare de
elevi mai mici sau mai mari, fiecare cu particularităţile vârstei lor;
- Oboseala psihică datorată expunerii prelungite la monitor;
Predarea online se bazează mult pe comunicare. Aplicarea cunoştințelor este greu de verificat de
profesorul care nu are elevul în față şi nu îi vede caietul.
190
ÎNVĂŢAREA DINCOLO DE ŞCOALĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR BABIUC VICTORIŢA CAMELIA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 2 HUNEDOARA
1. Învăţarea digitală – provocare şi oportunitate

Pe măsură ce indivizii și familiile din toată Europa s-au considerat „izolați social” sau în
carantină acasă, mulți au fost nevoiți să se adapteze la noile moduri de lucru și de învățare de la
distanță.
Când guvernele au decis că țările ar trebui să intre în blocaj, școlile și alte instituții de educație
au fost obligate să pună în aplicare instrumente de învățare electronică pentru elevi, universități și
studenți din învățământ profesional, precum și pentru persoanele adulte. În cazul educației școlare,
părinții au fost obligați să sprijine - sau chiar să acopere - școlarizarea copiilor lor prin utilizarea
materialelor didactice furnizate de profesorii copiilor lor.
Este important să recunoaștem că învățarea de tip e-learning este semnificativ mai puțin
accesibilă pentru cei aflați în situații sociale și economice vulnerabile. Cea mai mare barieră pentru
accesibilitate într-un moment ca acesta este accesibilitatea digitală: dispozitive adecvate, un bun acces
la internet și o alfabetizare digitală adecvată.
Pentru a face învățarea de tip e-learning un mijloc de a stopa lacunele inegalității, este vital să
se facă eforturi pentru ca resursele să fie accesibile pentru cei care au nevoie de ele.
Învățarea de tip e-learning poate fi o sursă puternică de auto-îngrijire, incluziune socială și
dezvoltare personală.
Sursă: https://epale. ec. europa. eu/ro/blog/invatarea-digitala-provocare-si-oportunitate
2. Învăţarea dincolo de şcoală
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă
care se poate extinde pe o pe o durată mai lungă de timp, profesorii din România au fost şi sunt
provocați în continuare, să se adapteze și să transmită un mesaj important elevilor: învățarea continuă
dincolo de școală și cu instrumente online și multă determinare putem face progrese împreună
și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
3. Kitul educaţiei online
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, e nevoie de trei tipuri de
resurse:
a. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii.
Exemplu: Zoom și Google Meet
b. Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste
sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și
feedback din partea profesorului.
Exemplu: Google Classroom, Edmodo, EasyClass și ClassDojo.
c. Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub
formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor live,
cât și ca teme de lucru pentru acasă.
Exemplu: ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de
inspirație pentru filme, teme și studiu individual.
Sursă: https://www. aspireteachers. ro/noutati/2020/3/15/cum-mutam-scoala-online
4. Şcoala de acasă – repere de cercetare ştiinţifică
 Metodele de predare aplicate în clasă au un puternic impact asupra calității educației.
Practic, mult din calitatea actului învățării atârnă pe umerii dascălilor: 30% din succesul învățării
depinde de comportamentul profesorului. Așadar, succesul depinde de competențele pe care fiecare
profesor le dezvoltă în relația cu elevii săi, iar această relație continuă să fie la fel de importantă și în
mediul online.
 Un set de studii realizate de Departamentul de Educație al Statelor Unite vorbesc pe de-o
parte de faptul că rezultatele învățării online păreau a fi la fel ca în cursurile tradiționale, cât și despre
191
faptul că studenții în condiții de învățare online s-au comportat într-o manieră mai bună decât
cei care primesc instrucțiuni față în față.
 Alte studii vorbesc despre faptul că instrucțiunile care combină elementele online cu cele
tradiționale, față în față, au un avantaj mai mare în raport cu instrucțiunile fie numai față în
față, fie pur online.
 O echipă de cercetători de la Universitatea Harvard au ajuns la concluzia că intercalarea
conținutului multimedia și a materialelor de învățare online cu teste scurte, la intervale de timp
regulate, pot îmbunătăți implicarea elevilor. Cercetările au arătat că utilizarea acestor teste a redus
aproape la jumătate (42%) distragerea elevilor cât și creșterea considerabilă a notelor obținute de
aceștia.
 Platformele educaționale au o formă de prezentare atractivă și propun metode de
învățare interactive, eficiente în procesul de învățare. Un studiu al Universității Oxford (2014)
despre legătura dintre jocurile video și efectele psihologice asupra copiilor a subliniat faptul că aceste
tipuri de jocuri sunt o componentă prezentă în copilăria noilor generații de copii. Prin urmare, e greu
de separat zona de divertisment (ludică, atrăgătoare) de zona educației (serioasă, încărcată atât ca
volum de informații, cât și din punctul de vedere al responsabilităților), așa că soluția de a le îmbina
a venit ca o consecință firească.
 Şcoala online dezvoltă autonomia elevilor. Când accesează un anumit produs educațional
online, copiii pot naviga singuri prin diferitele secțiuni ale platformei, fără a avea nevoie de ajutorul
părinților sau al învățătorilor.
 Învăţarea online dezvoltă capacitatea de concentrare, atenția, memoria, gândirea critică
etc. Tocmai pentru faptul că învățarea se face într-un mod atractiv, sub formă de joc, copiii sunt mult
mai deschiși față de ideea de învățare, căreia nu-i vor asocia conotații negative. Ba dimpotrivă – cei
mici vor avea o atitudine pozitivă față de educație dat fiind că în timpul învățării online au parte de
experiențe plăcute. Astfel, copiii vor dori să prelungească aceste momente sau să le repete mai des
decât și-ar dori să studieze în mod clasic. Se pot dezvolta relații între școală și familie, părinții pot
înțelege mai ușor și pot empatiza mai mult cu efortul unui cadru didactic.
 Relația profesor-părinte se dezvoltă prin sistemul scoala de acasă. Părinții pot explora
împreună cu copiii diferite platforme, instrumente online și astfel învățarea se petrece și la adulți.
 Adaptarea la predarea în online încurajează profesorii să colaboreze între ei,
împărtășindu-și materialele și practicile pedagogice mult mai ușor, la distanțe foarte mari.
 Mutarea cursurilor în online încurajează elevii să aibă mai multă autonomie în învățare,
folosindu-și la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a procesului de învățare pe online,
poate susține ritmul învățării și poate crește încrederea elevilor în capacitățile și resursele proprii
pentru a fi autodidacți (de altfel, învățarea continuă pe tot parcursul vieții adulte este guvernată de
capacitatea de a fi autodidact).
 Confortul e crescut fiind într-un spațiu personal, atât pentru elev cât și pentru profesori.
Nu mai există gălăgie, la nivel de management al clasei, dinamica se schimbă iar părinții pot asigura
cadrul potrivit pentru învățare. Copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai trezească foarte
de dimineață pentru a lua mijloace de transport în comun, se reduce din gradul de oboseală, părinții
pot monitoriza mult mai îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii.
”În aceste zile, nu vorbim doar despre o trecere a interacțiunilor didactice în lumea online (posibilă
doar în anumite medii, cele privilegiate, cu acces la internet și computer). Vorbim despre o școală care
trebuie să rămână un reper de siguranță și predictibilitate, despre profesori creativi, bucuroși de întâlnirea
inedită, mediată digital cu elevii, care inspiră încredere și protecție. Discuția din aceste zile e despre copii,
cei care își mențin bucuria de a învăța în orice context, care nu se simt abandonați de adulții din jurul lor.
Este o discuție despre ghiozdane cu exerciții, analize gramaticale, hărți, dar, în același timp, unele pline de
încredere și siguranță. ” (Anca Nedelcu, profesor universitar la Universitatea București, Facultatea de
Psihologie și Științe ale Educației)
E important să îi ținem în continuare aproape pe copii de învățare în perioada pandemiei, astfel încât
în momentul când revin la școală, readaptarea să fie mai ușoară. Datele arată că după o perioadă lungă de
timp petrecută doar în online motivația dispare și că e tot mai dificil să-i ții implicați pe copii. Dar nu este
192
imposibil! Învățarea există și în online, iar pentru școli, profesori, părinți și elevi înseamnă doar noi ferestre
către educație.
193
PROCESUL DE ÎNVĂŢARE PRIN E-LEARNING
PROF. ÎNV. PRIMAR BĂCĂIAN LILIANA ANA
ŞCOALA GIMNAZIALA „I. G. DUCA” PETROSANI
Copiii sunt atrași în mod deosebit de mediul digital deoarece este dinamic, colorat, interactiv.
Utilizarea computerului îi ajută pe elevi să-și dezvolte abilități digitale, să caute resurse educaţionale, să
utilizeze platforme de învăţare online, unde descoperă resurse educaționale atât de atractive, încât înțeleg
diverse noțiuni de la școală, în timp ce se distrează.
Elevii exersează și aprofundează sub formă de jocuri interactive noțiuni predate la clasă de către
profesori. Accesul la materiale este la libera alegere a copiilor, poate fi realizat rapid, la orice oră și din
orice loc. Astfel, elevii se pot bucura de aceste resurse educaționale în perioadele cele mai productive sau
pot renunța la parcurgerea lor atunci când doresc.
În plus, ei descoperă aici mai multe tipuri de resurse digitale (jocuri educaționale, animații, filme,
imagini), reunite într-un singur loc și grupate în funcție de vârstă și specificul învățării.
venite din zona digitală. Deoarece timpul petrecut pe computer este perceput ca o experiență pozitivă.
Resursele educaționale au grafică frumoasă, adaptată vârstei, au sunete plăcute și interacțiuni
atractive cu obiectele din jocuri, iar atmosfera este relaxantă, veselă, amuzantă.
Resursele sunt foarte diverse, prezentate variat din punct de vedere vizual și auditiv, fiind totodată
adaptate particularităților fiecărei vârste.
Învăţarea prin Internet poate fi definită ca o formă de învăţământ în care se prezintă studenţilor un
conţinut de instruire prin Internet. De aceea, condiţia de bază impusă participanţilor în procesul de învăţare
este posedarea unui calculator şi o conexiune la Internet.
Când vine vorba de a sprijini programa care se foloseşte în educaţia prin internet, de cele mai multe
ori se folosesc aşa-numitele instrumente de curs, care permit stocarea de conţinut educaţional pe un server
Web, crearea de reţele de comunicare între participanţii la procesul de educaţie, de învăţare şi de gestionare,
permiţând testarea independentă a cunoştinţelor lor prin intermediul diferitelor teste.
Elearning-ul nu doreşte să înlocuiască sistemele educaţionale tradiţionale, ci să întărească procesul
de învăţare. Adoptat ca o alternativă la educaţia tradiţională, acesta a condus la formarea învăţământului la
distanţă. În acelaşi timp, facilitează procesul de instruire continuă a membrilor unei comunităţi care adoptă
o soluţie de e-learning şi pot promova o învăţare colaborativă, optimizând procesul de învăţare.
Se pot folosi o gamă vastă de instrumente – atât sincrone, cât şi asincrone. Unele instrumente, precum
wiki, bloguri şi chat-uri sunt numite instrumente „media sociale” sau „Web 2. 0” deoarece au o componentă
puternic socială şi permit utilizatorilor să colaboreze cum este cazul proiectelor. Cele mai utilizate
instrumente de comunicare sunt: e-mail, forum de discuţii, wiki, blog, Webcast, mesaj instant (IM) şi chat,
sondaj de opinie, ecran de proiectare şi instrumente de distribuire pe ecrane, conferinţa audio şi video.
Instrumentele asincrone, precum forumurile şi wiki sunt mai potrivite pentru activităţile educaţionale
care necesită reflecţie şi un interval mai mare de timp pentru a fi realizate. Discuţiile asincrone sunt deosebit
de valoroase când studenţii sunt prea timizi sau nu au fluenţă în exprimare orală pentru a participa eficient
la conversaţiile în timp real. Cu toate acestea, instrumentele sincrone precum chat-urile şi conferinţele audio
asigură o prezenţă socială ridicată. De exemplu, în clasele virtuale, elevii pot folosi chat-urile pentru a face
comentarii şi a răspunde la întrebări pe timpul prezentării.
Orice act sau proces virtual utilizat pentru a obţine date, informaţii, abilităţi sau cunoştinţe. E-learning
înseamnă astfel învăţarea într-o lume virtuală, în care tehnologia cooperează cu creativitatea umană pentru
a accelera și ușura cunoaşterea profundă a domeniului studiat.
Oferirea unor oportunităţi de învăţare, instruire sau programe educaţionale cu ajutorul unor mijloace
electronice.
Acoperă o vastă categorie de aplicaţii și procese, precum: instruirea asistată de calculator, învăţarea
prin intermediul Internetului, învăţământ oferit prin intermediul calculatorului, clase virtuale, colaborare
194
online. Conţinutul electronic este oferit cu ajutorul Internetului, prin satelit, CD-ROM, DVD sau televiziune
interactivă.
Astfel avem posibilitatea de a îmbunătăţi învăţământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul (ex.
PCurile, cd-urile, DVD-urile, televiziunea, PDA-urile, telefoanele mobile) și a tehnologiei comnunicaţiei
(prin utilizarea Internetului, e-mailului, forumurilor de discuţii sau a software-ului colaborativ de tip wiki
sau blog).
Dinamica înregistrată de noile tehnologii va avea în continuare un impact profund asupra premiselor
de bază ale învăţământului şi va da naştere la căutarea de teorii şi metodologii educaţionale noi, care să
satisfacă cerinţele privind predarea, învăţarea. Utilizarea mijloacelor în învăţământ Tehnologiei Informaţiei
şi a Comunicaţiilor va conduce la deplasarea accentului de la un mediu de învăţare centrat pe profesor la
unul centrat pe elev, în care profesorii nu mai reprezintă sursa-cheie de informaţie şi de transmitere a
cunoştinţelor, ci colaboratori ai elevilor, iar elevii nu mai sunt receptori pasivi de informaţie, ci se implică
active în propria educaţie.
Faţă de sistemul tradiţional de învăţământ, e-learning-ul prezintă numeroase avantaje: Independenţa
geografică, mobilitatea creează posibilitatea de a accesa conţinutul materialului educaţional de oriunde şi
oricând, cu ajutorul computerului personal şi a reţelei;
Accesibilitate online este o caracteristică importantă specifică acestui tip de educaţie, prin care se
înţelege accesul la educaţie prin Internet în timp real, de oriunde şi oricând, 24 de ore din 24, 7 zile pe
săptămână, fără dependenţă de timp;
Prezentare concisă şi selectivă a conţinutului educaţional;
Individualizarea procesului de învăţare. Fiecare instruit are un ritm şi stil propriu de asimilare şi se
bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învăţare (auditivă sau vizuală), iar parcurgerea
cursurilor poate fi făcută treptat şi repetat, controlându-şi rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid
şi permanent;
Metode pedagogice diverse. Programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse metode
pedagogice, care să ghideze subiecţii pe tot parcursul procesului de învăţare: la parcurgerea materialelor
didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online şi până la certificarea programului, dacă este cazul;
o serie de experimente care studiază efectul pe care îl are utilizarea diverselor medii în însuşirea
cunoştinţelor au dus la concluzia că, în general, un material educaţional diversificat este reţinut în proporţie
de 80% prin ascultare, vizionare şi interactivitate;
Administrarea online. Utilizarea sistemelor e-learning necesită asigurarea securităţii utilizatorilor,
înregistrarea acestora, monitorizarea studenţilor şi a serviciilor oferite în reţea;
Timp redus de studiu. În unele cazuri, în funcţie de soluţia de tehnică adoptată, şi timpul poate fi
trecut la categoria reducerea costurilor, căci subiectul nu va întrerupe activitatea profesională pentru a urma
un curs, ci va avea nevoie doar de câteva ore zilnic pentru a învăţa online sau offline pe computer;
Tehnologii dinamice diverse, ce permit un feedback pronunţat, în timp real, şi evaluări formative şi
sumative, calitative şi cantitative, realizate într-un mod facil şi de către evaluatorii cei mai avizaţi;
Învăţământul online este organizat pe subiecte, spre deosebire de cel tradiţional care este organizat
pe grupe de vârstă; într-o clasă virtuală pot fi reuniţi subiecţi de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând
graniţele spaţiale.
Bibliografie
1. Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007.
2. Anohina, A., Analysis of the terminology used in the field of virtual Learning, Educational Technology &
Society, 8 (3), 91-102, 2005.
3. Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iaşi, Polirom, 2006.
4. Comisia comunităţilor europene, Memorandum asupra Învăţării Permanente, Brussels, 30. 10. 2000
5. Cristea, V., Iosif, G., Marhan, A., Niculescu, C., Trăuşan-Matu, Ş., Udrea, O., Sisteme inteligente de
instruire pe Web, Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2005.
6. Dobre, I., Studiu critic al actualelor sisteme de e-learning, Referat, Academia Română, Institutul de Cercetări
pentru Inteligenţă Artificială, Bucureşti, 2010
7. Ghilic-Micu, B., Stoica, M., Managementul proceselor de e-learning bazate pe tehnologia informaţiei şi
comunicaţiilor, Workshop - Managementul proiectelor informatice, Bucureşti, oct. 2004
195
ȘCOALA ALTFEL - ȘCOALA DE ACASĂ
”ZILE COLORATE DIN POVEȘTI ADUNATE”
BACANCIOS ZORESCU DELIA FLORICA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 5
1. Locul desfăşurării proiectului: Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 Satu Mare

2. Durata proiectului: 25 MAI – 29 MAI 2020
3. Parteneri:
Educatoare
Consilier şcolar
Părinţi
Se vor ocupa cu următoarele acţiuni:
 Organizarea activităţilor legate de proiect
 Organizarea şi derularea activităţilor cu caracter ludic în curtea grădiniţei
 Popularizarea scopurilor proiectului
 Supravegherea copiilor
 Întocmirea planificărilor necesare
 Aprovizionarea materialelor necesare
 Atragerea părinţilor în activităţi
 Diverse
4. Justificarea proiectului:
Alegerea unei asemenea teme a avut la bază propunerea și demararea proiectului național
”2020 – Anul Poveștilor”.
În ”Zile colorate din povești adunate” copiii vor descoperi multe lucruri noi din poveștile îndrăgite,
aplicate într-un mod distractiv și ieșit din comun.
Școala Altfel, își propune să capteze interesul preșcolarilor prin diferite activități culturale, sportive,
interactive, muzicale și creative.
Pe baza poveștilor alese, și care i-au fascinat întotdeauna pe cei mici, vom demara activități în
parteneriat, astfel încât copiii să poată înțelege că lumea poveștilor este primitoare și darnică pentru cei care
o răsfoiesc, înțeleaptă și plină de mistere care abia așteaptă să fie descoperite.
5. Scopul proiectului:
Scopul urmărit este acela de a-i ajuta pe copii să descopere lumea minunată a poveştilor din cărţi, să
descopere frumuseţea şi expresivitatea cuvintelor.
„Oricât de simple şi uşoare ar părea aceste poveşti, ele nasc, fără îndoială, între copii, dorinţa de a fi
asemănători cu cei buni, care ajung fericiţi, în acelaşi timp se naşte în sufletul lor teama faţă de nenorocirile
ce li s-ar putea întâmpla dacă i-ar urma pe cei răi. ”
Charles Perrault
196
6. Obiectivele proiectului
Să descopere lumea
minunată a poveștilor
Să recunoască
Să facă și să descrie în
corespondențe cuvinte proprii
între povești și personajele
culoarea poveștilor alese
zilei aleasă Să se transpună
în lumea culorilor și a
poveștilor prin creativitate
și voie bună
Rezultate aşteptate
 creşterea cu 10% a numărului de copii care și-au îmbogăţit vocabularul activ și pasiv pe baza
experienţei personale acumulate în relaţia cu ceilalţi și cu mediul educaţional;
 creşterea cu 10% a numărului de copii care și-au format o viziune îmbunătățită asupra cărților;
 creşterea cu 5% a numărului de copii care și-au îmbogățit orizontul de cunoștințe, în general.
7. Rezultate aşteptate/anticipate
Nr. Obiectiv Rezultat Mijloace de Indicatori de

crt. măsurare realizare
1 Să facă *observaţia * activități
corespondențe *povestirea practice
între povești și culoarea *convorbirea * concursuri
zilei aleasă * vizite
* jocuri
2 Să recunoască și să descrie în
cuvinte proprii personajele * povestirea * jocuri
poveștilor alese * convorbire * vizite
197
* activități
practice
3 Să se transpună *observația * jocuri
în lumea culorilor *convorbirea * dramatizări
și a poveștilor prin * pictură
creativitate și voie bună *dans
8. Grup ţintă
Principal: copiii din grădiniţă
Secundar: părinţi, profesori, educatori, mass media, copii, parteneri
Categorizarea factorilor de interes:
Controlaţi: copii, educatori, profesori.
Influenţaţi: mass media, parteneri, părinţi .
Necontrolaţi: furnizori de diferite materiale.
Persoane Ce Reacţiile Comportament Schimbarea Reacţii Idei

sau urmăresc? lor în probabil este pozitivă previzibile privind
grupuri de trecut sau negativă calea de
interese pentru ei acţiune
asupra
acestuia
Copii participare nepăsare interes pozitivă satisfacţie jocuri,
activităţi
Educatori/ desfăşurarea încercări Implicare în pozitivă impuls spre motivaţie,
profesori activităţilor organizare şi continuare satisfacţie
desfăşurare
Părinţi evoluţia dezinteres Implicare, pozitivă mulţumire implicarea
copiilor, interes lor în
organizare activităţi
198
9. Activităţile proiectului
Data Tema Mijloc de Locul

realizare desfăşurării
25. 05. Deschiderea festivă Povestire Online

2020 ”Ziua Albă” Joc de rol
Puf Alb și Puf Gri Picnic în aer liber
Povestea Pâinii cu familia
26. 05. ”Ziua Galbenă” Povestire Online

2020 Povestea Soarelui Desen
Turtița
Cenușăreasa
Povestea unei cărți
27. 05. ”Ziua Albastră” Jocuri sportive Online

2020 În căutarea lui Nemo Întreceri
Mica sirenă
Povestea unei picături de apă
28. 05. ”Ziua Verde” Povestire Online

2020 Peter Pan Plantare de pomi
Am sădit un pomișor Activitate
Salata de legume verzi gospodărească
29. 05 ”Ziua Roșie” Povestire Online

2020 Scufița Roșie Joc de rol
Ridichea Uriașă Dramatizare
Motanul Încălțat
Evaluare: ”Curcubeul Poveștilor” Dans

Discotecă și pictură în aer liber Pictură în aer liber
199
10. Plan de monitorizare şi evaluare a rezultatelor
 Portofoliul proiectului, album cu fotografii, expoziţie cu lucrările practice ale copiilor, înregistrări
video, materiale informative despre proiect şi activităţile sale;
 Amenajarea unui panou „Zile colorate din povești adunate”cu articole din presă şi desene ale
copiilor.
200
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR BADAR ANNAMARIA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MISKOLCZY KAROLY, MIȘCA, BIHOR
Școala de acasă este o provocare nouă atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Perioada învățării
online a fost un cadru nou a activităților didactice. Profesorii au fost nevoiți să regândească situațiile de
învățare pentru a implica elevii cât mai eficient în procesul instructiv-educativ. În perioada învățării online
a fost esențială consolidarea noțiunilor predate anterior, dar și continuarea materiei pentru însușirea noilor
cunoștințe. Ca parte integrantă a procesului instructiv-educativ, activitățile extracurriculare ocupă un loc
important și în învățarea online. Realizarea activităților extracurriculare în mod online joacă un rol esențial
în dezvoltarea personală și socială a copiilor. Unul dintre Proiectele educative online realizate în perioada
Școlii de acasă a fost organizat cu ocazia Zilei Copilului, în data de 1. iunie. 2020.
PROIECT EDUCATIV ONLINE

A. DENUMIREA PROIECTULUI
a) Titlul : „ZIUA COPILULUI”
b) Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează: educație civică, educație de dezvoltare
personală, educație pentru sănătate
c) Tipul de proiect: local
B. COORDONATOR: prof. înv. primar Badar Annamaria
C. DESCRIEREA PROIECTULUI
 Scop: - Participarea la activități extracurriculare distractive în timpul Școlii de acasă
- Realizarea unei atmosfere de sărbătoare pentru copii în mediul online.
 Obiective: - Educarea în spiritul prieteniei și bunei înțelegeri între copii.
- Oferirea de activități educaționale atractive care dezvoltă personalitatea copiilor.
 Grup ţintă:
 direct: elevii din clasa a II-a
 indirect: părinţii, bunici
D. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
Nr. crt. Activitatea Grup ţintă Data Responsabil Rezultate Observaţii
1. Provocare de elevii din 01. 06. 2020 Badar fotografii
10 activități clasa a II-a Annamaria justificative,
distractive produsele
copiilor
E. MONITORIZAREA PROIECTULUI
 Pentru monitorizarea proiectului vor fi întocmite rapoarte de activități.
 Evaluare: portofolii PADLET, expoziții, albume foto
F. REZULTATE: CALITATIVE/CANTITATIVE
 produse finale, expoziții
 gradul de implicare a elevilor în activități
 schimbări în modul de comportament și conduita elevilor
G. RECLAMA PROIECTULUI
• Activitățile proiectului vor fi promovate prin intermediul paginii de facebook a școlii.
• Chestionare, sondaje de opinie
H. REZULTATELE PROIECTULUI
VALORI ŞI ATITUDINI dezvoltate în cadrul proiectului:
• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului;
asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din
punct de vedere social;
201
• Formarea unor atitudini pozitive în relaţionarea cu mediul natural şi social, de toleranţă, de
responsabilitate, de solidaritate, de protecţie;
• Îmbunătățirea abilității motorii;
• Cultivarea interesului pentru o alimentație sănătoasă;
• Îmbunătățirea stării de sănătate fizică și mentală.
I. ANEXE
Provocare de 10 activități distractive
1. Realizează o felicitare pentru un coleg de clasă!

2. Desenează apusul de soare!
3. Ajut-o pe mama ta!/Ajută-l pe tatăl tău!
4. Fă-le o surpriză bunicilor!
5. Citește o poveste în mijlocul naturii!
6. Pregătește un sandviș gustos și sănătos!
7. Aleargă prin iarbă!
8. Caută un melc/o barză/o buburuză și fă-i o poză!
9. Cântă ORICE, ORIUNDE, PENTRU ORICINE!
10. Scrie pe o foaie pentru ce ești RECUNOSCĂTOR!
202
ŞCOALA ONLINE
AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
PROF. INV. PRIMAR, BĂJAN MARGARETA

LICEUL TEORETIC VIRGIL IERUNCA, COM. LADESTI, JUD, VALCEA
Web site-ul este un instrument nou, foarte eficient, care facilitează procesul de predare/ învăţare şi nu
numai. Web-ul asigură elevilor un pachet variat de informaţii ştiinţifice fiind incluse în baze de date,
biblioteci online, etc. Atât profesorii cât şi elevii pot schimba idei, opinii, prin intermediul e-mailului, chat-
ului sau site-uri de socializare. Aceştia pot organiza excursii virtuale în muzee de artă sau ştiinţă, în centrele
de cercetare, locuri mai greu accesibile elevilor. De asemenea, elevii pot publica proiecte, lucrări online
acestea fiind vizualizate şi evaluate fie de cadrele didactice, fie de colegi.
Clasa este acum un mediu virtual de învatare, iar aceasta nu mai este determinată de timp şi spaţiu.
Lecţiile on-line pot prezenta acelaşi conţinut şi pot fi dezbătute la fel ca si lecţiile „convenţionale”.
Avantajul este însă faptul că aceste lecţii pot fi accesate oricând şi oriunde. În condiţiile unei motivaţii
suficiente, orice elev care are acces la un calculator poate obţine o educaţie cel putin egală cu unul care
beneficiază de un program tradiţional.
Noile tehnologii oferă o gamă variată de aplicaţii, metodele convenţionale de predare având din ce în
ce mai mult o alternativă viabilă. Aplicaţiile Web sunt mult mai complexe, accesibile şi variate, astfel cei
care învaţă pot accesa de acasă resursele necesare, doar cu câteva click-uri.
Elevii au posibilitatea de a prezenta mai multe informaţii procesate cu atenţie fără a mai fi implicaţi
emoţional. Spre exemplu într-o discutie on-line, elevii introvertiţi tind să fie mai activi din mai multe
motive. În mediul virtual, inhibiţia cauzată de aspectul fizic este diminuată. Astfel, elevii au mai mult timp
pentru dezvoltarea cognitivă, pentru adaptarea, corectarea şi prezentarea ideilor. Ei nu trebuie să concureze
cu extravertiţii din punct de vedere emoţional, care tind să domine sala de clasă într-un timp relativ scurt.
Acest tip de învăţământ permite profesorului personalizarea cursurilor, introducerea de link-uri
externe, slide-uri PowerPoint, documente de tip audio si video în clasa sa virtuală.
Instruirea online are multe avantaje, după cum am văzut îţi dă prilejul să explorezi noi moduri de
învăţare, dar ca orice lucru are şi dezavantaje:
-necesită un grad ridicat de motivare şi auto-disciplină, iar pentru anumiţi elevi este dificil să urmeze
urmele întregului curs în această modalitate;
-formarea online poate deveni impersonală și poate fi o limitare a interacțiunii sociale;
-uneori, este posibil ca mijloacele tehnologice să nu reușească, ceea ce face dificilă îndeplinirea
sarcinilor ;
-formarea online necesită un computer, o conexiune la internet și, în multe cazuri, software
actualizat. Din păcate, nu toți elevii au aceste cerințe, ceea ce poate reprezenta o problemă pentru
experiența lor educațională. În plus, acest lucru poate implica un cost economic suplimentar în anumite
situații;
-instruirea online poate fi o problemă pentru sarcinile practice, în special pentru cele care necesită
o muncă în grup;
-lipsa posibilităţii notării adecvate, lipsa posibilităţii testării eficiente.
Din perspectiva pedagogică, învăţarea la distanţă rămâne o formă alternativă la învăţarea tradiţională,
implementată în situaţii de urgenţă, formă care cuprinde în nucleul său învăţarea online, alături de alte
forme complementare de instruire.
203
ŞCOALA ON- LINE, SCHIMBARE DE MENTALITĂŢI
PROFESOR PENTRU INVATAMANTUL PREPRIMAR BĂJENARU NINA,

LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA,
FETESTI, JUD. IALOMIŢA
De când s-a decis închiderea școlilor, din 11 martie 2020, elevii, profesorii, autoritățile și părinții au
încercat să se adapteze la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional a trebuit să
continue în mediul on-line, până la sfârșitul anului școlar.
au folosit propriile telefoane, tablete sau laptopuri, sau pe cele ale părinților, pentru a putea urma lecțiile
on-line.
Problema este că, oficialii din educație fără un plan coerent și fără o infrastructură minimă pentru a
pune în practică o strategie, au pus în aplicare acest sistem, fără o minimă pregătire prealabilă și fără a
asigura tuturor elevilor condiții egale de pregătire, acest lucru reuşind să adâncească diferențele dintre elevii
din mediul urban și rural.
Statul român, prin Ministerul Educatiei, nu a fost pregătit pentru activitate didactică la distanță.
Având în vedere că s-a căutat o soluție de compromis pentru a nu îngheța anul scolar, s-a găsit această
soluție: predarea on-line. Dincolo de sincope, greutăți, lipsa colaborării și decizii impuse peste noapte,
există unități de învățământ care s-au adaptat noilor metode de învățământ on-line, acesta fiind si cazul
şcolii in care activez . Clasele au fost refăcute in on-line, cadrele didactice au regândit învățarea in mediul
de acasă, s-au adaptat la învățământul on-line, încercând să fie creativi și mai ales flexibili cu programul și
cu nevoile elevilor .
În cazul meu, cele mai eficiente au fost activitățile în care copiii au lucrat efectiv, au fost creativi,
au căutat si găsit soluţii și nu cele în care i-am ținut în fața calculatorului, pentru că sunt copii preşcolari
şi la aceasta vârstă invatarea, fie ea si on-line înseamnă interacțiune, mișcare, schimb de activități, joacă.
Am încercat permanent să iau feedback și de la parinți și de la copii și să construiesc relația între cadru
didactic și elevi, astfel incât sa le incit curiozitatea pentru ceea ce vom face in ziua urmatoare .
Școala românească are nevoie de schimbare și de adaptare la meseriile viitorului, iar schimbarea
trebuie să înceapă acum, în primul rând cu schimbarea mentalității profesorilor. Profesorii trebuie să aibă
mai multă încredere în propriile competențe pedagogice și în valoarea acestora pentru proiectarea
activităților de învățare la distanță – de exemplu, revizuirea planificării în funcție de nivelul propriei clase
și posibilitățile elevilor, centrarea pe esențial, pe aspectele semnificative din curriculumul prescris,
realizarea unei distincții între ceea ce se poate face on-line și ceea ce rămâne de făcut în sala de clasă. Un
alt exemplu: pentru fiecare situație educativă, estimarea și precizarea duratei, evidențierea competențelor
specifice vizate/ asocierea unor obiective educaționale precise, oferirea de suport (indicații complete pentru
realizarea sarcinilor de lucru, clarificarea și precizarea manierei de comunicare de către elevi a rezultatului
sau produsului activității) și feedback pentru temele trimise.
Asigurarea echipamentelor de către stat trebuie să fie o prioritate pe termen scurt. S-a trecut printr-
o criză, profesorii şi-au folosit echipamentele personale, copiii și familiile lor la fel .
Într-o țară în care afirmăm prin Constituție că, învățământul este gratuit și obligatoriu, statul trebuie
să își asume niște lucruri, inclusiv dotarea cu echipamente sau facilitarea accesului la ele, ca mecanisme
suport, care să promoveze și să susțină calitatea procesului didactic, progresul autentic, interacțiunea și
implicarea tuturor elevilor.
204
DIGITALIZAREA, LA NOI...
PROF. BALACEANU PARASCHIVA MADALINA

UNITATEA: GRĂDINIȚA P. P. „PERLUȚELE MĂRII” DIN CONSTANȚA
Economia digitală are în vedere impactul tehnologiilor digitale asupra activităților economice.
Volumul imens de informații duce la schimbări în funcționarea piețelor, la restructurarea companiilor. Noua
economie beneficiază de oportunitatea de a integra cunoștințele digitale în noi produse și servicii, pentru a
evidenția importanța învățării pe tot parcursul vieții și a adaptării la noile schimbări, globalizare și
dezvoltare durabilă. Tehnologiile digitale facilitează accesul, procesarea și transmiterea informațiilor mult
mai ușor și mai rapid. Informațiile electronice devin o resursă esențială în economia digitală. Incluziunea
socială prin incluziunea electronică și alfabetizarea digitală este o chestiune de interes național.
În România, există comunități dezavantajate care se confruntă cu bariere în calea adaptării la cerințele
societății de astăzi, care au nevoie de ajutor și sprijin pentru a îmbunătăți nivelul incluziunii sociale. În
domeniul incluziunii electronice, în România, un proiect reprezentativ a fost "accesul la tehnologiile
informației și comunicațiilor (TIC) și îmbunătățirea competențelor digitale", care a avut ca scop facilitarea
accesului la serviciile TIC prin furnizarea de echipamente TIC și o conexiune la Internet.
Puncte tari Puncte slabe
Eficientizarea procesului educaţional prin Lipsa de motivare a profesorilor pentru utilizarea
utilizarea TIC. TIC în clasă
Dobândirea de către elevi a competenţelor de bază Conținut bazat pe memorare, volum mare de
și îmbunătăţirea accesului la tehnologie concepte, concepte, capacități reduse.
Dotarea şcolilor din sistemului preuniversitar cu Numărul din ce în ce mai scăzut de profesori din
computere, ca urmare a programelor sistemul de învățământ preuniversitar.
guvernamentale.
Acces rapid la informaţie. Consum mare de timp pentru realizarea de
software.
Promovarea învăţării active şi interactive. Infrastructura școlară este inadecvată. didactice.
Implementarea unor platforme de elearning (în mai Insuficiența unor materiale electronice (teze, cărți,
mult de 70% dintre universități). studii, articole etc. ).
Competențe bune în TIC ale studenților, indiferent Conținutul care se bazează pe memorarea
de serviciile furnizate de către universități. volumului.
Informatizarea bibliotecilor şi formarea Utilizarea abilităților Web 2. 0 este redusă din
competenţelor digitale. cauza cunoașterii insuficiente a acestora și a
utilizării dificile din cauza lipsei de flexibilitate și
de dezvoltare a cadrelor.
Utilizarea tehnologiilor informației în domeniul educației reprezintă un element important al
strategiei Comisiei Europene, care garantează eficiența sistemelor europene de educație și competitivitatea
economiei europene. Posibilitățile pe care le oferă TIC-ul, cum ar fi, de exemplu, lucrul în rețea,
interacțiunea, recuperarea, prezentarea și analiza informațiilor reprezintă elemente fundamentale in
procesul de dezvoltare a competențelor secolului XXI.
În ROMÂNIA cele mai mari provocări sunt legate de lipsa finanțării, una dintre cele mai urgente
probleme care trebuie rezolvată în cadrul sistemului național de învățământ. Deși tehnologia digitală este
importantă pentru dezvoltarea educației, lipsa fondurilor împiedică acest proces de dezvoltare a tehnologiei
în școli. Planul digital de acțiune pentru educație și are beneficii pentru toți, amintind doar câteva aspecte
importante:
205
Pentru elevi Pentru părinți Pentru profesori
O cale educațională legată de Mijloace de promovare a Tehnologie digitală în serviciul
nevoile secolului XXI, comunicării, monitorizării, pedagogiei,
Abilități digitale definite și colaborării și participării. Profesioniști mai bine pregătiți și
recunoscute, instruiți,
Mai multă autonomie în procesul Acces mai ușor la resursele
de învățare, educaționale digitale,
O ofertă accesibilă și variată de Un succes educațional favorizat
învățare la distanță. de abordări pedagogice
inovatoare.
Bibliografie:
1. http://scoalaavramiancudej. ro/exemple_de_bune_practici_din_sistemul_finlandez_si_estonian. pdf
(accesat 28. 05. 2020)
2. https://www. elearning. ro/resurse/EduTIC2009_Raport. pdf (accesat 28. 05. 2020)
3. http://classlab-ange. eu/wp-content/uploads/2019/03/OUTPUT-01-VERSION-RO. pdf (accesat 28. 05.
2020)
206
SCOALA DE ACASA – AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
PROF. BALAN IRINA SABINA,

SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SULITA, BOTOSANI
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă de
mai multe săptămâni, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj
important elevilor: acela ca învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor,
ca putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, ca putem încuraja elevii să învețe și să lucreze
independent.
Scoala de acasa (homeschooling) este o alta metoda de predare si invatare. Homeschooling-ul
reprezinta o alternativa la „banda rulanta” pe care sunt invatati copiii. Aceasta metoda nu este una utopica,
asa cum s-ar crede. Sa descoperim avantajele si dezavantajele sale.
Educatia de acasa implica anumite libertati. Familia isi poate educa copilul conform propriilor
convingeri si valori, intr-un mediu care nu intra in contradictie cu acestea.
O alta libertate este cea fizica. Atat copiii, cat si parintii, nu mai sunt constransi de orarul scolii si pot
petrece mai mult timp impreuna. Astfel, familia poate planifica in orice moment iesiri educative, poate
schimba materia oricand etc. Nu numai ca cei mici vor avea parte de o experienta noua de invatare, dar
aceste abateri de la program vor imbunatati si calitatea vietii de familie.
Copiii care invata acasa nu mai au aceasta nevoie de a fi inclusi, nu le mai este teama de ridicol si
gandesc ce vor, nu ce li se impune.
Dezavantajele scolii on-line sunt multe, incepand de la lipsa de socializare pe care o resimt nu doar
elevii, ci si profesorii pana la efectele nocive asupra sanatatii pe care dispozitivele actuale, folosite zilnic,
le produc. Un dezavantaj important este lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii nu sunt
supravegheați permanent de profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe
dispozitivul pe care îl folosesc Copilul este obligat adesea să studieze și să descopere singur, ceea ce pentru
mulți elevi este extrem de dificil. Se interacționează mai greu între copil și profesor, mai ales dacă elevul
are dificultăți în a înțelege ceva.
Ca o concluzie, scoala de acasa a fost o etapa in formarea elevilor dar si a profesorilor care a
demonstrat tuturor ca noi, profesorii, suntem usor adaptabili si ca datorita formarii noastre profesionale
continue, putem face fata si invatamantului traditional dar si celui on-line.
207
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE!:
PROF. BALAN LIANA CRISTINA

ȘCOALA GIMNAZIALǍ SPECIALǍ ”MARIA MONTESSORI” BACǍU
În prezentul traversat de momente de nesiguranță, care au impus măsuri cu caracter excepțional

pentru limitarea răspândirii infecției cu noul coronavirus a fost necesară adaptarea tipului de activități în
Proiectul activităţilor educative interdisciplinare SCOALA ALTFEL; SCOALA DE ACASA! propuse pentru
a fi desfășurate în siguranță, acasă, alături de familie.
Contextul marcat de distanțare socială și fizică, de limitare a relațiilor interumane au cerut
identificarea unor modalități de comunicare și înțelegere mai profundă a comportamentelor și nevoilor
copiilor, de conectare intrafamilială, de creare de oportunități de dezvoltare a unor competențe și abilități,
începând cu cele cognitive și reglatorii (ce ţin de rezolvarea de probleme, reglarea emoţională sau cultivarea
unor interese, de dezvoltare a unor calități ale voinței, a curiozității și a căutărilor creative), până la cele ce
ţin de motricitate și autonomie personală, oferindu-le copiilor experiențe utile și instructive diverse,
practice, în familie. De asemenea, implicarea directă a copiilor în astfel de activități este o modalitate optimă
de a-i distrage de la utilizarea excesivă a calculatorului sau a telefonului mobil, mai ales într-o situație
excepțională, așa cum este cea din pandemie.
Așadar, cu convingerea că timpul petrecut în familie constiutuie un mod agreabil de realizare
educației și instruirii axate pe teme din spectrul Noilor educații, s-a trecut la formularea temelor și integrarea
acestora într-o planificare, după cum urmează:
Data Titlul activitǎții Coordonator Tipul activitǎții Evaluare
activitate
Luni ”Cum ne ferim de Balan Liana Educație pentru Fotografii din
25. 05. 2020 pericole?” reacții corecte în timpul
-Ce sunt cutremurele? situații de urgență acţiunilor
-Formarea unor
comportamente în caz
de incediu;
Marți 26. 05. ”Alimentație corectă și Balan Liana Înțelegerea Fotografii din
2020 sănătoasă” beneficiilor timpul
-În grădina de legume alimentației acţiunilor
-Mâncăm sănătos sănătoase
Miercuri Culoarea care se Balan Liana Activitate artistică Fotografii din

27. 05. 2020 potrivește Educație pentru timpul
-Cartea Culorilor sănătate acţiunilor
Sport si sanatate
-Complex de exerciții
Joi Norme de igiena Balan Liana Înțelegerea Fotografii din

28. 05. 2020 -Igiena - Cântece pentru normelor de igienă timpul
copii corporală acţiunilor
-Mâinile ni le spălăm
Vineri În lumea poveştilor Balan Liana Vizionare de filme Fotografii din

29. 05. 2020 -Cenușăreasa - Povești cu povești timpul
pentru copii cunoscute acţiunilor
-Degețica- Povești
pentru copii
208
GRĂDINIŢA DE ACASĂ, ÎN PARTENERIAT CU PĂRINŢII COPIILOR
PROF. ÎNV. PREŞC.: BĂLĂNEANU MONICA

GRĂDINIŢA CU P. P. STEP BY STEP NR. 12 ALBA IULIA
Închiderea grădinițelor a luat prin surprindere pe toată lumea: cadre didactice, părinţi, copii şi a creat
o situaţie de incertitudine care a ridicat foarte multe întrebări pentru fiecare. Noi cadrele didactice ne-am
întrebat cum vom păstra legătura cu părinţii şi copii, părinţii se întrebau cum se vor descurca, chiar dacă
unii puteau să rămână acasă. Au apărut reacţii ale părinţilor care erau de fapt, aprecieri referitoare la rolul
grădiniţei pentru copiii lor: ,,La grădiniţă, copiii invaţă să preţuiască câteva lucruri esenţiale: prietenii,
natura, profesorii. Ei vor purta apoi in sufletul lor aceste invăţături intreaga viaţa., grădiniţa este de fapt
a doua şcoala, imediat după familie. ”; ,,Copiii noştri sunt veseli şi fericiţi la grădiniţă: personalul este
profesionist, disponibil şi zâmbitor, fiecare copil primeşte toata atenţia şi ingrijirea de care are nevoie,
activităţile sunt adaptate nevoilor şi vârstei fiecăruia. ” ,,Programa şcolară este parcursă cu atenţie şi
răbdare de către doamnele educatoare şi este completată cu activităţi opţionale care mai de care mai
intersante, mai creative şi mai benefice pentru dezvoltarea copiilor”; ,,Gradiniţa ne incântă constant cu
cele mai frumoase poze, cu momente din cursul unei zile normale de gradiniţă sau din timpul activităţilor
organizate cu fiecare aniversare a copiilor, iar noi părinţii am ajuns să aşteptăm cu nerabdare o nouă
postare să vedem copii veseli şi fericiţi!” Noi ne bucurăm să auzim aceste păreri dar ne pare rău pentru
această situaţie nedorită, în care am fost nevoiţi să găsim cele mai eficiente soluţii pentru educaţie.
Deși cei mici văd această perioadă ca pe o vacanță și se bucură de această decizie, schimbarea poate
duce la plictiseală și iritabilitate, deoarece copiii nu se mai întâlnesc să se joace împreună, să interacţioneze
ca la grădiniţă. De asemenea, vor fi supărați deoarece aceștia nu se pot întâlni și juca cu prietenii lor. Pe de
altă parte, unul dintre motivele de îngrijorare ale părinților în acest timp este gestionarea timpului petrecut
acasă, pentru a susține activitatea școlară a copiilor, pentru a nu le permite să stea prea mult timp în fața
televizorului sau a computerului fără un scop anume. Cu toate că trecem printr-o perioadă nu foarte plăcută,
putem să-i ajutăm pe copiii noștri să combată plictiseala prin activități care îi vor ajuta să se dezvolte.
Astfel, am fost puşi în situaţia de a ne reinventa, de a găsi modalităţi prin care să ne ţinem copiii
aproape, de a colabora şi continua oarecum educaţia de acasă. Grădiniţa online ne-a dat prilejul să explorăm
noi modalităţi de învățare, aşa încât metodele de lucru de la clasă să fie înlocuite într-o situaţie specială, cu
mijloace suficient de atractive pentru copii. În acest răstimp am găsit o mulţime de videoclipuri utile,
materiale atractive care m-au ajutat să le uşurez copiilor înţelegerea informaţiei care doream să le-o
transmit.
Scopul nostru de a cultiva capacitatea copiilor de a se adapta unei situaţii noi, de a participa la
activităţi de acasă, de a-şi vedea colegii şi activitatea lor a fost atins. Cu ajutorul educatorilor şi al părinţilor,
cei mici sunt încurajaţi să facă alegeri, să îşi exprime ideile în mod creativ, să se ajute reciproc, să gândească
liber și să îşi dezvolte abilităţile de gândire critică.
Am realizat o proiectare pentru perioada stării de urgenţă şi de alertă, din care voi prezenta pentru o
săptămână, câteva idei de activități care le-au desfășurat copiii de grupă mică ajutaţi de părinţi, în această
perioadă. Am avut în vedere profilul psihologic al copiilor și am ales jocuri care vizează dezvoltarea unor
deprinderi motrice, îmbogățirea vocabularului și dezvoltarea emoțională.
Bibliografie:
Curriculum pentru educație timpurie, 2019;

Suport didactic pentru aplicarea curricumului pentru educația timpurie, Delta Cart Educațional,
2019;
Ionescu M., Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea a copilului de la naștere la 7 ani,
Unicef, 2010.
209
PLANIFICARE SĂPTĂMÂNALĂ
SĂPTĂMÂNA: 25. 05 – 29. 05. 2020/ TEMA ANUALĂ DE STUDIU: CE ŞI CUM VREAU SĂ
FIU?
PROIECT TEMATIC: LUMEA COPIILOR / TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,SĂRBĂTORIM
COPILĂRIA!”
GRUPA: MICĂ, LICURICI / PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: BĂLĂNEANU MONICA
Data Denumirea Activitatea de învățare Activitatea metodică

activităţii Sarcini de lucru
LUNI ALA „Eu sunt - Copiii răsfoiesc albumul Vizionarea albumului personal
25. 05 copilul!” personal, descoperă poze cu Politicos şi nepoliticos-
DŞ: Vreau să diferite etape ale vieţii, în www. youtube. com
fiu politicos! diferite locuri (acasă, la bunici). http://youtu. be/DPfO9M7gwNY
DEC: Un copil - Audiază un cântec; Copilul politicos Vocal:
politicos! - îşi coordonează mișcările în www. youtube. com
(cântec, funcție de stimuli vizuali, ritm, https//youtu. be/LrRKdUiWo4s
audiţie); cadență, pauză, semnale
Joc:Dacă vesel sonore, melodii.
se trăieşte! -Participă activ în jocuri, Cântece pentru copii: TraLaLa
dansuri, jocuri în aer liber. www. youtube. com
MARTI Moment de Execută mişcări sugerate de http://youtu. be/wO6oKlv-co
26. 05 mișcare: versurile cântecului.
Facem
gimnastică cu - Audiază, învaţă un cântec cu
păpuşile! tema săptămânii, memorează Modele suport, idei
textul şi melodia cântecului Lego, cuburi, pahare...
DEC, DLC: singuri sau cu ajutorul https:images. app. goo.
Lumea adultului. gl/zz4CzKsjdKunePvX7
copiilor! – - Participă activ la jocuri Matematică – cartea formelor
cântec, audiţie, tematice exersând săritura într- www. youtube. com
MIERCURI poezie un picior; http://youtu. be/pmv3xF01Mrl
27. 05 - execută elemente cunoscute
DPM: Şotronul de mişcare. Material suport: poze, imagini cu
de acasă – diverse produse realizate de copii
săritura într-un -Demonstrează creativitate prin Bobiță și Buburuză- https://www.
picior activităţi artistico-plastice: youtube.
desen, pictură. com/watch?v=mRUMEy1Z4l0
DEC: Prietenii Sport de acasă: https://www. youtube.
JOI mei de joacă! – -Realizează construcţii cu com/watch?v=6Whn06B33hY&t=75s
28. 05 pictură /desen materiale la alegere. PitiClic ne învaţă cum să ne purtăm în
- Demonstrează familiarizarea viaţă – trailer CD
ALA:Parcul de cu formele geomerice: pătrat, https://www. youtu.
joacă! cerc; be/csOKPT07w6w
DŞ, DEC: - realizează desene, cu forme Cântece pentru copii de grădiniţă
Joc logic: geometrice. TraLaLa
Caută cercul, - Iniţiază, participă activ la http://youtu. be/uwMZTmJTK8U
pătratul – jocuri în aer liber; respectă
desenează-le! regulile jocului.
Jocuri - Realizează produse ale unor

VINERI distractive: activităţi, la alegere;
29. 05 Prinde balonul!
210
- demonstrează creativitate prin
DOS, DEC: activităţi practic-aplicative,
„Îmi fac singur artistico-plastice.
jucării?” - Manifestă interes și
(confecţionare, compasiune pentru persoanele
desen) din jur;
-urmăresc cu atenție povestea
Joc distractiv: educativă.
Zmeul de - Execută mişcări, elemente
hârtie cu cunoscute de gimnastică
Bobiță și urmărind un videoclip.
Buburuză
Moment de
- Urmăresc un filmuleţ ,,Bunele
mişcare maniere pentru cei mici”;
Păpuşa face
- îşi reamintesc şi învaţă reguli
gimnastică! de comportare în societate.
- Idei creative în aer liber, la
DOS: alegerea copiilor, părinţilor.
,, Bunele - Execută mişcări urmărind
maniere” filmuleţul
de pe YouToube.
DEC: ,,Lumea
copiilor”
temă iniţiată de
copii (desen,
pictură )
Moment de
mişcare:
,,Bat din
palme”
211
PROVOCARILE ,,ȘCOLII ONLINE”
PROF. INV. PRIMAR BALEA DELIA ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,VASILE GOLDIȘ” ALBA IULIA
abilități de viață reale.
Activitatea online are, dincolo de avantajele evidente, limite în relaționarea cadru didactic – elev. În
mod explicabil, sprijinul pe care îl ofereau elevilor cu nevoi speciale sau cu dificultăți de învățare este greu
de oferit online, date fiind limitările tehnologice implicite. În realitate, în mediul online, fiecare elev poate
să reprezinte pentru cadrul didactic o posibilă situație de dificultate în învățare, făcând astfel dificilă
identificarea celor cu probleme reale. Chiar dacă profesorul își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are
nevoie de sprijin suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior activității de predare online,
prin consiliere individuală. Este foarte dificilă interacțiunea personalizată cu un elev anume în contextul în
care contactul nu este direct, profesorul este urmărit online de o clasă întreagă și fiecare elev îi solicită
atenția. Platformele educaționale online, platformele de streaming, în general, facilitează comunicarea în
timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea, comunicarea în acest caz este foarte frecvent
percepută ca fiind oarecum artificială, pe de parte din cauza imposibilității obținerii unui feedback
comunicațional real (ceea ce face comunicarea autentică), iar pe de altă parte din cauza contextului incomod
al plasării în spațiul virtual. Faptul că poți fi înregistrat, faptul că poți fi auzit de orice persoană (nu doar de
elevii tăi), neavând un control real al publicului-țintă, îi determină pe profesori să construiască un discurs
corect, consistent, fluid.
Un alt aspect important, dificil de realizat, îl reprezintă monitorizarea învățării. Vorbim aici de lipsa
unui dialog autentic cu clasa, imposibilitatea urmăririi notițelor elevilor, dificila administrare a probelor
evaluative, pentru care e nevoie să se apeleze, de cele mai multe ori, la altă resursă digitală online. În acest
sens mai putem adăuga: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare,
dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează, lipsa suportului pedagogic
pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii.
Clasele virtuale nu vor putea niciodată înlocui clasa reală, pot cel mult completa. Pot fi
complementare, niciodată alternative.
Suspendarea activităților didactice față-în-față poate să afecteze în mod negativ procesul de învățare
în general. Profesorii consideră că dedică mai mult timp decât în maniera tradițională și reușesc mult mai
greu să motiveze și să mențină treaz interesul elevilor. Această perioadă oferă posibilitatea profesorilor și
elevilor să se concentreze în mai mare măsură pe ceea ce este esențial, pe elementele cu impact calitativ,
pe capacități și competențe, mai degrabă decât pe conținuturi și pe elemente periferice.
Așdar, școlile trebuie să își pregătească o strategie clară în ceea ce privește învățarea la distanță, cu
tot ce ține de adaptarea curriculumului, organizarea internă, comunicarea la nivelul echipei, modalități de
monitorizare și evaluare, legătura cu elevii și cu părinții. Aș sugera aici că este nevoie de formarea
directorilor pe probleme de managementul crizei și de leadership în situații extreme.
Cu toate că cei mai mulți s-au adaptat prin eforturi proprii acestei schimbări de paradigmă, profesorii
au nevoie de formare de calitate în domeniul învățării online, care să facă din aceasta un proces interactiv,
motivant și neobositor pentru elevi, cu folosirea, dincolo de aplicații specifice, a unor metode care să
permită discuții, dezbateri și dezvoltarea competențelor specificate în curriculumul disciplinelor de studiu.
E nevoie să se asigure accesul la învățare tuturor copiilor, iar pentru aceasta trebuie să se acționeze
atât la nivel național, prin programe specifice finanțate de la bugetul de stat, cât și local, prin resursele
comunităților, acolo unde acestea există.
Cred că putem folosi criza ca o oportunitate de a schimba modul în care facem educație în școli. Noua
normalitate, la care sperăm că ne vom întoarce curând, ar putea fi cu un curriculum axat pe formarea de
competențe pentru secolul XXI și nu pe memorare și reproducere, cu echilibru între metodele tradiționale
și cele moderne, cu o evaluare a progresului fiecărui copil și mai puțin cu teste standardizate, cu o pedagogie
a relațiilor la ea acasă în fiecare clasă. E timpul să îi învățăm pe copii să fie rezilienți, să învețe independent,
să rezolve dileme și să își asume responsabilități. Ușor de spus, greu de făcut, dar, există, mereu, speranța.
212
FIȘA DE ACTIVITATE – ȘCOALA ALTFEL 30 MARTIE-3 APRILIE 2020
PROF. PT. INV. PRIMAR BĂLIBAN CARMEN LAURA FLORENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALA LUCREȚIA SUCIU – ORADEA
Titlul/Tema activității: PARADA INSTRUMENTELOR MUZICALE
Tipul activității: EDUCAȚIE MUZICALĂ
Responsabil/Coordonator:
BĂLIBAN CARMEN
Perioada de desfășurare (data/ora):

31. 03. 2020 orele 9-12
Nr. participanți : 18
Efectiv elevi: 14
Număr cadre didactice:4
Surse on line utilizate (link-uri)

https://www. google. com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fkideducard. wixsite.
com%2Fkids%2Finstrumente-
muzicale&psig=AOvVaw0InpYuolPhhknZS8TWee4G&ust=1585748556089000&source=images&cd=v
fe&ved=0CAIQjRxqFwoTCLDmgu_rxOgCFQAAAAAdAAAAABAD
https://www. libris. ro/img/pozeprod/59/1002/3/10879955. jpg
https://img3. stockfresh. com/files/p/perysty/m/44/3246230_stock-photo-set-of-musical-
instruments. jpg
Desfășurarea pe scurt a activității
Clasa I A și clasa a II-a A, lucrează pe grupuri de whatsApp: clasa Fluturașilor respectiv clasa
Albinuțelor. La ora 9, 00 elevii au fost informați despre tema zilei.
Elevii au primit pe grupuri un link din care puteau sa afle informații despre instrumentele muzicale,
adica categoriile de instrumente. D-na învățătoare Băliban Carmen, le-a prezentat elevilor printr-un filmuleț
acordeonul. Doamna director Bocșan Simona și-a filmat proprii copii cântând la muzicuță și la chitară,
filmulețul fiind vizionat de elevii clasei I și a II-A. Doamna secretară și-a prezentat chitara cu mult drag.
Elevii au fost provocați să desenze un instrument muzical sau mai multe dar să și *facă gălăgie* cu ajutorul
jucăriilor muzicale sau a unor instrumente improvizate.
Elevii care intră primii pe grup au denumirea de * STARUL ZILEI*. Aceștia fiind foarte încântați și
se duce o luptă foarte strânsă pentru această titulatură.
Elevii claselor I A și a II-a A, dar și părinții acestora sunt foarte încântați că în aceste momente grele
nu au fost uitați și că se ține legătura cu ei. Elevii apreciază că sunt încurajați să lucreze așa cum poate
fiecare și în același timp sunt apreciați.
213
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE – ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR LAURA BALINT

ȘCOALA GIMNAZIALA “MIHAI EMINESCU” ARAD
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă care
se poate extinde mai multe săptămâni, profesorii din România sunt acum provocați să se adapteze rapid și
să transmită un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online
accesibile tuturor și multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem
încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
comunicare și colaborare online este Google. Pentru a accesa gratuit Suita Google for Education, e nevoie
ca școala să aibă un domeniu și să se înregistreze cu un cont G Suite for Education. Un singur administrator
poate crea acest cont de unde poate crea adrese de email tuturor utilizatorilor pentru acel domeniu. În lipsa
unui cont G Suite for Education al școlii, am folosit contul personal de Google pentru a împărtăși documente
cu alții, folosind serviciul Drive unde am centralizat în sub-foldere materiale, pe clase sau teme, cu colegii
și elevii. Pentru ca elevii să urce teme sau alte fișiere, e nevoie să aibă un cont de Google, la rândul lor.
Contul de email e destinat celor peste 13 ani, altminteri părintele ar trebui să fie cel care creează și
administrează contul.
Având clasa pregătitoare, copiii fiind destul de mici, am comunicat pe grupul de Whatsapp și
Messenger cu părinții sau cu elevii, precizând orarul și modul de derulare a orelor. Este important ca
părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să sprijine învățătorul în organizarea
activităților și temelor pentru acasă. Elevul trebuie să aibă acces la Internet de pe laptop/calculator sau
telefon, căști și webcam (opțional) pentru a putea participa online.
După o perioadă de acomodare, am utilizat Zoom, care este una dintre cele mai folosite platforme de
întâlniri video care de curând a eliminat limita de 40 de minute per întâlnire pentru conturile gratuite create
în țările afectate de Coronavirus. Ea permite crearea gratuită a unor întâlniri online (meetings) unde putem
invita până la 100 de participanți prin intermediul unui link. Elevii nu au avut nevoie de niciun cont, ci au
accesat linkul primit, au descărcat aplicația Zoom pe calculator sau mobil și s-au conectat cu un microfon
și sau/webcam.
un impact negativ asupra învățării temeinice. Astfel, colegii profesoriau semnalat disfuncții în ceea ce
privește următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană (65%),
sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare (64%), monitorizarea ritmului învățării
(52%), feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor (45%), explicații pentru
înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor (45%), consiliere individuală (36%).
Pentru buna desfășurare a acestor ore, am urmat mai multe cursuri: CRED, predarea online- de la
Digital Nation, „Utilizarea platformelor și instrumentelor online în activitatea didactică” curs gratuit oferit
de CCD ARAD, am participat la evenimentul „Folosește manualele 3D și instrumentele interactive pentru
a susține lecții la distanță” organizat de Editura Didactică și Pedagogică S. A, EduMagic și Mozaik
Education, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării.
Am aflat totodată despre următoarele și am studiat platformele pentru ciclul primar: LearningApps,
Word wall, Story jumper, Padlet, Loom, academia ABC, Liveworksheet, Kahoot, Xtra Math, ASQ.
Copiii au fost încântați mai ales de filmulețe și jocuri online, când au putut rezolva exercițiile direct
pe laptop/telefon, dar au lucrat conștiincioși și fișele trimise pe WhatsApp.
Chiar dacă am evoluat, fără să vrem, initial, totuși nimic nu se compară cu învățământul față în față,
copiii nu înțelegeau de ce nu mai începe odată școala, de ce nu pot să se întâlnească cu colegii și învățătoarea
lor.
Așteptăm cu nerăbdare luna septembrie, când, sperăm, totul va reveni la normal.
214
PROF. BALOGH ERIKA

COLEGIUL TEHNIC „C. D. NENITSCU” BAIA MARE, JUD. MARAMURES
O educaţie modernă ar trebui să se organizeze pornind de la o serie de obiective ce răspund la

chemarea societăţii sau se concretizează în cazul nostru în aspecte precum: dreptul la educaţie, fiecare are
dreptul să acceadă urmându-şi talentul său, şi niveluri înalte de calitate a şcolii, axate pe un profesionalism
al cadrelor didactice şi pe o relaţie bazată pe respect între profesori şi elevi.
Nimeni nu s-a așteptat ca anul școlar 2019-2020 să fie încheiat după rezultatele învățării on-line.
Această metodă de învățare are avantaje și dezavantaje.
Dezavantaje:
- Din păcate mulți elevi din țară nu au la dispoziție instrumente (laptop, telefoane... ) cu care pot
accesa la diferite moduri tehnice de învățare.
- Elevii au majoritar telefoane de pe care intră pe classroom și apoi lucrează pe caiete, fac poze le
trimit și ei sunt stresați, unii nu au semnal, alții intră cu ajutorul prietenilor dacă nu au internet, ca să poată
face intr-o zi echivalentul a 6 ore de curs trebuie să și încarce telefoanele de câteva ori.
- Costurile generate de lucrul de pe telefoane nu și-l permit toți
- Sunt multe familii în care sunt 2-3 copii care sunt elevi la școală fie gimnazial sau liceal. Dacă în
familie există un singur telefon cu care se poate comunica on-line este foarte greu eleviilor să împarte
timpul ca fiecare să acceseze la platforma de învățare cu care lucrează școala respectivă.
- Dacă elevul este în clasa primară este și mai greu.
- Timpul de lucru online este mult mai mare ca și la activitatea în clasă
- Este stresant pentru profesori să fim toata ziua aproape pe calculator – pregătim lecții, materiale,
teste, sigur o făceam și înainte, dar aveam si alte resurse, lucram pe grupe cu fișe de lucru și mijloace de
învățământ care acum trebuie inlocuite.
Avantaje:
- Mulți elevi au făcut naveta sau au stat în internat până în martie când a apărut pandemia și la noi în
țară. Acești elevi nu mai sunt dispuși la pierderea timpului pentru deplasare la școală.
- Au învățat atât profesorii cât și elevii o nouă metodă de predare-învățare
- Pentru elevii care au la dispoziție un laptop sau un telefon performant au putut colabora cu profesorii
care predau la clasă
- Multe probleme care nu au înțeles au putut să discute cu profesorii sau cu colegii de la clasă
- Temele sau fișele de lucru au fost corectate de profesor și în particular au trimis înapoi evaluarea
respectiv greșelile care au făcut.
- Exersarea și învățarea lecțiilor deja predate în școală au fost mai eficiente
- Profesorul putea evalua personal fiecare elev care este un lucru bun mai ales eleviilor care se
pregăteau la examene fie la clasele a VIII-a sau a XII-a.
- Toate materialele care au fost predate de profesor putea să salvate într-un fișier care poate o ajută și
în următorul an școlar
- Fiecare elev a avut toate lecțiile postate pe platforma pe care a lucrat școala. Deci sunt niște dovezi
cu care se poate verifica ușor evaluarea elevului în această perioadă.
Concluzia:
Ar fii bine ca fiecare profesor și elev să fie dotat cu mijloce performante cu care să se poate lucra on-
line dacă și în anul școlar viitor vom avea astfel de situații.
Educaţia este mereu un produs care se utilizează pe viitor. Important este de a profita de tot ceea ce
este bogat în investigaţii şi cunoştinţe, de a fi uman, de a învăţa şi cunoaşte pentru a învăţa cât mai eficace.
215
CUM NE ADAPTĂM LA PREDAREA ONLINE?
PROF. INV. PRIMAR BĂLTĂREȚU CONSTANȚA CARMEN

ȘCOALA GIMNAZIALA SAULEȘTI, SAULEȘTI, GORJ
Sisteme educaționale din întreaga lume trec zilele acestea prin nevoia de a se reinventa, dată fiind
situația în care milioane de elevi își petrec zilele în casele lor, la fel și profesorii lor. Ce putem face însă în
aceste vremuri ca să continuăm să învățăm și actul educațional să se întâmple? Cum ne adaptăm la predarea
online? Cum ne poate ajuta tehnologia acolo unde ea există și cum influențează aceasta procesul de
învățare?
Metodele de predare aplicate în clasă au un puternic asupra calității educației. Practic, mult din
calitatea actului învățării atârnă pe umerii dascălilor: 30% din succesul învățării depinde de comportamentul
profesorului. Așadar, la competențele pe care fiecare profesor le dezvoltă în relația cu elevii săi, iar această
relație continuă să fie la fel de importantă și în mediul online.
Multe studii vorbesc atât despre avantajele cât și dezavantajele acestei opțiuni. Un set de studii
realizate de Departamentul de Educație al Statelor Unite vorbesc pe de-o parte de faptul că rezultatele
învățării online păreau a fi la fel ca în cursurile tradiționale, cât și despre faptul că studenții în condiții de
învățare online s-au comportat într-o manieră mai bună decât cei care primesc instrucțiuni față în față. Alte
studii de dată mai recentă vorbesc despre faptul că instrucțiunile care combină elementele online cu cele
tradiționale, față în față, au un avantaj mai mare în raport cu instrucțiunile fie numai față în față, fie pur
online. Aceleași studii vorbesc despre faptul că cel mai mare impact al învățării online e înregistrat la
adolescenții de liceu.
S-a ajuns la concluzia că intercalarea conținutului multimedia și a materialelor de învățare online cu
teste scurte, la intervale de timp regulate, pot îmbunătăți implicarea elevilor.
E important să îi ținem în continuare aproape pe copii de învățare în această perioadă, astfel încât în
momentul când revin la școală, readaptarea să fie mai ușoară. Datele arată că după o perioadă lungă de timp
(câteva săptămâni) petrecută doar în online motivația dispare și că e tot mai dificil să-i ții implicați pe copii.
Dar nu este imposibil.
Părinții au răspuns prezent la educația online. Profesorii pot lucra cu aceștia în această perioadă pentru
educația celor mici. Ei pot veni cu instrucțiuni clare în online, iar părinții pot dezvolta temele cu copiii în
offline. În felul acesta se pot dezvolta relații între școală și familie, părinții pot înțelege mai ușor și pot
empatiza mai mult cu efortul unui cadru didactic. Se dezvoltă, astfel, și relația profesor-părinte. Părinții pot
explora împreună cu copiii diferite platforme, instrumente online și astfel învățarea se petrece și la adulți.
Adaptarea la predarea în online încurajează profesorii să colaboreze între ei, împărtășindu-și
materialele și practicile pedagogice mult mai ușor, la distanțe foarte mari. Sunt profesori care au predat
cursuri online și care sunt mai familiarizați cu unele metode, iar mulți dintre aceștia își doresc să împartă
din cunoștințele lor cu cei care au nevoie de sprijin.
Mutarea cursurilor în online încurajează elevii să aibă mai multă autonomie în învățare, folosindu-și
la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a procesului de învățare pe online, poate susține ritmul
învățării și poate crește încrederea elevilor în capacitățile și resursele proprii pentru a fi autodidacți (de
altfel, învățarea continuă pe tot parcursul vieții adulte este guvernată de capacitatea de a fi autodidact).
Învățarea de acasă este mai prietenoasă, confortul e crescut fiind într-un spațiu personal, atât poate
pentru elev cât și pentru profesori. Nu mai există gălăgie, la nivel de management al clasei dinamica se
schimbă iar părinții pot asigura cadrul potrivit pentru învățare. Copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie
să se mai trezească foarte de dimineață pentru a lua mijloace de transport în comun, se reduce din gradul
de oboseală, părinții pot monitoriza mult mai îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii.
Vorbim despre o școală care trebuie să rămână un reper de siguranță și predictibilitate, despre
profesori creativi, bucuroși de întâlnirea inedită, mediată digital cu elevii, care inspiră încredere și protecție.
Discuția din aceste zile e despre copii, cei care își mențin bucuria de a învăța în orice context, care nu se
simt abandonați de adulții din jurul lor. Este o discuție despre ghiozdane cu exerciții, analize gramaticale,
hărți, dar, în același timp, unele pline de încredere și siguranță. ”
Învățarea există și în online, iar pentru școli, profesori, părinți și elevi înseamnă doar noi ferestre către
educație.
216
ȘCOALA DE ACASA ȘI INVAȚAMANTUL ON-LINE
PROF. INV. PREȘC. BANEȘ ELENA DANIELA

GRADINIȚA CU P. P. NR. 17 FOCȘANI
În condițiile în care acum lucrează mai mult decât de obicei pentru a compensa inconveniente inerente
transpunerii într-un cadru nou a activităților didactice, profesorii regândesc situațiile de învățare și pun mai
mult accent pe calitativ, pe progres școlar autentic și pe interacțiunea și implicarea elevilor. O parte din
activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate realiza online/la distanță, având astfel un impact
negativ asupra învățării temeinice.
Sunt așadar câteva disfuncții în ceea ce privește următoarele activități de suport pentru învățare:
comunicare autentică și relaționare umană, sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare,
monitorizarea ritmului învățării, feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor,
explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor.
Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, în ordine putem enumera: lipsa
instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare, dificultăți de ordin tehnic - platforme
care trebuie instalate, care nu funcționează, lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de
învățare suficient de eficiente și/sau atractive pentru toți copiii: lipsa instrumentelor potrivite pentru
predare-învățare-evaluare la nivelul de vârstă preșcolar, lipsa conținutului educațional (resurse digitale),
lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea
adecvată a instrumentelor și resurselor digitale.
Pentru a crea niște obiceiuri de succes, conducerea fiecărei unități școlare trebuie să coordoneze
organizarea școlii online și profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri de mesagerie
instantă organizate în prealabil. Tot acest context înseamnă mai mult timp de pregătire și un efort mai
mare de coordonare pentru profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul interacțiunea din
clasa fizică și nu toate orele vor putea fi organizate online, exemplele reușite ale celor care au început
deja să aplice aceste măsuri arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă
răbdare. Succesul unui astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună.
Dar luate în calcul trebuie să fie și dificultățile copiilor care constituie impedimente serioase pentru
învățare: dificultăți tehnice - conectare complicată pe anumite platforme, restricții de acces, limitări de
browser, lipsa suportului/lipsa de interes/interdicții din partea adulților, instalări de programe suplimentare,
lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, nivelul insuficient al competențelor digitale, lipsa
unui computer/tabletă/telefon smart, lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare.
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o grupă/clasă reală, se au în vedere trei
tipuri de resurse:
- o platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Mai jos, explicăm pas cu pas cele
mai eficiente platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom și Google Meet (cu sugestii de alternative
unde procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit).
- aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste sau teme
pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback din partea
profesorului. Aici recomandăm Google Classroom și alternative folosite de profesori, precum Edmodo,
EasyClass și ClassDojo.
- resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub formă de
prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de
lucru pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include aplicații precum ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet,
Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, teme și studiu individual.
Altfel, putem concluziona că învățarea continuă practice și dincolo de școală și cu
instrumente online accesibile tuturor iar multă determinare, putem face progrese doar
împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
217
COLABORAREA GRĂDINIȚEI, FAMILIEI, COMUNITĂȚII ÎN PERIOADA
ȘCOLII ONLINE
(AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE)
PROFESOR ÎNVAȚAMANT PREȘCOLAR, BANU MARIOARA

GRADINIȚA CU PROGRAM NORMAL ORIZONT,
RAMNICU SARAT/ BUZAU
La etapa actuală, cu precădere în perioada Școlii online s-a comunicat mult şi la toate nivelurile despre
educaţie, în procesul educaţional au fost antrenaţi diferiţi factori: familia, grădiniţa, şcoala, comunitatea.
Contribuţia acestora este foarte valoroasă, însă ponderea cea mai mare a influenţelor le revine
părinţilor, familiei în întregime. Influenţa ei are o putere considerabil mai mare decât suma influenţelor
fiecăruia dintre membrii acesteia. Familia, ai cărei membrii sunt reuniţi prin drepturi şi obligaţii comune,
are ca funcţie principală creşterea şi educarea copiilor. Acestora, familia le asigură existenţa materială şi
climatul afeciv şi moral necesar dezvoltării personalităţii. „Familia, ca matrice pentru adulţi şi copii, trebuie
să aibă capacitatea de suport (emoţional şi financiar), să asigure securitatea membrilor, să îi poată încuraja
în iniţiaivele lor sau în situaţii limită”. În cadrul organizat al grădiniţei, copilul nu doar ia parte la o serie
de acivităţi speciic învăţământului preşcolar, ci şi intră în contact cu mediul extern; evenimentul are un
caracter predeterminat, ceea ce-l deosebeşte de numeroşii simuli pe care copilul îi receptează din jur.
Frecventarea grădiniţei favorizează conturarea unui autenic comportament interrelaţional. Structura
formală şi informală a grupului de copii din grădiniţă generează un climat psihosocial în care fiecare copil
este, în acelaşi imp, şi actor, şi spectator. Parteneriatul şcoală–familie în zilele noastre primeşte noi valenţe.
Scopul fundamental al acestei colaborări este integrarea deplină a grădiniţei/şcolii în comunitate. Dacă până
în prezent acest parteneriat grădiniţă-familie a fost dezvoltat unilateral, fiind de multe ori considerat
„responsabilitatea” grădiniţei/şcolii, acest lucru trebuie să se schimbe pe viitor, deoarece în situația actuală,
familia a avut un rol determinant în desfășurarea Școlii online. Pornind de la cele relatate anterior, orice tip
de efort, realizat de grădiniţă/ scoală pentru a oferi părinţilor mai multe oportunităţi de a-şi ajuta copiii să
înveţe, a necesitat o schimbare în aitudinea publică, în ceea ce priveşte importanţa învăţământului, a
implicat o dorinţă a educatorilor de a regândi fundamental rolul părinţilor şi al relaţiilor şcoală-familie şi a
solicita colaborarea întregii comunităţi.
Una dintre caracterisice psihologiei părinţilor este năzuinţa de a-şi vedea copiii mari, bine instruiţi şi
bine formaţi pentru viaţă. Pe fundalul unui orizont larg de înţelegere a rolului pe care îl joacă părinţii în
viaţa socială, dar şi în viaţa de familie, inalităţile educaţionale vor dobândi un grad mai mare de
conşienizare.
Obiectivele educaţionale realizabile în familie pentru etapa preşcolarităţii sunt:
• Asumarea de către părinţi a rolului de colaborator aciv al grădiniței;
• Cunoaşterea cerinţelor speciice grădiniței;
• Creşterea condiţiilor necesare acivităţii de învăţare coninuă;
•Asigurarea unităţii de cerinţe, în procesul de formare şi consolidare a comportamentelor speciice,
prin instrucţie şi educaţie de tip preşcolar;
• Controlul îndeplinirii sarcinilor şcolare;
• Controlul respectării programului zilnic;
• Crearea condiţiilor necesare exinderii capacităţii de cunoaştere prin mijloace adiacente: cărţi,
reviste, expoziţii, teatru, radio-tv., Mail, excursii virtuale etc. ;
• Crearea condiţiilor necesare dezvoltării apitudinilor aritistice şi sporive;
Perioada Școlii online a reprezentat un punct important de cunoaștere și reapropiere de
copil și părinte, aceștia contibuiind în mod direct, alături de educatoare în procesul didactic. Fiecare
părinte și-a putut cunoaște mai bine copilul, a reușit să stabilească contacte emoționale / relaționare mai
profunde, deoarece au avut posibilitatea să acorde mai mult timp copilului.
Dezavantajele Școlii online sunt acelea că . la grădiniţă preşcolarul se integra şi adapta la acivitatea
de aici în funcţie de metodele pe care le uilizeaza educatorul, de felul cum îi simula interesul de a se implica
în acivităţile desfăşurate, de ambianţa pe care o pregăteşte pentru ca acesta să se simtă în grădiniţă în
siguranţă şi să poată relaţiona.
218
Un veritabil educator este acel care iubeşte şi înţelege copilul, oferindu-i şanse egale şi ajutându-l
să-şi rezolve nevoile şi trebuinţele în funcţie de propriul său ritm de dezvoltare şi de paricularităţile sale
individuale. Printr-o muncă sistemaică a educatorului copilul îşi dezvoltă apitudinea de şcolaritate care
presupune existenţa unui ansamblu de calităţi, însuşiri în plan senzorio-motor, cogniiv, afeciv-moivaţional
şi relaţional, care permit celui în cauză să facă faţă cerinţelor formulate în şcoală – însuşiri ce asigură
desfăşurarea cu succes a acivităţii.
Procesul educativ, din punctul meu de vedere se realizează cu succes în mediul preșcolar prin
participarea direct a copiilor, alături de covârstnici (colegi de grădiniță) la activitățile desfășurate în mediul
organizat, în cadrul instituțiilor de învățământ, acesta fiind principalul mediu în dezvoltarea lor socială,
cognitivă, psihologică.
219
ȘCOALA DE ACASA - ȘCOALA ONLINE
PROFESOR VIOLETA BARBOI

ȘCOALA GIMNAZIALA „CONSTANTIN SAVOIU” TG-JIU
Pandemia de coronavirus, a determinat închiderea școlilor pe o perioadă care poate să se extindă

destul de mult, iar cadrele didactice din România au fost provocate să se adapteze rapid și să transmită
un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile
tuturor și multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem
Conducerea școlii noastre a coordonat organizarea școlii online și a colaborat cu învățătorii și
profesorii, împreună s-a luat decizia să se comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri de mesagerie
WhatsApp organizate în prealabil, foarte importantă a fost coordonarea între diriginți și ceilalți
profesori .
Resursele tehnologice au fost reprezentate de platformele Google Classroom, WhatsApp, Zoom,
Meet, Skype. Eu am utilizat WhatsApp și Zoom, mi-a plăcut că ne-am putut vedea și am stabilit de la
început un set de reguli pentru învățarea online. Primele ore ne-au încurajat să contractăm cu elevii
noștri reguli ca: punctualitate și materiale pregătite, microfonul pe mute, atenție la cine vorbește pentru a
nu ne suprapune, vestimentație decentă, să nu invite persoane străine la lecții, să nu partajeze ID-ul
profesorilor și nici să nu folosească tot felul de pseudonime, porecle în locul numelor lor reale .
S-a lucrat conform orarului școlii și s-a constatat că aceasta a fost cea mai eficientă metodă
pentru a avea o planificare care să sincronizeze activitățile profesorilor și pentru a evita numeroasele
grupuri de comunicare.
Tot acest context a însemnat mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare
pentru profesori, chiar dacă nu a putut fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică, cu
motivație și multă răbdare succesul unui astfel de demers a fost evident și a rezultat dint-o planificare
cât mai bună precum și din mijloacele digitale de care dispun elevii și profesorii.
Resursele și aplicațiile de învățare sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pot
include aplicații precum ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și
surse de inspirație pentru filme, teme și studiu individual. Foarte utile au fost în această perioadă
manualele digitale.
Avantajele și dezavantajele învățării online:
Puncte tari:
- curiozitatea elevilor,
- șansa să ne cunoaștem elevii într-un cadru nou,
- posibilitatea de a înregistra lecția,
- oportunitatea de învățare pentru noi, ca profesori.
Puncte slabe:
- imposibilitatea tuturor elevilor de a participa la lecțiile online,
- limitarea contactului uman,
- dificultatea de a cunoaște încărcarea reală cu teme a elevilor acolo unde nu există comunicare între
colegii profesori,
- riscurile tehnice.
Am ajuns la concluzia că este important este să stabilim o rutină a lecțiilor online, deși puțin diferită
de cea avută în sala de clasă, rutina oferă siguranță atât elevilor cât și profesorilor. De asemenea, este
important este să îți oferi spațiu și timp pentru a accepta și a integra schimbările și resursele digitale pentru
a putea merge mai departe.
220
ÎNVĂȚAREA CONTINUĂ DINCOLO DE ȘCOALĂ
PROF. INV. PRIMAR BARBU ELENA

ȘCOALA GIM. ,,GARABET IBRĂILEANU” TG. FRUMOS
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins foarte multe țări la închiderea școlilor, cadrele
didactice au fost provocate pentru a se adapta rapid si pentru a găsi o cale de a lua legătura cu elevii.
Probleme au întâmpinat profesorii care au elevi ce nu au posibilitatea de a se conecta la internet. În cazul
implicării atât din partea profesorului îndrumător, cât și din partea autorităților locale, această problemă a
fost ameliorată, astfel toți elevii au putut beneficia în egală măsură de învățarea de acasă.
Învățarea poate continua dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și cu multă
determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând putem încuraja elevii să învețe și să
lucreze independent.
școlii online și profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte. Tot acest context înseamnă mai mult timp
de pregătire și un efort mai mare de coordonare pentru profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru
totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele vor putea fi organizate online, exemplele reușite ale
celor care au aplicat aceste tehnici arată că oricât de anevoios este acest proces, cu motivație și multă răbdare
totul este posibil. Succesul unui astefl de demers ține întâi de toate de o planificare foarte bună.
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, trebuie să avem în vedere
parcurgerea mai multor pași. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, pe care o folosesc
deja profesorii este platforma ZOOM sau Google Meet. Aplicații sau platforme de colaborare online,
care facilitează schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează
o evidență a acestora, care permite și feedback din partea profesorului este Google Classroom. Resurse și
aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub formă de prezentări,
lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru
pentru acasă, includem aici aplicații precum ASQ și Kahoot.
În învățământul primar profesorul comunică pe grupul de WhatsApp, Messenger sau canalul
prestabilit cu părinții sau elevii, orarul și modul de desfășurare a orelor. În general, sesiunile de organizare
cu toată clasa pe ZOOM se regăsesc în maxim două pe zi, fiecare câte 40 de minute. În acest timp se predă,
se dau teme, se verifică și se corectează, iar copiii sunt prezenți și extrem de activi. Este important ca
părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să sprijine învățătorul în organizare
activităților și temelor pentru acasă. Se poate comunica și telefonic cu elevii, și chiar dacă nu toți vor putea
ține pasul, e foarte important să le arătăm că ne preocupă starea fiecăruia și că avem în continuare așteptări
și sarcini clare.
Din punctul meu de vedere, școala nu înseamnă doar ore, înseamnă prietenie, alergare, recreere,
gândire, joc, program bine stabilit, teme, învățatul în grup, păreri personale. Școala nu trebuie să fie o
povară, din contră, trebuie să găsești activitățile care te fac fericit zilnic, să mergi cu plăcere. Predarea este
un act empatic și nimic nu poate înlocui interacțiunea directă dintre profesor și elev. Școala online nu poate
oferi toate aceste beneficii, dar în ciuda piedicilor puse, copiii au fost dornici să participe la întâlniri, fiind
motivați și stimulați de către părinți și profesori.
221
RESURSELE WEB ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
PROF. BARBU IOAN DANIEL
„Informatica nu are limite. Iată un calculator capabil să scrie cărţi. Iată un altul, dispus să le
citească. ” (aforism de Vasile Butulescu din « Imensitatea punctului »)
evolutiv, pătrunderea hardware-ului și software-ului în România reprezintă o permanentă provocare pentru
educație.
Dacă facem o scurtă trecere în revistă a meseriilor de bază, vom contata că nu există domeniu de
În ceea ce privește mediul școlar, elevul trebuie să se adapteze cerințelor școlii, să aibă capacități de
lucru cu calculatorul, să știe să manipuleze informațiile pe care le deține, să colaboreze cu profesorul astfel
de învățare nu mai reprezintă în totalitate munca profesorului, ci rodul interacțiunii elevilor cu calculatorul
și al colaborării profesorului cu clasa de elevi. Se constată faptul că gradul de atractivitate al cursului sau
al activităților școlare și extașcolare crește datorită utilizării calculatorului în proiecte educaționale (ex.
prezentarea regiunilor Franței), prezentări multimedia (ex. Ziua Francofoniei, Ziua Educatorului, Ziua
Europei), conținut predat (ex. folosirea documentelor audio-video în predarea timpului viitor simplu la ora
de limbă franceză, dezvoltarea competențelor orale cu ajutorul lecțiilor de audiție).
caută să se adapteaze mediului școlar modern. Din dorința de a evolua, de a transmite elevilor conținut
informațional nou, profesorii aleg să participe la programe de formare profesională, să se documenteze, să
se înscrie în forumuri de discuții pe teme de interes școlar, să acceseze materiale existente pe diverse medii
de stocare (dischete, cd-uri interactive, să descarce materiale didactice găsite pe diferite site-uri
educaționale), să parcurgă etapele necesare dezvoltării personale, să creeze teste on-line, bareme de
deschiși la tot ce presupunere inovație în educație pentru a livra cunoștințe moderne de actualitate astfel
încât elevii să facă față, pe viitor, testelor de evaluare (evaluări anuale, examene de capacitate, de
222
EDUCAȚIA DE ACASĂ
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: BĂRBUCEANU ALINA-GEORGIANA

GRĂDINIȚA STEP BY STEP CU P. P. ȘI P. N. ,,RAZĂ DE SOARE” PLOIEȘTI
Principala provocare TIC (Tehnologiile Informației și Comunicarii) o reprezintă crearea unui mediu
pentru învățare, deschis învățării, implicit noile tehnologii, joacă un rol esențial în trecerea de la mediul de
învățare centrat pe predare, pe profesor, la nivelul de învățare centrat pe elev.
TIC, ,,Tehnologiile Informației și Comunicării” reprezintă traducerea din limba engleză a expresiei
,,ICT-Information and Communication Technology”. Această expresie desemnează tehnologia necesară
pentru procesarea informațiilor, în particular folosința computerelor și a internetului pentru a converti, a
procesa și a transmite (comunica) informații.
George Văideanu afirma în 1988, în ,,Educația la frontiera dintre milenii”, că marea provocarea a
pedagogiei este mutarea accentului de pe predare pe învățare, de pe informativ pe formativ, de pe instrucție
pe educație, devine implicit și ținta principală a mediilor electronice de învățare. Schimbarea rolului
profesorului di acela de a fi sursa principală de transmitere a cunoștințelor și informațiilor pentru elevi, în
acela de a deveni un colaborator al elevului, un coleg implicat și el în procesul cunoașterii se corelează cu
trcerea treptată a elevilor din simpli recptori pasivi ai unor informații și cunoștințe, în constructori activi ai
propriei lor formări.
e-Learning nu se poate manifesta decât prin intermediul calculatorului. Presupune însă și conexiunea
la internet, legătura la rețeaua mondială de calculatoare. e-Learning înseamnă, inainte de toate, comunicare
și partajare de informație. e-Learning propune o strategie didactică complexă, fundamentată metodologic,
ce include cursuri și lecții on-line, consultații on-line, programe de sprijin, simulări, modelări, jocuri
didactice, rezolvare de probleme.
De cele mai multe ori e-Learning se suprapune peste instruirea la distanță. Deferențele sunt însă
esențiale, instruirea la distanță nu presupune cu necesitate instruire electronică, prezența calculatorului în
activitatea de învățare. Frecvent instruirea la distanță folosește calculatorul și internetul pentru a comunica
date obiective, pentru a publica informații și nu pentru a instrui. Învățarea este, în esență, clasică, suporturile
de curs sunt trimise prin internet sau pe suport digital și apoi tipărite, devenind simple manuale didactice.
Este adevărat că e-Learning presupune și instruire la distanță, dar acesta nu este principalul ei atribut.
e-Learning presupune comunicare mediată electronică. Internetul propune și susține comunicarea de
la simplul transfer de voce până la partajarea de informații, videoconferințe în timp real și mesagerie
electronică instantanee. Instrumentele software care să asigure transfer de imagine în timp real sunt
accesibile elevilor.
Cea mai recentă formă a instrurii asistate de computer este învățarea on-line sau on-line learning.
Învățarea on-line a început să se dezvolte din 1990 până în prezent. Instruirea on-line presupune susținerea
unor activități didactice la distanță prin intermediul internetului. Profesorul și elevii dezvoltă o activitate
didactică interacționând la distanță, interacțiunea fiind mediată de calculator și internet. Diferența majoră
față de e-Learning constă în faptul că în cazul instruirii on-line internetul și computerul sunt utilizate doar
ca mijloace, anulând astfel distanțele.
Bibliografie:
1. Ionescu, M., Bocoș, M., (2017), ,,Tratat de didactică modernă”, editura Paralela 45.
223
CUM SE VEDE ȘCOALA … DE ACASĂ ?
PROF. INV. PRIMAR, BĂRBULESCU DANIELA IONELA

ȘC. GIMN. ,,VINTILĂ BRĂTIANU’’, ȘTEFĂNEȘTI, JUD. ARGEȘ
Ne aflăm într-o perioadă fără precedent în istoria învatamantului romanesc, o situatie care ne-a
provocat să găsim soluții noi, nu atât în beneficiul personal, cât al celuilalt. Închiderea școlilor a ridicat o
nouă problemă – cum recuperăm atâtea ore pierdute?
În contextul în care elevii noștri reprezintă prima generație de nativi digitali, am reușit să ne schimbăm
perspectiva „recuperării orelor”, căci mediul online ne permite să avem aproape același ritm și să
transmitem un flux de informații similar predării în sala de clasă.
Școala online a devenit încet-încet o normalitate pentru toți actorii implicați în procesul de educație.
Se spune că avem nevoie de aproximativ 21 de zile pentru a integra obiceiuri noi și a ne obișnui cu un stil
de viață diferit. După câteva săptămâni de predare și învățare în acest sistem, la distanță, de acasă, și
folosind mijloacele tehnologice pe care le are fiecare la îndemână, putem extrage câteva concluzii, pornind
de la mărturiile elevilor și de la experienta noastra ca profesori.
Autonomie în învățare pentru elevi - Mutarea cursurilor în online încurajează elevii să aibă mai
multă autonomie în învățare, folosindu-și la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a procesului
de învățare pe online, poate susține ritmul învățării și poate crește încrederea elevilor în capacitățile și
resursele proprii pentru a fi autodidacți (de altfel, învățarea continuă pe tot parcursul vieții adulte este
guvernată de capacitatea de a fi autodidact).
Managementul timpului - un subiect de interes. Constatăm că elevii economisesc timp pentru că nu
mai trebuie să își calculeze cât le ia drumul până la școală, minutele de pregătire înainte de a pleca din casă
etc. Timpul este prețios și folosit astfel la maximum pentru a intra în direct cu profesorii, cu colegii, pentru
a fi prezenți – virtual – la ore.
Învățare prietenoasă de acasă - Confortul e crescut, fiind într-un spațiu personal, atât pentru elevi,
cât și pentru profesori. Nu mai există gălăgie, la nivel de management al clasei, dinamica se schimbă, iar
părinții pot asigura cadrul potrivit pentru învățare. Copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai
trezească foarte de dimineață pentru a lua mijloace de transport în comun, se reduce din gradul de oboseală,
părinții pot monitoriza mult mai îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii. Poate nu întâmplător,
prezența la clasele online este covârșitoare, iar acest fapt nu face decât să responsabilizeze profesorul,
pentru că devine evident că interesul elevilor pentru educație și interacțiune a crescut, odată cu aceste
limitări sociale care nu depind de noi. Atât adulții cât și cei mici realizează în acest context că sunt aspecte
semnificative ale vieții care contează cu adevărat: interacțiunea socială, atmosfera de la școală, sprijinul din
afara orelor pe care profesorul îl oferă cu drag prin vocația sa, contribuția părinților la formarea micilor
oameni, colegialitatea și spiritul de echipă.
Pot spune că îmi este foarte dor de ei, de elevii mei, de toți elevii mei ! Deși îi văd, prin intermediul
platformei KInderpedia zilnic, îmi lipsesc, îmi lipsește voia bună a lor. Îmi este dor și de colegii mei, de
interacțiunea directă cu ei. Îmi lipsește zgomotul specific școlii !
Și elevii recunosc fapul că le este dor de școala, de profesori…In aceste saptamani și-au deschis mult
mai mult sufletul, au devenit și mai apropiati față de mine. Fiind o situatie cu totul noua, au participat la
ore cu mai multa placere, școala fiind pentru ei mult mai prietenoasa.
Bineînteles, oricât de avansata ar fi tehnologia folosita in predarea online, scoala propriu – zisa nu
poate fi inlocuita cu totul. În ultimele săptămâni de școală online am realizat cu totii, profesori si elevi, ce
diferență poate face prezența fizică a unui profesor în procesul de înțelegere și învățare.
Din punctul meu de vedere, la momentul de față, cursurile se desfășoară în cel mai bun mod posibil,
școala online este bine structurată și accesibilă, fiind o soluție adecvată pentru această situație complicată,
dar poate să devină obositoare. Așteptam cu totii revenirea la catedra și efectuarea firească a orelor de curs,
fața in fața, profesor – elevi.
224
ȘCOALA ON LINE
PROF. ÎNV. PRIMAR BARTHA VIOLETA

LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI
”Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă ca relațiile interumane. În lume va exista
o generație de idioți. ” Așa spunea cunoscutul fizician Albert Einstein acum mai bine de 80 de ani. Din
păcate, acea zi a sosit și, cred eu, este de datoria dascălului să facă tot ce poate pentru ca această temere să
nu se adeverească.
Tehnologia e bună, ne ajută să avansăm, să evoluăm, să cunoaștem, să dezvoltăm.
Tehnologia e rea, ne distanțează, ne izolează, ne desparte, ne individualizează.
În opinia mea, aceste afirmații sunt concomitent adevărate! Românul are o vorbă, care se potrivește
în acestă situație foarte bine: ,,Ce-i prea mult strică. ” Eu sunt de părere că pentru a profita la maximum de
beneficiile tehnologiei trebuie să știm să o și ,,dozăm”.
Predarea-învățarea tradițională, în sala de clasă, cred că ar trebui să fie principala metodă de predare.
Profesorii știu că un aspect important în procesul educativ îl are componenta umană, relația afectivă. Relația
profesor-elev este una pe cât de importantă, pe atât de specială. Ea nu poate fi reprodusă sau substituită de
tehnologie. Atunci când explici ceva unui copil și te uiți în ochii lui, feedbackul primit atunci, instantaneu
nu se poate reproduce. Ca să nu mai vorbim despre importanța socializării în sala de clasă, pentru
dezvoltarea personalității copilului. Aici se însușesc, se imită și se repetă norme de conduită. Aici e nevoie
de partea practic-aplicativă a învățarii.
Dar, este obligatoriu ca predarea aceasta ,,tradițională” să fie completată și de o predare- învățare on
line. Și aici nu mă refer doar la folosirea tehnologiei la școală, ci folosirea ei acasă. De foarte mulți ani, s-
a introdus disciplina TIC în planul cadru. Dar, nu este suficient. E un opțional, care la ciclul primar aproape
nu se mai face deloc. De vină este, în special, slaba pregătire materială a școlilor în ceea ce privește dotarea
cu calculatoare. Eu cred că deprinderea folosirii tehnologiei, și aici mă refer la mult mai mult decât
Facebook, messenger și whatsapp, este esențială pentru integrarea profesională și socială a viitorilor oameni
pe care noi îi formăm. Profesorii folosesc tehnologia la clasă atât cât pot din punctul de vedere al timpului,
al posibilităților materiale ale fiecăruia și în funcție de competențele digitale pe care le au.
În prezent, folosirea tehnologiei mi se pare că e mai mult unilaterală, în sensul că este folosită cu
precădere de către profesor. Dar, pentru ca ea să fie cu adevărat eficientă, ar trebui să fie folosită, într-o și
mai mare măsură, de către elev. Noi pe el vrem să îl învățăm să se folosească de ea. Cred că tehnologia este
folosită mai mult ca un ajutor al predării tradiționale, pe când ar trebui să fie un scop în sine, un deziderat.
Plecând de la ipoteza că toți elevii dețin un calculator, cred că ar fi folositor ca o parte din temele de casă
să necesite folosirea tehnologiei.
Acum, ceea ce s-a întâmplat în timpul școlii on-line a fost ceva inedit. Toată lumea cunoaște realitatea:
foarte puțini au calculatoare (pentru că nu poate fi vorba de școală pe tabletă sau telefon), foarte mulți nu
au competețele digitale necesare (elevi și profesori). Cred că asupra acestor aspecte trebuie să ne îndreptăm
prima dată atenția, cu calm și în mod realist, iar apoi să facem în paralel școală în mod tradițional și on line.
Cred eu, că doar așa, îi vom pregăti cu adevărat pe acești mici oameni pentru viața reală în care trăim.
Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a
individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt
necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.
Poate că formularea idealului educațional nu s-a schimbat, însă realitatea, societatea da. De aceea, toată
,,lumea” implicată în educație trebuie să țină cont de aceste aspecte și poate atunci rezultatul va fi cel
așteptat.
225
ȘCOALA ONLINE- ADEVĂR SAU PROVOCARE
PROF. BĂTRÂNEANU MIHAELA MIRELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 99, SECTOR 4, BUCUREȘTI
”TOTUL VA FI BINE!”
Un motto care ar fi trebuit să ne motiveze. Dar optimismul scade în momentul în care constați că nu
ai fost pregătit pentru așa ceva. Și asta din toate punctele de vedere. Profesorii nu au fost formați în domeniul
predării online. Foloseam în clasă calculatoare și videoproiectoare (acolo unde acestea existau), dar nu
lucrasem niciodată pe platforme educaționale cum ar fi G Suite – Google Classroom, Meet, Microsoft
Teams, Zoom sau Webex, etc. Norocul meu a fost că în decembrie făcusem un curs de perfecționare în
domeniul managementului educațional. Acolo s-a pus foarte mare accent pe Google Classroom. Am aplicat
imediat ceea ce aflasem la curs în activitatea mea cu elevii, care au fost foarte încântați de noul meu mod
de a le preda noile conținuturi.
În spatele unei lecții stătea o pregătire asiduă ce îmi ocupa practic toată ziua. Munca depusă era
dublă, așa că nu am avut timp să mă plictisesc sau să mă plâng. Au urmat apoi ore și zile în care telefonul
suna non stop de dimineata până seara târziu. Erau colegii sau elevii mei pe care îi ajutam să își creeze
cursurile sau să posteze corect un material ori o temă. Au urmat apoi zile lungi în care corectam teme sau
realizam altele tip chestionar. Chiar dacă temele nu erau vaste, numărul copiilor din clasele pe care le aveam
în încadrare era destul de mare (30-32 de elevi). Petreceam în fața calculatorului mai mult timp decat mi-
aș fi putut imagina vreodată. Am luptat mult să se logheze toți elevii pe platformă, să învețe să posteze
temele în mod corespunzător. Aici ne-am lovit de cutumele internetului și de lipsa unor dispozitive cât de
cât performante.
M-am lovit de neseriozitatea firmei de internet, atunci când aveam ore online și observam că cădea
internetul, de comoditatea unor elevi și părinți care nu au înteles că aceste ore online reprezintă o șansă
imensă a copiilor de a merge mai departe și de a nu rămâne cu lacune foarte mari și irecuperabile. O muncă
titanică prin care am format o echipă puternică și am reușit împreună să depășim cu bine această imensă
provocare a Coronavirusului. Acum, la final, trăgând linie, constat că a fost o perioadă benefică din anumite
puncte de vedere, mai ales ale abilităților digitale, atât pentru profesori cât și pentru elevi.
Cred fără echivoc că a fost cea mai mare provocare a mea din ultimii 10 ani. Nu m-a deranjat faptul
că am lucrat online, ci că cei care trebuiau să se preocupe de calitatea actului educațional și de accesul
tuturor copiilor la educație, s-au trezit luați prin surprindere, așa cum se întâmplă de fiecare dată.
Pentru o școală online de calitate trebuia făcut un sondaj cu mult înainte de pandemie, în care se
evaluau posibilitățile elevilor și profesorilor pentru un pas așa de important. Școlile nu au internet, clasele
nu sunt dotate corespunzător, astfel încât să fie posibilă performanța. Degeaba avem profesori instruiți dacă
trebuie să vină de acasă cu laptopul sau să-și facă telefonul hotspot pentru a avea internet. Mulți nu au
aceste posibilități, alții au făcut mari sacrificii pentru achiziționarea unui astfel de dispozitiv. Cursurile de
formare sunt contra cost, timpul ales pentru desfășurarea lor – prost ales- în weekend când fiecare dintre
noi dorește să se relaxeze sau să petreacă puțin timp cu familia.
Îmi place ca de fiecare dată să contorizez ceea ce mă ajută să fiu mai bună și mai bine pregătită pentru
viață. A fost o mare provocare pe care cu siguranță nu am anticipat-o așa, generată de un adevăr dureros și
nedorit, din care sper că am învățat cu toții o importantă lecție de viață: să apreciem ceea ce contează cu
adevărat și să așezăm în plan secund ”fițele”. Putem trăi foarte bine și fără ele.
226
ȘCOALA ALTFEL-ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR BECIU FELICIA CRISTINA

LICEUL TEHNOLOGIC „MATEI CORVIN” HUNEDOARA
Nr. crt. Activități sugerate

1. AZI CITIM!
• Citesc împreună cu membrii familiei o poveste la alegere;
• Realizează un tablou (desen, pictură, colaj) cu o scenă preferată din lectura citită;
• Realizează o machetă cu o scenă din povestea citită;
• Găsesc un alt final poveștii citite;
• Povestesc, pe scurt.
2. SPORT ȘI SĂNĂTATE
• Jocuri preferate în familie, de interior sau de exterior;
• Mișcare pe muzică;
https://www. youtube. com/watch?v=lj6rzlSNqF8;
https://www. youtube. com/watch?v=ju8W_SX_wy4;
https://www. youtube. com/watch?v=gE7zCfxJ7bE.
• Învățăm unii de la alții mișcări de dans (cei care practică anumite dansuri se pot filma și împărtăși
cu colegii din experiența lor).
3. SUNTEM ARTIȘTI!
• Reproducerea unui tablou celebru cu ajutorul membrilor familiei;
Exemple:
• Realizarea unui tablou celebru folosind elemente din natură (frunze, flori, pietre);
• Realizarea unor ornamente folosind materiale reciclabile;
• Pictură pe pietre;
Exemple:
• Parada modei îmbrăcați cu hainele părinților sau cu haine confecționate din materiale la
îndemână.
• Azi o coafez pe mama, bunica, tata sau bunicul!
4. MICII BUCĂTARI
• Realizează împreună cu membrii familiei un desert, un fel de mâncare preferat sau un meniu
pentru toată ziua pe care ni-l prezintă și nouă . Se poate trimite rețeta;
• Realizează „FARFURII HAIOASE”folosind fructe sau legume.
Exemple:
227
5. FILM, TEATRU SAU LA MUZEU?
• Vizionarea unui film (teatru) pentru copii, împreună cu cei dragi, ca la cinema, cu popcorn și
suc;
Dumbrava minunată:https://www. youtube. com/watch?v=6OcH5peSGZo;
Micul prinț (TEATRU):https://www. youtube. com/watch?v=qT_gKpOUde8;
Amintiri din copilărie:https://www. youtube. com/watch?v=X3qbGcb4NxY;
Sarea în bucate:https://www. youtube. com/watch?v=pewn_fXc-As;
• Mimarea unei scene de film (mici actori);
• Vizităm muzee virtuale ale lumii.
http://pinacotecabrera. org/virtualtour/start. html Milano;
https://www. florence. net/virtual-tour-uffizi-gallery. asp Florența;
http://www. museivaticani. va/content/museivaticani/en/collezioni/musei/tour-virtuali-
elenco. 1. html Muzeele Vaticanului;
https://www. louvre. fr/en/visites-en-ligne Paris;
https://www. metmuseum. org/art/online-features/met-360-project New York;
https://www. britishmuseum. org/collection Londra.
228
ȘCOALA ONLINE- AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
ÎNVĂȚĂTOR, BENGHEA PATRICIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, SAT VĂLENI, JUDEȚUL VASLUI
Starea de urgență a provocat un experiment social în domeniul educației. Forțați să rămână aproape
trei luni închiși în casă, copiii și profesorii s-au mutat în mediul online și au învățat să folosească platformele
digitale pentru a comunica și a-și face lecțiile.
Cele mai utilizate medii pentru comunicarea între elevi și profesori au fost Zoom, Microsoft Teams,
Google Classroom, WhatsApp și Skype.
Carantina ne-a prins pe toți așa cum ne-a prins: fără pregătire psihologică sau emoțională și cu multe
alte neajunsuri. În această situație, indiferent de vârstă, statut social sau job, majoritatea oamenilor trăiesc
și experimentează același lucru: prima carantină din viața lor.
Vacanța forțată nu i-a bucurat pe elevi, iar incertitudinea în ceea ce privește sistemul de predare în
carantină le-a cam dat bătăi de cap. Până una alta, lucrurile s-au mai aranjat. Autoritățile au anunțat că elevii
nu vor recupera orele, bazându-se pe învățământul de la distanță.
În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre învățarea online și cum o afectează pe cea clasică astfel
încât, în timp, s-au format mai mult sau mai puțin două grupuri: pro și contra. Chiar dacă aceste stiluri
educaționale au ambele limitări, dar și puncte forte. considerăm un mix al acestora ca fiind abordarea ideală
pentru dezvoltarea optimă a copiilor noștri.
Cred că cel mai mare beneficiu al studiului individual este că nimeni nu te îngrădește sau presează să
utilizezi o tehnică anumită pentru a învăța, la fel cum se întâmplă la școală, ci ești liber să-ți adaptezi întregul
proces de învățare după propriile standarde, ceea ce pentru mine este într-adevăr eficient. De asemenea,
elevii au avut posibilitatea să includă în planul lor și o serie de cărți pe care și-au propus să le citească până
la sfârșitul carantinei, dar și alte proiecte ce nu țin de școală și pe care le pot realiza de-acasă.
Totuși, este mult mai complicat să-ți însușești anumite teme fără explicațiile de rigoare ale unui
profesor și durează mai mult timp decât 45 minute să studiezi o temă oarecare. În astfel de situații chiar
înțelegi care este diferența dintre materialul prezentat de manualul școlar și cel expus de un profesor, mai
ales prin faptul că limbajul utilizat la școală este mult mai accesibil pentru elevi.
Cred că astfel de ore sunt necesare pentru această perioadă, mai ales pentru a reaminti elevului că
autoinstruirea la domiciliu implică de fapt multă muncă și responsabilitate, dar sunt și benefice pentru a
monitoriza activitatea elevilor și a răspunde la întrebările lor referitoare la materialul studiat individual.
Este mai dificil de organizat decât o lecție tipică, deoarece nu se mai aplică principiul «ridică mâna când ai
ceva de spus» sau simpla lipsă a contactului vizual împiedică stabilirea unei atmosfere liniștite de fiecare
dată.
Lecțiile online ni se păreau mereu rupte din viitor, însă nu atât de departe a fost viitorul, astfel încât
expresia «am ora online de la 8» e o normalitate deja. E foarte bine că era tehnologiilor permite realizarea
orelor în mediul online pe platforme speciale precum Classroom sau Zoom, astfel recuperarea orelor se
face în timp real și «vacanța forțată» devine școală la domiciliu.
Avantajul este acela legat de noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă inedită, are un farmec ataşat.
Este o invitaţie de nerefuzat pentru copiii nativi digital. Dezavantajele sunt lipsa apropierii fizice şi oboseala
psihică pe care o cauzează expunerea la ecran.
Vestea bună este aceea că elevii și profesorii sunt capabili să se adapteze rapid la un mediu de
comunicare nou.
Vestea mai puțin buna este că nu toată lumea este pregătită pentru învățarea online.
Principalele impedimente sunt lipsa infrastructurii minimale (tablete sau laptopuri, conexiune la
internet)și lipsa cunoștințelor tehnice din partea unor profesori sau a părinților.
Pentru ca soluția învățării onliune să poată fi practicată la scară largă, va fi nevoie ca furnizorii de
educație să desfășoare un efort sistematic de asigurare a resurselor tehnice și de Know-how.
229
Furnizorii de educație, în special cei din domeniul privat, vorbesc de educația online ca de o
componentă nelipsită a școlii viitorului. Totuși educația online și cea tradițională trebuie dozate în proporții
corecte, care să asigure o dezvoltare armonioasă a copiilor.
Acesta este viitorul, este era tehnologiei, era digitală, însă lucrurile acestea ar trebui dozate deoarece
ar trebui să ne gândim la importanța creativității, păstrării unor valori cu care copiii trebuie să crească .
Trebuie avut grijă la cât timp petrec copiii în mediul real și cât în mediul virtual și să îi învățăm că
valorile sunt cele care ne mențin sănătoși și ne ajută să avem un spirit puternic și astfel să depășim orice
situație, oricât de grea.
230
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE!
BEREI ENIKŐ, PROF. ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR
”Educația este premisa progresului, în fiecare societate, în fiecare familie. ”(Kofi Anan)
Educația are sarcina de a pregăti omul ca element activ al vieții sociale. După părerea mea educația
joacă un rol important în formarea personalității unui individ, în evoluția sa. Educația are în vizor elevul,
copilul, și comportamentul depinde de influențele din familie, școală și societate.
Funcția educativă a familiei constă în formarea priceperilor, deprinderilor de viață, sentimente.
Respectul învățat în familie îl învață pe copil comportamentul corect și bun. Prima relație a copilului cu
lumea exterioară este familia. Aceasta îi oferă copilului primele informații despre lumea care îl înconjoară,
primele norme și reguli, dar și climatul socio-afectiv. Are un rol primordial și se menține pe toată durata
vieții, această relație este hotărâtoare în devenirea personalității.
Ajungând la școală, se realizează un parteneriat care are la bază același subiect: copilul. Școala este
instituția socială în care se realizează educația organizată a tinerei generații, locul în care se desfășoară
procesul de învățământ. Menirea școlii este formarea unui om apt care să contribuie la dezvoltarea societății,
să ia parte activă la viață. Colaborarea și cooperarea părinților cu școala sunt eficiente ambilor factori.
Școala nu poate funcționa și nu se poate dezvolta fără a ține cont de specificul comunității în care
funcționează. Ritmul accelerat al schimbărilor economice și sociale ne pune întrebarea: putem avea un
învățământ calitativ? Școala trebuie să răspundă la provocările sociale prin lărgirea sferei de activitate și
inițierea unui parteneriat cu societatea. Mediul în care trăiește familia poate sprijini sau devia viețile lor,
poate determina multe dintre valorile lor. Activitatea educativă ce se realizează în școală nu poate fi
separată, izolată de alte influențe educative.
Educația este cea care desăvârșește ființa umană, educația pe care copilul o primește în familie, în
școală și de la comunitate. Educația este într-o continuă schimbare și parteneriatele educaționale trebuie să
ofere soluții reale la marile probleme cu care se confruntă învățământul. Legătura dintre școală-familie-
comunitate se referă la construirea unor relații pozitive, la o unificare a sistemului de valori care poate avea
un efect benefic asupra copiilor.
Starea în care ne aflăm s-a concretizat într-o învățare de tip online, organizarea procesului de învățare
într-un mediu online. Educația din prezent are în centru un elev, înconjurat cu telefoane, tablete, laptopuri
și acces la internet. Internetul ne influențează viața cotidiană. Știm cu toții că internetul este cel mai mare,
complet și complex instrument de învățare. Cantitatea de informație a crescut în ultimii ani, și noi trebuie
să ținem pasul. De aceea calculatorul este un mijloc de informare, internetul și programele educaționale
sunt surse de informație.
A trecut o perioadă de timp, în care învățământul interactiv și educația la distanță au fost mai des
folosite. Totul s-a petrecut la domiciliu, în mediul familial. ”Niciodată familia nu a fost mai solicitată și
rolul său nu a fost niciodată atât de mare ca azi. ”(Boutin și During)
Familia a fost implicată, responsabilizată în educația copiilor să dețină o legătură permanentă cu
activitățile școlare. S-a accentuat ajutarea, formarea și susținerea părinților în sarcinile lor educative.
Părerea mea este că folosirea internetului necesită un efort din partea părinților, deoarece copiii nu trebuie
lăsați sub nici o formă să îl folosească dacă nu sunt supravegheați. Internetul trebuie utilizat cu mare atenție.
Starea de urgență a provocat un experiment social în domeniul educației. Nimeni nu a fost pregătit
pentru această perioadă, dar elevii și profesorii au fost capabili să se adapteze rapid la un mediu de
comunicare nou. Spațiul cibernetic a devenit o nouă frontieră în ceea ce privește relațiile sociale, internetul
fiind locul de întâlnire de un mare număr de persoane.
Dintre avantajele educației online consider dezvoltarea abilităților digitale ale copiilor. Suntem
nevoiți-familia, școala, comunitatea-să vorbim despre inteligența online, pe care orice copil trebuie să o
dezvolte. Sunt binevenite lecțiile tematice despre siguranța online, fluxul de informații din internet trebuie
să vină paralel cu metodele sigure de explorare a lui.
Susțin că educația online ar putea fi integrată în procesul de învățare, îmbinarea metodelor tradiționale
cu predatul online ar putea aduce plus valoare. Ca profesor am descoperit metode, platforme și instrumente
231
prin care îmi pot schimba în mod pozitiv stilul de predare. Însă școala online nu e ușoară într-un sistem
educațional destul de puțin digitalizat.
Cred că în prezent educația reprezintă obiectul de studiu, și datorită complexității profunzimii și
amplitudinii sale va fi studiată din mai multe puncte de vedere.
232
ÎNVĂŢAREA PRIN INTERNET
PROF. BESNĂ FLORINA TICUȚA

LICEUL TEHNOLOGIC IANCU JIANU
este posedarea unui calculator, laptop, tabletă sau chiar un telefon inteligent şi bineînțeles, o conexiune la
Internet.
Avantajele acestei metode de distribuire de materiale didactice sunt următoarele: distribuirea mai
rapidă, prin accesarea www cursanţii pot intra în posesia materialelor didactice, este posibilă inserarea
materialelor hiper mediatizate, serviciul poate fi folosit de către una sau mai multe persoane sau grupuri în
acelaşi timp, posibilitatea de legare, multimedierea conţinutului, uşurinţa de reînnoire şi publicare a
conţinutului, posibilitatea administrării de acces, conţinuturi interactive, etc.
E-mailul este cea mai simplă formă de interacţiune asincronă şi de cele mai multe ori este folosit
doar ca un supliment pentru/pe lângă alte forme de comunicare. Avantajele prin e-mail: simplitate în
utilizare, comunicarea este privată, permite suficient timp pentru reflecţie şi reacţie la răspuns.
Listele de mail sunt un serviciu cu o formă similară de interacţiune. Avantajele şi dezavantajele sunt
aceleaşi ca şi la e-mail, asigurând astfel utilizarea lor cu uşurinţă, adaptarea la lucru cu grupul, permite
împărţirea studenţilor şi a secţiilor în mai multe grupuri mici, fiecare grup fiind format din participanţi cu
caracteristici/specializări comune.
Forum-urile şi listele online permit dezbateri deschise, se pot trimite întrebări, răspunsuri, se fac
schimburi de opinii şi impresii, este posibilă crearea unui nou topic, pentru grup, pe un subiect pe care
profesorul îl alege. Această metodă de comunicare permite ca fişierele de dimensiuni mari să nu se stocheze
pe unităţile noastre, permit învăţarea prin duplicare/copiere, uz de transfer de fişiere pentru transferarea
materialelor de curs şi formarea tabelelor pentru comunicarea cu profesorul.
Internet relay chat (IRC) este o comunicare sincronă bazată pe mesaje text prin Internet sau Intranet
în timp real şi permite conectarea elevilor cu cunoştinţe aproximativ egale, evaluarea obiectivă a unui
conţinut şi posibilitatea de recuperare a unei informaţii omise.
Video conferinţe - Aplicaţiile divizate sunt o modalitate de interacţiune sincronă, în care studenţii
participă lucrând în echipă pe aplicaţia software. Există două moduri de folosire a aplicaţiei
distribuite/divizate: ca un mijloc de a învăţa cum să utilizaţi aplicaţia în sine dar şi pentru învăţarea de
concepte şi competenţe. Avantajele acestui mod de interacţiune sunt simularea realităţii şi încurajarea
învăţării în grup.
Învățarea online oferă o serie de avantaje elevilor precum:
Independenta si responsabilitate - învățarea online nu depinde de prezența fizică a altor persoane
(cadrele didactice) care să îl motiveze pe copilul tău să depună efort sau să își concentreze atenția asupra
lecției. Astfel, copiii și adolescentii care urmează un curs online sunt responsabili pentru felul în care își
organizează timpul și materialul de învățat, dar și pentru cât de motivați și interesați rămân față de învățare.
Această experiență le poate fi de folos în anii de studenție, când vor fi mult mai liberi și în același timp mai
responsabili de felul în care își organizează învățarea.
Familiarizarea cu tehnologia - instrumentele online care pot fi folosite în învățare nu se reduc la
Google și accesarea de site-uri educaționale. Când copilul se înscrie la un curs online, va învăța să
folosească și alte instrumente utile în comunicarea cu ceilalți și în organizarea activității sale: Google Hang-
outs, Google docs, calendare, aplicații de planificare și comunicare. Toate acestea ii pot fi utile și în viața
de student, deoarece o mare parte din activitatea de învățare și comunicare la facultate se realizează și
online.
233
Diversitatea culturala - dacă adolescentul se înscrie la un curs online internațional, va avea ocazia
să descopere și să interacționeze cu tineri din culturi diferite și să învețe o mulțime de lucruri la care nu ar
avea acces altfel.
Se pare că elevii care folosesc educația online petrec mai multe ore pe săptămână implicați în
sarcinile școlare, reușesc să recupereze mai ușor dacă pierd informațiile transmise la școală și sunt mult mai
interesați să își continue studiile decât elevii care folosesc doar mediul de învățare tradițional.
234
ȘCOALA DE ACASA ȘI INVATAMANTUL ON-LINE
BIBART CRISTIANA
Încă din primele zile după închiderea școlilor, din luna martie, am început activitatea on-line. Primul
lucru a fost stabilirea modului de comunicare cu toți elevii clasei, în funcție de posibilitățile fiecăruia.
Fiind o școală din oraș, toți elevii au posibilitatea de a primi informații on-line, având internet, dar
nu toți au aceleași mijloace tehnice, sau persoane din familie care îi pot ajuta și îndruma. De aceea, în
funcție de posibilitățile fiecăruia, am luat legătura cu toți elevii clasei. Am format un grup al clasei pe
WhatsApp, dar am colaborat cu un elev pe Messenger, iar alți trei, nefiind în grup, au primit mesajele
individual. O elevă, fiind în grija bunicii, aceasta neputând să administreze mesajele primite., lucra
împreună cu un coleg ce îi este vecin. În acest fel au fost cooptați toți copiii.
Primele teme au fost lucrate din manuale și auxiliare, la indicația zilnică. Elevii au trimis fotografii
cu temele lucrate, în procent de aproximativ 40%. Nu au trimis o parte datorită faptului că părinții nu au
putut să îi ajute la efectuarea și trimiterea temelor. Cu timpul, am trimis și link-uri cu jocuri interactive și
lecții on-line de pe you-tube sau alte site-uri. Elevii au înțeles astfel mai bine materia și au putut exersa cu
plăcere. După vacanța de Paști am început și cu întâlniri pe Zoom, odată cu care ne-am familiarizat cu toții
cu acest mod de interacțiune. Am explicat mai clar nelămuririle apărute și am exersat împreună. Nu în
ultimul rând, elevii au socializat, s-au reîntâlnit on-line, s-au bucurat de revederea tuturor celor de la școală.
Probleme mai deosebite au fost în rândul copiilor care nu au avut tehnologia necesară datorită faptului
că lucrau doar pe telefonul unui părinte, în condițiile în care și frații lor, toți școlari, aveau nevoie de acesta.
Programul ce oferea tehnologie doar celor cu venituri de 250 lei pe membru de familie a fost insuficient
pentru cei care nu poseda aparatura necesara, desi venitul e puțin peste această sumă.
Părinții și copiii au fost receptivi, în marea lor majoritate, dar procentul celor care au putut oferi un
feedback a fost mai mic decât înainte, la școală, când tuturor elevilor le putea fi apreciată activitatea.
De asemenea, activitatea elevilor a depins mult mai mult decât înainte, de posibilitățile și
disponobilitatea părinților. Au fost elevi care au lucrat zilnic, dar nu le-am văzut rezultatele decât la o
săptămână, sau elevi care, deși am instistat să trimită dovezi ale muncii de acasă, nu au trimis nimic.
În legătură cu materialele didactice adecvate școlii on-line, am găsit o varietate mare. Elevii le-au
primit cu interes. Ar fi foarte utilă existența unei platforme în care să fie încărcate materiale diverse,
potrivite fiecărei teme și fiecărui nivel, platformă la care să aibă acces și elevii, și părinții și cadrele
didactice. O platformă în care poate încărca materiale oricine creează, găsește sau utilizează un material
didactic potrivit școlii on-line, mai ales în contextul previziunilor unui al doilea val de îmbolnăviri, în
sezonul rece care urmează.
Datorită faptului că acest mod de învățare ne-a luat pe toți prin surprindere, la fel ca și marea
majoritate a colegilor, m-am înscris la cursuri on-line: Digital Nation și Utilizarea platformelor și
instrumentelor on-line în activitatea didactică, organizat de CCD Arad. Primul curs a fost foarte util,
deoarece mi-a oferit clarificări și instrumente de lucru pe care nu le cunoșteam . Al doilea curs urmează să
se desfășoare în perioada următoare.
Tot on-line am participat împreună cu elevii la un concurs național de desene având ca temă
alimentația sănătoasă, concurs la care copiii au primit deja diplome în format electronic.
Săptămânal am realizat un raport al activității pentru perioada care a trecut. Tot on-line am participat
la Cercul pedagogic al învățătorilor, la care am învățat multe, ne-am bucurat de întâlnirea cu colegii și de
experiențele și exemplele de bună practică oferite cu generozitate de aceștia.
Tot în încercarea de a fi cât mai utili elevilor în această perioadă, am găsit site-uri internaționale foarte
utile, cu materiale de bună calitate, la care m-am abonat (TED-Ed, MyKoolio), edituri din țară sau platforme
de învățare potrivite ciclului primar (Intuitext, Booklet- care ne-a oferit și caiete de vacanță dorite de copii,
Adservio, Litera, Didactica Publishing House).
Nu doar ca și cadru didactic, ci și ca părinte, m-am familiarizat cu diferite modalități de învățare și
de comunicare la distanță, în școli diferite, la nivele de învățare diferite. Toate au fost utile și interesante.
Toate ne ajută la transformarea învățământului, prin care trecem. Am făcut cu toții un salt spre o școală a
viitorului.
235
Cu realizări și întrebări, perioada aceasta a fost o adevărată provocare atât pentru cadre didactice, cât
și pentru părinți și copii. Am învățat multe, ne-am schimbat, ne-am adaptat. În continuare e nevoie să urmăm
ceea ce am început. Cu încredere că totul va fi bine...
236
EDUCAȚIA ONLINE- AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
PROF. PT. ÎNV. PREȘC.: BIBOLAR MARIA PAULA

G. P. N. ,,PEȘTIȘORUL DE AUR’’, ZLATNA
TEMA ANUALĂ DE STUDIU:,, Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?’’

PROIECT TEMATIC:,, Pământul cel bogat și frumos’’
TEMA SĂPTĂMÂNII:,, Păsări din lumea întreagă’’
1. Argument: Pământul este sursa vieții, locul în care muncim, ne bucurăm împreună cu toate viețuitoarele
Pământului: animale, păsări, gâze și fluturi. Este important să sădim în copii dragostea și protecția față de mediul
înconjurător și toate ființele planetei.
2. Loc de desfășurare: mediul online
3. Resurse: calculator, laptop, telefon, tabletă, mijloace audio-vizuale, site-uri enciclopedii, planșe,
imprimantă.
4. Metode și procedee: conversația, observația, problematizarea, exercițiul, jocul, dirijarea învățării,
memorizarea, demonstrație, explicație, povestire, brainstorming. (toate realizate în mediul online)
5. Bibliografie:
• Curriculum pentru educație timpurie OMEN 4694/02. 02. 2019;
• Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, UNICEF, 2008;
• Revista Învățământului preșcolar 1 – 2/2014.
6. Dimensiuni ale dezvoltării:
A2 Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării
B1 Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate (online)
B2 Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității
B4 Autocontrolul și expresivitate emoțională
B3 Conceptul de sine
C1 Curiozitate, interes și inițiativă în învățare
C2 Finalizarea sarcinilor, persistență în activități
C3 Activare și manifestare a potențialului creativ
D1 Mesaje orale în contexte de comunicare online
D3 Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare online
E1 Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat
E2 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru dezvoltarea de probleme și
cunoașterea mediului apropiat
E3 Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare
7. Comportamente vizate:
• Participă la activități fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare în mediul familial;
• Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare;
• Exersează cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate;
• Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri
creative;
• Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans, etc
• Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și orală pentru
transmiterea unui mesaj;
• Utilizează simțurile (văzul, auzul, simțul tactil, mirosul, etc) în interacțiunea cu mediul apropiat;
• Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situații educaționale;
• Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.
• Manifestă creativitate în activități diverse;
• Exersează cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui;
• Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația;
• Sesizează detalii sau diferențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt interesați, atunci când le
examinează;
• Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții;
237
• Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte și le grupează după un criteriu;
• Realizează, activități simple de investigare a mediului apropiat, folosind instrumente și metode specifice;
• Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii;
• Exersează și extinde progresiv vocabularul;
• Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii;
• Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;
GRUPA: Mijlocie
EDUCATOARE: prof. pt. înv. preșc. :Bibolar Maria Paula
DATA DENUMIREA ACTIVITATEA ACTIVITATEA RAPORT
ACTIVITĂȚII DE ÎNVĂȚARE METODICĂ evaluare
LUNI 1. DȘ(cunoașterea Păsări din lumea -formarea unui album -evaluare
mediului) întreagă-observare foto online cu păsări; verbală;
2. DEC- educație ,,Găinușa cea moțată’’ -youtube-cântece -evaluare

muzicală -audiție și pentru copii; verbală, on-line
interpretare;
MARȚI 1. DOS (educație ,,Povestea puișorului -realizarea filmării -aprecieri scrise
moral-civică) îngâmfat’’-lectura povestirii educatoarei; și audio pe
educatoarei-despre whatsApp;
prietenie;
2. Joc pt. dezvoltarea ,,Zboară, zboară’’- Sursa: Activități -aprecierea

atenției identificarea păsărilor Grădinițe-facebook; scrisă a
auzite și dezvoltarea imaginilor
atenției; postate din
timpul jo-
cului;
MIERCURI 1. DȘ(activitate Cifre jucăușe-joc -whatsapp-grupa - aprecieri ale
matematică) didactic matematic - mijlocie; fișelor de lucru;
operația de adunare;
2. Moment de ,, Ursuleții s-au trezit, - filmare:joc de -aprecierea și

mișcare bună dimineața’’-joc mișcare; corectarea
de mișcare; execuției
mișcărilor;
JOI 1. DLC – ,, Puișorul cafeniu’’de -youtube-poezii -aprecierea
dezvoltarea Otilia Cazimir- pentru preșcolari; audio a
limbajului memorizare și corectitudinii
interpretare; exprimării
2. Moment de Avem zece degețele, -întocmirea verbale;
mișcare ce putem face cu ele?- planificării și a -acordarea de
exersarea dexterității raportului de recompense în
fine; activitate; mediul online;
VINERI 1. DOS (abilități Tablou de primăvară- -înregistrarea -aprecierea
practice) colaj cu elemente din explicațiilor verbale și lucrărilor rea-
natură- îndoire, lipire; auditive; lizate de copii;
238
2. Moment de Unu-doi, unu-doi, -sursa Facebook- -aprecierea
mișcare mergem toți în pas activități grădinițe; globală și
vioi; individuală a
activității
copiilor;
Consilierea părinților :
-discuții online raportat la aspecte pozitive și negative ale învățării virtuale;
- implicarea activă și permanentă a părinților în sarcinile didactice ale preșcolarilor;
239
SUGESTII DE ACTIVITĂȚI ON-LINE
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
PROF. ÎNV. PREȘC. BICA ALINA ELENA

GRĂDINIȚA CU P. P, „PITICOT”, CÂMPENI
Preșcolarii sunt categoria cea mai dificilă cu care poți lucra în online. Copiii au nevoie de mișcare, de
explorare, de menținerea fantasticului și poveștilor din cadrul grădiniței. Mediul online nu poate înlocui
contactul afectiv și emoțional de care, deopotrivă, copiii și profesorii au nevoie pentru a creea un mediu de
învățare.
Astfel, am oferit alternative, sprijin și ghidaj, dar și conectare cu preșcolarii prin video, înregistrări
audio sau poze. Am postat într-un spațiu virtual teme zilnice pentru fiecare activitate din programul ce
trebuia parcurs cu preșcolarii. Pentru a menține conectarea cu ei în continuare, am gândit provocări care au
s-au făcut cu ușurință în casă, activități diversificate, care au captat atenția și implicarea preșcolarilor, iar
părinții au fost foarte receptivi, realizând chiar și alte activități educative în plus cu copilașii lor. Feedback-
ul dat fiecărui copil, a păstrat contactul cu ce a lucrat fiecare copil și cum trebuia îmbunătățită munca depusă
de către ei.
De exemplu, am realizat:
Activitati de dezvoltare personală „Mâinile ne sunt curate, când preparăm salate”- deprinderi de
igienă alimentară, etc. “Mâinile ni le spălăm, virușii să-I îndepărtăm” – deprinderea de a se spăla corect
pe mâini; activitate de aranjare a mesei - deprinderea de a pregăti singur masa; activități de gătit (de
frământat aluat, de pregătit pizza, sandwichuri haioase, dulciuri); activități de grădinărit - care îi încântă
pe copii în mod deosebit, mai ales dacă le desfășoară împreună cu familia;
Am participat la Campania ,,Totul va fi bine, ” în cadrul căreia copilașii au realizat desene vesele și
curcubee pe care le-au lipit pe geamul casei pentru a reda speranța tuturor în aceste zile.
Activități pentru dezvoltarea psihomotrică: jocuri muzicale, activități practice: colaje și
confecționare insecte, constelații, mijloace de transport, costumații, căsuțe pentru păsări, din diverse
materiale: cartoane, acuarele, hârtii, lipici, frunze, bucăți de material textile, materiale din natură (lemn,
pietre, frunze, flori, ), etc.
Activități de educarea limbajului– audiție și citire de povești, povești cu început dat; audiție și recitare
poezii, adecvate temei din ziua respectivă. „Jocul sunetelor” (ex. Caută un obiect care începe cu sunetul
„M”/ MASĂ); „ Eu spun una, tu spui multe”(ex. Eu spun un pahar/ tu spui mai multe pahare;
Activități matematice: exerciții de formare mulțimi, numerație sau chiar rezolvare de probleme
folosind ce materiale au la îndemână: pahare, linguri, creioane, semințe, cuburi, jucării, legume, fructe etc.
Programul unei zile pentru copil a cuprins timp de joacă, timp pentru conversații cu prietenii, timp
pentru desenat, modelat, scriere, etc., realizând activități vesele și de calitate împreună Pe lângă toate
activitățile realizate, preșcolarii au nevoie de conexiunea afectivă a educatorului, au nevoie de a se simți
parte din procesul de învățare și au nevoie să vadă că educatorul este alături de ei în acest proces. Poți
menține această conexiune prin a le da feedback constant audio/video. .
Bibliografie:
• Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O. „ Piramida cunoașterii-repere metodice în aplicarea curriculumului
preșcolar”, editura Diamant, 2014
• ***”Curriculum pentru educație timpurie 2019”
• ***Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul
pt. Educ. Timpurie
240
ȘCOALA ALTFEL... ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. BILANIN CLAUDIA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ANGHEL SALIGNY,, BANLOC
Școala de acasă este un curent în educație prezent de câțiva ani și în țara noastră. Termenul de “Școala
acasă” este consacrat, totuși educarea nu se face exclusiv în casă, nici nu este același lucru cu școlarizarea.
Părinții care aleg această alternativă nu sunt împotriva educației, ci au decis că “școlarizarea” în modul
tradițional nu se potrivește nevoilor copilului sau familiei lor. Acești părinți doresc să preia
responsabilitatea pentru o educare eficientă comprehensivă și mai potrivită copiilor lor.
În țările în care se practică “Școala acasă”, educația este obligatorie, dar nu și școlarizarea. Se pune
un accent puternic pe pregătirea copilului pentru viată, informarea lui, dobândirea de abilităti pentru câmpul
muncii și viața de zi cu zi. Diferența este ca această pregătire se face în cadrul intim, sigur și confortabil al
Țările din Europa în care școala acasă este legală sunt Franța, Austria, Marea Britanie, Slovenia
Finlanda, Ungaria, Irlanda, Ucraina, Lituania, Belgia, Danemarca, Italia, Norvegia, Cehia Portugalia,
Rusia, Elvetia, Polonia. Gradul de control guvernamental este foarte variat. În Marea Britanie copiii nu
trebuie să se înscrie la nici o școală, să urmeze curriculum-ul național, să treacă anumite examene sau să
raporteze autorităților. În Ungaria se solicită urmarea curriculum-ului național și testarea copiilor de două
ori pe an. La extrema opusă este Ucraina, unde regulile impuse de guvern părinților care își educă copiii
acasă sunt copleșitoare.
Nu este necesar ca părinții să fie pedagogi cu diploma pentru a-și învăța copilul acasă. În acest proces
părinții sunt doar facilitatori, implicați mai mult la început și devenind în timp doar simpla prezență care
ofera încurajare, puțină supraveghere și clarificări. Iată de ce acești copii învață să învețe singuri, motivați
de interes și o atmosferă sigură, și nu este necesar ca părinții să fie implicați non stop în educație.
Așa cum copiii au învățat să vorbească, să mănânce, să se spele, să se îmbrace, să citească sau să se
joace trăind zi de zi cu părinții lor, tot așa se dorește ca în continuare părinții să aibă rolul de formator
principal. Părinții care practică școala acasă se simt principalii responsabili pentru educația copiilor lor, și
nu doresc să delege în exclusivitate această responsabilitate profesorilor sau guvernului. Chiar daca au
obținut o anumită diplomă, profesorii sunt străini de copii și reușesc să îi cunoască foarte puțin ca indivizi.
Chiar dacă ar dori să petreacă timp individual cu fiecare elev, acest lucru este imposibil în contextul și
programul școlii. Iată de ce în țara noastră cerințele examenelor și resursele profesorilor nu se potrivesc, și
mulți părinți au ajuns să se bazeze pe “meditații” pentru a fi siguri de promovare.
Vor stabili un program, vor alege cărțile sau sursele de informare, vor planifica ieșiri, excursii, . În
funcție de aceste nevoi și de circumstanțele familiale, ei vor căuta să fie membrii la diferite cercuri și
cluburi, vor cumpăra software, vor înregistra copiii la unele cursuri online sau, în unele cazuri mai rare, vor
angaja tutori particulari. Copiii învață astfel prin exerciții, lectură, studiu individual și socializare cu
persoane de diferite vârste., în contexte variate. Nu sunt legați de un anumit ritm sau de cerințe externe. Se
pot concentra câteva săptămâni pe o singură materie, pot termina un manual/o materie mai repede sau mai
lent
Școala acasă nu înseamnă arest la domiciliu. Un copil care nu are obligația să petreacă 5-8 ore departe
de familie are mai multă energie și timp pentru joacă, pentru sport, pentru hobby-uri., pentru a învăța ce îi
place. Multe din familiile care practică școala acasă se organizează în grupuri cu care au diferite activități.
De exemplu, în Marea Britanie, una din organizațiile care oferă resurse pentru educația la domiciliu oferă
programe zilnice de activități în aer liber sau arta, pentru grupuri de copii de vârste mixte În alte cazuri se
organizează veritabile “academii de home school” care oferă materiale, acces la examinări naționale sau
portofolii în care se înregistrează activitățile și rezultatele copiilor
Acest sistem se potrivește familiilor care doresc să investească timpul și resursele necesare pentru ca
fiul/fiica lor să învețe altfel, dar mai eficient. Copiii cu talente speciale (arta, sport muzica, etc. ) care doresc
să își urmeze visul de performanță au nevoie de un program școlar mai flexibil. Unii dintre părinți aleg
această alternativă datorită problemelor din școală (abuz între colegi, un mediu violent, droguri, imoralitate,
presiune, etc. ). Alții, datorită nemulțumirii față de ceea ce oferă sau, din potrivă, nu oferă sistemul. Există
familii care se deplasează în afara țării pe perioade lungi de timp, dar nu doresc sau nu pot să integreze
241
copilul într-o școală locală, și atunci continuă să studieze materiale în limba maternă acasă. Alții care
locuiesc în zone rurale fără acces la o școală pe care o consideră adecvată. Unii părinți aleg școala acasă
datorită problemelor sociale ale copiilor, dizabilităților de învatare ori datorită unor condiții medicale ca
ADHD sau autism. Alternativa este necesară și pentru copiii cu probleme medicale care presupune perioade
lungi de imobilitate sau spitalizare (boli cronice sau accidente).
În cadrul școlii tradiționale, curriculum-ul national cuprinde toate materiile de studiu pentru fiecare
an școlar cu întreg conținutul materiei de predate de cțătre profesori și de achiziționat de către elevi. Aceștia
vor fi notați prin sistemele de notare în funcție de felul în care au achiziționat aceste informații.
Bibliografie:
*https://www. fundatia-adaforyou. ro/ro/programe/scoala-acasa/142-scoala-acasa-alternativa-la-
educatia-traditionala-in-scoli/
242
SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT FRANCEZ
PROF. ÎNV. PREŞC. BÎLGĂR OTILIA

GRĂDINIŢA CU P. P. ,,LUMEA COPIILOR, TG-JIU, GORJ
Sistemul de învăţământ francez este, conform tradiţiei, puternic centralizat. Ministerul Educaţiei are
în competenţa sa definirea strategiilor, politicilor, cadrului şi programelor de învăţare şi de predare,
asigurând recrutarea personalului şi managementul activităţilor de formare. Ministerul este deci responsabil
pentru dezvoltarea curriculumului naţional, pentru examene şi eliberarea diplomelor, pentru recrutarea,
formarea şi selecţia cadrelor didactice, a celor care urmează să devină funcţionari publici, recrutează şi
formează inspectorii. Inspectorii răspund de controlul calităţii educaţiei din sistemul de învăţământ. Mai
mult, structura Ministerului, cu numele Consiliul Superior pentru Evaluare evaluează performanţele şi
activităţile profesorilor, pentru întreg domeniul formării profesionale la nivel secundar. Prin procesul de
descentralizare iniţiat în anul 1980 autorităţile locale au dobândit atribuţii semnificative în administrarea
şcolilor (construcţie şi întreţinere, transport, asigurarea de resurse de învăţare etc).
Sistemul francez de învăţământ include:
•Învăţământul preşcolar –fr. Ecole maternelle (vârsta de la 2 la 6 ani);
•Învăţământul primar (clasele 1-5);
•Învăţământul secundar (clasele 6-12).
Franţa are o lungă tradiţie în educaţia preprimară, aceasta fiind organizată pentru copii cu vârste
cuprinse între 2/3 ani şi 6 ani. În ultimii 20 de ani majoritatea copiilor frecventează acest nivel de şcolaritate
de la 3 ani, chiar dacă este opţional. Acest nivel se află sub coordonarea Departamentului Educaţiei
Naţionale şi împreună cu şcolile elementare formează nivelul primar de educaţie.
Învăţământul obligatoriu este organizat în Franţa pe niveluri, pentru copii cu vârsta cuprinsă între 6
şi 16 ani. Învăţământul primar este organizat în şcolile elementare pentru copii cu vârste între 6 şi 11 ani.
Este începutul educaţiei obligatorii, gratuit pentru cei care urmează învăţământul public.
Învăţământul secundar inferior este organizat pentru copii cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani.
Învăţământul general de la acest nivel pregăteşte elevii pentru studii superioare de lungă durată, cel
tehnologic pentru studii superioare tehnologice, iar cel profesional pentru piaţa muncii sau chiar pentru
continuarea studiilor în învăţământul superior. Elevii din învăţământul profesional pot obţine un certificat
de aptitudini profesionale, după studii cu durata de doi ani, după care se pot angaja, sau după încă doi ani
de studiu pot obţine bacalaureatul profesional.
În ultimii ani în Franţa au fost adoptate numeroase iniţiative pentru introducerea standardelor de
calitate în sistemul de învăţământ. Spre exemplu, pentru a cheltui mai înţelept banii publici şi pentru a face
acţiunile publice mai eficiente la nivel naţional, din 1 august 2001 a fost legiferată o cultură a rezultatelor.
Conform acesteia, bugetul general naţional este acum defalcat în funcţie de misiuni, programe şi măsuri,
astfel încât indicatorii de performanţă pot fi mai uşor elaboraţi şi utilizaţi.
În acelaşi timp, în Franţa există o reală preocupare pentru analiza statistică şi pentru realizarea de
studii pentru a evalua eficienţa politicilor implementate, cât şi pentru decizia bazată pe evidenţe.
Principalele instituţii implicate în astfel de activităţi sunt Departamentul de Cercetare, Sondaje şi
Dezvoltare a Statisticii (DARES) din cadrul Ministerului pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Evaluare şi
Prognoză, în Departamentul pentru Performanţă (DEPP) al Ministerelor Educaţiei, Învăţământului Superior
şi Cercetării, şi în Centrul pentru Studii de Calificare şi Cercetare(CEREQ).
Preocupări pentru asigurarea calităţii există şi la nivel regional. Astfel, consiliile regionale, care se
ocupă de ucenicie şi de formarea profesională pentru tineri şi adulţi, au adoptat carta calităţii. Concret,
această cartă se concretizează în documente care acoperă diverse aspecte de formare precum: îmbunătăţirea
ofertei pentru ucenici prin plasarea lucrătorilor la locuri de muncă în calificările adecvate; creşterea calităţii
serviciilor oferite de instituţiile de formare; monitorizare şi ajutor în găsirea unui loc de muncă.
Documentele sunt aprobate de organismele profesionale care reprezintă diverse sectoare de activitate, sau
de furnizorii de formare care încheie acorduri contractuale cu regiunea. La nivelul furnizorilor de formare,
un număr de mărci de calitate au fost introduse în Franţa la începutul anilor 1990, în vederea certificării
calităţii organizaţiilor de formare şi a formatorilor.
243
Bibliografie:
1. Analiza mediului şcolar în raport cu implementarea reformei curriculare. (2012). Bucureşti: Centrul
Naţional de Evaluare şi Examinare / Editura Didactică şi Pedagogică.
2. Chină, R. (2015). Managementul Calităţii în Învăţământul Preuniversitar –referanţiale, modele,
tehnici, instrumente. Bucureşti Editura Universitară.
3. Communication de la Commission EUROPE 2020 –Une strategie pour une croissance intelligente,
durable et inclusive (2010). Bruxelles.
4. Dezvoltarea sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii în învăţământul
preuniversitar (2011). Bucureşti: ARACIP/ Ed. Sigma.
244
BUNE PRACTICI ÎN PERIOADA GRĂDINIȚEI DE ACASĂ
PROF. BILINSCHI RUXANDRA LAURA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 34 BRAȘOV
Grupa mică
Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă?
Proiectul tematic: Emoții de primăvară
Temă săptămânii: Primăvara în grădină
Tema zilei: Grădina mea
Comportamentul urmărit: DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII – relații,
operații și deducții logice în mediul apropiat / caracteristici structurale și funcționale ale lumii
înconjurătoare
Domeniul Categoria de Sarcina de lucru Materiale necesare & linkuri utile
experiențial activitate
DS + DOS Activitate – - identificarea elementelor imagini, link-uri de prezentare, flori
cunoașterea caracteristice ale unei grădini
de primăvară, unelte de gradinărit,
mediului – în anotimpul primăvara și a etc.
observare + muncilor specifice
https://www. youtube.
activitate practic anotimpului primăvara prin com/watch?v=RtHFN8ens-
gospodărească observare o&feature=share&fbclid=IwAR1pF
- realizarea unor munci de 6o_2AUJJi91KJc-
primăvară cu ajutorul
bSYEcR21drC6i91qmsHiX1TY6qI
uneltelor de lucru specifice zorOlRmNquC0
sub indrumarea și atenta https://www. youtube.
supraveghere a parintilor com/watch?v=xct5eT5B9fQ&featu
- identificarea efectelor re=share&fbclid=IwAR0uNnTAaL
nocive ale oZNz0fmrP-
poluării,
necesitatea LHnyvD8sgQzHREFvX3DelF-
selectării
deșeurilor, fDupYXQptA-nMhZE
necesitatea
stopării defrișărilor și
https://www. facebook.
necesitatea înmulțirii
com/mirelatantica.
acțiunilor de plantare. capatana/videos/260310724996291
3/?t=12
Reflecție / sugestie pentru succesul activității, motivarea copiilor sau implicarea părinților:
• Părintele ajută copilul să identifice elementele caracteristice ale unor fenomene din mediul apropiat cu
ajutorul prezentărilor și a observării directe și realizează în mod dirijat activități simple de investigare a mediului prin
plantare, curățare și igienizare. Copilul manifestă curiozitate și interes pentru activitate, identifică și valorifică unele
caracteristici ale lumii vii și este încurajat pe parcursul realizării activităților de protejare a mediului înconjurator.
Modul / forma în care este implicat copilul
• Copilul este ajutat de părinte să înțeleagă efectele nocive ale poluării, necesitatea selectării deșeurilor,
necesitatea stopării defrișărilor și necesitatea înmulțirii acțiunilor de plantare și ecologizare.
245
ÎNVĂŢAREA ONLINE – AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
PROF. INV. PRIMAR BINCHICIU ILEANA

ŞCOALA GIMNAZIALA „MIHAI EMINESCU” ARAD
Învățarea on-line poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul căreia se asigură
continuarea procesului educațional în condiții normale sau de autoizolare, de intemperii etc., prin
intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la distanță.
Numeroase studii, teorii, modele, standarde și criterii de evaluare se axează pe cel puțin trei zone
pedagogice: învățarea on-line de calitate, predarea on-line și proiectarea instruirii on-line. Ceea ce se știe
este ca învățarea on-line eficientă rezultă dintr-o proiectare și planificare atentă a instruirii.
Avantaje ale sistemului de învățământ online:
 nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre școală, copiii nu mai fac efort fizic îndelungat și riscant
(mai ales în cazul unor copii din mediul rural, din comunități mici, unde se merge la mare distanță la școală, adesea
pe jos), nu se mai face naveta nici măcar în interiorul localităților;
 se evită condițiile de secol XIX din unele școli (wc afară, săli de clasă neîncălzite);
 copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este mai interactiv (anterior,
copiii de vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe smartphone și pe tabletă, mai puțin cu programele,
browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop);
 se pune mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică;
 dacă se folosesc resurse adecvate, totul se poate face mai simplu, completând de exemplu în programe care
permit chiar evaluarea instant;
 copiii sunt mai odihniți, pot avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil;
 se evită aglomerația din școli, învățarea în schimburi – o problemă în unele școli urbane în special;
 părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, pot fi la curent
cu adevărat cu situația școlară a copilului (acest lucru ar fi și mai puternic dacă s-ar utiliza sisteme de catalog online);
 copiii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-au uitat tema acasă”, căci lucrând de acasă au toate caietele,
 se pot utiliza simplu variantele de manuale digitale, nu mai este nevoie de manualele în format fizic (adesea
aflate într-o stare avansată de degradare, fiind utilizate de mai multe generații de copii);
 se evită bullyingul, o problemă tot mai intensă în școli și licee;
Dezavantaje ale învățământului online în România:
 lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, dar și în cazul conexiunilor la
reţea);
 lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți copii în
familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace;
 lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii nu sunt supravegheați permanent de profesor,
iar la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe dispozitivul pe care îl folosesc;
 mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, iar „școlarizarea” acestora
se face de obicei pe cont propriu, un proces lent și care depinde de fiecare;
 mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de fapt mai mult efort decât era obișnuit la școală, unde
primea totul pasiv: copilul este obligat adesea să studieze și să descopere singur, ceea ce pentru mulți elevi este
extrem de dificil;
 presiune pe părinți în special în cazul claselor 1-8, care trebuie să-și ajute copiii și la partea de tehnologie
(dacă se pricep), și la partea efectivă de realizat teme;
 lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente – acasă există acces la toate resursele,
online și offline, pentru copiat, nu ca la examene unde sisteme de copiere erau adesea descoperite și unde se căutau
dispozitive mai elaborate gen căști de copiat și alte asemenea;
 se interacționează mai greu între copil și profesor, mai ales dacă elevul are dificultăți în a înțelege ceva;
 copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și aptitudinile de
socializare; copiii comunica mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și de mediul online, o problemă majoră
a vremurilor actuale.
246
ȘCOALA DE ACASA ȘI INVAȚAMANTUL ONLINE
PROF. BABOTA IULIANA

ȘCOALA GIMNAZIALA RONA DE SUS
Școala este instituția care îi pregăteşte pe copii pentru viitor. În această perioadă, este destul de vizibil
că sistemul educaţional trece printr-o schimbare fundamentală, datorată progresului tehnologiei, dar și a
stării de epidemie mondială, iar elevii, studenţii și profesorii sunt principalul motor al schimbării.
Competenţele fundamentale precum cititul, scrisul şi calculul matematic vor fi mereu importante, dar
într-o lume cu acces nelimitat la informaţii scrise sau audio-vizuale, elevii vor trebui să deprindă
competenţe şi cunoştinţe noi.
Profesorii sunt şi vor fi un element crucial al procesului de educare, dar rolul lor se schimbă. Noile
metode de lucru vor presupune ca profesorii să renunţe la rolul lor central şi să-şi asume poziţia de
îndrumători.
Avem telefoane, PC-uri, tablete, mp3-playere şi Smart TV-uri, învăţăm zi de zi să le folosim, le
exploatăm în scopul de a deveni mai rapizi. Tehnologia deja nu mai înseamnă “cool”, ci e o şcoală online,
care ne obligă să ne adaptăm şi să înţelegem.
Școala online are avantaje și dezavantaje:
Avantaje
Școala de acasă implică anumite libertăți. Elevii pot alege ce vor să învețe, cât vor, când vor. Noțiunile
de bază sunt necesare, dar nu vor fi impuse de la o vârstă anume, ci când se simt pregătiți. Părinții își pot
educa copiii conform propriilor convingeri si valori, într-un mediu care nu intra în contradicție cu acestea.
O altă libertate este cea fizică. Atât copiii, cât și parinții, pot să facă lecțiile când au timp și nu sunt
constrânși de orarul școlii. În acest mod copiii pot ai aibă mai mult timp liber și vor îmbunătăți și calitatea
vieții de familie. Școala de acasă îi permite elevilor să doarmă mai mult timp, nu se vor trezi dis de
dimineață, fără frica că imediat suna alarma și trebuie să se pregătească pentru școală. De asemenea copiii
care învață acasă că nu vor fii excluși din „gașca care-o doresc”, nu va exista fenomenul bullying.
Dezavantaje
În ceea ce privește școlarizarea de acasă este reprezentată prin costuri, fie ele de timp, de bani, de
emoții.
Din punctul de vedere al timpului, este destul de complicat să înveți în afara școlii tradiționale. In
primul rând, trebuie să știi care este programa școlară. Ce anume li se cere copiilor să învețe? Iar ca părinte
trebuie să iți faci loc în programul tău pentru a învăța alături de copilul tău pentru al sprijini, ajuta etc.
În al doilea rând, ca părinte nu te descurci cu copilulu tău la lecții, atunci apare nevoia de meditații
care implică cheltuieli suplimentare.
Dacă analizezi școala online din perspectiva didactică poți constata că există nepăsare, indiferență
sau superficialitate din partea unor elevii față de școala online, iar tu ca professor nu-l poți „oblige” să
învețe.
O altă problemă ar fi cea a socializării. Ai putea să mă contrazici – există o mulțime de centre și
cluburi de activități, unde copiii iși pot face prieteni. Corect, însă, la școală, elevii stau mai mult de o
oră/două împreună. Experiențele prin care trec îi formează ca indivizi și îi apropie.
De asemenea, daca ai un copil mai timid, nu este o decizie bună să îl reții acasă deoarece, în viitor, îi
va fi greu să se integreze în vreo colectivitate.
În concluzie școala tradițională din punctul meu de vedere este cea mai benefică pentru elevi. Școala
online este bună, dar nu s-o înlocuiască pe cea tradițională, ci s-o completeze.
247
BACANU MARIANA, PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR,
COLEGIUL NAȚIONAL ,,ANA ASLAN” BRAILA
Trăim vremuri provocatoare care ne dau ocazia să împrospătăm modul în care facem lucrurile.
Învățarea online se sprijină pe aceleași principii pedagogice solide pe care profesorii le cunosc și le aplică
la clasă. Educația în timpul pandemiei ne-a adus pe toți împreună, demers, care premergător acestei situații
excepționale, rămânea în unele cazuri teoretic: cadre didactice alături de părinți, în beneficiul copiilor.
Noutatea situației, dificultatea și rapiditatea adaptării la susținerea cursurilor în online au făcut ca atât
profesorii, cât și părinții să treacă prin emoții grele. În general, o atitudine calmă și pozitivă legată de viitorul
școlar al copiilor este esențială. Chiar dacă deocamdată nu știm ce se va întâmpla, copiii vor beneficia de
educația de care au nevoie. Indirect, cadrele didactice sprijină emoțional părinții atunci când organizează
activități online pentru copii, contribuind astfel la menținerea unui program zilnic previzibil al copiilor,
când au așteptări realiste față de performanța copiilor și când interacțiunea online este una plăcută pentru
copii. Implicându-l pe copil în activități plăcute și interesante, cadrele didactice pot diminua nivelul de
stres resimțit la nivelul întregii familii. La ciclul primar, preferate sunt filmulețele, animațiile și jocurile
interactive, pe când la gimnaziu accentul se pune pe exerciții cu feedback imediat, teste de exersare și
evaluare, lecții interactive. La liceu este nevoie, în plus, de experimente virtuale, lecții interactive, teste
online și rapoarte de activitate. Cadrele didactice au precizat că au nevoie de următoarele tipuri de resurse:
filmulețe, animații de predare, seturi de exerciții cu feedback imediat, teste de evaluare online, experimente
video și interactive, rapoarte cu activitatea online a clasei, planșe, joculețe educaționale.
Platformele online sunt un aliat al cadrelor didactice pentru că:
-nu implică niciun cost, presupune acces gratuit pentru cadrele didactice și pentru elevi în utilizarea
tuturor resurselor existente pe platforma online;
-poate fi folosită în diferite etape ale lecției, permițând lucrul diferențiat cu elevii;
-include resurse digitale realizate ținând cont de programa școlară filme de predare cu explicații clare,
pe înțelesul copiilor, jocuri de exersare, teste de evaluare;
-oferă un sistem facil de lucru și rapoarte de activitate: cadrele didactice pot recomanda și distribui
elevilor rapid resurse educaționale, teste de evaluare online, jocuri de exersare și pot verifica ce și cât a
lucrat fiecare elev.
Profesorii pot ajuta părinții dacă păstrează legătura cu aceștia în mod regulat, vorbind și despre
îngrijorările și temerile părinților legate de școală și învățare. Când vine vorba de sprijinul emoțional pe
care profesorii îl pot oferi părinților în această perioadă, putem să privim lucrurile din mai multe
perspective. Una este cea legată de îngrijorările specifice ale părinților legate de școală. De exemplu,
părinții copiilor care urmează să dea examene în această vară pot fi în mod special îngrijorați în legătură cu
pregătirea copiilor, așa că profesorii pot oferi sprijin specific acestora, îndrumându-i către resurse care să îi
ajute pe copii să se pregătească eficient pentru examene. O altă perspectivă este cea a relației personale
dintre părinte și profesor. Cadrul didactic poate fi de un real ajutor părinților atunci când își exprimă
deschis disponibilitatea de a coopera („Suntem în aceeași echipă, rezolvăm împreună orice probleme apar.
”), când transmit părinților un gând bun sau o încurajare, când comunică în mod clar așteptările legate
de învățarea online și când dau dovadă de flexibilitate și umor în comunicare.
În altă ordine de idei, cadrele didactice pot reinterpreta pozitiv situația suspendării cursurilor,
încurajând părinții copiilor cu lacune în învățare să îi ajute pe aceștia să recupereze materia – pot oferi
resurse suplimentare acestora, după un plan personalizat, iar pe părinții copiilor cu rezultate bune la școală
îi pot orienta către resurse de învățare cu un nivel mai ridicat de dificultate (de exemplu, către subiecte
pentru concursuri și olimpiade). Cadrele didactice pot cere feedback-ul părinților legat de învățarea online
(dacă cer prea mult sau prea puțin de la copii, care dintre activitățile realizate au fost mai plăcute pentru cei
mici etc. ). Indiferent în ce „tabără” ne aflăm, trebuie să apelăm la răbdare și înțelegere, în această perioadă,
majoritatea dintre noi având și momente de frustrare și stres, aceste emoții afectându-ne uneori capacitatea
de a comunica eficient.
248
ŞCOALA ONLINE
BĂCANU NECULAI, PROFESOR COMERT,

COLEGIUL ECONOMIC ,,ION GHICA” BRĂILA
A fost odată ca niciodată şcoala online. Se făcea că dascălul, bunul şi înţeleptul dascăl, îşi oglindea
gândurile, profund îngânduratele gânduri, în învolburatul torent al megabiţilor. Că este poveste sau nu, doar
umbra izolării ne lămureşte. Înlocuim, cel mai adesea cu scepticism, ploaia mănoasă de noţiuni şi cunoştinţe
din şcoala tradiţională cu stropitoarea zgârcită a comunicaţiilor online. E bine, e rău? E mult, e puţin ? E
necesar! Tinerele speranţe, mlădiţele, au nevoie de puţinul pe care totuşi, îl putem oferi pe această cale.
Bineînţeles, scepticii propovăduiesc sus şi tare inutilitatea demersului, nelămuriţii comentează ca de obicei
legătura indisolubilă dintre preţul cartofului şi eclipsa de lună din Patagonia, dar, marea majoritate a celor
de bună credinţă înţeleg faptul indiscutabil, că şcoala online este în acest moment, singura cale de
comunicare cu elevii, singura poartă care se poate deschide spre necunoscuta cunoaştere.
Cine sunt de fapt aceşti copii care au înlocuit ursuleţul de pluş şi jocul de şah şi cartea de aventuri cu
magia inconfundabilă a smartphone-ului? Sunt nici mai mult nici mai puţin decât copiii noilor începuturi,
sunt cei care îşi încep devenirea trăind încă de pe acum aventura viitorului! Viziunea multora dintre aceşti
puşti evadaţi din realitate prezintă lumea de mâine ca pe o combinaţie de jocuri virtuale. Lumea lor, lumea
de mâine, este o lume total diferită de valorile clasice, de alegaţiile multora dintre contemporanii noştri.
Uităm, cu bună ştiinţă, atunci când prezentăm cu emfază marile realizări ale omenirii în ştiinţă,
cultură, civilizaţie, faptul incontestabil că nu aceşti copii sunt artizanii războaielor care au măcinat planeta,
nu aceşti copii au defrişat pădurile Terrei, că nu aceşti copii au dezlănţuit înarmarea nucleară sau armele
biologice. Din păcate, alţi copii, educaţi în spiritul valorilor clasice şi maturizaţi în alte timpuri sunt vinovaţi
de păcatele prezentului.
Iată de ce, s-ar cuveni mai degrabă, să ne strecurăm asemeni zânei bune din poveste în visul lor, şi
să le veghem, de această dată cu înţelegere şi îngăduinţă devenirea. Internetul, reţelele de socializare,
platformele, ne permit cu prisosinţă acest lucru. Pentru a-i înţelege mai bine, pentru a-i vedea aşa cum sunt,
pentru a le asculta visurile, s-ar cuveni să învăţăm noi înşine să creştem odată cu ei. Atunci şi numai atunci
îi vom putea educa într-adevăr, atunci şi numai atunci vom putea cere iertare viitorului pentru greşelile
trecutului.
Lecţia online poate şi trebuie să fie un joc, o poveste, o taină. Poate şi trebuie să fie puntea necesară
între şcoala de altă dată şi şcoala digitală, între pedanteria dascălului de odinioară şi profesorul nou conectat
trup şi suflet la mediul virtual. În fond online-ul scurtează distanţele, elimină o bună parte dintre bariere,
elimină convenţii. Profesorul are la dispoziţie un instrument nou, extrem de util, elevul, o jucărie nouă mult
mai potrivită gusturilor sale. Şi astfel homo ludens revine în actualitate. Dar jocul cel nou este de această
dată serios şi util.
Probabil, şcoala viitorului va fi o combinaţie între şcoala online şi şcoala clasică. Nu putem renunţa
la profesori, aceşti oameni de suflet care formează personalităţi, schimbă mentalităţi, transformă adesea
visele în certitudini, făuresc aripile atât de necesare tinerei generaţii. Societatea nu este încă pregătită
financiar şi tehnic pentru a putea permite ,,conectarea totală” cu lumea online. Pentru mulţi dintre elevi,
net-ul este încă ,,un pod prea îndepărtat”, distanţa dintre voinţă şi putinţă se măsoară adesea în vise
sfărâmate incolor. Dar dorinţa aduce întotdeauna speranţa mai aproape atât în online cât şi în offline. Până
atunci, lăsaţi megabiţii să zboare!
249
ȘCOALA ONLINE – PROVOCARE PENTRU ȘCOALA ROMANEASCA
PROF. INV. PRIMAR - BACILA PETRUȚA DANIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA „FRIEDRICH SCHILLER” TG-MUREȘ
În contextul pandemiei mondiale, școala românească a trecut prin încercarea învățării de acasă. Atât
cadre didactice cât și părinți și elevi s-au aflat în situația de a continua învățarea de acasă utilizînd mijloacele
trehnice de care dispune fiecare familie.
După 25 de ani de experiență în învătământul tradițional, m -am aflat în situația de a continua cu
clasa I învățământul la distanță. Astfel, după ce am depășit starea de negare care îmi spunea că nu pot face
nimic de acasă, am creat o clasă virtuală, Google Classroom, și prin grupul de whatsapp mi- am învățat
părinții să o folosească.
Trebuie să recunosc că am avut șansa de a urma un curs online destinat profesorilor prin care am fost
inițiată cu toate mijloacele de învățare online.
M- am folosit de platforma educațională intuitext de unde am trimis linkuri cu materialul de predare
atât la comunicare cât și la matematică. De asemenea am găsit materiale bune și pe canalul youtube, în
special povești și cântece.
În ceea ce privește feedbackul de la copiii, acesta a fost unul învălurit de intervenția părinților.
Aceștia nu s-au abținut să intervină nici măcar la momentele când le verificam citirea corectă sau scrierea,
la dictări. Am utilizat și aplicația Zoom de câteva ori pentru a socializa copiii și la final de an școlar.
În opinia mea, la clasele O-II este nevoie de un efort prea mare atât din partea copiilor cât și a
părinților pentru a utiliza zilnic învățarea în fața unui calculator. Copiii sunt mici, în formare,
particularitățile lor de vârstă presupun nevoia de mișcare, interacțiune, cunoaștere prin descoperire și
experimente. Eu la clasa mea am avut sprijinul părinților care, în funcție de timpul lor liber s-au ocupat de
copiii, au lucrat teme și au încărcat în clasa virtuală.
Problema cu care s-au confruntat părinții este de motivarea copiilor, de concentrarea lor. A fost foarte
greu să lucreze teme în camera de joacă, cu pisica sau cățelul alături de ei, televizorul cu desenele și
atracțiile lui.
Copiii și au ieșit din ritmul clasei, nu au mai avut termeni de comparație cu ceilați colegi, nu au mai
avut clasicele teste scurte prin care doamna învățătoare vedea repede dacă s-au pregătit sau nu.
Apoi, noi dascălii nu am mai putut beneficia de activitățile remediale cu elevii în urma unor verificări
rapide la clasă. Orice evaluare am dat, aceasta a trecut obligatoriu prin mâna părintelui care nu s-a abținut
să nu intervină. Așadar nu pot spune că am o imagine reală asupra progresului copiiilor acasă și am fost
nevoită să merg pe standardele medii: să mă mulțumesc că toți copiii știu citi, scrie și calcula.
Am fost obligată să-mi schimb stilul de predare și evaluare și mi- a lipsit foarte mult emoția din clasă,
bucuria, supărarea sau gălăgia copiilor care vorbeau veseli și tare în sala de clasă.
Copiiilor le - au lipsit mult colegii, munca în echipă, proiectele noastre sau jocurile din pauze. Părinții
au fost cu adevărat bulversați, puși în situația de a sta acasă cu copilul o zi întreagă în contextul în care
înainte aceștia stăteau opt ore la școală.
Am înțeles cu toții că școala înseamnă nu doar locul unde copilul primește un bagaj de cunoștințe ci
și mediul atât de necesar formării lui sociale. Aici învață să relaționeze, descoperă ce este prietenia,
bunătatea, cooperarea.
În concluzie afirm că Școala online a fost o experiență neplăcută, traumatizantă, dar în urma ei am
învățat cu toții să apreciem mersul la școală și să conștientizăm rolul învățării într- o sală de clasă, dirijat
frumos de un cadru didactic pregătit și cu dragoste pentru munca lui.
250
ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR BACIU CAMELIA MARIANA

LICEUL TEHNOLOGIC T. F. ”ANGHEL SALIGNY”
SIMERIA, JUD. HUNEDOARA
Din martie, când situatia cu virusul COVID 19 s-a înrăutățit, am rămas și noi, elevii clasei a II-a A,
acasă, ținând legatura cu elevii prin WhatsApp. Ne-am folosit de caietele speciale de la clasă, în care am
avut suficiente exerciții de consolidare, pentru a face o școală on-line, cu rezultate. Terminasem înmulțirea
și împărțirea de explicat, a rămas doar să le consolidăm.
Nu a fost o acomodare ușoară, deoarece mediul de acasă trebuia transformat într-un mediu școlar, de
la ora 10, când intram pe WhatsApp, apoi mai târziu și pe Zoom si acest lucru de multe ori nu a fost
confortabil. Majoritatea elevilor depindeau de telefoanele părinților și de sprijinul lor, pe parcursul
exersării.
Apoprierea față de proprii copii și ajutorul dat sută la sută, a fost în favoarea copiilor, dar foarte
obositor pentru părinți. Părinții au avut ocazia să își dea seama de munca de neînlocuit a profesorilor de la
clasa, de răbdarea și de talentul de dascăl, de capacitatea lor de a explica fiecărui copil pe înțelesul lui. A
fost momentul când părinții au apreciat, în plus, munca cadrului didactic de la clasă.
În fiecare zi am respectat orarul de la clasă și ținând legatura cu profesorii de la celelalte materii, am
exersat toate domeniile de activitate. Au existat bineînțeles si exerciții de relaxare, în fiecare zi, de la
doamna de educație fizică, în zilele când era prevăzută în orar sau în celelalte zile, cu activități și jocuri de
relaxare la matematică și română.
Elevii au muncit cu seriozitate și sârguință, am corectat toate exercițiile, în fiecare zi și pentru fiecare
temă elevii erau felicitați cu o imagine din desene animate.
Dorul de colegi, de explicațiile de la clasă, de întâlnirile din pauză, de doamna învățătoare s-au simțit
imediat după sărbătorile de Paște. Din aprecierile și remarcile părinților, din pozele copiilor cu desene de 1
IUNIE și 5 IUNIE, trimise pe WhatsApp, am înțeles cât de mult își doresc să revină la școală, în
colectivitate.
Consider că a fost o lecție de viață pentru toate părțile implicate în actul educațional. Așteptăm cu
nerabdare să ne revedem cu bine din toamnă, la școală.
251
ȊNVATAMȂNT ON-LINE. CUM SI CE PUTEM FACE?
PROF. BADULESCU DANIELA CRISTINA

ŞCOALA GIMNAZIALA „SFINTII CONSTANTIN SI ELENA”, BUCURESTI
2020-un an şcolar special cu o noutate-ȋnvăţămȃnt on-line.

Dacă profesorii s-au adaptat foarte repede, ce poate face părintele pentru a-şi ajuta copilul ca şcoala
de acasă să funcţioneze?
Datorită stresului şi presiunii la care familiile au fost supuse ȋn acest semestru, pe fondul diferitelor
probleme apărute, există factori disturbatori care afectează concentrarea, deci procesul de ȋnvăţare:
existenţa mai multor copii ȋn aceeaşi familie, lucrul de acasă al părinţilor, situaţia socială a familiilor,
predicţiile negative privind situaţia economică şi financiară a ţării, organizarea deficitară a timpului şi a
spaţiului de ȋnvăţare, chiar timiditatea copilului ȋn faţa ecranului, felul ȋn care el se raportează la acest tip
nou de ȋnvăţare.
Pentru a face ca această şcoală de acasă să funcţioneze eficient iată cȃteva trucuri pentru părinţi:
→programul de lucru şi de ȋnvăţat să fie adaptat celui de la şcoală, astfel copilul va simţi continuitatea
modului de lucru din timpul şcolii şi adaptarea va fi mult mai uşoară
→organizează spaţiul destinat ȋnvăţării dacă el nu a existat pȃnă acum, spaţiu ȋn care copilul să fie
oarecum izolat de ceea ce se ȋntȃmplă ȋn restul familiei
→sprijină copilul pentru ȋnvăţarea on-line. Dacă nu este obişnuit cu lucrul la un calculator, ajută-l să-
şi formeze deprinderi de lucru. Dacă ȋntȃmpină dificultăţi ȋn utilizarea unor platforme de ȋnvăţare, ȋnvaţă
alături de el. Dacă este mai timid şi contactul cu profesorii sau colegii prin intermediul internetului ȋl sperie,
ȋl face să nu fie ȋn largul lui, explică-i că este necesară o comunicare, că nu se poate izola de profesori sau
colegi. O socializare, chiar şi virtuală, este necesară.
→ȋnvăţarea on-line trebuie privită cu ȋncredere, copilul va fi sprijinit şi nu descurajat ȋn toate
activităţile lui, căutarea unor lecţii demonstrative, utilizarea unor sesiuni de pregătire făcȃnd parte din
arsenalul de adaptare la acest tip de ȋnvăţare
→respectă timpul de lucru şi ajută-l pe copil să termine sarcinile de lucru primite la timp. Ȋn acest fel
nu se vor amȃna teme şi sarcini de ȋnvăţare care pot afecta programul din timpul liber al familiei. Dar nu
face lecţiile ȋn locul copilului motivȃnd lipsa timpului.
→creşte trepat autonomia copilului, ajută-l să devină independent de tine, părintele. Din părinte
implicat total ȋn efectuarea temelor devii părinte supraveghetor, mergȃnd pȃnă la o independenţă totală a
copilului, atunci cȃnd acţiunile lui se dovedesc eficiente şi nu mai este necesară colaborarea ta.
→utilizează căi de comunicare cu profesorii pentru a şti la timp dacă munca ta alături de copil este
eficientă.
Pȃnă aici ne-am ocupat de părinţi. De acum să vedem cum putem face ca ȋnvăţarea on-line să fie
eficientă şi pentru profesori:
→avȃnd ȋn vedere flexibilitatea timpului, puteţi ȋnregistra materialele care vor fi vizionate mai tȃrziu
→vă puteţi conecta foarte uşor cu ceilalţi colegi de specialitate sau nu, puteţi cere opinii şi sugestii
ca materialele utilizate să fie eficiente
→pentru că elevii se plictisesc după aproximativ 15 minute, diferitele etape ale unei lecţii trebuiesc
parcurse mult mai rapid
→ţinuta să fie ȋntotdeauna decentă, ȋngrijită, profesorul fiind cel care este mereu văzut de către elevi
→limbajul să fie adecvat ca ton, profesorul să fie un actor mult mai bun decȃt la clasă, să nu existe
pauze prea mari ȋn comunicare
→să ȋncurajeze elevii, să mulţumească pentru orice răspuns corect, să nu “taxeze” prea mult greşelile,
să nu le vȃneze
→sa se specializeze non-stop, cautand noutati in mediul vitual
→tema pentru acasă să fie adecvată materiei predate, să nu solicite prea mult timp pentru efectuarea
ei si să fie verificată ȋn limita timpului disponibil pentru a putea emite un feed-back pozitiv.
Urmȃnd cȃteva reguli simple ȋnvăţarea on-line poate fi benefică pentru elevi şi ȋi poate forma pozitiv
pentru viitor, dar această formă de educaţie nu o poate ȋnlocui pe cea clasică de grup, comunitară, unde
copiii sunt ȋmpreună.
252
ȘCOALA DE ACASĂ - E BINE SAU NU PENTRU COPIL?
G. P. P. TOLDI- SALONTA
ED. BAGI TÜNDÉR HAJNAL
Educația de acasă nu este foarte populară în România, și nici n-o să fie prea curând.
Dacă în mai multe țări, cum sunt Finlanda, Norvegia, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia școala
de acasă este permis de legile existente, în România acest sistem este legal numai în anumite condiții.
E bine sau nu pentru copil să fie scos din sistemul clasic de învățământ?
Unii consideră că homeschooling-ul permite copiilor să utilizeze mai bine timpul, să desfășoare tot
feluri de activități extracurriculare și să interacționeze cu persoane de vârste diferite, deci să socializeze
mai ușor decât cei din școlile instituționalizate.
Mai mulți psihologi confirmă însă că lista cu dezavantaje este mai lungă decât cea a avantajelor. Ei
spun că copilul nu învață să facă față oamenilor din societatea cu care va intra în contact, este posibil că
trecerea la vârste mai mari să nu se facă într-o manieră potrivită. Tot ca minus, psihologii remarcă, lipsa
ocaziilor de a-și exersa abilitățile de adaptare la grup, care sunt de folos pentru viitorul adult și contribuie
la o viață socială și profesională sănătoasă.
Un copil educat în homeschooling nu dezvoltă o rețea socială de relații la fel ca unul instituționalizat,
care interacționează zilnic cu mai multe persoane.
Homeschooling-ul sună bine când auzi prima dată despre el, însă un părinte care face această alegere
pentru copilul său trebuie să știe din start la ce se expune.
Până la urmă, un copil educat într-un sistem clasic, în care trăiește zilnic lângă alți copii, cu alte feluri
de a gândi și de a se comporta, devine mai bine echipat cu abilități de viață.
253
SISTEMUL FRANCEZ DE INVAȚAMANT
PROF. BAGUȚ CORINA
Rigurozitatea și complexitatea sunt două concepte care descriu cât se poate de bine sistemul francez
de învățământ. Așa că, afinitățile voastre pentru zona francofonă vor fi puse la încercare, dacă vă veți decide
să vă continuați studiile într-o școală franceză.
Învățământul francez este compus din patru nivele de educație și anume: grădinița (École Maternelle),
școala primară/elementară (École primaire/École élémentaire), școala generală (Collège) și liceu (Lycée).
Școala primară/elementară (École primaire/École élémentaire)
Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 6 ani frecventează grădinița (École Maternelle) sau creșa, unde
deja încep să învețe să citească și să scrie, dar deprind și noțiuni de aritmetică. Curriculum-ul include, de
asemenea și studiul unei limbi străine și activități recreative.
Durata școlii primare este de 5 ani (de la 6 la 11 ani). Programa școlară este similară cu cea a celorlalte
țări și include ore de limba franceză, aritmetică, geografie, istorie, arte și o limbă străină. Cele cinci clase
de școala primară sunt următoarele: CP (Cours préparatoire/Clasa pregătitoare), CE1, CE2 (Clasa
elementară/ Cours élémentaire), CM1 si CM2 (Clasa medie/Cours moyen).
Școala generală (Collège)
De-a lungul celor 4 ani de studiu (între 11 si 15 ani) în Collège elevii se pregătesc de susținerea
Brevet-ului, o examinare națională esențială pentru trecerea în liceu. În această etapă, copiii își pun bazele
cunoștințelor generale, studiind: franceza, matematica, istoria, geografia, arte/muzică, educație fizică,
educație civică, științe, educație tehnică și cel puțin o limbă străină.
După luarea brevet-ului, elevii pot renunța la școlarizare sau pot merge mai departe la un liceul
tradițional, la unul tehnic sau la o școală profesională. Clasele 6-9 poartă următoarele denumiri: sixième,
cinquième, quatrième și troisième.
Liceu (Lycée)
Elevii cu vârsta cuprinsă între 16 si 18 ani pot studia fie la un liceu tradițional (Lycée Classique) sau
la unul tehnic (Lycée Technique). Curriculum-ul din acești trei ani de liceu pregătește elevii pentru
susținerea examenelor finale de bacalaureat (Baccalauréat), care vor asigura intrarea la o universitate.
În funcție de competențele academice și de opțiunile personale ale elevilor, aceștia pot alege între trei
profile: ,,L” specializează în limba și literatură franceză; ,,S” este potrivit celor cu înclinații în științe și
matematică; ,,ES” specializează în economie și științe sociale.
Încă din primul an de liceu (denumit Seconde) elevii sunt orientați spre anumite domenii – de
exemplu, dacă tu ți-ai alege profilul ,,L” pentru bac, atunci va trebui să îți alegi și o a treia limbă străină de
studiu.
La sfârșitul celui de-al doilea an (Première), toți elevii vor susține probele de bacalaureat la limba și
literatura franceză (atât proba orală, cât și cea scrisă). În ultimul an (Terminale), tuturor elevilor li se va
introduce și filozofia printre materiile studiate, iar la finalul anului, se vor susține celelalte probe de
bacalaureat rămase.
Sistemul de notare
Sistemul de notare din Franța este singurul care nu a fost modificat de mai bine de 170 de ani și nu s-
a simțit nevoia vreunei schimbări până acum. Nota maximă este 20/20, iar 10/20 este nota de trecere.
Semnificațiile notelor ar fi după cum urmează:
10-11. 99: nota de trecere (,, passable”)
12-13. 99: nota de trecere cu caracter pozitiv (,, mention assez bien”)
14-15. 99: echivalent cu calificativul ,,bine” (,, mention bien”)
16 sau mai mult: echivalent cu calificativul ,,foarte bine” (,, mention très bien”)
Diploma de bacalaureat și admiterea la facultate
Bacalaureatul francez se distinge prin complexitate. Doar 1 din 10 elevi reușește să obțină nota
maximă la aceste examene. Însă, această diplomă le asigură doritorilor accesul automat la una dintre
universități. Însă, mai prestigioase decât universitățile franceze (cu excepția Sorbonne), sunt les grandes
écoles.
254
Pentru a putea intra într-una dintre acestea, candidații susțin niște examene de admitere într-o
atmosferă extrem de competitivă, pentru un număr limitat de locuri disponibile, unde doar un candidat din
zece reușește să primească acceptul.
Unele școli din Franța oferă și programul IB.
255
THE ADVANTAGES AND DISADVANTAGES
OF ONLINE EDUCATION
PROF. BĂLAN LĂCRIMIOARA DANA

LICEUL TEHNOLOGIC “MIHAI NOVAC” ORAVIȚA
The online education is a modern and innovative way of teaching and learning which replaced the
common type of education that usually takes place in a formal environment, in a classroom where students
and teachers share the same space and sit face to face.
Due to the 2020 pandemic the online education was a necessity and the only available way of keeping
up with the teaching materials and knowledge that students had to acquire until the end of the school year.
The online education was something new for both teachers and students because teaching from your
home never happened again. The modern devices such as laptops, smart phones, tablets, and of course the
Internet made this type of education possible although not all the children had access to a modern device
or Internet connection.
Among the advantages of the online education the following should be mentioned:
 It is modern and brought the education to a different, higher level. The students had the opportunity
of accessing the Internet and using their devices in a creative and educative way. They were able to learn
and discover new information while using their smart phones in an unconventional way.
 It’s flexible, and because of that students could learn wherever and whenever they wanted to from
the comfort of their homes. Also, students can learn at their own pace.
 It is cheaper for those who already have Internet connection and a modern device. Students no
longer had to spend their money on buses that took them to schools and travel many kilometers in order to
get to an educational institution, all they had to do was pay their Internet bill.
Some of the most common disadvantages of the online education are the following:
 Internet connection problems and the lack of a smart phone or tablet. Not all students have Internet
connection and not all of them can afford to buy a smart phone. Because of that, the participation of those
students at online courses is limited.
 Lack of social interaction. There is little or no interaction when it comes to online education.
Students no longer interact with their teachers or with their colleagues face to face, they only interact
through the screen of their device.
 Teachers cannot monitor all students’ activity and give the appropriate feedback as it happens
when the teaching-learning process happens face to face.
Besides its advantages and disadvantages, the online education comes in handy every time when face
to face interaction is not possible. The developments in technology proved to be very efficient in this
situation and teachers and students could interact and the teaching-learning process was not totally
compromised. The online education filled a gap in the education sector and helped teachers and students
keep in touch and continue their classes safely from home.
256
AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE STUDIERII ONLINE
ED. BĂLAN VIOLETA
Studierea online are avantaje și dezavantaje; Este mai ieftin și o puteți face de oriunde, deși formarea
este solo și necesită mai multă auto-disciplină. În acest articol vom face o listă a tuturor argumentelor pro
și contra.
În zilele noastre, datorită noilor tehnologii, este posibil să studiem ceea ce dorim din casa noastră.
Acesta este un nou mod de a primi cursuri de formare care încetul cu încetul câștigă teren pentru formarea
tradițională față-în-față a vieții.
Beneficiu
1. Este confortabil
Doar având un laptop / laptop și conexiune la Internet, putem începe să învățăm online despre subiect
sau domeniul de studiu pe care îl dorim, indiferent unde suntem în lume sau când o facem. Așa că distanța
a încetat să mai fie o problemă pentru a învăța atât din punct de vedere academic, cât și din punct de vedere
profesional.
Pe de altă parte, acest lucru a eliminat problemele legate de numărul de elevi pe o clasă a metodei
tradiționale, deoarece, prin învățarea online, capacitatea numărului de studenți este nelimitată, ceea ce este
benefic atât pentru studenți, cât și pentru organizațiile de formare.
2. Este flexibil
Deoarece nu trebuie să ne mutăm în niciun centru și să ne stăpânim în nici un moment de intrare sau
ieșire, învățarea devine mai ușoară și mai ușoară pentru persoana care o folosește.
Acest lucru face posibilă învățarea autonomă după ritmul nostru și în momentele care ne sunt cele
mai potrivite, combinându-l cu succes cu viețile noastre personale și profesionale din locurile pe care le
dorim.
În prezent, acesta a fost unul dintre principalele motive pentru care oamenii care au dorit întotdeauna
să studieze, dar care nu au fost capabili să o facă față în față datorită situației familiale și profesionale, au
optat pentru acest tip de învățare.
3. Este profitabil
Ca și cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, am economisit și bani cu acest tip de învățare. Datorită
instruirii online, nu trebuie să ne mișcăm de la domiciliu pentru a merge la centrele de studiu, astfel încât
să putem economisi bani de la călătorii și chiar de mâncare.
Pe de altă parte, nu este necesar să spunem nu unui curs pe care ne-ar plăcea să-l facem pentru lipsa
de bani pentru cazarea într-un alt oraș. Dacă acest curs are posibilitatea de a face acest lucru online, vom
economisi și acești bani.
În plus, nu mai este nevoie să imprimați așa cum am făcut înainte de notele subiecților, dacă nu doriți,
deoarece conținutul utilizat este reutilizabil.
4. Se adaptează nevoilor tale
Platformele de învățare online încearcă ca toți utilizatorii să învețe în cel mai bun mod posibil și
printr-o multitudine de resurse multimedia conținuturile care sunt lucrate într-un mod ușor și distractiv.
Prin urmare, au o gamă largă de materiale cu formate diferite, pentru acei studenți care întâmpină
dificultăți în înțelegerea informațiilor la care se lucrează în format scris, pot face acest lucru și prin
videoclipuri sau podcast-uri, printre altele.
Indiferent de metoda pe care elevul o învață mai bine prin viziune, acustică sau kinestezică; Învățarea
online facilitează accesul tuturor la informație și învățare datorită diverselor metode și instrumente de
învățare care pot fi utilizate pentru a sprijini procesul de învățare.
5. Este imediată
Au dispărut acele zile de suferință pe care elevii le-au suferit atunci când doreau să cunoască nota pe
care au obținut-o într-un examen. Această metodă de predare nu numai că oferă o învățare imediată a
conținutului, ci oferă și posibilitatea de a vedea rezultatele imediate și diferite ale activităților și examenelor.
257
Astfel, elevii pot avea un feedback constructiv despre activitățile și testele pe care le desfășoară pe
parcursul cursului. În plus, de asemenea, dacă aveți nevoie să extindeți informațiile pe un anumit subiect,
doar făcând clic pe materialele multimedia, puteți rezolva întrebările dvs. în timp record.
6. Noi forme de comunicare și interacțiune
În cadrul formării tradiționale, singura modalitate prin care trebuia să ne pregătim sau să comunicăm
cu profesorul nostru să răspundem la întrebări a fost prin cuvântul, adică frecventarea clasei și întrebarea
personală în același timp.
Datorită încorporării de noi tehnologii în mediul educațional, este posibil să se utilizeze instrumente
precum: videoconferințe, chat-uri, e-mail, printre altele; atât pentru a rezolva îndoielile, cât și pentru a
colabora cu colegii și profesorii.
7. Profesori cu înaltă calificare
În multe ocazii, cadrele didactice care nu au putut să se dedice în întregime învățăturii față în față,
acest lucru sa întâmplat cu toții în mediile universitare unde pot combina atât predarea față în față, cât și
online, cu celelalte responsabilități fără probleme.
Pe de altă parte, această metodologie a forțat profesorii să se instruiască în noile tehnologii și să fie
reciclate, deoarece, după cum deja știm, TIC oferă multe avantaje și mari succese în predare.
În prezent, dacă un profesor nu știe cum să se ocupe de el, el nu-și poate da elevilor o clasă de calitate,
astfel încât ceea ce preda el nu le va ajunge în același fel.
8. Gratuitate
Nu numai formarea obligatorie poate fi studiată online. Există, de asemenea, multe cursuri gratuite
de instruire pe care le putem face atât cu calificarea la sfârșit, cât și fără ea.
Acest lucru a generat o multitudine de platforme dedicate predării și care le permite utilizatorilor să
se antreneze chiar și după ce nu obțin un certificat, cum ar fi cursurile MOOC.
9. Nu are restricții
Așa cum am subliniat mai sus, datorită învățării on-line, putem studia din orice parte a lumii. Prin
urmare, nu numai că a eliminat barierele de învățare care au existat cu ani în urmă, dar și cele ale culturii
și naționalității.
Nu mai este ciudat să vedem cum, în timp ce faci un curs la distanță, există posibilitatea de a traduce
materialul într-o altă limbă sau chiar de a da clic pe un buton pentru a apărea în acest fel. Acest lucru
înseamnă că persoanele care anterior nu au acces la o educație de calitate sau pur și simplu la aceasta pot
face acest lucru.
10. Actualizări imediate
Dacă ceva diferă de învățământul tradițional, este viteza de actualizare a acestuia, având în vedere
formatul în care lucrați, ceea ce se schimbă și se îmbunătățește continuu, facilitând procesul de învățare,
datorită gamei largi de aplicații și instrumente care apar.
11. Contactați cu profesorii în timp real
Dacă există ceva care face învățarea online diferită de celelalte, vă permite să vă rezolvați îndoielile
în timp real cu profesorii în timpul zilei datorită mesageriei lor instantanee, cum ar fi camerele de chat.
Pe de altă parte, dacă preferați, puteți face și videoconferințe sau puteți pune întrebările dvs. pe
forumurile disponibile pentru a efectua activitatea sau chiar pentru a le face prin poștă; Nu numai că sunteți
în contact cu facultatea, dar și cu colegii de clasă, care le puteți rezolva și în orice moment.
12. Învățarea personalizată
Vă permite să învățați într-un mod personalizat, deoarece se adaptează la nevoile dvs. Pe de altă parte,
profesorul vă va sprijini în timpul învățării în mod individual, oferindu-vă feedback cu privire la activitățile
pe care le faceți și chiar rezolvând îndoielile care pot apărea în timpul antrenamentului.
Acest lucru elimină imediat rușinea sau teama care există în învățătura tradițională prin punerea de
întrebări în fața colegilor de clasă sau chiar a profesorului în persoană. Cu această metodologie totul devine
mai impersonal, astfel încât nu veți ezita să întrebați cât de multe ori aveți nevoie pentru a le rezolva.
Dezavantaje
13. Formare personală
Deși are nenumărate avantaje, este adevărat că învățarea online este ceva care se face singur. Acest
lucru afectează motivația studenților care decid să urmeze un curs în această modalitate.
258
Uneori, acest dezavantaj este transferat exercițiilor care se desfășoară în forumuri sau în discuțiile
online, deoarece acestea pot fi reticente în a participa.
Este posibil ca aceștia să nu se conecteze cu regularitate la platformă, să nu urmeze firul conversațiilor
și, prin urmare, pierd oportunități de învățare.
Pe de altă parte, există oameni care nu pot învăța folosind această metodologie, deoarece trebuie
explicați conceptele în persoană și de către profesori pentru a înțelege materialul în mod corespunzător.
14. Poate fi impersonal
Unii oameni nu-i plac acest tip de învățare, deoarece este prea impersonal și, de fapt, poate fi corect.
În măsura în care încercăm să nu, studiem și învățăm folosind un computer.
15. Excesul de timp în fața ecranului unui computer
Unul dintre marile dezavantaje ale învățării on-line, în opinia mea, este numărul de ore pe care trebuie
să le cheltuiți în fața calculatorului pentru a învăța. Acest exercițiu, dacă este efectuat în mod continuu,
poate duce la probleme de sănătate vizuale sau fizice sau musculare.
Prin urmare, o idee bună ar fi că, în toate platformele de învățământ la distanță, a fost luată în
considerare posibilitatea de a încorpora un manual de poziții bune și de timpi de conectare pentru a atenua
aceste posibile probleme de sănătate.
16. Este necesară auto-disciplina
În învățământul tradițional, numai cu participarea la curs, se pare că deja îndeplinim această cerință,
totuși în acest tip de modul de învățare nu trebuie să te ridici pentru a merge la clasă.
Asta înseamnă că nu aveți nimic sau nimeni care să vă motiveze și să vă "forțeze" să vă conectați în
acest sens. Prin urmare, tu ești cel care trebuie să o facă și trebuie să te obligi să stai în fața calculatorului
dacă vrei să termini ceea ce ai început.
17. Posibilă lipsă de control
Există, de asemenea, posibilitatea ca elevii să nu scoată jocul care ar trebui dus la platformă și la
instrumentele sale.
În multe ocazii, profesorii publică o mulțime de materiale și chiar multe instrumente pe care le
considerăm utile pentru studenții noștri în rezolvarea îndoielilor sau extinderea informațiilor. Cu toate
acestea, ei nu fac niciodată clic pe acestea, pentru că în schimb trec.
De obicei, acest lucru se întâmplă foarte mult în mediile de predare virtuale, astfel încât profesorii
trebuie să aibă capacitatea de a ști exact cum să pună materialul pentru a atrage atenția studenților și pentru
a preveni astfel de lucruri să se întâmple.
18. Eșecuri posibile la nivel tehnic
Știm cu toții ce înțelegem atunci când vorbim despre posibilitatea de a suferi probleme tehnice.
Acestea pot fi transferate de la complicații cu laptopul nostru sau cu conexiunea la Internet, la eșecuri în
platforma însăși sau în conținutul pe care facultatea la încărcat.
Nu se întâmplă foarte des, dar pot împiedica învățarea noastră enormă, deoarece uneori este nevoie
de mult timp și efort pentru a le rezolva în mod eficient.
19. Unele conferințe au programe
Nu este obișnuit, dar se poate întâmpla, de asemenea, că, deși este o formare la distanță, trebuie să
participați la un seminar online care are loc la un moment dat în care nu puteți fi acasă din cauza muncii.
Totul depinde de cursul sau formarea pe care o faceți și, din păcate, nevăzutul seminarului în timp
real poate afecta nota finală a modulului.
20. Nu poate fi generalizată în toate domeniile
Pentru multe avantaje care se regăsesc în studiul online, știm cu toții că vor exista întotdeauna
discipline care necesită suport practic pentru teoria pe care o învățăm online.
Cu acestea ne referim la domenii cum ar fi sănătatea sau știința, deși există deja o multitudine de
instrumente care simulează anumite medii cum ar fi laboratoarele în mod fiabil, în momentul în care nu
este suficient.
21. Necesită instrumente sau programe asociate
Se poate întâmpla, de asemenea, ca pentru a accesa tot conținutul cursului nostru, avem nevoie de
programe specifice care nu sunt încorporate în laptopul nostru.
Acest lucru poate fi o problemă serioasă, deoarece atunci când încercăm să găsim un astfel de
program, poate că este plătit sau pur și simplu nu putem face acest lucru pentru că nu îl vând sau pentru că
există o incompatibilitate cu echipa noastră.
259
22. Necesită conexiune la laptop și la internet
Deși în prezent credem că acest lucru nu poate fi un dezavantaj important, există încă unele țări care
nu au conexiune la internet în toate locurile sau chiar persoane care nu au internet la domiciliu, indiferent
de motiv.
Pe de altă parte, se poate întâmpla, la un moment dat, ca laptopul nostru să nu mai funcționeze sau că
are o problemă cu conexiunea la internet care ne împiedică să accesăm cursul nostru.
23. Probleme de feedback și de înțelegere
Cu această metodologie de învățare nu avem profesorul fizic să ne zâmbească și să ne spună o treabă
bună!
În cazul instruirii la distanță, este posibil să nu ne simțim la fel de bine atunci când profesorul nostru
ne trimite un e-mail și ne felicită, deoarece aceasta poate întârzia sau pur și simplu nu văd că nu are același
efect asupra noastră.
Pe de altă parte, unele subiecte pot fi extrem de complicate pentru a face față și pentru a înțelege
online atât profesorii, cât și elevii. Acest lucru poate fi rezolvat prin explicații prin intermediul
videoconferinței, deși adesea nu este făcută.
În rezumat
În zilele noastre, învățarea on-line ne-a permis să accesăm cursuri de calitate de oriunde din lume și
adaptate nevoilor elevului, care își auto-gestionează învățarea.
Deci, este o metodă foarte confortabilă și flexibilă care a permis multor oameni să-și reia formarea
cu succes și ca o alternativă la învățarea tradițională. Cu toate acestea, există încă multe aspecte importante
în care trebuie să continuăm să lucrăm pentru a-și spori beneficiile în procesul de predare-învățare.
260
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PRIVIND PROGRAMUL ”ȘCOALA
ALTFEL” ÎN GRĂDINIȚĂ
BĂLĂNESCU CAMELIA,
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ”LUMEA COPIILOR” TG-JIU
Activitățile extracurriculare au un rol important în dezvoltarea sistemelor relaționate de cunoștințe,

a abilităților și a competențelor copiilor. Realizate în cele mai multe cazuri sub forma educației nonformale,
aceste activitati implică un proces de învățare permanentă și o modalitate complementară de integrare
socială și participare activă a prescolarilor la viața socială.
În gradiniță, activitatile educative pot fi planificate în completarea unor activități pe domenii
experiențiale, dar si în Programul “Scoala altfel”, care oferă prilejul organizării acestora pe parcursul unei
saptamani. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor și a cadrelor didactice în activități care
să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale preșcolarilor, să pună în valoare talentele și capacitățile
acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național, și să stimuleze
participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
În Programul ”Școala altfel” din grădiniță se pot realiza mai multe tipuri de activitati extracurriculare:
a) activități culturale, precum vizite la instituții culturale (biblioteca, muzeu, etc.), vizionarea unor
piese de teatru sau unor filme pentru copii, serbări tematice;
b) activități sportive: concursuri sportive, dansuri tematice, flash-mobil, etc.
c) activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare :
concursuri tematice, actiuni de voluntariat;
d) activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos: expozitii cu creatii plastice si practice
cu tematica sanitară, vizită la cabinetul stomatologic, campanie de prevenire a dependenței de calculator,
promovarea unui stil de viată sănătos prin jocuri de rol, prin consumul de fructe si legume, etc.
e) activități de educație ecologică și de protecție a mediului: concursuri de desene cu tematică
ecologică, colectare selectivă, igienizarea unui spatiu din apropierea instituției preșcolare, plantarea de flori
si arbori, etc. ;
f) activități de educație rutieră:vizite la sediul politiei rutiere, observarea circulatiei pe stradă,
concursuri cu tematică rutieră,
g) activități de educație PSI:vizite la ISU, organizarea unor campanii de simulare a protectiei in caz
de incendiu, de cutremur, concursuri si expozitii, etc.
Activităţile educative, bine pregătite, sunt atractive si benefice pentru dezvoltarea personalitatii
prescolarilor. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită
un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea
fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi
se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Educatoarea are, prin acest tip de activitate
posibilităţi deosebite să-şi cunoască prescolarii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai
uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective
depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de
abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune institutia
preșcolară.
Și la nivelul preșcolar este necesară o întrepătrundere a activitătilor de tip formal cu cele nonformale,
pentru a realiza o educatie de calitate, centrată pe nevoile prichindeilor. Pentru ca activitățile din gradiniță
să aibă eficiența dorită, este necesar ca fiecare educatoare sa reflecteze asupra afirmației: “Să nu-i educăm
pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite
să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze. ” (Maria Montessori –”Descoperirea
copilului”)
BIBLIOGRAFIE:
1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării- Strategia dezvoltării educative şcolare şi extraşcolare, Bucureşti, 2007;
2. Botiş, A., Mihalca . L, Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Prezentare şi explicitări, București: Editura DPH,
2009
3. Preda, V., Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura Sitech, Bucuresti, 2010
261
DIFICULTĂȚI ÎN REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR
DIDACTICE LA DISTANȚĂ
PROF. BÁLINT MÓNIKA

CEHU SILVANIEI
Tehnologia digitala a facilitat în bună măsură continuarea unor activități didactice la distanță, în
perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, o parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu
se poate face online/ la distanță, având astfel un impact negativ asupra învățării temeinice.
Activitatea online are, dincolo de avantajele evidente, reliefate și de studiul de față, limite în
relaționarea cadru didactic – elev. Are însă și limite, care au impact negativ asupra învățării eficiente,
întrucât o importantă latură a activității didactice față-în-față nu se poate face virtual. În mod explicabil,
sprijinul pe care în mod tradițional îl ofereau elevilor cu nevoi speciale sau cu dificultăți de învățare este
greu de oferit online, date fiind limitările tehnologice implicite. În realitate, în mediul online, fiecare elev
poate să reprezinte pentru cadrul didactic o posibilă situație de dificultate în învățare, făcând astfel dificilă
identificarea celor cu probleme reale. Chiar dacă profesorul își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are
nevoie de sprijin suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior activității de predare online,
prin consiliere individuală. Este foarte dificilă interacțiunea personalizată cu un elev anume în contextul în
care contactul nu este direct, profesorul este urmărit online de o clasă întreagă și fiecare elev îi solicită
atenția. Platformele educaționale online, platformele de streaming, în general, facilitează comunicarea în
timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea, comunicarea în acest caz este foarte frecvent
percepută ca fiind oarecum artificială, pe de parte din cauza imposibilității obținerii unui feedback
comunicațional real (ceea ce face comunicarea autentică), iar pe de altă parte din cauza contextului incomod
al plasării în spațiul virtual. Faptul că poți fi înregistrat, faptul că poți fi auzit de orice persoană (nu doar de
elevii tăi), neavând un control real al publicului-țintă, îi determină pe profesori să construiască un discurs
corect, consistent, fluid. Comunicarea nonverbală și utilizarea mediată a paralimbajului completează
paradigma dificilă a comunicării în mediul online în cazul în care comunicarea se realizează prin chat
instant, iar unele indicii pe care o bună comunicare nonverbală le putea produce pentru susținerea
comunicării verbale sunt acum pierdute prin întreruperi sau blocaje specifice acestor sesiuni in condiții de
capacitate de banda limitata sau de trafic încărcat.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc mai multe mijloace
specifice, dintre care cel mai frecvent:
• aplicații simple/ cunoscute deja, pentru comunicare asincronă de grup, precum Whatsapp, Facebook
messenger etc;
• apeluri telefonice/ SMS/ canal de comunicare cu fiecare elevPentru educatori, proiectarea și

desfășurarea de activități de învățare la distanță cu suport digital este un demers în care stăpânirea
componentei tehnice contează cel mai mult. Aspectele pedagogice sunt, de asemenea, importante pentru
realizarea unor situații educative eficiente.
În mod firesc, trecerea bruscă la activitatea online nu este ferită de anumite dificultăți în realizarea
activităților la distanță propuse în această perioadă: în primul rând vorbim despre dificultăți tehnice, apoi
de lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, urmând să consemnăm nivelul insuficient al
competențelor digitale, lipsa unui dispozitiv adecvat, lipsa unui program bine structurat, lipsa controlului
și monitorizării constante a activității lor, acces limitat la Internet, lipsa suportului/ lipsa de interes/
interdicții din partea adulților.
262
Poate aparent surprinzător, pe primul lor în opțiunile cadrelor didactice sunt situate dificultățile
tehnice (conectare complicată pe anumite platforme, restricții de acces, limitări de browser, instalări de
programe suplimentare etc.) urmate de lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii și abia pe
locul al treilea lipsa unui computer/ tabletă/ telefon smart. Sigur, elementul pe care opinia publică l-a clamat
cu preponderență în acest timp se situează între primele trei, dar nu este pe primul loc! Din observațiile
cadrelor didactice (atenție, la începutul intrării școlii în online, lucrurile putând să fie în măsură să se
îmbunătățească pe parcurs!) dificultățile tehnice și lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii
sunt pe primele locuri. Mai simplu spus, elevul are acces la informația digitală, dar nu are o obișnuință de
a învăța în acest sens, numeroase alte studii arătând anterior prezentului că obișnuința elevilor de a utiliza
device-urdirecția programelor de socializare, muzică și entertainment. În acest context trebuie explicată
prevalența itemului care privește lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii față de cel care
vizează lipsa unui computer/tabletă/telefon smart.
Cadrele didactice au observat că și în situația în care elevii au acces la dispozitivele necesare

conectării online, faptul că puțini dintre ei au utilizat tehnologia anterior ca un instrument pentru învățare
face ca respectivul acces să nu fie cel mai important. Cel mai puțin important factor a fost considerat cel
privind lipsa conținutului educațional suficient de diversificat. Acest lucru este corelat și cu faptul că, fiind
la începutul utilizării tehnologiei în educație, multe dintre cadrele didactice se află încă în faza de a
transpune predarea clasică față în față în zona tehnologiei și astfel tehnologia este considerată mai degrabă
un intermediar, nu un cadru de oferire și un procesor al informației. Este evident că, după perioada de
încercare a tehnologiei și de reglare a predării tradiționale în noile cadre, vor apărea noi direcții de abordare
și atunci necesitatea extinderii orizontului de conținut o să devină mai importantă. Percepțiile cadrelor
didactice privind dificultățile elevilor sunt relativ omogene la o diferențiere pe mediul în care este situată
instituția școlară. Întrucâtva firesc, impedimentele sunt sensibil mai mari pentru elevii din mediul rural
comparativ cu cei din orașele mari, în special în ceea ce privește accesul la echipamente, la Internet, precum
și în privința competențelor digitale.
Elevii cu rezultate școlare bune și foarte bune au o obișnuință de a învăța care se păstrează și în acest
caz. Ei sunt în mai mare măsură pregătiți să lucreze și să se dezvolte în spațiul online decât elevii cu rezultate
medii și slabe la învățătură. Aici este un aspect interesant care confirmă situarea lipsei obișnuinței elevilor
de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii pe poziția secundă între dificultățile semnalate de cadrelor didactice
pentru că, deși elevii cu rezultate mai puțin bune la învățătură au și ei acces la tehnologie, aceștia sunt mai
puțin pregătiți să o folosească în scopul învățării. Este pe undeva replicarea în zona tehnologică a diferenței
pe care Basil Bernstein o făcea între codul lingvistic restrâns și codul lingvistic elaborat. Dacă pentru elevii
cu rezultate bune și foarte bune aderența la modul de învățare cu ajutorul tehnologiei este una de lungă
durată (și astfel dispun de un cod tehnologic elaborat) pentru elevii cu rezultate școlare medii și slabe acest
lucru este mai dificil (ei dispunând de un anumit tip de cod tehnologic restrâns, bazat în special pe utilizarea
tehnologiei pentru scopuri de socializare și entertainment). Școala trebuie să se implice mai mult în
diminuarea acestei discrepanțe (dându-le mai des elevilor teme care implică utilizarea tehnologiei) astfel
încât să diminueze ecartul dintre cele două tipuri de coduri tehnologice.
263
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE INVATARII ONLINE
PROF. BALOGH FLORICA MARIOARA

LIC. TEORETIC "NICOLAE JIGA"
LOC. TINCA, JUD. BIHOR
Tehnologia schimbă şcoala. Şi nu vorbim doar despre materiile din timpul orelor, ci despre felul în
care sunt predate, cine sunt adevaraţii profesori şi cum sunt remotivaţii elevii.
Trăim într-o nouă eră în care oamenii sunt din ce în ce mai ocupaţi şi toate gadgeturile, internetul de
mare viteză, dar şi implicarea reţelelor sociale în viaţa noastră au redefinit felul în care ne comportăm,
vorbim, ne informam şi învăţăm zi de zi.
Invățarea on-line poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul căreia se asigură
continuarea procesului educațional în condiții normale sau de autoizolare, de intemperii etc., în care se
prezintă elevilor un conţinut de instruire prin Internet. De aceea, condiţia de bază impusă participanţilor în
procesul de învăţare este posedarea unui calculator şi o conexiune la Internet.
Dascalul scoate în evidență faptul că, văzută de mulți elevi, dascali, dar mai ales părinți în aceste
zile, drept un panaceu pentru situația ascălul de criză cu care se confruntă întreaga lume, învățarea on-line
are avantaje incontestabile, dar și dezavantaje.
permiţând testarea independentă a cunoştinţelor lor prin intermediul diferitelor testeAccesul la cunoștințe,
în orice moment și din orice locație
• Centrare pe elev/participant
• Elevii pot colabora și învăța împreună
• Favorizează creativitatea și descoperirea de noi interpretări
• Permite accesul la noile competențe cerute de viața modernă
• Profesorul se poate adresa unui număr mult mai mare de elevi decât în învățământul tradițional
• Materialele pot fi personalizate
• Posibilitatea modificării informației difuzate
• Accesibilitate, comfort, flexibilitate
• Interacțiunea cu profesorul este liberă, fără constrângeri
• Elevul poate învăța în ritmul lui propriu
• Elevul poate beneficia de feedback rapid și permanent
• Costuri reduse de distribuție a materialelor
• Învățământul online este organizat pe subiecte, nu pe grupe de vârstă
• Învățământul electronic este mai puțin stresant decât cel tradițional
• Posibilitatea de a măsura eficacitatea programului prin urmărirea numărului de download-uri
efectuate de către elevi
comparativ cu locațiile fizice sau hard discurile individule
• Permite interacțiune sincronă și asincronă între profesor și elevi
Dintre dezavantajele create de instruirea online amintim:
• Pregătirea unui curs online este mai costisitoare decât pregătirea unui curs tradițional
• Lipsa unor resurse tehnologice performante și a unor conexiuni optime la rețea, de joasă
performanță în ceea ce privește sunetul, imaginile și anumite grafice
• Apar unele probleme legate de contactul face-to-face, esențial de multe ori pentru socializare
• Nu orice curs poate fi livrat prin intermediul platformelor eLearning
• Necesitatea experienței elevilor în domeniul calculatoarelor
• Elevii trebuie să fie extrem de motivați pentru a participa la cursurile online
Posibilitatea apariției, pe plan uman, a reducerii capacității de exprimare verbală a examinatului,
însoțită de o pierdere a capacităților de prezentare-argumentare-contraargumentare și accentuarea gradului
de dezumanizare, paradoxal chiar în condițiile în care tehnica și tehnologia au deschis noi drumuri și au
oferit noi instrumente și tehnici pentru comunicarea interumană. Observând numărul mult mai mare de
264
avantaje decât al dezavantajelor, putem spune că utilizarea platformelor eLearning este o oportunitate
oferită celor care doresc să obțină o formare continuă. Ea nu exclude educația clasică, în care sunt utilizate
obiecte reale ca sursă de informare ci îi adaugă resursele virtuale. Este indicată o îmbinare între metodele
clasice de învățare și evaluare și a celor eLearning pentru a obține performanțe în ceea ce privește
dezvoltarea competențelor elevilor.
Învățarea la distanță ramâne, din perspectiva pedagogică, o formă alternativă la învățarea
tradițională, implementată în situații de urgență, forma care cuprinde în nucleul său învățarea on-line, alături
de alte forme complementare de instruire. Designul universal pentru învățare ar trebui să se axeze pe
proiectarea de medii de învățare flexibile, incluzive și centrate pe elev, pentru a permite accesul la materiale,
activități și sarcini de lucru pentru toți elevii
Entuziasmul pentru tehnologiile educationale a atins niveluri ridicate datorita unei utilizari pe scara
din ce în ce mai mare a Internet-ului. Ceea ce ramâne de vazut este daca aceasta evolutie va duce la o
adevarata îmbunata tire a procesului educational în general. În acest context, aplicarea noilor tehnologii ale
informatiei si comunicatiilor poate avea ca rezultat cresterea creativitatii si îmbunatatirea muncii de echipa,
schimbarea rolului instructorului/profesorului, reducerea intimidarilor si a frustrarilor printre cursanti, un
acces simultan la mai multe surse de învatare etc.
Bibliografie:
http://www. elementkjournals. com\
http://www. traininguniversity. com/
http://www. elearningmag. com/
265
ŞCOALA DE ACASA
PROF. BALOI LILIANA

LICEUL ENERGETIC
TG-JIU, JUD. GORJ
pedagogice și intereselor copiilor.
Recunoaștem faptul că pentru mulți profesori a fi în căutarea metodelor noi cu implicarea resurselor
și de comunicare, internet, mediul online, pentru ei provocarea confruntării cu un asemenea volum de
Elevii au grad scăzut la frustrare și orice moment sau situație neplăcută pe care o trăiesc în mediul
online are un efect negativ asupra stării lor emoționale și confortului psihologic. Astfel, vorbind despre
școală și internet, suntem nevoiți să afirmăm că instituția de învățământ trebuie să ghideze elevii pentru a
face față fluxului de informații, provocărilor internetului și riscurilor la care sunt supuși, fiind utilizatori ai
site-urilor sau portalurilor informaționale, rețelelor de socializare și chat-urilor, resurselor cu filme,
secvențe video sau jocuri. Iată de ce ajungem să vorbim despre Inteligența On line, pe care orice copil
trebuie să o dezvolte, în special cu ajutorul și susținerea părinților, educatorilor și profesorilor.
Riscurile în mediul on line încep de la prima întâlnire a copilului cu tableta, computerul sau telefonul
mobil. Căutând un filmuleț sau o informație, copilul poate accesa ușor un conținut ilegal sau dăunător.
Comunicând în chat sau pe rețele de socializare cu alți utilizatori online, copilul poate face cunoștință cu
persoane răuvoitoare, hărțuitori sau abuzatori. Nu există un hotar bine determinat între aici se poate și aici
nu se poate de făcut click. De aceea este foarte important ca în școală orice elev să fie informat despre cum
click-ul îl poate aduce în situații foarte neplăcute sau chiar periculoase.
Sunt binevenite lecțiile tematice despre siguranța online care au scopul principal de a ajuta elevii să
identifice anumite riscuri, să gestioneze situații neplăcute și să ceară ajutor de la persoane care i-ar putea
ajuta fără a-i judeca sau învinovăți, inclusiv și în persoana profesorilor. Elevii trebuie învățați că pentru
anumite lucruri care se întâmplă în mediul on line există termeni speciali și precum în viața reală violența,
furtul sau alte crime sunt comise de răufăcători, care într-un final sunt pedepsite legal, în mediul virtual se
întâmplă la fel situații în care cineva le-ar putea provoca durere și suferință.
Procesul de educare a unei generații deștepte și sigure online trebuie început încă din clasele primare.
Fluxul de informații din Internet trebuie să vină paralel cu metodele sigure de explorare a lui. Astfel, precum
copilul a învățat de mic că nu se joacă cu chibriturile, tot așa elevul învață că nu comunică online cu
necunoscuți și nu oferă informații despre el sau familie.
266
FAMILIA CA FACTOR EDUCAȚIONAL
ÎN CADRUL PROGRAMULUI - ȘCOALA ALTFEL
BALTĂ CAMELIA LUMINIȚA, PROF. ÎNV. PREȘCOLAR

GRĂD. PP1 ARAD
Odată cu închiderea instituțiilor preșcolare, părintele are ocazia să își petreacă mai mult timp alături
de copilul său. Este esențial ca activitatea pe care o desfășoară să fie organizată și, în același timp, să se
mențină rutina și deprinderile pentru a învăța de acasă.
Activitatea desfășurată acasă trebuie să fie bine organizată cu atât mai mult, cu cât timpul în care
preșcolarul nu frecventează grădinița, este destul de îndelungat.
Pornind de la această premisă, este necesară menținerea contactului zilnic cu educatoarea prin
intermediul rețelelor de socializare. În acest mod, se păstrează unitatea de cerințe între cei doi factori
educaționali; educatoare-părinte, față de preșcolar.
Copiilor li se transmit astfel fie cunoștințe, fie sunt provocați să își exerseze deprinderi sau să iși
însușească altele noi. Toate acestea sun încadrate în tematici stabilite de către cadrul didactic. Rolul
părintelui, devine acum, foarte important, deoarece el este cel care intermediază legătura între educatoare
și copil prin rețelele de socializare.
Este necesar ca părintele să asigure copilului suport material, și în același timp, să se implice în
explicarea directă a sarcinilor de lucru transmise de educatoare.
Pe parcursul acestei perioade am observat implicvarea responsabilă a părinților care au dat dovadă de
imaginație și creativitate alături de copiii lor. De asemenea feedback-ul s-a realizat zilnic și la cote maxime.
Cele mai năstrușnice idei creative au pornit atât de la copii cât și de la părinți și a avut un impact
pozitiv, asupra celorlalți copii din grupă. Ex. decorarea unui tricou sau a unei rochițe, prezentarea unei
colecții personale (cărți, jocuri, păpuși, etc), diferite jucării realizate din deșeuri textile și materiale din
natură.
La sfârșitul anului școlar fiecare părinte a primit virtual o diplomă pentru colaborarea frumoasă și
resposabilă precum și adaptarea cu succes la activitatea „GRĂDINIȚA DE ACASĂ”.
În aceeași manieră am desfășurat și activitățile în Programul „ȘCOALA ALTFEL... DE ACASĂ”.
Tematica prevazută în acest sens a constituit o provocare pentru copii în a realiza lucrări de: pictură, desene
pe astfalt, prepararea unor prăjituri, etc.
Finalitatea acestora s-a dovedit a fi deosebit de eficientă prin realizarea unor expoziții cu lucrări și
stabilirea unor clasamente prin intermediul aplicației Zoom.
Apliacația Zoom a fost un instrument eficient prin care preșcolarii au socializat atât cu educatoarea
cât și ei între ei; s-au văzut, au împărtășit impresii și și-au alinat dorul de prietenii din grupă. Mesajele
vocale au fost de asemenea un mijloc de a socializa pe grupul Whatsapp pentru a menține legăturiile
prietenești.
Dar până la revederea cu prietenii, membrii familiei sunt cei cu care ne petrecem timpul acasă.
Jocul este întotdeauna important și pentru copii și pentru adulți. Mișcarea, râsul, creativitatea ajută la
reducerea stresului și la îmbunătățirea relațiilor în întreaga familie. Jocul menține buna dispoziție și poate
crea amintiri plăcute în perioada în care în jur situația este stresantă. Trăirea clipei prezentului alături de
copii, departe de mass-media și telefoane chiar pentru scurt timp poate fi o „repornire” atât de necesară
pentru fiecare.
În aceste condiții, copii și adulți tind să urmeze o rutină previzibilă. De aceea, este important să
amintim copiilor ca sunt o parte importantă a familiei prin sarcinile pe care le execută. Astfel, ei vor dobândi
încrederea în sine, curaj, spirit de inițiativă, calităti morale atât de necesare viitorului școlar.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ghid de activităţi educative la distanţă - www. facebook. com
2. Educaţie on-line - Educaţie parentală - www. educatieonline. md
267
„ACASA” A DEVENIT „LA ȘCOALA”
PROF. SORINA BALTAC

ȘC. GIM. „TUDOR VLADIMIRESCU”-PITEȘTI
Școala noastră își continuă activitatea în mod firesc, chiar și în varianta online!
Vineri, 05. 06. 2020, am derulat activitatea extrașcolară „Invită un mentor Romanian Science
Festival în clasa ta online", activitate la care au participat elevi ai claselor a VI-a și a VII-a ai Școlii
Gimnaziale „Tudor Vladimirescu”.
Mentorul invitat a fost Eliza Casapopol, unul dintre cei 80 de oameni de știință de date, ingineri AI
și ingineri software ai companiei MIcompany, o companie de inteligență artificială (AI) cu sediul în Tel
Aviv și Amsterdam, care servește companii de top din industrie, cum ar fi Nike, eBay, Booking. com,
Heineken, KPN, LeasePlan, Aegon și Shufersal, în peste de 25 de țări. Eliza este unul din mentorii co-
fondatori ai „Romanian Science Festival”, festival care a fost găzduit și la Pitești în ultimii 2 ani de către
C. N. „I. C. Brătianu” (mulți dintre copiii școlii noastre s-au bucurat de experimentele organizate în cadrul
acestui festival de științe).
În cadrul activității de vineri, copiii au avut ocazia să discute direct cu Eliza, să-i pună întrebări legate
de utilizarea inteligenței artificiale în beneficiul omenirii, aceasta satisfăcându-le curiozitatea prin
răspunsuri pe înțelesul lor. Le-au fost prezentate câteva filmulețe despre robotul social Sophia, robotul da
Vinci Xi (cel mai avansat robot chirurgical din lume), robotul albină sau legătura dintre inteligența
artificială și Tik Tok.
Eliza i-a încurajat pe copii să viseze și să nu înceteze să muncească pentru a-și atinge visurile! În
sprijin a venit cu propriul exemplu, descriindu-le parcursul său educațional (un copil dintr-un mic orășel -
Mioveni, ajuns student la Universitatea din Oxford, absolvent al unui master în matematică la aceeași
universitate prestigioasă, declarat în anul 2017 „cel mai bun student român din Europa”, care actualmente
lucrează ca inginer de inteligență artificială la o mare companie din Amsterdam).
Nu au lipsit întrebările, dialogul, părerile, argumentarea convingerilor personale, dar nici
dezinvoltura și interesul în ceea ce privește viitorul omenirii, algoritmii utilizați de noile tehnologii folosite
în domeniul inteligenței artificiale.
Nu am putut încheia întrevederea noastră fără a-i smulge Elizei promisiunea de a ne vizita școala
atunci când va putea reveni în România!
268
BALTEANU CARMEN-PROF. INV. PREȘC.

G. P. P. NICOLAE BALCESCU, RAMNICU VALCEA, JUD. VALCEA
Pe 11 martie, școlile și-au închis porțile iar elevii și profesorii au plecat acasă fără să știe când se
vor mai întâlni.
Am trecut cu toții prin momente dificile și, în ciuda unor sentimente de frică sau chiar panică, ce duc
la manifestări nu tocmai lăudabile, a existat și o anume frumusețe în astfel de momente. Nu numai
concentrarea oamenilor pe ce este cu adevărat important pentru fiecare, sau faptul că în orașe a fost mai
multă liniște și un aer mai curat ci, în mod special, manifestarea unui extraordinar sentiment de solidaritate
și a dorinței de a fi de ajutor. Aceste două fenomene atât de frumoase s-au manifestat și în domeniul
Educației. Paginile de Facebook și site-urile la care suntem abonați sunt pline de idei, modele, sfaturi,
resurse menite să sprijine educatorii și profesorii, care se văd pentru prima oară puși în fața situației de a
preda de la distanță pentru o lungă perioadă de timp (desigur, excepția o constituie universitățile care
predau exclusiv online). Nu numai la noi, ci aproape peste tot în lume – până acum, profesorii din nici o
țară nu s-au confruntat cu situația de a întrerupe cursurile la grădinițe și școli pentru o perioadă atât de
lungă și de a desfășura activitatea exclusiv de la distanță. Și nici un educator, indiferent de cât de bun sau
experimentat este, nu a fost pregătit pentru acest lucru chiar 100%.
Nu spune nimeni că este ușor să adaptezi munca din grădiniță activității online, însă nu este nici
imposibil. Nevoia te învață întotdeauna să găsești soluții.
Munca și implicarea în aceste condiții este una asiduă, atât din partea cadrelor didactice, cât și din
partea părinților. Această pandemie ne-a unit cumva, ne-a făcut să ne implicăm mai mult, să păstrăm o
colaborare vie și transparentă cu copiii, cu părinții. Acum, poate că și unii părinți înțeleg cât este de
importantă colaborarea grădiniță-familie. Întotdeauna avem nevoie unii de ceilalți, avem nevoie să ne
cunoaștem, să comunicăm, doar așa vom alege împreună cele mai bune metode de abordare a celor mici.
Trebuie să recunoaștem că în ceea ce privește învățarea online în învățământul preșcolar, aportul
adus de părinți este uriaș. Fără ajutorul lor, copiii de Nivel I nu ar putea duce sarcinile la bun sfârșit. Să
nu uităm și de mijloacele electronice necesare bunei desfășurări a lecției (telefonul, tableta, laptopul, etc.
), care, din păcate, nu își fac simțită prezența în orice familie. Dar și aici s-au găsit soluții, prin ghidurile
concepute special pentru cei care nu au acces la tehnologie.
În cazul meu, am observat și beneficii ale școlii online și am început să îi înțeleg mai bine pe părinții
care deși munceau din greu, chiar și în vreme de pandemie, niciodată nu s-au plâns și au lucrat alături de
noi în toate temele propuse.
În tot acest proces de învățare la distanță, am simțit că celor mici le-a lipsit dragostea noastra, a
educatoarelor, îmbrățișările, și tocmai de aceea am ținut mereu legătura cu ei prin mesaje video, fotografii,
mesaje vocale.
S-a încheiat un an școlar ”diferit”, dar bogat în realizări, având satisfacția îndeplinirii obiectivelor
și a muncii recompensate prin rezultatele obținute și prin aprecierile primite din partea părinților.
TOTUL VA FI BINE !
269
COMPETENTE NECESARE CADRULUI DIDACTIC
PENTRU INTEGRAREA TIC ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
PROF. BANCU LILIANA

COLEGIUL ECONOMIC « GHEORGHE GHITU » CRAIOVA
Conceptul de globalizare a accentuat necesitatea unei schimbări fundamentale în paradigma

educaţională. Rolul TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor) în dobândirea competenţelor cheie
este esenţial în contextul accesului pe piaţa muncii într-o societate globalizată.
Aceste competenţe reflectă un grad ridicat de operabilitate profesională, din perspectiva carierei
didactice, accentul fiind pus pe interacţiune, pe dinamică, pe tehnologii informatice şi de comunicare, pe
reflexivitate.
Introducerea calculatorului în învăţământ presupune optimizarea întregului management didactic.
Pentru aceasta este necesară totodată şi schimbarea mentalităţii cadrului didactic şi abilitatea acestuia de a
introduce tehnologiilr moderne în procesul instructiv-educativ.
Introducerea în şcoala a Internetului şi a tehnologiilor moderne duce continuu la schimbări în procesul
de învăţământ. Actul învăţării devine rodul colaborării elevului cu profesorul, al interacţiunii elevilor cu
calculatorul. Actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, poziţia
profesorului este cea de îndrumare a procesului învăţării, de a-l face pe elev să înveţe cum să înveţe.
Prin această schimbare în sistemul de învăţământ se vizează ca obiective :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual
Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire a profesorului în utilizarea calculatorului,
de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoştinţele şi abilităţile acestora, de sincronizarea
explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru elaborate.
Profilul profesorului de tip nou poate fi definit prin rolul primordial al acestuia, de a învăţa elevul să
gândească. Profesorul se va degreva treptat de activitatea de rutină, devenind în schimb mult mai solicitat
ca specialist, tocmai datorită prezenţei calculatorului.
Trăsătura caracteristică profesorului de tip nou este flexibilitatea, dorinţa permanentă de auto-
perfecţionare. Se poate afirma astfel că, profesorul evoluează odată cu elevii săi. Iar acest fapt este esenţial
în contextul societăţii informaţionale.
Competenţele TIC ale cadrului didactic derivă din competenţele cheie necesare societăţii bazate pe
cunoaştere:
- rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor;
- dezvoltarea gândirii critice şi creative;
- colaborarea, comunicarea şi negocierea;
- curiozitatea intelectuală, curajul şi integritatea şi competenţele specifice corespunzătoare:
- capacitatea de a dezvolta oportunităţi de învăţare pe baza strategiilor didactice care integrează
tehnologiile în scopul sprijinirii nevoilor elevilor;
- capacitatea de a utiliza TIC în scopul accesului echitabil, pentru toţi elevii, la resursele
informaţionale şi tehnologice;
- abilitatea de a utiliza TIC pentru a comunica şi colabora cu colegii, părinţii şi comunitatea în scopul
stimulării învăţării elevilor;
270
- capacitatea de a utiliza TIC pentru colectarea şi analiza datelor, precum şi comunicarea
rezultatelor;
Cadrele didactice pot apela la cunoştinţele şi competenţele elevilor dobândite la disciplina TIC, în
cadrul diverselor tipuri de lecţii cum ar fi cele de:
- formare de priceperi şi deprinderi;
- recapitulare şi sistematizare;
- documentare, comunicare şi manipulare a informaţiilor;
- studiu individual cu ajutorul software-ului pentru învăţare;
- sinteză folosind softul didactic specific disciplinei;
- verificare a cunoştinţelor şi notare;
- lucrări experimentale cu prelucrarea datelor obţinute şi altele.
-
O noua metodă de abordare a învățării, o constituie INTERDISCIPLINARITATEA.
Interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitelor arii disciplinare prin ignorarea limitelor
stricte ale disciplinelor, se cauta teme comune pentru diferite obiecte de studiu cu un ordin de invatare mai
inalt.
Interdisciplinaritatea apare ca necesitate a depasirii granitelor artificiale intre diferite domenii. Prin
interdisiciplinaritate se creeaza: acoperirea diferențelor dintre discipline, eliminarea izolarii şi lipsei
corelaţiilor intre continuturile diverselor discipline.
Avantajele invatarii la nivel interdisciplinar:
- Incurajarea colaborarii directe si a schimbului intre specialisti care provin din discipline diferite,
contribuind la constituirea unui caracter deschis al cercetarii, al practicilor sociale si al curriculumului
scolar
- Centrarea procesului de instruire pe invatare, pe elev, dezvoltarea pedagogiilor active, participative
de lucru la clasa, lucrul pe centre de interes, invatarea tematica sau conceptuala, invatarea pe baza de
proiecte sau de probleme, invatarea prin cooperare.
- Crearea unor structuri mentale si actional - comportamentale flexibile si integrate, cu
Abordarea interdisciplinară a conţinuturilor este o necesitate dată de nevoia firească a elevului de a
explora mediul înconjurător, fizic şi social, de a-l cunoaşte si a-l stăpâni, preocupare ce este pe deplin
întâmpinată în condiţiile structurării interdisciplinare a curriculumului.
Bibliografie
- https://academy. oracle. com/
- http://www. elearning. ro/resurse/EduTIC2009_Raport. pdf
- www. unibuc. ro/eBooks/informatica
- www. portal. edu. ro/
- Daniela VLĂDOIU, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural (2005)
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Didactica tehnologiei informaţiei şi comunicării
- ***, Psihopedagogie, Polirom, Iaşi, 1998
- „Competenţele cheie pentru Educaţia pe tot parcursul vieţii, Cadru european de referinţă, Noiembrie
2004”, document elaborat de Grupul de lucru B al Comisiei Europene
- Cerghit, Ioan, (1997), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
271
ȘCOALA DE ACASA – O NOUA PROVOCARE PENTRU ELEVI ȘI O
OPORTUNITATE PENTRU PROFESORI
GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ”TRENULEȚUL VESELIEI”,

BISTRIȚA
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: BANDEAN ALEXANDRA-MARIA
„Orice proiect de educație la distanță este, de bună seamă, un demers pedagogic ce presupune
redimensionări de conținut și de strategie comunicațională”
Învățământul on-line deschide posibilitatea unei pregătiri structurate, coordonate și corect etapizate
(vedem acum multitudinea de platforme și soft-uri educaționale on-line, care abundă media în această
perioadă); reprezintă o formă de învățare la distanță, facilă, destinată celor care nu au posibilitatea de a
accesa sistemul de învățământ clasic, traditional, ”față în față” sau adecvată unor contexte speciale, așa cum
se întâmplă în perioada actuală de pandemie, când întregul sistem de învățământ, public și privat, indiferent
de nivel sau ciclu curricular este închis. Acest mod de învӑțare este impus acum de perioada dramaticӑ pe
care o traversӑm.
Tot ceea ce înseamnӑ proces educațional de predare-învӑțare (și probabil, în curȃnd de verificare și
notare) a redevenit în atenția noastrӑ sub titulatura de proces educațional la distanțӑ. Cu toții ne-am mutat
activitatea în mediul on-line, am fӑcut cunoștintӑ și am ”îmblȃnzit” aplicații care faciliteazӑ învӑțarea la
distanțӑ.
Recunoaștem faptul că pentru mulți educatori/ profesori a fi în căutarea metodelor noi cu implicarea
resurselor digitale, care să corespundă nevoilor și particularităților grupului de preșcolari /elevi, este o
adevărată provocare. Și chiar dacă preșcolarii /elevii par cu mult mai avansați decât educatorii/ profesorii
în ceea ce numim noi tehnologii informaționale și de comunicare, Internet, mediul online, pentru ei
provocarea confruntării cu un asemenea volum de informații virtuale și tendințe noi este cu mult mai mare.
Peste 6. 000 de cadre didactice au participat la cercetarea evaluativă privind practicile didactice și
dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii în această perioadă. . \ În condițiile în care lucrează mai
mult decât de obicei pentru a compensa inconvenientele transpunerii într-un cadru nou a activităților
didactice, educatorii/ profesorii regândesc situațiile de învățare și pun mai mult accent pe calitativ și pe
interacțiunea și implicarea preșcolarilor /elevilor. Astfel, majoritatea profesorilor au respins varianta
repetării anului școlar și varianta recuperării prin restructurarea anului școlar viitor, optând pentru păstrarea
structurii actuale a anului școlar în curs.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, educatorii/ profesorii și prescolarii /elevii folosesc
cel mai frecvent aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev) precum
Whatsapp sau Messenger, apoi platformele specializate de elearning (2, 6) și aplicațiile pentru apeluri
video/ videoconferințe precum Zoom, Meet, Teams.
Școala online devine încet-încet o normalitate pentru toți actorii implicați în procesul de educație.
După două săptămâni de predare și învățare în acest sistem, la distanță, de acasă, și folosind mijloacele
tehnologice pe care le are fiecare la îndemână, putem extrage câteva concluzii : atât adulții cât și cei mici
realizează în acest context că sunt aspecte semnificative ale vieții care contează cu adevărat: interacțiunea
socială, atmosfera de la școală, contribuția părinților la formarea micilor oameni, colegialitatea și spiritul
de echipă.
272
BIBLIOGRAFIE
ϖ Asociatia Egomundi, Suport de curs Inovare si schimbare in managementul institutiilor de
invatamant preuniversitar, Călăraşi, 2016;
ϖ Boboc, A, Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional, Bucureşti:EDP,
2002;
ϖ Cristea, S., Managementul organizaţiei şcolare,, Bucureşti : EDP, 2003
ϖ Ronald A. Heifetz, Leadership without Easy Answers, Belknap Pres, 1994
ϖ Chateau, J., Copilul şi jocul, Bucureşti; EDP, 1970
273
PROF. ING. BANDI ANDREA MONICA
COLEGIUL TEHNIC ,,ANGHEL SALIGNY” BAIA MARE, MARAMURES
PLAN DE LECȚIE
Clasa: a IX-a
Disciplina: Masurari electrice in curent continu
Unitatea de învatare:Utilizarea componentelor electrice
Lectia: Marcarea rezistoarelor
Tipul lectiei: Transmitere de noi cunostinte
Scopul lecției: înțelegerea modului de marcare a rezistoarelor
Plan de lecție propus de: prof. ing. Bandi Andrea Monica
Google Apps folosite
Docs ✓ YouTube
✓ Spreadsheet Blogger
✓ Presentation Calendar
✓ Forms Maps
✓ Drive Hangouts
GMail Altele: Drawings
✓ Sites
COMPETENȚE SPECIFICE
● Efectueazã operaţiile şi lucrãrile specificate în documentaţia tehnologicã
● Stabileşte relaţii într mãrimi electrice
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
O 1. Defineste rezistoarele
O 2. Recunoaste modurile de marcare a rezistoarelor
O 3. Decodifica rezistoarele electrice
STRATEGII DIDACTICE
● expunerea
● conversatia euristică
● explicația
● problematizarea
● exercițiul
● simularea.
Resurse materiale: Tabla interactivă sau videoproiector, calculator/laptop, formular - fișă de
evaluare, aplicație soft pregătită anterior în Google Spreadsheet, creion.
Resurse spațiale: clasa digitală Google sau laborator de informatică.
Resurse temporale: 50 de minute
274
SCENARIUL DIDACTIC
Evenimentele
Activitatea profesorului Activitatea elevului Timp
lecției
1 2 3 4
Face prezența elevilor, notează elevii Raspund la întrebarile puse de
Secvența absenți, face observații și recomandări, dacă profesor, îsi însușesc observațiile 3
organizatorică este cazul. și recomandarile primite. min
Propune elevilor o nouă lecție,,
Rezistoarele. Marcarea rezistoarelor. ”
Prezintă obiectivele lecției.
Ascultă și devin interesați de
Deschide site-ul Rezistoarele. Marcarea
propunerea făcută.
rezistoarelor.
Deschid site-ul ,,Rezistoarele.
Deschide secțiunea de teorie a site-ului si
Marcarea rezistoarelor. ”
Transmiterea implicit Google Presentation- prezentarea
Deschid secțiunea de teorie a
noilor PPT
site-ului si implicit cea de
cunoștințe Definește rezistoarele și reda modul de
prezentare PPT
marcare a rezistoarelor. 15
Ascultă și urmăresc informația
Dirijarea Prezinta modul de marcare in clar. Exemple min
de pe tabla interactivă sau de pe
învățării de marcare. Prezinta modul de marcare cu
chromebook-uri.
codul culorilor pentru 4 sau cinci benzil.
Dechid si ei fimuletul de pe You
Exemple de codificare cu codul culorilor.
Tube
Prezinta modul de marcare cu litere si cifre.
Exemple de codificare.
Deschide un fim pe You Tube
Solicită elevii să contribuie la determinarea Elevii solicitați răspund, ceilalți
Obținerea valorii rezistentei pentru diferite tipuri de elevi sunt atenți și intervin unde 5
performanței rezistoare. este cazul. min
Asigurarea Confirmă și apreciază raspunsurile corecte
Rețin aprecierile și explicațiile
FEED- ale elevilor. 2
suplimentare.
BACK-ului Face observații și corecții, dacă este cazul. min
Deschid aplicația și o utilizează
Deschide aplicația pentru simularea valorii
Dirijarea pentru a determina valoarea 8
unor rezistoare codificate prin 4 sau 5 benzi
învățării diferitelor rezistente codificate min
de culori
cu codul culorilor
Solicită elevii să calculeze vloarea Elevii solicitați răspund, ceilalți
7
Obținerea rezistentei unor rezistoare cu 4 sau 5 benzi elevi sunt atenți și intervin unde
min
performanței de culori. este cazul.
Asigurarea Confirmă și apreciază răspunsurile corecte Rețin aprecierile și explicațiile
2
FEED-BACK ale elevilor. suplimentare.
min
-ului Face observații și corecții, dacă este cazul.
Solicită elevilor să completeze formularul Completează formularul și îl
de evaluare. trimit profesorului.
Prezintă, pe scurt, noțiunile predate
Fixarea și
utilizând un Googe Presentation, punând Elevii își însușesc încă o dată
consolidarea
accent pe noțiunile predate, fixându-le mai
noilor
noțiunile noi. bine. 6
cunoștințe
Solicită elevilor să răspundă la unele min
întrebări. Elevii raspund la intrebările
Evaluarea
Dupa ce elevii au raspuns discută împreună primite.
performanței
cu elevii răspunsurile acestora. Rețin explicațiile suplimentare.
Corectează, dacă este cazul, răspunsurile
greșite. Corectează răspunsurile greșite.
275
Secvența
finală.
Formulează aprecieri, observatii și
Aprecierea Rețin aprecierile, observațiile și
recomandări. Apreciază prin note
desfășurării recomandările
răspunsurile elevilor motivându-le.
lecției și a Noteaza tema de casă
Anunţă tema de casă 2
asimilării
min
cunoștințelor
ANEXE :
Site marcarea rezistoarelor
Film
Simulator codul culorilor
Fisa de evaluare
Fixare
BIBLIOGRAFIE
[1] Circuite electrice, auxiliar curricular
[2] Marcarea rezistoarelor
276
SUNT MIC DAR MA PRICEP UN PIC !
UNITATEA DE INVATAMINT: SCOALA GIMNAZIALA DORA DALLES

BUCSANI
STRUCTURA: GRADINITA BUCSANI
JUDETUL DAMBOVITA
PROFESOR INV. PRESCOLAR: BANU DANIELA
Munca educatoarei si a copilului prescolar in activitatea desfasurata online
”Copiii invata mai bine atunci cand sunt intr-un climat socio-afectiv sigur, cand relationeaza placut
cu parintii, educatorii si cuceilalti din jurul lor”.
John Bennet, UNESCO, 2004
Societatea in care traim se afla intr-o continua schimbare. Pornind de la situatiile dificile in care ne
aflam, sistemul de invatamant trebuie sa-si urmeze cursul, sa ne adaptam conditiilor sociale, economice,
tehnoloice. Lumea de astazi este diferita si copiii care se nasc au nevoie de o altfel de educatie care sa- i
ghideze in functie de noile lor nevoi . Varsta prescolara a fost si va ramane pentru copii, temelia educativa
a intregii vieti. Un cadru didactic veritabil stie ca adevarata si dificila munca a educatoarei nu se reduce
doar la activitatea de zi cu zi ci ea continua cu numeroase lucruri de finete pe care le culege si le evidentiaza
prin activitati, cunostinte, competente, atitudini si comunicare pe diverse teme, in domenii diferite, variate
pentru realizarea unui invatamant de calitate.
Prin activitatea online observam ca perioada prescolara este perioada descoperirilor--copilul invata
ca exista o lume interesanta-”Procesul devenirii ca persoana unica, independenta, si perfect functionala isi
are radacinile in copilaria timpurie”.
Tomsa, Ghe, 2005
Educatoarea este cea care promoveaza si incurajeaza initiativele de succes, creaza oportunitati pentru
schimburi de experienta, valorifica experientele obtinute, creaza viata si calauzeste pasii spre un viitor
propice dezvoltarii copilului.
Folosirea a noi strategii, stiluri manageriale, exprimarea sentimentelor, atitudinilor, trairilor personale
in concordanta cutemele propuse si valorificand experienta obtinuta in procesul de predare-invatare-
evaluare contribuim la cresterea calitatii invatamantului preuniversitar.
EXEMPLU DE BUNE PRACTICI
Unitatea de invatamânt:Scoala Gimnaziala Dora Dalles Bucsani

Structura:Gradinita Bucsani
Data:2-06-2020
Grupa:Mijlocie
Profesor inv. prescolar:Banu Daniela
Tema anuala:Cand, cum si de ce se intampla?
Tema proiectului:Tema saptamanala independenta
Tema saptamanii:Chipul verii
Tema zilei:DS. -Activitate matematica -”Am invatat si stiu sa raspund”-activ. cu material individual
-Fisa
Tipul activitatii:consolidare
Obiective:
-sa-si consolideze cunostintele despre figurile geometrice
-sa denumeasca si sa coloreze figurile conform sarcinei primite
-sa numere si sa spuna numarul de figuri geometrice---2 triunghiuri, 1 cerc, 1patrat, 1dreptunghi
-sa rezolve corect fisa
Modalitati de realizare:conversatia este principalul mijloc de realizare, exercitiul, explicatia. La
finalul activitatii fiecare lucrare este postata pe platforma watshapp. Lucrarile sunt vazute de fiecare copil.
277
Feedback :Copiii au fost apreciati pentru munca lor. Parintii au fost si ei apreciati pentru efortul
depus in sustinerea copiilor-pentru ducerea la bun sfarsit a activitatii.
Fisa model si lucrari ale copiilor:
Feedback-ul obtinut la activitatile online demonstreaza implicarea copiilor, parintilor in ducerea la

bun sfarsit a actului educativ. Autoanaliza activitatii educative este sursa de baza a perfectionarii cadrului
didactic, a acumularii de experienta pozitiva, a evitarii greselilor, lipsurilor indobandirea maiestriei
didactice.
”Cei care educa copiii sunt demni de mai multa onoare decat cei care le dau viata. De aceea pe
langa viata daruiti copiilor si arta de a trai bine, educandu-i!” Aristotel
278
ÎNVAȚAREA CONTINUA DINCOLO DE ȘCOALA
ȘI CU INSTRUMENTE ONLINE
PROFESOR INVATAMANT PRIMAR: BARB FAUR CLAUDIA SORINA,

ŞCOALA GIMNAZIALA ,,ANDREI ŞAGUNA” DEVA, JUD. HUNEDOARA
Învăţarea online poate fi definită ca o formă de învăţământ în care se prezintă elevilor un conţinut de
instruire prin Internet.
care se poate extinde mai multe săptămâni, profesorii din România sunt acum provocați să se adapteze
rapid și să transmită un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu
instrumente online accesibile tuturor și multă determinare, putem face progrese împreună și,
mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
Pentru a crea niște obiceiuri de succes, conducerea fiecărei școli trebuie să coordoneze
Pentru ciclul primar:
 Învățătorul comunică pe grupul de Whatsapp, Messenger sau canalul prestabilit cu părinții sau cu
elevii orarul și modul de derulare a orelor.
 Puteți pregăti și împărtăși un program săptămânal cu intervalele orare în care veți organiza întâlnirile
online, pe teme. Spre exemplu, luni, de la 9 la 9. 50: Sesiune de organizare cu toată clasa pe Zoom, de la 10 la
10. 50 ora de română pe Zoom, de la 11. 00 la 12. 00 Tur virtual la muzeu etc.
 Este important ca părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să sprijine
 În cazurile unde elevii nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se putea
chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arătați că vă preocupă starea fiecăruia și că aveți
în continuare așteptări și sarcini clare. Chiar și așa, vor fi mulți copii care rămân izolați, iar profesorii iau în
calcul deja organizarea unei școli de vară de recuperare pentru aceștia.
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, aveți nevoie de trei tipuri
de resurse:
1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Cele mai eficiente
platforme pe care le folosesc deja caderele didactice – Zoom și Google Meet (cu sugestii de alternative
unde procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit).
2. Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste
feedback din partea profesorului. Aici recomandăm Google Classroom și alternative folosite de
profesori, precum Edmodo, EasyClass și ClassDojo.
3. Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente
sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor
live, cât și ca teme de lucru pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include aplicații precum ASQ,
Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme,
teme și studiu individual.
279
AVANTAJE:
 Un mare avantaj al tehnologiei este faptul că elevul poate învăţa singur(ă).
 Cursurile online sunt disponibile oriunde ar fi.
 Confortul e crescut fiind într-un spațiu personal.
 Nu mai există zgomotul din clasă.
 Copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai trezească foarte de dimineață.
 Elevul poate învăţa în ritm propriu.
 Elevul îşi poate folosi la maxim creativitatea.
 Costuri scăzute.
 Câștigă timp.
 Posibilitatea revederii lecțiilor de mai multe ori, pentru fixarea informației.
 Evaluarea online.
 Dezvoltarea autodisciplinei.
 Crește încrederea elevilor în capacitățile și resursele proprii pentru a fi autodidacți
DEZAVANTAJE:
 Lipsa tehnologiei.
 Dificultăţi în utilizarea tehnologiei.
 Lipsa comunicarii reale/ fizice.
 Situaţii limită.
280
ACTIVITĂȚI SPECIFICE BIBLIOTECII ȘCOLARE ÎN PERIOADA
PANDEMIEI
BARB GIANINA, BIBLIOTECAR Ș

COALA GIMNAZIALĂ „VASILE GOLDIȘ” ALBA IULIA
“Cand întemeiezi biblioteci, pregătești hambare publice, strange reserve menite să preîntâmpine o
iarnă a spiritului. ” (Marguerite Yourcenar)
În perioada martie – iunie 2020 atât cadrele didactice, didactic auxiliare și elevii s-au confruntat cu o
perioadă inedită în viața școlii românești. Școlile au fost închise din cauza unui puternic virus, care a afectat
întreaga omenire. Astfel că, predarea materiei precum și alte activități specifice cu elevii au trecut în mediul
online.
Bibliotecar de profesie, m-am readaptat într-un timp relativ scurt cerințelor actuale, încercând să vin
în sprijinul cadrelor didactice și mai ales al elevilor. În primă fază am întocmit liste bibliografice pentru
clasele I-VIII din școala unde îmi desfășor activitatea. Apoi am trecut la descărcarea cărților din format pdf
de pe anumite site-uri care permiteau acest lucru. Am rămas alături de elevi și profesori descărcând
filmulețe pentru copii, tururi virtuale ale muzeelor lumii, gradini botanice și zoologice, legende ale florei și
faunei precum și alte materiale cu caracter informațional, necesare altor discipline. Am participat la întâlniri
online alături de colegi bibliotecari din universități, care ne-au pus la dispoziție link-uri utile cu bibliografia
digitizată pentru examenele de evaluare națională și bacalaureat, pe care le-am distribuit ulterior pe grupul
de whatts app al școlii și ale claselor.
Prin natura frumoasei profesii pe care o practic de mai multi ani, aceea de bibliotecar, pot să afirm că
nu cunosc sentimentul de plictiseală. Cărțile mă inspiră și îmi dau idei în realizarea proiectelor cu elevii,
alături de colegele mele profesoare. Suntem o adevărată echipă și împreună am avut parte de evenimente
minunate realizate în biblioteca școlii. În această perioadă în care nu ne-am întâlnit, am menținut aceeași
strânsă colaborare, ne-au venit idei noi de a valorifica într-un volum toate activitățile și proiectele derulate
înainte de închiderea școlilor, tot ceea ce am realizat împreună, volum de care ma ocup personal.
Școala de acasă în mediul online își are plusurile și minusurile sale. Partea pozitivă a fost ca s-a putut
continua procesul de învățare, deși au fost și elevi care nu au avut echipamentele necesare în dotare și prin
aceasta au fost marginalizați de restul. Prin faptul ca toată lumea a fost activă pe tot parcurul săptămânii a
fost evitat sedentarismul, cu toții ne-am imbogațit cunoștințele digitale, având parte de confort în propria
casă.
Ca argumente contra pot spune că a lipsit interacțiunea socială pe care o aveam zilnic cu colegii,
scăderea calității actului didactic, lipsa interesului acordat orelor, activităților și proiectelor pe care ne-am
propus să le desfășurăm împreună.
Cu siguranță această perioadă a fost una inedită, o experiență nouă care a venit cu multe lecții de
viață, am descoperit faptul că mă pot adapta foarte repede într-un mediu nou, am învățat să apreciez lucrurile
mărunte pe care nu le apreciam înainte și de care acum îmi este dor.
În această perioadă am profitat de cărțile cumpărate cu ceva timp în urmă, dar pe care nu am reușit
să le citesc și vin cu un sfat pentru elevi, sa nu uite că cititul este mai mult decât o îndeletnicire sau pasiune,
cititul cărților crează caractere, mintea devine un laborator de idei și soluții, de imagini care vor fi de folos
în construirea viitorului sau când ești în impas, încrederea în tine va crește, stima de sine se va îmbogăți,
vei fi apreciat de cei care iubesc cărțile și lectura, îți vei face mulți prietenicare au aceeași pasiune și
preocupare. Lectura este prietenul de nădejde mereu prezent, indiferent de oră, vreme și stare emoțională.
De ce citesc?
- Pentru a fi mai bun decât ieri;
- Pentru a înțelege viața și oamenii;
- Pentru a forma oameni;
- Pentru a mă relaxa;
- Pentru a mă exprima rapid, clar și frumos;
- Pentru a socializa.
281
De ce scriu?
- Pentru a ajunge la sufletele celor pentru scriu;
- Pentru a le oferi încredere, soluții, informații;
- Pentru o educație interdisciplinară bazată pe voie bună, descoperire și pasiune;
- Pentru a crea imagini în care cititorii să se regăsească și să își imagineze o viață mai bună pe care o vor
obține;
- Pentru creativitatea din spatele poveștii;
- Pentru călătorii în locuri unde poate nu vom ajunge;
- Pentru a oferi dragoste, mângâieri, pilde și curaj cititorilor.
282
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR BĂRBIȚĂ GEORGIANA-CRISTINA

LICEUL TEHNOLOGIC ”M. VITEAZU” VULCAN
Se pare că toată lumea, sau aproape toți am fost nevoiți să ne modificăm obiceiurile care țin de munca
noastră alături de elevi, iar aceasta s-a întâmplat datorită unor factori care nu țin de noi. Nici măcar nu am
fost întrebați dacă dorim sau nu acest lucru. Astfel că am fost nevoiți să luăm unele decizii.
Ne-am asigurat că avem o conexiune la internet, am ales un spațiu în care ne simțim confortabil și nu
suntem deranjați, am studiat platforme educaționale, le-am testat să vedem dacă ne descurcăm, am verificat
camera, microfonul, lumina. Ba chiar am testat utilizarea platformei alese folosind familia sau prietenii pe
post de elevi.
Am rugat apoi părinții să ne ajute pentru a crea conturi celor mici și să se asigure că pot folosi
tehnologia înainte de apel.
Am trecut apoi la copii, pe care i-am rugat să-și țină microfoanele pe mut, exceptând momentele în
care vorbesc, pentru a evita zgomotul de fond.
Eu personal am folosit apelul video pentru a crea confort în mediul online, dar și pentru plăcerea de
a-i vedea pe micuți, pentru a le urmări reacțiile. Am ales și gesturile pentru a ne eficientiza activitatea și a
scurta timpul de comunicare. Iar pentru că sunt mici, nu am folosit chat-ul pentru întrebări și comentarii.
După cum bine știți, în fiecare clasă există un amestec de stiluri de învățare iar rolul profesorului este
ca aceeași informație să fie înțeleasă de toți participanții. Astfel că am folosit poze, exerciții scurte, exemple,
semne și simboluri pe care elevii le pot folosi (pentru persoanele cu un stil de învățare kinestezic), rezumate,
texte pentru cei cu stil de învățare lingvistic verbal, videoclipuri sau muzică pentru a sprijini discuțiile
(conținutul este ușor de repetat) pentru cei cu un stil de învățare auditiv-muzical.
Este un obicei bun să începem sesiunea cu un scurt check-in (status) pentru a ajuta familiarizarea cu
platforma, iar în funcție de nivelul de energie al participanților putem include o activitate de tip energizer
(energizant) sau icebreaker (sparge-gheața) .
Am încercat să țin cont de câteva lucruri:
-Agenda (ce se va întâmpla?)
-Obiectivele orei (de ce suntem adunați?)
-Funcționalități ale spațiului virtual
-Principii de lucru: La fel ca în sala de clasă, setând împreună modul de lucru pentru a evita
potențialele neplăceri
-Am păstrat timpul de prezentare la minimum și am ales materiale cât mai diverse pentru a menține
atenția participanților.
-Am invitat elevii să utilizeze chat-ul pentru a pune întrebări, a-și spune părerea, a-și ajuta colegii, să
lucreze în perechi pentru a exersa colaborarea.
-Dacă energia era scăzută, am făcut un energizer rapid - de exemplu, am cerut copiilor să se ridice în
picioare și să-și întindă corpul, să deschidă geamul pentru o gură de aer.
Cum știu dacă a fost bine, dacă a funcționat ? Cred că privirea celor mici a spus totul, răspunsurile
primite, participarea activă a elevilor mi-au oferit permanent un feed-back asupra activității pe care o
desfășor în mediul online.
Am cerut apoi părerea părinților pentru a vedea dacă activitățile desfășurate au avut impactul așteptat.
Am discutat cu ei despre reacția celor pentru care ne-am pregătit fiecare așa cum am știut în această perioadă
necunoscută nouă.
Cred că am reușit să îmi ating scopul și da, consider că a fost ceva înspăimântător la început, dar care
s-a transformat în plăcut și familiar, ceva ce așteptam apoi cu sufletul la gură să înceapă în fiecare zi:
”activitățile cu doamna”.
283
ŞCOALA ALTFEL! ŞCOALA DE ACASA!
PROF. INV. PRIMAR BARBOI ALINA

ŞCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE POPOVICI",
LOZNA, JUDETUL BOTOSANI
Starea în care ne aflăm a generat o situaţie excepţională şi pentru sistemul de învăţământ. Aproape de
pe o zi pe alta, elevii si profesorii s-au mutat în mediul on-line, regândind utilizarea tehnologiei dar și
restructurarea organizării, structurii și culturii școlii.
Trecerea bruscă la o altă modalitate de interacțiune educațională, fără o pregătire prealabilă poate
avea efecte negative pe termen lung, însă pe termen scurt și într-o situație de criză, cum este cea în care ne
aflăm, pare a fi o soluție concretă şi corectă pentru a asigura continuitatea și stabilitatea în procesul
educațional.
Deoarece nimeni nu a fost instruit să lucreze exclusiv în mediul on-line, cadrele didactice au fost
provocate să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important elevilor:
- învățarea continuă dincolo de școală, online, folosind instrumente accesibile tuturor și multă
perseverenţă;
- se poate face progres chiar şi de acasă ;
- se pot încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
Şcoala pe internet a contribuit la dobândirea de noi experienţe in zona de educaţie si de comunicare,
căutând resurse educaţionale diverse.
Platformele educaţionale vin în sprijinul profesorilor şi elevilor doritori de a învăţa cum pot folosi
diferite instrumente online pentru facilitarea învăţării. Astfel, învăţarea a putut continua cu succes si din
sala de acasă.
Chiar dacă şcoala noastră se află în mediul rural, avem un laborator de informatică, profesori de TIC
şi diferite opţionale prin care elevii au dobândit experienţe din zona de IT, majoritatea elevilor având
instrumentele necesare învăţării on-line.
Discutând cu elevii, am constatat că cel mai mult le-a plăcut în școala on-line:
- utilizarea tehnologiei;
- confortul locuinței;
- noi metode de învățare;
- programul mai scurt și mai flexibil;
- oportunitatea pentru studiu aprofundat;
- termenele mai lungi pentru teme și proiecte.
Deasemenea, elevii au învăţat să fie mai răbdători, să-şi asculte colegii, să fie mai atenţi, să lucreze
mai mult individual în contextul unui program cu ore mai puţine şi mai flexibil şi să fie autodidacţi, ajutaţi
de era internetului.
Cu toate că distanţarea fizică a fost dificilă mai ales pentru elevii claselor primare, cum este şi cazul
clasei a IV-a de la Şcoala gimnazială “Gheorghe Popovici” Lozna, învăţarea on-line, prin jocuri şi exemple
practice a fost mai relaxantă şi creativă. Temele mai puţine, lecţiile mai scurte, cu materiale vizuale şi
accesul la informaţii pe internet au stârnit curiozitatea elevilor, care au parcurs conţinuturile de învăţare
conform programei şcolare.
Părinţii au înţeles că mediul în care copilul trăiește, atmosfera din casă, relaţiile dintre membrii
familiei, toate au rolul de a amprenta dezvoltarea copilului şi de aceea au încurajat şi susţinut elevii în
situaţia învăţării de acasă. „Acasă“, în interacţiunea cu adulţii semnificativi, copilul deprinde şi exersează
abilităţi cognitive, emoţionale şi sociale.
Şcoala de la distanţă, în situaţia actuală, este mai mult decât binevenită, dar să nu uităm de copiii din
mediile defavorizare care nu au acces şi nici oportunităţi educaţionale de calitate. Totuşi, această perioadă
este o oportunitate mare de învăţare, în special pentru cadrele didactice. Sper ca, atunci când învăţarea va
reveni în spaţiul fizic al şcolii, tehnologia va fi folosită mult mai bine, astfel încât să fie folosite resursele
educaţionale on-line, dar păstrându-se anumite limite privind expunerea in faţa ecranelor şi a informaţiilor
de pe internet.
284
PROVOCARILE EDUCATIEI DIGITALE
PROF. BARBU CODRUTA

SCOALA GIMNAZIALĂ „IOAN OPRIṢ”, TURDA JUD. CLUJ
Începutul secolului 21 a venit cu o serie de provocări în toate domeniile de dezvoltare ale societăţii.
De la cel industrial pâna la cel medical, afectând în mare parte, într-un mod cât se poate de pozitiv domeniul
educaţional. Întrebarea care ne vizează pe noi ca educatori este: Am fost, suntem pregatiţi pentru o
schimbare majoră în modul de percepţie, de gândire a felului în care ne desfăṣuram activitatea profesională?
Era digitalizării era la început de drum, dar treptat acest mare web al informaticii a cuprins lumea întreagă.
Eram pregătiţi atunci să îi facem faţă? Poate că nu, dar pe măsură ce informaţia devenea disponibilă în
mediul online s-a produs o schimbare majoră în modul de abordare a elevului si a conţinutului . S-a trecut
la o abordare a disciplinelor astfel încât produsul final să fie reprezentat de competenţe generale ṣi specifice
care să pregăteasca elevul pentru viaţă .
Expertul în educaţie Sir Ken Robinson a determinat trei provocări ale viitorului educaţiei:
• Capacitatea umană trebuie abordată diferit, dincolo de mitul academic/ non-academic
• Colaborarea este cheia succesului în educaţie
• Sistemele instituţionalizate ale educaţiei trebuie să îṣi îndrepte viziunea spre schimbare, o schimbare care
să ţină pasul cu evoluţia societăţii.
Acest ultim aspect al schimbării spre evoluţie este un punct de plecare spre educaţia digitală . Chiar
dacă începutul a fost greu si poate considerat inabordabil, o stare de criză, precum cea pe care omenirea o
trăieṣte în prezent (criza sanitară creată de virusul Covid-19) a determinat o schimbare a opticii de predare-
învaţare de la clasic (faţă în faţă) la modern ṣi digital. Această schimbare bruscă de abordare a lecţiei, de
abordare a elevului ca ṣi individ ṣi ca beneficiar al actului de predare a determinat reacţii diferite ṣi
complexe la nivel fizic, psihologic ṣi mental dar ṣi la nivel intelectual.
La nivel fizic, a apărut o “ruptură” a relaţiei profesor-elev. Primul pas în reconectarea cu elevul a fost
varianta digitală, alegerea unei platforme de comunicare care să permită o restabilire a legăturii profesor-
elev, chair dacă e vorba de una virtuală. Stabilirea platformei potrivite a însemnat o muncă de cercetare în
ceea ce priveṣte alegerea corectă, fiabilă, care să poată oferi pe o perioadă lungă de timp menţinerea legăturii
elev- profesor.
La nivel mental sau psihologic s-au produs reacţii diverse de la nedumerire: Ce trebuie să fac? / Cum
trebuie să fac? La determinare si hotărâre: “Trebuie să fac ceva” ṣi în cele din urmă la sentimentul
mulţumirii atingerii ţelului propus:” Am reuṣit! Pot comunica ṣi transmite elevilor conţinuturile care îi ajută
să îṣi dezvolte competenţele pe viitor!”
Provocarea cea mai mare a fost la nivel intelectual, de gândire a modului de abordare a unei lecţii
digitale, a ceea ce înseamnă ṣi propune o lecţie digitală. O altă provocare a fost legată de găsirea resurselor
digitale potrivite care să asigure succes lecţiei, care să motiveze elevul să participe în mod constant la
întâlnirile on-line, având în vedere faptul că acesta nu mai este constrâns de situaţie pentru a fi prezent la
lecţie.
Primul pas în abordarea unei lecţii digitale ţine de stabilirea unor obiective precise, stabilirea de
reguli, a modului de lucru ṣi a timpului alocat lecţiei. Se recomandă întâlniri anterioare lecţiei propriu-
zise în care se discută aspecte organizatorice ce vor fi aplicate în cadrul lecţiei on-line. Al doilea pas constă
în planificarea lecţiei propriu-zise ṣi stăpânirea competenţelor de management. Stabilirea paṣilor de
urmat ṣi a secvenţelor lecţiei nu sunt diferiţi de planificarea unei lecţii obṣnuite. Un aspect important este
reprezentat de cunoṣtinţele digitale ale profesorului, de modul în care acesta foloseṣte platforma digitală
aleasă. Abordarea unei lecţii digitale este strâns legată de aspectul de colaborare pe care Ken Robinson îl
propunea în dezvoltarea educaţiei. Chiar dacă vorbim de o colaborare virtuală, succesul lecţiei digitale
depinde de colaborarea elev- profesor, elev-elev. O colaborare stransă presupune ṣi dezvoltarea competenţei
sociale, care în perioadă de criză suferă o diminuare majoră. În spaţiul online, această colaborare se poate
realiza în aṣa numitele camere de discuţii oferite de anumite platforme, în care elevii pot lucra în perechi
sau în grupe.
În ceea ce priveste aspectul de evaluare ṣi feedback, sarcinile de lucru ale elevilor au fost postate pe
platformele digitale care au permis acordarea de feedback dar ṣi de verificare individuală a acestora.
285
Folosirea gesturilor vizuale ṣi a aplicaţiilor specifice (Google forms, Answergarden) oferă feedback pe
parcursul lecţiei digitale.
În concluzie, lecţia digitală rămâne înca o provocare atât pentru profesor cât ṣi pentru elev. O abordare
a educaţiei exclusiv din perspectivă digitală determină diminuarea competenţei sociale ṣi apartenenţa reală,
fizică a individului la grupul social din care el face parte. Introducerea elemetului digital în lecţia propriu
zisă, o comunicare virtuală elev-profesor în afara orelor de ṣcoală poate să determine succesul unei
colaborări, dar nu poate substitui legătura socială ṣi emoţională pe care o întâlnire faţă în faţă o are.
BIBLIOGRAFIE:
1. Discursul expertului în educaţie Ken Robinson în cadrul RBA, 2010 despre viitorul educaţiei:
https://www. youtube. com/watch?v=zDZFcDGpL4U
2. Webinar Cecilia Nobre: Teaching Live Lessons Online, 25. 05. 2020
https://www. youtube. com/watch?v=wofYu35v_qY
286
SCOALA ON-LINE SI COPILUL SPECIAL
PROFESOR PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA BARBU LIANA
Motto: Copiii nu sunt carti de colorat. Nu trebuie sa-i umpli cu culorile tale preferate. ” Khaled
Hosseini
Anul 2020 este un an atipic. Pentru intreaga planeta. Este un an in care inca ne adaptam. Pentru ca
avem timp. Darsunt situatii in care timpul adaptarii nu a existat. Totul a venit ca tavalugul si rezolvarile au
trebuit gasite peste noapte. Apoi ajustate din mers. Sau schimbate, sau.... Din punctul de vedere al profesiei
mele, cred ca profesorii au intalnit cele mai mari provocari. Si le-au rezolvat. Sau au incercat. Iar profesorul
din invatamantul special a primit aceste provocari multiplicate. Sarcina profesorului care lucreaza cu copilul
special este mult mai dificila si mai solicitanta decat a colegilor din scoala de masa. Satisfactia atingerii
obiectivelor propuse este cu mult mai mare si este lucrul care ne face intotdeauna sa mergem mai departe.
Inainte de a incepe sa gandim cum vom lucra cu ei, a trebuit sa ne asiguram ca avem langa noi
parintii, care sa fie continuarea noastra acasa. Fara sprijinul lor, scoala on-line pentru copiii speciali nu ar
fi existat(sau cel putin in cazul meu-care am o clasa de copii diagnosticati cu dizabilitati severe). Copilul
special nu poate prelucra anumite tipuri de informatii, ceea ce determina diverse dificultati:lipsa organizarii,
predispunere la accidente(multe dintre activitatile noastre au presupus folosirea unei foarfeci, cutit, etc. ),
adaptare dificila la schimbari hiperactivitate sau chiar letargie, lipsa atentiei. Desi au aptitudini in unele
domenii, acesti elevi nu evolueaza in altele. Ei au randament inegal. Este posibil sa inteleaga informatiile,
dar sunt incapabili sa raspunda la intrebari. Ei au capacitatea de a intelege, dar le lipseste aceea de a reda
cele stiute. Uneori sunt coplesiti de sarcinile pe care trebuie sa le execute. Ei pot sti sa rezolve o problema,
dar nu o pot rezolva practic. Toate acestea ar fi facut imposibil lucrul cu ei, la distanta, fara sprijinul
parintilor. Oricum, pentru a asigura progresul copilului special, profesorul si parintele trebuie sa formeze o
echipa, pentru ca munca de la clasa, necontinuata acasa, se transforma in esec, nu in progres pentru copil.
Apoi a urmat provocarea modului de a gandi lectiile. Cand ii ai langa tine, in clasa, gestionezi altfel
situatia. Unii stau mai mult in sarcina, altii mai putin. Ii simti, schimbi pentru unul, il ajuti pe altul sa
termine, dansezi cu ei si te intorci peste doua minute la sarcina de lucru. La distanta, e un pic mai complicat.
Le vezi pe un ecran zambetele si trebuie sa fii cu un pas inaintea reactiei lor. Aici cred ca a fost cea mai
mare provocare pentru mine. Sa-i fac sa deschida cu bucurie, in fiecare zi, computerul ca sa se intalneasca
cu Doamna si colegii. Si sa accepte alaturi de ei pe mama sau tata. Pana acum scoala, era povestea noastra.
Acum, in poveste, au aparut personaje noi. Lor nu le plac foarte mult schimbarile, modificarea rutinelor. Si
astfel, primele lectii, au fost teme in care am invatat sa acceptam si parintii in povestea noastra. A trebuit
sa ii invat sa-si priveasca parintii ca parteneri, ca tovarasi de joc (pentru ca in aceasta perioada, noi nu am
facut lectii, ci, intr-o perioada total atipica, in care nu am putut sa fim impreuna, sa ne imbratisam de 1000
de ori pe zi, asa cum eram invatati, am inventat jocuri, care sa ne tina aproape. )
Deci, cuvantul lectie a devenit cuvantul interzis, incepand cu 12 martie, cuvantele vedeta fiind: joc,
ras, echipa.
Ora de romana s-a transformat in ora de teatru. Aveam un text scurt, de obicei inventat, cu numar de
personaje egal cu numarul lor, pe care il citeam eu. Apoi se imparteau personajele si respuneam impreuna
povestea, fiecare cu replicile personajului sau(dialogul se forma ad hoc). Tema pentru a doua zi? Schimba
povestea!Si sa vedeti ce mai povesti noi, ce idei, ce dialoguri se nasteau. Si cum isi mai aparau fiecare
ideile.
Matematica?A fost floare la ureche. Am mers (virtual)la cumparaturi in fiecare zi. Primeau ca tema
sa se gandeasca la un fel de mancare dorit si sa noteze toate ingredientele necesare. In timpul orei,
”mergeam”la super market si cumparam tot ce ne trebuie. Distractia era cand ajungeam la casa si trebuia
sa achitam. Un copil era casierul si altul cumpartorul. Folosind banutii de plastic, faceam la adunari si
scaderi, chiar si cu trecere peste ordin, si ce sa vezi:matematica chiar nu e urata.
Ce am mai facut?Am pregatit gustari, cu produse date, toti in acelasi timp. Si am fost foarte creativi.
Am plantat seminte, fiecare in ghiveciul sau si ne-am ingrijit cu mare atentie plantele pentru ca toti doream
sa fim „gradinarul anului”. Am invatat trei dansuri noi(dupa tutorialele de pe youtube)si multe cantece. Am
nvatat sa facem comanda online-sub supravegherea parintilor-pentru ca fiecare a trebuit sa cumparam
287
pentru cate un coleg o carte-cu cerinte date: personaj, pret, etc. -din care acesta trebuia sa ne citeasca, in
fiecare zi, cate doua propozitii.
Concluzia? Scoala on-line a fost o mare provocare. A insemnat, in prima parte, multe intrebari, multe
nopti nedormite, multe solutii care seara pareau bune iar dimineata, parca nu-si atingeau scopul. Darr, la
final, scoala on-line cu copiii mei speciali a insemnat indeplinirea obiectivelor pe care le aveam ca dascal
pentru acest an scolar. A insemnat zambetele copiilor mei, bucuria cu care ne intalneam, ideile lor pentru
teme si ce sa mai facem impreuna. A insemnat sudarea relatiei mele cu parintii. Am fost cu adevarat
parteneri. I-am convins(mai bine spus copiii i-au convins)ca pot face multe lucruri, ca nu trebuie super
protejati, ca le pot da drumul sa zboare.
Lectia invatata? Copiii speciali sunt mult mai puternici decat credem noi. Daca nu-ti ascunzi temerile,
dar li le explici, daca le demonstrezi ca-i poti iubi si de la distanta, daca razi cu ei, chiar daca de pe ecranul
unei tablete, ei te vor surprinde. Dar, intotdeauna in bine.
Bibliografie:
Asociatia RENINCO Romania- Ghid de predare-invatare pentru copiii cu cerinte educative speciale,
Bucureşti: Marlink, 2000. ISBN 973-99601-8-9
288
ÎNVAȚAMANTUL FINLANDEZ
PROF. INV. PRIMAR: BARDA MARIA

ȘCOALA PROFESIONALA DUMBRAVIȚA, JUD. MARAMUREȘ
Este aproape imposibil să spunem care sunt școlile cele mai bune din lume. Cu toate acestea, există
o astfel de țară, ai cărei școlari îndeplinesc perfect Programul internațional pentru evaluarea realizărilor
educaționale ale elevilor (PISA), care include examene în matematică, lectură și știință. Acest lucru poate
veni ca o surpriză pentru mulți, dar Finlanda, o țară cu o populație de 5, 5 milioane de oameni, este clasată
constant în primele 5 cele mai bune sisteme educaționale din lume, pe locul doi doar în țările din Asia.
Elevii beneficiază de prânz variat, bogat în fructe și legume, gratuit, dar și de transport gratuit în cazul
în care locuiesc la o distanță mai mare de 5 km față de școală. În cazul în care, din diferite motive, programul
este prelungit, școala are obligația să le asigure elevilor o gustare. Elevii au parte de îngrijiri medicale,
consiliere și chiar servicii de taxi, la nevoie.
Unitățile de învățământ se bazează pe cadre didactice pregătite de universitate. Rezultatele copiilor din
satele din mediul rural sunt aceleași ca ale elevilor dintr-un oraș universitar.
289
PROVOCĂRILE PREDĂRII ONLINE ÎN CLASELE PRIMARE
BARICZ-NÁNÁSI NOÉMI,
PROFESOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
Introducerea stării de urgență în țara noastră a transformat școala românească într-un laborator
experimental pentru cadrele didactice. Neavând experiență didactică pentru aceste situații speciale am fost
nevoiți să cercetăm pe diferite situri de socializare pentru învățători și pentru profesori sau să creăm diferite
materiale didactice pentru elevii noștrii.
Ținând cont că în instituția noastră unde lucrez de 30 de ani ca profesor în învățământul primar nu s-
a optat pentru nici o formă de pachet de suport educațional dintre cele oferite de Google, Digital Nation sau
de Adversio, am fost nevoită să caut o cale adecvată pentru predare în clasa mea, clasa a III-a. În februarie
am absolvit un curs de formare pentru profesori cu titlul Informatică experimentală despre posibilitățile
folosirii tehniciilor de infirmartică și internetului în predare (conținând folosirea platformului google
classroom și google meet) și în martie un curs organizat de Digital Nation pentru cadrele didactice. Am
avut planuri pentru folosirea acestor tehnici. Din păcate nu am putut organiza clasa mea în google
classroom, elevii mei provenind din familii dezavantajate, fără dispozitivele electronice corespunzătoare,
fără internet și unii chiar fără telefoane mobile. Lângă acest lucru o parte dintre părinți au lucrat și în această
perioadă și de aceea nu le-au putut ajuta copii lor. La urmă a rămas ca soluție situl de socializare facebook,
unde am creat grupul clasei și messenger.
În fiecare zi am încercat să trimit eleviilor materiale pentru fiecare oră de curs. Am realizat predarea
materiei prin prezentări power point și filmulețe tutoriale pentru orele de matematică și de limba română,
în care am explicat noile noțiuni sau am dezbătut exerciții și probleme. Pentru celelalte subiecte am trimis
informațiile noi printr-un text scris și am atașat filmulețe scurte, lecții online existente pe youtube, materiale
educaționale, jocuri didactice, desene animate, spectacole de teatru de păpuși, concerte, imagini, filme
științifice despre natură, reviste pentru copii, interviuri cu poeți, partituri, muzică populară, muzică pentru
copii, suport teoretic pentru oră, fișe de lucru și altele.
M-am străduit să structurez informațiile în mod variat, interesant și atractiv să atrag atenția elevilor
mei. Am ales pentru copii din materiale educaționale complexe – de exemplu pentru predarea lecției Cei
doi pădurari și zâna am realizat un material tutorial și am folosit și o lecție de pe situl sutori. com și jocuri
ineteresante pentru exersarea cunoștințelor realizate în cadrul grupului Genially. Am trimis linkuri cu
interviuri cu poeți. De exemplu un interviu cu poetul Grigore Vieru (Moment Grigore Vieru- Mihai
Eminescu din Arhiva TVRonline, de asemenea Zlata Tkaci: Șase cântece pentru copii, pe versuri de Grigore
Vieru (Moldova), O lume minunată (muzică ușoară pentru copii) de Mihai Constantinescu. Aceste
materiale erau foarte interesante elevilor mei fiind clasa mea de secția maghiară. La școală nu am avut
posibilitatea să folosesc aceste materiale educaționale fiindcă am un calculator foarte vechi și nu avem
internet în sala de clasă.
Pentru orele de Arte vizuale și abilități practice am trimis tema, am explicat tehnica aleasă și am trimis
modele pentru realizare.
De obicei majoritatea elevilor nu au rezolvat în timp exercițiile, de aceea nu am putut evalua
cunoștințele lor. În discuțiile cu părinții am tras concluzia că pentru unele familii era imposibil urmărirea
îndrumărilor și nu au ținut cont că copilul are niște îndatoriri școlare. Din 15 elevi, numai 2- 3 elevi au
lucrat regulat, zi de zi, trimitând înapoi exercițiile rezolvate.
După părerea mea concluzia despre experiența predării învățării online este că toți elevii și profesorii
din țară să dispune de dispozitivele cu programele de operare legale necesare și conexiune de internet prin
care să aibă șanse egale pentru a accesa materialele educaționale. De asemenea să fie creat un platform
educațional unitar pentru învățământ.
290
ȘCOALA ALTFEL-SUCCESUL ȘCOLAR
PROF. INV. PRIMAR BARIȚ COSTINELA

ȘCOALA GIMN. NR. 33 GALAȚI
,,Nimeni nu se naște în societatea în care trăiește și nici nu va muri în cea pe care a cunoscut-o. ” G.
Berger susține această idee, subliniind faptul că ,,Noi trebuie să pregătim tineretul în vederea rezolvării
unor sarcini pe care nu le putem prevedea exact; nu putem învăța pe copiii noștri tot ceea ce vor trebui să
știe timp de 30 - 40 de ani de activitate profesională, pentru că nu știm încă în ce va consta această activitate
și pentru că o parte importantă din cunoștințele indispensabile pentru această perioadă nu sunt descoperite.
Astfel spus, atât în practica educațională, cât și în plan personal este nevoie de o cât mai exactă planificare
profesională/ personală care să permită parcurgerea unor pași stategici în vederea obținerii unor rezultate
pe măsura așteptărilor.
Dintre multiplele probleme cu care se confruntă astăzi școala, eșecul la învățătură al elevilor,
prevenirea și combaterea lui, se mențin neîntrerupt în actualitate și necesită un interes deosebit, atât în
rândurile cercetătorilor, cât și în rândul cadrelor didactice.
Conform studiilor de specialitate, Succesul școlar (reușita școlară) exprimă gradul de adecvare dintre
nivelul dezvoltării psihofizice a elevului și solicitările obiective ce i se adresează în procesul de învățământ.
Eșecul școlar (nereușită școlară, eșec la învățătură, insucces școlar) este opusul succesului școlar.
manifestând discordanțe între conținutul programei ce trebuie asimilat conform competențelor vizate și
rezultatele elevilor
În ceea ce privește individualizarea și diferențierea procesului instructiv-educativ, Albert Einstein afirma
,,Dacă cineva stăpânește bazele domeniului studiat și dacă a învățat să gândească și să lucreze independent, el își va
găsi cu siguranță drumul și în plus, va fi bine pregătit pentru a se adapta progresului și schimbărilor. ”
Studiile de specialitate arată faptul că procesul de individualizare și personalizare a procesului instructiv-
educativ, poate fi privit din două perspective:
 Identificarea particularităților psihologice individuale, ce deosebesc persoanele, unele de altele.
 Identificarea particularităților individuale, comune unor grupe de persoane.
Principiul tratării individuale și diferențiate a elevilor urmărește asigurarea unității dintre particular
și general, dintre obiect și subiect, dintre tradițional și modern. Profesorul are un rol principal în abordarea
stilului învățării individualizate, transformându-și clasa într-un mediu dinamic, într-o continuă schimbare.
Întrucât accentul pus de profesor este pe CUM va reuși să-i determine pe elevi să învețe (și nu pe CE le va
preda elevilor), putem spune că strategiile didactice reprezintă cheia de aur a reușitei activității instructiv-
educative.
Metodele de învățământ reprezintă căile pe care profesorul le folosește în școală pentru a sprijini
elevii și pentru a îi ajuta să descopere viața, natura, lumea înconjurătoare, știința. Prin intermediul lor, elevii
își dezvoltă priceperile, deprinderile și capacitățile, își formează caracterul și își dezvoltă personalitatea.
 Conversația euristică
 Explicația
 Demonstrația
 Exercițiul
 Jocul didactic
 Metoda cubului
 Învățarea-aventură/ de tip expediționar
 Metoda brainstorming/ Asaltul de idei
 Tehnica cvintetului
 Tehnica ,,Stiu-Vreau să știu-Am învățat”
 Tehnica ciorchinelui
 Metoda R. A. I.
Realizarea obiectivelor instructiv educative stabilite nu se poate realiza decât prin crearea unui cadru
organizatoric propice, cadru oferit de perfecționarea procesului de învățământ. Una dintre modalitățile de
realizare o reprezintă îmbinarea optimă a formelor de organizare a actului educativ.
291
PĂRERI PRO ȘI CONTRA DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE
PROFESOR BARTALIS IRMA

ȘCOALA GIMNAZIALA ”TUROCZI MOZES” TG. SECUIESC
Starea de urgență a dat peste cap întregul sistem de educație. Pentru că au fost forțați să stea acasă,
copiii și profesorii s-au mutat în mediul online și au învățat să folosească platformele digitale. Mediile cele
mai utilizate au fost: Zoom, Google Classroom, WhatsApp și Skype.
După trei luni de învățare online, putem trage câteva concluzii. În cel mai scurt timp, învățătorii,
profesorii și școlarii au fost nevoiți să adopte modul de învățare la distanță. Cu toții am constatat, că aceste
lecții online nu sunt ușoare și comode nici pentru profesori, acest tip de lecții ne iau mai mult timp decât
cele obișnuite.
Opiniile elevilor cu privire la noile metode de învățare sunt diferite. Și din punctul de vedere al
profesorilor, părerile sunt destul de divizate.
Unii părinți consideră că în studiere multe depind de sârguința copiilor, indiferent dacă merge la
școală sau stă în fața calculatorului.
Punctele tari ale ,,școlii online”:
 asigură comunicarea între elevi și profesori, și ajută la menținerea acesteia;
 facilitează transmiterea cunoștințelor, ușurează, pe de o parte, evaluarea, deoarece aceasta se poate face
prin platformele utilizate;
 se pot folosi diverse materiale publicate online, care se transmit elevilor mult mai ușor;
 se poate da mai ușor un feedback în momentul activității online;
 implică folosirea dispozitivelor electronice cu care generația de azi este foarte familiarizată;
 se poate studia de acasă, etc.
Punctele slabe ale ,,școlii online”:

 nu toți profesorii știu să predea online;
 programul de predare este haotic și-i încurcă pe elevi (participarea în prea multe grupuri și aplicațiile de
mesagerie);
 se mărește timpul petrecut în fața ecranelor;
 este foarte greu de controlat dacă elevii sunt atenți în timpul orelor online;
 nu toți elevii au acces la tehnologie;
 chiar și cei care au acces nu pot fi stimulați să ia parte la toate activitățile;
 creează nemulțumiri în rândul elevilor care, deși nu merg la școală, trebuie să se trezească devreme
pentru a participa la activități;
 nu toți elevii pot învăța singuri;
 și părinții reacționează în moduri diferite tocmai datorită faptului că se simt forțați să asigure tehnologia
necesară, etc.
Acest experiment a dovedit că elevii și profesorii sunt capabili să se adapteze rapid la un mediu de
comunicare nou. Dar nu toată lumea este pregătită pentru învățarea online. Este necesar un timp nai
îndelungat pentru ca toți factorii implicați în procesul educativ să înțeleagă potențialul pe care îl are
învățarea online.
În concluzie, putem afirma, că predarea online nu poate înlocui interacțiunea reală.
292
ȘCOALA ONLINE
NUMELE ȘI PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC:

CIOTAN PETRUTA
UNITATEA DE INVAȚAMANT:
ȘCOALA GIMNAZIALA PETREȘTI- GROZAVEȘTI
CLASA LA CARE S-A APLICAT/ IDENTIFICAT BUNA PRACTICA:
CLASA A III A
• Ce consider că poate fi o bună practică?

Denumirea modelului Utilizarea unor platforme în activitățile online
de bună practică
Descrierea modelului Disciplina: Matematică
de bună practică Subiectul: Măsurarea timpului. . ziua, ora, săptămâna, anul,
Aplicații utilizate: ZOOM, Youtube
În predarea noțiunilor despre timp, am utilizat aplicațiile platformelor ZOOM
șiYuotube. Elevii au avut posibilitatea să vizioneze filmul animat despre citirea
ceasului-,, Piti Clic te învață să citești ora exactă. Cum citim Ceasul"
https://www. youtube. com/watch?v=uuXXtmMkK_4
În următoarea etapă, elevii au rezolvat diverse sarcini de lucru: indicarea unor
instrumente de măsurare a timpului, marcarea pe ceas a sfertului și a jumătății
de oră, asociera unor tipuri de ceasuri cu orele indicate de fiecare, poziționarea
și indicarea tuturor modalităților de citire a orei, rezolvarea de probleme cu
tema Timpul. În această etapă am utilizat platforma ZOOM- Share Screen.
Evaluarea a fost făcută printr-o serie de jocuri realizate, prin confecționarea
unui ceas cu programul zilnic al elevilor.
.
• De ce cred că este o bună practică?
Beneficii pentru elevi • trezirea interesului, curiozității, stimularea învățării prin joc;
• utilizarea unor jocuri care fac învățarea mai atractivă și mai ușoară:
• crearea unei stări de bună dispoziție;
• fiecărui copil i se acordă încredere în forțele proprii;
• este respectat ritmul individual al copilului;
Reflecțiile mele/ Lecții
învățate Este o platformă ofertantă, elevii au reușit cu ușurință să o acceseze, învățarea este
stimulată prin aplicațiile interactive și jocuri. Nu este limitată de un număr de utilizări,
fiecare elev poate exersa/fixa cunoștințele dobândite într-un mod atractiv. Timpul
poate fi setat pentru elevi în funcție de nevoile personale.
293
• Dovezi (fotografii, mărturisiri ale elevilor, produse obținute etc. )
294
DE LA OFFLINE LA ONLINE-EXEMPLE DE BUNE PRACTICI,
NIVEL PRESCOLAR
PROF. ÎNV. PRESC. BAZGAU MARIANA RODICA

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT GULIVER
SATU MARE
„Singurul scop al educaţiei este să transforme oglinzile în ferestre!” Sydney Harris

Chiar dacă preșcolarii și-au închis ușile și au trecut la învățarea la distanță, este esențial ca aceste
principii de bază să rămână. Este posibil să lucrați cu familiile pentru a stabili învățarea bazată pe joc,
centrată pe copil, care împinge dincolo de implicarea cu un ecran. La grădiniţa mea, ținem scurt întâlnirile
virtuale - maxim 30 de minute - și oferim în schimb familiilor instrumente pentru a încuraja învățarea acasă.
O dată pe săptămână, găzduim un grup mare de întâlniri împreună cu aproximativ 27 de familii. Toate
celelalte întâlniri virtuale se organizează în grupuri mici de trei până la șase copii, pentru a se acomoda și
pentru a se asigura că toți copiii au oportunități de a vorbi. Participarea este voluntară.
Iată celelalte lucruri pe care le face preșcolarul pentru a ajuta familiile să continue învățarea acasă -
în timp ce rămân fideli a ceea ce copiii mai mici au nevoie.
 Lăsați-vă copiii să vă ghideze: deși nu suntem împreună, copiii încă se joacă, explorează și învață în casele
lor. Cereți familiilor să trimită fotografii sau videoclipuri despre jocul copiilor. Căutați tendințele din această
documentație. În timpul întâlnirilor în grupuri mici, afișăm aceste fotografii sau videoclipuri, astfel încât vocile
copiilor să fie auzite și profesorii nu sunt singurii lideri ai discuțiilor la distanță.
 Oferă alternative semnificative la timpul ecranului: Copiii cu vârste cuprinse între 2 și 7 ani sunt încă în
faza preoperațională și este nepotrivit din punct de vedere al dezvoltării să se aștepte ca învățarea lor să fie bazată pe
ecran. Cu jocul inspirat de automobile, profesorul a invitat copiii să-și continue explorarea după întâlnirea lor virtuală,
construind automobile folosind cutii de carton. Profesorul a invitat apoi familiile să împărtășească fotografii sau
videoclipuri din creațiile copiilor lor.
 Pentru a inspira aceste informații din lumea reală și pentru a vă asigura că acestea sunt fezabile în casele
studenților dvs., invitați familiile să trimită fotografii ale spațiilor lor sau să le studieze pentru a înțelege mai bine
resursele disponibile. La școala noastră, am avut cel puțin jumătate din familiile din fiecare clasă care ne împărtășesc
aceste detalii.
 Nu uitați că familiile sunt partenerii dvs. : Familiile sunt aliați excelenți și vă pot sprijini extinzând învățarea
copiilor acasă. Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că familiile au alte responsabilități în afara de a ne sprijini cu
lecțiile noastre. Faceți participarea voluntară la ședințele virtuale și, dacă o familie lipsește una sau neglijează să
finalizeze un proiect, trimiteți o notă pentru a face check-in și a partaja ceea ce a fost ratat, dar nu necesită participarea.
 Muzica este magică: copiii răspund bine la cântarea și dansul online. Pentru un copil, participarea la o
melodie sau dans este o modalitate ușoară de a se angaja cu un ecran, deoarece poate urma liderul. Regulile acestei
interacțiuni sunt clare și se traduc bine într-un format online. Încercați o cântare de-a lungul școlii sau folosiți
cântecele în mod intermitent pentru a reangaja copiii care pot fi distrași în timpul unei întâlniri virtuale.
 Îndepărtați-vă membrii echipei cu experiență tehnică: Chiar dacă școala dvs. este de obicei un mediu cu
tehnologie scăzută, există probabil profesori sau familii experimentate. Înclinați-vă pentru ei pentru creativitatea lor.
A lua școala online este un efort colectiv - orice idee merită încercată.
 Fii amabil cu tine: valorile anterioare ale succesului nu se mai aplică. Măsoară-ți succesul în participare și
zâmbește. Dacă copiii sunt dezinteresați în timpul unei întâlniri virtuale, nu uitați că sunt mici și acest lucru este nou
pentru toată lumea. Nu luați ieșiri brute personal. Dacă prezența generală scade, apelează sau examinează familiile
pentru a afla ce le trebuie și încercați tot posibilul să vă adaptați. În sfârșit, recunoașteți că nu puteți fi în permanență
un lucru corect pentru toată lumea. Cu toții facem tot posibilul.
„Cei care educa copiii merită mai multă onoare decât cei care le dau viaţa; de aceea pe lângă viaţă, dăruiţi
copiilor şi arta de a trăi bine, educându-i. ” Aristotel
295
SCOALA ONLINE
PROF. DRD. BECHETEANU-GHEORGHE GABRIELA-CERASELA
TINEREA CURSURILOR IN MEDIUL ONLINE ESTE CEVA NOU PNTRU FIECARE DINTRE
NOI: FIE CA E VORBA DE ELEVI, PARINTI SI PROFESORI.
REPREZINTA O PROVOCARE PE CARE AM ACCEPTAT-O VRAND-NEVRAND, DUPA
PUTINTELE NOASTRE... O LECTIE DE VIATA, PROBAND EXERCITIUL ADAPTARII IN
SITUATII NOI, INVATAND SA COMUNICAM SI "ALTFEL" SI... APRECIIND LUCRURILE
MARUNTE DE CARE NU TINEAM CONT INAINTE, IGNORANDU-LE DE CELE MAI MULTE ORI!
PERSONAL, MI-A FOST GREU LA INCEPUT, MAI ALES CA NU MA PUTEAM CONECTA
PE CLASSROOM (DIN MOTIVE TEHNICE)... DUPA CARE, CAND AM PRINS TANGENTE CU
MONITORUL... DE-ABIA ASTEPTAM SA COMUNIC CU ELEVII MEI, DAR, DIN PACATE, LA
"APEL" RASPUNDEAU DESTUL DE PUTINI!
ORELE DE LA SCOALA RAMAN PREFERATELE MELE, DEOARECE SE CREEZA ACEA
CONEXIUNE ATAT CU ELEVII, CAT SI CU PROFESORII, LA DECORUL DIDACTIC
CONTRIBUIE TOT CE TINE DE COMUNICAREA AUDIO-VIZUALA: FOSNETUL CAIETELOR,
JOCUL DE PRIVIRI, ASCULTAREA SI PUNEREA NOTELOR, "INGREDIENTELE"CARE
INTREGESC DELICIUL ORELOR OBISNUITE DE LA CLASA.
IN CONTINUARE, SA VEDEM PARERILE PRO ALE ELEVILOR DESPRE EFICIENTA
INVATAMANTULUI ONLINE:
*ORGANIZAT SI LA INDEMANA
*ACCESUL LA CUNOSTINTE, IN ORICE MOMENT SI DIN ORICE LOCATIE
*ELEVII POT COLABORA SI INVATA IMPREUNA
*POT INVATA IN RITMUL LOR
*COSTURI REDUSE DE DISTRIBUTIE A MATERIALELOR
*CAPACITATE MARE DE STOCARE A INFORMATIEI
*CALCULATORUL ESTE UN MIJLOC EXCELENT DE COMUNICARE, MAI ALES PENTRU
CEI TIMIZI SI RETRASI
*REPREZINTA UN MIJLOC MAI EFICIENT DECAT TABLA SAU FOAIA DE HARTIE
* ESTE UN MIJLOC DE EXPERIMENTARE LA VARSTA INFANTILA
TOTODATA, SI PARERILE CONTRA SUNT DEMNE DE LUAT IN SEAMA, DUPA CUM
URMEAZA:
*LIPSA DE EXPERIENTA IN DOMENIUL CALCULATOARELOR
*LIPSA CONTROLULUI ASUPRA CALITATII INFORMATIEI
*UTILIZAREA EXCESIVA A SITE-URILOR DE SOCIALIZARE
*IROSIREA TIMPULUI
*ACCESAREA JOCURILOR
*PLAGIATUL
*SARACIA LINGVISTICA
*COPIEREA TEMELOR
*PROBLEME LEGATE DE SCRIEREA CORECTA IN LIMBA ROMANA, DE FOLOSIREA
DIACRITICELOR
FACAND UN BILANT AL PARERILOR PRO SI CONTRA EMISE DE ELEVII MEI, REGASIM
O EGALITATE A ACESTORA, FARA SA AVEM PRETENTIA CA LE-AM EPUIZAT...
INTODEAUNA, SE VOR CONTURA SI ALTE PARERI.
LA SCOALA UNDE PREDAU, IN URMA SONDAJULUI EFECTUAT DE PSIHOLOGUL
SCOLII, PRINTRE ELEVII CELOR 3 CICLURI DE INVATAMANT: PRIMAR, GIMNAZIAL SI
LICEAL, A REIESIT CA ELEVII DE LA PRIMAR AU FOST FOARTE INCANTATI DE
ACTIVITATILE REALIZATE (IN SPECIAL, FILMULETELE SI JOCURILE VIZIONATE)... E
NORMAL, AU FOST INTRODUSI IN UNIVERSUL LOR; COLEGII LOR DE LA GIMNAZIU AU
FOST SELECTIVI IN PRIVINTA DEMERSULUI ONLINE: SI-AU FOCALIZAT ATENTIA DOAR PE
296
ROMANA, ENGLEZA SI STIINTE; IAR, CEI DE LA LICEU AU FOST RETICENTI, CONSIDERAND
ONLINE-UL INSIGNIFIANT.
FIECARE A PERCEPUT ACEASTA REALITATE IN FELUL SAU, DUPA CUM A SIMTIT LA
MOMENTUL RESPECTIV...
ASADAR, DUPA ACEASTA EXPERIENTA INEDITA, CARE NE-A MARCAT SAU NU FELUL
DE A GANDI SI A ACTIONA, SA CULEGEM "ROADELE", AJUTANDU-NE SA NE
PERFECTIONAM IN DOMENIUL INFORMATICII SI A TEHNOLOGIEI, FARA DE CARE NU
EXISTA PROGRES SI CALITATE!
297
EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE
ONLINE/ LA DISTANȚĂ
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR BEDE LAURA
G. P. P. NR. 1 MARGHITA
GRUPA: MARE
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
TEMA SĂPTĂMÂNII: LUMEA SUBACVATICĂ
A . DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ŞI IGIENEI PERSONALE

-Gimnastica de dimineață- înviorarea
https://www. facebook. com/muzica. copii/photos/%C3%AEnviorarea-de-
diminea%C8%9B%C4%83-tralala-copii-poezie-gradinita-mama/2866942456664324/
https://www. youtube. com/watch?v=8pYdYCkLAj0
-Joc de masă: Rezolv un puzzle
-Ape liniștite, ape învolburate- mișcări ondulatorii în lanț
-Joc de mișcare: Pescarul și peștii
-Joc distractiv: Delfinii jucăuși
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ
-Joc de rol: De-a pescarii/ De-a marinarii
-Construcții: Acvariul/ Piscină pentru delfini
-Cântec: Peștișorul năzdrăvan
https://www. youtube. com/watch?v=EIXAKPCJHG8
C. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI IN INVĂŢARE

-Artă : Peștișori colorați- modelaj/desen
-Caracatița- activitate practică (din rolă de hârtie igienică)
http://www. jocurban. ro/2015/07/lumea-marina-meduze-caracati%C8%9Be-%C8%99i-
pe%C8%99ti%C8%99ori-ii/
-Peștii vorbesc! – poveste creată
-Aleg o melodie și dansez cu fratele meu/sora mea!
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI

SCRIERII
-Bibliotecă: Alegem cărți cu lumea subacvatică
-Mica Sirenă, de H. Ch. Andersen- poveste
https://www. youtube. com/watch?v=HEL5h60T6ws
-Mesaje din adâncuri- scriem cuvinte cu literele învățate
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOŞTEREA LUMII

-Știință: Circuitul apei în natură
https://www. youtube. com/watch?v=mylCQjryPiU
Experimente cu apa
https://www. youtube. com/watch?v=CCxbI1qRsWY
-Numărăm și ne jucăm cu animalele marine
-Probleme matematice în versuri
https://www. facebook. com/groups/activitatigradinite/permalink/1616171491882497/
-Lumea subacvatică
https://www. youtube. com/watch?v=otK0oW9vEEU
-Delfinariu Constanța- transmisii live
https://www. facebook. com/delfinariuconstanta/
298
ȘCOALA ONLINE
BEDO HILDA ÁGNES, PROFESOR DE LIMBA ENGLEZA

ȘCOALA GIMNAZIALA “MOLNAR JOZSIAS”, TARGU SECUIESC
Școala este instituția care îi pregăteşte pe copii pentru viitor. Însă, în ultimul timp sistemul educaţional
trece printr-o schimbare fundamentală, datorită progresului tehnologiei, iar elevii și profesorii sunt
principalul motor al schimbării.
Competenţele de bază cum este cititul, scrisul şi calculul matematic vor fi mereu esențiale, dar într-o
lume cu acces nelimitat la informaţii scrise sau audio-vizuale, elevii și profesorii vor trebui să deprindă
competenţe şi cunoştinţe noi.
Dascălii vor fi întotdeauna un element decisiv al procesului de educare, dar rolul lor se schimbă. Rolul
lor central, frontal se schimbă şi ar trebui să-şi asume poziţia de îndrumători.
În secolul XXI avem a gamă variată de gadgeturi, învăţăm zi de zi să le folosim, le exploatăm în
scopul de a deveni mai rapizi și de a putea folosi cît mai util. Această dezvoltare rapidă ne obligă să ne
adaptăm şi să înţelegem aceste schimbări nu numai în viața de acasă ci și la școală.
În condițiile învățării la distanță și în condițiile în care și următorul an școlar stă sub semnul multor
incertitudini școala online este o schimbre crucială. Chiar dacă mulţi dintre elevi şi profesori nu au fost
pregătiţi pentru asta, unii nici nu şi-au dorit, acum predarea prin intermediul internetului a devenit o
necesitate. Sigur, nevoi sunt multe. Sunt copii care nu au suportul de lucru şi nici acces la internet. Sunt
profesori care nu ştiu cum să adapteze predarea clasică la cea din mediul online. Sunt şi cei care nu ştiu ce
platforme educaţionale online pentru elevi sunt mai uşor de folosit şi mai practice. Totuși tehnologia este
parte a vieții noastre a tuturor, iar în general copiii sunt atrași în mod deosebit de mediul digital – dinamic,
colorat, interactiv. O soluție fericită din acest punct de vedere sunt aplicațiile și softurile educaționale, cu
ajutorul cărora copiii descoperă resurse educaționale atât de atractive, încât înțeleg diverse noțiuni de la
școală, în timp ce se distrează. Ei se bucură atunci când navighează în mediul online și astfel, sunt mai
receptivi la informații venite din zona digitală.
Cele mai utilizate platforme educaționale sunt Google Classroom, Google Meet, Edmodo și aplicația
Zoom. În cadrul orelor de limba engleză am folosit cu drag platformele Google Classrom și Meet pentru că
m-a ajutat să economiseasc timp și să organizez orele într-un mod eficient. În același timp, Google
Classroom este de mare ajutor pentru profesori să comunice mai ușor și în timp real cu elevii, părinții și
colegii lor, profesori.
Alte avantaje ale platformelor sus menționate sunt:
- profesorii au feedback de la elevi la sfârşitul orei;
- pot da o temă pentru data viitoare, care se corectează automat;
- toată materia se găsește într-un singur loc;
- lucrăm într-un mod organizat;
- evaluarea este ușoară și rapidă.
Prin oferirea de informaţii într-un timp real, prin folosirea mijloacelor de evaluare specifice fiecărui
domeniu şi accesul la resurse online pentru elevi și părinţi, şcoala online poate să aducă îmbunătăţiri
multiple şi substanţiale sistemului de învățămînt, oferind beneficii vizibile.
Astfel, școala online va fi un sistem avansat în viitor, care prin intermediul aplicațiilor și platformelor
pe care le va îngloba, va cuprinde cele mai bune metode și practici folosite pentru obținerea rezultatelor
bune, din diversele domenii de studiu ale instituțiilor educaționale.
299
AVANTAJELE ,,ŞCOLII ON-LINE"
BEJENARIU ANCA GEORGETA

GRĂDINIŢA P. P. ,,RIKI-PRIKI" REŞIŢA
Lecțiile didactice on-line reprezintă ceva nou şi revoluționar, un mod de a pune în practică
cunoștințele cuprinse în diferite materii într-o modalitate probabil mai atractivă, modernă, cu ajutorul
programelor educaționale pe suport electronic. Cu ce vin acestea nou, revoluţionar? Pot fi pentru elevi:
- interactive;
- interesante;
- moderne;
- intuitive.
Folosirea de materiale didactice complexe: cărţi, filme, programe interactive, hărți, diagrame,
desene, planșe, mulaje, proiecții atrag interesul copiilor pentru a descoperi cât mai mult despre o anumita
materie. Dintre acestea, programele / softurile educaționale şi interactive pe suport electronic sunt cele mai
complexe materiale didactice care pot prezenta foarte aproape de realitate diferite fenomene, procese,
evoluții, modificări sau tehnici din diverse domenii.
Unii pot zice că aceste lecţii on-line nu sunt sigure pentru copiii. Unul din avantajele acestor activităţi
este faptul că utilizarea sistemelor didactice software necesită asigurarea securităţii utilizatorilor,
înregistrarea acestora, monitorizarea studenţilor şi a serviciilor oferite în reţea.
Față de sistemul tradițional de învățământ sunt câteva diferențe de abordare a procesului de educație
şi dezvoltare a elevului:
- interactivitatea cu cel/cei din spatele monitorului:
- prezenţa explicațiilor, a întrebărilor
- modul dinamic de prezentare;
- proiecția tridimensională a oricărui lucru, fenomen
- stimularea interesului față de nou
- stimularea imaginației
- dezvoltarea unei gândiri logice
- simularea pe monitor a unor fenomene şi procese
- exemplificări multiple pentru eficienţa în învățare
- formare intelectuală prin autoeducație
- mobilitatea – posibilitatea de a accesa conținutul materialului educațional de oriunde şi oricând,
având la dispoziție un computer
- prezentarea clară şi intuitivă a conținutului;
- fiecare copil are un ritm propriu de asimilare și se bazează pe un anume tip de memorie in procesul
de învățare (auditivă sau vizuală), parcurgerea acestor jocuri, lecții interactive, teste poate fi realizata treptat
şi repetat, controlând rapid progresele, unii copii au randament mai bun în weekend, alții la primele ore ale
dimineții;
- metode diverse de a învăța – şcoala on-line ar trebui sa aibă la baza diverse metode pedagogice, care
sa ghideze copiii pe tot parcursul procesului de învățare.
300
,,MAI BINE LA ȘCOALA, DECAT EDUCAȚIE ONLINE!’’
PROF. BELCIOI FLORENTINA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,PAMFIL ŞEICARU”, CIOROGARLA, ILFOV
Trecerea aceasta forțată de la educația desfașurată la școală, la cea online ar putea avea efecte nefaste
copiilor. Sigur că activitatea online este o activitate necesară și utilă în situația cu care ne-am confruntat,
dar nu este benefică pentru copii.
În activitatea online nu este loc de interacțiune multiplă cu colegii, interacțiune emotională și
empirică. Educația nu este doar o informație pură ci un comlex de factori pe care poți să-i ai doar cu oameni
langă tine, atingere, reacție, văz, auz, sunet, miros, etc. Marea majoritate a copiilor se plictisesc dupa 20-
30 minute de lecții online, ei se concentrează mult mai greu, tehnica de comunicare este dificilă, informațiile
nu sunt accumulate așa cum erau în sala de clasă.
Dincolo de faptul că educația online omoară curiozitatea, lenevește mintea, aceasta duce la un
fenomen destul de periculos precum desocializarea. Comunicarea este o nevoie imensă iar lipsa de
socializare duce la degradare personală și putem observa cum desocializarea dezumanizează. Mai rău decât
atât, copilul nu mai respecăt regulile și ritualurile pe care si le-a construit pentru prezența în spațiul public
comun.
Lecția online este mult mai dificilă decât cea care presupune prezenta fizică.
În cadrul orelor online explicațiile nu ajung în aceeași măsură la toți din cauza sistemelor pe care
copiii le folosesc și conecterea la internet. Se lucreaza destul de greu cu copiii din mediul rural care nu dețin
dispositive pentru a intra pe platforme sau zoom. În timpul orelor ne confruntam cu diferite neconcordanțe,
elevii nu au voie să vorbească toți odată deoarece crează o debandadă si nimeni nu mai ințelege nimic, unii
nu doresc să vorbească, alții nu doresc să deschidă camera iar lecțiile nu sunt eficiente. Foate dificilă este
desfășurarea orelor practice (ed. fizică si sport) unde nu poți desfașura lecțiile conform programei școlare,
doar să consolidezi din ce ai apucat să săvârșești în cadrul orelor la școală, un aspect ce se rezumă la acțiuni
simple, individuale și nu de grup/echipă, deci progresul este foarte greu de realizat.
Toți copiii și profesorii doresc revenirea la școala, limitarea interacțiunii cu copiii va fi cel mai crunt
aspect și mă gândesc cu groază cum vom desfășura orele cu mască. Educația online nu trebuie să înlocuiască
forma clasică, educația de grup unde copiii sunt împreună. Educația online poate fi o formă ocazională sau
suplimentară, nu o formă de educație constantă.
301
EDUCAȚIE FARĂ FRONTIERE
“SCOALA ALTFEL, SCOALA DE ACASĂ”
PROF. INV. PREȘCOLAR: BELCIU CORINA LOREDANA
Motto: “Educația este cea mai puternica arma care poate schimba lumea. ” Nelson Mandela
Tehnologia schimba scoala. Trăim într-o noua era în care oamenii folosesc internetul peste tot, de la
găsirea de informații, constituirea relațiilor de prietenie, pana la implicarea rețelelor sociale în viață noastră.
Educația online și învățământul online tind să devina din ce în ce mai populare și dezvolta capacitățile
educaționale și sociale ale copilului. Invatarea de acasa e la fel de importanta si poate chiar mai constienta
decat cea de la scoala.
Schimbările survenite în societatea contemporana: economice, politice, culturale, comunitare se
reflecta, inevitabil, în domeniul educației. Învățarea este un proces continuu. Aceasta, dar si schimbarea au
loc pe tot parcursul vieții noastre.
Învățarea prin internet poate fi definita ca o forma de învățământ prin care se prezinta elevilor/
studenților un conținut de instruire prin internet. Rolul cadrului didactic fiind foarte important.
Ca educatoare caut să fiu mereu informata cu tot ce apare legat de specialitatea mea și să fiu mereu
bine documentata și pregătită în ceea ce privește educația online. Încă de la începutul acestei perioade am
încercat să explic parintior și copiilor faptul că doar clădirea grădiniței este închisă, nu și învățarea. Copiii
sunt atrași în mod deosebit de mediu digital, dinamic, colorat, interactiv, de aceea ei se pot distra și învața
în același timp. Activitățile online au fost similare cu cele din grădiniță, însă adaptate, copilul recunoaște o
activitate, un cântec, un joc din grădiniță și acest lucru îi vă oferi confort. În plus, în mediul online, micii
exploratori descoperă aici mai multe tipuri de resurse digitale (animații, imagini, jocuri educaționale, filme),
reunite într-un singur loc și grupate în funcție de vârstă și specificul învățării. Distantarea si lipsa
interactiunii, a unui contact direct, constituie aspectul cel mai dificil in efectuarea activitatilor acasa.
La gradinita noastra, copilul si nevoile sale individuale se afla in centrul atentiei noastre, trebuie să
ținem cont de ceea ce îi place copilului. Exista diferite tipuri de inteligenta, de ritm al copilului, de achiziție
de concept, de aceea trebuie să oferim șansa tuturor copiilor să vorbească, trebuie să identificam nevoile
copiilor, să asiguram starea de bine.
Consider că o comunicare eficienta intre părinți și cadru didactic va duce la o motivare și atragere a
acestora în întâlnirile online cu copii. Interesele copilului primează pentru toți. Atât părinții, cât și copiii
trebuie să se familiarizeze cu aceasta noua experiență. Daca in cazul scolarilor, acestia pot desfasura
activitatile propuse singuri, in cazul prescolarilor, ajutorul din partea unui adult este indispensabil.
Experiența trebuie să fie cât mai unica pentru ei.
Scoala online din aceasta perioada a îmbunătățit abilitățile digitale ale copiilor. Copiii se adaptează,
dar toți duc lipsa interacțiunii în persoana, au înțeles necesitatea izolării și s-au bucurat de experinta
cursurilor online din aceasta perioada. Copiii isi dezvolta propria modalitate de raportare la realitatea
inconjuratoare si inteleg ceea ce se intampla in jurul lor prin corelarea noilor experiente cu ceea ce au
dobandit deja. Învățarea continua dincolo de scoală și cu instrumente online accesibile tuturor și multa
determinare; putem face progrese împreună și mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să
302
”GRADINIȚA DE ACASA – O PERIOADA NOUA ȘI INOVATOARE”
PROFESOR INVAȚAMANT PREȘCOLAR:

BELDIMAN CRISTINA MIHAELA
Închiderea grădinițelor a însemnat mult mai mult timp liber pentru copii, care a fost petrecut doar în
casă. Dacă în primele zile, vestea că nu vor merge la grădiniță probabil a fost primită cu bucurie, este foarte
probabil ca această schimbare să aducă în timp plictiseală sau iritabilitate celor mici și mari, a căror libertate
de mișcare este acum limitată. Este ușor pentru copii și adulți să cadă în capcana navigatului pe internet și
a timpului petrecut în fața unui ecran fără un scop anume. Deși pare relaxantă, această activitate nu este de
folos copiilor pe termen lung. Iată una din activitățile propuse de mine copiilor din grupă în această
perioadă.
Unitatea de învățământ: GRĂDINIȚA CU PP ”ALEXANDRINA SIMIONESCU GHICA ”
TÂRGOVIȘTE
Profesor învământ preșcolar: BELDIMAN CRISTINA-MIHAELA
Grupa: Mică C
Tema anuală de studiu: CE ȘI CUM VREAU SĂ FIU?
Tipul activității: Consolidarea cunoștințelor despre regulile de circulație.
Tema săptămânii: ”NE ALEGEM O MESERIE ”
Tema activității: ”Prietenul meu, agentul de circulație”
Educație rutieră: ”Prietenul meu, agentul de circulație” https://youtu. be/lGWdoaZS5DM
Conținutul activității: Consolidarea cunoștințelor despre regulile de circulație
Activitatea propriu-zisă s-a desfășurat sub formă de poveste. Am realizat o prezentare power-point
cu imagini pe baza poveștii. Am filmat în timp ce spuneam povestea și se derulau slide-urile.
Pornind de la această poveste copiii au avut la alegere de desfășurat diferite activități: de confecționat
un semafor, prin tehnica lipirii, de asamblat un puzzle on-line, realizat de mine prin aplicația ”I`m a puuzle”
https://im-a-puzzle. com/look_i_m_a_puzzle_8Foa2loo. puzzle
Pentru a răspunde aferent sarcinilor de lucru, preșcolarii alături de un adult au urmat pașii:
1. Au deschis grupul de whatàpp al grupei;
2. Au accesat videoclipul atașat;
3. Au vizionat și audiat conținutul videoclipului până la sfârșit;
4. Au rezolvat sarcinile didactice solicitate de educatoare;
5. Au încărcat într-un comentariu răspunsurile în format video/ foto.
ANALIZA SWOT
POWER POINT, YOUTUBE
Puncte tari Puncte slabe
• Este un mijloc didactic ce se potrivește și adaptează • Necesită mult timp pentru a edita și monta
cu ușurință tuturor tipurilor de activitate și videoclipul;
disciplinelor; • Claritatea este afectată în momentul încărcării
• Stimulează concentrarea copilului; videoclipului pe o platformă online.
• Menține atenția preșcolarului prin intermediul
funcțiilor video-audio;
• Impactul vizual si auditiv cu doamna educatoare
cresc motivatia copilului de a rezolva sarcinile
didactice;
• Vizionarea filmulețului necesită dedicarea unui timp
minimal de către preșcolar;
• Videoclipul poate fi redat atât de pe smart-phone,
cât și de pe tabletă, laptop, computer;
303
Feedback-ul activității online a constat în adăugarea de comentarii cu privire la activitate,
transmiterea pozelor cu lucrările realizate iar copiii au exprimat verbal opiniile în cadrul întâlnirii live de
pe platforma Zoom.
304
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE –
ȘCOALA ALTFEL ! ȘCOALA DE ACASĂ !
BELEA FLORICA ILEANA, PROF. ÎNV. PRIMAR

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DENTA, TIMIȘ
Predarea online eficientă nu înseamnă doar preluarea conținutului lecției si transmiterea lui folosind
tehnologia. Mediul online de învățare vine cu provocări și resurse specifice, care presupun ca atât profesorii,
cât și elevii să se adapteze și să își schimbe modul de lucru. Din păcate, încă nu există un curs de „pedagogie
online”, dar există ghiduri si recomandari realizate de universitați care au implementat predarea online de
mai mult timp.
Bill Pelz, profesor de psihologie și câștigător al premiului Sloan de Excelență în Predarea Online, a
formulat trei principii esențiale pentru predarea online, care pot ghida cadrele didactice indiferent de
materie și nivel de învățământ:
1. Lasă elevii să facă cea mai mare parte a muncii - implicarea elevilor în discuții, autoevaluarea
sau evaluarea temelor colegilor, activități de documentare înainte de lecții, toate sunt modalități prin care
elevii pot fi implicați direct în învățarea online.
2. Interactivitatea este sufletul predării online. Interactivitatea nu înseamnă doar discuții live între
copii sau între copii si profesori. Când vine vorba de predarea online, copiii pot fi încurajați să interacționeze
prin proiecte de grup si prin încurajarea discuțiilor în forumuri și comentarii. Avantajul predării online în
această privință este că elevii au mai mult timp să gândească și să formuleze întrebări și răspunsuri corecte
decât în discuțiile live.
3. Încurajează prezența autentică. Copiii vor fi mai implicați în lecțiile online atunci când li se
permite să se exprime social, cognitiv și legat de conținutul învățării și atunci când cadrul didactic se
exprimă din aceste puncte de vedere.
Prezența socială a copiilor se referă la: exprimarea emoțiilor ("Mă cam stresează proiectul de grup.
"), la exprimarea părerilor si gândurilor despre răspunsurile altor colegi ("Multumesc pentru răspuns, m-ai
ajutat să înțeleg!" sau "Întotdeauna ai păreri interesante. ") sau reacțiile care sprijină sentimenul de grup
si apartenență ("Am făcut o treabă bună toți!").
Prezența cognitivă a copiilor și a cadrului didactic se referă la felul în care aceștia contribuie cu idei
si informații legate de materia predată.
Prezența legată de conținutul învățării este încurajată când profesorii si elevii confirmă înțelegerea
informațiilor, sumatizează discuția, răspund sau formulează întrebări, încurajează participarea la discuție a
altor copii, aduc informații noi din alte surse etc.
Două tipuri de lecții, live si înregistrate, pot fi utilizate în mediul online :
Ambele pot fi folosite cu succes, în scopuri diferite. Pentru predarea unei noțiuni noi, profesorii pot
înregistra un material video scurt pe care copiii să îl urmarească în cadrul orei sau înainte de oră, apoi pot
interacționa live pentru a răspunde la întrebări, a verifica înțelegerea informației și a adăuga idei noi.
Lecțiile înregistrate :
Cele mai eficiente lecții înregistrate respectă câteva reguli:
• oferă la început o hartă a conținutului care va fi prezentat, astfel încât copiii să știe la ce să se aștepte.
• materia este împărțită în segmente scurte, urmate de întrebări și teme de reflecție pentru elevi, care
să îi ajute pe copii să facă deducții și să înțeleagă materia.
• includ materiale vizuale (scheme, fotografii relevante, grafice etc. ) care sprijină înțelegerea
noțiunilor noi.
Lectiile live :
Dacă folosesc Zoom, profesorii pot include în prezentarea lor materiale vizuale și audio prin funcția
de Share Screen, care fac posibile prezentările Power Point sau materialele video.
Întrebările elevilor în timpul lecțiilor live – cadrele didactice pot cere copiilor să scrie întrebările în
chat, pentru a nu întrerupe lecția. Profesorul verifică, din când în când, chatul pentru a vedea care sunt
întrebările copiilor.
305
Lecțiile live pot fi folosite cu succes pentru a încuraja interacțiunea cu elevii. Iată câteva exemple
de activităti care se potrivesc cel mai bine:
• studii de caz
• rezolvare de probleme
• dezbateri
Bibliografie :
1. Pellz B., „(My) Three principles of effective online pedagogy ”
2. D. R. Garrison, T. Anderson, „The internet and higher education”
306
CUM SĂ FĂUREȘTI O COMUNITATE PUTERNICĂ
ÎNTR-O CLASĂ ONLINE
ÎNVĂȚĂTOR, BENGHEA MARIA JANETA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1, SAT VALENI
Metodele de predare aplicate în clasă au un puternic asupra calității educației. Practic, mult din
calitatea actului învățării atârnă pe umerii dascălilor: 30% din succesul învățării depinde de comportamentul
profesorului. Așadar, la competențele pe care fiecare profesor le dezvoltă în relația cu elevii săi, iar această
relație continuă să fie la fel de importantă și în mediul online.
Cercetând puțin pe această temă am descoperit mai multe studii care vorbesc atât despre avantajele
cât și dezavantajele acestei opțiuni. Un set de studii realizate de Departamentul de Educație al Statelor Unite
vorbesc pe de-o parte de faptul că rezultatele învățării online păreau a fi la fel ca în cursurile tradiționale,
cât și despre faptul că studenții în condiții de învățare online s-au comportat într-o manieră mai bună decât
cei care primesc instrucțiuni față în față. (sursa) Alte studii de dată mai recentă vorbesc despre faptul că
instrucțiunile care combină elementele online cu cele tradiționale, față în față, au un avantaj mai mare în
raport cu instrucțiunile fie numai față în față, fie pur online. Aceleași studii vorbesc despre faptul că cel mai
mare impact al învățării online e înregistrat la adolescenții de liceu.
O echipă de cercetători de la Universitatea Harvard au ajuns la concluzia că intercalarea conținutului
multimedia și a materialelor de învățare online cu teste scurte, la intervale de timp regulate, pot îmbunătăți
implicarea elevilor. Cercetările au arătat că utilizarea acestor teste a redus aproape la jumătate (42%)
distragerea elevilor cât și creșterea considerabilă a notelor obținute de aceștia. (sursa)
Dar nu este imposibil. Părinții spun „prezent” la educație.
În situația în care suntem astăzi, statul asigură concediu unuia dintre părinți pentru a se putea ocupa
de educația copiilor. Profesorii pot lucra cu aceștia în această perioadă pentru educația celor mici. Ei pot
veni cu instrucțiuni clare în online, iar părinții pot dezvolta temele cu copiii în offline. În felul acesta se pot
dezvolta relații între școală și familie, părinții pot înțelege mai ușor și pot empatiza mai mult cu efortul unui
cadru didactic. Se dezvoltă, astfel, și relația profesor-părinte. Părinții pot explora împreună cu copiii diferite
platforme, instrumente online și astfel învățarea se petrece și la adulți.
Punți digitale între profesori - adaptarea la predarea în online încurajează profesorii să colaboreze
între ei, împărtășindu-și materialele și practicile pedagogice mult mai ușor, la distanțe foarte mari. Sunt
profesori care au predat cursuri online și care sunt mai familiarizați cu unele metode, iar mulți dintre aceștia
își doresc să împartă din cunoștințele lor cu cei care au nevoie de sprijin.
Autonomie în învățare pentru elevi -mutarea cursurilor în online încurajează elevii să aibă mai multă
autonomie în învățare, folosindu-și la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a procesului de
învățare pe online, poate susține ritmul învățării și poate crește încrederea elevilor în capacitățile și resursele
proprii pentru a fi autodidacți (de altfel, învățarea continuă pe tot parcursul vieții adulte este guvernată de
capacitatea de a fi autodidact).
Învățare prietenoasă de acasă- confortul e crescut fiind într-un spațiu personal, atât poate pentru elev
cât și pentru profesori. Nu mai există gălăgie, la nivel de management al clasei dinamica se schimbă iar
părinții pot asigura cadrul potrivit pentru învățare. Copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai
trezească foarte de dimineață pentru a lua mijloace de transport în comun, se reduce din gradul de oboseală,
părinții pot monitoriza mult mai îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii.
Repoziționarea școlii -un alt aspect foarte important, pe care l-am surprins zilele acestea care prezintă
și dintr-un alt unghi procesul educativ: în aceste zile, nu vorbim doar despre o trecere a interacțiunilor
didactice în lumea online (posibilă doar în anumite medii, cele privilegiate, cu acces la internet și computer),
vorbim despre o școală care trebuie să rămână un reper de siguranță și predictibilitate, despre profesori
creativi, bucuroși de întâlnirea inedită, mediată digital cu elevii, care inspiră încredere și protecție. Discuția
din toată acestă perioadă de timp a fost despre copii, cei care își mențin bucuria de a învăța în orice context,
care nu se simt abandonați de adulții din jurul lor.
307
educație.
Am schimbat notarea cu feedback-ul verbal, conversații și auto-evaluări prin reflectarea la învățare,
am răsturnat majoritatea lecturilor și scrierii de exerciții lungi înlocuindu-le cu modalități asincrone. Spațiul
de învățare a înflorit – și asta nu din cauza tehnologiei. A înflorit din cauza grijii noastre reciproce și a
entuziasmului pentru conexiunea în comunitate.
Împărtășesc mai jos patru metode pe care le-am găsit utile pentru construirea și menținerea unui
sentiment al comunității.
1. Insuflă exerciții care implică conectarea!
În această etapă, ar trebui să pui accentul pe conexiune, mai mult decât pe conținut. Succesul se
bazează pe încrederea relațională și stabilirea unei comunități virtuale care este asemenea unui copac:
profund înrădăcinată, cu un sentiment al temeiniciei, dar și flexibilă la nivelul ramurilor, pentru ca tu să te
adaptezi la condițiile în schimbare. Am utilizat tot timpul metafora copacului și de asemenea am făcut
referiri la gravitație (temeinică și mergând în profunzime, la fel ca rădăcinile) și la plutire (ridicare,
întindere, jucăuș, curios, în mișcare – ca ramurile).
Am început intenționat fiecare sesiune sincronă online cu un exercițiu de conectare: făcând împreună
exerciții de întindere, cântând, respirând împreună de trei ori.
Modalități de a ”te înrădăcina” la începutul unei sesiuni online pe care o găzduiești:există multe
exerciții de conexiune pe care le poți face. Eu utilizez un ”spărgător de gheață”, care este un exercițiu de
povestire prin care construiești o conexiunea la intrarea online. Asta amorsează grupul pentru împărtășirea
de calitate.
2. Lasă-i pe toți să joace un rol ! În predarea mea online, fiecare elev a avut acces la conținut în mod
asincron. Fiecare a avut ”spații de jurnal” online pentru a-și nota gândurile și a reflecta și pentru a împărtăși
și construi hărți de idei, colaborând într-un mod care reduce nevoia de întâlniri live. Poți să păstrezi cursul
fără ca toată lumea să lucreze în același timp, stabilind grupuri în care fiecare are un rol de autoritate. Elevii
mei își schimbă din când în când rolurile, pentru a le putea explora și pe celelalte. Unii preferă să joace
rolul celui care construiește vocabularul, colectând termenii noi pe care i-am întâlnit și găsind pentru ei
etimologia, definițiile și conotațiile. Alții au fost cei care arhivează referințele, colectând link-uri la site-uri
utile legate de temă, lecturi, filme video și alte surse. Alții aleg să fie ”curatori” care cercetează site-urile și
evaluează validitatea datelor și surselor, plasându-le apoi în contextul temei curente a învățării. Unii preferă
să creeze hărți mentale ale termenilor și legăturilor asociate pentru a le crește relevanța, sau modele artistice
și creații inspirate de răspunsurile la învățare. Atunci când stabilești o astfel de învățare tu trimiți un mesaj:
Toată lumea contează și toată lumea poate să contribuie la crearea și dezvoltarea unui spațiu de învățare.
3. Acceptă întrebările! Deseori, întrebările sunt mai importante și mai relevante decât răspunsurile.
Construiește un design online care încurajează curiozitatea deschisă, întrebările și trecerea prin procesul de
chestionare, cercetare și documentare a descoperirii.
Învățarea semnificativă nu este structurată în jurul unei cunoașteri statice și regurgitării unor
răspunsuri așteptate. Elevii vor deveni încântați să facă parte dintr-o călătorie a descoperirii, alături de tine
și, în timp ce tu, ca mentor joci cu siguranță un rol în iluminarea considerațiilor și resurselor, elevii vor fi
mult mai entuziaști dacă vor crea o cunoaștere care este mai bogată prin complexitatea ei. Acest tip de
interacțiune construiește abilități de învățare sociale și emoționale și, totodată încredere, care este
complementară acestui tip de învățare interactivă, eficientă. Documentează călătoria și încurajează
asumarea de riscuri și îndrăzneala pe parcurs – arată că prețuiești contribuția bazată pe curiozitate a fiecărui
membru
4. Practică Arta ascultării! Ca profesor, știu că aș putea să vorbesc în clasă/ spațiul de învățare, dar
pot oare să și ascult ceea ce comunică cei din acest spațiu? Și cum aș putea să fac asta într-un spațiu online?
Am găsit răspunsul în ascultarea activă, care este în mod intenționat deschisă și receptivă la ceea ce apare
în momentul prezent. Este o activitate tip mindfulness, care ne crește conștientizarea și atenția asupra celui
care vorbește și asupra scopului acestuia, în loc să ne gândim la ce vom spune noi mai departe. Poți
încorpora asta în interacțiunile tale cu învățăceii la distanță, încurajându-i pe toți să înceapă fiecare sesiune
cu minimizarea factorilor de distracție și înlăturarea altor echipamente. Atunci când este un exercițiu care
implică împărtășirea în grup, poți începe cu împărțirea pe grupuri mai mici – unde este mai ușor să te asiguri
că toată lumea contribuie – sau să încerci împărtășirea cu un partener, care implică o activitate de reflectare
308
în oglindă, unde elevii ascultă pe rând povestirea sau reflecțiile celuilalt. Ascultătorul este tăcut în timp ce
celălalt vorbește și, la sfârșitul unui minut sau două, repetă cuvintele cheie care au ieșit în evidență și câte
ceva din ce a auzit, fără să emită judecăți asupra lucrurilor pe care le-a auzit. Apoi, cei doi elevi își schimbă
rolurile.
În grupuri mai mari, poți planifica dinainte ordinea în care elevii vor vorbi și poți posta această ordine
în fereastra de chat a spațiului de conferință online la distanță, pentru a face tranzițiile cât mai line. Pe
parcurs, continuă să încurajezi ascultarea fără emiterea de judecăți.
Aceste abordări pentru a construi conexiunea grupului sunt toate destinate să ofere ceea ce este nevoie
în fiecare moment care apare.
Împărtășesc aceste considerații cu intenția de a crește starea de bine a lumilor de învățare online, care
sunt spații minunat de bogate, diverse și creative.
Sursa: https://www. edutopia. org/article/how-forge-strong-community-online-classroom?
309
ȘCOALA DE ACASĂ
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
PROF. ÎNV. PREȘC. BERNAD CLAUDIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ELENA CUZA”, PIATRA -NEAMȚ
cea digitală.
Din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, elevii, profesorii, autoritățile și părinții încearcă
mediul on-line până la sfârșitul anului școlar.
on-line.
Dincolo de sincope, greutăți, lipsa colaborării și decizii impuse peste noapte, există unități de
învățământ care s-au adaptat cu succes noilor metode de învățământ on-line, pentru că se pregăteau deja
pentru școala viitorului.
Cel mai mare câștig a fost că profesorii s-au unit, iar copiii au venit la această întâlnire on-line și au
împărtășit profesorilor cunoștințele din domeniul IT, și astfel s-a creat o apropiere și o empatie între profesor
și elev.
Școala are nevoie de schimbare și de adaptare la meseriile viitorului, iar schimbarea trebuie să
Profesorii sunt invitați să descopere metodele și instrumentele concrete prin care își pot schimba în
mod pozitiv stilul de predare și modul de a relaționa cu copiii.
rezultatele învățării.
În al doilea rând învățarea online de calitate înseamnă timp de planificare, pregătire și dezvoltare
pentru o lecție, situația actuală determinându-ne mai degrabă să acționăm cu resurse minime disponibile și
într-un timp redus. Planificarea atentă a învățării online presupune nu doar identificarea conținutului de
parcurs, ci și proiectarea atentă a tipurilor de interacţiune, cu scopul de a susţine procesul de învăţare.
Apoi, trebuie adaptată particularităților de vârstă și chiar individuale ale elevilor, pretându-se mai
bine vârstelor mari, ciclului liceal, studenților și adulților în contexte de formare.
Avantajele învățării online derivă indiscutabil din faptul că activitățile online pot fi accesate
oricând si oriunde, cursanții pot alege domeniile de interes, le pot accesa în ritm individual. Timpul nu este
310
scrise reprezintă, de asemenea, o problemă.
Pentru elevi, învățarea online activă solicită mai multă responsabilitate, iniţiativă şi efort decât
instruirea faţă-în-faţă. Deciziile legate de mărimea grupului de elevi vor limita foarte mult strategiile
utilizate, un număr mare de elevi făcând imposibilă interacțiunea de calitate. Feedback-ul, de exemplu,
devine tot mai dificil pe măsură ce dimensiunea clasei crește, ajungând în cele din urmă la un punct în care
pur și simplu nu este posibil ca un profesor să ofere feedback specific și prompt. Pentru elevi, sincronul
este de obicei cel mai potrivit, adulţii necesitând mai multă flexibilitate, se optează pentru variante asincron,
alternate cu sesiuni sincrone opționale. Un alt dezavantaj este faptul că participarea şi angajamentul faţă de
învăţarea în mediul on line tind să se dilueze în timp, studiile precizând că, cursurile de tip MOOC
înregistrează rate ridicate de abandon.
În special îngrijorător este faptul că în cazul învățării la distanță nu putem vorbi, din păcate, de
accesibilitatea resurselor de învățare pentru toți elevii, din toate mediile rezidențiale.
Asigurarea echității accesului la învățarea la distanță, deoarece elevii din medii defavorizate au, de
regulă, acces limitat la computere și la alte dispozitive în afara şcolii. În unele cazuri, aceștia locuiesc în
zone fără electricitate și fără conexiune /conexiune slabă la internet.
O serie de țări au luat măsuri pentru a soluţiona această problemă:
China oferă computere elevilor din familii cu venituri mici, pachete de date mobile și subvenții pentru
telecomunicații.
Franța depune eforturi pentru a împrumuta dispozitive și pentru a oferi cursuri şi sarcini de lucru
tipărite elevilor care nu au acces la internet sau la calculatoare.
Emiratele Arabe Unite au creat o linie de asistență pentru profesori și elevi, care pot solicita sprijin
tehnic în cazul în care întâmpină dificultăți.
România oferă prin Programul Euro 200 sprijin financiar elevilor din medii dezavantajate pentru
achiziția de echipamente informatice.
În statul Washington, Statele Unite, școlile nu sunt încurajate să ofere servicii de învățare online,
dacă nu este asigurat un acces echitabil.
În Portugalia, pentru a soluţiona problema elevilor care nu au acces la internet de acasă, guvernul a
sugerat un parteneriat cu serviciile poștale pentru a livra fișe de lucru tipărite. De asemenea, a lansat o ofertă
de cumpărare prin licitație pentru echipamente informatice pentru studenți și profesori.
Învățarea la distanță și la domiciliu pune invariabil o povară grea pe umerii părinţilor. Mulți dintre
aceştia se luptă să îşi susțină copiii în noul lor mediu de învățare, adesea jonglând între supervizare, propria
lor muncă și treburile casnice.
Datorită închiderii școlilor, mulți copii și tineri pierd contactul social care este esențial pentru
învățare și dezvoltare. Aplicațiile de comunicare online (de exemplu, WhatsApp) sunt utilizate pentru a
asigura comunicarea între profesori și elevi, precum și între elevii / studenții din multe țări. Clasele online
interactive oferă, de asemenea, oportunități de interacțiune socială
Învățarea la distanță rămâne, din perspectivă pedagogică, o formă alternativă la învățarea
tradițională, implementată în situații de urgență, formă care cuprinde în nucleul său învățarea online, alături
activităţi şi sarcini de lucru pentru toţi elevii / studenţii în această perioadă grea pe care o traversăm cu toții,
elevi, părinți, profesori, întreaga societate.
311
Bibliografie selectivă:
Gwang-Chol Chang, Satoko Yano, How are countries addressing the Covid-19 challenges in
education? A snapshot of policy measures, 24 martie 2020, accesat: 31 martie 2020.
https://gemreportunesco. wordpress. com/2020/03/24/how-are-countries-addressing-the-covid-19-
challenges-in-education-a-snapshot-of-policy-measures/
Stefania Giannini, Suzanne Grant Lewis, Three ways to plan for equity during the coronavirus school
closures, 25 martie 2020, accesat: 31 martie 2020, https://gemreportunesco. wordpress.
com/2020/03/25/three-ways-to-plan-for-equity-during-the-coronavirus-school-closures/
Charles Hodges, Stephanie Moore, Barb Lockee, Torrey Trust, Aaron Bond, The Difference Between
Emergency Remote Teaching and Online Learning, 27 martie 2020, accesat: 3 aprilie 2020, https://er.
educause. edu/articles/2020/3/the-difference-between-emergency-remote-teaching-and-online-learning
312
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7 FOCȘANI, JUD. VRANCEA

STRUCTURA GRADINIȚA PN CARTIER MANDREȘTI, FOCȘANI
PROF. ÎNVĂȚ. PREȘCOLAR BEȘLEAGĂ FLORICA
Din cauza COVID-19, preșcolarii, elevii, liceenii și studenții au fost nevoiți să-și mute studiile acasă,
chiar dacă unora le este foarte greu: lipsa telefonului, a internetului, a calculatoarelor ș. a.
Preșcolarii au fost nevoiți, chiar dacă sunt mici, să facă și ei același lucru: să-și mute acasă activitatea
de la grădiniță. La început le-a fost foarte greu, fiind mici nu înțelegeau ce se întâmplă, dar cu ajutorul
părinților au trecut cu bine peste acest hop. Le mulțumesc părinților pentru ajutorul și înțelegerea acordată.
Încet-încet, fiecare s-a descurcat cum a putut. Iată câteva lucrări de-ale lor
313
314
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR REALIZATE ONLINE
CLASA A III-A/AN ȘCOLAR 2019-2020

PROF. ÎNV. PRIMAR BIANCHI CORINA
SĂPTĂMÂNA I (27APRILIE-1MAI)
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ARCANI, JUDEȚUL GORJ
Nr. Ziua și Disciplina Denumirea Conținuturi/ suport Tipul de

crt. data/ activității / activitate
interval tema /spațiul de
orar desfășurare
1. *Luni Limba Despre WhatsApp:

27 aprilie română vacanța de Compunere cu cuvinte de sprijin mesaje și video
2020 primăvară să http://clasamea. eu/despre-vacanta- Telefon: mesaje
vorbim! de- și convorbiri
primavara/?fbclid=IwAR35vxvuwWSRM5v
9-11 Matematică Fracții- 4aBLq_T-nC-
exersare, joc şi RbaVyz5RSQm17HhwHqW2JyD_DSHkbN
învăţare gEE
16-18
Scrierea şi citirea unităţilor

fracţionare-diviziuni ale unui întreg; Fracții
egale
Prezentare: https://www. youtube.
com/watch?v=7e5d9-Pl-Ks
Fișe de lucru: https://www. didactic.

ro/materiale-didactice/fractii-egale-3
2. *Marți Matematică Fracții-

28 aprilie probleme cu Compararea și ordonarea fracțiilor cu
2020 fracții același numitor
Prezentare: https://www. scoalaintuitext.
9-11 Limba
română ro/blog/matematica-clasa-a-iii-a-2/
Repetăm, să nu
uităm! Fișe de lucru: https://www. didactic.
Părțile de ro/materiale-didactice/fractii-egale-3
vorbire:
substantivul,
16-18 adjectivul, Joc didactic
pronumele https://learningapps.
personal, org/9758788?fbclid=IwAR2_DUtwTVq06vX
verbul nNvvwyY990pb8849ieJJfeHB7Rm0prMzLw
IYY7XQJv4o
Fișă de lucru
https://www. didactic. ro/materiale-
didactice/fisa-de-lucrulbsi-literatura-
romanaclasa-a-iiia-recapitulare-parti-de-
vorbire
315
3. *Miercuri Matematică Probleme care
29 aprilie se rezolvă prin Rezolvări de probleme-metoda
2020 operaţiile figurativă
aritmetice Prezentare: http://www. matecucristina.
9-11 cunoscute;
ro/tag/metoda-figurativa
Educație metoda
civică reprezentării
16-18 grafice
Rezolvare de probleme- tabla interactivă
Doresc să-mi Zoom
fie bine mie și
celor din jur!
Igiena personală (norme de igienă în

contexte variate)
4. *Joi Limba Matilda, Roald

30 aprilie română Dahl Textul – textul literar, narativ
2020 - identificarea de informaţii explicit
formulate;
9-11 - formularea de întrebări şi răspunsuri prin
Științe diferite procedee;
Forțe și efecte - raportarea propriei experiențe la cea a
personajelor;
- exprimarea acordului/dezacordului față de
acțiunile unor personaje;
Cinema-ul de - exprimarea personală pe baza textului
acasă - prezentare Movieclips https://www.
youtube. com/watch?v=Ey-zuaZV8pM
16-18
Corpuri deformate elastic/plastic.
Deformare elastică/plastică
https://www. scoalaintuitext. ro/pagina-
invatatorilor
Joc didactic: Cadouri pentru Radu

invatatorilor
Vizionare film Matilda (1:38 ore)

com/watch?v=kN6WmnpLNSU
Ciorchinele (scrie cât mai multe însușiri ale
Matildei)
316
5. *Vineri Matematică Probleme care
1 Mai se rezolvă prin Rezolvări de probleme-metoda
2020 operaţiile figurativă
aritmetice Prezentare: http://www. matecucristina.
9-11 cunoscute;
metoda
AVAP reprezentării
grafice Rezolvare de probleme- tabla interactivă
Aducem
primăvara în
casă! (1)
Ateliere de creație- fluturi

http://krokotak. com/2018/04/paper-butterfly/
Săptămâna a II-a (4 mai-8 mai)

crt. data/ activității/tema activitate/spațiul de
interval desfășurare
orar
1. *Luni Limba O întâmplare
4 mai 2020 română deosebită, Călin Organizarea textului scris
Gruia - punctuația impusă de
comunicarea dialogată scrisă;
9-11 - utilizarea în scris a formulelor de
solicitare;
- antrenamente de scriere creativă.
Variabilitatea limbii și a comunicării
în contexte diferite
Matematică - părțile de vorbire
Probleme care se https://www. didactic. ro/materiale-
rezolvă prin didactice/o-intamplare-deosebita-
operaţiile de-calin-gruia-2
aritmetice Filme de predare: Scrumbia
cunoscute afumată; Cum adresăm o
16-18 rugăminte/o cerere/o informație
https://www. scoalaintuitext.
ro/pagina-invatatorilor
Probleme cu cele 4 operaţii.

Organizarea datelor în tabele
Prezentare: https://www.
scoalaintuitext. ro/pagina-invatatorilor
Rezolvare de probleme- tabla

interactivă Zoom
Jocuri de exersare (matematică):

Colecția de dinozauri; Colecția de
pietre prețioase
Jocuri de exersare (limba română):
Descoperă silueta!; Jocul
complimentelor
317
2. *Marți Matematică Exersare, joc şi
5 mai 2020 învăţare
Rezolvări de probleme
9-11 Filme de predare: Organizarea
datelor în tabel; Explorare,
Limba experimentare, cercetare
română
Fișe de lucru: https://www.
16-18 Exersare, joc şi
învăţare scoalaintuitext. ro/pagina-invatatorilor
Rezolvări de probleme-tabla
interactivă Zoom
Joc didactic- Părțile de

vorbire în... dialog!
Fișă de lucru
didactice/fisa-de-lucrulbsi-
literatura-romanaclasa-a-iiia-
recapitulare-parti-de-vorbire
3. *Miercuri Matematică Metoda

6 mai 2020 reprezentării Rezolvări de probleme-
grafice
metoda figurativă
9-11 (consolidare)
Prezentare: http://www.
Educație matecucristina. ro/tag/metoda-
civică figurativa

interactivă Zoom
Relaţii, atitudini,
16-18 comportamente
faţă de oameni
Atitudini și comportamente
- Conduită în viaţa cotidiană
- Comportament moral-civic în
contexte de viaţă din mediul cunoscut
- Cooperarea pentru rezolvarea
unor sarcini simple
318
4. *Joi Limba La scăldat, Ion
7 mai 2020 română Creangă Textul – textul literar,
Ascultăm şi narativ
9-11 - identificarea de informaţii
comunicăm!
explicit formulate;
- formularea de întrebări şi
Științe răspunsuri prin diferite procedee;
- raportarea propriei experiențe la
cea a personajelor;
- exprimarea
acordului/dezacordului față de
Forțe și efecte acțiunile unor personaje;
- exprimarea personală pe baza
textului
fișă de lectură https://www. didactic.
ro/materiale-didactice/la-scaldat-fisa-
Cinema-ul de de-lectura
acasă Amintiri din copilărie/trailer
com/watch?v=0q1MGAdt5JY
16-18
Mişcare şi repaus.
Caracteristici ale mişcării
Filme de prezentare: Mișcarea

corpurilor. Mișcare și repaus. Reper
Jocuri de exersare: Corpuri în
mișcare; Clovnerii științifice; Articole
pentru revista de științe
Vizionare film Amintiri din copilărie

(1:11 ore)
com/watch?v=e0cZtXmoGVw
Realizarea unui desen tematic
5. *Vineri Matematică Metoda
8 mai 2020 reprezentării Rezolvări de probleme-
grafice metoda figurativă
9-11 (consolidare)
Prezentare: http://www.
matecucristina. ro/tag/metoda-
AVAP figurativa

Aducem interactivă
primăvara în casă!
(2)
Ateliere de creație- grădina

cu flori
http://krokotak. com/2018/04/mini-
flower-garden/
319
Săptămâna a III-a (11 mai-15 mai)
crt. data/ activității/ tema activitate/s
interval pațiul de
orar desfășurar
e
1. *Luni Limb Doi mari prieteni,

11 a română Mihail Sadoveanu Organizarea textului scris
mai 2020 Cartea poştală - punctuația impusă de comunicarea
dialogată scrisă;
- utilizarea în scris a formulelor de solicitare;
9-11 - antrenamente de scriere creativă
Filme de predare: O mare și frumoasă
prietenie
Mate Probleme care se didactice/prietenia-eminescu-creanga-2
matică rezolvă prin
operaţiile
aritmetice
16-18 cunoscute Probleme cu cele 4 operaţii.
(consolidare) Organizarea datelor în tabele
Rezolvare de probleme- tabla interactivă Zoom
Atelier de joc și învățare

invatatorilor
2. *Marți Matematică Exersare, joc şi

12 mai 2020 învăţare (2)
Rezolvări de probleme
9-11 Filme de predare: Organizarea datelor în
tabel; Explorare, experimentare, cercetare
Limba
română Fișe de lucru: https://www. scoalaintuitext.
Exersare, joc şi
învăţare
Filme de predare: Enunțul, Astăzi

sunt.... .
invatatorilor
Un bulgăre de humă
16-18 https://www. youtube.
com/watch?v=GDBA7i2sQIk
Joc didactic- Rime

invatatorilor
Fișă de lucru
Notarea a câte 10 creații din operele celor doi
scriitori
320
Audierea unor poezii eminesciene recitate de
Mihail Sadoveanu
Hai să facem școala diferită și de acasă!-
platformă educațională Intuitex
ro/?gclid=CjwKCAjwv4_1BRAhEiwAtMDL
snANx_q5m_tYHhFdrrXLw2ue38xmiBNJi0
oY
3. *Miercuri Matematică Metoda

13 mai 2020 reprezentării Rezolvări de probleme-metoda
grafice figurativă
9-11
(consolidare) Prezentare: http://www. matecucristina.
Educație ro/tag/metoda-figurativa
civică
Rezolvare de probleme- tabla interactivă Zoom
Oameni împreună
16-18
Atitudini și comportamente. Acasă/

La școală/Prieteni
- Comportament moral-civic în contexte de
viaţă din mediul cunoscut
- Cooperarea pentru rezolvarea unor sarcini
simple
4. *Joi Limba Aniversarea
14 mai 2020 română Gretei, Sandra Textul – textul literar, narativ
Waren - identificarea de informaţii explicit
9-11 formulate;
Cartea poștală
- formularea de întrebări şi răspunsuri prin
diferite procedee;
- raportarea propriei experiențe la cea a
Științe personajelor;
- exprimarea acordului/dezacordului față de
acțiunile unor personaje;
Tipuri de - exprimarea personală pe baza textului
transformări ale Filme de prezentare: Textul cărții poștale;
materiei Jucăriile celui cuminte; Inventăm un personaj

invatatorilor
Cinema-ul de
acasă Topirea. Solidificarea

invatatorilor
16-18
Filme de prezentare: Apă solidă. Solidificare.
Compararea duratei necesare topirii unor
corpuri solide. Topirea
invatatorilor
Jocuri de exersare: Solidificarea budincii;

Cromin și transformările materiei; Înghețata:
solid sau lichid?
321
invatatorilor
Vizionare film Veronica (1:30 ore)

com/watch?v=x8eGRQbfsvk
Realizarea unei fișe de lucru: personaje
pozitive/personaje negative
5. *Vineri Matematică Metoda

15 mai 2020 reprezentării Rezolvări de probleme-metoda
grafice figurativă
9-11
(consolidare) Prezentare: http://www. matecucristina.
MM
Rezolvare de probleme
Sunetele și notele muzicale LA și FA

Armonia sunetelor https://www. scoalaintuitext. ro/pagina-
invatatorilor
Filme de prezentare: Sunetul și nota LA/ FA
invatatorilor
Jocuri de exersare: Clopoțelul; Cine este exact

mai sus/jos de mine?Cântă după partitură!
invatatorilor
Săptămâna a IV-a (18 mai-22 mai)

crt. data/ activității/ tema activitate/
interval spațiul de
orar desfășurare
1. *Luni Limba Vacanţa, Emilia

18 mai română Căldăraru Funcții ale limbii (acte de vorbire)
2020 - relatarea unei acţiuni/întâmplări
cunoscute (citite)
Textul - textul literar, narativ
9-11 - raportarea propriei experiențe la cea a
personajelor;
- exprimarea reacției față de cele citite;
- exprimarea acordului/dezacordului față
de acțiunile unor personaje;
- exprimarea personală pe baza textului.
Filme de predare: Vacanța; Să ne bucurăm
Matematică Unităţi de măsură de soare!
pentru lungime Jocuri de exersare: Destinații de vacanță
invatatorilor
16-18
- unităţi de măsură: metrul, cu
submultiplii, multiplii;
- instrumente de măsură: riglă, metrul de
tâmplărie, metrul de croitorie, ruletă;
- operaţii cu unităţile de măsură pentru
lungime (cu transformări)
322
Filme de predare: Măsurarea lungimilor:
unitate standard și instrumente; Submultiplii
metrului; Multiplii metrului
Atelier de joc și învățare-fișe de lucru

invatatorilor
2. *Marți Matematică Unităţi de măsură

19 mai pentru volumul
2020 lichidelor -unităţi de măsură: litrul cu multiplii şi
submultiplii;
9-11 - operaţii cu unităţile de măsură pentru
volumul lichidelor (cu transformări)
Limba
română Filme de predare: Măsurarea capacității.
James şi piersica Litrul și submultiplii litrului; Multiplii litrului
uriaşă, Roald Dahl
invatatorilor
Cinema-ul de acasă
Joc didactic- Incendiu în Griniria
invatatorilor
16-18
Filme de predare: Lumina albă

invatatorilor
Fișă de lucru: https://www. didactic.

ro/instrumente-interactive/test/james-si-
piersica-uriasa-de-roald-dahl
Vizionare film James şi piersica uriaşă (1:19

ore)
http://desene3d.
com/load/filme_animatie/james_and_the_gi
ant_peach_james_si_piersica_uriasa_online
_subtitrat/8-1-0-5105
Joc didactic- Curcubeul

invatatorilor
3. *Miercuri Matematică Unităţi de măsură
13 mai pentru masă
2020 unităţi de măsură: kilogramul cu
multiplii şi submultiplii;
9-11 - instrumente de măsură: cântarul, balanţa;
- operaţii cu unităţile de măsură pentru
masă (fără transformări).
Educație
civică
323
Filme de predare: Măsurarea masei
corpurilor. Multiplii și submultiplii
Oameni împreună kilogramului

invatatorilor

Zoom
16-17
Atitudini și comportamente.
Drepturi și îndatoriri
- Comportament moral-civic în contexte de
viaţă din mediul cunoscut
- Cooperarea pentru rezolvarea unor sarcini
simple
Prezentare PPT
didactice/131906_drepturile-si-indatoririle-
copiilor
Vizionare film: Taare Zameen Par (Steluțe pe

Pământ)-partea 1 (1 oră)
4. *Joi Limba Proiectul Cartea-
14 mai română Curcubeu Filme de prezentare- PPT: Legenda
2020 curcubeului; Totul despre curcubeu
9-11 didactice/legenda-curcubeului-in-ppt

Științe Tipuri de didactice/38813_curcubeul
transformări ale
materiei
Cinema-ul de
acasă Vaporizarea. Condensarea

invatatorilor
Filme de prezentare: Apa dispare.

Vaporizarea. Condensarea. Reîntoarcerea la
16-17 stare lichidă
invatatorilor
Jocuri de exersare: Unde a dispărut ceaiul?;

Condensarea vaporilor de apă
invatatorilor
Vizionare film: Taare Zameen Par (Steluțe pe

Pământ)-partea 2 (1 oră)
com/watch?v=x8eGRQbfsvk
324
5. *Vineri Matematică Unități de măsură
15 mai pentru
2020 timp/monetare Unităţi de măsură pentru timp
- unităţi de măsură: ora (citirea ceasului),
9-11 ziua, săptămâna, anul;
- instrument de măsură: ceasul.
Unităţi de măsură monetare
- unităţi de măsură: leul şi banul, euro şi
MM eurocentul;
- schimburi monetare echivalente în
aceeaşi unitate monetară.
Prezentare: http://www. matecucristina.

Armonia sunetelor
Sunetele și notele muzicale SI și

DO2
invatatorilor
Filme de prezentare: Sunetul și nota SI/
DO2 ; Greierușul; Mișcă vîntul frunzele
invatatorilor
Jocuri de exersare: Micul muzician; Proba

furnicuțelor; Cântă la claviatură!
invatatorilor
Verificare fișe de lucru
Săptămâna a V-a (25 mai-29 mai)

crt. data/ activității/tema activitate/spațiul
interval de desfășurare
orar
1. *Luni Limba română Curcubeul vacanței
25 mai (recapitulare 1) Funcții ale limbii (acte de
2020 vorbire)
- relatarea unei acţiuni/întâmplări
cunoscute (citite)
9-11 Textul - textul literar, narativ
- raportarea propriei experiențe la cea
a personajelor;
- exprimarea reacției față de cele citite;
- exprimarea acordului/dezacordului
față de acțiunile unor personaje;
Matematică - exprimarea personală pe baza
Curcubeul vacanței textului.
(recapitulare 1) Jocuri de exersare: Descrie un personaj
invatatorilor
16-18
Operații matematice. Ordinea

efectuării operațiilor
325
Rezolvări de exerciții și probleme-tabla
interactivă Zoom
Fișă de lucru: https://www. twinkl.

ro/resource/ro-m-22-ordinea-
efectuarii-operaiilor-fia-de-lucru
2. *Marți Limba română Curcubeul vacanței

26 mai (recapitulare 2) Variabilitatea limbii și a
2020 comunicării în contexte diferite (1)
- părțile de vorbire
9-11 Matematică https://www. scoalaintuitext. ro/pagina-
invatatorilor
Joc de exersare: Eu sunt....

Curcubeul vacanței
(recapitulare 2)
Elemente de geometrie-exerciții
și probleme (tabla interactivă Zoom)
16-18
Jocuri de exersare: Cercul prieteniei;

Păzea, hoți în Griniria!; Griny,
tâmplarul; Jocul oglinzilor
invatatorilor
3. *Miercuri Matematică Curcubeul vacanței
27 mai (recapitulare 3) Fracţii subunitare, supraunitare
2020 şi echiunitare cu numitorul mai mic sau
egal cu 10, diviziuni ale unui întreg:
9-11 doime, treime, . . ., zecime; reprezentări
prin desene
Limba română Jocuri de exersare: Desene colorate,

Ordonăm fracții
Atelier de joc și învățare
invatatorilor
Curcubeul vacanței
(recapitulare 3)
Rezolvare de probleme și exerciții- tabla
interactivă Zoom
16-17
Variabilitatea limbii și a
comunicării în contexte diferite (2)
- părțile de vorbire
invatatorilor
Joc de exersare: Recunoaște ce parte de

vorbire sunt!
4. *Joi Limba română Ne jucăm învățând,
28 mai învățăm jucându- https://www. kidibot.
2020 Matematică ne! ro/?s=test+lb+romana+clasa+3
Științe
326
9-11
https://www. kidibot. ro/un-

scurt-test-de-matematica-de-clasa-iii-a/
Să învățăm cu Paxi!
16-17
https://www. kidibot.
ro/?s=stiinte+clasa+3
Aventuri cu Paxi
1. Sistemul Solar
com/watch?v=XIBlVNtzymU
2. Circuitul apei în natură

com/watch?v=mylCQjryPiU
3. Ziua, noaptea și anotimpurile

com/watch?v=X22p7YK2-Co
4. Paxi și Luna
https://www. youtube. com/watch?v=X-
o9PmbDNzA
5. *Vineri Limba română Cum te joci, așa Jocuri interactive Platforma Intuitex
29 mai Matematică înveți! https://www. scoalaintuitext. ro/clasa-III
2020 Științe Activități și jocuri
interdisciplinare
9-11
327
PROFESOR CONSILIER ŞCOLAR: BICA CORNELIA BIANCA

CJRAE BRASOV
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT ”PRICHINDEII” FAGARAS
Având în vedere experienţa mea din ultimele trei luni, pot spune că sistemul românesc de învăţământ
nu a fost pregătit pentru „şcoala de acasă”. Realizarea activităţilor on line a fost dificilă, o adevărată
provocare pentru toţi cei implicaţi în mod direct sau indirect. Cu toţii, reprezentanţii MEC, dar mai ales
cadrele didactice, elevii şi părinţii au fost nevoiţi brusc, să se adapteze unei noi realităţi, să apeleze la
competenţele de utilizare a diferitelor dispozitive de comunicare la distanţă să-şi formeze şi să îşi dezvolte
noi competenţe de lucru pe diferite platforme on line, să îşi reorganizeze activitatea profesională, să
adapteze modul de prezentare al conţinuturilor ştiinţifice, să menţină contactul cu elevii şi interesul acestora
pentru activitatea didactică, etc.
Activitatea on line a fost dificilă şi pentru faptul că, pe lângă lipsa dispozitivelor de comunicare prin
intermediul internetului, lipsa accesului la internet al multor elevi şi chiar a unor cadre didcatice, pentru
unele discipline de studiu, resursele disponibile în format electronic sunt foarte puţine sau chiar absente din
mediul virtual, întreaga responsabilitate a creărrii materialelor necesare pentru susţinerea lecţiilor în mediul
on line, revenind cadrului didactic. Totuşi, pentru unii profesori, activitatea on line a fost facilitată de
existenţa şi accesul liber la manuale 3D, la diferite soft-uri educaţionale şi alte resurse din mediul virtual.
Este adevărat că, în contextul societăţii actuale, cadrele didactice sunt încurajate mereu să apeleze la
metode şi mijloace moderne în realizarea activităţii didactice (diferite dispozitive, resurse on line, manuale
3D, soft-uri educaţionale etc. ) care facilitează transmiterea conţinuturilor ştiinţifice şi înţelegerea anumitor
legi, relaţii, etc. dar, acestea nu sunt accesibile oricui, în orice moment. Cerinţele de pregătire permanentă
a cadrelor didactice implică, printre altele şi dobândirea de competenţe în domeniul IT, însă acestea sunt,
de obicei, competenţe generale de utilizare a calculatorului şi a Microsoft Office, de navigare pe internet şi
mai puţin competeneţe specifice de utilizare a diferitelor platforme on line care ar pute fi utilizate în
procesul instructiv-educativ. Din acest punct de vedere, pentru multe cadre didactice desfăşurarea activităţii
on line în acesta perioadă a fost îngreunată. S-a pierdut timp cu crearea conturilor profesorilor şi elevilor,
cu familiarizarea acestora cu accesul pe platformă şi cu modul de utilizare a acestor platformele
educaţionale, cu descoperirea facilităţilor pe care le pun la dispuziţia utilizatorilor aceste platforme
educaţionale, etc.
Chiar dacă s-au creat conturi pentru toţi elevii, cu siguranţă unii dintre ei nu au avut acces la activitatea
didactică on line (din lipsa curentului, a dispozitivelor de comunicare, a accesului la internet, etc. ) şi astfel
s-a vorbit de „discriminare” între elevii care au putut parcurge în continuare conţinuturile ştiinţifice
prevăzute în curriculum şi cei care, din păcate nu au reuşit acest lucru, nu au avut acces la educaţie. Sunt
însă şi elevii care, deşi au avut acces la educaţie, nu au vrut să participe la aceste activităţi, au refuzat orice
fel de implicare în activitatea didactică, şi nu ar fi de mirare, dacă la începutul anului şcolar viitor, nu vom
constata o creştere a numărului de elevi care abandonează şcoală.
Un alt aspect care a ridicat probleme în această perioadă, a fost menţinerea interesului elevilor pentru
activitatea didactică, implicarea activă a acestora în desfăşurarea lecţiilor on line şi feedback-ul primit de
cadrul didactic din partea elevilor. În astfel de activităţi, feedback-ul poate fi întârziat (dacă lecţia nu se
desfăşoară în timp real, cu aplicaţii meet) sau chiar absent (în cazul elevilor care nu au posibilitatea să
participe la lecţiilor on line sau nu vor să participe), fapt ce îngreunează pregătirea conţinuturilor ştiinţifice
şi organizarea activităţii viitoare a cadrului didactic, dar şi activitatea şi pregătirea teoretică şi practică a
elevilor. După anunţarea modului de încheiere a mediilor în acest an şcolar, interesul elevilor pentru
activitatea didactică a scăzut şi mai mult, iar efortul depus de profesori pentru menţinerea activă a elevilor
a fost şi mai mare.
Realizarea unei activităţi on line, presupune din partea profesorului o activitate mai intensă de căutare
şi selectare a conţinuturilor care vor fi prezentate elevilor, de organizare a acestor conţinuturi, astfel încât
cele noi să fie înţelese, iar informaţiile / noţiunile deja existente să fie aprofundate şi consolidate. Oferirea
unui volum mai mare de informaţii necesită din partea elevilor mai mult efort şi timp alocat studiului
individual, dar, spre deosebire de activitatea directă de la clasă, resursele oferite on line, pot fi accesate şi
328
reaccesate oricând (când poate elevul, ori de câte ori are nevoie de acele informaţii / materiale). Volumul
mare de informaţii, diversitatea materialelor oferite elevilor, accesul independent la aceste materiale,
organizarea studiului individual sunt câteva aspecte pozitive ale educaţiei on line.
Ar fi multe de spus referitor la avantajele şi dezavantajele instruirii online, cert este că nici profesorii
şi nici eleviii sau părinţii nu au fost pregătiţi pentru a desfăşura activitatea instructiv – educativă „altfel”.
Cât de bine am reuşit să facem faţă acestui nou tip de instruire, vom afla, probabil cel mai devreme, la
începutul anului şcolar viitor când vom vedea câţi dintre elevii din anii terminali au reuşit să obţină
rezultatele scontate la evaluarea naţională şi bacalaureat, câtţi dintre elevii care nu au participat la
activităţile on line reuşesc să recupereze ceea ce au pierdut în această perioadă, câţi elevi vor abandona
definitiv şcoala, etc.
329
RAPORT ASUPRA REZULTATELOR OBȚINUTE LA EVALUAREA FINALĂ
AN ȘCOLAR 2019-2020
„GRUPA MARE - ALBINUȚELE”

BICA LUCIANA MARIA
Evaluarea reprezintă o componentă esențială a procesului instructiv - educativ din grădiniță, fără de
care cadrele didactice nu ar putea constata progresele fiecărui copil în parte și ale grupei în ansamblu. Pe
lângă funcțiile de măsurare, de diagnosticare și de prognozare, un rol important al evaluării este stabilirea
nivelului și progresului obținut de grupa de preșcolari, după parcurgerea unui an școlar.
Evaluarea finală în acest an școlar s-a desfășurat on-line, prin aplicarea de probe orale, scrise,
practice, probe ce au fost aplicate acasă, fiind transmise prin căile de comunicare on-line (Messenger,
Whatsapp etc. ).
În alegerea activităților de evaluare, conceperea fișelor și stabilirea itemilor, am avut, ca instrumente
pedagogice, cele 5 domenii de dezvoltare :
 Dezvoltarea fizică a sănătății și igienei personale;
 Dezvoltarea socio-emoțională;
 Capacități și atitudini față de învățare;
 Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii;
 Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii.
Ținând cont de domeniile de dezvoltare enumerate mai sus, s-au propus și transmis, la grupa mare,
activități de evaluare specifice următoarelor domenii experiențiale :
1. Domeniul limbă și comunicare (Educarea limbajului )
Temele activităților au fost:
 „La revedere, grădiniță!” - joc didactic (propoziții, cuvinte, silabe)
 „Unde îmi voi petrece vacanța?” - convorbire
Obiective urmărite:
- să se exprime corect din punct de vedere gramatical în propoziții simple și dezvoltate;
- să utilieze corect instrumentele de scris;
- să recunoască literele / sunetele învățate;
- să despartă corect în silabe diferite cuvinte.
2. Domeniul științe
a) Activitate matematică
Temele activităților au fost:
 „Ne așteaptă școala, știm să numărăm!” - exerciții cu material individual
 ,, Micii matematicieni!” - joc didactic (operații de adunare și scădere)
- să numere și să construiască grupe de obiecte în limitele 1-10;
- să efectueze operații de adunare și scădere în limitele 1-10.
b) Cunoașterea mediului
c) Tema activității a fost:
 „Rămas bun, grădiniță!” - joc didactic
- să deosebească mediul școlar de celelalte elemente din mediul înconjurător.
3. Domeniul om și societate
a) Educație pentru societate
Tema activității a fost:
 „Cum ne comportăm în vacanță?” - joc didactic (fișă de lucru)
- să deosebească comportamentele pozitive de cele negative ;
- să prezinte modele de comportare civilizată în societate.
b) Activitate practică
330
 „Semnul de carte” - confecție
- să recunoască uneltele simple de lucru necesare unei activități practice;
- să realizeze o lucrare integral, respectând tehnicile de lucru propuse.
4. Domeniul estetic și creativ
a) Educație muzicală
 „Cântecele noastre toate, de noi frumos cantata și cu grație dansate!” -repetarea cântecelor
învățate.
- să cânte în colectiv, în grupuri mici și individual cântece pentru copii;
- să execute mișcările sugerate de textul jocurilor muzicale.
b) Educație plastică
 „Litere și cifre învățate” - modelaj
- să modeleze din plastilină forme de bază prin diferite tehnici specifice modelajului.
5. Domeniul psiho-motric
Educație fizică
 „Cântecele noastre toate, de noi cântate şi cu graţie dansate” -euritmie
- să execute corect mișcările diferitelor segmente ale corpului;
- să participe activ la euritmie, parcurs aplicativ sau jocul propus.
În contextul actualei pandemii care a afectat și țara noastră, rezultatele evaluării finale constatate, au
fost stabilite în urma rezolvărilor de către copii a fișelor de evaluare propuse, a discuțiilor purtate cu părinții
și a fotografiilor trimise pe grupul clasei.
Am constatat, de-a lungul acestei perioade, că nu toți copiii au avut acces la internet pentru a rezolva
toate activitățile de evaluare propuse, din cauza lipsei de timp a părinților care și-au reluat activitatea
personală la muncă sau au rămas în grija bunicilor, neavând acces la echipamentele tehnice necesare. De
aceea, s-au purtat și discuții individuale cu părinții pentru a afla problemele întâmpinate de copii la aceste
activități. Cu toate acestea, rezultatele obținute de preșcolari au fost, atât comportamente atinse, cât și în
dezvoltare. Astfel că, se vor lua în calcul și o serie de măsuri ameliorative, în cursul anului școlar următor,
cum ar fi:
- numeroase jocuri si exerciții pentru corectarea vorbirii;
- executarea unor jocuri matematice de dezvoltare a operațiilor gândirii;
- socializarea și cooperarea cu adulții, copiii;
- antrenarea copiilor în activități de verbalizare a acțiunilor întreprinse;
- cunoașterea regulilor de igienă și a efortului fizic.
331
„SĂPTĂMÂNA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASĂ! 2019-2020
30 MARTIE – 3 APRILIE
CL PREGATITOARE 0 D „PUIȘORII TEMERARI”

INV. BICLEA CODRUȚA
ȘCOALA GIMNAZIALA „AL. CEUȘIANU” – REGHIN - MUREȘ
Data Activitatea propusă
Prima mea carte – proiect „EU ȘI FAMILIA MEA!

Cartea va conține maxim 10 pagini in care vom scrie, desena, picta, vom decupa imagini, poze despre ceea ce am
făcut impreună cu familia in această perioada în care am #statacasă#.
30. 03.
2020
Sandwich-ul haios (folosim doar alimente sănătoase și cu multe vitamine)

https://www. google. com/search?q=sandviciuri+haioase&oq=sandviciuri+haioase&aqs=chrome. . 69i57j0l5.
11475j0j8&sourceid=chrome&ie=UTF-8
Așezarea mesei
31. 03.
https://ro. pinterest. com/antalmaria68/aranjarea-mesei/

2020
Tablouri de primăvară, aranjamente de Paște din paste făinoase

https://www. google.
com/search?q=Desene+din+paste+fainoase&tbm=isch&source=univ&sa=X&ved=2ahUKEwjepqSl88HoAhUUX
01. 04.
2020
MAKHTaPAoMQsAR6BAgJEAE&biw=1680&bih=939
Suntem priceputi
Cusături pe carton:
https://www. hellowonderful. co/post/kid-made-diy-string-art-flower-cards/
https://www. facebook. com/photo. php?fbid=10216697914780153&set=pcb.
2640835526207541&type=3&theater&ifg=1
02. 04.
2020
Cusături pe lemn folosind ață și cuie

https://www. easypeasyandfun. com/sailboat-string-art-for-kids/
Ziua experimentelor
https://www. youtube. com/watch?v=fHWNNpYGhy8 Magie cu piper
https://www. youtube. com/watch?v=errqz-UeSA8 Oul in sticlă
03. 04.
2020
https://www. youtube. com/watch?v=AXF3nrvktvM Apa plutitoare
332
ȘCOALA ON-LINE!
ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 7, BUZAU

PROF. BICOIU MARIANA
În data de 11 martie 2020, școala tradițională s-a mutat pe on-line. Cu mic, cu mare, a trebuit sa ne
familiarizăm cu aplicații video astfel încât să ne continuăm activitatea de învățare. Am folosit diverse platforme
astfel încât să ne organizăm clasele virtual.
Fiind profesor de educație tehnologică, activitățile practice s-au redus dar nu am renunțat și fiecare elev,
în casa proprie a realizat diverse cerințe cu destinație practică.
Elevilor de clasa a V-a le-a revenit sarcina de a pune la încolțit semințe de legume sau flori și să
monitorizeze creșterea plantei.
Am completat activitatea cu o machetă a unei ferme de animale. Activitățile din calendarul ecologic nu
au mai fost sărbătorite cu mult fast, dar elevii de clasa a VI-a au realizat desene cu temele respective.
Elevii de clasa a VII-a au realizat diverse produse din materiale reciclabile. Au folosit cauciuc uzat,
plastic, sticlă și au redat o nouă viață acelor obiecte.
Dedic poezia de mai jos tuturor profesorilor care se regăsesc în aceste versuri.
ȘCOALA ON-LINE!
"Atunci când virusul ne-a invadat
Tradițional noi am predat.
Acum pe video noi facem ore
În fața unui laptop sau a unei tablete.
La webminarii on-line am asistat
Aplicații noi am învățat
Classroom, zomm sau pe meet intram
Sarcini și teme, elevilor le dădeam.
Școala on-line, neplacută a fost,
Totul s-a rezumat doar la un cost
Activități și întâlniri am anulat
În casă cu toții ne-am izolat!"
333
BUNE PRACTICI IN PREDAREA ONLINE
PROF. INV. PRIMAR BIICU ALINA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TILEAGD
Perioada martie – iunie 2020 a fost una care a lansat pentru profesorii din România o provocare
nemaiîntâlnită până acum, cea de predare în mediul online. Cadrele didactice au fost silite să se adapteze
rapid contextului social și să își continue activitățile educative în mediul online. Cu toții am făcut eforturi
mari pentru a face față acestei provocări prin cursuri de perfecționare online, căutări pe forumuri
educaționale, grupuri pe paginile sociale, dotare cu dispozitive corespunzătoare. Am învățat multe în
această perioadă datorită dorinței de a fi la curent cu: procedeele folosite de alți colegi, aplicațiile potrivite
acestui tip de predare, metodele care fac atractivă și interactivă învățarea online.
Am aflat, printre altele, că ,,Bill Pelz, profesor de psihologie, a formulat trei principii esențiale pentru
predarea online, care pot ghida cadrele didactice indiferent de materie și nivel de învățământ:
1. Lasă elevii să facă cea mai mare parte a muncii - implicarea elevilor în discuții, autoevaluarea
sau evaluarea temelor colegilor, activități de documentare înainte de lecții, toate sunt modalități prin care
elevii pot fi implicați direct în învățarea online.
2. Interactivitatea este sufletul predării online. Interactivitatea nu înseamna doar discuții live între
copii sau între copii și profesori. Când vine vorba de predarea online, copiii pot fi incurajați să interacționeze
prin proiecte de grup și prin încurajarea discuțiilor în forumuri și comentarii. Avantajul predării online în
aceasta privință este că elevii au mai mult timp să gândească și să formuleze întrebări și răspunsuri corecte
Prezența socială a copiilor se referă la: exprimarea emoțiilor ("Mă cam stresează proiectul de grup.
"), la exprimarea părerilor și gândurilor despre răspunsurile altor colegi ("Mulțumesc pentru răspuns, m-ai
ajutat să înțeleg!" sau "Întotdeauna ai păreri interesante. ") sau reacțiile care sprijină sentimenul de grup
și apartenența ("Am facut o treabă bună toți!").
Prezența cognitivă a copiilor și a cadrului didactic se referă la felul în care aceștia contribuie cu idei
și informații legate de materia predată.
Prezența legată de conținutul învățării este încurajată când profesorii și elevii confirmă înțelegerea
informațiilor, sumarizează discuția, răspund sau formulează întrebări, încurajează participarea la discuție a
altor copii, aduc informații noi din alte surse etc. ”
În cadrul predării online se disting două tipuri de lecții: live sau înregistrate. Ambele pot fi folosite
cu succes, în scopuri diferite. Pentru predarea unei noțiuni noi, profesorii pot înregistra un material video
scurt pe care copiii să îl urmarească în cadrul orei sau înainte de oră, apoi pot interacționa live pentru a
răspunde la întrebări, a verifica înțelegerea informației și a adăuga idei noi.
,, Avantajul lecțiilor înregistrate dinainte este că profesorul va avea un mai mare control asupra
conținutului și asupra felului în care acesta este prezentat, rezultând o calitate mai bună a materialului.
De asemenea, este recomandat ca lecția online să fie înregistrată pe segmente mai scurte, astfel încât atunci
când apar erori, profesorul să poata înlocui ușor un segment cu altul. În plus, lecțiile înregistrate dinainte
nu vor fi afectate de întreruperile care apar inevitabil legate de conexiunea copiilor la internet sau de
funcționarea platformei folosite.
În cadrul lecțiilor live profesorii pot include în prezentarea lor materiale vizuale și audio prin funcția
de Share Screen/Partajează Ecranul, care fac posibile prezentările Power Point sau materialele video. Dacă
elevii au întrebări in timpul lecțiilor live, cadrele didactice pot cere copiilor să scrie întrebările în chat,
pentru a nu întrerupe lectia. Profesorul verifică din când în când chatul pentru a vedea care sunt întrebările
copiilor.
Lectiile live pot fi folosite cu succes pentru a încuraja interacțiunea cu elevii. Iată câteva exemple de
activități care se potrivesc cel mai bine:studii de caz, rezolvare de probleme, dezbateri. ”
De asemenea, profesorii pot să înregistreze lecția și să o posteze (fie pe Youtube, fie pe un alt site/blog
unde doar elevii au acces).
334
Pentru mine, această perioadă a fost una obositoare și datorită faptului că a trebuit să fiu alături și de
proprii mei copii și să îi îndrum în utilizarea platformelor educaționale. Important este faptul că mi-am dus
misiunea la final cu succes.
335
ȘCOALA DE ACASA SAU
DESPRE CUM AM INVAȚAT SA FIM ALTFEL DE PROFESORI
PROF. CRISTINA BINDIU

ȘCOALA GIMNAZIALA VATRA MOLDOVIȚEI
JUD. SUCEAVA
Sunt absolvent de facultate din 1998. Nici nu se pomenea pe vremea aceea de cursuri de informatică
în cadrul facultății, dacă nu era de profil. Cu toate acestea, chiar dacă nu ne-am specializat în informatică
în cadrul facultății, profesorii noștri au reușit - și este opinia mea – să ne transmită faptul că cel mai
important în actul educațional este copilul și că, pentru a-i oferi lui tot ceea ce merită, noi, în calitate de
cadre didactice, suntem datori să ne actualizăm mereu cunoștințele, să ținem pasul cu vremurile, să ne pliem
noilor cerințe educaționale care se schimbă parcă de la o generație la alta. Așa că am învățat din mers, am
căutat cursuri, ne-am perfecționat ca să nu rămânem în urma generațiilor digitale de azi.
Suspendarea cursurilor în data de 11 martie, ne-a pus în fața unui fapt cu care învățământul românesc
nu s-a mai întâlnit poate din perioada celui de-al doilea război mondial, când conflagrația a dus la
perturbarea nu numai a învățământului, ci chiar a întregii vieți. Însă de data asta a fost altfel. Am fost nevoiți
să ne continuăm activitatea on-line, deoarece s-a ajuns la concluzia – realistă, de fapt – că
Într-o primă etapă, ne-am format grupuri pe messenger sau pe WhatsApp. Eu trimit notițe, copiii
trimit înapoi teme. Inițiem apeluri video, dar nu ne putem vedea toți. E frustrant. și, cu toate acestea, nu
renunțăm. Căutăm însă alte soluții. Etapa „messenger și whatsApp” nu durează mai mult de două săptămâni,
deoarece elevii încep să solicite să schimbăm abordarea: „Doamna, nu merge așa! Trebuie să ne vedem, să
ne auzim și să ne puteți explica! Vă rugăm!”.
Alte căutări și descoperim Zoom-ul. Căutăm pe net tutoriale ca să învățăm să-l folosim, luăm legătura
cu alți colegi care îl folosesc deja, învățăm de la ei, apoi îi ajutăm pe alții, ne învățăm elevii cum să-l
descarce și cum să îl folosească. Nu este surprinzător faptul că unii dintre ei au abilități mai bune decât noi.
Până la urmă ei sunt generația copiilor „digitali”. Așa că mă declar dispusă să învăț de la ei. Cred că le
place să fie profesori, sau poate doar le place să vadă că și noi, profesorii avem de învățat. Parcă, cumva,
am coborât din turnul nostru de fildeș al deținătorilor tuturor răspunsurilor și mergem alături de ei. Ceva
pare să se fi schimbat în relația dintre noi. În bine. Îi văd mai deschiși, mai dispuși parcă să învețe pentru
că, probabil, m-au văzut și pe mine dispusă să învăț? Zoom-ul ne oferă posibilitatea de a ne vedea și de a
ne auzi, de a lucra după manualele digitale pe care condițiile de la școală nu ne prea permit să le folosim,
de a explica și de a întreba. Avem chiar și o tablă, dar doar eu pot scrie pe ea. E bine și așa, mai ales pentru
elevii care rămân în urmă, de obicei, sau pentru cei care nu reușesc să scrie corect după dictare. Ne-am dori
o tablă interactivă pe care să putem scrie toți. Nu renunțăm la messenger și whatsapp pentru că e singura
modalitate de a trimite și primi teme.
Între timp apar zvonuri că ne vom muta, toată școala, pe classroom. Suntem din nou în fața
necunoscutului. Șansa îmi scoate în față un curs online care promite să ne învețe tot ce trebuie să știm
despre classroom. Mă înscriu și am șansa să fiu acceptată. Până să înceapă cursul, însă, zvonurile se
transformă în realitate și primim conturile noastre și ale copiilor. Mă întorc la tutoriale și spre colegii care
știu deja ce au de făcut. Învăț din nou. Îmi instalez platforma și-mi fac clasele. Trimit invitații copiilor. Le
trimit conturile și pe messenger și whatsapp se dezlănțuie râul de întrebări: Cum descarc? De unde? Ce fac
pe urmă? Sau încep plângerile: Nu îmi primește contul! Nu pot introduce parola, îmi spune că nu e corectă!
Nu am spațiu pe telefon ca să descarc! Nu găsesc ora de …! Cel puțin două zile trec așa. Caut răspunsuri
la întrebări și soluții pentru rezolvarea problemelor apărute. Nu e ușor. Și eu mă aflu pe teritoriu necunoscut.
Mai mult, toate instrucțiunile sunt în engleză. Ups! Limba rusă nu îmi ajută la nimic. Noroc de cursul
pomenit mai sus. Unul din primele lucruri învățate este cum să îmi mut pagina în limba română. Reușesc
și sunt foarte mândră de mine. De acum totul pare mai ușor. Într-adevăr, în scurt timp, rezolvăm toate
problemele, sau aproape toate. Reușesc să le explic elevilor cum să folosească platforma, cum să își încarce
temele. Toată lumea intră în joc, inclusiv părinții care stau alături de copiii din clasele a V-a și a VI-a ca să
îi ajute să învețe să lucreze pe platformă. Descoperim tabla interactivă și lecțiile digitale… Mai mult,
Săptămâna altfel trebuie desfășurată online. Alte provocări. În locul excursiilor tradiționale, alegem
336
varianta vizitelor virtuale, stabilim teme și filmăm, avem întâlniri pe meet și punem cap la cap ce am făcut.
La finalul săptămânii, copiii mărturisesc că și-ar mai dori măcar încă o săptămână de Școala Altfel. Dacă
ne-am dori un feed-back, nu există altul mai bun.
Dar anul școlar se apropie de sfârșit. Un an dificil, un an în care am învățat să fim altfel de profesori
într-un timp al provocărilor și al experiențelor inedite, un an în care a trebuit să ne adaptăm și în care viața
ne-a demonstrat, din nou, că cei care nu reușesc să se adapteze nu rezistă, că cei care se blochează în fața
schimbării nu au șanse de supraviețuire și că, profesori și copii suntem mereu o echipă care poate învinge
dacă este deschisă colaborării.
337
ȘCOLALA ON-LINE ȘI ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI
AUTOR: PROF. MIRELA AURICA BÎSCĂ

LICEUL TEHNOLOGIC ,,TRANSILVANIA ,, DEVA
Motto:
,,Experiența e cel mai bun profesor, întrucât îți dă mai întâi testul și apoi îți spune care era lecția”
Vernon Sanders Law
Am ales acest motto, deoarece se potrivește momentelor trăite de noi toți în perioada pandemiei
generată de virusul COVID-19 care, printre altele a afectat desfășurarea tradițională a învățământului la
nivel național și mondial, făcând posibilă trecerea totală spre activitățile on-line. Dacă înaintea pandemiei
se tot discuta la nivelul educației despre importanța relației profesor-elev-familie, în timpul acestei
pandemii am fost obligați să o consolidăm, nu față în față cum eram obișnuiți ci din confortul personal prin
metodele și mijloacele tehnice de care am dispus fiecare.
Școala on-line și laturile psihopedagogice implicate și-au dovedit utilitatea, interdependența și
funcționalitatea și în acest moment de criză sanitară mondială generată de COVID-19. S-au dovedit
interdependențele existențiale dintre laturile triunghiului partenerial educațional PROFESORUL -
ELEVUL – FAMILIA ca fiind un element esențial și integrator al formării comportamentale ale
elevilor.
• Omul din spatele unui profesor, element important în formarea profilului elevului și
atingerea idealului educațional
E foarte important, în relația cu elevii, eu ca profesor să empatizez cu aceștia, nu printr-o empatie
falsă, ci una realistă, să-mi pun întrebări de genul ,,ce a-și fi făcut eu dacă eram în locul elevului în situația
dată?”. E important de aplicat deoarece mă ajută și pe mine, ca profesor/învățător/cadru didactic în
dezvoltarea profesională și personală dar în același timp ajut poate conștient sau inconștient elevul,
cunoscându-i aptitudinile, orientarea profesională dar poate și valoarea nedescoperită până la momentul
respectiv.
Mulți dintre noi, recunoaștem că suntem 100% produsul unor educatori/învățători dedicați care au
privit în sufletul copilului acelor vremuri, care au crezut în valoarea din noi și care ne-au marcat pozitiv,
încă de pe atunci orientarea în carieră. Dincolo de titlul de noblețe, de titluri onorifice, este de apreciat
spiritul autentic, firesc al lucrurilor și cred că există oameni care educă, voit sau involuntar, emană în jurul
lor noblețe sufletească, toleranță, admirație necondiționată prin sentimentul de empatie.
De asemenea carierea profesională poate fi influențată de un cumul de sentimente pozitive venite din
partea unei sau mai multor persoane empatice precum părinți, familie lărgită/rude, prieteni, orice persoană
apropiată considerată un etalon sau care are o oarecare influență asupra personalității individului.
Concluzionând ideea, precizez faptul că omul din spatele unui educator/profesor poate fi disecat în
mai multe segmente. Ca și cadru didactic, e important să reprezinți cel puțin un segment, să ai cel puțin o
contribuție la creșterea motivației școlare, la formarea comportamentelor și la generarea profilului
absolventului.
• Cum au reacționat profesorii la școala on-line?
Impactul profesorilor cu metoda predării în on-line a fost mare, însă a produs o schimbare majoră în
întreg sistemul de învățământ la nivel național și nu numai, o schimbare a percepției în procesul de predare-
învățare-evaluare. Profesorul a fost debarcat într-un ocean fără a i se pune la dispoziție nici un mijloc de
salvare, fiind nevoit să naufragieze prin propriile puteri, să-și folosească abilitățile metodice-didactice
inovative sub impactul emoțiilor, să folosească mijloacele tehnice și instrumentale care le-a avut la
îndemână la momentul respectiv. A fost nevoit prin prisma devotamentul și responsabilității să creeze, să
se inventeze și să se autoperfecționeze. Este evident faptul că au existat și excepții de la regulă, însă nu ne
oprim asupra acestor aspecte, ci concluzionăm faptul că fiecare cadru didactic prin colaborare și-a dat
interesul să realizeze un act educațional cât mai apreciat.
Din discuții și studii publicate reiese că impactul emoțional și profesional a fost mare, cu discrepanță
la fel de mare între predarea clasică/tradițională cu elevii față în față și cea instrumentală, digitală, prin
338
utilizarea platformelor on-line în sistem videoconferință ori pe platforme e-Learning prin utilizarea unor
soluții de învățare complexă.
• Școala on-line văzută și trăită de elevi
Impactul a fost mare și în rândul elevilor, deși erau obișnuiți cu elementele digitale, device-uri, sau
gadgeturi însă până la momentul respectiv toate acestea aveau doar un caracter ludic. Elevii au fost și ei
nevoiți să-și folosească abilitățile digitale și in scop educațional. Rezultatele studiilor arată că în afara
problemelor tehnice legate de întreruperea internetului și lipsa unor dispozitive la unele categorii de elevi,
au existat dificultăți și discrepanțe între elevii cu rezultate bune și foarte bune versus elevi cu situații slabe
la învățătură. S-a dovedit din nou faptul că preachizițiile de care dispune un elev reprezintă elementul de
bază iar ,,cultura naște cultură”.
În altă ordine de idei, tot ca element de impact reprezintă trecerea de la predarea tradițională, față în
față la predarea obligatorie online atât prin utilizarea instrumentelor digitale cât și prin utilizarea metodelor
abordate. Elevul a fost pus în fața procesului de predare-învățare-evaluare digitalizat, individualizat, în
funcție și de abilitățile instrumentale ale fiecărui cadru didactic. Practic elevul a fost obligat să intervină, să
găsească soluții, să recurgă la noile tehnologii, în procesul didactic și să răspundă cerințelor impuse de
conținuturile învățării. Există un decalaj înregistrat între cele două părți precizate mai sus.
Ne amintim faptul că lucrăm cu nativi digitali, care se perfecționează în timp relativ scurt, aceștia au
întâmpinat greutăți relevante în ceea ce privește conținutul didactic și resursa. De aceea se poate afirma că
învățământul online trebuie regândit în așa fel, încât să ne fie la îndemână în situații de criză, fără întrerupere
dar nu în felul de a substitui total procesul instructiv-educativ față în față. Poate că într-o proporție de 15-
20% ar fi de bun augur învățământului actual.
De asemenea ca o părere personală, trebuie regândite elementele fundamentale ale curriculumului și
conținuturile.
După cum am menționat mai sus relația cadru didactic-elev este un element principal, poate cel mai
important în dezvoltarea psiho-profesională, profesorul are rolul de dezvoltator curricular, care prin empatie
cu elevii îi ajută să pună în practică ceea ce știu, îi ajută în dezvoltarea competențelor și de aceea chiar și
cele mai importante și performante platforme nu pot substitui latura interacțiunii umane. E nevoie esențială
de o schimbare a percepțiilor, trebuie să readucem telefonul, tableta, gadgeturile în școală, să le folosim în
diferitele momente ale activităților didactice. ,,Marea provocare pedagogică este de a introduce cotidianul
în sala de clasă”, afirma un mare dascăl, într-o discuție pedagogică. În acest sens vom da laturii pedagogice
valoarea de învățare autentică iar eu ca profesor pot direcționa învățarea și folosirea materialelor în mod
educativ și constructiv.
Am parcurs cu toții o perioadă a invenției, fiecare a făcut ce a putut și s-a străduit să facă cât mai
bine, de la modul de a împărți fise de lucru la domiciliu, trimise pe email sau prin rețelele de socializare
pentru a ajunge la elevi, până la folosirea platformelor e-Learning. Este nevoie în continuare de flexibilitatea
privind mijloacele on-line și a metodelor didactice, de a-i oferi cadrului didactic posibilitatea alegerii în
funcție de necesitatea colectivului de elevi dar și a fiecărui elev în parte, în funcție de necesități.
Privitor la motivarea elevilor, din propria experiență și se pare că și studiile arată că în fața on-linului
elevul este mai nemotivat. Până la un moment dat elevii și-a manifestat curiozitatea și încântarea iar apoi a
intervenit rutina și oboseala atât la elevi cât dar mai ales la profesori. Orele on-line au necesitat o pregătire
a materialelor și logisticii care a ocupat o mare parte din programul profesorului, fără să vorbim de existența
unei baze de date ale elevilor. În acest caz a fost dificil să creăm conexiuni cu elevii, iar secvențele de
învățare a procesului didactic au avut o latură energofagă și cronofagă, comparativ cu activitățile față în
față. Putem scoate în valoare și latura pozitivă a procesului precum:
- Stimularea creativității la profesor prin conceperea activității didactice iar la elevi prin realizarea
sarcinilor de lucru diferențiate, în funcție de nevoi
- Nevoia de inventivitate, inovație și autenticitate în actul de predare-învățare-evaluare
- Buna gestionare a timpului alocat conținuturilor învățării
Parteneriatul profesor-părinte-elev și de această dată s-a dovedit a fi important și funcțional, mai
ales în învățământul preșcolar și primar unde comunicarea educator/învățător și părinte a trebuit să existe.
În acest caz responsabilitatea educatorului/învățătorului a fost preluată de părinte sau susținătorul legal al
elevului. În multe cazuri s-a dovedit că ar trebui să funcționeze o ,,școală a părinților” deoarece în predarea
online părintele îndeplinește mai multe roluri. Preluând rolul educatorului, părintelui îi revine sarcina de a
339
atenționa, îndruma și responsabiliza propriul copil către învățare și rezolvarea sarcinilor de lucru. De
asemenea având în vedere faptul că majoritatea părinților au și un loc de muncă, pentru gestionarea situației,
a intervenit obligatoriu în pregătirea copilului modelul educației asincrone.
Pe fondul izolării la domiciliu sau instalării stării de urgență, prin excluderea relaționărilor între
grupurile de elevi, lipsa întâlnirilor din pauze, discuțiile curioase sau chiar gălăgioase dintre aceștia, lipsa
ieșirilor în zonele de petrecere a timpului liber cu prietenii au condus la intensificarea unor probleme
preexistente și apariția unor probleme emoționale precum: bullyingul/cyberbulyingul, anxietatea, depresia,
unele comportamente exagerate. Feedbak-ul trebuie avut în timp real, de aceea au intervenit psihologii
școlari, însă nu este suficient rezolvată problema, în viitorul apropiat trebuie regândite și orele de consiliere
psihopedagogică din școli.
• Posibile soluții/măsuri care să preîntâmpine situațiile de criză:
a) la nivel curricular
-implementarea unor măsuri sau proceduri pe termen scurt/mediu/lung privitor la întreg sistemul
educațional preuniversitar în vederea optimizării procesului didactic
-regândirea curriculumului privind finalitățile și actualizarea conținuturilor orientate către formarea
profilului absolventului la toate nivelurile de învățământ, precum autocunoașterea, utilizarea competențelor
digitale prin jocuri, voluntariat, protecția mediului, etc.
-reorientarea predării sub formă combinată, online și față în față dar și sub formă transdisciplinară
colaborativă
- modificarea metodelor de evaluare prin încurajarea competițiilor axate pe cooperare, schimburi de
cunoștințe/experiențe, ponderea mai mare a aplicațiilor practice, a portofoliilor care stimulează creativitatea
elevului
b) la nivel tehnic-instrumental
-crearea unui sistem regional/local care să gestioneze platforme e-Learning cu baze de date și dotare
tehnică
c) la nivel metodico-didactic
- crearea de posibilități de a accede cursuri de formare și perfecționare recunoscute de Ministerul
Educației și Cercetării
-aplicând principiul ,,această distanțare ne poate unii”, să se acceadă la organizarea unor dezbateri
care să permită comunicarea cu specialiști în științele educației și un ,,colegiu al profesorilor” la nivel local,
pentru dezvoltarea competențelor și aplicarea noilor tehnologii
În concluzie, orice moment de criză trebuie revendicat, ca atare exemplele de bună practică trebuie
promovate, extinse și valorificate astfel încât să ocupe locul celor de ,,slabă practică”.
Sursă bibliografică:
1. Studii elaborate de profesori de la Universitatea București în colaborare cu Universitatea Babeș-
Bolyai și Universitatea de Vest Timișoara la sfârșitul lunii mai, pe un eșantion de peste 6000 de cadre
didactice.
2. Studii personale realizate la nivelul Liceului Tehnologic ,,Transilvania” Deva cu peste 1000 de
elevi și peste 100 de cadre didactice participante la sondaj.
340
PROF. INV. PRIMAR BLAJ ADRIANA MIHAELA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,MIHAI NOVAV”
STRUCTURA SCOALA GIMNAZIALA NR.3 ORAVITA
Dacă, anul trecut, din cadrul Programului Național „Școala Altfel” nu puteau lipsi vizitele
efectuate la muzee, la grădinile botanice sau zoologice, excursiile, unde elevii, însoțiți de profesori,
puteau descoperi peisaje și locuri de poveste, anul acesta, datorită măsurilor de prevenire a
răspândirii COVID-19, activitățile extrașcolare s-au mutat acasă.
modernă, elevii le-au putut demonstra profesorilor că „Școala Altfel” poate avea aplicabilitate în orice
condiții, oriunde s-ar afla dacă în acest sens există voință și perseverență.
pentru a-i dezvolta armonios pe copiii noștri, acasă!
Jocuri pentru toate vârstele
Fără să se abată de la învățătură, elevii au reușit să îmbine, în perioada 30 martie-4 aprilie, utilul cu
plăcutul, rezultatele ingeniozității acestora fiind de-a dreptul uimitoare. Astfel, timp de cinci zile, dacă unii
și-au îndreptat atenția spre activități ce țin de grădinărit (plantarea unor flori, tăierea viței-de-vie,
curățarea/amenajarea curții, a grădinii), de bucătărie (prepararea de produse culinare), de amenajare a
spațiului de acasă (amenajarea unui colț de lectură personalizat, realizarea unui inventar al cărților din
biblioteca familiei), alții au realizat filmulețe cu mesaje motivaționale, au practicat jocuri de societate în
familie și nu au trecut cu vederea peste activitățile creative de petrecere a timpului liber în familie (realizarea
unui arbore genealogic, cu poze, pornind de la informațiile culese de la părinți, bunici).
Nu în ultimul rând, activități de petrecere a timpului liber în familie. Mai exista și jocuri de societate
în familie cu adresabilitate către copiii de vârstă mică, dar și pentru elevii de gimnaziu sau liceu.
Venind în sprijinul părinților, sugestiile de activități oferă alternative creative, pe cât de simple, pe
atât de utile și relaxante de petrecere a timpului liber și de conectare intrafamilială. Sunt activități cu efecte
importante pentru dezvoltarea unor comportamente de tipul responsabilității personale, autodisciplinei,
cultivării emoțiilor pozitive, toleranței, solidarității, perseverenței în proiecte personale, păstrării rutinelor
zilnice, valorificării timpului petrecut împreună în armonie.
341
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE ESTE O PROIECȚIE PENTRU VIITOR
PROF. ÎNV.PREȘCOLAR: BLIDARAN CLAUDIA LIDIA

GRĂDINIȚA P.P. GIROC
LOCALITATEA: GIROC, JUDEȚUL TIMIȘ
În general, ATITUDINEA ELEVILOR FAȚĂ DE ACEASTĂ FORMĂ DE ÎNVĂȚARE A FOST UNA

POZITIVĂ, MAI ALES CĂ IMPLICA FOLOSIREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE CU CARE EI
SUNT FOARTE FAMILIARIZAȚI. PREZENȚA LOR LA ACESTE ACTIVITĂȚI AJUNGE SĂ FIE, ÎN
UNELE SITUAȚII ȘI DE 100%, ȚINÂND CONT ȘI DE CONDIȚIILE EXCEPȚIONALE ÎN CARE NE
AFLĂM – IZOLAȚI LA DOMICILIU. CU TOATE ACESTEA, NU TOȚI ELEVII AU MIJLOACELE
NECESARE PENTRU A PARTICIPA LA ORELE ONLINE, AȘA CUM NU TOȚI ELEVII SE
RAPORTEAZĂ RESPONSABIL LA ACTUL DE ÎNVĂȚARE, FIE ONLINE, FIE FAȚĂ ÎN FAȚĂ.
DIN punctul de vedere al profesorilor, PARERILE SUNT DESTUL DE DIVIZATE. SUNT CADRE
DIDACTICE CARE INȚELEG ROSTUL ȘI UTILITATEA ACESTOR ACTIVITAȚI, REUȘIND SA
VALORIFICE POTENȚIALUL ACESTEI FORME DE INVAȚARE, PRECUM ȘI PROFESORI CARE
CONSIDERA CA NU ESTE O FORMA VERITABILA PRIN CARE POT SA-ȘI MANIFESTE
POTENȚIALUL DE EDUCARE A ELEVILOR. DINCOLO DE ACESTE ASPECTE, O CERTITUDINE
ESTE FAPTUL CA NU AM FOST PREGATIȚI PENTRU O ASTFEL DE ABORDARE A INVAȚARII
(EXISTAND PREA PUȚINE FORMARI ALE CADRELOR DIDACTICE IN ACEASTA DIRECȚIE) ȘI CA
ESTE NECESAR UN TIMP PENTRU CA TOȚI FACTORII IMPLICAȚI IN ACEST PROCES EDUCATIV
SA INȚELEAGA POTENȚIALUL PE CARE IL ARE INVAȚAREA ONLINE.
Punctele tari ale ,, școlii online”:
- ASIGURA COMUNICAREA ȘI AJUTA LA MENȚINEREA ACESTEIA;
- FACILITEAZA TRANSMITEREA CUNOȘTINȚELOR, UȘUREAZA, PE DE O PARTE,
EVALUAREA, DEOARECE ACEASTA SE POATE FACE PRIN PLATFORMELE UTILIZATE;
- SE POT FOLOSI DIVERSE MATERIALE PUBLICATE ONLINE, CARE SE TRANSMIT ELEVILOR
MULT MAI UȘOR;
- SE POATE DA MAI UȘOR UN FEEDBACK IN MOMENTUL ACTIVITAȚII ONLINE.
Puncte slabe:
- SE MAREȘTE TIMPUL PETRECUT IN FATA DIFERITELOR ECRANE;
- NU TOȚI ELEVII AU ACCES LA TEHNOLOGIE;
- CHIAR ȘI CEI CARE AU ACCES NU POT FI STIMULAȚI SA IA PARTE LA TOATE
ACTIVITAȚILE, DEȘI LI S-A AMINTIT OBLIGATIVITATEA PARTICIPARII;
- STARNEȘTE REACȚII DIFERITE DIN PARTEA UNOR PARINȚI, TOCMAI DATORITA
FAPTULUI CA SE SIMT FORȚAȚI SA ASIGURE TEHNOLOGIA NECESARA;
- CREEAZA NEMULȚUMIRI IN CAZUL ELEVILOR CARE, DEȘI NU SUNT LA ȘCOALA,
TREBUIE SA SE TREZEASCA DEVREME PENTRU A PARTICIPA LA ACTIVITAȚI
Așadar, ținerea cursurilor în mediul online este o experiență nouă din care ne alegem cu lecții de
viață, în primul rând de a te adapta în situații noi, de a învăța să comunici într-un mediu nou și … SĂ
ÎNVĂȚĂM SĂ APRECIEM LUCRURILE MĂRUNTE PE CARE NU LE APRECIAM ÎNAINTE ȘI DE CARE
ACUM NE ESTE DOR.
Mai jos voi enumera câteva teme abordate in această perioadă cu preșcolarii de la grupa mea:
 Flori de primăvară
 Păsări călătoare
 Planeta albastră
 Mijloace de transport pe uscat
Materialele trimise au fost în diverse forme: imagini, filmulețe, prezentări PPT, fișe de lucru,
chestionare cu imagini.
Reacția părinților a fost bună și foarte bună, prin implicarea acestora în punerea la dispoziția
preșcolarilor a materialelor necesare desfășurării activității.
342
SISTEME ȘI FORME DE INVAȚAMANT
PROF. INV. PREȘCOLAR, BLIDEA CORINA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “LUMEA COPIILOR”, GORJ
Țările din întreaga lume au ajuns la concluzia că noua generație joacă un rol important în procesul
instructiv-educativ. Formele de învățământ cele mai prospere din întreaga lume se găsesc în următoarele
țări: Finlanda, Coreea de Sud, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. În Finlanda sistemul de
învățământ este foarte bine pus la punct, el este recunoscut peste tot. Programul elevilor finlandezi și
cerințele școlii sunt foarte relaxante. Dacă nu are șapte ani, copilul nu are ce căuta la cursuri. Clasele primare
au o durată de șase ani, iar elevii au același profesor-îndrumător la toate materiile. Educația este gratuită de
la nivelul preșcolar până la universitate. Școala din Finlanda colaborează foarte mult cu familiile copiilor.
Profesorii sunt foarte respectați și bine plătiți.
În Coreea de Sud, sistemul de învățământ este foarte bine structurat, iar copiii au rezultate
spectaculoase. Elevii petrec foarte mult timp la cursuri. Cursurile de limbi străine sunt susținute de roboți.
Prin lege, În Maria Britanie, toți copiii cu vârste între cinci și 16 ani trebuie să meargă la școală. Cele mai
importante materii sunt: limba engleză și matematica. Pe lângă acestea se regăsesc și alte discipline: design,
tehnologie, informatică, comunicații, istorie, geografie.
Obiectele obligatorii de studiu sunt: limbile străine, muzica, arta, educația fizică și cea religioasă.
Statele Unite ale Americii au un sistem de învățământ de rang înalt în care se investește un buget
foarte mare. Școlile private sunt foarte recunoscute, dar au taxe foarte mari. Educația în Statele Unite ale
Americii este obligatorie. În America, învățământul este de trei tipuri: elementar/primar, secundar(care
reunește învățământul general cu cel liceal) și postsecundar/superior.
În Europa, majoritatea elevilor petrec 9 sau 10 ani în școală. Sistemele europene sunt diversificate.
Comisia Europeană sprijină eforturile naționale menite să amelioreze calitatea învățământului. În fiecare
an, universitățile europene ocupă locuri fruntașe în ceea ce privește învățământul.
Revenind la Finlanda, copiii nu mai primesc teme, nici note și nu dau nici examene naționale.
Profesorii din Finlanda sunt mai riguros selectați, pregătiți
teoretic, practic și pentru cercetare. Colaborarea, comunicarea sunt principii de bază ale
învățământului finlandez. Finlanda nu crede în soluții pe termen scurt, ci în profesionalizarea și pregătirea
unui profesor nu pentru câteva săptămâni, ci pentru cinci ani. Educația este primordială și nu oricine se
pricepe în acest domeniu. Dacă în USA învățământul este foarte bine structurat și ajunge prin copii la
performanțe, atunci putem spune că școlile din USA sunt de top în toată lumea. Grădinița este debutul
ciclului primar de învățământ, iar copiii încep să o frecventeze de la vârsta de cinci ani. În școala primară,
elevii își dezvoltă cunoștințele generale, aceștia învățând să scrie și să citească. În școala generală există
materii obligatorii, cât și opționale. Evaluarea copiilor se realizează pe tot parcursul educațional prin teste,
examene finale la sfârșitul semestrelor, teme pentru acasă, proiecte de grup. Notele sunt exprimate prin
litere (A+, A, B+, B, C+), fie prin procente de 100%. Media acestora este exprimată printr-un sistem de
punctare numit Grade Point Average(GPA) unde punctajul maxim este de 4 puncte. Admiterea la o
universitate americană include și susținerea unui test SAT sau ACT. Ambele tipuri de teste au rolul de a
măsura diferite aptitudini, însă abordările sunt diferite. ACT pune accentul mai ales pe programa școlară,
pe când SAT verifică abilitățile lingvistice, verbale și logica matematică. După cum am văzut, sistemul de
învățământ din alte țări ajunge la anumite cerințe înalte, mai ales în USA, Finlanda, Coreea de Sud, Marea
Britanie.
Educația înseamnă calitate, procesul instructiv-educativ din alte țări europene, din USA se realizează
prin metode moderne, dar și prin foarte multă comunicare între copii și profesori la un nivel performant.
Preșcolarii beneficiază de condiții adecvate vârste lor, iar în acest sens se folosesc diverse procedee care să
le stimuleze gândirea, imaginația, memoria. O dată la patru ani, apare evaluarea PISA care ierarhizează
cele mai bune sisteme de învățământ din întreaga lume. Conform rezultatelor PISA din acest an, Estonia
este pe primul loc în lume în ceea ce privește procesul de învățământ.
Japonia a obținut performanțe în literatură, științe și matematică. Liceul nu este obligatoriu, însă 98%
este rata de înscriere. În Noua Zeelandă, educația primară și secundară intervine de la 5 la 19 ani. Estonia
alocă aproximativ 4% din PIB educației, așa cum au arătat datele din 2015. În Irlanda, școlile secundare
343
cele mai bune sunt din mediul privat, însă sunt finanțate de stat. Tot în Irlanda sunt și foarte multe școli
profesionale. Conform unui studiu UNICEF, copiii din Olanda au fost descoperiți ca fiind cei mai fericiți
din lume. În Belgia există patru tipuri diferite de școli secundare. Sistemul de învățământ din întreaga lume
înseamnă educație, respect, comunicare, profesorii trebuie să atragă copiii prin diverse metode moderne.
344
INVATAMANTUL ONLINE EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
BOBOCEA RODICA
Este important să recunoaștem că învățarea de tip e-learning este semnificativ mai puțin accesibilă
pentru cei aflați în situații sociale și economice vulnerabile. Cea mai mare barieră pentru accesibilitate într-
un moment ca acesta este totuși accesibilitatea digitală: dispozitive adecvate, un bun acces la internet și o
alfabetizare digitală adecvată. Nu toate instituțiile iau în considerare faptul că oamenii ar putea să nu poată
accesa resursele sau programele de instruire necesare pentru a finaliza sarcinile de acasă.
Pentru a face învățarea de tip e-learning un mijloc de a stopa lacunele inegalității, este vital să se facă
eforturi pentru ca resursele să fie accesibile pentru cei care au nevoie de ele. Pentru cei care pot dedica timp
activităților de învățare sporite, furnizarea de materiale, cursuri și resurse de învățare gratuite ar fi de
neprețuit pentru a profita la maxim de aceste ore.
Trebuie să recunoaștem că mulți indivizi nu vor avea ocazia să folosească această perioadă dificilă
pentru auto-perfecționare din cauza altor responsabilități și să îi ajutăm pe acești oameni să se simtă
susținuți în deciziile lor, indiferent dacă încearcă să învețe sau fac altceva.
Învățarea și educația adulților, deși este un lucru imperativ pentru mulți dintre noi, ar trebui, în primul
rând, să însemne bucurie prin incluziunea socială și dezvoltarea abilităților și capacităților noastre.
Aceasta ar putea ajuta comunitățile să fie mai rezistente nu numai în capacitatea noastră de a vedea
această pandemie, dar și în dezvoltarea instrumentelor mai puternice pentru a face față suferinței mentale
și a învăța cum să ne îngrijim sănătatea fizică atunci când sunt închise atât de multe căi obișnuite (săli de
sport, centre de agrement, parcuri etc.). Dacă aceste condiții sunt îndeplinite și toată lumea poate participa
în condiții egale, învățarea de tip e-learning poate fi o sursă puternică de auto-îngrijire, incluziune socială
și dezvoltare personală.
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim”
PROIECT TEMATIC: ,,File din povestea primaverii’’
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,Legume de primavara ’’
GRUPA: MARE B
EDUCATOARE: BOBOCEA RODICA
TURA I
Data Denumirea Sarcini de lucru Activitatea metodică Semnătura
activităţii educatoarei
27.04 1. ,,Legumele la -Întocmirea planificării pentru
2020 parada !’’ -sa vizioneze filmuletul cu parada activităţile online ce se vor desfăşura
legumelor de primavara, postat de în această săptămână
(DS+DLC+DEC) educatoare pe grupul de facebook -Consultarea unor surse online în Bobocea
vederea stabilirii celor mai eficiente Rodica
2.Joc distractiv: -sa raspunda la ghicitorile despre mijloace de îndeplinire a sarcinilor
,,Ridichea legumele de primavara, spuse de https://www.youtube.com/watch?v=
uriasa!’’ parinti; RwNSHqZ9O1M
-sa picteze ridichea folosind ca https://www.facebook.com/MagicAc

sablon, o jumatate de cartof, tivity/videos/840588023118857
urmarind filmuletul pus la dispozitie SDFDFFFFS
de educatoare pe grupul de facebook -Implementarea contului grădiniţei pe
platforma Adservio
345
-sa desfasoare prin dramatizare,
jocul distractiv, ,,Ridichea uriasa’’,
in natura
TURA I
Data Denumirea Sarcini de lucru Activitate metodică Semnătura
28.04 1. -sa adune legumele de primavara din -Întocmirea planificării pentru Bobocea
2020 ,,Legumele gradina, apoi sa le aseze pe o farfurie; activităţile online ce se vor desfăşura Rodica
buclucase!’ în această săptămână
’ -sa aseze legume de primavara, in ordine https://www.youtube.com/watch?v=
crescatoare /descrescatoare, apoi folosind FyfN8Zx4Fyc
(DOS+DS cifrele, vor face operatii de adunare cu o Studierea Ordinului 4535/21.04.2020
+DPM) unitate ,,, iar la sfarsit vor compune privind asigurarea continuitatii
probleme cu ajutorul acestora procesului de invatare prin
2.Joc invatamantul online
distractiv: -sa desfasoare jocul, alergare cu pasire
,,La piata peste obstacole printer randurile de legume -Realizarea unui chestionar pentru
de din gradina sa; parinti in format Google forms
legume’’
-sa desfasoare jocul, folosind legumele din -Participarea la discuţiile metodice de
gradina, cat si bani din hartie pentru a pe grupul whatsapp al grădiniţei
merge la piata
TURA I
29.04 1.Cu -Studierea Ordinului
2020 legumele la -sa aseze legumele taiate intr-un 4535/21.04.2020 privind asigurarea
sfat! vas/castron, apoi adauga si celelalte continuitatii procesului de invatare Bobocea
(DOS+DS ingrediente pentru salata prin invatamantul online Rodica
+DEC) -sa efectueze operatii de scadere cu o
unitate, folosind ca material individual, -Centralizarea datelor in urma
2.Joc de legumele din gradina proprie/jetoane, dar aplicarii chestionarului in randul
miscare in si dupa fisele model de pe grupul de parintilor si stabilirea modalitatilor de
curte facebook realizare a invatamantului online
,,Stafeta - realizarea materialelor audio-video
legumelor! -sa audieze cantecelul postat de educatoare ce se vor trimite preșcolarilor si
’’ pe grupul de facebook postarea acestora pe grupul de
-sa desfasoare in curte, jocul de miscare, facebook
cu ajutorul legumelor din gradina - realizarea unui colaj cu lucrarile
copiilor
- - studiu individual privind lucrul cu
platformele on-line
TURA I
30.04 1., - să asculte cu atentie povestea legumelor, Consultarea unor surse online în
2020 Povestea din filmuletul de pe pagina de facebook vederea stabilirii celor mai eficiente
legumelor! mijloace de îndeplinire a sarcinilor Bobocea
’’ https://www.facebook.com/MagicActivity https://www.facebook.com/MagicAct Rodica
/videos/840588023118857 ivity/videos/840588023118857
(DLC+DE - realizarea materialeleor audio video
C) -sa desparta in silabe cuvintele, apoi sa si postarea lor pe grupul de facebook
2. Joc de alcatuiasca propozitii simple si dezvoltate
mişcare - să confectioneze legume aplicand tehnica - studiu individual privind modul de
,,Cate modelajului cu materiale la alegere lucru pe platformele online
unul
pe carare
!’’
346
TURA I
1.05. zi libera
2020
CONSILIERE / INTERACŢIUNI ON LINE CU PĂRINŢII

Comunicare cu părinţii telefonic şi pe grupul închis de facebook al grupei
https://www.facebook.com/grupafloricelelor.smeeni
Link-uri trimise:
https://www.youtube.com/watch?v=RwNSH
https://www.youtube.com/watch?v=RwNSHqZ9O1M
https://www.facebook.com/MagicActivity/videos/840588023118857
https://www.facebook.com/MagicActivity/videos/840588023118857
https://www.youtube.com/watch?v=3dvOdSF4lg0
347
ŞCOALA DE ACASA - SCOALA ONLINE
BOCAI CLAUDIA MARILENA

ŞCOALA GIMNAZIALA ,,NICOLAE TITULESCU”
CARACAL, OLT
Cu siguranță, nu a fost și nu este ușor pentru nicio unitate de învățământ să-și transfere activitatea în
mediul online. Procesul necesită multă răbdare, o planificare cât mai bună, dar mai ales o comunicare
eficientă între partenerii educaționali – profesori, părinți, elevi.
Şcoala online a apărut neaşteptat, ca o mare necesitate şi ne-a provocat să fim deschişi către noile
tehnologii la un alt nivel, mai înalt decât eram pregătiţi emoţional, tehnologic, legislativ, economic etc.
Experiența şcoala online este una inedită, iar acest tip de învățământ necesită o implicare activă a tuturor
factorilor educaționali, pentru valorificarea eficientă şi raţională a tuturor resurselor.
Lecțiile online se țin pe diverse aplicaţii, instrumente de interacțiune în timp real, cu video și text:
Zoom, Skype, Discord, WhatsApp. Există și aplicații sau platforme de colaborare online care facilitează
schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a
acestora, care permite și feedback din partea profesorului : Google Classroom, Kinderpedia (platforma
unitară la nivelul unităţii şcolare). Se lucrează și pe aplicații de învățare, pe care le poate crea profesorul
sau pe resurse deja existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care profesorii le pot
folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă: ASQ (Another Smart Question),
Quizizz, Padlet, Microsoft Powerpoint, My scans, Open Board, Twinkl România, Didactic.ro, Clasamea.ro,
ScoalaIntuitext.ro, Youtube etc.
Cele mai frecvente situaţii-problemă întâmpinate în timpul şcolii online din partea elevilor şi
părinţilor:
- Copiii erau mult mai entuziasmați când mergeau fizic la școală.
- Dificultăţi de utilizare a platformelor şi instrumentelor digitale pentru elevi, părinţi, profesori.
- Lipsa conexiunii la internet, a semnalului wi-fi uneori. Creşterea costurilor la factura de telefon
pentru depăşirea traficului de date mobile. Slaba funcţionare a aplicaţiilor sau pierderea conexiunii. În unele
cazuri, chiar lipsa echipamentelor IT.
- Nemulţumirea privind utilizarea platformelor online, necesitatea unei perioadei de adaptare, faptul
că, pentru că unii părinți merg la serviciu, copiii au fost nevoiți să se descurce mai mult singuri.
- Lipsa de interes a copilului pentru acest tip de studiu. Lipsa disciplinei la ore - cadrul didactic
controlează mai greu elevii, tentaţi fiind să discute între ei. Copilul nu mai dă randament din cauza relaxării
şi gândului că este acasă şi nu mai ia școala în serios.
Lista cu aspecte pozitive și aspecte negative despre şcoala online este foarte lungă! Oricum ar fi, am
învăţat că trebuie să avem o mare disponibilitate de adaptare la nou şi tehnologie, ni s-a confirmat încă o
dată că este esenţial pentru fiinţa umană a păstra contactul, fie el şi virtual, cu semenii, am învăţat că trebuie
să acordăm mai multă importanţă sectorului educaţional online, dar să nu excludem învăţarea tradiţională.
Este o lecţie importantă de viaţă, care va avea ecou în viitorul şcolii şi educaţiei în România.
348
PREDAREA ONLINE POATE ÎNLOCUI PREDAREA FACE TO FACE?
PROF. ÎNV. PREȘC. BODESCU OTILIA IULIA

GRĂDINIȚA CU P.P. „LUMEA COPIILOR” TG-JIU
Locul de învățare e doar punctul de pornire, dar nu e suficient pentru școala online. E nevoie și de
calculatoare, pe care elevii să le folosească acasă. În multe țări europene, peste 95% dintre elevi spun că au
un calculator acasă, la care pot lucra. Dar în Indonezia, doar 34% au calculator. În SUA, toți elevii din
medii avantajate economic și social au calculator acasă, dar în școlile din medii dezavantajate doar trei din
patru elevi au calculator. La acest capitol, România se află sub media OECD – dacă aproape toți elevii
din școli situate în medii avantajate au acces la calculator pentru a învăța acasă, în mediile
dezavantajate procentul scade la circa 75%.
Sistemul actual de educație (aşa cum a văzut doamna ministru Monica Anisie atunci când s-a dus cu
o armată de ziarişti să inspecteze wc-urile din curtea şcolii şi a rătăcit drumul ascultând pe la uşi, apoi
rățoindu-se la cadre didactice în fața elevilor), nu respecta dreptul la învățământ gratis şi fără discriminare
nici atunci când era normal. Acum, cu atât mai mult!
Copiii nu vor mai avea ajutorul integral al cadrului didactic (aşa cum era el, că cine să se ducă să
predea la țară cu salariul care era înainte de mărire – aia care a fost, că alta nu va mai vedea curând!).
Profesorul trebuia să aibă competență de predare online.
Pe de altă parte, copilul mic are nevoie de supravegherea părintelui, mai ales dacă vorbim de preşcolar
sau de şcolarul de ciclu primar (cel puțin până la clasa a II-a). Majoritatea părinților din mediul rural sunt
plecați la muncă, în străinătate. Bunicii, în grija cărora sunt lăsați, nu cunosc tainele internetului. Sunt mulți
dintre părinți care intră din străinătate în conferință cu elevii şi învățătorii pentru a-i ajuta pe elevi. Câți pot
face asta (timp, posibilități financiare)?
Predarea online se bazează mult pe comunicare. Aplicarea cunoştințelor este greu de verificat de
profesorul care nu are elevul în față şi nu îi vede caietul.
Totul decurge binișor, însă e nevoie obligatorie de prezența fizică la cursuri. Toate acestea, dacă nu
sunt corectate la timp, duc la o foarte slabă pregătire a cursantului. Pierderea de semnal în predarea
online determină pierderea interesului cursantului pentru lecție și pierderea frazării melodiei sau
studiului.
Digitalizarea este bună, dar nu permanent, fapt pentru care prezența în clasă a cursantului cu
profesorul este absolut necesară.”
Copiii sunt foarte vulnerabili. Copiii au capacitate redusă de discernământ între bine și rău. Copiii au
grad scăzut la frustrare și orice moment sau situație neplăcută pe care o trăiesc în mediul online are un efect
negativ asupra stării lor emoționale și confortului psihologic. Astfel, vorbind despre școală și Internet,
suntem nevoiți să afirmăm că instituția de învățământ trebuie să ghideze copiii pentru a face față fluxului
de informații, provocărilor Internetului și riscurilor la care sunt supuși, fiind utilizatori ai site-urilor sau
portalurilor informaționale, rețelelor de socializare și chat-urilor, resurselor cu filme, secvențe video sau
jocuri. Iată de ce ajungem să vorbim despre Inteligența Online, pe care orice copil trebuie să o dezvolte,
în special cu ajutorul și susținerea părinților, educatorilor și profesorilor.
Riscurile în mediul online încep de la prima întâlnire a copilului cu tableta, computerul sau telefonul
Tema fenomenelor riscante în mediul online nu trebuie să fie una tabu. Elevii trebuie învățați că
pentru anumite lucruri care se întâmplă în mediul online există termeni speciali și precum în viața reală
349
violența, furtul sau alte crime sunt comise de răufăcători, care într-un final sunt pedepsite legal, în mediul
virtual se întâmplă la fel situații în care cineva le-ar putea provoca durere și suferință. Despre pericole și
ajutor în aceste pericole elevilor trebuie să li se repete mai des. A fi în siguranță online nu este o teorie
învățată și aplicată într-o anumită situație. Siguranța online este ceea de ce au nevoie copiii zilnic.
350
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. PT. INV. PRIMAR – BOGATONIU IOANA,

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 6 DR. TR. SEVERIN, JUD. MEHEDINȚI
Dimineață... M-am trezit în cântec de guguștiuc... Unul obișnuia să vină pe pervazul ferestrei de la
bucătărie, altul își făcuse cuib chiar în balconul meu... Asta era mai demult...
În primăvara aceasta s-a întâmplat ca întreaga lume să se oprească din mersul alert cu care se
obișnuise... ,,Stăm în casă!”, ,,Și totul va fi bine!” – auzeam pe toate posturile de radio și televiziune. De
ce oare? Ne-am dumirit destul de repede, când la știri se anunța că ântreaga planetă a fost cuprinsă de un
val de îmbolnăviri... Cu toții ne-am înspăimântat: ,,Ce este?”, ,,Cum s-a întâmplat?”, ,,De unde? ”, ,,De
ce?”...
Soarele răsare în fiecare dimineață... Fie mai vesel, iar razele lui ne învăluie cu căldură, fie mai trist,
când își acoperă fața cu o perdea de nori...
Păsărelele ciripesc la fel zi de zi și zboară libere...
Iarba crește...pomii înfloresc...gâzele mișună nestingherite cum le este felul...
Până și muștele se strecoară la fel în camera mea prin fereastra deschisă, fără invitație, fără să-și
ceară voie, și mă bâzâie...
Natura întreagă trăiește după o rutină veche de mii de ani...
Omul, numai omul este nevoit acum, în primăvară, să viețuiască altfel...în autoizolare cică... Dar
sufletul său...sufletul său poate zburda nestingherit... ,,Inima nu este în carantină”- cânta cineva aseară la
radio, și mi-a plăcut ideea...
Îmi amintesc, din vremea anilor de școală, că la literatură studiam ,,motivul comuniunii omului cu
natura”... Acum sunt la modă expresii precum: ,,să ocrotim/protejăm natura” sau ,,natura – prietena mea”...
Vorbe...Doar vorbe...
Mi se pare mie că în această ,,prietenie” omul a devenit viclean, a încercat să se dea mai isteț decât
prietena lui... A uitat că, inițial, natura l-a hrănit, l-a îmbrăcat, l-a învățat, l-a acceptat așa cum era și l-a
tratat prietenește... El i-a copiat ,,modelele” oferite gratis și s-a autointitulat mare descoperitor! Mai apoi a
plătit-o cu poluare...poluare de tot felul!
Ei, iată că acum natura a ajuns la capătul răbdării și se apără. Și cum se apără? Cum o face? Îi arată
deșteptului de om că el, omul, mai are de învățat și că ea, natura, încă mai poate să-i dea lecții. I-a dăruit
un virus, un ,,ceva” mic-mic și invizibil, pe cât de mic, pe atât de puternic, Și l-a direcționat clar: omul!
Omul și nu alte vietăți! Iar omul, cu toată știința sa, nu-l poate învinge.
Și eu cred că de aia natura își urmează cursul vieții normal, iar omul este nevoit să trăiască acum, în
primăvară – anotimpul renașterii, altfel...
Școala s-a transformat într-o ,,școală altfel”... în ,,școală de acasă”...Și cu toții - elevi, dascăli și
părinți – ne-am adaptat din mers la noul mod de învățare: cursuri online... Nu a fost ușor! Copiii din ciclul
primar au aptitudini digitale, dar mai mult la jocuri.. Mulți nu sunt dotați cu dispozitivele necesare, iar de
internet, in anumite zone...nici nu se discută. Eu predau la clasa a treia, la o școală din oraș, iar elevii mei
sunt printre cei norocoși... Cu toate acestea, am hotărât, în deplin acord cu părinții, să lucrez cu elevii pe un
grup format pe WhatsApp. Am încercat să ii implic pe părinți, care și așa aveau destule probleme, cât mai
puțin cu putință. Am interrelaționat cu copiii prin mesaje scrise, audio, video... Feedback-ul l-am realizat
zilnic în diferite forme, astfel încât cu toții au fost activi. Fiecare dintre noi ne-am întocmit un portofoliu
cu care ne vom prezenta în toamnă la școală...
A fost o activitate intensă, atât din partea mea ca dascăl, dar și din partea copiilor. Timpul alocat a
fost destul de mult în fiecare zi, doar că nu am rămas în fața calculatorului online 2-3 ore, pe o platformă
de învățare, iar părinții nu au fost nevoiți să îi secondeze. Rolul părinților a fost decât acela de a-i verifica
pe copii așa cum o făceau și în perioada de școală normală.
Oricât de eficientă ar fi fost activitatea noastră, rămâne dorința de a ne afla față în față, de a ne
exprima afecțiunea, de a comunica direct ...de a da și primi explicații pe loc, la momentul potrivit!
Cu toții sperăm să ne revedem sănătoși în toamnă, să fim iarăși ce-am fost: parteneri într-un act de
instrucție și educație normal. Micii școlari simt nevoia de apropiere, de încurajare... simt nevoia să trăiască
direct bucuria succesului. Cu toții mi-au transmis că le e dor să fim iarăși împreună. Sperăm că așa va fi!!
351
ROLUL MIJLOACELOR MASS-MEDIA ÎN PREDAREA LIMBII FRANCEZE
PROF. NICOLETA-MARIA BOJIN

LICEUL TEHNOLOGIC „DACIA” CARANSEBEŞ
Scopul educaţiei este formarea omului, realizarea personalităţii sale, astfel încât să corespundă
complexelor exigenţe sociale. În urma căror experienţe individul asimilează şi integrează valorile sociale
în structura propriei personalităţi? Principala instituţie ce îşi asumă responsabilitatea pregătirii factorului
uman al dezvoltării sociale este şcoala, locul în care procesul educaţional se desfăşoară în mod organizat,
planificat şi sistematic. Dar acest proces de formare a personalităţii viitorilor cetăţeni organizat de către
şcoală nu poate fi izolat de acţiunile educative pe care le exercită ansamblul vieţii sociale(Vasile Popeangă,
1970). Educaţia nu se limitează la spaţiul şcolar; ea este un proces mult mai extins şi mult mai complex, ce
depăşeşte ca anvergură limitele sistemului instituţional de învăţământ. În afara unor structuri formale
prestabilite, individul poate învăţa în multiple împrejurări de viaţă şi sub înrâurirea a numeroşi factori
educogeni ce se manifestă pe plan social. Pe lângă o educaţie dirijată, controlată, el beneficiază şi de o
educaţie ocazională, spontană, care se exercită prin toate influenţele vieţii sociale.
Fenomenul educaţiei se extinde la întreaga scară a societăţii. Orice comunitate, instituţie sau grupare
socială constituie un mediu formativ, ceea ce îmbogăţeşte considerabil conţinutul educaţiei şi îi sporeşte
fecunditatea. Datorită acestui fapt, o deschidere a analizei spre noi orizonturi de abordare este absolut
necesară. Pentru a înţelege fenomenul educaţiei în toată complexitatea sa, ar trebui să surprindem impactul
pe care îl au asupra individului toate forţele sociale. Dezvoltarea personalităţii umane este în permanenţă
mijlocită social; ea este rezultatul multiplelor interacţiuni sociale. Dimitrie Todoran (1974) definea educaţia
drept o influenţă exercitată asupra individului de către societate. Privită într-o astfel de perspectivă, educaţia
ne apare ca o operă socială, realizabilă într-o mare diversitate de situaţii şi cu aportul a numeroşi factori.
Despre consecinţele formative ale angajării fiecăruia dintre noi într-un sistem de relaţii la nivelul mediului
social, Stanciu Stoian scria: „Legat într-un fel sau altul de societatea în care trăieşte, omul se formează după
chipul şi asemănarea acesteia. Şi cum personalitatea fiecărui individ (şi personalitatea umană în genere) nu
reprezintă altceva decât un sistem de relaţii sociale concretizate prin trăirea omului într-o anumită societate
concretă, într-un sistem cultural anumit, fiecare cultură generează un tip de personalitate anumit”(1971,
p.132). Influenţele educative sunt inserate în toate activităţile sociale. Un transfer de informaţii, de modele
simbolice, spirituale şi comportamentale are loc neîntrerupt dinspre societate către individ în cadrul acestor
activităţi. Impactul său modelator se concretizează în personalităţi astfel formate încât să corespundă
exigenţelor de ordin cultural, ştiinţific, profesional şi moral-civic.
Nevoia de educaţie, de instruire şi formare, nu poate fi satisfăcută decât prin implicarea directă sau
indirectă a unui întreg ansamblu de agenţi sociali. Cine sunt aceşti agenţi sociali? Cum se manifestă ei? O
explicaţie sintetică, dar cuprinzătoare, ne oferă Sorin Cristea: „…conceptul de <<agent social>> care
îndeplineşte funcţii educative explicite şi implicite vizează toţi acei <<factori educogeni>> care intervin în
mod organizat(prin acţiuni de educaţie/instruire formală şi nonformală) şi spontan(prin influenţe specifice
educaţiei/instruirii informale) în activitatea de formare-dezvoltare a personalităţii”(1998, p.167). Discursul
pedagogic modern accentuează faptul că la efortul educativ depus de către şcoală se adaugă intervenţiile
altor instituţii ce îşi asumă funcţii educative, precum şi multiplele activităţi socio-culturale în care este
antrenat individul. Sistemul de învăţământ, ca principal factor educogen, este doar o componentă a
sistemului social global, în care se manifestă şi alţi agenţi cu rol educativ: familia, instituţiile cultural-
ştiinţifice, organizaţiile, mass-media etc. De aceea, educaţia nu se reduce la dimensiunile unui proces
realizat în cadrul instituţional oferit de şcoală; ea este un produs al întregului sistem social. Conştientizarea
valorii formative a tuturor factorilor educogeni existenţi în societate permite integrarea influenţelor
exercitate într-o structură educaţională unificată.
Printre factorii care contribuie la educarea tinerei generaţii, dar şi a adulţilor, se află şi mass-media,
acţiunile acestora asociindu-se eforturilor generale de modelare a personalităţii umane. Cu toate că rolul
educaţional pe care îl deţin, în raport cu familia şi cu şcoala, nu este pe deplin lămurit, mijloacele moderne
de comunicare de masă îşi aduc propria contribuţie la socializarea individului. Importanţa pe care o au,
datorită influenţelor exercitate, este unanim recunoscută: “…mass-media formează al patrulea mediu
constant de viaţă al copilului, alături de cel familial, de cel şcolar şi de anturajul obişnuit de relaţii”(Ioan
352
Cerghit, 1972, p.39). Datorită lor, climatul cultural-educativ în care cresc şi se formează copiii dobândeşte
noi dimensiuni şi posibilităţi de influenţare. Este o ambianţă ce îi supune la o mare varietate de stimuli,
generând noi experienţe, trebuinţe şi interese, precum şi un mod aparte de a-şi exercita şi împlini activitatea
de cunoaştere şi culturalizare, dar şi de divertisment. A separa aceste efecte de cele datorate altor stimuli
sociali şi a le evalua pe fiecare în parte este însă o chestiune dificilă, dacă nu chiar imposibilă.
Mijloacele moderne de comunicare reprezintă un element fundamental al relaţiei omului cu lumea
înconjurătoare. Informaţiile transmise prin intermediul acestor inovaţii tehnologice constituie una din
sursele importante ale formării universului spiritual al omului zilelor noastre. De aici necesitatea de a privi
aceste mijloace ca pe nişte suporturi în educarea indivizilor de toate vârstele. Multe din activităţile de
comunicare mediată pot servi învăţării şi formării, ceea ce îl determină pe Claude-Jean Bertrand să afirme
că „graniţele dintre jurnalism şi educaţie nu sunt stricte”(2001, p.45), altfel spus, chiar dacă li se aduc
numeroase acuze, instituţiile media îndeplinesc, pe lângă alte funcţii, şi o funcţie educativă. Atât de prezente
în decorul vieţii cotidiene, în ambianţa mediului şcolar şi extraşcolar, dacă ne referim doar la generaţia
tânără, mass-media se constituie într-un factor educativ care influenţează semnificativ comportamentele
indivizilor şi, în ansamblu, profilul personalităţii lor.
Comunicarea de masă face parte din multiplele dimensiuni ale contextului socio-cultural în care cresc
şi se formează copiii. Aceştia vizionează programele de televiziune, urmăresc emisiunile radiofonice sau
citesc presa scrisă, cu motivaţii dintre cele mai diferite, astfel de activităţi diversificându-le şi îmbogăţindu-
le existenţa cotidiană. Ca urmare, modificări substanţiale se produc la nivelul personalităţii lor, prin
generarea unor opinii, atitudini şi comportamente noi. Pentru cei mai mulţi dintre ei, cum se întâmplă de
altfel cu majoritatea semenilor noştri, intrarea în contact cu mass-media, dintre care televiziunea se impune
ca opţiune, se situează pe primul loc în rândul ocupaţiilor din timpul liber. Participarea la interacţiunea
mediată este una dintre cele mai frecvente activităţi de fiecare zi. Timpul afectat consumului de mesaje
mediatice, îndeosebi audio-vizuale, este mare, cu numeroase implicaţii imediate sau latente, directe sau
indirecte, previzibile sau imprevizibile asupra dezvoltării personalităţii lor aflată în plin proces de formare.
Mesajele audiovizuale, deosebit de agresive, se inserează nu numai în timpul liber al copiilor, ci şi în cel
petrecut la şcoală, creându-le obişnuinţe până la dependenţă. De când s-a impus ca o componentă
importantă a lumii moderne, sistemul mass-media s-a manifestat permanent ca un actor activ al jocului
social, afectând funcţionarea celorlalte sisteme ale societăţii, inclusiv cel educaţional.
Creşterea influenţei mass-media în viaţa socială a provocat importante transformări în ansamblul
condiţiilor în care se desfăşoară acţiunea educativă. Alături de factori educogeni tradiţionali se afirmă tot
mai mult mass-media, despre care putem spune că au ajuns să controleze spaţiul educaţiei extraşcolare.
Datorită mijloacelor de comunicare de masă valenţele formative ale mediului social au crescut considerabil.
Intervenţiile educative întreprinse pe canale mediatice se deosebesc însă de cele clasice, atât în ceea ce
priveşte modul de organizare, cât şi de realizare. Dacă în cadrul sistemului instituţional de învăţământ
organizat în trepte ascensive se realizează un proces instructiv-educativ riguros planificat, sistematic şi
intensiv, pus sub controlul unor persoane calificate, bazat pe selecţia şi structurarea strictă a informaţiilor,
precum şi pe efortul voluntar de învăţare al elevilor, educaţia prin mass-media, de altfel bogată în fapte şi
informaţii, se realizează în mod spontan şi difuz, în timpul liber şi într-un spaţiu neinstituţionalizat.
Educaţiei de tip şcolar, fundată încă pe supremaţia cărţii ca mijloc de transmitere a valorilor culturale, i se
asociază o educaţie de completare, bazată pe mijloacele tehnice de comunicare de masă.
353
SCOALA ONLINE
LIC. TEHN. “I.C.PETRESCU”, STALPENI – ARGES

PROF. BOLBOSE CRISTINA-EUGENIA
Școala online este modalitatea cu care sistemul de învățământ caută să suplinească dispariția (cine
știe pentru cât timp) a școlii tradiționale. Probabil avem nevoie să fim ocupați. Noi, profesorii avem nevoie
și ei, elevii, au nevoie de aceasta, pentru a ne induce puțin ideea de normalitate și mai ales de a gândi că, la
un moment dat, toate lucrurile astea se vor termina și viața noastră o să revină la normal.
Una dintre limitele învățării online, cu care se confruntă mulți profesori, ține de accesul copiilor la
internet și de resursele pe care ei le au acasă. Mai ales copiii din mediul rural pot avea conexiuni proaste la
internet sau, în unele cazuri, nu au internet deloc. La fel și când vorbim de laptopuri.
Suportul părinților este necesar pentru logare și setările inițiale și, desigur, pentru o minimă
supraveghere. Cred că e important pentru un profesor să știi să te impui. Uneori se vorbește peste profesor
și în cursurile online, pentru că nu toți își opresc microfoanele, și devine enervant. Un alt dezavantaj ar fi
acela că nu poți fii sigur că elevul e acolo și ascultă profesorul, pentru că mulți elevi opresc și camera și
microfonul, iar așa își pot lăsa telefonul pe birou și să-și vadă de treabă.
Trebuie să le dăm timp să facă trecerea și să nu ne așteptăm să se întâmple peste noapte schimbarea
de percepție. În plus, ajută să le explicăm că învățarea și divertismentul nu se exclud reciproc.
Cel mai important este să avem un limbaj care valorizează emoțiile copiilor, să devenim creativi la
rândul nostru, să le conferim copiilor sentimentul de protecție și să subliniem că, acum mai mult ca oricând,
pot descoperi oportunitățile din lumea virtuală care oricum îi fascinează.
Faptul că elevii descoperă internetul ca o sursă de informații pertinente, odată ce învață să le caute, îi
ajută să dobândească abilități care se vor dovedi utile pe termen lung.
Important este să nu ne pierdem răbdarea!
354
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR, BOLOGH FLOAREA SILVIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CERTEJU DE SUS
Se știe, că în clasele primare, elevii au nevoie sistematic de sprijinul învățătorilor și a părinților în

realizarea sarcinilor. Învățătorii au transmis sarcini pentru una-două săptămâni pe e-mailul părinților sau pe
grupurile clasei de pe Facebook. Conținutul sarcinilor au fost de a lectura texte scurte, de transcris sau de
copiat câte un text. La matematică au avut de rezolvat exerciții și probleme în cantitate moderată.
Din cele menționate de învățători, în clasele primare, de regulă ei încarcă zilnic materiale pe una din
platformele selectate și cunoscute de elevi și părinți (înregistrări video sau audio, plus fișele de lucru
aferente), iar obiectivul principal este realizarea sarcinilor, cu ajutorul indicațiilor video. La începutul zilei
se propunea elevilor și părinților un orar de lucru, cu link-urile potrivite pentru fiecare disciplină sau cerință
de lucru. Fiecare copil primește timp de lucru, și fiind ajutat de părinți, este invitat să trimită sarcina realizată
învățătorilor în mod individual. De regulă, învățătorii verificau și corectau lucrările și expediau un feedback
individual elevilor sau părinților. Unii învățători zilnic sau peste o zi se conectau video cu toți elevii, cu
frecvențe diferite în funcție de vârsta clasei.
Învățătorii au menționat că dintre abilitățile de învățare, dezvoltarea scrierii corecte durează în timp
cel mai mult. Astfel, exercițiile suplimentare de scriere desfășurate acasă (de obicei în context informal) au
devenit cele mai utile dintre toate activitățile organizare în învățământul primar.
Învățarea online poate avea loc nu doar prin lecții online, ci și pe platforme digitale special create în
acest sens. Predarea online eficientă nu înseamnă doar preluarea conținutului lecției și transmiterea lui
folosind tehnologia. Mediul online de învățare vine cu provocări și resurse specifice, care presupun ca atât
profesorii, cât și elevii să se adapteze și să își schimbe modul de lucru. În pregătirea unei platforme de
învățare, cadrele didactice au folosit mai multe modalități de interacțiune cu elevii: de la simpla comunicare
pe grupuri de whatsup și facebook până la folosirea unor mijloace mai complexe precum ZOOM, Google
Classroom care permit și interacțiunea video cu elevii.
În predarea Online, poate exista trei principii esențiale pentru predarea online, care pot ghida cadrele
didactice indiferent de materie și nivel de învățământ:
1. Lasă elevii să facă cea mai mare parte a muncii - implicarea elevilor în discuții, autoevaluarea sau
evaluarea temelor colegilor, activități de documentare înainte de lecții, toate sunt modalități prin care elevii
pot fi implicați direct în învățarea online.
2. Interactivitatea este sufletul predării online. Interactivitatea nu înseamnă doar discuții live între
copii sau între copii și profesori. Când vine vorba de predarea online, copiii pot fi încurajați să interacționeze
această privință este ca elevii au mai mult timp să gândească și să formuleze întrebări și răspunsuri corecte
3. Încurajeaza prezenta autentica. Copiii vor fi mai implicați în lecțiile online atunci când li se permite
să se exprime social, cognitiv și legat de conținutul învățării și atunci când cadrul didactic se exprimă din
aceste puncte de vedere.
 asigură comunicarea și ajută la menținerea acesteia;
 facilitează transmiterea cunoștințelor, ușurează, pe de o parte, evaluarea, deoarece aceasta se poate
 se pot folosi diverse materiale publicate online, care se transmit elevilor mult mai ușor;
 se poate da mai ușor un feedback în momentul activității online.
Puncte slabe:
 se mărește timpul petrecut în fața diferitelor ecrane;
 nu toți elevii au acces la tehnologie;
 chiar și cei care au acces nu pot fi stimulați să ia parte la toate activitățile, deși li s-a amintit
 stârnește reacții diferite din partea unor părinți, tocmai datorită faptului că se simt forțați să asigure
355
 creează nemulțumiri în cazul elevilor care, deși nu sunt la școală, trebuie sa se trezească devreme
pentru a participa la activități.
356
ȘCOALA ALTFEL-ȘCOALA DE ACASĂ!
TOTUL VA FI BINE!
PROF. INV. PRIMAR, BOLOȘ AURICA

ȘCOALA GIMNAZIALA URIU- ȘCOALA PRIMARA ILIȘUA
”Școala de acasă” a fost și este o provocare pentru toți factorii împlicați în educație: elevi, părinți,
cadre didactice. Dată fiind situația actuală creată de pandemie, toți suntem obligați să ne conformăm și să
încercăm să facem față acestor provocări. Până nu demult noi, dascălii, dar și părinții eram cei care pledam
în favoarea instruirii pe baza cărților tipărite, a ieșirii în mijlocul naturii, a socializării față în față pentru a-
i face pe copii să petreacă cât mai puțin timp în fața calculatorului sau a dispozitivelor digitale. Acum
suntem nevoiți să îi ținem pe elevii noști în fața calculatorului, pe internet pentru a putea să le transmitem
cunoștințele care ar fi trebuit să le primească în sala de clasă. Dar nu numai copiii sunt cei care stau în fața
dispozitivelor, ci și părinții, mai ales în cazul elevilor din ciclul primar și a preșcolarilor care trebuie ajutați
să facă față acestor situații.
Ca și orice provocare și „școala de acasă„ are aspecte pozitive, dar și neajunsuri. Printre neajunsurile
constate în această perioadă de școală on-line ar fi următoarele: lipsa dispozitivelor pentru unii copii, lipsa
accesului la internet sau semnalul slab în unele zone, lipsa interesului din partea familiei, în unele cazuri.
Aspectele pozitive ne ajută să facem față ecestor provocări: programul flexibil, interactivitățile, faptul
că există platforme prin care reușim în timp real să ne vedem, să comunicăm, să relaționăm, să fim împreună
chiar dacă fizic suntem la distanță. Un alt aspect pozitiv ar fi faptul că părinții participă alături de copii, se
implică mult mai mult în rezolvarea sarcinilor primite, pot să își facă o idee mult mai clară despre modul
în care copilul participă la activitate, la nivelul cunoștințelor în comparație cu colegii, la depistarea și
depășirea unor dificultăți în învățare.
Copiilor le sunt pe plac aceste activități, dar este nevoie de multă muncă și creativitate din partea
dascălilor pentru a le face cât mai atractive. La fel ca și în predarea tradițională, și în cea online, este
nevoie de varietate în alegerea metodelor și mijloacelor de realizare a obiectivelor, competențelor pe care
ni le propunem. Paleta de oferte este destul de largă și se pot face activități frumoase și interesante.
Pentru a ne bucura de reușita unei activități avem nevoie de elementele pentru menținerea atenției
cum ar fi: poveștile, varietatea vocală (volum, ritm), acronimele ( ex. ROGVAIV- culorile curcubeului),
rebusurile, aritmogrifele. La fel de importantă este implicarea directă a elevilor prin întrebări, folosirea
emoticoanelor pentru a exprima diferite stări, prin cererea acordului/dezacordului în anumite situații,
folosirea chat-ului pentru a răspunde la anumite întrebări, provocări etc. Deoarece statul în fața
calculatorului ne solicită nu numai atenția ci și un repaus fizic, este foarte bine să avem momente în care să
le cerem elevilor înteracțiuni care să îi ajute să se miște : ne ridicăm, dăm din mâini, facem sărituri, aducem
diferite obiecte din casa în fața camerei, mimăm meserii, animale etc.
La ciclul primar, și nu numai, una dintre metodele cele mai folosite și eficiente este jocul didactic.
Prin joc putem să îi captivăm pe elevi, să îi antrenăm în activitate fără să simtă oboseala, să le menținem
interesul pentru ceea ce facem. În această peioadă am folosit foarte mult jocuri create în wordwall prin care
elevii au fost puși să rezolve diferite cerințe în mai multe moduri: sub formă de provocări ( Roata
provocărilor, Caruselul veseliei ), itemi cu alegere multiplă ( Părți de vorbire, Ce oră arată ceasul?), itemi
de tipul adevărat- fals (Ortograme buclucașe), itemi de realizare a corespondenței (Găsește ce se potrivește!,
Găsește perechea! ), itemi de completare a cuvintelor lacunare (Completează corect! Cuvântul lipsă),
cuvinte încrucișate, jocuri de tip ”Spânzurătoarea” etc.
Un alt tip de activitate atractivă și eficientă o constituie fișele interactive realizate în
”LIVEWORKSHEETS” pe care elevii le completează digital și la sfârșit primesc feedback cu punctajul
obținut.
Cu toții știm că internetul este foarte util în învățare, atât celor mici, cât și celor mari. Pentru cei mici
tehnologia este atractivă, iar pentru cei mari trebuie să existe o motivație puternică pentru a o utiliza în mod
eficient. Cu plusuri sau minusuri, cu avantaje sau dezavantaje învățarea on-line a fost de un real folos în
această perioadă când spunem: ”Totul va fi bine!”. Sperăm ca în curând să spunem : ” Totul este bine! ” și
să ne putem întoarcem la normalitatea mult dorită de toți.
357
ȘCOALA DE ACASA - ȘCOALA ONLINE.
BONDICI NOEMI JUDIT, PROFESOR INVAȚAMANT PREȘCOLAR

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ”VOINICELUL”, SATU MARE
Școlile din țară s-au închis din data de 11 martie și, de aproape trei luni, elevii au fost nevoiți să
lucreze online.
Perioada prin care trecem reprezintă pentru noi toți mai mult decât o provocare obișnuită – întregul
nostru stil de viață este pus la îndoială pe o perioadă nedeterminată, veștile negative ne asaltează din toate
părțile, izolarea ne afecteaă resursele pe diferite paliere. Trecem cu toții prin momente dificile și, în ciuda
unor sentimente de frică sau chiar panică ce duc la manifestări nu tocmai lăudabile, există și o anume
frumusețe în astfel de momente.
Nu numai concentrarea oamenilor pe ce este cu adevărat important pentru fiecare sau faptul că în
orașe e mai multă liniște și un aer mai curat ci, în mod special, manifestarea unui extraordinar sentiment de
solidaritate și a dorinței de a fi de ajutor.
Aceste două fenomene atât de frumoase se manifestă și în domeniul educației. Paginile de Facebook
și site-urile la care suntem abonați sunt pline de idei, modele, sfaturi, resurse menite să sprijine educatorii
și profesorii care se văd pentru prima oară puși în fața situației de a preda de la distanță pentru o lungă
perioadă de timp (desigur, excepția o constituie universitățile care predau exclusiv online). Nu numai la
noi, ci aproape peste tot în lume – până acum profesorii din nici o țară nu s-au confruntat cu situația de a
întrerupe cursurile la grădinițe și școli pentru o perioadă atât de lungă și de a desfășura activitatea exclusiv
de la distanță. Și nici un educator/profesor, indiferent de cât de bun sau experimentat, nu a fost pregătit
pentru acest lucru.
Ce se întâmplă cu elevii, cu școlile, cu sistemul de predare-învățare-evaluare în general?
de nivel sau ciclu curricular este închis.
Profesorii nu au fost instruiți cum să predea online
Orarul zilnic al unui elev trebuie să arate diferit față de cel cu care era obișnuit. Nu poate sta 7 ore în
fata calculatorului. Ar trebui să facă 2-3 materii cel mult pe zi. Asta au spus unii părinți, care nu își pot lăsa
copiii atât timp în fața ecranelor. Plus că se plictisesc și nu au răbdare să stea jos atât timp.
Fiecare profesor predă cum îl taie capul, pe o platformă sau alta. Nimeni nu le-a spus profesorilor
cum să gestioneze 20 de suflete online care vorbesc unele peste altele și unde e butonul MUTE, de unde se
pornește camera, cum poți scrie pe tabla și să dai share screen, și câte și mai câte lucruri de bază.
Autoritățile nu au făcut un ghid pentru profesori despre cum ar trebui să arate aceste ore online: ce și
cum să le predea copiilor.
O oră de predare online nu mai are cum să semene cu o oră de predare la școală, trebuie înțeles asta.
Și grădinița e online
Copii de grădiniță au ore online, mai mult pentru socializare, dar în acest caz părinții chiar trebuie să
îi ajute pe copii pentru că majoritatea educatorilor dau de făcut activități de lipit, colorat, desenat, lucruri la
care cei mici au nevoie de ajutor.
Un studiu lansat de platforma SuperTeach, arată că în 70 la sută dintre cazuri, profesorii au comunicat
cu elevii prin grupuri de whatsapp, 29 % prin informări pe e-mail, 23 la sută individual, ba chiar 6 la sută
NU au comunicat deloc. Studiul a fost făcut pe un eșantion mic, de 3847 de părinți (dintre care majoritatea
au copii de clasele 0-4), 70 la sută din mediul urban.
Sunt și profesori care vor să învețe cum să predea online și care se adaptează cu folosirea
diferitelor platforme/programe:
358
Programe online pentru profesori:
Profesorul Digital este o platformă care le explică video pas cu pas profesorilor, cum să folosească
fiecare instrument in parte pentru predarea online.
Ema la școală e o platformă cu exerciții interesante și creative pentru clasele pregătitoare până la a
6-a.
Educred.ro este tot un site pentru profesori care nu sunt familiarizati cu predarea online și
instrumentele de folosit.
Scoala Pe net – Google Classroom care oferă facilități ș instrumente pentru profesori ca să poată
preda ușor mai multor copii în același timp.
Clasa mea este tot un site plin de resurse pentru profesori, planșe didactice si nu numai.
Până la urmă, nu există un singur mod de a face predarea la distanță. Este un experiment și variază în
funcție de matere, de context și de elevi. O să se facă o grămadă de greșeli – și asta e în regulă. Frumusețea
este că învățăm din greșeli și din evoluția către o instruire din ce în ce mai bună.
Bibliografie:
https://alexisme.ro/2020/05/12/cum-arata-scoala-online-pe-timp-de-pandemie-doar-teme-pe-
whatsapp/
https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/
https://creeracord.com/2020/03/18/covid-19-resurse-pentru-predarea-online/
359
EXPERIENȚA ÎNVĂȚĂRII ÎN ON-LINE
PROF. BORANDĂ JANETA – VIOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 24 „ION JALEA”, CONSTANȚA
„Școala de acasă” pare să devină o componentă a activității educative din ce în ce mai probabilă în
contextul social general, caracterizat de o incertitudine a reluării învățării în cadrul consacrat – la școală și
în școală.
Voi puncta, în continuare, câteva aspecte care au jalonat activitatea mea ca profesor în on-line,
începând cu procesul de acomodare și continuând cu dezvoltarea metodelor alese. Am identificat câteva
momente esențiale în procesul de acomodare cu tehnologia și cu proiectarea și realizarea lecțiilor „de
acasă”:
1. Identificarea unor soluții de realizare a activităților de învățare sincronă: cel mai la îndemână mi
s-a părut, inițial, realizarea lecțiilor în Zoom – predau chimie la gimnaziu și conceptele introduse, mai ales
la clasa a șaptea, presupun interacțiune directă cu elevii, explicații și exemplificări. Însă constrângerile
aplicației (limitarea conferinței la 40 de minute și reluarea procesului de logare) m-au determinat să caut
alte soluții.
Au urmat zeci de ore de webinarii în care am vizionat multe oferte de realizare a activităților pe
diferite platforme. Alegerea finală a fost MS Teams, întrucât aplicația dispune și de posibilitatea transmiterii
de documente, înregistrări și utilizare a MS Whiteboard cu posibilitatea ca elevii să poată consulta oricând
exemplele lucrate în modul sincron.
2. Pentru învățarea asincronă am utilizat inițial platforma asq, elevii având create deja conturi de la
disciplina matematică. Am putut realiza câte ceva din ceea ce mi-am propus, însă constrângerile legate de
limitările formatului documentelor pe care le puteam pune la dispoziția elevilor m-au determinat să caut,
din nou, alte soluții mai permisive. În scurt timp, școala noastră a avut la dispoziție o aplicație dezvoltată
la nivelul majorității unităților de învățământ din oraș, aplicație care mi-a oferit posibilitatea încărcării
tuturor tipurilor de documente pentru elevi: text, video, experiment virtual etc, creare de teste de evaluare
și interacțiune atât cu elevii, cât și cu părinții acestora.
Desigur că a urmat o etapă de selecție și creare de conținuturi cât mai potrivite pentru conceptele pe
care doream să le parcurg cu elevii, parte care a constituit, din punctul meu de vedere marea provocare a
cadrului didactic.
Câteva concluzii în urma acestei perioade de învățare on-line:
În ceea ce privește cadrul didactic – opinii personale:
Puncte tari: Puncte slabe:
 Îmbunătățirea abilităților de lucru cu aplicații  Lipsa interacțiunii față-în-față cu elevii pentru a
noi (Zoom, MS Teams – mai ales în învățarea interveni imediat asupra aspectelor care trebuie
sincronă) clarificate sau explicate din nou
 Dezvoltarea abilităților de creare a  Tehnica poate să îți joace feste și atunci trebuie
conținuturilor învățării în modul sincron și asincron să fii pregătit cu planul de rezervă
 Materialele didactice create și desfășurarea  Consum uriaș de resurse personale comparativ
învățării în modul sincron au fost bine realizate, cu învățarea în clasă: timp de creare a materialelor,
dovadă fiind feedback-ul bun primit de la evaluare și feedback individual care cere un
majoritatea elevilor interval de timp mult mai mare
 Dificultatea în evaluarea on-line obiectivă (nu
poți ști exact ceea ce pot aplica elevii singuri, fără
a avea la dispoziție materialele didactice pentru a le
consulta)
 Impunerea negocierii cu părintele în ceea ce
privește valorificarea activității on-line a elevului
360
În ceea ce privește elevii – opinii personale și impresii ale elevilor:
 Participare în număr mare la orele on-line (peste  Unii elevi nu au avut device-uri pe care să le
80%, chiar și 100% la unele clase) utilizeze în învățarea on-line (doar comunicare pe
 Implicarea mai bună în procesul de învățare prin whatsapp)
efort propriu  Nu am avut feedback de la unii elevi care s-au
 Elevii au apreciat ca pozitiv faptul că au bazat pe media semestrului I pentru a trece clasa
continuat învățarea și faptul că au primit feedback  Unii elevi au apreciat că le-a fost mai greu să
individual rapid pentru a-și realiza o imagine înțeleagă conceptele din materialele didactice decât
asupra a ceea ce au învățat, respectiv ceea ce mai dacă învățarea ar fi fost față-în-față
au de îmbunătățit
În ceea ce privește părinții – opinii personale și impresii ale părinților:

 Și majoritatea părinților au apreciat ca pozitiv  Chiar dacă învățarea în această perioadă a
faptul că au continuat învățarea presupus o implicare mult mai mare din partea
 Există părinți care au înțeles dificultățile acestei tuturor actorilor educaționali, unii părinți nu au
perioade și care au sprijinit eforturile copiilor și ale urmărit mai bine activitatea copiilor
cadrelor didactice  Încercarea de negociere a evaluării activității
on-line a elevilor fără argumente reale de către unii
părinți, înțelegând prin acest lucru, în mod eronat,
negocierea notelor.
361
BORCSA MARIA
GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ”MANOCSKA”,
TARGU SECUIESC
Într-o lume a prezentului, traversată de momente de impredictibilitate, care impun măsuri cu caracter
excepțional pentru limitarea răspândirii infecției cu noul coronavirus, este imperios necesar să rămânem în
siguranță, acasă, alături de familie. Dincolo de gravitatea contextului, care presupune „distanțare socială”
și care afectează, implicit, relațiile interpersonale, în această perioadă putem petrece momente de calitate
cu copiii noștri.
In această perioadă când copiii nu se pot bucura de natură și de jocurile în aer liber, părinților le este
de cele mai multe ori dificil să găsească activități recreative și educative care să fie și în interesul copiilor.
Cu siguranță, în acest nou context pot exista și oportunități de dezvoltare a unor competențe și abilități,
începând cu cele cognitive și reglatorii (ce ţin de rezolvarea de probleme, reglarea emoţională sau cultivarea
unor interese, de dezvoltare a unor calități ale voinței, a curiozității și a căutărilor creative), până la cele ce
ţin de motricitate și autonomie personală, oferindu-le copiilor experiențe utile și instructive diverse,
practice, în contextul învățării intergeneraționale în familie.
Astfel, acest inventar de sugestii și argumente pe care le am pus la dispoziția părinților prin aplicația
Padlet, am oferit alternative de petrecere a timpului liber și de relaționare în familie, dar, în același timp,
activitățile propuse optimizează dezvoltarea cognitivă, sprijină procesul de exprimare și autoreglare
emoțională sau de dezvoltare a abilităților de viață independentă, de autonomie personală și
responsabilizare a copiilor. De asemenea, implicarea directă a copiilor în astfel de activități este o
modalitate optimă de a-i distrage de la utilizarea excesivă a calculatorului sau a telefonului mobil, mai ales
într-o situație excepțională, așa cum este cea pe care o traversăm.
Toate activitățile propuse au avut rolul de a transmite experiența adulților către copii, încurajând
comunicarea, oferind adulților oportunitatea de a-i cunoaște mai bine și de a-i învăța lucruri noi prin
abordări inedite. Este important să avem rădbare și deschidere pentru învățarea împreună. De exemplu,
bucătăria, un spațiu comun și plin de vase și obiecte mai puțin atractive pentru copii, poate deveni un spațiu
educațional atunci când suntem nevoiți să revizuim metodele și tehnicile de învățare şi să ne adaptăm
provocărilor prezentului. Astfel, putem spune că lucrurile firești ale unei zile normale, cum ar fi
gastronomia, cu toate elementele ei specifice – rețete, ingrediente, arome, zgomot, ritual – reprezintă o
activitate distractivă în cadrul unei familii, activitate prin care se pot cultiva valorile importante ale acesteia
– încrederea, colaborarea, iubirea.Fiind realizată într-un mediu familial, prepararea unui produs culinar
poate contribui la dezvoltarea comportamentală şi emoțională a copilului, valorificând talentul, preferințele,
aptitudinile și creativitatea acestuia. Implicarea şi maniera de abordare a părinților vor transforma preparatul
într-un produs unic și de neprețuit pentru familie. Prin această activitate, vom contribui la dezvoltarea
relațiilor armonioase în familie, vom crește stima de sine a copiilor, responsabilitatea, asumarea sarcinilor
în echipă și îi vom învăța să facă gogoși gustoase pe care să le ofere membrilor familiei.
Perioada petrecută în familie aduce copiilor oportunitatea de a învăța alături de părinți și bunici prin
activități creative, practice, în spații casnice, care să le permită corelarea conținuturilor științifice de la
diferite domenii cu partea aplicativă a acestora. Astfel, copiii pot să-și exerseze atât abilitățile cognitive,
cât și cele non-cognitive (exprimare și autoreglare emoțională, gestionare a comportamentelor, comunicare
și relaționare ș.a), care se dezvoltă în mod optim prin experiențe concrete, directe, în timp real.
Mamele au fost îndemnate să citească copiilor mici povești în mod expresiv, ținându-i pe cei mici cât
mai aproape, pentru o empatie accentuată. În timpul lecturii, copii vor putea să privească mai atent pagina
de unde le-a fost citită povestea, aspect care va duce la o mai bună fixare a mesajului desprins din poveste.
Aceste ateliere deschid o poartă spre o mai bună înțelegere a lecturii și a artei teatrale prin formarea unei
gândiri creative, orientate spre dialog și prin dezvoltarea imaginației copiilor care au șansa să învețe lucruri
noi în anturajul prietenos din lumea cărților. Lecturile în familie pot continua cu transpunerea în imagini a
362
ideilor, stărilor și sentimentelor inspirate din cărțile citite. Din interpretarea proprie a copiilor se pot realiza
broșuri cu benzi desenate.
Am vrut să ofer copiilor alternative de petrecere a timpului liber, dar, în același timp să-l ajut să-și
cunoască și să-și înțeleagă emoțiile, să-și activeze creativitatea, să resolve probleme, să-și dezvolte abilități
de viață independent. Am apelat la o serie de jocuri, precum: Jocuri de mișcare: Spre exemplu, „Vânătoare
de comori” (părintele dă copilului o listă de obiecte cu diferite caracteristici, pe care să le caute prin casă și
să le strângă într-ocutie: ceva roșu, ceva pufos, ceva ce începe cu litera A etc.) sau „Apă apă, foc
foc”(copilul caută un obiect ascuns de părinte (sau invers).
Jocuri de construcție: Construcția cu„cărămizi”Lego, poate deschide noi lumi, la fel cum fac și
cărțile deoarece poți crea aproape orice din piese și poți să te joci cu ele în modalități realmente inepuizabile.
Copiii, datorită imaginației debordante, se pot angrena în aventuri extraordinare prin diverse scenarii,
povești pe care le dezvoltă ei înșiși pe parcurs. Jocurile de societate, reprezintă un exercițiu excelent pentru
creier, contribuind la dezvoltarea unor abilități cognitive esențiale. Prin cooperare, ele apropie membrii
familiei și întăresc relațiile. Stabilirea strategiilor de joc, ne învață cum să fim creativi, răbdători și cum să
avem încredere în noi și în coechipieri. Iar cel mai mare beneficiu este acela de a ne ține departe de lumea
digital.
Așadar, sunt convinșă că copiii au petrecut momente deosebit de agreabile în familie, împreună cu
părinții, iar sugestiile pe care le am pus la dispoziție s-au transformat în activități utile și plăcute de învățare
experiențială.
363
TEHNOLOGIA – O NECESITATE ÎN SUSȚINEREA PREDĂRII ONLINE
BORDEA ELENA
LICEUL TEHNOLOGIC IANCU JIANU, JUDEȚUL OLT
Acum câțiva ani, îmi puneam întrebarea dacă introducerea tehnologiei moderne în sistemul de predare
ar ajuta procesul de învățare. Dacă am putea să ne aliniem și noi la nivelul școlilor din afara țării, care
folosesc de foarte mult timp tehnologia modernă de învățare.
Căutând detalii despre felul în care tehnologia ajută sau încurcă procesul de învățate, am găsit o
mulțime de studii, mărturii și descrieri ale unor școli din SUA, Canada, Franța, în care deja se întâmplă
lucruri de domeniul fantasticului pentru noi. Acolo, profesorii țin de foarte mult timp lecțiile online, caietele
cu notițe au devenit istorie de mulți ani, disputele între elevi și profesori se rezolvă pe loc, consultând
internetul, la fel și examenele și temele pentru acasă.
Imi puneam întrebarea dacă am introduce și la noi tablete și laptopuri pe fiecare bancă din fiecare
clasă, de exemplu, ar învăța copiii mai mult, mai ușor, mai repede și cu mai multă plăcere programa? Ar fi
ei mai interesați de școală? Ar pricepe mai ușor ce le explică profesorul dacă în loc să-și ia notițe, de
exemplu, ar putea asculta ce spune omul din fața lor și ar primi online suportul de curs? Sau toți ar sta pe
Facebook și pe Snapchat și s-ar alege praful de școală?
Iată că, de două luni, suntem puși în situația de a ne adapta predării online, de a face pașii necesari
pentru alinierea cu școlile din afara țării, așa cum am sperat că se va întâmpla, dar treptat și nu în modul
acesta forțat în care am fost puși să o facem.
Consider că, atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi, trecerea la sistemul de învățare online a
fost un șoc de ambele părți. Cu toate acestea, am fost nevoiți să învățăm să utilizăm device-urile de care
dispuneam pentru a putea ține legătura cu elevii. La început, timid și cu pași mărunți, am reușit să formăm
grupurile claselor pe whatsApp, unde, și cu ajutorul părinților, s-a încercat și reușit comunicarea cu elevii,
astfel încât ei să nu simtă ruptura bruscă de mediul școlar. Treptat, s-a trecut la utilizarea platformelor
educaționale ca ZOOM și Classroom, unde se desfășoară în prezent orele online.
Din nefericire, fiind o școală din mediul rural, nu toți elevii dispun de cel puțin un telefon performant,
ca să nu mai vorbim de tablete sau laptop-uri, astfel încât să poată beneficia de învățarea online. Sunt familii
care au câte doi sau trei copii la școală, și nu dispun decât de un telefon, pe care îl folosesc pe rând, pentru
a putea lua legătura cu învățătoarea sau profesorul.
Consider că învățarea online are și avantaje și dezavantaje.
Tehnologia susține procesul de învățare prin diverse moduri:
- o mai bună înțelegere a informațiilor, prin oferirea de exemple, video, demonstrații;
- lecțiile sunt mai interesante dacă vin împreună cu obiecte și acțiuni care le plac elevilor;
- elevii sunt mai atenți la un video sau o prezentare dinamică decât la discursul unui profesor;
- tehnologia permite elevilor să învețe în ritmul lor;
- tehnologia îl ajută pe profesor să își pregătească mai rapid lecția și să aibă mai mult timp pentru a
se conecta cu elevii;
- tehnologia salvează timp;
- te pune în contact cu mii de surse de informare, experiențe și contexte diferite;
- elevii nu se plictisesc, au mereu ceva de făcut, trebuie să dea click, să caute, să filtreze informații.
Dezavantajul mare este, așa cum am mai spus că nu toți elevii dețin device-uri sau internet, absolut
necesare pentru învățarea online. De asemenea, socializarea între elevi este mai redusă, ceea ce poate duce
la bariere în comunicare.
În aceste zile de criză socială și medicală, educația necesită, mai mult ca oricând, o oază de solidaritate
și creativitate. Am înțeles că cei mici au nevoie de un impuls și contexte creative de învățare pentru a prinde
aripi și curaj și am acționat ca atare, ținând cont și de afirmația lui J. G. Gowan şi G. D. Demos: “Copiii
sunt creativi în mod natural şi doar aşteaptă atmosfera propice pentru a-şi manifesta creativitatea”.
Concluzia la care am ajuns este că da, tehnologia susține procesul de învățare, dacă este folosită
nu pentru a livra răspunsuri, ci pentru a stimula gândirea logică, pentru a permite accesul facil la
resurse și opinii diferite, nu la soluții gata ambalate.
364
SCOALA GIMNAZIALĂ “ARTEMIU PUBLIU ALEXI”

SÂNGEORZ BĂI BISTRIȚA NĂSĂUD
PROF. BORȘ DORU ALIN
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE INTRODUCERII MIJLOACELOR TIC ÎN

PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMANT
În şcoală introducerea Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în
procesul de învăţamânt. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii
profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare
în sistemul de învăţământ a urmărit nişte obiective bine structurate şi anume :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual
Ca orice altă metodă de învăţare şi această instruire asistată pe calculator prezintă avantaje şi
dezavantaje.
Ca avantaje putem aminti:
2. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor
elevilor;
3. Întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
6. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
7. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de
realizare de grafice, de tabele;
elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru o problemă concretă;
14. Perspectiva relaţională este îmbunătăţită prin stabilirea unei relaţii umane şi sociale între educat
şi educator.
2. Individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului profesor – elev;
3. Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis în timpul orelor poate provoca
Utilizarea calculatorului vizează:
• Predarea cunoştinţelor în maniera tehnologiilor audiovizuale;
• Instruirea individualizată;
• Facilitarea diverselor activităţi specifice procesului instructiv-educativ;
• Informatizarea orientării şcolare şi profesionale;
• Utilizarea calculatoarelor ca instrumente administrative în şcoli;
Acestea pot fi detaliate pentru a evidenţia diferitele forme sub care poate fi utilizat calculatorul în
activităţile didactice:
- secvenţe de pregătire pentru transmiterea informaţiilor;
365
- ;formularea întrebărilor
- rezolvări de exerciţii şi probleme;
- prezentarea de algoritmi pentru rezolvarea unor probleme tip;
- proiectarea de grafice, de diagrame;
- aplicaţii practice;
- demonstrarea unor modele;
- simularea unor fenomene, a unor experienţe şi interpretarea lor;
- simulatoare pentru formarea unor deprinderi (conducere auto, dactilografie);
- simularea unor jocuri didactice;
- evaluarea rezultatelor învăţării şi autoevaluare;
- organizarea şi dirijarea învăţării independente pe baza unor programe de învăţare etc.
Ceea ce este nou în folosirea calculatorului ca mijloc de învăţământ, faţă de celelalte mijloace
didactice, este caracterul interactiv al procesului învăţării. Oricare ar fi domeniul de utilizare a
calculatorului în instruire, acesta nu înlătură celelalte mijloace aflate în recuzita de lucru a cadrului didactic.
Calculatorul este un mijloc didactic care se integrează în contextual celorlalte mijloace, amplificându-le
valenţele instructiv-formative, completându-le atunci când este necesar.
Introducerea calculatorului în procesul didactic şi învăţarea asistată de calculator prefigurează doar
schimbări calitative în tehnologia didactică, domeniu care asigură scurtarea timpului de evaluare obiectivă
a calităţilor mijloacelor de învăţământ şi a metodelor,
reţinând pe cele care se impun valoric:
-individualizarea activităţilor de învăţare;
Tehnologia informaţiei şi comunicării este tot mai mult folosită în scop educaţional prin mijloace de
prezentare, stocare şi procesare a informaţiei. Această tehnologie este deosebit de valoroasă în procesul de
învăţare a copiilor şi în mod deosebit a celor cu cerinţe educaţionale speciale (CES). De aceea, folosirea
TIC este de mare importanţă pentru aceşti copii, reuşind ca prin folosirea unei taste să indice o alegere, să
exprime dorinţe, necesităţi.
Folosirea TIC nu este un scop în sine, ci şi un mijloc de a rezolva anumite cerinţe prin care elevii
reuşesc să exploreze idei, să dobândească anumite abilităţi, procesul de învăţare devenind din ce în ce mai
personalizat, individualizat şi eficient. Se remarcă o serie de avantaje ale utilizării TIC în procesul
educaţional al copiilor cu cerinţe educaţionale speciale:
• Promovarea accesului fizic al persoanelor cu dizabilităţi
TIC poate acţiona pentru a transforma cea mai mică mişcare într-un răspuns la unele solicitări de
învăţare, oferă un acces real la o calitate mult îmbunătăţită a vieţii persoanelor cu dizabilităţi.
• Creşterea motivaţiei
TIC influenţează motivaţia unui copil şi abilitatea acestuia de a pune în practică cunoştinţele însuşite,
până la formarea şi consolidarea unor deprinderi, abilităţi de lucru.
• Facilitarea colaborării şi lucrului în echipă
TIC poate încuraja şi dezvolta colaborarea în clasă, multe programe fiind folosite pentru a stimula
elevii să lucreze în echipă. Munca în echipă poate fi o bună strategie pentru integrarea copiilor cu CES,
deseori interacţiunile cu aceştia fiind evitate de colegi.
• Planificarea şi organizarea ideilor
Elevii pot folosi diferite programe informatice, nu numai pentru a înregistra o experienţă, ci şi pentru
a organiza ideile şi activităţile înainte de a le efectua. Prin programe adecvate se utilizează imagini audio-
video ca material demonstrativ pentru predarea unor teme de matematica (de exemplu figuri plane, la
geometrie), pentru limba română sunt utilizate programe a căror derulare ajută elevii să-şi formeze
deprinderi de citire şi scriere, de vorbire corectă, fluentă şi ritmică.
• Îmbunătăţirea calităţii învăţării
Prin folosirea TIC, calitatea produsului final dintr-o schemă de lucru poate fi considerabil
îmbunătăţită. În şcoli mulţi elevi îşi scriu lucrările la computer, pentru a se putea concentra pe calitatea
ideilor şi nu pe abilitatea de a scrie literele. Pentru copiii cu dizabilităţi această modalitate de lucru
contribuie la realizarea cu succes a procesului de învăţare, la dezvoltarea stimei de sine.
• Controlul eficient asupra mediului
366
Elevii cu dificultăţi profunde de învăţare reuşesc să înveţe că prin acţionarea unei taste pot să
controleze o anumită secţiune a ecranului, astfel înţelegând noţiunea de cauză şi efect, devin conştienţi de
posibilitatea de a interveni, schimba mediul în care trăiesc. De exemplu, unul dintre cele mai eficiente
moduri de a folosi tehnologia informatică se referă la dezvoltarea mobilităţii independente (persoanele cu
dizabilităţi motorii învaţă să folosească scaunul automat cu rotile descoperind autonomia personală de
mişcare). Folosirea TIC permite copiilor să devină din spectator (în cazul folosirii calculatorului pentru
stimulare senzorială), participant (în cazul interacţiunii cu mediul de învăţare), iar apoi creator (în cazul
modificării mediului conform dorinţelor, intereselor).
Ca spectator, copilul priveşte, ascultă şi răspunde pasiv, iar relaţia dintre copii şi mediul de învăţare
se reduce la receptarea simplă a diverselor informaţii. În acest context, folosirea tehnologiei evidenţiază
partea senzorială prin stimulări vizuale, auditive sau tactile, într-un context stimulativ şi motivant.
Ca participant, copilul începe să interacţioneze cu mediul său şi învaţă o acţiune specific împreună
cu efectele produse (ex. atingerea unui computer produce un răspuns, sub forma unei explozii de culori,
imagine prezentată pe monitor). La acest nivel, programele implica atingerea de către copil a unei taste sau
atingerea unei ferestre pentru a observa efectele.
La nivelul de creator, copilul foloseşte tastatura, fereastra sensibilă pentru a alege
răspunsurile corecte. Cu ajutorul a două taste, copilul stabileşte viteza de lucru, întrucât o tastă
evidenţiază opţiunile, iar a doua realizează selecţia.
Profesorii stabilesc obiectivele clare şi realiste pentru a identifica capacităţile specifice la care trebuie
să ajungă fiecare elev şi pe care trebuie să le dezvolte. Prin metoda paşilor mărunţi sunt create etape
intermediare pe care fiecare copil să le poată depăşi în condiţii normale şi cu rezultate cât mai bune
De exemplu:
Comunicarea informaţiei Folosirea unui procesor word. Scrierea şi corectarea unei propoziţii
Capacitatea de a completa o propoziţie cu un cuvânt potrivit Alegerea unei metode potrivite de acces
Accesarea unei anumite litere, dacă este necesar
Datoria profesorului este de a diferenţia stilurile şi maniera de prezentare a tehnologiei informaţiei şi
de a reflecta modurile în care TIC să fie folosită eficient în cadrul orelor cu elevii.
Utilizând TIC în evaluare, s-a observat că spaima rezultatului pe care trebuie să-l obţină dispare
aproape în totalitate pentru că atenţia elevului se mută de la coala alba înspre modul de prezentare a
conţinutului testării, implicit deci şi asupra conţinutului.
În plus, evaluările cu ajutorul TIC eficientizează în mod considerabil modul cum sunt testaţi elevii;
nu mai se pierde timp cu scrierea subiectelor sau cu corectarea unui număr considerabil de lucrări care, de
mai multe ori, pun probleme serioase legate de descifrarea scrisului.
Nu este de neglijat posibilitatea de a avea evaluarea integrată într-un sistem de management al
educaţiei (LMS – Learning Management System), iar acest lucru să permit afişarea notelor elevilor de la o
anumită clasă într-o pagină specială, sub formă de tabel, fără ca profesorul să stea să calculeze separat nota
pentru fiecare elev în parte. Toată această muncă o face direct sistemul, iar astfel evidenţa notelor este mult
mai clară.
Exemplu de evaluare pe platforma AeL Educaţional
Conţinutul testelor şi rezultatele evaluării pot fi publicate on-line pe site-ul sau blog-ul profesorului
pentru ca elevii să poată reveni, dacă doresc, asupra lor şi să se auto- corecteze. Rostul testelor nu este să
le acorde note mici elevilor pentru că nu au învăţat, ci să-i ajute să înveţe. De aceea, publicarea lor on-line
este un beneficiu pentru profesor.. Publicarea lor on-line se poate face după finalizarea evaluării la toate
clasele unde profesorul respectiv predă.
Produsele multimedia educaţionale – prezentări, publicaţii electronice (afişe, fluturaşi, broşuri,
buletine informative, ziare etc.), situri wiki şi bloguri - se realizează cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi a
comunicării.
Prezentările – sunt materiale descriptive, îmbogăţite cu imagini, materiale video-audio, diagrame,
legături către alte surse (via Internet). Microsoft PowerPoint este aplicaţia prin care puteţi realiza prezentări
variate.
Publicaţiile – sunt destinate comunicării bazate în mare măsură pe text, îmbogăţită cu imagini, grafice
etc.
367
Siturile wiki şi blogurile . Evaluarea acestor produse multimedia se realizează cu ajutorul unei
multitudini de instrumente care vizează atât produsul, cât şi procesul: fişe de observare, grile de evaluare
criterială, liste de verificare, jurnale de reflecţie etc
Cercetările realizate în ultimii ani în diferite ţări la nivel global au arătat că utilizarea tehnologiilor
informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie contribuie într-o foarte mare măsură la îmbunătăţirea rezultatelor
elevilor. Însă, cu toate acestea, multe cadre didactice, fie că preferă metodele clasice de predare, fie dintr-o
reticenţă şi indiferenţă generală faţă de noile tehnologii, resping dinamicizarea orelor şi stimularea elevului
cu ajutorul calculatorului, internetului şi tuturor celorlalte instrumente asociate.
Datorită tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor s-au deschis noi domenii, nebănuite anterior si
le-a revoluţionat pe cele vechi. Printre acestea numărându-se şi educaţia, care a atins standarde noi şi are o
evoluţie uimitoare.
BIBLIOGRAFIE:
1. Făt, Silvia & Adrian Labăr. Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC 2009. Raport
2.Online:_Raport.pdfhttp://www.1educat.ro/resurse/software_educational/tehnologii_in_educatie.p
df
3. http://www.scoaladevara.eu/program/module/utilizarea-noilor-tehnologii-in-educatie
4. http://webcache.googleusercontent.com/
5. proform.snsh.ro
368
PROF. ÎNV. PRIMAR BORȘ VIORICA ANGELA

LICEUL “MATEI BASARAB”
CRAIOVA, DOLJ
Avantajele și dezavantajele utilizării platformelor eLearning

pentru activitatea de învățare și evaluare
O platformă e-learning este un set integrat de servicii interactive online, care oferă profesorilor,
elevilor, părințiilor și altor persoane implicate în educație, informații, instrumente și resurse pentru a sprijini
și a spori livrarea și managementul educațional.
Principalele caracteristici ale platformelor de e-learning sunt:
– Autentificare
– Generarea de conținut
– Vizualizarea conținutului
– Diferite medii cu un profesor / tutore
– Efectuarea de activități, cum ar fi sarcini, grupuri de lucru
– Raportul activităților întreprinse de către elev
– Instrumentele de evaluare
Platformele de e-learning permit două moduri de învăţare:
• sincronă, în care instructorul controlează lecţia în întregime, creând, coordonând, adaptând şi
monitorizând mediul educaţional
• asincronă, ceea ce implică studiu în ritmul personal al cursanţilor, proiecte de colaborare şi învăţare
la distanţă.
Având la bază tehnologiile e-Learning (multimedia), platformele eLearning au o serie de
avantaje, precum:
• Accesul la cunoștințe, în orice moment și din orice locație
369
• Posibilitatea apariției, pe plan uman, a reducerii capacității de exprimare verbală a examinatului,
oferit noi instrumente și tehnici pentru comunicarea interumană.
Observând numărul mult mai mare de avantaje decât al dezavantajelor, putem spune că utilizarea
platformelor eLearning este o oportunitate oferită celor care doresc să obțină o formare continuă. Ea nu
exclude educația clasică, în care sunt utilizate obiecte reale ca sursă de informare ci îi adaugă resursele
virtuale. Este indicată o îmbinare între metodele clasice de învățare și evaluare și a celor eLearning pentru
a obține performanțe în ceea ce privește dezvoltarea competențelor elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
Daniela Floroiu /edict.ro/avantajele-si-dezavantajele-utilizarii-platformelor-elearning-pentru-
activitatea-de-invatare-si-evaluare/
370
ȘCOALA ALTFEL, ȘCOALA DE ACASĂ
– PREGĂTIREA VIITORULUI ADULT
PENTRU O SOCIETATE ÎN CONTINUĂ SCHIMBARE
PROF. PSIHOPEDAGOG BORȘA ANAMARIA
,,Omul nu poate deveni om decât prin educaţie”. I. Cant
Societatea contemporană se îndreaptă spre o epocă a schimbărilor profunde desfăşurate la intervale

scurte de timp, o epocă despre care putem spune că este dominată de accelerarea continuă a ritmului de
viaţă al omenirii. Şcolii îi revine sarcina de a pregăti viitorul adult astfel încât să vină în întâmpinarea
nevoii de schimbare, să o anticipeze, să o dorească. Încă din şcoală elevii trebuie să aibă motivaţia de a se
informa şi forma în spiritul valorilor pe care societatea le impune la un moment dat.
Învăţământul românesc actual stă sub semnul timpului istoric pe care, împreună cu întreaga societate,
îl parcurgem. ,,Şcoala românească se află în plin proces de reformă, atât pe plan funcţional, cât şi structural”.
Activitatea instructiv - educativă trebuie în aşa fel organizată încât elevii să găsească în interiorul
acesteia resursele energetice necesare, motivele care să-i stimuleze permanent la acţiuni ce sunt compatibile
cu cerinţele vieţii sociale.
Şcoala trebuie:
 să ofere copilului şanse în viitor;
 să asigure un tineret şi un viitor adult bine pregătit;
 să ofere cunoştinţele, deprinderile şi priceperile necesare încadrării rapide într-o societate în
continuă schimbare;
 să ofere fiecăruia şansa de a primi răspuns sau de a-l pune în situaţia de a-şi răspunde singur la
multiplele întrebări pe care un copil le are la intrarea în şcoală.
Şcoala românească din ultimii ani începe să fie ,,altfel’’ decât era acum zece ani. După cei, deja
proverbiali, ,,şapte ani de acasă’’, activitatea din ciclul primar influenţează decisiv dezvoltarea
personalităţii copilului. De altfel, şcoala primară reprezintă partea cea mai stabilă a învăţământului
românesc, cea mai vache sub raport istoric, bine verificată în practic, dar şi deschisă spre inovare.
În momentul de faţă, apreciez că s-au produs câteva schimbări esenţiale în învăţământul primar din
România:
 noua lege a învăţământului care prin idealul educaţional promovat permite dezvoltatrea liberă,
integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative;
 noua programă cu un plan-cadru flexibil în ceea ce priveşte numărul de ore şi alegerea disciplinelor
opţionale, cu obiective cadru şi operaţionale clar formulate pentru fiecare disciplină în parte, cu noi
conţinuturi adaptate particularităţilor de vârstă ale elevilor;
 introducerea unor noi teme în cadrul disciplinei Cunoaşterea mediului cum sunt educaţia pentru
sănătate şi educaţia ecologică;
 apariţia manualelor alternative şi posibilitatea dascălului de a alege materialele cele mai potrivite
nivelului clasei pe care o are;
 modernizarea treptată a metodelor şi strategiilor didactice de predare, folosirea cu precădere a
metodelor activ-participative care permit trecerea de la un învăţământ cu caracter informativ la unul cu
caracter fomativ;
 introducerea activităţilor interdisciplinare şi transdisciplinare care abordează o temă generală din
perspectiva mai multor arii curriculare, construind o imagine cât mai completă a temei respective;
 trecerea de la activitatea preponderent frontală la cea de muncă în pereche şi în grup care ajută la
dezvoltarea relaţiilor interpersonale, la formarea unor atitudini de comportament în grup;
 spaţiul fizic al clasei este în permanentă schimbare, se trece de la mobilierul tradiţional la cel
modular care permite adaptarea lui la orice tip de activitate;
 introducerea în şcoala românească a învăţământului alternativ Step by step alături de învăţământul
tradiţional;
 formarea continuă a cadrelor didactice;
371
 implicarea familiei şi a comunităţii locale în procesul de educare a copiilor;
 utilizarea calculatorului şi a softurilor educaţionale.
Școala de acasă reprezintă o provocare nouă pentru elevi și o oportunitate pentru profesori.
Păreri pro și contra:
 În condițiile în care lucrează mai mult decât de obicei pentru a compensa inconveniente inerente
mult accent pe calitativ, pe progres școlar autentic și pe interacțiunea și implicarea elevilor.
 O parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având
astfel un impact negativ asupra învățării temeinice. Sunt semnalate disfuncții în ceea ce privește
următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană, sprijin
 Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, cele mai importante sunt: lipsa
instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare, dificultăți de ordin tehnic – platforme
învățare suficient de eficiente și atractive pentru toți elevii, lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-
învățare-evaluare la anumite discipline, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul
disciplinelor, lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și
utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale.
 Pe de altă parte, dificultățile elevilor constituie impedimente serioase pentru învățare: dificultăți
educatorul trebuie să sprijine acest proces de desăvârşire a copilului prin liberă manifestare a sa”.
(Constantin Narly)
Bibliografie:
Nicolae Radu, Mihaela Singer - ,,Orientări noi în învăţământul românesc”, revista ,,Învăţământul
primar’’ nr. 1-2 / 1995
Nicolae Oprescu - ,,Procesul de învăţământ”, revista ,,Învăţământul primar’’ nr. 1- 2/1995
Elisabeta Georgescu - ,,Procese şi operaţii realizate de învăţător în abordarea conţinutului”,
revista ,,Învăţământul primar’’ nr. 1 – 2 / 1995
Elisabeta Georgescu - ,,Optimizarea formării cadrelor didactice – obiectiv şi condiţie a reformei
învăţământului”, revista ,,Învăţământul primar’’ nr.1 –2 / 1996
Neluţa Vereş, Sânziana Cristea - ,,Corelaţia dintre motivaţia cadrului didactic ca manager al clasei
de elevi şi stimularea învăţării”, revista ,,Şcoala sătmăreană’’, nr. 1 – 2 / 2004
Curs ,,Crearea claselor responsabile” - 2004
https://unibuc.ro/scoala-de-acasa-o-provocare-noua-pentru-elevi-si-o-oportunitate-pentru-profesori-
2/
372
EDUCATIA FARA FRONTIERE
PROF. BORSA LIGIA BIANCA
educatorul trebuie să sprijine acest proces de desăvârşire a copilului prin liberă manifestare a sa”.
(Constantin Narly)
cu cerinţele vieţii sociale.Învăţământul românesc actual stă sub semnul timpului istoric pe care, împreună
cu întreaga societate, îl parcurgem. ,,Şcoala românească se află în plin proces de reformă, atât pe plan
funcţional, cât şi structural”. Şcoala trebuie:să ofere copilului şanse în viitor, să asigure un tineret şi un
viitor adult bine pregătit;
-să ofere cunoştinţele, deprinderile şi priceperile necesare încadrării rapide într-o societate în continuă
schimbare, să ofere fiecăruia şansa de a primi răspuns sau de a-l pune în situaţia de a-şi răspunde singur la
Şcoala românească din ultimii ani începe să fie ,,altfel’’ decât era acum zece ani. După cei, deja
proverbiali, ,,şapte ani de acasă’’, activitatea din ciclul primar influenţează decisiv dezvoltarea
Școala de acasă reprezintă o provocare nouă pentru elevi și o oportunitate pentru profesori.
-În condițiile în care lucrează mai mult decât de obicei pentru a compensa inconveniente inerente
-O parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel
un impact negativ asupra învățării temeinice. Sunt semnalate disfuncții în ceea ce privește următoarele
activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană, sprijin personalizat pentru
elevii cu nevoi speciale de învățare, monitorizarea ritmului învățării, feedback pentru corectarea promptă
sau pentru confirmarea achizițiilor, explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor,
consiliere individuală.
-Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, cele mai importante sunt: lipsa
învățare suficient de eficiente și atractive pentru toți elevii, lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-
învățare-evaluare la anumite discipline, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul
disciplinelor, lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și
-Pe de altă parte, dificultățile elevilor constituie impedimente serioase pentru învățare: dificultăți
Bibliografie:
2/
373
ÎNVATAMANTUL ON-LINE
BORUGA MARIA
Fiecare meserie are specificul ei și unele sunt mai adecvate lucrului on-line decât altele. Învățământul
e o activitate complicată; nu știu dacă v-ați pus vreodată problema în felul ăsta, dar practic învățământul
este o refacere pe scurt a aventurii cunoașterii umane, de la origini până în zilele noastre. E o poveste a
acestei călătorii, și, la fel ca la toate poveștile, contează și frumusețea intrinsecă dar contează și talentul
povestitorului. De asta sunt de acord că învățământul on-line, comparat cu cel „offline” e o pierdere.
Nu e o surpriză că, în ciuda nenumăratelor proiecte pe fonduri europene și nu numai, legate de metode
moderne de învățare on-line, momentul zero al închiderii școlilor ne-a prins complet nepregătiți. Nu putea
fi altfel, pentru că de fapt corpul profesoral în ansamblul său este un organism social extrem de conservator.
În viziunea mea învățământul trebuie să fie un pic conservator, în ciuda opiniilor destul de răspândite.
Tocmai pentru că elevul de azi e cetățeanul de peste 10-15 ani iar moda zilelor noastre e destul de probabil
că va trece până atunci, cred că școala trebuie să se mențină la valorile universale și perene, în dauna celor
moderne și trecătoare. Dar, ca de obicei, trebuie o măsură în toate.
Din cauza asta am văzut cumva acest moment ca pe o oportunitate. Peste tot am văzut că preocuparea
există chiar din primele zile ale carantinei. În mod neorganizat, profesorii s-au străduit să le trimită
filmulețe, materiale, chiar fișe de lucru scanate. După un timp am început să sesizez și o formă de
organizare, inclusiv solicitarea de liste cu posibilitățile elevilor (au/n-au Internet, au/n-au computer,
tabletă). Lucrurile par că merg cumva spre bine, în stil românesc. Nu sunt românii cei mai organizați din
lume, dar cumva reușesc până la urmă; cum organizarea propriu-zisă ne va mai lua o sută-două de ani,
trebuie să ne mulțumim cu acest ritm și eventual să facem și noi ce putem să îl grăbim.
Cea mai des invocată problemă e cea a excluziunii sociale. Evident, o parte din elevi nu au acces la
Internet (adevărat), nu au calculator ( rar, dar adevărat) sau smartphone ( aproape fals). Problema
excluziunii este reală, chiar dacă s-ar putea ca într-un stat fost socialist problemele să se pună altfel. Însă
reversul medaliei este că cei care nu au calculator s-ar putea să fie în mare parte tot dintre cei care provin
din familii defavorizate, care nu ajung nici la școala „offline”. Practic ei erau excluși de dinainte de
pandemie; excluziunea nu îi afectează cu nimic în acest caz. Iar dacă cineva se hotărăște să facă totuși ceva
pentru ei, cred că ar fi potrivit să înceapă cu niște anchete sociale.
Pentru că mie învățământul on-line, și în general educația on-line mi se par, dimpotrivă, incluzive.
Da, desigur, cineva va rămâne în urmă. Asta e o problemă asupra căreia putem medita. Pentru că e ușor,
dar neadevărat, să credem că doar condițiile economice sunt cele care determină excluziunea.
Învăţământul on-line are următoarele avantaje faţă de abordarea clasică, "tradiţională" a învăţării:
*Oferă posibilitatea învăţării continue (Lifelong learning).
*Elevii învaţă în mod independent, în ritmul lor, în locul şi timpul pe care ei îl aleg.
*Ritmul propriu - elevii citesc materialele de învăţat în pasul pe care ei îl aleg şi ori de câte ori doresc.
*Locul de învăţare este liber ales.
*Alegerea modalităţii de învăţare – învăţarea activă sau pasivă, nivele diferite de interacţiune:
“clasice” materiale scrise pe lângă notiţele proprii, simulări interactive, discuţii cu alţi elevi (e-mail,
teleconferinţe, ...), mai multe componente multimedia - grafica, animaţii, sunet...
*Încercarea practică a diferitelor tehnologii – se pot dobândi nu numai informaţii despre ceea ce se
învaţă, ci şi cunoştinţe suplimentare şi abilităţi legate de utilizarea diferitelor tehnologii, elevul având
posibilitatea a atinge şi menține nivelul de “pregătire pentru secolul XXI”.
*Învăţarea independentă şi interacţiune – şi profesorii învaţă de la elevii care caută individual noi
surse de informare.
374
ȘCOALA ALTFEL, CHIAR ALTFEL - ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR BORZAK CLARA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MIHAI EMINESCU” ARAD
CLASA I A
Am încheiat un an școlar fără precedent! Acesta a cuprins învățare online, Școala Altfel online și
desigur schimbări pe care anterior nici nu ni le puteam imagina.
Crearea unor contexte noi și cât mai variate pentru învățare reprezintă pentru un profesor o provocare.
Mă gândesc la acest lucru știut fiind faptul că inovarea, păstrarea contactului cu preocupările fiecărei
generații de elevi și însușirea abilităților de utilizare a tehnologiei de ultimă oră nu sunt întotdeauna, din
diverse motive, la îndemâna sau dorința tuturor profesorilor. De aceea, cred că mutarea catedrei exclusiv în
mediul online ne-a obligat pe toți să inovăm și să învățăm unii de la alții, unii despre alții și poate să fim
mai atenți unii cu alții, respectiv cu preocupările și dorințele elevilor.
Mi-am propus să vă împărtășesc din experiența acestei perioade și anume despre activitățile online
susținute în Săptămâna Altfel ca profesor în învățământul primar la clasa I.
Scopul programului Școala Altfel constituie dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților
socio-emoționale în contexte diferite de ceea ce oferă sala de clasă și programa școlară obligatorie. Anul
acesta, pentru școlile care au programat această săptămână după 12 martie, contextul a fost și ,,mai diferit”
decât ne așteptam. Aceasta fiind încă o provocare!
Primul pas a fost re-gândirea activităților pe care le schițaserăm cu elevii încă din februarie. Tot
împreună cu ei, pe grupul de whatsapp și la ora ținută pe platforma Zoom, am planificat cinci activități în
care am încercat să prindem cât mai multe dorințe, preocupări și care să stimuleze curiozitatea,
interactivitatea și multidisciplinaritatea.
Programul acestei săptămâni si resursele folosite au fost:
Luni, 30 martie –
Cum ne spălăm corect pe mâini? - educație sanitară
https://www.youtube.com/watch?v=boAkKgOA4O8
„Minte sănătoasă în corp sănătos” - https://tikaboo.ro/jocuri-pentru-copii-in-
casa/?fbclid=IwAR2_jKxq6Xr68suOYxHmprltjBZQJUTR-WbBCipWQkJ_99-yiN1x5ZEpxUw
Promovarea sănătații și a stării de bine a elevului este un obiectiv primordial în situația pandemiei și
nu numai! Astfel activitățile de acest gen sunt foarte importante!
Marți, 31 martie –
Vizionare de film ” Veronica se întoarce” - https://www.youtube.com/watch?v=4S0m86HHsnU
Vizionare de film educativ „Fram, ursul polar” –
https://www.youtube.com/watch?v=gS07gYgnN1Q
Filmul este o pasiune comună a noastră, pe care ne-am descoperit-o de când ne-am cunoscut. Am
propus filme pentru vizionare, iar apoi am schimbat păreri despre acestea într-o întâlnire Zoom.
Miercuri, 1 aprilie –
Audierea unei piese simfonice ,,Vivaldi - Primăvara”
https://www.youtube.com/watch…
Muzica simfonică este o sursă eternă de încântare și un izvor nesecat de emoții, sentimente,
contracarând stresul viații de zi cu zi, iar efectele benefice susțin un stil de viață sănătos.
Joi, 2 aprilie –
,,Preparăm ceva gustos”- atelier culinar cu mama
https://www.youtube.com/watch?v=bkeJEyt8Z40
375
„Cine gătește mai bine?”
https://www.google.ro/search?sxsrf=ALeKk012RdKcmgaEhgCCj0zImBOSf_aiaQ%3A158524715
2514&q=sandvis+haios+pentru+copii&tbm=isch&source=univ&sa=X&ved=2ahUKEwiYnKDr4bjoAhU
SpIsKHaEyClAQsAR6BAgKEAE&biw=1366&bih=625&fbclid=IwAR26-
gFDLnq_J9RkjiaDf4uSZQNUYvvtSfpferJX38FosZod2j1gK6JKg_Y
Copiii au fost încântați să afle rețete culinare și să bucătărească sau cofetărească ceva gustos alături
de mama, bunica etc.
Vineri, 3 aprilie –
Atelier de creație ,,Iepurașul din șosetuțe”
https://www.youtube.com/watch?v=U31lxI2hY5o
Copiii au creat iepurași, care apoi au constituit frumoase decorații în casele acestora pentru
Sărbătoarea Paștelui.
Săptămâna s-a încheiat cu analizarea sinceră și anonimă a activităților într-un chestionar google
forms, o formă eficientă și rapidă de a primi feed-back din partea beneficiarilor oricărui demers educativ.
Astfel, am aflat că le-au plăcut activitățile din această perioadă altfel a Școlii Altfel.
În final, aș spune că nu ne mai dorim o Școală Altfel în fața computerului, ci călătorind, jucându-ne
și experimentând, așa cum o făceam înainte, dar nici această formă de desfășurare nu a fost lipsită de
rezultate bune. Timpul petrecut împreună virtual a fost de calitate, mulțumind desigur și aportul susținător
al familiilor copiilor noștri.
376
PROF. BOȘCA MARINELA NICOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALA „ANGHEL SALIGNY”, BANLOC
Viața ne provoacă zilnic în fel și chip, ne testează puterea de adaptare și capacitatea de a răspunde
rapid în cele mai inedite contexte. Așa după cum bine se știe, în acest an școlar cu toții am fost supuși la o
asemenea încercare datorită pandemiei de coronavirus (COVID 19). Ne punem întrebarea cum s-au
descurcat cei angajați în noul proces de învățământ (învățământul online), elevi, părinți, profesori. Din
experiența acestor trei luni aș vrea să vă împărtășesc câteva concluzii la care am ajuns.
În zilele noastre unul dintre aspectele cu care ne confruntăm este pasiunea copiilor noștri pentru
mediul online și insistența cu care cer să fie lăsați în compania gadget-ului lor preferat. Acest aspect a fost
un factor foarte important în acestă perioadă, deoarece această generație digitală a înlocuit foarte repede
vechile tipare de educație cu noi metode care îmbină studiul cu distracția. Mulțumită platformelor
educaționale și rețelelor de socializare am putut transmite noile cunoștințe elevilor, iar temele au fost făcute
de către aceștia jucându-se, au aflat diverse informații bucurându-se de filmulețe interactive, de jocuri
logice sau experimente inedite.
Cu toate acestea nu toți elevii s-au bucurat de această experiență, unii dintre ei nu au fost pregătiți
pentru învățarea online. Principalele impedimente au fost lipsa infrastructurii minimale (neavând telefon
performant, tebletă, calculator sau chiar acces la internet) și lipsa cunoștințelor tehnice atât din partea
elevilor, cât și a părinților.
În ceea ce privește părinții, părerile sunt împărțite. Pentru unii dintre ei mutarea în mediul online s-a
produs mai greu, fie din cauza lipsei cunoștințelor tehnice, fie din cauza timpului insuficient. Pe de altă
parte nu pentru toți părinții a fost la fel de facilă implicarea în educația copiilor, de acasă. Lecțiile online a
presupus implicarea unui părinte care avea și el de lucru acasă pentru supravegherea elevului, acest lucru
ducând în unele cazuri chiar la dependența elevului față de părinte. La școală elevul este singur, fiind nevoit
să se descurce în orice situație, fără să aștepte ajutorul părinților.
O sarcină foarte grea au avut-o profesorii. Învățarea trebuia să continue dincolo de școală și cu
instrumente online. Acest lucru a presupus un efort foarte mare din partea noastră, tot acest context însemna
mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare. Chiar dacă nu a putut fi recuperată întru
totul interacțiunea elev-profesor din clasa fizică și nu toate orele au putut fi organizate online, totuși am
avut exemple de reușită. Ca profesor de Limba și literatura română am folosit la început rețele de socializare
precum WhatsApp, Messenger, apoi platforma educațională ZOOM. De asemenea am creat materiale în
format PPT, filmulețe cu teoria și explicațiile necesare pentru o înțelegere mai ușoară a lecțiilor. Însă nu
toți profesorii au putut să-și desfășoare activitatea regulamentar din mai multe motive. În primul rând s-a
remarcat lipsa device-urilor performante, iar în al doilea rând celor mai în vârstă le-au lipsit cunoștințele
tehnice. Dar printr-o comunicare promptă între noi colegii și conducere am reușit să transmitem elevilor
toate cunoștințele și materialele necesare procesului de predare-învățare.
Așadar putem concluziona că lecțiile online sunt un instrument de învățare încă prea nou pentru
majoritatea elevilor, părinților și profesorilor pentru a putea ajunge la un proces de predare-învățare
complet.
377
EXPERIMENTELE – DISTRACȚIE ȘI ÎNVĂȚARE ACASĂ
PROF. BOTA DELIA MARIANA

G. P. P. STEP BY STEP NR.12 ALBA IULIA
Activitatea educațională din grădiniță are ca obiective principale dezvoltarea fizică, sănătatea și igiena
personală, dezvoltarea limbajului, dezvoltarea socio-emoțională, dezvoltarea cognitivă și cunoașterea
lumii, așa că am considerat absolut necesar să continuăm învățarea de acasă în perioada de pandemie.
Momentele dificile pe care le trăim cu toții ne-au făcut să conștientizăm cât de important este să fim uniți,
să ne sprijinim și să găsim soluții concrete la nevoile pe care le au preșcolarii și părinții acestora.
Activitățile de învățare s-a desfășurat on line, iar noi, educatoarele a trebuit să ne adaptăm la educația
digitală în vederea desfășurării activității ,,la distanță”, utilizând diverse strategii de comunicare, adaptate
specificului comunității unde ne desfășurăm activitatea.
Grădinița de acasă este benefică sau din contră o provocare?
Învățarea acasă cu sprijinul părinților are unele avantaje dar și dezavantaje.
Avantajele activităților desfășurate acasă sunt:
 Copilul învață în funcție de interesele proprii, în ritmul lui;
 Învățarea este 1 la 1, copilul va avea parte de toată atenția adultului care îl supraveghează, i se
răspunde la toate întrebările, nu este presat să termine o activitate într-un timp bine determinat;
 Este mai puțin stresat deoarece învățarea se petrece în mediul familiar, este mai relaxat nefiind
nevoit să se adapteze unui mediu nou de învățare;
 Petrece mai puțin timp în fața ecranului, fiind controlat de adulți.
Dezavantaje ale învățării acasă:
 Învățatul se poate desfășura în sincope. În funcție de starea de sănătate a preșcolarului, mamei,
timp, resurse, alte probleme din familie, momentele de învățare se pot amâna sau nu se realizează;
 Părinții sunt implicați și în alte activități: educație, gospodărie, serviciu;
 E mai greu să menții un program strict, cu rutine la ore fixe;
 Educatoarea nu poate oferi un feed-back real, nu percepe eventualele neclarități, greșeli în tema
realizată.
Explorarea presupune încercările şi tentativele copilului de a cunoaşte şi de a descoperi lucruri noi.
Este una din acţiunile fundamentale ale dezvoltării copilului. Ea permite investigarea lumii înconjurătoare
şi stimulează motivaţia de a cunoaşte, oferind bazele dezvoltării potenţialului psihofizic şi aptitudinal al
copilului.
Experimentele interactive variate vor crea contextul în care va fi posibilă explorarea unor situaţii noi
şi de a pune întrebări. De fapt, principiul este de a învăţa într-o manieră distractivă.
Experimentul este o metodă de dobândire a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi a deprinderilor
de muncă intelectuală şi practică ce permite o intensă antrenare a preșcolarilor şi o participare deosebit de
activă a acestora în procesul instructiv-educativ şi are un caracter accentuat aplicativ, cu o pondere
deosebită în formarea deprinderilor practice ale copiilor.
În fiecare zi am propus părinților experimente interesante, simple, cu produse găsite în casă:
Vulcanul: bicarbonat, oțet, colorant alimentar/tempera; Laptele magic!: lapte, colorant alimentar, bețișor
cu săpun; Curcubeul: lapte, bomboane colorate; Balonul năzdrăvan: sticlă, bicarbonat, oțet, baloane;
Plutirea și scufundarea: obiecte, jucării.
În concluzie, prin folosirea experimentului învățarea devine mai temeinică, copilul participă activ la
învățare, observă, formulează întrebări, găsește singur unele răspunsuri, își dezvoltă gândirea logică,
imaginația, creativitatea.
378
Proiect tematic: MICII EXPLORATORI
Tema săptămânii: EXPERIMENTE DISTRACTIVE
Grupa: mică - Licurici
Data Activități Mijloace de realizare Activitatea
de învățare copiilor/părinților
LUNI DȘ - Vizionare: Vulcanul erupe
Experimen https://www.youtube.com/watch?v=2Jy_d-
t T26n0&t=28s
Vulcanul
erupe Cântec: Eu sunt magician!
https://www.youtube.com/watch?v=i7d6G4Yh8PI
Cântec: E timpul să ne trezim!
DEC: Eu https://www.youtube.com/watch?v=UPVZH9DgzT
sunt k&t=16s
magician
Momentul
de
mișcare:
E timpul să
ne trezim!
MARȚI DLC – Vizionare: Povestea curcubeului
Povestea https://www.youtube.com/watch?v=dzs_CHLHzOg
curcubeulu You tube: Curcubeu în farfurie
i https://www.youtube.com/watch?v=Ea1FtOkGXqw
Gimnastica de dimineață
Experimen https://www.youtube.com/watch?v=jUNBugrF1iU&
t t=17s
Curcubeul
din farfurie
Momentul
de
mișcare:
Gimnastica
de
dimineața
MIERCU DȘ - Câte Fișe de lucru
RI baloane
sunt? You tube: Cum să umflați un balon
Experimen https://www.youtube.com/watch?v=rQhfKX7Dqbs
t You tube: Înviorarea de dimineață
Balonul https://www.youtube.com/watch?v=BOrmMs8R85
năzdrăvan U&t=106s
Momentul
de
mișcare:
Înviorarea
de
dimineata
379
JOI DEC –
Curcubeul
– You tube: Magic Milk
desen/pictu https://www.youtube.com/watch?v=868sEOgcaqg
ră You tube: Sport de acasă
https://www.youtube.com/watch?v=6Whn06B33hY
Experimen &t=75s
t
Laptele
magic
DPM -
Sport de
acasă
VINERI DȘ - You tube:
Experimen https://www.youtube.com/watch?v=PskGCSZ6A-
t k&t=97s
Plutește You tube: A Ram Sam Sam
sau se https://www.youtube.com/watch?v=6xzyDJX7LGI
scufundă?
A Ram
Sam Sam –
joc de
mișcare
Bibliografie:
• Curriculum pentru educația timpurie, MEN, 2019
• Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează
curriculumul pentru educația timpurie, 2019
• Carla Nieto Martinez, Experimente amuzante pentru copii, Flamingo, 2015
• http://www.stiinta.club/category/experimente/
380
GRĂDINIȚA, FAMILIA ȘI COMUNITATEA – O ECHIPĂ DE SUCCES
PROF. ÎNV. PREȘC. BOTESCU GEORGETA ANGELICA

GRĂDINIȚA ,,CĂSUȚA CU POVEȘTI” ORĂȘTIE
,,Educă-mă să pot fi o binecuvântare pentru lume!"

"Educația este cea mai puternica arma pe care o poți folosi pentru a schimba lumea." Nelson Mandela
Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare sprijinul copilului la
nivelul procesului educaţional.El presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, deciziişi acţiuni educative între
factorii educaţionali.
Parteneriatul educaţional se desfăşoară permanent şi împreună cu actul educaţional propriu-zis.El se
referă la cerinţa că proiectarea, decizia, acţiunea şi evaluarea în educaţie să fie realizate în cooperarea şi
colaborarea dintre instituţii, influienţe şi agenţi educaţionali.
Colaborarea dintre instituţia de învăţământ şi familie presupune o comunicare efectivă și eficientă, o
unitate de cerinţe şi o unitate de acţiune când este vorba despre interesul copilului.
Din relația grădiniță・școală・-familie-comunitate copiii câștigă un mediu de dezvoltare mai bogat,
iar între participanți se crează relații pozitive și fiecare își va dezvolta sentimentul coeziunii sociale.
Funcția centrală a educaţiei este aceea de formare şi dezvoltare permanentă a personalităţii individului
cu scopul integrării sociale optime. Omul este în permanentă interacţiune cu factorii sociali ai existenţei
sale.
În această interacţiune, el asimilează normele şi valorile societăţii, modelele sociale de comportament,
mijloacele sociale de comunicare umană. Prin aceasta, el este pregătit pentru viaţa socială, pentru asumarea
unor roluri şi responsabilităţi. Acest proces se realizează de-a lungul diferitelor etape de viaţă, în cadrul
unor forme specifice de activitate socială şi în cadrul specific al unor instituţii sociale: familia, grădiniţa,
şcoala, instituţiile culturale, dar şi împreună cu întregul sistem al mijloacelor moderne de informare şi
influenţare.
Procesul de integrare în societate începe în familie din timpul copilăriei mici, când intervin primele
contacte sociale şi experienţe de viaţă (socializarea primară sau socializare de bază), şi continuă de-a lungul
vieţii omului, odată cu dobândirea unor statusuri şi roluri succesive (socializare continuă sau secundară).
Primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului sunt dezvoltate în familie (deprinderi igienice, de
alimentaţie sănătoasă), acestea constituie suportul dezvoltării ulterioare şi îşi pun amprenta asupra întregii
personalităţi.
Tot în familie, copilul îşi însuşeşte limbajul. Volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea
exprimării depinde de modelele oferite de părinţi, de felul în care aceştia interacţionează şi îi solicită pe
copii.
În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politeţea, cinstea,
sinceritatea, ordinea, răbdarea etc. În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai mult, părinţii
oferind copilului exemple de comportamente în diferite contexte. De la părinţi, cei mici vor învăţa să
aprecieze ce e bine şi ce e rău, ce e drept şi ce e nedrept, ce e frumos şi ce e urât în comportamente.
Activitatea educativă din grădiniţă nu poate fi izolată, separată de alte influenţe educative ce se
exercită asupra copilului şi mai ales, de cea din familie. Educaţia trebuie să se manifeste permanent ca o
acţiune coerentă, complexă şi unitară a grădiniţei şi familiei.
În acelaşi timp, grădiniţa, ca prima instituţie care se conduce după principii şi metode ştiinţifice,
deţine mijloace specifice pentru valorificarea potenţialului fizic şi psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în
parteneriat a informaţiilor deţinute de părinţi cu cele ale grădiniţei trebuie să fie în beneficiul copilului.
381
Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie reprezintă o primă experienţă relaţională şi de colaborare a
părinţilor cu persoanele profesioniste în domeniul educaţiei. Cei mai mulţi părinţi manifestă deschidere,
dorinţă de a colabora cu personalul grădiniţei, dar se poate întâmpla ca realizarea unui parteneriat să fie
împiedicată de atitudini necorespunzătoare ale fiecăruia dintre cei implicaţi.
În orice parteneriat educaţional este important să fie implicaţi copiii, iar activităţile desfăşurate să fie
în beneficiul acestora.
Prin crearea parteneriatului grădiniţă–familie–comunitate copiii câştigă un mediu de dezvoltare mai
bogat, între participanţi se creează relaţiile pozitive şi fiecare îşi va dezvolta sentimentul coeziunii sociale.
Bibliografie:
,,Educatia timpurie si specificul dezvoltarii copilului prescolar”- 2008
382
EDUCAȚIA CONTINUĂ INDIFERENT DE BARIERELE VIEȚII
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: BOTTA MIHAELA MINA

GRĂDINIȚA CU P.P. NR. 5 SIBIU
În cei 21 de ani de predare în învățământul preșcolar m-am întâlnit cu diverse situații în desfășurarea
actului educațional, dar ca în acest an școlar nu m-am gândit vreodată că voi desfășura activitățile instructiv-
educative cu preșcolarii, în mediul on-line.
Dacă la început am avut o reținere în această privință, deoarece o mulțime de întrebări îmi invadau
mintea, am ajuns la concluzia că educația poate continua chiar și în mediul on-line, cu rezultate foarte bune.
Această modalitate de a continua procesul de învățare de acasă, bineînțeles că nu aș fi putut-o realiza
fără sprijinul și îngăduința părinților de a le fi alături copiilor în această perioadă. Am fost plăcut surprinsă
de entuziasmul celor mici de a participa la activitățile on-line, aș putea spune că „mămăruțele” din grupa
mijlocie au cochetat cu actoria, mereu primeam filmulețe cu ei în care recitau poezii, povesteau despre
modul în care își desfășurau activitățile zilnic acasă, cântau, dansau, se jucau, dialogam între noi prin mesaje
vocale sau video, răspundeau cerințelor tematice date.
Așa am descoperit niște copii motivați și dornici de a continua școala de acasă. Erau foarte încântați
de temele practice propuse, gătitul și grădinăritul (plantare de semințe și răsaduri) fiind cele mai favorite.
Consider că învățarea de acasă a fost, este și va rămâne la fel de importantă ca și cea de la școală.
Pentru mine, a aduce școala în casă a fost o provocare, un experiment bun pe care l-aș repeta dacă situația
o va cere. Am simțit în această perioadă că doar împreună, educatoare-copii-părinți, putem depăși orice
barieră și putem construi o educație de succes, chiar și de la distanță.
383
ÎNVAȚAMANT LA DISTANȚA
PROF. INV. PRIMAR, BOVEANU IONELA DIANA
Am desfășurat procesul educațional, o perioadă, online sau la distanță, o distanță fizică și

emoțională aș spune eu. Profesori, elevi, părinți, ne-am adaptat și am muncit în continuare. Am selectat
cele mai bune platforme pentru clasa noastră, am folosit diverse moduri de a lucra, am căutat cele mai
atractive jocuri și exerciții online, dar toți am simțit că procesul didactic nu este complet, nu ne bucura ca
cel desfășurat în clasă. De ce oare? Da, avem nenumărate platforme și instrumente de predare online, dar
nici una, oricât ar fi de performantă, nu poate înlocui o lecție desfășurată în clasă.
Privirile curioase și întrebătoare ale elevilor îmi dădeau forță și energie, jocurile în echipă sau
sprijinul acordat colegilor fără a cere ceva în schimb formau și dezvoltau o personalitate puternică. În
mediul online nu apar acele situații neprevăzute, care uneori ne duc la alte demersuri didactice decât cele
planificate. Dar aceste situații, care se ivesc doar într-un colectiv cu personalități diferite, ne fac munca
de profesor mai frumoasă, ne învață și pe noi, dar și pe elevi, să ne adaptăm unor situații noi și să găsim
soluții la orice problemă. Așa că, apare întrebarea: ,,Învățare acasă sau în clasă?”. ÎNVĂȚARE ÎN CLASĂ,
VREAU ȘI EU, ȘI ELEVII MEI, ȘI PĂRINȚII LOR. Inteligența emoțională este afectată de această barieră
socială. Lipsa jocului în echipă, lucrul pe grupe, interevaluarea, toate lipsesc sau nu se pot desfășura 100%
în mediul online. Am observat că și relația dintre părinți și copii a fost afectată. Toți așteaptă vacanța și
nu vor să mai audă de învățare online. Putem folosi aceste resurse educaționale de pe platforme doar 5-
10 minute în desfășurarea procesului educațional în clasă, da, dar interacțiunea cu colegii și profesorii
formează viitori cetățeni, dezvoltă abilitățile și capacitățile necesare adaptării în situații diferite.
În concluzie, un învățământ cu rezultate pe termen lung înseamnă interacțiune, comunicare,
valorificarea tehnicilor moderne, dar în clasă, în grupul pe care nimeni nu-l uită toată viața, nu uită cele
învățate, deoarece toate activitățile pedagogice s-au desfășurat într-o instituție care educă, formează,
dezvoltă și își pune amprenta asupra personalității elevilor. Doar în școală, în ore și în pauze, copilul se
dezvoltă normal și total din toate punctele de vedere.
384
O NOUĂ PROVOCARE – ȘCOALA LA DISTANȚĂ – ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. BRAICĂU CARMEN CAMELIA

GRĂDINIȚA NR.13 FOCȘANI/VRANCEA
Educația este și a fost totdeauna o carte deschisă, inepuizabilă, fără sfârșit. Niciodată, nimeni nu a
putut spune că stie tot. Permanent avem ceva de învățat. Și mari și mici, la o vârstă fragedă ori… seniori.
În calitate de elev ești permanent actorul ghidat de dorința de a afla cât mai multe lucruri, de a
acumula cât mai multe cunoștințe în vederea reușitei la examenele vieții.
În calitate de profesor, ești regizorul ce poate realiza un film bun, poate îndruma o echipă de actori
extraordinari ce promit un viitor de exceptie.
Pentru aceasta e nevoie de noi… Și iată acum, o nouă provocare. Situația pandemiei ne-a provocat
la un alt joc. Jocul online. Așa l-am numit la preșcolari. Activitatea în acest segment al educației se bazeză
pe joc așa că am căutat noi modalități de a ne juca, de a comunica eficient cu micii noștri școlărei.
Dacă la elevii mai mari se poate comunica mai ușor ei fiind independenți, cu preșcolarii este altă
poveste…
A fost odată, ca niciodată… o zi, în care am fost nevoiți să spunem copiilor că urmează o
nouă…vacanță…în care vor fi nevoiți să stea acasă. Dar nu e totul pierdut. Vom comunica prin intermediul
părinților. Vom face schimb de informații, vom povesti, vom încerca să lucrăm… la distanță.
Nevoia unei educații permanente ne provoacă la gasirea rapidă a unor noi soluții, metode eficiente,
ușoare, plăcute pentru a menține trează dorința participării tuturor preșcolarilor în mod activ la propria
educație.
Astfel am căutat alternative la predarea clasică, modalități atractive de comunicare,
Am propus copiilor/părinților diferite activități ce conduc în primul rând la dobândirea de cunoștințe
dar mai ales la un aspect ce devenise deficitar în ultima vreme și anume socializarea, comunicarea dintre
părinți și copii, relaționarea cu membrii familiei.
Preșcolarul, în această etapă dezvoltă forme noi de comunicare, socializare, deprinde noi abilități,
cunoștințe, deprinderi, forme de comportament. Sarcina noastră e de a găsi calea optimă, eficientă de a ne
îndeplini menirea de dascăli.
Personal am încercat să propun copiilor activități cât mai atractive, vesele, plăcute, ce implică atât
copiii cât și părinții, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, activități ce le dezvoltă deprinderile,
aptitudinile, creativitatea, răbdarea, încrederea de sine...
Astfel am propus copiilor unele activități pe care de altfel le realizam și la grădiniță:
Plantarea unor semințe și urmărirea evoluției unor mici plăntuțe;
Pregătirea unei salate de legume timpurii;
Exersarea unor jocuri;
Realizarea unor colaje cu diferite materiale din natură;
Pregătirea unor preparate alături de mămici și despărțirea în silabe a cuvintelor ce denumesc
ingredientele;
Realizarea unor desene după tutoriale trimise online;
Sortarea jucăriilor, cărților... numărarea, gruparea lor, numărarea unor obiecte din jur;
Realizarea unor desene cu personaje/scene din povești...
Sunt doar câteva exemple de activități ce au fost propuse copiilor și care s-au bucurat de interesul
unui număr mare de copii, dovadă fiind prezentarea unor fotografii/filmări cu realizările lor.
Sigur acest lucru nu a fost ușor datorită faptului că toate activitățile propuse depindeau în primul rând
de părinți.
Dacă partea aplicativă se putea realiza individual, partea de comunicare, transmiterea cunoștințelor,
era condiționată de prezența unui părinte. Și aici a fost provocarea cea mai mare că nu toți părinții au avut
posibilitatea/privilegiul de a sta acasă cu propriul copil. Mulți copii au fost trimiși la bunici, au stat acasă
cu alte persoane, au avut acces la informațiile transmise de cadrul didactic atunci când era disponibil unul
dintre părinți.
385
A fost greu, a fost ceva nou, un nou început cu mici greutăți de comunicare dar cu mari realizări ale
copiilor dat fiind stilul lor de adaptare rapid, a faptului că ei sunt în continuă căutare de noi activități, dornici
de a le stimula curiozitatea, îndemânarea, creativitatea.
Nu am fost surprinsă că au răspuns prezent la tot ceea ce le-a fost transmis, ei sunt deosebit de
receptivi la activitățile din grădiniță și dacă au știut că sugestiile au venit de la d-na educatoare cu atât mai
mult au dorit să participe în mod activ.
Sunt mândră de ,,CURIOȘII” mei, pentru că așa se numește grupa de preșcolari ,,GRUPA
CURIOȘILOR”, le mulțumesc pentru implicare atât lor cât și părinților.
În concluzie, se poate admite că învățarea digitalizată dezvoltă abilități de autoeducație eficiente, prin
responsabilizarea individuală a preșcolarilor pe de o parte, dar și prin stabilirea unui contact direct între
preșcolar și părinte în acțiunea instructiv-educativă. De asemenea, prin învățarea online, preșcolarul
asimilează mult mai ușor cunoștințele, este părtaș la propriile descoperiri și implicat direct, individual în
descoperirea și dezvăluirea fenomenelor educaționale, stabilite prin obiective specifice, de fiecare cadru
didactic, prin tact și îndemânare pedagogică.
386
VALORIFICAREA DIDACTICĂ A PLATFORMELOR DE ÎNVĂȚARE
PROF.ÎNV. PRIMAR BRĂILOIU RODICA-CORNELIA,

LICEUL TEOLOGIC, TG-JIU, GORJ
Dincolo de raportarea la documentele curriculare oficiale care le reglementează activitatea, profesorii
au fost solicitați să identifice și să integreze în proiectele educaționale proprii acele resurse formative care
să poată răspunde nevoilor reale de învățare ale elevilor lor. Aceste nevoi erau cunoscute și au fost în atenția
profesorilor încă de la primele întâlniri cu elevii. În procesul de proiectare a activității zilnice, profesorul
trebuie să manifeste flexibilitate în gestionarea în favoarea elevului a unui raport adecvat între
obligativitate, rigoare și creativitate didactică.
O valorificare adecvată a acestor resurse de învățare poate să ofere cadrului didactic ocazia de a
descoperi în platforma de învățare un ajutor competent ce îl va spriini în numeroase momente ale activității
la clasă și dincolo de ea. Ține de inspirația și pregătirea didactică a fiecărui profesor, decizia de a le
valorifica în diferite etape ale lecției: în reactualizarea cunoștințelor anterioare, exersarea și formarea unor
noi deprinderi, în familiarizarea cu noi conținuturi de învățare pentru o reprezentare clară a elementelor
esențiale de conținut științific, în etapa consolidării și sistematizării unor deprinderi de lucru, în evaluarea
cunoștințelor și deprinderilor elevilor, în propunerea temelor de casă etc..
În acest sens, platformele de învățare oferă exemple diversificate de organizare a materiei și
modalități posibile de realizare a experiențelor de învățare. În funcție de clasă, de nivelul de pregătire al
elevilor, de varietatea resurselor de învățare aflate la dispoziție, se pot utiliza următoarele moduri ale
instruirii asistate de calculator propuse de platforma de învățare:
-modul „practicing” – practica/exersarea deprinderilor elevilor este relevantă pentru cunoașterea
particularităților cognitive și comportamentale ce avantajează performanța;
-modul „tutorial” – generează strategii didactice similare activităților desfășurate în clasă: prezentarea
obiectivelor, vizualizarea etapelor de lucru, exemplificarea învățării, evaluarea ipotezelor formulate etc. Se
oferă oportunitatea unui feedback care favorizează evaluarea corectă a răspunsurilor și a progresului
realizat, permițând căi alternative de recuperare, aprofundare și perfecționare a temelor de studiu;
-„simularea” – constă în antrenarea elevului în experimentarea unor fenomene ce aproximează
evenimente reale. De exemplu, instruirea matematică sub forma simulării poate include demonstrația
fenomenelor, înțelegerea modelului teoretic sau a aplicațiilor;
-„testarea”- presupune interacțiunea elevilor cu programul de testare a cunoștințelor și deprinderilor
în scopul evaluării lor: prezentarea testului, itemii, acceptarea răspunsurilor înregistrate.
-„informarea” – permite accesul elevilor la un sistem de referință în scopul aprofundării,
perfecționării ori recuperării rămânerilor în urmă, recapitulării și sistematizării cunoștințelor și
deprinderilor;
-„comunicarea” – rezultatelor elevilor, statistici ilustrative etc..
Avantajul materialelor suport şi a cursurilor propuse de diverse platforme, precum Mykoolio, este
acela că elevul poate avea acces la ele nu doar în timpul orei, când profesorul explică, ci şi după, pentru a
relua anumite aspecte. Astfel, predarea se prelungeşte şi în afara orele de curs. Din acest motiv, profesorul
poate alege să insereze în activitatea didactică, diverse sarcini pentru a fi îndeplinite de elevi acasă, în
procesul individualizat al învățării.
Demersul evaluării și al reactualizării cunoștințelor și deprinderilor poate fi sprijinit de probele
recapitulative propuse de platformă, pentru anii anteriori.
Temele de casă pot fi realizate cu ajutorul platformei și se pot alege și propune în mod personalizat.
Din această perspectivă un avantaj evident al valorificării resurselor de învățare de pe platforma Mykoolio
constă în acela că se poate facilita procesul de diferențiere și personalizare a instruirii. Ea poate fi realizată
la nivelul: procesului de învățare, conținutului învățării și al organizării experiențelor de învățare.
387
Tehnicile de diferenţiere a instruirii vizează o gradare a sarcinilor şcolare, potrivit posibilităţilor
individuale şi a ritmului propriu de dezvoltare a fiecărui elev, astfel încât randamentul să fie asigurat pentru
toţi elevii. Putem sublinia în acest sens rolul deosebit de important al cadrului didactic în generarea unui
climat de încredere în forţele proprii ale individului, încât să combată complexul de inferioritate pe care îl
trăiesc mulţi dintre cei care nu pot atinge performanţe ridicate şi, de asemenea, să combată atitudinea de
uniformizare a condiţiilor de învăţare şi dezvoltare pentru elevii capabili de performanță superioară.
În acest mod, programele de învățare propuse respectă principalele standarde recunoscute ale
învățării de tip incluziv: nevoile, stilurile de învăţare şi obiectivele de învățare ale fiecărui elev pot fi
identificate și reprezintă un aspect de referință în valorificarea ofertelor de învățare în mediul digital.
Oportunităţile de învăţare sunt planificate şi se desfăşoară astfel încât să răspundă unei game eterogene de
nevoi individuale de învățare; progresul şi rezultatele obţinute de elevi sunt recunoscute şi înregistrate
imediat. Profesorii, elevii și părinții acestora primesc feedback prompt privind procesul de învăţare şi modul
în care pot obţine progres; prezentarea schematică detaliată a temelor de studiu este elaborată în prealabil
și ea poate fi accesată oricând este necesar. Din diferite motive, notițele elevilor nu sunt întotdeauna
complete și nu pot reprezenta modele de prezentare a temei de studiu. În această situație apelul la platforma
MyKoolio devine o modalitate de raportare obiectivă și eficientă; sesiunile de învățare în mediul virtual
apreciază şi utilizează experienţa elevilor pe parcursul derularii procesului de învățare.
Ne rămâne să descoperim și alte avantaje ale valorificării acestui tip de resursă educațională și
totodată să evidențiem și posibilele dificultăți de implementare cât și variante alternative de optimizare,
perfecționare a temelor de studiu, ce permit reprezentări pretabile mediului digital.
Bibliografie:
https://www.mykoolio.com/noutati/argumente_psiho_pedagogice_pentru_valorificarea_didactica__
a_platformei_de_invatare____mykoolio.html
388
SECTIUNEA: INVAȚAMANT GIMNAZIAL
- DISCIPLINA EDUCATIE FIZICǍ
PROF. BRASOVEANU ELENA MANUELA

ŞCOALA GIMNAZIALǍ NR. 33, GALATI
Distanţare socialǎ, reguli impuse, continuarea şcolii în on-line - oare cum pot interacţiona toate
acestea pentru realizarea unui învǎţǎmânt de calitate, în care educabilul sǎ aibǎ acces la tot ceea ce
însemnǎ cunoştinţe dobândite la o anumitǎ materie? Când vorbim despre educaţie (predare-învǎţare-
evaluare), vorbim despre un proces ce presupune o comunicare directǎ, o relaţie de colaborare şi de
întrajutorare, o apropiere fizicǎ între profesor şi elev. Faptul cǎ am contact direct cu elevul mǎ ajutǎ sǎ-i
înţeleg mai bine trǎirile, modul de a gândi, sǎ-i vǎd lipsurile şi sǎ pot sǎ-l corectez atunci când greşeşte.
Ca pofesor de educaţie fizicǎ am avut o oarecare reticenţǎ privind predarea on-line, întrucât materia
pe care o predau, necesitǎ spaţiu, pentru ca elevul sǎ se poatǎ mişca în voie, sǎ nu se accidenteze şi sǎ
realizeze exerciţiile corect. Am început predarea on-line cu postǎri de pe youtube a unor materiale
ajutǎtoare, dar am realizat cǎ nu este benefic la toate clasele aşa cǎ am realizat lecţii în direct cu elevii.
Într-adevǎr, acestea nu se comparǎ cu ceea ce aş fi fǎcut la şcoalǎ, având terenul din curtea şcolii, temele
abordate fiind limitate la gimnasticǎ aerobicǎ, exerciţii de forţǎ, stretching şi dans. E greu sǎ pui copiii sǎ
sarǎ coarda sau sǎ batǎ mingea în condiţiile în care aceştia locuiesc labloc şi au vecini care ar fi deranjaţi
de aceste manifestǎri. Oricum, faptul cǎ unii elevi nu au participat la orǎ din diferite motive(a cǎzut netul,
pǎrinţii plecaţi, lipsa device-urilor) a reprezentat un minus al predǎrii on-line.
Ca plusuri în realizarea orelor în on-line, aş menţiona faptul cǎ am avut posibilitatea de a realiza
lecţii de teorie pe care dealtfel nu le pot face în timpul şcolii întrucât sunt plictisitoare pentru elevi, aceştia
fiind dornici de mişcare şi sǎtui de predare de la celelalte ore. Am avut timp sǎ discut mai mult cu ei şi sǎ
le dau teme pe care aceştia chiar le-au realizat, dovadǎ fiind postǎrile lor în classroom.
Ca dirigintǎ, mǎ bucur cǎ am putut utiliza manualul digital de Consiliere şi Dezvoltare Personalǎ
în cadrul orelor, realizând lecţii interactive cu elevii. În Şcoala altfel, aveam de realizat activitǎţi ce
presupuneau delasarea la anumite instituţii, vizionarea unei piese de teatru, realizarea unei excursii şi
nelipsitele întreceri sportive. Datoritǎ instalǎrii “Stǎrii de urgenţǎ”, am realizat aceste activitǎţi on-line
şi pot spune cǎ a fost foarte distractiv şi instructiv. Turul virtual al Muzeelor, vizitarea Salinelor, audiţia
teatrului radiofonic, realizarea lecţiei interactive cu tema “Sǎnǎtatea din farfuria ta”, realizarea unui colaj
de desene reprezentând Europa de mâine, au fǎcut ca activitǎţile sǎ nu-şi piardǎ din interes şi elevii sǎ
beneficieze(chiar dacǎ nu cu prezenţa fizicǎ) de tot ce puteam realiza în mod normal.
Dacǎ ar fi sǎ trag o concluzie a activitǎţii desfǎşurate în aceste luni în mediul on-line, aş spune cǎ
a avut şi plusuri şi minusuri, Cel mai important lucru a fost acela cǎ am pǎstrat legǎtura cu elevii, cǎ i-am
determinat sǎ realizeze activitǎţile zilnice, cǎ am reuşit sǎ facem faţǎ provocǎrilor vieţii.
389
ȘCOALA DE ACASA!
PROF. ÎNV. PRIMAR BRATU ILEANA IRINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GĂNEASA
COMUNA GĂNEASA, JUDEȚUL OLT
care s-a extins pe mai multe săptămâni, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid
și să mute școala acasă.
Pentru a crea obiceiuri de succes, conducerea școlii noastre a trebuit să coordoneze organizarea
școlii online și profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri de mesagerie instantă
organizate în prealabil. Tot acest context a înseamnat mai mult timp de pregătire și un efort mai mare
de coordonare pentru profesori. Chiar dacă nu a putut fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa
fizică și nu toate orele au putut fi organizate online, exemplele reușite ale celor care au aplicat aceste
măsuri arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, dar cu motivație și multă răbdare. Succesul
unui astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună.
În această ”lungă” perioadă, eu am organizat clasa în grupuri pe Whatsapp și Facebook
Messenger. Acesta a fost primul pas pentru a stabili calendarul online și modul cum voi comunica cu
elevii. Pentru a fi cât mai eficienți am comunicat elevilor orarul și modul de derulare a orelor. Zilnic
am avut întâlniri cu toată clasa pe Zoom de la ora 9-9.40 și de la ora 15-15.40. Aceste ore au fost
stabilite împreună cu elevii ținând cont de orarul fraților mai mari sau mai mici, deoarece unii copii
dețineau un singur telefon, cel al familiei. Elevii au avut acces la Internet de pe laptop sau telefon.
Chiar dacă predau la o școală din mediul rural cazul meu a fost unul fericit, deoarece toți copiii au
acces la internet și la dispozitive digitale.
Am ales Zoom pentru a ne vedea deoarece cu această aplicație elevii nu au avut nevoie de niciun
cont, a trebuit doar să acceseze linkul primit, să descarce aplicația Zoom pe calculator sau mobil și să
se conecteze cu un microfon și webcam. Apoi au intrat într-o întâlnire online unde au putut comunica
prin mesaje pe chat cu mine, au putut vedea ce le-am împărtășit eu de pe ecranul meu (opțiunea share
screen). Astfel ne-am putut vedea și auzi reciproc deoarece am avut microfoane și camere web
instalate pe aparatele pe care le foloseam.
Am ales această platformă din mai multe motive:
• a fost foarte simplu de creat o sesiunea online
• am putut partaja ecranul meu, iar copiii au văzut în mod instant ce prezint eu pe desktop
• tot în secțiunea de share, am și secțiunea de whiteboard, unde am putut scrie în timp real
anumite exemple (tabla online).
• copiii au putut și ei partaja atât ecranul lor, cât și secțiunea de whiteboard, astfel încât toți
putem vedea același lucru.
Link-ul de conectare pentru platforma online a fost comunicat pe grupul de Whatsapp și
Facebook Messenger. Având clasa a IV-a am știu că nu toți copiii sunt familiari cu tehnologia. Astfel
am comunicat instrucțiuni de accesare a Zoom-ului pe grup, iar în prima întâlnire, am vorbit la telefon
cu elevii care nu au reușit să se conecteze explicându-le fiecare pas, până când au reușit.
Am lucrat nu foarte complicat, cu cartea și caietul în față. Am propus exerciții și am explicat
acolo unde au întâmpinat dificultăți. Am vizionat filmulețe educative pe care le-am discutat și am
audiat povestioare pe care le-am analizat. Pentru a corecta temele, copiii mi-au trimis poze cu caietele
lor și mici filmulețe în care au povestit ceea ce au citit, iar eu le-am corectat și am trimis feedback pe
Whatsapp și Messenger. A fost remarcabil faptul că elevii au fost dornici, chiar entuziasmați să lucreze
în această perioadă, părinții i-au susținut și ajutat, eu i-am încurajat, am comunicat foarte mult cu ei
și am fost foarte atentă la reacțiile lor.
Dacă vorbim de educație, putem spune că s-a aflat într-un moment de răscruce, în sens pozitiv,
pentru că a creat oportunitatea activării rapide a resurselor online disponibile și i-a determinat pe
profesori să găsească împreună soluții alternative de a comunica cu elevii și părinții acestora, de a
planifica și de a învăța altfel. Pentru elevi și părinți, această perioadă a fost una de conștientizare a cât
390
de multe se pot face acasă cu resursele și tehnologia pe care le avem toți la îndemână și le folosim atât
de puțin în scopuri de învățare, poate și crearea unui obicei de a înțelege și susține mai mult copilul și
de a face parte cât mai mult timp din viața lui de școlar.
391
ÎNVĂȚARE CLASICĂ VERSUS ÎNVĂȚARE ONLINE
PROF. DANIELA RODICA BRICIU

ȘCOALA GIMNAZIALA GHEORGHE ȘINCAI FLOREȘTI, JUD. CLUJ
Învățarea on line începe să câștige din ce în ce mai mult teren fată de învățarea clasică. Chiar dacă învățarea
clasică are beneficiile sale, într-o lume a tehnologiei trebuie profitat de modul în care gadgeturile ne pot
ușura activitatea, făcând-o în același timp și mai atractivă.
Argumente Pro învățare online:
1. Se simplifică modul în care elevul își face lecțiile:toată informația o are la îndemână, pe
dispozitivul de pe care lucrează, are ordine pe masa de lucru(nefiind necesar să o încarce cu manuale,
culegeri-toată informația putând fi regăsită în format electronic)
2. Feedbackul primit la realizarea unor teme/proiecte poate fi imediat si acest fapt conduce la
remedirea mai rapida a disfuncționalităților în învățare, poate să-și corecteze greșelile fară
consecințe(Exemplu-platforma ASQ:RO unde elevul poate reface un test ori de câte ori dorește pentru a-și
îmbunătăți punctajul, primește de fiecare dată, la final, punctajul
3. Platformele online permit o învățare personalizată:fiecare elev poate învăța într-un ritm propriu,
cu revenire la acele teme/subiecte
4. Videoclipuri interactive
5. Îmbunătățirea competențelor digitale
6. continuarea procesului de învățare;
7. recuperarea a cel puțin 1h din timpul personal, timp pe care îl iroseam pe drumul înspre și dinspre
școală;
8. Flexibilitate;rămâi activ pe parcursul zilei/săptămânii evitând sedentarismul;
9. posibilitatea de a învață în confortul propriei case.
10.
Argumente conta
1. Absența socializării este cel mai des folosită drept argument contra.
Copilul este lipsit de contactul cu alţi copii de aceeaşi vârstă, de schimburi de experienţe şi trăiri, prin
urmare îi poate afecta dezvoltarea că fiinţă socială. Se ştie însă că cei mici au capacitatea de se împrieteni
uşor cu alţi copii din vecini, din familiile prietene, cu colegii de la baschet, înot, etc.
2. Efort financiar suplimentar. Învățarea online implică şi câteva costuri suplimentare, meditaţii,
programe speciale, cursuri online, etc. Există chiar cazuri când unul din părinți renunța la job pentru a sta
acasă cu cel mic.
3. Timpul liber al părinţilor scade considerabil. Elevii din ciclul primar dar nu doar ei au nevoie
de sprijinul părinților pentru a participa la activitățile online
4. scade calitatea actului didactic de predare;
5. deși odată cu orele online vine flexibilitatea, pot apărea probleme cu managementul timpului –
pentru că unele lecții sunt propuse la ore mai târzii decât eram obișnuiți;
6.lipsa interesului acordat orelor/anumitor discipline poate duce la absenteismul de la anumite ore
7.posibilitatea de a fi încărcat cu teme8. dureri de cap, de ochi
Ore online – pro și contra … de la tineri adunate
Cu toții suntem familiari cu platforme precum Skype, folosite pentru a-ți suna prietenii care se află la
distanță. Însă nu m-aș fi gandit că această aplicație va deveni principala sursă de învățare din cauza
Pandemiei de Coronavirus apărută la nivel mondial.
Tot ceea ce făceam înainte de apariția acestui virus, respectiv ieșitul cu prietenii după ore sau în
weekend-uri, practicarea unui sport sau a altor activități… toate acestea au fost suspendate, nemaiputând
să ne bucurăm de ele. Acum, multe din activitățile zilnice se rezumă la aplicații precum Zoom, Google
Classroom sau Microsoft Teams.
392
Cum să facem/ se face ”școală” în această perioada?
Când s-a anunțat faptul că deși stăm acasă, orele se mută în mediul online recunosc că nu eram prea
convinsă cum se va întâmplă acest lucru. Pe parcurs, am aflat că unele școli fac orele online, pe când alți
profesori preferă să trimită lecțiile pentru a fi copiate în caiete.
Este o experiență nouă pentru fiecare dintre noi, însă este cea mai bună modalitate pentru a ne ține
conectați cu școala. Este important să păstrăm un oarecare program și să încercăm să rămânem organizați
pentru ca revenirea la școala să fie cât mai ușoară.
Desigur, ca și școala propriu-zisă, orele online au atât plusuri, cât și minusuri, iar părerile elevilor
sunt împărțite. Unii sunt reticenți când vine vorba de o oră video, iar alții își păstrează aceeași energie și în
mediul online. Acestea fiind spuse, vă propun o listă de argumente pro și contra, pe care le-am ”cules”
recent de la mai mulți tineri.
viață, în primul rând de a te adapta în situații noi, de a învăța să comunici într-un mediu nou și … SA
INVAȚAM SA APRECIEM LUCRURILE MARUNTE PE CARE NU LE APRECIAM INAINTE ȘI DE CARE
ACUM NE ESTE DOR.
Cel mai important în perioada aceasta este SA NE MENȚINEM TONUSUL ȘI SA NE OCUPAM
TIMPUL CAT MAI BINE. Ceea ce v-aș putea recomanda ar fi să citiți cărțile din programă (înainte de Bac
vă veți mulțumi că ați facut-o), să vă ordonați lucrurile, să vă pregătiți pentru examene… dar și să încercați
ceva nou, precum gătitul, să vă faceți o nouă coafură și tot ceea ce vă pasionează, însă nu găseați niciodată
timpul necesar.
Eu personal prefer orele de la școală, deoarece îmi place mai mult conexiunea care se creează atât cu
colegii, dar și cu profesorii și faptul că pot primi explicații mult mai concrete. Cu toate acestea, apreciez
timpul petrecut acasă, timp în care am învățat să gătesc și m-am uitat la filmele de care nu aveam timp în
timpul școlii.
Am depus cu toții eforturi consistente pentru digitalizarea procesului de învățare și cred că am făcut
un pas important în acest sens. Trebuie însă spus că pentru noi „online-ul” de acum nu este încă un model
ideal, ci unul de compromis și de substitut, realizat la standarde academice de onorabilitate, în contextul
pandemiei. Așadar, nu vrem să ne lăudăm ce bine este și ce bine îl facem, ci așteptăm să revenim la
variantele pre-pandemie, îmbogățite probabil cu unele experiențe online doar acolo unde acestea se ridică
la cele mai înalte standarde academice.
393
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR BRÎNZĂ GHEORGHIȚA

LICEUL TEORETIC –STRUCTURA GRĂDINIȚA PN NR 1 MURFATLAR
Activitatea grădinițelor a fost și ea supusă schimbărilor, alături de activitatea școlilor, în timpul

pandemiei cu virusul covid-19. Vrând, nevrând, sistemul de învățământ a trebuit să se reconfigureze, pentru
a veni în sprijinul copiilor dar și a părinților.
Aspectul cel mai dificil în efectuarea activităților de acasă l-a constituit distanțarea și lipsa
interacțiunii, a unui contact direct. Ajutorul din partea unui adult a fost indispensabil deoarece mediul era
diferit, și lipsea contactul fizic cu educatoarea, cea cu care erau familiarizați în metoda de predare.
Lipsa interacțiunilor zilnice a dus la dezamăgirea copiilor, la tristețe, că nu mai pot face ceea ce-și
doresc, și a trebuit să-i conving că nu sunt singuri, că în aceste momente le sunt alături părinții, dar și eu.
Copiii mici au avut nevoie de organizarea timpului pentru a nu se plictisi și de a selecta modalități cât mai
variate de petrecere a timpului în acea perioadă.
Am cugetat mult despre cum putem să-i sprijinim pe părinți în așa fel încât să nu devenim tracasanți,
dar în același timp împreună să găsim cele mai potrivite mijloace de petrecere a timpului liber al copiilor.
Ca educatoare a trebuit să țină cont de vârsta copiilor, de modul în care aceștia asimilează informațiile,
Noutatea situației, dificultatea și rapiditatea adaptării la susținerea cursurilor online au făcut ca atât
eu, cât și părinții să trecem prin emoții grele.
Am sprijinit emoțional părinții atunci când am organizat activități online, contribuind astfel la
menținerea unui program zilnic previzibil al copiilor, dar și transformând interacțiunea online într-una
plăcută pentru copii. Implicându-i pe copil în activități plăcute și interesante, cred că am putut diminua
nivelul de stres resimțit la nivelul întregii familii.
Am început prin a transmite zilnic părinților câte un gând bun, încurajări, am comunicat în mod clar
ce așteptări am de la dânșii legate de învățarea online, am dat dovadă de flexibilitate-în postarea pozelor ce
reprezentau activitățile copiilor și am folosit chiar și replici umoristice în comunicare.
Am început cu participarea la campania ,,Totul va fi bine”, în cadrul căreia copilașii au realizat
curcubee care să redea speranța tuturor în aceste zile triste.
Mi-am conceput planificări săptămânale și, în funcție de feedback-ul primit de la părinți și copii,
decideam următorii pași, frecvența intervențiilor, volumul și diversitatea activităților. Nimic nu am lăsat la
întâmplare.
Pornind de la anotimpul primăvara și terminând cu vara, am recurs la toate activitățile îndrăgite de
copii:
-plantarea de flori, semănatul în grădină sau în ghivecele din balcon a unor semițe de legume;
-activitățile practic – gospodărești, activități de gătit, de frământat aluat, de pregătit salate, sandwich-
uri haioase, dulciuri – care îi încântă pe copii în mod deosebit, mai ales dacă le desfășoară împreună cu
părinții;
-audiții povești și cântece;
- activități matematice cu jucării, fișe și cu diverse obiecte din casă, numerație, forme geometrice,
formare de grupe;
- activități pentru dezvoltarea psihomotrică-Sport de acasă;
- jocuri muzicale, dans pe melodii pentru copii;
-activități de dezvoltare personală: aranjarea hainelor, ordine în cameră, aranjarea colțului cu jucării;
-vizionare online și live a diverselor teatre, spectacole pentru copii;
-activități practice: colaje și confecționare din diverse materiale,
-puzzle online;
-jocuri online de evaluare la diferite domenii: știință-cunoașterea mediului și activitate matematică,
limbă și comunicare, om și societate;
-exerciții grafice de trasare a diferitelor semne grafice învățate anterior, la grădiniță.
394
Cu nădejdea că vom trece cât mai repede peste această perioadă, abia aștept să ne revedem sănătoși
la grădiniță, iar timpul petrecut acasă să fie destinat în primul rând unei mai bune comuniuni cu familiile
lor, realizând activități vesele și de calitate împreună.
395
AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ÎNVĂȚĂRII ONLINE
PROFESOR BRIȘAN MARIANA

COLEGIUL ECONOMIC CĂLĂRAȘI
Starea de urgență a provocat un experiment social și în domeniul educației. Atat profesorii cât și
elevii s-au mutat în mediul online și au învațat să folosească diferite platforme digitale pentru a putea
comunica și continua invățarea.
continuarea procesului educațional în condiții normale sau de autoizolare, de intemperii., prin intermediul
diverselor instrumente informatice de comunicare la distanță. Numeroase studii, teorii, modele, standarde
și criterii de evaluare se axează pe cel puțin trei zone pedagogice:
• învățarea online de calitate,
• predarea online
• proiectarea instruirii online.
Ceea ce știm din aceste studii este că învățarea online eficientă rezultă dintr-o proiectare și planificare
atentă a instruirii.
În al doilea rând, învățarea online de calitate înseamnă timp de planificare, pregătire și dezvoltare
parcurs, ci și proiectarea atentă a tipurilor de interacţiune, cu scopul de a susţine procesul de învăţare. Aici
intervine și profesionalismul și creativitatea profesorului.
În al treilea rand, trebuie adaptată particularităților de vârstă și chiar individuale ale elevilor,
pretându-se mai bine vârstelor mari, ciclului liceal, studenților și adulților în contexte de formare.
Cele mai utilizate medii pentru comunicarea dintre profesori si elevi sunt: Zoom, Google Classroom,
WhatsApp, Skype.
În activitatea pe care am desfașutat-o online cu elevii Colegiului Economic am folosit aceste
platforme. În urma acestei experiențe, am constatat că atât profesorii cât și elevii sunt capabili să se adapteze
rapid la un mediu de comunicare nou și susțin că învățarea online este viitorul, deoarece traim într-o era a
tehnologiei, era digitala, însă lucrurile trebuie dozate.
Noi, profesorii, trebuie sa ne gândim foarte mult la importanța creativității, păstrării unor valori cu
care copiii trebuie să crească. Am încercat în toată această perioadă să realizez întâlniri online cu elevii cât
mai atractive pentru a nu-i abosi, plictisi ci a le stârni curiozitatea și interesul pentru materia predată.
Văzută de mulți elevi, profesori, dar mai ales părinți drept un panaceu pentru situația de criză cu care
se confruntă întreaga lume, învățarea online are avantaje incontestabile, dar și dezavantaje.
 Avantajele învățării online:
Activitățile online pot fi accesate oricând si oriunde, cursanții pot alege domeniile de interes, le pot
accesa în ritm individual, astfet, permite elevilor să învețe în ritm propriu. Timpul nu este determinat ca
într-o sală de clasă, programul fiind mult mai flexibil. Fiecare elev poate parcurge în mod independent
materialul propus, putând accelera procesul de învățare sau încetini. Învățarea online permite și elevilor și
profesorilor să interacționeze într-o comunitate online, fără a fi prezenți în același loc sau timp.
Elevii au posibilitatea de a prezenta mai multe informații procesate cu atenție, cu o implicare
emoțională redusă. Elevii introvertiti tind să fie mai activi, inhibiția fiind mult diminuată, interacțiunea
realizându-se și fără distractori din afară. Acest tip de învățare, în condiții pedagogice bine anticipate și
articulate strategic, îl poate provoca pe elev să devină proactiv, să fie un căutător de cunoaștere.
Personalizarea cursurilor se poate realiza prin introducerea de link-uri externe, scheme de lecţii, fişe de
lucru, prezentări PowerPoint, teste, demonstraţii, liste bibliografice, link-uri către resurse educaţionale
396
deschise, materiale scanate, documente de tip audio si video în clasa virtuală, sarcini individuale. Învățarea
online dezvoltă autonomia și curiozitatea elevilor și transforma tehnologia într-un aliat pe termen lung.
 Dezavantajele învățării online:
Se răcesc relațiile interumane între elevi și profesori, dar și între elevi, cu reale efecte în timp dacă se
permanentizează acest mod de abordare a învățării. Acest tip de instruire poate fi un impediment pentru
elevii cu rezultate şcolare slabe, deoarece conţinuturile expuse în mediul online pot fi mai greu de asimilat
în condiţiile în care înţelegerea acestora nu este facilitată de profesor.
proiectarea curriculum-lui livrat online și, desigur, în tehnologiile informaționale.
Astfel, pentru profesori, instruirea online poate fi copleşitoare: pe de o parte, din punct de vedere
tehnic, deoarece utilizarea acestui mediu presupune familiarizarea cu instrumentele sale, dar şi din punct
de vedere al disponibilităţii, având în vedere că elevii pot accesa conţinuturi în diferite momente ale zilei.
Interpretarea eronată a explicaţiilor scrise reprezintă, de asemenea, o problemă.
pur și simplu nu este posibil ca un profesor să ofere feedback specific și prompt. Un alt dezavantaj esre
acela că nu toți elevii au acces la calculatoare, la internet și chiar daca au, pot fi mai mulți frați care trebuie
să utilizeze același calculator în același timp.
Copiilor le este dor de școală, vor să-și vadă colegii și profesorii. Oricum va arăta școala viitorului și
oricăt de tehnologizată va deveni, furnizorii de educație trebuie să țină cont de nevoia umană a dialogului,
a interacțiunii sociale.
397
EDUCAȚIA FĂRĂ FRONTIERE!:
PROF. DRD. BRUJA CARMEN-VSILICA

ȘCOALA GIMNAZIALA FRUMOASA
JUDEȚUL BACAU
Prin învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă
determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe
și să lucreze independent.
răbdare. Succesul unui astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună.Cel mai
popular instrument de colaborare online cu aplicații care acoperă toate nevoile de comunicare și
colaborare online este Google. Pentru a accesa gratuit Suita Google for Education, e nevoie ca școala
să aibă un domeniu și să se înregistreze cu un cont G Suite for Education. Un singur administrator
poate crea acest cont de unde poate crea adrese de email tuturor utilizatorilor pentru acel domeniu .În
lipsa unui cont G Suite for Education al școlii, puteți folosi contul personal de Google pentru a
împărtăși documente cu alții, folosind serviciul Drive unde puteți centraliza în sub-foldere materiale,
pe clase sau teme, cu colegii și elevii. Pentru ca elevii să urce teme sau alte fișiere, e nevoie să aibă
un cont de Google, la rândul lor. Contul de email e destinat celor peste 13 ani, altminteri părintele ar
trebui să fie cel care creează și administrează contul.
o Învățătorul comunică pe grupul de Whatsapp, Messenger sau canalul prestabilit cu părinții sau
cu elevii orarul și modul de derulare a orelor.
o Puteți pregăti și împărtăși un program săptămânal cu intervalele orare în care veți organiza
întâlnirile online, pe teme. Spre exemplu, luni, de la 9 la 9.50: Sesiune de organizare cu toată clasa pe
Zoom, de la 10 la 10.50 ora de română pe Zoom, de la 11.00 la 12.00 Tur virtual la muzeu etc.
o Este important ca părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să sprijine
învățătorul în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Elevul trebuie să aibă acces la Internet
de pe laptop/calculator sau telefon, căști și webcam (opțional) pentru a putea participa online.
o În cazurile unde elevii nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se
putea conecta, ar trebui să concepeți fișe și activități speciale și să discutați cu persoana care are elevul
în grijă săptămânal, pentru a vă asigura că acești copii continuă să lucreze. Puteți comunica și telefonic
cu elevii și chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arătați că vă preocupă starea
fiecăruia și că aveți în continuare așteptări și sarcini clare. Chiar și așa, vor fi mulți copii care rămân
izolați, iar profesorii iau în calcul deja organizarea unei școli de vară de recuperare pentru aceștia.
o E importantă coordonarea între diriginți și ceilalți profesori, cu sprijinul direcțiunii. În ședințe
online, puteți planifica activitățile care pot fi susținute online în perioada următoare.
o Cea mai eficientă metodă pentru a avea o planificare care să sincronizeze activitățile
profesorilor dintr-o școală și pentru a evita numeroasele grupuri de comunicare, ar fi centralizarea
orarului școlii online într-un folder, pe Google Drive. Acesta poate fi organizat pentru fiecare clasă în
parte, fiecare având subfolderul ei denumit 5A, 6B etc., iar separat orarul cu toți profesorii și orele
alocate la fiecare clasă, ținut într-un document excel.
o La final de săptămână, calendarul fiecărei clase poate fi înnoit de către diriginte pentru
săptămâna următoare, cu instrucțiunile de conectare pentru lecțiile online, completate de către
398
profesorii care își planifică lecțiile online. Calendarul poate fi ținut într-un document Word, pe Google
Drive, în folderul corespunzător clasei.
de resurse:
1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Mai jos, explicăm pas
cu pas cele mai eficiente platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom și Google Meet (cu
sugestii de alternative unde procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit).
Zoom este una dintre cele mai folosite platforme de întâlniri video care de curând a eliminat
limita de 40 de minute per întâlnire pentru conturile gratuite create în țările afectate de Coronavirus.
399
ȘCOALA DE ACASA!
BUBOIU LIOARA BIANCA - PROFESOR PSIHOPEDAGOG

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVA CRISTAL
ORADEA, BIHOR
Activitatea de predare-învățare ridică atât în fața cadrului didactic, cât și în fața elevului situații
diverse, cărora trebuie să le facă față. Un astfel de exemplu este actuala situație manifestată la nivel
internațional/ global, cu privire la noul tip de coronavirus (COVID-19). Datorita gradului ridicat de
contagiune, numeroase țări au recurs la izolare socială, ceea ce a atras suspendarea, pe o anumită perioadă
de timp, a activităților desfășurate în cadre instituționalizate. În aceeași situație se regăsește și sistemul de
învățământ. Această suspendare a cursurilor, realizate în cadrul instituționalizat al grădiniței/ școlii, a ridicat
în fața cadrelor didactice, copiilor și părinților o nouă provocare și anume școala on-line sau școala de
acasă.
Fiind o situație inedită, la început, totul a fost neclar, confuz, greu de realizat. Pe măsură ce am lăsat
creativitatea și imaginația să își îndeplinească menirea, am valorificat la maxim avantajele evoluției știinei
în ceea ce privește tehnologia, device-urile, și munca noastră a început să prindă contur. Pornind în primul
rând de la valorificarea propriilor cunoștințe în ceea ce privește utilizarea calculatorului, laptopului,
smartphonului, am încercat crearea și adaptarea conținuturilor didactice la noile condiții. Munca nu a fost
ușoară, numeroase bariere ridicându-se în fața noastră. Chiar dacă trăim într-o eră a tehnologiei, nu toate
familiile dispun de o situație materială care să le permită achiziționarea unui computer, laptop sau telefon
inteligent. Totodată accesul la internet reprezintă o altă problemă care trebuie luată în considerare, atât din
punct de vedere al semnalului (calitatea conexiunii), cât și din punct de vedere al costurilor pe care le
implică accesarea unui serviciu de internet. Un alt aspect care a îngreunat activitatea on-line îl reprezintă
componența familiei și numărul device-urile existente în fiecare casă. O familie în cadrul căreia există doi
sau mai mulți copii, și care dispune de un singur calculato, r nu a putut asigura conectarea celuilalt/ celorlalți
copii la cursurile on-line, deoarece cursurile desfășurându-se cam în acelați interval orar s-au suprapus.
Accesarea platformelor simultan, de către toți copiii unei astfel de familii, a fost practic imposibilă.
Un alt aspect de care cadrele didactice s-au lovit în derularea activităților on-line a vizat modul de
predare al conținuturilor. Având în vedere că nu toți profesorii posedă cunoștințe de utilizare a device-urilor
la un nivel înalt, utilizarea tehnologiei a reprezentat o provocare pentru mulți dintre noi. Conceperea
activităților pentru derularea în mediul on-line a fost un imbold pentru mulți de la catedră înspre
perfecționare. Multe cadre didactice au urmat cursuri pentru a dobândi cunoștințe/ abilități în vederea
desfășurării unei activități de calitate. Existența platformelor cum sunt : Zoom, Meet, Classroom, Teams
sau altele, au contribuit la o mai bună organizare a activității didactice, evident după ce fiecare cadru
didactic și elev a reușit ,,să îi descifreze tainele”.
Chiar dacă tehnologia a sărit în ajutorul tuturor, să nu uităm că fiecare elev/copil este unic, are
particularități de vârstă și individuale care nu trebuie pierdute din vedere. Dificultăți au întâmpinat mai ales
preșcolarii și școlarii mici, care, neavând abilități avansate de utilizare a calculatorului au avut nevoie de
sprijnul adulților.
O categorie aparte o reprezintă copiii ,, speciali”, cei cu CES. În această ,,perioadă digitală” cadrele
didactice din învățământul special au fost puse în fața unei mari provocări. Pe lângă faptul că materialele
didactice și conținuturile sunt adaptate în funcție de diagnosticul și particularitățile fiecărui educabil,
modalitatea de transmitere a conținuturilor a pus în funcțiune măiestria și tactul pedagogic al fiecăruia dintre
noi. Având în vedere că relația afectivă a copiilor/elevilor cu cei implicați în procesul educativ-terapeutic-
recuperator este foarte importantă, am încercat realizarea interacțiunii sociale prin diverse mijloace – video-
call, grupuri pe rețele de socializare, platforme.
Părinții, parteneri activi în cadrul acestui proces, au constituit pilonul de legătură între cel care educă
și educabil. Lipsa mijloacelor tehnice (calculator, imprimantă, etc) nu a constituit un impediment în calea
activităților educative, profesorii găsind soluții viabile și agreate de cei mici pentru buna realizarea a
activităților.
400
Chiar dacă efortul profesorilor în ceea ce privește ,,Școala de acasă” sau ,,Școala on-line” a fost
extrem de mare, bucuria copiilor, dorința de implicare în activități a dat aripi fiecărui cadru didactic,
stimulându-l înspre perfecționare și dăruire totală meseriei pe care și-a ales-o.
Bibliografie:
http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/
401
ȘCOALA DE ACASA!
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE! ȘCOALA ALTFEL!
BUCUȚĂ FLORINELA-RAMONA
ȘCOALA GIMNAZIALA „GRIGORE TABACARU” HEMEIUȘ, BACAU
Cum ne organizăm clasele? Mai multe școli au organizat deja „cancelarii online” – ședințe de
coordonare cu profesorii pe platforme precum Skype, Google Meet, Whatsapp sau Facebook
Messenger. Acesta e primul pas pentru a stabili calendarul online și modul cum veți comunica cu
elevii. Cel mai popular instrument de colaborare online cu aplicații care acoperă toate nevoile de
comunicare și colaborare online este Google. Pentru a accesa gratuit Suita Google for Education, e
nevoie ca școala să aibă un domeniu și să se înregistreze cu un cont G Suite for Education. Un singur
administrator poate crea acest cont de unde poate crea adrese de email tuturor utilizatorilor pentru acel
domeniu (de exemplu, ramona.florinela@scoalahemeius.ro). În lipsa unui cont G Suite for Education
al școlii, puteți folosi contul personal de Google pentru a împărtăși documente cu alții, folosind
serviciul Drive unde puteți centraliza în sub-foldere materiale, pe clase sau teme, cu colegii și elevii.
Pentru ca elevii să urce teme sau alte fișiere, e nevoie să aibă un cont de Google, la rândul lor. Contul
de email e destinat celor peste 13 ani, altminteri părintele ar trebui să fie cel care creează și
administrează contul.
o Învățătorul comunică pe grupul de Whatsapp, Messenger sau canalul prestabilit cu părinții sau
o Puteți pregăti și împărtăși un program săptămânal cu intervalele orare în care veți organiza
întâlnirile online, pe teme. Spre exemplu, luni, de la 9 la 9.50: Sesiune de organizare cu toată clasa pe
Zoom, de la 10 la 10.50 ora de română pe Zoom, de la 11.00 la 12.00 Tur virtual la muzeu etc.
o În cazurile unde elevii nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se
putea conecta, ar trebui să concepeți fișe și activități speciale și să discutați cu persoana care are elevul
în grijă săptămânal, pentru a vă asigura că acești copii continuă să lucreze. Puteți comunica și telefonic
cu elevii și chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arătați că vă preocupă starea
o E importantă coordonarea între diriginți și ceilalți profesori, cu sprijinul direcțiunii. În ședințe
o Cea mai eficientă metodă pentru a avea o planificare care să sincronizeze activitățile
o La final de săptămână, calendarul fiecărei clase poate fi înnoit de către diriginte pentru
402
Dacă nu sunteți atât de familiarizați cu instrumentele online, școala nu are cont G Suite for
Education și vreți să țineți orele cu ei, minimul necesar este să vă planificați lecția, să aveți pregătit
materialul de prezentare digital și să folosiți o platformă de interacțiune în timp real, urmând ca pentru
teme și lucru individual să găsiți o alternativă în afara instrumentelor de colaborare online (activitate
bazată pe proiect, lucru individual verificat în următoarea lecție online etc.).
403
„ȘCOALA ALTFEL” – O PROVOCARE
PROF. BUDUREAN CORINA

COLEGIUL TEHNIC „TRAIAN VUIA” ORADEA
În acest an școlar, realizarea unui program pentru perioada „Școala Altfel” a fost o adevărată
provocare, în primul rând, pentru profesorii care au fost nevoiți să se adapteze unui mediu pe care mulți nu
îl stăpâneau: mediul on-line. A fost necesar ca aceștia să învețe să se descurce pe platforme educaționale
pentru a putea apoi să-i instruiască pe elevi cum să le folosească și să răspundă cerințelor cadrelor didactice.
Modul în care elevii au reacționat la noua modalitate de a interacționa sau au înțeles indicațiile primite a
reprezentat, de asemenea, un prag destul de greu de depășit. Acesta a fost cauzat de faptul că elevii
proveneau din medii sociale diferite, cu posibilități financiare diferite, ceea ce făcea ca mijloacele utilizate
de ei pentru a asista la ore să fie diverse. Ceea ce unii puteau să facă pe un calculator sau pe o tabletă, alții
nu reușeau să realizeze de pe un telefon, care uneori nu era performant. Astfel, a fost nevoie mai întâi de o
instruire a elevilor care a necesitat o deosebită răbdare din partea profesorilor și mult timp alocat acestei
activități premergătoare celei desfășurate în perioada „Școala Altfel”.
O altă provocare pentru profesori a fost aceea de a găsi activități care să le suscite interesul, care să
îi determine să comunice unii cu ceilalți, să se cunoască mai bine, dar și să fie educative, să le pună în
valoare priceperile și aptitudinile. Avantajul creat de realizarea unor activități on-line a fost acela că elevii
au putut cutreiera locuri necunoscute, aflate la mare distanță, au putut vedea obiective turistice, muzee,
galerii de artă fără a se deplasa de la domiciliu.
În acest sens, am căutat ca programul din această perioadă să cuprindă activități atractive de o mare
diversitate. În prima zi, am ales un tur virtual al Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa din
București pe care îl vizitasem cu un an înainte, deoarece văzusem exponatele și puteam să le prezint elevilor
și informații pe care nu le găseau pe site-ul http://www.imagofactory.ro pe care l-au accesat pentru a vedea
acest muzeu. Le-am prezentat flora și fauna specifice diferitelor zone din România sau din afara granițelor
ei, cum ar fi: Munții Carpați, Marea Neagră, Delta Dunării, Oceanele Pacific, Indian și Atlantic. De
asemenea, au observat diversitatea insectelor, a fosilelor și a scheletelor umane sau ale mamiferelor. Cu
ajutorul pozelor pe care le-am realizat în timpul vizitei făcute de mine la muzeu, le-am prezentat varietatea
și frumusețea pietrelor prețioase sau semiprețioase expuse, evoluția omului descrisă prin intermediul unor
planșe sau a unor manechine umane îmbrăcate potrivit epocii din care proveneau.
La modulul numit „Educația pentru artă” elevii au avut bucuria de a face un tur virtual al Castelul
Bran și de a admira obiecte de artă și de mobilier, armuri, tablouri, dar și de a observa amplasarea acestuia
într-un loc greu accesibil.
O altă vizită virtuală a fost realizată la Muzeul Național al Literaturii române din București care mi-
a dat ocazia de a discuta despre disciplina pe care o predau și despre scriitorii ale căror opere au fost predate
la școală. Elevii au remarcat realizarea sălilor muzeului în funcție de criterii diverse. Unele săli erau
dedicate poeziei, altele prozei, eseisticii sau criticii literare. Aceste săli erau denumite în funcție de
exponatele referitoare la scriitori, perioade, aspecte ale literaturii: George Călinescu, Mihai Eminescu,
„Fantasticul în proză”, „Despre ce scriu poeții”, „Avangarda și alte isme”, „Creatori de limbaje poetice”.
Una dintre săli cuprindea o galerie a Bucureștiului literar și artistic. În sala destinată teatrului i-au identificat
pe dramaturgii studiați: Ion Luca Caragiale sau Vasile Alecsandri, dar au remarcat și elemente aparținând
teatrului TV și ecranizărilor celebre.
Tocmai de aceea, ziua următoare am dedicat-o literaturii, dar mai ales lecturii care tinde să piardă
teren într-o eră a tehnologizării. În această activitate am căutat să implic un număr cât mai mare de elevi,
trasându-le sarcinile cu o zi înainte. O grupă de elevi a realizat fișe în care au prezentat pe scurt doi scriitori
explicând fiecare ce l-a determinat să-i aleagă. O altă grupă a avut ca sarcină să aleagă o carte pe care a
citit-o sau o va citi în această perioadă pentru a o recomanda colegilor. Unii elevi au făcut o fotografie
coperții cărții alese și au trimis-o pe messenger pentru a fi realizat un colaj cu aceste sugestii de lectură.
Colajul a fost prezentat on-line și celorlalți colegi. Alții au realizat prezentări Power Point ale cărților
preferate ce conțineau mesajul transmis de opera aleasă, subiectul acesteia și câteva argumente pentru care
o recomandă și celorlalți.
404
Ultima zi a avut ca temă educația pentru cetățenie democratică și drepturile omului urmărindu-se în
special dreptul copiilor la educație, cauzele absenteismului și ale violenței în școală. După urmărirea unui
material de pe http://www.didactic.ro/materialedidactice/dreptul-la-protecție-împotriva-violenței-
abuzurilor-și-expoatării-2, elevii au realizat o dezbatere pe aceste teme și scurte texte care să cuprindă
mesaje prin care să-i determini pe colegi să respecte drepturile omului, aducând cât mai multe argumente.
Diversitatea activităților, dorința de a se implica în aceste activități fie prin realizarea unor materiale
fie prin vizionarea unor filmulețe în care erau descrise locuri pe care și-ar fi dorit să le vadă i-au determinat
pe elevi să conștientizeze faptul că educația se poate face și în mediul on-line.
405
SISTEME ȘI FORME DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
DIN EUROPA
PROF. BUICĂ FLORINA-CRISTINA, GRĂDINIȚA STEAUA, BUCUREȘTI
În Europa, învăţământul obligatoriu la zi are durata de minimum 8 ani. Totuşi, în marea majoritate a
ţărilor, durata este între 9 şi 10 ani. În câteva ţări, durata este şi mai mare: 11 ani în Letonia, Luxemburg,
Malta şi Regatul Unit (Anglia, Ţara Galilor şi Scoţia), 12 ani în Portugalia şi Regatul Unit (Irlanda de Nord)
şi 13 ani în Ungaria şi Olanda.În Germania există mai multe forme de îngrijire a copiilor de la 0 – 3 ani, fie
prin instituţii de stat, private sau aparţinând diferitor forme de organizaţii.
Kinderkrippen ( Creşe) sunt în Germania instituţii de îngrijire a copiilor de la până la 3 ani. În cadrul
creşelor se mai face o împărţire a acestora în funcţie de vârsta copiilor, aşadar copiii vor putea fi încadraţi
fie la Liegekrippe ( grupa de sugari de la 0 la 6 luni ), fie la Krabbelkrippe ( grupa de sugari de la 6 luni
până la 12 luni ) sau dacă au împlinit un an la Laufkrippe.
Tagesmutter (mama de zi ) este o altă formă de îngrijire a copiilor, specific acestei ţări, iar locul în
care este desfăşurată această activitate este de obicei chiar locuinţa persoanei careia în îngrijire copii.
Numărul de copii luaţi în îngrijire este de maximum cinci. Copilul care esteîngrijit de o mămică de zi are
parte de o îngrijire intensivă, individuală, modelată pe nevoile copilului. Avantajul este că o Tagesmutter
este mult mai flexibilă în ceea ce priveşte orele deaducere a copilului şi aceasta poate fi în prealabil stabilită
cu parinţii, iar copilul rămâne în acelaşimediu familial. Foarte multe mămici de zi sunt dispuse să
îngrijeasca copii şi în week -end sau peste noapte. Costurile la o Tagesmutter sunt mai reduse decât la o
creşă, în funcţie de numărul deore ales. Tot în funcţie de numărul de ore aleseeste inclusă mâncarea şi
băutura.
În toate ţările europene, există o formă de educaţie timpurie subvenţionată de stat şi acreditată pentru
copiii cu vârstă mai mică decât vârsta la care începe învăţământul obligatoriu. În Europa se disting două
modele organizaţionale principale pentru serviciile de educaţie timpurie: faza unică şi faza duală. Totuşi,
în unele ţări se găseşte o combinaţie între cele două modele.
În primul model, oferta pentru copiii mici se asigură într-un cadru unitar, cu o organizare unică pentru
toţi copiii care nu au încă vârsta de şcoală primară. Fiecare unitate are doar o echipă managerială pentru
copiii din toate grupele de vârstă şi membrii personalului care răspund de educaţia copiilor în general au
aceleaşi calificări şi niveluri salariale, indiferent de vârsta copiilor pe care îi au în grijă.Slovenia, Islanda şi
Norvegia au adoptat modelul fazei unice pentru toate serviciile de educaţie timpurie până la nivelul
învăţământului primar.
În alte ţări nordice şi în Grecia, Cipru, Letonia şi Lituania, pe lângă organizarea unitară există şi
programe pregătitoare pentru învăţământul primar (având de obicei durata de un an şi adresându-se copiilor
cu vârsta de 5 sau 6 ani), care sunt diferite de cele pentru copiii mai mici. Aceste programe pregătitoare pot
fi organizate în aceleaşi unităţi precum cele pentru copiii mai mici, în unităţi separate sau în şcolile primare.
În Spania, învăţământul preşcolar constituie primul nivel al sistemului spaniol de educaţie, începând
de la primele luni de viaţă până la vârsta de şase ani, când şcolarizarea devine obligatorie. Există şcoli doar
pentru copiii de 0-3 ani (primul ciclu al învăţământului preşcolar), care apoi frecventează şcoli unde se
organizează atât al doilea ciclu al învăţământului preşcolar, cât şi învăţământul primar. Cele mai multe
programe sunt publice sau subvenţionate, iar comunităţile autonome au datoria de a se asigura că familiile
au acces la programele pe care le doresc.
Cele mai multe ţări europene, totuşi, urmează al doilea model, cel dual, în care educaţia timpurie,
finanţată de stat şi acreditată, este distinctă în funcţie de vârsta copiilor.În Belgia şi Franţa, copiii de la
vârsta de doi ani şi jumătate (în Franţa, de la vârsta de doi ani uneori) intră în sistemul învăţământului de
masă.
În Luxemburg, unde învăţământul obligatoriu începe la vârsta de patru ani, autorităţile locale sunt
obligate prin lege, din septembrie 2009, să asigure învăţământul preşcolar al copiilor cu vârsta de 3
ani.Indiferent de modelul adoptat, în multe ţări oferta pentru copiii mai mici (până la vârsta de trei ani) este
supusă variaţiilor locale. Deseori, autorităţile locale sunt în totalitate responsabile de decizia referitoare la
organizarea serviciilor subvenţionate. Aceasta este situaţia în Grecia, Italia, Austria, Liechtenstein şi în
aproape toate ţările din Europa Centrală şi de Est.
406
În Spania, grădiniţa este considerată etapa pregatitoare în care copii se pregătesc pentru începerea
şcolii primare. Acolo învaţă alfabetul, încep să studieze noţiuni de engleză şi să facă operaţiuni matematice
uşoare. Unii copii ştiu deja să scrie înainte să ajungă în clasa I.Copiii de 3, 4 și 5 ani sunt încadrați în
învățământul preșcolar. Acesta este structurat pe 3 nivele. Deși nu este obligatorie, integrarea cât mai de
timpuriu a preșcolarilor într-un mediu instituționalizat pregătește copilul pentru învățământul primar.
Gradinitele din Germania sunt deservite de un personal calificat (educatoare, ingrijitoare, socio-pedagogi,
asistenti sociali) si, din punct de vedere al programului, sunt de doua feluri: gradinite cu sau fara masa de
pranz, al caror program este pana la amiaza si gradinite cu program prelungit.
Educatia scolara este gratuita si incepe la varsta de 6 ani, cu Grundschule, echivalentul romanesc al
invatamantului primar.
Avand calitatea de cetateni europeni, copiii romani se bucura de aceleasi drepturi ca si copiii germani,
putand sa urmeze, gratuit si in aceleasi conditii, cursurile unei scoli din Germania. Asadar, pot fi inscrisi in
aceeasi clasa in care ar fi fost daca ar fi ramas in Romania, fara a se tine seama de nivelul lor de cunoastere
al limbii germane, ei beneficiind de ore gratuite de invatare a acestei limbi, astfel incat integrarea lor sa se
realizeze cat mai usor si repede.
Bibliografie:
1. http://eacea.ec.europa.eu/education/eurypedia
2. http://eures.anofm.ro/index.php
3. www.eurydice.org
4. Legea Educaţiei Naţionale din 2012
407
PROGRAMUL „ŞCOALA ALTFEL-ŞCOALA DE ACASĂ”
AN SCOLAR 2019-2020
GRUPA: MARE
EDUCATOARE: BUNEA ANDREE
Ziua, data Tipul şi denumirea activităţii Obiective urmărite Durata şi Modalităţi de
intervalul realizare
orar
Luni activitate de dezvoltare socio- -să-şi exprime sentimentele 5 ore/9-14
18.05.20202 emoţională(îmbrăţisări de faţă de membrii familiei prin -fotografii
familie) manifestarea unor gesturi
afective(îmbrăţişări/pupici)
„O familie fericită!!!”
Activitate de dezvoltarea -să transmită un mesaj, prin 5ore/13- -mesaj video
limbajului intermediul căreia să îşi 18
descrie familia pe baza unei
„Familia mea” poze sau desen
Marţi Activitate practic- -să utilizeze corect anumite 5 ore/9-14 -activitate practică
19.05.2020 gospodărească instrumente de gătit (tel,
furculiţă.etc)
„Bucătari/cofetari” -să combine anumite
ingrediente pentru realizarea
unui produs finit, respectând
reţeta
Activitate ştiinţifică- -să observe modificările aduse 5ore/13- -experiment
experiment de apa sărată asupra unui corp 18
aflat în apă(efectul de plutire)
„Oul plutitor”
Miercuri Activitate cultural-artistică - să-şi dezvolte interesul 5 ore/9-14 -dans

20.05.2020 pentru dans şi mişcare;
„Dansul Florilor”- - să execute pașii de dans în
concordanță cu ritmul și
melodia cântecului preferat
-să realizeze lucrări artistico-
plastice în colaborare cu 5ore/13-
Activitate artistico-plastică părinții, făcând apel la propria 18 -pictură pe piatră
imaginație și creativitate,
„Floricele pe pietricele” valorificând deprinderile
însușite.
Joi Activitate artistică -să interpreteze unul dintre 5 ore/9-14 -interpretare cântec
21.05.2020 cântecele învăţate, respectând
„Invitaţie la spectacol”- ritmul şi linia melodică;
Activitate artistică - să recite expresiv o poezie 5ore/13- -interpretare poezii

învăţată anterior. 18
„Invitaţie la spectacol”
Vineri Activitate sportivă -să arunce la coş diverse 5 ore/9-14 -activitate sportivă
22.05.2020 obiecte(mingi, bile, jucării de
„Micii baschetbalişti” pluş)
408
Activitate matematică -să realizeze scrierea cifrelor 5ore/13- -activitate
în intervalul 1-9 folosind 18 matematică
„Cifrele distractive” diverse obiecte/jucării
409
,,EDUCAȚIA ȘI RESURSELE ONLINE DE ÎNVĂȚARE”
PROF. BURACAI NEGIDAN

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.3 MANGALIA, JUD. CONSTANȚA
Dezvoltarea profesională şi învăţarea în modelul tradițional devin deja istorie. Nu există experţi în
clase, lucrurile se mişcă rapid, iar profesorii şi elevii trebuie să facă echipă pentru crearea unui mediu de
învățare prin utilizarea tehnologiilor moderne. Astăzi, cel mai bun și cel mai important canal de distribuție
este cel online. Mediul online sprijină abilitățile secolului XXI precum colaborarea, comunicarea și
creativitatea.
În întreaga lume, universitățile, colegiile şi şcolile trebuie să îşi pregătească profesorii pentru
schimbare. Pe măsură ce cultura societăţii noastre se schimbă ca răspuns la inovațiile tehnologice,
instituțiile și profesorii trebuie să se adapteze.
Oportunitățile de învățare online și utilizarea resurselor educaționale deschise și a altor tehnologii pot
reduce costurile asociate cu materialele necesare instruirii şi permit utilizarea mai eficientă a timpului
profesorului. Astăzi, putem vorbi despre o învățare combinată care îmbină oportunitățile de învățare față în
față cu oportunitățile de învățare online. Gradul în care are loc învățarea online și modul în care este
integrată în curriculum pot varia în funcție de școli.
Resursele online permit revoluționarea sistemului educațional, nu numai pentru că sunt convenabile
și accesibile, ci pentru că permit ca întregul proces de predare și învățare să devină mai mai interesant și
adaptat elevului digital. Astfel, se realizează o personalizare a învățării. Astăzi, elevii şi profesorii
beneficiază de resurse online gratuite și resurse online plătite. Fiecare elev preferă resurse diferite în funcție
de subiectele de interes și de stilul de învățare.
Învăţatul este orientat către persoană, permiţând celor ce studiază să-şi aleagă conţinutul şi
instrumentele corespunzătoare propriilor interese, necesităţi şi nivele de abilitate.
Web site-ul este un instrument nou, deosebit de puternic, care facilitează procesul de învăţare. Web-
ul asigură elevilor şi cadrelor didactice acces la informaţiile ştiinţifice actuale incluse în baze de date,
muzee, biblioteci online, etc. Elevii experimentează în direct explorări ştiinţifice şi interacţionează cu
cercetători din teren, care pot să le ofere explicaţii şi să îi ghideze în propriile lor căutări.
Învăţătorii/profesorii şi elevii pot comunica idei şi pot schimba resurse prin e-mail, chat şi video-conferinţe.
Cadrele didactice pot organiza excursii virtuale în centrele de cercetare, muzee de ştiinţe sau de artă, locuri
pe care, în lipsa Internetului, elevii nu le-ar putea cunoaşte. Web-ul constituie totodată locul în care elevii
îşi pot publica lucrările lor online pentru ca alţi elevi sau profesori să le citească şi să le răspundă.
Cu ajutorul resurselor on-line se poate învăţa de acasă fără a mai fi nevoie de deplasarea către o
instituţie de învăţământ şi fără a depinde de un anumit program. Cu ajutorul unei conexiuni la Internet se
pot căuta mai multe cursuri dintr-un anumit domeniu având astfel acces la mai multe opinii (spre deosebire
de modalitatea clasică de predare în care aveam prezentată doar opinia profesorului de curs)
Avantajele platformelor online
Folosirea acestor platforme online de educație oferă o serie de beneficii şi avantaje celor mici spre
mulțumirea părinților.
Rapoartele părinților: urmărirea progresului copilului, testarea şi evaluarea activităților, preferințele
celui mic din punct de vedere al jocurilor și materialelor educative, etc.
Completează educația clasică: animații educative, jocuri de dezvoltare a logicii, exerciții de
antrenare a Inteligenței Emoționale, și nu numai!
Lecţiile virtuale și jocurile educaționale reprezintă un avantaj: oferă copiilor o vedere realistă
asupra materiei repetate sau activităților intreprinse. Noi am realizat un mix ideal de mijloace audio şi
vizuale, animaţii cât şi simulări, dar şi conţinut de tip text pentru a face învățarea cât mai plăcută celor mici.
Posibilitatea de a accesa conţinutul vast, ludic și formator de oriunde şi oricând, cu ajutorul
computerului personal, tabletei sau chiar și a telefonului.
Folosirea sistemului de feedback imediat: în timp real copilul își poate da seama ce greșește sau ce
a realizat corect! Învățarea este realizată astfel într-un mod activ ce permite evaluări formative şi sumative,
calitative şi cantitative, realizate într-un mod pe înțelesul și placul lor.
410
Considerăm folosirea platformelor online de educație ca fiind o metodă bună pentru copiii isteți ce
sunt puternici motivaţi, ele venind în completarea activităţilor didactice din sistemul de învăţământ.
411
INSTRUIREA ONLINE-AVANTAJE, DEZAVANTAJE
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: BURCĂ ANIȘOARA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TURLUIANU
Fiind variabile multiple pecum și diversitatea contextelor în care poate fi utilizată învățarea online,
pentru a fi de calitate, trebuie să se respecte, ca și în cazul învățării față în față, o serie de cerințe
psihopedagogice importante.
de învăţare. Apoi, trebuie adaptată particularităților de vârstă și chiar individuale ale preșcolarilor și elevilor,
pretându-se mai bine vârstelor mari, ciclului liceal, studenților și adulților în contexte de formare.
nu este facilitată de profesor. Pentru a genera o învăţare eficientă în mediul virtual, profesorul trebuie să
aibă o anume pregătire în proiectarea curriculum-lui livrat online și, desigur, în tehnologiile informaționale.
Astfel, pentru profesori, instruirea online poate fi copleşitoare: pe de o parte, din punct de vedere tehnic,
deoarece utilizarea acestui mediu presupune familiarizarea cu instrumentele sale, dar şi din punct de vedere
al disponibilităţii, având în vedere că elevii pot accesa conţinuturi în diferite momente ale zilei. Interpretarea
eronată a explicaţiilor scrise reprezintă, de asemenea, o problemă. Pentru elevi, învățarea online activă
solicită mai multă responsabilitate, iniţiativă şi efort decât instruirea faţă-în-faţă. Deciziile legate de
mărimea grupului de elevi vor limita foarte mult strategiile utilizate, un număr mare de elevi făcând
imposibilă interacțiunea de calitate. Feedback-ul, de exemplu, devine tot mai dificil pe măsură ce
dimensiunea clasei crește, ajungând în cele din urmă la un punct în care pur și simplu nu este posibil ca un
profesor să ofere feedback specific și prompt. Pentru elevi, sincronul este de obicei cel mai potrivit, adulţii
necesitând mai multă flexibilitate, se optează pentru variante asincron, alternate cu sesiuni sincrone
opționale. Un alt dezavantaj este faptul că participarea şi angajamentul faţă de învăţarea în mediul on line
tind să se dilueze în timp, studiile precizând că, cursurile de tip MOOC înregistrează rate ridicate de
abandon.
412
BIRAU VIVIANA ȘTEFANIA,

PROF. SUPLINITOR DE LIMBA ENGLEZA
ȘCOALA GIMNAZIALA ,,ADAM NICOLAE”, ARAD
Dat fiind faptul că începutul anului 2020 a surprins toată planeta într-o manieră neplăcută prin
apariția noului coronavirus, toate instituțiile au avut de suferit schimbări în ceea ce privește modul de
desfășurare a activităților acestora.
Sistemul de învățământ a fost și el afectat de noul virus deoarece distanțarea socială, în vederea
reducerii posibilităților de infectare, presupunea și închiderea instituțiilor de învățământ. Din punctul meu
de vedere, aceasta a fost una dintre măsurile absolut necesare în situația în care ne aflam în acel moment.
Datorită faptului că procesul instructiv-educativ nu se putea suspenda pe o perioadă de timp atât de lungă,
acesta trebuia să continue în așa fel încât elevii și cadrele didactice să fie în siguranță. Cea mai bună soluție
pentru continuarea cursurilor școlare a fost învățământul on-line. Chiar dacă pentru cadrele didactice și
pentru educabili această situație a reprezentat un pas făcut în ,,necunoscut”, aceasta era cea mai sigură
variantă de desfășurare a activităților școlare. Experiența mea, atât în calitate de cadru didactic, cât și de
student, în ceea ce privește școala de acasă și învățământul on-line, a fost una pozitivă. Această experiență
m-a ajutat să descopăr și să utilizez modalități noi de predare, m-a ajutat să mă dezvolt profesional, fapt
care este extrem de important pentru mine care sunt cadru didactic debutant. Pentru mine, experiențele noi
vin întotdeauna la pachet cu deprinderi și abilități noi, iar în acest caz toate acestea au reprezentat un plus
pentru experiența mea profesională. Bineînțeles că această metodă de susținere a cursurilor în mediul on-
line a fost ceva complet nou pentru mine și pentru elevii mei și nu a fost deloc ușor să ne acomodăm,
deoarece învățământul este o activitate complexă care nu depinde doar de noi, cadrele didactice, ci și de
elevii noștri care reprezintă cea mai importantă parte în procesul instructiv-educativ. Ceea ce m-a surprins
plăcut a fost faptul că am observat că, deși nimeni nu era pregătit pentru această schimbare, atât profesorii,
cât și elevii și părinții acestora au demonstrat că există preocupare pentru continuarea activităților și s-au
mobilizat exemplar. Chiar dacă la începutul pandemiei toți erau confuzi, fiind puși în fața unei situații pe
care nu prea știa nimeni cum să o controleze, lucrurile au evoluat pozitiv. Pe parcursul activității on-line,
lucrurile au început să aibă o formă mai organizată, iar învățământul on-line a început să se dezvolte într-
un mod benefic pentru elevi și pentru cadrele didactice.
În ce privește relaționarea cu elevii, în cazul meu acest aspect nu a reprezentat o mare problemă
deoarece majoritatea au acces la tehnologie, însă cel mai des întâlnit subiect de discuție legat de
învățământul on-line a fost excluziunea socială a elevilor fără posibilități materiale. Din păcate, există un
procent destul de ridicat la noi în țară al copiilor care nu au calculator, smartphone sau acces la internet, iar
acești copii sunt, în mod involuntar, excluși din ceea ce reprezintă învățământul on-line. Acești copii nu au
altă soluție decât să aștepte primirea unui ajutor din partea cuiva sau reînceperea cursurilor în incinta
instituțiilor școlare, ceea ce nu face decât să le îngreuneze situația. Până la conceperea și aplicarea unui
plan de recuperare pentru ei, mulți se pot simți excluși și chiar pot ajunge foarte ușor în situația abandonului
școlar. Totodată, acești copii au de suferit și în ceea ce privește dezvoltarea intelectuală, deoarece această
perioadă, în care ei nu au posibilitatea să acceseze platformele din mediul on-line utilizate în activitățile de
predare și învățare, este destul de lungă, fapt care le poate îngreuna recuperarea.
În concluzie, învățământul on-line are atât aspecte pozitive, cât și negative, dar această situație nouă
la care sistemul românesc de învățământ a fost nevoit să se adapteze, poate fi considerată o oportunitate
pentru dezvoltarea și inovarea procesului instructiv-educativ.
413
EDUCAȚIA ONLINE A PREȘCOLARILOR IN PERIOADA PANDEMIEI
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR BIRCEA OTILIA

GRADINIȚA P. N. ,,PINOCCHIO”, REȘITA
Educația online a preșcolarilor în vremea izolării este o adevărată provocare pentru profesori,
preșcolari și părinți din cauza faptului că preșcolarii, mari și mici, o au capacitate mică de concentrare a
atenției.
Profesorii din învățământul preșcolar sunt facilitatorii cunoașterii. Acum, ca educatori, ne preocupă
lumea micilor învățăcei de dincolo de ecrane, ne preocupă starea lor de bine și-i privim cu drag și dor, cu
ochii, cu sufletul, cu întreaga ființă, făcându-i să ne simtă aproape, făcându-i una cu noi, vibrând la bucuria
și încantarea din ochișorii încărcați de lumină.
Acum, cu ajutorul tehnologiei încercăm, reinventându-ne prin eforturi nevăzute, să oferim clipe de
bucurie, zâmbete, cântece, culori, dans, să creștem aripile copilașilor.
Cel mai important în educația preșcolarilor este conectarea zilnică cu educatoarea pentru a reda
stabilitatea și continuitatea copilului. Metodele prin care se conectează pot fi diferite: prin video, prin
filmulețe cu activitati, cântece, activități experientiale, etc., pe care le trimitem părinților pentru copil sau
prin video conferințe în grupuri mici.
Fiecare copil e diferit și este important ca metodele de comunicare să fie experimentate până se ajunge
la una atrăgătoare pentru copil și potrivită pentru părinte.
Schimbarea metodelor de predare și învățare contribuie și la evoluția rolului profesorului.
Mai importantă decât metoda folosită este emoționalul copiilor și al părinților.
Mișcarea fizică este esențială pentru perioada izolării, iar educatorii pot veni cu o serie de sugestii,
trasee prin casă, jocuri de imitare, astfel copiii își vor consuma energia chiar dacă nu ies din casă și se vor
odihnii mai bine, vor colabora mai bine.
Implicarea copiilor în treburile casnice este utilă deoarece copiilor le place să se implice în treburi
casnice precum: aranjatul mesei, sortarea hainelor în dulap, efectuarea curățeniei, prepararea unei salate, a
unei prăjituri . Acestea sunt activitati plăcute copiilor și le dezvoltă încrederea în sine, autonomia și multe
abilități practice.
Grădinița are rol important de sprijin pentru părinți în organizarea unei rutine, acces la activități
potivite pentru preșcolari prin educatorii care asigură suportul emoțional și conectarea cu ei și copiii lor .
414
ON-LINE LEARNING –
GOOGLE CLASSROOM PLATFORM
PROF. IOANA BIRK

LICEUL TEHNOLOGIC ”HENRI COANDA” SIBIU ȘI
COLEGIUL ”CIBINIUM” SIBIU
Situația mai specială în care ne aflăm chiar și momentan, din cauza pandemiei cu virusul Covid în
ultimele luni, a încurajat atât profesorii, cât și elevii să rupă cei patru ziduri și să pășească în lumea digitală;
o lume care se mândrește cu o atingere nelimitată de idei, oameni și abilități.
Înainte de criză, platforma Google Classroom era folosită doar de câțiva educatori sau profesori, însă
astăzi a fost îmbrățișată cu brațele deschise și le-a arătat tuturor părților interesate ceea ce le lipsea - o
platformă online care are potențialul de a sparge barierele invizibile ale unei paradigme de clasă și să-i
apropie pe elevi unul de celălalt și de scopul lor final, acela de a învăța.
Am ales să dezvolt subiectul despre Platforma Google Classroom, întrucât, consider eu, este cea mai
folosită în ultimul timp, este recomandată de Ministerul Educației și este cea mai bine absorbită de către
elevi și părinții acestora.
1. Ce reprezintă Platforma Google Classroom?
Platforma Google Classroom este o platformă gratuită de învățare bazată pe web dezvoltată de
Google, unde profesorii pot conduce o clasă online, pot crea programe de învățământ și pot împărtăși sarcini
cu elevii într-un mod fără a necesita o foaie de hârtie. Platforma simplifică așadar colaborarea profesor-
elev prin utilizarea diverselor servicii G Suite, precum Google Docs, foi și diapozitive.
2. Cine poate utiliza Platforma Google Classroom?
În mod practic, orice persoană poate să-și facă un cont Google – dacă nu are deja unull – și poate
utiliza Platforma Google Classroom. Organizațiile care folosesc G Suite pentru educație, organizațiile non-
profit, școlile, educatorii independenți, școlarii, administratorii și familiile, toate menționate mai sus sunt
eligibile să utilizeze Google Classroom. Profesorii și elevii sunt utilizatori primari și pot accesa Google
Classroom printr-un cont de școală.
3. Cele mai relevante caracteristici ale Platformei Google Classroom
Profesorii pot crea activități sau teme diverse, folosind materialele de învățare precum videoclipuri
de pe Youtube, sondaje pe Google Form sau PDF-uri diferite. Aceștia pot atribui anumiite teme tuturor
elevilor, individual. Profesorii pot da imediat sarcini de lucru sau pot programa sarcina pentru o anumită
zi.
În acelasă timp, profesorii pot alege un sistem de clasare și pot crea categorii de notare. Dacă
profesorii doresc ca clasele generale să fie accesibile elevilor, atunci aceștia pot alege dintre oricare dintre
următoarele sisteme:
• Gradarea totală a punctelor: Împart totalul punctelor pe care elevii le câștigă la maximum de puncte
posibile.
• Ponderea după clasificare pe categorii: categoriilor de notare li se atribuie o pondere. Apoi, scorurile
medii ale fiecărei categorii de notare sunt calculate și înmulțite cu greutatea gradului pentru a vă da nota
totală de peste 100%.
• Posibilitatea de a nu da o notă generală: dacă profesorii aleg să nu noteze elevii.
Există de asemenea posibilitatea unor discuții virtuale între profesori și elevii săi: profesorii pot invita
așadar elevii să răspundă la discuțiile bazate pe întrebări și să răspundă colegilor de clasă. Comentariile
despre documentele Google permit o discuție în două sensuri, deoarece profesorii pot oferi feedback
elevilor; care este o modalitate excelentă de a-i angaja pe elevi, mai ales când nu se pot vedea fizic.
Profesorii pot gestiona discuțiile prin alegerea mutării unor elevi individuali din postare sau comentarii.
Profesorii pot oferi actualizări elevilor prin anunțuri. Anunțurile sunt postări fără misiuni; sunt doar
observații pentru elevi; despre termene, teste sau orice lucrare de clasă. Profesorii pot programa anunțuri și
pot controla răspunsurile și comentariile făcute pe postul de anunț.
Clasa live este una dintre cele mai recente caracteristici, unde profesorii pot lua o clasă în timp real
practic prin Google Meet. Profesorii pot adăuga până la 250 de persoane la un apel Hangout și aproximativ
415
1.00.000 de spectatori pot transmite live. Aceste întâlniri sau prelegeri pot fi, de asemenea, înregistrate
astfel încât studenții care au ratat sesiunea live să le poată urmări mai târziu.
În concluzie, să stai acasă în timpul pandemiei nu înseamnă să te desprinzi total de școală, de sistemul
de învățământ sau educație, ci trebuie să te perfecționezi într-un nou domeniu, cel online, domeniu care ne
oferă acces la foarte multe informații utile, care ne ajută să ținem aproape, noi profesorii cu elevii noștri.
Chiar dacă părinții elevilor văd adesea un fel de problemă faptul că școlile online nu au aspectul
socializării, considerăm că nu este o problemă sau o penurie. Scopul nostru principal la școala online este
să oferim educație pentru elevi, așadar să le oferim un viitor cât mai bun.
416
AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE INVAȚARII DE ACASA
BIRLEA AURELIA CRISTINA

PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR,
ȘCOALA GIMNAZIALA ,,SIMION BARNUȚIU” BLAJ- TIUR
Crearea unor contexte noi și cât mai variate pentru învățare reprezintă pentru un profesor o provocare
De aceea, cred că mutarea catedrei exclusiv în mediul online ne-a obligat pe toți să inovăm și să
învățăm unii de la alții, unii despre alții și poate să fim mai atenți cu preocupările și dorințele elevilor
În general, atitudinea elevilor față de această formă de învățare este una pozitivă, mai ales că implică
folosirea dispozitivelor electronice cu care ei sunt foarte familiarizați. Prezența lor la aceste activități ajunge
să fie, în unele situații și de 100%, ținând cont și de condițiile excepționale în care ne aflăm – izolați la
domiciliu. Cu toate acestea, nu toți elevii au mijloacele necesare pentru a participa la orele online, așa cum
nu toți elevii se raportează responsabil la actul de învățare, fie online, fie față în față.
Din punctul de vedere al cadrelor didactice, presupun că părerile sunt destul de divizate. Sunt cadre
didactice care înțeleg rostul și utilitatea acestor activități, reușind să valorifice potențialul acestei forme de
învățare, precum și profesori care consideră că nu este o formă veritabilă prin care pot să-și manifeste
potențialul de educare a elevilor. Dincolo de aceste aspecte, o certitudine este faptul că nu am fost pregătiți
pentru o astfel de abordare a învățării (existând prea puține formări ale cadrelor didactice în această direcție)
și că este necesar un timp pentru ca toți factorii implicați în acest proces educativ să înțeleagă potențialul
pe care îl are învățarea online.
Din punctul meu de vedere, ținând cont și de feedback-ul profesorilor, elevilor și părinților, învătarea
online în această perioadă poate suferi îmbunătățiri în sensul unei abordări mai unitare, ca de exemplu
folosirea unei singure platforme de învățare, ceea ce sperăm să se întâmple cât mai curând.Acest lucru a
fost o măsură adoptată forțat, fără să aibă, însă, în prealabil, pregătirea necesară. S-a stabilit aplicarea
acesteia imediat, cu toate că nu exista fondul necesar desfășurării orelor așa cum se așteaptă elevii,
profesorii și părinții. Atât profesorii cât și elevii au fost forțați să își descarce platforme, să utilizeze tot ceea
ce cunosc și să învețe, cât de curând posibil să comunice cu elevii. Consider că adaptarea s-a efectuat, dar
rezultatul nu e cel dorit. Elevii nu pot fi obligați să participe, iar unii, chiar dacă participă, nu au atitudinea
potrivită orelor. Cred că iau totul prea ușor în aceasta privință. În aceste condiții educația nu se poate realiza.
Poate doar socializarea. Pe de altă parte, părinții sunt obligați să asigure copiilor mijloacele tehnice
necesare, cu toate că uni dintre ei nu au posibilități financiare necesare
Punctele tari ale ,,școlii online, a școlii de acasă”:
 Plasează copiii într-un mediu sigur, ferindu-i de violența din școli și de tentația drogurilor, a
fumatului și alcoolului;
 Întărește legătură afectivă dintre părinte și copil, acesta din urmă simțindu-se respectat, apreciat,
ascultat și iubit;
 Permite părinților să aibă un control mai mare asupra noțiunilor și cunoștințelor care îi sunt
 Dă ocazia familiilor care pun preț pe spiritualiltate să-și crească copiii după principii morale și
religioase autentice;
417
Puncte slabe ale ,,școlii online, a școlii de acasă”:
 se mărește timpul petrecut în fața diferitelor ecrane Psihologii fiind de părere că un copil din ciclul
primar sau gimnazial nu trebuie expus unui astfel tip de educaţie, deoarece poate aluneca în capcana
internetului;
pentru a participa la activități
 Educația online privează copilul de experiența lumii reale lucru susținut de foarte mult studii de
specialitate care arată că educația online și educația la domiciliu privează copilul de interacțiunea-cheie,
specifică doar colectivului școlar, și care îl modelează pentru integrarea în societate într-un fel în care
părinții nu-l pot garanta. Copilul riscă să ajungă un adult lipsit de obiective și incapabil de socializare.
În ceea ce privește școala online propunerea mea este ca Ministerul Educației și Cercetării să
implementeze un proiect/program care:
 să doteze unitățile școlare cu terminale (laptop sau tablete sau desktop) pentru fiecare elev și cadru
didactic din unitatea de învățământ. Iar aceste dotări sa fie administrate de școală și nu de părinți;
 participarea la perfecționare a cadrelor didactice pentru acest mod de predare;
 crearea la nivelul fiecărui județ/municipiu/ instituție școlară a unei platforme pentru activitățile și
învățarea la distanță astfel încât Inspectoratele Școlare să poată monitoriza mult mai ușor unitățile de
învățământ în acea perioada.
viață, în primul rând de a ne adapta în situații noi, de a învăța să comunici într-un mediu nou și să învățăm
să apreciem lucrurile mărunte pe care nu le apreciam înainte și de care acum ne este dor.
În postura mea de cadru didactic prefer orele de la școală, deoarece îmi place mai mult conexiunea
care se creează cu elevii și faptul că aceștia pot primi explicații mult mai concrete.
418
PROF. BIRSAN ILONA GHIZELA

ȘC. GIM. SINGIDAVA / G. P. P. PRICHINDEL CUGIR
Pandemia generată de COVID-19 a schimbat viața multor familii. Chiar dacă nimeni nu și-a dorit așa
ceva, toți am fost nevoiți să ne adaptăm situației generate de această pandemie care a cuprins întreaga lume
și să ne descurcăm, împreună.
Deși la început de an școlar am întocmit planificarea anuală, iar apoi pe parcurs, cea săptămânală, a
fost nevoie să concep alte planificări și să le adaptez, astfel încât să formez cu împreună cu părinții și copiii
un parteneriat eficient care să mă ajute în activitatea didactică.
În întocmirea planificării am ținut cont mai mult ca orișicând de interesul și binele copilului, pe lângă
care s-a adăugat posibilitatea părinților de a interacționa. Astfel, în aceste situații părinții au înțeles mai
bine ca niciodată cât de important este rolul profesorului, al educatorului în actul educației. Ei m-au ajutat
în aceste săptămâni deoarece am interacționat direct cu ei, devenind la rândul lor ,,profesoriiʻʻ de acasă,
încercând să îndrume copiii cu ajutorul meu.
Am încercat să aleg teme de interes major și să am feedback pozitiv de la toți copiii, astfel încât să
stârnesc curiozitatea și interesul copiilor și părinților, să îi fac să își dorească să vină altă zi în care să
exploreze împreună.
Am planificat teme precum: „Pe apă călătorim cu... ”; „Lumea naturii”; „E ziua mea”; „Vara cu
cireșe”. În fiecare zi copii și părinți au trimis pe grupul de WhatsApp, pe care s-a realizat comunicarea,
fotografii și videoclipuri cu ceea ce au lucrat. Nu am uitat în fiecare zi de momentul de mișcare și momentul
de lectură, importante în activitatea didactică.
Timp de o săptămână am propus părinților desfășurarea unor activități simple, unde am ținut cont de
posibilitățile materiale pe care le au acasă. În săptămâna: „Fluturi şi albine cutreieră pământul”, am
propus activități ca:
,,Buburuza” – părţile unei insecte + paşi simpli ca să desenezi o insectă (buburuza).
„Povestea celor trei fluturi” – vizionare poveste, deseneză 3 fluturaşi respectând culorile celor din
poveste.
„Zum, zum, zum, Albinuţa mea” – cântec - învăţare
419
„Dansează şi roteşte-te!” - joc muzical - repetare
În lupta cu un inamic invizibil, pe care cu greu l-am înțeles, toți deopotrivă, copii, părinți, cadre
didactice, am luptat având în mâinile noastre, o armă imbatabilă: EDUCAȚIA.
Bibliografie :
• https://scoalapenet.ro/cum-ne-adaptam-la-predarea-on-line/
• https://www.youtube.com/watch?v=lZx8ItJcInU
• https://www.youtube.com/watch?v=_-cyOy-3r80
• https://www.youtube.com/watch?v=AWF9coW5a7M
420
PROVOCĂRILE TIMPURILOR NOASTRE
PROF. ÎNV. PRIMAR BISORCA FLOARE

LICEUL TEORETIC GERMAN FRIECDRICH SCHILLER ORADEA
Trăim vremuri cu care omenirea nu s-a confruntat de peste o sută de ani, situația actuală este cu atât
mai delicată cu cât tehnologia a cunoscut o adevărată explozie. În fata pandemiei de coronavirus, omenirea
a încercat ceea ce și generațiile anterioare au încercat, instinctul de conservare.
Coronavirusul ne-a luat ceea ce oamenii din ziua de astăzi iubesc cel mai mult, plăcerea de a socializa,
de a fi împreună dar datorită avansului științei această distanțare socială necesară pentru ca acest virus să
nu se răspândească a putut fi depășită mai ușor cu ajutorul tehnologiei și a rețelelor sociale. Astfel, întreaga
activitate s-a transferat în on-line.
Școala a devenit școala on-line și astfel toate cadrele didactice indiferent de nivelul de predare au
deschis camerele calculatoarelor sau al telefoanelor reducând distanța dintre case. O soluție pentru
guvernanți de compromis, pentru elevi de salvare a unui an școlar, iar pentru cadre didactice și nu numai,
o provocare a învăța într-un timp foarte scurt să fie dascăli ai unui sistem pentru care nu au fost pregătiți și
pentru care mulți nici nu visau să se pregătească.
Această pandemie ne-a oferit posibilitatea cadrelor didactice de a demonstra, dacă era nevoie, atât
părinților cât și elevilor de capacitățile didactice, intelectuale și de înnoire posedate precum și de adaptarea
conținuturilor predării în consens cu noile achiziții ale științei. Dacă multora mutarea școlii în on-line le-a
părut o imposibilitatea, altora le-a dat posibilitatea de a-și dezvălui capacitățile creatoare și de a selecta
pentru actul de predare-învățare informații și materiale pe care să le adapteze cu mai multă ușurință
nivelului de înțelegere al elevilor.
Orele de predare desfășurându-se atipic cadrele didactice au avut ca provocare declanșarea și
întreținerea interesului elevilor, curiozitatea și dorința pentru activitatea de învățare. Strădaniile cadrelor
didactice au fost primite din partea elevilor și a părinților în moduri diferite: interes, recunoștință, dezinteres
poate chiar indiferență.
Cadrul didactic a fost acela care și-a conectat deviceul în acțiunea educativă, fiind astfel un puternic
catalizator al interaciunii agreabile. Cred că putem spune că profesorul este figura centrală a educației dar
ea nu există fără actorii principali, elevii.
421
SISTEME ȘI FORME DE INVAȚAMANT DIN ALTE ȚARI
PROF. INV. PRIMAR: BIZDOACA DANIELA-ELENA

LICEUL SANITAR “ANTIM IVIREANU”, RM. VALCEA
În Finlanda, şcoala e un teren de joacă pentru copii: elevii nu au uniforme, stau desculţi, învaţă în
curte şi nu sună niciun clopoţel. Râd, vorbesc tare, neîntrebaţi şi nimeni nu îi ceartă. Profesorii sunt parteneri
de joacă, nu îi evaluează şi nu le pun note.
„În Finlanda, copiii merg la şcoală cu plăcere. În clasele primare ziua este scurtă, cu pauze la fiecare
45 de minute şi o pauză mai lungă sau siesta în care copilul primeşte o masă caldă. Sunt învățați să nu
risipească mâncarea. Temele sunt puţine şi de multe ori sunt sub forma unor experimente pe care elevul le
face acasă. La liceu se munceşte. În broşura fiecărui liceu scrie că liceul nu este obligatoriu iar atunci când
vii la liceu îţi iei responsabilitatea învăţării. Elevii de liceu au câteva materii obligatorii iar restul le aleg în
funcţie de interese. De exemplu, Bacalaureatul în limba engleză are cel mai ridicat nivel de dificultate din
Europa”, afirmă Bianca Biro, profesoară în Finlanda.
În România, elevii au 5 examene naţionale în 12 ani de şcoală. Primul, în clasa a II-a, altele în clasa
a IV-a, a VI-a şi a VIII-a, şi marele test, Bacalaureatul. Nu e de mirare că mulţi copii români își iau diplome
în afară.
„În China, la sistemul internaţional, aveam 6 materii plus o materie obligatorie, Teoria Cunoaşterii,
pe care nu ţi-o alegeai, trebuia să o faci oricum. Se zice că sistemul internaţional de Bacalaureat este unul
dintre cele mai grele din lume, de asta sunt foarte bucuroasă că l-am dat și am reușit să trec peste el cu brio
și chiar mi-a plăcut”, povestește o elevă care a fost la liceu în China.
„Ceea ce îmi displace la şcoală este că există perioade în care nu primeşti niciun test, nu este nimic
de învăţat şi apoi urmează două săptămâni în care ai teze, teste şi ascultări pe bandă rulantă”, afirmă un alt
elev.
În Finlanda, elevii pleacă toţi cu aceeaşi şansă la educaţie indiferent din ce familie provin. Primesc
o masă caldă în fiecare zi, sunt încurajaţi şi responsabilizaţi. La finalul anilor de studii, ştiu şi ce le rezervă
viitorul. Aşa se face că abandonul şcolar nu prea există, iar finlandezii şi-au adus copiii să studieze acasă.
Investiţiile în educaţie nu s-au oprit la un slogan.
„Dacă nu am fi avut acest sistem de educaţie de calitate, am fi forţat oamenii să plece. În 1970,
Finlanda suferea de un fenomen al migrării. Mulţi finlandezi s-au mutat în Suedia, le-a fost mai bine atunci.
Iar la începutul anilor 1970 s-a decis să se facă această reformă majoră în educaţie. Desigur, economia s-a
dezvoltat în aceaşi timp, iar majoritatea oamenilor s-a întors înapoi în Finlanda. Ştiu că în acest moment
aproximativ 11% din PIB se duce către educaţie, iar asta vă spune multe. Chiar am creat un slogan în
Finlanda, este printre cele mai repetate: Cea mai bună investiţie pentru ca o societate să prospere în viitor
este să educi toţi copiii ei”, afirmă Paivi Pohjanheimo, ambasadorul Finlandei în România.
Prin comparaţie, România investeşte puţin peste 3% din PIB în educaţie, deşi Legea prevede un
procent dublu.
Fără bani, fără materiale didactice, fără tehnologie, profesorii români se bazează pe talentul oratoric
pentru a-i captiva pe elevi. Cu atât mai mult cu cât la orele de biologie de pildă nu vin doar cei pasionaţi de
domeniu, ci toţi copiii. Obligatoriu.
În Finlanda meseria de dascăl e una din cele mai respectate, alături de cea de doctor sau de avocat.
Toţi profesorii au cel puţin un masterat, subvenţionat 100% de stat. Competiţia e dură. Doar 10 la sută
dintre absolvenţi ajung la catedră. Şi continuă să înveţe. Profesorii merg la cursuri de dezvoltare personală
două ore pe săptămână.
În timp ce noi am schimbat legea educaţiei de 61 de ori în 28 de ani, finlandezii au un plan clar:
lucrează la marea reformă pentru a-şi pregăti tinerii pentru cerinţele anului 2050.
„Nu putem compara România cu Finlanda sau alte state europene. Noi avem o elită extraordinară şi
am văzut rezultatele la olimpiadele şi concursurile naţionale. În acelaşi timp, nivelul mediu al absolventului
de şcoală trebuie crescut. Şi aici trebuie să luăm măsurile necesare sistemului de educaţie. Şi asta pleacă de
la: 1. curriculum naţional, ce învaţă copilul la şcoală şi 2. cine îl face pe copil să înveţe, deci pregătirea
cadrelor didactice. La ambele componente astăzi eu zic că suntem înaintea multor ţări din Uniunea
Europeană”, afirmă Liviu Pop, senator PSD, fost ministru al Educației.
422
Şi totuşi România a fost mai mereu în urma ţărilor dezvoltate.
„Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea” - Nelson
Mandela
423
RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ONLINE CU GRUPA
PITICILOR ÎN PERIOADA 25-29 MAI 2020
-EXEMPLE DE BUNE PRACTICI-
PROF. COMAN MARIA FLOARE

PROF. BIZU ELENA-GEORGIANA
G. P. P. ,,SCUFIȚA ROȘIE”, ALBA IULIA
MODALITATEA DE COMUNICARE. Pagina FACEBOOK-Grădinița de acasă.

Conform Instrucțiunilor prevăzute de Ordinului 4135 emis de Ministerul Educației în legătură cu
predarea on line la nivelul Învățământului preuniversitar, am elaborat o planificare pentru copiii din grupa
mijlocie (Grupa Piticilor) pe care am transmis-o părinților pe pagina de Facebook.
Copiii au fost încântați de temele propuse, s-au implicat activ și afectiv în realizarea lor iar rezultatele
obținute sunt pe pagina de Facebook a grupei.
Aprecierile făcute de educatoare sunt primite cu încântare atât de copii cât și de părinți.
Temele propuse pentru această perioadă sunt:
1.Detectivul de emoții-vizionare film
2. Emoticonul meu-modelaj.
3.Ce mă face fericit?-fișă de lucru.
4.Emoția este prietena ta! Audiție muzicală.
5.Colorează atâtea cercuri câte îți arată degetele ridicate-fișă
6. Desenează părul copiilor după model-antrenament grafic.
7.Roata emoțiilor-act. practică.
8. Memorizare Țica Emoțica.
9Joc de masă Emoții.
10. Copilărie fericită-desen/pictură.
Programul zilnic pe intervale orare în perioada 25 -29 mai 2020

Luni 25 mai 2020
8-9 9-11 11-12 12-13
Părinții pregătesc Copiii realizează Părinții pun pozele pe Educatoarele fac
materialele necesare temele. pagina de Facebook. aprecieri asupra
activităților. lucrărilor și poartă
Dau copiilor indicațiile 1.Detectivul de emoții- discuții cu părinții
necesare. vizionare film despre temele din ziua
Educatoarele sugerează 2. Emoticonul meu- următoare.
părinților ce alte modelaj.
materiale mai pot utiliza
în realizarea temei( dacă
aceștia nu au materialele
sugerate pentru
realizarea temei).
424
Marți 26 mai
8-9 9-11 11-12 12-13
activităților. 1.Ce mă face fericit?- lucrărilor și poartă
Dau copiilor indicațiile fișă de lucru. discuții cu părinții
necesare. 2.Emoția este prietena despre temele din ziua
Educatoarele sugerează ta! Audiție muzicală. următoare.
părinților ce alte
materiale mai pot utiliza
sugerate pentru
realizarea temei).
Miercuri 27 mai
8-9 9-11 11-12 12-13
activităților. 1. Colorează atâtea lucrărilor și poartă
Dau copiilor indicațiile cercuri câte îți arată discuții cu părinții
necesare. degetele ridicate-fișă despre temele din ziua
Educatoarele sugerează 2. Desenează părul următoare.
părinților ce alte copiilor după model-
materiale mai pot utiliza antrenament grafic.
sugerate pentru
realizarea temei).
425
Joi 28 mai
8-9 9-11 11-12 12-13
activităților. 1.Roata emoțiilor- lucrărilor și poartă
Dau copiilor act. practică. discuții cu părinții
indicațiile necesare. 2. Memorizare Țica despre temele din ziua
Educatoarele Emoțica. următoare.
sugerează părinților
ce alte materiale mai
pot utiliza în
realizarea temei( dacă
aceștia nu au
materialele sugerate
pentru realizarea
temei).
Vineri 29 mai
8-9 9-11 11-12 12-13
activităților. 1.Joc de masă lucrărilor și poartă
Dau copiilor Emoții. discuții cu părinții
indicațiile necesare. 2. Copilărie fericită- despre temele din ziua
Educatoarele desen/pictură. următoare.
sugerează părinților ce
alte materiale mai pot
utiliza în realizarea
temei( dacă aceștia nu
au materialele
sugerate pentru
realizarea temei).
426
ÎNVAȚAMANTUL ON-LINE – AVANTAJ SAU DEZAVANTAJ
BLAGOE ROZETA – ANA, PROF. ÎNV. PREȘCOLAR

LICEUL TEHNOLOGIC BERZOVIA-GRĂDINIȚA P. N. BERZOVIA
JUD.CARAȘ-SEVERIN
Începând cu 22 aprilie, odată cu încheierea vacanței de primăvară, învățarea online a devenit

obligatorie, acolo unde există condițiile necesare pentru desfășurarea acesteia. În pregătirea unei
platforme de învățare care să fie folosită în mod unitar de către cadrele didactice din cadrul școlii nostre,
cadrele didactice au folosit mai multe modalități de interacțiune cu elevii: de la simpla comunicare pe
grupuri de whatsapp și facebook până la folosirea unor mijloace mai complexe precum ZOOM, Google
Classroom sau Microsoft Teams care permit și interacțiunea video cu elevii.
În general, atitudinea elevilor față de această formă de învățare a fost una pozitivă, mai ales că
implica folosirea dispozitivelor electronice cu care ei sunt foarte familiarizați. Prezența lor la aceste
activități ajunge să fie, în unele situații și de 100%, ținând cont și de condițiile excepționale în care ne
aflăm – izolați la domiciliu. Cu toate acestea, nu toți elevii au mijloacele necesare pentru a participa la
orele online, așa cum nu toți elevii se raportează responsabil la actul de învățare, fie online, fie față în față.
Reprezentanții elevilor, al părinților, precum și mulți profesori au susținut că învățământul online
este o proiecție pentru viitor, invocând motive cum ar fi faptul că predarea online va produce discriminare,
existând elevi care nu au dispozitive sau/și acces la internet, orele remediale se fac doar pe hârtie nu și în
practică, predarea online nu poate înlocui interacțiunea reală, nu toți profesorii știu să predea online,
programul prin care părinții ar putea cumpăra un calculator este inaccesibil, o parte din părinți ar fi în
situația în care trebuie să aleagă cărui copil din familie îi facilitează accesul la educație și lista poate
continua.
Puncte slabe:
 se mărește timpul petrecut în fata diferitelor ecrane;
pentru a participa la activități
Școala asigură fiecărui beneficiar un nivel de dezvoltare personală care să-i permită gestionarea
emoțiilor, luarea deciziilor, lucrul în echipă și în comunitate, a relațiilor sociale și interpersonale. În același
timp, asigură, prin activitățile sale, că membrii societății au trăsăturile de caracter necesare pentru a face
față schimbărilor sociale și economice: curiozitate, spirit de inițiativă și antreprenoriat, curaj de a adopta
soluții noi și de a testa limite, capacitatea de a crea obiective și planuri personale și tenacitate în
implementarea lor, adaptabilitate și flexibilitate.
În acest context propunerea mea este ca unul dintre cele două ministere, Ministerul Educației și
Cercetării sau Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației să acceseze un proiect/program
cu fonduri europene astfel încât să doteze unitățile școlare cu terminale (laptop sau tablete sau desktop)
pentru fiecare elev și cadru didactic din unitatea de învățământ. Iar aceste dotări sa fie administrate de
școală și nu de părinți.
427
Școala este un serviciu public de educație, pentru societate, și are ca rol esențial creșterea capitalului
uman și social. Școala sprijină comunitatea și familia în educarea viitorilor adulți și integrarea lor în
societate.
428
ŞCOALA DE ACASA- ACTIVITATI ON LINE
BLAJ IOANA CORINA

ŞCOALA GIMNAZIALA CERNESTI- MARAMURES
accesibile tuturor și multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând,
putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
Mai jos se regasesc câteva soluții, dar și recomandări suplimentare care vă vor ajuta să vă creați
propriul model de educație online pe care să-l testați și să-l îmbunătățiți și în viitor.
Cum organizăm clasele?
Pentru a fi cât mai eficienți:
 Învățătorul comunică pe grupul de Whatsapp, Messenger sau canalul prestabilit cu părinții sau cu
 Puteți pregăti și împărtăși un program săptămânal cu intervalele orare în care veți organiza
întâlnirile online, pe teme. Spre exemplu, luni, de la 9 la 9.50: Sesiune de organizare cu toată clasa pe Zoom,
de la 10 la 10.50 ora de română pe Zoom, de la 11.00 la 12.00 Tur virtual la muzeu etc.
 Este important ca părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să sprijine
 În cazurile unde elevii nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se putea
chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arătați că vă preocupă starea fiecăruia și că
aveți în continuare așteptări și sarcini clare. Chiar și așa, vor fi mulți copii care rămân izolați, iar profesorii
iau în calcul deja organizarea unei școli de vară de recuperare
resurse:
1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Mai jos, explicăm pas cu
pas cele mai eficiente platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom și Google Meet (cu sugestii de
2. Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste sau
3. Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub
formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și
ca teme de lucru pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include aplicații precum ASQ, Kahoot, Quizziz,
Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, teme și studiu
individual.
Dacă nu sunteți atât de familiarizați cu instrumentele online, minimul necesar este să vă planificați
lecția, să aveți pregătit materialul de prezentare digital și să folosiți o platformă de interacțiune în timp real,
urmând ca pentru teme și lucru individual să găsiți o alternativă în afara instrumentelor de colaborare online
(activitate bazată pe proiect, lucru individual verificat în următoarea lecție online etc.).
429
ÎNVAȚAREA ONLINE - O PROVOCARE. EXEMPLE DE ACTIVITAȚI
PROF. ÎNV. PRIMAR BLANARIU LACRAMIOARA

ȘCOALA GIMNAZIALA „AL. I. CUZA”
instruirii.
Dimensiuni atribuite învățării de tip online:
• modalitatea (integral online, mixtă – peste 50% online, mixtă – 25–50% online, comunicare online
faţă-în-faţă);
• ritmul (ritm autoreglat – intrare / ieşire liberă, ritm impus de clasă, ritm impus de clasă cu o
componentă de autoreglare);
• raportul elev-profesor (< 35 la 1, 36–99 la 1, 100–999 la 1, > 1. 000 la 1);
• strategii didactice (expozitive, practice, explorative, colaborative etc.);
• rolul online al profesorului (instruire online activă, prezenţă redusă online, niciun rol);
• rolul online al elevului (ascultă sau citeşte, rezolvă probleme sau răspunde la întrebări,
explorează simulări sau resurse, colaborează cu ceilalți colegi);
• tipul de sincronizare (sincronă, cu participare simultană, în direct, a elevilor la activităţile de
învăţare şi asincronă, cu sarcini de lucru distribuite online, rezolvate de elevi în ritmul propriu);
• rolul evaluărilor online (să determine gradul în care elevul este pregătit pentru un nou conţinut,
de eşec şcolar);
• sursa de feed-back (automată, oferit de profesor, oferit de colegi, feed-back întârziat)
Predarea-învățarea la distanţă în situaţii de urgenţă (ERT – Emergency Remote Teaching) constă în

acel ansamblu de acțiuni și procese inițiate pentru continuarea procesului educațional în situații de
urgență, pe fondul unor circumstanțe de criză.
Spre deosebire de experiențele care sunt planificate de la început și proiectate pentru a fi online,
predarea la distanță în situaţii de urgență reprezintă o mutare temporară a instruirii către un mod de livrare
alternativ a conţinuturilor. Aceasta implică utilizarea de soluții de învățare pentru instruire sau educație la
distanţă, care în mod normal ar fi furnizate în formatul față-în-față, în format mixt și care vor reveni la
formatul respectiv odată ce criza sau situația de urgență s-a încheiat.
Obiectivul principal în aceste circumstanțe nu este de a recrea un ecosistem educațional robust, ci de
a oferi acces temporar la instruire și suporturi de instruire uşor de accesat. Când înțelegem ERT astfel,
putem separa acest mod de instruire de „învățarea online”. Învățarea la distanță presupune nu doar învățare
online, ci și studiul individual al elevilor prin accesarea de culegeri, fișe, manuale, dicționare, enciclopedii
etc., programe de învățare susținute de televiziuni sau radio s.a.
Acum câţiva ani, calculatorul era perceput ca un instrument de lucru pentru domeniile tehnice, o
modalitate de prelucrare mult mai uşoară şi mult mai rapidă a datelor. După acest moment, computerul a
devenit un mijloc de informare şi de comunicare, (mai ales după extinderea reţelei Internet). Teoreticienii
procesului de învăţământ nu au putut rămâne indiferenţi la o astfel de resursă.
Multe platforme digitale care facilitează învățarea online permit profesorilor să salveze informația cu
ușurință și să o poată accesa ori de câte ori se conectează. Acest tip de organizare automată permite
profesorului să-și concentreze timpul asupra aspectelor muncii care necesită mai multă atenție, precum
planificarea lecțiilor și comunicarea cu elevii lor. Unele platforme ajută chiar la notarea activității elevului
430
- acesta este un beneficiu evident și extrem de eficient, deoarece mulți profesori consideră că petrec o
cantitate mare de timp pentru a da note, ceea ce îi poate lăsa să se simtă epuizați după o zi de lecții.
Cel mai mare beneficiu pentru predarea online este acesta - profesorii joacă în continuare cel mai
important rol în experiența de învățare. Tehnologia nu poate înlocui meseria profesorului, dar se pretează
ca un instrument foarte util pentru îmbunătățirea experienței atât pentru profesor, cât și pentru elev. Decizia
de a preda online poate încuraja profesorul să recunoască controlul pe care îl au asupra propriei cariere și
să-și pună mintea în repaus.
Este important să recunoaștem că învățarea de tip e-learning este semnificativ mai puțin accesibilă
pentru cei aflați în situații sociale și economice vulnerabile. Cea mai mare barieră pentru accesibilitate într-
un moment ca acesta este totuși accesibilitatea digitală: dispozitive adecvate, un bun acces la internet și o
alfabetizare digitală adecvată. Nu toate instituțiile iau în considerare faptul că oamenii ar putea să nu poată
accesa resursele sau programele de instruire necesare pentru a finaliza sarcinile de acasă.
Pentru a face învățarea de tip e-learning un mijloc de a stopa lacunele inegalității, este vital să se facă
eforturi pentru ca resursele să fie accesibile pentru cei care au nevoie de ele. Pentru cei care pot dedica timp
activităților de învățare sporite, furnizarea de materiale, cursuri și resurse de învățare gratuite ar fi de
neprețuit pentru a profita la maxim de aceste ore.
„Învățarea este un proces continuu care trebuie să se desfășoare și dincolo de pragul sălii de clasă.
Rolul platformelor educaționale este acela de a menține contactul cu școala, de continuare a învățării de
acasă. Susțin diversitatea resurselor și a instrumentelor care pot contribui la succesul învățării și îi încurajez
deopotrivă pe elevi și pe colegii mei, cadrele didactice, să utilizeze aceste resurse pentru dezvoltarea lor
profesională și personală. Felicit pe toți partenerii care prin activitatea lor au dat dovadă că au înțeles
mesajul: O Românie modernă nu poate fi decât o Românie educată”, declară Monica Anisie, Ministrul
Educației și Cercetării.
Pentru a contura măsuri adecvate de sprijin pentru profesori, o echipă de cercetători și cadre didactice
de la Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Vest și Institutul de
Științe ale Educației a realizat, în perioada 25-31 martie 2020, o cercetare evaluativă privind practicile
didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii.
O parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având
astfel un impact negativ asupra învățării temeinice. Profesorii semnalează disfuncții în ceea ce privește
„ Orice proiect de educație la distanță este, de bună seamă, un demers pedagogic ce presupune
redimensionări de conținut și de strategie comunicațională”, afirmă prof. univ. dr. Constantin Cucoș,
director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.
Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ se poate face în cadrul lecţiilor de predare de
cunoştinţe noi, pentru evaluarea cunoştinţelor sau pentru aplicarea, consolidarea şi sistematizarea
cunoştinţelor dobândite anterior. Cu toate că, la început, utilizarea calculatorului în procesul instructiv-
educativ se limita la acumularea de informaţii şi la evaluarea nivelului de asimilare a acestora, în ultimul
timp, au început să apară soft-uri complexe care pun accentul pe însuşirea activă a cunoştinţelor, care
stimulează gândirea şi imaginaţia punându-l pe elev să rezolve diverse probleme şi eliberând-ul de rutina
cu care era obişnuit în activitatea de învăţare. Acest lucru şi-a pus amprenta asupra activităţii de învăţare
din punct de vedere cantitativ dar şi calitativ.
Calculatorul poate fi privit ca un al treilea personaj, alături de profesor şi colectivul de elevi, cu rolul
de a contribui la găsirea unor soluţii de eficientizare a procesului didactic.
Prezenţa profesorului în momentul aplicării instruirii asistate de calculator este discretă, dar esenţială.
Cadrul didactic este cel care, ghidându-se după experienţa şi cunoştinţele sale, stabileşte momentul şi modul
în care se face uz de această metodă. Rolul profesorului nu poate fi suplinit de calculator, echipamentul
electronic fiind doar un mijloc prin care educatorul îşi poate etala măiestria în activitatea la catedră.
431
Prin utilizarea instruirii asistate de calculator, profesorului i se oferă un răgaz de timp care poate fi
utilizat pentru organizarea activităţilor didactice, structurarea conţinuturilor, alegerea metodelor şi
mijloacelor cele mai adecvate, sau pentru propria perfecţionare.
Pentru a putea folosi în mod eficient instruirea asistată de calculator trebuie să fie îndeplinite simultan
următoarele cerinţe:
- Instituţiile de învăţământ trebuie dotate cu echipamentele hard şi soft necesare;
- Profesorul trebuie să-şi însuşească metoda instruirii asistate de calculator, ca o alternativă la
metodele clasice de predare, învăţare şi evaluare;
- Trebuie cunoscute avantajele şi limitele utilizării acestei metode didactice, precum situaţiile în
care se impune utilizarea sa în locul metodelor clasice de predare-învăţare;
- Introducerea noilor tehnologii în procesul de învăţământ ar fi trebuit să fie precedată de formarea
cadrelor didactice pentru ca acestea să poată să utilizeze calculatorul şi a programele software specifice
fiecărei discipline;
- Fiecare profesor trebuie să cunoască programele software specifice pentru disciplinele care le
predă;
- Cadrele didactice trebuie să cunoască principiile de alcătuire a programelor pe calculator pentru
educaţie;
- Profesorii trebuie să facă analiza direcţiilor de cercetare pe plan naţional şi internaţional a instruirii
asistate de calculator.
Evoluţia noilor tehnologii în domeniul comunicaţiilor conduce la apariţia unor noi abordări ale
procesului instructiv-educativ.
Învăţarea electronică este un concept nou care desemnează o modalitate de instruire specifică
învăţământului la distanţă. E-learning este un termen care desemnează un proces de învăţare care se bazează
pe utilizarea calculatorului ca sursă de informare şi accesare a cunoştinţelor. Termenul de e-learning este
sinonim cu cel de învăţământ electronic, învăţământ on-line, educaţie on-line, învăţământ pe web,
învăţământ la distanţă, etc.
Învăţământul la distanţă presupune depărtarea fizică dintre profesor şi elev, comunicarea dintre
aceştia realizându-se prin schimbul de mesaje sau documente electronice.
În cadrul educaţiei la distanţă, un rol deosebit de important îl deţine factorul tehnologic care trebuie
să asigure informarea elevilor/studenţilor, dar şi comunicarea dintre aceştia şi profesorii lor.
Un profesor în acest sistem de învăţământ se poate adresa în acelaşi timp unui număr mare de elevi,
dar poate avea un dialog individualizat cu fiecare dintre ei. Cei care studiază în acest fel pot beneficia de
cunoştinţele şi experienţa unor profesori renumiţi pe care nu i-ar putea aborda în mod direct. Putem spune
că, în cadrul educaţiei la distantă, rolul factorului uman este cel de îndrumare.
Acest tip de instruire se adresează tuturor persoanelor indiferent de vârstă, sau de nivelul de studii şi
permite accesul la informaţii prin intermediul tehnicii moderne. Cei care urmează cursuri în sistemul de
învăţământ la distanţă au posibilitatea de a acumula informaţii, de a-şi forma deprinderi şi priceperi conform
propriului lor ritm de studiu, alegându-şi singuri locul şi momentul când sunt dispuşi să studieze. În acelaşi
timp, elevii pot să-şi manifeste creativitatea făcând conexiuni interdisciplinare între noţiunile prezentate,
descoperind noi interpretări ale datelor respective. Lipsa prezenţei colegilor sau a profesorului poate să îi
stimuleze pe cei timizi. Prezentarea multimedia a informaţiilor stimulează atenţia, capacitatea de înţelegere
şi de interpretare a datelor, conduce la asimilarea activă a cunoştinţelor.
Informaţii de actualitate din orice colţ al lumii pot fi consultate în orice moment cu ajutorul Internet-
ului.
Nu trebuie neglijat nici factorul economic, elevii reducând semnificativ cheltuielile pentru transport
sau cazare.
Acest sistem educativ poate avea un efect negativ asupra relaţiilor interumane, asupra creării unor
legături afective, sau în ceea ce priveşte integrarea în societate, datorită lipsei contactului faţă în faţă dintre
colegi sau dintre elevi şi profesorii lor.
Eficienţa acestui sistem de învăţământ depinde, în mare măsură, de dorinţa de perfecţionare acelor
care urmează astfel de cursuri.
432
Apreciem că învăţământul la distanţă este o oportunitate oferită celor care doresc să studieze, dar, din
diferite motive, cum ar fi cele de natură materială sau lipsa timpului nu pot să frecventeze cursurile similare
din cadrul învăţământului de zi.
Avantaje:
1. distribuirea rapida a materialelor didactice
Profesorii sau administratorii pot transmite foarte repede, oricand, oriunde si oricui informatiile pe
care le doreste. Astfel nu mai este nevoie de sincronizarea persoanelor pentru a se intalni fizic si nimeni nu
va pierde nimic pentru ca informatiile raman online.
2. elevii/ studentii intra in posesia materialelor printr-o simpla accesare
Orice persoana din grupul tinta are acces la toate informatiile, oriunde si oricand.
3. existenta continuturilor multimedia
Prin internet pot fi transmise si imagini, videoclipuri, fisiere si orice fel de materiale virtuale care
intotdeauna au eficientizat invatarea.
4. continuturile pot si sterse, corectate sau actualizate cu usurinta
Daca distribuitorul isi da seama ca a transmis o informatie gresit sau poate doreste sa o actualizeze,
el poate face acest lucru oriunde si oricand. De asemenea, orice document poate fi editat si reedidat, astfel
corectarea nu mai produce dificultati.
5. serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor
Informatiile pot fi indreptate spre o persoana sau catre mai multe in acelasi timp in mod individual
sau se pot crea grupuri in care utilizatorii pot sa si comunice.
6. folosirea continuturilor interactive, existenta feed-back-ului
Fiind existente grupurile, membrii pot face schimb de experiente, pareri sau informatii. De asemenea,
ei pot primi feed-back in timp real, chiar rapid de la administratorul grupului sau de la colegi. Astfel exista
si interactiune virtuala si nu numai invatare individuala.
Limite:
1. dificultati in utilizarea tehnologiei
Tehnologia avanseaza zi de zi si nu toate persoanele sunt la zi cu noutatile. De aceea de multe ori
sunt intampinate probleme de utilizare si de accesare a informatiilor sau de realizare a unor proiecte sau
teme. De asemenea sunt intalnite situatii de confuzie si dezorientare, de unde apare si lipsa de motivatie.
Dar aceasta problema poate fi rezolvata prin tutoriale video.
2. lipsa comunicarii reale/ fizice

Cand invatarea si comunicarea raman axate in mediul virtual, atunci cand oamenii se intalnesc nu
mai stiu sa comunice si incep sa comunice tot prin tehnologie. Folosirea mediului virtual in exces ne
robotizeaza!
3. situatii limita
Numesc situatii limita cazurile in care o persoana este intr-un anumit context in care nu poate avea
acces la internet sau nu isi permite acest lucru. Din acest motiv, se poate intampla sa piarda o anumita
informatie care ii era utila in acel moment dar pe care nu o poate accesa pe loc. Aceste situatii de criza chiar
nu pot fi controlate.
Concluzii
Am putut expune câteva idei, însa cu totii stim ca internetul este foarte util in invatare, atat a celor
mici, cat si a celor mari. Pentru cei mici tehnologia este atractiva, iar pentru cei mari trebuie sa existe o
motivatie puternica pentru a o utiliza in mod eficient.
433
Exemple de activități online:
Clasa a II-a
1. Comunicarea orală: Descrierea unei persoane
Sarcina de lucru pentru elevi:
În ultima lecție, am învățat cum se descrie un obiect. Vom continua să învățăm cum descriem o
persoană. Deschideți pagina de youtube cu lecția Intuitext:
https://www.youtube.com/watch?v=BBOeZKML48Qu, unde urmăriți materialul prezentat.
Apoi, în perechi, alegeți o persoană pe care doriți să o descrieți (colega, prietena, învățătoarea). Veți
realiza această descriere prin aplicația Voki (voki.com).
Aveți în vedere:
Să spuneți despre cine este vorba.
Cum arată?
Cum se comportă?
Ce calități apreciați la ea?
Rezultate așteptate ale învățării (competențe și/sau obiective):
* Să identifice trăsături ale persoanei alese
* Să deducă două calități ale persoanei descrise, din comportamentele acesteia
* Să asocieze persoanei descrise un singur cuvânt cheie, potrivit
Tip de activitate: Temă pentru acasă
Sarcina de lucru se va realiza: În colaborare
Modul probabil de desfășurare a activității:
Eleviii vor avea un model de descriere a unei persoane în animația vizionată prin intermediul paginii
Youtube cu lecția Intuitext. În perechi, vor selecta din exemplele date, o persoană, asupra căreia se decid
ambii parteneri, pentru a realiza descrierea acesteia, accesând aplicația recomandată - Voki. La finalul
sarcinii, fiecare pereche își prezintă materialul creat: cu ajutorul videoproiectorului, dacă activitatea se
desfășoară în clasă, sau pe un avizier virtual, dacă este vorba de activitate de educație la distanță. După
acest demers, echipa va alege și un cuvânt cheie (o calitate) potrivit persoanei descrise. Se solicită elevilor
să specifice două activități preferate, pe care le realizează împreună cu persoana descrisă.
Clasa a III-a
1. Elemente intuitive de geometrie. Figuri geometrice, corpuri geometrice
1. (Utilizând un test creat în Google Forms, cu 10 itemi) Recunoaște figurile şi corpurilor geometrice
următoare, stabilind legătura între cuvintele date şi figurile și corpurile geometrice respective.
2. Stabilește asemănările şi deosebirile dintre pătrat si dreptunghi, ținând cont de următoarele lucruri:
– număr de laturi,
– mărime,
– lungimea laturilor.
3. Desenează un pătrat și un dreptunghi în interiorul unui cerc. (3 desene)
4. Colorează diferit interiorului şi exteriorului acestor figuri geometrice. (2 culori)

Să recunoască figurile geometrice și corpurile geometrice învățate
Să descrie figurile geometrice învățate, asemănări/ diferențe
Să asocieze obiectele din mediul înconjurător cu formele geometrice învățate;
Să identifice interiorul și exteriorul unei figuri geometrice date;
Tip de activitate: Activitate în clasă

Sarcina de lucru se va realiza: Individual
Fiecare elev va parcurge si realiza sarcina de lucru. Testul creat se salvează şi se publică pe platformă.
Copiii pot avea acces la test prin introducerea unui cod. După ce elevii îşi scriu fiecare numele (nickname)
434
aceştia sunt înregistraţi în joc. Când se porneşte testul apare întrebarea şi apoi variantele de răspuns, cărora
le sunt atribuite forme geometrice colorate. Ei vor alege şi vor bifa varianta corectă. După terminarea
timpului sau după ce au răspuns toţi elevii, va apărea situaţia cu răspunsurile tuturor. Prin comanda NEXT
se va trece la întrebarea următoare. Pe dispozitivele copiilor va apărea, în timp real, culoarea verde, dacă
au dat răspuns corect sau culoarea roşie, dacă răspunsul a fost incorect. La sfârşitul jocului, apar punctajele
tuturor elevilor. Rezultatele pot fi salvate în calculator, unde învăţătorul vede care elevi au răspuns corect
şi la care întrebări au fost şi răspunsuri incorecte. Avantajul acestor teste online este că oferă feed-back
imediat, elevii putând ști instantaneu dacă au răspuns sau nu corect și care este răspunsul corect.
Clasa pregătitoare
1. Adunarea fără trecere peste ordin a numerelor 0-31
Exercițiul 1. Pe ecran veti vedea mai multe grupe de obiecte. Calculati, numărând obiectele de acelasi
fel (2 mere rosii si 2 mere verzi, 8 masini albe si o masina neagra, 4 creioane galbene si 5 creioane albastre)
si tastati rezultatul corect.
Exercițiul 2. Efectuati operatiile de adunare si completati caseta cu rezultatul corect dând click pe
acesta:
12 + 3 = 14, 16, 15
17 + 2 = 21, 19, 13
25+ 1 = 16, 6, 26
Exercițiul 3. Priveste imaginea de pe monitor, asculta cu atentie datele problemei si rezolva. Noteaza
exercitiul problemei pe caiet.
Alina a cules 5 margarete, iar Maria a cules 3 margarete.
Câte margarete au cules cele doua fete in total?
Exercițiul 4. Priveste imaginea de pe monitor si compune o problema de adunare .
Să efectueze adunari utilizand suportul vizual propus de soft-ul educational
Să realizeze corespondenta intre operatia de adunare si rezultatul corect
Să rezolve probleme simple bazate pe suport vizual
Să compuna o problema de adunare avand ca suport o imagine prezentata pe monitor
Elevii vor lucra in grupuri de 2. Vor numara obiectele propuse la exercitiul 1 si vor tasta in caseta
rezultatul corect al fiecarui exercitiu de adunare propus. Vor selecta rezultatul corect al operatiilor de
adunare propuse de exercitiul al doilea . Vor rezolva problema propusa vizualizand imaginea data pe
monitor si vor scrie pe caiet exercitiul de adunare corespunzator. Vor compune oral o problema pornind de
la imaginea propusa, identificand obiectele din imagine, realizand operatia de adunare prin numararea
acestora in total si vor crea textul problemei, precizand si intrebarea acesteia. Elevii vor lucra cu interes,
vor colabora in realizarea sarcinilor de lucru si vor dobandi in plus si abilitatea de a lucra cu calculatorul.
Clasa I
1. Sunetul și litera g (Consolidare)
În echipe de câte 3, introduceți cât mai multe cuvinte care conțin litera „g”, folosind aplicația Word.
Alegeți forma dorită pentru aranjarea cuvintelor și trimiteți imaginea finală pe adresa mea de e-mail. Voi
proiecta imaginile, pentru ca întreaga clasă să vadă fiecare lucrare a echipei. Câștigătoare va fi echipa care
va introduce corect cel mai mare număr de cuvinte. Aveți la dispoziție 15 minute.
Să enumere cuvinte care conțin sunetul „g”
Să recunoască litera „g” mic de tipar în cuvinte date
Să citească în ritm propriu cuvintele care conțin litera „g”
435
Responsabilul echipei va deschide aplicația pe tabletă, pe telefonul mobil sau pe computer. Acesta va
introduce cuvintele care conțin litera „g” mic de tipar, enumerate de membrii grupului. Va alege forma
dorita pentru aranjarea cuvintelor și va trimite imaginea finala pe e-mail. Echipa își va prezenta lucrarea la
videoproiector, citind în ritm propriu cuvintele afișate, identificând poziția sunetului g (inițial/ median/
final.
436
Bibliografie:
1. Mihaela Brut – Instrumente pentru e-learning, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
2. Ioan Cerghit – Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
3. Constantin Cucoş – Informatizarea în educaţie, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
4. Yuval Noah Harari, 21 de lectii pentru secolul XXI, Ed. Polirom, 2018
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/E-learning
437
ȘCOALA DE ACASĂ!
PROF. BOANTA MIHAELA

CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVA ”M. MONTESSORI”
CONSTANȚA
Învățământ și învățare, educație, educabili, educatori, performanță și calitate, integrare și acceptatare,

sunt doar câțiva termeni care definesc procesul de învățare, calitatea și importanța educației.
Chiar dacă nu faci parte din sistemul de educație, pe parcursul vieții, trebuie să înveți constant.
Evoluția societății depinde de gradul de adaptabilitate al fiecărei persoane, de puterea de a interacționa,
rezolva și găsi soluții la toate problemele, pe care gradul de evoluție socială ni-l pune în față.
În prezent ne confruntăm cu o situație care nu a putut fi prevenită și nici prevăzută, și anume
”învățarea online”. Este o situație la care am fost supuși brusc și care a adus o oarecare dezorientare, până
în momentul în care au apărut primele soluții și anume ” învățarea online ”, ”școala de acasă”.
În ziua de astăzi, tehnologia super avansată nu ar fi trebuit să constituie o problema/un dezavantaj
însă, fiecare dintre noi suntem capabili să o utilizăm la nivelul nevoilor proprii, reguli de adaptabilitate.
Așadar, ne descurcăm cu mijlocele online la nivelul comunicării, vizionării, împărtășirea prin postări a
activităților personale, vizionării filmelor, a muzicii, divertismentului, comunicării interpersonale la
distanță, discuțiilor video etc.
Ceea ce ni s-a pus în față în aceste momente a fost faptul că noi, profesorii, elevii, părinții, tutorii
legali ai copiilor a trebuit să facem ceea ce trebuie, adică educație, într-un mod diferit, nou, inovativ și că
standardele trebuie să fie tot ridicate, că suntem datori să sprijinim progresul, să educaăm copii, să evoluăm.
Mă voi opri doar asupra unei părți speciale a învățământului românesc și anume învățământul special
și special integrat. Da, și noi facem parte din marea echipă a educației din România. Suntem acea parte a
educației cu care majoritatea persoanelor nu au luat contact direct niciodată, astfel încât o cunosc parțial
sau chiar deloc. Ar fi foarte multe de povestit despre noi, ”Profesorii speciali ai elevilor speciali”, noi care
tot timpul adaptăm, inventăm, potrivim, căutăm, solicităm sau construim soluții la probleme care sunt mult
diferite față de învățământul de masă.
Și noi, ca toți ceilalți, ne-am confruntat cu educația, școala online ”Școala de acasă”. Dacă a fost
greu? Da, extrem de dificil, dar am găsit soluții, ne-am adaptat atât noi, cât și elevii noștri, împreună cu
părinții și tutorii legali ai acesotra. Ce a fost diferit față de învățământul masă? Cam totul. În primul rând
că nu aveam de unde să facem rost de conținut specific pentru predarea online, materiale pe care le-am
realizat fiecare, pentru fiecare copil în parte. În al II lea rând nu am putut interacționa electronic, cu toți
elevii deodată, ci cu fiecare în parte, fiind însoțiți de părinți sau de tutorii legali.
A fost greu să ne adaptăm, dar am reușit. Se pare că implicarea profesionistă și pasiunea poate ajuta
foarte mult. Am avut parte de numeroase rezultate deosebite, însă, printre cele mai importante, consider că
au fost cele în care elevii, care nu au contact vizual, care nu reacționează decât la vocea cunoscută, au privit
în obiectiv, au indicat corect răspunsul la cerință, au jucat jocuri educative și... au vrut din nou.
Este adevărat că rezultatele nu sunt ca cele desfășurate ”față în față”, dar noi am reușit, am învățat
odată cu ei, am inovat, am studiat și, la final, am înregistrat modificări semnificative. A fost și este foarte
greu... Ne dorim tehnologie modernă dar nu în aceeași măsură în care sperăm la socialzare, integrare,
progres și, de ce nu, bucuria satisfacției!
438
TOTUL VA FI BINE
PROF. ȊNV. PRIMAR BOAR CLAUDIA-NARCISA

LICEUL TEHNOLOGIC FELDRU
Zilele acestea totul pare mai dificil, lupta cu corona virus ne marchează tot mai mult. Noile provocări
ne activează anxietatea. Toți simțim emoții precum îngrijorare sau chiar frică. Însă învățăm cu fiecare clipă
să ne adaptăm la schimbările de viață bazate pe tema de pericol.
Persoanele care simt stres legat de COVID-19 pot întreprinde acțiuni pentru a se ajuta pe sine, pentru
a se echilibra și pentru a-i susține și pe cei dragi. În aceste zile grele, psihologii oferă suport și resurse de
consiliere psihologică online, precum și recomandări necesare pentru a depăși cu bine această perioadă de
criză, cum ar fi:
,,• Stabiliți o limită la consumul media, inclusiv social-media, știri locale sau naționale.
• Stați activi. Asigurați-vă că veți dormi suficient și vă odihniți. Rămâneți hidratat și evitați cantități
excesive de cafeină sau alcool. Mâncați alimente sănătoase atunci când este posibil.
• Conectați-vă cu cei dragi și cu alții care ar putea suferi stres cu privire la focar. Vorbește despre
sentimentele tale si bucură-te de timpul pe care ți-l oferi ție, în sfârșit.
• Obțineți informații corecte despre sănătate din surse de renume.
• Dacă întâmpinați o suferință emoțională legată de COVID-19, vă rugăm să apelați suportul
psihologic al specialiștilor sau la medicul de familie.”
Tinerii reacționează diferit la anxietate și stres decât adulții. Unii copii pot reacționa imediat, alții pot
prezenta semne mult mai târziu. Ca atare, nu întotdeauna remarcăm la timp când un copil are nevoie de
ajutor. Cel mai important mod de a vă conecta la nevoile copiilor voștri este autenticitatea. Încurajați
activitățile pozitive și arătați siguranța că binele învinge, că luăm măsurile necesare pentru a preveni
răspândirea tuturor tipurilor de boli. Puteți să vă faceți o echipă ajutându-i pe ceilalți, puteți scrie împreună
scrisori de susținere pentru cei bolnavi sau care au pierdut un membru al familiei la boală, puteți sprijini
acțiunea de colectare a medicamentelor sau a materialelor necesare, pentru a le trimite în zonele afectate.
Adulții sunt cei care pot arăta copiilor și tinerilor cum să aibă grijă de ei înșiși, promovând îngrijirea
de sine, rutina, mâncarea sănătoasă, orele fixe de mese, de dormit, somnul suficient, exercițiile de meditație
sau de rugăciune. Dacă adulții sunt bine, au o sănătate fizică și emoțională bună, atunci și copiii lor vor fi
echilibrați, optimiști și plini de resurse creative.
Sfaturi:
• Oferă-le copiilor foarte mici suport verbal și emoțional, coborâți la nivelul ochilor lor și vorbiți cu
o voce calmă, blândă, folosind cuvinte pe care le pot înțelege.
• Spune-le copiilor că aveți mereu grijă de ei și veți continua să aveți grijă de ei, astfel încât să se
simtă aproape.
• Păstrați rutina normală, cum ar fi masa de la prânz/cină, gătiți împreună și petreceți timpul în mod
creativ.
• Încurajați copiii să își facă timp pentru temele online, să țină legătura cu școala sau să se exprime
prin scris și prin artă.
• Gândiți-vă la un program pentru fiecare zi. Scrieți o listă a activităților voastre preferate. E foarte
important să avem un scop.
• Păstrați-vă lucrurile în ordine. Organizarea biroului și a jocurilor creează mai mult spațiu și
sentimentul de confort.
• Faceți gimnastică cel puțin 20 de minute. Exercițiile fizice ne ajută să ne păstrăm starea de bine și
condiția fizică.
Utilizarea tehnologiei pentru proiectarea, livrarea, selectarea, administrarea, susținerea
și extinderea învățării online este tot mai actuală „eLearning… va deveni o parte indispensabilă a
infrastructurii de afaceri.” (Eduventures).
Învățarea la distanță este ultimul val de educație, pregătește elevii pentru cursurile online, pentru
instruirea computerizată într-o clasă virtuală și face ca experiența de învățare să fie complet diferită.
439
Copiii noștri au abilități digitale, au computere și o conexiune puternică la internet, fapt pentru care,
învățarea în mediul online este posibilă, are tot suportul tehnologic pentru a crește auto-motivația în învățare
și ne poate da un un vibe pozitiv.Mintea are nevoie de antrenament. Nu uitați să continuați studiul, să fiți
curioși și să vă bucurați de experiențele noi de învățare, de elearning, chiar dacă nu sunteți la școală!
Rămâneți în contact cu prietenii voștri și fiți recunoscători pentru fiecare zi!
Suntem optimiști, pentru că TOTUL VA FI BINE!
440
SCOALA DE ACASA/SCOALA ALTFEL!
PROFESOR: BOCOR ENIKO
Trăim momente dificile, cu multe încercări, fiind foarte importante solidaritatea, manifestarea unor
comportamente responsabile, iubirea și comunicarea cu copii nostrii. Pentru ca ei să nu se simtă abandonați
trebuie să încercăm să-i încurajăm, să-i susținem moral, să-i învățăm și să ne jucăm cu ei.
În ultima perioadă, rolul părinților și a familiei în viața și educația copiilor a devenit mai importantă
decât oricând. În condițiile în care școala și activitățile sale s-au mutat exclusiv în mediul online, în
contextul actual foarte dificil, părinții au fost nevoiți să preia, pe lângă rolul lor și rolul dascălului.
În condiții de normalitate în perioada martie-aprilie majoritatea unitaților de învățământ ar fi
desfășurat Săptămâna Școala Altfel un program dedicat activităților extracurriculare și extrașcolare, în
decursul căruia timp orele normale sunt înlocuite de activități speciale, pe care părinții, elevii și profesorii
le pot stabili împreună.
Pentru a compensa imposibilitatea de a derula aceste o săptămână activități din Școala Altfel, fiecare
cadru didactic a încercat să găsească modalități de introducere a unor activități de comunicare, de relaxare
și învățare, aplicabile în familie.
Astfel au fost propuse resurse care pot fi utilizare în mediul online:
Pentru comunicare on-line: http://www.loveforlife.ch/clasaVirtuala.php
Pentru un moment de sport: https://youtu.be/zxFiZPgss-8
Pentru a citi on-line: http://biblior.net/carti
Pentru jocuri educaționale on-line, pentru copii cu vârsta între 2-10 ani: https://gcompris.net/index-
ro.html
Pentru expediții virtuale cu Google Expeditions, cu ajutorul telefonului mobil:
https://tinyurl.com/vsew8zr
Pentru vizitarea unor muzee din țară și străinătate: https://tinyurl.com/ugucd7z,
https://tinyurl.com/rz37qgt
Pentru învățarea programării prin joc: https://studio.code.org/courses
Pentru combinarea artelor cu programarea: https://gym.pencilcode.net/
Pentru teatru on-line: http://www.operacomica.ro/, https://tinyurl.com/ujlm7ah
Timpul petrecut cu familia este foarte importantă, toate activitățile realizate împreună au rolul de a
transmite experiența adulților către copii, încurajându-i pe aceștia să comunice, relaționeze, să învețe lucruri
noi.
Perioada petrecută în familie aduce elevilor oportunitatea de a învăța alături de părinți și bunici prin
activități creative, practice, astfel copiii pot să-și exerseze atât abilitățile cognitive, cât și cele non-cognitive.
Exemple de activități care au fost propuse:
- activități de curățenie, organizare, amenajare și reamenajare a spațiilor interioare și exterioare
ale locuinței: organizarea cărților în bibliotecă, igienizarea și curățarea spațiilor din casă, aranjarea hainelor
în dulap, curățarea spațiilor exterioare din împrejurimile casei etc;
- activități de grădinărit: activități de amenajare a unui spațiu cu flori în balcon, plantare
flori/iarbă, seminte, curățare spațiu grădină
- activități de timp liber recreativ: confecționare produse - hand-made, lecturi, povești de familie
- povestirea întâmplărilor din istoria familiei, arborele genealogic al familiei, jocuri (re)creative;
- activități în bucătărie: ajutor în pregătirea meselor zilnice, preparare produse culinare,
amenajarea mesei, activități de spălare a veselei etc.
- activități recreative și educative: jocuri distractive pentru cei mari și cei mici ,, desenat, tehnici
inedite de pictură, modelaj, cântat, șah, lego;
- activități de dezvoltare a inteligenței emoțional ela copiii: activități care pun accent pe
importanța educației emoționale în formarea copiilor și în pregătirea lor pentru viață de adulți, activități
prin care copiii ajung să recunoască emoțiile la el însuși și la ceilalți;
- activități de sensibilizare și comunicare intergenerațională: activități care vizează dezvoltarea
sentimentului de apartenență, de dragoste față de membrii familiei (părinți, frați, bunici, mătuși);
441
- activitate religioasă, ‚, Paștele în familie’’ –activități care vizează familiarizarea cu obiceiurile de
Paşti ȋn lume, cu tradiţiile din zona de apartenență, precum și din alte zone.
Activitățile au vizat în special dezvoltarea de competențe și abilități, cultivarea emoțiilor pozitive,
precum și inserarea unor momentelor de relaxare utile și instructive.
Bibliografie:
*Ghidul activităților educative interdisciplinare, Școala Altfel de acasă, Martie 2020, isj Brașov;
*Ghid pentru educație nonformală, Școala Altfel, Școala de acasă, Aprilie 2020, ISJ Maramureș;
*În familie ne dezvoltăm stăm acasă și ne protejăm, Martie 2020, ISJ Iași.
442
SINGULARITATEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ONLINE
PROF. BOCSA MIRELA ELISABETA
Se simte inefabilitatea unor gânduri care au pătruns în sistemul educațional de când, obsedați de
ideea de a termina anul școlar, majoritatea dascălilor au încercat să se adapteze unui sistem nou de
învățământ. Frustrarea majorității a apărut atunci când diferența socială a pus cadrul didactic în postura
ingrată de a preda uniform unor școlari distribuiți inegal din punct de vedere social. Adică, pe de o parte
avem urbanul, unde terminologia depășește așteptările tehnologice, și ruralul pe de altă parte cu școlari greu
încercați dar dornici de izbândă.
Ca și cum nu ar fi suficient, cadrele didactice s-au văzut nevoite să utilizeze eră digitală utilizând
resurse educaționale deschise și conținut digital, cum ar fi site-urile cu informații și ilustrații, biblioteci
online, simulări online, laboratoare virtuale, muzee virtuale, LearningApps etc.
Declanșarea pandemiei a forțat astfel limitele cognitive și educaționale atât ale profesorilor cât și ale
elevilor. Digitalizarea forțată a învățământului a scos la iveală lipsurile resurselor pentru gestionarea clasei,
dificultățile de ordin tehnic, lipsa suportului pedagogic și conținutului educațional ca resurse digitale în
domeniul disciplinelor. Din această perspectivă, predarea – învățarea – evaluarea se comportă ca o
provocare nouă pentru profesori și elevi dar apare și ca oportunitare de lansare a viitorului.
Redimensionarea conținuturilor alături de o strategie bine implementată ar putea fi soluția pentru un demers
pedagogic de amploare și revoluționar în același timp. Trunchiul comun se comportă, în situația de față, ca
un demers de compromis având la bază o educație atipică dominată de creativitate didactică și
profesionalism. Vorbind de buna pregătire a cadrelor didactice, instrumentele digitale și noua formă de
predare, completează instruirea personalizată a profesorilor.
Integrarea în noua formă de învățământ a format o comunitate care, în toată această perioadă, a dat
dovadă de comunicare într-un mod cu totul neașteptat. Zona de confort a părinților care își puneau baza
doar în cadrul didactic, a fost depășită. Părinții s-au văzut nevoiți să se implice în creșterea intelectuală a
copilului, să-i susțină stabilitatea fizică și cognitivă, să participe efectiv la procesul educațional. Reglarea
ritmului de lucru, partajarea egală a informațiilor, învațarea academică s-a împletit cu empatia și raționalul
profesorului în vederea susținerii unei motivații intriseci pentru învățarea propusă instituțional și dirijată
extern prin intermediul învățământului online.
Redefinirea sinelui domină subconștientul elevului/copilului în această perioadă critică. Emoțional
vorbind, lipsa anturajului declanșează dispoziții noi de lucru unde creierul este obligat să se autoeduce pe
o învățare individuală forțând eu-ul interior să-și creeze propriul sistem de competiție. În lipsa acestei
competiții nu apare validarea condiționată a evoluției, acasă recunoașterea meritelor fiind supraevaluată.
Nu trebuie subminată importanța învățării de acasă, aceasta este la fel de importantă dar mai ales
inspirațională și informală.
Învățămaântul online are la bază selecția informației care la copii se realizează mai repede pe
principiul estetic și creativ. Am fi putut asista la un haos educațional dacă puterea cognitivă și materialul
genetic al copiilor, de care nu am fost conștienți până în acest moment, nu ar fi ar fi eliberat o putere de
adaptare voluntară bazată pe configurații de gânduri și emoții gata pentru a fi eliberate. Astefel,
autogestionarea stării interioare a fost transmisă indirect fiind împletită armonios cu resursele disponibile
chiar de către cadrele didactice.
Știm la această dată ca bucuria experienței de învățare, spiritul de inițiativă și independență sunt
stimulate de autonomie. Asistăm la o situație fără precedent și la nivel colectiv întâlnim o stare de frică, de
separare a oamenilor. Calmul, siguranța, încrederea, speranța trebuie hrănite la copii accesând cele mai
subtile senzații și trăiri.
Mergând pe drumul dezvoltării umane, aventura cunoașterii este susținută de o poveste a cadrului
didactic. Este o poveste despre talent, despre implicare, despre frumutețe interioară a întregului corp
profesoral. Viziunea învățământului online s-a conturat de la o idee la un fapt concret prin împrejurări
impuse. Ne-am adaptat, încă învățăm, decodificăm mesaje confuze și oarecum contradictorii, dar lucrurile
vor progresa pentru că știm și vrem și putem să mergem mai departe pentru copii și pentru generațiile
următoare.
443
PLATFORME ȘI SOFTURI EDUCAȚIONALE UTILIZATE
IN INVAȚAREA LA DISTANȚA
PROF. BODA BRIGITTA
Conform dicționarului Cambridge termenul de e-learning este definit ca învățarea realizată prin
studiu de acasă și utilizând computere și cursuri prin internet. Noutatea constă în abordarea unităţilor de
învăţare după un scenariu didactic care aplică metode de învăţare moderne, venind în sprijinul demersului
didactic al profesorilor.
Prezentarea atractivă determină cointeresarea şi implicarea elevilor, dezvoltarea abilităţilor de
operare şi comunicare electronică.
Ce sunt softurile educaționale? Ei, acestea sunt niște programe care au fost special create pentru a fi
folosite în procesul de învățare și care nu numai că ajută dar și încurajează construcția activă a cunoștințelor,
stimulează activitatea intelectuală a elevilor și elimină activitățile de rutină făcând astfel din procesul de
învățare o activitate mult mai interesantă și productivă.
Câteva dintre cele mai utilizate platforme educaționale sunt:
 Google Classroom este una dintre platformele recomandate de Ministerul Educaţiei Naţionale
pentru lucrul online cu elevii. Aceasta oferă posibilitatea atât profesorilor, cât şi elevilor, să încarce
materiale, să posteze diverse anunţuri şi, special pentru profesori, să dea note materialelor lucrate de elevi
şi încărcate aici. Aplicaţia a fost lansată în anul 2014 şi este folosită în prezent de peste 20 de milioane de
profesori şi elevi din întreaga lume. Are o interfaţă disponibilă şi în limba română, poate fi utilizată atât de
pe computer, cât şi de pe un dispozitiv mobil cu sistem Android sau iOS, pot preda mai mulţi profesori, se
pot pregăti cursurile în avans şi se comunică cu elevii în timp real.
 Microsoft Teams este o platformă ce beneficiază de un spaţiu de lucru bazat pe chat. Profesorii:pot
forma rapid clasele, pot împărtăşi cu elevii materialele didactice, pot posta anunţuri, pot împărţi clasele în
grupuri mai mici pentru ca aceştia să poată lucra în grupuri la diverse proiecte, pot crea, distribui şi evalua
teste, pot transmite şi evalua temele elevilor.
 Edmodo este o platformă ce permite gestionarea claselor şi a activităţilor de învăţare, aceasta
permiţând şi înscrierea părinţilor, facilitând în acest fel comunicarea mai eficientă a celor 3 părţi implicate.
Numărul de activităţi permise părinţilor este însă limitat. Edmodo este o platformă gratuită, accesibilă de
pe orice fel de dispozitiv şi permite profesorilor şi elevilor să transmită documente de lucru sau chestionare,
să discute despre activităţile educaţionale, teste sau alte informaţii esenţiale în funcţionarea unei clase.
Oferă un mediu de lucru controlat în care profesorul are posibilitatea de a vedea orice mesaj sau conţinut
distribuit de oricare dintre membrii clasei. Se pot transmite atât materiale text, cât şi link-uri sau materiale
video. Dezavantajul faţă de alte platforme este faptul că Edmodo este disponil doar în limba engleză, astfel
încât pentru unii utilizatori s-ar putea dovedi complicat de folosit.
 Aplicaţia Zoom este una dintre cele mai utilizate pentru comunicarea în timp real. În varianta
gratuită permite organizarea orelor cu până la 500 de participanţi. Profesorii şi elevii au posibilitatea de a
interacţiona în timp real, în mod video şi permite şi crearea unei table virtuale interactive. Este disponibilă
atât pentru computer, cât şi pentru dispozitive mobile cu sistem de operare Android sau iOS.
Zoom oferă multiple posibilităţi de interacţiune:
• profesorul poate transmite informaţii cu ajutorul share screen,
• lecţiile pot fi înregistrate,
• se utilizează o tablă virtuală,
• lecţiile se salvează automat în cloud şi pot fi revăzute,
• clasa virtuală poate fi securizată,
• pot fi accesate diverse clipuri educaţionale de pe Youtube sau alte platforme,
• profesorul poate utiliza sau restricţiona, după caz, chat-ul interactiv,
• în timpul predării profesorul poate opri sunetul venit de la elevi pentru a facilita explicaţiile fără
întreruperi.
444
Sigur, nevoi sunt multe. Sunt copii care nu au suportul de lucru şi nici acces la internet. Sunt profesori
care nu ştiu cum să adapteze predarea clasică la cea din mediul online. Sunt şi cei care nu ştiu ce platforme
educaţionale online pentru elevi sunt mai uşor de folosit şi mai practice.
445
ACTIVITĂȚI ONLINE DESFĂȘURATE CU ELEVI CU DIZABILITĂȚI
VIZUALE ÎN PERIOADA ȘCOALA ALTFEL, ȘCOALA DE ACASĂ
BODEA ANA-IOANA, PROFESOR PSIHOPEDAGOG

LA LICEUL SPECIAL PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE – CLUJ-NAPOCA
Perioada neobișnuită prin care am trecut cu toții începând cu luna martie a acestui an am parcurs-o
încă de la început cu multă preocupare dar, și cu multă teamă. Menținerea sănătății tuturor a fost o
preocupare majoră care ne-a consumat mult din energia de fiecare zi, ocupând pentru o perioadă locul întâi
în topul activităților zilnice desfășurate. Această preocupare a fost completată permanent de organizarea și
desfășurarea muncii noastre din cadrul carierei profesionale. În această perioadă munca de profesor a fost
desfășurată ”de acasă” și ”altfel” decât am fost obișnuiți. Acum nu doar acea săptămână de activități pe
care o numeam Săptămâna ”Școala Altfel” se numea așa, ci toate activitățile desfășurate erau ”altfel”.
Școala de acasă se putea numi în această perioadă ”Școala Altfel”.
Desfășurându-mi activitatea într-o școală specială, ocupându-mă de formarea și educarea unor elevi
cu dizabilități vizuale am încercat să-mi organizez activitățile ținând cont de specificul muncii cu acesti
elevi. Am considerat acest lucru o provocare prin intermediul căreia am încercat să-i sprijin pe părinții care
aveau copii cu dizabilități vizuale în ciclul primar. Pentru că acești copii, în marea lor majoritate, nu aveau
îndemânarea de a se loga singuri pe un site, pe o Platformă educațională am înțeles că singura modalitate
de a lucra cu ei este cu sprijinul părinților. Aceștia au devenit un fel de profesori pentru copii, au contribuit
la găsirea unor soluții creative care să îi ajute să facă față situației prin care treceam. S-au implicaț în diverse
activități alături de copiii lor, au muncit împreună pentru realizarea unor produse, au constituit, pe rând,
resursă, sprijin, model, susținător al copilului.
Am avut tot sprijinul părinților, am fost profund impresionată de deschiderea lor, de dorința de a-și
sprijini copiii înțelegând modul diferit de abordare în munca cu elevii cu dizabilități vizuale, de aprecierea
eforturile profesorilor care lucrează cu copiii lor. Sunt extrem de recunoscătoare fiecărui părinte și mă bucur
că am avut ocazia să desfășor activități online împreună cu elevii și părinții lor. În cadrul acestor activități
s-au obținut multe beneficii, iar dintre acestea aș putea aminti îmbunătățirea relației familiei cu școala, dar
și a părinților cu copiii lor, precum și responsabilizarea părinților și conștientizarea de către aceștia a rolului
școlii în formarea și educarea copiilor cu dizabilități vizuale. Părinții au devenit partenerii profesorilor și
copiilor în învățare, fără ei activitățile online nu se puteau desfășura.
Pentru că părinții supravegheaau aproape tot timpul activitățile copiilor am făcut propuneri de
realizare a acestora, am cerut opinia fiecăruia privind intervalul în care aceștia erau dispusi să sprijine copiii
la activitățile online. Am întocmit un orar pentru fiecare zi a săptămânii de comun acord cu părinții elevilor
dar și cu toți colegii care predau alte discipline la clasă alături de mine. Pentru că în școlile speciale elevii
beneficiază și de multe ore de terapii corectiv-compensatorii a trebuit să ținem cont și de programul acestor
colegi, iar timpul pe care elevii erau conectați online să fie rezonabil. La finalul fiecărei săptămâni de lucru
am organizat întâlniri cu părinții și colegii pentru a oferi feed-back pentru săptămâna încheiată și pentru
oferirea de soluții de îmbunătățire a lucrurilor care nu au funcționat foarte bine.
Nici proiectarea activităților didactice nu a fost foarte simplă pentru că elevii nu au avut la dispoziție,
acasă, toate mijloacele de învățămând specifice muncii cu elevii cu dizabilități vizuale, mijloace pe care le
au doar la școală. Învățarea trebuia să aibă loc în cea mai mare parte în timpul activităților desfășurate
online. Am renunțat în această perioadă la temele scrise, pentru copiii care folosesc alfabetul Braille, iar
rezolvarea tuturor exercițiilor s-a făcut oral. În proiectarea activității didactice am identificat cele mai
potrivite activități de învățare care să se coreleze cu subiectul lecției, să faciliteze învățarea, să contribuie
la dezvoltarea creativității elevilor și la asigurarea stării lor de bine.
Recunosc că nu am fost pregătită pentru a desfășura lecții online cu elevi cu dizabilități vizuale, iar,
la început, mi s-a părut aproape imposibil acest lucru. Am încercat să-mi schimb această mentalitate, să
particip la cursuri online pentru profesori, la webinarii organizate, la conferințe în care colegii mei profesori
în școli de masă au împărtășit din experiența lor, au oferit exemple de bune practici. Aceste activități la care
am participat m-au ajutat să adaptez conținuturile, metodele și mijloacele folosite în cadrul activităților
desfășurate cu elevii cu dizabilități vizuale. De asemenea, în cadrul acestor întâlniri mi-am îmbunătățit
446
starea de bine, am aflat informații și bune practici care au contribuit la constuirea unei relații de încredere
și siguranță în școală, familie și comunitate.
În urma participării la aceste conferințe, webinarii, la ateliere de lucru am dobândit instrumentele
necesare inițierii în predarea online. Am descoperit metodele și instrumentele concrete care m-au ajutat să
îmi schimb în mod pozitiv stilul de predare și să îmi îmbunătățesc modul de a relaționa cu copiii și părinții
elevilor cu dizabilități vizuale. Activitățile on-line reprezintă o îmbinare între metodele clasice de învățare
și evaluare și a celor eLearning pentru a obține performanțe în ceea ce privește dezvoltarea competențelor
elevilor.
Am învățat în această perioadă în urma desfășurării activităților didactice că predarea on-line
înseamnă interacțiune, mișcare, schimb de activități, joacă. Activitățile on-line le-au oferit copiilor multe
provocări, experiențe noi de viață, înțelegerea dificultăților pe care trebuie să le depășească în această
perioadă. Pentru profesori aceste activități au oferit prilejul îmbunătățirii relației cadru didactic-elev și au
fost o provocare pentru a regândi învățarea pentru a se putea realiza atât în clasă, cât și în mediul de acasă.
Oricât de captivante au fost aceste activități copiilor le este dor să se întoarcă în sala de clasă. Vor să-și
revadă colegii, le lipsesc interacțiunile cu colegii și energia din colectivitate.
În încheiere vreau să împărtășesc ideile domnului Felix Tătaru, președintele GMP Group și fondatorul
Itsy Bitsy FM despre rolul profesorului. În cadrul unei conferințe SuperTeach acesta afirma: ” Menirea
profesorului este aceea de a descoperi și dezvolta măreția din fiecare copil. Nimic mai mult. Nu e despre
materie, despre obsesiile din capul nostru, este despre a-l vedea pe celălalt, care este un copil în creștere.
Trebuie să vezi acesti copii cu daruri diferite și să potențezi aceste daruri. Cred că on-line-ul este un mijloc,
nu un scop în sine.”
Bibliografie:
https://www.superteach.ro/conferinte-online/
https://www.youtube.com/watch?v=-LEtnAAX1UM
447
MODALITĂŢI DE COMUNICARE CU PĂRINŢII
ÎN VEDEREA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII COPILULUI
PROF. BOGDĂNEL MINODORA

ŞCOALA GIMNAZIALA ,,NICOLAE BALCESCU"
GRADINITA CU P. N. ,,LUCEAFARUL’’ CRAIOVA
Copilăria este sau ar trebui să fie, cea mai fericită perioadă a vieţii. Îi conferă acest privilegiu, lipsa
de griji, dragostea celor din jur, posibilitatea de a năzui către tot ce este mai luminos sau mai greu de atins
pe lume.
Familia reprezintă primul mediu de viaţă al copilului. Dezvoltarea copilului în familie se impune a
fi apreciată deci prin atmosfera, unică în felul ei, a climatului afectiv şi educativ pe care acest mediu i-l
creează. Familia nu este numai primul adăpost al copilului, ci este şi prima bază de lansare a lui în lume.
Acţiunea educativă din familie trebuie să aibă întotdeauna un caracter intenţional, urmărind o
anumită finalitate – formarea personalităţii copilului pentru integrarea lui în societate.
Pentru a-şi îndeplini acest rol familia trebuie să se deschidă lumii, oferind copilului posibilitatea de
a pătrunde în ea, fiind primul iniţiator sociocultural al copilului. Aici se pun bazele dezvoltării intelectuale,
morale, estetice, fizice si sociale ale copilului. Modul de exercitare a rolului părinţilor, reglarea raporturilor
dintre membrii familiei, grija faţă de bunurile comune, organizarea vieţii de la micile treburi gospodăreşti
la activităţile recreative şi creative, atenţia care se acordă fiecărui membru al familiei sunt percepute şi trăite
de copil în mod diferit, la fiecare vârstă.
În interrelaţiile dintre părinţi şi copii, singura atitudine părintească validă este cea de acceptare, de
respect faţă de personalitatea în formare a copilului, faţă de sentimentele şi nevoile sale.
După familie, grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate. Aici, copilul ia
cunoştinţă cu activitatea şi obiecte care-i stimulează gustul pentru investigaţie şi acţiune, îl provoacă să se
exprime şi îi propune, incipient, angajarea în relaţiile sociale de grup.
Este perioada când se pun bazele personalităţii şi se fac acumulările necesare începerii învăţării
şcolare.
În cadrul grupei, el trăieşte prima experienţă a vieţii în colectivitate, a vieţii sociale, alta decât familia.
De la intrarea în grădiniţă, copilul realizează o adaptare la un anumit ritm al vieţii cotidiene.
Copilul de această vârstă, în principal, se joacă, jocul fiind activitatea lui fundamentală, dar
achiziţionează şi numeroase cunoştinţe şi experienţe, care îl maturizează psihointelectual şi
psihocomportamental pentru contactul viitor cu şcoala.
Educaţia primită de la primii educatori – părinţii, ca şi cea a grădiniţei, se răsfrânge asupra tuturor
laturilor copilului în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestuia.
Trecerea de la copilăria preşcolară, dominată de structurile şi motivele activităţii ludice, la copilăria
şcolară, dominată de structurile şi motivele activităţii de învăţare se face sub impactul maturizării unor
premise psihice interne, cum ar fi: dezvoltarea motivelor şi a intereselor de cunoaştere, capacitatea copilului
de a efectua acţiuni variate, nu numai în plan obiectual, dar şi în plan mintal, creşterea ponderii momentelor
verbale, în analiza reprezentărilor, sub impactul descrierilor şi povestirilor celor din jur – premisă a
dezvoltării memoriei logice şi a gândirii abstracte, creşterea indicelui independenţei proceselor intelectuale,
care iau forma unor acţiuni teoretice speciale, ce vor juca un rol deosebit în medierea demersurilor cognitive
solicitate de învăţare.
Reuşita parcurgerii tranziţiei de la preşcolaritate la şcolaritate – care să facă învăţarea o activitate
accesibilă şi agreabilă, atrăgătoare pentru toţi preşcolarii – depinde de intervenţia mediatoare şi modelatoare
a educatoarelor, care călăuzim copilul către o bună inserţie a lui în noul tip de solicitare.
Este foarte important ca educatoarea grupei să cunoască specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a
copilului, disponibilităţile lui intelectuale, precum şi particularităţile lui temperamentale şi de caracter.
Pe parcursul celor 3-4 ani de grădiniţă, copilul continuă să se dezvolte fizic, înregistrează mari
progrese intelectuale, i se înfiripă personalitatea, apar înclinaţii şi aptitudini precoce, se încadrează în
normele de conduită social- morală şi mai sunt de depăşit şi eventualele erori de educaţie în familie.
448
Legătura dintre copil şi adulţi capătă noi forme:activităţile efectuate în comun cu aceştia sunt
înlocuite treptat cu îndeplinirea de sine stătătoare a indicaţiilor adultului. Astfel, devine posibilă o învăţare
relativ sistematică, datorită creşterii capacităţii copilului de sesizare a diversităţii lumii şi vieţii. Se pun
bazele personalităţii copilului, prin creşterea gradului de emancipare, a capacităţilor de comunicare, de
expresie şi de proiecţie. Tot în această perioadă se dezvoltă procesele imaginative, tentativele copilului de
a se transpune în situaţii imaginare, dorinţa de a intervenii, de a crea, de a schimba ambianţa.
Astfel, având în vedere particularităţile de vârstă şi ţinând seama de temperamentul fiecărui copil,
putem acţiona diferenţiat încât eficienţa demersului educativ să fie optimă şi în concordanţă cu obiectivele
programei instructiv-educative.
Cunoscând copiii prin metode şi mijloace variate, le putem comunica părinţilor concluziile
observaţiilor efectuate, atrăgându-le atenţia atât asupra părţilor bune ale personalităţii copiilor, cât şi asupra
aspectelor nedorite.
Cu intenţia ca fiecare copil să beneficieze de educaţie potrivit particularităţilor şi disponibilităţilor
sale, am încercat să-i antrenăm şi pe părinţi în acest demers.
Pe lângă discuţiile zilnice, şedinţele ocazionale şi tematice, vizitele la domiciliul copiilor, o
importanţă şi un efect imediat l-au avut activităţile demonstrative desfăşurate cu copiii pentru părinţi. Prin
această modalitate am făcut cunoscute părinţilor obiectivele programei, precum şi tematicile de parcurs.
De asemenea, prin prezentarea unor afişe sub diferite forme am solicitat părinţilor diverse materiale
legate de tematica ce urmează a fi parcursă, îmbogăţind astfel baza didactico-materială. Părinţii au dat
dovadă de receptivitate, implicare, iar cei care au avut de câştigat au fost atât părinţii, dar mai ales copiii.
Impactul participării la astfel de activităţi a fost acela al cunoaşterii propriilor copii, dar şi al celorlalţi,
putând astfel, să facă comparaţii.
Un rol important în realizarea acestui obiectiv l-a avut şi îl are în continuare participarea părinţilor
în organizarea unor excursii, vizite şi drumeţii cu diferite ocazii. Acest lucru i-a ajutat pe părinţi să-şi
cunoască mai bine copiii şi chiar să intervină în anumite situaţii nedorite.
Pentru a-i determina pe părinţi să acorde mai multă atenţie copiilor, le-am dat un chestionar, în cadrul
unei şedinţe, în care au avut de răspuns la întrebări, ca de exemplu:
1. Cât de mult se ocupă de educaţia copiilor?
2. Cine se ocupă în mod special de educaţia copiilor?
3. Ce ar dori să realizăm în clasă pentru crearea unui ambient cât mai plăcut?
În ideea obţinerii unor răspunsuri cât mai obiective, chestionarele au fost anonime. Răspunsurile au
fost surprinzătoare, bazându-se pe sinceritate: unii au recunoscut că nu au foarte mult timp liber, alţii că se
ocupă mai mult bunicii, aşteptând ca educaţia copiilor să se facă numai în grădiniţă.
După această şedinţă, am observat că implicarea lor a fost mult mai activă, dorinţa de a cunoaşte
progresele copiilor a crescut, au exprimat noi iniţiative în dotarea sălii de grupă cu jocuri şi jucării, mobilier,
lucru care de fapt s-a şi realizat.
Un efect deosebit în ceea ce priveşte colaborarea cu părinţii l-a avut şi faptul că personal am avut
posibilitatea să particip la proiectul naţional ,,Educaţi aşa!”, prin care am instruit mai multe grupe de părinţi
în ceea ce priveşte educaţia copiilor. Prin desfăşurarea cursului am avut ocazia să cunoaştem mai bine
părinţii, am aflat câtă atenţie acordă copiilor, cum rezolvă anumite situaţii nedorite, precizându-le anumite
reguli şi limite prin care pot să intervină în ideea de a avea copilul pe care şi-l doresc.
I-am sfătuit pe părinţi să intervină cu calm şi prudenţă atunci când copilul are o problemă, să le acorde
atenţie şi să-i aprecieze în permanenţă, deoarece părintele poate avea rol de terapeut în cele mai multe
cazuri. Acţionând aşa, poate impune respect din partea copilului, dar în acelaşi timp să acorde respectul
cuvenit copilului, respect de care are tot dreptul să se bucure.
Întreaga gândire filozofico-pedagogică arată că marii pedagogi ai umanităţii au căutat să înţeleagă,
mai întâi, enigma copilăriei, să nu-i afecteze farmecul, au căutat să afle ce este copilul, ce semnificaţie are
el între elementele lumii.
Dacă unele coordonate ale universului copilului s-au schimbat, din fericire a rămas însă un element
comun, care va dăinui etern: acel inefabil, care este puritatea sufletească, aspiraţia şi năzuinţa spre mai sus,
mai curat, mai drept, mai bine.
449
Fiecare copil are dreptul şi privilegiul de a se dezvolta în limita şi capacităţile sale. Responsabilitatea
părinţilor, a educatorilor, a medicilor este de a asigura copilului cele mai bune condiţii pentru a-şi fructifica
din plin acest drept şi privilegiu.
Drumul parcurs de copil traversând substadiile preşcolarităţii este lung şi bogat. Din etapă în etapă,
copilul iese din lumea lui confuză şi se îndreaptă spre începutul evoluţiei personalităţii sale.
Bibliografie
1. Dima, Silvia – „Cei şapte ani de acasă”, Editura Didactică şi Pedagogică, R. A., Bucureşti, 1999
2. Mara, Daniel –„ Educaţie pentru educaţie”, Editura ALMA MATER, Sibiu, 2006
3. Mitrofan, I., Mitrofan, N. – „Familia de la A la Z”, Editura Ştiinţifică, 1991
4. Nicola, Ioan – „Tratat de pedagogie şcolară”, Editura Aramis, Bucureşti, 2000
5. Stănciulescu, Elisabeta – „Sociologia educaţiei familiale”, vol. I, Editura Polirom, Iaşi, 1997
6. Vrasmas, Ecaterina – Adina – „Consilierea şi educaţia părinţilor”, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
450
GRADINITA ON-LINE
PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR: BOICIOC TUNDE ERIKA

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.8
SIGHETU MARMATIEI, MARAMURES
”Cea mai eficienta educatie pentru un copil consta

in joaca lui cu lucruri frumoase”(PLATON)
Anumite lucruri nu se uita niciodata. Poate fi vorba
despre o intamplare de la gradinita, o mancare gustoasa,
un cadou deosebit sau poate sunt prietenii din copilarie.
Cu siguranta gradinita este o etapa a vietii noastre pe
care cu totii ne-o amintim cu placere
Am cea mai frumoasa meserie de pe planeta, sunt
educatoare si caut sa fiu mereu informata cu tot ce apare nou
legat de specialitatea mea şi sa fiu mereu bine documentata
şi pregatita în ceea ce priveşte deschiderea spre noua predare online. Am utilizat platformele, aplicațiile și
resurselor educaționale deschise, care au fost recomandate a fi utilizate în activitataea desfășurata./ZOOM.
Dintre beneficiile predarii online pentru preşcolar - un mediu de învaţare mult mai confortabil, dar care
necesită suportul adulţilor (al parinţilor, în cazul învaţarii de acasa)
Am urmarit valențele pedagogice ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare,
dezvoltarea competențelor secolului al XXI-lea etc.
Am colectat fedbackul de la preșcolari și parinți și am valorizat rezultatele în proiectarea ulterioara
activităților on line .
Învațamantul on-line deschide posibilitatea unei pregatiri structurate, coordonate și corect etapizate .
Acest mod de învațare este impus acum de perioada dificila pe care o traversam.
Tot ceea ce înseamna proces educațional de predare-învațare a redevenit în atenția noastra sub titlul
de proces educațional la distanța. Cu toții ne-am mutat activitatea în mediul on-line, am facut cunoștinta și
am descarcat aplicații care faciliteaza învațarea la distanța.
Asadar am continuat activitatile, cu grupa, in mediul on-line, am incercat sa ofer aceeasi educatie de
inalta calitate si sa imi indeplinesc misiunea de EDUCATOR.
Am stabilit activitați grupate pe teme saptamanale, care sa îi faca pe copii sa se simta destinși și cat
mai aproape de colegi si educatoare, fara stres și îngrijorari suplimentare in spațiul casei. În întalnirile pe
Zoom am desfasurat jocuri distractive și am prezentat lucrari practice, încurajam exprimarea emoțiilor, a
empatiei și mai puțin a competiției între copii, pentru a reduce presiunea psihologica a momentului
Pentru derularea cu succes a acestor activitati, am urmarit 3 componente, in egala masura ca
importanta: interactiune in timp real care sa permita comunicarea bidirectionala, colaborare cu editare si
partajarea documentelor si resurse educationale digitale care sa sutina predarea (continuturi, prezentari,
fise, imagini).
Una dintre activitatile mele on-line indragite de copii si de parinti a fost Povestea “Ridichea Uriasa
“‘, poveste in versuri, prezentata on-line cu ajutorul unei machete 3D, confectionata de mine. Personajele
din poveste au fost decupate si infoliate, astfel imaginea pe Zoom a fost mai clara, mai colorata.Am incercat
sa versific povestea, mi se pare ca astfel devine mai accesibila, copiii reusind sa retina mai usor. Partea
faină este că povestea este scurta, nu necesita concentrare maxima din partea copiilor. Poveștile pot fi
folosite pentru a oferi celor mici momente de divertisment adecvat varstei lor, dar mai ales ca punct de
pornire pentru dialoguri sau activitați creative cu copiii. Idei pentru dialoguri cu copiii preșcolari:
Daca ai avea un creion magic, ce personaj ai șterge sau transforma? De ce? Care este personajul tau
preferat? De ce ți-a placut acel personaj? Ce crezi ca ar fi putut face diferit personajul tau preferat? Crezi
că ai putea desena o ridiche uriasa?
451
Trecem cu toții printr-o perioadă dificilă Aceasta este intr-adevar cea mai mare provocare pentru toata
lumea in aceste momente. Eu nu vad doar o trecere, o schimbare, ci și o pierdere importanta: pierderea
stilului de viața anterior, cu tot ce implica el – mers la munca, ieșiri, activitați sociale, culturale, calatorii.
Sunt educatoare, nu stiu sa fac altceva, imi este dor copiii mei din grupa, de zambetul lor, de joaca lor, de
trasnaiele lor, de perlele lor, imi tremura sufletul de dorul lor. Nu pot sa-mi imaginez faptul ca…ne vom
intoarce la grupa cu masti, manusi si distantare sociala. Mi se pare o crima sa nu poti sa-i imbratisezi, sa-i
mangai, Nu stiu cum o sa reusim, suntem mereu intr-o schimbare continua si ce e azi nu a fost ieri si nici
nu va fi maine.
452
RESURSELE WEB ÎN SCOALA DE ACASA ONLINE
PROF. BOJAN ELENA CLAUDIA

SCOALA GIMNAZIALA NICOLAE TITULESCU
citească.” (aforism de Vasile Butulescu din « Imensitatea punctului »)
educație.
453
ȘCOALA DE ACASA
LICEUL TEHNOLOGIC ,,ION CAIAN ROMANUL”, CAIANU MIC

PROFESOR PENTRU INVAȚAMANT PRIMAR, BOLBOS IULIA-MARIA
Într-o zi de luni, 9 martie, se vorbea despre închiderea şcolilor din România, din cauza pandemiei de
coronavirus.
Chiar la mijlocul săptămânii, pe 11 martie, instituţiile de învățământ din țară și-au încuiat uşile, aşa
că profesorii şi învăţătorii au fost nevoiți să găsească soluţii ca să-şi ţină în continuare orele. Cursurile s-au
mutat în online. Iniţial, s-a crezut că situaţia va dura până pe 22 martie, dar şi ulterior, elevii şi profesorii s-
au întâlnit doar în mediul virtual. În cele trei săptămâni şi jumătate de şcoală, până la vacanţa de Paşte de
pe 4 aprilie, școala noastră a hotărât ca procesul educațional să continue pe platforma Zoom. Prin
videoconferinţă, elevii au putut să participe la ore, să-şi vadă colegii şi profesorii.
Cadrele didactice și elevii s-au obişnuit foarte repede cu aplicaţia Zoom. Pe 12 martie, am avut o
primă interacţiune cu copiii. Am convenit, împreună cu elevii și părinții acestora să păstrăm orarul de la
clasă. Așadar, întâlnirile noastre începeau în fiecare dimineață la ora 8:00. O întâlnire dura 30-40 de minute,
cu 15-20 de minute pauză. Unii copii din clasă nu au avut la început laptop, computer ori telefon. Prin
urmare, au fost cazuri în care şcoala online s-a dovedit a fi inaccesibilă. Domnul director, împreună cu
Consiliul Local, au achiziționat tablete cu acces la internet, astfel încât, după vacanța de Paște, toții elevii
clasei a IV-a au putut participa la orele desfășurate on-line.
Prima săptămână de educaţie online a fost obositoare, în primul rând, din punct de vedere emoţional,
pentru că, în contextul izolării, a apărut acest nou mod de a interacţiona cu elevii. Începând cu a doua
săptămână am intrat într-un ritm, ne-am dat seama că este importantă menţinerea unei relaţii. N-am mai
pus accent pe noi conţinuturi, ci doar am încercat să le consolidez pe cele existente. Am vrut ca întâlnirea
să fie cât mai caldă, deschisă, creativă şi copiii să nu se simtă presaţi.
La limba română am lucrat zilnic, pentru că regulile de gramatică şi ortografie stau la baza
comunicării. Elevii mei au aplicat noţiunile învăţate, iar eu am avut grijă să le cer explicaţii şi să subliniez
folosirea corectă a limbii române. Acum, mai mult decât la învăţarea din clasă, s-a văzut dacă şi-au însuşit
sau nu regulile de scriere corectă şi dacă şi-au dezvoltat sau nu autonomia. Toţi elevii au acasă tabletă,
laptop sau computer, însă câţiva au preferat doar să asculte şi să lucreze, fără să vorbească sau să pornească
butonul video. A fost o variantă aleasă de ei, iar eu le-am respectat alegerea. La predare, am folosit
manualele digitale şi culegerile utilizate şi în sala de clasă. Jocurile video şi aplicaţiile matematice au fost,
de asemenea, de ajutor. Chiar şi hârtia de desenat şi-a găsit oglindirea în online: tabla virtuală.
Am dus lipsa apropierii fizice. Schimbul de energie nu a mai putut fi făcut, nu am avut interacţiune
faţă în faţă. În rest, am avut tot ce ne-a trebuit.
Chiar dacă la început mulţi copii s-au bucurat la auzul veştii că se închid şcolile, pe parcurs şi-au dat
seama cât de mult le lipsesc colegii şi dascălii. Oricum, şi pentru copii a fost o perioadă mai puţin obişnuită.
Le-a fost dor.
Am observat că relaţia cu elevii s-a îmbunătăţit, odată ce şi-au dat toţi seama de importanţa întâlnirilor
de la şcoală. În plus, am avut şi activităţi deosebite în această perioadă: am reuşit să călătorim virtual,
împreună și ne-am creat noi conexiuni emoţionale. Am vizitat muzee în mediul virtual, țări și orașe
îndepărtate, ba chiar am avut și o festivitate de încheiere a anului școlar, la care au participat și părinții.
Elevii au primit diplome virtuale și fiecare a avut parte de un moment al său în care și-a luat rămas bun de
la colegi și doamna învățătoare. Ne-am despărțit cu lacrimi în ochi și sperața în suflet ca de la toamnă, în
clasa a V-a, să ne revedem la școală și să începem cu dreptul un an școlar rodnic.
În aceste condiţii de lucru, am identificat avantaje şi dezavantaje ale studiului online: avantajul este
acela legat de noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă inedită, are un farmec ataşat. Este o invitaţie de
nerefuzat pentru copiii nativi digital. Dezavantajele sunt lipsa apropierii fizice şi oboseala psihică pe care
o cauzează expunerea la ecran.
În condițiile în care am lucrat mai mult decât de obicei pentru a compensa inconveniențe inerente
transpunerii într-un cadru nou a activităților didactice, am reușit să regândim situațiile de învățare și punem
mai mult accent pe calitate, pe progres școlar autentic și pe interacțiunea și implicarea elevilor.
454
EDUCAȚIA ÎN ONLINE ȘI ÎN OFFLINE
PROFESOR BOLDOR GEORGIANA-CECILIA-RARA

ȘCOALA GIMNAZIALA SPECIALA – CENTRU DE RESURSE ȘI
DOCUMENTARE PRIVIND EDUCAȚIA INCLUZIVA/INTEGRATA,
CLUJ-NAPOCA, JUDEȚUL CLUJ
Educația este “arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute
ale acelora care dispun de ele” - Platon
Tot ceea ce se petrece astăzi în mediul educațional, care-a trecut peste noapte din offline în online,
întreaga digitalizare care s-a răsfrânt asupra rosturilor sistemului de învățământ tradițional pot fi percepute
într-un sens cât se poate de pozitiv, și anume e loc de inovație și schimbare în educație. Iar modul în care
perioada de izolare, când școala e posibilă doar în varianta online, ne va schimba modul de viață și
mentalitatea va avea repercusiuni inevitabile ulterioare, schimbând și modul în care vom preda, respectiv
relaționa cu elevii, atunci când situația actuală va reveni la normal.
Totuși sunt aproape patru luni în care am experimentat, greșit, adaptat constant și mers înainte în
predarea online, consilierea părinților online, cursuri profesionale online și întâlniri profesionale online.
Care sunt diferențele majore între educația online și offline din perspectiva mea, dar sunt sincer
curioasă de propria voastră experiență.
La sesiunile față în față, participanții știu ce au de făcut. În online nu!

În sesiunile față în față, dacă există câteva persoane care nu înțeleg clar ce au de făcut, se adaptează
după acțiunile celorlalți. În online, această adaptare este mult mai dificilă pentru că nu există interacțiune
umană, nu vezi clar ce fac ceilalți. Participantul presupune, însă nu știe sigur.
Ce fac eu? Repet de mai multe ori cerința, în special dacă îi împart în echipe în online. Mai mult,
folosesc la maxim butonul de CHAT menționând: „dacă nu este clar ceva, vă rog să scrieți oricând în chat
sau să mă întrerupeți”. Mă asigur că ei înțeleg că există mereu metode prin care pot să își rezolve
nelămuririle.
În online, se renunță mult mai repede

Atunci când suntem față în față, tendința participanților este de a se adapta. Chiar dacă simt nevoia
să renunțe, aceștia, motivați de întregul grup și de reacția grupului, se adaptează. În online, orice informație
care nu este clară sau motivantă pentru echipă va duce la abandon. Unii vor ieși sigur din întâlnire, alții vor
apela rapid la butonul „mute” și o parte nu vor participa deloc, nici dacă îi întrebi.
Am pățit lucrul cel puțin în prima perioadă de cursuri online și de adaptare.
Ce fac eu acum? Pe de o parte, sunt foarte conștientă că nu voi putea motiva toți participanții să fie
activi în sesiune. Pe de altă parte, mi-am dat seama că activitățile trebuie să fie mult, mult mai simple.
Nivelul de complexitate să fie mai scăzut, dar discuțiile bazate pe acel exercițiu să fie mai intense.
Participanții au nevoie de mai multă interacțiune cu profesorul

Pentru că nu există deloc interacțiune fizică, socială, profesorul rămâne singurul „om de bază” din
orele, cursurile online. Asta înseamnă că profesorul trebuie să aducă: energie, claritate și structură. Personal,
cred că rolul profesorului este să aducă toate acestea, de aceea, în online doar continui să mă asigur că se
întâmplă aceste lucruri și există o claritate de la mine - spre ei, spre elevi. Asta nu înseamnă că doar eu
vorbesc și ei ascultă. Înseamnă doar că rolul meu este de ai ghida, de a fi facilitator pentru educație de
calitate. Iar calitatea presupune profesori bine pregătiți, motivați și echipați cu resursele educaționale
potrivite.
455
În online, nu există feedback
Să fim sinceri: mulți dintre participanții noștri preferă să stea fără camera video pornită, astfel nu ai
feedback vizual. Sunetul trebuie pus pe mut, altfel va deranja toată ora, nu ai astfel feedback auditiv
constant. Nu poți vedea toți participanții, elevi - părinți. Când lucrezi cu mai mulți participanți pe ZOOM,
de exemplu, nu poți să vezi mai mult de aproximativ 25 de persoane pe ecranul tău, astfel nu vezi decât
reacțiile unora dintre participanți.
Ce fac eu? Cer mereu, mereu, mereu feedback după fiecare activitate mică. Îi rog să scrie pe chat, să
folosească menti.com, să vorbească, să scrie în Jamboard. Orice, doar să am un feedback de la participanți.
În online, învățarea se face pe bucăți

Conținutul trebuie împărțit în etape clare, scurte, concise. Fiecare activitate să aibă o logică simplă și
să includă jocuri.
Ce fac eu? Personal, fac acest lucru și în învățarea la clasă și constant schimb metoda de lucru din
10 în 10 minute. Cheia aici este să știi să faci trecerile de la o activitate la alta într-un mod fluent, să există
o continuitate între micile activități pe care ți le-ai propus, ca la final, procesul de învățare să își atingă
obiectivele.
Avem tendința să ne lăsăm demoralizați

Cred în continuare că viitorul învățării nu este educația în online. Poți primi informații în online (și
este chiar foarte bine venit acest lucru), dar nu poți chiar învăța cu adevărat.
Cred că, în calitate de profesori, facilitatori avem tendința să ne punem aceleași obiective de învățare
ca în sesiunile fizice, unde există un alt tip de interacțiune, unde învățarea este pe mai multe planuri
(personală, socială etc). Pe când, în online suntem nevoiți să oferim alte competențe elevilor noștri.
Educația online are, fără îndoială, avantaje și dezavantaje: se pierde contactul direct, nemijlocit cu
clasa (de elevi), dar se câștigă, în schimb, un plus de empatie și comunicare și ar trebui să conducă la o
relaționare detașată. Elevii și profesorii ar trebui să formeze o comunitate ale cărei baze să fie puse pe stări
și emoții, iar nu pe transmiterea și stocarea mecanică de cunoștințe. Într-un mediu cu care elevul era
familiarizat și înainte, digitalizat, acesta se va putea manifesta liber, va putea alege între activități de lucru
diferite.
Profesorul ar trebui să știe că un feedback pozitiv, acolo unde e cazul, o bună motivare, stabilirea
unor așteptări înalte fac parte nu doar dintr-un mod științific dovedit de eficientizare a învățării ci din
metodologia de care ar trebui să țină cont atunci când se adresează elevului ca om, ca partener la actul de
învățare.
Ar trebui să învățăm de la fiecare elev al nostru, pentru că fiecare om are ceva unic, și nu e simplu
să-l dirijăm în direcția dorită de noi, ci să-i lăsăm să-și aleagă liber, sub atenta noastră îndrumare, propria
cale.
456
AVANTAJELE PREDĂRII ONLINE
PENTRU ELEVII DIN CICLUL PRIMAR
ȘCOALA GIMNAZIALA STROIEȘTI

PROF. INV. PRIMAR BONDAR ADRIANA ELENA
Predarea online are două tipuri de lecții aceastea sunt live si înregistrate. Ambele pot fi folosite cu
succes, în scopuri diferite. Pentru predarea unei notiuni noi, profesorii pot înregistra un material video scurt
pe care copiii să îl urmarească în cadrul orei sau înainte de oră, apoi pot interacționa live pentru a raspunde
la întrebari, a verifica întelegerea informației si a adăuga idei noi.Cele mai eficiente lecții respectă cateva
reguli, oferă la început o hartă a conținutului care va fi prezentat, astfel incat copiii să știe la ce să se aștepte,
materia este împarțită in segmente scurte, urmate de întrebari si teme de reflecție pentru elevi care să îi
ajute pe copii sa facă deducții și să înteleagă materia, includ materiale vizuale care sprijină întelegerea
noțiunilor noi.
Avantajul lecțiilor înregistrate dinainte este că profesorul va avea un mai mare control asupra
conținutului și asupra felului in care acesta este prezentat, rezultând o calitate mai bună a materialului. De
asemenea este recomandat ca lecția online sa fie înregistrată pe segmente mai scurte, astfel încât atunci
cand apar erori, profesorul să poată înlocui usor un segment cu altul. În plus, lecțiile înregistrate dinainte
nu vor fi afectate de întreruperile care apar inevitabil legate de conexiunea copiilor la internet.
Lecțiile live pot include în prezentarea lor materiale vizuale și audio care fac posibile prezentările
Power Point sau materiale video.Avantajul acestor lecții este că elevii pot scrie întrebările în chat pentru a
nu întrerupe lecția.Profesorul verifică din când în când chatul pentru a vedea care sunt întrebările
copiilor.Lecțiile live pot fi folosite cu succes pentru a încuraja interacțiunea cu elevii.Activitățile care se
potrivesc cel mai bine sunt studiile de caz, rezolvarea de probleme, dezbaterile.
Alt avantaj ar fi că elevii au acces la materiale și după încheierea lecției online, la fel ca atunci când
învață în clasă nu toți vor înțelege explicațiile profesorului din prima încercare.Ei pot să-și descarce
imaginile și materialele video folosite la oră.De asemenea transcrierea conținutului audio este esențială
pentru învățarea online eficientă.Unul dintre aspectele pozitive ale predării online este că profesorii pot
aduce invitați speciali care să participe la lecții.Aceștia pot fi autori, profesori sau profesioniști din domenii
asociate cu materia predată.
Implicarea elevilor in discuții, autoevaluarea sau evaluarea temelor colegilor, activități de
documentare înainte de lecții, toate sunt modalitati prin care elevii pot fi implicati direct în învățarea online.
Copiii vor fi mai implicati atunci cand li se permite să se exprime social, cognitiv și legat de
conținutul învățării și atunci când cadrul didactic se exprimă din aceste puncte de vedere.Prezența cognitivă
a copiilor și a cadrului didactic se referă la felul în care aceștia contribuie cu idei și informații legate de
materia predată.Aceasta este legată de conținutul învățării este încurajată cand profesorii și elevii confirmă
întelegerea informatiilor, sumarizează discuția, răspund sau formulează întrebări, încurajează participarea
la discuție a altor copii, aduc informatii noi din alte surse etc.
Predarea online este o provocare pentru elevi, părinți și pentru cadrele didactice.Ajută să aibă o
atitudine deschisă și flexibilă pentru a evalua corect ce funcționează și ce nu, pentru a încerca idei noi și
pentru a încerca din experiența altor cadre didactice.
Interactivitatea nu înseamnă doar discutii live între copii sau între copii si profesori. Când vine vorba
de predarea online, copiii pot fi încurajati să interactioneze prin proiecte de grup si prin încurajarea
discuțiilor in forumuri și comentarii. Avantajul predării online este că elevii au mai mult timp să gândeasca
și să formuleze întrebări și răspunsuri corecte.
457
ȘCOALA ALTFEL- ȘCOALA ONLINE
PROFESOR: BONDAR RAMONA IOANA

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVA NR.1, ORADEA
O soluție fericită din acest punct de vedere sunt produsele de învățare online, unde copiii descoperă
Școala Intuitext, de pildă, este un produs online special creat pentru copiii din clasele I-III, unde cei mici
exersează și aprofundează sub formă de jocuri interactive noțiuni predate la clasă de către învățătoare. Iată
și alte beneficii ale acestei platforme care schimbă din temelii atitudinea copiilor față de școală și față de
pregătirea temelor zilnice:
1.Este accesibilă
animații, filme, imagini), reunite într-un singur loc și grupate în funcție de vârstă și specificul învățării.
2. Este atractivă pentru copii

venite din zona digitală. Deoarece timpul petrecut pe computer este perceput ca o experiență pozitivă,
Școala Intuitext poate fi văzută ca o oportunitate de a se distra, fără să își dea seama că învață în același
timp.
3.Ține cont de specificul vârstei copilului

Platforma creează un context plăcut, ludic în care copiii revăd, aplică ceea ce au învățat, își exersează
memoria, atenția, gândirea logică sau își folosesc inteligența emoțională în jocuri. Conținuturile și modul
de prezentare a acestora sunt adaptate stadiului gândirii, respectă specificul proceselor cognitive
corespunzătoare vârstei și iau în considerare interesele și preferințele specifice vârstei, facilitând înțelegerea
și încurajând învățarea.
• Exploratorul vesel a pornit de la curiozitatea naturală și de la dorința de explorare a copiilor. De
aceea am conceput un loc în care „am adus“ și prezentat cu imagini atractive și în limbaj accesibil,
curiozitățile din lumea științei, a artei și a sportului.
• Clubul isteților este locul în care elevii din clasele I, a II-a și a III-a descoperă prin joacă Matematica,
Limba Română sau Științele Naturii.
• Locul meu de joacă este insula care răspunde unui trend tot mai pregnant: jocurile digitale. În acest
sens, am creat jocuri atractive, cu o grafică plăcută, adaptată vârstei, prin care copiii își exersează inteligența
emoțională și socială, memoria, atenția, răbdarea și gândirea logică.
• Cufărul cu jucării este magazinul în care micii exploratori își pot cumpăra, cu „banii“ câștigați prin
punctele primite pe celelalte insule, obiecte care să le personalizeze Avatarul.
• Misiunea specială este spațiul unde elevii se exprimă: își amenajează propria cameră virtuală cu
obiectele câștigate. Astfel, își dezvoltă spiritul practic și creativitatea.
458
4. Propune un tip de învățare ce are în centru copiii
5. Oferă părinților posibilitatea monitorizării activității copilului

Spre bucuria părinților, la Școala Intuitext există posibilitatea de a consulta în orice moment
rapoartele de activitate ale utilizatorului. Acest lucru permite copiilor libertatea de a învăța cum doresc, în
același timp asigurând părinții că timpul petrecut pe platformă este de calitate.
459
UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII ALE INFORMAȚIEI ȘI ALE
COMUNICARII IN PREDAREA-INVAȚAREA ISTORIEI
PROF. BORCA VALENTIN-PETRU

LICEUL DE ARTE ,,SIGISMUND TODUȚA” DEVA
Pe lângă mijloacele clasice de învățământ, noile tehnologii de informație şi comunicare au menirea

de a activiza și dinamiza ora de istorie. Integrarea TIC în activităţile de predare-învăţare-evaluare nu se
rezumă, la utilizarea calculatorului ca mijloc modern pentru activităţile de instruire ci implică mai multe
niveluri de integrare, respectiv:
1. utilizarea unor echipamente, computere, telefoane, removable media, radioul sau alte echipamente
comunicaţionale de înaltă frecvenţă, televiziunea, dispozitivele digitale sau analogice de înregistrare
(inclusiv DVD şi video), camerele de filmat, fotocopiatoarele, imprimantele (sau alte aparate de acest gen);
2. integrarea unor componente TIC în strategiile tradiţionale de învăţare – cum ar fi, spre
exemplu, utilizarea prezentărilor PowerPoint;
3. modificarea metodei de predare în funcţie de noile tehnologii şi resurse multimedia;
4. un nou rol al cadrului didactic, cum ar fi, spre exemplu, cel de facilitator al învăţării;
5. proiectarea întregului demers didactic în manieră integratoare în baza unui anumit model teoretic,
a unei noi paradigme a învăţării - cea constructivistă.
Toate aceste schimbări, de conţinut, generează schimbări calitative la nivelul întregii activităţi, o mai
mare eficienţă a activităţii didactice, în conformitate cu actualele schimbări calitative în educaţie, o nouă
manieră de a aborda problemele - cu accent pe inter şi transdisciplinaritate.
Resurse software
Cele mai utilizate resurse sunt produsele software (softuri educaţionale sau didactice) care se
adresează direct celor care învaţă şi permit elevului:
- să acceseze diverse surse informaţionale;
- să proceseze informaţii;
- să construiască pe aceste baze cunoştinţe noi;
- să dobândească competenţe/capacităţi prin demonstraţii, exemple, explicaţii, exersări, simulări, etc.
În esenţă, softurile educaţionale sunt programe sau lecţii în format electronic, proiectate în
raport cu o serie de coordonate pedagogice (obiective, conţinut specific, caracteristici ale elevilor,
metode, feedback secvenţial şi evaluări formative).
Prezentăm, spre ilustrare, câteva exemple de aplicaţii on-line care pot contribui la
formarea/dezvoltarea/consolidarea competenţelor specifice la disciplinele socio-umane:
Platforma eTwinning - oferă cadrelor didactice şi elevilor instrumente pedagogice care integrează
noile tehnologii în procesul de învăţare. Promovează colaborarea şi relaţionarea între şcolile europene prin
intermediul tehnologiei informaţiilor şi a comunicaţiilor (TIC) și contribuie la optimizarea procesului de
predare-învăţare-evaluare prin valorificarea valenţelor formative ale proiectelor.
Google Docs - reprezintă un instrument on-line pentru creare în colaborare de documente, foi de
calcul, prezentări și chestionare. Permite formatare, încărcare de imagini, comentarii, tabele, formule.
Documentele realizate sunt stocate on-line şi pot fi accesate de oriunde există acces la Internet.
Wallwisher - permite crearea unui „avizier” virtual pe care pot fi postate scurte mesaje conţinând
text, imagini şi legături. Poate fi folosit pentru brainstorming, pentru a posta adrese de Internet utile, cuvinte
noi, termeni sau comentarii pe o temă dată.
Glogster - reprezintă o aplicaţie simplă pentru crearea de postere interactive. Combină imagini,
video, muzică, fotografii și linkuri pentru a crea pagini mulitmedia.
Picasa - aplicaţie gratuită oferită de Google pentru organizarea, stocarea şi editarea de fotografii.
Oferă numeroase instrumente de editare, precum şi posibilitatea de a crea prezentări, colaje, publicare de
albume pe Internet, pregătirea fotografiilor pentru utilizare externă (tipărire, e-mail).
Fotobabble - permite adăugarea unui comentariu sau a unei naraţiuni la o imagine sau fotografie. Se
încarcă imaginea şi apoi se înregistrează naraţiunea folosind un microfon.
Hot Potatoes - cuprinde şase aplicaţii gratuite pentru crearea de teste interactive: cu răspuns multiplu,
cu răspuns scurt, cuvinte încrucişate, formare de perechi, ordonare şi completare de fraze.
460
Bubble.us - aplicaţie simplă pentru crearea de hărţi conceptuale colaborative on-line. Hărţile pot fi
stocate sau exportate ca imagini sau html, pentru a fi publicate pe blog sau în
pagină web, pot fi printate sau trimise prin e-mail.
Prezi - aplicaţie pentru crearea de prezentări non-lineare, cu posibilităţi ca: zoom, itinerar al
prezentării, inserare de legături, imagini, videoclipuri, texte, fişiere pdf, desene (un pas înainte faţă de „era
PowerPoint”).
Toate aceste instrumente sau aplicații contribuie la exersarea competențelor specifice istoriei, fiind
sunt considerate de elevi mult mai atractive și lucrează cu mai mult interes chiar și acasă nu numai în clasă.
Bibliografie:
1. Felicia Adascăliței, Marilena Bercea, Doru Dumitrescu, Liviu Lazăr, Mihai Manea, Mirela
Popescu, ,,Elemente de Didactică a Istoriei”, Editura Nomina, București, Ediția a II-a 2010-2013.
2. Nicolae Hurduzeu, ,,Didactica Istoriei. Note de Curs” (format electronic), Timișoara, 2018.
3. http://www.etwinning.net
4. http://www.google.com/google-ds/hpp/hpp_ro_ro.html
5. http://www.wallwisher.com/
6. http://www.glogster.com/
7. http://www.fotobabble.com/
8. http://hotpot.uvic.ca/
9. https://bubbl.us/beta/
10. http://prezi.com/
11. http://picasa.google.com/
461
PLANIFICARE
„ȘCOALA ALTFEL, ȘCOALA DE ACASĂ”
PROFESOR INV. PREȘC. JURCA LARISA MARIA

G.P.P. NR. 11 ALBA IULIA
PROFESOR ÎNV. PREȘC. BORDEU GEORGETA
G.P.P. NR. 11 ALBA IULIA
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Să știu mai multe, să fiu mai bun!”

GRUPA mijlocie
PERIOADA: 25.05. - 29.05.2020
TURA I / TURA II
Data Denumirea Activitatea Activitatea Evaluare (raport)
activităţii de învățare metodică
Luni ORCHESTRA DE -să -consultare
25.05. ACASĂ confecțione surse on-line
2020 (confecționăm ze - realizarea
instrumente instrumente materialelor
muzicale din muzicale vizuale ce se
materiale din vor trimite
reciclabile) materiale preșcolarilor https://www.youtube.com/watch?v=Pp
Audiție poveste reciclabile; -alte activități 0d004A
„Scufița Roșie” de http://www.youtube.com/editor
Frații Grimm Să manifete -povestea înregistrată audio
creativitate
și
imaginație;
TURA I / TURA II
Data Denumirea Sarcini de Activitate Evaluare (raport)
activităţii lucru metodică
Marți MICA MEA -să planteze -planificarea
26.05. GRĂDINĂ flori și activităților
2020 (planăm, decorăm, semințe; -căutarea şi
grădinărim) salvarea
materialelor -interactiune pe grupul
necesare whatsApp: indicații, aprecieri
desfăsurării https://youtu.be/oY6YgJAOCaM
activitatii
propuse
TURA I / TURA II
Mierc. HOCUS, POCUS, -să -consultare -Site-uri utilizate azi:
27.05. EXPERIMENTU realizeze surse on-line Aplicaţia WhatsApp, Facebook
2020 S (realizăm experiment https://youtu.be/puI2NvafsyI
experimente sub e simple, cu -Comisie
supravegherea ajutorul metodica
adulților) adulților WhatsApp
462
TURA I / TURA II
Joi POFTIȚI LA Să https://youtu.be/CYdlXbvlBNs-
28.05. TEATRU! urmărească -căutarea şi interactiune pe grupul whatsApp:
2020 (urmărim o piesă o piesă de salvarea indicații, aprecieri
de teatru/creăm o teatru; materialelor https://youtu.be/vZ-8qJFlXEw
poveste/confecțio Să necesare https://youtu.be/wzcIbEhrMjs
năm marionete- confecțione desfăsurării
păpuși) ze păpuși- activitatii
marionete; propuse:
www.didactic
.ro
TURA I / TURA II
Vineri JOCURI DE Să participe -alegerea -Site-uri utilizate azi:
29.05.20 ALTĂDATĂ la jocuri in imaginilor Aplicaţia WhatsApp, Facebook
20 (jocuri în aer liber/ aer liber, necesare
distracție/gimnasti precum: desfășurării
că/ Șotron, jocului
voie bună) Baba
Oarba, -realizarea
Audiție poveste Mimă, etc. raportului
„Prințul fermecat” săptămânal -povestea înregistrată audio
de Frații Grimm Să
manifeste
bucurie,
toleranță,
dragoste
unii față de
ceilalți.
TURA I și TURA II
CONSILIEREA PĂRINŢILOR
1. SFATURI PENTRU PĂRINȚI sugerate pentru a-i ajuta să continue învățarea și dezvoltarea unor
adaptări sănătoase a copiilor la lumea din jurul lor: „Stabiliți conținutul și timpul corespunzător
petrecut în fața ecranelor”
- Capturi de ecran, poze, filmulețe, lucrări ale copiilor, fișe
- Zilnic, consilierea părinţilor s-a realizat prin distribuirea informaţiilor pe grupul de Whats App care
să îi ajute la susţinerea activităţii cu preşcolarii.
463
PROF. ÎNV. PRIMAR BOROICA MARIANA
Viața ne arată zilnic fațete noi, ne provoacă în fel și chip, ne testează puterea de adaptare și
capacitatea de a răspunde rapid în cele mai inedite contexte.
Închiderea școlilor în peste 138 de țări ale lumii pentru a preveni răspândirea pandemiei Covid-19
pentru aproape 80% din populația elevilor şi studenţilor din lume – 1, 3 miliarde de copii și tineri – a dat
naştere unor provocări fără precedent pentru guvernele ţărilor afectate, pentru decidenții educaționali de
pretutindeni, dar a și adus în atenție confruntarea întregii omeniri cu o situație fără precedent, la care trebuie
să răspundem prin comportamente de adaptabilitate la schimbările sociale, educaționale, economice,
politice etc., de învățare din mers și mai ales de sănătate fizică și psihică
Țările afectate s-au concentrat pe asigurarea continuării actului educaţional, introducând sau
extinzând modalitățile de educație la distanță existente, utilizând diferite tehnologii. Majoritatea țărilor
folosesc internetul, oferind platforme online pentru învățarea continuă (de exemplu, Argentina, Croația,
China, Cipru, Egipt, Franța, Grecia, Italia, Japonia, Mexic, Portugalia, Republica Coreea, România, Arabia
Saudită, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite). În aproape toate țările, profesorii și directorii sunt
încurajați să utilizeze aplicații pentru a sprijini comunicarea cu elevii și părinții și să pună la dispoziţie lecții
live sau să înregistreze lecții de tip MOOC (*MOOC = curs online conceput pentru a putea fi urmat de
către un număr nelimitat de persoane prin internet). Conţinuturile învăţării sunt, de asemenea, livrate prin
TV și alte mijloace media, iar aplicațiile existente sunt folosite pentru a menține comunicarea între profesori
și elevi.
Măsurile instituite prin starea de urgență ne relevă maniere diferite, câteodată inedite, de a fi și a
acționa. Adulți și copii deopotrivă sunt în situația de a descoperi noi moduri de conectare socială și de
continuare a activităților profesionale, sociale, culturale, ludice și de petrecere a timpului liber; în acest
sens, utilizarea noilor tehnologii a luat o amploare de neimaginat în urmă cu câteva luni. Toate aceste
elemente au, cu siguranță, o zonă de evoluție și dezvoltare socială importantă, dar faptul că totul s-a
întâmplat brusc „peste noapte” a pus societatea în fața unei provocări de o magnitudine pe care nu am mai
întâlnit-o până în prezent.
intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la distanță.
implicare emoțională redusă. Am descoperit cu plăcere că, unii copii, mai timorați la clasă și care participau
mai puțin la ore, sunt mult mai spontani.
În mod firesc, trecerea bruscă la activitatea online nu este ferită de anumite dificultăți în realizarea
activităților la distanță propuse în această perioadă: în primul rând vorbim despre dificultăți tehnice (73%),
apoi de lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii (71%), urmând să consemnăm nivelul
insuficient al competențelor digitale (68%), lipsa unui dispozitiv adecvat (65%), lipsa unui program bine
structurat (65%), lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor (65%), acces limitat la Internet
(64%), lipsa suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea adulților (59%).
Crearea unei lecții online este mult mai dificilă decât cea care presupune prezența fizică în clasă. În
primul rând, profesorul trebuie să fie mult mai structurat în explicații, iar ulterior, în momentul în care apar
întrebările din partea copiilor trebuie să fie atent să nu se creeze haos, mai ales la ciclul primar. Și chiar
464
dacă am stabilit niște mici reguli pentru buna funcționare a orelor online, de pildă, elevii au fost spontani,
unii vorbeau tot timpul, alții nu îndrăzneau să vorbească deloc, alții nu își deschideau nici camerele.
Copilul de azi nu mai este cel care a fost ieri, nu mai este încântat doar de cretă, tablă, creion, el
vrea să se miște și să afle noutăți, să descopere singur. Totuși, în momentul în care elevii au fost întrebați
cum doresc să facă orele în viitor, toți au spus că vor la școală, că își vor viața înapoi și promit că vor fi
mai cuminți.
465
ȘCOALA ALTFEL - ȘCOALA (GRĂDINIȚA) DE ACASĂ
PROF. BOROȘESCU SIMONA DELIA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 – GALAȚI
A fost o perioadă dificilă atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevii sau preșcolarii din
învățământ, fiind supuși unor eforturi mai mari pentru a participa la actul didactic. Unii dintre eroii
acestei perioade au fost, cu siguranță, cei mici, care au rezistat în izolare, departe de colegii de la
grădiniță sau de partenerii de joacă din parc.
Fiecare instituție de învățământ, respectiv fiecare cadru didactic, și-a ales liber propria
modalitate de a ține legătura cu cei mici. Eu am interacționat cu preșcolarii de la grupă, dar și cu
părinții acestora, prin intermediul aplicațiilor Zoom și WhatsApp. Cu ajutorul aplicației Zoom am
desfășurat zilnic activități online (între 40 min. și 2 ore). Începeam prin a ne saluta, apoi fiecare copil
povestea câte ceva interesant, sau ne prezenta produsele activității lui (desene, construcții sau modelaje).
Bucuria și emoția de a-și vedea colegii în fiecare zi, chiar și doar virtual, de a-și exprima gândurile,
trăirile, sentimentele, nu se poate exprima în cuvinte. Am reușit să derulăm proiecte frumoase:
”Călătorie în Sistemul Solar”, ”Cartea, prietena mea !”, ”Sunt pregătit să merg la școală !”, etc. Ne-
am jucat, am pictat, am modelat, am construit, am râs, am povestit, într-un cuvânt, am petrecut
momente minunate împreună, nerealizând câteodată că ne desparte un ecran. Cel mai important a fost
faptul că au lucrat împreună (în paralel) cu colegii lor, așa cum o făceau la grădiniță. Prin intermediul
aplicației WhatsApp, am postat planificarea săptămânală a activităților ce urmau să fie desfășurate,
materialele pe care urma să le folosim, iar la sfârșitul fiecărei zile am încărcat poze cu cei mici,
realizate în timpul activităților. Părinții au fost foarte implicați, au răspuns tuturor solicitărilor noastre,
contribuind semnificativ la comunicarea eficientă dintre mine și copii.
Le-am recomandat părinților centrarea pe aspectele simple, naturale, care au loc în mediul familiei,
dar care aduc beneficii importante pentru dezvoltarea copilului, precum: jocurile de rol (”De-a magazinul”,
”De-a doctorul”) cititul, jocuri de construcții din materiale aflate la dispoziție, cântece, dans și mișcare,
conversații zilnice, jocuri cu numere, culori și forme, modelaj (cu plastilină sau cocă cu sare), teatru de
păpuși improvizat cu jucăriile de pluș din casă, implicarea copiilor în activități casnice și discuții despre
acestea.
Am precizat părinților că e important să știe că, atunci când copiii au un program predictibil și se
respectă o rutină, se simt mai confortabil, sunt mai cooperanți, dându-le câteva sugestii simple de păstrarea
rutinei în familie în această perioadă: trezirea și culcarea copilului la aceeași oră în fiecare zi, servirea
meselor în aceleași intervale de timp, stabilirea a două, trei secvențe de timp în care copilul se joacă
independent, baia zilnică, spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de 20 de secunde, întotdeauna, înainte de
a mânca, după folosirea toaletei, după jocul cu anumite materiale (de pildă cu nisip și apă), la revenirea în
casă de la plimbarea de afară sau înainte de a ajuta la activitățile din bucătărie. Am recomandat închiderea
echipamentelor electronice, televizor sau alte ecrane, cel puțin cu o oră înainte de culcare, cititul unei
povești, aprecierea și îmbrățișarea de multe ori pe zi. Și nu în ultimul rând, foarte important ca în această
perioadă adulții să vorbească cu copiii, să li se dedice mai mult timp, să se implice în jocurile propuse de
cei mici.
Am venit cu precizări despre activități fizice care se pot realiza și în casă, ca de exemplu: variante
de mers (ca piticii, ca furnica sau ca uriașii), variante de sărituri de pe loc (în lungime ca broscuța sau
iepurașul) sau în înălțime (ca un cangur) imitarea unor mișcări din lumea animală: să sară ca o broască, să
se târască ca un șarpe, să galopeze ca un cal, să se cațăre ca o capră neagră sau să meargă ca un urs pe patru
picioare, realizarea unor curse cu obstacole (cuburi de lemn, cutii, cilindri), realizarea de scurte trasee cu
ajutorul unor obiecte casnice și al unor jucării în care copiii să-și antreneze mersul, pășirea peste obstacole,
săritura, transportul de obiecte, dans cu eșarfe, baloane sau marionete, improvizarea unui joc de bowling în
casă folosind sticle de plastic de 0, 5l și mingi de tenis, jocul ”De-a v-ați ascunselea”.
Pentru toate activitățile recomandate, am avut un feedback pozitiv, părinții fiind foarte implicați
și trimițând la rândul lor, fotografii surprinse cu micuții ”în acțiune”.
În concluzie, pot spune că motivația rămâne un factor esențial în tot acest proces. Este vorba despre
motivația noastră, a cadrelor didactice, de a proiecta și a desfășura activități de învățare semnificative,
466
autentice, dar și de motivația copiilor pentru învățare. Grădinița on-line a fost o provocare, cadrele didactice
trebuind să dea dovadă de creativitate pedagogică pentru a trece dincolo de zona de confort pentru a face
lucrurile ALTFEL.
467
ȘCOALA DE ACASA ȘI INVAȚAREA ONLINE
PROF. BOȘNEAGA MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALA „ȘTEFAN CEL MARE” GALAȚI
„Educația viitorului este aceea în care educatorul inspiră elevul printr-o mentalitate deschisă,
dăruire, pasiune și respect.” Călin Iepure
La 3 luni de la închiderea școlilor și digitalizarea forțată a școlii românești, ne dăm seama că cea mai
mare provocare a învățării online nu sunt uneltele, ci reconectarea cu niște elevi care nu mai sunt constrânși
și controlați de cadrul rigid al școlii, înțelegerea nevoilor și dinamicii lumii în care trăim, redefinirea rolului
profesorilor din oameni care predau și evaluează după un scenariu predefinit în oameni care se conectează
cu elevii, le înțeleg nevoile și le facilitează învățarea autentică.
Educația în carantină devine astfel o oportunitate neașteptată de conectare a trio-ului profesor-
părinte–elev, de reflecție asupra a ce este învățarea, de experimentare a unor noi moduri de a inspiră
învățarea și de regândire a sistemul educațional din perspectiva realităților sec. XXI. Școală în carantină nu
mai este despre obiective cognitive, despre teste și evaluări, este despre oameni, despre echilibrul lor
emoțional, despre conectare și colaborare. Învățarea autentică nu depinde de curricula, de absențe și de
note, ci de motivația intrinsecă, de conectarea cu profesorul sau la un grup, de sentimentul de contribuție și
apreciere. Învățarea se construiește pe curiozitatea nativă a oamenilor și pe nevoia de a se simți utili și
apreciați.
Educația în izolare aduce în prim plan rolul profesorului: ce este un profesor care nu mai are obligația
de a preda și de a evalua? Care este rolul lui? Cu siguranță a fost o îngustime din partea sistemului de a
gândi rolul profesorului atât de limitativ. În contextul actual ne dăm seama că profesorul ar trebuie să fie în
primul rând un partener de dialog cu elevul, un reper emoțional, un liant între elev și învățare, apoi un
facilitator al procesului și nu în ultimul rând un lider care nu doar inspiră învățare ci și conectează
comunități.
Educația online reprezintă o situație problematică pentru cadre didactice, pentru părinți dar și pentru
elevi. Provocarea cea mai mare vine din incertitudine iar incertitudinea vine din deciziile care nu au
suficientă claritate. Interacțiunea pe care școala o realizează cu elevii, în online reușeste să capteze și să
motiveze suficient? Aici intervine rolul comunicării părinte-cadru didactic. Sub îndrumarea școlii, părinții
pot și trebuie să preia această latură a motivării propriilor copii.
Școală online în perioada izolării este un moment de reflecție și reformare pentru educația
românească. Digitalizarea forțată aduce în prim plan o serie de provocări care nu țin neapărat de partea
tehnologică, însă care sunt accentuate și evidențiate de această: în lipsa cadrului rigid al școlii, al metodele
de control și monitorizare strictă, înțelegem deconectarea elevilor de școală, lipsa interesului și autonomiei
în învățare.
Profesorii și părinți văd pentru prima oară atât de clar la ce îi ajută școală pe elevi, pentru ce viitor îi
pregătește. Toate aceste aspecte se resimt mai târziu în piață muncii, unde tinerii intră demotivați, fără o
structură, un plan, niște obiective, ci din inerție. Conștientizarea problemelor, reflecția asupra
oportunităților sunt primii pași spre acțiune, spre regândirea unui sistem de învățământ în plină cădere.
Refacerea acestuia va fi premisa spre o piață a muncii mai dezvoltată, mai performanță, mai eficiente și
spre o economie mai puternică.
Bibliografie:
• Ruxandra Manea – Educația în carantină-între provocări și oportunități.
https://www.forbes.ro/educatia-carantina-intre-provocari-si-oportunitati-159941
• Cătălin Iepure, Răzvan Curcubăță, Bogdan Vaida – Captivează-ți elevii în online mai ceva ca în
clasă!, 2020
468
SCOALA DE ACASA
PROF. BOSTAN CAMELIA

COLEGIUL NATIONAL “ CANTEMIR – VODA”
În condițiile în care lucrează mai mult decât de obicei pentru a compensa inconveniente inerente
următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană (65%), sprijin
personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare (64%), monitorizarea ritmului învățării (52%),
feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor (45%), explicații pentru înțelegerea
conceptelor, relațiilor, fenomenelor (45%), consiliere individuală (36%).
Un procent de 77% dintre elevii cu rezultate bune și foarte bune reușesc să parcurgă curriculumul de
trunchi comun conform planificărilor preexistente. Mult diferit stau lucrurile cu elevii cu rezultate slabe,
care, în opinia profesorilor, reușesc doar în proporție de 50% să țină pasul.
resurse:
Pentru ciclurile gimnazial sau liceal:
 E importantă coordonarea între diriginți și ceilalți profesori, cu sprijinul direcțiunii. În ședințe
 Cea mai eficientă metodă pentru a avea o planificare care să sincronizeze activitățile
 La final de săptămână, calendarul fiecărei clase poate fi înnoit de către diriginte pentru
https//:www.scoaladeacasa.ro
469
SCOALA DE ACASA
ŞCOALA GIMNAZIALA „ARON PUMNUL CUCIULATA”

PROF. INV. PRIMAR: BOTOMAN MARIANA
Etapa de pandemie ne-a luat pe nepregătite pe toţi, cu mic, cu mare!

Ne-a fost foarte greu să ne adaptăm noului mod de învăţare – învăţarea
online – însă, cu paşi mici dar siguri, am reuşit să formăm o echipă. Echipa
clasei a II-a a Şcolii Gimnaziale Aron Pumnu Cuciulata a despus multă
muncă, s-a implicat neaşteptat de mult în activitatea de învăţare online şi
a avut, bineînţeles, binemeritatele roade ale muncii.
Şcoala de acasă, a reprezentat o provocare mai ales din punct de
vedere al utilizării device-urilor potrivite. Elevii clasei a II-a, au ţinut
pasul cu învăţarea online cu ajutorul telefoanelor deoarece, doar 3 elevi
au avut la dispoziţie un calculator. Am format 2 grupe de elevi cu care am
lucrat cu ajutorul platformelor pentru reţelele de socializare.
Învăţarea online ne-a învăţat să fim mai responsabili dar şi faptul că, utilizarea tehnologiei are un
impact pozitiv asupra procesului de predare-învăţare, reuşind să dezvoltăm cu eficienţă una din
competenţele cheie în dezvoltarea profilului de formare al absolventului – competenţa digitală. Elevii au
participat la diverse proiecte, ajutaţi de părinţi, care deşi venind din mediul rural, s-au adaptat situaţiei
învăţării la distanţă cu mare interes şi implicare pentru binele copiilor lor. Unul din proiectele de succes a
fost construirea unui cuib de păsărele, aşezat în propria curte. Proiectul desfăşurat cu ajutorul părinţilor a
fost gândit ca o activitate complementară după ce tocmai studiasem textul „Cuibul de păsărele” de Cezar
Petrescu. Pe tot parcursul învăţării în mediul online, elevii au fost îndemnaţi să organizeze cât mai multe
activităţi în natură fiind ajutaţi de părinţi sau familie.
Avantajele învăţării online au fost faptul că elevii au devenit mai responsabili în propriul proces de
învăţare, au devenit mai interesaţi de materialele video pe care le primeau cu privire la diverse subiecte
despre care au învăţat. Fiind o atmosferă mai relaxată, aceştia au fost mai deschişi în a-şi exprima opiniile,
a-şi povesti experienţele pe care le-au trăit, au putut fi ascultaţi mai mult decât în timpul orelor desfăşurate
la şcoală. Programul de lucru cu elevii a fost stabilit în funcţie de dorinţele şi
nevoile lor, lucru care a favorizat implicarea cu interes la ore. De asemenea, părinţii
au cunoscut şi apreciat mai bine ansamblul de cunoştiinţe, abilităţi şi atitudini pe
care propriul copil le-au acumulat dar au conştientizat şi importanţa parteneriatului
şcoală – familie.
Dezavantajele învăţării la distanţă au fost mai mult de natură materială şi de
natură socială. Elevii au avut o anumită limită în folosirea
platformelor/instrumentelor educaţionale de învăţare, lipsind şi comunicarea faţă
în faţă cu profesorul dar şi cu ceilalţi colegi, joaca din pauze sau întâlnirile de
dimineaţă de pe holul şcolii.
Şcoala de acasă, a fost o lecţie pe care am încercat să o valorizăm şi apoi, să
extragem învăţăturile deduse după cele 3 luni de învăţare în mediul online:
• Descoperirea unor noi moduri de învăţare;
• Şcoala online este o altă atmosferă de învăţare;
• Învăţarea în mediul online a depăşit posibila zona de confort a instalată înainte de pandemie;
• Tehnologia este un prieten valoros în procesul de învăţare.
470
“EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE - ȘCOALA ALTFEL;
ȘCOALA DE ACASĂ! ATELIER DE CREAȚIE ON-LINE:
TOTUL VA FI BINE!”
ACTIVITAȚI SPECIFICE PENTRU INVAȚAMANTUL ON-LINE!
PROF. ING. BOZDOG PAULA IOANA

COLEGIUL TEHNIC „VICTOR UNGUREANU’’
CAMPIA-TURZII, JUD. CLUJ
„Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru.” Nicolae Iorga
Cursurile în școli și în universități au fost suspendate pentru a se evita transmiterea infecției în lanț,
cu Coronavirus. Această măsură ne ajută să evităm ca noi să devenim infectați şi să transmitem mai departe
virusul.
Trebuie să evităm, în măsura posibilului, aglomerarea secțiilor de urgență și terapie intensivă. Facem
tot posibilul să nu devenim noi infectați, ca să nu transmitem mai departe infecția. Pentru a-i proteja pe cei
mai vulnerabili, în principal datorită diminuării sistemului imunitar odată cu vârsta.
Școala de acasă și învățământul on-line, au fost cea mai bună soluție în acest caz, pentru a se putea
face față pandemiei existente, fără a lipsi copiii de educație, pentru a își putea continua studiile și a absolvi
ciclurile de învățământ.
Profesorii s-au reorganizat rapid, în situația creată, au adaptat demersul didactic obișnuit de la școală,
cu activități on line de acasă.
Elevii au fost receptivi, participând la activități on line, intrând pe platformele create în școală.
Un exemplu de bună practică este pregătirea elevilor pentru BAC, la disciplinele la care aceștia susțin
examene. Aceasta s-a realizat on line, la solicitarea elevilor.
Profesorii au posibilitatea de a pregăti elevii la disciplinele de specialitate, de a-i susține moral, de
încurajare și pregătire pentru viața de zi cu zi, integrarea în societate.
Pregătirea de specialitate se realiziază prin rezolvarea împreună cu elevii a grilelor de BAC,
descoperirea lacunelor acestora, explicarea noțiunilor, problematizare, investigație, modelare, conversație
euristică, adaptate la necesitățile elevilor.
Elevii pot lucra de acasă, discută on line cu profesorii, își comletează cunoștințele, cer explicații
pentru neclaritățile avute, rezolvă problemele împreună cu profesorii pentru fixarea parcurgerii acestora,
rezolvă modele orientative pentru BAC.
Școala de acasă este altfel comparativ cu învățământul tradițional, din unitățile de învățământ. Părțile
bune sunt modalitățile oferite de programele informatice Edu 24, Microsoft Teams prin care pot fi postate
materiale, teme, conversații, lecții on line.
Neajunsuri, resursele materiale, internetul care uneori poate să îngreuneze conectarea la Programele
Didactice.
Concluzii:
• Dacă respectăm cu strictețe regulile de distanțare socială, masca, igiena corespunzătoare, TOTUL
VA FI BINE!
• O bună intervenţie a cadrului didactic prin însuşi procesul educativ pe care-l desfăşoară on line
cu copiii constituie un mijloc eficient de predare, fixare, recapitulare a cunoștințelor, integrare socială.
471
Bibliografie:
 Moisin, Anton, (2007), Arta educării copiilor şi adolescenţilor în familie şi în şcoală, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
 Tatu, Cornelia, Suport de curs: Consiliere şcolară 2009,
 SFATURI DE INTERES PUBLIC!!!, Prof. Univ. Dr. Habil. Răzvan M. Cherecheș, Profesor de
Sănătate Publică, Director – Departamentul de Sănătate Publică, Facultatea de Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării - Universitatea Babeș-Bolyai
 www.ms.ro.
472
GÎNDURI DESPRE G RĂDINIȚA ONLINE
LA 3, 4 ANI ȘI NU NUMAI…
PROF. ÎNV. PREȘC. BRADU IULIETA

G.P.P. „CĂSUȚA PITICILOR” /
LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 C-LUNG MOLD.
Aș vrea să povestesc experiența primelor zile de activitate online de grădiniță. Mulți ar spune că
aceste gânduri nu au ce căuta într-un articol de specialitate. DAR…aș vrea să împărtășesc cu alții tot
procesul de creație a materialelor folosite în activitățile din perioada de izolare.
Grupa îndrumată de mine și colega mea este formată din 26 de copilași de 3, 4 ani. Suntem bobocei.
Întreruperea bruscă a activităților din tot învățământul românesc ne-a găsit cu o grupă închegată, cu
preșcolari adaptați la mediul grădiniței (cu mici excepții ale unor copilași care ni s-au alăturat mai târziu),
cu unele rutine deja însușite de preșcolarii noștri.
Am încercat să privim situația temporară de izolare cu obiectivitate și calm. Am încercat să
transmitem acest calm copiilor și părinților postând din când în când în grupul închis și secret pe care-l
aveam format de la începutul anului. În prima parte din perioada izolării am postat sporadic, sugerându-le
părinților activități de teatru, povești, cântecele, linkuri utile ce prezentau posibilități frumoase și eficiente
de petrecere a timpului cât mai plăcut. Spun că postam sporadic deoarece la acea vreme nu-mi puteam
imagina activități desfășurate prin intermediul rețelelor de socializare cu preșcolarii de grupă mică.
A venit și decizia obligativității activității, fără excepții. Refuzam cu tărie ideea că se pot desfășura
asemenea activități cu preșcolari atât de mici. Au urmat câteva zile de panică totală hrănită de tăcere,
informații contradictorii venite din toate părțile, lipsa totală a unor cursuri minimale de folosire a
tehnologiei pentru conceperea unor materiale și de posibilă organizare a activităților specifice în grădiniță
în realitatea virtuală, „părerologia” de pe rețelele de socializare. După un timp în care am reușit să accept
ideea de activitate online, am tras are în piept și am zis „Bine! Hai să vedem ce se poate face…” Am
schimbat păreri și idei cu cele ce-mi sunt colege în grădiniță, am căutat materiale care se puteau folosi și
am pornit…(era să zic „la luptă”) să întocmesc o planificare readaptată situației. M-am consultat, din nou,
cu colegele. Am găsit foarte multe materiale, bine concepute, dar care, parcă nu se potriveau preșcolarilor
noștri. Am identificat câteva întrebări: de ce anume aveam nevoie? De materiale scurte, cu un conținut clar
exprimat, care să fie în concordanță cu planificarea inițială, dar și cu etapa în care am ajuns cu preșcolarii
grupei noastre. Care sunt resursele de care dispun, mai ales cele materiale? Care sunt resursele materiale,
dar și de timp de care dispun părinții? Ce sarcini pot transfera părinților și cum realizez interacțiunea cu
aceștia și copiii? Cum gestionez grupa? Cum să păstrez un echilibru între „prea puțin” și „prea mult”?
Răspunsurile la aceste întrebări au venit firesc, în timpul derulării activităților, luând în calcul reacțiile,
interacțiunea cu preșcolarii și părinții.
Între timp, am continuat să postăm, mărind frecvența și diversificând conținuturile. Unii părinți ne
mărturiseau că nu-i pot convinge pe cei mici să lucreze, alții că „eu fac cu doamna, nu cu tine!”. Așa a
apărut ideea unui mesaj motivațional pentru copii, conceput și realizat de colega mea de grupă. Din acel
moment totul s-a clarificat. Reacțiile copiilor la filmarea făcută de colega mea au fost un indiciu clar pentru
stabilirea următorilor pași și a formelor pe care trebuie să le îmbrace activitățile online pentru grupa mică.
Așa că…ne-am pus pe treabă. Am conceput două chestionare: unul pentru copii, altul pentru părinți,
chestionare care lămureau câteva aspecte: cum se simt copiii în izolare, dacă știu de ce stau acasă, timpul
de care dispun părinții pentru desfășurarea activităților și expectanțele acestora. Am stabilit câteva reguli
simple de organizare pe care le-am comunicat părinților. Am identificat obiectivele, tema săptămânală,
conținuturile, forma activităților, mijloacele de realizare, toate adaptate la noua situație. M-am gândit
întotdeauna să ofer mai multe variante de realizare și materiale. Lucrurile au început să decurgă oarecum
normal și într-o nouă rutină. Voi exemplifica cu un scenariu de activitate de o zi, desfășurată în schimbul
de dimineață:
473
Tema săptămânii: Păsări;
Grupa: mică;
Tema zilei: „Întâmplarea puișorului”
ADP: „Gimnastica de dimineață”, joc cu text și cânt 1;
DLC: „Tu ești mămica mea?, de P. D. Eastman, povestire 2;
DEC: „Scenă din poveste”, desen/pictură.
Obiectivele activității le-am enunțat scurt și concis în scenariul postat:
„Bună dimineața, dragilor!
După ce executați mișcările de înviorare din cântecul „Gimnastica de dimineață”, vizionați cu atenție
povestea „Cine e mămica mea?”, apoi spuneți-le părinților : Cum se numește povestea pe care tocmai ați
vizionat-o? Cine sunt personajele din această poveste? Unde era puișorul? Unde era mămica lui? Ce a pățit
puișorul? Ce ai simțit când ai aflat că a căzut din cuib? Când s-a întâmplat acest lucru? De ce? Cum s-a
terminat povestea? Povestește și altora această poveste! Desenează sau pictează, dacă vrei, o scenă din
poveste. Roagă un părinte să fotografieze lucrarea și să-l posteze în albumul zilei. O zi frumoasă tuturor!”
Un alt exemplu de activitate care a avut un impact pozitiv:
Tema săptămânii: „Flori de primăvară”;
Grupa: mică;
Tema zilei: „Flori colorate”:
DEC: desen/audiție cântec„Flori de primăvară” 3;
DȘ: Experiment „Florile înfloresc”.
De data aceasta am filmat desfășurarea experimentului. După o mică discuție despre flori și conținutul
cântecelului propus în ziua respectivă, le-am expus materialele necesare și etapele de lucru, explicându-le
prin demonstrație. Apoi, i-am invitat să desfășoare experimentul și să observe ce se întâmplă. De data
aceasta, nu am mai cerut părinților să-i fotografieze, deoarece mi-am propus să păstrez un echilibru și să
alternez activitățile cu această cerință pentru părinți. Am avut plăcuta surpriză să primesc fotografii din
timpul desfășurării experimentului de la foarte mulți părinți și mai mult, expresia copiilor reflecta reușita
activității.
După această experiență trăită în izolare, cu activitate didactică în realitatea virtuală (pentru că nu
putem vorbi de activități on line în sensul propriu al cuvântului), concluziile la care am ajuns sunt
următoarele:
- Atunci când alegem formele pe care le îmbracă activitatea online cu preșcolarii, trebuie să ținem
seama și de faptul că părinții intermediază conținuturile activității din realitatea virtuală dintre noi,
educatoarele și preșcolari. Apare o nouă cerință: captarea interesului părinților.
- Vârsta educabililor impune o grijă deosebită din partea noastră, a cadrelor didactice pentru alegerea
formelor și metodelor de activitate din realitatea virtuală. În ceea ce mă privește, momentele filmate au avut
un mai mare impact în rândul copiilor, dar și a părinților, comparativ cu alte materiale, chiar dacă acestea
erau atractive, conforme vârstei și particularităților copiilor de 3, 4 ani.
- De asemenea, deoarece fiecare educatoare a conceput activitatea online după ideile, resursele și
cunoștințele tehnice proprii se impune o strategie comună, la nivel național, de învățare de metode și tehnici
de concepere a unor materiale predare–învățare-evaluare în realitatea virtuală, cu respectarea metodologie
specifice preșcolarilor prin cursuri de formare eficiente și coerente.
1
https://www.youtube.com/watch?v=jUNBugrF1iU
2
https://www.facebook.com/gradinitascaparici/videos/256039749138765/
3
https://www.youtube.com/watch?v=Jrrui59to20
474
PĂRERI PRO ȘI CONTRA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ON – LINE
PROF. BRAILOIU GINA

GRADINIȚA P.P.NR.23, TIMIȘOARA
În contextul pandemiei Covid, învățământul a trebuit să se adapteze din mers la noile cerințe
educaționale. Astfel cursurile clasice desfășurate în prezența educabililor s-au transformat in activități on-
line. Programele on-line îşi au originea în învăţământul deschis la distanţă, apărut din necesitatea de a face
ca distanţele să nu constituie un impediment pentru învăţare, din dorinţa de a oferi instrucţie şi celor care
nu pot fi prezenţi fizic în sălile de curs.
Ultimele săptămâni au adus în întreaga lume o explozie a învăţământului online. Mii de unitîți școlare
oferă cursuri online sau însoţesc cursurile tradiţionale cu componente online. În cadrul cursurilor online,
copiii primesc informații care să le permită să se integereze într-o societate dinamică, bazată pe cunoaştere.
Aceste informații se referă la rezolvarea de probleme concrete, comunicare, lucru in echipe, perfecţionare
continuă, responsabilitate socială. Desfăşurarea online a cursurilor urmăreşte crearea de comunităţi de
învăţare, trecerea de la a furniza materialul de curs, la a construi un proces de învăţare în echipă cu elevii,
tehnologia facilitând obţinerea acestor deziderate.
În general, cursurile online se desfăşoară într-o manieră constructivistă, centrată pe elev. Profesorul
trece de la maniera tradiţională de transmiţător de cunoştinţe, la cea de facilitator al construirii cunoştinţelor
în echipă cu elevii sau părinții acestora, care au devenit parteneri activi în această perioadă. Participanţii
colaborează şi invaţă (să lucreze) împreună.
Orice curs online implică trei tipuri de interacţiuni: elev - material, elev - elev, elev – cadru didactic.
În învăţământul tradiţional, interacţiunea elev - material are ponderea cea mai mare, celelalte două sunt în
general reduse.
Dacă într-un curs tradiţional, materialul cursului este static, fiind reprezentat de manuale sau de
auxiliare, într-un curs online, materialul are două componente, ambele dinamice:
• cursul propriu zis, pregătit de cadrul didactic, care face trimiteri și spre alte resurse de pe Internet
ce vor fi explorate de fiecare, elev în funcţie de interes şi cunoştinţele anterioare;
• clarificările, argumentările, noile perspective, care rezultă din interacţiunea dintre elevi şi profesor,
în conferinţe.
Când s-a anunțat faptul că deși stăm acasă, orele se mută în mediul online au început să apară și
multe păreri pro și contra acestui tip de învățământ. Nu trebuie uitat, faptul că este o experiență nouă pentru
fiecare dintre noi, însă este cea mai bună modalitate pentru a ne ține conectați cu școala. Este important să
păstrăm un oarecare program și să încercăm să rămânem organizați pentru ca revenirea la școala să fie cât
mai ușoară.
Desigur, ca și școala propriu-zisă, orele online au atât plusuri, cât și minusuri, iar părerile elevilor
sunt împărțite. Unii sunt reticenți când vine vorba de o oră video, iar alții își păstrează aceeași energie și în
mediul online. Acestea fiind spuse, vă propun o listă de argumente pro și contra, pe care le-am ”cules”
recent de la mai mulți tineri.
PRO:
• continuarea procesului de învățare;
• recuperarea a cel puțin 1h din timpul personal, timp pe care îl iroseam pe drumul înspre și dinspre
școală;
• flexibilitate;
• rămâi activ pe parcursul zilei/săptămânii evitând sedentarismul;
• îmbogățirea cunoștințelor digitale;
• posibilitatea de a învață în confortul propriei case.
CONTRA:
• lipsa interacțiunii sociale pe care o aveam cu colegii;
• scade calitatea actului didactic de predare;
475
• deși odată cu orele online vine flexibilitatea, pot apărea probleme cu managementul timpului –
• lipsa interesului acordat orelor;
• posibilitatea de a fi încărcat cu teme.
viață, învățăm să ne adaptăm la situații noi, învățam să comunicăm într-un mediu nou. Sistemele de e-
learning vor deveni instrumente de formare a personalităţii şi creativităţii utilizatorilor, iar instruirea asistată
va capăta un conţinut cu o anumită funcţionalitate, aflat într-o permanentă evoluţie, condiţionată de echipele
de profesori şi de specialiştii din domeniul tehnologiei informaţiei, care asigură portabilitatea în noile medii
Bibliografie:
• https://www.didactic.ro/stiri/lectii-online-sectiune-de-bune-practici-pentru-lucrul-online-cu-
elevii
• https://www.edubiz.ro/2020/04/02/ore-online-pro-si-contra
• https://www.digi24.ro/opinii/homeschooling-pro-si-contra-575209
476
COPIII, ȘCOALA ȘI INTERNETUL
PROF. BRĂNICI CRINA -IOANA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1 SAT STANILEȘTI
Copiii sunt foarte vulnerabili. Copiii au capacitate redusă de discernământ între bine și rău. Copiii
au grad scăzut la frustrare și orice moment sau situație neplăcută pe care o trăiesc în mediul online are un
efect negativ asupra stării lor emoționale și confortului psihologic. Astfel, vorbind despre școală și Internet,
ajuta fără a-i judeca sau învinovăți, inclusiv și în persoana profesorilor. Tema fenomenelor riscante în
mediul online nu trebuie să fie una tabu.
Elevii trebuie învățați că pentru anumite lucruri care se întâmplă în mediul online există termeni
speciali și precum în viața reală violența, furtul sau alte crime sunt comise de răufăcători, care într-un final
sunt pedepsite legal, în mediul virtual se întâmplă la fel situații în care cineva le-ar putea provoca durere și
suferință.
În orice școală, profesorii pot:
Informa. Elevii percep în persoana pedagogului pe cineva care cunoaște. Informația oferită corect
din punct de vedere metodologic, cu conținut și metode ajustate grupului, va fi primită de elevi cu o mai
mare încredere decât o simplă prelegere despre „Este interzis să faci asta!”
Asculta. Elevii doresc să fie ascultați nu numai atunci când răspund tema pentru acasă sau realizează
anumite activități didactice. Copiii doresc să fie ascultați și atunci când se ciocnesc de o problemă, fie ea în
viața reală, fie în cea virtuală.
Încuraja. Copiii doresc să fie siguri că atunci când li se va întâmpla ceva, ei nu vor fi judecați sau
criticați. Copiii au nevoie de încurajarea profesorilor, care pot deveni persoane de încredere și sprijin atunci
când trec prin situații mai dificile.
Ajuta. Copiii au nevoie nu doar de încurajare, dar și de acțiuni concrete prin care primesc ajutor, iar
interesele le sunt protejate. Profesorii pot ajuta copiii care sunt victime ale acțiunilor ilegale în mediul online
477
prin raportarea acestora la persoanele competente, care nu vor pune în pericol imaginea copilului și vor
încerca să-i oprească pe cei care hărțuiesc sau acostează un copil în mediul online.
Repeta. Repetitio est mater studiorum (Repetarea este mama cunoștințelor)– cuvinte deseori repetate
de profesori la lecție. Despre pericole și ajutor în aceste pericole elevilor trebuie să li se repete mai des. A
fi în siguranță online nu este o teorie învățată și aplicată într-o anumită situație. Siguranța online este ceea
de ce au nevoie copiii zilnic.
Recomandare
Rubrica pentru profesori a portalului www.siguronline.md vă oferă resurse informative și didactice
pentru a putea mai eficient și ușor aborda la lecție diferite subiecte despre riscurile și pericolele la care sunt
supuși copiii în mediul online.
Bibliografie: www.singuronline.ro
478
”MIJLOACE DE TRANSPORT”
PROF. ÎNV. PREȘC. BRATEAN ADRIANA,

GRADINIȚA CU P.P. STEP BY STEP, NR.12 ALBA IULIA
Tema anuală de studiu: CINE ȘI CUM PLANIFICĂ/ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE?

Proiect tematic: CĂLĂTOR PRIN UNIVERS
Grupa: mică - Mugurași
Data Denumirea Activitate Activitatea metodică

activităţii a de
învățare
Sarcini de
lucru
LUNI DȘ - Cu ce - - Vizionare: Mijloace de transport
T1 călătorim? Vizioneaz https://www.youtube.com/watch?v=zeIyBIWMKSU&t=53s;
(Cun. ă filmulețe
mediului): despre
Învăț despre mijloacele
mijloace de de
transport– transport.
vizionare PPT, - -
filmulețe Înțelege
necesitate
a folosirii
mijloacelo
r de
transport.
Gimnastica de -Execută https://www.youtube.com/watch?v=6Whn06B33hY

dimineaţă mişcări şi
exerciţii
fizice
T2 DȘ: Mijloace -Înțelege Prezentare PPT, sursa www.didactic.ro
de transport importanț Povestea: Ziua buldozerului
DLC: a https://www.youtube.com/watch?v=6rpksSKAbgI
Povestea zilei mijloacelo
r de
transport
-
vizionează
cu atenție
povestea
și reține
ideile și
mesajul
acesteia
479
MARȚ DEC: Audiție - Iniți Hai cu autobuzul!
I cântece despre ază https://www.youtube.com/watch?v=Nnk9gZ4O9IE
T1 mijloacele de activități Autobuzul:
transport de https://www.youtube.com/watch?v=_ghS2180EBY
învățare și
interacțiun
i cu copiii
în mediul
on line sau
cu adulții
din jurul
lor.
- Aud
iază/
vizionează
cu atenție
cântecele
despre
mijloacele
de trasport
DEC: Mașina - Inte Pagini de colorat
preferată – grează https://www.qbebe.ro/utile/desene_de_colorat/mijloace_transp
desen, pictură, ajutorul ort
colorare, primit,
modelaj pentru
realizarea
sarcinilor
de lucru la
care
întâmpină
greutăți;
T2 DEC: Hai la - Fișe de lucru
drum! – realizează Sursa Pinterest; google
desen, pictură, desene,
colorare picturi la
liberă
alegere
- formează
un
comporta
ment civic
pe stradă
DEC: Audiție - Aud Cântecul mașinii:
cântecele iază/ https://www.youtube.com/watch?v=J3-V1SanuU8
vizionează Bărcuța: https://www.youtube.com/watch?v=8HevFonn-T0
cu atenție
cântecele
despre
mijloacele
de trasport
MIERC DOS: (ed. pt. - https://www.youtube.com/watch?v=lBv0mnWpZ5k
URI soc.): Învățăm Manifestă
T1 regulile de interes în
480
circulație achizițion
rutieră. Film- area
Educație informațiil
rutieră- or despre
Drumul regulile de
Colorat circulație;
-
Vizioneaz
ă cu
atenție
filmul
despre
educație
rutieră:
Drumul
colorat
Gimnastica de Execută https://www.youtube.com/watch?v=9rfaO7EYvck
dimineaţă mişcări şi
exerciţii
fizice
T2 DOS: - You tube: Cum confecționăm un semafor
Semaforul – confecțion https://www.youtube.com/watch?v=BFufPdW0VBA&t=72s
confecționare ează un
semafor
utilizând
hârtie
colorată,
foarfece și
lipici
DLC: - vizionea Povestea: Elefantul și furnica
Povestea zilei ză cu https://www.youtube.com/watch?v=jrzzTQ6r7g
atenție
povestea
și reține
ideile și
mesajul
acesteia
JOI DLC: - Manifest http://www.scoalapentrutoti.ro/index.php?option=com_content
T1 Ghicitori ă interes în &view=article&id=120:ghicitori-despre-mijloacele-de-
despre rezolvarea transport&catid=34:ghicitori-gradinita&Itemid=53
mijloacele de sarcinilor
transport primite
DOS:(Activ.p Realizeaz https://ro.pinterest.com/elenazehan/obiecte-si-jucarii-din-

ractică) ă lucrări materiale-reciclabile/
Mijloacce de practice
transport legate de
tema dată
481
T2 DȘ: - recunoa Sursa: Pinterest
(Activitate ște și https://manutepricepute.ro/category/fise-de-lucru/fise-de-lucru-
matematică) denumește fise-de-lucru/forme-geometrice/
– numărăm grupe de
mijloace de obiecte;
transport in - formeaz
limitele 1-3 ă grupe de
obiecte
după
diferite
criterii:
mărime,
culoare
VINER DLC: Thomas - ascultă și Trenulețul – cântec

I și prietenii săi reține https://www.youtube.com/watch?v=Z2apsHn39gI
T1 - poveste ideile
poveștii;
Sport de acasă
-Execută https://www.youtube.com/watch?v=c9YtboLUzuk
Lecția nr.3mişcări şi
exerciţii
fizice
T2 DLC: Omida - cunoaste https://zh-
precaută și să cn.facebook.com/gradinitarosamaria/videos/220164055748098
respectă /
regulile de
circulație
pe stradă;
Bibliografie:
1. *** Curriculumul pentru educație timpurie 2019
2. Culea Lucreția – Îndrumător metodic 3-4 ani. În conformitate cu Curriculumul pentru educație
timpurie 2019, aprobat prin OMEN, nr. 4694/ 2.08.2019, Editura Diana, 2019;
3. https://ro.pinterest.com/
4. https://www.google.com/
482
DESPRE ȘCOALA ROMANEASCA ONLINE
PROF. BRATU SIMONA

SC. GIMN. ”SF. VASILE”, PLOIESTI
În contextul pandemiei de coronavirus care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă
îndelungata, si noi, profesorii din România, suntem provocați să ne adaptam rapid on-line-ului.
Învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile aproximativ tuturor și
multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja
elevii să învețe și să lucreze independent.
Sistemele educaționale din întreaga lume trec zilele acestea prin nevoia de a se reinventa, dată fiind
situația în care milioane de elevi își petrec zilele în casele lor, la fel și profesorii lor. Ce putem face însă în
on-line? Cum ne poate ajuta tehnologia acolo unde ea există și cum influențează aceasta procesul de
învățare?
– dinamic, colorat, interactiv. O soluție fericită din acest punct de vedere sunt produsele de învățare online,
unde copiii descoperă resurse educaționale atât de atractive, încât înțeleg diverse noțiuni de la școală, în
timp ce se distrează. Copiii se bucură atunci când navighează în mediul online și astfel, sunt mai receptivi
la informații venite din zona digitală.
Care sunt avantajele şi dezavantajele şcolii online? Este o experienţă inedită, dar obositoare, raspund
multi dintre elevi, unii fiind stresaţi din cauza avalansei de teme pe care le primesc. Aproximativ 35% dintre
elevii acestei țări care nu dispun de baza materială pentru participarea la activitățile online, nu au nici acces
la internet, la programe, la aplicații sau la platforme digitale. E important să îi ținem în continuare aproape
pe copii de învățare în această perioadă, astfel încât în momentul când revin la școală, readaptarea să fie
mai ușoară. Datele arată că după o perioadă lungă de timp (câteva săptămâni) petrecută doar în online
motivația dispare și că e tot mai dificil să-i ții implicați pe copii. Dar nu este imposibil. În contextul în care
elevii noștri reprezintă prima generație de nativi digitali, am putea să ne schimbăm perspectiva „recuperării
orelor”, căci mediul online ne permite să avem aproape același ritm și să transmitem un flux de informații
similar predării în sala de clasă. De asemenea, învatarea în clasă este mai utilă datorită unei interacțiuni
continue între elevi și profesori, deoarece îi ajuta pe elevi să scape de temerile lor cu privire la examene,
ceea ce rareori se poate întâmpla cu îndrumarea online. Mutarea cursurilor în online încurajează elevii să
aibă mai multă autonomie în învățare, folosindu-și la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a
procesului de învățare pe online, poate susține ritmul învățării și poate crește încrederea elevilor în
capacitățile și resursele proprii pentru a fi autodidacți (de altfel, învățarea continuă pe tot parcursul vieții
adulte este guvernată de capacitatea de a fi autodidact).
Studiile on-line reprezintă o parte a așa numitei educație flexibilă. Flexibilitatea și oportunitatea de
a studia fără restricții de timp și loc sunt poate cele mai importante caracteristici și cele mai benefice aspecte
ale studiului on-line. Atât cursantul, cât și tutorele beneficiază de această flexibilitate. Un alt avantaj îl
reprezintă spațiul, ca variație. Cursanții pot aplica on-line tehnici de studiu și pot avea acces la resurse
variate de învățare în media. Pe internet studiile oferă, de asemenea, o oportunitate unică de a crea co-
cunoștințe în rețele de colaborare și de cooperare.
Multe școli au organizat „cancelarii online” iar acesta e primul pas pentru a stabili calendarul
online și modul in care se va comunica cu elevii. Cel mai popular instrument de colaborare online cu
aplicații care acoperă toate nevoile de comunicare și colaborare online este Google. Scoala noastra a
accesat Suita Google for Education și s-a înregistrat cu un cont G Suite for Education. Un singur
domeniu.
În lipsa unui cont G Suite for Education al școlii, se poate folosi contul personal de Google
pentru a împărtăși documente cu alții, folosind serviciul Drive unde se pot centraliza în sub-foldere
materiale, pe clase sau teme, cu colegii și elevii. Pentru ca elevii să urce teme sau alte fișiere, e nevoie
să aibă un cont de Google, la rândul lor. Contul de email e destinat celor peste 13 ani, altfel părintele
ar trebui să fie cel care creează și administrează contul.
483
În concluzie, indiferent dacă ești educator, învățător, profesor la școala generală, liceu sau la
universitate nu trebuie sa te oprești niciodată din învățat; participand la programele de formare profesională
în educație, te inițiezi în utilizarea tehnologiei la clasă pentru a dobândi competențe digitale avansate.
484
ACTIVITĂȚI ÎN MEDIUL ONLINE CU GRUPA MARE
PROF. ÎNV. PREȘC. DANIELA BRICIU

GRĂDINIȚA CU P.P ”FLOARE DE IRIS”, CLUJ-NAPOCA
Odată cu instituirea stării de urgență am încercat să găsim diferite căi de a comunica cu copiii, de a
le oferi diferite activități pentru a reduce cât mai mult utilizarea excesivă a calculatorului sau a telefonului
mobil, mai ales într-o situație excepțională, așa cum este cea pe care o traversăm. Am încercat să găsim
diferite soluții care să le ofere o valoare educațională reală copiilor dar și un sprijin părinților.
activităților de acasă. Dincolo de gravitatea contextului, care presupune „distanțare socială” și care
afectează, implicit, relațiile interpersonale, părinții au fost sprijiniți ca în această perioadă să petreacă cât
mai multe momente de calitate cu copiii, ce reprezintă totodată modalități de comunicare și înțelegere mai
profundă a comportamentelor și nevoilor acestora, de conectare intrafamilială.
În cazul copiilor de grădiniță, ajutorul din partea unui adult în realizarea activităților este absolut
necesar. Toate activitățile planificate, au avut rolul de a transmite experiența adulților către copii, încurajând
abordări inedite. Le-am transmis că este important să aibă rădbare și deschidere pentru învățarea împreună.
Activitățile puse la dispoziția copiilor și părinților le-a oferit alternative de petrecere a timpului liber și de
relaționare în familie dar, în același timp, au optimizat dezvoltarea cognitivă și au sprijinit procesul de
exprimare și autoreglare emoțională sau de dezvoltare a abilităților de viață independentă, de autonomie
personală și responsabilizare a copiilor.
Pentru început, activitățile le-am desfășurat pe pagina de Facebook a grupei, unde am încărcat
materiale de lucru, filmulețe, sugestii de lectură, cântece etc.
De exemplu, la tema ”Timpul-prietenul nostru” le-am sugerat părinților să profite de această perioadă
și să îi învețe pe copii că toate activitățile au o durată limitată și că ceasul este instrumentul pe care îl folosim
când vrem să stabilim cât timp avem voie să ne jucăm, să desfășurăm diferite activități sau ora la care ne
punem la somn.
Astfel, le-am propus câteva activități distractive pe parcursul unei zile:
1. Confecționarea împreună cu copiii a unui ceas și transformarea procesului de învățare într-o
activitate distractivă. Le-am propus mai multe modele, iar copiii și-au ales unul dintre ele pe care l-au
realizat împreună cu părinții. Produsele finite au fost minunate.
2. Utilizarea obiceiurilor din rutina de zi cu zi pentru a-i provoca pe cei mici să învețe ceasul. Le-am
propus ca, pe parcursul zilei, să puncteze cât este ceasul în momentul desfășurării unor activități (trezirea,
micul dejun, prânzul, ora de joacă etc.), fixând acele ceasului. De asemenea într-un document aveau
desenate diferite activități pe care copiii le desfășoară pe parcursul unei zile, iar in dreptul fiecărei activități
se află câte un ceas. Puteau lista acea fișă și să deseneze acele ceasului la ora la care doresc să desfășoare
respectiva activitate. Seara, utilizând ceasul confecționat, puteau reconstitui activitățile zilei care a trecut.
Feedbeck-urile primite au fost foarte bune. Mulți copii și-au structurat încă de la începutul zilei un plan de
activități pe care s-au străduit să îl respecte în funcție de orele stabilite în program, alții au desenat
activitățile pe care le-au desfășurat și au notat în dreptul desenului ora la care au desfășurat activitatea.
3. Desfășurarea unor jocuri în jurul activității de învățare cum ar fi cel de tip puzzle. Astfel, părinții
puteau confecționa niște cartonașe unde în partea dreaptă a fiecărui set să scrie o anumită oră, iar în partea
stângă copilul să deseneze acele ceasului în poziția corespunzătoare. Ulterior, au decupat piesele de puzzle,
le-au amestecat și au lasat copiii să le potrivească.
485
Și pentru că am aflat că micuților le este dor de colegi și educatoare, am inițiat sesiuni video pe Zoom
în cadrul cărora le-am dat copiilor posibilitatea să-și întâlnească educatoarele și colegii și să lucreze într-un
mod colaborativ, interacțiunile și exercițiile fiind esențiale pentru cei mici. Așa că, ne-am propus să ne
jucăm împreună cu ceasurile confecționate pe platforma Zoom. În timpul întâlnirii copiii au avut de
îndeplinit diferite sarcini atât din partea educatoarelor cât și a colegilor, activitatea desfășurată având un
real succes.
La finalul acestor activități în mediul online putem spune că un lucru e cert, această perioadă de criză
a forțat pe toată lumea să își depășească limitele, să devină mai inventivi, să găsească soluții pentru orice.
Bibliografie:
www.didactic.ro
https://www.facebook.com/groups/activitatigradinite
486
PROF. BRÎNZAN FLORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 DOBROTEȘTI, TELEORMAN
educație.
487
citească.” (aforism de Vasile Butulescu din « Imensitatea punctului »)
488
ȘCOALA ALTFEL, ȘCOALA DE ACASA
PROF. ÎNV. PREȘC. BROTAC DANIELA

GRĂDINIȚA "ZÂNA FLORILOR", SECTOR 6, BUCUREȘTI
Tehnologia face parte din viața noastră, iar copiii sunt atrași în mod deosebit de mediul digital, care
este colorat, dinamic. Totuși, a utiliza în mod excesiv laptopul nu îi ajută pe cei mici să își dezvolte
abilitățile, de aceea este necesar ca părinții să îi ghodeze cu multă atenție și pricepere.
resurse educaționale atât de atractive, încât înțeleg diverse noțiuni de la școală, în timp ce se joacă.
venite din zona digitală.
Conținuturile și modul de prezentare a acestora sunt adaptate stadiului gândirii, respectă specificul
Câteva exemple de jocuri pe care le-am folosit in școala de acasă:

• Exploratorul vesel a pornit de la curiozitatea naturală și de la dorința de explorare a copiilor. De
aceea s-a conceput un loc în care „s-a adus“ și prezentat cu imagini atractive și în limbaj accesibil,
curiozitățile din lumea științei, a artei.
• Locul meu de joacă este insula care răspunde unui trend tot mai pregnant: jocurile digitale. În acest
sens, s-au creat jocuri atractive, cu o grafică plăcută, adaptată vârstei, prin care copiii își exersează
inteligența emoțională și socială, memoria, atenția, răbdarea și gândirea logică.
• Cufărul cu jucării este magazinul în care micii exploratori își pot cumpăra, cu „banii“ câștigați prin
punctele primite pe celelalte insule, obiecte .

• Misiunea specială este spațiul unde elevii se exprimă: își amenajează camera lor proprie virtuală cu
obiectele câștigate. Astfel, își dezvoltă spiritul practic și creativitatea.
489
Quelques pas pour évaluer les apprentissages à distance
Enseignant Mădălina Bucur

École Gymnasiale Arcani
Il faut préciser que toutes les modalités d'évaluation utilisées dans la classe face à face sont
transférables dans le milieu en ligne. Le processus d’évaluation des apprentissages à distance est repérable
à travers le contexte d’enseignement et d'apprentissage qui comprend 3 modalités intégrant les technologies
du numérique à différents degrés : le présentiel enrichi (en face-à-face en salle de classe avec une intégration
d’outils technologiques), la modalité hybride (blended ou mixte) qui propose des activités en face-à-face et
à distance, la modalité en ligne qui propose principalement des activités à distance.
1. Situer l'évaluation à distance dans la préparation du cours:

• Définir le but et les objectifs généraux du cours
• Structurer et planifier les activités d'apprentissage
• Définir les objectifs spécifiques de chaque séquence d'apprentissage
• Prévoir l'évaluation des apprentissages
• Élaborer les stratégies pédagogiques
• Lister le matériel didactique à produire et le concevoir
2. Il existe plusieurs types d'évaluation:

• Un examen, un test
• Un exposé
• Un travail de recherches
• Un exercice, un travail pratique
• Un débat, une discussion
• Un dossier, portfolio
3. Des outils d'évaluation en ligne et leurs buts recherchés
Les questionnaires en ligne
• Pour gagner du temps de correction
• Pour offrir une rétroaction automatique
• Pour responsabiliser les apprenants et leur offrir de l'autonomie
• Pour exploiter le temps hors classe pour les activités d'évaluation et de révision
• Pour faciliter les suivis personnalisés
490
Les sondages
• Pour mesurer les acquis à des moments stratégiques
• Pour recevoir comme apprenant une rétroaction instantanée
• Pour encourager la participation et l'engagement
• Pour vivre un moment ludique, pour motiver les apprenants
• Pour favoriser l'interaction
Les pratiques liées à la correction numérique

• La remise électronique des travaux
• La correction avec des outils numériques
• Les grilles de correction numérique
491
ȘCOALA ONLINE-O ALTERNATIVĂ ÎN SITUAȚIA DATĂ
PROF. CLAUDIA BUDA,

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU, BAIA MARE
Școala online este și va rămâne o alternativă în situația dată de virusul COVID. Problema este
acceptarea învățămâtului online, unde unii profesorii nu au fost instruiți să folosească mijloacele digitale.În
această perioadă, elevii au fost receptivi la utilizarea și folosirea zoom-lui, google classroom și alte
alternative pentru învățarea online.
Educația online poate fi o opțiune de a preda și a economisi timp. Autodisciplina este un aspect
promovat prin intermediul acestor lecții online.Există o anumită flexibilitate în ceea ce privește
învățământul online.Un exemplu de proiect de activitate este realizat cu elevii de clasa aIX-a în Scoala
Altfel cu tema Totul va fi bine.
FIŞĂ DE ACTIVITATE – Săptămâna ”Școala altfel”

1. Titlul activităţii: Totul va fi bine-desene
2. Coordonatorul activităţii: Buda Claudia
Profesori colaboratori: Ramona Fonai, Cristina Incze, Ionce Geta, Hanak Florentina, Besleaga Anca,
Andreicut Alina
3. Data desfăşurării: 3 aprilie 2020
4. Durata activităţii: 6 ore
5. Grupul ţintă: elevii din clasa a IXa H
6. Parteneri implicaţi:
7. Obiectivele (2, max. 3):
1.Să promoveze abilitătile practice si artistice ale elevilor
2.Să dezvolte imaginatia elevilor
8. Resursele:
a. umane: elevi, profesori
b. materiale: acuarele, creioane, laptop
9. Descrierea activităţii (max. 5 fraze):
Activitatea educativă Totul va fi bine este o activitate online în contextul situatiei date de a promova
abilitătile artistice, dezvoltarea creativitătii, dar si speranta că Totul va fi bine în rândul elevilor si revenirea
la scoala cu bine.
10. Modalităţi de evaluare a activităţii:concurs de desene, diplome
11. Sugestii, recomandări:expoziție a lucrărilor elevilor
492
PLANIFICARE SAPTAMANALA – GRADINITA DE ACASA
27.04-30.04.2020
EDUCATOARE: BUDA DANIELA RAMONA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 45, ORADEA, BIHOR
GRUPA: MARE, NR. COPII: 29
Ziua/ Activităţi de Practici de sprijin Dovezi (printscreen sau grupul

data învăţare de facebook al grupei)
Luni DLC: Vă recomandăm să îi învătați pe

27.04.2020 “Fluturaşii” – copii următoarea poezie:
memorizare
Fluturaşii
Printre flori de toporaşi

Zboară mii de fluturaşi.
Dimineața de cu zori
De la flori îşi iau culori
Şi îşi prind pe aripioare
Scânteioare de la soare.
Hai cu ei să ne jucăm
Şi apoi să-i desenăm.
Desenați pe o foaie de hârtie

fluturaşi sau puteți să-i
confecționați din materiale pe
care le aveți la îndemână.
DEC: (pietricele, flori, frunze, lego,
paste etc.) Vă rugăm să postați
“Fluturaşii
fotografii cu lucrările pe grup.
veseli” Vă mulțumim!
Marţi DOS:
28.04.2020 “Fluturele,
râma,
greierele și
furnica”
493
DEC: Desenați pe o foaie de hârtie
Desenează fluturașul, râma, greierele sau
personajele furnica . Va rugam sa postați
din poveste fotografiile cu lucrările pe grup
Miercuri DŞ: Numărăm crescător şi

29.04.2020 Numeraţia în descrescător în limitele 1-10;
limitele 1-10
Formează mulțimi cu obiecte pe

care le ai la îndemână (piese de
lego, boabe de fasole, cereale,
betişoare, pietricele etc.) în
limitele 1-10;
494
Roagă un adult să pună făină de
mălai într-o tavă şi trasează cifre
cu degetul
DEC: De la 1
până la 10 –
audiţie https://www.facebook.com/644
042962427705/videos/2700457
84152607/UzpfSTEwMDAwM
Dg1NzE4NDU0NTpWSzoxND
c5ODUyNTM1NTQ4MDQy/
Joi DŞ: În lumea https://www.facebook.com/grou
30.04.2020 insectelor ps/activitatigradinite/permalink/
1617354688430844/
DPM: Marşul Miscare de brate si picioare dupa

furnicilor ritmul muzicii ,,Marsul
furnicilor"
https://www.youtube.com/watc
h…
495
ŞCOALA ALTFEL! ŞCOALA DE ACASĂ!
PROF. ÎNV. PRIMAR, BUDESCU ANA GEANINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 22 GALAŢI
În contextul actual, şcoala a devenit „altfel”, reprezentând o adevărată provocare pentru toţi cei
implicaţi: cadre didactice, elevi şi părinţi.
Cele mai mari provocări au fost reprezentate de găsirea, de către cadrele didactice, a celor mai bune,
folositoare şi eficace resurse, în aşa fel încât, atât elevii cât şi părinţii, unii dintre ei fiind cadre medicale,
să nu simtă presiunea şcolii.
Iniţial am comunicat cu elevii şi părinţii prin intermediul grupului de WhatsApp creat special pentru
această perioadă. Apoi, simţind nevoia diversificării, am apelat la platforma educaţională Google
Classroom, creând, cu ajutorul părinţilor, conturi elevilor. Folosind platforma indicată, elevii primesc
lecţiile, ataşează ceea ce lucrează, primind feedback în cel mai scurt timp.
Considerând că este nevoie şi de apropiere, chiar dacă doar prin intermediul ecranului unui telefon,
laptop sau al unei tablete, de două ori pe săptămână, m-am văzut cu elevii mei folosind aplicaţia Zoom,
întâlniri foarte relaxante, benefice atât copiilor cât şi mie, întâlniri ce au avut rolul de a acoperi golurile
lăsate de distanţarea fizică, de a lămuri eventualele neclarităţi, de a socializa, dar şi de a realiza că, indiferent
de situaţie, trebuie să ne adaptăm, iar procesul instructiv-educativ trebuie să continue.
În toată această perioadă am încercat să apelez şi la alte resurse în aşa fel încât învăţarea să fie o
placere şi să vină de la sine. Astfel, am apelat şi la platforma educaţională asq.ro, acolo unde elevii sunt
testaţi şi evaluaţi, fără a simţi, însă, presiunea unei evaluari în adevăratul sens al cuvântului. Testarea
cunoştinţelor acumulate de elevi s-a realizat prin diferite jocuri, găsite sau create pe wordwall, prin fişe
interactive create, prin materialele, atât de frumoase şi suficiente de pe Twinkl, sau preluate de pe
didactic.ro şi adaptate nevoilor propriilor elevi.
Am folosit aplicaţii precum WordCloud, ChatterKid, Canva, aplicaţii preferate de copii datorită
faptului că se puteau juca cu diferite personaje, puteau crea invitaţii, felicitări, creativitatea şi imaginaţia
fiecăruia fiind lăsată să zburde liber.
Toate cele prezentate mai sus converg spre o reuşită a şcolii de acasă, dar nu trebuie să neglijăm faptul
că au existat şi impedimente. În toată acestă perioadă m-am lovit şi de neputinţa unor copii de a accesa
diverse resurse datorită lipsei internetului sau a unui dispozitiv modern pe care îl puteau folosi. Am
întâmpinat şi situaţii în care copiii nu puteau fi ajutaţi de părinţi, fie pentru că lipseau, fie pentru că nu ştiau
cum îi pot ajuta, precum şi situaţii de copii şi părinţi extrem de îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă, fiind cadre
medicale sau angajaşi ai altor instituţii implicate direct în lupta cu un inamic invizibil.
Toate au fost rezolvate cu răbdare din partea tuturor, cu dorinţa de a face tot ceea ce este mai bine
pentru propriul copil şi cu speranţa că TOTUL VA FI BINE!!!!!!!!!!!!!!!!!
496
*
BUHUSI LUCICA
Buna ziua,
Numele meu este Adriana si sunt profesor pentru invatamantul prescolar de 12 ani. In ultima perioada
am parcurs si cu siguranta voi parcurge un traseu dificil, o situatie pe care nu credeam ca le voi experimenta
vreodata. Cu toate acestea, am fost alaturi de persoane foarte dragi mie (colege, copii, parinti cu care pot
spune ca am o relatie apropiata si deschisa) mai mult timp decat daca eram in unitate, .
As dori sa impartasesc cu dumneavoastra, experienta profesionala in situatia de criza instaurata. Imi
desfasor activitatile de la distanta, alaturi de ,,spiridusii” mei in parteneriat cu parintii si bunicii acestora.
Am inceput inca din primele zile cu cateva sugestii de activitati trimise prin aplicatia WhatsApp, in urma
careia pot spune ca am avut un feedback pozitiv din partea tuturor copiilor. Rezultatul acestor activitati a
fost postat apoi intr-un album creat pe facebook-ul unitatii (album creat la liber). De altfel toate postarile
noastre pot fi o sursa de inspiratie pentru alti copii, parinti si de ce nu si pentru alte cadre didactice.
La scurt timp dupa crearea acestui album, de comun acord cu tot colectivul gradinitei, am stabilit sa
creem clase virtuale, cu ajutorul platformei Google Classroom (unde s-au conectat toti parintii).
Pe aceasta platforma am stabilit o tema de la inceputul saptamanii, asa cum o aveam stabilita pentru
aceasta perioada in planificarea de la grupa, am trimis parintilor si un program al zilei cu intervalele orare,
astfel ei putand compara programul desfasurat pana atunci cu copiii cu cel pe care noi il desfasuram intr-o
zi la gradinita.
In urma temei stabilite am incarcat sugestii de activitati din toate domeniile de activitate, activitati
educative ce nu aveau titlu de obligativitate. Parintii la randul lor au incarcat pe platforma tot ceea ce au
lucrat micutii. Au fost incarcate in fiecare saptamana (in aceasta perioada) teme cu sarcini si obiective bine
trasate pentru a-i indruma pe parinti, deoarece nu multi stiau care sunt pasii realizarii unei activitati
,,reusite”.
Am incercat sa trimit activitati pentru toate categoriile de copii (cei care au acces la o imprimanta,
cei care au rechizite scolare de la fratiori, cei care se pot folosi doar de materialele care pot fi reciclate,
pentru cei care in aceasta perioada sunt supravegheati doar de bunici, etc) respectand nivelul de dezvoltare
al acestora.
Incercand sa fiu si mai aproape de micuti, am creat videoconferinte pe platforma ZOOM, pentru a
face posibila socializarea intre toti participantii (copii, parinti si cadrul didactic) dar si pentru a putea face
mai usor introducerea in tema saptamanii si pentru a dezbate alte subiecte.
Folosind aceasta metoda de abordare a activitatilor pentru prescolari, pot spune ca nu are acelasi
feedback ca si cu elevii, dar eu am dorit sa incerc, pentru a fi in asentimentul unor parinti ai caror copii nu
au fratiori si pentru care colegii de la gradinita sunt poate singurii prieteni in aceasta perioada.
Chiar daca acum suntem in vacanta am sugerat copiilor de la grupa sa ajute parintii prin gospodarie,
sa pregateasca bucate pentru sarbatorile Pascale, sa picteze oua, etc.
In aceasta perioada dificila pentru toti, chiar si pentru copii, voi fi alaturi de acestia cu activitati
educative si atractive.
Chiar daca ma simt neputincioasa in fata acestei situatii nu pot decat sa stau acasa, alaturi de familie
si sa ii indemn pe toti: ,,STAI IN CASA ! TOTUL VA FI BINE!”
497
ORGANIZAREA SISTEMULUI DE EDUCATIE FINLANDEZ
PROF.INVATAMANT PRESCOLAR: BUICAN GEORGETA

SCOALA GIMNAZIALA NR. 27 TIMISOARA
În Finlanda strategia naţională se bazează pe dorinţa de a dezvolta ţară ca o societate informaţională

care îşi educă cetăţenii la un standard ridicat. Pentru a realiza acest lucru, Finlanda canalizează investiţii
substanţiale în cercetare şi dezvoltare.Sistemul de educaţie este un sistem descentralizat, 100% finanţat de
stat, iar programa şcolară este schiţată doar în linii mari de autorităţile centrale.
Sistemul de educaţie din Finlanda este compus din:
 9 ani educaţie de bază, precedaţi de un an de clasă pregătitoare;
 educaţie postsecundară: generală (liceu) şi vocaţională (şcoală profesională);
 educaţie superioară – universitară şi de aplicare a ştiinţelor (cercetare).
Principalul obiectiv al politicii educaţiei în Finlanda este să ofere tuturor cetăţenilor oportunităţi
egale în a primi educaţie, indiferent de vârstă, domiciliu, situaţie financiară, sex ori limbă maternă. Anul
şcolar începe la 15 august şi se încheie în 30 mai, cuprinzând 5 module, în timpul cărora se predau intensiv
4 sau 5 materii. Fiecare modul se încheie cu lucrări finale de evaluare. Şcolile sunt deosebit de curate,
fiecare profesor având un cabinet echipat cu mijloacele audio-video corespunzătoare pentru a asigura un
învăţământ de calitate.
În Finlanda educaţia formală este organizată în 5 trepte:
• Învăţământ preşcolar – până la 6 ani;
• Învăţământ gimnazial – între 7 şi 16 ani;
• Învăţământ preuniversitar – care se divizează în 2 direcţii de bază:
- studii liceale (3 ani);
- sistem vocaţional – şcoală profesională (3 ani);
• Învăţământ universitar - studii universitare de scurtă durată şi de lungă durată, între 3, 5 ani şi 6
ani;
• Învăţământ postuniversitar - studii academice.
Educaţia devine obligatorie în anul în care copilul împlineşte şapte ani, dar există posibilitatea ca
acesta să înceapă şcoala cu un an mai devreme sau cu un an mai târziu, în funcţie de dezvoltarea sa
intelectuală, stabilită printr-o serie de examinări. Părinţii sau tutorii sunt notificaţi când copilul trebuie
înscris la şcoală, iar daca nu îndeplinesc această obligativitate nici după cea de-a doua notificare pot fi
acuzaţi de neglijenţă. Şcoala nu este obligatorie, doar educaţie este obligatorie. Un elev poate studia şi în
afara şcolii, acasă de exemplu, dar periodic se verifică în sistemul educaţional de stat progresele copilului
care nu frecventează şcoala. Numărul celor care studiază acasă este însă foarte mic. Grădiniţa nu este
obligatorie, ci voluntară. Unele şcoli oferă o grupă de grădiniţă pregătitoare pentru şcoală pentru copiii de
şase ani. După cei nouă ani obligatorii, tânărul poate continua studiile sau nu.
Cei care decid să continue studiile au două opţiuni: şcoala secundară (care durează patru ani
maximum – cu posibilitatea de completare în doi ani – şi care se încheie cu un examen naţional pe baza
căruia se fac apoi admiterile în universităţi) şi educaţia vocaţională (care durează doi sau trei ani, în funcţie
de domeniul de studiu). Scopul educaţiei vocaţionale este de a pregăti muncitori calificaţi pentru diferite
domenii. Educaţia vocaţională poate fi urmată şi ea de studii superioare, în politehnici. Un aspect foarte
important în cazul educaţiei vocaţionale este practica făcută chiar la locul de muncă, în domeniul pentru
care tânărul respectiv se pregăteşte.
După încheierea acestei etape de studii, fie în şcoala vocaţională, fie în cea generală, tinerii pot aplica
pentru admiterea într-o facultate. Sistemul educaţiei superioare are două sectoare, universităţile şi
politehnicile. Sistemul de educaţie finlandez permite cetăţenilor finlandezi să îşi desăvârşească educaţia sau
calificarea la orice vârstă.
Admiterea la facultate: Fiecare universitate îşi selectează candidaţii printr-un interviu pentru a
estima capacitatea de comunicare şi de empatie. Se cere rezumatul unei lecturi dintr-o carte, explicarea unei
teme în faţa clasei, o demonstraţie de aptitudini artistice, o probă de matematică şi alte aptitudini
498
tehnologice. Procesul de selecţie pretinde candidatului diplome şi perioade practice. Nu întâmplător
profesorii sunt bine apreciaţi social în Finlanda.
Aproape 50% dintre absolvenţi urmează studii universitare, Finlanda având cel mai mare procent de
licenţiaţi din UE.
Printre particularităţile educaţiei finlandeze se numără o încredere foarte mare în competenţele
profesorilor, iar sistemul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori şcolari.Testele sunt de aşa
natură încât să nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu există liste cu note primite la evaluări naţionale, cu admişi
şi respinşi, nu există eticheta elevului picat, copilul de nota 2 şi cel de nota 10, şi nu există şcoli slabe şi
şcoli pentru elite.Părinţii ştiu că oriunde îşi dau copilul, el va beneficia de aceeaşi calitate a educaţiei.Testele
de bază ale cadrelor didactice sunt folosite de şcoli pentru a monitoriza progresul şi nu sunt notate, punctate
sau comparate, însă sunt descriptive şi sunt folosite într-un mod informativ pentru a obţine feedback şi
pentru a evalua nivelul de învăţare al elevilor.
Educaţia şcolară se bazează pe dezvoltarea gândirii şi a expresiei, nu pe acumularea masivă de
informaţie. Pentru a favoriza gândirea creativă şi independentă, multe din temele pentru acasă au formă de
proiect; elevul nu rezolvă numai probleme după o reţetă, ci încearcă să descopere utilitatea soluţiilor în
diferite aspecte practice.
Un mare accent este pus pe încrederea şi bunăstarea elevului şi a profesorului. O trăsătură obişnuită
în cadrul programei şcolare din Finlanda sunt activităţile în aer liber, oportunităţile practice de învăţare şi
sesiuni de activităţi fizice sănătoase. Ideea centrală a acestui sistem este aceea de a ajuta la menţinerea
sănătăţii corpului şi a minţii.
499
ȘCOALA ALTFEL ! ȘCOALA DE ACASĂ !
PROF. MARIOARA MIHAELA BUJOR

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.21, SIBIU
În contextul pandemiei actuale am trăit momente dificile, cu multe încercări, care ne-au provocat la
autodescoperire, la o „ altfel ”de normalitate, imposibil de anticipat.În aceste condiții, am încercat să scriem
împreună o poveste inedită.Dascăli, elevi și deopotrivă părinți și chiar bunici, am fost solidari și am
manifestat un comportament responsabil.Am comunicat permanent cu copiii și elevii noștri, i-am încurajat
și i-am susținut moral; am descoperit și am scris împreună povești frumoase despre tehnologie și evoluție,
despre acceptare, împlinire și rezultate care ne-au bucurat.Am încercat, și în mare parte am reușit, să găsim
resursele necesare pentru a ne continua educația, formarea, pentru a păstra un echilibru între mediul virtual
și activitățile participative derulate în liniștea casei, am continuat să cultivăm ideea apartenenței la universul
școlar.
Societatea a fost și este pusă la încercare, este provocată să ofere copiilor noi oportunități de
dezvoltare de competențe și abilități, să cultive emoții pozitive, să ofere alternative, deopotrivă utile și
plăcute. Sunt convinsă că educația este unul din pilonii de bază pe care se clădește o societate, de aceea
trebuie să creăm viziuni și direcții noi, alternative pentru elevii de azi și de mâine; într-un context altfel, o
educație altfel, pentru un elev altfel.
Fără să ne abatem de la învățătură, ne-am dat seama că avem resurse de creativitate și ingeniozitate,
că avem șansa să descoperim idei, metode și tehnici noi folosind mediul digital.Am căutat mai mult, am
învățat din mers, am experimentat mai mult, am avut și momente mai dificile dar am reușit să găsesc
modalități prin care să duc învățarea în mediul online.Pentru eficientizarea activităților am stabilit un
program, am stabilit reguli noi, am integrat în activități filmulețe educative, resurse existente deja în mediul
online s-au am creat resurse noi, jocuri didactice, teste online, am încercat, pe zi ce trece să fiu mai bun, să
mă familiarizez cu tehnologia, să creez materiale noi, potrivite și cât mai atractive.Chiar dacă am ieșit din
zona de confort, am ținut permanent legătura cu elevii, încurajându-i și motivându-i să rămână acasă, dar
să aibă un program zilnic.Le-am oferit alternative de instruire și de relaționare cu cei de acasă care să le
dezvolte competențe și abilități prin trăirea unor experiențe utile, practice, instructive, dar și atractive.Spun
cu mare bucurie că am reușit să desfășor, chiar și de la distanță, un program de activități diverse, cu
susținerea familiei.Trebuie să mulțumesc părinților pentru pentru susținere și implicare.Aceste activități
„altfel” au încurajat comunicarea, oferind părinților oportunitatea de a-și cunoaște mai bine copiii și de a-i
învăța lucruri noi prin abordări inedite.
Parcă acum, cuvântul „altfel” a avut o conotație specială, o încărcătură emoțională puternică, a fost
o provocare inedită care a evidențiat creativitatea și optimismul din noi.Am măsurat timpul în fapte bune,
experiențe interesante, zâmbete și amintiri frumoase.
În această perioadă în care activitățile școlare s-au desfășurat „de acasă”, în mediul online, a fost
cuprins și Programul Național de activități extrașcolare „Școala Altfel”. A fost important să păstrez o
continuitate și să mențin mediul educațional creat până atunci.Alternativele alese au permis elevilor o relație
mai strânsă cu familia dar și dezvoltarea unor competențe și abilități de autonomie personală și
responsabilizare.Astfel, elevii au realizat un inventar al cărților personale, au amenajat un colț de lectură
personalizat, arborele genealogic al familiei, au realizat filmulețe cu mesaje motivaționale, am călătorit
împreună, în mediul virtual, prin muzee și locuri minunate, încărcate de istorie.Nu au lipsit nici activitățile
practice, în care au folosit materiale reciclabile și au dovedit că sunt creativi și plini de imaginație.Am
descoperit că, și în acest context nou, se pot găsi oportunități de dezvoltare a unor competențe și abilități
sau cultivarea unor interese, a curiozității și căutărilor creative.
Aceste experiențe mi-au dat speranța unui viitor mai bun, incluziv și empatic.Am reușit să trăim
experiențe frumoase, cu valoare de amintire și să ne păstrăm frumusețea interioară, entuziasmul, credința,
puterea și iubirea, căci....„Totul va fi bine!”
500
EDUCAȚIA MODERNĂ ROMÂNEASCĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR BULZ LĂCRĂMIOARA

COLEGIUL NAȚIONAL ”MIHAI EMINESCU” PETROȘANI
Una din principalele cerințe ale învăţământului modern este aceea a

formării la elevi a deprinderilor de studiu individual, care să fructifice
capacitatea de a gândi şi acţiona liber şi creativ. Se porneşte de la ideea că
efectele instructive şi educative ale procesului didactic se află într-o dependenţă
directă de nivelul de angajare şi participare a elevilor la activităţile şcolare.
Fără a subaprecia valoarea acţiunilor profesorului, precizia şi claritatea
expunerilor sale, intervenţia sa stimulatoare şi pentru dirijarea procesului,
rezultatele şcolare depind, într-un mod direct, de măsura în care elevii participă
efectiv la transmiterea şi asimilarea cunoştintelor şi la formarea abilităţilor, fie la clasă, fie online. De fapt,
dezvoltarea devine, astfel, o autodezvoltare, căci elevul participă activ la propria formare. Un autentic
progres şcolar se realizează numai acţionându-se asupra psihicului elevului, trezindu-i interese,
dezvoltându-i capacitățile de cunoaştere şi acţiune, întreţinându-i dorinţa vie de a fi cât mai performant. O
metodă atractivă și utilă pentru elevi a fost lucrul la calculator, deoarece au reușit de la o vârstă fragedă să
lucreze individual pe toate mijloacele moderne de comunicare. Astfel, au reușit să memoreze mai ușor tabla
înmulțirii și împărțirii cu ajutorul testelor individuale online.
Învăţământul modern se conduce după o filosofie a educaţiei, care promovează o nouă concepţie
despre formarea elevului, despre idealul social-uman, astfel încât activitatea şcolară vine în întâmpinarea
trebuinţelor dezvoltării individuale şi sociale. În spiritul acestei filosofii se promovează gândirea creatoare,
iniţiativa şi cooperarea, capacitatea de decizie, aptitudinile şi talentul, personalitatea elevului, aşadar un
învăţământ care cultivă dinamismul şi disponibilitatea pentru înnoire, aptitudinea pentru schimbare,
capacitatea de invenţie şi inovaţie.
În aceste luni de lucru online am observat că vocaţia învăţământului modern este de a forma oameni
capabili de a opera cu informaţii, de a face din informaţiile existente în memorie un instrument de căutare,
cercetare şi descoperire de noi adevăruri (G. Mialaret). Conform unor asemenea cerinţe şi în condiţiile
creşterii continue a volumului de informaţii, accentul cade pe caracterul formativ al educaţiei, pe cultivarea
capacităţii de a învăţa, pe stăpânirea metodelor și tehnicilor specifice dobândirii unor noi cunoştinte,
educarea capacităţilor creative, interdisciplinaritate, etc. Unul dintre principiile de bază după care se conduc
activitățile didactice concrete, în vederea dobândirii unor astfel de competențe, este principiul instruirii prin
acțiune.
Având la origini concepţiile despre educaţie ale unor autori precum Dewey, Decroly, Ferriere,
principiul instruirii prin acțiune (Learning y doing) s-a impus în practica didactică modernă, pentru care "a
ști înseamnă a realiza și nu a recita".
Construirea personalității elevului se realizează prin acțiune, confruntare, comunicare. Profesorul
trebuie să evite pasivitatea elevilor, determinându-i să aibă iniţiativă, să acționeze pentru a descoperi, să
provoace atitudini în legătură cu cele comunicate, în acest fel, elevul va deveni un constructor activ al
structurilor sale intelectuale (Jean Piaget).
Ce presupune activismul elevilor? Cum se va manifestă el? Printr-o dorinţă spontană de a acţiona si
realiza, de a se angaja într-un efort propriu de căutare -descoperire - însușire, în cadrul căruia vor întreţine
un permanent schimb de idei cu profesorul. Voința de a realiza ceva este rezultatul dorinţelor personale și
nu ceva impus din exterior. În satisfacerea propriilor interese, curiozităţii, pasiunii prin realizarea sarcinilor
şcolare, se vor resimți plăcerea și bucuria învingerii dificultăților şi atingerii scopurilor, ceea ce contribuie
la dezvoltarea proceselor de voinţă, favorizează căutările personale şi afirmarea ideilor proprii.
Sintagma “tinerii de azi...” este cât se poate de reală în ceea ce priveşte învăţarea. Există o doză de
precocitate dată tocmai de accesul la informaţie încă de la vârste foarte mici. A-i trata pe elevi ca pe fiinţe
prea naive devine o naivitate a educatorului. Tocmai de aceea, ei trebuie făcuţi să înţeleagă corect lumea în
care trăiesc, să li se inoculeze principiul unei concurenţe loiale. Scopul final este de a învăţa elevul cum să
înveţe, a învăţa elevul să gândească singur şi să i se ofere o motivaţie foarte clară a necesităţii învăţării. Din
păcate, în prezent asistăm la o răsturnare a scării valorilor, care demotivează parţial elevii. Sărăcia
501
determină o obsesie a câştigării banului pe căi facile, care valorizează şmecheria. “A fi descurcăreţ” nu va
rămâne o calitate într-un învăţămînt modern. Statisticile arată chiar şi în România că şansele de reuşită
profesională cresc odată cu creşterea nivelului de instrucţie.
Iniţiativa şi creativitatea profesională a noastră, a cadrelor didactice, trebuie să ne conducă spre a
trece treptat de la calitatea lui „ ceea ce trebuie să faci pentru că ţi se spune” la calitatea lui „ ceea ce ar
trebui să faci” într-un spaţiu educativ concret, la calitatea lui „ ceea ce poţi face” pentru a obţine maximum
de performanţă.
BIBLIOGRAFIE
*Crăciun Corneliu- Metodica predării limbii române în gimnaziu şi liceu, Editura Emia, Deva 2004
*Kate Burke Walsh, Crearea claselor orientate după necesitățile copiilor de 8, 9, 10 ani, 1999,
Copyright pentru România – C. E. D. P. Step by Step
502
ŞCOALA ON-LINE – EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
PROF. BUMBARU MIHAELA MARILENA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” CRAIOVA
În această perioadă milioane de elevi şi profesori îşi petrec zilele acasă, iar sistemele educaţionale din
întreaga lume au fost nevoite să se reinventeze.
Fiecare profesor cred că şi-a pus întrebări de genul: Ce pot face în aceste vremuri ca să continuu să
predau astfel încât actul educaţional să se întâmple? Cum să mă adaptez la predarea on-line? Cum mă poate
ajuta tehnologia acolo unde ea există şi cum influenţează aceasta procesul de învăţare?
Instruirea on-line, aşa cum este definită în studiile de specialitate, se referă la instruirea care se
desfăşoară prin intermediul unui calculator conectat la o reţea, conţinutul educaţional putând fi sub forma
unei lecţii tradiţionale sau a unei sesiuni de lucru colaborativă, realizată cu ajutorul tehnologiilor de
comunicaţie. Materialele educaţionale pot fi prezentate sub formă de text, grafice, materiale audio, video.
În general, cursurile on-line se desfăşoară într-o manieră constructivistă, centrată pe elev. Profesorul
trece de la maniera tradiţională de transmiţător de cunoştinţe, la cea de facilitator al construirii cunoştinţelor
în echipă cu elevii, de manager al procesului de învăţare, proces văzut ca o interacţiune ghidată.
Predarea on-line are următoarele avantaje:
• confortul e crescut fiind într-un spaţiu personal, atât poate pentru elev cât şi pentru profesori.
• nu mai există gălăgie, la nivel de management al clasei dinamica se schimbă iar părinţii pot asigura
cadrul potrivit pentru învăţare.
• copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai trezească foarte de dimineaţă pentru a lua
mijloace de transport în comun, se reduce din gradul de oboseală, părinţii pot monitoriza mult mai
îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii.
•de asemenea, mutarea cursurilor în on-line încurajează elevii să aibă mai multă autonomie în
învăţare, folosindu-şi la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a procesului de învăţare pe on-
line, poate susţine ritmul învăţării şi poate creşte încrederea elevilor în capacităţile şi resursele proprii pentru
a fi autodidacţi.
•adaptarea la predarea în on-line încurajează profesorii să colaboreze între ei, împărtăşindu-şi
materialele şi practicile pedagogice mult mai uşor, la distanţe foarte mari. Sunt profesori care au predat
cursuri on-line şi care sunt mai familiarizaţi cu unele metode, iar mulţi dintre aceştia îşi doresc să împartă
din cunoştinţele lor cu cei care au nevoie de sprijin.
În activitatea on-line, am utilizat următoarele aplicaţii:
 ExamenulTau.ro este o astfel de platformă, care ajută elevii să se pregătească pentru Evaluarea
Naţională, clasa a VIII-a.
 Aplicaţia Zoom oferă profesorilor posibilitatea de a include în prezentarea lor materiale vizuale şi
audio prin funcţia de Share Screen, care face posibilă prezentarile Power Point sau materialele video.
Pentru a utiliza optim această aplicaţie trebuie respectate anumite condiţii precum:
• Microfoanele copiilor ar trebui să fie închise – pentru a evita zgomotul de fundal.
• Camerele video ale copiilor ar trebui să fie deschise – pentru a vă asigura că sunt atenţi la lecţie.
• Este preferabil ca opţiunea de înregistrare a discuţiei să fie setată automat pe ON.
• Pentru a menţine atenţia copiilor, este important ca profesorul să rămână vizibil tot timpul, chiar şi
în timpul prezentărilor PowerPoint.
 GoogleApps for Education reprezintă un grup de aplicaţii creat de Google care include un grup de
8 aplicaţii: Classroom, Gmail, Drive, Cakendar, Docs, Sheets, Slides şi Sites concepute ca o soluţie
simplificată şi gratuită a nevoilor educaţionale. Clasele, profesorii şi elevii îşi pot desfăşura activitatea într-
o deplină colaborare oriunde s-ar afla, pe orice fel de dispozitiv. În plus pot fi accesate informaţii de pe
cărţile Chromebooks şi noile aplicaţii Google cum este G Suite for Education.
Google prin aceste aplicaţii încearcă şi reuşeşte coeditarea documentelor, a spreadsheet-urilor şi
prezentărilor în timp real, gestionarea listelor, crearea şi programarea agendelor. Pot fi create clase,
distribuite teme şi consultaţii, se pot trimite reacţii şi opinii. Profesorul îşi poate adăuga elevii, gestiona
dispozitive, configura securitatea sau modul de comunicare prin email, chat sau videoconferinţă.
503
Aşadar, predarea on-line eficientă nu înseamnă doar preluarea conţinutului lecţiei şi transmiterea lui
folosind tehnologia. Mediul on-line de învăţare vine cu provocări şi resurse specifice, care presupun ca atât
profesorii, cât şi elevii să se adapteze şi să îşi schimbe modul de lucru.
Cu alte cuvinte, învăţarea on-line poate avea loc nu doar prin lecţii on-line, ci şi pe platforme digitale
special create în acest sens.
504
PROF. BUMBEA DANA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR 1 BRAȘOV
Din vârtejul pandemiei, noi, cadrele didactice ne-am trezit în mijlocul platformelor educaționale, fără
o pregătire prealabilă, unii fără competențele digitale necesare sau chiar fără un dispozitiv electronic
adaptat.
Astfel, la început au fost folosite cel mai frecvent aplicațiile simple, precum Whatsapp sau Messenger
pentru transmiterea sarcinilor de lucru. Aceste aplicații s-au pliat pentru postarea fișelor de lucru
recapitulative, în primele două săptămâni ale stării de urgență, pentru postarea link-urilor cu informații și
ilustrații, biblioteci online, laboratoare sau muzee virtuale.
S-a trecut apoi treptat la întâlnirea online dintre cadele didactice și pe elevi pe platforme precum
Zoom, Meet, Teams, Microsoft Forms sau G-Suite Classroom. Folosirea acestora a fost o provocare pentru
majoritatea dintre noi, iar începutul a fost timid și confuz, profesori și elevi deslușind cu greu rolul parolelor,
al invitațiilor și al diferitelor opțiuni pe care le oferă platformele educaționale.
La frustrările provocate de noutatea sistemului de învățământ online, s-au adăugat, în ceea ce mă
privește, cele provocate de ,,ecranele negre”, de microfoanele închise sau de absența unor elevi. De aici s-
au născut întrebări referitoare la calitatea acestei forme de învățământ. I-am provocat pe elevi să compare
cele două situații de învățare, cea online cu cea reală, cea față în față cu profesorul. Feedback-ul primit a
fost unul pozitiv, elevii considerând că informația transmisă, că lecțiile predate au fost la fel de bine înțelese
sau chiar că unele au fost mai atractive și antrenante, având în vedere că au fost incluse video-uri sau link-
uri spre site-uri educaționale. La fel de interesante li s-au părut evaluările online, aplicațiile de teste, rebusuri
sau quiz-uri.
Unii dintre ei au mărturisit că cel mai mult le-a lipsit prezența efectivă, fizică a cadrului didactic,
apariția sa pe ecran, explicațiile online și interacțiunea profesor-elev nefiind satisfăcătoare 100%.
505
ȘCOALA ALTFEL DE ACASA
,,ÎNVAȚAM- MUNCIM- NE DISTRAM”
PROF. BUMBU CORINA

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ NR 1 BISTRIȚA
Misiunea şcolii presupune dezvoltarea iniţiativei în rândul elevilor, a competenţelor de rezolvare a

problemelor sociale, făcând utile şi necesare activităţile extracurriculare. Acestea oferă oportunităţi pentru
dezvoltarea unor competenţe, în raport cu anumite obiective ce inspiră şi provoacă educabilul, atât pentru
succesul lui educaţional, cât şi pentru cel din viaţa de zi cu zi.
Săptămâna Școala Altfel 2020 este un program dedicat activităților extracurriculare și extrașcolare.
Săptămâna Școala Altfel este o ieşire din rutina de învăţare într-un sistem clasic şi implică experimentarea
unor activităţi altfel decât cele parcurse zi de zi la clasă. Este acel imbold care trezeşte motivaţia şi
curiozitatea elevilor, dacă activităţile sunt alese pentru a facilita învăţarea şi cunoaşterea.
Anul acesta am reușit să desfășurăm, chiar și de la distanță, un program de activități diverse, cu
avantajul susținerii familiei, așa încât Scoala Altfel a devenit Scoala Altfel de Acasă. Prin colaborarea
fructuoasă cu părinții elevilor, am reușit să demonstrăm că, limitele pot fi depășite prin legătura puternică,
sufletească, școală-familie.
Profesorii și învățătorii sunt elemente cheie în acest program, cei care stabilesc programul
activităților, pe baza propunerilor venite din partea părinților și elevilor. Este important ca activitățile alese
să aibă, pe lângă partea educativă, și o parte distractivă, informală. Activitățile propuse în acest an au făcut
parte din categoriile: activități sportice, ludice, cultural, gospodărești.
Am intenționat să stârnim mai tare parcă decât în anii trecuti interesul elevilor, participarea cu
plăcere la aceste activități. Însă temerilor noastre că activitățile nu vor reuși suficient de mult să atragă
elevii, le-au răspuns implicarea elevilor, dorința lor de a fi mai aproape de școală, de tot ceea ce înseamnă
ea( colegi, profesori, acțiune).
O activitate de succes a fost ziua denumită ,,În bucătărie, lângă mama”. Astfel am propus
elevilor(clasa a IV-a) să participe la activitățile gospodărești desfășurate în bucătărie pe parcursul unei
zile. Așa că, pentru dimineața, elevii au avut de realizat sandwich-uri vesele, iar pentru masa de amiază să
pregătească clătite împreună cu mama. Am oferit si modele, felurile de mâncare propuse, pe care le-am
pregătit chiar noi, profesorii de la clasă. Elevii și părinții parcă au intrat în competitive și fiecare au dorit
să facă cele mai haioase sandwich- uri și cele mai aspectuoase clătite.
Activitate si-a atins scopul. Dovadă stau pozele si filmulețele trimise de elevi, zâmbetele și buna
dispoziție pe care am reușit să o aducem în casele lor. Totodată elevii și-au exersat deprinderile practice-
gospodărești, iar la sfârșitul zilei au realizat că munca mamei în bucătărie nu e un lucru atât de simplu
cum și-l imaginau ei.
506
Pot spune că, chiar dacă activitățile desfășurate anul acesta în program Scoala Altfel au fost
desfășurate exclusiv acasă, au reușit să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale elevilor, punând în
valoare talentele şi capacităţile lor în diferite domenii, stimulând participarea lor la acţiuni variate, în
contexte nonformale.
507
PLANIFICARE SĂPTĂMÂNALĂ -GRUPA MARE
PROF. ÎNV. PREȘC. BUNACIU MONICA

GRĂDINIȚA PP NR.14, ARAD
SĂPTĂMÂNA: 09.06. – 12.06.2020

TEMA SĂPTĂMÂNII: CU CE SI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMIȚIM?
SUBTEMA: ,,La revedere, grădiniță!”
Dimensiuni ale dezvoltării :
• Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;
• Autocontrol și expresivitate emoțională ;
• Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor(persistență în activități);
• Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
• Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;
• Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea
mediului apropiat .
Comportamente vizate:
• Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia
• Discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază sunete cu litere
• Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
• Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din mediul apropiat;
• Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime,
volum.
08.06.2020 -Luni – Liber Sărbătoarea Rusaliilor

09.06.2020-MARTI:-ADP– Întâlniea de dimineață, activitate individuală de explorare a unui subiect
de care este interesat copilul, deprinderi de igienă, gimnastica de inviorare
AI: ,,În grădinița noastră, noi multe- am învățat!”
ALA 1 – Joc de masă: „Vara”- puzzle
Nisip și apă: „Drumul către viitor”- desene pe nisipul ud
ADE – Domeniul Științe: „Știm să numărăm corect! - exerciții cu material individual (fișă de lucru)
Domeniul Psihomotric: „Traseu de vacanță”- parcurs aplicativ
ALA 2 – Joc distractiv: „Zboară, zboară...”
ADP – Deprinderi specifice servirii mesei și îngrijirii personale (accent mare pe igienă)
10.06.2020 - MIERCURI–ADP- Întâlniea de dimineață, activitate individuală de explorare a unui

subiect de care este interesat copilul, deprinderi de igienă, gimnastica de inviorare
AI: ,,În grădiniță am învățat: să cânt, să joc, să povestesc!”
ALA 1 – Artă: „Personaje de poveste” – colorare
Știință: „Pe tărâm de basm”- fișă labirint
ADE – Domeniul Limbă și Comunicare: „Micii povestitori!”- poveste creată (prezentare PowerPoint)
Domeniul Om și Societate: „Evantaiul”- îndoire, lipire
ALA 2 - Joc distractiv: „Limbo”
ADP – Deprinderi specifice servirii mesei și îngrijirii personale (accent mare pe igienă)
11.06.2020-JOI: -ADP – Întâlnirea de dimineață, activitate individuală de explorare a unui subiect
A.I.: ,,Dragă ne-a fost grădinița!”
ALA 1 – Artă: „Litere și cifre”- modelaj
Construcții: „Parcul copiilor”
ADE – Domeniul Limbă și Comunicare: „Ne jucăm cu cuvintele”- joc didactic (fișă de lucru)
Domeniul Estetic și Creativ: „Unde mi-ar plăcea să-mi petrec vacanța”- pictură/ desen
508
ALA 2 – Joc de mișcare: ”Un, doi, trei, la perete!”
ADP – Deprinderi specifice servirii mesei și îngrijirii personale( accent mare pe igienă)
12.06.2020-VINERI: ADP – Întâlniea de dimineață, activitate individuală de explorare a unui subiect
A.I.: ,,Grădinița ne- a învățat lucruri bune pentru viață!”
ALA 1 – Bibliotecă: „Exersăm, exersăm!”- exerciții grafice (fișă)
Joc de rol: „Adio grădiniță”
ADE – Domeniul Științe: „Rezolvă repede și bine!”- joc didactic (fișă de lucru)
Domeniul Om și Societate: „Așa da/ așa nu”- lectură după imagini (prezentare PowerPoint)
ALA 2 – Joc distractiv: „La ce te gândești?”
ALA 2 –ADP – Deprinderi specifice servirii mesei și îngrijirii personale (accent mare pe igienă)
509
ÎNVATAMANTUL ON-LINE
ŞCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR BUNEA AURA LACRAMIOARA

ŞCOALA GIMNAZIALA ,,G-RAL DUMITRU DAMACEANU”
COSMESTI, JUD. GALATI
Educaţia înseamnă iluminarea fiinţei, dumeririi, scoatere la suprafaţă a adevărului, înţelegere şi

revelare. Prin educaţie, omul se eliberează de întunericul din ele şi din jurul său, intrând în sfera luminii
adevărului, a binelui, a dreptăţii, într-un cuvânt, a valorii.
Să educi cu adevărat înseamnă să trezeşti în cel de lângă tine acele resurse care-l pot împlini şi ridica,
înseamnă să-l conduci pe celălalt spre descoperirea de sine, dându-i un imbold felului său de a fi, nu
direcţionat de către tine, ci de ceea ce descoperă el că i de potriveşte, nu oferindu-i adevărul de-a gata, ci
indicându-i direcţia posibilă pentru a-l găsi.
Învăţătura presupune şi mister şi un paradox, ea înseamnă şi dezvăţ, împotrivire, încălcare a regulilor
venite din afară. Pe lângă regula ascultării şi supunerii, educatorului trebuie să i se recunoască şi dreptul de
a încălca, de a construi un set de norme personale, în acord cu ceea ce el speră să întreprindră.
De două luni şi jumătate şcolile sunt închise din cauza pandemiei de coronavirus, iar cursurile s-au
mutat în online. Problema e că acest lucru vine în contextul în care România este codaşă în Europa în ceea
ce priveşte folosirea tehnologiei.
Este clar că sistemul românesc nu este pregătit pentru trecerea aşa rapidă la predarea online. Nu
există o pregătire a profesorilor şi a elevilor pentru situaţii de acest gen. Profesorii nu au fost instruiţi ce să
facă, cum să facă şi unii dintre ei, foarte mulţi nu sunt familiarizaţi sau sunt speriaţi de tehnologie. Nu doar
familiarizarea cu tehnologia este necesară ci şi o strategie anume, cum să gândeşti în întregime educaţia
online care nu e acelaşi lucru cu educaţia faţă în faţă.
Digitalizarea este o metodă bună de recuperare însă nu asigură incluziunea educaţională, pentru că
nu toţi elevii au acces la astfel de mijloace.
În primul rând, ar trebui ca focusul să fie pe elevii defavorizaţi, din medii subdezvoltate, care nu pot
beneficia de cursuri online. După aceea putem discuta despre metode de predare, deşi cred că acestea ar
trebui să fie alese de fiecare profesor în parte, care-şi cunoaşte elevii şi modul în care aceştia pot învăţa
eficient. Sunt sigură că majoritatea profesorilor au resursele necesare pentru a putea plia modul lor de
predare pentru fiecare casă.
Predarea online se bazează mai mult pe comunicare. Aplicarea cunoştinţelor este greu de verificat
de profesorul care nu are elevul în faţă şi nu îi vede caietul.
Copilul mic are nevoie de supravegherea părintelui, mai ales dacă vorbim de preşcolar sau de şcolar
de ciclu primar ( cel puţin până la clasa a II-a).
Unii părinţi din mediul rural sunt plecaţi la muncă în străinătate. Bunicii în grija cărora sunt lăsaţi,
nu cunosc tainele internetului.
Din punctul meu de vedere şcoala nu înseamnă doar ore, înseamnă prietenie, alergare, recreere,
gândire, joc, program bine stabilit, teme, învăţatul în grup, păreri personale. Elevii nu îşi dezvoltă toate
aceste ramuri. Şcoala nu trebuie să fie o povară, din contra, trebuie să găseşti activităţi care te fac fericit
zilnic să mergi cu plăcere. Plus că prin intermediul calculatorului, elevul nu înţelege informaţia la
capacitatea maximă.
Nimeni nu poate crede că trecerea de la educaţia faţă-către-faţă la educaţia online se poate face în
câteva săptămâni sau chiar luni, fără investiţii serioase. Cu atât mai mult, sunt complet naivi acei care cred
că reforma sistemului educaţional se poate întâmpla evenimenţial, sub condiţiile pandemiei.
Sunt necesare dialogul, interacţiunea ad-hoc, schimbul spontan de replici, de conţinuturi, de
problematizări şi de critici. Nu poţi preda epistolar prin email, whatsapp, messenger. Aceste platforme
gratuite au fost un adevărat sprijin pentru noi în această perioadă, pentru că ne-au asigurat posibilitatea de
a ne vedea.
Nu cred că procesul de învăţare poate să se desfăşoare exclusiv online, oricât de evoluate şi
performante ar fi platformele educaţionale.
510
Un telefon, o tabletă, un monitor, oricâte informaţii ar transmite, nu pot transmite şi sentimente, trăiri
sufleteşti, nu pot crea convingeri şi caractere.
Online-ul poate să creeze anumite facilităţi în modelarea unor fenomene sau corpuri greu accesibile
direct, dar nu poate să înlocuiască exerciţiile directe pentru formarea unor deprinderi parctice.
Bibliografie
- Cucoş Constantin - ,,Educaţia. Iubire, edificare, desăvârşire’’, Ed. Polirom, Iaşi 2008
- Joiţa Elena ( coordinator ), E. Frăsineanu, M. Vlad, V. Ilie - ,,Pedagogie şi elemente de psihologie
şcolară’’, Ed. Arves, Craiova, 2003
511
SISTEMUL EDUCAŢIONAL STEP BY STEP
BUNEA LUBIANA, PROF PT ÎNV PREŞCOLAR

GRĂDINIŢA CU PP “PRICHINDELUL ISTEŢ” TURDA
Noile orientări din educaţie, care au promovat puternic metodele active şi naturale, denumite de unii
şi alternative pedagogice s-au dezvoltat în timp sub multiple forme şi treptat au însemnat în lume mai mult
decât o opoziţie la vechea pedagogie. Treptat ele au modificat întreaga abordare a practicii şi activităţii
pedagogice.
Spre finele secolului XIX şi începutul secolului XX s-a conturat în educaţia din Europa şi SUA o
mişcare de contestare a învăţământului tradiţional, de înnoire a sistemului tradiţional de predare pe clase şi
lecţii, cu conţinuturi teoretice, formale, rigide şi în mare parte exterioare posibilităţii de alegere şi motivare
instrinsecă a copilului. Semnificativă pentru noua tendinţă lansată este titlul unei lucrari semnate de Ellen
Key, Secolul copilului (1900).
Tendinţa de înnoire o regăsim sub diverse denumiri în lume: Educaţia Noua (Franţa, Elveţia, Belgia),
Educaţia Progresistă (SUA), Pedagogia Reformei (Germania). Această tendinţă s-a concretizat şi în
România, atât în perioada interbelică cât şi după anul 1989. În perioada postdecembristă au fost introduse
şi legiferate alternativele educaţionale (1995), cele mai multe având la bază iniţiative private. În acest articol
prezentăm câteva caracteristici ale sistemelor pedagogice: Waldorf, Step by Step, Montessori, Jena şi
Freinet.
Programul Step by Step (denumit iniţial în SUA „Head Start”) este destinat copiilor de la naştere şi
până la vârsta de 13 ani, precum şi familiilor acestora. În România (ca şi în alte ţări din Europa de Est)
programul a pătruns în 1995 cu numele de Step by Step, la iniţiativa Fundaţiei Soros pentru o Societate
Deschisă, prin semnarea unei Convenţii cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Începând din martie 1998
programul este continuat de ’’Centrul Step by Step pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională’’ care oferă
noi metode de educare a generaţiilor viitoare.
În ţara noastră programul Step by Step a fost recunoscut de la început ca alternativă educaţională de
către MECT. În prezent această alternativă dezvoltă împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului un program de instrucţie şi educaţie pentru învăţământul preşcolar, primar şi
gimnazial în peste 40 de judeţe. La nivel preşcolar există în prezent 801 grupe în 320 grădiniţe, iar la nivel
primar funcţionează 606 clase, în 216 şcoli. În Judeţul Cluj există şcoli care găzduiesc alternativa în Cluj-
Napoca, Gherla şi Dej.
Step by Step este un progam educaţional de stat, în care predarea se face respectând curriculum-ul
naţional pentru învăţământul primar. Programul zilnic este de 8 ore şi se desfăşoară sub îndrumarea a două
învăţătoare la fiecare clasă. Învăţarea are loc într-un mediu educaţional plăcut, în săli de clasă cu mobilier
modular şi cu o dotare materială deosebită. Procesul instructiv-educativ se bazează pe aplicarea metodelor
moderne şi pe formarea la copii a deprinderilor de muncă independentă. Acestea se dezvoltă cu precădere
în cadrul centrelor de activitate, specifice acestei alternative educaţionale. Este un program de reformă
educaţională bazat pe concepţiile unor teoreticieni redutabili ai psihopedagogiei: Piaget, Vigotski, Erikson,
Rogers, Montessori, etc.
Alternativa Step by Step are misiunea de a dezvolta la fiecare copil capacitatea de:
• a fi creativ;
• a-şi forma o gândire critică;
• a descoperi opţiuni;
• a avea iniţiativă;
• a defini şi rezolva o problemă;
• de a comunica uşor cu semenii, de a înţelege şi de a negocia;
Programul promovează educaţia centrată pe copil, predarea orientată după nevoile şi interesele
copilului, învăţarea organizată în centre de activitate, implicarea familiei şi comunităţii în educaţia copiilor,
respectarea şi aprecierea diversităţii umane, susţinerea incluziunii grupurilor defavorizate.
La şcolile Step by Step fiecare clasă (grupa) are câte două învăţătoare (educatoare). La începutul unei
zile în clasa Step by Step are loc întâlnirea de dimineaţă. Această întâlnire nu este o oră de curs, iar durata
512
ei este variabilă şi poate ţine chiar de la 8:00 până 9:00. Acum este un prilej pentru copii să se salute, să
comunice, dar şi să afle tema şi activităţile zilei.
Centrele de activitate sunt zone delimitate ale clasei (grupei), dotate cu material didactic specific unei
anumite activităţi, zona în care fiecare copil are sarcini individuale sau de grup adecvate nivelului său de
dezvoltare. Centrele obligatorii, la care se pot adăuga altele facultative, imaginate de cadrele didactice, sunt:
• de citire;
• de scriere;
• de ştiinţe;
• de matematică;
• de artă;
• de construcţii;
În acest sistem copilul învaţă prin descoperire, prin interacţiunea sa cu mediul şi cu ceilalţi oameni.
Şcolile Step by Step consideră părinţii primii dascăli ai copilului şi parte din procesul de învăţământ – ei
sunt invitaşi şi acceptati firesc la clasă. Educaţia şi evaluarea sunt individualizate. Performanţa unui copil
într-un anumit domeniu de dezvoltare se poate compara doar cu alte domenii de dezvoltare ori cu propria
performanţă sau abilitate, nu cu un standard extern. În această alternativă se tinde ca fiecare copil să
achiziţioneze şi să-şi dezvolte aptitudini şi abilităţi fizice, cognitive, emoţionale, etico-morale, artistice,
teoretice, sociale şi practice, în vederea unei participări active în cadrul societăţilor deschise.
Studii de specialitate au dovedit că angajarea copiilor în competiţie la vârste de pâna la 10-11 ani
induc renunţarea şi demobilizarea învăţării, prin diminuarea încrederii în forţele proprii. Din acest motiv
alternativa educaţională Steb by Step nu creaza explicit situaţii de competiţie. În acelaşi fel sunt evitate şi
momentele de punere a copiilor în situaţii de inferioritate care mai târziu ar putea duce la eşec scolar.
Programul cultivă de asemenea responsabilitatea personală şi capacitatea de a lua decizii în cunoştinţă de
cauză, între mai multe alternative.
Bibliografie:
* Ioana Tarău – Step by Step ….printre amintiri, Revista de Pedagogie • LXII • 2014 (2)
* Howard Gardner – Stări sufletești
513
GRADINITA, PUTIN ALTFEL!
EDUC. BOTORAN GEORGETA MIRONELA

GRADINITA WALDORF, RM. VÂLCEA
Activitatea cu preşcolarii este cu siguranță cea mai provocatoare educaşie dintre toate nivelurile de
învăţământ din perioada carantinei, dacă ne raportăm la eficienţa învățării online.
În contextul în care o mare parte dintre părinţi sunt nevoiți să lucreze în timp ce stau cu copiii acasă.
Am încercat sa mă gândesc ce funcţionează pentru preşcolari si sa împărtăşeșc câteva trucuri despre ce este
important în educaţia și activitatea preşcolarilor în vremea izolării. Primul pas a fost să formez un grup de
facebook închis, doar cu parinţii, unde am descris urmatoarele aspecte parinţilor:
Dragii mei ştiu ca traversăm împreună o perioadă foarte grea pentru fiecare dintre noi, dar și pentru
copiii noștrii, de acasa si cei de la gradinita. Pentru că vrem că această perioadă să treacă într-un mod cât
mai plăcut pentru ei cat si pentru noi, vă propun un șir de activități pe care să le desfășurați împreună cu
aceștia zi de zi. Păstrând astfel ritmul zilei, rutina ce este esențială la preșcolari și îi ajută atât pe copii să
capete stabilitate și autonomie, dar și pe adulți să comunice mai bine nevoile fiecăruia și să navigheze
printre sarcinile legate de muncă, copil, casă. La fel ca in Gradinita waldorf, ținând copiii departe de tot
ceea ce se întâmplă in lume și în țara noastră în ultima vreme.
Prin conectarea părintelui cu grădinița și cu educatorul încercam sa ajutam să capatatii sprijin în
organizarea rutinei și a activităților copilului.
Organizarea unei rutine similare cu cea din timpul grădiniței și a unor activități zilnice poate fi un
ajutor esențial și poate menține copilul conectat la un program familiar lui. Deopotrivă, comunicarea
constantă dintre părinte și educator, îl poate ajuta pe cel din urmă să înțeleagă mai bine contextul familiei
în această perioadă, jocurile și jucăriile care îl atrag pe preșcolar și să vină în întâmpinarea părinților și
copiilor cu activități personalizate pe interesele sale.
Conectarea zilnică a copilului cu educatorul este importantă pentru a reda stabilitatea și continuitatea
la intoarcerea copilului in gradinita. Metodele prin care noi ne conecteam pot fi diferite: prin video call,
prin filmulețe cu activități, cântece, whatsapp, etc. Deoarece fiecare copil e diferit, are ritmul lui, dar este
important ca metodele de conectare să fie experimentata până se ajunge la una atrăgătoare pentru copil și
potrivită pentru părinte. Însă, mai important decât metoda, este obiectivul interacțiunii în această perioadă
și anume conectarea cu preșcolarul, nicidecum activități care mai de care mai sofisticate. Preșcolarii au
nevoie de oamenii dragi lor aproape, de stabilirea conexiunii și adaptarea la noile rutine. Planurile
curriculare pot aștepta, emoționalul copiilor și al dumneavoastra ca părinți sunt prioritatea în această
perioadă de izolare.
Veți avea astfel parte de exemple de activități pe care le puteți desfășura zilnic, conform ritmului cu
care copiii sunt învățați de la începutul anului școlar, dar care pot fi desfășurate și trăite așa cum simte
fiecare dintre dvs mai bine. Pentru a realiza un feedback in ceea ce facem impreuna, aștept fotografii sau
filmulețe la postarea cu activitatea fiecarei zile cu ceea ce a simțit fiecare să facă, și vă fi provocat să ne
impartaseasca și alte activități interesante ale copiilor din aceste zile.
Asa a inceput periada de izolare a mea, fata de copiii din grupa pe care o am sub indrumare.Apoi am
inceput sa caut informatii despre cum sa le vorbim copiilor despre coronavirus (psiholog)si sa le
impartasesc parintilor si copiilor.
„Stam in casa”. De ce? Pentru ca subiectul coronavirus este acum peste tot dezbatut. Copiii nostri
sunt expusi la informatii si deseori pun intrebari: „Mami, o sa ne imbolnavim rau?”; „De ce nu mai pot
merge in parc”?; „De ce nu ma pot intalni cu prietenii mei”?, si acestea sunt doar cateva dintre ele. Ce ii
pot spune copilului, astfel incat el sa se simta in siguranta? Am adunat informatii pe care le-am impartasit
lor, am creat povesti pe intelesul copiilor despre acesta perioada.
Din activitatile desfasurate cu jucăriile ideale pentru perioada izolării. Câteva exemple pot fi
plastilina, creioanele, foarfece pentru copii, hârtie colorată, lipici, seturile de construcții, materiale naturale
(ghinde, nuci, castane, conuri de brad, crenguțe, etc), costume pentru joc de rol, instrumente muzicale,
specific pedagigiei waldorf din gradinita mea. Combinația dintre astfel de materiale duce la bogăția
jocurilor și la manifestarea creativității, iar cu cât materialele pot avea mai multe întrebuințări și pot fi
combinate, cu atât îi vor ține mai mult timp ocupați și vor facilita învățarea copiilor. Cu cât jucăriile sunt
514
mai specifice și presupun etape clare, cu atât vor limita interacțiunea copiilor cu ele și vor solicita parintele
pentru a ghida etapele.
Inca o activitate pe care parintii a trebuit să o pregătească sau să o încurajeze zilnic, a fost cu siguranță
motricitate grosieră. Fie că vorbim de momente de dans, jocuri psihomotrice (undeam venit cu o serie de
sugestii), jocuri de imitare, trasee prin casă. Astfel, copiii au consumat energia chiar dacă nu au iesit afară.
Activitatea gospodareasca la fel ca in gradinita a implicat copiii în treburile casnice si a fost utilă
deopotrivă pentru ei și pentru părinți. Având în vedere că cei mai mulți părinți nu mai beneficiază de ajutor
din exterior pentru treburile casnice și unii dintre ei și muncesc de acasă. Se știe, însă, că preșcolarilor le
place să se implice în treburile casnice, să îi imite pe părinți și în felul acesta să îi și ajute. Astfel, activități
precum aranjatul mesei, pregatirea diferitelor gustari, sortatul hainelor și al vaselor pentru mașina de spălat,
strânsul jucăriilor și datul cu aspiratorul pot fi activități îndrăgite de copii și foarte utile pentru dezvoltarea
încrederii în sine, a autonomiei și a multor alte abilități practice. Ajutorul este util și pentru părinți, deoarece
reusesc sa rezolve treburile în casă într-o companie cel puțin plăcută.
De asemenea pe langa activitatile din gradinita am incercat sa le prezint prin filmulete cateva
experimente amuzante copiilor pentru a intelege rolul microbilor:
Am dat întâi cu cremă de măini, apoi am presărat sclipici în palmă.
I-am rugat si pe ei sa faca același lucru, dar am folosit altă culoare de sclipici, apoi i-am rugat să își
ducă mâna la nas și pe obraz, după care i-am rugat să se privească în oglindă.
Le-am spus să se joace cu 2 jucării, apoi sa le priveasca .În câteva minute ucăriile erau pline de sclipici
Le-am explicat ce s-ar întâmpla dacă le-aș da un sandwich să îl mănânce sau dacă ar băga mânuța în gură
sau în nas.
Am refăcut traseul invers și am explicat de ce este important să ne spălăm pe măini.
Ultima parte a experimentului a constat în spălarea atentă a mâinilor: am pus cronometru la 20 de
secunde sau o melodie, dar nu au fost suficiente pentru a curăța tot sclipiciul. A observat singur cât de
important este să se spele bine, chiar și între degețele.
Acest aspect a facut ca învățarea online sa fie o adevărată provocare atat pentru mine, parinti cat si
pentru copii.
515
CUM AJUNGEM SĂ ÎNDRĂGIM ȘCOALA-ONLINE
BOTEZATU ANA MARIA
Entuziasmul exagerat al tinerilor în fața noilor „jucării digitale“ împiedica un dialog netensionat între
copii și adulți (care invocau numeroase pericole pe lista dezavantajelor acestor gadgeturi: strică ochii,
descurajează socializarea și petrecerea de timp în aer liber, iar jocurile online nu au niciun beneficiu).
Până ca societatea să înțeleagă că problema era, de fapt, un bun echilibru între jocurile online, școală
și sporturile în aer liber, tehnologia și-a continuat ritmul alert, surprinzând cu alte inovații spectaculoase,
de această dată în domeniul educației.
Din fericire, boom-ul tehnologic din ultimii ani n-a adus doar jocuri pe calculator, console futuriste,
aplicații sau gadgeturi spectaculoase, ci și inovații eficiente în ceea ce privește educația. Astăzi, telefonul,
tableta sau laptopul nu mai reprezintă doar un marcator de status (la care aspiră fiecare adolescent dintr-un
automatism specific vârstei), ci și o altă abordare a procesului de învățare. De exemplu, sunt produse online
de învățare pe care tinerii le pot accesa foarte ușor, cu o îmbunătățire vizibilă a performanțelor școlare.
Cum ar fi oare ca, dupa o zi in care au avut 6-7 ore la scoala, elevii sa poata sa petrece dupa-amiezile
dupa bunul lor plac?
In aceste conditii, solutia ar fi oferirea de instrumente eficiente de invatare, care sa-i ajute pe copii sa
inteleaga notiunile dificile intr-un timp mult mai scurt. Asa de pilda este produsul de invatare online a
elevilor din clasa VIII-a,Scoala Gimnaziala nr.1 Balteni la o ora de fizica pentru a verifica cunostintele
studiate.
Submarin –aplicație legile lui Arhimede și Pascal
Arhimede din Siracuza a fost un învățat al lumii antice. Arhimede este în general considerat a fi unul
din cei mai mari matematicieni ai antichității și unul dintre cei mai mari ai tuturor timpurilor. Realizările
sale se înscriu în numeroase domenii științifice: matematică, fizică, astronomie, inginerie și filozofie.
• Navele plutesc, deşi sunt confecţionate din materiale cu densitatea mult mai mare decât a apei.
Datorită formei lor ele dezlocuiesc un volum foarte mare de apă (mai mare decât volumul materialelor din
care este confecţionată nava).
• Submarinul este o navă care poate pluti la suprafaţa apei, dar se poate şi scufunda la diferite
adâncimi. El are între pereţii săi dubli rezervoare (numite balast-apă), care se pot umple cu apă din mare;
când se umplu cu apă, greutatea submarinului creşte, şi el se scufundă. Pentru a reveni la suprafaţă, apa din
rezervoare este evacuată cu ajutorul aerului comprimat.
• Punctul de aplicație al forței arhimedice se numește ''centru de presiune'' și coincide cu centrul de
greutate al corpului, dacă acesta este omogen și complet scufundat în lichid.
Factori care influenţează forţa arhimedică

• valoarea forţei arhimedice nu depinde de adâncimea la care este scufundat corpul;
• valoarea forţei arhimedice depinde de natura lichidului fiind cu atât mai mare cu cât densitatea
lichidului este mai mare;
• valoarea forţei arhimedice nu depinde de masa corpului scufundat dacă volumul corpului nu se
modifică;
• valoarea forţei arhimedice creşte cu volumul corpului scufundat.
516
Fisa de lucru –cls VIII-a
Obiective:
a) Să ne reamintim noțiunile de bază din mecanica fluidelor;
b) Să construim un mini submarin cu obiecte avute la îndemână;
c) Să explicăm cum funcționează mini submarinul confecționat;
I. Noțiuni teoretice de bază.

Răspundeți în scris la următoarele întrebări:
1. Ce este presiunea si care este expresia generală a presiunii ?
2. Cum putem mări presiunea pe care o exercităm asupra unui corp?
3. Ce este presiunea hidrostatică?
4. Care sunt factorii care influențează presiunea hidrostatică? Cum?
5. Scrieți enunțul legii lui Pascal.
6. Scrieți expresia forței lui Arhimede și explicați semnificația mărimilor fizice care intervin în
aceasta.
7. Ce este un submarin?
8. Cum funcționează un submarin?
II. Construirea mini submarinului
1. Materiale
1. Materiale 2. Mod de lucru
necesare
Sticlă de plastic de 2 Astupați cu plastilină gaura de sus a capacului de pix,
L plină cu apă apoi adăugați în partea de jos a capacului plastilină și,
dacă este necesar, 2-3 agrafe de birou până când
capacul,
complet scufundat în apă plutește la suprafața acesteia
Capac de pix , 2-3 Introduceți capacul pixului în sticla cu apă. Închideți
agrafe de birou sticla de plastic.
Plastilină sau gumă Strângeți cu mâinile de sticlă și apoi lăsați-o liberă

de mestecat
Descrieți în scris ceea ce observați că se întâmplă de câte ori strângeți de sticlă și apoi ce se întâmplă
când nu mai strângeți de sticlă.
III. Explicarea funcționării submarinului
Explicați funcționarea dispozitivului creat de voi.
Întrebări ajutătoare:
a) Dispozitivul creat de voi este un minisubmarin clasic? Prin ce diferă de acesta?
b) Când se scufundă ?
c) Ce modificăm atunci când strângem de sticlă?
d) Ce influență are acest lucru asupra apei din sticlă?
e) Ce influență are asupra capacului de pix?
517
IV. Un exercițiu de creativitate:
Completați căsuțele „diamantului” de mai jos, în ordine cu următoarele

 Titlul - un singur cuvânt care numește subiectul.
 Descriere - 3 cuvinte (adjective) care descriu subiectul.
 Sentiment - 4 cuvinte (o propoziție) care exprimă sentimente față de subiect.

 Acțiune - 3 cuvinte care denumesc acțiuni ale subiectului (verbe și alte părți de vorbire).
 Reexprimarea esenței - un cuvânt - esența subiectului.
Alegeți orice subiect legat de activitatea voastră de astăzi (ex: submarin, Arhimede, Pascal, presiune,
etc.)
Surse bibliografice:
• Manual de fizică clasa a VIII-a
Ex:
1. Submarin
2. Mic, negru, plutitor
3. Curiozitate, încântare, teamă, îndoială (am fost curioasă cum se face, am fost încântată că mi-a
reușit, mi-ar fi teamă să călătoresc cu așa ceva, mă îndoiesc că voi fi nevoită să folosesc așa ceva)
4. Se scufundă, plutește în interiorul apei, transportă persoane
5. Dispozitiv
518
CELE MAI BUNE SISTEME DE INVAȚAMANT DIN LUME
BURCHECI TAMARA MIHAELA
Conform rezultatelor PISA din 2019, dacă este să ne uităm în Europa, Estonia conduce detașat atunci
când vine vorba de pregătirea copiilor, România fiind la coada clasamentului. Îngrijorător este faptul că
44%, conform acelorași teste, dintre elevii români, nu înțeleg ce citesc.
Țările aflate în fruntea clasamentului cu cele mai bune sisteme de învățământ din lume sunt
următoarele:
 Japonia
Japonia este una dintre acele țări care înregistrează performanțe în literatură, științe și matematică.
Elevii trebuie să treacă mai întâi prin șase ani de școală elementară, trei ani de juniorat în liceu și alți trei
ani de liceu, înainte de a decide dacă vor sau nu să urmeze o universitate. Liceul nu este obligatoriu, însă
rata de înscriere este de 98%.
 Estonia
Estonia alocă aproximativ 4% din PIB educației, conform datelor din 2015. Legea educației votată
în 1922 spune că scopurile educației sunt „de a crea condiții favorabile pentru dezvoltarea personalității,
familiei și a națiunii estoniene; de a promova dezvoltarea minorităților etnice, economice, politice și a vieții
culturale în Estonia și de a conserva natura în contextul economic și cultural global; de a preda valorile
cetățeniei; și pentru a stabili condițiile preliminare pentru crearea unei tradiții de învățare pe tot parcursul
vieții, la nivel național”.
 Irlanda
Majoritatea școlilor secundare din Irlanda sunt deținute și gestionate în mod privat, dar finanțate de
stat, însă există și școli profesionale.
Cu toate acestea, un raport recent arată că Irlanda a cheltuit pentru educație mai puțin cu 15% față de
țările dezvoltate, în perioada de vârf a crizei financiare, din 2008 până în 2013, ceea ce sugerează că sistemul
său de învățământ ar putea suferi în viitor. Conform rezultatelor PISA, Irlanda ocupă un bine meritat loc 4,
sub Estonia, Canada și Finlanda.
 Qatar.
BBC a raportat în 2012 că Qatarul bogat în petrol „a devenit unul dintre cei mai importanți jucători
în domeniul inovației în educație, sprijinind o serie de proiecte de la alfabetizare până la cercetarea
universitară de înaltă calitate”. Această țară investește masiv în îmbunătățirea standardelor educaționale ca
parte a programului său, Vision 2030. Școlile finanțate de guvern oferă educație gratuită, dar numai pentru
cetățenii Qatar-ului, iar majoritatea expaților tind să își trimită copiii la școli private.
 Olanda
În 2013, conform unui studiu Unicef, copiii olandezi au fost descoperiți ca fiind cei mai fericiți din
lume. În școlile primare copiii nu primesc multe teme, lucru ce i-a determinat să declare că nu sunt presați
sau stresați. Școlile sunt împărțite între școlile cu caracter religios și școlile de stat „neutre”, cu doar un
număr mic de școli private.
 Singapore
Singapore are niște rezultate incredibile la testele PISA, menite să măsoare și să compare
performanța elevilor din diferite țări. Cu toate acestea, sistemul școlar are reputația de a fi o oală sub
presiune, ce supune elevii la mult stres de la o vârstă foarte mică.
 Belgia
Belgia are patru tipuri diferite de școli secundare, și anume școlile secundare generale, școlile
secundare tehnice, școlile de învățământ secundar profesional și instituțiile de învățământ secundar de artă.
Comisia Fulbright din SUA, care organizează schimburi de experiență între studenți cu Belgia și
Luxemburg, spune: ,,Educația are o prioritate ridicată și deține cea mai mare pondere din bugetul anual al
guvernelor regionale în Belgia. Sistemele complete de școli publice și private sunt disponibile tuturor
copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani, fără costuri sau cu costuri mici”.
519
 Elveția
Doar 5% dintre copii merg la școli private în Elveția. Lecțiile sunt predate în diferite limbi, în funcție
de regiunea elvețiană din care fac parte, germana, franceza și italiana fiind cele mai des întâlnite limbi de
predare. De la școala secundară, copiii sunt triați în funcție de capacitatea fiecăruia.
 Finlanda
Sunt ani buni de când Finlanda surclasează toate topurile țărilor cu cele mai bune sisteme de
învățământ din lume, iar asta pentru că nu are un sistem de linie. Toți copiii, indiferent de capacitatea lor,
învață în aceleași clase. Ca rezultat, gaura dintre cei mai slabi și cei mai buni, este cea mai mică din lume.
Școlile finlandeze oferă foarte puține teme pentru acasă și impune un singur test obligatoriu la vârsta de 16
ani. La testele PISA din 2019, Finlanda s-a clasat pe locul 3 fiind devansată de Estonia și Canada.
 Barbados
Guvernul din Barbados a investit masiv în educație, ceea ce a avut ca rezultat o rată de alfabetizare
de 98%, una dintre cele mai mari din lume. Școala primară merge de la 4 la 11 ani și este urmată de o școală
secundară între vârstele de 11 și 18 ani. Majoritatea școlilor, atât primare cât și secundare, sunt de stat și
funcționează foarte bine.
 Noua Zeelandă
Educația primară și cea secundară în Noua Zeelandă intervine de la 5 la 19 ani, obligativitatea fiind
impusă de la 6 la 16 ani. Sunt trei tipuri de școli secundare în Noua Zeelandă: școlile de stat unde merg
aproximativ 85% dintre elevi, școlile de stat integrate – școli private care au fost integrate în sistemul de
stat, dar care și-au păstrat caracterul special – unde sunt educați în jur de 12% dintre copii și școlile private
ce primesc 3% dintre copiii din țară.
Bibliografie:
- www. Life.ro
520
PROF. LB. ENGLEZA, BURIU ROXANA

ȘCOALA GIMNAZIALA „VASILE VOICULESCU”,
COMUNA PARSCOV, JUDEȚUL BUZAU
MOTTO: „Scopul educaţiei ar trebui să fie pregătirea unor oameni care să acţioneze şi să
gândească independent şi care, în acelaşi timp, să vadă în slujirea comunităţii realizarea supremă a vieţii
lor.” – Albert Einstein
Multe state au fost nevoite să închidă porțile școlilor din cauza pandemiei de coronavirus, în martie,
2020. Același lucru a avut loc și în țara noastră. Profesorii din România au fost provocați să se adapteze
rapid acestei situații. Elevii și părinți au înțeles că învățarea va continua dincolo de școală și cu instrumente
on-line accesibile tuturor.
Cu răbdare și multă determinare, și, mai întâi de toate, cu o planificare cât mai bună, am înțeles toți
că, împreună, putem face progrese și că putem încuraja și ajuta elevii să învețe și să lucreze independent.
Cea mai importantă a fost coordonarea între diriginți și ceilalți profesori, cu sprijinul direcțiunii. În
ședințe on-line, am putt planifica activitățile care pot fi susținute online în această perioadă. Comunicarea
și colaborarea cu părinții au fost la fel de importante. Părintele a trebuit să pregătească elevul pentru acest
program și să sprijine profesorul în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Elevul a trebuit să aibă
acces la Internet de pe laptop, calculator sau telefon, microfon și cameră web, pentru a putea participa
online.
Învățătorii și diriginții au comunicat cu părinții și cu elevii pe grupurile deja existente de Whatsapp,
Messenger sau Facebook. S-au creat grupuri pentru fiecare disciplină, iar pentru elevii care nu au avut
posibilitatea să participe la lecțiile interactive s-au trimis fișe și activități speciale. S-a discutat părinții
acestora săptămânal, pentru a ne asigura că acești copii continuă să lucreze. Am comunicat și telefonic cu
elevii, și chiar dacă nu toți au putut ține pasul, a fost foarte important să le arătam că ne preocupă starea
fiecăruia și că avem în continuare așteptări și sarcini clare.
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, am avut nevoie de trei tipuri de
resurse: o platformă de interacțiune în timp real, cu video și text (Zoom, Google Meet, Cisco Webex),
aplicații și platforme de colaborare online (Whatsapp, Messenger, Facebook, Adservio) și resurse și
aplicații de învățare care au fost create de profesor sau resurse deja existente, sub formă de prezentări, lecții,
fișe, imagini și clipuri, pe care le-am putut folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru
acasă.
În societatea în care trăim, tehnologia domină atât viața copiilor, cât și a adulților. Motivele pentru
care tehnologia nu este benefică în viața copilului sunt importante și cântăresc destul de greu atunci când
parintele trebuie să decidă dacă îi permite copilului său să aiba acces la ea sau nu.
Specialiștii susțin că expunerea copilului prea mult timp la tehnologie poate să cauzeze probleme,
precum lipsa imaginației și a creativității, sedentarism, indisciplinare, abilități sociale insuficient dezvoltate,
iar atenția și concentrarea pot fi reduse. Trebuie să găsim un echilibru, pentru ca dozajul de tehnologie în
viața copilului să fie unul corect și constructiv pentru el.
Tehnologia poate să fie un instrument util de învățare, atâta timp cât accesul la ea este monitorizat
de către părinte. Totodată, părintele trebuie să fie conștient că accesul la tehnologie nu trebuie să afecteze
celelalte activități specifice vârstei copiilor, precum mersul în parc, joaca cu părinții sau cu ceilalți copii,
ora de somn, joaca cu jucării sau plimbările în aer liber. Este extrem de important să existe o balanță între
accesul la tehnologie și celelalte activități de petrecere a timpului.
În ceea ce privește avantajele și dezavantajele învățării online, iată câteva avantaje: distribuirea
rapidă a materialelor didactice, elevii intră în posesia materialelor printr-o simplă accesare, existența
conținuturilor multimedia, conținuturile pot fi șterse, corectate sau actualizate cu ușurintă, serviciu folosit
de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor- informațiile pot fi îndreptate spre o persoană sau către
mai multe în același timp în mod individual sau se pot crea grupuri în care utilizatorii pot să și comunice,
folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului, dar și câteve dezavantaje: dificultăți în
utilizarea tehnologiei, lipsa comunicării reale, fizice.
521
Este evident faptul că numărul utilizatorilor de resurse web este în ascensiune, iar, odată cu aceștia,
și calitatea învățământului crește. Putem remarca, de asemenea, acțiunile benefice pe care internetul le are
în predarea, învățarea sau evaluarea disciplinelor școlare și faptul că nu mai există multe domenii în care
resursele web să nu joace un rol fundamental în rezolvarea problemelor curente.
522
EDUCATOARE: BURLACU NICOLETA

G.P.P "BOBOCEI DIN MICRO III" BUZAU
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim”

PROIECT TEMATIC: Saptamană independentă
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,, Culorile prin ochii copiilor”
GRUPA: Mijlocie
TURA I
Data Denumirea Sarcini de lucru Activitatea metodică Semnătura
04 1., - să sorteze bomboanele pe -Întocmirea planificării pentru activităţile online
Mai Bomboanele culori în 3 pahare: rosii, ce se vor desfăşura în această săptămână
2020 la joacă” galbene, albastre -Consultarea unor surse online în vederea
DS+DEC - să așeze bomboane colorate stabilirii celor mai eficiente mijloace de
experiment într-o farfurie, apoi să adauge îndeplinire a sarcinilor
apă caldă pentru a observa Realizarea experimentului si prezentarea pasilor
cum se combină culorile de lucru
https://www.youtube.com/watch?v=jERZKz_O
Zow
2. Joc de - să asocieze mișcările https://ro.wikipedia.org/wiki/Simbolistica_culor
mişcare sugerate de textul cântecului, ii in vederea realizarii unei prezentari power
"Culorile” sărind pe culoarea indicată. point despre culori
TURA II
04 1.Curcubeul Sa deseneze un curcubeu si sa -Întocmirea planificării pentru activităţile online
Mai il afiseze la fereastra ce se vor desfăşura în această săptămână
2020 DEC -Realizarea unei prezentări power point cu
imaginile trimise de către copii
2. Joc de Sa execute miscari sugerate https://www.youtube.com/watch?v=IdWg6Cwh
mişcare: de textul cantecului UQg
"Mandrul
Curcubeu"
TURA I
5 mai 1.Prietenii -sa audieze povestea "Cei trei - realizarea materialelor audio-video ce se vor
2020 fluturasilor fluturasi" trimite preșcolarilor si postarea acestora pe
colorati - să confecționeze fluturasi grupul de facebook
DOS colorati din palmele lor,
conform exemplificărilor - studiu individual privind lucrul cu platformele
postate de către educatoare on-line
pe grup https://www.youtube.com/watch?v=ilFqlXEKx
oo
2. Joc de
mişcare: -sa invete fluturasii pe care i-
Cantec- au confectionat sa zboare
"Fluturasul
meu"
TURA II
5 Mai 1.Țica- -să asculte poezia despre
2020 Emoțica emoții Realizarea imaginii cu emotiile sugerate in
DOS -să posteze o fotografie care poezie
să evidențieze cum se simt studiu individual privind lucrul cu platformele
on-line
523
atunci când lucrează sarcinile
2. Joc de de acasă https://www.youtube.com/watch?v=YnsGJ5NN
mimă: "Emotia -sa mimeze expresia feței ZkQ
este prietena conform versurilor
ta" cantecului:bucurie, tristete,
frica etc
TURA I
6 Mai 1.Fluturasul Sa retina versurile poeziei -Consultarea unor surse online în vederea
2020 DLC+DEC "Fluturasul" stabilirii celor mai eficiente mijloace de
Sa interpreteze cantecelul : îndeplinire a sarcinilor
2.Joc de "Fluturasul meu" -Postarea versurilor poeziei si a imaginilor
mişcare Sa danseze pe versurile reprezentative
,,Danseaza cantecului si sa execute
HOPA- miscarile sugerate de text https://www.youtube.com/watch?v=JCQXO
HOPA” RF5B08
https://www.youtube.com/watch?v=K-
qcXuT7TvE
TURA II
6 mai 1.Fluturasul Sa repete versurile poeziei Confectionare de material pentru prezentari

2020 DLC+DEC Sa deseneze un fluturas -Surse on line consultate – Educație în Mureș,
Sa faca sport pe versurile YOUTUBE, Google search, Pagini facebook
2.Joc cantecului de materiale didactice
distractiv:"Sa
facem sport" https://www.youtube.com/watch?v=YhGsGG
4qgN8
TURA I

7 mai 1. Pictura pe Sa picteze pe sticla (un borcan) -Surse on line consultate – Educație în Mureș,
2020 sticla pentru a realiza o vaza pentru YOUTUBE, Google search, Pagini facebook
DEC flori sau un suport pentru de materiale didactice
creioane
2.Joc de Sa execute miscarile sugerate de Realizarea unui material cu pasii de lucru in
miscare: "Daca versurile cantecului realizarea lucrarii
vesel se https://www.youtube.com/watch?v=H-
traieste" 5Axdbw5QM
524
TURA II
Data Denumirea Sarcini de lucru Activitate metodică Semnăturaed

activităţii ucatoarei
7 mai 1. Sa fim -sa decupeze palmele lor (se -Surse on line consultate – YOUTUBE,
2020 creativi poate si ale mamei) si sa le Grupul Activități grădinițe, Grupul
DEC picteze unghiile Educatoarele postează
Sa danseze pe versurile
2.Joc de cantecului si sa execute miscarile https://www.youtube.com/watch?v=lWRD1I
miscare: sugerate de text Bh4r0
"Bat din
palme"
TURA I

8 mai 1.Ursuletii Sa vizioneze un filmulet cu -Surse on line consultate – YOUTUBE,

2020 sportivi! diferite exercitii de miscare Google search, Pagini facebook de materiale
DPM pentru segmente ale corpului didactice
Sa execute miscarile sugerate https://s3.eu-west-
2. Joc Sa adune de pe masa cat mai 1.amazonaws.com/adservio-fs/109/200427-
distractiv: multe cartonase colorate cu 0400b46e-
"Cine strange ajutorul unui pai.Acestea trebuie 574feffb0652c614aa86bafb84cc68a1.mp4?f
cele mai multe sortate dupa culoare bclid=IwAR0cz9gbE8gY4gwd_luRhpX1O
cartonase WUexkgehc8862e6cUbUO-
colorate" nmx0Y5Ovkx3Yo
Realizarea unui filmulet cu joculetul de
miscare
TURA II
Data Denumirea Sarcini de Activitate metodică Semnătura

activităţii lucru educatoarei
8 mai 1. Ursuletii Sa execute -Surse on line consultate – YOUTUBE, Google search, Pagini
2020 sportivi! pasi de dans facebook de materiale didactice
DPM pe melodia https://www.youtube.com/watch?v=9wNvhVxSMck
Valsul
Fluturilor
525
TURA I

https://www.facebook.com/groups/315760349224914/
https://www.youtube.com/watch?v=jERZKz_OZow
https://www.youtube.com/watch?v=IdWg6CwhUQg
https://www.youtube.com/watch?v=ilFqlXEKxoo
https://www.youtube.com/watch?v=YnsGJ5NNZkQ
https://www.youtube.com/watch?v=JCQXORF5B08
https://www.youtube.com/watch?v=K-qcXuT7TvE
https://www.youtube.com/watch?v=lWRD1IBh4r0
https://s3.eu-west-1.amazonaws.com/adservio-fs/109/200427-0400b46e-
574feffb0652c614aa86bafb84cc68a1.mp4?fbclid=IwAR0cz9gbE8gY4gwd_luRhpX1OWUexkgehc8862e6cUbUO-
nmx0Y5Ovkx3Yo
https://www.youtube.com/watch?v=9wNvhVxSMck
TURA II
https://www.facebook.com/groups/315760349224914/
https://www.youtube.com/watch?v=jERZKz_OZow
https://www.youtube.com/watch?v=IdWg6CwhUQg
https://www.youtube.com/watch?v=ilFqlXEKxoo
https://www.youtube.com/watch?v=YnsGJ5NNZkQ
https://www.youtube.com/watch?v=JCQXORF5B08
https://www.youtube.com/watch?v=K-qcXuT7TvE
https://www.youtube.com/watch?v=lWRD1IBh4r0
https://s3.eu-west-1.amazonaws.com/adservio-fs/109/200427-0400b46e-
574feffb0652c614aa86bafb84cc68a1.mp4?fbclid=IwAR0cz9gbE8gY4gwd_luRhpX1OWUexkgehc8862e6cUbUO-
nmx0Y5Ovkx3Yo
https://www.youtube.com/watch?v=9wNvhVxSMck
526
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. INV. PREȘC. BURNETE CORINA

GPP STEP BY STEP, NR. 12 ALBA IULIA
,,Omul nu poate deveni om decât prin educaţie”- spunea Kant. Educația începe la naștere și continuă
toată viața prin acumularea de cunoaștere. Ea trebuie să fie captivantă, continuă și coerentă. Educaţia online,
virtuală conferă deprinderi utile pentru tinerii aflaţi în plin proces de şcolarizare. În ultima perioadă, școala
online sau ,,școala de acasă’’ prinde tot mai mult contur. Acest tip de învăţare are o serie de avantaje:
accesibilitate, flexibilitate, confortabilitate, conținutul fiind unul concis și selective, feedback-ul rapid şi
permanent. Platformele online, sprijină procesul de învățare și permit copiilor să acceseze o serie de surse
de exerciții, curiozități sau chiar jocuri interactive. Acest tip de educație, completează educația clasică prin
animații educative, jocuri de dezvoltare a logicii, exerciții de antrenare a inteligenței emoționale. Există,
totuși, o serie de limite în abordarea acestui tip de învățare: dificultăți tehnice, restricții de acces, limitări
de browser, instalări de programe suplimentare, lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor
tehnologii, nivelul insuficient al competențelor digitale, lipsa unui computer/ tabletă/ telefon smart,
lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare, lipsa controlului și
monitorizării constante a activității lor, lipsa suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea
adulților. Propun în continuare o planificare săpămânală, folosită cu succes pentru ,,Grădinița de
acasă”.
Tema anuală de studiu: Cum exprimăm ceea ce simțim?
Proiect tematic: ÎNVAȚĂ DE LA TOATE
Tema săptămânii: MESERII
Grupa: mijlocie
Data Denumirea Activitatea de învățare Activitatea metodică Semnătura

activităţii Sarcini de lucru educatoarei
LUNI MESERIA- -să manifeste interes și VIZIONARE YOU TUBE:
27.04.2020 BRĂȚARĂ cunoaștere pentru identificarea MESERII DEZVOLTAREA
DE AUR meseriilor și profesiilor; LIMBAJULUI
https://youtu.be/-z2J4re8Hrg
-să manifeste o atitudine Bună dimineața, ursuleții s-au trezit!
pozitivă cu copiii în mediul on https://youtu.be/1vSmVEmaDh4
DANS ȘI line sau cu adulții din
MIȘCARE
MARȚI CE ESTE O -să cunoască principalele YOU TUBE: Să învățăm despre profesii -
28.04.2020 MESERIE? categorii profesionale și rolul Teatrul Pătrățică
pe care-l au acestea în viața https://youtu.be/CixSoutfVbQ
omului; Gimnastica de dimineață
https://youtu.be/jUNBugrF1iU
FACEM
GIMNASTICĂ
MIERCURI ZIUA -să manifeste creativitate în YOU TUBE: CÂNTECE CU DANSURI
29.04.2020 DANSULUI activități diverse de mișcare; PENTRU COPII
https://youtu.be/hXZGJ-V2Ap8
SPORT DE ACASĂ
HAI SĂ https://www.youtube.com/watch?v=6Wh
FACEM n06B33hY&t=75s
SPORT
JOI ÎMI ALEG O -să enumere profesiile și YOUTUBE BONDOCEL ÎȘI ALEGE O
30.04.2020 MESERIE meseriile cunoscute precum și MESERIE- POVEȘTI PENTRU COPII
uneltele și materialele folosite COPIIhttps://youtu.be/pgj1icVtTHs
pentru fiecare meserie; JOC: ,,Eu zic meseria, tu zici uneltele!’’
www.pinterest.com
YOUTUBE: Dansează
https://youtu.be/OS7IUOBdwRY
527
DANS ȘI
MIȘCARE
VINERI ZIUA MUNCII DESEN LIBER Cântece pentru copii

01.05.2020 (MESERIA https://youtu.be/-MfiyIkJuCs
PREFERATĂ) Dans:https://youtu.be/1vSmVEmaDh4
DANS ȘI
MIȘCARE
528
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR ÎN SĂPTĂMÂNA 18-22.05.2020
,,CEASUL SI TIMPUL”
BURZO AURICA, GRUPA MARE B,

GRADINITA CU P.P. NR.2 BISTRITA
DATA/ TITLUL MODALITĂȚI DE EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI

ZIUA ACTIVITĂȚII REALIZARE
LUNI ,,Saptamana a a) vom invata sa masuram a) ,,Invatam sa citim ceasul’’-

18.05.2020 inceput timpul folosind https://www.youtube.com/watch?v=uuXXtmMkK_4
!Invatam sa ceasul(vizionare desene
masuram animate); b)-imagine :Rutina de dimineata si de seara(printabil)
timpul?’’ b) in fiecare zi din http://images.app.goo.gi/mxQaUJPHbMqR9QKG8
saptamana(completam ora-
rutinele zilnice) in tabelul c)https://images.app.goo.gl/LNE87ZqxVMK9zyHC9
rutinelor;
c)-invatam sa desenam cel mai

frumos ceas;
d)- ,,Tic-tac’’-joc de miscare
MARȚI ,,Tic-tac, tic- a) –vom asculta cu mare a) ”Povestile timpului’’- Ceasul si Ceasul cu inima
19, 05.2020 tac orologiul atentie 2 povesti despre ceas; https://www.youtube.com/watch?v=mwnfKUM9AvA
suna!” b) confectionare de ceasuri cu ajutorul florilor( Spune
b) –hai sa inceapa distractia ce ora arata ceasul tau?)
citind ceasul-experiment; c) Jucarie TuTiTu-ceas cu cuc, ceas de lemn, ceas;
c) –sa facem un ceas fericit, https://www.youtube.com/watch?v=0mdKPNLakOI
pictat sau confectionat din
diferite materiale ;
MIERCURI ”Cat inseamna a)-curiozitati ale ceasului cu a)-Fixiki ceasul cu alarma’’
20.05.2020 5 minute si cat alarma; https://www.youtube.com/watch?v=3pnDweWSsao
inseamna o b)- ,,E timpul sa ne trezim’’-Buna dimineata
jumatate de b) ,,Cantecul ceasului’’ http://youtu.be/UPVZH9DgzTk
ora?’’
c)-fisa de lucru completare dupa desen
c)-numaram si completam cu -fisa de lucru: ,,Cum masuram timpul?’’-(pag 112
cifrele potrivite; Cartea completa a prescolarului);
JOI ”Oare cati lei a)-confectionam un ceas a)-10 Prieteni-Ceasul desteptator”
21.05.2020 costa un ceas?’’ magic( clock hats); https://www.youtube.com/watch?v=LKVs52kTm5E
b)- ,,Ajuta ursuletul !’’-fisa (taiere si lipire)

b)-pentru a-l face bucuros pe -exercitii grafice ,,Creionul magic’’-la alegere 1
urs o sa lipim piesele care pagina:
lipsesc; c) –expozitie cu vanzare din ceasurile confectionate;
c) joc distractiv ,,Vreau sa

vand un ceas ...!”
529
VINERI ”Saptamana a a)- o zi are ...ore, o noapte are a) -fisa de lucru : ,,Cum masuram timpul?’’ (pag .114
22.05.2020 trecut! ...saptamana are...ore; -Cartea completa a prescolarului);
b)-ceasul meu de mana(desen b)-” Trenuletele”-Cel mai bun ceas-desene animate
pe mana) este cel mai bun http://youtu.be/qfdbCyEuqrA
ceas(arata ora exacta);
c)- ,,Tic-tac’’-joc de miscare
530
VALENȚELE EDUCAȚIEI ON-LINE
PROF. ÎNV. PREȘC.; BUȘE MIHAELA-COSTINA

G. P. P. NR. 3, SLATINA, JUD.OLT
de competențe digitale care vor oferi tinerilor o pregătire diversificată în viitor. În prezent, avem accesul
deschis la resurse educaționale, facilitate desigur de tehnologiile informației și ale comunicațiilor cu scopul
de a dobândi competențe și cunoștințe care să ne permită să evoluăm, să ne formăm și perfecționăm, să
participăm activ în societatea românească bazată pe cunoaștere. Este unul din avantajele de care ar trebui
să beneficieze atât elevii/studenții, cât și profesorii/adulții în vederea accesului la educație, la schimbul de
resurse on-line, pentru consultare personală sau profesională.
Potrivit unui studiu, în Romania, Zoom, WhatsApp, Google Classroom și Facebook au fost cele mai
folosite resurse în predarea la distanță pe perioada suspendării cursurilor. 36% dintre profesorii și directorii
participanți au spus că au urmat cursuri de utilizare a instrumentelor digitale. Doar unul din cinci profesori
declară că folosea laptopul înainte de suspendarea cursurilor, iar 19% - proiectoarele video. Doar unul din
zece utiliza site-uri și platforme digitale si 7% apelau la manuale digitale în activitatea de clasă.
AVANTAJELE ÎNVĂȚĂRII ON-LINE
Avantajele acestui sistem de educație virtual sunt perceperea informației oriunde și oricând, fiind de
altfel bine pentru toată lumea și prin acest fel nu avem nevoie să recuperăm orele în momentul în care
ajungem again la şcoală.
Avantajele sistemului virtual este acela că elevii sunt mult mai atrași de tehnologie, decât de cărți,
este mai ușor să scriem și să citim de pe un ecran, iară acesta îl putem refolosi în fiecare an și nu mai este
necesar să aruncăm caiete.
Consider că învățarea on-line este un avantaj, deoarece în acest fel nu pierdem materia, avem
informația proaspătă, o putem accesa când dorim, și este un beneficiu pentru elevii din clasele terminale,
întrucât ei au nevoie de exercițiu constant.
DEZAVANTAJELE ÎNVĂȚĂRII ONLINE
Nu trebuie uitat că tot acest mediu este unul creat, artificial, adăugat, suprapus peste cel natural care
tinde să se eclipseze, să se dilueze, să dispară. Comunicarea naturală, directă, față în față devine „o floare
rară”, își pierde din importanță, se estompează. Interacțiunile clasice dintre oameni (prin interpelări,
negocieri, confesări etc.) par să intre în recul. Colocvialitatea și căldura contactului direct sunt înlocuite de
exactitatea și rigiditatea formulelor tipice, a „protocoalelor” impersonale, abstracte. Am ajuns să purtăm
„discuții” pe internet, să participăm la „forumuri”, să comandăm mărfuri, să plătim, să ne consultăm cu
medici sau să ne „confesăm” spiritual stând separați unii de alții, la distanțe mari, asistați, firește, de
calculator. Aproape totul tinde a se disponibiliza „la distanță” (educație, bunuri, bani, sentimente…). Se
poate naște o nouă societate – a anonimilor, mai puțin responsabilă, unde prea multe sunt permise (vezi
cazul bullyng-ului informatic). Și, în ciuda aparențelor de apropiere, de comunicare, dispare comuniunea,
oamenii devin tot mai izolați și însingurați în fața unor mașini inerte. Din dorința unei comunicări maximale
se naște iminența unei apropieri …minimale!
PERICOLELE ÎNVĂȚĂRII ON-LINE
În același timp, copilul sau tânărul trebuie să fie învățat cum să reacționeze în situația în care o
persoană necunoscută ori chiar una pe care o cunoaște îi cere să facă lucruri pe care morala, legea, bunul
simț le interzic.
Este, de asemenea, util să existe un calculator dedicat copilului, care să conțină doar aplicații cu un
conținut util, educativ și să existe posibilitatea restricționării lor în orice moment în care upgradările
înregistrate exced nevoile educaționale.
531
Calculatorul va fi plasat într-un loc în care comportamentul copilului să poată fi observat, iar copilul
să poată conștientiza acest lucru.
Este bine ca traseele online ale tinerilor utilizatori să nu fie șterse (istoricul). Există aplicații în acest
sens.
De asemenea, este utilă activarea programelor antivirus, dar și a programelor de control parental și a
modului pentru copii care ajută la folosirea echilibrată a internetului.
Vor fi stabilite de la început reguli pentru accesul online, iar consecințele nerespectării acestora vor
fi clare (gradual, de la efectuarea unor activități casnice până la interzicerea accesului la calculator pe o
perioadă determinată de timp).
Având în vedere că trăim în era tehnologiei, consider că acest sistem de educație îi pune pe elevi să
își culeagă singuri anumite cunoștințe, îi ajută să rezolve anumite exerciții singuri, deci învață mai ușor
anumite noțiuni.
BIBLIOGRAFIE
1.Adăscăliței Adrian(2007) ,,Instruire asistată de calculator.Polirom.Iași.
2.Cucoș Constantin (2006) ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării. Polirom.
Iași.
532
ȘCOALA ONLINE DE ACASĂ – CONCLUZII
PROFESOR LOGOPED BUTA CORINA NICOLETA, CJRAE CLUJ
Pentru fiecare dintre noi, fie dascăl, elev sau părinte, școala de acasă care s-a instaurat forțat incepând
cu 11 martie 2020 și a durat neașteptat de mult, până la finalul anului școlar, a fost un adevărat experiment
de „școală online”.
se poate extinde mai multe săptămâni, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid și să
transmită un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online
Tot acest context a înseamnat mai mult timp de pregătire și un efort mult mai mare de coordonare
pentru profesori.
Ca profesor logoped, misiunea de a comunica direct cu elevii și preșcolarii aflati in terapie a devenit
mult mai dificilă decât la un profesor de altă disciplină, deoarece în paralel trebuia păstrată
confidențialitatea fiecăruia, și prin urmare nu puteam să ne organizăm activitatea cu un număr mare de elevi
cum se putea organiza orice clasă de elevi. Deci am comunicat individual, pe Whatsapp, Messenger, în
orarul prestabilit cu părinții acestora, a căror prezență ne-a fost indispensabilă.
A fost foarte important ca părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să
sprijine profesorul logoped în organizarea activităților și a exercițiilor suplimentare de efectuat acasă.
Părinții ne-au fost de un real sprijin în această perioadă.
Prin aceste canale am distribuit și material logopedic specific fiecărei tulburări de limbaj, material
distribuit la începutul perioadei educatoarelor/invățătoarelor pentru a-l distribui pe grupurile
grupelor/claselor, iar apoi direct părinților.
Resurse și lecții gata de accesat utile am utilizat de pe platformele gratuite pentru învățământul
preșcolar și primar de pe:
a) Twinkl România (planificări, prezentări, activități descrise pas cu pas, fișe etc.);
b) Platforma de logopedie online Timlogo.ro, omologată de Ministerul Educației Naționale, în
vederea utilizării în învățământul preuniversitar, pentru învățământ special pentru deficienți de vorbire,
nivelurile preșcolar și primar. vorbestecorect.ro- unde se regăsesc resurse logopedice pentru elevi, profesori
și părinți;
c) Digitaliada cu resurse pentru învățământul primar și gimnazial: proiectul susținut de Fundația
Orange a adunat și premiat sute de materiale - lecții, teste, planificări și prezentări create de profesori din
toată țara pe care le puteți descărca direct, selectând disciplina, clasa sau nivelul de dificultate;
d) Îndreptar digital - un program gratuit creat de Asociația TechSoup pentru învățători care vor să își
ajute elevii să transforme folosirea aplicațiilor digitale mobile în oportunități de învățare, cu resurse exerciții
azate pe utilizarea unor aplicații mobile gratuite.
CE NE-A LIPSIT ACASĂ? Ce situații din clasă nu au putut fi reproduse acasă?
1. La școală exista o rutină fixă a zilei, o rutină instituțională: copiii descoperă o cadență de lucru, un
amestec între libertăți și constrângeri, în ritmul cărora se aliniază, copiind comportamente de grup. Acasă
este greu să transformi toti mediul de viață în regim organizat, planificat, repetabil și monitorizat de o
autoritate, alta decât cea intimă, parentală; copiii au nevoie inclusiv de asta: de o figură autoritară externă
familiei. (autoritate - nu în sens de „severitate").
2. Fiecare are la școală un rol în grup, o relevanță personală câștigată din oglindirea în ochii celorlalți.
În clasă, în pauze - copiii învață mult din punct de vedere socio-emoțional. Își exersează puterea limbajului
verbal și nonverbal, instrumentele tranzacționale, puterea. Și acasă o fac, dar de la 5 ani încolo, familia nu
poate înlocui anturajul copiilor de aceeași vârstă.
3. Ethosul școlii: spațiul clasei, așezarea în bănci, instrumentele de lucru - toate funcționează ca
obiectele unui ritual menit să declanșeze dispoziția de lucru altfel decât cea de acasă - unde de multă vreme
creierul știe să se autoseteze pe cunoaștere autodirijată, spontană, informală. Copiii nu știu încă să amestece
un spațiu destinat altei stări cu un mod de operare format altundeva. Nu pot încă să facă toți, cu ușurință,
tranziția.
533
4. Raportul emoțional copil-părinte, copil-profesor este diferitDe la părinți, copilul așteaptă validare
necondiționată: „mama mă vede dincolo de ce produce creierul meu". De la profesor, copilul acceptă o să
fie judecat, măsurat și evaluat.
Fiecare dintre factorii de mai sus nu pot fi reproduși acasă. De aceea vă luptați cu ei. De aceea mulți
copii par să nu aibă motivații. De aceea școlile sunt încă instituții.
Învățarea de acasă e la fel de importantă și poate chiar mai consistentă decât cea de la școală. Dar atât
timp cât ea e organică, relațională, inspirațională, informală.
A aduce școala în casă a fost un experiment bun și revelator. Dar dacă acest lucru a creat și mai multe
vinovății și presiuni pe părinți, e mare păcat! Sper să își îngăduie fiecare ceva mai multă înțelegere și
relaxare. Sunt cel puțin cele patru lucruri de mai sus pe care nu le putem pune în scenă acasă.
534
IMPORTANȚA RELAȚIEI ȘCOALA- FAMILIE
PENTRU REALIZAREA ACTULUI EDUCAȚIONAL
AUTOR: PROFESOR ÎNVAȚAMANT PREȘCOLAR – BUTE MIHAELA

GRADINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.1 OANCEA, JUDEȚUL GALAȚI
„Omul s-a născut liber și este pretutindeni în lanțuri.” – Jean Jacques Rousseau
Trăim vremuri, cu care omenirea nu s-a mai întâlnit. Trăim vremuri, de care poate am aflat din filme
sau din cărți. Lumea este “înghețată” la nivel mondial. Toate activitățile economice au fost oprite, s-a “stins”
lumina lumii.
Este frumos să te crezi liber, dar zilele noastre și întămplările din ultima perioadă, ne demonstrează
că nu am fost și nu vom fi vreodată liberi, fizic. Putem fi liberi sufletește în schimb, avem liber să simțim
ce dorim, pentru cine dorim.
Perioada prin care trecem a schimbat lumea, a schimbat sistemele de conducere, modul de a lucra,
modul de a comercializa, modul de a învăța, modul de a interacționa și multe altele, care probabil acum nu
le vedem sau nu le conștientizăm. S-a produs o tehnologizare obligată, forțată, la nivelul mai multor
structuri economice, instituționale din mai toate țările lumii. Schimbarea aceasta se vede și la noi, în
România. Școala on-line, părea desprinsă parcă dintr-un film science-fiction. Dar, așa, deodată, ne-am trezit
forțați de împrejurări să facem școală online.
Impedimentele nu au fost puține și nici acum nu sunt, după căteva luni bune de la declanșarea
pandemiei de Covid-19.
Lipsește infrastructura necesară școlii online, nu există bază tehnologică, laptop-uri, tablete,
smarthphone-uri la nivelul tuturor familiilor și cadrelor didactice din țară. Nu există suficiente cunoștințe
informatice pentru a lucra pe platforme specifice și nu în ultimul rând nu există conexiune la internet. Este
greu să ceri unui părinte, încercat poate de multe greutăți și unicul care muncește să își întrețină familia,
așa, deodată, să facă rost cumva de toate, pentru ca, copilul să facă școală on-line. Sunt familii așa de sărace
și greu încercate, căci nici alimentele pentru a doua zi nu sunt o certitudine, ce rost are să mai menționăm
de altele.
Dar, cu toate astea, s-a făcut școală on-line! Da, greu de crezut și de asimilat. Dar, am fost martoră
și am participat la toate aceste schimbări. Așa, ca peste noapte, am făcut instruiri
on-line pentru a învăța să utilizez platforme, am instruit la rândul meu părinții pentru a reuși să ducem
actul educațional la bun sfârșit. Piedicile au fost multe, stresul psihic cauzat de toată situația a fost enorm,
dorința de a renunța a fost la un moment dat la cote maxime.
Nu au beneficiat toți copiii de școală on-line. Motivele le-am menționat anterior, iar cei care au intrat
în acest cerc tehnologizat educațional, s-au adaptat din mers, au fost deschiși la nou și pentru binele copiilor,
am lucrat cot-la-cot.
Pe nișa de vârstă cu care lucrez, mai exact copiii preșcolari, procesul educațional tehnologizat a fost
mult mai greu. A trebuit să schimb aproape complet activitățile și să trasez cerințe în funcție de posibilitățile
lor de acasă. Am încercat ca mijloacele de comunicare, laptop, telefon, tabletă, să fie doar canalul prin care
eu le transmit activitățile și nu baza fizică de a lucra. Se cunosc efectele nocive ale tehnologiei asupra
psihicului copiiilor și efectele nefaste. Este greu, aproape de neînțeles cum să faci activitate on-line, dar să
nu expui peste măsură copilul.
Dar, imposibilul a devenit posibil! Am reușit în proporție de 90% să fac acest lucru, să realizez actul
educațional on-line cu o expunere a copiilor cât mai mică. Am regândit toată planificarea anuală și
activitățile care le-am planificat de la începutul anului școlar și am reușit să le trasez minunate activități
aplicative, fără ca ei să petreacă timp mult în fața ecranelor. Excepție au făcut momentele când le-am
distribuit câte un cântecel, filmuleț sau vreo poveste. Și, în toate am avut un ajutor de nădejde… neobositul
părinte, acel părinte care se gândește la binele copilului său și care participă, participă activ și mă ajută, pe
mine, cadrul didactic să comunic cu sufletul acela mic și inocent de preșcolar. A fost o colaborare strânsă,
cel puțin așa am simțit eu, între școală și familie, în cazul meu între grădinița și familie.
535
Acum s-a văzut cât de important este relația școală-familie și tot acum, poate că, unii au înțeles mai
bine rolul acesteia. Totul se face în favoarea copilului și pentru viitorul acestuia. Să menții o legătură strânsă
cu cel care îți este dascăl, a copilului, înseamnă a te preocupa cu adevărat de bunăstarea viitoare a propriului
copil. S-a făcut front comun și s-a observat cât de mult a contat, această relație părinte-cadru didactic.
Un act educațional pe deplin reușit, nu implică doar cadrul didactic și copilul, ci și părintele, căci el
este cel care trebuie să asigure, acasă, continuarea procesul de învățare. În zadar se poate implica un
profesor, dacă acasă, părintele nu verifică și nu motivează copilul pentru a continua învățatul. Puțini sunt
copiii care conștientizează importanța școlii, mici fiind, singuri se motivează și muncesc pentru a asimila
căt mai multe cunoștințe.
Pentru un viitor luminat și lin, atât din punct profesional cât și personal, copiii au nevoie de încurajare
și ghidare în timpul școlii. Familia are funcție educativă și este cea care îi formează copilului princeperile,
deprinderile de viață, sentimentele. De asemenea, familia își pune amprenta și asupra dezvoltării sale fizice,
intelectuale, morale și estetice. Împreună cu școala, familia este cea care îl ajută pe copil să își formeze o
personalitate. Prin realizarea unui parteneriat eficient între cele două elemente cheie din actul educațional,
subiectul procesului educațional, și anume copilul, v-a atrage constructiv resursele educative care i se oferă
și le va folosi activ și eficient pe viitor.
În acest cerc, al interdependențelor, putem aminti și de comunitatea în care activează toate părțile
implicate, căci și aceasta, prin asigurarea tuturor condițiilor necesare, realizării actului educațional,
influențează gradul în care sunt duse la îndeplinire obiectivele educaționale. Părinții influențează direct
comunitatea prin acțiunile de zi cu zi și pot ajuta la dezvoltarea valorii acesteia.
Din familie, copilul capătă într-o proporție foarte mare cunoștințele uzuale și obţine rezultatele
şcolare în funcţie de modul în care părinţii se implică în procesul de învăţare, asigurându-i copilului cele
necesare studiului.
Tot în familie se dezvoltă și baza comportamentală, precum politețea, respectul, sinceritatea. Școala
cu familia ar trebui să formeze un front comun, pentru a reuși să insufle copilului o educație și o dezvoltare
armonioasă.
Școala nu face decât să ofere o educație organizată și este factorul decisiv care este răspunzător de
formarea socială, a viitorului adult, lucru care se răsfrânge automat asupra dezvoltării societății în
ansamblu.
Calitatea parteneriatului, dintre părinți și școală este atât de importantă, încât este decisivă pentru
viitorul copilului.
“Niciodată familia nu a fost mai solicitată si rolul său nu a fost niciodată atât de mare ca azi” –
Boutin şi During, 1994.
536
PROFESOR ÎN ONLINE, O NOUĂ PROVOCARE
PROF. RODICA BUTNARIU

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 ROMA
Realitatea Covid 19 a adus și noutăți pentru profesorii din învățământul românesc. Am fost nevoiți
să gestionăm schimbările din învățământ și să ne formăm în susținerea cursurilor online.
• Un exemplu este cursul online gratuit “Introducere în Scratch pentru profesori de gimnaziu”.
Înscrierea la cursul online oferit prin Programul Predau Viitor este gratuită, iar primul pas este crearea unui
cont de utilizator pe www.predauviitor.ro.
Datorită acestui curs am reușit:
- să utilizeze Scratch pentru pregătirea lecțiilor,
- să maximizez învățarea în timpul orei,
-să propun exemple de activități și exerciții elevilor,
-să implementez cel puțin un proiect Scratch la clasă,
• Un alt curs este cel oferit de Aplicația Classroom din Google Suite for Education și care permite
gestionarea unei clase cu până la 20 de profesori și 1000 de elevi. Se pot crea clase în Classroom și din
contul personal de Gmail, cu limită la 250 de elevi. Aici aveți opțiunile GSuite for Education versus cont
personal: https://support.google.com/edu/classroom/answer/7300976?hl=en.
Avantajul major al aplicației este că se pot adăuga toți elevii unei clase sau ai mai multor clase într-
un spațiu în care puteți posta materiale, teme pe care puteți oferi apoi feedback în scris, teste tip
chestionar și puteți inclusiv da note. Dacă doriți, puteți inclusiv trimite automat rezumatul activității unui
elev anume către părinții săi
(folosind contul de Guardian –https://support.google.com/edu/classroom/answer/6388136?h
https://youtu.be/EIfsgx2Q5-s
https://youtu.be/cbssDoh-Cqo
537
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE INVATARII ONLINE
PROF. INV. PRIMAR BUZATU VIORICA

ŞCOALA GIMNAZIALA FILIASI, DOLJ
Avantajele învățării online:
-Timpul nu este determinat ca într-o sală de clasă, programul fiind mult mai flexibil.
-Fiecare elev poate parcurge în mod independent materialul propus, putând accelera procesul de
învățare sau încetini.
-Permite și elevilor și profesorilor să interacționeze într-o comunitate online, fără a fi prezenți în
același loc sau timp.
-Elevii au posibilitatea de a prezenta mai multe informații procesate cu atenție, cu o implicare
emoțională redusă.
-Elevii introvertiti tind să fie mai activi, inhibiția fiind mult diminuată.
-Il poate provoca pe elev să devină proactiv, să fie un căutător de cunoaștere.
-Personalizarea cursurilor se poate realiza prin introducerea de link-uri externe, scheme de lecţii, fişe
de lucru, prezentări Power Point, teste, demonstraţii, liste bibliografice, link-uri către resurse educaţionale
deschise, materiale scanate, documente de tip audio şi video în clasa virtuală, sarcini individuale.
Dezavantajele învățării online sunt legate de faptul că sunt sărăcite relațiile interumane între elevi și
profesori, dar și între elevi, cu reale efecte în timp dacă se permanentizează acest mod de abordare a
învățării.
-Acest tip de instruire poate fi un impediment pentru elevii cu rezultate şcolare slabe, deoarece
-Profesorul trebuie să aibă o anume pregătire în proiectarea curriculum-lui livrat online și, desigur, în
tehnologiile informaționale. Astfel, pentru profesori, instruirea online poate fi copleşitoare: pe de o parte,
din punct de vedere tehnic, deoarece utilizarea acestui mediu presupune familiarizarea cu instrumentele
sale, dar şi din punct de vedere al disponibilităţii, având în vedere că elevii pot accesa conţinuturi în diferite
momente ale zilei.
-Pentru elevi, interpretarea eronată a explicaţiilor scrisere prezintă, de asemenea, o problemă.
-Invățarea online activă soliciă mai multă responsabilitate, iniţiativă şi efort decât instruirea
faţă-în-faţă.
-Mărimea grupului de elevi va limita foarte mult strategiile utilizate, un număr mare de elevi făcând
imposibilă interacțiunea de calitate. Feedback-ul, de exemplu, devine tot mai dificil pe măsură ce
dimensiunea clasei crește, ajungând în cele din urmă la un punct în care pur și simplu nu este posibil ca un
profesor să ofere feedback specific și prompt.
-Un alt dezavantaj este faptul că participarea şi angajamentul faţă de învăţarea în mediul on line tind
să se dilueze în timp.
Predarea la distanță în situaţii de urgență reprezintă o mutare temporară a instruirii către un mod de
livrare alternativ a conţinuturilor. Aceasta implică utilizarea de soluții de învățare pentru instruire sau
educație la distanţă, care în mod normal ar fi furnizate în formatul față-în-față, în format mixt și care vor
reveni la formatul respectiv odată ce criza sau situația de urgență s-a încheiat.
Învățarea la distanță în situații excepționale generează soluții excepționale, care incumbă rezolvarea
creativă a problemelor. Trebuie să gândim în afara şabloanelor pentru a genera diverse soluții, care pot ajuta
la satisfacerea noilor nevoi ale elevilor și comunităților noastre.
538
ȘCOALA ALTFEL- ȘCOALA DE ACASĂ
ABILITAȚILE CELUI CARE INVAȚA ȘI O ALTFEL DE ȘCOALA,
IN TIMP DE PANDEMIE
PROF. DR. BUZEA MAGDALENA

LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN „ROMEO CONSTANTINESCU”,
VALENII DE MUNTE, PRAHOVA
Sunt evenimente neprevăzute, precum cea provocată de pandemia actuală, care ne obligă pe toți să
ne reinventăm, să reușim să gestionăm situații la care nu ne-am fi gândit niciodată și cărora trebuie să le
facem față, depășindu-le. Succesul nu a fost nicicând și nu este ușor de obținut. A atinge obiectivele
propuse, fie că țin de viaţa personală sau de cea profesională, nu este mereu facil sau la îndemâna oricui.
Desigur, depinde și ce ținte dorim să atingem, cât de complexe sau de greu realizabile sunt, dar avem nevoie,
indiscutabil, și de anumite abilităţi indispensabile, ce pot fi aplicate pentru a obține succesul în numeroase
situaţii.
Învăţământul românesc promovează încă intelectualismul şi depersonalizarea, punând accent pe
dezvoltarea cu preponderență a inteligenţei verbale şi a celei logico-matematice şi mai puţin a celor
intuitive, relaţionalale, empatice, afectiv-emoţionale, cu alte cuvinte, tocmai pregătirea tinerilor pentru
„viaţă“ s-a realizat în mod aleatoriu, cel puțin până la reconfigurarea programelor pe baza competențelor-
cheie.
DEXI, 2007 definește termenul abilitáte s.f. în general drept „1 (Capacitatea de a acționa cu) agerime,
pricepere, iscusință, îndemânare, dibăcie. Lucrează cu multă abilitate. ♦ (peior.; la pl.) Șmecherii.
Folosește tot felul de abilități avocățești.”, iar „2 (psih.) Termen care desemnează substratul constituțional
sau dobândit al unor însușiri psihice de mare randament de care dispune cineva. • pl. -ăți. /<fr. habileté, lat.
habilĭtas, -atis.”. Termenul face așadar referire la ansamblul de competenţe care se actualizează în
comportamente eficiente, fiind rezultatul unei învăţări, ce poate avea loc mai ușor în contextual unor
dispoziţii şi aptitudini înnăscute. Așadar, succesul este asigurat dacă abilităţilor de bază (lectură, scriere şi
calcul), completate în societatea contemporană cu alfabetizarea informatică şi alfabetizarea mediatică (ce
condiționează achiziţiile ulterioare mai complexe) li se adaugă abilităţile speciale, diferenţiate prin vârstă
şi activitate, şi abilităţile de nivel superior. Componenta afectivă este la fel de importantă în dezvoltare, de
aceea, plasticitatea mentală, curiozitatea, capacitatea de a identifica şi rezolva probleme, creativitatea,
capacitatea de a lucra în grup, capacitatea de a rezista la tensiuni, de a rezolva conflictele, de a lua decizii,
de a comunica în situații diverse sunt componente psihice care contribuie la progres. Abilităţile speciale
reprezintă o condiţie a reuşitelor, fiind implicate în comportamentul acceptat social, legat de rolurile şi
statusurile sociale, dar şi de comportamentul în grupurile mici în relaţiile oficiale, în cele familiale. Oamenii
de succes rezolvă situațiile conflictuale fără ca celelalte persoane să fie periclitate, fără prejudecăţi,
interpretând eficient comportamentul celorlalţi.
De asemenea, importantă este și capacitatea de auto-disciplinare şi de concentrare a atenţiei, deoarece
determină stabilirea corectă a prioritizării în privința acelor sarcini cu adevărat importante, în scopul
mobilizării și al eliminării elementelor care distrag atenţia ori sunt neimportante.
La această capacitate de concentrare se adaugă abilităţile de organizare eficientă a timpului. Pentru a
evita întârzierile la întâlniri sau evenimente sau depăşirile termenelor-limită ori suprapunerile de sarcini,
este necesară organizarea activității astfel încât toate proiectele să poată fi duse la bun sfârşit. Odată stabilit
programul, trebuie evitate activităţile cronofage sau care nu aduc niciun beneficiu (precum verificarea
conturilor de pe reţelele sociale) și amânările.
Uneori este dificilă deliberarea în scopul luării unei decizii, dar pentru atingerea obiectivelor, trebuie
dezvoltată această capacitate. De multe ori, frica de a alege greşit este cea care ne determină să stagnăm, să
acceptăm să rămânem unde suntem, ori să îi lăsăm pe alţii să decidă pentru noi. Însă prin analiză, atât a
punctelor forte, cât şi a celor slabe, găsind argumentele bine gândite şi logice care o pot susţine, erorile pot
fi corectate, iar îndrăzneala asumării răspunderii tot va avea un efect pozitiv, indiferent de rezultat:
acumularea de experiență și vizibilitate pentru cei din jur a propriei persoane. Oricum, chiar şi atunci când
nu se ia o decizie, de fapt există una: aceea de neimplicare.
539
Capacitatea de analiză şi de interpretare critică sunt importante într-o eră în care suntem pur şi simplu
copleşiţi de multitudinea mesajelor îndreptate spre noi, abilitatea de a distinge între mesajele valoroase şi
cele care nu au relevanţă ori însemnătate, fiind necesară în orice domeniu. Relaţionarea cu ceilalţi şi
abilităţile de comunicare contribuie la o integrare ușoară în grupuri sociale diverse, ceea ce va oferi
posibilitatea de a afla şi a împărtăşi idei variate, cu oameni care, cu siguranță, vor contribui la dezvoltarea
personală sau profesională prin exemplele și informațiile împărtășite.
Deși nu ne doream o școală forțată să migreze numai on-line, cel puțin o perioadă de timp, am fost
nevoiți să acceptăm această situație și să ne adaptăm, învățând într-un timp scurt cum să ne valorificăm
abilitățile și în alte context, pentru cei mai mulți inedit. Profesorii care predau alte discipline decât
informatica și elevii de toate vârstele au trebuit să învețe să lucreze pe diferite platforme, să conceapă sau
să rezolve sarcini utilizând instrumente despre care poate nici măcar nu auziseră vreodată. Poate nu au
devenit experți peste noapte, dar au reușit rapid să se descurce, experimentând la propriu zicala din vechime
că „NEVOIA te învață”.
Comenius a afirmat pe bună dreptate că omul învață „de la leagăn până în mormânt ”, iar conceptul
de long life learning a fost experimentat la propriu de o întreagă lume (dascăli, elevi, părinți nevoiți să se
ocupe de copiii izolați în casă, oameni care și-au mutat slujba la domiciliu prin munca de acasă…). Un
context nedorit în care abilitățile celui care învață contribuie, printr-o altfel de școală, în timp de pandemie,
la ieșirea din zona de confort și adaptare, schimbare pentru că…TOTUL VA FI BINE, numai să ne dorim
foarte mult aceasta.
540
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR BUZOIANU NICOLETA

ȘCOALA PRIMARĂ SUDIȚI
Predau în acest an școlar la clasa a III-a, cu un efectiv de 18 elevi. Mi-am propus să vă prezint modul
cum am încercat să rezolv, împreună cu elevii și părinții elevilor mei, criza educațională majoră cu care ne
confruntăm, în contextul crizei globale generate de virusul COVID-19.
Această sintagmă -„lecții online”- ne-a dat mari bătăi de cap! Toată lumea – profesori, părinți, elevi
– a fost cuprinsă de frenezie. Toți au început să se întrebe: „Bine, lecții online, dar cum, sub ce formă și,
mai ales, cu ce mijloace?!” Pe rețelele de socializare am aflat de colegi din țară care își propuneau să
desfășoare lecții utilizând aplicații precum Facebook, Messenger, Whatsapp, aplicații video și diverse
platforme educaționale
Ce m-a îngrijorat cel mai tare a fost lipsa de mijloace tehnologice a copiilor din clasa mea, dar și
nivelul nu foarte înalt de pregătire al părinților, ceea ce m-a făcut să trec, în prima fază, printr-o perioadă
de negare. Nu credeam că voi reuși vreodată să realizez lecții online cu elevii mei! Am trăit atunci momente
de frustrare, de indignare fără margini, cu atât mai mult cu cât, de la minister, nu primeam prea multe
lămuriri, nu se comunicau decizii clare, concrete. Am înțeles doar că trebuie să ne descurcăm cum putem,
dar să ținem neapărat legătura cu elevii și să învățăm online! M-am întrebat și eu, ca toți colegii mei din
învățământ, de ce nu s-a prevăzut o astfel de situație? De ce nu am fost pregătiți pentru astfel de situații, în
care cursurile se suspendă și trebuie să găsim soluții de a continua școala de acasă? De ce nu au putut primi
copiii, mai ales cei neajutorați, dispozitive, abonament de internet? Într-o eră a digitalizării, într-o țară
lăudată pentru internetul bun de care dispune, de ce nu am putut fi instruiți pentru învățarea online și noi și
copiii? De ce nu a putut primi fiecare elev un cont pe o platformă națională pe care să fie instruit să-l
acceseze și pe care să-l poată utiliza oricând?
Mi-am dat seama repede că întrebările retorice nu-și au rostul și că trebuie să mă apuc de treabă, cu
ce am: 18 copii care nu au decât telefonul părinților, ca mijloc de comunicare online, câțiva părinți care nu
au cont și nu știu să utilizeze aplicația Whatsapp, un grup al clasei pe Facebook, în care nu sunt incluși toți
părinții și... cam atât.
Prin urmare, am luat legătura cu părinții (prin convorbiri telefonice, pe whatsapp) și le-am explicat
că am nevoie de sprijinul dumnealor pentru a le asigura elevilor un canal de comunicare eficient. Din
experiență, știam că pot conta doar pe un nucleu de vreo 10 părinți care au fost întotdeauna receptivi și
prezenți la ședințe, activități etc. Ceilalți au manifestat, constant, dezinteres și indiferență față de problemele
școlii. Am rugat mămicile mai implicate să ia legătura și cu celelalte și să le ajute să-și facă un cont de
Whatsapp, unde să pot posta informații, teme, materiale utile elevilor. Așa se face că, în 2-3 zile aveam un
grup de Whatsapp pe care comunicam ...acceptabil. Problema era că elevii depindeau de părinți să le
fotografieze temele, să le posteze pe grup etc. Unii părinți erau plecați la serviciu și postau temele seara
târziu...Cert e că toată ziua țiuia telefonul, toată ziua corectam teme și le dădeam feedback elevilor, lămuriri
etc.
Am trecut apoi la altă etapă, deoarece comunicarea doar prin mesaje și fotografii nu era suficientă.
Le-am propus (cu o foarte mare reținere, recunosc) mămicilor să încerce să instaleze o aplicație care să ne
permită comunicarea sub formă de videoconferințe, Zoom. Deși nu mă așteptam la un entuziasm prea mare
din partea dumnealor, date fiind abilitățile reduse de a utiliza aplicațiile digitale pe care le dețineau, am avut
parte de o surpriză plăcută. Două-trei mămici au reușit să instaleze aplicația respectivă, apoi le-au ajutat și
pe celelalte să-și facă o adresă de email, un cont pe Zoom, să-l utilizeze. Am fost impresionată de
devotamentul și implicarea de care au dat dovadă.
Am început să ne întâlnim și pe Zoom, zilnic, după un program bine stabilit, cu 2-3 sedinte de 40 de
minute și o pauză de 15 minute între ele. Ne-am confruntat, bineînțeles, cu probleme de conexiune, lipsa
semnalului la internet, dar încet-încet ne-am obișnuit, iar elevii s-au putut conecta și fără ajutorul părinților.
A început chiar să le placă acest mod de comunicare, deși îmi mărturiseau frecvent că le e dor de școală, să
ne întâlnim în mediul lor familiar, la școală, nu virtual. Așa se face că, în ultima zi, înainte de vacanța de
Paști, când i-am anunțat: „Gata, de luni avem vacanță, 2 săptămâni. Ne vedem după Paști!”, mi-au replicat:
541
„Cum, doamna, vacanță în vacanță? Și nu ne mai întâlnim până atunci, să mai stăm și noi de vorbă?” Dragii
de ei!
A trecut și vacanța și ne-am reluat lecțiile, temele, întâlnirile, tot pe Whatsapp și pe Zoom și tot cu
problemele cunoscute: „Doamna, sunați-mă și pe mine!”, „La mine n-a sunat!”, „Pe mine m-a scos!”, „Eu
nu vă mai aud!”etc. Dar acum, că ne-am obișnuit, nu mai sunt atât de deranjante...
Doar că, în opinia mea, școala online, nu poate fi decât o soluție alternativă temporară, „de avarie”.
Această formă de învățare poate fi complementară celei clasice, din sala de clasă, dar nu poate înlocui
procesul instructiv-educativ desfășurat în sala de clasă, nici interacțiunea umană directă, climatul afectiv
care se stabilea în clasă.
În același timp, reflectând asupra acestei experiențe cu școala de acasă, pe care pandemia ne-a forțat
să o trăim, am ajuns la concluzia că are și părți bune și părți mai puțin bune. Voi încerca să identific câteva
aspecte pozitive:
- Am ieșit puțin din zona de confort și am dobândit deprinderi de utilizare a tehnologiei, chiar dacă
le-am învățat empiric;
- Am făcut învățarea mai atractivă pentru elevi, utilizând mai multe imagini, jocuri, materiale video,
materiale în format Powerpoint etc;
- Am descoperit noi modalități de comunicare cu elevii și părinții;
- Părinții au devenit mai implicați, și-au urmărit mai îndeaproape copiii și activitatea lor școlară;
- Au conștientizat problemele școlii și s-au arătat mai receptivi la acestea;
- Părinții, între ei au devenit mai uniți, au lăsat eventualele orgolii deoparte și s-au ajutat reciproc;
- Unii elevi au fost mai receptivi la lecțiile online decât erau la școală;
- Am devenit cu toții mai uniți: profesor, elevi și părinți.
542
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ON-LINE
PROFESOR BURCI ADRIANA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 17 ,,ION MINULESCU”, CONSTANȚA
Introducerea învațământulti on-line şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în

procesul de învăţamânt. Astfel, actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii
profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul.
Învățamântul on-line prezintă avantaje şi dezavantaje.
Ca avantaje putem aminti:
2.Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor
elevilor;
3. Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
2.Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis, poate provoca plictiseala, monotonie;
Introducerea calculatorului în procesul didactic şi învăţarea asistată de calculator prefigurează
schimbări calitative în tehnologia didactică, domeniu care asigură scurtarea timpului de evaluare obiectivă
a calităţilor mijloacelor de învăţământ şi a metodelor, reţinând pe cele care se impun valoric.
Tehnologia informaţiei şi comunicării este tot mai mult folosită în scop educaţional prin mijloace de
prezentare, stocare şi procesare a informaţiei. Această tehnologie este deosebit de valoroasă în procesul de
învăţare a copiilor şi în mod deosebit a celor cu cerinţe educaţionale speciale (CES). De aceea, folosirea
TIC este de mare importanţă pentru aceşti copii, reuşind ca prin folosirea unei taste să indice o alegere, să
exprime dorinţe, necesităţi.
Elevii pot folosi diferite programe informatice, nu numai pentru a înregistra o experienţă, ci şi pentru
a organiza ideile şi activităţile înainte de a le efectua.
Profesorii stabilesc obiectivele clare şi realiste pentru a identifica capacităţile specifice la care trebuie
să ajungă fiecare elev şi pe care trebuie să le dezvolte. Prin metoda paşilor mărunţi sunt create etape
intermediare pe care fiecare copil să le poată depăşi în condiţii normale şi cu rezultate cât mai bune
Conţinutul testelor şi rezultatele evaluării sunt publicate on-line pentru ca elevii să poată reveni, dacă
doresc, asupra lor şi să se auto- corecteze. Rostul testelor nu este să le acorde note mici elevilor pentru că
nu au învăţat, ci să-i ajute să înveţe. De aceea, publicarea lor on-line este un beneficiu pentru profesor..
Publicarea lor on-line se poate face după finalizarea evaluării la toate clasele unde profesorul respectiv
predă.
Cercetările realizate în ultimii ani în diferite ţări la nivel global au arătat că utilizarea tehnologiilor
informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie contribuie într-o foarte mare măsură la îmbunătăţirea rezultatelor
elevilor.
543
Datorită tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor s-au deschis noi domenii, nebănuite anterior si le-
a revoluţionat pe cele vechi. Printre acestea numărându-se şi educaţia, care a atins standarde noi şi are o
BIBLIOGRAFIE:
2.(Online:www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdfhttp://www.1educat.ro/resurse/softwar
e_educational/tehnologii_in_educatie.pdf
3. http://www.scoaladevara.eu/program/module/utilizarea-noilor-tehnologii-in-educatie
4. http://webcache.googleusercontent.com/
544
CADRUL DIDACTIC ȘI CERINȚELE EDUCATIVE ALE
GENERAȚIEI DE NATIVI DIGITALI
PROFESOR BURLACU DANIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA „MIHAI EMINESCU”, PLOIEȘTI
Motto: Există întotdeauna în copilăria noastră un moment când uşa se deschide şi lasă să intre
viitorul! (Deepak Chopra)
Deși imaginația copilului de acum 300 de ani nu era foarte diferită de cea a copilului din ziua de azi
(pentru că și unii și ceilalți erau proiectați în lumi fantastice, ascultând poveștile spuse de bunicii sau de
părinții lor), contextul societății supertehnologizate în care trăim astăzi a schimbat, uneori în mod dramatic,
specificul și particularitățile copiilor contemporani – cunoscuți sub denumirea de nativi digitali.
Numită uneori iGeneration, generaţia post-milenială sau concentrată sub denumirea generală de
„nativi digitali”, Generaţia Z se referă la cei născuţi de la mijlocul anilor 1990. În proporţie de 91%,
adolescenţii care compun această generaţie, adică nucleul Generaţiei Z, au acces la smartphone, 69% dintre
ei au acces la tabletă şi 90% se uită zilnic pe YouTube
Educatorii, profesorii, formatorii născuți înainte de 1980 sunt considerați „imigranți digitali”, iar
misiunea lor extrem de dificilă este de a pregăti și de a educa generații de elevi vorbitori într-o „limbă”
digitalizată.
În acest sens, integrarea și utilizarea diverselor tipuri de tehnologii în procesul instructiv-educativ
este o necesitate, iar digitalizarea conținuturilor culturale favorizează accesul oricui, de oriunde și oricând.
Pentru a răspunde nevoilor manifestate de generația de elevi nativi digitali, crescând, în același timp,
calitatea și interactivitatea actului instructiv-educativ, profesorii nu mai predau, exclusiv, de pe foi, ci
înlocuiesc frecvent tabla și creta cu laptopul, videoproiectorul sau tabla interactivă, atribuțiile profesorului
fiind reprezentate de intervenţiile de orientare și de ghidare a elevilor pe parcursul activităților desfășurate,
de încredinţare a unor sarcini pe care elevii le pot realiza în afara contextului instituționalizat al şcolii, în
locuri alese de profesor sau în care se află elevul, aceste aspecte ajutându-i pe elevi să identifice singuri
răspunsurile și să descopere informațiile necesare în spaţiul exterior şcolii.
Consider că măsura în care cadrele didactice din învățământul românesc și de pretutindeni și-au testat
și depășit limitările în domeniul predării digitalizate a conținuturilor a fost impusă de contextul actual pe
care-l trăim cu toții, respectiv, de pandemia de COVID-19, care ne-a forțat ca din izolarea noastră la
domiciliu să încercăm să continuăm actul educativ “altfel”.
Învățământul face-to-face, formal și instituționalizat a devenit repede învățământul on-line, mai puțin
formal, lipsit de rigorile cadrului instituționalizat, iar nouă – cadrelor didactice – ne-a revenit sarcina de a
le oferi elevilor criterii de identificare a informației, de selecție și analiză, de orientare pe parcursul
activității, demonstrând astfel faptul că dispozitivele tehnologice își pot schimba valoarea într-una
educativă în momentul valorificării ori regândirii lor pentru contexte şi finalităţi educaționale.
Instrumente digitale (dicționare, enciclopedii și tutoriale on-line) precum și platforme și aplicații
educaționale ca Zoom, Google Classroom, ASQ, Kahoot, Canva, Microsoft 365, Adservio, Kinderpedia
etc. vin în întâmpinarea nevoii de pregătire continuă a cadrelor didactice din perspectiva utilizării noilor
tehnologii, însă creativitatea profesorului rămâne, în toate „erele tehnologiceˮ, importantă, inclusiv pentru
tehnologie.
Pentru a ilustra abilitățile și competențele digitale specifice elevilor din generațiile actuale, vă prezint
câteva produse realizate de curând, în timpul activităților on-line la disciplina limba și literatura română,
de către câțiva elevi ai clasei a VI-a C din Școala Gimnazială “Mihai Eminescu”, Ploiești. Elevii au avut de
realizat postere, broșuri sau flyere cu sfaturi adecvate pentru remedierea diferitelor probleme emoționale
specifice vârstei lor. De asemenea, le-am cerut să realizeze într-un mod original, personal, prezentarea cărții
“Cititorul din peșteră” de Rui Zink, pe care le-am sugerat s-o citească în vacanța de Paște.
545
Lucrare realizată de către elevul
Cranta Alexandru – Gabriel, cl. a VI-a C
Selecție din prezentarea de carte

realizată de Cranta Alexandru-Gabriel,
cl. a VI-a C
Poster realizat de Dragoș Ana-Maria,

elevă în cl. a VI-a C
Bibliografie/ webografie:
- Chicu, Smaranda-Gabriela, Forme de utilizare a noilor tehnologii educaționale pentru nativii
digitali, Școala doctorală, Iași, 2018
- Spitzer, Manfred, Demența digitală, Ed. Humanitas, 2020
https://www.retail-fmcg.ro/servicii/studii-de-piata-servicii/generatia-z.html
546
ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR BURLACU SIMONA MARICELA

ȘCOALA GIMNAZIALA HOMOCEA, VRANCEA
Când a fost anunțată închiderea școlilor, am știut că suntem într-un punct în care trebuie să ne
impunem să facem față acestei provocări. Perioada prin care treceam reprezenta pentru noi toți mai mult
decât o provocare obișnuită – întregul nostru stil de viață era pus la îndoială pe o perioadă nedeterminată,
veștile negative ne asaltau din toate părțile, izolarea ne afecta. Ce se va întâmplă cu elevii, cu școlile, cu
sistemul de predare-învățare-evaluare în general? Era întrebarea care ne măcina pe toți. Desigur, a trebuit
să mă conformez cu ordinul închiderii școlilor, dar trebuia să continui predarea și sprijinirea elevilor și a
părinților.
În absența relaționării față în față cu elevii, în contextul fizic al clasei, trecem printr-un proces de
adaptare, flexibilizare și meta-învățare. Cu alte cuvinte, exersăm alături de elevi și suntem modele pentru
elevi pentru a ne îmbunătăți exact acele laturi pe care le cere viitorul care vine…astăzi.
Intuiția mea îmi spunea că situația va fi de lungă durată și, după o mobilizare perfectă, clasa noastră
virtuală era creată imediat a doua zi după închiderea școlilor.
Dar nu este imposibil.
O provocare pe care am avut-o la început a fost să încerc să-mi mobilizez elevii, să-i adun undeva
unde să putem să comunicăm, să încercăm să facem față acestei situații fără precedent. Am creat grupul
clasei pe messenger, clasa noastră virtuală. A intervenit neprevăzutul. Elevii mei aveau dorința și voința de
a continua învățarea chiar și în acest mod, însă multora dintre ei le lipsea tocmai...obiectul muncii, aparatura
necesară. Majoritatea folosea telefonul unuia dintre părinți, mulți aveau și alți frați care așteptau același
telefon. Dar, ca de fiecare dată, un adult responsabil a știut cum să gestioneze situația și astfel am reușit să
ne adunăm toți și să răspundem prezent oricărei solicitări.
Tehnologia avansată pare greu de folosit, dar nu imposibil, mai ales pentru generațiile actuale care au
acces de la vârste fragede, măcar la telefonul părinților.
Pentru început am luat legătura cu părinții, le-am explicat în ce constă învățarea de acasă, le-am
prezentat instrucțiuni simple, clare și precise. Feedbak-ul primit de la aceștia mi-a confirmat că varianta
clasei virtuale a funcționat foarte bine, în cazul nostru. Apoi, împreună cu elevii am stabilit orele de întâlnire
și am elaborat un ,,Regulament de ordine interioară ,,.
Am decis apoi să folosim o combinație de modalități de predat online live, în care lecțiile să fie ținute
în direct pe internet, folosind sistemul de video-conferințe ZOOM, dar și trimiterea de materiale pregătite
în avans de mine și accesate mai târziu de elevi, la o oră care le convine lor. Platforma ne-a permis să
folosim tabla virtuală interactivă, să urmărim împreună filme documentare, să vizităm virtual diferite locuri
din țară, să realizăm experimente și să relaționăm. Am observat că varianta de ore predate live online s-a
potrivit mai bine pentru elevii din clasa mea, care sunt mai independenți și pot lucra fără să aibă nevoie de
prea mult ajutor din partea părinților.
Așa cum aveam nevoie de un loc unde să vorbim live cu elevii, am simțit că avem nevoie și de o
platformă care să ne ajute să ne organizăm resursele, să adunăm ce lucrează elevii și să dăm feedback.
Google Classroom a fost perfect pentru acest scop. Am făcut cunoștință și am ”îmblânzit” aplicații care
facilitează învățarea la distanțӑ.
Toate aceste aplicații ne-au însoțit în această aventură. Am parcurs materia propusă, am acordat
feedbak și explicații fiecărui elev, în timp util, de câte ori mi s-a solicitat ajutorul.
Tehnologia asigură o comunicare elegantă, dar…poate substitui aceasta comunicarea față în față?
Privind cum învățarea este eficientizată prin folosirea internetului, putem enumera mai multe avantaje, însă
putem să vedem si câteva dezavantaje. In cele ce urmează, voi vorbi despre cum văd eu învățarea online.
Mutarea cursurilor în online încurajează elevii să aibă mai multă autonomie în învățare, folosindu-și
la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a procesului de învățare în online, poate susține ritmul
547
învățării și poate crește încrederea elevilor în capacitățile și resursele proprii pentru a fi autodidacți (de
altfel, învățarea continuă pe tot parcursul vieții adulte este guvernată de capacitatea de a fi autodidact).
Confortul e crescut fiind într-un spațiu personal, atât pentru elev cât și pentru profesori. Nu mai există
gălăgie, la nivel de management al clasei dinamica se schimbă iar părinții pot asigura cadrul potrivit pentru
învățare. Copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai trezească foarte de dimineață pentru a
ajunge la timp la școală, se reduce din gradul de oboseală, părinții pot monitoriza mult mai îndeaproape
stilul alimentar pe care îl adoptă copiii. Pe lângă economia de timp există și flexibilitatea de a-ți alege
programul.
Sunt, însă, și limite de care trebuie să ținem cont. Atât pentru elevi, cât și pentru profesori, online-ul,
în general, învățarea la distanță, în speță, este o provocare! Nu suntem obișnuiți cu o asemenea libertate.
Avem nevoie de interacțiunea noastră tradițională. Elemente de comunicare interumane se pot pierde. Nu
mai putem observa în întregime limbajul corpului, mimica, gesturile celeilalte persoane. Când învățarea si
comunicarea rămân axate in mediul virtual, atunci când oamenii se întâlnesc nu mai știu să comunice. Se
minimizează unele atribute umane: empatia, ajutorul dat la nevoie, sprijinul altruist. Folosirea mediului
virtual in exces ne robotizează!
Dar… când a fost inventat învățământul online, nimeni nu s-a gândit că va fi extrem de util omenirii
în condițiile unei pandemii. Asta trăim astăzi și ne-am adaptat!
548
GRADINITA SI FAMILIA ONLINE, IMPREUNA SI ALATURI DE COPII
PROFESOR INV. PREȘC. BURZO MIHAELA

LICEUL TEORETIC ,,IOAN BUTEANU,,
G.P.P. NR. 1 ȘOMCUTA MARE
ORAȘ: ȘOMCUTA MARE, JUDEȚ: MARAMUREȘ
În educarea copilului, părinţii, educatoarele, şcoala şi societatea, în general, sunt mijloace importante
de educaţie. Printre problemele importante ale învăţământului în această etapă de schimba
re şi modernizare rapidă se găseşte şi cea vizând parteneriatul cu familia. Ea este cea care oferă
copiilor primele cunoştinte, primele deprinderi dar şi primele modele comportamentale, echivalentul psiho-
afectiv-stimulativ necesar debutului socio-familial. Ca primă verigă a sistemului educativ familia are
responsabilităţi clare şi diverse. Întrebarea care se pune este, dacă familia de astăzi are timp pentru
îndeplinirea responsabilităţilor educative, dacă este pregătită să activeze constant ca un factor educativ.
Realitatea ne-a dovedit că nu toate familiile sunt dispuse să-si îndeplinească consecvent
responsabilităţile educative faţă de copii, acuzând lipsa de timp, grijile vieţii zilnice, minimalizând rolul de
factor educativ. Alte familii, deşi doresc să asigure educaţia corespunzătoare copiilor le lipsesc pregătirea
psihopedagogică, experienţa.
Grădiniţa de acasă este o alternativă de predare şi învăţare în momentul actual, care are avantaje şi
dezavantaje.Unul dintre avantajele educaţiei de acasă implică anumite libertăţi. Copiii pot alege ce vor să
înveţe, când doresc în timpul zilei. O altă libertate este cea fizică. Atât copiii, cât şi părinţii, nu mai sunt
constrânşi de orarul grădiniţei şi pot petrece mai mult timp împreună. Astfel, familia poate planifica în orice
moment ieşiri educative, jocuri educative în aer liber. Nu numai cei mici vor avea parte de o experienţă
nouă de învăţare, dar aceste abateri de la program vor îmbunătăţi şi calitatea vieţii de familie. Şi dacă tot
vorbim de libertatea fizică, putem aborda şi trezitul de dimineaţă. Nimănui nu îi place să se trezească
dimeneaţa devreme, cu atât mai puţin copiilor. Grădiniţa de acasă le permite copiilor să doarmă relaxat.
Grădiniţa de acasă mai oferă şi o libertate emoţională. Prejudecăţi, copii agresivi, competivitate, toate
acestea pot fi înâlnite în grupele numeroase de copii. Stima de sine a copiilor scade, şi le este teamă să-şi
exprime propriile trăiri, sentimente.
În ceea ce priveşte grădiniţa de acasă de obicei, dezavantajele sunt reperezentate prin costuri, fie ele
de timp, de bani, emoţii. Din punct de vedere al timpului, este de de greu să înveţi în afara grădiniţei
În primul rând, terbuie să ştii care este curriculum-ul pentru nivelul preşcolar. Ce competenţe trebuie
să aibă copilul la terminarea grupei mici, mijlocii, mari. În al doilea rând, părinţii sunt plecaţi la serviciu,
aşa că faptul că poţi să înveţi ,, când vrei ,, este o chestiune limitată şi atunci învăţarea rămâne celui care
rămâne acasă cu preşcolarul. (bunici, fraţi mai mari, ...etc). O altă problemă ar fi cea a socializării. La
grădiniţă copiii socializează cel mai mult deoarece stau în funcţie de programul grădiniţei de la 4-5 ore la
8 ore. Experienţele prin care trec îi formează ca indivizi şi îi apropie. De asemenea, dacă ai un copil mai
timid, nu este o decizie bună să înveţe de acasă mult timp deoarece, în viitor, îi va fi greu să se integreze în
colectivitate.
Activităţile susţinute online la preşcolari sunt mai dificile, necesită mai mult timp până să le
pregăteşti, trebuie un adult să stea alături de copil şi trebuie să ai soluţii de rezervă în cazul în care nu i-ai
captat pe toţi copiii. Explicaţiile nu ajung în aceeaşi măsură la toţi. După ce au loc anumite explicaţii,
intervin întrebările copiilor, părinţilor. Şi chiar dacă am stabilit mici reguli pentru buna desfăşurare a
activităţilor online, de exemplu, să nu vorbească toţi odată, ei sunt spontani, vorbesc unii peste alţii, sau
alţii nu îndrăznesc să vorbească deloc. Pe de altă parte, am avut şi surprize plăcute. Am descoperit că, unii
copii, mai timizi la grupă şi care participau mai puţin la activităţi, sunt mai spontani şi uşor de motivaţi în
mediul online.
Ca un ritual în fiecare dimineaţă, activitatea debutează cu întânirea de dimineaţă-salutul porneşte de
la mine recitând următoarele versuri:
,, În fiecare dimineaţă
S-avem gândul bun pe faţă, (trecem palmele peste faţă)
Către soare să privim (desfacem braţele în formă de cerc, privim în sus)
549
Iubire să dăruim (strângem braţele spre piept şi apoi le desfacem)
De gând rău, să ne ferim (mâna alungă gândul rău)
S-adunăm doar bucurie! (strângem braţele spre piept şi apoi le desfacem)
Şi-n lume s-o răspândim! (sărim în sus cu braţele desfăcute)
Şi-atunci orişice copil,
În fiecare dimineaţă
Are gândul bun pe faţă! (trecem palmele peste faţă)
Mediul în care trăieşte şi se dezvoltă copilul, nivelul de educaţie al părinţilor, valorile morale care
sunt transmise noilor generaţii îşi pun amprenta pe relaţiile vieţii de familie. În general, în familiile cu un
nivel de cultură mai ridicat există o atitudine mai liberală privind independenţa şi iniţiativa copilului,
controlul vieţii acestora, respectul mutual pentru drepturile fiecărui membru.
Într-o familie în care domneşte o atmosferă de stimă reciprocă, care manifestă stabilitate, iar membrii
ei se declară satisfăcuţi de rezultatele interacţiunilor, copilul ocupă un loc central. Existenţa unui copil
poartă o semnificaţie pozitivă, însă complică relaţia bidirecţională dintre soţi, transformând-o într-una
tridimensională. Copilul îşi exercită influenţa asupra familiei, restructurându-i activitatea, impunând o
modificare adaptativă. În condiţii normale acest lucru nu duce la un dezechilibru familial, ci doar la o nouă
organizare, impusă de ţeluri considerate de părinţi demne de sacrificiile lor.
Nu doar copilul este cel care influenţează echilibrul familial, mai ales luând în considerare adevărul
demonstrat de psihopediatri, şi anume că interacţiunea dintre două persoane se schimbă în prezenţa celei
de-a treia, chiar dacă este vorba de duplexul mamă-copil, iar persoana care se interpune este tatăl copilului.
Fiecare familie are stilul ei educativ, care este în principal dependent de stilul parental, acesta
referindu-se la modul părinţilor de acţionare asupra copiilor şi poate fi o unitate armonică sau dizarmonică
între stilurile personale de educaţie ale celor doi părinţi.Indiferent de stilul educativ, fiecare părinte
proiectează pentru copilul lui aspiraţii şi dorinţe pe care nu le-a realizat în viaţă, neţinând cont de
posibilităţile copilului, părinţii consideră propriul copil o şansă de a nu repeta greşelile pe care le-au făcut
ei în viaţă.
Copilul de azi nu mai este cel care a fost ieri, nu mai este încântat doar de tablă, creioane, el vrea să
se mişte, să descopere noutăţi despre ceea ce-l înconjoară şi nu numai, să se descopere singur. Am participat
la cursuri online de formare, pentru a învăţa cum să predau digital şi cum să mă adresez celor mici, dar şi
părinţilor. Consider că, pentru conţinutul digital al activităţilor, este foarte importantă şi deschiderea
colegelor, care pot împărtăşi anumite activităţi vizionate sau implementate de ele la care preşcolarii au
reacţionat foarte bine.
BIBLIOGRAFIE:
1. Augusto, Cury, Părinţi străluciţi, profesori fascinaţi, Editura For You, Bucureşti, 2018
2. Ciofu, Carmen, Interacţiunea părinţi-copii, Ed. Medicală Almatea, Bucureşti, 1998
3. Sălăvăstru, D., Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
550
EVALUARE FINALĂ GRUPA MARE:
ÎN CURÂND VOM FI ȘCOLARI
PROF. BUȘ CRISTINA
GRĂDINIȚA NR.271 BUCUREȘTI, SECTOR 5
LUNI
DȘ: Cunoașterea mediului: „Călător prin anotimpuri”- lectură după imagini
https://www.facebook.com/644042962427705/photos/a.644060769092591/644060885759246/?typ
e=3&theater&ifg=1
DEC: Activitate artistico-plastică: „Copacul în cele patru anotimpuri”- pictură
https://www.facebook.com/644042962427705/photos/a.644060769092591/865977556900910/?typ
e=3&theater&ifg=1
Moment de mișcare: An tan te
https://www.youtube.com/watch?v=J7wmupk-Zms
MARȚI
DLC: Educarea limbajului: „În lumea poveștilor”- joc exercițiu
https://wordwall.net/play/2399/908/659?fbclid=IwAR1ouSyrRz_yBD-
r5eo73Sz7lxoU7XinRicqvbtMwi1yIrQ1lJuGSRUaprA
DEC: Educație muzicală: „Cei mai buni interpreți”- repetare cântece învățate
Moment de mișcare: Tiki Tiki Room
https://www.youtube.com/watch?v=UP-ctUE4DHo
MIERCURI
DȘ- Activitate matematică:„Suntem copii isteți”- joc didactic
https://wordwall.net/ro/resource/2618018/test-de-evaluare-finala-domeniul-%c8%99tiin%c8%9be-
activitate-matematic%c4%83
DPM- Educație fizică: „Provocare și mișcare”- parcurs aplicativ
https://wordwall.net/ro/resource/2751416/provocare-%c8%99i-mi%c8%99care
Moment de mișcare: Hora- dans popular
https://www.youtube.com/watch?v=FsP566Qg1Uk
JOI
DȘ- Activitate matematică:„Vom fi școlari curând”- joc didactic
https://wordwall.net/ro/resource/2705323/joc-didactic-matematic-evaluare-numera%c8%9bia-1-10
DOS-Educație pentru societate: „ Cum ne comportăm la școală?”- convorbire
https://www.youtube.com/watch?v=fPTS02Oo584&fbclid=IwAR3ow5so8WIKuyIVbjMcl7Nbcxbs
DbLudhZSRB12nk1GcPA2Yv9UlWcDJGQ
Moment de mișcare: Zumba kids
https://www.youtube.com/watch?v=JMfWq_KotzE&fbclid=IwAR2KJc_mGcw01T_fnElUa3crt_Y
PARxJHlMG6dxPAIUjYgiMjARogSqZ_Us
VINERI
DLC- Educarea limbajului: „Propoziții, cuvinte, silabe, sunete”- joc didactic
https://www.youtube.com/watch?v=ygGRXowkB2k&fbclid=IwAR2SlIBsoPktdSYnynrKPcIPLbN
whMnBV5T7MtOZEs303uIyTS-D4_N36yM
DOS: „Ghiozdanul”- confecție
https://www.youtube.com/watch?v=EQhLQXyLXE0&fbclid=IwAR24P3XnVbUWJdVqosw0Jjo4
X3I-A8owo3a6_2jH1vW0eqwDgoshQAalb1E
Moment de mișcare: Joc cu animale
https://www.youtube.com/watch?v=WarOKqfXjFs&fbclid=IwAR025p1Ib5YuEt9HKJu6S16JS6jiT
tUejPHQBEKJ-5g5JsS5FvgAbyjzT7M
551
ÎNVATAREA INTERACTIV-CREATIVA
– PREMISA A INTEGRARII SOCIALE A ȘCOLARULUI
PROF. INV. PRIMAR BUȘILA DANIELA
Învăţarea interactiv-creativă reprezintă un proces evolutiv care are la bază receptivitatea faţă de
experienţele noi, căutate şi rezolvate prin explorare, deducţie, analiză, sinteză, generalizare, abstractizare,
concretizare, punând accentul pe realizarea conexiunilor între sensuri şi solicitând o profundă implicare
intelectuală, psihomotorie, afectivă şi voliţională. În cadrul învăţării interactiv-creative, elevul descoperă,
imaginează, construieşte şi redefineşte sensurile, filtrându-le prin prisma propriei personalităţi şi solicitând
procesele psihice superioare de gândire şi creaţie. Ea apare ca urmare a eforturilor individuale şi colective,
al interacţiunii elevului cu ceilalţi, bazându-se pe schimburile sociale în dobândirea noului. Cu atât mai
mult, în această perioadă, dezvoltând acest tip de învăţare, elevii au fost stimulați să devină capabili să
elaboreze proiecte personalizate de învăţare, să-şi asume responsabilitatea desfăşurării învăţării,
conştientizând, aplicând, evaluând, gestionând şi dobândind progresiv autonomie în propria formare.
Toate aceste principii au fost aplicate în cadrul unui opțional interdisciplinar desfășurat în anul școlar
2019/2020 cu clasa a IV-a: ”La pas prin Europa”
Omul și-a dorit încă din cele mai vechi timpuri să cunoască locuri noi, să descopere noi civilizații,
tradiții, culturi, iar toate acestea s-au putut realiza ...călătorind.
Acest opțional integrat " La pas prin Europa" a urmărit cunoașterea unor locuri magnifice de pe
continentul european. Elevii s-au transformat în mici turisti pentru o oră, fiind purtați prin țările europene
pentru a descoperi informații și locuri noi. Totodată, aceștia au învățat în cadrul fiecărei ore, elemente
specific fiecărei țări, ce pot fi folosite pe parcursului unei călătorii : simboluri (imn national, drapel, etc ),
tradiții, obiceiuri, gastronomie, atracții turistice, curiozități.
Opționalul propune o tematică foarte atractivă și de larg interes pentru elevii ciclului primar. Se
pretează foarte bine elevilor, care nu au, de cele mai multe ori, posibilități financiare pentru a vizita și alte
meleaguri și își crează astfel un fals univers, o barieră către descoperirea și cunoașterea altor locuri noi,
culturi, obiceiuri și tradiții.
Activitățile de învățare au fost concepute astfel încât elevul să participe activ la oră, având sarcina
de a localiza, a identifica, a explica, a asocia, a compara, a selecta tipuri de obiective turistice din țările
europene.
Activitățile s-au desfașurat în Centrul de Documentare și Informare al Școlii Gimnaziale Nr 33 dar și
în Sala de festivități. Elevii, organizați în cinci grupe, au avut de prezentat câte o țară din diferite zone ale
Europei : Europa de Sud, Europa Centrală, Europa de Vest, etc. Fiecare grupă s-a pregătit individual, în
afara orelor de curs încercând să prezinte cât mai creativ și atractiv țara pe care o aveau de prezentat,
abordând domenii cât mai diferite – arhitectură, turism, dansuri specifice, muzică, gastronomie. În timpul
prezentării, ceilalți elevi participanți erau solicitați să realizeze diferite activități – puzzle, machete cu
personaje în costume naționale, să învețe un dans specific, etc
La sfârșitul cursului, elevii au elaborat un portofoliu care conține proiecte, referate, imagini ilustrate
referitoare la orașele de pe continentul european. De asemenea, micii turisti au avut de conceput un jurnal
de călătorie pe baza informațiilor însușite pe parcursul anului.
Opționalul “La pas prin Europa” a stimulat interes atât pentru călătorie cât și pentru a descoperi
elemente ale culturii europene, deprinderea de a utiliza informațiile din sursele mass-media și munca în
echipă.
Astfel, ca urmare a eforturilor individuale şi colective, al interacţiunii elevului cu ceilalţi, bazându-se
pe schimburile sociale în dobândirea noului elevii au descoperit, imaginat, construit şi redefinit sensurile
cunoștințelor de geografie, filtrându-le prin prisma propriei personalităţi şi solicitând procesele psihice
superioare de gândire şi creaţie.
Învăţarea interactiv-creativă pune accentul pe învăţarea prin cercetare-descoperire, pe învăţarea prin
efort propriu, independent sau dirijat; pune accent mai ales pe gândire şi imaginaţie creatoare; învăţarea
prin descoperire asigură însuşirea activă şi trainică a cunoştinţelor; procesele de asimilare şi înţelegere fiind
mai atractive ea are o valoare formativă mai mare, favorizând dezvoltarea atitudinilor şi spiritului
552
investigativ şi inventiv, flexibilitatea şi productivitatea gândirii, a curiozităţii organizate, a motivaţiei
complexe şi a creativităţii
553
ȘCOALA DE-ACASA
BUȘU LILIANA – SECRETAR-ȘEF

ȘCOALA GIMNAZIALA ANTON PANN, RM. VALCEA
Școala acasa nu înseamnă arest la domiciliu. Un copil care nu are obligația să petreacă 5-8 ore departe
de familie are mai multă energie și timp pentru joacă, pentru sport, pentru hobby-uri, pentru a învăța ce îi
place. În cadrul școlii de acasa, părinții vor căuta să afle care sunt preferințele, talentele, interesele și
punctele forte ale copiilor. În funcție de aceste nevoi și de circumstanțele familiale, ei vor stabili un
program, vor alege cărțile sau sursele de informare.
Misiunea de educație a copiilor noștri nu se află doar în mâinile școlii. Părinții trebuie să înțeleagă
că, chiar și înainte de grădiniță - există o școală numită ACASĂ, locul în care un copil învață etica de bază
și conduita primară de viață.
Copiii care studiază acasă au parte de atenția nemiljocită a educatorului, dezvoltă relații mai apropiate
cu părinții care implică și mai mult respect, au o calitate a vieții crescută (sentiment de siguranță și confort),
pot investi mai mult timp în domeniile în care sunt talentați, înțeleg mai bine explicațiile, se socializează în
mod pozitiv, au parte de experiențe mai variate, pot avea rezultate mai bune la învățătură.
Nu trebuie să presupunem că e un lucru negativ să înveți doar acasă. Este o decizie pe care o iau
părinții și consideră că le prinde bine copiilor să aibă toata atenția din partea profesorului/ părintelui care îl
învață.
Lucrurile mai puțin plăcute legate de învățarea la domiciliu ar fi următoarele:
• școala nu se rezumă numai la materii, teste și lucrări. La școală înveți și cum să comunici cu alți
copii sau adulți, cum să lucrezi în echipă, cum să faci față stresului și conflictelor etc.
• școlile au în incinta lor biblioteci, săli de sport, laboratoare, săli de informatică etc. – locuri pe care
conceptul de homeschooling nu ne integreaza.
Daca ai avut o zi proastă la școală, primul gând este să ajungi acasă pentru a te descărca de energia
negativă acumulată de-a lungul zilei. Când școala și casa e același loc, nu mai există un astfel de refugiu.
Învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă determinare,
putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze
independent.
554
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR BUTH ILEANA CRISTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “SF. DUMITRU”
- GRĂDINIȚA CU P.N. „ALBĂ CA ZĂPADA”,
MACEȘU DE SUS- DOLJ
Învățământul on-line protejează populația de răspândirea coronavirusului, dar nu este eficient. În

unele zone din mediul rural, oamenii nu au acces la internet, iar în multe sate semnalul de telefonie este
slab sau inexistent. Acei copii din mediul acela rural nu pot învăța acasă, on-line, chiar dacă ar avea
dispozitive.
Sunt zone în care lipsa semnalului este slabă, iar elevii sunt nevoiți să se aşeze acolo unde au
acoperire. Dacă se mișcă un pic, nu mai au semnal și lecția se întrerupe. Acei copii nu pot sta o oră într-o
anumită poziție, poate trebuie să scrie pe caiet. Cum pot ei sta și cu telefonul sau tableta intr-o anumită
poziție, dar să și scrie în acelasi timp ceea ce li se dictează, explică? Lecția este astfel perturbată.
Lipsa semnalului este o problemă și pentru profesori, face ca predarea să devină extrem de
complicată: dacă un profesor are o conversaţie pe WhatsApp cu un singur copil, totul e în regulă, dar dacă
intră încă unul care nu prea are semnal, atunci nu mai este atent niciunul la lecția.
Copiii pun întrebări, rămăn în urmă, își găsesc alte ocupații fiind acasă, ba se întrerupe programul în
care se învață din cauza supra-aglomerării. Unii poate locuiesc într-un apartament micuţ, cu mai multe
persoane în jurul lor. Este multă gălăgie şi cu multe momente în care sunt distraşi. Ei îşi fac temele în faţa
calculatorului, iar în spatele lor sunt toţi membrii familiei, care fac diferite alte activități, copii mai mici
care urlă, căței care latră, părinți sau bunici care țipă, la rândul lor, la copiii mai mici. Mediile din care vin
nu sunt cele mai prietenoase pentru ei şi pentru dezvoltarea lor.
La grădiniță cel puțin și nu numai, părinții sunt nevoiți să stea la lecții lângă preșcolari/ elevi pentru
că nu șțiu să lucreze cu laptop-ul, calculatorul sau orice alt dispozitiv pe care îl folosesc. Sunt cazuri când
nici părinții nu știu să utilizeze programul folosit de către profesori. Degeaba sunt instruiți profesorii să
folosească un anumit program, dacă nu sunt instruiți și elevii și părinții.
Dacă profesorul dă elevilor fișe de lucru, fie că sunt la o anumită materie sau să o picteze, iar copiii
nu au imprimantă, aceștia nu au cum să-și facă temele.
Școala on-line este accesibilă doar pentru o parte dintre elevi și neclară pentru cei cu acces la internet.
Învăţământul on-line, din punctual meu de vedere, are doar avantajul de a oferi posibilitatea învăţării
continue și acela că elevii învaţă în mod independent, în ritmul lor, dar are multe dezavantaje.
555
SCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR IOANA BUTOI

SCOALA GIMNAZIALA “VASILE ALECSANDRI” BRAILA
Timp de trei luni am fost puși în fata unor situații de învățare inedite. Sistemul de învățare național
în condițiile pandemiei a reusit, în parte, să facă față creării unor clase virtuale și continuării procesului de
instruire, dar nu și de educatie. Copiii pot participa la lectia online, dar atenția lor poate fi îndreptată către
alte lucruri. Comunicarea online, oricat de lin ar decurge, nu poate oferi cadrului didactic aceleași ocazii de
a interpreta și observa reactiile copiilor în timpul predării, astfel încât să poată evalua corect nivelul de
atenție și motivație al acestora. In plus, o relatie apropiată profesor-elev poate fi esențială în motivarea
copiilor pentru învățare, iar comunicarea online poate fi deseori superficială, intreruptă și nepersonalizată.
Poti să faci clasa virtuală și copiii să primească o diplomă virtuală, în condițiile formării unor competențe
specifice disciplinelor predate.
Am reușit să parcurg întreaga materie la toate disciplinele, dar nu reușeam aproape niciodată să iau
pulsul clasei, indiferent ce metode de lucru foloseam. Întâlnirile de 40 minute pe platform Zoom au fost
cele care ne-au legat într- o activitate eficientă și temeinică.
Dar, iata că am gasit solutia cea mai buna: utilizarea platformei Kahoot!. De ce Kahoot! ? Bazată pe
știința design-ului comportamental, platforma gratuită de la Kahoot! se ocupă de inimă, de mână și de
minte, creând o experiență pedagogică mai socială, semnificativă și mai puternică. Kahoot! facilitează
crearea, descoperirea, redarea și partajarea jocurilor distractive de învățare în câteva minute - pentru orice
subiect, la orice didciplină, pe orice dispozitiv. Aceasta se numește "învățare conectată". Cu Kahoot! am
putut să introduc subiecte noi, să testez cunoștințele, să evaluez, sa mă conectez cu elevii mei, să le consult
opiniile, să adun informații, să facilitez discuția, să creez o dezvoltare personală si de ce nu să îi și distrez
puțin
Jocul Kahoot! l-am utilizat la disciplinele: istorie, limba si literatura română, matematică si geografie
ca pe o solutie inovativa de învățare. Astfel la matematică, la unitatea de învătare Elemente de geometrie
am creat pentru învățate-evaluare Kahoot! https://create.kahoot.it/details/evaluare-elemente-de-geometrie-
a-iv-a/ea150d38-8600-4506-a6c5-d15070ede894 si
https://create.kahoot.it/details/elemente-de-geometrie/fb558b5a-d63f-47b9-b3f2-c7bd96c77102. La
Limba si literatura română am creat la lectura pentru cartea sufletului meu, Micul print, Antoine de Saint-
Exupery 2 Kahoot! : https://create.kahoot.it/details/micul-print/b9059564-84e9-4a9c-bf28-899187ff457b
si unul pe capitolul XXI – (îmblânzirea vulpii de către micul print) https://create.kahoot.it/details/micul-
print-antoine-de-saint-exupery/d4158224-fc89-4085-9bca-176ef090aeaf. La istorie, am creat pe cea mai
iubita parte a istoriei, cea a regilor României: https://create.kahoot.it/details/epoca-moderna/c342ced5-
8c3a-43cd-91c0-db85a411f897, unitatea de învățare – Epoca moderna. Tot la istorie am creat pentru Stefan
cel Mare si Sfant: https://create.kahoot.it/details/moldova-in-timpul-lui-stefan-cel-mare/f101be4f-daac-
433b-8062-e20f5d2f5ec8. La comuncare am creat Kahoot! pentru învățarea părților de vorbire
https://create.kahoot.it/details/parti-de-vorbire/a019e02a-852b-4ffd-81d1-9c96fe58fbdf si a ortogramelor
https://create.kahoot.it/details/ortograme/43557c98-27c9-48b6-8791-0d9808dcc3c2. Se pot crea trei tipuri
de jocuri: quiz – test, survey-studiu, discuție – sondaj de întrebări unice. Kahoot Quiz consta într-o serie de
întrebări și răspunsuri. Este cel pe care l-am utilizat in toate jocurile create.
Importanța utilizării aplicației Kahoot!
• Interactivitate (dezvoltarea creativității, perspicacității, atenţiei și distributivității)
• Feed-back imediat pentru elev și profesor (folosirea acestor aplicații asigură corectarea imediată a
răspunsurilor, elevul realizând ce parte a didciplinei stăpânește mai puțin, iar profesorul își poate proiecta
mult mai rapid activitățile)
• Reducerea factorului stress (utilizarea acestor aplicații în evaluare încurajează crearea unui climat
de învăţare incitant și plăcut)
• Centralizarea și stocarea rezultatelor. Stocarea rezultatelor elevilor la diferite teste și interpretarea
grafică a acestora permite crearea unei baze on-line cu informații referitoare la nivelul lor de cunoștințe,
dobândite la nivelul evaluărilor și oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevilor pe o perioadă
556
mai lungă de timp. Profesorul economisește timpul pregătirii testelor xeroxate, apoi corectate și centralizate.
Folosind aplicația Kahoot! sunt eliminate aceste etape și totul se face automat prin descărcarea rezultatelor
• Diversificarea modalităților de evaluare (folosirea acestor aplicații îmbogățesc practica evaluativă,
evitând monotonia și rutina)
• Se elimină complet posibilitatea ca un elev să copieze
• Obiectivitatea evaluării rezultatelor (printr-o evaluare asistată de calculator elevul nu va mai avea
senzația că a fost defavorizat într-un fel sau altul).
Avantajele utilizării aplicației KAHOOT:
Pentru profesori:
• Îmbunătățirea calității actului de predare-învățare-evaluare
• Ridicarea standardelor la nivelul competențelor digitale
• Dezvoltarea creativității în proiectarea lecțiilor și testelor
• Timp redus în proiectarea activității didactice și feedback (rezultatele clare și centralizate se pot
descărca imediat)
• Testele pot fi împărtașite/distribuite altor colegi profesori.
Pentru elevi:
• Dezvoltarea autocontrolului
• Îmbunătățirea abilităților digitale
• Înțelegerea reciprocă
• Dezvoltarea încrederii de sine
• Colaborarea și munca în echipă
• Reducerea stresului.
În concluzie, Kahoot! este o aplicație ușor de utilizat, îndrăgită mult de către elevi. Este accesată de
către aceștia de pe dispozitivul mobil sau intrând pe pagina https://kahoot.it/, în acest caz putând fi folosit
și calculatorul sau un laptop.
• Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei aplicații ca pe un joc, ei nu simt că
sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și mai mult cu tehnologia digitală, în mediul școlar,
în educație și, de ce nu, în autoeducație. Reacția elevilor a fost extraordinară! Nu mi-am închipuit că această
metoda va avea un așa impact! Și totul se datorează modului în care se concept testele, si prin utilizarea
facilităților oferite de platforma Kahoot!.
Reacțiile elevilor ce au participat la diferite teste date cu aplicația Kahoot!:
• Mara Mititelu: " Wow, ce amuzant și interactiv! Când mai facem așa ceva?"
• Cocianu Vlad: Cel mai interesant joc! "
• Maria Sandu: "Ce frumos! Putem face și ora viitoare?"
• Manea Sara: " Putem da de fiecare dată testele astfel?"
Bibliografie
1. Platforma Kahoot!, https://kahoot.it
557
EXPERIENȚA ONLINE

BUTUCEA DANA ANTOANETA
ȘCOALA GIMNAZIALA ,,MATEI BASARAB” TARGOVIȘTE
CLASA: I B
• Ce experiență a fost de succes?

Denumirea TEDI – ȘCOALA SIGURANȚEI
experienței de succes
Descrierea experienței Elevii clasei I B au continuat activitățile din cadrul proiectului ,,Tedi- Școala
de succes Siguranței” și în mediul online. Pentru a desfășura aceste întâlniri am folosit
aplicația Zoom pentru întâlnirile sincron și platforma 24Edu și grupul de
whatsapp al clasei pentru postarea produselor activităților.
Prima activitate a vizat siguranța copiilor pe internet. Au fost prezentate
imagini, secvențe video, iar ca metode folosite pot aminti conversația
euristică, brainstorming, studiu de caz, problematizarea și chestionarul pentru
momentul de evaluare.
O altă activitate desfășurată și potrivită perioadei pe care o traversăm, a vizat
siguranța copiilor acasă. Aceștia au identificat obiectele pe care le pot folosi,
cu care se pot juca și și-au exprimat opinia referitoare la cele care pot deveni
periculoase.
Am transmis toate informațiile valorificând cunoștințele elevilor dobândite la
disciplinele: Dezvoltare personală, Comunicare în limba română și îmbinând
Artele. Au ilustrat, prin desen, diverse mesaje pentru semnalizarea pericolului
unor obiecte din casă. Au făcut mișcare alături de Tedi (https://tedi.ro/start-la-
miscare-video/start-la-miscare-acasa/2/) și s-au distrat cu jocuri propuse de
acesta (https://tedi.ro/jocuri/) .
Pentru a conștientiza importanța siguranței, am implicat, în ultima activitate,
un partener al școlii, agent șef principal Victor Bucuroiu, de la
Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității.
Activitatea desfășurată a fost interactivă, îmbinându-se jocurile de atenție, de
perspicacitate, exercițiile- joc (ghicitori), într-o dezbatere pe tema siguranței
copilului acasă și pe stradă. Toți copiii au fost implicați, au răspuns
solicitărilor și au adresat întrebări adecvate temei.
• De ce cred că este o experiență de succes?
Beneficii pentru elevi - informarea elevilor privind prevenirea pericolelor în mediul online, acasă și
în trafic;
- familiarizarea copiilor cu vocabularul rutier, cu indicatoarele rutiere și
normele de comportare corectă în calitate de pieton;
- educarea părinților în vederea protejării copiilor împotriva pericolelor;
- menținerea unor relații pozitive în cadrul familiei, bazate pe cooperare și
ajutor, în rezolvarea unor sarcini atractive;
- implicarea copiilor în grupul de învățare și în alte condiții, cu respectarea
regulilor specifice întâlnirilor online;
- valorificarea cunoștințelor însușite la diverse discipline, în experiențe de
viată.
Reflecțiile mele/ Lecții Prin continuarea activităților în cadrul proiectului ,,Tedi- Școala Siguranței”,
învățate am urmărit menținerea relațiilor între copii și în alt context, precum și
continuarea parteneriatului școală- familie- comunitate.
558
Elevii au avut o atitudine pozitivă, implicându-se activ și dovedind un
comportament sigur. Sunt dornici să se implice în activități extrașcolare.
Produsele realizate de copii dovedesc eficiența activităților desfășurate.
Menținerea caracterului ludic al activității a reprezentat o provocare pentru
mine, deoarece lipsea interacțiunea directă, comunicarea fiind predominant
verbală. Am apelat și la ajutorul mascotei Tedi pentru a-i provoca în diferite
momente ale activității.
• Produse ale activității (fotografii, mărturisiri ale elevilor, produse obținute etc.)
559
ŞCOALA DE ACASA: ACTIVITATEA ONLINE
– EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
PROF. ÎNVĂŢĂM. PREŞC. BUZARNA-TIHENEA VIORICA

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „LICURICI”,
LOCALITATEA OVIDIU, JUDETUL CONSTANŢA
În urma suspendării cursurilor în învătământul preuniversitar de stat şi privat, începând cu data de

11.03.2020, ca măsură de prevenţie privind răspândirea Covid-19, la nivelul unităţii noastre de învăţământ,
s-a hotărât să continuăm învăţarea de acasă, prin predarea online. Ca urmare, s-a creat o pagină de Facebook
a grădiniţei, unde au fost invitaţi toţi părinţii grupei, grup în care au fost postate planificările conform
proiectelor tematice ce urmau a fi derulate până la finalizarea cursurilor anului şcolar 2019-2020.
Am realizat proiectarea curiculară respectând conţinutul documentelor de proiectare.
În toată această perioadă, am păstrat legătura cu colegele, cu directorul unităţii de învăţământ, în
vederea realizării planificării activităţii respectând temele propuse pentru activităţile preşcolarilor. Aceste
activităţi au fost transmise online, desfăşurate cu ajutorul părinţilor şi apoi analizate, apreciate de către
mine, în funcţie de tematica abordată.
Totodată, periodic, am fost prezentă şi în instituţia de învăţământ, unde am selectat lucrările copiilor,
materialele necesare desfăşurării activităţilor de acasă. Ulterior, am distribuit părinţilor materialele necesare
desfăşurării activităţilor conform planificării. Am oferit părinţilor îndrumări în privinţa desfăşurării
activităţii ca urma a solicitării acestora, ori de câte ori a fost nevoie. Permanent, am încercat să ofer suport
moral, atât pentru părinţi, cât şi pentru copii, în vederea depăşirii acestei perioade dificile.
Menţionez că am răspuns solicitărilor părinţilor şi în afara acestui program, ori de câte ori a fost
necesar.
În toată această perioadă, am utilizat activităţi online cât mai accesibile, atractive pentru preşcolari,
adaptând sarcinile de lucru corespunzătoare acestor activităţi.
Participarea şi progresul copiilor a putut fi observate zi de zi, în postările online făcute de catre părinţi.
Activităţile au fost derulate în cadrul unor proiecte tematice (spre exemplu, “În pragul primaverii”,
cu subtemele: “Florile primăverii”, “Gustul primăverii”, “Paştele, sărbatoarea creştinilor”; proiect tematic:
“Cu ce călătorim?”, cu subtemele: “Mijloace de transport terestre”, “Mijloace de transport maritime”,
“Mijloace de transport aeriene”) cât şi în cadrul unor teme săptămânale independente precum: “Învăţăm să
protejăm natura”, “Copilărie, nu pleca!”. De asemenea, s-au desfăşurat diferite activităţi online în cadrul
“Scoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”.
La nivelul institutiei de învăţământ, în această perioadă, am participat on-line cu lucrări ale
preşcolarilor în cadrul unor concursuri, cum ar fi: “Mărţisorul norocos”, “Un univers al naturii”, “Fantezii
de primăvară”, “Jocurile copilăriei”, “Bucuria Învierii”, “Forme şi culori”, “Festivalul judeţean de limbă
engleză”.
Studiul individual a fost foarte important în această perioadă. Menţionez o parte din documentele
studiate: Hotărâri ale guvernului României; Măsuri de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor cu S.A.R.S.
COV-2 în Unităţile/ Instituţiile de Învăţământ, în Instituţiile publice şi în structurile aflate în subordonarea
sau coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării; Reglementări în domeniul educaţiei adoptate prin
Ordonanţa de urgenţă / M.E.C.; Ghid practic pentru managerii instituţiilor de învăţământ din judeţul
Constanţa; Ghid de activităţi educative extraşcolare desfăşurate în contextul distanţării sociale – Editura
Scoala Vremii, Arad 2020.
Consiliul Profesoral şi activităţile metodice s-au desfăşurat on-line prin intermediul aplicaţiei
WEBEX. În cadrul acestor sedinţe, directorul Instituţiei de Învăţământ, ne-a diseminat informaţii primite
de la I.S.J. Constanţa, de la M.E.C. S-au dezbătut anumite situaţii, s-au propus şi s-au găsit soluţiile cele
mai eficiente.
Pentru o evaluare corectă a activităţilor desfăşurate on-line, de către toate cadrele didactice ale G.P.P.
Licurici Ovidiu, a fost creat un chestionar pe care părinţii l-au completat on-line. Răspunsurile acestora au
fost centralizate şi s-au generat statistici care au evidentiat o foarte bună colaborare între părinţi, copii şi
cadre didactice.
560
ŞCOALA ALTFEL, SCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRESC. BUZLE VICTORIA ANCUTA

G. P. P. NR 45, ORADEA
În vremuri ca acestea în care ne aflăm, şcolile din România au fost nevoite să se închidă pe o perioadă
lungă de timp, iar profesorii au fost nevoiţi să se adapteze rapid şi să transmită un mesaj important elevilor:
învăţarea continuă dincolo de şcoală şi cu instrumente accesibile tuturor şi multă determinare, se pot face
progrese împreună şi, mai mult ca oricând, se pot încuraja elevii să înveţe şi să lucreze independent. Pentru
a creea nişte obiceiuri de succes, conducerea fiecărei şcoli a trebuit să coordoneze organizarea şcolii online,
iar profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri de mesagerie instantă organizate în prealabil.
Tot acest context a însemnat mai mult timp de pregătire şi un efort mai mare de coordonare pentru profesori.
Orele online devin speciale prin modul în care profesorul se conectează cu elevii şi invers folosind
limbajul fericirii, un limbaj care denotă atenţia acordată la efortul depus de elev, la gestionarea între frâna
şi acceleraţia din timpul lucrului astfel încât să nu se instaleze blocaje de învăţare.
Educaţia în timpul pandemiei ne-a adus pe toţi împreună, demers, care premergător acestei situaţii
excepţionale, râmânea în unele cazuri teoretic: cadre didactice alături de părinţi, în beneficiul copiilor.
Noutatea situaţiei, dificultatea şi rapiditatea adaptării la susţinerea cursurilor online au făcut ca atât
profesorii, cât şi părinţii să treacă prin emoţii grele. O atitudine calmă şi pozitivă legată de viitorul şcolar
al copiilor este esenţială. Chiar dacă deocamdată nu ştim ce se va întâmpla, copiii vor beneficia de educaţia
de care au nevoie, chiar dacă prin mediul online. Indirect, cadrele didactice sprijină emoţional părinţii atunci
când organizează activităţi online pentru copii, constribuind astfel la menţinerea unui program zilnic
previzibil al copiilor. Implicându-l pe copil în activităţi plăcute şi interesante, cadrele didactice pot diminua
nivelul de stres resimţit la nivelul întregii familii.
Cadrele didactice pot reinterpreta pozitiv situaţia suspendării cursurilor, încurajând părinţii copiilor
cu lacune în învăţare să îi ajute pe aceştia să recupereze materia- pot oferi resusre suplimentare acestora
după un plan personalizat, iar pe părinţii copiilor cu rezultate bune la şcoală îi pot orienta către resurse de
învăţare cu un nivel mai ridicat de dificultate. Cadrele didactice pot cere feedback părinţilor legat de
activitatea online, dacă cer prea mult sau prea puţin de la copii, care dintre activităţile realizate au fost mai
plăcute pentru copii, etc. Indiferent în ce tabără ne aflăm, trebuie să apelăm la răbdare şi înţelegere, în
această perioadă, majoritatea dintre noi având şi momente de stres, aceste emoţii afectându-ne uneori
capacitatea de a comunica eficient.
561
AVANTAJELE INVATAMANTULUI LA DISTANTA
CALIN DANIEL COSTEL

COLEGIUL NAȚIONAL ION MINULESCU, SLATINA, OLT
Învăţământul la distanţă are următoarele avantaje faţă de abordarea clasică, "tradiţională" a învăţării:
oferă posibilitatea învăţării continue (Lifelong learning) şi dezvoltarea profesională; elevii învaţă în mod
independent, în ritmul lor, în locul şi timpul pe care ei îl aleg. La dispoziţia acestora stă un număr mare de
discipline oferite de diferite instituţii sau persoane fizice – profesori; ritmul propriu - studenţii citesc
materialele de învăţat în pasul pe care ei îl aleg şi ori de câte ori doresc; locul de învăţare este liber ales -
depinde de mijlocul utilizat pentru distribuirea materialelor de învăţat (învăţarea la locul de muncă,
acasă...); oferta de teme pe care nu le oferă cursurile / programele din această regiune - elevii găsesc şi
participă la programele care îi interesează, chiar dacă acestea nu sunt oferite de către instituţii de învăţământ
sau de afaceri din localitatea în care stau sau lucrează; posibilitatea de a participa la programe de cea mai
ridicată calitate şi prestigiu– elevul poate “participa” măcar la unele cursuri oferite de instituţii de calitate
sau ţinute de specialişti, fără să fie nevoiţi să plece din localitatea unde trăiesc; alegerea modalităţii de
învăţare – învăţarea activă sau pasivă, nivele diferite de interacţiune: “clasice” materiale scrise pe lângă
notiţele proprii, simulări interactive, discuţii cu alţi cursanţi (e-mail, teleconferinţe, ...), mai multe
componente multimedia - grafica, animaţii, sunet; încercarea practică a diferitelor tehnologii – se pot
dobândi nu numai informaţii despre ceea ce se învaţă, ci şi cunoştinţe suplimentare şi abilităţi legate de
utilizarea diferitelor tehnologii, cursantul având posibilitatea a atinge şi menține nivelul de “pregătire pentru
secolul XXI”; învăţarea independentă şi interacţiune – şi profesorii învaţă de la cursanţii care caută
individual noi surse de informare.
Învăţământul la distanţă are și destule dezavantaje. Primul avantaj menționat în acest articol a fost
că îți poți face singur programul de lucru. Pentru unii însă asta se poate transforma într-un mare dezavantaj.
Lipsa de motivație și senzația de vacanță te pot conduce la o procrastinare continuă. Fiind mereu obișnuit
ca sarcinile și programul să-ți fie fixate de profesori, te regăsești în situația că acum trebuie să te organizezi
singur. În consecință, ești confuz și nu știi de unde să începi. Notificările de pe Classroom nu se mai opresc.
Te-ai trezit la 11 și nu ai niciun chef să te apuci acum de teme, soarele îți face cu ochiul și serialele te
așteaptă. O duminică înainte să înceapă școala, te apuci să-ți faci temele, stresat de cantitatea gigantică a
acestora. Probabil că am exagerat, dar destui elevi se regăsește măcar puțin în acest scenariu. Dacă pentru
unii atmosfera liniștită de lucru de acasă și lipsa colegilor gălăgioși sunt fantastice, pentru alții e exact
invers. Le lipsesc colegii, prietenii de la școală, chiar și… profesorii! Li se pare inuman să stea închiși în
casă, fără niciun amic cu care să se vadă. Bună sau rea, școala online îi ține până la urmă pe elevi conectați
la materie. Ca urmare, nu se vor întoarce la școală cu șocul că nu-și mai aduc aminte nimic.
Învățământul e o activitate complicată; dar practic învățământul este o refacere pe scurt a aventurii
cunoașterii umane, de la origini până în zilele noastre. E o poveste a acestei călătorii, și, la fel ca la toate
poveștile, contează și frumusețea intrinsecă dar contează și talentul povestitorului. Shakespeare jucat de
actorii de la Național nu e chiar la fel ca cel jucat de elevii din clasa a noua de la liceul de engleză din
Craiova (dacă există așa ceva). De asta sunt de acord că învățământul online, comparat cu cel „offline” e o
pierdere.
Din păcate, nu suntem puși între a alege online și offline, ci online sau nimic.
562
GRĂDINIȚA ON-LINE
PROF. INV. PREȘ. CĂLTUȚ-IONESCU FLORENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.3
STRUCTURĂ GRĂDINIȚA P. P. NR. 3,
MANGALIA
Mediul on-line a devenit o provocare în ultima perioadă doar pentru cadrele didactice deoarece
pentru copii acest mediu este extrem de apreciat încă de la vârste fragede și din ce în ce mai mulți copii
petrec semnificativ de mult timp in fața monitorului, tabletei, telefonului sau a televizorului.
Ca și celelalte cadre didactice și educatoarele au fost nevoite să treacă prin acest proces de
transformare pentru a putea fi alături de preșcolarii de la grupă, pentru a-i implica, coordona, învăța, alaturi
de părinții lor, în procesul instructiv-educativ care în mod normal trebuia să se desfășoare în sala de grupă.
Dacă în mod normal activitățile instructiv-educative desfășurate într-o săptămână la grădiniță
necesitau foarte mult material pregătit de către educatoare acum, acesta a trecut în sarcina părinților care,
ținând cont de cerințele ativității, trebuie să pună la dispoziție celor mici cele necesare.
Mai jos sunt prezentate câteva activități atractive, desfășurate pe parcursul a mai multor zile, care au
putut fi derulate prin intermediul internetului dar nu cu o activitate mai mare de 1-2 ore conectare pentru
vârsta preșcolară, deoarece utilizarea excesivă a computerului nu-i ajută pe cei mici să-și dezvolte abilități
de viață reale.
SĂPTĂMÂNA “PICĂTURA PIC-PIC”

Paxi - Circuitul apei în natură
https://www.youtube.com/watch?v=mylCQjryPiU
Desen “ Circuitul apei în natură”
Lectură în imagini “PICĂTURA PIC-PIC”
Redați prin pictură imagini din povestea “PICĂTURA PIC-PIC”
Matematică distractivă pentu copii

https://www.youtube.com/watch?v=keJuhtFziMY
Cantecelul ”Ploaia”
https://www.youtube.com/watch?v=GDo6OZ4Q9Gw
Poveste/ Desen ”Revolta Cartofilor”

https://www.youtube.com/watch?v=fIy4Ch_irng
Jocul emoțiilor
https://www.youtube.com/watch?v=Vt1IyugsR-w
Picătura de pe pai - act. practică
563
ȘCOALA DE ACASĂ! TOTUL VA FI BINE!
P.I.P. CAMPANU DANIELA

ȘCOALA GENERALA NR. 18 GALAȚI
11 MARTIE. TOTUL VA FI BINE!
„Ființele umane au drepturi și șanse egale de dezvoltare și manifestare” (Committee, 1948).

Educația are misiunea de a pune în valoare potențialul întreg al fiecărui individ, în vederea
transformării lui în conformitate cu finalilitățile educaționale urmărite, de aceea școala îl va pregăti pentru
a intra în viața socială. Individualizarea și diferențierea au devenit modalități de organizare a activității
didactice în sistemul educațional care asigură șanse egale de instruire pentru toți copiii, astfel fiecare să se
dezvolte în ritm propriu.
Școala de acasă sau școala online a devenit parte din instruirea individuală atât pentru elev, cât și
pentru profesor. Noutatea a constat în instruirea asistată pe un dispozitiv electronic (telefon, laptop,
calculator, tabletă) în funcție de disponibilitatea fiecăruia. Sistemul de învățământ a inițiat platforme
educaționale, astfel încât fiecare școală și-a individualizat propria platformă de învățare-predare-evaluare.
Au fost generate conturi personale pentru profesori și elevi. În baza acelor conturi activitatea de instruire
căpăta contur: lecții predate de profesori, teme întocmite și postate de către elevi. Activitățile se desfășurau
conform unui orar online întocmit de fiecare instituție de învățămănt.
Problema instruirii online fiind nouă a creat o stare confuză cu privire la utilizarea platformelor
educaționale, însă M.E. N. a inițiat cursuri pentru pregătirea cadrelor didactice, astfel fiecare a soluționat
problemele – simple sau complexe. Ideea centrală a diferențireii între școala fizică și școala de acasă a
constat în programarea timpului, la capacitatea de înțelegerii a noii situații impuse de guvern.
Profesorii au avut ca misiune motivarea elevilor de a participa la orele online prin cultivarea
motivației intrinseci care presupune formarea unor sentimente superioare: interesul pentru cunoaștere,
pentru cultură, pentru frumos, curiozitatea- dorința de a afla cât mai multe despre o temă dată, aspirația spre
competență.
Instruirea a vizat activități de învățare precum: conținutul, formele de organizare, posibilitățile diferite
ale elevilor, ritmul de lucru al fiecăruia. Se poate vorbi de o instruire diferențiată care constă în
oportunitățile de dezvoltare și autoînțelegere cu propriile mijloace și posibilități. Operaționalizarea
obiectivelor a fost atinsă și în aceste condiții, chiar dacă uneori s-au întâmpinat dificultăți din cauza unor
factori externi – familiali, virtuali, sociali.
La începutul mileniului III provocările presupun ancorarea puternică a profesorilor, elevilor și
părinților în realitățile timpului pe care îl trăim, formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare,
familiarizarea cu gadgeturile și platformele educaționale.
Arătând elevului că este privit ca o entitate de sine stătătoare, ca o personalitate în plină formare, el
își va schimba atitudinea față de învățare și va avea șanse egale într-un sistem educațional competent pentru
dezvolta un ideal educațional prefigurat într-un model de personalitate solicitat de condițiile sociale dintr-
o perioadă istorică dată.
12 IUNIE. TOTUL VA FI BINE!
564
EDUCAȚIA ONLINE
PROF. CAMELIA CAPROȘ

LICEUL TEORETIC ,,IOAN SLAVICI”
,,- Ce este educația? ”. Este întrebarea care a făcut să curgă râuri de cerneală..., care a dat naștere de-
a lungul miilor de ani la ,, mii ” de controverse. O definiție simplă o regăsim la un click distanță cu ajutorul
internetului, unde descoperim următoarea definiție a termenului: Cuvântul educație derivă din substantivul
„educatio”, care înseamnă creștere, hrănire, cultivare. Educația are sarcina de a pregăti omul ca element
activ al vieții sociale. 4
Dar, iată că astăzi în secolul nostru, suntem martorii unei schimbări, pe care nu o acceptam cu câteva
luni în urmă. Noi, cei din sistemul de învățământ de stat, o consideram neavenită. Am fost nevoiți să ne
schimbăm de la o zi la alta, am fost martorii unei revoluții educaționale, pe care noi- profesorii am realizat-
o. O revoluție educațională care a dus la reorganizarea activității noastre de predare, de întâlnire cu tinerii
noștri elevi și cu familiile acestora.
De la o zi la alta, în această perioadă au apărut schimbări în structura orarului înstituției de învățământ,
unde nevoia de distanțare socială și-a scris cu litere roșii cuvântul. Am stabilit întâlniri pe diferite platforme
de socializare, care înainte cu câteva zile nu le foloseam atât de des sau le consideram mari consumatoare
de timp sau total nepotrivite predării unor conținuturi din programele școlare. Timp de trei luni și jumătate
am făcut schimbări nemaipomenite, am reorganizat întregul proces instructiv-educativ. Dacă înainte făceam
totul face-to-face, acum întâlnirile cu elevii și cu întreg colectivul din cadrul liceului meu s-a realizat pe
platforma ZOOM și Microsoft Teams, cât și comunicările scrise pe platforma Adservio. Ne-am bucurat de
întâlnirile în cadrul mediului virtual. Metodele de abordare moderne și-au dovedit eficiența, lecțiile
desfășurându-se cu ajutorul acestora: conținuturi în PowerPoint, filme, fișe de lucru în Word și pdf, caiete
cu teme pozate, filmulețe înregistrate de elevi etc. și alte link-uri trimise elevilor, toate fiind necesare să
stabilească puntea ce s-a creat între conținuturile cheie ale programei în vigoare, specifice fiecărui an de
studiu și elevi.
Am folosit tehnologia mai mult ca niciodată, am învățat într-o săptămână mai mult de cât aș fi făcut-
o într-o lună, dacă mergeam la cursuri. Am dobândit unele abilități de utilizare a calculatorului, care acum
la câteva luni de la începutul acestei pandemii, le consider normale și absolut folositoare. Am învățat odată
cu elevii mei, am experimentat lucruri minunate, am descoperit cu adevărat ce înseamnă ,, cultura unei în
instituții școlare”.
Nu cred că a fost cineva care nu a suferit în această perioadă, nu cred că este cineva care să spună că
nu i-a fost dor de elevii săi ! Dar, noi, profesorii a trebuit să facem totul posibil și să dovedim că suntem
cadre didactice bine pregătite, să depășim toate obstacolele, în special cele datorate lipsei materialelor IT
și să spunem tuturor că educația trebuie să continue și dincolo de granițele școlii.
Procesul educativ a suferit o schimbare, noi am făcut-o, noi suntem cei care trebuie să o ducă mai
departe și astfel, a luat naștere o nouă percepție a paradigmei procesului de instruire- educația online.
Acum, odată cu apariția acestei noi metode de abordare a procesului de educațional trebuie să ne
schimbăm toți mentalitatea și să ne dezvoltăm cu rapiditate spiritul de autoeducație, deoarece trebuie să
depășim anumite mentalități și să învățăm unii de la alții, să ne acceptăm plusurile, cât și minusurile și să
continuăm să ne perfecționăm în predarea conținuturilor ce vizează competențele cheie ale absolventului
în acest mediu online. Toți am înregistrat progrese. Metodele și tehnologiile de predare cu ajutorul TIC au
devenit parte integrantă din fiecare disciplină a curriculumului școlar. S-a utilizat această tehnologie de
fiecare profesor și de fiecare educabil în parte.
În această situație, scepticismul și neîncrederea a fost înlocuită de curiozitate și disponibilitate la care
s-a adăugat creativitatea și profesionalismul fiecărui cadru didactic, astfel, munca de la catedră s-a mutat în
mediul virtual, online. Am asistat la lecții de predare cu elevi însoțiți de părinți și bunici, care au stat în
spatele divisului fiecărui membru. Lecțiile cu părinții, înregistrate de aceștia care speriau pe mulți au
devenit o realitate. Totul este controlat și monitorizat.
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie
565
În opinia mea, pe parcursul anilor ce vor urma se vor face programe intensive de instruire în vederea
parcurgerii programelor școlare și în vederea continuării demersului didactic indiferent de ce obstacole vor
apărea. Distanțarea socială pe care trebuie să o respectăm în a-i proteja pe cei la care ținem și de a ne proteja
pe noi va duce la schimbări în actul educațional, acestea nu sunt momentan acceptate de toată comunitatea
didactică, dar necesitatea stopării îmbolnăvirilor vor face totul să se desfășoare în condiții optime.
Schimbările sperie -dar, dacă scopul este în favoarea absolventului le vom accepta. Toți cei angrenați în
procesul de instruire, ne vom pregăti pentru a experimenta o nouă etapă a predării și desfășurării activităților
didactice în mediul online și nu numai.
566
PROF. PSIHOPEDAGOG CARACIUC SONIA MARICICA
” Indiferent câte resurse ai, întotdeauna nu sunt de ajuns.”( Eduard A. Murphy - Opinie)
Situația epidemiologică creată la nivel mondial a determinat luarea unor măsuri radicale prin sistarea
procesului educațional în instituțiile de învățământ. Închiderea școlilor în peste 138 de țări ale lumii pentru
a preveni răspândirea pandemiei Covid-19 pentru aproape 80% din populația elevilor şi studenţilor din
lume – 1, 3 miliarde de copii și tineri – a dat naştere unor provocări fără precedent pentru guvernele ţărilor
afectate, pentru decidenții educaționali de pretutindeni, dar a și adus în atenție confruntarea întregii omeniri
cu o situație fără precedent, la care trebuie să răspundem prin comportamente de adaptabilitate la
schimbările sociale, educaționale, economice, politice etc., de învățare din mers și mai ales de sănătate
fizică și psihică. Școala, ca instituție principală în dezvoltarea acestor abilități la elevi, este pusă la rându-i
în situația de a reacționa prompt și eficient la izolarea socială, umană adusă de pandemie.
Din perspectivă pedagogică, practicile dezvoltate de sistemele de educație afectate de suspendarea
cursurilor cu elevii și studenții, se situează pe cel puțin două paliere diferite: învățarea online și învățarea
la distanță, concepte pedagogice aparent sinonime, dar care descriu practic modalități parțial comune de
derulare a activităților cu elevii și studenții, aflați în școala de acasă.
În ceea ce privește învățarea online în cazul copiilor cu dizabilități mintale, o mare parte din
activitatea didactico-terapeutică uzuală (față în față) nu se poate face online/la distanță, având astfel un
impact negativ asupra invățării, recuperării, compensării.
Oamenii sunt născuți egali. Diferențele, cu care oamenii se nasc, nu trebuie să ducă la o îngrădire a
drepturilor lor ca indivizi. Statul trebuie să recunoască necesitățile individuale ale fiecăruia de a beneficia
de un ajutor special. Acesta se aplică la invățământ, sănătate și ocrotire.
Când un copil are întârziere în dezvoltarea mintală și abilitățile lui sunt scăzute comparativ cu nivelul
considerat normal pentru vârsta sa, spunem că el are deficiență mintală. Un copil cu deficiență mintală va
avea dificultăți de învățare, înțelegere, comunicare, socializare, comportament.
Există diferite grade ale deficienței mintale.Unii copii pot avea doar o ușoară întârziere în dezvoltare
și dificultăți în învățare și sunt școlarizați în învățământul de masă, alți copii au întârzieri grave,
întâmpinând mari dificultăți chiar și în însușirea unor abilități de bază și sunt școlarizați în învățământul
special. Indiferent de gravitatea deficienței, în condițiile acordării unui ajutor adecvat fiecare poate învăța
ceva, în ritm propriu și în limitele date de deficiență.
Deoarece copilul cu deficiență mintală învață mai greu, obiectivele de lucru cu el sunt planificate în
etape foarte mici iar în timpul învățării se revine sistematic asupra etapelor deja parcurse. Cadrele didactice
care lucrează în învățământul special(profesori de educație
specială, profesori psihopedagogi, educatori), cu toții trebuie să fim insistenți și răbdători și să nu
uităm că pentru ei, învățarea este ceva dificil și au nevoie de toată încurajarea pe care o pot obține și de tot
sprijinul ce-i poate fi acordat pentru a învăța și a realiza la maximum potențialul de care dispune. Acesta
este un drept de bază pentru fiecare om.
Pentru a susține activități de învățare la distanță profesorii și elevii folosesc cel mai frecvent aplicații
simple pentru comunicarea cu clasa sau individual precum Whatsapp sau Messenger
sau chiar apeluri telefonice. În ceea ce privește copiii cu dizabilități mintale, acest lucru a fost posibil
doar in cazul copiilor cu deficiență mintală moderată care și-au însușit citit-scrisul și care
dețin și pot utiliza calculatorul, telefonul mobil. Mulți dintre acești copii cu dizabilități provin din
medii defavorizate, având acces limitat la computer și alte dispozitive în afara școlii.În unele cazuri, aceștia
locuiesc în zone fără conexiune la internet.
În perioada de autoizolare impusă de pandemia Covid -19, colaborarea dintre profesori și părinți s-a
intensificat, au împărtășit idei, sfaturi iar în cazul copiilor cu dizabilități grave sau asociate( autism, sindrom
Down, etc) au construit prin colaborare procesul de învățare, recuperare.
Pentru părinții copiilor cu dizabilități, învățarea la domiciliul a fost o povară grea, aceștia jonglând
între supervizare/sprijin, propria muncă și treburile casnice.
567
În situația de criză cu care se confruntă întreaga lume, învățarea online are avantaje incontestabile,
dar și dezavantaje. Consider că se pretează mai bine vârstelor mari, ciclului liceal, studenților și adulților
în contexte de formare. Relațiile interumane între elevi și profesori, dar și între elevi sunt afectate cu reale
efecte în timp dacă se permanentizează acest mod de abordare a învățării. Acest tip de instruire poate fi un
impediment pentru elevii cu rezultate şcolare slabe și îndeosebi pentru copii cu dizabilități mintale deoarece
nu este facilitată de professor și nu primesc sprijinul necesar.
proiectarea curriculum-lui livrat online și, desigur, în tehnologiile informaționale.
568
*
PROF. CARAMETE ELENA
LICEUL TEHNOLOGIC BAIA DE FIER
chiar dacă elevii par cu mult mai avansați decât profesorii în ceea ce numim noi tehnologii informaționale
Odată cu dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, a internetului în speţă, modul clasic
de a învăţa suferă transformări rapide şi profunde. Tot mai multe voci exprimă faptul că ne îndreptăm spre
o revoluţie în educaţie; rolul actual al profesorului (învăţătorului), acela de intermediar al cunoaşterii, îşi
pierde mult din pregnanţă.
pe care, în lipsa Internetului, elevii nu le-ar putea cunoaşte.
instituţie de învăţământ şi fără a depinde de un anumit program.
Cu toate acestea, riscurile în mediul online încep de la prima întâlnire a copilului cu tableta,
computerul sau telefonul mobil. Căutând un filmuleț sau o informație, copilul poate accesa ușor un conținut
ilegal sau dăunător. Comunicând în chat sau pe rețele de socializare cu alți utilizatori online, copilul poate
face cunoștință cu persoane răuvoitoare, hărțuitori sau abuzatori. Nu există un hotar bine determinat între
aici se poate și aici nu se poate de făcut click.
Procesul de educare a unei generații deștepte și sigure online trebuie așadar, început încă din clasele
primare. Fluxul de informații din Internet trebuie să vină paralel cu metodele sigure de explorare a lui.
Astfel, precum copilul a învățat de mic că nu se joacă cu chibriturile, tot așa elevul învață că nu comunică
online cu necunoscuți și nu oferă informații despre el sau familie.
569
SISTEME DE INVAȚAMANT DIN ALTE ȚARI
PROF. INV. PRIMAR - CARANDA GHEORGHIȚA

ȘC. GIMN. ,,PROF.NICOLAE CARANDA,, GLOGOVA, GORJ
Fiecare țară consideră că are sistemul de învățământ cel mai bun. În Franța anul de învățământ începe
în luna septembrie și se termină în iulie. Orele de studiu durează de la 55 minute până la 2 ore. Elevii merg
la cursuri cinci zile pe săptămână, miercurea fiind zi scurtă. Folosirea telefoanelor mobile în școli este strict
interzisă. Pauzele dintre lecții sunt obligatoriu de petrecut afară. În afară de pauzele obișnuite, sunt și pauze
de 2 ore pentru masă Sunt copii care au rămas pentru al doilea an în aceeași clasă sau alți copii care au
reușit să treacă o clasă.
În Israel anul de învățământ începe în septembrie și se termină în iulie. Durata unei ore de curs este
de 90 minute. Elevii vin la școală 6 zile pe săptămână, iar examenele se susțin la sfârșitul anului de studiu.
Temă pentru acasă nu au elevii din clasa I până în clasa a VI-a. Copiii sunt împărțiți după capacități, primind
cerințe diferite.
În Japonia anul de învățământ începe în aprilie și se termină în martie. Durata unei ore de curs este
de 45 minute pentru clasele primare, 50 pentru celelalte clase. Elevii vin la școală 6 zile pe săptămână, iar
examenele se susțin de câteva ori pe an. Cei din clasele primare nu au teme pentru acasă, însă foarte foarte
multe pentru clasele superioare. Japonia este una dintre acele țări care înregistrează performanțe în
literatură, științe și matematică. Vacanțele sunt folosite de către copii pentru a se aprofunda studiile. Anul
de studiu este divizat în 4 semestre, ce sunt împărțite de vacanțe de câte 2 săptămâni. Dirigintele se schimbă
în fiecare an.
În India anul de învățământ începe în iulie și se termină în mai. Durata unei ore de curs este de 35
minute. Elevii vin la școală 6 zile pe săptămână. Tema pentru acasă e obligatorie, la fel și examenele de la
sfârșit de an. Studiile sunt foarte importante, fiind o posibilitate de a scăpa de sărăcie. Părinții stau sub
ferestrele școlare și încearcă să le dea indicii copiilor.
În China anul de învățământ începe în septembrie și se termină în iulie. Durata unei ore de curs este
de 40 minute. Elevii vin la școală 6 zile pe săptămână. Examenele se susțin la sfârșit de an de învățământ.
Temele pentru acasă sunt obligatorii. Uniforma școlară este obligatorie. Dimineața școala începe cu
gimnastică, după a treia lecție urmează exerciții pentru relaxarea ochilor, iar la ora 14.00 din nou
gimnastică.
În Spania anul de învățământ începe în septembrie și se termină în iunie. Durata unei ore de curs este
de 45minute. Elevii vin la școală 5zile pe săptămână.Elevii au examene, iar tema pentru acasă nu este
practicată. În școli sunt predate 2 limbi, engleza, iar a doua în dependență de regiunea în care se află.
În Finlanda anul de învățământ începe în august și se termină în mai. Toate clasamentele plasează
această ţară nordică în fruntea sistemelor de învăţământ din lume. Paradoxul este că programul elevilor
finlandezi şi cerinţele şcolii sunt foarte relaxate. Regulile sunt foarte clare. Dacă nu are 7 ani împliniţi,
copilul nu are ce căuta la cursuri. Durata unei ore de curs este la discreția profesorului. Elevii vin la școală
5 zile pe săptămână. Elevii nu au nici teme, nici examene. Clasele primare durează şase ani, iar elevii au la
toate materiile acelaşi profesor - îndrumător. Rolul acestuia este să vegheze ca niciun elev să nu rămână în
urmă. Rezultatul absolvirii claselor primare trebuie să fie stabilitatea emoţională a elevilor şi încrederea în
forţele proprii. De aceea, până în clasa a şasea nu există sistem de notare.
În Canada anul de învățământ începe în septembrie și se termină în iunie. Durata unei ore de curs este
de 85 de minute .Elevii vin la școală 5 zile pe săptămână, iar vineri este considerată zi scurtă. Tema pentru
acasă nu e obligatorie, însă elevii susțin examene. Educaţia, gratuită de la nivelul preşcolar până la
universitate, include cursurile, masa, cărţile şi materialul didactic. Temele pentru acasă sunt fixate astfel
încât să nu afecteze timpul liber şi de odihnă al fiecărui copil. Succesul sistemului finlandez se bazează pe
cooperarea dintre familie şi şcoală. Profesorii sunt foarte respectaţi şi bine plătiţi. Salariul este, în medie,
de 41 de euro pe oră. Prin comparaţie, un profesor din România caştigă cel mult 9 euro pe ora de curs.
570
CUM ÎȘI EDUCĂ ALTE STATE COPIII?
CARATĂ FLORENTINA,
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GRUMĂZEȘTI,
LOC. GRUMĂZEȘTI
Sunt ţări în această lume care au înţeles că prosperitatea unei naţiuni depinde de noua generaţie.
Investiţia în educaţia copiilor este sigură şi durabilă, iar şcoala nu este o corvoadă. Studiile nu se termină
doar cu o diplomă bună de agăţat pe perete. Tinerii au o meserie şi o bună pregătire pentru viaţă.
Finlanda
Toate clasamentele plasează această ţară nordică în fruntea sistemelor de învăţământ din lume.
Paradoxul este că programul elevilor finlandezi şi cerinţele şcolii sunt foarte relaxate. Regulile sunt foarte
clare. Dacă nu are 7 ani împliniţi, copilul nu are ce căuta la cursuri.
Clasele primare durează şase ani, iar elevii au la toate materiile acelaşi profesor - îndrumător. Rolul
acestuia este să vegheze ca niciun elev să nu rămână în urmă. Rezultatul absolvirii claselor primare trebuie
să fie stabilitatea emoţională a elevilor şi încrederea în forţele proprii. De aceea, până în clasa a şasea nu
există sistem de notare.
Educaţia, gratuită de la nivelul preşcolar până la universitate, include cursurile, masa, cărţile şi
materialul didactic. Temele pentru acasă sunt fixate astfel încât să nu afecteze timpul liber şi de odihnă al
fiecărui copil. Succesul sistemului finlandez se bazează pe cooperarea dintre familie şi şcoală. Profesorii
sunt foarte respectaţi şi bine plătiţi.
Coreea de Sud
Potrivit statisticilor, Coreea de Sud e doar cu un pas în spatele Finlandei, în domeniul educaţiei.
Rezultatele elevilor sunt spectaculoase, dar presupune un foarte mare efort din partea copiilor. Elevii petrec
foarte mult timp la cursuri.
Un calcul arată că, până ajung la facultate, petrec pe băncile şcolii cu un an mai mult decât alţi copii
din lume. Obsesia pentru educaţie a părinţilor coreeni a devenit o problemă naţională. Sociologii au atras
atenţia că, un astfel de sistem ce poate fi considerat draconic, dăunează, pe termen lung, sănătăţii copiilor.
În Coreea de Sud, anumite cursuri, în special cele de limbi străine, sunt susţinute de roboţi.
Marea Britanie
Există o țară în care sunt identificate abilităţile fiecărui copil, în care elevii sunt îndrumaţi să-şi
găsească vocaţia, în care profesorii au cea mai bună reputaţie, în care școala te face mare și puternic.
Prin lege, în Marea Britanie toți copiii cu vârsta între cinci și 16 ani trebuie să meargă la școală. Marea
Britanie a introdus National Curriculum în 1992 și toți școlarii sunt obligați să urmeze studiile până la vârsta
de 16 ani. Programul este împărțit în patru stagii și este alcătuit pe grupe de vârsta. Niciun copil nu ramâne
neșcolarizat și este depistat la timp, în cazul în care abandonează școala.
Cele mai importante materii sunt limba engleză, matematica și științele. Urmează design, tehnologie,
informatică, comunicații, istorie și geografie. Și tot ca obiecte obligatorii de studiu sunt limbile străine,
muzica, arta, educația fizică și cea religioasă.
După cinci ani de educație secundară, școlarii trec printr-un examen național și primesc un certificat.
Este un examen cu un singur subiect, supravegheat de un consiliu școlar indepedent, format din profesori
de elită.
Statele Unite ale Americii
Există o țară în care cei care învață ajung acolo unde își propun, o țară care are cel mai mare buget
pentru educaţie, o ţară în care şcoala îţi dă scopul în viaţă, „o țară a tuturor posibilităților”.
Un număr de aproximativ 46 de milioane de tineri sunt înrolați în sistemul public de școlarizare, de
la grădiniță și până la clasa a XII-a din liceu. Alte șase milioane de copii frecventează școlile private, care
au taxe foarte mari.
Educația în Statele Unite ale Americii este obligatorie, diferă doar vârsta școlarilor, de la stat la stat.
Astfel, în unele state copiii merg la școală când împlinesc cinci ani, iar la vârsta de 14 ani sunt absolvenți
de liceu. În alte state însă, clopoțelul sună prima oară pentru cei care au opt ani împliniți.
Sistemul american este la fel de pragmatic ca și țara. Accentul se pune pe utilitatea individului în
societate. Cine are aptitudini să devină medic este ajutat sa dobândească toate cunoștințele necesare. Cei
571
care au abilități practice vor deveni foarte buni instalatori sau electricieni. Cei care nu-și găsesc locul în
societatea civilă sunt încurajați să se înroleze în armată. Principiul „omul potrivit la locul potrivit” n-a dat
greș și a construit cea mai puternică națiune din lume.
Suedia
În Suedia se dau note elevilor abia începând din clasa a VI-a, iar până la facultate, nu prea există nici
examene. Temele pentru acasă sunt puține – copiii nu trebuie să studieze mai mult de 30 de minute pe
săptămână la o materie. Școlile sunt finanțate din bugetul local și sunt gratuite. Profesorii au o libertate
foarte mare la clasă, ”jonglând” cu programa; iar elevii își pot alege școala unde vor să studieze. Totuși,
sistemul suedez nu este considerat foarte performant, pentru că elevii sunt prea relaxați și nu obțin rezultate
grozave la testele internaționale.
Germania
Învăţământul vocaţional din Germania este considerat cel mai bine dezvoltat din lume, dar, în acelaşi
timp, diferenţiază foarte mult între copiii cu o pregătire slabă, cei de nivel mediu şi elitele. Diferenţierea
aceasta a dus la un sistem educaţional segregat în funcţie de abilităţile copiilor: o şcoală pentru cei mai slabi
(Hauptschule), o şcoală pentru elevii de nivel mediu (Realschule) şi una pentru elite (Gymnasium), special
creată pentru a facilita accesul la o facultate. Desigur, există o îngrijorare în societatea germană legat de
această segregare a copiilor în funcţie de nivelul de inteligenţă şi de pregătire, în principal fiindcă nu este
o educaţie egalitară, elevii fiind practic etichetaţi.
Spania
Învăţământul obligatoriu spaniol începe la 6 ani, dar aici se opresc asemănările cu România în ceea
ce priveşte structura sistemului. Spaniolii nu au gimnaziu, în schimb au o şcoală primară (Educación
Primaria), care ţine până la vârsta de 12 ani, urmează şcoala secundară obligatorie (Educación Secundaria
Obligatoria), care durează patru ani (de la vârsta de 12 până la 16 ani). La 16 ani se termină învăţământul
obligatoriu, iar elevii mai parcurg încă doi ani de şcoală, la sfârşitul cărora dau examenul maturităţii.
Bacalaureatul spaniol se aseamănă foarte mult cu examenul nostru de la final de liceu dinainte de
introducerea camerelor de supraveghere, în 2011.
Polonia
În Polonia, unul dintre sistemele schimbate radical după căderea comunismului a fost educaţia, ceea
ce s-a văzut ulterior şi în testele internaţionale. Cheia succesului polonez a fost sistemul de examinare după
fiecare ciclu educaţional.
Franța
În Franţa, testele naţionale au fost introduse prima dată la nivelul şcolilor primare şi apoi la cele
secundare, parţial în scopul îmbunătăţirii evaluării sistemului de învăţământ.
Evaluarea cunoştinţelor elevilor se efectuează pe două căi:
– examenele de bacalaureat care au loc la sfârşitul învăţămîntului secundar, când elevii împlinesc
vârsta de 18 ani (deşi mai mulţi specialişti francezi consideră că acesta-i un dezavantaj al sistemului de
apreciere din ţara lor);
– evaluarea periodică prin teste de cunoştinţe.
Majoritatea elevilor străini petrec 9 sau 10 ani în şcoală. Durata învăţământului obligatoriu diferă de
la o ţară la alta, la fel şi vârsta la care copiii încep şcoala - în general la 5 sau 6 ani.
Sistemele de învățământ sunt diversificate şi au o abordare generală, pentru a le oferi elevilor
cunoştinţele de bază şi competenţele de care au nevoie în viitor.
Bibliografie:
Univ. Dr. Șerbu Violeta Maria, 2012, București, „Sistemul de învățământ românesc versus sisteme
de învățământ europene‟
572
DEZVOLTAREA RELAȚIILOR ÎN MEDIUL ONLINE ÎN
G. P. N. ,,DUMBRAVA MINUNATA’’, DRAGANESTI-OLT
PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR: CATANA NICULINA-NICOLETA

G. P. N. ,,DUMBRAVA MINUNATA’’, DRAGANESTI-OLT
Conectarea cu educatoarea prin aplicația Zoom îi ajută pe copiii de grădiniță să-și exprime emoțiile
în această perioadă. Grădinița poate să ofere copiilor oportunități de a dezvolta în continuare relații cu cei
dragi, chiar și online. Putem veni în sprijinul părinților în noua eră a învățării de la distanță pentru a dezvolta
relații și a gestiona emoții prin diferite instrumente de învățare online.
Exprimarea emoțiilor, mai ales în contextul actual, este esențială pentru starea noastră de bine. În
absența discuțiilor față în față și a interacțiunilor sociale, suntem destul de norocoși să beneficiem de o
mulțime de aplicații care ne ajută să ne conectăm. Iar conexiunea este esențială pentru a face față valurilor
de incertitudine care apar. Și nu vorbesc doar despre copii, ci despre noi toți.
Comunicarea în cadrul întregii comunități gradiniţei poate fi continuată cu răbdare, sprijin și empatie
prin utilizarea tehnologiei. Deci, fie că vorbim despre utilizarea unui smartphone pentru apeluri video sau
aplicații specifice de comunicare (cum ar fi Zoom), dacă simțiți că ajută, atunci chiar sunt de ajutor. Dorul
educatoarelor pentru copii, al copiilor pentru educatoare și al părinților pentru rutina în care revin la
echilibrul dintre implicarea lor și susținerea oferită de grădiniță sunt doar câteva subiecte sensibile care pot
fi explorate în timpul întâlnirilor de dezvoltare socială și emoțională prin intermediul aplicației Zoom.
Cred că noi, în calitate de educatori, ar trebui să sprijinim familiile care folosesc toate instrumentele
tehnologice disponibile pentru gestionarea emoțiilor puternice, dar trebuie să fim atenți să găsim o
combinație sănătoasă între activitățile online și offline pentru a evita expunerea în exces pentru noi toți în
fața ecranelor.
Grădinița noastră poate să ofere copiilor oportunități de a avea în continuare grijă de relațiile cu cei
dragi, chiar și online. Întrucât construirea relațiilor nu este doar unul dintre cele trei obiective principale ale
dezvoltării sociale, emoționale și personale, cât și unul dintre motivele principale pentru care părinții își
înscriu copiii într-un cadru educațional, grădinița noastră se gândește constant la noi modalități de conectare
a copiilor, părinților și profesorilor. Am început prin a ne trimite mesaje reciproc prin WhatsApp cu noutăți
din timpul nostru petrecut acasă. Apoi, am continuat să trimitem recomandări de învățare prin e-mail pentru
a extinde conexiunea și a viza toate ariile de dezvoltare. Am discutat apoi la telefon pentru a colecta
feedback și sugestii de la persoanele care se confruntă cu cea mai mare provocare: părinții.
Susținerea părinților este una dintre prioritățile noastre în această perioadă, deoarece suntem
conștienți că o mare parte din lucrurile pe care le facem în grădiniță cu copiii – supraveghere, activități
educaționale, organizarea rutinelor zilnice -, sunt acum gestionate de acești eroi ai actualei realități, care
trebuie să jongleze cu joburi, copii, activități casnice și vieți personale. Trăim vremuri în care avem nevoie
de multă flexibilitate, înțelegere și răbdare, deoarece nu este ușor pentru niciunul dintre noi, nici măcar
pentru adulți. Un mod în care sprijinim părinții de la grădinița noastră este planificarea de activități
săptămânale recomandate care se potrivesc obiectivelor educaționale ale fiecărei categorii de vârstă pentru
a nu deveni copleșiți de resursele educaționale gratuite disponibile pe internet.
Un alt mod în care îi ajutăm pe părinți să facă față situației actuale este menținerea comunicării prin
conversații telefonice, mesaje WhatsApp, apeluri video, sesiuni de Zoom și abordări personalizate pentru
a satisface nevoile lor particulare. Feedback-ul este esențial în identificarea nevoilor fiecărei familii și
pentru a le face viața mai ușoară. Pentru că totul se rezumă la acest lucru: a face viața părinților mai ușoară
în această perioadă de autoizolare.
Planificăm cu atenție activități practice care nu necesită timp în fața ecranului și se bazează pe
abilitățile de viață independentă ale copiilor. În viitor, avem în vedere seminarii „Suport” cu părinții și
multe alte pachete de activități practice concepute de noi, educatoarele, pentru a sprijini educația copiilor
și starea de bine a părinților.
573
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. INV. PRIMAR CAZACU SILVIA

ȘCOALA GIMNAZIALA ”LAURENȚIU FULGA”, SAT FULGA DE SUS
COMUNA FULGA, JUDEȚUL PRAHOVA
Fiecare perioadă din viață ne oferă posibilități noi de a ne adapta situațiilor neprevăzute. Așa s-a
întâmplat acum, când profesorii din întreaga lume au fost nevoiți să se adapteze învățământului on line.
Din experiența trăită alături de elevii mei și din cea de la cursurile de perfecționare on line, am
constatat că posibilitățile de învățare-predare-evaluare on line sunt numeroase și variate.
Există numeroase modalități de structurare a învățării online.
Cheia este să construim o școală virtuală pe aceleași blocuri care constituie fundamentul școlii
personale. Modul de școală virtuală va arăta diferit de școala personală, dar trebuie să rămână același. Pentru
noi, asta înseamnă:
• prioritizarea planificării curriculumului
• investiții în relații cu elevii, colegii și familiile acestora
• integrarea intenționată a tehnologiei atunci când este cazul.
Nu am putea oferi instrucțiuni fără tehnologie, deoarece avem mijloacele de a preda conținutul și de
a facilita implicarea elevilor. Pentru a facilita învățarea virtuală, putem folosi următoarele programe:
• Screencastify: putem crea un pachet de diapozitive sau un document folosit pentru a preda o lecție.
Ne înregistrăm povestind conținutul diapozitivelor sau documentului. Trimitem videoclipul elevilor.
• Edpuzzle: încorporăm întrebări de înțelegere sau note audio într-o înregistrare video. Pe măsură
ce elevii urmăresc videoclipul, va apărea întrebarea încorporată sau o notă audio și fie vor reda mesajul
nostru, fie le vor cere să răspundă la o întrebare. Pe tabloul de bord, puteți verifica răspunsurile elevilor
dacă ați încorporat o întrebare.
• Google Suite: folosim multe dintre produsele Google, cum ar fi Google Docs, diapozitive și desen
Google, pentru a demonstra înțelegerea lor și pentru a putea partaja conținut.
574
REFLECȚII DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE
PROFESOR, CEAPA SVETLANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MIRON COSTIN”, GALAȚI
Toate sistemele de educație din întreaga lume au reacționat la izolarea socială, umană generată de
pandemie, luând decizii prompte și eficiente privind asigurarea continuării actului educaţional.
cursurilor cu elevii și studenții, se axează pe învățarea online și învățarea la distanță, concepte pedagogice,
care descriu practic modalități parțial comune de derulare a activităților cu elevii și studenții, aflați în școala
de acasă.
intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la distanță. Învățarea online eficientă rezultă
dintr-o proiectare și planificare atentă a instruirii. În primul rând instruirea în mediul online pentru a fi la
fel de eficientă ca instruirea faţă în faţă, trebuie să se regăsească sub forma învăţării mixte (online şi faţă în
faţă). În al doilea rând învățarea online de calitate înseamnă timp de planificare, pregătire și dezvoltare
parcurs, ci și proiectarea atentă a tipurilor de interacţiune, cu scopul de a susţine procesul de învăţare. Apoi,
trebuie adaptată particularităților de vârstă și chiar individuale ale elevilor, pretându-se mai bine vârstelor
mari, ciclului liceal, studenților și adulților în contexte de formare. Așadar, învățarea online are avantaje
incontestabile, dar și dezavantaje.
și oriunde, cursanții pot alege domeniile de interes, le pot accesa în ritm individual. Timpul nu este
implicare emoțională redusă. Constatările din domeniu semnalează că elevii introvertiți tind să fie mai
activi, inhibiția fiind mult diminuată. Acest tip de învățare, în condiții pedagogice bine anticipate și
articulate strategic, îl poate provoca pe elev să devină mai activ, să fie mai dornic de cunoaștere.
Personalizarea cursurilor se poate realiza prin introducerea de link-uri externe, scheme de lecţii, fişe de
lucru, prezentări PowerPoint, teste, demonstraţii, liste bibliografice, link-uri către resurse educaţionale
deschise, materiale scanate, documente de tip audio si video în clasa virtuală, sarcini individuale, exerciții
și jocuri interactive.
responsabilitate, iniţiativă şi efort decât instruirea faţă în faţă. Deciziile legate de mărimea grupului de elevi
în cele din urmă la un punct în care, pur și simplu, nu este posibil ca un profesor să ofere feedback specific
și prompt. Pentru elevi, sincronul este, de obicei, cel mai potrivit, adulţii necesitând mai multă flexibilitate,
575
participarea şi angajamentul faţă de învăţarea în mediul online înregistrează rate ridicate de abandon.
Învățarea la distanță rămâne, din perspectivă pedagogică, o formă alternativă la învățarea tradițională,
implementată în situații de urgență, formă care cuprinde în nucleul său învățarea online, alături de alte
forme complementare de instruire. Designul universal pentru învățare ar trebui să se axeze pe proiectarea
de medii de învățare flexibile, incluzive și centrate pe elev, pentru a permite accesul la materiale, activităţi
şi sarcini de lucru pentru toţi elevii în această perioadă grea pe care o traversăm cu toții, elevi, părinți,
profesori, întreaga societate.
BIBLIOGRAFIE:
1. Făt, S., Labăr. A., Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC, București, 2009;
2. Istrate, O., Educaţia la distanţă. Proiectarea materialelor”, Editura Agata, București, 2000;
3. Sava, S., Teorie şi practică în învăţarea la distanţă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2003.
576
ȘCOALA ALTFEL/ȘCOALA DE ACASA- O NOUA PROVOCARE
PROF. INV. PRIMAR: CEAUSESCU ANA-MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALA DRAGUTESTI, GORJ
Începând cu data de 11 martie, când școlile au fost închise, am fost nevoită să regândesc întreg
procesul de predare-învățare-evaluare, luând în considerare toate aspecte de care trebuie să țin cont pentru
aceasta. Prima data am fost nevoită să identific câți dintre elevii mei de clasă pregătitoare, care locuiesc cu
toții în mediul rural, au acces la tehnologie și internet, dacă au un dispozitiv propriu sau dacă pot lucra de
pe un dispozitiv al unuia dintre părinți, în ce măsură părinții îi pot ajuta în această perioadă, ajutorul acestora
fiind imperios necesar având în vedere vârsta fragedă și faptul că aceștia nu știu încă să citească suficient
de bine încât să se descurce singuri.
Luând în considerare toate aceste aspecte și în urma unei discuții cu părinții pe grupul de WhatsApp
pe care l-am creat la începutul anului școlar, am decis de comun acord să continuăm procesul de învățare
pe grup, copiii având posibilitatea să ma sune cu video call, ori de câte ori întâmpină dificultăți în învățare
sau au vreo nelămurire. Am identificat o singură elevă care nu are acces la internet și nu deține niciun
dispozitiv de pe care să lucreze, iar la aceasta am ales să merg personal, zilnic, să-i duc toate materialele
necesare pentru a putea învăța.
Toată această perioadă a reprezentat o mare provocare atât pentru mine, cât și pentru părinți și copii.
Ori de câte ori am avut posibilitatea și am crezut că este necesar am facut filmulețe, fie de acasă, fie de la
școală, pentru a ajuta elevii să înțeleagă mai bine conținuturile noi. Cred că cea mai mare problemă
întâmpinată a fost timpul în care părinții au putut lucra cu copiii, de cele mai multe ori aceasta se întâmpla
seara când părinții se întorceau de la serviciu, postarile cu temele realizate ajungand uneori până la ore
destul de târzii, însă eu trebuia să stau conectată la internet toata ziua și să verific de fiecare dată
corectitudinea temelor realizate, iar dacă existau greșeli, să dau indicațiile și explicațiile necesare pentru ca
elevii să înțeleagă cum trebuie să rezolve corect.
Trecând peste acest inconvenient, m-am bucurat în aceasta perioadă dificilă de sprijinul necodiționat
al părinților și de implicarea activă a elevilor, care mi-au mărturisit că mi-au dus dorul și că nimic din
aceasta perioadă nu se poate compara cu activitatea noastră de la clasă, cu contactul direct pe care ei îl
aveau cu mine, cu legătuara emoțională care s-a creat între noi, factori foarte importanți în procesul de
învățare.
O altă provocare a reprezentat-o săptămâna de ”Școală Altfel”, deoarece a trebuit să regândesc toate
activitățile acestei săptămâni și să fac posibilă desfășurarea lor în mediul on-line. Am încercat să adaptez
aceste activități mediului în care traiesc elevii mei, să găsesc activități cât mai atractive, la care ei să
participe cu drag. In această săptamână, elevii mei au fost actori, mi-au arătat cum îngrijesc plantele și
animalele din gospodărie, mi-au prezentat hobby-urile preferate, au fost bucătari și au intrat în pielea unuia
dintre părinți, costumându-se adecvat și încercând să ii imite pe aceștia în meseria pe care o fac.
De departe, acest sfârșit de an școlar a fost cel mai trist din toată activitatea mea, neputând să
încununăm așa cum se cuvine eforturile copiilor de a învăța în toată această perioadă și să ne bucurăm
împreună de finalizarea cu succes a primului an de școală. Cadoul meu pentru ei a fost să merg personal, la
fiecare în parte, și să le ofer diploma de sfârșit de an școlar, bucuria de pe chipurile lor neavând termen de
comparație.
Părerea mea personală este că învățământul în cadru formal din școală trebuie să primeze celui din
mediul on-line, iar acesta să rămână doar o soluție pentru situațiile de criză în care învățământul normal nu
se poate desfășura.
577
GRADINIȚA ONLINE O PROVOCARE PENTRU
EDUCATORI, COPII, PARINȚI
PROF. INVAȚ. PREȘC. LILIANA MARIA CENUȘA

G. P. P ”PITICOT” CIMPENI, ALBA
Motto: “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
Învăţământul preşcolar este prima verigă a sistemului de învățământ iar grădiniţa este prima instituţie
de culturalizare şi socializare a copiilor, de pregătire a acestora pentru integrarea şcolară având menirea de
a forma copii sub aspect psiho-intelectual, fizic şi socio-afectiv, pentru o cât mai uşoară adaptare la
activitatea de tip şcolar, pentru integrarea şcolară şi socială. În învățământul preșcolar se urmăreşte
abordarea integrală a copilului şi a educaţiei sale, nediscriminarea educaţiei, implicarea familiei şi a
comunităţii în educaţia copilului, dezvoltarea politicilor educative de responsabilizare, precum şi
dezvoltarea organismelor societăţii civile, care să promoveze alternative educaţionale specifice
vârstei.Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se
poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel
încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor
În aceste săptămâni, de predare online, s-a încercat o adaptare a curriculei și a planului educațional
propus la început de an, iar cursurile online au reprezentat pentru fiecare dintre noi o provocare, un lucru
inedit. Cadrul didactic, un „elev veșnic”, învață continuu pentru a transmite mai departe cunoştinţe actuale
şi de valoare. Provocarea primită de către toți actorii din domeniul educației a făcut să ne descoperim
adevăratul potențial în ceea ce privește implicarea și participarea alături de copii – fiind o provocare
constructivă a modului cum atribuim semnificație acestor evenimente, demonstrându-ne deopotrivă cum
putem transforma evenimentele negative în rezultate pozitive. Învățământul online conturează același profil
al cadrului didactic plin de răbdare nemărginită, empatie și toleranță ca și atunci când se afla în fața copiilor.
Cel mai dificil a fost pregătirea pentru a conduce activități online: stabilirea tuturor aspectelor tehnice,
timpul scurt avut la dispoziție, sortarea activităților care să se potrivească acasă, online în analizarea și
alegerea platformelor care ne-ar putea ajuta în livrarea de conținut către copii. Distanțarea și lipsa
interacțiunii, a unui contact direct, constituie un alt aspect dificil în efectuarea activităților de acasă. Oricât
de performantă ar fi noua tehnologie, aceasta se cere a fi completată cu strategii tradiţionale clasice de
formare a abilităţilor umane deoarece contactul viu, personal cu alţii este edificator pentru propria persoană
şi nu poate fi înlocuit total cu nici o altă tehnică oricât de sofisticată ar fi. La grădiniță copilul și nevoile
sale individuale se află în centrul atenției iar activitățile propuse vin ca urmare a observării directe a
preocupărilor și evoluției sale. Dacă în cazul școlarilor, aceștia pot desfășura activitățile propuse singuri, în
cazul preșcolarilor, ajutorul din partea unui adult este indispensabil. Trebuie ținut cont și de faptul că nu
toți copiii pot performa online așa cum o fac în grădiniță: mediul este diferit iar contactul fizic cu educatorul,
persoana cu care sunt familiarizați în metoda de predare, lipsește.În săptămânile de grădiniță online părinții
au realizat ce diferență poate face prezența fizică a unui profesor în procesul de înțelegere și învățare. Uneori
zona de confort pe care ne-o creăm limitează gândirea unei schimbări, dar aceasta ne surprinde și trebuie
să ne acomodăm rapid, fie că este vorba de pandemie sau de reforme.
578
În ultima perioadă, internetul a fost cel care ne-a salvat, dar, așa cum spunea și Martina Kupilíková
„Internetul este precum o mare - aproape infinită, frumoasă, interesantă, sălbatică şi periculoasă. Poţi găsi
multe lucruri sau te poţi rătăci.”
Bibliografie:
• Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
• Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
• Breben Silvia, Ruiu Georgeta, Gongea Elena – Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura
Reprograph, Craiova, 2005;
579
ÎNVAȚAREA INTERACTIVA-ÎNVAȚAREA ON-LINE
PROF. INV. PRIMAR CERDAC SIMONA-VALENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1 POLOVRAGI
Didactica tradiţională se centrează pe activitatea profesorului, cu rol de sursă unică de cunoştinţe,

deţinător al adevărului absolut, care transmite, dispune şi controlează întreaga activitate didactică. Elevul
se supune, urmăreşte, receptează pasiv şi execută. Acest raport de dominare din partea profesorului nu face
altceva decât să stârnească din partea copilului sentimente de aversiune, să întreţină o atmosferă încărcată,
tensionată, apăsătoare. Raportul de dominare din partea profesorului înăbuşe spiritul de iniţiativă şi
cooperarea, defavorizând comunicarea autentică, întreţine anonimatul şi inhibă copilul.
Didactica modernă este focalizată asupra învăţării elevului, şi nu pe activitatea profesorului, copiii
fiind priviţi ca subiecţi activi ai propriei lor formări: "Modelul...centrat pe învăţarea activă... pune accentul
pe achiziţia de competenţe, pe asimilarea şi utilizarea de cunoştinţe, cât şi pe dorinţa de a continua să
înveţe pe toată durata vieţii" (C. Roland Christensen, 1994, p.8).
În locul unui învăţământ verbalist şi pasiv, didactica modernă promovează ideea de efort personal,
de a-l pune pe elev în contact direct cu sursa de informare, îndemnându-l la căutări, explorări,
cercetări, care să-l conducă la redescoperirea adevărului, pe cât posibil, prin forţe proprii. Elevul, cu
particularităţile, trebuinţele şi interesele sale, este aşezat în centrul activităţii de învăţare, iar profesorul
organizează, stimulează şi îndrumă experienţele de învăţare ale elevilor, încurajându-i să aibă iniţiative şi
curaj de a acţiona.
Avanpremieră – angajăm toţi elevii
Pentru a fi motivaţi să înveţe, elevii trebuie implicaţi şi angajaţi în desfăşurarea lecţiilor din clasă.
Elevii nu vor fi motivaţi dacă se află într-o poziţie de aşteptare pasivă în clasă. Trebuie să fie participanţi
activi în timpul învăţării. Cu cât mai activi sunt elevii, cu atât mai motivaţi vor fi să înveţe şi vor obţine
rezultate mai bune. Când elevii nu sunt angajaţi în instruirea din clasă, se plictisesc, şi atunci când se
plictisesc se gândesc la altceva şi se comportă ca atare.
Consecinţa predării unor elevi care nu sunt angajaţi în învăţare este că o mare parte a energiei
profesorului este consumată pe încercarea de a motiva elevii în loc de a le preda. Aceasta poate fi o
experienţă frustrantă pentru profesori.
Avanpremiera poate fi definită ca un preambul al unor atracţii viitoare ale lecţiei. Îi stimulează pe
elevi să înceapă să înveţe anticipând o lecţie.
O avanpremieră are două scopuri:
• Familiarizează şi introduce elevii în lecţie;
• Lasă elevii să-şi dea seama despre ce va fi vorba în lecţie.
Există câteva principii specifice pentru a crea o avanpremieră eficientă:
• Se raportează la obiectivul învăţării. Avanpremierea trebuie să fie legată de obiectivul lecţiei. Dacă
le spuneţi elevilor de la început despre ce vor învăţa, vor creşte astfel şansele lor de înţelegere.
• Stimulează interesul şi este relevantă pentru vieţile elevilor. O avanpremieră trebuie să fie relevantă
şi interesantă pentru vieţile elevilor şi pentru ceea ce învaţă.
• Este scurtă. Două până la patru minute sunt suficiente pentru a prezenta o avanpremieră, şi apoi
treceţi la restul lecţiei.
• Utilizaţi-o în fiecare lecţie. Faceţi o avanpremieră la fiecare început de lecţie sau la fiecare secţiune
de instruire.
Există multe metode prin care se poate face o avanpremieră:
 Întrebări care stimulează gândirea;
 Materiale vizuale ajutătoare;
 Muzică;
 Demonstraţie;
 Mişcare,
 Persoană invitată să vorbească.
580
Când elevii sunt implicaţi de la începutul lecţiei, sunt mult mai dispuşi să rămână angajaţi pe parcursul
instruirii fără o atenţionare constantă din partea profesorului.
Platformele online – de ce copiii învață cu plăcere
– Completează învățarea clasică
educație.
- Dezvoltă autonomia și curiozitatea
Atunci când accesează un produs educațional online cum este www.scoalaintuitext.ro, de pildă, copiii
pot alege singuri între diferitele secțiuni ale platformei: Cufărul cu jucării, Exploratorul vesel, Locul meu
de joacă, Misiune specială sau Clubul Isteților. Prin jocuri ce completează perfect manualul digital Intuitext,
copiii pornesc într-o călătorie virtuală prin lume, uimindu-vă de câte lucruri minunate află. Când vine vorba
de studiu individual, de cele mai multe ori ne vine în minte aceeași imagine: un elev excedat de toate
sarcinile pe care le are de îndeplinit, cu privirea pierdută către un teanc intimidant de cărți, culegeri, caiete,
manuale sau gazete matematice.Pasionați de gadgeturi smart, aplicații interesante sau jocuri online
spectaculoase, adolescenții rezonează destul de greu cu vechile metode de învățare. Din fericire, dezvoltarea
tehnologiei a presuspus și dezvoltarea unor produse educaționale create în acord perfect cu noile generații
de elevi ai erei digitale.
De ce elevii învață cu plăcere folosind platformele online
Pot fi utilizate oricând, oferă filmulețe explicative foarte utile, probleme rezolvate în pași, exerciții
cu grade diferite de dificultate și posibilitatea de testare pe noțiuni – iată doar câteva dintre motivele pentru
care tot mai mulți elevi de gimnaziu descoperă eficiența platformelor online de învățare, așa cum este și
ExamenulTau.ro, de pildă. Aceste metode educaționale alternative completează în mod firesc studiul la
clasă susținut de profesori și îi încurajează pe elevi să aibă o atitudine pozitivă față de învățare.
Mai plăcut decât predarea clasică
Deși vine în completarea învățării clasice, de la școală, învățarea online are câteva beneficii
indubitabile. În cazul platformei ExamenulTau.ro, informațiile sunt accesibile oricând, elevii putând
accesa acest produs educațional online atunci când au timp. În plus, filmele de predare pot fi vizualizate de
câte ori este nevoie, fie că elevii vor să se pregătească pentru temele zilnice, fie pentru teze sau Evaluarea
Națională. Și în ceea ce privește problemele rezolvate în pași, dar și testele, copiii de gimnaziu au
posibilitatea să-și verifice cunoștințele și să aprofundeze materia la Limba Română sau Matematică.
581
ELEVUL – EROUL ȘCOLII ONLINE
PROF. CERNESCU MARIOARA

LICEUL TEHNOLOGIC DE TRANSPORT FEROVIAR „A. SALIGNY”,
SIMERIA
Privită cu oarecare teamă, școala online a devenit un spațiu agreat de elevi, profesori și părinți, ca
alternativă la învățarea în spațiul școlar. Prin STRĂDUINȚĂ ȘI STĂRUINȚĂ, cei care au devenit
adevărații eroi au fost înșiși elevii.
După ajustări de finețe în modul de comunicare, toți actorii actului educațional ne-am setat un
standard de conduită ce a contribuit la eficiența strategiei de predare-învățare online.
Platforma ZOOM a creat cadrul potrivit pentru clasa virtuală, unde toți elevii se vedeau, stabilind
astfel o minimă, dar suficientă relaționare. Fiecare elev a fost un erou pentru că a făcut cât a putut, nu a fost
comparat cu alții, a performat după capacitățile proprii, a simțit că are control în intrarea și ieșirea din
spațiul virtual, a știut exact programul de lucru, a procesat în echipă emoțiile, trecând peste perioada de
școală online fără stres.
Aplicațiile interactive le-au permis să interacționeze cu grupul țintă în timp real, folosind telefonul
mobil sau orice alt dispozitiv conectat la internet.
Rezultatele finale arată că strategia propusă pentru școala online a fost o alternativă eficientă.
582
ÎN VREMURI ALTFEL, ȘCOALA ALTFEL
PROF. INV. PRIMAR, CHELARU VIOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALA ”ALEXANDRU IOAN CUZA” ROMAN, NEAMȚ
Sistemul de învățământ (grădinița/școala) s-a reconfigurat, noi, învățătorii, fiind supuși

schimbărilor, am făcut eforturi mari pentru a reconfigura actul predării. Voi împărtăși câteva din
experiențele mele la clasa pregătitoare, cum au decurs orele, cum au fost săptămânile de Școală de
Acasă.
În prima săptămână am început cu revizuirea a ceea ce îmi doresc și a ceea ce pot să fac precum și pe
găsirea de soluții care să le ofere o valoare educațională reală copiilor și sprijin părinților.
A urmat crearea unui plan pentru asigurarea continuității în educație, prin intermediul mediului
online. Din interacțiunea cu părinții, am aflat că micuților le este dor de doamna învățătoare și de colegii
lor de care se atașaseră atât de mult, și încă din primele zile am inițiat sesiuni video pe Zoom. Acestea le
oferă copiilor ocazia de a-și întâlni învățătoarea și colegii, de a lucra într-un mod colaborativ, interacțiunile
și exercițiile în parteneriat fiind esențiale pentru cei mici.
Activitățile cu copiii s-au desfășurat, de asemenea, pe o platformă pentru școală și pe grupul de
WhatsApp al clasei, unde încărcam materiale de lucru, filmulețe educative, sugestii de lectură și cântece.
Fiecare plan era evaluat săptămânal și, în funcție de feedback-ul primit, decideam următorii pași,
frecvența intervențiilor, volumul și diversitatea activităților.
activităților de acasă. Nu toți copiii pot performa online așa cum o fac în clasă. Mediul este diferit, iar
contactul fizic cu educatorul, persoana cu care sunt familiarizați în metoda de predare, lipsește. Educatorul
trebuie să țină cont de vârsta copiilor, de modul în care aceștia asimilează informațiile, modul în care au
deprins învățarea, timpul pe care îl poate aloca părintele zilnic, prin prezența online, pregătirea și realizarea
activităților, dar și de obiectivele educaționale pe termen mediu și scurt.
Unul dintre momentele gustate de către școlarii mei a fost intervenția unui invitat în cadrul orelor.
Acesta era de fapt câte un părinte din clasă care le vorbea micuților despre meseria sa. Se creau dialoguri
interesante pe baza întrebărilor adresate de către curioșii școlari.
Alt aspect așteptat cu nerăbdare era Colțul de lectură în cadrul căruia tot un părinte le citea copiilor
o poveste, oferindu-le oportunitatea de a practica ascultarea, apoi povestirea. În această perioadă, ne-am
reinventat.
În predarea fiecărei litere am continuat un ritual început în cadrul orelor din clasă: colecția literei.
Fiecare copil prezenta câteva obiecte din casă a căror denumire începe cu sunetul nou învățat.
În cadrul unui joc de imaginație ”Afară din cutie”, un elev alege un ”obiect misterios” pe care îl
ascunde într-o cutie, iar copiii sunt invitați să pună întrebări pentru a ghici ce se află în cutie. Odată ce
obiectul este dezvăluit copiilor, protagonistul jocului spune și povestea din spatele său, de exemplu, ce este,
de unde provine, ce semnificație are pentru invitat. Rolul acestei inițiative este de a-i încuraja pe copii să
își folosească imaginația pentru a alcătui propriile povești.
Într-una dintre intervențiile online, copiii au vorbit în fața publicului despre ce îi place fiecăruia să
facă acasă și și-au împărtășit materialele realizate în acea săptămână. De asemenea, au cântat unul dintre
cântecele preferate de la școală sau altele noi învățate individual acasă și au exersat numărarea și
recunoașterea numărului privind planșe numerotate. Sesiunea s-a încheiat cu o discuție despre mediu,
fiind 5 iunie- Ziua Mediului, îndemnându-i pe cei mici la plimbări în aer liber.
Un alt proiect care a primit un feedback extraordinar a constat în realizarea unor filmulețe cu sfaturi
pentru părinți, idei, propuneri de activități care să îi ajute în păstrarea stării de bine a copiilor, ținând
cont de stresul manifestat sub formă de anxietate sau agitație pe care îl exprimă cei mici.
A fost o perioadă dificilă pentru toți actorii implicați în procesul educațional (personalul
educațional el însuși aflat în dificultate, părinții, copiii). Acum, poate mai mult decât înainte, am păstrat
un dialog constant cu părinții, am încercat mereu să aduc starea de bine, încurajare, prospețime în aceste
săptămâni părinților sufocați de griji, dar și de lipsa ideilor de activități, iar încurajările și susținerea au
venit de ambele părți. Referitor la lipsa ideilor de activități, m-am asigurat că am eliminat această grijă prin
oferirea constantă de idei creative pe canalele utilizate în procesul educațional al copiilor.
583
Referitor la modul în care am relaționat cu școlăreii mei, am mers pe conștientizarea faptului că e
nevoie a fi folosit mult limbajul non-verbal, expresii faciale, tonul vocii, mișcări ample, în așa fel încât
să atragi și să susții atenția copilului.
Interacțiunea în mediul virtual presupune un alt tip de energie și este vital să conștientizăm acest
aspect și să integrăm instrumente care ne pot ajuta în livrarea unor sesiuni de succes!
584
ȘCOALA ALTFEL, DE ACASA!
PROFESOR CHELBEA CRISTINA – ȘTEFANIA

LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA,
FETEȘTI - IALOMIȚA
În perioada 30 martie – 3 aprilie 2020, am desfășurat, cu pași mici și timizi, toate activitățile
programului din săptămâna Școala altfel, în mediul online, pe platforma educațională
https://classroom.google.com/, datorită stării de urgență impusă de pandemia de coronavirus.
Sunt profesor diriginte la clasa a 11 – a învățământ profesional. Majoritatea elevilor mei sunt din
mediul rural și au avut nevoie de ajutor pentru a se putea loga și posta pe platformă, pentru a putea înțelege
cum funcționează aceasta.
Deși mijloacele electronice precum laptop/computer au lipsit, dorința de învățare a copiilor a depășit
toate obstacolele.
Astfel am reușit să ne ducem la bun sfârșit toate activitățile propuse și chiar mai mult.
Copiii și – au folosit telefoanele mobile ca mijloc de comunicare, conectându – se la platforma
educațională și la videoconferințele pe care le – am organizat.
În acelasi mod vom continua să ne desfășurăm activitatea până la încheierea acestui an școlar, 12
iunie 2020.
585
586
EDUCATIA FARA FRONTIERA
,,SCOALA ALTFEL/SCOALA DE ACASA”
AUTOR: CHENDE RAMONA ANAMARIA
Daca stam sa judecam invatamantul romanesc, el se desfasoara dupa aceeasi parametrii clasici sau
chiar invechiti. Este adevărat că nu de puţine ori condiţiile de organizare şcolară - efective numeroase de
elevi în clasă, programa şcolară foarte încărcată, timpul scurt de activităţi şi interacţiuni în clasă cu elevii
pe parcursul unei lecţii, insuficienta pregătire psihopedagogică, reprezintă obstacole serioase în asigurarea
unui învăţământ eficace pentru fiecare elev. Desi cadrele didactice incearca sa aduca mereu noutati in
activitatea lor, incearca sa foloseasca mijloace cat mai moderne, in functie de dotare, cadrele didactice
trebuie să cunoască și să aplice o multitudine de metode didactice și instrumente de lucru care să țină cont
de nevoile de învățare și de ritmul fiecărui copil. Cadrele didactice trebuie să aleagă acele strategii și metode
de lucru pentru implementarea unui învățământ incluziv, asfel încât fiecare elev să fie sprijinit în învăţare
pornind de la noţiuni cheie, continuând cu o serie de paşi sistematici, raportând instruirea la experienţa
anterioară a elevilor. Învăţarea prin cooperare, activităţi practice în care elevii acţionează independent,
asigurarea învăţării temeinice - sunt linii directoare ale unei strategii pentru educaţie incluzivă.
De aceea ,,Scoala altfel, scoala de acasa “ este o provocare atat pentru parinti, copii cat si pentru
cadrele didactice.Este o alta ,,parghie pe care copiii trebuie sa o treaca pentru a dobandi cunostintele,
priceperile, deprinderile, care alta data erau dobandite sub supravegherea si indrumarea cadrului didactic.
Educatia de acasa implica anumite libertati. Copiii pot sa aleaga timpul cand vor sa invete, sa isi
aleaga propria metoda si strategie dupa care doreste sa invete, cat si volumul de cunostinte pe care doreste
sa il insuseasca.
La nivelul invatamantului prescolar, este destul de greu, deoarece copilul nu poate sa invete singur,
are nevoie de indrumare pentru a-si insusi anumite cunostinte, priceperi, deprinderi. El este dependent de
un membru al familiei, fie el: mama, tata, fratior sau surioara, in multe cazuri chiar si bunicii.
Timpul de desfasurare al activitatii este stabilit de adult, de timpul liber pe care acesta il are si de
cunostintele in domeniu. In multe cazuri trebuie ca aceste cunostinte sa fie insusite de catre adult iar mai
apoi ransmise copilului. La fel si volumul de cunostinte transmise, la nivelul prescolar va fi stability tot de
catre adult.
Trebuie tinut cont si de faptul ca multi adulti, nu au positilitatea de a accesa un dispozitiv (telefon,
tableta, laptop) pentru a intra on-line, sau au mai multi copii care au nevoie de acel dispozitiv, iar multi nu
au nici macar cunostinte in domniul IT.
In unele cazuri ,,scoala de acasa ‘ a prezentat un punct forte pentru unii copii, din punct de vedere
emotional.Daca ne gandim la copiii emotive care le era rusine sa raspunda in fata clasei, sau sa isi prezinte
tema in fata colegilor ,,, scoala de acasa “ a adus un plus de relaxare, deoarece eu isi incarcau on-line temele,
proiectele sau sarcinile de lucru. Trebuie sa ne gandim si la costurile pe care trebuiau acoperite cand copiii
mergeau la scoala. Multi proveneau din familii precare, care nu aveau haine moderne, nu aveau telefoane
performante, o problema era chiar si pachetelul care trebuia pus zilnic in gentute. Cu toate aceste greutati,
munca cadrului didactic nu poate fi inlocuita de parinti sau altcineva deoarece studiile in specialitate,
metodele interactive si individuale, tactul pedagogic de care da dovada cadrul didactic in momentul in care
intalneste un copil emotiv. In unitatil de invatamant, ei socializeaza iar experientele prin care trec ii
formeaza ca indivizi si ii apropie. De aceea daca ai un copil timid nu este indicat s ail tii acasa, el trebuie
sa faca parte dint-o colectivitate deoarece mai tarziu ii va fi greu sa se acomodeze sis a se integreze.
,,Scoala de acasa” este un program contestat de multi parinti, chiar si cadre didactice. O parte din
activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel un impact
negativ asupra învățării temeinice. Profesorii semnalează disfuncții în ceea ce privește următoarele
activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană (65%), sprijin
personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare (64%), monitorizarea ritmului învățării
(52%), feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor (45%), explicații
pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor (45%), consiliere individuală (36%).
587
SPERANŢA LUMII NOASTRE ESTE ȊN COPIII
ȊN EDUCAȚIA ŞCOLII DE ACASȂ A ŞCOLII ALTFEL
PROFESOR: CHERESCU CARMEN PROFIRA

GRADINITA NR. 1 CU P.P. ORSOVA
Educaţia este eficientă atunci când consideră copilul din centrul ei ca parte activă motivată de propria
devenire. Copilul îşi desăvârşeşte primele experienţe de viaţă în familie.
O poveste despre credință, despre oameni buni și generoși, despre iubire, despre suflet... Vă invităm
să creați împreună cu copiii dumneavoastră experiențe cu valoare de amintire! Fie că împărtășiți bucuria
naturii, a gătitului, fie că vă jucați sau dezbateți probleme actuale, vă propunem să vă investiți în acest
TIMP- SPAȚIU, să vă bucurați ÎMPREUNĂ, păstrându-vă frumusețea, entuziasmul, puterea, credința și
iubirea, căci...Totul va fi bine!
În mediul social, restrâns, alături de părinţii, fraţii și rudele sale, copilul îşi apropie primele sale
experienţe sociale. Căminul in care crește, căldura sau indiferenţa acestuia vor modela puternic modul de
viaţă, personalitatea şi curajul de a aborda viaţa.
Statutul familiei este în continuă deteriorare. Paradoxal, chiar şi religia poate acţiona ca factor
criminogen (de exemplu, secta religioasă satanistă). Impactul activităţilor de timp liber și al mass-mediei
stimulează violenţa, inconştientul, determină creşterea agresivităţii.
Pentrul un demers didactic de succes, școalatrebuie să-şi propună să considere părinţii parteneri reali,
să-i asculte, să-i înţeleagă atât pe ei, cât şi pe copii acestora. Nevoile lor sunt cunoscute şi, în măsura
posibilului, satisfăcute. Pentru aste estenecesar să li se respecte personalitatea și demnitatea de formatori
iniţiali şi principali ai copiilor lor.
Relaţia pedagogică este o variabilă de relaţie umană cu înţelesul de interacţiune pentru atingerea
scopurilor educaţiei, ca interacţiune ea funcţionează într-o situaţie pedagogică, aceasta fiindu-i suport, în
care se întâlnesc şi se confruntă mai multe „forţe” rezultate din comportamentul profesorilor şi al elevilor,
precum şi din condiţiile generale şi specifice ale acţiunii educative.
Necesitatea abordării parteneriatului dintre cele trei mari „instituţii”: şcoală, familie şi societate
atrage după sine o mare colaborare şi responsabilitate din partea fiecăreia dar ceea ce e important e că toate
sunt direcţionate şi canalizate asupra copilului.
Cei trei termeni: grădinița, familie, societate defalcaţi ar arăta aşa: Grădiniţa Grădiniţa este spaţiul
modern pentru satisfacerea nevoilor de comunitate ale copilului orăşean. Aici fiind foarte importantă funcţia
de socializare, de ieşire în lume de stabilire a apartenenţei la un grup de congeneri. Pentru mediul sătesc,
grădiniţa nu îndeplineşte aceeaşi funcţie, deoarece aici copilul dispune de o comunitate închegată, dar ea
are un important rol de asigurare a unui start şcolar bun.
Totuşi şi la sat, acolo unde copilul petrece foarte mult timp în grădiniţă, funcţia de socializare este
foarte importantă. Grădiniţa răspunde deci unor funcţii educative foarte diferite în funcţie de mediul în care
ea se află, de aceea poate că şi curriculum educativ ar trebui să poată ţine seama de aceasta. “Acasă” la
grădiniţă! Şcoala Este o instituţie care oferă servicii educaţionale, transmite cunoştinţe, dezvoltă abilităţi,
formează competenţe, norme, valori recunoscute şi acceptate social.
Ea funcţionează într-o comunitate alcătuită din mai mulţi factori de educaţie, care au la rândul lor o
ofertă educaţională: familia, autorităţile, organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, poliţie,
biserică etc. Familia În familie, fiecare membru este special, are rolul său şi în raport cu ceilalţi îşi constituie
o identitate specifică.
Aici sunt valorizate diferenţele pentru că fiecare este important şi indispensabil. Familia însăşi există
şi se structurează prin caracteristicile membrilor ei, ea evoluează împreună cu aceştia, integrează
schimbările din viaţa lor şi se lasă modificată de fiecare membru al ei. Familia, pentru copil, este
reprezentată de acei oameni cu care locuieşte în acelaşi spaţiu şi care participă la satisfacerea nevoilor lui,
dar şi de oamenii importanţipentru părinţi în al căror spaţiu copilul merge des şi unde are tabieturile sale.
Casa copilului este mediul în care copilul creşte şi se dezvoltă în siguranţă, este locul de odihnă şi retragere,
locul explorării şi al construcţiei de sine.
Casa este un „corp matern”, un spaţiuintim pe care copilul nu-l împarte decât cu oameni foarte
apropiaţi afectiv, care îşi lasă amprenta asupra devenirii lui: părinţii, fraţii şi bunicii. Toţi ceilalţi vin şi
588
pleacă străduindu-se să deranjeze cât mai puţin. Copilul însă nu ezită să-şi aproprie spaţii şi să-şi creeze
obiceiuri în casele oamenilor apropiaţi cu care el stabileşte legături afective: aşa se întâmplă cu casa
bunicilor, mătuşilor şi a altor rude. Societatea Prin participarea în societate copilul reuşeşte să păşească
dincolo de „pragul casei” în condiţii de siguranţă.
El se află printre semeni, dar care nu sunt şi intimi. Aici relaţiile sunt mai puţin afectivizate şi au
detaşarea unei comunicări sociale. Este un spaţiu unde copilul poate experimenta o imagine de sine mai
realistă (care nu este prea încărcatăde afectiv) şi poate stabili relaţii pe care el însuşi să legestioneze. Tot
prin societate, copilul poate adera la un model de grup, poate obţine opusul individualităţii: starea de
apartenenţă. Comuniunea cu ceilalţi asemenea, colectivitatea îi oferă omului forţă, stabilitate, siguranţă.
589
PROF. CHIBEA CAMELIA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,NICOLAE BULEU”
LOC. MARGINENI JUD. NEAMȚ
De câțiva ani eram obișnuiți cu ideea de ,,școala altfel”, dar odată cu evoluția la nivel mondial a
pandemiei generată de COVID 19 am intrat pe un nou teritoriu: învățământul online. Așa cum se întâmplă
de fiecare dată când avem de-a face cu o noutate, sistemul a fost prins nepregătit. Teoretic soluții au fost la
îndemâna oricui, practic, însă, acestea au fost practic nule. Dacă manualele de pedagogie și cele de metodică
vorbesc despre adaptabilitatea cadrului didactic, atunci situația din ultimele luni a pus la dispoziția
profesorului tot scenariul necesar dezvoltării acestei abilități. Lipsa unei strategii comune, atât la nivel de
minister, cât mai ales la nivel de școală a făcut posibil ca acest cadru să devină veridic. Nu e cazul să vorbim
despre pleiada de platforme educaționale, mai mult sau mai puțin adecvate, cât despre impactul acestei
situații asupra beneficiarului: elevul sau cum ne mai place nouă să îi spunem copilul.
Școala de acasă s-a dorit să fie o compensare pentru închiderea școlilor. Teoretic, posibilitățile se
dovedeau multiple, elevul avea posibilitatea să asiste la ore și să participe de la el de acasă. Acest lucru ar
fi făcut ca atmosfera să fie mai destinsă, mai puțin împovărătoare ca la clasă. Evident, așa cum rezultă și
din recomandările specialiștilor, durata orei de curs, redusă la maxim 30 de minute, ar fi trebuit să fie în
avantajul elevului. Din păcate aceste oportunități nu s-au aplicat peste tot. Primul mare inconvenient a fost
lipsa posibilității de a fi conectat la platforme sau la întâlnirile online. Din păcate, ca peste tot în lume,
există copii ce nu beneficiază de acces la internet. Cauza este simplă: nivelul economic scăzut, lipsa
finanțelor generează această situația. Bineînțeles, pe principiul existenței răului cel mare și a răului cel mic,
trebuia să existe și această a doua variantă. Spre surprinderea unor conducători ai educației, și nu numai,
există în România familii care nu au mai multe dispozitive conectate la internet. Există unul, două mobile
care aparțin părinților. Cum aceștia muncesc, evident că mobilul este luat de aceștia. Așadar, teoretic exista
posibilitatea conectării la școala online, dar practic, ea era imposibil de realizat. În cazul existenței unui
laptop sau calculator, apărea imposibilitatea conectării la el dacă elevul era de vârstă preșcolară sau primară.
Toate aceste aspecte au îngreunat menținerea legăturii între școală și elev.
Trecând peste această situație, școala online a întâmpinat un alt obstacol. El pare halucinant la prima
vedere, dar logic dacă stăm să îl analizăm. Refuzul unor elevi de a participa la școala online. Motivul este
simplu și descurajant, în același timp: lipsa de interes. De ce să te mai chinui să ții legătura cu școala când
aceasta ,,te plictisește”, ,,nu te învață lucruri care să te ajute în viață” și câte alte motive. În această situație,
medierea s-a dovedit sortită eșecului. Lipsit de modalități de constrângere (e de prisos să menționăm că în
acest caz vorba dulce, mai mult, nimic nu aduce) cadrul didactic s-a văzut pus să lupte cu morile de vânt.
Din păcate, cei care ar fi trebuit să se asigure că educația copilului este asigurată și prin participarea acestuia,
în speță părinții, au dovedit și ei aceiași delăsare. Evident, vorbim de o minoritate, dar una suficient de
activă prin inactivitatea ei. E greu să răzbești prin viață dacă legătura cu educația este minimă sau aproape
egală cu zero. În același timp s-a observat o bucurie a celor care au participat la aceste ore online. La un
moment dat, elevii își doreau să se revadă în interiorul școlii, fiind sătuli de izolarea impusă de autorități.
Contactul avut cu profesori, pe diverse rețele de socializare, platforme educaționale, a adus o rază de bucurie
în sufletele lor. Legătura online ținută de profesori cu elevii a adus nu doar o sursă de informare
educațională, cât mai ales o ridicare a moralului acestora. Întâlnirea cu ceilalți colegi în mediul virtual,
posibilitatea de a intra în contact cu alte persoane (evident în mediul online), schimbarea atmosferei a ajutat
mult pe acești copii.
Așa cum menționam la începutul acestui articol, școala de acasă s-a caracterizat prin activitatea
elevilor pe anumite platforme educaționale sau grupuri de socializare. Cele mai utilizate au fost ASQ sau
Google Classroom. Acestea s-au dovedit eficiente în condițiile date. Posibilitatea de a menține tonusul
educațional prin aceste platforme a fost benefic. Chiar și limitat, s-a putut menține ideea de școală cu tot ce
ea presupune: recapitulare, teme sau predarea unor noțiuni. Folosirea unor grupuri de socializare
(Messenger, Whatsapp, Zoom) a permis menținerea contactului cu elevii. Avantajele au fost date de
posibilitatea întâlnirii în online, de faptul că profesorul a putut dialoga direct cu mai mulți elevi astfel încât
să ofere indicațiile necesare sau precizările oportune. Aceste întâlniri online a permis realizarea unor
590
activități didactice (inițial, recapitularea cunoștințelor acumulate, ulterior predarea de noi conținuturi), dar
mai ales a avut un impact psihologic pozitiv asupra copilului. Prin aceste întâlniri el se simțea alături de
colegi, se alunga sentimentul de izolare și abandonare. Poate acesta a fost principalul beneficiu.
Concluziile referitoare la școala de acasă sunt contradictorii. De la necesitate la dezinteres, de la
diletantism la dorință, acestea sunt extremele între care se plimbă școala de acasă. Evident ar fi fost frumos
dacă ea funcționa ca pe roate, dar acest lucru nu a fost posibil. Lipsa de adaptabilitate din partea unor cadre
didactice, dezinteresul unor elevi, pe de altă parte, a făcut ca acest fenomen să fie contradictoriu. Raze de
speranță au existat în tot acest interval pe care elevii l-au petrecut în mediul online. Cu siguranță, școala de
acasă nu a fost la fel de eficientă precum cea clasică, însă trebuie să ținem cont că ea a fost aplicată pentru
prima dată, fără vreo pregătire anterioară sau fără a exista o bază materială (dispozitive, biblioteci online
gratuite, etc.). De asemenea, școala de acasă a dovedit că, uneori, clasicul este necesar, se dovedește mană
curată. Lipsa întâlnirii față în față a prezentat numeroase sincope. Ceea ce se acoperea la clasă prin prezența
fizică, în online nu s-a putut realiza. Limbajul corpului, mimica nu se pot face în online. Mai mult, școala
de acasă a rămas ca o opțiune, nu ca un lucru pe care îl faci zilnic, constant. Ea s-a bazat mult pe
conștinciozitatea elevului. La unii a funcționat, la alții a fost asimptomatcă.
Bibliografie:
*https://www.mediafax.ro/cultura-media/sunt-elevii-gata-pentru-scoala-viitorului-cum-s-au-
descurcat-copiii-born-digital-cu-lectiile-online-19131739
*https://recorder.ro/scoala-online-in-tara-offline-daca-n-au-semnal-acasa-ies-doua-ulite-mai-incolo/
*https://www.aspireteachers.ro/noutati/2020/3/15/cum-mutam-scoala-online
591
GRĂDINIŢA IN MEDIUL ON-LINE
PROF. CHICHIŞAN NADIA CRINA

GRADINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.3
ŞIMLEU SILVANIEI- SĂLAJ
Suspendarea cursurilor datorită pandemiei COVID 19, a adus în fața sistemului de învățământ în
general şi a celui preşcolar în particular, reale provocări. Dacă pâna pe data de 11 martie 2020 educaţia se
desfăşura în spaţiul atât de familiar copiilor şi educatoarelor- acela al grădiniţei pe sistemul faţă în faţă, am
ajuns aproape peste noapte să ne raportăm total diferit la procesul instructiv-educativ, acesta trecând în
mediul on-line, cu mijloace şi interacțiuni inedite, cu multe întrebări şi răspunsuri puţine, cu încercări şi
erori dar cu perseverenţa spre a găsi cele mai adaptate variante care să se plieze pe specificul grupei de
preşcolari.
Aşadar, cadrele didactice din învățământul preșcolar au fost nevoite să se “ reseteze“ căutând cele
mai potrivite soluții, apelând la mijloace alternative de comunicare: telefon, Messenger, WhatsApp, Skype,
Facebook, platforme Zoom, Kinderpedia etc., dovedind că învățarea este un proces continuu care se poate
produce și în afara spațiului grupei și că grădiniţa și familia se pot completa reciproc pentru a face împreună
lucruri minunate pentru copii, într-o perioadă dificilă ca aceasta, asigurând, în primul rând, confortul
emoțional al copiilor.
Cadrele didactice trebuie să dovedească reziliență, având în atenție, cu prioritate, câteva aspecte
importante precum:
- starea de bine și confortul emoțional al copiilor și părinților acestora;
- continuarea formării copiilor prin intermediul și cu ajutorul părinților;
- comunicarea și colaborarea cu familiile copiilor și cu alți membri ai comunității, în beneficiul celor
mici;
- elaborarea unei maniere de interacțiune cu părinții și cu copiii care să nu genereze presiuni
nejustificate sau o supraaglomerare nefirească, cu efecte nocive asupra copiilor, ținând cont de
recomandările specialiștilor legate de specificul învățării copiilor de 3-6 ani, evitarea expunerii prelungite
a acestora la ecranul televizorului, al computerului, telefonului mobil etc., datorită efectelor negative pe
care le pot avea;
- identificarea unor soluții particulare pentru cazul în care, tipul acesta de învățare la distanță nu este
posibil, fie din lipsa mijloacelor sau a abilităților necesare ale cadrelor didactice sau adulților din familia
copilului, fie din cauza unor bariere culturale sau de altă natură care pot bloca interacțiunea.
În acest sens am elaborat resurse educationale care să poată fi accesate de acasă de copii cu ajutorul
părinţilor sau fraţilor mai mari, care să stimuleze cooperarea dintre preşcolari şi covârstnici sau membri din
mediul familial apropiat, care să ajute la fixarea conţinuturilor didactice. Un astfel de exemplu este JOCUL
- “ROATA MESERIILOR”.
DESCRIEREA JOCULUI ON-LINE “ROATA MESERIILOR”
GRUPA: Mare
NIVELUL DE VÂRSTĂ: 5-6 ani
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: « CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU ? »
TEMA SĂPTĂMÂNII : « SUNT ATÂTEA MESERII, ÎNDRĂGITE DE COPII ! »
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE-Activităţi liber alese : BIBLIOTECĂ
TEMA ACTIVITĂŢII : « ROATA MESERIILOR »
MIJLOCUL DE REALIZARE : joc didactic asistat de calculator/tableta /smartphone
FORMA DE ORGANIZARE : activitate pe grupuri mici/diade/ (părinte- preşcolar, fraţi mai mari-
preşcolar)
TIPUL ACTIVITĂŢII :fixarea- consolidarea cunoştinţelor
SCOPUL : fixarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor despre activitatea omului în diferite domenii
de activitate, concomitent cu stimularea cooperării cu membri familiei
592
SARCINA DIDACTICĂ : fixarea-consolidarea prin joc a cunoştinţelor preşcolarilor referitoare la
anumite meserii cunoscute dar şi iniţierea in tainele TIC
REGULILE JOCULUI : copilul ajutat de părinte accesează link-ul sugerat de cadrul didactic,
wordwall-wheel- ROATA MESERIILOR, apasă tasta spin it (roteste-o), roata va începe să se învârtă,
oprindu-se în dreptul unei meserii/profesii. Părintele sau fraţii mai mari citesc întrebarea din dreptul
imaginii la care s-a oprit roata, iar preşcolarul răspunde, identificând meseria/profesia şi domeniul de
activitate. Dacă a răspuns corect, întrebarea este eliminată, urmând ca preşcoarul să răspundă la întrebările
rămase. Se continuă la fel până la epuizarea întrebărilor şi finalizarea jocului. Jocul se poate desfaşura şi în
grupuri mici sau diade. Cel care răspunde corect la mai multe întrebări este câştigator, primind aplauzele
binemeritate şi titlul de « Cel mai iscusit jucător »
ELEMENTE DE JOC : învârtirea roţii(prin apasarea tastei „Spin it”), surpriza, aplauzele, întrecerea;
OBIECTIVE :
- să răspundă la întrebările citite de părinte/frate mai mare (înscrise pe roată), identificând
meseria/profesia şi domeniul de activitate ;
-să se exprime în propoziţii simple sau dezvoltate, corecte din punct de vedere logic şi gramatical ;
- să respecte regulile jocului, aşteptându-şi rândul până toţi paricipanţii la joc au răspuns la întrebări
(în cazul în care sunt mai mulţi jucători) ;
MIJLOACE DE INVATAMANT : Laptop, tableta, smartpfone
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII :

• Motricitate grosieră şi motricitate fină în contexte de viaţă familiare
• Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate
• Curiozitate, interes şi initiativă în învăţare
• Ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui (comunicare receptivă)
COMPORTAMENTE VIZATE :
• Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate (tastarea pe smartphone, laptop,
tableta etc.)
• Manifestă încredere în adulţii cunoscuţi, prin exersarea interacţiunii cu aceştia ;
• Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situaţii problematice specifice ;
• Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi ;
• Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat ;
• Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc în calitate de auditor şi vorbitor.
BIBLIOGRAFIE : Curriculum pentru Educaţie Timpurie, 2019

RESURSE ON-LINE : https://wordwall.net/
593
ȘCOALA ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR CHIPĂILĂ FLORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NICOLAE TITULESCU CĂLĂRAȘI
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile, profesorii
din România sunt acum provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important elevilor:
învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă determinare,
putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze
independent.
clasa fizică și nu toate orele vor putea fi organizate online, exemplele reușite arată că oricât de
anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare. Succesul unui astfel de demers ține întâi
de toate de o planificare cât mai bună.
domeniu. Învățătorul comunică pe grupul prestabilit cu părinții sau cu elevii, orarul și modul de derulare a
orelor. Este important ca părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să sprijine
Dincolo de întâlnirea live, dorim să oferim elevilor materiale extra, teme pentru acasă și să le urmărim
progresul. Printre recomandările de platforme care permit colaborarea între profesori și elevi, dincolo de
ore, se numără Google Classroom.
Pașii pentru a crea o clasă virtuală:
• Accesați classroom.google.com.
• Apăsați butonul +, aflat în dreapta sus, pentru a crea o clasă nouă.
• Adăugați informații legate de clasă: numele, așa cum vreți să le apară elevilor când deschid Google
Classroom, secțiunea, materia și sala (opționale).
Odată creată clasa, elevii pot începe să se înscrie în două moduri:
După ce se loghează în Google Classroom, apasă butonul + și se alătura clasei prin introducerea
codului primit de la profesor (acesta se găsește sub numele clasei, apăsând [] îl puteți vedea mărit pe ecran).
Profesorii pot invita elevii prin email. Pentru a face acest lucru, apăsați tab-ul People și apoi Invite
Students pentru a introduce adresele de email ale elevilor
Folosind butonul Create se pot încărca materiale, se pot posta temele sau se pot crea teste/întrebări.
Temele sunt ușor de postat și se particularizează prin titlu, o descriere și un termen limită. În plus, se
pot atașa fișiere precum: imagini, ghiduri sau filmulețe de pe YouTube. Profesorul poate evalua ulterior
temele, poate pune note și adăuga comentarii pentru fiecare elev.
594
Astfel de crize, cum este cea provocată de CODVID-19, lansează îngrijorări reale, dar ne pune și în
situația de a ne testa reziliența, dezvoltarea emoțională și nu în ultimul rând reacția la vulnerabilitate.
Dacă vorbim de educație, este un moment de răscruce, poate în sens pozitiv, pentru că a creat
oportunitatea activării rapide a resurselor online disponibile și îi determină pe profesori să găsească
împreună soluții alternative de a comunica cu elevii și părinții acestora, de a planifica și de a învăța altfel.
Pentru elevi și părinți, sigur este o conștientizare a cât de multe se pot face acasă cu resursele și
tehnologia pe care le avem toți la îndemână și le folosim atât de puțin în scopuri de învățare, poate și crearea
unui obicei de a înțelege și susține mai mult copilul și de a face parte cât mai mult timp din viața lui de
școlar,
conţinut de instruire prin Internet.
595
ȘCOALA ALTFEL - ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR CAMELIA CHIRCHIBOI

ȘCOALA GIMNAZIALA “VASILE ALECSANDRI”, BRAILA
Într-o perioadă în care școala a fost nevoită să-și schimbe formele de lucru cu elevii, flexibilitatea a
devenit una dintre caracteristicile pe care cadrele didactice din toată lumea a trebuit să o adopte. Acțiunile
elevilor au fost restructurate și redirecționate în așa manieră încât competențele prevăzute în documentele
școlare aflate în vigoare să fie realizate cu minim de efort. În ceea ce privește formele de lucru, au existat
avantaje și dezavantaje, având în vedere că totul a fost realizat la distanță, cu sprijinul familiei care a înțeles
nevoile școlii în această perioadă.
Astfel am încercat ca activitățile propuse să fie cât mai variate și apropiate de preocupările elevilor
mei și, în același timp să solicite folosirea unor materiale de lucru pe care să le aibă la îndemână. Avantajele
au fost că au avut lejeritate de timp în realizarea unor sarcini și au putut colabora cu o parte din membrii
familiei, împlinirea satisfacției în urma realizării însă a unui produs din cauza expunerii lui fizice a fost
unul din inconveninte.
Am propus elevilor mei un program accesibil și atractiv.
Nr Denumirea activitatii Obiective Tipul Participanti Data Evaluarea

. urmarite activitati / activitatii
crt i Invitati
.
1. Sunt artist Cultivarea Activitat Elevi 30 Lucrari
Poți fi artist și la masă. Creează un sandwich gustului e practică marti plastice
amuzant pentru e
frumos
Realizează o pictură cu puncte și linii. Poți picta
flori, un robot, o mașină, o înghețată.
Alege o culoare. Realizează o pictură sau un desen

folosind doar acea culoare. Poate fi o pădure, o
mașină, o pisică.
Pictează cu pastă de dinți pe o foaie colorată.
2 Mănânc sănătos” Educarea Elevi 31 Lucrările

simțului Activitat marti elevilor
Piramida alimentelor. estetic e practica e
https://www.youtube.com/watch?v=nASYZkCsB Igiena
PA alimentației
Ia un interviu membrilor din familia ta: Care sunt

alimentele lor preferate?
Cum se așază masa.Ajută la pregătirea și așezarea

mesei.
Inventează sau prepară o rețetă de limonadă, salată,

sandviș.
3 „Reciclez, transform, creez” Dezvoltarea Activitat Elevi 1
orizontului e practică aprili Confectionar
Ce materiale din casă pot fi reciclate? Adună de e e de obiecte
câteva într-o cutie care să fie mereu la îndemână. cunoaștere
al elevilor.
Inventează și desenează o mașină pe care să o Consolidare
folosști drept jucărie. a unor
priceperi și
La ce altceva ai putea folosi un tub de hârtie deprinderi
igienică? de muncă.
596
Creează un tablou mic folosind resturile ce rămân
după ce ascuți creioanele.
4 „Jocuri și jucării” Cultivarea Activitat Elevi/ 2 Jocuri
Ce lucruri din casa ta pot deveni jucării? Șosetele, spritului e aprili Cartonase
oalele, lingurile? Cântă la linguri aici ludic recreativ e jucarii
https://www.youtube.com/watch?v=nASYZkCsB ă
PA
Inventează un joc de matematică. Poți folosi

cartonașe, un desen, zar, bețișoare de înghețată.
Realizează un film scurt de 3 minute în care

prezinți o jucărie inventată de tine sau una
preferată.
Joacă în familie șah, Păcălici, șotron pe podea,

Remmy, Monopoly.
5 “Fii inventator” Formarea și Acivitate Elevi 3 Obiecte
dezvoltarea practică aprili construite
Știi cum au apărut creioanele? Știi cum se fabrică? unor e
Iată un film deprinderi
https://www.youtube.com/watch?v=lmiRjmbnn8 de
Q investigare
Desenează sau meșterește din Lego o mașină care

construiește sau fabrică ceva.
Fii prezentator TV. Prezintă familiei tale o invenție

sau un lucru din casă.
Inventează o unealtă de scris. Folosește materiale

de prin casă.
Elevii au lucrat cu mare plăcere și au realizat lucrări deosebite, mare parte dintre ele fiind folosite în
revista clasei pe care ei o promovează cu mult interes. Au colaborat cu membri ai familiei și si-au
consolidate priceperi și deprinderi însușite la clasă. Au aflat că unele material sunt refolosibile și că pot
primi alte întrebunțări decât cele inițiale.
597
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 26 GALAŢI

PROF. ÎNV. PRIMAR CHIRIAC MANUELA
Societatea umană evoluează continuu, uneori cu pași mai rapizi, alteori confruntându-se cu
diverse probleme și crize. În orice situație, un domeniu important și prioritar al statului trebuie să
rămână educația, care, la rândul său, are nevoie de o formare continuă pentru a corespunde
cerințelor actuale ale societății și să pregătească copiii și tinerii pentru a se integra activ în viața
socială și personală.
Perioada prin care trecem reprezintă pentru noi toți mai mult decât o provocare obișnuită –
întregul nostru stil de viață este pus la îndoială pe o perioadă nedeterminată, veștile negative ne
asaltează din toate părțile, izolarea ne afecteaă resursele pe diferite paliere. Ce se întâmplă cu elevii,
cu școlile, cu sistemul de predare-învățare-evaluare în general?
care o traversӑm.
Unii profesorii sunt speriați de ideea trecerii educației în sistemul online, în timp ce alții găsesc o
serie de avantaje, inclusiv pentru creșterea calității educației. Deocamdată avem doar o situație temporară,
dar există posibilitatea de a porni de aici un sistem alternativ ale cărui baze deja au fost puse, în anii
precedenți, inclusiv din punct de vedere legislativ.
Principalul dezavantaj al școlii online este inadaptarea unor elevi sau profesori la tehnologie, dar și
diminuarea socializării. Printre avantaje se numără înlocuirea constrângerii cu liberul arbitru, implicarea și
responsabilizarea tuturor părților implicate, eliminarea bullyingului, reducerea riscurilor de îmbolnăvire și
mai ales transparența totală – adică și eliminarea incompetenței și a abuzurilor din sistemul de educație. În
plus, România are peste 85% din suprafață în mediul rural, unde sunt foarte multe probleme în școli: elevii
și profesorii fac naveta între localități, lipsesc foarte multe dotări, dar mai ales lipsesc anual între 11.000 și
16.000 de cadre didactice, fiind înlocuite cu suplinitori pensionari și chiar necalificați. Școala online ar
putea deveni un sistem funcțional, care să rezolve problemele din sistemul românesc de educație.
Am putut expune câteva idei, însă cu toţii ştim că internetul este foarte util în învăţare, atât a celor
mici, cât şi a celor mari. Pentru cei mici tehnologia este atractiva, iar pentru cei mari trebuie să existe o
motivaţie puternică pentru a o utiliza în mod eficient.
598
BUNE PRACTICE FOLOSITE LA CLASA IN INVAȚAREA ONLINE
PROF. CHIRIAC VIOLETA MAGDALENA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 22 GALAȚI
Închiderea școlilor a fost o provocare pentru toti: elevi, profesori și părinți. Fiecare dintre profesori
s-a gândit ce este de făcut, mai bine, pentru ca elevul să nu piardă din noțiuni, contactul cu „viața de școlar”.
Am decis să folosesc o combinație de modalități de predat online live, în care lecțiile să fie ținute în direct
pe internet, folosind sistemul de video-conferințe Google Meet, dar și trimiterea de materiale pregătite în
avans de profesori și accesate mai târziu de elevi, la o oră care le convine lor. Am observat că prima variantă,
cea de ore predate live online, s-a potrivit mai bine pentru elevii din clasele mai mari, care sunt mai
independenți și pot lucra fără să aibă nevoie de prea mult ajutor din partea părinților. Pentru elevii mai mici,
care au nevoie de mai mult ajutor în accesarea materialelor puse la dispoziție de profesori, a doua variantă
a mers mai bine (trimiterea de materiale online și accesarea lor la o oră la care pot copiii și părinții), mai
ales că era nevoie și de un părinte care să-i ajute. În acest caz, părinții cu mai mulți copii i-ar fi putut ajuta
pe aceștia la ore diferite, fără să fie nevoiți să-i ajute pe toți în același timp.
O provocare pe care am avut-o la început a fost să încercăm să-i sprijin și să-i formez/instruiesc pe
părinții care au copii mici, de vârste care să nu le permită independența de a se loga singuri pe un site, de a
accesa materiale trimise de profesori sau de a intra într-un video call. Cei mai mulți dintre părinți au un
program foarte încărcat și au resimțit o dificultate când acesta s-a încărcat și mai mult, la rămânerea copiilor
acasă. La început, a fost la latitudinea profesorilor să decidă cum ar fi mai bine să trimită lecții și teme și
cum să-i sprijine pe părinții elevilor din clasa lor. Asta a condus la rezultate diferite în clase diferite, pentru
că unii profesori au trimis prea multe informații părinților, alții – prea puține, iar alții au trimis informații
și instrucțiuni prea vagi. Totuși, cu ocazia asta au apărut și niște exemple de bune practici, dar aceste
inconsistențe de la început au cauzat stres și anxietate unora dintre părinți.La clasa mea am stabilit cu
părinții că este bine să folosim pentru teme Google classroom, iar pentru invațarea /aplicarea noilor
conținuturi am ales Google Meet, fiind cel mai bine structurat și apropiat nouă, după ce ne-am familiarizat
cu programul.În primă etapă am încercat cu platform Zoom, însă prevedea costuri dacă depășeam cele 40
de minute sau ar fi trebuit să întrerupem și apoi sa ne logăm din nou.
Pentru o bună desfășurare a trebuit să ne organizăm foarte bine pentru învățarea online, unde părinții
trebuia să înțeleagă foarte bine pașii de desfășurare pentru a putea organiza lecția pe ziua respective.Chiar
dacă la început lucrurile au creat stări de nervi, a fost greu cu logarea, pentru că părinții nu aveau suficiente
informații, am deposit acele momente stresante în primul rănd făcându-I să înțeleagă că putem reuși, doar
împreună.
În prima parte a zilei(2 ore cu pause) elevii primeau noile informații prin accesare pe platform MEET,
de la mine, cadrul didactic al clasei, le explicam toți ce era important să retina și să poată rezolva
teme/aplicațiile pe care le aveau de lucrat individual. Apoi în cea de –a doua parte a zilei elevii lucrau
temele date, apoi postau pe Google Classroom, unde primeau feedback la ceea ce au lucrat.Pot spune că
părinții sunt foarte mulțumiți pentru această abordare a învățării online, chiar dacă nu este ca la clasă, unde
se disemina altfel informația.De asemeni, primesc link-uri utile pentru exersarea învățării, având grijă să
nu exagerez cu timpul petrecut în fața ecranului.
Elevii s-au familiarizat cu această modalitate de învățare, însă ”le lipsește școala” foarte mult.Își
doresc ca lucrurile să revină la normal, să se întâlnească cu colegii, să povestească și să socializeze pe
diverse subiecte, așa cum făceau odată….
Apreciez înteresul copiilor mei pentru învățare, în aceste condiții și le mulțumesc părinților pentru
sprijinul și suportul dat copiiilor lor, unde au înțeles că și învățarea online poate fi o formă de învățare….
Bibliografie:
- Creţu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Iaşi, Editura Polirom
-curs formare C.R.E.D- „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți ”
-www.didactic
-www.scoalaintuitext
599
GRADINIȚA ON LINE- PROVOCARE, OPORTUNITATE, SOLUȚIE
DIGITALA PENTRU ȘCOALA DE ACASA
PROFESOR ÎNVAȚAMANT PREȘCOLAR,

CHIRIȚA ECATERINA- CRISTINA
GRADINIȚA CU PROGRAM NORMAL ȘI PROGRAM PRELUNGIT
”FRUNZA DE STEJAR”, PLOPENI
Închiderea grădinițelor și a altor centre de educare și îngrijire pentru copii a însemnat mult mai mult
timp liber pentru copii petrecut din păcate, mai mult în casă și încercările cadrelor didactice de a veni în
sprijinul părinților cu tot felul de activități, pentru a ușura șederea copiilor acasă.
Majoritatea grădinițelor au început să folosească aplicația ZOOM, Platforma Kinderpedia, copiii
având astfel posibilitatea de a- și revedea colegii, doamnele educatoare. Predatul online a însemnat o
adevărată provocare pentru educatoare, fiind nevoie de multă inventivitate, știut fiind faptul că cei mici se
plictisesc foarte ușor. Astfel, am alternat activitățile statice cu cele de mișcare, am lucrat împreună cu copiii
fişele distractive, ne-am jucat cu pluşuri, creioane colorate sau alte lucruri pe care copiii le aveau la
îndemână şi ne-au putut fi de folos în joaca noastră. Am apelat și la experimente diverse care au menținut
treaz interesul și curiozitatea preșcolarilor.
Am încercat ca grădiniţa online să reprezinte un sprijin real în această perioadă pentru părinții care,
lucrând de acasă, în timpul întâlnirilor copiilor cu ceilalți și cu doamna educatoare, au avut posibilitatea de
a lucra, de a- și continua proiectele. Am încercat prin activitățile online ca cei mici să nu simtă efectele
pandemiei apelând mereu la diverse activități. Preșcolarii Grupei Mari ” Iepurașii veseli și isteți” au realizat
desene cu anumite cifre sau cu 4-5 cuvinte care începeau cu o anumită literă. Regula era să fie umplută
toată pagina și să fie făcute de ei în totalitate. Au avut de pictat pe teme ca: „Jucăria preferată” sau „Copiii
lumii”. S-au filmat făcând sport, tot felul de dansuri amuzante (” Creează un dans pe melodia preferată”),
au vorbit fiecare despre personajul preferat sau despre animalul de companie. Au spus poezii sau au făcut
jocuri precum bowling cu sticle reciclate. De asemenea, au participat împreună cu familiile lor la diferite
proiecte ” Ziua familiei”, ” Ziua Pământului”, ” S.O.S. Localitatea mea”, realizând filmulete, desene, lucrări
practice care au fost jurizate online. Permanent am ținut legătura cu copiii, familiile acestora, am trimis
mesaje de încurajare fiecărui copil în parte, am trimis filmulețe în care spuneam povești ” Povestea de
seara” și m-am preocupat să găsesc activități deosebite și interesante. Pentru preșcolarii Grupei Mari,
filmulețele au avut un impact pozitiv. Le-a plăcut să se filmeze, dar și să vadă ce au postat și ceilalți.
Grădinița” Frunza de stejar” folosește pagina de Facebook cu același nume pentru comunicare. E o pagină
privată pe care sunt postate activitățile tuturor copiilor din grădiniță.
Am aplicat în cadrul activităților de pe platforma Kinderpedia tehnicile învățate în cadrul Atelierelor
de formare ” Teatrul Vienez de Copii” – Copiii joacă teatru. Astfel, am propus ca activități : Să spunem un
cuvânt în chineză (evident, inventat), apoi ceilalți să formuleze o propoziție și apoi să ne traducă ce s-a spus
(copiii dând dovadă de multă creativitate și provocând amuzament); Să asculte 4 melodii în diferite limbi
și apoi să cânte și ei si să danseze; Să spună ce limbă i se pare că sună mai bine și de ce; Să vadă 4 imagini
cu copii din Europa și să spună ce culori de păr au aceștia; Să facă o cursă cu obstacole prin casă, folosind
diferite obiecte pe post de obstacol. Cursa li s-a părut o activitate foarte antrenantă mai ales că am integrat
și jocuri (au aranjat foi cu litere în ordinea alfabetului, au clădit folosind pahare, au băgat obiecte în găuri,
au aruncat la coș, au aranjat de la mic la mare, au sortat etc), încercând astfel dezvoltarea a cât mai multe
aptitudini ale copiilor.
Activitățile de dimineață : Întâlnirea de dimineață, Salutul, Prezența am realizat-o astfel: ”Deschide
geamul și spune cum e vremea”, ” Spune ce zi a săptămânii este etc.”, ” Salută fiecare pasăre, copac
(păsărelele, copacii, florile fiind colegii prezenți) etc. Alte activități au vizat aptitudinile practic-
gospodărești, copiii având de plantat răsaduri, de îngrijit plante, de amenajat curtea pictând pietre de diferite
forme și mărimi, de ajutat mama sau bunica la preparea desertului preferat în cadrul temei ” Curcubeu pe
cerul gurii”. Toate filmulețele, colajele, pozele fiind postate pe platforma Kinderpedia și pe pagina de
facebook ”Grădinița Frunza de stejar”. De asemenea, am realizat un picnic virtual, în sufragerie, cu cort,
păturică, coș cu gustarea pregătită de ei și la care au invitat și părinții.
600
Consider că este foarte ușor atât pentru copii, cât și pentru adulți să cadă deopotrivă în capcana
internetului, a timpului petrecut peste măsură în fața unui ecran, chiar dacă are un scop anume. Deși pare
relaxantă, această activitate nu este în totalitate de folos dacă este folosită pe termen lung. Activitățile din
mediul online pe care le-am propus în toată această perioadă preșcolarilor Grupei Mari nu au avut ca scop
recuperarea informațiilor, a pierderilor din plan intelectual, cognitiv, al achizițiilor, ci pentru a se revedea,
pentru a păstra contactul cu colegii și doamna educatoare, de fapt, pentru a socializa. În concluzie, cred că
cel mai mult în toată această perioadă a lipsit socializarea adult-adult, copii-copii, adult- copii, lucru care
nu poate fi suplinit de nicio altă formă de activitate.
601
ȘCOALA ALTFEL
PROF. CHIȘ ANCA NICOLETA

LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 SARMAȘAG/
ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 2 SARMAȘAG, JUDEȚUL SALAJ
„Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenței
de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor.
Pentru a sprijini competența de învățare și abilitățile socio-emoționale, a apărut Programul „Şcoala
Altfel”. Implementat pentru prima dată în anul şcolar 2011-2012, el a fost apoi redenumit în anul şcolar
2012-2013 „Să ştii mai multe, să fii mai bun”, iar în prezent se numește „Şcoala altfel: Să ştii mai multe,
să fii mai bun!”, dar acesta este de obicei prescurtat la „Şcoala altfel”.
În fiecare an şcolar este planificată o săptămână care este dedicată activităţilor educative
extracurriculare şi extraşcolare. Scopul acestui program este de a implica toți elevii și cadrele didactice în
activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diversele ale acestora, precum și să pună în valoare
talentele și capacitățile lor din diferite domenii.
„Şcoala altfel” se derulează în conformitate cu un orar special realizat, programul fiind realizat și
elaborat de fiecare unitate de învățământ în parte, incluzând toți elevii și toate cadrele didactice.
În cadrul acestui program pot fi realizate mai multe tipuri de activități: sportive, culturale, tehnico-
științifice, pentru promovarea valorilor umane (voluntariat), altele, etc.
Activitățile enumerate mai sus pot fi organizate sub forme diferite: ateliere de arte plastice, dans,
teatru, muzică, competiții organizate la niveluri diferite, voluntariat, etc.
Programul se desfășoară în fiecare zi a săptămânii dedicate și trebuie să acopere numărul orelor
stabilite în orarul școlii, atât pentru elevi cât și pentru profesori.
Toate realizările elevilor din această săptămână – ,,Școala Altfel, ” sunt consemnate într-un portofoliu
personal- care reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului şi elementul central al evaluării,
învăţării acestuia.
Acest program ca oricare altul are părțile lui bune, dar și mai puțin bune. Printre punctele tari se pot
enumera: munca în echipă, un climat educativ deschis, creativ, stimulativ. Punctele slabe sunt: timpul
insuficient, reticența față de nou, de schimbare, neimplicarea unor părinți.
În concluzie activitățile desfășurate în săptămâna ,,Școala Altfel” își propun să dezvolte anumite
comportamente și atitudini specifice elevilor, să-i determine să ia anumite atitudini atunci când este cazul
dar să și colaboreze în grup, să comunice să fie solidari unii cu ceilalți.
Bibliografie
https://culturaineducatie.ro/programul-scoala-altfel/
602
GRĂDINIŢA ONLINE ÎN PERIOADA DE CRIZĂ
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR CACENCO CĂTĂLINA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ” AMICII”, CONSTANȚA
Motto: ”Menirea unui educator este să-l învețe pe copil ce înseamnă experiența și să-i întărească
personalitatea, mai degrabă decât să-i reprime instinctele și înclinațiile ” .(NC)
Având în vedere situația în care ne aflăm acum, iată că a venit și rândul nostru, al adulților, să facem
dovada adaptabilității și a schimărilor radicale care au fost necesare în perioada de criză la nivel național și
în sistemul educațional pentru a fi un model copiilor preșcolari și viitorilor școlari.
Adaptare de această dată, nu a țint cont de cunoștințe sau de capacitatea de memorare, ci de abilități
și competențe prin capacitate de identificare și rezolvare de probleme, gândire critică, flexibilitate în
gândire, autoeducație, disciplină, responsabilitate din partea tuturor partenerilor educației implicați.
Am fost prinși și aruncați în acestă ” Tronadă ”nepregătiți și neexperimentați cu această situație destul
de dificilă cu care nu ne-am confruntat niciodată, în care a trebuit să ne adaptăm și să găsim cea mai bună
variantă în vederea continuării educației copiilor sub altă formă, decât în mediul grădiniței unde atât noi
cadrele didactice, părinții dar și copiii erau obișnuiți.
Așa că, am conceput o planificare pentru fiecare săptămână, urmărind domeniile de cunoaștere vizate
de învățământul preșcolar, fiecare zi având câte o ”provocare”, în care am urmărit formarea de competențe
și știm bine că o competență poate fi formată nu neapărat prin toate conținuturile. Am gândit ”provocarea”
ținând cont de traseul pe care l-au de parcurs preșcolarii în această perioadă având în vedere, bineînțeles de
nivelul de vârstă al acestora privind consolidarea cunoștintelor pe care le au și pot realizarea transferului
informațional în plan practic.
Am discutat și cu părinții și le-am spus că este de dorit să implice copilul în activitățile zilnice, să îl
facă curios, să-l lase să cerceteze, să caute răspunsuri, să pună accentul pe învățarea prin joc și experimente,
dar și aceștia să se implice ajutându-i în vederea realizării sarcinilor tip provocare, continuând astfel
parteneriatul grădiniță- familie, fără de care învățământul educațional nu poate funcționa, fiind o verigă
importantă al acestuia.
Un exemplu de planificare ar fi :
Luni- ”Alege trei fructe preferate și fă o salată din ele ”- poze
Marți- ” Fă gimnastică alături de mama/tata/frățiorul/sora ta pe melodia din linkul de mai jos”-
filmuleț
Miercuri- ”Realizează o activitate practică la tine în casă/cameră ta (ex. Aspiră, șterge praful, udă
florile )- poze
Joi- ”Arată-ne cum te speli tu pe mâini, dinți, dimineața”- filmuleț
Vineri- Prepară un mic dejun sănătos (eventual cu ajutorul unui adult)- poze
Atât pozele, cât și filmulețele au fost postate pe pagina de Facebook al grupei/ grădiniței, având astfel
un feed-back zilnic al activităților desfășurate în toată această perioadă, privind desfășurarea grădiniței on-
line.
După părerea mea, avantajele învățării de acasă ar fi implicarea părinților mai mult în activitatea de
învățare a copiilor și tot ceea ce implică aceasta privind formare de deprinderi, gestionare unor momente
de criza, responsabilitate, invățare prin descoperire, dezvoltare de abilități. Aşadar, în tot acest timp,
preşcolarii au învăţat din activităţi relevante pentru viaţa lor, activități care oglindesc realităţi ale lumii
înconjurătoare, sau simțit mai în siguranță fiind în mediul lor și mai ales lângă, mami sau tati, unde este de
cele mai multe ori, cel mai bine. Trâgând o concluzie, lecţiile din familie sunt primele şi cele mai importante
pe care le primesc copiii, părinții fiind primele modele ale copilului mic încă de la naștere.
603
Învățarea de acasă, în schimb are și dezanvantaje cum ar fi lipsa socializării mai ales că acestea este
considerată un instrumente de modelare și exersare a comunicării și de facilitare a dezvoltării emoționale
și cognitive a copilului preșcolar.
NU toți pătinții se implică în activitățile desfășurate cu copiii, nu toți părinții au timp, răbdare, tact în
vedrea înbunătățirii cunoștintelor și dezvoltării copiilor proprii.
”Scopul exclusiv al școlii nu este să îndese cunoștințe în capetele copiilor, ci mai degrabă să-i
formeze pe aceștia ca oamnei adevărați” Carl Gustav Jung
604
EDUCAŢIE FĂRĂ FRONTIERE.
ŞCOALA ALTFEL. ŞCOALA DE ACASĂ
PROF. CACIORA LUCIA

G. P. P NR 45, ORADEA
Starea de urgenţă a provocat un experiment social în domeniul educaţiei. Stând atâta timp în casă,
copiii şi profesorii s-au mutat în mediul online şi au învăţat să folosească platforme digitale pentru a
comunica şi a-şi face lecţiile.
Însă nu toţi elevii au acces la internet şi la tehnologia necesară, cea mai mare problemă este lipsa
posibilităţii materiale a multor copii şi chiar şi a unor cadre didactice de a susţine această activitate, şcoala
online.
Până acum, cadrele didactice s-au adaptat la criză cum au putut, învăţând din mers. Nu tot ce
funcţionează în spaţiul fizic, funcţionează şi online. Un exemplu ar fi că o oră care ţine 50 de minute, în
online o sesiune de 50 de minute e prea mare. Învăţarea nu mai are loc. Proiectarea lecţiilor e diferită, nu
mai începi lecţia ca şi în clasă, faci prezenţa, îi asculţi pe elevi. În online, primul lucru pe care trebuie să-l
faci e să-i conectezi pe elevi cu tine.
În contextul în care elevul nu mai are profesorul lângă el, riscul elevilor de a nu înţelege este mare.
O problemă mare ar putea fi abandonul şcolar. Spre exemplu copii care nu au participat la activităţi online.
Până în toamnă se vor face 6 luni de neparticipare, în afara şcolii. Pentru mulţi copii din familii vulnerabile,
defavorizate, mulţi dintre ei din mediul rural, revenirea la şcoală va fi dificilă, e foarte posibil să nu-şi mai
dorească.
Elevii şi profesorii au fost capabili să se adapteze rapid la un mediu de comunicare nou, ceea ce este
un lucru bun. Însă, o veste mai puţin bună este faptul că nu toată lumea este pregătită pentru şcoala online.
Principalele impedimente sunt lipsa infrastructurii minimale (tablete sau laptopuri, conexiune la internet)
şi lipsa cunoştinţelor tehnice din partea profesorilor sau a părinţilor. Copiii au înşeles necesitatea izolării,
uneori s-au plictisit în conferinţe, s-au adaptat şi s-au bucurat de timpul petrecut cu părinţii. Timpul petrecut
online cu profesorii diferă de la o şcoală la alta, dar lipsa interacţiunii cu colegii a fost resimţită de către
toţi copiii.
Copiilor le este dor să se întoarcă în sala de clasă, să-şi revadă colegii, le lipsesc interacţiunea şi
energia din colectivitate. Oricum va arăta şcoala viitorului şi oricât de tehnologizată va deveni, furnizorii
de educaţie vor trebui să ţină cont de nevoia umană elementară a dialogului, a interacţiunii soaciale.
605
EDUCAȚIA ÎN TIMPUL PANDEMIEI
CAIA HOANĂȘ FLOAREA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ TULGHEȘ
Atunci când oamenii păreau invincibili în fața provocărilor de zi cu zi, când părea că nimic nu poate
schimba cursul existenței, viața a ales să ne pună piedică. Criza pandemiei de Covid 19 a cuprins în câteva
săptămâni toată lumea, iar atât oamenii cât și tehnologiile nu au fost pregătite să facă față acestei provocări.
La fel ca și în alte țări, în România această criză a zguduit din temelii cele mai importante domenii:
transporturi, economie, sănătatea și educația. Asfel atât elevii cât și profesorii au fost nevoiți să-și ajusteze
metodele de învățare și predare după reguli bine stabilite. La început, acest lucru părea ireal și greu de pus
în practică. Cu ajutorul diferitelor platforme de învățare cei mai mulți elevi nu au reușit să se adapteze și să
facă față noilor provocări. La rândul lor, cadrele didactice s-au văzut nevoite să apeleze la noi atuuri în ceea
e privește tehnologia și metodele noi de învățare.
Observații făcute de elevi: Programul de predare este haotic și-i încurcă pe elevii care nu sunt
obișnuiți cu disciplina: „Profesorii și-au făcut un program, dar nu așa cum era la școală, să zici că azi avem
română, azi ne trimit temele la română. Este foarte greu de controlat dacă elevii respectă disciplina în timpul
orelor online: „Nu poți fii sigur că elevul e acolo și ascultă profesorul, pentru că mulți elevi opresc și camera
și microfonul, iar așa își pot lăsa telefonul pe birou și să-și vadă de treabă”. De aici putem trage cea mai
simplă concluzie: cei mai mulți elevi nu au avut condiții pentru orele online, iar ceilalți nu s-au putut adapta.
În această pandemie au fost încărcați cu foarte multe teme, chiar mai mult decât atunci când erau la școală.
Ne lipsesc colegii, prietenii de la școală, chiar și.... profesorii! Ni se pare inuman să stăm inchiși in
casă, fară niciun amic cu care să ne vedem. Of, of! Școala asta online!
Bună sau rea, școala online ne ține păna la urmă conectați la materie.
Trecerea bruscă a învățământului de la metoda tradițională la cea online a luat prin surprindere
cadrele didactice, dar si pe elevi. Epidemia de Coronavirus a transformat rapid modul în care se desfășurau
orele si nu s-au găsit soluții rapide pentru a-i instrui pe profesori, elevi si părinți cum ar trebui să acționeze.
Asfel s-a creat un program haotic, copiii având de suferit.
606
PROF. CALIMAN LUMINIȚA

GRADINIȚA CU P.P. NR. 17 FOCȘANI JUD. VRANCEA
Închiderea grădinițelor a însemnat pentru copii mult mai mult timp petrecut doar în casă. Nevoia de
a sta în casă, restricția față de participarea la evenimente și la activități dinamice, care să le consume energia,
ar fi putut aduce plictiseală atât pentru copii, cât și pentru părinți.
În ceea ce a privit activitatea educațională a fost necesară continuarea „învățării de acasă” prin
intermediul diferitelor aplicații pentru ca materia să fie parcursă și copiii să nu rămână în urmă cu asimilarea
cunoștințelor specifice nivelului de vârstă.
Chiar dacă situația a fost inedită, am încercat să transformăm dificultățile în oportunități. În
activitățile derulate în perioada suspendării cursurilor le-am recomandat părinților să comunice mai mult
unii cu alții, să descopere activități noi, pe care nu le-ar fi încercat niciodată altfel și să descopere că în
spatele plictiselii se poate ascunde motorul creativității.
Am încercat să îi sprijinim pe copii în învățare în perioada izolării propunându-le activități diverse
care să se poată realiza cu resurse minime, existente în apropierea lor, în mediul lor de viață. Am ținut
legătura printr-un grup pe Whatsapp și pe un grup închis de pe Facebook. Am transmis fotografii, video
clipuri cu modele sugerate în legătură cu temele săptămânale planificate. Voi prezenta câteva exemple.
Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânală: „Castanul înflorit”
Cunoașterea Mediului (DȘ) - „Castanul înflorit” – observare imagini
Educarea limbajului (DLC) - „Povestea castanelor”- fragment în versuri
Educație plastică (DEC) - „Pomul înflorit” – modelaj
Activitate matematică (DȘ) - „Pomul cu flori” (mai multe/mai puține)
Educație muzicală (DEC) - „Copăcelul din grădină!” - audiție muzicală
Activitate practică (DOS) - „Floarea de castan” – confecție
Educație fizică (DPM) - „Înviorarea” – exerciții de gimnastică - link YouTube
De asemeni le-am propus resurse educaționale on-line. Avantajul resurselor on-line de învățare
constă în faptul că multe noțiuni și fenomene dificile pot fi prezentate vizual și interactiv, transformând
informații abstracte în informații ușor de procesat de către copii.
Iată o serie de astfel de resurse online gratuite care au fost foarte utile în aceasta perioadă:
Povești pentru copii
https://www.facebook.com/mireiaelisa/photos/pcb.120848522946055/120848286279412/?type=3&
theater
Educație în Familie - fișe de lucru
https://www.facebook.com/mireiaelisa/photos/pcb.122460866118154/122452046119036/?type=3&
theater
TraLaLa - Cântece și desene animate pentru copii
Paradisul Montessori Rețeta plastilină de casă
https://www.youtube.com/watch?v=65kCpmnihGo Învață să desenezi o mașină
Desene pe asfalt din crengi, pietre, frunze, flori...
Cantece Grădinita.ro - Melodii Pentru Copii
Activități grădinițe - mijloace de învățământ, Magic Activity, Pinterest.
Deși par relaxante, aceste activități nu sunt de folos copiilor pe termen lung. Copilul are nevoie de
socializare, de mișcare, de interacțiune cu cei de aceeași vârstă. De aceea le-am recomandat părinților și
activități în familie.
Jocuri în familie:
Ghici ce fac eu? Recunoașterea si denumirea unor acțiuni cotidiene, cunoscute de către copil.
Folosirea obiectelor potrivite poate face jocul mai accesibil, mai usor de jucat.
Eu vad... Denumirea și identificarea obiectelor din imagini. Materiale folosite: atlas, enciclopedie,
carte de povești, revistă pentru copii cu multe imagini.
607
Hai la plimbare numiți permanent obiectele pe care le întâlniți (Exemplu: Uite o mașină roșie!; Iată
un polițist.; Uite cum zboară un fluture!; Iată un copac înflorit! etc).
De asemeni timpul petrecut acasă se poate transforma ușor în sedentarism. Stresul, lipsa spațiului și
a ideilor de exerciții fizice se combină pentru a crea starea de spirit potrivită doar pentru a sta în fața
televizorului sau telefonului. Însă schimbarea poate fi mai ușoară decât credem. Pentru început, e nevoie
doar de putina inspirație. Copiii ar trebui să petreacă 3 ore făcând mișcare, de-a lungul zilei, afară și în casă.
În cele 3 ore sunt incluse și activitățile fizice ușoare, precum statul în picioare, mersul, joaca și rostogolirile
și activitățile fizice intense precum săriturile, alergarea și salturile. Cele mai potrivite activități pentru copiii
de vârstă preșcolară sunt cățărarea, joaca în apă, jocurile de urmărire și jocurile cu mingea. Iată și câteva
activități online sugerate: „Gimnastica Pentru Copii”, „Gimnastica de dimineață Paradisul Vesel TV”,
„Lecția de înviorare”
Bibliografie:
1. Universitatea București - Școala de acasă – o provocare nouă pentru elevi și o oportunitate pentru
profesori
2. https://unibuc.ro/scoala-de-acasa-o-provocare-noua-pentru-elevi-si-o-oportunitate-pentru-
profesori-2/
3. https://www.suntparinte.ro/scoala/capitol/semnificatia-cuvintelor-109/jocuri-in-familie
608
ȘCOALA ON-LINE!?
BIBLIOTECAR CĂLIN MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ANTON PANN, RM. VÂLCEA
Măsura închiderii școlilor în contextul actual a fost una corectă, dar care totuși, ne-a scos din ritm.
Ritmul acela, al nostru: trezire, mic-dejun, plecarea la școală, întâlnirea cu elevii noștri veseli și frumoși,
plecarea acasă – refugiul nostru. Daca ai avut o zi proastă la școală, primul gând este să ajungi acasă pentru
a te descărca de energia negativă acumulată de-a lungul zilei. Când școala și casa e același loc, nu mai
există un astfel de refugiu.
Virtualul pare a deveni noul real în multe din segmentele vieții de zi cu zi. Blamatul virtual este acum
încurajat, se investesc în el bani, timp și chiar emoții. Și nu doar pentru perioada pandemiei ci și pentru cea
de după.
O lume nouă se întrezărește la orizont, iar în ce măsură se va și instaura rămâne să descoperim. O
latură a acestei lumi posibile este și educația, transferată în zilele pandemiei pe platformele on-line.
Profesori și elevi, de toate vârstele, dar si părinți, fiecare din casele lor, încearcă un nou tip de socializare
și de interacțiune, pentru a duce școala mai departe. Pentru unii mai greu, pentru alții floare la ureche,
pentru unii aproape imposibil financiar sau tehnic, pentru alții o nimica toată, lucrurile merg înainte într-un
deja devenit noul firesc, chiar dacă la viteze diferite.
Şcoala online a apărut pe neaşteptat, ca o mare necesitate şi ne-a provocat să fim deschişi către noile
Normal că educația poate continua în condiții decente în timpul închiderii școlii din motive de
siguranță, reducerea costurilor de transport la școală, învățarea de acasă e mai confortabilă, mai lejeră și
mai puțin stresantă.
Avantajele sistemului virtual este acela ca elevii sunt mult mai atrași de tehnologie decat de cărți; este
mai ușor să scriem și să citim de pe un ecran, iar pe acesta îl putem refolosi în fiecare an și nu mai este
necesar să aruncăm caiete.
Elevii își pot face propriul program de învățare, se pot odihni mai bine Fiecare copil are posibilitatea
de a vorbi cu profesorul în privat, fără a-i fi rușine de ceilalți colegi, profesorul explicându-i mai bine si
mai mult (prin aceasta mă refer la timp, deoarece în clasa timpul este scurt, dar aici ai posibilitatea de a
vorbi cu profesorul mai mult de o oră).
Metodele de predare și evaluare virtuale sunt folositoare atât pentru elevi, cât și pentru cadru didactic,
elevii înțeleg mai bine, tehnologia făcând parte în majoritatea timpului din viața lor, iar cadrele didactice
scutesc munca în plus depusă pentru fișe de lucru, teste.
Cel puțin încercăm să înțelegem, să ne determinăm să fim mai buni indiferent de pregătire.
Lista cu aspecte pozitive și aspecte negative despre şcoala online este foarte lungă! Sperăm să trecem
cu bine şi sănătoşi peste această perioadă solicitantă şi delicată. Oricum ar fi, am învăţat că trebuie să avem
o mare disponibilitate de adaptare la nou şi tehnologie, ni s-a confirmat încă o dată că este esenţial pentru
fiinţa umană a păstra contactul, fie el şi virtual, cu semenii, am învăţat că trebuie să acordăm mai multă
importanţă sectorului educaţional online, dar să nu excludem învăţarea tradiţională. Este o lecţie importantă
de viaţă, care va avea ecou în viitorul şcolii şi educaţiei în România.
609
EMOȚII ONLINE
PROF. CĂLIN MARIANA-CAMELIA,

LICEUL AGRICOL „DR. C. ANGELESCU”, BUZĂU
Cu siguranţă, colegi profesori, elevi şi părinţi au experimentat, timp de aproape patru luni, o gamă
largă de stări şi emoţii, provocate de acest virus nou, care ne-a oprit din agitaţia zilnică. Ne-a oprit de tot şi
dintr-odată, aşa încât ne-au trebuit nouă tuturor zile, chiar săptămâni întregi să ne reinventăm, să ne
acomodăm noului context.
La început, timp de vreo două săptămâni, am fost fericiţi că stăm acasă (în special, copiii). După
aceea, statul acasă a început să aibă din ce în ce mai multe reguli, să fie cu teme şi lecţii digitale, chiar şi la
nivel naţional (Teleşcoala) și mai apoi, judeţean (Şcoala de acasă). Ne-am dat seama că gluma se îngroaşă,
mai ales în cazul elevilor de clasele a VIII-a și a XII-a, care urmează să susţină examenele naţionale. În
paralel cu activităţile concrete şi cu haosul din spatele acestora (Dăm sau nu dăm teme online? Este sau nu
este legal? Predăm sau nu predăm conţinuturi noi? Punem sau nu punem note? Mai susţinem sau nu
Evaluarea naţională şi Bacalaureatul?), lupta pe plan psihologic a fost intensă: un virus nou a apărut încă
nu se ştie de unde, s–a propagat cu repeziciune, a secerat masiv în rândul celor care sufereau de mai multe
afecţiuni şi pândea (pândeşte încă) să facă noi victime. Mai mult, nimeni nu a găsit arma potrivită să lupte
împotriva lui. Ştiinţa, revoluţionară, de altfel, este neputincioasă în a găsi soluţii eficiente. Principala
măsură şi principala dificultate pentru un om cu o viaţă socială activă a fost să păstreze distanţa („Salvează-
ţi viaţa, păstrează distanţa! Fii responsabil”). Cum să-i explici unui copil, învăţat să iasă şi să se joace zilnic
în parc, cu prietenii, că e mai bine să „stai acasă”, că, dacă „faci (acest) bine, te faci bine”?
De-a lungul întregii perioade, ghidați de imboldul afirmării, pe măsura libertății dobândite în 1989,
foarte mulți oameni și-au exprimat opiniile... Puncte de vedere contradictorii, voci de specialiști sau de
aproape-specialiști, voci mai tolerante sau mai vehemente, cu aere de optimism sau de fatalitate, în funcție
de propria perspectivă asupra vieții, au dat contur societății pe scena căreia performăm. Unii, probabil
nemulțumiți de parcursul profesional, impulsivi din fire, se întrebau de ce nu s-or fi făcut profesori, că
oricum... „Da, e un punct de vedere!”, ar fi zis Moromete. „Trist”, aș adăuga eu. Alții, în postura de părinți
și de „profesori de schimb” pentru o vreme (nu știau că până la final de an școlar), cuprinși fiind, între
starea de urgență și starea de alertă, de o stare de nervi, de disperare și de neputință (multiplicate în raport
cu numărul de copii din familie), ar fi fost în stare să redeschidă ei școlile. Cadrele didactice, luate și ele
prin surprindere, și-au mărturisit inițial lipsa de abilități în utilizarea exclusivă a mijloacelor digitale, dar
apoi au dat dovadă de voință și determinare, au participat la cursuri „în online”, la webinarii peste webinarii,
au testat platforme, au recuperat în cele din urmă „decalajul din sistem” și s-au adaptat, pentru unii nesperat
de bine, situației.
Pentru mine, a fost foarte interesant să urmăresc fenomenul „școala acasă” din dublă perspectivă: de
profesor și de părinte. Asistând, din camera alăturată, la prima lecție online de comunicare în limba română
(CLR) a fetiței mele, am rămas profund mirată să constat că răspunsul ei la salutul de bun venit al doamnei
învățătoare a fost mai mult mimat. Familiaritatea camerei pline de jucării, de plușuri de toate culorile,
formele și mărimile nu a putut atenua impactul psihologic al noului context; copilul meu a rămas mut, la
propriu, în fața imaginii dintr-un laptop (!!!) a celei mai blânde și mai calde ființe pe care am cunoscut-o
vreodată, a doamnei învățătoare.
Apoi, reacțiile, nemulțumirile elevei din fiică-mea, uneori nejustificate, dar accentuate în această
perioadă – la noi, procrastinarea (comportamentul de amânare, de întârziere în rezolvarea sarcinilor) a
precedat coronavirusul –, („Maaaamiiii, iar teeemee? De ce nu mergem la școală? Nu mai vreau să
scriiiu!”) m-au ajutat să-mi reglez activitatea cu propriii elevi, adolescenți, dar copii și ei. În cadrul
experiențelor digitale, mi-am propus să discut cu elevii mei nu doar despre opere sau concepte literare, ci
și despre modul în care au perceput ei realitatea, despre ce au simțit inițial și care a fost impactul ulterior al
interacțiunilor online. (Ne-au reușit astfel și textele argumentative, cu logos, ethos, dar și mult pathos).
Anunțând pe grupurile cu elevii prima lecție online, unii mi-au mărturisit în avans imposibilitatea de a-și
gestiona trăirile: „Bună ziua, doamna dirigintă. Am văzut mesajul de pe grup. Problema este că am mari
emoții” (R. O., clasa a IX-a). M-am gândit: Oare ce curs mi-a scăpat la Facultatea de Litere? Cum aș putea
gestiona situații de tipul acesta?
610
Cu certitudine, nu era un caz singular. În toată lumea există elevi care se zbat în sistemul de
învățământ. Profesorii se pricep foarte bine să planifice activitățile de învățare, dar când intervin probleme
de comportament simt că nu aceasta este profesia pentru care s-au pregătit. Aspectele sociale influențează
demersul didactic, dar și performanțele școlare. Activitatea digitalizată poate crea bariere de sârmă
ghimpată. Rolul nostru este să le depășim, în ciuda oricăror influențe externe, pentru că, în fața noastră nu
sunt doar niște cifre care pot să ia sau să nu ia examenul de Evaluare Națională / de Bacalaureat sau care
dau numărul îmbolnăvirilor de Covid (cum am fost obișnuiți în ultima vreme), ci sunt niște suflete. O
societate nu este alcătuită din numere!
În cazul lui R., nu am avut o soluție miraculoasă, dar am apelat la o idee simplă: i-am reamintit
elevului de mediul confortabil în care se află, l-am încurajat și i-am acceptat participarea la lecție numai cu
suport audio. Multe dintre camerele video închise ar putea fi interpretate și prin prisma emotivității crescute
a elevilor. Treptat, prin exercițiu și obișnuință, temerile au început să dispară, umerii tuturor s-au (mai)
relaxat.
Dialogurile deschise cu elevi mi-au întărit convingerea că inteligența emoțională (EQ) și, mai nou,
inteligența digitală (DQ) sunt la fel de importante ca inteligența cognitivă (IQ), că, deși formau un colectiv
în sala de clasă și interacționau foarte bine și fără inhibiții, de acasă, în mod paradoxal, a crescut teama de
a nu face față tuturor privirilor îndreptate asupra lor (în clasă, puteai trece uneori neobservat, te puteai
ascunde într-o preocupare minoră, evitând răspunsurile la lecție). În plus, zona de tranziție dintre familie și
școală a fost anulată. Școala s-a mutat, la propriu, acasă, în dormitor sau în sufragerie, ne-a invadat mediul,
iar elevii au fost prinși descoperiți de către un musafir nepoftit. Școala tradițională, prăfuită, învechită a
devenit peste noapte prea modernă, atât de modernă, încât ne-a fost și ne este greu să o „ducem” în varianta
actuală. Internetul, acest prieten-dușman al nostru și telefoanele mobile interzis-permise au devenit
instrumente zilnice în activitatea didactică (și nu numai).
Va reuși tehnologia să înlocuiască dascălul? (niciodată nu mi-a plăcut cuvântul „dascăl” ca echivalent
pentru „cadru didactic”, dar izul său arhaic, amintind de timpuri imemoriale, contrastează foarte bine cu
digitalizarea și anglicizarea limbajului). Indiferent de gradul de modernizare a școlii, indiferent de
contextele pandemice care s-ar mai putea ivi, dar în ton cu moda lingvistică actuală, îmi permit să afirm
convingător și demn: Computers are not magic. Teachers are!
611
STAREA DE BINE A ELEVILOR ÎN VREME DE PANDEMIE
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR MARILENA CĂLIN

PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR SIMONA ELENA BURLAN
LICEUL TEORETIC ”EUGEN LOVINESCU”, BUCUREȘTI
”Fericirea este armonia dintre ceea ce gândești, ceea ce spui și ceea ce faci”. (Mahatma Gandhi)
În zilele noastre, există o multitudine de informații disponibile pentru a ne informa asupra conceptului
de stare de bine, dar și a legăturii sale strânse cu învățarea școlară. S-ar părea chiar că noul tip de școală,
cea on-line, va aduce schimbări în modul în care este privit și abordat sistemul de învățare. În acest context,
înțelegerea stării de bine trebuie actualizată, ținând cont și de faptul că starea de bine a unui elev, dar și a
unui cadru didactic sunt în continuă schimbare.
Studiile cercetătorilor din acest domeniu de specialitate au arătat în ce fel poate fi afectat
angajamentul unui elev prin existența sau absența stării de bine, dar și influența pe care o exercită aceasta
în succesul din procesul de învățare. Potențialul pe care starea de bine îl poate avea pentru o schimbare
pozitivă în reușita școlarilor este termenul cheie în descrierea conceptului de stare de bine din învățarea
școlară. Totodată, ideii centrale a stării de bine îi atribuim necesitatea identificării mijloacelor pentru a o
promova și devenirea acesteia o forță puternică în procesul de învățare și dezvoltare al elevilor.
Așadar, starea de bine în procesul educativ poate fi descrisă drept calitatea învățării eficiente a unui
elev. În contextul de față, putem numi două componente principale - ratele de participare ale școlarilor la
orele on-line și nivelurile de realizare a scopurilor și obiectivelor propuse de către cadrele didactice. Luate
împreună, cele două componente pot oferi un ghid aproximativ privind educația virtuală, atât din punct de
vedere cantitativ cât și calitativ.
Cu toate acestea, preocupați de recuperarea materiei și de găsirea unor mijloace de a continua procesul
educațional în situație de criză, în mediul on-line, am uitat de multe ori de o latură foarte importantă și
anume latura emoțională, știindu-se faptul că starea de bine are o natură multidimensională, incluzând
aspecte cognitive, emoționale, sociale, fizice și spirituale.
Parcurgem o perioadă dificilă, cu care nu ne-am mai confruntat până acum. Frica, incertitudinea,
nesiguranța au fost stări care ne-au copleșit nu numai pe noi, adulții, ci și pe copii. Izolarea a făcut ca toate
acestea să se amplifice, să nu mai avem repere, să simțim nevoia de sprijin și de înțelegere. Dacă noi adulții
am avut puterea să trecem peste acestea, copiii au avut mai mult ca oricând nevoie de sprijinul părinților la
început, iar apoi al profesorilor și al colegilor cărora au început să le simtă lipsa. Majoritatea elevilor a
declarat la primele întâlniri on-line, dar și în mesajele scrise, că le este foarte dor de școală și de colegi și
că acum prețuiesc mai mult ca oricând lucrurile mărunte, cărora altă dată nu le dădeau importanță.
Iată cum ne-a descris luna trecută un elev de 8 ani școala online: „A fost frumoasă, dar eu pe doamna
învățătoare am vrut să o văd pe tabletă.“ Și iată și unul din multele mesaje primite din partea părinților:
,,Vă mulțumim pentru toată implicarea, apreciem foarte mult interesul dumneavostră pentru copii. Chiar
sunteți “ cea mai super doamnă”, după cum spune David. Mulțumim!”
Întâlnirile on-line nu au putut înlocui școala și realitatea, dar menținerea încă din primele zile a
legăturii cu elevii, interacțiunea, îndrumarea, încurajările date atât copiilor, cât și părinților acestora au făcut
să se restabilească un echilibru care să facă posibilă continuarea procesului educativ.
Când vorbim despre starea de bine în cadrul orelor on-line de școală suntem, în primul rând, conștienți
de responsabilitatea ce ne revine și avem în vedere punerea în practică a elementelor fundamentale care țin
de sănătatea copiilor. Pentru aceștia, împărtășirea experienței personale și apelarea la exemple de activități
on-line din jurul nostru constituie cele mai utile lucruri pe care le putem prezenta în momentul în care ne-
am conectat virtual și am demarat prima discuție din mediul on-line al clasei. Nu putem concepe nicio
activitate școlară on-line fără ajutorul stării de bine, al încurajării, al împărtășirii propriei experiențe în care
noi, cadrele didactice, recunoaștem cum ne-a afectat această pandemie.
Din păcate, preocupați de starea de bine a elevilor, a copiilor în general, foarte mulți au uitat de cadrul
didactic și de starea de bine a acestuia. Lipsa unor informații concrete, a unor abilități, mijloace și
instrumente de comunicare on-line au făcut ca aceștia să ducă o luptă dublă, încercând să nu transmită
copiilor starea adevărată prin care trec. Nu ne-a rămas decât ca noi înșine să ne îngrijim de această stare de
612
bine, să fim conștienți de valoarea pe care o avem în fața elevilor noștri, să găsim instrumente ce ne vor
ajuta să gestionăm nivelul de stres în mod eficient, să ne extindem creativitatea, să ne îmbunătățim abilitățile
de comunicare on-line, să ne creștem conștiința de sine ce se referă la valori, nevoi, corp, emoții, gânduri
și modele de comportament.
Între teorie şi practică există o reciprocitate în școală: teoria ajută practica şi practica ajută teoria. Într-
o vreme în care realitatea dominantă din lume ne-a ținut pe toți în casă, este necesar să afirmăm
superioritatea unor idei și activități bazate pe învățarea asistată de calculator.
Majoritatea profesorilor din mediul urban s-a aflat poate într-o situație fericită în care fiecare copil a
avut la dispoziția sa instrumentele necesare, putând astfel să fie ajutat să învețe să mențină și chiar să
restabilească starea de bine pe care aceștia o dezvoltaseră anterior pandemiei. Ce se întâmplă cu elevii din
mediul rural, din medii defavorizate, din familiile cu mai mulți copii și dispozitive insuficiente, cu părinții
depășiți de situație? Cât de mult a fost și va fi afectată starea lor de bine a acestora în procesul educativ?
Acest lucru se va vedea cel mai bine la reîntoarcerea la școală. Efortul va fi uriaș și mulți copii vor fi afectați
dacă autoritățile nu vor lua măsuri din timp.
Chiar și așa, de când, prin ordin ministerial școala on-line a devenit obligatorie, a apărut un alt pericol
care poate afecta starea de bine a elevilor. Suprasolicitarea, timpul foarte mare petrecut în fața
calculatorului, presiunea venită din partea tuturor poate avea ca efect lipsa motivației, oboseală, neimplicare
si implicit afectarea stării de bine. Aici, rolul profesorilor este determinant. Aceștia trebuie să găsească un
echilibru între orele petrecute la întrevederile on-line și timpul alocat rezolvării sarcinilor individuale. De
asemenea oferirea unui feed-back personalizat, număr redus de sarcini, alternarea acestora cu provocări
distractive, posibilitatea de alegere între mai multe sarcini fac ca elevii să lucreze cu plăcere dat fiind că
bucuria contribuie la menținerea stării de bine. Mediul virtual oferă posibilitatea multor activități pe care
poate în mod obișnuit nu le-am fi făcut: vizite virtuale la muzeu, teste on–line distractive (kidibot, kahoot,
quizizz), mesaje de încurajare, mesaje de felicitare cu ocazia zilelor de naștere, utilizarea unor aplicații,
activități gospodărești, experimente etc.
Școala on-line, așa cum s-a desfășurat până acum, a adus o serie de avantaje, dar și de dezavantaje în
ceea ce privește menținerea, căci nu a putut fi vorba de o creștere a stării de bine.
Vom începe prin a menționa câteva avantaje, așa cum reies din mesajele elevilor și ale părinților:
- copiii au petrecut mai mult timp alături de părinți și aveau nevoie de așa ceva știindu-se faptul că
programul de lucru al părinților era încărcat și timpul de calitate petrecut alături de copii era foarte scurt;
- cu toții am resimțit lipsa unor lucruri cărora nu le dădeam importanță și consideram că ni se cuvin
- cu siguranță le vom aprecia și vom ști să ne bucurăm și să găsim fericirea și în lucrurile mărunte;
- deși aflate la distanță, cadrele didactice au comunicat și s-au sprijinit mai mult decât dacă ar fi fost
la școală;
- aceeși colaborare și sprijin am observat-o și la părinții care au fost nevoiți să intermedieze procesul
on-line;
- cu toții ne-am dezvoltat abilități de lucru pe platforme care ne vor ajuta și pe viitor în a diversifica
metodele de învățare și a face acest proces mai plăcut;
Dintre dezavantaje enumerăm: lipsa de socializare din cauza izolării, lipsa instrumentelor și a
cunoștințelor digitale (sistemul nu era pregătit), lipsa motivării, incertitudinea, stresul, presiunea, luarea
unor măsuri în contradictoriu sau cu întârziere. Să sperăm că, așa cum încercăm să-i încurajăm pe elevi
când nu rezolă corect, vom învăța din greșeli.
Școala de acasă trebuie să fie realistă în raport cu contextul actual în care se desfășoară și chiar să
accepte că, în aceste momente, mai puțin înseamnă mai mult! Așteptările tuturor nu trebuie să se refere la
perfecțiune, ci la noutate și adaptare. Școala de acasă trebuie să țină cont de dispoziția de învățare a copiilor,
dar și de înțelegerea și răbdarea cadrelor didactice. La acest moment, școala de acasă nu se desfășoară după
un manual, ci este o incursiune comună în procesul de învățare și de traversare în condiții bune, împreună,
pe cealaltă parte a crizei.
În final, cunoașterea diversității teoretice și practice în utilizarea mijloacelor audio-vizuale,
promovarea dialogului între cadrele didactice, dar și menținerea stării de bine a tuturor actorilor implicați
în procesul educativ, reprezintă componente de bază ale mozaicului online al învățământului modern
românesc.
613
BIBLIOGRAFIE:
1. Doise, Willem; Deschamps, Jean – Claude; Mugny, Gabriel, Psihologie socială experimentală,
Editura Polirom, Iaşi, 1999;
2. Nedelcu, Anca, Continuitatea pedagogică și pandemia, Articol on-line, 31 martie 2020.
3. https://unibuc.ro/continuitatea-pedagogica-si-pandemia-prof-univ-dr-anca-nedelcu/
614
METODE DE INVAȚARE ONLINE
PROF. CALINA IULIA LAVINIA

LICEUL TEHNOLOGIC DE TRANSPORTURI AUTO, CRAIOVA
Apariția pandemiei de coronavirus a determinat multe state, inclusiv, România, să închidă școlile
pe o perioadă destul de lungă deja și, încă, nedeterminată. Profesorii din România sunt acum provocați
să se adapteze rapid și să continue procesul de instruire și educație numai cu instrumente online.
Toți profesorii știm că munca online este mult mai grea și mult mai laborioasă. Pentru ca
să reușești să menții la ora virtuală elevii trebuie să găsești metode și resurse atractive elevilor
și să eviți ,,încărcarea” materialelor didactice pentru a nu plictisi, speria elevii cu cantitatea
informațională.
Ca în multe școli, la noi la liceu, era deja creată cancelaria online și fiecare diriginte își
avea un grup pe whatsapp creat pentru propria clasă. Cand am trecut la școala online, am
adăugat la aceste grupuri de whatsapp o serie de alte aplicații pe care continuăm să le folosim
pentru a comunica cu elevii.
Cel mai popular instrument de colaborare online, la noi la școală, a devenit Google. Pentru a
accesa gratuit Suita Google for Education, școala a achiziționat un domeniu și s-a înregistrat cu un
cont G Suite for Education. Administratorul de rețea a creat acest cont și apoi a creat adrese de email
tuturor utilizatorilor (profesori și elevi) pentru acel domeniu. Astfel noi, profesorii am creat noi clase
pe google classroom unde putem crea, transmite materiale didactice, sau lucra în timp real (putând
folosi și întâlnirile video). Pentru a activa elevii am dat punctaje (cu mărinimie) în funcție de modul
de realizare a sarcinilor primite. Elevii se bucură când primesc punctaje mari (o răsplată a muncii lor).
În concluzie, cred că este necesar pentru a putea eficientiza pe cât posibil școala online să
respectăm orarul elaborat la nivel de școală și să folosim:
• platformă educațională care facilitează schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă,
între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback din partea
profesorului( de exemplu google classroom oferă și posibilitatea unor conferințe video cu elevii,
o interacțiune în timp real) ;
• resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub
cât și ca teme de lucru pentru acasă. Singura precizare la aceste resurse educaționale este că ele trebuie
să fie foarte clar redactate, elaborate pentru o înțelegere facilă de către elevi.
• aplicație de comunicare online cunoscută deja utilizată de elevi și pe care o au instalată
cei mai mulți pe telefoane (este foarte bună pentru a comunica cu elevii, oricând indiferent de
motiv, scop). Școala noastră a ales whatsapp.
• aplicație pentru ineracțiune în timp real (de exemplu, pentru întâlnirile video noi folosim
binecunoscutele aplicații zoom și meet).
Comun și școlii online, decisivă în realizarea unor ore (chiar și virtuală) cu succes este
pasiunea pentru această meserie, pasiunea de a fii profesor. Am putea să mai adăugăm la pasiune
și conștiința fiecăruia dintre noi, reponsabilitatea pe care o avem de a educa acești copii
debusolați, pe bună dreptate, în această perioadă mai mult decât dificilă pentru noi, toți.
Bibliografie
https://www.aspireteachers.ro/noutati/2020/3/15/cum-mutam-scoala-online
615
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI IN CONTEXTUL PREDARII-
INVAȚARII ONLINE
PROF. INV. PR. CALINA MARINELA

LICEUL TEORETIC ,,ION GH.ROȘCA”
OSICA DE SUS, JUDEȚUL OLT
Managementul poate fi definit ca știința, arta și tehnica de a planifica, a conduce, a organiza și

controla elementele unui sistem, ale unui domeniu de activitate specific, în așa fel încât să genereze profit.
Conceptul de Management Educațional poate fi privit ca o acțiune, ce include un întreg ansamblu de
norme, funcții și metode de conducere orientate spre obținerea succesului în Educație.
Caracteristicile comune oricărui management performant (inclusive la nivelul clasei) sunt : coerența,
curajul, claritatea și considerația.
a) Coerența :
• coerența între fapte și vorbe;
• coerența între decizii;
• coerența între obiectivele propuse și mijloacele alocate.
b) Curajul:
• curajul intelectual și moral al managerului : a avea curaj înseamnă a lua decizii.
c) Claritatea :
• clasificarea misiunii organizației și a regulilor ;
• precizarea opțiunilor strategice și a obiectivelor ;
• comunicarea periodică a rezultatelor obținute, obstacole.
d) Considerația : presupune acordarea de atenție personalului din subordine, ascultare și respect.
,,Orice profesor este și un creator de modele, de proiecte educaționale, de profile, de metode și procedee,
un inovator”(N.Stan, introducerea în Managementul Educațional, 2010).
Profesorul este o persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate și care predă
o materie de învățământ.
Sistemele educaționale din întraga lume trec prin nevoia de a se reinventa, dată fiind situația în care
milioane de elevi își petrec zilele în casă, la fel și profesorii lor.
Metodele de predare aplicate în clasă au un puternic impact asupra calității educației.
Modul de învățare tradițional a devenit greu de gestionat în comparație cu învățământul bazat pe
resursele web.Putem spune că acest tip de resurse reprezintă de fapt noile cărți ale epocii moderne.
Web site-ul este un instrument nou, foarte eficient, care facilitează procesul de predare-învățare și
nu numai.Asigură elevilor un pachet variat de informații ștințifice fiind incluse în baze de date, biblioteci
online.Atât profesorii cât și elevii pot schimba idei și opinii.
Clasa este acum un mediu virtual de învățare iar aceasta nu mai este determinată de timp și
spațiu.Lecțiile online pot prezenta același conținut și pot fi dezbătute la fel ca și lecțiile
convenționale.Avantajul este însă faptul că aceste lecții pot fi accesate oricând și oriunde.
Predarea online oferă câteva avantaje și dezavantaje în care nu le putem găsi în modelul de predare
tradițional.
• prezentarea conținutului ;
• flexibilitatea locației ;
• avantaje financiare ;
• observarea implicării și participării ;
• colegialitate și suport ;
• materiale didactice structurate ;
• eficiență mai ridicată ;
• înmulțirea surselor informaționale pentru elevi, studenți ;
• spații de colaborare pentru o idee comună ;
• discuție structurată și învățare bazată pe activități ;
616
• înfruntarea fricii ;
• antreprenoriatul și angajarea cursanților în folosirea tehnologiei ;
Dezavantaje :
• necesită auto-motivare și auto-disciplină ;
• dificultatea de a practica ;
• eroarea care poate apărea la nivelul tehnicii ;
• dificultăți în evaluare ;
• lipsa comunicării reale sau fizice ;
E important să îi ținem aproape pe copii de învățare în această perioadă astfel încât în momentul când
revin la școală, readaptarea să fie mai ușoară.Datele arată că după o perioadă lungă de timp petrecută doar
în online motivația dispare și că e tot mai dificil să îi ții reimplicați pe copii, dar nu este imposibil .
617
TIMBRUL VOCAL SI INSTRUMENTAL
PROFESOR: CALINIUC ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIRON COSTIN SUCEAVA
TIMBRUL VOCAL SI Cea mai răspândită variantă este Muzica este vocea armonioasa a
INSTRUMENTAL prima, căreia i se subordonează creatiei; un ecoul al lumii invizibile.
Aria lui Orfeu din opera “Orfeu si catalogarea după construcția Giuseppe Mazzini
Euridice” instrumentului (de unde pornesc
http://www.youtube.com/watch?v=wni1GV familiile de instrumente, concept
RlMtc refuzat de unii teoreticieni). Astfel,
a.Timbrul cornul englez și oboiul sunt privite ca
Timbrul se referă la una dintre calitățile de mult mai înrudite între ele, față de
bază ale sunetului muzical, anume complexul clarinet.
de însușiri care permit diferențierea unor La un nivel mai intim, instrumentele
surse sonore mai mult sau mai puțin construite pentru a avea aceleași
asemănătoare, precum vocile omenești sau posibilități tehnice (și purtând același
instrumentele muzicale. Timbrul este nume, de exemplu: două tube în si
considerat ca fiind de o însemnătate la fel de bemol) se diferențiază prin calitatea
mare pentru personalitatea sunetului, cu construcției, materialele folosite,
acelea ale înălțimii, desfășurării în timp asamblarea lor de către roboți
(duratei) și a intensității sonore. industriali sau manual ș.a.m.d.
Cel mai adesea, timbrul este delimitat după Bineînțeles, compararea timbrului
sursa sonoră, în timbru vocal și timbru poate merge până la a confrunta două
instrumental. instrumente din aceeași serie, identice
ca aspect, dar tot cu mici diferențe de
sonoritate (pentru cei mai mulți,
insesizabile). Întindere vocală.Pornind de la
b. Timbrul instrumental timbrul cel mai grav și profund până
c. Timbrul vocal la cel mai acut, vocile se succed
astfel:
Sonoritatea unui instrument poate fi studiată
Deși încadrat, de asemenea, într-un • bas, bas-bariton, bariton,
pe mai multe nivele. Se poate porni de la
număr de categorii fixe, timbrul vocal tenor, contratenor (la rândul său,
asemănarea (sau dimpotrivă, contrastul) între
este mult mai particularizat pentru grav, mediu sau înalt pentru a
aspecte diverse:
fiecare individ. Acest fapt se explică echivala registrele vocilor femeiești)
• modul de execuție (instrumente cu
printr-un control mai precis al • altistă, mezzo-soprană,
coarde, de suflat ș.a.)
intonației, articulației ș.a.m.d., vocea soprană
• analiza spectrului (pentru exemplul
fiind ghidată nemijlocit de starea În cazul cântăreților cu o pregătire
anterior, echivalarea unei viori cu o trompetă
organismului, în vreme ce expresia de tip clasic, timbrele se împart la
în anumite condiții, deși execuția este foarte
este redată pe un instrument muzical rândul lor în subcategorii,
diferită pe cele două instrumente)
prin intermediul tehnicii specifice. corespunzătoare altor trăsături ale
• analiza atacului (de exemplu, căutarea vocii și capabile să personifice roluri
Vocile omenești se divid mai întâi
unui instrument cu atac foarte percusiv, scurt de operă sau altele asemenea din
după sex, în voci bărbătești și voci
poate alege între un instrument cu coarde la diverse genuri vocale sau vocal-
femeiești. Cele bărbătești sunt, în
care se cântă în manieră pizzicato sau unul de simfonice.
marea lor majoritate, mai grave și mai
percuție acordabil, precum xilofonul sau
bogate în armonice superioare. În
marimbafonul)
cântul coral, se permit distanțe mai
mari între vocile bărbătești, tocmai
pentru că sonoritatea este mai „plină”.
Bărbații dispun de falset sau „voce de
cap”, o tehnică prin care ambitusul
poate fi crescut aproximativ cu o
octavă în acut, cu un timbru
caracteristic, mult mai slab și sărac în
armonice decât cel specific.
Vocile femeiești sunt mai slabe ca
intensitate și mai puțin bogate în
armonice decât cele bărbătești; de
aceea, conducerea lor în cadrul unui
cor va fi mai strictă.
618
SCENARIUL SOFTULUI EDUCAŢIONAL
Cuvintele scrise cu italic fac trimitere la definiții sau la audiții muzicale.
Spectrul sonor = Spectrul reprezintă descompunerea oricărui sunet complex (cu alte cuvinte, sunet
desprins dintr-un context real) în elemente simple, indivizibile (oscilatori sinusoidali) și descrierea
pregnanței fiecăreia în parte față de cea cu frecvența cea mai joasă (sunetul cel mai grav), numită
fundamentală. De regulă (dar există și excepții), celelalte frecvențe vor echivala numeric cu multiplii întregi
ai frecvenței fundamentale, primind numele de armonice superioare. Ele se numerotează după multiplul
ales, spre exemplu, dublul fundamentalei se va numi „armonicul doi”, dar și fundamentala însăși va primi
numele (mai rar întrebuințat) de „armonicul întâi” (unu fiind element neutru al operației de înmulțire).
Atacul = În schimb, atacul reprezintă începutul unui sunet muzical, intervalul scurt de timp în care se
declanșează mecanismele necesare producerii sale. De pildă, la vioară sau alte instrumente cu arcuș, atacul
înseamnă intervalul în care arcușul trece de la frecare statică către punerea coardei în mișcare la viteză
constantă. Deși greu perceptibile dacă sunt căutate anume, asemenea zgomote inițiale sprijină de multe ori
informația oferită de spectrul sonor. În cazul viorii, fără a auzi „începutul” sunetului riscăm să o confundăm
cu sunetul unei trompete, din care s-a eliminat, de asemenea, atacul. (Explicația oferită în acest caz este că
vioara și trompeta au un spectru similar.)
Timbrul = se justifică acustic printr-un număr de parametri, unii dintre cei cu un grad mai mare de
subtilitate nefiind încă neechivalați prin modele științifice. Însă cei mai importanți dintre ei, sesizați încă
din momentul inventării primelor instrumente de suflat (dar studiați în mod empiric în lumea antică), sunt
spectrul sonor și atacul.
VOCILE DE BĂRBAȚI
bas = http://www.youtube.com/watch?v=ebNOVBH5Azg
bas-bariton = http://www.youtube.com/watch?v=U1OTjn-Lm-c
bariton = http://www.youtube.com/watch?v=U1OTjn-Lm-c
tenor= voce de bărbat care interpretează în registrul înalt (acut).
contratenor= voce de bărbat care se unește cu cea a tenorului, dar este mai înaltă (discant). Se
întâlnește în sec. al XIV- lea în compozițiile compozitorului PHILIPPE DE VITRY.
VOCILE DE FEMEI
altistă= voce de femeie care interpretează în registrul grav (gros).
mezzo-soprană = http://www.youtube.com/watch?v=NaVBFjnWQxI
soprană= voce de femeie care interpretează în registrul cel mai înalt (acut).
619
COMPETENȚELE DIGITALE ALE PROFESORILOR
CALEA SPRE SUCCES A ELEVILOR
PROF. CALUGARU ANGELA,

SCOALA GIMN. IORGU IORDAN, LOC. TECUCI
“Trebuie să îi pregătim pe elevi pentru viitorul lor, nu pentru trecutul nostru.” Ian Jukes
Educaţia actuală, prin cerinţele realităţii cotidiene și atitudinea elevilor faţă de școală, impune
profesorului să completeze și/ sau să alterneze învăţarea tradiţională, colaborativă din sala de clasă, centrată
pe valorizarea elevilor, cu secvenţe de învăţarea sprijinite de metode moderne şi instrumente ale TIC.
Consider ca trebuie valorificată ideea că eficientizarea demersului de predare-învăţare-evaluare prin
inserarea în scenariile didactice, a unor secvenţe de instruire cu ajutorul unor unelte digitale adecvat alese,
conduce la creşterea motivării elevilor pentru educaţia oferită sub „umbrela” şcolii.
Aproape zilnic venim în cancelarie după orele de curs, nemultumiţi, întristaţi, revoltaţi, întrebând: „ce se
întâmplă cu majoritatea elevilor noştri de nu învaţă?”, „ce metode trebuie folosite pentru ai determina să îşi
găsescă propria motivare pentru studiu sau interesul pentru disciplina pe care o predăm?” etc. De asemenea,
în diverse contexte, din ce în ce mai des auzim nemulţumirile elevilor exprimate în afirmaţii de genul „este
greu”, „nu-mi place”, „mă enervează”, „nu-mi va folosi niciodată”, „şi, care-i scopul?”. Întrebările noastre
urmate de răspunsuri incerte şi eforturile depuse în cautarea de soluţii, care adesea experimentate duc tot la
rezultate nemulţumitoare, trebuie să fie orientate, în primul rând, spre identificarea cauzelor demotivării
elevilor. Dacă la întrebarea de ce…? găsim răspunsuri corecte, atunci întrebarea cum…? şi analiza vor
conduce la soluţiile bune. De ce nu mai învaţă elevii noştri? Tinerii născuţi după 1990 constituie primele
generaţii care au crescut înconjuraţi de produsele tehnologiei digitale. Computerul, Internetul, telefoanul
mobil, MP3 player-ul, camerea foto digitală, tableta, gadget-ul iPhone, jocurile pe calculator sunt pentru
aceste generaţii obiecte fireşti şi indispensabile ale vieţii cotidiene. Evoluţia exponenţială a informaticii şi
avalanşa rezultatelor ei tehnologice a „inundat” toate domeniile societăţii şi a generat schimbări importante
atât în sfera atitudinilor, deprinderilor, obişnuiţelor tinerilor cât şi în cea cognitivă şi metacognitivă. Terenul
cel mai fertil de manifestare a consecinţelor revoluţiei informatice a fost procesul de formare al tinerilor.
Realitatea din şcoală a început să dovedească faptul că, pentru motivarea efortului susţinut solicitat
de procesul cunoaşterii, tinerii acestor generaţii au nevoie permanent să găsească răspuns la întrebările: De
ce trebuie să învăţ despre…?, Îmi sunt necesare pentru…?, Când şi unde voi folosi…?. Mai mult, tinerii
preferă să obţină informaţiile cu ajutorul Internetului nu din cărţi, preferă să înveţe apelând la softuri,
platforme online şi nu să studieze în biblioteci. A devenit evident, că multe dintre metodele tradiţionale
abordate în procesul de predare – învăţare nu motivează în deajuns elevi pentru a dobândi cunoştinţe şi
competenţe prin propriile lor eforturi şi căutări.
Profesorul şi pedagogul american Marc Prensky căutând răspunsuri la aceste schimbări, a publicat
în anul 2001 concluziile într-un studiu. Articolul argumentează manipularea gândirii şi modificările
profunde la nivel cognitiv induse tinerilor de „invazia” dominantă a instrumentelor tehnologiei digitale, în
toate sferele vieţii socio-economice-culturale şi cu care, ei sunt în contact permanent. Marc Prensky
defineşte două concepte: generaţia “digital natives“ şi generaţia „digital immigrants” şi caracterizează
argumentat diferenţa dintre procesele gândirii lor. Prensky subliniază ideea că generaţiile erei digitale
gândesc şi prelucrează informaţiile într-un mod diferit de cel al generaţiilor precedente.“Generaţia digital
natives gândeşte diferit, nu mai prost, ci doar altfel: interactiv, ludic, depăşind graniţele cunoscute, adică
într-o manieră interdisciplinară, mai puţin sistematică în sensul tradiţional al cuvântului, nerespectând în
mod necesar ierarhiile consacrate dar procedând mai mereu cu creativitate.”
În comparaţie cu generaţia adultă – „digital immigrants” – care gândeşte liniar, construind pas-cu-
pas raţionamete logice bazate pe acumulări teoretice documentate şi verificate, generaţia „digital natives“
are o gândire paralelă, multitasking, rezultată din experienţe şi încercări, citind şi documentându-se din
cărţi mult mai puţin. Pragmatismul social, una dintre consecinţele generate de dominaţia complexă a noiilor
revoluţii, a fost adoptat fară rezeve de generaţiile tinere. Elevii nu mai doresc să înveţe „pur şi simplu”, ei
doresc să ştie de ce învaţă, în ce scop?. Mai mult, pentru ei abilitatea de a acumula şi capacitatea de a-şi
însuşi cunoştinţe noi foarte repede, sunt cu mult mai importante decât competenţa de a opera cu conţinuturi
deja dobândite.
620
Marc Prensky remarcă faptul că această revoluţie cognitivă, este una dintre principalele cauze ale
problemelor învăţământului: „elevii de astăzi sunt diferiţi de elevii pentru care sistemul educaţional era
conceput să parcurgă procesele de predare şi învăţare.” Generaţia “digital natives“ este instruită şi educată
în procent dominant de profesori a căror competenţe didactice sunt certificate de excelente rezultate
obţinute în instruirea şi educarea generaţiilor anterioare anului 2000 dar, care au fost formaţi şi s-au
dezvoltat profesional în alte paradigme educaţionale. Incompatibilitate dintre digital natives – digital
immigrants este una dintre principalele cauze ale problemelor cu care se confruntă educaţia actuală şi pentru
care se caută soluţii.
La Congresul Internaţional „Pregătim viitorul promovând excelenţa”, organizat la Iaşi în martie 2014
de Universitatea „Al. I Cuza”, întrebarea majorității prezente adresată personalităţilor care au avut
intervenţii, a fost: Cum să-i facem pe elevi să învețe?. Răspunsul profesorului Gh. Rudic, cu o vastă
experiență internațională, a fost formulat sub forma unui sfat „Educația în sine se bazează pe motiv. Nu
putem motiva motivul. Studentul sau elevul trebuie să învețe să lucreze singur, iar profesorul doar să-l
îndrume.” Concluzia, schimbarea ține de noi înșine! Da, aceasta este realitatea! Elevii nu pot fi schimbaţi,
ei s-au născut şi trăiesc în societatea digitală. Noi profesorii trebuie să depăşim mentalităţile şi inerţia în a
valorifica multitudinea de alternative oferite de TIC demersului didactic şi a ne adapta metodele de instruire
şi educare la interesul manifestat fără rezerve de tineri pentru IT. Noi profesorii trebuie să ne asumăm rolul
de coodonatori şi colaboratori ai elevilor în procesul de învăţare, să-i ajutăm cum să îşi indentifice singuri
propriile strategii şi metode de a învăţa potrivite personalităţii lor.
Instrumentele TIC sunt obiecte omniprezente în viaţa cotidiană utilizate în mod curent pentru a
satisface o varietate de nevoi. TIC oferă accesul imediat la toate tipurile de informații eficentizând munca
sau îmbunătățind confortul vieții. Ca educator nu poţi fi împotriva utilizării lor în procesul de predare
învăţare, nu poţi să ignori sau să refuzi multele beneficii aduse educaţie. Firesc este să accepţi provocările
lansate şcolii şi formării elevilor de progresul lor şi să adopţi o atitude pragmatică: explorarea acestor
instrumente (ele fiind materialul didactic al instruirii actuale) şi exploatarea lor pentru atingerea scopurilor
educaţiei: dezvoltarea minţilor iscoditoare, critice, a spiritului deschis şi receptiv, a atitudinilor colaborative
şi tolerante. Motivul? Adulţii de mâine – tinerii de azi – trebuie să fie capabili să creeze, să inventeze şi să
facă descoperiri utile societăţii lor, societatea secolului XXI. Sub influența incontestabilelor schimbări
aduse în societate de dezvoltarea TIC şi impuse educației prin comutări de paradigme – dobândirea
competenţelor necesare sec XXI și practica didactică zilnică demonstrează faptul că elevii de azi, faţă de
cei de ieri, au așteptări diferite de la școală, în ce privește învăţarea şi educaţia. O soluţie la așteptările
justificate ale elevilor poate fi managementul activităţilor de instruire cu „unelte” IT şi / sau pe platforme
de e-learning. Abordarea învăţării pe simbioza tradiţional – instrumente TIC are în plus și avantajul că
asigură continuitatea instruirii între şcoală și facultate, între şcoală şi formarea pe intreg parcursul vieţii.
Colaborare şi formare – soluţii pentru schimbare
• Documentare simplă dovedeşte decalajul existent între dezvoltarea ca divesitate şi eficienţă a
mijloalelor TIC destinate educaţiei şi formarearea profesorilor, dar mai ales, decalajul între cursurile de
formare urmate de profesori şi aplicarea rezultatelor formării în procesul didactic. “Schimbările în domeniul
educaţiei depind de ceea ce fac şi de cum gândesc profesorii. E aşa de simplu şi totodată atât de complex.”
Pentru reuşita schimbării importantă este colaborarea şi împărtăşirea informaţiilor, ideiilor, experienţelor,
competenţelor dobândite privind realizarea materialelor digitale şi rezutatele experimentării lor. Practic, în
cadrul colectivelor de profesori trebuie înlocuit orgoliul şi individualismul profesional cu adoptarea
atitudinilor deschise şi spiritul muncii în echipă.
• Participarea profesorilor la stagii de formare care vizează scopuri şi obiective ce motivează şi
dezvoltă didactica digitală, organizate la noi sau oriunde în Europa, este esenţială pentru nevoia de a
dobândi noi abilităţi de îndrumător şi consilier al elevilor în activitatea din clasă, pentru a dobândi
competenţe în arta de a preda cu TIC, atât de necesară în actualele cerinţe educaţionale. Formarea iniţială
nu este o scuză şi nici experienţa acumultă în utilizarea didacticii tradiţionale nu este suficientă. „Societatea
contemporană îşi duce existenţa într-o lume a deschiderii, când mâine este necesar să ştim mai mult şi altfel
decât astăzi, să fim capabili a face ceva ce nu am făcut niciodată, în perioada în care am învăţat să facem
ceva.” [5] Colaborările în cadrul parteneriatelor educaţionale tansnaţionale finanţate de UE prin programul
ERASMUS + şi cursurile de formare în context european oferă cadrul optim pentru însuşirea şi / sau
dezvoltarea competenţelor digitale de exploare şi valorificare a instrumentelor TIC destinate instruirii
621
şcolare, informarea cu privire la apariţia unor noi „unelte” informatice destinate educaţiei şi la rezultatele
experienţelor didactice de bună practică ale utilizării lor.
Misiunea profesorului modern este de a educa elevii pentru viitorul lor, pentru societatea de mâine.
În consecinţă, el trebuie să proiecteze şi să gestioneze instruirea vizând permanent esenţa ei „cultivarea
potenţialului creativ al tinerilor”, pregătindu-i astfel pentru o societate în care cunoaşterea şi „integrarea
tehnologiei contribuie la asigurarea succesului lor”
„A fi un bun educator presupune a fi, în primul rând, un profesor orientat spre viitor”
Bibliografie:
M. Prensky – Digital Natives, Digital Immigrants, 2001- marcprensky.com R. M. Niculescu –
Dramă şi metaforă în educaţie, Braşov, 2006
J.W. Botkin, M. Maliţa – Orizontul fară limită al învăţării Lichidarea decalajului uman, Ed.Politică,
Bucureşti, 1981
www.intel.com/cd/corporate/education
622
ȘCOALA ONLINE, O PROVOCARE PENTRU PROFESORI ȘI ELEVI
-AVANTAJE/DEZAVANTAJE-
EDUCATOARE: CALUȘ AUGUSTINA

ȘCOALA GIMNAZIALA BUDACU DE JOS/ GRADINIȚA P.N. JELNA
Cu siguranță, nu a fost și nu este ușor pentru nicio unitate de învățământ să-și transfere activitatea în
mediul online. Procesul necesită multă răbdare, o planificare cât mai bună, dar mai ales o comunicare
eficientă între partenerii educaționali – profesori, părinți, elevi.
→ Nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre școală, copiii nu mai fac efort fizic îndelungat
și riscant (mai ales în cazul unor copii din mediul rural, din comunități mici, unde se merge la mare distanță
la școală, adesea pe jos).
→ Copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este mai interactive,
nu mai folosesc dispozitivele doar pentru a se uita la desene sau pentru a se juca. Le folosesc și în scop
educativ.
→ Se pune mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică.
→ Copiii sunt mai odihniți, pot avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil.
→ Părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, pot
fi la curent cu adevărat cu situația școlară a copilului.
→ Este facilitată munca profesorului, poate să se ocupe mai mult de alte lucruri, are mai mult timp
pentru activități care altă data erau condiționate de timpul petrecut pe drum, este mai odihnit.
Cele mai frecvente situaţii-problemă întâmpinate în timpul şcolii online din partea elevilor şi
părinţilor:
→ Copiii erau mult mai entuziasmați când mergeau fizic la școală.
→ Dificultăţi de utilizare a platformelor şi instrumentelor digitale pentru elevi, părinţi, profesori.
→ Lipsa conexiunii la internet, a semnalului wi-fi uneori. Creşterea costurilor la factura de telefon
cazuri, chiar lipsa echipamentelor IT, mai ales în zonele cu persoane cu un venit scăzut, în familile
numeroase din mediul rural, etc.
→ Nemulţumirea privind utilizarea platformelor online, necesitatea unei perioadei de adaptare, faptul
că, pentru că unii părinți merg la serviciu, copiii au fost nevoiți să se descurce mai mult singuri. Pentru
preșcolari, imposibilitatea de a accesa telefonul fără un părinte lângă ei.
→ Lipsa de interes a copilului pentru acest tip de studiu. Lipsa disciplinei la ore - cadrul didactic
controlează mai greu elevii, tentaţi fiind să discute între ei. Copilul nu mai dă randament din cauza relaxării
şi gândului că este acasă şi nu mai ia școala în serios.
→ Preșcolarii în special, din cauza vârstei fragede nu conștientizează în totalitate ce presupune
această școală online, nu înteleg de ce trebuie să facă activități cu părinții în locul educatoarei.
Lista cu aspecte pozitive și aspecte negative despre şcoala online este foarte lungă! Sperăm să trecem
cu bine şi sănătoşi peste această perioadă solicitantă şi delicată. Oricum ar fi, am învăţat că trebuie să avem
o mare disponibilitate de adaptare la nou şi tehnologie, ni s-a confirmat încă o dată că este esenţial pentru
fiinţa umană a păstra contactul, fie el şi virtual, cu semenii, am învăţat că trebuie să acordăm mai multă
importanţă sectorului educaţional online, dar să nu excludem învăţarea tradiţională. Este o lecţie importantă
de viaţă, care va avea ecou în viitorul şcolii şi educaţiei în România.
623
BIBLIOGRAFIE:
*Dobrescu, P. (2020, May 14). Libertatea. Retrieved from Avantaje și dezavantaje ale învățământului
online în România: https://www.libertatea.ro/lifestyle/publicitate-avantaje-si-dezavantaje-ale-
invatamantului-online-in-romania-2997336
*Vochin, C., & Neculai, A. (2020, May 08). Câmpina TV. Retrieved from Școala online, o provocare
pentru profesori și elevi: https://campinatv.ro/News/Article/5bb5ef27-82c3-463f-a148-
465c95fe1fd4_scoala-online-o-provocare-pentru-profesorii-si-elevii-scolii-gimnaziale-centrale-din-
campina
624
ABORDAREA MULTICULTURALITĂȚII ȘI A INTERCULTURALITĂȚII ÎN
PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
CAMELIA NEAGOE
LICEUL „ VOLTAIRE” CRAIOVA
Ideea acestei teme s-a născut, pe de o parte, din recunoaşterea importanţei introducerii unei
perspective interculturale în şcolile sătmărene şi, pe de altă parte, din afirmarea nevoii de a articula eficient
acţiunea şcolii cu realitatea cotidiană a comunităţii locale în care trăiesc elevii cu mesajele educative pe
care aceştia le primesc din familie şi din grupurile asociate identităţii lor culturale specifice.
Diversitatea culturală nu mai este un prejudiciu, ci o realitate care trebuie fructificată în mediul şcolar.
Pornind de la ideea că şcoala reprezintă un subsistem fundamental al sistemului social, este de înţeles faptul
că paradigma interculturală s-a impus şi la acest nivel. S-a constatat chiar că, în primul rând la nivel
educaţional eficienţa realizării unor contacte interculturale este sporită şi cu ecouri în timp asupra întregii
societăţi. Atâta timp cât şcoala rămâne principala instituţie educaţională precum şi locul de contact între un
număr mare de indivizi, este firesc şi de dorit ca ideea de educaţie interculturală să apară în primul rând
aici. Cât timp societatea este una pluriculturală, şcoala nu poate fi altfel.
Şcoala este o societate umană în miniatură şi reproduce, în consecinţă, raporturile existente la nivelul
societăţii în ansamblu. Pe lângă rolul fundamental al şcolii, acela de a educa, ea mai deţine şi poziţia
determinantă în ceea ce priveşte socializarea copiilor, astfel încât ,,devine locul unei armonizări culturale
ce o devansează pe cea socială.’’ Şcolile trebuie să includă în procesul de învaţământ toţi copiii, fie ei cu
handicap sau supradotaţi, copii ai străzii sau copii provenind din alte grupuri dezavantajate. Diversitatea
elevilor este mare, iar necesitatea luării în considerare a acestui lucru şi accesibilizării conţinuturilor apare
în didactică, ca teorie a procesului de predare-învăţare, sub forma principiului accesibilităţii şi
individualizării învăţământului.
Noţiunea de educaţie multiculturală desemnează totalitatea programelor educaţionale ce răspund
necesităţilor impuse de coexistenţa într-un mediu multietnic. Scopul educaţiei multiculturale este de a
facilita acomodarea grupurilor etnoculturale minoritare şi, în aceeaşi măsură, acomodarea şi deschiderea
societăţii majoritare la modele culturale specifice grupurilor minoritare. Educaţia multiculturală este
considerată a fi, prin demersurile antirasiale, antixenofobe, antidiscriminative şi de relativizare a culturilor
existente, garantul unei societăţi multiculturale viabile, factor de stabilitate democratică şi de diminuare a
conflictualităţii. Orice program de educaţie multiculturală include promovarea idealurilor democratice ale
respectării demnităţii umane, egalităţii între oameni, al justiţiei, al toleranţei faţă de opiniile celuilalt. Pentru
a-i ajuta pe elevi să obţină succesul şcolar dorit, profesorii trebuie să-i trateze pe toţi în mod echitabil; cu
alte cuvinte trebuie să conceapă astfel programele lor de instruire încăt să răspundă caracteristicilor
fiecăruia şi ale tuturor.
Elevii au tendinţa de a fi toleranţi unii cu alţii atunci când li se crează în mod continuu oportunităţi
de a interacţiona. Unele dintre aceste interacţiuni se pot realize în contextul activităţilor desfăşurate în sala
de clasă: de exemplu se pot organiza discuţii în care elevii descriu tradiţiile, convenţiile, percepţiile
specifice grupului lor etnic; alteori se stimulează prieteniile între elevi prin organizarea diferitelor activităţi
de învăţare care presupun cooperarea, ori prin organizarea unor activităţi extraşcolare la care participă toţi;
poate fi încurajată învăţarea unor elemente simple ale limbii native a celorlalţi colegi. În şcolile omogene
cultural se recurge de obicei la diferite acţiuni extraşcolare care îi angajează pe elevi în diferite proiecte
comunitare prin care se fac mici servicii unui anumit grup etnic din localitate. Alteori se încurajează
comunicarea sistematică prin internet cu elevii aparţinând altor etnii, pentru a face schimb de ştiri,
fotografii, muzică sau imagini ale produselor artizanale specifice fiecărui grup etnic.
Instituţiile de învăţământ trebuie să ia măsuri potrivite pentru eliminarea oricărei forme de
discriminare prezente în interiorul lor. În această privinţă pedagogii au nevoie să-şi conştientizeze propriile
prejudecăţi să fie corect formaţi, să ia în considerare condiţiile sociale şi nevoile minorităţilor. „Toţi copiii
trebuie să înveţe să trăiască şi să interacţioneze pozitiv în această lume diversă. A învăţa recunoaşterea
diversităţii codurilor culturale diferite, a şti să comunici într-un context intercultural, a lua cunoştinţă de
propria identitate culturală, a fi capabil de a trece dincolo de stereotipuri şi prejudecăţi acestea ar putea fi
obiectivele unei practici interculturale lărgite în educaţie.”
625
Care sunt obiectivele acesteia şi ce ar trebui să facă şcoala pentru a pune în practică acest concept?
„O primă condiţie o constituie dobândirea de cunoştinţe privind cultura în general şi impactul acesteia
asupra comportamentelor individuale şi de grup, privind propria cultură şi alte culturi. Cadrele didactice ar
trebui să dezvolte elevilor deprinderi legate de viaţa într-o societate multiculturală/ interculturală, ele ar
trebui să formeze la elevi atitudini, cum ar fi respectul pentru diversitatea culturală, identitatea culturală
proprie şi a celorlalţi, refuzul discriminării şi intoleranţei; să stimuleze participarea la acţiuni în sensul
promovării principiilor unei societăţi interculturale şi a combaterii discriminării şi intoleranţei.”
Educaţia interculturală vizează dezvoltarea unei educaţii pentru toţi în spiritul recunoaşterii
deosebirilor ce există în sânul aceleiaşi societăţi. Educaţia interculturală constituie „o opţiune ideologică în
societăţile democratice şi vizează pregătirea viitorilor cetăţeni în aşa fel încât ei să facă cea mai bună alegere
şi să se orienteze în contextele multiplicării sistemelor de valori”. Se remarcă şi o schimbare a rolului
profesorului, care depăşeşte funcţia de a comunica modele şi programe, acesta trebuind să acorde o mai
mare atenţie spiritului de iniţiativă şi creativităţii, centrarea întregii acţiuni fiind pe elev. Impunerea pe plan
educativ a unor strategii eficiente de realizare a educaţiei interculturale se poate realiza începând cu nivelul
,,zero”, acela al creării unui curriculum intercultural. Iată câteva direcţii pe care acesta se poate axa:
pătrunderea diversităţii etnice şi culturale în tot mediul înconjurător; preţuirea diversităţii; întărirea şi
afirmarea propriei identităţi; introducerea conţinuturilor etnice şi a diferenţelor culturale în învăţământ;
recunoaşterea sărbătorilor şi a festivităţilor specifice grupurilor etnice; folosirea diferitelor experienţe în
învăţare; recunoaşterea succeselor şi a contribuţiilor membrilor unui grup; valorificarea în curriculum a
resurselor comunităţii locale; antrenarea tuturor copiilor în studiul continuu al comunităţii locale;
interpretarea succeselor şi a performanţelor din perspectiva valorilor unui grup.
În concluzie, se poate afirma că educaţia interculturală este o educaţie a tuturor, minoritari, ca şi
majoritari ea nu trebuie să se limiteze în mod exclusiv la transmiterea unor conţinuturi specifice în cadrul
unei discipline particulare, consolidarea abordării sale interdisciplinare este fundamentală; nu poate fi
concepută doar pentru mediul şcolar, ci şi în legătură cu extraşcolarul (familie, grupuri sociale, instituţii,
comunităţi, mass-media).
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantin Cucoş, Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000
2. Cozma Teodor, (coord.), O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Polirom, Iaşi, 2001
3. Dasen, P., Perregaux, C., Rey, M., Educaţia interculturală – experienţe, politici, strategii., Iaşi, Ed.
Polirom, 1999
4. Nedelcu Anca, Fundamentele educaţiei interculturale. Diversitate, minoritate, echitate, Ed.
Polirom, Iaşi, 2008
5. Liviu Plugaru, Mariela Pavalache-Ilie, Educaţie interculturală, Sibiu: Psihomedia, 2007
6. Rey, M., Educaţia interculturală – experienţe, politici, strategii., Iaşi, Ed. Polirom, 1999
626
ȘCOALA DE ACASĂ/ȘCOALA ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR CÂMPEAN VIOLETA ELENA

ȘC. GIMN. „AVRAM IANCU”, TÂRNĂVENI
Educația nu trebuie să aibă frontiere! Ea trebuie să se desfășoare continuu, oricând și oriunde! În

această perioadă, când întreaga Planetă trăiește vremuri istorice, fără precedent, societatea umană trebuie
să se adapteze rapid, astfel încât pierderile să nu fie irecuperabile. Această criză a scos la iveală multe
probleme existente în societate, care, cu certitudine își va aduce aportul la o schimbare radicală a
mentalității oamenilor.
În aceste condiții și în orice situație, un domeniu important și prioritar al statului trebuie să rămână
educația, care, la rândul său, are nevoie de o formare continuă pentru a corespunde cerințelor actuale ale
societății și să pregătească copiii și tinerii pentru a se integra activ în viața socială și personală. În acest
context, se resimte o schimbare radicală a sistemului educațional, pentru a-i face pe educabili să devină mai
conștienți, mai flexibili și mai bine pregătiți pentru viața de mâine cu surprizele sale. Schimbarea trebuie
să includă implicarea mai largă a părinților, dar și a membrilor comunității, în calitate de parteneri activi ai
cadrelor didactice, în educația tinerei generații. Însăși elevii ar trebui să fie învățați să învețe, astfel devenind
adevărați parteneri ai dascălilor, deschiși să învețe în primul rând pentru sine, valorificând eficient
multiplele lor inteligente, care ulterior să devină achiziții importante pentru progresul societății. Noi,
cadrele didactice trebuie să ținem pasul cu evoluția societății, să ne perfecționăm continuu, să venim în fața
elevilor cu resurse educaționale atractive care să-l atragă, să-l motiveze să învețe cu plăcere.
În învățarea la distanță, în învățarea online, fiecare profesor a fost obligat să se adapteze și să învețe
rapid să folosească diverse platforme educaționale, să conceapă resurse digitale atractive pentru ca elevii
să continue învățarea într-un mod căt mai plăcut, și interesant. Am folosit cu success platfoma Zoom.us,
Whatsapp, Kahoot, cate două ore pe zi, încercând să păstrez un echilibru între online și offline. Am învățat
să creez resurse în aplicația Wordwall, MozaBook/Mozaik, pe care elevii le-au realizat cu multă plăcere și
interes. Am ținut o permanentă legătură cu elevii, oferindu-le sprjin, consiliere, încurajându-i. Este evident
că școala – chiar și repoziționată în zona digitală – trebuie să continue să reprezinte pentru elev o
resursă de siguranță și de continuitate. În momentul în care sunt utilizate prea multe platforme există
riscul ca respectiva unitate, elementul de securitate emoțională să fie perturbat, pentru că elevii pot
să aibă o senzație de nesiguranță cauzată de faptul că mutarea de pe o platformă pe alta induce o
repoziționare, o reconsiderare a adaptării și așa dificile efectuate foarte brusc”
Acum, mai mult ca niciodată, abordarea trans-disciplinară are menirea de a apropia procesul
educațional de viața cotidiană a elevilor și de nevoile comunității în care aceștia trăiesc, luarea în vedere a
complexității rolurilor pe care le vor juca elevii de azi în societatea viitoare, de la acela de ființă autonomă,
de membru al familiei și al unei colectivități, de cetățean și producător, până la acela de subiect și obiect al
multiplelor și diverselor experiențe de viată succesive, care îl vor ajuta să se cunoască pe sine și să abordeze
o concepție autonomă ca ființă liberă și creatoare. Accentul se plasează spre conștientizare, cooperare,
gândire critică și creativă, spre adaptabilitate și interpretarea lumii mereu în schimbare.
Trecerea bruscă de la activitatea față-în-față la activitatea online, în ceea ce privește activitatea
elevilor, a presupus în primul rând dificultăți tehnice, apoi lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor
tehnologii, nivelul insuficient al competențelor digitale, lipsa unui dispozitiv adecvat, lipsa unui program
bine structurat, lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor, acces limitat la Internet. Elevul
avea acces la informația digitală, dar nu era obișnuint de a învăța în acest mod. Numeroase studii arătând
anterior prezentului că obișnuința elevilor de a utiliza device-urile este în direcția programelor de
socializare, muzică și entertainment”.
În această orioadă, nivelul de implicare al familiei/părinților a crescut foarte mult, ceea ce obligă
la acțiuni pe viitor de formare la părinți a unor competențe specifice, complementare cu cele ale
profesorului.
627
ȘCOALA ALTFEL! ACTIVITAȚI ONLINE CU ELEVII CU CES
ÎNVAȚATOR ITINERANT CAPAȚINA MIHAELA-DANA

C. S. E. I BRAILA
Situația actuală provocată de pandemia de COVID-19 a dus la schimbări majore în sistemul de

educație din țara noastră. Astfel, s-a trecut într-un timp scurt de la învățarea tradițională fața în față la
învățarea în mediul online. Acest lucru a reprezentat o mare provocare atât pentru cadrele didactice cât și
pentru elevi și părinții acestora.
De ce o provocare pentru cadrele didactice?
Deoarece acestea au trebuit să se adapteze rapid la un mod de lucru altfel, să învețe să utilizeze diverse
platforme de lucru, să realizeze lectii inovatoare, atractive folosind tehnologii noi. Pentru cadrele didactice
care lucrează cu elevi cu CES, provocarea a fost mai mare deoarece modul de lucru cu această categorie de
elevi presupune eforturi suplimentare, intervenții structurate.
Pentru elevii cu cerințe educative speciale integrați în școala de masă această perioadă a fost dificilă
deoarece întreruperea obiceiurilor educaționale cum ar fi contactul cu ceilalți copii, integrarea în mediul
clasei și al școlii, participarea în comun la activități educaționale au fost întrerupte.
Ca și învățător itinerant am căutat să îmbin diverse moduri de lucru pentru a sprijini acești copii să
învețe conform dezvoltării și particularităților lor ținând cont și de dispozitivele electronice pe care le au.
Am continuat parteneriatul cadru didactic de la clasă-profesor de sprijin, prin predarea comună pe
platforma Google Classroom. Pe această platformă, pentru protejarea datelor copiilor, am selectat doar
elevul cu CES căruia îi era destinat materialul. Ne-am întâlnit live atunci când părinții au fost de acord, pe
WhatsApp video. Am creat și utilizat o serie de materiale atractive (colaje, planșe), jocuri, mici povestioare,
menite să stârnească interesul elevilor. Am pozat sau filmat etapele de lucru, am desenat litere.
Un rol important în această perioadă l-a avut parteneriatul cu părinții sau aparținătorii legali ai
elevilor. Aceștia s-au implicat activ în desfășurarea în bune condiții a lecțiilor. Le-am propus ca pe
WhatssApp, în privat, să încarce fotografii cu lucrările copiilor pentru ca aceștia să se simtă apreciați.
Înainte de fiecare activitate, am scris pe grupurile constituite lista materialelor necesare pentru
desfășurarea fiecărei lecții. Aceste materiale au reprezentat lucruri pe care le aveau la îndemână, în casă:
creioane colorate, șervețele de bucătărie, scobitori, plastilină, etc.
În continuare, voi ilustra prin exemple activități desfășurate cu elevi cu CES din diferite clase.
Clasa pregătitoare-Recapitulare litere
Materiale necesare: jetoane cu litere de tipar, imagini, tavă cu făină, coală de scris, instrumente de
scris.
Activitățile s-au desfășurat pe WhatsApp-video. Elevii au fost antrenați în lecții cu ajutorul diferitelor
materiale.
Pentru recapitularea literelor, am folosit jetoane, pe care le-am arătat la cameră. Aceștia au recunoscut
literele prezentate și le-au scris prima dată cu degetul în făină după model, au denumit imaginile și au
recunoscut litera inițială, au scris literele pe o coală. În completare, au primit și un joc interactiv „Potrivește
litera!”. Au audiat Poveștile literelor.
Clasa a II-a MEM- Figuri geometrice plane
Materiale necesare: figuri geometrice haioase din cartoane, creioane colorate, obiecte, fișă de lucru.
Activitățile s-au desfășurat live pe WhatsApp-video dar au primit fișe de lucru și filmulețe scurte de
vizionat și în Google Classroom.
Live, copiii au fost întâmpinați de figurile geometrice haioase, au răspuns la ghicitori, au dat exemple
de obiecte din mediul înconjurător asemănătoare cu figurile prezentate, cu ajutorul creioanelor colorate au
construit figurile cerute după model. În completare, au primit și un joc interactiv.
În Google Classroom, am atașat un filmuleț video și fișe de lucru. Copiii au vizionat filmulețul și au
rezolvat independent fișele, în ritmul lor.
Acestea sunt doar câteva din experiențele noastre.
Elevii au fost încântați de activitățile propuse, am primit feedback.
Așa a trecut acest an școlar diferit. A avut și părți bune, am învățat să ne adaptăm, să realizăm lucruri
noi. Abia aștept să ne revedem în toamnă! Avem atâtea lucruri frumoase de făcut!
628
ȘCOALA ÎN ONLINE
PROF. CAPMARE ALICE MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7 BUZĂU
Dacă ar fi să gândim într-o notă optimistă, pandemia nu se putea declanșa mai bine decât în această
perioadă tehnologică, în care un procentaj tot mai mare din populație are la îndemână un gadget și internet.
Soluția de avarie – online-ul, conduce procesul instructiv –educativ către obiectivele generale în pași
săltăreți, pe un nivel minim de aprofundare a programei.
Sesiunile online s-au desfășurat pe platforme de lucru și meeting, dar și pe platforme destinate
socializării virtuale. Vom trece în revistă câteva dintre acestea utilizate în lucrul de acasă: Google Meeting,
Zoom, Adservio, Skype, Facebook, WhatsApp. Platformele de lucru au fost stabilite în principal în acord
cu gradul de cunoaștere și acomodare al elevilor și al părinților cu acestea, dar mai ales în principal cu
posibilitățile de loggare și utilizare fără costuri suplimentare.
Noi am ales să utilizăm platforma Adservio, introdusă în școala noastră din septembrie prin
programul Catalogul online și un mod mai ușor de comunicare cu elevii canalul de comunicare WhatsApp.
Ambele soluții au prezentat atât avantaje cât și dezavantaje ce vor fi prezentate mai jos:
 Posibilitatea accesării de către copii și cadrele didactice fără costuri financiare;
 Stocarea informațiilor/ mesajelor/ fișierelor cu documente word, pdf, ppt, jpg, video ș.a. pe
perioadă nedeterminată și cu posibilitatea accesării și downloadării lor în cadrul grupului;
 Posibilitatea postării temelor conform orarului, posibilitatea de alocare a unei date limită,
posibilitatea corectării acestora și trimiterii unui feedback elevului, notarea temelor/proiectelor;
 Desfășurarea de lecții virtuale, cu un meniu de utilizare în română și mai simplu pentru copii
(comparativ cu Zoom de exemplu);
 Posibilitatea desfășurării de proiecte extrașcolare, lansarea de chestionare și mai ales teste online;
 Existența unui istoric Adservio, posibilitatea înregistrării lecțiilor
 WhatsApp-ul are meritul de a putea interacționa cu elevii și părinții mai rapid, într-un mod
neorganizat, nestabilit anterior, o comunicare vocală și prin intermediul postărilor de orice natură, ce a avut
meritul de a uni grupul de clasei.
- Dezavantajul cel mai deranjant ar fi faptul că deseori platforma era suprasolicitată, iar ca urmare
a acestui fapt conectarea era greoaie sau imposibilă pentru utilizatorii cu viteză redusă a internetului;
- Deși copiii erau conectați la lecțiile virtuale, cadrul didactic nu are posibilitatea de a urmări atenția
și activitatea elevilor, fiind prezentat doar elevul solicitat să răspundă;
- Elevii nu au posibilitatea/ priceperea de a partaja ecranul pentru a se urmări evoluția acestuia;
- Dezavantajul WhatsApp-ul este evident pierderea mesajelor importante când cantitatea de
respondenți este mare.
După câteva abordări mai puțin eficace, clasa noastră (a IIIa) a ajuns la următoarea situație de lucru
online: la ora 8 elevilor li se distribuia un fișier ce cuprindea scenariul zilei, lecții înregistrate, ppt-uri,
postere, fișe, video-uri etc. Până la ora 10, elevii se documentau, citeau, rezolvau exercițiile propuse în
scenariu. De la ora 10 până la ora 12 timpul era dedicat interacțiunii în lecțiile online pe platforma Adservio,
în timpul acesta elevii prezintă ceea ce au pregătit pentru a se obține un feedback și pentru a se corecta
eventualele greșeli. Tema este apoi postată conform orarului și urmează perioada de verificare a acesteia.
Elevii au avut posibilitatea pe tot parcursul zilei să intervină pe WhatsApp în discuții pe orice temă, pentru
a se menține interacțiunea la nivel de grup al clasei și pentru moralul acestora.
Deși elevii au acces constant la tehnologie, o utilizează pentru comunicare și activități de relaxare și
de joc, această perioadă nu a fost una care să îi facă să își dorească o școală de acasă. Cei mai mulți simt
lipsa interacțiunii dintre ei fizic, simt lipsa apropierii de cadrele didactice, consideră că înțeleg mult mai
bine noțiunile învățate în clasă, iar faptul că stau acasă majoritatea timpului cu membrii familiei nu îi ajută
în dezvoltare și independență.
Ca o concluzie, pot spune că această variantă de rezervă menține starea de învățare, însă nu este
suficientă pentru o dezvoltare multilaterală, socială sau de performanță, cel puțin la nivelul claselor primare,
iar lipsa de motivație din partea copiilor este accentuată și greu de învins.
629
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ȊN PREDAREA-ȊNVĂŢAREA
MATEMATICII ȊN MEDIUL ONLINE
PROF. CARA COSMINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7, GALAŢI
Şcoala de acasă a reprezentat ȋn această perioadă dificilă, o provocare nouă pentru elevi şi o
oportunitate pentru profesori. Fiecare dintre noi a avut de ȋnvăţat foarte multe lucruri noi care ne vor ajuta
ȋn viitor. Ne-am dezvoltat atât noi profesorii cât şi elevii anumite abilităţi de lucru şi am reuşit să ne adaptăm
la situaţii critice.
Pentru a crea niște obiceiuri de succes, conducerea fiecărei școli a trebuit să coordoneze organizarea
în prealabil. Tot acest context a înseamnat mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare
pentru profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate
orele vor putea fi organizate online, situaţia de faţă a cerut ca fiecare dintre noi să ne adaptăm.
Este foarte important cum fiecare dintre profesori şi-a gestionat programul de activitate astfel ȋncât
să fie şi elevii şi părinţii de acord. A fost foarte importantă comunicarea dirigintelui cu ceilalţi profesori, cu
elevii şi cu părinţii elevilor. Pentru desfăşurarea activităţii mele online cu copiii, am folosit mai multe
programe şi platforme educaţionale cum ar fi Edmodo, Asq, Whatsapp, Facebook şi Zoom pentru ȋntâlniri
face-to-face.
Pentru a putea ţine orele online putem să folosim o platformă de interacţiune ȋn timp real cum ar fi
Zoom sau Google Meet. Astfel avem acces la whiteboard, posibilitatea de a da share ecranului nostrum sau
de a vizualiza un filmuleţ cu anumite explicaţii legate de lectii sau cu exerciţii rezolvate pas cu pas. Fiecare
dintre noi profesorii, putem veni cu diferite idei de aplicat sau chiar să fim deschişi la idei ce vin din partea
elevilor noştri. De asemenea putem urmări ȋmpreună un manual digital cu ajutorul căruia putem parcurge
lecţiile mult mai uşor.
De asemenea se pot folosi resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse
deja existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul
lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include aplicații precum ASQ,
Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, teme
și studiu individual.
Pentru a verifica temele propuse, majoritatea dintre ele le corectăm online in sesiunile de Zoom
ȋntrucât este mult mai bine să comunicăm iar elevii să pună anumite ȋntrebări. Cand nu le verificăm asa,
copiii trimit poze cu tema pe platforma Edmodo. Acolo le pot vizualiza oricând oferindu-le ȋn scris indicaţii
iar la final ii pot nota.
Toate aceste aplicaţii necesită timp de studiere ȋn primul rând a modului de utilizare şi de lucru. Pe
urma trebuie explicat elevilor cum se va desfăşura fiecare activitate dar cu timpul ei invaţă şi totul li se va
parea foarte accesibil. Cu ocazia aceasta nu invăţăm doar matematică ci şi să ne dezvoltăm anumite abilităţi
de lucru.
630
ȘCOALA DE ACASǍ. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
PROF. CARAGAŢǍ GHERGHINA,

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BRǍILA
Virusul SARS-COV-2 a făcut din anul școlar 2019–2020 un an special, unul pe care nu-l vom uita
niciodată. Profesorii au fost nevoiţi să pivoteze spre predarea online. Cadrele didactice au realizat acest
lucru, implicându-se activ în activitǎţile de predare online. Prima încercare în învățarea online a ridicat
probleme privind ritmul, structura și lipsa de interactivitate, de rigoare și, câteodată, confuzia creată de
cerința de a utiliza o multitudine de canale de comunicare și instruire (Google Classroom, Zoom, YouTube,
email, și aplicații variate). În aceastǎ perioadǎ multe cadre didactice au învățat să utilizeze tehnologia în
moduri autentice, experimentând într-un mediu cu risc redus, lucrul acesta reprezentând unul din beneficiile
învățării online de urgență .În ciuda faptului că au învățat noi abilități dinaintea crizei și că deja câștigaseră
un oarecare confort în utilizarea tehnologiei ca parte a utilizării ei în predarea față-în-față, profesorii au
spus că au nevoie de mult mai multă pregătire pentru a preda online, adǎugând cǎ “Predarea față-în-față cu
ajutorul tehnologiei este un lucru; predarea online prin intermediul tehnologiei este un joc cu o minge total
diferită.” Profesorii susţin faptul cǎ cele mai mari dificultǎţi au fost resimţite din cauza lipsei comunicarii
directe cu elevii, a colectǎrii si a oferirii de feedback de la / pentru elevi, dar si din cauza absenţei formelor
de stimulare pentru o mai bunǎ implicare activǎ a elevilor în activitǎţile didactice.Ei au menţionat faptul cǎ
” aspectele pedagogice online sunt mult diferite de situaţia „faţǎ în faţǎ”, pentru cǎ manifestǎrile
pesonalitǎţii oamenilor sunt diferite în faţa calculatorului, sub protecţia unui semi-anonimat”. Profesorii ar
trebui să-și construiască un repertoriu de pedagogii pentru mediul online, care implică un amestec de:
instruire directă (transmiterea informației despre concepte, abilități și proceduri, lecturi, capturi de ecran,
prezentări online), modele cognitive de învățare (activități structurate de învățare care nu doar toarnă
informația în capul elevilor, dar scot la lumină cunoașterea – raționamentul inductiv, întrebările cu răspuns
deschis, experimentele, strategiile meta-cognitive și rezolvarea de probleme ) şi modele sociale de învățare
(metode de instruire colaborative pe care le putem folosi și în învățarea online, abordările mozaic, predarea
reciprocă, discuțiile, dezbaterile). Cadrele didactice vor avea nevoie de îndrumare și de strategii pentru a
stabili un sens – emoțional, cognitiv și instructiv – al prezenței de instruire, astfel încât elevii să se simtă
conectați și parte a unei comunități online de învățăcei. În ceea ce îi priveşte pe elevi, în mod special pe cei
de vârstǎ şcolarǎ micǎ, acestia vor trebui ajutati sǎ invete sa utilizeze eficient tastatura, logarea intr-un
sistem de conferință online, utilizarea e-mail, reamintirea parolelor, managementul fișierelor, navigarea
prin sistemele de management al învățării. Elevii au constatat cǎ, pentru o învǎţare cu succes online, au
nevoie de o mai bunǎ motivaţie, strategii pentru a citi și scrie mai eficient, să respecte un program, abilități
de management a informației. Mulți elevi mici s-au chinuit – atât cu tehnologia și ca să-și păstreze învățarea
în mediul online, dar au fost ajutati de parinti. Acest aspect ar putea fi îmbunǎtǎţit pe viitor, prin
introducerea unor ore de instruire in utilizarea calculatorului, înca din ciclul primar. Am ales sǎ prezint
programul din „Sǎptǎmâna altfel”, desfǎşurat online cu elevii clasei a III-a. În perioada 25 - 29 mai 2020,
în „Sǎptǎmâna altfel”, am planificat si desfǎşurat online urmatoarele activitǎţi, fiecare realizate într-o zi din
aceasta sǎptǎmânǎ. Luni - Activitatea online, cu denumirea „În vizitǎ la un muzeu virtual”. Obiectivele au
vizat cultivarea interesului pentru istorie, artǎ si tradiţiile romanești, scrierea impresiilor în urma acestei
vizite virtuale.
Activitatea s-a desfǎşurat acasǎ, elevii au accesat linkul -
http://www.imagofactory.ro/muzee/antipa/antipa.html Marți - Activitatea„Împreunǎ cu Lizuca”.
Obiectivul urmǎrit a fost vizionarea filmului pentru copii ”Dumbrava minunatǎ”, accesand linkul indicat.
Elevii au avut de povestit acasa o întâmplare din film, cea care le-a placut mai mult. Miercuri - „Astǎzi este
ziua experimentelor !” Obiectivul a vizat explorarea mediului înconjurător prin activități practic-aplicative.
Elevii au descris experimentele fǎcute acasǎ, accesând site https://www.youtube.com/watch?v=fHWN
NpYGhy8. Joi - Activitatea denumitǎ „Teatru pentru copii”. Elevii au vizionat online spectacolul ” Scufita
Rosie „, apoi au vizionat piesa de teatru ”Fram, ursul polar”. Activitatea de acasǎ a continuat cu realizarea
unui urs polar din hârtie. Pentru confecţionarea ursului polar din hârtie elevii au fost îndrumaţi sǎ acceseze
http://krokotak.com/2019/11/polar-bear-2/
Vineri - Se apropie 1 IUNIE- „Ziua internationala a copilului”. Au avut de vizionat un program de
631
videoclipuri Lumea copiilor – Cantece pentru copii, realizarea unui desen despre copilǎrie sau cu cei trei
prieteni ai lui Cǎrǎbuş, pentru copiii care au participat la Concursul de creatie si desen online „Prietenii lui
Cǎrǎbuş”. Elevii au fost invitaţi sǎ vizioneze online, pe pagina de facebook, unul dintre cele mai îndrǎgite
spectacole ale Teatrului de pǎpuşi „Cǎrǎbuş”Brǎila - „Rapunzel”. Minunata prinţesǎ cu pǎrul ei lung şi
blond ca aurul i-a învǎluit pe elevi în magica poveste şi i-a condus pe un tǎrâm plin de aventurǎ si peripeţii.
Am resimţit lipsa interacţiunii directe cu elevii, din sǎlile de clasǎ. Interacţiunea directǎ cadru
didactic - educabil rǎmâne un factor important al calitǎţii actului de instruire.
Bibliografie:
Cucoş, Constantin, 2006, Informatizarea în educaţie. Aspecte ale virtualizǎrii formǎrii, Editura
Polirom, Iaşi;
Bontaş, Ioan, 1997, Pedagogie, Editura All, Bucuresti ;
https://elearningindustry.com/self-regulation-in-online-learning – Auto-controlul în învățarea online.
632
ȘCOALA ON-LINE: AVANTAJE ȘI NEAJUNSURI
PROF. CARHAȚIU ANAMARIA,

LICEUL TEHNOLOGIC „TRANSILVANIA” BAIA MARE
Decizia Ministerului Educației Naționale de suspendare a cursurilor din școli, din data de 10.03.2020,
datorită declanșării epidemiei de coronavirus, a ridicat multe semne de întrebare: cum și cu ce resurse ne
vom continua activitatea, noi și elevii noștri. Dacă inițial, pentru mulți elevi, suspendarea cursurilor pentru
două săptămâni a părut un fel de vacanță binevenită, declararea stării de urgență în 16.03.2020 avea să
schimbe total situația. În aceste condiții, școala s-a mutat complet în mediul on-line, iar noi, profesorii, dar
și elevii și părinții lor, ne-am mobilizat pentru a putea continua cursurile folosindu-ne de ceea ce ne pune
la dispoziție tehnologia modernă. Astfel, profesorii și-au descărcat pe dipozitivele lor conectate la internet
diverse aplicații precum Zoom, Google Meet, Webex Meet, Google Classroom, au început să-și creeze
clasele pe platforme de predare on-line și au creat grupuri de comunicare pe diferite rețele de socializare în
vederea desfășurării orelor on-line în condiții optime.
Deși părerile sunt împărțite, există și multe avantaje în crearea acestui sistem modern cu predare de
la distanță. Cert este că, în această perioadă, în contextul pandemiei globale, învățământul online părea
singura posibilitate responsabilă de continuare a școlii. Pentru mulți elevi, care sunt nevoiți să facă naveta
pentru a ajunge la școală, nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre școală, copiii nu mai fac efort
fizic îndelungat și riscant, în special copii din mediul rural, din comunități mici, unde se merge la mare
distanță la școală, adesea pe jos, nu se mai face naveta nici măcar în interiorul localităților. Astfel, se reduc
traficul și aglomerația și din orașele mari și prin urmare se reduce și gradul de poluare a aerului. Totodată,
se evită condițiile improprii existente în unele școli precum: wc afară, săli de clasă neîncălzite și se evită și
bullyingul, o problemă tot mai intensă în școli și licee.
Marele avantaj al acestei perioade îl reprezintă faptul că elevii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia,
descoperă programe utile, totul este mai interactiv, lecțiile sunt mai scurte și mai interesante. Astfel, se pune
mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică, elevii fiind astfel încântați de noul format al orelor de la
școală. Folosindu-se resurse adecvate, totul se poate face mai simplu, completând de exemplu în programe
care permit chiar evaluarea instant. Un alt avantaj este și faptul că, în general, elevii sunt mai odihniți, pot
avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil și convenabil lor. În plus, se evită
aglomerația din școli, învățarea în schimburi, o problemă în unele școli din mediul urban în special.
În condițiile școlii on-line, părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de
predare și la teme, pot fi la curent cu adevărat cu situația școlară a copilului, observând astfel și eforturile
depuse de profesori pentru a ține legătura cu copiii lor. La școala on-line, copiii nu mai pot lipsi de la ore
dacă sunt supravegheați acasă de un adult, însă dacă acest lucru nu se întâmplă, pot lipsi dând vina tocmai
pe tehnologie și invocând scuze precum: „mi s-a întrerupt conexiunea”, dar nu mai pot inventa scuze de tip
„mi-au uitat tema acasă”, căci lucrând de acasă au toate caietele, cărțile și materialele auxiliare alături de
ei. Școala de acasă ne-a demonstrat că se pot utiliza simplu variantele de manuale digitale, nu mai este
nevoie de manualele în format fizic, adesea aflate într-o stare avansată de degradare, fiind utilizate de mai
multe generații de elevi.
Totuși, dezavantajele evidente ale învățământului on-line în România sunt: lipsa accesului la
tehnologie care pune pune mari probleme din lipsă de dispozitive, dar și conexiuni suficient de bune, mai
ales în contextul aglomerării rețelelor, dar și faptul că în România încă există și gospodării fără curent
electric în mediul rural.
Pe de altă parte, imposibilitatea notării adecvate sau lipsa posibilității testării eficiente: acasă există
acces la toate resursele, online și offline, pentru copiat, nu ca la examene unde sisteme de copiere erau
adesea descoperite și unde se căutau dispozitive mai elaborate, gen căști de copiat și alte asemenea.
Mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, iar „școlarizarea”
acestora se face de obicei pe cont propriu, un proces lent și care depinde de fiecare, precum și lipsa spațiilor
potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți copii în familie și în
special în mediul rural, în familii foarte sărace, lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii
nu sunt supravegheați permanent de profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe
dispozitivul pe care îl folosesc. De această dată este mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de
633
fapt mai mult efort decât era obișnuit la școală, unde primea totul pasiv: copilul este obligat adesea să
studieze și să descopere singur, ceea ce pentru mulți elevi este extrem de dificil, precum și presiune pe
părinți (în special în cazul claselor I-VIII), care trebuie să-și ajute copiii și la partea de tehnologie, dacă se
pricep, și la partea efectivă de realizat teme. Elevii interacționează mai puțin între ei și distanțarea socială
afectează relațiile lor sociale și aptitudinile de socializare.
Multe neajunsuri trăite în această perioadă demonstrează încă o dată că școala din România nu este
tocmai pregătită pentru o abordare on-line.
634
ȘCOALA DE ACASĂ
LICEUL TEHNOLOGIC ”ÎNALȚAREA DOMNULUI”

SLOBOZIA, IALOMIȚA
PROF. CARLIGEA LENUȚA
Viața întreagă este un experiment! Cu cât experimentăm mai mult, cu atât mai bine.
– Ralph Waldo Emerson.
Școala de acasă este o provocare nouă pentru elevi și o oportunitate pentru profesori, iar acest proiect
de educație la distanță este un demers didactic ce presupune redimensionarea conținutului și a strategiei de
comunicare, având în vedere contextul de comunicare atipic și incomod. Deși o parte din activitatea
didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având în vedere impactul negativ asupra
învățării temeinice, totuși profesorii au regândit situațiile de invațare, lucrând mai mult decât de obicei
pentru a compensa inconvenientele inerente transpunerii într-un cadru nou a activităților didactice.
În această perioadă, căutarea metodelor noi cu implicarea resurselor digitale, care să corespundă
nevoilor și particularităților grupului de elevi, este o adevărată provocare. Tot o provocare este și pentru
elevi, nevoiți să țină pasul cu noul sistem de învățare virtuală. Pentru elevii care au cunoștințe în domeniul
calculatorului, a fost o plăcere că și-au putut etala cunoștințele pe care le au, că au aprofundat aceste
cunoștințe, sau că au aprofundat aceste cunoștințe cu altele noi. Însă, pentru acei care nu au abilități de lucru
pe calculator sau pentru cei care nu au avut device-uri pentru a putea participa la orele online, activitățile
nu au fost atractive sau au fost frustrați și îngrijorați.
Acest cadru nou de învățare a scos la iveală atât aspecte pozitive, cât și negative. Astfel, printre
neajunsurile școlii online se numără: comunicare neautentică și relaționare umană scăzută, sprijin
personalizat insificient sau aproape absent pentru elevii cu nevoi speciale de învățare, slaba monitorizare a
ritmului învățării, feedback neclar pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor,
înțelegerea insuficientă a conceptelor, relațiilor, fenomenelor și consilierea individuală necorespunzătoare,
dificultăți de ordon tehnic, lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățare-evaluare, lipsa resurselor
digitale în domeniul disciplinei și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a
instrumentelor și resurselor digitale.
Dincolo de disconfortul provocat de situația de pandemie, dar și de faptul că atât profesorii cât și
elevii au fost nevoiți să iasă din zona de confort, sunt și aspecte pozitive pe care actanții educației le-au
resimțit: experiența didactică nouă trăită în contextul virtual, îmbunătățirea competențelor digitale,
dezvoltarea capacității de a rezolva problemele, adaptarea la noutate, dezvoltarea spiritului de inițiativă,
responsabilizarea față de sarcinile de lucru, participarea la lecții digitalizate, experimentarea unor metode
noi și materiale didactice corespunzătoare, specifice mediului online, explorarea și utilizarea unor platforme
și aplicații de e-learning.
Concluzii
Indiferent că educația se face la distanță sau nu, în esență rămâne un act pedagogic.
Profesorii și elevii au nevoie de sprijin diferențiat pentru a performa în situația atipică actuală, iar
sprijinul nu este doar de ordin tehnic, ci și pedagogic.
Deși școala din mediul online a fost o desprindere forțată de organizarea clasică a sistemului, de
structurile și rutinele sale, școala trebuie să reprezinte o prioritate a tuturor sistemelor educaționale. Și nu e
vorba doar de o continuitate educațională, ci de una pedagogică, ce presupune o organizare deliberată a
eforturilor didactice menite să păstreze o legătură consistentă între cadrele didactice și elevi.
Această școală de acasă a fost într-o oarecare măsură un efort automat de a ”parcurge materia”, de a
bifa obiective cognitive, cu orice preț, printr-o traversare rapidă a conținuturilor planificate anterior, decât
o concentrare de eforturi care să păstreze proaspătă dispoziția de învățare a tuturor, antrenarea minților pe
temele fundamentale ale unui domeniu, păstrarea comunicării și a comunității educaționale.
În plus, simpla prezență online nu înseamnă automat eficiență. Tehnologia nu e un profesor în locul
profesorului, ea e utilă atunci când e integrată într-un demers didactic bine organizat, iar școala de acasă
trebuie să fie percepută ca o stare excepțională, într-un context de tensiune și incertitudine.
Rămâne de văzut dacă această perioadă este un experiment din care să învățăm mai mult și mai bine.
635
ÎNVATAMANTUL LA DISTANTA
PROF. ALBESCU CARMEN

LICEUL TEHNOLOGIC „DOMNUL TUDOR”, DR.TR. SEVERIN
E-learning reprezintă performanţa de formare, învăţare sau efectuare de program educaţional în

format electronic, de obicei, prin Internet. Se bazează pe utilizarea tehnologiei informaţionale moderne şi
de comunicare. Implică existenţa unor prelegeri şi exerciţii pe Internet, CD sau DVD, consultări cu
profesorii prin Internet, fluxul de poştă electronică între participanţi, existenţa forum-ului, testarea pe
Internet, videoconferinţă, şi altele.
Învăţarea prin Internet poate fi definită ca o formă de învăţământ în care se prezintă elevilor un
este posedarea unui calculator şi o conexiune la Internet.
Introducerea învăţământului la distanţă poate fi văzută ca o dezvoltare evolutivă a noii metode de
educaţie. Învăţământul la distanţă adică Distance Learning-ul, este în acelaşi timp şi un instrument şi o
provocare în îmbunătăţirea şi promovarea procesului nostru de învăţare, fiind o bază pentru modalităţile
mai noi şi mai bune de gestionare a cunoştinţelor. Introducerea intensivă de tehnologii formaţionale în
procesele de învăţământ a devenit o prioritate a instituţiilor moderne de învăţământ superior din întreaga
lume.
Ni se pare că a sosit momentul să se introducă în România, într-un mod responsabil, Distance
Learning-ul ca o nouă metodă de educaţie.
Aceste standarde reglementează elementele de proces şi de organizare a învăţământului la distanţă,
obiectivele acestuia fiind: organizarea, responsabilitatea şi controlul, sistemul de sprijin, identificarea
nevoilor, scopurile educaţionale şi rezultatele, planificarea, recrutarea şi instruirea personalului, conţinutul
cursurilor, metode şi instrucţiuni în procedurile de acces, publicitatea, condiţiile de studiu.
De asemenea, se evidenţiază tot mai multe programe naţionale şi internaţionale de cercetare în
educaţia practică. Tehnologiile pot elimina o mare parte din constrângerile de timp, accesul restrictiv la
informaţie datorat distanţelor, costurile de cazare, transport, posibilitatea adaptării programelor personale
de educaţie, posibilitatea acomodării rapide cu schimbările şi noile cunoştinţe din diverse domenii.
Educatorii se pot concentra pe domeniile lor de activitate, pe dezvoltarea materialelor educative şi pot
colabora între ei. Este evident că aceste noi concepte în educaţie nu le pot înlocui pe cele tradiţionale. Faza
preşcolară, primii ani de şcoală şi fazele de debut ţin de educaţia tradiţională.
• Oferă posibilitatea învăţării continue (Lifelong learning) şi dezvoltarea profesională.
• Elevii învaţă în mod independent, în ritmul lor, în locul şi timpul pe care ei îl aleg. La dispoziţia
acestora stă un număr mare de discipline oferite de diferite instituţii sau persoane fizice - profesori.
• Ritmul propriu - studenţii citesc materialele de învăţat în pasul pe care ei îl aleg şi ori de câte ori
doresc.
• Locul de învăţare este liber ales - depinde de mijlocul utilizat pentru distribuirea materialelor de
învăţat (învăţarea la locul de muncă, acasă ...).
• Oferta de teme pe care nu le oferă cursurile / programele din această regiune - elevii găsesc şi
sau de afaceri din localitatea în care stau sau lucrează.
• Posibilitatea de a participa la programe de cea mai ridicată calitate şi prestigiu– elevul poate
“participa” măcar la unele cursuri oferite de instituţii de calitate sau ţinute de specialişti, fără să fie nevoiţi
să plece din localitatea unde trăiesc.
636
• Alegerea modalităţii de învăţare – învăţarea activă sau pasivă, nivele diferite de interacţiune:
“clasice” materiale scrise pe lângă notiţele proprii, simulări interactive, discuţii cu alţi cursanţi (e-mail,
• Încercarea practică a diferitelor tehnologii – se pot dobândi nu numai informaţii despre ceea ce se
învaţă, ci şi cunoştinţe suplimentare şi abilităţi legate de utilizarea diferitelor tehnologii, cursantul având
• Învăţarea independentă şi interacţiune – şi profesorii învaţă de la cursanţii care caută individual
noi surse de informare.
Un dezavantaj al învăţământului la distanţă este acela că nu oferă cursantului posibilitatea de a
socializa, de a se integra în colectivitate şi de a crea legături emoţionale.
Bibliografie:
www.link-academy.com
https://reteauaedu.ro/
637
SCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRESCOLAR CARPEN ELENA

SCOALA GIMNAZIALA MANECIU
SAT MANECIU PAMANTENI, JUD, PRAHOVA
Problemele multiple ale lumii contemporane, mai ales aparute in contextul nou al globalizarii, au
declansat o multime de reactii, sugerand si generand proiecte de rezolvare specifice, care s-au conturat
treptata in directii de actiune. Una dintre aceste directii de actiune o constituie educatia ca proces de formare
si sensibilizare a tinerilor si adultilor pentru participare la abordarea si solutionarea problemelor cu care
omenirea este si va fi confruntata.
Noile educatii s-au constituit ca raspunsuri ale sistemelor educationale la provacarile lumii
conteporane de natura economica, politica, ecologica, sanitara etc. Ele reflecta problematica de domeniu
identificata de lumea conteporana si a carei solutionare la pericolul potential ori directie optima de
desfasurare pe viitor este trasata prin obiectivele propuse.
Si care problema noua aparuta acum, in anul 2020, nu a fost aceasta pandemie cu coronavirusul care
a bulversat intreaga lume, pe toate planurile, bineinteles si in educatie. Ne-a fost foarte greu sa intelegem
ca scolile si gradinitele se inchid si ca procesul educational se va desfasura de acasa.
Cum sa invatam noi de acasa, cand stiam cat de mult ne placea sa ne intalnim in fiecare dimineata,
sa ne imbratisam, sa ne salutam, sa ne povestim impresii, noutatile zilei, sa ne jucam, sa ne realizam o
multitudine de activitati alaturi de colegii nostri ??
Ne-am lasat lucrurile la locul lor, cu gandul ca ne vom intoarce dupa cateva zile, dar aceasta situatie
s-a prelungit pana la sfarsitul anului scoalar. Si iata-ne in fata unei situatii nemaiintalnite de a ne desfasura
activitatile de acasa. Si iata-ne ca am inceput sa lucram pe laptop, pe calculator, pe tablete, pe telefon, sa
devenim dependenti de aceste obiecte despre care se spunea mai inainte sa le folosim cu masura pentru a
nu se ajunge la autismul virtual. Avantajul nostru, in invatamantul prescolar, a fost acela ca prescolarii nu
au lucrat singuri, ci sub supravegherea parintilor. Ca urmare ne-am facut grupuri pe whatsApp sau
messenger pentru a ne desfasura activitatile, iar o data pe saptamana am organizat cate o intalnire cu copiii
si parintii pe google meet, ca sprijin emotional, pentru a trece de perioada de restrictii.
In acest sens, in fiecare dimineata ,,ne intalneam ,, salutandu-ne ca si la gradinita in concordanta cu
tema zilei(ex., Buna dimineata, albinute harnice ! ,, ,,Buna dimineata, fluturasi vioi !/ingerasilor, micilor
ecologisti etc.), le aminteam rutina saptamanii, apoi le trasmiteam activitatile din ziua respectiva. Am cautat
sa sugerez teme cat mai atractive, diversificate si pe care sa le poata rezolva cu materialele existente in
gospodarie. Raspunsurile au fost mult peste asteptarile mele, parintii dand dovada de receptivitate si multa
638
creativitate.Astfel la un joc logic parintii au folosit pernite, batiste pentru patrat, capace, monezi pentru
cerc, iar la triunghiuri au impaturit prosoape in forma corespunzatoare.
Deoarece toti copiii locuiesc la casa foarte multe activitati le-au desfasurat afara, in natura: au
numarat florile, frunzele, gandacei, au raportat numarul la cantitate, au asezat cifrele intre floricele, au
cantat si recitat langa copacelul inflorit, in gradinita cu flori de primavara, au pictat pe pietricele, pe bucati
de lemn etc. La activitatile despre meserii s-au transformat in bucatari, cofetari, constructori, intrecandu-se
in a posta poze cat mai haioase. Si-au confectionat coifuri pentru a deveni constructori, zidari, zugravi, dar
si pahare din hartie pe care le-au luat in drumetiile pe care le-au facut cu parintii si fratii pentru a observa
formele de relief specifice zonei.
In concluzie se pot desfasura multe actvitati atractive si de la distanta, de acasa, fara a face exces de
fise de lucru, de colorat, dar ne lipseste enorm activitatea cu toata grupa de copii la gradinita.
Ne e dor de galagia de la gradi, de zumzetul din sala de grupa, de rasul lor dragalas, de plansul
nevinovat, de chipurile gingase si minunate de copii inocenti cu care ne-am obisnuit atatea ani !
Ne e dor de gradi si ne dorim din tot sufletul ca lucrurile sa intre in normalitate si la toamna sa ne
intalnim sanatosi la GRADINITA !!
Relatiile copilului stabilite in cadrul grupului de prescolari au o importanta deosebita asupra evolutiei
pesonalitatii sale si asupra randamentului activitatilor desfasurate. Activitatile de joc si invatare desfasurate
in comun determina stabilirea unor relatii functionale de interdependenta in vederea atingerii scopului
propus, creadu-se o realitate sociala ce va influienta procesul instructiv-educativ in ansamblul sau.
Bibliografie:
Revista Invatamantul prescolar nr, 3/4 2007
639
ŞCOALA ONLINE- DE LA PROVOCARE LA REUŞITĂ
CASUTIU DELIA,
ŞCOALA GIMNAZIALA „ARON COTRUS”, ARAD
care se poate extinde mai multe săptămâni, profesorii din România au fost provocați să se adapteze
instrumente online accesibile tuturor și multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult
decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
Pentru a crea niște obiceiuri de succes, conducerea fiecărei școli a trebuit să coordoneze
mare de coordonare pentru dascăli. Chiar dacă nu a putut fi recuperată întru totul interacțiunea din
clasa fizică și nu toate orele au putut fi organizate online, exemplele reușite ale celor care au reuşit să
aplice aceste măsuri arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare.
Succesul unui astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună.
La nivel de şcoală, în unitatea noastră, s-au organizat „cancelarii online” – ședințe de coordonare
cu profesorii pe platforme precum Microsoft Teams sau Google Meet.
Predând la o clasă cu elevi din ciclul primar, respectiv clasa I, am avut mare nevoie de sprijinul
părinţilor în coordonarea activităţilor online, sprijin pe care, de altfel, l-am primit necondiţionat. În
primă fază, pentru a stabili orarul şi modul de întâlnire, am comunicat pe grupul de Whats app. Am
decis ca întâlnirile cu elevii să aibă loc pe platforma Zoom. Copiii s-au deprins repede cu modul de
utilizare al platformei. De asemenea, am creat un cont de Gmail unde trimiteam zilnic mailuri
părinţilor cu detalieri ale activităţii cu copiii şi cu tema pe care aceştia o aveau. Am introdus toţi elevii
şi pe platforma Microsoft Teams utilizată la nivel de şcoală. Aici, ei aveau acces la toate materialele
folosite în cadrul întâlnirilor online. Primind informaţii atât pe mail, cât şi accesând materialele postate
pe Microsoft Teams, părinţii, chiar şi cei care nu şi-au întrerupt activitatea la serviciu, au putut
monitoriza foarte bine activitatea copiilor. Un avantaj al acestei perioade a fost, fără doar şi poate,
faptul că elevii şi-au dezvoltat foarte mult abilităţile digitale.
Am reuşit să încheiem acest an şcolar cu bine datorită eforturilor conjugate ale părinţilor, elevilor şi
dascălilor. Părinţii ne-au acordat sprijinul lor necondiţionat, au fost alături de noi şi au contribuit din plin
la reuşita acestui demers necunoscut. A fost o perioadă dificilă şi plină de necunoscut pentru toată lumea,
dar prin strădania, colaborarea şi efortul tuturor, am reuşit să ducem la bun sfârşit ceea ce părea
imposibil la început.
640
ȘCOALA DE ACASA ȘI INVAȚAMANTUL ONLINE,
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI, PARERI PRO ȘI CONTRA
CATA LAURA - PROF. IN INV. PREȘCOLAR

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 50, (STRUCTURA NR. 55),
ORADEA
În opinia mea învățământul online este util atât pentru situații în care profesorii sunt nevoiți să predea
online, cum este această perioadă în care trebuie să ne izolăm social, cât și pentru situații în care se predă
la clasă. Întotdeauna am fost de părere că unui copil nu i se poate capta atenția și stârni interesul pentru
învățat în ziua de azi decât folosind mijloace care îi sunt plăcute lui. Desigur, printre aceste mijloace nu se
află doar tehnologia. Sunt o multitudine de nevoi în procesul de predare pe care tehnologia nu le poate
împlini, Însă e păcat să nu ne folosim de ea atunci când este cazul.
Mulți profesori nu folosesc tehnologia ca mijloc de predare deoarece nu stăpânesc bine această latură.
Copiii și adolescenții, în schimb sunt atrași tocmai de această latură pe care atunci când ajung să o
exploreze, greu mai reușesc să-i dea drumul.
În vremuri ca acestea în care ne aflăm, profesorii sunt puși în fața faptului împlinit în care trebuie să
predea online, în condiția în care mulți dintre ei nu au avut nici o tangență cu internetul până acum.
Majoritatea întâmpină greutăți și ajung în pragul disperării pentru că le este greu să facă față acestei noutăți.
Este ceva nou atât pentru profesori cât și pentru elevi/ studenți/ preșcolari. Însă nu este imposibil! Este
foarte important ca ambele părți să-și păstreze calmul și să nu renunțe deoarece oricât de dificil de utilizat
și de pus în practică pare acest învățământ online, educația trebuie să continue. Și până la urmă daca stăm
să analizăm partea bună a acestui fapt, ajungem la concluzia ca acesta este eficient și chiar mai facil decât
credem.
Participând la tot felul de cursuri de pregătire pentru a putea a învăța cum se predă în mediul online,
mi-am dat seama că tehnologia poate fi folosită atât în avantajul profesorului cât și al copilului. În primul
rând internetul ne oferă o gamă variată de resurse educaționale pe care le putem accesa print-un simplu
click, de pildă: videoclipuri, fișe individuale de lucru, imagini, cântece, jocuri educative și multe altele.
Avem de asemenea la dispoziție o multitudine de variante prin care informația poate fi distribuită copiilor
în timp real.
Când vine vorba despre timp, putem spune că tehnologia este de partea noastră dacă învățăm să o
folosim cum trebuie. De exemplu, dacă un profesor dorește să redacteze un material pentru a-l pune la
dispoziția elevilor, acesta are posibilitatea fie să scrie materialul pe o foaie A4, să-I facă o poză și să o
distribuie elevilor, fie să redacteze materialul la calculator manual, fie să acceseze opțiunea în care selectând
limba în care va fi redactat materialul, va începe să dicteze calculatorului, acesta captând fiecare sunet,
cuvânt, virgulă și punct. Care va fi opțiunea care va scurta timpul de pregătire a materialului? Bineînțeles
că va fi varianta în care calculatorul va redacta singur materialul, după dictare. Iar când vine vorba despre
prima variantă, timpul de pregătire este prea lung și profesorul pierde prea mult timp, iar copilul așteaptă
prea mult ca să primească o informație.
Internetul ne pune la dispoziție chiar o modalitate în care ne putem creea propria noastră clasă online.
Acolo putem adăuga elevii, iar pe platforma clasei putem distribui diferite materiale pe care le putem
redacta direct acolo, putem distribui linkuri de pe diferite site-uri de unde am procurat informația, putem
insera videoclipuri luate de pe internet sau filmate de către noi, putem chiar să creem teste de orice tip pe
care după completarea lor, copiii pot primi notă automat, fără ca să mai necesite corectarea lor de către
profesor. Aici este încă o situație în care profesoul își scurtează timpul de lucru datorită faptului că nu mai
e nevoie să corecteze niciun test și nici măcar să piardă vremea cu trecutul notelor în catalog, deoarece nota
va fi trecută automat în catalogul clasei online.
Ce se pierde în această predare online din păcate, este socializarea față-n față între elevi. Sunt multe
aspecte de care tehnologia nu va putea dispune niciodată deoarece nu se poate compara nimic cu
interacțiunea care o ai cu o persoană în carne și oase.
Distanța socială îi poate face pe copii să se simtă izolați în procesul de învățare. Sentimentul că se
confruntă singuri cu probleme ce ține de învățare și lipsa interacțiunilor personale cu alți copii, pot diminua
641
motivația pentru învățare în predarea online. De aceea, cadrele didactice pot încuraja proiectele online de
grup, discuțiile în timpul lecțiilor, crearea unei secțiuni de comentarii la care copiii să participe cu întrebări
și răspunsuri sau jocuri care presupun participarea tuturor elevilor.
Consider totuși că după ce învățământul va reveni din nou la forma inițială, ca profesori va trebui să
continuăm să ținem pasul cu vremurile în care ne aflăm – o eră a digitalului. În primul rând pentru că nu se
știe niciodată când vom fi din nou nevoiți să predăm prin intermediul online-ului și în al doilea rând pentru
că tehnologia ne poate fi un prieten de nădejde atunci când dorim să transmitem anumite informații într-un
mod plăcut și ușor de asimilat de către copii. Îmbinând aceasta cu predarea tradițională vom reuși să atingem
finalitățile educaționale propuse.
642
EDUCAȚIA FĂRĂ FRONTIERE!
ȘCOALA ALTFEL ! ȘCOALA DE ACASĂ!
INST. CAZAN CLAUDIA

ȘCOALA GIMNAZIALA SLIMNIC, TIMBOEȘTI, VRANCEA
Educaţia însumează acţiunile – deliberate sau nedeliberate, explicite sau implicite, sistematice sau
nesistematice – de modelare şi formare a omului din perspectiva unor finalităţi racordate la reperele socio-
economicoistorico- culturale ale arealului în care se desfăşoară. Se poate afirma că educaţia este activitatea
complexă realizată în cooperare de educator şi educabil (a căror rol este şanjabil) în vederea formării şi
autoformării asistate, cu scopul dezvoltării personalităţii şi sădirii unei mentalităţi pozitiv-contructiviste.
Tradiţional, educaţia oferită de şcoală a fost considerată educaţie formală, activităţile educative organizate
de alte instituţii, cum ar fi muzeele, bibliotecile, cluburile elevilor etc., drept educaţie nonformală, iar
influenţele spontane sau neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni, mass media etc., educaţie
informală.
Şi şcoala - ca instituţie - a răspuns provocărilor sociale prin lărgirea sferei de activitate şi iniţierea
unor parteneriate cu societatea civilă, comunitatea locală sau cu diferite instituţii culturale. Aceasta
deoarece învăţarea „nu este legată” numai de şcoală sau de alte contexte organizate.
Este evident că școala-chiar și repoziționată în zona digitală –trebuie să reprezinte pentru elev o
resursă de siguranță și de continuitate. Digitalizarea este bună, dar nu permanent, fapt pentru care prezența
în clasă a cursantului cu profesorul este absolut necesară. Predarea este un act empatic. Este nevoie să
vedem privirea elevului pentru a constata câtă uimire, neînțelegere sau bucurie stau în ochii lui după o oră
de curs. Cel mai bun feedback, nefalsificabil, e acela al interacțiunii vii.
Din punctul meu de vedere, școala nu înseamnă doar ore, înseamnă prietenie, alergare, recreere,
gândire, joc, program bine stabilit, teme, învățatul în grup, păreri personale. Prin intermediul
calculatorului, elevii nu vor reuși să-și dezvolte toate aceste ramuri, și plus că, nu înțeleg informația la
capacitate maximă.
643
SCOALA ALTFEL!
SCOALA DE ACASA!
PROF. CEAPRAZ GEORGIANA CERASELA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1 BUGHEA DE JOS
Anul 2020, un an altfel, o parte a anului școlar 2019-2020, un an care, cu siguranță va rămâne viu în
amintirea tuturor, pentru TOTDEAUNA.
Învățământul tradițional, cu predare ”face tot face”, într-o clasă, cu băncuțe și copii, cu profesori la
catedră, într-o școală în care atât educabilii cât și educatorii se simt ca acasă, s-a transformat într-un ”mediu
virtual”, clase virtuale, catalog online etc.
Această experiență a fost un moment de profundă schimbare atât pentru profesori cât și pentru elevi,
dar mai ales pentru părinți. Unul dintre avantajele de necontestat a fost clădirea unei legături indestructibile
între profesor – elev - părinte. Personal, consider că în acest mod, părinții au fost responsabilizați mai mult
în ceea ce privește rolul lor în educarea și viitorul propriilor copii. Nu cred că în acest mod am împovărat
părinții, pentru că elevii au deja acasă materialele necesare. Copiii devin independenți și responsabili,
uneori fiind singuri acasă când se desfășoară orele. Cei mai mulți au deja competențele digitale necesare,
chiar dacă mai sunt ajutați de părinți, iar feedback-ul a fost unul pozitiv.
Ca și cadru didactic, consider că modul acesta de predare a fost diferit, însă nu sunt contra lui,
dimpotrivă, consider extrem de benefică alternativa acestei „școli de acasă”. În predarea limbii engleze, m-
am putut ajuta mult mai mult de manualele digitale, de resurse educaționale on line, resurse care în mod
normal, nu întotdeauna puteam să le folosesc la oră, într-o sală de clasă.
644
PROF INV. PRIMAR CEAUȘOGLU MARIANA LUMINIȚA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR 49, BUCUREȘTI
“A educa înseamnă a exercita conștient și intenționat, cu plan și cu metodă, o înrâurire asupra

omului, cu scopul de a forma din el un izvor statornic de fericire și pentru societate și pentru el însuși,
dezvoltându-i și disciplinându-i inteligența, afectivitatea și voința prin conformarea lor funcționala la
legile logice, morale și estetice.”- Ion Găvănescul
Nu întâmplător am ales acest citat ci pentru a evidenția rolul formatorului prin educație: acela de a
modela personalitatea copilului și de a-l face capabil să se adapteze și să se integreze în mediul social cu
condiția respectării individualității sale.
Învățământul românesc este recunoscut ca fiind valoros datorită rezultatelor școlare naționale și
internaționale (concursuri școlare, olimpiade) la care elevii noștri participă an de an la mai toate
disciplinele din programa școlară. Asemenea performanțe nu se ating decât printr-o educație controlată,
planificată pe termen lung și prin metode diverse de lucru, de la o etapă de vârstă la alta.
Programele și manualele școlare, tot mai complexe și mai dense în ultima perioadă, cu un conținut
din ce în ce mai greu de asimilat, au determinat apariția unor metode care să permită accesul fiecărui
copil la cunoaștere, la adaptarea cerințelor societății contemporane. Oricât de reușite ar fi acestea ele nu
vor realiza de la sine saltul spre o nouă calitate a învățământului nostru. Climatul creativ și productiv al
școlii de fapt este oferit de calitățile unui dascăl de a capta atenția și de a menține interesul asupra
conținuturilor și de a oferi o motivație elevilor asupra ceea ce desfășoară la orele de curs. Sunt de fapt
elemente invizibile, dar care influențează comportamentul educabililor.
Învățământul tradițional a primit de-a lungul timpului ajutor îmbunătățindu-se prin aplicarea
metodelor moderne, activ- participative. În paralel cu toate aceste metode și procedee aplicate și practicate
în mediul instituționalizat de către un profesor pregătit în acest sens a apărut o nouă modă, o tendință
modernă, aceea ca activitatea de educare a copilului să se desfașoare de către părinți sau tutori profesioniști
(meditatori), în locul unei educații standard în școala. Însuși scriitorul Tudor Arghezi a fost mare fan și
adeptul școlirii acasă și nu și-a dat cei doi copii – Mitzura și Baruțu - la școală.
În Franța, educația școlară acasă este legală, dar necesită înscrierea copilului cu autoritățile la
"Inspection Académique" și la primăria orașului (Mairie. Țări precum cele aparținând Comunității
Națiunilor (the British Commonwealth) au permis în mod legal această formă de educație. În Germania,
Curtea Federală Constituțională a consolidat legea privitoare la prezența copiilor la școală începând cu
vârsta de 6 ani. În Irlanda, dreptul unei educații acasă este garantat prin constituție. Acestea sunt cateva
exemple care încurajează, de fapt, homeschooling-ul.
În România legea este ambiguă, învățământul general fiind obligatoriu, iar retragerea nejustificată a
copilului de la acest învățământ se pedepsește cu închisoare sau amendă.
Cu toate acestea însă, ce se petrece perioada aceasta în România din cauza pandemiei cu Coronavirus
este o combinație între tradițional- modern și homeschooling. Efortul sistemului de învățământ de a
continua cursurile în varianta online a presupus însă un mare aport și efort din partea părinților, tutorilor
legali. Chiar dacă profesorul și-a îndeplinit misiunea de persoană creativă, flexibilă și răbdătoare, de partea
cealaltă “ a ecranului”, elevul a căpătat carențe în activitatea de învățare a conținuturilor din programa
școlara. Chiar dacă părinții, în cele mai multe cazuri, au dovedit prezență de spirit și voință de a se implica
înspre implementarea în condiții optime a acestor metode rapid plasate în viața lor, elevii nu au răspuns cu
același entuziasm. Debutul a fost interesant, atractiv, însa orele petrecute în fața ecranului, lipsa interacțiunii
cu colegii, cu spațiul școlar, dezechilibrarea rutinii zilnice, reorganizarea timpului de joacă, lipsa colegului
de bancă, a recreațiilor, lipsa unei evaluări corecte și calitative a conținuturilor au condus în timp la un
comportament agitat, la apariția depresiilor, a frustărilor, a unei neliniști permanente și inexplicabile.
Din punct de vedere cognitiv însă, dorința cadrelor didactice a fost de a menține atenția elevilor prin
utilizarea numeroaselor platforme online, pentru fiecare disciplină de curs. Spinner online, Google
Classroom, Mozabook, Canva, Chatter pix, Padlet, Story jumper, Survio, Zoom…sunt doar câteva
platforme care au făcut minuni în activitatea didactica în școala online. Elevii au fost întradevăr încântați
645
de diversitate, profesorul însă a trebuit într-un ritm de maraton să asimileze deprinderi și să-și
îmbunătățească abilitățile tehnice și computeriale rapid. Orele alocate verificării individuale a temelor, de
acordare de feedback fiecărui elev, studiului individual în vederea realizării unei lecții deosebite cu
conținut, imagine, sunet, interacțiune nu au fost ușor de pregătit.
Succesul în educație însă depinde de calitatea celui care o realizează. Fie că este vorba despre
învățământ tradițional sau de alternativă pedagogică, de învățământ preșcolar, primar sau gimnazial,
cadrul didactic trebuie să dovedească o bună pregătire profesională, creativitate, spontaneitate, capacitate
de adaptare și de receptivitate la situații imprevizibile, spirit de colaborare și întrajutorare, toleranță în
relațiile cu elevii și cu familiile acestora. Noi, cadrele didactice suntem involuntar modele de comportament
pentru elevii noștri, surse de inspirație, stimuli și deschizători de drumuri.
Bibliografie:
• Wikipedia
• Revista “Învățământul primar” 1998, Editura Discipol
646
CUM POATE FI BUN UN PROFESOR DE LA DISTANȚA?
CEPARU OANA-BEATRIS
ȘCOALA GIMNAZIALA ”GHEORGHE PATRAȘCU” BURUIENEȘTI
Ca răspuns la situația actuală, când școala s-a mutat acasă, elevii și profesorii aflându-se în
interacțiuni virtuale, apare necesitatea exercitării, de către profesori a actului instructiv-educativ de la
distanță.
În condițiile în care cursurile școlilor sunt întrerupte, din cauza pandemiei de coronavirus, profesorii
fac tot ce este posibil pentru ca elevii să fie ținuți aproape de programa școlară, organizând lecții la distanță,
pe platforme speciale sau direct cu fiecare elev în unele cazuri. Toate acesta pentru a nu întrerupe anul
școlar.
Activitățile de învățare s-au mutat în mediul online, comunicând cu elevii pe ZOOM, WhatsApp,
Messenger, sau lucrând teste online pe platforme digitale. Chiar și în cazul lecțiilor online comunicarea este
unul din factorii importanți în transmiterea și recepționarea informațiilor care trebuie să fie adaptate
nevoilor de informare, îndrumare și susținere a elevilor și părinților prin mesaje frecvente, explicații,
întrebări și răspunsuri.
Gestionarea unei echipe de lucru la distanță reprezintă o provocare pentru profesori și este una destul
de dificilă având în vedere că nu s-au mai confruntat în practică cu această situație. Pot apărea probleme de
comunicare generate de distanța față de elevi, potențiale conflicte cauzate de lipsa vizibilității implicării
fiecăruia, crește ambiguitatea rolului individului, apare senzația de absență a coeziunii, deoarece trebuie să
menținem și să creăm o atitudine pozitivă și de încredere.
Succesul activităților, rezultatele așteptate depind în cea mai mare parte de atitudinea profesorului
care nu trebuie nicidecum să fie una ofensivă, știut fiind faptul că, în condiții de control excesiv, elevii sunt
stresați, ajung chiar să creadă că au făcut ceva greșit. Lucrând de acasă, elevii fac doar ceea ce cred ei că
este corect și, de cele mai multe ori convenabil.
Încrederea este probabil cel mai dificil element în coordonarea unei echipe virtuale. Dacă există
încredere, este mult mai ușor să motivezi elevii să-și îndeplinească atribuțiile. Încrederea, dar și stabilirea
unor reguli, căci fără reguli, vă veți abate constant de la drum, nu se pot îndeplini așteptarile, și în final toți
își vor pierde încrederea. Pe de altă parte dacă există reguli, dar nu există încredere, mecanismul va
funcționa doar datorită voinței profesorului, a motivației externe continue și a controlului exercitat în
permanență.
Profesorii speră că toți elevii sunt motivați să obțină rezultate cât mai bune și că vor veni sistematic
cu idei constructive, cu propuneri de îmbunătățire a actvităților online, de care ar trebui să țină cont,
realizându-și astfel integral sarcinile. Totuși, la început, elevii nu vor fi orientați spre rezultate, ci mai
degrabă spre proces, bucurându-se de procesul în sine, în cazul nostru, lecțiile online. Adică își vor îndeplini
sarcinile în mod corespunzător (după cum consideră), pentru că încep să facă lucruri interesante și, evident,
să învețe ceva nou. De aceea, e bine să oferim elevilor încredere și libertatea de luare a deciziilor cu privire
la activitățile susținute și la momentul raportării rezultatelor. Astfel se vor obține rezultate de o calitate
destul de apropiată celor așteptate. În plus, trebuie luat în calcul faptul că starea inițială a actvității didactice
de la distanță implică un proces de construire a unei echipe virtuale, de stabilirea unor relații profesionale
în alt mod decît cel cu care erați obișnuiți.
Este adevărat că elevii regretă că nu pot participa și la activitățile sportive, turistice, vizite la muzee,
cât și excursii la diferite locuri frumoase din țară însă și-au manifestat optimismul că lucrurile se vor
rezolva, că «Totul va bine», lucrând efectiv și venind cu inițiative dintre cele mai interesante.
Valoarea profesională a unui professor se remarcă în momente imprevizibile, dificile, cum este și
perioada pe care o traversăm.
647
GRADINIȚA DE ACASA
PROF. INV. PREȘCOLAR CERASELA CAMPANU

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,ALEXANDRU PIRU” MARGINENI
Denumirea activitatii : „Bine-ai venit, primavara !”

Scopul: dezvoltarea competenţelor artistice şi culturale.
Obiective:
 să exprime sentimente prin intermediul lucrărilor artistice;
 să lucreze în echipă in familie pentru realizarea unor produse finite;
 să fotografieze și să posteze produsele obţinute.
Forma de organizare: ateliere de lucru
Desfasurarea activitatii : observarea naturii, fenomene, flora și fauna.
 realizarea unor colaje de primavara;
 peisaj de primavara desen sau pictură;
 poezii si cantece de primavara;
Loc de desfăşurare: acasă, curtea casei .

Participanţi: prescolarii grupei și familiile lor .
Durata: o săptămână .
Evaluarea activitatii : fotografii ;
Lucrările prezentate sunt realizate de preșcolarul T.I.Câmpanu, 5 ani, grupa mare, 2019-2020
648
649
ORA DE RELIGIE PREDATA ONLINE.
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
AUTOR: PROFESOR RELIGIE: CERGAN DANIEL MARIUS

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.194, SECTOR 4, BUCUREȘTI
De curând anul școlar s-a încheiat. Două semestre dificile, cu multe schimbări și multe provocări.
Cea mai grea perioadă pe care am simțit-o cu toții și care ne-a luat prin suprindere a fost cea provocată de
extinderea pandemiei de coronavirus (Covid-19). Unda de șoc generată de această pandemie s-a resimțit
din plin și asupra sistemului educațional, care a mutat școala acasă și pe internet. Tranziția digitală a
transformat aproape toate aspectele vieții noastre. Cu toții am fost nevoiți să ne adaptăm și să dobândim
noile abilități și competențe digitale pentru a continua lecțiile pe platformele digitale precum: Zoom,
Webex, Google Clasroom, WahtsApp, sau Skype. Discuțiile cu privire la învățământul online s-au
concentrat de cele mai multe ori asupra transmiterii anumitor conținuturi specifice disciplinelor predate în
școală. Aș vrea să nu uităm că școala este mai mult decât atât. Școala nu se rezumă la învățarea unor noțiuni
specifice disciplinelor școlare și nu înseamnă doar stocare de informaţii? Școala este un loc în care poți
întâlni prieteni, poți să socializezi, un loc care îți oferă sentimentul de apartenență, unde înveți să
experimentezi și să te formezi ca individ. Școala este, de asemenea, menită să fie un loc în care înveți să iei
decizii autonome, să-ți exprimi propria individualitate.
În ceea ce privește predarea orei de religie în mediul online au existat atât părți pozitive cât și negative.
Pentru mulți religia a fost văzută ca o resursă importantă pentru depășirea acestei crize 5. O disciplin cu un
impact social, care explică valori și generează comportamente. Părţile pozitive, ale aceastei experienţe de
învăţare, se referă la conştientizarea, evaluarea şi promovarea lucrurilor care contează foarte mult în
educaţie, în special în educaţie religioasă. Valorile promovate la ora de religie cum ar fi credinţa, nădejdea
şi dragostea au fost privite într-o lumină profundă. Credinţa că „totul va fi bine”, după sloganul care a
circulat în această perioadă, a dat putere fiecărui copil de a se adapta situaţiei. Credinţa şi încrederea sunt
cultivate în procesul educativ religios ca puteri sufleteşti ce formează un caracter puternic. Un copil puternic
sufleteşte priveşte cu speranţă spre viitor, spre acel moment când va fi, din nou, împreună cu profesorii şi
colegii lui. Credinţa naşte adevărata motivaţie, nădejdea naşte atitudinea proactivă, iar dragostea defineşte
individul dispus spre comuniune cu ceilalţi, în toate aspectele vieţii.
Părţile negative sunt cele comune tuturor disciplinelor. Cu toate că restricțiile impuse de autorități au
fost uneori greu de suportat, acestea au atras după sine și o regândire a modului de transmitere a
cunoștințelor religioase către elevi. Profesorii au fost nevoiti să iasă din tiparul obișnuit, să se solidarizeze
și să vină în sprijinul elevilor și a părinților, fiind determinați și de lipsa materialelor auxiliare, digitale sau
cele video. Singurul ajutor în predarea materiei au fost manualele digitale (https://www.manuale.edu.ro/),
însă și acestea nu au putut acoperii suficient nevoile elevilor, deoarece nu sunt elaborate decât de la clasa I
până la clasa a VII-a. Pe fondul acestei crize, un grup de profesori de religie au avut inițiativa apariției unor
emisiuni televizate și radiofonice, pe lângă cele difuzate de Televiziunea Patriarhiei Romane, Trinitas Tv.
Astfel, a luat naștere proiectul ”3 Minute din Ora de Religie” în cadrul Emisiunii Universul Credinței de
la TVR și în cadrul emisiunii radiofonice Lumea credinței de la Radio România Actualități. Conținutul celor
3 minute din Ora de Religie este tematic și pune accentul pe dezvoltarea valorilor morale, a abilităților
sau competențelor. Temele propuse, precum: prietenia, credința, curajul, nădejdea, dragostea, se regăsesc
în programa școlară revizuită și fac legătura cu viața religioasă personală și cu cea din societate. Fiind
încărcată pe Youtube, emisiunea poate reprezenta pe viitor un material auxiliar în predarea religiei.
O altă parte pozitivă a învățământului online a fost legată de faptul că părinții au avut șansa să
cunoască desfășurarea orei de religie, profesorul și conținutul acesteia. Reacţiile, în acest sens au fost
concrete. Participarea la orele de religie online nu a aparţinut doar elevilor ci şi părinţilor lor. A fost întărită
astfel legătura dintre profesor, elev şi părinte. Pentru ciclul primar, participarea permanentă a părinţilor la
activitatea de învăţare online a elevilor a oferit un frumos exemplu de colaborare între profesori şi părinţi.
Pentru unii elevi, această activitate online a fost motivantă şi atractivă şi a condus la o implicare și o
5
http://www.scumc.ro/impactul-regimului-de-autoizolare-izolare-carantinare-in-contextul-pandemiei-covid-19-asupra-
functionarii-cotidiene-si-sanatatii-mentale-rezultatele-unui-chestionar-online/
650
responsabilitate mult mai mare decât de obicei. În acest sens, părinții au avut șansa de a înțelege sistemul
de predare, dificultățile și limitările în transmiterea cunoștințelor. Predarea online a orei de religie a fost un
prilej bun de a demonta toate prejudecățile cu privire la ora de religie. Oamenii au fost liberi să participe la
ora de religie. Din discuțiile purtate cu diverși profesori de religie, un fapt inedit a fost acela de a constata
o prezență mai mare pe platformele online decât la clasă, chiar și a celor care nu erau înscriși la ora de
religie. În cele aproape 3 luni, feedbak-ul a fost pozitiv atât pe platformele online cât și la TV sau Radio.
651
PROIECTUL EDUCATIONAL “O VIOARA MICA DE-AS AVEA”
PROF. GR. I DACIAN CESA-GOJE

COLEGIUL DE MUZICA “SIGISMUND TODUTA”
CLUJ-NAPOCA
“O VIOARĂ MICĂ DE-AŞ AVEA…” este unul dintre primele cântece din repertoriul prin care copii
se apropie de muzică. Periplul muzical oferit timp de trei săptămâni prin acest proiect educaţional, care a
prezentat toate cele 20 de specializări oferite de Colegiul de Muzică “Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca
s-a dorit a fi în primul rând o invitaţie adresată tuturor copiilor şi tinerilor atraşi de arta sunetelor şi dornici
de a studia muzica.
In cele 20 de episoade are seriei, elevi-muzicieni de diferite vârste, avansaţi împreună cu începători,
şi-au prezentat instrumentul pe care-l studiază atât prin scurte caracterizări ale acestuia, cât şi prin
interpretarea unui fragment muzical. Inregistrările audio-video au fost prelucrare, având ca generic logo-ul
colegiului. Fiecare postare a inclus şi o scurtă prezentare a originilor şi particularităţilor instrumentului
respectiv.
Dincolo de promovarea imaginii şcolii prin intermediul acelei laturi a activităţii educaţionale care
particularizează colegiul de alte unităţi de învăţământ din oraş şi judeţ, contactul auditiv dar şi visual cu
instrumentele ce fac parte din oferta educaţională vor veni în sprijinul elevilor şi părinţilor în alegerea
instrumentului, atunci când se vor îndrepta spre Colegiul de Muzică clujean.
Ecourile nu s-au lăsat aşteptate, impactul total al celor 20 de postări depăşeşte 62000 de vizualizări!
Din comentariile laudative se evidenţiază cele ale unor cadre didactice de educaţie muzicală din alte
instituţii de învăţământ care îşi propun să utilizeze materialul muzical în lecţiile de prezentare a familiilor
de instrumente muzicale, despre compozitori sau de familiarizare cu diferitele epoci şi genuri muzicale.
Seria va deveni una dintre cărţile de vizită interactive ale colegiului, urmând a fi postată şi pe site-ul
acestuia, ca material publicitar.
Proiectul educaţional “O vioară mică de-aş avea” reprezintă munca unei echipe alcătuite din 22 de
profesori şi 25 elevi, care au muncit timp de paroape o lună, un număr impresionant de ore pentru finalizarea
fiecărui material video, de la interpretare, la înregistrare, masterizare, editare şi postare. Seria a fost difuzată
zilnic, timp de 3 săptămâni, la aceeaşi oră, pe pagina dde Facebook a colegiului.
652
ȘCOALA DE ACASA
PROF. PT. INV. PRIMAR - CHELMUȘ C. FELICIA-ELENA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ BOGDĂNEȘTI
În țara noastră învăţământul a fost supus dintotdeauna multiplelor modificări, dar în contextul
pandemiei, cauzată de Covid19, din martie 2020, s-a schimbat complet fața școlii românești. În această
perioadă nu s-a mai putut continua învățarea „față în față”, fiind necesară introducerea obligativității școlii
online pentru asigurarea actului educativ, prin care s-a creat un nou cadru metodico-organizatoric care să
coreleze transmiterea cunoştinţelor în acord cu noţiunile de învăţare.
În condițiile în care școala on-line a devenit obligatorie, trebuie văzută și parte bună, prin care statul
arată că procesul de învățare este important, indiferent de forma pe care o ia.
Învățarea online a fost o nouă provocare, atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi. Noi, cadrele
didactice din învăţământul primar, folosim în cadrul orelor on-line acele strategii care încurajează elevul în
căutare, îl ajută să descopere, îi dezvoltă creativitatea, oferindu-i posibilitatea să-şi însuşească cunoştinţele
printr-o construcţie personală şi care să conducă la formarea competenţelor necesare.
Fiecare strategie didactică oferă nenumărate posibilităţi de angajare a celor care învaţă, dar gradul
de activizare şi participare variază de la o strategie la alta. Scopul principal al tuturor activităților on-line
este de a sprijini dezvoltarea psihică și succesul fiecărui elev în cel mai eficient mod posibil.
Trebuie totuși menționat faptul că nu tot ce funcționează în spațiul fizic funcționează și în mediul
on-line. Limitările materiale sunt bariere atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice, deoarece nu toți
copiii au echipamentele necesare pentru astfel de activități, excluzându-i complet din învățare și contacte
sociale virtuale.
De asemenea, obstacole în calea învățământului online au fost și aplicațiile folosite, deoarece nu a
existat o pregătire pentru accesarea lor, chiar dacă au avut echipamente de bază și acces la internet multe
persoane au întâmpinat greutăți.
Primele săptămâni au fost destul de confuze, mulți elevi din ciclul primar nu au putut participa din
cauza abilităților digitale scăzute sau a lipsei acestora, atât din partea lor cât și a părinților. Sunt și situații
în care membrii familiei învață sau lucrează de acasă, acest lucru duce adesea la o competiție pentru
utilizarea computerelor, tabletelor sau smartphone-urilor existente în locuință, întrucât nu toți membrii pot
învăța și lucra în același timp.
Suntem la început de drum, pășim sfioși pe un tărâm necunoscut și acum ni se deschid noi frontiere,
important este că dorim să continuăm învățarea.
Pentru început am prezentat și explicat părinților instrumentele necesare desfășurării noilor modalități
de lucru. Am creat grupul clasei în aplicația WhatsApp, apoi am lansat în aplicația Zoom câte o invitație
pentru fiecare disciplină din planul-cadru. Am început treptat, cu disciplinele CLR, MEM, DP, MM și apoi
AVAP.
Derularea lecțiilor on-line este diferită, nu se mai desfășoară ca în clasă, deoarece nu se pot prezenta
materialele didactice într-o manieră accesibilă, nu poți vedea elevii față în față în orice moment. De
asemenea, aflându-se în mediul familial le este distrasă ușor atenția de diferite zgomote sau de frați/ surori
mai mici, ceea ce face ca actul didactic să fie îngreunat.
Orice schimbare ar apărea în viața noastră și indiferent de forma pe care o ia învăţământul românesc,
calculatorul nu va înlocui niciodată acțiunea profesorului.
653
ȘCOALA ONLINE- ȘCOALA VIITORULUI?
CHERCIU ADRIANA- ELENA
cea digitală.
Profesorii, autoritățile și părinții s-au adaptat la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care
procesul educațional a trebuit să continue în mediul on-line până la sfârșitul anului școlar.
on-line.
Problema este că oficialii din educație au pus în aplicare acest sistem fără o minimă pregătire
prealabilă și fără a asigura tuturor elevilor condiții egale de pregătire.
Dincolo de sincope, greutăți, lipsa colaborării și decizii impuse peste noapte, marea majoritate a
unităților de învățământ s-au adaptat noilor metode de învățământ on-line, astfel putem spune că ne
pregătim, mai mult sau mai puțin, să ne îndreptăm spre „școala viitorului.”
Școala are nevoie de schimbare și de adaptare la meseriile viitorului, iar schimbarea trebuie să
Din experienta mea personală atât ca părinte cât și ca profesor pot sa va exemplific cateva dintre
avantajele dar și dezavantajele școlii online.
Avantaje ale sistemului de învățământ online
– nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre școală, copiii nu mai fac efort fizic îndelungat
la școală, adesea pe jos),
- nu se mai face naveta nici măcar în interiorul localităților (trafic mai redus în orașele aglomerate
precum București);
– se evită condițiile de secol XIX din unele școli (wc afară, săli de clasă neîncălzite);
– se evită bullyingul, o problemă tot mai intensă în școli și licee;
– copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este mai interactiv
(anterior, copiii de vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe smartphone și pe tabletă, mai
puțin cu programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop);
– se pune mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică;
– dacă se folosesc resurse adecvate, totul se poate face mai simplu, completând de exemplu în
programe care permit chiar evaluarea instant;
– copiii sunt mai odihniți, pot avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil;
– se evită aglomerația din școli, învățarea în schimburi – o problemă în unele școli urbane în special;
– teoretic, copiii din mediul rural pot avea acces la învățători și profesori mai buni, care altfel nu erau
dispuși să facă naveta; de asemenea, au acces în general la resurse mai complexe în mediul online;
– dacă se realizează programe și alte resurse digitale interactive, avizate de sistemul educațional,
acestea pot uniformiza modul de predare;
– părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, pot fi
la curent cu adevărat cu situația școlară a copilului (acest lucru ar fi și mai puternic dacă s-ar utiliza sisteme
de catalog online);
– copiii nu mai pot lipsi de la ore dacă sunt supravegheați acasă de un adult (însă dacă acest lucru nu
se întâmplă, pot lipsi dând vina tocmai pe tehnologie – „mi s-a întrerupt conexiunea”); – copiii nu mai pot
inventa scuze de tip „mi-au uitat tema acasă”, căci lucrând de acasă au toate caietele, cărțile și materialele
auxiliare alături de ei;
Dezavantaje evidente ale învățământului online
– lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient
de bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor); este în plan ca Ministerul Educației să cumpere tablete
pentru circa 250.000 de copii din medii sociale defavorizate;
-lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente;
654
– lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți
– lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii nu sunt supravegheați permanent de
– mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de fapt mai mult efort decât era obișnuit la școală,
– presiune pe părinți în special în cazul claselor 1-8, care trebuie să-și ajute copiii și la partea de
tehnologie (dacă se pricep!), și la partea efectivă de realizat teme (din nou, dacă se pricep, iar majoritatea
nu!);
– se interacționează mai greu între copil și profesor, mai ales dacă elevul are dificultăți în a înțelege
ceva;
– copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și
aptitudinile de socializare; copiii comunica mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și de mediul
online, o problemă majoră a vremurilor actuale.
La final vă voi exemplifica, printr-un printscreen de pe grupul de whatsapp al clasei, opinia unui
părinte de la mine de la grupă la final de an școlar și de grădiniță on-line!
655
SCOALA DE ACASA
PROF. CHERIM SUNA

LICEUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU” CONSTANTA
Studiul oportunităților de învățare la distanță (avantajele și dezavantajele acestui sistem) a devenit

recent de interes pentru mulți. În cele din urmă, progresul nu se oprește, în fiecare zi apar noi teorii și
dispozitive în lume pentru a facilita viața umană modernă. Și toate sferele sunt capturate - și educația, de
asemenea.
De exemplu, învățarea la distanță are, în principiu, avantaje și dezavantaje în aceeași cantitate. Rolul
este jucat numai de importanța fiecărei zone. Printre beneficiile acestei formări se numără și versatilitatea
acesteia. Nicio problemă, oricând un student sau un elev va putea să-și urmeze educația. Imediat viața
devine mai ușoară. Desigur, acesta este un plus. Nu sunteți obligat în timp, puteți aloca timp așa cum doriți.
La urma urmei, principalul lucru din educația noastră de astăzi este rezultatul. Deși toate materialele pentru
digestul zilei, chiar întinde-l timp de o săptămână.
Pe de altă parte, învățarea la distanță necesită organizare și concentrare. De exemplu, o astfel de
educație este probabil să fie acordată copiilor mici cu mari dificultăți - este dificil pentru ei să se
concentreze. Mai ales când nu există control. Există, de asemenea, studenți care nu sunt predispuși la auto-
educație deloc. Acești copii vor fi mereu distrați, nu vor învăța.
Se pare că absenteismul poate fi minimizat. Da, cu Internet, uneori există o varietate de eșecuri. Dar
ei pot verifica. Dar adevăratul cârlig - nu. Adesea, este vorba despre învățământul la distanță care ajută
chiar și în timpul unei lungi boli sau incapacității de a merge la școală pentru a rămâne în fluxul general și
pentru a ține pasul cu ceilalți studenți.
Un alt plus, care, de regulă, nu se deosebește, este un antrenament într-un mediu confortabil. Adesea,
copiii nu vor să meargă la școală. Sunt inconfortabili, neplăcuți. În acest caz, nu este vorba despre nici o
eficacitate a instruirii.
Dar dacă la domiciliu materialul este absorbit mai bine, atunci ÎNAINTE este o alegere excelentă. El
nu numai că va permite să fie educat și să rămână mereu la curent, dar nu va provoca disconfort. Puteți crea
condițiile cele mai convenabile pentru învățare, și apoi doar să ascultați prelegeri și lecții.
Este adevărat că, în acest caz, părinții vor trebui să aibă grijă de elevii mai tineri. Ei încă nu știu cum
să se concentreze și să se angajeze în auto-educație. Poate că forma de învățământ la distanță este mai
potrivită pentru scoli gimnaziale și licee. Copiii își pot controla conștient activitățile și fac ceea ce este
necesar.
Un seminar online este extrem de dificil de controlat. Desigur, dacă sistemul de învățământ la distanță
în școli este dezvoltat și gândit la cel mai mic detaliu (cum să controlați copiii, să efectuați testarea și așa
mai departe), atunci acest formular va da progrese vizibile și rezultate maxime. În caz contrar, educația la
distanțe va pur și simplu înstrăina copiii de procesul educațional.
În special pentru profesori, această opțiune este cea mai potrivită. Nu puteți să vă despărțiți de
afacerile lor și să vă implicați în munca cu fracțiune de normă în timpul lecției. De exemplu, dacă introduceți
această formă de educație, concediul de maternitate al femeilor nu va mai trebui să conceapă o vacanță.
Veți putea îngriji copilul fără probleme și, în același timp, veți instrui elevii la școală. Simplu și simplu. Și
cel mai important - convenabil! Da, este important să realizăm sistemul educațional de la distanță. Dar acest
lucru nu neagă faptul că o astfel de metodă va face studiul accesibil tuturor - pentru studenți și pentru
profesori!
De exemplu, un alt avantaj este disponibilitatea materialelor de instruire. În formă electronică, puteți
citi orice manual sau rezumat. Dacă este necesar, vi se vor oferi toate informațiile de pe Internet. Vorbim
despre materiale suplimentare. Nu este nevoie să cheltuiți mult timp și bani pentru cumpărarea și căutarea
de manuale, manuale și alte rezumate educaționale.
Apropo, învățarea la distanță va salva copiii de la masa cărților în pungi. Acum, chiar și un prim-elev
are o servieta, uneori, cântărește atât de mult încât este înfricoșător să gândești cum merg copiii la școală
așa! Toate acestea au un impact negativ asupra sănătății. Și manualele electronice nu cântăresc deloc nimic.
Da, și în clasă să spui că ai uitat manualul acasă, nu va mai funcționa. Există acces la rețea - înseamnă că
tot materialul va fi la îndemână!
656
După cum puteți vedea, învățământul la distanță are avantajele și dezavantajele sale în școală și
universitate. Există multe avantaje. Dar există și deficiențe. Este recomandat să utilizați acest formular dacă
copilul este mai bine angajat independent (predispus la auto-educație), precum și atunci când nu există
oportunitatea de a participa la cursuri la școală.
657
ŞCOALA ON-LINE ÎN VREMURI DE CRIZĂ
PROF. CHICIUDEAN NICOLETA

COLEGIUL NATIONAL „LIVIU REBREANU” BISTRITA
„Dacă şi profesorul învaţă, predarea dobândeşte o nouă calitate.”

Jerome S. Bruner
Şi iată că am fost nevoiţi a opera mai mult decât o făceam la clasă cu instrumente digitale şi
platforme educaţionale, creare de resurse pentru activităţile din cadrul lecţiei sau teme pentru acasă.
Deşi totul se lucra de acasă...
În ipostaza de profesor, sub teama severităţii pandemiei şi cu schimbarea stilului de viaţă,
această abordare a lecţiilor on-line mi-a ocupat mare parte din zi. Chiar mai mult decât activam în
formatul clasic – pregătirea lecţiilor conform planificării, timpul efectiv petrecut la şcoală,
conceperea testelor de evaluare şi corectarea acestora. Acum am fost nevoită să urmez instrucţiunile
transmise de şcolile unde activez, să urmăresc tutoriale despre anumite platforme educaţionale şi să
mă familiarizez cu opţiunile permise de acestea, să parcurg paşii de înscriere, să invit elevii şi să-i
îndrum pe unii dintre aceştia.
Dintr-un grup de socializare într-altul şi de pe o platformă pe alta, activităţile au fost foarte
solicitante, ore în şir la birou cu ochii în ecrane luminoase. Mi-am conceput lecţiile în format
PowerPoint, cu imagini atractive şi explicite, ca apoi în conectarea video cu elevii să le explic noţiunile
noi pe baza prezentării. Urma aplicarea de teste de evaluare – itemi cu alegere simplă, itemi cu
răspuns scurt, rezolvare de probleme, proiecte, ce trebuiau analizate şi notate pentru ca elevii să-şi
urmărească evoluţia. Apoi subiectele pentru elevii anilor terminali, în pregătirea examenului ce-i
aşteaptă, le-am corectat cu justificarea fiecărei depunctări pentru greşelile scrise. Şi totul de la
tastatură, cu ochii împăienjeniţi.
E drept că în timpul orelor de curs, elevii nu sunt obişnuiţi să respecte conduita precum în sala
de clasă. Elevi ce nu-şi deschideau camera video şi nici nu răspundeau întrebărilor profesorului
(posibil se conectau şi apoi părăseau încăperea), elevi prezenţi în pijama, elevi ce nu respectau
termenul predării unei teme, elevi ce evitau conectarea pentru a susţine un test în direct, sunt doar
câteva exemple care ar trebui reglementate.
Toate eforturile cadrelor didactice ar fi trebuit materializate în aplicarea notelor în catalogul
şcolar. Doar că notele primite suportau o negociere. Mulţi şcolari au preferat eschivarea şi utilizarea
mediei semestrului I drept a doua notă sau ca medie anuală.
Deşi ne dorim cu toţii reîntoarcerea în sălile de clasă, cu observaţii şi explicaţii în faţa noastră
şi în timp real, învăţarea on-line poate fi complementară celei clasice sau chiar a o substitui, în funcţie
de condiţiile existente. Sper ca în viitor să fie riguros reglementată prezenţa la activităţile clasei on-
line şi notarea elevilor să nu fie negociată sau contestată. Elevii să perceapă predarea, învăţarea şi
evaluarea ca fiind obligatorii în parcursul lor şi să depună efort pentru recompense pe măsură.
Am participat la câteva webinarii şi mai descopăr platforme cu care să creez resurse pentru
viitoarele ore. Este provocator, recunosc.
În ipostaza de părinte a unui elev în ciclul primar, sunt mulţumită că învăţătoarea nu a abuzat
de prezentările în faţa calculatorului. Au primit teme şi proiecte care nu necesitau expunerea la ecran
pe lungă durată. Copiii au nevoie de activităţi diverse pentru a se dezvolta armonios.
Profesori şi elevi am fost angrenaţi în învăţarea instrumentelor TIC şi chiar ne-am îndrumat
paşii unii altora, preţuindu-ne implicarea. Cu bune şi rele, trebuie să ne adaptăm pentru a exista şi
a evolua.
658
ȘCOALA ONLINE. PROFESORI ȘI ELEVI
CHIFOR DORINA-CRISTINA
PROFESOR PENTRU INVAȚAMANTUL PRIMAR
LICEUL TEORETIC „NICOLAE BALCESCU” CLUJ-NAPOCA
Realitate de multe ori întrece imaginația. Dacă în urmă cu ceva vreme am fi spus că școala se va muta
în online ar fi părut cel puțin ciudat deoarece școala înseamnă interacțiune umană directă, comunicare
directă construirea unei relații profesor elev dar și elev-elev.
Trăim iată un experiment forțat în care încercăm să amplificăm avantajele școlii online, ale utilizării
computerelor a platformelor de învățare și comunicare și să minimizăm pe cât posibil efectele negative,
lipsa interacțiunii directe între profesori și elevi.
La sfârșitul a trei luni de școală online s-a văzut clar că elevii și profesorii sunt capabili de o adaptare
rapidă și au reușit să învețe multe despre utilizarea platformelor de învățare online. Lecții online în sistem
teleconferință, abilități de generare de conținut online toate acestea au fost necesare și fiecare s-a străduit
să-și formeze noi abilități de lucru cu claculatorul pentru a fi eficient.
Copiii au înțeles necesitatea izolării, și cu siguranță s-au bucurat de timpul petrecut acasă cu părinții
dar și de mai mult timp de joacă. Izolarea forțată a arătat că elevii mai ales cei mici resimt puternic lipsa
colegilor și a interacțiunii directe cu aceștia. Joaca din pauze nu poate fi înlocuită cu mesajele și clipurile
trimise pe rețelele de socializare.
Faptul că nu poți verifica nivelul atenției și a gradului de participare pentru fiecare elev a dus la
bombardarea elevilor de către profesori cu materiale peste materiale care trebuie parcurse, studiate și apoi
rezolvate o mulțime de sarcini de lucru. Destul de mult, destul de greu și cu siguranță după un timp
plictisitor. Acestea nu neapărat pentru că așa consideră cadrele didactice ci pentru că este necesar ca toți
elevii să aibă acces la cele studiate chiar dacă la un moment dat nu au scris sau nu au fost atenți.
Pentru profesori cu siguranță a fost complicat. Multe materiale de elaborat, multe teme de corectat,
cu siguranță foarte mult timp petrecut în fața calculatorului. Pentru profesorii de ciclu primar provocările
au fost multiple. Copii nu au răbdare să asculte o lecție, nu au abilități de a nota independent, de a studia
singuri. Toate aceste lucruri abia se construiesc în această etapă. Profesorii au fost nevoiți să dea dovadă de
promptitudine în a răspunde provocărilor în mod inovator. Utilizarea de aplicații cu caracter interactiv care
să implice scris citit sub formă de joacă care să permită interacțiune verbală au reușit să mențină atenția și
motivația copiilor de a participa la activitățile școlii online. Efortul cu siguranță a fost unul mare și susținut
pentru că oferta în domeniu nu este foarte variată. Nimeni nu a fost pregătit pentru această situație și cu
toții am încercat să ne adaptăm.
Oricum va fi școala viitorului izolarea și școala online a demonstrat că interacțiunea umană directă
nu poate fi eliminată dacă dorim ca școala să fie nu doar instrucție ci educație pentru dezvoltarea armonioasă
a fiecărui copil.
659
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ALE ȘCOLII ONLINE
CHIFOR IOSIF-DORU, PROFESOR DE FIZICA

LICEUL TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU” CLUJ-NAPOCA
Dinamica lumii moderne este uimitoare. În general societatea percepe această dinamică ca fiind
pozitivă, aducătoare de progres. Un factor despre care se vorbește mai puțin este acela al posibilității de a
face previziuni, de a planifica pe termen lung desfășurarea actului educational. Ce astăzi pare important,
relevant cu siguranță pe termen lung va fi depățit și lipsit de relevanță. Aceasta atât în ceeace privește
informația dar cu siguranță și cadrul, formele de organizare a învățământului se vor schimba radical.
Globalizarea dincolo de aspectele positive referitoare la accesul la resurse informaționale practice în
timp real a arătat că trebuie să luăm în calcul nu doar beneficiile ci și evenimente ca această pandemie de
coronavirus care cu repeziciune afectează negativ procesul de învățământ în întreaga lume. Așa cum situația
epidemiologică diferă de la o regiune la alta așa și situația copiilor, elevilor ce participă la cursuri online
poate să difere enorm. Copii din anumite medii, cu anumite situații pot să fie în situații limită cu risc
educational major. Abandonul școlar, eșecul școlar pândesc și vor fi vizibile pentru mulți copii decât prea
târziu.
Școala online a fost răspunsul sistemelor educaționale la nevoia de izolare în fața pandemiei COVID-
19.Folosirea Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de
învăţamânt. Astfel actul învăţării nu mai este considerat neapărat efectul demersurilor şi muncii
profesorului, ci rodul interacţiunii mai mult sau mai puțin eficiente a elevilor cu calculatorul şi al colaborării
cu profesorul. Această schimbare duce la rezultate mult mai puțin previzibile. Școala online trebuie să
urmărească nişte obiective bine structurate cu consecvență. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare,
dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual. Doar astfel cu aceste premise putem vorbi
de rezultate concrete, pozitive.
Activitățile online au totuși multiple implicații positive ce pot fi considerate avantaje. Astfel
stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă este
evidentă. Putem vorbi despre întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare, despre instalarea
climatului de autodepăşire, competitivitate. Este evident că rezplvarea sarcinilor de lucru duce la
dezvoltarea abilităților de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de
realizare de grafice, de tabele. Pentru mulți elevi se declanșează un nou stil cognitiv, eficient, a unui stil de
muncă independentă. Nu este de neglijat creșterea capacității de luare a deciziilor individuale, alegerea şi
folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor sarcini.
Cu toate acestea avem şi dezavantaje ce pot deveni majore. Folosirea în exces a calculatorului poate
duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul si de investigare a realităţii. Individualizarea excesivă a
învăţării duce la negarea dialogului profesor – elev. Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop
precis în timpul orelor poate provoca plictiseala, monotonie. Costurile ridicate ale tehnologiei de ultimă oră
ceea ce constituie un impediment pentru o bună parte a populaţiei României şi este accesibilă persoanelor
cu o situaţie financiară bună.
Situația aceasta este cu siguranță neașteptată și rămâne în sarcina profesorilor și părinților să se
asigure că fiecare elev este motivat și participă activ la activitățile propuse în cadrul școlii online. Societatea
prin instituțiile abilitate trebuie să se asigure că toți elevii au posibilitatea materială de a participa la cursurile
online pentru a reduce gradul de excluziune și a limita riscul educațional.
Cu siguranță viitorul ne va arăta ce a fost bine și ce avem de făcut pentru ca școala chiar și online să
asigure educația tuturor școlarilor.
660
TOTUL VA FI BINE!
ȘCOALA DE ACASA ȘI INVATAMANTUL ON-LINE
PROFESOR: CHINDEA LARISA ANCA

COLEGIUL TEHNIC “ANGHEL SALIGNY” BAIA MARE
Sistemul de învățământ a fost luat prin surprindere și a încercat să facă față cu succes acestei încercări.
Atât profesorii cât și elevii au trebuit să se descurce în această perioadă, apelând la tot felul de metode și
formule inovative și creative.
E adevărat că, elevul poate comunica şi învăţa cu profesorul aflat într-o sală obişnuită de clasă. În
acelaşi timp, dintr-o altă locaţie, profesorul poate preda lecţia din faţa unei table electronice. Totul se
întâmplă în mediul virtual. Utilizatorii au nevoie doar de un calculator sau un telefon mobil şi o conexiune
la internet. Totuși această metodă de predare on-line este bună doar în ideea de a menține legătura cu elevii
și de a consolida materia predată pe perioada cât școala este închisă.
E adevărat că, profesorul este conectat on-line cu mai mulţi elevi din clase separate, cărora le
poate verifica temele. Cu ajutorul lecțiilor on-line, un elev poate lucra de acasă, ca şi cum ar fi prezent
la ora din clasă. Totuși mi se pare că predare on-line este mult mai dificilă decât prezența fizică în clasă.
Profesorul trebuie să fie mult mai atent la explicații, iar când apar întrebările să fie atent la explicații pentru
a nu creea haos.
Aceste ore on-line ne permit să verificam în fiecare moment dacă elevii sunt atenți, putem să
interacţionam cu ei şi ne putem da seama dacă sunt atenți sau nu. Există totuși surprize plăcute sau neplăcute
din partea unor elevi: elevii timorați la clasă să fie mai activi și mult mai spontani în on-line, iar cei activi
în sala de clasă să fie timorați în on-line.
E adevărat că elevii sunt mai deschişi la nou decât cadrele didactice, primesc mai uşor acest tip de
lecţie, interacţionaeză uşor, dar, eu cred că, conceptul de școală on-line va adânci discrepanțele existente la
momentul de față dintre învățământul din mediul urban și cel rural dar și, a celor dintre învățământul din
marile orașe și cel din micile orase.
Școala în on-line are provocările ei multiple care cu siguranță nu pot fi rezolvate peste noapte,
indiferent de cât de multe fonduri sau reglementări ar veni. Prima provocare fost o depășită cu bine. Cert
este că învățământul on-line nu-l poate înlocui pe cel clasic.
Chiar dacă învățământul on-line are și beneficiile lui, cred că toată lume abia așteaptă să se întoarcă
la școală.
661
GANDURI SI SENTIMENTE LA SFARSIT DE AN SCOLAR 2019/2020
PROF. CHIRA LAURENTIA RODICA

LICEUL TEORETIC ,,ALEXANDRU PAPIU ILARIAN” DEJ
Fiind diriginta clasei cu profil sportiv a XII a D de la LAPI Dej, doresc să exprim în cuvinte emoţia
trăită în faţa laptopului când am ajuns la ultima ora de dirigenţie. Am pregătit un mesaj, un filmuleţ pe
youtube https://www.youtube.com/watch?v=4cbZxtBvEfE şi am adunat gânduri şi sentimente de la elevii
mei referitoare la acest sfârşit de an şcolar şi despre şcoala online. Voi adăuga doar câteva dintre ele cu
speranţa că sinceritatea şi sentimentele noastre vor întări pe viitor legătura dintre profesor şi elevi.
Mesaj
Îmi vine foarte greu să exprim în cuvinte ce simt în aceste momente. Dragii mei, amintirile şi clipele
petrecute împreună sunt cele care ne leagă şi vor dăinui peste ani indiferent de problemele ce ne înconjoară
Mi-este dor de voi, de fetele care au fost pentru mine fiicele ce nu le-am avut acasă, de baieţii care în clipa
când mă zăreau pe coridorul şcolii veneau spre mine, mă luau în braţe şi-mi transmiteau bucuria întâlnirii,
de respectul şi comunicarea dintre noi existentă pe parcursul întregii perioade şi cu sinceritate vă spun ca
aţi fost şi veţi rămâne a doua mea familie.
Este un moment de emoţie şi încărcătură sufletească, mai ales că îl vedeam cu câteva luni în urmă,
desfăşurându-se cu totul altfel. Cu o oră de dirigenţie în sala de clasă, cu poze şi filmuleţe făcute împreună
cu colegii şi profesorii, cu festivitatea de sfârşit de an şcolar în care voi absolvenţii claselor a XII a primeaţi
felicitările şi aplauzele binemeritate într-un cadru festiv, onorant pentru orice elev din şcoala noastră, cu
premierile pentru rezultatele şcolare şi sportive deosebite primite din partea conducerii şcolii şi a
autorităţilor locale în faţa a sute de oameni, cu rochiţele şi costumele pregătite cu atâta drag pentru serenade,
defilare şi festivitate, cu banchetul şi distracţia aferentă… dar şi cu bucuria imensă că am reuşit împreună
să fim o generaţie de excepţie.
Lipsa îmbrăţişărilor, a prezenţei colective la această absolvire, este un gol în sufletul fiecăruia, o
tristeţe şi o frustrare, dar voi aţi ştiut mereu să vă bucuraţi de viaţă aşa cum este ea, cu necazuri şi bucurii
şi sunt convinsă că vom reuşi împreună să depăşim aceste momente şi organizăm o festivitate, atunci când
se va putea, în cadrul căreia să ne mândrim cu realizările noastre.
Până atunci vă transmit cu bucurie sentimentul împlinirii sufleteşti al unei diriginte care este convinsă
că sunteţi exemplul clar pentru multe generaţii de acum înainte că sportul şi învăţătura fac casă bună
împreună, că medaliile obţinute, la campionatele naţionale şi nu numai, pot să stea aşezate la loc de cinste
în vitrina trofeelor alături de diplomele obţinute pentru merite deosebite la învăţătura şi olimpiadele şcolare.
În fiecare an aţi fost în careu exemplul viu al performanţei şcolare şi sportive iar acum la terminarea
clasei a XII a sunteţi din nou în fruntea clasamentului, ba mai mult, suntem clasa care are cu cea mai silitoare
elevă din liceu, şefa de promoţie, Alexandra Marian, care a demonstrat an de an că se poate cu condiţia să
munceşti mult şi să-ţi doreşti cu adevărat să devii cel mai bun. Felicitări Alexandra, felicitări XII D. Sunt
mândră de voi şi în acelasi timp onorată că am avut privilegiul să fiu diriginta voastră.
Cum să nu fiu mândră de o asemenea generaţie? Cum să nu mă laud cu voi peste tot unde am ocazia
şi cum să nu devin prietena voastră când am fost atâţia ani împreună la bine şi la greu? Campioni şi
campioane, sportivi şi sportive de lot naţional premiaţi în cadrul festivităţilor organizate de federaţiile
sportive, inspectoratele şcolare şi conducerea liceului pentru performanţele deosebite, participanţi la
olimpiade, spectacole artistice şi multe activităti extraşcolare, aceştia sunt elevii mei (si ca să fac o rimă pe
placul vostru mai ales ca ştiţi bine de tot melodia) şi mă mândresc cu ei.
Dragii mei elevi, peste câteva săptămâni veți susține examenul de bacalaureat. Ştiu şi cred că mulţi
dintre voi aţi învăţat şi v-aţi străduit să daţi tot ce este mai bun în această perioadă. Vreau să vă transmit că
pentru mine, indiferent de notele, reuşita sau eşecul de la BAC, sunteţi unici şi speciali Vă cunosc atât pe
voi cât şi famiile voastre şi ştiu că sunteţi valoroşi şi speciali. Suntem împreună de foarte mulţi ani, cu
majoritatea din clasa a V a, deci avem opt ani de amintiri şi experienţe care nu le vom uita niciodată. Sunteţi
în clasa cu profil sportive, deci faceţi sport de performanţă şi cunosc talentul vostru, dar ştiu că în aceste
momente vă faceţi griji pentru viitor atât pe plan sportiv cât şi şcolar. Situaţia nesigură în care ne aflăm nu
poate decât să vă incurce şi mai mult dar vă rog nu renunţaţi niciodată, luptaţi cu greutaţile apărute aşa cum
aţi luptat mereu până la epuizare pe terenul de sport. Fiecare eşec sau reuşită contribuie la formarea voastră,
662
iar aşa cum vă cunosc eu sunteţi nişte învingători. Am încredere deplină în voi că veţi trece cu bine peste
aceste examene grele ale vieţii şi vă sunt alături aşa cum am fost mereu.
În febra examenelor, să vă aduceţi aminte că nu există niciun examen care să testeze toate lucrurile
minunate care vă definesc. Fiecare are talentul, vocaţia şi valoarea lui. Tot ce vreau de la voi este să nu
renunțati niciodată, aşa cum am mai menţionat, să fiţi mereu pregătiţi să reusiţi în viaţă, pentru că eu cred
în voi.
În toți acești ani, mi-am dorit doar ca trecerea mea prin viaţa voastră să nu fie una fără rost. Am
încercat să fiu alaturi de fiecare în parte atunci când a fost nevoie, să vă înteleg aşa cum alţii poate nu au
reuşit să o facă, să fiu alături de voi în momentele de distracţie, mă refer la majorate şi astfel am simţit că
pot fi pentru voi soră, mamă, prietenă şi colegă, Împreună cu parinţii, bunicii şi toţi cei implicati în
dezvoltarea voastră am format o echipă de neînvins şi pe această cale le mulţumesc tuturor pentru sprijin şi
colaborare. Sper că le transmiteţi…
Îmi doresc ca viaţa să vă ofere tot ce este mai bun, realizări, împliniri, bucurii, fericire dar nu în
ultimul rând sănătate, mult succes, să deveniţi oameni buni, vrednici, iubitori şi frumoşi sufletește.
Patricia Mureşan-clasa a XII a
,,Nu ştiu câţi elevi, sau câţi diriginţi ai claselor le-au cerut elevilor să scrie câteva gânduri despre acest
sfârşit de an şi despre şcoala online, dar diriginta clasei din care fac parte o face. Mereu ei îi pasă de părerile
noastre şi mereu ne susţine chiar şi cele mai banale sau prosteşti idei înca din clasa a V-a. Sincera să fiu, pe
de-o parte gândurile mele sunt negative despre aceasta perioadă, deoarece suntem prima generaţie care nu
are o festivitate prin care să fie premiată pentru toata munca depusă şi apreciată, nu auzim ultimul clopoţel
care o să ne elibereze şi o să ne dea un gust al maturităţii, nu o să cântăm pe holurile şcolii imnul clasei,
doamna directoare impreună cu toţi profesorii nu o poată să ne felicite şi imbrăţiseze pentru aceşti ani în
care am făcut un liceu întreg mândru de noi, nu ne mai vedem colegii să mai depănăm amintiri şi să mai
facem ultimele prostioare înainte de a părăsi acest minunat liceu şi nu o să putem să ţinem ultima ora de
dirigenţie, unde doamna dirigintă să ne ofere nişte sfaturi în legătura cu viitorul ce urmează să-l îmbrăţisăm.
În opozitie cu emoţiile "trăite virtual", se află şi gândurile pozitive, vocile angelice care îmi spun că suntem
o generaţie care face foarte multe sacrificii în perioada aceasta şi nimeni nu o să poată să ne uite, o să
apreciem mai mult lucrurile de afară, lucrurile palpabile nu cele care trec prin nişte fire care sunt proiectate
pe nişte mici ecrane, că perioada aceasta ne este una benefică întru-cât avem mai mult timp pentru a studia
urmând să luăm cu toţii note mari în examenul de Bacalaureat. Gândurile mele sunt de toate felurile, dar
sincer când văd peste tot postări sau pagini unde unii ne scriu pentru a ni se adresa "nu e mare pierdere că
nu aveţi banchet/festivitate", "o doamne vă plângeţi atâta că nu aveţi un amărât de banchet" în capul meu
se adună doar gânduri negative fiindcă încep să cred că unii chiar nu înţeleg câtă importanţă are pentru noi
un sfârşit de an cu festivitate şi banchet. Pe langă asta, nu am apucat să avem o finală jucată, un ultim meci
jucat, să ramânem cu un ultim moment pe care să-l putem savura toată viaţa. Deşi gândurile astea dau
navală în capul meu, inima îmi spune că asta ar însemna că nu este sfârşitul şi că generaţia noastră va
ramane unită până în ultimul moment al vieţii. În final, aş vrea să adaug unele gânduri în legătură cu şcoala
online...mi se pare foarte amuzantă şi benefică în acelaşi timp, deoarece profesorul nu mai poate folosi arma
"secretă", notele mici, pentru a te obliga să faci ceva sau să raspunzi sau să scrii, aşa mi se pare că ar trebui
să fie şila şcoală, profesorul să fie un prieten al elevilor să nu se supere dacă aceştia nu răspund, poate au
avut nişte momente grele şi n-au reuşit să înveţe, să nu folosească arme grele împotriva noastră, deoarece
intră de partea "inamicului" şi atunci elevul o să se "ambiţioneze" şi o să se închidă în el şi n-o să mai
raspundă. Modul asta mi se pare unul foarte benefic pentru ambele tabere, una ascultă şi învaţă fără să
acumuleze anxietatea în legătură cu notele mici, iar cealaltă tabără să fie relaxată şi mult mai comunicativă
şi permisivă în legătură cu notele, învăţatul răspunsul etc. Nu vreau să fac referire la o a treia tabară care
nici în realitate nici online nu sunt prezenţi, mă refer la cei care sunt prezenţi mereu, la cei cărora le pasă.
Vreau să-i mulţumesc doamnei diriginte că ne-a rugat să-i împărtăşim gândurile noastre, aşa cum o face
întotdeauna, şi să-i spun că mereu clasa V, VI, VII...XII-D va rămâne în istoria Liceului ,,Alexandru Papiu
Ilarian” şi în inimile noastre* în frunte cu dânsa! Vă iubim mult "mama/profa/diriga!”
Larisa Farcas
,,Acest sfârșit de an școlar, pentru noi elevii de clasa a XII-a, ar fi trebuit să fie un sfârșit de capitol
din viaţa frumos, alaturi de oamenii cu care ne-am văzut zi de zi timp de 7 ani și am format o familie cu
bune și cu rele. În primul rând, acest sfârșit de an școlar este unul ciudat și plin de întâmplări neprevăzute,
663
care probabil o să ne maturizeze și o să ne facă să punem mai mult accent pe momentele petrecute cu
oamenii dragi nouă. În al doilea rând, şcoala online pentru unii a fost o adevarată provocare din cauza
micilor dificultăți cu internetul, dar pe de altă parte ne -a ajutat prin intermediul orelor să ne pregătim pentru
bacalaureat, chiar dacă nu eram în aceeași încăpere cu colegii și profesorii noştri. Eu sper ca după ce trece
această perioadă să mă întâlnesc cu colegii și cu doamna dirigintă la un grătărel, să ne distram chiar dacă
nu am avut parte de un sfarşit de an școlar normal!”
Cristi Vancia
,,Acest sfârșit de an școlar, mi s- a părut ca fiind ireal, faptul că nu o să ne mai întâlnim probabil,
niciodată în formula întreagă, iar aceasta chestie este una tristă. Este un sfârșit de an școlar greu și trist
deoarece aceasta așteptare timp de 4 ani, pentru "un ultim clopoțel", "ultima ora de dirigenție", "festivitatea
și banchetul" a fost în zadar. Parca, prin 20 martie nici nu voiam să cred că nu ne vom mai redevea în cadrul
școlii. Pentru mine acest an școlar (neterminat) ne poate învăța unele lucruri precum: cât de puternici putem
fi împreună, faptul că trebuie să profităm de momentele când suntem împreună deoarece viaţa poate lua o
întorsătură neașteptată în orice clipă. Despre orele online, nu pot să mă pronunț în totalitate deoarece
consider ca acestea au avut scopul lor, profesorii care s- au chinuit, au încercat prin orice mijloace să ne
ajute și să fie alături de noi, iar prin acest exemplu vreau să- i mulțumesc doamnei profesoare de limba și
literatura română Petruța Vasiliu, pentru sprijinul permanent, pentru că la orice ora era pregătită să ne ajute,
să ne răspundă la întrebări, cunosc și exista și alt tip de profesori care intrau pe platforma de lucru, postau
un material doar prin faptul ca erau "constrânși" de conducere! Pentru mine aceste ore online au fost de
folos!”
Darius Cîmpean
,,Vaiii...sincer nici nu știu ce sa spun, adică acum in momentul de față și pana acum am fost foarte
axat pe admitere, nu m-am gândit deloc la școala sau cum va fi acest sf de an ...chestia este ca da, într-
adevăr simt așa un sentiment ciudat pe care nu știu dacă pot sa îl exprim in ceea ce privește acest sfârșit de
licean. Mi-aș fi dorit, bineînțeles, sa am așa un sfârșit de liceu minunat pe care să nu-l pot uita niciodată,
pe care să-l pot povesti și strănepoților mei, un sfârșit de liceu in care sa fim toți împreuna, ca un întreg, sa
vorbim, sa ne amintim de toate clipele petrecute împreuna in acești 4 ani de liceu cu unii, cu alții ceva mai
mult de 4 ani( împreuna). De asemenea, mi-aș fi dorit sa fi putut participa la acel banchet, unde ne-am fi
distrat la maxim înconjurați de toți profesorii , o seara in care nu ne-am mai fi gândit prin ce am trecut
sau ce ne așteaptă/ce ne rezerva viitorul, pur și simplu sa fi închis ochii, sa fi uitat de lume, se ne fi lăsat
duși de val și sa fi trăit momentul. Sincer, nu mai știu ce sa spun așa pe scurt, într-un fel sunt și împăcat cu
gândul ca am fost o clasa destul de unită datorită dvs, și ca o sa ne mai întâlnim noi pe viitor cu unii măcar,
dacă nu și cu toții...
De dumneavoastră nici nu cred ca mai are rost să povestesc . Specific ca nu intenționez sa scriu
acest mesaj ca și cum ar fi un mesaj de “adio” (nici într-un caz) doar ca așa simt eu acum ca ar trebui sa va
mai spun câte ceva... nici nu știu cu ce sa încep, dar cred ca totuși voi începe prin a va mulțimi din tot
sufletul meu pentru ca ați fost ca o prietena deosebita pentru mine in toți acești ani, nu m-ați dat niciodată
la o parte și nici nu ați avut intenția, m-ati ajutat mereu când am avut nevoie, m-ati inteles de fiecare data
și m-ati sprijinit din suflet...
Sunt 10000% sigur ca noi doi o sa ținem legătura și pe viitor, nici nu cred ca se pune problema la așa
ceva și nici nu cred ca as putea sa ma gândesc la altceva...gata cu mesajele astea mai tristuțe sa zic așa ca
deja încep sa lăcrimez .. Vreau doar să știți un singur lucru ca v-am iubit, va iubesc și va voi iubi MEREU!
”
664
PLANIFICARE GRĂDINIȚA ON-LINE
PROF. ÎNV. PREȘC. CHIRA MIHAELA IOANA

GRĂDINIȚA P. P. ,,PITICOT”/G.P.N. NR 1 CÎMPENI
PROIECT TEMATIC: EVALUARE FINALĂ

SUBTEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ,,IATĂ, CÂT DE MULTE ȘTIM!”
NIVEL II/ GRUPA BUBURUZELOR
EDUCATOARE: CHIRA MIHAELA IOANA
PERIOADA/SĂPTĂMÂNA: 01.06.2020 – 05.06.2020
DATA DENUMIRE ACTIVIT SURSE WEB ACTIVIT EVALUARE /RAPORT

A ATEA DE ATEA
ACTIVITĂ ÎNVĂȚA METODI
ŢII RE CĂ
(SARCIN
I DE
LUCRU)
LUNI ZI LIBERĂ
01.06.2
020
MARȚ -desenarea https://youtu.be/-pA2vVHNl_E Am desfășurat activitatea cu
I Artă: unor (poveste) - copiii prin intermediul
02.06.2 ,,Baloane baloane documenta grupului de whatsapp.
020 colorate” -audiția https://youtu.be/ktm2oFY40ik re și -am trimis materiale
ADE: A.I.: povestirii; (cântec) consultare referitoare la tema săptămânii/
,,Frumoasa discuții pe surse on zilei, imagini, link-uri.
copilărie?”( baza celor line
DLC + vizionate - -am dat indicații despre modul
DEC1): - - întocmirea de realizare a activităților
vizionare realizarea planificării - ca fedbeek am obținut poze
povestire+ unui desen săptămâna
desen; cu titlul le
DEC.: „O zi ,,Eu și -
doar pentru familia realizarea
copii” – mea și
audiție cântec -audiția selectarea
Joc cântecului materialel
distractiv: ,, -se or audio-
Petrecere în desfășoară video ce se
familie” jocul vor trimite
distractiv preșcolaril
or
MIER ADE: A.I.: ,, - https://youtu.be/pPv4XLVmR6w - -am trimis materiale

CURI Prietenii desfășurar (activiatea matematică) documenta referitoare la tema săptămânii/
03.06.2 păpădiei”(D ea jocului https://m.youtube.com/watch?v=B re și zilei, imagini, link-uri.
020 Ș2+DOS) didactic OrmMs8R85U&t=150s consultare
Joc ajutându- (gimnastica) surse on
did.+lipire se de line
DEC. ,,Flori filmul -
colorate”- educativ și întocmirea
amprentare realizarea planificării
cu furculița colajului săptămâna
Joc de -realizarea le
mișcare: florilor -
,,Vânătoarea prin realizarea
de comori” amprentar și
665
M.M.: Lecția e cu selectarea am dat indicații despre modul
de înviorare furculița materialel de realizare a activităților
- or audio- - ca fedbeek am obținut poze
desfășurar video ce se
ea jocului vor trimite
respectând preșcolaril
regulile or
propuse
-
executarea
mișcărilor
prezentate
în cadrul
filmului
JOI ADE: A.I.: - https://youtu.be/ckC0HAf5dIM (joc - -am trimis materiale

04.06.2 ,,Ne jucăm cu vizionarea de limbă și comunicare) documenta referitoare la tema săptămânii/
020 cuvintele” filmului și https://youtu.be/lkUu1zc1S9w re și zilei, imagini, link-uri.
DLC+DȘ1) desfășurar (povestea) consultare
-observare ea surse on
+joc didactic activității line
DEC: ,, A -realizarea -
venit vara”- desenului întocmirea
desen - planificării
M.P. vizionarea săptămâna
,,Poveste la poveștii le -am dat indicații despre modul
margine de - de realizare a activităților
lan” realizarea - ca fedbeek am obținut poze
și
selectarea
materialel
or audio-
video ce se
vor trimite
preșcolaril
or
VINER ADE: A.I.: ,, - https://youtu.be/jy5rM68eeoA - -am trimis materiale
I Probleme desfășurar (probleme ilustrate) documenta referitoare la tema săptămânii/
05.06.2 ilustrate” ea re și zilei, imagini, linkuri
020 DȘ2+DEC activității consultare
-rezolvare de matematic surse on
probleme e line
+desen -realizarea -
DOS: Florile colajului întocmirea
câmpului”- cu ajutorul planificării
colaj semințelor săptămâna
Joc de de bostan le
mișcare: ,, - -
Șotron” desfășurar realizarea -am dat indicații despre modul
ea jocului și de realizare a activităților
selectarea - ca fedbeek am obținut poze
materialel
or audio-
video ce se
vor trimite
preșcolaril
or
666
EDUCATIE FARA FRONTIERE! SCOALA ALTFEL! SCOALA DE ACASA!
GRADINITA CU P. N. BARLALESTI COM EPURENI

EDUCATOARE CHIRIAC ANA-MARIA
Cu totii am vazut ca in aceasta perioada traim vremuri destul de “interesante” care ne provoaca pe
toti la autodescoperire si la o altfel de normalitate, imposibil de anticipat in urma cu cateva luni. Scoala de
acasa .Scoala altfel, ne permite sa scriem impreuna o noua poveste despre o noua evolutie si un nou inceput.
Atat elevii cat si profesorii dar si parintii au facut parte din aceasta noua poveste, fiecare dintre noi a
contribuit la scrierea ei.
Perioada aceasta in care noi, dascalii, am fost privati de interactiunea cu elevii nostril, o privesc ca pe
o provocare de a ma reinventa ca professor.Niciodata cuvantul” altfel” nu a avut o conotatie atat de speciala,
o incarcatura emotionala atat de puternica.Am fost nevoiti in aceasta perioada sa facem fata unei provocari
inedite, unde a trebuit sa punem in valoare spiritul creativ si optimismul fiecaruia.
Scoala altfel ! Scoala de acasa!
Provocare Nevoi Creativitate
Comportment Progers Perspective
Pentru a sustine acivitati de invatare la distanta, am fost nevoita sa folosesc atat eu cat si elevii mei
aplicatii simple penrtu comunicarea cu clasa si individuala (cu fiecare elev) precum WhatsApp sau
Messenger si chiar apeluri telefonice.
Scoala altfel! Scoala de acasa-o provocare noua pentru elevi si o oportunitate pentru profesori.
In zilele noastre, scoala nu inseamna doar educatie primara, ci si continuarea studiilor gimnaziale,
liceale si mai tarziu, specializarea intr-o institutie de invatamant superioara.Pentru multi, scoala este un loc
unde primim lectii de viata si educatie pe care o vom folosi mai tarziu, dar aici este si locul unde unde ne
formam ca oameni si in acest loc vom invata cum sa ne comportam pe viitor in societate.
Copiii sunt speranta noastra pentru un viitor mai bun, pentru o lume mai buna si este vital ca ei sa
inteleaga de mici sa respecte, sa protejeje, sa traiasca in armonie unii cu ceilalti. Iar in cee ace priveste
parintii, ei trebuie sa fie ei insasi modele pentru copiii lor. Ei trebuie sa urmareasca, sa indrume, sa
incurajeze copilul in functie de necesitatile acestora, deoarece instruirea din scoala trebuie sprijinita si de
familie.
Intotdeauna scoala a colaborat cu parintii in diverse forme, dar astazi din punct de vedere al cerintelor
sociale, a starii si a situatiei care s-a creat, este nevoie mai mult ca niciodata de a intari aceasta legatura
dintre scoal -copil-familie. Cunoastera cerintelor specific ale scolii, valorificarea muncii elevilor, urmarirea
activitatii de invatare in mod familial, contribuie la imbunatatirea legaturii si diminuiaza sursele de
neintelegere, plasand atat elevii cat si parintii in relatii de incredere cu mediul scolar.
Bibliografie:
Aldo, Pettini-Freinet si tehnicile sale, Editura CEDC, Bucuresti, 1992
Montesori Maria -Copilul fiinta divina, dar neinteleasa(pentru parinti si educatori) Editura CEDC
Bucuresti1991
667
ȘCOALA ALTFEL – ȘCOALA DE ACASĂ
INSTITUTOR CHIRIAC CĂTĂLINA-ELENA

GRĂDINIȚA CU P.P. SÂNPETRU, JUD. BRAȘOV
Anul acesta, Săptămâna Școala Altfel s-a desfășurat puțin altfel decât eram obișnuiți. În fiecare an
organizam diferite activități, vizite la diferite instituții, excursii, iar copiii așteptau cu nerăbdare această
perioadă. În toate demersurile mele am avut parte de implicarea și sprijinul părinților de la grupă.
Din păcate, anul acesta nu am putut realiza activitățile așa cum mi-am propus, dar, din nou, am apelat
la bunăvoința părinților și am reușit să organizăm activități la care copiii să participe cu interes și bucurie.
Astfel că, anul acesta am urmărit organizarea unor activități în care să se implice mult mai activ,
părinții. Dintre aceste activități aș putea enumera:
• Totul va fi bine -activitate de creație, de realizare a unui curcubeu, simbol al iubirii, al păcii, al
speranței că totul va fi bine, astfel că, dacă apare după ploaie, el promite liniște și armonie pe pământ. Prin
această activitate am ridicat moralul copiilor care nu înțelegeau de ce nu pot ieși afară, de ce nu pot merge
la grădiniță, de ce nu se pot întâlni cu prietenii lor sau cu alți membri ai familiei.
• Îmi ajut părinții la treburile casei- copiii au participat cu mult interes la această activitate, dar
sunt convinsă că ei își ajută părinții tot timpul.
• Micul bucătar/cofetar- copiii au gătit alături de părinți diferite feluri de mâncare sau prăjituri care
mai de care mai gustoase. Pe chipurile lor se vedea bucuria, plăcerea de a găti alături de părinți.
668
• Grădinarul iscusit- copiii au plantat diferite semințe și răsaduri, au îngrijit plantele/florile pe care
le aveau în casă și au personalizat ghivecele în moduri creative. Părinții au participat alături de ei și le-au
pus la dispoziție toate materialele necesare pentru realizarea activității.
• Jocuri distractive alături de părinți- părinții au participat la diferite jocuri distractive alături de
copiii lor, au redevenit copii pentru câteva clipe.
Din punctul meu de vedere, această perioadă a avut și părți bune, pe lângă cele mai puțin bune. Dintre
acestea aș putea enumera câteva:
• Am petrecut mai mult timp de calitate alături de familie;
• Am întărit relația cu membrii familiei;
• Am realizat cât de importante sunt momentele petrecute în familie;
• Am descoperit în copiii noștri lucruri minunate ce stăteau ascunse și nedescoperite;
• Copiii s-au bucurat de timpul petrecut cu părinții lor, dar și de activitățile realizate alături de
aceștia.
669
UTILIZAREA NTIC DE CATRE PROFESORI
IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
CHIRIAC FLORINA
GRADINITA PP. NR.4 CARANSEBEȘ
Generaţia nouă este definită de cuvântul „altfel”. Iar altfel înseamnă în primul rând un acces la
tehnologie fără precedent. Şi pentru că tehnologia este o parte atât de importantă din vieţile noastre (copiii
de azi se joacă mai degrabă pe computer decât în curtea şcolii, 90% dintre noi folosim Internetul, 20% au
postat, la un moment dat, online filmuleţe în care ei sunt starurile, 83% dorm cu telefoanele lângă ei,
principala sursă de ştiri şi de informaţii este Internetul) este firesc să aibă şi efecte adverse. Unii cercetători
susţin că toate gadget-urile care ne înconjoară ne afectează intelectul; alţii afirmă că atâta timp cât
tehnologia ne exersează minţile şi ne furnizează din ce în ce mai multe informaţii, trebuie să ne
îmbunătăţească abilităţile cognitive.
Educația digitală a devenit în ultimul timp una dintre preocupările prioritare ale învățământului
românesc, prin impunerea alfabetizării și a comunicării digitale pentru orice participant la procesul
instructiv-educativ. Integrarea și utilizarea diverselor tipuri de tehnologii în procesul educațional nu mai
este văzută ca o mișcare avangardistă, ci ca o necesitate. La nivelul întregii lumi, se observă transformarea
conținutului cultural într-o formă digitală, favorizând accesibilitatea la produse educaționale oricui, oriunde
și oricând.
Învățământul virtual a devenit un fenomen în industria românească în ultimii ani, iar efectele sale pe
termen scurt, mediu și lung ar trebui evaluate mai atent.
Influențându-le dezvoltarea, viaţa socială şi academică, accesul la dispozitive digitale și Internet a
devenit o necesitate a existenței noii generații, creându-li-se atât oportunităţi, cât şi riscuri. Beneficiile
utilizării, evidențiate prin accentuarea potenţialului de învăţare, dezvoltarea cognitivă, creativă,
îmbunătăţirea relaţiilor sociale – atribuite ale noilor tehnologii– sunt însoţite, inevitabil, de pericole, ce pot
apărea sub diverse forme: provocarea dependenţei de tehnologie, hărţuirea online, expunerea la site-uri cu
un caracter sexual, violent, suicidal, „prietenii” online cu persoane nu doar necunoscute, ci periculoase.
Analizele evidențiază însă că fiecare situaţie-problemă poate avea un anumit tip de strategie de
coping, iar majoritatea tinerilor ar fi capabili să adopte mecanisme eficiente de gestionare a stresului.
Mai mult, tehnologiile însele creează mijloace de protecție. Aceste fapte amplifică importanța
alfabetizării digitale, la fel cum un nivel ridicat al experienţei şi al competențelor poate dezvolta beneficiile
„navigării” online, pregătind tinerii pentru a evita ori pentru a face faţă riscurilor.
Evoluția tehnologiei și integrarea ei în toate sectoarele de activitate ale societății a condus la
solicitarea sistemului educației de a face față noilor cerințe și provocări pentru școală, pentru actorii ei, dar
și pentru cei responsabili cu formarea lor. Integrarea NTIC în educație reprezintă un proces amplu și
complex, care antrenează atât necesitatea dezvoltării unor măsuri coerente privind asigurarea resurselor
NTIC în instituție, cât și existența unor convenții specifice care să susțină și să promoveze utilizarea
acestora în activitățile instructive educative. Utilizarea NTIC în educație reprezintă o punte spre schimbare,
spre a răspunde nevoilor manifestate de generația de elevi nativi digitali, favorizând totodată calitatea și
interactivitatea actului instructiv-educativ, dar nu fără a presupune o preocupare permanentă
și susținută pentru pregătirea personalului didactic și pentru asigurarea serviciilor necesare de sprijin
și mentenanță a tehnologiei. Utilizarea resurselor personale sau puse la dispoziție cadrul instituțiilor școlare
permite formarea de priceperi și deprinderi de lucru ce facilitează dezvoltarea și integrarea ulterioară a
adultului în societate.
Tehnologia modernă a devenit omniprezentă în viaţa tinerilor, influenţându-le dezvoltarea, viaţa
socială şi academică, fiind evident că manipularea tot mai accentuată a tehnologiei moderne şi accesul
la Internet vor avea o altă greutate în anii ce vor urma. Dezvoltarea tehnologiei ne-a ajutat să ne atingem
scopurile într-un mod eficient, iar accesul informaţiei este la un click distanţă pentru toţi locuitorii planetei.
Tehnologia radio s-a dovedit a fi o piatră de hotar majoră, pentru că nu necesită prezenţa fizică a
profesorului şi a elevului pentru a schimba informaţii. Televiziunea – un mod de comunicare pentru a face
procesul educativ mai uşor şi mai elegant – a fost una dintre metode ce nu era doar audio, având şi imagini
care arătau cum se făceau lucrurile. Astăzi, procesul nu este limitat doar la sala de clasă, iar dacă ar fi să
670
comparăm metodele tradiţionale de învăţare cu cele noi, descoperim o schimbare semnificativă nu doar în
metode, ci şi în abordarea dobândirii cunoştinţelor şi informaţiilor. Însă ambele moduri de predare - învăţare
(convenţional şi inovativ) au propriile lor avantaje şi dezavantaje. Reţeaua socială şi site-urile de
microblogging ne oferă posibilitatea de a menţine întreaga lume informată cu privire la fiecare fracţiune de
secundă. Poate este momentul cel mai bun să îmbrăţişăm metodele noi, dar, în acelaşi timp, este obligatoriu
să le securizăm pe cele tradiţionale – dăruite de antichiate, trecute prin furcile evului mediu, ale Renaşterii,
ale industrializării, ale postmoderosmului - deoarece ele reprezintă baza tuturor dezvoltărilor, inclusiv, ele
sunt acelea ce au dus la civilizaţia digitalului.
Ideea de „formalizare a nonformalului și a informalului” reprezintă calea optimă prin care elevii își
pot însuși criteriile de utilizare corectă și eficientă a contextelor, mediilor, instrumentelor, mijloacelor noi
de învăţare. În acest context educațional, în spaţiul exterior școlii, rolul profesorului se schimbă, încurajând
și ajutând elevii să identifice singuri problemele şi răspunsurile, să descopere informațiile noi, necesare
sarcinilor de rezolvat.
Atribuțiile profesorului au forma intervenţiilor de orientare, ghidarea elevilor pe parcursul
activităților desfășurate. Asocierea educației formale cu educația desfășurată în școală, a educației
nonformală cu educația obținută prin desfășurarea de activități în muzee, biblioteci și a educația informală
cu influențele spontane, instantanee ale diverșilor factori din mediul înconjurător, tehnologia accentuează
perspectivele de articulare, de interdependenţă permanentă între formelor educației, introducând sintagma
„formalizarea educației nonformale”, ceea ce indică creșterea responsabilităţii instituţiei școală și a
decidenţilor de politici educaţionale. Dacă non formalul presupunea prezenţa profesorului, dar absenţa
școlii – ca spaţiu – în acest moment spaţiul formalului îşi pierde limitele.
Educaţia a devenit posibilă oriunde și oricând. Cum este bine știut, aceste extensii nu diminuiază
rolul profesorului, ci îl sporeşte nebănuit de mult. Efectele activităţii de la clasă și din afara ei se vor resimţi
oriunde unde profesorul nu va mai ajunge împreună cu elevul și în orice clipă a celor 24 de ore ale zilei. În
acest context, cercetarea formelor de utilizare a noilor tehnologii informaționale devine o prioritate, pentru
că, pe de o parte, ele sunt elemente ce fac posibilă extensia în spaţiu și timp, iar pe de altă parte, pentru că
„formalizarea nonformalului și a informalului” este calea de înzestrare a elevilor cu acele criterii de utilizare
corectă și eficientă a contextelor, mediilor și instrumentelor, mijloacelor noi de învăţare. Nevoia de analiză
a potenţialului educativ, de formare pe care îl deţin noile mijloace ne-a impus obligaţia unor clasificări
subordonate unor criterii viabile pentru utilizatorii elevi și profesorii lor.
Utilizate de regulă în scop individual, de divertisment, aceste dispozitive tehnologice aparținând
categoriei mijloacelor de comunicare cu adresabilitate către publicul larg, își pot schimba valoarea într-una
educativă în momentul valorificării ori regândirii lor pentru contexte educaționale. Dezvoltarea continuă a
societăţii informaţionale și a cunoașterii a condus la utilizarea noilor dispozitive tehnologice ca instrumente
şi/ sau tehnologie auxiliară a procesului instructiv educativ, devenind indispensabile conceperii, proiectării
unui învățământ interactiv și modern. Efectele educative ale utilizării NTIC sunt considerate notabile, încă
din primul deceniu al noului mileniu, dacă acestea sunt integrate într-o strategie de instruire şi autoinstruire
bine fundamentată (Ionescu, 2007: 298). Utilizarea tehnologiei și a soft-urilor educaționale în procesul
instructiv-educativ promovează un alt model de învățare și interacțiune didactică, ce reușește să transforme
comunicarea electronică într-una educațională.
Utilizarea Internetului permite implicarea acestuia nu doar în accesări rapide ale informațiilor utile
pentru o temă specificată, ci și în stabilirea unor căi eficiente de relaţionare quasipermanentă între elevi și
profesor. Astfel, apar posibilităţi de încredinţare a unor sarcini pentru elevi şi în afara contextului
instituționalizat al şcolii, în locuri alese de profesor sau în care se află elevul. Aceste sarcini pot fi pentru
un elev sau un grup de elevi – trimise de unul sau mai mulţi profesori – coordonate, de asemenea, de la
distanță. Rolul profesorului în acest context se schimbă, ajutând elevii să identifice singuri răspunsurile și
să descopere informațiile necesare, în spaţiul exterior şcolii. Profesorul încredinţează sarcina adecvată
spaţiului pe care elevul îl va parcurge de la școală spre casă ori invers, și în oricare altele se va afla.
Sarcina de rezolvat spre înţelegerea fenomenului, a principiului, a regulii de învăţat dobândește sens
și utilitate, timpul de rezolvare nu depinde de legătura cu un loc anume, iar profesorul nu este „scos” dintre
persoanele de dincolo de școală – devine « omniprezent » ! Intervenţiile vor fi la cererea elevului, cu scopul
de a orienta, de a ghida, în momentul în care acesta apreciază că este necesar, sau din iniţiativa profesorului
când rezultatele primite de la elevi impun. Profesorului îi revine sarcina să ofere elevului criterii de
671
identificare a informației, de selecție și analiză, să-l orienteze pe parcursul activității. Urmare a evoluției
tehnologiilor, noile mijloace reprezintă unul dintre principalii pioni ai educaţiei informale, cu o forță de
intervenție considerabilă, care depășește puterea de influenţă a altor factori educativi, precum familia,
grupul social de apartenenţă. Tinerii sunt „expuși”, în fapt, sunt beneficiarii de timpuriu ai „consumului”
de tehnologie și de informație preluând conștient, dar și inconștient diferite modele comportamentale,
atitudinale, experiențe afective, expresii lingvistice, stiluri vestimentare etc., care le influențează
dezvoltarea personală și implicit sistemul de valori. Intervine și aici rolul profesorului, care prin solicitarea
elevului de a utiliza NTIC în educația formală și nonformală, în diferite contexte instituționalizate și în
afara acestora, evidențiază potenţialul lor educaţional. Prioritatea profesorului este să învețe elevii cum,
pentru ce și la care dintre surse să „alerge”, cum să le utilizeze cu folos, oferindu-le criterii de identificare,
selecție, analiză și interpretare a informațiilor disponibile. Însușirea acestor criterii este esențială în
condițiile în care discutăm de necesitatea vitală a elevilor de a efectua selecţii valorice între mesajele pe
care le găsesc ori le primesc în căutările lor intenţionate sau accidentale. Iubitori de constantă navigare
online și încrezători în competențele lor digitale, nativii digitali au falsa impresie ca noile instrumente le
vor fi suficiente, de pildă, în obţinerea unui job, pentru angajarea în acţiuni administrative sau servicii de
sănătate. Şcoala va fi locul în care află că translarea competenţelor la nivelul social, al integrării în viaţa
socio-economică necesită efort susţinut şi organizat. Aceste competenţe pot fi îmbunătăţite notabil prin
training şi certificare, deci prin motivarea subiecţilor în asumarea unui efort sistematic.
Principalele argumente care stau la baza nevoii de utilizare a tehnologiei în educație sunt susținute,
pe de o parte, de evoluția continuă și fără precedent a noilor tehnologii, de rolul tot mai accentuat pe care
acestea îl înregistrează în toate domeniile de activitate, de cerințele pieții forței de muncă, orientate spre
deținătorii competențelor digitale și, pe de altă parte, invitabil, de existența unei generații de tineri nativi
digitali. Deasupra acestor incontestabile argumente, amintim unul, adesea, ignorat din dorinţa de a rămâne
sub mirajul „unicităţii” digitalizării: nevoia şcolii de folosire corectă, atentă, responsabilă a mijloacelor –
indiferent de „eraˮ pe care o parcurgem.
Bibliografie
Cozma, Teodor, 1997, Educaţia formală, nonformală şi informală, în Psihopedagogie, Editura Spiru
Haret, Iaşi;
Cucoș, Constantin, 2006, Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii formării, Editura
Polirom, Iași;
Ionescu, M. (coord.), 2011, Instrucție și educație. Paradigme educaționale moderne, Editura Eikon,
Cluj-Napoca;
Noveanu, E.; Potolea, D., 2008, Informatizarea sistemului de învățământ: Programul S.E.I., Editura
Agatha, București;
672
ȘCOALA DE ACASA, O PROVOCARE !
DE PROF. CHIRIAC LACRAMIOARA
Primăvara 2020 a pus la încercare întreaga lume și toate sistemele care o mișcau. Activitatea online
a dezvăluit părți negative dar și pozitive ale sistemului de învățământ. Dintre care am evidenţiez câteva
dintre părţile negative dintre care: lipsa de dispozitive de comunicare media repectiv laptop-uri, tablete,
telefoane mobile cu acces la internet şi zone fără arie de acoperire a reţelelor de internet în deosebi în mediul
rural ori zone defavorizate de pe întreg teritoriu României.
Lipsa de pregătire a cadrelor didactice necesară accesării mediului online, eforturile de a învăţa cum
să folosească instrumentele online au fost mai degrabă individuale, profesorii apelând la tutoriale organizate
din iniţiative private sau de diverse companii, aceste eforturi au necesitat relativ mult timp de învăţare. Atât
în Rep. Moldova cât şi în România accesul la internet şi lipsa echipamentelor rămân problematice.
În familii unde exită profesori şi unul sau mai mulţi elevi pot exista limitări de acces dacă nu deţin
mai multe echipamente iar în şcolile din mediul rural există cazuri unde nici profesorii şi nici elevii nu au
acces la instrumente digitale făcând imposibilă desfăşurarea de cursuri în această perioadă. Cea mai mare
provocare consider că a fost conexiunea reală cu elevii şi obţinerea de feedback. Profesorii experimentează
cu metode diverse pentru a reuşi să le atragă atenţia şi de a implica elevii, dar succesul depinde, pe lângă
aplicaţiile folosite, de interacţiunea pe care o aveau deja în mediul offline.
Partea pozitivă este că această criză poate fi privită ca o oportunitate de a deprinde abilităţi noi, de a
învăţa mai multe despre noi şi despre elevii noştri. Avem responsabilitatea de a fi alături de ei pentru ai
ghida în această perioadă.
Cu speranţa că ,,TOTUL VA FI BINE ! ‘’ cu încredere în forţele proprii şi sănătate vom începe din
septembrie un nou an şcolar.
673
ANALIZĂ COMPARATIVĂ ÎNTRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
ROMÂNESC ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR GERMAN
PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR CHIRILĂ RAMONA-MARIANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 REŞIŢA
Studiul, care a avut drept scop o paralelă între învățământul preșcolar din România și cel din
Germania, a permis extragerea unor asemănări și deosebiri între cele două țări, din acest punct de vedere.
Am ales spre comparaţie Germania, ştiind că învăţământul preşcolar din această ţară are o veche tradiţie,
Fröbel fiind cel care, în 1840, a introdus termenul de „grădiniţă”, ca instituţie destinată să completeze
educaţia pe care o primeau copiii în familie.
Subsistemul propriu de învăţământ preşcolar al fiecărei ţări este determinat de nivelul dezvoltării
economice, sociale şi culturale, de tradiţii şi de experienţa acumulată. În acelaşi timp însă, învăţământul
preşcolar din cele două ţări au şi caracteristici comune, confruntându-se cu probleme asemănătoare sau
având deziderate comune, cu atât mai mult cu cât, la nivel european, s-au stabilit jaloanele principale pentru
construcţia solidă şi viabilă a unui sistem de educaţie timpurie.
Similitudini între cele două subsisteme de învăţământ preşcolar:
• Preocuparea pentru educaţia timpurie, care se referă la perioada cuprinsă între câteva luni şi 6 ani:
până la 3 ani este perioada antepreşcolară, iar între 3 şi 6 ani ne referim la perioada preşcolară;
• Conform legislaţiei în vigoare, învăţământul preşcolar nu este obligatoriu în nici una dintre cele
două ţări comparate, dar în ambele ţări se fac eforturi considerabile pentru cuprinderea în grădiniţe a unui
număr tot mai mare de copii;
• Structura anului şcolar al grădiniţelor respectă structura impusă şcolilor, iar în anumite grădiniţe,
acolo unde părinţii au nevoie de mai mult ajutor, programul se poate prelungi şi în perioada vacanţei;
• Anul şcolar are aproximativ aceeaşi structură: două semestre despărţite de vacanţe;
• În linii mari, obiectivele învăţământului preşcolar din cele două ţări vizează: dezvoltarea copilului
pentru a deveni un membru autonom şi responsabil al comunităţii în care trăieşte, formarea competenţelor
de bază, dezvoltarea şi consolidarea resurselor personale, pregătirea copiilor pentru a face faţă provocărilor
viitoare din şcoală şi din viaţa socială;
• În ambele sisteme, metodele de lucru sunt determinate de abordarea holistică a copilului.
Accentul se pune pe: metoda proiectelor, învăţarea prin joc, munca în echipă, experiment, explorarea,
asigurând copiilor libertatea de a se exprima, de a alege, creând situaţii cât mai diverse de învăţare;
• Activitatea copiilor de grădiniţă nu este apreciată prin calificative sau note, la această vârstă
încurajându-se formarea imaginii pozitive de sine, încrederea în forţele proprii, sublinierea progresului
fiecărui copil în funcţie de propriul ritm;
• Implicarea activă a părinţilor pentru a intensifica colaborarea dintre grădiniţă şi familie.
Deosebiri între cele două subsisteme de învăţământ preşcolar:
• În România, autoritatea centrală pentru învăţământul preşcolar este Ministerul Educaţiei
Naționale, iar în Germania, educarea, creşterea şi supravegherea copiilor revin, în principal, ministerelor
sociale, Ministerului Familiei, Vârstnicilor, Femeilor şi Tineretului, iar la nivelul landurilor, Ministerelor
de Tineret şi Asistenţă Socială, şi doar în parte Ministerului Educaţiei.
• Pentru finanţarea educaţiei din România se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele
autorităţilor publice locale, în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, minim 6% din PIB-ul
anului respectiv, pentru educaţia din Germania, procentul se ridică la aproape 10% din PIB.
• Învăţământul preşcolar german este mult mai dezvoltat în sectorul privat decât în cel public,
părinţii permiţându-şi să susţină din punct de vedere financiar mare parte din cheltuielile necesare educaţiei
copiilor.
• În timp ce în România, la grădiniţele publice părinţii contribuie doar pentru acoperirea cheltuielilor
cu hrana copiilor de la grădiniţele care au această facilitate, în Germania, pentru a acoperi o parte din costuri,
participă şi părinţii, în funcţie de situaţia financiară, numărul de copii sau numărul de membri ai familiei.
• În Germania nu există un plan de învăţământ comun şi obligatoriu pentru toate landurile, oferind
mai multă libertate în conţinut şi structură. În România, există un plan de învăţământ construit în funcţie de
674
tipul de program al grădiniţei şi de tipurile de activităţi de învăţare, însă acest plan de învăţământ permite
parcurgerea interdisciplinară, integrată a conţinuturilor propuse şi asigură libertate cadrului didactic în
planificarea activităţii zilnice cu preşcolarii.
• Grupele constituite în învăţământul preşcolar german, în contextul învăţării centrate pe copil,
încurajează eterogenitatea. Nu se adoptă criteriul vârstei, ci mai degrabă se respectă cerinţele unui model
„de tip familial”. În ţara noastră, grupele sunt omogene: grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare (Legea
Educaţiei Naţionale, p. 4).
• La fiecare grupă de copii formată în Germania, educatoarea este însoţită de un ajutor, în timp ce
în România, cu clase suprapopulate, mai ales în zonele urbane, cadrul didactic trebuie să facă faţă singur
numeroaselor sarcini ce se impun.
• În afară de cele 5 domenii experienţiale abordate în învăţământul preşcolar din România, în
Germania este prezent şi cel de-al 6-lea care acordă atenţia cuvenită mediului natural şi cultural.
• În general, în România, programul zilnic de funcţionare este acelaşi pentru fiecare tip de grădiniţă,
în timp ce, în celălalt stat, dovedesc mai multă flexibilitate şi deschidere faţă de nevoile familiilor, adaptând
programul pentru a satisface necesităţile beneficiarilor.
• Personalul didactic din sistemul de învăţământ preşcolar german nu au statutul de profesori. În
timp ce educatoarele (erzieher) din Germania au mai mult pregătire în specializarea „Asistenţă socială”,
cadrele didactice din România au o pregătire didactică din ce în ce mai temeinică, cu studii specializate în
„Pedagogia învăţământului preşcolar”.
• Zilele de studiu sunt mai puţine în ţara noastră (aproximativ 175 de zile); în unele landuri ale
Germaniei se învaţă 188 de zile pe an (câte 5 zile pe săptămână), în altele se studiază 208 zile (doar 2
săptămâni din lună se învaţă 5 zile pe săptămână, în rest, 6 zile).
• Anul şcolar se derulează în Germania între 1 august şi 31 iulie, în România între 1 septembrie şi
31 august.
Perioadele de cursuri şi cele de vacanţă nu sunt fixe, ele s-au stabilit prin rotaţie între landuri, până în
2017.
Studiul comparativ realizat între învăţământul preşcolar din România şi cel din Germania evidenţiază
unele probleme cu care se confruntă ţara noastră: finanţarea sub media europeană, capacitatea redusă a
părinţilor de a susţine o parte din costurile pentru educaţia copiilor, acces limitat la serviciile educaţionale
al copiilor sub 6 ani din unele zone rurale sau care aparţin categoriilor defavorizate social, descentralizarea
care, deşi este începută, trebuie continuată ferm, printr-o strategie coerentă.
În ciuda acestor probleme, subsistemul de învăţământ preşcolar românesc a făcut anumite progrese
care vizează următoarele aspecte:
• Dezvoltarea resurselor umane pentru societatea cunoaşterii;
• Creşterea ofertei şi îmbunătăţirea condiţiilor învăţământului preşcolar, astfel încât să stimuleze
înscrierea unui număr cât mai mare de copii;
• Întărirea colaborării grădiniţă-şcoală-familie;
• Participarea cadrelor didactice la diverse programe de formare continuă finanţate din fonduri
europene;
• Adaptarea curriculum-ului pentru învăţământul preşcolar corespunzător particularităţilor de vârstă
şi individuale ale copiilor;
• Adoptarea Legii Educaţiei Naţionale care demonstrează interes şi preocupare pentru educaţia
timpurie a copiilor, de la naştere până la 6 ani;
• Dezvoltarea curriculum-ului local şi a curriculum-ului la decizia şcolii;
• Formarea iniţială prin studii universitare de licenţă şi de masterat.
Prin îmbunătăţirea calităţii infrastructurii sectorului preşcolar şi a serviciilor care vizează nevoile de
bază ale preşcolarilor se poate atinge potenţialul maxim de dezvoltare şi ne putem alinia sistemul la
standardele educaţionale europene şi internaţionale.
675
Bibliografie:
• Korka, Mihai, Sisteme de învăţământ comparate, Suport de curs, Tema 2, comunicare.ro, 2011;
• Legea Educaţiei Naţionale, 2011, www.edu.ro/ – accesat 15 aprilie 2018;
• germaniadirect.de/informatii-utile/sistemul-de-invatamant-prescolar-si-scolar-in-germania/ –
accesat 15 aprilie 2018
• www.worldbank.org/ – accesat 15 aprilie 2018;
• hdr.undp.org/en/data/profiles – accesat 15 aprilie 2018;
• www.google.com/publicdata – accesat 15 aprilie 2018.
676
EXEMPLU DEMERS DIDACTIC ÎN MEDIUL ONLINE
PROF. CHIRIȚĂ ELENA

LICEUL TEHNOLOGIC ”ION GHICA” OLTENIȚA, JUD. CĂLĂRAȘI
Resursele informatice sunt nelimitate în realizarea unui demers didactic eficient și motivant pentru
elevi.
În cele ce urmează este prezentat un demers didactic ce utilizează metode și strategii online, bazat
pe etapele tradiționale de desfășurare a unei lecții la clasă.
Buna desfășurare a acestuia se poate întemeia prin aplicația Google Meet.
Momentul organizatoric și verificarea condițiilor necesare lecției se poate face prin intermediul
aplicației Chat atașată în care elevii pot transmite un salut colegilor și profesorilor. Tot aici profesorul poate
transmite elevilor care sunt instrumentele necesare lecției (manualul, caietul, culori etc.) dar și instrucțiuni
pe parcursul demersului. De asemenea, se verifică buna funcționalitate a microfoanelor și camerelor.
Prin adresarea unei întrebări de tip ghicitoare de cultură generală se captează atenția participanților.
Documentele Google și tabla interactivă Jamboard fac mai ușoară și interesantă recapitularea
noțiunilor studiate în timpul școlii, datorită faptului că pot fi create și editate online, în timp real, împreună
cu elevii.
Partea de feedback se poate realiza printr-un chestionar creat cu ajutorul Google Forms. În funcție
de răspunsurile alese, elevii pot primi comentarii private ale acestora sau punctaje.
Tema individuală cuprinde o aplicație utilă în viața cotidiană a noțiunilor reamintite.
O astfel de activitate are o serie de avantaje în rândul elevilor precum stimularea motivației spre
învățătură prin aspectul coloristic, interactiv și atmosfera relaxantă a resurselor folosite. De asemenea, elevii
care nu dispun de prea multă răbdare în rezolvarea sarcinilor sunt astfel încurajați să poată mai mult prin
intermediul varietății utilizate.
Însă, pe de altă parte, rezolvarea unei sarcini mai complexe, ce necesită o analiză mai intensă, precum
și o redactare laborioasă, poate genera lipsă de interes din partea elevilor. Astfel că subiectivitatea este mult
redusă într-un astfel de mediu informațional, care presupune viteză și capacitate de adaptare la schimbări.
Prin urmare, pentru un proces educativ cu adevărat eficient este utilă îmbinarea resurselor domeniului
online cu resursele tradiționale, pentru o bună stimulare a capacităților intelectuale și deprinderilor de nivel
mediu și superior ale elevilor.
Bibliografie:
[1] https://www.ucv.ro/pdf/it_fonduri_eur/servicii_web/tutorial_profesori.pdf
677
PREZENTAREA POWER POINT_ ASIGURA DIALOGUL DINTRE
CALCULATOR SI CEL CARE INVAȚA, IN CADRUL ȘCOLII DE ACASA
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR CHIROSCA SIMONA CAMELIA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 3, LUPENI HUNEDOARA
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a impus să se închidă școlile pe o perioadă de mai multe
săptămâni, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important
elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă
determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să
Principiul intuiţiei (al corelaţiei dintre senzorial şi raţional) este o normă didactică care exprimă
necesitatea ca procesul de formare şi însuşire a generalizărilor (noţiuni, idei, reguli, principii, teoreme etc.)
şi deprinderilor să se sprijine pe perceperea unui material didactic (intuitiv) natural sau confecţionat, a unor
exemple şi fapte concrete, asigurându-se, astfel, unitatea dintre imagine şi abstracţie, dintre cunoaşterea
senzorială şi cunoaşterea logică în procesul de învăţământ.
Întrucât acest principiu reclamă folosirea materialului didactic în activitatea de predare-învăţare,
cerinţele lui vizează calitatea materialului folosit, modul de prezentare şi de percepere acestuia, precum şi
formele de îmbinare a intuirii (observării) materialului didactic cu explicaţiile profesorului.
Calculatorul este unul dintre cele mai recente produse ale revoluţiei ştiinţifico-tehnice care a început
să fie folosit ca mijloc de învăţământ. „Dialogul” dintre calculator şi cel ce învaţă îl eliberează pe acesta de
o serie întreagă de operaţii mecanice, putându-şi astfel concentra preocuparea în vederea rezolvării altor
sarcini.
Totul porneşte de la faptul că prin intermediul calculatorului am putut transmite informații cu
conținuturi diferite, care au îndeplinit sarcini didactice variate şi astfel au putut să deservească funcții dintre
cele mai diferite în cadrul predării tuturor disciplinelor. Aceste noi suporturi de informații s-au constituit în
activități de:
*exersare_ cercetările arată că este de preferat utilizarea calculatorului pentru exersare sau
antrenament mai mult, decât pentru însuşirea de noi cunoştinţe, mai ales în domeniul matematicii, limbii,
lecturii şi înţelegerii textelor;
*consolidare (repetiţie)_ unde se dovedesc cele mai performante;
*prezentare interactivă de noi cunoştinţe;
*stimulare de idei şi sugestii;
*asociere sau deschidere la domenii corelate;
*simulare a unor fenomene reale;
*furnizarea de modele cognitive;
*evaluare (testare) a cunoştinţelor;
*dezvoltare a unor capacităţi sau aptitudini- prin activităţi de joc ş.a.
În virtutea acestei variate game, tehnologia calculatorului îşi asumă o multitudine de funcţii, care îşi
aduc o contribuţie la reuşita învăţării şi anume: se folosește ca instrument de transmitere de cunoştinţe, de
îmbogăţire a predării, în condițiile obţinerii unei mai bune interdisciplinarităţi (decompartimentări) a
conţinuturilor.
Calculatorul apare ca o adevărată enciclopedie activă capabilă să pună la îndemâna profesorului şi
elevilor un repertoriu extraordinar de date. Şi toate acestea prezentate într-o formă siu-generis, structurate
riguros, predeterminate, cu dirijare strictă a asimilărilor. Contrar, aşadar, unor păreri, calculatorul este
utilizat nu pentru a prelua activitatea de predare a profesorului, ci pentru a veni în sprijinul predării,
ajutându-l să-şi îndeplinească în condiţii mai bune funcţia sa didactică fundamentală; realizează o predare
interactivă a noilor cunoştinţe, dovedindu-se un instrument ideal din acest punct de vedere. Astfel, el
reuşeşte să angajeze elevii în mod activ într-un climat de interogaţie, să se implice în formulări de
răspunsuri, să se folosească de avantajele feed-back-ului imediat.
Facilitând un dialog de o manieră interactivă elev-calculator, calculator-elev achiziţia unor noţiuni
noi apare ca un produs interactiv bine făcut. La fel şi soluţiile găsite în rezolvarea problemelor complexe.
Multe dintre posibilităţile noi ale calculatorului sunt legate de această interactivitate; este un bun suport
678
pentru învăţare, menit să uşureze procesul învăţării unor materii, cum ar fi matematica, informatica,
ştiinţele naturii, limbile, disciplinele tehnice şi artistice. Şi chiar accelerează procesul de similare a unor
cunoştinţe şi de formare a unor deprinderi. Calculatorul poate fi asemuit unui tutore care ajută elevii să
progreseze mai rapid, cu rezultate mai bune; care îi sprijină pe cei cu rezultate mai slabe la învăţătură.
Cercetări comparative atestă superioritatea rezultatelor cognitive şi afective în cadrul IAC, faţă de instruirea
tradiţională.
Nu sunt lipsite de interes nici efectele formative care însoţesc actul învăţării computerizat. IAC
creează unele posibilităţi în plus pentru elevi de a-şi utiliza operativ capacitatea de gândire logică, selectivă
şi analitică, de a-şi dezvolta percepţia vizuală. Elevii par să lucreze mai inteligent, cel puţin în ceea ce
priveşte prelucrarea informaţiei, structurarea mai bună a materiei şi să manifeste mai puţină frică de a nu
reuşi constituie o adevărată „bancă de date” ce facilitează accesul la informaţii într-o perspectivă mai largă
decât cea legată strict de îndeplinirea unor sarcini de învăţări cotidiene. Poate fi utilizat, deci, în
suplimentarea instruirii; oferă o excelentă bază de demonstraţii, de reprezentări multiple şi dinamice ale
fenomenelor, de concretizare a cunoştinţelor fundamentale, fie completându-le pe acestea. Extrem de
bogată este, apoi, gama de reprezentări grafice vehiculate pe ecran/ monitor, multe dintre acestea construite
chiar de elevi; este un instrument didactic de simulare, de mare efect, a unor procese, situaţii, fenomene
fizice şi sociale complexe, utilizat cu succes în învăţământul tehnic şi profesional, dar şi în învăţământul
medical, economic ori cel al ştiinţelor naturii etc. Exerciţiile de simulare de acest tip oferă mari posibilităţi
în prezentarea şi analiza datelor, în emiterea de ipoteze, de imaginare a unor soluţii, în explorarea unor date
ascunse altor căi de percepere.
Microsoft Power Point este componenta pachetului Microsoft Office destinată prezentărilor
electronice şi este echipată cu tot felul de instrumente care simplifică procesul de creare a prezentărilor.
Aplicaţia Power Point face posibilă orice abordare a unei prezentări: de la diapozitivele clasice, la
prezentările multimedia sofisticate. Acest program de prezentare permite combinarea prezentărilor de
diapozitive sau a prezentărilor electronice cu efecte grafice profesionale. Putem să formatăm textul
diapozitivului într-o diversitate de moduri atractive şi să adăugăm diagrame, tabele şi imagini pentru
mărirea impactului vizual.
Calitatea mesajelor didactice transmise cu ajutorul acestei aplicaţii depinde de modul în care a fost
întocmit proiectul. Ceea ce se predă şi modul în care se predă cu ajutorul acestor „diapozitive” depinde de
îndemânarea şi priceperea cu care se realizează programarea problemelor. Rolul lor se reduce, în ultimă
instanţă, la transmiterea a ceea ce li s-a programat în prealabil.
Propun spre exemplificare canalul meu pe youtube:

https://www.youtube.com/channel/UCvcXau4CNV4SaeydMaxfQfg
BIBLIOGRAFIE :
*Cerghit, Ioan: Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii,
Editura Aramis, Bucureşti, 2002;
*Nicola, Ioan: Pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;
*Postelnicul, Constantin: Fundamente ale didacticii şcolare, Editura Aramis, Bucureşti, 2002;
* ***: Curs rapid, Microsoft Office ’97, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
679
ADOLESCENTII SI INTERNETUL INAINTE SI DUPA PANDEMIE
CHIRU ŞTEFANIA ADINA
Internetul a schimbat modul în care copiii și tinerii comunică între ei. Ei au acces la cunoștințe și
oameni din întreaga lume. Internetul oferă, de asemenea, noi riscuri, cum ar fi hărțuirea, expunerea la
materiale inadecvate și creează accesul la informații personale.
Copiii și adolescenții petrec mai mult timp cu calculatorul și internetul, decât o fac în orice altă
activitate, în afară de dormit. Suprasolicitarea poate duce la dependenţă, care afectează negativ performanța
școlară a copilului, relațiile cu familia și sănătatea, timpul mare petrecut pentru jocuri pe calculator
încurajează stilul de viață sedentar și contribuie la obezitate, și mai grav, duce la o obsesie cu violență care
se poate metamorfoza în viața reală.
Dependenţa este cauzată în cea mai mare parte de singurătate și lipsa de îngrijire părintească, lipsa de
atenție în familiile în care ambii părinți sunt la lucru și, astfel, nu pot petrece suficient timp cu copiii lor.
Prin urmare, internetul devine o modalitate ușoară de a-şi face noi prieteni și de a scăpa de lumea reală.
In timpul pandemiei
Comunicarea prin Internet reprezintă un ansamblu de acțiuni și procese mediate de computere prin
care interlocutorii își transmit informații prin mesaje ce pot căpăta diverse forme*. In timpul pandemiei
învăţământul on – line a devenit o experienţă inedită atât pentru profesori cât şi pentru elevi .Platforme,
canale youtube, reţele de comunicare din mediul on – line au reprezentat un mod de a relaţiona cu elevii şi
părinţii la distanţă, lund locul pentru scurt timp metodelor de predare tradiţionale. Ca orice noutate aceasta
situaţie ne-a determinat să ne adaptam ,, rapid” şi în unele cazuri să luam lecţii chiar de la elevi.
Dacă până acum școala de acasă părea o extravaganță, azi, învățământul on-line a devenit o necesitate
datorită pandemiei. Desigur, că între cele două forme de învățământ există diferențe.Homescholingul nu se
poate realiza decât în anumite condiții, în schimb acest învățământ on -line a venit brusc fără reguli, totul
fiind deprins din mers.Dacă prin homescholing se consideră că există o mare libertate a gândirii, a utilizării
timpului și a interacționării. In schimb învățământul on-line din perioada pandemiei cred că a limitat aceste
lucruri datorită faptului că persoanele implicate (profesori, părinti elevi) nu au avut toţi acces la internet
pentru a-și putea desfășura activitatea de predare învățare, a fost o perioada chiar stresantă pentru ambele
parți până când s-a ajuns la o armonizare în ceea ce privește feedback- ul. Renunțarea bruscă la învățământul
convențional a scos din zona de confort elevi, profesori, părinţi evidențiind lacunele implementării
învățământului on-line şi poate pe viitor corectarea lor pentru a deveni o alternativă la învățământul
clasic.Învăţământul on line a dus la rezultate diferite devenind un instrument pentru a pregăti lecţiile, a
colabora cu parinţii, a încuraja copii. Toate acestea au necesitat timp şi răbdare din partea părţilor implicate
Astfel internetul în timpul pandemiei a devenit o necesitate în actul de predare şi pentru scurt timp nu a mai
reprezentat o ameninţare pentru adolescenţi.
BIBLIOGRAFIE :
*Gh. I. Fârte, Comunicarea - o abordare praxiologică, Iași, 2004.
*Educatie pentru sanatate- ghid pentru profesori, Proiect Comenius Regio, 2013
680
PROF. BUZLEA LIVIA

G. P. P. NR. 56 ORADEA
Contextul actual, confruntarea cu situația pandemică și întreruperea cursurilor în instituții a fost o

adevărată provocare, atât a cadrelor didactice cât și a copiilor și părinților ca parteneri în educație. Poate
cei mai adaptabili acestei situații neprevăzute au fost elevii, mici sau mari, care au acceptat cu ușurință
educația online, diversele platforme de lucru și stiluri online. Provocarea pentru cadrele didactice a fost
aceea de a alege o platformă sau modalitate de comunicare în mediul online și de a selecta conținutul, a-l
comprima și a-l aduce într-o formă accesibilă copiilor.În cazul copiilor preșcolari principalul mijlocitor a-l
acestui tip de comunicare și învățare rămâne părintele. Iată prima barieră cu care se pot confrunta
transmițătorii de informație: este dispus părintele să aloce timp pentru a lăsa acces copilului preșcolar la
informație? Apoi rămâne întrebarea: câți copii au acces la calculator, telefon sau tabletă? La grupa la care
predau, grupa mică, transmiterea activităților online s-a realizat o parte pe grupul de wats up creat înainte
de situația pandemică. Astfel ne-am asigurat că toți copiii pot avea acces la activități, în condițiile în care
părinții vor facilita dispozitivul. Am avut de asemenea șansa de a face parte din echipa proiectului
,,Grădinița de acasă ,,, un proiect desfășurat de către cadrele didactice din unitate, proiect selectat în cadrul
Start Ong.Proiectul și-a propus transmiterea activităților online de trei ori pe săptămână, restul zilelor fiind
activități publicate prin alte mijloace. A doua provocare, după alegerea canalului de transmitere a însemnat
alegerea conținutului și comprimarea acestuia. Cât și cum transmitem? Trecerea de la acțiunea directă cu
copilul la una mijlocită în care nu ai contact direct cu reacțiile lui presupune a-ți cunoaște copiii și a aprecia
ce ar fi interesant pentru ei, adaptat la competențele pe care ar trebui să și le formeze și la accesibilitatea la
materiale. Profesorii de grădiniță fac apel de cele mai multe ori la originalitate și creativitate în proiectarea
și predarea activităților, neavând suport manual. Așadar în alegerea materialelor și conținuturilor am ținut
seama de ceea ce aveam la îndemână, de materiale care pot fi folosite și se găsesc în casă. Activitățile au
luat forma filmulețelor video cu o durată variabilă în funcție de vârsta preșcolarilor. O parte din activități
au fost preponderent activități practice, practic-gospodărești sau activități artistico-plastice, alte activități
au ținut de domeniile știință sau educarea limbajului și a comunicării. Nu a existat nici o limită în
accesibilizarea conținuturilor, astfel în alegerea conținuturilor am ținut seama de o temă săptămânală și am
încercat să păstrăm pe cât posibil ritmicitatea desfășurării tipurilor de activități existent în semestrul I. Feed
back-ul acestor activități desfășurate online a fost unul încurajator, părinții transmițîndu-ne poze cu produse
finite, mesaje sau filmulețe video cu copii în timpul realizării sarcinilor de lucru. Cert este că niciodată nu
am prevăzut posibilitatea unei grădinițe de acasă, dar nici nu am considerat că poate fi imposibil de realizat.
A început stângaci la început, apoi am căpătat oarecare curaj și originalitate în modul de adresare și
procesare a conținuturilor. Am făcut apel la instruirea în utilizarea diferitelor platforme online pentru a
gândi ce poate fi utilizat cu succes la nivelul copilului preșcolar. Cu siguranță ne-am depăși limitele,
organizarea metodică la grupă a fost înlocuită cu forma practică în mediul online. Nimic nu este mai
provocator decât adaptarea la o nouă realitate, limitarea obstacolelor și a barierelor în comunicare, toate cu
scopul de a nu limita copilul la educație. Acest drept, dreptul la educație, șanse egale pentru toți a fost moto-
ul de la care am pornit în această aventură online. Suntem norocoși să avem acces la mijloacele necesare și
la susținerea părinților. Am trăit câteva luni în care parteneriatul cu părinții a fost mai actual decât oricând.
Dacă a fost eficient? Consider că a fost, a fost important să menținem legătura cu copiii noștri, să ne audă
vocea, să le transmitem că îi iubim, să îi ținem ocupați în activități de grădiniță, să dovedim că totul se
poate, doar trebuie să încerci și să vrei să te autodepășești. Educația pe parcursul întregii vieți ne aduce în
vedere faptul că poți învăța ceva nou, poți încerca mijloace noi de comunicare și te poți adapta unei realități
diferite celei cu care ești obișnuit.
681
O ALTFEL DE ȘCOALĂ PENTRU EDUCAȚIA VIITOARELOR GENERAȚII
PROF. CHIȘ FLORIDA RITA,

LICEUL TEORETIC ”PAUL GEORGESCU” ȚĂNDĂREI
PROF. REITU MARIANA BEATRICE,
LICEUL TEHNOLOGIC ȚĂNDĂREI
Motto: ”Est modus in rebus”, Horatiu
Învățământul este o activitate complicată, practic, este o refacere pe scurt a aventurii cunoașterii
umane, de la origini până în zilele noastre. Este o poveste a acestei călătorii, și, la fel ca la toate poveștile,
contează și frumusețea intrinsecă, dar contează și talentul povestitorului. Aici ”povestitorul” este profesorul
care, în copleșitoarea vreme a pandemiei, a trebuit să facă o mică ”revoluție” în modul de abordare a
sarcinilor sale. El nu a fost pus să aleagă între online și offline, între traditional și o tendință nouă, ci online
sau nimic.
Există, de bună seamă, în unele țări, varianta homeschooling. De asemenea, adulții participă adesea
la cursuri profesionale online pentru a-și crește nivelul de calificare și pentru a-și spori oportunitățile de
carieră. Învățământul, în cea mai mare parte, presupune însă altceva, anume păstrarea unei linii de mijloc
între forma tradițională și cea digitalizată, tendință a secolului XXI.
Doar că pandemia, care ne-a luat cam pe nepregătite, ne-a adus mai întâi în vocabularul legat de
învățământul online o sumedenie de termeni: lipsa tehnologiei adecvate pentru elevi, dar și pentru mulți
profesori, competențe digitale limitate, excluziunea socială, frustrarea elevilor lipsiți de socializarea ”față
în față”, a părinților elevilor mai mici, nevoiți să devină tutori pentru învățarea online, a profesorilor care
știu și simt că învățarea online nu o poate suplini total pe cea tradițională, cyberbullying, suprasolicitare,
lipsa unui cadru legislativ pentru predarea online și alte ”cârcoteli”.
Treptat, dăruirea profesională a scos la iveală și aspectele pozitive ale experienței: fiecare persoană
implicată a fost obligată să se adapteze, să se implice, să găsească solutii. I-au antrenat și pe elevi, și pe
părinți; au venit în sprijin diverse organizații care au pus la dispoziție resurse gratuite.
Din experiența noastră și a colegilor noștri, am observat că, după vreo săptămână de ”bâjbâieli”, de
așteptări să ne dea cineva ”o directivă” sau iluzia că școala, așa cum o știam noi, reîncepe curând, ne-am
mobilizat: am urmărit tutoriale de folosire a instrumentelor online, am contactat elevii și…am început
școala online.
1.Am ales instrumentele online, adaptându-le la vârsta elevilor (în cele două școli în care funcționăm
sunt școlarizați elevi de la învățământul primar până la cel liceal/profesional), la provocările învățării la
distanță în comunitățile vulnerabile, la tehnologia la care au acces elevii, la conținuturile de predat:
- Google Classroom, o clasă virtuală în care profesorul poate trimite documente și nota elevii pe baza
unor teme sau teste realizate în Google Forms.
- Zoom, o platformă de conferințe video la care pot participa până la 100 de persoane, iar câteva dintre
funcționalități includ: trimiterea de mesaje și de fișiere de orice tip și screen share-ul, care îi oferă
profesorului posibilitatea de a împărtăși cu elevii informații prin urmărirea ecranului laptopului.
- Kahoot, o aplicație în care putem începe sau încheia oricând o sesiune online cu un quiz creat pe
Kahoot, având astfel garantată implicarea elevilor.
- Grupurile de Facebook și WhatsApp, Facebook Messenger sunt cele mai folosite pentru a ține
legătura cu clasa, pentru comunicări rapide.
2.Am stabilit un program/orar și un set de reguli pentru această perioadă de e-learning. De
asemenea, am comunicat cu părinții pentru a-i sprijini pe elevi prin monitorizarea mai atentă a
acestora, prin susținerea motivației pentru învățare și asigurarea resurselor tehnologice.
3.Am adaptat conținuturile la învățarea în mediul digital. În linii mari, organizarea
conținuturilor predate nu diferă fundamental. Trebuie doar să ținem cont de câteva reguli ale
propriei conduite pedagogice:
- Să fim creative, să adaptăm, să selectăm ce se potrivește, să prioritizăm conținuturile.
- Să fim disponibile, deschise, prezente.
682
- Să găsim soluții
4. Am parcurs procesul specific, având grijă să oferim și să solicităm permanent feedback
elevilor.
În felul acesta am încercat să realizăm contexte educaționale, limite și practici cu sens, care,
sperăm, se vor transforma în capacitatea de analiză și sinteză, gândire critică, premise ale viitorului
adult competent.
Avem conștiința, mai ales după experiența provocată de pandemie, că trăim într-o lume
conectată, cu acces fără precedent la o gamă vastă de informații și experiențe digitale. Utilizarea tehnologiei
digitale continuă să transforme modul în care trăim și lucrăm. În societatea globalizată, bazată pe
cunoaștere, oamenii au nevoie din ce în ce mai mult de abilități nu numai pentru a consuma în mod inteligent
informații și idei, ci și pentru a proiecta și crea noi informații și idei folosind tehnologii digitale.
Cu toate acestea, în educație, învățarea exclusiv online nu este o soluție. De altfel, în 23 iunie 2020,
miniștrii educației s-au reunit într-o videconferință informală a Consiliului Uniunii Europene și au
discutat despre lecțiile învățate din timpul pandemiei și despre viitoarele schimbări în sistemul
educațional, schimbare care va avea la bază inovarea. Potrivit comunicatului oficial al Consiliului
Uniunii Europene, ”miniștrii au subliniat că învățatul la distanță nu poate înlocui niciodată experiența de
predare și învățare interactivă și intensivă din punct de vedere social.”
Concluzia decidenților din învățământul UE, dar și experiențele proprii ne-au dus cu gândul la un
adagiu al lui Horațiu: Est modus in rebus (este o măsură în toate), având sensul că orice exces este
reprobabil.
683
PROVOCĂRILE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI DE ACASĂ
PROF. INV. PRIMAR, CHIU ECATERINA VASILICA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,ANGHEL SALIGNY ,, BANLOC, JUD.TIMIȘ
părțile, izolarea ne afecteaă resursele pe diferite paliere. Ce se întâmplă cu elevii, cu școlile, cu sistemul de
Învățământul on-line deschide posibilitatea unei pregătiri structurate, coordonate și corect etapizate,
reprezintă o formă de învățare la distanță, facilă, destinată celor care nu au posibilitatea de a accesa sistemul
de învățământ clasic, traditional, ”față în față” sau adecvată unor contexte speciale, așa cum se întâmplă în
perioada actuală de pandemie, când întregul sistem de învățământ, public și privat, indiferent de nivel sau
ciclu curricular este închis. Acest mod de învӑțare este impus acum de perioada dramaticӑ pe care o
traversӑm. Tot ceea ce înseamnӑ proces educațional de predare-învӑțare a redevenit în atenția noastrӑ sub
titulatura de proces educațional la distanțӑ. Cu toții ne-am mutat activitatea în mediul on-line, am fӑcut
cunoștintӑ și am ”îmblȃnzit” aplicații care faciliteazӑ învӑțarea la distanțӑ.
Continuӑm împreunӑ, în mediul on-line, sӑ oferim aceeași educație de înaltă calitate și să ne îndeplim
misiunea noastră în contextul în care școala ”fațӑ în fațӑ” este închisӑ. În astfel de circumstanțe (pandemia
Corona virus 19), angajamentele noastre sunt de a oferi un mijloc alternativ de educație sub forma unui
plan de învățare la distanță, fie cӑ folosim Platforma Adservio pentru fișele de lucru, Platforma Zoom pentru
ședințele cu cadrele didactice, pentru instruirea cadrelor didactice, tutorialele de pe canalul Youtube sau
rețeaua de comunicare Whatsapp cȃnd ne dorim sӑ îi vedem pe copii și sӑ îi simțim și mai aproape de noi.
Învățământul la distanță desemnează o nouӑ experiențӑ de învățare, pe care elevii noștri, o experimentează
cu succes de mai bine de trei luni. În timp ce aceastӑ învӑțare la distanțӑ (Distance Learning) reproduce
învățarea la fața locului, eu, împreună cu colegii am încercat sӑ oferim o instruire adecvatӑ care să permitӑ
elevilor să îndeplinească standardele așteptate într-un mediu online.
elevi pentru a ne îmbunătăți exact acele laturi pe care le cere viitorul care vine…astăzi. Platforma Adservio
– folosită, de altfel, și în perioada de proces tradițional de instruire – ne pune la dispoziție cadrul virtual în
care putem comunica cu elevii (inclusiv cu părinții) sub forma propunerilor de teme sau proiecte, cu
conținuturi adecvate programei și planificărilor didactice, cu posibilitatea de a stabili termene de predare a
proiectelor sau de a oferi feedback-uri de modelare a performanței. Platforma reprezintă, în această perioadă
„altfel”, modalitatea prin care transmitem elevilor noștri mesajul de normalitate și educație în orice condiții.
Există, categoric, câteva avantaje ale predării online iar prima idee care îmi vine în minte este
economia de timp. Aceasta, împreună cu flexibilitatea crescută în a-ţi alege programul. Sunt, însă, diferenţe
de care trebuie să ţinem cont. Atât pentru elevi, cât și pentru profesori, on-line-ul, în general, învățarea la
distanță, în speță, este o provocare! Nu suntem obişnuiţi cu o asemenea libertate. Avem nevoie de
interacțiunea noastră tradițională sau putem să ne adaptăm cu adevărat unor lecții care par poate lipsite
de suflet? Mă refer aici strict la disciplina Muzică și mișcare. Îmi place să simt emoția elevilor mei, îmi
place să le transmit din trăirile mele. Muzica, înainte de informație, înseamnă pasiune, sentiment și chiar
reciprocitate!
Menționez un aspect important – Interacțiunea! Este, totodată, posibil să observăm în această
perioadă de predare on-line, elemente de comunicare interumane care se pot pierde. Nu mai putem observa
în întregime limbajul corpului celeilalte persoane şi trebuie, de exemplu, să fim un pic mai atenţi la reacţiile
receptorului pentru a le interpreta corect.
în condițiile unei pandemii. Asta trăim astăzi și ne adaptăm!”Într-adevăr, implicarea resurselor digitale în
procesul educațional, care să corespundă nevoilor și particularităților grupului de elevi, este o adevărată
provocare.
Ne propunem să ținem o legatură cât mai apropiată cu elevii, astfel cât să trecem cu bine peste acest
moment dificil. Credem cӑ feedback-ul în timp util este esențial pentru învățarea elevilor; acest lucru este
684
valabil mai ales în mediile de învățare on-line, atunci când elevii nu sunt în măsură să pună întrebări, așa
ar fi în mod normal, în cadrul clasei.
incluse în programele și planurile de realizare a procesului educativ. Astfel, elevii apreciază comunicarea
cu profesorul si relația continuă pe care o oferă această metodă modernă de predare-învățare.
685
SCOALA DE ACASA ȘI INVAȚAMANTUL ON-LINE,
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI, PARERI PRO ȘI CONTRA.
ED. CHIVU FLORIANA
În fiecare zi vedem tot mai mulţi preşcolari din grădiniţă care sunt atraşi şi receptivi de acele activităţi
educaţionale în care educatoarea utilizează soft-urile educaţionale, calculatorul, ceea ce reprezintă o nouă
viziune de învăţare eficientă, prin utilizarea metodei instruirea asistată de calculator, fără însă a minimaliza
importanţa folosirii metodelor didactice tradiţionale, clasice, sau activ-participative.
Învăţământul românesc, respectiv educaţia timpurie la vârsta preşcolară, a înregistrat o continuă
transformare şi dezvoltare sub aspectul conţinutului, metodologiei şi strategiilor didactice folosite în
procesul instructiv-educativ. Procesul de predare-învăţare-evaluare la vârsta preşcolară a cunoscut noi
dimensiuni, utilizarea noilor tehnologii în educaţie reprezentând un plus de experienţă dobândit de
preşcolari, o specifică legătură mai strânsă cu practica, pentru că ei şi acţionează în acelaşi timp, ceea ce îi
va conduce pe viitor la o pregătire eficientă în concordanţă cu cerinţele unei societăţi tot mai digitalizate.
Știut fiind faptul că toate activităţile din grădiniţă au la bază jocul, acesta fiind principala formă de
organizare a procesului instructiv-educativ, am utilizat strategii moderne, respectiv jucării interactive, pe
care copiii preşcolari din Bulgaria şi cadrele lor didactice le utilizau cu succes în instruirea preşcolarilor,
deoarece învăţarea prin joc s-a dovedit a fi cea mai eficientă metodă practicată în grădiniţă.
Pornind de la faptul că în educaţia preşcolară, dar şi la celelalte niveluri de învăţământ utilizarea
tehnologiei moderne îi ajută pe copii să aibă un mai mare grad de concentrare în timpul activităţilor, prin
creşterea stabilităţii şi angajarea lor mai eficientă în îndeplinirea sarcinilor didactice, am proiectat la grupa
mare o activitate de matematică, folosind într-una din secvenţele activităţii, la asigurarea retenţiei o jucărie
interactivă de tip „albinuţă“ (bee-bot), de care preşcolarii au fost foarte încântaţi şi interesaţi.
Astfel, în timpul desfăşurării activităţii de matematică cu preşcolarii de la grupă am constatat că
învăţarea conţinuturilor s-a realizat într-o manieră activ participativă, copiii fiind puşi în situaţia de a
practica în cadrul acestei activităţi de consolidare a numeraţiei în limitele 1-4, cu ajutorul jucăriei interactive
„albinuţa“, sarcini didactice privind raportarea numărului şi cifrei la cantitate, prin apăsarea tastelor de
deplasare a jucăriei de la cifră la simbolul ce era reprezentat printr-o imagine, corespunzătoare cantităţii.
(ex: cifra 3 corespunde imaginii cu trei lalele, cifra 4 corespunde imaginii cu patru buburuze etc).
Utilizarea jucăriei interactive „albinuţa“ în activitatea de matematică, ce a avut rolul unui element de
joc, a contribuit la angajarea copiilor în sarcini ludice, la rezolvarea de probleme, ceea ce a avut ca rezultat
imediat învăţarea matematicii într-un mod distractiv, antrenant şi dinamic. Acest mijloc de învăţământ
modern poate fi introdus în educarea copiilor preşcolari la activitatea de matematică privind consolidarea
numeraţiei şi în limitele 1-10, cu sarcini didactice diferenţiate în funcţie de scopul urmărit.
Preşcolarii practică cu plăcere asemenea activităţi didactice, care conduc către reuşita, succesul
educaţional pe care ni-l dorim, deoarece prezentarea şi organizarea conţinuturilor cu ajutorul materialelor
de sprijin PPT, a calculatorului şi a jucăriilor interactive le trezeşte interesul de a participa, îi mobilizează,
activează, le dezvoltă iniţiativa, prilejuindu-le trăiri emoţionale plăcute.
Copiii sunt motivaţi, iar atunci când lucrează în grup pentru realizarea unor sarcini se constată şi o
coeziune a grupului, o plăcere de a lucra împreună, ceea ce vine şi în sprijinul promovării incluziunii
sociale în rândul copiilor preşcolari, egalizarea şanselor la educaţie pentru toţi copiii.
Desfăşurarea unor activităţi bazate pe acţiunea concretă cu obiectele, utilizarea tehnologiei moderne,
respectiv a jucăriilor interactive în procesul instructiv-educativ le trezeşte preşcolarilor interesul pentru
activităţile educaţionale în general, le stimulează gândirea, creativitatea, iniţiativa, aceştia experimentând
emoţii pozitive prin angajarea în sarcini plăcute, ceea ce îi determină să participe cu plăcere, veselia şi
satisfacţia plăcerii de a învăţa instalându-se cu uşurinţă pe chipurile lor.
Pentru a răspunde trebuinţelor, nevoilor actuale ale copiilor din societatea de astăzi, noi, cadrele
didactice, putem proiecta şi desfăşura activităţi didactice, folosind jucării interactive în majoritatea
domeniilor experienţiale.
Spre exemplificare, la Domeniul Ştiinţe – Cunoaşterea mediului putem utiliza jucării interactive la
tema „Animalele domestice şi puii lor“, preşcolarii având sarcina didactică de a realiza asocierile (vacă-
viţel, capră-ied, cal-mânz etc), la tema „Mijloacele de transport şi mediile lor – aerian, terestru, pe apă“,
686
preşcolarii vor avea sarcina didactică de a realiza asocierile potrivite (vapor-apă, avion-aer, autobuz-
terestru), la „Meserii/profesii şi unelte specifice fiecărei meserii/profesii“, asocierea profesiei/meseriei cu
unealta specifică potrivită fiecăreia etc.
Şi în activităţi de educarea limbajului se pot utiliza în anumite secvenţe ale activităţii jucăriile
interactive prin realizarea unor sarcini didactice de asociere sunet iniţial – cuvânt, de identificare a formei
de singular şi plural a obiectelor, prin identificarea imaginii de singular-plural cu ajutorul jucăriei
interactive, în formularea de propoziţii, pe baza imaginii la care se opreşte „albinuţa“, ce a fost în prealabil
activată prin apăsarea tastelor de deplasare, dar şi în activităţile integrate.
Jucăriile interactive reprezintă mijloace de învăţământ moderne, atractive, pe care le putem introduce
cu succes în activităţile educaţionale desfăşurate cu copiii preşcolari de la grupă, stimulând creativitatea
educabililor, iniţiativa, încurajând astfel comunicarea didactică între profesor-copii.
Societatea informaţională este o stare de fapt a prezentului şi rămâne la latitudinea noastră cât de
repede vom şti să facem parte din ea, iar din acest punct de vedere cadrele didactice au menirea de a ajuta
tânara generaţie să se adapteze şi să se dezvolte individual armonios în acest context, de la cele mai fragede
vârste. Introducând calculatorul în grădiniţă, am deschis copiilor drumul spre ,,a treia alfabetizare”,
important fiind ca în acest proces copilul să nu fie singur, trebuie să fie monitorizat îndeaproape de adult.
În concluzie, putem spune că utilizarea calculatorului este benefică dacă copilul este activat şi
motivate, dar nu trebuie să ne scape din vedere timpul petrecut de copil în faţa calculatorului. O dozare
incorecta a timpului petrecut de copil în faţa calculatorului poate duce la dependenţă, extenuare, dizabilitati
funcţionale. Şi atunci, din prieten, calculatorul poate deveni duşmanul copiilor.
687
PROF. INV. PRIMAR CHIVU LAURA CLAUDIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 CEFA
Știm cu toții că școala este instituția care îi pregătește pe copii pentru viitor. În același timp, este
destul de vizibil că sistemul educațional trece printr-o schimbare fundamentală, datorată progresului
tehnologiei, iar elevii și profesorii sunt principalul motor al schimbării.
Competențele de bază precum cititul, scrisul și calculul matematic vor fi mereu importante, dar într-
o lume cu acces nelimitat la informații scrise sau audio-vizuale, elevii vor trebui să deprindă competențe și
cunoștințe noi. Profesorii sunt și vor fi un element crucial al procesului de educare, dar rolul lor se schimbă.
Noile metode de lucru vor presupune ca profesorii să renunțe la rolul lor central și să-și asume poziția de
îndrumători.
În această perioadă ne-am confruntat cu o situație nemaiîntâlnită, la care am încercat să ne adaptăm
și să ne reorganizăm în timp record. Această reorganizare a presupus multă muncă, descoperirea unor
platforme educaționale, dar orice lucru nou cere timp, răbdare și perseverență. Încă mă întreb dacă acest
mod de a face școală susține cu adevărat o învățare profundă, însă este o variantă. Acolo în clasă, noi suntem
ca o familie. Interacțiunea cu ceilalți este esențială. Tehnologia nu poate substitui prezența umană.
Învățarea digitală a început să joace un rol foarte important în educație de câțiva ani, însă una e să
folosești tehnologia în completarea învățării tradiționale, alta este să o înlocuiești cu totul. Predarea online
mi se pare a fi mai flexibilă și consider că avem nevoie de o mentalitate deschisă pentru a vedea cu adevărat
avantajele acestui sistem online.
Nu este ușor să predai online când ai elevi la care nu poți ajunge. M-am bucurat că am putut să țin
legatura cu unii dintre ei, dar m-am întristat că am avut elevi pe care nu i-am putut ajuta și vor rămâne în
urmă. Am încercat să găsesc soluții, dar în aceste cazuri este nevoie de mult mai mult decât platforme,
aplicații, fișe de lucru. E nevoie de implicarea tuturor celor care suntem interesați de educația copiilor.
Trebuie să ne adunăm forțele și să vedem ce putem face pentru toți, indiferent de mediul din care provin.
Echitatea presupune asigurarea dreptului la educație pentru fiecare copil, iar acum prăpastia se adâncește
și mai mult.
În perioada suspendării cursurilor am lucrat mai mult decât de obicei. Pentru mine a fost o mare
provocare să aduc învățarea în mediul online. Copiii par și ei încântați că își dezvoltă anumite abilități care-
i vor ajuta pe viitor. De asemenea, o altă provocare a fost să țin pasul cu programa școlară în aceste condiții.
Consider că este important cât ești de motivat și cât interes există din partea tuturor celor implicați. Cu toate
acestea, dacă înțelegi ce înseamnă leadershipul în educație, dacă ești un mentor pentru elevii tăi, dacă ești
flexibil și găsești soluții, dacă știi unde vrei să ajungi și ai obiective bine definite, programa școlară devine
cel mai bun instrument de care avem nevoie. Ea este concepută să ghideze profesorul.
Școala online aduce cu sine un avantaj. Elevii pot să își scrie și să își învețe lecțiile urcate de profesori
pe diverse platforme în liniștea și confortul casei lor. Pentru elevii introvertiți este o modalitate de lucru
ideală.
De asemenea, această școala online oferă prilejul de a explora noi moduri de învățare. Modul clasic
de predare – învățare – evaluare poate fi înlocuit cu mijloace mai atractive: videoclipuri cu lecții predate,
jocuri didactice, documentare, experimente, fișe de lucru interactive sunt câteva exemple care pot ajuta
elevul să privească temele predate dintr-o altă perspectivă. Avem diferite device-uri, învățăm zi de zi să le
folosim, să le exploatăm în scopul de a deveni mai rapizi. Tehnologia nu mai înseamnă ”cool”, ci e o școală
online, care ne obligă să ne adaptăm.
Prin oferirea de informații într-un timp real, prin folosirea mijloacelor de evaluare specifice fiecărui
domeniu și accesul la resurse online pentru elevi, părinți și profesori în aceeași măsură, școala online va
aduce îmbunătățiri multiple și substanțiale sistemului și managementului educațional, oferind beneficii
vizibile.
Bună sau rea, școala online ne-a ținut conectați la materie. Ca urmare, elevii nu se vor întoarce la
școală cu șocul că nu își mai aduc aminte nimic.
688
Consider că școala online ar putea deveni un sistem avansat, care prin intermediul aplicațiilor pe care
le va îngloba, va cuprinde cele mai bune metode și practici folosite pentru obținerea rezultatelor
performante.
689
O ȘCOALĂ ALTFEL, O NOUĂ ÎNVĂȚARE!
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.26 GALAȚI

PROF. ÎNV. PRIMAR CIACÂRU MIHAELA
Dacă la ciclul gimnazial elevii au deja deprinderile formate și instrumentele utile pentru activitatea
online, exersate în cadrul lecțiilor de informatică și TIC, la ciclul primar elevii sunt începători în ceea ce
privește acest tip de activitate.
Cea mai mare încercare cu Școala de Acasă o reprezintă stabilirea modului de comunicare cu elevii,
nu toți având acasă un PC cu cameră și microfon. De asemenea, nu toți elevii au adrese de e-mail (neavând
vârsta necesară), iar unii dintre ei nu au acces în cursul zilei la computerul/laptopul familiei din cauză că și
părinții lucrează de acasă, utilizând aceste instrumente.
Soluția optimă a fost dată de faptul că aproape toți copiii au telefoane inteligente și puteam comunica
ușor cu ajutorul aplicației WhatsApp. Așadar, am realizat un grup (de învățare) pe WhatsApp, unde am
stabilit reguli clare de comunicare, grup denumit „Clasa Albinuțelor”. Am folosit și aplicația
WebWhatsApp fiindcă îmi oferă posibilitatea să tastez mai rapid, folosind tastatura computerului și, de
asemenea, pentru a vizualiza mai bine materialele trimise de elevi.
Am descoperit apoi, după căutări insistente în mediul on-line, platforme de învățare care au
conținuturi și pentru învățământul primar: https://wordwall.net/ro,
https://www.liveworksheets.com/worksheets/ro, https://learningapps.org/ etc.
Unele dintre acestea au materiale gata realizate, pe care le-am preluat ca atare și pe care le-am
recomandat elevilor mei, spre exemplu lecțiile animate, jocurile, experimentele și testele de evaluare de pe
platforma ScoalaIntuitext.ro. Această platformă educațională, care are la bază conceptul de învățare prin
joc, oferă gratuit un real ajutor învățătorilor în această perioadă. Prin Pagina Învățătorilor vine în sprijinul
cadrelor didactice care predau la clasele I-IV, oferind acces nelimitat la resurse educaționale valoroase,
structurate pe patru domenii corespunzătoare claselor I, a II-a, a III-a și a IV-a, pentru toate disciplinele de
studiu din planul-cadru de învățământ și care respectă întru totul programele școlare în vigoare. Platforma
de învățare permite accesul la: animații de predare a unor teme din programa școlară; jocuri de exersare a
conținuturilor din programă; experimente interactive; teste de evaluare.
Aceste materiale sunt concepute de specialiști în domeniul educațional și pot fi trimise elevilor spre
rezolvare, exersare, descoperire, lectură, dezbatere sau observare.
Pentru a trimite resursele digitale existente în platforma de învățare doar bifăm una, două sau mai
multe dintre resursele digitale pe care le-am ales și se genera automat un link. Link-ul generat îl trimiteam
prin mijloacele de comunicare pe care le foloseam deja: WhatsApp, Messenger, e-mail etc.
Resursele digitale pot fi incluse în diferite etape ale lecției on-line: pentru verificarea și consolidarea
noțiunilor, în repetarea unor noțiuni, pentru autoevaluarea cunoștințelor. De asemenea, pot fi folosite ca
muncă independentă, în lucrul pe grupe de elevi, ca sursă de inspirație pentru o sarcină creativă, pentru
documentare, pentru concretizarea unor cunoștințe teoretice cunoscute elevilor sau pentru emulație între
colegi/grupe.
Mai mult decât atât, platforma oferă acces la un raport de activitate pentru fiecare dintre resursele
trimise copiilor, prin care se comunică clar câți elevi au accesat link-ul, câți au realizat sarcina propusă,
scorul fiecăruia.
Alte platforme permit profesorului să creeze materiale pe niște template-uri existente. Am creat testul
on-line „Găsește cuvinte cu sens asemănător” – clasa a III-a, utilizând aplicația Wordwall.
Am creat o rutină zilnică, astfel că elevii s-au obișnuit cu activitățile: activitatea debutează cu câteva
discuții amicale, despre ce am mai făcut, cum ne simțim.
Urmează apoi tema la matematică: două-trei exerciții/probleme pe care elevii le rezolvă pas cu pas
pe caiet, fotografiază pagina și o postează tot pe grup. Astfel fiecare primește feedback imediat ori, la
nevoie, indicații de rezolvare.
Pentru activitatea didactică de limba și literatura română, am căutat materiale digitale
(educatieinmures.ro, youtube.com) și am încercat să valorific întregul potențial al materialelor selectate,
fiacare elev putând să aplice cunoștințele, deprinderile și competențele formate anterior în clasă.
690
Ultima activitate didactică era, de obicei, una recreativă: desen, pictură, un joc, ascultarea unei povești
recomandate sau a unei piese muzicale etc. Activitatea se încheia cu aprecierile învățătorului referitoare la
activitatea desfășurată.
În această perioadă de Școala de Acasă, elevii au nevoie și de exersare pe materiale tradiționale.
Învățarea tradițională vine în completarea activității on-line, prin activități de scriere de mână care dezvoltă
creierul, îndemânarea, atenția, răbdarea elevilor. Elevii preferă lucrul pe auxiliare, care propun sarcini de
învățare interesante, creative și atractive.
691
EXPERIENȚA ȘCOLII ONLINE
PROFESOR: CIBOTARIU MONICA

ȘCOALA GIMNAZIALA GRAJDURI, IAȘI
11 martie, o zi de miercuri, este ziua în care școlile și-au suspendat cursurile din cauza extinderii
imbolnăvirilor cu noul coronavirus, un virus ce a paralizat întreaga planetă. Părinții, copiii și profesorii sunt
puși în fața unei mari provocări. Autoizolarea și trecerea educației în online, brusc și pe nepregătite, i-a pus
la grea încercare pe toți actorii din educație. Profesorii sunt invitați să se adapteze rapid la provocările școlii
online, dar nevoile urgente ale acestora sunt diferite de la o disciplină la alta, precum și de la o școală la
alta.
Experiența mea, a unui profesor de gimnaziu, nu este foarte diferită de experiența celorlalți colegi de
la școlile din țară. Îmi treceau prin minte tot felul de gânduri, cum ar fi: în ce mod îmi voi desfășura
activitatea în continuare, cum pot să susțin un curs pe internet, cum să-mi motivez elevii să participe cu
interes și plăcere la orele mele și ce programe și ce gadget-uri să folosesc. Nu eram un fan al utilizării
tehnologiei la orele mele, pentru că întodeauna am considerat că matematica (materia pe care o predau) se
învață mai ales exersând pe caiet cu creionul în mână, iar folosirea materialelor digitale reprezintă de multe
ori o pierdere de timp. Nutream însă, o dorință imensă de adaptare pentru a găsi soluții și pentru a răspunde
la noile provocări și am ales să merg mai departe pentru a-mi ajuta și sprijini elevii în această perioadă grea.
Primul pas făcut, chiar la începutul perioadei de izolare, a fost să-mi achiziționez o tablă magnetică,
pe care am fixat-o pe unul din pereții casei și prin filmulețele făcute de mine, cu mine, reușeam să transmit
elevilor mei, grupați în clase pe messenger sau WhatsApp, exerciții de recapitulare și consolidare. Elevii
primeau teme, iar rezolvarile acestora le primeam în privat. Pentru că așteptau un feed-back de la mine și
nu puteam să-i dezamăgesc, le trimiteam fiecăruia corecturile și observațiile necesare. A fost o activitate
intensă și solicitantă, deoarece corectam zilnic toate temele, petreceam multe ore în fața ecranului încercând
să deslușesc cu greu, rezolvările elevilor mei, fotografiate, de multe ori, în imagini încețoșate. Eram cu
sufletul împăcat că am găsit o modalitate prin care elevii mei să nu piardă contactul cu lecțiile de matematică
și să nu uite noțiunile parcurse în acest an școlar. Însă, știam că nu e suficient.
Navigând pe internet și din discuțiile cu ceilalți colegi profesori, am descoperit primele invitații la
webinarii, cursuri de perfectionare, tutoriale făcute pentru a veni în ajutorul celor ce doreau să dobândească
abilități de susținere a lecțiilor online. Am participat la cursuri cu alte câteva sute de cadre didactice din
toată țara, unde am căpătat, în primul rând, curaj pentru a aprofunda cunoștințe noi atât de necesare în
abordarea lucrului online cu elevii noștri. Am descoperit că nu sunt singurul cadru didactic care se confruntă
cu greutăți și asta m-a mobilizat și încurajat să merg mai departe.
Pentru a-mi organiza mai bine lecțiile, dar mai ales pentru a comunica în timp real cu elevii mei, am
folosit aplicația Google Classroom din pachetul G Suite for Education. Este o aplicație care are o interfață
prietenoasă și care permite crearea, colectarea și notarea temelor în mediul online. Profesorii pot vedea
chiar înainte să ajungă în sala de clasă cine și-a terminat tema și pot oferi feedback direct fiecărui elev.
Elevii pot să inițieze conversații cu profesorul și să adreseze întrebări la care pot primi răspuns imediat, iar
temele pot fi predate mai ușor de pe orice dispozitiv utilizat de către aceștia (desktop, laptop, tabletă,
smartphone).
Astfel, comunicarea la clasă devine mai eficientă și în același timp, se extinde și în afara orelor, iar
părinții au posibilitatea de a primi rezumate ale activității copiilor, informări permanente privind evoluția
și rezultatele avute de aceștia la școală.
Cu ajutorul aplicației Zoom am creat săli de cursuri virtuale, prin intermediul cărora am interacționat
online cu elevii mei. Am învățat să utilizez tablele interactive Jamboard, Openboard, am folosit aplicația
Geogebra în lecțiile de geometrie. Am folosit multe resurse de învățare existente sub formă de prezentări,
lecții, fișe, imagini, clipuri. Aceste resurse se pot folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru
pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include aplicații precum ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet,
Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, teme și studiu individual.
În toată această perioadă am învățat că prezența tehnologiilor informaţiei şi comunicării in cadrul
lecției este de neconceput astăzi, dar, în predarea matematicii, nu putem să renunțăm total la metodele
clasice, ele dovedindu-și eficiența de-a lungul timpului. Utilizarea la întâmplare a calculatorului și a
692
tehnologiei, fără un scop precis, la un moment nepotrivit în timpul lecţiei duce la plictiseală, monotonie,
ineficienţa învăţării prin neparticiparea unor elevi, nerealizarea obiectivelor lecţiei şi poate produce repulsie
faţă de acest mijloc modern de predare-învăţare-evaluare. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la
pierderea abilitaţilor practice, de calcul şi de investigare a realităţii, la deteriorarea relaţiilor umane. De
asemenea, individualizarea excesivă a învăţării duce la lipsa dialogului elev-profesor şi la izolarea actului
de învăţare în contextul său psihosocial. Profesorul poate sesiza reacțiile spontane ale colectivului de elevi
și-și poate adapta modalitățile de comunicare a informației pentru a atinge maximul obiectivelor propuse.
Atunci când comunicarea se face la distanță sau prin intermediul unui ecran acest lucru este imposibil.
693
PROFESIONALISM, RESPONSABILITATE SOCIALA,
VOLUNTARIAT – PUNCTE DE VEDERE SI EXEMPLE DE BUNA
PRACTICA IN SISTEMUL DE INVATAMANT PRIMAR
PROF. ÎNV. PRIMAR CICIOVAN NICOLETA

SCOALA GIMNAZIALA NR.1 GHERLA
Profesionalismul este termenul folosit pentru a descrie comportamentul, scopurile și calitățile care
marchează sau caracterizează un profesionist. Un ,,profesionist ‘’ este o persoana care se conformează
standardelor de specialitate și etică ale unei profesiuni.
Un profesionist are obligația etica de a menține și spori standardele profesionale ale ocupației sale.
Caracteristicile de bază ale unui profesionist adevărat ar putea fi reduse la următoarele : un înalt nivel
de competentă și aderarea la standarde etice înalte.
Responsabilitatea socială pornește de la premiza că toți oamenii și toate entitățile ar trebui să
acționeze în feluri care se îndreaptă proactiv în favoarea tuturor beneficiarilor.
Responsabilitatea socială nu înseamnă doar să fii atent cu toate activitățile pe care le faci, doar să
admiți propriile greșeli și să încerci să le corectezi .
,,Voluntariatul’’ este activitatea desfasurată din proprie inițiativă, prin care o persoană fizică își oferă
timpul, talentele și energia în sprijinul altora fără o recompensă de natură financiară .
În data de 2 decembrie 2010, la Bruxelles, Comisia Europeană a lansat oficial Anul European al
Voluntariatului 2011 sub sloganul ,,Oferă-te voluntar! Schimbă ceva!’’
Este o onoare să fii voluntar în comunitatea în care trăiești, alături de alți voluntari inimoși, să-ți pese
de cei din jur.
Atunci când dăruiești iubire, primești iubire, când respecți, ești respectat.
Ca invatatoare, suntem capabile să dăruim și să primim dragoste și să purtam în conștiință imensa
răspundere de a educa, de a sădi în conștiința copiilor valori morale care vor da roade mai târziu. Aceste
valori morale încercam să le cultivam prin participarea directa cu elevii la viata comunității în cadrul
activităților, jocurilor, spectacolelor organizate, activităților extracurriculare.
În cadrul acestor activități elevii au asimilat informații, au reținut gesturi, comportamente, au
observat modele pe care mai târziu vor încerca să le imite .
În anul scolar actual, in scoala noastră a continuat proiectul educațional intitulat ,,Din suflet, pentru
suflet!’’, în care am urmărit dezvoltarea laturii moral-civice a elevilor, dar și latura moral-religioasă a
acestuia.
Scopul proiectului nostru este de a implica copiii, cadrele didactice, părinții și, mai ales, partenerii
noștri, în a crea o lume mai sănătoasă, mai sigură și mai toleranta cu semenii săi. Totul se poate realiza dacă
există o buna colaborare între părtile implicate.
Ca obiective ale proiectului le putem enumera pe urmatoarele:
*formarea comportamentului moral-religios;
*cultivarea dorinței de a face fapte bune;
*învățarea copiilor de a-i respecta pe cei nevoiași, cei lipsiți de afectiunea părinților, aflați în diferite
centre de plasament;
*dezvoltarea abilității de recunoaștere, acceptare și respect al diversității;
Grupul țintă al proiectului îl reprezintă :cei, aproximativ, 200 de copii din unitate si parintii lor.
Modalitatile de realizare sunt diverse, precum :
-vizite la biserică ;
-dezbateri;
-acțiuni caritabile;
-activități gospodărești;
-lecturi;
-scenete;
-vizite la muzeul orasului;
-realizarea de obiecte cu diferite ocazii:Craciun, Paste.
694
Resursele umane sunt :
-elevii scolii;
-părinții copiilor;
-cadrele didactice;
-preotul;
Resursele materiale sunt:
-hartie xerox și color;
-aparat foto;
-calculator;
-CD-uri;
-albume;
-cărți, planșe, afișe, imagini;
-icoane.
Ca modalități de evaluare:
-expoziție cu lucrările copiilor;
-analiza activităților;
-program artistic.
Durata proiectului: 1 an școlar cu posibilitate de prelungire.
Programul de activități este planificat lunar, în funcție de obiectivele propuse de partenerii implicați
în proiectul nostru:
Bibliografie
1. Curriculum pentru învățământul școlar, București 2009
2. Revista “Învățământul preșcolar” nr.1-2/2002
3. Ioan Nicola, D. Farcaș, “Teoria Educației”, ed. E.D.P., București, 2007
4. Ani Raducu, “Îndrumător – elemente de educație religioasă pentru învățământul școlar”,
București, 2009.
695
ȘCOALA DE ACASĂ 2020
ANALIZA SWOT A ACTIVITĂȚII ON-LINE
ÎN PERIOADA 11 MARTIE – 11 IUNIE 2020
PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ADRIANA CÎMPEAN

LICEUL TEORETIC „AVRAM IANCU”, CLUJ-NAPOCA
Pe parcursul anului școlar 2019-2020 procesul instructiv-educativ a fost marcat de o majoră

schimbare la nivel micro, și nu numai – abordarea on-line a predării-învățării-evaluării și autoevaluării.
Provocarea s-a manifestat la toți cei implicați în formarea și dezvoltarea personalității elevului, în ghidarea
profilului psiho-pedagogic, cultural-social al beneficiarului principal în educație, și nu numai. Astfel, pas
cu pas, au apărut secvențe educaționale preferate de elevi, părinți și profesori, dar și obstacole, cele mai
dificil de manageriat fiind cele din palierul interelaționărilor și afectelor (trăiri, emoții, sentimente, stări
sufletești).
Cu acest prilej, al participării mele la acest simpozion, prin această analiză SWOT a activității
educaționale de-acasă, dorim a vă împărtăși din experiența noastră, decelând câteva astecte, și-anume:
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Comprehensiunea situației de urgență medicală la nivel  Lipsurile legate de modalitatea de
familial, județean, național, european, mondial, ceea ce a comunicare (solicitarea rețelelor sociale,
condus la continuarea activității școlare de acasă, on-line; calitatea precară a internetului în unele
 Formarea și dezvoltarea unor abilități de utilizare a secvențe);
mediului on-line de către toți actorii educaționali:  Folosirea exagerată a mijloacelor
profesori-elevi-părinți; multimedia, cu efecte negative asupra stării
 Dedicarea părinților și a elevilor în parcurgerea on-line de sănătate fizică și mentală a tuturor
a planului de activități educaționale – lecții, jocuri actorilor educaționali;
interactive on-line, teatru pentru copii on-line, evaluare on-  Lipsa contactului direct, față-n-față, a
line (probă audio, probă video, chestionare on-line, profesorului cu elevii și anumite aspecte
postarea studiilor școlare, feedback imediat); neînțelese la nivelul cerințelor școlare au
 Program de consiliere școlară, acordat părinților și creat și frustrări, tensiuni, atât în rândul
elevilor care au întâmpinat dificultăți pe parcursul școlii de elevilor și părinților, cât și al profesorului;
acasă;  Repetatele modificări la nivel național în
 Prețuirea timpului de calitate petrecut cu proprii copii, activitatea obișnuită a elevilor și a
de către ambii părinți, ceea ce a contribuit la creșterea familiilor lor au creat neplăceri la nivel
echilibrului emoțional, la o mai bună cunoaștere a personal: emoțional, fizic, social, dar și
potențialului intelectual al copilului, la creionarea și financiar;
desfășurarea unor secvențe educative și distractive în sânul  Manifestări de oboseală, refuz,
familiei: · dans/jazz, activitate culinară/ sandvișul haios; · disconfort.
karaoke/ dans și cântec; · pictură/ mișcarea cubism în artă;
· joc și video/ educație financiară; · joc, dans și video/
educație pentru sănătate;
 Calitatea studiilor școlare realizate de elevii clasei se
datorează implicării active a familiilor acestora pentru a
obține succesul școlar mult așteptat;
 Dăruirea și tactul părintesc merită toată atenția și
prețuirea din partea profesorilor – o atitudine reciprocă
sănătoasă.
OPORTUNITĂȚI RISCURI
 Învățarea și aprofundarea unor modalități de lucru on-  Schimbările survenite, nesiguranța pot
line (Platforme educaționale: Google Classroom, G-Suite produce anxietate și tensiune, neliniște,
Educational, aplicații: wordwall.net, padlet.net); tulburări interrelaționale și intrarelaționale;
 Inițiativă, pliată pe necesitățile educaționale curente,
semestriale și anuale, din partea părinților, de stocare a
696
materialelor realizate de elevi și corectarea imediată de  Utilizarea repetată a ecranelor (TV,
către profesorii clasei (Google Drive); laptop, tabletă, telefon) poate afecta
 Abordarea unui stil armonios de viață: alimentație sănătatea fizică și mentală a celor implicați;
rațională, odihnă pasivă și activă, programul zilnic al  Limitarea timpului liber petrecut în
copilului – echilibrat, monitorizarea stilului de învățare al natură poate avea efecte negative sub
copilului, a comportamentelor și atitudinilor acestuia; aspect fizic, psihic și relațional;
 Intervenții complementare (facultative, opționale,  Întreruperea, sacadarea activității
suplimentare, de diferențiere și individualizare) din partea profesionale a părinților, aceștia fiind
familiei în realizarea activităților școlare și extrașcolare, în nevoiți să se implice în totalitate în
sânul familiei, on-line. desfășurarea programului Școlii on-line,
devenind peste noapte părinți-profesori.
Această experiență profesională și personală a decelat, în principal, capacitatea noastră de a ne adapta

la o situație nouă, întregul proces și rezultatul său fiind orientate cu optimism spre reușita școlară a fiecărui
beneficiar direct la educație.
Exemplificăm din paleta largă a reușitelor noastre școlare și extrașcolare, de la clasa pregătitoare:
AVAP
Arte vizuale și
abilități practice
Băiatul cu minge
și barcă
Fetița cu barcă
MIȘCAREA
CUBISM
PABLO
PICASSO
DP
Dezvoltare
personală
Sandwish-urile
haioase
Mașinuța
mea...gustoasă
Dinozaurul meu
MM & CLR
Muzică și
mișcare &
Comunicare în
limba română
De ziua mea
697
MEM & CLR
Matematică și
explorarea
mediului
&
Comunicare în
limba română
Jocuri
interactive
Wordwall.net
Concluzionăm prin a afirma cu tărie faptul că principala calitate, necesară în această perioadă, a fost
adaptabilitatea on-line, atât individuală și colectivă, cât și cea obligatorie, suplimentară, diferențiată și
individualizată a procesului instructiv-educativ, de predare-învățare-evaluare-autoevaluare.
698
CA O ETERNĂ DIMINEAŢĂ DE LUNI
SECŢIUNEA: LICEU
PROFESOR BEATRICE CÎNCESCU
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
LICEUL TEHNOLOGIC „AL.I.CUZA” – SLOBOZIA
MOTTO cu ...parafrazare: Profesorii ”buni le dau copiilor rădăcini şi aripi. Rădăcini ca să ştie unde
le este casa şi aripi ca să zboare în alte părţi unde să le arate celorlalţi ce au învăţat.”
Nu cunosc pe nimeni căruia să-i placă o astfel de dimineaţă, dar nici nu mă pot lăuda că ştiu prea
multe persoane, deşi – ca să poţi generaliza – trebuie să lucrezi cu material diferenţiat. A devenit, totuşi, un
loc comun, aşa cum au devenit şi discuţiile mai mult sau mai puţin avizate despre modalităţile optime de
colaborare în parteneriatul şcoală – familie, despre lucrul la clasă cu elevii și, de curând, despre școala
virtuală. Când a fost anunțată închiderea școlilor, am știut că sunt într-un punct în care vor începe
provocările. Desigur, am făcut destule cursuri care să mă învețe să lucrez digital. Și am început să folosesc
Google G Suite pentru educație și majoritatea elevilor mei folosesc telefoane...deștepte, așa că am
considerat că eram pregătită să fac tranziția la predatul online.
Am decis, în naivitatea mea, să folosesc o combinație de modalități de predat online live, în care
lecțiile să fie ținute în direct pe internet, folosind sistemul de video-conferințe Google Meet, dar și trimiterea
de materiale pregătite în avans și accesate mai târziu de elevi, la o oră care le convine lor. Am observat că
prima variantă, cea de ore predate live online, s-a potrivit mai bine pentru elevii din clasele mai mari, care
sunt mai independenți și pot lucra fără să aibă nevoie de prea mult ajutor din partea mea, dar nu erau prea
confortabile pentru mine, nici întâlnirile, nici orele la care voiau ei să lucrăm. Să lucrăm... eufemistic spus,
pentru că adesea erau timpi consumați cu discuții corelative. Pentru elevii mai mici, care au nevoie de mai
mult ajutor în accesarea materialelor pe care le-am pus la dispoziție, a doua variantă a mers mai bine
(trimiterea de materiale online și accesarea lor la o oră la care pot copiii), mai ales dacă era nevoie ca și
părintele să lucreze de acasă. În acest caz, părinții și-ar fi gestionat mai bine timpul de activitate, fără
tensiuni în familie., pentru că cei mai mulți dintre părinți au un program foarte încărcat și au resimțit o
dificultate când acesta s-a încărcat și mai mult, la rămânerea copiilor acasă.
Am folosit diferite programe și aplicații, toate fiind disponibile gratis, mai ales Google Meet, pentru
că oricum deja foloseam Google G Suite. Toți colegii mei și acum și toți elevii au conturi Google, iar de
mare ajutor este și integrarea conturilor cu Google Calendar.
Așa cum aveam nevoie de un loc unde să vorbim live cu elevii, am simțit că am nevoie și de o
platformă care să mă ajute să-mi organizez resursele, să adun ce lucrează elevii, mai ales cei din clasa a
XII-a și să dau feedback. Google Classroom a fost perfect pentru acest scop. Mulți dintre profesorii noștri
din liceu deja foloseau Google Classroom în fiecare zi, dar e foarte simplu să-l folosești și dacă nu ai mai
lucrat până acum cu el. Problema a apărut atunci când am constatat rezultate diferite, la clase de pe același
palier de studiu, pentru că unii considerau că am trimis prea multe informații, alții – prea puține, iar alții –
că am trimis informații și instrucțiuni prea vagi.Aceste inconsistențe de la început ne-au cauzat stres și
anxietate și unora și altora.
Circula în vremea respectivă o glumă, extrem de amuzantă, în comunitatea on-line, despre o
profesoară de literatură depășită de situație, ceva gen : -Copii, mă vedeți? Mă auziți? -Doamna, eu nu vă
aud. -Eu te văd, dar nu te aud. -Doamna, eu vă văd și vă aud, dar nu foarte bine.-Eu văd in ceață.
-Eu văd un brontozaur. -Ok, acum că ne vedem și ne auzim, inchideți toți microfoanele pentru că se
aude foșnind.
Ne-am adaptat foarte repede, însă și mulțumită feedback-ului primit, și am fixat o serie de principii
diferențiate pe clase cu care să lucrăm.
Știu că tot ce s-a întâmplat până acum nu a fost o experiență prea ușoară pentru mine și colegii mei,
în general, mai ales că mulți au, la rândul lor, copii mici acasă, copii care au nevoie, de asemenea, de timpul
și de energia părinților lor. În mod evident, nu suntem nici noi obișnuiți cu acest fel de predare. Așa cum
se întâmplă cu fiecare lucru nou, care te scoate din zona de confort, nu e simplu.
699
Dar este o perioadă neobișnuită pentru toată lumea, cu nenumărate dificultăți și provocări, dar felul
în care a răspuns comunitatea m-a impresionat profund. Profesorii se organizează online, prin rețele de
socializare, ca să se ajute unii pe alții, să facă schimb de idei și de resurse. Și nu pot să nu vă mărturisesc
faptul că sunt extrem de recunoscătoar că fac parte din această comunitate.
BIBLIOGRAFIE:
• Canfield, Jack, Hansen, Mark-Victor, Supă de pui pentru suflet, Editura Adevăr divin, Buc, 2014(
pg.24 ş.u.)
700
ȘCOALA ONLINE! ȘCOALA DE ACASA!
ÎNV. CINCU BIANCA

ȘCOALA GIMNAZIALA „ION I. GRAURE” BALTENI, OLT
Noua abordare a educației zilelor noastre este direcționată în spiritul dezvoltării autoeducației, atât a
cadrelor didactice, cât și și a elevilor și studenților pentru că nimeni nu a fost pregătit pentru învățarea în
totalitate în mediul online. Cadrele didactice au fost provocate să se adapteze rapid și să transmită un mesaj
important elevilor/studenților: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile
tuturor și multă determinare; se poate face progres; se pot încuraja elevii /studenții să învețe și să lucreze
independent.
Situația nou generată, neexperimentată și neadaptată s-a concretizat rapid într-o învățare de tip
online, sincronă, care a fost inițial abordată cu scepticism de către cei mai mulți profesori și cu entuziasm
și curiozitate de către cei mai mulți elevi/studenți.
În acest context, profesorii au fost nevoiți să integreze într-un timp foarte scurt TIC și noile tehnologii
de predare în programele lor de instruire. Organizarea procesului de învățare în mediul online presupune o
pregătire specială, nu numai din perspectiva adaptării și gestionării conținutului, a asigurării mijloacelor
necesare procesului de instruire, a flexibilității metodologiei de predare, ci, mai ales, din perspectiva
pregătirii resursei umane (profesori și elevi deopotrivă) pentru o astfel de experiență didactică.
În contextul învățării on-line, literatura de specialitate aduce în prim plan conceptul de e-pregătire,
care se referă la atât la e-pregătirea organizației școlare pentru a putea implementa învățarea de tip online
(proces de învățământ clar organizat și reglementat, infrastructură fiabilă, acces facil la infrastructură,
resursă umană suport pregătită), la e-pregătirea elevilor care trebuie să dețină abilitățile de utilizare a
computerului și a accesării internetului, precum și abilități pentru utilizarea resurselor online, să
demonstreze capacități de autonomie în învățare și de autoevaluare, abilități de organizare și de
management al învățării, să dispună de interes și motivație pentru învățare, de abilități de a comunica cu
grupul, să manifeste responsabilitate, spontaneitate și promptitudine în rezolvarea sarcinilor, dar și la e-
pregătirea profesorului, care trebuie să demonstreze experiență relevantă în utilizarea TIC în procesul
didactic, cunoștințe și abilități pentru manipularea hardware-ului și a software-ului, abilități de selectare
critică a resurselor educaționale, adaptarea stilului de predare la noul mediu de învățare, manifestarea de
atitudini pozitive față de tehnologie.
E-pregătirea pentru mediul educațional de tip online determină efecte pozitive în planul
performanțelor școlare/academice, se asociază cu creșterea satisfacției pentru activitatea de învățare, cu
implicarea și cu trăirea stării de bine. În caz contrar, efectele sunt negative, fiind identificate atât în planul
scăderii performanțelor în învățare (neînțelegerii sarcinilor de învățare, feedback întârziat din partea
profesorului etc.), în plan comportamental prin neimplicare în activitate, scăderea gradului de motivație
pentru învățare, scăderea capacității de concentrare a atenției, și mai ales în plan emoțional, prin
manifestarea nervozității datorate scăderii controlului și a lipsei interacțiunii directe cu profesorul/colegii.
Toate acestea se reflectă în plan psihologic prin creșterea nivelului de frustrare și a nivelului de stres, ceea
ce poate conduce la creșterea gradului de agresivitate și la apariția sindromului de burnout.
Trecerea bruscă la o altă modalitate de interacțiune educațională, fără o pregătire prealabilă are efecte
pe termen lung negative, însă pe termen scurt și într-o situație de criză, cum este cea în care ne aflăm, pare
a fi o soluție corectă pentru a asigura continuitatea și stabilitatea în procesul educațional.
701
ACTIVITATI DESFASURATE CU PRILEJUL
ZILEI INTERNATIONALE A FAMILIEI
PROF. ÎNV. PREŞC. CIOANCĂ RAMONA

G.P.P. STEP BY STEP NR. 12, ALBA IULIA
În ultima perioadă, de la mic la mare, am trecut cu toţii prin greutăţi, încercări, situaţii confuze, dar
şi griji de tot felul, însă cei mai mulţi am avut parte şi de momente frumoase petrecute în acest răstimp
alături de cei dragi din familie, sau cel puţin am avut momente în care să reflectăm asupra valorilor şi
priorităţilor cu adevărat importante din viaţa noastră. În acest context, în care dragostea celor din familie
sau a celor apropiaţi ai noştri ne-a susţinut constant şi ne-a întărit sufleteşte, legăturile din cadrul familiei
au devenit mai puternice şi mai vizibile...
Deoarece în ultimele luni, copiii şi-au petrecut întregul timp în cadrul familiei, împreună cu cei dragi,
colectivul de educatoare al Grădiniţei cu P.P. Step By Step Nr.12 din Alba Iulia a considerat foarte potrivit
să dedice această săptămână FAMILIEI. Mai mult, luna mai este presărată cu numeroase sărbători dedicate
familiei: Ziua Naţională a Mamei (3 mai), Ziua Naţională a Tatălui (10 mai) şi Ziua Internaţională a Familiei
(15 mai), care va fi marcată în ţara noastră duminică, 17 mai.
Toate acestea au fost un prilej bun pentru a ne arăta dragostea, preţuirea şi mulţumirea faţă cei dragi
din familie şi pentru a desfăşura activităţi frumoase împreună, petrecând un timp de calitate ACASĂ. Astfel,
în săptămâna 11-15 mai 2020, copiii grădiniţei noastre au parcurs un alt proiect tematic important, intitulat
"FAMILIA MEA". Educatoarele i-au provocat pe copii să-şi amintească momente frumoase petrecute în
anii anteriori, să desfăşoare activităţi împreună cu părinţii, bunicii sau frăţiorii lor, dar şi să ne împărtăşească
din bucuriile, amintirile, activităţile îndrăgite, regulile de acasă şi valorile familiei lor.
Pe parcursul acestei săptămâni, în casele micuţilor noştri s-au purtat discuţii referitoare la componenţa
familiei, la familia extinsă-bunici, rude apropiate, la rolul fiecăruia. Susţinuţi de părinţi, copiii au dat frâu
liber imaginaţiei şi creativităţii şi, astfel, ne-au surprins din nou cu lucrările realizate în echipa de acasă:
outfit-uri interesante confecţionate din hârtie, atât pentru copii cât şi pentru păpuşi ori cadouri pentru cei
dragi.
Ei au iniţiat jocuri de rol, au participat la activităţi practice gospodăreşti (au plantat răsaduri, au
pregătit: gustări, salate, pizza, tăiţei, deserturi, etc., i-au ajutat pe părinţi sau bunici după puterile şi
priceperea lor), şi-au exersat deprinderi specifice activităţilor matematice (număratul cadourilor sau
inimioarelor realizate pentru membrii familiei în limitele 1-5/1-10, raportarea număr-cantitate, asocierea
cifrei corespunzătoare, etc.) şi au realizat lucrări plastice şi practice legate de tema propusă: tablouri de
familie, Arborele familiei, Căsuţa familiei, aranjamente florale, etc.
Pe baza sugestiilor şi a materialelor diverse trimise de către educatoare (link-uri utile, poveşti, jocuri,
cântece, fotografii, etc.), în cadrul jocurilor şi discuţiilor desfăşurate acasă, au fost inserate subiecte precum:
„Ziua dedicată tatălui/ mamei/ bunicilor), „E ziua mea”, „Aceasta este familia mea”, „Activităţi preferate
ale familiei mele”, „Amintiri din vacanţă”, „Cuvinte frumoase în familie şi oriunde”, „Reguli importante
în familia mea”, „Ce pot face pentru a fi de ajutor acasă?”, etc.
În încheiere ataşăm câteva poze din activităţile desfăşurate în cadrul săptămânii dedicate familiei şi
un gând despre însemnătatea familiei extras din jurnalul unei mame deosebite a 5 copii, Sf. Împărăteasă
Alexandra Feodorovna:
„Cea mai bogată moştenire pe care părinţii o pot lăsa fiilor şi fiicelor lor este o copilărie fericită,
plină de amintiri duioase despre tată şi mamă. Aceste preafrumoase aduceri-aminte îi vor însenina în zilele
mohorâte şi triste din viitor, îi vor păzi de ispite şi îi vor ajuta la vreme de tulburare şi necaz, după ce
părăsesc casa părintească”.
702
703
PENTRU O VIATA MAI SIGURA!
PROF. CIOBANU ILEANA-LOREDANA,

LICEUL „HERCULES”, BĂILE HERCULANE
„Pentru o viaţă mai sigură!” este un proiect social, gândit şi elaborat în contextul pandemiei cu SARS
– CoV – 2.
ARGUMENT
Având în vedere noul context din lume – pandemia cu SARS – CoV – 2 – şi, mai ales, inconştienţa,
violenţa şi agitaţia acestei lumi, tot mai nesigură pentru elevii noştri, se impune o strânsă colaborare şcoală
– familie - Poliţie. Instituţia partener în cadrul acestui proiect poate oferi activităţi de informare, dar şi de
formare, utile în educarea tinerelor generaţii şi în rezolvarea unor situaţii conflictuale sau a unor situaţii
care îi vizează pe elevi.
Activităţile din cadrul proiectului vizează conştientizarea, combaterea, prevenirea violenţei pe
perioada relaxării măsurilor, în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2, dar şi prevenirea şi combaterea
răspândirii bolii, precum şi combaterea şi prevenirea accidentelor de circulaţie.
Metodele de lucru vor fi cele activ–participative. Toate activitățile desfășurate în cadrul proiectului
vor veni în întâmpinarea orizontului de așteptare al elevilor.
TEMA PROIECTULUI: Civică
SCOPUL
- desfăşurarea unor activităţi în parteneriat în vederea prevenirii comiterii de fapte antisociale
comise prin violenţă, inconştienţă sau nepăsare şi îndreptate împotriva elevilor, cadrelor didactice,
părinţilor;
- necesitatea unei colaborări strânse între partenerii educaţionali în vederea sprijinirii reformei în
învăţământ;
- educarea elevilor pentru viaţă.
OBIECTIVE
- prevenirea bolii, a violenţei, a accidentelor şi a morţii infantile;
- educarea elevilor pentru a-şi cunoaşte şi exercita drepturile, pentru a-şi asuma responsabilităţile
într-o societate democratică;
- informarea şi educarea elevilor în domeniul juridic şi civic;
- cunoaşterea şi respectarea regulilor în noul context – pandemia cu SARS – CoV - 2.
GRUP ŢINTĂ : elevii claselor a VI-a, aVIII-a, aX-a, aXI-a
MODALITATI DE REALIZARE :
- realizarea unui program educaţional eficient şi competent cu principalele teme de specialitate;
- prezentarea online a unor materiale edificatoare în privinţa unor evenimente şi fapte antisociale,
precum şi a urmărilor acestora;
- realizarea unei bune colaborări între elevi - profesori - Poliţie;
- organizarea unor concursuri online pe diferite teme.
RESURSE : 1. UMANE - elevi, cadre didactice implicate, părinţi
2. FINANCIARE
3. MATERIALE – puse la dispoziţie, în format electronic, de către partener
704
PROMOVAREA PARTENERIATULUI de către ambele instituţii
OBLIGATII PARTENERIALE
Ambele instituţii se obligă :
• să prezinte spre aprobare acordul de parteneriat;
• să trimită instituţiei partenere proiectul vizat de către reprezentantul legal;
• să întreprindă acţiunile propuse în calendarul parteneriatului;
• să realizeze promovarea parteneriatului
• să realizeze un portofoliu ce va cuprinde materialele reprezentative pentru fiecare etapă
desfaşurată;
EVALUARE Evaluarea internă şi externă se face prin observarea de către profesorul coordonator,
reprezentanţii instituţiei partener, părinţii prezenţi la activităţi şi profesorii invitaţi prin aprecierea cu puncte
a activităţilor prezentate de elevi, poze din timpul activităţilor, diplome oferite de Poliţie şi premii materiale
oferite de către eventualii sponsori.
CALENDARUL ACTIVITATILOR
NR. ACTIVITĂŢI TERMEN LOCUL DE PARTICIPANŢI

CRT. DESFĂŞURARE
1. Documentarea şi scrierea martie - Grupul online - Elevii claselor a VI-a, a
proiectului aprilie Zoom VIII-a, aX-a, aXI-a
2. Cum şi ce cumpărăm în noul aprilie Grupul online - Elevii claselor a VI-a,
context al prevenirii şi Zoom aVIII-a, aX-a, aXI-a
combaterii noului coronavirus
3 Locuri de relaxare.Modalităţi Mai - iunie Grupul online - Elevii claselor a VI-a,
de relaxare Zoom aVIII-a, aX-a, aXI-a
4. Cum respectăm în timpul iunie Grupul online - Elevii claselor a VI-a,

vacanţei ceea ce am învăţat Zoom aVIII-a, aX-a, aXI-a
despre noul context – pandemia
cu SARS-CoV-2
705
TEMA: EDUCAȚIE FARA FRONTIERE!:
PROF. CIOBANU MANUIELA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,PETRU RAREȘ “-BACAU
mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent .
Cum ne organizăm clasele?
platforme precum Skype, Google Meet, Whatsapp sau Facebook Messenger. Acesta e primul pas
pentru a stabili calendarul online și modul cum se poate comunica cu elevii.
domeniu (de exemplu, ioana.mincu@scoalagalati24.ro).
În lipsa unui cont G Suite for Education al școlii, putem folosi contul personal de Google pentru
a împărtăși documente cu alții, folosind serviciul Drive unde se centraliză în sub-foldere materiale, pe
clase sau teme, cu colegii și elevii. Pentru ca elevii să urce teme sau alte fișiere, e nevoie să aibă un
cont de Google, la rândul lor. Contul de email e destinat celor peste 13 ani, altminteri părintele ar
 E importantă coordonarea între diriginți și ceilalți profesori, cu sprijinul direcțiunii. În ședințe
online, se planifică activitățile care pot fi susținute online în perioada următoare.
 Cea mai eficientă metodă pentru a avea o planificare care să sincronizeze activitățile
 La final de săptămână, calendarul fiecărei clase poate fi înnoit de către diriginte pentru
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, avem nevoie de trei tipuri
de resurse:
1.O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Cele mai eficiente
platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom și Google Meet (cu sugestii de alternative unde
procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit).
2.Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste
feedback din partea profesorului. Aici recomand Google Classroom și alternative folosite de profesori,
precum Edmodo, EasyClass și ClassDojo .
706
3.Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub
cât și ca teme de lucru pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include aplicații precum ASQ, Kahoot,
Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, teme și
studiu individual.
707
PROF. CIOBANU MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALA SCAESTI, JUD. DOLJ
Trecerea bruscă a elevilor la activitatea online, a presupus în primul rând dificultăți tehnice, apoi
lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, nivelul insuficient al competențelor digitale, lipsa
unui program bine structurat, lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor, acces limitat la
Elevul are acces la informația digitală, dar nu are o obișnuință de a învăța în acest sens, numeroase
studii arătând ca obișnuința elevilor de a utiliza device-urile este în direcția programelor de socializare,
muzică și entertainment.
Discrepanta intre elevii buni și cei cu rezultate medii și chiar slabe a crescut în școala online. Elevii
cu rezultate bune și foarte bune reușesc să parcurgă curriculumul de trunchi comun conform planificărilor
preexistente dar lucrurile stau diferit cu elevii cu rezultate slabe, care nu prea reuşesc să țină pasul. Aceasta
discrepanța dintre elevii cu rezultate medii și slabe față de elevii buni crește mai mult în mediul rural,
comparativ cu diferențele percepute de cadrele didactice din mediul urban.
Lecțiile online ar putea să includă într-o măsură mult mai mare sarcini de lucru practice, plasate în
contexte concrete de viață și care pleacă de la o problemă/ context real, plauzibil, care solicită nu doar
utilizarea de proceduri sau formule și memorarea de informații (clasificări, definiții, rutine etc.) ci
stimulează formarea unor capacități de nivel superior (aplicare, interpretare, anticipare de consecințe,
explicarea fenomenelor, creare, raportare la valori, conduite proactive, cooperare etc.).
Nivelul de implicare al familiei/părinților a crescut simțitor in scoala online, ceea ce obligă la acțiuni
pe viitor de formare la părinți a unor competențe specifice, complementare cu cele ale profesorului.
Ar trebui reactualizat si modul în care situațiile educative de tip „instruire asistată de calculator” sunt
susținute, monitorizate, promovate și recompensate.
Investițiile strategice în echipamente sunt necesare dar si dezvoltarea de resurse digitale si elaborarea
unor documente cu precizări clare, sugestii și soluții, indicarea unei/unor pagini „oficiale” actualizate
constant, modalități de contact a grupurilor de suport, referitor la modul de desfășurare a activităților de
învățare și de evaluare online.
Este necesară indicarea unor soluții tehnologice recomandate pentru situații de învățare diverse,
pentru fiecare disciplină și pentru fiecare ciclu de învățământ, cu precizarea limitelor și precauțiilor pentru
fiecare platformă/ instrument digital.
Trebuie stabilite proceduri și reguli clare pentru modalitățile de desfășurare (și de raportare
centralizată) a activităților de educație la distanță. De asemenea trebuie găsite soluții pentru situațiile în
care educația la distanță nu este posibilă, pornind de la identificarea elevilor și cadrelor didactice fără
Internet și echipamente. Sunt necesare perioade de educație remedială, la începutul anului școlar următor,
doar cu acei elevi care nu au putut sa participe la lectiile online.
Este nevoie de mai multe soluții și sugestii pentru a realiza activități de învățare personalizate (chiar
și individuale) în sprijinul elevilor în risc de abandon, din medii defavorizate și/sau cu rezultate școlare
slabe.
Trebuie creat un sistem de monitorizare și recompensare viabil, simplu de utilizat, flexibil, în vederea
identificării progresului la nivelul clasei și al școlii, pentru valorificarea optimă a unor resurse în scop de
învățare, respectiv validarea unor rezultate ale învățării.
708
SUCCESUL EDUCAȚIONAL AL PREDĂRII-ÎNVĂȚĂRII ONLINE
STUDIU DE SPECIALITATE
PROF. LB. FRANCEZA, CIOBANU NICOLETA

ŞCOALA GIMNAZIALA “ILIE STANCULESCU”, RACA, ARGES
Sistemul educațional trece în această perioadă prin nevoia de a se reinventa, dată fiind situația în care
milioane de elevi își petrec zilele în casele lor, la fel și profesorii lor.
Metodele de predare aplicate în clasă au un puternic efect asupra calității educației. Practic, mult din
calitatea actului învățării atârnă pe umerii dascălilor. 30% din succesul învățării depinde de comportamentul
profesorului.
Mai mulți cercetători au ajuns la concluzia că intercalarea conținutului multimedia și a materialelor
de învățare online cu teste scurte, la intervale de timp regulate, pot îmbunătăți implicarea elevilor. Este
foarte important să ținem copiii aproape de învățare în această perioadă, astfel încât în momentul când revin
la școală, readaptarea să fie mai ușoară.
Cercetând pe această tema am descoperit mai multe studii care vorbesc despre avantajele și
dezavantajele acestei opțiuni. Un prim studiu vorbește despre faptul că rezultatele învățării online păreau a
fi la fel ca în cursurile tradiționale. Alt studiu arată faptul că instrucțiunile care combină elementele online
cu cele tradiționale, față în față, au avantaj mai mare în raport cu instrucțiunile fie numai față în față, fie
online.
Adaptarea la predarea în mediul online încurajează profesorii să colaboreze între ei, împărtășindu-și
materialele și practicile pedagogice mult mai ușor, la distanțe foarte mari.
Mutarea cursurilor în mediul online încurajează elevii să aibă mai multă autonomie în învățare,
folosindu-și la maxim creativitatea. Mutarea procesului de învățare în online, poate susține ritmul învățării
și poate crește încrederea elevilor în capacitățile și resursele proprii, pentru a fi autodidacți.
Confortul este crescut pentru elevi fiind într-un spațiu personal, cât și pentru profesori. Nu mai este
gălăgie, la nivel de management al clasei, iar părinții pot asigura cadrul potrivit pentru învățare. Copiii au
mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai trezească foarte de dimineață, se reduce din gradul de
oboseală, părinții pot monitoriza mult mai îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii.
Avantajele create de instruirea online sunt:
- Accesul la cunoștințe în orice moment și din orice locație
- Centrare pe elev
- Elevii pot colabora și învăța împreună
- Favorizează creativitatea și descoperirea de noi interpretări
- Profesorul se poate adresa unui număr mult mai mare de elevi decât în învățământul tradițional
- Materialele pot fi personalizate
- Accesibilitate, confort, flexibilitate
- Interacțiunea cu profesorul este liberă, fără constrângeri
- Elevul poate învăța în ritmul său propriu
- Elevul poate beneficia de feedback rapid și permanent
- Învățământul electronic este mai puțin stresant dacât cel traditional
- Capacitate mare de stocare
- Permite interacțiune sincronă și asincronă între profesori și elevi
Resursele web au devenit aproape indispensabile în predare, învățare și evaluare. Modul de învățare
tradițional a devenit greu de gestionat în comparație cu cel bazat pe resurse. Site-urile sunt instrumente noi,
foarte eficiente care facilitează procesul de predare/învățare și asigură elevilor un pachet variat de
informații.
Clasa este un mediu virtual de învățare și num ai este determinată de timp și spațiu. Lecțiile online
pot prezenta același conținut și pot fi dezbătute ca și lecțiile tradiționale. Avantajul este faptul că aceste
lecții pot fi accesate oricând și oriunde. Elevii pot accelera procesul de învățare sau îl pot încetinii. Acest
tip de învățare permite elevilor și profesorilor să interacționeze într-o comunitate online fără a fi prezenți
în același loc sau timp. Într-o discuție online, elevii introvertiți tind să fie mai activi din mai multe motive.
În mediul virtual, inhibiția cauzată de aspectul fizic este diminuată.
709
Acest tip de învățământ permite profesorului personalizarea cursurilor, introducerea de link-uri,
slide-uri PowerPoint, documente de tip audio și video. Educația cu ajutorul calculatorului este mult mai
eficientă decât modalitatea clasică de predare, elevii având acces la mai multe cursuri dintr-un anumit
domeniu spre deosebire de metodele tradiționale, în care aveam prezentă doar opinia profesorului de curs.
Accesul factorilor implicați în activitatea educațională la resurse cresc calitatea procesului de
învățământ. Internetul îmbunătățește procesul de predare-învățare, ajută la transmiterea informațiilor de
către profesor și la asimilarea acestora de către elevi. Utilizarea resurselor în educație contribuie într-o mare
măsură la îmbunătățirea rezultatelor.
Cu ajutorul resurselor cadrele didactice au posibilitatea de:
- A se informa, documenta și extrage informații utile dezvoltării lor profesionale
- A declanșa desfășurarea unor activități/aplicații
- A crea o bibliotecă online
Deși învățământul prin intermediul resurselor prezinte numeroase avantaje față de învățământul
tradițional, putem afirma faptul că nu întotdeauna metodele de e-learning sunt cele mai eficiente. Putem
remarca de asemenea valențele benefice pe care Internetul le are în predarea-învățarea-evaluarea
disciplinelor școlare și faptul că numai există domenii în care resursele să nu joace un rol fundamental în
rezolvarea problemelor curente. Învățământul de tip e-learning câștigă teren în fața celui tradițional, iar
elevii aproape că asociază Internetul cu un veritabil profesor.
710
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN PREDAREA ON-LINE
PROF. CIOBANU VALENTINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”NICOLAE BĂLCESCU”-DRĂGĂȘANI
instrumente online accesibile tuturor și multă determinare, putem face progrese împreună și, mai
mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
Când a fost anunțată închiderea școlilor, am știut că suntem într-un punct în care putem face față
acestei provocări. Desigur, a trebuit să ne conformăm cu ordinul închiderii școlilor și am vrut să continuăm
predarea și sprijinirea elevilor și părinților. Am decis să folosim o combinație de modalități de predat online
live, în care lecțiile să fie ținute în direct pe internet, folosind sistemul de video-conferințe Google Meet,
dar și trimiterea de materiale pregătite în avans de profesori și accesate mai târziu de elevi, la o oră care le
convine lor. Am observat că prima variantă, cea de ore predate live online, s-a potrivit mai bine pentru
elevii din clasele mai mari, care sunt mai independenți și pot lucra fără să aibă nevoie de prea mult ajutor
din partea părinților. Pentru elevii mai mici, care au nevoie de mai mult ajutor în accesarea materialelor
puse la dispoziție de profesori, a doua variantă a mers mai bine (trimiterea de materiale online și accesarea
lor la o oră la care pot copiii și părinții), mai ales că era nevoie și de un părinte care să-i ajute. În acest caz,
părinții cu mai mulți copii i-ar fi putut ajuta pe aceștia la ore diferite, fără să fie nevoiți să-i ajute pe toți în
același timp.
Folosim diferite programe și aplicații, toate fiind disponibile gratis. Pentru predarea online live
folosim Google Meet, dar sunt și alte opțiuni pe care alte școli le utilizează. Unele școli folosesc Zoom.us,
Microsoft Teams sau Skype. Așa cum aveam nevoie de un loc unde să vorbim live cu elevii, am simțit că
avem nevoie și de o platformă care să ne ajute să ne organizăm resursele, să adunăm ce lucrează elevii și
să dăm feedback. Google Classroom a fost perfect pentru acest scop. Mulți dintre profesorii noștri nu
cunoșteau aplicația Google Classroom, dar e foarte simplu să-l folosești și dacă nu ai mai lucrat până acum
cu el.
Una dintre provocările pe care le-am avut la început a fost să încercăm să-i sprijinim pe părinții care
au copii mici, de vârste care să nu le permită independența de a se loga singuri pe un site, de a accesa
materiale trimise de profesori sau de a intra într-un video call. Cei mai mulți dintre părinți au un program
foarte încărcat și au resimțit o dificultate când acesta s-a încărcat și mai mult, la rămânerea copiilor acasă.
La început, am lăsat la latitudinea profesorilor să decidă cum ar fi mai bine să trimită lecții și teme și cum
să-i sprijine pe părinții elevilor din clasa lor. Asta a condus la rezultate diferite în clase diferite, pentru că
unii profesori au trimis prea multe informații părinților, alții – prea puține, iar alții au trimis informații și
instrucțiuni prea vagi. Totuși, cu ocazia asta au apărut și niște exemple de bune practici, dar aceste
inconsistențe de la început au cauzat stres și anxietate unora dintre părinți.
Știm că tot ce s-a întâmplat până acum nu a fost o experiență prea ușoară pentru profesorii noștri, mai
ales că mulți au, la rândul lor, copii mici acasă, copii care au nevoie, de asemenea, de timpul și de energia
părinților lor. În mod evident, nu suntem nici noi obișnuiți cu acest fel de predare. Așa cum se întâmplă cu
fiecare lucru nou, care te scoate din zona de confort, nu e simplu. Dar sunt mândră că am început să ne
adaptăm de când am folosit programe și aplicații noi, dar și de munca pe care o facem în continuare pentru
a pregăti materiale și resurse pentru lecții, fără să avem la dispoziție prea mult timp!
Comunitatea tehnologică din domeniul educațional a avut reacții extraordinare în această perioadă.
Multe companii oferă acces gratuit la produsele și la materialele lor școlilor care s-au închis.
711
Se observă că este o perioadă neobișnuită pentru toată lumea, cu nenumărate dificultăți și provocări,
dar felul în care a răspuns comunitatea mă impresionează zi de zi profund. Noi, profesorii, ne organizăm
online, prin rețele de socializare, ca să ne ajutăm unii pe alții, să facem schimb de idei și de resurse. De
asemenea, comunitatea tehnologică educațională internațională s-a coalizat pentru a sprijini școlile. Mai
mult de atât, și părinții au sprijinit extrem de mult această trecere la orele online. Ei se află acum acasă cu
copiii lor. Se găsesc în poziția de a trebui să devină un fel de profesori, la rândul lor, în același timp fiind
nevoiți să-și continue viețile și munca de zi cu zi. Cu toate astea, găsesc soluții creative, care îi ajută să facă
față situației. Iar familiile se ajută unele pe altele. Iată că schimbarea vine prin noi și de la noi, de aceea,
sunt extrem de recunoscătoare că fac parte din această comunitate.
712
MODALITAȚI DE VALORIFICARE A NOILOR TEHNOLOGII IN
INVAȚAMANTUL PRIMAR
PROF. CIOBOTARU AMALIA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 LIVEZI
Tehnologia nu poate fi eficientă în clasă/ homeschooling fără profesori care au cunoștințe atât despre
tehnologia în sine, cât și despre implementarea ei pentru a atinge obiectivele educaționale. În timp ce
utilizarea tehnologiei în sala de clasă/ homeschooling este în creștere, îmbunătățirea procesului de învățare
prin aplicarea sa ar trebui să rămână obiectivul principal. Multe studii s-au axat pe beneficiile integrării
tehnologice pentru utilizarea tehnologiei în medii educaționale (Koc, 2013). Adesea, utilizarea tehnologiei
în educație este importantă pentru a motiva învățarea elevilor. Cu toate acestea, aceasta ajută studenții să-
și îmbunătățească mai multe competențe generale, cum ar fi rezolvarea problemelor și autoreglementarea
sau abilitățile TIC (Ottenbreit-Leftwich, 2010). Cu alte cuvinte, integrarea tehnologică a descoperit modul
în care profesorii folosesc tehnologia pentru a transmite activitățile familiare mai fiabil și mai productiv
(Hennessy, 2006).
Tehnologia mobilă poate fi folosită în mai multe moduri excelente pentru a face ca predarea și
învățarea să fie eficiente. Ceea ce se poate face și ce nu se poate face este limitat, în principal prin
creativitatea utilizatorului. Așadar, cu cât sunt mai creativi și mai inovativi, cu atât profesorii vor obține
mai multe rezultate cu ajutorul tehnologiei în clasă. În următorul tabel (tabelul 2.4) sunt oferite câteva
exemple de utilizare eficientă a dispozitivelor mobile în procesul instructiv-educativ.
Tabelul 2.4 Modalități de valorificare a noilor tehnologii în învățământul primar la nivel general
(Adeboye, 2016)
Modalități de valorificare a Aspecte caracteristice ale tipurilor de activități
noilor tehnologii
Elevii solicită deseori feedback personal și calitativ cu privire la
activitatea pe care o desfășoară. Profesorii pot folosi funcția de
1. Utilizarea funcției de înregistrare audio încorporată în majoritatea smartphone-urilor pentru
înregistrare audio a oferi feedback personal și calitativ tuturor studenților.
Instrumentele de vot digitale live / quizzing pot fi utilizate atât ca
bilete de bun venit, cât și ca bilete de ieșire din clasă pentru evaluarea
formativă. Profesorii pot folosi aceste instrumente (multe dintre care
2. Instrumentele Live de sunt gratuite) pentru a determina ce știu deja elevii și la ce ar trebui
Polling să se concentreze. Acest lucru poate oferi, de asemenea, o perspectivă
asupra puterii și slăbiciunii individuale a elevilor și vă poate oferi
instrucțiuni personalizate atunci când este necesar.
Mai degrabă decât să scrie studenții un eseu de 2000 de cuvinte după
ce au cercetat un subiect, în cazul în care mai mulți dintre ei ar copia
și lipi doar paragrafe fără a înțelege neapărat conținutul, lectorii ar
3. Crearea clipurilor video putea cere studenților să creeze o înregistrare video sau audio de 5
minute sau mai puțin.
Profesorii pot exploata caracteristicile de chat, de grup ale
dispozitivelor mobile pentru a crea un forum de discuții online, pentru
4. Forumul de discuții și a încuraja participarea în clasă pe teme de conținut, chiar și în afara
discuții on-line sălii de clasă. Elevii pot discuta (cu sau fără profesor) în timp ce sunt
acasă cu privire la un subiect din clasă pentru a spori înțelegerea
conceptelor.
713
Codurile de răspuns rapid (QR) reprezintă o altă modalitate excelentă
5. Utilizarea codurilor QR de a utiliza tehnologia mobilă în sala de clasă. Legăturile către alte
resurse, diagrame și imagini complexe, soluții la sarcini ar putea fi
codificate și puse la dispoziția studenților.
Revoluția informațională se prezintă ca o provocare pentru școli și schimbă cadrul întregului sistem
educațional. Mediul educațional se schimbă prin tehnologie; scopul principal al tehnologiei este de a face
lucrurile mai ușoare, astfel încât utilizarea ei în educație să fie un nou orizont în acest sector. Integrarea
tehnologică în clasă se realizează cu un "început, mijloc și sfârșit" de către profesor în funcție de obiective
specifice. Integrarea tehnologică este un proces progresiv, deoarece profesorii trebuie să recunoască
tehnologia educațională și să înțeleagă că poate fi utilizată cu un anumit scop. Atunci când o valorifică,
trebuie să aibă o atitudine favorabilă pentru a o accepta, astfel încât să poată pregăti diferite activități și
timp, aplicând experiențe diferite, îmbunătățind utilizarea tehnologiei, și în final, integrând-o cu succes și
în mod eficient în sălile de clasă. Adoptarea sau rezistența tehnologiei este un proces complex. Profesorii
au nevoie de timp pentru a-și schimba practicile. Astfel, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este
fundamentală pentru integrarea și valorificarea noilor tehnologii în școli (Crompton, H., 2016) .
BIBLIOGRAFIE
1.Adeboye Daniel, 2016, „5 Effective Uses Of Mobile Technology In The Classroom”. From:
https://elearningindustry.com/5-uses-mobile-technology-in-the-classroom,
2.Crompton, H., Burke, D., Gregory, K.H., Grabe, C.: The use of mobile learning in science: a
systematic review. J. Sci. Educ. Technol. 25(2), 149–160 (2016)
3. Koc, K.: ”Student teachers’ conceptions of technology: A metaphor analysis”. Computers and
Education 68, 1–8 (2013)
4. Ottenbreit-Leftwich, A.T., Glazewskib, K.D., Newby, T.J., Ertmer, P.A.: „Teacher value beliefs
associated with using technology: Addressing professional and student needs. Computers and Education ”
55(3), 1321–1335 (2010).
714
GRĂDINIȚA ON-LINE – PRO ȘI CONTRA
PROF. ÎNV. PREȘC. CIOBOTARU ANAMARIA

GRĂDINIŢA CU P.P. NR. 2, FOCŞANI
Ne-am aflat deodată într-o situație fără precedent, cu toții, fără excepție: copii, părinți, profesori. Și
a trebuit să ne adaptăm din mers, fiecare cum a considerat de cuviință, la cursurile on-line. Inclusiv la
grădiniță. Cum să faci acest lucru știind că la cei mici cel mai important este contactul direct cu colegii și
cu educatoarele? Că îmbrățișările le conferă siguranță, încredere și alinare? Că jocurile în grup și activitățile
frontale au puterea de a-i face să se simtă importanți și astfel să se dezvolte armonios, atât cognitiv cât și
emoțional? Cum? Adaptându-ne din mers.
În primul rând, am trecut de la conectarea din sala de grupă la conectarea pe Facebook și WhattsAp.
Cum a fost posibil acest lucru, dată fiind vârsta mică a copiilor? Prin implicarea și disponibilitatea părinților.
Ei au fost partenerii noștri, ai educatoarelor, în ale „grădiniței on-line”. Au lucrat cot la cot cu copiii, le-au
creat materiale (pentru că la grădi nu avem manuale, tot timpul avem nevoie de material concret, imaginație
și creativitate), au jucat jocuri, au fost acolo pentru copiii lor. Și au realizat cât de importantă este grădinița
pentru cei mici, cât de atașați sunt copiii de noi, „doamnele”, și ce presupune organizarea unei activități
pentru a o face atractivă și utilă.
Ce am făcut noi, educatoarele? Am conceput cu mult drag activități cât mai atractive, cât mai simplu
de realizat de către copii (pentru a-i ține aproape, să nu renunțe), cu ce materiale am avut la îndemână. Am
pictat, am modelat, am memorat, am povestit, am jucat diverse jocuri (la activitățile matematice, de educare
a limbajului, psihomotrice), am cântat, am transmis mesaje prin care am vrut să demonstrăm că suntem
aproape de copii în această perioadă. Vă voi împărtăși câteva dintre acestea (mesajele în versuri sunt mai
plăcute auzului și sunt mai ușor de înțeles de către copii):
Albinuțele talentate/ Chiar dacă sunt izolate,

Tot lucrează cu mult spor/ La ele în dormitor.
Se joacă, se relaxează, / Uneori și studiază,
Colorează și lipesc, / Și trasee construiesc.
Și matematica-i pe placul lor/ Tot acolo, în dormitor.
Părinții sunt implicați/ Căci și ei sunt talentați.
Albinuțele creează, / Doamnele postează.
Așa trece timpul, cu rutine./ Vă iubim, copii! #totulvafibine!
Dragi copii, frumoși, haioși, / Energici și drăgăstoși!

Am văzut cât ați crescut/ Și cât de isteți v-ați făcut,
Cum vă place să lucrați, / Cât de frumos vă jucați.
Sunt mândră de voi, copii!/ Și sunt fericită când, zi de zi,
Ne vedem și ne auzim/ Pentru că împreună vrem să fim.
Așa că, până când la grădi ne vom întâlni, pitici,
Vă trimit o mie de pupici, neapărat cu sclipici!
Și pe părinții voștri îi salut/ Și le mulțumesc pentru tot ce au făcut
Când alături ei ne-au stat/ Și la matematică, și la pictat.
Și mereu să vă amintiți:/ -Vă iubesc pe toți, să știți!
Îmi este dor de grădiniță/ De tine, dragă coleguță!

Mi-e dor de voi, iubiți copii/ De jocuri și de jucării.
Abia aștept să ne-ntâlnim, / Să râdem și să povestim:
Ce-am făcut eu, voi ce-ați făcut?/ Dar până atunci, doar vă salut!
Timpul ni-l ocupăm/ Și acasă explorăm.

Cu părinții ne conectăm/ Și lucruri interesante învățăm.
Matematica ne place/ Învățăm prin orice mijloace.
715
Nu ne plictisim deloc!/ Astfel, timpul nu mai stă pe loc.
Cu fiecare feedback primit de la copii ne-am încărcat cu energie pozitivă, ne-am bucurat că ne-am
văzut și ne-am auzit unii pe alții cu ajutorul tehnologiei. Dar, în opinia mea, învățarea on-line poate fi
aplicată doar ca metodă provizorie sau ca o completare a învățării față în față. Nimic nu poate înlocui emoția
întâlnirii de dimineață, organizarea din sala de grupă și rutinele de grup, mai ales la grădiniță, unde
socializarea este cheia dezvoltării armonioase a copilului.
În calitate de părinte, am observat școala on-line a copiilor mei, un băiat de gimnaziu și o studentă
în anul II de facultate. Ce pot să zic? Jos pălăria pentru profesori! Au predat, au dat teme și proiecte de
făcut. Copiii și-au rezolvat sarcinile, dar greu. Fără motivație, fără brainstormingul din clasă, fără disciplina
ce se impune în prezența profesorului, cunoștințele nu prea au fost asimilate. Si acest lucru l-am văzut când
a început recapitularea: copilul s-a descurcat foarte bine la materia predată față în față, până la întreruperea
școlii, dar nu și la cea transmisă on-line, pe diverse platforme. Pot spune că la facultate lucrurile au stat
puțin altfel, studenții sunt deja formați și abordează cu mai multă ușurință învățarea on-line. Dar cu
siguranță și lor le lipsește colaborarea, competiția, socializarea, practica etc.
În concluzie, școala exclusiv on-line nu este eficientă, ci poate funcționa doar ca alternativă, din când
în când, în situații speciale, cum este cea a pandemiei. Mi-e dor de tot ce înseamnă interacțiunea cu
preșcolarii mei!
716
ŞCOALA ALTFEL/ ŞCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR CIOCHINARU ELA - DANIELA

LICEUL PEDAGOGIC ,,MATEI BASARAB” SLOBOZIA, IALOMITA
Perioada: 30 martie – 3 aprilie

Clasa a II-a B
1.Titlul activității/ Tipul activității : Ce pot face două maini dibace!/ Educaţie ecologică
Desfășurarea pe scurt a activității: Elevii au avut ca sarcină de a viziona filmuleţe despre reciclare,
apoi au triat caietele vechi, cărțile, revistele, desenele, în vederea decongestionării bibliotecii de maculatură
într-un mod cât mai creativ. Prin activitatea în familie, cultivarea creativității participanților și dezvoltarea
abilităților de lucru manual într-un mod plăcut copiii au realizat suveniruri ce pot fi dăruite cu ocazia zilelor
de naștere sau cu oricare alt prilej în care se vor întâlni cu persoanele dragi lor.
2.Titlul activității/ Tipul activității: Hai la teatru!/ Educaţie pentru artă
Surse on line utilizate (link-uri): pagina de Facebook a Teatrului Ţăndarică
https://www.cavit.ro/redactiacavit/teatru-
Desfășurarea pe scurt a activității: Spectacolele, care se joacă la Teatrul Ţăndarică, sunt inspirate
din cele mai îndrăgite povești ale copilăriei și sunt presărate cu elemente inedite și o mulțime de idei creative
și interactive. După ce au vizionat on-line piesa de teatru, copiii au desenat și decupat marionete, punandu-
le aţe sau sfori ca să le poată da viaţă în mica lor scenetă. Apoi au căutat un loc în casă, mai exact un perete
pe care l-au transformat în scenă. Fiecare membru din familie a avut câte un rol. Responsabilul cu luminile
scenice a primit lanternele din dotare sau au folosit lanterna telefonului.
3.Titlul activității/ Tipul activității : Ne pregatim de Paşte/ Educaţie religioasă
Surse on line utilizate (link-uri): youtube.com/watch?v=T8flPyO2x5A (cântece de Paşte pentru copii)
http://edituraedu.ro/index/php?page=magazin&action=74, http://onelink.to/tralala
Desfășurarea pe scurt a activității:
Copiilor le place foarte mult să picteze și să realizeze lucruri cu mânuțele lor, folosindu-și
creativitatea și imaginația. Astfel, după ce au vizionat on-line materialele propuse, au ascultat poezia şi
cântecul ,,La Paşti” de George Topârceanu, şi-au pregătit materialele, împreună cu fraţii lor au realizat
desene şi au confecţionat decoraţiuni de Paşte. Apoi au postat pe grupul clasei de pe Facebook, împărtăşind
cu colegii obiectele realizate.
4.Titlul activității/ Tipul activității: Micii bucătari/ Educaţie pentru sănătate
Desfășurarea pe scurt a activității: Prin această activitate, vom contribui la dezvoltarea relațiilor
armonioase în familie, vom crește stima de sine a copiilor, responsabilitatea, asumarea sarcinilor în echipă.
Fiind realizată într-un mediu familial, prepararea unui produs culinar poate contribui la dezvoltarea
comportamentală şi emoțională a copilului, valorificând talentul, preferințele, aptitudinile și creativitatea
acestuia. Implicarea şi maniera de abordare a părinților vor transforma preparatul într-un produs unic și de
neprețuit pentru familie.
Elevii au avut ca sarcină să pregătească împreună cu părinţii, bunicii sau fraţii mai mari un sandwich
amuzant, un desert sau mâncarea preferată. După ce şi-au pregătit ingredientele, au spălat fructele/legumele
au trecut la prepararea lor. Ajutaţi de cei mari, copiii au petrecut ceva timp în bucătărie şi astfel au început
să aprecieze mai mult regulile de igienă şi efortul pe care îl fac mămicile atunci cand prepară mâncarea.
5.Titlul activității/ Tipul activității: Azi fac ce îmi place mie!/ Educaţie pentru dezvoltare
personală
Surse on line utilizate (link-uri):http://jocuridincopilarie.ro/tintar-moara/
http://cumsejoaca.ro/page/2/
https://profitpoint.ro/ce-ne-invata-jocul-monopoly-despre-finante-si-investitii
Desfășurarea pe scurt a activității: Prin cooperare, jocurile apropie membrii familiei și întăresc
relațiile, aduc bucurie și ne fac să uităm de probleme și de stres. Stabilirea strategiilor de joc, ne învață cum
să fim creativi, răbdători și cum să avem încredere în noi și în coechipieri. Iar cel mai mare beneficiu este
acela de a ne ține departe de lumea digitală, angajându-ne în activități care nu implică vizionarea unui ecran
smartphone, tableta sau computer.
717
Fiecare copil a desfaşurat în familie activitatea/activităţile preferate, după care fotografiile au fost
trimise pe grupul clasei de pe Facebok. Majoritatea dintre ei au desfăşurat jocuri, implicând şi ceilalţi
membrii din familie ( Remi, Nu te supara frate, Monopoly, Sah, Vanatoarea de comori etc.)
718
☀
PARTENERIAT EDUCAȚIONAL INTERNAŢIONAL!
EDUCATIE FARA FRONTIERE!ȘCOALA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASA!
PARTENERIAT EDUCAȚIONAL INTERNAŢIONAL!
CIOCLU ANINA-RAMONA
COLEGIUL TEHNIC ”GHEORGHE ASACHI”ONEȘTI
MAI 2020
Vremurile de astăzi au dictat închiderea imediată și neprevazută a școlilor, apoi extinderea rapidă a
educației online. Neavând experiența unei astfel de situații, atât elevii cât și profesorii s-au confruntat cu o
perioadă ce prevestea multe necunoscute: lecțiile online pot înlocui timpul petrecut în școală? Vor avea
orele aceeși eficiență? Va fi mai bine sau mai dificil? Va fi posibil?
Nefiind altă alternativă, ne-am avântat spre această formă de predare-învățare, lasând doar timpul să
descopere avantajele și dezavantajele unui format de învățământ cu totul nou în educația din România.
Profesorul a început rapid să se adapteze: să întocmească liste pentru fiecare clasă, să colecteze
materiale adaptate situației, să deruleze discuții virtuale în rândul elevilor, să atribuie temele pentru acasă-
totul într-un ritm alert ce trebuia adoptat de ambele părți. Lecțiile au început să se desfășoară pe platforme
care ofereau un minim de interacțuine cu elevii, cum ar fi aplicația Zoom, sau pe Google Classroom, unde
elevii puteau fi verificați la teme, se puteau adaugau comentarii în privat, se ofereau informații, clarificări.
Elevii, treptat, au început să se adapteze și să se conformeze, cât au putut ei mai bine.
Ca părinte al unui elev în clasa a V-a, dar și ca profesor de Limba engleză la liceu și ca diriginte la o
clasă a X-a, am fost implicată pe ambele „fronturi” de luptă. Am putut experimenta și părțile pozitive, dar
și pe cele negative ale unui astfel de sistem școlar.
Dacă la început elevii au acceptat și s-au conformat cu optimism și cu bucuria nepierderii unui an de
școală, problemele au început să apară, alături de avantaje.
Ca avantaj aș evidenția faptul că elevii s-au simțit bucuroși și determinați să îndeplinească sarcinile
de lucru, dar, deși au început cu elan, la scurt timp s-au aflat în imposibilitatea de a scrie toate lecțiile, la
toate materiile, de a efectua toate temele, de a le preda TOTUL la timp. Au început valurile de neplăceri
din parte elevilor cărora timpul nu le ajungea pentru a efectua ce li se cerea, deși minutele, orele petrecute
pe computer, tablete, telefoane era mare (lasând la o parte faptul că mulți elevi foloseau doar telefoanele
mobile pentru aceste lecții virtuale).
De cealaltă parte, ca profesor, am constatat cât este de dificil să corectez toate temele, la toți elevii,
să ofer comentarii în privat pentru fiecare, să explic și să justific evaluarea individual...volumul de muncă
on line și pe computer s-a dublat față de cel petrecut efectiv la ore. Era vorba despre totul la toți elevii, la
timp.
În comparație cu clasele tradiționale, totuși, clasele online nu sunt la fel de eficiente pentru
majoritatea elevilor. Este dificil pentru unii să țină pasul cu ce se întâmplă la orele pe Zoom, se pierde mult
timp cu organizarea, ca apoi lecția să ia un ritm și mai alert deoarece timpul alocat se scurge. Ramân
chestiuni neexplicate, lucruri neînțelese, ora mutându-se apoi pe privat pentru elevii care nu au înțeles, după
desfășurarea orarului zilnic la clase.
Rezultatele învățării sunt și ele relative, deoarece interacțiunea față în față nu este posibilă și
profesorul nu își poate forma o părere realistă despre fiecare elev în parte.
Această învățare online „forțată” are problemele ei! Și una de cele mai amintite de către elevi este
socializarea, empatizarea, desfășurarea laturei umane a fiecăruia dintre participanți.
În opinia mea, învățământul on line are avantaje, se ating obiective, se oferă evaluare pentru toți
elevii, dar efortul intelectual este la intensitate maximă, de ambele părți, iar dezvoltarea holistică a elevilor
lipsește cu desăvârșire, deși orele de dirigenție se desfășoară (dar tot on line).
Așteptăm cu toții, elevi și profesori deopotrivă, zilele întâlnirii reale, a comunicării față în față și a
interacțiunii. Abia acum s-a simțit importanța acestui lucru în viața școlară. Nu putem decât să sperăm la
vremuri mai bune!
719
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
GRĂDINIȚA ON-LINE
SĂPTĂMÂNA: 04-08.05.2020
TEMA ANUALĂ: ,,CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?’’
SUBTEMA: ,,FLUTURAȘUL’’
GRUPA: MICĂ STEP BY STEP ,,URSULEȚII’’

EDUCATOARE: CIOCȘAN ALEXANDRA
DATA ACTIVITĂȚI PROPUSE

04.05.2020 DȘ: CUNOAȘTEREA MEDIULUI:
Vizionare: ,,În lumea insectelor’’:
https://www.youtube.com/watch?v=EHjrqFp9OXY
DEC:EDUCAȚIE MUZICALĂ:
,,Fluturașul meu’’-cântec:
https://www.youtube.com/watch?v=zHo2nER0H9A
ALA 1: ȘTIINȚĂ:
,,Insectele" –vizionare:
https://www.youtube.com/watch?v=2pTMqKwgNHY
05.05.2020 DȘ:ACTIVITATE MATEMATICĂ:
,,Ajută fluturașul să ajungă la floare!"- joc didactic (numerație 1-2)
DPM: ,,Dansează hopa-hopa’’(dans):

https://youtu.be/K-qcXuT7TvE
ALA 1: ARTĂ: ,,Fluturași colorați’’-pliere și lipire din șervețele/hârtie

colorată
06.05.2020 DLC:EDUCAREA LIMBAJULUI:
,,Omida mâncăcioasă"-poveste (imagini)
DEC: EDUCAȚIE PLASTICĂ:

,,Omida"(amprentare)
ALA 1: ALFABETIZARE: ,,Omida mâncăcioasă"-repovestire

ȘTIINȚĂ: ,,Ciclul de viață la fluture’’- ppt.
07.05.2020 DOS: EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE:
,,Să iubim insectele!’’- convorbire
ALA 1: ALFABETIZARE: ,,Fluturașii’’- memorizare

ARTĂ: ,,Insecte’’- modelaj
08.05.2020 DOS: ACTIVITATE PRACTICĂ: ,,Fluturașul’’- confecționare din rolă
hârtie igienică
ALA 2: "Unde s-a ascuns fluturasul?"- joc de atenție
720
ECOURI ”DIGITALIZATE”
PROF. CIOLAC MIRELA ZAMILIA

LICEUL TEORETIC ”GRIGORE MOISIL” TIMIȘOARA
Ce ar fi de spus atunci când te pui la somn într-o lume normală și te trezești în alta aflată în plină
pandemie? Că totul e schimbat. Că te simți încătușat de niște mâini nevăzute și rutina zilnică se schimbă.
Nu te mai trezești zilnic să mergi la serviciu, nu te mai întâlnești cu prietenii, cu rudele, nu mai faci activități
în aer liber. Până și cumpărăturile stricte le faci parcă ”pe furate”, privind cu suspiciune în jurul tău și
apărându-te de un dușman invizibil. Și, dintr-o dată, ajungi să fii legat de un ecran din fața căruia nu te mai
dezlipești, aceasta însemnând ”munca de acasă”.
Nici învățământul românesc nu s-a putut feri de vălul virusului ce cuprindea țară după țară. Și uite-
așa, am ajuns să auzim peste tot vorbindu-se de ”digitalizare”. Digitalizarea este necesară în multe alte
domenii, cu atât mai mult în sistemul de învățământ. Competențele digitale sunt necesare tinerilor,
generației de „nativi digitali”, dar și generației de „imigranți digitali” - toți cei născuți până în 1994. Sunt
necesare resurse materiale, și acolo unde sunt, acestea necesită modernizarea lor, formarea resursei umane,
pentru actualizarea unor competențe, precum cele necesare învățării on-line. Nu poate fi vorba de o abordare
unilaterală, a învățării off-line sau a celei on-line, ci de o învățare combinată, de tipul „blended learning”,
cu mai mult curaj, înțelegând viziune și strategie pe termen scurt, mediu și lung.
Digitalizarea învățământului înseamnă acces la informații, comunicare, progres, favorizează
autonomia și încurajează creativitatea. Înseamnă a reuși profesorul să țină pasul cu vremurile actuale și,
mai ales, cu vremurile care vin. Lumea nu stă pe loc. Educația pe care o știm s-a completat cu acest tip de
educație, iar din punctul meu de vedere, digitalizarea învățământului ne oferă nouă, profesorilor un timp
mai mult pentru a face altceva. Provocările din această perioadă au fost multe… de la a face o platformă pe
școală la a interacționa foarte bine cu elevii la orele online, la a crea materiale mai mult sau mai puțin
dificile, în funcție de abilitățile fiecăruia. Am avut parte de o experienţă totală de învăţare, descoperire,
perfecţionare şi punere în practică. Şi după cum o vorbă spune: “teoria, ca teoria, practica ne omoară!”,
practica ne-a omorât într-un mod plăcut şi constructiv. Digitalizarea învățământului înseamnă schimbare
destul de mare în actul predării, evaluării, comunicării cu elevii, schimbare în sensul bun și constructiv,
reducerea rutinei, șabloanelor.
Schimbarea feţei invăţământului românesc a debutat printr-o constrângere a unei pandemii nemiloase
ce ne-a luat dintre noi, bunici, părinți și chiar copii. Mediul online este un mijloc la îndemâna noastră, ne
mai trebuia curajul și competențele, pe care fiecare dintre noi și le va îmbunătăți mai departe, indiferent de
ce ne va rezerva viitorul.
Cursurile urmate în această perioadă ne-au dat curaj și încredere, ne-au motivat, ne-au determinat să
avem răbdare, să investim timpul în noi, oameni ai școlii, care avem acea curiozitate intelectuală a breslei,
să învățăm mereu.
Cu alte cuvinte, se pot aduce în discuție atât avantaje, cât și dezavantaje ale acestei perioade cât școala
s-a desfășurat online, fără a lua în calcul zone și situații în care, efectiv nu se putea lucra în acest mod
datorită lipsei acute a mijloacelor materiale. Privim cu încredere în viitor și cu acea convingere că
învățământul tradițional și cu cel modern se vor armoniza, că se va găsi un echilibru în toate.
Astfel, citându-l pe Constantin Noica, ”o școală în care profesorul nu învață și el, e o absurditate.”
721
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ALE
INVAȚAMANTULUI ONLINE IN ROMANIA
PROF. CIOLOCA OANA

ŞCOALA GIMNAZIALA STRUGARI, JUD. BACAU
Aproximativ 38% dintre elevi au ţinut legătura cu profesorii sau învăţătorii doar pentru unele materii,
iar 8% dintre şcolari nu au avut deloc contact cu cadrele didactice, conform spuselor părinţilor lor, arată un
studiu IRES recent prezentat în mass-media, realizat în perioada 27 – 30 aprilie 2020, pe un eşantion de 1.319
respondenţi. Multe date publicate în ultima perioadă indică faptul că sistemul educațional din România nu este
tocmai pregătit pentru o abordare online. Pe de altă parte, există și păreri în favoarea unui astfel de sistem
modern cu predare de la distanță. Cert este că, în această perioadă, în contextul pandemiei globale, învățământul
online pare singura posibilitate responsabilă, iar țara noastră trebuie să-și accelereze investițiile în digitalizarea
educației. În învățământul privat lucrurile stau ceva mai bine, căci acolo există resurse financiare mobilizate
mai bine. Însă în învățământul public există numeroase probleme cu care se confruntă elevii, părinții și
profesorii. Cu bune și cu rele, acesta este sistemul de care momentan depinde educația copiilor din România
în perioada imediat următoare…
Avantaje ale sistemului de învățământ online (cel puțin în teorie): – nu se mai consumă timp și bani
pentru drumul spre școală, copiii nu mai fac efort fizic îndelungat și riscant (mai ales în cazul unor copii din
mediul rural, din comunități mici, unde se merge la mare distanță la școală, adesea pe jos), nu se mai face
naveta nici măcar în interiorul localităților (trafic mai redus în orașele aglomerate precum București);
– se evită bullyingul, o problemă tot mai intensă în școli și licee; – copiii se obișnuiesc mai bine cu
tehnologia, descoperă programe utile, totul este mai interactiv (anterior, copiii de vârste mai mici erau obișnuiți
mai degrabă cu jocurile pe smartphone și pe tabletă, mai puțin cu programele, browsingul și chiar utilizarea
laptopului sau a computerului desktop);
– dacă se folosesc resurse adecvate, totul se poate face mai simplu, completând de exemplu în programe
care permit chiar evaluarea instant;
– se evită aglomerația din școli, învățarea în schimburi – o problemă în unele școli urbane în special;
– dacă se realizează programe și alte resurse digitale interactive, avizate de sistemul educațional, acestea
pot uniformiza modul de predare;
– părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, pot fi la
curent cu adevărat cu situația școlară a copilului (acest lucru ar fi și mai puternic dacă s-ar utiliza sisteme de
catalog online);
– copiii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-au uitat tema acasă”, căci lucrând de acasă au toate caietele,
– se pot utiliza simplu variantele de manuale digitale, nu mai este nevoie de manualele în format fizic
(adesea aflate într-o stare avansată de degradare, fiind utilizate de mai multe generații de copii);
Dezavantaje evidente ale învățământului online în România
– lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient de
bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor
722
RELAȚIA FAMILIE-GRȂDINIȚȂ ESTE UN FACTOR IMPORTANT ȊN
EDUCAREA COPILULUI PREŞCOLAR ȊN ŞCOALA DE ACASĂ
PROFESOR: CIONCA OANA ADRIANA

Timpul nu trebuie măsurat în ore, zile, luni, ani, ci trebuie măsurat în fapte, lucruri, prieteni,
îmbrățișări, iubire, zâmbete și amintiri. Acum e momentul propice unei reconfigurări a vieții, un update -
unele foldere au fost virusate.
Ghidul acesta este rodul unor altfel de idei, unor altfel de viziuni asupra educației și trebuie privit
drept o hartă interactivă cu provocări pe care le poți experimenta. Te provoc! Fii altfel! Accesează,
analizează și creează lucruri noi!”
De-a lungul timpului, am observat ca, atunci cand nu se acorda importanta cuvenita comunicarii cu
parintii copiilor, in educatia acestora raman unele lacune importante in formarea si educarea copiilor
prescolari.
Un rol important in colaborarea dintre familie si gradinita, il constituie lectoratele cu parintii. In
cadrul acestor intalniri cu parintii am organizat expozitii cu lucrari ale copiiloir, constand in desene din
imaginatie, picturi, lucrari din plastilina, obiecte efectuate in cadrul activitatilor de lucru manual, constructii
din diferite truse, mape continand diferite lucrari ale copiilor.
In acest fel, parintii au posibilitatea sa vada ce fac copiii lor la gradinita si, in acelasi timp, sa compare
lucrarile copiilor lor cu ale celorlalti copii din grupa, sa inteleaga ce aptiduni au si ce posibilitati de interese
dovedesc. In prima zi cand un parinte ramane in clasa, el trebuie intampinat cu drag de catre educatoare si
prezentat copiilor.
Parintele este lasat sa observe clasa, sa puna intrebari sau sa raspunda el insusi unor intrebari. Apoi
este implicat intr-o activitate simpla cu copiii. Implicarea activa a parintilor in activitatea grupei are un
avantaj important pentru copil. Educatoarei ii revine sarcina de a incuraja familia sa vina in sala de grupa.
La inceprutul perioadei prescolare este important sa li se explice parintilor ca sunt bineveniti in gradinita si
pot participa la orice activitate doresc.
Ei sunt informati cu cateva probleme de ordin general: cunoasterea regulilor si procedeelor grupei
respective, familiarizarea parintilor cu modul de dispunere al salii de grupa, cerintele educatoarei in
implicarea activa a cestora la bunul mers al procesului instructiveducativ.
Recunoasterea si aprecierea muncii educatoarei ii face pe parinti sa se implice si mai mult in
activitatea din gradinita. Saptamanal, am afisat in gradinita tema activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate in
cursul saptamanii respective. Astfel, parintii au posibilitatea de control asupra activitatii copilului. Consider
ca este dreptul fiecarui parinte de a cunoaste ce se realizeaza zilnic in materie de educatie cu copilul sau.
De asemenea, un accent deosebit l-am pus pe participarea parintilor la activitati deschise, trimestriale.
Activitatea demonstrativa cu grupa de copii, permite parintelui sa fie propriul evaluator al copilului
sau si sa-l aprecieze, tinand seama atat de cerintele educatoarei, cat si de ale colectivului din care face parte.
Acest gen de activitati a fost primit cu un interes deosebit de catre parinti, acestia intelegand si mai bine
rolul pe care-l are colaborarea permanenta dintre gradinita si familie.
Convorbirile cu parintii creeaza un climat de incredere reciproca. Ele necesita mult tact, multa
atentie, vocabular ales din partea educatoarei.
Prin aceste convorbiri ne putem aduna datele necesare pentru ,,Caietul de insemnari asupra evolutiei
copiilor”: -numele si prenumele; -data si locul nasterii; -boli suferite pana la intrarea in gradinita; -la ce
varsta a inceput copilul sa mearga, sa vorbeasca; -de catre cine este supravegheat copilul in afamilie:parinti,
frati, bunici
723
ȘCOALA ONLINE- SAPTAMANA ALTFEL
PROFESOR CIORNEI MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALA SINTEA MARE, JUDEȚUL ARAD
În cadrul Săptămânii Altfel desfășurată online la Școala Gimnazială Sintea Mare una din temele alese
și derulate a fost „Ne jucăm și protejăm mediul înconjurător”. Această activitate s-a desfăsurat cu elevii
clasei a V-a.Ei au avut la dispoziție o zi în care a trebuit ca fiecare să își confecționeze una sau mai multe
jucării cu materiale reciclabile din casa lor.
În alegerea acestei activități am luat în considerare următoarele opinii.În primul rând consider că
jucăria a fost și este folosită încă din cele mai vechi timpuri ca mijloc de educație.Ea trezește copiilor stări
afective, stimulează gândirea, imaginația, curiozitatea. În al doilea rând consider că un rol important îl au
jucăriile confecționate de copii, deoarece prin confecționarea de jucării se stimulează interesul pentru
crearea unor jucării simple din materiale refolosibile și materiale din natura.O dată cu folosirea de materiale
refolosibile și de materiale din natura, copilul iși poate îmbogăți cunoștințele despre materialele folosite și
caracteristicile lor.De asemenea, copilul învața și tehnici de lucru necesare prelucrării materialelor și
importanța cunoașterii fiecărei caracteristici a materialului folosit.
Un alt aspect important este și grija față de mediul înconjurător.Scopul acestei activități este și acela
de a dezvolta în fiecare copil grija și protecția ce trebuie intreprinsă față de mediul înconjurător. Fiecare
copil trebuie să conștientizeze că fiecare acțiune de protejare a mediului înconjurător este importantă și
benefică.Fiecare copil trebuie să fie conștient de efectele devastatoare asupra mediului înconjurător dacă
nu se vor lua măsuri concrete de protejare a acestuia.
Nu în ultimul rând consider ca o data cu desfășurarea acestor activități, copilul poate dezvolta o
dragoste față de munca depusă și să obțină un să obțină un sentiment de mulțumire de sine și de reușită în
forțele proprii.Jucăriile fiind făcute cu propriul efort se va obține și un respect și se va manifesta o grijă
sporită față de produsele muncii lor.Prin această muncă se dezvoltă și simțul practic și estetic al fiecărui
copil în parte.
724
O ALTFEL DE ȘCOALA- ȘCOALA DE ACASA
PROF. ÎNV. PRIMAR ADRIANA CIOROBA

ȘC. GIMNAZIALĂ ,,I.AL.BRĂTESCU-VOINEȘTI”TÂRGOVIȘTE
Nu credeam că școala poate fi și ,,de acasă”! Putea fi Școala Altfel- ,,Să știi mai multe, să fii mai
bun!”, cu toate provocările de a crea contexte valoroase de învățare dincolo de spațiul conventional al unei
săli de clasă! Nu mi-aș fi imaginat însă că, stand acasă, zilnic, voi intra în casele copiilor, că ne vom aventura
împreună într-un univers al cunoașterii, iar această aventură ne va îmbogăți pe fiecare în parte, copil sau
adult.
Experiența Covid am ales să o transformăm dintr- un obstacol într-o oportunitate. A fost momentul
unei regândiri a paradigmei învățării.
Înainte ca învățământul on-line să devină obligatoriu, am avut mari rețineri în privința desfășurării
unui proces instructiv în mediul digital. Dar atuurile acest mediu (dinamismul, culoarea, interactivitatea),
pasiunea copiilor pentru spațiul virtual (jocuri, filmulețe de pe Youtube), dorința profesorilor de a depăși
niște bariere sau stereotipuri, toate acestea au devenit motoare ale unei altfel de învățări. Am pășit cu
timiditate în spațiul acesta nou, dar extrem de generos. La început a fost WhatsApp-ul- grupuri ale copiilor
și ale părinților din care ,,doamna”a început să facă parte și să stabilească o relație de comunicare care și-a
propus să restabilească sentimentul de calm, siguranță, normalitate. Activitatea pe grup le-a oferit unor
copii momentul lor de glorie. Și-au depășit timidități, au creat tutoriale pentru colegii lor cu competențe
digitale încă nedezvoltate, s-au înregistrat pentru a rezolva diferite sarcini școlare. Pentru elevii mei,
momentul startului în învățarea la distanță a fost unul favorabil deoarece aveam programată Școala Altfel
și chiar a fost altcumva, într-un sens pozitiv. Idei valoroase le-am regăsit pe blogul EmaLaScoala. Așa am
ajuns să gândesc un program coerent pentru întreaga săptămână. Câteva teme au fost foarte atractive pentru
elevii mei, iar rezultatele spectaculoase. Un exemplu îl constituie interviurile luate membrilor familiei. A
existat o fază de documentare, ei și-au pregătit liste de întrebări, au căutat subiecte interesante și au realizat
înregistrări ale acestor interviuri în formule diferite, unele respectând formatul unui interviu televizat.
Printre subiectele abordate au fost, evident, experiențele generate de noul virus, efectele pandemiei,
comportamente responsabile, mesaje de încurajare. Un alt segment de interes au fost jocurile copilăriei de
altădată și un elev ales să intervieveze două generații- părinți și bunici, realizând un interviu extraordinar
de interesant, presărat cu elemente comice. Alții au dorit să afle chiar despre primele joburi ale părinților,
cele care le-au permis să obțină primii bani de buzunar.Cea mai reușită realizare a reprezentat-o interviul
luat de o fetiță sorei sale mai mari care a vorbit despre modul cum au trăit studenții această realitate, cum
s-au străduit să procedeze responsabil și cât de important este să deținem o informație corectă, în timp util,
pentru a nu fi extrem de vulnerabili în fața unui dușman nevăzut, dar atât de puternic, precum noul virus.
Au existat cercetări, documentări asupra unor descoperiri care au marcat viața oamenilor-
pergamentul, hărtia, stiloul, mașinile și motoarele lor, invenții și inventatori. De asemenea, interesantă a
fost propunerea de a crea un mic dejun cu aspect hazliu, din ingrediente sănătoase, limonade sau prăjituri.
Nu au lipsit rețetele, fotografiile produselor, înregistrări ale procesului de lucru ori comentariile colegilor.
Am beneficiat, în acest timp, de oferta Olimp Net privind accesul gratuit la biblioteca digitală
interactivă 3D, de produsul educational on-line ȘcoalaIntuitext care a îmbinat jocurile și materia școlară în
mod inedit, de spectacolele live Facebook ale Teatrului Țăndărică. De asemenea, am utilizat povești
terapeutice (Iepurașul Țup și gândurile sale, Trandafirul alb și stima de sine) și filmulețe de pe Youtube
(Licuriciul și buburuza) pe care le-am valorificat în videoconferințe pe Zoom.
Înainte de vacanță, elevii școlii noastre aveau deja activate conturile personale și exista clasa noastră
virtuală în Google Classroom, astfel că, în momentul în care învățarea on-line a devenit obligatorie, noi
aveam deja creată o infrastructură și câteva timide încercări de a posta materiale.Experiența Classroom a
fost una fabuloasă pentru că mi-a forțat, mai întâi de toate, mie limitele.Lecțiile on-line, folosind Meet, au
căpătat consistență, am înțeles că este necesară o bună programare a activităților, că e necesar să gestionezi
bine factorul timp, dar, mai ales, pe cel uman, că este destul de dificil să menții atenția copilului pe parcursul
unei lecții, dacă nu oferi elemente atractive, inovatoare, în care să se simtă valorizat. Mi s-a părut util să
folosesc diferite aplicații care să-i capteze, cum ar fi Mentimeter.Pentru predare am folosit PPT-uri create
de mine, slidurile au jucat rol de tablă alba, le-am creat diferite documente asupra cărora le-am dat drept de
725
editare, facilitând munca în echipă.De câte ori a fost nevoie, în materialele de studiu am inserat link-uri
utile, înregistrări de pe Youtube, link-uri pentru activități AVAP, pin-uri Pinterest.Pentru evaluări, foarte
utile au fost Quiz-urile pe care mi le-am creat în raport cu obiectivele mele.
Cel mai emoționant moment a fost serbarea de sfârșit de an școlar pe care am desfășurat-o on-line.Cei
mici au realizat cărticele folosind aplicația storyjumper- cărți despre copilărie, gânduri bune, pasiuni.S-au
prezentat înregistrări ale unor coregrafii realizate de elevi, s-au interpretat roluri comice ori piese
instrumentale- pian vioară.Am pregătit pentru elevii mei un PPT care conține un mesaj de felicitare pentru
toți, diplome pentru fiecare, cu fotografie inserată, iar la final clipul lui Smiley- Va fi bine, alături de urarea
,,Vacanță plăcută!”.Totul rămas în Classroom, pentru fiecare în parte, martor discret al modului în am ales
cu toții să aducem speranța într-un moment de încercare și să devenim mai buni și mai încrezători în forțele
noastre.
726
ȘCOALA DE ACASA – TEMA SAPTAMANALA:
,,CUM MASURAM TIMPUL?”
PROF. CIRILESCU MARINELA

GRĂDINIȚA CU P.P. NR. 4, REGHIN
Școala de acasă a fost o adevărată provocare atât pentru cadrele didactice cât și pentru copii și părinții
acestora.
În cadrul temei anuale de studiu ,,Cine și cum planifică/organizează o activitate?” am propus proiectul
tematic ,,Tic-tac, tic-tac .../ Asăzi, mâine ce să fac?” în cadrul căruia am studiat tema săptămânală: ,,Cum
măsurăm timpul?” (săptămâna 27-30.04.2020). Am gândit și conceput activitățile în așa fel încât copiii să
poată realiza sarcinile doar cu materiale avute la îndemână, în casă.
Luni:
,,Bună dimineața, dragi fluturași!”, vă propun să ne începem ziua cu un scurt moment de mișcare
pe melodia cântecelului ,,Ursuleții s-au trezit” - https://youtu.be/1vSmVEmaDh4 . Aș mai dori să îmi
transmiteți cum vă simțiți astăzi desenând o față veselă/tristă/serioasă.
În continuare, vă propun să urmăriți un scurt filmuleț cu Paxi: ,,Ziua, noaptea și anotimpurile” –
https://youtu.be/X22p7YK2-Co și să discutați cu părinții ce activități desfășurați voi ziua și noaptea.
Marți:
,,Bună dimineața, dragi fluturași! Mă bucur să fiu din nou în legătură cu voi!”. Eu astăzi sunt veselă,
voi cum sunteți? Aștept să îmi trimiteți fețele vesele sau triste, după cum vă simțiți azi.
,,Cucuriguuuu!” -cântă cocoșelu-n gura mare, vremea este de învioare!
Vă propun să ascultați căntecelul ,,Cocoșelul” - https://www.youtube.com/watch?v și pe urmă să
încercați să îl cântați și voi.
,,Cu ce instrumente putem măsura timpul?” - vă propun să urmăriți imaginile pe care le trimit cu
diferite instrumente de măsurare a timpului începând din cele mai vechi timpuri.
În continuare vă propun să încercați să realizați și voi un ,,Ceas solar”. Pentru acesta aveți nevoie de
o farfurie sau o tavă plată, o sticlă închisă la culoare sau de un băț și de plastilină.
Cum veți poceda?
Așezați sticla sau bățul în ,,picioare” în mijlocul fafuriei sau a tăvii și fixați cu plastilina pentru a nu
se răsturna. Puneți farfuia/tava la soare (pe balcon, pe terasă sau în alt loc unde ajunge soarele).
Observați umbra sticlei/bățului? Acolo, unde vedeți pentru prima dată umbra farfuriei/bățului faceți
un semn pe margine cu un creion sau cu ce aveți la îndemână. Din când în când urmăriți umbra și faceți din
nou semn acolo unde s-a mutat. În acest mod ne dăm seama de trecerea timpului. Puteți să folosiți acest
ceas solar și în următoarele zile.
Miercuri:
,,Bună dimineața, dragi copilași!” - Cum vă simțiți astăzi? Eu astăzi sunt serioasă și tare m-aș bucura
ca până la sfârșitul zilei să mă înveseliți. Ce spuneți? Aștept să primesc de la voi fețele voastre, vesele/triste
sau serioase, după cum vă simțiți fiecare.
,,Tic-tac, tic-tac, bate ceasul ne-ncetat/ Și pe noi ne-a deșteptat!” - încercăm să ne înviorăm imitând
bătăile de ceas prin diferite mișcări de brațe sau mers ritmic
,,După ce ne-nviorăm/ Fețe vesele luăm/ Și-o poveste ascultăm”. Vă propun să vizionați ,,Povestea
ceasului cu inimă” - https://youtu.be/mwnfKUM9AvA și tare m-aș bucura să spuneți și voi povestea și să
precizați ce v-a plăcut cel mai mult din poveste.
Joi:
,,Bună dimineața, dragi copilași!” –mă bucur de o nouă zi. Eu astăzi sunt veselă. Voi cum sunteți?
Pentru a avea o zi bună, vă propun un scurt moment de înviorare făcând câteva mișcări pe melodia
cântecului ,,Am o căsuță mică!” cântat de Gașca Zurli - https://youtu.be/
,,Ceasul are cifre mititele/ Vă propun să ne jucăm cu ele!”. Pentru a putea ,,citi” ceasul este nevoie
să recunoaștem cifrele. Așezați cifrele în ordine crescătoare de la 1 la 10 și apoi numărați crescător și
descrescător. O să vă indic câteva cifre, iar voi, dragi fluturași, va trebui să luați jetonul cu cifra indicată și
să formați grupe cu tot atâtea obiecte (jucării, capace, boabe de fasole sau ce aveți în casă) cât indică cifra
de pe jeton, după modelul următor:
727
35689
În continuare vă propun un joc numit ,,Sari din oră în oră!”. Pentru a vă putea juca trebuie să faceți
un ceas pe covor/ parchet/balcon, terasă/trotuar, unde doriți voi să vă jucați și să aveți spațiu. Pentru ore
puneți jetoanele cu cifre pe care le aveți pregătite din zilele anterioare. Când ceasul este gata săriți ,,din oră
în oră” începănd de la ora 1 până la ora 12 și numărați. Prima dată executați săritura pe două picioare, pe
urmă săritura într-un picior. Puteți varia săritura înainte-înapoi/din doi în doi, dar nu uitați să și numărați.
Dragi copii, sper că vă plac propunerile noastre!

,,Sănătatea ne-o păstrăm, dacă mâinile le spălăm” - Să nu uitați de igiena mâinilor înainte și după ce
serviți masa și ori de câte ori este nevoie!
Vineri:
01.05.2020 – zi liberă
Bibliografie:
1. https://youtu.be/1vSmVEmaDh4
2. https://youtu.be/X22p7YK2
3. https://www.youtube.com/watch?v
4. https://youtu.be/mwnfKUM9AvA
5. https://youtu.be/
728
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. CIRLIGEANU MARGARETA,

C. S. E. I. SUCEAVA
se poate extinde mai multe săptămâni, poate chiar luni de zile, cadrele didactice din România sunt provocați
să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu
instrumente online accesibile tuturor și multă determinare, duce la progrese și, mai mult decât oricând,
încurajează elevii să învețe și să lucreze independent.
Școala de acasă nu înseamnă arest la domiciliu. Un copil are multă energie și timp pentru joacă, pentru
sport, pentru hobby-uri, pentru a învăța ce îi place. Multe din familiile care practică școala de acasă se
organizează în grupuri cu care au diferite activități. De exemplu, în Marea Britanie, una din organizațiile
care oferă resurse pentru educația la domiciliu oferă programe zilnice de activități în aer liber sau artă,
pentru grupuri de copii de vârste mixte.
În alte cazuri se organizează așa-zisele „academii de home school” care oferă materiale, acces la
examinări naționale sau portofolii în care se înregistrează activitățile și rezultatele copiilor.
În cadrul școlii de acasă, părinții vor căuta să afle care sunt preferințele, talentele, interesele și
punctele forte ale copiilor. În funcție de aceste nevoi și de circumstanțele familiale, ei vor stabili un
program, vor alege cărțile sau sursele de informare, vor planifica ieșiri, excursii, vor căuta să fie membri la
diferite cercuri și cluburi, vor cumpăra software, vor înregistra copiii la unele cursuri online sau, în unele
cazuri mai rare, vor angaja tutori particulari. Toate aceste lucruri sunt făcute cu un scop: de a-i ajuta, de a-
i sprijini pe copii în demersul didactic și, totodată de a face cât mai clar mesajul cadrelor didactice.
Copiii învață astfel prin exerciții, lectură, studiu individual și socializare cu persoane de diferite
vârste, în contexte variate. Nu sunt legați de un anumit ritm sau de cerințe externe. Se pot concentra câteva
săptămâni pe o singură materie, pot termina un manual/o materie mai repede sau mai lent.
Copiii care studiază acasă au parte de atenția nemijocită atât a părinților, cât și a cadrelor didactice
(educatori, învățători, profesori), dezvoltă relații mai apropiate cu părinții care implică și mai mult respect,
au o calitate a vieții crescută (sentiment de siguranță și confort), pot investi mai mult timp în domeniile în
care sunt talentați, înțeleg mai bine explicațiile, se socializează în mod pozitiv, au parte de experiențe mai
variate, pot avea rezultate mai bune la învățătură. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, copiii educați
acasă au avut rezultate cu 15-30% mai ridicate la testele naționale standardizate decât copiii care au învățat
în școală.
Părinții sunt conștienți de dificultățile procesului educativ în ceea ce privește școala de acasă, dar
consideră că rezutatele pe termen lung merită investiția.
O parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/la distanță, având astfel
un impact negativ asupra învățării temeinice.
Marea majoritate a cadrelor didactice semnalează disfuncții în ceea ce privește următoarele activități
de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană (65%), sprijin personalizat pentru
elevii cu nevoi speciale de învățare (64%), monitorizarea ritmului învățării (52%), feedback pentru
corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor (45%), explicații pentru înțelegerea conceptelor,
relațiilor, fenomenelor (45%), consiliere individuală (36%).
Pentru a susține activități de învățare la distanță, cadrele didactice și elevii folosesc cel mai frecvent
aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev), precum: platformele
educaționale, Whatsapp sau Messenger (91% – medie de 3, 66 pe o scală de 4) sau chiar apeluri telefonice
(83% – medie de 3, 34).
Pe locurile următoare se situează: utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital,
cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale,
muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc. (medie de 2, 82), apoi platformele specializate de eLearning
(2, 6) și aplicațiile pentru apeluri video/ videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams (2, 48).
Constantin Cucoș, profesor universitar doctor, director al Departamentului pentru Pregătirea
Personalului Didactic, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași afirma că „orice proiect de educație la
729
distanță este, de bună seamă, un demers pedagogic ce presupune redimensionări de conținut și de strategie
comunicațională”.
Același profesor universitar menționa că „profesorii noștri sunt, într-o bună măsură, pregătiți să facă
față acestei provocări și să compenseze inconvenientul și deficiențele instrumentelor digitale disponibile
prin creativitate didactică, proiectare minuțioasă, instruire personalizată; oricum, vorbim despre un
compromis și o încercare de a face tot posibilul într-un context de educație atipic și incomod, mai ales
pentru clasele mici”.
730
SCHIMBĂRILE NEAȘTEPTATE
REPREZINTĂ ADEVĂRATE PROVOCĂRI!
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR CÎRMACI LILIANA CORNELIA

ȘCOALA GIMNAZIALA FRATAUȚII VECHI, JUDEȚUL SUCEAVA
Dacă sala de clasă avea regulile sale bine cunoscute, derularea activităților de învățare exclusiv cu
ajutorul noilor tehnologii a reprezentat o adevărată reconfigurare a procesului educațional. Și cum orice
schimbare înseamnă adaptare, am învățat și noi să învățăm on-line, înțelegând (deși nu ne-a fost prea ușor)
că, în această perioadă, distanța din mediul on-line a fost singura modalitate de continuare a învățării în
condiții de siguranță.
După această perioadă de învățare on-line, consider că ar fi interesant și plăcut pentru elevi să se afle
în fața unui manual digital-redactabil după care să lucreze.
Мanualul dіgіtal еѕtе о rерlіϲă dіgіtală a ϲеluі tірărіt ϲе ϲоmрlеtеază aϲtіvіtățіlе dе învățarе ехіѕtеntе
în vеrѕіunеa tірărіtă ϲu aϲtіvіtățі multіmеdіa іntеraϲtіvе. Aϲеѕtеa оfеră maі multă varіеtatе еlеvіlоr,
tranѕfоrmându-і în mеmbrі aϲtіvі aі рrоϲеѕuluі dе învățarе.
Рrіntrе avantaјеlе ϲеl maі dеѕ mеnțіоnatе dе ѕuѕțіnătоrіі manualuluі dіgіtal utіlіzat реntru ϲlaѕa a
ІV -a mеnțіоnăm:
- еlеvіі nu vоr maі fі nеvоіțі ѕă роartе zіlnіϲ în gһіоzdanе ϲărțі grеlе ϲarе lе роt oрunе în реrіϲоl
ѕănătatеa, ϲі vоr vеnі la șϲоală dоar ϲu о tablеtă ре ϲarе ѕunt ѕtоϲatе іnfоrmațііlе; - еlеvіі ѕunt în gеnеral
atrașі dе nоіlе tеһnоlоgіі;
- într-un manual dіgіtal іnfоrmațіa роatе fі uрdatată/ rеvіzuіtă fоartе ușоr;
- a învăța dеvіnе un luϲru рlăϲut, manualul dіgіtal реrmіțând un grad fоartе rіdіϲat dе іntеraϲtіvіtatе
ϲu еlеvul șі dеzvоltându-і ϲrеatіvіtatеa;
- еlеvіі vоr fі maі bіnе рrеgătіțі реntru a urma ϲarіеrе bіnе рlătіtе în dоmеnіul ІΤ dеоarеϲе ре tablеtе
ѕе роt ѕtоϲa fіșе dе luϲru, tеmе реntru aϲaѕă еtϲ.;
- ѕе rеduϲе ϲantіtatеa dе һârtіе utіlіzată la ϲlaѕă, în favоarеa рrоtејărіі mеdіuluі înϲоnјurătоr;
- manualul dіgіtal ϲоnțіnе în рluѕ față dе ϲеlе ϲlaѕіϲе șі aϲtіvіtățі multіmеdіa іntеraϲtіvе dе învățarе,
ϲarе роt fі ехеrϲіțіі іntеraϲtіvе, јоϲurі еduϲațіоnalе, anіmațіі, fіlmе șі ѕіmulărі;
- еlеvіі ar рutеa ѕă învеțе nоțіunі tеоrеtіϲе ре aрlіϲațіі рraϲtіϲе, ϲarе ѕă îі aјutе ѕă înțеlеagă maі bіnе
lеϲțііlе șі ѕă lе aрrоfundеzе;
- învățatul ѕă nu maі rерrеzіntе реntru еlеvі о оblіgațіе nерlăϲută, ϲі ar рutеa dеvеnі dіѕtraϲtіv șі
іntеraϲtіv.
Argumеntеlе ϲоntra:
- nu ѕе роatе mоdіfіϲa nіmіϲ ре manual; ar fі bіnеvеnіt un manual dіgіtal în ϲarе utіlіzatоrul ar рutеa
ѕă faϲă, într-о manіеră ѕіmрlă, mоdіfіϲărі;
- manualеlе dіgіtalе рrеѕuрun ϲоѕturі ѕuрlіmеntarе реntru рărіnțі, реntru ϲă еlе роt fі aϲϲеѕatе dоar
dе ре laрtор, tablеtă; рărіnțіі vоr fі nеvоіțі ѕă aϲһіzіțіоnеzе aϲеѕtе dіѕроzіtіvе реntru ϲa aϲеștіa ѕă роată
utіlіza nоіlе manualе;
- ѕtudііlе arată ϲă utіlіzarеa іntеnѕă a tablеtеlоr afеϲtеază ѕănătatеa ϲорііlоr; - tablеtеlе dіѕtrag atеnțіa
еlеvіlоr ϲarе, în lоϲ ѕă învеțе, роt fі atrașі dе јоϲurі, еmaіl еtϲ.;
- mulțі рrоfеѕоrі nu ștіu ѕă utіlіzеzе nоіlе tеһnоlоgіі șі fоrmarеa aϲеѕtоra ar nеϲеѕіta ϲоѕturі marі ϲarе
ѕ-ar adăuga ϲеlоr nеϲеѕarе aϲһіzіțіоnărіі dе tablеtе, ѕоfturі dе manualе, ϲrеărіі dе іnfraѕtruϲtură wі- fі еtϲ.;
- ѕtudііlе dеmоnѕtrеază ϲă реrѕоanеlе ϲarе ϲіtеѕϲ un tехt în fоrmat һârtіе înțеlеg șі învață maі bіnе
dеϲât реrѕоanеlе ϲarе ϲіtеѕϲ un tехt dіgіtal;
- tablеtеlе nu ѕunt nеϲеѕarе dеоarеϲе manualеlе tірărіtе, ϲһіar șі daϲă ѕunt maі vеϲһі șі nеrеvіzuіtе,
aϲореră ϲоnțіnuturіlе dе bază;
- ѕреϲіalіştіі trag un ѕеmnal dе alarmă şі ѕрun ϲă tіmрul реtrеϲut dе ϲоріl/еlеv în ехϲеѕ ре tablеtе,
ірad-urі ѕau ϲalϲulatоarе роatе ϲrеa dереndеnţă, îl роt faϲе agrеѕіv, оbеz şі ѕă nu maі dоrеaѕϲă ѕă ѕоϲіalіzеzе
ϲu оϲеі dіn јur.
În ϲоnϲluzіе, manualеlе dіgіtalе ѕunt о rеѕurѕă еduϲaţіоnală mоdеrnă ϲa rеzultat al іmagіnaţіеі,
іnіţіatіvеlоr, ехреrіmеntеlоr şі рrоmоvărіlоr, ϲеrϲеtărіі şі dеzvоltărіі nоіlоr tеһnоlоgіі în еduϲaţіе, în
731
рrоϲеѕеlе ѕіѕtеmuluі dе învăţământ. Οrіϲе ѕϲһіmbarе/ mоdіfіϲarе іndіfеrеnt în ϲе dоmеnіu рrоvоaϲă rеaϲțіі
рrо șі ϲоntra. Înϲă nu ѕuntеm atât dе dеѕϲһіşі la nоu ре ϲât nе-am dоrі, dar рână la urmă ϲоntradіϲțііlе
ѕоϲіalе іnѕріră nоrmalіtatеa unuі ророr șі una dіntrе aϲеѕtе ϲоntradіϲțіі о rерrеzіntă іntrоduϲеrеa manualеlоr
dіgіtalе în șϲоlі.
732
PROF. ÎNV. PREȘC. CÎRSTEA CRISTINA MIHAELA

GRĂDINIȚA NR. 46, SECTOR 1, BUCUREȘTI
Sunt aproape trei luni de când școala s-a mutat în mediul online, iar săptămâna aceasta cei din clasele
terminale își reiau activitatea în școli, în vederea pregătirii pentru susținerea examenelor finale. La început,
procesul de predare online s-a mișcat anevoios. Întrebarea era cum pot fii făcute în condiții optime aceste
cursuri dacă până în acel moment nici profesorii nici elevii nu au fost pregătiți pentru așa ceva ? Totul a
fost haotic ! Surpriza a venit de la cadrele didactice, inițiativa plecând de la nivel individual.
Profesorii s-au organizat în grupuri pe WhatsApp sau facebook, astfel încât să nu piardă legătura cu
elevii și părinții, iar procesul de învățare să continue.
Mai târziu au apărut diverse aplicații și platforme prin care cadrul didactic și elevul au încărcat
materiale. Începutul a fost dificil pentru mulți dintre noi, cu atât mai mult cu cât resursele materiale
personale (profesor /elev) erau insuficiente .
Personal, pentru a compensa imposibilitatea de a derula activități în această perioadă, am simțit
nevoia să reorganizez activitatea, ținând cont de faptul că preșcolarii mei au vârsta cuprinsă între 5 și 6 ani
și nu au posibilitatea efectuării activităților de învățare propuse online în mod independent.
Pentru a facilita accesul părinților la materiale, am creat pe site-ul oficial al grădiniței o aplicație
unde, la începutul fiecărei săptămâni, încărcăm materiale corespunzătoare temei . Activitățile online se
desfășoară pe Zoom după un program stabilit de comun acord cu părinții .
Am recurs la această modalitate, deoarece comunicarea este ușoară, copiii pot interveni în discuții și
interacționa în mod direct.
Denumirea experienței de succes - Exploratori în lumea emoțiilor
Emoțiile copiilor sunt aspecte foarte importante ale sănătății psihice și fizice a acestora. Ele reflectă
ceea ce trăiesc copiii noștri în fiecare clipă, modul în care ei se raportează la realitatea înconjurătoare.
Recunoașterea emoțiilor proprii și ale celorlalți, asocierea trăirilor emoţionale cu un anumit context, găsirea
unor reacții adecvate la diferite situații îi fac pe copii mai inteligenți din punct de vedere emoțional și mai
pregătiți pentru provocările vieții.
Descrierea experienței de succes
MATERIALE NECESARE:
 coli, cartoane,
 pioneze sau bolduri
 dopuri pentru cercei
 lipici
 culori sau carioci
Etape de lucru:
 A. Destinație: Țara emoțiilor – pe fondul muzical asigurat de cântecelul Trenulețul veseliei
(https://www.youtube.com/watch?v=TcIBIZ3eDDg), copiii au „urcat ”, în trenuleț . Locomotiva am fost
eu, educatoarea . Trenul se oprește în momentul în care s-a terminat melodia și am „ajuns ” în Țara
emoțiilor.
 Am inițiat o discuție cu copiii:
 Ce poate reprezenta o călătorie?
 Te-ai gândit vreodată până acum ce ai face dacă ai fi în țara veseliei?
 Care este rostul unei călătorii în țara emoțiilor?
 Ce sunt emoțiile? (trăiri, stări sufletești pe care le avem în diferite situații, de exemplu, dacă am
rupt jucăria preferată voi fi supărat, dacă d-na educatoare îmi laudă desenul voi fi bucuros) . Pentru fiecare
emoție am arătat jucăria confecționată de mine .
 Ce emoții cunoști? (bucurie, tristețe, veselie, supărare, fericire, frică, uimire, etc.)
 Ce simt eu acum? ( am mimat diferite emoții)
 Ce simți tu? (am încurajat pe rând toți copiii să mimeze diferite emoții, iar noi, ceilalți participanți
să le ghicim ) .
733
În continuare, părintele creează ( confecționează ) împreună cu copilul o jucărie din materialele
enumerate la început . Jocul v-a continua alături de famile . Copilul trebuie să identifice emoția și să o
realizeze pe fața-jucărie, mișcând sprâncenele, poziția gurii, lacrimi vs. bujori. Copilul va identifica și
situații când s-a simțit sau se poate simți în acest fel și ce poate face pentru a se simți mai bine (respirație
profundă, numărat până la 10, exerciții fizice, discuție cu cineva, muzică, dans etc.).
Se inversează rolurile.
Beneficii pentru preșcolari
Prin intermediul acestor jocuri de autocunoaştere şi de dezvoltare personală, preșcolarii învaţă să-şi
exprime valorile personale, emoţiile, se descoperă pe ei, îi descoperă pe ceilalţi şi mediul în care trăiesc.
734
MEDIUL ȘCOLAR DE ACASĂ
PROF. CISMARU MARINELA
Personalitatea elevului reprezintă stâlpul întregii activităţi didactice. Managementul învățării nu este
o profesie, ci o ucenicie în însuşirea calității de a fi elev. Pornind de la ideea lui Seneca, „nu pentru şcoală,
ci pentru viaţă învăţăm, ” aş putea afirma că, şcoala se legitimează nu prin ceea ce face între pereţii ei, ci
prin rezultatele ei în viaţă. În acest sens, trebuie să ne îndreptăm atenţia asupra factorilor care influenţează
motivaţia elevului către învăţare şi necesitatea de a-l situa în centrul activităţii de învăţare şi de formare a
acestuia.
Mai mult, conceptul de management se predă ușor sau mai bine zis i se cedează locul celor mici, prin
asimilarea unei pletore semantice cât mai variate. Pentru ca învăţarea să fie eficientă elevul trebuie să preia
controlul asupra propriei învăţări şi să o administreze. El este cel care îşi va spune ce, cum, unde şi când să
gândească. Această paradigmă nouă, caracterizată prin accentul pus pe învăţare, pe construirea cunoaşterii
de către elev, pe dezvoltarea de competenţe noi, poate fi facilitată prin utilizarea adecvată a tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor în procesul de predare- învăţare- evaluare.
Completând ”designul” educaţional cu softul educaţional se vizează în mod special progresul tuturor
elevilor în învăţare, cu rezultate comparabile, indiferent de nivelul lor iniţial, rezultate care să le permită să
aibă încredere în procesul de învăţare, astfel încât să poată continua să îşi pună în aplicare aptitudinile de
învăţare şi în procesul de învăţare continuă. Trebuie să ținem seama de caracteristicile generale ale softurilor
educaţionale: interactivitatea, diversitatea, accesibilitatea, optimizarea instruirii, înțelegerea proceselor
complexe, atractivitatea și ușurința utilizării, eficientizarea cursurilor, participarea activă a elevilor,
feedback rapid, posibilitatea demonstrației rapide, flexibilitatea și scalabilitatea, pentru a înțelege
necesitatea utilizării lor curente în actul didactic.
O descriere exhaustivă și actualizată a managementului activității didactice și a administrării unității
de învățare este necesară și oportună pentru formarea resurselor umane în definirea conceptului de
învățământ online. Acesta deschide posibilitatea unei pregătiri structurate, coordonate și corect etapizate
de nivel sau ciclu curricular este închis.
Tot ceea ce înseamnӑ proces educațional de predare-învӑțare de verificare și notare a redevenit în
atenția noastrӑ sub titulatura de proces educațional la distanțӑ. Cu toții ne-am mutat activitatea în mediul
on-line, am fӑcut cunoștintӑ cu aplicații care faciliteazӑ învӑțarea la distanțӑ.
Învățământul la distanță desemnează o nouӑ experiențӑ de învățare, pe care elevii noștri, elevi, o
experimentează cu succes de câteva luni. În timp ce aceastӑ învӑțare la distanțӑ (Distance Learning)
reproduce învățarea la fața locului, profesorii au început sӑ ofere o instruire adecvatӑ care să permit elevilor
să îndeplinească standardele așteptate într-un mediu online.
elevi pentru a ne îmbunătăți exact acele laturi pe care le cere viitorul . De menționat un aspect important
– interacțiunea! Este, totodată, posibil să observăm în această perioadă de predare online, elemente de
comunicare interumane care se pot pierde. Nu mai putem observa în întregime limbajul corpului celeilalte
persoane şi trebuie, de exemplu, să fim un pic mai atenţi la reacţiile receptorului pentru a le interpreta
corect.
Practica online de până acum a oferit situații variate, în care strategiile didactice au devenit, cumva,
mai flexible, evidețiindu-se:
- asigurarea unei comunicări clare, nuanțate, explicite și, în același timp,
ferme în cazul în care elevii adresează întrebări și omiterea unui așa-zis ”dialog suprapus” astfel
încât, într-un timp limitat elevii să poată oferi clarificări specifice obiectivelor de învățare, cerințe-sarcină;
- monitorizarea continuă și activă a e-mail-ului de către fiecare cadru didactic,
735
a platformei utilizate, chiar a telefonului mobil în vederea aigurării unei comunicări eficiente, și
optime, de suport, cu toți părinții elevilor împlicați în acest proces de învățare;
- evitarea, cu excepția cazului în care sunt programate cu atenție și limitate,
conversațiilor online îndelungi, fără eficiență didactică sau afectivă;
- evitarea solicitӑrii imprimӑrii (listării) tuturor fișelor de lucru individual
recomandate
- asigurarea și respectarea sistematică a activităților de pregătire teoretică și
metodică individuală (sau de grup) a cadrelor didactice pe tot parcursul perioadei în care unitățile
școlare sunt închise.
736
ÎNVĂȚAREA ONLINE – AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
PROF. ÎNV. PRIMAR CIUCĂ CAMELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7 – GALAȚI, JUD. GALAȚI
Cu ce ne ajută tehnologia să avansăm în educație? Ce avantaje și dezavantaje are? Merită investiția?

...Acestea sunt doar cateva întrebări de care ne lovim adesea.
Pentru mulți elevi/studenți învățarea la distanță este utilă datorită multiplelor sale avantaje. Diferite
centre private, instituții publice sau universități s-au alăturat acestui tip de formare, fiind conștienți de faptul
că acest model de predare stimulează interesul elevilor și oferă valoare adăugată în ceea ce privește
formarea tradițională.
Privind cum învățarea este eficientizată prin folosirea internetului, putem enumera mai multe
avantaje, însă putem să vedem și câteva dezavantaje. În cele ce urmează, voi vorbi despre avantajele
învățării online.
AVANTAJE:
1. Distribuirea rapidă a materialelor didactice
Profesorii sau administratorii pot transmite foarte repede, oricând, oriunde și oricui informațiile pe
care le dorește. Astfel nu mai este nevoie de sincronizarea persoanelor pentru a se întalni fizic și nimeni nu
va pierde nimic deoarece informațiile rămân online.
2. Elevii/ studenții intră în posesia materialelor printr-o simplă accesare
Orice persoană din grupul țintă are acces la toate informațiile, de oriunde și oricând.
3. Existența conținuturilor multimedia
Prin internet pot fi transmise și imagini, videoclipuri, fișiere și orice fel de materiale virtuale care
întotdeauna au eficientizat învățarea.
4. Conținuturile pot fi șterse, corectate sau actualizate cu ușurință
Daca profesorul își dă seama ca a transmis o informație greșită sau poate dorește să o actualizeze, el
poate face acest lucru oriunde și oricând. De asemenea, orice document poate fi editat și reedidat, astfel
corectarea nu mai produce dificultăți.
5. Serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor
Informațiile pot fi îndreptate spre o persoană sau către mai multe în același timp în mod individual
sau se pot crea grupuri în care utilizatorii pot să și comunice.
6. Folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului
Fiind existente grupurile, membrii pot face schimb de experiențe, păreri sau informații. De asemenea,
ei pot primi feed-back în timp real, chiar rapid de la administratorul grupului sau de la colegi. Astfel exista
7. Ușurința de acces fără deplasare
Și aceasta este, fără îndoială, una dintre opțiunile prin care să se opteze pentru formarea online.
Elevul / studentul nu trebuie să participe la centrele de studiu și poate face munca de acasă. Prin urmare,
presupune o economie în transport.
DEZAVANTAJE:
1. Dificultăți în utilizarea tehnologiei
Tehnologia avansează zi de zi și nu toate persoanele sunt la zi cu noutățile. De aceea de multe ori
sunt întâmpinate probleme de utilizare și de accesare a informațiilor sau de realizare a unor proiecte sau
teme. De asemenea sunt întâlnite situații de confuzie și dezorientare, de unde apare și lipsa de motivație.
Dar această problemă poate fi rezolvataă prin tutoriale video.
2. Lipsa comunicării reale/ fizice
Când învățarea și comunicarea rămân axate în mediul virtual, atunci când oamenii se întâlnesc nu
mai știu să comunice și încep să comunice tot prin tehnologie. Folosirea mediului virtual în exces ne
robotizează!
737
3. Situații limită
Numesc situații limită cazurile în care o persoană este într-un anumit context în care nu poate avea
acces la internet sau nu își permite acest lucru. Din acest motiv, se poate întâmpla să piardă o anumită
informație care îi era utilă în acel moment dar pe care nu o poate accesa pe loc. Aceste situații de criză chiar
4. Necesită auto-motivare și auto-disciplină
Instruirea online are multe avantaje, după cum am văzut, dar necesită un grad ridicat de motivare și
auto-disciplină. Poate fi mai dificil pentru anumiți elevi/studenți/profesori să urmeze urmele întregului curs
în această modalitate. În schimb, alți oameni se bucură de acest tip de studiu fără probleme.
5. Cerințe tehnologice
Prin urmare, formarea online necesită un computer, o conexiune la internet și, în multe cazuri,
software actualizat. Din păcate nu toți elevii au aceste cerințe, ceea ce poate reprezenta o problemă pentru
situații.
CONCLUZII
Am putut expune câteva idei, însă cu toții știm că internetul este foarte util în învățare, atât a celor
mici, cât și a celor mari. Pentru cei mici tehnologia este atractivă, iar pentru cei mari trebuie să existe o
motivație puternică pentru a o utiliza în mod eficient.
În zilele noastre, învățarea on-line ne-a permis să accesăm cursuri de calitate de oriunde din lume și
adaptate nevoilor elevului, care își auto-gestionează învățarea. Deci, este o metodă foarte confortabilă și
flexibilă care a permis multor persoane să își reia formarea cu succes și ca o alternativă la învățarea
tradițională. Cu toate acestea, există încă multe aspecte importante în care trebuie să continuăm să lucrăm
pentru a-și spori beneficiile în procesul de predare-învățare.
738
EDUCAȚIA LA DISTANȚĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR: CIUCIU OLIMPIA-VIORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BUNTEȘTI, JUD. BIHOR
Închiderea școlilor pe o perioadă care s-a extins mai multe săptămâni, ne-a provocat pe noi,
profesorii din România, să ne adaptăm rapid și să le transmitem un mesaj important elevilor că învățarea
continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă determinare, că
putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să
redimensionări de conținut și de strategie comunicațională”, afirmă prof. univ. dr. Constantin Cucoș.
Pentru a crea niște obiceiuri de succes, conducere școlii a coordonat organizarea școlii online ca
profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri de mesagerie instantă organizate în prealabil.
Dar la clasele mici, la care eu predau, nu am putut implementa platforma aleasă de școală. Tot acest
context înseamnă mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare pentru mine. Chiar dacă
nu am putut recupera întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele au putut fi organizate
online, exemplele reușite de la orele realizate arată că oricât de anevoios, procesul are succes cu
motivație și multă răbdare. Reușita unui astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună.
„Profesorii noștri sunt, într-o bună măsură, pregătiți să facă față acestei provocări și să compenseze
inconvenientul și deficiențele instrumentelor digitale disponibile prin creativitate didactică, proiectare
minuțioasă, instruire personalizată. Oricum, vorbim despre un compromis și o încercare de a face tot
posibilul într-un context de educație atipic și incomod, mai ales pentru clasele mici.” relatează prof.
univ. dr. Constantin Cucoș.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, eu și elevii mei de clasa a IV-a am folosit aplicația
pentru apeluri video/videoconferințe Zoom.
Zoom este una dintre cele mai folosite platforme de întâlniri video. Ea permite crearea gratuită a
unor întâlniri online (meetings) unde puteți invita participanții prin intermediul unui link. Elevii nu au
nevoie de niciun cont, ci trebuie doar să acceseze linkul primit, să descarce aplicația Zoom pe calculator
sau mobil și să se conecteze cu un microfon și cu webcam. Atunci vor intra într-o întâlnire online unde
pot comunica prin mesaje pe chat cu profesorul, pot vedea ce le împărtășește profesorul de pe ecranul,
se pot vedea și auzi reciproc dacă au microfoane și camere web instalate pe aparatul pe care îl folosesc.
Astfel am desfășurat orele online, zilnic, de recapitulare sau predam lecții noi, până la sfârșitul anului
școlar. Chiar dacă locuiesc la sat, toți elevii din Clasa Fluturașilor au avut acces la internet și, cu ajutorul
părinților, pe tabletă, laptop sau telefon, au intrat în direct cu învățătoarea și cu profesorii de engleză, religie
739
și sport. Însă în situația de criză în care ne aflăm învățătorul trebuie să vină în sprijinul elevilor prin empatie
și înțelegere.
Activitățile au fost atractive și interesante folosind filmulețe, jocuri interactive și softuri educaționale.
Chiar și despărțirea de la sfârșitul anului, fiind clasa a IV-a, am făcut-o online.
Pentru mine, învățătoare cu o experiență de 22 de ani la catedră, predarea online a fost o provocare,
dar nu o misiune imposibilă, a fost prima dată când am făcut acest lucru și nu mă gândeam vreodată
că voi fi nevoită să predau cursuri online.
740
ȘCOALA ONLINE
PROF. ÎNV. PREȘ. CIUNTEREI GINA-LĂCRIMIOARA
După vacanța de primăvară mai exact în 22 aprilie 2020 a fost emis ordinul de ministru privind
instrucțiunile pentru crearea și întărirea capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățarea
online. Am fost nevoiți să ne schimbăm viața, modul de predare, dar și de gândire.
Odată cu învățarea online care a devenit obligatorie, au apărut și noi canale de comunicare: grupuri
WhatsApp și Facebook, ZOOM, Google Classroom sau Microsoft Teams, permițând o interacțiune video.
Predarea online nu poate înlocui interacțiunea reală, existând elevi care nu au acces la internet și nici
calculator.
Trecerea de la învățarea clasică față în față la învățarea online nu a fost ușoară nici pentru profesori
nici pentru elevi. La această schimbare profesorii au fost mai sceptici, unii reușind să valorifice potențialul
acestei forme de învățare, alții au rămas la stadiul de începător. Atitudinea elevilor față de această formă de
învățare a fost și este una pozitivă, aceștia fiind familiarizați cu device-urile, iar părinții considerându-se
,,prea exploatați’’ de numărul mare de teme dar și depășiți de așa zisa eră a tehnologiei.
Puncte tari ale ,,școlii online’’
• Asigură comunicarea și ajută la continuarea demersului didactic;
• Facilitează transmiterea de cunoștințelor tuturor elevilor în același timp;
• Folosirea multor materiale publicate online;
• Feedback-ul să transmite cu ușurință.
Puncte slabe ale ,,școlii online’’

• Prea mult timp petrecut în fața diferitelor ecrane;
• Lipsa infrastructurii minimale(tablete sau laptopuri, conexiune la Internet);
• Lipsa cunoștințelor tehnice din partea profesorilor dar și a părinților.
În concluzie Învățământul online este o proiecție pentru viitor, însă lucrurile acestea ar trebui totuși
dozate. Cred că ar fi bine să urmăm exemplul țărilor nordice, având grijă la cât timp petrec copiii în mediul
real și cât timp în mediul virtual, lăsându-le copiilor anii cei mai importanți pentru cunoaștere în aer liber.
741
SISTEME ETALON ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI
PROFESOR, CIUPE AUGUSTIN-AVRAM

COLEGIUL NAȚIONAL „OCTAVIAN GOGA” MARGHITA, JUD. BIHOR
Educaţia este unul dintre domeniile cele mai importante ale societăţii. Unele ţări investesc sume uriaşe
în dezvoltarea acestui domeniu şi reuşesc să obţină şi rezultate pe termen lung. Printre statele care au reuşit
să obţină un sistem educaţional performant se numără ţări din Europa şi Asia în special. Daca în Asia
excelează sistemele de educație din Corea de Sud, Japonia, Singapore şi Hong Kong, Europa se laudă cu
sistemul educațional din Finlanda.
Conform mai multor top-uri de specialitate, sistemele educaționale sud-corean, japonez și finlandez
sunt considerate adevărate sisteme-etalon în domeniul educaţiei.
În Coreea de Sud se învaţă clasic, dar cu metode care eficientizează la maxim aptitudinile elevilor.
Propriu-zis este un sistem care scoate tot ce are mai bun un elev, cu riscul de a-l suprasolicita. Elevii coreeni
încep şcoala la 6 ani şi urmează ciclul primar, urmat de unul secundar şi în cele din urmă de un liceu de trei
ani. În şcoala elementară elevii sunt pregătiţi mai mult moral şi spiritual, pentru anii de studiu, urmând ca
mai apoi să se pregătească pentru ştiinţe, limbe străine şi alte materii. Părinții investesc foarte mult în
educația copiilor lor. Societatea coreeană are un adevărat cult pentru şcoală iar elevii săi sunt adevăraţi
dependenţi de testări şi provocări ştiinţifice. Statul acordă mare atenţie educaţiei, iar examenele importante
ale elevilor sunt evenimente naţionale, respectate de întreaga societate coreeană. De exemplu la examenul
de final de liceu, care durează nouă ore, este asigurat transportul gratuit al elevilor. Unele statistici arată că
un elev coreean petrece 16 ore pe zi studiind. De aceea acest sistem este descris ca fiind foarte stresant
pentru elevi, meritocratic şi prea autoritar. Cu toate acestea performanţele elevilor coreeni sunt foarte greu
de egalat. La nivelul educaţiei şi testelor standardizate, învăţământul coreean este unul dintre cele mai
eficiente din lume, mai ales la nivelul ştiinţelor exacte precum robotică, matematică și informatică.
Cultura niponă pune educaţia pe cel mai înalt podium al societăţii. În Japonia, meseria de dascăl este
foarte bine plătită, imediat după meseriile de cosmonaut, arhitect şi avocat. Şcoala îi pregăteşte pe japonezi
să fie cetăţeni model şi îi învaţă de la cele mai mici vârste ce înseamnă responsabilitatea, compasiunea,
empatia, generozitatea, respectul, auto-controlul şi disciplina. Copii de 6 ani merg singuri către spre şcoală
şi acasă cu rucsacul în spate, şi cu o responsabilitate extraordinară. Nu au niciodată la ei telefoane sau
tablete până la vârstă de 14 ani. Ei în metrou citesc și nu vorbesc la telefon și nici nu ascultă muzică la căşti.
În primii trei ani de şcoală elevii nu primesc niciun test. Abia la 10 ani susţin un test, destul de uşor.
Şi asta fiindcă japonezii urmăresc ca în primii trei ani de şcoală să-i înveţe pe copii bunele maniere şi să le
modeleze caracterul. Nu-i interesează ce cunoştinţe au, şi îi învaţă pe copii să fie generoşi, respectuoşi şi
blânzi cu oamenii şi animalele. Sistemul nipon de educație pune accent pe cooperare, în detrimentul
competiţiei.
Anul şcolar la japonezi începe pe 1 aprilie odată cu înflorirea cireşilor. Anul şcolar este împărţit în
trei trimestre şi au puţine vacanţe. Mai precis, vacanţa de vară durează doar şase săptămâni, iar cele
intetrimestriale sunt de două săptămâni. În fapt elevii japonezi studiază foarte mult. Se pregătesc
aproximativ 8 ore pe zi, asta însemnând orele de curs plus activităţile extraşcolare. Cu toate acestea copiii
nu resimt presiunea orelor şi nici sunt suprasolicitaţi fiindcă materiile sunt predate într-un mod plăcut şi
atractiv. Mai mult decât atât, învăţământul japonez se bazează şi pe solidaritate, în aşa fel încât să creeze
impresia că şcoala este a doua familie, unde elevii să se simtă comfortabil. De exemplu aceştia i-au masa
împreună în sala de clasă, toţi elevii având acelaşi meniu. Profesorul mănâncă alături de elevi.
Solidaritatea şi munca în echipă, dar şi disciplina este învăţată şi prin auto-gospodărire. Şcolile
japoneze nu au femei de serviciu. În cultura japoneză şi în şcolile lor nu există persoană dedicată care să
742
facă aceste activităţi. Elevii spală singuri sala de clasă, toaletele şi alte spaţii ale şcolii. Sunt împărţiţi în
grupe, care primes sarcini pe tot parcursul anului şcolar. Totodată, coeziunea este creată şi de faptul că toţi
elevii poartă uniforme, specifice fiecărei şcoli. Elevii învaţă şi caligrafie japoneză dar şi poezii învăţând să
respecte moştenirea tradiţională niponă.
Cel mai important examen al vieţii de şcolar este cel de la finele liceului. Practic, este un fel de
Bacalaureat. Nota la acest examen va decide viitorul elevului, dacă acesta va urma o facultate sau nu.
Examenele sunt foarte grele şi doar cei foarte buni intră la facultate. Eficienţa sistemului educaţional
japonez poate fi urmărită uşor prin rata de promovabilitate, prin lipsa abandonului şcolar şi mai ales prin
înalta pregătire a absolvenţilor în domeniul ales.
Conform majorităţii statisticilor mondiale şi europene în privinţa eficienţei sistemelor educaţionale,
Finlanda stă cel mai bine la capitolul educaţiei. Aceasta datorită importantelor reforme educaționale
implementate, începând cu anii 1970. Mai precis, sistemul şcolar finlandez este considerat cel mai eficient
din lume, mai ales din perspectiva învăţământului de masă. Accentul se pune pe cooperare şi echitate în
detrimentul competiţiei. Mai mult decât atât nu sufocă elevii şi nu-i presează cu ierarhii inutile.
În Finlanda s-a investit într-un învăţământ de masă şi nu într-unul elitist. Anual se alocă între 11-14
procente din PIB. Sistemul îi ajută pe elevi să devină utili societăţii şi să devină buni specialişti urmându-
şi pasiunile şi aptitudinile. În primul rând, elevii finlandezi sunt lăsaţi să copilărească fără constrângeri
educaţionale instituţionalizate până la vârsta de 7 ani. Abia atunci merg la şcoală. Aceştia urmează doar 9
clase obligatorii după care sunt lăsaţi să decidă dacă vor să continue sau nu. După terminarea anilor
obligatorii de studiu, elevii sunt îndemnaţi fie către liceele teoretice, fie către cele de meserii, fără să existe
vreo prejudecată. În timpul anilor de studiu, elevii finalndezi nu susţin teste standardizate. Ei sunt notaţi
după un sistem individualizat, realizat de fiecare profesor, în funcţie de nevoile şi aptitudinile elevilor.
Elevii finlandezi susţin un singur test standardizat, numit Examenul Naţional de Matriculare, echivalentul
Bacalaureatului.
Sistemul finlandez exclude competiţia. El încurajează cooperarea între elevi. Finlandezii nu
încurajează fuga după note ci modul în care elevii pot coopera pentru terminarea unei sarcini. Elevii nu sunt
stresaţi cu examene și teme de casă. Competiţiile acerbe lipsesc în sistemul de învățământ finlandez
comparativ cu majoritatea sistemelor educaţionale. Propriu-zis învăţământul finlandez nu pune accept pe
„vârfuri” şi „excelenţă” ci pe educaţia de masă, învăţarea bazelor de către toţi elevii dar şi a modului de
cooperare în societate. Totodată şcoala finlandeză încearcă să echilibreze inechităţile sociale, oferind
elevilor o masă zilnică gratuită, consilier psihologică şi programe de învăţarea adaptate pe fiecare elev.
În lecții elevii folosesc elemente de public speaking, sunt motivaţi să ţină discursuri şi să aducă
argumente. Se acordă o mare importanță dezvoltării creativității elevilor. Lectura este încurajată și nelipsită
în societatea finlandeză. Pentru finlandezi „o naţiune care citeşte este o naţiune care face orice lucru”.
În Finlanda statutul profesorului este deosebit, meseria de dascăl fiind una din cele mai respectate.
Aici este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor. Profesorul finlandez este salarizat foarte bine,
la fel ca cel din Germania, Marea Britanie sau Franța.
Se pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează performanțe. Calitatea
profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la
grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci
ani de facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate
și, în consecință, nu oricine poate intra în sistem. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se
prelungește contractul de angajare
Relaţia dintre elev şi profesor în sistemul finlandez este de cooperare şi ghidare, și nu de subordonare
strictă. Profesorilor li se spune pe nume, conform principiului că nu formalitatea dă respectul, ci relaţia.
Profesorii sunt parteneri de joacă, nu evaluează şi nu pun note elevilor.
743
Finlanda a renunţat la împărţirea programei şcolare în materii clasice, precum istorie sau matematică,
trecând la studiul unor tematici interdisciplinare. Astfel, elevii sunt pregătiți pentru ceea ce îşi doresc să
devină cu adevărat.
Secretul reușitei sistemului educațional finlandez se datorează politicilor și reformelor care au avut
următoarea expresie, mult repetată: „Cea mai bună investiţie pentru ca o societate să prospere în viitor
este să educi toţi copiii ei”.
Fiecare țară caută să își îmbunătățească propriul sistem educațional, ținând seama la exemplele
pozitive din alte sisteme de învățământ. Considerăm că viitorul societății omenești este dependent de nivelul
educației fiecărui membru al său. Acest lucru il confirmă și marele om politic Nelson Mandela, în expresia:
„Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea”.
Bibliografie:
1.https://adevarul.ro/locale/botosani/cele-mai-succes-sisteme-educationale-lume-atat-performante-
1_5e84a7a35163ec42715d781c/index.html
2.https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/cel-mai-eficient-sistem-de-educatie-din-lume-
477826
3.https://ief-usfeu.ru/ro/sistema-obrazovaniya-luchshaya-v-mire-i-hudshaya-gde-mozhno-poluchit-
luchshee/
4.https://www.timpul.md/articol/cum-funcioneaza-cel-mai-performant-sistem-de-invațamant-din-
lume-45549.html
744
ÎNVĂȚAREA ONLINE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂȚI
PROFESOR PSIHOPEDAGOG IOANA CIUREA

LICEUL SPECIAL ,,MOLDOVA” TG. FRUMOS, JUD. IAȘI
În această perioadă, de pandemie, fiecare dintre actorii implicaţi în actul de educaţie a fost nevoit să
găsească modalităţi şi resurse pentru a participa la activităţile şcolare, activităţi mutate temporar în mediul
online. Ca atare şi elevii cu dizabilităţi au fost implicaţi în acest proces tranzitoriu pe care unii l-au găsit a
fi dificil de realizat, din varii motive precum: lipsa tehnologiei, lipsa cunoştinţelor privind folosirea
diferitelor platforme dar pe care alţii l-au adoptat fără să întâmpine mari dificultăţi.
Tehnologia joacă un rol esențial în furnizarea de soluții perfecte de învățare pentru elevii cu
dizabilități dovedind că indiferent de tipul de dizabilitate avut, elevii se pot descurca foarte bine atât în
mediul şcolar tradiţional cât şi în mediul online.
Există anumite avantaje ale învăţării online pentru elevii cu dizabilități, avantaje de care pot beneficia
fără a avea probleme. Astfel:
1. Pentru elevii cu dizabilități de învățare studierea online oferă timp și spațiu pentru a învăţa. Cu
ajutorul eLearning, ei pot examina materiale și viziona prelegeri video de câte ori este nevoie. Prin
intermediul sistemelor informatice și al programelor informatice, elevii care au dislexie sau tulburări de
procesare vizuală pot manipula textul digital schimbând stilul sau dimensiunea fontului lor, care îi ajută în
procesarea informațiilor în mod eficient.
2. Pentru elevii cu dizabilități fizice cel mai evident beneficiu este faptul că aceștia rămân în zona lor
de confort, fără să se grăbească într-un cămin sau să facă naveta până la şcoală. Există tehnologii integrate
pentru elevii care nu pot vorbi, cum ar fi programe cu voce-text și cu voce activată.
3. Pentru elevii cu dizabilităţi vizuale este mai ușor să-și acceseze computerul pentru a participa la
cursuri, în loc să se deplaseze prin şcoli. Tehnologiile adaptate, cum ar fi tastaturile braille sau software-ul
voce-text și înregistrările audio sunt furnizate pentru a le facilita învățarea.
4. Elevii cu deficiențe de auz pot folosi tehnologia pentru a-și ușura viața. Prin intermediul eLearning,
ei pot vizualiza prelegeri video cu subtitrare, pe care nu le pot experimenta în clasă. Textul fiind modul
principal de comunicare cu profesorii și alți colegi poate fi un mod mai ușor de interacțiune prin forumuri
și e-mailuri.
5. Elevii cu dizabilități mentale pot studia în propria lor zonă de confort. Pentru unii dintre ei este
dificil să facă față situațiilor și anxietății, prin urmare, faptul că vor rămâne în spaţiile personale, cunoscute
lor, îi va ajuta să învețe mai bine prin intermediul eLearning.
Învăţarea în mediul online poate fi mai reconfortantă pentru elevii cu dizabilităţi, deoarece le oferă
mai mult timp pentru a finaliza sarcinile, precum și pentru că au posibilitatea să stea, să se odihnească sau
să acceseze tehnologia ori de câte ori este nevoie.
Pentru elevii cu dizabilități, doi factori principali sunt benefici în educaţia lor la fiecare nivel:
convingerea și flexibilitatea. Învățarea online oferă acces convenabil pentru elevii care învaţă la şcoli situate
la mari distanţe de domiciliile lor și este mai flexibilă decât metodele tradiționale de școlarizare.
În învăţarea online nu există probleme ridicate de necesitatea deplasărilor către şcoli deoarece pot
participa la cursuri de acasă şi astfel elevii îşi pot configura cu ușurință zona de birou de acasă, în funcție
de preferințele personale. Fiind în propria lor zonă de confort, le va fi mai ușor să progreseze.
În afară de comoditate, eLearning oferă elevilor o anumită flexibilitate deoarece cursurile online sunt
dezvoltate la standarde de învățare universală şi informațiile despre cursuri sunt prezentate în mai multe
moduri, astfel încât să poată fi înţelese de oricine. De exemplu, o sarcină ce constă în citirea unei lecturi
poate fi disponibilă atât în text obișnuit cât şi ca fișier audio. Acest lucru va oferi automat elevilor
flexibilitatea de a-şi alege maniera de a realiza lectura materialului şi de a analiza informațiile, precum și
de a le revizui ori de câte ori au nevoie.
În secolul 21, acceptarea dizabilităților trebuie promovată în rândul personalului didactic și
profesional, iar ghidurile de accesibilitate trebuie dezvoltate în funcție de nevoile elevilor, pe baza
experiențelor lor reale. Dizabilitatea nu mai reprezintă o problemă, deoarece există multe instrumente,
metode de predare și standarde de proiectare care fac totul accesibil persoanelor cu handicap.
745
THE SCHOOL MADE FROM HOME
BY RAMONA CIUREAN
The special school year of 2019-2020 will always be remembered by teachers and students alike,
accompanied by a mix of feelings, but not from the same point of view. The cause is known by a whole
world, unfortunately, the pandemic crises, generated by the spread of Covid-19 virus. But the effects and
everything that came with are looked at differently, from the students’ perspective, from parents’ and, not
the least, by teachers.
In Romania, the school closure was embraced with a feeling of joy, as an unexpected gift, as many
said, in the first days/weeks. The reason was seen, for the majority, something far away, not for/about me,
so a piece of news at television. Gradually, we were more worried about the rapid evolving of the bad
situation and somehow, relieved that we were at home.
But, soon, we became more conscious that we should somehow reconnect with the educational
environment, to continue in some way the learning process. Slowly, some ideas started to be launched by
the legislation, but nothing very clear, leaving the school to decide for itself. Here started the mixture of
opinions, of types of visions and the differences in the future approach to this complex system of learning,
teaching and assessing students online.
So, the different decisions that were made in this period influenced the type of teaching and the
results. In some countries, for example Portugal, students had a 4 hour programme daily, from home, a
special schedule made by the school and nobody ever thought of objecting, or complaining that they have
no possibility or no computer. It was parents’ turn to take care of their kids’ educational needs and be sure
not to miss the classes. And so were the results: school was extended with two weeks, so that the whole
curriculum to be browsed as it was thought and in the end, students finished their year successfully.
Meanwhile, in Romania, every school did it as they understood or as they could: some opted for the
same online platform and made a clear schedule for students, which was easier for everybody, while other
schools, left the choice to every teacher what to use in the online teaching process, according to their IT
knowledge. And here started the challenge and the “fun”. Teachers had to learn overnight how to teach
from home, using all kind of gadgets first, then, online tools, platforms, to get acquainted with camera,
sound, microphone problems and not the least, with the million of online resources. The methods used by
the teachers differed a lot, from posting materials on GoogleClassroom, to daily meetings on Zoom,
communication on Whatsapp, e-mail or Facebook etc. Many teachers succeeded, became quickly masters
in their online lessons, developing their personal type of teaching and having all the advantages for their
students, but there were cases, when students never saw/heard anything from their teacher in this period, or
the hand written lesson, was sent by Whatsapp, to be copied by students in their notebooks. In such a school,
a student had to adapt to all these types of virtual environments and keep in mind which teacher
communicates in what way and at what time period, and more than this, to remember all the deadlines and
when and where to join a meeting/upload/post/send/write/copy/take photo…
Nevertheless, students and parents had their part in this process: firstly, they had to make sure they
have a gadget and connection to internet; then, parents had to be there, while the school classes began,
especially with the little ones, to help with the technical problems or to respect the programme. But, by the
time these problems started to be smoother, students’ feelings toward online school started to change from
elation to less concern or even boredom and the motivation to participate at these classes was less and less.
This happened because of a multitude of factors, from which, some are clear and others will have to
be studied for future; first, because of the mentality of Romanian students, and grownups alike, that if
something is not compulsory, because the legislation did not say anything about, we do not have to do it.
Secondly, because the feeling of being cozy in your home, gives you the sensation of holiday, so it was
hard for some teenagers or children left alone, to get together, motivate, organize their time and day, hence
they very easily got confused, did not respect the school schedule, not the same pace with the teacher and
the others and felt alone. Or because, they simply did not care anymore about school, for the reason that
they were in a kind of extended holiday. The authorities were too worried in this period, for the children
who did not have the technical support and everything they did was to help this category; but no one cared
what happened if students have all kinds of gadgets, but they did not participate at these classes.
746
Of course, there are certain advantages, known and undeniable, mentioned by a student who enjoyed
this homeschooling period, like: you can do your own work schedule; it gives you the opportunity to explore
new ways of learning; you can write and learn the lessons uploaded by teachers on various platforms in the
peace and comfort of your home; you have access to various teaching materials: films, books in foreign
languages, documentaries.
The results will be seen on long-term, as many students confessed that the school online was better,
because they had to learn less, had more time to play and had a good reason to stay online, without parent’s
supervision or time-limit.
Anyway, good or bad, online school ultimately keeps us connected to the subject. Whether we enjoy
or not this disconnection from the galloping pace of the year, the important fact is to still make enough
efforts to fulfill our dreams, while remaining healthy!
747
IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII PRESCOLARILOR
PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR CIUREZ GETA MIRELA

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.1 BALS, OLT
Desfășurarea procesului instructiv-educativ constă în îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţi

extracurriculare ce au numeroase valenţe formative, permițând manifestarea creativităţii întregului grup de
prescolari, a relaţiilor creative, astfel educatoarea putându-și afirma spiritul inovator, creativitatea didactică,
totodată atrăgându-i si pe prescolari.
Dezvoltarea personalității prescolarilor este preocuparea primordială a educatorilor în scopul
modelării întregii activități psihice și a conduitei acestora conform cerințelor societății în care se trăiesc.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în clasă,
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul
la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la formarea personalităţii.
În acest sens gradinita trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate
forme.
În cadrul acestor activități prescolarii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească
pentru viață.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea prescolarilor în activități
cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de
suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit prescolarilor prilejul
de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, național, ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de
activitate.
Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile
țării, respectul pentru frumusețile naturii, artă și cultură.
Am constatat că aceste activităţi au îmbogăţit cunoştinţele copiilor despre viaţa plantelor şi a
animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. Ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte
Serbările școlare marchează evenimente importante din viața școlarilor.
Aceste activități constau în dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare
instalată cu acest prilej.
Am realizat astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar,
oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, prin muzică.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.
Am organizat la nivel de gradinita concursuri de matematică, de creaţii artistice, de desen, între grupe
paralele, dar am participat şi la concursuri județene, nationale, international de creatii plastice, unde am
obținut multe premii.
În gradinita noastră toate cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea
activităților școlare căt și a celor extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice, la stimularea
implicării viitorilor.
Consider că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor.
De aceea, în acest an şcolar când am coordonat grupa mare am încercat să realizez un echilibru între
activităţile şcolare şi cele extracurriculare.
În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor încă de la gradinita deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
748
AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ÎNVĂȚĂRII ON-LINE
PROF. ÎNV. PRIMAR. CIUTRE MIOARA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.3, LUPENI, HUNEDOARA
Privind cum învățarea este eficientizată prin folosirea internetului, putem enumera mai multe
avantaje, însă putem să vedem și câteva dezavantaje. În cele ce urmează, voi vorbi despre cum văd eu
învățarea prin internet.
Avantaje:
a) distribuirea rapidă a materialelor didactice
Profesorii sau administratorii pot transmite foarte repede, oricând, oriunde si oricui informațiile pe
care le doreste. Astfel nu mai este nevoie de sincronizarea persoanelor pentru a se întâlni fizic și nimeni nu
va pierde nimic pentru ca informațiile rămân online.
b) Elevii/ studenții intră în posesia materialelor print-o simplă accesare
Orice persoană din grupul țintă are acces la toate informațiile, oriunde și oricând.
c) Existența conținuturilor multimedia
d) Conținuturile pot fi șterse, corectate sau actualizate cu ușurință
Dacă distribuitorul își dă seama că a transmis o informație greșit sau poate dorește să o actualizeze,
el poate face acest lucru oriunde si oricând. De asemenea, orice document poate fi editat și reedidat, astfel
e) Serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor
Informațiile pot fi îndreptate spre o persoana sau către mai multe în același timp în mod individual
f) Folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului
Fiind existente grupurile, membrii pot face schimb de experiente, pareri sau informații. De asemenea,
ei pot primi feed-back în timp real, chiar rapid de la administratorul grupului sau de la colegi. Astfel există
și interacțiune virtuală și nu numai învățare individuală.
Limite:
Dificultăți în utilizarea tehnologiei
Dar această problemă poate fi rezolvată prin tutoriale video.
Lipsa comunicării reale/ fizice
Când învățarea și comunicarea ramân axate în mediul virtual, atunci când oamenii se întâlnesc nu
robotizează!
Situații limită
Numesc situații limită cazurile în care o persoană este într-un anumit context în care nu poate avea
acces la internet sau nu își permite acest lucru. Din acest motiv, se poate întâmpla să piardă o anumită
informație care îi era utilă în acel moment dar pe care nu o poate accesa pe loc. Aceste situații de criză chiar
Concluzii
motivație puternică pentru a o utiliza în mod eficient.
749
PROF. CLONDA ANGELA DANIELA
GÂNDURI DE COPIL ...

(compunere)
În această perioadă de pandemie am trecut prin multe stări și am trăit diverse sentimente. Consider
că toată această perioadă a reprezentat o experiență unică, care probabil se trăiește o dată în viață. Viața
mea a devenit, în același timp, și mai interesantă, dar și mai plictisitoare.
Trebuie să recunosc că la început am fost destul de speriată. Inițial am aflat despre răspândirea
virusului în China. Mi se părea înfricoșător faptul că există un virus care se răspândește rapid și pentru care
nu există vaccin. Pe atunci nimeni nu era impacientat. Am auzit chiar și cuvintele „se va găsi antidot până
să ajungă boala la noi”, așa că, bineînțeles, m-am mai liniștit.
Mi-am continuat viața de zi cu zi, mergând la școală și făcând cam aceleași lucruri obișnuite. Apoi
am început să mă uit la televizor și la știri și mi-am dat seama că treaba nu este chiar drăguță în legătură cu
acel virus, deoarece se răspândea rapid și oamenii nu îl puteau opri. Știu că prima dată au fost afectate țările
din Asia, iar prima țară afectată din Europa a fost Franța. După aceea, încet-încet s-a răspândit în Europa și
marile țări au fost cele mai afectate. Am fost cât de cât liniștită și am continuat să ies pe afară. Apoi, într-o
seară, eram acasă și îmi făceam temele, când am auzit știrea la televizor: școlile se închid pentru o
săptămână. Sinceră să fiu, m-am bucurat foarte mult, pentru că îmi amintesc că în perioada aceea eram
foarte stresată și obosită, deci chiar aveam nevoie de o pauză. Am zis că în perioada în care sunt închise
școlile mă voi relaxa și voi ieși pe afară, dar nu am prea putut, deoarece părinții mei nu m-au lăsat. Dar a
trecut o săptămână ... și școlile nu s-au mai deschis. Mi-am dat seama că mă tem mai mult pentru viața
familiei mele decât pentru a mea, așa că am zis că mai bine stau cuminte în casă. Așa că am mers în sat, la
bunicii mei, unde am stat aproape o lună. Mă bucuram că eram acolo, mă simțeam fericită în sat, cu bunicii
mei, pe care îi iubesc foarte mult. În plus, mă simțeam mult mai în siguranță decât la oraș, deoarece satul
bunicilor mei nu este foarte mare și nu era riscul atât de mare să ne îmbolnăvim. În plus, în sat nu se prea
dramatiza această situație. Oamenii vorbeau despre asta, și despre ce auziseră la știri, dar lucrurile erau
relativ liniștite. Tot atunci am început să mă uit mult la știri cu bunicul meu, așa că eram cam la curect cu
tot ce avea legătură cu virusul. Nu după mult timp s-a confirmat primul caz în România, și de atunci numărul
a tot crescut în fiecare zi. Sinceră să fiu, mă bucuram că eram în siguranță, și că și bunicii mei erau, dar îmi
cam făceam griji pentru părinții și fratele meu, care erau la oraș.
Apoi am început școala online, așa că am venit acasă. Mie personal mi-a plăcut să fac școală de
acasă. Mi s-a părut mult mai comod și mai lejer. Orele începeau la 9, durau mai puțin, camera mea era
confortabilă, totul era ok! Într-adevăr nu a fost la fel de eficientă din unele puncte de vedere, dar mi s-a
parut că așa, învățănd mai mult singură, am lucrat mult mai serios. În plus, am învățat mult să lucrez pe
calculator. Mi-am lucrat singură materialele, mă mai ajuta mama, am învățat apoi să le postez pe Google
Classroom. Au fost interesante și orele pe Google Meet, mi-a plăcut să-mi văd profesorii, pe doamna
învățătoare și pe toți colegii. Nici măcar unul dintre colegii mei nu a lipsit de la orele online și asta m-a
făcut să fiu mândră de clasa mea.
În ultima săptămână din luna mai am avut Școala Altfel. O surpriză plăcută. Nici măcar nu mi-am
închipuit vreodată că puteam face așa ceva! Activitățile propuse de doamna învățătoare au fost
superdrăguțe. Activitatea culinară a fost genială: fetele am avut de gătit ”Clătita uriașă”, iar băieții
”Sanvișuri vesele”. Au fost cele mai haioase poze pe care le-am văzut vreodată. Ne-am fotografiat clătitele
și sanvișurile și le-am postat pe grup. Mi-a plăcut și proiectul la științe: ”Creșterea și înmulțirea plantelor”.
După câteva săptămâni de la punerea semințelor în pământ, am văzut cele mai frumoase plante ale colegilor
mei.
Dar să revin la starea de pandemie. Din punctul de vedere al informațiilor generate de mass-media,
cred că sunt șanse să se fi exagerat cu tot ce ni s-a zis, dar cred că acest fapt a fost necesar și a avut un efect
pozitiv. Și așa, în ciuda tuturor restricțiilor stricte, mulți oameni au ignorat și au făcut ce au vrut și din cauza
celor ca ei s-a ajuns la un număr așa de mare de infectări, deci dacă nu se impuneau aceste restricții, probabil
750
situația ar fi fost mult mai gravă decât a fost. Consider că cine a vrut să se protejeze pe el și și pe familia
lui, a avut grijă, a respectat distanțarea socială și regulile impuse de autorități, iar cine nu, a meritat amenzile
date.
Momentan nu pot să zic că îmi e frică, deoarece am avut grijă și eu și familia mea, și apropiații mei.
De fapt, cred că în țara noastră s-a gestionat destul de bine toată situația, deoarece nu a fost atât de grav ca
în alte țări.
Cu privire la ceea ce va urma, am auzit că s-ar putea să mai existe un al doilea val de Coronavirus.
Până la urmă, dacă Dumnezeu va lăsa să fie așa, noi nu ne putem opune. Probabil nu va mai fi la fel de
puternic ca și primul val, dar s-ar putea să mai urmeze, și cred că dacă vom avea grijă ca și până acum, va
fi totul bine. Sinceră să fiu, cred în această posibilitate, deoarece am citit că toată pandemia a fost prezisă,
inclusiv cel de-al doilea val. Profeția a fost făcută de un psiholog în anul 2008 și până acum s-a cam
întâmplat cum s-a spus, deci de aceea cred într-o posibilă revenire.
Îmi doresc ca la toamnă să merg din nou la școală. Îmi e dor de sala de clasă, de banca mea și de
orele obișnuite.
Încă stau acasă în mare parte, deși mi-ar plăcea să ies mai mult pe afară. Am prieteni care ies zilnic,
în grupuri mari sau în locuri publice și mi se pare cam negândit acest lucru. Într-adevăr, am ieșit și eu de
câteva ori, dar un vreau să mă prea grăbesc cu asta. După data de 15 mai, toată lumea se comportă ca și
cum orice pericol ar fi dispărut, dar eu nu cred că este chiar așa. Probabil eu sunt mai paranoică, dar așa
văd situația în momentul de față.
Mara
O elevă, ca mulți alți elevi ... din țara aceasta. ☺
751
ȘCOALA DE ACASĂ!
PROF. ÎNV. PRIMAR COCA ECATERINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ GRUMĂZEŞTI, JUDEŢUL NEAMŢ
părțile, izolarea ne afectează resursele pe diferite paliere. Ce se întâmplă cu elevii, cu școlile, cu sistemul
de predare-învățare-evaluare în general?
accesa sistemul de învățământ clasic, tradițional, ”față în față” sau adecvată unor contexte speciale, așa cum
care o traversӑm.
Practica online de până acum ne-a oferit situații variate, în care strategiile didactice au devenit,
cumva, mai flexibile și anume: asigurarea unei comunicări clare, nuanțate, explicite și, în același timp,
ferme în cazul în care elevii adresează întrebări și omiterea unui așa-zis ”dialog suprapus” astfel încât, într-
un timp limitat elevii să poată oferi clarificări specifice obiectivelor de învățare, cerințe-sarcină;
monitorizarea continuă și activă a e-mail-ului de către fiecare cadru didactic, a platformei utilizate, chiar a
telefonului mobil în vederea asigurării unei comunicări eficiente, și optime, de suport, cu toți părinții
elevilor implicați în acest proces de învățare; evitarea, cu excepția cazului în care sunt programate cu atenție
și limitate, conversațiilor on-line îndelungi, fără eficiență didactică sau afectivă; evitarea solicitӑrii
imprimӑrii (listării) tuturor fișelor de lucru individual recomandate (toate activitățile ar putea sӑ fie
finalizate pe un dispozitiv sau încărcate ca imagine); asigurarea și respectarea sistematică a activităților de
pregătire teoretică și metodică individuală (sau de grup) a cadrelor didactice pe tot parcursul perioadei în
care unitățile școlare sunt închise.
viață, în primul rând de a te adapta în situații noi, de a învăța să comunici într-un mediu nou și … să învățăm
Cel mai important în perioada aceasta este să ne menținem tonusul și să ne ocupăm timpul cât mai
bine.
jocuri. Iată de ce ajungem să vorbim despre Inteligența Online, pe care orice copil trebuie să o dezvolte, în
special cu ajutorul și susținerea părinților, educatorilor și profesorilor.
752
mediul online nu trebuie să fie una tabu. Elevii trebuie învățați că pentru anumite lucruri care se întâmplă
în mediul online există termeni speciali și precum în viața reală violența, furtul sau alte crime sunt comise
de răufăcători, care într-un final sunt pedepsite legal, în mediul virtual se întâmplă la fel situații în care
cineva le-ar putea provoca durere și suferință.
Informa. Elevii percep în persoana pedagogului pe cineva care cunoaște. Informația oferită corect din
punct de vedere metodologic, cu conținut și metode ajustate grupului, va fi primită de elevi cu o mai mare
încredere decât o simplă prelegere despre „Este interzis să faci asta!”
Deși învățământul prin intermediul resursele web prezintă numeroase avantaje față de învățământul
tradițional, putem afirma faptul că nu întotdeauna metodele de e-learning sunt cele mai eficiente. Este
evident faptul că numărul utilizatorilor de resurse web este în ascensiune iar odată cu aceștia și calitatea
învățământului crește. Putem remarca deasemenea valențele benefice pe care internetul le are în predarea,
învățarea sau evaluarea disciplinelor școlare și faptul că nu mai exista multe domenii în care resursele web
să nu joace un rol fundamental în rezolvarea problemelor curente. Învățământul de tip e-learning câștigă
teren în fața celui tradițional iar elevii aproape că asociază internetul cu un veritabil profesor.
753
ŞCOALA ON LINE. ARGUMENTE PRO ŞI CONTRA
PROF. ÎNV. PRIMAR, CODREA SIMONA – CARMEN

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 169, BUCUREŞTI
Argumentele pro pentru această formă de educaţie în mediul virtual sunt completate de faptul că
elevii se familiarizează cu elementele TIC (studiul pe platforma educaţională), înţeleg că nu doar pentru
jocuri, clipuri şi chat –uri foloseşte internetul, reprezintă o provocare la condiţii noi de adaptare atât pentru
elevi, cât şi pentru părinţi, ajută la formarea de competenţe noi ce îmbogăţesc cv- ul pentru viitor şi carieră,
lejeritatea rezolvării/ predării temelor, proiectelor, obligativitatea respectării termenelor, diminuarea
rechizitelor, mult studiu independent, cere multă detrminere Familia se imiplică sigur, ai ales la cei mici, şi
devine partener educational. Profesorilor le apare imperioasa nevoi de a se perfecţiona în domeniul TIC.
În schimb, nemulţumirile intervin legat de lipsa interacţiunii sociale şi dezumanizarea pentru că sunt
îngreunate strategiile interactive şi împiedică dezvoltarea inteligenţei emoţionale, se dezvoltă bullying –ul
on line între copii, este redusă aplicabilitatea celor învăţate. Dotarea cu dispozitive electronice impune mai
mult sau mai puţin succesul şcolar.
Pentru ciclul primar: învățătorul comunică pe grupul de Whatsapp, Messenger sau canalul
prestabilit cu părinții sau cu elevii orarul și modul de derulare a orelor un program săptămânal cu
intervalele orare în care veți organiza întâlnirile online, pe teme. Spre exemplu, luni, de la 9 la 9.50:
Sesiune de organizare cu toată clasa pe Zoom, de la 10 la 10.50 ora de română pe Zoom, de la 11.00
la 12.00 Tur virtual la muzeu etc.
În cazurile unde elevii nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se
putea conecta, ar trebui fișe și activități speciale și să discutați cu persoana care are elevul în grijă
săptămânal, pentru a vă asigura că acești copii continuă să lucreze. Puteți comunica și telefonic cu
elevii și chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arătați că vă preocupă starea
Pentru ciclurile gimnazial sau liceal e importantă coordonarea între diriginți și ceilalți profesori,
cu sprijinul direcțiunii. În ședințe online, puteți planifica activitățile care pot fi susținute online în
perioada următoare. Cea mai eficientă metodă pentru a avea o planificare care să sincronizeze
activitățile profesorilor dintr-o școală și pentru a evita numeroasele grupuri de comunicare, ar fi
centralizarea orarului școlii online într-un folder, pe Google Drive.
Acesta poate fi organizat pentru fiecare clasă în parte, fiecare având subfolderul ei denumit 5A,
6B etc., iar separat orarul cu toți profesorii și orele alocate la fiecare clasă, ținut într-un document
excel. La final de săptămână, calendarul fiecărei clase poate fi înnoit de către diriginte pentru
754
NEVOIA DE ȘCOALĂ REALĂ
CODREANU VIORICA
LICEUL TEHNOLOGIC ,,ROȘIA DE AMARADIA”, JUD.GORJ
,,Oamenii sunt mereu alții, nevoile lor se pot schimba și obiectele care să le satisfacă pot să dispară
sau să se ascundă.Rămâne într-acestea ceva permanent, și anume valoarea, ca expresie ideală a unui acord
între eu și lume care poate fi oricând realizat.” Tudor Vianu - ,,Originea și valabilitatea valorilor”
Am început cu un citat grăitor fiindcă este clar că noi, profesorii, am gestionat cât am putut de bine
această perioadă de pandemie.
În calitate de profesor de franceză, am făcut orele mele în online și am trimis zilnic materiale elevilor
mei deosebit de receptivi.
Aceștia la rândul lor, mi-au trimis compuneri, teme, planșe pentru a fi notați. Am avut și sprijinul
părinților care i-au monitorizat atent pe copii.
Dar să fim sinceri: nu au intrat toți elevii în online, iar noi, dascălii, nu am avut cum să îi determinăm
să facă acest lucru, dacă ei nu aveau dispozitivele necesare.
Pe viitor, să sperăm că lucrurile vor sta diferit: Ministerul Educației trebuie să pună la dispoziția
elevilor, dar și a noastră, materialele necesare: camere video, laptopuri performante și abonamente la
internet de bună calitate.
755
DEZVOLTARE SOCIALA IN VREME DE PANDEMIE ?
CODRUȚA VIDICAN- MANCI, PROF. ÎNV. PREȘC.

GRADINIȚA FLOARE DE IRIS, CLUJ- NAPOCA
Oare cum și când va începe noul an școlar? Ce impact va avea distanțarea socială în grădiniță? Toate
tratatele de psihopedagogie ne spun că cele două domenii social și emoțional vizează debutul vieții sociale
a copilului, adică stabilirea și menținerea interacțiunilor cu adulții și copiii. Interacțiunile sociale au o
contribuție majoră pentru felul în care copiii se privesc pe ei înșiși, dar și modul în care privesc lumea din
jurul lor. Copiii învață să își cunoască emoțiile, să le perceapă și să le exprime, să fie empatici și să răspundă
emoțiilor celorlați astfel își dezvoltă imaginea și conceptul de sine, importante în influențarea procesului
de învățare. După cum se poate observa între cele două domenii există o relație de interdependență. Ce
impact va avea, pe temen lung, distanțarea de care trebuie să ținem seama în interacțiunea copiilor în
grădiniță? Cum se vor dezvoltata emoțional sănătos copiii care pășesc pentru prima dată în grădiniță?
Atunci când vorbim despre abilitățile de interacțiune cu adulții, în perioada preșcolarității, copilul
ar trebui să manifeste încredere în adult: să interacționeze cu ușurință față de adulții familiari, să se despartă
cu ușurință de părinți atunci când ajunge la grădiniță, arată încredere în adulți, și îi percepe ca persoane
de suport . Preșcolarul mare ar trebui să ceară ajutorul adultului atunci când are nevoie: celor din imediata
apropiere – educatoare, vecini, prieteni de joacă, găsește momentul potrivit pentru a întrerupe adultul și a-
i aduce în atenție anumite probleme, pune întrebări înainte de a schimba activitatea în care era implicat, sau
înainte să încalce regula ( ex. Pot să mă mut la alt centru de joacă? Îmi dați voie să merg să imi spăl mâinile
? etc.) ( Ionescu, Anghelescu & Boca, 2010).
Întrebările care se nasc sunt: cum îl voi determina pe copilașul de 3 ani să aibă încredere în mine,
educatoare lui, de vreme ce nu este indicat să mă apropii de el, să îi ofer o îmbrațișare pentru a se simți în
siguranță? Cum vom reuși să integrăm copiii și tratăm anxietatea de separare, atunci când sunt lăsați de
părinți la poarta/ ușa grădiniței ? Cum va îndrăzni preșcolarul să ceară ajutorul adultului din preajmă când
clădim ziduri de distanțare? Cum va putea schimba centrul de joacă, de vreme ce jocul în perechi sau de
cooperare nu poate fi încurajat?
Cum putem să dezvoltăm abilitățile de interacțiune cu copiii de vârste apropiate ? În condițiile
de până acum ar fi trebuit să punem accent pe o relaționare pozitivă în perioada preșcolară mare, să
încurajăm interacțiunea copil- copil și capacitatea copilului de a menține relații de prietenie, de a cere și a
oferi ajutorul unui alt copil, de a se integra și a aparține unui grup de copii. (Ionescu, Anghelescu & Boca,
2010). Toate aceste obiective nu vor avea de suferit? Distanțarea socială impusă va afecta relațiile de
prietenie? Ce maniere de formare și exersare a abilităților de socializare vom găsi? Dacă în preșcolaritatea
mică, copilul se alătură unui grup cu ajutorul adultului, se implică în jocurile simbolice, cooperează și face
schimb de obiecte în joc, în preșcolaritatea mare interacționează din proprie inițiativă cu copiii, inventează
activități care implică mai mult de un copil, cere și oferă ajutorul în activități precum: aranjarea patului,
împarte creioanele sau materialele de lucru necesare, strânge acuarelele etc. Tot în preșcolaritatea mare
evoluează de la jocuri izolate și paralele, la jocuri de cooperare și jocuri cu reguli. Cum vom ține seama de
evoluția socio-emoțională a copilului dacă noul ghid de desfășurare a activităților cu preșcolarii impune
limite ce afectează relaționarea cu cei din jur? Cum se va clădi încrederea în sine, când privăm preșcolarul
de responsabilități? Vom transforma întreaga zi de grădiniță într-o ghidare după o singură regulă: acceea
de a nu ne atinge? Interacțiunea pozitivă cu un copil de aceeași vârstă este un important predictor pentru
sănătatea mentală la vârsta adultă. Adaptarea la viața adultă și garanția dezvoltării abilităților sociale ale
preșcolarilor este dată de abilitatea copiilor de a realiza relații sănătoase cu cei din jur, de a face față
eșecului, de a explora mediu. Aceste aspecte au ca efecte benefice în viața de școlar următoarele: mai mulți
prieteni, note mai bune, încredere în sine, sănătate emoțională și relații interpersonale sănătoase (Petrovai,
Preda, Petrică & Brănișteanu, 2012). Vom reuși să pregătim copiii pentru școală și viață? Vom avea
preșcolari sanătoși din punct de vedere socio-emoțional? Accentul cade doar pe sănătatea fizică?Atenția
cadrelor didactice trebuie să se mute de pe ceea ce valorizam până acum? Emoțiile și dezvoltarea socială
sunt mai puțin importante decât sănătatea fizică? Cum puteam să menținem sănătoși și fără traume
emoționale micii preșcolari ?
756
Preșcolarul mare stabilește din proprie inițiativă relații pozitive și de respect cu copiii apropiați ca
vârstă. Mediul în care pot fi observați cel mai ușor este cel a grădiniței sau acasă în compania fraților și a
altor copii, în timpul jocului. Jocul are o valoarea informativă- cea mai ridicată cu privire la achiziționarea
acestui tip de abilități ( abilități sociale) deoarece oferă situații concrete de socializarea și învățare, dar este
și modul în care se pot observa deficitele în dezvoltarea abilităților. Competențele de relaționare sunt
dezvoltate prin joc și prin interacțiunea cu ceilalți copii. În același timp se dezvoltă capacitatea de cooperare,
îl ajută pe preșcolar să se integreze în grup și să își formeze relații de prietenie, să observe și să exerseze
relația de reciprocitate- pentru a primi trebuie să oferi. Adultul are un rol important în acest proces prin
propriul model și prin ghidajul oferit ( Ionescu, Anghelescu &Boca, 2010). Jocul pentru preșcolar este
principala sursă de dezvoltare, învățare a regulilor sociale, interacțiune cu ceilalți copii, dezvoltarea
capacității de memorare, orientarea atenției, deszvoltarea limbajului etc. Jocul devine mai complex, o dată
cu trecerea timpului, implică tot mai multi parteneri cu care se păstrează interacțiunea, capacitatea de a se
integra în joc crește. Băieții preferă jocurile care implică interacțiuni fizice, iar fetele se implică în activități
structurate supravegheate de adulți.
Există copii care se izolează în activități individuale, acest lucru poate fi acceptat, însă dacă crește
frecvența izolării și este afectată relația cu ceilalți, atunci pot apărea consecințe pentru perioada școlarizării
precum anxietatea și depresia și inadaptarea socială ( Ștefan& Kallay, 2009).O listă întreagă de întrebări ne
stă în față! Ce decizii să luăm? Cum să acționăm în activitatea didactică? Prudența pentru a păstra
distanțarea socială ne va preocupa atît de mult încât nu mai putem anticipa efectele negative pe termen
lung?
Bibliografie:
• (2019 ) Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care opereză
curriculumul pentru educația timpurie
• Ionescu, M. (coord.), Anghelescu, C., Boca, C., ( 2010 )Repere fundamentale în învățarea și
dezvoltarea timpurie a copilului. București :Vanemonde
• Petrovai, D.(coord.), Preda, V., Petrică, S., Brănișteanu R.(2012) Pentru un copil sănătos
emoțional și social:ghid practic pentru educatorul care construiește încredere. București:V&I Integral
• Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O.( 2014) Piramida cunoașterii. Pitești: Diamant
• Ștefan, A.C., Kallay, E.(2009) Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari-
ghid practic pentru educatori. Cluj- Napoca: Aqua Forte
757
ÎNVAȚAMANTUL FINLANDEZ- CEL MAI PERFORMANT DIN LUME
PROF. COJOCARU ADINA CAMELIA

ȘCOALA GIMNAZIALA “ANDREI ȘAGUNA”, DEVA
Un sistem bine gândit poate face dintr-un elev obișnuit, unul excepțional. Finlanda are cel mai ridicat
nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ. Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată
că elevii săi obțin constant poziții de top la testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât
cunoștințele tinerilor, cât mai ales modul cum aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează
consecvent pe primele locuri la testările educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe
explicații pentru aceste performanțe. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln
Snellman mobiliza masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a
ceea ce avea să devină cel mai performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au prins rapid și
populația finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în educație. În prezent,
învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din bugetul de stat.
7-16 ani. 0 bani.
Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani. Guvernul a
hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel fonduri importante educației,
cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educațional. Iar acest sistem se referă de fapt
la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul socio-economic din care aceștia provin.
Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală „comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani.
Primul lucru care s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este o școală finanțată
de stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și disponibilă pentru toți, dar și o
școală fără examene de admitere și fără taxe.
Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic
din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și trebuie să aibă aceleași șanse
la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. Nu există învățământ
privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu
este interzisă. Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același
tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale nu studiază
la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă
au handicapuri grave.
„Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei mai buni,
de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg, un educator celebru
în Finlanda. „Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe competiție. Dacă e să ne întrecem cu
cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni decât suedezii. Pentru noi asta e
suficient.”Profesorii. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor. În Finlanda, școala
pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează performanțe. Calitatea profesorilor
finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi
masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de
facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în
consecință, nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât
profesor.
Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea Britanie
și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de angajare.
Cum spuneam, în Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când
faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport gratuit dacă
locuiesc la mai mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, și cu multe
feluri de salate și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază, școala are obligația de a oferi o gustare
elevilor.
758
Practică, experimente, lectură.
Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când susțin singurul
examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense și, mai ales, foarte
participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării
mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri
de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe experimente
ştiinţifice.
În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei au obţinut
cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la matematică şi apetitul pentru
lectură. Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze elevii.
Sistemul educativ este foarte bine gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent,
din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În același
timp, diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai mică din lume.
Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest lucru este
valabil pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un program de educație
continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori format în familie, consolidat în
școală, pus apoi în slujba țării.
759
RESURSE ONLINE PENTRU ȘCOALA DE ACASĂ –
FORMAREA COMPETENȚELOR CHEIE LA PREȘCOLARI FOLOSIND
ACTIVITĂȚI VIRTUALE
PROF. INV. PREȘCOLAR: COJOCARU ELENA

G. P. P. „LICURICI”, STRUCTURA „ZIG-ZAG”,
LOCALITATEA OVIDIU, JUD. CONSTANȚA
În grădiniţa de copii, jocul este principala formă de organizare a procesului instructiv-educativ, iar
mediul virtual reprezintă pentru acesta un alt mod de a învăţa jucându-se. Folosită nu ca scop în sine, ci ca
modalitate de creștere a eficienței și atractivității activității didactice, învăţarea asistată de calculator
reprezintă o cale de instruire eficientă. În actualul context epidemiologic, fiecare profesor pentru învățământ
preșcolar s-a mobilizat pentru a răspunde solicitării autorităților de a nu opri procesul educațional, derulând
activități online pentru preșcolari. Un sprijin real ne-au fost părinții care au făcut tot ceea ce este necesar
pentru a le asigura propriilor copii accesul la aceste resurse digitale.
Principalul avantaj al jocurilor virtuale, platformelor e-learning și softurilor educaționale este
păstrarea legaturii permanente între copii și educatoare, accesibilitatea materialelor virtuale în orice
moment și în orice locație, centrarea pe preșcolar precum și accesul la noile competențe cerute de viața
modernă de la o vârstă fragedă. Competențele digitale reprezintă una dintre cele opt competențe cheie
esenţiale pentru orice individ care traiește într-o societate bazată pe cunoaştere (Ceobanu 2018, p.101). În
acest sens, internetul este rețeaua mondială care democratizează accesul la cultură, la ştiinţă, la educaţie,
contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Un prim exemplu de platformă ce poate fi folosită pentru a crea colaje, filmulețe, animații este Pizap,
un editor ușor de utilizat și gratuit. Jigsawplanet reprezintă o aplicație care permite încărcarea de imagini
și decuparea acestora sub formă de piese, în funcție de complexitatea dorită. Întrucât împărtășirea
informațiilor și materialelor educaționale este importantă, ISUU reprezintă una dintre platformele de editare
digitală care găzduiește publicații, fișe de lucru, auxiliare sau cărți de specialitate. Copiii pot face un tur
virtual în mai multe muzee din România, inclusiv în Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa.
NASA pune la dispoziție un website dedicat în întregime copiilor ce include puzzle-uri, cărți de colorat,
labirinturi, jocuri educative.
Materialele trimise pe platforme precum Facebook, Kinderpedia, Google Classroom, Whatsapp pot
fi personalizate, informația poate fi modificată cu ușurință iar eficacitatea programului poate fi măsurată
prin urmărirea numărului de download-uri efectuate de către părinți.Pentru derularea cu succes a acestor
activități, cadrele didactice urmăresc ca activitățile didactice desfășurate online să permită interacțiunea în
timp real și comunicarea bidirecțională iar ca partajarea documentelor și resurselor educaționale digitale să
permită posibilitatea de editare. Fiecare educatoare își derulează activitatea online, iar la final, preșcolarii
și educatoarele se pot întâlni în mediul virtual pentru a realiza sinteza zilei.
Conform cercetărilor și programelor internaționale deja implementate în țările vestice, introducerea
tehnologiei în procesul de învățare pot contribui în sens pozitiv la nivelul de dezvoltare cognitivă și poate
stimula abilitățile sociale ale copilului. Mediul virtual presupune joc iar interacțiunea cu tehnologii care le
permit să fie creativi, să exploreze și să își folosească cunoștințele pentru rezolvarea de probleme poate fi
benefică preșcolarilor dacă este folosită cu tact pedagogic. Mediul virtual de învățare deschide largi
posibilități de pregătire a preșcolarilor și asigură legături între comunităţi virtuale care transcend graniţele
lumii.
760
BIBLIOGRAFIE
Ceobanu, Ciprian (2018), „Învăţarea în mediul virtual: Ghid de utilizare a calculatorului în educaţie”,
Editura Polirom, Bucureşti.
* * *: Technology in Early Childhood Programs, National Association for the Education of Young
Children.
www.imagofactory.ro/muzee/antipa/antipa.html
www.isuu.com
www.jigsawplanet.com
https://www.nasa.gov/kidsclub
www.pizap.com
761
”ȘCOALA DE ACASĂ”
COLIBĂȘANU ELENA
În momentul actual școala on-line a apărut neaşteptat, ca o mare necesitate şi ne-a provocat să fim
deschişi către noile tehnologii la un alt nivel, tehnologii pe care unele cadre didactice nu le folosesc constant
la orele de curs . Un nivel mai înalt al tehnologiei decât eram pregătiţi emoţional, etc. Cu siguranță, nu a
fost și nu este ușor pentru nici o unitate de învățământ să-și transfere activitatea în mediul on-line. Procesul
necesită multă răbdare, o planificare cât mai bună, dar mai ales o comunicare eficientă între partenerii
educaționali – profesori, părinți, elevi.
Acest fenomen de predare la distanță i-a scos și pe cei mai tineri profesori din limita lor de confort.
Învățarea on-line presupune dezvoltarea unor abilități pe care nu le-au folosit la clasă până acum : mai
multă și mai atentă planificare, fragmentarea explicației în unități logice și mai bine delimitate și imediat
urmate de feed-back, adaptare din mers la nevoile copiilor, folosirea simultană a mai multor platforme de
învățare și mijloace tehnice audio-video.
Ca să fii ascultat și urmărit de elevi, ai nevoie să anticipezi ce se poate preda și învăța în timpul
planificat, să prevezi cum îmbini conexiunea live cu clasa cu celelalte tutoriale sau materiale pregătite de
tine – în ce proporție exact, ca să poți măsura ce efecte ai produs.
Pe parcursul desfășurării activității educaționale on-line s-au întâmpinat și situații problem, atât din
partea elevilor cât și a părinților, astfel:
• Lipsa conexiunii la internet, a semnalului wi-fi uneori. Creşterea costurilor la factura de telefon
cazuri, chiar lipsa echipamentelor IT.
• Dificultăţi de utilizare a platformelor şi instrumentelor digitale atât pentru elevi, părinţi, cât și
pentru cadrele didactice.
Pot fi enumerate foarte multe situații, dar experiența pe care școala on-line ne-a oferit-o este una
inedită, în care atât elevii, părinții dar și profesorii au avut de învățat implicând activ resurse emoționale,
frofesionale, etc pentru valorificarea eficientă a rezultatelor și a comunicării eficientăe între profesori -
părinți- elevi.
762
ȘCOALA DE ACASĂ
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE
PROF. ÎNV. PRIMAR, COLILIE IONELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU VECHIU,,
ZĂVOAIA, JUD. BRĂILA
Învățământul on-line nu poate înlocui niciodată experiența de predare și învățare interactivă, față în
față, din punct de vedere social. Această învățare în mediul virtual ar trebui să vină în completarea orelor
din clasă, să consolideze cunoștintele dobândite.
Fiind profesor în învățământul primar pot spune în urma desfășurării acestor ore on-line că elevii de
vârstă școlară mică nu au răbdare să stea nemișcați în fața calculatoarelor să asculte explicatiile. Toți vor
să vorbească și să atragă atenția cadrului didactic.
Să creezi o lecție on-line este mai dificilă decât cea care presupune prezența fizică în clasă. Cadrul
didactic trebuie să fie mult mai structurat în explicații, iar atunci când apar întrebări din partea elevilor
trebuie să fie atent să nu se creeze haos. Chiar dacă am stabilit niște reguli pentru a nu vorbi toți odată,
elevii din clasele primare sunt spontani, răspund uneori fără a fi numiți, alții din contră nu îndrăznesc să
răspundă. A fost o surpriză plăcută să observ elevi mai timizi care au fost mai spontani și motivați în mediul
on-line.
În ciclul primar, contactul fizic în clasă între cadrul didactic și elevi este esențial. Pot ,,citi “ în ochii
copiilor dacă au înțeles explicațiile, pot vedea notițele lor, pot verifica prin activități independente modul
de însușire a cunoștințelor noi. Astfel putem spune că se închide acest cerc predare-învățare-evaluare. La
orele on-line se interacționează mai greu între copil și profesor, mai ales atunci când elevul are dificultăți
în înțelegerea cunoștințelor predate.
Această situație care a necesitat învățarea on-line m-a surprins nepregătită în utilizarea diferitelor
platforme online, descoperind pe cont propriu modul de folosire al acestora și mai ales pe cea potrivită
clasei mele.
Principalul impediment în desfășurarea orelor on-line a fost lipsa infrastructurii minimale, mai ales
aici în mediul rural unde profesez. Elevii nu au dispus decât de telefoanele părinților. Având clasa a II-a,
elevii au avut nevoie de suport din partea părinților pe partea de tehnologie, dar și pe partea efectivă de
realizat și încărcat teme.
Un alt impediment în buna desfășurare a lecțiilor on-line a fost semnalul slab al rețelei de internet
care uneori a făcut imposibilă desfășurarea orelor.
În cadrul lecțiilor on-line elevii interacționează mai putin între ei, distanțarea socială afectează
relațiile sociale și aptitudinile de socializare, ei devenind mai dependenți de tehnologie, o problemă majoră
Totuși în contextul acestei pandemii, învățământul on-line a fost singura posibilitate de a ține legătura
cu elevii nostri, de a putea pacurge conținuturile programei în întregime și de a încheia acest an școlar.
763
ACTUL EDUCAȚIONAL ȘI PROVOCARILE LUMII CONTEMPORANE
PROF. DANIELA GABRIELA COMAN

SC. GIMNAZIALA ,,SFINȚII TREI IERARHI” HANU CONACHI
Motto: ”Calitatea cea mai importantă a unui educator este că trebuie să fie el însuși o persoană care
învață; dacă și-a pierdut capacitatea sa de a învăța, nu mai are ce căuta în tovărășia celor care și-au
păstrat-o pe a lor.” (H.Overstreet)
11 martie, 2020 se închid școlile. Elevi și profesori pentru o perioadă nedeterminată vor rămâne acasă.
Cum va decurge actul educațional în perioada pandemiei? Cât va dura aceasta? Cum va afecta sistemul de
învățământ? Dar elevul? Ce va face profesorul pentru a-și continua activitatea? Întrebări care imediat și-au
găsit răspunsul. Profilul competenţelor profesorului creativ capătă valenţe noi, depăşind tradiţionalul.
Cadrul didactic devine un coparticipant în actul învățării, alături de elevi. Profesorii trebuie să facă pasul,
profesional, nu doar material, în online: învățare profundă din partea profesorilor, cu privire la tot ce
înseamnă educația online. Profesorii noștri sunt, într-o bună măsură, pregătiți să facă față acestei provocări
și să compenseze inconvenientul instrumentelor digitale disponibile prin creativitate didactică, proiectare
posibilul într-un context de educație atipic și incomod. Evident au nevoie de sprijin pentru a gestiona
managementul conținuturilor, managementul problemelor disciplinare și al relațiilor interpersonale. Este o
mare diferență între activitatea de învățare în clasă, față în față, și cea care are loc în spațiul virtual. Cadrele
didactice implicate caută soluții, învață din mers utilizarea instrumentelor și resurselor digitale. În contextul
în care elevul nu mai are profesorul lângă el, riscul elevilor de a nu înțelege și ca acest procent să crească
este mult mai mare. Conținuturile scrise trebuie transmise simplu, concentrat, iar digitalizarea are obligația
să le facă atractive, să ducă informațiile în zona cunoașterii și înțelegerii. Indiferent că educația se face la
distanță sau nu, în esență rămâne un act pedagogic ce presupune redimensionări de conținut și de strategie
comunicațională.
Prof.univ.dr. Ovidiu Pânișoară relevă punctul central al unei strategii eficiente pentru succesul
abordării lecțiilor la distanță: „Motivația rămâne un factor esențial în tot acest proces. Este vorba despre
motivația cadrelor didactice de a proiecta și a desfășura activități de învățare semnificative, autentice, dar
și de motivația elevilor pentru învățare. Diferența este că acum feedbackul elevilor este mai dificil de
obținut, iar dificultățile tehnice constituie câteodată un impediment serios. Cadrele didactice trebuie să dea
dovadă de creativitate pedagogică pentru a trece dincolo de zona de confort pentru a face lucrurile altfel în
această perioadă.” Elevul ar trebui să simtă cât mai puțin aceste schimbări, iar lucrul cadrelor didactice
împreună să îi preocupe, nu doar să le ocupe mintea. Activitățile susținute prin aceste platforme virtuale,
vor trebui gândite de așa natură încât să probeze ceea ce toți am promis că formăm: competențe. Competența
presupune cunoștință, abilitate, atitudine. În activitatea online, e nevoie să lucrăm la atitudinea elevului față
de actul în sine de predare, să căutăm soluții care să îl atragă în fața calculatorului pentru lecție.
Sunt și foarte multe dezavantaje. Predarea este un act ce presupune empatie. E nevoie de interacțiune
umană, de privirea elevului pentru a constata câtă uimire, neînțelegere sau bucurie stau în ochii lui după o
oră de curs. Cel mai bun feedback e acela al interacțiunii vii, al privirii, al zâmbetului, al respirației de
aproape.
Un telefon, o tabletă, un monitor, oricâte informații ar transmite, nu pot transmite și sentimente, trăiri
sufletești, nu pot crea convingeri și caractere.
Online-ul poate să creeze anumite facilități, dar nu poate să înlocuiască exercițiile directe pentru
formarea unor deprinderi practice. Școala nu înseamnă doar transmitere /receptare de informații. Copilul
are nevoie de colectivitate, are nevoie să interacționeze cu alți copii, să se dezvolte emoțional și social, În
plus, nu trebuie să scăpăm din vedere nici faptul că între actul propriu-zis al educației și cel al instruirii sau
învățării este o mare diferență; educația în sine având o sferă mult mai largă de cuprindere și conținând o
gamă mult mai variată de forme, contexte și modalități de învățare, cum ar fi cele formale (activități
didactice directe, teoretice), non-formale (activități extra-curriculare),
Dată fiind situația creată, nimeni nu a fost pregătit pentru a face învățământ la distanță, educație
folosind tehnologia online. Cum va evolua un copil ținut în fața calculatorului care nu mai interacționează
cu colegi, cu profesori, cu un mediu disciplinat, de competiție și performanță, de emoții și legături umane?
764
Sunt necesare dialogul, schimbul spontan de replici, de conținuturi, de problematizări și de critici. Nu poți
preda schematic. Aceste platforme gratuite au fost un adevărat sprijin pentru școală în această perioadă,
pentru că ne-au asigurat posibilitatea de a ne vedea. Și astfel s-a putut păstra un sens al vocației și
normalității în lumea de rețea. Se știe că parte din activitatea didactică uzuală nu se poate face online, la
distanță, având astfel un impact negativ asupra învățării temeinice. Mulți dintre elevii cu rezultate bune și
foarte bune reușesc să parcurgă curriculumul de trunchi comun conform planificărilor preexistente. Mult
diferit stau lucrurile cu elevii cu rezultate slabe, care reușesc într-o proporție mai mică să țină pasul. Unii
nici nu reușesc să se conecteze la lecție: din nepăsare, imposibilitate sau sărăcie. Date fiind toate aceste
probleme şi subliniind ideea alinierii la cerinţele şcolii şi la cele impuse de idealul socio-educaţional, trebuie
remarcate cele trei direcţii de acţiune: a. sprijinul emoţional, b. sprijinul informaţional, c. sprijinul
instrumental.
Apar diferite disfuncții în ceea ce privește următoarele activități de suport pentru învățare:
comunicare autentică și relaționare umană, sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare,
monitorizarea ritmului învățării, feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor,
explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor, profesorii și elevii au nevoie de sprijin
diferențiat pentru a performa în situația atipică actuală.
Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, cadrele didactice mai semnalează: lipsa
învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii, lipsa instrumentelor potrivite pentru
predare-învățare-evaluare la disciplina lor, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul
disciplinei, lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și
Nu ne referim aici doar la sprijin de ordin tehnic, ci pedagogic. Invăţământul nu este decât o parte din
educaţia copilului, o bună parte a educaţiei petrecându-se în afara şcolii. Influenţa atitudinii parentale asupra
rezultatelor şcolare ale elevilor, în special asupra motivaţiilor învăţării, precum şi faptul că unele
comportamente ale părinţilor pot fi favorizate datorită dialogului cu şcoala.
Rolul părinților, al relațiilor acestora cu școala, dar și al profesorilor, trebuie înțeles foarte mult prin
prisma a ceea ce poate face generația actuală, pentru ca generația viitoare să evolueze și să valorifice
resursele de care dispunem într-un mod viabil și durabil.
765
ȘCOALA DE ACASĂ! TOTULVA FI BINE!
PROF. COMĂNESCU CRISTIANA

LICEUL TEORETIC OLTENI, JUD. TELEORMAN
Omenirea a trebuit sa se oprească in loc - dar cum viața trebuie să meargă mai departe, învățarea a
trebuit să continue dincolo de școală și cu instrumente on-line accesibile tuturor și multă determinare. Un
lucru pozitiv în aceasta situație de criză fără precedent în istoria lumii l-a constituit colaborarea. Pentru
prima dată am simțit că parinții comunică mai mult cu profesorul și propriul copil, am văzut mai multă
implicare, răbdare si înțelegere. Mai mult decât oricând, elevii au învățat să lucreze independent și să fie
mai responsabili si mai atenți.
Mai multe școli au organizat „cancelarii on-line” – ședințe de coordonare cu profesorii pe platforme
precum Skype, Google Meet, Whatsapp sau Facebook Messenger. Acesta a fost primul pas pentru a stabili
calendarul on-line și modul cum vor comunica cu elevii.
Cele mai eficiente platforme pe care le folosesc deja profesorii sunt: Zoom și Google Meet
Google Meet este platforma pe care liceul în care sunt profesor a propus-o şi pe care încerc să o descriu
mai jos, ca experiența individuală pe care doresc să o împărtășesc.
Aceasta este o aplicație dezvoltată de Google (for Education sau Enterprise) pe care o puteți accesa
doar dacă aveți un cont de organizație (școală sau companie, de tip @educred.ro sau @scoalateleorman.ro
etc.).
Meet este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o platformă de comunicare instant
prin video și chat, unde se poate crea un link de întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să
aibă vreun cont, pentru a putea intra în sesiunea on-line. Meet acceptă până la 100 participanți gratuit și
oferă aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanți: video, microfon și chat,
partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți, distribuirea acestor link-uri pe
chat. A urmat centralizarea orarului școlii pentru a se evita supraaglomerarea elevilor sau suprapunerea
planificarii activităților.
La final de săptămână, calendarul fiecărei clase putea fi înnoit de către diriginte pentru săptămâna
următoare, cu instrucțiunile de conectare pentru lecțiile on-line, completate de către profesorii care își
planifică lecțiile on-line. Calendarul a fost ținut într-un document Word, pe Google Drive, în folderul
corespunzător clasei.
Aplicații sau platforme de colaborare on-line
Dincolo de întâlnirea live, a trebuit să ofer elevilor materiale extra, teme pentru acasă și să le urmăresc
progresul. Deci aveam nevoie de o platformă Printre recomandările de platforme care permit colaborarea
între profesori și elevi, dincolo de ore, se numără Google Classroom, Edmodo, ClassDojo sau EasyClass.
Eu am ales Google Classroom. Eu am ales Google Classroom. De ce am ales aceasta aplicație?
Pot crea pentru fiecare clasă în parte secțiune cu materiale, teme și teste.
Copiii văd materialele publicate de mine și pot încărca temele în diferite formate.
Le pot corecta temele, iar ei văd toate recomandările mele.
Avem și o secțiune de chat unde putem discuta.
Am ales să mă văd cu toți elevii mei, on-line, pe platforma Google Meet . Link-ul de conectare pentru
platforma on-line il comunicam pe grupul clasei de Wattsapp . Am lucrat pentru început nu foarte
complicat, cu cartea și caietul în față. Le-am explicat cum vor gasi materialele de studiu si cum să îmi
trimită temele. Pentru a mă asigura ca toți vor primi materialele de studiu am creat pe Wattsapp grupuri pe
clase, iar materialele erau distribuite atat pe Wattsapp, cât si pe Google Classroom sau mail .
Cum am corectat temele?
Unele dintre ele le corectam on-line în întâlnirile noastre, în alte situații, copiii îmi trimiteau poză cu
caietele lor, iar eu le corectam în Paint sau Google Canvas, după care le trimiteam înapoi. Cand timpul nu
imi permitea să corectez temele în Paint sau Google Canvas, trimiteam pe Wattsapp comentarii.
Evident că au existat și multe inconveninte pe lăngă munca asiduă pe care trebuia sa o depun ca
profesor în realizarea materialelor, lipsa de dispozitive electronice, a internetului pentru mulți copii, liceul
în care profesez fiind din zonă rurală, iar condițiile sociale ale elevilor mei fiind scăzute, captarea atenției
a fost o altă dificultate pe care am întămpinat-o, mulți elevi fiind preocupați în timpul întâlnirilor de
766
poziționarea camerei, de activarea sunetului cănd interveneau în discuție etc. Un alt aspect pe care l-am
semnalat la elevii mei a fost reticența în raspunsuri în prezența unui părinte, mulți părinți mi-au scris pe
wattsapp că sunt îngrijorați de cunoștințele copilui său și nemulțumiți de interacțiunea pe care o aveau în
timpul orelor ( că dadea răspunsuri greșite, că nu raspundea la fel de frecvent ca alți colegi etc). Starea
emoțională a copilului era accentuată, teama că părintele ar fi nemulțumit de evoluția lui era o presiune în
plus. Părinții au înțeles pentru prima data rolul profesorului în educație, au înțeles că revelațiile sunt urmate
de blocaje, creșterile sunt urmate de regres, memoria e contrapunctată de uitări ridicole, performanța este
atinsă după multe căderi și ridicări, au înțeles că învățarea e o spirală cu suișuri și coborășuri, cu erori,
neputințe, pierderea încrederii, și tot ce au de făcut este să se încarce cu rabdare, să își încurajeze în
permanența copilul, să fie mulțumit de copilul lui indiferent de prestație, să suplinească ceea ce profesorul
nu mai putea face în școala on-line.
Deși școala de acasă a rezolvat o situație de criză, este departe de a fi cea mai bună soluție, deoarece
competențele pe care elevul le dobândește în scoală nu se rezumă doar la conținuturile cognitive pe care
școala on-line le-a oferit; școala oferă și acele competențe socio-emoționale necesare în formarea
personalității elevilor și esențiale pentru succesul în viață, competențe care se pot forma doar în
colectivitatea scolară : de comunicare, de rezolvare a conflictelor, de muncă în echipă etc.
În ciuda opoziței frecvente față de digitalizarea sistemului educațional, consider totuși școala de acasa
ca o metodă alternativă a școlii pe viitor.
767
EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ
ȘCOALA ONLINE – ȘCOALA DE ACASĂ

COMĂNESCU GABRIELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VOINEȘTI
CLASA LA CARE S-A APLICAT EXEMPLUL DE BUNA PRACTICA:
CLASA A V-A
• Care este exemplul de bună practică?

Denumirea Aplicația GOOGLE CLASSROOM din cadrul platformei G Suite for Education,
exemplului de care este interconectată cu SIIIR
bună practică
Lecția: Textul narativ nonliterar
Descrierea Google Classroom este o aplicație educațională online foarte ușor de configurat. Am
exemplului de invitat elevii să se înscrie la clasa creată printr-un cod privat, pe baza adreselor de
bună practică gmail.
Prezentarea lecției: captarea atenției elevilor cu ajutorul unei prezentări care
descrie tema și obiectivele lecției – prezentare realizată cu Google Slides.
Audiția și analiza textului: elevii au audiat textul ” Jurnal de călătorie” din manualul
digital, prin trimiterea unui link pe platformă, și au răspuns la câteva întrebări care
să îi ghideze în descoperirea particularităților textului narativ nonliterar.
Vizionarea prezentării Power Point: am propus elevilor să parcurgă prezentarea
despre Textul narativ nonliterar, pe care am postat-o pe platformă.
Aplicarea chestionarului: elevii au răspuns la chestionarul Particularități ale
textului narativ nonliterar, creat cu aplicația pentru formulare Google Forms, analiza
răspunsurilor primite într-o foaie de calcul Google Sheets și dezbaterea acestora.
Prezentarea temei: elevii au primit temele care includ grila de evaluare realizată cu
aplicația Google Drawings.
• De ce cred că este un exemplu de bună practică?
Beneficii pentru - Google Classroom este o aplicație ușor de folosit: poate fi accesată de pe
elevi computer, laptop sau dispozitive mobile;
- Lecția a devenit mai distractivă și mai ușoară pentru elevi;
- Elevii au primit feedback în timp real;
- Elevii au putut să-și permită unul altuia accesul la resurse sau să răspundă la
întrebările din flux;
- Google Classroom acceptă sisteme de notare diferite;
- Am putut personaliza temele, trimițându-le separat elevilor, în funcție de ritmul de
învățare al fiecăruia;
- Elevii au putut crea fișiere pe care le-au atașat la teme.
Reflecțiile mele/ Google Classroom este clasa viitorului: o predare cu instrumente digitale moderne
Lecții învățate și o organizare eficientă pentru profesori, și mai mult, lecții interactive și interesante
pentru elevi, care îi ajută să fie mai implicați în procesul de învățare și îi pregătesc
pentru viitoarele locuri de muncă/meserii.
Reușite/ Am reușit:
Provocări - să creez și să gestionez cursul online;
- să captez atenția elevilor mei și să îi implic în învățare;
- să creez fișiere individuale pentru fiecare elev, printr-un singur clic, distribuind
șabloane de orice tip (documente, prezentări, imagini etc.).
- să gestionez, să distribui, să primesc și să evaluez rapid și în timp real teme;
768
Este o continuă provocare activitatea educațională online, care cere abilități digitale
pe care mi le perfecționez continuu prin vizionarea de tutoriale sau prin schimburi de
experiențe.
A. FOTOGRAFII SUGESTIVE:
B. MĂRTURISIRI ALE ELEVILOR:

 Îmi place foarte mult pentru că orele devin mai interesante și nu mai e nevoie să scriem foarte mult
în caiete. Dar tot mi-e dor de școală!(Alexandra)
 Îmi place pentru că este foarte interactiv.( Betty)
 Este foarte utilă aplicația și putem să predăm temele de acasă. Putem oricând să facem temele. Dar
nu îmi place că nu ne putem vedea. (Alma)
 Îmi place Classroom-ul deoarece învățăm multe lucruri noi, facem teste grilă care mi se par ușoare
și plăcute, nu obositoare. Dar ceea ce nu îmi place este că nu înțeleg prea bine anumite lecții. Nu e ca
atunci când ne explică doamna în clasă. (Romina)
 Sunt foarte încântată de Classroom pentru că este o aplicație care ne ajută să ne desfășurăm orele,
dar nu îmi place faptul că nu ne putem vedea și …îmbrățișa. ( Miruna)
769
BACALAUREATUL DE CRIZǍ
COMȘA CARMEN
ȘC. GIMN. ,,MIHAI EMINESCU” PLOIEȘTI
Multe state europene au redeschis școlile în luna mai. După pandemia de coronavirus, întrebarea
principală nu era însă când se vor deschide școlile, ci cum va arăta în continuare învățământul în condițiile
nevoii de a menține distanțarea socială.
La fel ca în cazul măsurilor economice, nici în ceea ce privește deschiderea școlilor nu există, la nivel
european, o abordare unitară. Italia, Spania și Irlanda nu au luat o decizie legată de redeschiderea școlilor.
Mai mult, ministrul Educației din Italia anunța că este „foarte puțin probabil” ca școlile să fie deschise în
luna mai. Totuși, câteva state europene, precum Danemarca, Franța, Germania, Olanda sau Norvegia au
decis să redeschidă instituțiile de învățământ, punând accent pe regulile sanitare pentru a evita răspândirea
noului coronavirus.
Dupǎ cum se observǎ, statele menționate au un sistem medical și de ȋnvǎțǎmȃnt mult mai bine pus la
punct fațǎ de Romȃnia. Și cu toate acestea elevii din clasa a VIII-a, precum și cei din clasa a XII-a vor fi
supuși testǎrilor scrise, stresului emotional, dar și riscului de infectare. Așa cǎ mulți copii spun cǎ ȋn aceastǎ
perioada ȋnvǎțarea onlie le-a dat mai mult bǎtǎi de cap decȃt sǎ-i pregǎteascǎ pentru examene, acum ei sunt
și mai stresați de faptul cǎ materia pe care credeau cǎ o cunosc nu este chiar așa de bine aprofundatǎ.
Oare de ce ȋn alte țǎri se poate? Așa cu facultǎțile au recurs la variant online a examenelor, de ce nu
puteau lua aceleași mǎsuri și ȋn privința bacalaureatului? Ar trebui sǎ se renunțe definitive la aceastǎ formǎ
de evaluare, mai ales cǎ de foarte mulți ani niciun ministru nu a reușit sǎ micșoreze coținutul inutil pe care
ȋl studiazǎ elevii, dar nici numǎrul de ore. Metodele folosite ȋn predare sunt ȋn majoritatea cazurilor
tradiționale, dar nu neapǎrat din lipsa pregǎtirii cadrului didactic, ci și din cauza unui numǎ foarte mare de
informații, pe care bieții copii, vor nu vor, trebuie sǎ le reținǎ.
În Olanda, care numără mai mult de 4.700 de cazuri oficial declarate, şcolile sunt închise din 16
martie, pentru a stăvili propagarea noului tip de coronavirus.
Validarea sau nevalidarea diplomei de încheiere a studiilor va fi determinată doar pe baza notelor
obţinute în timpul anului şcolar.
„Vreau, în aceste vremuri de criză, să le dau tuturor elevilor posibilitatea să obţină o diplomă
completă şi să avanseze astfel fără pauză spre învăţământul superior”, a declarat ministrul olandez al
educaţiei Arie Slob într-un comunicat.
Instituţiile de învăţământ au mai mult timp – până la începutul lui iunie – pentru a-i face pe elevi să
treacă restul examenelor prevăzute care contează pentru notele obţinute în timpul anului
Ȋn Franța pentru bacalaureatul din acest an, vor fi luate în calcul notele obţinute de elevii claselor
liceale terminale în timpul celor trei trimestre, fără notele acordate în perioada de izolare la domiciliu. Mai
multe comitete de armonizare vor analiza toate dosarele elevilor. Ca de obicei, elevii care au obţinut medii
sub 5 vor avea dreptul să susţină examene de corigenţă la începutul lunii iulie.şcolar.
Examenele de sfârşit de an şcolar au fost anulate şi în alte ţări, inclusiv în Marea Britanie, din cauza
pandemiei de coronavirus.
770
PROF. INV. PREȘC. COMȘULEA MIHAELA

G.P.P. MICUL PRINȚ NR 22, BRAȘOV
Anul școlar 2019-2020, grupa mică, un nou început pentru copii, părinți și pentru noi, cadrele
didactice de la Grupa Piticilor. Multe emoții, lacrimi la despărțire, ochișori curioși și mânuțe nerăbdătoare
să exploreze noul mediu. Am început să așezăm cărămidă peste cărămidă pentru a ne construi relația cu
copilașii dar și parteneriatul cu familiile acestora.
Pandemia de COVID 19 a venit atunci când, consideram noi, totul se așezase și intram într-un ritm
normal, cu copilași adaptați și dornici să ne întâlnească zilnic..
Continuarea învățării în educația timpurie s-a făcut prin intermediul familiei care a preluat o parte din
rolul profesorului pentru învățământul preșcolar, sub directa îndrumare a acestuia. A fost o învățare altfel!
O școală ( grădiniță) de acasă. O situație nouă pentru toți! Am apelat la aplicațiile Facebook și WhatsApp
pentru ca toți părinții să aibă acces la sugestiile de activități pe care le-am postat zilnic. Am primit poze și
filmări cu aspecte din timpul desfășurării activitătilor propuse.
Iată două exemple de bună practică:
1. Săptămâna: ,,Vine, vine primăvara!”
Tema: ,,Păsari călătoare”
Comportamentul urmărit: Execută mișcări ce imită aripile păsarilor, respectând modelul adultului
și ritmul dat
Domeniul Categoria Sarcina de Materiale necesare & linkuri utile

experienția de lucru
l activitate
Domeniul Activitate -
estetic și de executare Folosiți
creativ dezvoltar a unor https://www.youtube.com/watch?v=XY6iJrSp43I&app=deskto
e mișcari p
personală după
model
respectân
d ritmul
dat,
O reflecție, o sugestie pentru succesul activității, motivarea copiilor sau implicarea părinților:
Părintele urmărește filmul împreună cu copilul de 2-3 ori pentru a reține mișcările. Se lucrează după
model, părintele executând împreună cu copilul mișcările. Puteți gândi și alte mișcări pe care să le executați
împreună. Succes!
2.Săptămâna: ,,Animale domestice”

Tema: ,,Ursulețul”
Comportamentul urmărit: Execută mișcări sugerate de text
771
Domeniul Categoria Sarcina de lucru Materiale necesare & linkuri utile
experiențial de activitate
Domeniul estetic și Activitate - executarea mișcărilor
creativ de sugerate de text, https://www.youtube.com/watch?v=X-
dezvoltare respectand ritmul dat, vDlcT3voQ
personală pentru inviorarea de
dimineață
O reflecție, o sugestie pentru succesul activității, motivarea copiilor sau implicarea părinților:
Părintele urmărește videoclipul împreună cu copilul și execută împreună cu copilul și cu frățiorii/
surioarele mișcările de înviorare sugerate de text.
772
HANGOUT MEETING, GOOGLE MEET SAU ZOOM?
PROF. ING. CONSTANTIN LUMINIȚA SIMONA,

ȘCOALA GIMNAZIALA „NICOLAE IORGA”, SIBIU
Proiectul „Școala online“ a fost în desfășurare încă de la jumătatea lunii martie, când școlile au fost
închise.Fiecare dintre noi, cadre didactice cu experiență sau mai puțină experiență în mediul on-line ne-am
străduit să ținem legătura cu elevii noștrii utilizând variante propuse, auzite și/ sau recomandate de
colegi.Am început haotic, cel puțin așa am avut impresia, până în momentul în care s-a gasit soluția
oportună, agreată de fiecare dintre noi sau de fiecare școală în parte.
Am testat câteva platforme de învățare on-line, ca urmare a participării la un atelier pentru utilizarea
platformelor de învățare la distanță în activitatea didactică(Google Classroom, Edmodo, Neolms, ASQ,
Kinderpedia, Kidibot, Adservio, etc.) derulat în cadrul CCD Sibiu, și am ales să utilizez Google Classroom,
Hangout Meeting și Google Meet.
De ce Google Classroom?
Deoarece este de la Google, care ne-a pus la dispoziție mai multe aplicații disponibile atunci când ai
un cont de g-mail.Am început cu Google Classroom care este o aplicație ce permite cadrelor didactice să
organizeze și să planifice conținutul unui curs (orar, teme, sesiuni de prezentare etc). Accesul la platforma
Google Classroom se realizează astfel:
Se deschide un navigator de internet (browser) și se introduceței adresa :
www.classroom.google.com.
Adăugarea unui Google Meet prin classroom
Pentru a programa o întâlnire online cu studenții/elevii, trebuie săalegeți: Generați linkul meet .
În fereastra care apare se generează linkul meet, iar apoi acesta poate fi folosit de toți elevii pentru a
putea participa la curs.
O altă modalitate de a genera un Google meet este prin intermediul calendarului. În pagina activitate
la curs se selectează google calendar.Aici în pagina de calendar se apasă dublu click pe ziua și ora la care
se dorește începerea ctivității. În fereastra care apare se adaugă un titlu pentru acea întâlnire, se specifică
intervalul sau intervalele orare de derulare a activității, iar apoi se selectează Adăugați conferințe video
google meet .
După ce cadrul didactic trimite invitația către
google classroom elevii/studenții primesc un mesaj cu
subiectul “Class invitation: “NumeleCursului” unde
“NumeleCursului” va fi înlocuit cu denumirea cursului
așa cum a fost ea declarată de cadrul didactic.
Apăsați pe butonul “Join” și sunteți redirecționați
către fereastra de Google classroom unde ar trebui să
vedeți cursul.
Participarea la ore folosind Google Meet
Google Meet este platforma pusă la dispoziție de
Google, prin intermediul căreia se pot organiza întâlniri în mediul virtual. Așa cum s-a prezentat și mai
devreme, aceasta poate fi integrată foarte ușor cu Google Classroom.
Accesarea platformei Google Meet
Pentru accesarea platformei este necesar linkul generat în cadrul platformei Google Classroom.
O alta modalitate de a crea o întâlnire online este accesarea paginii web https://meet.google.com/,
unde se selectează Începe sau participă la o întâlnire .
Pentru activarea sau dezactivarea microfonului și a camerei web se folosesc butoanele aflate în partea
centrală jos a ferestrei web.
Pentru a se prezenta un conținut elevilor, se apasă pe butonul Prezintă acum aflat în partea dreaptă
jos a ferestrei.
773
Se poate alege opțiunea de prezentare a ecranului sau a unei aplicații/ferestre deja deschise.
Dacă se dorește înregistrarea întâlnirii, se apasă pe cele 3 puncte aflate în colțul dreapta jos a ferestrei,
iar in fereastra care apare se selectează Înregistrează întâlnirea .
Dacă în timpul conferinței se dorește trimiterea de mesaje text, linkuri web sau alte informații
participanților, se apasă butonul de mesaje aflat în partea dreaptă sus a ferestrei.
Crearea de sesiuni folosind Google Meets
Google Meets este una din soluțiile gratuite prin care se pot organiza orele în mediu virtual.
Pentru a participa la un curs pe Google Meet, cadrul didactic care organizează cursul trebuie să
trimită: fie o adresă de acces (link), fie un cod de identificare a sesiunii Google Meet.
Se poate să primiți datele de conectare prin una din următoarele metode: e-mail, mesaj pe Google
Classroom sau invitație la un eveniment în calendar.Pentru a putea interacționa ușor cu cadrul didactic, pe
durata cursului, va trebui să conectați la sistemul pe care îl folosiți un set de căști și un microfon.
Acces Google Meets
Deschideți un navigator de internet (browser) și introduceți adresa https://meet.google.com/ .Puteți
utiliza Mozilla Firefox sau Google Chrome.
Accesarea sesiunii
Pentru a intra în sesiune selectați opțiunea “Use a meeting code”, apoi introduceți adresa de access
sau codul de identificare a sesiunii și apăsați pe butonul “Continue” în fereastra care se va deschide.
Pentru a intra în sesiune trebuie să vă introduceți numele în câmpul cu textul “Your name” apoi să
apăsați butonul “Ask to join”.
Cadrul didactic care organizează sesiunea va trebui să accepte solicitarea de access și asta poate dura
câteva secunde (până la un minut sau două).
În cazul în care ați primit și acceptat invitația la o sesiune planificată, în calendar, de către cadrul
didactic, veți putea accesa sesiunea direct din calendar.
Dacă nu sunteți autentificat deja pe Google vi se vor cere adresa de e-mail și parola.
Selectați sesiunea cu dublu click.
Se va deschide o fereastră cu evenimentul de calendar și veți putea alege opțiunea “Join with Google
Meet”. Restul pașilor rămân neschimbați.
Sesiunea poate fi accesată și direct din mesajul de e-mail prin apăsarea pe butonul de“JOIN
MEETING”
Hangout Meeting, este o aplicație integrată pe Google, la îndemâna tuturor care au cont gmail.Pot
participa mai mulți elevi/studenți, care vor primi invitație la curs.Nu rămâne decât ca aceștia să acceseze
invitația și să participe la sesiunea propusă de profesor.
O altă variantă de întâlnire cu elevii face to face ar fi ZOOM, dar care după părerea mea necesită
mai mult efort și cunoștințe atât din partea profesorului cât și din partea elevilor.
Participarea la ore folosind ZOOM
774
Zoom este una din soluțiile (oarecum) gratuite prin care se pot organiza orele în mediu virtual.
Pentru a participa la un curs pe Zoom, cadrul didactic care organizează cursul trebuie să vă trimită:
fie o adresă de acces (link), fie un cod de identificare a sesiunii Zoom.
Se poate să primiți datele de conectare prin una din următoarele metode: e-mail, mesaj pe Google
Classroom sau invitație la un eveniment în calendar.
Pentru a putea interacționa ușor cu cadrul didactic, pe durata cursului, va trebui să conectați la
sistemul pe care îl folosiți un set de căști și un microfon.
Deschideți un navigator de internet (browser) și introduceți adresa https://zoom.us. Puteți utiliza
Mozilla Firefox sau Google Chrome.
Accesarea sesiunii
Pentru a intra în sesiune selectați opțiunea “JOIN A MEETING” din meniul de sus al paginii.
În pagina care se încarcă, în căsuța “Meeting ID or Personal Link
Name” va trebui să introduceți adresa sau codul de identificare a sesiunii.
Cele pe care le-ați primit de lacadrul didactic.
Dacă nu aveți aplicația Zoom instalată veți fi redirecționat către
pagina de descărcare.
Pe această pagină veți găsi mai multe opțiuni de instalare din care
puteți alege opțiunea care se potrivește cu sistemul pe care îl folosiți.
După ce ați instalat aplicația repetați pașii anteriori. (Acces Zoom și
Accesarea sesiunii)
Dacă este instalată, aplicația se va deschide și vă va conecta la
sesiune.Este posibil apară o fereastră cu opțiunile sistemelor audio pe
care le puteți utiliza. În acest caz alegeți “Join with Computer Audio”.
Deci......iată câteva aplicații facile dascălilor pentru orele on-
line.Rămâne deocamdată la alegerea noastră să folosim ce ne este mai
la îndemână.
Hangout Meeting, Google Meet sau ZOOM?
775
,,ŞCOALA ALTFEL- ŞCOALA DE ACASǍ”
PROFESOR MARILENA CORD

ŞCOALA GIMNAZIALǍ CǍLǍȚELE
Școala de acasă este un curent ȋn educație prezent ȋn aceastǎ perioadǎ la noi ȋn țarǎ, ȋnsǎ termenul
“homeschool” este consacrat ȿi practicat ȋn multe alte țǎri de o bunǎ perioadǎ de timp, cu toate cǎ educarea
nu se face exclusiv ȋn casǎ, nici nu este acelaȿi lucru cu ȿcolarizarea. În țarile ȋn care se practicǎ “ȿcoala
acasǎ”, educația este obligatorie, dar nu ȿi ȿcolarizarea. Se pune un accent puternic pe pregǎtirea copilului
pentru viatǎ, informarea lui, dobândirea de abilitǎți pentru câmpul muncii ȿi viața de zi cu zi. Diferența este
ca aceastǎ pregatire se face ȋn cadrul intim, sigur ȿi confortabil cu libertatea unui program ales dupa
preferințe sau nevoi. Pǎrinții doresc sǎ preia responsabilitatea pentru o educare eficientǎ, potrivitǎ copiilor
lor, iar cei care aleg ȿcoala acasǎ sunt constienți de dificultǎțile procesului, dar considerǎ cǎ rezutatele pe
termen lung meritǎ investiția.
Ţarile din Europa ȋn care ȿcoala acasǎ este legalǎ sunt Franța, Austria, Marea Britanie, Slovenia,
Finlanda, Ungaria, Irlanda, Ucraina, Lituania, Belgia, Danemarca, Italia, Norvegia, Cehia, Portugalia,
Rusia, Elvetia, Polonia. La noi, ȿcoala de acasǎ, ȿcoala online, a apǎrut ca o soluție pe timp de pandemie a
ȿcolii tradiționale ȿi reprezintǎ o provocare nouă pentru elevi, pǎrinți și pentru profesori.
O parte din activitatea didactică față-în-față nu se poate face online, având astfel un impact negativ
asupra învățării temeinice. Profesorii semnalează disfuncții în ceea ce priveȿte comunicarea și relaționarea
umană, sprijinul personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare, monitorizarea ritmului învățării,
feedbackul greu de atins ȿi evaluarea pentru corectarea promptă, explicații pentru înțelegerea conceptelor,
relațiilor, fenomenelor, precum ȿi consilierea elevilor. O mare problemǎ o constitue ȿi dificultățile de ordin
tehnic, anume platforme care trebuie instalate, care nu funcționează, lipsa suportului pedagogic pentru
realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și atractive pentru toți elevii, lipsa resurselor
digitale, accesul limitat la internet sau lipsa acestuia. Cu acest lucru se confuntǎ foarte mulți elevi, ȋn special
cei din medii defavorizate, lipsa unui computer/ tabletă/ telefon, cu restricții de acces, cu lipsa obișnuinței
de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii sau nivelul insuficient al competențelor digitale, toate, determinând
sincope în învățare.
776
Cu siguranțǎ mulți dintre elevii cu rezultate bune și foarte bune reușesc să faca fațǎ acestor provocari,
sǎ parcurgǎ material, ȋnsa mult diferit stau lucrurile cu elevii cu rezultate slabe, care, reușesc cu dificultate
sau deloc, să țină pasul. În aceastǎ noua provocare, un rol ȋl au ȿi pǎrinții copiilor cu rol de facilitatori, care
oferǎ ȋncurajare, puținǎ supraveghere ȿi clarificǎri cel puțin la ȋnceput.
Însǎ cu toate aceste inconveniente profesorii sunt motivați de a proiecta și a desfășura activități de
învățare semnificative, atractive. Cadrele didactice care au cultivat mereu dorința de cunoaștere și motivația
intrinsecă la clasǎ o vor face cu siguranta ȿi ,, de acasǎ”.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc aplicații simple pentru
comunicare cu clasa și individuală precum Whatsapp sau Messenger, dar ȿi biblioteci online, simulări,
softuri educaționale, laboratoare virtuale, apoi platform specializate de e-learning și aplicațiile pentru
apeluri video precum Webex, Zoom, Meet, Teams, etc. Școala continuă și acasă, în ciuda restricțiilor
impuse de epidemia de coronavirus, iar pentru elevi și profesori situația reprezintă o oportunitate de a se
obișnui cu metodele didactice moderne, inclusiv învățământul online. Dascălii și elevii au descoperit astfel
o nouă dimensiune a educației, mai interactivă, dar și mai interesantă. Profesorii sunt, într-o bună măsură,
pregătiți să facă față acestei provocări și să compenseze inconvenientele și deficiențele instrumentelor
digitale, prin creativitate didactică ȿi proiectare minuțioasă.
Şcoala acasǎ nu ȋnseamnǎ arest la domiciliu. Acest lucru ar trebui sǎ ȋl ȋntelegem cu toții, de la pǎrinți,
elevi ȿi profesori. Sǎ fim optimisti, sǎ gandim pozitiv!
Totul va fi bine!
Bibliografie:
• Crina Tudorica; “Scoala Acasa” (Clever Books, 2010)
• https://unibuc.ro/scoala-de-acasa-o-provocare-noua-pentru-elevi-si-o-oportunitate-pentru-
profesori/
777
PREDAREA ON-LINE, AVANTAJ SAU DEZAVANTAJ?
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: CORMOŞ RITA

GRĂDINIŢA CU P.P. „PITICOT”, CEHU SILVANIEI
În lumea aceasta “modernă”, aproape că toţi copiii “se nasc” cu telefoane, smartphone, laptop etc. Ce
parere aveţi dragi părinţi, cadre didactice? E un avantaj sau dezavantaj?
Parerea mea personală este: ”Copiii care utilizează telefoane mobile, tablete pot suferi grave boli
mintale. Dependenţă, obezitate, dezvoltare întârziată, agresivitate, tulburări de somn, boli mintale, sunt doar
câteva din riscurile la care sunt supuşi copiii nostri prin utilizarea tabletelor, laptopurilor sau a telefoanelor
mobile.”
Preşcolarii din ziua de azi nu se mai ştiu juca cu jucării, cu alţi copii, priteni. Jucăriile au fost date
uitării, iar cei mai mulţi copii le-au înlocuit cu telefoane de ultimă generaţie, tablete, laptopuri, ipod-uri. A
devenit deja un trend printre copii să deţină acest tip de aparate, iar cei care nu le au, riscă să fie
marginalizaţi de către colegii lor. Aceasta este trista realitate din ziua de azi.
În urma cercetărilor s-a demonstrat că utilizarea acestor aparate în mod frecvent afectează foarte mult
viaţa socială, emoţională, educaţională, precum şi sănătatea unui copil. Din păcate mulţi părinţi în loc să se
ocupe de copii lor, le oferă aceste “materiale”, crezând că fac un bine, dar dimpotrivă, distrug copilăria
propriului lor copil.
Copilul trebuie lăsat să se joace în bălţi cu noroi, cu nisip, … etc.
Cel mai grav este faptul că toate aceste aparate sunt puse în mâinile copiilor chiar de către părinţii
lor. Cu siguranţă părinţii nu vor să le facă rău, doar că nu-şi dau seama sau nu ştiu cât de tare îi va afecta
pe termen lung.
Oamenii de ştiinţă, în urma unor studii realizate, au scos la iveală o serie de motive şocante pentru
care copiii nu ar trebui să deţină un telefon mobil sau o tabletă până la vârsta de cel puţin de 12 ani. Conform
acestora, copiii care deţin acest tip de aparate încă de la vârste foarte fragede, riscă să fie privaţi de somn,
să devină dependenţi de aceste aparate, să devină obezi, agresivi, să sufere de anumite boli mintale şi de
demenţa digital, precum şi de alte deficienţe.
Telefoanele mobile, tabletele, sau jocurile sunt un real pericol pentru copii, cu toate că puţini sunt şi
cei care îşi dau seama de acest lucru. Utilizarea în exces a acestora îl fac pe copil să devină mai închis, să
nu-şi dorească să socializeze cu cei din jur, să nu mai desfăşoare activităţi, pe care altă dată le făcea cu
placere, precum şi pierderea interesul faţă de activităţile şcolare.
Şi iata! Ce ne-a adus pandemia, coronavirusul? Cu ajutorul doamnei ministru, Monica Anisie, copii
trebuie, sunt obligaţi să desfăşoare lecţii, activităţi online, care dânsei i se par normal. Eu personal, ca şi
cadru didactic nu sunt de acord cu acest lucru! E o metodă temporară să înveţe în acest mod copiii, dar nu
tot timpul!, iar dânsa “favorizeză” acest tip de predare.
Întreb eu: Cum va socializ acel copil, cu colegii? Cum se vor juca împreună, dacă îi distanţiem? Cum
va învăţa faptul că trebuie să împartă o jucărie, …, etc.?
Iar referitor la cadre, dânsa nu poate să oblige nici un cadru didactic sau nici un părinte să deţină
telefoane de ultimă generaţie pentru a desfăşura aceste lecţii, activităţi on-line!
SUNT ÎMPOTRIVA ÎNVĂŢĂRII ON-LINE!!!
Dr. Viorel Lupu, şeful Clinicii de Psihiatrie Pediatrica Cluj-Napoca, a declarant faptul că:”utilizarea
excesivă a tabletelor, şi a telefoanelor mobile de către copiii până la 12 ani poate limita accesul de la
socializarea normală vârstei şi îi poate îndepărta de soluţionarea temelor şcolare. ”Telefonul mobil poate
crea chiar şi dependenţă, iar în cazul în care îi este interzis accesul la el, copilul poate deveni agresiv.
Nu sunt prea multe studii în acest sens, dar din experienţa clinică reiese că poate să apară dependenţa
de mobil, care, în caz de sevraj duce la irascibilitate, agresivitate, insomnia.
În concluzie, fiind cadru didactic şi părinte nu sunt de acord cu predarea on-line. Sperăm, ca din
toamnă, cu voia lui Dumnezeu lucrurile să revină la normal, şi nu vom fi obligaţi, nevoiţi să predăm şi să
învăţăm on-line!
778
GRĂDINIȚA ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE
CORNACIU NICOLETA RAMONA

LICEUL TEHNOLOGIC IANCU JIANU
Închiderea școlilor în această perioadă de alertă, înseamnă mult timp liber pentru copii, care
va fi petrecut în casă, alături de părinți, iar posibilitatea de a lucra online cu ei a avut urmări foarte
bune și frumoase! Folosind platforma Zoom, am reușit să comunic cu copii, dar și cu părinții acestora
dându-le diferite teme. Implicarea părinților în activitățile cognitive și educative în cadrul
demersurilor didactice, la confecționarea materialului didactic la organizarea și desfășurarea
activităților este esențială deoarece vârsta copiilor ii împiedică în realizarea activităților!
Utilizând diverse strategii pedagogice, implic părinţii în activităţi educative, demonstrându-le că
familia este la fel de importantă în educaţia preșcolarului precum instituţia de învăţământ.
Părinţii sunt într-o activitate partenerială permanentă, fiind axată pe colaborare şi sprijin reciproc în
acţiunile orientate spre formarea personalităţii preșcolarului.
Etapa de iniţiere a părinţilor în procesul educaţional online, a fost primita cu bucurie chiar daca inițial
numărul celor care accesau platforma Zoom a fost mic, apoi părinţii au început să intre cu mai multă
încredere şi din ce în ce numărul lor a crescut, astfel încât se programau în funcţie de programul personal,
pentru a putea participa la cât mai multe întâlniri propuse.
Relaţiile dintre părinţi au cunoscut o oarecare modificare în bine. Copiii la rândul lor au înregistrat
aspecte favorabile privind perceperea şcolii online şi a sarcinilor acesteia.
Relaţiile de prietenie dintre ei s-au cristalizat. Drept rezultat, situaţia s-a schimbat.
sale. Nu toți copiii pot performa online așa cum o fac în grădiniță. Mediul este diferit, iar contactul fizic cu
Participarea copiilor la lecţii şi activităţi comune cu părinţii, au înregistrat progrese în timp, pentru că
cei mici se plictisesc foarte repede și sunt într-o continuă mișcare în mediul de acasă.
Fiecare sesiune este diferită de exemplu, într-una dintre intervențiile online, copiii au vorbit în fața
publicului despre ce îi place fiecăruia să facă acasă și și-au împărtășit materialele realizate în acea
săptămână. De asemenea, au cântat unul dintre cântecele preferate de la grădiniță și au exersat
numărarea și recunoașterea numărului privind planșe numerotate. Sesiunea s-a încheiat cu o discuție
despre insecte având ca temă realizarea unor omizi la creație artistică.
Cea mai dificilă a fost pregătirea și sortarea activităților care să se potrivească acasă și în online.
Un alt proiect inovativ, îl reprezintă sesiunile de creație pentru copiii cu vârsta 1-5 ani. Părinții vor
afla în avans ce anume ar trebui să pregătească, vor direcționa interacțiunea copiilor în așa fel încât
activitatea să aibă rezultate în explorare și învățare.
Învățarea de acasă are și dezavantaje, dacă ne gândim la limitarea contactelor sociale între preșcolari,
mai ales că acestea sunt considerate adevărate instrumente de modelare și exersare a comunicării și de
facilitare a dezvoltării emoționale și cognitive a copilului.
Ne-am întâlnit în mediul online, am comunicat permanent, am vizionat filmulețe cu rezultatele muncii
lor, am asigurat feedback. Fiecare interacțiune a avut în vedere crearea unui mod de a învăța, de a ieși din
rutina de acasă, motiv pentru care țin să le mulțumesc părinților-parteneri care au exersat, poate că acum
mai mult ca oricând cu răbdare, persistența în activitate și...empatia! Concluzionând, lecţiile din familie
sunt primele şi cele mai importante pe care le primesc copiii.
779
aspect și să integrăm instrumente care ne pot ajuta în realizarea unor sesiuni de succes!
780
ȘCOALA DE ACASĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE
PROF. CORNEA ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „NICOLAE COLAN”
SFÂNTU GHEORGHE, COVASNA
Există cadre didactice, factori de decizie, părinți sau elevi care consideră că educația online este „de
viitor”. În şcoală, introducerea internetului şi a tehnologiilor moderne a condus la schimbări importante în
profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. În sistemul de
învăţământ, această schimbare a urmărit creşterea eficienţei activităţilor de învăţare, precum și dezvoltarea
competenţelor de comunicare şi studiu individual.
Școala online are anumite avantaje pentru elevi. Unul dintre acestea este accesibilitatea. Astfel, de
acasă, ei pot urmări, scrie și învăța lecțiile postate de profesorii lor sau de alți profesori pe diverse platforme
de învățare. Sunt evitate presiunile sociale care inevitabil apar atunci când împart spațiul cu câteva zeci de
persoane. Nu mai apar micile certuri între colegi. Accesul la materiale este liber, poate fi realizat rapid, la
orice oră și din orice loc. Elevii se pot bucura de aceste resurse educaționale în perioadele cele mai
productive sau pot renunța la parcurgerea lor atunci când doresc. În plus, descoperă mai multe tipuri de
resurse digitale (jocuri educaționale, animații, filme, imagini), reunite într-un singur loc și grupate în funcție
de vârstă și specificul învățării. Resursele digitale devin un instrument de lucru din ce în ce mai utilizat
pentru a oferi un învățământ calitativ, care să corespundă noilor tendințe pedagogice și intereselor copiilor.
În prezent, accesul deschis la resurse educaționale, facilitate de tehnologiile informației și ale
comunicațiilor are scopul de a dobândi competențe și cunoștințe care să le permită elevilor să evolueze, să
se formeze și să se perfecționeze, să participe activ în societatea românească bazată pe cunoaștere. Este
unul din avantajele de care ar trebui să beneficieze atât elevii, cât și profesorii în vederea accesului la
educație, la schimbul de resurse online, pentru consultare personală sau profesională.
În același timp, școala online a oferit posibilitatea de a explora noi moduri de învățare. Metodologia
clasică ce presupunea predare – învățare – verificare a fost înlocuită cu mijloace mai atractive, moderne.
Elevii au avut prilejul de a viziona videoclipuri cu lecții predate diferit față de cum erau obișnuiți la școală.
Astfel au putut să privească subiectele predate la școală dintr-o altă perspectivă. Învățământul bazat pe
resurse Web prezintă numeroase avantaje față de învățământul tradițional. Elevii își pot alege domeniile de
cunoaștere, își pot urmări propriile interese și pot accesa informațiile la propriul nivel. Timpul nu este
determinat ca într-o sală de curs, programul fiind mult mai flexibil. Elevii pot accelera procesul de învățare
sau îl pot încetini. De asemenea acest tip de învățare permite atât elevilor cât și profesorilor să interacționeze
într-o comunitate online fără a fi prezenți în același loc sau timp. Pentru unii însă asta se poate transforma
într-un mare dezavantaj. Lipsa de motivație, a sarcinilor date de profesori, a programului stabilit, senzația
de vacanță pot crea confuzie, fără să știe de unde să înceapă. Ar trebui să se organizeze singuri, dar acest
lucru este foarte dificil uneori.
Flexibilitatea este un alt avantaj al școlii online. Unii dintre elevi au scăpat de monotonia programului
zilnic care nu respecta ritmul de lucru diferit al fiecăruia dintre ei. Sunt elevi care nu se pot concentra bine
dimineața, dar învață foarte bine după-amiaza. Alții nu reușesc să „funcționeze” bine de la ora opt, dar au
un randament ridicat de la ora zece. Un program fix de lucru face ca societatea să funcționze normal. Dar
libertatea ca fiecare elev să-și organizeze singur programul de studiu poate duce la rezolvarea sarcinilor
mult mai eficient și cu mai mult drag.
Există situația în care notificările de pe WhatsApp sau platforma de învățare se anunță continuu. Sunt
unii copii care se trezesc mai târziu, fără dispoziția necesară de a se apuca de rezolvarea lor. Apare inevitabil
stresul provocat de cantitatea mare a acestora, la care se mai adaugă și dificultățile întâlnite, fără să mai
beneficieze de sprijinul imediat al profesorilor sau al colegilor.
Cu siguranță foarte mulți elevi au observat că le lipsește socializarea. Dacă pentru unii atmosfera
liniștită de lucru de acasă și lipsa colegilor gălăgioși sunt bine venite, pentru alții este exact invers. Simt
lipsa acută a colegilor, a prietenilor de la școală, chiar și pe cea a profesorilor. Experiența școlii online din
perioada martie-iunie 2020 a fost una negativă din acest punct de vedere, deoarece elevii au fost nevoiți să
stea închiși în casă, departe de contactul fizic cu ceilalți.
781
Cu toții știm că în România clasele sunt formtate și din 30 de elevi sau, poate, chiar mai mulți. Prin
urmare, este foarte dificil ca toți să aibă șansa să participe activ la fiecare oră. De asemenea, în pauze, mai
ales, se creează o atmosferă destul de agitată. Pentru cei introvertiți e un adevărat consum de energie să
petreacă șase-șapte ore într-o încăpere cu alte 30 de persoane cu care ar trebui să socializeze.
Totuși, cu bune și cu rele, școala online a reușit să-i țină pe elevi conectați la materie. Pot fi remarcate
valențele benefice pe care internetul le-a avut în predarea, învățarea sau evaluarea disciplinelor școlare. Pe
măsură ce trece timpul, învățământul de tip e-learning câștigă teren în fața celui tradițional.
782
METODE INTERACTIVE - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
PROF. ÎNV. PRIMAR CORNEI ELENA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 DRAXINI-BĂLUŞENI
,,Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o să înţeleg. ”
Şcoala contribuie tot mai mult la modelarea personalităţii şi la cultivarea trăsăturilor ei. În întreaga
operă de formare a omului nou, a personalităţii sale, un rol important, uneori chiar decisiv, îl au primii ani
de şcoală.
Şcolii primare îi revine sarcina de a forma primele deprinderi de muncă intelectuală. De aceea, este
necesar ca învăţătorul să fie preocupat în permanenţă de perfecţionarea metodelor şi procedeelor de predare-
învăţare, a stilului de muncă în general, pentru optimizarea procesului instructiv-educativ.
Cadrul didactic trebuie să fie animat de o puternică receptivitate faţă de tot ce este nou si important
în specialitatea sa şi în pedagogie, iar în practică să dovedească un efort continuu spre autodepăşire, pentru
a face faţă sarcinilor pe care le ridică învăţământul.
Utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare în activitatea didactică, contribuie la
îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având un caracter activ – participativ şi o reală valoare
activ-formativă asupra personalităţii elevului.
Voi enumera mai jos cateva metode si tehnici pe care le-am folosit la lectii :
Metoda ciorchinelui este folosită individual sau în grup şi constă în evidenţierea de către elevi a
legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a relevării unor noi asociaţii de idei. Are
o multitudine de efecte formative:
+ la nivel cognitiv:
- stimulează valorificarea cunoştinţelor şi convingerilor personale;
- captează atenţia elevilor;
- dezvoltă gândirea liberă;
- stimulează creativitatea.
+ la nivel atitudinal:
- stimulează o atmosferă de emulaţie între participanţi;
- stimulează motivaţia elevilor pentru a participa la activitate;
- contribuie la formarea capacităţii de autocunoaştere şi autoevaluare, prin comparaţia cu ceilalţi
participanţi.
Aplicatie: Scrieţi rezultatul operaţiilor
Sau la:
Disciplina: CLR
Subiectul: „Legenda ghiocelului”, de Eugen Jianu
783
Completarea „ciorchinelui” - în urma discuţiilor în grup, elevii realizează ciorchinele, cu gânduri
sugerate de cuvântul ghiocel.
Metoda cubului este folosită când se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective oferind elevilor posibilitatea dezvoltării competenţelor complexe şi integratoare.
Etape:
- se realizează un cub care are feţele numerotate de la 1 la 6;
- se anunţă subiectul pus în studiu;
- se împarte clasa în 6 grupe care examinează tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele
cubului;
Tehnica Interviul în trei trepte

,,Legenda ghiocelului”-CLR
Elevii se organizează în triade (A, B, C), pentru a fi pe rând, intervievator, intervievat, observator.
Interviul va conţine întrebări de genul:
– Care sunt personajele textului?
– Când se petrece întâmplarea? – De ce se consideră ghiocelul neînsemnat?
– Cum încearcă Iarna să-l pedepsească pe ghiocel?
– Cine îl ajută pe ghiocel?
– Care este semnificaţia acestei flori ?
Răspunsurile cele mai interesante se comunică întregii clase.
Explozia stelară
Este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare a copiilor care se bazează pe
formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri.
Exemplu:
Aplicatie: ,,Cele patru piersici”
Desfăşurare:
1. Se citeşte textul, se extrage ideea centrală „Cele patru piersici” şi se expune pe steaua mare.
2. Cinci copii aleg câte o steluţă pe care este scrisă întrebarea, apoi fiecare din ei îşi formează grupul
preferenţial.
3. Se citeşte întrebarea de pe steluţă şi timp de 5 minute, copiii analizează, formulează întrebări în
concordanţă cu situaţiile problemă descoperite de grup.
4. După expirarea timpului, elevii adresează întrebările elaborate în grup celorlalte grupuri care
răspund întrebărilor sau adresează noi întrebări de acelaşi tip, completând eforturile acestora.
5. Întrebările interesante se scriu pe câte o steluţă care se fixează pe o imagine sugestivă (poster).
EX:
-Cine le-a dat cate o piersica celor trei baieti? (Tatal lor)
-Unde a plecat mezinul in vizita? (La prietenul sau bolnav)
-De ce le-a dat fiilor cate o piersica? (Ca sa-i incerce)
-Când i-a intrebat taranul pe fii sai ce au facut cu piersicile primite? (Seara cand s-a intors de la camp)
-Ce a facut mezinul cu piersica? (A dat-o prietenului sau bolnav)
Metoda Copacul ideilor este o metodă grafică în care cuvântul – cheie este scris într-un dreptunghi
în partea din mijloc, la baza paginii. De la acest cuvânt - cheie se ramifică, asemenea crengilor unui copac,
toate cunoştinţele învăţate.
Aceasta metoda am folosit-o la MEM pentru a verifica terminologia matematica.
Tehnica Lotus (Floarea de nufăr)
Descrierea metodei:
Tehnica „Floare de nufăr” porneşte de la o temă principală din care derivă 8 teme secundare
concretizate în opt idei ce vor deveni teme abordate în activitatea pe grupuri mici.
În cadrul unităţii de învăţare ,,Vine, primavara”, disciplina „Matematică si explorarea mediului”, am
folosit-o în obţinerea performanţei. De exemplu:
1. Se anunţă tema principală – „Primavara”;
784
2. Se selectează un număr de opt elevi care formează grupul central (cel al liderilor). Împreună cu
învăţătoarea vor stabili opt teme secundare ce constituie conţinuturile temei principale: Plantele si copacii
în anotimpul primavara;
Activitatea omului pe câmp; Munca gospodinelor;Vestimentaţie; Caracteristicile anotimpului
primavara; Curiozităţi ale naturii; Păsările călătoare; Ce fac animalele?
3. Fiecare elev din cei 8, alege un grup de colegi cu care va lucra în etapele următoare.
4. Munca în grupuri mici - Fiecare grup secundar colaborează pentru elaborarea ideilor. În această
etapă elevii întreabă în interiorul grupului, îşi clarifică anumite aspecte.
5. Comunicarea ideilor către liderul grupului. La nivel de grup se prezintă rezultatele obţinute, sinteza
a ceea ce s-a realizat în munca în grup. Auditoriul poate interveni prin discuţii, completări. Pot face chiar
comentarii, aducând idei noi, îmbunătăţind astfel rezultatul dezbaterii.
6. Evaluarea se va realiza în funcţie de nivelul clasei, acolo unde elevii posedă capacitatea de a
analiza rezultatele muncii, sau dacă nu, învăţătorul apreciază cum s-a organizat grupul, cum au colaborat,
parcurgerea problemelor temei, valoarea ideilor obţinute.
Exemplu II tema „Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale in concntrul 0-100, lecţie în care
respectiva tehnică a fost utilizată la începutul secvenţei
„Dirijarea învăţării”:
G.L.C. (GÂNDIŢI, LUCRAŢI ÎN PERECHI, COMUNICAŢI)
Urmăreşte dezvoltarea capacităţii de a folosi sinteza şi rezumarea conceptelor şi a informaţiilor, în
mod individual şi în colaborare”. Prin utilizarea acestei metode elevii învaţă să comunice informaţiile pe
care le cunosc, într-un limbaj accesibil pentru a fi înţeleşi, învăţă să pună şi să-şi pună întrebări, să
reflecteze; descoperă că cel mai simplu procedeu de a găsi răspunsuri este de a pune întrebări.
Exemplu: Matematică (clasa a II-a)
Probleme care se rezolvă prin două operaţii
Într-un bol se vor afla 20 de jetoane colorate cu numere de la 1 la 10; vor fi câte două jetoane cu
numărul 1, două cu numărul 2, două cu numărul 3 şi tot aşa până la 10.
Elevii vor fi rugaţi să-şi aleagă câte un jeton şi astfel elevii vor împărţiţi în 10 perechi. Toţi vor primi
aceeaşi sarcină de lucru:
Compuneţi o problemă după exerciţiul 84 – ( 27 + 35) =
După comunicarea sarcinii de lucru, fiecare copil va avea 3 - 5 minute să se gândească la problema
propusă (activitate individuală). Apoi, împreună cu perechea sa, vor formula un răspuns comun, cu care
amândoi sunt de acord şi pe care îl vor prezenta colegilor (activitate în perechi). În final, se prezintă ideile
echipelor, se analizează şi se vor nota cele mai corecte şi deosebite soluţii (activitate frontală).
Turul Galeriei
Exemplu: AVAP
Tema: ,,Animalele ”
Elevii sunt împărţiţi pe grupe .
Ei vor primii plicuri cu jetoane care au reprezentate animale domestice/animale sălbatice din ţara
noastră/animale sălbatice din alte zone ale lumii.
Elevii vor trebui să realizeze machete cu aceste jetoane.
Fiecare membru al echipei va avea ceva de lucru în echipă. Unul decupează, altul lipeşte, fixează pe
suport, verifică, ajută.
Aceste machete se expun în clasă. Elevii trec pe rând analizează, macheta îşi notează pe un carneţel
ceea ce este bine sau ceea ce nu este bine realizat, iar la sfârşit se fac aprecieri şi daca este cazul se fac şi
unele critici constructive
785
FORMAREA PROFILULUI MORAL AL COPIILOR
PRIN CULTIVAREA VIRTUȚILOR
PROFESOR SOCIOUMANE: COSACU CARMEN LILIANA

LICEUL TEHNOLOGIC ROȘIA DE AMARADIA, GORJ
Educaţia înseamnă o şansă şi o preocupare permanentă pentru fiecare copil, valorificându-i

particularităţile şi diferenţele lui specifice. Toţi copiii au ceva de spus azi, iar mâine pot avea o contribuţie
importantă în lumea adulţilor . Drumul spre un progres este anevoios în contextul actual plin de tot felul de
tentaţii. Performanţa spirituală presupune riscuri şi dăruire, acte de curaj şi nobleţe. Oricărui copil trebuie
să i se inoculeze încrederea în reuşită ajutat bineînţeles de toţi factorii responsabili: familie, şcoală, biserică
şi societate în general.
Şcolii îi revine datoria de a interveni cu toate metodele şi mijloacele avute la dispoziţie în orientarea
elevilor către alegerea Binelui. Prin tact pedagogic, profesorul trebuie să dea dovadă de răbdare şi înţelegere
faţă de elevi. O relaţie pozitivă cu elevii, bazată pe încredere şi respect reciproc favorizează procesul
instructiv-educativ.
Prin atitudinile sale faţă de procesul didactic şi interesul manifestat pentru copii, profesorul devine
eficient în munca de valorizare a tuturor elevilor, producându-se astfel efecte pozitive pe termen lung.
Fiind interesat în primul rând de progresul copilului, acesta este bine să evite etichetarea elevilor în
„foarte buni”, „buni” şi „slabi”, întrucât competiţia trebuie să se transforme în cooperare şi ajutor reciproc
din iubire. Profesorul trebuie să-i sugereze elevului că pentru a ajunge la o performanţă, competiţia trebuie
să se realizeze în raport cu el însuşi în diferite etape ca de exemplu: m-am străduit şi am reuşit anul acesta
să devin mai bun decât anul trecut, deci nu mai bun decât alţii.
Competiţia cu propria persoană ne fereşte de invidie, minciună sau frustrare. Relaţionând în acest
mod cu elevul evităm blocajele învăţării, îi cultivăm încrederea că el poate reuşi şi îl responsabilizăm să
facă fapte bune. Asigurându-ne prin feed-back că nu există blocaj în comunicare, identificăm progresul,
monitorizând constant conduita elevilor. În cadrul procesului instructiv-educativ prezentarea conţinutului
de învăţare presupune un grad înalt de interactivitate între profesor şi elev.
Pentru eficientizare, profesorul va structura conţinutul în paşi mici, va evita supraîncărcarea memoriei
elevilor şi va evalua continuu gradul de înţelegere a informaţiilor noi.
Din când în când va organiza activitatea didactică pe grupe promovând astfel învăţarea prin cooperare
ce elimină competiţia exagerată motivând elevii să înveţe prin participare la interesele grupului.
Profesorul va putea să regleze optim acţiunea prin suporturi motivaţionale repetate exercitate prin
sprijin şi încurajări. Ca suport psihologic, elevii trebuie îndrumaţi să-şi redimensioneze singuri motivaţia
prin formule de genul: „voi face mai bine data viitoare”, „voi încerca altă dată să fiu mai bun cu semenii
mei” . Pentru a nu se descuraja mai ales copiii sensibili trebuie să vadă în profesor un prieten în care pot
avea încredere. Elevii îşi deschid sufletul când observă la profesori o coerenţă între vorbe şi fapte, când le
respectă viaţa lor personală, manifestând interes faţă de preocupările lor, valorizându-le ideile sau când îşi
rezervă timp pentru a-i întâlni, pentru a-i asculta.
Copiii vor coopera mai uşor cu profesorul în alegerea virtuţilor dacă se va pune accent pe educaţia
pozitivă care nu recomandă ameninţarea cu pedeapsa, ci promiterea unei recompense. Sub acest aspect
educaţia se dovedeşte eficientă, recompensa jucând rolul unei adevărate magii.
Elevii surprind şi ei competenţele specifice profesorului şi în funcţie de modul în care acesta transmite
învăţătura, ei pot valoriza virtuţile în viaţa lor personală influenţându-şi prietenii.
Acesta trebuie să fie apropiat, ataşat de elevi pentru ca aceştia să aibă încredere în el şi să poată vorbi
deschis. În al doilea rând să fie explicit, să detalieze despre fiecare virtute în parte, în aşa fel încât orele să
fie plăcute şi interesante; adică elevii să reuşească să înveţe din plăcere şi nu din interes sau din obligaţie.”
Pregătirea metodică bazată pe măiestria şi tactul pedagogic îi permit profesorului să se organizeze în
„spaţiul pedagogic” în aşa fel încât prin modul amplasării să crească „valoarea pedagogică a activităţii
didactice”.
Profesorul creează în clasă un climat pozitiv, o atmosferă caldă ca la nevoie, mai ales în cazul copiilor
orfani, el joacă rol de protector spiritual ce poate completa lipsa unuia dintre părinţi sau chiar a ambilor
părinţi. El trebuie să se străduiască să inspire elevilor o încredere atât de profundă încât atunci când greşesc,
786
încât aceştia să fie convinşi că spunând adevărul nu este afectată relaţia lor cu el şi că prin comunicare pot
repara greşelile.
Pentru ca educaţia să se transforme în artă, „este nevoie de multă autodisciplină şi voinţă pentru a
investi timp şi energie în dezvoltarea darului” de a modela copiii.
Danion Vasile citează din Sfântul Ioan Gură de Aur, dându-ne un imbold motivaţional în a lucra cu
multă sârguinţă şi cu drag la catedră întrucât „nu există nici o artă mai înaltă decât arta de a fi pedagog.
Pictorul sau sculptorul fac numai o figură fără viaţă, iar un înţelept pedagog modelează un chip viu,
de care se bucură şi Dumnezeu, şi oamenii”.
Pentru a interioriza acest tip de cogniţie profesorul trebuie să-şi formuleze reflecţii personale, să se
analizeze critic şi să-şi formeze competenţa de a lua deciziile cele mai eficiente în educarea virtuţilor,
formulând alternative, adică să le dăm elevilor posibilitatea să aleagă un bine din mai multe variante, ei
alegând-o pe cea apropiată de structura lor sufletească.
Dar pentru a fi procesate astfel de construcţii mentale, cadrul didactic trebuie să fie pregătit pentru a
influenţa şi dezvolta cultura generală a tineretului şi pentru a-l determina discret să aleagă ceea ce este bine
pentru el şi pentru întreaga societate.
787
ȘCOALA DE ACASĂ
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR: COSACU DORINEL

ȘCOALA GIMNAZIALA RUGET, LOC. ROȘIA DE AMARADIA, GORJ
Săptămânile de Şcoală de Acasă au fost prilejul de a transfera obiceiurile de învăţare „într-un mod
fericit” din clasă, acasă.
Școala s-a reconfigurat, clasa a devenit acasă, lecțiile s-au transformat. Această perioadă reprezintă
un prag pentru majoritatea profesorilor, părinţilor şi elevilor, un prag care propune întâlnirea dintre
tehnologie şi învăţare şi care este un fel de check-in asupra gradului în care mediul de acasă avea și
coordonate educative sau tehnologia era folosită ore întregi fără sens, strict ca divertisment.
Trecerea la un „orar de lucru” cu sens pentru copii, igienic, creativ a fost mai lină în situaţia în care
şi regulile de acasă erau exersate şi dacă acasă copilul avea rutine de descoperire, chiar dacă pare oximoron
această exprimare. Sunt mulţi copii care transformau „acasă” într-o sală de clasă cu dorinţa de a da mai
departe lucrurile pe care le stăpâneau frăţiorilor, părinţilor, bunicilor, jucăriilor, dar şi copii care percepeau
mediul de acasă ca pe o evadare de la culoarele de învăţare de la şcoală. De aceea, este posibil, în această
perioadă, să apară sentimentul de „invadare” al spaţiul de acasă de către cel de la şcoală pentru familiile
care nu aveau obişnuinţa de a învăţa împreună.
Săptămânile de Şcoală de Acasă, pentru mine, au fost prilejul de a păstra conectarea cu elevii mei şi
de a transfera, pe cât posibil, obiceiurile de învăţare „într-un mod fericit” din clasă, create alături de copii,
în sânul familiei.
Ceea ce am avut mereu în intenţie a fost să îi ghidez pe copii spre lucrul cu mâinile şi să se simtă
creatori precum insistam în clasă pe învăţarea adresată tuturor simţurilor. Am vorbit despre ferestrele de
acasă şi ce bucurii se întrezăresc printre ele, despre păsări, despre cum îşi pot crea un birou unde să înveţe
într-un mod plăcut confecţionând o marionetă din materiale reciclabile care să le înveselească acea zonă de
învăţare, cum să aibă la o privire distanţă un poster care să le amintească de puterea lor de a învăţa, cum să
creeze surprize pentru membrii familiei, cum să ofere scrisori de recunoştinţă celor dragi, Clubul
designerilor şi răscolirea comorilor din dulap, Clubul magicienilor etc.
Aşadar, am devenit vânători de resurse care să ne dea o stare de bine acasă, să „parfumeze” cu
bunăvoinţă atmosfera din familie şi copiii să îşi aducă contribuţia la armonia din familie şi chiar să ofere
acel „prim-ajutor emoţional” folosind magia obiectelor şi momentelor simple de acasă.
Nu am optat pentru predarea online în săptămânile dinainte de vacanţă. A fost o perioadă în care, prin
conţinuturile învăţării, le-am transmis copiilor că sunt acolo, alături de ei, chiar dacă situaţia şcolară s-a
schimbat, că şi în spaţiul online co-creăm instrumente de învăţare şi, implicit, de adaptare, şi am susţinut
sentimentul lor de competenţă pornind de la ceea ce ei simt că pot controla inclusiv prin accesarea
cunoştinţelor acumulate şi echilibrând perioada de consolidare cu apelul la cât mai multe exerciţii de
creativitate care sunt de fapt exerciții de fericire.
Până a primi ajutor din comunitatea educaţională, profesorii au drept ajutor la îndemână cărţile de
specialitate, mai ales cele care au încercat să prevadă viitorul educaţiei.
Cred că predarea online ar fi necesar să se facă în cunoştinţă de cauză, deoarece mulţi profesori nu au
ajuns la studii de specialitate asupra impactului tehnologiei asupra copiilor şi nici nu cunosc criteriile de
evaluare ale acestui impact. Este vremea să formulăm drepturile profesorului și ale elevului în şcoala online
potrivit igienei mentale şi fizice.
Mai mult, în această perioadă fiecare profesor a fost necesar să facă un exerciţiu de imaginaţie legat
de ce se întâmplă în fiecare familie pornind de la peisajul relaţional pe care îl cunoştea dinainte, adăugând
788
o serie de necunoscute. Le sunt recunoscătoare părinţilor care mi-au uşurat această cale şi m-au informat
asupra dificultăţilor pe care le au şi am reuşit să alegem împreună o soluţie specifică.
Sunt copii care nu pot fi însoţiţi de către părinţi pe tărâmul online, întrucât aceștia nu cunosc alfabetul
tehnologic şi atunci rămâne ca variantă trimiterea materialelor pe WhatsApp. Acest lucru presupune, însă,
că elevul nu va avea momentan acces la testele online sau nu va fi activ pe platforma de învăţare propusă
de şcoală, astfel că este imperios necesar să fie gândite cadre pentru toate categoriile de şanse pe care un
elev le are la conţinuturile de învăţare.
În această perioadă scopul meu a fost să îi orientez pe copii spre orice grăunte din casă ca spre un
motor de transformare a atmosferei de acasă şi ca spre o sursă de diversitate şi de fericire.
789
ȘCOALA ONLINE
PROF. INV. PRIMAR CIBU EUGENIA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 2 SEBEȘ JUD. ALBA
Viața ne arată zilnic cât este de imprevizibilă, ne provoacă în fel și chip, ne testează puterea de
adaptare și capacitatea de a răspunde rapid în cele mai inedite contexte.
O soluție fericită în această perioadă de criză când școlile sunt închise sunt produsele de învățare online,
unde copiii descoperă resurse educaționale atât de atractive, încât înțeleg diverse noțiuni de la școală, în
timp ce se distrează.
– dinamic, colorat, interactiv. O platformă educațională online este un produs special creat pentru copii,
unde ei exersează și aprofundează sub formă de jocuri interactive noțiuni predate la clasă de către un cadru
didactic.
Avantaje ale învățării online:

doresc.
• Învăţarea independentă şi interacţiune – şi profesorii învaţă de la cursanţii care caută individual noi
surse de informare.
Peste tot în lume, sistemul de învățământ actual pare să fie învechit. Așa că este normal să ne gândim
și la alte opțiuni și să le punem în balanță cu școala tradițională.
790
ȘCOALA DE ACASA INTRE PROVOCARE ȘI OBLIGAȚIE
PROF. CIMPIAN BIANCA,

LICEUL ,,HOREA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN” ABRUD
,,Nu există nici muncă, nici limbaj, nici cultură fără educaţie”, ceea ce distinge omul de animal este
aşa cum spunea I. Cant tocmai faptul că omul este educabil. Nu există nici dezvoltare, nici societate fără
educaţie fiindcă dezvoltarea individului se realizează prin educaţie şi pe baza produselor ei, printr-o formare
continuă. Calitatea educaţiei, condiționează succesul și integrarea în societate, deci educația trebuie să se
desfășoare pe tot parcursul vieții.
Şcoala românească din ultimii ani începe să fie ,,altfel’’ decât era acum 10-15 ani. Acum învățarea
este centrată pe competențe, iar cadrul didactic are obligația de a se adapta la nevoile societății, ale elevilor
respectând programa în vigoare. Noile programe școlare promovează 8 competențe importante.
Competenţele cheie sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care trebuie dobândite în cadrul
procesului educaţional şi de care fiecare elev are nevoie pentru împlinire şi dezvoltare personală,
manifestarea unor comportamente specifice pentru cetăţenie activă, incluziune socială şi pentru angajare
pe piaţa muncii.
În situația actuală, în care învățământul a devenit online, mai mult ca niciodată elevii au nevoie de
sprijinul nostru, al cadrelor didactice, care pun suflet în toate acțiunile pe care le înteprind pentru a forma
înainte de orice, caractere umane!
Modernizarea treptată a metodelor şi strategiilor didactice de predare, folosirea cu precădere a
caracter fomativ este atuul momentului. Programa permite personalizarea predării în funcție de nivelul și
particularitățile individuale ale fiecărui elev în parte.
Astfel, în predarea online am adaptat predarea în funcție de conținuturile ce trebuiau predate, de
timpul comprimat, dar și de resursele umane. Predarea se face ușor, cu ajutorul prezentărilor power-point
pe marginea cărora se pot oferi explicații suplimentare, răspunzând tuturor întrebărilor elevilor, sau a fișelor
de muncă individuală și în perechi. Sunt o varietate de fimulețe educative, sau tururi virtuale ale muzeelor
care le dezvoltă elevilor aptitudini și atitudini. Dintr-o dată nu mai este important cât lucrează elevul, ci
cum lucrează. Munca mai grea revine profesorului care trebuie să se adapteze din mers la nou, să își
pregătească mult mai multe materiale, să corecteze fiecare produs al elevului. Se întâmplă totuși ca
profesorul să nu dispună de tehnologia necesară și, de ce nu am recunoaște, nu dispune de cunoștințele
necesare pentru predarea online. Ne-am confruntat acum cu o serie de platforme de existența cărora nu
știam, mai greu sau mai puțin greu de accesat, pe care a trebuit să le explorăm repede și în mod individual,
deci înainte de profesor online, eu m-am simțit elev. Nimeni nu s-a așteptat la o asemenea evoluție a
învățământului, deci am fost obligați să acționăm și să învățăm noi primii. Ba mai mult, am luat cunoștință
cu unele aspecte de ordin organizatoric. Unii nu au avut acces la internet, alții nu au putut adapta predarea
de la clasă, la predarea la distanță și au transformat acumularea de informații în transcrierea lecțiilor din
manuale.
Acum, mai mult ca niciodată, competența ,,a învăța să înveți” a devenit cea mai importantă. Toți
,,actorii” învățării au fost nevoiți să învețe cum se învață! Cei care s-au pliat mai ușor au fost elevii noștri
care ne-au ușurat munca. Cea mai mare suferință personală în această perioadă a fost lipsa îmbrățișărilor,
nevoia de a le vedea scrisul frumos, ochii mirați, zâmbetele pe chip la fiecare bună dimineața și faptul că
nu a fost respectată una dintre valorile fundamentale ale învățământului și anume ,,echitatea”, șansele
copiilor la educație nu fost egale, mulți nu au avut internet sau tehnologia necesară pentru a lua parte la ore.
Consider că, introducerea activităţilor interdisciplinare şi transdisciplinare care abordează o temă
generală din perspectiva mai multor arii curriculare, construind o imagine cât mai completă a temei
respective ar fi utilă acum. În același timp, trecerea de la activitatea preponderent frontală la cea de muncă
în preche şi în grup va duce atât la acumularea de noi cunoștințe, cât și la dezvoltarea relaţiilor
interpersonale și la formarea unor atitudini de comportament de grup. Poate atitudinile reprezintă cea mai
importantă componentă a competenței. Adultul, educatorul trebuie să sprijine acest proces de desăvârşire
a copilului prin liberă manifestare a sa’’. ( Constantin Narly)
791
În școala de azi, ca și în cea a viitorului, educația devine autoeducație, accelerarea ritmului de viață,
schimbările profunde ale societății, tehnologia avansată și nevoia de cunoaștere transformă învățământul
într-o reformă continuă. Și cu toate astea, cred cu tărie că ,,Omul nu poate deveni om decât prin educaţie.’’
I. Cant
792
SCENARIUL UNEI ZILE
#GRADINITADEACASA
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR CAMELIA NICOLETA CÎMPIAN

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT „STEP BY STEP” NR. 12
DIN ALBA IULIA
Grădinița de acasă, în cazul nostru, s-a desfășurat pe grupul închis – Facebook - al Grupei „Rozelor”,
grup format în urmă cu un an, când preșcolarii noștri s-au înscris la grupa mică. Astfel, experiența izolării
și implicit a distanțării fizice și sociale am trăit-o prin intermediul acestui grup închis (acesta fiind canalul
de comunicare cu părinții încă de la grupa mică), grup în care postam săptămânal fotografii și informații
despre activitatea grupei.
În acest an suntem preșcolari de grupă mijlocie și #gradinitadeacasa a adus schimbări de tot felul.
Scenariul unei zile la grădiniță s-a transformat în scenariul unei zile în online și această
transformare a presupus regâdirea și reorganizarea întregii activități din perspectiva părinților care erau puși
în situația de a fi părinți și „educatori” acasă. Rolul nostru, al educatoarelor, era acela de a propune activități
de învățare accesibile părinților și preșcolarilor, activități care să-i motiveze pe părinți, ca să devină
„educatorii” propriilor copii. Nu a fost simplu, dar cu ajutorul părinților și al copiilor putem vorbi astăzi de
un scenariu al activităților online la grupa *Rozelor* mijlocie, scenariu care ne-a ajutat să încheiem cu
succes acest an preșcolar și a consolidat relația și parteneriatul educatoare-preșcolari-părinți.
Mulțumim, părinților și copiilor, pentru implicarea și entuziasmul de care au dat dovadă și încerc să
prezint succint - Scenariul unei zile #gradinitadeacasa la Grupa „Rozelor” mijlocie:
1.Conectarea cu grupul de părinți – în fiecare dimineață, la ora 8, salutam părinții și postam un
cântec, un mesaj de mulțumire, un citat, un gând al dimineții din care părinții să înțeleagă că le suntem
alături și-i susținem în demersul de a desfășura activitățile propuse, că le înțelegem efortul și temerile cu
privire la durata perioadei incerte cu care ne confruntam. Postarea se adresa strict părinților.
2.Activități pe domenii experiențiale – până la ora 9, când se trezeau copiii, anunțam tema zilei,
postam un material informativ care să ajute părintele în abordarea temei și propuneam o activitate specifică
( DȘ, DLC, DOS) în armonie cu tema zilei.
3.Momentul mișcării – la ora 9 majoritatea copiilor erau treziți și așteptau cu interes conectarea cu
grupul nostru, pentru a desfășura exerciții de înviorare, jocuri de mișcare cu text și cânt, activități de
euritmie etc. În acest sens postam un material adecvat momentului, copiii realizau momentul mișcării, apoi
părinții postau în grup poze, inregistrări audio-video, mesaje despre felul în care au simțit momentul
mișcării. Adesea momentul mișcării era personalizat de către copil, așa cum simțea fiecare, acesta fiind un
motiv de reală încântare.
4.Activități creative și recreative –în acest moment al zilei postam o înregistrare a unei activități
practice, desen, pictură, modelaj care să dea copilului posibilitatea de a alege în ce fel se va juca și va învăța
prin joc. Părinții împreună cu copiii alegeau activitatea preferată dintre cele propuse, apoi copiii lucrau și
învățau prin joc, sub îndrumarea atentă a părinților care fotografiau și înregistrau activitatea propriului
copil.
5.Momentul poveștii / lecturii – zilnic postam, la ora 11, o poveste sau lectura inregistrată audio-
video a unei povești care să completeze și să consolideze activitatea de învățare prin joc.
6.Consiliere părinților și logopedie – la ora 14 profesorul consilier al gradiniței și profesorul
logoped postau materiale, jocuri, exerciții la solicitarea părinților sau alese în funcție de necesitățile
grupului.
7. Interacțiuni cu părinții/copiii online – aprecierea lucrărilor realizate, a jocurilor desfășurate,
poezii, cântece, activități din familie. Părinții postau secvențe ale activităților desfășurate în ziua respectivă.
Ei postau pe tot parcursul zilei, iar noi, educatoarele, eram atente ca să răspundem în timp util, astfel
asigurând părinții de sprijinul nostru. În unele zile existau foarte multe postări ( 60 fiind numărul maxim al
interacțiunilor dintr-o zi și 10 fiind numărul minim de interacțiuni dintr-o zi cu membrii grupului).
8. Povestea de somn ușor – la ora 17 postam o poveste în lectura educatorei, care să fie ascultată
seara, înainte de culcare. Părinții și copiii așteptau cu nerăbdare povestea de somn ușor, deoarece copiii
793
erau încântați să audă vocea educatoarei. Am fost plăcut surprinse să primim înregistrări ale lecturilor
propuse. Unii copii le ascultau de mai multe ori și erau încântați să povestească ce le-a citit Camelia.
Așa se încheia fiecare zi online la grupa noastră!
Efortul de a fi prezente în mediul online - de la ora 8 la ora 17, în fiecare zi, pe toată perioada absenței
de la grădiniță - a fost o adevărată provocare, dar privind în urmă suntem mulțumite de rezultate și acestă
mulțumire compensează efortul depus.
Grădinița de acasă ne-a adus experiențe variate și originale, dar dorim din suflet să ne întoarcem la
#gradinitadelagradinita.
*Oamenii cresc unde sunt apreciați și rămân unde sunt iubiți.*
#gradinitadeacasa
Ne revedem la grupa mare!
Vacanță plăcută!
*** Pentru realizarea activităților am avut la dispoziție site-uri educaționale, pagini online de
profil, biblioteci virtuale etc., pe care le-am pus și la dispoziția părinților.
794
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. CIOBAN IULIA-MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ-C. R. D. E. I. I. CLUJ-NAPOCA
Evoluția pandemiei de COVID 19 în România a determinat o nouă abordare a relației profesor –elev,
distanța impusă de autorități ca măsură de protecție, dezvoltând conceptul cunoscut sub denumirea de
“școala de acasă”.
Adaptabilitatea la acest mod de comunicare, a reprezentat pentru noi o experiență nouă, un exercițiu
în cadrul căruia, în evaluare și acordarea notelor oficiale, un cuvânt de spus l-au avut și părinții elevilor, iar
un criteriu de cuantificare a calificativului sau notei a fost prezența.
Reperul în această schimbare a fost modul de desfășurare al învățământului din România, profesorii
preferând de cele mai multe ori metodele clasice de predare, invitarea elevului la tablă sau lucrarea de
control fiind de cele mai multe ori instrumente tabu în evaluarea acestora.
Prezența gadget-urilor de tip smartphone sau tabletă la cursuri, nu reprezenta o opțiune pentru
profesori, ba întâlneam de cele mai multe ori situații prin care regulamentul instituției de învățământ
interzicea acest lucru. Excepția de la această regulă apărea doar la disciplina Informatică, dar acest aspect
nu face decât să întărească afirmațiile de mai sus.
Cu toate acestea, am descoperit rapid aplicațiile din “app store” sau “google play”, iar platforme de
comunicare de tipul Zoom sau Microsoft teams, au devenit instrumente de lucru într-o activitate atipică
pentru modul de comunicare dezvoltat până nu demult.
Astfel, procesul instructiv-educativ se află sub influenţa schimbărilor generate de tehnologiile online.
Acestea sporesc flexibilitatea și accesul la un învățământ modern, adaptat noilor cerinţe ale societăţii
cunoaşterii.
Rolul mijloacelor informaționale în procesul de predare-învățare-evaluare este de netăgăduit, iar
utilizarea calculatorului reprezintă o metodă modernă de activitate didactică, interactivă şi dirijată.
Utilizarea TIC permite elevilor să se simtă încrezători, să se adapteze treptat la cerințele școlii, să
socializeze, dar și să dezvolte competențe de bază pentru o viitoare profesie, nu însă fără o pregătire și o
documentare prealabilă serioasă. Elevii devin mult mai atraşi de studiu, îşi măresc interesul pentru şcoală,
le creşte responsabilitatea, motivaţia învăţării, îşi lărgesc sfera de cunoaştere.
Deși în România acest mod de educare a elevilor reprezintă o opțiune nouă, forțată în mare parte de
împrejurări, la nivel mondial, școala de acasă, denumită și homeschooling, reprezintă o alternativă certă la
școala convențională.
Conceptul are rădăcini în SUA, unde la ora actuală peste 2 milioane de elevi beneficiază de acest tip
de educație. Diferendele religioase, dar și temerea că învățământul clasic nu asigură o dezvoltare
individuală a elevului pe măsura așteptărilor părinților, au făcut ca acest tip de educație să fie o alternativă
demnă de luat în seamă.
Europa, mai conservatoare, nu numai la acest capitol, oferă un procent de sub 0.1 % din numărul
elevilor care agreează homeschoolingul drept argument în sprijinul acestui concept.
În general, descoperim din punct de vedere al conceptului de ,,școală de acasă” două ramuri,
diferențiate prin afinitatea pentru învățământul structurat sau cel focalizat pe abilitățile elevului.
Astfel, în cazul conceptului de homeschooling structurat, învățarea se face având reguli de învățare,
un curriculum bine definit cu modalități precise în evaluare și cu obiective bine precizate.
Unschoolingul sau homeschoolingul nestructurat denumit și deșcolire este adeptul educării copilului
fără reguli generale, metodele de instruire fiind adaptate pentru abilitățile fiecărui individ în parte, iar despre
evaluare putem spune că reprezintă idealul elevilor, aceasta realizându-se atunci când fiecare are
disponibilitate.
Întrebarea firească după această prezentare a conceptelor de educare, este legată de îndeplinirea
obiectivelor. Care dintre aceste metode pot asigura unui elev dezvoltarea optimă din punct de vedere
profesional?
Pâna acum, studiile raportate la teste standardizate dau câștigător învățământul clasic, iar
homeschoolingul structurat este destul de distanțat față de unschooling. Trebuie doar să facem precizarea
că această clasificare se referă la “standard “.
795
Această abordare, raportarea la standard, poate fi definitorie în opțiunile noastre viitoare deoarece am
învățat și noi, ca dascăli, în doar câteva luni ce înseamnă de fapt standardul. Faptul că am descoperit după
secole învățământul de la distanță, instrumente noi de predare și opțiuni în evaluare, reprezintă un reper în
viitoarea organizare a învățământului.
Posibilitatea unei situații care să genereze din nou același tip de abordare în educație, va genera
semene de întrebare, atât în elaborarea curriculei pentru fiecare disciplină, dar în special în evaluarea
cantității de informații necesare elevilor.
Indiferent dacă vorbim despre școala de la distanță sau despre metodele clasice de predare, calitatea
reprezintă elementul de referință al oricărui proces educațional.
În acest sens, chiar dacă pandemia a intrat pe o pantă descendentă din punct de vedere al evoluției,
iar viața își va relua firesc cursul, activitatea profesorilor va fi mult mai digitalizată, iar șmartphonul, tableta
sau laptop-ul nu vor lipsi cu siguranță din viața noastră în deceniile care urmează.
796
ÎNTRE PROVOCARE ȘI NEVOIA DE ADAPTARE
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR CIOBANU ANDREEA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 SĂVENI/
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 4 SĂVENI
La jumătatea lunii martie 2020 toate unitățile școlare din România, precum și toți elevii și toți
profesorii care își desfășurau activitatea în cadrul acestora au fost puși în fața unui fenomen nou în ceea ce
înseamnă educația și procesul de învățământ, și anume, școala de la distanță. În contextul unei pandemii
care a amenințat omenirea și bunul mers al comunităților de la nivelul întregului glob, s-au impus
guvernamental măsuri de restricție și comportamente adecvate pentru protecția sănătății fiecărui om, fapt
care a determinat distanțarea fizică, în primul rând.
Din cauza acestor reguli și proceduri cu regim de obligativitate, școala a fost nevoită să facă față
schimbării în situație de risc, să găsească soluții optime pentru continuarea și desfășurarea activității, să se
mențină ca celulă de bază a societății, dar mai ales să se îngrijească de elevii săi. Cea mai evidentă și
eficientă soluție a fost mutarea acesteia în mediul on-line. Trăind într-o eră care cunoaște evoluții
tehnologice impresionante și progrese ale digitalizării în perioade scurte de timp, mutarea școlii în mediul
virtual a părut a fi la prima vedere o soluție firească a vieții și a interacțiunii umane cu respectarea
restricțiilor de distanțare fizică, însă în realitate s-a dovedit a fi mai mult decât o provocare și anume, o
nevoie stringentă de adaptare. În aceste condiții „școala a început să învețe”, să se dezvolte în ceea ce
înseamnă capacitatea antreprenorială, să caute soluții de remediere rapidă pentru această trecere forțată de
la interacțiunile profesor-elev în spațiul fizic al școlii la interacțiunile profesor-elev în spațiul virtual, să
furnizeze oportunități de învățare alternative, să motiveze elevii, să îi antreneze în sistemul educațional
provizoriu și să îi susțină pentru a nu fi înregistrate întreruperi în învățare și întârzieri în dezvoltarea
cognitivă, socială și mai ales personală.
Grădinița de acasă este de asemenea răspunsul și soluția educației pentru învățământul
preșcolar în această perioadă afectată de pandemia de coronavirus. Pentru a continua activitățile
educaționale din grădiniță a fost necesară o unire a forțelor mult mai mare, o comunicare mult mai intensă
și o înțelegere interumană mult mai profundă. Pe de o parte unitățile de învățământ au fost nevoite să caute
resurse, să adopte reacții imediate pozitive și să dovedească o anumită capacitate administrativă, prin
gestionarea eficientă a resurselor și oferirea unei „soluții de avarie” cât mai bună pentru toată lumea, precum
asigurarea unui mediu educațional în spațiul on-line de tipul unei platforme educaționale. De asemenea,
educatoarele s-au confruntat cu o nouă provocare imensă, dar și dificilă, de a-și practica meseria de
profesor, una dintre cele mai active și participative meserii ale lumii bazată în primul rând pe comunicare
și interacțiune, din spatele unui ecran. În acest context se vorbește de competențe digitale, de o regândire a
modului de desfășurare a activităților și de transmitere a conținuturilor, de creativitate și inovare, de
colaborare și comunicare continuă cu preșcolarii, dar mai ales cu părinții acestora, întrucât cei mici nu au
vârsta necesară și nu dețin autonomie suficientă pentru a se conecta la dispozitivele necesare învățării
(laptop, tabletă, smartphone etc.). De aceea, pe de altă parte, preșcolarii și familiile lor s-au confruntat cu
nevoia de resurse specifice: unelte digitale și conexiune continuă la internet. De asemenea, părinții necesită
abilități, disponibilitate, timp, energie, răbdare pentru a deveni „profesori” intermediari pe lângă celelalte
responsabilități zilnice. Aceștia au fost nevoiți să se implice mult mai mult în actul educațional, să devină
parte activă în acest proces de învățare la distanță și să arate mai multă deschidere și dorință de acțiune, să
sacrifice unele aspecte din viața lor (exemplu, timpul, programul/locul de muncă, unele activități/pasiuni
personale, investiții în anumite resurse educaționale etc.) pentru a participa cu copiii la activități.
Starea generală de nesiguranță, de teamă, de frustrare, de anxietate a avut, cu siguranță, impact și
asupra capacității și atitudinilor față de învățare. Din acest punct de vedere trebuie menționată nevoia de
adaptare la „grădinița de acasă” în primul rând a preșcolarilor, a părinților și a familiilor acestora și apoi,
a cadrelor didactice și a grădiniței ca unitate de învățământ. Fiind puși în situația de a supraveghea, de a
coordona copilul în timpul activităților din „grădinița de acasă”, de a-l susține, de a participa alături de
acesta la jocurile și activitățile propuse de educatoare, părinții pot avea opinii diverse și pot adopta poziții
797
diferite întrucât școala și profesorii nu au autoritatea de a impune și de a obliga cu privire la îndeplinirea
unor sarcini din actul educațional, existând reacții negative sau feedback lipsă, sub forma unei interpretări
voalate a acestei perioade ca fiind o „mică” vacanță. De asemenea există o concepție gravă și eronată că
în cele trei luni de viață echivalente a 54 de zile de grădiniță întreruptă copilul mic nu ar fi putut
pierde foarte multe lucruri în dezvoltarea sa fizică, psihică, socio-cognitivă. Studiile științifice privind
dezvoltarea copilului și a creierului acestuia susțin că 60% din structurile mentale ale unui adult se formează
în primii 3 ani de viață și din acestea 50% înainte de naștere. La 6 ani copilul are 2/3 din creierul unui adult
și are de 5-7 ori mai multe conexiuni între neuroni decât creierul unui copil de 18 luni sau al unui adult.
Creierul unui copil de 6-7 ani are o imensă capacitate de a realiza mii și mii de conexiuni dendritice între
neuroni. Acest potențial de dezvoltare se finalizează în jurul vârstei de 10-11 ani, când copilul pierde cam
80% din acest volum de conexiuni neuronale. Ceea ce nu este dezvoltat sau nu este utilizat, se pierde ca și
capacitate.
De aceea, în această perioadă de distanțare fizică impusă este mai mult decât necesar și mai mult
decât important ca profesorii, educatoarele să vină și în sprijinul moral al părinților, oferindu-le nu doar
baza materială privind conținuturile de transmis conform curriculumului (precum modele de activități, fișe,
texte-suport, sugestii de conținut, resurse educaționale diverse etc.), ci și cuvinte de încurajare, de apreciere
a efortului, indicații de adoptare a activității educative, pași de urmat în lucrul cu copilul, sugestii de manieră
pedagogică de tratare a unei situații de învățare, dar mai ales mult suport psihologic în ceea ce privește
dezvoltarea laturii emoționale și afective a copilului. De asemenea, în conexiunile de la distanță cea mai
importantă este interacțiunea directă și comunicarea directă cu preșcolarii, cuvintele trebuie să ajungă prin
„viu grai”, să fie susținute de imagini, de limbaj nonverbal și paraverbal, de gesturi și acțiuni model pe care
cei mici să le transforme în exeperiențe de învățare. Chiar și în școala/grădinița de acasă profesorul este
garantul educației de calitate fiind profesionist în disciplina pe care o predă, în domeniul pedagogiei și
psihopedagogiei fapt care implică actualizarea constantă a competențelor sale în aceste domenii, precum și
modificarea practicilor prin adoptarea celor mai relevante metode de facilitare a învățării. În același timp,
educația trebuie personalizată, iar tehnologiile de predare trebuie actualizate în mod constant. În această
perioadă dificilă profesorul trebuie să fie mai mult decât creativ pentru a crea contexte de învățare diverse
care să răspundă particularităților individuale ale elevilor/preșcolarilor și să le permită acestora să își
dezvolte competențele în continuare, dar mai ales profesorul trebuie să se asigure că procesul de învățare
nu este întrerupt, să demonstreze că acesta este posibil și în condiții de predare on-line și să sprijine
creșterea, formare și dezvoltarea elevilor/preșcolarilor.
În aceste trei luni de „grădiniță la distanță” experiența mea de profesor a acumulat încredere în rolul
meu, al școlii și al educației în viața copiilor și a comunității, dar și frustrare din cauza unor restricții, unor
impedimente de ordin material sau tehnic, a unor decizii luate la nivel înalt privind procesul de învățământ
în grădinițe. În această perioadă am conștientizat mai mult ca oricând că interacțiunea cu preșcolarul într-
un mediu fizic este esențială în educația și în dezvoltarea acestuia. În același timp intervine factorul socio-
emoțional care susține că dezvoltarea optimă a copiilor și formarea și pregătirea acestora pentru viață se
realizează global, socializarea, integrarea în grup, stabilirea de relații interumane, sentimentul de
apartenență la un grup, legarea de prietenii, dezvoltarea unor conduite morale fiind aspecte importante,
deloc de neglijat.
Mi-am propus încă din primele momente de incertitudine a situației școlare provocată de pandemie
să desfășor grădinița de acasă ca pe o mare provocare care merită transformată în succes, în timp. Activitatea
mea didactică s-a adaptat și s-a axat pe cunoaștere prin joc, prin experimentare, prin activități senzoriale,
prin povești, cu materiale aflate la îndemâna părinților în bucătărie, în grădină, în natură fiind completată
și de conținuturi și sugestii de activități conform curriculumului care să antreneze gândirea, limbajul,
motricitatea și creativitatea.
Gândirea și acțiunea au devenit un tot prin experiențe de învățare în natură (de tipul: Caută
comoara!, Culege și formează perechi!, Ce se vede pe cer?, Micul grădinar! etc.), în bucătărie (precum:
Bucătarul iscusit!, Sandvici amuzant!, Farfurii amuzante! Forme în făină!, Valuri în pahar!), în curte sau
în alte spații din casă, prin jocuri distractive și de mișcare adaptate mediului, spațiului, resurselor disponibile
etc. și prin experimente simple (scufundare/plutire obiecte, ploaia în pahar, apa care plutește și altele), dar
specifice vârstei și nivelului de dezvoltare și învățare a preșcolarității, implicând în același timp sarcini și
798
acțiuni de numerație, de recunoștere a numerelor, de orientare spațială, de denumire a culorilor, de pronunție
a unor sunete izolat, a unor cuvinte, de despărțire în silabe, formulare propoziții etc.
Educația definește omul. Educația trebuie să se desfășoare fără pauze, fără întreruperi. Educația poate
fi realizată și în școli/grădinițe de la distanță prin implicare, colaborare, respect, încredere reciprocă,
comunicare și deschidere față de inovare, prin politici publice viabile și eficiente, centrate pe copilul care
învață și se dezvoltă, pe desfășurarea optimă a procesului educațional și nu pe acumularea de conținuturi și
încărcarea cu programe.
O societate cu un sistem de educație de calitate este o societate funcțională din multe puncte de vedere,
mai ales economic.
Bibliografie:
1. Reperele Fundamentale în Învățarea și Dezvoltarea Timpurie a Copilului de la naștere la 7 ani
(OM nr. 3851/2010);
2. Educația ne unește. Viziune asupra viitorului educației în România, Ministerul Educației
Naționale, martie 2019;
3. Fernando M. Reimers, Andreas Schleicher, Schooling disrupted, schooling rethought. How the
Covid-19 pandemic is changing education, OECD, 2020.
Surse web:
1. https://www.edu.ro/
2. https://read.oecd-ilibrary.org/
3. https://www.psychologytoday.com/
799
EXEMPLE DE ACTIVITAȚI PENTRU MUNCA ONLINE CU PREȘCOLARII

PROF. ÎNV. PREȘC. CIOBANU DANIELA
GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 7 DEVA, JUD. HUNEDOARA
GRUPA MICĂ
Luni Marți Miercuri Joi Vineri

Ziua
-Întâlnire -Întâlnire de dimineață -Întâlnire -Întâlnire de dimineață pe grupul -Întâlnire

de pe grupul de wathsapp de de wathsapp al grupei de
dimineață al grupei dimineață - Micul om de știință – dimineață
pe grupul - Vizită virtuală la pe grupul experimente cu mami/ tati/ pe grupul
de grădina zoologică din de buni/un alt membru al familiei. de
wathsapp Edinburg și Grădina wathsapp Experimentul 1 – Ploaia wathsapp
al grupei Zoologică din Praga – al grupei https://youtu.be/mduY9CcO6x al grupei
-Steluțele http://sacalatorim.ro/20 - Y - Ziua
bucătăresc! -de-locuri-pe-care-le- Povestitor Experimentul 2 – Florile din culorilor –
– activitate poti-vizita-virtual/ pentru o hârtie înfloresc! lucrări și
practică -Colorăm animalul care zi! – un https://youtu.be/kk1_7VTXC-U tehnici la
Activitatea/Activitățiledesfășurate
împreună ne-a plăcut cel mai mult filmuleț Discuții despre experimente pe alegerea
cu un la Zoo. Prezentarea cu o google meet. copiilor
membru al lucrării și discuții pe poveste la (pictură,
familiei și google meet. alegere desen,
prezentare sau modelaj,
a ei la inventată, colaj) și
întâlnirea spusă de prezentare
pe google preșcolari a lor în
meet. . cadrul
întâlnirii
pe google
meet.
800
ŞCOALA DE ACASA
O PROVOCARE NOUA PENTRU ELEVI ȘI O OPORTUNITATE PENTRU
PROFESORII NOȘTRI
PROF. INV. PRIMAR CIOLACU MIHAELA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR.29, GALATI
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, avem nevoie de trei tipuri de
resurse:
1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii – Zoom și Google Meet (cu
din partea profesorului. Aici se recomanda Google Classroom și alternative folosite, precum Edmodo,
EasyClass și ClassDojo.
3. Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub
formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și
ca teme de lucru pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include aplicații precum ASQ, Kahoot, Quizziz,
Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, teme și studiu
individual.
Resurse si aplicatii de invatare:
• ASQ (Another Smart Question) este o soluție de evaluare pe care elevii o pot folosi independent,
pentru a aprofunda și a lucra individual teste și exerciții create în prealabil de profesor. Acesta poate adăuga
clipuri video cu explicații, exerciții și teste pentru orice materie și poate urmări rezultatele fiecărui elev
direct din aplicație. Partea bună este că odată înscrisă o clasă de la o anumită școală, orice profesor poate
asigna exerciții și teste aceleiași clase, fără a mai introduce elevii încă o dată.
• Quiz-uri prin Kahoot pentru verificarea cunoștințelor și feedback: aceasta este o platformă gratuită
folosită de milioane de profesori din întreaga lume cu ajutorul căreia se pot crea teste interactive, în care
elevii răspund într-un timp limită, folosind un dispozitiv mobil.Rezultatele răspunsurilor apar la finalul
testului, pe un ecran vizibil tuturor.
• Alternative de aplicații pentru quiz-uri online sunt și Quizizz și Kidibot.ro (pentru aceasta, elevii
au nevoie de email).
• Prezentare interactivă cu sondaje de opinie prin Mentimeter: aceasta este o soluție utilă care se
poate folosi în cadrul unei prezentări pe Zoom sau Google Meet, când se partajeaza ecranul. Cu un cont
gratuit pe Mentimeter, se pot crea prezentări interactive, la care se adauga întrebări cu răspuns închis. Spre
exemplu, când se introduce o temă nouă sau se masoara pe parcursul lecției cât de multe au înțeles elevii,
se poate include o întrebare cu mai multe variante de răspuns dintre care doar una este corectă, iar rezultatele
apar imediat pe ecran. În funcție de acest feedback, se pot corecta informații care au rămas neclare și
îndrepta procesul de învățare.
Aplicatii si jocuri:
• Open board:pe lângă întâlnirea online, când se partajeaza ecranul, se creeaza o tablă interactivă pe
care se poate nota în timp ce se prezinta, se recomanda aplicația Open Board. Se poate descărca gratuit și
înregistra cu un cont de unde se pot încărca documente precum pdf-uri sau imagini care să poata fi expuse
pe ecran, în timpul întâlnirii online și pe care se pot face adnotări în timp real, ca și cum am folosi o tablă
interactivă.
801
• Padlet: o platformă de colaborare online, unde se poate crea împreună cu elevii table cu post-it-uri
virtuale, imagini, link-uri și documente. Înregistrându-ne cu un email, gratuit, puțem folosi o “tablă”
virtuală pe care o puțem împărtăși cu orice elev sau profesor, printr-un link unic, unde fiecare poate
contribui (de pe mobil sau laptop) și toți pot vedea contribuțiile celorlalți. Putețem folosi aplicația pentru
sesiuni de brainstorming, pentru a aduna lucrările elevilor și a le oferi feedback individual, pentru a le
urmări progresul sau pentru a colecta, ca într-un jurnal al clasei, ce au învățat lucrând acasă, ce îi inspiră,
ce vor să învețe etc.
• Wordwall: o aplicație unde se poate crea, cu un cont gratuit, joculețe simple de potrivire a
cuvintelor, puzzle-uri, quiz-uri și mai multe tipuri de aplicații care susțin învățarea
Cum corectam temele?
Unele dintre ele le vom corecta online în întâlnirile noastre, sau copiii îmi vor trimite poză cu caietele
lor iar eu le voi corecta în Paint sau Google Canvas, după care le voi trimite înapoi.
După ce copiii se vor obișnui cu acest timp de școală online, o să introduc și Google Classroom. De
ce am ales aceasta aplicație?
1. Pot crea pentru fiecare materie în parte secțiune cu materiale, teme și teste.
2. Copiii văd materialele publicate de mine și pot încărca temele în diferite formate.
3. Le pot corecta temele, iar ei văd toate recomandările mele.
4. Avem și o secțiune de chat unde putem discuta.
conecta, trebuie să concepem fișe și activități speciale și să discutam cu persoana care are elevul în grijă
săptămânal, pentru a ne asigura că acești copii continuă să lucreze. Putem comunica și telefonic cu elevii
și chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arătam că ne preocupă starea fiecăruia.
Referințe
1. ^ https://www.totb.ro/educatia-acasa-homeschooling-si-unschooling/ Educația acasă:
homeschooling și unschooling, accesat la 03 octombrie 2018
2. ^ Homeschooling-ul, metoda de învățământ care a stârnit controverse în România. Ce efecte are
această alternativă în țara cu cei mai mulți copii educați acasă, 20 septembrie 2016, Alin Motogna,
Descoperă, accesat la 30 septembrie 2016
802
PROVOCĂRILE ȘCOLII ON-LINE
PROF. ÎNV. PRIMAR CIORĂSCU CAMELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „AL. VLAHUȚĂ” GUGEȘTI, VRANCEA
E o adevarată problemă cu predarea online. Fiecare profesor/învățător, și-a aranjat lectiile online cum
a putut si cum a crezut: Google Classroom, Microsoft Team, Zoom, Skype, Facebook, FB Messenger.
Nebunie curată!
Acum sunt multe platforme online pe care se poate organiza o lecție la distanță iar materialele sunt la
latitudinea profesorului. Elevii, dupa ce au avut o săptămână-două de stat ca în vacanță, au fost asaltați
deodată de profesori, lecții, teme. Multe dintre cadrele didactice sunt în mod evident „paralele" cu ceea ce
ar presupune învățământul online și „lucrează după ureche".
Utilizatori de Facebook si atât, în cea mai mare parte a lor, forțați acum de împrejurări să învețe ei
înșiși și să se adapteze la un mediu pe care nu il cunosc, darămite sa il stapânească în beneficiul elevilor
Ideal ar fi ca părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să sprijine învățătorul
în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Elevul trebuie să aibă acces la Internet de pe
conecta, ar trebui concepute fișe și activități speciale și purtate discuții cu persoana care are elevul în grijă
săptămânal, pentru a ne asigura că acești copii continuă să lucreze. Eu, personal, comunic și telefonic cu
elevii și chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arăt că mă preocupă starea fiecăruia
și că am în continuare așteptări și sarcini clare.
Deasupra tuturor tronează, însă, la fel de confuzi, aproape inutili, inspectoratele și ministerul. Ne-am
aștepta să avem niște normative clare, puncte de vedere obiective și de bun simț, dar mai ales realiste, pentru
că din birourile dumnealor nu se vede până în acele cătune rupte de lume sau, pur și simplu, la acei părinți,
care își pun problema device-urilor proprii (de multe ori există un singur telefon într-o familie cu 2 sau 3
copii) și a plății internet-ului. Pe acei copii cine îi ajută? Acum, nu la toamnă când, cică le vor fi date
tablete?
Cu Dumnezeu inainte, om vedea ce hal de școală o ieși și din asta. Poate cei buni care sunt in sistem
vor reusi să tragă toata corabia dincolo de strâmtoare
Adevărul e că ministerul n-a mișcat un deget să informatizeze școlile. Trebuia să fie în fiecare școală
un sistem electronic, o bază de date cu toți elevii, și fiecare profesor sau învățător să vină cu tableta la clasă
în locul catalogului, să pună absențe și note electronic, și tot raportul să fie trimis instant părintelui. Acest
sistem ar fi permis continuarea școlii de acasă, fără probleme, în mod egal pentru toți copiii. Doar o mână
de școli au băgat bani (fie de la bugetele locale, fie cu fonduri UE, fie din donații), dar marea majoritate
stau foarte prost la capitolul ăsta.
Iar școala asta online e utilă doar pentru ca elevii să nu creadă că e o vacanță prelungită. Cine are
posibilitatea on-line-ului, învața și va învața și de acasă. Cine nu, nu.
803
ŞCOALA DE ACASA-INTRE OPTIUNE SI NECESITATE
PROF. CIUCIUC ELENA

ŞCOALA GIMNAZIALA ONICENI, JUD. SUCEAVA
În mileniul trei, principala resursă a umanităţii o constituie informaţia. Chiar dacă din secolul trecut,
numeroşi vizionari au anticipat rolul tot mai accentuat pe care aceasta îl va avea în dina-mica dezvoltării
organizaţiilor şi a societăţii în ansamblul ei, prea puţini sunt cei care au conşti-entizat valoarea acestei
resurse. Cultura digitală poate fi una dintre cele mai interesante evoluţii contemporane. În această nouă
lume a accesului digital la informaţie, este vital să construim o structură on-line permanentă şi deschisă a
instituţiilor culturale la nivel mondial.
Trecerea de la învăţământul clasic în care cunoştinţele –obiectul procesului de învăţare –sunt
transferate în formate electronice, on-line, presupune şi o volatizare a acestora. Astfel, regăsirea acestora
devine din ce în ce mai dificilă, cu cât cantitatea de informaţii şi numărul formatelor de reprezentare a
acestora cresc. Astfel, apare problema unor regăsiri inteligente, în special în mod automat. Un sistem de e-
learning este utilizat pentru a crea, completa sau întreţine competenţe specifice unui domeniu de învăţare,
clar delimitat. Competenţele pot fi definite ca abilităţi gene-rice care pot fi exercitate de către o persoană
asupra cunoştinţelor dintr-un context dat.
În ultima perioadă şi în România se vorbeşte tot mai mult despre societatea informaţională şi cultura
digitală şi despre rolul aceseia în asigurarea dezvoltării durabile şi a integrării în structuri-le europene.
Această problemă a fost dezbătută pe larg cu ocazia a numeroase manifestări ştiin-ţifice şi a făcut obiectul
unor studii şi proiecte cu finanţare internaţională.
Programele de reformă, derulate în învăţământul preuniversitar, sunt corelate sau măcar aduse la
cunoştinţă celor care se pregătesc să devină dascăli. Competenţa implică experienţă în rezolvarea
problemelor dintr-un domeniu de activitate. Competenţa şi experienţa în rezolvarea problemelor se pot
obţine doar dacă permanent se are în vedere interdependenţa dintre realitatea fizică şi rea-litatea virtuală şi
dacă se întreprind eforturi pentru însuşirea de noi cunoştinţe, pentru cunoaşterea corespunzătoare a tuturor
aspectelor privind modelul fizic, respectiv modelul virtual, aspecte de-terminate de particularităţile
problemelor de rezolvat dintr-un anumit domeniu.
Asocierea profesorului cu tabla şi cu creta tinde să devină desuetă. Preocupările pentru e-learning au
devenit tot mai importante pentru învăţământul românesc, pentru societate în ansam-blu. Cele mai
importante proiecte şi realizări pe această temă au fost prezentate tot mai des în rândul dascălilor în cadrul
unor evenimente care s-au bucurat de un real succes. Este evident că suportul oferit de calculator proceselor
de învăţământ începe să fie înţeles de toate părţile impli-cate, iar eforturile şcolilor de a se dota cu tehnică
de calcul şi al societăţilor private de a elabora soft-uri specifice nu au rămas fără rezultat.
În esenţă, e-learning-ul şi software-ul esucaţional oferă accesul comod şi eficient la informaţiile şi
cunoştinţele cele mai noi, metode noi şi eficiente de predare, învăţare şi evaluare a cunoştinţe-lor, instruire
şi formare permanentă.
Învăţământul virtual este, în prezent, o extensie (şi o completare) a învăţământului clasic; într-o
perspectivă mult mai apropiată decât ne aşteptăm, rolurile se vor inversa, transformarea educa-ţiei, din artă
în industrie; de la terminologie, la tehnologie, de la protagonişti la instituţii, se insi-nuează inevitabilul
paralelism .
Calitatea de facilitator pe care profesorul o poate avea asupra procesului de învăţare tradiţional sau
asistat electronic –se exprimă prin trei calităţi care ţin de atitudinea sa în relaţia cu subiectul care învaţă:
autenticitatea relaţiei, acceptarea şi înţelegerea empatică. În realizarea unei relaţii autentice, profesorul vine,
conştient sau nu, cu tot bagajul său de valori şi convingeri.
Sistemele de e-learning, pentru a fi eficiente, trebuie să adapteze sau să personalizeze procesul de
învăţare la utilizatori.Pentru a adapta procesul de învăţare la utilizator, sistemele de e-learning trebuie să
suplinească o parte din metodele pedagogice aplicate de un formator clasic, deoarece nu pot fi modelate şi
introdus eîntr-un sistem software.
Cum au fost întâlnirile cu elevii în această perioadă ? Dificile, la început, apoi, am reuşit să
conştientizez că învăţarea on-line este o variantă excelentă pentru astfel de cazuri deosebite.
804
Pentru un dascăl în pragul maturităţii carierei această experienţă a creat diverse stări, sentimen-te.
Plecând de la nostalgia întâlnirilor cu elevii, activităţilor frumoase făcute împreună( şi cele ce urmau să se
desfăşoare) şi continuând cu emoţiile copiilor(în special cei din clasele terminale), pot spune că învăţarea
on-line, deocamdată, nu poate înlocui învăţarea clasică.
În schimb, m-am dezvoltat mai mult pe partea digitală, am descoperit platforme diverse, am învă ţat
să fac activităţi de învăţare atractive. Un plus la această dezvoltare a mea l-au avut cursurile CRED ce s-au
desfăşurat on-line în această perioadă. Am avut parte de formatori minunaţi care, la fiecare întâlnire ne
învăţau câte ceva. Amintesc aici „ storyjumper”, un site care te ajută să cre-ezi cărţi on-line. Imediat l-am
aplicat şi eu cu copiii, iar câţiva dintre ei chiar au reuşit să creeze cartea.Am discutat cu ei că poate fi
considerată o metodă foarte bună de evaluare la literatură. Am aplicat cu plăcere tot ceea ce am învăţat la
curs.
Bineînţeles şcoala a avut o platformă unică pentru toate cadrele didactice şi pentru toţi elevii, ceea
ce a fost foarte bine. Totul a fost organizat, după un orar bine stabilit.
Am folosit foarte mult şi manualele digitale. Acum am realizat cât de necesare sunt manualele şi în
format electronic.
Copiii?
La început încântaţi că au un motiv foarte bun să stea cât mai mult pe ceea ce iubesc ei mai mult:
telefoane, tablete etc. Aceste materiale care până nu demult le erau interzise la şcoală, nu-mai în cazuri
speciale puteau să le aibă la ei. Ca, apoi, să ducă lipsa prietenilor, chiar şi a profe-sorilor, cu alte cuvinte să
vină la şcoală. O fetiţă chiar mi-a spus: „ N-am crezut, doamna, că voi ajunge să doresc să merg la şcoală.”
În concluzie, construirea unei societăţi informaţionale nu se poate realiza fără cercetare şi pro-iecte
de investiţii. Dezideratul final fiind competenţa, nicio tehnologie, nicio abordare nu va eli-mina sau neglija
relaţia profesor-elev.
805
PROFESORUL DE RELIGIE,
PANDEMIA ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE
PROF. CIUDIN LUCIAN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ TULGHEȘ
Profesorul de religie în secolul al XXI-lea este profesorul care răspunde la cerințele societății, ancorat
în realități, se adaptează și se perfecționează în conformitate cu noile ordine și metodologii, ținând cont de
particularitatea disciplinei predate dar și de particularitățile claselor de elevi.
Astfel, în perioada cuprinsă între 11martie - 12 iunie 2020, datorită situației create de Pandemia de
Coronavirus, școlile din România s-au închis iar profesorii și elevii și-au continuat activitatea educativă de
acasă, în mediul on-line. Prin intermediul rețelelor de socializare dar și a platformelor educaționale (Google
Classroom) am ținut permanent legătura cu elevii noștri. Activitățile acestora s-au materializat prin
vizionarea de filmulețe cu caracter moral-religios-educativ, realizarea de desene, completarea de fișe de
lucru, adresarea de întrebări pe o temă și primirea răspunsurilor, sau efectiv comunicarea cu profesorul de
religie, pentru a menține legătura spirituală, exteriorizarea sentimentelor, sprijinul moral de care aveau
nevoie pentru a înțelege perioada dificilă prin care întreaga omenire trece. Bineînțeles, atât profesorului (cu
atât mai mult cu cât acesta îndeplinește și misiunea de preot) cât și elevilor le-au lipsit în toată această
perioadă rugăciunea comună oferită de mersul la Biserică, Sfânta Împărtășanie, desfășurarea tradițiile
pascale specifice zonei rurale, bucuria de a fi împreună cu familia reunită în Noaptea Învierii. Ca profesor,
mi-am îndrumat elevii să aibă credință, să se roage de acasă, să fie buni și răbdători, căci toate trec dar
important este să nu ne pierdem speranța în ajutorul divin. Elevii au fost receptivi la toate aceste îndemnuri
și cu mic cu mare au participat cu drag, la orele on-line. Ajutați de către frații mai mari, de părinți, aceștia
și-au perfecționat abilitățile digitale, au învățat cum să se documenteze pe marginea unui subiect, care sunt
sursele cele mai corecte și potrivite de a afla informații, cum să integreze cu folos în viața lor zilnică,
tehnologia.
Profesorul de religie a demonstrat, încă o dată, că nu este depășit de situație, că poate utiliza în mod
eficient tehnologia în predarea și învățarea conținuturilor moral-religioase, că se poate adapta predării
moderne, că poate găsi strategii și mijloace eficiente prin care să-i țină pe elevi aproape de Dumnezeu,
aproape de școală și de semenii lor. Ușor nu a fost, căci multe dintre obiective pot fi atinse doar stând față
în față, însă ceea ce vreau să subliniez este faptul că în prezent, profesorul de religie, indiferent de cultul
practicat, nu poate fi conservator, profund tradițional, ci în continuă schimbare, în funcție de realitățile
societății în care trăiește.
806
ȘCOALA DE ACASA
PROF. CIUDIN VICTORIȚA IONELA

LICEUL TEHNOLOGIC CORBU
Începând cu 11 martie 2020 învățământul românesc avea să se confrunte cu o problemă inedită:

închiderea școlilor datorită unei situații de urgență cauzată de pericolul răspândirii SARS-CoV-2, cunoscut
și sub numele de noul Coronavirus. Inițial, școlile trebuiau să rămână închise până după vacanța de
primăvară dar situația la nivel național a prelungit starea de urgență astfel încât profesorii și elevii (mai
puțin cei din clasele terminale) nu s-au mai reîntâlnit față în față, până la încheierea anului școlar.
Deși porțile școlilor s-au închis, educația a rămas deschisă, fără frontiere, necesitând eforturi de
adaptare din partea tuturor actorilor educaționali: profesori, elevi și mai ales părinți. Pentru profesori,
situația a necesitat readaptarea conținuturilor programei școlare, găsirea celor mai potrivite căi de predare-
învățare online, realizarea unor fișe de lucru în format electronic, editabil, comunicare permanentă atât cu
elevii cât și cu părinții acestora, timp suplimentar, răbdare, actualizarea și completarea cunoștințelor
digitale. Timpul petrecut în fața ecranului calculatorului, smartphone-ului a fost cu mult mai mare decât de
obicei, întrucât tot actul educativ s-a realizat 90 % on line. Bineînțeles că am ținut cont de elevii care nu au
avut acces la tehnologie și prin intermediul școlii, am transmis materialul de lucru printat, către aceștia. Nu
a fost ușor, deși utilizarea calculatorului este întradevăr o necesitate a zilelor noastre. Nimic nu poate înlocui
însă contactul direct cu elevii, înțelegerea conținuturilor pare mai dificilă, întrebările și răspunsurile nu vin
imediat, lămuririle suplimentare uneori lipsesc, alteori sunt insuficiente. Inclusiv emoțiile și sentimentele
care se transmit pe parcursul orelor de curs ne-au lipsit.
Pentru elevi, învățarea on-line nu a fost nici pe departe așa de ușoară cum se așteptau. Deși la început
li s-a părut că au parte de o vacanță prelungită, s-au trezit rapid la realitate: aveau de citit, de scris, de
transmis rezultate, rezolvări la cerințe, la toate disciplinele, fără excepție. Deși timpul de lucru nu l-a depășit
pe cel zilnic, prevăzut în orarul clasei, au avut sentimentul că trebuie să muncească mai mult. Mulți dintre
aceștia au depins de telefonul părinților care fiind plecați la muncă, au transmis mai târziu rezolvările la
exerciții și sarcini de lucru. Cu siguranță, multora le-au lipsit mersul la școală, contactul direct cu colegii,
profesorii, explicațiile, lămuririle de care aveau mai multă nevoie.
Cât despre părinți, și aici mă refer la cei implicați, cred că lor le-a fost cumva cel mai greu. Au trebuit
să devină educatori, învățători, profesori, să-și facă timp pentru a-i sprijini pe copii în învățarea on-line, să
(re)învețe conținuturile materiei odată cu ei, să-și perfecționeze abilitățile digitale. Răbdarea, perseverența,
punctualitatea, toleranța, au fost profund exersate și astfel au realizat un aspect: nu este ușor să fii cadru
didactic pentru propriul copil! Desigur, au avut și bucuria de a contribui la evoluția lor, de le observa zilnic
progresele sau de a le identifica punctele slabe la învățătură, aspecte de care mai înainte nu erau atât de
conștienți.
În concluzie, școala de acasă nu a fost mai rea și nici mai bună, a fost ea însăși un profesor pentru
profesori, elevi și părinți. Ne-a arătat încă o dată că omul cât trăiește învață și că în viitor, tehnologia va
juca un rol tot mai mare în societate. Și totuși, omul este o ființă socială, are nevoie de contactul direct cu
semenii săi, iar ecranele trebuie utilizate cu măsură.
807
PREDAREA/ÎNVĂȚAREA ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR CIURDEA ELENA LIVIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,VASILE ALECSANDRI” ROMAN, NEAMȚ
PROF. INV. PRIMAR PANȚIRU CLAUDIA
ȘCOALA GIMNAZIALA ,,MIHAI EMINESCU” ROMAN, NEAMȚ
Tot acest context înseamnă mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare pentru
profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele vor
oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare.
Succesul unui astfel de demers, ține întâi de toate, de o planificare cât mai bună.
Cum am organizat clasele?

Cel mai popular instrument de colaborare online cu aplicații care acoperă toate nevoile de comunicare
și colaborare online este Google. Pentru a accesa gratuit Suita Google for Education, e nevoie ca școala să
aibă un domeniu și să se înregistreze cu un cont G Suite for Education.
În lipsa unui cont G Suite for Education al școlii, se poate folosi contul personal de Google pentru a
împărtăși documente cu alții, folosind serviciul Drive unde puteți centraliza în sub-foldere materiale, pe
clase sau teme, cu colegii și elevii. Pentru ca elevii(tutorii lor) să încarce teme sau alte fișiere, e nevoie să
aibă un cont de Google, la rândul lor. Contul de email e destinat celor peste 13 ani, altminteri părintele ar

o Am început să comunicăm pe grupul de Whatsapp, Messenger sau canalul prestabilit cu părinții sau
o Am pregătit și împărtășit un program săptămânal cu intervalele orare în care am organizat întâlnirile
online, pe teme. Spre exemplu, luni, de la 9 la 9.50: Sesiune de organizare cu toată clasa pe Zoom, de la 10
la 10.50 ora de română pe Zoom, de la 11.00 la 12.00 Tur virtual la muzeu etc.
o În cazurile unde elevii nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se putea
conecta, s-au conceput fișe și activități speciale și s-a discuta cu persoana care are elevul în grijă săptămânal,
pentru a mă asigura că acești copii continuă să lucreze. Am comunicat și telefonic cu elevii și chiar dacă nu
toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arătați că vă preocupă starea fiecăruia și că aveți în
continuare așteptări și sarcini clare.
o Cea mai eficientă metodă pentru a avea o planificare care să sincronizeze activitățile profesorilor
dintr-o școală și pentru a evita numeroasele grupuri de comunicare, ar fi centralizarea orarului școlii online
într-un folder, pe Google Drive, ceea ce s-a și aplicat în școala mea.
o La final de săptămână, calendarul fiecărei clase poate fi înnoit de către învățător pentru săptămâna
următoare, cu instrucțiunile de conectare pentru lecțiile online, completate de către profesorii care își
planifică lecțiile online.
808
Cum am ținut lecții online?
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, am accesat trei tipuri de resurse:
1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii – Zoom, Google Hangout sau
Google Meet (cu sugestii de alternative unde procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e
gratuit).
din partea profesorului - Google Classroom.
3. Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub formă
de lucru pentru acasă – ȘcoalaIntuitex, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum
și surse de inspirație pentru filme, teme și studiu individual.
În situația dată, am încercat tot ce s-a putut astfel încât să păstrăm o legătură strânsă cu copii și părinții
lor pentru a ne ajuta reciproc. Părinții au fost alături de noi, facilitând copiilor accesul la un device și la
internet.
809
Avantages et inconvénients des formations en ligne
Professeur FLE, Alina Laura Clinciu,

Collège National Andrei Șaguna, Brașov
L'elearning est probablement une des plus grosses révolutions de l'éducation contemporaine.
Existera-t-il un jour un monde sans éducation traditionnelle ? Sera-t-elle un jour remplacée par les
formations en ligne ? Cet article essaie de répondre à cette question en vous expliquant les avantages et les
inconvénients des formations en ligne.
Avantages des formations en ligne
Plus de flexibilité dans votre gestion du temps
Êtes-vous une personne du matin ou du soir ? Quel est le maximum de temps que vous pouvez
travailler ? Ce genre de question ne vous est jamais posé à l'école. En effet, à l'école, il faut suivre l'emploi
du temps que les professeurs ont préparé.
Les formations en ligne permettent de les caser où on le souhaite dans son emploi du temps.
Normalement, les mères travaillant et décidant de suivre des formations classiques en plus de leur travail
éprouvent des difficultés à gérer leur temps. Les formations en ligne leur permettent de décider à quel
moment étudier.
Plus d'interaction
Ceci est un peu sujet à controverse. Certaines personnes soutiennent que les formations classiques
offrent de meilleures possibilités d'interaction, tandis que d'autres affirment le contraire. Des études ont
toutefois montré que les formations en ligne améliorent l'interaction chez certains types de personnes.
Elles permettent aux individus timides ou réticents à beaucoup plus participer aux conversations que
dans une classe traditionnelle.
Praticité
Il est tout à fait possible de rester dans son pyjama et de faire ses devoirs. Apprendre dans un
environnement qui nous est extrêmement familier permet souvent de travailler plus facilement, car cela
évite d'être distrait par les autres étudiants.
De plus, certains étudiants se sentent énormément sous pression pour obtenir de bons résultats. Cette
pression s'amoindrit lorsqu'ils ne sont pas entourés d'autres étudiants.
Coûts inférieurs
Les formations en ligne permettent d'économiser des sommes d'argent substantielles: moins
d'enseignants, moins de livres et moins d'argent à dépenser dans la location d'une salle de classe.
Permettent de suivre la formation de ses rêves !
Bien que cela soit aussi possible dans les salles de classe traditionnelles, apprendre certains sujets
spécifiques implique souvent de faire des déplacements dans une autre ville.
Ainsi, le choix de la formation de ses rêves est grandement facilité lorsqu'elle peut s'effectuer en ligne.
Adaptées à tous les besoins
Les participants peuvent travailler à leur propre rythme. Dans le cas où vous seriez plus rapide que
les autres, il n'y a aucunement besoin de les attendre. L'inverse est également vrai : si vous êtes plus lent,
vous pouvez prendre votre temps sans gêner qui que ce soit. Les formations peuvent également être
façonnées sur mesure en fonction du niveau d'apprentissage.
Inconvénients des formations en ligne
Impersonnelles
S'éduquer dans une classe traditionnelle donne une dimension sociale. Les formations en ligne ne
tournent pas autour de l'interaction avec d'autres personnes.
Certaines personnes ont besoin qu'un éducateur soit avec elles afin que leur apprentissage se fasse
correctement. Les éducateurs sont en mesure de vous aider immédiatement avec vos problèmes afin que
vous puissiez en connaître la cause.
Apprentissage depuis un écran d'ordinateur
« Tu vas t'esquinter les yeux ». Voilà quelque chose que beaucoup de parents disent à leurs enfants
lorsqu'ils passent trop de temps sur leur ordinateur.
810
L'apprentissage sur ordinateur n'est pas toujours la méthode la plus conviviale et ergonomique. Cela
peut conduire à une réduction des capacités visuelles, à des douleurs dans la nuque et à des problèmes de
dos. De plus, les formations en ligne ne permettent pas de tout tester. Certaines choses s'apprennent bien
mieux par la pratique qu'en suivant une formation en ligne.
Demandent beaucoup d'autodiscipline
Si vos participants ont des problèmes d'autodiscipline, il y a très peu de chances qu'ils seront
suffisamment motivés pour terminer leur formation en ligne. Il n'y a pas d'enseignant physiquement présent
pour les pousser à étudier.
Conclusion
Les formations en ligne sont en plein essor dans le domaine de l'éducation. Toutefois, remplaceront-
elles un jour les méthodes d'éducation traditionnelles ? Non.
Les e-formations ne sont pas faites pour tout le monde et pour tous les sujets à étudier. Même si
l'éducation traditionnelle existera toujours, les formations en ligne continueront cependant à prendre de plus
en plus d'importance.
Sitographie
https://elearningindustry.com/advantages-and-disadvantages-of-online-learning
http://www.onlineschoolcenter.com/frequently-asked-questions/advantages-disadvantages-online/
811
ȘCOALA ONLINE CU AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE EI
PROFESOR CONSILIER ȘCOLAR: CLONȚ GEORGIANA AURA

CJRAE BRAȘOV - GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ”ALBINUȚA”
FĂGĂRAȘ
În această perioadă, în contextul pandemiei globale, învățământul online a fost singura posibilitate
responsabilă, iar țara noastră în mod evident trebuie să-și accelereze investițiile în digitalizarea educației.
În învățământul privat lucrurile stau ceva mai bine, căci acolo există resurse financiare mobilizate mai bine.
Însă în învățământul public există numeroase probleme cu care se confruntă elevii, părinții și profesorii. Cu
bune și cu rele, acesta este sistemul de care momentan depinde educația copiilor din România.
– nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre școală, copiii nu mai fac efort fizic îndelungat
la școală, adesea pe jos), nu se mai face naveta nici măcar în interiorul localităților (trafic mai redus în
orașele aglomerate);
puțin cu programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop);
– dacă se folosesc resurse adecvate, totul se poate face mai simplu, completând de exemplu în
programe care permit chiar evaluarea instant;
– dacă se realizează programe și alte resurse digitale interactive, avizate de sistemul educațional,
acestea pot uniformiza modul de predare;
– părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, pot fi
la curent cu adevărat cu situația școlară a copilului (acest lucru ar fi și mai puternic dacă s-ar utiliza sisteme
de catalog online);
– copiii nu mai pot lipsi de la ore dacă sunt supravegheați acasă de un adult (însă dacă acest lucru nu
se întâmplă, pot lipsi dând vina tocmai pe tehnologie – „mi s-a întrerupt conexiunea”);
– copiii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-am uitat tema acasă”, căci lucrând de acasă au toate
caietele, cărțile și materialele auxiliare alături de ei;
– se pot utiliza simplu variantele de manuale digitale, 3D chiar, nu mai este nevoie de manualele în
format fizic (adesea aflate într-o stare avansată de degradare, fiind utilizate de mai multe generații de copii);
Dezavantaje evidente ale învățământului online în România:

– lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient
de bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor); este în plan ca Ministerul Educației să cumpere tablete
pentru circa 250.000 de copii din medii sociale defavorizate, iar mediul privat (inclusiv ONG) ar putea
acționa de asemenea în acest sens, acolo unde este nevoie; dispozitivele de acest gen sunt însă destul de
sensibile mai ales la utilizarea de către copii, iar service-ul/ înlocuirea va fi o problemă care va afecta
procesul cursiv de educație în mediile defavorizate (să nu uităm că există și gospodării fără curent electric
în mediul rural);
– lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente;
– acasă există acces la toate resursele, online și offline, pentru copiat, nu ca la examene unde sistemele
de copiere erau adesea descoperite și unde se căutau dispozitive mai elaborate gen căști de copiat etc.;
– mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, iar „școlarizarea”
acestora se face de obicei pe cont propriu, un proces lent și care depinde de fiecare;
– lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți
812
nu!);
ceva;
– copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și
online, o problemă majoră a vremurilor actuale.
În opinia mea, principalul dezavantaj al școlii online este inadaptarea unor elevi sau profesori la
tehnologie, dar și diminuarea socializării. Printre avantaje se numără înlocuirea constrângerii cu liberul
arbitru, implicarea și responsabilizarea tuturor părților implicate, eliminarea bullyingului, reducerea
riscurilor de îmbolnăvire și mai ales transparența totală – adică și eliminarea incompetenței și a abuzurilor
din sistemul de educație.
Școala online ar putea deveni un sistem funcțional, care să rezolve problemele din sistemul românesc
de educație.
813
ȘCOALA DE ACASA- ALTERNATIVA LA EDUCAȚIE TRADIȚIONALA
COANDA ELENA LOREDANA

ȘCOALA GIMNAZIALA COȘOVENI, JUD. DOLJ
Învăţământul online e un sistem şi proces de conectare a elevilor cu resursele didactice distribuite.

Învăţarea prin internet poate fi definită ca o formă de învăţământ în care se prezintă elevilor un
conţinut de instruire prin internet. De aceea, condiţia de bază impusă participanţilor în procesul de învăţare
este posedarea unui calculator şi o conexiune la internet.
Educaţia se consideră astăzi a fi condiţia supravieţuirii şi dezvoltării a societăţilor moderne. În
domeniul tehnologiei informaționale, semnificaţia educaţiei este în raport proporţional cu dezvoltarea
tehnologică a societăţii.
O dată cu expansiunea tehnologiilor şi a inovărilor în domeniul învăţământului online,
disponibilitatea acestui mod de şcolarizare creşte drastic. Multe şcoli tradiţionale concep unele din
programele sale în forma de învăţământ la distanţă, iar multe alte şcoli s-au dezvoltat concentrându-se
numai pe învăţământ la distanţă.
La noi nu este același caz. Cazurile izolate pe care, cu greu, le găsim în mediul nostru, tratează
învățământul la distanță doar ca un serviciu adițional pentru a ajuta elevii în procesul de școlarizare și asta
doar sub formă de materiale publicate pe internet.
Tehnologia digitala a facilitat în bună măsură continuarea unor activități didactice la distanță, în
perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, o parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu
se poate face online/ la distanță, având astfel un impact negativ asupra învățării temeinice. Profesorii au
semnalat disfuncții în ceea ce privește următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică
și relaționare umană, sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare. Activitatea online are,
dincolo de avantajele evidente, limite în relaționarea cadru didactic – elev. Are însă și limite, care au impact
negativ asupra învățării eficiente, întrucât o importantă latură a activității didactice față-în-față nu se poate
face virtual.
În mod explicabil, sprijinul pe care în mod tradițional îl ofereau elevilor cu nevoi speciale sau cu
dificultăți de învățare este greu de oferit online, date fiind limitările tehnologice implicite. În realitate, în
mediul online, fiecare elev poate să reprezinte pentru cadrul didactic o posibilă situație de dificultate în
învățare, făcând astfel dificilă identificarea celor cu probleme reale. Chiar dacă profesorul își cunoaște bine
clasa și elevii și știe cine are nevoie de sprijin suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior
activității de predare online, prin consiliere individuală. Este foarte dificilă interacțiunea personalizată cu
un elev anume în contextul în care contactul nu este direct, profesorul este urmărit online de o clasă întreagă
și fiecare elev îi solicită atenția. Platformele educaționale online, platformele de streaming, în general,
facilitează comunicarea în timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea, comunicarea în acest
caz este foarte frecvent percepută ca fiind oarecum artificială, pe de parte din cauza imposibilității obținerii
unui feedback comunicațional real (ceea ce face comunicarea autentică), iar pe de altă parte din cauza
contextului incomod al plasării în spațiul virtual. Faptul că poți fi înregistrat, faptul că poți fi auzit de orice
persoană (nu doar de elevii tăi), neavând un control real al publicului-țintă, îi determină pe profesori să
construiască un discurs corect, consistent, fluid. Comunicarea nonverbală și utilizarea mediată a
paralimbajului completează paradigma dificilă a comunicării în mediul online în cazul în care comunicarea
se realizează prin chat instant, iar unele indicii pe care o bună comunicare nonverbală le putea produce
pentru susținerea comunicării verbale sunt acum pierdute prin întreruperi sau blocaje specifice acestor
sesiuni in condiții de capacitate de banda limitata sau de trafic încărcat.
Ce ne-a plăcut la școala online și ce nu? O parte dintre elevi s-au simțit ca în vacanță. Ei și-au lăsat
probabil teancul de teme adunat pe ultima sută de metri. Alții au profitat de perioadă ca să recupereze
serialele și cărțile de care nu au avut timp. Și, probabil cei mai puțini, și-au format un program de lucru
zilnic pentru a ține pasul cu materia.
Indiferent de cum ne-am organizat viața în aceste săptămâni, cu toții am rămas cu anumite impresii
legate de școala online.
În unele săli de clasă din România sunt peste 30 de elevi. Prin urmare, este foarte dificil ca toți să
aibă șansa să participe activ la fiecare oră. Mai mult, se creează o atmosferă destul de agitată, mai ales în
814
pauze. Pentru introvertiți e un adevărat consum de energie să petreci 6 ore într-o încăpere cu alte 30 de
persoane cu care ești nevoit să socializezi. Școala online aduce cu sine un avantaj din acest punct de vedere.
Astfel, îți poți scrie și învăța lecțiile urcate de profesori pe diverse platforme în liniștea și confortul casei
tale. Fără certuri pentru nimicuri între colegi. Fără tot felul de presiuni sociale care inevitabil apar atunci
când îți împarți spațiul cu câteva zeci de persoane. Pentru elevii introvertiți este o modalitate de lucru ideală.
Școala online îți dă prilejul să explorezi noi moduri de învățare. Metodologia clasică (predare –
învățare – verificare) poate fi înlocuită cu mijloace mai atractive. Filmele și romanele istorice, cărțile scrise
într-o limbă străină studiată, documentarele… Toate acestea sunt doar câteva exemple de studiu altfel.
Pe lângă avantajele pe care ți le oferă școala online există și unele dezavantaje. Lipsa de motivație și
senzația de vacanță te pot conduce la o procrastinare continuă. Fiind mereu obișnuit ca sarcinile și
programul să-ți fie dictate de profesori, te trezești că acum trebuie să te organizezi singur. În consecință,
ești confuz și nu știi de unde să începi.
Elevilor le lipsesc colegii, prietenii de la școală, chiar și… profesorii! Li se pare inuman să stea
închiși în casă, fără niciun amic cu care să se vadă.
Bună sau rea, școala online ne ține până la urmă conectați la materie. Și să nu uităm să ne bucurăm
de această deconectare de la ritmul galopant din cursul anului, rămânând totodată sănătoși!
Bibliografie:
 Petre Botnariuc, Școala online, elemente pentru inovarea educației, București, Mai 2020
 https://www.link-academy.com/invatarea-prin-internet
815
SISTEMUL GERMAN DE EDUCAȚIE FIZICĂ ÎN SECOLUL XIX
PROF. COARNĂ IONUȚ DANIEL

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 CHIRNOGI, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
PROF. VASILIU DOINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.135, SECTOR 5, BUCUREȘTI
În mijlocul curentelor care frământau Germania începutului de secol XIX, s-au produs o serie de
evenimente politice capitale care aveau să influențeze concepția educațională de mai târziu. În acest sens,
cercurile conducătoare ale Germaniei au înțeles că educația tineretului trebuia completată printr-o educație
corporală eficientă, urmărind în principal, pregătirea tinerilor în soldați puternici și curajoși.
În mijlocul acestor evenimente, s-a ivit personalitatea lui Friedrich Ludwig Jahn, care a adus în
problema educației o concepție nouă, susținută de o energie impunătoare, a fost numit întemeietorul școlii
germane de educație fizică, s-au mai bine spus părintele gimnasticii. În 1810, s-a stabilit la Berlin unde a
funcționat ca profesor la gimnaziul Grauen Kloser și la Institutul Plamann. Rupându-se de tradiția
gimnasticii școlare, Jahn a adoptat o metodă proprie și originală, ieșea cu elevii săi afară din oraș, la pădure
să facă exericițiile în aer liber.
Astfel, a amenajat întâiul teren de exerciții gimnastice, numite Turnplatz, loc anume amenajat cu
aparate și instalații la care se puteau executa tot felul de exerciții.
Ideile care au stat la baza sistemului lui Jahn, au fost:
- gimnastica - activitate educativ-morală, având ca scop restabilirea echilibrului ființei umane;
- gimnastica - cu caracter popular, accentul fiind pus pe educația realizată de instituțiile populare de
gimnastică (Turnverein).
În 1816 publică Arta gimnastică germană, care cuprindea principiile și tehnica gimnasticii sale,
împărțite în patru părți:
- terminologia;
- exercițiile;
- jocurile;
- metodica.
Deși gimnastica lui Jahn se adresa celor din afara școlii, fiind o acțiune de educație fizică ce depășea
cadrul și disciplina școlară, totuși ea a pătruns și în învățământ. În 1918 gimnastica devenea o disciplină
școlară, adaptată instrucției generale. Caracteristica principală a sistemului său, prin care a și rămas în
istoria educației fizice, a fost aceea că a creat embrionul gimnasticii sportive de astăzi, prin aparatele
specifice bara fixă, paralele egale, trapezul ( care a rămas ulterior doar la circ). După Jahn, lecția de educație
fizică avea trei părți: în prima parte se executau exerciții libere, apoi se relaxau într-o pauză în care elevii
mâncau, cântau, iar în ultima parte se executau o serie de exerciții impuse, unde din punct de vedere metodic
s-a produs greșeala fundamentală a gimnastici lui Jahn, el a căutat să adapteze omul la exercițiu.
Creatorul și organizatorul gimnasticii școlare germane a fost Adolf Spiess (1810-1858). Cu el,
educația fizică a reintrat hotărât în școală, unde a devenit obiect de învătământ. Inspirat de ideile lui Guts
Muths și ale lui Jahn, Spiess își va formula teoria gimnasticii și gimnastica pentru școlari, pornind de la
considerarea gimnasticii educative ca o operă pur școlară. Predarea ei trebuia să fie organizată treptat, pe
clase, de profesori ai școlii, în tot timpul anului, neîntrerupt: vara – afară pe teren, iar iarna – pe timp
neprielnic – înăuntru, în săli închise. În clasele elementare ea trebuia să fie predată în fiecare zi. Gimnastica
trebuia privită și tratată pe picior de egalitate cu celelalte materii. La sfârșitul anului se dădeau examene de
promovare și rezultatul se lua în considerare la promovarea elevilor. Era recomandat ca gimnastica să fie
predată de profesori care mai predau și o disciplină intelectuală, pentru creșterea prestigiului gimnasticii.
Marele merit a lui Spiess a rămas de a fi pus educația fizică pe adevăratele ei baze școlare, sistemul
său era opera omului de școală cumpănit, metodic, care călca pe pământ sănătos.
816
BIBLIOGRAFIE
1. ADRIAN DRAGNEA (coordonatorul lucrării), TEORIA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI,
Ediția a doua (revăzută), Editura FEST București 2002;
2. IOAN TODAN, HORIA IANCU, ISTORIA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI, EDITURA
PRINTECH 2000.
817
PĂRERI PRO ȘI CONTRA PENTRU INVAȚAMANTUL ONLINE
EDUCATOARE: COCÂRNEAȚĂ GEORGICA
GRĂDINIȚA NR.178, BUCURESTI
În aceste vremuri în care mediul ONLINE ESTE TEHNICA ÎNSĂȘI, ESTE VIITORUL, desigur că
orice copil trebuie să învete sa folosească și să aiba toate mijloacele necesare de conectare și internet.
Mie personal, mi se par mult mai eficace lecțiile predate de profesor: altfel ascultă și înțelege elevul,
relația dintre ei este și de apropiere și de socializare și de prietenie.
Copiii învață mult mai bine de la profesor direct, față de cum ar fi aceasta predare online. Nu putem
rămane în urmă cu folosirea calculatorului sau a tabletei, nu putem ignora aceste mijloace tehnice foarte
avansate dar, eu zic ca în cazul învățamântului normal, nu asistat pe calculator, copiii își lucrează forțele
proprii mult mai eficient, gândesc, analizează, iau decizii și vin cu idei aprofundate și trecute prin propriul
filtru al capacităților lor intelectuale.
Calculatorul, desigur îi ajută mult mai mult, ei nu mai lucrează atat de mult, iar în anumite situații,
găsesc mult mai usor rezolvările la tot ce îi interesează dar ei nu își mai pun atâta capul la contributie.
Copiii desigur că sunt atrași de calculator, de toate posibilitățile pe care le oferă, le pare ca înlocuiește
munca lor grea.
818
ȘCOALA IN PANDEMIE
PROF. INV. PRIMAR COCIUBAN ALEXANDRA LORENA

COLEGIUL NAȚIONAL ”VASILE GOLDIȘ” ARAD
După 11 martie 2020, tot ceea ce însemna sistemul de învățământ s-a schimbat. Am fost cu toții
martori la aplicarea noțiunii de ”școală de acasă, în on-line”.
Coronavirusul a bulversat viața economică, dar mai ales viața socială. Mi-a atras atenția următoarea
afirmație legată de ceea ce înseamnă și va însemna sistemul de învățământ: ” Dacă din punct de vedere
economic ne vom reveni în câteva luni, după cum spun optimiștii, sau, mai probabil, în câțiva ani și dacă
din punct de vedere social vom reveni la o oarecare normalitate (oricum, viața socială va fi diferită de cea
de dinainte de aceasta pandemie), școala riscă să sufere un șoc major, un șoc cu consecințe pe termen lung,
consecințe care vor crește diferențele dintre țări.”
Privind învățământul la distanță în ansamblul lui, putem identifica o serie de avantaje și dezavantaje
ale acestuia.
Avantajele ar putea fi următoarele:
- Elevii învaţă în mod independent, în ritmul lor, în locul şi timpul pe care ei îl aleg.
- Se realizează încercarea practică a diferitelor tehnologii – se pot dobândi nu numai informaţii
despre ceea ce se învaţă, ci şi cunoştinţe suplimentare şi abilităţi legate de utilizarea diferitelor tehnologii,
elevul având posibilitatea a atinge şi menține nivelul de “pregătire pentru secolul XXI”.
- Se promovează învăţarea independentă şi interacţiunea – şi profesorii învaţă de la elevii care caută
individual noi surse de informare.
- Se auto-organizează timpul de studiu (motivaţie crescută, planificarea timpului şi capacitatea de
analiză şi sinteză a conţinuturilor predate).
Ar putea fi enumerate următoarele dezavantaje:
- Lipsa de acces a unor cadre didactice și a unor elevi la noile tehnologii;
- Insuficienta alfabetizare digitală a cadrelor didactice;
- Situația de incertitudine creată în rândul absolvenților claselor terminale.
”Peste 900.000 de copii înscriși în învățământul preuniversitar din România, adică 32%, nu au acces
individual la un dispozitiv dedicat funcțional - laptop, tabletă, desktop - pentru școala online, conform unui
studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie – IRES. Cifra este de 3, 6 ori mai mare decât
evaluarea Ministerul Educației, spun autorii studiului.
Studiul IRES privind școala în starea de urgență a fost realizat în perioada 27 - 30 aprilie 2020 pentru
a afla modul în care copiii din România au acces la educație online și la infrastructura necesară, dar și modul
în care părinții percep toate aceste schimbări și cum fac față acestor provocări. Studiul a fost realizat pe un
eșantion de 1.319 părinți cu copii între 0 și 19 ani, 1.060 dintre aceștia având cel puțin un copil înscris la
școală. Culegerea datelor a fost realizată telefonic (CATI - Computer Assisted Telephone Interviewing).
Eroarea maximă tolerată este de ± 2, 5%.
Concluziile studiului:
• 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un
dispozitiv dedicat funcțional pentru școala online.
• Peste un sfert dintre părinții care nu au un dispozitiv pentru fiecare copil pe care să îl poată utiliza
pentru școala online nu ar plăti deloc ca să achiziționeze un astfel de echipament.
• 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea
suporta derularea cursurilor online.
• Doar două treimi dintre părinți au declarat că, pe perioada stării de urgență, au fost organizate zilnic
lecții online cu copiii lor.
• Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe
perioada stării de urgență.
• Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de
stării de urgență făcând teme.
819
• Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește
deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.
• Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu
activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.”
În momentul în care se creează o activitate on-line, este necesară existența a trei tipuri de resurse:
” 1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii.
din partea profesorului.
de lucru pentru acasă. ”
La finalul acestei perioade în care școala a fost desfășurată în mediul virtual, aș vrea să vă prezint
câteva gânduri transmise de elevii mei, elevi ai clasei a III-a, despre ceea ce au simțit ei, despre ceea ce au
trăit ei în și prin școala on-line:
”La început, tot ceea ce se întâmpla, mi se părea ciudat. Acum m-am obișnuit.”
”Cel mai neplăcut lucru a fost că nu mi-am văzut colegii. Îmi place mult când suntem toți împreună,
când participăm la ore și când ne bucurăm de fiecare pauză.”
”Mi s-a părut ciudat pentru că a fost ceva nou pentru mine. Deja îmi este dor de curtea școlii, de banca
mea, de colegii mei, de doamna învățătoare și de ceilalți domni profesori.”
”Pentru mine, școala on-line a fost o nouă experiență. Am fost necăjită atunci când nu aveam
conexiune bună la net și nu puteam participa așa cum am vrut.”
”Eu am avut foarte mari emoții la început. După ce le-am depășit, a început să îmi placă.”
”Școala on-line a fost foarte diferită de școala cu care eram obișnuită până acum, deoarece nu mi-am
văzut colegii și pe doamna învățătoare decât prin intermediul ecranului.”
”Pentru mine, școala on-line a reprezentat o nouă experiență. Mi-au plăcut activitățile și jocurile
desfășurate. Am fost captată de tot ceea ce ne-a propus doamna învățătoare.”
Suntem în așteptarea a ceea ce ne va aduce luna septembrie. Să privim cu încredere și speranță spre
viitor!
Bibliografie:
https://www.link-academy.com/avantajele-invatamantului-la-distanta
https://accmediachannel.ro/emisiuni/arena-sanatatii/arena-sanatatii-scoala-in-vremea-pandemiei/
https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-23984103-scoala-online-vreme-pandemie-peste-900-000-
elevi-din-invatamantul-preuniversitar-din-romania-adica-32-nu-acces-individual-dispozitiv-dedicat-
functional-studiu-ires.htm
820
AVANTAJE ALE ÎMVĂȚĂRII ON – LINE
CODILA MONICA
ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 2 REȘIȚA
Învățarea on - line poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul căreia se asigură
trei zone pedagogice: învățarea on - line de calitate, predarea online și proiectarea instruirii online. Ceea
instruirii.
Școala Intuitext, de pildă, este un produs online special creat pentru copiii din clasele I-III, unde cei mici
exersează și aprofundează sub formă de jocuri interactive noțiuni predate la clasă de către învățătoare.
Elevii beneficiază de următoarele avantaje:
• Reducerea costurilor legate de chirie sau de şederea în localitatea unde studiază. Posibilitatea de a
alege o programă de studiu a unei școli dintr-o altă localitate, fără a fi nevoie de relocare pentru a urma
cursurile respective.
• Posibilitatea de a lucra în timpul studiilor, indiferent de localitatea unde studiază.
• Depășirea problemei incapacitatății de a participa la prelegeri tradiţionale, din cauza unei probleme
fizice permanente sau temporare, ori din cauza unor anumite afecțiuni.
• Auto-organizarea timpului de studiu (motivaţie crescută, planificarea timpului şi capacitatea de
analiză şi sinteză a conţinuturilor predate).
Învăţământul on – line are următoarele avantaje faţă de abordarea clasică, "tradiţională" a învăţării:
doresc.
821
• Învăţarea independentă şi interacţiune – şi profesorii învaţă de la cursanţii care caută individual noi
surse de informare.
• Învățarea este auto-direcționată, elevii aleg conținutul și instrumentele adecvate intereselor,
nevoilor și nivelurilor de dificultate, fiind astfel încurajată autonomia în învățare.
• În plus, cei mici primesc feedback rapid și permanent, înțeleg ce au greșit, ce au făcut bine, iar
testarea este astfel mai puțin stresantă pentru copii.
• Resursele sunt foarte diverse, prezentate variat din punct de vedere vizual și auditiv, fiind totodată
platformelor on – line este o oportunitate oferită celor care doresc să obțină o formare continuă. Ea nu
Adaptarea la școala on - line este un proces cu care s-au confruntat atât profesorii, cât și elevii,
stârnind emoții și temeri intense de ambele părți. Cert e că integrarea tehnologiei informației în educație va
fi accelerată în continuare și că educația on - line va deveni în cele din urmă o componentă integrantă a
educației școlare.
Bibliografie:
https://www.link-academy.com
https://www.scoalaintuitext.ro
822
„ŞCOALA ALTFEL” S-A MUTAT ACASA
AUTOR: CODREA IOANA LUCICA
Anul trecut, din cadrul Programului Național „Școala Altfel” s-au efectuat vizite la muzee, la
grădinile botanice sau zoologice, excursiile, unde elevii, însoțiți de profesori, puteau descoperi peisaje și
locuri de poveste, iar anul acesta activitățile extrașcolare s-au mutat acasă.
Elevii noștrii alături de familiile lor, folosind tehnologia modernă, au putut demonstrat că „Școala
Altfel” poate avea aplicabilitate în orice condiții, oriunde s-ar afla dacă în acest sens există voință și
perseverență.
A fost important să păstrăm o continuitate la mediul educațional online, ținând permanent legătura cu
elevii, încurajându-i și motivându-i să rămână acasă, dar să aibă un program zilnic de activități în familie.
Au avut alternative de petrecere a timpului liber și de relaționare cu cei de acasă, care să le dezvolte totodată
anumite competențe și abilități, prin trăirea unor experiențe utile, practice, instructive, dar și atractive, acasă
cu familia, sprijiniți de profesori.
Timp de cinci zile, unii elevi și-au îndreptat atenția spre activități ce țin de grădinărit (plantarea unor
flori, tăierea viței-de-vie, curățarea/amenajarea curții, a grădinii), de bucătărie (prepararea de produse
culinare), de amenajare a spațiului de acasă (amenajarea unui colț de lectură personalizat, realizarea unui
inventar al cărților din biblioteca familiei), alții au realizat diferite experimente de fizică virtuale.
Exemple de activități care pot fi realizate în acestă perioadă:
1. CUTIA CU SARCINI ZILNICE PENTRU MEMBRII FAMILIEI
Vom folosi o cutie de dimensiune mare, în care să încapă sarcinile casnice ale tuturor membrilor
familiei pentru următoarea zi.
Pasul 1: Vom alege împreună cu ceilalţi membri ai familiei un motto care să ne reprezinte. De
exemplu, ,,Acasă împreună cu familia realizăm lucruri bune și suntem protejați!”
Pasul 2: Îl vom scrie pe o etichetă pe care o vom lipi pe cutiuță.
Pasul 3: Pe dreptunghiuri de hârtie, vom scrie sarcinile care trebuie îndeplinite în ziua următoare de
către toți membrii familiei.
Pasul 4: Vom împături dreptunghiurile sau le vom rula şi le vom prinde cu scotch sau bandă adezivă.
Pasul 5: Le vom introduce în cutie şi fiecare membru va primi, prin tragere la sorţi, sarcina pe care trebuie
să o îndeplinească în ziua respectivă.
EXEMPLE DE SARCINI / ACTIVITĂȚI
1. Băieții, pot primi sarcini legate de ajutorul pe care îl pot oferi taților sau bunicilor la tăierile viței
de vie sau a livezilor, la strângerea crengilor, la plantarea semințelor în grădină, sub directa îndrumare a
adulților.
2. Atât fetele, cât și băieții, pot avea sarcini de igienizare atentă, de dezinfectare a celor mai expuse
obiecte din casă (cum ar fi: mânerele de la uși, balustradele, tastatura calculatorului, telefoanele, corpurile
sanitare etc.). O altă sarcină ar putea fi aceea de a coase nasturii care lipsesc, învățând lucrul acesta de la
mamele sau bunicile lor, de a călca prosoapele de bucătărie sau hainele, sub supravegherea părinților.
3. Un membru al familiei ar putea avea sarcina de a monitoriza/ verifica utilizarea corectă, în mod
economic, a resurselor precum apa sau curentul electric (stingerea luminii din camere și din exterior pe
timp de zi, scoaterea din priză a încărcătoarelor pentru telefoane, calculatoare și a altor echipamente tehnice
când nu este necesară încărcarea lor) etc. Ne aflăm la debutul primăverii, natura revine la viață, prilej de a-
i antrena pe copii în activități de curățenie în casă/apartament și în grădină, de organizare eficientă a spațiilor
din camară, de reamenajare sau redecorare a camerelor, de ordonare a lucrurilor în dulapuri, în mod cât mai
eficient și estetic.
2. CUM SĂ NE FACEM SINGURI RĂSADUL CU FLORI DE PRIMĂVA
Copii, părinți sau bunici la bloc sau la casă, amenajăm în preajma sărbătorilor pascale grădina sau
jardinierele de la balcoane. Pentru o mai bună cunoaștere a modului în care cresc și se înmulțesc plantele,
folosind cunoștințe învățate la lecțiile de biologie, dar și pentru dezvoltarea spiritului gospodăresc, a
abilităților practice și pentru o relaționare armonioasă dintre părinți, bunici și copii/nepoți, putem să
cultivăm propiile răsaduri de plante decorative, pe care să le plantăm direct în pământ sau în jardiniere,
823
peste o lună. Resursele de care avem nevoie sunt cele pe care le găsim în casă sau în curtea noastră și pe
care cei mai mulți dintre noi le aruncă.
MATERIALE NECESARE: cofraje, lădițe/cutii de carton sau din lemn, substrat pentru plante de
apartament, pietricele, nisip, folii de la sacoșe de polietilenă, semințe de plante decorative colectate de la
florile din anul precedent sau achiziționate de la magazinele de specialitate, scobitori, etichete personalizate
realizate manual sau la imprimanta calculatorului personal, bandă dublu adezivă etc. Grădinăritul este una
dintre activitățile care îi aduce în același spațiu pe toți membrii familiei. Copiii și părinții pot colabora
pentru a decide unde și ce flori și legume să planteze. Membrii familiei pot ulterior să gătească împreună,
folosind legumele pe care le-au cultivat. Copiii vor învăța cum trebuie să îngrijească zilnic răsadurile,
pentru ca acestea să devină plante viguroase. Pentru a-i ajuta, părinții pot să facă o listă pe care copiii o pot
utiliza pentru a se asigura că își îngrijesc corect plantele, în fiecare zi. Prin grădinărit copiii își dezvoltă
astfel răbdarea și responsabilitatea. Implicarea copiilor în acest proces ajută la creșterea abilităților de
planificare și rezolvare a problemelor, le îmbunătățește strategiile organizaționale, care le vor fi cu siguranță
utile mai târziu, în fiecare etapă a vieții. Conexiunea cu natura este foarte importantă când ne gândim la
educația celor mici. Fie că ne referim la cultivarea pasiunii pentru gradinărit, a spiritului ecologic sau a
deprinderilor pentru o alimentație sănătoasă, toate acestea dezvoltă empatia și asigură o mai bună și
echilibrată gestionare a emoțiilor.
Etapele de lucru
Pasul 1. În lădițe sau cutii din lemn/plastic pe care le identificăm acasă, se așează folii din polietilenă
sau din sac PVC, cu rolul de a reține apa, se așează cofrajele în vederea realizării răsadniței pentru
germinarea semințelor de plante.
Pasul 2. Solul adecvat se pregătește din pământ achiziționat de la magazin sau din gradină (acesta din
urmă se va usca în cuptor în prealabil pentru a distruge eventualii dăunători). Pământul se va amesteca cu
puțin nisip și, facultativ, cu pietricele adunate din grădină.
Pasul 3. Substratul astfel pregătit se va presăra în spațiile cofrajului până la umplere aproape
completă, apoi se va așeza câte o sămânță de plantă, după preferință, una câte una în fiecare locaș al
cofrajului.
Pasul 4. Se completează locașurile cofrajului cu un strat foarte subțire de pământ, se stropește cu
puțină apă și se acoperă cu o folie de plastic, transparentă.
Pasul 5. Se lasă la germinat 2-3 săptămâni. În funcție de temperatura atmosferică răsadnița se va uda
și se va verifica la două sau trei zile, urmărindu-se întregul proces de transformare și creștere a micuțelor
plante.
Pasul 6. Din scobitori se fac suporturi pentru etichetele răsadului, cu numele plantelor însămânțate.
Acestea pot fi realizate prin desenarea pe hârtie colorată a florilor plantate și numirea acestora în limba
română, latină, precum și în alte limbi străine. Vom învăța, astfel, cuvinte noi și vom avea o evidență a
plantelor din răsad.
După ce semințele vor sparge crusta de pământ, evoluția plantei poate fi fotografiată periodic, pentru
o observare atentă. Este de menționat faptul că o creștere foarte rapidă într-un loc mai puțin luminos va face
ca micuțele noastre plante să capete un aspect etiolat, nedorit. De aceea răsadnițele vor fi așezate într-un
loc care să asigure condițiile unei sere. Se pot planta semințe de busuioc, condurași, mușcate (geranium),
crăițe, plante aromate etc. După 3-4 săptămâni, cofrajul se va tăia element cu element, putându-se planta
direct în locul dorit (în florăria casei sau în jardiniera de la balcon), cofrajul fiind biodegradabil.
824
DIVERSITATE ȘI FLEXIBILITATE IN EDUCATIE
PROF. COJOCARU CLAUDIA
Școala de acasă, ca alternativă la educaţia tradiţională, înseamnă schimbare în toate formele de
școlarizare de până acum. Ȋn această perioadă de tranziţie, marcată de transformări complexe în toate
domeniile, flexibilitatea cadrului didactic este condiţia de bază în educaţie. Se vorbește tot mai mult despre
inovaţie, concept care a devenit o constantă a sistemului de educaţie.
Școala de acasă necesită strategii noi de lucru în contexte noi, menite să acopere în mod difernţiat
nevoile unui public ţintă pe care nu îl poţi supraveghea de aproape.
Programul “Scoala Altfel” de acasă implică activităţi extracurriculare care se pot realiza doar în
mediul online. Pe de o parte acest aspect oferă avantaje multiple precum: posibilitatea de a călători oriunde
prin intermediul diferitelor aplicaţii, dezvoltarea creativităţii elevilor prin implicarea în diferite proiecte,
încurajarea elevilor mai timizi, stârnirea curiozităţii și dezvoltarea motivaţiei, crearea de noi strategii de
lucru.
Capacitatea de a fi flexibil în contexte diferite îl determină pe cadrul didactic să se extindă căutând
soluţii, oportunităţi, avantaje. Chiar dacă suntem mai puţin deschiși spre schimbare, aceasta are întotdeauna
beneficcii multiple. Schimbarea înseamnă dezvoltare, creștere, progres.
Consider că școala avea nevoie de o detașare totală de traditional pentru a înţelege valoarea utilizării
intrnetului, iar situaţiile de criză nasc întotdeauna oportunităţi.
“Școala Altfel” desfășurată în contextul COVID – 19 a reprezentat o experienţă de viaţă pentru elevi,
iar această stare de fapt a dezvoltat sentimente de compasiune, prietenie, susţinere. Elevii au devenit “mici
eroi”, prin gesturi mărunte, prin gânduri exprimate de mai bine, prin sacrificiul depus de a sta în casă,
renunţând la tot ce aveau ei mai frumos – energia, copilăria, jocul. Susţinuţi de cadrele didactice și de
părinţi, ca de fiecare data ei au salvat lumea!
825
PROF. INV. PREȘCOLAR COJOCARU MARILENA SIMONA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,AZUR” CONSTANȚA
Trezindu ne dintr-o dată izolați acasă, lucrând, făcând lecții cu copilul, fără să fi avut o astfel de
experiență înainte, ne poate face să ne simțim vulnerabili, nesiguri, temători și poate fi prea mult pentru
creierul nostru. În astfel de circumstanțe și având în vedere izolarea impusă din pricina coronavirusului,
mulți părinți se întreabă cum pot organiza eficient învățarea de acasă .
Creierul uman are o mare capacitate de învățare, însă este predispus să reziste schimbărilor, lucru
valabil pentru adulți și copii. În general, avem nevoie de rutină pentru a ne simți în siguranță, în același
timp, e necesar să ieșim din zona de confort pentru a învăța.
Problemele apar atunci când circumstanțele din jurul nostru ne scot din zona de confort prea rapid și
mult decât poate gestiona creierul nostru. Când ieșim din zona noastră de confort ne simțim entuziasmați,
însă când devine prea mult intervine panica, anxietatea.
Un program săptămânal împreună cu un orar zilnic pot fi de ajutor și aduc un sentiment de calm atât
pentru adulți, cât și pentru copii Odată adaugată în orar rutina de bază a familiei și activitățile mai puțin
flexibile, următorul pas este alocarea constantă a unui timp pentru planificarea școlii de acasă.
Pentru copiii mici, o opțiune poate să fie cercul timpului. Astfel puteți împărtăși un gând, o poezie,
un cântec, o poveste, ca familie. Poți integra yoga, dans, cultivarea recunoștinței, o discuție legată de aspecte
importante din lume. Cercul timpului poate să dureze atât cât este tolerabil pentru copilul tău, însă trebuie
să fie suficient de lung pentru a fi o experiență pozitivă.
Crearea unui spațiu stimulativ și creativ pentru copii, atât acasă, cât și la grădiniță, este prima pe lista
de bune practici în educația timpurie modernă. Modelele educaționale actuale abordează mediul ca factor
activ în procesul de învățare al copilului. Un mediu care încurajează socializarea formează copii
responsabili, sociabili și încurajează dezvoltarea inteligenței emoționale. După educator și resursele
înnăscute ale copilului, mediul este considerat a treia cea mai importantă piesă în dezvoltarea sa armonioasă
. Ceea ce lipsește copilului cel mai mult în această perioadă este socializarea.
Grădinița, începe de Luni până Vineri atât online cât și pe grupul de wat s up, prin transmiterea
săptămânală a planificărilor, întocmite de educatoare, în care sunt alternate activitățile statice cu cele de
mișcare, fișe distractive, documentare pentru preșcolari în power point, activități pe domenii experențiale
pe care copilul le parcurge în fiecare zi .
Pentru unii părinți, grădinița online este un sprijin real în această perioadă .
După părerea mea orele online sunt mai grele, necesită mai mult timp până ți le pregătești și trebuie
să ai mai multe soluții de rezervă în cazul în care ceva nu merge, crearea unei lecții online este mult mai
dificilă decât cea care presupune prezența fizică în clasă. În primul rând, profesorul trebuie să fie mult mai
structurat în explicații, iar ulterior, în momentul în care apar întrebările din partea copiilor, trebuie să fie
atent să nu se creeze haos.
Pandemia de coronavirus a afectat sistemele de educație și formare din întreaga lume prin schimbarea
modalităților de învățare și predare. Elevii, profesorii, dar și părinții au fost nevoiți să se adapteze și să
învețe din mers noi modalități de colaborare și comunicare pentru a învăța și în timpul cât stau acasă.
Recent miniștrii educației din Uniunea Europeană, dar și cei din Norvegia, Elveția și Islanda au avut
o videoconferință în care au vorbit despre măsurile luate în țările lor. Majoritatea statelor membre ale UE
au decis să închidă instituțiile de educație și formare.
Multe state membre și-au concentrat eforturile pe învățarea la distanță, punând accent pe soluțiile
digitale. Miniștrii educației recunosc că trecerea la educația online a creat diverse provocări.
826
În 16 state membre au loc emisiuni TV de predare a lecțiilor la diverse discipline: Austria, Belgia,
Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Portugalia, România, Slovacia,
Slovenia, Spania
Miniștrii educației spun că principalele probleme cu care se confruntă școlile în această perioadă sunt
legate de tehnologie, computere și alte dispozitive, GDPR.
Bibliografie:
Reggio Emilia-metoda care îi învață pe copii să învețe
https://www.acorns.ro/2018/10/mediul-din-gradinita/
https://www.acorns.ro/2018/10/mediul-din-gradinita/
827
DIGITALIZAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI-O NECESITATE A EREI MODERNE
PROF. ÎNV.PREȘC. COJOCARU MONICA MĂDĂLINA,

G.P.P. NR.5, MIZIL
Într-o societate în care ritmul dezvoltării tehnologiei își pune amprenta asupra populației încă de la
cele mai fragede vârste, într-o eră în care copiii prezentului sunt nativ-digitali și petrec o mare parte din
timpul lor utilizând dispozitive digitale precum telefoane inteligente, tablete, televizoare cu acces la
internet, se pune problema digitalizării învățământului românesc.
Internetul este cu adevărat o resursă a cunoașterii, iar generația actuală consideră conexiunea la
internet la fel de necesară precum aerul pe care îl respiră.
Până în urmă cu puțin timp, specialiști în parenting, pedagogi, psihologi, etc., criticau modul
irespunsabil și timpul îndelungat petrecut de copii și tineri utilizând tehnologiile moderne și gadgeturile
atât de „la modă” astăzi.
Odată cu declanșarea pandemiei mondiale, s-a evidențiat în România un fenomen pe care autoritățile
îl ignorau. Deși viața socială era acaparată de tehnologie( la magazine se plătește de mult cu cardul,
bankingul se realizează online, cumpărăturile se pot face printr-un click de pe un telefon și lista poate
continua), învățământul se derula în mod tradițional ca în urmă cu zeci de ani (elevii utilizau pixul, foaia,
manualul, etc.). În școli existau prea puține urme ale evoluției tehnologice. Dar, după ce școlile s-au închis,
autoritățile centrale și-au dat seama că învățământul nu este pregătit, nu are dotările necesare pentru a muta
orele de curs din școală în mediul on-line. Și așa s-au făcut, sau cel puțin s-au gândit, achiziții-mijloace prin
care să se digitalizeze și învățământul nostru românesc. Însă, digitalizarea învățământului nu presupune
doar achiziția unor dispozitive, ci mai întâi ar fi necesară construirea infrastructurii pentru conexiune la
internet, dotarea școlilor cu dispozitive de conectare, cumpărarea de licențe și programe, etc.
Deși utilizarea dispozitivelor digitale în învățământ și-au dovedit eficiența, înclusiv prin crearea unor
posibilități de desfășurare a lecțiilor on-line pe timp de criză, atunci când contactul social a devenit brusc
interzis, iar porțile unităților școlare au fost ferecate de lacăte, consider că școala este autentică și învățarea
este profundă doar prin interacțiune și contact direct profesor-elev.
Într-adevăr, se pot ține cursuri online, se pot testa și evalua elevii de la distanță, însă prezența fizică
a elevilor în sala de clasă, prezența fizică a unui profesor printre elevi, nu poate fi înlocuită la infinit de
cursurile mediate de internet.
Pentru a înțelege de ce valoarea școlii autentice, scade în contextul înlocuirii orelor de curs
desfășurate în clasă de către elevi alături de profesori, cu orele on-line, este important să precizăm că
instruirea nu este același lucru cu educația. Că instruire se poate realiza prin intermediul unui dispozitiv,
dar educația nu, deoarece educație înseamnă și transmiterea valorilor, înseamnă modele, înseamnă relație
profesor-elev, înseamnă motivație și interes pentru învățare, iar toate aceste nu se pot realiza prin
intermediul unui desktop.
Este apreciabilă inițiativa autorităților de a achizitiona tehnologii moderne pentru lecțiile on-line, dar
școala înseamnă mai întâi profesori și elevi, iar mai apoi clădiri și dotări.
828
SCOALA ALTFEL! SCOALA DE ACASA!
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 ARAD

PROF. INV. PRESC. COLCER IOANA
Nr.crt Data Denumirea activitaţii/ Modalitate de Educatoare

mijlocul de realizare realizare/ implicate
comunicare cu
părinţii
1. 18.05. 2020 Micii artişti- expoziţii de colectivul
picture şi desene retele sociale ( educatoarelor PP1
WhatsApp,
Facebook)
2. 19.05.2020 Brioşe/prăjiturele – reţele sociale colectivul
preparate şi decorate ( WhatsApp, educatoarelor PP1
Facebook)
3. 20.05.2020 Totul va fi bine- desene pe reţele sociale colectivul
asfalt (WhatsApp, educatoarelor PP1
Facebook)
4. 21.05.2020 Sportivii în acţiune- cursă cu reţele sociale colectivul
trotineta, bicicleta, tricicleta, (WhatsApp, educatoarelor PP1
etc. Facebook)
5. 22.05.2020 Prietenului meu- Reţele sociale colectivul
confecţionare brăţară cu (WhatsApp, educatoarelor PP1
numele prietenului. Facebook)
Jocurile au un impact urias asupra dezvoltarii emotionale a copiilor si sunt foarte importante pentru
evolutia lor. Cand parintii se joaca cu copiii, starea de spirit a micutilor se poate imbunatati semnificativ,
la fel si cea a parintilor. Prin joaca, stima de sine a micutilor creste si au un sentiment de apartenenta.
Prin joc, valorile sunt transmise copiilor si apar oportunitati de invatare care altfel pur si simplu nu ar
exista. Desi multi adulti nu isi dau seama, pentru copii parintii lor vor fi intotdeauna cei mai buni coechipieri
de joaca. Joaca in familie va imbunatati relatia intre parinti si copii, legaturile emotionale vor fi mult mai
stranse si vor fi create abilitati esentiale de viata. Aceasta perioada este ca un eseu pe care copiii trebuie sa-
l completeze cu abilitati pe care vor fi capabili sa le aplice in viata lor in viitor (creativitate, rabdare,
schimbari, abilitati sociale, imaginatie, rezolvarea problemelor, control emotional).
Saptamana “Scoala altfel”, desfasurata on line, a presupus, la nivelul prescolarilor mici, implicarea
activa a parintilor, asa incat, activitatile propuse, cred ca au constituit o oportunitate pentru parinti si copii
de a pune in valoare aceasta legatura dintre ei.
Copiii au nevoie de spatiu si timp. Jocul presupune sa te murdaresti, sa faci mizerie, sa faci zgomot
si sa razi.
Sport, ciclism, gatit impreuna, sunt doar cateva activitati propuse in aceasta saptamana
“altfel”desfasurata in familie, care ii vor ajuta pe parinti sa aiba o legatura puternica cu copiii si care ii vor
uni si mai mult.
829
830
CÂT DE PREGĂTIȚI AM FOST PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE?
BRÎNDUȘA COMAN – COLEGIUL NAȚIONAL „DECEBAL” DEVA

SECȚIUNE: ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL, LICEAL
Pandemia ne-a forțat să utilizăm foarte mult tehnologia, să ne adaptăm, să căutăm soluții concrete și
fiabile, să fim creativi în modul de predare. În această primăvară am văzut avantajele de necontestat ale
internetului, telefonului, calculatorului.
În activitatea didactică am început prin utilizarea aplicațiilor pentru a ține legătura cu elevii și colegii,
am continuat timid prin tatonarea aplicațiilor de e-learning, am stat ore întregi pe net căutând tutoriale, am
stat și am analizat împreună cu răbdătorii noștri colegi o multitudine de aplicații, ne-am îngropat în mesaje,
grupuri de discuții, emailuri, conturi și parole și la un moment dat ne-am dat seama că trebuie să alegem o
aplicație și un mod de comunicare pentru a nu capitula în fața avalanșei de notificări de pe toate
dispozitivele.
Cei mai mulți dintre noi am participat la cursuri pe diferite platforme și aveam o idee despre facilitățile
puse la dispoziție. Dar am dat de probleme necunoscute: cum trimitem copiilor informațiile, cât timp putem
sta în fața dispozitivelor digitale, cum ținem minte atâtea conturi, parole și adrese de web, cum verificăm
dacă elevii sunt atenți, cum le captăm atenția, cum îi motivăm, cum putem da note în mod obiectiv?
Am început prin a ține legătura cu elevii și diriginții claselor prin email, WhatsApp, Facebook, SMS.
Am învățat ce înseamnă grupurile de WhatsApp, și mai ales cum dezactivez notificările sonore. Aproape
toți am rezistat eroic la 2-3 zile de notificări sosite la toate orele din zi și din noapte și în toate zilele
săptămânii. Parcă era un tsunami de mesaje, notificări, simpatice la început și terorizante la un moment dat.
Cîteva exemple:
- Doamna, v-am trimis tema.
- Oare cum te cheamă și în ce clasă ești?
- Sergiu sunt.
- Bine, Sergiu. Care este numele tău?
- Popescu
- În ce clasă ești?
- a V-a A
- Tema aceasta era pentru săptămâna trecută.
- Scuze, doamna, acum o fac și pe cea de săptămâna asta.
…. (Sergiu, după 3 zile)
- E bună tema mea?
- Da, am trecut un 10.
- Mulțumesc!
- Cu plăcere!
- Mulțumesc mult!
Cred că toți profesorii au trecut prin cavalcada de mesaje de mulțumire, de verificare, de scuze. După
câteva săptămâni mi-am dat seama că trebuie stabilit un sistem de comunicare, convenabil pentru toată
lumea.
În afara acestor probleme la care încet-încet am găsit răspuns, mi-am dat seama că este foarte greu să
utilizezi un număr foarte mare de canale de comunicare, să le gestionezi eficient.
Prin încercări am ajuns la concluzia că ar fi preferabil un sistem centralizat pentru toată școala: să
poți pune absențe, să adaugi note, să partajezi lecția, să primești tema, să corectezi tema, să trimiți mesaje.
Pentru a rezolva aceste cerințe ar trebui să utilizăm o aplicație de management a clasei și o aplicație de e-
learning, sunt două funcționalități diferite.
În prezent putem utiliza manuale în format digital până la clasa a VII-a inclusiv. Dacă aș vrea de
exemplu să adaug la lecție o hartă sau un videoclip, o schemă, o imagine, cum ar trebui să procedez? Pentru
mine ar fi mult mai ușor să pot importa toate aceste obiecte în manual, decât să țin minte când am nevoie
de ele și să trimit copiilor noile resurse. Predarea s-ar putea face mult mai ușor și fără întrerupere. Dacă mă
opresc pentru a mă muta pe o altă resursă pot ușor pierde atenția copiilor. Totul ar trebui să fie fără
întreruperi și să-mi dea și relaxarea necesar pentru a mă concentra la predare.
831
Puține dintre platformele de învățare pe care le-am utilizat până în prezent îndeplinesc aceste cerințe.
Mă interesează o platformă care să fie utilă copiilor, să o pot utiliza în mod eficient în predare: să pot
prezenta conținuturile pe care le consider necesare, să pot adăuga comentarii, să includ alte resurse, să pot
aloca teme. O aplicație bună de e-learning ar trebui să fie ușor de utilizat atât de către profesori cât și de
către elevi, interfața să fie intuitivă, să permită personalizarea lecțiilor.
Cadrele didactice ar trebui să-și facă cunoscute cerințele pentru astfel de aplicații dacă vrem ca acestea
să fie eficiente. Discuțiile despre aceste aplicații au fost puține și lipsite de substanță.
În ultimii ani au fost utilizat cu succes manualele digitale, dar este timpul să mai avansăm un pas, să
utilizăm tehnologia la adevăratul său potențial.
832
ȘCOALA ALTFEL!SCOALA DE ACASA!
PROF. INV. PRIMAR COMAN CALINA

SCOALA GIMN. NR. 9, BORȘA
cat si elevii sa se adapteze si sa isi schimbe modul de lucru. Din pacate, inca nu exista un curs de „pedagogie
online”, dar exista ghiduri si recomandari realizate de universitati care au implementat predarea online de
mai mult timp. Iata cateva astfel de recomandari si bune practici care pot veni in sprijinul profesorilor,
oferite de Universitatea Harvard.
Bill Pelz, profesor de psihologie si castigator al premiului Sloan de Excelenta in Predarea Online, a
formulat trei principii esentiale pentru predarea online, care pot ghida cadrele didactice indiferent de
materie si nivel de invatamant.
1. Lasa elevii sa faca cea mai mare parte a muncii - implicarea elevilor in discutii autoevaluarea
sau evaluarea temelor colegilor, activitati de documentare inainte de lectii, toate sunt modalitati prin care
elevii pot fi implicati direct in invatarea online.
2. Interactivitatea este sufletul predarii online. Interactivitatea nu inseamna doar discutii live intre
copii sau intre copii si profesori. Cand vine vorba de predarea online, copiii pot fi incurajati sa interactioneze
3. Incurajeaza prezenta autentica. Copiii vor fi mai implicati in lectiile online atunci cand li se
permite sa se exprime social, cognitiv si legat de continutul invatarii si atunci cand cadrul didactic se
exprima din aceste puncte de vedere.
Prezenta sociala a copiilor se refera la: exprimarea emotiilor ("Ma cam streseaza proiectul de
grup."), la exprimarea parerilor si gandurilor despre raspunsurile altor colegi ("Multumesc pentru raspuns,
m-ai ajutat sa inteleg!" sau "Intotdeauna ai pareri interesante.") sau reactiile care sprijina sentimenul de
grup si apartenenta ("Am facut o treaba buna toti!").
Prezenta legata de continutul invatarii este incurajata cand profesorii si elevii confirma intelegerea
informatiilor, sumarizeaza discutia, raspund sau formuleaza intrebari
Predarea online. Doua tipuri de lectii: live si inregistrate
Ambele pot fi folosite cu succes, in scopuri diferite. Pentru predarea unei notiuni noi, profesorii pot
inregistra un material video scurt pe care copiii sa il urmareasca in cadrul orei sau inainte de ora, apoi pot
interactiona live pentru a raspunde la intrebari, a verifica intelegerea informatiei si a adauga idei noi.
Lectiile inregistrate
Cele mai eficiente lectii inregistrate respecta cateva reguli:
• ofera la inceput o harta a continutului care va fi prezentat, astfel incat copiii sa stie la ce sa se astepte.
• materia este impartita in segmente scurte, urmate de intrebari si teme de reflectie pentru elevi, care
sa ii ajute pe copii sa faca deductii si sa inteleaga materia.
• includ materiale vizuale (scheme, fotografii relevante, grafice etc.) care sprijina intelegerea
notiunilor noi
Avantajul lectiilor inregistrate dinainte este ca profesorul va avea un mai mare control asupra
continutului si asupra felului in care acesta este prezentat, rezultand o calitate mai buna a materialului.
De asemenea, este recomandat ca lectia online sa fie inregistrata pe segmente mai scurte, astfel incat atunci
cand apar erori, profesorul sa poata inlocui usor un segment cu altul. In plus, lectiile inregistrate dinainte
nu vor fi afectate de intreruperile care apar inevitabil legate de conexiunea copiilor la internet sau de
functionarea platformei folosite.
Lectiile live
833
Daca folosesc Zoom, profesorii pot include in prezentarea lor materiale vizuale si audio prin functia
de Share Screen, care fac posibile prezentarile Power Point sau materialele video.
Intrebarile elevilor in timpul lectiilor live – cadrele didactice pot cere copiilor sa scrie intrebarile in
chat, pentru a nu intrerupe lectia. Profesorul verifica din cand in cand chatul pentru a vedea care sunt
intrebarile copiilor.
Copiii au acces la materiale si dupa incheierea lectiei online
Profesorii pot de asemenea sa inregistreze lectia si sa o posteze (fie pe Youtube, fie pe un alt site/blog
unde doar elevii au acces). Zoom ofera optiunea inregistrarii lectiilor live.
834
ȘCOALA DE ACASĂ
COMAN GIGI FLORICA

LICEUL TEHNOLOGIC ”GENERAL DAVID PRAPORGESCU”
TURNU-MĂGURELE
Ca urmare a suspendării cursurilor începând cu data de 11 martie 2020, cu scopul de a preveni

răspândirea COVID-19, educația s-a mutat în spațiul online, unde profesorii și elevii au încercat să adapteze
conținutul predat la noile mijloace de desfășurare a actului instructiv-educativ.
Din fericire, evoluţia exponenţială în domeniul informatic din ultimul deceniu a determinat apariţia
şi dezvoltarea a numeroase instrumente IT utile procesului didactic şi implicit, dezvoltarea mai multor
platforme de e-learning, care au devenit tot mai familiare profesorilor şi elevilor.
Ne-am trezit cu toţii aruncaţi brusc în această situaţie de a face școală de acasă. Cu două opţiuni: ori
renunţăm, ori încercăm. Să fi renunţat la lecţii însemna să îi privăm pe elevii noștri, pentru o vreme, de
învăţare. Progresul ar fi încetat şi s-ar fi instaurat regresul, uitarea. Așa că, am pornit în marea aventură, cea
a susținerii cursurilor online.
Experiența a fost una frumoasă în cazul meu. Predau chimie, o disciplină fascinantă dar și un pic
greoaie pentru mulți dintre copii. Am înlocuit experiențele din laborator cu cele din mediul virtual și am
încercat să mențin interesul pentru învățare utilizând diverse animații, videoclipuri, prezentări power-point.
Totul merge bine dacă plănuieşti activităţile doar că atât mie cât și elevilor mei ne este foarte dor de
interacţiunea din viaţa reală.
Învățarea aceasta la distanță are atât avantaje cât și limite. Dezavantaje:
- există riscul întreruperii comunicării
- unii dintre copii nu se conecteză la timp
- lipsa gadgeturilor în cazul familiilor cu posibilități material reduse
- rata mare de abandon a elevilor
Avantajele acestui tip de învăţare sunt următoarele: accesibilitate, flexibilitate, confortabilitate,
utilizatorul putând hotărî singur, data şi ora la care se implică în activitatea de instruire.
Oricum, și părinții și copiii precum și noi cadrele didactice suntem nerăbdători să mergem la școală.
Copiii au nevoie de colectivitate, au nevoie să interacționeze între ei, să se dezvolte emoțional și social.
Prin muncă, pasiune și perseverență, putem realiza orice. Totul depinde de noi.
835
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE EDIȚIA 2020
ȘCOALA ALTFEL / ȘCOALA DE ACASĂ
ÎNVĂȚAREA CONTINUĂ ȘI ÎN VREME DE PANDEMIE
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR, CONDURACHE MARIA NICOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “BOGDAN VODĂ”,
C-LUNG MOLDOVENESC, JUD. SUCEAVA
„Să nu lași să treacă o zi fără să vezi, să auzi sau să citești ceva frumos!” (Goethe)
Până la jumătatea lunii martie ne trăiam cu toții: părinți, profesori, elevi, viețile noastre cu rutine,
activități, preocupări, priorități și pasiuni personale. La școală activitățile se derulau conform planificărilor,
foloseam metode clasice și moderne, începeam și corectam caiete, pregăteam materiale pentru activități,
participam la concursuri, simpozioane, copiii interacționau și se jucau învățând prin descoperire unii de la
alții. Zilele se derulau pe repede înainte și uneori, dorind să facem cât mai multe lucruri într-o singură zi,
nu aveam timpul necesar să ne oprim din acest iureș pentru a ne bucura de tot ce ne înconjoară, de natură,
de oameni, de momente.
Dintr-o dată totul s-a oprit, pe 11 martie, școlile și-au închis porțile, profesorii și au anunțat elevii că
pentru o perioadă nu se vor mai întâlni și că vor trebui respecte noi reguli pentru a se proteja pe ei și pe cei
dragi. Din acel moment am continuat să lucrăm exerciții de consolidare a cunoștințelor prin intermediul
grupurilor de pe messenger. Totul s-a schimbat, copiii aveau nevoie de dispozitive prin care să țină legătura
cu profesorii, sprijinul părinților a fost foarte important pentru a depăși acele momente, dar ne-am descurcat
și trăiam cu speranța că ne vom revedea în curând.
La mai bine de o lună de când s-au închis școlile, autoritățile au hotătât continuarea orelor în mediu
online, iar profesorii, elevii și părinții au fost copleșiti. Am fost și noi speriați, precum elevii și părinții, am
simțit cum o responsabilitate uriașă apăsa pe umerii noștri, dar acesta a fost momentul în care am
conștientizat că învătarea trebuie să continue și în vreme de pandemie, că trebuie transformăm această criză
din educație într-o oportunitate de a deveni mai flexibili, era necesar să ne adaptăm noilor cerințe, să
valorificăm și să integrăm noile tehnologii în procesul educativ, să învățăm noi tehnici și metode de a ajunge
în casele elevilor, de ai ține aproape, de a preda, de a evalua, pentru a finaliza cu success acest an școlar.
Pentru a realiza activități cât mai atractive am participat la webinarii, workshop-uri, cursuri de
formare online, în urma cărora mi-am dezvoltat competențele digitale si am deprins abilități de comunicare
și colaborare online folosind Gmail și Google Meet, cunoștințe de creare de conținut digital, folosind
Google Classsroom, abilități de lucru în programe software, abilități de susținere a lecțiilor în direct în
regim online, abilități de a crea chestionare, jocuri prin care să evaluez mai ușor cunoștințele dobândite.
Deși învățarea online oferă foarte multă libertate în alegerea platformelor de învățare și a
intrumentelor de comunicare, atunci când am ales acestea, am avut în vedere ideea de a asigura accesul
elevilor la materiale prezentate .
Momentele grele au fost cele de început în care am fost nevoită să transform conținuturile învățării
în materiale care să i atragă pe micuții mei elevi, dar mai ales cele în care așteptam să le văd reacțiile la
materialele pe care le realizam de cele mai multe ori noaptea, doar nu se spune degeaba ca noaptea e un
sfetnic bun. Entuziasmul lor m-a încurajat să caut aplicații diverse care să mă ajute să transform fiecare
lecție în poveste, iar teama că mesajul meu nu va avea efectul scontat a inceput să se risipească.
Copiii au fost atrași de aceste activități, au participat cu interes, au dobândit noi cunoștințe, dar
spuneau că le lipsește interacțiunea directă cu colegii, cu profesorii,
Învățarea online are farmecul ei, deși nu poate înlocui în totalitate cursul din sala de clasă .
Important este să ne adaptăm noilor circumstanțe și să continuăm învățarea cu ajutorul resurselor
educaționale deschise!
“Nimic nu este imposibil pentru cel care încearcă “ (Alexandru Macedon)
836
AUTOR: PROFESOR CONSTANTIN PAULA

LICEUL TEORETIC ”PAUL GEORGESCU” ȚANDAREI
Pagină de jurnal din vremea pandemiei

Pe toate canalele de televiziune se vorbește despre noul coronavirus Sars-Cov-2 și se preconizează
că va fi o pandemie globală. În ziua de 9 martie 2020, se anunță oficial că școlile suspendă începând cu
data de 11 martie2020. Am rămas acasă în incertitudine și am fost pusă în situația de a-mi testa reziliența,
dezvoltarea emoțională și nu în ultimul rând reacția la vulnerabilitate. Doamna ministru al educației
recomandă profesorilor să țină activități online de susținere emoțională a elevilor, apoi spune că profesorii
pot ține cursuri online de recapitulare și aprofundare. Mă așteptam să primim soluții oficiale, unitare pentru
toți. Dar nu a fost așa. Am rămas pe cont propriu, să căutăm soluții astfel încât să nu abandonăm elevii, mai
ales că disciplina pe care o predau este matematica. Am început căutarea unor platforme educționale
gratuite care să ne avantajeze pe mine cu elevii mei. Toate platformele educaționale erau contracost, școala
ar fi trebuit să plătească un domeniu.
Prima soluție găsită a fost să îmi creez un cont pe platforma de conferințe video Zoom.us, dar am
fost nevoită să aștept două zile până să primesc răspuns de activare a contului. Așa că am am creat împreună
cu elevii mei de clasa a VI-a și a VIII-a un server al nostru pe ”Discord” pe care să vorbim și care are
suficiente canale pentru teme, anunțuri, lecții etc. Am folosit această aplicație deoarece este extrem de
cunoscută în rândul elevilor, știu să o folosească și, foarte important, să o instaleze și să o personalizeze.
Dar erau și foarte multe dezavantaje: predarea fiind un act empatic, aveam nevoie să văd privirile elevilor
mei pentru a constata câtă uimire, neînțelegere sau bucurie stau în ochii lor după o oră de curs. Cel mai bun
feedback, nefalsificabil, e acela al interacțiunii vii.
Celorlalți elevi de gimnaziu le-am facilitat folosirea platformei educaționale ”Examenultau.ro” care
mi-a trimis ofertă de gratuitate până la sfârșitul lunii martie. Elevii lucrau teste online din platformă și îmi
trimiteau screenshot-uri cu rezultatele obținute de ei. Apoi au prelungit această ofertă și pe luna aprilie, iar
de această dată am putut să îmi creez clasele de elevi unde le postam pe zile doar capitolele studiate la clasă
cu noțiuni teoretice și teste clasificate pe nivel de dificultate și, în plus aveam posibilitatea să verific
activitatea și rezultatele fiecărui elev. Folosirea acestei platforme educaționale avea avantajul că elevii
puteau accesa informațiile ori de câte ori aveau nevoie, fără ajutorul părinților sau al unui profesor
meditator.
Cu elevii de liceu am creat grupuri pe Faceebook unde primeau fișe de lucru și îmi trimiteau fotografii
cu rezolvările lor pe care eu le evaluam și le trimiteam rezultatele. De asemenea am trimis elevilor materiale
video cu lecții înregistrate, linkuri cu teste de rezolvat online din ”LearningApps”, ”lectiivirtuale” sau create
de mine pe ”didactic.ro” sau în ”Google forms” a căror notare se făcea în timp real.
Între timp am urmărit tutoriale pe Internet, am participat la diverse webinarii pe tema învățării online,
am participat la un curs de formare profesională pe această temă și mi-am perfecționat abilitățile de a lucra
pe Zoom, am anunțat elevii să își descarce aplicația în device-urile lor și în data de 23 martie am început să
lucrăm pe această platformă de conferințe video la care pot participa până la 100 de persoane, iar câteva
dintre funcționalități includ: trimiterea de mesaje și de fișiere de orice tip și screen share-ul, care îi oferă
profesorului posibilitatea de a împărtăși cu elevii informații prin urmărirea ecranului laptopului. În aceste
lecții foloseam aplicația Open Board pentru a crea o tablă interactivă pe care să pot nota în timp ce
prezentam, de unde puteam încărca documente precum pdf-uri pe care să le expun pe ecran, în timpul
întâlnirii online și pe care puteam face adnotări în timp real. Pașii unei lecții rămân aceiași, însă pe partea
de conținut reușim să livrăm mai puțin decât o putem face în sala de clasă. Trebuia să scrollez de fiecare
dată două pagini de ecran digital ca să verific repede, pe măsură ce predau, chipurile tuturor celor care
trebuia nu doar să mă audă și să mă asculte, ci și să scrie și apoi, în următoarea oră să aibă fixate
cunoștințele. Liceul nostru a făcut demersuri pentru a crea o platformă a școlii încă din 10 martie 2020, dar
a obținut un domeniu gratuit pe ” G Suite for Education” abia în vacanța de paști. Informaticianul școlii a
creat conturi tuturor profesorilor și elevilor urmând ca din 22 aprilie 2020 să lucrăm pe platforma Google
Classroom, o clasă virtuală în care profesorul poate trimite documente și nota elevii pe baza unor teme sau
teste realizate în Google Forms. De această dată am trecut la întâlnirile video pe Google Meet, o
837
aplicație din suita Google (for Education sau Enterprise) pe care o puteam accesa deoarece acum aveam
un cont de organizație. Meet este aplicația Google - o platformă de comunicare instant prin video și
chat, unde puteam crea un link de întâlnire, iar elevii participanți trebuia doar să-l acceseze din
Classroom sau de pe grupul de WhatsApp, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra în sesiunea
online. Meet acceptă până la 100 participanți gratuit și oferă aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe
Zoom: comunicare cu participanții cu video, microfon și prin chat, partajarea ecranului, activarea
modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri prin chat. La aceste ore pe
Meet am folosit un flichart whiteboard magnetic și acestea decurgeau ca la școala față în față, dar fără
empatie. Catalogul din Google Classroom mi-a permis ca la finalul anului școlar să fac o medie a
notelor obținute de elevi și participarea la activități, și bineînțeles, cu acordul părinților am trecut
aceste note în catalogul fizic.
Am realizat și activități extrașcolare pe Google Meet, cum ar fi ”Introducere în Reducere,
Reutilizare, Reciclare și Harta Reciclării – online”, tururi virtuale prin muzeele din România în
săptămâna ”Școala Altfel”, și de ce nu, chiar ședință cu părinții în care am discutat despre activitatea
online a copiilor.
A fost un drum lung și anevoios, dar am reușit să atrag la cursurile mele peste 90% dintre elevii
claselor la care predau, asta datorită faptului că lucrez la o școală din mediul urban și părinții au creat
condiții de învățare online copiilor. Cu restul de 10% am ținut legătura pe grupuri de Messenger sau
de WhatsApp create cu toate clasele, dar și cu părinții elevilor la care sunt dirigintă.
Părerea mea personală este că procesul de învățare nu poate să se desfășoare exclusiv online, oricât
de evoluate și perfecționate ar fi platformele educaționale. Învățământul tradițional bazat pe relația directă,
față în față, elev – profesor va trebui să fie armonios împletită cu aportul învățării online. Un telefon, o
tabletă, un monitor, oricâte informații ar transmite, nu pot transmite și sentimente, trăiri sufletești, nu pot
crea convingeri și caractere. Online-ul poate să creeze anumite facilități în modelarea unor fenomene sau
corpuri greu accesibile direct, dar nu poate să înlocuiască exercițiile directe pentru formarea unor deprinderi
practice cum ar de exemplu construcția unui unghi de măsură dată ( am dat un exemplu clar de activitate la
care am întâmpinat eu probleme cu unii elevi).
În încheiere, aș putea cita un coleg de-al meu din Godeni cu care sunt întru totul de acord: ”Dacă
raportul dintre învățarea online și ce tradițională va fi unul rațional, dacă programele școlare vor fi gândite
astfel încât să răspundă nevoilor reale ale elevilor dar și ale societății în general, dacă programele școlare
vor fi astfel întocmite încât să fie instrumente eficiente pentru cadrele didactice, dacă statul va face investiții
masive în învățământ, ar putea să conducă la creșterea nivelului intelectual și profesional al elevilor. Sunt
însă prea mulți de ”dacă”.”
838
SISTEMUL DE INVATAMANT FINLANDEZ
PROF. CONSTANTINESCU CRISTINA ELENA

GRADINITA CU P.P. NR. 2, FOCSANI
Deși este aproape imposibil să spunem că școlile unei singure națiuni sunt cele mai bune din lume,
faptul că o țară se prezintă cu rezultate extrem de bune în mod constant la examenele Programului de
Evaluare Internațională a Studenților (PISA), la matematică, citire și științe, poate fi o surpriză pentru mulți.
Finlanda, o națiune mică de 5, 5 milioane de oameni, asigură în mod consecvent primele 5 locuri la fiecare
categorie, devenind astfel vârful educațional din Europa și unul dintre cele mai puternice din lume.
Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ. Finlanda atrage
atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la testele PISA – teste
internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales modul cum aceștia gândesc.
Pentru performanţele finlandezilor care îi plasează consecvent pe primele locuri la testările educaţionale
internaţionale există mai multe explicații.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza masele în
jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a ceea ce avea să devină cel mai
performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au prins rapid și populația finlandeză a început să
investească, mai întâi efort și apoi bani în educație. În prezent, învățământului îi revine nu mai puțin de
14% din bugetul de stat.
Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani. Guvernul a
hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel fonduri importante educației,
cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educațional. Iar acest sistem se referă de fapt
la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul socio-economic din care aceștia provin.
Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală „comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani.
Primul lucru care s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este o școală
finanțată de stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și disponibilă pentru
toți, dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe.
Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic
din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și trebuie să aibă aceleași șanse
la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. Nu există învățământ
privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu
este interzisă.
Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același tratament.
Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale nu studiază la
domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă
„Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei mai buni,
de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg, un educator celebru
în Finlanda. „Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe competiție. Dacă e să ne întrecem cu
cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni decât suedezii. Pentru noi asta e suficient.”
În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează
performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai
facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru
didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor este drept una
cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu oricine poate intra în sistem.
În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.
Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea Britanie
și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de angajare.
În Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când faci o facultate,
masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport gratuit dacă locuiesc la mai
mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, și cu multe feluri de salate
și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază, școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.
839
Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când susțin singurul
examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense și, mai ales, foarte
participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării
mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri
de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe experimente
ştiinţifice.
În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei au obţinut
cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la matematică şi apetitul pentru
lectură.
Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze elevii. Sistemul
educativ este foarte bine gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent, din Europa,
al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În același timp,
diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai mică din lume.
Ca o concluzie se poate spune că un sistem bine gândit poate face dintr-un elev obișnuit, unul
excepțional iar statul, investind în educaţia de calitate, are doar de câştigat.
840
PARTENERIAT ŞCOALĂ – FAMILIE,
CONDIȚIE ESENȚIALĂ A ȘCOLII DE ACASĂ
PROFESOR MATEMATICA CONSTANTINESCU DRAGOȘ

COLEGIUL NAȚIONAL ALEXANDRU LAHOVARI, VALCEA
Argument:
Parteneriatul educaţional reprezintă o condiţie a eficienţei intervenţiilor socio-educative bazate pe
şcoală şi comunitate. Familiile îşi trimit copiii la şcoală, acolo unde speră ca ei să-şi dobîndească
instrumentele necesare pentru a reuşi în viaţă. Şcolile preiau copiii şi-i trimit înapoi în familiile lor, acolo
unde presupun că le va fi furnizat sprijinul de care ei au nevoie pentru a creşte şi a învăţa. Cercul acesta, în
care casa şi şcoala îşi împart acţiunea asupra capacităţilor copiilor, este unul ce a fost considerat centrul
dezvoltării, al dezbaterilor şi al obţinerii informaţiilor de orice natură. Majoritatea instituţiilor educative au
un grup formal de legătură şcoală – familie, fie că este comitetul de părinţi, consiliul şcolii, camera părinţilor
etc. Dar toţi lucrează pentru a crea o punte între familie şi sistemul de învăţămînt. Relaţiile sunt denumite
diferit: ,,implicare parentală”, ,,parteneriat”, ,,relaţii şcoală – familie”, dar toate reprezintă convingerea că
dacă adulţii în cadrul celor două instituţii – comunică şi colaborează, atunci cei care vor avea de cîştigat
sunt numai şi numai copiii.
Modul cum interrelaţionează părinţii şi profesorii îşi pune amprenta pe formarea şi instruirea
copilului. Numeroase studii au demonstrat că o relaţie bună între cele două instituţii ale educaţiei - şcoala
şi familia - este în avantajul dezvoltării copilului la toate vîrstele. Cu toate acestea, complexitatea actului
educaţional, a relaţiilor umane şi sociale contemporane şi sarcinile tot mai dificile cărora trebuie să le facă
faţă procesul educaţional fac să se identifice tot mai multe fisuri în relaţia amintită.
Părinţii trebuie să se implice permanent în activitatea şcolii, nu numai atunci cînd se ivesc probleme.
Pentru aceasta părinţii au nevoie de diferite tipuri de informaţii referitoare la copii lor.
Părinţii pot oferi un sprijin enorm şcolii prin faptul că ei sunt cei ce-i cunosc cel mai bine pe copii
sub diferite aspecte. Plus la aceasta părinţii sunt o sursă de sprijin în relaţiile interpersonale în care este
implicat copilul lor (cu colegii, profesorii etc.).
Obiective:
- părinţii să participe la activităţile organizate de şcoală pentru diminuarea violenţei
- să identifice corect cazurile de violenţă din şcoală, din familie, din jurul lor prin discuţii cu membrii
şcolii, ai comunităţii
-să se elaboreze un regulament de ordine intrioară al clasei împreună cu părinţii
- să se identifice barierele de comunicare între părinţi şi elevi prin metode specifice activităţii
didactice
- să participe activ la acţiunile care să prevină formarea unui comportament violent
Obligaţiile partenerilor
Confidenţialitatea, care semnifică nevoIa de a păstra secretul problemelor familiei şi a datelor

culese.
Respectul individualităţii- fiecare beneficiar este o persoana care are dreptul la respect şi înţelegere,
la acceptarea sa aşa cum este, fără a se emite în discuţie judecăţi de valoare.
Sinceritatea cere o imagine cît mai clară şi mai sinceră a problemelor întîmpinate, discuţii cu
beneficiarii şi abordarea cît mai realistă a situaţiilor.
Recunaştearea propriilor limite este tot o formă de sinceritatea şi cere ca profesionalistul să apeleze
la un colaborator atunci cînd singur nu poate găsi soluţiile.
Negocierea soluţiilor şi respectarea deciziilor beneficiarului se referă la nevoia de a-l face pe
fiecare subiect al demersului nostru, presupune discutarea tuturor paşilor în programele de intervenţie, ca
şi sprijinirea deciziilor.
Nediscriminarea se referă la respectul indentităţii culturale, etnice, religioase, sociale etc. a
beneficiarului.
841
Acordarea unor servicii integrate presupune apelul la profisionişti în anume momente (psihologi,
consilieri psiho-pedagogi, asistenţi sociali, medici).
Rezultate aşteptate:
Creșterea gradul de implicare al părinţilor în activităţile şcolare şi extraşcolare;

Diminuarea barierelor de comunicare între elevi – părinţi - şcoală
Diminuarea actelor de violenţă în randul elevilor atât în şcoală, cât şi în afara ei.
Modalităţi de monitorizare şi evaluare: rapoarte, chestionare pentru părinţi, grile de monitorizare,

fişe de evaluare .
Parteneri implicaţi: cadre didactice, persoane din comunitate, comitetul de părinţi
Resurse materiale şi financiare

-pliante promoţionale, clipuri muzicale, broşuri, pliante, filme, sponsorizări
Mediatizarea: prin intermediul părinţilor, prin presa locală
842
CULORILE COPILĂRIEI
PROF. CORCIOVEANU MIOARA

GRĂDINIȚA CU P.P. NR. 8 BÂRLAD
Copilăria este lumea mirifică din care lipsește tristețea. Pe chipul copiilor
li se citește mereu veselia, iar grijile îi ocolesc cu încăpățânare. În acest tărâm al
fanteziei, buzele lor știu doar să râdă, iar sufletele lor zboară precum fluturii
suavi în lumina caldă a soarelui de primăvară. Inocența cu care copiii își trăiesc
copilăria este asemenea gingășiei prin care florile gustă din splendoarea vieții.
Primul gând este legat de cel mai frumos lucru pe care îl are orice om pe
acestă lume: mama. Zâmbetul ei cald m-a întâmpină de la primele secunde de
viață, mi-a șoptit povești seară de seară și mi-a deschis drumul spre calea viselor
frumoase. Chipul ei luminos mi-a călăuzit pașii pe tot parcursul copilăriei.
Pentru copilăria mea, mama a fost pentru mine exact ce înseamnă razele soarelui
pentru petalele plăpânde ale unei flori: viață și speranță.
Termenul de bunătate care apare precum o icoană este reprezentat de
figura blândă a bunicii. Zilele însorite de vară petrecute cu ea, grija cu care m-a
crescut atunci când stăteam la ea mi s-a întipărit adânc în minte. La fel și mirosul
prăjiturilor delicioase pe care le făcea cu dragoste pentru mine, pe care îl simt și
acum în nări.
Copilăria nu ar fi completă fără primii ani din viața de preșcolar, perioadă în care educatoarea noastră
se străduia din răsputeri să ne educe și să ne formeze, în funcție de aluatul din care eram construiți fiecare.
Școala rămâne un capitol special din lumea copilăriei mele, o etapă plină de bucurie și împliniri.
Aș vrea să fiu din nou copil și copil să rămân deoarece în perioada copilăriei nu aveam griji,
responsabilități, probleme, nu știam ce înseamnă suferința în adevăratul sens al cuvântului…Aș vrea să fiu
din nou acel copil care se juca în fiecare zi cu prietenii săi de dimineață până seară iar în timpul liber se uita
tot timpul la desene, care se bucura din orice mic lucru, cum ar fii momentele în care găsea ceva anume,
momentele în care plângea până primea ceea ce își dorea (de fiecare data funcționa). Mi-e dor de momentele
în care plângeam din simplul motiv că mama nu mă lăsa afară atunci când ploua, ningea sau din orice alt
motiv, de momentele în care plângeam atunci când mă loveam în genunchi “juliturile în genunchi se
vindecau mai repede decât inimile frânte “
Promovarea educaţiei prin artă plastică ca mijloc fundamental de comunicare atunci când vrei să ai
prieteni şi să te ,,prezinţi” pe tine însuţi, are ,,menirea de a cultiva spiritual, iar inţelegerea artei începe din
copilărie, prin înţelegerea noţiunilor specifice, prin educaţie, prin limbajul şi gramatica artei.” (Susala, Ion,
,,Culoarea cea de toate zilele”, Ed. Lumina, Chişinău, 1993) Învăţând,
cunoscând formele de comunicare prin artă, copilul ajunge un mic critic,
capabil să aprecieze valorile artistice, reuşeşte să se împrietenească cu
alţi copii prin lucrările elaborate.
Pentru copil, arta este un joc, un vis, o realitate – culoarea fiind
pionul principal:
un joc – pentru că desenul nu exercită o constrângere pentru copil;
un vis – pentru că pe foaia de hârtie apar dorinţele conştiente şi
inconştiente;
o realitate – pentru că preocupările de moment ale copilului
motivează desenul său.
843
Copiilor trebuie să li se permită jocul, visul, exprimarea realităţii aşa cum
o percep ei. Prin implicarea copiilor în activităţi cultural-artistice, concursuri
se urmărește să dezvolte abilităţi de comunicare, muncă în echipă, înţelegerea şi
valorificarea diversităţii dintre noi, pregătirea pentru viaţă într-o societate în
continuă schimbare. Copilăria este oaza de liniște și bucurie, minunea pe care o
primim cadou de la viață, este nevoia de mirare, lumea miracolului și a magiei la
care ne întoarcem cu toții din când în când. ,,Copilăria este inima tuturor
vârstelor”.(Lucian Blaga) Orice copil doreşte să-şi trăiască copilăria din plin, să
şi-o împartă cu prietenii şi cu toate culorile naturii care-i poate oferi jocuri
felurite.
Arta oferă copilului posibilitatea stimulării și câmpului emoţional tonic şi
îndepărtarea inhibiţiilor, dezvoltarea gustului pentru frumos. Activitatea plastică
din grădiniță este foarte îndrăgită de copii, și fiind atraşi de culoare, de
diversitatea tehnicilor de lucru, prin care îşi pot dovedi spontaneitatea, creativitatea, pot da frâu liber
imaginaţiei şi fanteziei lor. Prin acest gen de activităţi se realizează şi se antrenează la copii coordonarea
oculo-motorie, dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii, simţul proporţiilor, orientarea spaţială, toate acestea
ajutându-l pe copil în învăţarea actului grafic. Prin arta plastică, prin realizarea sau admirarea unei lucrări
se declanşează o mulţime de stări afective, de sentimente. Educaţia plastică poate introduce frumosul în
viaţa de zi cu zi, dezvoltă sentimente primare, amplifică emoţiile complexe. O lucrare artistică frumoasă,
expresivă poate stimula sau relaxa.
Copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viața fiecăruia, este o lume mirifică pe care probabil
nu o vom putea înțelege pe deplin niciodată, este o perioadă lipsită de
tristețe și plină de emoție, bucurie și culoare. Copilăria este o lume
aparte; pentru noi o lume ciudată, fantastică, ireală, pentru cei care fac
parte din ea dimpotrivă, una reală și plină de armonie. Inocenţa şi
naivitatea fac din copilărie o lume fericită, înconjurată de bine şi apărată
de puritate.
Când suntem copii avem inima deschisă spre iubire şi frumos.
Râdem şi plângem foarte uşor, suntem capricioşi şi generoşi, iertând şi
uitând repede micile supărări. Copilaria este, în concluzie, un loc și un
timp al fericirii, insula de nemurire luminata de soarele primei vârste.
Este un spațiu al fericirii și al veseliei continue, în care realitatea este
înlocuita cu un spațiu imaginar și ideal. Este un timp mitic și fericit, în
care visul devine realitate, iar realitatea devine basm.
Bibliografie:
• Birch, A., (2000), Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti
• Boţiu, V., Mihailiuc, H., (1993), Copilul şi lumea sa, Editura de Vest, Timişoara
• Debesse, M., (1970), Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă, Editura Leroy, G., (1974),
• Şchiopu, U., Verza, E., (1995), Psihologia vârstelor, ciclurile vieţii, E.D.P., R.A., Bucureşti
• Vincent, R., (1972), Cunoaşterea copilului, E.D.P., Bucureşti.
844
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE
ÎNV. CORCIU ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALA „MIHAI EMINESCU”, PLOIEȘTI
Într-o lume invadată de tehnologie, școala devine un bun prieten al elevului, datorită implementării
metodelor digitale în procesul intructiv–educativ. În ziua de azi, școala trebuie să se adapteze, să ofere
răspunsuri noilor cerințe impuse îndeosebi pe piața muncii. Societatea se confruntă cu o evoluție rapidă din
punct de vedere informațional, școala fiind nevoită să restructureze propriile roluri, pentru a contribui la
îndeplinirea nevoilor particulare ale fiecărui copil.
Perioada scolarității mici este percepută tot mai mult ca vârstă care cuprinde cea mai importantă
experiență educațională, vârstă la care copilul absoarbe cele mai multe informații. Se cunoaște faptul că
mediul favorabil învățării pentru un elev din învățământul primar este școala. Ce se întâmplă, însă, dacă în
calea reușitei școlare a copilului apare un obstacol care îl distanțează de mediul școlar?
Situația actuală a României, cauzată de contextul pandemiei, a „obligat” școlile românești să
desfășoare cursurile online. Aceasta a fost întâmpinată de către populație fără pregătire psihologică sau
emoțională și cu multe alte neajunsuri. Deși ultimele decenii au adus progrese semnificative în ceea ce
privește drepturile copiilor, în continuare există un număr ridicat de copii care trăiesc în medii defavorizate
financiar sau sunt la risc de excluziune socială, fapt ce nu le permite continuarea educației într-un mediu
digitalizat. Majoritatea elevilor nu erau pregătiți pentru „școala de acasă”, motivele fiind numeroase: lipsa
conexiunii la internet (proveniența din zone defavorizate), nevoia de a împărți dispozitivele cu frații/
părinții. Cadrele didactice, de asemenea, au întâmpinat dificultăți, nefiind familiarizate cu tehnologia de
ultimă generație. În cadrul orelor online au apărut disfuncții în ceea ce privește comunicarea eficientă și
relaționarea umană, explicațiile pentru înțelegerea conceptelor pierzându-și autenticitatea. De asemenea,
copilul nu poate comunica și interacționa cu ceilalți colegi, mediul online reprezentând o piedică în ceea ce
înseamnă înțelegerea conceptelor de corectitudine, sinceritate, modestie, mândrie și așa mai departe. Este
de știut faptul că o funcționare deficitară a mecanismelor psihosociale se poate transforma într-o serie de
fenomene neprielnice integrării socioeducaționale: relații competitive exagerate, relații conflictuale,
accentuarea disonanței dintre aprecierea colectivă și cea individuală, fapt ce conturează ideea conform
căreia școala online, în timp, afectează formarea personalității copilului.
Comutarea pe educația online, de acasă, a testat răbdarea și creativitatea tuturor: elevi, părinți, cadre
didactice. S-au propus numeroase metode de lucru de la distanță: diferite platforme online, conferințe
telefonice, au fost distribuite tablete și echipamente IT celor vulnerabili, pentru a putea participa la orele
desfășurate online.
Școala de acasă, o provocare atât pentru elevi, cât și pentru profesori, poate reprezenta, de asemenea,
și o oportunitate. Privind partea plină a paharului, perioada desfășurării cursurilor online îl determină pe
845
elev să învețe singur, mai exact să își descopere propriul stil de învățare. Astfel, elevul se străduiește să
folosească srategii și tehnici pentru o asimilare mai eficientă și mai ușoară a cunoștințelor. Totodată, elevul
învață să folosească tehnologia în mod productiv
Astfel, pentru ca elevul să se dezvolte adecvat, este necesar ca dascălul să împletească metodele
didactice cu tact, astfel încât să „șlefuiască” personalitatea copilului. Cu implicare, răbdare și creativitate
din partea tuturor participanților la procesul educativ, școala online poate fi o rampă de lansare importantă
a viitorilor adulți.
Bibliografie:
1. Păun, E. (2017) Pedagogie. Provocări și dileme privind școala și profesia didactică. Editura
Polirom, Iași.
2. Pânișoară, G. (2016) Psihologia copilului modern. Editura Polirom, București.
846
JOCURI INDRAGITE DE PREȘCOLARI IN PERIOADA ȘCOLII DE ACASA
EDUCATOARE: COROBAN IOANA FLORENTINA

GRĂDINIȚA P.P. PALATUL FERMECAT, ARAD
Jocul este un mijloc foarte important de dezvoltare psihică multilaterală a copilului, devenind pe
parcurs o formă de activitate tot mai complexă.
La vârsta preşcolară, jocul cu subiect atinge dezvoltarea sa deplină. Acesta constă în trecerea de la
reflectarea aspectului extern al acţiunii umane spre reflectarea conţinutului lor intern, acela al
semnificaţiilor sociale. La vârsta de 3-5 ani, locul principal al jocurilor copiilor îl ocupă aspectul extern al
acţiunilor cu obiectele. Datele cercetărilor atestă că motivul general, atracţia pe care o simte copilul pentru
joc, constă în repetarea neobosită a aceloraşi acţiuni, fără ca subiectul respectiv al jocului să evolueze.
Astfel pregătind mâncarea pentru păpuşi, copiii repetă aceleaşi acţiuni la nesfârşit (spălatul vaselor,
aşezarea mâncării în farfurie). Dar servirea păpuşilor nu apare în joc; ele rămân până la urmă flămânde.
Prin urmare, semnificaţia socială a acţiunilor umane rămâne nedezvăluită în joc (în cazul dat, grija părinţilor
pentru copii).
Conţinutul jocului este relativ sărac, subiectul lui fiind instabil. Rolurile pe care le asumă preşcolarii
nu sunt de lungă durată : între copii nu se stabilesc relaţii dictate de subiectul jocului. Şoferul care conduce
maşina nu se îngrijeşte de soarta pasagerilor, nu se stabilesc relaţii reciproc între ei. Jocul nu reflectă în
mod evident relaţiile sociale dintre oameni, semnificaţia socială a activităţii omului, ci numai aspectul
extern al acestei activităţi.
În alegerea jocurilor didactice pentru copiii de 3-5 ani necesar este să se ţină seama de toate aceste
particularităţi, prin structura şi conţinutul lor; jocurile trebuie să fie simple şi accesibile copiilor.
Educatoarea trebuie să asigure preşcolarilor mici o cât mai mare posibilitate de mişcare.Cu ajutorul
mişcărilor se poate reda tot ceea ce este reprezentat în ilustraţii(în variantele jocurilor cu ilustraţii).Acţiunea
trebuie să fie legată întotdeauna de cuvânt, regulile jocului, fiind însuşite mai greu, vor fi comunicate
copiilor succesiv şi alternativ cu demonstrarea acţiunilor de joc.
Exemple de jocuri didactice care au avut succes în rândul preșcolarilor din grupa mică în perioada de
desfășurare a școlii de acasă:
1. Ne jucăm cu baloane
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor, formularea corectă a propoziţiei respectând
acordul dintre substantiv şi adjectiv.
Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de
educatoare, le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă. Copiii vor căuta, prin casă, alte
obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi culoarea acestora.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii vor fi aşezaţi la măsuță. În prima parte a
jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea balonului de aceeaşi culoare cu
culoarea aceluia ridicat de educatoare. Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. În acest sens
educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”, iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii”
etc. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?” pentru a determina şi
folosirea singularului. În partea a doua a jocului, educatoarea ridică un anumit balon, iar copiii indicaţi
caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare, formulând corect o
propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Se va insista asupra acordului
corect între substantiv și adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie; balon albastru – rochiţă
albastră etc.
2. Jocul culorilor
847
Scopul: dezvoltarea capacităţii de a stabili asemănările între imagini care reprezintă aceeaşi formă
sau aceeaşi culoare. Verificarea cunoştinţelor despre culori şi forme (pătrat, cerc).
Sarcina didactică: să facă perechi din jetoanele care se aseamănă între ele printr-un singur atribut (fie
culoare, fie formă).
Regulile jocului : fiecare copil va alege şi aşeza pe masă câte două jetoane, căutând perechea
corespunzătoare. Ei trebuie să acţioneze numai în timpul acordat de educatoare prin sunetul clopoţelului.
Devin câştigători copiii care termină cel mai repede de făcut perechile.
Material didactic: fiecare copil va avea 10—12 jetoane sau figuri geometrice (cerc şi pătrat) colorate
: roşu, galben, albastru, verde, maro, alb. Clopoţel sau alt semnal auditiv.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii vor sta la măsuţa de lucru. Reuşita jocului
este condiţionată de calitatea intuirii materialului primit, încercând încă din acest moment o aşezare a lor
în funcţie de cele două proprietăţi vizate : culoarea şi forma. Jocul va avea ca principal fir conducător
acţiunea copiilor de a face perechi între figuri care au aceeaşi culoare sau între figuri care au aceeaşi formă,
făcând abstracţie de culoare. Posibilităţile de alcătuire a perechilor fiind :
cerc roşu - pătrat roşu cerc galben - cerc alb
cerc albastru - pătrat albastru cerc maro - cerc verde
cerc galben - pătrat galben pătrat galben - pătrat albastru etc.
Ordinea poate fi lăsată la alegerea copiilor astfel încât la control să fie comunicate celorlalţi copii
modalităţile deosebite de ar aranjare.
3.De-a magazinul
Scopul: verificarea şi consolidarea deprinderilor de comportare în magazin și educarea corectitudinii,
a cinstei în modul de a plăti şi de a respecta rândul.
Sarcina didactică: să folosească corect formulele de politeţe de la intrarea până la plecarea din
magazin.
Regulile jocului: copilul vine la magazin după cum i se cere. Copiii care nu salută, nu cer în mod
politicos marfa, nu stau la rând şi nu plătesc, nu li se dă ceea ce cer; copiii trebuie să păstreze un limbaj
frumos, ordinea şi liniştea pentru a fi serviţi repede.
Material didactic: ursuleţi, păpuşi, baloane, mingii, bani de jucărie, calculator de jucărie.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Într-o parte a camerei vor fi aşezate 2-3- mese
pe care se vor expune jucăriile folosite în joc. Spaţiul magazinului va fi delimitat cu panglici colorate.
Educatoarea va demonstra modul cum se va cumpăra o jucărie, interpretând concomitent rolul de
vânzător şi cumpărător având semne distinctive pentru fiecare rol: o sacoşă pentru cumpărător şi
un carnet cu un pix pentru vânzător. Educatoarea ar putea interpreta rolurile prin schimbarea
locului: în spatele tejghelei ca vânzător sau în faţa tejghelei ca şi cumpărător. Va antrena 2-3- copii
pentru fiacare rol, iar atunci când au înţeles jocul îl vor desfăşura singuri. În partea a doua a jocului
vor fi pe rând vânzători şi cumpărători. Se cere să se respecte formulele de politeţe şi de adresare:
vă rog, mulţumesc.
4.Ce daruri putem să oferim lui Daniel şi Gabrielei de ziua lor?
Scopul: dezvoltarea capacităţii de a selecta jucării în funcţie de modul de utilizare; de a le clasifica
după criterii simple (culoare, mărime); perceperea de către copii a unor operaţii logice simple; educarea
rapidităţii în acţiune, a grijii faţă de materialul cu care se acţionează.
Sarcina didactica: să raporteze corect jucăria primită în funcţie de sexul copilului căruia i-o dă şi de
modul de utilizare.
Regulile jocului: copiii trebuie să ducă jucăriile potrivite pentru un băieţel şi cele corespunzătoare
unei fetiţe sau acele jucării care corespund criteriului stabilit de educatoare.
848
Material didactic: diferite jucării utilizate de băieţi (mijloace de locomoţie cu unele accesorii,
materiale de construcţie, trusă de tâmplar, etc.) şi cele utilizate de către fetiţe (păpuşi cu îmbrăcăminte,
mobilierul, vesela păpuşii, etc.); jucării comune ambelor sexe.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Jocul se poate desfăşura în mai multe
moduri. La semnalul educatoarei „Oferiţi daruri potrivite pentru Daniel” copiii care au jucării
specifice băieţilor le vor aduce la, .masa pe care se află păpuşă îmbrăcată în băiat, apoi se va cere să
ofere darurile corespunzătoare Gabrielei. Se reîmpart de mai multe ori jucăriile, eventual se introduc
şi alte jucării cu fiecare ocazie. Se pot introduce şi jucării pe care le pot folosi atât fetiţele cât şi băieţii.
În încheiere se pot introduce fişe individuale, indicându-se copiilor să taie cu o linie tot ce nu este
jucărie sau să încercuiască (sublinieze) tot ce este jucărie.
Bibliografie:
1. Andreescu, Florica - „Pedagogia preşcolară” - E.D.P. Bucureşti 1972;
2. Chateau, J., ,, Jocul copilului’’ în vol. ,,Psihologia copilului’’, Bucureşti, E.D.P., 1970;
3. Zlate, Mielu - „Psihologia copilului” - E.D.P. Bucureşti 1991.
849
COMPETENŢELE – CHEIE ŞI ROLUL LOR
ÎN ÎNVĂŢAREA LIMBILOR MODERNE
PROF. CORODEANU MARINELA ALEXANDRINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „DECEBAL” CRICĂU
Lumea este înt-o continuă alergare, tehnologia se dezvoltă cu o rapiditate neobişnuită, parcă întreg
Universul este într-o perpetuă competiţie. Iar omul? Omul îşi aduce contribuţia la toate acestea. Dar şcoala?
Dar profesorii? Şi şcoala şi profesorii se străduiesc să ţină pasul. Persoanele au nevoie de o gamă largă de
abilități pentru a se adapta și a prospera într-un mediu aflat în rapidă schimbare. Programul original de
învățare pe tot parcursul vieții a fost conceput pentru a oferi oamenilor oportunități de învățare în toate
etapele vieții.
Competenţele cheie reprezintă un ansamblu de cunoştinţe, abilitaţi şi atitudini de care au nevoie toţi
indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, incluziunea socială şi găsirea unui loc de muncă.
Acestea trebuie sa se fi dezvoltat la sfârşitul educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca fundament pentru
învăţare ca parte a educaţiei pe tot parcursul vieţii.
În cadrul lecţiei “Les vêtements“, - limba franceză, la clasa a V-a, demersul didactic vizează
următoarele competenţe (cu exemple) :
1. Comunicare în limba română:
-cunoştinţe de vocabular pentru conştientizarea similitudinilor lexicale existente între cele două limbi
romanice, pentru transferul de cunoştinţe de la o disciplină la alta şi promovarea interculturalităţii. Ex: un
pantalon, une blouse etc.
2. Comunicare în limba străină :
- Identificarea obiectelor de îmbrăcăminte, pornind de la documentele audio-video prezentate în
manualul digital; cântec.
Les vêtements – youtube (https://www.youtube.com/watch?v=JDidxfQ4qB4)
- Realizarea de jocuri de rol vânzător-cumpărător; crearea unor ţinute potrivite pentru situaţii diverse
(cinema, plajă, şcoală, nuntă)
- Realizarea unui poster – “Ţinuta mea preferată”
- Folosirea culorilor în descrierea articolelor de îmbrăcăminte, a gradelor de comparaţie a adjectivelor
(trop petit, plus grand, une autre couleur- jaune etc)
3. Competenţe digitale:
- Utilizarea unui dicționar on-line, descoperirea de diferite articole de îmbrăcăminte care să poată fi
folosite în diferite situaţii
- Efectuarea unor exerciţii pe Internet pe tema obiectelor de îmbrăcăminte
(https://www.youtube.com/watch?v=C5FQrSImJGg)
4. Competenţe matematice:
- Abilitatea de a folosi numerele pentru exprimarea taliei, numărului de la încălţăminte, .
5. A invata sa inveți
- Dobândirea de cunoștințe referitoare la denumirea obiectelor de îmbrăcăminte, utilizarea
dicționarului personal .
6. Competenţe sociale şi civice:
- Dialoguri, interacţiune verbală simulată într-un magazin cu articole de îmbrăcăminte, folosind
formule de salut, de politeţe, folosirea unui lexic pe tema achiziţionării unor articole pentru situaţii diverse.
7. Spirit de initiaţivă şi antreprenoriat:
- Tema de proiect şi prezentarea acestuia prin mesaje scurte: realizarea unei defilări de modă . Ex: Et
maintenant, voilà Patricia! Elle porte.... şi continuă astfel, prezentând articolele de îmbrăcăminte.
8. Sensibilizare şi exprimare culturală:
- Căutare de imagini sau benzi desenate pe internet, sau folosirea unor documente autentice în
activităţile de învăţare. (Okapi, Le monde des ados)
Probele de evaluare şi de autoevaluare care au fost propuse, au verificat formarea şi dezvoltarea
abilităţilor de comunicare (verbală, scrisă, multimedia), de colaborare, de muncă în echipă şi de muncă
individuală, de reflecţie, de creativitate, de cercetare, de coordonare a procesului de autoformare. Evaluarea
850
formativă se poate realiza prin: prezentare orală, jocuri didactice, joc de rol, simulări, exerciţii on-line, fişe
de lucru, fişe de auto-evaluare. Evaluare finală: prezentarea orală (parada modei).
851
DEMERSUL DIDACTIC DIN PERSPECTIVA
INVAȚARII ASISTATE DE CALCULATOR
PROF. CORTEZ GABRIELA VANDA

LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAI NANU”, BROSTENI
Activitatile on-line in cadrul „Școlii de acasă ” demonstrează, încă o dată, ca „școala nu transmite
doar informații...”. În urma acestei experiențe, de 3 luni de învățământ on-line, principala concluzie care se
poate trage este că această formă de învățământ poate substitui învățământul „față în față” pentru o perioadă
de timp, poate, deasemeni, completa învățământul „clasic” și nicidecum de a-l înlocui.
Una dintre caracteristicile acestei perioade a fost aceea că, atât profesorii cât și elevii au suferit din
cauza lipsei comunicării directe; apropierea de celălalt a lipsit și elevilor le era dor de veselia inerentă orelor
de curs și mai ales, pauzelor.
Învățarea prin cooperare și colaborare, deasemeni nu a putut avea loc, mai ales la școlarii din ciclul
primar, aceștia nestăpânind utilizarea tuturor fucțiilor calculatorului și /sau a platformelor și mijloacelor
electronice de comunicare.
Procesul de învățare, formare și dezvoltare de competențe a fost încetinit, învățământul on-line
neavând eficiența celui clasic. Feed-backul a avut de asemeni calitate scăzută, pentru că o temă corectată
cu ajutorul programului Paint, și explicațiile suplimentare date cu ajutorul Messenger-ului, nu au eficiența
corectării „față în față”; o altă caracteristică fundamentală a acestei perioade, a fost aceea că, procesul de
învățământ s-a desfășurat cu ajutorul și sprijinul părinților pentru categoria de vârstă 3 – 11 ani. Cu mici
excepții, copiii nu au cunoștințele necesare utilizării P.C.-ului sau platformelor de învățare, și nici nu posedă
independență totală în efectuarea muncii independente.
Marile avantaje ale învățământului mediat de tehnologie au fost:
- am continuat activitatea de formare a competențelor ce definesc profilul absolventului de clasa a
IV-a;
- acitvitatea didactică a căpătat alte nuanțe, pentru a avea eficiență într-un mediu total diferit față de
cel al clasei;
- atât cadrele didactice cât și elevii au fost nevoiți să își formeze „din mers” abilități, cunoștinte
specifice utilizării claculatorului și platformelor de învățare;
- am descoperit împreună moduri noi de a facilita învățarea intermediată de calculator;
- am descoperit multe platforme de învățare, jocuri didactice, noi moduri de prezentare accesibilă a
informației ;
- într-o perioadă grea, de distanțare socială, ne-am putut întâlni virutal și nu am pierdut legătura,
definitiv.
Am realizat în această perioadă întâlniri virtuale prin intermediul platformei Zoom, întâlniri care nu
depășeau 35-40 de minute per oră, apoi pauze de 20 de minute, fără ca activitatea în fața calculatorului să
depășească 2 ore pe zi.
Temele realizate de elevi îmi erau trimise prin intermediul Messenger-ului; le corectam zilnic și le
trimiteam copiilor ; toți copiii și părinții clasei au făcut parte dintr-un grup Facebook, unde postam zilnic
schema lecției, tutoriale youtube, jocuri prin intermediul platformelor: wordwall.net; learningapps.org;
Mentimeter, www.jigsawplanet.com; read.bookcreator.com .
Această perioadă a fost un prilej de învățare pentru noi toți, profesori, elevi și părinți. Sperăm să
revenim la activitatea normală după vacanță, în condiții de siguranță deplină, pentru ca fiecare din noi să
își poată îndeplini plenar rolul de formator sau educabil, utilizînd înțelept toate noile achiziții dobândite în
acest răstimp.
852
AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE INVAȚARII ONLINE
COSTACHE GEORGETA
EDUCATOARE ȘCOALA GIMNAZIALA ”EUGEN BARBU”
SECTOR 1, BUCUREȘTI
Recent s-au dezvoltat noi forme tradiționale de învățare. În mod cert, din ce în ce mai multe persoane
aleg să își îmbunătățească abilitățile folosind învățarea online. Majoritatea oamenilor spun că este benefic,
în timp ce alții susțin că educația online are și dezavantaje.
Metoda de educație online este avantajoasă din mai multe motive. În primul rând, este foarte
convenabil. Un om poate utiliza acces la computer și conexiune la internet oriunde, de exemplu, acasă, în
aer liber sau chiar într-un autobuz. Acest beneficiu este deosebit de important pentru persoanele care
locuiesc în zone rurale îndepărtate și nu se pot regăsi sau face naveta la școală, dar trebuie luată în
considerare lipsa dotarilor sau a unei conexiuni la internet. Cu toate acestea, este util și pentru părinții care
doresc să studieze cu copiii mici acasă, să lucreze în confortul propriei locuințe.
Pe de altă parte, învățarea online are și aspecte negative. Pentru început, interacțiunea socială limitată
împiedică studierea un timp îndelungat. Întotdeauna programele online oferă oamenilor posibilitatea de a
se limita la utilizarea programului lor. Mai mult, singura metodă de comunicare a învățării online este prin
e-mail, chat room sau grupuri de discuții. Oamenii nu pot interacționa cu ceilalți față în față. Este o
modalitate de comunicare nefirească.
În concluzie, modul de învățare online are atât pro și contra. Învățarea online este necesară, datorită
faptului că ușurează și accelerează o metodă pentru a-și aprofunda abilitățile. Există mai multe avantaje de
a participa la cursuri în clasă în comparație cu online; cum ar fi posibilitatea de a se întâlni fizic cu
educatorul, de a cere feedback și de a vedea reacția acestuia.
În modul tradițional al cursurilor în clasă este mult mai ușor să gestionezi timpul. Copii au mai mult
timp pentru a se întâlni cu colegii și mai mult timp pentru ca temele din planificare sa fie repetate. Mulți
copii învață cel mai bine prin interacțiunea față în față sau abordarea practică oferită de educator, în timp
ce participă la cursuri în mediul de clasă. Cursurile online ar putea fi eficiente pentru unii copii, cu toate că
mulți învață făcând, văzând și putând interacționa cu un cadru doidactic și colegii lor.
Abordarea constructivistă socială se bazează pe presupunerea că indivizii învață să-și construiască
cunoștințele și semnificațiile prin interacțiunea cu ceilalți. Este de părere că cunoștințele nu sunt prezentate
indivizilor, ci rezultă dintr-un dialog activ în care oamenii își creează propriile căi de învățare și cunoștințe.
Conform abordării constructiviste, elevii comunică cunoștințele altora care oferă feedback. (Alkharusi,
Hussain, Ali Kazem și Ali Al-Musawa Qaboosi pag. 10).
Cursurile online au avut un impact extraordinar asupra instruirii și învățării. Oportunitățile de educație
la distanță au adus sala de clasă la domiciliu, oferind copiilor privilegiul de a participa la ore fără
inconvenientul de a călători efectiv pentru asta.
Inconvenientul major la nivel preșcolar este acela că, la aceasta vărstă copiii nu au abilitățile
tehnologice necesare pentru a lua cursuri online, ceea ce face ei să se bazeze pe ajutorul părinților, sau a
unui adult. Unii copii cu greu pot obține acces la internet și un computer, deoarece costul obținerii unui
computer este ridicat.
Atribuțiile de grup în mediul de clasă au un program mai bine definit, cu mai mult timp pentru
realizarea proiectului în clasă. Acest lucru este mult mai ușor, pentru că se pot întâlni fizic unul cu celălalt
și pot discuta față în față, în comparație cu încercarea de a face sarcina de grup online, ceea ce ar putea fi
provocator din cauza conflictelor de planificare.
Există programe stabilite în mediul clasei, dar dacă profesorul simte că elevii lor nu înțeleg conceptul,
pot schimba programul sau pot adapta predarea.
În mediul clasei, educatorul poate vedea cine depune efortul în sarcina de grup și acordă creditul
corect copiilor care depun efort. Acest lucru permite copiilor care nu depun eforturi, să fie stimulați,
incurajați, atrași prin alte metode și procedee. Întâlnirea cu educatorul și colegii față în față permite o mai
bună înțelegere a feedback-ului, pe care îl primesc de la educator și colegii de clasă și le permite să
îmbunătățească comportamentul.
853
Sarcinile de grup la clasele online sunt mult mai greu de planificat și necesită mult mai mult timp
pentru a-ți da seama când toată lumea poate lucra. Atunci când trebuie folosit un program pentru a comunica
trebuie ținut cont de programul și disponibilitatea părinților pentru a planifica fiecare program.
Atribuții individuale :
În mediul tradițional de clasă, sarcinile individuale pot fi uneori grele și este nevoie de ajutor din
partea educatorului.
S-a spus că în evaluarea învățării și a activităților copiilor este nevoie de jumătate din timpul
profesional al educatorului în clasă, ceea ce reprezintă una dintre numeroasele responsabilități ale acestuia.
Teste :
Efectuarea testelor în mediul de clasă devine uneori puțin copleșitoare, dar este și cea mai bună
modalitate de a face testul, deoarece există posibilitatea de a pune întrebări cu privire la test și de a putea
să se întâlnească fizic cu alți colegi și cu educatorul.
Există mai multe avantaje de a frecventa cursuri în clasă în comparație cu a studia online; cum ar fi
interactiunea cu educatorul, cu personalul din unitate, cu colegii, de a cere feedback și de a vedea reacția
lor.
În ceea ce mă privește, frecventând cursurile în modul tradițional, participând la activitatile din clasă,
permite copiilor o îmbunătățire net superioară a cunoștințelor lor și le oferă mai multe feedback din partea
educatorului. Permite o mai bună comunicare și socializare.
Bibliografie :
1. Knowledge, skills, and attitudes of preservice and inservice teachers in educational measurement,
Alkharusi H., Kazem A.M., Al-Musawai A., (2011) Asia-Pacific Journal of Teacher Education;
2. Exploring primary pre-service teachers’ use of ‘assessment for learning’ while teaching primary
physical education during school placement, Macken, S., MacPhail, A., Calderon, A., 2020, Physical
Education and Sport Pedagogy;
3. Courseology: A Proven Step-By-Step System to Launch Your Online Course in 3 Days!, Vaida,
B., 2016, Createspace Independent Pub;
4. Educația azi, Abrudan, C., 2005, Editura Universității din Oradea;
5. Copilul și copilăria – o abordare psiho-pedagogică, Bonchiș, E., 1998, Editura Imprimeria de Vest,
Oradea.
854
PROFESOR PENTRU INVAȚAMANT PRIMAR

COSTACHE MARCELA MARIA
ȘCOALA GIMNAZIALA ”PROF. ILIE POPESCU”
COMUNA ȘOTANGA, JUDEȚUL DAMBOVIȚA
Ne aflăm într-un moment al istoriei în care se schimbă ceva fundamental şi inexorabil.

Profesorii au mutat cursurile în mediul virtual, sunt mai îngăduitori şi încearcă astfel să-i ajute pe
elevi să depăşească mai uşor această perioadă.
Dezbaterile cu privire la predarea față în față versus predarea on-line (sau la distanță) sunt prezente
de ceva timp în cadrul discuțiilor referitoare la eficiența educației în general. Fiecare tip de predare are
susținătorii ei și, firește, avantaje și dezavantaje. Pandemia actuală pare să grăbească însă lucrurile.
Dezvoltarea explozivă a tehnologiei informaţionale a calculatoarelor şi a microcalculatoarelor, a
oferit variate posibilităţi de ameliorare şi modernizare a activităţii din toate sectoarele şi a făcut să se
constituie treptat, un mediu informatizat, determinat de ştiinţa prelucrării automate a informaţiilor.
Astăzi, funcţionalităţile calculatorului, fiind bine cunoscute și având următoarele avantaje, reprezintă
un real sprijin în educația copiilor:
1. Calculatorul este un mijloc mai eficient decât tabla sau foaia de hârtie de înregistrare a unor
expresii, prin linii, forme, culori. Astfel, are capacitatea de stocaj nelimitat pentru toate felurile de
informaţii, capacitatea de modificare infinită, de adiţionare şi reconfigurare, capacitatea combinatorică
multiplă a modurilor de expresie (prin text, simbolistică, aspect grafic, colorit), posibilitatea de a opta pentru
instrumente diferite de lucru (dicţionare, enciclopedii, pagini web personalizate, baze de date).
2. Calculatorul este un mijloc de construcţie şi de modernizare care combină mai multe feluri de
raportare la cunoaştere: poate stoca idei şi teorii variate, poate simula fenomene sau realităţi fizice altfel
imperceptibile
3. Calculatorul integrat într-o reţea este un mijloc excelent de comunicare şi exteriorizare a copilului,
mai ales a celui cu inteligenţă intrapersonală, timid şi retras
4. Calculatorul este un mijloc excelent de experimentare la vârsta infantilă: în faţa monitorului,
copilul descoperă mai uşor universul, experimentează reacţii în faţa lui, chiar reordonează datele existenţei,
în acord cu nevoile şi aspiraţiile sale.
5. Calculatorul este un dispozitiv excelent de programare; prin intermediul lui, se pot executa operaţii
proiective, se poate stabili o anumită succesiune de secvenţe cu caracter operaţional, care facilitează
inclusiv dobândirea şi exersarea de abilităţi tehnice.
Deși învățământul prin intermediul resursele web prezintă numeroase avantaje față de învățământul
tradițional, putem afirma faptul că nu întotdeauna metodele de e-learning sunt cele mai eficiente. Putem
remarca de asemenea valențele benefice pe care internetul le are în predarea, învățarea sau evaluarea
disciplinelor școlare și faptul că nu mai există multe domenii în care resursele web să nu joace un rol
fundamental în rezolvarea problemelor curente. În același timp însă, resursele Web influențează
învățământul într-un mod negativ. În multe instituții de învățământ, educația on-line este egală cu postarea
cursurilor pe o platformă de specialitate. Desigur că acest lucru este absolut util, dar, de multe ori,
informațiile nu mai sunt asimilate de către elevi așa cum ar fi trebuit să fie.
Bibliografie:
1.Ionescu, Miron, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004
2.Nebunu, Mihai, Multimedia în predarea-învăţarea literaturii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005
855
EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ – GRĂDINIȚA ONLINE
PROF. ÎNV. PREȘC. COSTIN GEORGIANA ALEXANDRA
Activitățile ce le voi oferi drept exemplu au fost aplicate deja pe o grupă mică, cu preșcolari cu vârste
cuprinse între 3 și 4 ani. În urma parcurgerii acestor activități, am întâmpinat disfuncții precum: părinții
comunică în funcție de disponibilitatea dumnealor – nu se poate realiza un program orar pentru a comunica;
lipsa materialelor demonstrative, râmase în grădiniță; lipsa socializării între preșcolari – componentă
esențială și nelipsită în activitatea din grădiniță; imposibilitatea desfășurării jocurilor și lucrărilor în echipă,
încărcarea și suprasolicitarea telefoanelor datorită volumului mare de poze și înregistrări; prezența
indispensabilă a unui adult atunci când preșcolarului lucrează, nerespectarea unui orar zilnic, datorită altor
activități ale părinților. Pentru ameliorarea și îmbunătățirea acestor disfuncții am întreprins mai multe
măsuri remediale: comunicarea indiferent de oră, respectând doar un interval de odihnă, improvizarea și
adaptarea materialelor folosite pentru a putea fi realizată activitatea propusă de cât mai mulți copii,
descărcarea pozelor și filmărilor pentru a elibera memoria telefonului, realizarea unui activități diferite
precum înregistrări audio cu povești spuse de educatoare, realizarea de puzzle-uri pe un site specific acestui
tip de activitate, etc.
Ținând cont de particularitățile învățământului preșcolar, indicat este ca acasă să se realizeze
activitățile specifice domeniilor experiențiale. Înainte de a exemplifica activități pentru fiecare domeniu în
parte, enumăr câteva reguli care să ajute la buna desfășurare a activităților: elaborarea conținuturilor cât
mai pe înțelesul copiilor și părinților; cuprinderea a cât mai multe materiale din natură sau care se regăsesc
în orice casă; utilizarea moderată a platformelor și site-urilor educaționale; utilizarea fișelor de lucru ce pot
fi redate de părinți, fără a folosi imprimanta.
Activitățile propuse pentru ”grădinița online” au fost desfășurate, asa cum este normal, încadrându-
se într-o temă săptămânală. Orarul orientativ a presupus: domeniul științe – cunoașterea mediului în ziua
de luni; domeniul științe – activitate matematică și domeniul om și societate – activitate practică în ziua de
marți, domeniul limbă și comunicare și domeniul estetic și creativ – activitate artistico-plastică în ziua de
miercuri, domeniul estetic și creatic – activitate muzicală în ziua de joi și domeniul psiho-motric în ziua de
vineri. Pentru fiecare se propun câte două activități, pentru a avea mai multe opțiuni din care să aleagă, în
funcție de preferințele și posibilitățile fiecăruia.
Exemple pentru săptămâna intitulată ”Mijloace de transport”
D.Ș. Cunoașterea mediului:
,,Mijloace de transport ,,- convorbire (clasificare, utilitate, descriere)
”Mijloace de transport” – joc interactiv de sortare a mijloacelor de transport după mediul unde circulă
(www.wordwall.net)
D.Ș. Activitate matematică:
,,Al treilea este în plus! ,,- joc logic
,,Încarcă camionul cum îți spun! ,,- joc consolidare numerație 1-3
D.O.S: Activitate practică:
,,Bărcuțele mele pe apă s-au dus! ,,- îndoire, confecție (tutorial www.youtube.com)
,,Bărcuțele mele pe apă s-au dus! ,,- experiment plutire
D.L.C.: Educarea limbajului:
,,Semaforul Licurici! ,,- învățare poezie
,,Ziua buldozerului ,,- poveste (www.yumpu.com)
D.E.C: Activitate artistico-plastică:
,,Mijlocul de transport preferat ,,-pictură în contur (fișe www.facebook.com)
”Mașina mea de plastilină” - modelaj
D.E.C: Activitate muzicală:
,,Autobuzul ,,- audiție cântec (www.youtube.com)
Șoferul de autobuz ,,- joc distractiv cu mișcări indicate de șofer
D.P.M. Activitate psiho-motrică:
,,Cursa mașinuțelor ,,- joc de îndemânare
,,Urme de cauciucuri ,,- joc distractiv (consolidare concepte mic-mare, lung-scurt, gros-subțire)
856
Exemple pentru săptămâna intitulată ”Meserii pentru copii”
D.Ș. Cunoașterea mediului:
,,Meserii pentru copii ,,- lectură după imagini (clasificare, utilitate, descriere)
”Meserii pentru copii” – vizionare clip video cu imagini și descrierea meseriilor (www.youtube.com)
D.Ș. Activitate matematică:
,,Unde s-a așezat turtița? ,,- joc matematic (forme geometrice)
,,Decorăm prăjiturele, facem matematică cu ele! ,,- joc consolidare numerație 1-3
D.O.S: Activitate practic-gospodărească:
,,Maestrul bucătar! ,,- realizarea unor turtițe/biscuiți din aluat
,,Să facem pizza! ,,- joc cu materiale la alegere
D.L.C.: Educarea limbajului:
”Fiecare meserie cu unealta ei” – formulare propozitii simple
”Bondocel își alege o meserie” – poveste (www.youtube.com)
D.E.C: Activitate artistico-plastică:
,,Meseria preferată ,,- pictură în contur (fișe www.facebook.com)
”Unelte pentru meserii” – modelaj
D.E.C: Activitate muzicală:
,,Ce te faci când vei fi mare ,,- cântec (www.youtube.com)
”Aș vrea să cânt și să dansez cu colegii mei!” – audiții cântece, amintirea numelor colegilor de la
grădiniță
D.P.M. Activitate psiho-motrică:
,,Pompierul Sam are nevoie de ajutoare! ,,- traseu aplicativ
,,Polițistul găsește hoțul ,,- joc distractiv (cald-rece)
857
FORMARE CONTINUĂ ÎN PERIOADA PANDEMIEI
PROF. ÎNV. PRIMAR COSTOIU RALUCA ELENA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ALBENI
S –a putut face carte și în pandemie, dar cu multe sacrificii. Sunt profesor învățământ primar la Școala
Gimnazială Nr.1 Albeni, la clasa I.
Am avut o dificilă misiune în tot acest timp, și anume să mențin conectați la orele online copiii pe
care îi coordonez.
Vă mărturisesc sincer că am reușit să mă împart pentru fiecare dintre ei: cu unii am lucrat dimineața
pe grupul de messenger al clasei, iar cu cei care nu au avut dispozitivele necesare, m-am conectat după-
amiaza și am lucrat pe Zoom. Recunosc, au fost zile întregi de oboseală cronică: fișe de lucru, teme
corectate, ore în fața micului ecran.
Computerul poate fi și cel mai bun prieten al copiilor dornici de joacă, dar și un obiect care îți ia
energia bună, te epuizează treptat.
În calitate de părinte, la rândul meu, am încercat să nu îi țin cu ochii în calculator ori pe telefoane ,
fiindcă majoritatea au lucrat de pe telefoane. Astfel, am reușit să dozez informațiile pentru cele trei ore de
lucru intensiv. Am apelat și la medode noi de învățare pe care le-am desprins de pe platformele Cecis. Am
apelat la metodele Mozaic, iar copilași au fost foarte încântați.
Trebuie să subliniem marele dezavantaj: nu au avut acces cu toții le orele online.
Dar important este să găsim soluții: ,,Adevărata bucurie nu constă în a te afla în vârful muntelui, ci
în plăcerea de a-l escalada” G.Garcia Marquez. Așadar, nimeni nu ne-a prevenit că va fi atât de greu, dar a
trebuit să ne gestionăm resursele.
858
ȘCOALA DE ACASĂ, O PROVOCARE PENTRU
ELEVI, PĂRINȚI ȘI PROFESORI
PROF. COTCA ALINA
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc cel mai frecvent aplicații
simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev) precum Whatsapp sau Messenger sau
chiar apeluri telefonice. Pe locurile următoare se situează: utilizarea resurselor educaționale deschise și
laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc., apoi platformele specializate de
elearning și aplicațiile pentru apeluri video/ videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams.
Orice proiect de educație la distanță este un demers pedagogic ce presupune redimensionări de
conținut și de strategie comunicațională. Profesorii sunt pregătiți să facă față acestei provocări și să
compenseze inconvenientul și deficiențele instrumentelor digitale disponibile prin creativitate didactică,
proiectare minuțioasă, instruire personalizată. Oricum, vorbim despre un compromis și o încercare de a face
tot posibilul într-un context de educație atipic și incomod, mai ales pentru clasele mici.
activități de învățare suficient de eficiente și/sau atractive pentru toți elevii: lipsa instrumentelor potrivite
Motivația rămâne un factor esențial în tot acest proces. Este vorba despre motivația cadrelor didactice
de a proiecta și a desfășura activități de învățare semnificative, autentice, dar și de motivația elevilor pentru
învățare. Diferența este că acum feedbackul elevilor este mai dificil de obținut, iar dificultățile tehnice
constituie câteodată un impediment serios. Cadrele didactice trebuie să dea dovadă de creativitate
pedagogică pentru a trece dincolo de zona de confort pentru a face lucrurile ALTFEL în această perioadă.
Experiențele tuturor țărilor avansate arată că cele mai eficiente politici educaționale și mecanisme de
suport sunt cele care iau în considerare cercetarea, iar deciziile bazate pe dovezi și pe consultarea tuturor
actorilor implicați sunt cele care funcționează într-adevăr. Investigația noastră arată că profesorii și elevii
au nevoie de sprijin diferențiat pentru a performa în situația atipică actuală. Indiferent că educația se face
la distanță sau nu, în esență rămâne un act pedagogic.
Tendința de a înțelege învățarea ca pe etapele de netrecut ale unei linii de producție, în care produsul
e bun dacă a trecut exact și la timp prin punctele A, B, C... etc. este specifică nepedagogului. Cu atât mai
specifică părintelui care are un fel de naturală urgență și presiune să-și aducă la linia de sosire copiii.
Nu există „linie de sosire". Procesul de creștere intelectuală - ca și cel de stabilizare fizică și imunitară
- e unul cu mult „dus-și-ntors". Creșterile sunt urmate de regres, revelațiile sunt traversate de blocaje,
859
memoria e contrapunctată de uitări ridicole, performanța e atinsă după multe căderi și ridicări. Învățarea e
o spirală, cu bucle continue de reîntoarcere, eroare, neputință, pierdere a încrederii.
Creșterea se întâmplă cu adevărat când copilul e însoțit în drumul lui de un om care are o proiecție
luminoasă despre variantele devenirii, nu de unul cu reflexe funcționărești de măsurare și îndoială
permanentă.
860
P. I. P. COTEȚ ADRIANA
ȘCOALA GIMN. ,,PROF. NICOLAE CARANDA,, - GLOGOVA, GORJ
Elevii, profesorii, autoritățile și părinții încearcă să se adapteze la noua realitate, cea a distanțării
sociale, în care procesul educațional trebuie să continue în mediul on-line până la sfârșitul anului școlar.
Procesul a fost testat din mers, profesorii s-au adaptat situației într-un timp foarte scurt, iar elevii și-au
folosit propriile telefoane, tablete sau laptopuri, sau pe cele ale părinților, pentru a putea urma lecțiile on-
line.
Pe fundalul pandemiei de corona virus, care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă
organizate în prealabil. Tot acest context înseamnă mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de
coordonare pentru profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa
fizică și nu toate orele vor putea fi organizate online, exemplele reușite ale celor care au început deja
să aplice aceste măsuri arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare.
Succesul unui astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună. Pentru a fi cât mai
eficientă, pentru ciclul primar:
O Am comunicat pe grupul de Whatsapp, Messenger sau canalul prestabilit cu părinții sau cu
O Am pregătit pregăti și împărtășit un program săptămânal cu intervalele orare în care vom
organiza întâlnirile online, pe teme. Spre exemplu, luni, de la 9 la 9.50: Sesiune de organizare cu toată
clasa pe Classrom, de la 10 la 10.50 ora de română pe Classrom, de la 11.00 la 12.00 Tur virtual la
muzeu etc.
o Este foarte important ca părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să
sprijine învățătorul în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Elevul trebuie să aibă acces la
Internet de pe laptop/calculator sau telefon, căști și webcam (opțional) pentru a putea participa online.
o Pentru elevii care nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se putea
conecta, a trebuit să concep fișe și activități speciale și să discut cu persoana care are elevul în grijă
săptămânal, pentru a mă asigura că acești copii continuă să lucreze. Am comunicat și telefonic cu
elevii și chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arăt că mă preocupă starea
fiecăruia și că am în continuare așteptări și sarcini clare. Chiar și așa, vor fi mulți copii care rămân
O parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având
astfel un impact negativ asupra învățării temeinice. Disfuncții în ceea ce privește următoarele activități
de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană, sprijin personalizat pentru elevii cu
nevoi speciale de învățare, monitorizarea ritmului învățării, feedback pentru corectarea promptă sau pentru
confirmarea achizițiilor, explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor, consiliere
individuală. Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, pot semnala, în ordine: lipsa
învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii, lipsa instrumentelor potrivite pentru
predare-învățare-evaluare la discipline, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul
disciplinei, lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și
utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale .
861
862
ŞCOALA DE ACASA- UN EXPERIMENT!
PROF. ÎNV. PRIMAR COTEŢ GHEORGHIŢA

LICEUL TEORETIC „IONIŢĂ ASAN” CARACAL- OLT
A aduce şcoala în casă a fost un experiment bun şi revelator. Numai că nu trebuie uitat faptul că
învăţământul este o activitate destul de complicată, este o refacere pe scurt a aventurii cunoaşterii umane,
de la origini până în prezent. De aceea cred că învăţământul on-line, comparat cu cel „offline”este o
pierdere.
Închiderea şcolilor ne-a prins complet nepregătiţi şi ne-am înhămat la această sarcină de nevoie, unii
dintre noi complet nepregătiţi.
Am să mă refer, în rândurile de mai jos, la patru motive importante pentru un şcolar, în zilele în care
şcoala nu era închisă:
• O rutină fixă a zilei, o rutină instituţonală: Copiii descoperă un ritm de lucru, un amestec între
libertăţi şi constrângeri, cărora trebuie să se alinieze, copiind comportamente de grup. Acasă este greu să
transformi sufrageria şi mediul domestic de viaţă în regim organizat, planificat, repetabil şi monitorizat de
dascăl, nu de părinte. Copiii au nevoie de asta - de o figură autoritară, în afara familiei. ( „autoritate” nu cu
sens de severitate)
• Un rol în grup, o confirmare personală câştigată din oglindirea în ochii celorlalţi
În pauze- copiii învaţă mult din punct de vedere socio-emoţional, îşi exersează puterea limbajului
verbal şi non verbal. Şi acasă se întâmplă acest lucru, dar după vârsta de 5 ani, familia nu poate înlocui
anturajul. În momentul în care copilul a intrat pe poarta grădiniţei începe o nouă redefinire a sinelui, o
prelungire a construcţiei pe care mama şi tata o încep iniţial, dar nu este suficient. Copiii merg la grădiniţă,
la şcoală ca să se descopere. De aici le vine energia care hrăneşte dezvoltarea academică: de la relevanţa
conectării cu celălalt.
• Ethosul şcolii: Spaţiul clasei, aşezarea în bănci, instrumentele de lucru- toate funcţionează ca un
ritual care are rolul de a declanşa dispoziţia de lucru altfel decât cea de acasă- unde de multă vreme creierul
ştie să se autoseteze pe cunoaşterea autodirijată, spontană şi informală. Copiii nu ştiu încă să amestece un
spaţiu destinat altei stări cu un mod de operare format altundeva. Nu toţi pot face, uşor, tranziţia.
• Raportul emoţional copil-părinte, copil-profesor. Fiecare dintre aceste două relaţii propune o altă
ierarhie tranzacţională. De la părinţi, copilul aşteaptă validare necondiţionată. La şcoală poate fi judecat,
măsurat şi evaluat. Acasă nu suportă ca mama sau tata să facă asta cu el- acest lucru ar însemna că poate fi
iubit mai puţin.
Fiecare dintre cei patru factori la care am făcut referire mai sus nu pot fi reproduşi acasă. De aceea
ne luptăm cu ei, de aceea mulţi copii par să nu aibă motivaţii, de aceea şcolile sunt încă instituţii.
Învăţarea de acasă e la fel de importantă şi poate, uneori chiar mai consistentă decât cea de la şcoală,
cât timp ea e relaţională, inspiraţională, informală.
A aduce şcoala în casă a fost un experiment bun şi revelator, dar acest lucru a creat şi mai multe
vinovăţii şi presiuni pe părinţi. Sper să îşi îngăduie ceva mai multă înţelegere şi relaxare, având în vedere
că cele patru lucruri pe care pe care le-am expus mai sus nu le putem pune în scenă acasă.
863
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE INVAȚĂRII ONLINE
INV. COTET GICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ” SFANTUL ANDREI” BRĂILA
cat si elevii sa se adapteze si sa isi schimbe modul de lucru.
Invatarea online poate avea loc nu doar prin lectii online, ci si pe platforme digitale special create in
acest sens care ofera utilizatorilor posibilitatea de:
-a crea propria clasa si a invita elevii;
-a aloca teme pentru acasa si exercitii pentru lucru individual;
-a urmari progresul fiecarui elev;
Privind cum invatarea este eficientizata prin folosirea internetului, putem enumera mai multe
avantaje, insa putem sa vedem si cateva dezavantaje. In cele ce urmeaza, voi vorbi despre cum vad eu
invatarea prin internet.
Avantaje:
1. distribuirea rapida a materialelor didactice
Profesorii sau administratorii pot transmite foarte repede, oricand, oriunde si oricui informatiile pe
care le doreste. Astfel nu mai este nevoie de sincronizarea persoanelor pentru a se intalni fizic si nimeni nu
va pierde nimic pentru ca informatiile raman online.
2. elevii/ intra in posesia materialelor print-o simpla accesare
Orice persoana din grupul tinta are acces la toate informatiile, oriunde si oricand.
3. existenta continuturilor multimedia
Prin internet pot fi transmise si imagini, videoclipuri, fisiere si orice fel de materiale virtuale care
intotdeauna au eficientizat invatarea.
4. continuturile pot si sterse, corectate sau actualizate cu usurinta
Daca distribuitorul isi da seama ca a transmis o informatie gresit sau poate doreste sa o actualizeze,
el poate face acest lucru oriunde si oricand. De asemenea, orice document poate fi editat si reedidat, astfel
5. serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor
Informatiile pot fi indreptate spre o persoana sau catre mai multe in acelasi timp in mod individual
sau se pot crea grupuri in care utilizatorii pot sa si comunice.
6. folosirea continuturilor interactive, existenta feed-back-ului
Fiind existente grupurile, membrii pot face schimb de experiente, pareri sau informatii. De asemenea,
ei pot primi feed-back in timp real, chiar rapid de la administratorul grupului sau de la colegi. Astfel exista
Dezavantaje:
1. dificultati in utilizarea tehnologiei
Tehnologia avanseaza zi de zi si nu toate persoanele sunt la zi cu noutatile. De aceea de multe ori
sunt intampinate probleme de utilizare si de accesare a informatiilor sau de realizare a unor proiecte sau
teme. De asemenea sunt intalnite situatii de confuzie si dezorientare, de unde apare si lipsa de motivatie.
Dar aceasta problema poate fi rezolvata prin tutoriale video.
2. lipsa comunicarii reale/ fizice
Cand invatarea si comunicarea raman axate in mediul virtual, atunci cand oamenii se intalnesc nu
mai stiu sa comunice si incep sa comunice tot prin tehnologie. Folosirea mediului virtual in exces ne
robotizeaza!
3. situatii limita
Numesc situatii limita cazurile in care o persoana este intr-un anumit context in care nu poate avea
acces la internet sau nu isi permite acest lucru. Din acest motiv, se poate intampla sa piarda o anumita
informatie care ii era utila in acel moment dar pe care nu o poate accesa pe loc. Aceste situatii de criza chiar
864
Concluzii:
Copiii au acces la materiale si dupa incheierea lectiei online.

incercare, de aceea, este important ca elevii sa poata descarca imaginile si materialele video folosite de
Profesorii pot de asemenea sa inregistreze lectia si sa o posteze (fie pe Youtube, fie pe un alt site/blog
unde doar elevii au acces). Zoom ofera optiunea inregistrarii lectiilor live.
Am putut expune cateva idei, insa cu totii stim ca internetul este foarte util in invatare, atat a celor
motivatie puternica pentru a o utiliza in mod eficient.
Bibliografie:
Cucoş, Constantin, 2006, Informatizarea în educaţie. Aspecte ale virtualizǎrii formǎrii, Editura
Polirom, Iaşi;
https://elearningindustry.com/self-regulation-in-online-learning – Auto-controlul în învățarea online.
865
EDUCAȚIA DIGITALĂ ÎNTRE NECESITATE, OBSTACOLE ȘI SOLUȚII
ANA-GEORGETA COTUȚIU
Trecerea de la învățarea față în față la învățarea online nu a fost ușoară nici pentru profesori, nici
pentru elevi, reprezentând o provocare tocmai pentru că implica o reconsiderare a modului în care eram
obișnuiți să interacționăm unii cu ceilalți. Din această cauză, acomodarea cu această modalitate de
comunicare a fost treptată, graduală, evoluția fiind vizibilă de la o zi la alta.
Din punctul de vedere al profesorilor, părerile sunt destul de divizate. Sunt cadre didactice care
înțeleg rostul și utilitatea acestor activități, reușind să valorifice potențialul acestei forme de învățare,
precum și profesori care consideră că nu este o formă veritabilă prin care pot să-și manifeste potențialul
de educare a elevilor. Dincolo de aceste aspecte, o certitudine este faptul că nu am fost pregătiți pentru o
astfel de abordare a învățării (existând prea puține formări ale cadrelor didactice în această direcție) și
că este necesar un timp pentru ca toți factorii implicați în acest proces educativ să înțeleagă potențialul pe
care îl are învățarea online.
Având în vedere situația creată de suspendarea pe termen lung a cursurilor, în contextul limitării
consecințelor sau efectelor negative create de această pandemie cât și incertitudinea a ceea ce va urma în
perioada următoare, unitățile de învățământ au fost nevoite să adopte măsuri pentru ca beneficiarii primari
– elevii- să poată continua activitățile didactice. Befeciarii secundari- părinții, terțiari- comunitatea- au
fost informați în parmanență asupra modalităților de lucru.
Astfel platformele folosite sunt următoarele: Zoom, fișele de lucru au fost trimise prin WhatsApp,
Facebook Messenger.
A fost o măsură adoptată forțat, fără să aibă, însă, în prealabil, pregătirea necesară. S-a stabilit
aplicarea acesteia imediat, cu toate că nu exista fondul necesar desfășurării orelor așa cum se așteaptă
elevii, profesorii și părinții. Profesorii au fost forțați să își descarce platforme, să utilizeze tot ceea ce
cunosc și să învețe, cât de curând posibil să comunice cu elevii. Consider că adaptarea s-a efectuat, dar
rezultatul nu e cel dorit.
Elevii cu ajutorul părinților au participat cu drag, cu interes la activitățile propuse, au desenat, au
pictat, au colorat, au modelat, au ascultat povești, au învățat poezii și alte activități specifice grădiniței.
Deci… Școala online este o forma fără fond... A fost adoptată forțat forma, dar nu s-a creat fondul!
866
EVALUAREA. PROVOCĂRI, PERSPECTIVE.
PROF. COTUTIU TEODOR

LICEUL TEHNOLOGIC ION CAIAN ROMANUL
Informatizarea societății și pătrunderea tot mai pronunțată a instrumentelor TIC în sistemul de

predare-învățare trebuie să aibă repercusiuni și asupra mijloacelor și metodelor de evaluare la care
profesorul poate să aibă acces în societatea comunicării și informatizării generalizate iar anumite
evenimente contemporane de anvergură, precum criza COVID, nu fac decât să grăbească și mai mult
procesul de inovare în sfera docimologiei.
Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci pe promovarea
metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi creativităţii.
„Activ” este elevul care „depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care întreprinde o
acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a noilor cunoştinţe.
„Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material „activismului interior”, psihic, mental,
să devină un purtător al acestuia.” (Ioan Cerghit)
Vorbind despre necesitatea inovării în domeniul metodologiei didactice şi a căutării de noi variante
pentru a spori eficienţa activităţii instructiv-educative din şcoală, prin directa implicare a elevului şi
mobilizarea efortului său cognitiv, profesorul Ioan Cerghit afirmă că : „Pedagogia modernă nu caută să
impună nici un fel de reţetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul
educatorilor, rutina excesivă, indiferenţa etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a
învăţământului pe noi trepte; ea nu se opune în niciun fel iniţativei şi originalităţii individuale sau colective
de regândire şi reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecţionarea şi modernizarea
metodologiei învăţământului de toate gradele. În fond, creaţia, în materie de metodologie, înseamnă o
necontenită căutare, reînnoire şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în instituţiile şcolare.”
Aplicațiile de evaluare în timp real au devenit o
alternativă viabilă la orice disciplină, și chiar o
necessitate, ținand cont de creșterea numărului de elevi
care dețin smartphone-uri cu acces la internet. Putem
astfel transforma telefoanele mobile din dispozitive care
distrag atenția la clasă, în instrumente folosite pentru
îmbunătățirea procesului de învățare. Socrative și
Kahoot! permit profesorilor să creeze teste de evaluare
în timp real, acestea pe lângă alte aplicații ca și Quizizz,
Quizalize sau Infuse Lerning. Dintre aplicațiile utilizate
la clasă, un bun exemplu este reprezentat de platforma Quizizz care permite crearea de teste, jocuri și alte
materiale distractive în cel mai scurt timp. Pe platformă se pot găsi teste și jocuri uimitoare create de alți
profesori/elevi, sau puteți crea propriile materiale și să le împărtășiți oricui. Dacă aplicația Kahoot necesită
afișărilor întrebărilor în față elevilor, deci aveți nevoie neaparat de un proiector, deoarece doar alegerile de
răspuns apar pe dispozitivele lor iar textul răspunsurilor este disponibil numai pe ecranul frontal, pentru
Quizizz este suficient calculatorul și conexiunea la internet pentru a propune elevilor o activitate. Folosind
telefonul mobil, elevii pot accesa rapid orice material propus de profesor. Profesorul poate decide timpul
alocat pentru răspuns, variantele de răspuns corecte și poate să ofere feed-back imediat elevilor legat de
performanțe. Un alt avantaj este și faptul că la finalul testului, profesorul are acces la tabele comparative,
liste de progres etc. pe care le poate salva și urmări mai târziu.
Din perspectiva lecției de limba și literatura română, testele de tip quizizz mi s-au părut foarte
eficiente în cadrul activităților de verificare a lecturii textelor din bibliografia obligatorie.
867
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE INVATARII ONLINE
COVASAN CLAUDIA GEORGIANA
Cu ce ne ajuta tehnologia sa avansam in educatie? Ce avantaje si dezavantaje are? Merita investitia?

...Acestea sunt doar cateva intrebari de care ne lovim adesea. Privind cum invatarea este eficientizata
prin folosirea internetului, putem enumera mai multe avantaje, insa putem sa vedem si cateva dezavantaje.
Avantaje:
1. distribuirea rapida a materialelor didactice - Profesorii sau administratorii pot transmite foarte
repede, oricand, oriunde si oricui informatiile pe care le doreste. Astfel nu mai este nevoie de sincronizarea
persoanelor pentru a se intalni fizic si nimeni nu va pierde nimic pentru ca informatiile raman online.
2. elevii/studentii intra in posesia materialelor print-o simpla accesare - Orice persoana din grupul
tinta are acces la toate informatiile, oriunde si oricand.
3. existenta continuturilor multimedia - Prin internet pot fi transmise si imagini, videoclipuri, fisiere
si orice fel de materiale virtuale care intotdeauna au eficientizat invatarea.
4. continuturile pot si sterse, corectate sau actualizate cu usurinta - Daca distribuitorul isi da seama
ca a transmis o informatie gresit sau poate doreste sa o actualizeze, el poate face acest lucru oriunde si
oricand. De asemenea, orice document poate fi editat si reedidat, astfel corectarea nu mai produce
dificultati.
5. serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor - Informatiile pot fi indreptate
spre o persoana sau catre mai multe in acelasi timp in mod individual sau se pot crea grupuri in care
utilizatorii pot sa si comunice.
6. folosirea continuturilor interactive, existenta feed-back-ului - Fiind existente grupurile, membrii
pot face schimb de experiente, pareri sau informatii. De asemenea, ei pot primi feed-back in timp real, chiar
rapid de la administratorul grupului sau de la colegi. Astfel exista si interactiune virtuala si nu numai
invatare individuala.
Dezavantaje:
1. dificultati in utilizarea tehnologiei - Tehnologia avanseaza zi de zi si nu toate persoanele sunt la zi
cu noutatile. De aceea de multe ori sunt intampinate probleme de utilizare si de accesare a informatiilor sau
de realizare a unor proiecte sau teme. De asemenea sunt intalnite situatii de confuzie si dezorientare, de
unde apare si lipsa de motivatie. Dar aceasta problema poate fi rezolvata prin tutoriale video.
2. lipsa comunicarii reale/ fizice - Cand invatarea si comunicarea raman axate in mediul virtual, atunci
cand oamenii se intalnesc nu mai stiu sa comunice si incep sa comunice tot prin tehnologie. Folosirea
mediului virtual in exces ne robotizeaza!
3. situatii limita - Numim situatii limita cazurile in care o persoana este intr-un anumit context in care
nu poate avea acces la internet sau nu isi permite acest lucru. Din acest motiv, se poate intampla sa piarda
o anumita informatie care ii era utila in acel moment dar pe care nu o poate accesa pe loc. Aceste situatii
de criza chiar nu pot fi controlate.
868
Concluzii
Am putut expune cateva idei, insa cu totii stim ca internetul este foarte util in invatare, atat a celor
motivatie puternica pentru a o utiliza in mod eficient, constructiv, educativ.
869
PROVOCĂRILE PREDĂRII ON-LINE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
PROF. ÎNV. PRIMAR COVERCĂ VALENTINA- IRINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 95 BUCUREȘTI
Anul școlar 2019-2020 a fost un an provocator pentru dascăli, copii dar și pentru părinții acestora. Mi
s-a întâmplat de multe ori, în ultimii ani, la ședințele cu părinții să îi sfătuiesc pe aceștia să limiteze accesul
copiilor la tablete sau telefoane și să se îngrijească să petreacă mai mult timp de calitate, în natură, cu copiii
lor- jucându-se, plimbându-se, plantând flori, etc. Anul acesta însă, din cauza pandemiei provocate de
COVID-19 am fost nevoiți să utilizăm tot mai mult tehnologia pentru desfășurarea procesului de
învățământ.
Am început stângaci, dar încet, încet totul a devenit mai ușor. Am întâmpinat și unele greutăți, dar
am reușit să desfășurăm, zilnic, în bune condiții orele în mediul on-line, pe WhatsApp și pe platforma
Google Classroom. Prima lecție on-line a fost o grea provocare, în care, cu greu, aproape jumătate din elevii
clasei au reușit să se conecteze, toți aveau ceva de spus, probleme cu conexiunea la internet, toate
microfoanele deschise... o aventură. Mi-am dat seama că trebuie să stabilim niște reguli, să exersăm anumite
lucruri. Am stabilit în aceeași zi, după câteva ore, o lecție cu părinții, în care le-am explicat cum ne
conectăm/ deconectăm, cum deschidem/ închidem camera sau microfonul, cum să acceseze linkurile pentru
Google Meet sau pentru diverse tururi virtual, filme, tutoriale, cântece, etc. A urmat apoi, o lecție comună
părinți+copii- învățător+profesorii de la clasă și am stabilit regulile: ne conectăm cu toții până la ora 09:00,
are microfonul deschis doamna învățătoare/ dna profesoară și pe rând, copiii care rezolvă sarcinile primite,
chat-ul era ,,tabla” pe care scriu cei care rezolvă exercițiile, înainte și după terminarea lecțiilor, copiii puteau
rămâne conectați pentru a socializa, pentru a-și împărtăși diverse experiențe și activități desfășurate în casă,
etc.
Modul de învățare tradițional a devenit greu de gestionat, în perioada pandemiei, în comparație cu
învățământul bazat pe resursele Web- noile manuale, cărți ale timpurilor pe care le trăim.
Web site-ul a devenit noul instrument al dascălilor și al elevilor, foarte eficient, care facilitează
procesul de predare/ învățare. Web-ul asigură elevilor un pachet variat de informații științifice fiind incluse
în baze de date, biblioteci online, etc. Atât profesorii cât și elevii pot schimba idei, opinii, prin intermediul
chat-ului sau site-urilor de socializare. Aceștia pot realiza tururi virtuale în muzee de artă, de istorie sau de
științe, în centrele de cercetare, locuri mai greu accesibile elevilor. Elevii pot publica proiecte, lucrări online
acestea fiind vizualizate și evaluate/ apreciate fie de cadrele didactice, fie de colegi.
Clasa a devenit un mediu virtual de învățare, iar aceasta nu mai este determinată de timp și spatiu.
Lecțiile on-line pot prezenta același conținut și pot fi dezbătute la fel ca și lecțiile „convenționale”.
Avantajul este faptul că aceste lecții pot fi accesate oricând și oriunde. În condițiile unei motivații suficiente,
orice elev care are acces la un calculator, telefon performant sau tabletă poate participa activ la lecțiile on-
line.
Resursele Web au devenit indispensabile în predare, învățare și evaluare. Noile tehnologii oferă o
gamă variată de aplicații. Aplicațiile Web sunt mult mai complexe, accesibile și variate, astfel cei care
învață pot accesa din confortul casei resursele necesare, doar cu câteva click-uri.
Dezvoltarea tehnologiei informației și comunicațiilor a condus la nuanțarea modului clasic de a
învăța. Ne îndreptăm spre o revoluție în educație- rolul actual al profesorului, acela de intermediar al
cunoașterii, își pierde mult din pregnanță. Învățarea este orientată către persoană, permițând elevilor să-și
aleagă conținutul și instrumentele corespunzătoare propriilor interese.
Tutorialele de pe Youtube și tururile virtuale ale muzeelor de artă m-au ajutat mult în desfășurarea
lecțiilor la Arte vizuale și abilități practice, cântecele de pe Youtube m-au ajutat la orele de Muzică și
mișcare, cu ajutorul filmelor, copiii au înțeles mai ușor textele de la Comunicare în limba română. Pentru
orele de Matematică și explorarea mediului am accesat o paletă variată și bogată de materiale web.
Învățarea desfășurată dincolo de sala de clasă, cu instrumente online accesibile tuturor și multă
determinare, îi încurajează pe elevi să învețe și să lucreze independent.
Pentru desfășurarea în bune condiții a activității online trebuie trasate anumite reguli:
 Învățătorul comunică, pe grupul de Whatsapp, Messenger, Google Classroom sau
pe canalul prestabilit cu părinții sau cu elevii, orarul și modul de derulare a orelor.
870
 Trebuie pregătit și prezentat un program săptămânal cu intervalele orare în care se
vor organiza întâlnirile online, pe teme.
 Este important ca părintele/ tutorele să pregătească elevul pentru acest program și
să sprijine învățătorul în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Elevul trebuie să aibă
acces la Internet de pe laptop/calculator sau telefon, căști și webcam (opțional) pentru a putea participa
online.
A fost greu pentru elevii care aveau unul sau doi, trei frați mai mari sau mai mici și poate un singur
telefon sau o tabletă/ un telefon și un laptop și aveau nevoie cu toții, în același timp de ele. Au fost câteva
cazuri, în care și părinții, obligați de pandemie să lucreze de acasă, aveau nevoie și ei de telefon, laptop sau
tabletă. Nu au lipsit nici întreruperile provocate de conexiunea la internet. Nu a fost ușor nici pentru copii,
nici pentru dascăli și sunt sigură că nu le-a fost ușor nici părinților. Elevii mei fiind în clasa a doua, părinții
au fost nevoiți să amenajeze un spațiu potrivit pentru desfășurarea activității on-line, să verifice dacă au
reușit copiii să se conecteze, să-i ajute pe copii să acceseze link-urile, să încarce temele și proiectele pe
platformă, etc. Mă bucur că am reușit să fim cu toții o echipă bine sudată și să desfășurăm în bune condiții
și cu rezultate bune lecțiile on-line.
871
DESPRE PRIVILEGIUL DE A FI EDUCATOR
PROF. ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR COVRIG DANIELA
GRĂDINIȚA ,,VIS DE COPIL” TG. JIU
Competența digitală este una dintre acele alte competețe pe care instituțiile de învățământ la au incluse
în programele și planurile de realizare a procesului educativ.
digitale care să corespundă nevoilor și particularităților grupului de elevi este o adevărată provocare.
Și chiar dacă elevii par cu mult mai avansați decât profesorii în ceea ce numim noi tehnologii
informaționale și de comunicare, internet, mediul online, pentru ei, provocarea confruntării cu un asemenea
volum de informații virtuale, și tendințe noi, este cu mult mai mare.
Școala online a rămas o perpetuă provocare. Chiar și în învățământul nostru preșcolar.
Avem privilegiul de a modela caracterele micuților din învățământul preșcolar.
În această perioadă de încercări, copiii au intrat la orele online. Am fost deosebit de încântată deoarece
au intrat toți micuții ajutați de părinții acestora . Școala online a fost așadar presărată de provocări.
Eu în calitate de educator devotat, am încercat să îi implic în cât mai multe activități interactive.
Micuții au răspuns afirmativ tuturor activităților, ne-am jucat, am cântat am făcut exerciții
împreună.M-am bucurat de implicarea tuturor părinților care i-au ajutat pe copii. Personal, sperăm că se
vor schimba anumite aspecte pe viitor.
Trebuie să avem în vedere faptul că Ministerul trebuie să ne acorde tot sprijinul.
872
PROF. COZMA ELENA DOINA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,AL. I. CUZA”
ROMAN- NEAMȚ
Tot ceea ce n-avem de la naştere şi de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin educaţie.
Această educaţie ne vine de la natură, de la oameni sau de la lucruri. Jean Jacques Rousseau
Viața ne arată zilnic fațete noi, ne provoacă în fel și chip, ne testează puterea de adaptare și
capacitatea de a răspunde rapid în cele mai inedite contexte. Multe variabile, puține constante, totuși, unul
dintre aspectele cu care ne confruntăm cu toții este pasiunea copiilor noștri pentru mediul online, insistența
cu care cer să fie lăsați în compania gadget-ului lor preferat sau indiferența cu care resping orice argument
din partea noastră. Mediul online e extrem de apreciat de cei mici încă de la vârste fragede, iar studiile arată
faptul că din ce în ce mai mulți copii petrec semnificativ mai mult timp în fața ecranului – în medie între
trei și cinci ore pe zi. In această perioadă se face o altfel de școală, de fapt școala s-a mutat online. Mulți
profesori lucrază pe diferite platforme și au găsit soluții de a ține legătura cu elevii și de ai determina să
continue procesul educativ de acasă . Toate acestea fără ajutorul părinților nu se pot pune in practică
deoarece mulți elevi au nevoie de sprijinul părinților, mai ales cei mici. Eu, ca profesor de educație fizică
și sport am continuat să lucrez cu ai mei elevi pe platforma Google Classroom, Meet, Zoom și Messenger.
Ne vedem si facem exerciții ca la școală, doar că aici suntem un pic limitați, din cauza spațiului. Cănd ne
vedem fizic, putem face mult mai multe exerciții și putem să ne organiză altfel . E bine și online, dar din
puncul meu de vedere mișcarea este mult mai benefică făcută în aer liber. La celelalte discipline, cred că
școala online se poate desfășura altfel față de lecțile de educație fizică. Copiii sunt pasionați de mediul
online, iubesc jocurile și filmulețele pe care le găsesc pe YouTube, de pildă. Cum le putem explica,
totuși, că există zone și tipuri de conținut care nu sunt potrivite pentru ei, deși acel tip de conținut
este acolo și nimeni nu-l interzice? Cea mai bună metodă de a-i face să înțeleagă ceea ce văd e să îi
încurajăm să vorbească despre lucrurile pe care le văd și care îi fac să se simtă inconfortabil sau care le
generează emoții puternice. În contextul acestor discuții, putem să stabilim limite clare despre ce conținut
e potrivit pentru copii și ce conținut ar trebui evitat. E de asemenea important că dispozitivul pe care îl
folosește copilul să fie amplasat într-un loc vizibil, precum camera de zi, pentru ca interacțiunile copilului
cu internetul să poată fi supravegheate de părinți.Nu e recomandat să-i lăsăm pe cei mici să ia dispozitivele
mobile în camera lor. O soluție fericită din acest punct de vedere sunt produsele de învățare online, unde
copiii descoperă resurse educaționale atât de atractive, încât înțeleg diverse noțiuni de la școală, în timp ce
se distrează. Iată și alte beneficii ale acestei platforme care schimbă din temelii atitudinea copiilor față de
școală și față de pregătirea temelor zilnice:
animații, filme, imagini), reunite într-un singur loc și grupate în funcție de vârstă și specificulînvățării.
Școala online poate fi văzută ca o oportunitate de a se distra, fără să își dea seama că învață în același timp.
Resursele educaționale au grafică frumoasă, adaptată vârstei, au sunete plăcute și interacțiuni atractive cu
obiectele din jocuri, iar atmosfera este relaxantă, veselă, amuzantă. Platforma creează un context plăcut,
ludic în care copiii revăd, aplică ceea ce au învățat, își exersează memoria, atenția, gândirea logică sau își
folosesc inteligența emoțională în jocuri.
Conținuturile și modul de prezentare a acestora sunt adaptate stadiului gândirii, respectă specificul
facilitând înțelegerea și încurajând învățarea. Școala online îți dă prilejul să explorezi noi moduri de
învățare. Metodologia clasică( predare-învățare-verificare) poate fi înlocuită cu mijloace mai atractive. In
acest răstimp am găsit multe videoclipuri cu lecții predate diferit față de cum erau elevii obișnuiți. Ii ajută
să privească subiectele predate la școală dintr-o altă perspectivă. Elevii in lecțiile facute in mediul online
873
au constatat că ce se preda in 50 de minute la școală ei pot invăța individual mult mai rapid. Oricum totul
depinde de ei cum și cât vor să invețe in școala de acasă.
Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea. – Nelson
Mandela
Bibliografie:
1.Kiriţescu C.- ,,Palestrica”, Editura UCFS, Bucureşti, 1964, pp.88-91.
2. https://laurentiumihai.ro/citate-despre-educatie/
3. http://invatareaonline.blogspot.com/2016/04/avantaje
4. https://ro.yestherapyhelps.com/online-training
874
IMPRESII DUPĂ ÎNVĂȚAREA ON-LINE
PROFESOR CRĂCIUN DORIANA MIHAELA,

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 3
DROBETA TURNU SEVERIN, JUDEȚUL MEHEDINȚI
Anul acesta școlar mi-am desfășurat activitatea la grupa mică, o grupă cu 27 de preșcolari care s-au
adaptat cu brio încă de la început la condițiile din grădinița noastră.
În funcţie de vârstă şi modul în care au fost crescuţi, copiii pot avea un anumit volum de cunoştinţe
şi deprinderi atunci când încep primul an de grădiniță. Evaluarea unui copil care începe grădiniţa se face
pornind de la descrierea realizată de către părinţi şi continuă cu o perioadă de observare pe parcursul a 2-3
săptămâni pentru conturarea profilului.
Am evaluat comportamentele deţinute de copii în momentul în care au venit în grădiniţă şi am stabilit
o strategie privind modul în care voi acţiona atunci când acestea se dovedesc a nu fi în avantajul copilului
şi al celor din jurul său. E important ca accentul să fie pus pe comportamentul pozitiv pe care dorim să îl
conturăm, să fim constanţi în a avea această aşteptare şi în a avea continuitate (toţi cei care interacţionează
cu cel mic să aibă aceeaşi viziune, aceeaşi abordare).
Perioada de adaptare a durat aproximativ două săptămâni, mai mult în cazul copiilor extrem de ataşaţi.
În munca cu preşcolarii, am îmbinat în mod cât mai riguros cerinţele planificării cu nevoile şi cu
posibilităţile preșcolarilor din grupa pe care o coordonez.
Începând cu data de 11 martie 2020, datorită implementării stării de urgență, prin care atât cadrele
didactice, cât și preşcolarii au fost nevoiți să rămână la domiciliu, activitățile au fost gândite a fi susținute
on-line. În acest sens, am anunțat părinții că vom continua colaborarea noastră cu ajutorul grupului deschis
pe whatsapp. Toți părinții au răspuns afirmativ și au fost bucuroși că îi putem sprijini chiar și în aceste
condiții.
Am adaptat planificarea și am pregătit materiale pentru a putea fi transmise cu ușurință pe grup.
Fiecare zi începea cu întâlnirea de dimineață – salutul, iar apoi cu predarea materialului pentru ziua
respectivă. Majoritatea copiilor au înțeles care este situația și, deși își manifestau dorul față de colegi și
educatoare au desfășurat activitățile în funcție de disponibilitatea părinților.
Părinții au trimis poze și filmulețe cu produsul muncii copiilor iar cei mici așteptau cu nerăbdare
aprecieri și bulinuțe.
Resursele digitale folosite, cu sau fără modificări, au provenit de pe: Twinkl.com, didactic.ro,
pinterest, vizite virtuale muzee, lecturi de povești realizate de traducători /scriitori, povești audio,
youtube.com. Menționez că aceste resurse au fost folosite atât pentru formarea de noi cunoștințe, cât și
pentru consolidare și testare.
În săptămâna 16 martie - 20 martie 2020, am planificat Școala Altfel și activităţile s-au desfășurat de
asemenea on-line.
Preșcolarii au beneficiat de mai mult timp petrecut cu părinţii, au acumulat noi informaţii în domeniu
IT, învăţând să utilizeze un instrument digital (telefonul) în scop educativ, au avut posibilitatea să înveţe
lucruri noi despre natură, experimentând alături de părinţi şi îndrumaţi de cadrul didactic.
Părinții au beneficiat de faptul că au putut observa nivelul educativ al propriului copil, au putut
observa felul în care micuţul lor se raportează la actul instructiv-educativ, nivelul de implicare al acestuia
în actul instructiv-educativ, au beneficiat de feed-back în timp real atât de la copil, cât şi de la cadrul
didactic, au învăţat că tehnologia poate oferi o nouă formă de educaţie dirijată pentru preşcolar.
În concluzie, la sfârşitul grupei mici preşcolarii sunt bine pregătiţi, conform particularităţilor
individuale iar munca depusă în acest an şcolar se poate caracteriza prin implicare şi progres.
Am avut o relaţie bună și constructivă cu părinţii ceea ce a dus la realizarea 100% a celor prevăzute
în proiectul educativ pentru anul şcolar 2019-2020.
875
ȘCOALA ONLINE INTRE TRADIȚIE ȘI INOVAȚIE
PROF. MARIANA CRACIUN,

COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC "ȘTEFAN CEL MARE", BACAU
Într-o societate în continuă dinamică, școala de acasă (homeschooling) intră în competiție cu școala
tradițională, nevoile educaționale fiind din ce în ce mai variate și raportate la tehnologii și produse
instructive, didactice din mediul virtual. Tehnologia devine astfel parte integrantă a vieții noastre, iar copiii,
de la cele mai mici categorii de vârstă, sunt atrași în mod deosebit de mediul digital, ce primește atributele
dinamismului, interactivității și competitivității. Dincolo de aspectele pozitive, deosebit de atractive și
ofertante ale mediului virtual, utilizarea excesivă a computerului nu va forma în profilul elevilor abilități
sociale sau de viață reale, astfel încât este necesar ca atât profesorii, cât și părinții să-i ghideze cu multă
atenție, diplomație și pricepere.
Produsele de învățare online oferă o paletă largă de resurse educaționale atât de atractive, încât
furnizează și consolidează diverse noțiuni de la școală, în timp ce elevul se distrează. Exemple în acest sens
sunt nenumărate: Asq, Research Gate, Google scholar, Școala Intuitext, Kahoot etc. Resursele educaționale
deschise sau online oferă accesibilitate, rapiditate în furnizarea informațiilor, jocuri educaționale, animații,
experiențe pozitive prin cultivarea creativității și spontaneității, oportunitate de învățare prin joc, adaptare
la specificul vârstei, crearea unei atmosfere relaxante și distractive în achiziționarea de noi conținuturi.
Platformele creează un context plăcut, ludic, în care elevii parcurg noțiuni din diferite domenii de învățare,
revăd, aplică ceea ce au învățat, își exersează memoria, răbdarea, atenția, gândirea logică, spiritul practic,
creativitatea sau își folosesc inteligența emoțională în jocuri, conținuturile și modul de prezentare fiind
adaptate la diferite categorii de vârstă, în corelație cu stadiul gândirii, și respectând specificul proceselor
cognitive sau interesele și preferințele specifice, cu scopul facilitării sau stimulării procesului de învățare.
Învățarea este autodirecționată, elevii aleg conținutul și instrumentele adecvate intereselor, nevoilor și
nivelurilor de dificultate, fiind astfel încurajată autonomia în învățare.
În ultimul deceniu, învățarea online a câștigat din ce în ce mai mult teren, intrând în rivalitate cu
școala tradițională, astfel încât putem distinge voci pro sau contra. Trebuie să ținem cont de faptul că aceste
stiluri educaționale au ambele limitări, au atât avantaje, cât și dezavantaje în procesul de învățare, soluția
ideală de abordare fiind echilibrul între forme tradiționale, confirmate valoric prin generații de elevi, și
forme tehnologizate, digitale, deosebit de atractive prin accesibilitate și estetică.
În contextul pandemiei actuale, care a determinat închiderea școlilor în majoritatea țărilor europene,
inclusiv în România, profesorii sunt nevoiți să se adapteze rapid și să continue procesul de predare-învățare
într-un mediu virtual, provocator și solicitant pentru foarte multe cadre didactice. Demersul acesta
presupune o motivație puternică, coordonare între diriginți și ceilalți profesori, cu sprijinul direcțiunii,
comunicare fructuoasă cu părinții, planificare eficientă a activităților, energie și discernământ în selecția și
utilizarea mijloacelor sau resurselor educaționale online.
876
CRIZA EDUCAȚIONALĂ – O PROVOCARE
AUTORI:
PROF. ÎNV. PRIMAR ILEANA CREȚ /
PROF. ÎNV. PRIMAR IRINA PESCARU
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „LIVIU REBREANU“, BUCUREȘTI
Situaţia de criză educaţională poate fi definită ca un eveniment sau complex de evenimente inopinate,
neaşteptate, neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea sau siguranţa clasei şi
membrilor acesteia. Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla şi soluţiona o situaţie de criză
presupun efort, strategii de intervenţie ferme, consum de energie, cu şanse de a determina consecinţe greu
de evaluat în planul echilibrului psihic al persoanelor implicate.
Fiecare cadru didactic poate identifica cu uşurinţă probleme de disciplină, precum agresivitate, refuz,
sfidare, ignorare, care împiedică desfăşurarea optimă a activităţii şi eficienţa învăţării. De multe ori
soluţionarea acestora este dificilă deoarece sub denumirea acestor probleme se „ascund” mai multe aspecte
care trebuie gestionate. Operaţia de gestionare a crizelor, este o iniţiativă managerială prin excelenţă care
se organizează, se conduce şi se desfăşoară după legităţi, principii şi funcţiuni cu o solidă specificitate
managerială. Nu puţine sunt situaţiile în care cadrul didactic se confruntă cu unele situaţii aparent
insolvabile, un obstacol pentru bunul mers al activităţilor.
Această formare structurală a permis o adaptare rapidă la criza impusă de pandemie, orientând
educația formală spre o nouă variantă, total online. Existau deja, la momentul inițial, variantele intermediare
ce au presupus un amestec nu foarte riguros de tradițional și modern, acel blended learning care nu delimita
ponderea de utilizare a materialelor, aplicațiilor, programelor sau siteurilor educaționale alături de sistemul
tradițonal de educație, lăsând la latitudinea profesorului incidența pe parcursul unei lecții a suportului
tehnologic.
Condițiile impuse de noua criză modială au adus în lumină nevoia de educație online ce presupune
înscrierea și studiul la o instituție educațională, pe baza unei platforme care asigura materialele didactice
pregătite într-o ordine secvențială și logică pentru ca elevii să studieze pe cont propriu, prin schimbul de
informații asigurandu-se o relație profesor-elev personalizată.
După trei luni de experiență în practicarea educației strict online putem spune că am reținut dificultăți
de aplicare, din partea tuturor factorilor implicați, legate de apariția unor atitudini negative privind
implementarea programelor, a unor constrângeri tehnologice, proceduri inflexibile instituționale și
inexistența unor proceduri specifice, dar și politici locale restrictive. Nivelul scăzut al interacțiunii dintre
elevi și profesor și lipsa serviciilor de sprijin pentru cei care învață online, gradul de neimplicare sau de
motivare scăzută a cadrelor didactice, frica de a pierde autonomia, potențialul rezultat negativ privind
avansarea profesională au reprezentat alte bariere pentru prestarea de servicii eficiente.
Am observat o serie de avantaje și dezavantaje pe care le enumerăm în continuare. Am beneficiat prin
această formă de educație de flexibilitatea timpului, atât pentru noi, cât și pentru elevii, de conectarea la
calculatoare la anumite momente, și intesificarea lucrului individual în timpul liber ales, ușurința de acces
fară deplasare, de o economie de transport ( ideal pentru zilele cu vreme mai puțin prietenoasă), expunerea
unei game mai largi de studii și metode de formare, actualizarea conținutului în orice moment al zilei, auto-
direcție și contact în timp real, costuri reduse, independența locației, posibilitatea de a măsura eficacitatea
programului prin contabilizarea numărului de download-uri efectuate de către elevi, feedback mai rapid,
capacitatea mare de stocare a internetului față de hard-discurile individuale și interacțiunea sincronă și
asincronă între profesori și elevi.
Ca dezavantaje ale educației strict online am sesizat primordial obligativitatea îndeplinirii cerințelor
tehnologice, formarea online necesită un computer, o conexiune la internet și software actualizat,
necesitatea automotivării și autodisciplinării; dificultatea pentru anumiți elevi să urmeze întregul curs în
această modalitate; poate avea note impersonale; poate deveni o limitare a interacțiunii sociale; uneori,
mijloacele tehnice pot să nu reușească operațiunile complete, ceea ce fac dificilă îndeplinirea sarcinilor
practice; instruirea online poate împiedica profesorii să controleze evaluările, mulți alegând să controleze
evaluări periodice în persoană, acest lucru fiind deosebit de important pentru educația formală. Lipsa unor
877
resurse tehnologice performante și a unor conexiuni optime la rețea, de joasă performanță în ceea ce privește
sunetul, imaginile și anumite grafice, apariția unor probleme legate de contactul face to face (esențial de
multe ori pentru o socializare optimă), nu orice curs poate fi livrat prin intermediul platformelor eLearning,
necesitatea experienței elevilor în domeniul calculatoarelor, posibilitatea apariției, pe plan uman, a reducerii
capacității de exprimare verbală a examinatului, însoțită de o pierdere a capacităților de prezentare,
argumentare-contraargumentare și accentuare a gradului de dezumanizare, paradoxal chiar în condițiile în
care tehnica și tehnologia au deschis noi drumuri și au oferit noi instrumente și tehnici pentru comunicarea
interumană constituie, de asemenea, neajunsuri întâmpinate în educația online.
Analizând cele de mai sus, considerăm că educația online nu exclude educația clasică, ci îi adaugă
resursele virtuale ce o vitalizează și o mențin într-o poziție esențială a societății.
878
EXEMPLE DE BUNA PRACTICA IN ȘCOALA ONLINE
- ÎNVAȚAMANT PRIMAR
PROF. LOREDANA DORICA CRIȘAN

ȘCOALA GIMNAZIALA TARNOVA, JUD ARAD
Școala online a reprezentat o provocare pentru cadrele didactice, pentru copii și pentru părinți. Adulți
și copii deopotrivă am fost puși în situația de a descoperi noi moduri de conectare socială și de continuare
a activităților didactice.
,,Nu e momentul să te gândești la ceea ce nu ai. Gândește-te la ceea ce poți face cu ceea ce ai!ʺ
(Ernest Hemingway). Deci, trebuia acționat. Cum putem pretinde elevilor să se adapteze la activitățile
online, dacă noi, cadrele didactice nu o facem?!
La început, am folosit aplicațiile simple, cunoscute deja de către elevi pentru comunicare asincronă
de grup: WhatsApp, Facebook, Messenger, email, Learning Apps. Însă, am aflat că pot folosi Google
Classroom, cu un cont personal Google. Am creat clasa virtuală pe platforma Google Classroom și, zilnic
îmi văd copiii, folosind Zoom. Îmbin astfel metodele de predare-învățare-evaluare sincrone cu asincrone,
pentru a forma competențele cheie.
Google Classroom supranumită Clasa Viitorului- este o platformă din suita Google ce poate
îmbunătăți considerabil predarea, învățarea- evaluarea- colaborarea profesor- elevi prin multitudinea de
facilități oferite. Comunicarea la curs devine mai eficientă și în afara clasei, profesorii și elevii pot posta
anunțuri și întrebări, diverse tipuri de materiale (documente, video, audio, imagini, text, link-uri, formulare,
chestionare etc. și, totul se realizează în timp real.
Cu Classroom, profesorii își eficientizează timpul, își organizează mai bine cursurile; permite
programarea postărilor; comunică mai ușor cu elevii. Ei creează, strâng temele și notează, fără ca acestea
să fie pe hârtie. Au posibilitatea să vadă cine și-a terminat tema și pot oferi feedback direct fiecărui elev;
Pot da sarcini diferențiate, atribuind teme diferite în funcție de nevoile individuale ale elevilor; Pentru elevi,
realizarea temelor devine mult mai interesantă și mai atractivă, deoarece printr-un singur clic au acces la
informațiile și materialele cursurilor, încep conversații în privat cu profesorul sau lansează întrebări la care
primesc răspunsuri în timp real.Temele sunt predate mai ușor de pe orice dispozitiv utilizat.
Pot folosi diverse unelte adiționale prin care să dinamizez activitățile și întâlnirile, prin postări în
clasa virtuală: Zoom pentru întâlniri live audio & video; Mentimeter, Tricider, Google Forms etc pentru
chestionare, teste, evaluare, feedback; Google Docs pentru crearea unor lucrări în colaborare sau individual;
Prezentări Google; Jamboard sau Open Board pentru interacțiunea și participarea întregii clase și multe alte
unelte online pentru a diversifica activitățile de predare- învățare- evaluare.
Exemplific modul de desfășurare a activității ,,Să

descoperim Europa!ʺ: Am postat sarcinile în Google Classroom (predare asincronă), iar cu Zoom – share
screen lecții digitale 3 D, folosind MozaWeb (predare sincron) https://www.mozaweb.com/ro/Extra-
Animatii_3D-Continente_si_oceane-38631. Testul de verificare l-am realizat cu Google Forms.
Interactivitatea este sufletul predării online. De aceea am folosit diverse instrumente pentru a
interacționa cu elevii în timpul predării sincron: OpenBoard, Wordwall, Word Art Creator, Liveworksheets,
Tricider, Mentimeter, Chatter Kid, Voki, Wakelet, Linoit, Story Cube, jocuri interactive online
(https://europa.eu/learning-corner/home_ro)
879
Procesul de învățare are loc mult mai ușor când elevii învață cu plăcere, iar o soluție pentru a-i ajuta
este să intrăm în lumea lor, a jocului, să-i facem să se simtă valorizați.
În concluzie, predarea online, deși este o provocare pentru toți, ajută însă o atitudine deschisă și
flexibilă.
880
PROF. ÎNV. PRIMAR CRIȘAN SEMIDIA,

ȘCOALA GIMNAZIALA VADU MOȚILOR
Predarea-învățarea la distanţă în situaţii de urgenţă (ERT – Emergency Remote Teaching) constă în
acel ansamblu de acțiuni și procese inițiate pentru continuarea procesului educațional în situații de
urgență, pe fondul unor circumstanțe de criză.
Spre deosebire de experiențele care sunt planificate de la început și proiectate pentru a fi online,
predarea la distanță în situaţii de urgență reprezintă o mutare temporară a instruirii către un mod de livrare
881
alternativ a conţinuturilor. Aceasta implică utilizarea de soluții de învățare pentru instruire sau educație la
distanţă, care în mod normal ar fi furnizate în formatul față-în-față, în format mixt și care vor reveni la
formatul respectiv odată ce criza sau situația de urgență s-a încheiat.
Obiectivul principal în aceste circumstanțe nu este de a recrea un ecosistem educațional robust, ci de
a oferi acces temporar la instruire și suporturi de instruire uşor de accesat. Când înțelegem ERT astfel,
putem separa acest mod de instruire de „învățarea online”. Învățarea la distanță presupune nu doar învățare
online, ci și studiul individual al elevilor prin accesarea de culegeri, fișe, manuale, dicționare, enciclopedii
etc., programe de învățare susținute de televiziuni sau radio s.a.
Bibliografie selectivă:
*Yuval Noah Harari, 21 de lectii pentru secolul XXI, Ed. Polirom, 2018
*Gwang-Chol Chang, Satoko Yano, How are countries addressing the Covid-19 challenges in
https://gemreportunesco.wordpress.com/2020/03/24/how-are-countries-addressing-the-covid-19-
challenges-in-education-a-snapshot-of-policy-measures/
*Stefania Giannini, Suzanne Grant Lewis, Three ways to plan for equity during the coronavirus
school closures, 25 martie 2020, accesat: 31 martie 2020,
https://gemreportunesco.wordpress.com/2020/03/25/three-ways-to-plan-for-equity-during-the-
coronavirus-school-closures/
*Charles Hodges, Stephanie Moore, Barb Lockee, Torrey Trust, Aaron Bond, The Difference
Between Emergency Remote Teaching and Online Learning, 27 martie 2020, accesat: 3 aprilie 2020,
https://er.educause.edu/articles/2020/3/the-difference-between-emergency-remote-teaching-and-online-
learning
882
EDUCATOARE CRISTEA ALEXANDRA

G.P.N. STEP BY STEP CĂSUȚA FERMECATĂ,
POIANA VĂRBILĂU- PRAHOVA
Școala înseamnă clădire, elevi, profesori, educație, informație, dezvoltare de abilități, socializare,
interacțiune și dezvoltare. Școala, ca și instituție, nu poate fi înlocuită cu nimic, pentru că experiențele trăite
în școală sunt unice.
Pentru prima dată în țara noastră, școala a fost afectată de pandemia COVID19. Experții în educație
au căutat metode eficiente de a înlocui participarea fizică la ore, cu predarea online. Aceasta a reprezentat
o misiune grea, deoarece învățământul românesc nu a fost pregătit pentru o astfel de situație. S-au demarat
tot felul de cursuri online pentru profesori și elevi, au fost create platforme educaționale care mai de care
”mai bune” și s-au căutat diferite mijloace de distribuire a temelor și susținere a orelor. O mare problemă a
fost pentru familiile defavo-rizate, din zone rurale izolate, care nu au avut acces la tehnologie sau
electricitate.
Trecând peste toate acestea, cei care au intrat pe platformele educaționale au întâmpinat alte
probleme precum: blocarea sau întreruperea cursurilor, lipsa elevilor de la întâlnirile online,
superficialitatea cu care au tratat unii profesori aceste întâlniri sau din contră, complexitatea exagerată a
activităților online. Din punctul meu de vedere, sistemul nostru de învățământ nu este pregătit pentru a
asigura o educație online de calitate si egală pentru toți elevii. Chiar dacă aceasta se va dezvolta, nu va
putea substitui prezența fizică din sălile de clasă și inter-acțiunea elev-profesor-părinte.
Nu sunt pentru școala online. Personal mi-au lipsit jocurile jucate împreună cu copiii, râse-tele lor,
entuziasmul și interesul lor la descoperirea lucrurilor noi, curiozitatea și spontane-itatea preșcolarilor.
Părinții au avut și ei o misiune destul de grea. Această situație i-a scos din zona lor de confort, dar
majoritatea au sprijinit copiii și s-au implicat în realizarea sarcinilor și temelor date. Bineînțeles că unora
le-a fost foarte greu- mă refer aici la părinții neșcolarizați, dar discutând și explicându-le pas cu pas ce
aveau de făcut, au reușit și au dus la bun sfârșit temele date. Pentru nimeni nu a fost ușor, mai ales că
singurul mod în care am putut ține legătura cu majoritatea, a fost prin grupul creat pe platforma digitală
WhatsApp.
Ca mamă de elev de gimnaziu și totodată cadru didactic, pot spune că școala online limi-tează
practicile din educație. Da, am reușit și ne-am adaptat cu toții, mai mult sau mai puțin, la starea generată de
pandemie și am reușit să facem față presiunii pentru că nu am avut alternative. Singurul lucru pro a fost
acela că elevii, profesorii și părinții au fost capabili să se adapteze rapid la această modalitate de studiu -
școala online.
În concluzie, nu se vor obține performanțe cu școala online. Noi cadrele didactice suntem făuritori
de suflete și este important să facem lucrurile cu dragoste și dăruire, să punem mare preț pe valorile etico-
morale și să oferim încredere copiilor din fața noastră. Știm și avem puterea să ne adaptăm la situații grele,
iar această pandemie ne-a demonstrat-o!
883
ȘCOALA ONLINE,
O PROVOCARE PENTRU ELEVI ȘI CADRE DIDACTICE
PROFESOR INV. PRIMAR, CRISTEA LIANA VIORICA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 25, BRAȘOV
,,Într-o lume imperfectă pe care o putem influența în bine sau rău, conștientizarea faptului că
orice încercare contează este aceea care ne definește ca ființe umane.’’Howard Gardner
De mult timp, tehnologia constituie o parte a vieții noastre. A fost inclusă în demersul didactic, fiind
foarte apreciată de elevi. Lecțiile desfășurate cu ajutorul softurilor educaționale au constituit o parte a
procesului de învățare, a stimulat activitatea intelectuală și creativitatea copiilor, orele devenind mai
interesante și productive.
Și totuși, odată cu închiderea școlilor, au început frământările, întrebările, neliniștea. Oare ce se va
întâmpla cu noi, cum vom continua studiile, ce și cum vom face pentru a fi în continuare alături de elevii
noștri. La început am ezitat, nu știam dacă mă voi descurca cu atâtea platforme, cu tehnologia, deși urmasem
mai multe cursuri de formare în domeniu. Dar, după un început în care alergam prin o mulțime de site-uri,
o mulțime de resurse digitale propuse de colegii noștri inimoși, am reușit sa îmi fac ordine în gânduri, să
îmi planific ceea ce îmi propuneam să realizez în această perioadă, să îmi stabilesc prioritățile. Am
conștientizat că cel mai important este să mențin legătura cu elevii mei, să-i simt aproape, să-i încurajez,
să-i motivez să participe cu plăcere la activitățile online. M-am axat pe activități bazate pe joc, experimente,
activități practice, artistice, care au stat la baza predării, consolidării și evaluării. Am participat la webinarii
despre ,,Școala de acasă’’ în care comunitatea profesorilor a împărtășit păreri despre ce ar trebui și ce nu ar
trebui să se facă în această perioadă, am aflat despre existența unor site-uri utile ce pot fi folosite pentru
pregătirea lecțiilor și desfășurarea orelor online.
O mare satisfacție am avut când am constatat că și elevii care nu erau foarte atrași de școală, au
participat și s-au implicat cu multă plăcere în realizarea sarcinilor în această perioadă, au fost dornici să
prezinte colegilor roadele muncii lor, exemplar realizate.
Fiecare întâlnire online a constituit o bucurie a revederii. Această distanțare socială ne-a făcut mai
buni, ne-a apropiat sufletește. Relația profesor-elev a devenit și mai caldă, iar stresul copiilor s-a diminuat
simțitor. A dispărut teama evaluărilor, a notării, teama de a nu greși.
Și totuși, ne lipsește, nouă, profesorilor, certitudinea că ne facem înțeleși, că fiecare elev este atent,
prezent în timpul activității. Acel feed-beak, atât de necesar în procesul de învățare, lipsește. E oarecum
frustrant. Ai dori să știi cum reacționează fiecare, să intervii la timp, să-l ajuți, să-ți reglezi demersul didactic
atunci când constați că ceva nu s-a înțeles, să clarifici anumite aspecte.
Cu toate acestea, școala de acasă ne-a oferit ocazia să ne demonstrăm nouă, copii și învățători, că
orice moment, oricât de greu ar fi, ne face mai puternici, mai curajoși, ne demonstrează ca avem abilități
pe care le-am conștientizat acum mai mult ca niciodată și le-am folosit în munca noastră. Am propus în
majoritatea activităților didactice teme diferențiate. Am propus mai multe tipuri de sarcini din care copiii
pot alege ce doresc sa efectueze, plecând de la talentul fiecăruia. Am creat un mediu de învățare
multisenzorial în care să implic cele cinci simțuri în deprinderea unei abilități. Toate acestea conduc la
creșterea relevanței învățării. Astfel, au apărut rezultate reale prin angajarea fiecărui elev în procesul de
învățare ce avea o semnificație personală. Am stimulat curiozitatea, interesul copilului pentru cunoaștere
prin recunoașterea valorii fiecăruia.
Școala online, pe lângă plusurile și minusurile pe care le are, constituie o oportunitate de a consolida
relația copil-părinte, de a dezvolta abilități atât pentru elevi cât și pentru profesori, care vor putea fi utilizate
la clasă.
884
AUTOR: CRISTESCU- POPESCU ECATERINA
Din punctul meu de vedere, am avut parte de câteva luni grele și obositoare . Am fost supuși mai
multor provocări, dar am reușit să ne descurcăm. Chiar dacă fizic nu am putut fi împreună cu elevii mei, să
le văd emoțiile din ochi, am simțit că sufletele noastre au fost împreună în toată această perioadă a Școlii
de acasă.
Noi, cadrele didactice, am fost, într-o bună măsură, pregătiți să facem față acestei provocări și să
compensăm inconvenientul și deficiențele instrumentelor digitale disponibile prin creativitate didactică,
proiectare minuțioasă, instruire personalizată. Oricum, vorbim despre un compromis și o încercare de a face
tot posibilul într-un context de educație atipic și incomod, mai ales pentru clasele mici . Eu predau la clasa
a II a și am avut nevoie și de sprijinul părinților în realizarea actului didactic . Am întâmpinat dificultăți,
deși mi-am dorit din suflet să desfășor activități atractive și frumoase . Printre dificultățile în a realiza
activități didactice la distanță se numără, în ordine : lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru
feedback și evaluare, dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, lipsa suportului pedagogic
pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și / sau atractive pentru toți elevii, lipsa
timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale . Pe de altă
parte, dificultățile elevilor constituie impedimente serioase pentru învățare : dificultăți tehnice – conectare
complicată pe anumite platforme, restricții de acces, limitări de browser, instalări de programe
suplimentare, lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, nivelul insuficient al competențelor
digitale, lipsa unui computer/ tabletă/ telefon smart, lipsa unui program bine structurat, determinând sincope
în învățare, lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor (acces limitat la Internet, lipsa
suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea adulților.)
Motivația rămâne un factor esențial în tot acest proces. Este vorba despre motivația noastră de a
proiecta și a desfășura activități de învățare semnificative, autentice, dar și de motivația elevilor pentru
învățare. Prin urmare, profesorii și elevii au nevoie de sprijin diferențiat pentru a performa în situația atipică
actuală. Indiferent că educația se face la distanță sau nu, în esență rămâne un act pedagogic . Diferența este
că acum feedbackul elevilor este mai dificil de obținut, iar dificultățile tehnice constituie câteodată un
impediment serios. Oricum, în această perioadă am fost nevoiți să utilizăm grupuri de discuții asincrone,
cum ar fi Whatsapp, apel telefonic, email și videoconferințe prin Zoom, Meet etc. Iar pentru managementul
claselor și al activităților de învățare am utilizat platforme de elearning precum Google Classroom . În
această perioadă de suspendare a cursurilor față-în-față, noi, cadrele didactice, am primit îndrumare
predominant de la : directorul școlii, MEC și instituții ale MEC, precum și de la colegi cadre didactice .
Această perioadă a fost interesantă până la urmă . Cred că a trebuit un timp de acomodare cu acest
mod de învățare și pentru elevi și pentru părinți și pentru profesori. Școala online a îmbunătățit competențele
digitale ale elevilor mei și atitudinea părinților față de profesor.
Bibliografie:
www.google.com
www.hotnews.ro
885
PLANIFICAREA ACȚIUNILOR ÎN CADRUL PROGRAMULUI
“SĂ ŞTII MAI MULTE SĂ FII MAI BUN”
25-29 MAI 2020
GRUPA MARE 4,
EDUCATOARE: CROITORU CRISTINA,
GRĂDINIȚA”MĂRŢIŞOR”, SECTOR 4, BUCUREȘTI
Participanti/
Ziua/data
Evaluare
Nr. crt.
Denumirea Obiective Tipul Modalități Invitati

Responsabil a
activitatii urmarite activitatii de realizare Locul
activitatii
desfasuarii
Copiii vor face o vizită
virtuală prin
intermediul link-ului:
http://www.imagofacto
-să
ry.ro/muzee/antipa/anti
cunoască
pa.html. Se recomandă
aspecte
ca turul virtual să fie
privind
făcut cu sonor.
flora și
Mergând cu cursorul în Parinti/ Fotografii
Să vizităm fauna
25.05.2020
Activitate dreptul unui animal va Croitoru Educatoare/

1.
Muzeul României;
educativă apărea denumirea Cristina Copiii din
Antipa! - să
şi culturală acestuia și dând click grupa mare 4
viziteze
pe el vor apărea scrise
virtual
amănunte despre
muzeul
animalul respectiv. Se
prin
va viziona și
intermediul
următoarul videoclip
link-ului
despre ”Muzeul
Antipa”:
https://youtu.be/YF6sQ
rW-3WU
Cu ajutorul
- următoarelor materiale:
escoperirea ulei de floarea soarelui,
prin colorant alimentar de
amestecare diferite culori, apă
a calduță, un borcan, o
proprietățil farfurie, o furculiță,
or copii vor putea realiza
26.05.2020
elementelo un experiment urmând Parinti/

Artificii în Activitate Croitoru
2.
r folosite indicațiile din link-ul: Educatoare/

borcan științifică Cristina
- stârnirea https://www.itsybitsy.r Copiii din Fotografii
curiozității o/cum-faci-artificii- grupa mare 4
copiilor intr-un-borcan/ Mai
prin multe experimente
cunoaștere pentru doritori se
a concretă găsesc aici:
a https://www.itsybitsy.r
elementelo o/Parinti/timp-in-
r din natură familie/experimente-
pentru-copii/
886
Copiii vor afla
informații despre un
stil de viață sănătos
- https://www.youtube.c
dezvoltarea om/watch?v=fG7Ogxr
interesului Activitate 3vNk
27.05.2020
față de sportivă, Vor afla cele 10

Parinti/
Sportul și sport educativă beneficii ale sportului
3.
Croitoru Educatoare/
sănătatea - şi pentru copii Fotografii
Cristina Copiii din
conștientiz recreativă https://www.youtube.c
grupa mare 4
area om/watch?v=qKyqzQ
legăturii W_xpA
dintre sport Vor efectua exerciții de
și sănătate gimnastică
https://www.youtube.c
om/watch?v=6Whn06
B33hY
-
participare
a la
Copiii vor pregăti cu
activităţi
ajutor un sandwich sau
gospodăreş Parinti/
28.05.2020
Sănătatea Educație o gustare sănătoasă la

ti Educatoare/
din farfuria pentru liberă alegere sau Croitoru
4.
- alegerea Copiii din

mea sănătate inspirându-se din link- Cristina Fotografii
alimentelor grupa mare 4
(Sandwich/ ul:
sănătoase
gustare) https://www.youtube.c
în
om/watch?v=_Ln7zxw
defavoarea
yjLs
celor
nesănătoas
e
-
desfășurare Copiii vor participa
a unor virtual la spectacolul
activități care va avea loc acasa
29.05.2020
Dans și voie distractive la Gașca Zurli pe care Parinti/

Activitate
bună acasă - îl gasiți în link-ul: Educatoare/
5.
de Croitoru Fotografii
la Zurli interpretare https://www.youtube.c Copiii din
divertisme Cristina
a unor om/watch?v=LawVsXj grupa mare 4
nt
cântece Uqvg
pentru Este o petrecere cu
copii - jocuri, cu dans, cântece
relaxarea și multă voie bună.
copiilor
887
PROFESOR, CUCU ADELINA
Școala de acasă a reprezentat o adevărată provocare atât pentru profesori, cât și pentru elevi. În
condițiile în care lucrează mai mult decât de obicei pentru a compensa inconveniente inerente transpunerii
într-un cadru nou a activităților didactice, profesorii regândesc situațiile de învățare și pun mai mult accent
pe calitativ, pe progres școlar autentic și pe interacțiunea și implicarea elevilor. Pentru a susține activități
de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc cel mai frecvent aplicații simple pentru comunicare,
precum Whatsapp sau Messenger, dar și platformele specializate de e-learning și aplicații pentru apeluri
video/ videoconferințe precum Zoom, Meet etc.
posibilul într-un context de educație atipic și incomod, mai ales pentru clasele mici.”
De maximă importanță în această perioada a fost motivația cadrelor didactice de a proiecta și a
desfășura activități de învățare semnificative, autentice, dar și motivația elevilor pentru învățare. Diferența
este că acum feedbackul elevilor este mai dificil de obținut, iar dificultățile tehnice constituie câteodată un
impediment serios. Cadrele didactice trebuie să dea dovadă de creativitate pedagogică pentru a trece dincolo
de zona de confort pentru a face lucrurile ALTFEL.
888
PROF. ÎNV. PRIMAR: CUCULEANU-MUNTEANU ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ, COM. MĂGURELE
JUD. PRAHOVA
„Copilul nu este o jucărie, el este o cruce care trebuie purtată cu bucuria jertfei asumate, şi de
felul în care părinţii duc această cruce, depinde calitatea de creştin adevărat a viitorului adult!”
Danion Vasile
Încă de la naştere, fiecare etapă din viaţa copilului îşi pune amprenta asupra dezvoltării sale afective,
motrice şi intelectuale. Chiar dacă, aparent, lucrurile decurg „de la sine”, există factori care pot influenţa
această dezvoltare, pe toate palierele sale, iar o parte din aceşti factori ţin strict de mediul familial şi de felul
în care cei care intră în contact cu copilul se raportează la lumea din jur. Profesorul psiholog Adina Mesaroş
a explicat cum influenţează primii ani din viaţă comportamentul viitor al copilului şi, nu în puţine cazuri,
chiar a viitorului adult. Potrivit psihologului, primul pas în dezvoltarea bună a copilului, imediat după
naştere, este satisfacerea nevoilor imediate ale copilului. „Copilul plânge pentru că are o nevoie - este forma
lui de comunicare la acea vârstă. Este indicat să identificăm acea nevoie şi să o satisfacem. În momentul în
care nu o satisfacem, apar frustrările atât pentru mamă, cât şi pentru copil”, explică specialistul, precizând
că această satisfacere a nevoilor bebeluşului, în special de către mamă, constituie baza unei bune relaţii
ulterioare între cei doi.
Când vorbim despre cei șapte ani de acasă ne gândim la educaţia pe care copilul o primeşte de la
părinţi, la formarea personalităţii şi comportamentului copilului până merge la şcoală. Când spunem că un
copil are cei șapte ani de acasă, ne gândim la un copil bine crescut, care ştie să salute, să spună mulţumesc,
te rog, care se comportă cuviincios cu cei de vârsta lui şi cu adulţii. Cei şapte ani de acasă“ ar trebui să fie
anii în care copilul capătă deprinderile şi educaţia necesară vieţii în lume. E foarte firesc pentru părinţi să-
şi dorească să aibă copii frumoşi, sănătoşi, bine educaţi. Dacă frumuseţea şi sănătatea sunt daruri de la
Dumnezeu, în educaţia copiilor, părinţii sunt rânduiţi de Dumnezeu să deţină rolul principal.
Familia este o mică biserică numai atunci când părinţii îşi cresc copiii aşa cum trebuie, cu atenţie şi
responsabilitate. Acest mediu este cel în care copilul deprinde principalele reguli de bună purtare, cel mai
adesea prin imitare decât printr-un comportament conştient, iar vârsta primei copilării este esenţială în
conturarea şi achiziţia normelor unui comportament social corect. Şcoala şi alte medii educaţionale nu pot
ulterior decât să confirme şi să consolideze normele deja deprinse din familie. Unele dintre acestea sunt:
-salutul – este prima normă de conduită învăţată în familie, începând de la etapa în care copilul nu
poate saluta decât prin fluturarea mâinii şi continuând pe urmă firesc cu „bună ziua”.
889
-comportamentul în public- un copil „bine crescut” ştie să răspundă la întrebări şi să susţină, la rându-
i, conversaţia, îşi aşteaptă rândul fără să întrerupă pe cel care vorbeşte.
-comportamentul cu prietenii- manierele nu se demonstrează doar în preajma adulţilor. Jocurile
copiilor sunt experienţe care, pe lângă că aduc destindere şi voie bună, îi pregătesc pe cei mici pentru rolul
de adult. Tot jocurile sunt ocazia de a învăţa, exersa şi testa comportamente corecte.
-manierele la masă- o bună creştere presupune folosirea eficientă a tacâmurilor, respectul comesenilor
- recunoaşterea greşelilor- „Îmi pare rău” este, la fel ca şi „te rog”, o expresie magică. Pentru a o
folosi, un copil are nevoie să o audă şi din partea adulţilor din jurul lui. Astfel, va învăţa că recunoaşterea
greşelilor şi sinceritatea exprimării regretului nu sunt un semn de slăbiciune.
-tact şi toleranţă- un copil „bine crescut” învaţă de la părinţi că a râde de slăbiciunea, defectul fizic
sau orice tip de dizabilitate a cuiva ne descalifică în primul rând pe noi. Va face diferenţa între râsul sănătos
şi spiritul de glumă şi râsul care jigneşte, care deschide răni.
Toate acestea sunt rezultatul a ani de experienţe, cu încercări, eşecuri şi reuşite. Şi bineînţeles că
există uneori devieri de la tipul de comportament pe care dorim să-l insuflăm copilului nostru, precum şi
zile în care ni se pare că totul e în zadar şi că toate lecţiile pe care ne-am străduit să le predăm copilului
nostru au trecut pe lângă el fără să lase urme semnificative. Probabil că soluţia este, la fel ca în cazul multor
aspecte legate de creşterea unui copil, perseverenţa. Şi exemplul personal, asta în primul rând. Iar eforturile
susţinute nu vor întârzia să dea roadele mult-aşteptate, UN OM BUN!
BIBLIOGRAFIE
*Cum să ne creștem copiii?, Danion Vasile, Editura Sophia, București, 2012
*Cei șapte ani de acasă, Michiela Poenaru, Editura ePublishers, 2013
890
STUDIU PRIVIND IMPACTUL ȘCOLII ONLINE
SUNTEM PREGĂTIȚI PENTRU ȘCOALA VIITORULUI ?
PROF. INV. PRIMAR CULIȚA GABRIELA

COLEGIUL NAȚIONAL “MIHAI EMINESCU”, SUCEAVA
se poate extinde mai multe săptămâni, profesorii din România sunt acum provocați
să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de
școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă determinare; putem face progrese
împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
școlii online și profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri de mesagerie organizate în
prealabil. Tot acest context înseamnă mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare pentru
profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele vor
După trei luni de învățare forțată pe internet, putem trage câteva concluzii, dar rămânem cu multe
întrebari…
STRONG / PUNCTE TARI WEAK / PUNCTE SLABE
- relativa flexibilitate a programului - timpul exagerat petrecut în fața device-urilor
- desfășurarea aparent „mai comodă” a lecțiilor „de - lipsa de certitudine... învățăm din mers, ne
acasă” adaptăm din mers... când, de fapt, nu mergem
- accesul rapid la informații - pregătirea lecției online necesită mult mai mult
- verificarea rapidă a informațiilor timp, mult mai multă imaginație
- acces rapid la numeroase mijloace adiacente - corectarea materialelor este muuult mai
necesare unei bune desfășurări a lecțiilor, mai ales solicitantă (mai ales a celor fotografiate / scanate
de literatură: fond muzical, imagini, videoclipuri după „scrisul de mână”)
tematice etc. - comunicarea poate fi doar aparentă... elevii nu au
- comunicarea online este una dintre formele deschis camera / microfonul... motivând că nu
preferate în rândul elevilor funcționează - între timp, făcând altceva, dar
- școala online ne-a demonstrat că teoretizarea și nimeni nu poate contesta că nu a fost prezent!
utilizarea excesivă a conceptelor operaționale au - elevii pot să nu trimită materialele la timp,
pierdut teren în situații de criză! motivând că „nu au avut net!”
- deschiderea către o varietate de formule de - dependența de semnalul de internet care este din
predare /evaluare online ce în ce mai solicitat și mai slab, de curentul electric
ce se poate opri, de calitatea device-urilor etc.
OPPORTUNITIES/ OPORTUNITĂȚI THREATENS / AMENINȚĂRI
-permanent „update” didactic! căutând formula - pericol pentru sănătate!!! O persoană care stă 6
optimă, învățăm permanent, măcar din ore (presupunând că aceasta ar fi media), deși se stă
curiozitate... accesăm cât mai multe platforme mult mai mult!) în fața unui device, deja e un
- șansa de a înțelege că, în situații de criză, în candidat serios la alienare
învățământ prioritară este empatia!!! - pericol social în ceea ce privește comunicarea pe
- șansa de a fi mai „aproape” de universul copiilor viitor a elevilor/profesorilor
- posibilitatea de a experimenta activități cu mai - pot fi diluate /eliminate momente importante din
mulți elevi (cu două / trei clase în același timp) procesul didactic
- șansa de a reevalua competențele specifice! - vulnerabilitate fizică mult mai mare decât la ora
obișnuită (am văzut părinți în spatele elevilor... am
văzut elevi care se uitau când la profesor, când la
părinte)
891
- înlocuirea „scrisului de mână” cu cel
tehnoredactat... (s-a demonstrat științific - scrierea
tehnoredactată este păgubitoare din punct de vedere
intelectual!)
- înregistrările pot fi valorificate/postate și pe alte
site-uri
- pot fi periclitate foarte ușor materialele cu titlu de
autor
Copiilor le e dor să se întoarcă în sala de clasă. Vor să își revadă colegii, le lipsesc interacțiunea și
energia din colectivitate. Oricum va arăta școala viitorului și oricât de tehnologizată va deveni, furnizorii
de educație vor trebui să țină cont de nevoia umană elementară a dialogului, a interacțiunii sociale în
persoană.
892
PROFESOR ÎN ERA DIGITALĂ
PROF. MIHAIELA CORNELIA CURCA

LICEUL TEHNOLOGIC ELENA CARAGIANI TECUCI
Am stat mult pe gânduri cum să intitulez acest articol. Cu multă amărăciune, cu neputință, deznădejde
am decis să scriu. În calitate de OM, profesor, mamă. Mamă care, ca și profesor realizez ce înseamnă
această educație on-line. O idee minunată dar implementată prost și eșuată lamentabil. Cu siguranță voi fi
supusă oprobiului public dar îmi permit să vorbesc în numele colegilor care nu facem parte din categoria
privilegiaților sistemului. În numele celor ce nu-și permit să funcționeze în această perioadă pe o platformă
de învățare unică, unde copiii se conformează și unde învățarea se desfășoară într-un mod cât de cât normal,
dacă vremurile pe care le trăim pot fi considerate normale.
Eu vorbesc în numele acelor profesori care lucrează cu elevi din mediul rural, din medii defavorizate.
Sunt profesor la un liceu tehnologic în care peste 85% din elevi provin din mediul rural și care la ultima
raportare am constatat cu mulță amărăciune că același procentaj îl întâlnim și în ceea ce privește posesia de
gadgeturi necesare desfășurării activității on-line. Adică, 80-85% dintre ei posedă doar un telefon și restul
aproape 15% laptop, calculator, tabletă. Să vorbim de aria de acoperire a rețelelor de internet care lasă de
dorit în multe din localitățile rurale. Cum o fi să faci lecții la 50 de metri de casă că acolo există semnal? Si
nu sunt povești și nici cazuri singulare. Cum să ajuți copiii aflați în situația în care se termină minutele pe
telefon și totuși trebuie să primească in timp util și odată cu restul colegilor temele și explicațiile. Dar, vin
cu exemple de bună practică care ne-ar ajuta pe toți.
Dragi colegi, sfătuiți-vă copiii de la clasă să facă gesturi de omenie și să împrumute pe durata școlii
un telefon pe care nu-l mai folosesc, o tabletă uitată în birou astfel încât tot mai mulți elevi să aoibă acces
la educație. Dați exemplu personal făcând acest lucru pentru binele școlii și al elevilor noștri. Am făcut
acest lucru și , deși elevii mei nu provin din familii potente financiar am găsit înțelegere și am 100 % elevi
cu device-uri care le permit prezența la orele on-line.
Haideți să ne ajutăm elevii dar și pe noi printr-un mare sentiment de solidaritate care să nască și în
sufletele lor empatie, solidaritate, sentimente de întra-jutorare pentru a depăși cu bine această perioadă grea
pentru noi ca și cadre didactice dar și pentru elevi și pentru societate. Doar împreună vom reuși, fără
resentimente, fără frustrări, fără ură, doar cu ideea de UMANITATE și DRAG DE ȘCOALĂ.
893
ACTUL DIDACTIC
PRIN UTILIZAREA RESURSELOR EDUCAȚIONALE DIGITALE
PROF. CUREA CRISTINA -LAURA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „V. CRISTOFOREANU” RM- SĂRAT
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”
Maria Montessori, „ Descoperirea copilului ”
Societatea actuală românească impune acordarea unei atenții sporite sistemului de învățământ dar și
tehnologiilor moderne de desfășurare a procesului instructiv-educativ a tinerei generații. Tehnologia poate
îmbunătăți procesul de formare a cadrelor didactice și a calității activităților de învățare, oferind acces la
un curriculum și la o serie de experiențe de învățare, care nu ar fi altfel posibile. Mediile educaționale
virtuale, bibliotecile și clasele virtuale sunt doar câteva dintre aspectele care definesc esența viitorului în
procesul de educație: acces rapid și universal la resursele educaționale.
Utilizarea calculatorului în procesul de predare - învățare – evaluare reprezintă o metodă modernă
de activitate didactică, interactivă și dirijată.
În ultimii ani se remarcă utilizarea extinsă a mijloacelor și echipamentelor informatice și a noilor
tehnologii la toate nivelurile în activitățile de la clasă, activități care sunt extinse prin utilizarea
videoproiectorului precum și a platformelor e-learning.
E-learning-ul reprezintă calea de integrare a noilor tehnologii ale informației și comunicației în
domeniile de interes în contextul integrării europene, în acord cu planul strategic european de acțiune, al
cărui obiectiv central este inducerea de schimbări în educație și formare pentru a putea trăi și munci într-o
societate bazată pe cunoaștere. E-learning-ul poate fi considerat un proces social, care facilitează
interacțiunea și comunicarea între oameni, între aceștia și instituție, implică schimburi inter-instituționale,
motivează cadrele didactice să se pregătească pentru această alternativă, în cadrul procesului educațional.
Platforma educațională poate fi definită ca un set de aplicații și procese care folosind tehnologii
digitale permit o serie de facilități de colaborare „digitală” în cadrul „claselor virtuale” în scopul învățării
asistate de calculator într-un anumit domeniu al cunoașterii.
Ca profesori pentru învățământ primar căutăm mereu metode inovatoare pentru a ne îmbunătăți
activitatea de la clasă, în concordanță cu noile cerințe ale societății actuale. De preferință, metode și
mijloace care nu sunt prea scumpe.
Copiii noștri sunt mai conectați mai mult decât oricând la informația digitală și, uneori, nu într-un
mod bun. Internetul este o resursă bogată de cunoștințe, dar poate fi și un mediu nociv plin de lucruri la
care copiii nu trebuie să fie expuși. Facebook, Instagram, uneori chiar Pinterest pot avea influențe negative
asupra copiilor dacă nu sunt monitorizați sau blocați. Dacă am trăi cu toții într-un balon, adulții ar putea
monitoriza activitatea digitală 24 de ore din 24 de ore. Dar, asta nu e realitatea!
Lumea digitală face parte acum din lumea educației.
În acest an școlar am avut ocazia să ne demonstrăm măiestria pedagogică utilizând exclusiv
platformele e-learning. Integrarea resurselor digitale în actul didactic este benefică și poate spori
randamentul școlar, cu condiția ca elevii să aibă cunoștințe de utilizare a calculatorului. E-learning-ul se
bazează pe o învățare prin comunicare, interacțiune. Astfel, elevii sunt încurajați să devină responsabili de
propriul proces de învățare, reușind să înțeleagă mai bine contribuția fiecăruia la propria sa formare.
Mutarea procesului de predare- învățare- evaluare din învățământul primar exclusiv în mediul online are ca
dezavantaj mutarea accentului de pe elev pe cadrul didactic, dar și reconfigurarea relației dintre cei doi
actori educaționali.
Am constat că utilizarea resurselor de tip e-learning nu trebuie să excludă metodele tradiționale de
predare - învățare – evaluare, ci ele trebuie să se întrepătrundă pentru a crește eficacitatea educațională, în
special în clasele din învățământul primar.
Atunci când este corect aplicat și combinat cu alte strategii de învățare, sistemul de tip e-learning
poate fi o piesă a sistemului eficient și continuu de învățare desfășurat în sala de clasă, nu exclusiv în mediul
online.
894
Bibliografie :
*Adăscăliţei A. - „Instruire asistată de calculator: didactică informatică”, Polirom, 2007
*Brut M. - „Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern”, Iași, Polirom,
2006
*Cristea, S. - „Dicţionar de pedagogie”, Chişinău-Bucureşti, Grupul editorial Litera-Eitera
Internaţional, 2000 Cristea, S. - „Pedagogie generală”, Editura Didactică, Bucureşti, 1996
*Cristici , V. - „Ghidul învăţătorului”, Editura Petrion, Bucureşti, 1999
*Cucoș, C. - „Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice”, Polirom, Iaşi,
1998
*Cucoș, C. - „Pedagogie”, Editura Didactică, Bucureşti, 1996
*Gliga, L. - „Instruirea diferenţiată”, Editura Tipogrup press, Bucureşti, 2001
*Nicola, I. - „Tratat de pedagogie şcolară”, Editura Didactică, Bucureşti, 1996
*Nuţa, S. - „Metodica predării limbii române la clasele primare”, Editura Aramis, Bucureşti, 2000
*Radu, I, T. - „Evaluarea în procesul didactic”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică - L4.,
2000
*Radu I., T. - „Învățământul diferențiat”, Editura Didactică și Pedagogică, București
*Vrabie, D. - „Atitudinea elevului faţă de aprecierea şcolară”, E.D.P., Bucureşti, 1975
895
ÎN FAMILIE NE DEZVOLTĂM, STĂM ACASĂ ȘI NE PROTEJĂM
,,ȘCOALA ALTFEL, DE ACASĂ”
PROF. INV. PREȘC. CURLEANCA-NASTASE MARIANA

GRADINIȚA ȘCOLII GIMNAZIALE ,,ELENA DOAMNA” TULCEA
Într-o lume a prezentului în schimbare accelerată, traversată de momente de impredictibilitate, care

impun măsuri cu caracter excepțional pentru limitarea răspândirii infecției cu noul coronavirus, este
imperios necesar să rămânem în siguranță, acasă, alături de familie. Dincolo de gravitatea contextului, care
presupune „distanțare socială” și care afectează, implicit, relațiile interpersonale, în această perioadă copiii
vor petrece momente de calitate în compania părinților. Astfel, acest inventar de sugestii și argumente pe
care-l sugerez părinților oferă alternative de petrecere a timpului liber și de relaționare în familie, dar, în
același timp, activitățile propuse optimizează dezvoltarea cognitivă, sprijină procesul de exprimare și
autoreglare emoțională sau de dezvoltare a abilităților de viață independentă, de autonomie personală și
responsabilizare a copiilor. De asemenea, implicarea directă a copiilor în astfel de activități este o
modalitate optimă de a-i distrage de la utilizarea excesivă a calculatorului sau a telefonului mobil, mai ales
într-o situație excepțională, așa cum este cea pe care o traversăm.
Implicați în procesul creației în artă (sub toate formele de exprimare artistică), prin Proiectul
educațional ,,ARTĂ ȘI MIȘCARE” ce se va desfășura în săptămâna ,,Școala altfel” copiii vor învața că pot
observa, organiza si interpreta propriile experiențe. Niciodată cuvântul altfel n-a avut o conotaţie atât de
specială, o încărcătură emoţională atât de puternică. Să o privim ca pe o provocare inedită, care să pună în
valoare spiritul ludic, creativitatea şi optimismul fiecăruia.
Experiențele artistice sunt mijloace ideale de a oferi cadrul prielnic de dezvoltare armonioasă a
copilului. Improvizația și spontaneitatea sunt parte a procesului artistic si beneficiile lor se văd rapid în
modalitatea de gândire și acțiune a copilului.
Arta prin intermediul căreia realitatea este recreată în toată complexitatea ei, oferă copilului de vârstă
preşcolară un întreg univers de gândire şi sentimente, de aspiraţii şi îndrăzneli, de înaripare entuziastă şi
idealuri înalte.
Toate activitațile inițiate la vârste mici, trebuie continuate și perfecționate la vârste mai mari, în niciun
caz nu trebuie abandonate. Activitățile de pictură, teatru, gastronomie, sport etc. trebuie să facă parte
constant și alternativ din programul copilului. În tot acest timp, încurajați-l pe copil să vă pună întrebări, să
încerce să caute răspuns singur la unele dintre ele și să găsească alternative de soluționare la unele probleme.
În demersul propus vă însoţesc următoarele activități:
Luni – 30.03.2020 – Artă teatrală ,,Cocoșelul neascultător” - vizionare;
896
,,Magia teatrului de păpuși mânuite / marionete”
Marți – 31.03.2020 ,,Fantezie și culoare ”– Pictura, mai mult decât o artă.
Miercuri – 01.04.2020 Artă gastronomică

– ,,Delicii culinare – preparate sănătoase și foarte arătoase”.
Joi – 02.04.2020 ,,Muzica ca artă – O bucurie pentru toți”.
Vineri – 03.04.2020 ,,Mișcarea înseamnă viață, sportul înseamnă sănătate”
897
ȘCOALA DE ACASA INTRE PROVOCARI ȘI OPORTUNITAȚI
PROFESOR CURSARU SVETLANA-CRISTINA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ECATERINA TEODOROIU”, BRĂILA
Începând cu 11 martie 2020, ca urmare a deciziei Ministerului Educației și Cercetării de a suspenda

cursurile față-în-față, sistemul de învățământ s-a reorientat către practici noi de comunicare și de cooperare
prin care să asigure continuitatea învățării și funcționarea organizațională. Măsurile instituite prin starea de
urgență au determinat maniere diferite, câteodată inedite, de a fi și a acționa. Adulți și copii deopotrivă au
fost în situația de a descoperi noi moduri de conectare socială și de continuare a activităților profesionale,
sociale, culturale, și de petrecere a timpului liber; în acest sens, utilizarea noilor tehnologii a luat o amploare
de neimaginat în urmă cu câteva luni.
Toate aceste elemente au, cu siguranță, o latură de evoluție și dezvoltare socială importantă, dar faptul
că totul s-a întâmplat brusc „peste noapte” a pus societatea în fața unei provocări de o magnitudine pe care
nu am mai întâlnit-o până în prezent.
Ca urmare, instituții guvernamentale, școli, ONG-uri și companii private, profesioniști ai educației și
din zona tech s-au trezit la o masă rotundă a dezbaterilor (de cele mai multe ori on-line, la distanță) pentru
a găsi soluții, punând la dispoziție expertiză, idei, resurse, portaluri, instrumente și platforme de e-learning.
Deși am constatat că nu întotdeauna viteza și cantitatea sunt și garanți ai unui proces de calitate, totuși
putem vorbi aici în primul rând ca despre un context prielnic pentru reflecție și adaptare permanentă. Cred
că am putea spune că demersurile de realizare a activităților educative utilizând instrumente și resurse
digitale nu constituie o noutate, pentru cei mai mulți profesori. La rândul său, MEC și instituțiile din
subordine au promovat, în ultimele decenii, câteva inițiative și programe cu componentă digitală, începând
cu programul Sistem Educațional Informatizat (SEI), acțiunea eTwinning, programe de formare a cadrelor
didactice în utilizarea noilor tehnologii și terminând cu încercările de constituire a unei baze de resurse
educaționale deschise sau demersurile din proiectele ROSE și CRED.
Dar elementul care a provocat o presiune majoră asupra sistemului de învățământ și a societății în
ansamblul ei a constat în utilizarea exclusivă a mijloacelor de comunicare la distanță pentru a face educație.
Câteva concluzii formulate: sistemul de învățământ este doar parțial pregătit, o parte din cadrele
didactice nu posedă în acest moment suficiente informații și competențe specifice instruirii asistate de
calculator; curriculumul permite într-o măsură variabilă transpunerea în activități la distanță; companiile
edtech nu au fost stimulate pentru a construi soluții interoperabile, centrate pe nevoile de sistem ale
educației.
În aceste condiții au apărut, inevitabil, o serie de provocări de natură logistică, pedagogică, tehnică și
de conținut în domeniul multor discipline școlare. Toate acestea pot să fie văzute fie ca bariere, fie drept
provocări cărora profesorii, elevii, părinții și decidenții educației încearcă să le facă față în ritmul rapid în
care apar, manifestând, în proporții variabile, disponibilitate, interes, măiestrie pedagogică, inventivitate.
În același timp, trebuie menționat că nu au existat (și, parțial, nu au fost posibile) măsuri care să poată
fi aplicate la nivelul întregii populații școlare, soluțiile adoptate la nivelul școlii și al claselor variind foarte
mult de la experiențe antrenante și memorabile de învățare prin sesiuni de învățare on-line și până la situații
în care perioada de suspendare a cursurilor față în față a însemnat pentru unii elevi o ruptură totală față de
școală și, implicit, față de învățarea formală.
În absența unei infrastructuri tehnologice decente la nivelul cadrelor didactice, dar mai ales la nivelul
elevilor, fără pregătire consistentă în zona competențelor digitale a profesorilor, fără acces la platforme on-
line dedicate, de tipul Virtual Learning Environment sau Virtual Classroom, cu resurse didactice digitale și
multimedia precare, fără un orizont de timp care să fie destinat activității on-line, cadrele didactice au fost
nevoite să susțină activități didactice într-un regim cu totul special. Experiențele, pozitive sau negative,
dobândite în acest răstimp reprezintă resurse valoroase nu doar pentru cei direct implicați în activitate, ci
mai cu seamă pentru specialiștii din științele educației, prin sugestiile de optimizare a politicilor
educaționale, a conținuturilor curriculare, a formării inițiale și continue a cadrelor didactice.
Tehnologia digitală a facilitat în bună măsură continuarea unor activități didactice la distanță, în
perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, o mare parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față)
nu se poate face on-line/ la distanță, având astfel un impact negativ asupra învățării temeinice. Am perceput
898
ca pe niște obstacole următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare
umană, sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare (în școala noastră sunt destul de mulți
asemenea elevi, integrați în învățământul de masă cu reale eforturi din partea cadrelor didactice și a
profesorului de sprijin).
Sprijinul pe care în mod constant îl ofeream elevilor cu nevoi speciale sau cu dificultăți de învățare
este greu de oferit on-line, date fiind limitările tehnologice implicite. În realitate, în mediul on-line, fiecare
elev poate să reprezinte pentru cadrul didactic o posibilă situație de dificultate în învățare, făcând astfel
dificilă identificarea celor cu probleme reale. Comunicarea în acest caz a fost frecvent percepută ca fiind
oarecum artificială, pe de parte din cauza imposibilității obținerii unui feedback comunicațional real (ceea
ce face comunicarea autentică), iar pe de altă parte din cauza contextului incomod al plasării în spațiul
virtual. Un element interesant este acela că monitorizarea învățării în mediul on-line este dificil de realizat.
Vorbim de lipsa unui dialog autentic cu clasa, imposibilitatea urmăririi notițelor elevilor, dificila
administrare a probelor evaluative, pentru care e nevoie să se apeleze, de cele mai multe ori, la altă resursă
digitală on-line.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii școlii noastre au folosit Whatsapp,
Google classroom, Zoom, Meet, Mozaweb, manualele digitale.
Este clar că utilizarea unor instrumente digitale crește atractivitatea pe care elevii o au față de procesul
de învățare și de școală la nivel general. Pe de altă parte, nu trebuie să ignorăm și elementele negative: în
primul rând prea multe aplicații și platforme îi încurcă pe elevi. Mai mult decât atât, rolul părintelui ca
partener al cadrului didactic este unul în creștere (pentru că părintele este unul dintre factorii care trebuie
să gestioneze procesul de acasă și să se asigure atât de funcționarea fizică a sistemului, cât și de motivarea
și implicarea elevului). În aceste condiții, am constatat că părinții nu pot acorda suportul necesar pentru
toate aceste elemente.
O regândire strategică a priorităților de reformă în educație trebuie să includă o școală a părinților la
nivel național care să ofere un parteneriat școală – familie mult mai centrat pe obiective și mai puțin pe
furnizarea de resurse pentru buna funcționare a procesului de învățământ. Cu certitudine, vom putea spune
atunci că ,,elevii de success sunt elevii care au fost învățați să învețe singuri.”
899
APLICAȚII WEB CARE POT FI FOLOSITE ÎN ȘCOALA ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR CUSTURĂ LUMINIȚA-MIOARA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU CIUCURENCU”, TULCEA
Anul 2020 a adus multiple provocări, una dintre ele fiind desfășurarea activității instructiv-educative
în școala online. Cadrele didactice s-au văzut nevoite de a utiliza urgent diverse aplicații web în acest sens,
asigurând atât calitatea actului educațional, cât și atractivitatea lui pentru elevii de toate vârstele.
Meiyi Song afirmă într-un material postat pe site-ul Universității din Pittsburgh că instrumentele Web
2.0 sunt „tehnologii utilizate pentru design-ul web care au adus importante schimbări la nivelul internetului,
în sensul în care paginile web statice au devenit dinamice prin interacțiunea cu utilizatorii, prin faptul că
acestora li s-a permis să contribuie la aducerea la zi a conținuturilor postate, să colaboreze și să dezvolte,
la rândul lor, conținuturi noi prin folosirea resurselor disponibile în mediul virtual”. (Song 2015)
În acest sens, instrumentele Web 2.0 sunt softuri disponibile online cu ajutorul cărora utilizatorii pot:
a) crea o manieră interactivă de prezentare a conținuturilor științifice;
b) păstra pe o perioadă limitată de timp și să arhiveze date;
c) edita fotografii și materiale video;
d) realiza proiecte și desfășura activități de învățare prin cooperare.
Există numeroase aplicații a căror utilizare în mediul didactic permite adaptarea demersului nostru,
apropierea elevilor de materiile pe care le predăm, asimilarea rapidă a conținuturilor predate într-o manieră
plăcută și crearea de competențe reale, atât la nivelul disciplinei, cât și la nivel interdisciplinar.
Aplicaţia Kahoot (www.kahoot.com) este un instrument care poate fi utilizat la orice vârstă, la orice
disciplină și care transformă învățarea într-o joacă. Aplicația este disponibilă gratuit online și presupune
existența unui calculator care afișează o serie de întrebări cu patru variante de răspuns. Elevii se
înregistrează utilizând un cod furnizat de aplicație prin intermediul profesorului. Ei pot participa la joc
individual sau în echipe. Setul de întrebări poate fi realizat de profesori din contul acestora sau poate fi
selectat dintr-o listă de „jocuri” disponibile. Cadrul didactic deține controlul asupra desfășurării activității;
el decide când începe jocul și când trece la următoarea întrebare. Răspunsurile elevilor trebuie să fie marcate
într-un timp stabilit anterior de profesor, prin selectarea de pe terminalele lor mobile a variantei pe care
considerată corectă. După ce timpul expiră, este afișat răspunsul corect, iar elevii obțin astfel feedback
asupra cunoștințelor lor. Aplicația poate fi utilizată și pentru stabilirea temelor pentru acasă pe care elevii
să le rezolve în format digital.
Aplicația Kahoot a fost foarte bine primită de elevi, atât la clasele primare și gimnaziale, cât și la
liceu. Aceștia au ocazia de a-și etala cunoștințele fără a le fi teamă că greșesc, sunt antrenați în activitate și
sunt motivați să obțină rezultate tot mai bune la fiecare sesiune de joc.
Padlet este o platformă unde profesorii pot crea clase, discuta şi adăuga imagini.
În padlet este posibil să scrii, să înregistrezi, să adaugi un hyperlink, să adaugi o fotografie
sau un document. Pentru clasele primare, se poate folosi ca portofoliu pentru a distribui părinţilor
imagini cu munca elevilor.
Puteţi avea un Padlet al clasei şi puteţi pune link-uri cu orice altceva cum ar fi teme, proiecte sau
prezentări. Îl puteţi folosi ca pe un canal de discuţii al clasei. Sau puteţi să îi puneţi pe elevi să lucreze la o
problemă şi să pună o poză cu rezolvarea acesteia în Padlet-ul clasei.
Mentimeter este o aplicație care îți permite să interacționezi cu un grup- țintă în timp real. Este un
instrument pentru sondaje unde poți pune întrebarea și grupul țintă poate da răspunsul folosind un telefon
mobil sau orice alt dispozitiv conectat la internet. Iată cum functionează: Pentru a crea un sondaj se va
apăsa pe butonul ,,New presentation" (Prezentare nouă), apoi se va alege numele acesteia. În partea dreaptă
va fi meniul pentru editarea tipului de întrebare . După această alegere veți pune titlul întrebării și opțiunile
de răspuns și modul în care vor fi afișate. Ultimul pas este prezentarea, care se realizează cu ajutorul
butonului ,,Present" din dreapta sus. După prezentarea întrebării în partea de sus a ecranului va fi vizibil un
cod. Grupul țintă va accesa pagina aplicației și va introduce codul afișat în spațiul destinat acestuia, această
acțiune fiind precedată de răspunderea întrebării pe dispozitivul propriu și afișarea rezultatului pe ecranul
cu întrebarea.
900
Learning Apps.org este o aplicație Web 2.0 concepută pentru a sprijini procesul de instruire prin
metode interactive. Modulele/exercițiile (denumite Apps) existente pot fi integrate direct în conținuturile
de învățare corespunzătoare sau redactate/ajustate la necesitate, dar pot fi și elaborate online de utilizatori.
Aplicația LearningApps are ca scop de a aduna module care pot fi reutilizate și de a le pune la dispoziția
utilizatorilor. Aceste module nu conțin un scenariu concret de învățare, ci se axează exclusiv la partea
interactivă.
LearningApps.org este un proiect de cercetare și dezvoltare al Școlii Superioare Pedagogice PH Bern,
în colaborare cu Universitatea din Mainz (Prof.Dr. Franz Rothlauf) și cu Școala superioară Zittau/Görlitz
(Prof.Dr. Christian Wagenhaft).
Aplicația dispune de o variantă a site-ului în limba română. Categoriile încorporează majoritatea
disciplinelor de studiu, se poate opta pentru mai multe limbi, iar tipurile de exerciții care pot fi alcătuite
sunt diverse pornind de la: Cuvinte încrucișate; Jocul Milionarii; Marchează în text; Quiz cu alegere;
Completează tabel; Quiz cu introducere; Grilă ordonare; Joc-Perechi(Perechi imagini); Joc-
Perechi(Text/Imagine); Ordonare cu hartă; Ordonare grupe; Ordonare pe imagini; Ordonează perechi;
Puzzle – Grupe; Tabel ordonare; Rebus; Spânzurătoarea; Text spații goale; Completează tabel;
Audio/Video cu inserări; Avizier; Caiet; Calendar; Chat; Mindmap; Scrieți împreună.
Exercițiile (Apps) se pot alcătui relativ simplu, urmînd instrucțiunile de pe site. Există numeroase
modele care facilitează crearea acestora într-un timp relativ scurt. LearningApps este un ajutor pentru
profesori şi pentru elevi. Profesorul are posibilitatea să structureze materialul pe care doreşte să-l predea în
cel mai bun mod sau să se folosească de exercițiile oferite de colegi. Pentru elevi, LearningApps oferă
moduri cât mai interactive şi atrăgătoare de însuşire a noilor informaţii. Prin intermediul LearningApps
elevul va învăţa mult mai uşor prin descoperire şi mai ales prin interactivitate. Spre deosebire de un profesor
care trebuie sa explice un subiect la cel puțin 20 de elevi, neputând acorda atenţie fiecarui elev în parte,
aplicația permite individualizarea procesului didactic acordînd fiecărui elevului toată atenţia sa.
Bibliografie:
www.academicexperts.org
https://iteach.ro/experientedidactice/instrumente-web-2-0-
901
GRĂDINIȚA CONTINUĂ ȘI ACASĂ CU JOCURI EDUCAȚIONALE
PROF. CUZELI ALINA THEREZA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ”PITICOT”
LOC. SLOBOZIA, JUD. IALOMIȚA
“Viața ne arată zilnic fațete noi, ne provoacă în fel și chip, ne testează puterea de adaptare și
capacitatea de a răspunde rapid în cele mai inedite contexte.”
Joaca este modul copiilor de a-și crea o lume imaginară care se potrivește cu starea lor emotională și
învață să practice empatia și întelegerea, mai ales atunci când începe să se joace împreuna cu prietenii sau
familia în mediul online.
Jocul a avut întotdeauna un rol important în procesul de învățare. Joaca inteligentă i-a atras pe cei
mici și i-a făcut să interacționeze pentru a învăța și a dobândi anumite deprideri și experiențe. Toată această
angajare a copiilor în fiecare etapă și implicarea lor sunt extrem de utile în obținerea de noi cunoștințe și
achiziții intelectuale.
Ținând cont că în zilele noastre tehnologia a pătruns adânc în toate aspectele vieții noastre, de la
vârste tot mai fragede, și felul în care sunt concepute astăzi jocurile ține pasul cu noile tendințe. CD-urile,
aplicațiile, soft-urile și cărțile digitale sunt unele dintre cele mai îndrăgite și mai apreciate metode de a-i
învăța ceva pe cei mici.
Jocurile educationale sunt produse online special creat pentru copiii, unde cei mici exersează și
aprofundează sub formă de jocuri interactive noțiuni predate.
Beneficiile platformelor care schimbă din temelii atitudinea copiilor față de școală și față de
pregătirea temelor zilnice:
Sunt accesibile - accesul la materiale este la libera alegere a copiilor, poate fi realizat rapid, la orice
oră și din orice loc. Astfel, copiii se pot bucura de aceste resurse educaționale în perioadele cele mai
productive sau pot renunța la parcurgerea lor atunci când doresc (jocuri educaționale, animații, filme,
imagini), reunite într-un singur loc și grupate în funcție de vârstă și specificul învățării.
Sunt atractive pentru copii - copiii se bucură atunci când navighează în mediul online și astfel, sunt
mai receptivi la informații venite din zona digitală. Deoarece timpul petrecut pe computer este perceput ca
o experiență pozitivă,
• Oferă posibilitatea învăţării continue.
• Prescolarii învaţă în mod independent, în ritmul lor, în locul şi timpul pe care ei îl aleg. La dispoziţia
acestora stă un număr mare de materiale atractive și diversificate puse la dispoziție de către cadrele
didactice.
• Ritmul propriu de realizare a materialelor, fișelor de lucru, realizarea lucrărilor.
învăţat și împreuna cu părinții.
• Alegerea modalităţii de învăţare – învăţarea activă sau pasivă.
Prin joc copiii își stimulează imaginația și creativitatea. Când se joacă, cei mici își pun la lucru
gândirea și își imaginează tot felul de situații posibile. În astfel de contexte, copiii trebuie să găsească
rezolvări la cele mai provocatoare probleme, să creeze, să evalueze, să cântărească, să construiască și să
completeze o lume complexă, rod integral al imaginației lor. Prin joc copii gasesesc în ei însiși resurse
nebănuite.
902
Jocurile educative sunt metode extrem de eficiente pentru învățare, care îi ajută pe copii să își
completeze în mod plăcut cunoștințele. Ele oferă un tip de învățare foarte atractiv, facându-i pe elevi să fie
astfel mai deschiși față de ideea de studiu. Jocurile educaționale motivează și stimilează dorința de învățare.
Atunci când ai în față posibilitatea de a învăța prin intermediul unui joc interesant, cu filmulețe și o grafică
deosebită, plăcerea de a te antrena este mult mai mare.
Unul din beneficiile jocurile educative este acela emoțional deoarece în timp ce se joacă, copiii învață,
explorează și înteleg mai bine diferite tipuri de emoții, astfel încât vor fi capabili să distingă ceea ce este
bine de ceea ce este rău.
Un al beneficiu îl reprezintă faptul că cei mici, prin joc și joacă, cei mici dau frâu liber imaginației
și creativității pentru a-și proiecta propria lor lume, o lume în care cred și pe care o controlează. Pentru că
au aceasta libertate de a explora noi posibilități prin joc și joacă, copiii învață în timp să gândească în afara
cutiei, ceea ce îi va ajuta să își depășească propriile limite și să găsească soluții creative la diferitele
provocări cu care se confruntă.
Prin joc și joacă cei mici îți dezvoltă și consolidează abilități cognitive. Diferitele puzzle-uri online
și jocuri bazate pe strategie testează raționamentul copiilor și capacitatea lor de a găsi soluții pentru a le
dezvolta pas cu pas gândirea critică.
903
PROF. COSTACHE MIRELA
Campania ,,Totul va fi bine!’’ a luat naştere în Italia, ţară greu încercată în aceste timpuri potrivnice,
şi s-a răspândit cu rapiditate și în alte țări. Elevii mei din clasa pregătitoare C, numită și Clasa Steluțelor,
din cadrul Liceului Teoretic ,,Ioan Peruș’’ s-au alăturat acestei iniţiative, desenând curcubeul, ca simbol al
speranţei . Ei au colorat astfel zilele triste ale orasului nostru, trimiţându -ne mesajul că ,,totul va fi bine ’’
dacă stăm acasă şi respectăm regulile .
904
905
906
SISTEMUL DE INVATAMANT JAPONEZ
PROF. INV. PRESCOLAR COSTAN MARIA-CRISTINA

GPN. RADESTI, JUD.ALBA
Educația în Japonia își are începuturile moderne în anul 1872, când a fost introdus sistemul modern
de învățământ datorită „Ordinului Educației” (学制, gakusei). Planurile școlare erau stabilite de guvern, iar
manualele școlare pentru școlile primare și secundare erau fie scrise sau autorizate de către guvern.
Angajații școlilor publice erau considerați funcționari de stat, și chiar și școlile particulare erau nevoite să
urmeze îndrumările guvernului.
Reforma școlară din 1947, inițiată sub îndrumarea forțelor de ocupație americane, a schimbat
substanțial sistemul de învățământ, decentralizând controlul asupra educației și învâțământului, dând
autorizații pentru crearea unor școli particulalre autonome, și încurajând dezvoltarea învâțământului în
comunități.
Manualele școlare sunt actualmente (2009) scrise de către firme particulare, dar autorizarea lor de
către Ministerul Învâțământului este necesară și în ziua de astăzi (2009).
Învâțământul este obligatoriu până la terminarea școlii secundare inferioare, adică 9 clase. Circa 95%
din școlile primare și secundare inferioare sunt publice. Circa 24% din licee și 73% din universități sunt
particulare.
În Japonia, rata analfabetismului este una din cele mai scăzute la nivel mondial, iar 98% din tineri
au absolvit o insituție de învățământ superior. Dar care sunt secretele celui mai performant sistem de
învățământ din lume și cum contribuie educația la formarea unei națiuni puternice și elevate.
Se pune accent pe formarea caracterului
Până la împlinirea vârstei de 10 ani, copiii japonezi nu susțin examene, pentru că primii ani de școală
sunt dedicați formării caracterului și a bunelor maniere. În acești ani, japonezii învață să-i aprecieze și să-i
ajute pe cei din jur, să ocrotească natura și să dea dovadă de empatie.
Anul școlar începe pe 1 aprilie
Spre deosebire de alte țări, unde anul școlar începe în septembrie sau octombrie, în Japonia anul școlar
începe pe 1 aprilie. Astfel, prima zi de școală coincide cu Hanami, sărbătoarea florilor de cireș, considerată
de japonezi un moment important al celebrării naturii și vieții în general. Astfel, cei mici asociază mersul
la școală cu primăvara, anotimp al reînnoirii și privesc cu optimism acest nou început.
Copiii japonezi învață caligrafie și poezie
Japonezii pun mare preț pe tradițiile și valorile lor culturale, de aceea copiii studiază la ore caligrafie
(shodo- scrierea caracterelor cu pensula pe hârtie de orez) și haiku (poezie japoneză cu formă fixă, alcătuită
din 17 silabe).
Elevii se ocupă de curățenia din clase
Pentru japonezi, cultivarea sentimentului de responsabilitate este foarte importantă. De aceea, cei
mici sunt educați încă din primii ani de școală să aibă grijă de curățenia din jur. Elevii primesc produse de
curățat și instrucțiuni care-i ajută să-și curețe singuri sălile de clasă, cantina și toaletele. În clasă, fiecare
elev are o sarcină precisă de care se ocupă cu seriozitate și devotament. Pe lângă faptul că îi încurajează pe
copii să lucreze în echipă, acest sistem permite și economisirea resurselor materiale ale școlii.
Masa de prânz are un meniu standard
Alimentația sănătoasă este probabil secretul longevității japonezilor, care se pot lăuda cu cea mai
mare speranță de viață la nivel mondial. Mesele copiilor japonezi sunt foarte echilibrate, iar meniul
standardizat se servește în clasă. Profesorul servește masa în aceeași sală de clasă, alături de elevi, ceea ce
crează o legătură puternică între cadrele didactice și copii.
Se încurajează purtarea uniformei
În școlile generale și licele japoneze toți copiii poartă uniformă : băieții au o uniformă în stil militar,
iar fetele poartă o unfirmă inspirată din portul marinarilor.
După terminarea cursurilor, copiii merg la ateliere
După terminarea orelor de curs normale, elevii japonezi merg la școala pregătitoare (juku) sau
participă la workshop-urile școlilor private. Mulți participă și la activități extracuriculare.
907
Cel mai important examen
Pentru japonezi, testul hotărâtor este cel de la terminarea liceului, pentru că fiecare colegiu are o notă
minimă de admitere. 76% din elevii de liceu reușesc să treacă de acest examen și continuă să studieze la
universitate.
Japonia este a treia cea mai mare economie a lumii și este recunoscută la nivel mondial pentru
contribuțiile sale în știință și tehnologie. Cu toate acestea, japonezii pun mare preț pe soft skills și pe
abilitățile non-cognitive. Abilitatea ta de a persevera, munca de autoperfecționare și auto-controlul sunt
abilități care decid viitorul fiecărui elev japonez.
Putem spune astfel că unul din secretele succesului japonezilor constă în respectul pentru muncă și
pentru propriile valori spirituale, pe care le plasează în centrul preocupărilor copiilor, încă din clasele mici.
Bibliografie:
1. https://japoneza.com/ro/noutati/secretele-sistemului-de-invatamant-japonez
2. Nihon bairingaru jiten, Kodansha International, Tokio, 2003, p. 200- 211
908
ȘCOALA ONLINE
COSTEA ADRIANA BIANCA
jocuri. Iată de ce ajungem să vorbim despre Inteligența Online, pe care orice copil trebuie să o dezvolte, în
special cu ajutorul și susținerea părinților, educatorilor și profesorilor.
În orice școală, profesorii pot
909
910
PROVOCARILE GRADINIȚEI DE ACASA
PROF. INV. PREȘC. COSTEA ARINA CRISTIANA

G. P. P. STEP BY STEP NR.12, ALBA IULIA
Într-o perioadă care ne pune la încercare din punct de vedere fizic, psihic și moral, copiii rămân
marea bucurie și marea provocare. Cum ar trebui să ne organizăm, cum putem să-i implicăm pe
copii, astfel încât timpul petrecut acasă să fie reținut de ei ca o perioadă de conectare cu părinții, mai
mult decât despre coronavirus și panică? Cum îi ajutăm pe copiii preșcolari să depășească aceste
zile?
Copiii au nevoie de reguli și rutine și dacă stau acasă/ în casă toată ziua. Așa că putem stabili un
program de trezire, mese, activitate, joacă și odihnă, de comun acord între adulții din casă și împreună cu
copiii. Chiar dacă nu plecăm din casă, ne trezim, ne spălăm, ne schimbăm, luăm micul dejun. Adultul este
cel care dă tonul și modelează aceste comportamente. Nu vrem să încurajăm copilul să stea în pijama toată
ziua, ci vrem să avem o viață deplină în care să satisfacem nevoile și interesele copiilor, mai ales indoor.
Curiozitatea naturală a copiilor preșcolari și nevoia lor de activitate poate fi satisfăcută prin implicarea lor
în activitățile casnice. Copiilor le face mare plăcere să pună în pereche șosetele, sau să împăturească haine.
Crearea unui spațiu stimulativ și creativ pentru copii, atât acasă, cât și la grădiniță, este prima pe
lista de bune practici în educația timpurie modernă. Modelele educaționale actuale abordează mediul
ca factor activ în procesul de învățare al copilului. Un mediu care încurajează socializarea formează
copii responsabili, sociabili și încurajează dezvoltarea inteligenței emoționale.
Calitatea mediului influențează creșterea copiilor, contribuie la formarea personalității și
competențele adultului de mai târziu. Un studiu publicat în Early Childhood Education Journal, arată
importanța activităților în aer liber în educația timpurie a copiilor. Echilibrul, coordonarea și abilitățile
motorii sunt dezvoltate în activitățile în natură, iar copiii învață să fie activi și să relaționeze cu mediul
înconjurător.
Mai ales pentru că stau în casă, copiii au nevoie de mișcare. Gimnastica de dimineață o putem face
împreună, iar exercițiile de tip abdomene, genuflexiuni sau flotări pot fi presărate pe tot parcursul zilei, mai
ales atunci când copiii dau semne că au nevoie de ele. Copiilor le place să danseze, iar muzica poate fi
acompaniată de eșarfe, pampoane, stegulețe, panglici sau clopoței.
Trebuie să citim împreună în fiecare zi, chiar de mai multe ori pe zi: înainte de odihna de după amiaza,
atunci când copiii au nevoie să se calmeze. Brațele unui adult care citește povești sunt cele mai confortabile.
Cititul hrănește imaginația și e asociat cu conectarea, cu momentele plăcute. Copiii au cărțile lor preferate,
pe care vor să le citim de nenumărate ori. E important să formăm obiceiuri în aceste zile și să le menținem.
Copiii pot fi implicați nu numai în alegerea cărții, dar și în lectură. Nu uitați să faceți întotdeauna conexiuni
cu realitatea.
În această perioadă timpul cu copilul în casă poate fi petrecut alternativ de adulții din locuință. Pentru
că sunt treburi casnice de făcut, dar și pentru că mulți adulți lucrează de acasă, copiii pot fi în atenția câte
unui adult, pe rând.
Copiii preșcolari au nevoie să-și foloseasă mâinile și în alte activități, exersând astfel motricitatea
fină și întărind mușchii mâinii. Asfel, activitățile de pictură, desen, imprimare, nu ar trebui să lipsească din
programul zilei. Dacă reușiți să organizați un mediu de lucru în care copiii să se poată desfășura, ușor de
curățat după activitate, vă puteți asigura multe momente de liniște. Copiilor le plac tablourile realizate pe
suprafețe mari. Puteți alege să lipiți o coală mare de hârtie pe ușă, iar tabloul să se realizeze pe verticală.
Desenele cu diferite culori cerate pot fi completate apoi lipind bucăți de hârtie colorată sau chiar de șervețele
911
cu diverse imprimeuri. Copiii pot realiza imprimări folosind diverse culori (goașe stoarse pe o planșetă) și
materiale aflate la îndemâna oricui: dopuri de plută, bețișoare de curățat urechi, bureți de diverse forme.
Chiar dacă pentru toată lumea a fost o perioadă de grea încercare, nu trebuie să uităm de cei mici,
cărora le-a fost greu să înțeleagă de ce nu mai pot ieși din casă sau de ce nu mai pot merge la grădiniță să
se întâlnească cu colegii lor, cu doamnele educatoare și chiar și cu bunicii. Trebuie să îi ajutăm să treacă cu
bine de provocarea numită coronavirus și să avem speranță și încredere că vor veni vremuri mai bune!
Material bibliografic:
• Metoda activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Craiova 2009;
• ***, Metodica proiectelor la vârstele timpurii, Ed. Miniped, București, 2002;
• ***, Activitatea integrată din Grădiniţă – Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul
Preuniversitar, Didactica Publishing House, 2008.
912
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE:
ȘCOALA ONLINE! ȘCOALA DE ACASA!
PROF. ÎNV. PREȘC. COSTEA MARIANA MANUELA

GRĂDINIȚA NR.178, BUCUREȘTI
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe dintre statele lumii să închidă școlile pe o
perioadă lungă de timp, profesorii au fost provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important
elevilor: “ învățarea continuă dincolo de școală!”. Având la dispozitie instrumente online și multă
determinare, putem face progrese împreună.
Văzută de mulți elevi, profesori, dar mai ales părinți drept o soluție viabilă pentru situația de criză cu
care se confruntă întreaga lume, învățarea online are atât avantaje cât și dezavantaje.
Avantajele învățării online provin din faptul că activitățile online pot fi accesate oricând și oriunde,
iar cursanții le pot accesa în ritm individual, programul fiind foarte flexibil. Fiecare elev poate parcurge în
mod independent materialul propus. Învățarea online permite atât elevilor cât și profesorilor să
interacționeze într-o comunitate online, fără a fi prezenți în același loc sau chiar în același timp. Privit din
altă perspectivă, elevii au posibilitatea de a prezenta mai multe informații procesate cu atenție, cu o
implicare emoțională redusă. Constatările din domeniu semnalează că elevii introvertiți tind să fie mai
activi, interacțiunea realizându-se fără distractori din afară. Acest tip de învățare, în condiții pedagogice
bine anticipate și articulate strategic, îl poate provoca pe elev să devină proactiv, devenind un căutător de
cunoaștere. Există, de asemenea, posibilitatea personalizării cursurilor prin introducerea de scheme de
lecţii, fişe de lucru, prezentări PowerPoint, teste, demonstraţii, liste bibliografice, link-uri către diverse
resurse educaţionale, materiale scanate, documente audio și video.
Dezavantajele învățării online sunt datorate faptului că sunt sărăcite relațiile interumane atât între
elevi și profesori, dar și între elevi, acest fapt având reale efecte în timp dacă se permanentizează acest mod
de abordare a învățării. De asemenea, acest tip de instruire, poate reprezenta un real impediment pentru
elevii cu rezultate şcolare slabe, conţinuturile fiind mai greu de asimilat în condiţiile în care înţelegerea
acestora nu este facilitată de cadrul didactic.
Învățarea la distanță și la domiciliu pune o grea povară pe umerii părinţilor. Mulți dintre aceştia au
dificultăți între a-şi susține copiii în noul lor mediu de învățare, propria lor muncă și treburile casnice.
Din perspectivă pedagogică, învățarea la distanță rămâne o formă alternativă la învățarea tradițională.
Implementată în situații de urgență, aceasta cuprinde în nucleul său învățarea online alături de alte forme
complementare de instruire.
913
"EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE EDIȚIA 2020
ȘCOALA ALTFEL/ȘCOALA DE ACASA"
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR COSTEA NICOLETA

LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI-ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLCACIU
,,Acceptă provocările pentru a putea simți bucuria victoriei.” (George S. Patton)
La începutul anului școlar, care tocmai s-a încheiat, nimeni nu ar fi bănuit că vom avea de
trecut o perioadă atât de neașteptată, de ciudată, de plină de necunoscut și de provocări. Schimbarea
majoră a fost că școala s-a mutat acasă, profesorii, părinții și copiii fiind luați pe nepregătite. A fost
nevoie de o perioadă de acomodare, o perioadă în care a trebuit noi, dascălii, să ne remontăm, să
vedem care sunt mijloacele de care dispunem, ce, cât și cum putem să ne desfășurăm activitatea
online în cele mai bune condiții. Nu a fost pentru nimeni o surpriză că momentul închiderii școlilor
ne-a prins complet nepregătiți. Evident, mutarea în online a fost grea. Prima problemă apărută, și
cea mai importantă, a fost lipsa tehnologiei, accesul la internet.
Învățământul este o activitate complicată, este o refacere pe scurt a aventurii cunoașterii umane,
de la origini până în zilele noastre. E o poveste a acestei călătorii, și, la fel ca la toate poveștile, contează și
frumusețea intrinsecă dar contează și talentul povestitorului.
După încheierea acestei perioade, cred că fiecare dintre noi suntem în măsură șă analizăm și să
comparăm școala tradițională cu școala de acasă și să evidențiem câteva avantaje și dezavantaje ale școlii
online.
Astfel, la avantaje am putea să trecem faptul că școala de acasă permite elevilor o învățare în ritm
propriu, fiecare învață atunci când are dispoziția necesară, lecția predată poate fi urmărită de câte ori este
nevoie, elevii beneficiază de confortul casei proprii. Un alt avantaj, de loc de neglijat este și faptul că
noutatea acestei realități îi atrage pe elevi, mai ales pe cei care foloseau foarte mult mijloacele acestea
moderne.Elevii vor putea beneficia de vizionarea foarte multor materiale, aceeași lecție poate fi predată de
mai mulți profesori.
După părerea mea, dezavantajele sunt mult mai multe, mai ales pentru școlarii mici. Astfel, lipsa
accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, conexiune la internet). De asemenea,
familia trebuie să fie un sprijin permanent pentru micii școlari, să-i ajute, să-i asiste, să lucreze pe platforme
educaționale, să dispună de cunoștințe necesare unei asemenea activități. Pentru școlarii mici contează
foarte mult apropierea, interacțiunea cu colegii, cu învățătoarea. Sala de clasă, acolo unde elevii își
desfășoară activitatea, reprezintă un spațiu care îi stimulează în activitatea de învățare, atmosfera creată în
clasă, de asemenea este un factor care influențează activitatea de învățare. Acasă, elevul poate fi distras de
ceilalți membrii ai familiei, de la activitatea de învățare, sau nu dispune de un spațiu potrivit acestei
activități. Nu trebuie să uităm nici de oboseala psihică cauzată de expunerea prelungită la ecranul
calculatorului /laptop / tabletă. Evaluarea cunoștințelor, de asemenea poate reprezenta un dezavantaj.
Școala oferă un spațiu în care elevii pot, pe lângă activitatea de învățare, să socializeze, să -și dezvolte
independența, să își formeze deprinderi și abilități de comunicare, să respecte un program.
914
« ȘCOALA ONLINE- PROVOCĂRI ÎN STUDIEREA LIMBII FRANCEZE»
COSTIN ALINA MONICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ « MIRON COSTIN » BACĂU
Sistemul de învățământ în România a fost dintotdeauna unul tradițional și conservator. Prea puține
inovații educaționale au putut pătrunde în acest sistem destul de rigid. Aflat într-o continuă încercare de a
se adapta noilor tendințe în domeniu, acest sistem a suferit o mare lovitură suferită prin prisma pandemiei
care a cuprins întreaga planetă.
Și iată-ne într-o situație care obligă la regândirea și la restructurarea procesului de predare-învățare-
evaluare. Iar soluția găsită a fost Școala online.
În contextul pandemiei globale, învățământul online părea singura posibilitate responsabilă. În
învățământul public există numeroase probleme cu care se confruntă elevii, părinții și profesorii.
Având în vedere aceste aspecte se pot constata câteva avantaje ale sistemului de învățământ online. În primul
rând, nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre școală, copiii nu mai fac efort fizic îndelungat și
riscant, nu se mai face naveta nici măcar în interiorul localităților. În al doilea rând, se evită bullyingul, o
problemă tot mai intensă în școli și licee. Copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe
utile de învățare a limbii franceze utilizând site-urile de îmvățare a limbii franceze, care cuprind exerciții de
întelegere scrisă și orală. Totul este mai interactiv, punându-se mai puțin accent pe teorie și mai mult pe
practică.
Pentru profesorii de limbă străină, în speță de limba franceză, există o multitudine de resurse adecvate
online, care pot fi accesate și utilizate în vederea îmbunătățirii fluenței și corectitudinii limbii franceze folosite.
Astfel, resursele online oferă documente autentice ce sunt accesibile oricărui nivel de limbă, în vederea
achiziției de competențe de exprimare orală, înțelegere scrisă sau orală, producerea de texte scrise. Accesarea
materialului didactic oferit se poate face în ritmul fiecărui elev, în cazul documentelor audio-video, elevii
putându-le accesa ori de căte ori e necesar pentru a sesiza pronunția corectă, informațiile prezentate, realizand
astfel achiziția competențelor vizate. Elevii sunt mai odihniți, pot avea acces la resursele educaționale după un
program mai flexibil. Incluziv, părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de
predare și la teme, pot fi la curent cu adevărat cu situația școlară a copilului. Elevii nu mai pot lipsi de la ore
dacă sunt supravegheați acasă de un adult.
Există însă și aspecte mai puțin plăcute în toată această aventură online. Orele de curs online pe diferite
platforme educaționale au întâmpinat și obstacole cărora a trebuit ca profesorii să le facă față. Este dificilă
comunicarea în cadrul orelor online pe zoom, de exemplu. Respectarea unor reguli de către elevi este absolut
necesară, având în vedere faptul că se poate crea microfonie. Dacă există clase cu efectiv de 35-36 de elevi,
nerespectarea acestor reguli de bun simț poate duce la un eșec total al orei de curs. Apoi, pentru o bună
interacțiune în limba franceză este nevoie neapărat de condiții bune care să asigure buna întelegere a pronunției
și implicit a înțelegerii discursului celuilalt. Comunicarea poate fi distorsionată, din diverse motive. Apoi,
limba franceză se acceseaza pe interacțiunea orală ce dezvoltă competentța de comunicare orală. Acest lucru
presupune ca profesorul să reușească să interacționeze cu fiecare elev individual, adresându-i-se cel puțin o
dată și solicitând un răspuns de la acesta, lucru care este practic imposibil, durata unei ore de curs online fiind
mai mică decât în mod tradițional.
În concluzie, Școala Online este o reală provocare atât pentru profesori, cât și pentru elevi și părinți, dar
o conlucrare a factorilor implicați este benefică pentru reușită.
915
O NOUA PROVOCARE – ȘCOALA DE ACASA
PROF. ÎNV. PRIMAR: COSTINA MARIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SFÂNTA VARVARA ”
ANINOASA -HUNEDOARA
care se poate extinde mai multe săptămâni, profesorii din România au fost provocați să se adapteze
Pentru a crea niște obiceiuri de succes, conducerea fiecărei școli a trecut să coordoneze
organizarea școlii online pentru ca profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri de
mesagerie instantă organizate în prealabil. Tot acest context a însemnat mai mult timp de pregătire și
un efort mai mare de coordonare pentru profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul
interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele vor putea fi organizate online, exemplele reușite ale
celor care au început deja să aplice aceste măsuri arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu
motivație și multă răbdare. Succesul unui astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai
bună.
Eu lucrez la învățământ primar. Primul pas pe care l-am făcut, m-am consultat telefonic cu
părinții în vederea formării unui grup al clasei. De comun acord, comunicarea pe grup, am hotărât s-
o facem pe Whatsapp. Am stabilit orarul și modul de derulare a orelor. Am stabilit și intervalele orale
de lucru și anume 10-12 ore pe Zoom cu toată clasa, 12-14 postare materiale de lucru pe Whatsapp și
muncă individuală, 18- 20 trimitere materiale lucrate individual, verificare și feedback. La început a
fost c-am greu să lămuresc părinții că dânșii vor fi cei care trebuie să pregătească elevii pentru acest
program și vor avea responsabilitatea să mă sprijine în organizarea activităților și a temelor de lucru
individuale. După aproximativ 2 săptămâni de școală de acasă, toți au înțeles și au făcut tot posibilul
ca elevii să poată continua învățarea de acasă. Au descărcat aplicațiile whatsapp și zoom pe telefoane
și tablete, si-au asigurat accesul la internet pentru a putea participa onlaine la lecții sau dacă nu au
avut posibilitatea să intre în direct, să poată accesa materialele postate pentru studiu și de a trimite
poze cu materialele lucrate individual acasă de copii.
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, am folosit trei tipuri de
resurse:
1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Am ales să folosesc
platforma Zoom.
feedback din partea profesorului. Aici am ales să folosim platforma Whatsapp și Mykoolio.
Temele realizate de elevi le-am corectat online în întâlnirile noastre, sau copiii mi-au trimis poze
cu caietele lor, iar eu le-am citit și corectat în Paint, după care le-am trimis înapoi.
Desigur, ca și școala propriu-zisă, orele online au atât plusuri, cât și minusuri, iar părerile elevilor și
părinților sunt împărțite. Unii sunt reticenți când vine vorba de o oră video, iar alții își păstrează aceeași
energie și în mediul online. Acestea fiind spuse, vă propun o listă de argumente pro și contra, pe care le-
am”cules” recent de la elevii și părinții clasei mele.
916
PRO:
 continuarea procesului de învățare;
 recuperarea a cel puțin 1h din timpul personal, timp pe care îl iroseam pe drumul înspre și dinspre
școală;
 flexibilitate;
 rămâi activ pe parcursul zilei/săptămânii evitând sedentarismul;
 îmbogățirea cunoștințelor digitale;
 posibilitatea de a învață în confortul propriei case.
CONTRA:
 lipsa interacțiunii sociale pe care o aveam cu colegii;
 scade calitatea actului didactic de predare;
 deși odată cu orele online vine flexibilitatea, pot apărea probleme cu managementul timpului –
 lipsa interesului acordat orelor;
 posibilitatea de a fi încărcat cu teme.
Cel mai important în perioada aceasta este să ne menținem tonusul și să ne ocupăm timpul cât mai
bine. Ceea ce v-aș putea recomanda ar fi să vă ordonați lucrurile, să vă pregătiți pentru examene… dar și
să încercați ceva nou, precum gătitul, să vă faceți o nouă coafură și tot ceea ce vă pasionează, însă nu găseați
niciodată timpul necesar.
Eu personal prefer orele de la școală, deoarece îmi place mai mult conexiunea care se creează atât cu
colegii, dar și cu elevii și faptul că pot primi explicații mult mai concrete din partea elevilor mei. Cu toate
acestea, apreciez timpul petrecut acasă, timp în care am învățat să lucrez onlaine și m-am uitat la filmele de
care nu aveam timp înainte.
917
„ŞCOALA DE ACASĂ,
ALTERNATIVA LA EDUCATIA TRADITIONALA DIN SCOLI”
PROF. INV. PRESC. COTEŢ EUGENIA

GRADINITA CU P.N.NR.1 FURCENII NOI, JUD GALATI
Termenul de “şcoala acasă” este consacrat, totuşi educarea nu se face exclusiv în casă, nici nu este
acelaşi lucru cu şcolarizarea. Părinţii care aleg această alternativă nu sunt împotriva educaţiei, ci au decis
ca “şcolarizarea” în modul tradiţional nu se potriveşte nevoilor copilului sau familiei lor. Aceşti părinţi
doresc să preia responsabilitatea pentru o educare eficientă, comprehensivă şi mai potrivită copiilor lor.
În ţările în care se practică “şcoala acasă”, educaţia este obligatorie, dar nu şi şcolarizarea. Se pune
un accent puternic pe pregătirea copilului pentru viaţă, informarea lui, dobândirea de abilităţi pentru câmpul
muncii şi viaţa de zi cu zi. Diferenţa este că această pregătire se face în cadrul intim, sigur şi confortabil al
familiei, cu libertatea unui program ales după preferinţe sau nevoi. Nu este necesar ca părinţii să fie
pedagogi cu diplomă pentru a-şi învăţa copilul acasă. În acest proces părinţii sunt doar facilitatori, implicaţi
mai mult la început şi devenind în timp doar o simplă prezenţă care oferă încurajare, puţină supraveghere
şi clarificări. Iată de ce aceşti copii învaţă să înveţe singuri, motivaţi de interes şi o atmosfera sigură, şi nu
este necesar ca părinţii să fie implicaţi non stop în educaţie. În cadrul şcolii de acasă, părinţii vor căuta să
afle care sunt preferinţele, talentele, interesele şi punctele forte ale copiilor. În funcţie de aceste nevoi şi de
circumstanţele familiale, ei vor stabili un program, vor alege cărţile sau sursele de informare, vor planifica
ieşiri, excursii, vor căuta să fie membri la diferite cercuri şi cluburi, vor cumpăra software, vor înregistra
copiii la unele cursuri online sau, în unele cazuri mai rare, vor angaja tutori particulari. Copiii învaţă astfel
prin exerciţii, lectura, studiu individual şi socializare cu persoane de diferite vârste., în contexte variate. Nu
sunt legaţi de un anumit ritm sau de cerinţe externe. Se pot concentra câteva săptămâni pe o singură materie,
pot termina un manual/o materie mai repede sau mai lent. În cadrul şcolii tradiţionale, curriculum-ul
naţional cuprinde toate materiile de studiu pentru fiecare an şcolar, cu întreg conţinutul materiei de predat
de către profesori şi de achiziţionat de către elevi. Aceştia vor fi “judecaţi” prin sistemele de notare în
funcţie de felul în care au achiziţionat aceste informatii. Un astfel de sistem este o mărime universală care
se potriveşte, de fapt, doar unei minorităţi. Chiar dacă au aceeaşi vârstă, copiii sunt diferiţi în ce priveşte
abilităţile şi talentele pe care le au, interesele lor, viteza, ritmul sau stilul de învăţare, starea emoţională sau
circumstanţele din familie, sau orice alţi factori care intervin în învăţare.
Părinţii care aleg şcoala acasă sunt conştienţi de dificultăţile procesului, dar consideră că rezutatele
pe termen lung merită investiţia.
918
ŞCOALA DE ACASA SI INVATAMANTUL ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR, COTÎRŢĂ CAMELIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,I.G.DUCA” PETROŞANI-HUNEDOARA
Şcoala de acasă a fost, pentru mine, o mare provocare pentru că digitalizarea învăţământului însemna
pentru mine, intrarea într-o eră nouă, nu ştiam dacă bună sau rea, în primul rând diferită de ceea ce ştiam
până acum, mult mat rapidă, cu cerinţe de abilităţi noi şi care cerea eforturi de adaptare.
Am descoperit că această digitalizare înseamnă progres, o mai bună comunicare, totul se poate
disemina rapid, mai multă informaţie şi mai multe răspunsuri pentru orice întrebare.
Digitalizarea a devenit un prieten pe măsură ce găseam răspunsuri la întrebările şi nedumeririle mele.
Una dintre soluţii a fost participarea la cursuri online unde am învăţat cum să mă pregătesc pentru a fi un
profesor online eficient şi prietenos.
Digitalizarea educaţiei a devenit o necesitate, dar echipamentele digitale existente sunt insuficiente
în şcoli, iar în unele cazuri, situaţia familiei este disperată, căci părinţii abia pot asigura nevoile primare şi
nişte condiţii minime de trai.
A fost o experienţă inedită, dar obositoare şi bulversantă, mai ales în prima săptămână de lucru
online. Am încercat ca toate întâlnirile noastre să fie cât mai calde, deschise, creative şi elevii să nu se simtă
presaţi. Chiar dacă mulţi dintre ei s-au bucurat că s-au închis şcolile, pe parcurs şi-au dat seama cât de mult
le lipsesc colegii şi doamna învăţătoare.
O adevărată provocare a fost depăşirea pragului psihologic de a crea clase de elevi şi de a mă întâlni
cu ei online, prima oră fiind cea cu o intensă emoţie. Era complicat să găsesc soluţii, să structurez întâlnirile
cu elevii. Acum relaţia cu aceştia s-a îmbunătăţit pentru că şi-au dat seama de importanţa întâlnirilor de la
şcoală.
Dezvoltarea mijloacelor de tehnologie modernă, integrate în lecţie, m-au ajutat să fac predarea mai
eficientă, elevul să se simtă mai implicat, să participe cu adevărat, în mod activ, la demersul didactic, să-şi
asume sarcinile de lucru.
Mi-au oferit posibilitatea de a-mi dezvolta anumite abilităţi, de a face încă un pas spre o manieră
modernă de lucru cu elevii, care poate completa, cu succes, metodele tradiţionale de predare.
Lecţiile au fost mai atractive şi mai interesante pentru copii, deşi pentru mine a însemnat o creştere
a timpului de pregătire a lecţiilor, mai mare decât în mod normal.
Am descoperit materiale virtuale minunate, teste atractive pe diferite platforme, care au îmbogăţit
comunicarea dintre mine şi elevii mei. Elevii au avut acces la tehnologie, s-au mobilizat în realizarea
sarcinilor de lucru.
Lipsa interacţiunii umane offline a scăzut comunicarea obişnuită.
Îmi place ceea ce s-a întâmplat în această perioadă. Ni s-au deschis noi perspective în modul de
predare.
Îmi doresc să folosesc mediul online şi în continuare chiar dacă vom trece, poate, la predarea în clasă,
din toamnă. Poţi combina interesant cele două secţiuni astfel încât totul să devină, aşa cum am mai spus,
mult mai interesant şi mai accesibil copiilor.
Temele şi testele o să le fac tot online şi de acum încolo pentru o notare imediată şi adăugarea de
comentarii suplimentare.
Voi combina învăţarea la clasă cu cea online ca împreună să aducă copiilor o diversitate de învăţare,
mai facilă şi mai atractivă.
Nu putem însă renunţa la orele petrecute faţă în faţă, ca să vezi sclipirea din ochii unor copii,
nedumerirea din ochii altora sau un zâmbet pe chipul lor minunat!
919
EFECTELE NEGATIVE ALE CALCULATORULUI ȘI TV-ULUI
ASUPRA COPIILOR
PROFESOR: COVACI ANA

LICEUL TEHNOLOGIC RUSCOVA
MARAMUREȘ
Calculatorul și televizorul suprastimuleaza copiii

Calculatorul, ca şi televizorul, indiferent de utilizarea sa, constituie un important factor de stres
pentru creierul uman. Pe parcursul folosirii computerului, ecranul acestuia, ca şi cel al televizorului, inhibă
activitatea emisferei stângi, a cortexului prefrontal şi slăbeşte comunicarea interemisferică realizată prin
puntea corpului calos. În schimb, favorizează deschiderea porţilor subconştientului şi înscrierea cu putere
a imaginilor transmise în adâncurile acestuia.
În cazul computerului, analiza trebuie particularizată în funcţie de modul în care este utilizat. De
exemplu, nu acelaşi lucru este să citeşti un text pe ecran cu a uita de sine, lăsându-te absorbit în spaţiul
virtual al jocurilor video. Fenomenele descrise anterior pot avea o intensitate mai mică decât în cazul
televizorului atunci când calculatorul este folosit, spre exemplu, pentru tehnoredactare sau pot fi mult mai
proeminente când sunt apelate jocurile video sau anumite locaţii pe internet. De fapt, factorii agravanţi sunt
schimbarea rapidă a cadrelor şi suscitarea cu putere a emoţiilor şi instinctelor.
În mod obişnuit, un copil stă în faţa calculatorului între una şi trei ore pe zi, ocupat cu diverse
activităţi: teme pentru şcoala, discuţii on-line cu prietenii sau jocuri. Iar părinţii îşi încurajează copiii să
stea la computer chiar de la vârste mici – 2-3 ani.
În urma cercetărilor desfăşurate în ultimii ani, nu mai rămâne nici o îndoială: vizionarea tv şi
calculatorul dăunează dezvoltării şi funcţionării creierului uman.
Experimentele realizate demonstrează că fiecare oră petrecută zilnic în faţa televizorului şi a
calculatorului în perioada de vârstă 1-3 ani creşte cu 28% probabilitatea apariţiei problemelor de atenţie în
perioada de vârstă 1-7 ani.
Sistemul vizual matur poate suporta mai bine impactul emotional si stresul implicat de
computer
Acum douăzeci de ani copiii se jucau în mare parte în aer liber, iar vederea la distanţă era pentru ei
mai importantă. Astăzi, din cauza privitului constant în ecranul computerului, copiii au probleme de vedere
care nu erau cunoscute acum câţiva ani. Părinţii trebuie să ia în calcul toate aceste probleme cauzate de
computer. Calculatorul necesită nişte abilităţi motorii foarte specializate, pe care ochii tineri încă nu le-au
dezvoltat. Abia atunci când sistemul vizual este complet matur poate suporta mai bine stresul implicat de
calculator.
Mulţi pediatri cred că “lumea interioară” este cea care provoacă miopia la copii, nu ereditatea. Activitatea
la computer este periculoasă dacă nu este supravegheată de părinţi sau dacă este efectuată cu lipsă de
moderaţie. O problemă importantă ce vizează sănătatea publică este “sindromul privitului la computer”, ce
afectează în special copiii, care nu au capacitatea oculară suficient dezvoltată pentru a putea lucra la
computer.
În lumea occidentală, cercetătorii din domeniul educaţiei au constatat că acei copii care dedică cel
mai mult timp vizionării tv, calculatorului au cele mai slabe rezultate şcolare, cel mai redus interes faţă de
şcoală, cu alte cuvinte, insuccesul şcolar este direct proporţional cu timpul alocat vizionarii TV şi utilizăriii
calculatorului.
920
Trăim în mileniul informaţiei, iar prezenţa computerului şi a tehnologiei în viaţa noastră este deja un
lucru firesc. Oricine are un PC mai mult sau mai puţin performant, iar interesul pentru tehnologia
informaţiei creşte constant, odată cu dezvoltarea (exponenţială) a acesteia. Deoarece cantitatea de
informaţie pe care trebuie să o acumuleze în şcoală a crescut semnificativ în ultimii ani (şi este în creştere),
elevul din ziua de azi se orientează către utilizarea computerului ca un mijloc de informare şi de asistare în
procesul de învăţare
Bibliografie
Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minţii umane, Editura Evanghelismos, Bucureşti,
2005,
921
AN APPROACH TO ONLINE TEACHING
PROF. COVACI RAMONA ELENA

COLEGIUL NAȚIONAL “VASILE ALECSANDRI”, BACĂU
When classes shift from room to virtual online spaces, teachers find themselves in need to tailor and
adapt a new approach to teaching. English classes are all about communication, collaboration, expressing
thoughts and feelings and experimenting with the language; in a nutshell, it is all about building
relationships. The question that arises in this context is how to make students relate to the rest of the class
community and to engage in a subject on their own and finally discover something about themselves in the
process.
A proposal for this kind of teaching is using TED Talks along with a series of entertaining applications
in order to facilitate learning. For instance, I suggest Sir Ken Robinson’s talk “Do schools kill creativity?”,
a famous debate on worldwide educational systems which sparks interest and controversy especially at high
school level. The lesson addresses upper-intermediate and advanced students and can be used with topics
such as education and learning. The lesson can be used both in the classroom and as an online assignment.
The objectives are:
1. To practise listening for the gist and specific information.
2. To give students practice in expressing personal opinions.
3. To show understanding of the language forms.
4. To foster students’ ability to use mobile applications.
5. To make students confident in their ability to use English.
1. LEAD-IN. Design a class survey on tricider.com in which you ask one or several
questions and invite students to answer and vote:
1. How much opportunity for free thinking/ speaking does school offer?
2. What classes/subjects offer the opportunity for free thinking?
3. What is the ratio of rigid information-creativity in school?
4. What other creative work would you like to do in school?
5. What do you believe are the most important subjects in school?
6. What other subjects/things would you like to do in school?
2. VOCABULARY: Check understanding of language forms by asking students to match the
vocabulary items to their meaning by checking an online dictionary: dictionary.com,
www.oxfordlearnersdictionaries.com, dictionary.cambridge.org.
to stigmatize to guide the course
gold, frankincense, myrrh kind, benevolent, favourable
hierarchy swallowed, immersed
to steer to disgrace, to defame,
benign gifts brought by the wise magi to Jesus
engulfed any system ranked one above another
to fidget to move restlessly, nervously
3. LISTENING COMPREHENSION. Listen to the TED Talk - www.ted.com - and answer the
questions. Tell students to watch the video twice or check the script if necessary.
1. Children are not afraid to make mistakes. T / F
2. Adults feel comfortable while taking risks. T / F
3. What is the hierarchy of subjects that Sir Ken Robinson observed in schools around the world?
1. _____________, 2. _____________, 3. _____________, 4. ______________
4. What two ideas is the hierarchy of subjects based on?
1. The most important subjects are the ones _____________________.
922
2. _____________________ ability – the entire educational system seems to be focused on the idea
of university entry.
5. What are the three things we know about intelligence?
1. _____________________, 2. _____________________, 3. _____________________
6. Creativity is defined as the process of having ___________ ideas that have __________.
7. What do you think Sir Ken means when he says that “we didn’t grow into creativity, we grow out
of it”?
4. FOLLOW-UP. Invite students to use animoto.com online (or install the app) and create a
short video about the lies they were told about school.
As teachers our vision has a fundamental core of teaching values, but also depends on our ability to
adjust to people and contexts and on our willingness to try new methods and tools.
923
O ȘCOALĂ ALTFEL, ȘCOALA ONLINE!
CREȚESCU RODICA ANGELICA

COLEGIUL NAȚIONAL “GHEORGHE ȚIȚEICA”
DROBETA TURNU SEVERIN, MEHEDINȚI
În România, în ultima perioadă, pregătirea cadrelor didactice pentru a utiliza eficient TIC în
activitatea didactică a apărut ca deziderat major în coordonarea procesului instructiv-educativ, iar anul
acesta, în semestrul II, am experimentat o școala altfel, fără să vrem, forțați de împrejurări, încercând fiecare
cum s-a priceput mai bine să pună în practică noțiunile și deprinderile TIC, dobândite la cursuri sau
individual. A fost bine, a fost rău, nu știm încă, rezultatele și timpul vor decide!
Am desfășurat ore online! Ne-am apropiat sau am vrut să ne apropiem de paradigma eLearning.
Ce înseamnă eLearning? Învăţarea bazată pe tehnologii, o modalitate de difuzare a informaţiei care
foloseşte toate mediile electronice, incluzând Internet-ul, intranet-ul, extranet-ul, sateliţii de comunicaţie,
înregistrările video/audio, programele de televiziune interactive etc. și tot ce înseamnă aceasta. Rețeaua
Internet a fost cea care a înlăturat barierele geografice şi temporale, permiţând colaborări la distanţă,
accelerând corespunzător ritmul de obţinere şi de comunicare a ideilor şi rezultatelor.
Acest tip de învățare se bazează pe o serie de modele de eLearning dezvoltate şi utilizate în întreaga
lume în cadrul învăţământului la distanţă, fiecare universitate/instituţie (am amintit universitățile deoarece
ele sunt primele care au abordat implementrea acestui sistem în paralel cu cel clasic, de ceva ani) oferă
astfel de programe, adoptă modelul potrivit şi cel mai eficient pentru acest tip de instruire.
Modelele sistemelor eLearning s-au dezvoltat pe baza celor existente în sistemul tradiţional, ele
doresc a oferi soluţii educaţionale la fel de bune sau chiar mai bune decât modelele clasice. În cadrul
procesului educaţional oferit de sistemele eLearning, cea mai mare parte din muncă este depusă fie
individual de către cursant, fie în grup cu alţi cursanţi care împărtăşesc aceleaşi concepte. La implementarea
unui model eLearning trebuie să se ţină cont de nivelul tehnologic de care se dispune pentru dezvoltarea
acestuia. Eu cred că dintre modele de eLearning existente două se pliază mai bine pentru învățământul
preuniversitar:
Modelul eLearning cu facilităţi de comunicare, care combină conţinutul informaţional pus la
dispoziţie sub formă de pagini web, prezentări multimedia, audio-video etc., toate aceste informaţii fiind
disponibile prin stocare pe server web care furnizează servicii de găzduire cu o serie de facilităţi de
comunicare gen e-mail, forum de discuţii, platformă online etc., la care toți cursanții să aibă acces.
Modelul eLearning avansat, foloseşte tehnologia web pentru managementul întregului proces
educaţional. Modelul utilizează tehnicile de transmisie audio-video în timp real prin intermediul aplicaţiilor
de tip videotelefon sau videoconferinţă, chat, whiteboard, transfer de fişiere on-line, etc.. Întreg procesul
educaţional fiind controlat printr-un program bine stabilit pe care toţi cursanţii sunt obligaţi să-l respecte.
Învățarea bazată pe tehnologii are și avantaje: audiență oricâtă, învățare de oriunde, oricând, oricine
în ritm propriu, interacțiuni sincrone și asincrone între profesori și elevi, utilizarea de tehnologii interactive
ce permit feedback în timp real, posibilitatea actualizării în mod real a informației utilizate, învățare
controlată, pe module, mai puțin stresantă decât învățarea clasică etc., dar și dezavantaje: timp pentru
pregătirea cursului online, dotarea precară în unele situații, dificultatea susținerii și implementării
sistemului, necesitatea unei experințe în utilizarea device-urilor de către cursanți, motivarea participanților,
în special a cursanților (elevi și studenți).
După mica expunere privind sistemul de tip eLearning, acum să vă scriu câte ceva și despre aplicarea
sa efectivă în procesul instructiv-educativ. Personal, predând o disciplină ce presupune utilizarea
tehnologiilor, am început cu pași mici “implementarea” acestui tip de predare – învățare la clasă încă din
2009, prin achiziționarea unui domeniu pe care am instalat o platformă de tip elearning open source. Apoi
a început procesul de pregătire a materialelor și testelor pe clase și grade de dificultate. Elevii cu care lucrez
încă din clasa a 9-a își fac un cont pe platformă și îl folosesc pentru accesarea online a materialelor utilizate
în predarea clasică la clasă, a testelor și pentru postarea temelor, exclusiv online pe platformă, în ultimii
ani, asta deoarece am norocul să predau într-o școală unde nu s-a pus problema materială din partea
părinților privind accesul la Internet și achiziția unui computer. Da, știu, în România din păcate asta este
încă o mare, mare problemă. Cu elevii de gimnaziu care de câțiva ani studiază disciplina Informatică și Tic
924
lucrurile merg puțin mai greu la început, mai ales în primul an, până înțeleg că un calculator poate fi folosit
și pentru altceva în afara jocurilor, dar cu pași mici se adaptează și ei. Eu personal am îmbunătățit metoda
combinată cu sistemul clasic, folosind whiteboard și tabletă grafică astfel încât ecranul meu, proiectat către
ei, devenea tabla pe care scriam și îmi auzeau explicațiile în timp real (fiind mai aproape de ceea ce erau
obisnuiți să se întâmple la o oră de curs), iar ei, când răpundeau sau colaborau, dădeau share la ecranul lor,
ca noi ceilalți să vedeam ce scriu auzindu-le opinii/explicațiile, deci se pot desfășura ore online. Cu toate
acestea, chiar dacă exista și ceva experiență, se mai lucrase așa, lucrurile au mers destul de greu, fie unii nu
s-au conectat deloc și nu au participat la conferințele online susținute, fie participau când doreau, doar nu
se facea prezența, nu ? Alt impediment a fost lipsa contactului fizic, ceea ce a dus la o colaborare greoaie
inițial, deși îi vezi, îi auzi, nu știu de ce au totuși rețineri în a colabora! Apoi un astfel de sistem presupune
investiții din partea părinților în tehnologie minimă (dacă pot să achiziționeze și tablete grafice atunci este
ideal, whitebord-ul se poate partaja online și devine tabla grupei care lucrează), ceea ce pentru cei din
mediile defavorizate este un efort real, apoi presupune din partea profesorilor investiție atât materială în
tehnologie(laptop/calculator/tabletă grafică/soft corespunzător), dar și de timp pentru pregătire
materialeleor necesare!
Mai jos aveți opinia unui elev, A.D legată de această perioadă, de „o școală altfel!”.
„Ultima perioadă ne-a oferit ocazia să experimentăm ceea ce înseamnă homeschooling-ul, un concept
pe care fiecare elev era curios să îl încerce. Totul a venit pe nepusă masă, iar orele online nu au reușit să
înlocuiască orele desfășurate la școală, au prezentat atât aspecte pozitive, cât și negative, în funcție de
platforma folosită și de modul de predare pe care îl necesită fiecare materie.
Aspecte pozitive: procesul de învățare a continuat, nu am întrerupt activitățile școlare; ne-am putut
îmbunătăți abilitățile digitale; orele nu au mai fost deranjate, microfoanele elevilor putând fi oprite de către
profesor; toți elevii clasei au avut putut vizualiza bine materialele, nu a mai existat problema distanței dintre
tablă și banca elevului; toți elevii au putut avea tema verificată de către profesor pe diferitele platforme
(Google Classroom/ WhatsApp/ Skype/Moodle/etc.).
Aspecte negative: programul nu a fost unul suficient de organizat și a devenit obositor, trebuia să
petrecem mai mult de 8 ore pe zi în fața calculatorului, pentru a rezolva și temele; s-a întâmplat să primim
temele pentru dimineața următoare la o oră destul de târzie, iar uneori instrucțiunile au fost neclare; câțiva
profesori nu au fost familiarizați cu tehnologia sau nu au avut dispozitive destul de performante, unele
materiale trimise nu au fost fotografiate clar/integral, ceea ce a îngreunat îndeplinirea cerințelor; profesorul
nu putea răspunde mereu la întrebările tuturor elevilor, în timpul orei online, iar atunci când orele se
desfășurau pe platforme care nu permit apeluri video cu multe persoane, întrebările elevilor, respectiv
explicațiile profesorului în scris nu erau foarte bine înțelese (această problemă ar putea fi rezolvată prin
utilizarea unui suport care să permită atât apelul video, cât și atașarea unei ”table” virtuale).
În cazul în care școala online va continua, există câteva măsuri care, în opinia mea, ar putea facilita
procesul de învățare: la materiile unde este necesară rezolvarea unor exerciții pentru fixarea noțiunilor,
orele s-ar putea desfășura prin intermediul conferințelor video, pentru a putea pune întrebări și a primi
răspunsuri în timp real; profesorii ar putea folosi o ”tablă” pentru a putea rezolva exercițiile pas cu pas,
împreună cu elevii; prezența și implicarea elevilor la ore ar putea fi mai bine monitorizate, întrucât se
întâmplă ca unii elevi să fie conectați, dar neatenți, iar profesorul va trebui să reia de multe ori informația,
ceea ce ar duce la mult timp pierdut; materialele să fie postate în continuare pe platforme precum Google
Classroom, cu un timp suficient pentru rezolvare.
Faptul că am continuat orele online este, din punctul meu de vedere, foarte important, deoarece chiar
dacă unele lucruri nu s-au fixat suficient de bine, ele vor putea fi reluate cu ușurință atunci când ne vom
întoarce la orele față în față. Deși au existat și aspecte negative ale modului în care orele online s-au
desfășurat, am reușit să învățăm cea mai mare din informațiile predate, iar implicarea tehnologiei în
procesul de învățare și dezvoltarea abilităților digitale reprezintă un avantaj major.”
În concluzie, se poate, dar ne mișcăm greu cu poticneli și ca de obicei, nu suntem încă pregătiți pentru
asta, totul ne-a luat prin surprindere, deși se vrea sau se investește în partea de formare a profesorilor pentru
utilizarea tehnologiilor, iar acum se pare că și în partea tehnică, sunt convinsă că va dura până se vor vedea
rezultatele! Eu cred că în România baza rămâne sistemul clasic, care da, poate fi susținut sau îmbunătățit
prin introducerea tehnologiilor, a sistemului eLearning, pentru a obișnui elevii și a face procesul de predare
–învățare mai atractiv pentru ei.
925
Totuși, ca profesor cred că Internetul și accesul la Internet, ne-a permis să evoluăm rapid, a înlăturat
barierele geografice şi temporale, permiţând colaborări la distanţă, accelerând corespunzător ritmul de
obţinere şi de comunicare a ideilor şi rezultatelor. Schimbările majore din sfera învăţării asistate de
calculator au condus la obţinerea unei noi paradigme educaţionale: în locul realizării unui flux informaţional
cu un singur sens (de exemplu de la profesor către un grup pasiv de cursanţi), noile tehnici de învăţare sunt,
ca şi Internet-ul, bidirecţionale, colaborative şi interdisciplinare. Pătrunderea noilor tehnologii în sălile de
clasa a schimbat radical relaţia care era fundamentată între profesori şi elevi. Astfel, profesorii au trecut de
la poziţia de conducători atotştiutori la cea de ghizi, iar materialele instructive au evoluat de la cărţile rigide
la programele administrabile. Informaţia a devenit mult mai accesibilă, iar utilizatorii îşi aleg singuri ceea
ce doresc, fiecare devenind un creator de conţinut. Personal că mediul educaţional al viitorului va fi un
campus electronic: locul în care se vor desfăşura orele de clasă, în care se va consulta biblioteca şi desigur,
unde vor avea loc contactele sociale.
926
REFERAT
EDUCATIE FARA FRONTIERE
ŞCOALA ALTFEL ŞCOALA DE ACASA
CRISAN MARIA, ÎNVATATOARE
Generaţia începutului de secol XXI se confruntă cu o epidemie virală, fiind pusă într-o situaţie
inedită, izolarea. Aceasta duce către o lipsă de comunicare faţă în faţă a persoanelor, la o restricţionare a
drepturilor şi libertăţilor, necesară pentru evitarea răspândirii virusului.
Omul, fiinţă de relaţie şi comunicare, fiinţă dinamică, are acum obligaţia şi responsabilitatea de a
încetinii transmiterea unei boli, respectând reguli impuse în acest scop . Libertatea de mişcare este esenţială
pentru desfăşurarea activităţilor şcolare, administrative, economice, de cercetare, activităţi cuprind întreaga
sferă de activitate.
Comunicarea fiind necesară şi obligatorie a continuat să se desfăşoare, însă la un alt nivel, cel virtual,
cu ajutorul mijloacelor de comunicare la distanţă, telefonul, tableta, laptop-ul, calculatorul, s-a reuşit
realizarea unei comunicări eficiente, rapide, optime.
Bucuria elevilor de a avea o ”vacanţă mai mare” se întrerupe brusc, lecţiile se desfăşoară on line,
educaţia continuă, având mijloacele necesare desfăşurării acestea, în faţa calculatorului sau a oricărui alt
mijloc de comunicare audio-video. Pregătirea materialelor, organizarea acestora, transmiterea noilor
cunoştinţe, a temelor, a oricărui material necesar înţelegerii informaţiilor se desfăşoară în faţa mijloacelor
tehnologice moderne. Educatorul transmite, elevul receptează, iar părinţii supraveghează atent la bunul
mers al activităţii copilului. Rolul părinţilor fiind în aceste momente esenţial. Seriozitatea cu care au răspuns
elevii şi părinţii solicitărilor educatorilor dovedeşte interesul acordat educaţiei de către aceştia. Temele fiind
făcute cu responsabilitate şi conştiinciozitate, transmiterea feed-bak-ului către educator nefiind o problemă,
elevii fiind familiarizaţi cu oricare din mijloacele tehnologice existente.
Munca de acasă necesită rigoare, organizare, perseverenţă, răbdare, calităţi obligatorii în procesul de
formare, creştere, educare, acestea dobândindu-se în toată perioada şcolarităţii, dar care acum au cerut un
efort din partea elevilor şi părinţilor pentru a fi respectate.
Seriozitatea, competenţă, dorinţa de a fi cei mai buni, de a nu pierde ritmul învăţării au concurat la
buna desfăşurare a tuturor activităţilor, anul şcolar încheindu-se cu bine.
Comunicarea se poate desfăşura şi prin mijloacele de comunicare la distanţă, însă emoţia transmisă
în sala de clasă nu se poate înlocui cu un ecran, dinamica transmisă prin comunicarea „faţă în faţă” nu poate
fi înlocuită de calculator.
Secolul XXI dispune de mijloace ultra-performante de comunicare, iar în situaţia pandemiei actuale
izolarea a putut fi depăşită fără a întrerupe procesul educativ, omul fiind uşor adaptabil, însă nevoia de
comunicare nu se rezumă doar la transmiterea şi receptarea unor informaţii, oricât de performante ar fi
mijloacele de comunicare, pentru elevi, copii, comunicarea reprezintă şi spontaneitatea jocului şi
interacţiunea cu membrii unui grup constituit ad-hoc, inventivitate, trăire, emoţie, dinamică.
Situaţia actuală fiind gestionată admirabil de către persoane autorizate şi competente, a favorizat
desfăşurarea activităţilor on line, ajutând la evitarea răspândirii unei boli necruţătoare, sălile de clasă
aşteaptă, însă, zgomotul şi râsetele elevilor.
927
ȘCOALA ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR CRISTEA GEORGIANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „A. S. PUŞKIN” BRĂILA
Școala online reprezintă cu adevărat o provocare atât pentru cadrele didactice, cât și pentru părinți și
copii. Confruntându-ne în mod direct cu problema coronavirusului, am fost nevoiți să apelăm la metode pe
care multe state le-au implementat cu mult timp înainte. Realitatea din păcate, este una nu tocmai favorabilă.
Am fost puși în situația de a ne desfășura actul educațional, fără să fim în totalitate pregătiți pentru un
sistem online. Cu toate acestea, suntem asigurați că actul educațional se derulează în condiții bune, deși tot
mai mulți copii din medii vulnerabile pierd contactul cu școala.
Deși oficial, participarea elevilor la cursurile online a devenit obligatorie, acest fapt întârzie să apară.
Cea mai mare problemă este lipsa posibilităților materiale ale copiilor și chiar a unor cadre didactice de a
susține această activitate. Criza prin care trece întreaga lume, arată că țara noastră e la un nivel scăzut în
ceea ce privește domeniul tehnologiei. Profesorii nu fost pregătiți pentru a desfășura lecții la distanță,
educație cu ajutorul tehnologiei online. Între activitatea de predare-învățare de la clasă, față în față și cea
din mediul online, este o mare diferență.
Mulți dintre noi suntem pregătiți cu certificări, diplome, cursuri, dar nu și cu competențe tehnologice.
Despre domeniul IT în România se vorbește de mult timp; poate dacă includerea activităților online în actul
educațional s-ar fi făcut de ceva vreme, ne-ar fi fost mai ușor.
Școala online s-a desfășurat confuz la început. Pe de o parte, sunt copii care nu au echipamente
necesare, pe de altă parte, sunt și copii care, deși au acces la internet și echipamente, nu au participat. Printre
motive se numără dezinteresul, dar și faptul că se consideră lipsită de importanță continuarea școlii. Există
copii doritori, dar care nu au participat pentru că nu au spațiu potrivit acasă sau echipamente care să suporte
aplicațiile necesare desfășurării orelor online. În același timp, există chiar și cadre didactice care se
confruntă cu aceste probleme. Cu toate aceste neajunsuri, am încercat să ne adaptăm valului de noutăți.
Un alt aspect îl constituie principiile educației online. Dacă în clasă, o oră ține 50 de minute, în online
acest timp este mult prea mare. Lecțiile nu pot fi proiectate la fel: momente ca începutul lecției, prezența,
ascultarea elevilor nu mai pot realizate. Prima oară trebuie să te asiguri că elevii, fiecare în mediul lui, se
conectează cu tine.
Privind din perspectiva cadrului didactic, orele online sunt mai grele. Timpul alocat pregătirii lor este
mai mare și trebuie să ai soluții de rezervă în situația în care ceva nu funcționează. Totodată, elevii nu
primesc informațiile în aceeași măsură. După câteva explicații, copiii pot adresa deseori întrebări sau să
vorbească unii peste alții, alții nu doresc să vorbească, alții nici nu se văd.
Tot un lucru mai puțin pozitiv legat de acestă formă de educație, este lipsa vieții sociale. Elevii nu
mai au contact direct cu colegii și profesorii, ci doar prin intermediul unui ecran. Cadrele didactice care au
optat pentru platforme fără formă audio și video, au fost nevoite doar să transmită informațiile, fără a avea
un feedback direct din partea copiilor. Acest tip de platformă nu are posibilitatea de a stabili o legătură
emoționlă cu copiii, legătură fără de care, predarea nu ar putea exista.
Un risc major pe care trebuie să ni-l asumăm, este abandonul școlar. Există copii care nu au luat
contact deloc cu activitățile online. Până la începerea anului viitor școlar, vorbim de șase luni de
neparticipare. Copiii vulnerabili, defavorizați, din mediul rural, vor reveni la școală foarte greu sau vor
alege varianta de a renunța la școală - mai ales copiii din clasa a VIII-a sau din liceu.
Mulți copii fac parte din familii numeroase. Părinții care lucrează de acasă sunt nevoiți să împartă
resursele tehnologice și spațiul de lucru cu copiii lor. Cei care sunt plecați pe perioada zilei sau cei fără
competențe digitale, nu pot sprijini copiii în vederea utilizării corecte a resurselor online. Vorbim mai ales
despre preșcolari și școlarii ciclului primar, cei din gimnaziu și liceu reușind să participe la cursurile online
singuri., fără asistența părinților.
Școala online prezintă însă și o serie de aspecte pozitive. Copilul secolului XXI nu mai este atras doar
de cretă, tablă sau creion, el vrea să afle noutăți, vrea să se miște, să descopere singur. Sunt cadre didactice
care susțin că elevii care în timpul orelor de la clasă erau timorați și participau foarte puțin la ore, în timpul
orelor virtuale devin mai spontani și mai motivați. De asemenea, o mare parte din elevi a înțeles necesitatea
izolării, s-a adaptat, s-a bucurat de timpul petrecut cu părinții și și-a îmbunătățit abilitățile digitale. Părinții
928
elevilor de la clasele mici, au fost puși în situația de a participa în mod direct la desfășurarea cursurilor, dar
să se și asigure, în cele mai bune cazuri, că cei mici își îndeplinesc sarcinile. Acest fapt nu face decât să
încurajeze relația părinte-copil, părintele înțelegând cât este de necesară prezența lui în viața copilului lui.
Copiii folosesc în mod natural calculatorul, tableta sau telefoanele. Există posibilitatea ca accesul la
astfel de școală să aibă un aspect pozitiv asupra vieții lor, mai departe. Ei au ocazia să rezolve probleme
printr-o abordare mai relaxată. Totodată, ei nu sunt doar utilizatorii pasivi ai tehnologiei, ci sunt cei care o
vor transforma mai târziu. Metoda de predare online este bazată pe experimentarea proprie, lăsându-i asftel
pe copii să învețe prin descoperire și să creeze ceea ce le place cu adevărat.
Analizând aspectele negative și pozitive ale acestui tip de învățare, școala online rămâne una dintre
cele mai bune variante posibile, într-o situație precum este cea din prezent, cu toate că își atinge obiectivele
pe termen scurt și cu condiția ca toți să aibă acces la ea. Este clar că școala, chiar și online, trebuie să
continue să reprezinte pentru elev o resursă de siguranță și de continuitate.
929
PREDARE ȘI ÎNVĂȚARE CU AJUTORUL RESURSELOR WEB
PROF. CRISTEA VIOLETA GABRIELA

LICEUL DE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE “DUMITRU MOȚOC” GALAȚI
Resursele Web au devenit aproape indispensabile în predare, învățare și evaluare. Noile tehnologii
oferă o gamă variată de aplicații, metodele convenționale de predare având din ce în ce mai mult o
alternativă viabilă. Aplicațiile Web sunt mult mai complexe, accesibile și variate astfel cei care învață pot
accesa de acasă resursele necesare, doar cu câteva click-uri. Dezvoltarea tehnologiei informației și a
comunicației a condus la nuanțarea modului clasic de a învăța. Astfel putem observa că ne îndreptăm spre
o revoluție în educație ; rolul actual al profesorului, acela de intermediar al cunoașterii își pierde mult din
pregnanță. Învățarea este orientată către persoană, permițând elevilor să-și aleagă conținutul și
instrumentele necesare propriilor interese. Modul de învățare tradițional a devenit greu de gestionat în
comparație cu învățământul bazat pe resursele Web. Putem spune că acest tip de resurse reprezintă de fapt
noile cărți ale epocii moderne. Clasa este acum un mediu virtual de învățare iar aceasta nu mai este
determinată de timp și spațiu. Lecțiile om-line pot prezenta același conținut și pot fi dezbătute la fel ca și
lecțiile tradiționale. Avantajul este însă faptul că aceste lecții pot fi accesate oricând și oriunde. În condițiile
unei motivații suficiente, orice elev care are acces la un calculator poate obține o instruire cel puțin egală
cu unul care beneficiază de un program tradițional. Învățământul bazat pe resurse Web prezintă numeroase
avantaje față de învățământul tradițional. Cursanții își pot alege domeniile de cunoaștere, își pot urmări
propriile interese și pot accesa informațiile în funcție de propriul nivel. Timpul nu este determinat ca într-o
sală de curs, programul fiind mult mai flexibil. Elevii pot accelera procesul de învățare sau îl pot încetini.
De asemenea acest tip de învățare permite atât elevilor cât și profesorilor să interacționeze într-o comunitate
on-line fără a fi prezenți în același loc sau timp.
Elevii au posibilitatea de a prezenta mai mult informații procesate cu atenție fără a mai fi implicați
emoțional. De exemplu, într-o discuție on-line elevii introvertiți tind să fie mai activi din diverse motive.
În mediul virtual, inhibiția cauzată de aspectul fizic este diminuată. Astfel, elevii au mai mult timp pentru
cunoaștere, pentru adaptarea, corectarea și prezentarea ideilor fără factori perturbatori de față. Ei nu trebuie
să concureze cu alți elevi din punct de vedere emoțional, elevi care tind să domine clasa într-un timp relativ
scurt. Acest tip de învățământ permite profesorului personalizarea cursurilor, introducerea de link-uri
externe, slide-uri Power Point, documente de tip audio și video în clasa sa virtuală. Astfel elevul devine un
“căutător de cunoaștere, mai degrabă decât un depozit (Freire, 1970).
Fără îndoială, factorii implicați în activitatea educațională cu ajutorul resurselor Web cresc calitatea
procesului de învățământ. Internetul este aproape indispensabil atât pentru elevi cât și pentru profesori.
Acesta îmbunătățește procesul de predare-învățare, ajută la transmiterea informațiilor de către profesori și
la asimilarea acestora de către elevi. Cele mai populare aplicații utilizate în acest sens sunt cele de desen
sau prezentare, organizare, calcul tabelar, navigare pe Web, aplicații de pregătire pe calculator, e-mail, site-
uri de socializare.
În același timp însă, resursele Web pot influența învățământul într-un mod negativ. În multe școli,
instruirea on-line înseamnă postarea cursurilor pe o platformă de specialitate. Desigur că acest lucru este
foarte util dar de multe ori informațiile nu mai sunt asimilate de către elevi așa cum ar fi trebuit să fie.
În concluzie, putem spune că deși învățământul prin intermediul resurselor Web prezintă numeroase
avantaje față de cel traditional, nu întotdeauna metodele de e-learning sunt cele mai eficiente. Este evident
faptul că numărul utilizatorilor de resurse Web este în ascensiune iar odată cu aceștia și calitatea
învățământului crește. Putem remarca de asemenea valențele benefice pe care internetul le are în predarea,
învățarea sau evaluarea disciplinelor școlare și faptul că nu mai există multe domenii în care resursele Web
să nu joace un rol important în rezolvarea problemelor curente. Învățământul de tip e-learning câștigă teren
în fața celui tradițional iar elevii aproape că asociază internetul cu un veritabil profesor.
930
SISTEMUL ȘI FORMA DE INVAȚAMANT DIN FRANȚA
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR RUS CRISTINA

LICEUL ORTODOX „EPISCOP ROMAN CIOROGARIU”/ GPP NR 23,
ORADEA, JUD BIHOR
Constituția franceză specifică faptul că „organizarea învățământului public gratuit și laic obligatoriu
la toate nivelurile este o datorie a statului”. Sistemul francez de învățământ se bazează pe principii majore
inspirate de Revoluția din 1789, completate și clarificate de un set de texte legislative elaborate din secolul
al XIX-lea până în zilele noastre. Școlile publice și unitățile de învățământ coexistă în cadrul serviciului
public de învățământ cu unități private sub contract. În schimbul contractului semnat cu statul, aceste
instituții private beneficiază de ajutorul său, dar sunt supuse controlului său și trebuie să respecte
programele de învățământ public. Doar statul eliberează diplome și diplome universitare. Reglementarea
examenelor se face la nivel național. Serviciul public de educație educă 83% din toți elevii, unitățile private
17%. Un număr mic de elevi sunt înscriși în învățământ privat fără contract. De la legea din 28 martie
1882, învățământul a fost obligatoriu. Această obligație se aplică de la vârsta de șase ani, pentru toți copiii
francezi sau străini cu domiciliul în Franța. Inițial obligatorie până la vârsta de treisprezece ani, școala a
fost extinsă până la șaisprezece ani în 1959. Cu toate acestea, familia are posibilitatea de a oferi educație
pentru copiii înșiși. Începând cu anii 80, statul a ales să consolideze ponderea autorităților locale în
gestionarea sistemului de învățământ. Rectorul este reprezentantul ministrului, la nivel local, în cadrul a 30
de academii. Din 1990, traseele educaționale ale elevilor sunt organizate în cicluri .Instrumentele de
evaluare sunt oferite profesorilor. Astfel, aceștia au referințe naționale pentru a face bilanțul realizărilor
elevilor lor și pentru a identifica mai bine dificultățile întâmpinate de unii dintre ei. Programele oferă
evoluții anuale în aproape toate domeniile disciplinare. De la începutul anului școlar 2008, toți elevii au
primit 24 de ore de instruire pe săptămână, repartizate pe opt sau nouă jumătate de jumătate. Studenții cu
dificultăți de învățare pot primi asistență personalizată timp de două ore pe săptămână. Originalitate a
sistemului francez, grădinița întâmpină copiii înainte de școlarizarea obligatorie, care începe la vârsta de
șase ani. Este organizat în secțiuni mici, medii și mari, în funcție de vârsta copiilor. Deși opțional, grădinița
învață mai mult de nouă dintre zece studenți până la vârsta de trei ani. Programul școlii din grădiniță (primul
ciclu de învățare) este împărțit în cinci domenii de activitate: _ înțelegerea limbajului și pregătirea pentru
citire și scriere; _ a deveni student; _ acționează și exprimă-te cu corpul tău; _ descoperi lumea; _ percepe,
simte, imaginează, creează. Principalele obiective ale școlii de creșă sunt să le permită copiilor să-și
dezvolte întregul potențial, să înțeleagă ce este școala și să aibă o experiență de succes în prima școală.
Dobândirea limbajului și îmbogățirea lui, descoperirea lumii scrisului și a numerelor, învățarea „a trăi
împreună” sunt privilegiate. Învățământul pre-elementar, care este responsabilitatea Ministerului Educației
Naționale, se desfășoară în „grădiniță”. Copiii sunt primiți acolo de la 3 ani și până la 6 ani. Copiii de la 2
ani pot fi de asemenea admiși, în funcție de disponibilitate. Legea din 26 iulie 2019 pentru o școală de
încredere stabilește obligația educației începând cu vârsta de 3 ani de la începutul anului școlar 2019. Copiii
sunt educați în principal în grădiniță. Cu toate acestea, părinții pot opta și pentru grădinițe sau școlarizare
la domiciliu, sub supravegherea oficialilor de stat. Școala de creșă este laică și gratuită atunci când este
publică. Din punct de vedere legal, școlile de creșă nu sunt unități publice autonome. Ele nu au un buget de
funcționare precum școlile secundare (colegii și licee). Municipalitatea este responsabilă pentru clădiri și
finanțează cheltuielile cu materialele. Părinții care locuiesc în Franța au dreptul de a-și înscrie copilul
(copiii) într-o grădiniță publică sau privată (ISCED 02), indiferent de cetățenia lor. Intrarea la grădiniță
necesită, de asemenea, un document care atestă faptul că copilul a suferit toate vaccinările obligatorii pentru
vârsta sa sau justifică o contraindicație. În structuri de primire colectivă, orele de deschidere sunt stabilite
de fiecare structură: sunt definite de manager și director, în dialog cu ceilalți parteneri (municipalități,
personal, părinți etc.). Acestea trebuie să apară în regulamentul de funcționare. Un rezumat al acestor
informații locale nu este disponibil. Se poate spune însă că orele obișnuite ale centrelor de îngrijire colectivă
sunt între orele 8 și 19 p.m. Sunt închise noaptea, duminica și de sărbătorile publice. Creșele companiei își
adaptează orele la cele ale companiei. În ceea ce privește organizarea zilei - la fel ca un exemplu - activitățile
se desfășoară în general după cum urmează: - primirea copiilor dimineața (între 8:30 și 9:30); - activități
931
educaționale (9:30 am / 11:30); - masa (de la 11:30 la 12:30 p.m. / 13:00); - somn (de la 13:00 la 14:00); -
activități educaționale (14:00 - 16:00); - ceai de după-amiază (16:00); - preluarea copiilor (17:30).
Așa-numita activitate educațională se dezvoltă mai ales dimineața, înainte de masă. Dupa-amiaza este
mai dedicat jocurilor sau timpului de citire. În 2013, o reformă a ritmurilor școlare a schimbat săptămâna
de la 4 zile la 4 zile și jumătate, păstrând cele 24 de ore de lecții săptămânale, în următoarele condiții: ziua
de predare trebuie să fie de maxim 5 ore 30 minute; jumătatea zilei de predare trebuie să fie maxim 3 ore
30; pauza de prânz nu poate fi mai mică de 1 oră 30 minute. Din 2017, Decretul nr. 2017-1108 din 27 iunie
2017 acordă o derogare care să permită municipalităților care doresc să revină într-o săptămână de 4 zile.
Învățământul este gratuit în sectorul public pentru toate familiile și costuri minime atunci când sunt cazate
în sectorul privat subventionat. Copiii intră în grădiniță la vârsta de 2-3 ani. Rămân acolo până intră în
școala elementară, anul calendaristic în care împlinesc vârsta de 6 ani. Copiii sunt grupați pe grupe de vârstă
în trei secțiuni: secțiunea mică: copii între 2-3 și 4 ani, secțiunea de mijloc: copii între 4 și 5 ani, secțiunea
mare: copii între 5 și 6 ani. Această distribuție poate lua forme flexibile pentru a ține cont de ritmul fiecărui
copil, de maturitatea acestuia și de abilitățile pe care le-a dobândit. Echipa de învățământ, de comun acord
cu părinții, poate decide să plaseze un copil în secțiunea care corespunde cel mai bine nevoilor sale, chiar
dacă acesta nu corespunde exact vârstei sale. Pragurile pentru deschiderea sau închiderea cursurilor de către
școala maternă - și, prin urmare, ratele de supraveghere - sunt definite de autoritățile academice locale în
funcție de contexte (în special ruralitatea și educația prioritară). La începutul anului școlar 2017, media
națională a fost de 24, 1 copii pe clasă [Ministerul Educației Naționale și Tineretului, Referințe și referințe
statistice 2018, 2019]. Copiii sunt supravegheați de profesori, care au fiecare o clasă. Un profesor poate fi
asistat de un agent teritorial specializat pentru școlile de creșă (ATSEM) atât logistic, cât și educațional.
Articolul L. 521-1 din codul de învățământ stabilește durata anului școlar la „36 de săptămâni de lecții
împărțite în cinci perioade de muncă, cu durată comparabilă, separate de patru perioade de vacanță școlară”.
Calendarul vacanțelor școlare, pentru învățământul primar și secundar, este stabilit de Ministerul Educației
Naționale și Tineretului, pe o perioadă de trei ani. În plus, primarii pot adapta calendarul pentru a ține cont
de situațiile locale. În timpul anului școlar, studenții au două săptămâni de vacanță a tuturor Sfinților, două
săptămâni la Crăciun, două săptămâni în februarie și două săptămâni la Paște. Reforma orelor școlare din
2013 a stabilit că predarea trebuie să fie asigurată în cadrul unei săptămâni de nouă jumătate de zile, inclusiv
miercuri dimineața. Cu toate acestea, decretul din 27 iunie 2017 face din nou posibilă organizarea
săptămânii școlare pe patru zile, imediat ce există consens local. Lărgește sfera excepțiilor de la organizarea
săptămânii școlare pentru a face posibilă o săptămână cuprinzând opt jumătate de zile repartizate pe patru
zile. Inspectorul academiei - director academic al serviciilor educaționale naționale (IA-Dasen) - trebuie să
primească o propunere comună din partea municipalității sau a unității publice de cooperare inter-
municipală (EPCI) și școala în cauză. Depinde de el să decidă în direcția coerenței învățăturilor și a
interesului copiilor. La începutul anului școlar 2017, 43% dintre municipalități au solicitat să revină la o
metodă de organizare a săptămânii în 4 zile și 8 zile jumătate.
Bibliografie:
https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/france/organisation-education-system-and-its-
structure_en
https://www.education.gouv.fr/organisation-de-l-ecole-12311
https://media.eduscol.education.fr/file/dossiers/50/5/enseignement_scolaire_VF_135505.pdf
https://sites.miis.edu/compiefrance/history/
932
„EDUCAȚIA FĂRĂ FRONTIERE”
,,ȘCOALA ALTFEL ! ȘCOALA DE ACASĂ ! ”
PROFESOR IN INVAȚAMANT PRIMAR : CULCIAR ANCA LUMINIȚA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,POROLISSUM”,
STRUCTURA ,,GEORGE COȘBUC” ZALAU
,,Omul nu poate deveni om decât prin educaţie.’’ I. Cant

viaţă al omenirii. Şcolii îi revine sarcina de a pregăti viitorul adult astfel încât să vină în întâmpinarea nevoii
de schimbare, să o anticipeze, să o dorească. Încă din şcoală elevii trebuie să aibă motivaţia de a se informa
şi forma în spiritul valorilor pe care societatea le impune la un moment dat.
Oricât de bine ar fi instruiţi oamenii şi oricât de creatori s-ar dovedi, apar la un moment dat noi şi
noi dificultăţi. La acest lucru s-a referit Margaret Mead atunci când a vorbit despre faptul că ,,Nimeni nu
va trăi în societatea în care s-a născut şi nu va trăi în cea pe care a cunoscut-o ca membru activ al ei.’’ Altfel
spus, societatea se schimbă de câteva ori în decursul vieţii normale a unui om şi trebuie să facă faţă acestor
schimbări.
Şcoala trebuie:
 să ofere copilului şanse în viitor;
 să asigure un tineret şi un viitor adult bine pregătit;
 să ofere cunoştinţele, deprinderile şi priceperile necesare încadrării rapide într-o societate în
continuă schimbare;
 să ofere fiecăruia şansa de a primi răspuns sau de a-l pune în situaţia de a-şi răspunde singur la
Şcoala românească din ultimii ani începe să fie ,,altfel’’ decât era acum zece ani. După cei ,,şapte
ani de acasă’’, activitatea din ciclul primar influenţează decisiv dezvoltarea personalităţii copilului. De
altfel, şcoala primară reprezintă partea cea mai stabilă a învăţământului românesc, cea mai vache sub raport
istoric, bine verificată în practic, dar şi deschisă spre inovare.
În momentul de faţă, apreciez că s-au produs câteva schimbări esenţiale în învăţământul primar din
România:
 modernizarea treptată a metodelor şi strategiilor didactice de predare, folosirea cu precădere a
caracter fomativ;
 introducerea activităţilor interdisciplinare şi transdisciplinare care abordează o temă generală din
perspectiva mai multor arii curriculare, construind o imagine cât mai completă a temei respective;
 trecerea de la activitatea preponderent frontală la cea de muncă în preche şi în grup care ajută la
dezvoltarea relaţiilor interpersonale, la formarea unor atitudini de comportament în grup;
 spaţiul fizic al clasei este în permanentă schimbare, se trece de la mobilierul tradiţional la cel
modular care permite adaptarea lui la orice tip de activitate;
 introducerea în şcoala românească a învăţământului alternativ Step by step alături de învăţământul
tradiţional;
 formarea continuă a cadrelor didactice;
 implicarea familiei şi a comunităţii locale în procesul de educare a copiilor;
 utilizarea calculatorului şi a softurilor educaţionale.
Odata ajuns în clasă, copilul este nevoit să se detașeze de individualitatea sa și să devina unul dintre
elevi. La orice materie se cer aceleasi răspunsuri, aceleași idei.
Școala de acasă (homeschooling) este o alta metoda de predare si invatare. Homeschooling-ul
reprezinta o alternativa la „banda rulanta” pe care sunt invatati copiii. Aceasta metoda nu este una utopica,
asa cum s-ar crede.
933
Educatia de acasa implica anumite libertati. Copiii pot alege ce vor să învete, cât vor, cand vor.
Notiunile de baza sunt necesare, dar nu vor fi impuse de la o varsta anume, ci cand se simte pregatit. Familia
isi poate educa copilul conform propriilor convingeri si valori, intr-un mediu care nu intra in contradictie
cu acestea.
schimba materia . Nu numai ca cei mici vor avea parte de o experienta noua de invatare, dar aceste abateri
de la program vor imbunatati si calitatea vietii de familie.
Si, daca tot vorbim de libertatea fizica, putem aborda si trezitul de dimineata. Nimanui nu ii place sa
se trezeasca „cu noaptea-n cap”, cu atat mai putin copiilor. Scoala de acasa le permite sa doarma relaxat,
fara frica zilei urmatoare, fara teama ca, din minut in minut, alarma de la ceas le va zangani in cap.
Homeschooling-ul mai ofera si o libertate emotionala. Prejudecati, copii agresivi, competitivitate,
presiunea grupurilor, toate acestea pot fi intalnite pe holurile scolii. Stima de sine a copiilor scade, iar
invatatul ocupa locul doi, in favoarea unui „look” mai acceptabil din punct de vedere social.
In ceea ce priveste scolarizarea de acasa, de obicei, dezavantajele sunt reprezentate prin costuri, fie
ele de timp, de bani, de emotii.
Din punctul de vedere al timpului, este destul de complicat sa inveti in afara scolii traditionale. In
primul rand, trebuie sa stii care este programa scolara.
In al doilea rand, parintii sunt plecati de dimineata pana seara la serviciu, asa ca faptul ca poti sa
inveti „cand vrei” este o chestiune limitata. Iar cand un parinte singur decide sa isi invete copilul de acasa,
lucrurile devin cu mult mai complicate.
Scoala de acasa este un program contestat la noi in tara si poate fi posibil doar in cazurile medicale
foarte serioase in care copilul nu se poate deplasa.
,,Homeschool” (Scoala acasă) este un curent în educatie prezent de câtiva ani si in tara noastra.
Termenul de “scoala acasa” este consacrat, totusi educarea nu se face exclusiv in casa, nici nu este
acelasi lucru cu scolarizarea.
934
O ALTFEL DE ŞCOALĂ
ŞCOALA GIMNAZIALA „MIHAI VITEAZUL” PUCIOASA

PROF. INV. PRIMAR: CULMAN NICOLETA
Școala de acasă a devenit locul nostru de întâlnire în care ne desfășurăm zilnic activitățile, cu propriile
forțe, abilități, cunoștințe, cu tehnologia pe care o deține fiecare, ajutați de părinți, fără de care cei mici nu
s-ar putea descurca la început.
Pe grupul de WhatsApp al părinților am postat tutoriale și am explicat cum să își creeze conturi de
gmail și cum să instaleze aplicațiile de care vor avea nevoie pentru învățarea de acasă. Am creat clasa
virtuală pe platforma https://classroom.google.com/ Google Classroom, elevii și-au creat conturi de g-mail
(sprijiniţi de părinţi), iar cu ajutorul unui cod generat în urma creării clasei virtuale, ei s-au conectat pe
această platformă. Aici am postat zilnic, conform orarului, linkuri, filme, Pps- uri, Pdf- uri care să sprijine
învățarea de acasă. Elevii și-au creat obiceiul de a intra zilnic pe clasa virtuală, au urmat instrucțiunile
primite, au efectuat temele sugerate și le-au postat pe platformă. Eu am oferit zilnic feedback fiecărui elev.
Pentru a ușura prezentarea noilor conținuturi, ne-am descărcat cu toții aplicația Zoom de pe platforma
https://zoom.us/. Eu am creat meeting-uri cu ajutorul acestei aplicații, am copiat linkul și l-am postat în
clasa virtuală. Elevii au accesat linkul respectiv și astfel am participat la Webinar.
Astfel, am organizat prima întâlnire cu părinții, pentru a evalua zilele parcurse acasă, pentru a primi
feedback din partea acestora. Am discutat despre cum și-au petrecut elevii timpul, despre modificările din
comportamentul lor, despre teme, despre acest stil de învățare. Părinții au fost răbdători, receptivi, unii
încrezători, alții nu (în special, cei care lucrează în domeniul medical), deschiși, mi-au pus întrebări.
Concluziile au fost: - elevii își petrec timpul izolați, stau în casă sub supravegherea unui părinte, bunici sau
frați mai mari, au ieșit decât în curtea personală (cei care locuiesc la casă), au respectat regulile impuse;
comportamentul este în general neschimbat, dar își doresc să înceapă școala, să se întâlnească cu colegii,
unii sunt mai ascultători, înțelegători acum, sunt mai responsabili, fapt constatat în întâlnirile cu ei, când
toți s-au pregătit, au rezolvat sarcinile, practic era o întrecere cine să răspundă mai repede, au fost la
înălțime, au fost activi, dezinvolți, amuzanți; părinții susțin aceste activități on-line în această perioadã, m-
au spijinit din prima zi de când s-au suspendat cursurile, dar majoritatea preferă activitățile la școală, unde
interacțiunea este directă, momentan considerând-o cea mai bună soluție, mulțumindu-mi pentru implicare,
devotament.
De ce cred că este o experiență de succes? Deoarece a adus următoarele beneficii pentru elevi: ei au
de câştigat atunci când părinţii se implică în educaţia copiilor lor, au o influență favorabilă asupra atitudinii
acestora, performanțele pot fi îmbunătățite, îi pot supraveghea și implica în actul învățării on-line. Rolul
participării părinților a fost acela de a afla ce dificultăți întâmpină părinții și elevii în mediul online, cum
se implică părinții în a-i sprijini, dacă s-a modificat comportamentul elevilor acasă într-un spațiu limitat,
fără a intra în contact direct cu alți copii; cum consideră învățarea on-line, efectul, importanța acesteia în
această perioadă. Am învățat că oricum și oricând ne-ar surprinde viața, trebuie să ne adaptăm, să fim
răbdători, perseverenți pentru a reuși, a ne atinge scopurile și a nu pierde din vedere că învățarea se poate
realiza cu ajutorul mijloacelor digitale, care sunt extrem de utile, ajutându-ne să ne desfășurăm activitatea
și de acasă dintr-un mediu familiar și familial.
Sănătatea minţii, a inimii şi a sufletului pentru asigurarea echilibrului emoţional al copiilor, atât de
important în situaţia de criză pe care o traversăm, am adoptat o atitudine încrezătoare, echilibrată. Le-am
propus copiilor să ne angajăm într-o misiune salvatoare, ajutându-i să înţeleagă că au rol deosebit de
important atât în familie, cât şi în grupul de prieteni. Copiii s-au bucurat să poată face atât de multe acţiuni
care să contribuie la menţinerea stării proprii de sănătate, dar şi a celor dragi. Au conştientizat cât de
importante sunt igiena, sănătatea alimentaţiei, mişcarea, desfăşurarea unor activităţi benefice organismului,
sănătatea minţii, a inimii, a sufletului.
Pentru a compensa imposibilitatea de a derula activitățile din această perioadă în forma propusă
inițial, am găsit modalități de introducere a unor activități de comunicare, de relaxare și învățare prin non-
formal în programul pe care l-am convenit împreună cu copiii şi părinţii. Am simţit nevoia să reorganizez
activitatea, ţinând cont de faptul că elevii mei sunt clasa a II-a şi nu au acasă toţi posibilităţi pentru
efectuarea activităţilor de învăţare propuse online, în mod independent.
935
Reflectând asupra utilizării acestei platforme pentru predarea de la distanță, am concluzionat că este
una deosebit de eficientă, deoarece, în timp real, eu pot prezenta conținutul supus predării/ consolidării/
recapitulării elevilor mei și pot interacționa cu aceștia. Eu le solicit să vizualizeze materialele proiectate,
iar ei pot chiar să le lucreze, cu ajutorul unor instrumente de scris puse la dispoziție pe platformă. Aceasta
îmi dă mie, cadru didactic, posibilitatea ca strategiile utilizate să fie variate, pornind de la folosirea unor
metode tradiționale de lucru îmbinate cu cele activparticipative sau a unor mijloace didactice inovative cum
ar fi aplicațiile digitale cu care elevii sunt obișnuiți sau se familiarizează ușor. Toate acestea depind, ca și
în cazul predării tradiționale, de creativitatea și imaginația cadrului didactic. Iar de când există o adresă
oficială furnizată de școală, întâlnirile cu elevii și chiar ședințe cu părinții desfășurate pe ZOOM sunt
desfășurate cu eficiență și productivitate.
936
SCOPUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE / EXTRACURRICULARE
PROF. CUMPANASOIU LAVINIA ELENA

LICEUL PREDA BUZESCU, BERBESTI, JUD. VALCEA
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE se referă la acele activități realizate în afara mediului școlar,

în afara instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi sau a mai multor
instituții de învățământ.
Activitățile extrașcolare sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Studiile de
specialitate susțin că acesta ajută elevii la formarea unei atitudini pozitive față de învățare, aceștia au
performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități practice diversificate, dar și strategii adecvate de
rezolvare de probleme. Pe lângă toate acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine,
iar sentimentul de împlinire este mult mai ridicat.
Activitățile extrașcolare dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea generației tinere în actul
decizional, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală:
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari
și nimic nu ne permite să știm cum va fi vremea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.”(Maria
Montessori)
Activitățile extrașcolare vizează, de regulă, acele activități cu rol complementar orelor clasice de
predare-învățare. Aria de desfășurare a acestora e greu de delimitat. Pot fi excursii, drumeții, vizite la
muzee, la diverse instituții publice, la alte unuități de învățământ, vizionarea de spectacole de teatru, operă,
muzică clasică, activități artistice, cluburi tematice, activități sportive, legate de protecția mediului, recilare,
etc. .
Iată câteva caracteristici de bază ale activităților extrașcolare:
-înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar sau/și de către alte instituții
extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de artă/muzică pentru copii,
etc.);
-au rol complementar celui al școlii;
-dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile extrașcolare
reprezintă un element fundamental în rețeaua școală-familie-comunitate;
-oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al copiilor.
Participarea elevilor la astfel de activități îi ajută să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și
interpretarea propriului comportament în comparație cu al celorlalți..
Un studiu al lui J. Eccles și B.L.Barber (1999) indică un impact diferit al activităților extrașcolare, în
funcție de tipul acestora și rata de participare, astfel:
 participarea în cadrul tuturor tipurilor de activități extrașcolare corelează cu creșterea rezultatelor
și performanțelor școlare;
 participarea la activități sportive înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să aleagă să
urmeze o școală superioară (nivel universitar) până la la împlinirea vârstei de 21 de ani;
 participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor
participanți.
937
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la
acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe
însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie
la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic.
Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod
rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
O altă particularitate a activităților extrașcolare, de o reală importanță, o constituie legătura acestora
cu partea practică. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare are valoarea unui exercițiu de
dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
Important în derularea acestor activități este faptul că elevii pot fi antrenați atât în inițiere și
organizare, cât și în modul de desfășurare a acestora.
„Oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate transmite cu succes, într-o formă intelectuală
adecvată, orice temă.”- afirma J. Bruner. Condiția primordială pentru receptarea corectă și coerentă a
mesajului o reprezintă demersul adoptat de cadrul didactic, metodele, procedeele, modul și modalitățile
utilizate, precum și cadrul în care se desfășoară procesul.
Modelarea, formarea, educarea cer timp și dăruire. Complexitatea finalităților educaționale impune
îmbinarea activităților școlare cu cele extrașcolare. Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de
însușire a unor trăiri, valențe pozitive ale vieții, valori morale și nu numai.
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare
realizate în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale
ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind la
formarea personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă
cele mai variate forme.
În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
autodisciplinează învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i pregătească
pentru viață. Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități
cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de
suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Astfel, vizitele la muzee, monumente și locuri istorice, case memoriale au oferit elevilor prilejul de
a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, național, ceea ce a ușurat procesul formării reprezentărilor despre acestea.
Vizionarea spectacolelor de teatru pentru copii, au stimulat și orientat copiii spre aceste domenii de
activitate.
Excursiile și taberele școlare au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile
țării, respectul pentru frumusețile naturii , artă și cultură.
Activităţi care au îmbogăţit cunoştinţele ale elevilor despre viaţa plantelor dar au încurajat şi
exprimarea liberă a copiilor în afara clasei . Ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci
când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte .
Serbările școlare marchează evenimente importante din viața școlarilor. Aceste activități constau în
dezvoltarea artistică a copiilor dar și într-o atmosferă de sărbătoare instalată cu acest prilej. Am realizat
astfel de activități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a Crăciunului, și la sfârşit de an şcolar, oferindu-le
elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral , în scris sau prin muzică.
Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme. Am
organizat la nivel de şcoală concursuri de matematică, de limba română, de creaţii artistice, de desen, între
clase paralele, dar am participat şi la concursuri județene, regionale, nașionale și chiar internaționale de
creatii plastice, creativitate, imaginație și de dezvoltare a creativității unde am obținut multe premii .
938
În şcoala noastră cadrele didactice sunt extrem de preocupate atât de desfășurarea activităților școlare
căt și a celor extrașcolare, acestea ducând la dezvoltarea gândirii critice, la stimularea implicării viitorilor
adolescenți/tineri în luarea deciziilor, în asumarea responsabilităților sociale , astfel realizându-se o legătură
între latura cognitivă și cea comportamentală. Consider că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să
promoveze activităţile extracurriculare, stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevilor. De aceea, în
ultimii ani şcolari am coordonat elevi din ciclul primar dar și gimnazial la care am încercat să realizez un
echilibru între activităţile şcolare şi cele extracurriculare sau extrașcolare.
În concluzie, activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Ravers, Craiova, 2007
www.edukid.ro
939
ȘCOALA ON-LINE ... ȘCOALA ON-LINE
PROF. ÎNV. PRIMAR CUPȘAN LĂCRĂMIOARA
În contextul pandemiei de coronavirus, învățământul românesc a adoptat o schimbare a direcției

impresionantă spre mediul on-line. S-a realizat un salt enorm, un progres necesar și obligatoriu oricărui
sistem educațional respectabil. Cu siguranță, majoritatea cadrelor didactice care vor citi acest articol se vor
opune categoric ideilor noastre.
Declar, cu cea mai mare satisfacție, că abordarea educațională on-line este una dintre cele mai bune
idei din învățământul românesc, făcând abstracție de factorul cauzator. Elevii sunt încântați de metodele
folosite, nu am simțit niciun regres în evoluția lor școlară. Descoperă noi moduri de a comunica, lucrează
mai mult individual, sunt mai atenți la modul în care scriu și așteaptă cu nerăbdare întâlnirile on-line.
Așadar, da! Mă declar PRO educație on-line! Cu toate acestea, bineînțeles, există și o parte negativă
(chiar mai multe) a acestei abordări: nu toți copiii au acces la tehnologia necesară, nu toți știu să lucreze pe
dispozitive electronice.....să nu mai vorbim despre unii profesori care, în secolul XXI, nu au nici măcar
cunoștințe minime de utilizare a device-urilor sau a internetului.
Consider că educația on-line nu ar trebui să se finalizeze odată cu sfârșitul pandemiei de COVID-19.
Cred că prioritățile Ministerului Educației și Cercetării ar trebui să fie asigurarea accesului la internet și a
dispozitivelor necesare tuturor elevilor, introducerea orelor de TIC obligatoriu începând cu clasa
pregătitoare, formarea profesorilor în aplicarea predării on-line, precum și implementarea acesteia pe
parcursul anului școlar alternativ cu predarea face-to-face.
940
O EXPERIENŢĂ NOUĂ-ŞCOALA DE ACASĂ
PROF. DAMIAN MARIA CATALINA
După ce şcolile au fost închise din cauza pandemiei de COVID-1, profesorii au fost nevoiti sa
gaseasca solutii pentru ca procesul instructive educative sa continue.
Fiecare professor a inceput sa isi mute activitatea in mediul online devenind mai îngăduitori incercand
sa-i sprijine pe elevi să depăşească mai uşor această perioadă. Problema cea mai mare, cu care majoritatea
cadrelor didactice s-au confruntat a fost lipsa internetului sau a unui instrument de lucru pentru multi copii
care provin din medii defavorizate, acestia neputand sa participe la orele online, rupand orice legatura cu
scoala. Până la vacanţa de Paşti, s-a lucrat pe diverse platforme şi aplicaţii precum Zoom, Google
Classroom, WebEx şi Skype.
În prima săptămână de activititate online toată lumea a fost cam bulversata, dar încet, încet lucrurile
s-au mai aşezat. Copiii, părinţii şi cadrele didactice au început să se adapteze la acest mod de lucru. Părinţii
au comunicat atât cu cadrele didactice cât şi între ei tot prin intermediul acestor platforme .
Am stabilit un program cu elevii pentru fiecare zi din săptămână. În predare am folosit manualele şi
culegerile utilizate şi în sala de clasă, iar jocurile video şi aplicaţiile matematice au fost de asemenea, de
ajutor. În ceea ce priveşte temele, copiii le-au trimis pe messenger, urmând a fi corectate. Ce ne îngrijoreaza
sunt ezitările legate de viitorul anului şcolar lucru, care-i nelinişteşte atât pe profesori, cât şi pe elevi şi
părinţi.
Însă, sperăm că: “TOTUL VA FI BINE!”
941
PLANIFICARE: ȘCOALA ALTFEL DE ACASĂ
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,SA ȘTII MAI MULTE, SA FII MAI BUN!”
GPN NICULESTI, SCOALA PRIMARA NICULESTI.

CADRE DIDACTICE: DAMIAN MARILENA, DUMITRU VIOLETA
Data Denumirea Sarcini de lucru Activitatea metodică

activităţii
Luni ,,Stam acasa, *Inventează un Materiale on-line folosite:
25 ne jucam de traseu interesant, din *Gasca Zurli - Jocuri de jucat in casa
mai miscare nu ce vrei tu (perne, (https://youtu.be/3499Zo9sLUI)
2020 uitam!” cărți, cutii, scaune, *Joc de mimica Challenge
jocuri sau alte materiale din (https://youtu.be/Jjdp71YoMM0)
sociodinamice curte. ) Activități de proiectare- predare-evaluare/alte
și/sau * Inventează câteva activități:
distractive mişcări de dans *consultarea unor surse online în vederea stabilirii
- Roaga un membru celor mai eficiente mijloace de îndeplinire a
al familiei sa te sarcinilor;
filmeze/pozeze. *postarea pe grupul clasei a materialelor propuse
pentru copii, explicarea sarcinilor de lucru;
*colectare rezultatelor copiilor;
*aprecieri transmise copiilor pe grupul clasei
pentru sarcinile îndeplinite;
*completarea planificării;
Marți „Fiecare cu ce *Alege alimentele Materiale on-line folosite:
26 are va pregati care îți plac și *3 Idei de Sandwich-uri Amuzante
mai o mancare!” pregătește un mic (https://youtu.be/LZbhtfqMC6s)
2020 – activitatedejun sanatos. * 4 idei de sandwich-uri pentru școală pe care copiii
culinară *Îmbină culorile, să le adoră #supermom
arate cât mai frumos. (https://youtu.be/WGBPCSaYtcE)
*Aranjează * Sandwich-uri amuzante pentru copii
ingredientele în așa (https://youtu.be/LFazo3T9y2g)
fel încât să aibă o Activități de proiectare- predare-evaluare/alte
formă interesantă. activități:
*Prepară micul *consultarea unor surse online în vederea stabilirii
dejun sub celor mai eficiente mijloace de îndeplinire a
supravegherea unui sarcinilor;
adult. *postarea pe grupul clasei a materialelor propuse
*Popularizează pentru copii, explicarea sarcinilor de lucru;
imaginile cu *colectare rezultatelor copiilor;
produsele obţinute *aprecieri transmise copiilor pe grupul clasei pentru
pe grup. sarcinile îndeplinite;
*Postează reţeta – *completarea planificării;
opțional.
Miercuri “Ne *Realizarea unui Materiale on-line folosite:
27 confectionam produs (sau mai *23 IDEI UTILE CU STICLE DE PLASTIC
mai jucarii!" multe) din materiale (https://youtu.be/yA-HOSHyWPQ)
2020 - activități reciclabile pe care *17 IDEI CREATIVE
practico- preșcolarii le au la (https://youtu.be/VvztdDV84k0)
tehnologice îndemână acasă (din Activități de proiectare- predare-evaluare/alte
sticle de plastic - activități:
suporturi de
942
creioane, *consultarea unor surse online în vederea stabilirii
vaze/ghivece, celor mai eficiente mijloace de îndeplinire a
coșulețe, flori, etc.; sarcinilor
din hârtie: flori, *postarea pe grupul clasei a materialelor propuse
fluturi, binoclu, pentru copii, explicarea sarcinilor de lucru;
șapcă, minioni, *colectare rezultatelor copiilor;
emoji, etc.). *aprecieri transmise copiilor pe grupul clasei pentru
*Explică de ce este sarcinile îndeplinite;
importantă *completarea planificării;
reciclarea.
Fa poze sau
filmulete si pune-le
pe grup.
Joi “ Eroi au fost *Asculta cantece Materiale on-line folosite:
28 eroi sunt patriotice! “Pui de lei”
mai inca!” *Incearca sa retii si https://www.youtube.com/watch?v=HyFhE2lQF5c
2020 - educatie tu versuri din “Imnul eroilor”
moral civica cantecul preferat! https://www.youtube.com/watch?v=dkyqpzNpR8E
* Daca ai posibilitate Activități de proiectare- predare-evaluare/alte
mergi la Biserica la activități:
“Monumentul *consultarea unor surse online în vederea stabilirii
eroilor si pune flori! celor mai eficiente mijloace de îndeplinire a
*Posteaza pe grup ce sarcinilor
ai facut! *postarea pe grupul clasei a materialelor propuse
pentru copii, explicarea sarcinilor de lucru;
*aprecieri transmise copiilor pe grupul clasei pentru
sarcinile îndeplinite;
*completarea planificării;
Vineri „Prietenul .*Prezintă-ne Materiale on-line folosite:
29 meu prietenul tău *Cum să îți alegi animalul de companie
mai necuvantator” necuvântător (cine (https://youtu.be/dwtapn-tXY0)
2020 este?/cum se * 12 lucruri pe care pisicile le urasc la stapanii lor
numește?/cum (https://youtu.be/ZhpI-6tTlno)
arată?/unde Activități de proiectare- predare-evaluare/alte
trăiește?/cu ce se activități:
hrănește?/cum ai *consultarea unor surse online în vederea stabilirii
grijă de el?/ce îi celor mai eficiente mijloace de îndeplinire a
place cel mai sarcinilor;
mult?/etc) *consultarea resurselor educaţionale deschise din
*Povestește-ne o diferite judeţe;
întâmplare haioasă *postarea pe grupul clasei a materialelor propuse
cu acesta. pentru copii, explicarea sarcinilor.
*Joacă-te cu
prietenul tău (anim
preferat), filmează/
fotografiază
momentul.
943
TEATRUL IN EDUCATIE TRANSPUS ON LINE IN SAPTAMANA ATFEL
DAN EMANUELA ALICE, PROF.INV. PRESCOLAR

,,GRĂDINIȚA STEP BY STEP RAZA DE SOARE "PLOIESTI
Teatrul este prin definiția lui un act de cultura menit sa se desfășoare in fața unui public care participă
direct emotional la toate trăirile personajelor de pe scenă.
În cazul educatiei prin practicarea teatrului ca metoda de transmitere de notiuni noi sau de evaluare,
in varianta on line, se pune intrebarea fireasca daca lipsind scena si publicul direct in fata ei, mesajul si
efectul actului pedagogic sa nu fie lafel de viu, de captivant ?
Am realizat o variantă de desfășurare a unor activități on line de teatru, folosind păpuși marionete
create de mine, texte de povești sau poezii pt.copii, feed back-ul din partea copiilor fiind neașteptat de bun.
Una din activitățile interdisciplinar cu tema ,,Sa ne jucam cu animalele hazlii" pe care le-am creat, a
avut ca scena de desfasurare masa din propria mea bucatarie, unde am folosit ca decor si recuzită două
coșuri, mingii de pinpong și cartonașe cu numere de la 0 la 10 si binenteles doua papusi de teatru, doua
animale hazlii șoricelul Chiț si cocoșelui Miky.
Activitatea a avut ca scop consolidarea notiunii de vecin al numerelor in limitele 0-10 si a deprinderii
motrice de aruncare la țintă, coordonare si autocontrol. Am filmat cu ajutorul camerei telefonului sceneta
mea prin care in introducerea activitatiii expuneam regulile jocului prin intermediul personajului manuit de
mine, cocoșelul Miky
.
Copiii au asistat la o mini scanată, un joc exercițiu de aruncare a mingiei la tinta dar si de selectare a
vecinilor numerelor in limitele 0-10. Soricelul intreaba pe pritenul lui in ce cos sa arunce mingea? In cosul
cu vecinul mai mare sau in cosul cu vecinul mai mic al numarului ales de cocoselul Miky .
Dupa mai multe aruncari, se înnumara mingiile si se stabilește castigatorul care va fi cel care a
aruncat cele mai multe mingii in cosul cu vecinul mai mare sau mai mic.Copiii au trimis fotografii sau chiar
filmulețe cu acest joc realizat cu membrii familiei sau chiar au improvizat un mic teatru cu jucării de pluș.
In felul acesta, am reusit sa ii antrenez int-un joc frumos matematic dar si de miscare folosind
miniscenete cu personaje.
Am mai realizat cu succes si alte activități cu ajutorul teatrului in educatie cum ar fi: desenul pas cu
pas realizat impreuna cu broscuta Oachi, ghicitori despre legume timpurii spuse de animalutele hazlii, sa
realizam o poveste cu inceput dat cu personaje create de noi.
Teatrul in educatie este o metoda care solicita atat intelectul cat si inteligența emoțională a copiilor,
este un model de urmat al unui micro climat social imaginat si jucat prin roluri de copii.In mediul on line
teatrul este transformat in film, educatoarea devine un regizorul si scenaristul, costumierul propriilor
activitati.Este de ajuns sa ne alegem un colt din casa pe care sa il transformam in scena de filmat, sa ne
alegem personajele si sa avem ca scenariu o activitate interesanta de orice tip, apartinand oricarui domeniu
expeential.
O activitate de pictura realizata cu ajutorul Zanei Fanteziei este mult mai atractiva mai ales daca este
imbinata cu o poveste frumoasa ,,Aventura in lumea culorilor.Copiii au realizat pornind de la acesta tema
un proiect deosebit.Fiecare si-a ales cate o culoare si a pictat o lucrare despe un joc preferat.In evaluarea
proiectului am strans toate lucrarile intr-o expozitie virtuala.
Am grupat lucrarile dupa culori si la sfarsit am prezentat fiecare jocul pe care l-am reprezentat prin
pictura. Am dat ca premii o papusa virtuala realizata din toate culorile ca un colaj din lucrarle copiilor.
Saptamana altfel on line a fost un prilej de aprofundare a metodelor si procedeelor didactice, urmand
ca atunci cand ne vom intalni dinnou cu copiii sa le fructificam din plin.
944
ȘCOALA DE ACASA – O PROVOCARE NOUA PENTRU ELEVI
ȘI O OPORTUNITATE PENTRU PROFESORI
PROF. INV. PRIMAR DĂNĂILĂ VASILICA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 39 ”NICOLAE TONITZA” CONSTANȚA
10 martie a fost ultima zi de școală pentru elevii din toată țara după ce pandemia de coronavirus a
început să amenințe și România. În timp ce mulți părinți s-au revoltat, alții au considerat că e o măsură
necesară. Provocator a fost însă și pentru profesori, mulți dintre noi încercând și reușind să mute orele în
online astfel încât să continue școala chiar și de acasă.
În scurt timp au fost popularizate tot felul de soluții virtuale care să ajute profesorii și elevii să intre
în legătură: platformele Google Classroom, Digitaliada, Zoom sau Kinderpedia sunt doar câteva dintre ele.
Ministerul Educației a început și el o sesiune de instruiri online pentru dezvoltarea competențelor digitale,
menit să îi familiarizeze pe profesori cu modalitățile pe care le au la îndemână: Teams/Office 365, Google
Meet, Zoom, Livresq și Google Classroom. Compania Intuitext a pus la dispoziția profesorilor și elevilor o
platformă de învățare și evaluare pentru clasele primare și una pentru pregătire la limba română și
matematică pentru Evaluarea Națională din clasa a VIII-a. Şcoala de pe net este o platformă multimedia
gratuită creeată tot pentru ca profesorii să se familiarizeze cu tehnologia, iar TVR2 realizează emisiunea
Teleșcoala, un program de cursuri dedicat elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a.
Eu în calitate de profesor pentru învățământ primar foloseam de mai multă vreme instrumentele
online la orele mele, așa că închiderea școlilor nu a afectat programul de zi cu zi al elevilor. Programul
începe la fel ca și în offline, la ora 8, iar copiii vin la ore în fața calculatorului, ascultă, întreabă, primesc
teme și le sunt corectate, la fel ca înainte. Spre deosebire de noi, ei, când s-au născut, era deja tehnologia
prezentă şi noi o foloseam. Pe ei îi putem numi nativi digitali. Şi pentru că s-au născut aşa şi ei asta cunosc
– e ca generaţia noastră cu posterele şi cu surprizele, că noi colecţionam postere, surprize şi clasoare cu
timbre – ei sunt cu tableta, cu telefoanele, cu smartphone-urile şi cu tot soiul de aplicaţii.Mi s-a părut foarte
interesant să le presar învăţarea cu tehnologie, cu tot ce are legătură cu mediul online şi ei au răspuns foarte
bine. Am avut din partea lor un răspuns afirmativ şi mi-am dat seama că poate fi folosit ca un moment de
captare a atenţiei. Pentru că la şcoală, în meseria mea de învăţător, e foarte importantă captarea atenţiei.
În liceu eu am învăţat că la începutul orei trebuie să ai, obligatoriu, un moment de captare a atenţiei.
Ulterior, în anii următori şi mai ales în anii aceştia – ultimii 5-6 ani – s-a demonstrat şi s-a văzut cu ochiul
liber că în profesia asta şi în învăţare trebuie să captezi atenţia elevului ori de câte ori acesta are nevoie, nu
doar la începutul orei şi atât. Şi atunci, cu cât învăţătorul aduce activităţi mai interesante şi mai atrăgătoare
pentru copil, cu atât copilul se menţine mai mult concentrat şi stă mai mult în activitate.
Am trecut complet la Școala Virtuală și folosesc aplicația Microsoft Teams. Îmi permite să-mi văd
elevii, să mă vadă și ei și să ne auzim în timp real. Are și o tablă încorporată pe care eu pot să scriu și toți
elevii văd ceea ce scriu eu acolo. Am niște instrumente, pot să trag linii drepte, pot să colorez, să subliniez,
să scriu.
Zilnic ne întâlnim pe Microsoft Teams. Este foarte important pentru copii să nu-și piardă rutina.
Aceasta nu este o vacanță. Acum folosim varianta online pentru că e această pandemie, dar o să ne revenim
și vom relua forma tradițională de învățământ. Orele în online sunt mult mai dense, consumă mult mai
multă energie, au o intensitate crescută. Pentru mine este foarte dificil să urmăresc 21 de elevi, să mă asigur
că au înțeles toți și să repet lucrurile de foarte multe ori în momentul în care unul dintre ei decide să nu
respecte regula sau se întâmplă orice altceva. Plus că îmi obosesc foarte tare ochii și le obosesc și lor ochii.
De aceea 4 ore din viața reală sunt cam 2, 2 ore și jumătate în online.
Elevii mei sunt clasa a II-a si sunt lucrați. Elevii mei știu cum se folosește aplicația și știu să respecte
regulile. Noi funcționăm ca un trib și îmi este foarte ușor să lucrez cu ei. Eu, ca și ceilalți colegi din țară,
suntem într-un punct în care materia e deja predată. Adică, acum facem fracțiile pe care le-am făcut deja în
clasă iar acum consolidăm. Facem figurile geometrice pe care le-am mai făcut, dar adăugăm câteva
elemente noi. Suntem într-un punct în care programa nu mai este atât de grea, am trecut de momentul greu.
Toți elevii mei sunt prezenți în fiecare zi. Seriozitatea s-a format și elevii mei știu că atunci când decidem
să facem lucruri nu putem să ne sustragem. Suntem serioși, suntem educați și facem muncă de intelectuali.
945
Învățăm să devenim stâlpi ai societății. Le dau teme în fiecare zi și în fiecare zi le corectez împreună cu ei
pentru a le da momentul de sărbătorire a efortului lor.
Acum 20 de ani, părinţii îşi doreau de la copiii lor să fie în siguranţă şi să fie fericiţi, când îi înscriau
la grădiniţă. Mai nou, generaţia actuală de părinţi îşi doreşte de la copiii lor să reuşească în viată. Şi mi se
pare că este o presiune mare pusă pe umerii şcolilor, pe umerii profesorilor, dar mai ales pe umerii copiilor.
Prea puţini copii se mai joacă în mediul real, foarte mulţi sunt în mediul digital.
Acesta este viitorul, este era tehnologiei, era digitală, însă lucrurile acestea ar trebui totuşi dozate. Ar
trebui să ne gândim foarte mult la importanţa creativităţii, păstrării unor valori cu care copiii trebuie să
crească, pentru că este ca şi într-o grădină: o să culegem ce cultivăm. Cred că ar fi bine să urmăm exemplul
ţărilor nordice: să le lăsăm copiilor anii cei mai importanţi în aer liber, să se joace cât mai mult, pentru că
jocul este o formă de a-ţi dezvolta creativitatea, de a fi echilibrat. Trebuie să avem grijă la cât timp petrec
copiii în mediul real şi cât timp în mediul virtual.
Să îi învăţăm pe copii de mici anumite valori şi principii cum ar fi solidaritatea - a propos de ce se
întâmplă acum, de această situaţie cu Covid-19. Este momentul să trecem de la teorie la fapte şi să îi învăţăm
pe copii că valorile sunt cele care ne menţin sănătoşi şi ne ajută să avem un spirit puternic şi astfel să
depăşim orice situaţie, oricât de grea.
Bibliografie :
1. https://www.mediafax.ro/cultura-media/sunt-elevii-gata-pentru-scoala-viitorului-cum-s-au-
descurcat-copiii-born-digital-cu-lectiile-online-19131739
2.https://www.google.com/search?q=scoala+altfel+scoala+de+acasa+referat&oq=scoala+altfel+sco
alade+&aqs=chrome.2.69i57j0l3j69i64.15335j0j8&sourceid=chrome&ie=UTF-8
946
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PRIVIND ABORDAREA INTEGRATĂ A
ACTIVITĂȚILOR-INSTRUCTIV EDUCATIVE
PROF. INV. PRIMAR, DANILIUC GIURGIU MIHAELA -GABRIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1 BALUȘENI
Învăţarea reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv,

organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. In educaţia
timpurie, învăţarea integrată semnifică modul în care cadrul didactic integrează conţinuturile mai multor
domenii experienţiale, exploatând resursele din mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor
obiective de referinţă. O abordare integrată permite copiilor să se angajeze în scop de învățare, relevanta.
Învățarea integrată încurajează copiii să vadă interconectarea și interdependențele dintre ariile curriculare.
“Elevii sunt în mod natural curiosi și dornici de a explora mediul lor.“: “Elevii stiu să învețe unii de
la alții"Învățarea este posibila atunci când ai interes și când poți participa activ.“ "Utilizarea mai multor
modalitati senzoriale facilitează învățarea.“ si nu in ultimul rand acela ca "Jocul este unul dintre cele mai
bune moduri de a invata." Predarea integrată a conţinuturilor se manifestă atât la nivelul proiectării globale,
cât şi în proiectarea activităţilor zilnice.
Experienţele de învăţare la care copilul participă pot fi comune tuturor copiilor din grupă sau pot fi
diferenţiate, în funcţie de gradul de interes manifestat de aceştia, de particularităţile individuale ale fiecărui
copil. Astfel, activităţile integrate se pot organiza prin alternarea tuturor formelor de învăţare, individual,
în perechi, în microgrup sau cu întreaga grupă. Prin intermediul jocului, considerat element dominant al
vârstei preşcolare, copilul poate dobândi noi cunoştinţe, îşi formează anumite priceperi şi deprinderi, dar
are şi ocazia să aplice în situaţii concrete cunoştinţele învăţate, să interrelaţioneze cu colegii, să-şi formeze
şi dezvolte abilităţi socio-afective, prin asumarea responsabilităţii şi rolurilor diferite în cadrul
microgrupului din care face parte.
Jocul este cea mai eficientă formă de învăţare integrată datorită naturaleţei cu care copilul învaţă!
Desfăşoară o activitate specifică în sensul identităţii personale, urmează cerinţele şi determinările de bază
ale copilului; Realizează mişcări de motricitate grosieră şi fină, de coordonare oculo- motorie; Comunică,
îşi îmbogăţesc şi exersează vocabularul, îşi dezvoltă limbajul; Rezolvă probleme de viaţă din mediul lor
fizic şi social; Experimentează posibilităţi de adaptare, rezolvă probleme, creează soluţii; Jocul de rol/drama
tizarea Jocul cu reguli Jocul de construc ţii Jocurile dinamice/ de mişcare jocul didactic Jocuri senzoriale
Jocuri de analiză perceptivă vizuală, de reconstitu ire de imagini din bucăţele Jocuri logice de comparare a
obiectelor după criterii date şi de analiză, descriere, clasificare Jocuri gramatica le Cel mai interesant lucru
pentru copii la aceasta varsta este sa se joace. Asadar, daca vrei sa ii trezesti copilului interesul pentru
cunoastere, potem face acest lucru propunandu-i jocuri din care va invata lucruri noi. Jocul este un proces
interdisciplinar, el încurajează toate tipurile de inteligenţă, conform teoriei inteligenţelor multiple a lui H.
Gardner (1983): lingvistică, muzicală, logico-matematică, spaţială, corporal- chinestezică, personală şi
socială. Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc, de spaţiu corespunzător şi de obiecte (jucării, materiale,
truse) absolut necesare iniţierii şi desfăşurării jocului.
Exemple de bune practici
. Cunoscand fapul ca activităţile integrate lasă multă libertate de exprimare şi acţiune atât pentru copil
cât şi pentru mine ca Învățătoare ca i se oferă copilului o gamă largă de oportunitaţi pentru a-şi exersa o
învăţare activă, ca se aduce un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă procesului educativ, punându-se un
accent deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces si de asemenea activitatea integrată se dovedeşte
o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de învăţare cu viaţa socială si culturală voi exemplifica
prin cateva activitati pe care le-am desfasurat .
947
In cadrul proiectului “Am si eu o identitate “ am explica faptul ca fiecare copil are dreptul la un
nume şi o cetăţenie, că orice copil are dreptul de a-şi păstra identitatea, cetăţenia, numele şi relaţiile
familiale, că trebuie soluţionate şi mai ales prevenite cazurile de răpire şi de ţinere ilegală a copilului în
afara graniţelor ţării şi că orice copil are dreptul de a avea propria sa cultură, religie şi limbă.Personalitatea
unui copil se formează prin relaţiile sale cu mediul înconjurător. Pentru ca aceste relaţii să fie pozitive,
copiii au nevoie de afecţiune, de respect şi de încurajare permanentă. Dacă se vor simţi iubiţi şi în siguranţă,
copiii vor fi capabili să-şi aprecieze propria valoare şi să perceapă real valoarea altora. Cunoaşterea
drepturilor le dezvoltă respectul faţă de ei înşişi şi faţă de ceilalţi. Respectul de sine al copiilor va fi foarte
fragil dacă, în mod constant, sunt criticaţi, insultaţi, pedepsiţi sau cenzuraţi. Fiecare copil, în funcţie de
vârsta pe care o are, trebuie să înţeleagă că are drepturi, iar de acest lucru se poate ocupa foarte bine familia,
instituţiile furnizoare de educaţie, instituţiile de asistenţă şi protecţie, ONG-urile, statul, biserica şi toţi cei
abilitaţi să vegheze la o bună creştere şi educare a unei generaţii sănătoase şi competente.
Un lucru foarte important este acela ca toţi copiii să înţeleagă că, pe lângă drepturi, în funcţie de
particularităţile de vârstă şi individuale, ei au îndatoriri, obligaţii, în familie, în grădiniţă, în şcoală şi în
comunitatea din care fac parte.
Vorbind despre identitatea copiilor, am desfăşurat jocul Cine este, cine este? O persoană, n-o
vedeţi?, le-am citit povestea „ Fetiţa care nu avea nume”, le-am cerut să-şi deseneze autoportretul şi să
comenteze ce le place mai mult la ei înşişi şi le-am prezentat câteva studii de caz referitoare la abuzuri şi
încălcări ale drepturilor copiilor şi a demnităţii umane. Le-am arătat certificatul de naştere, cartea de
identitate, carnetul de elev, legitimaţia de student, paşaportul şi le-am explicat semnificaţia fiecăruia,
subliniind că fără acestea nu li se recunoaşte existenţa.
Mergand mai departe am ales ca modalitate de evaluare a proiectului realizarea unui album al grupei
in care fiecare prescolar si-a adus fotografii de cand erau bebelusi si pana in prezent, fiecare copil avand
alocate pagini atat pentru fotografii , dar si pentru certificatul de nastere .Cu acest prilej am vazut bucuria
din ochii lor, emotiile pe care le traiau cand vedeau evolutia in timp, cat de mult au crescut si impartaseau
bucuria cu colegii : „vezi mai am si acum bratarica de la nastere !” sau „si tu ai fost crestinat de acelasi
preot ca si mine „ lucruri care ii leaga afectiv foarte mult pe copii .
In planificarea proiectului „Familia mea „am pornit de la prmisa ca in familie se formează
personalitatea copilului şi se dezvoltă identitatea sa, este important ca familia să ofere copiilor posibilitatea
valorificării lor ca fiinţe umane, iar copiii să simtă că sunt parte a unei familii. Prin proiectele tematice
referitoare le familie copiii au cunoscut componenţa familiei, felurile familiei ( lărgită, monoparentală, de
adopţie, plasament) şi responsabilităţile pe care le pot avea în sânul acesteia.La activităţile de educare a
limbajului copiii au învăţat poezia Familia şi au ascultat poveştile Băiatul care nu se oprea din plâns,
Hansel şi Gretel, Cenuşăreasa, Tom Degeţel, Fratior si suirioara etc. Activităţile au fost integrate cu
activitati artistico-plastice de desen si pictura in care copii au redat familia şi au descris pe membri familiei,
ce le place si ce nu le place la fiecare dintre ei .
Pentru recunoaşterea de către copiii înşişi a apartenenţei la o comunitate mai largă decât familia,
cunoaşterea responsabilităţilor speciale pe care comunitatea le are faţă de copii şi înţelegerea
responsabilităţilor pe care copiii le au faţă de comunitate. am desfăşurat acţiunea” O ieşire în
comunitate.”-proiect tematic in care copiii au observat locurile special organizate pentru ei: grădiniţa,
şcoala, parcul, policlinica, cât şi oamenii comunităţii: poliţiştii, gardienii publici, vânzătorii. A doua zi au
redat prin desen ce le-a plăcut şi ce nu le-a plăcut în această plimbare.
948
Concluzii
Activităţile integrate aduc un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă procesului de predare-învăţare,
punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază.
Contextul actual ne cere să formăm micile personalităţi ale copiilor pentru a fi capabile să-şi exprime
gânduri, emoţii, sentimente, opţiuni. Altfel spus, în faţa acumulării de cunoştinţe primează aplicarea
informaţiilor, capacitatea de socializare a copilului, dobândirea autonomiei şi spiritul critic.
Trebuie să umplem rezervorul emoţional al copiilor cu timp acordat, cu încurajări, cu recompense şi
cuvinte de iubire. Fericirea este cea mai mare sursă de putere, de cunoştinţă şi de bucurie. Fericirea dată de
munca cu, şi alături de copii, este cea mai mare sursă de lumină, căldură şi armonie.
BIBLIOGRAFIE :
1.Activitatea integrată din Grădiniţă- Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar.
Didactica Publishing House 2008
2.Aplicarea noului curriculum pentru educaţie timpurie – o provocare?, coordonator – Laurenţia
Ciulea, Editura Diana, 2009;
3.Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani) 2008
4. Educaţia timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Adina Glava, Maria
Pocol, Lolica-Lenuţa Tătaru, Editura Paralela 45, 2009;
5.Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar- O metodică a activităţilor instructiv-educative
.Monica Lespezeanu, 2007
6. Scrisoare metodica 2015-2016
949
GRĂDINIŢA DE ACASĂ - GRĂDINIŢA ON-LINE
PROF. ÎNV. PRESCOLAR, DARSTARU MIHAELA

G.P.P. ,,BOBOCEI DIN MICRO III”, BUZĂU
ajutorul din partea unui adult este indispensabil. În plus, dacă vorbim de indicatorii de care ținem cont,
nu toți copiii pot performa online așa cum o fac în grădiniță. Mediul este diferit, iar contactul fizic cu
În ultimele săptămâni, am încercat o adaptare a curriculei și a planului educațional propus la
început de an, iar cursurile online reprezintă pentru fiecare dintre noi un lucru inedit.
Un proiect inovativ, îl reprezintă sesiunile de joc senzorial pentru copiii cu vârsta 1-4 ani. Părinții
vor afla în avans ce anume ar trebui să pregătească, iar în cadrul sesiunii, educatorul, care are la rândul lui
aceleași materiale, va direcționa interacțiunea copiilor cu aceste texturi și îi va încuraja pe părinți în sprijinul
oferit celor mici în atingerea unor texturi care pot ridica provocări, în așa fel încât activitatea să aibă
rezultate în explorare și învățare.
Fiecare sesiune este diferită în funcție de grupa care o realizează, tema din acea săptămâna și
obiectivul educațional propus. De exemplu, într-una dintre intervențiile online, copiii și-au spus ”Hello” în
diferite limbi, au vorbit în fața publicului despre ce îi place fiecăruia să facă acasă și și-au împărtășit
materialele realizate în acea săptămână. De asemenea, au cântat unul dintre cântecele preferate de la
grădiniță și au exersat numărarea și recunoașterea numărului privind planșe numerotate. Sesiunea
s-a încheiat cu o discuție despre păsări, aceasta fiind tema săptămânii, și cu exersarea unor poziții de yoga
în timpul jocului ”Simon says”.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale activității noastre în grădinița noastră este comunicarea
permanentă cu părinții, așa că în perioada aceasta, poate mai mult decât înainte, am păstrat un dialog
constant cu părinții, iar încurajările și susținerea au venit de ambele părți. De exemplu, le-am transmis
mesaje video optimiste, sub forma unor cântece cu îndemnul ”Everything will be alright”. Referitor la
lipsa ideilor de activități, ne-am asigurat că am eliminat această grijă prin oferirea constantă de idei creative
nu doar pe canalele utilizate în procesul educațional al copiilor, ci și pe canalele noastre social media.
De exemplu, pe pagina de Facebook am continuat seria #AcornsParentingTips cu sfaturi adaptate
contextului, iar #AcornsStoryTeller a îmbrăcat o nouă identitate și în mediul online: în fiecare săptămână,
unul dintre educatorii noștri le citește copiilor o poveste, iar feedback-ul primit este unul cât se poate de
pozitiv.
Un alt proiect care a primit un feedback extraordinar a constat în realizarea unor filmulețe cu sfaturi
pentru părinți, idei, propuneri de activități care să îi ajute în păstrarea stării de bine a copiilor, ținând
cont de stresul manifestat sub formă de anxietate sau agitație pe care îl exprimă cei mici.
Înregistrările au fost postate pe canalul nostru de YouTube, având un feedback extrem de bun (de
exemplu, crema cu ”dragoste”, care liniștește instantaneu, a fost apreciată atât de părinți, cât și de copii,
fiind printre remediile preferate ale acestei perioade).
Din interacțiunea cu părinții, am aflat că micuților le este dor de educatorii de care se atașaseră atât
de mult, și încă din primele zile am inițiat sesiuni video pe Zoom. Acestea le oferă copiilor ocazia de a-și
întâlni educatorii și colegii, de a lucra într-un mod colaborativ, interacțiunile și exercițiile în parteneriat
fiind esențiale pentru cei mici.
Activitățile cu copiii se desfășoară, de asemenea, pe o platformă pentru grădinițe și pe pagina de
Facebook a grădiniței, unde încărcăm materiale de lucru, filmulețe realizate de educatorii Acorns, sugestii
de lectură și cântece.
950
În prezent, fiecare plan este evaluat săptămânal și, în funcție de feedback-ul primit, decidem
următorii pași, frecvența intervențiilor, volumul și diversitatea activităților. Nimic nu este lăsat la
întâmplare.
ajutorul din partea unui adult este indispensabil. În plus, dacă vorbim de indicatorii de care ținem cont,
nu toți copiii pot performa online așa cum o fac în grădiniță. Mediul este diferit, iar contactul fizic cu
În ultimele săptămâni, am încercat o adaptare a curriculei și a planului educațional propus la
început de an, iar cursurile online reprezintă pentru fiecare dintre noi un lucru inedit.
Unul dintre proiectele ”out of the box” îl constituie adaptarea activității de storytelling, una dintre
cele mai populare activități extracurriculare din grădinița noastră. În mod normal, un invitat vine să le
citească copiilor oferindu-le oportunitatea de a asculta povești spuse în limba, dar și de a practica vorbirea
și ascultarea. În această perioadă, ne-am reinventat.
În cadrul StoryTelling - Out of the Box, fiecare invitat alege un ”obiect misterios” pe care îl ascunde
într-o cutie, iar copiii sunt invitați să pună întrebări pentru a ghici ce se află în cutie. Odată ce obiectul este
dezvăluit copiilor, invitatul spune și povestea din spatele său, de exemplu, ce este, de unde provine, ce
semnificație are pentru invitat. Rolul acestei inițiative este de a-i încuraja pe copii să își folosească
imaginația pentru a alcătui propriile povești.
951
ȘCOALA DE ACASA - O EXPERIENȚA....INEDITA!
PROF. DASCALAȘU AMALIA

COLEGIUL TEHNIC GRIGORE COBALCESCU MOINEȘTI, BACAU
Pentru fiecare dintre noi, ultimele luni au reprezentat o majoră provocare, cu mai multe emoții,
izbânde, frustrări și, mai ales, cu nevoie de adaptare la nou. Am fost puși în situația de a ne continua
activitățile, viața, fără contactul social firesc, care era pentru noi o rutină.
În acest nou context, creat de pandemie, a trebuit să nu încetăm a le oferi elevilor noștri suportul de
care au atâta nevoie, creându-le oportunități de dezvoltare de competențe și abilități și cultivând emoții
pozitive.
A fost cu adevărat o Școală altfel, într-o perioadă atipică, însă mulți dintre dascăli, din pasiune,
dăruire și dragoste pentru elevi, au văzut-o ca pe o șansă de descoperire, atât de noi idei, tehnici de învățare,
metode de predare, cât și de reconsiderare a unor strategii inovative, de care s-au folosit pentru a finaliza
anul școlar în condiții bune.
În ciuda distanțării, unii s-au apropiat mai mult de colectivele de la clase, interacționând online, prin
intermediul diverselor platforme educaționale și al site-urilor social media, reușind, astfel, o derulare a
actului educațional în parametri.
În mod categoric, situația actuală a schimbat complet modalitatea în care dascălii își desfășoară
activitatea, iar cel mai mult se simt lipsurile. Aceștia au învățat „din mers” să se adapteze noilor timpuri,
având parte de o experiență inedită, transformatoare, cu siguranță mai dificilă decât predarea lecțiilor în
clasă.
Ceea ce s-a întâmplat recent e, într-adevăr, descumpănitor, și ne-a forțat pe toți să recurgem la măsuri
extraordinare, la reacții rapide, la soluții de urgență. 90% dintre elevii acestei planete nu au mers la școală
și au fost provocați să își continue învățarea, comunicarea educațională, în școala de acasă, lucru
nemaiîntâlnit, la o asemenea anvergură, în istoria recentă. Acasă ori între pereții școlii, educația a trebuit să
meargă mai departe, iar soluțiile online au fost o a doua cea mai bună variantă, dacă le putem numi așa.
Aceste tehnologii au reușit să păstreze conexiunile dintre elevi și educația formală, să țină mintea copiilor
trează și sentimentul de apartenență la comunitate nealterat semnificativ, atunci când au fost folosite cu
responsabilitate. Reușita nu a fost la fel în toate zonele, în toate școlile, tocmai din cauza lipsurilor la care
am făcut referire anterior.
Pandemia a venit peste o școală chinuită, plină de contraste: cu zone alintate de resurse, de pricepere
didactică și de sprijin managerial, dar și cu zone nevizitate de prosperitate, uitate de eficiență. Această
inegalitate s-a văzut și online. Au existat reacții nemaipomenite de la profesori creativi, ce s-au adaptat cu
rapiditate și au inovat, consolidându-și autonomia pedagogică și demonstrând, dacă mai era nevoie,
dedicație didactică și responsabilitate. Pe de altă parte, unii dascăli au fost forțați să suplinească lipsurile de
acasă ale elevilor, care au compensat neajunsuri. Se poate vorbi, de asemenea, și de o a treia categorie, a
acelora care pur și simplu nu au avut nicio reacție și s-au pitit la umbra colegilor mai activi. Ca urmare, am
putut regăsi elevi care au continuat strălucit legătura cu actul educațional, conectați la activitățile
profesorilor, însă și pe unii decuplați total de școală, lăsați pur și simplu pe cont propriu, nevizitați de nicio
intervenție educațională. Așadar, inegalitatea de șansă se adâncește și se fixează, uneori iremediabil, în
viața unor copii, culmea, cu ajutorul tehnologiei.
În urma acestei crize se impune nevoia de a valorifica unele îmvățăminte și de a duce mai departe
reacțiile și comportamentele noastre bune. Educația online ne-a demonstrat că există adaptare, creativitate,
reacție din partea celor implicați într-un sistem despre care se credea că e inerțial și foarte lent. A fost
evidentă implicarea altfel a cadrelor didactice care au reușit să depășească mitul manualului atotputernic,
au simțit nevoia de ancorare afectivă a activităților și și-au permis să ia 10 minute din timpul pe care l-ar fi
alocat anterior rezolvării unei probleme ori repetării unei definiții și să le rezerve discuției despre cum ne
simțim toți în aceste vremuri de grea încercare.
În plus, unii părinți au fost nevoiți să devină „profesori de urgență” și să își intre într-un rol despre
care uitaseră: acela de a fi alături de proprii copii mai mult timp și să îi sprijine și în aventura lor
educațională.
952
Învățarea online înseamnă, totuți, și o pierdere. Aceea a deosebitei comunicări presupusă de
interacțiunile față în față. Școala e și despre copii alergând pe holuri, chicoteli în spatele colegilor, negociere
de roluri...Comunitate și comunicare! Toate aceastea au rolul de a educa, de a îmbogăți, de a forma. Au
lipsit. S-a continuat consolându-ne cu gândul că e o perioadă limitată care se va sfârși curând, apelând la
rezervele emoționale acumulate.
Cu toate avantajele și plusurile pe care educația online le aduce, mediul de învățare, școala dintre
pereți are un loc special, cu încărcătură emoțională, pe care ar trebui să îl păstrăm și să îl susținem spre a-
și păstra specificul, pentru ca, la rândul său, școala să susțină fiecare elev în dezvoltarea sa.
953
ȘCOALA ALTFEL – „ȘCOALA DE ACASĂ”
PROF. DASCĂLU IULIANA – CĂTĂLINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MATEI BASARAB”
TÎRGOVIȘTE, DÂMBOVIȚA
• A. Proiectarea activităților din Programul național „Școala altfel – ȘCOALA DE ACASĂ”:

1. „Fii responsabil!” – educație rutieră
2. „Jocurile copilăriei”
3. „Jucării pentru copii”
4. „Prietenii cărții”
5. „Jocuri matematice”
6. „Pasiunea mea, fotografia”
7. „Talent show”
8. „Poftim în bucătărie!”
9. „Micii actori”
10. „Bune maniere”
B. Tipuri de activități realizate:

 Educaţia pentru sănătate şi nutriţională: 1
 Educaţie ecologică: 1
 Educaţia pentru cetăţenie democratică şi drepturile omului: 0
 Educaţia economică şi antreprenorială: 0
 Educația pentru artă: 1
 Dezvoltare personală: 1
 Excursii/vizite virtuale: 0
 Altele(lectura, teatru de papusi, etc): 6
• A. Surse online utilizate (link-uri) în realizarea activităților:

„Jocuri matematice” - https://www.pomu.ro/joc/rapid-math.html, aplicația FRACTIONS FOR KIDS
„Micii actori” - https://gokid.ro/5-spectacole-de-teatru-si-magie-pentru-copii-online-gratuite-
disponibile-temporar/
„Bune maniere” - https://www.youtube.com/watch?v=WFsNoeY0J3M
„Jocurile copilăriei” - https://www.youtube.com/watch?v=UwqWP_NeGYk
„Pasiunea mea, fotografia” – istoria fotografiei - https://www.youtube.com/watch?v=2oQBq5BlZi4
„Fii responsabil!” – educație rutieră – film „Drumul colorat” -
https://www.youtube.com/watch?v=lBv0mnWpZ5k
B. Modalități de promovare a programului în rândul elevilor, părinților și cadrelor didactice

Am promovat programul, în rândul elevilor și al părinților, prin intermediul aplicației Whatsapp și pe
platforma Google Classroom, iar în rândul cadrelor didactice pe grupul de facebook „Învățământ primar
Dâmbovița”.
954
• O activitate de succes desfășurată în saptămâna “Școala altfel – ȘCOALA DE ACASĂ”
„Poftim în bucătărie!” – activitate culinară desfășurată de copii, împreună cu părinții. Fiecare
copil și-a propus să realizeze câte un fel de aperitiv / mâncare / prăjitură împreună cu un membru al
familiei. Au creat cadrul adecvat desfășurării activității, au sortat și prezentat ingredientele folosite,
au demonstrat procesul de execuție, au purtat accesorii adecvate și au făcut recomandări pentru a
duce o viață sănătoasă, promovând alimentația potrivită.
955
ŞCOALA ALTFEL – ŞCOALA DE ACASĂ
PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR: DASCAU DORELA LILIANA

GRADINITA PN. BONTESTI, JUD. ARAD
Societatea se clădeşte prin educaţie. Acum, această societate, este pusă la încercare, iar noi profesorii,
trebuie să creăm noi direcţii, noi viziuni şi noi alternative pentru elevii de azi, oamenii de mâine.
ŞCOALA DE ACASĂ ne oferă posibilitatea să petrecem timp sănătos şi de calitate cu membrii
familiei, să împărtăşim bucuria naturii, arta gătitului, descoperirea jocurilor, etc.
Beneficiile “Zilei altfel”:
 Sentimental de a fi util;
 Timpul a fost valorificat;
 Ai fost “arhitectul” camerei tale sau colţului tău de joacă;
 Ai răspuns nevoilor animalului tău de companie.
Pentru fiecare dintre noi, şcoala de acasă reprezintă o experienţă nouă, însă este cea mai
bună modalitate de a ne ţine conectaţi cu şcoala. Este important să păstrăm un oarecare program şi să
încercăm să rămânem cât mai organizaţi pentru ca revenirea la şcoală să fie cât mai uşoară.
Educaţia de acasă implică anumite libertăţi. Copiii pot alege ce vor să înveţe, cât vor, când vor.
Noţiunile de bază sunt necesare, dar nu vor fi impuse de la o vârstă anume, ci când se simte pregătit. Familia
îşi poate educa copilul conform propriilor convingeri şi valori, într-un mediu care nu intră în contradicţie
cu acestea. O altă libertate este cea fizică. Atât copiii, cât şi părinţii, nu mai sunt constrânşi de orarul şcolii
şi pot petrece mai mult timp împreună. Astfel, familia poate planifica în orice moment ieşiri educative,
poate schimba materia oricând etc. Nu numai că cei mici vor avea parte de o experienţă nouă de învăţare,
dar aceste abateri de la program vor îmbunătăţii şi calitatea vieţii de familie. Şi, dacă tot vorbim de
libertatea fizică, putem aborda şi trezitul de dimineaţa. Nimănui nu îi place să se trezească „cu noaptea-n
cap”, cu atât mai puţin copiilor. Şcoala de acasă le permite să doarmă relaxat, fără frica zilei următoare,
fără teama că, din minut în minut, alarma de la ceas le va zăngăni în cap sau vine mama să îi trezească.
Şcoala de acasă mai oferă şi o libertate emoţională. Stima de sine a copiilor scade, iar învăţatul ocupă
locul doi, în favoarea unui „look” mai acceptabil din punct de vedere social. Copiii care învaţă acasă nu
mai au această nevoie de a fi incluşi, nu le mai este teamă de ridicol şi gândesc ce vor, nu ce li se impune.
Şcoala de acasă este accesibilă şi atractivă pentru copii deoarece accesul la materiale este la libera alegere
a copiilor, poate fi realizat rapid, la orice oră și din orice loc. Astfel, elevii se pot bucura de aceste resurse
educaționale în perioadele cele mai productive sau pot renunța la parcurgerea lor atunci când doresc. În
plus, micii exploratori descoperă aici mai multe tipuri de resurse digitale (jocuri educaționale, animații,
filme, imagini), reunite într-un singur loc și grupate în funcție de vârstă și specificul învățării. Copiii se
bucură atunci când navighează în mediul online și astfel, sunt mai receptivi la informațiile venite din zona
digitală. Deoarece timpul petrecut pe computer este perceput ca o experiență pozitivă, Şcoala de acasă
poate fi văzută ca o oportunitate de a se distra, fără să își dea seama că învață în același timp. Resursele
educaționale au grafică frumoasă, adaptată vârstei, au sunete plăcute și interacțiuni atractive cu obiectele
din jocuri, iar atmosfera este relaxantă, veselă, amuzantă. Învățarea este auto-direcționată, elevii aleg
conținutul și instrumentele adecvate intereselor, nevoilor și nivelurilor de dificultate, fiind astfel încurajată
autonomia în învățare. În plus, cei mici primesc feedback rapid și permanent, înțeleg ce au greșit, ce au
făcut bine, iar testarea este astfel mai puțin stresantă pentru copii. Resursele sunt foarte diverse, prezentate
variat din punct de vedere vizual și auditiv, fiind totodată adaptate particularităților fiecărei vârste.
Fii activ acasă şi ai grijă de tine şi de cei dragi!
956
PROF. PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ DAVID ANAMARIA CORINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ NR.2-CPCTS ,,CORABIA ,,
educaționale au ambele limitări, dar și puncte forte, acestea se consideră un mix al acestora ca fiind
abordarea ideală pentru transformarea optimă a copiilor noștri.
Practicile de predare eficientă, valabile în interacțiunile față în față, trebuie păstrate și în online. Un
profesor bun este un profesor bun indiferent de modalitățile în care își transmite ideile. Transferul de
creativitate de la activitatea din clasa reală la cea mediată tehnologic este vizibil în cazul educatorilor
responsabili, cărora le pasă. Acest lucru nu înseamnă că cei care se manifestă sonor în mediul digital sunt
singurii care își asumă continuarea procesului de învățare.
Există multe alte forme de asigurare a calității în predare și în promovarea interacțiunilor didactice,
mai ales în contextele în care accesul la tehnologie e dificil, dacă nu chiar imposibil. Tocmai de aceea, e
important de precizat că școala de acasă nu înseamnă doar platforme digitale, fascinante prin performanțele
lor tehnice; la fel de importante sunt și activitățile de învățare gestionate telefonic sau cele care ajung tipărite
la elevii fără acces la Internet.
Când vine vorba de reproșuri la clasele primare, învățătorii menționează, în parte, aceleași neajunsuri:
copiii se foiesc în bănci, vorbesc, nu sunt atenți. Realitatea demonstrează însă că fiecare dintre cele două
tabere ale educației-elevii și dascălii deopotrivă- sunt victime ale unui sistem inactual, care nu a înțeles că
adaptarea tinerilor la societatea modernă nu se poate face folosind vechile metode. În ultimii trei ani,
educația românească a permis pătrunderea unor instrumente noi și eficiente de învățare: manuale digitale,
platformele educaționale și, în general, metode alternative de învățare.
O serie de studii efectuate în Marea Britanie au scos la iveală câteva date îngrijorătoare: unul din trei
copii nu petrece nici măcar 30 de minute pe zi în aer liber, unul din zece copii nu a mai mers în natură(parc,
pădure, mare) de mai bine de 12 luni; patru din cinci copii nu au o înțelegere corespunzătoare a mediului
înconjurător. De vină ar fi teama părinților că micuții s-ar putea răni, programul foarte încărcat, tentația
gadget-urilor, etc.
Prin comparație, sistemul finlandez, considerat de unii experți în educație cel mai bun din lume, apare
oarecum în disonanță față de cel românesc. Ca idee, nordicii au renunțat la anumite materii clasice, vor să
înlocuiască băncile în care stau copiii pasivi și ascultă profesorul cu un alt tip de așezare la ore și introduc,
cel puțin o dată pe an metode noi de predare conforme cu evoluția societății. Tocmai pentru faptul că
învățarea se face într-un mod activ, sub forma de joc, copiii sunt mult mai deschiși față de ideea de învățare,
căreia nu îi vor asocia conotații negative. Ba dimpotrivă, cei mici vor avea o atitudine pozitivă față de
educație, dat fiind că în timpul educației online au parte de experiențe plăcut. Astfel, copiii vor dori să
prelungească aceste momente sau sa le repete mai des decât si-ar dori să studieze în mod clasic.
957
ȘCOALA DE ACASĂ-O PROVOCARE PENTRU ELEVI ȘI O
OPORTUNITATE PENTRU PROFESORI
PROF. DAVID FANICA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,EMIL ATANASIU” GAROAFA, VRANCEA
Societatea secolului XXI este caracterizată printr-un ritm deosebit de alert al dezvoltării noilor
tehnologii care se actualizează şi se transformă în fiecare zi. Copiii au acces la gadget-uri, internet şi
aplicaţii care le stimulează interesul pentru a descoperi lucruri noi şi care fac parte din vieţile fiecăruia
dintre ei. În acest context putem discuta despre digitalizarea şcolii la nivelul fiecăreia dintre dimensiunile
climatului său şcolar.
. Ultimele studii despre modul în care elevii digitali preferă să utilizeze tehnologiile şi cum este
influenţată învăţarea acestora dacă se folosesc tehnologii moderne au arătat că utilizarea echipamentelor
moderne conduce la creşterea calităţii învăţării şi a interacţiunilor din rândul elevilor (Raja et.
Nagasubramani, 2018).
Într-un ghid publicat de OECD în 2016 se prezintă ideea conform căreia şcolile de astăzi trebuie să
formeze elevii în spiritul unor cunoştinţe şi competenţe de care vor avea nevoie pentru a reuşi în situaţii
necunoscute pentru viitorul în permanentă schimbare.
Utilizarea noilor tehnologii în procesele de predare-învăţare din clasele de elevi este un îndemn
prezent în majoritatea discursurilor publice pe tema educaţiei, utilizarea tehnologiilor poate conduce la
rezultate pozitive şi în calitatea climatului educaţional. Apropierea copiilor de activităţile şcolare poate fi
facilitată de introducerea unor mijloace moderne de învăţare care sunt accesibile şi care oricum fac parte
din vieţile copiilor.
Din păcate însă, multe şcoli arată astăzi aproape la fel cum arătau în urmă cu o generaţie şi mulţi
profesori nu manifestă interes pentru a descoperi şi aplica strategii didactice necesare nevoilor elevilor
secolului XXI. OECD (2016) propune un model integrat pentru înţelegerea sintagmei de „şcoală ca
organizaţie care învaţă”.
Pe fundalul pandemiei de Covid 19, care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă
lungă de timp și profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj
important elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile
tuturor , multă determinare și, mai mult decât oricând, să încurajăm elevii să învețe și să lucreze
independent.
Conducerea școlii a coordonat activitatea online și profesorii au respectat orarul școlii
modificându-se durata unei ore. Astfel, la învățământul preșcolar s-a hotărât ca lecția să dureze online
o oră, la primar două ore iar la gimnaziu ora să fie de 30 minute și pauza de 10 minute.
.A fost greu la început ca elevii să se conecteze pe ZOOM, facebook, messenger, dar încet , încet
cu răbdare am reușit. Cea mai mare problemă este lipsa mijloacelor necesare pentru realizarea
învățării online. Nu toți elevi au laptop, calculator sau tabletă acasă, iar unii nici măcar telefoane.
Copii își așteaptă părinții să se întoarcă de la muncă pentru a putea lucra, iar profesoara adaptează
programul lecțiilor în funcție de cum reușesc ei să se conecteze.
Ca să venim în ajutorul elevilor care nu dispun în acest moment de laptop, calculator telefon
performant , după fiecare lecție pe ZOOM un elev postează pe grup lecția , astfel încât toți elevii să
reușească să aibă lecția în caiet.
profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele
vor putea fi organizate online, exemplele reușite ale celor care au început deja să aplice aceste măsuri
958
arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare. Succesul unui astfel
de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună.
Ştim deja că rolul central al profesorului nu mai este cel de transmitere de informaţii, ci de designer
de experienţe de învăţare relevante pentru copii, ceea ce presupune valorificarea potenţialului elevilor,
implicarea acestora în procesele decizionale de la clasă şi atenta îndrumare în fiecare etapă a procesului de
învăţare.
BIBLIOGRAFIE
1. Ion Barbu, D. (2009). Climatul educaţional şi managementul şcolii. Bucureşti: Editura Didactică
şi Pedagogică.
2. Kivunja, C. (2014). Theoretical Perspectives of How Digital Natives Learn. International Journal
of Sustainability in Higher Education, 3(1), 94-109. https://doi.org/10.5430/ijhe.v3n1p94.
3. Loukas, A. (2007). What Is School Climate. Leadership Compass Journal, 5(1).
4.Păun, E. (1999). Şcoala, o abordare sociopedagogică. Iaşi: Editura Polirom.
959
SĂ DESCOPERIM LUMEA PRIN EXPERIMENTE!
PROIECT TEMATIC „MICII EXPLORATORI”
- EXEMPLE DE BUNE PRACTICI DIN GRĂDINIȚA DE ACASĂ
AUTOR: PROF. ÎNV. PREȘC. IOANA DELIA DECEAN,

GRĂDINIȚA CU P.P. STEP BY STEP NR 12 ALBA IULIA
Curiozitatea copiilor şi dorinţa lor continuă de a explora, descoperi şi înţelege procesele din lumea
înconjurătoare reprezintă bazele pe care se construieşte apoi cunoaşterea, iar încurajarea, stimularea şi
valorificarea acestor calităţi ale copiilor rămân în sarcina adulţilor, părinţi şi cadre didactice deopotrivă,
care ar trebui să sprijine pe cât le este cu putinţă aceste demersuri. Mai mult decât atât, învăţarea prin
descoperire este un deziderat al educaţiei contemporane, ale cărei tendinţe actuale se îndreaptă tot mai
mult spre cunoaşterea şi învăţarea ştiinţelor.
Așadar, bazându-ne pe aceste considerente, am lansat echipelor de acasă provocarea: „SĂ

DESCOPERIM LUMEA PRIN EXPERIMENTE!”. Astfel, în săptămâna 18-22 mai 2020, copiii grupei
Bobocei pufoși au parcurs un proiect de cercetare minunat, intitulat sugestiv „MICII EXPLORATORI”.
Pe parcursul întregii săptămâni, s-a venit în ajutorul echipelor de acasă cu diverse materiale utile:
link-uri, povești din domeniul Știință, idei de activităţi, jocuri, activităţi senzoriale etc. De asemenea, s-au
propus fel de fel de experimente interesante și distractive, încurajându-i pe părinţi să le încerce acasă
împreună cu copiii şi să creeze astfel contexte plăcute şi inedite de învățare în mediul de acasă sau în aer
liber.
Așa cum ne-au obișnuit până acum, partenerii noștri din „Grădiniță de acasă”- părinții şi copiii ne-au
surprins și de data aceasta prin modul în care au abordat această temă, explorând şi experimentând cu
diverse materiale avute la îndemână. Incursiunea lor în lumea științei a fost marcată şi printr-o mulțime de
fotografii și filmuleţe video cu experimentele realizate, pe care le-au împărtăşit colegilor de grădiniţă şi
educatoarelor: Curcubeu din bomboane colorate, Schimbă culoarea florilor!, Erupţia vulcanului, Ploaia în
borcan, Ploaia colorată, Oul gelatinos în oțet, Oul în sare, Oul în sticlă, Plutirea și scufundarea,
Vâscozitatea lichidelor, Enigma balansoarului, Tornada în pahar, Umbra colorată, Șervețelul magic,
Șervețelul și presiunea, Curcubeul din orez colorat, Balonul năzdrăvan, Florile plutitoare, Mingea
săltăreață, Gheața din farfurie, Peștișorii din sticlă, Microbii din farfurie, Apa și uleiul, Blooming flower,
care a descoperit un mesaj pe măsură: Dragi Bobocei, să înfloriți ca această floare!, iar lista de experimente
poate continua.
La finele săptămânii, echipelor de acasă li s-a transmis, prin intermediul grupului creat pe whatsapp
si facebook, un mesaj: Dragi părinți și copii, dorim să vă împărtășim bucuria pe care ne-ați adus-o prin
modul în care ați răspuns provocărilor noastre şi numeroasele fotografii şi filmuleţe realizate acasă cu
activităţi şi experimente deosebite. Cu aceste jocuri de tip experiment aţi petrecut timp de calitate cu cei
dragi, din care cei mici au descoperit şi învățat principii științifice fundamentale, iar peste ani, vor rămâne
amintiri de neuitat. Împreună, părinţi şi educatori, putem fi o echipă de profesionişti în educaţia copiilor
noştri. În construirea demersurilor de învăţare, ar fi de mare folos dacă am avea în vedere citatul următor,
legat de măsura în care se realizează învăţarea prin activităţi cu caracter practic, care implică participarea
960
directă şi concretă în procesul învăţării: ”Reţinem 10% din ce citim, 20% din ce auzim, 30% din ce vedem
şi 90% din ce facem!” - C. Drapeau.
961
DESPRE “ȘCOALA DE ACASĂ” SAU „ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON –LINE”
PROF. ÎNV. PRIMAR DECEAN LIVIA

LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI
Școala de acasă va rămâne în memoria noastră, elevi, părinți, profesori, drept acel moment când…
• Nu mai e așa de periculos să petreci mult timp în fața ecranului…
• Nu ne mai putem întâlni, strânge în brațe, saluta prin strângere de mână…
• Nu mai avem un orar fix al orelor, temelor, activităților…
• Nu ne putem înțelege din cauză că s-a pierdut semnalul…
• Nu ne putem vedea pentru că laptopul nu are cameră…
• Nu putem beneficia de ora predată, deoarece nu ne putem/nu avem cu ce ne conecta …
Mediul virtual, intens blamat până mai deunăzi, dar glorificat acum…, este un mijloc de a comunica
idei, dar nu stimulează comuniunea profesor-elev. Pentru a fi „mens sana in corpore sana” și nu o legumă
pe canapea depersonalizată, cursul online trebuie să constituie excepția și nicidecum regula.
Dacă la ciclul gimnazial și liceal elevii au deja deprinderi și instrumente utile pentru activitatea on-
line, exersate în cadrul lecțiilor de informatică și TIC, la ciclul primar elevii sunt începători în ceea ce
privește acest tip de activitate. În plus, unii dintre ei nu au acces la computer/laptop fie pentru că nu au, fie
pentru că este folosit de părintele care lucrează de acasă sau de un alt frate.
Dascălul transmite nu doar informație, ci și emoție, nu doar logică și istoria ideilor unei discipline,
ci și pasiunea pentru explorarea unui domeniu al cunoașterii. Un adevărat dascăl este, în primul rând, un
model și un reper existențial pentru discipolii săi.
Predarea online este chinuitoare, stresantă, energofagă și sărăcăcioasă din punct de vedere afectiv.
A-l vedea pe celălalt, dar a nu-l atinge, a nu se realiza un schimb emoțional… este o adevărată tortură a
sufletului. Mediul online este unul impersonal, profesorul nu are acces nemijlocit la mimica elevului, nu îi
poate citi comportamentul nonverbal, evaluând cu dificultate dacă sunt înțelese informațiile transmise.
Actuala pandemie, pentru educație, dincolo de greutățile și perturbările produse, poate fi un prilej de
trezire, de aducere la realitate, de revelare, de convertire a actualei crize într-o oportunitate de a calibra
învățământul, în consens cu o serie de repere sau valori pertinente. Lecțiile învățate în ultimele luni ar trebui
să ne inspire pentru a transforma provocările în oportunități. Să ne gândim cum putem valorifica și integra
noile descoperiri în materie de comunicare și informare în cadrul procesului de învățământ, dar nicidecum
a înlocui sistemul de învățământ tradițional cu unul în totalitate digitalizat.
Ce se va întâmpla în viitor?
Distanțarea socială este esențială pentru a ține sub control răspândirea noului coronavirus. Pe de altă
parte, interacțiunile dintre copii rămân fundamentale pentru dezvoltarea acelor abilități sociale, necesare pe
parcursul întregii vieți. Interacțiunea înseamnă modul simplu în care acționăm sau reacționăm în prezența
celorlalți, este baza relațiilor umane și calea naturală prin care omul se poate întregi pe sine însuși,
raportându-se direct la cei din jurul său. E negociere și cooperare, schimb de idei și acțiuni, care antrenează
procese cognitive și emoționale complexe, ce stau la baza evoluției sociale.
Pentru a se dezvolta corespunzător, copiii explorează lumea înconjurătoare, nu în mod individual, ci
conectați unii cu ceilalți. Folosesc toate simțurile, nu doar văzul și auzul, ei se ating, se mișcă, participă,
întreabă, declanșează trăiri în contactul cu mediul și cu persoanele din jurul lor. Copiii caută apropierea
persoanelor care oferă căldură, securitate, încredere; caută apropierea de cadrul didactic, de prieteni, de
colegi. Pe măsură ce vor crește, vor avea un control mai bun asupra propriilor nevoi, pe care le vor regla în
conformitate cu normele sociale. La vârsta copilăriei însă, instinctul este mai puternic decât conveniența și
regula. Va fi greu să găsim cea mai potrivită modalitate de a lua în considerare distanțarea, astfel încât
efectele negative asupra dezvoltării emoționale să fie minime.
Distanțarea socială, prin limitarea contactelor umane firești, încetinește ritmul natural de dezvoltare
socio-emoțională; socializarea realizându-se fracturat, fără apropiere sau contact fizic, fără joc comun și
imitație, fără șansa de a stabili propriile limite și măsuri de acțiune.
În calitate de părinți sau profesori este important să transmitem un mesaj clar, prin care să îi facem
să conștientizeze că nu e ceva în neregulă cu ei, e ceva în neregulă cu lumea înconjurătoare. În acest context,
962
rolul nostru nu este acela de a nivela drumul pentru copii, ci de a-i pregăti să parcurgă cât mai corect și mai
sigur drumul care se întinde în fața lor, prin păstrarea unui echilibru între regulă, nevoie și realitatea pe care
o traversăm .
Fără îndoială, perioada următoare va fi un test al relațiilor umane, în care suntem puși să găsim soluții
unei situații cu care nimeni nu s-a mai confruntat. Testul are o mulțime de întrebări, iar răspunsurile sunt
incerte: Cum să reacționezi când copiii îți sar în brațe, bucuroși să te revadă? Cum îi feliciți și îi încurajezi
de la distanță, fără a le strânge mâna și a le susține privirea? Cum gestionezi tendința naturală a copilului
de a fi alături de ceilalți, de a-și manifesta reușita în echipă, de a relaționa liber, așa cum a fost obișnuit?
Cum....?
963
PROF. ÎNV. PRIMAR DEHELEAN CAMELIA-MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”ADAM NICOLAE” ARAD
Educația este cel mai puternic factor care dă impuls schimbărilor sociale și dezvoltării.
Indiferent de modul sau de locul în care se desfașoară școala, educaţia depinde în mare parte de
activitatea efectuată de resursa umană, iar calitatea activităților și serviciilor educaționale dezvoltate de
unitățile școlare depinde în mare parte de calitatea muncii cadrelor didactice.
Pentru ca munca educativă să ofere beneficii este necesară interacțiunea între profesor și elev. În
această perioadă, interacțiunea dintre cadrele didactice și elevi a fost oarecum limitată, dat fiind faptul că
școlile s-au închis, iar învățământul s-a desfășurat doar la distanță, online.
Activitatea de educare și instruire este una complexă și complicată, iar profesia didactică este o
profesie solicitantă, cu atât mai mult în contextul situației cu care ne confruntăm în ultimele luni, când am
fost nevoiți să ne schimbăm modul de viață, ca urmare a măsurilor de distanțare socială fizică impuse de
autorități în contextul pandemiei de coronavirus.
Mutarea integrală a lecțiilor în mediul online în asemenea condiții a fost dificilă, însă nu imposibilă.
Necesitatea de adaptare și-a spus cuvântul mai mult ca oricând, mulți aflându-se, probabil, printre cei pe
care pandemia i-a prins nepregătiți pentru o astfel de abordare a învățării, atât în învățământul
preuniversitar cât și în învățământul universitar, atât în țara noastră cât și în alte țări. Profesorii, în general,
au fost nevoiți să învețe, cât mai curând posibil să comunice cu elevii pentru a-i ajuta să rămană conectați
la educație.
Existând preocupare, lucrurile au mers spre bine.
În cadrul Școlii Gimnaziale ”Adam Nicolae” din Arad eu am început să desfășor școala de acasă,
online, cu elevii mei din clasa pregătitoare A, chiar din prima zi de suspendare a cursurilor. Am colaborat
cu părinții și am găsit soluții pentru învățarea la distanță, în funcție de posibilitățile existente. În timp, am
constatat că părinții au început să țină cont din ce în ce mai mult de recomandările mele, să se implice, să
ne ajute în învătarea de acasă. Chiar și “Săptămâna “Școala altfel “am desfășurat-o la distanță,
îndreptându-ne încet, încet în direcția potrivită, astfel că după încheierea vacanței de primăvară, când
învățarea online a devenit obligatorie, drumul a fost deja cunoscut.
Acomodarea cu această modalitate de comunicare și de învățare s-a realizat treptat, gradual, în
cadrul școlii noastre. Cadrele didactice au folosit mai multe modalități de interacțiune cu elevii: diferite
aplicații și platforme de învățare, de la simpla comunicare pe grupuri de WhatsApp până la folosirea unor
mijloace mai complexe precum ZOOM, Google Meet, Hangouts, Skype, care permit și interacțiunea video
cu elevii.
În general, atitudinea elevilor, a părinților și a cadrelor didactice față de această formă de învățare
a fost una pozitivă, însă majoritatea ar prefera școala reală, mai cu seamă că nu toți elevii au mijloacele
necesare pentru a participa la orele online. Sunt și persoane care iau totul prea ușor în privința faptului
că elevii nu pot fi determinați să participe la toate activitățile, deși li s-a adus la cunostință obligativitatea
participării la ore, iar unii elevi, chiar dacă participă, nu au atitudinea potrivită orelor, așa cum nu toți
elevii se raportează responsabil la actul de învățare fie că are loc în mediul online, fie față în față.
Ne-am străduit să valorificăm potențialul învățarii online, dar cu siguranță această formă de învățare
poate suporta îmbunătățiri în cadrul școlii noastre și nu numai.
În perioada de învățare de acasă, am conștientizat cu toții că măsura suspendării cursurilor a fost
necesară, într-un context în care sănătatea este lucrul cel mai de preț. De asemenea, am conștientizat cu
toții cât de mult ne-a lipsit școala și cât de mult ne-am dorit să ne revedem.
Învățarea de acasă, online a reprezentat modalitatea prin care am putut să fim alături unii de alții și
să rămânem conectați la educație.
Această perioadă a fost o provocare pentru noi toți, noutate, adaptare oportunitate, și, nu în ultimul
rând, dezvoltare. Un avantaj în învățarea de acasă l-au avut cadrele didactice care au lucrat online și la
școală, înainte de transferarea învățământului doar în online, doar la distanță, precum și cadrele didactice
964
din școlile în care s-au derulat proiecte din fonduri structurale europene, cum e și cazul școlii noastre și care
am participat la diverse formări profesionale blended learning, hibrid, un mix, o combinație de “față în
față” și online.
965
ADAPTEAZĂ-TE ȘI TOTUL VA FI BINE!
DEMENENCO DANIELA-GEORGETA
CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI DE ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ
CARAȘ-SEVERIN
Când Coronavirus sau cum mai este cunoscut de unii acest virus, COVID-19 stăpânește lumea, noi
toți, copii, elevi, părinți, cadre didactice, specialiști nu căutăm altceva decât să ne continuăm activitățile
școlare, profesionale, personale adică să ne protejăm cât mai bine.
”Eu, ca adolescentă, pot spune că vorbesc în numele tuturor adolescenților când spun că vrem cu
toții să avem posibilități pentru a avea o viață frumoasă. Această perioadă este o piedică și în același timp
o provocare pentru noi toți. Pentru a trece de această piedică avem nevoie de toți cei dragi nouă... de la
cadre didactice până la familie.”spune o elevă elevă care este în clasa a X-a în cadrul Seminarului Teologic
Ortodox ”Episcop Ioan Popasu” Caransebeș, Căpăstraru Niculina Liliana.
Am spus toate acestea pentru că acest virus nu ne poate opri din a merge înainte cu viața, cu școala,
cu profesia și cu ceea ce ne place, dacă vrem putem.
Trăim vremuri în care se schimbă destul de des sau chiar brusc starea vremii, în care natura ne arată
că trece prin procese de schimbare și implicit adaptare, nevoile noastre fizice, psihice și sociale se schimbă
frecvent, comportamentele noastre se schimbă, într-un cuvânt viața noastră se schimbă cu sau voia noastră...
Am trecut de la o stare așa zisă de normalitate la una în care au apărut schimbări în ceea ce privește
modul cum ne organizăm viața: relațiile cu ceilalți oameni, cum ne gestionăm timpul, ce fel de activități
putem desfășura, modul cum ne continuăm viața, chiar și ce resurse avem la îndemână.
Cu siguranță epidemia de COVID-19 a adus numeroase schimbări în profesia de cadru didactic,
aspect care ne va învăța acceptarea socială…și cum să adaptăm toate experiențele profesionale anterioare
la contextual actual…
Oamenii au mentalitate rigidă sau fixă, cred că însușirile lor fundamentale sunt un dat, că inteligența
și talentele lor nu pot fi schimbate. Pe de altă parte, oamenii cu mentalitate flexibilă sau deschisă, sunt de
părere că își pot dezvolta calitățile prin deschidere, implicare, muncă, perseverență, acestea ne pot conduce
spre reușite, chiar succes.
Trăim într-un context în care informația este foarte importantă. Cele mai bine plătite joburi nu sunt
cele în care muncești fizic, ci cele în care muncești mental, în care îți folosești inteligența, creativitatea și
mintea.
Companiile care cresc cel mai mult și care au succes sunt cele care se folosesc cel mai bine de
informațiile care există în lume, le aplică, inovează și le transformă în lucruri concrete în afacerile lor.
Elevii noștri sunt cei care vor înființa aceste companii, vor coordona aceste companii sau vor face
parte din echipele acestor companii. De aceea, este foarte important să aflăm cum putem să-i ajutăm să
învețe cât mai bine, cât mai repede, cât mai ușor, să aplice cât mai multe lucruri. Prin urmare, e important
ca ei să-și dezvolte abilitatea de a învăța, de a prelucra ceea ce au învățat și apoi de a aplica.
Desigur, ar fi ideal ca după fiecare curs, elevii să transforme informațiile pe care le primesc în acțiuni
practice care mai apoi să ducă la un impact vizibil în viața lor.
Confucius spunea “Spune-mi şi voi uita, arată-mi şi poate îmi voi aduce aminte, implică-mă şi voi
înţelege.”
Pentru orice cadru didactic scopul principal al predării ar trebui să îl reprezinte asimilarea de
cunoștințe de către elevii săi. Sunt foarte multe variante prin care poate un cadru didactic să predea un
material teoretic. Orice metodă ai folosi trebuie să iei în considerare cât de implicat este elevul în activitatea
din clasă, dacă el reușește să rețină aspectele predate. Tocmai din acest motiv merită să ne gândim care sunt
acele activități prin intermediul cărora reușim să le stârnim curiozitatea și interesul elevilor.
Rolurile și funcțiile cadrului didactic digital readuc în discuție o problema aptitudinii și competenței
pedagogice, ambele asociate cu noțiunile de eficiență și eficacitate profesională. Astfel îndeplinirea acestor
noi roluri și funcții ale profesorului digital deplasează accentul de la profesiunea de profesor la calitatea sa
umană și profilul său psihomoral, configurat de calitatea vieții personale și totalitatea experiențelor sale de
viață.
966
Competența psihosocială a cadrului didactic include:
• capacitatea de a adopta roluri diferite;
• capacitatea de a influența grupurile de elevi și fiecare elev în parte;
• abilitatea de a stabili relații;
• capacitatea de a-și utiliza adecvat influența și autoritatea;
• flexibilitatea comportamentelor;
• comunicativitatea și sociabilitatea ca trăsături definitorii pentru întreaga personalitate a
profesorului;
• exigența și respectful în relațiile cu elevii;
• încrederea în elevi;
• acceptarea dialogului;
• obiectivitate în aprecierea activității elevilor.
Învățarea experiențială în cursurile on—line permite restructurarea și modelarea

conținuturilor în forme noi, mult mai dinamice și mai attractive pentru elevi, fiind astfel mai eficientă
pentru creșterea motivației elevilor de a participa la școala on-line, precum și pentru responsabilizarea
acestora în a aplica informațiile nou dobândite pentru producerea actului de învățare și antrenamentul
abilităților, atât cele de învățare, dar mai ales cele sociale.
Bibliografie:
Călin Iepure, Răzvan Curcubătă, Bogdan Vaida Captivează-ți elevii în on-line mai ceva ca în clasă
,,iunie 2020
967
ÎNVĂŢĂMÂNTUL ONLINE
– AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
PROF. DEMETRESCU DANA, LICEUL TEORETIC SEBIȘ
In contextul actual in care societatea și relaţiile sunt intr-o continua miscare și adaptare, scoala și
educaţia ţin pasul cu fluctuaţiile și situaţiile neprevazute.
Astfel, pentru contextul românesc actual, școala online s-a dovedit a fi singura soluţie de a face faţa
provocării pe care acest an a adus-o. Trăind intr-o lume in care conectarea la mediul online este la indemână
pentru marea majoritate a oamenilor, adaptarea la activităţile educaţionale online s-a făcut relativ repede,
cu excepţii evidente in anumite situaţii.
Dacă am lua in considerare avantajele invăţării online, putem menţiona următoarele aspecte: un
oarecare grad de flexibilitate, atât in organizarea și prezentarea materialului, cât și in desfășurarea
activităţilor educative; ușurinta in accesarea si incadrarea resurselor online, ușurinta și flexibilitate in
programul zilnic (in special pentru elevi și studenti) in transmiterea temelor/proiectelor/sarcinilor de lucru.
Dacă, in schimb, am avea in vedere dezavantajele invăţării online, există anumite aspecte care au un
impact semnificativ asupra eficienţei unei astfel de abordări online:
Accesul la internet este unul dintre impedimentele majore care ingrădesc invăţarea online. Referindu-
ne doar la ţara noastră, există multe localităti in care accesul la internet este slab, ceea ce influenteaza
activitatea educativă.
In plus, condiţiile financiare au un rol hotărâtor: sunt nenumărate cazuri in care lipsa unui laptop sau
PC ingrădește activităţile educative eficiente online. Mai mult decât atât, familiile care au mai mulţi copii,
elevi sau studenţi, au dificultăţi in a oferi fiecărui copil un calculator propriu, având in vedere ca programul
școlar/orele online se suprapun, in general.
Aspectul uman este un alt palier care are de suferit in condiţiile unei situaţii generale cum a fost cea
de anul acesta, sau doar in contextul școlii online, ca atare. Lipsa interacţiunii umane reale și a unui mediu
structurat de invăţare are efecte care, la momentul actual, nu pot fi cunatificate incă.
Pentru a concluziona, rolul și beneficiile activităţilor online este semnificativ. În timp, copiii ajung
să aibă perspective ample asupra unor serii de activităţi și acţiuni pentru că sunt expuși la elemente de
noutate. Dar, invăţarea in școala si interacţiunea sunt primordiale, ajutând copiii să își îmbunătăţească stima
de sine, să aibă încredere că pot realiza ei înșiși o serie de activităţi cu rezultate vizibile, pozitive și concrete.
Abilităţile și aptitudinile dobândite si dorinţa prelungita de implicare activă în activităţi ce presupun
managementul timpului, al relaţiilor și dozarea efortului pentru atingerea unui scop modeleaza caracterul
fiecarui tanar sau copil. Oportunităţile sociale, productivitatea, vorbirea în public, gândirea analitică și
munca în echipă sunt alte câteva aspecte demne de menţionat.
BIBLIOGRAFIE:
Ausubel, P. D., Robinson, R. F.( 1981) – „ Pedagogia secolului XX. Învăţarea în şcoală”, București,
EDP
968
ȘCOALA ONLINE
PROF. DIACONIȚĂ ADINA

LICEUL TEORETIC FILADELFIA, SUCEAVA
”Școala trebuie adaptată la copii și nu copiii adaptați școlilor!” (Alexander Sutherland)
Pandemia cu coronavirus a mutat școala acasă și pe internet. Multe date publicate în ultima perioadă
indică faptul că sistemul educațional din România nu este tocmai pregătit pentru o abordare online. Cu bune și
cu rele, acesta este sistemul de care momentan depinde educația copiilor din România în perioada imediat
următoare…
Elevii au încheiat acest an școlar pe internet. În ultimii ani s-a vorbit tot mai mult despre învățarea online
și cum o afectează pe cea clasică. În timp, s-au format două grupuri: pro și contra.
Atât profesorii, cât și părinții își doresc să se asigure că elevii au parte de o dezvoltare completă și o
educație cât mai variată.
Cea mai mare problemă din această perioadă este lipsa posibilității materiale a multor copii și chiar a
unor cadre didactice de a susține această activitate. Cadrele didactice s-au adaptat, învățând din mers, ca și
elevii de altfel.
Câteva avantaje ale sistemului de învățământ online (cel puțin în teorie):
– a dispărut drumul spre școală;
– se evită condițiile precare din unele școli;
– copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia;
– programul școlar este mai flexibil, astfel, copiii sunt mai odihniți;
– se evită aglomerația din școli, învățarea în schimburi;
– părinții pot fi la curent cu adevărat cu situația școlară a copilului;
– copiii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-am uitat tema acasă”.
Dezavantaje ale învățământului online în România:
– lipsa accesului la tehnologie;
– lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente;
– abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom;
– lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici;
– lipsa concentrării la lecțiile online;
– se interacționează mai greu între copil și profesor;
– copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și aptitudinile
de socializare.
Această generație digitală a înlocuit, momentan, vechile tipare de educație cu noi metode care îmbină
studiul cu distracția.
969
SPECIFICUL INVATARII ON-LINE IN CONTEXTUL ACTUAL
PROF. CONSILIER DIACONU IONELA

C.J.R.E. OLT, PUNCT DE LUCRU LICEUL TEHNOLOGIC “DANUBIUS”,
CORABIA, OLT
Situatia actuala a impus schimbări radicale care presupun adevărate revoluții, șocuri în structura sau
funcționarea organizatiei prin regândirea utilizării tehnologiei și implicit, a funcționării organizației dar și
restructurarea organizării, structurii și culturii școlii.
Aceste schimbări transformaționale impun abordarea procesului didactic dintr-o altă perspectivă prin
înlocuirea în totalitate a interacțiunilor face-to-face cu studenții și colegii cu întâlnirile mijlocite de
aplicațiile din mediul virtual. Trecerea de la procesul instructiv-educativ desfășurat în cadrul grupului
educațional și bazat pe relații psihologice directe, nemijlocite, de tipul față-în-față, la derularea activităților
didactice, exclusiv prin mijloace moderne de comunicare online, poate conduce la schimbări perceptive ale
paradigmei educaționale.
Această nouă abordare a educației trebuie să fie direcționată în spiritul dezvoltării autoeducației, atât
a cadrelor didactice, cât și și a elevilor și studenților pentru că nimeni nu a fost pregătit pentru învățarea
în totalitate în mediul online. Cadrele didactice au fost provocate să se adapteze rapid și să transmită un
mesaj important elevilor/studenților: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online
accesibile tuturor și multă determinare; se poate face progres; se pot încuraja elevii /studenții să învețe și
să lucreze independent.
Situația nou generată, neexperimentată și neadaptată s-a concretizat rapid într-o învățare de tip online,
sincronă, care a fost inițial abordată cu scepticism de către cei mai mulți profesori și cu entuziasm și
curiozitate de către cei mai mulți elevi/studenți.
În acest context, profesorii au fost nevoiți să integreze într-un timp foarte scurt TIC și noile tehnologii
de predare în programele lor de instruire. Organizarea procesului de învățare în mediul online presupune o
pregătire specială, nu numai din perspectiva adaptării și gestionării conținutului, a asigurării mijloacelor
necesare procesului de instruire, a flexibilității metodologiei de predare, ci, mai ales, din perspectiva
pregătirii resursei umane (profesori și elevi/studenți, deopotrivă) pentru o astfel de experiență didactică.
Având ca premisă un astfel de obiectiv, managementul instituțiilor de învățământ a fost determinat
în a lua decizii și a implementa diferite modalități de interacțiune educațională între cadrele didactice și
elevi/studenți. În unele situații, există decizii clare privind modalitățile de interacțiune educațională (avem
exemple de universități care reglementează doar anumite platforme educaționale care sunt utilizate în
activitatea educațională; la fel, recomandările unor inspectorate școlare pentru platformele educaționale
care vor fi accesate). În cele mai multe situații, însă, cadrele didactice și/sau elevii/studenții au accesat
diferite forme educaționale, mai mult sau mai puțin convenționale (de la mijloace de comunicare
informaționale precum Whatsapp, Facebook Messenger, e-mail, serviciul Drive, Skype, la platforme
educaționale variate care au fost promovate în această perioadă pe internet și sunt în varianta free - Google
Meet, Zoom și aplicații ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl, Digitaliada, până la platforme
educaționale recomandate instituțional, precum Suita Google for Education, Google Classroom, Edmodo,
EasyClass și ClassDojo sau platforma educațională Moodle cu precădere pentru mediul universitar).
Modalitățile de organizare a interacțiunii educaționale sunt regionale (cazul unor ISJ-uri),
instituționale (cazul unor universități) sau neorganizate (în cea mai mare parte). Măsuri adoptate la nivel
național există doar în ceea ce privește asigurarea mediului optim de învățare pentru elevii care vor susține
examene naționale (examenul de Evaluare Națională și de Bacalaureat) prin organizarea activităților
educaționale TV (programul Teleșcoala), model preluat și de unele inspectorate școlare la nivelul
învățământului preuniversitar. Lista prezentată nu este exhaustivă; internetul abundă de sugestii de
instrumente online care pot fi accesate în această perioadă ca forme de organizare a activității educaționale.
În mod firesc, noul demers educațional va avea efecte în ceea ce privește influența mediul educațional
astfel construit asupra rezultatelor învățării elevilor/studenților.
970
ȘCOALA ON-LINE ȘI LIMITELE SALE
PROF. DIACONU MIOARA

LICEUL TEHNOLOGIC ELENA CARAGIANI
Noi, profesorii, nu am fost pregătiți pentru a face învățământ la distanță, educație folosind tehnologia
online. Este o mare diferență între activitatea de învățare în clasă, față în față, și cea care are loc în spațiul
virtual. Chiar dacă suntem bine echipați cu certificări, diplome, trebuie să facem o schimbare majoră de
paradigmă. Și constatăm că nu deținem competențele respective. Dacă în ultimii 10 ani, de când tot vorbim
de IT, de includerea ei în activitățile de predare, am fi început să practicăm aceste lucruri pe bune, probabil
că ne-ar fi fost un pic mai ușor”, explică profesoara.Apoi, desigur, urmează limitările materiale. Ele sunt
atât la elevi, cât și la cadrele didactice. „Nu toți copiii au echipamentele necesare. Dar mai sunt și copiii
care au acces la internet și echipamente, dar care nu au participat. Fie că nu au fost interesați, fie că nu au
considerat că e important, primele săptămâni au fost destul de confuze. Poate că unii copii nu au participat
pentru că nu au un spațiu adecvat acasă, o cameră unde să își poată desfășura activitatea. Sunt destui
profesori care nu au nici ei echipamentele care să suporte aplicațiile de care ai nevoie atunci când faci
educație online. Cu un telefon nu poți să faci acest lucru. Imaginați-vă o conferință pe Zoom, în care
partajezi ecranul ca să poți vedea toți copiii – nu vezi aproape nimic”. Până acum, cadrele didactice s-au
adaptat la criză cum au putut, învățând din mers. „Pasul următor este să vedem profund care sunt principiile
educației online. Nu tot ce funcționează în spațiul fizic funcționează și în online. Un exemplu ar fi că o oră
care ține 50 de minute, în online o sesiune de învățare de 50 de minute e prea mare. Învățarea nu mai are
loc. Proiectarea lecțiilor este diferită, nu mai începi lecția ca în clasă, faci prezența, îi asculți pe elevi. În
online, primul lucru pe care trebuie să-l faci e să-i conectezi pe elevi cu tine. Cum faci cu 15-20 de elevi
care sunt în medii diferite, nu îi vezi față în față, în orice moment îți pot zice – mi-a picat netul și să iasă.
Cum reușești? Trebuie să gândești o lecție în așa fel încât să îi ai pe copii cu tine”.
O altă problemă va fi abandonul școlar. „Imaginați-vă acești copii care nu au participat la activități
online. Până în toamnă, se vor face 6 luni de neparticipare, în afara școlii. Pentru mulți copii din familii
vulnerabile, defavorizate, mulți dintre ei în mediul rural, revenirea la școală va fi dificilă, e foarte posibil
să nu își mai dorească. Mai ales elevii din clasele a VIII-a și liceu.
971
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE
NUMELE SI PRENUMELE AUTORULUI: DIACONU NICULINA

INSTITUTIA: ŞCOALA GIMNAZIALA “IUSTIN PIRVU”
COMUNA: POIANA TEIULUI, JUDETUL NEAMŢ
Copilăria reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa unui individ prin consecinţele durabile pe
care le are asupra dezvoltării ulterioare a acestuia. Fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezintă punctul
de plecare în toate deciziile luate în privinţa lui, cu scopul primordial de a-l ajuta să se dezvolte deplin. Cu
cât ne vom apropia mai mult de el şi îl vom înţelege mai bine, cu atât vom învăţa mai multe despre ceea ce
ar trebui să facem pentru a-l ajuta să crească şi să se dezvolte la nivelul întregului potenţial de care dispune.
Succesul educaţiei se bazează pe adaptarea demersului educaţional la nevoile individuale ale fiecărui copil.
Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care creşte, se dezvoltă şi este educat copilul
constituie o cerinţă a educaţiei de azi. Se recunoaşte faptul că deciziile, acţiunile şi rezultatele educaţiei nu
mai pot fi realizate decât în comunitatea de opţiune dintre mediile responsabile: familie-grădiniţă-şcoală-
societate. Din experienţă se trage concluzia următoare: colaborarea familie-grădiniţă-şcoală-societate este
benefică şi cu rezultate deosebite atât pentru implicarea părinţilor dar şi pentru membrii comunităţii care
îşi dau silinţa să se integreze în atmosfera grădiniţei şi să se împrietenească cu copii.
Grădiniţa este a doua familie, un loc unde se poate practica educaţia, spaţiul unde se asigură nu numai
un volum important de cunoştinţe, dar se formează şi mentalităţi moderne, deschise.
Educaţia însumează acţiunile – delibereate sau nedeliberate, explicite sau implicite, sistematice sau
informal
Educaţia formală şi cea nonformală au drept notă comună faptul că ambele sunt special organizate
de societate, cu scopul de a uşura, de a grăbi, de a eficientiza procesul formării unor comportamente propice
învăţării continue, inclusiv prin mijloace proprii, precum şi de a asigura achiziţionarea unor informaţii cu
largi resurse de integrare în sisteme, de transferare a lor în diverse domenii ale cunoaşterii. De asemenea,
ambele sunt instituţionalizate, deosebindu-se doar prin cadrul şi modalităţile lor specifice de a acţiona. În
zilele noastre se constată atât o extindere, cât şi o intercorelare strânsă a tuturor acestor forme, ceea ce face
să le crească potenţialul educativ. Astfel, educaţia formală trebuie să cunoască valorile şi influenţele
exercitate prin intermediul educaţiei ocazionale, nonformale şi informale, să exercite o funcţie de sinteză,
de integrare a acestora în procesul unitar de formare şi cultivare a personalităţii copiilor, a tinerilor. Pe de
altă parte, trebuie spus că experienţa acumulată în cadrul educaţiei şcolare contribuie la creşterea
randamentului celorlalte forme ale educaţiei, în condiţiile în care tinerii sunt înarmaţi cu capacitatea de a
discerne, de a selecta, de a sintetiza, din multitudinea de experienţe acumulate, pe cele care au în mod cert,
valoare educaţională şi pot influenţa comportamentele lor pozitive Cei trei termeni fundamentali pe care se
bazeaza semnificatia conceptului sunt „viata―, "permanent―, "educatie―. Educaţia nu se termină la
sfârsitul instrucţiei şcolare, ci constituie un proces permanent. Educaţia permanentă îmbracă un caracter
universal, democratic şi trebuie să răspundă schimbărilor care se produc în societate, în ştiinţă, tehnică,
cultură.
Multă vreme s-a considerat că şcoala joacă rolul central şi că forme diferite de acţiuni organizate ar
putea înlocui familia, care de multe ori nu are aspiraţiile sau resursele culturale pentru ceea ce propune
societatea. În rezolvarea multiplelor probleme de dezvoltare şi învăţare, şcoala dezvoltă o serie de structuri
972
de sprijin în favoarea copilului şi a familiei. În acelaşi timp este nevoie de activităţi de susţinere în afara
clasei şi de activităţi de sprijin atât a copilului aflat în situaţii dificile sau de risc, cât şi a familiei şi a cadrelor
didactice
Şcoala, singura instituţie care îşi propune planificat şi organizat să sprijine dezvoltarea individului
prin procesele de instrucţie şi educaţie, concentrate în procesul de învăţământ, simte tot mai mult nevoia să
realizeze un parteneriat activ cu familia şi comunitatea în care se dezvoltă copilul.
Relaţia dintre părinţi şi profesori implică ieşirea din frontierele şcolii şi determină o altă abordare a
profesiei didactice. În pedagogia tradiţională această temă era tratată sub denumirea de „colaborarea dintre
şcoală şi familie”. Actualmente, dimensiunile acestei relaţii sunt mult mai cuprinzătoare datorită lărgirii
conceptului de colaborare spre cel de comunicare prin cooperare şi, mai nou, prin conceptul de parteneriat
care le cuprinde pe toate şi, în plus, exprimă şi o anumită abordare pozitivă şi democratică a relaţiilor
educative.
O categorie aparte şi relativ recent apărută de specialişti o reprezintă specialiştii în intervenţia socio-
educativă. Aceasta cuprinde un ansamblu de acţiuni finanţate, organizate şi desfăşurate de societate în
direcţia susţinerii, orientării, corectării sau suplinirii activităţii educative a părinţilor. Toate tipurile de
specialişti cu care familia intră în contact prin copil (cadre didactice, pediatrii, medici, psihologi, jurişti
etc.) exercită un rol explicit sau implicit pe lângă părinţi. Educaţia copiilor a devenit, în societăţile moderne,
o problemă de interes naţional .
Colaborarea dintre grădiniţă -şcoală–familie-societate presupune o comunicare efectivă şi eficientă,
o unitate de cerinţe şi o unitate de acţiune când este vorba de interesul copilului..
Bibliografie:
1. Agabrian, Mircea, Scoala, familia, comunitatea, Institutul European, Iasi, 2006..
2. Cerghit, Ioan, Neacşu, Ioan, Negreţ Dobridor Ioan, „Prelegeri pedagogice”, Editura Polirom, Iaşi,
2001
3. Nicola, Ioan, „Tratat de pedagogie şcolară”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.
4. Pescaru, Băran, Adina, „Parteneriat în educaţie”, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2004
973
ȘCOALA DE ACASĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE LA GRĂDINIȚĂ
PROF.INV.PREȘCOLAR DIMANCEA VERONICA

LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA
FETEȘTI, JUD. IALOMIȚA
Suspendarea cursurilor școlare ne-a determinat să aderăm la noi metode de predare și învățare, asupra
cărora nu s-a insistat suficient în trecut . Educația la distanță este o măsură de adaptare la condițiile din
prezent, dar, inevitabil, o să reprezinte o necesitate pe termen lung, întrucât societatea este într-o continuă
schimbare și modernizare. Din acest motiv, este necesar să ne punem la curent cu evoluția digitală și să să
ne familiarizam cu acest mod de învățare .
Am utilizat aplicațiile media WhatsApp și Messenger, dar si platforma oferită de școală, Google
Suite for Education- Google Classroom și Google Meet, pentru a facilita accesul tuturor preșcolarilor . Am
folosit în predare –invățare-evaluare foarte multe PPT-uri, fișiere word, linkuri, filmulețe, teste, fișe de
lucru, jocuri interactive etc.Am interacționat direct cu copiii , alături de părinți sau bunici, la început pe
Messenger( în prima saptămână), apoi pe Google Meet unde s-au putut loga preșcolarii (cu ajutorul
părinților).
Foarte importantă este captarea atenției în videoconferințe. Tonalitatea vocii, puterea de convingere,
invitatii ( ,,personajele care vin să ne ceară sprijinul”, care ,,ne explică” noutățile ), sunt ajutoare de nădejde
pentru asimilarea unor cunoștințe, formarea unor deprinderi și priceperi necesare pregătirii pentru școală.
Conținutul educațional trebuie să fie pregătit înainte de inceperea activității online , iar materialele didactice
și mijloacele de învățământ ajută mult la obținerea unor rezultate bune.
Mai mult decât la școală, aici este necesară și prezența adulților pentru autentificare, îndrumări în
realizarea sarcinilor , ajutor, supravegherea preșcolarilor.
Avantaje ale predării online:
• Preșcolarul poate învăța în ritmul lui propriu, poate beneficia de feedback rapid și permanent;
• Costuri reduse de distribuție a materialelor;
• Este o invitaţie de nerefuzat pentru copiii nativi digital;
• Accesul la cunoștințe, în orice moment și din orice locație;
• Digitalul oferă adesea o modalitate mai interesantă și mai cuprinzătoare de informații;
• Preșcolarii care folosesc tehnologia digitală pentru a învăța devin mai implicați în acest proces și
sunt mai interesați să-și dezvolte baza de cunoștințe, poate fără să-și dea dau seama, pentru că învață într-
un mod activ, angajat și implicat.
Dezavantajele predării online:
• Lipsa apropierii fizice şi oboseala psihică pe care o cauzează expunerea la ecran;
• Pregătirea unui curs online este mai costisitoare decât pregătirea unui curs tradițional;
• Lipsa unor ,,cerințe tehnologice”( învățatul online necesită un computer, tabletă sau cel puțin un
telefon, o conexiune la internet și, în multe cazuri, software actualizat) . Din păcate, nu toți prescolarii au
aceste cerințe, ceea ce poate reprezenta o problemă pentru experiența lor educațională. În plus, acest lucru
poate implica un cost economic suplimentar în anumite situații. Uneori, este posibil ca mijloacele
tehnologice să eșueze, ceea ce face dificilă îndeplinirea sarcinilor.
• Dificultatea de a realiza partea practică a materiei(instruirea online poate fi o problemă pentru

sarcinile practice, în special pentru cele care necesită o muncă de grup);
• Acum socializarea le lipseşte preșcolarilor. Simt nevoia să discute, să îi vadă şi să îi audă pe colegii
lor .
Perioada care a trecut, ne a pus în postura de a folosi metode moderne de predare , folosind
instrumentele și tehnologie digitală. Inevitabil , este nevoie în viitor de pregătire, perfecționare, schimb de
experiență in rândul cadrelor didactice, pentru învățarea online.
974
ROLUL PROIECTELOR ȘI PARTENERIATELOR EDUCAȚIONALE
ȘCOLARE ÎN SOCIALIZAREA ȘI VALORIZAREA ELEVILOR
PROF. DĂESCU MADALINA

COLEGIUL ECONOMIC “GHEORGHE CHITU” CRAIOVA
În contextul societății contemporane caracterizate prin criza de timp și prin explozia informațională
și tehnică, computerul și, implicit, internetul, au devenit fenomene globale a căror înțelegere încă ne
depășește. Apreciem, desigur, efectele pozitive, conectivitatea, rapiditatea găsirii răspunsurilor, dar mai
greu ne dăm seama de potențialul lor nociv. Copiii și adolescenții pot deveni foarte ușor prizonierii unui
dialog virtual, joc sau aplicație, devin dependenți de net, renunță la a mai socializa în mod direct, la jocuri
sportive, se însingurează, iar dezvoltarea personalității lor va avea serios de suferit. În plus, se deschid porți
de vulnerabilitate fără precedent, de care adulții nu au știut niciodată și nu le percep prea ușor pentru că nu
au crescut cu așa ceva. Iată de ce, din ce în ce mai mult, se afirmă că școala și specialiștii săi au un rol
esenţial în formarea și pregătirea tinerilor pentru viaţă.
O şcoală responsabilă trebuie să respecte o serie de condiţii şi criterii. În primul rând, ea e
răspunzătoare educaţional şi civic pentru ceea ce produce în şi pentru societate. În al doilea rând, o astfel
de şcoală, dă seama de rezultatele produse, cu alte cuvinte este capabilă să-şi recunoască, să-şi planifice şi
să-şi evalueze resursele în termeni de scopuri şi rezultate. Pentru a deveni responsabilă, ea trebuie să
respecte o serie de condiţii şi criterii, să-şi revizuiască scopurile, atitudinile, să-şi evalueze periodic
rezultatele.
Şcoala este o organizaţie care învaţă, dar nu e totdeauna şi un loc al învăţării: şcolile rezistente la
noutate şi la schimbare nu sunt un astfel de loc; organizaţiile care învaţă sunt flexibile, adaptabile,
inovatoare şi responsabile. Cel mai mare duşman al învăţării organizaţionale este incapacitatea de a ieşi din
propriul sistem de gândire, dintr-un cerc vicios de practici, de experienţe şi de reguli, pe care organizaţia
ajunge să le considere imuabile.
Școala modernă se bazează pe metodele care diferă mult de cele uzuale bazate pe expunere,
memorizare, repetare. Elevii de azi au nevoie de metode care se bazează pe participare interactivă, socială,
pe experimentare de situații de observare a realității, dar și pe posibilitatea de a valorifica cele învățate și
în viața de zi cu zi. De multe ori se pune problema cum pot fi motivați elevii, cum să fie puși în situații în
care să-și testeze cunoștințele într-un mod cât mai eficient și nu în ultimul rând, cât mai atractiv.
Parteneriatele școlare facilitează realizarea unor proiecte prin care elevii au posibilitatea să își
perfecționeze și să pună în practică cunoștințele, să participe la competiții, excursii, schimburi de
experiențe, socializând și perfecționându-și competențele de comunicare.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în
comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este
o necesitate a activităţii didactice.
Pentru realizarea unui parteneriat de succes, sunt necesare parcurgerea unor etape precise: explorare
– evaluare – planificare – formare – iniţiere – realizare – verificare – reglementare – consolidare – acţionare
– implementare – evaluare.
Astfel, este nevoie a fi respectate cele patru condiţii de realizare a acestui proces: comunicare,
coordonare, cooperare şi parteneriat. Procesul de colaborare porneşte de la un nivel inferior, cel al
comunicării pentru a ajunge la un nivel superior, cel al parteneriatului. Astfel, parteneriatul reprezintă o
formă avansată a relaţiei dintre două sau mai multe părţi, cooperarea şi coordonarea sunt formele
intermediare, cele care facilitează stabilirea unui parteneriat, iar comunicarea reprezintă punctul de plecare
în vederea realizării parteneriatului între două sau mai multe părţi.
• valorifică şi dezvolă interesele şi aptitudinile celor supuși actului educațional;
• organizează timpul liber într-o manieră plăcută, relaxantă;
• formele de organizare ale acestor activităţi au caracter recreativ, dar urmăresc un scop educativ;
• au un efect pozitiv pentru munca desfasurată în grup, creează un sentiment de siguranţă şi încredere.
975
Organizarea unor activităţi extraşcolare prin care elevii să contribuie, după puterile lor, la creşterea
calităţii vieţii în comunitatea în care trăiesc, are nenumărate avantaje din punctul de vedere al educaţiei pe
care o face şcoala. Acestea sunt:
– împletirea teoriei cu practica, elevii constatând că ceea ce învaţă la şcoală poate fi aplicat în cadrul
unei acţiuni concrete;
– acţiunile dezvoltă la elevi empatia, responsabilitatea faţă de semenii lor;
– se creează legături la nivelul comunităţii;
– se stimulează gândirea critică;
– se educă percepţia multiculturalităţii;
– se dezvoltă stima de sine şi devotamentul pentru ideile civice.
Printre efectele majore pe care le produc proiectele educative, se pot menţiona:
• creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării;
• reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar;
• creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
• asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
• ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
• formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii cunoaşterii;
• asigurarea sustenabilităţii proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii cu privire la
potenţialul pe care programele educaţionale le au asupra formării tinerei generaţii ce urmează a se integra;
• transformarea educaţiei în sursă de dezvoltare comunitară.
Proiectele de parteneriat educaţionale vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi, dascăl şi
comunitate, creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaţionali. Activitatea în parteneriat are
nenumărate avantaje, deoarece creează relaţii de colaborare, clarifică diverse probleme educative, oferă un
nou cadru în dezvoltarea personalităţii elevului. Iniţierea diferite
lor proiecte de parteneriat educaţionale sunt benefice atât pentru elevi, cât şi pentru toţi factorii
implicaţi: şcoală, familie, comunitate.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta elevii să aibă succes
la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii și ceilalţi membri ai comunităţii se consideră
unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să
funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de
elevi. Ele nu mai sunt considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura
relaţiilor publice.
Bibliografie
1.Bătrînu, E.. Educaţia în familie. Bucureşti: Editura Politică, 1980.
2. Cucoş, C. (coord.) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Ediţia a
III-a revăzută şi adăugită. Iaşi: Editura Polirom, 2009.
976
ŞCOALA DE ACASĂ
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR DAMASCHIN CLAUDIA LOREDANA,

GRĂDINIŢA CU PP, NR. 2, FOCŞANI
ACASĂ este însă locul unde se pun cărămizile temeliei educaţiei solide a copilului. Iar studiile
arată: copiii părinţilor implicaţi în educaţia lor de acasă - sunt mult mai motivaţi să obţină rezultate
bune şi au o atitudine pozitivă la adresa şcolii şi procesului educaţional. Iar ulterior se bucură de mai
mult succes în viaţă.
“Homeschool” (Şcoala acasă) este un curent în educaţie prezent de câţiva ani şi în ţara noastră.
Termenul de “şcoală acasă” este consacrat, totuşi educarea nu se face exclusiv în casă, nici nu este acelaşi
lucru cu scolarizarea. Părinţii care aleg aceasta alternativă nu sunt împotriva educaţiei, ci au decis ca
“şcolarizarea” în modul tradiţional nu se potriveşte nevoilor copilului sau familiei lor. Aceşti părinţi doresc
să preia responsabilitatea pentru o educare eficientă, comprehensivă şi mai potrivită copiilor lor.
În ţările în care se practiăa “şcoala acasă”, educaţia este obligatorie, dar nu şi şcolarizarea. Se pune
un accent puternic pe pregătirea copilului pentru viaţă, informarea lui, dobândirea de abilităţi pentru câmpul
muncii şi viaţa de zi cu zi. Diferenţa este că această pregătire se face în cadrul intim, sigur şi confortabil al
familiei, cu libertatea unui program ales dupa preferinţe sau nevoi.
Există mulţi părinţi, din păcate - care consideră că educaţia copiilor este datoria exclusivă a şcolii.
Nu este necesar ca părinţii să fie pedagogi cu diplomă pentru a-şi învăşa copilul acasă. În acest proces
părinţii sunt doar facilitatori, implicaţi mai mult la început şi devenind în timp doar o simplă prezenţă care
oferă încurajare, puţină supraveghere şi clarificări. Iată de ce aceşti copii învaţă să înveţe singuri, motivaţi
de interes şi o atmosferă sigură, şi nu este necesar ca părinţii ăa fie implicaţi non stop în educaţie.
În cadrul şcolii de acasă, părinţii vor căuta să afle care sunt preferinţele, talentele, interesele şi
punctele forte ale copiilor. În funcţie de aceste nevoi şi de circumstanţele familiale, ei vor stabili un
program, vor alege cărţile sau sursele de informare, vor planifica ieşiri, excursii, vor căuta să fie membrii
la diferite cercuri şi cluburi, vor cumpăra software, vor înregistra copiii la unele cursuri online sau, în unele
cazuri mai rare, vor angaja tutori particulari.
Copiii învaţă astfel prin exerciţii, lectură, studiu individual şi socializare cu persoane de diferite
vârste, în contexte variate. Nu sunt legati de un anumit ritm sau de cerinţe externe. Misiunea de educaţie a
copiilor noştri nu se aflp doar în mâinile şcolii. Părinţii trebuie să înţeleagă că chiar şi înainte de grădiniţa
- există o şcoala numita ACASĂ, locul în care un copil învaţă etica de bază şi conduita primara de viaţă.
Uneori, părintţi nu sunt echipaţi cu cunoştinţele necesare pentru a-i ajuta pe copiii lor să obţiăa note
bune şi mai mari. Există, de asemenea, cazuri în care părinţii au devenit prea ocupaţi pentru a-şi mai învăţa
copiii acasă. Ei bine, atunci părinţii trebuie să fie conştienţi de importanţa meditatorilor care pot ajuta
copilul în orele extraşcolare.
Bineînţeles şi în România, ca şi alte ţări - părinţii îşi doresc învăţători şi profesori de calitate care să
le educe şi ghida copilul către şcoli superioare şi ulterior către succes în viaţă. Atenţia şi importanţa pe care
o dau părinţii ŞCOLII este deci de înţeles - şi tocmai de asta, vedem zilnic dezbateri în presa roâanească
despre învăţământul românesc - ba că nu sunt manuale, ba că şcoala nu e bună, ba căa profesorii nu sunt
buni.
Realitatea este însă aceea că majoritatea părinţilor fac prea puţin pentru a contribui la succesul şcolar
al copilului. Părinţii trebuie să realizeze că ei sunt cei care împart cu profesorul succesul sau insuccesul
copilului la şcoală, iar realitarea începe de la părinţi şi maniera de educaţie pe care o abordează acasă.
Între timp, timpurile s-au schimbat şi la fel ar trebui să fie şi cu tehnica de educare a copiilor.
Asigurarea succesului academic al unui copil nu reprezinăa datoria doar a profesorilor şi a şcolilor, ci şi a
părinţilor.
Acestea fiind spuse, părinţii ar trebui să se implice în intregul process al educaţiei.
De asemenea, părinţii ar trebui să înceapă să se educe pe ei însişi pentru a putea avea o implicare mai
bună în viaţa educaţională a copiilor lor, şi să îşi înveţe copilul bunele maniere. Pentru majoritatea ar putea
fi o surpriză faptul că în Japonia, copiii nu merg la şcoală până în momentul în care, şi numa dacă, au fost
învăţaţi mai întâi acasă manierele de bază.
977
La adolescenţă este important ca părinţii să discute cu copilul - ACASĂ - despre chestiunile actuale
politice şi sociale care au loc în societate - pentru ca aceste discuţii sunt extrem de importante în procesul
de a inţelege cum funcţionează societatea.
978
ŞCOALA DE ACASĂ
PROF. DAMASCHIN EUSTINA GIANINA

ŞCOALA GIMNAZIALA „SPIRU HARET” BACAU
Anul şcolar 2019-2020 a fost un an şcolar provocator. Suspendarea cursurilor din învăţământul
preuniversitar în luna martie a adus în faţa noastră o nouă provocare: trecerea de la învăţământul clasic,
organizat pe clase, cu efective de peste 20 de elevi, cu interacţiune directă între profesori şi colectivele de
şcolari, la învăţământul on-line, desfăşurat prin intermedierea tehnologiei (la care, din păcate, nu au avut
acces toţi elevii).
Organizarea învăţării online s-a realizat cu rapiditate în şcoala în care profesez... s-a cumpărat un
domeniu de la Google, s-a trecut la realizarea conturilor pentru toţi profesorii şi elevii şcolii şi s-a putut
trece la învăţarea organizată, pe o platformă educaţională unitară, la nivelul întregii şcoli. Până la punerea
la punct a platformei, fiecare profesor a căutat soluţii pentru a ţine legătura cu elevii, prin grupuri de
WhatsApp, prin facebook, messenger sau prin telefon. Elevii au fost entuziasmaţi la început de învăţarea
„de acasă” dar după două săptămâni le-a scăzut mult entuziasmul deoarece le lipsea interacţiunea directă
cu profesorii, le lipsea interacţiunea cu colegii, le lipsea joaca din curtea şcolii. Cei mai mulţi dintre copii
s-au plâns, la un moment dat, că le lipseşte faptul că nu pot întreba şi mai ales nu pot primi instantaneu
răspuns de la profesori atunci când au o nelămurire, mai ales că videoîntâlnirile nu puteau fi programate
chiar după orarul clasic al şcolii, mai ales că noi am militat totdeauna pentru limitarea timpului petrecut de
elevi în faţa unui ecran (computer sau telefon) astfel că programul a fost scurtat la doar maxim 3 ore de
videoconferinţe, iar răspunsurile la mesajele trimise pe mailul profesional nu s-au putut da instantaneu
deoarece există situaţii, ca în cazul meu, care predau o disciplină şcolară prevăzută cu o singură oră pe
săptămână, când numărul celor cărora trebuie să le răspunzi este foarte mare (am mai mult de 450 de elevi
cu care interacţionez în fiecare săptămână).
În cadrul disciplinei pe care o predau, educaţie tehnologică, învăţarea on-line s-a bazat pe materiale
care să faciliteze înţelegerea unor concepte, noţiuni teoretice cu care elevii operează pe parcursul anului
şcolar dar şi pe materiale care să-i familiarizeze cu anumite tehnologii de realizare a unor produse din
categorii diferite de materiale. La anumite teme, am realizat mici filmuleţe prin care am ilustrat ce aveau
de realizat (lucrările practice sunt o componentă importantă a acestei discipline şcolare iar simpla descriere
a modului de realizare a unei lucrări nu este totdeauna o variantă mulţumitoare pentru copii), astfel încât
elevii au putut observa cum anume se realizează lucrarea respectivă. Din fericire, creativitatea de care ei
dau dovadă este foarte mare. Lucrările practice prezentate, fie în filmuleţe realizate de mine, fie din
materiale preluate de pe diverse site-uri cu conţinut educaţional, au fost de fiecare dată cu titlu de exemplu,
dar elevii au avut libertatea de a selecta şi alte materiale (din aceeaşi gamă, totuşi) şi mai ales de a interveni
la design-ul lucrării realizate. De aceea apreciez că cele mai multe lucrări realizate de copiii care au vrut să
le realizeze, au fost unicate, cu o frumoasă notă personală în realizare. O altă caracteristică a lucrărilor
practice realizate de către elevi, în perioada învăţământului „de acasă” a fost că de fiecare dată materialele
utilizate trebuiau să fie materiale reciclabile sau oricum, materiale pe care elevii să le găsească cu uşurinţă
în mediul familial. Astfel, unii au reciclat cutii de conservă, transformându-le în frumoase recipiente, alţii
au transformat recipiente de plastic în răsadniţe (şi au urmărit evoluţia de la seminţele introduse în sol până
la răsărirea şi dezvoltarea plantei, urmând ca pe parcursul verii să obţină şi primele recolte de roşii, de
exemplu sau de alte legume). O altă temă bine agreată de elevi a fost realizarea unui copăcel ornamental în
care trunchiul şi ramurile au fost realizate din fire metalice iar ornamentele din mărgele, din pietre
semipreţioase, din mici figurine din material plastic, din pastă fino sau chiar din quilling.
Materialele teoretice care au însoţit anumite conţinuturi care trebuiau parcurse au fost susţinute de
teste care conţineau itemi de diferite categorii (alegere multiplă, asociere de termeni, răspunsuri scurte,
completare de spaţii lacunare). O variantă preferată de unii dintre elevi a fost construirea unui aritmogrif în
care, plecând de la un cuvânt sau o expresie cheie, ei să stabilească atât răspunsurile cât şi întrebările.
Familia elevilor a avut în această perioadă, a învăţării de acasă, un rol deosebit de important, mai
ales prin suportul şi sprijinul emoţional asigurat elevilor.
La educaţie tehnologică, la clasa a V-a, părinţii au fost implicaţi mult mai mult decât la alte clase
deoarece programa şcolară presupune studiul alimentelor. De aceea elevii au fost nevoiţi să îşi „asiste”
979
părinţii în timpul preparării unor alimente şi să culeagă diverse observaţii asupra procesului de prelucrare
termică a mâncării. De asemenea, au fost puşi în situaţia de a găti ei înşişi ceva şi de a posta rezultatul, sub
forma unor imagini, pe platformă. De fiecare dată am simţit bucuria lor în a arăta ce frumos au realizat un
produs, cât de gustos li s-a părut. În cadrul aceluiaşi modul, le-am oferit alternative la anumite produse din
comerţ (de exemplu, le-am arătat câteva filmuleţe despre cum pot realiza acasă, cu resurse puţine, un
condiment de tip vegeta de foarte bună calitate, fără atât de multă sare ca produsul din magazine). Sau cum
pot să conserve fructele proaspete ale primăverii, verii sau toamnei, pentru a le putea consuma oricând pe
parcursul anului.
Şi la celelate clase părinţii au fost nişte colaboratori deosebiţi. De exemplu, la clasele a VIII-a câteva
teme se refereau la formarea profesonală, la piaţa muncii şi la condiţiile de muncă. Şi aici părinţii au trebuit
să-şi ajute copiii să ştie mai multe lucruri despre locurile lor de şi condiţiile de muncă asigurate fiecăruia
dintre ei de către angajatori. Acolo unde părinţii erau ei înşişi angajatori, copiii au trebuit să se intereseze
care sunt condiţiile de muncă pe care părinţii lor le asigură angajaţilor.
Perioada aceasta a învăţământului on-line, care, trebuie să recunoaştem, ne-a luat prin surprindere,
ne-a făcut pe toţi, elevi, părinţi şi profesori să înţelegem odată în plus, că interacţiunea directă a elevului cu
profesorul este mult mai productivă, în foarte multe cazuri, comparativ cu interacţiunea intermediată de un
ecran. Curiozitatea observată în ochii copiilor, privirea nedumerită atunci când ceva e neclar sunt elemente
pe care învăţământul on-line nu le poate sesiza cu uşurinţă (mai ales că uneori, din motive personale, elevul
evită să îşi deschidă camera şi /sau microfonul). De altfel, atunci când cei mai mulţi dintre elevi stau cu
camera închisă lecţiile sunt monotone, fără feedback direct observabil, lucru care nu se întâmplă niciodată
în învăţământul clasic.
Cred că ar fi de dorit ca în practica educaţională viitoare să se îmbine cele două tipuri de învăţământ
în sensul integrării în lecţiile clasice a unor elemente din învăţământul on-line (inserarea unor filme
didactice, a unor chestionare de tip kahoot etc).
980
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE, O PROVOCARE
PROF. DAN ANCUŢA GEORGETA,

ȘCOALA GIMNAZIALA TRAIAN SAVULESCU IZVOARELE
O situaţie sanitară extrem de serioasă (pandemia Sar Cov 2), care la începutul său nu părea atât de
gravă, a determinat întreruperea la începutul lunii martie, a anului şcolar 2019-2020 şi în România. În acel
moment oficialii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, împreună cu corpul profesoral au fost nevoiţi să
adapteze toate metodologiile pentru ca activitatea în acest sistem să continue. Se trecea în acel moment la
învăţământul online. Ca parte a acestui sistem, fiind profesor în învăţământul preuniversitar gimnazial, voi
prezenta în acest articol modul în care atât eu, cât şi colegii mei ne-am adaptat la acest tip nou de învăţământ,
cum am parcurs împreună cu elevii mei ultima parte a anului şcolar, respectând toate noile cerinţe venite
dinspre MEC, dar rezolvând şi anumite situaţii specifice apărute în toată această perioadă.
În şcoala noastră prima decizie care a fost luată după întreruperea cursurilor a fost ca săptămâna
Şcoala altfel să fie mutată în intervalul 16-20 martie 2020. Diriginţii au putut să organizeze grupurile de
elevi, folosind aplicaţia WhatsApp pe telefon, astfel încât toate activităţile s-au desfăşurat cu ajutorul acestei
aplicaţii. Pentru că era situaţie de urgenţă şi elevii nu puteau părăsi spaţiul locuinţei, activităţile propuse au
fost adaptate astfel încât ei să lucreze individual, dar să şi poată prezenta un anumit produs finit sau să dea
un feed back pentru activitatea desfăşurată. Iată câteva exemple de activităţi: Micul meu univers (atelier
foto), Tur virtual în câteva muzee, Creativitate şi reciclare (realizarea unor obiecte din materiale
reciclabile), Activităţi online în cadrul unui proiect WISTEM2D la care eram înscrişi (prezentarea unui
experiment de extragere a ADN-ului dintr-o căpşună pe zoom), Vizionarea unui film, apoi feed-back. Elevii
au fost receptivi, au participat la activităţi. Totodată în acea perioadă am început pregătirile pentru
învăţământul online care urma după săptămâna Şcoala altfel.
La nivelul unităţii şcolare am hotărât să folosim pentru activităţile de predare-învăţare-evaluare
platforma Google classroom pt. învăţământul asincron, iar pentru cel sincron aplicaţia Zoom.
Am identificat la elevii noştri ce fel de instrumente folosesc. Am constatat că cei mai mulţi utilizau
telefonul (peste 70%), foarte puţini dispuneau de laptop sau tabletă. Elevii care nu aveau la dispoziţie niciun
instrument au fost ajutaţi, fie prin împrumuntarea acestora de la şcoală sau prin donaţii.
Elevii și-au creat adresa de gmail, iar la clasa lor virtuală profesorii au postat conform orarului
materiale, teme, teste etc., iar alternativ elevii participau la ore și prin intermediul aplicaţiei Zoom.
Această trecere la învăţământul online a fost o provocare pentru toţi cei implicaţi. Noi, profesorii a
trebuit să învăţăm într-un timp foarte scurt să utilizăm aceste platforme educaţionale şi aplicaţii şi să-i
îndrumăm şi pe elevi cum să le instaleze şi să le folosescă. A trebuit să comunicăm permanent cu elevii şi
cu părinţii acestora, ca să înţeleagă cum se va desfăşura procesul de învăţare, evaluare, acordare a notelor
şi încheierea mediilor. Rolul dirigintelul a fost foarte important pentru că acesta a ţinut în primul rând
legătura cu elevii şi părinţii, ajuntându-i şi pe ceilalţi profesori. Materialele didactice folosite au suferit
schimbări (am creat fişe de lucru, schiţe de lecţii, au fost utilizate manualele digitale, dar şi foarte multe
alte materiale selectate din mediul online).
A fost dificil să-i ţinem activi pe toţi elevii în această perioadă. Unii dintre elevi au folosit numai
platforma Google Classroom (1/3), tot 1/3 doar aplicaţia Zoom, iar restul ambele. Mă refer doar la elevii
activi, care in şcolile noastre au reprezentat undeva în jur de 60-70%.
Este clar că nu putem folosi numai învăţământul online, dar va trebui să fie îmbunătăţite anumite
aspecte esenţiale, care să ducă la acumulări educaţionale solide pentru elevi, dacă va fi cazul să-l folosim
alternativ sau chiar pe o perioadă îndelungată. Consider că în tot acest timp am observat care sunt
deficienţele și ce ar mai trebui reglementat: asigurarea cu instrumente digitale performante, atât pentru
elevi, cât şi pentru profesori, de către MEC, stabilirea clară a platformelor şi aplicaţiilor care pot fi utilizate,
obligativitatea participării elevilor la programul online, cu prezenţă, astfel încât şi evaluarea acestora să
poată fi făcută corect şi eficient.
981
SCOALA DE ACASA SI INVATAREA ONLINE
DAN ANISOARA
Trăim într-o lume în care există nenumărate unelte online pentru comunicare și colaborare. Putem
trimite mesaje instant, putem edita pe un document Google comun, putem intra de oriunde într-o conferință
online și putem trimite cu ușurință fișiere complexe de la unul la celălalt. Cu toate acestea, când vine vorba
de predarea/ învățarea la distanță, profesorii deseori concep sarcini care sunt pe deplin dependente de
individ. Pentru a obține cele mai bune rezultate de la învățarea online, trebuie să folosim uneltele digitale
pentru colaborare.
Când ne gândim la învățarea online, tindem să ne imaginăm un elev care stă la computer și își face
temele. Cu toate acestea, cele mai bune unelte sunt cele cu mai puțină tehnologie și cu buget redus. Da,
avem nevoie ca elevii să folosească un computer/ laptop/ tabletă/ telefon. Dar avem nevoie și ca elevii să
folosească creioane și hârtie și carton. Cu alte cuvinte, trebuie să luăm în considerare inovarea abordărilor
clasice .
Predarea online eficientă nu inseamnă doar preluarea conținutului lectiei si transmiterea lui folosind
tehnologia. Mediul online de invatare vine cu provocări si resurse specifice, care presupun ca atat profesorii,
cat si elevii sa se adapteze si sa isi schimbe modul de lucru.
Interactivitatea este sufletul predarii online. Interactivitatea nu inseamna doar discutii live intre copii
sau intre copii si profesori. Cand vine vorba de predarea online, copiii pot fi incurajati sa interactioneze
Copiii vor fi mai implicati in lectiile online atunci cand li se permite sa se exprime social, cognitiv
si legat de continutul invatarii si atunci cand cadrul didactic se exprima din aceste puncte de vedere.
Prezenta sociala a copiilor se refera la: exprimarea emotiilor ("Ma cam streseaza proiectul de grup."),
la exprimarea parerilor si gandurilor despre raspunsurile altor colegi ("Multumesc pentru raspuns, m-ai
ajutat sa inteleg!" sau "Intotdeauna ai pareri interesante.") sau reactiile care sprijina sentimenul de grup si
apartenenta ("Am facut o treaba buna toti!").
Prezenta legata de continutul invatarii este incurajata cand profesorii si elevii confirma intelegerea
informatiilor, sau formuleaza intrebari, incurajeaza participarea la discutie a altor copii, aduc informatii noi
din alte surse .
pentru a invata din experienta altor cadre didactice.Din păcate, nu toată lumea are același acces la
tehnologie. Nu toți elevii au aceleași echipamente sau aceeași conexiune la internet. Nu toți elevii au acces
la un loc de lucru liniștit acasă.In astfel de condiții profesorii trebuie să fie răbdători, să arate elevilor grijă
cu învățarea online.
982
EDUCAȚIA BAZATĂ PE ATAȘAMENT
ATTACHMENT-BASED EDUCATION
DAN BEÁTA-ANDREA
CSEI BONITAS, ORADEA
Modelele de atașament ale copiilor sunt influențate în mod substanțial de îngrijitorii lor primari, nu
doar de părinții lor. În ceea ce privește dezvoltarea holistică a copilului, fiecare profesor trebuie să admită
că securitatea atașamentul securizat/sigur este unul dintre cele mai importante obiective în educație. În
zilele noastre copiii sunt trimiși la creșe la o vârstă foarte fragedă, ei trebuie să facă față diferitelor situații
și trebuie să-și gestioneze sentimentele și să învețe cum să-și gestioneze stresul. Copiii au nevoie să știe, că
persoana lor “de bază” va fi acolo pentru ei și nu îi va abandona într-un loc necunoscut, plin de oameni pe
care nu îi cunosc. Știm din teoria atașamentului că, dacă nu au ocazia să se atașeze de cineva și să aibă
încredere în ei, atunci timpul petrecut la grădiniță va deveni un coșmar. Este important că cel mic să
realizeze o relație apropiată cu îngrijitorul ei. Pe perioada șederii sale la grădiniță, în absența părinților săi,
educatoarea va reprezenta baza lui de siguranță și persoana de la care primește confort și suport când are
nevoie.
Literatura trans-disciplinară este plină cu noțiuni legate de studiile de atașament, cum ar fi: terapia
bazată pe atașament, intervențiile bazate pe atașament, tratamentul bazat pe atașament, abordarea
dezvoltării bazată pe atașament etc., dar în pedagogie nu mai folosim atașamentul ca o noțiune relevantă.
De ce? Pentru că profesorul de azi trebuie să se ocupe de abordările academice, de testare și examinare, de
numărarea punctajelor și de gestionare și de promovarea copilul spre succes.
Definirea educației bazată pe atașament este o sarcină simplă, pentru că se subînțelege. Nu poți învăța
pe cineva de care nu ești atașat. „Am uitat că dezvoltarea necesită timp. În cultura noastră post-industrială
suntem mereu într-o grabă. Probabil că nu am fi preluat impresii false dacă nu am fi atât de nerăbdători să
vedem copiii noștri crescând. Școala scoate copiii din casă, separând copiii de adulții de care sunt atașați.
Pentru acești copii, anxietatea de separare va fi intensă, iar sentimentul de dezorientare la școală va fi acut.
Mulți dintre noi ne mai amintim prima noastră zi într-o nouă situație școlară - golul în stomac, simțindu-ne
pierduți și confuzi, scanând cu disperare cineva sau ceva familiar. Pentru copiii mici (ca să nu mai vorbim
de cei cu nevoi suplimentare) anxietatea ridicată este adesea insuportabilă și provoacă interferențe cu
învățarea. Anxietatea ne doboară, scăzând IQ-ul nostru funcțional. A fi alarmat afectează capacitatea
noastră de a ne concentra și de a ne aminti. Anxietatea face dificilă citirea indicilor și urmarea direcției. Un
copil pur și simplu nu poate învăța când se simte pierdut și alarmat. ” (trad. aprox. Neufeld and Mate, 2019)
Lipsa unui atașament sigur ne duce la stigma de „problemă de comportament”, Mate Gabor
evidențiază că „Comportamentele provocatoare nu sunt probleme de comportament, sunt probleme de
relaționare”. Când ne confruntăm cu o problemă de comportament în școală, prima întrebare este dacă
profesorul/adultul responsabil poate crea și poate menține o legătură emoțională pozitivă și totodată
sănătoasă cu copilul? Elevii cu dizabilități enumerate sunt cei mai vulnerabili atât în școală cât și în
societate. Mulți profesori nu sunt siguri cu privire la modul de abordare al copiilor cu dizabilități
intelectuale, de aceea este nevoie urgentă de o abordare integrată medico-pedagogică pentru tratarea acestor
tineri.
În întreaga lume, persoanele cu dizabilități au o sănătate mai precară, performante educaționale mai
scăzute, o participare economică mai scăzută și un grad mai mare de sărăcie decât persoanele fără
dizabilități. “Este important de reținut că, personale cu dezabilități intelectuale, se dezvoltă ca și celelalte
persoane, doar că au nevoie de o perioadă mai îndelungată de timp pentru a însuși anumite deprinderi și
abilități. Astfel, ele necesită mai mult timp pentru a învăța să vorbească, să meargă, să obțină anumite
abilități de autonomie, cum ar fi îmbrăcatul, mâncatul etc. De asemenea, ele necesită un suport mai mare
atunci când se duc la grădiniță sau la școală...” (Țibuleac și Malcoci, 2012, p.9)
Vreau să evidențiez „perspectivă holistică” cu privire la educația bazată pe atașament, fiecare școală
trebuie să ofere o șansă egală elevilor pentru dezvoltare și prosperitate în armonie. Rolul cadrului didactic
devine și mai important, deoarece, în majoritatea cazurilor, ei sunt persoanele care nu doar educă dar și
îngrijesc copii. Majoritatea programelor școlare au devenit full-time, adică de dimineață de la 8:00 până
983
după masă la ora 16:00/17:00 copiii sunt la școală, ceea ce înseamnă că copiii noștri nu doar învață în
instituțiile statului dar de fapt trăiesc jumătatea din viața într-un mediu școlar.
„Copiii nu trebuie să fie acasă, dar, cu siguranță, trebuie să se simtă acasă cu cei care sunt responsabili
pentru ei. A fi acasă e strict legat de atașament și atașamentul este ceva ce poate fi creat. Legat de educație,
a relaționa cu elevii nu este problemă; a fi conectat, cu siguranță, este. ” (trad. aprox. Neufeld and Mate,
2019)
Definind educația bazată pe atașament, vorbim despre cea mai importantă sarcină legată de școală,
ceea ce cadrele didactice din întreaga lume tind doar să uite că: „Este nevoie de un sat pentru a crește un
copil” (proverb African). Părinții își încredințează copiii într-un sistem în care copilul lor dacă este norocos
va găsi o persoană de care se atașează, deși atașamentul este esențial. Fără o legătură de încredere între
cadre didactice și copii, nu putem vorbi despre educație. Elevul nu poate învăța și prospera într-un mediu
rece, îndepărtat și izolat. Copilul trebuie să fie atașat, îngrijit și iubit.
Bibliografie:
Ainsworth, M. D. S., Blehar, M., Waters, E., & Wall, S. (1978). Patterns of attachment. Hillsdale,
NJ: Erlbaum.
Bagdy Emőke, Dr. Angster Mária, F. Várkonyi Zsuzsa, Kozma-Vízkeleti Dániel, Lukács Liza,
Orvos-Tóth Noémi, Pál Ferenc, Popper Péter, Otthonról hoztuk, Kulcslyuk kiadó KFT, 2019
Bowlby, J. (1969). Attachment (vol. I). New York: Basic.
Daniel Goleman, Emotional Intelligence, Whz it can matter more than IQ, Bloombsbury, 1996
Gordon Neufeld and Gabor Mate, Hold on to your kids, Why parents need to matter more than peers
,,Vermilion, London, 2019
984
EXEMPLU DE BUNE PRACTICI PENTRU PLANIFICAREA
ACTIVITATILOR ONLINE
GRUPA MIJLOCIE
CADRU DIDACTIC PROF. INV. PRESC. DAN FLORINA
TEMA SAPTAMANII IN LUMEA ANIMALELOR
TEMA ACTIVITĂȚII/ MIJLOC DE MATERIAL PROPUS/ PLATFORMA

REALIZARE ONLINE/ LINK
DATA
Cunoasterea mediului Link -

,,CĂŢELUL”: - Observare ( alcatuire, https://www.youtube.com/watch?v=p2EVNPW9
hrana, foloase). 5qo
Educatie muzicala Orchestra muzicală https://www.youtube.com/watch?v=lUYE

Luni
de animale de invata notiunile de ”Tare vCly8Fo&fbclid=IwAR2NReK5ec3QOCFLNZS

(forte)-incet (piano)” bTRr0fJiUWUx3sTUTwxsSwF5iIiVsEHxjWch
Repetare cantec ,,AZI GRIVEI E _3n8&app=desktop#menu
FURIOS!”. - Cântati cântecul tare, apoi incet!
Ghici, ghicitoarea mea Ghicitori despre animale (prezentare ppt)
Educarea limbajului: Lectie online pe platforma Zoom - fiecare

Memoreaza o poezie la alegere!- se copil isi prezinta masca si recita poezia invatata
Marți
ofera mai multe poezii Prezentare de catre dna educatoare a unui

Activitate practica - realizează o masca Puzzle cu animale -www.mozaweb.com -
cu animalul despre care ai invatat poezia. (se instrumente- puzzle de alunecare- diagrame .
ofera mai multe variante de masti) https://www.mozaweb.com/ro/tools.php?c
Puzzle cu animale md=list&category=TOOL#opentool:tilitoli
ACTIVITATE MATEMATICĂ: https://www.youtube.com/watch?v=SI0BP

Vizionati filmuletul de pe youtube HQ1vWI
pentru a va reaminti formele geometrice Fisa de lucru
(denumire, caracteristici)
Miercuri
EDUCATIE PLASTICA
Desenati un urs din figuri geometrice,
https://www.youtube.com/watch?v=bivJL
asa cum este prezentat in filmul din link.
m5DdKU
985
https://www.youtube.com/watch?feature=s
Educatie fizica si sport hare&v=oc4QS2USKmk&fbclid=IwAR1wDZl3
Exercitii fizice OXoP1VvhOR4chlHjpheso1vfE1cgCqN_seLpPj
DX2HewK_VPPP0&app=desktop
https://www.youtube.com/watch?feature=s
hare&v=ExF2ty2jkLY&fbclid=IwAR1l2CJVWb
Educatie pentru societate pUbHOlHH4wTp4VEuYjT9v8kLQrEFWWH_
Joi
Poveste - Cel mai folositor animal wYqkKe8lpzvcD_EJ4&app=desktop

Care este cel mai folositor animal pentru
tine? De ce?
https://www.mozaweb.com/ro/tools.php?c
Joc de memorie pe internet (platforma md=list&category=TOOL#opentool:memoria
mozaweb)
Pasi pentru a accesa jocul: intrati pe
www.mozaweb.com - instrumente- jocuri de
memorie- elefanti.
https://www.logorici.ro/cate-silabe-are-
. Educarea limbajului cuvantul/?fbclid=IwAR0QUqYP2b4qa9DWbHI
Cate silabe are cuvantul - joc didactic BppQeQgg7tPIS11yN5ExPtKMnnaEoR29X43
MwyE8
Vineri
Joc de atentie
- Gaseste diferenta din cele 2 imagini cu https://mamicacreativa.wixsite.com/websit
animale! e/post/gaseste-diferenta-2-3-
5ani?fbclid=IwAR2GjTsiL1AvPVuMg3HFDJE
vnhVwFP1R1yU6WVrsqIPE352ZfRCGjNcw8-
4
986
ȘCOALA DE ACASA
PROF INV. PRIMAR DAN MARIA NICOLETA
Scolile și universitățile sunt închise din cauza pandemiei de coronavirus, iar cursurile s-au mutat în
online. Problema e că acest lucru vine în contextul în care România este codașă în Europa în ceea ce privește
folosirea tehnologiei. Statul român nu a fost nici cât negru sub unghie pregătit pentru activitate didactică la
distanță. Nu are niciun plan coerent, o infrastructură minimă pentru a pune în aplicare o eventuală strategie.
În această perioadă, foarte mulți vorbesc despre profesori, acuzându-i că au stat acasă fără să facă nimic și
au luat bani fără să lucreze. Sigur, e o discuție pe marginea acordării salariului în acest caz. Însă este oare
vina profesorului sau a sistemului, care le cere peste noapte să susțină cursuri la distanță improvizate, cârpite
din câteva recomandări vagi? Fără a le pune la dispoziție nimic?
Profesorul nu e de vină nici atunci când nu se descurcă prea bine cu tehnologia, o altă problemă care
nu se discută suficient. Sunt mulți profesori în vârstă, pentru care aceste cursuri online vor fi o grea
încercare. Din nou, nu este vina lor că nu au existat programe de formare profesională de niciun fel în acest
sens. Iar dacă vor exista în viitor, așa cum implică ordinul ministerului, să sperăm că nu vor fi doar alte
însăilări demne de forma fără fond care pare lipită de țara asta ca un cancer rapace. Și, pentru a avea
pretenția ca profesorul să țină azi cursuri online, trebuia să îl formezi ieri. Nu mâine.
Există mulți profesori care refuză predarea online. Soluție propusă: pe timpul verii, o parte din
activitățile esențiale care se pot desfășura doar față în față să fie recuperate.
Studenții primesc prea multe sarcini pe care trebuie să le rezolve singuri, fără asistență din partea
profesorilor.
Există activități care pur și simplu nu se pot face online, cum ar fi studenții de la facultățile de muzică
sau cei de la facultățile tehnice.
Foarte mulți studenți și elevi sunt cu psihicul la pământ din cauza izolării, cu mintea în altă parte în
timpul cursurilor, nu reușesc să asimileze nimic. Nu există o pregătire a profesorilor și studenților pentru
situațiile numeroase de acest gen.
În facultățile tehnice, unde munca în laborator este foarte importantă, studenții spun că nu pot
înțelege cursurile doar pe baza teoriei: „Putem învăța câtă teorie se dorește, până nu te confrunți cu partea
de practică, până nu înțelegi fizic fenomenul este degeaba”. Soluție propusă: decalarea tuturor acestor
activități după încetarea stării de urgență.
987
RESURSELE WEB ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
PROF. DĂNCĂU LEONARD
În situația actuală când lumea tinde să se transforme într-o societate informațională apare necesitatea
de cunoaștere și la nivel informațional prin folosirea calculatorului în educație, prin dobândirea de
competențe digitale care vor oferi tinerilor o pregătire vastă în viitor.
Apariția calculatorului ca mijloc de învățare, diversificarea resurselor digitale moderne în scop
evolutiv, pătrunderea software-ului și hardware-ului în România constituie o permanentă provocare pentru
educație.
În toate meseriile de bază, observăm că nu există domeniu de activitate unde să nu fie prelucrate sau
transmise informații, unde să nu existe necesitatea de cunoaștere a modului de utilizare a conținutului
informatic. În prezent, avem accesul liber la resurse educaționale, facilitate de tehnologiile informației și
ale comunicațiilor cu obiectivul de a dobândi cunoștințe și competențe care să ne permită să ne
perfecționăm, să ne formăm, să evoluăm și să participăm activ în societatea bazată pe cunoaștere. Este un
avantaj de care ar trebui să beneficieze elevii, studenții, profesorii în vederea accesului la educație, la
schimbul de resurse on-line, pentru consultare profesională sau personală.
Informatica este studiul lucrului individual, al creării de priceperi proprii, de competențe, al
dezvoltării abilităților de a lucra singur și de a crea un mod de gândire aparte. Astfel, se va pune accentul
pe disponibilitatea de a face față unui efort intelectual, pe puterea de concentrare, de manipulare a
informației și de rezolvare de probleme.
Ca urmare a acestui „cumul de informație” la care suntem supuși inevitabil, trebuie să dobândim
competențe digitale pentru a deține controlul, a fi stăpâni pe situație și a face față trend-ului.
În privința mediul școlar, elevul trebuie să se adapteze cerințelor școlii, să dobândească abilități de
lucru cu calculatorul, să știe să folosească informațiile pe care le deține, să colaboreze cu profesorul încât
să achiziționeze cunoștințe pe care, apoi, le va pune în practică. Introducerea în instituțiile de învățământ a
tehnologiilor informației și ale comunicării duce la schimbări semnificative în procesul de învățământ.
Procesul de învățare nu mai reprezintă în totalitate munca profesorului, ci rezultatul interacțiunii elevilor
cu calculatorul și al colaborării profesorului cu clasa de elevi. Se observă faptul că gradul de atractivitate
al activităților școlare și extrașcolare crește datorită folosirii calculatorului în proiecte educaționale (ex.
prezentarea regiunilor Germaniei), prezentări multimedia (ex. Ziua Națională a României, Ziua Educației,
Ziua Europei), conținut predat (ex. folosirea materialelor audio-video în predarea războaielor mondiale la
ora de istorie, dezvoltarea competențelor orale cu ajutorul lecțiilor de audiție la limba engleză).
În rândul profesorilor, conceptul de e-learning câștigă tot mai mult teren. Deoarece rezultatele în
învățare sunt consecințele în mare parte de strategii de instruire și demersuri didactice bine definite,
profesorii caută să se adapteaze mediului școlar modern. Din dorința de a evolua în carieră, de a transmite
elevilor conținut informațional nou, profesorii aleg să se documenteze, să se înscrie în site-uri de discuții
pe teme de interes școlar, să participe la programe de formare profesională, să acceseze materiale existente
pe diverse medii de stocare (dischete, cd-uri interactive, să descarce resurse didactice găsite pe diferite site-
uri educaționale), să parcurgă etapele necesare dezvoltării personale, să creeze matrici, planuri remediale,
scheme de progres cu diagrame, teste on-line, bareme de corectare, toate acestea ușurând munca didactică.
În activitatea desfășurată, profesorii utilizează calculatorul ca mijloc pentru obținerea abilităților de lucru.
Sunt deschiși la tot ce presupunere noutate în educație pentru a livra cunoștințe de actualitate și moderne
astfel încât elevii să facă față, pe viitor, testelor de evaluare (evaluări semestriale, anuale, examene de
evaluare națională, de bacalaureat, olimpiade și concursuri școlare), dar și mediului lucrativ când vor urma
o carieră.
Se pot constata, astfel, valențele benefice pe care le au resursele web în actul de predare-învățare-
evaluare, nevoia accesului la informație, adaptarea rapidă la ce e nou. Chiar dacă se conturează ideea că
elevii asociază, tot mai des, internetul cu un veritabil profesor, calculatorul nu va înlocui niciodată total
activitatea profesorului, rolul acestuia neputând fi neglijat, fiind mai mult decât constructiv.
988
AURITA CALE DE MIJLOC
PROF. ANA MIHALEA DANCIU

LICEUL GRECO-CATOLIC „IULIU MANIU”, ORADEA
Am decis să particip la acest proiect, deoarece experiența ca profesor în online, din ultimele luni, a
fost și interesantă, și dificilă, și agitată, și, desigur, provocatoare.
Cred că majoritatea dascălilor s-au simțit aruncați în valuri, încercând să dea cât mai bine din mâini
și picioare pentru a se adapta la predarea online: începând cu bucuria că am investit într-un laptop
performant, plătit în n rate, care să facă față unui trafic intens, continuând cu provocarea avalanșei de
platforme, toate cu un meniu mai mult sau mai puțin complicat pentru un profesor de limba română, puțin
familiarizat cu internetul, cu eforturile de stimulare a liceenilor, parcă intrați în vacanță după anunțul
ministerului că vor fi încheiați indiferent de situația școlară.
A urmat un curs de perfecționare, online desigur, cu descifrat de tutoriale, exersat pe clase virtuale,
în paralel cu materiale pregătite, lecții, teste. Din discuțiile cu alți colegi din oraș și din țară, s-a dovedit că
am muncit mult mai mult de 8 ore pe zi, atât în ceea ce priveste perfecționarea, cât și realizarea lecțiilor,
corectarea tuturor temelor și trimitere feedback-ului de fiecare dată elevilor( ferice de cei care nu predau
materii de examen sau care nu au teste de corectat prin natura materiei).
Cred că cea mai grea parte a fost faptul că nimeni nu era pregătit pentru asta și că adaptabilitatea a
funcționat diferit și la noi, și la elevii noștri. În timp ce unii s-au lansat în tot felul de recomandari ale unor
platforme, prea puțin securizate, alții au căzut în letargia „ oricum nu am materie de examen, voi recupera
predarea anul viitor”, iar alții au încercat să se adapteze, să- și desfășoare activitatea în limitele normalului,
nu printr-o avalanșă de postări, teme zilnice, ci printr-un echilibru care să-i confere elevului dorința de a
participa.
M-am întrebat cum se împacă recomandarea insistentă a psihologilor de a nu petrece prea mult timp
în fața calculatorului, cu avalanșa de lecții online la care au fost supuși elevii, chiar de vârstă mică, în
această perioadă. Întrebarea a rămas retorică... Cred că filmulețul postat pe Youtube și difuzat de toate
canalele de știri, în care o mamă din Israel se plange de această avalanșă de activități la care sunt supuși cei
trei copii ai săi și, implicit, ea ca mamă, este foarte semnificativ. Din păcate a rămas în varianta de
amuzament și lucrurile au continuat.
Ministerul a distribuit deja niște chestionare vizavi de munca online, însă la începerea anului școlar
voi distribui propriile chestionare pentru a vedea impactul activităților și așteptările elevilor pentru perioada
următoare, în eventualitatea repetării acestei maniere.
Dincolo de școală, de meseria noastră, ca oameni, am trecut toți prin experiența claustrării forțate, a
fricii, a manipulării media, a presiunii necunoscutului, a întrebărilor legate de viitor. Fiecare a depășit
perioada în felul său, s- a adaptat în felul său. M-am întrebat în această perioadă dacă am învățat ceva, dacă
m-a schimbat ceva ca om și ca profesor. Am înțeles concret, nu ca „filosofii”, ca teorie, ce înseamnă familia,
într-o conviețuire zilnică, cu bune și rele, ce înseamnă libertatea și a o prețui mai mult, și am înțeles că
adolescenții mei elevi, debordanți de energie, aflați în fața examenelor, au avut cea mai mare nevoie de
înțelegere, de încurajări, de discuții, de optimism, pe care am încercat să le ofer, dincolo de testele rezolvate
și de recapitulări.
Mi s-a confirmat încă o dată adevărul expresiei antice „aurita cale de mijloc”, echilibrul, măsura,
discernământul, greu de păstrat în condițiile în care integritatea fizică și spirituală sunt atât de încercate.
989
EDUCAŢIA FĂRĂ FRONTIERE!:
ŞCOALA ALTFEL! ŞCOALA DE ACASA!
AUTOR: DANCIU ELENA - AIDA

ŞCOALA PROFESIONALA DAGATA, JUD. IASI
Perioada de desfăşurare: 19.03. – 31.05.2020

Grup ţintă: elevi ai învăţământului profesional tehnic
ARGUMENT
Fiind profesor titular pentru învăţământul profesional tehnic la două unităţi de învăţământ din mediul
rural, am întâmpinat serioase dificultăţi la începutul proiectului ,,Şcoala online”, desfăşurat (teoretic) încă
de la jumătatea lunii martie a. c.
Scopul propus a fost de a facilita copiilor această trecere, acest salt de transformare în activitatea
didactică.
Cu timpul, am îndepărtat multe dintre aceste obstacole: lipsa semnalului de acoperire sau semnal slab
la internet în anumite zone în care domiciliază unii elevi, telefoane neperformante, schimbarea numărului
de telefon (e mai ieftin să cumperi o cartelă nouă prepay, decât să o reîncarci pe cea veche), schimbarea
spaţiului de desfăşurare a activităţilor didactice (din sala de clasă în locul de acasă), etc. Astfel, ne-am
mobilizat şi am trecut peste toate neajunsurile, iar lecţiile de predare - învăţare au devenit, din extrem de
complicate, accesibile.
Dintre modalităţile cunoscute de comunicare şi de desfăşurare a activităţilor on-line, am ales concret
pentru realizarea scopului propus platformele WhatsApp (am creat un grup pentru discipline tehnice) şi
Adservio (platformă educaţională românească recomandată în managementul şcolar în această perioadă).
Elevii s-au implicat cât de mult au putut, numărul celor activi a fost în creştere, la fel şi gradul de
adaptabilitate al lor faţă de acest mod de învăţământ la distanţă, iar feed-back-ul a fost realizat în mai multe
moduri, atât pe grup, cât şi individual: apeluri telefonice pentru solicitarea de informaţii, fotografii / capturi
ecran trimise pe WhatsApp, documente cu teme rezolvate trimise pe Adservio, conversaţii prin e-mail, etc.
Pentru realizarea echilibrului corespunzător între latura informativă (teoretică) şi cea formativă
(aplicativă), am proiectat lecţia permiţând accesul la informaţie şi favorizând aplicarea noţiunilor nou
însuşite în fişe de lucru. Evaluarea nu am realizat-o în mod continuu prin acordarea de note, ci mai mult
prin aprecieri, observaţii directe.
Evident, timpul petrecut în faţa PC-ului, laptop-ului sau smartphone-ului este cu mult mai mare decât
cel petrecut în sala de clasă. Asta, deoarece perioada de acumulare şi înţelegere a noilor informaţii de la
distanţă trebuie adaptată conform nevoilor fiecărui elev. În ambele şcoli s-a stabilit ca orele să se efectueze
potrivit orarului. Din această cauză (pentru a nu perturba activitatea colegilor de breaslă), am extras
esenţialul din fiecare subiect nou propus, dând calitate timpului avut la dispoziţie, răspunzând la întrebările
puse de elevi, interacţionând chiar şi la diverse emoticoane postate de acesştia.
Am constatat că orele online, ca şi orele din clasă, devin speciale prin modalitatea de conectare, de
relaţionare a cadrului didactic cu elevii şi invers, prin atenţia acordată efortului depus de fiecare copil în
parte, prin susţinerea acestora privind temele făcute, chiar dacă nu au fost cele mai reuşite, cunoscând uneori
şi condiţiile lor familiale, situaţia lor de acasă.
Ca o concluzie, școala online poate fi continuată și de acasă, învățarea poate continua dincolo de
școală, deși se simte absența interacțiunii fizice din sala de clasă și, mai ales, a acelor activități practice din
laborator, atelier la disciplinele tehnice.
De aceea, este nevoie de multă răbdare, perseverență, determinare, reziatență, încurajare, atitudine
pozitivă de ambele părți și lista poate continua.
990
ÎNVĂŢAREA ONLINE. CLASE VIRTUALE CU GOOGLE CLASSROOM
PROF. DANŢIŞ MARCEL

ŞCOALA GIMNAZIALĂ "PICTOR NICOLAE GRIGORESCU" TITU
PROF. ŞERBAN GHEORGHE
LICEUL TEORETIC "I.C. VISSARION" TITU
Activitatea de predare-învățăre desfășurată de profesor pentru elevii săi trebuie concepută, proiectată
și realizată astfel încât aceasta să devină instructivă, atractivă și eficientă pentru elevi, iar învățarea să se
realizeze cu plăcere. Pentru aceste obiective, permanent, în întreaga sa activitate, un cadru didactic va avea
în vedere îmbunătățirea metodelor de predare, să învețe și să cunoască metodele pedagogice moderne, să
se preocupe pentru utilizezarea tehnologiilor oferite de calculator în procesul de predare-învățare, să
conceapă și să utilizeze metode eficiente de evaluare în educație.
Sistemul de educație modern din întreaga lume se adaptează din ce ce în ce mai mult la toate
avantajele oferite de inovațiile tehnologiei de comunicare și digitalizarea informațiilor atât în direcția
procesului educativ, al schimbului de informații, cât și în comunicare și evaluare. Generațiile actuale se
implică în procesul educativ mult mai activ atunci când se utilizează sisteme moderne (manuale digitale,
comunicarea profesor – elev, elev-elev în timp real, utilizarea platformelor de instruire și evaluare,
participarea la conferințe și cursuri în mediul virtual). Accesarea acestor materiale și mijloace pe dispozitive
moderne – tablete, laptopuri cu acces la Internet permanent fac sistemul de educație mult mai atractiv și
mai apropiat de tineri care sunt "dependenți" de aceste dispozitive. Competențele digitale sunt tot mai cerute
în ultimii ani în toate domeniile.
Utilizarea platformelor de învățare digitale în procesul instructiv educativ permite profesorului
prezentarea lecțiilor în format electronic, transmiterea temelor către toți elevii, sau unor grupe de elevi,
diferențiat, transmiterea unor mesaje individual sau unui grup de elevi, crearea și încărcarea pe platformă a
unor teste, teze, teme de proiect în format digital, legături către site-uri utile, către alte platforme
educaționale, biblioteci virtuale. Aceste activități sunt evaluate de profesor care poate gestiona cu atenție
activitatea fiecărui elev. Tuturor activităților li se pot atașa termene ferme. Un mare avantaj este și reducerea
volumului de hârtie prin utilizarea lucrărilor și rezolvarea acestora tot în format digital.
Una dintre aceste platforme este Google Classroom. Această platformă poate fi utilizată pe
dispozitive inteligente cât și pe desktop şi laptop, conectate la internet.
Toate facilităţile şi serviciile oferite de Google nu pot fi accesate dacât dacă utilizatorul are creat un
cont Google - un singur cont Google pentru toate serviciile Google. Prin urmare, utilizatorul care nu are
creat un cont Google, trebuie să-şi creeze cont sub Google. În felul acesta el beneficiază de toate serviciile
Google, de exemplu: Gmail (serviciul e-mail), crearea unui Blog crearea unui site aplicații pentru educație
Google Apps for Education, creare şi stocarea de documente (Docs şi Drive), crearea de formulare şi
chestionere (Drive) etc.
Școala virtuală Google (Google Classroom) este esențială dacă se utilizează Google Apps for
Education, deoarece este o modalitate excelentă de a gestiona fluxul de lucru pentru elevi. Este atât de ușor
să se partajeze documente Google cu clasa și, cel mai important, permite profesorilor să creeze o copie a
documentului pentru fiecare elev. De aici, clasa Google creează, de asemenea, dosare stocate în Google
Drive, atât de profesor cât și de elevi. Funcția de anunțare este, de asemenea, foarte utilă pentru crearea de
discuții online cu clasa, unde fiecare elev poate avea ceva de spus.
991
G-Suite for Education permite școlilor să decidă ce servicii Google pot utiliza elevii lor și oferă
protecție suplimentară de confidențialitate și securitate, care este foarte importantă într-un cadru școlar.
Elevii nu pot folosi clasa Google într-o școală cu conturile lor personale.
Aplicația facilitează interacțiunea și colaborarea profesor – elev deoarece elevii pot să inițieze
conversații cu profesorul și să adreseze întrebări la care pot primi răspuns în timp real, iar temele pot fi
predate mai ușor de pe orice dispozitiv utilizat de către elevi (desktop, laptop, tabletă, smartphone). Google
Classroom le permite elevilor inserarea de imagini la întrebări și răspunsuri multiple în formularele Google
(Google Forms). Google Classroom oferă părinților posibilitatea să primească rezumate ale activității
copiilor pentru a fi informați permanent cu privire la evoluția și rezultatele lor la școală.
Bibliografie:
1. https://support.google.com/edu/classroom/#topic=6020277
2. https://edu.google.com/intl/ro/products/productivity-tools/classroom/
3. https://edu.google.com/k-12-solutions/it-guide/?modal_active=none&story-card_activeEl=plan
992
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR DARIE ANCA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SAT PADURENI
COMUNA PADURENI, JUDEȚUL VASLUI
“Orice proiect de educație la distanță este, de bună seamă, un demers pedagogic ce presupune
redimensionări de conținut și de strategie comunicațională. Profesorii noștri sunt, într-o bună măsură,
pregătiți să facă față acestei provocări și să compenseze inconvenientul și deficiențele instrumentelor
digitale disponibile prin creativitate didactică, proiectare minuțioasă, instruire personalizată. Oricum,
vorbim despre un compromis și o încercare de a face tot posibilul într-un context de educație atipic și
incomod, mai ales pentru clasele mici.”( Prof. univ. dr. Constantin Cucoș – director al Departamentului
pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)
Așa cum s-a precizat într-un webinar organizat de Aspire Teachers, profesorii din România au fost
provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de
școală și cu instrumentele online accesibile tuturor și multă determinare, putem face progrese împreună și,
Am lucrat cu elevii clasei mele pe Zoom și pe grupul clasei creat pe Whatsapp; părinții au sprijinit
învățătorul în organizarea activităților și a temelor pentru acasă(după 23 de ani de activitate didactică la
clasă am realizat și prima ședință cu părinții pe Zoom); pentru cei care nu au avut acces la internet/
echipamente necesare au primit fișe de lucru special create pentru ei. Un lucru foarte important în această
perioadă a fost să le arăt că mă preocupă starea lor, că am așteptări de la ei, îndeplinindu-și cu răspundere
sarcinile primite.
Aș puncta câteva avantaje –dezavantaje privind învățarea din această perioadă:
Avantaje Dezavantaje
- pentru clasele numeroase(peste 30 de elevi), elevii - nu toți elevii au acces la internet/ echipamente
își pot scrie și învăța lecțiile urcate de învățător pe necesare;
diverse platforme în liniștea și confortul de acasă; -lipsa de motivație / socializare;
- școala online îi dă prilejul să exploreze noi moduri -lipsa spațiilor potrivite pentru învățarea
de învățare; online(familii numeroase, cu venituri modeste din
- se evită bullyingul(o problemă tot mai intensă în mediul rural);
școlile din țara noastră); -nu toți profesorii sunt pregătiți în utilizarea
- părinții au acces la modul de predare și la teme. platformelor online;
-presiune asupra părinților care trebuie să-și ajute
copiii la partea tehnologică.
Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!(30.03 – 03.04.2020, la școala mea) s-a mutat anul
acesta în mediul online, prin intermediul instrumentelor web în educație. ISJ Vaslui a pus la dispoziția
cadrelor didactice o listă cu site-uri importante pe care profesorii le pot accesa împreună cu elevii: tururi
virtuale ale unor destinații turistice precum Marele Zid Chinezesc, Piramidele din Egipt, Colosseum,
Grădina Zoologică din Atlanta. De asemenea, au putut viziona spectacole de precum cele puse la dispoziție
de Teatrul Țăndărică sau Opera Comică pentru copii și au putut vizita muzee precum Muzeul Vaticanului,
British Museum, Muzeul Picaso și Muzeul Național al Forțelor Aeriene ale SUA. Pe site-ul www.cjrae-
vaslui.ro au fost postate și alte materiale – caietul elevului adolescent, 30 de jocuri și activități distractive-
educative, sertarul pedagogic, sfaturi practice și ajutor în privința anxietății; Campusul virtual al ISJ Vaslui,
școalapenet.ro, Biblioteca Virtuală Humanitas, Biblioteca Digitală Mondială UNESCO, cărți –opere pentru
examene disponibile pe biblio.net, precum și cursuri gratuite de limbi străine disponibile pe
www.duolingo.com.
993
Scopul acestei săptămâni a fost implicarea tuturor copiilor în activități care să răspundă intereselor și
preocupărilor diverse ale acestora, să pună în valoare talentele și capacitățile lor în diferite domenii, să
stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
Principalul dezavantaj al școlii online este inadaptarea unor elevi sau profesori la tehnologie, dar și
diminuarea socializării.
994
ȘCOALA DE ACASA, O NOUA ETAPA IN VIEȚILE ELEVILOR ȘI ALE
PROFESORILOR
DASCALU ANDREEA MADALINA,

ȘCOALA GIMNAZIALA SAMBUREȘTI, JUDEȚUL OLT
Într-o eră ce îndeamnă din ce în ce mai mult la modernitate, învățarea unei limbi străine pare să fie
un lucru destul de ușor. Cu ajutorul Internetului, elevul poate pătrunde în lumi necunoscute, nemaiîntâlnite,
poate învăța cuvinte noi. În cele ce urmează voi încerca să surprind cele mai importante metode inovative
folosite pentru predarea limbii engleze și pentru predarea Limbii și Literaturii Române. În zilele noastre,
școala (cu tot ceea ce implică aceasta) tinde să aducă în prim-plan o noutate, o inovație. Din acest punct de
vedre, stilurile de predare, evaluare s-au schimbat din ce în ce mai mult, la fel cum s-a schimbat și modul
în care învață elevi.
Predarea este considerată punctul de plecare atunci când aducem în discuție școala. Școala online
sau predatul online a început să ia amploare în România. Astfel, printre cele mai cunocute și utilizate
platforme utilizate în predarea limbii române și engleze se menționează: Zoom, Duolingo, Cisco Webex.
Zoom reprezintă platforma care permite efectuarea de apeluri video de grup, folosirea chat-ului. Poate fi
folosită atât pentru comunicarea cu elevii, cât și pentru comunicarea cadrelor didactice. În ceea ce mă
privește, folosesc această aplicație pentru orele de română. Trimițându-le linkul, elevii sunt capabili să se
conecteze și împreună realizăm sarcinile date. Prin intermediul apelului video îi pot supraveghea
îndeaproape, îi pot observa cum lucrează și le pot oferi mai ușor răspunsurile la întrebări.
Duolingo este un site web și o aplicație gratuită dedicată învățăturii limbilor străine, iar în cazul meu
folosesc această aplicație pentru a le preda elevilor din clasele primare. Consider că această aplicație îi ajută
pe cei mici oferindu-le atât lecții scrise, cât și dictare. Ea are un arbore pe care utilizatorii gamified de
calificare poate progresa printr-un vocabular, unde cuvintele învățate pot fi verificate. Utilizatorii castiga "
puncte de experiență " (XP) pe măsură ce învață o limbă, cum ar fi atunci când realizează o lecție. Abilitățile
sunt considerate " învățate " atunci când utilizatorii completează toate lecțiile asociate cu abilitatea.
Utilizatorii câștigă un punct pentru fiecare răspuns corect, și pierde unul pentru fiecare greseala, și să
valideze lecția atunci când ajung la 10 puncte. Duolingo include, de asemenea, o caracteristică practică
cronometrat, în cazul în care utilizatorii sunt date de 30 de secunde și douăzeci de întrebări și se acorda un
punct de îndemânare și șapte sau zece secunde suplimentare (timpul depinde de lungimea întrebării) pentru
fiecare răspuns corect. Această caracteristică practică cronometrata, este disponibilă numai după cumpărare
în magazin „ Lingot” pentru zece, moneda lingouri site-ul utilizează.
Chiar dacă impactul tehnologiei tinde să se extindă din ce în ce mai mult, consider că un bun profesor
nu va putea fi înlocuit așa ușor. Un profesor este mai mult decât un calculator, un profesor dă sfaturi, știe
să asculte, pune suflet în tot ceea ce face. Din punctul meu de vedere, tehnologia dozată cum trebuie ajută,
însă trebuie găsită o cale de mijloc între inovație și tradiționalism.
995
EDUCAŢIA FĂRĂ FRONTIERE:
ŞCOALA ALTFEL, ŞCOALA DE ACASĂ
PROF. INVATAMANT PRIMAR, DASCĂLU SILVIA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 33, GALATI
Pandemia datorată virusului SARS-CoV-2 a obligat unităţile de învăţământ din România, dar şi din
multe alte ţări, ca începând din luna martie, 2020, să-şi desfăsoare activităţile educaţionale online.
Desigur că acest lucru ne-a luat prin surprindere atât pe noi, cadrele didactice, cât şi pe elevii noştiri
şi părinţii acestora. Toţi am privit sceptic la început ordinul ministrului în acest sens, însă într-un ritm
accelerat am fost nevoiţi să ne adaptăm şi spre final am putut afirma chiar că şcoala online a fost o provocare
pentru noi. Da, am învăţat multe lucruri noi, ne-am dezvoltat competenţele digitale şi nu, nu a fost deloc
uşor.
În scurt timp, Ministerului Educaţiei şi Cercetării a pus la dispoziţia cadrelor didactice cursuri de
perfecţionare în regim online pentru dezvolatrea compenteţelor digitale şi pentru asigurarea desfăşurării
activităţilor de predare-învăţare-evaluare în noul context, prin platforme de e-learning. Acest program de
perfecţionare, în premieră naţională, a fost de o reală valoare pentru cadrele didactice din ţară, care s-au
mobilizat şi s-au pregătit rapid pentru a-şi desfăşura demersurile didactice în regim online.
Programul de formare al cadrelor didactice şi-a propus să dezvolte competenţe precum:
utilizarea eficientă a resurselor şi instrumentelor digitale în activităţile de predare-învăţare-evaluare,
comunicare şi colaborare utilizând tehnologii digitale în activităţile didactice şi crearea de conţinut digital.
Mai mult decât atât fişa de evaluare a cadrelor didactice în vederea acordării calificativului anual a
suferit competări cu criterii precum:
,,-proiectarea activităţilor suport pentru învăţarea în mediul online şi a instrumentelor de evaluare
aplicabile online, din perpectiva principiilor de proiectare didactică ;
-utilizarea de resurse educaţionale deschise, aplicaţii online, crearea şi susţinerea sesiunilor de
învăţare pe platforme educaţionale;
-organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice, curriculare şi extracurriculare în mediul şcolar,
extraşcolar şi online;
-utilizarea diverselor instrumente de evaluare, inclusiv a celor online;
-realizarea şi aplicarea unor instrumente de evaluare a activităţii online, valorizarea rezultatelor
evaluării şi oferirea de feedbak fiecărui elev. ,,
Programul propus de Ministerul Educaţiei şi Cercetării a conectat profesorii şi elevii în timp real cu
sprijinul a diferiţi voluntari şi colaboratori, iar astfel, în această perioadă, şcoala românească s-a alăturat
celor din alte ţări de nivel european în ce priveşte implementarea învăţământului la distanţă.
Am fost surprinsă să constat la început că elevii s-au mobilizat foarte bine în învăţatrea online,
întrucât aceasta urma după o perioadă de plictiseală acumulată, iar dorul de şcoală, de studiu îi încerca. În
acest an şcolar am condus colectivul unei clase a IV-a, iar probleme majore în desfăşurerea învăţării la
distanţă nu s-au evidenţiat . Desigur că acest tip de învăţare are anumite dezavantaje de care ne-am lovit cu
toţii, însă pentru fiecare trebuie să existe un plan B, cu răbdare şi profesionalism. Am privit provocator şi
cu entuziasm predarea online, deoarece îmi iubesc profesia. În prima săptămână de la încetarea cursurilor
am desfăşurat activitatea online pe grupurile de Facebook şi de WhatsApp ale clasei, ca apoi să
experimentăm platformele ZOOM şi Google Classroom. După vacanţa de primăvară întreaga unitate
şcolară din care facem parte şi-a desfăşurat activitatea online pe platforma Google Classroom, conform
noului ordin de ministru. Am iniţiat elevii în concursuri online precum Formidabilii, Evaluarea interactivă,
Eurojunior ş.a., iar activităţile inedite din săptămâna Şcoala altfel în acest regim au avut un impact pozitiv
la şcolarii mei.
Spre sfârşitul anului şcolar mi-am simţit elevii din ce în ce mai mult exprimându-şi dorul de şcoală,
de colegi, de doamna învăţătoare, de contactul direct, mai ales că au fost la sfârşit de ciclu de învăţare. Am
avut un ,,Rămas bun, clase primare! ,,altfel, neaşteptat, însă încărcat de emoţii şi satisfacţii şi privim cu
încredere spre viitor.
996
ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR, DAVIDESCU ELENA

LICEUL TEORETIC ”NICOLAE TITULESCU” SLATINA, JUD. OLT
În contextul actual al educației la distanță, generat de pandemia de coronavirus, care a

determinat multe state să închidă școlile pe o perioadă destul de îndelungată, profesorii din România
au fost provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important elevilor: învățarea poate
continua dincolo de sala de clasă. Cu instrumente online (accesibile sau nu tuturor) și multă
determinare, am încercat să facem progrese împreună și, mai mult decât oricând, să-i încurajăm
pe elevi să învețe și să lucreze independent. Spațiul educațional s-a mutat de la școală, acasă, timpii
educaționali în instruirea online oferă oporunități de a studia în orice moment al zilei, iar
normativitatea în cadrul clasei, pe care elevii de toate vârstele, sunt nevoiți să o respecte, are la bază
comptențe digitale și cuprinde câteva reguli specifice clasei virtuale:
-Conectează-te la timp, accesează linkul.
- Verifică să ai microfonul închis și deschide-l atunci când vorbești.
-Pornește camera.
-Conectează-te pe un ecran mai mare, dacă este posibil.
-Învăță cum să ridici mâna.
-Vizionează filmul/materialul postat în Google Classroom, apoi răspunde cerințelor.
Am înțeles rapid că este necesar să ne dezvoltăm competențele digitale/tehnologice specifice,
participând la diverse webinarii și explorând continu. Astfel, am învățat, că pentru a crea un mediu de
învățare cât mai aproape de o clasă reală, avem nevoie de trei tipuri de resurse:
1. O platformă de interacțiune în timp real cu elevii, cu video și text. Până la momentul actual,
cele mai eficiente platforme pe care le utilizăm deja, sunt Zoom și Google Meet (cu sugestii de
alternative, unde procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit), dar și Skype de la
Microsoft.
2. Aplicații sau platforme de colaborare online, utilizate dincolo de întâlnirile live, care
facilitează schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și elevi, înregistrează
o evidență a acestora, dar permit și feedback din partea profesorului. Foarte mulțe cadre didactice,
utilizează Google Classroom, serviciu inclus în Google Suite for Education, pentru care orice școală
se poate înscrie gratuit. Dacă școala nu are această opțiune, putem crea Google Classroom și de pe
contul de Gmail personal.
https://youtu.be/5_YPgjbYrOA
Există însă și alternative care pot fi folosite de profesori, precum Edmodo, EasyClass și
ClassDojo, Kinderpedia, etc.
3. Resurse și aplicații de învățare, instrumente online pe care le poate crea profesorul sau
resurse deja existente sub formă de prezentări, lecții, jocuri interactive, fișe, imagini și clipuri pe care
le putem folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă. Lista este destul de
cuprinzătoare și include aplicații precum: ASQ (Another Smart Question), Kahoot, Quizziz, Kidibot,
Wordwall, Openboard, Jamboard, Padlet, Edpuzllle, Twinkl (învățământ primar și preșcolar),
Mykoolio (platformă ce cuprinde 630 de lecții interactive și 7500 de exerciții de limba română și
matematică pentru clasele I-VIII), sau Digitaliada, Îndreptar digital, Școala Intuitext, etc.
Procesul de predarea online, prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje. Printre avantaje, se
numără: flexibilitatea timpului, accesul fără deplasare, contact în timp real, este independent de
locație. Principalul dezavantaj vizează cerințele tehnologice, deoarece învățatul online necesită un
997
computer, o conexiune la internet și, în multe cazuri, software actualizat. Din păcate, nu toți elevii au aceste
cerințe, ceea ce poate reprezenta o problemă pentru experiența lor educațională. În plus, acest lucru poate
implica un cost economic suplimentar în anumite situații. Uneori, este posibil ca mijloacele tehnologice să
eșueze, ceea ce face dificilă îndeplinirea sarcinilor. În contextul în care aproimativ 64% dintre elevi duc lipsa
unui calculator, tabletă sau telefon și au acces limitat la Internet, predarea online este imposibil să ajungă în
toate casele din România.
Webografie:
https://www.aspireteaches.ro; Cum mutăm școala acasă?
998
DESPRE ȘCOALA DE ACASĂ ȘI ÎNVĂȚAREA ON LINE
PROF. ÎNV.PREȘCOLAR: DEACĂN IULIANA VALENTINA

GRADINIȚA P.P ”LICURICI”- STRUCTURA ”ZIG-ZAG”
LOC. OVIDIU, JUD. CONSTANȚA
Școala, ca instituție principală în dezvoltarea abilităților la elevi, este pusă la în situația de a reacționa
prompt și eficient la izolarea socială, umană adusă de pandemie.
cursurilor cu elevii și studenții, se situează pe cel puțin două paliere diferite: învățarea online și învățarea
la distanță, concepte pedagogice aparent sinonimice, dar care descriu practic modalități parțial comune de
derulare a activităților cu elevii și studenții, aflați în școala de acasă.
trei zone pedagogice: învățarea online de calitate, predarea online și proiectarea instruirii online. Ceea ce
știm din aceste studii este că învățarea online eficientă rezultă dintr-o proiectare și planificare atentă a
instruirii.
Unul dintre cele mai relevante rezumate ale studiilor despre învățarea online este expus în volumul
Învăţarea online: ce ne spun studiile despre dacă, când și cum (2014).
Autorii identifică nouă dimensiuni atribuite învățării de tip online:
- modalitatea;
- ritmul;
- raportul elev-profesor;
- strategii didactice;
- rolul online al profesorului;
- rolul online al elevului;
- tipul de sincronizare;
- rolul evaluărilor online (să determine gradul în care elevul este pregătit pentru un nou conţinut,
de eşec şcolar);
- sursa de feed-back (automată, oferit de profesor, oferit de colegi, feed-back întârziat)
La acestea se mai adăugă tipul de interacțiune (elev – conţinut, profesor – elev şi elev – elev).
Învățarea online, pentru a fi de calitate, trebuie să respecte, ca și în cazul învățării față în față, o serie
de cerințe psihopedagogice importante.
Învățarea online are avantaje dar și dezavantaje.
999
Din altă perspectivă, elevii au posibilitatea de a prezenta mai multe informații procesate cu atenție,
cu o implicare emoțională redusă. Constatările din domeniu semnalează că elevii introvertiti tind să fie mai
bibliografice, link-uri către resurse educaţionale deschise, materiale scanate, documente de tip audio și
Învățarea online ii poate ajuta pe elevii care rămân în urmă în clasă. Ei pot găsi online manuale
școlare digitale, resurse suplimentare care să-i ajute să recupereze ceea ce au pierdut. În plus, multe dintre
cursurile online sunt vizuale, dinamice și ușor de înțeles, calități care nu pot fi mereu atinse în lecțiile din
clasă.
Învățarea online poate ajuta și copiii care se plictisesc la școală fiindcă potențialul lor este mult mai
ridicat decat al celorlalți. Acesti elevi pot să-și descarce cursuri și informații suplimentare, pe care nu le-ar
fi primit la școală.
În învățarea online, informațiile pot fi reluate de câte ori este nevoie. Dacă la clasă, profesorul explică
o data sau de câteva ori lecția, acasă, în fața calculatorului, copilul poate reciti informațiile de câte ori are
nevoie. De asemenea, poate căuta explicații suplimentare, poate cere ajutorul „colegilor” virtuali sau chiar
profesorilor care predau cursul online.
Cursurile online sunt mult mai variate și mai adaptate prezentului decât materiile din școală. Copiii
pot învăța de acasă programare, design web sau genetică, fără să fie nevoiți să aștepte să ajunga la facultate
sau la liceu.
Accesul la informații este mult mai ușor. Astăzi copiii pot găsi informațiile de care au nevoie fără a
se deplasa la bibliotecă și pot aborda online specialiști sau profesori care să le ofere detalii sau să le răspundă
la întrebări.
Motivația pentru învățare poate crește dacă copilul intră în contact cu alți copii interesați de aceleasi
subiecte ca el. Schimbul de idei și informații poate menține interesul copilului pentru învățare.
Educatia online poate lua forme variate. La școală, copilul poate folosi instrumentele educației online
pentru a face cercetare, pentru a crea conținuturi, pentru a lucra unii cu altii sau pentru a lucra individual.
scrise reprezintă, de asemenea, o problemă.
pur și simplu nu este posibil ca un profesor să ofere feedback specific și prompt. Pentru elevi, sincronul
este de obicei cel mai potrivit, adulţii necesitând mai multă flexibilitate, se optează pentru variante asincron,
alternate cu sesiuni sincrone opționale. Un alt dezavantaj este faptul că participarea şi angajamentul faţă de
învăţarea în mediul on line tind să se dilueze în timp.
1000
Învățarea la distanță presupune nu doar învățare online, ci și studiul individual al elevilor prin
accesarea de culegeri, fișe, manuale, dicționare, enciclopedii etc., programe de învățare susținute de
televiziuni sau radio.
Învățarea la distanță în situații excepționale generează soluții excepționale, care incumbă rezolvarea
creativă a problemelor. Trebuie să gândim în afara şabloanelor pentru a genera diverse soluții, care pot ajuta
la satisfacerea noilor nevoi ale elevilor și comunităților noastre. Dacă ar fi să descriem această învățare la
distanță, ar trebui în primul rând să o vedem dintr-o manieră proiectivă, drept o cale de a reflecta asupra
modurilor, metodelor și mijloacelor de livrare a instruirii, cu adaptare la nevoile în continuă schimbare și
la resursele limitate și nu ca o abordare esenţializată a instruirii standard.
În cazul învățării la distanță nu se poate vorbi, din păcate, de accesibilitatea resurselor de învățare
pentru toți elevii, din toate mediile rezidențiale.
Școala de acasă – un context impus de pandemia de coronavirus – se află indiscutabil sub amprenta
pedagogică a învățării la distanță și nu a învățării online, cum în multe contexte publice de comunicare s-
au amestecat cele două concepte și implicit realități educaționale.
Învățarea la distanță trebuie să dispună de o serie de activități clare, asumate la nivel de politici
publice educaționale:
Asigurarea echității accesului la învățarea la distanță, deoarece elevii din medii defavorizate au, de
regulă, acces limitat la computere și la alte dispozitive în afara şcolii. În unele cazuri, aceștia locuiesc în
zone fără electricitate și fără conexiune / conexiune slabă la internet.
Învățarea la distanță rămâne, din perspectivă pedagogică, o formă alternativă la învățarea
tradițională, implementată în situații de urgență, formă care cuprinde în nucleul său învățarea online, alături
activităţi şi sarcini de lucru pentru toţi elevii / studenţii în această perioadă grea pe care o traversăm cu toții,
elevi, părinți, profesori, întreaga societate.
Un studiu recent realizat arată că elevii care folosesc educația online petrec mai multe ore pe
săptămâna implicați în sarcinile școlare, reușesc să recupereze mai ușor daca pierd informațiile transmise
la școală și sunt mult mai interesați să-și continue studiile decât elevii care folosesc doar mediul de învățare
traditional.
Bibliografie:
Yuval Noah Harari, 21 de lectii pentru secolul XXI, Ed. Polirom, 2018
Gwang-Chol Chang, Satoko Yano, How are countries addressing the Covid-19 challenges in
1001
“ EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE - ȘCOALA ALTFEL; ȘCOALA DE ACASĂ!
ATELIER DE CREATIE ON-LINE: TOTUL VA FI BINE!”
ACTIVITAȚI SPECIFICE PENTRU INVAȚAMANTUL ON-LINE!
PROF. GR. I. DEAȘ CARMEN DANIELA

COLEGIUL TEHNIC „VICTOR UNGUREANU„ CAMPIA TURZII/
LICEUL DE INFORMATICA „TIBERIU POPOVICIU„ CLUJ- NAPOCA
DISCIPLINA: BIOLOGIE
„Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa.” Regele Ferdinand I
Traversăm o perioadă grea, trecem printr-o criză generată de Coronavirus pandemia ne-a tuburat toate
activitățile. A fost necesară întreruperea cursurilor pentru zece săptămâni, timp în care, profesorii s-au
reorganizat/ reinventat, s-au adaptat și au continuat să predea, on line, încurajând elevii să nu părăsească
locuința, pentru a nu-și pune în pericol viața lor și nici a celor dragi.
Trebuie să stăm acasă și să fim responsabili, respectând măsurile luate de autorități, realizând cursuri
on-line cu elevii, educația romanească nu se oprește aici în aceste vremuri, aș spune eu, triste. Îmi exprim
speranța că vom trece cu bine peste această situație, așadar stați acasă, fiți responsabili!
Scopul predării on line este cu atât mai bine atins, cu cât reușim să-i determinăm pe elevi să fie
receptivi, să recunoască importanța disciplinei școlare, pentru ca ei să trateze cu seriozitate actul
educațional, să le fie trezită motivația asimilării cunoștințelor, rezolvarea sarcinilor propuse, și dorința
soluționării corecte a problemelor enunțate.
Importanța predării on line, oferă profesorilor continuarea predării pe toată perioada în care trebuie
să stăm acasă in siguranță, învățarea trebuie să fie neîntreruptă, evaluarea se realizează în funcție de
implicarea elevilor în activități, rezolvarea temelor/ cerințelor.
Importanța predării on line, oferă elevilor continuitate în educație, creativitate în activități
extracurriculare, asimilarea noilor cunoștințe, fixarea acestora și evaluare, inclusiv implicarea părinților.
Un exemplu de bună practică din activitatea ȘCOALA ALTFEL; ȘCOALA DE ACASA! Atelier de
creatie on-line: TOTUL VA FI BINE!
Elevii din clasa a V-a au fost provocați să participe la Concursul „Îndemânare și talent în estetică”
CAEJ 568/2020, care cuprinde: Secțiunea I. Manichiura fantezie, Secțiunea II. Coafura fantezie, Secțiunea
III Prezentări –PPT Coafuri pentru evenimente speciale, Secțiunea IV. Prezentare obiecte vestimentare și
accesorii, Secțiunea V. Artă și design industrial –confecții metalice, cu posibilitatea de a-și alege secțiunea
la care doresc să participe.
Concursul este destinat elevilor din învățământul profesional și liceal, adaptându-l în ȘCOALA
ALTFEL, ȘCOALA DE ACASA elevilor de gimnaziu clasa a V-a, pentru a le dezvolta creativitatea,
implicarea în activități extrașcolare, formarea de atitudini, aptitudini și comporamente responsabile corecte
ale acestora.
Materiale realizate în cadrul Proiectului „Îndemânare și talent în estetică”, în pandemie, pentru
Secțiunea IV. Prezentare obiecte vestimentare și accesorii.
Vestimentația se numește " Roxy's roses"
Ținută realizată de eleva Pop Mihaela Roxana cls. a V-a C de la Liceul de Informatică „Tiberiu
Popoviciu” Cluj Napoca.
1002
In concluzie, activitățile de predare-evaluare și etrașcolare, din ȘCOALA ALTFEL; ȘCOALA DE
ACASA, se pot desfășura în condiții foarte bune on line, totul ține de parteneriatul școală-profesor- părinte-
elev și TOTUL VA FI BINE!
BIBLIOGRAFIE:
• Radu, I. T., 1981: Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, Editura Didactică și
Pedagogică București.
1003
„ȘCOALA ALTFEL / ȘCOALA DE ACASĂ”
DELCEA CARMEN, PROFESOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR

ȚICALĂ DANIELA, PROFESOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 53, CONSTANȚA
Acest nou concept „școala altfel / școala de acasa” trebuie tratat cu mare seriozitate și
responsabilitate, astfel încât este pus în practică prin diverse moduri, întrucât să nu tulburăm viitorul
copiilor noștri care stă chiar în mâinile noastre. Atât noi, profesorii cât și implicarea părinților este foarte
importantă, și împreună putem face mai ușoară participarea copiilor la activitățile online.
Nu numai școlile s-au transformat (învățătorii și profesorii făcând eforturi mari pentru a reconfigura
predarea), ci și activitățile grădinițelor au fost supuse schimbărilor.
Copiii de vârstă mică (preșcolarii în special) sunt pasionați de tot ce e nou, astfel încât ei sunt dornici
de a explora și exploata tot ce ține de acest mediul de învățare online, deoarece profesorii folosesc noi
metode de predare și învățare în mediul online, pentru a atrage atenția copiilor și pentru a le canaliza atenția
cît mai mult timp posibil în tainele învățării.
activităților de acasă. La grădiniță, copilul și nevoile sale individuale se află în centrul atenției educatorilor,
iar activitățile propuse în grădiniță vin ca urmare a observării directe a preocupărilor și evoluției sale. Dacă
în cazul școlarilor, aceștia pot desfășura activitățile propuse singuri, în cazul preșcolarilor, ajutorul din
partea unui adult este indispensabil. În plus, dacă vorbim de indicatorii de care ținem cont, nu toți copiii
pot performa online așa cum o fac în grădiniță. Mediul este diferit, iar contactul fizic cu educatorul,
persoana cu care sunt familiarizați în metoda de predare, lipsește.
Din interacțiunea cu părinții, am aflat că micuților le este dor de educatorii de care se atașaseră atât
de mult, și încă din primele zile am inițiat sesiuni video pe Zoom.
Acestea le oferă copiilor ocazia de a-și întâlni educatorii și colegii, de a lucra într-un mod colaborativ,
interacțiunile și exercițiile în parteneriat fiind esențiale pentru cei mici.
E o perioadă dificilă pentru toți actorii implicați în procesul educațional (personalul educațional el
însuși aflat în dificultate, părinții, copiii), dar grație implicării tuturor părților educaționale, s-a putut încheia
anul școlar cu brio.
Așadar, deși obstacolele nu au fost deloc puține, deși primii pași în ceea ce privește școala de acasă
au fost dificili, fără a avea o bază materială pregătită în prealabil, sau o pregătire în acest sens, datorită
eforturilor, și muncii depuse, anul școlar s-a încheiat cu bine.
1004
PROF. PSIHOPEDAGOG DEPPNER IOANA ADA
De la cea mai fragedă vârstă preocuparea pentru o viaţă sănătoasă se cultivă şi se educă .. Este
important ca educaţia pentru sănătate să se realizeze începând cu vârste foarte fragede deoarece copilul este
mai receptiv la astfel de informaţii, foarte utile în creşterea şi dezvoltarea lui, în această etapă a vieţii sale
se dobândesc obiceiuri care sunt relevante pentru activităţile ulterioare.
Pentru ca educaţia să fie eficientă este foarte bine ca partea de teorie să fie însoţită de o activitate
practică, în acest caz rolul acesteia e de încurajare a consumului zilnic de fructe şi legume.
Finalitatea activităţilor propuse în cadrul diferitelor ore de educaţie pentru sănătate, consiliere, ştiinţe
, este stimularea interesului şi a motivaţiei elevilor pentru formarea deprinderilor şi obişnuinţelor de
menţinere a unei vieţi sănătoase .
În cadrul unui proiect educaţional desfăşurat pe o perioadă mai lungă de timp se pot realiza diverse
activităţi sub forma unui joc didactic. În Școala Altfel astfel de activități le plac foarte mult copiilor, sunt
foarte atractive, iar aceștia sunt stimulați în a-și forma deprinderi de viață sănătoase.
În situația actuală când necesitatea de a realiza online diferite activități cu copiii genul acesta de jocuri
sau proiecte sunt creative și le incită curiozitatea, atenția și joaca.
Eu am ales un joc intitulat „Fructele şi legumele – prietenele copiilor”
Scopul a fost încurajarea consumului de fructe şi legume proaspete prin activităţi artistico- plastice,
de creaţie literară şi concursuri, urmărind dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea unor abilităţi.
Obiectivele educaționale :
Cunoaşterea importanţei consumului de fructe şi legume în menţinerea sănătăţii
Cunoaşterea grupelor de alimente care trebuie consumate pentru a fi sănătoşi;
Conştientizarea elevilor de necesitatea adoptării unor comportamente sănătoase şi de evitare
a comportamentelor de risc;
Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite în viaţa de zi cu zi
Dezvoltarea creativităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice şi literare
În cadrul acestui proiect s-au desfăşurat câteva activităţi prezentate ca etape ale unui joc în cadrul
unei poveşti. Realizate online a fost un pic mai dificil deoarece bucuria jocului împreună a fost un pic
afectată dar în cele din urmă toți elevii au fost foarte încântați și s-au mobilizat.
Activităţile au început prin crearea unei poveşti „Căpşunica şi Merişor au nevoie de ajutor” în care
fructele au devenit personaje. Rezumatul poveştii este:
„Căpşunica şi prietenul ei Merişor se plimbau prin Ţara Fructelor alături de copii, când deodată un
vrăjitor malefic i-a provocat spunându-le că unor copii nu le place să mănânce fructe şi legume ci doar
dulciuri şi toată ziua să stea la calculator fără a face nici un pic de mişcare. Aici în această ţară în scurt timp
toţi copiii vor uita de fructe, legume şi sănătate.
Cei doi prieteni erau foarte îngrijoraţi gândindu-se, cum i-ar putea ajuta pe copiii din această ţară
magică . Cei doi s-au gândit sa ceară ajutorul copiilor din şcoală fiind convinşi că aceştia ştiu multe lucruri.
Provocarea era să îi demonstreze vrăjitorului că toţi copiii ştiu beneficiile consumului de fructe şi
legume şi au propus un joc alături de prietenii lor, copiii de toate vârstele.
Jocul constă în parcurgerea mai multor etape în cadrul cărora copiii trebuie să demonstreze
vrăjitorului importanţa consumului de fructe şi legume.
Sarcinile pe care le-au avut de îndeplinit au fost diferenţiate în funcţie de vârstă şi deficienţa de vedere
– respectiv elevii nevăzători şi cei cu deficienţă de vedere slabă.
Împreună elevii au participat la concursurile organizate de cele două personaje magice, Căpşunica şi
Merişor
 prezentarea piramidei alimentelor pentru înţelegerea importanţei fructelor şi legumelor
1005
 argumente pro şi contra în consumarea alimentelor din grupele de alimente, sau a unei
singure grupe, subliniind rolul fructelor şi a legumelor
 joc : crearea unei atmosfere de basm în care fructele au devenit personaje
 Confecţionarea de fructe şi legume – desen, modelaj, colaj
 Concursuri:
Cine ştie mai multe despre „mine” – descrierea diferitelor fructe şi legume, respectiv
aspectul lor, conţinutul în minerale şi vitamine, importanţa lor pentru păstrarea unei sănătăţi optime
Ghiceşte fructul /leguma! –
Jocul simţurilor – recunoaşterea după gust şi miros a unor fructe si legume şi consumarea
lor
Elevii au colorat imagini cu fructe, au modelat din plastilină fructe şi legume. au creat dialoguri
imaginare cu fructul preferat, au creat poezii. au răspuns la întrebări, ghicitori, au recunoscut fructul după
descriere, după gust sau miros, au realizat împreună desene, colaje
Parcurgând cu succes toate etapele, copiii au demonstrat că pentru a fi sănătoşi, trebuie să consumăm
zilnic fructe şi legume proaspete. Căpşunica şi Merişor au fost foarte bucuroşi deoarece vrăjitorul malefic
a dispărut, oferind drept recompensă tuturor copiilor mere şi căpşuni.
Ei au promis că vor rămâne prieteni aşa cum toate fructele şi legumele sunt prietenele copiilor de
pretutindeni. Activitatea a fost un real succes, elevii consumând în continuare fructe şi legume, urmând ca
în viitorul apropiat să realizeze alte activităţi pentru a prezenta şi altor elevi beneficiile consumului de fructe
şi legume proaspete.
Impactul asupra elevilor:
 pe parcursul activităţilor desfăşurate elevii au avut posibilitatea să învețe comportamente care să
îi ajute în menţinerea sănătății, prin adoptarea unui stil de viață sănătos.
 importanța respectării regulilor de igienă, precum și a rolului alimentaței sănătoase pentru viața
omului.
 valorificarea cunoștințelor însușite în cadrul altor discipline școlare,
 dezvoltarea spiritului de colaborare, a muncii în echipă și de întrajutorare,
 evidenţierea abilităţilor practice, a talentului şi creativităţii fiecăruia.
Sănătatea este bunul cel mai de preţ
1006
PROF. INV. PRIMAR DERBAN DANA OLIMPIA
Lecțiile online sunt soluția pentru ca elevii să nu rateze materiile de studiu pe durata epidemiei de
COVID-19, iar mai mulți profesioniști au făcut front comun pentru a crea și utiliza platforme, instrumente
și conținuturi utile pentru ca lecțiile să poată fi ținute și la distanță.
Adservio este una dintre platformele care conectează la educație copiii, profesorii și părinții de la
școala mea și pe care am utilizat-o cu success, zic eu, pe toată perioada școlii on-line.. Recunosc, prima
săptămână online a fost obositoare şi bulversantă pentru că era complicat pentru noi să găsim soluţii, să
structurăm întâlnirile cu elevii. Unii copii n-au cum să intre pe internet, alţii, pur şi simplu, nu au laptop,
computer ori telefon sau o mica parte, fiind nesupravegheați de către părinți pur și simplu nu au dorit. Prin
urmare, sunt cazuri în care şcoala online e inaccesibilă sau nu și-a atins scopul dorit. La limba română de
exemplu am lucrat zilnic, pentru că regulile de gramatică şi ortografie stau la baza comunicării. Elevii mei
au aplicat noţiunile învăţate, iar eu am avut grijă să le cer explicaţii şi să subliniez folosirea corectă a limbii
române. Acum, mai mult decât la învăţarea din clasă, se vede dacă şi-au însuşit sau nu regulile şi dacă şi-
au dezvoltat sau nu autonomia. Majoritatea elevilor mei au acasă tabletă, laptop sau computer, însă câţiva
preferă doar să asculte şi să lucreze, fără să vorbească sau să pornească butonul video. E o variantă aleasă
de ei, iar eu le-am respectat alegerea. La predare, am folosit manualele şi culegerile utilizate şi în sala de
clasă. Jocurile video şi aplicaţiile matematice au fost, de asemenea, de ajutor. Chiar şi hârtia de desenat şi-
a găsit oglindirea în online. Ducem lipsa apropierii fizice. Schimbul de energie nu mai poate fi făcut, nu
avem interacţiune faţă în faţă. În rest, am avut tot ce ne trebuie.. Am ales să lucrez cu elevii pe Messenger,
Watsap pentru început, iar apoi pe platforma școlii, Adservio .Dar dacă ma gândesc mai bine și aș fi avut
posibilitatea să aleg, desigur orele în sala de clasă nu pot fi înlocuite cu nimic mai ales din perspectiva
rezultatelor obținute prin însușirea clară, concretă și bine fixată a conținuturilor învățării. Pentru mine,
lecțiile on-line au fost o alternativă într-un moment greu, obligați fiind să păstrăm distanța, deși la clasă
eram obișnuită să-mi cuprind cu privirea toți elevii, să le înțeleg nelămuririle, să reluăm explicațiile cu
exemple care să-i ajute să înțeleagă și să aplice noile conținuturi.
Chiar dacă la început mulţi copii s-au bucurat la auzul veştii că se închid şcolile, pe parcurs şi-au dat
seama cât de mult le lipsesc colegii şi dascălii. Oricum, şi pentru copii a fost o perioadă mai puţin obişnuită.
Am fost surprinsă când elevii mei mi-au spus că le este dor de școală, de colegi și chiar de mine ceea ce
demonstrează că această componentă online nu poate exclude interacţiunea direct. Avantajul este acela
legat de noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă inedită, are un farmec ataşat. Este o invitaţie de
nerefuzat pentru copiii nativi digital. Dezavantajele sunt lipsa apropierii fizice şi oboseala psihică pe care
o cauzează expunerea la ecran.
1007
ȘCOALA ALTFEL/ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. DIACONU ANGELICA,

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 2 FIRȚANEȘTI, GALAȚI
Pentru prima dată în istoria învățământului românesc școala ”s-a mutat în online”. Cu alte cuvinte,
elevii români au experimentat și ei, ca toți ceilalți elevi din lume, Școala de Acasă, un experiment social
neplanificat, dar la care a trebuit să ne adaptăm deopotrivă profesorii și elevii.
Așa că ne-am așternut la treabă: am luat legătura cu părinții sau direct cu elevii, ne-am strâns în
grupuri pe Facebook sau WhatsApp, ne-am încurajat, ne-am învățat unii pe alții, cu alte cuvinte ne-am
adaptat. Tehnologiei, situației, stărilor de urgență, de alertă. De altfel, conform unor studii, platformele
Zoom, Google Team, Google Classroom, WhatsApp, ori Skype au fost cel mai des utilizate pentru
continuarea desfășurării lecțiilor.
Așadar, adaptarea a fost umbrela sub semnul căreia s-au desfășurat lecțiile în online. Am căutat să
interacționăm cu elevii, să găsim modalități de a-i atrage și de a-i motiva să intre și data următoare, de a
lucra, de a rezolva, de ”a ține pasul” cu materia, într-un cuvânt de a-i face să înțeleagă că și acest tip de a
face lecțiile înseamnă școala, înseamnă repsonsabilitate, înseamnă îndeplinirea unor obiective. Și astfel am
constatat că există și în acest mod de lucru avantaje și dezavantaje, puncte tari și puncte slabe, că ne plac,
dar ne și displac lucruri la orele desfășurate în online. Cu mic, cu mare, cu emoție, cu încântare dar și cu
mai multă curiozitate, am demarat lecțiile.
Ca fiecare cadru didactic, am început prin a crea fișe de lucru, cu explicații, cu rânduri scrise colorat,
cu mai multe exemple și cu exerciții. Profitând de faptul că există acces la internet, dar și de multitudinea
materialelor pentru disciplina limba engleză pe care o predau, am căutat filmulețe pe suporturi media, care
să suplinească lipsa explicațiilor de la școală, dar și a exemplelor mai clare. Cei mai mulți au fost încântați
și am lucrat mai bine astfel. Am intrat apoi în întâlniri live, în care am sperat să putem restabili și conexiunea
pe care o cream în clasa de la școală. La primele ”Zoom meetings” cei mai mulți dintre elevi erau sfioși,
alții erau prea încântați de noutate, încât atenția lor era îndreptată spre a-și vedea colegii, spre a-și povesti
felul în care trăiește fiecare unicitatea perioadei. Eu predau atât la primar, cât și la gimnaziu și pot afirma
că efervescența au dat-o elevii de la clasele a 4-a și a 5-a, cei mai dornici să citească lecțiile pe roluri, să
ofere varianta lor de răspuns, să caute indicii în fotografii sau texte. Unul din avantaje a fost legat de faptul
că fiecare s-a putut concentra mai bine, s-a simțitit mai confortabil în spațiul propriei camere și a răspuns
cu mai mult curaj decât cum o făcea în clasă. Zona lui de confort, securitatea casei au reprezentat pentru
cei mai mulți un atu pentru a-i cunoaște mai bine, a le înțelege temerile, stările și modul de lucru.
Reversul medaliei există, care are la bază diverse tipuri de dificultăți. Pe de o parte dificultățile de
ordin tehnic, lipsa de instrumente potrivite care să se plieze pe o adresabilitate dedicată nivelului de
pregătire al tuturor elevilor, lipsa mijloacelor tehnice, lipsa semnalului de internet, lipsa obișnuinței de a
învăța cu ajutorul noilor tehnologii, lipsa unui program bine structurat, lipsa unui spațiu propriu în casă,
dedicat pregătirii individuale și lipsa suportului din partea adulților, care aduce cu sine și o lipsă de
motivație pentru studiu.
Drept concluzie, forma de lucru cu elevii din această perioadă mă îndreptățește să afirm că educația
tradițională nu va putea niciodată să fie înlocuită exclusiv de cea online, ci doar completată frumos și
eficient; orele în mediul virtual fură mult din emoția care se creează prin interacțiunea directă cu elevul;
feed-back-ul este mai greu de obținut; cadrele didactice au nevoie de sprijin pentru derularea cu succes a
orelor; am nevoie să lucrez cu mine ca să pot răspunde nevoilor elevilor mei, pentru ca să pot face educație
socială, intelectuală și emoțională în cadre noi.
1008
Prof. Univ. Dr. Constantin Cucoș observa faptul că ”orice proiect de educație la distanță este, de
bună seama, un demers pedagogic ce presupune redimensionări de conținut și de strategie
comunicațională...Vorbim despre un compromis și o încercare de a face tot posibilul într-un context de
educație atipic și incomod, mai ales pentru clasele mici”.
Webografie:
2/
https://edict.ro/avantajele-si-dezavantajele-utilizarii-platformelor-elearning-pentru-activitatea-de-
invatare-si-evaluare/
1009
PROF. DIACONU BIANCA-GABRIELA

ȘC. GIMNAZIALĂ SPECIALĂ NR. 9, SECTOR 5, BUCUREȘTI
Trecerea rapidă la învățănântul on-line a însemnat o adevărată provocare, atât pentru elevi, dar și
pentru cadrele didactice. Dacă ne gândim la faptul că în momentul închiderii școlilor noi eram total
nepregătiți pentru a continua ,,Școala de acasă “cu elevii noștri și totuși am reușit să depășim aceste
momente, interacționând zilnic cu elevii, consider că în viitor, în astfel de situații învățământul on-line va
funcționa în parametrii normali.
Pentru ca ,,Școala de acasă și învățământul on-line” să se desfășoare în bune condiții, trebuie să facem
în așa fel încât toți copiii, indiferent de starea materială a familiilor din care provin să dețină și să aibă acces
la anumite categorii de echipamente, aparate, mijloace tehnice: calculator, tabletă, telefon, etc. În caz
contrar, dacaă nu este posibilă oferirea unui ajutor material copiilor proveniți din familii cu venituri precare
să participe la învățarea on-line, se poate spune că dreptul fundamental al copilului ,,, Dreptul la educație”,
nu este asigurat și ar fi o mare discriminare.
Mulți părinți nu au posibilități materiale să le cumpere copiilor rechizite de bază, dar laptop-uri sau
telefoane!În școlile din medii dezavantajate doar 3 din 4 elevi au calculator.Există posibilitatea în vederea
continuării școlii on-line de a se adânci tot mai mult discrepanța dintre învățământul din mediul urban și
cel rural, ba chiar apariția abandonului școlar.
În etapa actuală avem nevoie de multe schimbări pentru ca ,,Școala de acasă în sistem on-line” să
funcționeze normal.În primul rând toți profesorii trebuie pregătiți prin cursuri de perfecționare în domeniul
predării folosind resurse digitale. Nu doar profesorii, ci și bunicii și părinții copiilor trebuie să cunoască
tainele Internetului.
Copiii mici, preșcolari și cei din clasele primare, trebuie asistați de părinți pentru a participa la
învățarea on-line.
Dacă ne referim la copiii cuprinși în școlile speciale și la cei care necesită cerințe educative speciale,
am spune că ,,Școala de la distanță” este pentru ei un mare dezavantaj.Acești copii necesită sprijin
suplimentar și intervenție directă unu la unu(individualizată) pentru dobândi achizițiile de bază.
Captarea atenției de la distanță pentru copii este dificil de realizat în astfel de condiții. Nimic nu poate
suplini prezența fizică, față în față a profesorului, interacțiunea directă în activitatea pedagogică cu acești
copii care prezintă cerințe edeucative speciale.
De asemenea, în celelalte domenii de studiu cum ar fi : muzică, educație fizică, arte etc. , pentru care
este nevoie de multă practică și interacțiune cu instrumentul; detalii de mare finețe care pot fi abordate doar
fizic, prin interacțune directă.
În condițiile inexistenței unor echipamente tehnice moderne și de calitate rezultatul acestor activități
poate fi necorespunzător.
1010
PROFESOR PSIHOPEDAGOG – LOGOPED: DIACONU GABRIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,TUDOR VLADIMIRESCU”
TARGOVIȘTE, JUD. DAMBOVIȚA
În calitate de profesor care lucrez cu anumiți copii de vărste mici, adică 4-10 ani ,,, Școala de acasă
și învățământul on-line” a fost o adevărată provocare.
Am întâmpinat dificultăți legate de accesul la Internet și lipsa tehnologiei necesare la copiii proveniți
din familii cu venituri precare. Pe de altă parte, chiar dacă în unele cazuri copiii aveau mijloace tehnice
adecvate: telefon, tabletă, calculator, părinții și reprezentanții acestora, nu aveau disponibilitatea necesară
de a asista și ajuta copiii mici pentru a participa la lecții.
De asemenea, lipsa unui spațiu adecvat acasă, în care copilul să-și desfășoare activitatea, să
interacționeze indirect cu profesorul a fost un mare neajuns.
În unele familii extinse și cu mai mulți copii de vărste diferite școlarizați, activitățile on-line au fost
un calvar, deoarece copiii cu vărste mai mari, respectiv cei care urmează să participe la examenele naționale,
au avut un program foarte încărcat determinat de materiile numeroase la care erau obligați să participe zilnic
pentru a finaliza cu succes anul școlar. În anumite cazuri de acest fel, copiii mai mici au acordat prioritate
fraților mai mari, pentru a participa on-line la lecții, datorită numărului insuficient de mijloace tehnice
adecvate, aflate în dotarea familiei.
Dezavantaje întâmpinăm în cazul copiilor cu probleme specifice de învățare, tulburări de pronunție,
tulburări ale limbajului scris-citit, deoarece sunt situații în care este necesară intervenția individualizată
pentru acești copii. Este necesar ca în astfel de cazuri, mijloacele tehnice să fie adaptate și performante, mai
ales pentru transmiterea, perceperea corectă a sunetelor, silabelor, cuvintelor.
Dacă echipamentele tehnice nu sunt performante, copilul aude mesajul distorsionat, iar intervenția
terapeutică nu are nici un rezultat.
Au fost și unele avantaje, deduse din învățarea on-line, deoarece anumiți copii diagnosticați cu așa –
zisul ,,mutism electiv”, care nu vorbeau deloc la clasă, fie datorită unor cauze care țin de personalitate sau
chiar psihice, în mediul on-line, la distanță și-au schimbat total comportamentul și au început să vorbească.
Uneori prezența fizică a părinților în mediul familial și asistarea copilului la activitățile on-line,
ajutorul moral al acestora ne-a ajutat să obținem rezultate pozitive în rândul copiilor.
1011
CONSIDERAŢII GEOGRAFIE ASUPRA STUDIULUI
SOLURILOR COMUNEI ŞENDRENI, JUDEŢUL GALAŢI
PROF. DIACONU MIHAELA
Abstract:
Șendreni commune from Galați county presents as the main economic activity agriculture. The study
of soil proprieties, land use, conservation and preservation are an important starting point in knowing the
development potential of the commune.
Human presure is felt more acutely due to the demographic increase, which has repercussions on
soil quality.
Keywords: soil fertility, agricultural works, quality and use land, improvement measures.
Comuna Șendreni din județul Galați prezintădepozite geologice importante precum cele Cuaternare,
mai exact din Pleistocenul superior, reprezentate prin depozitele loessoide ,,constituite din prafuri nisipoase
sau prafuri nisipoase-argiloase galbene cu concreţiuni calcaroase.
În zona de luncă, în suprafaţă sunt depozite aluvionare, constituite prafuri argilo-nisipoase, nisipuri
cu umidităţi ridicate.
1.Stratificaţia terenului
Se poate urmări în profilele unitare ale forajelor executate anterior în zonă, în diferite puncte ale
comunei Şendreni şi localităţilor aferente, precum cele din:
a) în zona de luncă, unde se găsescsoluri aluvionare fine (soluri argiloase nisipoase) de consistenţă
redusă (până la adâncimea de -5, 00m), urmate de nisipuri fine-medii;
Solurile argiloase sunt plastic consistente (spre plastic vârtoase în suprafaţă) ; plastic moi
cucompresibilitate "medie" .
b) în zona terasei inferioarese întâlnesc löessuri (soluri argilo-nisipoase loessoide), sensibile laumezire,
până la adâncimi de -3, 00-7, 00 m.
Sub acestea se întâlnesc loessuri plastic moi insensibile la umezire şi nisipuri prăfoase fine-medii,
saturate.
c) Pe terasa medie (înaltă), se găsesc depozite de loessuri (soluri argilo-nisipoase) de culoare galbenă,
galbenă-cafenie sensibile la umezire, până la adâncimi -7, 00-12, 00 m. Sub aceste loessuri se întâlnesc nisipuri
fine - medii galbene cu îndesare medie. (PUG, 2006, p 45)
2.Folosinţa terenurilor
Solurile din clasa molisoluri sunt cunoscute ca soluri agricole cu fertilitate potenţială ridicată - prin
aplicarea de îngrăşăminte şi irigaţii putându-se ajunge la creşterea substanţială a productivităţii agricole - celelalte
clase de soluri prin evoluţie şi caracteristici morfologice pun probleme speciale. (Barbu, N, 1974, Geografia
solurilor, Ed. Universităţii ,,Al. I.Cuza", Iaşi)
Astfel, solurile hidromorfe, cu lăcovişti tipice şi lăcovişti salinizate sau soloneţizate au fertilitate medie
spre scăzută, subtipurile salinizate având ca factori limitativi principali prezenţa pe profil a sărurilor solubile
toxice (cloruri, sulfaţi, carbonat de natriu) şi reacţia soluţiei slab până la puternic alcalină.Lăcoviştile pot fi
şi soluri de fertilitate mijlocie pentru cultura forestieră şi chiar pentru culturile agricole şi pajişti dacă sunt
ameliorate prin lucrări de drenare (Ladr).
Solurile halomorfe au de asemenea fertilitatea scăzută, solonceacurile neputând fi utilizate neameliorate
în cultura agricolă datorită conţinutului ridicat de săruri solubile care reduc la zero fertilitatea naturală, iar
soloneţurile au o fertilitate scăzută până la foart scăzută datorităalcalinităţii accentuate a orizontului inferior
(Btna), a acidităţii orizonturilor superioare şi prezenţei sărurilor solubile.
Principala măsură de ameliorare a solonceacurilor o reprezintă lucrările de drenajpentru coborârea
nivelului freatic, asociate cu irigaţii de spălare a sărurilor solubile urmate de aplicarea amendamentelor cu gips.
Fiind lucrări costisitoare, arealele cu solonceacuri destul de reduse, se utilizează ca păşuni de slabă
productivitate. Vertisolurile sunt soluri cu fertilitate scăzută, având ca factori limitativi textura cu o
compactitate ridicată, permeabilitate redusă şi regimul aerohidric defavorabil (ex. umiditate primăvara şi
uscăciune accentuată vara).Pe vertisoluri se întâlnesc culturi agricole (grâu, porumb, floarea soarelui;
productivitate mică şi mai rar păşuni (islazuri comunale).
1012
Ameliorarea presupune lucrări de afânare adâncă a solului şi aplicarea îngrăşăminte organice.
(Patrichi, M; Stanilă, A, L ;Cruceru, N, 2006, Solurile principalelor unităţi de relief din România).
Solurile neevoluate din comuna Şendreni se diferenţiază ca fertilitate în funcţie de textură, conţinut
humus şi substanţe nutritive, regimul inundaţiilor.
Protosolurile aluviale din lunca de lângă albie sau zona dig - mal al Siretului sunt folosite în cultura
forestieră (plop, salcie) şi în cultura agricolă, mai ales ca păşuni (islazuri, comunale).
În cazul protosolurilor aluviale cu apă freatică situată la adâncimi de peste 2, 5 m, s-a practicat aplicarea
irigaţiilor pentru a compensa seceta fiziologică din orizonturile mijlocii ale solului. Solurile aluviale pot avea
de asemenea fertilitate diferită în funcţie de conţinutul de humus, de textură, de structură şi de gradul de
evoluţie, caractere influenţate evident de regimul de inundaţie şi nivelul apei freatice. Subtipul gleizat are o
fertilitate relativ mai ridicată decât subtipul salinizat.
Solurile aluviale sunt valorificate în silvicultură prin specii repede crescătoare care dau asociaţii
forestiere de tipul şleanurilor de luncă, cu productivitate mijlocie sau ridicată. (Obrejanu Gr., Al. Măianu,
1966, Pedologie ameliorativă, Ed. Agro-Silvică)
Sunt valorificate, în cea mai mare parte prin culturi de câmp şi legumicole în arealulcomunei Şendreni.
Măsurile de amelioraresunt necesare mai ales pentru solurile aluviale salinizate (irigaţii de spălare,
amendamente cu gips).(Oanea N., Gh. Rogobete, 1977 - Pedologie generală şi ameliorativă). Ca măsură
generală de ameliorare a solurilor aluviale s-a practicat aplicarea de îngrăşăminte organice şi minerale, şi
irigarea culturilor când nivelul freatic se află la adâncime mare.
3.Calitatea solului
Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul de mediu
expus cel mai uşor la poluare. ( E.D.P. Andreiaşi N., M. Mihalache, 1999 – Solurile României. Ed Ex Ponto,
Constanţa.) Scurgerile de substanţe chimice periculoase, depozitările de deşeuri de toate categoriile,
tratamente şi fertilizări făcute fără fundamentare agro-pedologică; agrotehnică, necorespunzătoare, la care
se adaugă degradările naturale ale calităţii solului (eroziune, alunecări, tasări, rupturi şi prăbuşiri) conferă
imaginea completă a impactului produs de activitatea antropică asupra acestui factor de mediu.
Teritoriul comunei Şendreni este format din câmpie şi luncă, caracterizate de existenţa cernoziomurilor
carbonatice şi a solurilor aluviale.(Vasiliniuc, I, 2000, Calitatea solului, Noţiuni şi concepte, Ed.Universităţi
,,A.I.Cuza "Iaşi)
Reţeaua de monitorizare a solului la nivelul judeţului Galaţi a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi
alcatuită din multe puncte de prelevare, cuprinde şi satul Movileni, unde, în urma analizelor efectuate, s-au
obţinut următoarele rezultate:
Tabel 1-Mediile analizelor la indicatorul SOL (Sursa-APM Galaţi)
Rezultatele obţinute evidenţiază încadrarea indicatorilor folosiţi în limitele admisibile.
BIBLIOGRAFIE
Andreiaşi N., M. Mihalache, 1999 – Solurile României. Ed Ex Ponto, Constanţa.
Barbu, N, 1974, Geografia solurilor, Ed. Universităţii ,,Al. I.Cuza", Iaşi
Oanea N., Gh. Rogobete, 1977 - Pedologie generală şi ameliorativă,
Obrejanu Gr., Al. Măianu, 1966, Pedologie ameliorativă, Ed. Agro-Silvică
Patrichi, M; Stanilă, A, L ; Cruceru, N, 2006, Solurile principalelor unităţi de relief din România
Vasiliniuc, I, 2000, Calitatea solului, Noţiuni şi concepte, Ed.Universităţii ,,A.I.Cuza "Iaşi
1013
PĂRERI DESPRE SISTEME ȘI FORME DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ALTE ȚĂRI
PROFESOR INVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR - DIHORU MARINELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLCEȘTI
GRADINIȚA NR 1 BENGEȘTI, JUDEȚUL GORJ
Odata la patru ani apare evaluarea PISA care arată care sunt cele mai bune sisteme de învățământ din
lume, prin faptul că atestăpregătirea școlară a elevilor din țările participante.
Conform rezultatelor PISA de anul acesta în Europa, Estonia conduce detașat atunci cand vine vorba
de pregatirea copiilor, Romania fiind la coada clasamentului.Îngrijorător este că 44% , conform acelorași
teste, dintre elevii români, nu înțeleg ce citesc.
Uitându-ne care sunt cele mai bune sisteme de învățămînt din lume, vedem că Japonia este una dintre
țările care înregistrează performanțe în literatură, științe și matematică.Elevii trebuie să treacă mai întâi prin
șapte ani de școală elementară, trei ani de juniorat în liceu, și alți trei ani de liceu, înainte de a decide dacă
vor sau nu să urmeze o universitate Liceul nu este obligatoriu însă rata de înscriere este de 98%.
O altă țară care are un sistem de învățământ foarte bun este Noua Zeelandă, aici educația primară și
secundară intervine de la 5 la19 ani , obligativitatea fiind impusă de la 6 la16 ani.Aici sunt trei tipuri de de
școli secundare:școlile de stat unde merg aproximativ85% dintre elevi, școlile de stat integrate-școli private
care au fost integrate în sistemul de stat, dar care și-au păstrat caracterul special-unde sunt educați în jur de
12% elevi și 3% dinte elevi învață în sistemul privat.
Așa cum spuneam mai sus , anunul acesta conform rezultatelor PISA, Estonia este pe primul loc în
clasamentul țărilor din Europa, cu cele mai bune sisteme de învășământ din lume.Estonia alocă 4% din PIB,
pentru educție.
Legea educației spune că scopurile educației sunt ”de a crea condiți favorabile pentru dezvoltarea
personalității, familiei și națiunii estoniene;de promova dezvoltarea minorităților etnice, economicepolitice
și a vieții culturale în Estonia și de a conserva natura economic și cultural global;de a predavalorile
cetățeniei;șiși pentru a stabili condiții preliminare pentru crearea unei tradiții de învățare pe tot parcursul
vieții , la nivel național”
Și Firlanda, este una dintre țările cu unu sistem de educație foarte bun, aici copii nu au cărți și nu
primesc aproape niciodată teme pentru acasă.În Firlanda școala este un teren de joacă pentrucopii; elevii
nu au uniforme, stau desculți, învață în curte și nu sună nici un clopoțel.Râd, vorbesc tare, neîntrebați și
nimeni nu îi ceartă.Profesorii sunt parteneri de joacă, nu îi evaluează și nu le pun note.
În Firlanda copii merg la școală cu plăcere.În clasele primare ziua este scurtă, cu pauze la fiecare 45
minute și opauză mai lungă pentru siesta în care copii primesc o masă caldă. Sunt învățați să nu risipească
mâncare.Aici copii pleacă toși cu aceeași seansă la educație indiferent din ce familie provin, sunt încurajați
și responsabilizați.La finalul anilor de studii, știu și ce le rezervă viitorul .Așa se face că abandonul școlar
nu prea există.
ÎN România, elevii au 5 examene naționale în 12 ani de școală. Nu putem compara România cu
Firlanda sau alte state europene.Noi avem o elită extraordinară , avem rezultate la olimpiade și concursuri
naționale, cu toate acestea abandonul școlar este foarte mare. Sistemul trebuie să fie unul egalitarist, oferind
șanse egale pentru orcine , indiferent de mediul social din care provin, sau zona unde locuiesc, trebuie să
aibă aceleași șanse la o educație de calitate.Nu trebuie să existe școli mai bune sau mai puțin bune.
” Educația este cea mai puternică armă pe care voi o puteți folosi pentru a schimba lumea ! ”-Nelson
Mandela
1014
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE: ȘCOALA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASA!
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR DIMA RALUCA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,PERLUȚELE MĂRII”
CONSTANȚA
Funcţia centrală a educaţiei este aceea de formare şi dezvoltare permanentă a personalităţii individului
cu scopul integrării sale sociale optime. Omul, ca ființă socială, este în continuă interacţiune cu factorii
sociali ai existenţei sale. În această interacţiune, el asimilează normele şi valorile societăţii, modelele
sociale de comportament, mijloacele sociale de comunicare umană. Prin aceasta, el este pregătit pentru
viaţa socială, pentru asumarea unor roluri şi responsabilităţi. Acest proces se realizează de-a lungul
diferitelor etape de viaţă, în cadrul unor forme specifice de activitate socială şi în cadrul specific al unor
instituţii sociale: familia, şcoala, instituţiile culturale, dar şi împreună cu întregul sistem al mijloacelor
moderne de informare şi influenţare.
În contextul actual, nevoia de interacțiune prin intermediul mijloacelor moderne este imperativă. În
astfel de circumstanțe și având în vedere izolarea impusă din pricina coronavirusului, mulți părinți se
întreabă cum pot organiza eficient învățarea de acasă.
Ținând cont de faptul că la o vârstă atât de fragedă, vârsta preșcolară, copilul nu ar trebui să petreacă
atât de mult timp în fața unor dispositive, pentru educatoare este o adevărată provocare să găsească activități
care să presupună un timp limitat de expunere la calculator, telefon sau televizor. Din punctul meu de
vedere, este nevoie de mai multe activități practice, care să le întrețină îndemânarea, creativitatea, iar
explicarea acestora astfel încât să fie atât pe înțelesul părintelui care, forțat de împreujurări, trebuie să ia
rolul de cadru didactic pe lângă cel de părinte, dar și pe înțelesul copilului.
Astfel, planificarea şi proiectarea activităţilor instructiv-educative trebuie realizată cunoscând,
respectând şi aplicând personalizat noul curriculum pentru educația timpurie, corespunzător specificului
vârstei preşcolarilor. Este nevoie de o selectare și o proiectare a conţinuturilor şi mijloacelor de realizare
cât mai variate pe domenii experienţiale, ținându-se cont ca activitățile să nu solicite alte materiale decât
cele avute la îndemâna fiecărui părinte, în propria casă. De asemenea, în elaborarea activităților trebuie
ținut cont de informațiile pe care copiii le aveau deja, fără a include noi informații care să pună în dificultate
copilul sau părintele, mizând mai mult pe aprofundarea unor cunoștințe deja dobândite de câtre preșcolari
de-a lungul anilor de grădiniță.
Așadar, un dezavantaj poate fi considerat și timpul în plus petrecut pentru cercetare, documentare,
selectare și adaptare a conținuturilor ce urmează a fi transmise celor mici.
Un avantaj pe care îl iau în considerare este timpul pe care cei mici îl petrec cu părinții lor, făcând
diverse lucruri împreună, lucruri pe care poate înainte nu le-ar fi putut face din cauza timpului limitat
împreună. Acum, părinții fiind nevoiți să își facă timp pentru a realiza activități împreună cu copiii, relația
părinte-copil se consolidează, aceștia creându-și amintiri importante și esențiale dezvoltării sănătoase a
copiilor.
Pe de altă parte, școala online, de acasă, are ca avantaj îmbunătățirea abilităților digitale ale copiilor.
Generația actuală de copii este oricum în temă cu tot ceea ce înseamnă tehnologie. Învăţarea asistată de
calculator poate reprezenta o cale de instruire eficientă. Experienţele de tip cognitiv şi de exprimare care
fac legătura dintre copii și lumea multimedia trebuie să ofere fiecărui copil aceleași șanse din punct de
vedere al dezvoltării.
Contrat acestui avantaj este dezavantajul părinților, copiilor sau chiar și al cadrelor didactice a căror
situație financiară, mediu de viață, nu permit accesul la tehnologie. Așa că, în acest caz, ce se poate face?
În mediul rural, unde copiii sunt învățați de mici cu munca în curte sau pe câmp, principala ocupație
este acest tip de muncă. Adăugând lipsa tehnologiei și a posibilității de a participa fie în cadrul activităților
desfășurate online, fie de a primi mesaje în care sunt descrise activitățile, părinții nu au altă opțiune decât
de a apela la propria creativitate, inventivitate și la resursele proprii din jurul lor pentru a lucra cu cei mici.
În Argeș, de exemplu, Inspectoratul Școlar Județean a lansat un proiect menit să achiziționeze un număr de
6.000 de tablete și SIM-uri cu acces la internet, pentru cei tot atâția copii din județ care au o situație
1015
materială precară și care nu au posibilitatea de a participa la cursurile online, solicitând donații din partea
oamenilor sau firmelor.
Astfel, învățarea online are atât avantaje și dezavantaje. Important este modul de percepție, iar părerea
mea este că ar trebui să luăm în considerare doar avantajele, valorificând timpul neprețios petrecut cu
familia, timp dat de oprirea agitației zilnice.
Bibliografie:
1. https://romania.europalibera.org/a/misiune-imposibila-educatie-cum-muti-peste-noapte-scoala-
online/30592445.html
2. http://www.elearning.ro/noile-tehnologii-pentru-educatia-prescolarilor
1016
ACTIVITATI DE INVATARE CARE CONTRIBUIE LA PROFILUL DE
FORMARE AL ABSOLVENTULUI DE INVATAMANT PRIMAR
PROF. INV PRIMAR SUTA MARIA

PROF.INV PRIMAR DASCALASU MARIANA
SC GIMN TUDOR ARGHEZI NAVODARI
Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a este construit pe baza celor opt competenţe cheie.
Competenţele cheie sunt prezentate ca fiind rezultate ale învăţării, fiind ansambluri de cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini ce urmează să fie formate elevilor, ca instrumente cultural pentru învăţarea pe parcursul
întregii vieţi.
Fiecare disciplină de studiu are responsabilitatea şi mijloacele specifice de a contribui la dezvoltarea
competenţelor din profilul de formare al absolventului.
Copiii păşesc pe o nouă treaptă a educaţiei, odată cu intrarea în clasa pregătitoare. Ei vor dobândi
anumite competenţe cheie ce se vor dezvolta pe parcursul celor cinci ani de şcolarizare. Acestea nu se
dezvoltă izolat ci prin intermediul tuturor disciplinelor de studiu, aceasta fiind o modalitate de abordare
modern, ajutând absolventul de ciclul primar să devină un cetăţean european de bază al societăţii
contemporane.
\
În realizarea unui demers didactic axat pe competenţe cheie, am ales o lecţie de Dezvoltare personală
cu titlul ,,Emoţii de bază”.
Comunicare în limba maternă: - poate fi atinsă prin citirea textului ,,Cearta anotimpurilor”. Li se
va adresa elevilor o serie de întrebări ce urmăresc verificarea înţelegerii textului şi identificarea emoţiilor
trăite de personajele din text.
Comunicare în limbi străine: - poate fi atinsă prin interpretarea unui cântec însoţit de mişcări despre
emoţii: If you are happy and you know it!
Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B): - poate fi atinsă pe
baza unor discuţii despre imagini ce ilustrează secvenţe din diferite poveşti, aşezând imaginile în dreptul
emoţiei potrivite scrisă în ,,graficul emoţiilor”.
Competenţă digitală: - poate fi atinsă cu ajutorul unei prezentări PPT despre emoţii.
A învăţa să înveţi: - evidenţierea greşelilor de exprimare şi comportare a personajelor din poveştile
cunoscute de copii ( ,,Cei trei purceluşi” ,,, Ursul păcălit de vulpe”).
Competenţe sociale şi civice:- pot fi atinse printr-un joc ,,Ce simţi dacă...” în urma cărora se
analizează diverse situaţii-problemă din viaţa cotidiană.
Spirit de iniţiativă şi anteptrenoriat: -propunerea jocului ,,Careul emoţiilor şi sentimentelor”.
Fiecare grupă trebuie să încercuiască în careu cât mai multe cuvinte ce denumesc emoţii şi sentimente. Se
citesc cuvintele găsite de fiecare grupă.
Sensibilizare şi exprimare culturală: - realizarea unei dramatizări cu scopul conştientizării/
observării emoţiilor pozitive/ emoţiilor negative.
Clasa: a III-a
Disciplina: Matematică
Competenţe specifice:
2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 10 000 sau cu fracţii cu
acelaşi numitor;
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 10 000 şi de împărţiri folosind tabla înmulțirii,
respectiv tabla împărțirii.
Activităţi de ȋnvăţare propuse, urmărind profilul de formare al elevului:
Comunicare în limba maternă:
- citirea unei poveşti despre operaţiile matematice învăţate;
- exerciţii de adunare/scădere/înmulţire/împărţire cu numere naturale;
- verbalizarea modului de rezolvare a unor exerciții.
1017
Comunicare în limbi străine:
- crearea unor postere pe teme de mediu cu mesaje într-o limbă străină;
Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B):
- efectuarea de adunări, scăderi şi înmulţiri în concentrul 0 – 1000;
- aflarea câtului unor numere mai mici decât 100, pe baza cunoştinţelor anterioare;
- descoperirea numărului necunoscut aplicând proba operaţiei corespunzătoare;
- utilizarea unui limbaj matematic adecvat, aplicând algoritmii de calcul învăţaţi, în aflarea
rezultatelor corecte pentru operaţiile propuse.
Competenţă digital:
- utilizarea calculatorului (PC) pentru a alege varianta corectă de răspuns pentru diverse exerciţii cu
operaţiile învăţate.
A învăţa să înveţi:
- explicarea unei reguli/etape/soluţii colegilor de grup, în rezolvarea unor probleme;
- identificarea celei mai potrivite soluţii pentru ȋndeplinirea unei sarcini de grup.
Competenţe sociale şi civice:
- exprimarea propriilor opinii ȋn legatură cu modul de rezolvare a unor exerciţii;
- rezolvarea unor exerciţii în cadrul grupului prin cooperare, colaborare.
Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat :
- cooperarea cu membrii grupei pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, care implică
iniţiativă şi creativitate.
Sensibilizare şi exprimare culturală :
- asocierea operaţiilor matematice învăţate cu împărăţiile celor patru împăraţi.
Clasa a II-a
Disciplina Comunicare în limba română
Tema Ce e mai ușor? De V. Osseva
În această lectură se povestește despre trei băieți care se decid să meargă în pădure pentru a culege
ciuperci și poame, dar și să prindă păsări. Se înserează și curprinși de frică decide fiecare să spună părinților
o minciună sau adevărul. Primii doi băieți vor spune câte o minciună fiind imediat descoperită, iar cel de-
al treilea spune adevărul fiind iertat.
Elevii vor fi împărțiți în patru grupe.
1. Comunicare în limba română
• Descoperirea printr-un aritmogrif a temei - adevărul
• Citirea integral, selectivă a textului
• Completarea fișei de lectură : titlul, autorul, personajele, mesajul textului, locul acțiunii
2. Comunicare în limbi străine

• Numirea în limba engleză a unor cuvinte cunoscute de ei din text : păsări, pădure, băiat, tata, mama,
mătușă
• Scurte enunțuri folosind aceste cuvinte ,,Aceasta este mama .”
3. Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii

• Compunere de probleme folosind cuvintele subliniate din texte date
• Fiecare gupă va alege câte două cuvinte dintre cele subliniate și va compune textul unei probleme,
care să se rezolve prin 2 operații.
Grupa I Pădurea este o suprafață mare de teren pe care cresc specii de arbuști, mai multe ierburi și
mușchi, fără să fie cultivate de oameni
Grupa II În zonele de câmpie și deal, cu temperaturi potrivite, sunt frecventate pădurile de foioase,
printre care se află stejarul, fagul, mesteacănul și salcâmul .
Grupa III În zonele montane, mai înalte, cresc păduri de conifere, alcătuite din brazi, molizi pini și
altele
Grupa IV Cei trei băieți au plecat în pădure să culeagă ciuperci și poame și să prindă păsări
1018
4. Competențe digitale
• Folosind aplicația google caută imagini cu plante și animale protejate de lege din pădurile și
rezervațiile noastre
5. A învăța să înveți
• Formularea de întrebări folosind metoda stelară : Cine?, Ce?, Unde? Care?
- Unde s-au dus cei trei băieți din poveste ?
- Care dintre băieți a procedat corect?
- Ce apreciezi cel mai mult la cel de-al treilea băiat ? Ce e mai ușor ?
- Cine a spus adevărul?
• Amintirea unor lecturi în care sunt prezentate fapte despre adevăr sau minciună
6. Competențe sociale și civice

• Exprimarea acordul sau dezacordul cu privire la situațiile prezentate în imagini având ca slogan
,,Ocrotiți pădurea!”
7. Spririt de inițiativă și antreprenoriat

• Realizarea colajului ,,Minunile naturii” folosind imaginile cu plantele și animalele protejate prin
lege
• Expunerea colajelor în școală.
8. Sensibilizare și exprimare culturală

• Adăugarea unor elemente (frunzulițe, flori, păsărele) compoziții plastice realizate având ca temă
,,Pădurea ”
• Participarea la anumite proiecte educaționale a lucrărilor realizate de elevi.
1019
PREDAREA ȘI ÎNVĂȚAREA ON-LINE
PROF. ÎNV. PRIMAR DINDIRI CARMEN

ȘCOALA GIMNAZIALA DEVESELU
LOCALITATEA DEVESELU, JUDEȚUL OLT
Învățarea on-line este un instrument nou, care influențează în moduri diferite procesul de
învățământ.Dezvoltarea tehnologiei informației și comunicărilor a condus la nuanțarea modului clasic de a
învăța.Putem observa că ne îndreptăm spre o anumită mișcare, rolul actual al profesorului, de intermediar
al cunoașterii, își pierde treptat din pregnanță.Învățarea este orientată către persoană.Instruirea la distanță
oferă atât avantaje, oportunități cât și limite și dificultăți în procesul de învățământ.
Astfel, activitatea on-line are limite în relaționarea cadru didactic-elev, are impact negativ asupra
învățării eficiente, întrucât o importantă latură a activității didactice față în față nu se poate face virtual.
Sprijinul pe care noi, dascălii, îl oferim în mod tradițional elevilor cu dificultăți de învățare este greu
de realizat on-line.În realitate, în mediul on-line, fiecare elev poate să reprezinte pentru noi o posibilă
situație de dificultate de învățare.
Chiar dacă dascălul își cunoaște bine elevii și știe clar cine are nevoie de sprijin/ajutor suplimentar,
acest lucru s-ar putea realiza ulterior activității de predare on-line, adică prin consiliere individuală.Este
dificil contactul cu un elev anume, căci profesorul este urmărit on-line de o clasă întreagă și fiecare elev îi
solicită atenția.
Un element important este și faptul că monitorizarea învățării în mediul on-line poate fi si dificilă,
determinată de mai mulți factori, cum ar fi:lipsa unui dialog autentic cu clasa, imposibilitatea urmăririi
notițelor elevilor, dificila administrare a probelor evaluative.
Astfel, învățarea on-line oferă dascălilor și elevilor posibilitatea să se concentreze în mai mare
măsură pe ceea ce este esențial, pe capacități și competențe, mai degrabă decât pe conținuturi și pe elemente
periferice.
Dificultățile tehnice, precum: probleme în stabilirea conexiunii on-line; probleme în activarea
camerei, a microfonului, a sunetului, dificultăți de încărcare a unor materiale didactice lipsa unui computer
suficient de performant, platformele care trebuie instalate sau care nu funcționează reprezintă și ele o
caracteristică a învățării on-line.
Să nu uităm! Elevii au acces la informația digitală, dar nu au obișnuința de a învăța în acest sens.Cei
cu rezultate școlare bune și foarte bune au o obișnuința de a învăța, obișnuință care se păstrează și în mediul
on-line.Ei sunt pregătiți să lucreze și în acest mediu, să se dezvolte, față de elevii cu rezultate medii și slabe
la învățătură.Acest lucru subliniază lipsa obișnuinței elevilor de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, pentru
că elevii cu rezultate mai puțin bune la învățătură deși au acces la tehnologie, nu o folosesc în scopul
învățării.
Prin educația ,,la distanță” mai degrabă se poate orienta procesul de auto-învățare la elevi; se pot
discuta consemne de lucru pentru acasă, se pot administra testări decât să se realizeze predarea, în
adevăratul sens al cuvântului, a unor cunoștințe inedite, de procesare sau aplicare a teoriei în raport cu
practica, etc.
De menționat este și faptul că învățământul on-line poate exclude categorii de elevi, cum ar fi: copiii
cu nevoi speciale, cu dificultăți de învățare, neșcolarizași, abandonați, etc.
Clasa virtuală nu va putea niciodată înlocui clasa reală, poate cel mult o va completa.
Pe viitor, pregătirea dascălilor trebuie orientată nu numai spre conținuturile de învățare ci și spre
noile tehnologii, în perspectiva integrării acestora în procesul de învățare.
Din punctul meu de vedere, consider că există și o:
LATURĂ POZITIVĂ A ÎNVĂȚĂRII ON-LINE, definită de următoarele aspecte:
-confortul a crescut, fiind într-un spațiu personal, atât elevul cât și profesorul;
-nu mai există gălăgie la nivel de management al clasei;
-dinamica se schimbă, iar părinții pot asigura cadrul potrivit pentru învățare;
-copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se trezească de dimineață, se reduce gradul de
oboseală;
1020
-părinții pot monitoriza mult mai îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii;
-faptul că un profesor este înregistrat, că poate fi auzit de orice persoană( nu doar de elevii săi) îl
determină să construiască un discurs corect, coerent, de fiecare dată în comunicarea on-line cu elevii săi;
-adaptarea la predarea on-line încurajează profesorii să colaboreze între ei, împărtășindu-și
materialele și practicile pedagogice mult mai ușor și la distanțe diferite.
PĂREREA MEA este că acum vorbim despre o școală care trebuie să rămână un reper de siguranță,
vorbim despre profesori creativi, bucuroși de întâlnirea inedită, mediată digital cu elevii, întâlnire care
inspiră încredere și protecție.
Copiii sunt cei care trebuie să-și mențină bucuria de a învăța în orice context, încât să nu se simtă
abandonați de adulții din jurul lor.
Învățarea există și în on-line, iar pentru școli, pentru profesori, pentru părinți și elevi înseamnă doar
noi deschideri, ferestre spre EDUCAȚIE.
Învățarea ON-LINE, cred că o putem numi învățarea prietenoasă de acasă!
1021
ȘCOALA DE ACASĂ
DINU GEORGETA, G.P.P. ROSTOGOL, CĂLĂRAȘI
,,Copilăria este șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei și la care omenirea
aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de
perfecțiune.,, – Francesco Orestano
Școala online, o metodă nouă, o nouă provocare atât pentru educatori, cât și pentru copii și părinți. Totodată
este o provocare și pentru găsirea de soluții care să le ofere o valoare educațională reală copiilor și sprijin părinților.
Din interacțiunea cu părinții, am aflat că tuturor copiilor le-a fost dor de educatori, de colegii cu care se jucau, de
mâncarea de la grădiniță. Activitățile cu copiii s-au desfășurat, de asemenea, pe o platformă pentru grădinițe, unde
am postat materiale de lucru: filme realizate de educatoare, povești, sugestii de lectură, teatru de păpuși, cântece,
poezii, fișe matematice, activități practice, experimente, tutoriale, etc. La începutul perioadei, în primele zile, vestea
că nu vor merge la grădiniță, pentru unii copii a fost o bucurie, iar pentru alții neliniște, că nu se mai pot întâlni cu
prietenii dragi. Aceste schimbări au adus în timp la plictiseala sau nemulțumirea celor mici, a căror libertate de
mișcare a fost limitată.
Grădinița online aparent ușor de realizat, a necesitat organizarea activităților de așa manieră să fie antrenante,
distractive, plăcute copiilor, dar și la îndemâna părinților. Este ușor pentru copii și adulți să cadă în capcana
navigatului pe internet și a timpului petrecut în fața calculatorului, deși pare relaxanta, această activitate nu este de
folos copiilor pe termen lung. În perioada martie, iunie, am propus activități care au fost la latitudinea părinților și la
alegerea copiilor, dacă manifestă interes și disponibilitate pentru activități. Am adaptat teme accesibile copiilor, dar
abordabile pentru părinți. Relația educator – părinți a fost destul de strânsă, în măsura timpului disponibil al părinților.
La activitățile de dezvoltarea limbajului am folosit povești audio, video, poezii, fișe simple pe care le puteau desena
atât părinții cât și copiii.
La activitățile matematice, pentru a nu obosi copiii cu filme video, am încercat ca activitatățile să fie
desfăşurate prin joc cu material individual, jucării la îndemâna copiilor, fișe realizate de educatoare, pe care le-au
desenat părinții, sau chiar copiii, urmărind obiectivele din programă, specifice vârstei de 4-5 ani: să asocieze
cantitatea la număr şi numărul la cantitate, formare de mulțimi, recunoașterea formelor geometrice a unor obiecte din
casă, formare de perechi, să acţioneze cu obiectele aşezându-le în diferite poziţii în spaţiu, să numere conştient în
limitele 1–5, crescător şi descrescător; etc. De asemenea pentru activitățile de cunoașterea mediului, copiii au vizionat
filme explicite despre temele propuse: flori, păsări călătoare, legume timpurii, meserii, povești si au lucrat pe fișe. La
activitățile artistice, copiii au primit cântece video și textul, iar la activitățile plastice, teme plăcute, explicate pe etape,
cu imagini corespunzătoare. Copiii au lucrat temele cu atenție, și responsabilitate, au realizat atât desene, picturi, cât
și modelaje. La domeniul om și societate copiii au realizat lucrări precum: insecte, flori, păsări călătoare. Multe din
activități s-au desfășurat interdisciplinar, matematică- construcții, matematică - modelaj sau matematică - activitate
practică. Grădinița de acasă a avut și alte teme ca: expoziție cu jucării, librăria cu cărțile preferate, prezintă o jucărie,
privește natura prin geam, învață să te închei la nasturi, gătește desertul preferat, realizează o pușculiță dintr-un obiect
reciclabil., etc.
,,Școala altfel s-a realizat în 5 activități. Pentru ziua culturală -,, În lumea poveștilor”, copiii au vizionat povești
îndrăgite de ei, spectacole de teatru de păpuși ,,, Iedul cu trei capre, au ascultat o poveste citită de părinți, la alegerea
acestora, au realizat puzzle-uri cu povestea preferată. Tot prin povești, copii învață la nivel inconștient care sunt
emoțiile noastre, care sunt trăirile personale, de unde pornesc și ce anume le declanșează. Ziua atelier, cu tema ,,Copiii
au talent!”, micuții au realizat teme prin diferite tehnici: desene, colaje, picturi, reprezentând felicitări pentru cei
dragi, tablouri pentru prietenul apropiat, măști, coronițe pentru carnaval. Desenând și pictând, copiii își vor dezvolta
creativitatea și își vor îmbunătăți abilitățile fizice, cognitive și emoționale. Arta este cu atât mai importantă în primii
ani de viață ai copiilor. Activitățile artistice în copilăria timpurie dezvoltă capacitatea mentală a copiilor, ajutându-i
să învețe mai repede și mai eficient. Ziua educativă, cu tema ,,Vreau să descopăr!”, a fost plină de curiozități, astfel,
experimente ca ,,Porumbul săltăreț, Nuferi plutitori, Curcubeul culorilor, Fasolea încolțește, au stârnit curiozitatea și
bucuria copiilor, exprimându-și dorința de a observa și alte transformări. Descifrarea tainelor științei prin experimente
științifice contribuie la dezvoltarea capacității de învățare la preșcolari, precum și la dezvoltarea lor mentală optimă.
Micile încercări de a înțelege cum funcționează elementele mediului înconjurător hrănesc interesul și curiozitatea
copiilor de a cunoaște, precum și spiritul lor competitiv în descoperirea de lucruri noi. Copiii au efectuat experimente
științifice, activități de tip outdoor, activități de explorare a mediului înconjurător.
Ziua voluntariatului, se pare că este una din activitățile preferate ale copiilor, aceștia ingrijind animale precum,
câini, găini, porumbei, dar și alte activități ca: udatul florilor, al copacilor, culegerea căpșunilor. Aceste activități le-
a dezvoltat dorința de a face bine fără să primească ceva în schimbul muncii depuse, le-a crescut încrederea în sine
1022
simțindu-se utili. Ziua sportivă cu tema ,,Joc, mișcare și un pic de soare!”, copiii au dansat cu frații, s-au distrat în
aer liber, sărind, alergând, mergând cu bicicleta, trotineta, etc.
Prin mișcare copiii își dezvoltă aptitudinile fizice, iar toate tipurile de joc desfășurate în aer liber au drept
scop, pe lângă călirea organismului și întărirea sănătății, crearea unei bune dispoziții.
Nimic nu poate fi mai plăcut pentru copii, decât să își petreacă timpul în parc sau în fața casei împreună cu
familia. In plus, există anumite jocuri și exerciții ideale pentru a-și petrece timpul în aer liber alături de părinți și frați.
Activitatea online are și avantaje, dar și dezavantaje.
Putem vorbi de unele avantaje privind educația de acasă: educația de acasă implică anumite libertăți. Copiii
pot alege ce vor să învețe, cât vor, când vor. Noțiunile de bază sunt necesare, dar nu vor fi impuse de la o vârstă
anume, ci când se simte pregătit copilul. Familia își poate educa copilul conform propriilor convingeri și valori, într-
un mediu care nu intră în contradicție cu acestea.
Educația de acasă are și dezavantaje. Parinții sunt plecați de dimineața pâna seara la serviciu, așa că mulți
copii stau cu bunicii, aceștia implicându-se mai puțin în realizarea temelor cu copiii. O altă problemă ar fi cea a lipsei
socializării, a dinamismuli activităților în echipă. Copiii la grădiniță își pot face prieteni, iar experiențele prin care
trec îi formează ca indivizi și îi apropie .Acasă toate acestea lipsesc. Această perioadă petrecută acasă, a fost cu
neliniște, bucurie, îngrijorare, tristețe, dar și cu speranța că totul va fi bine!
,,Copilăria este șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei și la care omenirea aleargă fără
încetare să-și potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune. ” – Francesco
Orestano
Bibliografie:
1. Barbu, H., Popescu, E., Şerban, F., Activităţi de joc şi recreativ distractive, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1993
2. Curriculum pentru educație timpurie a copiilor de la 3-6/7 ani, MECT, 2008;
3. 365 de super experimente stiintifice cu materiale uzuale Autori: Judy Breckenridge, Muriel Mandell,
Anthony D. Fredericks, Louis V. Loesching
1023
IMPORTANȚA ACTIVITAȚILOR ON-LINE LA ORA DE LIMBA
FRANCEZA. RESURSE UTILIZATE.
AUTOR: DINU LIVIA CONSTANTINA

PROFESOR LIMBA FRANCEZA
COLEGIUL NATIONAL „GRIGORE MOISIL”, URZICENI, IALOMITA
Elevii pe care îi formăm trăiesc într-o societate care nu mai este aceeaşi în care ne-am dezvoltat
personalitatea majoritatea dintre noi.
Dacă noi am început să lucrăm cu calculatorul la o anumită vârstă, acum majoritatea elevilor se nasc
cu calculatorul/laptopul în casă, îl folosesc de la vârste fragede când pot să asimileze cunoştinţe în mod
natural, fără să conştientizeze greutatea celor învăţate.
În acelaşi timp, este necesar ca noi, profesorii, să avem aceeaşi deschidere către societatea
informaţională în care producerea de informaţie şi folosirea ei în cele mai neaşteptate moduri constituie o
provocare pentru toţi.
Astfel, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor sunt instrumente de bază, iar această societate
informaţională devine una reală. Adaptarea presupune schimbarea modului de gândire pentru a ne adapta
la noile cerinţe.
Astfel, fiecare profesor trebuie să facă predarea cât mai pe înţelesul tinerei generaţii, cât mai atractivă
şi mai apropiată de practică, de aplicarea teoriei în practică. Generaţia de tineri din ziua de astăzi este mult
mai pragmatică şi orientată către concret şi, în acest mod, fiecare dintre noi suntem datori să îi conştientizăm
de necesitatea învăţării şi a descoperirii de aplicaţii în viaţa de zi cu zi a noţiunilor teoretice aplicate. Şi nu
putem face aceste lucruri fără o pregătire substanţială a noastră în a preda într-un limbaj cunoscut de ei şi
folosit zilnic.
Comunicarea prin intermediul calculatorului între cadre didactice și nu numai, împărtăşirea
experienţelor trăite la clasă sau în afara ei constituie o bază a tot ce se doreşte a se dezvolta de acum înainte.
Astfel, comunicînd, se prezintă toate informaţiile necesare pentru elevi, părinţi, profesori constituind
cea mai bună carte de vizită pentru unitatea şcolară; transparenţa activităţilor derulate în şcoală face să
crească încrederea tuturor actorilor relevanţi cu care colaborează şcoala. Şi toate acestea prin intermediul
folosirii noilor tehnologii pentru dezvoltarea interfeţei de comunicare cu mediul extern şcolii.
Prin posibilitatea elevilor de a interacţiona folosind noile tehnologii se asigură o integrare a noţiunilor
predate, iar prin intermediul softurilor educaţionale se permite crearea de modele şi exemple ale ideilor
predate, lăsând posibilitatea elevilor de a experimenta singuri noţiunile teoretice.
Prin intermediul internetului şi elevii, dar şi profesorii pot fi în permanenţă în contact cu noile
descoperiri în domeniu, iar comunicarea nestingherită la nivel mondial face să nu mai existe graniţe între
diversele culturi din toată lumea.
În învățarea unei limbi străine, elevul este mai mulțumit că poate să comunice în limba respectivă,
decât dacă își însușește un accent sau o pronunție perfectă. Interacțiunea cu alți elevi și chiar cu profesorul
lor, în clasă ori pe web, crește motivația, oferă încredere în capacitățile proprii și dezvoltă competențele
orale și scrise. Sarcinile de lucru trebuie să fie adaptate nivelului de competențe și nevoilor elevilor, variate
și situate în contexte reale de comunicare.
Folosirea anumitor platforme, specifice disciplinei limba franceză, precum:
-Bonjour du Monde;
-Le Point du FLE;
-Podcastfrancaisfacile.com;
-TV5 Monde;
-Fr.islcollective.com
și implicarea elevilor în proiecte de colaborare online, aduc o notă de inovație actului educațional.
Elevii sunt mai motivați și se implică mai mult și mai bine în formarea lor, participând la diferite proiecte
cu colegii lor. Aceste platforme oferă facilități cu privire la colaborare, transfer de informații între elevi,
posibilitatea de discuții în grup.
1024
Astfel, Internetul este o resursă inepuizabilă de material didactic care facilitează învățarea limbii
franceze. Utilizarea Internetului în ora de limbă franceză nu înseamnă să citești efectiv, ci să audiezi muzică,
să interacționezi cu alte persoane sau să te joci online. Trebuie respectate anumite reguli: să lucrezi cele
patru competențe (citit, scris, ascultat, vorbit), să integrezi Internetul într-un ansamblu de activități de
învățare care dezvoltă cunoștințe și competențe lingvistice, sociolingvistice, discursive, referențiale și
socioculturale, să adaptezi sarcinile de lucru la nivelul elevilor, să favorizezi comunicarea între elevi, să
verifici calitatea informației, să prevezi sarcini de lucru suplimentare pentru elevii rapizi.
Valorizarea media ca suporturi pedagogice permite profesorilor de limbă franceză să îmbine
metodele tradiționale cu cele moderne, trezind dorința elevilor de a învăța. Media aduce un progres
pedagogic în învățarea limbii franceze. Mass-media este principalul furnizor de documente autentice, ceea
ce favorizează accesul la actualitate. Suporturile media își găsesc cu succes locul în predarea și învățarea
limbii franceze, ajutându-i pe elevi să-și dezvolte competențele necesare pentru a vorbi această limbă.
Bibliografie:
1. Besse, Henri et Moirand, Sophie, Audio-visuel et enseignement du Français, Langue française,
Larousse, 1999.
2. Cadre Européen Commun de Référence pour les langues: apprendre, enseigner, évaluer,
Division des langues vivantes, Strasbourg, 2000, Editions Didier, 2001.
3. Kit pédagogique pour une utilisation de documents audiovisuels dans les cours de français,
TV5Monde, RFI, Le ministère des Affaires étrangères et européennes, CLEMI, 2010.
4. www.tv5.org/TV5Site/7-jours
1025
INVATAREA TRADITIONALA VS. INVATAREA ONLINE:
DIFERENTE, AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR DÎRDALĂ IONELA NICOLETA

GRĂDINIȚA CU PP. NR. 16 FOCȘANI, VRANCEA
„Orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea mai multor factori şi, din acest punct de vedere,
educaţia va rămâne mereu o artă: arta de a adapta, la o situaţie precisă, indicaţiile generale date de cărţile
de metodologie.” Gaston Mialaret
Pentru a atinge un nivel optim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent
pe felul cum se desfăşoară aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. In zilele
noastre cursurile / formările online au devenit extrem de populare, deoarece tot mai multe institute și
companii oferă cursuri online. Cu toate acestea, în ciuda popularității educației online, grupuri vaste de
oameni resping astfel de metode, în mare parte datorită conceptiei greșite. In acelasi timp, in ciuda
popularității în creștere a cursurilor online, formarea tradițională (în clasă) se luptă si încearcă să adopte
mijloace mai noi de a menține interesul cursanților. Există întotdeauna două fețe ale unei monede. Pentru
unii indivizi, formarea on-line este mai potrivită, in timp ce pentru alții formarea în clas este metoda
preferată.
Mai mult de jumătate din această perioadăa trecut. Ce am învățat din ea? Ce ne-a plăcut la școala
online și ce nu? O parte dintre noi s-au simțit ca în vacanță. Ei și-au lăsat probabil teancul de teme adunat
pe ultima sută de metri. Alții au profitat de perioadă ca să recupereze aspectele de care nu au avut timp. Și,
probabil cei mai puțini, și-au format un program de lucru zilnic pentru a ține pasul cu materia. Și acum,
pentru prima dată, e-learning-ul are șansa de a crea impact. Este așa, pentru că nu ne mai întrebăm dacă
predarea on-line este mai bună decât metodele tradiționale. Nici măcar nu te mai gândești dacă cele două
diferă. Chestia este că aceasta poate fi singura opțiune pentru mulți dintre noi, cel puțin pentru un timp. Și
trebuie să umpleți cumva acest timp pentru a supraviețui ca educator.
Școala online îți dă prilejul să explorezi noi moduri de învățare. Folosirea mijloacelor TIC sprijină
dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii și în același timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de
informaţia disponibilă. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora si redacta pe
calculator planuri de lectii, schite, desene, scheme, fise de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste
materiale, stocate sub forma de fișiere, pot fi periodic actualizate
Fiecare are posibilitatea de a găsi argumente pentru a-și susține propriile idei, păreri, opinii.
cunoașterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoștințe într-o perioada mult mai scurtă, dacât
prin modalități care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Metodologia clasică (predare – învățare – verificare) poate fi înlocuită cu mijloace mai atractive. În
acest răstimp am descoperit învățarea dintr-o altă perspectivă. Indiferent de cum ne-am organizat viața în
aceste săptămâni, cu toții am rămas cu anumite impresii legate de școala online. Școala online aduce cu
sine un avantaj din acest punct de vedere. Astfel, poți învăța în liniștea și confortul casei tale
Așadar, învățarea online deschide multe ferestre spre stilul de învățare al copilului, preferințele lui,
bineînțeles punctele lui slabe, educatorul putând, astfel, crea o experiență personalizată pentru fiecare în
parte. Se vor vedea rezultate imediat!
Odata ajuns in clasa, copilul este nevoit sa se detaseze de individualitatea sa si sa devina unul dintre
elevi. La orice materie se cer aceleasi raspunsuri, aceleasi idei,
Educatia de acasa implica anumite libertati. Copiii pot alege ce vor sa invete, cat vor, cand vor.
Notiunile de baza sunt necesare, dar nu vor fi impuse de la o varsta anume, ci cand se simte pregatit. In
ceea ce priveste scolarizarea de acasa, de obicei, dezavantajele sunt reprezentate prin costuri, fie ele de
timp, de bani, de emotii.
primul rand, trebuie sa stii care este programa scolara. Ce anume li se cere copiilor sa invete? Trebuie sa iti
faci loc in programul tau pentru a invata si tu, la randul tau.
1026
Nu putem schimba lumea într-o săptămână sau o lună, dar merită să facem niște pași acum sau cel
puțin să ne gândim la ei și d eaici recomaarea: de a avea un plan B, începeți să învățați noi tehnologii de
acum. încercați mai multe aplicații și platforme, inclusiv metodologii și manuale de învățare la distanță.
Misiunea profesională este de a elimina barierele tehnologice care îi împiedică pe cei care au ambiția de a-
i învăța pe alții să sprijine crearea unei societăți care folosește în mod conștient și eficient instrumentele din
jurul nostru.
O alta problema ar fi cea a socializarii. Ai putea sa ma contrazic – exista o multime de centre si
cluburi de activitati, unde copiii isi pot face prieteni. Corect, insa, la scoala, elevii stau mai mult de o
ora/doua impreuna. Experientele prin care trec ii formeaza ca indivizi si ii apropie.
De asemenea, daca ai un copil mai timid, nu este o decizie buna sa il retii acasa deoarece, in viitor, ii
va fi greu sa se integreze in vreo colectivitate. Educația acasă conferă șansa unui învățământ personalizat
iar părintele poate să contribuie decisiv la aprofundarea de către copil a unor domenii vocaționale.Odată
adaugată în orar rutina de bază a familiei și activitățile mai puțin flexibile, următorul pas este alocarea
constantă a unui timp pentru planificarea învățării de acasă.
Cel mai mare dar pe care poți să îl faci copilului tău este timpul tău, bucuria de a petrece împreună
cu el, de la nivelul înțelegerii lui, experiența cunoașterii. Este o șansă să îți cunoști copilul mai bine în
creșterea lui, să îi fii pedagog și să îi oferi merinde pentru termen lung.
BIBLIOGRAFIE:
• Albulescu, I; Albulescu, Mirela, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom,
Iaşi, 2000;
• Moise, C, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi, 1996;
• Bernat, Simona,, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2003.
1027
ȘCOALA ONLINE – AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
ÎNV. DOBIRCIANU CATALINA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SAT VALENI
Starea de urgență a provocat un experiment social în domeniul educației. Forțați să rămână aproape
trei luni închiși în casă, copiii și profesorii s-au mutat în mediul online și au învățat să folosească platformele
digitale pentru a comunica și a-și face lecțiile. Zoom, Microsoft Teams, Google Classroom, WhatsApp sau
Skype au fost mediile cele mai utilizate pentru comunicarea între elevi și profesori.
Consider că această metodă de a se preda online este bună doar în ideea de a menține legătura cu
elevii și de a încerca o consolidare a materiei predate în această perioadă. Nu cred însă că toți elevii vor
reuși să primească note online, chiar dacă, recent, prin ordin de ministru, școala online a devenit obligatorie,
iar ca atare se pot bune și note. Elevii nu vor putea avea acces la o educație de calitate în online pentru că
foarte mulți nici nu participă din cauza dispozitivelor pe care nu le au, a Internetului, a lipsei de preocupare,
a situației materiale. Toate sunt o barieră în calea lor, cu toate că ei, micuții, au disponibilitate și deschidere.
Orele online sunt mai grele, necesită mai mult timp până ți le pregătești și trebuie să ai mai multe soluții de
rezervă în cazul în care ceva nu merge. Nu toți reușesc să se conecteze constant.
Mai mult, copiii cu cerințe educative speciale nu s-au conectat niciodată la clasele online. Pentru ei,
Programa este concepută altfel, totul se rezumă la lucruri extrem de simple, dar se urmărește să se vadă
un mic progres. Ei nu au participat in online niciodată, dar asta nu înseamnă că nu au primit separat de
lucru.
întrebările din partea copiilor trebuie să fie atent să nu se creeze haos.
Orele online sunt mai grele, necesită mai mult timp până ți le pregătești și trebuie să ai mai multe
soluții de rezervă în cazul în care ceva nu merge. Explicațiile nu ajung în aceeași măsură la toți. După ce
au loc anumite explicații, intervin toate întrebările lor. Și chiar dacă am stabilit niște mici reguli pentru
buna funcționare a claselor online, de pildă, trebuie să apese butonul de ridicat mânuța din aplicație, să
nu vorbească toți odată, ei sunt spontani, vorbesc unii peste alții, alții nu îndrăznesc să vorbească deloc,
alții nu își deschid nici camerele. Există și această mică problemă.
Un avantaj ar fi acela că, unii copii, mai timorați la clasă și care participau mai puțin la ore, sunt mult
mai spontani și mai motivați în mediul online.
Copilul de azi nu mai este cel care a fost ieri, nu mai este încântat doar de cretă, tablă, creion, el
vrea să se miște și să afle noutăți, să descopere singur.
Pentru conținutul digital al orelor, este foarte importantă și deschiderea colegilor de breaslă, care pot
împărtăși anumite lecții văzute sau la care elevii au reacționat foarte bine.
Dacă raportul dintre învățarea online și cea tradițională va fi unul rațional, dacă programele școlare
vor fi gândite astfel încât să răspundă nevoilor reale ale elevilor dar și ale societății în general, dacă
programele școlare vor fi astfel întocmite încât să fie instrumente eficiente pentru cadrele didactice, dacă
statul va face investiții masive în învățământ, ar putea să conducă la creșterea nivelului intelectual și
profesional al elevilor. Deci, învățarea online dă randament îmbinată cu cea tradițională.
1028
ȘCOALA ONLINE -PROVOCARE ȘI INOVAȚIE ÎN EDUCAȚIE
DOBRE ANA AMALIA

COLEGIUL TEHNIC MOTRU, JUDETUL GORJ
Anul 2020 marchează un alt nivel la globaliozării educaționale, școala online impusă, tuturor de criza
sanitară mondială. Trăim intr-un mileniu al transformărilor, conviețuim într-un veac al controverselor
provocate de greșelile istoriei, acele greșeli din care unii nu au învățat nimic. Suntem cetățeni egali ai lumii
noastre, dar trăim într-o societate a diversității etnico culturale și socio-politice ce luptă cu schimbările
climatice, crize santitare, economice și politico-militare. Este o perioada în care copiii și mai ales
adolescenții trebuie să învețe de timpuriu lecția responsabilității civice și arta oratoriei motivaționale.
Pandemia și consecințele ei ne-au aratat ceea ce este prețios în viață, valoarea reală a timpului,
fragilitatea sistemelor sanitare ce se pot prăbuși precum castelele de nisip și vulnerabilitatea sistemelor
educaționale desprinse brusc din „modulul “tradițional ce conferea un confort emoțional, intimitate și o
implicare a tuturor participanților la actul educațional.
Școala exclusiv online a început într-un mod sistematic metodico- științific gândit pentru a câștiga
timp, pentru a nu lăsa lacune în educația elevilor și pentru a le respecta dreptul la educație. Dar toți
participanții activi la actul de predare-învățare –evaluare online, adică elevii și profesorii, au început timid,
puțin confuz în acest pionerat educațional . Tuturor le-a lipsit comunicarea directă, intimitatea oferită de
educația clasică și mai ales socializarea reală, în forma ei cea mai frumoasă. Tehnologia a ajutat însă mulți
elevi introvertiți să-și găsească acum mentori printre dascălii lor, sistemul le-a permis si comunicarea
privată cu aceștia, analiza unor aptitudini, competențe și anxietăți fără timididatea indusă de socializarea
directă, în cadrul instituționalizat tradițional.
Mijloacele de comunicare diverse precum telefon, WhatsApp, platforme, grupuri pe site-uri de
socializare, e-mail etc au asigurat cadrul educațional necesar continuării procesului de predare-învățare-
evaluare . Astfel, metoda de lucru și mijloacele tehnologice alese au ținut cont de resurse educaționale ale
tuturor, de deciziile fiecărei instituții școlare, de analiza directă a cadrelor didactice. Nu a fost ușor pentru
elevii din medii defavorizate și pentru dascălii lor, dar s-au gasit resurse educaționale și uneori materiale
pentru a mergi toți mai departe. Unii dascăli au văzut în educația online o provocare interesantă care i-a
stimulat, i-a ajutat să lucreze eficient și chiar să performeze în ceea ce privește metodica predării în sistem
online.
Elevii au găsit în școala online posibilitatea de a ieși în evidență prin pariciparea activă la actul
educațional. Astfel, metodele clasice s-au îmbinat cu cele moderne. Portofoliul elevilor, studiul de caz,
referatele, fișele de lucru, testele săptămânale etc au devenit o normalitate. Vizionarea unor documentare,
filme educaționale, filme istorice oferite de tehnologia modernă au schimbat structura tradițională a lecției.
Prezentarea și analiza materialului istoric, lecția clasică și resursele oferite de tehnologie menționate
mai sus, au transformat școala online într-o interesantă provocare pentru toți. Evaluarea săptămânală, sub
diverse forme, a devenit o normalitate pentru toți, fără presiunea calificativelor din cadrul educației
instituționalizate clasice. Elevii au avut diverse modalități de a arăta că au înțeles lecția, capitolul/domeniu
și posibilitatea de a li se explica în mod direct și privat unde au greșit și cum să rezolve corect cerințele.
Implicarea directă a părinților a fost o noutate pentru toți, unii s-au bucurat de deschiderea spre
comunicare, alții au considerat că li s-a atribuit părinților o „pălărie” mai mare decât pot purta în acest
context. Ca dascăl de istorie și părinte cred sincer că adevărul este undeva la mijloc, implicarea părinților
este necesară, însă consultarea lor în privința notelor finale acordate elevilor nu este benefică. Există o
limită, o linie subțire în orice domeniu care trebuie respectată. Este oare normal ca un parinte să spună unui
medic ce tratament să-i aplice copilului său?Categoric nu!La fel și în domeniul educațional, evaluarea o fac
cei care au legal această competență.
Școala online mi-a dezvoltat metodele și tehnicile de predare și evaluare, m-a ajutat să învăț multe
despre resursele tehnologice, platforme online și chiar să elaborez propriile auxiliare. Pentru fiecare dascăl,
părinte sau elev, școala online a fost lecție despre necesitatea de a avea mereu mai multe opțiuni în tot ce
facem, de a învăța mai multe despre noi, de a ne cunoaște și comunica fără barierele impuse de un cadru
instituțional oficial. Școala online ne-am învățat lecția modestiei și responsabilității civice, ne-a ajuat să
redescoperim motivația alegerii meseriei de dascăl, altruismul și importanța implicării sociale.
1029
EDUCAȚIA FĂRĂ FONTIERE
PROF. ÎNV. PRIMAR DOBRE AURELIA-GEORGETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ, COM. MĂGURELE
contacte sociale și experiențe de viață (socializarea primară sau socializarea de bază), și continuă de-a
lungul vieții omului, odată cu dobândirea unor statusuri și roluri succesive (socializare continuă sau
secundară).
În familie, copilul își însușește limbajul. Volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea exprimării
depinde de modelele oferite de părinți, de felul în care aceștia interacționează și îi solicită pe copii. În
familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politețea, cinstea,
sinceritatea, ordinea, răbdarea etc. În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai mult, părinții
oferind copilului exemple de comportamente în diferite contexte. De la părinți, cei mici vor învăța să
aprecieze ce e bine și ce e rău, ce e drept și ce e nedrept, ce e frumos și ce e urât în comportamente. Aceste
noțiuni îl ajută pe copil să se orienteze în evaluarea comportamentului său și a celor din jur. Tot în sens
moral, familia îl îndrumă să fie sociabil, tolerant, să colaboreze, să fie un bun coleg și prieten.
Educația din familie a copilului se va continua cu cea din grădiniță. Uneori, între cele două medii
educative, există diferențe majore de reguli, valori, cultură etc. În această situație, copilul este supus
adaptărilor și readaptărilor repetate, care îl marchează profund: se instalează o stare de confuzie internă,
copilul neștiind ce reguli să-și asume, care valori sunt acceptate social. La intrarea în grădiniță, părinții sunt
cei care dețin toate informațiile legate de copil: stare de sănătate, obiceiuri alimentare, particularități de
învățare, mod de comportare, probleme în dezvoltare etc. În același timp, grădinița, ca prima instituție care
se conduce după principii și metode științifice, deține mijloace specifice pentru valorificarea potențialului
fizic și psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în parteneriat a informațiilor deținute de părinți cu cele ale
grădiniței trebuie să fie în beneficiul copilului.
Termenul de parteneriat presupune realizarea unei alianțe pentru atingerea unor obiective comune.
Pentru ca parteneriatul să funcționeze este nevoie de respect, încredere reciprocă, consens cu privire la
scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și
responsabilităților. Obiectivul comun este, în cazul parteneriatului familie–grădiniță, dezvoltarea globală a
copilului în raport cu particularitățile sale individuale. El se poate realiza doar printr-o mișcare de apropiere
în dublu sens, în vederea unei suficiente cunoașteri de ambele părți.
Colaborarea cu școala este foarte importantă întrucât în această instituție va continua educația
copilului. Parteneriatul dintre cele două – școală și grădiniță – are ca scop primordial identificarea celor
mai eficiente căi de adaptare a copiilor la noul mediu educativ. Parteneriatul se poate concretiza prin
schimburi de experiență între învățători și educatori (lecții deschise, mese rotunde, ateliere de lucru etc.),
activități comune la care să participe copiii și părinții (vizite la școală, proiecte educaționale).
Colaborarea cu Biserica înlesnește promovarea valorilor moral-religioase care sunt importante în
educația morală și comunitară a copilului. Aceasta colaborare este foarte importantă în special în
comunitățile multietnice, în care oamenii aparțin diferitelor culte religioase. Copiii trebuie să învețe că,
indiferent de religie, toți suntem egali și avem aceleași drepturi. Colaborarea cu Poliția ajută în educația
preventivă și cultivarea comportamentelor prosociale. Această colaborare se poate concretiza în activități
de informarea a copiilor asupra unor reguli care trebuie respectate astfel încât viața și siguranța lor să nu
fie pusă în pericol. Colaborarea cu Primăria este esențială întrucât această instituție se implică în
dezvoltarea și întreținerea bazei materiale a grădiniței, dar și în derularea și sprijinirea unor acțiuni sau
1030
proiecte educative. Primăria, în colaborare cu Inspectoratele Școlare Județene și cu alte instituții, poate să
inițieze programe care vin în sprijinul îmbunătățirii activității educative din grădiniță și școală.
O bună colaborare şi comunicare între familie şi grădiniţă este necesară, dar nu este suficientă pentru buna
dezvoltare a copilului în acest mediu. Este nevoie ca această colaborare să se poarte în jurul nevoii pe care o are
copilul de a fi în societate.
BIBLIOGRAFIE
- Ecaterina Adina Vrasmas, Consilierea şi educaţia părinţilor, Bucureşti, Editura „Aramis”, 2002;
- Vasile Fetescu, Familia şi atitudinea copilului faţă de învăţătură în revista Învăţământul primar, nr.2,
1992;
- Ion Drăgan, Unde, cum şi de ce greşesc unii părinţi, în Almanahul părinţilor, Bucureşti, 1983;
1031
ȘCOALA DE ACASĂ!
DOBRISAN VIORICA DANIELA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 6
BUZĂU
care se poate extinde pe o periodănedeterminată, profesorii din România sunt acum provocați să se
adapteze rapid situației și să transmită un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de
școală și cu instrumente online accesibile tuturor, dar mai ales cu multă determinare.
Pentru reușita acestei situații fără precedent, conducerea fiecărei școli trebuie să coordoneze
instantă organizate în prealabil.
profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele
vor putea fi organizate online, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare. Succesul unui astfel
de demers ține întâi de toate de măiestria cadrului didactic în a alege cu foarte mare atentie
conținuturile și modul de transmitere.În aceste condiții, volumul de muncă pentru cadrul didactic este
mult mai mare, deoarece trebuie să gasească modalități de compensare a inconveniențelor transpunerii
în acest cadru nou a activităților didactice, trebuie să regândească noi situații de învățare, să pună
accent pe calitate și progres scolar autentic și să-i atragă pe copii.
Profesorii experimentează cu metode diverse pentru a reuși să le atragă atenția elevilor și de a-i
implica, dar succesul depinde, pe lângă aplicațiile folosite, de interacțiunea pe care o aveau deja în mediul
offline.
Mulți dintre profesori privesc această criză ca pe o oportunitate de a deprinde abilități noi, de
a învăța mai multe despre ei și despre elevilor. Majoritatea respondenților simt că au o responsabilitate de
fi alături de elevii lor și de a-i ghida prin această perioadă.
Totuși această metodă de a preda clasele online este bună doar în ideea de a menține legătura cu elevii
și de a încerca o consolidare a materiei predate în această perioadă în care școala este închisă. Școala are
nevoie de schimbare și de adaptare la meseriile viitorului, iar schimbarea trebuie să înceapă acum, profesorii
și elevii fiind primii care trebuie să se schimbe și să se adapteze. Experimentele pe care le traversează
sistemul de educație românesc în timpul acestei crize ar trebui să ne ajute să construim un sistem hibrid:
on-line și off-line.
1032
ȘCOALA DE ACASA ȘI INVAȚAREA ON-LINE
PROF. GICUȚA DOCHIOIU

ȘCOALA GIMNAZIALA “DUILIU ZAMFIRESCU” -FOCȘANI
Orice proiect de educație la distanță este un demers pedagogic ce presupune schimbări de strategii
comunicaționale și redimensionări de conținut ale materiei ce trebuie predată.
În acest context, de educație atipică, trebuie să fim pregătiți să facem față inconvenientelor și
deficiențelor instrumentelor digitale disponibile prin creativitate didactică și proiectare minuțioasă a tuturor
conținuturilor . Aceasta nouă abordare a educației presupune multă determinare din partea ambilor factori,
elev – profesor, și de încurajare a elevilor să învețe și să lucreze independent.
Mediul educațional de tip on-line determină multe efecte pozitive în planul performanțelor școlare
dar și efecte negative! Aș menționa printre acestea scăderea gradului de motivație, scăderea capacității de
concentrare și manifestarea nervozității datorate scăderii controlului și a lipsei de interacțiune directă cu
colegii și profesorii iar, câteodată, se adaugă acestora și dificultățile tehnice care constituie, de asemenea,
un impediment serios.
Trecând peste aceste aspecte, avantajele educației on-line sunt mult mai multe și “anihilează” în mare
parte aceste minusuri. În primul rînd, orice elev din clasă are acces la toate informațiile predate oriunde și
oricînd; apoi se pot transmite imagini, videoclipuri și orice fel de materiale virtuale care pot eficientiza
învățarea; există și interacțiune virtuală între colegi și nu numai învățarea individuală!
Sistemul de învățare on-line presupune un timp mult mai mare alocat pregătirii lecțiilor pentru a
compensa inconvenientele inerente transpunerii într-un cadru nou a activității didactice. Astfel am încercat
să pun mai mult accent pe interacțiunea și implicarea elevilor în desfășurarea orelor! Au avut de câștigat și
elevii mai timizi sau cu alte dizabilități psihomotorii(am un exemplu concret într-una din clase) tulburări
de comunicare și relaționare care se inhibau în mod normal, în sistemul clasic de învățământ.
Concret, în calitate de profesor de matematică, țin să subliniez că predarea on-line a fost foarte
benefică pentru toți elevii și, în special, pentru cei de clasa a VIII-a care au primit mult mai multe teme și
au putut fi analizate foarte minuțios pe “tabla” on-line!
Am folosit, în principal, Google Classroom și Google Meet și astfel am reușit, în mare parte, să
abordez toate temele pentru recapitularea finală într-o altă manieră decât cea obișnuită. Un alt avantaj a fost
acela că am reușit să corectez în timp record temele trimise de elevi, lucru imposibil de realizat 100% în
sistemul clasic de învățământ. Fiecare elev a primit feedbackul imediat în urma corectării temei!
Un alt aspect pozitiv al predării on-line a fost și discutarea testelor de antrenament pentru elevii de
clasa a VIII-a cu elevii clasei a VII-a și chiar rezolvarea acestora în urma temelor administrate! S-au analizat
greșelile tipice ce pot apare în rezolvarea subiectelor de evaluare națională și absolut toate aceste materiale
sunt postate în classroom, de unde pot fi accesate în clasa a VIII-a pentru pregătirea în vederea examenului
din anul viitor!
Am observat, de asemenea, o implicare mai mare a elevilor cu un nivel mediu la matematică în tot
ceea ce am lucrat on-line și un progres remarcabil înregistrat de unii dintre ei prin participarea efectivă în
realizarea orelor! Așa cum mi.a spus un elev de la clasa a V-a, ecranul calculatorului a fost un obstacol mult
mai ușor de trecut în participarea la ore decât ascultarea clasică la tablă! Mulți dintre elevii care nu puteau
fi implicați într-o oră obișnuită, au avut posibilitatea să răspundă mai mult mai des în această nouă postură
de elev ”ascuns” în spatele ecranului!
În final, trebuie menționat că toți elevii noștri au avut si au nevoie în continuare de sprijin nu numai
din partea noastră, a profesorilor, dar și din partea părinților pentru a compensa educația “convențională“
și pentru a face educație intelectuală, socială, emoțională în această perioadă de impas pentru învățământul
clasic !
1033
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ELENA DOCIU

ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI EMINESCU, ROMAN
G. P. P. NR. 1
Ca să crești un copil echilibrat și încrezător trebuie doar să te conectezi cu el, nu neapărat să îi dirijezi
jocul!
Încrederea în sine este afectată de perioada de izolare, copiii singuri la părinți suferă de lipsa colegilor.
E foarte important copiii să aibă o educație echilibrată, deoarece încrederea în sine este definită ca o senzație
interioară. Imaginea copilului despre sine este formată pe baza imaginii părintelui despre copil. Lipsa
încrederii arată un copil timid- evită contextele noi cum ar fi: mutatul de la o școală la alta, familia poate
suferi un divorț, alte situații care aduc cu sine neasumarea responsabilitații, frică, minciună, insuccesul
școlar.
Are încredere în sine? Atunci are curaj, curiozitate față de nou, inițiativă de idei, își asumă
responsabilități, succes pe toate planurile.
Părinții sunt cei care pot eroda încrederea în sine prin critică exagerată, comparație cu alți copii-
copilul are un sentiment de invidie amestecat cu ură, deoarece părintele îi neagă autoritatea, evaluează
copilul judecându-l după proopria noastră persoană, folosesc etichetările cum ar fi: ești încăpătînat, rău,
obraznic. Desconsiderarea, presiunea pe copil- eu am vrut să cânt la pian, dar nu am avut condiții, tu poți
pentru că eu îți creez aceste condiții, hiperprotecția-copilul manifestă interes să se îmbrace singur, să
mănânce singur, dar nu este lăsat. Stilul de parenting moștenit, modelul de neîncredere în sine, neîncrederea
în copil, abilități insuficiente de conectare, toate acestea pot fi corectate prin transmiterea sentimentului de
siguranță, copilului i se poate asigura o zonă de control, ca de exemplu: se îmbracă așa cum își alege el,
găsește soluții, trebuie respectat, apreciat.
Încrederea scăzută în sine și în propriile abilități și capacități începe să se observe destul de devreme
la copii.
Copiii ne transmit în permanență mesaje și semnale. E important să avem ochi să le vedem și să
acționăm, în interiorul și în exteriorul nostru, pentru a susține o evoluție frumoasă a copilului în viitor.
Dr. Haim G. Ginott, care a fost profesor, psiholog și psihoterapeut pentru copii, precum și trainer de
educație parentală, spune, în ghidul său “Între părinte și copil”: “În chip ironic, multor părinți le este mai
ușor să arate ce este rău la copiii lor decât ce este bun. Și, totuși, dacă vrem să avem copii încrezători în ei
înșiși și cu siguranță de sine, trebuie să profităm de orice ocazie ca să accentuăm părțile lor pozitive și să
ne ferim de comentariile denigratoare”.
In era tehnologiei, profesorii încurajează participarea cu dispozitive tehnologizate la școală și dacă
aceasta nu se întămplă este dovada cea mai elocventă a gândirii neevoluate pe care o au cadrele didactice
ale sistemului de învățământ românesc...
Activitatea didactică presupune un continuu proces de acumulare... dacă dorim să fim în pas cu ea
trebuie să învățăm permanent.
Actul predării trebuie să fie concordant timpurilor în care trăim și adaptat nevoilor socio-profesionale,
în ceea ce privește viata moderna IN CARE TRĂIESC ȘI VOR TRĂI.
activități de învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii, lipsa instrumentelor potrivite
1034
din Iași. „Profesorii noștri sunt, într-o bună măsură, pregătiți să facă față acestei provocări și să
compenseze inconvenientul și deficiențele instrumentelor digitale disponibile prin creativitate
didactică, proiectare minuțioasă, instruire personalizată. Oricum, vorbim despre un compromis și o
încercare de a face tot posibilul într-un context de educație atipic și incomod, mai ales pentru clasele
mici.”
In predarea la distanță, trebuie să dăm „dovadă de creativitate pedagogică pentru a trece dincolo de
zona de confort pentru a face lucrurile ALTFEL în această perioadă.” -Prof.univ.dr. Ovidiu Pânișoară,
director al Departamentului de Formarea Profesorilor de la Universitatea din București.
Invățarea și educarea acasă are părțile ei bune și mai puțin bune. Avantajele ar fi urmatoarele:
Copilul primeste foarte multă atenție;
Învață singur sau într-un grup restrâns, cu prieteni sau familie;
Nu trebuie să părăsească domiciliul pentru a învăța;
Timpul învățării este flexibil;
Intrebările pe care le aveți își vor găsi răspunsul și explicația imediat după ce întrebați;
Dacă copilului îi place un anumit subiect, se va insista mai mult pe el, pentru a-l învăța cu drag;
Școala nu este numai materie, teste și lucrări. La școală înveți și cum să comunici cu alți copii sau
adulți, cum să lucrezi în echipă, cum să faci față stresului și conflictelor etc.
Școlile au în incinta lor biblioteci, săli de sport, laboratoare, săli de informatica etc. – locuri pe care
conceptul de homeschooling nu le integrează.
Dacă ai avut o zi dificilă la școală, primul gand este să ajungi acasă pentru a te descarca de energia
negativă acumulata de-a lungul zilei. Când școala și casa e același loc, nu mai există un astfel de refugiu.
„Există un mod de a ajuta un copil, de a-l scoate din zona lui de confort, având grijă în primul rând
de starea sufletească pe care o îmbraci când te așezi la birou, lângă el. Ea este cea care dă direcție sau taie
aripi, chiar dacă intențiile sunt bune. Fii optimist (fă-ți în minte un scenariu de reușită și creștere), fii înțelept
(învățarea academică se face mână în mână cu formarea caracterului), fii jucăuș și reglează-i ritmul de lucru
după pasul calm și stabil al respirației tale. Dacă nu ai acest calm, depărtează-te de el, respiră, uită-te în
tine, prinde-ți reflexele vechi de perfecționism, control, neliniște.”Oana Moraru
1035
ȘCOALA DE ACASĂ
DOCUȚA ADRIANA,
ȘCOALA GIMNAZIALA CONSTANTIN PLATON BACAU
Închiderea școlilor în peste 138 de țări ale lumii pentru a preveni răspândirea pandemiei Covid-19
pentru aproape 80% din populația elevilor şi studenţilor din lume – 1, 3 miliarde de copii și tineri – a dat
naştere unor provocări fără precedent pentru guvernele ţărilor afectate, pentru decidenții educaționali de
pretutindeni, dar a și adus în atenție confruntarea întregii omeniri cu o situație fără precedent, la care trebuie
să răspundem prin comportamente de adaptabilitate la schimbările sociale, educaționale, economice,
politice etc., de învățare din mers și mai ales de sănătate fizică și psihică. Școala, ca instituție principală în
dezvoltarea acestor abilități la elevi, este pusă la rându-i în situația de a reacționa prompt și eficient la
izolarea socială, umană adusă de pandemie.
1036
MUZICĂ ȘI MIȘCARE ONLINE
NUMELE ȘI PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC: DOGĂREL MIHAELA

UNITATEA DE INVAȚAMANT: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 4 MORENI
CLASA: A III-A
Muzica, chiar și de la distanță, reprezintă o modalitate atractivă și creativă de a învăța și de a transmite

idei, sentimente, emoții.
În această perioadă, am continuat să exersez cu elevii mei învățarea noțiunilor de limbaj muzical prin
utilizarea aplicației Chrome Music Lab https://musiclab.chromeexperiments.com/, o aplicație care nu
trebuie descărcată ci poate fi accesată/utilizată online.
Aceștia erau familiarizați cu aplicația la clasă, utilizarea ei reprezenta momentul cel mai așteptat al
orelor de Muzică și mișcare.
Pe scurt, aplicația permite însușirea/exersarea noțiunilor de limbaj muzical (melodia-sunete și note
muzicale, ritm, timbru)/cântarea instrumentală, precum și crearea de linii melodice noi prin combinarea
acestor elemente ceea ce conduce, în opinia mea, la dezvoltarea creativității elevilor.
Aplicația produce bucuria și plăcerea de a învăța elemente de teorie muzicală, de a combina cântarea
vocală cu cea instrumentală prin intermediul tehnologiei digitale. Utilizarea aplicației, stimulează interesul
elevilor mai puțin înzestrați cu talent muzical, mai timizi, și asigură progresul acestora la această disciplină.
Elevii pot salva creațiile lor și le pot distribui celorlați colegi.
Lecțiile de Muzică și mișcare pot fi desfășurate de la distanță prin combinarea
explicațiilor/demostrațiilor oferite online de profesor și a tehnologiei digitale. Aplicația substituie
instrumentul muzical atât de necesar în cadrul acestor ore.
1037
PROF.INV. PRIMAR DOLETE VITA

SCOALA GIMNAZIALA
,,CAPITAN AVIATOR CONSTANTIN M. CANTACUZINO”
COM. JILAVELE, JUD. IALOMITA
„Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă calea spre întărirea relaţiei
profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50 de minute. Atmosfera din „săptămâna altfel”
este una specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării unor experienţe noi.
Copii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesorii sunt dispuşi
să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar inovator, destins,
prielnic pentru cunoaştere şi fixarea unor relaţii „poate mai umane” decât se pot stabili în cadrul unei ore de curs. Cu
această experienţa a celor cinci zile în care şcoala şi-a schimbat mersul, ne-am obişnuit de-a lungul anilor.
„Şcoala Altfel” este o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi stresați
de prezența catalogului. Se poate spune că acum profesorii au ocazia de a-i cunoaşte mai bine pe elevi, de a întări
relaţia cu aceştia. Practic, toată perioada este de fapt o abordare transdisciplinară. Astfel, noi, cadrele didactice vom
putea să le cunoaștem trăirile lor, motivele pentru care se implică în activitatea școlară și vom putea să corectăm
acolo unde este nevoie.
Dar, în acest an şcolar ,,Scoala altfel” a fost ,,altfel”. In contextul pandemiei actuale., cu multe încercări, acum,
mai mult ca oricând, trebuie să fim solidari, să manifestăm un comportament responsabil, să comunicăm cu copiii
noștri. Să încercăm să-i încurajăm, să-i susținem moral. Ei nu trebuie să se simtă abandonați. Educația înseamnă
adaptabilitate! În acest nou context, trebuie să oferim copiilor oportunități de dezvoltare de competențe și abilități,
să cultivăm emoții pozitive, să inserăm și momente de relaxare utile și instructive. În perioada 30 martie- 3 aprilie
2020, în condiții de normalitate, am fi desfășurat Săptămâna Școala Altfel.
Școala altfel, în această situaţie, ne permite să scriem împreună o poveste nouă despre evoluție, descoperire,
acceptare, împlinire și rezultate frumoase, poveste adresată elevilor şi dascălilor deopotrivă. Am convingerea că vom
găsi resursele necesare pentru a păstra echilibrul între mediul virtual și activitățile participative, derulate în liniștea
casei, alături de cei foarte apropiați, continuând să cultivăm ideea că aparținem ethosului școlar.
Astfel, m-am documentat şi am realizat un program cu activităţi care să se poată desfăşura acasă, împreună cu
membrii familiei.
Elevii au fost entuziasmaţi şi împreună, copii, părinţi şi dascăl am reusit să finalizăm cu succes acest program,
altfel decât l-am desfăşurat în anii trecuţi.Fiecare activitate a fost desfăşurată acasă, împreună cu părinţii şi fraţii mai
mari sau mai mici. Apoi pozele au fost fost trimise on-line, în fiecare zi.Noutatea a fost că acum părinţii au
interacţionat mai mult cu copiii, şi, de ce nu, au reuşit să-i cunoască şi să-i înţeleagă mai bine.
Iar acum va prezint câteva din fotografiile primite de la elevi, de la diverse activităţi.
Pot fi artist şi la masă! Creează un sandviş amuzant!
1038
TOTUL VA FI BINE!
Mai avem şi alte fotografii. Tot ce pot să vă spun este că am valorificat această perioadă. Astfel copiii au
petrecut mai mult timp cu membrii familiei. ”Școala altfel, școala de acasă” ne-a oferit oportunitatea de a ne îmbogăți
viața cu obiceiuri sănătoase, de a inventa diferite jucării cu membrii familiei, de a petrece cât mai mult timp unii cu
ceilalţi.
Bibliografie:
1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană;
2. Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi.
3.www.didactic.ro
1039
ȘCOALA DE ACASA ȘI INVAȚAMANTUL ONLINE
DOMUȚ DANIELA-FLORICA
Educația în timpul pandemiei ne-a adus pe toți împreună, demers premergător acestei situații
excepționale: cadre didactice alături de părinți, în beneficiul copiilor.
În general, o atitudine calmă și pozitivă legată de viitorul școlar al copiilor este esențială. Chiar dacă
deocamdată nu știam ce se va întâmpla, copiii au beneficiat de educația de care au nevoie, chiar dacă nu
prin mediul clasic. Indirect, cadrele didactice au sprijinit emoțional părinții atunci când s-au organizat
activități online pentru copii, contribuind astfel la menținerea unui program zilnic previzibil al copiilor .
Implicându-l pe copil în activități plăcute și interesante, cadrele didactice au diminuat nivelul de stres
resimțit la nivelul întregii familii.
Cadrele didactice pot cere feedback-ul părinților legat de învățarea online (dacă cer prea mult sau
prea puțin de la copii, care dintre activitățile realizate au fost mai plăcute pentru cei mici etc.).
Nu numai școlile s-au transformat (învățătorii și profesorii facând eforturi mari pentru a reconfigura
predarea) ci și activitățile grădinițelor au fost supuse schimbărilor.
În prima săptămână, am început cu revizuirea a ce ne dorim și a ce putem să facem în raport cu
valorile pe care le promovăm, precum și pe găsirea de soluții care să le ofere o valoare educațională reală
copiilor și sprijin părinților.
online. Din interacțiunea cu părinții, am aflat că micuților le este dor de educatorii de care se atașaseră atât
de mult, și încă din primele zile am inițiat sesiuni video pe Zoom.
Acestea le oferă copiilor ocazia de a-și întâlni educatorii și colegii, de a lucra într-un mod colaborativ,
Activitățile cu copiii se desfășoară, de asemenea, pe o platformă pentru grădinițe și pe pagina de
Facebook a grădiniței, unde încărcăm materiale de lucru, filmulețe, sugestii de lectură și cântece.
Fiecare plan l-am evaluat săptămânal și în funcție de feedback-ul primit, am decis următorii pași,
frecvența intervențiilor, volumul și diversitatea activităților.
ajutorul din partea unui adult este indispensabil. În plus ,,nu toți copiii pot performa online așa cum o
fac în grădiniță. Mediul este diferit, iar contactul fizic cu educatorul, persoana cu care sunt familiarizați în
metoda de predare, lipsește.
Educatorul trebuie să țină cont de vârsta copiilor, de modul în care aceștia asimilează
informațiile, modul în care au deprins învățarea, timpul pe care îl poate aloca părintele zilnic, prin prezența
online, pregătirea și realizarea activităților, dar și de obiectivele educaționale pe termen mediu și scurt.
Indiferent în ce „tabără” ne aflăm, trebuie să apelăm la răbdare și înțelegere, în această perioadă,
Această perioadă a adus un plus pregătirii profesionale a cadrelor didactice deoarece aceșția au
învățat să folosească în mod educativ resursele digitale, fapt care îi va ajuta la conceperea activităților din
anii școlari viitori.
1040
PROGRAMUL ACTIVITATILOR EDUCATIVE DIN SǍPTǍMANA
„ȘCOALA ALTFEL, DE ACASA”
„ÎN FAMILIE NE DEZVOLTAM, STAM ACASA SI NE PROTEJAM!”
PROF. ÎNV. PRIMAR: DONE-ANGHEL MONICA

ȘCOALA GIMNAZIALA TEASC
Denumirea Obiective Modalităţi de Grup Data

Tipul activităţii Evaluare Responsabili
activităţii urmărite realizare ţintă
-Ora Fotografii,
Pământului : desene ale
stingerea elevilor
luminii timp de
o oră și
desfășurarea de
activități la
lumina
lumânării;
„ECOȘCOAL -realizarea unui
A DE ACASĂ” afiș, desen,
-să ocrotească Profesor:
Activitate de poster cu sfaturi Elevi Luni, 30
mediul și să DONE-
sensibilizare şi pentru i martie
mențină viața ANGHEL
protejare a protejarea clasei 2020
pe Pământ MONICA
mediului mediului; I
PĂRINTII
-construirea
împreună cu
părinții a unei
căsuțe pentru
păsărele;
-plantarea unor
flori, copaci;
-realizarea unor
obiecte din
materiale
reciclabile.
- formarea unor Fotografii,
deprinderi de desene ale
- însușirea de comunicare în elevilor
noțiuni noi limba engleză
SĂ ÎNVĂȚĂM prin prin
ENGLEZA intermediul participarea la
PRIN JOCURI jocurilor; diverse jocuri-
! - dezvoltarea concurs,
abilității de a aplicații, prin
Activități de
VIZIONARE – comunica și a vizionarea unor
comunicare în Profesori:
MUZEE fluenței în imagini cu
limba engleză DONE-
CARE AU limba engleză simboluri Elevi Marţi, 31
ANGHEL
TUR - lărgirea britanice și i martie
MONICA
VIRTUAL orizontului colorarea clasei 2020
PODEANU
SAU IMAGINI cultural, câtorva dintre I
RALUCA
PANORAMIC dezvoltarea ele
Activitate PĂRINTII
E imaginaţiei,
cultural-artistică
sensibilităţii şi -vizionarea la
spiritului alegere a unor
creator, muzee din lista
formarea unei muzeelor care
personalităţi au tur virtual
umane sau imagini
complexe; panoramice și
precizarea
impresiilor /
1041
părerilor despre
această
experiență
-să Fotografii
pregătească postate;
ingredientele Aprecieri;
necesare; Reţete
-să prepare postate.
prdusul
culinar sub
supravegherea -pregătirea
„ZIUA unui adult din ingredientelor;
PREPARATE familie; -prepararea
LOR -să servească produselor sub
CULINARE” Profesor:
Activitate produsul supravegherea Elevi Miercuri,
DONE-
practic-aplicativă împreună cu unui adult; i 1 aprilie
ANGHEL
în bucătărie cei dragi; -popularizarea clasei 2020
MONICA
(atelier) -să posteze imaginii cu I
PĂRINTII
fotografii cu produsele
produsele obţinute;
finale pe -opţional,
grupul clasei; postarea reţetei.
-să-şi formeze
abilităţi de
lucru;
-să colaboreze
pentru
realizarea
produselor.
- însușirea de Fotografii
-părinții își
noțiuni noi
amintesc de
prin
jocurile pe care
JOCURI intermediul
le jucau când
DISTRACTIV jocurilor;
erau mici și nu
E DE AZI ȘI -să creeze o Profesor:
exista internet Elevi Joi, 2
DE punte de DONE-
Activitate și îî învață pe i aprilie
ALTĂDATĂ legătură între ANGHEL
recreațională copii un astfel clasei 2020
jocurile din MONICA
de joc. De I
copilăria PĂRINTII
exemplu:
părinților și
Elastic, Țintar,
bunicilor și
Șotron,
copilăria din
Spânzurătoarea,
zilele noastre
Țurca, etc
-să se -rostirea unor Elevi Fotografii
familiarizeze rugăciuni in i
cu obiceiurile familie; clasei
de Paşti din -incondeierea I
România; unui ou după
-să traditie ,,Cel
„PAŞTELE LA experimenteze mai frumos ou
ROMÂNI” tradiţiile incndeiat,, Profesor:
Vineri, 3
româneşti, -vizionarea DONE-
Activitate aprilie
ortodoxe, din unor filmuleţe ANGHEL
religioasă 2020
perioada cu tradiţii de MONICA
sărbătorilor de Paşte in lume. PĂRINTII
Paşti;
-să rostească o
rugăciune in
familie
-să realizeze
lucrări
artistice
1042
pascale;
felicitări,
decorațiuni.
1043
*
DONUŢIU MARIA
Şcoala Gimnazială ,,Bălcescu Petofi

Satu Mare
Prof. Donuţiu Maria
Clasa I A
Tema activității: Ziua păsărilor
Tipul activității: Educaţie ecologică,
Perioada de desfășurare;1.04.2020
Efectiv elevi:24
Surse on line utilizate ppt-Ziua păsărilor, Valsul păsărilor - Tennesse Valtz
Cântecul păsărilor –Youtube, pinterest
Desfășurarea a activității
A fost trimis pe grupul clasei un ppt-realizat special pentru această zi.Materialul prezenta cele mai
cunoscute păsări( imagini, mediul lor de viaţă, cum se hrănesc, coloritul penajului etc.
Elevii au avut sarcina de vizualizare/ audiere a materialului şi la alegere să confectioneze o pasăre
din materiale reciclabie, casuţa pentrru păsărele sau să desenaze pasărea îndrăgită.
Feedbak-uri de la elevii și părinții participanți la activitatea on line.
Am fost plăcut surprinsă de atitudinea părinţilor de a posta şi ei la rândul lor materiale diverse găsite
pe diferite surse –sunetul păsărilor –audio-video realizând astfel o echipă dornică de implicare în activităţi
on line.
Aceştia s-au implicat atât în parcurgerea materialului transmis, cât şi în confecţionarea, colorarea,
păsărelelor pe serveţele, dat fiind faptul că învăţăceii noştri sunt abia în clasa I, iar abilităţile pe diferite
aplicaţii nu este încă iniţiată. Pot spune ca au realizat adevărate decoraţiuni de primăvară, lucrând cu
pasiune.
Deoarece zilnic, după fiecare activitate au postat pe grup poze, s-au luat parcă la o întrecere
exprimandu-şi reciproc reacţiile pozitive.
Câteva din lucrările realizate:
1044
Şcoala Gimnazială ,,Bălcescu Petofi
Satu Mare
Prof. Donuţiu Maria
Clasa I A
Tema activității: Sportul de acasa
Tipul activității: Educaţia pentru sănătate
Perioada de desfășurare 2.03.2020
Efectiv elevi:26
Surse on line utilizate (link-uri), sugestii on line (aflate in spaţiul public sau pe grupurile din care fac
parte), cu jocuri şi activitaţi sportive efectuate în casă.
Desfășurarea activității: Elevii împreună cu părinţii au vizionat filmuleţele sugerate pentru această
activitate, si-au realizat traseu de aplicaţii, ştafete, si-au ales muzica si s-au întrecut cu cei mici în a le
executa
După probele de mişcare elevii au realizat un afiş cu titlu: Sport si sanatate”
Feedbak-uri de la elevii și părinții participanți la activitatea on line.
Pozele postate de părinşi au fost draguţe şi interesante, bucurându-se de aprecierile colegilor lor.
-Feedbak-uri de la elevii și părinții participanți la activitatea on line.

Parintii au fost cei care au inregistrat mesajele si le-au postat pe grup. Fiecare s-a bucurat de revederea
celuilalt si parca mai mult ca oricand ne –am exprimat dorinta revederii.
1045
Şcoala Gimnazială ,,Bălcescu Petofi, Satu Mare
Prof. Donuţiu Maria, clasa I A Totul va fi bine !
Au înflorit şi liliecii!
Vedem prin geamurile noastre culorile vii ale primăverii! Verdele crud a îmbrăcat copacii, iar
păsărelele gureşe se întrec în trilurile lor. Natura e la fel, dar străzile sunt pustii. Ici colo, vezi câte un om
cu masca pe gură, cu capul plecat şi cu paşii grăbiţi întrând în magazinul de alături . Iese repede, priveşte
spre un geam, se opreşte o clipă, iar privirea
parcă i se înseninează. Da, mi-a zărit desenul şi cu sigurantă zambeşte încrezator... !
Indiferent cum ne simţim, cât de greu ne e, cât de nesiguri suntem, viaţa merge mai departe! Şi aşa
va fi, atâta vreme cât un bebeluş se naşte sau un copil râde cu poftă, sau câtă vreme ne putem bucura de un
răsărit şi-un apus de soare sau ...de o cină în familie. Viata merge mai departe, prieteni!
Da, cu toţii păstrăm în suflet mugurii speranţei... şi sperăm că vor înflori în curând. O să treacă si
aceste zile dificile de pandemie la fel cum au trecut şi celelalte...si ne vom strânge în braţe si vom fi mai
puternici !
Să ne păstrăm încrederea, că totul va fi bine !
1046
LA DISTANTA, DAR IMPREUNA ON-LINE
PROF. DORNEAN SILVIA,

ŞCOALA GIMNAZIALA NR.1 BALUSENI
În această perioadă care provoacă disconfort și aduce angoasă în sufletele noastre, am avut timp să
reflectăm la faptul că cerințele în materie de competențe s-au schimbat, că tot mai multe locuri de muncă
fac obiectul automatizării, tehnologiile joacă un rol tot mai important în toate domeniile de activitate, iar
competențele antreprenoriale, sociale și civice devin din ce în ce mai relevante în vederea asigurării
rezilienței și capacității de adaptare la schimbări. Capacități precum soluționarea problemelor, gândirea
critică, capacitatea de a coopera, creativitatea, gândirea computațională sau autoreglarea, sunt esențiale
pentru cei care au o carieră didactică.
Îmbunătățirea sprijinului acordat personalului din învățământ pentru îndeplinirea sarcinilor care le
revin și îmbunătățirea educației lor, pentru actualizarea și validarea metodelor și instrumentelor de evaluare
și pentru introducerea unor forme noi și inovatoare de predare și învățare sunt mai necesare în zilele noastre
decât oricând.
Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru
învățarea pe tot parcursul vieții prevede, printre multe altele:
 creșterea și îmbunătățirea nivelului de competențe digitale în toate stadiile procesului de educație și
formare, la nivelul tuturor segmentelor populației;
 sprijinirea personalului didactic, precum și a celorlalte părți interesate care sprijină procesele de
învățare, inclusiv a familiilor, în scopul îmbunătățirii competențelor-cheie ale cursanților, ca parte a
abordării pentru învățarea pe tot parcursul vieții în educație, formare și mediile de învățare.
Cadrul de referință stabilește opt competențe-cheie: competențe de alfabetizare; competențe
multilingvistice; competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii; competențe
digitale; competențe personale, sociale și de a învăța să înveți; competențe cetățenești; competențe
antreprenoriale; competențe de sensibilizare și expresie culturală.
Astfel, profesorul de limba și literatura română poate utiliza tehnologiile digitale pentru a-și
desfășura activitatea online, pentru colaborarea cu elevii și părinții acestora, precum și pentru a-și manifesta
creativitatea în vederea realizării obiectivelor. Concis, are capacitatea de a utiliza, accesa, filtra, evalua,
crea, programa și împărtăși conținuturi digitale. Nu trebuie să omitem faptul că utilizarea de tehnologii și
conținuturi digitale necesită o atitudine reflexivă și critică, dar care manifestă în același timp curiozitate,
este deschisă și orientată spre viitor.
Pentru derularea activităților cu elevii, pentru gestionarea clasei și a activităților de învățare, pentru
comunicare și colaborare cu elevii se pot folosi diferite platforme digitale: Google Classroom, Microsoft
Teams, Edmodo, Moodle, Easyclass, Wand etc. Există platforme cu resurse pentru toți profesorii interesați
să-și dezvolte competențele digitale și să susțină activități de învățare: Digitaliada, iTeach, LearningPark,
Livresq, MyKoolio etc.
Să nu uităm de manualele digitale care sunt la îndemâna cadrelor didactice și elevilor care dispun de
internet. Accesibile profesorilor care au internet sunt și diverse instrumente digitale: Microsoft Powerpoint,
Edpuzzle, Bubbl.us, Voki, Google slides, Openboard etc. și instrumente pentru comunicare: Google Meet,
Zoom, YouTube etc.
Soluții există, doar trebuie să dai dovadă de determinare și, de ce nu, de dorinţa de a combina într-o
manieră atractivă alternativele prezentate mai sus. Creând un canal YouTube, poți transmite conținut video
online.
Exemplu:
Pas1:realizezi materialul didactic în Powerpoint ;
Pas 2: înregistrezi lecția cu OpenBoard (este un software de predare multiplă platformă open source
pentru tablă interactivă, conceput în principal pentru utilizare în școli și universități);
Pas3: încarci materialul pe YouTube și obții un link;
Pas 4: transmiți link-ul elevilor.
O resursă educațională utilă pentru profesorii de orice specialitatea este și Wordwall, o platformă pe
care se pot alcătui exerciții foarte atractive pentru elevii din ciclurile primar și gimnazial, oferind
1047
profesorului posibilitatea de a vedea rezultatele fiecărui elev. Oferim câteva exemple de exerciții întocmite
pentru obiectul limba și literatura română, ciclul gimnazial:
 complementul circumstanțial de loc și propoziția CL: wordwall.net/play/888/162/630 și
wordwall.net/play/888/303/555;
 formele clitice ale pronumelui personal: wordwall.net/play/885/763/385;
 pronumele personal de politețe: wordwall.net/play/884/865/475 și wordwall.net/play/858/272/378;
 folosirea formulelor reverențioase: wordwall.net/play/885/623/620;
 cazurile pronumelui personal: wordwall.net/play/885/275/161;
 pronumele reflexiv: wordwall.net/play/929/461/529;
 ordinea cronologica a întâmplărilor în basmul „Zâna Munților”: wordwall.net/play/951/711/575;
 basmul: wordwall.net/play/952/469/672;
 funcțiile sintactice ale pronumelor personale: wordwall.net/play/924/394/243;
 formele proprii ale pronumelui reflexiv: wordwall.net/play/929/461/848;
Learningapps este o altă aplicație utilă pentru profesori, dându-le posibilitatea acestora să observe
dacă elevii au realizat sarcinile oferite:
 vocabular și fonetică pentru clasa a VIII-a (în urma vizionării lecției din cadrul școlii online oferite
de TVR2 în colaborare cu MEC): learningapps.org/display?v=p473zsaq220;
 cursa adjectivelor: learningapps.org/9318561;
 gradele de comparație ale adjectivului: learningapps.org/display?v=pkv6myiqk20;
 pronumele reflexiv: learningapps.org/watch?v=p87tzu6h520;
În concluzie, profesorul actual poate și trebuie să devină un profesor digital care să sprijine
dezvoltarea competențelor-cheie, acordând o atenție specială în ceea ce privește sporirea conștientizării de
către toți elevii și colegii a importanței dobândirii de competențe-cheie și a legăturii acestora cu societatea.
În contextul actual, creșterea și îmbunătățirea nivelului de competențe digitale în toate stadiile procesului
de educație și formare, la nivelul tuturor segmentelor populației se dovedește a fi nu un moft sau un vis, ci
o necesitate.
Resurse:
 eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2018.189.01.0001.01.RON&toc=OJ:C:2018:189:TOC
 digital.educred.ro/#h.7lakq2ml64vq
 digitaledu.ro
1048
ȘCOALA ONLINE O PROVOCARE PENTRU
INVAȚAMANTUL ROMANESC
PROF. DRĂCEA ANCA,

ȘC. GIMN. MORUNGLAV, JUD. OLT
Școala românească s-a confruntat în acest an școlar (2019-2020 ) cu o situație diferita atât pentru
elevi cât și pentru profesori și anume școala online .Am fost puși în fața unei noi situații la care a trebuit să
ne adaptam foarte, foarte repede să cautăm resurse să folosim mijloace moderne de comunicare .A fost o
mobilizare generală elevi –profesori –părinți, ore intregi de vorbit la telefon și pe wathsapp.Am avut nevoie
de aparatura performantă, un telefon mai bun .Am fost nevoiți să creăm grupuri wathsapp și clase pe
classroom pentru a putea continua procesul instructiv educativ .Nu aveam altă soluție, părinții au făcut
eforturi pentru copii lor pentru ca aceștia să poată participa la ore fie au achizitionat un telefon, fie s-au
conectat la internet sau au căutat prin curte un semnal mai bun sau au apelat la rude și vecini, mereu elevii
apăreau cu alt nume spunând ca este al unei rude .
Invățământul online avut și unele avantaje : – nu se mai consumă timp și pentru drumul spre școală,
copiii nu mai fac efort fizic îndelungat și riscant (mai ales în cazul unor copii din mediul rural, unde se merge
la mare distanță la școală, adesea pe jos sau cu microbuzul școlar, elevii noștri se deplaseaza zilnic catre școala
din Morunglav, vin din sate –Bărăști, Morunești, Poiana Mare, Ghioșani), – copiii s-au obișnuit foarte repede
cu tehnologia chiar am fost placut surprinși de acest lucru, au descoperit programe utile, totul este mai interactiv
cu programele, ); – s-a pus mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică, elevii au vizualizat imagini,
filmulețe, profesorilor le-a fost mult mai ușor să prezinte lecțiile ;– elevii sunt mai odihniți, pot avea acces la
resursele educaționale după un program mai flexibil, am stabilit un program care nu era de la prima ora a
dimineții;
– s-a evitat aglomerația din școlă, noi învațând în două schimburi, dar și transportul cu un singur
microbuz era mai dificil ; – noi profesori nu am mai făcut naveta (majoritatea facem naveta de la oraș la sat)și
am câștigat timp, timp pe care îl petreceam în trafic ; de asemenea, au acces în general la resurse mai complexe
în mediul online; – dacă se realizează programe și alte resurse digitale interactive, avizate de sistemul
educațional, acestea pot uniformiza modul de predare; – părinții au acces complet la modul în care acționează
copilul cum acesta participă la ore, la modul de predare și la teme, pot fi la curent cu adevărat cu situația școlară
a copilului (acest lucru ar fi și mai puternic dacă s-ar utiliza sisteme de catalog online);
– copiii nu mai pot lipsi de la ore dacă sunt supravegheați acasă de un adult (însă dacă acest lucru nu se
întâmplă, pot lipsi dând vina tocmai pe tehnologie – „mi s-a întrerupt conexiunea”)sau avem un singur telefon
în familie și e la mama sau tata ; – copiii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-au uitatcaietul de teme acasă”,
căci lucrând de acasă au toate caietele, cărțile și materialele auxiliare alături de ei; – se pot utiliza simplu
variantele de manuale digitale, nu mai este nevoie de manualele în format fizic (adesea aflate într-o stare
avansată de degradare, fiind utilizate de mai multe generații de copii). Chiar Școala Altfel am desfașurat-o
online și am remarcat că elevii au putut realiza mai ușor produsele ( desene, colaje, diverse produse din
materiale reciclabile ouă pictate, etc ) acasă pentru ca au toate materialele pe când la școala uită mereu cate
ceva .
Dezavantaje evidente ale învățământului online în România – lipsa accesului la tehnologie pune mari
probleme (deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient de bune, mai ales în contextul aglomerării
rețelelor);– lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente – acasă există acces la toate
resursele, online și offline, pentru copiat, nu ca la examene unde sisteme de copiere erau adesea descoperite și
unde se căutau dispozitive mai elaborate gen căști de copiat și alte asemenea; – mulți profesori au abilități
limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, iar „școlarizarea” acestora se face de obicei pe cont
propriu, un proces lent și care depinde de fiecare; – lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele
locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți copii în familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace
unde se află toți intr-o singură încăpere ; – lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii nu sunt
supravegheați permanent de profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe dispozitivul
pe care îl folosesc; – mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de fapt mai mult efort decât era obișnuit
la școală, unde primea totul pasiv: copilul este obligat adesea să studieze și să descopere singur s-a utilizat
1049
ânvățarea prin descoperire, ceea ce pentru mulți elevi este extrem de dificil; – presiune pe părinți în special în
cazul claselor 1-8, care trebuie să-și ajute copiii și la partea de tehnologie (dacă se pricep!), și la partea efectivă
de realizat teme (din nou, dacă se pricep, iar majoritatea nu!); – se interacționează mai greu între copil și
profesor, mai ales dacă elevul are dificultăți în a înțelege ceva, ezită să adreseze întrebări ; – copiii
interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și aptitudinile de socializare;
copiii comunica mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și de mediul online, o problemă majoră a
vremurilor actuale .
1050
ȘCOALA DE ACASA!
ȘCOALA ALTFEL!
DRAGALINA OANA- GEORGIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 18 JEAN BART
În întreaga lume, școlile din peste 100 țări sunt închise pentru protejarea împotriva răspândirii cu
COVID 19, afectând educația a milioane de copii.
Pentru cei norocoși, școala de acasă va ocupa locul sălii de clasă.
Școlarizarea de acasă în timpul acestei pandemii ar putea schimba educația pentru totdeauna, zic eu
în bine.
Această școlarizare a copiilor pe timpul crizei ne forțează oarecum să ne schimbăm modul de
abordare în ceea ce privește actul educațional.
Inovațiile, metodele pe care cadrele didactice le-au ales în această perioada duc la schimbări de
durată, tehnologia jucând un rol important în școli pe viitor.
Totuși, buna funcționare a procesului instructiv- educativ are nevoie ca relația cadru didactic-
părinte- elev să fie înfloritoare. Să ne gândim la o floare. Aceasta pentru a se dezvolta are nevoie de soare,
apă, un mediu propice pentru creștere.
Așadar, relația cadru didactic- părinte- elev este foarte importantă. Acest trio pentru a aduce beneficii
are nevoie de respect, comunicare, empatie, disponibilitate.
Aș putea spune că în prezent această legătură este puțin testată, dar consider caă putem evita
clătinarea ei cu înțelegere și comunicare.
Pentru ca lucrurile să meargă și mai bine, în ajutor au venit și diverse instituții, companii, societăți,
asigurând gratuitate în această perioadă. Amintim : Edu24, Adservio, Webex, Twinkl, Google etc.
Cu toate că majoritatea cadrelor didactice, a părinților și a elevilor nu sunt experți în IT sunt de părere
că lucrurile merg într-o direcție bună. Nu l-au luat pe “NU POT” în brațe, ba mai mult și-au suflecat
mânecile hainelor și s-au pus pe treabă. Profesorii căutând și implementând diferite metode și procedee
pentru bunul mers al orelor online, părinții continuând și susținând ceea ce a început profesorul, iar elevul
participând cu totul la eforturile celor din jurul său.
E greu, știu, dar nu imposibil!
Vă las mai jos aproape toate resursele pe care eu le folosesc în această perioadă. Sper să vă ajute și
pe dumneavoastră așa cum mă ajută pe mine, adica ENORM!
1. www.twinkl.ro- sunt extraordinari.
Eu predau la clasa pregătioare. Pot spune fară doar și poate ca ei sunt euxiliarul meu! Am abonament
la ei de 3 ani și mă surprind de fiecare dată! Îi recomand din tot sufletul!
2. https://www.abcya.com/
3. http://interactivesites.weebly.com/
4. http://www.epuzzle.info/
5. https://www.wordclouds.com/
6. https://www.adaptedmind.com
7. https://www.topmarks.co.uk/
8. https://softschools.com/
9. https://www.teacherspayteachers.com/
10. https://www.kqed.org/mindshift/34761/10-free-online-educational-game-sites
11. https://www.education.com/games/
12. https://www.education.com/games/
13. https://www.rei.plus/
14. www.wordwall.com
15. https://www.mathplayground.com/
Și muuuulte alte site-uri care m-au ajutat până acum să le captez atenția copiilor mei de la clasă.
1051
PUNCTE TARI/ PUNCTE SLABE ALE INVAȚARII ONLINE
PROFESOR PSIHOLOG DELIA DRĂGAN

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚA EDUCAȚIONALA
SUCEAVA
Timpul petrecut online a crescut considerabil în timpul pandemiei, iar pentru copii și adolescenți,
acest lucru este cu atât mai adevărat, cu cât tehnologia a devenit parte a experienței din mediul școlar.
Învățarea online a fost realizată în această perioadă și de acasă.
Mediul virtual a devenit o „realitate”, adică s-a adăugat peste existența deja cunoscută și face parte
din viața noastră de zi cu zi.
Care au fost avantajele, dar și dezavantajele învățării online, rămâne de văzut. Ele ar trebui analizate
cu instrumente științifice solide și de către persoane competente. Din experiența personală a acestei
perioade, constat că învățarea online are atât puncte tari, cât și puncte slabe.
Până nu demult, prezența sau coabitarea cu aceste instrumente online, în spațiul școlar sau domestic,
era destul de criticată, chiar contestată (igienic, moral, spiritual). Iată că, în perioade de excepție, astfel de
întrebuințări sau relaționări se justifică în raport cu anumite scopuri - de formare, de comunicare, de
administrare. Cu alte cuvinte, instrumentul în sine e neutru valoric, în sensul că nu putem spune a priori că
e bun sau rău; modul în care este folosit, într-un anumit context, îi poate atribui, valoare. Dacă printr-o
consiliere pe WhatsApp pot ajuta un elev sau părinte, pe care îl cunosc sau nu, nu mai contează mijlocul,
ci scopul, ținta, eventualul rezultat benefic. Așadar, e de dorit, pe viitor, ca telefoanele, tabletele să devină
instrumente admise, permise și utilizate în clasă în scop formativ. Nu ca un substitut, ci ca o completare, o
promisiune ce presupune noi și incitante căi de accedere către cunoaștere, către lume, către valori.
Printre punctele tari ale învățării online observate, putem remarca faptul că materialele și informațiile
au putut fi transmise ușor, repede, fără deplasare, s-a realizat economie în transport, s-a realizat actualizarea
conținuturilor în orice moment al zilei. Cadrele didactice au înțeles că elevii au nevoie de strategii multiple
de învățare pentru a ajunge la o înțelegere profundă a materiei. Mediul virtual este un rezultat remarcabil
al informatizării și algoritmizării gândirii și practicilor umane. Pune în valoare fața strict rațională, eficiența
unei raportări exacte, precise.
Se observă nenumărate avantaje, dar fără îndoială și dezavantaje. Poate că cel mai important
dezavantaj este că uită umanul, interioritatea, particularitatea persoanei. Nu reușește să faciliteze întâlnirea
interpersonală. Dacă până acum consemnele erau să-i ținem pe copii la distanță față de telefon sau
calculator, e nevoie pe viitor să stimulăm o coexistență armonioasă.
Evaluarea online, cel puțin pentru învățământul preuniversitar, ridică numeroase probleme. Dacă
avem în vedere evaluarea formativă, de zi cu zi, cu scop motivațional, nu ar fi mari probleme. Dacă vizăm
examene cu funcție selectivă, de decizie privind rangul sau ierarhizarea unui elev pe o anumită scară, unde
măsurarea obiectivă și discriminarea valorică trebuie asigurate, lucrurile devin mai complicate.
Evaluarea pe bază de computer, prin administrarea unor teste tip grilă, nu este relevantă pentru toate
contextele de evaluare a competențelor. Creativitatea, aplicativitatea cunoașterii, procesarea sau
interpretarea unor idei nu pot fi acoperite sau vizate de astfel de instrumente.
Un alt dezavantaj este acela că în acest interval s-au mărit decalajele între elevii cu posibilități -
materiale, intelectuale, culturale și cei cu posibilități mai mici. Însă un efect „dur”, dar - aș zice - benefic
este cel de deșteptare, de realizare a faptului că sistemul de învățământ trebuie îmbunătățit în puncte
esențiale cum sunt pregătirea corpului profesoral, asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare,
adaptabilitatea și flexibilitatea curriculară, renovarea strategiilor de predare-învățare. Avem de a face cu un
punct de inflexiune, nodal, de cotitură, de regândire. Experiența actuală, cu toate vicisitudinile ei, poate fi
o trambulină, chiar o promisiune, pentru o educație și o lume mai bune.
Tehnologia avansează mereu și nu toate persoanele sunt la zi cu noutățile. De aceea, de multe ori
sunt probleme legate de utilizarea și de accesarea informațiilor sau de realizare a unor proiecte sau teme.
De asemenea, sunt întâlnite situații de confuzie si dezorientare, de unde apare și lipsa de motivație.
Școlile și liceele din mediul urban au reușit să se adapteze mult mai ușor la învățarea online. Întrucât
mediul virtual este lumea în care tinerii de astăzi își desfășoară multe din activitățile specifice vârstei,
mutarea învățământului din sala de clasă în confortul camerei personale nu a reprezentat o problemă pentru
1052
elevii și profesorii școlilor. Ei aveau acces la baza materială necesară unei astfel de abordări: computere,
tablete, smartphone, laptop, platforme interne și competențele digitale aferente.
În ceea ce privește învățământul rural, situația este mai complicată. Aproape 960.000 de elevi,
împreună cu peste 131.000 de cadre didactice au trebuit să își mute întreaga activitate în mediul virtual, în
contextul în care România ocupă primul loc în ceea ce privește numărul de copii care trăiesc și cresc în
locuințe inadecvate.
Ori, pentru o bună adaptare la învățământul online, orice școlar trebuie să beneficieze de un minimum
de condiții pentru învățare în locuința proprie.
Chiar dacă multe cadre didactice s-au adaptat la învățământul online, le lipsește interacțiunea față în
față cu elevii. Am înțeles cu toții importanța tehnologiilor de comunicare și informare, precum și nevoia de
integrare a acestora în activitatea noastră, dar și cât de mult contează interacțiunea umană directă, întâlnirea
în spațiul școlii, pe care ne-o dorim cât mai grabnică și în siguranță.
Așadar, sistemul educațional românesc a suferit multe schimbări în această perioadă, elevii,
profesorii, dar și părinții fiind constrânși în a face față tuturor provocărilor apărute brusc.
1053
ŞCOALA DE ACASĂ. ÎNVĂŢĂMÂNTUL ON-LINE
PĂRERI PRO ŞI CONTRA
PROF. INV. PRESCOLAR: DRĂGAN NICOLETA-ELENA

GRADINITA CU P.N. VAMA BUZAULUI
Şcoala de acasă a fost şi va rămâne o provocare pentru sistemul de învăţământ românesc. Spun asta
deoarece, oricât s-a încercat o abordare a activităţilor în mediul on-line, finalitatea nu a fost pe deplin
mulţumitoare.
Tehnologia ne invadează din ce în ce mai mult şi devine parte din viaţa noastră. Copiii nu mai
mănâncă, nu adorm, nu îşi găsesc liniştea dacă nu au un telefon sau tabletă la dispoziţie pentru a se juca sau
a urmări diferite materiale, filmuleţe, videoclipuri, desene animate, etc. Cu trecerea timpului însă, acest
obicei devine dependenţă, plăcerea devine „o boală”, iar părinţii ajung să ceară cu disperare ajutorul
psihologilor. Jocul în aer liber este înlocuit cu jocul virtual. Socializarea trece în mediul on-line, iar
momentele de bucurie şi veselie se transformă în traume. Iată însă, că în urma unui virus ce se ascunde sub
o mască greu de identificat, lumea s-a oprit în loc. Nimeni şi nimic nu a fost capabil să-l oprească şi suntem
acum puşi în faţa unei provocări greu de realizat: Şcoala de acasă.
Cine s-ar fi gândit vreodată că telefonul sau tableta vor deveni obiecte indispensabile fără de care nu
vom reuşi să ne continuăm activităţile?
Ideea de a continua activitatea în mediul on-line a fost una foarte bună, în contextul în care perioada
de izolare s-a prelungit. S-au constatat însă o serie de discrepanţe între realitate şi ceea ce se dorea a fi
şcoala de acasă. Ne-am lovit de neajunsuri şi de necunoscut, atât în calitate de cadre didactice, cât şi în
calitate de părinţi: în primul rând, am constatat că device-ul pe care îl folosim nu este atât de performant şi
nu face faţă cerinţelor. Achiziţionarea unuia nou, performant, a devenit o prioritate şi o necesitate pentru
micul învăţăcel, însă lipsa unor resurse financiare, mai ales în perioada de izolare, au fost un impediment
major pentru cei mai mulţi dintre părinţi. Vorbim aici şi de acei părinţi care provin din medii dezavantajate
şi nu îşi permit nici măcar un trai decent…..În concluzie, nu toţi copiii au reuşit să continue activităţile în
şcoala de acasă…
Lipsa experienţei în domeniul informaticii a dat bătăi de cap multora dintre noi. Accesarea unor
platforme on-line, trimiterea materialelor, primirea şi corectarea lucrărilor, etc. au fost o provocare pentru
mulţi dintre participanţii la actul educaţional. Unii părinţi provin din familii fără prea multă educaţie, alţii
pur şi simplu nu se descurcă sau refuză să colaboreze…
Implicarea părinţilor este definitorie, întrucât lipsa interesului acestora pentru activităţile on-line au
ca finalitate lipsa implicării copiilor. Totodată, copilul preşcolar nu dispune de un telefon sau o tabletă
proprie, sau chiar dacă ar avea un astfel de dispozitiv, nu se descurcă singur să intre on-line pe activităţi
sau să rezolve sarcinile de lucru trimise pe alte reţele…
Ţinând cont de toţi factorii pe care i-am considerat importanţi, pentru a atrage copiii spre activităţile
desfăşurate de acasă, am încercat să găsesc cele mai bune metode şi mijloace de care să dispună majoritatea
părinţilor implicaţi. Am trimis reţete de plastilină, exemple de lucrări ce pot fi realizate cu materiale din
natură, link-uri cu diverse materiale, cântecele pentru înviorare, încălzirea muşchilor mici ai mâinilor,
exerciţii de mişcare, experimente în bucătărie, poveşti, poezii, activităţi pe care le pot desfăşura în familie,
în casă, etc. În acest fel, am reuşit să colaborez în bune condiţii cu copiii care au urmărit materialele, au
ascultat înregistrările audio prin care explicam modul de realizare sau de rezolvare a unor fişe de lucru, au
rezolvat sarcinile de lucru trimise şi au trimis feedback fie prin fotografierea lucrărilor, fie înregistrări video
şi audio. Fişele de lucru le-am selectat în funcţie de tema săptămânii din caietele speciale pe care le-am dat
copiilor acasă, deoarece doar câţiva părinţi beneficiau de imprimantă…
Nimic însă nu a putut înlocui dorul de copii, de zâmbetul lor inocent, de îmbrăţişările lor calde şi
pline de afecţiune; dorul copiilor de grădiniţă, de colegi, de doamna lor educatoare, de activităţile
distractive, de munca pe echipe, de jocuri şi jucării, de tot ceea ce presupune spaţiul grădiniţei. Fiecare
întâlnire on-line se încheia prin întrebarea: „Doamna, când începe grădiniţa?” De multe ori s-a întâmplat
ca cei mici să lucreze doar pentru că „îi duc lu’ doamna” sau „se supără doamna dacă nu rezolv sarcina de
lucru”.
1054
Oricât de bună ar fi colaborarea cu părinţii şi cu copiii, oricât de multe materiale pregătim pentru
aceştia on-line, nimic nu poate stimula mai bine un copil, decât prezenţa lui în mediul educaţional al
grădiniţei, alături de colegi şi de doamna educatoare, care îi cunoaşte şi ştie cel mai bine care sunt nevoile,
lipsurile şi punctele forte ale fiecărui preşcolar din grupă.
1055
AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII PLATFORMELOR
ELEARNING PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE ȘI EVALUARE
PROF. DRĂGHICI ILEANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ RADU RUDORAN BRĂILA
Principalele caracteristici ale platformelor de e-learning sunt:
– Autentificare
– Generarea de conținut
– Vizualizarea conținutului
– Diferite medii cu un profesor / tutore
– Efectuarea de activități, cum ar fi sarcini, grupuri de lucru
– Raportul activităților întreprinse de către elev
– Instrumentele de evaluare
Platformele de e-learning permit două moduri de învăţare:
• sincronă, în care instructorul controlează lecţia în întregime, creând, coordonând, adaptând şi
monitorizând mediul educaţional
• asincronă, ceea ce implică studiu în ritmul personal al cursanţilor, proiecte de colaborare şi învăţare
la distanţă.
Având la bază tehnologiile e-Learning (multimedia), platformele eLearning au o serie de avantaje,
precum:
1056
platformelor eLearning este o oportunitate oferită celor care doresc să obțină o formare continuă. Ea nu
1057
ŞCOALA DE ACASA – ONLINE
PROF. INV. PRIMAR DRAGHICI SIMONA

ȘCOALA GIMNAZIALA „DIMITRIE CANTEMIR”, BRAILA
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă care se poate
extinde mai multe săptămâni, profesorii din România au fost şi sunt în continuare provocați să se adapteze rapid și
Starea de urgență a provocat un experiment social în domeniul educației. Forțați să rămână aproape trei
luni închiși în casă, copiii și profesorii s-au mutat în mediul online și au învățat să folosească platformele digitale
pentru a comunica și a-și face lecțiile. Zoom, Microsoft Teams, Google Calssroom, WhatsApp sau Skype au
fost mediile cele mai utilizate pentru comunicarea între elevi și profesori.
Carantina ne-a prins pe toți așa cum ne-a prins: fără pregătire psihologică sau emoțională și cu multe alte
neajunsuri. În această situație, indiferent de vârstă, statut social sau profesie, majoritatea oamenilor trăiesc și
experimentează același lucru: prima carantină din viața lor. Tot acest context a însemnat mai mult timp de pregătire
și un efort mai mare de coordonare pentru profesori. Chiar dacă nu a putut fi recuperată întru totul interacțiunea din
clasa fizică și nu toate orele au putut fi organizate online, exemplele reușite ale celor care au început deja să aplice
aceste măsuri arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare. Succesul unui astfel de
demers ține, mai întâi de toate, de o planificare cât mai bună.
Recunoaștem faptul că, pentru mulți profesori, a fi în căutarea metodelor noi cu implicarea resurselor digitale,
care să corespundă nevoilor și particularităților grupului de elevi, a fost o adevărată provocare. Și chiar dacă elevii
par cu mult mai avansați decât profesorii în ceea ce numim noi tehnologii informaționale și de comunicare, Internet,
mediul online, pentru ei, provocarea confruntării cu un asemenea volum de informații virtuale și tendințe noi a fost
cu mult mai mare.
Un rol important în realizarea şi susţinerea activităţilor educative l-a avut părintele sau tutorele care a fost
nevoit să pregătească elevul pentru acest program și să sprijine învățătorul în organizarea activităților și temelor
pentru acasă. Elevul a trebuit să aibă acces la Internet de pe laptop/calculator sau telefon, căști și webcam (opțional)
pentru a putea participa online.
Copiii au înţeles faptul că, din prima zi de carantină, perioada în care urmează să stăm acasă nu e de fapt o
vacanță, așa cum ne așteptam toți, ci că aceștia vor primi regulat îndrumări și teme pentru acasă din partea
profesorilor. Astfel, copiii şi-au întocmit un plan de acțiune în care şi-au structurat activitatea pe zile, astfel încât să
reușească să ofere atenția necesară fiecărei materii.
Cred că cel mai mare beneficiu al studiului individual a fost faptul că nimeni nu a fost îngrădit sau presat să
utilizeze o tehnică anumită pentru a învăța, la fel cum se întâmplă la școală, ci ești liber să-ți adaptezi întregul proces
de învățare după propriile standarde. De asemenea, copiii au avut posibilitatea să includă în planul lor și o serie de
cărți pe care şi le-au propus să le citească până la sfârșitul carantinei, dar și alte proiecte ce nu țin de școală și pe care
le pot realiza de-acasă.
Totuși, a fost mult mai complicat pentru copii să-şi însușească anumite teme fără explicațiile de rigoare ale
unui professor. În astfel de situații, chiar înțelegi care este diferența dintre materialul prezentat de manualul școlar și
cel expus de un profesor, mai ales prin faptul că limbajul utilizat la școală este mult mai accesibil pentru elevi.
Cred că astfel de ore au fost necesare pentru această perioadă, mai ales pentru a reaminti elevului că
autoinstruirea la domiciliu implică de fapt multă muncă și responsabilitate, dar sunt și benefice pentru a monitoriza
activitatea elevilor și a le răspunde la întrebările lor, referitoare la materialul studiat individual. Este mai dificil de
organizat decât o lecție tipică, deoarece nu se mai aplică principiul “ridică mâna când ai ceva de spus” sau simpla
lipsă a contactului vizual împiedică stabilirea unei atmosfere liniștite de fiecare dată.
E foarte bine că era tehnologiilor permite realizarea orelor în mediul online pe platforme speciale precum
GoogleClassroom sau Zoom, astfel recuperarea orelor s-a putut face în timp real și vacanța forțată devine școală de
acasă.
Copiii au înțeles necesitatea izolării, s-au plictisit de conferințe, s-au adaptat și s-au bucurat de timpul petrecut
cu părinții. Timpul petrecut online cu profesorii a diferit de la o școală la alta, dar lipsa interacțiunii cu colegii a fost
resimțită de către toți copiii căci sunt cu toţii prieteni, iar conversațiile pe rețele de socializare nu oferă aceleași
senzații ca o discuție față în față.
Am creat intervale flexibile de timp pentru toți copiii, am realizat înregistrări ale unor activităţi, le-am dat
foarte multe provocări practice și am învăţat și eu, ca profesor, foarte multe lucruri noi. Am încercat să iau feedback
și de la părinți și de la copii și să construiesc relația între cadru didactic și elev, care are un impact clar asupra
1058
învățării. În cazul meu, cele mai eficiente au fost activitățile în care am filmat și nu cele în care i-am ținut pe copii
doar în fața calculatorului, pentru că sunt copii mici, de clasa I. Predarea on-line înseamnă interacțiune, mișcare,
schimb de activități, joacă. Cred că provocarea este să regândim învățarea și să ne punem întrebarea ce este
învăţarea și cum se poate întâmpla atât în clasă, cât și în mediul de acasă. Văd multe lucruri bune care au ieșit din
această situație, aceste crize ne forțează să ieșim din inerție, criza este catalizator de evoluție. Și desigur, este nevoie
de finanțare, de un management performant și de restructurare.
Școala are nevoie de schimbare și de adaptare la meseriile viitorului, iar schimbarea trebuie să înceapă acum,
cu schimbarea mentalității profesorilor.
1059
ÎNVĂŢAREA ÎN MEDIUL VIRTUAL
PROF. DRĂGHIN ANIȘOARA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.4 CARANSEBEȘ
STRUCTURĂ: GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.4
CARANSEBEȘ
părțile, izolarea ne afecteaă resursele pe diferite paliere. Ce se întâmplă cu elevii, cu școlile, cu sistemul de
care o traversӑm.
Tot ceea ce înseamnӑ proces educațional de predare-învӑțare (și probabil, în curȃnd de verificare și
notare) a redevenit în atenția noastrӑ sub titulatura de proces educațional la distanțӑ. Cu toții ne-am mutat
activitatea în mediul on-line, am fӑcut cunoștintӑ și am ”îmblȃnzit” aplicații care faciliteazӑ învӑțarea la
distanțӑ.
Chiar și în această perioadă la grupa ”Ștrumfii năzdrăvani” a Grădiniței cu Program Prelungit nr.5
Caransebeș, sunӑclopoțelul în fiecare dimineațӑ! Iată că acum, profesorii se adunӑ în fața calculatorului,
așteaptându-i pe elevi sӑ se conecteze on-line.
Continuӑm împreunӑ, în mediul on-line, sӑ oferim aceeași educație de înaltă calitate și să ne îndeplim
misiunea noastră în contextul în care școala ”fațӑ în fațӑ” este închisӑ. În astfel de circumstanțe (pandemia
Corona virus 19), angajamentele noastre sunt de a oferi un mijloc alternativ de educație sub forma unui
plan de învățare la distanță, fie cӑ folosim rețeaua de comunicare Whatsapp sau platforma google meet,
cȃnd ne dorim sӑ îî vedem pe copii și sӑ îi simțim și mai aproape de noi.
Există, categoric, câteva avantaje ale predării online:”Prima idee care îmi vine în minte este economia
de timp. Aceasta, împreună cu flexibilitatea crescută în a-ţi alege programul. Sunt, însă, diferenţe de care
trebuie să ţinem cont. Atât pentru preșcolari, cât și pentru profesori, on-line-ul, în general, învățarea la
distanță, în speță, este o provocare! Nu suntem obişnuiţi cu o asemenea libertate. Avem nevoie de
interacțiunea noastră tradițională sau putem să ne adaptăm cu adevărat unor lecții care par poate lipsite
de suflet? Îmi place să simt emoția preșcolarilor mei, îmi place să le transmit din trăirile mele
Menționez un aspect important – Interacțiunea! Este, totodată, posibil să observăm în această
perioadă de predare on-line, elemente de comunicare interumane care se pot pierde. Nu mai putem observa
în întregime limbajul corpului celeilalte persoane şi trebuie, de exemplu, să fim un pic mai atenţi la reacţiile
receptorului pentru a le interpreta corect.
în condițiile unei pandemii. Asta trăim astăzi și ne adaptăm!”
Mai concret: la disciplinele specifice învățământului preșcolar sunt propuse și transmise copiilor
proiecte tematice pe Whatsapp. Toate clipurile video sau fotografiile reprezentând rezultatul/produsul
1060
activității sunt trimise pe grupul de lucru al clasei și, firește, ofer feedback fiecarui preșcolar în parte. Acest
lucru îi motivează pe copii şi îi antrenează, într-un mod fericit, în toate activităţile de acest gen. Mai mult,
zilele următoare voi iniția chiar și un concurs …cu premii și premiere tot on-line. Așadar, în vremuri
excepționale, educația la distanță devine o soluție viabilă. Și credem cӑ funcționează pentru că e pusă în
slujba celor care își doresc să învețe.
Într-adevăr, implicarea resurselor digitale în procesul educațional, care să corespundă nevoilor și
particularităților grupului de preșcolari este o adevărată provocare.
Practica online de până acum ne-a oferit situații variate, în care strategiile didactice au devenit,
cumva, mai flexible, de aceea suntem în măsură să oferim colegilor noștri de breaslă (și nu numai!) cȃteva
recomandӑri pentru aceast tip de învӑțare la distanță, proprie acestei perioade:
→ Asigurarea unei comunicări clare, nuanțate, explicite și, în același timp, ferme în cazul în care
preșcolarii adresează întrebări și omiterea unui așa-zis ”dialog suprapus” astfel încât, într-un timp limitat
preșcolarii să poată oferi clarificări specifice obiectivelor de învățare, cerințe-sarcină;
→ Monitorizarea continuă și activă a e-mail-ului de către fiecare cadru didactic, a platformei utilizate,
chiar a telefonului mobil în vederea aigurării unei comunicări eficiente, și optime, de suport, cu toți părinții
preșcolarii împlicați în acest proces de învățare;
→ Evitarea, cu excepția cazului în care sunt programate cu atenție și limitate, conversațiilor on-line
îndelungi, fără eficiență didactică sau afectivă;
→ Evitarea solicitӑrii imprimӑrii (listării) tuturor fișelor de lucru individual recomandate (Toate
activitățile ar putea sӑ fie finalizate pe un dispozitiv sau încărcate ca imagine);
Referitor la modul în care educatorii relaționau cu cei mici, am mers pe conștientizarea faptului că e
nevoie a fi folosit mult limbajul non-verbal, expresii faciale, tonul vocii, mișcări ample, în așa fel încât să
atragi și să susții atenția copilului. Interacțiunea în mediul virtual presupune un alt tip de energie și este
vital să conștientizăm acest aspect și să integrăm instrumente care ne pot ajuta în livrarea unor sesiuni de
succes!
1061
EDUCATIA FIZICA IN AUTOIZOLARE
PROF. DRAGOMIR ION,

SCOALA GIMNAZIALA PETRESTI
CORBII MARI, JUD. DAMBOVITA
Educatia fizica este „este o activitate umană de practicare sistematica şi conştientă a exerciţiilor
fizice, desfăşurată sub formă de proces instructiv - educativ bilateral, în vederea realizării unor obiective
(de diferite niveluri/ranguri) bine precizate, dintre care prioritare sunt următoarele două:
•perfecţionarea dezvoltării fizice/corporale a subiecţilor (preşcolari, şcolari, studenti etc);
•perfecţionarea capacităţii motrice ("deprinderi şi priceperi" şi"calităţi motrice") a subiecţilor".
In autoizolare, educatia fizica mai are aceste doua „beneficii”?
Eu cred ca in perioada de autoizolare la domiciliu, unul din obiective „perfecţionarea capacităţii
motrice ("deprinderi şi priceperi” şi calităţi motrice specifice") a subiecţilor” nu poate fi realizat, dar primul
obiectiv „perfecţionarea dezvoltării fizice/corporale a subiecţilor (preşcolari, şcolari, studenti etc)” este
perfect realizabil, dar cu anumite conditii de organizare, instruire .
In periada autoizolarii la domiciliu educatia fizica este o activitate independentă realizată numai
individual, sau în grup de doua – trei persoane; educaţia fizică scolara se desfăşoară in absenţa fizică a
conducătorului procesului bilateral. Această activitate independentă de educaţie fizică trebuie, însă, să fie
bine pregătită in prealabil.
Deci, o primă constatare este aceea că putem vorbi de o activitate independentă de educaţie fizică
numai după câştigarea unei anumite experienţe în problemă.
A doua constatare este aceea că nu putem considera ca activitate independentă de educaţie fizică
orice "mişcare de timp liber" realizată prin contracţii musculare şi fără nici o regulă ştiinţifică .
In activitatea fizica acasa, sportul este folosit ca mijloc al activităţii de educaţie fizică, aceasta se
"sportivizează".
„Beneficiile” principale ale educatiei fizice in autoizolare sunt aceleasi pe care le-am intalnit si in
alta perioada :
• armonie/proporţionalitate în interiorul indicilor somatici/morfologici (cel mai important fiind
raportul dintre înălţimea şi greutatea corporală! );
• armonie între indicii funcţionali/fiziologici;
• menţinerea unui tonus muscular optim ;
• obţinerea şi menţinerea unei atitudini corporale (globale şi segmentare) corecte, atât în actele
motrice statice, cât şi în cele dinamice;
• prevenirea atitudinilor şi deficienţelor fizice;
• corectarea tuturor atitudinilor fizice deficiente şi a unor deficienţe fizice (mai ales a celor de grad
uşor şi mediu);
• educarea marilor funcţii ale organismului, dar în mod special a funcţiei respiratorii (sau, cum
precizează aceleaşi surse bibliografice de specialitate: "educarea actului respirator voluntar ").
Educaţia fizică in perioada de autoizolare acţionează, mai ales, asupra dezvoltării fizice a oamenilor
în sensurile profilactic, preventiv şi terapeutic.
Un alt aspect foarte important al practicarii exercitiilor fizice in perioada de autoizolare este acela
legat de functiile educatiei fizice. Daca unele functii isi pierd din importantă (emulatie, perfectionare a
capacitatii motrice – in special la jocuri), unele se mentin importante (funcţia de perfecţionare a dezvoltării
fizice, funcţia igienică, pentru corectarea şi ameliorarea unor deficienţe fizice.), iar altele devin foarte
importante pentru aceasta perioada (funcţia recreativă are un rol deosebit pentru oamenii de toate vârstele
şi profesiile).
Funcţia educativă era considerată tot o funcţie asociată/nespecifică, (nu cea mai importantă!) prin
prisma modalităţilor de îndeplinire şi a influenţelor asupra dezvoltării personalităţii umane în integralitatea
sa.
In perioada de autoizolare, influenţele educaţiei fizice şi sportului sunt evidente pe planul dezvoltării
laturii "fizice" a personalităţii (de aceea se numeşte educaţie "fizică"!). Pe plan intelectual pot fi
evidenţiate cel puţin următoarele două direcţii:
1062
1. însuşirea de către subiecţi a unor cunoştinţe teoretice de bază din domeniul fiziologiei şi igienei
efortului fizic, biomecanicii de execuţie a actelor şi acţiunilor motrice, psihologiei activităţilor motrice,
metodicii efortului fizic etc. 2. contribuţie - în procesul direct de practicare a exerciţiilor fizice - la
dezvoltarea unor trăsături şi calităţi intelectuale foarte importante pentru a trece de aceasta perioada dificila,
cum sunt: atenţia, memoria, spiritul de observaţie, imaginaţia, creativitatea.
Pe plan moral se poate realiza o acţionare extrem de eficientă prin formele de organizare a practicării
indepedente a exerciţiilor fizice. Accentul trebuie pus formarea unor deprinderi, priceperi şi obişnuinţe de
comportament corect şi în celelalte momente ale procesului practicare a exerciţiilor fizice, componente
comportamentale transferabile în viaţa cotidiană şi alte activităţi profesionale.
Pe plan estetic se contribuie cu eficienţă la educarea gustului pentru frumos, mai ales prin execuţiile
tehnice deosebite ca nivel calitativ, uneori "măiestre". Dupa cum am vazut in mass media, numerosi
sportivi ne-au demonstrat executii tehnice deosebite, măiestre.
Practicarea exerciţiilor fizice in locuinta pe fond muzical sau în concordanţă cu muzica impus de
anumite melodii muzicale, sporeşte influenţa educaţiei fizice şi sportului asupra unor trăsături şi calităţi de
ordin estetic (ritm, armonie, graţie, expresivitate, atitudine corporală globală şi segmentară etc.).
Fiecare individ uman ar trebui să practice exerciţii fizice constant, mai ales in timpul pandemiei
COVID – 19, cand avem restranse posibilitatile de miscare. Activitatea fizica in mod regulat este o
modalitate de a ramane in contact cu familia si prietenii.
Activitatea fizica in timpul pandemiei imbunatateste sanatatea mintala si reduce riscul de
depresie.
1063
ȘCOALA ONLINE- ÎNTRE DEZIDERAT ȘI SPERANȚĂ
PROF. DRĂGUȘ GEORGETA, LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

LICEUL TEHNOLOGIC DE VEST, TIMIȘOARA
MOTO:
„Evitarea suferinței nu este, pe termen lung, mai sigură decât expunerea directă. Viața este fie o
aventură, fie nimic.” Helen Keller
În perioada actuală, trecem prin niște provocări neașteptate, inimaginabile pentru unii, astfel încât se
poate pune și întrebarea care poate fi retorică: trăim cu adevărat o viață reală sau o aventură fantastică?
Parcă niciodată nu sunt mai reale și mai profetice afirmațiile lui Francis Fukuyama. Adevărata motivaţie a
acestor afirmaţii se află şi în gândurile pe care le-a născut lucrarea filosofului american de origine japoneză,
Francis Fukuyama, intitulată Marea ruptură. Bestseller al anului 2002, cartea înfăţişează într-o interesantă
perspectivă istorică şi filosofică imaginea de secol XXI, iar esenţa lucrării, care prezintă într-o formă clară
chipul timpului viitor, poate fi utilizată într-un celebru citat: „Viitorul va evolua într-un ritm care ne
somează să ne redefinim identitatea.”
Într-adevăr, în această perioadă ne redefinim toți identitatea. Elevi, profesori, părinți, conducători,
toți par câteodată înmărmuriți în fața unei realități care se derulează implacabil, intempestiv, chiar agresiv
sau violent. Perioada a debutat abrupt la toate nivelurile, pe nepregătite. Profesorii și educabilii au încercat
să se descurce, apelând la metode inovative, deoarece s-ar fi produs un blocaj educațional, dacă s-ar fi
renunțat la un an de studiu. Considerăm că această provocare a fost depășită cu bine. Nu știm încă prea bine
în ce măsură școala online este percepută în mod pozitiv atât de elevi, cât și de profesori. Acum s-a creat
un paradox, dar probabil că viața complexă și complicată de astăzi ne va mai oferi asemenea paradoxuri.
Până acum, de exemplu, elevii nu aveau voie să vină la școală și să intre în sala de clasă cu tabele sau
telefoane mobile. Acum s-a creat exact reversul monedei. Elevii trebuie să aibă telefoane mobile, tablete,
laptop-uri și alte device-uri, pe care, până acum, noi, profesorii, le cam blamam, interziceam, anatemizam,
considerând că aceste gadget-uri sunt de evitat, inflențând negativ performanțele elevilor sau chiar
deformând personalitatea tinerilor educabili.
Acum s-a creat reversul monedei. Cu toții, avem o nevoie imperioasă, acută de aceste instrumente,
fără de care nu este posibilă școala online. Unii cercetători, cum ar fi eminentul pedagog Constantin Cucoș,
consideră că managementul unei asemenea predări-învățări-evaluări este greu de stăpânit, deoarece
pluritatea mijloacelor este ridicată și creează inegalități. Apar numeroase obstacole, piedici, vulnerabilități
tehnice, metodice, care țin atât de conținuturile materiei de predat, cât și de activitățile extracurriculare și
de consiliere. În plus, există o mulțime de profesori care nu dețin competențe suficiente. de informatică în
acest nou și complex proces de predare-învățare-evaluare. În mod paradoxal, aceste preachiziții interzise
înainte au fost convertite în beneficii. Toți actorii prinși în acest val de necunoscut se află în situația de
tipul: îți arde casa și tu ești întrebat ce mai faci?
Deocamdată, dispozitivele online nu sunt proiectate nici acum spre un scop educativ clar, dar această
situație se va remedia, se va reproiecta și, poate, va deveni un mijloc eficient/ necesar/ obligatoriu în viitorul
învățământului românesc. În perspectivă, comunicarea online se va putea derula și la nivel administrativ.
În această formulă se va interacționa și în cadrul consiliilor profesorale sau de administrație.
Personal, la Liceul Tehnologic de Vest din Timișoara, la Limba și literatura română am folosit până
acum platformele Google Classroom și Google Meet. Am mai folosit și aplicația WhatsApp, e-mail,
Facebook/Messenger pentru elevii dezavantajați din punct de vedere material sau al mijloacelor
informatice. Am reușit, prin aceste platforme și aplicații să le trimit conținuturi ale învățării, teme de casă,
proiecte curriculare și extracurriculare. Astfel, în săptămâna Școala altfel am creat o revistă a clasei la care
sunt dirigintă. Elevii au trimis pe mail, Whatsapp, Facebook/Messenger articole, poezii, epigrame, poze și,
astfel, s-a creat o interesantă și originală comunitate online omoloagă vieții reale. Prin această revistă online,
elevii și-au transmis frământările interioare legate de această perioadă de criză, dar mulți au reacționat și
într-un mod amuzant și cu optimismul specific vârstei.
Considerăm că școala online se va situa între deziderat și speranță. Trebuie să avem grijă la așteptările
pe care le avem în comunicările online. Aceste relații cu educabilii se vor construi mai bine și mai cu succes,
1064
pas cu pas, încetul cu încetul. Trebuie să avem grijă să nu-i agresăm pe elevi cu o abundență de informații,
deoarece s-ar putea să devină sensibili, afectați și să nu existe o consecvență a feedback-ului.
„Nici dintr-o viață fericită nu lipsește întunericul iar cuvântul fericire și-ar pierde înțelesul dacă nu
ar fi echilibrat de tristețe.” (Carl Jung)
„Nimeni nu te poate face să te simți inferior fără consimțământul tău.” (Eleanor Roosevelt)
→
1065
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
DRAMBA NICUTA-MINODORA
SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ORBENI
PROFESOR: Drâmbă Minodora

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Nr. 1 Orbeni
CLASA: a V-a E
OBIECTUL: Istorie
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Lumea romană
LECŢIA: Apariţia şi răspândirea creştinismului
TIPUL LECŢIEI: mixtă
COMPETENŢA GENERALĂ: de a transmite cunoştinţe elevilor despre apariţia şi răspândirea
creştinismului, de a dezvolta gândirea istorică a elevilor, de a conştientiza valorile creştinismului.
COMPETENŢE SPECIFICE:
Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de
comunicare scrisă sau orală;
Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice;
Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute
sau la prima vedere;
Utilizarea surselor istorice în vederea ilustrării unui fapt istoric.
COMPETENŢE OPERAŢIONALE:
1. Utilizarea adecvată a limbajului de specialitate în comunicarea cunoştinţelor, operând corect cu
noţiunile privind principalele aspecte apariţiei şi răspândirii creştinismului;
2. Definirea creştinismului şi a mesajului acestuia;
3. Prezentarea cronologică a vieţii lui Iisus Hristos;
4. Interpretarea textelor istorice.
STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode: conversaţia, problematizarea, explicaţia, expunerea, demonstraţia cu ajutorul textelor şi
imaginilor, copacul ideilor, brainstorming, cvintetul, interpretarea unui text istoric;
Mijloace de învăţământ: harta, atlase şcolare, manual, fişe de lucru, planşe, materiale documentare
şi iconografice, tabla;
Forme de organizare: activitate frontală, individuală;
Evaluare: observarea sistematică, evaluarea capacităţii de analiză şi sinteză, aprecierea
răspunsurilor, aprecierea atenţiei şi a implicării, rezolvarea activităţilor din cadrul lecţiei, capacitatea de a
întelege un text istoric.
BIBLIOGRAFIE:
 Atlas istoric. Epoca antică, Monde Neuf, 2007 (tipărit la G.Canale &C., Bucureşti);
 Istorie. Manual pentru clasa a V-a, Editura All, Bucureşti, 2005;
 Planificarea şcolară pentru disciplina istorie, clasa a V-a; Planificarea calendaristică; Proiectarea
unităţii de învăţare: Lumea romană;
 Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 1, Ediţia a II-a, Institutul European, Iaşi, 1998;
 Ştefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2007;
 Valentin Băluţoiu, Constantin Vlad, Istorie. Ghidul profesorului pentru clasa a V-a, Bucureşti,
Editura All, 1999 ;
 www. didactic.ro.
1066
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă
DURATA: 45’
Momentele C. op. Activitatea Activitatea Metode, procedee Mijloace de Evaluare

lecţiei şi profesorului elevului şi forme de învăţământ,
conţinutul organizare resurse de
ştiinţific timp
I.Moment - Notează - Elevul de Conversaţia 1 min.
organizatoric absenţele. serviciu
prezintă
absenţele.
II.Reactualizarea - Care este poziţia - Elevii Conversaţia 5 min. Observarea
cunoştinţelor geografică a răspund la Explicaţia sistematică
Romei antice? cerinţă şi
- Când a fost localizează pe Activitate frontală
întemeiată Roma? hartă. şi individuală Harta Aprecierea
răspunsurilor
- Ce înseamnă - Roma a fost Conversatia
romanizare? întemeiata în Explicaţia
anul 753 î.e.n.
şi prezintă
- Enumeraţi câteva legenda Planşa Capacitatea de
construcţii întemeierii ei. Conversaţia analiză şi
importante - Romanizarea Explicaţia sinteză
realizate la Roma. este un proces
istoric prin
care popoarele Conversaţia
cucerite de Activitate frontală Planşa Aprecierea
- Ce sunt romani adoptă şi individuală răspunsurilor
catacombele? limba latină,
tradiţiile,
obiceiurile,
legile şi religia
poporului
roman.
- Forumul
roman,
templele
romane (ex.
Panteonul,
templul tuturor
zeilor),
circurile şi
amfiteatrele
(ex. Circus
Maximus,
Colosseum),
apeductele,
viaductele,
termele.
- Catacombele
reprezentau
galerii săpate
în lavă
vulcanică,
adevărate
labirinte, în
care se
ascundeau
adepţii noii
religii de
teama
persecuţiilor.
1067
III. Captarea 2. - Profesorul le cere - Elevii vor Activitate frontală 2 min. Observarea
atenţiei elevilor elevilor să noteze nota pe câte un Copacul ideilor sistematică
1. câte un cuvânt sau post-it ce Brainstorming Planşa Aprecierea
enunţ referitor la înseamnă răspunsurilor
creştinism. pentru ei
creştinismul şi
vor lipi
bileţelele pe
planşă.
IV.Anunţarea - În orele - Elevii sunt Activitate frontală 1 min.
titlului noii lecţii precedente s-au atenţi şi Observarea
învăţat mai multe urmăresc Conversaţia sistematică
aspecte ce ţin de informaţiile Tabla
Roma antică. prezentate de
Astăzi vom discuta profesor.
despre apariţia şi
răspândirea
creştinismului.
V.Dirijarea - Notează titlul - Elevii Activitate frontală 30 min. Observarea
activităţii de lecţiei pe tablă. răspund cu sistematică
învăţare - Prezintă elevilor ajutorul Expunerea Tabla
viaţa Domnului profesorului,
Iisus în ordine dacă va fi Conversaţia
1.Viaţa lui Iisus 3. cronologică. necesar. Aprecierea
Hristos / Isus ◘ Locul naşterii Planşe răspunsurilor
Christos creştinismului: - Elevii Problematizarea
Palestina, răspund Atlasul
provincie romană eventualelor istoric
(gen. Pompei a întrebări. Activitate frontală Aprecierea
1. cucerit în 64 î.e.n Conversaţia atenţiei şi a
Iudeea); - Elevii implicării
Locuitorii răspund la
Palestinei: evrei; întrebările
diaspora; profesorului, Tabla
Zeul venerat de amintindu-şi, Activitate frontală Observarea
3. evrei: Yahve; şi de noţiunile sistematică
Naşterea lui învăţate de la Expunerea
Hristos - religie, despre
Bethleem; trăieşte naşterea lui Conversaţia Planşe Aprecierea
în Nazaret; Iisus, răspunsurilor
Părinţi: Maria, principalele Problematizarea
Iosif; minuni Atlasul
2. Noul Testament, săvârşite, istoric
Evangheliile – botezul în apa
Ioan, Marcu, Luca, Iordanului. Conversaţia
Matei - narează
4. viaţa lui Iisus. Explicaţia Aprecierea
Iisus predică de la Manualul – atenţiei şi a
30 de ani în - Notează în Interpretarea unui frag.1 si 2 – implicării
Galileea, fiind caiete. text istoric pg.119.
urmat de 12 Capacitatea de
apostoli; a întelege un
- Explică elevilor text istoric
ce este Activitate frontală
creştinismul şi - Elevii Planse
1. Activitatea 1. prezintă evoluţia răspund la Explicaţia
apostolilor acestuia. cerinţele Conversaţia Manualul
Proprovăduieşte profesorului şi
iubirea şi egalitatea solicită Demonstraţia cu
3. între oameni; explicaţii dacă ajutorul textelor şi Aprecierea
Crucificat la au nelămuriri. imaginilor atenţiei şi a
2. Persecuţiile 1. Ierusalim în Planşe implicării
1068
preajma Paştelui Activitate frontală
4. evreiesc (simbolul Atlasul
central al Expunerea istoric Observarea
creştinismului); sistematică
Mesajul creştin Conversaţia Manual –
religie a iubirii - Elevii pg.123
universale. prezintă ce Aprecierea
- Prezintă elevilor înseamnă răspunsurilor
4. Organizarea 1. modul în care s-a pentru ei
Bisericii creştine răspândit creştinismul şi Tabla
creştinismul. aduc
◘ Răspândesc argumente
învăţătura creştină; pentru a
◘ Petru întemeiază motiva
Biserica de la răspândirea
Roma; acestuia.
◘ Pavel separă
creştinismul de - Notează în
iudaism. caiete schiţa de
◘ N-au oprit pe tablă.
răspândirea
creştinismului;
◘ Cei mai cruzi - Elevii îşi
persecutori: Nero amintesc
(54-68) si numele
Diocleţian (284- apostolilor şi
305). adresează
◘ Edictul de la întrebări
Milano – 313 – profesorului
creştismul devine o dacă au
religie a imperiului nelămuriri.
roman; - Notează în
◘ 391 – caiete schiţa de
creştinismul pe tablă.
devine religie - Elevii sunt
oficială. atenţi la
◘ Episcopi – Petru, expunerea
episcopul Romei, făcuta de
primul papă; profesor şi îi
preoţi; diaconi; adresează
concilii – stabilesc întrebari dacă
chestiunile au nelamuriri.
ecleziastice. - Notează în
caiete schiţa de
pe tablă.
- Elevii vor
afla cum este
organizată
Biserica
creştină.
- Notează în
caiete schiţa de
pe tablă.
VI. Obtinerea 3. - Profesorul le cere - Elevii vor Conversaţia 5 min. Observarea
performanţei elevilor să scrie nota în caiete sistematică
două adjective, trei cerinţa şi vor Metoda cvintetului
verbe, un enunţ din rezolva Tabla Rezolvarea
patru cuvinte şi un exerciţiul Activitate cerinţelor
cuvânt cheie aplicând individuală
despre Iisus. metoda
cvintetului.
1069
- Patru – cinci
elevi vor
prezenta
colegilor ce au
notat cu privire
la Iisus
Hristos.
VII. Transfer 2. - Profesorul anunţă - Elevii vor Conversaţia 1 min. Observarea

tema: întrebarea 1 nota în caiete Explicaţia sistematică
de la pagina 119 şi tema şi vor
oferă elevilor cere explicaţii Activitate frontală
îndrumări pentru dacă nu au
rezolvarea temei. înţeles cerinţa
textului.
1070
INFLUENŢA MASS-MEDIEI ASUPRA COPILULUI
IMPLICAŢII ÎN DETERMINAREA COMPORTAMENTULUI VIOLENT
PROF. ÎNV. PRIMAR DREGHICI MIHAELA
Educaţia copiilor este, poate, cea mai mare responsabilitate pe care o are omul în viață, activitatea
care ne poate procura cele mai mari bucurii sau, dimpotrivă, dezamăgiri. Formarea personalității copilului
depinde de noi, adulții, cei care ne aflăm în preajma lui zi și noapte. Ştim cu toţii că un copil care nu are
discernământ nu se poate opune. De aceea este foarte important să fie apărat de mijloacele care îi pun în
pericol sănătatea mentală şi viitorul. Un copil singur nu poate să se protejeze în fața unor mijloace moderne
care îi fascinează, ajungând chiar până la dependență. Ei nici măcar nu bănuiesc pericolul şi nu-şi pot
imagina consecinţele. Rolul părinților este tocmai acela de a-i apăra şi călăuzi pe cei mici până când vor
căpăta discernământul necesar ca să se descurce singuri în viaţă. Desigur este mult mai simplu să-i
abandonăm în faţa unui ecran ca să ne vedem de treabă. Este necesar să găsim soluţiile cele mai potrivite
pentru a ieşi din criza în care ne-a adus modul de viaţă pe care îl impune societatea de consum.
În această perioadă, când 3 luni copiii nu au socializat și s-au întâlnit doar în mediul online, e
important pentru părinți să observe la ce se uită copilul lor.
De înţelegerea acestui lucru, de adoptarea unei atitudini responsabile în educarea copiilor noştri şi în
desfăşurarea vieţii de familie depinde viitorul acestor copii şi al nostru, al tuturora. Altfel vom deveni
spectatorii şi victimele unei revărsări de violenţă, al cărei debut şi-a făcut deja apariţia.
Violenţa ocupă unul dintre primele locuri, ca pondere, pe canalele TV din întreaga lume. Deşi, în
ultimii ani, fenomenul violenţei pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateri publice, critici şi sancţiuni,
televiziunea continuă să transmită din ce în ce mai multă violenţă, iar telespectatorii din toată lumea, mai
ales tinerii, caută cu aviditate aceste programe. Faptul că violenţa din media constituie una dintre cele mai
importante cauze ale violenţei în lumea reală este dovedit în peste 1000 de studii şi articole apărute în
diferite colţuri ale lumii. Din majoritatea cercetărilor efectuate, rezultă că violenţa de la televizor are
următoarele efecte: facilitează agresivitatea şi comportamentul antisocial, dezvoltă insensibilitatea la
violenţă sau la victimele violenţei, intensifică percepţia telespectatorilor că trăiesc într-o lume periculoasă
în care ei pot deveni victime.Fiecare post de televiziune are cel puţin un film ,,de acţiune" în grila zilnică
de programe, iar buletinele de ştiri şi ziarele transformă orice eveniment violent într-o ştire de
senzaţie.Copiii devin foarte uşor victime ale violenţei în primul rând, pentru că mintea lor nu le permite să
analizeze critic informaţiile primite, în al doilea rând, deoarece sunt la vârsta la care personalitatea lor este
în formare şi asimilează tot ceea ce văd în jur. La aceasta se adaugă faptul că au foarte uşor acces la televizor
- de departe cel mai mare furnizor de violenţă dintre sursele mass-media.
Comportamentul violent poate avea multiple cauze: biologice, psihologice, sociale, economice. De
aceea, este dificil săsepari efectele violenţei media de influenţa celorlaţi factori. Cu toate acestea, cele peste
100 de studii din ultimii 40 de ani au demonstrat următoarele: copiii care privesc mai mult la televizor
(peste patru ore pe zi) tind să-şi rezolve conflictele mai agresiv decât ceilalţi; de asemenea, cu cât copiii
încep să privească la televizor de la o vârstă mai fragedă, cu atât sunt mai predispuşi să comită acte de
violenţă mai târziu. Vizionarea îndelungată a programelor de televiziune poate avea efecte deosebit de
nocive asupra copiilor, asta cu atât mai mult, cu cât unii părinţi își lasă copiii să stea cuminţi în faţa
televizorului în timp ce ei își fac treburile.
Un fapt îngrijorător este şi acela că două treimi dintre copii nu găsesc pe nimeni acasă când vin de la
şcoală, întrucât părinţii sunt la serviciu. Astfel, ei pot să urmărească orice program, indiferent de
avertismentul din josul ecranului. S-ar crede că cei mici învaţă din filmele pe care le privesc că forţele
binelui vor învinge întotdeauna răul şi deci, teoretic ar trebui să nu reprezinte nici un pericol în a le urmări.
Dimpotrivă, tocmai faptul că eroii din filme au puteri speciale îi face pe copii să le imite comportamentul
şi să înveţe că agresivitatea e o soluţie acceptată în rezolvarea oricărei probleme. Micuții nu văd alte
trăsături de caracter pozitive. Ei apreciază la eroi mai mult duritatea, fiind preferaţi pentru statutul lor de
războinici şi justiţiari. Imaginaţi-vă că, la televizor, un copil vede un erou care primeşte o lovitură foarte
puternică, dar acesta nu păţeşte nimic. E posibil ca micuţul să creadă că, lovindu-l astfel pe prietenul său
de joacă, nici el nu va fi rănit. Iar cele ce urmează vor şoca şi mai mult! A lăsa un copil de trei-patru ani să
privească un film în care, în primele 90 de minute, se familiarizează cu un personaj şi apoi, în ultimele 30,
1071
priveşte neputincios cum acesta este omorât cu brutalitate, este ca şi cum i-ai prezenta un nou prieten, l-ai
lăsa să se joace cu el şi apoi l-ai ucide în faţa lui. Asta deoarece, când văd la televizor pe cineva împuşcat,
înjunghiat, violat, brutalizat, copiii cred că se întâmplă în realitate. Şi copiii noştri asta văd de câteva ori pe
zi. Părintele are un rol important în diminuarea acestor influenţe negative, de aceea trebuie limitat timpul
petrecut în faţa televizorului. E recomandabil să vezi măcar un episod din programul lui preferat. În felul
acesta, afli ce urmăreşte şi poţi discuta despre ce se întâmplă acolo. Când vezi un incident violent la
televizor e necesar să discuţi despre ceea ce a cauzat comportamentul agresiv al persoanei respective. Ar
trebui să mai spui că acel comportament nu este caracteristic adulţilor, pentru că ei îşi rezolvă în alt mod
conflictele: discutând, negociind, îndeamnă copilul să spună cum ar mai fi putut acţiona persoana din film
sau ce alte soluţii nonviolente ar fi avut la îndemână. Trebuie să-i explici că anumite secvenţe nu sunt reale,
că oamenii respectivi nu au fost loviţi sau ucişi, însă dacă acest lucru li s-ar întâmpla în realitate, ar fi răniţi
foarte grav. Interzice-i să se uite la programele care ţi se par prea violente. Dar, de fiecare dată, oferă-i
copilului o explicaţie pentru decizia luată.
Altfel, va înţelege interzicerea ta ca pe o pedeapsă, nu ca pe un lucru făcut spre binele lui. Încurajează-
l să se uite la documentare şi programe educaţionale de tipul celor care prezintă viaţa plantelor şi animalelor.
Imaginaţi împreună activităţi plăcute, care să înlocuiască privitul la televizor, sau faceţi împreună diverse
treburi prin casă. Este preferabil ca tu însăţi să fii un model pentru copilul tău şi să-ţi investeşti timpul în
activităţi mult mai sănătoase decât privitul la televizor. Cea mai afişată acuzaţie împotriva televiziunii este
următoarea: descrierea violenţei creşte violenţa stradală. Aproape fiecare casă din România are un televizor
în casă, unele familii chiar două sau mai multe. Într-un studiu american s-au enunţat următoarele două
concluzii: prima, copilul vede la televizor într-un an, în medie, cam 10.000 de scene violente; iar a doua,
pe când un copil absolvă liceul, el a văzut deja la televizor aproximativ 18.000 de morţi violente. Acum,
cum ne afectează pe noi, individual şi colectiv, toată această mass-media care promovează violenţa?
Urmărirea la televizor a scenelor de violenţă tinde să dezvolte şi să activeze comportamentul agresiv. De
asemenea, expunerea repetată la violenţă, sporeşte acceptarea de către noia violenţei ca pe un mod legitim
de a rezolva problemele. Apoi, această acceptare se implementează în psihicul social al copiilor şi al nostru.
Televiziunea ne fură timpul, având asupra noastră o putere hipnotică, împiedicându-ne să ieşim sau să
facem altceva. Televiziunea scurtează durata de atenţie concentrată. De asemenea ne reduce inteligenţa,
induce dependenţa şinutreşte în noi nelinişti rasiale – „noi suntem mai buni ca ei”. Ce s-ar putea argumenta
împotriva unor canale ca Discovery, Animal Plannet, Naţional Geographic? Folosit cum trebuie televizorul
poate fi o resursă educaţională pozitivă, anume, că părinţii nu ar trebui să folosească televizorul ca înlocuitor
al educaţiei pe care ei sunt datori să le-o dea copiilor lor. Folosirea televizorului pentru copiii din clasele
mici în procesul de predare-învăţare este benefică, însă o astfel de metodă în educaţie este mai puţin
eficientă când ne referim la studenţi, decât de exemplu, interacţiunea personală cu clasa. Avemnevoie de
„alfabetizare” cu privire la media, de conştiinţa interactivităţii noastre comune, aşa încât să luăm decizii
personale şi comunitare cu privire la audio-vizual pentru a sluji cel mai bine, binele. Televizorul este doar
încă unul din vehiculele noastre pe care le putem duce oriunde vrem; noi suntem pe locul şoferului. Cred
că o atitudine mai pragmatică, mai modestă se impune. Nu putem reduce efectele negative ale noilor medii,
decât dezvoltându-le efectele pozitive. În felul acesta vom putea înţelege cum ne putem dezvolta odată cu
ele fără să ne pierdem pe noi înşine. În opinia psihologului Mihail Militaru, este foarte important ca părinţii
să nu interzică accesul copilului la televizor, pentru ca efectul obţinut ar fi exact opus. Apare, în acest caz,
tentaţia ,,fructului oprit” şi copilul va urmări cu şi mai mult interes emisiunea în discuţie. .
De asemenea, psihologul consideră că părinţii trebuie să discute cu cel mic pentru a afla care este
factorul care îl motivează să urmărească programele respective. ,,De cele mai multe ori, copiii urmează
anumite modele pe care le văd în familie", subliniază doctorul Militaru. Au existat numeroase studii legate
de influenţa violenţei de la televizor asupra comportamentului copiilor. Multe dintre cercetări au confirmat
existenţa unei conexiuni între comportamentul agresiv al copiilor şi viitorilor adulţi şi violenţa din
programele TV. Nu toate filmele, emisiunile, jocurile au efecte puternic negative. Este foarte probabil ca
un copil să devină mai agresiv, dacă se identifică cu personajul violent dintr-un film sau spectacol. Dacă
acel personaj devine modelul său şi dacă acesta foloseşte metode neortodoxe pentru rezolvarea conflictelor,
atunci este foarte posibil ca şi copilul să îi copieze comportamentul. De exemplu, dacă un copil observă că
personajul său favorit devine agresiv atunci când este persiflat, atunci şi el când se va găsi într-o situaţie
similară va copia modelul comportamental. Violenţa TV poate trezi sentimente de frică în sufletul copilului,
1072
iar efectele sunt de lungă durată. În plus, s-a dovedit că persoanele care se uită mult la televizor cred că
lumea este mai periculoasă decât în realitate. Anxietatea, depresia, stresul post-traumatic sunt câteva dintre
efectele de lungă durată ale expunerii la mesaje violente. Deci, care sunt prin urmare, efectele acestui
bombardament cu mesaje violente, ale acestei violenţe care, prin vizionare, devine experienţa cotidiană a
omului modern? Oamenii ajung să supraestimeze prezenţa violenţei în lumea reală. Sporeşte sentimentul
fricii, al insecurităţii în faţa pericolului văzut ca iminent. Trăind permanent sentimentul unei agresiuni
potenţiale, oamenii nu numai că devin mai stresaţi, mai irascibili, dar se şi pregătesc să răspundă cu violenţă,
în legitimă apărare, la un eventual atac. Prin aceasta, comportamentul violent se insinuează în imaginaţia
individului care se îndreptăţeşte să-l folosească pentru a preîntâmpina riscul.Indivizii percep această
violenţă ca pe o componentă legitimă şi implicită a instituţiilor sociale. Lumea în care trăim este una
violentă. Violenţa devine deci mijloc şi necesitate. Apare o desensibilizare a oamenilor în faţa violenţei,
durerii şi suferinţei; violenţa devine, tot mai mult un mijloc dezirabil pentru rezolvarea problemelor şi
impunerea intereselor, pentru dobândirea plăcerii sau a confortului dorit. În consecinţă, violenţa de la
televizor devine periodic inamicul public numărul unu. E mijlocul cel mai la îndemână pentru a nu mai
căuta adevăratele cauze ale agresiunilor de tot felul din şcoli şi ale creşterii violenţei juvenile, în general.
BIBLIOGRAFIE:
*TEODORESCU CRISTIAN -,,Violența de la televizor”
*GEORGHE VIRGILIU, Convorbiri didactice Nr. 14/ianuarie 2017
*CRIVEANU NICOLETA -,,Efectele micului ecran asupra mintii copilului”
1073
DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIVE-EDUCATIVE
EDUC. DROZD NĂSTACA

LICEUL TEHNOLOGIC RUSCOVA
GRĂDINIȚA CU PN RUSCOVA, MARAMUREȘ
A realiza calitate în domeniul educaţiei, chiar și în contextul actual al orelor desfășurate în mediul online,
presupune anumite capacități și competențe din partea profesorului, în conformitate cu standardele politicilor
educaţionale naţionale sau europene, precum și strategia personală de predare.
Procesul complex al educației presupune o bună planificare şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale
învăţării, monitorizarea, autoevaluarea și evaluarea rezultatelor și îmbunătățirea lor permanentă.
Creativitatea cadrului didactic în construcția unei lecții poate motiva un elev să-și îndrepte atenția spre
disciplina predată de acesta, poate crește interesul pentru lectură și studiu individual, poate determina anumite
conexiuni/ interdisciplinaritate, poate anima starea de spirit de la clasă și per total, poate determina ca ora sa să fie
așteptată cu nerăbdare de elevi.
Şcoala româneascǎ trebuie sǎ iasǎ din normele stricte ale ideii de transfer de cunoştinte cǎtre elevi, idee care
încǎ mai stǎ ca temei de bazǎ a tot ceea ce şcoala face sau trebuie sǎ facǎ. Şcoala sǎ fie locul unde elevii primesc
informaţii, dar accentul sǎ nu cadǎ pe dimensiunea informativǎ, ci din ce în ce mai mult pe formare, integrare,
relaţionare.
Utilizarea mijloacelor TIC, a resurselor educaționale deschise, a instrumentelor/platformelor educative în
clasa anului 2020 este imperios necesară. Adaptarea conținuturilor științifice, aplicate la nevoile elevilor generației
Y, cu aplicație în viața cotidiană, corelate cu adaptările tehnice de astăzi, conduce spre succesul unei lecții.
Totuși valoarea formativă a mijloacelor de învăţământ şi mai ales a noilor utilităţi tehnice nu au relevanţă
pedagogică, cognitivă, decât dacă sunt utilizate pe lângă metode real-active. Aceasta pentru că ele sunt valabile în
măsura în care şi elevul este motivat să participe la cunoaştere, să înveţe activ.
Atunci profesorul poate să ofere un spectru larg de resurse, să le antreneze într-un context actual, să mobilizeze
abilităţi şi competenţe înalt cognitive, să permită interacţiuni între elevi, să sprijine acumulări de cunoştinţe noi, să
depăşească simpla achiziţie, să stimuleze curiozitatea epistemică.
Unităţile tehnologice nou introduse sunt benefice numai când vizează activitatea mentală, ating nivelul
calităţii şi profunzimii prelucrării cu informaţiile vehiculate. Chiar dacă elevii manevrează calculatorul, eficienţa lui
nu depinde de faptul că ei ştiu să-l utilizeze, ci de aspectele pedagogice (obiective urmărite, metode active, situaţii
de integrare). De aceea, utilitatea lor trebuie să se raporteze la interactivitatea funcţională şi interactivitatea relaţională
în situaţiile de cunoaştere, învăţare.
Metodele active sunt de bază, iar nu simpla cunoaştere şi manevrare a tehnologiei. Atunci şi utilităţile
tehnologice au aceleaşi roluri ca şi metodele active (ca auxiliare): de informare, de facilitare a interacţiunilor şi de
producere de cunoştinţe noi, modele, concepte, rezolvări de probleme.
Așadar, metodele tehnice sunt utile și absolut necesare pentru achiziția de noi cunoștințe, însă atâta timp cât
elevul este atras mai mult de modul cum funcționează aplicația, de cântecul, imaginea sau modul în care rulează
diferite animații, activitatea nu-și atinge scopul.
Cadrul didactic are elementele necesare construirii unui demers didactic personalizat, în funcţie de cerinţe şi
condiţii concrete, în funcţie de experienţa sa şi de nivelul de achiziţii al clasei. Materialele educaționale în format
digital nu au menirea de a le înlocui pe cele clasice, ci de a fi instrumente eficace la îndemâna profesorului.
Utilizarea unei anumite resurse educaționale digitale în clasa secolului XXI trebuie luată treptat, însoțită încă
de metode tradiționale precum demonstrarea, explicația, problematizarea etc.
Bibliografie
1. Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului, 2007, Efectele micului ecran asupra minții
copilului, Ed. Prodromos.
2. Coroi, I. – Percepţia calităţii în educaţie, 2017, pag. 1-9.
1074
AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE INVAȚARII ON-LINE
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR, MARIANA DULGHERU

ȘCOALA GIMNAZIALA SIREȚEL, JUDEȚUL IAȘI
În contextual pandemiei globale, alături de alte școli din țară, și la noi, învățământul on-line a fost singura
posibilitate de a lua contact cu elevii clasei. Adevărat, această modalitate de lucru ne-a găsit total nepregătiți în sensul
că am descoperit că există numeroase probleme cu care se confruntă elevii, părinții dar și noi, profesorii.
Am considerat foarte importantă accelerarea investițiilor în vederea digitalizării școlii de care aparțin, fapt care
a îngreunat mult desfășurarea activităților cu o parte dintre copiii clasei. Am căutat, împreună cu părinții elevilor
clasei ce o conduc, să găsim cea mai eficace metodă de a reuși să ne continuăm activitatea…Fără implicarea
părinților, practic, nu aș fi reușit nimic. Au înțeles că aportul lor este cel mai important și bineînțeles că și telefonul
ce-l dețin. Am căutat apoi cea mai ușoară cale de a ne vedea în noul mediu școlar, online de această dată.
Gândind, la rece, putem găsi anumite avantaje ale acestui sistem de învățare din prisma faptului că:
 elevii nu au mai consumat timp și bani pentru deplasarea zilnică la școală, nu au fost nevoiți să facă acel
efort fizic de a se deplasa la ( ținând cont că unii locuiesc destul de departe, casele fiind răsfirate, oarecum);
 în sălile de clasă, la prima oră, era încă frig, având încălzire pe lemne;
 avem condiții improprii și în ceea ce privesc toaletele (fiind în curte);
 cu acest prilej, elevii au descoperit unele programe utile desfășurării activităților școlare ( fiind obișnuiți
de mici cu anumite jocuri pe tabletă sau smartphone), astfel s-au obișnuit cu tehnologia, reușind să utilizeze laptopul,
computerul, învățând să caute anumite informații sau pur și simplu descărcând anumite aplicații necesare desfășurării
activităților zilnice;
 accetul s-a pus mai mult pe teorie decât pe practică;
 dacă resursele folosite sunt adecvate, totul este mult mai simplu ( de exemplu- folosind platforma ASQ, la
finalul unei evaluări a apărut și punctajul);
 copiii sunt mai odihniți fiind pe loc, acasă, putând avea acces la resurse educaționale după un program
flexibil;
 s-a evitat aglomerația din școală deoarece învățăm în schimburi;
 elevii au avut acces la resurse complexe în mediul online;
 părinții au avut acces complet la modul cum interacționează copilul său cu ceilalți colegi, cu cadrul
didactic; au văzut modul de predare, modul de explicare al temelor, au putut vedea cum acționează propriul copil,
modul cum accesează informația primită;
 copiii nu au putut inventa scuze în ceea ce privește rezolvarea temelor ( nu au mai uitat tema acasă);
Dezavantaje există în mod evident destule:
 Lipsa accesului la tehnologie avansată, ceea ce a împiedicat instalarea unor platforme ce ar fi putut oferi o
mai mare ,,autoritate” profesorului în ceea ce privește desfășurarea orelor (unii copii reușesc să închidă microfoanele
colegilor sau să-i scoată chiar din clasa virtuală);
 Invocarea întreruperii conexiunii;
 Rețele de internet slabe sau date mobile ineficiente;
 Marea majoritate a copiilor au fost nevoiți să împartă cu frații acel telefon al mamei sau al tatălui, fapt ce a
îngreunat mult activitatea;
 Acele tablete ce se auzea a fi trimise de către autoritățile locale, nu au ajuns la copiii din mediile sociale
defavorizate;
 Lipsa unei notări adecvate răspunsurilor primite, a unei testări eficiente;
 Unii copii au suferit și datorită faptului că încăperile unde se desfășurau activitățile online erau împărțite
cu ceilalți frați, fapt ce a determinat neînțelegerea anumitor cunoștințe transmise de către cadrul didactic;
 Lipsa concentrării la lecții, în momentul în care copiii nu erau supravegheați de un adult dar și faptul că pot
opri camera sau microfonul de pe dispozitiv;
 Asupra elevului s-a exercitat mai multă presiune deoarece trebuia să depună mai mult efort decât la școală
( copiii au fost nevoiți să descopere singuri de multe ori);
 Interacțiunea copil- profesor, în special la elevii cu dificultăți în învățare; diminuarea socializării, devin
dependenți de tehnologie și mediul online, comunicând mai greu în societate.
1075
,,GRĂDINIȚA DE ACASĂ”
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.2, AIUD, ALBA

EDUCATOARE: PROF. INV. PRESC. DUMA IRINA
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Ce şi cum, vreau să fiu?”

PROIECT TEMATIC:-
SUBTEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ,,Meserii, îndrăgite de copii!”
NIVEL I : Grupa mică,, B”-,, URSULEȚII”
PERIOADA/SĂPTĂMÂNA: 27.04.2020 – 30.04.2020
TURA I
DENUMIREA ACTIVITATEA ACTIVITATEA EVALUARE
ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂȚARE SURSE WEB METODICĂ /RAPORT
DATA
(SARCINI DE
LUCRU)
ID: ,,Cea mai https://www.facebook.com/mary.tam -Surse on line

frumoasă as.3/videos/3174123615957911/?t=1 consultate- - Fotografii –
meserie” -prezentare de 9 (meserii) -activități copii în
imagini cu https://www.youtube.com/watch?v=s didactice activitate;
meserii; discuții Wu8KfmMK3w&fbclid=IwAR0R7i -Discuții cu
ADE: DȘ 1: pe baza PdCXRFLWBdhrVsHbdSMEpJqfiku - realizarea părinții și
,,Îmi aleg o materialului 5wuS0Q4WOpHIt_Slz7HcmZbiNg materialelor aprecieri
meserie” - prezentat. (imagini meserii) audio-video ce se asupra
lectură după https://www.youtube.com/watch?v= vor trimite activităților
Luni 27.04.2020
imagini; K-qcXuT7TvE (gimnastică preșcolarilor realizate

- mișcări de ritmică)https://www.copilasul.com/po acasă;
MM: ”Fac gimnastică vesti-povestiri/STAFETA-UNEI- -alte activități -Anexe-fișier
gimnastică ritmică; MESERII-de-Maria-RADU-ENE-- foto
mereu!” BM-COM.php (poveste)
MP:,, Ștafeta - vizionarea

unei meserii” poveștii pe link-ul
prezentat
1076
TURA II
DENUMIREA ACTIVITATEA SURSE WEB ACTIVITATEA EVALUARE
ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂȚARE METODICĂ (RAPORT)
DATA
(SARCINI DE
LUCRU)
ADE: DȘ 1: -Surse on line - Fotografii –

,,Îmi aleg o -recunoasterea consultate- copii în
meserie” – fișă meseriilor -activități activitate;
de lucru -rezovarea fișei didactice -Discuții cu
părinții și
Luni 27.04.2020
- realizarea aprecieri
materialelor asupra
audio-video ce se activităților
- Miscări de vor trimite realizate
MM: ”Micii gimnastică cu preșcolarilor acasă;
grădinari” obstacole
-alte activități
TURA I
Pe grupurile de whatsapp al parintilor, facebook, telefonic
TURA II
Pe grupurile de whatsapp al parintilor, facebook, telefonic
TURA I
DATA DENUMIREA ACTIVITATEA DE ACTIVITATEA EVALUARE
ACTIVITĂŢII ÎNVĂȚARE SURSE WEB METODICĂ /RAPORT
(SARCINI DE
LUCRU)
ID: ,,Meserii și -prezentare de -Surse on line - Fotografii –
meseriași” imagini cu cifra 3 și consultate- copii în
meserii; discuții pe -activități activitate;
baza materialului didactice -Discuții cu
ADE: A.I.: prezentat. părinții și
,,Peștișorii - realizarea aprecieri
Marți 28.04.2020
năzdrăvani” – - mișcări de materialelor audio- asupra

numarul si cifra 3 gimnastică ritmică; video ce se vor activităților
DȘ 2+DȘ1 trimite preșcolarilor realizate
- vizionarea poveștii acasă;
MM: ”Navigatori pe link-ul prezentat https://www.youtube.c -alte activități -Anexe-fișier
pe marea albastră” om/watch?v=w0TbyD foto
L0IvU (joc matematic)
MP:,, Peștișorul https://www.youtube.c
auriu” om/watch?v=O8FDZm
Kbz68 (poveste)
1077
TURA II
ADE A.I.: -Surse on line - Fotografii –
,,Bucatarii isteti” -activitati consultate- copii în
Marți 28.04.2020
– numerație 1-3 -activități didactice activitate;

DȘ 2+DȘ 1-fișa - realizarea -Discuții cu
materialelor audio- părinții și
Mișcări de gimnastică video ce se vor aprecieri
trimite preșcolarilor asupra
-alte activități activităților
MM: ”Micii realizate
cofetari” acasă;
TURA I
DATA DENUMIREA ACTIVITATEA DE SURSE WEB ACTIVITATEA EVALUARE
ACTIVITĂŢII ÎNVĂȚARE METODICĂ /RAPORT
(SARCINI DE
LUCRU)
ID: ,,Ce meserie -Surse on line
au părinții tăi?” https://www.youtube.c consultate- - Fotografii –
- rezolvare de om/watch?feature=yout -activități didactice copii în
ghicitori cu ajutorul u.be&v=- activitate;
Miercuri 29.04.2020
ADE: A.I.: imaginilor; desenează z2J4re8Hrg&fbclid=Iw - realizarea -Discuții cu

,,Recunoaște profesia preferată. AR00ks97_AF_gcz3F materialelor audio- părinții și
meseria după RPgUoUkXKHMpDzf video ce se vor aprecieri
imagine” – HAhklRw5qfriMWk9 trimite preșcolarilor asupra
ghicitori+ desen- V26ipQIQn6Q&app=d activităților
DLC+ DEC 2 - mișcări de esktop (ghicitori cu -alte activități realizate
gimnastică ritmică; imagini) acasă;
MM: ”Pompierii -Anexe-fișier
în acțiune” - citirea poveștii din foto
cartea de povești
MP:,, Soldățelul
de plumb”
De H.C.Andersen
TURA II
-Surse on -
ADE - line Fotografii
A.I.: recunoast consultat – copii în
,,Ce-o sa erea e- activitate;
fiu cand meseriilo -activități -Discuții
o sa r didactice cu părinții
Miercuri 29.04.2020
cresc?p - - și
oezie+li prezentar realizarea aprecieri
pire- ea https://ro.pinterest.com/pin/808607308072236619/?nic_v1=1aaV materiale asupra
DLC+ lucrărilor GMCu9HJcTv9wMYEm5B%2FZpviVcPHHhxQmrq%2BseJvkA lor audio- activitățilo
DEC 2 (boneta VkGsIvNJhSLADfpnSOzOU video ce r realizate
de se vor acasă;
bucatar) trimite
preșcolari
lor
MM: Exerciții -alte
”Soldații fizice cu activități
curajoși” executare
la
comandă
1078
TURA I
DATA DENUMIRE ACTIVITATEA DE ACTIVITATEA EVALUARE
A ÎNVĂȚARE (SARCINI SURSE WEB METODICĂ /RAPORT
ACTIVITĂŢ DE LUCRU)
II
-Surse on line
ID: ,,Ce Audiție + repetare https://www.youtube.com/w consultate- - Fotografii –
meserie îmi atch?v=- -activități copii în
aleg?” MfiyIkJuCs&feature=youtu. didactice activitate;
be (cântec) -Discuții cu
- mișcări de gimnastică - realizarea părinții și
Joi 30.04.2020
ADE: DEC.: ritmică-aruncarea la coș; https://www.qbebe.ro/psihol materialelor aprecieri

,,Ce meserie ogie/educatie_si_disciplina/1 audio-video ce se asupra
mi s-ar -lecturarea la alegere a 0_povesti_scurte_cu_talc_pe vor trimite activităților
potrivii?- poveștii de pe link-ul ntru_copii_pe_care_nu_le_st preșcolarilor realizate
cântec prezentat iai acasă;
(povești) -alte activități -Anexe-fișier
MM: ”Micii foto
poștași”
MP:,, Povești
cu tâlc pentru
pitici”
TURA II
-Surse on line - Fotografii –
ADE : DEC.: -repetarea cântecelor https://youtu.be/PD24_wfEq consultate- copii în
,,Meseriile”- Vw (cântece) -activități activitate;
cântec didactice -Discuții cu
Joi 30.04.2020
- realizarea părinții și
Jocuri distractive materialelor aprecieri
audio-video ce se asupra
vor trimite activităților
MM: ”Caută preșcolarilor realizate
și prinde -alte activități acasă;
hoțul”
1079
ȘCOALA ALTFEL, TOTAL ALT FEL DE ȘCOALA
PROF. INV. PRIMAR, MARIA DUMA

COLEGIUL NAȚIONAL ,,IOSIF VULCAN” ORADEA
În acest an școlar, COVID-19 a obligat școala românească să găsească noi metode de comunicare
dintre partenerii demersului didactic: elevi, părinți și dascăli.
Închiși în case, la fel de speriați datorită pandemiei, toți am căutat să ne menținem moralul și să-l
ridicăm pe al celor din jur.
Școala noastră s-a implicat rapid în obținerea licenței pentru Google Suite for Education, timp în care
comunicarea cu elevii și părinții s-a făcut pe WhatsApp, pe asq.ro, pe Zoom.
În vacanța de primăvară, oferta Digital Nation a fost binevenită, cursul de Profesori în Online a venit
în ajutorul nostru, să ne familiarizăm cu Google Classroom și Google Meet.
Echipa formată din directorul, informaticianul și cadrele didactice a funcționat foarte eficient și
munca pe platforma Google Suite for Education a început după vacanța de primăvară.
Foarte mari emoții au avut elevii, dar și dascălii la primele întâlniri on-line!
Încetul cu încetul, se deschideau noi orizonturi de comunicare, care necesitau noi metode didactice.
Având clasa pregătitoare, auxiliarele în format electronic, cu planșele și materialele video au fost foarte
apreciate.
Datorită particularităților de vârstă, suportul concret-intuitiv era absolut necesar, deci am folosit
materiale de pe YouTube, didactic.ro și material mărunt aflat la îndemâna lor acasă.
Deoarece suportul video nu merge prea bine când platforma este foarte solicitată, noi mijloace
trebuiau folosite.
În săptămâna Școala Altfel am încercat să propun subiecte care să atragă elevii, care să-i mobilizeze.
Astfel ,,, Ziua Animalelor” a decurs altfel decât în alți ani. Și-au fotografiat sau filmat animalele din
jurul lor, unii chiar alcătuind materiale video.
Responsabilitatea îngrijirii unui animal a fost vizată și educarea dragostei pentru animale.
La activitatea ,,Sănătos de mic” un părinte nutriționist a propus o rețetă de budincă din semințe de
chia, prilej pentru a ne îmbogăți cunoștințele despre alimente sănătoase. Creativitatea lor a produs deserturi
variate și foarte apetisante!
Hobby-urile noastre au fost și ele prezente în a treia zi din săptămâna ,,Școala Altfel”. Au prezentat
poze, filmulețe sau au povestit despre preocupările și hobby-urile lor. Mișcarea în aer liber ( pescuit, mersul
pe bicicletă/trotinetă, plimbarea frățiorilor cu căruciorul, drumețiile, tenisul) au fost vedete, dar nu au lipsit
nici jocurile cu lego, cu păpuși… Cititul a fost prezentat și el, unii progresând foarte bine în arta citirii!
Activitatea ,,O zi în izolare” ne-a adus aproape locuințele lor, obiceiurile lor zilnice și ale familiei.
Dorul după aer curat, după comunicarea directă cu grupurile din care fac parte, au adus o notă de nostalgie
activității.
1080
,, Totul va fi bine!” a fost activitatea care a încheiat săptămâna. Elevii au demonstrat că au aflat multe
informații despre COVID-19 și au pus multe și diferite întrebări invitatei noastre, un părinte medic pediatru.
Nota de optimism a încheiat activitatea, dar îndemnul la prudență în continuare a fost lansat de doamna
doctor.
A fost interesant…dar sperăm ca luna septembrie să ne găsească în sălile de clasă!!!
1081
METODA FLIPPED CLASSROOMS
PROF. DUMA MIRELA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,EFTIMIE MURGU” LUGOJ, TIMIȘ
Clasa răsturnată este o metodă de instruire și un tip de învățare mixtă care oferă conținut de instruire,
de multe ori online, în afara clasei și multe activități, inclusiv cele care ar fi putut fi în mod tradițional
considerate teme, în sala de clasă. Conținuturile de bază ale unei noțiuni sau teme din programă, sunt
structurate de profesor într-un scenariu didactic digital și/sau videoclip-uri online și sunt parcurse de elevi
acasă în ritmul propriu, ori de câte ori este necesar, pentru a ajunge la înțelegerea lor.
Învăţarea este individuală, unică pentru fiecare în parte. Flipped classroom se centrează pe elev, îl
pune în centrul procesului de învăţare, îl determină să fie activ, să selecteze informaţiile dorite şi cel mai
important lucru este faptul că se ţine cont de dorinţele şi nevoile elevului.
O clasă răsturnată ”tradițională” este centrată pe ideea că explicațiile oferite în clasă sunt înregistrate
și postate într-o formă oarecare pentru ca elevii să le poată vedea acasă ca temă. Video-urile pot fi postate
pe YouTube, pe un site al profesorului, copiate pe un stick sau pe un DVD. O lectură tipică de 45 de minute
poate fi redusă la 10 – 15 minute. Elevii și-ar putea lua notițe, exact așa cum fac în clasă, apoi vin în clasă
gata să se angajeze în activități care să întărească materialul pe care l-au învățat cu o seară înainte.
Flipped Classrooms permite elevilor să privească explicațiile acasă și să se angajeze în teme în
școală. Profesorii îi ghidează pe elevi printr-o serie de fișe sau activități tradiționale care îi ajută să-și
formeze și să atingă competențele vizate și să câștige ,,cunoașterea” necesară pentru a trece evaluările.
Flipped Learning permite profesorilor să utilizeze o varietate de metodologii de predare pentru a-i
ajuta pe elevi să-și formeze și dezvolte competențele cheie. În loc să se concentreze pe conținutul pe care
ei trebuie să-l învețe, elevii sunt angajați în activități care îi ajută să își însușească conținutul, cât și să își
formeze abilitățile care le sunt necesare pentru succes.
Clasa este un mediu dinamic și colaborativ, unde toate nivelurile celor care învață sunt susținute.
Principala caracteristică a acestui concept de învățare răsturnată este aceea că fiecare profesor îl
individualizează pentru a se potrivi școlii în care predă, elevilor și abilităților personale. Unii profesori
utilizează filme video gata făcute de pe internet, alții și le fac singuri.
Prin această metodă, fiecare elev poate învăța în propriul lui ritm. Învățarea devine personalizată
pentru fiecare elev. Elevii au posibilitatea de a viziona un curs ori de câte ori au nevoie; ei pot să deruleze
înapoi, dacă este necesar sau pot să ”sară” peste unele părți în cazul în care doresc, sau pur și simplu ei pot
pune „pauză“ profesorului lor. Astfel elevii au posibilitatea să înțeleagă la nivelul la care se află sau să
revadă o parte din explicațiile pe care le-au uitat.
Folosirea metodei Flipped Classroom se pliază pe orice materie, dar pentru reușita procesului de
,,inversare” a clasei trebuie să ne asigurăm că toți elevii au acces la internet și să punem la dispoziție
materiale didactice celor care nu au internet acasă sau un computer personal. De asemenea, părinții trebuie
să fie informați asupra acestui concept, iar materialele didactice să fie elaborate și sub forma unor prezentări
video.
„Nu spune niciodată nu se poate, ci începe cu să vedem.”(Nicolae Iorga)
Bibliografie:
https://creeracord.com/sa-incepem-sa-vorbim-despre-flippedlearning-invatarea-rasturnata/
1082
BIBLIOTECA ONLINE
NUMELE ȘI PRENUMELE BIBLIOTECARULUI:

DUMITRA MIHAELA-ALEXANDRA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
COLEGIUL ECONOMIC ”ION GHICA” TÂRGOVIȘTE
Clasa/grupul la care s-a aplicat/identificat buna practică, alte situații/exemple în care s-a aplicat
buna practică: clasele a- IX - XIII-a
• Ce consider căpoate fi o bunăpractică?

Denumir Platformă G-Suite-Classroom
ea
modelulu
i de bună
practică
Descriere La Colegiul Economic ”Ion Ghica” din Târgoviște elevii și profesorii au cont creat pe
amodelul platformele: Classroom, Zoom.us cât și pe Facebook. Colaborez cu profesorii din școală, în
ui de scopul realizării activității didactice online. Pe aceste medii de informare postez diverse
bună materiale cum ar fi: cărți online, cărți in format pdf, ecranizare romane românești, teatru
practică radiofonic, accesare online la Muzee, meditatii online pentru elevii care se pregatesc pentru
examenul de bacalaureat, materiale suport pentru elevii care susțin examenul de bacalaureat.
• De ce cred că este o bună practică?
Beneficii • Profesorii bibliotecarul și elevii se adaptează, colaborează, depun un efort colectiv.
pentru • Educația online este flexibilă și accesibilă.
elevi • Prezintă ușurința de acces fără deplasare.
• Are auto-direcție și contact în timp real.
• Este independentă de locație.
• Este o metodă atractivă de învățare.
• Dezvoltă gândirea critică și creativitatea.
• Dezvoltă abilitățile digitale.
• Feedback.
Lecții Participarea la programul de formare privind utilizarea mediilor virtuale de comunicare
învățate (platforme de învățare sincronă și asincronă), desfășurat de CCD Dambovița, în perioada 5-
7 mai 2020.
• Dovezi (fotografii, mărturisiri ale elevilor, produse obținute etc.)
Exemple de drese online:
• O selecție de cărți gratuite, în format PDF,
https://humanitas.ro/humanitas/colectii/biblioteca-virtuala
• Biblioteca Județeană Bihor prezintă cărți din fondul bibliotecii,
https://www.bibliobihor.ro/?fid=10&sid=2&news=747&m=3&r=1
• Meditaţii online pentru liceenii din mediul rural care se pregătesc de BAC,
https://www.romaniapozitiva.ro/romania-pozitiva/educatia-in-vreme-de-covid19-meditatii-
online-pentru-liceenii-din-mediul-rural-care-se-pregatesc-de-bac/
• Lectii de istorie si engleza
https://www.facebook.com/1009024359165053/posts/3062335947167207/
• Arhivă de povești, teatru radiofonic, https://gokid.ro/300-povesti-audio-frumoase-
teatru-radiofonic/ ;
• Teatru radiofonic (copii, tineri, adulți),
https://www.youtube.com/channel/UCQNZKUt4Q2RNEtjeIQODWzQ/videos ;
1083
• Teatrul Bulandra, https://www.bulandra.ro /
https://www.facebook.com/bulandra/photos/a.10152763017951243/10157365298336243/?
type=3&theater
• Teatrul Național din Iași,
https://artsandculture.google.com/explorehttps://www.teatrulnationaliasi.ro/noutati/PĂDU
REA----VIZIONARE-ONLINE--612.html
• Teatrul Național din Cluj, http://www.teatrulnationalcluj.ro/?fbclid=IwAR03jqM-
CaHga3VfOWIzVW_NPsc-oFZRNYXI5G-uK7hxg1PyDwhQ1lyI_68
• Tururi virtuale în peste 500 de instituții de artă din lume,
https://artsandculture.google.com/explore
• Lista muzeelor din România cu tur virtual și imagini panoramice / Lista muzeelor cu
bunuri culturale mobile digitalizate 3D, http://www.cimec.ro/muzee/muzee-cu-tur-
virtual.html
• British Museum, https://britishmuseum.withgoogle.com/
• Muzeul Guggenheim, https://artsandculture.google.com/partner/solomon-r-
guggenheim-museum
• Muzeul Rijksmuseum din Amsterdam,
https://artsandculture.google.com/partner/rijksmuseum
• Museul d’Orsay, Paris https://artsandculture.google.com/partner/musee-dorsay-
paris
• Galeriile Uffizi, Florența, https://www.uffizi.it/en
• Muzeul Benaki, Atena, https://www.benaki.org/index.php?lang=en
• National Palace Museum, Taiwan,
https://tech2.npm.edu.tw/720vr/museumen/views.html
• MoMA, Muzeul de artă modernă, New York,
https://artsandculture.google.com/partner/moma-the-museum-of-modern-art
• Muzeele Vaticanului,
http://www.museivaticani.va/content/museivaticani/en/collezioni/musei/tour-virtuali-
elenco.html
• Momente de umor românesc, https://www.youtube.com/user/cevamarunt/videos
1084
CONTRIBUȚIA ȘCOLII ONLINE LA FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA
COMPETENȚEI DIGITALE
PROF. ÎNV. PRIMAR LILIANA DUMITRANA

ȘCOALA GIMNAZIALA „ION CREANGA” SUCEAVA
Competența digitală este una dintre cele opt competențe cheie ce se formează și se dezvoltă pe
parcursul școlarității. La intrarea în școală, copilul are câteva cunoștințe și abilități digitale. Suficiente
pentru a-și descărca jocuri pe calculator, pe tabletă sau pe telefonul părinților. În clasa pregătitoare și în
clasa I, accentul nu cade pe formarea și dezvoltarea competenței digitale. Dar situațiile neprevăzute ne
obligă să ne adaptăm din mers activitățile pentru a încheia cu succes ceea ce am început: anul școlar 2019-
2020.
Perioada 12 martie – 12 iunie a fost o perioadă dificilă pentru toată lumea: școlari, părinți, profesori.
Pentru mine, ca profesor, a fost o perioadă în care a fost necesar să mă reinventez, să învăț despre
platforme educaționale, despre digitalizare, să urmez cursuri online pentru a-mi exercita cât mai eficient
profesia de învățător. De un real folos mi-au fost colegii din grupurile de profesori pentru învățământul
primar de pe site-urile de socializare, colegi ce au împărtășit informații despre webinarii / cursuri referitoare
la utilizarea platformelor educaționale (de exemplu „Profesor în online”, „Folosește manualele 3D și
instrumentele interactive pentru a susține lecții la distanță”, organizat de Editura Didactică și Pedagogică
S.A, EduMagic și Mozaik Education, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării), despre site-uri unde
pot fi create resurse educaționale atractive pentru elevi: Wordwall.net
(https://wordwall.net/resource/1731486/%c3%aenv%c4%83%c8%9b%c4%83m%c3%aenv%c3%a2rtind-
roata) sau pot fi folosite resurse educaționale: Mozabook, Youtube. Cursurile online, studiul individual,
învățarea prin descoperire m-au ajutat să-mi dezvolt competențele digitale. Platforma Google Classroom
mai are mici secrete pentru mine (cum ar fi dezactivarea microfonului unui școlar), dar secretul a fost
descoperit de unul dintre elevii mei care se juca, într-o zi, închizând și deschizând microfoanele unor colegi.
Elevii s-au adaptat destul de repede acestui tip de predare-învățare-evaluare online. Fiind în clasa I
au avut nevoie de ajutorul părinților pentru accesarea contului, pentru participarea la cursuri, pentru
încărcarea temelor pe platformă. Unii dintre ei au învățat repede să folosească microfonul, să se filmeze
recitând o poezie sau realizând un experiment și să încarce filmulețul pe platformă. Întâlnirile online erau
așteptate cu nerăbdare deoarece le era dor de colegi, de învățătoare și de lucrul împreună. Am învățat să
scriem cu mouse-ul pe tabla albă oferită de Jamboard ( mai stângaci la început, apoi – exersând – tot mai
bine). Fiind acasă, școlarii au avut ocazia și bucuria de a-și prezenta animalele de companie, jucăriile
preferate sau construcțiile Lego, desene ori construcții din materiale reciclabile (mașini, puști, fântâni cu
cumpănă, căsuțe). Foarte repede au descoperit chat-ul și l-au folosit pentru a-și ajuta colegii care, din cauza
semnalului slab al internetului, pierdeau conexiunea și pierdeau și anumite informații sau foloseau chat-ul
pentru a-și adresa întrebări ce nu aveau legătură cu lecția.
De un mare ajutor au fost părinții. Ei au stat aproape la fiecare întâlnire pentru conectare, pentru a fi
la curent cu noile cunoștințe, pentru a afla temele ori pentru a posta temele rezolvate. Au avut ocazia să
observe cum învață copilul lor, cât de repede înțelege noile cunoștințe (sau are nevoie de mai mult timp ori
de mai multe explicații), cum aplică cele învățate în rezolvarea altor sarcini de lucru, dacă se descurcă să
rezolve sarcini noi aplicând un model dat. Știu că unora nu le-a fost ușor. Dar am reușit! Împreună! Pentru
că am format o echipă.
În concluzie, a fost o perioadă favorabilă formării și dezvoltării abilităților digitale ale școlarilor, ale
părinților și ale profesorilor. O perioadă în care am înțeles, și mici, și mari, că cel mai bine și mai frumos
este la școală, că ne este dor nu doar de colegi și de profesori, ci și de trezitul de dimineață, de pauze și de
surprizele zilnice.
1085
ŞCOALA DE ACASA-INVATAMANTUL ONLINE
DUMITRASCU GABRIELA-GIANINA
ŞCOALA GIMNAZIALA „ŞTEFAN CEL MARE” FOCSANI
Ultimele luni au reprezentat o experienţă inedită pentru noi, profesorii, dar şi pentru elevi.
În urma instalării stării de urgenţă în luna martie a fost necesar să ne „mutăm” în mediul virtual, în
primă fază cu sistematizări şi recapitulări, apoi şi cu prezentare de noi conţinuturi.
Cei mici, de gimnaziu, au fost mai receptivi, prompţi şi serioşi în a lucra online, faţă de colegii lor
mai mari de liceu, care nu prea au manifestat interes tot timpul.
Avantajul „şcolii de acasă” a fost că am putut lucra în tihnă, în confortul casei noastre, iar dezavantajul
a fost că nu am avut control asupra copiilor(camera deschisă, microfon, conectare, prezenţă), mai ales după
ce au aflat că există posibilitatea ca media de pe semestrul I să devină medie anuală sau să reprezinte a doua
notă, dacă ea nu exista sau nu putea fi valorificată online.
Din păcate, a existat şi o bătaie de joc din partea unor elevi, făcându-se chiar şi glume, chiar în mediul
online circulând acestea, ceva între amuzant şi trist, în acelaşi timp.
Un avantaj ar fi îmbunătăţirea abilităţilor digitale, atât ale elevilor, cât şi ale profesorilor.
Pentru mulţi, lipsa şcolii, întâlnirii faţă în faţă a însemnat lipsa vieţii sociale.
Pentru copiii din mediul rural am putea-o numi „şcoala online în ţara offline”, deoarece sunt încă
nişte comunităţi fără curent electric, net sau device-uri.
Însă mai toate comunităţile s-au mobilizat, au donat, ca toţi copiii să beneficieze de educaţie, într-o
perioadă de încercare pentru noi toţi.
Eu am avut noroc de copii inimoşi, cu bun simţ, pe care i-am văzut şi auzit, cu care am lucrat, nu la
fel ca la clasă, dar mulţumitor. Spre surprinderea mea, un elev mai „leneş” a fost prezent şi activ, a citit în
perioada asta, deci m-a convins că merită o medie mai bună, văzând un progres la el, care sper să se păstreze
şi când ne vom reîntoarce la şcoală.
Din păcate, ne-au lipsit întâlnirile, tot ce ne propusesem pentru Şcoala Altfel, dar un aspect pozitiv
este că festivalul Boovie se va organiza totuşi, spre bucuria noastră, a echipei.
Eu mi-aş dori să revenim la şcoala „normală”, în sala de clasă, să scriu pe tablă, să văd reacţia
copiilor...speranţa moare ultima.
1086
INSPECŢIA ŞCOLARĂ ONLINE
PROF. DR. IRINA DUMITRAŞCU

I.Ş.J. VASLUI
COLEGIUL ECONOMIC “ANGHEL RUGINĂ” VASLUI
În perioada martie – iunie 2020 datorită condiţiilor de pandemie în care s-a aflat întreg mapamondul,
sistemul de învăţământ preuniversitar din România a trebuit să se adapteze, să fie flexibil la nevoile
educaţionale ale elevilor dar şi la cererile de formare şi perfecţionare ale cadrelor didactice şi inspectorilor
şcolari. În acest context şi centrele universitare au upgradat colaborarea cu inspectoratele şcolare în vederea
finalizării inspecţiilor şcolare, necesare susţinerii etapelor de formare şi perfecţionare personală şi
profesională cu finalitatea obţinerea gradelor didactice în învăţământul preuniversitar.
Experienţa a fost deosebită atât pentru elevii de la clase, de la Centrul Judeţean de Excelenţă (în cazul
de faţă din judeţul Vaslui), cât şi pentru cadrele didactice şi în egală măsură şi a inspectorilor şi metodiştilor
care au făcut parte din comisiile mixte care au participat la şedinţele online de susţinere a lucrărilor
metodico-ştiinţifice, în vederea obţinerii gradului didactic I. Toţi factorii de răspundere şi decizionali de la
nivel naţional şi judeţean au făcut demersurile necesare pentru ca în timpul cel mai scurt elevii, studenții și
profesorii să fie eligibili pentru Office 365 Education gratuit, care include Word, Excel, PowerPoint,
OneNote și, acum, Microsoft Teams, precum și instrumente suplimentare pentru utilizarea tehnologiei la
ore/ cursuri, online precum şi pentru inspecţii speciale cu caracter public.
Având în vedere dispoziţiile Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul
României, precum şi reglementările aduse de Ordonanţa de urgenţă nr. 58 din 23 aprilie 2020 Ministerul
Educaţiei şi Cercetării a emis o serie de Norme privind finalizarea examenului de acordare a gradului
didactic I, seria 2018-2020 care prevăd susţinerea online a lucrării metodico-ştiinţifice. În calitate de
inspector şcolar pentru disciplina fizică cu atribuţii pentru disciplina chimie la IŞJ Vaslui am participat la
3 şedinţe online, care au permis activitate de grup, de tip videoconferinţă, pe platforme digitale, cum ar fi
Zoom cea care a fost agreată de Facultatea de Chimie de la Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi şi Microsoft
Teams cea utilizată de facultăţile de la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi.
Activătăţile educaţionale şcolare şi extraşcolare au fost completate cu colaborări pe grupurile de

socializare de tip WhatsApp sau pe un grup de Facebook dar şi cu prelegeri digitale online susţinute de
profesri de marcă din centre universitare. În acest sens amintesc participarea elevilor şi profesorilor la
tematica propusă de facultăţile de la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi. Pentru cei de fizică audienţă
maximă a avut-o materialul “Entropia-controverse, paradoxuri şi mister” prezentat de conf. univ. dr.
Cristian Baban.
Strategii și implementare de lecții/ teme/ teste cu Google Classroom/ Meet precum şi utilizarea celor
mai actuale instrumente digitale au completat formarea mea şi a multor cadre didactice şi din judeţul Vaslui
prin înscrierea şi parcurgerea gratuită a Cursului online de formare digitală implementat de Digital Nation
în parteneriat cu MEC.
Tot în aceeaşi notă, la nivel de I.Ş.J. Vaslui, s-au organizat cursuri de formare pentru toate tipurile de
cadre didactice în vederea utilizării şi creării de softuri educaţionale interactive şi de postare a lor pe
platforma Campusului virtual, al site-ului şi a paginii de facebook a I.Ş.J. Vaslui precum şi de realizare de
secvenţe vituale pentru domeniul Teleşcoala vasluiană.
1087
Interesantă şi incitantă a fost şi activitatea digital, online cu grupurile de elevi de la Centrul Judeţean
de Excelenţă în cazul meu: fizică clasa a VIII-a şi Astronomie şi Astrofizică (junior şi seniori) zona Vaslui.
Deoarece această activitate este foarte complexă colaborez în permanenţă cu 2 colegi de excepţie prof. dr.
Leonaş Dumitraşcu şi prof. dr. Zîna-Violeta Mocanu, pentru realizarea de materiale de cea mai bună
calitate din toate punctele de vedere.
O mare atenţie am acordat-o şi asistenţelor online de la activităţi desfăşurate cu colective de elevi din
mediul rural: Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu” Laza, Liceul Tehnologic “Dimitrie Cantemir” Fălciu,
Şcoala Gimnazială nr. 1 Pungeşti cât şi din urban: Colegiul Naţional “Cuza Vodă” Huşi, Colegiul Naţional
“Gh. Roşca Codreanu” Bârlad, Liceul “Ştefan Procopiu” Vaslui, Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”
Bârlad, Liceul Tehnologic “Nicolae Iorga” Negreşti. De fiecare dată am constat abilităţile digitale
deosebite pe care le au profesorii dar mai ales elevii noştri.
Am convingerea că omenirea va acţiona aşa cum medita Albert Einstei “CEI CARE AU
PRIVILEGIUL DE A ŞTI AU DATORIA DE A ACŢIONA.”.
1088
DERULAREA ACTIVITĂȚILOR ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR DUMITRU ANCA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ION HELIADE RĂDULESCU, BUCURESTI
Optimizarea activităților didactice în învățământul primar prin instrumente digitale a devenit o

practică curentă a ultimilor luni de școală, nu mai este doar o ,,problemă modernă si actuală’’a zilelor
noastre.
În vederea continuării procesului educațional, pe durata suspendării cursurilor, am apelat la mediul
online pentru a menține comunicarea cu elevii din clasă și pentru a derula activitățile de instruire.
Primul pas a fost elaborarea unor proceduri ce vizau desfășurarea în bune condiții a actului didactic
în această perioadă .S-au creat proceduri pentru modul de utilizare a platformei(orar bine stabilit, limita de
timp, opțiuni de predare, materialele utilizate), pentru protecția datelor personale(ale copiilor și părinților).
Pornind de la acestea, a urmat informarea părinților asupra unui set de strategii și reguli ce trebuiau
urmate pentru înscrierea copiilor pe platformă.Administratorii și profesorii au discutat despre numărul de
participanți, limita de timp, opțiuni de predare, gradul de dificultate și proiectarea unor scenarii simple de
lucru.
Datele colectate de la părinți au urmărit dacă copiii au acces la internet, ce mijloace de comunicare
pot folosi, dacă părinții au adrese de mail și s-a discutat despre securitatea în mediul online și implementarea
regulilor de protejare a datelor cu caracter personal.
Am stabilit un plan de intervenție ce urmărea:
-coerență în comunicarea profesor-părinte-elev;
-teme clar elaborate, interval scurt de lucru pe platforme(30-35 de minute);
-monitorizarea copiilor cu CES;
-mesaje motivaționale, lecții de consiliere pentru elevi;
-postări zilnice pe Classrom ;
-implementarea unor mecanisme de colectare a feedback-ului de la părinți și elev
Am continuat procesul instructiv- educativ prin aplicația Google Classroom (G Suite for Education),
facilitând comunicarea și colaborarea cu elevii. Am creat cursuri pentru toate disciplinele de studiu la care
s-au înscis și au participat toți cei 38 de elevi din clasă. Instrumentele digitale moderne de predare și
colaborare oferite de această platformă sunt avantajoase deoarece au permis crearea, colectarea și notarea
temelor în mediul on-line, precum și oferirea de feedback direct fiecărui elev. Temele au fost predate mai
ușor, s-au putut iniția conversații, iar elevii au primit răspunsuri la întrebări, în timp real. De asemenea am
folosit și alte instrumente Google Forms și aplicația Zoom.
Materialele propuse elevilor în această perioadă:
- Prezentări educaționale în format video;
- Fișe de lucru (fișier word)
- Fișe de fixare, consolidare și evaluare (fișier word, pdf);
- Fișe de lectură (fișier pdf);
- Demonstrații video;
- Teste de antrenament;
- Jocuri didactice în mediul online, folosind platforme educaționale;
- Experimente în mediul online (Youtube), pentru disciplina Științele naturii;
- Materiale ce conțin exemple de jocuri educative, jocuri de mișcare;
- Audiții de cântece;
- Scurte filme cu rol educativ;
- Prezentări de activități practice și estetice;
- PowerPoint-uri pentru disciplinele istorie, geografie și științe ale naturii.
Au fost trimise chestionare simple părinților și elevilor ce au asigurat feedback
pentru validitatea acțiunilor întreprinse, a mijloacelor folosite și a modalităților de comunicare între
membrii comunității noastre școlare.
Feedback-ul primit din partea elevilor și a părinților este constant și pozitiv.
1089
Am obținut în acest fel o parcurgere ritmică și eficientă a materiei școlare și a auxiliarelor didactice
avizate MEN, în reală concordanță cu planificarea calendaristică. În acest interval am pus accent pe
recapitularea materiei prin activități de fixare și consolidare a cunoștințelor, dar și pe activități de predare.
Modalitățile de predare-învățare-evaluare din mediul online au devenit spiritul educației secolului
nostru.
1090
ASPECTE POZITIVE ȘI NEGATIVE LEGATE DE
PROIECTAREA ȘI DESFĂȘURAREA PROGRAMULUI
„ȘCOALA ALTFEL- ȘCOALA DE ACASĂ”
PROF. DUMITRU LIDIA SIMONA

GRĂDINIȚA CU P.P. „MIHAI EMINESCU”
TG-JIU, GORJ
,, Școala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!l” a devenit un program așteptat și solicitat atât de
către cadrele didactice cât și de părinții preșcolarilor tocmai prin șansa oferită de a ieși din tiparele
activităților obligatorii, uneori rigide, oferind oportunități în contextul învățării nonformale unde copiii şi
cadrele didactice se simt mai relaxaţi, mai deschişi, mai receptivi.
Acţiunile proiectate având un larg caracter interdisciplinar, au oferit cele mai eficiente modalităţi de
manifestare a capacităţilor şi competenţelor preşcolarilor fiind apreciate şi accesibile atât pentru copii cât
și pentru părinți bazându-ne tocmai pe acestă strânsă colaborare a echipei părinte-copil sub directa
îndrumare a cadrelor didactice.
Având în vedere situația actuală a desfășurării „școlii on-line” ca urmare a regulilor stricte impuse
de pandemia de CORONAVIRUS, activitățile propuse au oferit posibilitatea preșcolarilor, părinților, și
cadrelor didactice să se implice activități prin care să-şi valorifice interesul, capacităţile şi talentele,
oferindu-le șansa să exerseze deprinderi din diferite domenii: artistic, cultural, motric, social, să-și
îmbogățească cunoștințe dând frâu liber, imaginației în utilizarea materialelor, în realizarea temelor,
totodată oferind ocazia de a fi originali ori sursă de inspiație pentru celilați părinți participanți prin
intermediul internetului și a activităților video unde fiecare copil și părinte a văzut și a fost văzut de către
toți participanții .
Această perioadă în care cel puțin unul dintre părinți, dacă nu chiar amândoi, au stat acasă datorită
pandemiei și a stării de urgență, au avut ocazia de a sta mai mult în preajma copiilor, de a desfășura activități
împreună, de a se descopei unii pe ceilalți, de a participa la activități împreună cu doamnele educatoare dar
și de a se implica în realizarea temelor propuse fie prin procurarea și punerea la dispoziție a materialelor
necesare cât și prin munca efectivă alături de coplilul lor fiind părtași aprecierilor legate de rezultatele
muncii lor.
Intitulat în felul acesta „ȘCOALA ALTFEL-ȘCOALA DE ACASĂ”, deși programat cu mult timp
înainte, fiecare dintre activități a fost regândită astfel încât să nu se abată prea mult de la activitățile inițiale,
dar să acopere întreg sprectrul de activități educative care pot fi realizate de acasă împreună cu membrii
familiei.
S-au putut astfel proiecta activități de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, ateliere de
lucru, activități de muzică, mișcare și dans, activități de educație ecologică sau de educație pentru cetățenie
democratică.
Scopul programului a fost atins și anume implicarea copiilor, părinților acestora, a cadrelor didactice
în activităţi extracurriculare și extrașcolare care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor,
să pună în evidenţă talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în
curriculumul naţional şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale.
OBIECTIVE URMĂRITE:
 valorizarea abilităţilor artistico-plastice ale copiilor;
 valorizarea abilităţilor sociale;
 procesul de învăţare prin joc și cooperare;
 participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor;
 organizarea adecvată a spațiului de lucru de acasă;
 flexibilitatea strategiilor de învăţare-consolidare-sistematizare;
 stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a comunicării interpersonale şi a relaţionării;
 formarea unor abilităţi de lucru în echipă;
 cultivarea unui stil de viață sănătos prin mișcare chiar și în condițiile stării de urgență;
1091
 formarea unei atitudini ecologice responsabile prin exersarea unor deprinderi de îngrijire şi
ocrotire a mediului, prin conștientizarea importanței reciclării pentru noi înșine și pentru natură;
 dezvoltarea capacităţii de utilizare a normelor igienico-sanitare prin corectarea deprinderilor
greşite şi încurajarea celor corecte;
 îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor prin implicarea lor în diverse ateliere de lucru .
REZULTATE ÎNREGISTRATE
 realizarea de lucrări artistico-plastice şi practice care să valorifice potenţialul creativ al copiilor;
 cultivarea unui stil de viață sănătos prin mișcare în orice condiții;
 stimularea şi dezvoltarea comunicării şi a relaţionării cu cei din jur;
 dezvoltarea armonioasă a copilului prin activităţi de mișcare;
 utilizarea normelor igienico-sanitare pentru corectarea deprinderilor greşite şi încurajarea celor
corecte;
 formarea de deprinderi igienico-sanitare în sitații de pandemie;
 dezvoltarea spiritului de echipă chiar și în cadrul membrilor familiei;
 manifestarea comportamentelor de acceptare, toleranţă şi solidaritate;
 sensibilizarea şi conştientizarea copiilor și părinților cu privire la riscurile îmbolnăvirii cu noul
CORONAVIRUS și implicațiile asupra organismului și stării de sănătate;
 înțelegerea aspectelor morale și moralizatoare ale poveștilor pentru copii;
 dezvoltarea stimei de sine și punerea în valoare a propriilor competențe și realizări precum și
aprecierea valorii celorlalți ;
IMPACTUL PROGRAMULUI SUPRA CADRELOR DIDACTICE, PREȘCOLARILOR,
PĂRINȚILOR
Prezentul program, prin obiectivele generale şi specific stabilite, prin implicarea permanentă a echipei
de proiect şi datorită aportului susţinut de părinţi, a condus nemijlocit la conştientizarea comunităţii locale,
a preşcolarilor şi părinţilor privind importanţa activităţilor cultural-artistice, literare, de cunoaştere, în
afirmarea personalităţii acestora, a dezvoltării competenţelor/ talentelor din diverse domenii.
Prin derularea responsabilă a proiectului educaţional, preşcolarii au conştientizat valoarea efortului
depus prin contribuţia lor, a părinților sau bunicilor lor, la desfășurarea unor activități ale căror rezultate să
încânte educatoarele, cadrele didactice și părinții.
Pe parcursul derulării proiectului educaţional, preşcolarii şi-au putut manifesta următoarele abilităţi:
 Înţelegerea necesităţii afirmării deprinderilor şi înclinaţiilor în diverse domenii;
 Capacitatea de a se exprima liber chiar și în mediul on-line în fața altor părinți și colegi;
 Interesul pentru cunoaşterea unor aspecte legate de valoarea muncii în echipă și rezultatele
acesteia;
 Capacitatea de a-şi exprima sentimentele prin formă, culoare, cântec, mișcare;
 Capacitatea de a colabora eficient cu educatoarele, cu părinţii şi cu alți membrii ai familiei .
PUNCTE TARI:
 personal didactic cu experienţă şi calificare profesională care au putut desfășura cu întreaga grupă
activități zilnice on-line ;
 activităţi didactice au fost concepute în mod creativ de către majoritatea cadrelor didactice;
 activităţi flexibile, adaptabile pentru toate grupele de vârstă;
 realizarea unor activităţi care corespund nevoilor copiilor;
 interesul părinților de a participa direct și dispiși a sprijini desfășurarea activităților ;
 existenţa unor resurse material/tehnice minime necesare (calculator, laptop, telefon performant.)
 atingerea obiectivelor urmărite în cadrul programului;
 existenţa parteneriatului educaţional viabil, cu familia, în vederea responsabilizării acestora în
susţinerea şi îmbunătăţirea actului educaţional;
PUNCTE SLABE:
 minimalizarea importanței activităţii educative şcolare şi extraşcolare de către unii părinţi;
 efortul mare pe care îl presupune conceperea, desfășurarea, monitorizarea şi evaluarea programului
de către cadrele didactice;
 accesul scăzut la resursele tehnice necesare cadrelor didactice și a unor părinți pentru realizarea
activităţilor (ex. conexiune la internet, lipsa aparaturii necesare tabletă, laptop, telefon performant );
1092
 imposibilitatea deplasării pentru procurarea materialelor necesare desfășurării activităților-
programul s-a desfășurat înainte de 15 mai;
 resurse financiare si materiale reduse pentru procurarea materialelor necesare, mai ales în familiile cu mai
mulți copii.
 Cunoștințe insuficiente ale unor părinți/bunici în domeniul IT și a „navigării” pe internet;
OPORTUNITĂŢI:
 deschiderea activităţii educative spre o implicare şi responsabilizare mai mare a părinților;
 valorificarea potenţialului creativ al preșcolarilor dar și a membrilor familiilor acestora prin
participarea la proiecte educative şi asumarea de roluri;
 interesul copiilor de a se implica în cât mai multe activităţi extraşcolare;
 implicarea părinţilor în desfăşurarea activităţilor;
 valorificarea stării de urgență pentru consolidarea relațiilor și comunicării în familie;
 dezinhibarea copiilor puși în fața comunicării on-line și stimularea comunicării cu cadrele didactice
dar și cu colegii aflați în fața lor dar... la calculator/telefon .
 valorificarea stării de izolare prin transformarea ei într-un atelier de creativitate și cooperare ;
 prezența părinților la desfășurarea activităților și implicarea creativă a acestora;
AMENINŢĂRI:
 copii care provin din familii defavorizate economic care nu-și pot suporta costurile necesare
achiziționaării de material necesare desfășurării unor activităţi extraşcolare;
 munca directă a copilului este incorect apreciată fiind suprapusă sau suplinită de cea a celorlalți
membrii ai familiei;
 copiii rămași cu bunicii sau în zone fără acoperire la internet sunt lăsați în afara programului sau
necesită un efort suplimentar din partea cadrelor didactice sau căutarea altor resurse de comunicare;
 imposibilitatea derulării unor activități extrașcolare și extracurriculare care implică deplasări sau
vizite de documentare ;
BIBLIOGRAFIE:
CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE 2019
ORDIN Nr. 5.079/ 2016 PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI-CADRU DE
ORGANIZARE SI FUNCȚIONARE A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR
ANEXA O.M.E.N.C.Ș. 5034/29.08.2016 METODOLOGIE ORGANIZARE PROGRAM
NAȚIONAL „ȘCOALA ALTFEL
DECRETUL 195/2020 PRIVIND INSTITUIREA STĂRII DE URGENȚĂ PE TERITORIUL
ROMÂNIEI
ORDIN DE MINISTRU 4135/21.04, 2020 PRIVIND ȘCOALA ON-LINE
1093
GRADINIȚA DE ACASA
DUMITRU LILIANA,
GRADINIȚA UNGURENI NR. 2, CORBII MARI
Activitatea preșcolarilor, în perioada de după 11 Martie 2020, a fost cu siguranță cea mai afectată.
La aceasta categorie de vârstă, desfășurarea activităților în online este dependentă de implicarea părinților.
Se cunoaște faptul că rolul părinților în formarea copilului este vitală, pentru că ei îl ajută să descopere, îi
pot stimula curiozitatea, ii pot observa pasiunile și înclinațiile și îl pot îndruma.
Însă, în contextul actualei pandemii, părinții sunt luați prin surprindere de schimbarea brusca a stilului
de viață. Activitatea online a venit la pachet cu o serie de provocări pentru aceștia : experiența digitala
redusa, lipsa instrumentelor necesare desfășurării activităților (telefoane performante, laptop-uri, conexiune
la internet ), mai mulți copii, activitățile casnice în mediul rural.
Provocările nu-i ocolesc nici pe cei mici:
 Capacitate mica de concentrare
 Lipsa contactului direct cu colegii și educatoarea
Povocările pentru cadrele didactice:
• Lipsa experienței în desfășurarea activităților online
• Desfășurarea cursurilor de formare
• Lipsa instrumentelor necesare desfășurării activităților.
La aceasta categorie de vârstă, micuții au nevoie de motivație, atât din partea educatoarei, care
construiește activități interesante, creative, dar și din partea părinților.
Părinții trebuie să înțeleagă că eforturile făcute în această perioadă de educatoare vor fi continuate
de ei, astfel încât micuţul să aibă parte de o experienţă plăcută, să îşi poată dezvolta capacităţile mentale,
fizice, emoţionale şi sociale. În acest context, rolul nostru nu este acela de a nivela drumul pentru copii, ci
de a-i pregăti să parcurgă cât mai corect și mai sigur drumul care se întinde în fața lor, prin păstrarea unui
echilibru între regulă, nevoie și realitatea pe care o traversăm.
Atât rolul de părinte, cat si cel de profesor, implica o mulțime de responsabilități si momente dificile,
dar și satisfacții pe măsura. Este vârsta la care interacțiunea dintre copii rămâne fundamentală pentru
dezvoltarea abilităților sociale, manipularea obiectelor este condiție principala în desfășurarea jocurilor si
mișcarea este cea care contribuie la lărgirea câmpului cognitiv al copilului. Deci învățarea online presupune
prezenta obligatorie a părinților.
Învățarea trebuie sa continue, chiar daca ,,Grădinița de acasă,, recreează altfel aceste aspecte ale
vieții: relațiile de prietenie, jocurile, sporturile de echipa sau si conversațiile cu alți copii . Trebuie găsite
soluții online de negociere si cooperare, schimb de idei si acțiuni, care antrenează procese cognitive si
emoționale complexe. Copiii pot explora mediul înconjurător conectați cu ceilalți, își pot prezenta jucăriile,
prietenii necuvântători, lucrările pe care le-a aranjat într-o expoziție ,,Ce lucrez acasă!, ,,expoziție
amenajata împreuna cu părintele experimentând astfel trăiri intense de bucurie, mulțumire, de reușita,
asimilând astfel conduita de succes, consolidându-și imaginea de sine în raport cu ceilalți. Educatoarea
poate reuni lucrările copiilor sub diferite forme: tablouri, panouri sub diferite denumiri motivante:,, Copii
de 10, ,,Inima prieteniei, Totul va fi bine, Care e lucrarea mea?(padlet), Cuvinte despre…. (wordArt), mici
videoclipuri, puzlle- JigsawPlanet, toate menite sa stârnească curiozitatea, sentimentul apartenentei la grup,
participarea la activități. De asemenea, educatoarea trebuie sa se asigure ca toți copiii, indiferent de familiile
din care provin, pot avea materialele și mijloacele necesare desfășurării activității. Sunt diferențe mari intre
sat si oraș în ceea ce privește accesul la tehnologia digitală. Infrastructura necesara desfășurării activităților
online este mult deficitară în zona rurală . Învățarea online pune a pus o povară grea pe umerii părinţilor.
Mulți dintre aceştia au luptat să îşi susțină copiii în noul lor mediu de învățare, adesea jonglând între
supervizare, propria lor muncă și treburile casnice, încercând să împartă telefonul, laptopul între frați, astfel
încât toți să poată lucra.
Pentru a-i ajuta sa facă mai bine fața izolării sociale, educatoarea sprijină emoțional copiii și părinții.
Copilul preșcolar în acest mediu, nu mai este el singur la grădiniță, atent la doamna educatoare, el
explorează alt mediu necunoscut lui, care îl îndepărtează de jocul lui în aer liber, de manipularea obiectelor,
1094
de încurajările imediate, motivante ale colegilor, de explorare, de experiența lumii reale, și care îi oferă un
nivel scăzut de interacțiune.
Și da, prescolarul are nevoie de multă interacțiune, contact direct. Pe măsură ce vor crește, vor avea
un control mai bun asupra propriilor nevoi, pe care le vor regla în conformitate cu normele sociale. La
vârsta copilăriei însă, instinctul este mai puternic decât conveniența și regula.
Concluzia este aceea că e necesar ca toţi să învăţăm – profesorii, copii, părinţi – despre cum putem
crea, împreună, o grădiniță mai bună. „Grădinița de acasă” care poate să fie o soluţie pentru astfel de
perioade.
1095
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE - ȘCOALA ALTFEL;
ȘCOALA DE ACASĂ!
PROF. ÎNV. PRIMAR: DUMITRU TATIANA- MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.5 GIURGIU
început să amenințe și România. În scurt timp au fost popularizate tot felul de soluții virtuale care să ajute
profesorii și elevii să intre în legătură și să își desfășoare activitatea instructiv - educativă.
Platformele oferă resurse care vin în sprijinul profesorilor doritori de a învăța cum pot folosi diferite
instrumente online pentru facilitarea învățării, răspundem întrebărilor acestora cu privire la folosirea
tehnologiei și cu ceva mai mult efort, învățarea poate continua și din sala de acasă.
În şcoală introducerea Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în
profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare
în sistemul de învăţământ a urmărit nişte obiective bine structurate şi anume: creşterea eficienţei activităţilor
de învăţare și dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual.
Cred ca aceasta perioadă este o oportunitate mare de învățare, în special pentru educatori. Am
convingerea că, atunci când învățarea formală va reveni în spațiul fizic al școlii, tehnologia va fi folosită
mult mai bine astfel încat să fim în pas cu realitatea în care trăim, pastrând însă limitele sănătoase în ceea
ce privește expunerea în fața ecranelor sau a conținutului de pe Internet.
Mi s-a părut foarte interesant să le presar învăţarea cu tehnologie, cu tot ce are legătură cu mediul
online şi elevii au răspuns foarte bine pentru că, spre deosebire de noi, ei, când s-au născut, era deja
tehnologia prezentă şi noi o foloseam.
Apropo de evoluție, nu de puține ori auzim oameni mirându-se de inovațiile tehnologice sau de
gadget-urile tot mai sofisticate care pătrund în viețile noastre, însă la capitolul educație, tendința este de a
continua vechiul tipar. Totuși, în ultima perioadă s-a observat o deschidere față de noi metode de învățare,
adaptate profilului noilor generații digitale de copii. În acest context, învățarea online este preferată de tot
mai mulți elevi, datorită multiplelor sale beneficii: este plăcută, le dezvoltă autonomia, materia poate fi
reluată de câte ori este nevoie, are o prezentare interactivă și, îndeosebi pentru copiii claselor primare,
învățarea se realizează prin intermediul unor jocuri foarte distractive. Tocmai pentru faptul că învățarea se
face într-un mod atractiv, sub formă de joc, copiii sunt mult mai deschiși față de ideea de învățare, căreia
nu-i vor asocia conotații negative. Ba dimpotrivă – cei mici vor avea o atitudine pozitivă față de educație
dat fiind că în timpul învățării online au parte de experiențe plăcute. Astfel, copiii vor dori să prelungească
aceste momente sau să le repete mai des decât și-ar dori să studieze în mod clasic.
Datorită tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor s-au deschis noi domenii, nebănuite anterior si
le-a revoluţionat pe cele vechi. Printre acestea numărându-se şi educaţia, care a atins standarde noi şi are o
1096
TEMA:
,,EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE!:
ȘCOALA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASA!”
PROF. INVATAMANT PRESCOLAR: DUMITRU VERONICA

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 2 BORCEA
transpunerii într-un cadru nou a activităților didactice, profesorii regândesc situațiile de învățare și pun
mai mult accent pe calitativ, pe progres școlar autentic și pe interacțiunea și implicarea elevilor. Astfel,
majoritatea profesorilor resping varianta repetării anului scolar.
care o traversăm. Tot ceea ce înseamnӑ proces educațional de predare-învӑțare (și probabil, în curȃnd de
verificare și notare) a redevenit în atenția noastrӑ sub titulatura de proces educațional la distanțӑ. Cu toții
ne-am mutat activitatea în mediul on-line, am fӑcut cunoștintӑ și am ”îmblȃnzit” aplicații care faciliteazӑ
învӑțarea la distanțӑ.
Forme ale învățării în mediul online
Predarea și învățarea la distanță pot lua numeroase forme în ceea ce privește structura utilizată, timpii
și mijloacele media. Putem, astfel, vorbi despre învățare îmbogățită tehnologic, învățare cu suport
multimedia, instruire asistată de calculator, medii de învățare virtuale etc.
Relevante și accesibile pentru procesul educațional general și având o aplicabilitate foarte mare sunt
însă următoarele trei tipuri de învățare: e-learning, blended learning și m-learning.
1. E-learning
În învățământul la distanță, e-learning-ul se referă la asigurarea conținuturilor informaționale într-o
manieră flexibilă, utilizând medierea internetului și a resurselor sale, pentru sprijinirea învățării generative.
Din acest din urmă punct de vedere, este imperios necesară înțelegerea faptului că implicarea activă a
cursantului determină responsabilizarea sa și sprijinirea dezvoltării autonomiei sale cognitive (aspect ce va
fi abordat ulterior). Este necesar astfel ca elevul să-și exerseze abilitățile de căutare de informații, spirit și
gândire critice în evaluarea și utilizarea surselor și a informațiilor etc.
2 .Blended learning
numit și „învățare hibridă”, acest model educațional se referă la îmbinarea unor metode și mijloace
de predare-învățare atât online, cât și offline, în funcție de necesitățile și posibilitățile contextului (ce țin
deopotrivă de educator și de elev). Îmbinând maniera tradițională de predare cu cea oferită de învățarea
electronică, blended learning poate presupune, spre exemplu, transmiterea online către o parte din cursanți
a ceea ce se predă la clasă cu o altă parte de cursanți, cu sau fără interactivitate între aceștia. Acest tip de
învățare presupune un mediu mixt ce încearcă să îmbine avantajele și dezavantajele predării de tip exclusiv
online și offline, fiind asemenea unei optimizări a procesului general cvasimodal de predare-învățare.
Asemenea învățării de tip electronic, și în cazul blended learning profesorul este nevoit să își
restructureze rolurile tradiționale, devenind un ghid al învățării, ci nu un deținător al informației. El devine
un facilitator al actului educațional și un partener de învățare pentru cursant, făcând apel la resursele de
creativitate și inventivitate pentru a putea găsi cele mai bune variante de îmbinare a celor două tipuri de
predare astfel încât să corespundă nevoilor și cerințelor elevului.
1097
3. M-learning
Cunoscut și drept „învățare mobilă”, acest tip de predare-învățare se referă la posibilitatea de a învăța
oriunde și oricând, indiferent de conectivitatea legată prin cablu – practic, grație mijloacelor digitale
wireless și mobile. Este tipul de învățare realizată pe dispozitive portabile, interactive, conectate și
individuale. Din aceste puncte de vedere, m-learning este un tip de învățare ce permite și mai mult
personalizarea procesului de învățare, dar și responsabilizarea elevului, care poate accesa informația
indiferent de momentul zilei ori de locul în care se află. Cele patru repere principale ale acestui tip de
învățare sunt: Oriunde;• Oricând;• Oricine;• Orice.•
Practic, aceste dimensiuni se referă la faptul că noile tehnologii digitale au permis accesul „la
purtător” al cunoștințelor, dinamizând și contextualizând procesul educațional, făcându-l mai accesibil
decât oricând și oferind numeroase dimensiuni ale mobilităţii.
Atâta timp cât metodele de instruire rămân neschimbate, indiferent de mediul de învățare (online sau
offline), și rezultatele vor rămâne pe măsură. Acest lucru atrage atenția asupra necesității adaptării din
interior a abilităților personale de pedagogie pentru a sprijini în mod activ și dedicat învățarea, atât din
partea elevului, cât și a cadrului didactic.
1098
EDUCAȚIA FĂRĂ FRONTIERE! ACTIVITATEA ON-LINE
,,ÎMPREUNĂ DE ACASĂ!”
PROF. ÎNV. PREȘC. DUȘĂ DENISA

GRĂDINIȚA CU P.P.NR.2 PUCIOASA/DÂMBOVIȚA
Denumirea activității: Activitate practică ,,Cuiburi pentru păsărele,,

Descrierea activității online: Le-am pus copiilor la dispozitie modele cu diferite tehnici de lucru, să
creeze căsuțe și cuiburi pt.păsărele din materialele care le au la dispoziție acasă. Deasemenea copii au putut
viziona și un material video care le-a dezvoltat și mai mult creativitatea.
Beneficiile acestei activități on-line a fost importanța pentru copii, deoarece au avut oportunitatea
de a alege cu ce materiale vor lucra direct din curtea propire exprimânde-și creativitatea în diferite feluri.
Lecțiile învățate: Tutorialul prezentat a fost apreciat de copii, materialele au fost diversificate, iar
aceștia au avut libertatea de a-și alege cu ce vor să lucreze. Părinții au oferit disponibilitate în desfășurarea
activității și de fiecare dată și-au împărtășit unii celorlalți idei in întalnirile zoom pe care le-am avut.
Produsele activităților – fotografii, filmulețe, produsele obținute.
Denumirea activității: Să mâncăm sănătos,, Mic dejun haios”

Descrierea activității online: Le-am sugerat copiilor să mâncăm sănătos și le-am propus să facem
un mic dejun din fructe si legume cu aranjamente haioase. Am pus la dispoziția copiilor materiale diverse
care sa le dezvolte imaginația și creativitatea.
Beneficiile acestei activități on-line au fost folositoare copiilor, deoarece am învățat să creștem și să
mâncăm sănătos. Parinții au participat cu plăcere la activitate și au explicat copiilor importanța vitaminelor
din fructe si legume.
Lecțiile învățate: Materialele prezentate au fost variate și pe placul tuturor, Părinții au oferit
disponibilitate în desfășurarea activității.
Produsele activităților – fotografii, filmulețe, produsele obținute.
1099
Denumirea activității: Pictură ,,Crenguța de cireș”
Descrierea activității on-line: Pentru că este sezonul cireșelor le- am propus copiilor să pictăm
crenguțe de cireș după diferite tehnici de lucru, acestea fiind postate pe platformă.Materiale au fost variate,
placute, iar tehnicile de lucru au fost accesibile.
Beneficiile acestei activități: A fost o activitate în care copii au știut să folosească culorile de apa și
să redea tema propusă dupa tehnica de lucru pusă la dispozie.
Lecții învățate. Materiale prezentate au primite cu bucurie de către copii iar părinții au oferit
înțelegere și disponibilitate în desfășurarea activității.
Produsele activitățiilor: Fotografii, filmulețe, produse obținute.
1100
RAPORT DE ACTIVITATE ON LINE
PROF. ÎNV. PREȘC. DINA DANIELA

G.P.P. “LICURICI”, LOCALITATEA OVIDIU
Stăm acasă dar suntem împreună!

Distanțarea socială a echivalat, pentru început, cu despărțirea de copii, pentru noi, cadrele didactice.
Cu toate acestea am avut puterea de a găsi acea rază de bine în orice. Ne-am reîntâlnit copiii în mediul on
line, ne-am reclădit acolo universal minunat al preșcolarilor, am recreat grupele, am reeditat prezentul,
trăind așadar într-o nouă realitate O realiatate creată de noi pentru a readuce zâmbetul cald pe chipul
copiilor, să generăm voie bună, bucurie și să ne reconectăm unii cu alții în mod inedit, departe, dar mult
mai aproape !
Împreună cu colegele am creat pagina de facebook “G.P.P. LICURICI”, unde au fost invitați toți
părinții grupei “Buburuzelor” și au fost postate planificările conform proiectelor tematice ce urmau a fi
derulate până la finalizarea cursurilor anului școlar 2019-2020. . În acest mod, ei au putut lua parte zi de zi
la activităţile propuse ȋn mediul on line.
De pe 16 martie, zilnic ȋntre orele 9 –11, am postat câte o activitate atractivă pentru ce mici, iar pe
parcursul după–amiezii am apreciat activităţile realizate de cei mici, cu ajutorul părinților . Am oferit
părinților, îndrumări în privința desfășurării activităților zilnice propuse de mine, pentru a nu întâmpina
dificultăți în realizarea acestora. Am încercat să ofer suport moral, atât pentru părinți cât și pentru copii.
Am avut în vedere să propun activități cât mai accesibile și atractive pentru preșcolari, adaptând
sarcinile de lucru corespunzătoare activităților on line, iar participarea și progresul realizării temelor de
către copii regasindu-se în fotografiile postate de către părinți pe grup.
Activitățile au fost derulate conform următoarei planificări:
Proiect tematic :” În pragul primăverii “

Subteme: “Legumele timpurii’’- 16.03.2020- 20.03.2020
“Zumzetul primăverii’’-23.03.2020- 27.03.2020
T.S.I. “Paștele prin ochi de copil”- 30.03.2020- 03.04.2020
T.S.I. “Protejăm pământul”- 22.04.2020- 24.04.2020
Proiect tematic : “ Mijloace de transport”
Subteme : “Mijloace de transport terestre”- 27.04.2020- 31.04.2020
“Mijloace de transport maritime”- 04.05.2020- 08.05.2020
“Mijloace de transport aerian’’- 11.05.2020- 15.05.2020
“ȘCOALA ALTFEL”- 18.05.2020-22. 05.2020.
În cadrul programului Şcoala Altfel, “Să stii mai multe, să fii mai bun!” (18 – 22 mai 2020), am
organizat o serie de activităţi care să-i surprindă pe cei mici, dar şi pe adulţi, ȋntr-un mod plăcut.
În această perioadă, preşcolarii au avut parte de experimențe indite, au dansat, au participat la diverse
activități de înviorare, s-au jucat, au rezolvat diferite fişe de lucru, desene, picturi, colaje, unele dintre ele
fiind ȋnscrise ȋn vederea participării celor mici la diferite concursuri judetene, regionale, naţionale sau
internaţionale, am îndrumat și încurajat copiii să realizeze lucrări pe diferite teme, pentru a participa la
aceste concursuri desfășurate on line.
Tot în aceasta perioadă am fost prezentă și în cadrul unității, timp estimat de aproximativ o oră, unde
am selectat lucrări ale copiilor, am sortat jucării și am pregătit materialele copiilor împreună cu colega de
grupă Stanciu Nicoleta pentru a le distribui fiecărui copil.
Pentru a face o evaluare a activităților desfășurate on line, de către toate cadrele didactice ale GPP
,,LICURICI", a fost creat un chestionar on line pentru a fi completat de către parinți iar în urma
răspunsurilor date am costatat că părinții s-au declarat mulțumiți de suportul dat de conducerea unității și
cadrele didactice, de necesitatea și importanța activităților desfășurate on line și de resursele utilizate în
desfășurarea activităților educative.
1101
Pentru studiu individual am folosit următoarele resurse:
● Hotărâri ale Guvernului României;
● Reglementări în domeniul educației adoptate prin Ordonanță de urgență / Ministerul Educației și
Cercetării;
● Ghid practic pentru managerii instituțiilor de învățământ din județul Constanța;
● Ghid de activități educative extrașcolare desfășurate în contextul distanțării sociale, Editura Școala
vremii, Arad, 2020;
● Măsuri de prevenire și combatere a îmbolnăvirilor cu SARS COV-2 în unitățile/instituțiile de
învățământ, în istituțiile publice și în structurile aflate în subordonarea sau coordonarea Ministerului
Educației și Cercetării.
Implicarea părinţilor în desfășurarea activităților on line, propuse de educatoare, este considerată a
fi unul dintre cei mai importanţi factori, ducând la o întărire a parteneriatului grădiniță-familie, având efect
benefic asupra copiilor.
1102
PROVOCĂRILE ŞCOLII ONLINE
PROF. DINESCU ANA IRINA

LIC. TEHN. ”PANAIT ISTRATI” BRĂILA
Ȋn această perioadă, în contextul pandemiei globale, învățământul online pare singura posibilitate
responsabilă, iar țara noastră trebuie să-și accelereze investițiile în digitalizarea educației. În învățământul
privat lucrurile stau ceva mai bine, căci acolo există resurse financiare mobilizate mai bine. Însă în
învățământul public există numeroase probleme cu care se confruntă elevii, părinții și profesorii. Cu bune și
cu rele, acesta este sistemul de care momentan depinde educația copiilor din România .
Acest tip de învățământ are avantaje si dezavantaje
Cateva avantaje ar fi:
cu programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop)
– dacă se folosesc resurse adecvate, totul se poate face mai simplu, completând de exemplu în programe
care permit chiar evaluarea instant;
– copiii sunt mai odihniți, pot avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil – se
evită aglomerația din școli, învățarea în schimburi – o problemă în unele școli urbane
curent cu adevărat cu situația școlară a copilului (acest lucru ar fi și mai puternic dacă s-ar folosi cataloagele
online, unde părinţii ar putea urmări uşor siutatia şcolara a copiilor)
Dezavantaje:
– lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient de
bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor);
Conform unui studiu IRES
32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un
dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online.
12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea
tehnologie (dacă se pricep!), și la partea efectivă de realizat teme (din nou, dacă se pricep, iar majoritatea nu!);
– copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și aptitudinile
de socializare; copiii comunica mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și de mediul online, o problemă
majoră a vremurilor actuale.
O altă problemă va fi abandonul școlar. „Imaginați-vă acești copii care nu au participat la activități
online. Până în toamnă, se vor face 6 luni de neparticipare, în afara școlii. Pentru mulți copii din familii
vulnerabile, defavorizate, mulți dintre ei în mediul rural, revenirea la școală va fi dificilă, e foarte posibil
să nu își mai dorească. Mai ales elevii din clasele a VIII-a și liceu”, arată experta în educație Liliana
Romaniuc.
1103
TIPURI DE PLATFORME UTILIZATE IN PREDAREA ONLINE
PROF. DINU AURELIA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1 CURCANI, CALARAȘI
Clasa este acum un mediu virtual de invatare iar aceasta nu mai este determinată de timp și spatiu.
Lectiile on-line pot prezenta același continut si pot fi dezbătute la fel ca si lecțiile „convenționale”.
Avantajul este însa faptul că aceste lecții pot fi accesate oricând si oriunde.
Acest tip de învățământ permite profesorului personalizarea cursurilor, introducerea de link-uri
externe, slide-uri PowerPoint, documente de tip audio si video în clasa sa virtuală.
Cele mai utilizate platforme sunt :
Platforma Adservio – folosită, de altfel, și în perioada de proces tradițional de instruire – ne pune la
dispoziție cadrul virtual în care putem comunica cu elevii (inclusiv cu părinții) sub forma propunerilor de
teme sau proiecte, cu conținuturi adecvate programei și planificărilor didactice, cu posibilitatea de a stabili
termene de predare a proiectelor sau de a oferi feedback-uri de modelare a performanței. Platforma
reprezintă, în această perioadă „altfel”, modalitatea prin care transmitem elevilor noștri mesajul de
normalitate și educație în orice condiții.
Zoom- este una dintre cele mai folosite platforme de întâlniri video care de curând a eliminat limita
de 40 de minute per întâlnire pentru conturile gratuite create în țările afectate de Coronavirus. Ea permite
crearea gratuită a unor întâlniri online (meetings) unde puteți invita până la 100 de participanți prin
intermediul unui link. Pentru a beneficia de eliminarea limitei de 40 de minute, trebuie să vă înscrieți cu
emailul școlii aici, nu cu contul personal, iar toți cei care își creează conturi pe Zoom folosind adresa școlii
vor putea organiza întâlniri din conturile lor.
Elevii nu au nevoie de niciun cont, ci trebuie doar să acceseze linkul primit, să descarce aplicația
Zoom pe calculator sau mobil și să se conecteze cu un microfon și sau/webcam. Atunci vor intra într-o
întâlnire online unde pot comunica prin mesaje pe chat cu profesorul, pot vedea ce le împărtășește
profesorul de pe ecranul său (opțiunea share screen), se pot vedea și auzi reciproc dacă au microfoane și
camere web instalate pe aparatul pe care îl folosesc.
Google classroom- este o aplicație din suita Google (for Education sau Enterprise) pe care o
puteți accesa doar dacă aveți un cont de organizație (școală sau companie, de tip @educred.ro sau
@scoalagalati.ro etc.).
Meet- este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o platformă de comunicare
instant prin video și chat, unde puteți crea un link de întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l
acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra în sesiunea online. Meet acceptă până la 100
participanți gratuit și oferă aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanții
cu video, microfon și prin chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți
participanți, împărtășirea de alte link-uri prin chat.
Aceste platforme reprezintă un infinit de posibilități pentru profesori și elevi.
Bibliografie:
1. http://www.elearning.ro/predare-si-invatare-cu-suportul-resurselor-web
2. https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/
3. https://www.aspireteachers.ro/noutati/2020/3/15/cum-mutam-scoala-online
1104
DINU LOREDANA
În aceste momente de criză, orice proiect de educație la distanță, este, de bună seamă, un demers
pedagogic ce presupune redimensionări de conținut și de strategie comunicațională.
început să amenințe și România.Provocator a fost și este pentru mulți profesori, mulți dintre ei reușind să
mute orele în online astfel încât să continue școala și de acasă.Elevii pot fi numiți nativi digitali și asta ne-
a ușurat munca.Orele în online sunt mult mai dense, consumă mult mai multă energie, au o intensitate
crescută.Toată această perioadă a schimbat percepția noastră, a tuturor asupra lucrurilor importante.
Școala este locul care vibrează de energie pozitivă, de emoții, de bucurii, dar peste care, de o bună
perioadă de timp, s-a așternut liniștea.
Atât de multă liniște încât ne sperie...Toate gândurile bune, toată dăruirea și priceperea tuturor
profesorilor au dat roade și în această perioadă tulbure pe care o traversăm.
Niciodată n-au fost mai utile telefoanele, tabletele, laptopurile ca în această peioadă. Ne-am bucurat
și ne-am întristat deopotrivă.Ne-am bucurat că există și că avem instrumente dezvoltate de comunicare în
mediul virtual și ne-am întristat de dor de activitatea didactică, dor de interacțiune, dor de conexiunea între
ochii noștri, dor de ...oameni.
În aceste condiții, școala poate fi altfel, dar în niciun caz la fel.Am descoperit că avem veleități și
abilități pe care nu credeam că le stăpânim.Am citit, am învățat unii de la alții, de la copii foarte mult și ei
de la noi în aceeași măsură.Am descoperit și am învățat din tutoriale, am folosit platforme educaționale atât
cât am putut de mult.Realizăm că au fost deschise noi căi educaționale, neexplorate foarte mult anterior, un
proces de învățare a unor noi modalități de intercacțiune între elevi, între profesori și elevi, între copii și
părinți și între părinți si profesori.
Partea pozitivă a situației de criză prin care trecem cu toții constă în dezvoltarea unor noi competențe
și abilități, atât de eelvi cât și de profesori, dar și o mai bună colaborare cu părinții, fără sprijinul cărora nu
putem funcționa. Chiar dacă este vorba despre o comuncare mediată, noile mijloace de informare și de
comunicare(Internet, retele sociale) permit menținerea unui dialog deschis, generează noi oportunități,
călătorii pe drumuri pentru unii nebătătorite, inedite.
Mergem înainte, oferim și primim lecții neașteptate, învățăm că cea mai importantă lecție nu este
lupta cu virusul, ci lupta cu noi înșine. Ține de noi să transformăm imposibilul în posibil, să facem școală
altfel, să folosim metode care să stimuleze elevii, să-i încurajeze să întrebe, să îi inspire să își formuleze
propriile opinii și păreri.
1105
ROLUL SERBĂRILOR ŞCOLARE
PROF. INV. PRIMAR, DÎRDÎIAC MIHAELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „VASILE CRISTOFOREANU” RM. SARAT
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, pentru

cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora de la cea mai fragedă vârstă, la organizarea raţională şi
plăcută a timpului liber .
Este de prim ordin rolul pe care-l are interesul şi talentul învăţătorului de a atrage micii şcolari în
asemenea activităţi şi au menirea să amplifice efectele formative ale procesului de învăţământ şi să
sporească zestrea de cunoştiinţe şi abilităţi ale copilului în vederea reuşitei integrării sociale .
Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi
de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi
şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile extraşcolare au o mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului, deoarece
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa.
Ele prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor .Acestea se
referă la conţinutul activităţilor, durata lor, la metodele folosite şi la formele de organizare a activităţilor.
Având un caracter atractiv, elevii participă, într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire
şi dăruire, la astfel de activităţi .
Alegerea din timp a materialului şi ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală este o cerinţă
importantă pentru orice fel de activitate extraşcolară.
Serbarea şcolară
Reprezintă o modalitate eficientă a capacităţilor de vorbire şi înclinaţiilor artistice ale elevilor .Prin
conţinutul vehiculat al serbării, elevii culeg o bogăţie de idei, impresii, trăiesc ,,autentic ,,spontan şi sincer
situaţiile redate .
Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se
realizează prin intermediul serbării .Intervenţia la momentul oportun, cu rolul pe care îl are de îndeplinit
fiecare elev şi susţinută de raportul afectiv motivaţional contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei, iar cu
timpul sporeşte capacitatea rezistenţei la efort.
Lectura artistică, dansul, devin puternice stimulări ale sensibilităţii artistice.
Valoarea estetică este sporită şi de cadrul organizatoric – sala de festivităţi, un colţ de natură ( parcul
sau grădina şcolii) amenajate în chip sărbătoresc .
Contribuţia copilului la pregătirea şi organizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un scop
în sine, ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor : distracţie, înălţare sufletească, plăcere estetică,
satisfacţie – toate acestea imbogăţindu –le viaţa, făcând –o mai frumoasă, mai plină de sens .
Este un succes extraordinar, o trăire minunată, când reuşeşte să trezească o emoţie în sufletul
spectatorilor .
Reuşita spectacolului produce ecou în public, iar reacţia promtă a sărbătorilor îi stimulează pe copii
să dea tot ce sunt în stare .
Serbarea la care se va face referire este una tematică în legatură cu sărbătorirea Sfintelor Sărbători
de iarnă .
Odată cu sosirea anotimpului alb, ne adunăm cu toţii, să ne bucurăm de Bradul de Crăciun, de
cadourile lăsate de Moş Crăciun la poalele lui
Pentru această activitate a fost ales materialul, a fost ordonat într-un montaj literar –muzical ,,Într-o
noapte, la Betleem ,,şi sceneta ,,Bradul credincios,, .
Este binecunoscut faptul că memorarea se realizează mai puternic atunci când fondul afectiv –pozitiv
este mare .De aceea s-a asigurat înţelegerea sensului figurat al unor cuvinte pe care se realizează trăiri
emoţionale, sentimente înălţătoare de dragoste pentru patrie .Important a părut a fi îmbogăţirea conţinutului
transmis spectatorilor cu cântece pentru a adânci efectul emoţional.
Învăţarea versurilor, interpretarea artistică au fost realizate de elevi cu bucuria şi plăcerea
caracteristice unei preocupări pentru timpul liber .
1106
Pregătirea elevilor pentru serbare constituie un aspect tot atât de important ca şi pregătirea pentru
fiecare lecţie în parte .
Această cerinţă se traduce într-o acţiune ce cuprinde mai multe momente
-comunicarea din timp a datei când va avea loc serbarea;
-comunicarea temei, cunoaşterea din timp a acesteia orientează şi menţine interesul, ceea ce
favorizează receptarea, sporeşte eficienţa învăţării
Desfăşurarea serbării a cuprins de asemenea mai multe momente
-perioada de pregătire a serbării, dorinţa de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod
favorabil, face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească
-desfăsurarea programului – fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programului
pentru a se simţi parte integrantă a colectivului, să fie conştient că şi de participarea lui depinde reuşita
serbării;
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde serbarea şcolară valorifică
varietatea, preocuparea intereselor şi gustul şcolarilor.
Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie
publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui elev în parte ;
Elevii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de
cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
forma convingeri durabile .
Activităţile extraşcolare în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora .
Întregul lanţ de manifestări organizate de şcoală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa îndrumare a
dascălului, aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor, în modelarea sufletelor acestora
şi are profunde implicaţii în viaţa spirituală a comunităţii, restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de
şcoală şi slujitorii ei .
1107
EDUCATOARE: DÎRLE DARIANA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.5 SATU MARE
informal
1108
cultură.
didactice
educative.
Prin educaţie, omul evoluează de la starea de natură biologică la cea de fiinţă culturală, asimilând
cultura şi uneori fiind capabil să o creeze. De aceea, educaţia reprezintă o funcţie esenţială şi permanentă a
societăţii, care asigură transmiterea eredităţii sociale a culturii şi civilizaţiei, fiind în acelaşi timp un
instrument fundamental pentru formarea individului ca personalitate. De la o generaţie la alta, cultura se
propagă prin intermediul educaţiei, diversificându-se şi dezvoltându-se continuu. În contextul societăţii
actuale, se impune din ce în ce mai mult educaţia în perspectiva deschiderii către valori multiple, venind
astfel în întâmpinarea fenomenului de globalizare a lumii contemporane. Astfel, educaţia interculturală vine
în sprijinul individului, ajutându-l să perceapă, să accepte, să respecte şi să experimenteze alteritatea. Încă
din şcoală, trebuie să se creeze un mediu educaţional, care să ofere omului şansa de a interacţiona cu
purtători de expresii culturale diferite, dezvoltându-se astfel posibilitatea deschiderii spre alte culturi, în
perspectiva unei civilizaţii comune .
Dezideratul învățământului preșcolar este de a oferi sprijin competent pentru dezvoltarea armonioasă
în plan fizic, intelectual și social a copiilor, pregătindu-i totodată pentru o cât mai ușoară adaptare la
activitatea școlară.
Evoluțiile rapide din viața socială de astăzi, modificarea statutului familiei și al soților în cadrul
acesteia, atribuțiile crescute ale femeii fac ca rolul grădinitei să fie mare nu numai în ceea ce privește
educația copiilor, ci și a părinților. Grădinița trebuie să găsească o punte de legătură cu familia, arătând
părinților noi căi spre educație în beneficiul copiilor.
adaptându-si comportamentul propriu la cerințele grupului cu care vin în contact. Si, astfel, preșcolarii
vor deduce singuri că locul respectiv este un loc în care nu trebuie sa revii cu emoții sau teamă, ci unul
atractiv, ce le deschide porțile către o altfel de lume fascinantă, o lume a cunoașterii, a descoperii de nou și
1109
interesant, o lume în care sunt și alți copii, adulți și care te ajută să evoluezi, să te definești ca om (școală,
locul de muncă, societatea însăși!).
Bibliografie:
2001
5. Revista Învățământului Preșcolar”, nr. 1-2/ 2006, Ministerul Educației și Cercetarii – Institutul de
Științe ale Educației, pag. 97
6. „Revista Învățământului Preșcolar”, nr. 1-2/ 2008, Ministerul Educației și Cercetarii – Institutul de
Științe ale Educației, pag. 285-289
7. „Revista Învățământului Preșcolar”, nr. 3-4/ 2008, Ministerul Educației și Cercetarii – Institutul de
Științe ale Educației, pag. 233
8. Cerghit, I., „Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii”, ed.
Aramis, București, 2002
9. Dolean, I., „Meseria de părinte”, ed. Motiv, Cluj-Napoca, 2001
1110
ACTIVITĂȚI IN ȘCOALA ALTFEL
ED. DOBĂ MARILENA

G. P. N. POGĂNEȘTI
,, Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze”.
Maria Montessori
Intervalul 30 martie – 3 aprilie 2020 a fost dedicat programului național de activități extrașcolare
,,Școala altfel”. Astfel, acest inventar de sugestii și argumente pe care le punem la dispoziția copiilor și
părinților oferă alternative de petrecere a timpului liber și de relaționare în familie, dar, în același timp,
activitățile propuse optimizează dezvoltarea cognitivă, sprijină procesul de exprimare și autoreglare
emoțională sau de dezvoltare a abilităților de viață independentă, de autonomie personală și
responsabilizare a copiilor. Dintre activitățile desfășurate voi enumera:
1. 30.03. 2020 - ,,Inteligența mâinilor” – pictură pe pietre
2. 31. 03. 2020 - ,,Basmul și povestea” – noțiuni de etică pentru preșcolari.
3. 01. 04. 2020 - ,,Vine iepurașul de paște” – decorare, desene, pictură pe ouă,
4. 02. 04. 2020 - ,,Micul cofetar” – prepararea unui desert.
5. 03. 04. 2020 - ,,Totul va fi bine!” – desene cu mesaje.
Obiectivele urmărite:
– Implicarea preşcolarilor în jocuri distractiv recreative în care aceştia să-şi manifeste încredere în
sine, atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play;
– Formarea unei atitudini de responsabilitate şi respect faţă de carte.
– Educarea capacităţii de a găsi soluţii corecte şi rapide în situaţii diverse.
– Exersarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare prin limbaj literar şi plastic, precum şi stimularea
creativităţii copiilor prin realizarea, expunerea şi valorificarea lucrărilor realizate de ei.
Astfel în prima zi din ,,Școala altfel” copiii au pictat pe pietre, imagini la alegere, aici obiectivul
principal fiind dezvoltarea creativitățiiși a imaginației.
„Inteligența mâinilor”
-convorbiri telefonice/ Facebook - Messenger
- pictură pe pietre
În cea de-a doua zi, copiii au audiat mai multe povești. Sarcina a fost să descopere personajul pozitiv
dintr-o poveste atribuindu-i acestuia calitățile corespunzătoare cât și personajul negativ atribuindu-i
defectele și consecințele comportamentului. Am ales basme și povești adecvate vârstei.
,, Basmul și povestea” – noțiuni de etică pentru preșcolari.
- convorbiritelefonice/ Facebook – Messenger.
– să analizeze cu atenţie textul basmului;
– să reţină principalele momente ale acţiunii ilustrate în poveste;
– să povestească corect şi cursiv principalele momente ale naraţiunii, pe baza imaginilor prezentate;
– să stabilească cel puţin două-trei legături între fapte şi personaje;
1111
– să evidenţieze calităţile personajelor pozitive şi defectele personajelor negative;
În cea de-a treia zi copiii au decorat oul de paște, au pictat sauau desenat diverse forme pe ou,
activitatea fiind o adevărată provocare pentru întreaga familie.
Activitate religioasă,, Vine iepurașul de Paște”
- convorbiritelefonice/ Facebook - Messenger
-rostirea unor rugăciuni ȋn familie;
-colorarea/decorare oului de Paște;
-vizionarea unor filmuleţe cu tradiţii de Paşte ȋn lume.
https://www.youtube.com/ watch?v=twnqmZMMmeM
1112
În cea de-a patra zi copiii, au realizat un produs de patiserie (un desert) fiind mândri de rezultatele
obținute.
Activitate practic-aplicativă (atelier) ”Ziua dulciurilor!”
- convorbiritelefonice/ Facebook - Messenger
-pregătirea ingredientelor;
-prepararea produselor sub supravegherea unui adult;
- să pregătească ingredientele necesare;
-săprepare subsupraveghereaunui adult din familie;
Cea mai interesantă activitate constă în mesajul desprins din imaginile desenate de copii având drept
temă ,,TOTUL VA FI BINE!”. Este mesajul copiilor din România în această perioadă complicată.
Campania pornită în mediul virtual ne îndeamnă pe toți la unitate. Iar simbolul curcubeului care semnifică
liniște și pace e redat de cei mici în sute de desene.Aproape întreaga lume trece în această perioadă printr-
o serie de stări și emoții pe care este greu să le descriem în cuvinte.
Obiectivele activității:
- promovarea mesajului de speranță „Totul va fi bine” în contextul situației de continuare a
activităților educative de către copii de acasă și prevenirea infectării cu COVID-19,
- promovarea copiilor cu abilități artistice, aprecierea creativității,
- dezvoltarea imaginației și a gustului estetic,
- dezvoltarea simțului emotivității, dragostei de viață și dăruirea speranței „Totul va fi bine”.
1113
MICUL EROU DIN POVESTEA MEA
PROF. DOBRE CARMENUŢA FLORENTINA
Cu ochii săi mari coloraţi privea ţintă spre planșa pe care urma să realizeze cel mai important proiect
de până acum. Jucăuș, încă își legăna picioarele în vânt, încercând să-și consume puţin din energia
sacrifiată. Nu avea un telefon, așa că urma să trimită marea sa creaţie de pe mobilul unchiului său. Zâmbetul
îi părea trist, dar încrezător. Purta o bluziţă puţin învechită, desculţ, cu părul ciufulit. Ȋn mâini ţinea două
obiecte de mare preţ: planșa și câteva creioane colorate. Le purta cu mândrie ca pe un trofeu. Era tot ce îl
mai lega acum de școală. Până atunci nu se gândise deloc cât de mult reprezenta pentru el școala, dar în
acel moment sublim realizase că aceasta era totul pentru el: orizontul lui, visul lui, viitorul lui. Nimeni nu
știa că sub hăinuţa aceea se ascunde un erou, unul adevărat care urma să schimbe cursul istoriei, căci avea
să lupte cu monștrii adevăraţi.
Veţi înţelege de ce îl numesc erou. Sacrificiul lui a fost sublim. A făcut tot ce i s-a spus. A stat în
casă, a renunţat la jocuri, a fost cel mai cuminte. Nu și-a putut vedea mama de Paști, căci ea era plecată la
muncă în străinătate, nu și-a putut îmbrăţișa tatăl. Mai avea o singură dorinţă – să înceapă școala. Nimic nu
se compara cu alergatul pe coridor, cu excursiile și taberele școlare, cu serbările și activităţile de grup, cu
zilele în care doamna îl mângâia și îl aprecia. Acum își dorea chiar să fie certat pentru tema nefăcută, pentru
diferitele năzdrăvănii. Era fericit să dea teste, să ia note mici. Ȋși luă hotărât creioanele. Acel proiect era tot
ce mai conta acum. Trebuia să fie perfect! Un suspin se auzi în încăperea rece, iar peste cuvintele “TOTUL
VA FI BINE!” se lăsase tăcerea…Doar o întrebare nevinovată de copil a rămas în urmă: “Când va începe
școala?”
Micul erou din povestea mea demonstrează cât de necesară este educaţia în context tradiţional și că școala
online ca alternativă nu reușește să ajungă la toţi elevii și nici să își atingă toate obiectivele. Cu toate acestea activităţi
precum “Clubul fotografilor”, “Călătorie virtuală”, “Creativitate de acasă”, “Eu și mica mea Planetă”, “Pe fir de
poveste” au venit în întâmpinarea nevoilor elevilor care din fericire au participat într-un număr considerabil. Iată și
câteva site-uri care au fost utile pentru această perioadă:
https://www.youtube.com/watch?v=vcXSJJx5LCY,
https://www.youtube.com/results?sp=mAEB&search_query=le+mont+saint+michel,
https://www.youtube.com/watch?v=h-p5m9M2-34, https://www.youtube.com/watch?v=MFqWg6FF0Xs,
http://www.loveforlife.ch/clasaVirtuala.php,
https://youtu.be/zxFiZPgss-8,
http://biblior.net/carti,
https://gcompris.net/index-ro.html,
https://tinyurl.com/vsew8zr,
https://tinyurl.com/ugucd7z, https://tinyurl.com/rz37qgt,
https://studio.code.org/courses,
https://gym.pencilcode.net/,
http://www.operacomica.ro/, https://tinyurl.com/ujlm7ah.
De remarcat activitatea „Clubul fotografilor” în cadrul căreia fiecare elev a fost solicitat să fie fotograf
pentru o zi și să realizeze de acasă cele mai interesante fotografii (flori, copaci, animale, obiecte, colaje).
S-au realizat și colaje ale fotografiilor, dar și un album foto.
Prin sesiune video elevii au povestit cum s-au simţit în vânătoarea de fotografii.
Obiectivele activităţii: promovarea activităţilor online, dezvoltarea armonioasă a copilului,
încurajarea competiţiei, motivarea elevilor pentru îngrijirea mediului înconjurător, motivarea elevilor
pentru învăţarea limbilor străine.
Fotografiile au fost alese și s-a realizat un video postat pe youtube:
https://www.youtube.com/watch?v=RFb4iSPhl6A .
1114
ȘCOALA DE ACASA!
PROF. DOBRESCU GABRIELA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,CONSTANTIN BRANCUȘI”, PEȘTIȘANI, GORJ
Este o mare diferență între activitatea de învățare în clasă, față în față, și cea care are loc în spațiul
virtual.
Nu tot ce funcționează în spațiul fizic funcționează și în online. Un exemplu ar fi că o oră care ține
50 de minute, în online o sesiune de învățare de 50 de minute e prea mare. Învățarea nu mai are loc.
Proiectarea lecțiilor este diferită, nu se mai începe lecția ca în clasă. În online, primul lucru care trebuie
făcut e să-i conectezi pe elevi cu tine.
întrebările din partea copiilor trebuie să fie atent să nu se creeze haos. Orele online sunt mai grele, necesită
mai mult timp pentru pregătire și trebuie să ai mai multe soluții de rezervă în cazul în care ceva nu merge.
Explicațiile nu ajung în aceeași măsură la toți. După ce au loc anumite explicații, intervin întrebările
elevilor. Trebuie stabilite niște reguli pentru buna funcționare a claselor online (pe Meet sau Adservio), de
exemplu, trebuie să apese butonul de ridicat mânuța din aplicație, să nu vorbească toți odată. Elevii sunt
spontani, vorbesc unii peste alții, alții nu îndrăznesc să vorbească deloc, alții nu își deschid nici camerele.
Se poate și ca, unii copii, mai timorați la clasă și care participau mai puțin la ore, să fie mult mai spontani
și de motivați în mediul online.
de resurse:
-O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Cele mai eficiente
platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom și Google Meet (cu sugestii de alternative unde
procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit).
-Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste
feedback din partea profesorului. De exemplu: Google Classroom și alternative folosite de profesori,
precum Edmodo, EasyClass și ClassDojo.
-Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub
studiu individual.
Această perioadă de învățare online a fost interesantă, cu mari provocări pentru toți. Să sperăm că
am învățat cu toții ceva pozitiv, care va putea fi aplicat și în viitor!
1115
ÎNVAȚAMANTUL ON-LINE
DOBROICA LAURA, PROFESOR INVAȚAMANT PREȘCOLAR

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ARAD –
GRADINIȚA P.N. NR. 7 ARAD
Computerul și internetul au ajuns să facă parte din viața noastră și e important să le acceptăm deoarece
ajungem să aflăm informații noi mult mai rapid, poate ajuta copiii la teme și să-și îmbunătățească cultura
generală.
Faptul că un copil învață să îl utilizeze de mic, poate constitui, pe termen lung, un avantaj. Este
important să folosim tehnologia în favoarea copilului, pentru că aceasta îi poate oferi posibilități
extraordinare, pe care nici o altă generație nu le-a avut anterior.
Am găsit câteva metode interesante:
- Jocuri online
Astăzi există foarte multe jocuri educative pe calculator, care sporesc atenția sau gândirea logică a
copiilor. Chiar de la o vârstă fragedă aceștia pot exersa literele, cifrele, culorile sau numele animalelor cu
ajutorul metodelor online. Pentru micuț va fi foarte distractiv, mai ales dacă îl lași pe el să folosească mouse-
ul pentru a da click pe animații. Întrucât acest tip de jocuri au sunet, copilului tău îi va face plăcere să învețe
în timp ce se joacă. Implică-te în joc și poți să îl înveți lucruri suplimentare. La această vârstă, copilul învață
repede și mult și este interesat de tot ceea ce îl înconjoară.
Este foarte important să se aleagă jocuri tip puzzle, care îl va ajuta să învețe să se concentreze și să
aibă răbdare. O altă alegere bună sunt jocurile în care trebuie să formezi cuvinte, acestea fiind disponibile
atât în limba română, cât și în limba engleză. Jocurile de logică, strategie sau găsirea de comori ajută la fel
de mult la dezvoltarea intelectuală a copilului. Trebuie să se evite jocurile agresive, cu multă violență.
https://www.jigsawplanet.com/CriSolomon
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=3404b46921bb&fbclid=IwAR2mgWnN5_FfRLo7N
KVK04-QJoz52uMAFRl3craBA0VuTwyRLH4PnxbN2qI
- Povești în format digital

Pe măsură ce copilul tău crește, va învăța să citească, și pentru că poveștile nu trebuie să lipsească
din copilăria nimănui, îl poți determina să le citească online. Acestea sunt animate și viu colorate, iar
personajele preferate din desene sau povești apar în diferite jocuri de matematică și îi supun pe micuți la
diferite teste.
http://www.anidescoala.ro/divertisment/povesti/
https://zambetulinimii.blogspot.com/search/label/POVESTIRI?fbclid=IwAR3ItcUm3Ts-
yrcMl0HOdgQaxY2nebR0EZXCbij-8EyPdg4wmRdSXD1Z_Dk
https://gokid.ro/veveritele-masa-dasa-si-sasa-poveste-terapeutica-capacitatea-de-a-rezolva-
problemele-rational/?fbclid=IwAR2h2msZk01yVhvtcAeBSRJPiDh-
g57ZbrD_BWyF_rnGsOWcYqM7x0gaBVA
https://clicpsihologic.ro/alinuta-si-frica-ei-de-
intuneric/?fbclid=IwAR10411Cl4CFsnGZWMZ67NXGD-ecTxG_3TSAZpBCnx-7WfLOhKUg27v-vT0
- Teste online
Pe termen lung, computerele pot deveni un partener de nădejde în activitățile școlare zilnice ale
copilului. De multe ori, exersatul acasă s-ar putea să nu fie cel mai plăcut lucru pentru el. Testele online
creative și interactive sunt o metodă foarte bună de a trezi interesul elevului, astăzi fiind dezvoltate diverse
platforme de testare online unde părintele are acces în timp real la rezultatele obținute de copilul său.
1116
PLATFORMELE ONLINE – DE CE COPIII INVAȚA CU PLACERE?
DOBROICA ZAHARIA, PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ARAD
Platformele online sunt cele care sprijină procesul de învăţare individuală şi permit utilizatorilor să
acceseze o serie de surse de informare sau de medii online de dezbatere, pe teme diverse.
Platformele online nu au doar rolul de a livra conţinut educaţional, ci oferă în plus şi caracteristici
care imită funcţionarea unei instituţii clasice de învăţământ. Astfel că îşi fac destul de repede loc în sistemul
de învăţământ, permiţând utilizarea mai eficientă a resurselor materiale cât şi umane.
Începând cu cei de la grădiniță, copiii au ajuns să descopere jocurile din mediul online și ajung chiar
să fie utilizatori abili ai internetului, dezvoltându-și deprinderi de utilizare a echipamentelor și softurilor
care depășesc uneori nivelul părinților și al profesorilor lor.
Crescând, tehnologia ajunge să fie folosită din ce în ce mai mult, cu ajutorul acesteia ajunge să se
exprime, să relaționeze, să comunice etc.
Copilul are nevoie să fie susținut în acest proces de învățare. Părinții, profesorii observă atracția
copiilor față de jocurile digitale și ajung să includă în experiențele de învățare ale copiilor resursele digitale,
tocmai pentru a răspunde intereselor lor, dar având ca scop să înțeleagă, aprofundeze și să exerseze ceea ce
fac la școală.
Activitățile online necesită o pregătire prealabilă, competențe de utilizare a dispozitivelor inteligente,
un scenariu didactic care să permită utilizarea funcțiilor platfomei de lucru, conturând astfel o lecție
familiară copiilor prin asemănarea cu lecțiile desfășurate în școală.
Avantajele platformelor online:
• Vine în completarea învățării clasice
educație.
• Ajută la dezvoltarea autonomiei și a curiozității
Jocurile completează perfect manualul digital, copiii ajung să călătorească virtual prin lume, ajungând
să afle multe lucruri interesante.
• Devine aliat pe termen lung
Mediul online este locul care transformă dorința insistentă a copiilor de a se juca pe tabletă, pe
calculator sau pe telefon, dintr-o problemă într-un avantaj! Astfel, prin joc și aproape fără să-și dea seama,
copiii își vor antrena abilități importante precum memoria, atenția, gândirea logică, comunicarea și
inteligența emoțională. Jocurile de logică, strategie sau găsirea de comori ajută și ele la dezvoltarea
intelectuală a copilului. Dar nu doar se joacă, ci ajung să exerseze și ce învață la școală, vor învăța lucruri
noi și vor descoperi lumea înconjurătoare!
• Fiecare copil învață în ritmul propriu
Utilizând tehnologia online, informațiile pot fi accesate ori de câte ori este nevoie, fără ajutorul
părinților sau al unui profesor meditator. Astfel, elevii lucrează în ritmul lor, vizionează ori de câte ori au
nevoie un anumit filmuleț explicativ și își pot urmări pas cu pas evoluția.
Chiar dacă utilizarea tehnologiei are numeroase avantaje, copilul nu trebuie să petreacă mult timp în
fața calculatorului. Specialiștii recomandă să nu se depășească 2 ore pe zi.
1117
O NOUĂ PROVOCARE- ȘCOALA ONLINE
DOLEA-PANAITE CLAUDIA-CRISTINA
nedeterminată de timp, profesorii din România sunt provocați să se adapteze rapid și să transmită un
mesaj important elevilor: învățarea trebuie să continue și dincolo de școală, cu instrumente online
accesibile tuturor și multă determinare. Mai mult decât oricând, elevii trebuie încurajați să
Eu sunt învățătoare și, în mometul de față, coordonez clasa a II-a B. Aș dori să vă prezint modul în
care m-am organizat pentru a face față provocarii online.
M-am asigurat că toți elevii au acces la Internet de pe laptop/calculator sau telefon, căști și webcam,
apoi am comunicat pe grupul de Facebook orarul și modul de derulare a orelor. Atât elevii, cât și părinții
au fost informați cu privire la modul de desfășurare a orelor online. Am oferit sprijin pentru descărcarea și
utilizarea aplicației Meet, aplicație prin intermediul căreia țin legătura cu elevii și părinții. De mare ajutor
mi-au fost părinții: au pregătit și inițiat elevii pentru acest program, m-au sprijinit în organizarea activităților
și temelor pentru acasă.
În cazul meu 2 elevi nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se putea
conecta. Pentru ei am conceput fișe și activități speciale și am discutat cu părinții, pentru a mă asigura că
acești copii continuă să lucreze.
Adevărate resurse de învățare online au fost următoarele siteuri pe care le-am folosit cu mare succes
în toată această perioadă:
-Open Board
-Wordwall
- Padlet
-ASQ
-Mentimeter
-Word Art
-Canva
-Chatter Pix
1118
SISTEMUL EDUCAŢIONAL ÎN FINLANDA
PROF.ÎNVATAMANT PRESCOLAR: DONOIU CAMELIA DANIELA

SCOALA GIMNAZIALA NR. 27 TIMISOARA
Finlanda este considerată una dintre ţările cu cel mai performant sistem de învăţământ din lume,
situându-se an de an în fruntea topurilor internaţionale de specialitate. Această ţară atrage atenţia lumii
atunci când se constată că elevii săi obţin constant poziţii de top la testele PISA – teste internaţionale menite
să verifice nu atât cunoştinţele tinerilor, cât mai ales modul cum aceştia gândesc.
Finlanda are o lungă tradiţie de educaţie a adulţilor, şi până în anii 1980 un milion de finlandezi
beneficiau de educaţie de diferite feluri în fiecare an. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez
John Vilheln Snellman mobiliza masele în jurul unei idei că numai educaţia poate duce la bunăstare şi
punea bazele a ceea ce avea să devină cel mai performant sistem educaţional din lume. Ideile acestuia au
prins rapid şi populaţia finlandeză a început să investească, mai întâi efort şi apoi bani în educaţie. În
prezent, învăţământului îi revine nu mai puţin de 14% din bugetul de stat.
Secretul stă în importantele reforme educaţionale, implementate în urmă cu 40 de ani. Guvernul a
hotărât să „reseteze” sistemul şi să abordeze o altă direcţie, dedicând astfel fonduri importante educaţiei,
cercetării şi tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educaţional. Iar acest sistem se referă de fapt
la egalitate de şanse pentru toţi copiii, indiferent de mediul socio-economic din care aceştia provin.
Conceptul este „peruskoulu” şi el desemnează o şcoală „comprehensivă” pentru toţi elevii între 7 şi 16 ani.
Primul lucru care s-a decis a fost ca şcoala elementară să fie formată din nouă clase. Este o şcoală
finanţată de stat şi care oferă tuturor copiilor educaţie gratuită, o şcoală obligatorie şi disponibilă pentru
toţi, dar şi o şcoală fără examene de admitere şi fără taxe.
Descrierea sistemului educaţional din Finlanda
Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-
economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au acelaşi potenţial de a învăţa şi trebuie să aibă
aceleaşi şanse la o educaţie de calitate. În Finlanda nu există şcoli mai bune şi şcoli mai proaste. Nu există
învăţământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de
taxe de studiu este interzisă.
Această ţară consideră pur şi simplu că absolut toţi copiii trebuie să beneficieze de acelaşi tratament.
Copiii cu dizabilităţi învaţă în şcolile normale. Copiii cu cerinţe educaţionale speciale nu studiază la
domiciliu, nu sunt excluşi sau izolaţi în şcoli speciale, ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă
În Finlanda, şcoala pune preţ pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează
performanţe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur şi simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai
facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru
didactic să aibă la bază cinci ani de facultate şi un masterat în pedagogie. Poziţia de profesor este drept una
cu o mare responsabilitate şi, în consecinţă, nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai uşor să
devii medic sau avocat decât profesor. Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa,
alături de Germania, Marea Britanie şi Franţa. Profesorilor care nu îşi dovedesc competenţa nu li se
prelungeşte contractul de angajare.
În Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când faci o facultate,
masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport gratuit dacă locuiesc la mai
mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, şi cu multe feluri de salate
şi fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază, şcoala are obligaţia de a oferi o gustare elevilor.
De asemenea, introducerea sistematică a limbilor străine este frapantă şi foarte eficientă. De cele mai
multe ori, elevii vor începe să înveţe o a treia limbă la 11 ani, iar unii încep să o înveţe pe cea de-a patra la
13 ani.
Copiii încep şcoala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când susţin
singurul examen important în sistemul lor educaţional. Orele sunt scurte (45 min), intense şi, mai ales,
foarte participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raţionamentul critic înaintea
memorizării mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai
multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe
1119
experimente ştiinţifice.În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai
inteligenţi. Ei au obţinut cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la
matematică şi apetitul pentru lectură.
Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învăţământ viabil, capabil să motiveze elevii.
Sistemul educativ este foarte bine gândit şi făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent,
din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În acelaşi
timp, diferenţa dintre cei mai slabi şi cei mai buni elevi este cea mai mică din lume.
Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educaţia nu acumularea de bunuri. Acest lucru este
valabil pe tot parcursul vieţii, când, arată statisticile, adulţii preferă să dea bani pe un program de educaţie
continuă decât pe ultimul telefon scos pe piaţă. Este un sistem de valori format în familie, consolidat în
şcoală, pus apoi în slujba ţării.
1120
PROF. INV. PRIMAR DRAGAN LUMINIȚA GABRIELA,

ȘCOALA GIMNAZIALA ”SFANTUL ANDREI”- BRAILA
Sistemul naţional de educaţie, pus în faţa învăţării online în termen scurt, se află în faţa unor mari
provocări. Interacţiunea socială este o premisă a învăţării. Învăţarea face-to-face are avantajele şi
dezavantajele ei. Feedback-ul prin comunicare nonverbală în sala de clasă este foarte important. Elevii simt
dacă au răspuns corect, profesorul simte dacă a explicat pe înţelesul elevilor, fără a mai pune întrebarea
retorică “aţi înţeles?”Reglarea comportamentului se face automat. Acum în spaţiul virtual, este necesară
folosirea unei platforme de comunicare face-to-face. Dar oare, cât de pregătiţi suntem să primim atâţia
musafiri în casa noastră?
Alegând închiderea camerei video a participanţilor care nu doresc să fie văzuţi, jucăm jocul orbului!
Unele aplicaţii, nestăpânite total de cadrul didactic coordonator, pot fi invadate de musafiri nepoftiţi!
De cele mai multe ori, elevii pot fi mentori cadrelor didactice în folosirea tehnologiei moderne.
Valorificarea acestor abilităţi ale elevilor are şi avantajul valorizării elevilor, realizarea unei legături strânse
între elevi şi profesori. În mediul virtual, rolurile profesor- elev se schimbă în permanenţă între adult şi
copil.
Dar fiecare sistem de învăţare are şi dezavantajele lui. Sistemul naţional are de răspuns la multe
provocări la trecerea în mediul virtual. Elevii au stiluri diferite de învăţare, unii nu au instrumentele
necesare, sau partajează aceste mijloace cu membrii familiei, alţi elevi nu au abilităţile necesare folosirii
platformelor educaţionale. În această perioadă sunt activi în special elevii care au dobândit deja abilitatea
de a studia singuri după un plan de idei dat, după o schemă sau un tutorial! Elevii cu cerinţe educative
speciale nu sunt activi, din multe motive (lipsa resurselor, lipsa motivaţiei, necesitatea de a lucra cu sprijin
real nu virtual). În aceste moment, accesul la educaţia online este restricţionat de factorul uman dar şi de
cel material..
În concluzie: cuvintele cheie ale învăţării online sunt: accesibilitate, disponibilitate, perfecţionare,
abilităţi.
După părerea mea, caracterul virtual al educației, nu poate fi permanentizat. Situația actuală ne-o
impune și, prin urmare, ne adaptăm. În ceea ce privește conținuturile, la nivel primar, de exemplu, nu toate
pot fi predate on-line la standardul de calitate pe care ni-l dorim. Educația on-line presupune niște abilități
individuale de utilizare a device-urilor, din partea ambilor factori ai educației – profesor și elev, stil
autodidact destul de bine conturat, mai ales din partea elevului, responsabilitate și autonomie.
1121
Deși vine în completarea învățării clasice, de la școală, învățarea online are câteva beneficii
indubitabile: informațiile sunt accesibile oricând, elevii putând accesa acest produs educațional online
atunci când au timp. În plus, filmele de predare pot fi vizualizate de câte ori este nevoie, fie că elevii vor să
se pregătească pentru temele zilnice, fie pentru lucrări srise
sau examene. Totuși, dacă învățarea și comunicarea rămân axate în mediul virtual, atunci când
oamenii se întâlnesc nu mai știu să comunice și încep să comunice tot prin tehnologie.
Folosirea mediului virtual în exces ne robotizează! Cu toate că, învățarea online are câteva beneficii,
elevul putând accesa ori de câte ori are nevoie filmele de predare, informațiile sunt accesibile oricând
acestuia, totuși, consider că învățarea în clasă este mai utilă datorită interacțiunii continue între elev și
profesor. Astfel se permite profesorilor să cunoască elevii și să evalueze mai bine punctele forte și slabe ale
acestora. Într-o clasă tradițională elevii pot să-și împărtășească în mod direct opiniile și să-și clarifice
propriile întrebări cu profesorul, obținându-și astfel răspunsurile imediat, pe când în învățarea online acest
lucru nu se întâmplă.
Personal am folosit la clasa a IV-a platforma zoom, in care am reusit să- mi organizez lectiile virtuale.
De un real ajutor mi-au fost lecțiile on-line oferite de Școala Intuitex. Am lucrat și teste în aplicația
learning.aps.org. Am creat și un padlet al clasei în care am postat eu sau copiii din lucrarile realizate de ei
la diferite discipline, oferind posibilitatea tuturor, părinți și elevi de a descoperi peretele virtual al clasei.
(http://padlet.com/luminitagabriela_dragan/v74nqb62boo8tx1y)
A fost o experiență nouă, cu multe provocări și îmi doresc, ca din toamnă, să intru la clasă, să-mi
desfășor lecțiile face - to -face.
Bibliografie
*Bontaș, Ioan, 1997, Pedagogie, EdituraAll, București;
*Făt, Silvia, Labăr, AdrianVicențiu, 2009, Eficiența utilizării noilor tehnologii în educație, Edu Tic,
2009.
1122
PROGRAM “ȘCOALA ALTFEL”
GRĂDINIȚA P.N. NR. 1 BĂNEASA, GALAȚI

EDUCATOARE, DRAGOMIR ANDA MIHAELA
Data Platforma Teme Modalitati de
utilizata realizare
Luni “Ziua sănătății”
18.05.2020 Platforma ZOOM * Îți propunem să rogi un adult să îți citească Poveste
o povestioară despre alimentație – “Omida
mâncăcioasă”. activitate
* Provocarea ta va fi să realizezi împreună cu gospodareasca
fratele/sora/mama/tata/bunicii o farfurie – un
altfel de mic dejun – Mic dejun în imagini.
Trimite-ne o poză cu micul tău dejun delicos!
Marți “Ziua micilor artiști” activitate practica
19.05.2020 Facebook De data aceasta lăsăm imaginația și
creativitatea în mâinile tale. Te invităm să
realizezi singurel sau cu ajutorul unui adult o
lucrare artistică despre un curcubeu si sa fie
scris ” Totul va fi bine!”
Miercuri Ziua albinutelor pricepute jocuri exercitiu
20.05.2020 Astăzi, te invităm să “bucătărești” alături de
Facebook cine dorești un desert sau un fel de mâncare pe
care tu îl preferi.
WhatssApp Și pentru că am ajuns în bucătărie, te invit să
te distrezi puțin și cu matematica. Îți lăsăm
câteva idei (să descoperi prin mălai numere 1,
2, 3, să descoperi figurile geometrice sau să le
desenezi în făină, să pui alături de cifra
corespunzătoare atâtea biluțe cât îți arată
cifra).
Dă-ne de veste printr-o poză și abia așteptăm
să vedem ce pregătiți.
(deja mi se face poftă)
Joi Ziua copilasilor Survivori jocuri motrice
21.05.2020 Skype Chiar dacă stăm acasă, putem să facem
mișcare. De data aceasta te invităm să fii
sportiv! Dansează sau realizează un traseu
aplicativ (Survivor) și distrează împreună cu
familia ta.
Dă-ne de veste printr-un scurt filmuleț, nu mai
mult de 30 sec pentru a ști că te-ai distrat de
minune.
1123
Vineri Facebook “Ziua micilor creativi” activitate
22.05.2020 Fiind vineri, îți propunem să ne arăți ce practica/plastica
activități îți plac ție cel mai mult. Pozele sau
filmulețele realizate, ne vor ajuta să ne
cunoaștem mai bine!
1124
COMPARAȚIE ÎNTRE DOUĂ SISTEME DE FORMARE LA NIVEL
EUROPEAN
SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ROMÂNESC
VS. SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT FINLANDEZ
PROF. INV. PRIMAR DRAGOMIR DANIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA ION HELIADE RADULESCU, BUCUREȘTI
Sistemul educativ românesc este reglementat de Ministerul Educației Naționale în conformitate cu

Legea Educației Naționale nr.1/2011. Fiecare nivel are propria sa formă de organizare și este subiectul
legislației în vigoare. Grădinița este opțională între 3 și 6 ani. Clasa pregătitoare, devenită obligatorie în
2012, începe în general la vârsta de 6 ani; școlarizarea este obligatorie până în clasa a zecea (de obicei, care
corespunde cu vârsta de 16 sau 17 ani). Învățământul primar și secundar este împărțit în 12 sau 13 clase.
Învățământul superior este aliniat la Spațiul european al învățământului superior.
Educația în România este obligatorie până la terminarea clasei a X-a (sau până la vârsta de 18 ani).
Sistemul de învățământ este identic la nivel național și foarte centralizat.
În perioada contemporană, globalizată, super-tehnologizată şi foarte dinamică în ceea ce priveşte
piaţa muncii, ţările care au reuşit să creeze schimbări majore şi benefice pentru învăţământ au avut câteva
lucruri în comun în politicile lor educaţionale. Astfel, este necesară: crearea unei viziuni de ţară pentru
educaţie şi învăţământ pe termen lung -Finlanda de exemplu, are ca scop ca “prin educaţie de nivel înalt,
ţara să poată sta mai departe de influenţele marilor puteri, astfel păstrându-şi identitatea”; stabilirea de
standarde ridicate şi deci, de aşteptări de la toţi elevii şi de la toate şcolile; egalitatea de şanse pentru toţi
copiii; alinierea curriculei pentru clasele 0-12 şi necesitatea coerenţei în implementarea ei la nivel de clasă,
cu asigurarea spijinului material; eficientizarea folosirii resurselor - aici s-au făcut progrese, însă
descentralizarea devine ineficientă dacă nu este corelată cu flexibilitatea în alocarea fondurilor; conectarea
la practicile educaţionale de success în contextual globalizării.
Învățământul finlandez, un posibil model pentru învățământul românesc:
În cadrul sesiunii plenare din deschiderea Congresului Educației 2013, Reijo Aholainen, consilier în
Ministerul Educației și Culturii din Finlanda, a susținut comunicarea Sistemul de învățământ finlandez.
Trecut și prezent.Reforme și alte măsuri pentru succes.
Această expunere a prezentat un interes special pentru decidenții și actorii sistemului educațional
românesc, în contextul în care învățământul finlandez este considerat cel mai performant din lume. În cadrul
dezbaterii privitoare la reforma învățământului românesc, învățământul finlandez a fost invocat deseori ca
un exemplu de eficiență și performanță și ca un posibil model. Rămâne de văzut în ce măsură modelul
finlandez poate inspira reforma Educației în România și genera schimbările necesare pentru modernizarea
și eficientizarea sistemului. În cele ce urmează, prezent selectiv o serie de date relevante referitoare la
sistemul de învățământ finlandez.
Descentralizarea
Sistemul a fost descentralizat rapid la începutul anilor 1990.
• Administrație publică nouă – a promovat descentralizarea; S-a eliminat inspecția școlară și a
manualelor; Responsabilitate sporită a școlii pentru curriculum local laolaltă cu un curriculum-cadru
național; Reforma finanțării – transfer al responsabilității decizionale la nivel local.
Evaluarea în învățământ. Principiile evaluării:
1125
• Evaluarea trebuie să sprijine dezvoltarea școlară; Evaluarea rezultatelor școlare pe bază de
eșantionare – fără clasamente; Autoevaluarea obligatorie pentru școli și municipalități; Comitete de
evaluare independente responsabile pentru evaluarea națională.
Politică educațională consecventă, susținută:
• Finanțarea și politicile privind învățământul public au rămas relativ constante și de durată;
Încrederea în școli și profesori, condiții preliminare pentru politici consecvente, susținute; Consensul
privind politicile educaționale au supraviețuit recesiunii și reorganizării administrației publice din anii
1990; Guverne multipartid au promovat continuitatea politicilor educaționale.
Bibliografie:
Iosifufescu, C. Novak, D. Stroie, Z Viăduț, F. Nicula, & O. Jidveian, ‘Raport național privind starea
calității în unitățile de învățământ preuniversitar public din mediul rural’, Agenția Română de Asigurare a
Calității în Învățământul Preuniversitar ARACIP, Tracus Arte, Bucureşti, 2015;
S. Butnaru & L.R. Gherasim, Performanta Scolara, Polirom, Bucureşti, 2013;
Legea Educației Naționale nr. 1/2011.
http://eacea.ec.europa.eu/education/eurypedia
1126
PEDAGOGII ALTERNATIVE
PROF. ÎNV. PRIMAR DRAGOMIR STELUŢA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 17 ,,ION MINULESCU”, CONSTANTA
După o îndelungată perioadă de uniformizare a învăţământului din ţara noastră, în ultimele două
decenii au fost reglementate legislativ şi promovate mai multe alternative la sistemul tradiţional de
învăţământ: Pedagogia Montessori, Pedagogia Waldorf, Pedagogia curativă, Pedagogia Freinet, Planul
Jena, Programul Step-by-Step.
Privite la început cu reticenţă, aceste iniţiative au ajuns treptat să fie apreciate de către tot mai mulţi
dintre cei implicaţi în sistemul educaţional. Într-o perioadă relativ scurtă de timp, ele s-au dezvoltat
semnificativ antrenând un număr din ce în ce mai mare de elevi şi de cadre didactice.
Toate sunt interesante şi oferă rezultate, acolo unde mediul, zestrea genetică şi profesionalismul se
întâlnesc.
Pedagogia Waldorf a fost creată la începutul secolului XX de către Rudolf Steiner. Ea se bazează pe
antropologia dezvoltată de Steiner în cursurile de introducere ţinute în toamna anului 1919 în Stuttgart,
Germania. În lume, acest sistem educativ are astăzi o răspândire largă.
Step by Step este o metodă alternativă de educaţie a copiilor, bazată pe datele psihologiei ştiinţifice
a dezvoltării copilului. Metoda s-a consolidat şi verificat în peste 30 de ani de aplicare şi funcţionează în
peste 26 de ţări. Licenţa ei aparţine de Children Resource International din Washington – SUA.
Alternativa educaţională Montessori a fost numită metodă de iniţiatoarea ei, Maria Montessori,
pedagog şi medic italian. A apărut la începutul anului 1907, prin înfiinţarea primei instituţii „Casa dei
Bambini” („Casa copiilor”), la San Lorenzo, Italia.
În anul 1909 a avut loc prima expunere sub denumirea de „Pedagogia Montessori” şi este abordată în
manuale, în enciclopedii ale educaţiei şi în dicţionarele de pedagogie.
Obiectivul pedagogiei Waldorf este în egală măsură încurajarea dezvoltării sănătoase a capacităţilor
fizice, sufleteşti şi spirituale ale tânărului şi a găsirii unui răspuns adecvat şi corect la tendinţele proprii de
dezvoltare ale copilului.
Valorile şcolii Waldorf sunt universale: Spiritualitate, Adevăr, Frumos şi Bine în Educaţie.
Programul Step by Step le dezvăluie elevilor patru concepte fundamentale: comunicarea, preocuparea
şi grija faţă de cei din jur şi de anumite lucruri, comunitatea şi conexiunile.
Copiii sunt ajutaţi să descopere lumea în complexitatea ei, fiind antrenaţi în discuţii tematice,
încurajaţi să formuleze şi să-şi exprime propriile opinii, să pună întrebări, să ia ei înşişi decizii şi să se
implice personal în rezolvarea unei sarcini sau în realizarea unui produs.
Comunicarea este conceptul cheie în formarea deprinderilor şi însuşirea de noi cunoştinţe. Copiii sunt
încurajaţi să comunice deschis şi liber în cadrul diverselor forme de comunicare orală sau scrisă,
dezvoltându-şi astfel deprinderile, motivaţia şi încrederea în capacitatea lor de a comunica eficient, de a
avea iniţiative în rezolvarea unei sarcini.
Grija şi responsabilitatea sunt valorile cele mai importante pe care se clădeşte munca.
Cei mici învaţă să aibă grijă şi să fie preocupaţi de propria persoană şi de ceilalţi, să îngrijească
plantele, animalele şi mediul înconjurător.
Este cunoscut faptul că fiecare persoană simte nevoia apartenenţei la o comunitate, dorind să fie utilă
celor din jur. Clasa orientată după necesităţile copilului este o comunitate în care grija şi responsabilitatea
faţă de cei din jur sunt preţuite în mod deosebit.
Metoda Motessori are următoarele principii pedagogice :
1) Principiul de bază este auto-educarea şi aplicarea celor învăţate direct, nemediat.
1127
2) Copilul şi nevoile sale individuale reprezintă centrul pedagogiei Montessori.
3) Crearea de grupe educaţionale care acoperă 3 ani, spre exemplu: 3-5 ani sau 6-9 ani, sau 7-10 ani
etc.
4) Încurajarea copiilor să ia mereu decizii proprii pe care să le respecte. Curăţenia şi aranjarea locului
unde îşi desfăşoară activitatea copiii sunt făcute de ei înşişi, în funcţie de modul specific cum se auto-
conduc.
5) Recunoaşterea educabilităţii oricărei fiinţe umane şi acordarea respectului, a încrederii depline în
capacitatea acesteia de a fi educată şi mai ales de a se autoeduca.
6) Pedagogia Montessori promovează respectarea drepturilor copilului, formarea deprinderilor de
activitate intelectuală continuă, de adaptabilitate şi de asumare a schimbărilor.
7) Abordarea centrată pe copil porneşte de la ceea ce face copilul. Acestuia i se oferă un cadru
organizat pentru educaţie şi autoeducaţie completă: fizică, emoţională, intelectuală şi socială.
8) Motivaţia copilului se dezvoltă dacă sunt încurajate independenţa, încrederea în sine, concentrarea,
decizia liberă asupra duratei învăţării şi satisfacţia în legătură cu propriile rezultate.
În Şcoala Waldorf, ritmul are un rol important în educarea voinţei, urmărindu-se ritmul unei ore, al
zilei, al lunii şi al anului. Ritmul orei este reliefat de împărţirea cursului principal, ce se desfăşoară la
începutul cursurilor în primele două ore, în trei părţi:
 partea ritmică, prin care este solicitată voinţa copilului
 o partea cognitivă care se adresează intelectului
 partea de povestire care se adresează simţirii.
Utilizarea ritmului în educaţie permite ca întreaga fiinţă a persoanei educate să fie abordată şi nu
numai componenta sa intelectuală.
Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv în prima parte a acesteia şi a celor
artistice şi practice în cea de a doua parte. Acest lucru face posibilă adâncirea subiectelor teoretice prin
aplicarea lor în practică şi prin însufleţirea lor artistică.
Ritmul lunii se referă la existenţa unor module de 2-4 săptămâni în care zilnic între orele 8 şi 10 sunt
studiate materiile principale (română, matematică, fizică, chimie, geografie, istorie, biologie etc.). Aceste
module poartă denumirea de epoci.
Materiile cognitive sunt studiate în epoci; o clasă studiază, de exemplu fizica, zilnic, primele doua
ore fără pauză, timp de 2–4 săptămâni. Într-o astfel de epocă se poate parcurge chiar şi materia pe un an
şcolar, economia lucrului fiind deosebit de eficientă.
Urmează alte epoci, elevii reîntâlnindu-se cu fizica doar peste câteva luni, poate chiar peste un an.
Desigur că între timp elevii uită ce au învăţat, dar aceasta nu trebuie să îngrijoreze.
În Şcoala Waldorf uitarea este considerată un aliat, din două motive: în primul rând pentru că uitând
fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacităţile unui nou domeniu, de exemplu literaturii, iar în al
doilea rând pentru că, după ce fizica a fost uitată aparent complet, la reîntâlnirea cu această ştiinţă, elevul
îşi va reaminti mult mai intens cele învăţate.
Un alt avantaj al predării în epoci este faptul că informaţiile şi întrebările primite peste zi sunt
prelucrate subconştient noaptea, iar a doua zi, atât elevii, cât şi profesorii, găsesc mai uşor rezolvarea lor.
Nu toate materiile participă la acest carusel al epocilor. Se predau în sistem modular limba maternă
şi gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia şi ştiinţele naturii. Aceste materii pot să apară şi
în ore de exerciţii care au rolul de a fixa cât mai bine materia la cursul de bază.
Celelalte materii, cum ar fi limbile străine, educaţia fizică, desenul şi celelalte activităţi artistice sau
practice, apar ca şi ore fixe după cursul de bază şi orele de exerciţii.
În programul Step by Step, copilul învaţă prin interacţiunea sa cu mediul. Motivaţia explorării este
cultivată de pedagog. Metodele şi mijloacele de explorare şi cunoaştere ale copilului sunt individuale,
adesea neaşteptate, originale.
1128
Educaţia este individualizată, copilul merge spre cunoaşterea lumii înconjurătoare şi identificarea
comportamentelor utile, pe căi personale.
O zi în sistemul Step by Step începe cu întâlnirea de dimineaţă, care are rolul de a îmbina armonios
cunoştinţele pe care elevii trebuie să şi le însuşească pe parcursul întregii zile
Elevii completează calendarul cu semne convenţionale, citesc agenda zilei informându-se asupra
programului de lucru, mesajul – prin care se face introducerea în atmosfera de lucru, încheiat întotdeauna
cu o întrebare deschisă.
Întâlnirea de dimineaţă se finalizează cu prezentarea noutăţilor de către elevii care și-au notat numele
pe mesaj. Aceştia vor împărtăşi de pe scaunul autorului experienţe personale deosebite, ultimele noutăţi,
urmând ca ceilalţi elevi să le pună întrebări sau să facă anumite comentarii referitoare la subiectul pus în
discuţie. Acest moment dă încredere copiilor, îi ajută să fie mai toleranţi, cooperanţi şi, nu în ultimul rând,
să se exprime corect şi frumos.
M. Montessori, în cadrul metodei sale, a conceput un rol nou pentru dascăl. Copiii învaţă singuri,
folosind materiale specifice, timp în care rolul dascălului este să direcţioneze, să stimuleze şi să ghideze
activitatea acestora.
Scopul alternativei Montessori este de a crea un mediu plăcut care să ducă la o dezvoltare armonioasă
din punct de vedere fizic, intelectual şi social.
Clasa Montessori este aranjată pe „zone” de obicei delimitate prin dulăpioare cu rafturi joase. Fiecare
„zonă” conţine materiale specifice subiectelor respective (matematică, ştiinţe, istorie, artă, muzică etc.).
Materialele didactice puse la dispoziţie sunt într-un singur exemplar, în acest mod copiii învăţând să
respecte alegerile celorlalţi, să-şi aştepte rândul, să ia decizii pentru ei. Luarea deciziilor devine o
obişnuinţă, astfel dezvoltându-se capacitatea de decizie a copilului privind propria persoană şi de asemenea
spiritul de respect pentru deciziile celorlalţi.
Copiii nu sunt limitaţi de timp, ca în învăţământul tradiţional, ei putând să folosească instrumentele
didactice alese atât timp cât le face plăcere şi îi motivează.
Copilul nu este pedepsit şi nu este recompensat. Recompensa vine din mulţumirea de sine a copilului
că a dus la bun sfârşit sarcina pe care şi-a propus-o.
Absenţa manualului unic, în Şcoala Waldorf, contribuie la creşterea respectului faţă de cărţi şi la
întărirea autorităţii profesorului, care are astfel o legătură directă în comunicarea cu elevii.
Elevii se obişnuiesc să se documenteze din cât mai multe surse în studiul unei teme. De asemenea,
profesorul poate astfel introduce în cadrul procesului de învăţământ noi informaţii sau materiale apărute în
domeniul respectiv, şi are posibilitatea de a adapta nivelul predării şi al cerinţelor la nivelul clasei.
Ponderea ridicată a cursurilor artistice şi a celor practice iese în evidenţă de la prima privire asupra
orarului obişnuit din Şcoala Waldorf, întrucât aceasta îşi propune să realizeze o educaţie echilibrată.
Pedagogia Waldorf se raportează la fiecare educabil ca fiind o persoană care presupune forme de
învăţare specifice ritmului său personal de dezvoltare fizică şi psihică şi, în acelaşi timp, este preocupată de
a identifica şi rezolva problemele cu care acesta se confruntă.
Din această perspectivă se consideră că alternativa pedagogică Waldorf poate fi un răspuns la
provocările în plan educaţional pe care le presupune problematica copiilor cu CES (cerinţe educaţionale
speciale).
Curriculum şcolilor Waldorf din România, se suprapune legislaţiei în vigoare, a preluat aşa-numitul
trunchi comun al curriculum-ului naţional, cu obiecte, conţinuturi şi număr de ore impuse, la care a adăugat
materiile şi orele opţionale specifice alternativei. Programele diferitelor discipline sunt asemănătoare cu
cele din sistemul naţional. Nivelul cunoștințelor este egal cu cel din şcoala tradiţională, la nivelul claselor
a IV-a, a VIII-a şi la bacalaureat.
Programul Step by Step consideră copilul o persoană unică, demnă de dragoste şi respect, şi caută să-
i asigure o bună dezvoltare individuală pentru o adaptare performantă la nevoile societăţii.
1129
Activitatea la centre este o cale eficientă de individualizare. Organizată în scopul promovării învăţării
în grupuri mici, prin explorare independentă, în perechi sau în grup, activitatea la centre dă ocazia elevilor
să-şi formeze noi deprinderi, să le consolideze pe cele vechi sau să împărtăşească din experienţa lor şi
celorlalţi colegi.
Munca la centre este îndrăgită de elevi şi chiar dacă este nevoie de 3-4 ore pentru ca un copil să treacă
prin toate centrele de activitate,
Elevii sunt evaluaţi permanent, atât în timpul activităţilor la centre, cât şi la sfârşitul zilei de curs, prin
diferite metode.
Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului, prin care învăţătorul poate să-i urmărească progresul
în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental. Prin el elevii pot deveni parte a sistemului de evaluare şi pot
să-şi urmărească propriul progres. Este o mapă deschisă în care tot timpul se mai poate adăuga ceva.
Materialele din portofoliu pot fi citite de învăţător, colegi dar şi părinţi, fiind o sursă foarte bună de
cunoaştere a elevului.
Unitatea tematică de studiu ca metodă de predare practicată în programul Step by Step are la bază
ideea conexiunilor informaţionale în scopul studierii aprofundate a unei teme din perspectiva mai multor
materii de studiu, scoţând în evidenţă interconexiunile dintre numeroasele aspecte ale acesteia şi modul în
care sunt reflectate în lumea reală. Este o metodă eficientă de armonizare a predării în clasele primare
terminale care îl implică în mod direct pe copil.
În pedagogia Montessori există cinci arii curriculare, materialele didactice fiind grupate în cinci zone
distincte care reprezintă ariile curriculare ale pedagogiei Montessori, iar acestea sunt:
- Deprinderi de viaţa practică;
- Dezvoltare senzorială;
- Matematică;
- Limbă şi comunicare;
- Educaţie cosmică.
Copilul are deci libertatea să decidă:
- Ce să înveţe;
- Cu cine să înveţe;
- Unde să înveţe;
- Cât timp să înveţe.
Copilul alege ce doreşte să înveţe – copilul este cel care decide care sunt materialele cu care va lucra,
alegerea sa fiind un indiciu pentru stadiul de dezvoltare şi faza sensibilă în care se află; niciun copil nu este
forţat să facă ceva ce nu doreşte; pe de altă parte, nici un copil nu este deranjat în timp ce lucrează, nu este
întrerupt, corectat sau lăudat, lăsându-l să se concentreze numai asupra activităţii liber alese.
Copilul alege cu cine să lucreze – fiecare copil îşi exprimă opţiunea asupra modului de activitate; este
alegerea liberă a copilului dacă doreşte să lucreze singur, cu un prieten sau într-un grup mic.
Copilul alege unde să lucreze – fiecare copil este lăsat să decidă dacă va lucra la masă sau pe covor,
ţinând seama de materialul ales şi de forma socială (individual, în perechi sau în grup mic).
Copilul decide cât timp va lucra – în cadrul activităţilor individuale cu material Montessori, copilul
hotărăşte când face pauza şi când doreşte să mănânce; de asemenea decide de câte ori repetă lucrul cu
materialul ales.
Dacă în sistemul tradiţional rolul părinţilor este mult diminuat, în şcoala Waldorf se pune un mare
accent pe relaţia de colaborare părinţi-şcoală, armonia şi constanţa relaţiei dintre profesori şi părinţi
răsfrângându-se pozitiv asupra copiilor. Cel mai evident aspect al acestei colaborări este faptul că cele două
lumi ale elevului, şcoala şi familia, ştiu tot timpul una de cealaltă, formează de fapt un întreg sănătos.
Pe lângă obişnuitele şedinţe cu părinţii, copiii şi profesorii se întâlnesc şi colaborează în multe alte
ocazii: spectacole şi serbări, bazare şi carnavaluri. La acestea muncesc toţi, cot la cot, pregătind împreună
1130
acţiunea respectivă. Și această muncă în colectiv este deosebit de educativă, puterea exemplului celor din
jur influenţându-l pozitiv pe copil.
Şi cadrele didactice implicate în alternativa Step by step, iniţiază numeroase modalităţi de colaborare
şcoala-familie.
Alternativa caută prin intermediul unei relaţii bune cu familiile elevilor să optimizeze activitatea
instructiv-educativă, să ofere ajutor copiilor în momentele necesare şi nu în ultimul rând să existe informare
permanentă asupra activităţii copilului. Dacă aceasta relaţie este menţinută la standarde optime, atunci
eşecul şcolar nu va apărea cu siguranţă.
Pluralismul în educaţie este un principiu activ pentru îmbogăţirea vieţii culturale şi civice a societăţii
contemporane. Educaţia nu se poate limita la găsirea unui numitor comun între oameni, determinându-i să
accepte valori şi practici comune conturate în trecut. Individul trebuie să îşi poată afirma nestingherit atât
dreptul la diferenţă, cât şi receptivitatea la valorile universale.
Problema este modul în care reuşim să implementăm în cadrul şcolar românesc, cu o orientare încă
predominant tradiţionalistă asupra formării elevilor, noile principii educaţionale alternative, fără să ne
abatem radical de la traseele recomandate de acestea.
Bibliografie
Steiner, R. (1998), Antropologia generală ca bază a pedagogiei, Cluj-Napoca, Triade.
Carlgren, F. (1994), Educaţie pentru libertate, Editura Triade, Cluj-Napoca.
Walsh, K. B., (1998), Crearea claselor orientate după necesităţile copiilor, C. E. D. P. Step by Step,
Bucureşti.
Albulescu, I., Doctrine Pedagogice și Instituţii Educative, Suport de curs, Cluj-Napoca.
Montessori, M. (1992), Metoda pedagogiei ştiinţifice aplicată la educaţia copiilor mici, Editura Cartea
Românească, Bucureşti.
www.bluffviewmontessori.org.
www.eric.ed.gov (Education Resources Information Center)
www.gradinitamontessori.ro.
http: //www.learnandvision.ro/asociatialv_ro.php.
http: //www.waldorf.ro.
1131
PROF. INV. PRIMAR ȘI PREȘCOLAR: DRAGOȘ CORNELIA ALINA
Acest an a reprezentat pentru mulți dintre noi un an cu noi provocări, cu noi deschideri și noi abordări
în ceea ce privește domeniul vast al educației și în mod special învățarea și pregătirea pe care noi o putem
oferi copiilor, celor pe care îi educăm, dincolo de pregătirea clasică, tradițională.
În condițiile în care se lucrează mai mult decât de obicei pentru a compensa inconveniente inerente
transpunerii într-un cadru nou a activităților didactice, și profesorii din învățământul preșcolar regândesc
situațiile de învățare și pun mai mult accent pe calitativ, pe progres autentic și pe interacțiunea și implicarea
copiilor, chiar dacă aceasta este susținută în mare măsură de implicarea și dedicarea părinților în activitățile
pe care educatoarele le propun, sugerează copiilor. Trebuie să se țină seama de nevoile și particularitățile
de vârstă ale copiilor, iar activitățile propuse să urmărească explicit o finalitate a activității respective. Este
esențială în învățământul preșcolar abordarea învățarii prin joc, deoarece jocul prin excelență presupune
focalizarea pe crearea și susținerea sițuațiilor ludice în cadrul proceselor educaționale și ale unor interacțiuni
de regulă cu alți copii, dar și cu adulții din jurul lor în cazul situației de față în care am fost nevoiți să
păstrăm distanțarea socială. Altfel spus, este nevoie să creăm experiențe ludice valoroase din punct de
vedere formativ.
din Iași.
Feedbackul preșcolarilor este mai dificil de obținut, iar dificultățile tehnice constituie câteodată un
impediment serios. Profesorii din învățământul preșcolar au fost nevoiți să dea dovadă de creativitate
pedagogică pentru a trece dincolo de zona de confort pentru a face lucrurile ALTFEL în această perioadă.”
Digitalizarea sistemului de învățământ în această perioadă ne-a făcut pe noi, educațoarele să găsim
soluții optime pentru păstrarea contactului cu preșcolarii și pentru susținerea învățării în condițiile date a
tuturor copiilor. Desigur că, nu putem cere unui copil preșcolar să petreacă ,,n,, ore în fața monitorului,
deoarece prin natura lui un copil are nevoie de mișcare, sa alerge, să fie pus în situații din care el singur să
învețe și să tragă singur concluziile. Materiale propuse de noi au fost scurte ca durată, dar au urmărit
activizarea copiilor oferindu-le o idee suport pe care ei încurajați de părinți să o realizeze. Dacă până acum
socializarea se realiza în cadrul grupei de copii prin interacțiune reciprocă, de astă dată interacțiunea se
realizează la nivel micro-social, adică familia, cea mai mică celulă a societății.
Am încercat să alternăm activitățile statice cu cele de mișcare astfel că împreună ne-am folosim atât
de fișele distractive, cât și de plușuri, creioane colorate sau alte lucruri pe care copii le au avut la îndemână
și ne-au putut fi de folos în joaca noastră sau la niște experimente pe care le-au încercat cu părinții.
Prin școala de acasă am încercat să dezvoltăm preșcolarilor gândirea critică și capacitatea de a rezolva
singuri anumite provocări pe care le-au întâmpinat. În același timp ,,Școala de acasă,, consider că
promovează învățarea independentă și conștientizarea actului învățarii.
Ca și profesor în învățământul preșcolar am putut semnala disfuncții în ceea ce privește următoarele
activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană, sprijin personalizat pentru
elevii cu nevoi speciale de învățare, monitorizarea ritmului învățării, feedback pentru corectarea promptă
sau pentru confirmarea achizițiilor, explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor,
consiliere individuală.
Desigur că inconvenientul major în cadrul ,,școlii de acasă,, îl reprezintă socializarea preșcolarilor
dincolo de spațiul restrâns al familiei.
1132
EDUCAȚIA FĂRĂ FRONTIERE!
PROF. DRAGULESCU ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALA NEGRENI
COMUNA LICURICI, JUDEȚUL GORJ
Școala altfel este calea spre întărirea relației profesor – elev, fără clopoțel sau timp limitat. Atmosfera
este specială pentru elevi și este trăită cu sentimentul câștigării unor experiențe noi. Sunt veseli, dornici de
acțiune, dispuși să socializeze într-un context non-formal, inovator. Din punctul meu de vedere am constatat
că elevii erau încântați de activitățile desfășurate, fără stresul prezenței catalogului. A fost o ocazie de a-i
cunoaște mai bine și de a întări relația cu aceștia. Toată perioada este o abordare transdisciplinară, motiv
pentru care am ales următoarele activități:
- Din vârful peniței, atelier de creație
- Decouvrons la France!
- Joacă-te cu mine! ( jocuri de ieri, sporturi de azi )
- Povara bunătății noastre
- Pădurea – cuvânt, sunet și culoare
- Matematica și celelalte științe
- The United Kingdom of Great Britain
- Spiritualitate și tradiție la români
- Folclorul – izvor de inspirație
- Tainele naiului
- Drapelul țării
- Călătorie în lumea cărților
- Fizica - știință și pasiune
- Marile invenții ale Antichității
Am abordat integrat curriculum, centrându-l pe probleme ale vieții reale și pe posibilitățile interioare
ale copilului pentru a furniza situații de învățare în ritmul propriu al fiecărui elev. El devine actorul din
rolul principal: imaginează, construiește, cercetează, creează și pune în practică, găsind singur mijloacele
din ceea ce i se oferă fără a prelua modelul profesorului. Colaborarea devine prioritară, iar munca în echipă
se bazează pe sprijin reciproc, pe toleranță, pe efortul din partea tuturor către același scop, pentru atingerea
obiectivelor și pentru a îmbina utilul cu plăcutul.
Din 11 martie 2020 totul s-a schimbat și am înlocuit sala de clasă cu școala online. Unii elevi și părinți
s-au simțit în vacanță și nu au venit în întâmpinarea problemelor apărute. Le-a fost mai ușor să spună NU
și să nu facă nimic pentru copilul său, motivând lipsa accesului la internet sau resurse materiale limitate,
lăsând ca și până acum totul pe seama profesorului. Nu au înțeles că meseria de părinte este cu normă
întreagă, 24 de ore din 24/ 7 zile din 7 și nu când au ei chef și timp. Au pus pe primul plan alte preocupări
decât propriul copil pe care l-au deconectat de la viața școlară.
Școala online a venit cu multe provocări pentru mine. În primul rând au fost cele tehnice, pe care le-
am depășit din mers. Menționez că avem o școală cu elevi puțini ( 24 la gimnaziu ), motiv pentru care am
creat grupul școlii format din elevi și profesori cu aplicația Messenger. Acolo încărcam în fiecare zi
materiale, pe care elevii le vizualizau și își făceau propriul program de studiu în liniștea și confortul casei .
Școala online ne dă prilejul să explorăm noi moduri de învățare și am privit lecțiile predate la școală
dintr-o altă perspectivă. Am avut avantajul să-mi fac singură programul de lucru, să am mai mult timp liber
pentru mine pe care să-l dedic studiului individual și copiilor.
Pentru unii poate fi un mare dezavantaj. Lipsa motivației și senzația de vacanță te conduce la lene
intelectuală pentru că erai obișnuit să ai un program stabilit de alții, iar acum trebuie să te organizezi singur.
Un sprijin important în această perioadă a fost oferit de TVR 2 pentru elevii clasei a VIII-a . Din
păcate unii dintre elevii mei nu au profitat de ocazie pentru a se pregăti pentru EN 2020. La cursurile de
pregătire din școală, din perioada 02.062020 – 12.06.2020, au fost prezenți doar fizic, fără implicare
intelectuală, fapt văzut în rezultatele evaluării.
1133
Unor părinți le este ușor să caute vinovații în persoana profesorului și nu în dezinteresul lor în
educarea copiilor, tratându-i ca pe o sursă de venit ( alocația, bursa ), bone pentru frații mai mici sau brațe
de muncă în gospodărie. Din punctul lor de vedere era mai importantă persoana care le oferea o cafea/țigară
sau un pahar...
Am tot respectul pentru părinții care au fost trup și suflet alături de copiii lor în această perioadă grea
pentru toți și au făcut eforturi financiare ca să le procure calculatoare/ tablete/telefoane și să-i conecteze la
internet, adică să-i conecteze la școala online și la tot ce contează în viață.
1134
SCHOOL FROM HOME – ONLINE SCHOOL
DRĂNICEANU OLTIȚA- LEONIDA,

LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN. BRÂNCUȘI”, DOLJ
Who would have thought that March, the 10th, will be our last day of school? Who would have
imagined that we will not meet our students at school after that ‘short unexpected holiday?’ Who would
have believed that graduation festivities will be held on the playground with a distance of two metres
between pupils? It has never crossed my mind all these.
At the beginning we did not even know what would happen to our classes. I hoped it would be a very
short period of time and we would surely catch up with our latest school notions. Hardly had some time
passed when we received a message in which we were informed we should get in touch with our students
online. I have to confess I was not prepared for such a situation at first. I had already had some whatspp
groups with some of my pupils, then I became part of some others and started to share information with my
pupils. I still wished we would return to school after our Easter Holiday. It did not happen. I continued
using whatsapp with my 10th form pupils during our ‘Different School Week’ immediately after Easter.
There was no school coming back. We were announced that we would continue our online activity
on an educational platform that was about to be created. Starting with April, the 27th, we – I, my colleagues
and our pupils – were all assigned to Microsoft Teams. I have to confess that it was very difficult for both
me and my students at first. But we were sent tutorials and managed to help our students log on Office 365.
I also started to adapt my online lessons, I tried to make them more interesting and, at the same time,
accessible to all my students.
I continued to encourage myself and kept telling me that online teaching does not have to be different
from face-to-face teaching. That is why, I was very happy when I could give positive feedback to my
students.
All in all, the work on Microsoft Teams was both handful and useful to my students. It was easy to
share files with my students so that they had access to reading and listening texts. I could also create
assignments directly from the above mentioned platform. After creating and assigning their work, I could
also give them additional instructions. They could also join me on our Limba engleză channel.
Moreover, each of my classes had a Grades tab where I could view their assignments and return
individual feedback. It’s worth mentioning that our entire access to this platform was completely free.
Online school was a challenge which both I and my students faced as well as we could.
1135
„ȘCOALA ALTFEL – ȘCOALA ONLINE”
DRUGAȘ CORINA LAVINIA

COLEGIUL TEHNIC „TRAIAN VUIA”
LOC. ORADEA, JUD. BIHOR
Ce a reprezentat școala online pentru mine și pentru elevii mei? Aș spune că e o întrebare cu
răspunsuri multiple, toate referindu-se la cunoaștere, educație, disciplină, evoluție. În cele 3 luni petrecute
în mediul online, parte din ele în izolare, pot spune că se putea și mai rău, dar și mai bine. Văd școala online
ca o etapa dificilă, dar utilă tuturor pentru că astfel am putut să cunoaștem aspecte ale dezvoltării umane pe
care foarte probabil nu le-am fi observat și însușit altfel. Cel mai mult m-a impresionat capacitatea de
mobilizare și adaptare a întregului sistem de educație din țară, s-a făcut mai mult decât s-a sperat vreodată,
s-au organizat webinare constant, cursuri de perfectionare pe diverse platforme, site-uri pentru a ajuta
cadrele didactice să facă față mulțimii de informații care veneau constant, în funcție de situația zilnică pe
care nu o putea anticipa nimeni.
A fost o etapă de schimbări profunde în mentalitatea cadrelor didactice, a copiilor, părinților și a
tuturor, în general. Aceste luni petrecute online au avut și părți negative printre care aș aminti lipsa
controlului și contactului vizual și afectiv, emoțional cu copiii, lipsa determinării și implicării unor copii în
procesul instructiv-educativ, lejeritatea cu care a fost tratată predarea-învățarea, în anumite cazuri, adică
cei obisnuiți să muncească cu responsabilitate au facut-o și în această perioadă, cei obișnuiți cu pasivitatea
au înțeles și acceptat ușor că e greu și că nu pot.
Pentru mine personal, a fost un maraton de cunoaștere, de descoperire, de sprijin emoțional și
educațional îndreptat către copii, de autocunoaștere și bucurie că educația se poate face și online. Totuși,
am simțit că nu e același lucru ca într-un cadru oficial, într-o instituție de învățământ și de aceea consider
că școala online are o latură superficială, are limitări clare, dar sunt încântată de toate lucrurile noi pe care
le-a adus în viața mea, de tot ce am acumulat ca și progres pe partea de IT precum și în domeniul meu de
specializare, limba franceză.
Copiii s-au simțit bine, au comunicat, au răspuns solicitărilor mele, fiecare în funcție de dotarea
tehnologică de acasă, de semnalul la internet și de disponibilitatea de a se implica în activitățile online. A
fost dificil să îi conving pe toți că trebuie să facem acest lucru, că trebuie să ne implicăm și în școala online,
dar am reușit și mă declar mulțumită.
Școala online a fost și cred că va mai fi o mare provocare și deși elevii par cu mult mai avansați decât
profesorii în ceea ce se numește tehnologii informaționale și de comunicare noi, internet, mediul online,
pentru ei provocarea confruntării cu un asemenea volum de informații virtuale și tendințe noi de activare în
clase virtuale a fost și va fi cu mult mai mare.
Deasemenea copiii au așteptat multe încurajări, nu a funcționat deloc judecarea sau critica, fiecare a
înteles și și-a exprimat părerea că școala online nu este o variantă câștigătoare pentru ei, că le lipsesc colegii,
profesorii, năzbâtiile de la școală și abia așteaptă să se revadă, să se îmbrățișeze, să fie în bănci, să poată
simți emoția orei și să poată vedea reacții umane dincolo de un ecran care a pus o barieră din punctul lor de
vedere, dar totuși a dus la încheierea unui an școlar, din punctul meu de vedere.
Cu bune, cu rele, au fost 3 luni de școală atipică, 3 luni încărcate de emoții, de informații, de presiune,
de muncă altfel. Cred că trebuie apreciat tot ce s-a făcut, trebuie lăudați toți cei care s-au implicat și au
construit o bază în această perioadă dificilă și oamenii din sistem trebuie încurajați să continuie munca în
folosul lor, al copiilor și al părinților.
1136
ȘCOALA ALTFEL
PROF. DRULĂ SABINA

LICEUL TEHNOLOGIC „ DIERNA”
ORŞOVA, MEHEDINŢI
,,Școala Altfel”a fost și cred în continuare, mai ales ca urmare a situației actuale, că este și va fi o
provocare pentru mulți dintre profesori, dar și pentru elevi și chiar părinți.
Pentru a preîntâmpina confuziile și a diminua gradul de dificultate cu care se confruntă cadrele
didactice atunci când se pune problema ,,Școala Altfel”, pentru a diminua birocrația pe care o presupune
acest program, trebuie menționat faptul că singurele instrumente necesare și obligatorii sunt calendarul,
orarul și raportul programului ,,Școala Altfel”.În cadrul acestui program profesorii trebuie să ofere
posibilitatea elevilor să aleagă individual activitățile la care vor să participe, acest lucru făcându-i pe elevi
să își asume responsabilitatea propriilor decizii.Totodată atunci când elevul își alege singur activitatea are
posibilitatea să reflecte asupra propriilor interese personalizându-și în același timp traseul de învățare.
Astfel pentru a asigura elevilor posibilitatea să aleagă activitățile la care vor să participe,
responsabilizându-i în acest fel față de procesul de învățare, trebuie alcătuită o ofertă a programului ,,Școala
Altfel”.La elaborarea acestei oferte participă atât cadrele didactice, cât și elevii(prin reprezentanți ai
elevilor), părinții precum și partenerii unității de învățământ respective.Toți acești participanți, dacă le pot
spune așa, trebuie să fie bine informați cu privire la activitățile de învățare propuse, pentru că implicarea
tuturor părților conduce spre o desfășurare cu succes a programului ,,Școal Altfel”, asigurându-ne în acest
fel că vocea tuturor este auzită.
Deasemenea trebuie reținut faptul că investigarea și centrarea activităților de învățare pe interesele
și preocupările elevilor contribuie la captarea atenției și responsabilizarea acestora față de învățare.Este
bine de știut și faptul că implicarea elevilor în elaborarea ofertei reprezintă o oportunitate foarte bună de
învățare practică, aceștia având ocazia de a-și exersa abilități de planificare, de lucru în echipă, de asumare
a responsabilităților, cu alte cuvinte de extindere a orizontului de invățare.
Dacă cercetăm preocupările de zi cu zi ale elevilor, modul în care aceștia ar dori să și le satisfacă, să
și le realizeze, vom vedea că acestea sunt diverse și se pot referi la:
-înțelegerea unor fenomene sociale, biologice, chiar politice;
-voluntariat, protecția mediului;
-sport și sănătate,
-exprimare/cunoaștere artistică, tradiții și obiceiuri,
-alegerea unei meserii, dezvoltare personală, etc.
Datorită situației actuale(pandemie COVID-19, stare de urgență urmată de stare de alertă și tot așa)
pot spune că am avut ocazia să ,,experimentez”, dacă îmi permiteți exprimarea, programul ,,Școala Altfel”
și în alt fel, adică ,,Școala Altfel de acasă on-line(Școala Altfel din apartament sau din curte), iar acolo unde
nu există incă internet Școala Altfel prin telefon.Așadar ca urmare a situației generate, fiecare unitate de
învățământ a fost nevoită să-și adapteze activitățile în funcție de resursele disponibile, iar cadrele didactice
să folosească resurse materiale, citez:,, de la alți profesori sau alți inspectori pentru a reduce presiunea
firească generată de noutatea solutiei”.
1137
SURPRIZELE PRIMĂVERII
PROIECT DE ACTIVITATE
PROF. DRUȚU ADINA

PROF. UNGUREANU CORINA
GRĂDINIȚA CU P.P. NR. 11 BÂRLAD
NIVEL: II ( Grupa mare “ ALBINUTELE”)

TEMA ANUALĂ: ,,Când/cum şi de ce se întâmplă?””
TEMA PROIECTULUI “Primăvară dragă, bine ai venit!’’
TEMA ACTIVITĂŢII: ,,Surprizele primăverii’’
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată ADE( DŞ1+DȘ2+DLC) + ALA2
FORMA DE ORGANIZARE: frontală, pe grupuri mici, individual
TIPUL DE ACTIVITATE: verificare şi consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi;
MIJLOC DE REALIZARE : joc didactic
DURATA : 60 minute
MESAJUL ZILEI: ,,Atenți, dacă veți fi
Sigur o să reușiți
Pe Zâna Primăvară
S-o-nveseliți”
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Consolidarea şi verificarea cunoştinţe referitoare la anotimpul de primăvară, dezvoltând capacitatea
de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris şi oral.
ADE - Activitate cu elemente de interdisciplinaritate pe domenii experienţiale:
DŞ - Cunoaşterea mediului :,, Adevătat sau fals;
,,Gândeşte şi ghiceşte”
DŞ - Activitate matematică: „Numără şi potriveşte;
,,Probleme ilustrate”
DLC - Educarea limbajului : ,,Denumeşte şi formulează propoziţii cu cuvintele”
,,Învârte roata Primăverii”
,,Despărţim cuvintele în silabe şi le reprezentăm grafic
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- Să găsească răspunsurile adecvate întrebărilor date;
- Să enumere caracteristicile anotimpului primăvara;
- Să aşeze jetoanele corespunzătoare pentru realizarea unei piramide;
- Să raporteze numărul la cantitate şi invers;
- Să rezolve şi să compună probleme pe baza unor ilustraţii;
- Să denumească şi să formuleaze propoziţii cu cuvintele date;
- Să denumească pluralul şi diminutivele unor cuvinte;
- Să despartă în silabe şi să reprezinte grafic cuvintele;
- Să coopereze în cadrul jocului în vederea câştigării întrecerii;
- Să participe la luarea deciziilor în echipa din care face parte.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: jocul, conversația, explicația, exercițiul, problematizarea, braistormingul,
piramida, instructajul verbal, blazonul.
Material didactic: elemente de decor specifice primăverii, planșe sugestive de primăvară,
medalioane ( fluturi şi albine), cutii care conțin probele de lucru, flori pe care sunt scrise sarcinile, cutiuțe
cu ghicitori, clepsidra, costumaţia Zânei Primăvara, panouri, planşă folosită la realizarea piramidei,
diagrame ilustrate, probleme ilustrate, roata, jetoane frumos ilustatrate de diverse dimensiuni, buline roșii.
Forma de organizare: pe grupuri mici, frontal, individual.
1138
Resurse:
- umane: educatoarea și grupa de copiii, educatoarele din cadrul Cercului pedagogic nr.1
- temporale: o zi
SARCINA DIDACTICĂ:
Sarcinile jocului corespund unui numar de 7 probe de concurs.
Copilul numit / echipa desemnată selectează denumește, descrie și asează la locul indicat materialul,
motivează raspunsul, respectă regulile grupei în vederea menținerii ordinii și disciplinei în timpul
competiției, fiecare probă de concurs va constitui o sarcina de lucru.
REGULI DE JOC:
Grupa de copii va fi împarțită în 2 echipe, în functie de ecusoanele primite, sarcinile de lucru se
rezolvă în unitati egale de timp pentru fiecare echipă, raspunsurile corecte sunt recompensate cu buline
rosii. Castigă echipa care a rezolvat cele mai multe probe / are cele mai multe buline.
Elemente de joc : surpriza, mişcare, mânuire, ghicirea, aplauze, întrecerea.
ALA II.- Activităţi de relaxare şi recreere
V. PROGRAM ARTISTIC: Dansul :,, Hora moldovenilor” - dans popular
BIBLIOGRAFIE:
1. Breben, S. şi colaboratorii, „Metode interactive de grup – ghid metodic”, Editura Arves, Craiova,
2002;
2. Preda, V. - coordonator, „Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura
Cheorghe-Cârţu Alexandru, Craiova, 2009;
3. Preda, V., „Abordare în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă”, Editura Humanitas
Educational, Bucureşti, 2005;
4. *** Curriculum pentru învăţămâmt preşcolar (3-6/7 ani), M.E.C.T. – 2008
5. Metode interactive de grup, ghid metodic, 60 metode și explicații pentru Învățământul Preșcolar,
Editura Arvers 2008
6. Revista invățământului preșcolar nr 3-4/2012 Editura Arlequin
7. Revista invățământului preșcolar nr. 1-2/204 Editura Arlequin
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII
Copiii vor intra în sala de grupă pe fond muzical şi vor descoperii sala de grupa decorata de sarbatoare.
Educatoarea îndeamnă copiii să salute musafirii, după care copiii sunt anunțați că doamnele
educatoare au venit să vadă ce activități frumoase desfășoară, dar mai ales cât de multe lucruri ştiu.
Educatoarea solicită copiilor să răspundă la o ghicitoare:
,,Zăpada s-a topit
Ghiocelul a răsărit
Pomul a înmugurit
Ce anotimp a sosit?
( Primăvara)
Un copil recită o poezie de primăvară:
Ger, zăpadă, tot s-a dus,
Verde-i jos, senin e sus
Primăvara vine, vine,
Peste tot e cald şi bine.
Crângu-i plin de floricele,
Vin cocori şi rândunele.
Educatoarea sesizează că se aude gălăgie:
Dar, ce se-aude? Ce să fie?
Parcă este gălăgie!
Cineva e la intrare,
Cine, cine este oare?
Apare Zâna Primăvară având o cutie frumos ambalată:
Educatoarea o îndeamnă pe Zâna Primăvară să se prezinte:
1139
Parcă ești o zână
Ori mie mi se pare,
Prezintă-te te rog frumos!
Zâna Primăvară se prezintă prin câteva versuri:
- Sunt o zâna ca-n poveşti,
Primăvara mi se spune,
Toţi copiii mă iubesc
Pentru că le-aduc veşti bune:
Frunzele le-am înverzit,
Florile le-am înflorit.
- Dar să vă mai spun ceva,
Am adus azi pentru voi
O cutie cu surprize.
Vă anunț cu bucurie
Că-n cutie sunt niște probe
Pe care voi le ve-ți rezolva
Ca să-mi arătați și mie
Dacă știți să vă jucați,
Bine toți să vă gândiți
Și să-mi spuneți tot ce știți.
Haide-ți, dar cu voie bună
Să ne jucăm împreună.
ŞTIREA ZILEI: Mesajul zilei
Atenți, dacă veți fi
Sigur o să reușiți
S-o-nveseliți”
Zâna Primăvară a spus că în cutie vom găsi indicaţii pentru a rezolva mai multe sarcini prin care să
dovedim că știm să fim atenți, să ne jucăm și să gândim.
Oare ce sarcini avem de rezolvat?
Zâna Primăvară doreşte să: rezolvăm toate sarcinile aflate în cutii pentru că: dacă toate sarcinile le
vom rezolva, la sfârşit multe surprize ne vor aştepta!
Activitatea se încheie cu cântecul ” Primăvara a sosit”
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Etapele Conținut STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

activității instructiv- Metode Material Forma de
educativ didactic organizare
1.Organizarea Pentru o bună
activităţii desfăşurare a
activităţii se iau
următoarele măsuri: Pe echipe Se apreciază
- aerisirea sălii de comportamentul
grupă; copiilor
- aranjarea
scăunelelor în
semicerc;
- intrarea ordonată a
copiilor în sala de
bibliotecă
2. Captarea Activitatea începe
atenţiei printr-un salut
adresat doamnelor
educatoare:
,, Micii exploratori Se observă
noi ne numim, Cutie frumos interesul
ambalată în
1140
La grădiniță nr. 10 care se află alte manifestat de
învățăm șase cutii cu copii
Și frumos vă Conversația sarcini Frontal
salutăm! Explicația Costumaţia
Bună dimineața și Zânei
bun venit Primăvara
Noi vă spunem
tuturor”
Se poartă o scurtă
discuție cu copiii,
aceștia sunt anunțați
că doamnele
educatoare au venit
să-i vadă cât de bine
se descurcă ei la
activități. Discuția
este întreruptă de
apariția Zânei
Primăvara care se
prezintă prin câteva
versuri și anunță
MESAJUL ZILEI:
Atenți, dacă veți fi
Sigur o să reușiț
S-o-nveseliți”
MOTIVAŢIA
ZILEI:
Realizarea unei
coronițe cu florile
pe care sunt scrise
sarcinile activității,
iar la sfârșitul
activității o vom
dărui Primăverii.
Se solicită acordul
copiilor pentru
desfășurarea
activității și se
repetă numele
musafirului special.
3. Anunţarea temei Anunț copiii că
şi a obiectivelor astăzi vom
activităţii desfășura o
activitate în cadrul Stimularea
căreia vom juca Explicaţia Cutie frumos interesului pentru
împreună un joc, Conversația ambalată Frontal activitate
vom face un concurs
între două echipe,
iar echipa care va fi
cea mai atentă și va
răspunde corect va
câștiga și va primi
recompense. Le voi
spune copiilor că în
cutia mare se ascund
alte cutii mai mici
cu cerințe pe care
fiecare echipă ar
trebui să o rezolve
corect.
Concursul se
numește
,,SURPRIZELE
1141
PRIMĂVERII”.
Acest concurs are
scopul de a testa
copiilor cunoștințele
acumulate în
anotimpul de
primăvară.
După ce vom
desfășura jocul osă
dansăm o frumoasă
,,Horă
moldovenească”.
4. Dirijarea a) Explicarea
învăţării regulilor de joc
Fiecare copil va
alege câte un
medalion cu
simbolul echipei din Se observă
care face parte. Ecusoane Frontal interesul
Pentru fiecare Explicaţia manifestat de
răspuns corect Instructajul verbal copii
echipa primește o Buline
bulină roșie de la
Zâna Primăvară.
Echipa care la
sfârșitul activității
adună mai multe
buline va fi
câștigătoare.
Copiii observă ca au
primit o planșă cu o
coroniță cu frunze.
Le voi spune
copiilor că fiecare
floare din fiecare
cutie, ascunde o
cerință pe care
fiecare echipă ar
trebui să o rezolve
corect. După citirea
fiecărei cerinţe
floarea este lipită pe Conversaţia
coroniţă. explicaţia
Răspunsul la
întrebări se dă prin Braistormingul Frontal Înţelegerea
ridicarea în picioare Individual mesajului
şi rostirea transmis
răspunsului,
rezolvarea
sarcinilor, asezarea
bulinelor pe panou.
b) Jocul de proba:
- Ce se întâmplă
primăvara cu
natura?
A .Echipa
fluturașilor
(Zăpada se topește,
iarba încolțește, ziua
e mai lungă și
noaptea e mai
scurtă, înmuguresc
pomii și apoi Conversaţia
1142
înfloresc, se întorc Cutie în care
păsările călătoare) este o floare pe Pe grupe Se observă
B .Echipa Problematizarea spatele căreia e interesul
albinuțelor scrisă sarcina Individual manifestat de
- De ce credeți că copii
primăvara este un
anotimp plăcut? Aprecieri verbale
(Numai e frig, ne Aplauze
jucăm pe-afară, apar
gâzele, florile
înfloresc).
Voi accentua că
primăvara este
anotimpul când
natura se trezește la Cuitie cu
viață. floare- sarcină
c)Desfășurarea Problematizarea şi
propriu-zisă a cutiuţe din Pe grupe
jocului plastic cu Aprecieri verbale
Semnalul că începe ghicitori Individual Chestionare orală
jocul este ,,Start Piramida
joc”
PROBA NR. 1 Aplauze
Adevărat sau fals: Explicaţia Cutie cu floare- Pe grupe
A. Prima floare care Exerciţiul sarcină,
înflorește primăvara Problematizarea 2 diagramecifra Individual Aprecieri verbale
este ghiocelul? 5,
( Adevărat) 7 rândunele Aplauze
B. Ridichea și salata Clepsidra
cresc în copac?
(Fals)
A. Rândunica se Conversația, Cutie cu floare- Pe grupe Aprecieri verbale
întoarce primăvara Exercițiul sarcină, planșe Aplauze
din țările calde? Problematizarea cu probleme Individual
(Adevărat) ilustrate
B. Barza are ciocul
verde? (Fals)
Întrebările se Cutie cu floare- Pe grupe
adresează pe rând, sarcină, plicuri
câte una la fiecare Exercitiul cu jetoane, Individual Aprecieri verbale
echipă. Jocul roată Aplauze
PROBA NR. 2
,, Gândește, Pe grupe
ghicește și apoi Cutie cu floare-
așază imaginile pe sarcină, Individual
piramidă” panou, jetoane
Voi citi câte tei Pe grupe
ghicitori pentru Explicația
fiecare echipă, apoi Exercițiul Individual Aprecieri verbale
fiecare echipa Aplauze
prezintă câte o
ghicitoare despre Cutie cu floare-
primăvară echipei sarcină, panou,
adverse. jetoane
Se cere copiilor să
ordoneze imaginile Conversația
corespunzătoare Blazonul Cutie cu floare-
răspunsului sarcină, panou,
ghicitorilor pe jetoane
cartoanele colorate Pe grupe Aprecieri verbale
care reprezintă o Aplauze
piramidă. Astfel, la Individual
bază, vor aşeza trei
păsări vestitori ai
1143
primăverii. La Conversaţia
mijloc, insecte La Explicația
vârf imaginea cu un Exerciţiul
ghiocel. Aprecieri verbale
Se punctează Aplauze
răspunsurile
corecte.
6.Obținerea PROBA NR. 3
performanței Numără şi
potriveşte
A. Numără şi apoi
aşază cifra
corespunzătoare
numărului de
ghiocei.
B. Aşază în
diagramă atâția
fluturași cât arată
cifra.
PROBA NR. 4
Ascultă și rezolvă
A. Într-o grădiniță
cu flori zburau 5
fluturași. După un
timp a mai venit un
fluturaș. Câți
fluturași zboară
acum în grădinița cu
flori?
B. Șapte randunici
s-au tot socotit,
Și s-au tot gândit
Dacă una zboară
Câte merg acum la
moară?
PROBA NR. 5
Învârte roata
primăverii
,, Cuvinte
potrivite’’
- ,,Eu spun una, tu
spui multe’’:
fluture, albină,
rândunică, lalea,
ghiocel, barză
Cuvinte alintate:
fluture, albină,
barză, nor, furnica,
floare, frunză.
Pe rând copiii de la
ambele grupe învârt
roata primăverii pe
care se află plicuri
cu jetoane.
PROBA NR. 6
Denumește
imaginile și
formulează
propoziții cu ele
Pe un panou sunt
așezate
jetoane:fluture,
albină, rândunică,
lalea, ghiocel, soare.
1144
Copiii denumesc
jetoanele apoi
formulează
propoziții cu ele.
d) Complicarea
jocului
PROBA NR. 7
Desparte cuvintele
în silabe și
reprezintă-le grafic
A. Cuvinte cu o
silabă și trei silabe:
nor, fluturaș
B. Cuvinte cu două
și patru silabe:
soare, rândunică
6. Evaluarea La sfârşitul jocului Conversaţia Se observă
performanţelor se va face totalul şi Exerciţiul interesul
se va desemna Stimulente manifestat de
echipa câştigătoare. Frontal copii
Chem câte un
reprezentant de la
fiecare echipă să
numere bulinele –
puncte.
Rog copiii să
compare rezultatele.
Zâna Primăvără este Apreciri globale și
7.Încheierea foarte mulţumită CD, Calculator individuale,
activităţii cum au răspuns Conversația Costume Aplauze
copiii și primește Exercițiul specifice Frontal
bucuroasă coronița dansului
cu flori.
Copiii interpretează
cântecul
,, Primăvara a sosit”
La final se dansează
dansul popular
,,Hora
moldovenească”
1145
*
DUDAS CRINA GAROFITA
Punctul central al unei strategii eficiente pentru succesul abordarii lecțiilor la distanța: ,,Motivația
ramâne un factor esențial în tot acest proces.Este vorba despre motivația cadrelor didactice de a proiecta și
a desfașura activități de invațare semnificative, autentice, dar și de motivația elevilor pentru învățare
.Cadrele didactice trebuie să dea dovadă de creativitate pedagogică pentru a trece dincolo de zona de confort
pentru a face lucrurile ALTFEL in această perioadă .”
Copiii noștri au nevioie de sprijin, în aceasta perioadă, iar noi – cadrele didactice și parinți –avem
nevoie de ajutorul concertat al specialiștilor pentru a compensa eduvația <convențională>și pentru a face
eduvație intelectuală, socială, emoțională în cadre noi, in care ar trebui sa colabirăm și să învațam noi înșine.
Reprezentanții elevilor, al părinților, precum și mulți profesori au susținut că învățământul online
este o proiecție pentru viitor, invocând motive cum ar fi faptul că predarea online va produce discriminare,
existând elevi care nu au dispozitive sau/și acces la internet, orele remediale se fac doar pe hârtie nu și în
practică, predarea online nu poate înlocui interacțiunea reală, nu toți profesorii știu să predea online,
programul prin care părinții ar putea cumpăra un calculator este inaccesibil, o parte din părinți ar fi în
situația în care trebuie să aleagă cărui copil din familie îi facilitează accesul la educație și lista poate
continua.
În această perioadă, în contextul pandemiei globale, învățământul online pare singura posibilitate
responsabilă. Copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este mai interactiv
puțin cu programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop).
Dacă se realizează programe și alte resurse digitale interactive, avizate de sistemul educațional, acestea pot
uniformiza modul de predare.
Presiune pe părinți în special în cazul claselor 1-8, care trebuie să-și ajute copiii și la partea de
nu!).Se interacționează mai greu între copil și profesor, mai ales dacă elevul are dificultăți în a înțelege ceva.
Copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și aptitudinile de
socializare. Copiii comunica mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și de mediul online, o problemă
1146
ŞCOALA DE ACASA
-INVATAMANTUL ONLINE-
PROF.INV. PRESCOLAR: DUGULEANA BIANCA-ELENA
Învățământul e o activitate complicată; nu știu dacă v-ați pus vreodată problema în felul ăsta, dar
practic învățământul este o refacere pe scurt a aventurii cunoașterii umane, de la origini până în zilele
noastre. E o poveste a acestei călătorii, și, la fel ca la toate poveștile, contează și frumusețea intrinsecă dar
contează și talentul povestitorului. Shakespeare jucat de actorii de la Național nu e chiar la fel ca cel jucat
de elevii din clasa a noua de la liceul de engleză din Craiova (dacă există așa ceva). De asta sunt de acord
că învățământul online, comparat cu cel „offline” e o pierdere.
Din păcate, nu suntem puși între a alege online și offline, ci online sau nimic.
Nu e o surpriză că, în ciuda nenumăratelor proiecte pe fonduri europene și nu numai, ajunse în
buzunare pe care le cam știm, legate de metode moderne de învățare online, momentul zero al închiderii
școlilor ne-a prins complet nepregătiți. Nu putea fi altfel, pentru că de fapt corpul profesoral în ansamblul
său este un organism social extrem de conservator. Comparați numai programa de învățământ actuală cu
cea din 1970 și veți vedea că în ciuda nesfârșitelor „reforme” programa a rămas identică și include până și
experimentele nefericite ale epocii elanului ceaușist (una din obsesiile mele este „teoria mulțimilor”
introdusă la clasele mici în ciuda oricăror recomandări pedagogice)
Aici se impune o paranteză: în viziunea mea învățământul trebuie să fie un pic conservator, în ciuda
opiniilor destul de răspândite. Tocmai pentru că elevul de azi e cetățeanul de peste 10-15 ani iar moda
zilelor noastre e destul de probabil că va trece până atunci, cred că școala trebuie să se mențină la valorile
universale și perene, în dauna celor moderne și trecătoare. Dar, ca de obicei, trebuie o măsură în toate.
Din cauza asta am văzut cumva acest moment ca pe o oportunitate. Cum am fost și eu acel tip de
student care își scria lucrările în ultima zi, tipologia de „geantă latină” cea mai răspândită pe la noi, nu mă
așteptam ca învățământul să se înhame la această sarcină decât de nevoie și în ceasul al doisprezecelea.
Suntem în ceasul al doisprezecelea (și un sfert) deci dacă suntem în viață, trebuie să ne facem temele.
Peste tot am văzut că preocuparea există (chiar și la școala copiilor mei) chiar din primele zile ale
carantinei. În mod neorganizat, profesorii s-au străduit să le trimită filmulețe, materiale, chiar fișe de lucru
scanate. După un timp am început să sesizez și o formă de organizare, inclusiv solicitarea de liste cu
posibilitățile elevilor (au/n-au Internet, au/n-au computer, tabletă). Lucrurile par că merg cumva spre bine,
în stil românesc. Nu sunt românii cei mai organizați din lume, dar cumva reușesc până la urmă; cum
organizarea propriu-zisă ne va mai lua o sută-două de ani, trebuie să ne mulțumim cu acest ritm și eventual
să facem și noi ce putem să îl grăbim.
Simultan au început „cârtelile”. Evident că e greu să te muți online, iar când o faci în asemenea
condiții e și mai greu. Mai simplu e să demonstrezi că e imposibil.
Cea mai des invocată problemă, cel puțin în cercul meu de prieteni, dar și prin presă, e cea a
excluziunii sociale. Evident, o parte din elevi nu au acces la Internet (adevărat), nu au calculator ( rar, dar
adevărat) sau smartphone ( aproape fals).
Problema excluziunii este reală, chiar dacă s-ar putea ca într-un stat fost socialist problemele să se
pună altfel. Însă reversul medaliei este că cei care nu au calculator s-ar putea să fie în mare parte tot dintre
cei care provin din familii defavorizate, care nu ajung nici la școala „offline”. Practic ei erau excluși de
dinainte de pandemie; excluziunea nu îi afectează cu nimic în acest caz. Iar dacă cineva se hotărăște să facă
totuși ceva pentru ei, cred că ar fi potrivit să înceapă cu niște anchete sociale.
Am crescut la țară, într-o familie „favorizată” (părinții mei erau profesori. Fac abstracție de aspectele
„luptei de clasă”, care mi-au afectat familia dar în ‘70 când am fost eu școlar nu prea mai operau). Din
punctul meu de vedere, excluziunea (pentru că da, există discriminare între sat și oraș, iar în comunism era
probabil mai mare decât acum) s-a petrecut cu totul altfel decât în acest scenariu. Eram un copil normal cu
pasiuni normale. Una din pasiunile mele era electronica ( în general mi-a plăcut să meșteresc tot felul de
lucruri, am mai povestit asta, nu reiau). Și cea mai mare frustrare era că magazinul din sat nu vindea piese
electronice. Aveam prin pod o colecție de reviste „Racheta Cutezătorilor” ( revista își sistase deja apariția
în anii când am început eu să meșteresc) cu tot felul de lucruri interesante, aeromodele ( am construit unul,
1147
aproape toate celelalte necesitau „lemn de balsa” care nici el nu se găsea la magazinul sătesc), rachete, și
multe montaje electronice.
Deocamdată încă nu îmi e clar care e planul ministerului. Mesajele sunt confuze și oarecum
contradictorii (se va continua predarea online dar mediile se vor încheia cu două note. Care, cele de acum
sau cele ce se vor da online?). O intervenție de la începutul carantinei m-a lăsat perplex: nu avem cadru
legislativ pentru predarea online. Mă întreb atunci ce cadru legislativ avem pentru a plăti profesorii dacă
nu ar exista predarea online. Între timp lucrurile au mai progresat, sper că vor mai progresa (presiunea
părinților ar putea juca și ea un rol în asta). Pentru că, și dacă ratăm anul ăsta, dacă vom avea un sistem cât
de cât funcțional el va putea fi folosit ulterior; și dacă e iarnă grea și se închid școlile, și pentru căpșunarul
care are nevoie de un curs de limba spaniolă sau italiană ( poftim, incluziune) și de către puiul de agricultor
care se visează cercetător la NASA sau, poftim, la Măgurele. Dacă asta vi se pare puțin lucru…
1148
EDUCATIE FARA FRONTIERE!
ŞCOALA DE ACASA!
PROF. INV. PRIMAR, DUGULEANA ILEANA

ŞCOALA GIMNAZIALA NOVACI, NOVACI, GORJ
Viața ne arată zilnic fațete noi, ne provoacă în fel și chip, ne testează puterea de adaptare și capacitatea
de a răspunde rapid în cele mai inedite contexte. Aşa s-a întâmplat şi cu şcoala on-line, care ne-a pus în
situaţia de a face faţă noilor provocări, de a lucra numai pe calculator atât noi, cadrele didactice, cât şi elevii
şi părinţii.
Dacă pentru copii, jocurile on-line şi mediul on-line, în general, este o provocare, când am trecut la
învăţarea on-line şi statul pe calculator, pentru a rezolva zilnic anumite sarcini, nu a mai prezentat o plăcere
nici pentru copii şi nici pentru părinti.
Un prim pas corect pe care l-am fi putut face ar fi fost alegerea unor jocuri plăcute copiilor, dar pentru
învăţarea propriu-zisă nu a fost ceva plăcut. Pentru şcolarii mici prezintă interes desenele animate, nu
însuşirea sau consolidarea de cunoştinţe care le solicită atenţie, răbdare şi gândire.
Părinţii s-au confruntat cu probleme reale atunci când unii mergeau la serviciu şi apoi, când se
întorceau acasă trebuiau să facă lecţiile cu cei mici, care nu pot să se descurce singuri pe platformă.
memoria, atenția, gândirea logică sau își folosesc inteligența emoțională. Am încercat ca modul şi
conținuturile de prezentare a acestora să fie adaptate stadiului gândirii, să respecte specificul proceselor
cognitive corespunzătoare vârstei și să iau în considerare interesele și preferințele specifice vârstei,
După fiecare activitate de învăţare, cei mici au primit feedback din partea mea, înțelegând ce au
greșit, ce au făcut bine, iar testarea este astfel mai puțin stresantă pentru copii. Resursele sunt foarte diverse,
prezentate variat din punct de vedere vizual și auditiv, fiind totodată adaptate particularităților fiecărei
vârste.
Învăţarea on-line poate completa învăţarea clasică, dar devine neatractivă atunci când trebuie folosită
numai astfel de învăţare. Cele două forme de învăţare, clasică şi on-line, dau randamente bune atunci când
sunt folosite amândouă.
În primii ani de școală copiii continuă dezvoltarea abilităților sociale (începută la grădiniță) și încep
provoacă atât învățătoarea, cât și părinții la dezbateri cu final neașteptat. Studiului clasic din băncile școlii
i se alătură acasă metodă inedită a învățării on-line, ce completează perfect îndrumările primite din partea
dascălilor și încurajează un tip benefic de relație între copii și educație.
Prin joc, aproape fără să-şi dea seama copiii îşi vor antrena abilităţi importante precum: memoria,
atenţia, gândirea logică, comunicarea.
Unul dintre pricipalele avantaje ale utilizării platformelor on-line de învăţare este autonomia în ce
priveşte organizarea timpului de studiu.
O modalitate prin care se poate încuraja dorința și curiozitatea elevilor este prin jocuri logice,
filmulețe educative și, în general, prin activităţi care să-i ajute să-și însușească anumite informații în timp
ce se distrează, dar în această perioadă de folosire numai a învăţării on-line nu a avut loc un salt calitativ.
Platformele au o serie de avantaje, precum:
• Accesul la cunoștințe, în orice moment
• Centrare pe elev
• Accesibilitate
1149
Dintre dezavantajele create de instruirea online:
• Nu orice curs poate fi livrat prin intermediul platformelor
Este indicată o îmbinare între metodele clasice de învățare și evaluare și a celor on-line pentru a obține
performanțe în ceea ce privește dezvoltarea competențelor elevilor.
Bibliografie
https://www.scoalaintuitext.ro/blog/beneficiile-invatarii-online/
https://www.scoalaintuitext.ro/blog/invatarea-online-si-invatarea-clasica/
https://edict.ro/avantajele-si-dezavantajele-utilizarii-platformelor-elearning-pentru-activitatea-de-
1150
PROF. ÎNV. PRIMAR: DUMBRAVEANU LAURA NADIA

LICEUL TEORETIC FILADELFIA SUCEAVA
Şcoala nu poate avea decât două scopuri. Primul e să dăm copilului cunoştinţele generale de care,
bineînţeles, va avea nevoie să se servească: aceasta este instrucţia. Cealaltă e să pregătim copilul de azi
pentru omul de mâine, şi aceasta este educaţia.
Gaston Berger
Puncte tari:
• Flexibilitatea programului, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi și părinți;
• Desfașurarea aparent mai comodă a lecțiilor de acasă;
• Acces mai rapid la informațiile necesare pregătirii lecțiilor – internetul, biblioteca virtuală, diferite
site-uri, platforme, manuale digitale, fișe interactive, teste on-line care îți dau rezultatul imediat...
• Comunicarea on-line este preferată în rândul elevilor;
• Deschiderea către o varietate de formule de predare/evaluare on-line.
Puncte slabe:
• Timpul petrecut în fața device-urilor - cadrele didactice pentru pregătirea lecțiilor, conceperea și
sistematizarea conținuturilor, pregătirea fișelor de lucru, fișelor de evaluare, corectarea temelor și trimiterea
feed-back-ului către elevi, înștiințarea părinților cu privire la activitatea școlară, completarea rapoartelor de
activitate on-line la fiecare final de săptămână.../elevii pentru descifrarea noilor conținuturi, vizionarea
PPT-urilor cu temele noi, vizionarea diferitelor filmulețe pe you tube, efectuarea temelor, completarea
chestionarelor...
• Comunicarea poate fi una aparentă, elevii nu deschid camera/microfonul, sunt atenți unii la alții
sau la părinții care stau alături de ei în timpul întâlnirilor pe ZOOM, nu sunt atenți la explicațiile cadrului
didactic...
• Elevii nu trimit materialele la timp, motivând că nu au net;
• Conținuturile noi nu sunt însușite de elevi, ei au posibilitatea în timpul orelor on-line să acceseze
manuale digitate, să se uite în caiete, sa închidă microfonul...
• Nu există posibilitatea consolidării noilor conținuturi, elevii nu exersează sufient, cadrul didactic
nu reușește să urmărească atent activitatea fiecăruia.
1151
APLICAȚII ȘI PLATFORME DIGITALE FOLOSITE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREŞCOLAR ÎN CONTEXTUL ȘCOLII ONLINE
PROF. ÎNVĂȚ. PREȘC. DUMITRACHE IONICA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 17, FOCȘANI, VRANCEA
Competențele cheie reprezintă un pachet mutifuncțional, transferabil de cunoștințe, abilități și

atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, incluziunea socială și
găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul educației obligatorii și trebuie să
acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației pe tot parcursul vieții. Aceasta prezentare este
un prim pas spre utilizarea tehnologiei de către educato are/profesori înv. preşcolar la grupă sau pentru
derularea activităților on-line. În marea majoritate a timpului, utilizarea e-tehnologiilor salvează timp și
energie, captân du-se usor atentia prescolarilor.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele pedagogice ale acestora
(gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea competențelor secolului al XXI-lea etc.).
Beneficii pentru preşcolari: un mediu de învăţare mult mai confortabil, dar care necesit ă suportul adulţilor
(al părinţilor, în cazul înv ăţării de acasă) Un aspect motivant pentru cadrele didactice î l reprezintă schimbul
de bune practici şi asistenţă din partea colegilor. În următoarele slide-uri vă prezentăm câteva dintre
aplicaţiile și instrumentele digitale car e se pot utiliza în facilitarea învățării on-line și în susținerea
grădiniței de acasă.
CONFERINȚELE ON-LINE facilitează transmiterea de informații în timp real și învățarea sincron a
preșcol arilor. Printre cele mai cunoscute sunt: Zoom, GoogleMeet, Webex, Twinspace etc. ZOOM - Este
platforma de ore on-line cea mai utili zată de către cadrele didactice din România. Se cr eează conturi
gratuite pentru profesori (contul șco lii nu are limită de timp. Preșcolarilor și părinților acestora le trimiteți
link-ul. Pe white board se poat e desena, colora, face operații matematice sau ad notări pe ecran; se pot
împărtăși ecranul și documentele aflate în calculator/laptop. Se pot crea camere secundare pentru preşcolari
p entru a încuraja munca în grupuri mici. ( Breakout rooms) Există opțiunea să se înregistreze întreaga
conferință audio-video. https://zoom.us/
GoogleMeet - Este o aplicație din suita Google for Education pe care o puteți accesa doar dacă aveți
un cont de gmail. Gmailul a primit recent, datorită pandemiei Covid-19, si opti unea de meet care anterior
a fost doar platită. Meet este aplicația Google similară cu Skype de l a Microsoft – o platformă de
comunicare instant p rin video și chat, unde puteți crea un link de întâlnire, iar participanții trebuie doar să-
l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra in sesiunea online. Meet accepta până la 100
participanți gratuit și of eră aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: c omunicare cu participanţii cu
video, microfon și p rin chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți,
împărtășirea de alte link-uri prin chat. https://meet.google.com/
eTwinning Twinspace - Accesul la platformă este gratuit și nelimitat, motiv pentru care eTwinning
și Twinspace sunt perfect accesibile pentru oricine alege să-și creeze un cont de utilizator conectat cu
emailul personal. În ceea ce privește protecția informației, trebuie observat că, atât eTwinning, platforma-
mamă, cât și TwinSpace, platforma propriu-zisă de dezvoltare a proiectelor europene, au o parte publică și
o alta accesibilă numai pentru membri (după caz, membrii comunității eTwinning sau membrii unui anumit
parteneriat). Dintre aplicațiile disponibile pe TwinSpace, unele vizează cu prioritate managementul de
proiect(calendarul de pe pagina principală, dar trebuie luată în considerare și plasarea de aplicații ușor de
utilizat de către participanți pe paginile speciale ale profesorilor și elevilor), altele sunt special concepute
pentru a facilita comunicarea (blogul de pe pagina principală, ferestrele în care sunt listate ultimele accesări
și ultimele acțiuni din secțiunea de activități a proiectului). www.etwinning.net
HARTI DIGITALE- printre cele mai cunoascute tipuri de aplicaţii digitale se numără şi hărţile dintre
care enumerăm Google Maps, Tripline şi Zeemaps, ca şi instrumente colaborative care se pot utiliza cu
succes şi la ciclul preşcolar. ZEEMAPS- este una dintre cele mai uşor de folosit aplicaţii prin completarea
unor câmpuri şi identificare pe hartă a poziţiei tale, a grădiniţei tale. Este un instrument care permite
vizulizarea datelor geografice. Nu necesita cont de utilizator şi este gratuit. Îl puteţi accesa de aici:
www.zeemaps.com
1152
PEREŢII VIRTUALI- sunt aplicaţii digitale care oferă spaţiu de afişare colaborativ atât pentru
varianta text, imagine, video, site-uri web. Printre cele mai cunoscute sunt Padlet si lino.it. PADLET- este
o aplicaţie care permite utilizatorilor să afişeze materialele în acest perete virtual. Peretele este o pagină
web care permite utilizatorilor încărcarea diferitelor materiale pe o temă dată, materiale de tipul
documentelor, prezentărilor, legaturilor spre diferite site-uri web. Este gratuită, dar necesită crearea unui
cont. Te poţi loga cu contul de yahoo, gmail sau Facebook. Se poate accesa aici: www.padlet.com
JOCURI ON-LINE – sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de cadrele didactice doarece îşi păstrează
simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line. JINGSAWPLANET- este o
aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau fotografie şi decuparea sub forme de piese în
funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva sute de bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită
crearea de cont de utilizator. Se poate accesa de aici: www.jingsawplanet.com
CREATOARE ON-LINE- sunt aplicaţii uşor de folosit, foarte vizibile ne ajută în crearea de colaje,
slide-showuri, filmuleţe, animaţii. Cele mai cunoscute sunt: Pizap, Pixl, Kizoa, Animoto. PIZAP- este un
editor on-line cu ajutorul căruia putem edita imagini, crea colaje de fotografii, afişe în format digital etc.
Este foarte uşor de utilizat, este gratuit şi nu necesită crearea unui cont. Se poate accesa de aici:
https://www.pizap.com/
EDITORI DIGITALI- sunt platforme online care găzduiesc publicaţii în format electronic de tipul
revistelor, auxiliarelor didactice, fluturaşi, materialelor didactice, cărţi etc. Printre cele mai utilizate sunt
issuu.com, calameo, smore.com. ISSUU - este o platformă de editare digitală care pemite găzduirea de
materiale didactice, împărtăşirea şi descărcarea unor materiale educaţionale. Este gratuită, necesită cont de
utilizator prin logare cu emailul sau contul de Facebook. Informaţii utile găsiţi aici: https://issuu.com/
JOCURI DIDACTICE - instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul conferințelor on-line.
Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau Learningapps. WORLDWALL - este o
aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocur i interactive pentru susținerea învățării,
fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De exemplu: Cuvântul lipsă, Anagrame, Pu zzle, Rebus, Adevărat sau
Fals, Sortează, Ch estionare, Spânzurătoare, Deschide cutia et c); Este un instrument digital ușor de utilizat
şi plăcut de copii datorită elementelor ludice inserate. https://wordwall.net
Learningapps- este o platformă care oferă m odele de aplicații, precum şi posibilitatea cre ării de
conținut; Există aplicații interesante (de exemplu: reb us, uneşte perechile, puzzle, completează cuvântul
lipsă etc.); Avantajul este că se pot ușor partaja (link, cod de încorporare) sau pot fi folosite drept material
de învățare pe platforma LearningA pps (creând clase în care să îi invitați pe cop ii ; se pot face si sondaje
pentru a măsura fe ed-back-ul) –https://learningapps.org/
APLICATII FEED-BACK- instrumente de măsurare a impactului învățării, de sondaj și de evaluare.
Printre cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc. KAHOOT- Este un instrument on-line
pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează teste interactive pentru copii; profesorul creează testu l, apoi
trimite codul de acces (PIN) elevilor care accesează testul într-un timp limitat. Puteți adăuga imagini, clipuri
video şi diagrame întrebărilor pentru a crește gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe deskt op,
tabletă sau telefon mobil. Rezultatele testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia, sub forma unui
clasament. https://kahoot.com/
Quizizz - Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza evaluări
formative într-un mod distractiv pentru preșcolari. Permite inserarea de răspunsuri multiple, imagini, audio
text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât pentru învățarea sincron live, cât și pentru cea de acasă
. Au o interfață prietenoasă, se văd întrebările şi sunt uşor de utilizat în diferitele modele oferite de
platformă. Sunt importante pentru că oferă profesorului statistici, progresul copiilor, precm şi rapoarte
detaliate despre răspunsuri, timp etc. https://quizizz.com/admin
1153
,,IMPACTUL ȘI EFICIENȚA DERULĂRII PROIECTELOR
EDUCAȚIONALE”
PROF. ÎNV. PREȘC. DUMITRAȘCU MIHAELA

GRĂDINIȚA P. P. TRAIAN RM. VÂLCEA
MOTTO.. ,,Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câștigăm !” ( Victor Hugo )
Valul schimbărilor și al noutăților care asaltează viața societății și a fiecărei colectivități umane, a făcut
necesară extinderea actului educativ de-a lungul întregii vieți a individului, fiind una din sarcinile care ne revin, nouă,
cadrelor didactice.
Odată cu evoluția societății, educația cunoaște forme de organizare multiple, iar rolul său a devenit din ce în
ce mai important.
Factorilor educativi tradiționali- familie și școală- li s-au alăturat alții noi, precum biserica, mass- media,
instituții de cultură, centrele de agrement, adică cei care asigură educația non- formală.
Una din direcțiile fundamentale ale redefinirii învățământului românesc o constituie dezvoltarea liberă,
integrală, armonioasă a individului, formarea personalității autonome și creative, prin diversificarea și optimizarea
activităților educative extracurriculare și extrașcolare. Așadar, în noul demers educațional al cadrelor didactice se vor
redimensiona atât statutul cât și sarcinile acestora, care trebuie să devină manageri de educatie prin intermediul unor
proiecte/programe desfașurate pe baza unor acorduri de partenerat între unitățile școlare și diferiți parteneri înscriși
in proiect.
Există o varietate bogată de modalități de realizare a acestor activități, una foarte importantă fiind proiectele
educaționale pe care noi le desfașurăm, care cuprind un calendar de activități planificate, care urmăresc realizarea
unui scop bine definit, într-un cadru bine stabilit și într-o perioada de timp bine definită.
Aceste proiecte educaționale sunt o modalitate de acumulare a unor noi experiențe de cunoaștere, rezolvând
probleme practice în diferite situații date, fiind de altfel un instrument al dezvoltării și inovării organzațiilor școlare.
Parteneriatul educațional este o atitudine abordată în sprijinul dezvoltării societății prin prisma educativă și
presupune participarea la o acțiune educativă comună, interacțiuni constructive acceptate de către toți partenerii,
comunicare eficientă între participanți, acțiuni comune cu respectare rolului fiecărui participant, interrelaționare.
Parteneriatul educațional mai presupune unitate de cerințe, de opțiuni, decizii și acțiuni educative subordonate actului
educativ propriu-zis. Parteneriatul educațional vine în sprijinul dezvoltării personalității copiilor asigurându-le
autonomia personală, prin valorizarea socială a fiecăruia dintre ei.
Având în vedere faptul că grădinița pregătește preșcolarul pentru activitate sa școlară, iar școla pregătește
elevii pentru viața socială, aceste proiecte au o importanță tot mai mare in activitatea noastră și a copiilor fiind în
dialog permanent cu societatea, realizând punți de legătură între nevoile educaționale, resursele și disponibilitatea
copiilor și perspectivelor de dezvoltare economică a societății. În acest sens colaborarea grădiniței cu factori externi
educaționali sau cu școala, este o activitate organizată, susținută, direcționată spre probleme educative ale tinerei
generații.
Aceste activități din cadrul proiectelor educative aduc un surplus de informații copiilor/elevilor astfel că
experiența de învățare informală și non-formală completează și lărgește experiența de învățare formală.
Parteneriatul educațional devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce se stabilesc între uitățile de
învățământ și diferitele segmente ale societății, reprezentând modalitatea formală sau informală prin care cele două
părți( sau mai multe) decid să acționeze împreună pentru atingerea unui scop comun.
Pentru ca reușita unui acord de parteneriat să fie la cote maxime, acesta implică: identificare scopului, a
intereselor comune, utile partenerilor; găsirea modului optim pentru realizarea scopului propus, organizarea și
conducerea resurselor disponibile pentru a atinge scopul propus; consolidarea eficientă a atitudinilor și tehnicilor
diferite care se pot aplica diferitelor sarcini.
Referitor la realizarea activităților de bune practici, la noi în grădiniță, se desfășoară o gamă variată de proiecte
și parteneriate educaționale în colaborare cu diferiți factori educaționali, organizate și desfășurate pe nivele de vârstă,
local sau la nivel național-proiecte prevăzute în cadrul programelor naționale.
Proiecte educaționale-prevăzute în calendarul inspectoratelor școlare județene:
Proiect educațional „Lumea fermecată a cărților și poveștilor” în cadrul programului național „Să citim pentru
mileniul III”
Proiecte educațional „învățăm cu Rafa Girafa” ” în cadrul programului național „ Girafa Rafa”
Proiect educațional „Prietenii lui Piti-Click” ” în cadrul programului național „Piti-Click și Dublu-Click”
Proiect educațional „În lume lui Pipo” –colaborare cu revista Pipo-cartea Generației PRE
1154
Proiect educațional „ Europreșcolarul” - în cadrul proiectului educaționmal„ Cu Europa la joacă...” concurs de
stimulare a abilităților intelectuale și de creativitate a preșcolarilor
Proiect educațional „Învățăm, ne jucăm cu prietenii la EDUTECA” – în cadrul programului educațional
„EDUTECA” parteneriat cu ASCENDIA DESIGN S.R.L –producător software educațional EDUTECA și I.S.J
Proiect educațional „Smarty” în cadrul programului educațional „SMARTY” – concurs de cunoștințe pentru
copiii preșcolari pe domenii experiențiale – parteneri asociația „SMARTY și I.S.J Timiș”.
Proiecte educative la nivel local – pe nivele de vârstă:
1.SUNT COPIL EUROPEAN
În cadrul proiectului educational „Sunt copil European” s-au desfașurat o serie de activități care a avut scop
pormovarea unei atitudini de acceptare și înțelegere firească a raporturilor dintre copiii „ înlăturarea obstacolelor din
calea incluziunii, reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială a copiilor preșcolari cu diferite dizabilități
sau de diferite etnii, promovarea relațiilor de susținere reciprocă între grădinițe și comunitate, observații, povestiri,
convorbiri, desene, activități practice.
-plimbări, excursii, drumeții, jocuri distractive, spectacole, exoziții.
2.DINCOLO DE CURRICULUM
În cadrul proiectului educational „Dincolo de Curriculum” s-au desfașurat o serie de activități care au avut
scop dezvoltarea la preșcolarii a unor atitudini positive în domeniul civic, prin participarea la cât mai multe activități
extracurriculare, stimulatrea activitțiilor extracurriculare, excursii, vizite, concursuri, mese rotunde, acțiuni de
voluntariat, activități ecologice, întâlniri cu specialist.
3.MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS
În cadrul proiectului educational ”Minte Sănătoasă în corp sănătos” s-au desfașurat o serie de activități care au
avut scop formarea și dezvoltarea unui stil de viață sănătos, respectare regulilor de igienă, formarea unei atitudini
positive și responsabile față de sănătatea porprie și a celor din jur; întâlnire cu cadrele medicale de la cabinetul
medical, mănânci sanătos, crești sănătos! Alimentația sănătoasă a copiilor, mișcare în aer liber.
4.LUMEA FERMECATĂ A CĂRȚILOR ȘI POVEȘTILOR
În cadrul proiectului educational ” Lumea fermecată a cărților și poveștilor” s-au desfașurat o serie de activități
care au avut scop familiarizarea cu instituția locală, conștientizarea utilizării unei biblioteci, trezirea interesului pentru
alcătuirea unei biblioteci personale, dezvoltarea exprimării orale, a creativității și expresivității limbajului oral; vizite
la bibliotecă, lecturi model, activități plastice și practice în echipă, învățarea unor cântece, poezii, jocuri distractive,
vizionări de casete, cd-uri cu activități prestabilite în funcție de obiective commune.
5.PUTEM FI PRIETENII NATURII
În cadrul proiectului educational „Putem fi prietenii naturii” s-au desfașurat o serie de activități care au avut
scop educare și cultivarea dragostei și interesul pentru lumea care ne înconjoara, ocrotirea plantelor, păstrarea
curățeniei și a sănătății mediului, plantare de flori și puieți de pomi, îngrijirea spațiului verde, activități de plantare
de pomișori în curtea grădiniței, a unor semințe de fasole și grâu, de colectare a deșeurilor, adunarea frunzelor uscate,
însușirea și respectarea regulilor de comportare civilizată în timpul ieșirilor în natură, plimbări, vizite, excursii.
E XEMPLE DE BUNE PRACTICI:
*practice bazate pe – învățare activă, învățare prin joc, învățare prin descoperire utilizând învățare prin
coperare, învățarea reciprocă.
*desfășurarea unor activități commune preșcolari/școlari.
*jocuri distractive
*colaborarea între cadrele didactice- discuții, opinii, analize, strategii didactice, conținuturi
*jocuri didactice
*concursuri
*activități practice( confecționarea diferitelor obiecte cu prilejuri diferite)
*activități gospodărești
*jocuri didactice interdisciplinare
*vizite la biserică, școală, poliție, brutărie, laborator-cofetărie
*activități de voluntariat/de caritate
*acțiuni de plantare de pomișori în curtea grădiniței
*vizită la cabinetul medical
*plimbări în parc
*excursii
*vizite la muzeu, ludotecă, bibliotecă
*concert de colinde în incinda unor instituții (Primărie, Poliție, Cooperativa Munca)
*serbări cu o anumită tematică
Inițierea și derularea de activități în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorii de azi, necesitând
multă creativitate, dinamism în derularea acestora dar și responsabilitate și flexibilitate.
1155
Nimeni nu se naște gata învățat, gata format, totul se educă în familie, grădiniță, școală și în societate în scopul
integrării active a individului în viața socială.
Aș dori în încheierea acestui material să redau un citat din John Amos Comenius ”„A instrui pe tineri cum se
cuvine, nu constă în a le vîrî în cap mulțime de cuvine, fraze, expresiuni și opiniuni din diferiți autori, ci a le deschide
calea cum să priceapă lucrurile”
Bibliografie:
1.Dumitrana M. „Copilul, familia și grădinița” Iași, ed. Compania, 2000.
2.Vincent R. „Cunoașterea copilului, ed. Didactică și Pedagogică, București 1972.
3.Păuna Adriana Camelia „Rolul jocului în asigurarea continuității între activitatea din grădiniță și cea din
școală, ed. Sf Ierarh Nicolae, 2010.
4.Ghid de bune practici în educția timpurie.
1156
ȘCOALA ALTFEL IN PANDEMIE
PROFESOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMANA

AURELIA-MIHAELA DUMITRESCU
ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 7 – GALAȚI
Situația actuală a presupus o reorganizare a demersului pedagogic la distanță prin școala online, deși
nu toată lumea a fost pregătită pentru această schimbare bruscă.
Noi, profesorii, dar și elevii a trebuit să facem față acestei provocări prin creativitate, proiectare
minuțioasă sau instruire personalizată. A fost o încercare de a face tot posibilul ca tranziția să fie cât mai
lentă de la școala tradițională la cea online, într-un context educativ excepțional, ieșit din comun, generat
de noul coronavirus.
Cei mai mulți elevi buni și foarte buni au reușit să parcurgă noțiunile vizate de curriculum. Elevii
mai slabi la învățătură au întâmpinat unele dificultăți. Pandemia de coronavirus ne-a forțat pe toți să ne
adaptăm rapid noilor aspecte. Cu certitudine, învățarea trebuie să continue și dincolo de zidurile școlii,
utilizând instrumente online care să fie accesibile tuturor, dar și cu multă determinare. În această perioadă,
am încurajat elevii să învețe și să lucreze în mod independent.
Din experiența personală, pot spune că elevii s-au bucurat și au îmbrățișat, încă de la început, noile
tehnologii. Am lucrat pe mai multe platforme, interacțiunea astfel cu aceștia bucurându-i. În mod
incontestabil, școala modernă, online, din aceste vremuri de restriște ale pandemiei de coronavirus a
îmbunătățit abilitățile digitale ale elevilor, aspect bine primit de către părinți.
Copiii, încă de la cele mai fragede vârste, sunt atrași ca un magnet de mediul online, acesta fiind
interactiv, dinamic. Tehnologia este o parte componentă a vieții fiecăruia dintre noi, dar utilizarea sa
excesivă nu constituie un ajutor în dezvoltarea abilităților de viață reală în cazul celor mici, de aceea este
foarte importantă și susținerea familiei, părinții având menirea să îi ghideze cu diplomație și atenție. O
soluție benefică, fericită o vizează produsele de învățare online, elevii descoperind resursele educaționale
atractive, care le permit să înțeleagă diverse noțiuni din programele școlare într-o manieră distractivă și
atractivă.
În concluzie, am constatat că elevii mei s-au bucurat atunci când au navigat în mediul online,
devenind mult mai receptivi la acele informații venite din zona digitală. Am utilizat manualele digitale în
întâlnirile cu elevii, acestora fiindu-le dezvoltate memoria, atenția, dar și gândirea. Am unit informația cu
prezentarea grafică atractivă și cu muzica, iar rezultatele pozitive nu au întârziat să apară.
1157
SIMPOZION INTERNAȚIONAL
PROF. INV. PRIMAR: DUMITRESCU VERONICA,

ȘCOALA GIMNAZIALA BADULESTI DAMBOVIȚA
Societatea umană evoluează continuu, uneori cu pași mai rapizi, alteori confruntându-se cu diverse
probleme și crize. În orice situație, un domeniu important și prioritar al statului trebuie să rămână educația,
care, la rândul său, are nevoie de o formare continuă pentru a corespunde cerințelor actuale ale societății și
să pregătească copiii și tinerii pentru a se integra activ în viața socială și personală.Situația de criză din
primăvara anului 2020, provocată de pandemia Covid 19, a scos la iveală problemele existente în societate,
care cu certitudine își va aduce aportul la o schimbare radicală a mentalității oamenilor. În acest context, se
resimte o schimbareradicală a sistemului educațional, pentru ai face pe educabili să devină mai conștienți,
mai flexibili și mai bine pregătiți pentru viața de mâine cu surprizele sale. Schimbarea trebuie să includă,
implicarea mai largă a părinților, dar și a membrilor comunității, în calitate de parteneri activi ai cadrelor
didactice, în educația tinerei generații. Însăși elevii ar trebui să fie învățați să învețe, astfel devenind fideli
parteneri ai dascălilor, deschiși să învețe în primul rând pentru sine, valorificând eficient multiplele sale
inteligente, care ulterior să devină achiziții importante pentru progresul societății.Pentru că evaluarea
calității educației să aibă un caracter mai obiectiv, s-a analizat implicarea tuturor actorilor educaționali:
alături de cadrele didactice, managerii școlari și specialiștii în educație, au fost implicați membrii
comunitățiieducaționale (printre care cei mai importanți sunt elevii și părinții), dar și participanții indirecți
–reprezentanții societății civile. Pentru o eficientizare mai mare a cercetării, un accent deosebit s-a pus pe
percepția publică a calității educației, astfel au fost organizate chestionare și interviuri promovate online
pentru diferiți beneficiari direcți și indirecți ai sistemului educațional, precum și alte instrumente de
colectare a informației cu referire la aspectele evaluării calității educației. Conceptul cercetării a inclus
politicile și modalitățile în care guvernarea a oferit comunității educaționale, dar și societății în general,
instrumente eficiente de participare în evaluarea calității educației, inclusiv a învățământului de la distanță,
mai ales prin utilizarea instrumentelor online. Perioada carantinei, dacă ne raportăm la eficiența învățării
de la distanță, activitatea școlarilor mici a fost cu siguranță afectată la toate nivelurile de învățământ, fiind
o adevărată provocare sau chiar imposibilă. Totuși, părinții au primit sarcini de la învățător cu referire la
organizarea timpului și a activităților, sfaturi pentru o comunicare eficientă, bazată pe repere cunoscute
copiilor și cu mult accent pe emoții. Importantă este și cum a fost organizată comunicarea constantă între
părinte și învățător, activitățile care îl atrag pe școlar și să vină în întâmpinarea părinților și copiilor cu
activități personalizate pe interesele sale. Instrumentele și strategiile utilizate pentru conectare de la
distanțăau fost diferite: prin video, filmulețe cu activități interactive, cântece, simulări, aplicații etc., pe care
învățătorul le trimite părinților pentru copil sau prin video conferențe în grupuri mici. Însă, mai important
decât metodele selectate, este obiectivul interacțiunii în această perioadă și anume conectarea directă cu
școlarul. Mulți educatori și părinți au înțeles că nu atât proiectele didactice sau curriculumul scris contează
mai mult, ci starea emoțională a copiilor și al părinților sunt prioritate în această perioadă de izolare. Se
știe, că înclasele primare, elevii au nevoie sistematic de sprijinul învățătorilor și a părinților în realizarea
sarcinilor. Învățătorii au transmis sarcini pe e-mailul părinților sau pe grupurile clasei de pe Facebook.
Conținutul sarcinilor au fost de a lectura texte scurte, de transcris sau de copiat câte un text. La matematică
au avut de rezolvat exerciții și probleme în cantitate moderată. Din cele menționate de învățători, în clasele
primare, de regulă ei încarcă zilnic materiale pe una din platformele cunoscute de elevi și părinți (înregistrări
video sau audio, plus fișele de lucru aferente), iar obiectivul principal este realizarea sarcinilor, cu ajutorul
indicațiilor video. La începutul zilei se propunea elevilor și părinților un orar de lucru, cu link-urile potrivite
pentru fiecare disciplină sau cerință de lucru. Fiecare copil primește timp de lucru, și fiind ajutat de părinți,
este invitat să trimită sarcina realizată învățătorilorîn mod individual. De regulă, învățătorii verificauși
corectau lucrările și expediau un feedback individual elevilor sau părinților. Unii învățători zilnic sau peste
o zi se conectau video cu toți elevii, cu frecvențe diferite în funcție de vârsta clasei. Învățătorii au menționat
că dintre abilitățile de învățare, dezvoltarea scrierii corecte durează în timp cel mai mult. Astfel, exercițiile
suplimentare de scriere desfășurate acasă (de obicei în context informal) au devenit cele mai utile dintre
toate activitățile organizareîn învățământul primar. Instrumentele și strategiileutilizate pentru conectare de
1158
la distanțăau fost diferite: prin video, filmulețe cu activități interactive, cântece, simulări, aplicații etc., pe
care educatorul le trimite părinților pentru copil sau prin video conferențeîn grupuri mici. Însă, mai
important decât metodele selectate, esteobiectivul interacțiuniiîn această perioadă și anumeconectarea
directă cu preșcolarul. Mulți educatori și părinți au înțeles că nu atât proiectele didactice sau curriculumul
scris contează mai mult, ci starea emoțională acopiilor și al părinților sunt prioritate în această perioadă de
izolare. Educatorii au îndrumat părinții că este important de organizat copiii să nu înceapă ziua cu jocuri
video/desene animate, pentru a diminua riscul de motivăriifață de activitățile cu valoare educativă
superioară ulterioară. Se știe, că înclasele primare, elevii au nevoie sistematic de sprijinul învățătorilor și a
părinților în realizarea sarcinilor. Învățătorii au transmis sarcini pentru una-două săptămâni pe e-mailul
părinților sau pe grupurile clasei de pe Facebook. Conținutul sarcinilor au fost de a lectura texte scurte, de
transcris sau de copiat câte un text. La matematică au avut de rezolvat exerciții și probleme în cantitate
moderată. Din cele menționate de învățători, în clasele primare, de regulă ei încarcă zilnic materiale pe una
din platformele selectate și cunoscute de elevi și părinți (înregistrări video sau audio, plus fișele de lucru
aferente), iar obiectivul principal este realizarea sarcinilor, cu ajutorul indicațiilor video. La începutul zilei
se propuneaelevilor și părinților un orar de lucru, cu link-urile potrivite pentru fiecare disciplină sau cerință
de lucru. Fiecare copil primește timp de lucru, și fiind ajutat de părinți, este invitat să trimită sarcina realizată
învățătorilorîn mod individual. De regulă, învățătorii verificauși corectau lucrările și expediau unfeedback
individual elevilor sau părinților. Unii învățătorizilnic sau peste o zi se conectauvideo cu toți elevii, cu
frecvențe diferite în funcție de vârsta clasei. Învățătorii au menționat că dintre abilitățile de învățare,
dezvoltarea scrierii corecte durează în timp cel mai mult. Astfel, exercițiile suplimentare de scriere
desfășurate acasă (de obicei în context informal) au devenit cele mai utile dintre toate activitățile
organizareîn învățământul prim
1159
EDUCAȚIA ALTFEL
PROF. DUMITRESCUL MIHAELA

G.P.P.”MICUL PRINȚ”RADAUȚI
Pentru mine, educația completă este cea care valorifică potențialul copiilor. Ea le oferă condițiile
necesare pentru a-și descoperi chemarea, pentru a face ceea ce le place și pot ei mai bine să facă. Este
extraordinar să te trezești în fiecare dimineață nerăbdător să mergi la birou sau în atelier pentru a realiza ce
dorești.
Nu contează ce faci, că esti grădinar, veterinar, mecanic, bucătar, consulți pacienți sau văruiești, orice
muncă este utilă și îți poate înnobila viața. Fiecare este bun la ceva, dar este perfect daca face exact ceea ce
îi place. Ce s-ar întâmpla dacă fiecare dintre noi ar putea munci cu pasiune și talent? Eu simt că fac ceea ce
îmi place și fac cu drag, în fiecare zi, de aceea și rezultatele sunt pe măsură.
O educatie completa nu înseamnă un maldăr de formule, informații, teorii pe care copiii nu le învață
niciodată sau le uită foarte repede. Școala trebuie să formeze caractere, să cultive o mentalitate care să
respecte natura și semenii, care să urmeze principiile unei vieți sănătoase, să formeze competențe pe care
copiii să le poată folosi. Școala ar trebui să ofere oportunitatea de a învăța cu plăcere ceea ce te interesează.
Anul școlar 2019-2020 a fost afectat de această pandemie, care a făcut victime la nivel mondial.
Sistemul de învățământ românesc a fost afectat, deoarece nu era pregătit pentru învățarea on
line.Aproximativ 250.000 de copii nu au acces la internet, iar majoritatea cadrelor didactice au întâmpinat
greutăți în susținerea orelor on line.
Există multe dezbateri, lucrări de licență, referate, teme în cadrul comisiilor metodice despre
parteneriatele grădiniță-familie. Multe la nivel de teorie, multe din ele chiar realizate, cel puțin din partea
mea, dar o data cu această pandemie și mutarea activităților pe on line, ele au devenit concrete. Personal
consider că părinții au de lucrat foarte mult cu copiii. Mi-a fost destul de greu să selectez conținut pe care
sa-l explic părinților cum sa-l explice copiilor. Materiale am suficiente la grădiniță, dar părinții acasă trebuie
să le procure. Eu respect metodica, etapele de lucru, creez integrate, captez atenția, dar acasa....on line.....nu
reușesc acest lucru.
Trebuie să ținem cont de faptul că părinții merg la servici, iar dragii noștri preșcolari au rămas acasă
cu bone sau bunici, nu toată lumea deține telefoane sau știe să le folosească. Conștientizând importanța
activităților on line, părinții ne-au susținut și au colaborat, au fost cu adevărat parteneri în educația copiilor,
așa cum este și normal, iar acum, mai mult ca niciodată au realizat acest lucru.
Într-adevăr, în acest an, școala a fost altfel!
1160
EXPERIENȚA MEA ON-LINE
IONELIA LAVINIA DUMITRICĂ, PROFESOR BIOLOGIE,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ < MIHAI VITEAZUL> BOLDEȘTI-SCĂENI,
JUDEȚUL PRAHOVA
A fost odată martie 2020 ...iar întreaga suflarea a Pământului a început lupta împotriva virusului
SARS –CoV-2 care a provocat epidemia actuală de Covid-19. Această pandemie a afectat toate sectoarele
economice precum și învățământul.
Dacă până la începerea acestei nebunii doar ne puneam întrebări de genul: Cum ne ajută tehnologia
să avansăm în educație?Ce avantaje respectiv dezavantaje are?Merită oare investiția? Astăzi cu siguranță
avem un răspuns ținând cont de ceea ce am „ pătimit” în ultimul timp.În cele ce urmează voi enumera câteva
avantaje/dezavantaje ale învățării on-line cu care m-am confruntat ca și profesor de biologie de-a lungul
celor trei luni de predare on-line.
Personal, pentru mine această experiență a fost și este o provocare interesantă, la început bulversantă,
obositoare dar treptat a devenit o poveste în care, din păcate, personajele principale s-au întâlnit numai în
mediul virtual.
Avantaje:
• Ca și cadru didactic am putut transmite foarte repede, oricând, oriunde și oricui informațiile
cerute.Plus de asta nimeni nu a pierdut nimic deoarece informațiile au rămas pe platformele educaționale;
• Printr-o singură accesare elevii au intrat în posesia materialelor;
• Un avantaj primordial în predarea biologiei l-a avut existența conținuturilor multimedia iar prin
intermediul internetului am avut posibilitatea să transmit elevilor mei imagini, videoclipuri, fișiere care m-
au ajutat să eficientizez învățarea disciplinei biologie;
• Conținuturile pot fi șterse, corectate sau actualizate cu ușurință în cazul în care profesorul își dă
seama că a transmis o informație greșit sau dacă dorește să o actualizeze o poate face oricând și oriunde.De
asemenea, orice document poate fi editat și reeditat, astfel corectarea nu mai produce dificultăți;
• Se pot creea grupuri iar informația este îndreptată spre o persoana sau către mai multe în același
timp utilizatorii putând comunica. De asemenea datorită grupurilor, membrii pot face schimb de informații,
păreri astfel realizându-se și interacțiune virtuală nu, numai învățare individuală;
• Elevul poate învăța în ritmul lui propiu și poate beneficia de feedback rapid și permanent;
• Accesibilitate, comfort, flexibilitate;
• Învățământul electronic este mai puțin sresant decât cel tradițional fiind centrat mai mult pe elev
Dezavantaje:
• Din punctul meu de vedere cel mai mare dezavantaj a fost lipsa comunicării reale/fizice;
• Dificultății în utilizarea tehnologiei;
• Lipsa de motivație și senzația de vacanță duc la dezorganizare și procrastinare continuă creeând o
stare de confuzie;
• Lipsa unor surse resurse tehnologice performante și a unor conexiuni optime la rețea, de joasă
performanță în ceea ce privește imaginile respectiv sunetul;
• Instruirea online necesită un grad ridicat de motivare și auto-disciplină;
• Dificultăți în evaluare.
Din punctul meu de vedere, învățarea on-line este o formă alternativă de învățământ, este o formă
care completează cu succes învățământul clasic dar ador mult mai mult interacțiunea mea face to face cu
elevii mei...
Ca și concluzie : <Toate trec, așa se spune dar nimic nu trece fără să lase urme >.
1161
INSERȚIA DIGITALULUI ÎN CADRUL EDUCAȚIEI, SAU ...
O ALTFEL DE ȘCOALĂ
PROF. DUMITRIU ANAMARIA

ȘCOALA GIMNAZIALA „ION BANCILA”, BRAILA
În contextul educațional actual, tehnologia reprezintă un element esențial al tuturor aspectelor vieții
școlare cotidiene: predare, evaluare, documentare, învățare non-formală. Deoarece școala noastră se
confrunta cu o slabă integrare a mijloacelor, metodelor și instrumentelor TIC în activitățile sale formale și
non-formale, precum și cu un nivel scăzut de cunoștințe în rândul elevilor și cadrelor didactice în privința
metodelor de securitate în utilizarea mediilor virtuale, s-a implementat proiectul Erasmus+ „Tranziția
actului educațional de la tradițional la modern prin integrarea mijloacelor, metodelor și instrumentelor TIC”
în perioada 01 septembrie 2018 - 31 ianuarie 2020.
Obiectivul general al proiectului a constat în modernizarea actului educațional al Școlii Gimnaziale

„Ion Băncilă” prin integrarea tehnologiei în activitățile sale formale și non-formale. Pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor identificate, prin intermediul proiectului s-au dezvoltat competențele și cunoștințele
a 10 cadre didactice prin participarea lor la patru cursuri de formare în țări din Uniunea Europeană, după
cu urmează: Cursul “Empowerment in ICT Skills”(12-16 nov 2018, St. Julians, Malta), Cursul “Moodle 3:
An Introduction for Teachers” (21-25 ian 2019, Sevilla, Spania), Cursul “ICT: Learning by Doing” (11-15
martie 2019, Sevilla, Spania) și Cursul “Cybersecurity Education for Online Safety” (24-28 iunie 2019,
Limassol, Cipru).
Activitățile post-mobilități au fost menite să asigure îndeplinirea obiectivelor prin exploatarea optimă
a competențelor și informațiile dobândite de către cele 10 cadre didactice participante la cursurile de
formare menționate anterior.
Proiectul Erasmus+ „Tranziția actului educațional de la tradițional la modern prin integrarea

mijloacelor, metodelor și instrumentelor TIC” a condus școala noastră spre un nou tip de educație – mai
activă, mai centrată pe elev, mai internaționalizată și digitală. Am fost extrem de încântată de participarea
la cursul “Moodle 3: An Introduction for Teachers”, care mi-a permis să fiu parte activă din implementarea
activităților proiectului și din aducerea la nivelul instituției noastre a modului de utilizare a platformei
Moodle. Trăiesc, alături de elevi, bucuria și încântarea metodelor noi, interactive, de predare și evaluare,
care ne desprind de actul educațional tradițional și ne aliniază la standardele europene moderne. Astfel, am
siguranța că elevii noștri vor fi oricând capabili să se integreze în oricare dintre sistemele de învățământ
europene, dacă viitorul le va aduce oportunități de studiu în străinătate.
1162
JOCUL (SAU JOACA) DE-A SCOALA
PROF. DUMITRU ANDREEA
Ne puteam gandi, in martie, cand am plecat de la scoala pentru o saptamana, ca vom trai schimbarea
unei lumi? Nu! A urmat, insa, schimbarea lumii noastre, asa cum o stiam noi. Ne-am dat seama ca
schimbarea se impune: este necesar sa gandim mai mult ca niciodata, sa invatam lucruri noi (si repede), sa
lasam in urma ceea ce ne tine pe loc-prejudecatile, obisnuinta, comoditatea, suficienta.
Perioada de izolare ne-a determinat pe toti, profesori, parinti, copii, sa apelam la lucrurile practice,
dar si la lucrurile care tin de suflet. Paradoxal, desi izolati, ne-am apropiat, am vorbit mai mult, am facut
planuri.Toti am inceput ,,scoala on-line”! Ce bine ar fi fost sa nu fim conditionati de lipsuri!
A trebuit sa gasim modalitati de a face lectii, activitati cu copii care nu au mijloace de comunicare.
Cum iti desfasori activitatile de predare-invatare on-line atunci cand elevii tai au cerinte educationale
speciale?Cum sa-i faci sa inteleaga ca scoala este o comunicare pe whatsapp, ca pana te vezi cu toti pe
zoom expira timpul?
Am considerat ca vorbind mai mult cu parintii elevilor mei vom putea pune la punct un plan prin
care daca nu vom face progrese, cel putin sa nu se ajunga la regrese. Si planul si bunavointa fiind limitate,
bineinteles, de timpul alocat de fiecare familie si de nelipsitele lipsuri.Ne-am oprit la activitatile de Terapie
ocupationala: activitati ergoterapeutice, activitati de joc si loisir, activitati de abilitare manuala, activitati
de expresie muzicala.
De ce ergoterapie? Ergoterapia este destinata sa trezeasca interesul pentru diverse activitati la copiii
cu cerinte educationale speciale.Impreuna cu parintii, ergoterapeuti de ocazie, dar foarte priceputi, am
cautat activitati cat mai atractive:impletituri (din toate atele disponibile in casa), modelaj in aluat (rezultate
incredibile), cusutul nasturilor (unii nasturi au fost rupti pentru a avea ce coase), fotografie (in camera
buna), origami (de neuitat), decupare si confectionare de colaje (cu tema la alegere).
De ce artterapie?Artterapia este o forma a terapiei ocupationale foarte indragita de toti copiii.Dintre
multiplele strategii si tehnici folosite in artterapie, si care pot fi adaptate la copiii cu dizabilitati, am ales:
modelajul in plastilina (cine a avut), desenul (carti de colorant, dar si desene cu tema data), confectionarea
de jucarii (linguri de lemn, hartie si lipici), confectionarea de marionete(sosete, manusi decorate), teatrul
de papusi (scenariul a capatat schimbari de la o familie la alta, replicile au fost spuse pe mai multe voci,
decorurile din sufragerii... acceptate), recitarea de poezii(selectarea unei poezii, recitarea si inregistrarea ei
ca model de catre profesor, ascultarea si recitarea poeziei de catre copil-tehnica indicata pentru insusirea
corecta a sunetelor, pentru o pronuntie corecta, insistandu-se pe aspectele afective ale limbajului).
De ce meloterapie?Activitatile de meloterapie se refera la folosirea mijloacelor de expresie muzicala
in scopuri terapeutice, ele mentinand atentia copiilor mai mult decat oricare alte activitati.La indemana am
avut cantecele(fiecare cu vocea proprie, dar tinand cont de programa), jocurile muzicale(mai ales cele care
se desfasoara dupa o melodie cunoscuta), auditia muzicala(contribuie la formarea gustului artistic, la
trezirea interesului pentru muzica de calitate), terapia prin dans(este nelipsita la copiii cu deficiente mintale
severe sau la copiii cu autism, asa ca am folosit-o in fiecare zi).
De ce ludoterapie? Ludoterapia reprezinta relatia dintre copil si lumea inconjuratoare. Se impun
jocurile functionale care pot fi perceptive (vizuale, auditive), senzorio-motorii(de pipait, statice, dinamice),
verbale(de repetare, fredonare, executarea unor comenzi), de imitatie verbala sau non-verbala. In conditiile
date, am tinut cont de jocurile aflate la domiciliul copiilor, de disponibilitatea parintilor sau a fratilor(care,
in treacat fie spus, au propriile lectii).Exemple de jocuri:,, Recunoaste obiectul!” ,,, Graiul animalelor” ,,,
De unde se aude?” ,,, Ce gust are?” ,,, La masa” ,,Bate la fel ca mine!” ,,, Telefonul fara fir” ,,, Ce culoare
are?” ,,, Mimul” ,,, De-a profesorul” ,,, Cui cerem ajutorul?” ,,, Dansam in ritmul melodiei” ,,, Loto” ,,,
Asambleaza jucaria!” ,,, Puzzle” ,,, Incastre”
Ce ar mai fi de spus? Pana la,, scoala on –line” comunicarea cu unii parinti era deficitara daca nu,
cumva, lipsea cu desavarsire.In noile conditii, au tinut sa-si exprime parerile, dar si neputintele(Nu stiu ce
sa mai fac! Nu este atent decat cinci minute! Nu ma asculta! Cum ,,faceti” cu ei toata ziua? N-am putea sa
facem lectii mai rar?Chiar am obosit! Speram sa revenim la scoala mai repede!).
1163
Asa cum spunea un invatat –profesorul, psihoterapeutul si scriitorul Bert Hellinger-viata nu iti ofera
ceea ce iti doresti, ci ceea ce ai nevoie pentru a evolua. Cuvinte care ne indeamna sa continuam sa invatam,
sa cantarim ceea ce ne dorim si ceea ce ne trebuie cu adevarat .Asta o fi evaluare?
Bibliografie
Ghergut, Alois-Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale, editia a II-a, Editura Polirom, Iasi,
2006
1164
LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ DESFĂȘURATĂ ACASĂ
PROF. DUMITRU FILOFTEIA,

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,GEORGE TOPIRCEANU,, MIOVENI
Cursurile online reprezintă pentru fiecare dintre noi un lucru inedit .

În prima săptămână, am început cu realizarea unei planificări una, pentru clasele de la învățămâtul
primar, alta, pentru clasele de la învățământul gimnazial a ce puteam să fac într-un spațiu restrâns precum
cel de acasă în raport cu valorile pe care le promovez, precum și pe găsirea de soluții care ofere o valoare
educațională reală copiilor și sprijin părinților.
online. Apoi am trecut la implementare, iar copiii au demonstrat o capacitate de adaptare extraordinară.
Din interacțiunea cu părinții, am aflat că, mai ales micuților de la clasele mici le este dor de ,,doamna
de sport,, de care se atașaseră atât de mult, așa că am inițiat sesiuni video pe Zoom.
Acestea au oferit copiilor ocazia de a-și întâlni colegii și, pe mine, de a lucra într-un mod colaborativ,
Am desfășurat activitățile cu copiii pe platform educațională Adservio, unde am încărcat materiale
de lucru, filmulețe realizate demine și de colegii mei, sugestii de de linkuri pentru diferite teme care puteu
fi lucrate pe spațiu restrâns.
Am realizat un chestionar, care este evaluat săptămânal și, în funcție de feedback-ul primit, decid
următorii pași, frecvența intervențiilor, volumul și diversitatea activităților. Nimic nu este lăsat la
întâmplare.
activităților de acasă. În școala noastră, copilul și nevoile sale individuale se află în centrul atenției noastre,
iar activitățile propuse în școală vin ca urmare a observării directe a preocupărilor și evoluției sale. În plus,
dacă vorbim de indicatorii de care ținem cont, nu toți copiii pot performa online așa cum o fac în școală.
Mediul este diferit, iar contactul fizic cu profesorul, persoana cu care sunt familiarizați în metoda de
predare, lipsește.
Am ținut cont de vârsta copiilor, de modul în care aceștia asimilează informațiile, modul în care au
deprins învățarea, timpul pe care îl poate aloca părintele zilnic, prin prezența online, pregătirea și realizarea
activităților, dar și de obiectivele educaționale pe termen mediu și scurt.
Online am exersat pe spațiu restrâns să lucrez exerciții din complexele de dezvoltare fizică
armonioasă : fără obiecte, cu obiecte portative (baston, minge, eșarfă), de înviorare, exerciții pentru
dezvoltarea fortței diferitelor grupe musculare ale organismului.
Deoarece elevii petreceau în fața calculatorului mai mult de jumătate de zi în fața calculatorului am
realizat complexe de exerciții care au putut fi realizate din așezat pe scaun sau din stând cu scopul de a
corecta tinuta cifotică a coloanei, a întări musculatura spatelui în special a asigura mobilitatea optimă a
organismului.
Am confecționat din două perechi de șosete foarte bine împachetate o minge pe care am folosite la
perete pentru exersarea prinderii și pasarii. Acest complex de exerciții a fost filmat și folosit la toate clasele.
Cea mai dificilă a fost sortarea activităților care să se potrivească acasă și în online.
Pentru desfășurarea activității online la activitățile fizice e nevoie în a fi folosit mult limbajul non-
verbal, expresii faciale, tonul vocii, mișcări ample, în așa fel încât să atragi și să susții atenția copilului.
aspect și să integrăm instrumente care ne pot ajuta în livrarea unor sesiuni de succes!
1165
ŞCOALA ALTFEL
O DESFASURARE „ALTFEL”, INTR-UN CONTEXT „ALTFEL”, PENTRU
UN ELEV „ALTFEL”
PROFESOR PSIHOPEDAGOG, DUMITRU-BLAGA CLAUDIA-LUCIANA

ŞCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 8, BUCURESTI
Prin diferenţierea şi individualizarea demersului educativ, activităţile desfăşurate în cadrul

Programului Național „Școala Altfel” permit fiecărui elev să-şi dezvolte la maximum capacităţile şi
aptitudinile prin procesul învăţării, iar datorită caracterului activ participativ facilitează integrarea eficientă
şi rapidă a elevilor în colectivitate. Astfel, unul din scopurile principale ale Programului „Școala Altfel” îl
reprezintă creşterea gradului de adaptabilitate a copiilor la viaţa socială, respectiv dezvoltarea autonomiei
personale şi sociale, a comportamentului în grup. De aici reiese şi rolul terapeutic al acestor activităţi care
au o importanţă deosebită în socializarea copiilor cu CES. Facilitând contactul direct cu realitatea socială,
acestea dezvoltă şi la copiii cu CES priceperi, deprinderi şi abilităţi cognitive şi comportamentale mult mai
solide, dezvoltându-se astfel sentimentul încrederii în sine, în forţele proprii.
Dacă în anii trecuţi în cadrul Programului Național „Școala Altfel” nu puteau lipsi vizitele efectuate
la muzee, la grădinile botanice sau zoologice, excursiile, unde elevii cu CES, însoțiți de profesori, puteau
descoperi peisaje și locuri de poveste, anul acesta, datorită măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19,
activitățile extrașcolare s-au mutat acasă. În acest context, rolul părinților și al familiei în viața și educația
copiilor a devenit acum mai important decât oricând. Acum, mai mult ca oricând, solidaritatea,
responsabilitatea şi comunicarea părinte – copil, oferirea de oportunități de dezvoltare de competențe și
abilități, cultivarea unor emoții pozitive, dar şi inserarea unor momente de relaxare utile și instructive au
devenit prioritare pentru părinţi.
În aceste condiții de criză, profesorii au căutat să ducă învățarea dincolo de barierele sălii de clasă,
chiar a celei de acasă, iar părinţii au încercat ca timpul petrecut în familie să fie folosit în mod eficient
pentru a-și cunoaşte mai bine copiii, a petrece timp de calitate cu ei, a-i ajuta să-și formeze sau să-și
perfecționeze abilități de viață, a-i implica și a-i responsabiliza în activitățile de zi cu zi pentru continuarea
procesului de recuperare şi compensare în vederea integrării şcolare şi sociale.
în familie, mai puțin dezvoltate până acum, în contextul programului școlar obișnuit. Alături de familie,
folosind tehnologia modernă, elevii au putut demonstra astfel profesorilor că „Școala Altfel” poate avea
aplicabilitate în orice condiții.
Cadrele didactice au oferit câteva alternative de petrecere a timpului liber și de relaționare cu cei de
acasă, care să le dezvolte totodată anumite competențe și abilități, prin trăirea unor experiențe utile, practice,
instructive, dar și atractive, nu oriunde, ci acasă, nu cu oricine, ci cu familia, nu singuri, ci sprijiniți de
școală și de profesori. Venind în sprijinul părinților, sugestiile de activități au oferit alternative creative, pe
cât de simple, pe atât de utile și relaxante de conectare intrafamilială, activități cu efecte importante pentru
dezvoltarea unor comportamente de tipul responsabilității personale, autodisciplinei, cultivării emoțiilor
pozitive, toleranței, solidarității, perseverenței în proiecte personale, păstrării rutinelor zilnice, valorificării
timpului petrecut împreună în armonie.
Activităţile de tipul vizitelor, excursiior şi drumeţiilor, care permit atât dezvoltarea relaţiilor
interpersonale şi o mai bună relaţionare a copiilor cu societatea, cât şi formarea şi dezvoltarea unor
sentimente de preţuire a mediului natural, în vederea adoptării unui comportament ecologic adecvat nu au
fost în totalitate uitate din program, ci au fost „adaptate” condiţiilor actuale. Au fost desfăşurate astfel tururi
virtuale de muzee, grădini zoologice, parcuri naturale, biblioteci şi s-au vizionat diferite filme documentare.
Activităţile din cadrul Programului Național „Școala Altfel” contribuie în mod semnificativ la
realizarea educaţiei estetice a elevilor, componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Ele sunt activităţi
de cultivare a dorinţei de frumos, iniţiindu-i pe elevi în sesizarea frumosului sub toate aspectele sale.
Vizitele virtuale la diferite expoziţii, atelierele de creaţie, festivaluri de muzică, activităţile cultural-artistice
1166
desfăşurate online sunt exemple de activităţi care asigură cadrul de exersare şi cultivare a diferitelor
înclinaţii, aptitudini, capacităţi.
Alături de acestea, vizionările de filme artistice, animate sau documentare, audiţiile muzicale, teatrul
umbrelor, teatrul de păpuşi, multitudinea de jocuri ce se pot desfăşura în familie, jocurile online, atelierele
creative pe diverse teme, ceramică, modelaj şi chiar artă în bucătărie au întregit programele activităţilor
desfăşurate în această perioadă.
La capătul unei provocări online atât pentru elevi, cât și pentru profesori şi părinţi, săptămâna „Școala
Altfel” din acest an a fost cu adevărat una „altfel”, din care toate părţile implicate au avut de învățat. O
educație altfel, într-un context altfel, pentru un elev altfel păstrând în permanenţă credinţa că „Totul va fi
bine!”
Bibliografie:
1. Carasel, A., Lazăr, V., (2008) - Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova;
2. Costin-Hendea, D., Bolchiş, A.-G.., Muntean, I. – coord. (2020) – „Școala altfel, şcoala de acasă”
- Ghid pentru educație nonformală, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș;
3. Tripșa, O. A., Popa, E., Cioceanu, S. – coord. (2020) - Ghidul activităţilor educative
interdisciplinare Școala altfel de acasă, Inspectoratul Școlar Județean Brașov, Palatul Copiilor Braşov.
1167
INTELIGENȚA ONLINE
PROF. INV. PREȘCOLAR: ENACHE LETIȚIA
Inteligența Online, pe care orice copil trebuie să o dezvolte, în special cu ajutorul și susținerea
părinților, educatorilor și profesorilor.
1168
Recomandare
1169
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE ÎN EUROPA ȘI ROMÂNIA
PROFESOR ÎNV. PREȘCOLAR: EPURE LILIANA

G.P.P. ..LUMEA COPILARIEI, ,,RAMNICU SARAT, JUDEȚUL BUZAU.
Competența digitală este una dintre cele opt competențe-cheie, concretizându-se în utilizarea cu
încredere și în mod critic a întregii game de tehnologii ale informației și comunicațiilor pentru informare,
comunicare și soluționare a problemelor în toate domeniile vieții. Deși multora dintre noi ni se pare ceva
simplu, conform tabloului de bord privind Agenda digitală din 2015, competența digitală a 40% din
populația UE se situează la un nivel insuficient, 22% din cetățeni nefolosind Internetul.
Raportul Eurydice din 2012 arată că aproape toate țările europene au o strategie națională vizând
competența digitală. La momentul realizării studiului, competența digitală era predată, prin intermediul
unei abordări interdisciplinare, în învățământul primar din aproape toate țările UE (mai puțin în două), și
în învățământul secundar din toate țările, în paralel cu alte abordări folosite în unele țări, precum integrarea
TIC în anumite discipline sau predarea acestuia ca disciplină separată.
Unul dintre factorii-cheie este asigurarea unui nivel suficient de competență digitală în rândul
profesorilor. Conform celui mai recent studiu Talis efectuat de OCDE în 2013, 18% din formatori și
profesori consideră că au nevoie de o dezvoltare mai profundă a abilităților TIC pentru predare, iar 16%
legată de utilizarea noilor tehnologii la locul de muncă.
Cea mai mare rețea a profesorilor din Europa, eTwinning, oferă profesorilor un mediu ideal pentru a
colabora cu colegii și a descoperi modalități noi de utilizarea a TIC în predare.Studiul eTwinning (2015) a
arătat că 29% dintre profesori consideră că eTwinning a avut un impact important asupra abilității lor de a
folosi tehnologiile în predare, iar 37% au declarat că impactul a fost cel puțin mediu. eTwinner-ii au
semnalat și o creștere a gradului de utilizare a practicilor de predare-învățare digitale: participare la cursuri
online (78%), crearea de materiale în colaborare cu elevii (77%) sau utilizarea rețelelor sociale alături de
elevi (76%).
Este larg acceptat faptul că formarea competenței digitale trebuie să înceapă de la o vârstă mică, însă
deciziile legate de tipologia tehnologiilor și timpul alocat acestora trebuie bine cântărite. De exemplu,
principiile programării pot fi învățate folosind pahare de hârtie și blocuri de construit.
În România, în perioada 25-31 martie 2020 s-a efectuat o cercetare care a surprins modul în care
cadrele didactice au perceput intrarea școlii în online, dificultățile pe care acestea le-au întâmpinat, dar și
problemele de care s-au lovit elevii, conform răspunsurilor oferite de profesorii care au răspuns la
chestionar.
În ceea ce privește activitatea elevilor, studiul relevă că trecerea bruscă la activitatea online a presupus
în primul rând dificultăți tehnice (73%), apoi lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii
(71%), nivelul insuficient al competențelor digitale (68%), lipsa unui dispozitiv adecvat (65%), lipsa unui
program bine structurat (65%), lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor (65%), acces
limitat la Internet (64%), lipsa suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea adulților (59%).
Din observațiile cadrelor didactice, dificultățile tehnice și lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul
noilor tehnologii sunt pe primele locuri. Mai simplu spus, elevul are acces la informația digitală, dar nu
are o obișnuință de a învăța în acest sens, numeroase alte studii arătând anterior prezentului că obișnuința
elevilor de a utiliza device-urile este în direcția programelor de socializare, muzică și entertainment”, se
arată în studiu.
Ministerul Educației trebuie să propună realizarea unei analize de nevoi care sa identifice situația
existentă și nevoile specifice la nivelul tuturor categoriilor de grupuri care constituie populația de vârstă
școlară, care să identifice toate resursele care pot contribui la educația acestora pe baza unor modele de
parteneriat care dau școlii rolul asumat în LEN Nr. 1 din 2011 de centru comunitar de învățare permanentă.
Mai e nevoie și de elaborarea unor documente cu precizări clare, sugestii și soluții, indicarea unei/unor
pagini „oficiale” actualizate constant, modalități de contact a grupurilor de suport, referitor la modul de
desfășurare a activităților de învățare și de evaluare online, la aspectele care țin de dezvoltarea profesională
continuă și progresul în cariera didactică, la situațiile de ordin administrativ și de organizare etc.
1170
Un aspect important este și indicarea unor soluții tehnologice recomandate pentru situații de învățare
diverse, pentru fiecare disciplină și pentru fiecare ciclu de învățământ, cu precizarea limitelor și precauțiilor
pentru fiecare platformă/ instrument digital.
1171
DE LA CATEDRĂ DIRECT ÎN ONLINE
MARIANA EREMIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 25 BRAŞOV
Trecerea educaţiei în online a fost şi încă este pentru mine un proces inerent de încercări și tatonări.
Am învăţat din tutoriale, de la colegi, din explicaţiile informaticianului, chiar şi de la părinţii elevilor. Pot
spune că am reuşit să mă achit onorabil de această provocare. Am ştiut că trebuie să schimbăm faţa
educaţiei, iar acum ştiu că schimbarea trebuie să înceapă cu fiecare dintre noi.
Pe 11 martie, școala și-a încuiat porțile, iar elevii și noi, profesorii, am plecat acasă. Am crezut că
ne vom întoarce foarte repede. Le-am dat elevilor mei de clasa I teme minimale, de exersare a deprinderilor
de calcul şi de scris. Am ţinut legătura cu ei pe grupul WhatsApp al clasei. Apoi a venit, ca un trăsnet,
vestea că nu ne vom mai întâlni faţă în faţă. În acel moment am început să mă îngrijorez.
Pentru cei izolați acasă și încolțiți de grija coronavirusului, școala a devenit o sursă în plus de
incertitudine și instabilitate. Pentru copii, prima perioadă a venit ca o binecuvântare: nu se mai trezeau
de dimineaţă şi nu mai erau obligaţi să stea în clasă 4 ore, iar temele puteau fi făcute în oricare moment
al zilei. Pentru mine a început o perioadă nebuloasă, cu aplicații pe care nu le cunoșteam și nicio
experiență în educația online. Ştiam de mult că sistemul de învățământ ar trebui să se adapteze la procesul
de schimbare a societății, că nu mai este suficient să știi să scrii și să citești ca în perioada interbelică, că
acum ai nevoie de mai multe competențe. Am urmat cursuri IT, dar ele nu m-au pregătit pentru ceea ce
urma să se întâmple. Provocator a fost și este încă pentru mine să mut orele în online astfel încât să continue
școala chiar și de acasă.
Iniţial gândeam că e suficient să comunic cu elevii şi părinţii prin WhatsApp. Acolo trimiteam teme,
indicaţii şi tot aici părinţii trimiteau fotografii cu temele elevilor. Când autoritățile au hotărât continuarea
orelor în mediul digital, la mai bine de o lună de când sălile de clasă au fost închise, am fost copleșită de
realitate. Am trecut cu bine de această perioadă, pe care o consider şi acum un vis urât, având alături
conducerea şcolii şi informaticianul, dar şi părinţii elevilor mei. După zile întregi în care nu mă ridicam
cu orele din faţa calculatorului, până noaptea târziu, în care am vizionat nenumărate tutoriale şi am
exersat, am reuşit să creez primul meu curs în Classroom, în G – Suite for Education. A urmat Şcoala
Altfel. Ce ironie! Chiar este altfel. Am adaptat activităţile propuse iniţial, în aşa fel încât am respectat
programul propus, iar elevii puteau lucra de acasă. (foto 1). Iată şi una dintre teme: (foto 2)
Foto 1 Foto 2
A urmat pasul următor: întâlnirile on line. Nu puteţi să vă închipuiţi ce emoţii am avut. Prima întâlnire
a fost un dezastru din punctul meu de vedere. Dispozitivele pe care le utilizează elevii nu sunt de cea mai
bună calitate. Sunetul se aude cu întârziere sau nu se aude deloc. Imaginea este distorsionată. Elevii nu ştiu
să oprească microfoanele pentru a permite doar unuia dintre ei să vorbească. Vorbesc toţi deodată şi nu
ascultă nimeni. Se produce microfonie. Semnalul de internet este slab, conexiunea instabilă, iar utilizatorii
sunt scoşi pe rând din aplicaţie. Elevul meu, fraţii mai mari sau mai mici şi părinţii folosesc acelaşi divice.
1172
În aceste condiţii o lecție pe Google Meet nu este ușor de dirijat nici pentru cel care predă, nici pentru
elevi. Pe de altă parte comunicarea mediată de ecrane ți-l arată pe celălalt într-o realitate decupată, în care
emoțiile se citesc mai greu, iar relația pe care o ai cu camera de filmat te poate descuraja de la participarea
în clasa virtuală. Într-o sală de curs e mai ușor să-i evaluez pe elevi și să mă asigur că lecția a fost înțeleasă.
Îi privesc pe elev în ochi când spun ceva.. Îi văd și îi simt dacă sunt atenți, dacă sunt bine, dacă pricep. În
online nu simt acest lucru şi la clasa I este foarte greu să predai o lecţie.
Am continuat să pregătesc lecţiile în Google Classroom şi mă întâlnesc săptămânal, vineri la ora 18
cu elevii mei. Ne vedem şi ne „jucăm”.
O astfel de întâlnire începe cu „întâlnirea de după amiază”. Pe rând fiecare prezintă noutăţile din
săptămâna anterioară. Apoi începe joaca, dar fără ca ei să îşi dea seama noi repetăm unele cunoştinţe.
Iată câteva joculeţe:
1. eu am dat cuvintele de bază, ei au scris cuvintele potrivite care rimează. Săptămâna următoare
fiecare a prezentat o poezie despre primăvară, utilizând parte din perechile de cuvinte.
2. Au pregătit o foaie şi două creioane colorate: roşu şi verde. Am compus un text în care se aud
adesea cele două cuvinte: roşu şi verde. Copiii notează pe foaie câte o linie roşie de câte ori aude acest
cuvânt. Similar şi pentru verde. La final am numărat liniuţele ca să vedem cine a fost foarte atent.
3. În prealabil am pregătit o listă cu fragmente din textele pe care le-am citit la lectură în clasa I. În
timpul întâlnirii am citit pe rând fiecare fragment. Elevii trebuie să scrie titlul lucrării şi autorul. A câştigat
concursul cine a recunoscut toate lecturile şi toţi autorii.
4. Fiecare elev a prezentat o reţetă a unui fel de mâncare la prepararea căruia a participat şi el.
Dezvoltăm capacitatea de a se exprima liber într-un timp limitat.
5. Concurs de ghicitori: “Cine spune o ghicitoare pe care să o ghicim mai greu?”.
Cu fiecare săptămână care trecea şi întâlnirile au fost mai atractive. Elevii au învăţat cum să închidă
şi să deschidă microfonul, aşteaptă să fie numit ca să ia cuvântul, lucrează cu plăcere şi cu greu poţi să
anunţi încheierea întâlnirii.
1173
O NOUA PROVOCARE PENTRU INVAȚAMANTUL ROMANESC
ELLENES JAKABFFY EMESE

LICEUL TEORETIC GERMAN FRIEDRICH SCHILLER”
ORADEA- BIHOR
În secolul XXI învățământul românesc se confruntă cu o nouă provocare: utilizarea tehnologiei

moderne și integrarea acestora în procesul instructiv –educativ. Tehnologiile digitale contribuie la creșterea
calității lecțiilor doar în măsura în care profesorii reușesc să le integreze armonios în activitatea
didactică.Tinerii de azi s-au născut și cresc în spațiile digitale, atât în timpul lor liber, cât, în ultima perioadă,
și în timpul orelor de curs.
Intregrarea tehnologiilor moderne în procesul tradiţional de predare-învăţare-evaluare este o
oportunitate de integrare a inovaţiilor tehnologice în procesul educațional.
Un profesor bine pregătit va forma cetățeni puternici. Un profesor, care știe cum să-i inspire pe elevi
și cum să promoveze schimbarea va reuși să-i pregătească eficient pe elevi pentru multitudinea de provocări
pe care o aduce viitorul.
Generalizarea folosirii TIC în şcoală ar putea deveni una dintre realizările importante ale secolului
nostru.
Concentrarea fiecărui pedagog în activitatea sa didactică, trebuie să fie asupra elevului şi a nevoilor
lui de învăţare. Succesul tipului de predare bazat pe TIC se măsoară prin satisfacerea nevoii de învăţare.
Integrarea TIC în activitatea didactică are numeroase avantaje atât pentru elevi cât și pentru profesori:
- stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţiile de schimbare socială rapidă;
- consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică,
- creşterea interesului elevilor/studenților faţă de disciplină și sporirea motivației;
- stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
- stimularea creativităţii cadrelor didactice în procesul educaţional;
- stimularea creativităţii atât în activităţile individuale, cât şi în cele de grup;
- stimularea capacităţii de învăţare inovatoare şi consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică etc.
Jocurile fizice și digitale fac parte tot mai des din ore și planuri de lecție. Cu toate acestea, chiar și în
secolul al XXI-lea, unii profesori resping jocurile, sau recurg la predarea bazată pe transmiterea informației,
alții sunt entuziaști în privința jocurilor, însă nu prea reușesc să găsească resurse de calitate.
Copiii preferă să învețe prin joc, pentru că jocul în sine le oferă satisfacții. Iar acest lucru îi ajută să-
și dezvolte răbdarea, o abilitate și o caracteristică a inteligenței emoționale, extrem de necesară la adaptarea
vieții de adult.
De asemenea, copiii își dezvoltă sentimente pozitive de realizare și stăpânire de sine atunci când
dobândesc noi deprinderi de a utiliza tehnologia digitală. Devin mai încrezători și dornici să exploreze și
să descopere lucruri noi.
Doar cunoştinţele dobândite prin metode active, prin activităţi autentice devin proprietatea personală
şi permanentă a elevului şi rămân utilizabile în orice situaţii şi condiţii. Pe măsura perfecţionării acestor
activităţi şi operaţii, copilul izbuteşte să cunoască realitatea până ajunge la o viziune de ansamblu asupra
lumii.
Generația de azi este mult mai activă, mai curioasă și mai dornică de informații rapide și la subiect,
iar școala tradițională nu mai este suficientă. Iar aici intervine tehnologia și avantajele sale extraordinare
inclusiv în domeniul educației.
Indiferent de cât de multă sau puțină tehnologie este integrată în clasă, învățarea digitală a ajuns să
joace un rol crucial în educație, prin faptul că îi face pe elevi să fie mai interesați să învețe și să-și extindă
orizonturile, iar astfel să se renunțe la metodele tradiționale de educație.
Folosind învățarea prin mijloacea digitale elevii devin capabili să identifice ceea ce au nevoie pentru
a învăța, găsesc și utilizează resursele online, și aplică informațiile inclusiv la școală, la teme și proiecte.
Pe lângă implicarea mai mare a elevilor, instrumentele și tehnologia digitală dezvoltă abilități de gândire
critică. Copiii care explorează întrebări deschise folosindu-se de propria imaginație și logică, învață să ia
decizii mai coerent, spre deosebire de memorarea temporară a lecțiilor din manual.
1174
Deoarece învățarea digitală este mult mai interactivă, mai ușor de reținut și asimilat decât manualele
voluminoase, putem spune cu certitudine că digitalizarea reprezintă un context mai bun, care oferă o
perspectivă mai largă și activități mult mai atractive decât metodele tradiționale de învățământ.
Acest lucru îi ajută pe elevi să se conecteze mai bine cu materialele de studiu.
Deoarece copiii vor să știe întotdeauna mai mult, întotdeauna ceva nou, care să le stimuleze și mai
mult creativitatea și gândirea critică.
De aceea, este bine să îmbrățișăm tehnologia în educație, să folosim tot mai mult avantajele pe care
le oferă și să ne schimbăm ușor perspectiva și ieșirea din zona de confort, care nu duce decât la stagnare,
nicidecum la evoluție.
1175
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE, PRO ȘI CONTRA
PROF. EMANUELA FILIMON

LICEUL DE ARTA „ȘTEFAN LUCHIAN”, BOTOȘANI
Societatea umană evoluează continuu, uneori cu pași mai rapizi, alteori confruntându-se cu diverse
probleme și crize. În orice situație, un domeniu important și prioritar rămâne educația, care, la rândul său,
are nevoie de o formare continuă pentru a corespunde cerințelor actuale ale societății și să pregătească copiii
și tinerii pentru a se integra activ în viața socială și personală.
Situația de criză a anului 2020, a scos la iveală problemele existente în societate, care cu certitudine
își va aduce aportul la o schimbare de mentalitate. În acest context, se resimte o schimbare radicală a
sistemului educațional, datorită învățământului on-line, dorind a-i face pe educabili să devină mai
conștienți, mai flexibili și mai bine pregătiți pentru viața de mâine.
Schimbarea trebuie să includă implicarea mai largă a părinților, dar și a membrilor comunității, în
calitate de parteneri activi ai cadrelor didactice, în educația tinerei generații.
Și învățământul vocațional artistic s-a văzut pus în fața unei adevărate provocări, fie că era pregătit
sau nu. Poate mai mult decât în alte domenii/discipline, factorul uman joacă un rol esențial în învățământul
muzical specializat.
Studiul muzicii reprezintă o formă intuitivă a relației omului cu realitatea, a perceperii și cunoașterii
vieții. Predăm muzica pentru ca elevul să recunoască frumosul, să trăiască sentimentul descoperirii imaginii
muzical-artistice în raport cu viața propriu-zisă, valorile și atitudinile personale.
Această soluție – a învățământului on-line - a fost ca o soluție de avarie, necesară în acele momente
când nu ne puteam vedea față în față cu elevii noștri, dar nu poate fi vorba de o soluție pe termen lung, sau
de o nouă abordare a învățământului muzical.
În general, atitudinea elevilor față de învățământul on-line a fost una pozitivă, mai ales că implica
folosirea dispozitivelor cu care ei sunt foarte familiarizați. Prezența lor la aceste activități ajungea să fie,
în unele situații și de 100%, ținând cont și de condițiile excepționale în care ne aflam – izolați la domiciliu.
Cu toate acestea, nu toți elevii au mijloacele necesare pentru a participa la orele online, așa cum nu toți
elevii se raportează responsabil la actul de învățare, fie on-line, fie față în față.
Un punct forte a fost continuarea procesului de învățare și flexibilitatea programului. De asemenea,
un alt aspect pozitiv l-a constituit și recuperarea timpului personal al elevului, timp pe care îl irosea pe
drumul înspre și dinspre școală. Dar principalul avantaj al acestei forme de obținere a cunoștințelor l-a
reprezentat modul convenabil al acestuia de desfășurare, nu contează din ce motive - fie că este vorba de
libertatea de timp și de acțiune, fie de economisirea timpului.
1176
De asemenea, elevul s-a menținut activ pe parcursul zilei/săptămânii evitând sedentarismul. Deseori
elevii se plângeau de condițiile întâlnite în școală, dar astfel au avut posibilitatea de a învață în confortul
propriei case. La toate acestea se adaugă și oportunitatea îmbogățirii cunoștințelor digitale.
Dezavantajele învățării la distanță pot fi atribuite incapacității de a înlocui comunicarea în direct
dintre profesor și elev. Nici o tehnologie nouă nu va fi capabilă să demonstreze simpatia, să evalueze starea
emoțională a copilului, să construiască sistemul de lucru astfel încât elevul să „se aprindă" cu subiectul.
Cursul nu va aduce rezultate dacă elevul nu poate fi distras de la problemele proprii și nu există
profesor atent în apropiere. Copilul nu va fi capabil să stăpânească programul cursului și, dacă ceva nu a
funcționat în prima etapă, nu va exista nici o continuitate a procesului educativ. De aceea, la nivel primar,
învățământul on-line s-a putut realiza prin participarea majoră a părinților.
Pe de altă parte, se poate vorbi și de lipsa accesului la internet în zonele rurale și izolate, incapacitatea
financiară a părinților și a profesorilor, imposibilitatea de supraveghere a copiilor.
Este necesară dezvoltarea învățării personalizate, care presupune umanizarea întregului sistem
educațional, accent punându-se nu atât pe respectarea prevederilor curriculumului scris, cât pe necesitățile
reale ale copilului și dezvoltarea propriilor abilități și competențe. În cadrul acestei modalități, învață atât
elevul, cât și profesorul. Elevul ar trebui să fie învățat să învețe, să fie familiarizat cu metodele și tehnicile
de predare-învățare, în special cu cele ce țin de autoînvățare și învățare reciprocă, autoorganizare și
autoevaluare. Pentru elev va crea un mediu de învățare independent, iar cadrele didactice vor deveni
îndrumători autentici, mediatori și ghizi de învățare și vor acorda suport în situațiile solicitate de copil sau
familie.
1177
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. INV. PREȘC. ENACHE GEORGETA

GPP STEP BY STEP, NR. 12 ALBA IULIA
Educatia reprezintă o prioritate în viața fiecărui individ și începe încă din copilărie, prin învățăturile
date de părinți sau cu alte cuvinte ,,cei șapte ani de acasă’’, iar cu această educație elementară putem porni
pe drumul vieții. Pe lângă educația informală, avem și educația formală din școli. Școala ajută tinerii să
stabilească o rutină zilnică, care este extrem de importantă. În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre
învățarea. Toți mai mulți profesori abordează cursurile online/digitale. Platformele online vin să sprijine
procesul de învăţare individuală școlară şi permit copiilor să acceseze o serie de surse de exerciții, curiozități
sau chiar jocuri interactive. Consider că această metodă aduce mari beneficii copiilor, fiindcă vine în
sprijinul educației clasice, oferă copiilor o vedere realistă asupra materiei repetate sau a ctivităților
intreprinse, iar feedbackul este unul imediat. Pe lângă beneficii, avem deasemenea și câteva limite: lipsa
instrumentelor pentru gestionarea clasei, dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care
nu funcționează, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei și lipsa timpului
necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale. În continuare,
propun un model de planificare săptămânală folosit cu succes la grupă
Tema anuală de studiu: Cum este, a fost și va fi pe acest pământ?
Proiect tematic: CĂLĂTOR ÎN UNIVERS
Tema săptămânii: MIJLOACE DE TRANSPORT
Grupa: mijlocie
Denumirea Activitatea de Activitatea metodică Semnătura
activităţii învățare educatoarei
Sarcini de lucru
Data
VESELI -să manifeste interes VIZIONARE FILMULEȚ PE YOU

CĂLĂTORIM, pentru identificarea TUBE:
LUNI 04.05.2020
LUMEA O mijloacelor de DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

DESCOPERIM transport (pe uscat, https://youtu.be/1WWcMEEf4Wk
aer, apă; Bună dimineața, ursuleții s-au trezit!
https://youtu.be/1vSmVEmaDh4
DANS ȘI
MIȘCARE
CU CE -să cunoască YOU TUBE: Mijloace de transport
MARȚI 05.05.2020
CĂLĂTORIM? mijloacele de https://youtu.be/juVvmxwC4vk

transport cu care Gimnastica de dimineață
putem călători pe https://youtu.be/jUNBugrF1iU
uscat, aer, apă;
FACEM
GIMNASTICĂ
CU PRIETENII -să manifeste interes YOU TUBE: NE PLIMBĂM ȘI

LA PLIMBARE și creativitate în NUMĂRĂM
MIERCURI 06.05.2020
activități diverse ; https://youtu.be/f5q4jaON__M

-să își exprime YOU TUBE: SPORT DE ACASĂ
propriile trăiri și https://www.youtube.com/watch?v=6
HAI SĂ FACEM sentimente atunci Whn06B33hY&t=75s
SPORT când sunt cu prietenii
la plimbare.
1178
MIJLOCUL DE -să denumească VIZIONARE PE YOUTUBE:
TRANSPORT mijloacele de ROȚILE AUTOBUZULUI
PREFERAT transport și să https://youtu.be/_ghS2180EBY
asocieze cu
imaginea; JOC: ,,Roți mari, roți mici!’’
-să alcătuiască un www.pinterest.com
puzzle descoperind
DANS ȘI mijlocul de transport; Bughi-bughi- cântec cu dans și mișcare
MIȘCARE pentru copii
https://youtu.be/OS7IUOBdwRY
JOI 07.05.2020
NE PREGĂTIM DESEN LIBER VIZIONARE CÂNTECE PE

PENTRU YOUTUBE: ÎN EXCURSIE
EXCURSIE https://youtu.be/FpqNBfqNLqI
Mișcare:
VINERI 08.05.2020
https://youtu.be/1vSmVEmaDh4
Bibliografie:
1.Călin, M. (1996). Teoria educaţiei, EDP, Bucureşti;
2. Cristea, S.. (1996). Pedagogie generală. Managementul educaţiei, EDP; Bucureşti;
3. Preda, V., (coord.). (2003). Grădiniţa altfel, Editura V şi I Integral, Bucureşti.
1179
ȘCOALA ALTFEL, ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR ENACHE MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALA FILIAȘI
Moto : În familie ne dezvoltăm, stăm acasă și ne protejăm !
Trăim momente dificile, cu multe încercări, în contextul pandemiei actuale. Acum, mai mult ca
oricând, trebuie să fim solidari, să manifestăm un comportament responsabil, să comunicăm cu copiii noștri.
Să încercăm să-i încurajăm, să-i susținem moral. Ei nu trebuie să se simtă abandonați. Educația înseamnă
adaptabilitate !
În acest nou context, trebuie să oferim copiilor oportunități de dezvoltare de competențe și abilități,
să cultivăm emoții pozitive, să înserăm și momente de relaxare utile și instructive.
În perioada 30 martie- 3 aprilie 2020, în condiții de normalitate, majoritatea unităților de învățământ
din țară s-a desfășurat Săptămâna Școala Altfel.
Pentru a compensa imposibilitatea de a derula activitățile din Școala Altfel propuse inițial, am realizat
și oferit alternative de petrecere a timpului liber și relaționare în familie.
Astfel, venim și noi în sprijinul copiilor, părinților, cu sugestii de activități educative interdisciplinare
pentru Școala Altfel de acasă, care promovează petrecerea timpului liber într-un mod creativ.
Avem certitudinea că fiecare veți reuși să desfășurați activități pe placul și dorințele copiilor
dumneavoastră în această cu adevărat Școală Altfel…
În această perioadă care impune măsuri cu caracter excepțional pentru limitarea răspândirii infecției
cu noul coronavirus, prin suspendarea cursurilor și a tuturor activităților extrașcolare în toate unitățile de
învățământ, până când nu va mai fi pusă în pericol sănătatea elevilor, avem convingerea că timpul petrecut
în familie poate fi folosit în mod eficient pentru ca părinții să-și cunoască mai bine copiii, să petreacă timp
de calitate cu ei, să îi ajute să-și formeze sau să-și perfecționeze abilități de viață, să-i implice și să îi
responsabilizeze în activitățile de zi cu zi.
Astfel, mai ales părinții care în această perioadă lucrează de acasă au oportunitatea de a interacționa
mai mult cu copiii, de a le pune în valoare pasiunile și capacitățile în diferite domenii, de a le dezvolta
competențe și abilități, cultivându-le interesul pentru activitățile casnice și oferindu-le experiențe utile și
instructive diverse, practice, și în contextul învățării inter-generaționale, chiar dacă deplasările sunt limitate.
Rolul părinților și al familiei în viața și educația copiilor este acum mai important decât oricând, în
condițiile în care școala și activitățile sale s-au mutat exclusiv în spațiul online.
Intervalul 30 martie – 3 aprilie 2020 ar fi fost dedicat, în condiții normale - în 80% dintre unitățile de
învățământ din țară - programului național de activități extrașcolare ,,Școala altfel”.
Am propus elevilor și părinților multiple activități, grupate în capitole: modalități de organizare a
programului în familie, activități de grădinărit, activități în bucătărie, activități casnice de organizare și
amenajare a spațiului, activități de petrecere a timpului liber în familie sau jocuri de societate în familie cu
adresabilitate către copiii de vârstă mică, dar și pentru elevii de gimnaziu sau liceu.
Venind în sprijinul părinților, sugestiile de activități oferă alternative creative, pe cât de simple, pe
atât de utile și relaxante de petrecere a timpului liber și de conectare intrafamilială, activități cu efecte
cultivării emoțiilor pozitive, toleranței, solidarității, perseverenței în proiecte personale, păstrării rutinelor
zilnice, valorificării timpului petrecut împreună în armonie.
pentru a-i dezvolta armonios pe copiii noștri, acasă !
1180
Așadar, sfatul meu este de a petrece mai mult timp împreună cu copiii, în familie, în măsura
posibilităților, utilizând inclusiv sugestiile oferite, precum și alte resurse avizate, realizând activități utile și
plăcute de învățare experiențială.
Elaborarea unui program săptămânal al activităților în familie

Se face la sfârșitul fiecărei săptămâni pentru săptămâna care urmează, fiind ascultate propunerile
copiilor și ale adulților din familie, fiind simultan inventariate resursele din gospodărie. Pentru realizarea
acestui grafic, propunerile de activități nu ar trebui să fie numeroase, însă este important să le prioritizăm
în funcție de criteriile importanței, ale valorilor educative, a utilității, eficienței, a nevoilor de învățare, a
timpului de calitate petrecut împreună cu familia și a resurselor existente.
Activități potrivite pentru fiecare zi a săptămânii:
- activități de curățenie, organizare, amenajare și reamenajare a spațiilor interioare și exterioare ale
locuinței: organizarea cărților în bibliotecă, igienizarea și curățarea spațiilor din casă, aranjarea hainelor în
dulap, curățare a încălțămintei etc;
- activități de grădinărit: plantare flori/iarbă, curățare spațiu grădină/curte;
- activități de timp liber recreativ: confecționare produse - hand-made, lecturi, povești de familie -
povestirea întâmplărilor din istoria familiei, arborele genealogic al familiei, jocuri (re)creative;
- activități în bucătărie: ajutor în pregătirea meselor zilnice, preparare produse culinare, dulciuri, etc.
- activități de educație economică: realizarea bugetului comun al familiei pentru o săptămână, cu
resurse și cheltuieli, crearea produselor ecologice recreative etc.
Toate activitățile planificate au rolul de a transmite experiența adulților către copii, încurajând
abordări inedite. Este important să avem răbdare și deschidere pentru învățarea împreună.
1. Cutia cu sarcini zilnice pentru membrii familiei

Vom folosi o cutie de dimensiune mare, în care să încapă sarcinile casnice ale tuturor membrilor
familiei pentru următoarea zi.
Pasul 1: Vom alege împreună cu ceilalți membri ai familiei un motto care să ne reprezinte.
De exemplu ,,, Împreună, acasă, suntem mai protejați!”
Pasul 2: Îl vom scrie pe o etichetă pe care o vom lipi pe cutiuță.
Pasul 3: Pe dreptunghiuri de hârtie, vom scrie sarcinile care trebuie îndeplinite în ziua
următoare de către toți membrii familiei (spălat vase, șters praful, pregătirea mesei etc.).
Pasul 4: Vom împături dreptunghiurile sau le vom rula şi le vom prinde cu scotch sau bandă
adezivă.
Pasul 5: Le vom introduce în cutie şi fiecare membru va primi, prin tragere la sorţi, sarcina pe
care trebuie să o îndeplinească în ziua respectivă.
Pot fi organizate 2 cutii: una pentru adulţi şi alta pentru copii.
Exemple de sarcini/activități
Copiii, mai ales băieții, pot primi sarcini legate de ajutorul pe care îl pot oferi taților sau bunicilor la
tăierile viței de vie sau a livezilor, la strângerea crengilor, la plantarea semințelor în grădină, sub directa
îndrumare a adulților.
Atât fetele, cât și băieții, pot avea sarcini de igienizare atentă, de dezinfectare a celor mai expuse
obiecte din casă (cum ar fi: mânerele de la uși, balustradele, tastatura calculatorului, telefoanele, corpurile
sanitare, etc.). O altă sarcină ar putea fi aceea de a coase nasturii care lipsesc, învățând lucrul acesta de la
mamele sau bunicile lor, de a călca prosoapele de bucătărie sau hainele, sub supravegherea părinților.
Altă sarcină din cutia ,,Împreună” poate fi legată de selectarea lucrurilor și organizarea lor în
valiză/rucsac pentru călătoriile care vor urma după încheierea perioadei pe care o traversăm acum. Este
cunoscut faptul că toți, adulți și copii, au dificultăți mari în alegerea garderobei potrivite pentru
vacanță/călătorie. Timpul pe care îl avem la dispoziție acum poate fi folosit pentru exersarea acestei
abilități.
Un membru al familiei ar putea avea sarcina de a monitoriza/ verifica utilizarea corectă, în mod
economic, a resurselor precum apa sau curentul electric (stingerea luminii din camere și din exterior pe
1181
timp de zi, scoaterea din priză a încărcătoarelor pentru telefoane, calculatoare și a altor echipamente tehnice
când nu este necesară încărcarea lor), etc.
2. Cum să ne facem singuri răsadul cu flori de primăvară

Grădinăritul este una dintre activitățile care îi aduce în același spațiu pe toți membrii familiei. Copiii
și părinții pot colabora pentru a decide unde și ce flori și legume să planteze. Membrii familiei pot ulterior
să gătească împreună, folosind legumele pe care le-au cultivat. Copiii vor învăța cum trebuie să îngrijească
zilnic răsadurile, pentru ca acestea să devină plante viguroase. Pentru a-i ajuta, părinții pot să facă o listă
pe care copiii o pot utiliza pentru a se asigura că își îngrijesc corect plantele, în fiecare zi.
Prin grădinărit copiii își dezvoltă astfel răbdarea și responsabilitatea. Implicarea copiilor în acest
proces ajută la creșterea abilităților de planificare și rezolvare a problemelor, le îmbunătățește strategiile
organizaționale, care le vor fi cu siguranță utile mai târziu, în fiecare etapă a vieții. Conexiunea cu natura
este foarte importantă când ne gândim la educația celor mici. Fie că ne referim la cultivarea pasiunii pentru
grădinărit, a spiritului ecologic sau a deprinderilor pentru o alimentație sănătoasă, toate acestea dezvoltă
empatia și asigură o mai bună și echilibrată gestionare a emoțiilor.
Grup țintă: copii cu vârsta cuprinsă între 7-18 ani, părinți, bunici La bloc sau la casă, amenajăm în
preajma sărbătorilor pascale grădina sau jardinierele de la balcoane. Pentru o mai bună cunoaștere a
modului în care cresc și se înmulțesc plantele, folosind cunoștințe învățate la lecțiile de biologie, dar și
pentru dezvoltarea spiritului gospodăresc, a abilităților practice și pentru o relaționare armonioasă dintre
părinți, bunici și copii/nepoți, putem să cultivăm propriile răsaduri de plante decorative, pe care să le
plantăm direct în pământ sau în jardiniere, peste o lună. Resursele de care avem nevoie sunt cele pe care le
găsim în casă sau în curtea noastră și pe care cei mai mulți dintre noi le aruncă.
Materiale necesare: cofraje, lădițe/cutii de carton sau din lemn, substrat pentru plante de apartament,
pietricele, nisip, folii de la sacoșe de polietilenă, semințe de plante decorative colectate de la florile din anul
precedent sau achiziționate de la magazinele de specialitate, scobitori, etichete personalizate realizate
manual sau la imprimanta calculatorului personal, bandă dublu adezivă etc.
Etapele de lucru
În lădițe sau cutii din lemn/plastic pe care le identificăm acasă, se așază folii din polietilenă sau din
sac PVC, cu rolul de a reține apa, se așază cofrajele în vederea realizării răsadniței pentru germinarea
semințelor de plante.
Solul adecvat se pregătește din pământ achiziționat de la magazin sau din gradină (acesta din urmă
se va usca în cuptor în prealabil pentru a distruge eventualii dăunători). Pământul se va amesteca cu puțin
nisip și, facultativ, cu pietricele adunate din grădină.
Substratul astfel pregătit se va presăra în spațiile cofrajului până la umplere aproape completă, apoi
se va așeza câte o sămânță de plantă, după preferință, una câte una în fiecare locaș al cofrajului.
Se completează locașurile cofrajului cu un strat foarte subțire de pământ, se stropește cu puțină apă
și se acoperă cu o folie de plastic, transparentă. Se lasă la germinat 2-3 săptămâni. În funcție de temperatura
atmosferică răsadnița se va uda și se va verifica la două sau trei zile, urmărindu-se întregul proces de
transformare și creștere a micuțelor plante.
Din scobitori se fac suporturi pentru etichetele răsadului, cu numele plantelor însămânțate.
Acestea pot fi realizate prin desenarea pe hârtie colorată a florilor plantate și numirea acestora în
limba română, latină, precum și în alte limbi străine. Vom învăța, astfel, cuvinte noi și vom avea o evidență
a plantelor din răsad.
După ce semințele vor sparge crusta de pământ, evoluția plantei poate fi fotografiată periodic, pentru
o observare atentă. Este de menționat faptul că o creștere foarte rapidă într-un loc mai puțin luminos va face
ca micuțele noastre plante să capete un aspect etiolat, nedorit. De aceea răsadnițele vor fi așezate într-un
loc care să asigure condițiile unei sere. Se pot planta semințe de busuioc, condurași, mușcate (geranium),
crăițe, plante aromate etc.
După 3-4 săptămâni, cofrajul se va tăia element cu element, putându-se planta direct în locul dorit (în
florăria casei sau în jardiniera de la balcon), cofrajul fiind biodegradabil.
Suveniruri din hârtie plantabilă
Perioada în care stăm acasă este adecvată trierii caietelor vechi, cărților, revistelor, desenelor, în
vederea decongestionării bibliotecii de maculatură într-un mod cât mai creativ. Prin activitatea în familie,
1182
cultivarea creativității participanților și dezvoltarea abilităților de lucru manual într-un mod plăcut putem
obține suveniruri ce pot fi dăruite cu ocazia zilelor de naștere sau cu oricare alt prilej în care ne vom întâlni
cu persoanele dragi nouă.
Grup țintă: copii cu vârsta cuprinsă între 12 – 18 ani, părinți, bunici

Materiale necesare: un vas de dimensiune mare, cu diametrul de minimum 40 cm; sită sau plasă din
plastic contra insectelor; prosoape de bumbac pentru a absorbi umiditatea; esențe florale, arome; semințe
de flori; foarfece; pânză/iută/sac sau alte materiale naturale; șnur/sfoară; tempera sau vopsele acrilice;
mixer; apă.
Etapele de lucru
1. Maculatura selectată pentru reciclare se mărunțește, se introduce în vasul cu apă, până ce apa o
acoperă în totalitate. Pentru a obține o hârtie plantabilă ecologică, vom utiliza celuloza colectată din hârtia
caietelor, cărților, nu pe cea de la revistele intens colorate, care conțin cerneluri agresive pentru
microorganismele din sol.
2. Cu ajutorul mixerului, bucățile de hârtie, din ce în ce mai mici, se transformă într-o pulpă groasă
de celuloză, fin mixată.
3. Se adaugă, după preferință, în pulpa de celuloză obținută, esențe volatile ale unor plante (busuioc,
mentă, levănțică, etc.).
4. Se sitează celuloza prin sită sau plasă pe care o avem în gospodărie, întinsă în prealabil pe o ramă.
5. În această formă umedă, peste celuloză se presară semințe de flori (florile a căror esență volatilă a
fost picurată în etapa precedentă în mixul celulozic).
6. Se scurg urmele de apă și se absoarbe orice formă a acesteia cu un prosop de bumbac.
7. Se lasă la uscat la soare; se obține o coală de hârtie rugoasă, reciclată din maculatura din gospodărie.
8. Din coala astfel obținută se decupează șabloane în forme diferite (floare sau orice altă formă este
preferată).
9. Se confecționează prin croire, coasere cu motive artistice florale, săculeți decorativi din diferite
materiale avute la dispoziție în casă: organza, pânză, sac, iută, etc.
Dimensiunea acestora variază de la 10/15 cm până la o dimensiune agreată și permisă de materialele
puse la dispoziție de părinți.
10. Săculeții vor fi legați cu șnur de mătase, sfoară, ațe, șireturi, în funcție de corelarea cu materialul
din care este confecționat săculețul.
11. În săculețul astfel confecționat se va așeza forma/floarea decupată din hârtie plantabilă, pregătită
pentru a fi oferită. Aceasta va fi plantată în apartament sau în grădina casei oricând se va dori, de
persoana căruia i-am oferit suvenirul nostru.
3. Activități creative în familie
- Povestăria / Atelier de povești - Realizați împreună cu părinții sau bunicii o scenă pentru o serie de
spectacole de păpuși pline de distracție transformând o cutie de carton obișnuită într-un teatru de păpuși!
Este o modalitate excelentă de a petrece timp de calitate ! Lucrați împreună la crearea unei scene, peisaje,
marionete și poveste inspirată de un personaj, carte sau film preferat. Pentru o poveste reutilizați obiectele
casnice de zi cu zi
- Copiii și teatrul - Teatrul Umbrelor Sau Umbrele Teatrului, Hai să ne imaginăm ! Realizarea un
teatru de păpuși sau un teatru de umbre, prima “repetiție” pe care o vom face presupune crearea propriu-
zisă a marionetelor. Pe o bucată de carton puteți da frâu liber imaginației, lăsând ideile să curgă din vârful
creionului !.
- Din tainele literaturii universale.
- Cultură și civilizație engleză și franceză.
4. Jocurile copilăriei
- Activități distractive pentru cei mari și mici.
5. Activități de grădinărit
- Grădina în miniatură.
- Grădina de pe balcon.
- Terariu ,,Grădina zânelor,, .
1183
6. Caleidoscopul cunoașterii
- Dezvoltarea inteligenței emoționale la copii.
7. Arta în bucătărie
- Mic dejun cu bucurie .
8. Ateliere de creație
- Tehnici inedite în pictură ,,Pietricele cu personalitate,, .
- Modelăm creativ / Ceramica și sculptura mai aproape de noi.
- Primii pași în designul vestimentar( creații de hăinuțe pentru păpuși).
Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan ,,, Metode de învățământ’’, Editura Polirom, Iași, 2006 ;
2. Ciolan, Lucian ,,, Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura
Polirom, Iaşi, 2008 ;
3. Cucoș, Constantin ,,, Pedagogie’’, Editura Polirom, Iași, 2002;
4. D’Hainault, Luis ,,, Programe de învățământ și educație permanentă’’, E.D.P. București, 1981;
5. Ilica, Anton ,,, O pedagogie modernă’’, Editura Universității ,,Aurel Vlaicu’’, Arad, 2008 ;
6. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest’’, Editura Polirom, Iași, 1999;
7. Nicolescu, B ,,, Transdisciplinaritatea - o nouă viziune asupra lumii’’;
8. *** ,,Învățământul primar’’, Editura Discipol, București, 1999;
9. www.saecum.ro ;
10. www.materialemontessori.ro ;
11. https://www.cavit.ro/redactiacavit/teatrul-umbrelor/.
1184
„DE MÂNĂ CU TINE SPRE O MESERIE...”
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR ENEA OANA, ŞARGU FELICIA
JUDEȚUL Bacău
LOCALITATEA Oneşti
GRĂDINIȚA Grădiniţa cu Program Prelungit nr.12, Liceul cu Program Sportiv Nadia Comăneci
GRUPA Mică „Buburuzelor”
TEMA SĂPTĂMÂNII Meserii îndrăgite de copii
TEMA ZILEI De mână cu tine/ În drum spre o meserie
COMPORTAMENTE URMĂRITE
• Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte
familiar;
• Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat;
• Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;
• Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente şi
metode specific;
• Demonstrează cunoașterea poziției omului în univers, ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială
DOMENIUL EXPERIENȚIAL
• Domeniul Ştiinţă
• Domeniul Limbă şi Comunicare
CATEGORIA DE ACTIVITATE
• Discuţii libere despre meseria parintelui
• Activitate practică
SARCINA DE LUCRU
Dragi părinţi,
Buburuzele vor porni într-o călătorie pe tărâmul meseriilor în căutarea unei oglinzi miraculoase în
care se oglindesc diferite personaje (brutar, zidar, doctor, pompier etc.) cu care sunt gata să facă
cunoştinţă.
De mână cu ei, oferiţi-le imaginea care se reflectă în oglinda dumneavostră, construiţi-o împreună,
arătaţi-le toate acele lucruri care v-au conturat propriul dumneavoastră destin.
Invitaţi copiii să se joace, confecţionând alături de ei uneltele pe care le folosiţi în meseria
dumneavoastră, găsiţi activităţi pe care le puteţi face împreună, dar care se bazează pe ceea ce vă face
plăcere(meseria dumneavoastră).
Fiţi lumina care se răsfrânge pe suprafaţa oglinzii...
ATERIALE NECESARE
În funcţie de meseria părintelui
REFLECȚII ÎN URMA ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE ACASĂ

- Copiii au fost mai motivaţi să realizeze activităţi pe această temă, dezlegând misterele meseriei
părinţilor, înteţegând ce anume fac părinţii cand nu sunt lângă ei;
- Prin aceste activităţi copiii au fost încântaţi chiar uimiţi de meseriile părinţilor dorind să le
povestescă şi colegilor despre meseriile practicate de aceştia;
- Părinţii au participat cu plăcere povestindu-le copiilor despre cum se desfăşoară o zi la serviciu;
- Deşi le-au lipsit pregătirea pedagogică, încercarea lucrurilor noi au ajutat părinţii cât şi copiii să
descopere interese şi pasiuni comune;
- La provocarea lansată, unii dintre părinţi ne-au acordat ,,reţete” pentru a duce cu succes mai
departe meseria de a fi părinte:
,, Încă învățăm să fim părinți pentru Albert, în fiecare zi... Încercăm să nu il forțăm să intre într-o
forma ideală despre cum ne imaginam noi că va fi copilul nostru, ci mai degrabă să-l îl lăsăm să fie el
însuși, cu pasiunile și personalitatea lui. Pentru noi, familia e cea care dă copilului încrederea de sine și
echilibrul în viață pentru a-și urma drumul... Iubire, empatie și multă veselie.”
1185
,, Părintii sunt modelele de bază pentru copii. Fiecare cuvânt, miscare si actiune au un efect.Un tată
este o sursa de inspiratie si cumpatare, o mama este radacina de bunatate si smerenie!Familie :locul unde
iubirea începe si nu se sfîrșește niciodata!un sfarsit de saptamana binecuvântat!”
“Copilulu va imita comportamentele si atitudinile pe care le vede în jurul sau si va lua cu sine în
viață atmosfera în care a trăit. Ne dorim ca aceasta sa fie impregnata cu bucuria de viata, dragoste,
incredere, respect, creativitate. empatie.”
1186
ȘCOALA ON-LINE, INTRE PROVOCARI ȘI SCHIMBAREA
MENTALITAȚILOR
PROF. FĂINIȘI IULIA-MIHAELA,

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 19,
dintre ele nepregătite să facă față unor situații critice.
Este și cazul educației, pusă în fața unei noi provocări: cea digitală.
De când s-a decis închiderea școlilor, elevii, profesorii, autoritățile și părinții încearcă să se adapteze
la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuie să continue în mediul on-line
până la sfârșitul anului școlar. Dacă facem o scurtă trecere în revistă a meseriilor de bază, vom contata că
nu există domeniu de activitate unde să nu se prelucreze sau să nu se transmită informații, unde să nu existe
nevoia de cunoaștere a modului de utilizare a conținutului informatic. În prezent, avem accesul deschis la
resurse educaționale, facilitate desigur de tehnologiile informației și ale comunicațiilor cu scopul de a
dobândi competențe și cunoștințe care să ne permită să evoluăm, să ne formăm și perfecționăm, să
participăm activ în societatea românească bazată pe cunoaștere. Este unul din avantajele de care ar trebui
să beneficieze atât elevii/studenții, cât și profesorii/adulții în vederea accesului la educație, la schimbul de
resurse on-line, pentru consultare personală sau profesională.
on-line.
Problema este că oficialii din educație au pus în aplicare acest sistem fără o minimă pregătire
prealabilă și fără a asigura tuturor elevilor condiții egale de pregătire.
Potrivit președintei Consiliului Național al Elevilor, Antonia Pup, peste 300.000 de elevi nu au acces
la internet, ceea ce face ca decizia Ministerului Educației privind învățământul on-line să adâncească
diferențele dintre elevii din mediul urban și rural.
Acolo unde se vrea, se poate
Dincolo de sincope, greutăți, lipsa colaborării și decizii impuse peste noapte, există unități de
învățământ care s-au adaptat cu succes noilor metode de învățământ on-line, pentru că se pregăteau deja
pentru școala viitorului.
Cel mai mare câștig a fost că profesorii s-au unit, iar copiii au venit la această întâlnire on-line și au
împărtășit profesorilor cunoștințele din domeniul IT, și astfel s-a creat o apropiere și o empatie între profesor
și elev.
Revoluția schimbării de mentalitate a profesorilor
Școala are nevoie de schimbare și de adaptare la meseriile viitorului, iar schimbarea trebuie să înceapă
acum, cu schimbarea mentalității profesorilor.
Mentalitatea Deschisă în Educație
Conceptul de mentalitate deschisă adus în România de SuperTeach de la Institutului Arbinger din
Statele Unite ale Amercii este deja testat și aduce în prim plan dezvoltarea competențelor copilului aflat în
creștere.
Profesorii sunt invitați să descopere metodele și instrumentele concrete prin care își pot schimba în
mod pozitiv stilul de predare și modul de a relaționa cu copiii.
BIBLIOGRAFIE:
1. Băban, Adriana-coordonator ,,, Consiliere educațională”, Ghid metodologic pentru orele
de consiliere și dirigenție, Cluj-Napoca, 2001;
2. Drăgan, Ion ,,, Educația noastră cea de toate zilele”, Ed. Eurobit
3. Dolean, Ioan ,,, Meseria de părinte”, Ed. Aramis
1187
CALCULATORUL ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR, FANGLI GETA-ORESIA

LICEUL TEHNOLOGIC RUSCOVA, MARAMUREȘ
Apariția calculatorului ca sursă de învățare, diversificarea mijloacelor digitale moderne în România
reprezintă o permanentă provocare pentru educație.
tehnologiilor informației și ale comunicării duce la schimbări importante în procesul de învățământ.
În rândul profesorilor, calculatorul câștigă teren. Deoarece performața în învățare este determinată în
mare parte de strategii de instruire și demersuri didactice bine conturate, cadrele didactice caută să se
adapteaze mediului școlar modern. Din dorința de a evolua, de a transmite elevilor conținut informațional
nou, profesorii aleg să participe la programe de formare profesională, să se documenteze, să se înscrie în
forumuri de discuții pe teme de interes școlar, să acceseze materiale găsite pe diferite site-uri educaționale,
să parcurgă etapele necesare dezvoltării personale, să creeze teste on-line, bareme de corectare, matrici,
planuri remediale, scheme de progres cu diagrame care le vor ușura munca didactică. În activitatea
desfășurată, profesorii folosesc calculatorul ca suport pentru obținerea abilităților de lucru. Sunt deschiși la
tot ce presupune inovație în educație.
În această perioadă grea, ne-am transformat în niște eroi, atât profesorii, cât și copiii și părinții. Cu
toate că a fost un an destul de greu, ne-am descurcat foarte bine, iar anul școlar care va începe ne vom
descurca și mai bine.
FELICITĂRI, TUTUROR PROFESORILOR!
Bibliografie
1.Mihalca D.,, Poiectarea instruirii asistate de calculator’’, ISE, 1993
2.Revista de pedagogie, nr. 1-2/2010 ,,, Informatizarea învățământului”
1188
ȘCOALA DE ACASĂ, O NOUĂ PROVOCARE
PROF. INV. PRIMAR FĂTU GABRIELA MONICA

ȘCOALA GIMNAZIALA "VASILE VOICULESCU"
COMUNA PIRSCOV, JUDEȚUL BUZAU
Anul acesta școlar ne-a rezervat tuturor o mare surpriză, o provocare pentru mine ca și cadru didactic,
dar și ca părinte – școala on-line sau școala de acasă.
Chiar dacă școala s-a închis pe la mijlocul lunii martie, activitatea de învățare a continuat de acasă.
Nimic nu se poate compara cu predarea față în față, când putem interacționa în mod direct cu copiii, când
o simplă privire ne spune totul, un zâmbet transmite energie și recompensă. Am început prin a mă
autoperfecționa ( am participat la diverse cursuri on-line, webinarii și videoconferințe) pentru a putea ține
pasul cu tot ce era nou în jurul nostru, pentru a învăța chiar eu cum să-i învăț pe cei care așteptau acest lucru
de la mine. Am început colaborarea cu părinții, în primul rând ("norocul meu" – copiii mei de la școală
învățaseră până la momentul respectiv 2/3 din alfabet, fiind clasa I), apoi ușor, ușor, cu răbdare și implicare
am reușit să colaborez și direct, cu o parte dintre elevi. Marea dezamăgire vine însă din faptul că au existat
și copii care nu au putut participa, din diverse motive întemeiate, la lecțiile on-line. Am încercat tot timpul
să fiu eu însămi, să fiu prezentă în tot ceea ce am desfășurat cu elevii, indiferent de modul sau locul în care
am desfășurat lecțiile și de aceea atunci când lucrurile păreau că se complică, am găsit resursele necesare
încât am putut să depășesc momentul și să creez o experiență nouă de învățare, să creez un demers educativ
care a funcționat și dincolo de ecrane.
Am gândit provocări pentru elevi, însă cea mai mare provocare a fost pentru mine. Am trăit tot timpul
cu speranța că TOTUL VA FI BINE și că vom depăși împreună, ca o adevărată familie, momentele dificile.
Am încercat să transform această perioadă inedită într-o oportunitate, aceea de a ne dezvolta competențele
digitale și colaborarea permanentă cu familia.
Acum, la final de an școlar pot spune că nu a fost ușor, însă a meritat tot efortul.
Copiii se nasc cu aripi, noi îi învățăm să zboare!
BIBLIOGRAFIE
 Robu, Maria, „Empatia în educaţie”, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008
 Pescaru, Băran, Adina, „Parteneriat în educaţie”, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2004
 Şerbănescu Horaţiu, Mişu Silvia, Seuche Radu, „Manualul 100 de idei de educaţie nonformală”,
Editura Asociaţia Creativ, Bucureşti 2010
1189
LECȚIILE ÎN MEDIUL ONLINE
PROFESOR DANIELA FECHET

COLEGIUL TEHNIC “GHEORGHE ASACHI” ONEȘTI
Lecțiile online sunt un instrument de învățare nou pentru majoritatea elevilor, pofesorilor părinților.
Deocamdată nu se pot trage concluzii privind aplicarea acestui model de învățare pe termen lung. Cu toate
acestea educația în mediul online va fi, cu siguranță, o componentă nelipsită a școlii viitorului. Pentru
dezvoltarea armonioasă a copiilor, este însă foarte importantă dozarea corectă a proporțiilor dintre școala
tradițională și educația online. Nevoia umană, elementară a dialogului față în față, a interacțiunii directe, în
persoană, este de neînlocuit.
În contextul pandemiei generate de Covid-19, lecțiile online au început în luna martie a anului școlar
2019-2020 destul de nesigur, cu o mulțime de întrebări și probleme de rezolvat. Ne-am întrebat ce platformă
educațională să alegem, cum să creăm o clasă virtuală, ce program de lucru să alegem, cum vom transmite
elevilor cunoștințele, cum își vor crea toți elevii cont pe acea platformă, dacă au toți elevii noștri conexiune
la internet și computer, tableta sau smartphone pentru a participa la lecțiile online. Am găsit soluții pentru
toate problemele, de multe ori prin efort individual, fiindcă în foarte scurt timp a trebuit să ne adaptăm cu
toții noii situații. Chiar dacă am postat lecții, teme, teste pe diferite platforme educaționle, am dialogat pe
Zoom sau Google Meet, zâmbetul larg de pe chipul elevilor când ne-am revăzut, la școală sau pe stradă, a
arătat cât ne-am lipsit unii latora.
Am avut astfel prilejul să experimentăm, pe parcursul unui an școlar, pe lângă învățământul
tradițional și varianta e-learning. Deși ambele stiluri educaționale prezintă limitări, dar și avantaje, sunt
totuși situații în care e-learning poate fi alegerea optimă pentru o instruire eficientă și de succes.
Printre avantajele susținerii lecțiilor online s-ar putea enumera:
- elevul poate învăța în ritmul lui, fără a fi presat de timp sau perturbat de colegi;
- cursurile și resursele atașate acestora pot fi accesate oricând;
- monitorizarea și evaluarea (manuală sau automată) a rezultatelor obținute de elevi și progresul
acestora pe perioada cursurilor se poate realiza relativ rapid
- învățarea digitală este mult mai interactivă, mai ușor de reținut și asimilat decât manualele
voluminoase și putem spune că, din acest punct de vedere, digitalizarea reprezintă un context mai bun, care
oferă o perspectivă mai largă și activități mult mai atractive decât metodele tradiționale de învățământ iar
acest lucru îi ajută pe elevi să se conecteze mai bine cu materialele de studiu.
- instrumentele și tehnologiile digitale educaționale, cum ar fi platformele sociale, îi ajută pe profesori
să creeze și să administreze grupuri de lucru / comunicare. Astfel, câștigă foarte mult timp și reușesc să
raspundă nevoilor fiecărui elev în parte, făcând educația mai productivă prin comunicare continuă și
dinamică, ceea ce nu se poate realiza în totalitate folosind numai metodele tradiționale.
- învățarea digitală nu numai că permite elevilor să acceseze tot mai multe informații, dar pot și să se
asigure că informațiile sunt adaptate nevoilor lor specifice. Posibilitatea de a ajuta fiecare elev să învețe în
cea mai eficientă manieră, este cel mai important beneficiu al învățării digitale.
- instrumentele și tehnologia digitală oferă profesorilor șansa de a împărtăși rapid informații și resurse
educaționale cu alți profesori, în timp real.
În contextul dinamicii locurilor de muncă, a meseriilor care dispar fiind înlocuite de altele noi, este
necesar ca elevii să fie familiarizați cu metode noi de învățare și educație, începând chiar de la școala
primară.
De la impactul pe care il are asupra mediului nevoia de a folosi mai puțină hârtie pentru manuale și
cărți, până la economisirea timpului prin acces rapid la informații, învățarea digitală oferă o modalitate
eficientă de reducere a costurilor, de maximizare a resurselor și de sporire a impactului asupra elevilor și
profesorilor deopotrivă.
Se pare că ideea îmbinării învățământului tradițional cu instruirea online este soluția optimă.
Interacțiunea dintre elevi și profesori în sala de clasă, în timpul orei de curs, este de neînlocuit. Nu toți
copiii sunt dispuși să participe la lecții online chiar dacă au posibilitatea să o facă. Le lipsește motivația, le
e greu să progreseze fără să comunice direct cu profesorii, cu colegii.
1190
Nu renunțarea la educația tradițională ci învățarea digitală privită ca o completare a educației
tradiționale, în sensul eficientizării acesteia din urmă, este viitorul.
1191
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN
,,ȘCOALA ALTFEL” PENTRU ELEVI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ TOMNATIC

PROF. ÎNV. PREȘC. FEIER MARIANA
„Şcoala altfel” reprezintă calea spre întărirea relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei
ce durează strict 50 de minute. Atmosfera din „săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită atât de elevi,
cât şi de profesori cu sentimentul câştigării unor experienţe noi.
Copii sunt veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesorii sunt
dispuşi să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar
inovator, destins, prielnic pentru cunoaştere şi fixarea unor relaţii „poate mai umane” decât se pot stabili în
cadrul unei ore de curs. Cu această experienţa a celor cinci zile în care şcoala şi-a schimbat mersul, ne-am
obişnuit de-a lungul anilor.
Din perspectiva profesorului, iniţial am simţit apăsarea unei săptămâni pierdute, dar după această
săptămână am constatat că elevii mei erau foarte încântați de activitățile desfășurate și așteptau cu nerăbdare
săptămâna din anul următor.
Ulterior, am fost surprinsă de un sentiment pe care nu am mai avut niciodată ocazia să îl traiesc.
Acela al lipsei presiunii unui clopoţel, a tablei, a testului care urma.
„Şcoala Altfel” este o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi
stresați de prezența catalogului. Ultimele cinci zile au fost pentru profesori o ocazie de a-i cunoaşte mai
bine pe elevi, de a întări relaţia cu aceştia. Se poate spune că toată perioada este de fapt o abordare
transdisciplinară. Astfel, noi, cadrele didactice vom putea să le cunoaștem trăirile lor, motivele pentru care
se implică în activitatea școlară și vom putea să corectăm acolo unde este nevoie.
Aceasta este cea mai recentă orientare privind reforma conţinuturilor, prin care se încearcă o
modalitate de organizare a acestora, care aduce o schimbare de optică în ceea ce priveşte raportul dintre
conţinutul învăţării şi elev. Transdisciplinaritatea presupune abordarea integrată a curriculum-ului prin
centrarea pe probleme ale vieţii reale, pe problemele importante, aşa cum apar ele în contextual cotidian.
Astfel stabileşte punţi între diferite cunoştinţe, între acestea şi semnificaţia lor pentru viaţa noastră, între
acestea şi posibilităţile interioare ale copilului. Ca urmare, disciplinele nu mai constituie punctul de
focalizare al formării, ci furnizează situaţii de învăţare. Astfel, învăţarea devine un proiect personal al
elevului fără a neglija însă îndrumarea şi orientarea învăţătorului care rămâne totuşi managerul situaţiilor
de învăţare. Putem face învăţarea mai interesantă, reflectând lumea reală, creând un mediu cu o varietate
mai largă de stimuli şi condiţii, determinând elevii să participe activ pe tot parcursul activităţilor şi făcând
ca activitatea să devină o acţiune practică, cu o finalitate măsurabilă.
Activitatea transdisciplinară ne face să renunţăm la instruirea informal-frontală şi elevul sau grupul
de elevi să devină centrul în jurul căruia să graviteze întreaga desfăşurare a activităţii didactice. Putem
grupa într-un singur generic obiective ale mai multor discipline planificate în cursul săptămânii în cadrul
unor scenarii de activităţi zilnice, astfel ca unităţile de învăţare ale disciplinelor să se contopească în teme
de activităţi transdisciplinare.
În acest fel, elevul nu mai trece prin secvenţe de învăţare separate în discipline diferite ci, aceiaşi
noţiune o poate aborda în mai multe moduri, conducând la o mai bună formare în modul şi în ritmul propriu
al fiecărui elev. El devine actorul activ în rolul principal al acţiunii:imaginează, construieşte, cercetează,
creează şi transpune în practică, găsindu-şi singur mijloacele din ceea ce i se oferă, originalitatea constând
în aceea că nu preia modelul învăţătorului. Competiţia trece pe un plan secundar, prioritară devenind
colaborarea, munca în echipă, bazată pe sprijin reciproc pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor,
1192
îndreptat către acelaşi scop. Atenţia este îndreptată asupra procesului de elaborare împreună, prin
colaborare, a demersurilor de realizare a sarcinilor.
În săptămâna aceasta, elevii mei de la clasă erau extrem de curioși să participe la noile activități. Am
constat că au fost extrem de preocupați pentru atingerea obiectivelor propuse. Am îmbinat utilul cu plăcutul,
și astfel totul s-a desfășurat cât mai frumos. Activitățile despre circulație, ppt-ul despre Iisus, încondeierea
ouălor s-au împletit cu momentele de relaxare în aer liber. Plini de entuziasm și bucuroși că au participat la
toate activitățile propuse, elevii mei și-au prezentat părinților, în cea de-a cincea zi, produsele finale.
Bibliografie:
1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană;
1193
PROVOCĂRILE PREDĂRII ONLINE
PROF. FELICIA DIMA

COLEGIUL NAȚIONAL ”IOSIF VULCAN”, ORADEA
Cursurile online au creat multe discuții și preocupări în vremurile actuale, poate mai multe ca
oricând. Preluarea și adaptarea tehnologiei la clasa de elevi este o dezvoltare a învățării ce nu poate fi oprită.
Cei ce nu acceptă această schimbare riscă să ramână în urmă. Cu siguranță în predarea online există atât
beneficii cât și dezavantaje. Printre beneficii ar fi posibilitatea de a adopta propriul program, șansa de a
petrece mai mult timp în familie, oferă profesorului mai multă liberatate. Un alt avantaj ar fi posibilitatea
de a lucra la distanță, fără a fi nevoit să pierzi minute sau ore prin deplasarea spre locul de muncă. Poate un
mare beneficiu pentru predarea online ar fi: profesorii au un rol decisiv în experiența de învățare.
Tehnologia nu poate înlocui vocația profesorului, dar poate fi un bun instrument de îmbunătățire a
experienței atât pentru elevi cât și pentru profesor.
Dar tehnologia și utilizarea ei are cu siguranță și dezavantaje. Dispozitivele, conexiunea se întrerup
uneori în momente cruciale ale predării. Se alocă mult timp pregătirii lecțiilor și temelor ce urmează a fi
transmise. Este mult mai dificil să motivezi elevii pentru a se concentra la sarcinile de lucru. În propriile
case, elevii pot fi distrași foarte ușor de alți stimuli. Evaluarea online pune de asemenea multe semne de
întrebare în activitatea didactică. Elevii nu sunt la fel de implicați în experiențele de învățare, feed-back-ul
este deficitar. Copiilor le lipsește comunicarea și interacțiunea atât cu propriii colegi cât și cu profesorii.
Utilizarea tehnologiei cu siguranță va crește în mediul educațional, în concluzie nu putem evita
munca online.
Abilitățile IT prin expunerea copiilor la o gamă largă de tehnologii în sala de clasă, consider că vor
face parte din CV-ul profesorului modern.
Atât mediul online cât și cel offline oferă multiple provocări, deci ca profesor ar fi de preferat să fii
într-o continuă formare și perfecționare.
1194
ACTIVITAȚILE ON-LINE = MAI APROAPE DE ELEVII NOȘTRI!
PALATUL COPIILOR ORADEA

PROF. GABRIELA FERENC
Activităţile extracurriculare desfăşurate de către elevi în cadrul Palatului Copiilor se încadrează cu

uşurinţă în categoria noilor educaţii - în speţă – educaţia pentru timpul liber. Acest tip de activitate este un
mod util şi plăcut de a-şi petrece timpul liber de după orele de şcoală, le stimulează şi motivează
creativitatea şi dorinţa de cunoaştere.
În timpul acestor activităţi se pot forma şi dezvolta deprinderi de muncă intelectuală, se cultivă
înclinaţii şi talente, se dezvoltă creativitatea şi spiritul de competenţă al elevilor, în funcţie de interesul şi
motivaţia personală precum şi de cerinţele comunităţii.
La cercul de Operare și Programare pe calculator pe care-l coordonez, elevii reuşesc să-şi completeze
şi să aprofundeze cunoştinţele acumulate în şcoală, să înveţe lucruri noi, pe care le pot pune în practică şi
experimenta în orele petrecute aici.
În cadrul orelor de cerc, pe care copiii le frecventează în timpul liber, aceştia au posibilitatea de a-şi
materializa munca; astfel, ei realizează desene, afişe, diplome, invitaţii, felicitări, proiecte, referate, pe
diverse teme sau prilejuite de anumite evenimente. O mare parte din lucrările copiilor participă la concursuri
la nivel local, județean, interjudețean, național și internațional, fiind premiate. Totodată, pe plan local,
organizăm expoziţii cu diferite ocazii, cum ar fi: Halloween, Sărbătorile de Crăciun, Sfântul Valentin, 1-8
Martie, Sfintele Paşti, 1 Iunie, şi altele.
În contextual actual, datorită închiderii instituțiilor de învățământ, am fost nevoiți să transferăm toate
activitățile în mediul on-line, ceea ce a fost în același timp o provocare, recunosc, dar și un lucru benefic
deoarece am putut să ne continuăm munca, iar copiii să demonstreze ceea ce au învățat de la începutul
anului școlar.
Astfel, am creat pentru fiecare grupă, câte un curs în aplicația Google Classroom, unde postez
săptămânal teme, le corectez și notez, trimit feedback, răspund la întrebări. Copiii au la dispoziție o
săptămână să le rezolve și să-și încarce temele. Am rămas uimită de reacția pozitivă și implicarea atât a
copiilor cât și a părinților de a participa la cursuri.
Deoarece copiii sunt din clase diferite, între clasa 0 și clasa a VIII-a, temele propuse sunt adaptate
nivelului de vârstă și cunoștințelor pe care le-au dobândit până în prezent.
Propun aici o temă pe care am realizat-o pentru copiii din clasele 0 și I, folosind aplicația Prezentări
Google (Google Slide):
1195
Titlul temei: Sortarea mingilor
Enunț: În prezentarea de mai jos aveti 3 feluri de
mingi împrăștiate sub umbreluță. Sarcina voastră este să
adunați mingile în coșuri dar nu oricum ci, mingile de
baschet în coșul cu eticheta mingi de baschet, cele de
fotbal în coșul pentru mingi de fotbal și cele de plajă în
coșul pentru mingi de plajă.
În diapozitivul (Slide) următor notați în chenar
numele și prenumele vostru și câte mingi ați numărat.
După ce ați terminat, salvați prezentarea cu numele
vostru și o atașați ca temă. Spor la muncă!
Indicații:
 Cum se face mutarea unui obiect? Click stânga pe obiect și ținând apăsat butonul mouse-ului se
trage obiectul în poziția dorită.
 Cum salvați prezentarea? Din colțul stânga sus, de pe Butonul Office, alegeți opțiunea Save As...
(Salvare ca...), alegeți un loc pe calculatorul vostru unde vreti să salvați și dați fișierului numele: mingi-
numele vostru, apoi Save.
 Atașați apoi fișierul cu prezentarea voastră în Classroom după indicațiile pe care le-am dat pe flux
(+creare temă, atașare, trimitere temă).
Iată și câteva lucrări ale copiilor (clasele 0 și I) realizate acasă:
1196
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE
PROF. FANU IOANA-VALENTINA

LICEUL TEORETIC BUZIAȘ
Învățământul online deschide posibilitatea unei pregătiri structurate, coordonate și corect etapizate.
Reprezintă o formă de învățare la distanță, facilă, destinată celor care nu au posibilitatea de a accesa sistemul
de învățământ clasic, traditional, ”față în față” sau adecvată unor contexte speciale, așa cum se întâmplă în
perioada actuală de pandemie, când întregul sistem de învățământ este închis. Acest mod de învӑțare este
impus acum de perioada dramaticӑ pe care o traversӑm. Această modalitate alternativă este studiată de zeci
de ani deopotrivă de pedagogi, experți în design curricular și experți în noi tehnologii comunicaționale.
Numeroase studii, teorii, modele, standarde și criterii de evaluare se axează pe cel puțin trei zone
pedagogice: învățarea online de calitate, predarea online și proiectarea instruirii online. Ceea ce știm din
aceste studii este că învățarea online eficientă rezultă dintr-o proiectare și planificare atentă a instruirii.
Autorii volumului ”Învățarea online” identifică nouă dimensiuni atribuite învățării de tip online:
modalitatea, ritmul, raportul elev-profesor, strategii didactice, rolul online al profesorului, rolul online al
elevului, tipul de sincronizare, rolul evaluărilor online, sursa de feed-back. La acestea se mai poate adăuga
tipul de interacțiune.
Date fiind aceste variabile multiple, precum și diversitatea contextelor în care poate fi utilizată
învățarea online, pentru a fi de calitate, trebuie să se respecte, ca și în cazul învățării față în față, o serie de
cerințe psihopedagogice importante.
trebuie să se regăsească sub forma învăţării mixte (blended learning – online şi faţă-în-faţă). Prezența
În al doilea rând învățarea online de calitate înseamnă timp de planificare, pregătire și dezvoltare
parcurs, ci și proiectarea atentă a tipurilor de interacţiune, cu scopul de a susţine procesul de învăţare.
Apoi, trebuie adaptată particularităților de vârstă și chiar individuale ale elevilor, pretându-se mai bine
vârstelor mari, ciclului liceal, studenților și adulților în contexte de formare.
1197
Așadar, în vremuri excepționale, educația la distanță devine o soluție viabilă. Și cred cӑ funcționează
pentru că e pusă în slujba celor care își doresc să învețe. Ea rămâne, din perspectiva pedagogică, o formă
alternativă la învățarea tradițională, implementată în situații de urgență, forma care cuprinde în nucleul său
învățarea on-line, alături de alte forme complementare de instruire.
Într-adevăr, implicarea resurselor digitale în procesul educațional, care să corespundă nevoilor și
particularităților grupului de elevi, este o adevărată provocare.
BIBLIOGRAFIE:
• Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI, Ed. Polirom, 2018
• https://gemreportunesco.wordpress.com/2020/03/24/how-are-countries-addressing-the-covid-19-
challenges-in-education-a-snapshot-of-policy-measures
•https://gemreportunesco.wordpress.com/2020/03/25/three-ways-to-plan-for-equity-during-the-
coronavirus-school-closures/
•https://er.educause.edu/articles/2020/3/the-difference-between-emergency-remote-teaching-and-
online-learning
1198
PROF. FARC NELI-ROMANA

ȘCOALA GIMNAZIALǍ NR. 1 BUNTEȘTI
Reprezentanții elevilor, al părinților, precum și mulți profesori susțin că învățământul online este o proiecție
pentru viitor, invocând motive cum ar fi faptul că predarea online va produce discriminare, existând elevi care nu au
dispozitive sau/și acces la internet, orele remediale se fac doar pe hârtie nu și în practică, predarea online nu poate
înlocui interacțiunea reală, nu toți profesorii știu să predea online, programul prin care părinții ar putea cumpăra un
calculator este inaccesibil, o parte din părinți ar fi în situația în care trebuie să aleagă cărui copil din familie îi
facilitează accesul la educație și lista poate continua.
Avantajele de a învăța de acasă:
• Plasează copiii într-un mediu sigur, ferindu-i de violența din școli și de tentația drogurilor, a fumatului și
alcoolului;
• Întărește legătură afectivă dintre părinte și copil, acesta din urmă simțindu-se respectat, apreciat, ascultat și
iubit;
• Permite părinților să aibă un control mai mare asupra noțiunilor și cunoștințelor care îi sunt transmise
copilului;
• Dă ocazia familiilor care pun preț pe spiritualiltate să-și crească copiii după principii morale și religioase
autentice;
• Ajuta copiii să-și dezvolte capacitatea de a relaționa cu alți adulți și copii de vârste diferite, cu care intră în
contact în cadrul întâlnirilor organizate cu alte familii din sistemul homeschooling;
• Permite conservarea imaginii familiei tradiţionale și perpetuarea valorilor ei.
• Lucrați la propriul dvs. ritm: Cu cursuri de liceu online, puteți lucra în propriul ritm. Puteți lua mai mult timp
atunci când aveți nevoie de ele pentru a înțelege materialul sau pentru a accelera cursurile care sunt ușor.
• Program flexibil : Aveți o mai mare flexibilitate în programul dvs. și vă puteți aranja cursurile în legătură cu
munca și alte responsabilități. Dacă lucrați cu jumătate de normă sau cu normă întreagă sau aveți responsabilități în
materie de îngrijire a copilului, puteți aranja cursurile în consecință.
• Evitarea distorsiunilor sociale: este mai ușor să evitați distragerile (colegii, partidele, clikurile) de la școala
obișnuită și să vă concentrați asupra muncii. Dacă ați avut probleme în a vă concentra asupra studiilor în loc de viața
socială la școală, acesta este un avantaj de a lua cursuri online.
Dezavantajele de a studia acasă
• Copii anxioși, dependenți de părinți
Un părinte care alege să facă homeschooling trebuie să ia această decizie din convingere și nu pentru că
educaţia în masă este un lucru nociv. Altfel spus, părintele nu trebuie să îi transmită copilului său propriile imagini
negative despre lume, societate și şcoala tradiţională.
• Dependența de internet
Psihologii sunt de părere că un copil din ciclul primar sau gimnazial nu trebuie expus unui astfel tip de educaţie,
deoarece poate aluneca în capcana internetului.
• Educația online privează copilul de experiența lumii reale
• Există foarte mult studii de specialitate care arată că educația online și educația la domiciliu privează copilul
de interacțiunea-cheie, specifică doar colectivului școlar, și care îl modelează pentru integrarea în societate într-un
fel în care părinții nu-l pot garanta. Copilul riscă să ajungă un adult lipsit de obiective și incapabil de socializare.
• Lipsa de evenimente sociale : Cele mai multe programe on-line nu au elementele distractive ale liceelor
tradiționale, cum ar fi balul, zi de zi, absolvire, zi de păr ciudat, etc
• Nu există un profesor prezent : unele discipline (cum ar fi scrierea și matematica) pot fi greu de stăpânit fără
un profesor prezent. Un student nu are acces imediat la instructor pentru a obține ajutor suplimentar și clarificare a
principiilor. Este mai ușor să rămâi în urmă.
• Mai puțină motivație pentru studiile complete : Mulți oameni consideră că este dificil să se concentreze
asupra finalizării muncii atunci când nu există un profesor actual care să le încurajeze zilnic. Ei au nevoie de
interacțiunea umană pentru a depăși amânarea.
• Izolarea socială : Unii studenți devin izolați sau antisociale. În timp ce preferați să lucrați solo online, vă
lipsiți de lecțiile importante de a învăța să lucrați cu alții. Într-o școală tradițională, ei ar trebui să iasă din zona lor de
confort și să învețe cum să interacționeze cu ceilalți.
1199
EDUCAŢIE FĂRĂ FRONTIERE
EDUCAŢIE FIZICĂ ON-LINE PRIN ANTRENAMENT TABATA
FAZAKAS ATTILA-LÁSZLÓ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „BENKO JOZSEF”, BRADUT
Educaţia fizică a fost una dintre disciplinele care a întâmpinat greutăţi după intrarea în carantină, la
predarea on-line . S - a restrâns foarte mult spaţiul de mişcare şi timpul disponibil pentru activităţile de
educaţie fizică. Căutând soluţii eficiente pentru a îndemna elevii la mişcare şi de a păstra condiţia fizică am
găsit antrenamentul TABATA.
Ce este Tabata?
Tabata este unul dintre cele mai noi tipuri de antrenament în intervale. Mai exact, trebuie să execuți
un exercițiu la intensitate maximă, timp de 20 sec., după care să iei o pauză de 10 sec., totul de 8 ori (timp
de 4 min.). După ce ai terminat primul exercițiu, poți face o pauză de 1 min., după care poți trece la
următorul exercițiu.
Trucuri
• Modul de execuție trebuie să fie foarte intens. Dacă simți că nu ai nevoie de cele 10 sec. de pauză,
înseamnă că nu execuți exercițiul la intensitate maximă;
• În pauză, nu face altă activitate (mers, etc.). Pur și simplu, odihnește-te;
• Înainte de începerea antrenamentului, încălzește-te foarte bine. Este recomandat să faci 5 min. de
antrenament cardiovascular la intensitate ridicată;
• După terminarea antrenamentului, fă 5 min. de antrenament cardiovascular la intensitate ușoară;
• La primul antrenament, execută 2 exerciții. Dacă simți că poți, la următorul antrenament mai adaugă
un exercițiu și tot așa. Dacă dorești să te ferești de accidentări, crește numărul exercițiilor treptat;
• În antrenamentul Tabata, nu cantitatea contează, ci calitatea. Nu trebuie să faci 10 exerciții /
antrenament pentru a avea rezultate. Mai bine faci 5, dar la intensitate maximă;
• Ca începător, este recomandat să începi cu 4 serii / exercițiu (2 min.), pentru ca, treptat, să ajungi la
8 serii (4 min.);
• Dacă suferi de hipertensiune sau afecțiuni ale inimii, acest antrenament nu îți este recomandat. Poți
încerca antrenamentele clasice cardiovasculare, având grijă să menții pulsul la limitele normale. Totuși,
dacă vrei neapărat să faci antrenamentul Tabata, fă 15 minute de antrenament la intensitate moderată înainte
și după antrenamentul propriu-zis și modifică puțin timpii: execută un exercițiu la intensitate moderată timp
de 20 sec. și fă o pauză activă de 40 sec.
Exerciții potrivite pentru Tabata
• Flotări
• Flotări cu bătaia palmelor la piept
• Bricege
• Mountain Climber
• Russian Twist
• Bicicleta cu palmele la ceafă
• Forfecări orizontale
• Forfecări verticale
• Fandări cu săritură
• Burpee
• Sărit coarda
• Sărituri pe loc
• Sărituri Jacks
• Sărituri – Genuflexiuni
• Sprint pe loc
Cele mai bune exercitii de Tabata pentru incepători
Acum că ştii beneficiile principale ale antrenamentului Tabata, trebuie să inveti si cum să iţi pui la
punct un antrenament solid.
1200
Dacaă eşti complet incepător in ceea ce priveste Tabata, este important să te asiguri că stabileşti clar
tehnica cea mai corectă pentru fiecare exerciţiu in parte. Odată ce ai făcut asta, poti începe să construieşti
un program solid pe care să îl poţi respecta.
Cele mai bune exerciţii de Tabata : mişcarea căţărătorului, sprinturile, flotările, Burpee, sărituri Jacks.
Antrenamente şi videoclipuri utile se pot viziona pe youTube.
1201
GRADINIȚA DE ACASA -INVAȚAMANT ONLINE
PROF.INV. PREȘCOLAR FAZEKAS BEATA ORSOLYA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1 VIIȘOARA, BIHOR
chiar dacă copiii par cu mult mai avansați decât profesorii în cea ce numim noi tehnologii informaționale
părțile, izolarea ne afecteaă resursele pe diferite paliere. Ce se întâmplă cu copi ii, cu grădinițele, școlile,
cu sistemul de predare-învățare-evaluare în general?
care o traversӑm.
Învățământul la distanță desemnează o nouӑ experiențӑ de învățare, pe care copii noștri, o
experimentează cu succes de aproape trei sӑptӑmȃni. În timp ce aceastӑ învӑțare la distanțӑ (Distance
Learning) reproduce învățarea la fața locului, profesorii noștri au început sӑ ofere o instruire adecvatӑ care
să permitӑelevilor să îndeplinească standardele așteptate într-un mediu online.
În absența relaționării față în față cu copii, în contextul fizic al clasei, trecem printr-un proces de
elevi pentru a ne îmbunătăți exact acele laturi pe care le cere viitorul care vine…
Bibliografie:
1. Revista Învățâmântului primar și preșcolar 2019, editura Arleqiun
2. www.predare online, exemple și bune practice în grădiniță
1202
ȘCOALA ALTFEL – TOTUL VA FI BINE!
AVANTAJELE ÎNVĂȚĂRII ONLINE
FEHÉR ERIKA-KATALIN
LICEUL TEORETIC NAGY MÓZES, TG. SECUIESC
”Acum 20 de ani, părinții își doreau de la copiiilor să fie în siguranță și să fie fericiți, când îi înscriau
la grădiniță. Mai nou, generația actuală de părinți dorește de la copiii lor să reușească în viață. Este o
presiune mare pusă pe umerii școlilor, pe umerii profesorilor, dar mai ales pe umerii copiilor. Copii nu se
mai joacă în mediul real, foarte mulți sunt în mediul digital.” Acesta este viitorul, este era tehnologiei.
În timpul pandemiei școala s-a mutat în fața calculatoarelor, pe platformele eLearning, care au o serie
de avantaje, precum:
• accesul la cunoștințe, în orice moment și din orice locație
• centrare pe elev, pot colabora și învăța împreună
• favorizează creativitatea și descoperirea de noi interpretări
• permite accesul la noile competențe cerute de viața modernă
• materialele pot fi personalizate, și pot fi distribuite rapid
• existenta continuturilor multimedia: prin internet pot fi transmise și imagini, videoclipuri, fișiere si
orice fel de materiale virtuale care întotdeauna au eficientizat învatarea
• continuturile pot si sterse, corectate sau actualizate cu usurință
• comfort, flexibilitate
• elevul poate învăța în ritmul lui propriu
• învățământul online este organizat pe subiecte, nu pe grupe de vârstă
• este mai puțin stresant decât cel tradițional
• capacitate mare de stocare, Internetul are o capacitate mult mai mare de stocare a informației
• permite interacțiune sincronă și asincronă între profesor și elevi
• folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului: fiind existente grupurile, membrii pot
face schimb de experiențe, păreri sau informații. Astfel există și interacțiune virtuală și nu numai învațare
individuală.
platformelor online este o oportunitate oferită celor care doresc să obțină o formare continuă. Ea nu exclude
educația clasică, în care sunt utilizate obiecte reale ca sursă de informare ci îi adaugă resursele virtuale.
Este indicată o îmbinare între metodele clasice de învățare și evaluare și a celor eLearning pentru a obține
performanțe în ceea ce privește dezvoltarea competențelor elevilor.
motivație puternică pentru a o utiliza in mod eficient.
1203
FERICEANU CLAUDIA RODICA
care interlocutorii își transmit informații prin mesaje ce pot căpăta diverse forme
Școala online este o metodă bună în ideea de a menține legătura cu elevii și de a încerca o consolidare
a materiei predate în această perioadă în care școala este închisă.
Este o mare diferență între organizarea unor cursuri online față de cele la școală, primele fiind mult
mai solicitante, trebuie să te pregătești mult mai mult acasă: tutoriale, să te inregistrezi, după care să vezi
explicațiile, apoi să vezi ce nevoie are fiecare copil și în funcție de răspunsul lui să îi trimiți lui ceva anume
față de restul clasei”.
În schimb, la clasă profesorul se adaptează „natural din dialog cu copilul, online nu ai acest dialog
continuu și atunci trebuie să anticipezi ce probleme va avea și cum îi dai materialul explicat foarte bine.
Orele online sunt mai grele, necesită mai mult timp până ți le pregătești și trebuie să ai mai multe
soluții de rezervă în cazul în care ceva nu merge
Pe de altă parte, unii copii, mai timorați la clasă și care participau mai puțin la ore, sunt mult mai
spontani și de motivați în mediul online.
Avantajele învățământului online în România:
• nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre școală
• nu se mai face naveta
• se evită bullyingul
• copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile
• copiii sunt mai odihniți,
• pot avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil
• se evită aglomerația din școli, învățarea în schimburi
• părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, pot fi
la curent cu adevărat cu situația școlară a copilului
• copiii nu mai pot lipsi de la ore dacă sunt supravegheați acasă de un adult
• copiii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-au uitat tema acasă”, căci lucrând de acasă au toate
caietele, cărțile și materialele auxiliare alături de ei;
• se pot utiliza simplu variantele de manuale digitale, nu mai este nevoie de manualele în format fizic
(adesea aflate într-o stare avansată de degradare, fiind utilizate de mai multe generații de copii);
Dezavantajele învățământului online în România:
• lipsa accesului la tehnologie
• lipsa posibilității notării adecvate
• lipsa posibilității testării eficiente
• mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online
• lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online
• lipsa concentrării la lecții online
• mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de fapt mai mult efort decât era obișnuit la școală,
unde primea totul pasiv
• la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe dispozitivul pe care îl folosesc;
• copilul este obligat adesea să studieze și să descopere singur, ceea ce pentru mulți elevi este extrem
de dificil;
1204
• acasă există acces la toate resursele, online și offline, pentru copiat
• presiune pe părinți în special în cazul claselor 1-8, care trebuie să-și ajute copiii și la partea de
tehnologie
• se interacționează mai greu între copil și profesor, mai ales dacă elevul are dificultăți în a înțelege
ceva;
• copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și
online, o problemă majoră a vremurilor actual
Bibliografie
Gh. I. Fârte, Comunicarea - o abordare praxiologică, Iași, 2004
Bird Lidia, Internet ghid complet de utilizare, Editura Corint, București, 2005
1205
GRADINITA ONLINE
PROF CIRSTESCU MARIANA / FICIU DANISIA
TEMA: Cand, cum si de ce se intampla?

SUBTEMA: Gaze
GRUPA: Mijlocie
CADRE DIDACTICE: Prof Cirstescu Mariana/Ficiu Danisia
GRADINITA CU P.P. VIS DE COPIL”, TG-JIU
DATA:
ZIUA ACTIVITĂŢI DE INVĂTARE

DATA DOMENII EXPERIENŢIALE( ADE) LA LIBERĂ ALEGERE (ALA)
LUNI
Domeniul Ştiinţă-cunoaşterea mediului Arta:Stup de primavara-colorare
” Popas între gâze”-observare în natură
https://www.youtube.com/watch?v=EHjrqFp9OXY Joc de miscare- Albinuta”
Domeniul Om şi Societate –activitate practică -”
Albinuţa”
https://www.youtube.com/watch?v=bPrV5QR5lG8
MARŢI Domeniul limbă şi comunicare-educarea limbajului Momente de mișcare:

”Soarele şi albinuţa”-poveste https://www.youtube.com/watch?v=SDgFoDKQ_Cs
https://www.youtube.com/watch?v=QlbmCfJrCWo Biblioteca:Ghicitori despre insecte
MIER DS- Sa numaram fluturasi Momente de mișcare:

CURI http://planse.blogspot.com/2014/04/ds-fise-de-lucru- https://www.youtube.com/watch?v=pwBgjJzIVIs
cu-insecte-matematica.html Știință: ”Curiozitati din lumea insectelor
DOS- Buburuze”- confectionare din

tuburi de hartie igienica
JOI
DLC-Ruza-buburuza de Emilia Plugaru –mem Stiinta Puzzle- Insecte”
https://www.youtube.com/watch?v=P2hDM7GbYJY http://jigsawplanet.com/
Arta- Coloram insecte”
VINERI DPM:-Exerciții fizice Momente de mișcare:

https://www.youtube.com/watch?v=cur7LLvL27s https://www.youtube.com/watch?v=mndxc0i6MKs
Joc de rol:De-a gospodinele
1206
ȘCOALA ALTFEL, ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. FILIPOIU MIHAELA-EVELINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SF. ANDREI” SLOBOZIA
Știm cu toții ca internetul este foarte util în învățare, atât celor mici, cât și celor mari. Pentru cei mici
tehnologia este atractivă, iar pentru cei mari trebuie să existe o motivație puternică pentru a o utiliza în mod
eficient. Data de 11 martie 2020 a însemnat pentru acest an școlar un nou început. Cursurile directe erau
suspendate pe termen nelimitat, iar actorii de pe scena educației aveau să interpreteze un cu totul alt rol
decât cel de până acum. La recomandarea M.E.N., învățarea trebuia continuată de acasă. Astfel, nopțile
mele, ca și cadru didactic, au devenit zi și, rând pe rând, tutorialele despre utilizarea platformelor e-learning
în actul didactic, au declansat acel start spre o nouă abordare a învățării.
Platformele electronice pentru e-learning oferă facilități de derulare aunor activități de învățare
utilizând în mod exclusiv Internetul. Platformele electronice cooperative oferă în plus o serie de facilități
referitoare la partajarea informațiilor între cursanți, posibilități de lucru în cooperare, posibilități de a crea
discuții de grup pe diverse teme.
Platformele de tip e-learning reprezintă un stimul excelent pentru învățare și formare, în special
pentru persoanele active, dinamice, care apreciază interactivitatea.
Avantaje:
1. Distribuirea rapidă a materialelor didactice:
Profesorii sau administratorii pot transmite foarte repede, oricând, oriunde și oricui informațiile pe
care le dorește. Astfel nu mai este nevoie de sincronizarea persoanelor pentru a se întâlni fizic și nimeni nu
va pierde nimic pentru că informatiile rămân online.
2. Elevii/ studenții intra în posesia materialelor print-o simplă accesare:
Orice persoană din grupul țintă are acces la toate informațiile, oriunde și oricând.
3. Existența conținuturilor multimedia:
4. Conținuturile pot fi sterse, corectate sau actualizate cu ușurință:
Dacă distribuitorul își dă seama că a transmis o informație greșit sau poate dorește să o actualizeze,
el poate face acest lucru oriunde și oricând. De asemenea, orice document poate fi editat și reedidat, astfel
5. Serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor:
Informațiile pot fi îndreptate spre o persoană sau către mai multe în același timp în mod individual
6. Folosirea continuturilor interactive, existenta feed-back-ului
Fiind existente grupurile, membrii pot face schimb de experiențe, păreri sau informații. De asemenea,
ei pot primi feed-back în timp real, chiar rapid de la administratorul grupului sau de la colegi. Astfel există
și interacțiune virtuală și nu numai învățare individuală.
Limite:
1. Dificultăți în utilizarea tehnologiei:
Dar aceasta problemă poate fi rezolvată prin tutoriale video.
2. Lipsa comunicării reale/ fizice:
Când învățarea și comunicarea rămân axate în mediul virtual, atunci când oamenii se întalnesc nu
robotizează.
3. Situatii limită:
Numesc situații limită cazurile în care o persoana este într-un anumit context în care nu poate avea
acces la internet sau nu își permite acest lucru. Din acest motiv, se poate intampla să piardă o anumita
1207
informație care îi era utila în acel moment dar pe care nu o poate accesa pe loc. Aceste situații de criză chiar
Am derulat o parte din activitățile de învățare pe Zoom, trecând apoi la Google Cassroom. Crearea
unei lecții online este mult mai dificilă decât cea care presupune prezența fizică în clasă. În primul rând,
profesorul trebuie să fie mult mai structurat în explicații și capabil să gestioneze corespunzător orice
inconvenient.
Mă pot considera un cadru didactic norocos. Elevii din formațiunea de studiu coordonată s-au
implicat eficient și conștiincios zi de zi și mi-au zâmbit în fiecare dimineață de dincolo de ecran.
1208
PROVOCARILE INVATARII ONLINE
FILOTE TEODORA
GRADINITA NR. 1 FARTANESTI
Pandemia de Covid 19 de anul acesta a pus învăţământul românesc în faţa unor provocări
nemaiîntâlnite pînă acum. Închiderea şcolilor pe o perioadă de câteva luni a necesitat găsirea unor soluţii
care să permită profesorilor să predea iar elevilor să înveţe.
Chiar dacă la început a fost destul de dificil, încet¸încet am început să predăm online. De un real
folos au fost cursurile online de pe platform CRED, care ne-au familiarizat cu diferite platforme pe care le
puteam folosi în acestă perioadă.
Chiar dacă mulţi profesori la început au fost foarte reticenţi în a folosi tehnologia pentru a preda la
şcoală, în cele din urmă n-au avut ce face şi au trebuit să se pregătească pentru a putea utiliza tehnologia.
Eu personal am folosit la nivel preşcolar platforma Edmodo. Aici am putut posta temele iar părinţii
copiilor pun poze cu temele realizate. La început a fost greu şi pentru mine, deoarece nu aveam exerciţiu,
apoi părinţii au fost foarte reticenţi şi ei, am avut noroc cu fraţii mai mari care i-au ajutat. Din totalul de 25
de preşcolari doar 10 postează temele pe platformă, iar restul îmi trimit poze pe WhatsApp. Câteva zile a
trebuit să le arăt părinţilor cum trebuie să intre fiecare în cont şi să încarce temele, dar până la urmă am
reuşit.
Ce mai folosesc eu în predarea online sunt lecţiile online pe care le realizez pe platforma Livresq.
Pentru a putea realiza aceste lecţii a trebuit să urmăresc videoclipurile postate de cei de pe platformă pentru
a reuşi să fac lecţii de calitate. Chiar dacă am realizat destule lecţiitot cred că mai trebuie să mă perfecţionez.
Tot în această perioadă am aflat mai multe despre Google Classroom pe care o voi folosi începând
de anul viitor, mai ales ca mijloc de comunicare cu părinţii, completare de chestionare etc.
Ce-am mai folosit a fost platforma Zoom, pentru a intra în contact direct cu preşcolarii. Şi aici au fost
probleme, astfel că doar 6-7 copii au reuşit să intre, eu având grupă mixtă(3-5 ani) a fost mai greu cc cei de
3 ani să rămână în faţa telefoanelor şi să nu se plictisească. Aşa că după două trei întâniri cei mici nu au
mai intrat pe zoom, rămânând doar cei mari.
În ceea ce priveşte existenţa dispozitivelor media în rândul copiilor, nu au fost probleme, majoritatea
având fie telefon, tabletă ori calculator. Din preşcolarii de la grupă doar 3 copii nu au internet şi nici
dispozitive de comunicare online. Cu aceştia am reuşit să comunic pe telefon.
Cred că putem folosi tehnologia pentru a preda online chiar şi la cei mici, iar tehnologizarea
învăţământului reprezintă o necesitatea pentru a ne putea alinia tendinţelor europene.
1209
UTILIZAREA MIJLOACELOR MASS-MEDIA ÎN PREDAREA
MODULELOR DE PROTECŢIA MEDIULUI
PROF. FIROANDA MARIANA-DIANA

LICEUL TEHNOLOGIC „DACIA” CARANSEBEŞ
Datorită ritmului rapid al schimbărilor ce survin în ansamblul condiţiilor de viaţă şi de activitate

umană, educaţia nu mai poate fi concepută ca o etapă distinctă în viaţa omului, ci ca un proces cuprinzător,
permanent în timp şi extensiv în spaţiu. Transformările ce se produc la nivelul practicii sociale, îndeosebi
ca urmare a accelerării progresului tehnico-ştiinţific şi dinamicii pieţei forţei de muncă, fac necesară o
educaţie care să se extindă pe toată durata existenţei individului, realizabilă cu aportul mai multor factori
educogeni. Nu este vorba doar despre o cunoaştere de dragu cunoaşterii, despre satisfacerea plăcerii de a te
autoperfecţiona, de a-ţi lărgi orizontul cultural, ca deziderat intelectualist, ci şi despre efortul de a veni în
întâmpinarea exigenţelor dezvoltării sociale, economice, ştiinţifice şi tehnologice, care îi solicită
individului cunoştinţe şi abilităţi noi, necesare pentru a opera opţiuni responsabile şi a întreprinde acţiuni
eficace. În literatura de specialitate, educaţia permanentă este privită ca un efort de adaptare la situaţii
inedite, generate de progresul culturii şi civilizaţiei umane: „…principiul educaţiei permanente, factor
simultan cu dezvoltarea rapidă a educaţiei adulţilor, va fi interpretat funcţional ca o adaptare la schimbările
rapide ale tehnologiei şi ale cunoştinţelor ştiinţifice şi la nevoile culturale sporite datorate creşterii timpului
liber şi avantajelor oferite de intensificarea comunicaţiilor de masă”(R.H.Dave, 1991, p.160). Rostul său
este de a-l ajuta pe individ să se perfecţioneze continuu, în aşa fel încât să poată face faţă cu succes
schimbărilor survenite în viaţa socială. Această perfecţionare constă în achiziţia de noi cunoştinţe, în
formarea de noi priceperi şi deprinderi sau dezvoltarea celor deja existente, în asumarea de noi roluri
sociale. Într-o astfel de perspectivă, responsabilităţile de formare iniţială ce-i revin şcolii se schimbă, căci
şcoala nu mai poate pretinde că asigură o cunoaştere încheiată, definitivă, suficientă individului pentru tot
restul vieţii sau că îi transmite pattern-uri comportamentale ce nu vor mai cunoaşte schimbări ulterioare.
Şcoala nu formează personalităţi desăvârşite sub aspect intelectual sau moral, care să nu mai necesite
evoluţii şi transformări în contextul vieţii de familie, practicării unei profesii, angajării în viaţa comunităţii.
Dimpotrivă, şcoala trebuie să-i cultive tânărului dorinţa de a se autodepăşi printr-un efort continuu de
învăţare, să-i dezvolte capacitatea de a obţine independent informaţii din surse variate şi de a le evalua
critic-reflexiv, capacităţile intelectuale necesare pentru rezolvarea de probleme, capacitatea creatoare,
motivaţia pentru desfăşurarea activităţilor intelectuale etc. Se pun, în acest fel, premisele unor atitudini şi
comportamente esenţiale pentru realizarea educaţiei permanente, care presupune demersuri de reînnoire a
cunoştinţelor, de lărgire a orizontului cultural, de clarificări morale, de socializare secundară.
Se impune acum să facem o precizare: educaţia permanentă nu trebuie confundată cu educaţia
adulţilor. Edgar Faure (1974) considera educaţia adulţilor ca fiind complementară celei primite în anii de
şcoală, pe care o prelungeşte şi o perfecţionează, ajutându-i pe aceştia să facă faţă noilor exigenţe ale
mediului înconjurător. Educaţia adulţilor reprezintă împlinirea unui proces care a început cu mult timp în
urmă, pe când educaţia permanentă cuprinde toate aspectele actului educativ în genere: „ Educaţia
permanentă trebuie concepută, în cadrul general al acţiunii educative, ca un proces începând în zorii vieţii,
înglobând ceea ce se numeşte în mod comun anii de şcoală şi continuând toată viaţa”(Edgar Faure, 1974,
p.244). Un mod asemănător de abordare întâlnim şi la R. H. Dave (1991), care subliniază faptul că educaţia
permanentă nu se limitează doar la educaţia adulţilor, ci cuprinde şi unifică toate stadiile educaţiei:
preşcolar, primar, secundar etc., altfel spus, ea desemnează ansamblul demersurilor educative, indiferent
de vârsta indivizilor cărora li se adresează.
Date fiind tendinţele de evoluţie a societăţii contemporane, noţiunea de “permanenţă” desemnează
un principiu organizator al întregii educaţii, care nu se mai poate limita la anii petrecuţi în şcoală şi la ceea
ce se realizează aici, devenind parte integrantă în sistemul de trebuinţe şi de interese al omului, pe tot
parcursul vieţii sale. Pregătirea pe care o primeşte tineretul în şcoală, atrage atenţia Ioan Cerghit (1972),
rămâne în multe privinţe neîndestulătoare pentru a putea face faţă cu succes complexelor probleme pe care
le va avea de înfruntat pe când va ajunge adult. Individul trebuie să progreseze odată cu societatea în care
trăieşte, ceea ce nu este posibil decât dacă depune un efort continuu pentru a se autoeduca. Doar printr-o
1210
educaţie permanentă va putea să-şi dezvolte personalitatea pe toată durata vieţii, conform orientărilor,
preferinţelor şi înclinaţiilor personale.
Aşa cum arată Paul Lengrand (1973), educaţia permanentă este un proces menit să creeze structurile
şi metodele necesare omului pentru a se pregăti şi dezvolta în tot cursul existenţei sale, prin intermediul
multiplelor forme de autoinstruire. Ea integrează toate activităţile socio-culturale, care îi permit acestuia să
valorifice influenţele factorilor educogeni extraşcolari în scopul autoformării şi autoperfecţionării. Într-o
astfel de perspectivă, educaţia permanentă ne apare ca o activitate socială generalizată, care printr-o
coordonare a influenţelor formale, neformale şi informale îi asigură individului o dezvoltare continuă a
personalităţii. Societatea este o „Cetate educativă”, cum o numeşte Edgar Faure, cadrul firesc de realizare
a educaţiei permanente, unde individul beneficiază de nenumărate oportunităţi de învăţare şi dezvoltare.
Educaţia este prezentă peste tot unde se desfăşoară o activitate socială. Bertrand Schwartz vede în educaţia
permanentă “o integrare a actelor educaţionale într-un veritabil continuum în timp şi spaţiu, prin jocul unui
ansamblu de mijloace (instituţionale, materiale, umane) care fac posibilă această integrare” (1976, p.53).
La realizarea sa îşi aduc contribuţia o serie de factori educogeni extraşcolari: familia, instituţiile de cultură,
organizaţiile, mass-media, societatea în ansamblul său, care pot iniţia acţiuni cu certe valenţe formative. În
măsura în care sunt convergente, influenţele acestor factori se completează reciproc, se întregesc,
contribuind la împlinirea dezideratului educaţiei permanente.
Pentru a se putea autoeduca pe tot parcursul vieţii, omul trebuie să se folosească cu iscusinţă de
mijloacele de socializare şi culturalizare pe care societatea i le pune la dispoziţie. Dintre acestea, mijloacele
de comunicare de masă se disting ca importanţă, pentru că oferă posibilităţi incontestabile de realizare a
educaţiei permanente. Un aspect care, de altfel, nu a rămas neevidenţiat: “Tehnicile de comunicare de masă
sunt socotite astăzi a fi auxiliare procesului de învăţământ, în sensul în care cu ajutorul lor se poate realiza
educaţia permanentă, continuarea instruirii, completarea permanentă a cunoştinţelor. Virtuţile formative ale
mijloacelor de comunicare sunt legate de caracterul de permanenţă şi continuitate al contactului cultural
realizat cu ajutorul lor”, după cum scrie Gina Stoiciu (1981, p.157). Mass-media pot reprezenta instrumente
utile pentru individ în realizarea educaţiei permanente, deoarece au capacitatea de a sprijini, cu rezultate
semnificative, îmbogăţirea orizontului de cunoaştere, contactul cu valorile culturii, adaptarea la tendinţele
manifeste în societate.
Datorită funcţiei educative pe care o îndeplinesc şi incontestabilei contribuţii la socializarea
indivizilor, mijloacele moderne de comunicare de masă sunt privite ca reprezentând „piatra unghiulară
majoră a posibilităţilor de înfăptuire a educaţiei permanente” (R. H. Dave, 1991, p.401). Importanţa
crescândă a mass-media în realizarea educaţiei permanente trebuie pusă pe seama capacităţii acestora de a
transmite rapid şi în mod continuu un volum mare de informaţii către un public numeros şi dispersat, de a
modela opinii, concepţii, atitudini şi comportamente. Cu ajutorul acestor surse de informare este posibilă
dezvoltarea proceselor de învăţare informală. Valori ale ştiinţei şi culturii sunt puse la dispoziţia oamenilor
de diverse vârste şi condiţii sociale. Aspecte ale vieţii sociale, care prezintă valenţe educative şi care nu pot
fi percepute în mod direct, devin accesibile pe această cale. Toate aceste oportunităţi, asupra cărora vom
reveni în paginile următoare, ne îndreptăţesc să considerăm comunicarea de masă drept o modalitate
eficientă de realizare a educaţiei permanente. Chiar dacă consumul de mesaje mediatice nu este considerat
un mod de instruire şi educare valoros şi profund, totuşi, el reprezintă o parte integrantă a procesului de
lărgire continuă a orizontului intelectual al individului, de dezvoltare a personalităţii sale.
1211
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. FIRU CARMEN

GRADINIȚA P.P. NR. 29 SIBIU
Deja nu mai e o noutate pentru nimeni că, cel puțin deocamdată, pe termen nedeterminat, copiii cu
părinți sau fără, în funcție de posibilități stau acasă. Unii lucrează de acasă, alții se organizează cum pot,
cert este că trăim o perioadă dificilă pentru toată lumea, mai ales că nu prea știm ce ne așteaptă mâine.
La începutul perioadei, ce m-a surprins plăcut este modul în care cei care organizează activități
extrașcolare pentru copii s-au mobilizat să facă față acestei situații nedorite de nimeni. Entertainerii au găsit
modalități creative să păstreze legătura cu publicul și să ofere activități alternative pentru perioada
aceasta:piese de teatru, de balet. Concursurile de muzică se desfășoară on-line. Copiii acasă interpretează
o piesă, care ulterior este jurizată. De asemenea copiii din lumea întreagă au desenat curcubeul cu mesajul
“Totul va fi bine!”
Acum mai mult ca oricând trebuie să devenim solidari, să manifestăm un comportament responsabil,
să comunicăm cu copiii noștri. Trebuie să încercăm să-i încurajăm, să-i suținem moral. Educația înseamnă
adaptabilitate! În acest nou context, trebuie să oferim copiilor oportunități de dezvoltare, de competențe și
abilități, să cultivăm emoții pozitive, să înserăm și momente de relaxare utile și instructive.
Odată cu declanșarea stării de necesitate, școlile de stat și cele particulare s-au organizat – inițiativa
a plecat de la nivel individual – educatoarele, învățătoarele, profesorii s-au organizat pe grupuri de
whatsapp, aplicații, platforme, astfel încât să nu piardă legătura cu elevii și să continue procesul de învățare.
Suportul părinților este necesar pentru asigurarea bazei materiale necesare, dar și pentru ajutorul dat.
În cazul celor mici, suportul este obligatoriu, pentru logare, setările inițiale și desigur pentru supraveghere.
Fișele de lucru, explicațiile, jocurile, filmulețele sunt încărcate pe diverse platforme de către profesori,
copiii le descarcă, le rezolvă și trimit feed-back cadrului didactic.
Pentru că proiectul „Școala online“ este, teoretic, în desfășurare încă de la jumătatea lunii martie,
când școlile au fost închise, am încercat să aflăm dacă, în acest timp, a fost făcut vreun pas în sprijinirea
elevilor din comunitățile sărace. Experienţele celor care se confruntă cu sărăcia şcolarilor români descriu
teleşcoala într-un mod diferit de imaginea ideală proiectată de autorităţi.
platforme precum Skype, Google Meet, Whatsapp sau Facebook Messenger. Acesta e primul pas pentru
a stabili calendarul online și modul cum veți comunica cu elevii.
În cazurile unde elevii nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se
putea conecta, ar trebui să fie concepute fișe și activități speciale și să discutați cu persoana care are
elevul în grijă săptămânal, pentru a vă asigura că acești copii continuă să lucreze. Puteți comunica și
telefonic cu elevii și chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arătați că vă
preocupă starea fiecăruia și că aveți în continuare așteptări și sarcini clare.
1212
Dar toate acestea sunt ca un vis frumos, din care la un moment dat te trezești și constați adevărata
realitate. Problemele cu care se confruntă societatea română încep să apară.
Și chiar dacă ar avea deja aceste dispozitive, problema educației la distanță ar fi departe de a fi
rezolvată, întrucât în multe zone din mediul rural nu există rețele de internet și în unele locuri nici măcar
de semnal GSM.
1213
ȘCOALA DE ACASA - AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: FIȘTEA FLORINA CAMELIA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 ORAVIȚA
Peste tot în lume, sistemul de învățământ actual pare să fie învechit. Așa că este normal să ne gândim
și la alte opțiuni și să le punem în balanță cu școala tradițională.
Odata ajuns în clasă, copilul este nevoit sa se detaseze de individualitatea sa și saă devină unul dintre
elevi. La orice materie se cer aceleași răspunsuri, aceleasi idei, uneori, chiar și aceleași haine.
Școala online îți dă prilejul să explorezi noi moduri de învățare. Metodologia clasică (predare-
învățare- evaluare) poate fi înlocuită cu mijloace mai atractive.
Cert este că, în această perioadă, în contextul pandemiei globale, învățământul online pare singura
posibilitate responsabilă, iar țara noastră trebuie să-și accelereze investițiile în digitalizarea educației. În
învățământul privat lucrurile stau ceva mai bine, căci acolo există resurse financiare mobilizate mai bine. Însă
în învățământul public există numeroase probleme cu care se confruntă elevii, părinții și profesorii. Cu bune și
cu rele, acesta este sistemul de care momentan depinde educația copiilor din România în perioada imediat
următoare… Avantaje ale sistemului de învățământ online:
– nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre școală, copiii nu mai fac efort fizic îndelungat și
riscant, nu se mai face naveta nici măcar în interiorul localităților;
cu programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop);
– se pune mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică; dacă se folosesc resurse adecvate, totul se
poate face mai simplu, completând de exemplu în programe care permit chiar evaluarea instant;
curent cu adevărat cu situația școlară a copilului (acest lucru ar fi și mai puternic dacă s-ar utiliza sisteme de
catalog online);
– copiii nu mai pot lipsi de la ore dacă sunt supravegheați acasă de un adult;
– copiii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-au uitat tema acasă”, căci lucrând de acasă au toate caietele,
– se pot utiliza simplu variantele de manuale digitale, nu mai este nevoie de manualele în format fizic;
Dezavantaje evidente ale învățământului online în România:
– lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme;
– lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente - acasă există acces la toate
resursele, online și offline, pentru copiat, nu ca la examene unde sisteme de copiere erau adesea descoperite și
unde se căutau dispozitive mai elaborate gen căști de copiat și alte asemenea;
– lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți copii
în familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace;
– dacă un copil este mai timid, în viitor, îi va fi greu să se integreze în vreo colectivitate;
– se interacționează mai greu între copil și profesor, mai ales dacă elevul are dificultăți în a înțelege ceva;
– copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și aptitudinile de
1214
socializare; copiii comunica mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și de mediul online, o problemă
În şcoala de azi, ca şi în şcoala de mâine Orice educaţie trebuie să fie autoeducaţie. Adultul,
educatorul trebuie să sprijine acest proces de desăvârşire a copilului prin liberă manifestare a sa’’. (
Constantin Narly)
BIBLIOGRAFIE:
Liliana Ezechil, Mihaela Păişi Lăzărescu Laborator preşcolar”, ghid metodologic, ediţia a II-a
revizuită, Editura V&Integral, Bucureşti, 2002
Gabriela Kelemen Pedagogie preşcolară”, Editura Universităţii Aurel Vlaicu” Arad, 2007;
Gabriela Kelemen Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”, Editura Universităţii Aurel
Vlaicu” Arad;
Revista învățământul preșcolar și primar”, Editura Arlequin , București, 2014;
Maria Tuturugă, Elena Gongea, Carmen Elvira Pungă Pro Ecologia Mileniului III”, Editura
Reprograph, 2020.
1215
ȘCOALA DE ACASA
PROF. FLITAN ALINA DIANA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ROVINARI
Evenimentele din ultima perioadă au generat ca întreg sistemul educațional din România să treacă
la învățământul la distanță. Profesorii fac apelul, lecțiile și verifică temele online, iar elevii iau legătura
cu dascălii poate și de mai multe ori pe zi prin intermediul diferitor aplicații audio/ video. Dacă în primele
zile după suspendarea lecțiilor în școli elevii și profesorii erau bulversați, deoarece nu se sția ce va urma
și cum vor evolua lucruruile, acum cei din sistem spun că au depășit provocările legate de adaptarea pe
internet și lecțiile sunt aproape ca pe vremuri, fără a avea însă contactul fizic.
Acum aș vrea să vă vorbesc despre o zi din școala altfel, școala de acasă. O zi de școală pe timpul
pandemiei începe la ora 9.00. Totul se desfășoară pe platforma www.școala365, organizat, la ore bine
stabilite. În rest, pentru informații si discuții am format grupuri de whatsapp unde ne putem scrie la orice
oră. Tot pe whatsapp le trimit linkuri cu diverse filmulete care îi ajută la o mai bună fixare a cunoștințelor
și îi relaxează, făcând lecția mai atractivă.
Ziua de muncă arată diferit față de cele pe care le-am avut eu în cariera mea pedagogică, deoarece
sunt prinsă permanant de comunicare pe internet. Uneori, îmi dau seama că ore în șir am comunicat cu
elevii de la clasele la care predau, uitand să mai comunic și cu membrii familiei mele, ceea ce nu este un
lucru tocmai în regulă. În unele zile merg la școala, respectând reguli bine stabilite, neavând voie să fim
mai mult de zece cadre didactice la un loc. Când mă întorc în clasele fără elevi, mă cuprinde un sentiment
straniu, și doresc să ies cât mai repede de acolo și să deschid platforma sau telefonul mobil pentru a-i vedea
pe elevi.
Copiii însă, nu percep astfel probelma. Lor le place. Au un program flexibil și o comunicare
permanentă cu colegii și profesorul de la clasă, o comunicare chiar mai eficientă decât ar fi avut-o în
perioada când școala se facea prin prezența fizică. La noi în școală, am avut marele avantaj că niciun elev
nu a fost lipsit de conexiunea la internet. Cu toate acestea, am încercat să limitez timpul copiilor de a sta în
fața laptopului sau al telefonului mobil. Temele, cel puțin cele date de mine, au fost scăzute ca și cantitate
și au fost rezolvate, obligatoriu pe caiet. Elevii rezolvă tema trimisa de mine, fac poză si o trimit pe
whatsapp. Tot acolo verific, fac corectările de rigoare și le trimit înapoi, imaginea.
Cu bune, cu rele, cu suișuri și mici hopuri, am reușit să facem actul de predare-învățare să continue
și să continue într-un mod avantajos pentru elevi.
Responsabili din Educație spun că acum sunt în proces de soluționare a tuturor deficiențelor, cum ar
fi, de exemplu, implicarea cadrelor didactice pensionate, care ar ajunge la 20%, și care se întâmplă să nu
țină pasul cu tehnologiile. O altă sarcină ar fi evitarea cazurilor de posibilă discriminare a elevilor care nu
au acasă calculator și/sau internet nelimitat.
Întrebarea care se pune acum este: sunt copii pregătți pentru școala viitorului?
Vestea bună este că elevii și profesorii sunt capabili să se adapteze rapid la un mediu de comunicare
nou. Vestea proastă este că nu toată lumea este pregătită pentru învățarea on-line.principalel impedimente
sunt lipsa infrastructurii minimele și lipsa cunoștințelor tehnice. Pentru ca soluția învățării on-line să poată
fi practicată la scară largă, va fi nevoie ca furnizorii de educație să desfășoare un efort sistematic de
asigurare a resurselor tehnice și de know-how.
După trei luni de învățare forțată pe internet, putem trage câteva concluzii și rămâne cu multe
întrebări. Copiii s-au plictisit de conferințe, dar s-au bucurat de timpul petrecut cu părinții. Părinții elevilor
mai mici, care trebuiau fi alaturi de elevi pentru ca acestia să poată participa la lecțiile on-line s-au
suprasaturat de această activitate. Timpul petrecut on-line a fost diferit de la o școală la alta, dar lipsa
interacțiunii cu colegii a fost resimțită de toată lumea.
Copiilor le este dor să se întoarcă la clasă. Vor să-și revadă colegii, le lipsește energia din
colectivitate. Oricum va arata școala viitorului și oricât de tehnologizată va fi, furnizorii de educație vor
trebui să țină cont de nevoia elementră umană a dialogului, a interacțiunii sociale în persoană.
1216
PROFESOR FLOREA CARMEN-LACRAMIOARA

LICEUL TEHNOLOGIC „ELIE RADU”
Educația este o activitate social complexă care se realizează printr-un lanț nesfârșit de acțiuni
exercitate în mod conștient, sistematic și organizat în fiecare moment asupra unui individ în vederea
transformării acestuia într-o personalitate creatoare.
„Întreaga dezvoltare<<trece>>prin educație: valorile științei și ale tehnicii, spiritul inventiv și
aplicativ, noile atitudini și mentalități, ca și modul de a fi și a deveni cerute de societatea modernă se învață
în interiorul sistemelor educative și ale autoeducației continue .”(G.Vaideanu, Educația la frontierea dintre
milenii”)
Valoarea școlii se leagă de multe speranțe. Din această perspectivă învățământul trebuie să se
remodeleze, să se reînnoiască pentru a continua să îndeplinească în viitor un rol esențial în formarea tinerei
generații.
În contextul actual, învățământul se axează pe tehnologia modernă. Învățământul on-line s-a realizat
atât la nivel național, cât și mondial. Totul a fost o provocare. Sistemul de învățământ a trebuit să se
adapteze situației actuale de a putea studia nu în școală, ci în afara ei, cu ajutorul internetului, totul fiind
dezbătut în mediul on-line. Entuziasmul elevilor de a învața chiar și on-line nu a scăzut deloc. Orele au fost
interesante, iar profesorii au adoptat diferite tactici ca să le capteze elevilor mereu atenția.
Calculatorul este o resursă de bază pentru profesori, este un instrument vital și oferă o bibliotecă de
resurse aproape inimaginabil de largă folositoare și tuturor elevilor. Trebuie să-i învățăm pe elevii noștri
cum să găsească resurse de încredere prin intermediul calculatorului și cum să învețe din acestea. Să nu
uităm de camerele digitale, camerele video și telefoanele mobile .
Pentru a susține activități on-line am folosit aplicațiile Google Classroom și Zoom care s-au dovedit
a fi foarte eficiente. Lecțiile desfășurate în mediul on-line, lecții pe Zoom ne-au făcut să ne simțim ca în
clasa reală. Totul s-a desfășurat bine, conform planului stabilit.
Acesta e viitorul, învățământul on-line, simplu, eficient, practic. Educația nu are frontiere!
Rețeaua de internet leagă zeci de milioane de calculatoare, permițându-le să comunice între ele și să
acceseze o bază de date colosală. Aceste date vin din toate colțurile lumii și sunt puse la dispoziție în cea
mai mare parte gratuit de către agenții guvernamentale, organizații, instituții de învățământ, muzee.
Învățământul de acasă are avantajele lui. Elevii participă la lecții on-line, interacționând cu profesorii
lor, dar pot cauta pe internet multe materiale interesante și educative, care îi vor ajuta la o învățare
temeinică. Pentru a putea accesa internetul, elevii trebuie să-și dezvolte abilitățile de TIC.
Ocupându-se de educația viitorului, autorii lucrării Orizontul fără limite al învățării”, consideră că
ea va trebui să vină în întâmpinarea așa-zisului decalaj uman”, contribuind la eliminarea discrepanței dintre
lumea înconjurătoare, tot mai complexă și capacitățile umane de a-i face față. Cum devine posibilă
realizarea acestui deziderat? Prin orientarea școlii spre o nouă modalitate de învățare care să-i asigure
individului posibilitatea de a răspunde unor evenimente neprevăzute.
Caracterul prospectiv al educației impune orientarea ei spre cerințele viitoare ale societății prin
pregătirea omului pentru a face față impactului schimbării cu care se confruntă neîntrerupt.
BIBLIOGRAFIE
Petty Geoff, Profesorul azi. Metode moderne de predare”, Ed. Atelier Didactic, București, 2007
Nicola Ioan, Pedagogie”, Ed.Didactică și Pedagogică, R.A, București, 1994
1217
SISTEMUL EDUCAȚIONAL FINLANDEZ
ANALIZA SISTEMULUI EDUCATIONAL DIN PERSPECTIVA FORMARII
DIDACTICE
NITU OANA ADRIANA- GRADINITA CASA BUNICILOR, PERIS

FLOREA ADRIANA LAVINIA- GRADINITA NR 229, BUCURESTI
„Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea”.
- Nelson Mandela-
Sistemul de educație finlandez a ajuns în lumina reflectoarelor în urma reformelor surprinzătoare

efectuate recent deși, în realitate, el s-a aflat în atenția specialiștilor încă de când s-au observat rezultatele
spectaculoase obținute la testele internaționale PISA (Program for International Student
Assessments). Ca urmare a reformei efectuate în învățământ acum 40 de ani, Finlanda s-a clasat sistematic
pe primele locuri la aceste teste și a devenit astfel un reper mondial în ceea ce privește educația, considerat
a fi cel mai performant sistem de învățământ din Europa.
Învăţământul finlandez pleacă de la un crez simplu: toţi copiii sunt îndreptăţiţi la o educaţie egală,
nu sunt tratați diferit şi nu sunt etichetaţi . Scopul final este dezvoltarea abilității de a învăța și
păstrarea bucuriei descoperirii de noi cunoștințe pe parcursul întregii vieți. S-a urmărit simplificarea
la maxim și implementarea unei viziuni clare și consecvente asupra educației.
Secretul succesului nu stă doar în sistemul extrem de eficient de a selecta și a păstra doar profesorii
foarte buni. Formarea profesorilor în Finlanda este doar un element din politica lor educațională. Ei au ajuns
aici pentru că de fapt, acum vreo 30 de ani, au decis că toți copiii, indiferent de mediul socio-economic din
care provin, indiferent de abilitățile intelectuale ale părinților, au același potențial de a învață și trebuie să
aibă aceleași șanse la o educație de calitate. Succesul nu a apărut peste noapte iar rezultatele nu s-au văzut
imediat. Țoață povestea a început de fapt în anii 70, atunci când un nou sistem educațional a fost adoptat.
Iar acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul socio-economic
din care aceștia provin. Conceptul este “peruskoulu” și el desemnează o scoală “comprehensivă” pentru toți
elevii intre 7 și 16 ani. Termenul de „scoală comprehensivă” desemnează o scoală fară examene de admitere
și fară taxe, o scoală obligatorie și disponibilă pentru toți. Este o scoală finanțată de stat și care oferă tuturor
copiilor educație gratuită dar și un prânz cald. Înainte de adoptarea acestui sistem, la vârstă de 11 sau 12
ani, elevii erau împărțiți în două categorii: cei care au aptitudini înalte pe de o parte și cei care urmau studii
vocaționale, pe de altă parte. Nu exista nicio posibilitate să pendulezi între cele două trasee o dată ce luai
decizia respectivă. Cu alte cuvinte, dacă începerii studii vocaționale, nu mai aveai nicio șansă să mergi
ulterior la facultate. Prin anii 70, finlandezii și-au dat seama că acesta este un sistem greșit, nedrept. Au
decis așadar, să ofere tuturor copiilor șanse egale, integrandu-i pe toți în “peruskoulu” – scoală
comprehensivă de la 7 la 16 ani. Au existat, desigur, critici care au afirmat: “everyone cannot learn
everything and talent în society îs not evenly distributed în terms of one’s ability to be educated”. Mai mult
decât atât, oponenții noului sistem se temeau că viitorul Finlandei era periclitat deoarece “rezultatele și
obiectivele educaționale vor trebui să fie ajustate și adaptate la potențialul copiilor mai puțin dotați
intelectual”. În România, am întâlnit astfel de comentarii la încercările de integrare într-o clasă a unui copil
cu dizabilități sau a unui copil de etnie romă. Sistemul lor arată în acest moment :
1218
Structura școlilor comprehensive este aceeași pentru toată țara, însă curriculumul național permite
flexibilitate foarte mare și autonomie atât pentru scoli, cât și pentru fiecare profesor în parte. Reforma a dus
la dezvoltarea a trei aspecte esențiale în scoală finlandeză, aspecte ce stau la baza succesului:
1. Clasele sunt compuse din copii ce provin din medii diverse, iar acest lucru a dus la o nouă abordare
a învățării și a predării. Principiul oportunității egale pentru toți copiii prevede că toți elevii trebuie să aibă
șanse egale de a avea succes și de a învăța cu plăcere. Educația de calitate a copiilor cu cerințe speciale este
posibilă doar dacă dificultățile de învățare sunt depistate de foarte devreme și li se acordă atenție
personalizată.
2. Consilierea vocațională a devenit obligatorie pentru toate școlile. În cadrul consilierii vocaționale,
fiecare elev își petrece 2 săptămâni la un loc de munca ales. Consilierea vocațională minimizează riscul ca
un elev să ia decizii greșite în legătură cu viitorul său. Acesta are 3 opțiuni: să își continue studiile
generaliste (upper secondary general school), să meargă la o scoală vocațională sau să se angajeze. Dar,
este important de menționat că după școala vocațională, acesta poate alege să meargă la universitate! 3.
Toți profesorii – atât cei care înainte predaseră în școlile generaliste cât și cei care predaseră în scoli
profesionale – au trebuit să se adapteze la noile scoli comprehensive. Noua reformă a reprezentat așadar o
nouă viziune asupra educației pornind de la premisa că “toți copiii pot să învețe dacă beneficiază de
oportunități și sprijin adecvat” și acceptând faptul că “înțelegerea diversității umane este un obiectiv
educațional important, iar școlile trebuie să funcționeze ca niște democrații la scală mică” (Sahlberg,
Finnish Lessons). Noile “peruskoulu” condiționau astfel profesorii să folosească metode alternative de
predare și să contruiasca medii educaționale care să permită învățare diferențiată pentru copiii cu nevoi
diferite. Toate aceste aspecte au dus la schimbări sistemice și o nouă lege care să reglementeze educația
profesorilor (adoptată în 1979) cu accent pe dezvoltarea profesională continuă și folosirea rezultatelor
cercetării în educație (research-based teacher education). O consecință concretă a reformei a fost
dezvoltarea ciclului secundar superior (echivalentul claselor X-XII în sistemul românesc). Părinții au
început să își încurajeze copiii să studieze în continuare, iar elevii, la rândul lor, aveau așteptări din ce în
ce mai înalte în legătură cu dezvoltarea lor personală. Adevărul este că, atunci când cineva iți spune că ești
capabil de performantă, indiferent din ce mediu provii, asta te poate motiva extraordinar. Iar dacă mesajul
este transmis la nivel de politici publice, schimbările pozitive sunt sistemice.
1219
Managementul şcolii finlandeze şi măsurile de eficientizare ale acestuia
În Finlanda, Ministerul Educaţiei şi Culturii (MCE) este responsabil pentru dezvoltarea strategică şi
pentru asigurarea cadrului normativ în educaţia şi fomarea profesională.
Ministerul Educaţiei şi Culturii (MCE) colaborează cu Consiliul Naţional Finlandez al Educaţiei
(FNBE) în elaborarea politicilor de dezvoltare, conţinuturilor educaţiei şi metodologiei didactice pentru
nivelul primar, secundar, superior şi educaţia adulţilor. Administrarea la nivel naţional urmăreşte în
principal, asigurarea finanţării sistemului şi informarea.
În funcţie de numărul de elevi, echipa de management este alcătuită din directorul principal, asistent
principal, vice-director, coordonator de proiecte. Grupul de management sau consiliul de administraţie este
alcătuit din directori, 5 profesori şi un elev. Colectivul de cadre didactice este structurat pe echipe de lucru:
echipa internaţională, echipa TIC, echipa de dezvoltare etc.
Directorul are datoria de a se ocupa de recrutarea, selecţia, angajarea şi motivarea resursei umane.
Cadrele didactice sunt selectate în urma unui interviu, în care se urmăreşte în primul rând centrarea pe elev.
Directorul are sarcina de a se ocupa de finanţarea şcolii şi de achiziţiile necesare desfăşurării în condiţii
optime a procesului de învăţământ. Stabileşte dialoguri cu factorii interesaţi în dezvoltarea şcolii: cadre
didactice, părinţi, elevi. Directorul are o responsabilitate globală, fiind direct răspunzător de disciplina şi
ordinea din şcoală, dar şi de monitorizarea absenţelor, de calitatea procesului de învǎţǎmânt şi de rezultatele
şcolii. Directorii nu predau la clasă şi nu evaluează profesorii.
Asistentul director (asistent principal) se implică în elaborarea orarului şcolii şi monitorizarea
frecvenţei la cursuri.
Directorul adjunct înlocuieşte directorul şi directorul asistent la nevoie şi răspunde de organizarea şi
desfăşurarea examenelor, a probelor practice, de monitorizarea frecvenţei la cursuri a elevilor.
Grupul de management se întruneşte o dată la două săptămâni pentru planificări, discuţii pentru
rezolvarea problemelor, astfel încât procesul decizional să fie foarte transparent.
Noul curriculum vizează o nouă cultură a şcolii, care presupune un profesor implicat în satisfacerea
nevoilor elevilor şi rezolvarea problemelor acestora, formarea resursei umane prin participări la traininguri,
unde vor primi suport pedagogic şi tehnic.
Profesorii au un nivel înalt de educaţie, studiind în cadrul facultăţilor de profil timp de 5 sau 6 ani, în
funcţie de specializare. Ei au autonomie în aplicarea curriculumului. Stabilesc împreună cu elevii şi părinţii
metodele de predare şi de evaluare. Cadrele didactice utilizează în demersul educaţional materiale didactice
moderne, digitale, care facilitează învăţarea. Îşi aduc aportul pentru crearea unor situaţii de învăţare
atractive, interactive pentru elevi, care să le capteze atenţia şi să le menţină interesul crescut pentru
activităţile desfăşurate, promovând sentimentul de bucurie, pentru că au ocazia să înveţe lucruri noi.
În Finlanda profesorii sunt deţinători de diplome de master, pentru ocuparea unui post se pot depune
şi 40 de aplicaţii aşa încât întotdeauna poate fi ales cel mai bun, tinerii sunt pregătiţi cu responsabilitate
pentru cariera didactică, sunt foarte bine remuneraţi, au libertate în pregătirea lecţiilor şi alegerea resurselor,
a cărţilor etc., sistemul este foarte puţin încorsetat de reguli şi norme.
Participă 2-3 zile pe an la traininguri interesante, desfăşurate în mod interactiv, care ating întâi
subiecte pedagogice. Participarea la aceste formări dezvoltă cultura instituţională. Alţi agenţi de învăţare
sunt chiar elevii pasionaţi de IT, care oferă profesorilor suportul digital necesar, atunci când aceştia le
solicită ajutorul. Profesia de dascăl este foarte respectată în Finlanda, de aceea este o profesie căutată de
tineri. Toate cadrele didactice din Finlanda trebuie să aibă o diplomă de masterat, aceasta fiind pe deplin
subvenţionată. În societatea finlandeză, profesorii sunt foarte respectaţi, având acelaşi statut ca medicii şi
avocaţii – profesorul are cel mai prestigios job în Finlanda.
Directorul unei şcoli finlandeze a propus următoarele niveluri ale cunoaşterii, în ceea ce priveşte
luarea deciziilor şi autoevaluarea:
1) must know – performanţă mediocră, ceea ce presupune cunoştinţe minime, obligatorii pe care
trebuie să le asimileze elevii, corespunzătoare motivaţiei extrinseci;
2) should know – performanţă bună, când elevii conştientizează importanţa învăţării şi se implică
activ în dobândirea de competenţe specifice;
3) nice to know – performanţă ridicată, obţinută de elevii motivaţi intrinsec.
Profesorii petrec doar 4 ore pe zi în sala de clasă, în restul timpului punând accent pe descoperirea
din timp a problemelor copiilor. Copiii ce întâmpină probleme în înţelegerea materiilor primesc educaţie
1220
specială. Şcolile au alocat un profesor pentru educaţie specială ce ajută copiii să-şi identifice nevoile şi să
le asigure ajutorul necesar într-o sală de clasă separată, fiindu-le elaborat un plan individual de studiu.
Luând aceste măsuri, sistemul finlandez vrea să garanteze echitatea, calitatea şi faptul că niciun elev nu va
rămâne în urmă.
Una dintre explicaţiile succesului sistemului de învăţământ finlandez constă în faptul că elevii sunt
sprijiniţi de timpuriu în cazul în care apar dificultăţi de învăţare, având personal didactic numeros şi calificat
care se ocupă de aceşti elevi. De exemplu, în cazul elevilor cu o formă severă de autism, câte un cadru
didactic de sprijin se ocupă de un singur elev.
Există 3 niveluri de sprijin:
A. sprijin general:
a) învăţare remedială (profesorii desfǎşoarǎ activitǎţi educaţionale suplimentare atractive cu elevii
cu dificultǎţi de învǎţare);
b) munca diferenţiată (aplicatǎ în funcţie de nivelul competenţelor fiecǎrui elev);
c) grupuri flexibile (elevii au oportunitatea de a participa la activităţi şcolare în cadrul claselor de
acelaşi nivel, a căror componenţă se modifică în funcţie de competenţele dobândite pe parcursul unui an
şcolar);
d) echipe de studiu (formate din elevi foarte bine pregătiţi şi elevi cu dificultăţi de învăţare - elevii
care exceleazǎ oferǎ sprijin celor care au acumulat lacune în învǎţare);
e) discuţii purtate între profesori, părinţi şi elevi, referitoare la evaluarea performanţelor elevilor din
timpul anului şcolar.
B. sprijin specializat: intervenţia cadrelor de sprijin pentru elevii cu dificultăţi de învăţare;
C. sprijin special: se acordă elevilor cu C.E.S. în clase speciale integrate în şcoala de masă, respectiv
şcoli de profil.
Deci putem afirma că Finlanda se bazează pe o cultură cu stres minim, care agreează o largă paletă
de experienţe educative. Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri.
Este un sistem de valori format în familie, consolidat în școală, pus apoi în slujba țării.
1221
ȘCOALA ONLINE – AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
FRAȚIMAN LACRAMIOARA,
PROFESOR LA ȘCOALA GIMNAZIALA „MIHAI DAVID”, NEGREȘTI
În ultimii ani, tehnologia a devenit din ce în ce mai mult o parte a vieții noastre. De aceea, elevii sunt
atrași din ce în ce mai mult de mediul digital, un mediu dinamic, interesant și interactiv.
În mediul online, au apărut resurse educaționale atât de atractive, încât acestea pot fi folosite pentru
a întelege diverse noțiuni învățate la școală. Astfel, elevii vor exersa și vor aprofunda sub formă de jocuri
interactive materia pe care au studiat-o.
comunicaționale.
În urma acestor cercetări s-au adus în atenție avantajele si dezavantajele școlii online în formarea
personalității elevilor.
Avantajele învățării online sunt:
- Accesibilitate - noțiunile pot fi accesate ușor, la orice oră și din orice loc;
- Atractivitate- resursele educaționale au grafică frumoasă, adaptată vârstei, au sunete plăcute și
interacțiuni atractive cu obiectele din jocuri, iar atmosfera este relaxantă, veselă, amuzantă;
- Conținuturile și modul de prezentare a acestora sunt adaptate stadiului gândirii, respectă specificul
facilitând înțelegerea și încurajând învățarea:
- Dezvoltă spiritul practic și stimulează creativitatea;
- Învățarea este auto-direcționată, elevii aleg conținutul și instrumentele adecvate intereselor,
nevoilor și nivelurilor de dificultate, fiind astfel încurajată autonomia în învățare;
- Elevii primesc feedback rapid și permanent, înțeleg ce au greșit, ce au făcut bine, iar testarea este
astfel mai puțin stresantă pentru copii;
- Resursele sunt foarte diverse, prezentate variat din punct de vedere vizual și auditiv, fiind totodată
adaptate particularităților fiecărei vârste;
- Oferă părinților posibilitatea monitorizării activității copilului.
Din perspectivă pedagogică, învățarea online rămâne o formă alternativă la învățarea

tradițională.
Este momentul ca școala românească să se axeze pe proiectarea unui mediu de învățare
interactiv, flexibil care să permită accesul unui număr mare de elevi la materiale, activități și
responsabilități, creând astfel un model ideal de educație.
1222
INSTRUIREA ASISTATĂ PE CALCULATOR- AVANTAJE ȘI
DEZAVANTAJE
FRĂȚIMANVLĂDUȚ,
PROFESOR LA ȘCOALA GIMNAZIALA „MIHAI DAVID” NEGREȘTI
În ultimul timp, actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului,
ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul.
În sistemul de învăţământ, ca orice altă metodă de învăţare şi instruirea asistată pe calculator prezintă
avantaje şi dezavantaje.
Avantajele folosirii acestei metode de învățare sunt:
- Stimulează capacitatea de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă;
- Creşte randamentul însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor
elevilor;
- Întărește motivaţia elevilor în procesul de învăţare;
- Oferă un climat de autodepăşire, competitivitate;
- Noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
- Facilitează prelucrarea rapidă a datelor, efectuarea calculelor, afişarea rezultatelor, realizarea de
grafice, de tabele;
- Introduce un mod eficient de muncă independentă;
- Asigură unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în
funcţie de secvenţa anterioară;
- Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme
- Stimulează gândirea logică şi a imaginaţiei;
La toate aceste avantaje se adaugă și dezavantaje ale acestui mod de învățare:
- Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul si de
- Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis în timpul orelor poate provoca
- Costurile ridicate ale tehnologiei de ultimă oră ceea ce constituie un impediment pentru o bună parte
a populaţiei României şi este accesibilă persoanelor cu o situaţie financiară bună.
Calculatorul a devenit un mijloc eficient de predare a cunoştinţelor în maniera tehnologiilor
audiovizuale, de instruire individualizată, facilitând desfășurarea diverselor activităţi specifice procesului
instructiv-educativ.
Astfel, în activitățile didactice, calculatorul poate fi folosit pentru transmiterea informațiilor,
formularea întrebărilor, rezolvarea de exerciţii şi probleme, prezentarea de algoritmi pentru rezolvarea unor
probleme tip, proiectarea de grafice, de diagrame, demonstrarea unor modele, simularea unor fenomene, a
unor experienţe şi interpretarea lor, simularea unor jocuri didactice, evaluarea rezultatelor învăţării şi
autoevaluare, contribuind la organizarea şi dirijarea învăţării independente pe baza unor programe de
învăţare.
1223
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE: ȘCOALA ALTFEL
ÎNV. FRENȚESCU SIMONA ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALA „MIHAIL SADOVEANU”, HUȘI – JUD. VASLUI
Prin educaţie, omul evoluează de la starea de natură biologică la cea de fiinţă culturală, asimilând
cultura şi uneori fiind capabil să o creeze. De aceea, educaţia reprezintă o funcţie esenţială şi permanentă a
societăţii, care asigură transmiterea eredităţii sociale a culturii şi civilizaţiei, fiind în acelaşi timp un
instrument fundamental pentru formarea individului ca personalitate. De la o generaţie la alta, cultura se
propagă prin intermediul educaţiei, diversificându-se şi dezvoltându-se continuu. În contextul societăţii
actuale, se impune din ce în ce mai mult educaţia în perspectiva deschiderii către valori multiple, venind
astfel în întâmpinarea fenomenului de globalizare a lumii contemporane. Astfel, educaţia interculturală vine
în sprijinul individului, ajutându-l să perceapă, să accepte, să respecte şi să experimenteze alteritatea. Încă
din şcoală, trebuie să se creeze un mediu educaţional, care să ofere omului şansa de a interacţiona cu
purtători de expresii culturale diferite, dezvoltându-se astfel posibilitatea deschiderii spre alte culturi, în
perspectiva unei civilizaţii comune .
Săptămâna Școala Altfel este o ieşire din rutina de învăţare într-un sistem clasic şi implică
experimentarea unor activităţi altfel decât cele parcurse zi de zi la clasă. Este acel zvâc care trezeşte
motivaţia şi curiozitatea elevilor, dacă activităţile sunt alese pentru a facilita învăţarea şi cunoaşterea.
Din păcate, este mult prea puţin pentru ceea ce este necesar în momentul de faţă în sistemul de
învăţământ. În timpul anului şcolar dacă intri în clasă într-o zi obişnuită, vezi feţe plictisite şi detaşate de
ceea ce se întâmplă acolo, ori elevi care aşteaptă liniştiţi în bancă să li se predea, sau alţii care stau pe
telefon şi se joacă, mai ales la clasele mai mari. În Săptămâna Școala Altfel această dinamică se schimbă
total. Copiii devin brusc curioşi şi încântaţi de ceea ce urmează să experimenteze în zilele respective, fie că
este un atelier, o excursie cu clasa, sau o vizită la un muzeu. Simţi acea energie plăcută de curiozitate şi
fascinaţie, aceea care face rotiţele minţii să se mişte.
Pe de altă parte, sunt şi clase care în Săptămâna Școala Altfel fac activităţi libere la şcoală, fără a fi
ghidate de învăţători, profesori sau alte persoane. Şcoala devine un spaţiu în care elevii vin să îşi petrec
timpul cu colegii, jucând cărţi şi făcând tik-tokuri. Desigur că aceste activităţi nu aduc niciun alt beneficiu,
în afară de recreere, care este necesară, însă nu acesta îl văd eu a fi scopul Săptămânii Școala Altfel.
Săptămâna Școala Altfel poate să aducă multe beneficii, de la trezirea motivaţiei, a plăcerii de a
cunoaşte, a curiozităţii şi a fascinaţiei. Însă, acest lucru trebuie perpetuat şi nu este îndeajuns o săptămână
pe an. Cu toate acestea, dacă avem această oportunitate, pe care generaţiile trecute nu au avut-o, este
important să o fructificăm pe cât de bine putem şi să ne amintim că lucrurile nu se schimbă peste noapte şi
este nevoie de implicarea noastră, a tuturor, să producem schimbarea. Nu putem aştepta ca lucrurile să vină
de sus în jos, de la stat către şcoli
Sunt câteva idei de cum se poate extinde activitatea de la Săptămâna Şcoala Altfel pe tot parcursul
semestrului. Nu m-aş rezuma doar la a parcurge o activitate, ci aş merge mai departe, conectând ceea ce am
făcut în Săptămâna Școala Altfel cu orele pe care copiii le au în restul semestrului. Acest lucru poate fi
făcut atât înainte de Săptămâna Școala Altfel, cât şi după. Înainte de Şcoala Altfel elevii pot fi introduşi
deja făcând primul pas spre curiozitate şi motivaţie, prin construirea anticipaţiei. Anticipația se poate
pregăti folosind ghicitori, întrebări, conversații misterioase, sau imagini, obiecte, iar elevii să
ghicească ce urmează să se întâmple în Săptămâna Altfel.
Totodată, învăţătorul poate pregăti terenul, introducând în orele de curs diferite legături către
activităţile ce urmează să fie parcurse la Şcoala Altfel. De ce este important acest lucru? Pentru că modul
în care intrăm în contact cu diferite subiecte face diferența între curiozitate și plictiseală. Dacă copilul
poate cerceta sau experimenta lucrul respectiv, el va fi mult mai implicat. Suntem atrași de lucrurile
misterioase, ascunse, iar copiii cu atât mai mult.
După Săptămâna Școala Altfel se poate face o extindere a activităţilor parcurse, spre exemplu aş putea
lega un atelier de lectură cu ora de română, ori ieşirea la muzeu cu ora de ştiinţe ale naturii, sau de istorie,
geografia, sau o piesă de teatru pe care copiii au văzut-o poate fi repovestită în clasă, se pot pune în scenă
personajele, se pot desena, poate fi cântat un cântec din ea, sunt multe conexiuni ce pot contribui la
1224
extinderea pasiunii şi a motivaţiei pentru învăţare pe tot parcursul anului. Important este să fim creativi şi
să ieşim din rutină.
Consider că este dăunător ceea ce nu aduce un beneficiu în procesul dezvoltării copilului. Orice
activitate poate fi canalizată spre o zonă care să aducă contribuţii în dezvoltarea lor. Spre exemplu merg la
film, dar ulterior fac şi ceva cu ceea ce au văzut acolo, să vorbească despre trăirile personajelor, să analizeze
cadrele în clasă şi să observe mici detalii, spre exemplu ce exprimă unghiul din care este filmată o scenă
sau decorul, costumul personajelor. Pot să rescrie finalul filmului sau pot să facă un alt trailer pentru filmul
respectiv.
Fiecare dintre aceste activităţi dezvoltă noi abilităţi, însă este esenţial ca ei să fie ghidaţi către a
descoperi cum să facă acest lucru.
Sunt învăţători şi profesori care reuşesc să trezească interesul elevilor prin activităţi dinamice,
în care elevul nu este doar simplu spectator, depozitar al cunoştinţelor, ci este activ în procesul de
învăţare. De aceea este mai important să lucrăm cu sufletul copiilor decât cu mintea lor, sau cel puţin să
avem în vedere şi latura emoţională, intrapersonală, pentru că de aici vin în prezent cele mai mari provocări,
dar tot aici sunt şi cele mai mari resurse.
Nu există o reţetă a succesului sau nişte activităţi standard. După fiecare exerciţiu sau joc, se discută
cu participanţii despre cum s-au simţit ei în situaţia respectivă, ce le-a plăcut, ce li s-a părut provocator. Cu
alte cuvinte ce a trezit în ei acea experienţă? Acest lucru îi ajută să reflecteze şi să îşi pună întrebări,
două abilităţi care sunt esenţiale nu doar în zona dezvoltării personale, ci şi în aria învăţării.
Pentru elevii de şcoală primară sunt utile experienţele în care copilul interacţionează direct cu
informaţia, la nivel practic, aplicat, nu doar abstract. Spre exemplu să facă un experiment, să intre în
pielea unui personaj, să se transforme într-un detective al numerelor şi formelor.
În clasele primare, părinţii se implică cu luarea deciziilor în privinţa activităţilor pe care urmează să
le parcurgă copiii. Uneori Săptămâna Școala Altfel devine un subiect de dispută în grupurile de părinţi.
Părinţii se pot implica discutând acasă cu cei mici despre lucrurile pe care le-au învăţat, ce au experimentat,
cum s-au simţit. Să îi asculte pe copii, mai mult decât să transforme discuţia într-o lecţie de teorie sau oferire
de sfaturi. Ştim că de cele mai multe ori copiii se întorc plictisiţi şi obosiţi de la şcoală şi când sunt întrebaţi
cum a fost răspund sec: bine. Binele acesta înseamnă: “nu spun mai multe ca să nu urmeze o discuţie lungă
despre de ce, cum şi ce am făcut”.
Cel mai important lucru pe care l-am învăţat de la copii este să îi aştept să vină ei către mine, iar
atunci când o fac să ascult şi să ghidez prin întrebări şi fără a avea un scop ascuns, altul decât a fi acolo la
ceea ce mi se împărtăşeşte.
1225
ŞCOALA S-A ÎNCHIS, DAR EDUCAŢIA A CONTINUAT!
FRICOSU IONELIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1
LIMANU - CONSTANŢA
În vremuri greu încercate, şcoala s-a transformat, flexibil şi coerent într-o şcoală a vieţii, în care atât
elevii, cât şi profesorii au învăţat să continue învăţarea într-un mediu care până nu demult nu era indicat în
totalitate.
Actorii educaţionali: elevi, profesori şi părinţi, au contribuit la continuarea actului educaţional în sfera
tehnologiei şi comunicării la distanţă pe diferite căi în funcţei de contextul şcolii, familiei şi de creativitatea
şi libera opţiune a profesorului care a elaborat planuri de învăţare “online”, sincron şi asincron cu elevii.
Personal, am experimentat învăţarea asistată de calculator şi comunicarea indirectă cu elevii şi
părinţii, pe principiul flexibilităţii şi acomodării la resursele de învăţare existente.
Ştim cu toţii că şcoala nu este altceva decât “o scenă socială, în care actorii produc şi reproduc
raporturi sociale”, iar în mediul online trebuie să manifestăm coerenţă deplină pentru a nu da naştere la
neînţelegeri care pot produce erori mai târziu.
Iniţial, am ales comunicarea pe site-ul şi pe grupul clasei cu elevii şi părinţii, ţinând cont de faptul că
acest mod de comunicare era cel mai la îndemână şi fusese experimentat de noi încă de la începutul clasei
pregătitoare. Mai apoi educaţia s-a desfăşurat pe platforma şcolii, iar tabletele pe care şcoala şi comunitatea
le-a achiziţionat pentru toţi elevii au fost de un real folos.
Activităţile le-am structurat simplu, sub forma unui plan realizat săptămânal şi structurat pe zile şi
discipline, cu precizarea orelor şi al activităţilor cât mai clar şi succint pe înţelesul elevilor mei de clasa a
II-a. Fiecare activitate a fost însoţită de îndemnul de a întreba prin orice mijloc ceea ce nu este înţeles.
La buna înţelegere au contribuit lecţiile sincron sub formă de conferinţă, desfăşurate printr-o aplicaţie
gratuită pe care aproape toţi părinţii şi-au descărcat-o pe telefon, laptop, pc. În lecţiile tip conferinţă audio,
video am dezbătut lecţiile noi, exerciţiile, problemele, temele mai dificile şi care necesitau explicaţii clare,
exemplificări practice şi repetarea conţinutului.
Acestea au fost îmbinate echilibrat cu lecţiile asincron, desfăşurate sub formă de muncă
independentă, cu ajutorul explicaţiilor redate prin filmuleţe şi înregistrări video, folosind manualele şcolare
şi culegerile pe care elevii le aveau.
Bineînţeles că părinţii au fost motorul acestor lecţii şi cei mai buni colaboratori pe care aş fi putut
vreodată să-i am, fără ei nimic nu s-ar fi putut desfăşura, cu atât mai mult educaţia unor elevi de vârstă
şcolară mică. Deseori am fost impresionată de creativitatea şi opţiunile găsite de elevi şi părinţi în acest
mediu nou: fotografii inedite, filmuleţe cu activităţile proprii, programe şi aplicaţii creative, jocuri
educaţionale, pe care nu ştiam că le pot folosi.
Totodată, feed backul lecţiilor a fost de un real folos, fiecare elev îmi trimitea temele desfăşurate sub
formă de fotografii şi filmări, pe care le urmăream şi le corectam scriindu-le şi încurajându-i. Recunosc că
timpul a fost dublu faţă de cel pe care îl petreceam pentru pregătirea lecţiilor şi verificarea temelor, dar doar
aşa aveam certitudinea că pot trece mai departe în predarea unor noi lecţii şi desfăşurarea învăţării.
Este adevărat că, la clasele mici, colaborarea cu familia este mai uşor de realizat şi, că odată cu
înaintarea în vârstă, aceasta îmbracă alte nunţe, dar atunci când există încredere un lucru banal poate deveni
atât de motivant, încât, să se dorească repetarea acestuia.
Însăşi „Şcoala Altfel” am desfăşurat-o aşa, sub forma unui plan atractiv cu sarcini simple şi clare de
realizat în familie, alături de părinţi, fraţi, bunici.
Modalităţile de comunicare online au fost Grupul Clasei Buburuzelor, Site-ul Clasa a II-a 2 Mai,
Grupul Clasei pe WhatsApp, Messenger şi WhatsApp pentru mesaje private ale elevilor/părinţilor,
Aplicaţie de Conferinţă Video, Platforma Educaţională a Şcolii.
Activităţile cu elevii s-au desfăşurat sub formă de conferinţă online şi activitate independentă
conform explicaţiilor şi postărilor de pe platformă şi din grupul clasei, alături de consilierea permanentă
asupra sarcinilor de lucru; urmărirea explicaţiilor audio-video, scrise, imagistice; activitate directă cu elevii
prin conferinţă video pe Adservio şi Zoom; lectură independentă din cărţile recomandate; studiu şi exerciţiu
1226
independent, cu suport ppt, imagistic sau audio-video; quizz-uri şi jocuri interactive pe platforme interactive
gratuite; realizarea de activităţi în ateliere de creaţie online; teatru, film şi poveşti radiofonice pentru copii.
Activităţile personale au necesitat mai mult timp decât de obicei şi au constat în: studiu individual;
realizarea de înregistrări video educative pe lecţiile propuse; corectarea temelor; realizarea de fişe, ppt-uri,
planşe didactice, jocuri şi teste online, postarea pe grupul clasei a activităţilor explicative şi a temelor,
produselor realizate de elevi; participarea la cursuri de formare şi Webinaruri; oferirea de indicaţii, soluţii
şi sfaturi elevilor şi părinţilor privind activitatea şcolară şi nu numai.
Orarul activităţilor cu elevii a avut loc conform orarului clasei pe discipline, dar a început cu o oră
mai târziu, între orele 9.00 şi 12.30 şi s-a desfăşurat prin îmbinarea echilibrată a activităţilor sincron şi
asincron, ţinând cont de vârsta şi capacităţile individuale ale elevilor clasei mele.
Pregătirea şi analiza activităţilor desfăşurate şi în curs de desfăşurare am făcut-o după-amiaza,
programându-mi foarte bine activităţile şi urmărind mereu valorificarea cunoştinţele asimilate şi buna
înţelegere a celor în curs de asimilare.
Pe scurt, învăţarea asistată de calculator a fost şi este o experienţă inedită, grea pe alocuri, atunci când
nevoia de a comunica direct şi de a interacţiona cu elevul se loveşte de ecranul monitorului, iar sentimentele
devin contradictorii, feedback-ul este uneori neclar la început şi lipsesc emoţiile reale ale întâlnirii profesor-
elevi sau poveştile din pauze şi încercările de a face lucrurile împreună, ca o echipă.
Din dorinţa de a contribui la coeziunea grupului clasă am făcut efortul de a încuraja atât separat fiecare
elev, dar şi împreună: am comunicat permanent, am promovat temele reuşite, caietele impecabile, filmările
pline de inteligenţă şi umor, desenele creative, colajele bine îmbinate, toate acestea le-am însoţit de cuvinte
încurajatoare şi le-am publicat pe grupul clasei pentru a fi văzute de toţi elevii şi pentru a învăţa unii de la
alţii într-un mediu stimulativ şi plin de încredere.
Astfel, un desen inedit, un afiş viu colorat, un bilet adresat cu mare dor colegilor şi doamnei
învăţătoare, curcubeul „Totul va fi bine!”, jetoane matematice, cântece bine interpretate, lecţii expresiv
citite, au fost câteva dintre imboldurile care i-au făcut pe elevi şi pe părinţi să continue învăţarea şi să îşi
ocupe frumos timpul, chiar şi pe timpul weekend-ului, când împreună am urmărit piese de teatru, am
ascultat poveşti radiofonice, am citit cărţile preferate sau ne-am întrecut în rezolvarea de teste pe kidibot.
Din toate aceste motive, consider că flexibilitatea relaţiei dintre noi a influenţat pozitiv climatul la nivelul
„clasei online” şi cred că aceasta a stimulat potenţialul intelectual şi creativ al elevilor aflaţi departe unii
de alţii, contribuind, bineînţeles, la educaţia fiecăruia individual şi la educaţia clasei în ansamblu.
Aştept însă cu mare nerăbdare să-mi îmbrăţişez elevii, să le simt pe viu trăirile, să sparg bariera
ecranului, care a fost de un real folos în această perioadă, dar de care mă voi despărţi fără pic de regret.
Ca o concluzie, pot afirma că în aceast timp cooperarea a fost cuvântul de ordine, această şcoală
online nu ar fi fost o acţiune eficientă dacă nu ar fi presupus cooperarea mai multor oameni, elevi, profesori,
părinţi, comunitate. Responsabilitatea ne-a aparţinut tuturor!
1227
PROF. ÎNV. PREȘC. FUGACIU MIHAELA
Din 11 martie 2020, datorită implementării stării de urgență, atât cadrele didactice, cât si preșcolarii
au fost nevoiți să rămână la domiciliu, activitățile au fost gândite a fi susținute online, utilizând platforma
ZOOM în combinație cu grupul de pe whatsapp.
Am proiectat activitățile-suport pentru învățarea în mediul online și am repartizat timpul activitatilor
in felul următor:
10:00 -11:00 –Activități didactice de învățare
11:00 - 12:00 –Momentul poveștilor
12:00 - 16:00 - POSTAREA UNOR MATERIALE REALIZATE ȘI FOLOSITE PE
PARCURSUL ACTIVITĂȚII ON-LINECONVERSAȚII CU PĂRINȚII - RĂSPUNSURI LA
ÎNTREBĂRI, EXPLICAȚII, ÎNDRUMĂRITRANSMITEREA UNOR INFORMAȚII CU PRIVIRE LA
UNELE ACTIVITĂȚI CE POT FI DESFĂȘURATE DE COPII ACASĂ, AJUTAȚI DE PĂRINȚI
TRANSMITEREA UNOR INFORMAȚII CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA CE SE VA DESFĂȘURA
ÎN URMĂTOAREA ZIFEEDBACK PĂRINȚI (fotografii sau documente cu activități individuale trimise
pe rețelele de socializare folosite pentru comunicarea cu cadrele didactice ale grupei)
Am utilizat resurse educaționale deschise, aplicații online, provenite de pe : Twinkl.com, didactic.ro,
Pinterest, dar și cele create de noi, cadrele didactice de la grupa ,,Ștrumfilor”.
Temele săptămânale au fost : Mergem în călătorie “, Legume de primăvară”, Rândunica a sosit”,
Miresmele primăverii”, Pământul Planetă vie “ , Meserii și profesii “, Călătorie în lumea insectelor”, Vine
vara!” iar ultimile două săptămâni au fost dedicate evaluării finale.
În săptămâna 11.05-15.05.2020 am proiectat și desfășurat activitățile din cadrul programului
„ȘCOALA ALTFEL: SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”:
1. SĂNĂTATE ÎNAINTE DE TOATE”
*formarea şi cultivarea interesului pentru problematica sănătăţii;
*formarea şi consolidarea deprinderilor de igienă, de odihnă şi recreere;
*dezvoltarea capacităţii de utilizare a normelor igienico-sanitare prin corectarea deprinderilor greşite.
2. ,,ARTA… ȘI TEATRUL”
*cunoaşterea şi însuşirea unor modalităţi și tehnici diverse de lucru;
*dezvoltarea simțului artistic și a imaginației;
*diversificarea materialelor folosite precum și a stilurilor de lucru utilizate pentru redarea imaginii
artistice(desen, pictură);
*adoptarea unui comportament adecvat activităţii în grup.
3. „ATELIERUL DE RECICLARE”
* cunoașterea obiectelor și materialelor reciclabile;
* alegerea unor obiecte reciclabile și transformarea lor în jucării, obiecte ornamentale etc ;
*folosirea unor tehnici cunoscute de lucru pentru obținerea unor obiecte estetice și utile;
*însușirea de informații privind importanța reciclării pentru mediu și om precum și noi utilități ale
obiectelor reciclate;
4. CĂRTICICA CU POVEȘTI”
*formareaşicultivareainteresuluipentruscris- citit;
*utilizareaunortehnici de lucrucunoscutepentruredareailustrațiilor din cărticică:
*dezvoltarealimbajuluiși a creativității, gândirii creative șiimaginației.
5. „TALENTUL FAMILIEI MELE”
*stimularea lucrului în echipă echipă;
*stimularea și dezvoltarea capacității de autoevaluare și autoapreciere;
*conștientizarea propriilor aptitudini și priceperi și punerea lor în valoare cu ajutorul membrilor
familiei;
*aprecierea efortului depus de către alte echipe (familii) și a spiritului de fair-play;
Din 11.03.2020 toate activitățile s-au derulat în colaborare cu părinții.
1228
Aceștia au beneficiat de faptul că au putut observa nivelul educativ al propriului copil, au putut
observa felul în care micuțul lor se raportează la actul instructiv-educativ, nivelul de implicare al acestuia
în actul instructiv-educativ, au beneficiat de feed-back în timp real atât de la copil, cât și de la cadrul
didactic, au învățat că tehnologia poate oferi o nouă formă de educație dirijată pentru prescolar.
ȘCOALA ALTFEL: SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!” a devenit un program necesar și
așteptat atât de preșcolari cât și de părinți și cadre didactice dar și de partenerii instituțiilor de învățământ.
În context nonformal copiii şi cadrele didactice sunt mai relaxaţi, mai deschişi, mai receptivi iar învățarea
capătă noi valențe și forme la fel de eficientă și utilă ca și cea formală dar de ce nu mai atractivă!
SCOPUL PROIECTULUI
Programul urmăreşte implicarea tuturor preşcolarilor, a educatoarelor şi a părinţilor în activităţi care
să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor punând în valoare talentele şi capacităţile
acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naţional, stimulându-se, în
contexte nonformale, participarea la acţiuni variate, îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul
cooperării, nivelul comunicării verbale şi nonverbale, nivelul creativităţii prin:
 Procesul de învăţarecontinuăprinjocîndiferite context șiforme;
 Participareacopilului la alegereaactivităţilorşi a jocurilorșialegereaacestoraînfuncție de priceperi,
deprinderi, aptitudini;
 Organizareaambientuluieducativînfuncție de potențialulfamiliei;
 Flexibilitateastrategiilor de invățare;
 Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a comunicării interpersonale şi a relaţionării.
1229
ÎNVAȚAREA ONLINE – COMPLETAREA EDUCAȚIEI TRADIȚIONALE
PROF. ÎNV. PRIMAR, FULGA ELENA

LICEUL TEHNOLOGIC JUSTINIAN MARINA”, BAILE OLĂNEŞTI
educaționale au ambele limitări, dar și puncte forte. În şcoală introducerea Internetului şi a tehnologiilor
moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţamânt. Astfel actul învăţării nu mai este
considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi
al colaborării cu profesorul. Această schimbare în sistemul de învăţământ a urmărit nişte obiective bine
structurate. In cursurile online, elevul nu interactioneaza direct cu institutia. Dacă vorbim de educație, este
un moment de răscruce, poate în sens pozitiv, pentru că a creat oportunitatea activării rapide a resurselor
online disponibile și îi determină pe profesori să găsească împreună soluții alternative de a comunica cu
elevii și părinții acestora, de a planifica și de a învăța altfel. Pentru elevi și părinți, sigur este o conștientizare
a cât de multe se pot face acasă cu resursele și tehnologia pe care le avem toți la îndemână și le folosim atât
de puțin în scopuri de învățare, poate și crearea unui obicei de a înțelege și susține mai mult copilul și de a
face parte cât mai mult timp din viața lui de școlar. Școala online îți dă prilejul să explorezi noi moduri de
învățare. Metodologia clasică (predare – învățare – verificare) poate fi înlocuită cu mijloace mai atractive.
În acest răstimp am găsit o groază de videoclipuri cu lecții predate diferit față de cum eram obișnuiţi. M-au
ajutat să privesc subiectele predate la școală dintr-o altă perspectivă. Mai mult, mi-am dat seama că ceea ce
la școală se predă în 50 de minute se poate învăța si altfel. Zilele noastre au devenit treptat mai greu de
gestionat și ne este din ce în ce mai greu să avem un management al timpului bine definit. De aceea, când
vine vorba de educație şi de volumul impresionant de informaţie, un sistem online/digital de predare al
acestuia devine pentru noi din ce în ce mai atractiv, mai ales pentru cei mici. Folosirea acestor platforme
online de educație oferă o serie de beneficii şi avantaje celor mici spre mulțumirea părinților. Lecţiile
virtuale și jocurile educaționale reprezintă un avantaj: oferă copiilor o vedere realistă asupra materiei
repetate sau activităților intreprinse pentru a face învățarea cât mai plăcută celor mici. Trecerea bruscă la o
altă modalitate de interacțiune educațională, fără o pregătire prealabilă are efecte pe termen lung negative,
însă pe termen scurt și într-o situație de criză, cum este cea în care ne aflăm, pare a fi o soluție corectă
pentru a asigura continuitatea și stabilitatea în procesul educațional. În acest context, profesorii au fost
nevoiți să integreze într-un timp foarte scurt TIC și noile tehnologii de predare în programele lor de
instruire. Organizarea procesului de învățare în mediul online presupune o pregătire specială, nu numai din
perspectiva adaptării și gestionării conținutului, a asigurării mijloacelor necesare procesului de instruire, a
flexibilității metodologiei de predare, ci, mai ales, din perspectiva pregătirii resursei umane (profesori și
elevi, deopotrivă) pentru o astfel de experiență didactică. O prioritate a educaţiei contemporane este
conceperea conţinutului învăţământului astfel încât să devină o premisă a reîmprospătării permanente a
cunoştinţelor, a actualizării continue a formaţiei anterior dobândite. Pe de altă parte, suspendarea întâlnirilor
față-în-față a oferit posibilitatea profesorilor și elevilor să se concentreze în mai mare măsură pe ceea ce
este esențial, pe elementele cu impact calitativ, pe capacități și competențe, mai degrabă decât pe conținuturi
și pe elemente periferice. Cadrele didactice au avut o experiență de utilizare a unor resurse digitale și în
perioada anterioară crizei ceea ce a constituit, în esență, punctul de start fundamental pentru a face față
actualei stări de fapt – fără aceste cunoștințe și capacități dobândite și exersate, probabil că am fi asistat
astăzi la o situație mult mai gravă cu privire la implicarea în activități online. Elevul are acces la informația
digitală, dar nu are o obișnuință de a învăța în acest sens, numeroase alte studii arătând anterior prezentului
că obișnuința elevilor de a utiliza device-urile este în direcția programelor de socializare, muzică și
entertainment. Este un motiv în plus pentru care se evidențiază necesitatea utilizării a unui număr restrâns
de soluții și aplicații digitale pentru realizarea activităților didactice online, având în vedere că elevii sunt
puși în dificultate de utilizarea mai multor instrumente informatice. Tehnologia digitala a facilitat în bună
măsură continuarea unor activități didactice la distanță, în perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea,
o parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel un
impact negativ asupra învățării temeinice. Activitatea online are, dincolo de avantajele evidente, limite în
relaționarea cadru didactic – elev. Are însă și limite, care au impact negativ asupra învățării eficiente,
1230
întrucât o importantă latură a activității didactice față-în-față nu se poate face virtual. Chiar dacă profesorul
își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are nevoie de sprijin suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza
eventual ulterior activității de predare online, prin consiliere individuală. Este foarte dificilă interacțiunea
personalizată cu un elev anume în contextul în care contactul nu este direct, profesorul este urmărit online
de o clasă întreagă și fiecare elev îi solicită atenția. Pentru educatori, proiectarea și desfășurarea de activități
de învățare la distanță cu suport digital este un demers în care stăpânirea componentei tehnice contează cel
mai mult. Aspectele pedagogice sunt, de asemenea, importante pentru realizarea unor situații educative
eficiente.
BIBLIOGRAFIE:
1231
ȘCOALA DE ACASĂ
PIP, FERLOVICI GABRIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA M.C.EPUREANU”
cu acestea.
aceste abateri de la program vor imbunatati si calitatea vietii de familie. Si, daca tot vorbim de libertatea
fizica, putem aborda si trezitul de dimineata. Nimanui nu ii place sa se trezeasca „cu noaptea-n cap”, cu
atat mai putin copiilor. Scoala de acasa le permite sa doarma relaxat, fara frica zilei urmatoare, fara teama
ca, din minut in minut, alarma de la ceas le va zangani in cap. Homeschooling-ul mai ofera si o libertate
emotionala. Prejudecati, copii agresivi, competitivitate, presiunea grupurilor, toate acestea pot fi intalnite
pe holurile scolii. Stima de sine a copiilor scade, iar invatatul ocupa locul doi, in favoarea unui „look” mai
acceptabil din punct de vedere social.
Dezavantaje
ele de timp, de bani, de emotii. Din punctul de vedere al timpului, este destul de complicat sa inveti in afara
scolii traditionale. In primul rand, trebuie sa stii care este programa scolara. Ce anume li se cere copiilor sa
invete? Trebuie sa iti faci loc in programul tau pentru a invata si tu, la randul tau.
In al doilea rand, parintii sunt plecati de dimineata pana seara la serviciu, și acest lucru ingraunează
activitatea, mai ales in cazul copiilor in clasele incipiente.
In acesta perioada am desfășurat o serie de activități care m-au ajuta sa mentin o legatura constanta
cu elevii mei.
1232
EDUCAȚIA FĂRĂ FRONTIERE!:
PROF.: FICA DANIELA-NICOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „EPISCOP IACOV
ANTONOVICI” BÂRLAD, VASLUI
Transferarea activității școlare în mediul online, cu siguranță, nu a fost ușoară, deoarece procesul
necesită multă răbdare, o planificare cât mai bună, cât și o comunicare eficientă între partenerii educaționali-
profesori, părinți, elevi.
Faptul că școala online a apărut pe neașteptate și că a luat prin surprindere, dar mai ales pe nepregătite
pe toată lumea, ca o mare necesitate, a dus la o nouă provocare, aceea de a fi deschiși către noile tehnologii
la un alt nivel, deoarece foarte puțini eram pregătiți emoțional, tehnologic, legislativ, economic etc.
Ineditul caracterizează experiența școlară online, implicarea activă a tuturor factorilor educaționali
fiind mai puțin de 100%, cum ne-am fi așteptat.
Pentru început activitățile, atât cu colegii, cadrele didactice și superiorii, dar și cu elevii s-au
desfășurat pe grupuri de WhatsApp sau pe platforma Zoom, apoi fiecare județ a creat, împreună cu fiecare
școală și cu Ministerul Învățământului și alte platforme: EduCred (eu având cont deja pentru că am
participat la aceste cursuri), Narada, Școala din Valiză, Gsuite for Education, Edu Apps, Discord, ASQ,
Intuitext, Kahoot, Pbinfo, Socrativa, Educaplay, Google Classroom, MathPDR, Seterra, Scratch, Skype,
Twinkl, Digitaliada, Quizizz, NextLab, Google Hangout, Școala de pe net, Clasa Viitorului, Campus
Virtual ISJ Vaslui.
Utilizând, la alegere, prin aceste forme au fost stabilite calendarul online și modul de comunicare cu
elevii, mesaje oficiale, link-uri sau resurse utile tuturor. Astfel, a putut avea loc o consultare permanentă
între cadrele didactice și elevi, pentru a monitoriza și îmbunătății procesul de învățare.
În ceea ce mă privește, ca profesor de limba și literatura română, am pus accentul atât pe scriere, pe
formulări, compuneri, cât și pe exprimarea orală. Am respectat programa școlară, am postat, conform
orarului, materiale pe care elevii le-au parcurs în ritmul lor, au fost precizate termenele până când elevii au
avut de realizat sarcinile de lucru; rezolvările exercițiilor au fost trimise în privat pe WhatsApp și corectate,
astfel, fiecare elev a putut vedea unde a greșit, cu
explicațiile aferente fiecărui tip de item.
Lecțiile, (predarea lor), s-au făcut video pe platforma Zoom, astfel elevii au putut fi live pentru 40
de minute (atât permite timpul), cu profesorul și colegii. Referitor la limita de timp impusă, putem spune
că nu sunt suficiente aceste minute pentru a termina lecția, din acest motiv, eu împreună cu elevii mei
reluam apelul video, dar și că sunt obositoare, ținând cont de faptul că elevii trebuie să stea 6-7 ore pe zi cu
ochii în telefon, laptop, tabletă.
Cele mai frecvente situații-problemă întâmpinate în timpul școlii online:
- la început copiii erau mult mai entuziasmați de noile abordări ale lecțiilor;
- elevii au fost nemulțumiți de lipsa fizică de a merge la școală;
- dificultăți de utilizare a platformelor cât și a instrumentelor digitale pentru profesori, elevi, părinți;
- lipsa conexiunii la internet, a semnalului wi-fi;
- creșterea costurilor la factura de telefon;
- pierderea conexiunii;
- lipsa echipamentelor IT;
- necesitatea unei perioade de adaptare;
- nemulțumirea privind utilizarea platformelor online;
- unii elevi s-au descurcat singuri, pentru că părinții lor erau la serviciu;
- lipsa de interes a elevului pentru studiu;
- cadrul didactic a controlat mai greu elevii, deoarece discutau între ei, își opreau microfoanele,
scoteau camera, nu mai puteau fi văzuți, își trimiteau pe grup tot felul de mesaje și poze, care nu aveau
legătură cu lecția;
1233
- copilul nu mai dă randament din cauza relaxării, mulți au tratat această perioadă ca pe o vacanță
prelungită;
- lipsa prezenței părintelui, de a-l controla și motiva pe elev;
- am avut elevi care nu au intrat niciodată, nici măcar din curiozitate;
- greșeala de a da pe posturile publice că nu se vor pune absențe, note, că se vor încheia mediile cu
ce note aveau puse, că nu vor mai da teze. Simulări, i-a condus pe mulți să nu dorească să fie prezenți la
ore, chiar și pe cei mai buni din clasă, chiar și pe cei care aveau de susținut Evaluarea Națională.
Această experiență a fost unică și neașteptată, dar care m-a pus într-o situație de a regândi
total lecțiile, predarea, explicarea lor, de a simplifica totul, deoarece timpul alocat trebuia foarte bine
împărțit, m-a pus în situația de a învăța să folosesc o platformă, m-a dezamăgit din punctul de vedere al
neimplicării 100% a părinților, dar mai ales a elevilor, pentru că au fost elevi care nu au intrat niciodată pe
Zoom, nu au răspuns deloc la mesajele de pe WhatsApp, făcându-mă să cred că totul a fost pentru ei o
joacă, o vacanță prelungită, o pierdere de timp și de neinteres.
Este drept că nu am putut obliga, forța, nici măcar pune vreo notă, ceea ce a dus la ignorarea totală
din partea unor elevi, chiar dacă peste câteva luni le bătea la ușă Evaluarea Națională.
Mulți și-au pus baza pe meditațiile particulare și din acest motiv, nici măcar în cele două săptămâni
de pregătire puse la dispoziție nu au vrut să își onoreze prezența.
Concluzionând, cred cu tărie că eforturile tuturor se vor vedea în timp, că elevii care și-au dorit să
învețe o vor face și pe viitor, asta dacă din toamnă, o dată cu începerea noului an școlar vom fi din nou în
situația de a fi departe de elevi, de școală, de colegi, de socializare, de tot ceea ce înseamnă „școală”.
1234
ȘCOALA ALTFEL. ȘCOALA DE ACASA
PROFESOR: FILIP ADELA – CRISTINA

UNITATEA DE INVAȚAMANT: LICEUL ECONOMIC ”V. MADGEARU”,
CONSTANȚA
Cu toții suntem familiari cu platforme precum Skype, folosite pentru a-ți suna prietenii care se află la
distanță. Însă nimeni nu s-ar fi gândit până acum că acest gen de aplicații vor deveni principala sursă de
învățare din cauza Pandemiei de Coronavirus apărută la nivel mondial. Acum, multe din activitățile zilnice
se rezumă la aplicații precum Zoom, Google Classroom sau Microsoft Teams.
Dacă în primă fază mulți au considerat a fi imposibil să faci ore online, încetul cu încetul ne-am
obișnuit atât noi ca profesori, cât și elevii cu noul mod de lucru. Este o experiență nouă pentru fiecare dintre
noi, însă este cea mai bună modalitate pentru a ne ține conectați cu școala. Este important să păstrăm un
oarecare program și să încercăm să rămânem organizați pentru ca revenirea la școala să fie cât mai ușoară.
Desigur, ca și școala propriu-zisă, orele online au atât plusuri, cât și minusuri, iar părerile profesorilor,
cât și ale elevilor sunt împărțite. Unii sunt reticenți când vine vorba de o oră video, iar alții își păstrează
aceeași energie și în mediul online.
Avantajele acestui mod de lucru ar fi posibilitatea continuării procesului de învățare, flexibilitate în
ceea ce privește programul de lucru, îmbogățirea cunoștințelor digitale, precum și posibilitatea de a învață
în confortul propriei case.
Totuși acest mod de a face școală vine și cu anumite dezavantaje, cum ar fi: lipsa interacțiunii sociale
pe care o aveam cu elevii, scăderea calității actului didactic de predare, lipsa interesului acordat orelor de
către anumiți elevi, posibilitatea de a încărca elevii cu mai mute teme decât în mod normal. De multe ori,
obiectivele propuse nu vor fi atinse decât într-o mică proporție, iar astfel, mai târziu, vor descoperi lacune
în ceea ce privește cunoștințele dobândite de către elevii noștri.
Un alt mare dezavantaj al mutării orelor în online îl reprezintă privarea de educație școlară a elevilor
care provin din medii sociale defavorizate. La nivelul țării noastre, încă mai există multe familii în care
calculatorul, tableta, smartphone –ul sau accesul la internet reprezintă un lux pe care nu și-l permit. Dacă
înainte de pandemie era dificil pentru acești copii să aibă acces la o educație de calitate, acum, datorită
condițiilor socio-economice, au pierdut orice legătură cu școala.
1235
ȘCOALA IN CONDIȚIILE ACTUALE
O ALTFEL DE VIZIUNE ASUPRA EDUCAȚIEI
PROF. INV. PRIMAR FIȘTOC-SERGHESCU-BONDU MADALINA

ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI EMINESCU” PLOIEȘTI
Educația se adresează omului ca ființă, în primul rând, intelectuală. Instrumentele aplicate sistematic
prin intermediul cărora se instituie educația în rândul oamenilor se regăsesc în sistemul educațional. Așadar,
ansamblul de metode și măsuri menite să contribuie la formarea și dezvoltarea însușirilor cognitive, morale,
fizice, afective, sociale ale ființei adulte în miniatură – copilul sunt prezente și structurate încă din ciclul
preșcolar.
Într-o lume aflată în permanentă schimbare, adaptare sistemul educațional trebuie să răspundă
cerințelor și nevoilor copilului, punându-i la dispoziție resursele necesare desăvârșirii lui ca ființă aparent
superioară celorlate specii de viață. Școala ca instituție trebuie să dețină o varietate de intrumente, materiale,
în primul rând de natură fizică, pentru a permite și susține dezvoltarea corporală a elevului, iar mai apoi pe
cea intelectuală.
În condițiile actuale, reprezentate de explozia de informații pe toate palierele de dezvoltare umană și
pe fondul apariției unei epidemii la nivel global, școala încearcă din răsputeri să asigure în continuare
accesul la educație. Se discută tot mai mult despre o altfel de școală – școala de acasă, măsură implementată
cu succes în limita posibilităților, în primul rând, materiale ale actorilor educației. Se impune astfel
conturarea unei noi viziuni asupra educației, care să dispună de capacitatea de adaptare, regândire a
vechiului sistem de cunoștințe, convingeri, valori cu care am fost fost familiarizați până în prezent.
În ciuda volumului de muncă, a efortului depus din punct de vedere fizic, intelectual, emoțional, atât
de partea profesorului, cât și a elevului sau a părintelui care s-a amplificat odată cu mutarea lecțiilor în
mediul online, efectele mai puțin dorinte nu încetează să-și facă simțită prezența. Cu vechi deficiențe,
îmbunătățiri diverse împrumutate din afară, fără a le adapta la condițiile existente, sistemul de învățământ
românesc nu poate fi declarat pregătit să facă față condițiilor actuale, fără consecințe pe termen scurt, mediu
sau lung. În lipsa unor gadgeturi suficiente, performante, a unor metode de instruire adecvate și a
personalului apt pentru a implementa, susține și dezvolta școala de acasă, educația prezintă unele carențe.
Alături de acestea este nevoie de instituirea unui nou model de pregătire și din punct de vedere personal,
social, inter-uman.
Educația se adresează oamenilor, relației cu ei înșiși și cu ceilalți. Actul educativ presupune stabilirea
unor conexiuni umane, bazate pe transmitere de informații și primire de feedback autentic, în timp real. Ori,
instruirea realizată la distanță nu poate susține acest aspect, decât dacă își propune obiective formale.
Noua viziune care se conturează asupra educației aduce în atenție aspecte ce vizează instruirea și
susținerea profesorilor, elevilor, părinților cu resursele necesare, adaptate condițiilor actuale. Școala de azi,
chiar și de acasă, nu mai seamănă cu cea de odinioară, ansamblul de proceduri de care dispunea nu-și
găsește utilitatea astăzi în totalitate, așadar e nevoie de noi metode, tehnici, mijloace menite să asigure, să
dezvolte și să susțină o educație de calitate.
1236
EDUCATIE FARA FRONTIERE! SCOALA ALTFEL. SCOALA DE ACASA
INVATAREA ONLINE / INVATAREA TRADITIONALA:
DIFERENTE, AVANTAJE, DEZAVANTAJE
PROF. FLOREA ADINA AURELIA

LICEUL DE ARTE “SIGISMUND TODUTA” DEVA
Astazi, cursurile / formarile online au devenit extrem de populare, deoarece tot mai multe institute si
companii ofera cursuri online. Cu toate acestea, in ciuda popularitatii educatiei online, grupuri vaste de
oameni resping astfel de metode, in mare parte datorita conceptiei gresite. In acelasi timp, in ciuda
popularitatii In crestere a cursurilor online, formarea traditionala (in clasa) se lupta si incearca sa adopte
mijloace mai noi de a mentine interesul cursantilor. Exista intotdeauna doua fete ale unei monede. Pentru
unii indivizi, formarea on-line este mai potrivita, in timp ce pentru altii formarea in clasa este metoda
preferata.
Sa comparam cele doua metode.
Cursurile online
Astazi, atat in invatamantul universitar cat si in cel preuniversitar, este recunoscut rolul Internetului
si (in particular, al) Web-ului in predare, invatare si evaluare. In multe cazuri, Web-ul a devenit un
instrument de lucru indispensabil pentru toti actorii educationali, atat in sala de clasa cat si in afara sa.
Tehnologiile moderne ofera o gama larga de aplicatii, acestea reprezentand fundatia pentru un nou sistem
de furnizare a educatiei si de construire a cunoasterii.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, a internetului în speţă, modul clasic
de a învăţa suferă transformări rapide şi profunde. Tot mai multe voci exprimă faptul că ne îndreptăm spre
o revoluţie în educaţie; rolul actual al profesorului (învăţătorului), acela de intermediar al cunoaşterii, îşi
pierde mult din pregnanţă.
pe care, în lipsa Internetului, elevii nu le-ar putea cunoaşte. Web-ul constituie totodată locul în care elevii
îşi pot publica lucrările lor online pentru ca alţi elevi sau profesori să le citească şi să le răspundă.
instituţie de învăţământ şi fără a depinde de un anumit program. Cu ajutorul unei conexiuni la Internet se
pot căuta mai multe cursuri dintr-un anumit domeniu având astfel acces la mai multe opinii (spre deosebire
de modalitatea clasică de predare în care aveam prezentată doar opinia profesorului de curs). Educaţia cu
ajutorul calculatorului se numeşte CBT (Computer Based Training).
Câteva dintre cele mai folosite aplicaţii în acest domeniu sunt: Programe de procesare de text şi calcul
tabelar; Programe de prezentare sau desen; Aplicaţii de pregătire pe computer; Baze de date; Organizarea
orarului; Aplicaţii de E-mail, Navigare pe web etc.
Resursele web contribuie decisiv la schimbarea tipului de predare, dintr-un un model static, în care
elevul este un simplu “receptor” pentru ceea ce predă profesorul, într-unul dinamic, în care procesul de
predare-învăţare se ghidează după elev iar acesta este atras să caute pe cont propriu noi surse de cunoaştere.
Studiile realizate în ultimii cinci ani în diferite ţări şi analizele OECD la nivel global au arătat că
utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie contribuie într-o foarte mare măsură la
îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. Cu toate acestea, mulţi dascăli, fie că preferă metodele clasice de
predare, fie dintr-o reticenţă generală faţă de noile tehnologii, resping dinamicizarea orelor şi stimularea
elevului cu ajutorul calculatorului, Internetului şi tuturor celorlalte instrumente asociate.
1237
Cursurile traditionale
Cursurile traditionale sunt mai potrivite pentru copiii mici, adolescentii si tinerii adolescenti care inca
nu s-au alatura fortei de munca. Participarea frecventa la cursuri ii ajuta sa interactioneze cu alte persoane
de vârsta lor, sa fie mai bine disciplinati, sa urmeze un program regulat si sa-si imbunatateasca aptitudinea
fizica si vigilenta mentala.
Invatarea in clasa ii ajuta pe elevi si pe profesori sa se cunoasca mai bine. Acest lucru permite
profesorilor sa cunoasca elevii si sa evalueze mai bine punctele forte si punctele slabe, sa actioneze ca
mentori si sa ghideze studentii in posibilitatile lor de cariera.
Intr-o clasa traditionala, elevii pot sa-si impartaseasca in mod direct opiniile si sa-si clarifice propriile
intrebari cu profesorul, obtinându-si astfel raspunsurile imediat.
Intelegând modelul de Intrebari si raspunsuri si sugestiile oferite de profesori cu experienta, elevii pot
gasi mai multe informatii utile decât atunci când utilizeaza note si sugestii online generalizate, disponibile
pe internet.
De asemenea, invatarea In clasa este mai utila datorita unei interactiuni continue intreelevi si
profesori, deoarece ii ajuta pe elevi sa scape de temerile lor cu privire la examene, ceea ce rareori se poate
Intâmpla cu indrumarea online.
In cele din urma, interactiunile cu profesorii buni contribuie la motivatia elevilor de a obtine note mai
mari.
1238
PROF. FLORI DAIANA

PALATUL COPIILOR „ADRIAN BARAN” STRUCTURA CORABIA
Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în

inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa." (Ioan Slavici)
Factorii de bază care ajută copilul în desăvârșirea propriei educaţii sunt şcoala şi familia. Funcţia
educativă a familiei constă în formarea priceperilor, deprinderilor de viaţă, sentimente. Rolul familiei este
important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral si estetic. Şcoala, alături de
familie, influenţează, prin condiţiile concrete în care se desfăşoară procesul de învățământ, personalitatea
copilului. Şcoala eficientă realizează un parteneriat cu elevul, prin valorizarea şi respectarea identităţii sale
cu familia, prin recunoaşterea importanţei acesteia.
Educaţia este cea care desăvârşeşte fiinţa umană, educaţia pe care copilul o primeşte în familie, în
şcoală şi de la comunitate. Un parteneriat familie- şcoală este relaţia cea mai profitabilă pentru toţi cei ce
participă la acest demers. Parteneriatul va fi eficient dacă fiecare parte va reţine că acelaşi subiect este
copilul.
Acest parteneriat trebuie să funcţioneze în orice condiţii. Pentru a fi eficientă învăţarea pentru copil,
acest parteneriat trebuie să funcţioneze foarte bine în cadrul învăţării online, când activitatea se desfăşoară
ca o şcoală de acasă. Plărintele trebuie să fie atent la nevoile copilului, la programul şi rutina lui.
Şcoala online presupune o reconfigurare a şcolii, camera copilului se transformă în sala de clasă, când
lecţiile se transformă, când relaţiile dintre colegi şi relaţia elev-profesor se transformă, când părintele devine
un asistent al profesorului şi un ajutor nelipsit pentru copil.
Şcoala online necesită utilizarea unui echipament tehnologic şi a unui soft. Este un efort pe care îl fac
împreună şi cadrele didactice şi elevii cu părinţii lor, pentru a fi alături, pentru a comunica şi a realiza
învăţarea online. Este un efort din partea tuturor ţinând seama că fără un dispozitiv it, fără conexiune la
internet nu se poate realiza o oră de şcoală online. Din pacate, în aceste situaţii inegalităţile cresc. Există
copii care nu au acces la oportunităţi educaţionale de calitate deoarece provin din familii sărace, din medii
defavorizate, copii pentru care o masă caldă şi încălzirea locuinţei sunt un lux, copii ai căror părinţi nu au
pus mâna pe un smartphone, ei nici atât, iar plata unui abonament la internet este o iluzie. Oportunitatea de
a avea acces la internet şi la tableta sau calculator pentru aceste familii trebuie să fie însoţita şi de un proces
de formare, părinţii să fie instruiţi într-un program de alfabetizare digitală la şcoală, altfel dispozitivul va fi
utilizat cu greu.
Educaţia înseamna inclusiv investiţii materiale, atât la nivelul şcolilor cât şi din partea părinţilor.
Educaţia înseamna profesori foarte bine pregatiti, înseamnă părinţi care să vadă câştigul adus de educaţie
asupra copiilor lor şi care să le sprijine progresul, înseamnă elevi cu o curiozitate pentru cunoaştere, cu
dorinţa de a deveni mai buni, mai educaţi, mai civilizaţi.
Studiul ”Școala online. Elemente pentru inovarea educației”, la care au răspuns 6000 de cadre
didactice, a fost realizat de profesori în științele educației de la Universităţile din București, Iaşi, Cluj-
Napoca, Timișoara și Institutul de Științe ale Educației. Desfășurată în perioada 25-31 martie 2020,
cercetarea surprinde modul în care cadrele didactice au perceput intrarea școlii în online, dar și problemele
de care s-au lovit elevii.
În ceea ce privește activitatea elevilor, studiul relevă că trecerea bruscă la activitatea online a presupus
în primul rând dificultăți tehnice, lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, nivelul
insuficient al competențelor digitale, lipsa unui dispozitiv adecvat, lipsa unui program bine structurat, lipsa
controlului și monitorizării constante a activității lor, acces limitat la Internet, lipsa suportului/ lipsa de
interes/ interdicții din partea adulților. Mai simplu spus, elevul are acces la informația digitală, dar nu are o
obișnuință de a învăța în acest sens, numeroase alte studii arătând anterior că obișnuința elevilor de a utiliza
device-urile este în direcția programelor de socializare, muzică și entertainment”.
”Este evident că școala – chiar și repoziționată în zona digitală – trebuie să continue să reprezinte
pentru elev o resursă de siguranță și de continuitate”. Suspendarea întâlnirilor față-în-față oferă posibilitatea
1239
profesorilor și elevilor să se concentreze în mai mare măsură pe rezumativ, pe esențial, pe structuri sau
integrări de cunoștințe, decât pe conținuturi și elemente periferice, cazuistici, exemplificări;
Învățământul online, în percepția profesorilor, poate genera și efecte perverse, în sensul că potențează
fenomenul violentării psihologice dintre elevi ce se mută semnificativ din spațiul real către cel virtual;
Nivelul de implicare al familiei/părinților crește simțitor, ceea ce obligă la acțiuni pe viitor de formare
la părinți a unor competențe specifice, complementare cu cele ale profesorului.
Bibliografie:
https://edict.ro/familia-si-scoala
https://unibuc.ro/rezultatele-studiului-scoala-online
1240
ȘCOALA ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR FLOROAE ADRIANA MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI EMINESCU” NĂSĂUD
JUDEȚUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
Starea de urgență a provocat o abordare nouă în domeniul educației.

Datorită pandemiei care a dus la închiderea școlilor, elevii, cadrele didactice și părinții au fost puși în
fața unei situații inedite: cursurile online. Acest lucru a avut un impact diferit asupra celor implicați.
Pentru ca activitățile să poată continua a fost nevoie ca fiecare să depună un efor suplimentar, să
colaboreze și să se implice într-un mod în care nu a mai făcut-o până acum. Ca și cadru didactic a trebuit
să adaptez conținuturile la noile modalități de organizare a lecțiilor.
Atât profesorii cât și elevii și părinții au învățat din mers cum să facă față acestei noi situații apărute.
Cred că mutarea activităților exclusiv în mediul online ne-a obligat pe toți să inovăm și să învățăm
unii de la alții, să încercăm să ne dezvoltăm competențele digitale, să adaptăm conținuturile la specificul
acestui tip de activitate.
Deși aveam câteva idei despre cum ar trebui să procedez am decis să urmez un curs organizat de
Digital Nation numit „Profesor în online”. competențe digitale Astfel, am putut organiza orele online cu
elevii mei prin intermediul Google Meet, am creat o clasă în Google Classroom, am editat materiale și teste
online.
Concomitent cu întâlnirile online am ținut legătura cu elevii și prin intermediul unui grup creat pe
WhatsApp.
Eu am organizat activitățile online din prima zi de suspendare a cursurilor.
Am constat că majoritatea elevilor abia așteptau să intrăm în videoconferință și să realizeze temele
propuse. Pentru cei care nu au avut posibilitatea de a se conecta online am transmis sarcinile de lucru
telefonic.
Bineînțeles că au fost și unele inconveniente: comunicarea greoaie uneori, relaționarea interumană,
sprijinul personalizat pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, imposibilitatea verificării calitative a
temelor, lipsa interacțiunii sociale.
Totodată consider că e nevoie să dedicăm mai mult timp pentru pregătirea lecțiilor, iar motivația și
interesul elevilor se mențin mai greu.
În activitatea cu elevii, am observat faptul că unii aveau cunoștințele necesare pentru a lucra online.
Desigur că lecțiile desfășurate față în față într-o sală de clasă sunt mai eficiente pentru elevi, dar în situația
actuală a trebuit să ne adaptăm și să ne pregătim și pentru activitățile la distanță.
Copiilor le este dor de școală, de colegii de lasă, de profesori și de jocurile pe care le desfășurau
împreună în recreații.
Consider că nu ar trebui să se renunțe la școala online odată cu redeschiderea școlilor ci ar fi bine să
se găsească o modalitate de împletire a acesteia cu cea tradițională.
1241
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE!: ȘCOALA ALTFEL!
ȘCOALA DE ACASA!
PROF: FOCA SILVIU-FLORIN

SCOALA GIMNAZIALA NR.1 SĂNDULENI, BACĂU
O educaţie modernă ar trebui să se organizeze pornind de la o serie de obiective ce răspund la

chemarea societăţii sau se concretizează în cazul nostru în aspecte precum: dreptul la educaţie, fiecare are
dreptul să acceadă urmându-şi talentul său, şi niveluri înalte de calitate a şcolii, axate pe un profesionalism
al cadrelor didactice şi pe o relaţie bazată pe respect între profesori şi elevi.
Ideea e că o instituţie şcolară care pune învăţământul în serviciul educaţie se bazează pe dezvoltarea
tuturor capacităţilor elevilor. Educaţia este mereu un produs care se utilizează pe viitor. Important este de
a profita de tot ceea ce este bogat în investigaţii şi cunoştinţe, de a fi uman, de a învăţa şi cunoaşte pentru
a învăţa cât mai eficace.
„Tratatul de la Amsterdam“, din 1997, atribuie Uniunii Europene: responsabilitatea de a promova
educaţia la toate nivelurile pentru toţii cetăţenii, paralel cu consacrarea noţiunii de „cetăţean al lumii“ ce
este complementar cu cel de cetăţean european şi naţional. Pentru acest lucru, educaţia constituie, mai mult
ca niciodată, un element crucial în construirea unei Europe unite, competitive, solidară şi deschisă lumii.
Aici, un rol important revine proiectelor europene care au drept scop consolidarea educaţiei în spiritul
de cetăţenie europeană, sprijinindu-se pe averea culturală a fiecărei ţări, pe o bună cunoaştere a limbilor de
circulaţie care vor contribui la o cooperare între centrele de învăţământ folosindu-se de posibilităţile lor
intelectuale şi pedagogice, la o bună mobilitate a elevilor şi profesorilor pentru a facilita crearea unui spaţiu
european, deschis cooperării educaţionale, schimburilor informaţionale şi de experienţă în vederea unor
stimulări reciproce.
1242
educative.
Bibliografie:
2001
3. https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/management/educatia-fara-frontiere-pedagogie-
105051.html
1243
ŞCOALA ALTFEL/ŞCOALA DE ACASA
P.I.P FRANGULEA MIHAELA PROFIRA

ŞCOALA GIMNAZIALA “MANOLACHE COSTACHE EPUREANU”,
BARLAD, JUD. VASLUI
Starea de urgenţă a provocat un experiment social în domeniul educaţiei. Forţaţi să rămână aproape
3 luni închişi în casă, copiii şi profesorii au fost nevoiţi să se mute în mediul on-line şi să înveţe să folosească
platformele digitale pentru a comunica şi pentru a-şi face lecţiile.
Vestea bună este că elevii şi profesorii sunt capabili să se adapteze rapid la un mediu de comunicare
nou. A fost şi rămane o provocare pentru toţi actorii implicaţi, dar cu mult efort şi sprijin din partea cadrelor
didactice această adaptare la nou este o reuşită.
Asta nu inseamnă că absolut toţi elevii şi cadrele didactice au reuşit să ţină pasul, în aceeaşi măsură,
cu învăţarea on-line. Principalele impedimente sunt reprezentate de lipsa infrastructurii minimale (laptop,
tablet sau conexiune la internet) şi lipsa cunoştinţelor tehnice ale profesorilor şi ale părinţilor.
Rolul părinţilor a devenit indispensabil, mai ales în cazul preşcolarilor şi al şcolarilor mici, iar aceştia
recunosc, de cele mai multe ori, că se simt depăşiţi, obosiţi şi că nu pot suplini rolul profesorilor. Copiii au
nevoie de conexiune emoţională cu cadrul didactic şi cu colegii şi, oricât de creativ şi de abil ar fi profesorul
în organizarea şi planificarea activităţilor, interesul acestora este greu de menţinut activ.
Nimeni nu a fost pregătit pentru această perioadă şi cu toate acestea ne-am adaptat. Atât profesorii,
cât şi părinţii au depus eforturi uriaşe pentru ca procesul intructiv educative să continue într-un mod cât mai
eficient. Cu toate acestea, am ajuns la concluzia că învăţarea on-line a adus multe beneficii celor implicaţi,
poate fi complementară învătării şcolare, dar nu poate înlocui, pe deplin, învăţarea intr-un mediu organizat
cum este şcoala.
1244
SIMPLU… ȘCOALA 2020
AUTOR: PROF. FRÎNCU-PREDICA IOANA MARILENA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” GIURGIU
ȘI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ACADEMICIAN “M, VOICULESCU” GIURGIU
SECȚIUNEA: INVAȚAMANT GIMNAZIAL
din Iași.
Anul școlar 2019-2020 a adus în învățământul românesc o nouă provocare care se referă, după cum
bine știm toți, la suspendarea cursurilor tradiționale și la înlocuirea acestora cu cele desfășurate în mediul
on-line, începând din martie 2020. Trecerea la acest nou mod de comunicare și de continuarea a activității
didactice a fost un pas nou atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice.
Nu trebuie să uităm că un rol important în acest nou mod de învățare l-au avut părinții sau tutorii
legali deoarece ei au fost cei care au sprijinit, cu resursele material din dotare, buna desfășurare a acesteia.
Noul din sistemul educațional a reprezentat atât un compromis cât și o încercare de a face tot posibilul,
de câtre toți factorii implicați, pentru a se desfășura o educație atipică până acum, în special pentru micii
preșcolari și școlari.
Perioada de desfășurare a cursurilor on-line care s-a încheiat o data cu anul școlar a urmărit atingerea
competențelor din programele școlare și parcurgerea integrală a materiei de studiu. Un procent mare dintre
elevi cu rezultate bune și foarte bune la învățătură au reușit să parcurgă integral curriculumul din trunchiul
comun conform planificărilor realizate la începutul acestui an școlar. Mai dificil a fost pentru elevii din
clasele terminale deoarece aceștia s-au întors pe băncile școlii pentru a susține examenele finale. Chiar dacă
rupture de prezență în clasă a fost de mai multe luni, cei mai mulți au reușit să obțină note bune și foarte
bune la aceste examene.
Anul 2020 a reprezentat o perioada de nou, de necunoscut și în același timp de adaptare pentru toți.
Întrebarea care se naște este Va mai continua acest mod de predare? Nu știm, dar, ceeace știm este că
sistemul de învățământ trebuie să continue să existe, să formeze noi generații, așa cum a făcut până acum.
Succes tuturor în aceste noi demersuri educaționale, fie că sunt tradiționale, fie alternativa acestora
desfășurată în mediul informatic, on-line!
Bibliografie:
2/
1245
GRADINIȚA MEA ALTFEL, IN TIMP DE PANDEMIE
FRUNZA KATALIN
„Căutarea adevărului și a frumuseții este o activitate în care ni se permite să rămânem copii

toată viața noastră.” Albert Einstein
În urma pandemiei de coronavirus cu preșcolarii noștri am ajuns să căutăm din păcate acest adevăr
și această frumusețe, a vieții vrând-nevrând cel puțin șase luni, numai în mediul online, de acasă. Dintr-o
clipă în alta, fără să ne dăm seama cât de lungă o să fie această perioadă, ne-am trezit cu educația online,
atât noi, cât și copiii și părinții.
Înainte să fie declarată educația online o activitate educațională obligatorie, am primit din partea
Ministerului Educației, a experților în educație, chiar și a colegilor de breaslă fel de fel de recomandări,
cum am putea diversifica această perioadă, cu ce fel de metode online am putea acapara atenția
preșcolarilor, cu care numai prin intermediul camerelor de luat vederi puteam comunica. Am avut norocul
să lucrez într-un mediu în care dispozitivele electronice nu sunt străine, atât noi, educatoarele, cât și părinții
am învățat foarte ușor să folosim aplicațiile necesare activităților instructiv-educative în mediul online,
ajungând astfel, în circumstanțele date de pandemie, la un deznodământ școlar de succes.
Am început această experiență virtuală numită educație online prin a selecta din metodele prezentate
de colegi numai cele pe care am putea implementa pe grupa noastră, care corespund cerințelor
metodologice, numai cele care cu ajutorul părinților pot să ajungă cu succes la preșcolarii grupei. În tot
acest timp părinții au fost deschiși să coopereze cu noi, educatoarele, când au avut timp au selectat din
materialele postate pe grupul de socializare a părinților, astfel contribuind la dezvoltarea educațională a
copiilor. Am rugat părinții să ne arate prin poze, filmulețe cum au activat copiii acasă, de ce activități au
avut parte în această perioadă nemaiîntâlnită, iar noi, educatoarele am încercat să punem accent pe feedback
pozitiv din partea noastră pentru fiecare reușită a lor, motivându-le astfel să nu renunțe la activități, la un
altfel de educare.
După ce educația online a devenit obligatorie, am continuat activitățile deja funcționale din grupă,
pe lângă postările de fiecare zi a activităților pe domenii experiențiale am început și întâlnirile în
minigrupuri pe aplicația Zoom, aceste întâlniri zilnice chiar dacă nu au putut să înlocuiască cele față în față,
au devenit ocazii perfecte pentru interacțiuni cu colegii de grupă cât și cu doamnele educatoare. Astfel am
întărit legăturile deja existente dintre colegi, au avut ocazia să vorbească despre trăirile din perioada izolării
sau despre cum își petrec zilele fără grădiniță.
Pe plan profesional am avut ocazia să participăm la diverse cursuri online, webinarii, care au oferit
sprijin necesar în pregătirea didactică a educatoarelor, cu ajutorul cărora ne-am îmbogățit atât competențele
digitale cât cele de comunicare, foarte importante în cadrul educației online. Pe parcursul acestei perioade,
putem spune provocări”, am constatat că timpul petrecut cu pregătirea materialelor necesare activităților
online, cu lectura individuală, cu selectarea și diversificarea materialelor a fost mult mai lung pentru
educatoare, totodată trebuia găsit de fiecare dată un echilibru între cantitatea și calitatea celor postate, pentru
succesul actului educațional punând în ecuație ajutorul dat de părinți.
Educația online, ca și experiență, a fost una inedită, dar după părerea mea au lipsit lucruri esențiale
din actul educațional, cum ar fi: socializarea, conexiunea interpersonală, gălăgia, zâmbetul, râsul, chiar
plânsul copiilor, îmbrățișările, certurile, lucruri neesențiale” la alte nivele educaționale (școală, gimnaziu),
dar fără care grădinița ar fi un tărâm pustiu, fără viață. Eu, personal, n-aș repeta această experiență, și sper
că din septembrie putem să continuăm această căutare a adevărului și a frumuseții acolo unde brusc în
martie am întrerupt.
1246
CU ÎNCREDERE!
MIC ESEU ASUPRA SCHIMBĂRII
PROFESOR MARINELA FUFA,

LICEUL TEHNOLOGIC PAMFIL ȘEICARU, CIOROGARLA, ILFOV
Atât de reală pare să fie imaginea ce reprezintă învățătoarea în prima zi de școală! Parcă văd și acum
desenul ce prezintă o profesoară/profesor cu ochelari pe nas și mâna pe catalog! Doamna invariabil avea
părul strâns într-un coc și purta cu mândrie un deux pieces.
Profesori tineri, în ținute mai mult sau mai puțin conforme cu imaginea de mai sus îmi trec ca printr-
un caleidoscop prin fața ochilor! În blugi sau rochii vaporoase, cu un tricou ce îl lasă să fie el, să fie liber,
cu ochelari de soare, în mijlocul naturii sau stând alături pe o bancă în curtea școlii sau în parc, același
profesor. Îl văd preocupat să caute printre cărțile de pe birou, îl văd purtând laptopul pe umăr sau folosind
device-uri moderne! Tot el, profesorul!
Realizezi că este un profesor în oricare dintre aceste tablouri pentru că este înconjurat de copii, de
elevi! Când ei nu mai apar în cadru? Nimic nu ne mai duce cu gândul la educator, învățător, profesor!
Cam așa s-au petrecut lucrurile imediat după suspendarea cursurilor. Dincolo de impactul personal,
de grijile și gândurile proprii, de planurile personale suspendate, de suspiciunea și îngrijorarea fiecăruia,
cadrele didactice s-au regăsit într-o situație inedită.
Cu mai mult sau mai puțin exercițiu preliminar, mai rapid sau ieșind cu greu dintr-o soi de inerție,
dintr-un sistem de cutume funcționale până atunci și inaplicabile în situația dată, cu ochii societății civile
ațintiți uneori suspicios asupra lor, profesorii au reacționat, determinați de ceea e îi definește de fapt: dorința
de a relaționa cu elevii, dragul de a împărtăși experiențe, informații, truda de a croi și dezvolta aptitudini,
de a empatiza și de a fi consecvent în demersul descoperirii și direcționării emoțiilor!
Parcă eram incompleți….Probabil un sentiment încercat de imensa majoritate dintre noi! Un
sentiment resimțit la nivel planetar. Și nici pe departe nu este o exagerare. Această criză multiplă declanșată
de SARS COV 2 a întors lumea. A făcut să ne reconstruim o nouă ierarhie a valorilor autentice, a făcut să
reconsiderăm importanța socializării sub diferite forme. A ceea ce ne definește de fapt ca specie. Omul este
prin definiție legat de condiția sa ca parte a societății. Nu poate funcționa, nu se poate valoriza în exteriorul
grupului social, indiferent care este acesta. Acțiunile sale au nevoie de recunoaștere, trebuie să existe
feedback-ul pentru acțiunile sale.
Imensa majoritate a colegilor de breaslă și-au găsit resursele pentru o reacție rapidă. În cazul meu,
primele contacte on-line au avut ca subiect predilect grija pentru starea de bine a elevilor mei. Fie că era
vorba despre sănătatea fizică, dar mai ales despre cea emoțională. Era clar că lucrurile vor dura.
Așa încât am pus în funcțiune grupurile de watsapp, am creat google classroom, am descărcat Zoom.
Cât de mare bucuria revederii chiar și în forma on-line! Ne-am întâlnit pe platforma de lucru la nivel de
unitate școlară, am folosit Microsoft Teams, ne-am trimis e-mail-uri mai mult ca de obicei.
Și am revenit rapid la statutul de educator…Cu mult mai multă înțelegere, cu empatie, cu îngăduință,
indulgență, dar și cu încredere. Încredere în faptul că toate aceste situații sporesc gradul de adaptabilitate
al copilului ce se află la capătul celălalt al conexiunii, că îl ajută să găsească soluții în situații inedite, că îl
pune în fața unor provocări a căror soluționare rapidă îl definitivează ca om. Că îmi ating de fapt menirea:
aceea de al învăța să învețe!
Sigur, nu a fost ușor! Sunt de formație profesor de discipline umaniste. Credeam despre mine că
abilitățile personale de operare pe computer se limitează la lucruri simple: documente word, prezentări ppt,
e-mail, accesare de soft-uri presată de situații limită, posibilitate a de a mă delecta când și când cu un
document descărcat de pe Free eBooks sau de a completa informații folosind Scibd.com!
Cu încredere! De data acesta în propriile mele resurse. Și abilități. Și competențe. Mi-am depășit
limitele, am ieșit din zona de confort în care reușeam o comunicare directă, responsabilă și eficientă și am
intrat într-o zonă care mă făcea să mă simt inconfortabil. Poate și pentru că aveam conștiința propriilor
limite în domeniu, poate și pentru că eram convinsă că sunt de departe depășită de abilitățile tehnice ale
elevilor mei, această generație născută cu un device în mână, ca o extensie a propriului corp. Și poate pentru
că, până mai ieri eram într-o luptă continuă în a susține nevoia de limitare accesului on-line. Pe diferite
criterii și din diferite perspective. Pentru a ocroti fizic și emoțional generația tânără, copleșită de informații
1247
nesedimentate suficient, care pot să o bombardeze uneori distructiv. Pentru a o proteja de eventualele
pericole din mediul on-line. Pentru că eu însămi trăiesc cu dorul de a petrece câteva ore într-o bibliotecă…
Și atunci lucrurile devin clare. Este vorba despre felul în care privești această răspundere care
însemnă EDUCAȚIE. Și care trebuie să te definească și din perspectiva rolului social pe care îl ai. Câtă
deschidere, câtă dorință, cât interes, câtă preocupare, câtă disponibilitate… și lucrurile intră pe un făgaș
aproape normal.
În forma acesta învățăm să învățăm, în forma acesta învățăm prin colaborare, în felul acesta elevul
este implicat activ în propria formare, în felul acesta poziția cu un minim de ascendent a profesorului este
înlocuită cu cea a colegului de conversație. Care cere ajutorul în a da share unui documet/jpg/movie sau în
prinderea unui screen-shot, realizând că această depărtare fizică poate fi contracarată de bucuria de a reuși
împreună!
Clar îmi este dor să îmi revăd elevii, să le văd chipurile aievea, să îi aud, să le surprind reacțiile. Să
putem comunica direct, verbal și nonverbal. Să surprind bucuria din ochii iscoditori pregătiți poznaș să
ofere răspunsul potrivit! Să urmăresc traseul sinuos al privirilor ce caută să se ascundă atunci când, în mod
clar, nu au la îndemână informațiile solicitate! Să aud zumzetul din clasă ca răspuns la o întrebare care
stârnește variante de răspunsuri! Sigur că îmi este dor să ne întâlnim după-amiezile la acțiunile de
voluntariat sau în atelierele de creație! Sau să cântăm împreună împărțind sandwich-ul pregătit pentru
excursie! Sigur că îmi e dor să organizăm împreună materiale pentru activitățile programate, sau să repetăm
la trupa de teatru, să pictăm din nou mândrindu-ne cu realizările pline de culoare și mesaj, să ascultăm
muzică și să ne distrăm la karaoke. Îmi este tare dor să fiu profesor!
Nădăjduiesc ca toate abilitățile descoperite și dezvoltate în această perioadă să fie utile și valorizate
ulterior. Dar cu dorința de a ne întoarce, de a ne regăsi, de a ne revedea și de a regândi …Clar nu mai putem
fi aceeași! Dar ne putem crea toate premisele să continuăm apropierea emoțională din această perioadă,
respectând regulile cu privire la distanțarea fizică. Cu măsură, cu circumspecție, cu dorință, cu încredere…
1248
FÜLÖP ILDIKÓ, PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”DEÁK FARKAS”
MIERCUREA NIRAJULUI
Pandemia de coronavirus a mutat școala acasă și pe internet.

Starea în care ne aflam din luna martie 2020, ne-a forțat să fim părtași ai unei schimbări radicale care
presupune adevărate revoluții, șocuri în structura sau funcționarea organizației prin regândirea utilizării
tehnologiei, a funcționării organizației dar și restructurarea organizării, structurii și culturii școlii.
Aceste schimbări transformaționale ne-au determinat să abordăm procesul didactic dintr-o altă
perspectivă prin înlocuirea în totalitate a interacțiunilor face-to-face cu elevii și colegii cu întâlnirile
mijlocite de aplicațiile din mediul virtual. Această nouă abordare a educației trebuia direcționată în
spiritul dezvoltării autoeducației, pentru că nimeni nu a fost pregătit pentru învățarea în totalitate în
mediul online.
Cadrele didactice au fost provocate să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important elevilor:
învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online.
Profesorii au fost nevoiți să integreze într-un timp foarte scurt TIC și noile tehnologii de predare în
programele lor de instruire. Organizarea procesului de învățare în mediul online presupune o pregătire
specială, nu numai din perspectiva adaptării și gestionării conținutului, a asigurării mijloacelor necesare
procesului de instruire, a flexibilității metodologiei de predare, ci, mai ales, din perspectiva pregătirii
resursei umane (profesori și elevi deopotrivă) pentru o astfel de experiență didactică.
Având ca premisă un astfel de obiectiv, managementul instituțiilor de învățământ a fost determinat
în a lua decizii și a implementa diferite modalități de interacțiune educațională între cadrele didactice și
elevi. Noi, profesorii, nu am fost pregătiți pentru a face învățământ la distanță. Este o mare diferență între
activitatea de învățare în clasă, față în față, și cea care are loc în spațiul virtual. Chiar dacă suntem bine
echipați cu certificări, diplome, trebuie să facem o schimbare majoră de paradigmă. Și constatăm că nu
deținem competențele respective. Dacă în ultimii 10 ani, de când tot vorbim de IT, de includerea ei în
activitățile de predare, am fi început să practicăm aceste lucruri, probabil că ne-ar fi fost un pic mai ușor.
Școala noastră, Școala Gimnazială ”Deák Farkas” din Miercurea Nirajului a folosit în predarea online
platforma Google Meet, Google Classroom, creând nume office la fiecare cadru didactic. Neavând
cunoștințe anterioare în predarea online, de a crea conținuturi, am învățat în mers. Fiind profesor învățământ
primar, m-am înscris la două cursuri online: Metodee și procedee în predarea online (15 ore), unde am
dobândit cunoștințe la variate aplicații, ca Kahoot, Quizziz, Padlet, Metaverse, WallaMe, Wakelet,
Genially, Socrative, Canva, Quizlet.
La al doilea curs, Crearea activităților online pe platforma Wordwall, de 4 ore, am dobândit
cunoștințe temeinice pe această platformă, ca efectuarea exemplelor de activități, posibilitatea de
adaptare/editare a altor activități deja create. Cu aceste cunoștințe dobândite treptat am început să realizez
pentru clasa mea pregătitoare mai multe conținuturi: diferite jocuri pentru recunoașterea sunetelor, diferite
jocuri pentru recunoașterea numerelor în concentrul 0-31, exerciții de adunare și scădere, jocuri de memorii.
Dar și în momentul de față simt că mai am mult de învățat datorită faptului că până la această trecere nu
aveam nici o pregătire, nu țineam cunoștințe despre educația online, nu am folosit niciodată aceste aplicații.
Din cei 21 de elevi cu 17 am putut ține legătura prin platforma Google Classroom, Google Meet, cu restul
prin telefon, neavând posibilitate de internet și de instrumente de învățat.
După părerea mea, trecerea bruscă la o altă modalitate de interacțiune educațională, fără o pregătire
prealabilă are efecte pe termen lung negative, însă pe termen scurt și într-o situație de criză, cum era cea în
care ne aflam, pare a fi o soluție corectă pentru a asigura continuitatea și stabilitatea în procesul educațional.
1249
HOMESCHOOLING ÎN EUROPA
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR FUNDUIA MIHAELA,

LICEUL ŞTEFAN D. LUCHIAN’’ ŞTEFĂNEȘTI
Marea majoritate a țărilor dezvoltate au permis și au reglementat homeschooling, cu unele excepții,

așa cum arată sinteza lui Kunzman. Notabil este cazul Germaniei, unde homeschooling este strict interzis
cu argumentul că se previn astfel efectele de slăbire a coeziunii sociale ale școlirii acasă. Pentru mulți dintre
susținătorii școlirii acasă, educația formală, de obicei seculară, îi împiedică pe copiii din anumite comunități
religioase să practice și să învețe normele și ritualurile proprii — acesta fiind și principalul argument al
celor care luptă pentru modificarea legislației actuale în Germania (Aschmutat 2015). Conceptul de home
school presupune ca cei mici să înveţe acasă, în loc să meargă la școală. Motivele pentru care s-ar putea
opta pentru aceasta variantă sunt diverse: probabil unul dintre părinţi este profesor; poate bona sau un
meditator se ocupă de învăţarea copilului; e posibil să existe un profesor care face cursuri online cu copilul.
Fie acel profesor e în altă ţară, fie e mult mai convenabil să comunice așa. Astfel, nu mai trebuie să se
deplaseze nimeni dintr-un loc într-altul și e mult mai comod pentru ambele persoane. Nu trebuie să
presupunem că e un lucru negativ să înveţi doar acasă. Este o decizie pe care o iau părinţii și consideră că
le prinde bine copiilor să aibă toată atenţia din partea profesorului/ părintelui care îl învaţă. Poate le este
comod părinţilor să nu aibă un stres în plus cu mersul la școală sau poate vor ca cel mic să înveţe fără
factorii perturbatori care pot surveni la școală, poate copilul e timid și învaţă cel mai bine cu o singură
persoană. Există o serie de dizabilităţi de învăţare, iar majoritatea copiilor care au o astfel de dizabilitate le
este mult mai favorabil să înveţe singuri cu un profesor. Astfel, nu va fi nimic în jurul său care să îi atragă
atenţia și să nu se mai concentreze pe lecţie.
Invăţarea și educarea acasă are părţile ei bune și mai puţin bune. Avantajele ar fi următoarele: copilul
primește foarte multă atenţie; se învaţă singur sau într-un grup restrâns, cu prieteni sau familie; nu trebuie
să părăsească domiciliul pentru a învăţa; timpul învăţării este flexibil și puteţi stabili când e cel mai
convenabil pentru copilul dumneavoastră să aibă orele de curs; întrebările pe care le aveţi își vor găsi
răspunsul și explicaţia imediat după ce întrebaţi;dacă copilului îi place un anumit subiect, se va insista mai
mult pe el, pentru a-l învăţa cu drag; nu vor fi probleme cu alţi copii și nu va exista niciun fel de competiţie
. In cadrul școlii de acasă, părinţii vor căuta să afle care sunt preferinţele, talentele, interesele și punctele
forte ale copiilor. In funcţie de aceste nevoi și de circumstanţele familiale, ei vor stabili un program, vor
alege cărţile sau sursele de informare, vor planifica ieșiri, excursii, vor căuta să fie membrii la diferite
cercuri și cluburi, vor cumpăra software, vor înregistra copiii la unele cursuri online sau, în unele cazuri
mai rare, vor angaja tutori particulari. Copiii învaţă astfel prin exerciţii, lectură, studiu individual și
socializare cu persoane de diferite vârste, în contexte variate. Nu sunt legaţi de un anumit ritm sau de cerinţe
externe. Se pot concentra câteva săptămâni pe o singură materie, pot termina un manual/o materie mai
repede sau mai lent.
Lucrurile mai puţin plăcute legate de învăţarea la domiciliu ar fi următoarele: școala nu se rezumă
numai la materii, teste și lucrări, la școală înveţi și cum să comunici cu alţi copii sau adulţi, cum să lucrezi
în echipă, cum să faci faţă stresului și conflictelor etc.; școlile au în incinta lor biblioteci, săli de sport,
laboratoare, săli de informatică etc. – locuri pe care conceptul de homeschooling nu le integrează; chiar
dacă au obţinut o anumită diplomă, profesorii sunt străini de copii și reușesc să îi cunoască foarte puţin ca
indivizi. Chiar dacă ar dori să petreacă timp individual cu fiecare elev, acest lucru este imposibil în contextul
și programul școlii.
Cât poţi învăţa acasă? Depinde de fiecare copil. Mulţi dintre ei pot sta acasă și până la 14 ani, înainte
de a merge la liceu. Un copil care nu are obligaţia să petreacă 5-8 ore departe de familie are mai multă
energie și timp pentru joacă, pentru sport, pentru hobby-uri., pentru a învăţa ce îi place. Multe din familiile
care practică școala acasă se organizează în grupuri cu care au diferite activităţi. De exemplu, în Marea
Britanie, una din organizaţiile care oferă resurse pentru educaţia la domiciliu oferă programe zilnice de
activităţi în aer liber sau artă, pentru grupuri de copii de vârste mixte; în alte cazuri se organizează veritabile
academii de home school” care oferă materiale, acces la examinări naţionale sau portofolii în care se
înregistrează activităţile și rezultatele copiilor.
1250
Acest sistem se potriveste familiilor care doresc să investească timpul și resursele necesare pentru ca
fiul/fiica lor să înveţe altfel, dar mai eficient: copiii cu talente speciale (artă, sport, muzică, etc.) care doresc
să își urmeze visul de performanţă au nevoie de un program școlar mai flexibil; unii dintre părinţi aleg
această alternativă datorită problemelor din școală (abuz între colegi, un mediu violent, droguri, imoralitate,
presiune, etc.); alţii datorită nemulţumirii faţă de ceea ce oferă sau, dimpotrivă, nu oferă sistemul; există
familii care se deplasează în afara ţării pe perioade lungi de timp, dar nu doresc sau nu pot să integreze
copilul într-o școală locală, și atunci continuă să studieze materiale în limba maternă acasă; alţii care
locuiesc în zone rurale fără acces la o școală pe care o consideră adecvată; unii părinţi aleg școala acasă
datorită problemelor sociale ale copiilor, dizabilităţilor de învăţare ori datorită unor condiţii medicale ca
ADHD sau autism. Alternativa este necesară și pentru copiii cu probleme medicale care presupun perioade
lungi de imobilitate sau spitalizare (boli cronice sau accidente).
Şcoala acasă se potrivește copiilor care au nevoie de un program mai flexibil și celor care au ritmuri
diferite de învăţare. Etichete ca încet la învăţare” pot duce la prejudecăţi și defavorizează un copil, în loc
să motiveze, vor duce la descurajare și comparaţii negative.
Copiii care studiază acasă au parte de atenţia nemijocită a educatorului, dezvoltă relaţii mai apropiate
cu părinţii care implică și mai mult respect, au o calitate a vieţii crescută (sentiment de siguranţă și confort),
pot investi mai mult timp în domeniile în care sunt talentaţi, înţeleg mai bine explicaţiile, se socializează în
mod pozitiv, au parte de experienţe mai variate, pot avea rezultate mai bune la învăţătură. De exemplu, în
SUA, copiii educaţi acasă au avut rezultate cu 15-30% mai ridicate la testele naţionale standardizate decât
copiii care au învăţat în școală.
Părinţii care au ales școala acasă’’ au fost/ sunt conștienţi de dificultăţile procesului, dar consideră
că rezutatele pe termen lung merită investiţia.
1251
ÎNVAȚAREA ONLINE- UN PAS SPRE MODERNIZAREA EDUCAȚIEI
PROF. FURAU MARIOARA
Trecerea de la sistemul clasic de educație, cu elevii în bănci și profesorii la catedră, la învățarea

online s-a făcut destul de brusc și sub presiunea unor împrejurări nefavorabile.
În ciuda opiniilor sceptice exprimate de mulți ”cunoscători” ai sistemului de învățământ, elevii și
cadrele didactice s-au adaptat destul de bine noilor condiții și au făcut față provocării. Au existat multe
dificultăți, dar au fost depășite datorită implicării și dorinței de reușită a tuturor factorilor implicați.
În ultima perioadă s-a observat o deschidere față de noi metode de învățare, adaptate profilului noilor
generații digitale de copii. În acest context, învățarea online este preferată de tot mai mulți elevi. Privind
cum învățarea este eficientizată prin folosirea internetului, putem enumera mai multe avantaje, însă putem
să vedem și câteva dezavantaje.
1. Flexibilitatea timpului
Elevii pot vedea, de obicei, materialul de curs 24 de ore pe zi . Instruirea online oferă o oportunitate
excelentă de a studia în orice moment al zilei, chiar și în momente neconvenționale (de exemplu, în zori).
2. Ușurința de acces fără deplasare
Și aceasta este, fără îndoială, una dintre opțiunile pentru formarea online și are de- a face cu faptul că
nu trebuie să participe la orele de la școală și poate face munca de acasă.
3. Actualizarea conținutului
Instruirea online vă permite să actualizați conținutul în orice moment al zilei . Este un instrument
ideal atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
4. Auto-direcție și contact în timp real
Permite comunicarea fluentă și ajută la conectarea cu cadrele didactice imediat. În plus, elevii pot
decide modul în care studiază, deoarece materialul este încărcat și poate fi revizuit în funcție de nevoile
fiecăruia.
5. Este independent de locație
Probabil cel mai important avantaj al formării online este acela că facilitează accesul la studiu de
oriunde din lume .
Ca totul în această viață, Educația online are, de asemenea, lucruri mai puțin pozitive . Ce sunt?
1. Necesită auto-motivare și auto-disciplină
Instruirea online are multe avantaje, după cum am văzut, dar necesită un grad ridicat de motivare și
auto-disciplină. Poate fi mai dificil pentru anumiți indivizi să urmeze întregul curs în această modalitate. În
schimb, alți oameni se bucură de acest tip de studiu fără probleme.
2. Poate fi impersonal (interacțiune socială limitată)
Formarea online poate deveni impersonală și poate fi o limitare a interacțiunii sociale. Pe de altă
parte, formarea tradițională face posibilă interacțiunea cu profesorii și colegii de clasă, ceea ce este benefic
în multe cazuri.
Prin urmare, formarea online necesită un dispozitiv, o conexiune la internet și, în multe cazuri,
software actualizat . Din păcate, nu toți elevii au aceste cerințe, ceea ce poate reprezenta o problemă pentru
situații.
4. Dificultatea de a practica
Instruirea online poate fi o problemă pentru sarcinile practice, în special pentru cele care necesită o
muncă în grup.
5. Dificultăți în evaluări
Instruirea online poate împiedica profesorii să controleze evaluările . Acest lucru este deosebit de
important pentru educația formală.
Există o credință greșită că educația online este mai ușoară decât educația față în față, iar unii elevi
nu pot lua în serios acest tip de curs. Cu toate acestea, există tot mai multe centre educaționale (inclusiv
universități de prestigiu) care oferă educație online de calitate.
1252
”LECȚIA NOUĂ CA LABORATOR PENTRU OBȚINEREA
PERFORMANȚELOR COPIILOR"
PROF. FURCOI GABRIELA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT JUNIOR, SLOBOZIA
În activitatea școlară de multe ori ne întrebăm de ce unii elevi nu învață și de ce alți elevi sunt
sârguincioși, învață bine sau foarte bine, se implică în sarcinile școlare.
Toate acestea se întâmplă pentru că la baza conduitei elevului stau întotdeauna mai multe mobiluri:
trebuințe, intenții, interese, aspirații, idealuri care susțin și întăresc sau dimpotrivă nu susțin și slăbesc
anumite conduite, fapte sau acțiuni.
Pentru a se adapta noilor cerinţe, lecţia clasică a fost şi va fi în continuare obiectul unor modificări,
a unor îmbunătăţiri metodice care să contribuie la înlăturarea neajunsurilor, să adauge la avantajele
recunoscute ale acesteia (cadru organizat de muncă şi de însuşire a cunoştinţelor, emulaţia reciprocă între
elevi, transmiterea economică şi sistematică a informaţiilor etc.), o serie de atribute noi absolut necesare
pentru acoperirea sarcinilor învăţământului din ţara noastră şi caracteristice oricărui învăţământ modern.
Lecția ”laborator” înseamnă o foarte bună definire a cerințelor, a informațiilor și a scopului pentru
care se desfășoară.
Laboratorul este o noțiune complexă care presupune :
- O dotare cu mijloace moderne;
- Un personal care să știe să folosească dotările;
- O tema de studiu adecvată cerințelor actuale;
- Metode, mijloace de învățământ;
Lecția, prin modul ei de concepere, are „dotările”( structura-informațiile) necesare pentru buna
desfășurare a activității și creează cadrul optim pentru buna înțelegere a conținuturilor de idei. De asemenea,
presupune existența unui personal competent, calificat care cunoaște foarte bine conținutul de idei, și care
e dornic să-l prezinte spre înțelegere și aprofundare.
De aceea, trebuie de la bun început stabilit conținutul de idei, ce anume trebuie evaluat la finalul
lecției și ce trebuie să știe elevul?
Lecția nouă ca și laboratorul trebuie să fie orientată spre cercetare, curiozitate, dorință de a ști mai
multe, de a lega informații mai vechi de unele noi, abia dobândite.
Durata acesteia trebuie sa fie corect dimensionată cu informațiile ce trebuie transmise și cu
posibilitatea de concentrare a elevilor, iar conținutul acesteia adaptat înțelegerii elevilor.
De asemenea, trebuie stabilite condiții clare de organizare, reguli de organizare, restricții, interdicții.
Lecția nouă este cea care deschide ușa laboratorului, aprinde lumina în laborator și creează climatul
de studiu. Ea cere strategii de predare adecvate obiectului de studiu si capacitatii de intelegere a elevilor.
De-a lungul timpului, educatorii au încercat noi strategii de predare pentru a-și putea controla elevii
și a-i face să fie încântați de învățare. În timp ce unele strategii nu reușesc, altele se dovedesc a fi foarte
eficiente. În continuare vom prezenta câteva exemple de bune practici, pentru a păstra interesul elevilor,
astfel încât să rămână implicați în orice moment.
• Jocul ca strategie de predare
• Oferirea posibilității de a alege
• Corelarea conținutului lecției cu viața elevilor
• Interactivitatea
• Introduceți o notă de mister în lecții
• Utilizarea tehnologiei
• Tratarea predării cu mai multă lejeritate
• Gândiți lecțiile încercând să aveți o viziune cât mai largă
Toate aceste strategii trebuie luate in considerare atunci can gandim lectia, pentru ca aceasta sa devina
un laborator al performantei, adica elevul sa fie motivat sa participe activ si sa invete, sa aiba rezultate din
ce in ce mai bune. Performanta cere timp, studiu, rabdare.
1253
O MARE PROVOCARE: ȘCOALA ONLINE
PROF. GABRIELA TOADER,

ȘCOALA GIMNAZIALA ”CAPITAN AVIATOR MIRCEA T. BADULESCU”,
BUZAU
Până în 11 martie anul de grație 2020 ”școala altfel” însemna pentru marea majoritate a elevilor
și profesorilor, acea săptămână care a avut diferite denumiri de-a lungul timpului în care cursurile școlare
erau înlocuite cu activități extrașcolare.
Deodată, toți ne-am trezit în fața unei alte realități, cea provocată de declararea pandemiei de
coronavirus, de instituirea stării de urgență și de întreruperea școlii așa cum o știam noi.
Dacă în primele 2-3 zile am crezut că este pentru o perioadă scurtă de timp (cel mult până la vacanța
de primăvară) încet-încet toți am început să întrezărim cât de îndepartată este ziua când vom reveni în
clase.
Eu fiind profesor de matematică, nu am crezut nici un moment în eficacitatea nenumăratelor teme
trimise către elevi prin platforme gen ADSERVIO sau WHATSAPP. Chiar la ultima oră de curs în clasă
am rugat copiii să ma adauge la grupurile lor de whatsapp și i-am solicitat să facă grup separat numai cu
mine. Apoi, la sugestia unui coleg de la cel mai important colegiu și prin intermediul unei foste eleve de
acolo am aflat de ZOOM. Până luni 16 martie, mi-am organizat clasele să-și instaleze platforma și din
data de 16 martie am început.
Timid la început; nu reușeam să-mi dau seama dacă demersul meu este cu adevărat eficient, absența
acelei priviri din care înțelegeam fără cuvinte dacă am ajuns cu explicațiile mele la înțelegerea sa, a fost
în toată această perioadă pentru mine o mare frustrare.
Până într-o zi când, mama unei eleve de clasa a V a pe care nici nu o cunoșteam personal, mi-a dat
un telefon să-mi mulțumească deoarece, în acel moment, eram singura care continuam școala în această
formă. De atunci, îndoielile mele s-au mai diminuat și, mizând și pe o oarecare implicare a părinților am
continuat.
Cu ajutorul informaticianului școlii am aflat că toată școala are conturi de G_suite și, mai ales că
platforma zoom prezenta niște mici inconveniente, am trecut pe G_meet. Am învățat din tutoriale, de la
informatician care a făcut chiar webinar cu noi toți profesorii. Îmi propun pentru această vacanță, mai
ales că am început cursul CRED, să mă documentez și să utilizez și celelalte platforme din G_suite.
Am citit, m-am documentat (chiar dacă literatura de specialitate este destul de săracă), am încercat
să găsesc metode adecvate pentru învățarea online, nu i-am sufocat cu teme nenumărate, aveau enorm de
multe teme de la colegii care au început activitatea online dar doar prin fișe de lucru. Am suplinit absența
fizică prin filmulețe ( de exemplu la introducerea noțiunilor de geometrie la clasa a V a am găsit filme
foarte utile prin care învățau să deseneze figuri geometrice). Am apelat la metode interactive atât cât am
putut să le adaptez în online, am căutat jocuri matematice care să-i ajute să înțeleagă și să învețe mai ușor,
filme cu aplicații ale noțiunilor matematice în practică, am făcut teste online pentru evaluare și asigurarea
unui feedback.
Absența mijloacelor tehnice a fost și nu a fost o problemă. Având elevi din oraș, în general din familii
cu un potențial care să le permită asigurarea unui device, acesta nu a fost un neajuns. Inconvenientul a
venit de la faptul că nu toți aveau cameră și/sau microfon iar unii deși aveau nu deschideau camera. De
ce? Poate că unii erau ciufuliți, poate nu erau părinții de acord să se vadă un colț din peretele camerei dar
eu cred că cel mai probabil aceștia nu erau supravegheați și aveau cu totul alte preocupări decât atenția
la oră.
Săptămâna ”Școala altfel” am desfășurat-o online. Am călătorit virtual cu ajutorul aplicației
Google Earth, am vizitat muzee, am gătit și ne-am filmat punând apoi filmulețele pe grup și urmărindu-le
împreună, am jucat joculețe logice online, am făcut concurs de ghicitori desenate.
Activitățile de la ora de consiliere și orientare (dirigenția) au fost dezbateri online animate,
argumentate, vii.
1254
Cu toate acestea, și eu și elevii (am aplicat un chestionar în acest sens) am resimțit absența
socializării specifice școlii ca pe o frustrare și uneori chiar ca o durere. Festivitatea de încheiere a anului
școlar desfășurată tot online s-a lăsat cu multe lacrimi chiar dacă nu am clasă terminală. Toți sperăm să
ne recăpătăm viața, școala, prietenii.
1255
ÎNVATAREA ONLINE
PROF. INV. PRIMAR, GALAN LUCIA

LICEUL DE ARTE ORADEA
Internetul este o fereastră deschisă către lume. Timpul petrecut în această lume virtuală nu înseamnă
doar relaxare şi divertisment, ci poate fi timp dedicat creşterii şi evoluţiei noastre. Tehnologia face parte
din viaţa noastră de zi cu zi. În ultimii ani s-a tot vorbit de tehnologizarea domeniilor de activitate, inclusiv
a învăţământului, dar atunci când am fost nevoiţi brusc să trecem la predarea-învăţarea online, lucrurile nu
au fost deloc simple, iar neajunsurile au ieşit la iveală. Fie nu existau platforme de învăţare implementate
în fiecare şcoală, fie nu toţi elevii sau profesorii dispuneau de un terminal sau chiar de conexiune la internet,
fie mulţi nu se pricepeau să facă acest lucru. În cele din urmă, fiecare a încercat să se descurce cum s-a
priceput şi cu ce a avut la îndemână!
Acum, după aproape trei luni de zile de învăţământ online, există fel de fel de opinii pro şi contra.
Un lucru este cert: copiii mici nu se pot descurca singuri în acest proces de învăţare, cel puţin la început.
Au avut nevoie de ajutorul părinţilor care nu tot timpul au fost dispuşi sau nu au avut timp pentru acest fel
de activitate.
Pandemia Covid-19 a obligat sistemele educaţionale din lume să ia decizii privind modul de
continuare a actului educaţional, în condiţiile în care toţi actorii educaţionali trebuiau protejaţi. Nu sunt un
fan al învăţării online, mai ales la clasele primare. Dar, în condiţii extreme, trebuie să fim pregătiţi şi să
ştim cum să facem acest lucru cu eficienţă. Important este să nu extindem şi să generalizăm această formă
de învăţare pentru că vom ajunge o generaţie de roboţi.
Avantajele învăţării online:
- activităţile pot fi accesate oricând şi de oriunde
- elevii le pot accesa şi parcurge în ritm propriu aceste activităţi
- programul este mult mai flexibil, fiecare elev poate parcurge independent materialul propus
- elevii şi profesorii pot interacţiona într-o comunitate online, fără a fi prezenţi în acelaşi loc
- elevii introvertiţi tind să devină mai activi
- dezvoltă autonomia şi curiozitatea
- cursurile online pot fi personalizate prin introducerea de link-uri externe, fişe de lucru, prezentări
PowerPoint, fişere audio/video, sarcini de lucru individuale etc.
Dezavantajele învăţării online:
- sunt sărăcite relaţiile interumane între elev-elev/ elev-profesor
- elevii cu rezultate şcolare mai slabe pot întâmpina dificultăţi în înţelegerea materialului de învăţat,
dacă această înţelegere nu este facilitată de profesor
- pentru elevi, învăţarea online solicită mai multă responsabilitate, iniţiativă şi efort decât instruirea
faţă în faţă
- pentru profesori, instruirea online poate fi copleşitoare: în primul rând, din punct de vedere tehnic,
deoarece utilizarea acestui mediu presupune familiarizarea cu instrumentele sale; în al doilea rând, din
punct de vedere al disponibilităţii, având în vedere că elevii pot accesa conţinuturi în diferite momente ale
zilei
- feedback-ul devine tot mai dificil pe măsură ce dimensiunea clasei creşte, ajungând la un moment
dat ca profesorul să nu poată oferi un feedback specific şi promt.
În primii ani de şcoală, copiii continuă dezvoltarea abilităţilor sociale şi încep procesul complex de
învăţare. Acest lucru nu se poate face doar online. De aceea, învăţarea online nu trebuie să devină
permanentă, ci să vină în completarea învăţării tradiţionale.
Bibliografie:
Yuval Noah Harari - 21 de lecţii pentru secolul XXI, Ed. Polirom, 2018
1256
O EXPERIENTA INEDITA
GRADINITA ON LINE-APLICATIA ZOOM
GRADINITA UNIVERSITATII BABES-BOLYAI CLUJ NAPOCA

STRADA UNIVERSITATII 7-9
PROF. INV. PRESCOLAR GALOS MARIANA
GRUPA MIJLOCIE B
Totul a inceput in luna martie a acestui an scolar 2019-2020, mai precis in 11 martie cand nici nu ne
gandeam, noi cadrele didactice, ca ne vom confrunta cu un alt mod de predare, de interactiune cu copiii si
parintii lor.Virusul COVIT 19 ne-a schimbat modul de viata noua , profesorilor , prescolarilor, familiilor
acestora, intregii omeniri pana la urma.Astfel , a trebuit sa regandim totul , sa gasim acele metode si
procedee prin care sa reusim sa ne regasim cu totii, sa reflectam asupra unor aspecte, la care, in mod obisnuit
nici nu visam.
La inceput, luati prin surprindere , am fost speriati , informatiile din jur erau alarmante , nu auzeam
decat stiri care provocau panica si parca intram intr-o lume nesigura cu multe semne de intrebare, la care
nu gaseam raspunsuri.Dar , cu timpul , am reusit sa devenim echilibrati si sa gasim solutii.In primul rand
sa ne protejam sanatatea noastra si a celorlalti ; daca la sfarsit de martie in anii trecuti , ne gandeam la
scenarii de serbare , la activitati atractive pentru Scoala Altfel, a trebuit sa regandim activitatea noastra
didáctica la grupa, sa trecem la activitatea on line..Pentru a veni in sprijinul parintilor si copiilor din grupa
mijlocie B pe care o conduc, am initiat un plan de masuri si activitati pe care le-am considerat a fi adecvate
situatiei actuale, respectiv starii de urgenta si starii de alerta in care se gaseste tara noastra.Astfel, parintii
si copiii au fost informati cu aceste masuri ; prezentarea temelor activitatilor saptamanale , respectand, pe
cat posibil Programa activitatilor didactice propuse la inceput de an scolar, temele anuale de studiu, temele
proiectelor si subtemele acestora, pe grupul parintilor , grup pe care am comunicat si inainte de pandemie.
;s-a trimis orarul activitatilor care pot fi desfasurate acasa(optional) , s-au trimis indicatiile metodice,
sugestiile si schitele pentru aceste activitati, descrise in pasi simpli, usor de realizat , materialele
didactice(RED Educatia timpurie –site cu resurse educationale deschise utile parintilor cu copiii cu varsta
cuprinsa intre 2, 5 si 6 ani, Ghidul de activitati educative extrascolare desfasurate in contextul distantarii
sociale O lume mai buna construita de acasa” ), anexe la fiecare activitate care urmeaza a fi desfasurata
;s-a comunicat atat pe grupul parintilor, cat si pe WhatsApp, cu fiecare parinte si copil in parte .Parintii au
trimis poze cu copiii, inregistrari cu activitatile acestora, cu lucrarile realizate, zile de nastere, mesaje de
multumire , cu feedback pozitiv.
O alta metoda folosita, care a fost foarte apreciata se refera la realizarea activitatilor didactice
demonstrative impreuna cu copiii si parintii folosind aplicatia ZOOM, in cadrul GRADINITEI ON LINE”,
asa am numit-o .Aceasta s-a realizat de doua ori pe saptamana, de la ora 11, 00-12, 0;activitatile au fost
conduse de catre mine si colega mea de grupa, in paralel.Copiii au fost foarte incantati sa se vada cu colegii
si cu noi, cadrele didactice.Cu o saptamana inainte, se stiau temele activitatilor, scopul acestora, materialele
de care aveau nevoie pentru realizarea temei propuse.S-au facut poze si inregistrari in timpul desfasurarii
activitatilor pe aplicatia ZOOM.Am incercat sa desfasuram activitati de genul :prezentari Power Point
despre natura, mijloace de transport, pasari, insecte, animale domestice si salbatice, plante, flori ;jocuri
didactice matematice si logice ( :Cine stie mai bine ?(consolidarea numaratului in lim 1-5, pozitii spatiale,
sirul numeric crescator-descrescator, numeralul ordinal, figuri geometrice etc), cu elemente de joc, cu
materiale pe care le aveau in casa, la dispozitie, activitati de povestire:Lumea insectelor, Intamplari cu
animale etc., cantece si jocuri muzicale vesele cu prezentari PPT, jocuri si activitati distractive, de relaxare,
activitati de educatie artistico-plastica (desene, pictur), activitati practice, moral civice.
S-a recomandat folosirea unor site-uri si linkuri:
*https://tikaboo.ro/jocuri-pentru-copii-in-casa/?fbclid=IwAR1gG54HgSYHNmdlYOIgAVOS-
MVhOhPzMJSh8UqCvBFcKrwQw2i6uJRg3MM
**https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=3087736017932871&id=434661229907043
https://tikaboo.ro
1257
*https://gokid.ro/300-povesti-audio-frumoase-teatru-
radiofonic/?fbclid=IwAR0KVA9PG0sxn7F9VmMrBTne0l_lgMyTEGQcTZ1s8pscyleuvPHBAuLo-kU
*https://youtu.be/SW3cBk-jvA8
*https://www.kinderpedia.co/index.html
*https://pisicapesarma.ro/scoala-de-acasa-cum-s-au-organizat-scolile-sa-sustina-cursuri-pentru-
copii-on-line/
*https://www.universenciclopedic.ro/carti-pentru-copii?p=4&utm_campaign=Eng+Pag+-
+365+Days+%2F+OferteCampanii&utm_medium=R+%2F+Categorii+General&utm_source=Facebook
*https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2799401710151837&id=316362941789072
*https://m.digi24.ro/magazin/timp-liber/divertisment/din-2-aprilie-parintii-si-copiii-sunt-invitati-la-
ora-de-poveste-la-digi-fm-1284813
*https://www.edupedu.ro/ce-se-intampla-cu-probele-orale-de-la-bacalaureat-si-un-mesaj-pentru-
parintii-care-au-copiii-de-la-gradinita-de-la-ministrul-educatiei/#.XqLKJMUB_H8.facebook
*https://www.wdl.org/en
Toate aceste materiale recomandate si multe altele au contribuit la crearea unei atmosfere de invatare,
mult mai prietenoase, relaxante, mai adecvate acestei perioade pe care o parcurgem cu totii si pe care speram
sa reusim sa o depasim cu brio, numai daca formam si ne dorim sa fim in continuare o echipa consolidata
si constanta, in egala masura :profesor -copii –parinti, in cadrul GRADINITEI ON LINE.
1258
PROF.ÎNV. PRIMAR, ELENA CLEOPATRA GÂȚĂ

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”PICTOR NICOLAE GRIGORESCU”
TITU, JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
”Școala de acasă” este o provocare pentru toți.

Învățarea la distanță, online este permisivă și consider că este o măsură de adaptare, societatea noastră
fiind într-o continuă schimbare și modernizare.
Am utilizat în această perioadă, la clasa I, resurse diferite de învățare pentru a păstra interesul copiilor
și susținerea părinților în online, pentru o Școală ALTFEL- Acasă.
Am implicat pe micuții mei în descoperirea aplicațiilor, jocurilor instalate pe dispozitivele avute la
indemână, a manualelor digitale ale Editurii Intuitext, foarte atractive pentru ei și de actualitate, pe care, cu
ajutorul grupului de părinți, creat pe WhatsApp și a aplicației ZOOM Meeting, dar și a platformei
educaționale a școlii Google Classroom, am reușit să intervin în susținerea emoțională a elevilor în aceste
momente dificile, dar și pentru a da un feedback permanent activităților desfășurate.
Platforma educațională a școlii m-a ajutat să susțin conferințe, intâlniri video cu elevii, cu părinții/
bunicii elevilor, dar și cu colegii, prin care am putut monitoriza parcursul elevilor, dar și pentru a păstra
legătura cu aceștia.
Activitățile derulate pe parcursul acestei perioade au fost integrate și s-au bazat pe formarea
competențelor cheie, la înălțime fiind și formarea competențelor digitale, pentru micuții mei de clasa I. Am
putut partaja ecranul pentru a putea prezenta elevilor diferite resurse educaționale, învățarea devenind
distractivă, accesibilă, în cea mai mare măsură, aplicațiile fiind gratuite și foarte eficiente, comunicarea
fiind facilitată datorită resurselor educaționale din mediul online/ la distanță, pe Internet.
Elevii sunt bucuroși că se pot vedea, lucra împreună și pot să împărtășească și celorlalți emoții legate
de evenimentele trăite (activitatea /activitățile reușite din ziua respectivă, planurile pentru a doua zi,
aniversările familiei, jocul/jucăria preferată, animalul preferat /cărticica citită, gândurile către școală).
Mă bucur că părinții ne sunt alături și fac posibil ca învățarea să continue!
Interacțiunea online este foarte importantă pentru toți !
Construim relații, învățăm împreună, mergem mai departe!
TOTUL O SĂ FIE BINE!
1259
LECȚIILE ON-LINE PE ZOOM ȘI GOOGLE MEET
GAVRILA CLAUDIU-MARCEL,
LICEUL TEHNOLOGIC HORIA VINTILA SEGARCEA
resurse:
1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Mai jos, explicăm pas cu pas
cele mai eficiente platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom și Google Meet (cu sugestii de
Dacă nu sunteți atât de familiarizați cu instrumentele online, școala nu are cont G Suite for Education
și vreți să țineți orele cu ei, minimul necesar este să vă planificați lecția, să aveți pregătit materialul de
prezentare digital și să folosiți o platformă de interacțiune în timp real, urmând ca pentru teme și lucru
individual să găsiți o alternativă în afara instrumentelor de colaborare online (activitate bazată pe proiect,
lucru individual verificat în următoarea lecție online etc.).
Soluții pentru interacțiunea în timp real
A. Zoom este una dintre cele mai folosite platforme de întâlniri video care de curând a eliminat limita
de 40 de minute per întâlnire pentru conturile gratuite create în țările afectate de Coronavirus. Ea permite
crearea gratuită a unor întâlniri online (meetings) unde puteți invita până la 100 de participanți prin
intermediul unui link. Pentru a beneficia de eliminarea limitei de 40 de minute, trebuie să vă înscrieți cu
emailul școlii aici, nu cu contul personal, iar toți cei care își creează conturi pe Zoom folosind adresa școlii
vor putea organiza întâlniri din conturile lor.
Zoom pe calculator sau mobil și să se conecteze cu un microfon și sau/webcam. Atunci vor intra într-o
întâlnire online unde pot comunica prin mesaje pe chat cu profesorul, pot vedea ce le împărtășește
Pașii pentru a crea întâlniri prin Zoom:
• Intrați pe platforma Zoom și creați un cont folosind o adresă de e-mail și o parolă.
• După ce completați numele de profil, puteți crea o întâlnire de la opțiunea Meetings -> Schedule
a meeting.
• Completați datele întâlnirii (titlul, descrierea, data și ora începerii, durata, iar apoi aveți mai multe
opțiuni, cum ar fi să stabiliți dacă e o întâlnire recurentă, dacă adăugați o parolă de intrare – vă recomandăm
să debifați acea opțiune, dacă participanții intră cu audio oprit etc.).
• După ce salvați întâlnirea, veți regăsi în secțiunea Meetings această întâlnire. Accesați-o pentru a
descoperi link-ul pe care îl puteți copia și trimite elevilor pe canalul de comunicare cu ei.
• Pentru a accesa întâlnirea, elevii trebuie să apese pe link-ul primit:
• Va apărea o fereastră care îi invită să deschidă aplicația. Trebuie să dea click pe Open Zoom.us
• Se va deschide aplicația și pot accesa întâlnirea apăsând Join with Audio.
• Puteți porni întâlnirea din contul de Zoom, accesând opțiunea Start Meeting.
• Atunci se va deschide fereastra unde puteți gestiona participanții, puteți porni camera web și
sunetul, puteți împărtăși ecranul și modera chat-ul.
1260
Vă recomandăm să urmăriți un tutorial (în limba română) și să organizați o întâlnire de test cu elevii
pentru a vă familiariza cu aplicația și a stabili regulile înainte să folosiți platforma ca loc de întâlnire online
cu elevii.
Alternativ, aplicația Webex de la Cisco care are aceleași funcționalități, poate fi folosită gratuit pentru
întâlniri fără limită de durată până la 100 de participanți.
B. Google Meet
Aceasta este o aplicație din suita Google (for Education sau Enterprise) pe care o puteți accesa doar
dacă aveți un cont de organizație (școală sau companie, de tip @educred.ro sau @scoalagalati.ro etc.).
Meet este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o platformă de comunicare instant
prin video și chat, unde puteți crea un link de întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să
aibă vreun cont, pentru a putea intra în sesiunea online. Meet acceptă până la 100 participanți gratuit și
oferă aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanții cu video, microfon și prin
chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-
uri prin chat.
Pentru a participa la întâlnire, elevii trebuie să acceseze link-ul fie de pe laptop (din browserul Google
camera web.
1261
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. IUSTINA GAVRILA

ȘCOALA GIMNAZIALA ”VASILE ALECSANDRI” BRAILA
Conceptul de homeschooling presupune ca cei mici să învețe acasă, în loc să meargă la școală.
Motivele pentru care s-ar putea opta pentru această variantă sunt diverse:
• Probabil unul dintre părinți este profesor;
• Poate bona sau un meditator se ocupă de învățarea copilului;
• E posibil să existe un profesor care face cursuri online cu copilul. Fie acel profesor e în altă țară, fie
e mult mai convenabil să comunice așa. Astfel, nu mai trebuie să se deplaseze nimeni dintr-un loc într-altul
și e mult mai comod pentru ambele persoane.
Nu trebuie să presupunem că e un lucru negativ să înveți doar acasă. Este o decizie pe care o iau
părinții și consideră că le prinde bine copiilor să aibă toată atenția din partea profesorului/ părintelui care îl
învață. Poate le este comod părinților să nu aibă un stres în plus cu mersul la școală sau poate vor ca cel
mic să învețe fără factorii perturbatori care pot surveni la școală (gălăgie, competiție nedorită cu alți copii),
poate copilul e timid și învață cel mai bine cu o singură persoană.
Exista o serie de dizabilitați de învățare, iar copiilor care au o astfel de dizabilitate le este mult mai
favorabil să învețe singuri cu un profesor. Astfel, nu va fi nimic în jurul său care să îi atragă atenția și să nu
se mai concentreze pe lecție.
Învățarea și educarea acasă are părțile ei bune și mai puțin bune. Avantajele ar fi următoarele:
• Copilul primește foarte multă atenție;
• Se învață singur sau într-un grup restrâns, cu prieteni sau familie;
• Nu trebuie să părăsească domiciliul pentru a învăța;
• Timpul învățării este flexibil și se poate stabili când e cel mai convenabil pentru copil să aibă orele
de curs;
• Întrebările pe care le are își vor găsi răspunsul și explicația imediat după ce întreabă;
• Daca copilului îi place un anumit subiect, se va insista mai mult pe el, pentru a-l învăța cu drag;
• Nu vor fi probleme cu alți copii și nu va exista niciun fel de competiție (cu excepția competiției cu
propria persoană).
Un plus ar fi că timpul petrecut în drum spre și de la școală poate fi folosit în beneficiul copilului.
Apoi, că se poate alege un conținut de predare în concordanță cu interesele copilului, iar acesta e protejat
de eventuale agresiuni din exterior”, precizează psihologul.
Lucrurile mai puțin plăcute legate de învățarea la domiciliu ar fi următoarele:
• Școala nu se rezumă numai la materii, teste și lucrări. La școală înveți și cum să comunici cu alți
copii sau adulți, cum să lucrezi în echipă, cum să faci față stresului și conflictelor etc.
• Școlile au în incinta lor biblioteci, săli de sport, laboratoare, săli de informatică etc. – locuri pe care
conceptul de homeschooling nu le integrează.
• Dacă ai avut o zi proastă la școală, primul gând este să ajungi acasă pentru a te descărca de energia
negativă acumulată de-a lungul zilei. Când școala și casa sunt același loc, nu mai există un astfel de refugiu.
Principalul dezavantaj este interacțiunea doar cu părintele. Acesta nu are (de obicei) pregătire
psihologică sau pedagogică, deci copilul nu învață să facă față oamenilor din societatea cu care va intra în
contact. Este privat de experiența copiilor de vârsta lui, poate deveni victima abuzurilor propriului părinte
(știm prea bine cât de prezentă e violența domestică în România) și este posibil ca trecerea la vârste mai
mari să nu se facă într-o manieră potrivită.
Renata Macoveanu, psiholog, trainer JuKaVa și fondator The Recharge Box, consideră că cei educați
în homeschooling „o iau înainte” când vine vorba despre performanță educațională. „Acești copii sunt
observați cu atenție de cel care oferă informația – e vorba despre o interacțiune unu la unu. Sunt susținuți
să-și urmărească și să-și dezvolte pasiunile sau curiozitățile și așa ajung să exploreze mai adânc anumite
domenii.” În schimb, ca minus, Renata Macoveanu remarcă „lipsa ocaziilor de a-și exersa abilitățile de
adaptare la grup”, care sunt de folos pentru viitorul adult și contribuie la o viață socială și profesională
sănătoasă.
1262
Renata Macoveanu a lucrat cu copii educați acasă și a observat că aceștia sunt securizați emoțional și
au o stimă de sine mai mare, datorită conexiunii mai puternice cu părinții lor. În plus, au o poftă mai mare
de socializare. „Pentru că petrec timpul de învățare în doi, acasă, le lipsește grupul. Într-una dintre taberele
de vara aceasta, am avut un copil educat în sistem homeschooling și am observat cât își dorea să fie
împreună cu copiii. Ba, mai mult, deși voia să fie liderul lor, atunci când pe ceilalți îi deranja această dorință
a lui, alegea să renunțe rapid la ea. Așa se făcea mai ușor acceptat în grup”, rememorează psihologul.
În schimb, o altă caracteristică remarcată de Renata este problema integrării emoțiilor. „Acești copii
au mai multe șanse să primească atenție și își permit alinturi. Când ajung într-un grup de copii, transferă
aceste așteptări, așa că au nevoie de un adult ca să diferențieze mediul de acasă de unul mai puțin familiar.
Odată ce descoperă această diferență, oarecum subtilă, obosesc și ajung să se simtă copleșiți. Au nevoie,
deci, de susținere și reasigurare, de un adult care să le arate că pot fi în siguranță și cu altcineva, nu numai
cu părinții lor.”
La rândul ei, Mirela Horumba spune că un copil educat în homeschooling nu dezvoltă o rețea socială
de relații la fel ca unul instituționalizat, care interacționează zilnic cu mai multe persoane. „Alt aspect,
neluat în seamă de multă lume, este că, începând cu perioada pubertății, copiii au nevoie de covârstnici cu
care să intre în contact și să se implice în activități specifice vârstei. Până la urmă, un copil educat într-un
sistem în care trăiește zilnic lângă alți copii, cu alte feluri de a gândi și de a se comporta, devine mai bine
echipat cu abilități de viață”, concluzionează psihologul.
Bibliografie
https://revistacariere.ro
https://ro.wikipedia.org
1263
ȘCOALA ALTFEL / ȘCOALA DE ACASĂ
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NICOLAE BĂLCESCU, ARAD

PROF. GEORGESCU MARILENA-CAMELIA
MOTTO: Cel mai important lucru este să nu te oprești niciodată să întrebi – Albert Einstein
De câteva luni, atât în România, cât și în întreaga lume, școlile susțin cursuri la distanță, în mediul
virtual din cauza pandemiei de coronavirus. Potrivit datelor de la Ministerul Educației, majoritatea școlilor
de stat utilizează aplicații precum Zoom sau Google Classrom.
Cadrele didactice ale Școlii “Nicolae Bălcescu” din Arad s-au adaptat din mers la noua realitate. În
prima fază, fiecare profesor a folosit ce aplicație a dorit, încercând să se adapteze din ce în ce mai bine la
noile condiții ale desfășurării cursurilor. Apoi, la inițiativa doamnei director, toți profesorii au început să
își desfășoare activitatea pe aplicația Microsoft Teams, o platformă care permite oricui să se conecteze la
distanță, un hub digital care integrează conversațiile, conținutul și aplicațiile de care școala are nevoie.
Fiecare dintre noi și-a creat o clasă virtuală, trimițându-le apoi elevilor noștri adrese de mail și parole,
aceștia putând să se conecteze astfel de pe orice dispozitiv: telefon, tabletă sau laptop. Avantajul folosirii
acestei platforme este faptul că am reușit să creăm teste, să analizăm răspunsurile împreună cu elevii, să ne
partajăm desktopul etc. Așadar, am reușit să găsim o soluție educațională completă.
Scopul nostru este acela de a ne asigura că pe parcursul acestei perioade, școala noastră continuă să
furnizeze metode eficiente de învățare elevilor săi. De aceea, școala noastră a eleborat un plan de predare
viruală menit să asigure continuitatea activității de învățare pe întreaga durată a suspendării cursurilor.
Într-adevăr, școala de acasă nu are același efect pedagogic, nu poate înlocui relaționarea elevilor cu
profesorii și nici interacțiunile sociale ale elevilor, însă scopul planului creat de noi este a furniza cele mai
eficiciente metode de educație tuturor elevilor. Predarea online se bazează mult pe comunicare. Aplicarea
cunoștințelor este greu de verificat de profesorul care nu are elevul în față și nu îi vede caietul. Din păcate,
predarea nu mai este un act empatic, căci nu mai relaționăm în mod direct cu elevii, nu mai putem obține
feedback și nu mai puteam vedea privirea acestora.
• Ioan Bontaș- Tratat de pedagogie, Editura All, București, 2008

• Constantin Cucoș- Pedagogie, Editura Polirom, 2004
• https://zonait.ro/microsoft-teams-scoala-de-acasa-in-echipa/
1264
PROVOCĂRILE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ON-LINE
PROF. ADRIANA GABRIELA GERGELI,

LICEUL TEHNOLOGIC TRANSILVANIA”, BAIA MARE
Suspendarea cursurilor atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar, începând cu data
de 11 martie 2020, a marcat o perioadă de schimbări majore care au transferat procesul de predare-învățare
exclusiv în mediul online. Dacă inițial aceasta a debutat ca o soluție temporară, odată cu creșterea numărului
de cazuri de coronavirus și a declarării stării de urgență a pus în alertă toți factorii implicați în procesul
educativ: profesori, elevi și părinți.
În primul rând, atât elevii, cât și parinții lor au putut să vadă că profesorii se pot mobiliza și reinventa
pentru a continua cursurile în condiții mai puțin folosite până atunci. Astfel, noi, în calitate de facilitatori
ai procesului educativ, am acceptat provocarea de a continua școala on-line căutând diferite platforme,
descarcând aplicații, precum Zoom, Google Meet, Google Classroom și altele, dar și creându-ne grupuri de
comunicare cu elevii, colegii și părinții pentru ca acest demers să se desfășoare în cele mai bune condiții
existente. Cu siguranță, nu a fost și nu este ușor pentru nicio unitate de învățământ să-și transfere complet
activitatea în mediul on-line. Procesul necesită multă răbdare, o planificare cât mai bună, dar, mai ales, o
comunicare eficientă între partenerii educaționali: profesori, părinți, elevi.
Şcoala on-line a apărut în mod neaşteptat, ca o mare necesitate şi ne-a provocat să fim deschişi către
noile tehnologii la un alt nivel, mai înalt decât eram pregătiţi emoţional, tehnologic, legislativ, economic
etc. Experiența şcoala on-line a fost una cu totul neobișnuită, inedită chiar, iar acest tip de învățământ a
necesitat o implicare activă a tuturor factorilor educaționali, pentru valorificarea eficientă şi raţională a
tuturor resurselor.
Pentru o bună eficientizare a procesului educațional a fost nevoie și de organizarea cancelariei
online”, întâlnirea pe Zoom în cadrul consiliilor profesorale, dar și crearea unui grup de comunicare pe
WhatsApp cu toți colegii, profesorii, directorii și personalul auxiliar pentru a ne asigura că suntem cu toții
bine informați cu tot ce era nou. Așa au fost stabilite, printre altele, calendarul online și modul de
comunicare cu elevii, mesaje oficiale, link-uri sau resurse utile tuturor și care au fost retransmise ulterior la
clase. Astfel, a putut avea loc o consultare permanentă între cadrele didactice pentru a îmbunătăți și
monitoriza procesul de învățare. Lecțiile on-line s-au ținut pe diverse aplicaţii, instrumente de interacțiune
în timp real, cu video și text: Zoom, Skype, WhatsApp, Messenger, precum și aplicații sau platforme de
colaborare on-line care facilitează schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și
elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback din partea profesorului, precum Google
Classroom. Datorită acestor unelte deosebit de utile, am reușit să țin o legătură stânsă cu elevii claselor la
care am predat și să am o bună colaborare, în special, cu elevii claselor terminale pe care i-am pregătit în
vederea susținerii examenului de bacalaureat.
Totuși cele mai frecvente situaţii-problemă întâmpinate în timpul şcolii on-line din partea elevilor şi
a părinţilor au fost un entuziasm mai scăzut decât atunci când mergeau fizic la școală, dificultăţi de utilizare
a platformelor şi instrumentelor digitale pentru elevi, părinţi, profesori, lipsa conexiunii la internet, a
semnalului wi-fi uneori și chiar suprasolicitarea dispozitivelor folosite, precum și creşterea costurilor la
factura de telefon pentru depăşirea traficului de date mobile, o slabă funcţionare a aplicaţiilor sau pierderea
conexiunii, iar în unele situații, chiar lipsa echipamentelor IT în cazul multor elevi. La acestea, se poate
adăuga chiar și lipsa de interes a elevilor pentru studiul individual. De aceea, unii elevi, nu au mai dat
același randament din cauza relaxării şi a gândului că sunt acasă şi că își pot permite să nu ia școala în
serios.
Există, bineînteles, atât avantaje, cât și dezavantaje ale procesului educativ desfășurat on-line. Fiecare
dintre noi am fost la rândul nostru elevi și profesori, și, ca într-un parteneriat desăvârșit, am învățat unii de
la alții. Oricare ar fi situația de acum înainte, am învăţat că trebuie să avem o mare disponibilitate de
adaptare la nou şi la tehnologie, și ni s-a confirmat încă o dată că este esenţial pentru fiinţa umană să păstreze
contactul, fie el şi virtual, cu semenii, am înțeles că trebuie să acordăm mai multă importanţă sectorului
educaţional on-line, dar să nu excludem învăţarea tradiţională. Este o lecţie importantă de viaţă care va avea
ecou în viitorul şcolii şi a întregului sistem de învățământ din România.
1265
SUSȚINEREA ÎNVĂȚĂRII CU AJUTORUL RESURSELOR DIGITALE
PROFESOR DANIELA GHENADE

ȘCOALA GIMNAZIALA ALEXANDRU CEL BUN”, BERZUNȚI, BACAU
Utilizarea calculatorului în educație permite transmiterea și asimilarea noilor cunoștințe într-un mod
atractiv. Procesul de educație este mult mai eficient. Copiii învață jucându-se, sunt puși în situația de găsi
repede soluții și de a lua decizii pentru rezolvarea problemelor. Calculatorul este un mijloc de instruire care
ține atenția copilului activă pe tot parcursul activității de învățare.
Valoarea adăugată a unor astfel de activităţilor care să-i ajute în mod real pe elevii din clasă să
parcurgă conținuturile, constă în: posibilitatea de a se adresa mai multor analizatori (vizual, auditiv,
kinestezic); integrarea învăţării în preocupările curente ale elevilor; posibilitatea asocierii cu alte metode
(conversaţia, explicaţia, demostraţia, modelarea). Se oferă posibilitatea creării unui parcurs de învățare
participativ și antrenant, prin crearea și alăturarea de tipuri variate de resurse interactive pentru o situație
de învățare care implică orientarea în conţinut, precum şi anumite activităţi de exersare. Nu rezolvă toate
problemele instruirii: de explicare, de analiză critică, de orientare şcolară. Computerul nu dezvoltă
personalităţi armonioase, ci doar dezvoltă şi consolidează unele strategii de cunoaştere. Evaluarea elevului
să nu se facă doar în situații „convenționale” și la final, ci și pe parcurs, apreciind diverse produse ale
activităților ( în format digital, online), schimbând formatul testului, ținând cont de evaluările colegilor săi
sau de semnificația contribuției lui într-un grup de lucru etc. Trebuie avută în vedere motivarea elevilor și
antrenarea lor în activitate.
ECOSISTEME TERESTRE - PĂDUREA
Aria curriculară: Matematică și stiințe
Disciplina: Biologie
Tema: Ecosisteme terestre – Pădurea
Clasa: a VIII-a
Competențe specifice
- CS 1.1: Identificarea elementelor componente ale unui ecosistem;
- CS 4.1: Formarea deprinderilor de documentare și de comunicare → Formarea deprinderilor de
documentare și de comunicare, folosind o bază de date la care manipulează date și identifică relații;
Competențe derivate:
CD 1. Clasificarea ecosistemele de pădure din România;
CD 2. Recunoașterea un anumit tip de pădure dintr-un ansamblu de fotografii;
CD 3. Enumerarea factorilor de mediu abiotici şi biotici din ecosistemul de pădure și reprezentarea
efectelor interacţiunii lor, folosind o hartă conceptuală cauzală.
Elevii vor fi solicitați:
1. Să realizeze o schemă cu tipurile de păduri după specia vegetală dominantă;
2. Să organizeze informațiile dintr-un text referitoare la biotopul și biocenoza pădurii;
3. Să compare o pădure de foioase cu o pădure de conifere;
4. Să exprime un punct de vedere despre modul în care arborii influențează biotopul pădurii;
5. Să evalueze legătura cauzală între arbori și alunecări de teren, cantitatea de precipitații, dispariția
unor viețuitoare.
Activitatea elevilor
- Amploare: Activitate pe termen scurt;
- Tip: împărtășirea ideilor;
- Colaboratori: colegi de clasă;
- Instrumente digitale: scriere în colaborare (blog, wiki), creații vizuale (hartă conceptuală
Pădurea”– de realizat o hartă conceptuală folosind aplicația Mindmeister (și colaborativ):
https://www.mindmeister.com. Realizați o hartă conceptuală în care să reprezentați elementele de biotop și
biocenoză pentru ecosistemul de pădure. Identificați relațiile cauză-efect cu ajutorul reprezentărilor vizuale.
Folosiți săgeți de o culoare diferită pentru a arăta influența unui factor de biotop asupra unui factor de
biocenoză.
1266
- Activitate: Elevii colaborează pentru a colecta și înregistra date referitoare la diferite tipuri de
păduri, analizează apoi datele și le interpretează;
- Evaluare: autoevaluarea colaborării;
- Competențe vizate a fi dezvoltate: înțelegerea prin colaborare, ascultare activă, critici
constructive, învățare autonomă, organizarea informațiilor;
- Informarea elevilor cu privire la așteptări: prin avizierul clasei.
1267
SCOALA ON LINE
PROF. INV. PRESCOLAR GHENCEA RALUCA

G.P.P. BOBOCEI DIN MICRO III BUZAU
In cele cateva luni in care am avut de lucru on line , am observat ca, copiii sunt foarte vulnerabili.
Copiii au capacitate redusă de discernământ între bine și rău. Copiii au grad scăzut la frustrare și orice
moment sau situație neplăcută pe care o trăiesc în mediul online are un efect negativ asupra stării lor
emoționale și confortului psihologic. Astfel, vorbind despre școală suntem nevoiți să afirmăm că instituția
de învățământ trebuie să indrume copiii pentru a face față fluxului de informații, provocărilor Internetului
și riscurilor la care sunt supuși, fiind utilizatori ai site-urilor sau portalurilor informaționale, rețelelor de
socializare și chat-urilor, resurselor cu filme sau jocuri. Iată de ce ajungem să vorbim despre Inteligența
Online, pe care orice copil trebuie să o dezvolte, în special cu ajutorul și susținerea părinților, educatorilor,
etc..
Riscurile în mediul online încep de la prima întâlnire a copilului cu computerul sau telefonul mobil.
Căutând un filmuleț sau o informație, copilul poate accesa ușor un conținut dăunător. Comunicând în chat
sau pe rețele de socializare cu alți utilizatori online, copilul poate face cunoștință cu persoane răuvoitoare,
hărțuitori sau abuzatori. Nu există un hotar bine determinat între aici se poate și aici nu se poate de făcut
click. De aceea este foarte important ca în școală orice elev să fie informat despre cum click-ul îl poate
aduce în situații foarte neplăcute sau chiar periculoase.
Am observat ca unii copii au devenit egoisti .Unii parinti habar nu au care sunt preocuparile copiilor
si incearca sa compenseze lipsa timpului petrecut cu copiii lor, dandu-le cadouri.
Copiii sunt foarte vulnerabili si au nevoie de comunicare.Unii nu stiu sa isi exprime sentimentele,
trairile si se blocheaza sau devin agresivi.
Ar trebui o scoala a parintilor care sa ii invete sa nu mai fie atat de indiferenti si frustrati.Toate
frustrarile lor se lovesc de proprii copii.
Eu cred, ca oamenii pot reactiona la lucruri frumoase , dar trebuie sa ceara ajutor atunci cand se simt
incorsetati de cotidian.
Trebuie, sa fim atenti la nevoile copiilor pentru ca internetul este o capcana, care poate distruge
suflete.Tehnologia ajuta, dar poate face si mult rau.
1268
APLICATIILE DIGITALE IN PREDAREA LIMBII ENGLEZE
PROF. GHEORGHIŢĂ-SCHIPOR LAURA-MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 ROVINARI, GORJ
Avansul tehnologiei şi pasiunea tinerilor de a o folosi au transformat modul în care oamenii îşi
desfăşoară activităţile zilnice, cum socializează etc. Dependenţa de tehnologii s-a extins de la zonele urbane
la cele rurale, influenţând şi educaţia. Elevii se schimbă. Cadrele didactice trebuie să se adapteze, aducând
în sala de clasă instrumente electronice şi aplicaţii pt a-i motiva pe elevi.
Putem descoperi informaţii despre TIC prin participarea în proiecte şi evenimente eTwinning,
portalul care contribuie la perfecţionarea continuă a cadrelor didactice din Europa. Etwinning oferă o gamă
variată de oportunităţi de formare continuă, precum evenimente de învăţare, cursuri de formare, workshop-
uri, conferinţe, 20.000 de cadre didactice participand anual.
In urma participării la astfel de cursuri on-line (FINDING PARTNERS IN ETWINNING şi al cursului
de formare continuă Comenius EU-MAGIC Effective Use of Modern Technology And Games In Classrooms
(a pedagogic course for all teachers) şi a implicării elevilor mei în proiecte eTwinning (HAPPY
EUROPEAN DAY OF LANGUAGES, 1st JUNE: Children’s Day, Global Christmas Traditions etc.), am
luat iniţiativa şi am înregistrat la 23.11.2013 proiectul EU-MAGIC, ţările participante fiind România,
Portugalia, Turcia, Polonia, Grecia, Franţa. Perioada de desfăşurare a activităţilor este noiembrie 2013 –
iunie 2014, vârsta elevilor 6-11 ani, folosind atât limba maternă a fiecărui partener şcolar, cât şi limba
engleză. Acest proiect eTwinning cuprinde 2 părţi:
1. jocuri de comunicare, atât în limba maternă, cât şi în limbi străine (precum How many things can
you think of that...?, Blackboard Bingo, What’s the explanation?, Noughts and Crosses, Unusual view,
Correcting mistakes, Jumbled numbers, Brainstorm round a concept, Geometrical puzzles etc);
2. soft-uri şi resurse educaţionale (precum ActivInspire, Power Point Presentations, Glogster, Prezi
etc)
Dintre obiectivele acestui proiect, amintesc dezvoltarea abilităţilor digitale şi a celor lingvistice,
îmbunătăţirea cunoştinţelor despre soft-uri şi resurse educaţionale folosite în lectii, realizarea unui schimb
de idei despre jocuri de comunicare, dobândirea de cunoştinţe despre ţări şi culturi europene.
Activităţile propuse cuprind căutare de parteneri şcolari, activităţi de vizibilitate în fiecare şcoală
parteneră, stabilirea echipei de proiect şi a elevilor implicaţi din fiecare şcoală, descrierea fiecărei şcoli
partenere şi a participanţilor, crearea logo-ului proiectului, realizare de activităţi despre jocurile de
comunicare, realizare de activităţi folosind PPT-uri, ActiveInspire, Prezi etc, activităţi de evaluare şi de
diseminare;
Rezultatele se vor reflecta în articole pe eTwinning, site-urile şcolilor partenere, revista şcolii, reviste
educaţionale.
Schimbul de informaţii despre TIC şi sistemele educaţionale la nivel european ne ajută de asemenea.
O astfel de oportunitate a reprezentat-o pentru mine vizita de studiu care a fost realizată cu sprijinul
financiar primit în cadrul Programului Invăţare pe tot Parcursul Vieţii, Programul Transversal – Acţiunea
cheie 1.1. care a avut loc în Ordu, Turcia şi a fost organizată de către Ordu Perşembe District Directorate
of National Education.
Vizita de studiu cu titlul How to catch EU standards in education a reunit 8 participanti din 7 ţări
(Franţa, Ungaria, România, Germania, Bulgaria, Marea Britanie, Spania); grupul de participanţi a fost
alcătuit din cadre didactice de la diferite nivele de învăţământ (inclusiv cel universitar), formatori, directori,
inspectori, ceeace ne-a permis să abordăm probleme ale educaţiei din diverse perspective. In ceeace priveşte
motivaţia şi obiectivele participanţilor la această vizită, acestea pot fi grupate astfel:
 Dificultăţile elevilor: modalităţi de intervenţie, motivarea cadrelor didactice, şcoala incluzivă,
 Calitatea în educaţie: standarde educaţionale, standarde minime, standardele şi proiectele
europene,
 Proiectele LLP: impact, rezultate pozitive, modalitate de creştere a calităţii în educaţie şi a calităţii
vieţii, schimb de bune practici, posibile colaborări.
Apreciez că s-au atins în totalitate aceste obiective prin activităţile şi vizitele desfăşurate:
1269
-prezentări ale sistemelor de învăţământ din ţările care au fost reprezentate la această vizită de studiu,
ale instituţiilor acestora şi ale proiectelor desfăşurate (proiecte LLP – Germania şi Romania, proiectul Fatih
– Turcia, proiectul Educat 2.0 - Spania),
-vizite la unităţi de învăţământ din Turcia şi instituţia organizatoare: Perşembe Zehra Şehale Anadolu
Lisesi, MoNE Perşembe Directorate of Education, Perşembe Otelcilik ve Turizm Meslek Lisesi, 19 Eylul
Primary School, Universitatea din Trabzon,
-vizite culturale în Perşembe, dealul Boztepe, Mănăstirea Sumela din Trabzon etc
Intâlnirea cu persoane implicate în educaţie la nivel european a avut un impact pozitiv; în timpul
vizitei de studiu am avut ocazia să:
-identific elemente şi preocupări comune în sfera învăţământului legate de standarde educaţionale şi
curriculum, motivarea cadrelor didactice, integrarea imigranţilor şi problema învăţării unei noi limbi, cadrul
lingvistic european, proiecte de sprijin pentru elevii cu rezultate slabe la învăţătură, utilizarea eficientă a
mijloacelor TIC în predare, formarea continuă a cadrelor didactice;
-împărtăşesc din experienţa mea de coordonator de proiecte şi cea a instituţiei în care lucrez, din sfera
proiectelor europene şi naţionale, a impactului pozitiv al acestora, am diseminat proiectele LLP şi am oferit
produse finale;
-compar calitatea activităţilor şi produselor realizate în cadrul proiectelor LLP prezentate,
participanţii apreciind proiectele instituţiei în care lucrez, oferindu-mi propuneri de colaborare (proiect
Comenius); de asemenea am schimbat date de contact şi am oferit propuneri de colaborare (curs de formare
4.3 în cadrul programului Tineret In Acţiune);
-exersez fluenţa limbii engleze, identificând aspecte actuale ale limbii engleze vorbite pe plan
european; prezenţa dnei Melisha din Marea Britanie mi-a oferit prilejul de a conversa cu un vorbitor nativ
de limba engleză;
-identific cuvinte comune între limba turcă şi română (teleferik, ambalaj etc.) şi să dobândesc câteva
cuvinte în limba turcă (denumirile celor două localităţi: Perşembe şi Carşamba fiind 2 zile ale săptămânii).
Participarea de cursurile de formare Comenius a contribuit la dezvoltarea abilităţilor lingvistice,
digitale etc. “EU-MAGIC” – Effective Use of Modern technology And Games In Classrooms (a
pedagogical course for all teachers) a fost organizat de către Charles University in Prague, Faculty of
Education, în perioada 1-7.07.2013, în Istanbul, Turcia. Participarea la acest curs, în limba engleză, despre
jocuri şi soft-uri educaţionale este rezultatul pozitiv al aplicaţiei de formare continuă Comenius din 16
ianuarie 2013. Acest curs de formare continuă a fost realizat cu sprijinul financiar primit în cadrul
Programului Invăţare pe tot Parcursul Vieţii, Acţiunea Comenius - Mobilităţi individuale de formare
continuă pentru personalul implicat în educaţia şcolară.
Cele două module ale cursului (Using games to teach in classroom si Educational software
"ActivInspire") au inclus atât părţi teoretice cu ppt-uri şi soft educaţional, explicaţii suplimentare, cât şi
task-uri de rezolvat în perechi sau grup, dar şi individual.
Prezentarea ppt folosită de către dna. prof. Jarmila numită Communication in the classroom a inclus
informaţii despre limbă şi comunicare, rolul actual al cadrului didactic, modalităţi diferite de a formula
întrebări şi diverse jocuri didactice (How many things can you think of that...?, Blackboard Bingo, What’s
the explanation?, Noughts and Crosses, Unusual view, Correcting mistakes, Jumbled numbers, Brainstorm
round a concept, Geometrical puzzles); informaţiile suplimentare oferite de către trainer şi exemplele de
bune practici, m-au ajutat să realizez urmatoarele:
-în prezent accentul se pune pe interacţiunea verbală, pe comunicarea profesor-elev, dar şi între elevi;
-modalitatea de a formula o întrebare este foarte importantă; dacă întrebările sunt bune atât elevii, cât
şi profesorul pot învăţa din raspunsuri, existând mai multe răspunsuri care pot fi acceptate;
-interdisciplinaritatea este parte a succesului, o întrebare bună în situaţii interdisciplinare implicând
mai multe abordări;
-profesorul este doar moderator al discuţiei, fără a decide asupra corectitudinii, ajutând elevii să înveţe
cum să explice, să folosească şi să accepte argumente, să-şi susţină propriile afirmaţii.
Modulul, susţinut de către dl. prof. Ersin, a inclus prezentarea soft-ul educaţional ActivInspire, acesta
fiind unul dintre instrumentele Promethean ce pot fi folosite pentru a crea lecţii interactive. Am învăţat cum
să includ fotografii, filmulete, link-uri etc. în materialele pentru lecţii, dar şi cum să folosesc instrumentele
ActivInspire pentru a implica activ elevii; m-am familiarizat cu menu bar si toolbox (Menu, Switch between
1270
files, Design mode, Pin toolbox, Docking toolbox, Floating toolbox, Customizing toolbox, Resource
Browser etc.).
Cel mai important este faptul ca acest soft poate fi folosit şi fără tabla interactivă, cu real succes în
toate tipurile de lecţii, făcându-le atractive pentru elevi. Certificatul de participare şi Certificatul de
Mobilitate Europass confirmă cele 25 de ore de curs şi atestă competenţele dezvoltate în urma participării.
Bibliografie:
1. Does the type of ICT training teachers pursue matter?;
2. English Language Grammar Reference & Teacher's Guide;
3. Raport individual al vizitei de studiu How to catch EU standards in education;
4. Raport final al cursului de formare Comenius “EU-MAGIC” – Effective Use of Modern
technology……;
5. Survey of Schools: ICT in education.
1271
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE/SCOALA ALTFEL/SCOALA DE ACASA!”
PROF:. SAVA –RADUCA IONELA/

PROF.: GHEORGHIU IONELA
GR. NR.13, FOCSANI -VRANCEA
Scoala de acasa: avantaje si dezavantaje
Peste tot in lume, sistemul de invatamant actual pare sa fie invechit. Asa ca este normal sa ne gandim
si la alte optiuni si sa le punem in balanta cu scoala traditionala.Odata ajuns in clasa, copilul este nevoit sa
se detaseze de individualitatea sa si sa devina unul dintre elevi. La orice materie se cer aceleasi raspunsuri,
aceleasi idei, uneori, chiar si aceleasi haine.Scoala de acasa (homeschooling) este o alta metoda de predare
si invatare. Homeschooling-ul reprezinta o alternativa la „banda rulanta” pe care sunt invatati copiii.
Aceasta metoda nu este una utopica, asa cum s-ar crede. Hai sa privim avantajele si dezavantajele sale.
Avantaje
cu acestea.
aceste abateri de la program vor imbunatati si calitatea vietii de familie.Si, daca tot vorbim de libertatea
atat mai putin copiilor. Scoala de acasa le permite sa doarma relaxat, fara frica zilei urmatoare, fara teama
ca, din minut in minut, alarma de la ceas le va zangani in cap.
Dezavantaje
ele de timp, de bani, de emotii.
primul rand, trebuie sa stii care este programa scolara. Ce anume li se cere copiilor sa invete? Trebuie sa iti
faci loc in programul tau pentru a invata si tu, la randul tau.
In al doilea rand, parintii sunt plecati de dimineata pana seara la serviciu, asa ca faptul ca poti sa inveti
„cand vrei” este o chestiune limitata. Iar cand un parinte singur decide sa isi invete copilul de acasa, lucrurile
devin cu mult mai complicate. O solutie ar fi apelarea la un meditator, dar acest lucru inseamna ca…
Vei avea cheltuieli suplimentare. Bun, sa zicem ca nu apelezi la un meditator si nu esti singur in
aventura de homeschooling. Tot va trebui ca unul dintre parinti sa renunte la serviciu. Astfel, veniturile
1272
familiei vor fi substantial mai mici. Chiar daca manualele se gasesc in bibliotecile gratuite, cu un singur
salariu tot va fi mai dificil.
Apoi, odata ce ai decis sa ramai cu micutul tau acasa, trebuie sa constientizezi ca veti sta impreuna
cam toata ziua. Daca ti se pare ca va fi obositor sau crezi ca nu te vei simti bine sa stai atata timp cu cel
mic, atunci scoala de acasa nu e potrivita pentru tine.
O alta problema ar fi cea a socializarii. Ai putea sa ma contrazic – exista o multime de centre si cluburi
de activitati, unde copiii isi pot face prieteni. Corect, insa, la scoala, elevii stau mai mult de o ora/doua
impreuna. Experientele prin care trec ii formeaza ca indivizi si ii apropie.
De asemenea, daca ai un copil mai timid, nu este o decizie buna sa il retii acasa deoarece, in viitor, ii
va fi greu sa se integreze in vreo colectivitate.
In Romania
Scoala de acasa este un program contestat la noi in tara si poate fi posibil doar in cazurile medicale
foarte serioase in care copilul nu se poate deplasa.
Pentru cei care pur si simplu doresc sa renunte la sistemul traditional, exista o „portita”, in ceea ce
priveste reglementarea educatiei – „scoala-umbrela” din strainatate.
„Scoala-umbrela” este o institutie particulara, care primeste inscrieri ale elevilor educati acasa contra
unei taxe anuale. Copilul inscris la o „scoala-umbrela” este considerat de stat ca fiind scolarizat legal si
poate fi oricand reintegrat in invatamantul public sau privat, dupa o testare a cunostintelor. In plus, acest
tip de scoli elibereaza foi matricole si alte documente scolare necesare.
Bibliografie:
2001
1273
“EDUCATIA DE ACASA”
PROF. GHERGHE DORINA

LICEUL TEORETIC ”C-TIN BRANCOVEANU” DABULENI
Educatia fara frontiere are ca obiectiv valorificarea nevoilor de comunicare, colaborare, facilitarea
schimburilor cultural si educationale intre elevi, canalizarea dorintei de cunoastere a elevilor in sens pozitiv
spre activitati cu finalitate in conturarea unei personalitati responsabile, tolerante , autonome,
responsabilizarea elevilor in ceea ce priveste elementele orizontului local, regional, national, incurajarea
elevilor in a avea initiative si a pune in practica proiecte de grup, formarea cadrelor didactice in sensul
educatiei nonformale.In ultimul timp insa se vorbeste tot mai mult despre scoala de acasa.Sustinatorii
acestei forme de educatie cred ca educatia la domiciuliu iti da posibilitatea sa-ti protejezi copilul de violenta
din scoli si de influente nefaste precum consumul de stupefiante si de alcool. Totdata, copilul poate invata
ce doreste si cat doreste, ferit de stresul temelor si evaluarilor impuse in scolile de stat, care merg pe tipul
clasic de educatie.
Totodata, educandu-ti copilul acasa, ai ocazia sa testezi mai multe metode de predare alternativa si
sa o alegi pe cea mai potrivita pentru el. Doua dintre cele mai cunoscute metode, integrate si in sistemul
educatiei in masa sunt alternativa Waldorf si educatia Montessori. Ambele pun pret deosebit pe respectarea
drepturilor si libertatii copilului, considerat fiinta unica, aflata in plin proces de dezvoltare.
Un rol important al scolii de acasa este reprezentat de restabilirea valorilor familiei traditionale. In
familiile in care mama se ocupa de educarea copiilor, aceasta renunta de cele mai multe ori la serviciu si se
dedica in totalitatea cresterii si formarii acestora. Intr-un fel, acest model tinde sa contrabalenseze efectele
negative ale absortiei femeilor in campul muncii.
Mamele care au joburi solicitante, ce le tin departe de casa si, implicit de copii, mai bine de 10 ore
pe zi, sunt de multe ori prea obosite sa-si ajute copii la corectarea temei sau sa le ofere sfaturi, atunci cand
s-au impotmolit la un proiect.
Copiii cu mame si tati foarte ocupati ajung sa resimta, in anumite cazuri, o lipsa de afectiune, care se
traduce printr-un randament scolar scazut. De multe ori, ei ajung sa transforme “esecul scolar” intr-o arma
indreptata impotriva parintilor, pe care ii acuza in sinea lor de indiferenta sau lipsa de implicare.
Un parinte care alege sa faca homeschooling trebuie sa ia aceasta decizie din convingere si nu pentru
ca educatia in masa este un lucru nociv. Altfel spus, parintele nu trebuie sa ii trasmita copilului sau propriile
imagini negative despre lume, societate si scoala traditionala.
Copilul este oglinda parintelui sau, subliniaza psihologii. Parintele anxios, care se teme pentru copilul
sau in fiecare clipa cand il lasa singur, ii va transmite inevitabil copilului convingerea ca lumea nu este un
1274
loc sigur si ca doar parintii sunt cei care il pot proteja. Ajuns la varsta adulta, va avea probleme mari de
adaptare si se va confrunta cu fobii si angoase asemenea parintilor sai.
Psihologii sunt de parere ca un copil din ciclul primar sau gimnazial nu trebuie expus unui astfel tip
de educatie, deoarece poate alunca in capcana internetului.
Dependenta de internet la copiii sub 14 ani este foarte grava si asta pentru ca utilizarea calculatorului
si a internetului mai multe ore pe zi declanseaza sistemul de recompensa, facand copilul dependent de
utilizarea calculatorului si a altor dispozitive conectate la internet.
Exista foarte mult studii de specialitate care arata ca educatia online si educatia la domiciliu priveaza
copilul de interactiunea-cheie, specifica doar colectivului scolar, si care il modeleaza pentru integrarea in
societate intr-un fel in care parintii nu-l pot garanta. Copilul scolit acasa, de parinti si calculator risca sa
ajunga un adult lipsit de obiective si incapabil de socializare.
Homeschooling-ul poate genera, in opinia pedagogilor, diferite lipsuri in formarea si instruirea
copilului. Totodata, el poate genera intarzieri sau dificultati in dezvoltarea lui emotionala si intelectuala.
S-a observat ca majoritatea copiilor educati la domiciliu au dat dovada de apatie, stare de sanatate
precara, capacitate scazuta de socializare, de adaptare la mediu si integrare sociala, precum lipsa de
motivatie si lipsa de initiative.
Psihologii avertizeaza asupra faptului ca o astfel de educatie poate scadea capacitatea copilului de a
forma si mentine relatii trainice si profunde, odata devenit adult. Pe de alta parte, copilul nu poate invata
cum sa se fereasca de situatiile periculoase decat daca se confrunta cu ele.
Educatia din scoala, alternata cu educatia de acasa reprezinta poate metoda care poate garanta cel
mai bine pregatirea copilului pentru viata si reusita lui pe plan social si personal.
1275
PROCESUL INSTRUCTIV EDUCATIV ŞI RESURSELE WEB
GHERGHINOIU MIHAELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 13- RM. VÂLCEA
educație.
În rândul profesorilor, conceptul de e-learning câștigă teren, mai ales acum când şcoala se desfăşoară
în mediul online. Deoarece performața în învățare este determinată în mare parte de strategii de instruire și
demersuri didactice bine conturate, cadrele didactice caută să se adapteaze mediului școlar modern. Din
dorința de a evolua, de a transmite elevilor conținut informațional nou, profesorii aleg să participe la
programe de formare profesională, să se documenteze, să se înscrie în forumuri de discuții pe teme de
interes școlar, să acceseze materiale existente pe diverse medii de stocare (dischete, cd-uri interactive, să
descarce materiale didactice găsite pe diferite site-uri educaționale), să parcurgă etapele necesare
dezvoltării personale, să creeze teste on-line, bareme de corectare, matrici, planuri remediale, scheme de
progres cu diagrame care le vor ușura munca didactică. În activitatea desfășurată, profesorii folosesc
calculatorul ca suport pentru obținerea abilităților de lucru. Sunt deschiși la tot ce presupunere inovație în
educație pentru a livra cunoștințe moderne de actualitate astfel încât elevii să facă față, pe viitor, testelor de
1276
evaluare (evaluări anuale, examene de capacitate, de bacalaureat, olimpiade și concursuri școlare), dar și
mediului lucrativ când vor urma o carieră.
Bibliografie:
- www.didactic.ro
- Pamfil, Alina - Didactica limbii şi literaturii române, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000;
- Selejan, Ana. Carte rară şi preţioasă : Catalog. Vol 2 : Sec. XVIII. Sibiu : Biblioteca "Astra", 1992;
- Ȋnvǎţǎmântul primar, Nr.4, Ed. Miniped, Bucureşti, 2008 .
1277
ȘCOALA DE ACASĂ
GHERMAN CONSTANTIN,
ȘCOALA GIMNAZIALĂ FRUMOASA, JUDEȚUL BACĂU
trei zone pedagogice: învățarea online de calitate, predarea online și proiectarea instruirii online. Ceea ce
știm din aceste studii este că învățarea online eficientă rezultă dintr-o proiectare și planificare atentă a
instruirii.
Invatarea online: avantaje
Independenta si responsabilitate
Invatarea online nu depinde de prezenta fizica a altor persoane (cadrele didactice) care sa il motiveze
pe copilul tau sa depuna efort sau sa isi concentreze atentia asupra lectiei. Astfel, copiii si adolescentii care
urmeaza un curs online sunt responsabili pentru felul in care isi organizeaza timpul si materialul de invatat,
dar si pentru cat de motivati si interesati raman fata de invatare. Aceasta experienta le poate fi de folos in
anii de studentie, cand vor fi mult mai liberi si in acelasi timp mai responsabili de felul in care isi
organizeaza invatarea.
Familiarizarea cu tehnologia
Instrumentele online care pot fi folosite in invatare nu se reduc la Google si accesarea de site-uri
educationale. Cand copilul tau se inscrie la un curs online, va invata sa foloseasca si alte instrumente utile
in comunicarea cu ceilalti si in organizarea activitatii sale: Google Hang-outs, Google docs, calendare,
aplicatii de planificare si comunicare. Toate acestea ii pot fi utile si in viata de student, deoarece o mare
parte din activitatea de invatare si comunicare la facultate se realizeaza si online.
Diversitatea culturala
Daca adolescentul tau se inscrie la un curs online international, va avea ocazia sa descopere si sa
interactioneze cu tineri din culturi diferite si sa invete o multime de lucruri la care nu ar avea acces altfel.
Cum altfel poate folosi copilul tau tehnologia pentru invatare?
Il poti incuraja pe copilul tau sa creeze sau sa caute:
•Grupuri de discutie sau pagini pe retelele de socializare dedicate domeniilor care il intereseaza.
•Bloguri sau site-uri cu informatii despre subiectele care il intereseaza.
•Forum-uri unde sa puna intrebari si sa participe la discutii despre subiectele care il pasioneaza.
Un studiu recent realizat arata ca elevii care folosesc educatia online petrec mai multe ore pe
saptamana implicati in sarcinile scolare, reusesc sa recupereze mai usor daca pierd informatiile transmise
la scoala si sunt mult mai interesati sa isi continue studiile decat elevii care folosesc doar mediul de invatare
traditional.
1278
ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR GHICOLESCU GENICA

ȘCOALA GIMNAZIALA „NICOLAE TITULESCU”
LOC. CALARAȘI, JUD. CALARAȘI
Folosirea noilor tehnologii în educaţie reprezintă o nouă modalitate de a aborda procesul de predare-
învăţare-evaluare, în care elementele de fond rămân aceleaşi, doar mijlocul şi modul de însuşire al
cunoştinţelor se modifică. Învăţarea utilizând TIC este o oportunitate de a crea experienţe care pot furniza
tipul de predare-învăţare potrivit într-un anumit moment, loc şi pentru un anumit elev nu numai la şcoală,
ci şi acasă.
TIC nu trebuie să fie doar un instrument pentru a prezenta conţinuturile existente într-o altă manieră,
ci trebuie să ducă la modificarea modului de gândire şi stilului de lucru la clasă al profesorilor. TIC vine în
sprijinul profesorului cu o varietate de metode caracterizate de interactivitate, participare, cooperare,
comunicare, metode care facilitează înţelegerea noţiunilor, conceptelor şi fenomenelor.
Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor nu sunt menite să ia locul profesorului, ci să-l ajute pe
acesta să creeze un climat instituţional favorabil, folosind metode şi mijloace diverse, care să-l determine
pe elev să se implice activ în procesul instructiv-educativ. Profesorul decide când, unde și cum vor fi
utilizate noile tehnologii pentru optimizarea procesului instructiv-educativ.
O parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face on-line/ la distanță, având astfel
un impact negativ asupra învățării temeinice. Sunt disfuncții în ceea ce privește următoarele activități de
suport pentru învățare: comunicarea autentică și relaționarea umană, sprijinul personalizat pentru elevii cu
nevoi speciale de învățare, monitorizarea ritmului învățării, feed-back-ul pentru corectarea promptă sau
pentru confirmarea achizițiilor, explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor,
consilierea individuală.
simple pentru comunicare cu clasa și individuală, utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului
digital, cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci on-line, simulări, softuri educaționale,
laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps, platformele specializate de e-learning și
aplicațiile pentru apeluri video/ videoconferințe.
redimensionări de conținut și de strategie comunicațională .Profesorii nu sunt pregătiți să facă față acestei
provocări, dar compensează prin creativitate didactică, proiectare minuțioasă, instruire personalizată. Există
însă și inconvenientul deficiențelor instrumentelor digitale disponibile.
Căutarea metodelor noi cu implicarea resurselor digitale, care să corespundă nevoilor și
particularităților grupului de elevi, este o adevărată provocare. Și chiar dacă elevii par cu mult mai avansați
decât profesorii în cea ce numim noi tehnologii informaționale și de comunicare, internet, mediul on-line,
pentru ei provocarea confruntării cu un asemenea volum de informații virtuale și tendințe noi este cu mult
mai mare.
Trebuie să luăm în calcul că timpul de focus al copilului în fața ecranului electronic precum și
performanțele sale pe termen lung sunt mai reduse. Oboseala intervine mult mai rapid în această combinație
dispozitiv-școală.În acest context, orele în fața ecranului trebuie reduse la 30-35 minute cu pauze de 15-20
minute între ele. Pauzele presupun deplasarea în spațiu deschis sau pur și simplu câțiva pași prin
casă/apartament. Altfel, vor apărea dureri de cap după primele ore de utilizare.
Sunt câteva avantaje ale învăţării on-line:
• distribuirea rapidă a materialelor;
• accesul la cunoștințe are loc în orice moment și din orice loc (poate un mediu mai prietenos și
familiar decât sala de clasă);
• implicarea și responsabilizarea tuturor părților implicate;
• eliminarea bullyingului;
• confort psihic în absenţa unui program fix;
1279
• evaluarea devine un proces mai flexibil și nu atât de stresant ca în învățământul tradițional (nu sunt
utilizate notele);
• elevii preferă tehnologia.
Dar există şi o serie de aspecte negative deloc de negljat:
 dificultăţi în utilizarea tehnologiei atât din partea elevilor, cât şi a cadrelor didactice;
 limitarea interacţiunii elev-profesor, mai ales la clasele mici, unde este foarte necesară corectarea
pe moment;
 procesul de verificare a temelor presupune foarte mult timp;
 dependenţă de calculator( lucrul acesta se traduce într-un fenomen de oboseală psihică şi mentală)
;
 unii elevi nu participă la cursuri; fie pentru că se cred în vacanţă, fie pentru că au fost duşi de
părinţi la bunici, unde nu au acces la tehnologie.
Dacă fiecare profesor utilizează altă platformă pentru a transmite materiale, elevii sunt nevoiţi să stea
conectaţi mult prea multe ore pe zi la mijloacele tehnice, la care se adaugă şi orele în care stau pe chat cu
colegii pentru a realiza diferite proiecte pentru şcoală. Toate acestea duc la lipsa unui orar fix şi la
suprasolicitare.
actorilor implicați sunt cele care funcționează într-adevăr. Atât profesorii, cât și elevii au nevoie de sprijin
diferențiat pentru a performa în situația atipică actuală. Nu ne referim aici doar la sprijin de ordin tehnic, ci
pedagogic. Indiferent că educația se face la distanță sau nu, în esență rămâne un act pedagogic
Activități practice:
1.Descoperiți natura magică din curte! ( niște flori ce tocmai au răsărit, frunzele rămase de anul trecut
care s-au ivit, copacii ce au nevoie de curățare, igienizare, animăluțe care trebuie hrănite, mângâiate)
 Adunați mostre de frunze, crenguțe, pământ, boabe; frecați-le pe o bucată de hârtie pentru a
determina ce culoare au. Veți descoperi astfel creioanele colorate ale naturii.
 Ce povești ar spune copacul dacă ar vorbi ? Creați o poveste împreună cu copiii!
 Fă cunoștință cu pomul din grădină! Îmbrățișează-l 5 minute!
2.Construiți rame eco pentru fotografii! Se iau câteva crenguțe de salcie, se dimensionează cam 20
cm, se înfășoară în sfoară. Se leagă la capete. Fotografia este așezată în mijloc. Cu ajutorul sforii, se va lega
la cele 4 capete (care sunt perforate anterior).
✓ Căutați fotografii vechi ale părinților, bunicilor și depănați amintiri!
✓ Suveica bunicii! Țeseți la un război de țesut improvizat! Se construiește o ramă de țesut din niște
bucăți de lemn și niște cuie. De asemenea, e nevoie de o suveică, construită, la rândul ei dintr-o bucată de
lemn și de lână colorată. Este un joc de îndemânare, creativ și original.
1280
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE - ȘCOALA ALTFEL
ȘCOALA DE ACASĂ!
GHIORGHIEȘ MARIA-PROFESOR DE RELIGIE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, JUDEȚUL BRĂILA
Învăţarea la distanță se prefigura înainte de sfârșitul anilor 1800. În 1873, primul program oficial de
educație prin corespondență, numit „Society to Encourage Home Studies”, a fost înființat la Boston.
Universitatea din Queensland din Australia și-a fondat Departamentul de Studii prin corespondență în 1911.
Universitatea din Africa de Sud, este cunoscută astăzi drept unul dintre mega-colegiile de învățare la
distanță din1946. În 1953, „University of House” a făcut istorie oferind primele cursuri televizate de colegiu
pe KUHT, astăzi HoustonPBS, primul post public de televiziune din Statele Unite.
După televiziune, computerul personal și web-ul au fost următoarele invenții majore pentru a
revoluționa educația la distanță. În 1989, Universitatea din Phoenix a devenit prima instituție care a lansat
o instituție colegială complet online, cu studii de licență și de masterat. În 1996, Universitatea Internațională
Jones îi urmă. De la crearea acestor programe și școli complet online, învățarea la distanță a continuat să
crească, având milioane de elevi şi studenți în 55 de țări.
Forma de învăţământ electronică, atunci când este bine concepută, dispune de o varietate de mijloace:
videoclipuri, formate interactive, podcast-uri, forumuri, chestionare, prezentări de diapozitive.
Principalul obiectiv în această perioadă de învăţare la domiciliu este să se asigure progresia elevilor
în dobândirea abilităților și a competenţelor. Dar evaluarea învățământului la distanță prezintă multe
provocări pentru profesori în această perioadă. Această muncă la distanță implică o relație de încredere cu
elevii datorită imposibilității de a controla condițiile în care munca individuală este desfășurată într-o
situație de izolare.
Este un proces complex de colectare și interpretare a informațiilor despre învățarea elevului și
interpretarea acestora pentru a face o evaluare corectă și a lua cele mai bune decizii posibile cu privire la
nivelul de învățare al elevului și calitatea educației.
Evaluarea învățării necesită o reflecție la fel de complexă în ceea ce privește criteriile de performanță,
descrierea acestora și modul de măsurare a acestei performanțe. Iată câteva exemple de practici care ar
putea să îmbunătățească acest nou sistem de învățare.
Nu este obligatoriu să se evaluaze toate lucrările și toți elevii de fiecare dată. Pe de altă parte, este
necesar să se propună o soluție sau elemente de corectare și partajare într-un mod sistematic. Nu este
adecvat să se practice o notare mai slabă imediată sau o sancțiune. În acest fel, se favorizează evaluarea
competențelor în funcție de nivelurile de avansare progresivă. În plus, profesorii pot să reducă frecvența
muncii solicitate în ceea ce priveşte temele efectuate individual. Cel mai bine este să i se acorde elevului
timp să se organizeze şi să se adapteze la noile condiţii de lucru. În schimb, la liceu este necesar să se
recomande teme şi sarcini într-un timp dat.
Pe lângă diminuarea evaluării imediate şi permanente, exercițiile de auto-corectare sunt de asemenea,
utile pentru majoritatea elevilor. Profesorul poate prezenta pe site-ul școlii, pe un blog educațional sau pe
un perete virtual, o selecție de teste de auto-corectare, cu instrucțiuni pentru a ști la ce şi cum vor fi utilizate
pentru fiecare test și instrucțiuni direcționate pentru utilizarea acestora în general. Astfel, profesorul poate
cere elevilor să facă exerciții din manual, oferind răspunsuri și indicând când să le folosească.
Un dezavantaj real îl reprezintă faptul că este foarte greu de știut dacă elevii își vor face corectarea
singuri sau cu un membru al familiei. Trebuie stimulată încrederea în relaţia profesor – elevi. Majoritatea
vor lucra serios dacă ceea ce este prezentat este interesant și dacă înțeleg sensul noilor noţiuni.
Ca metode de lucru pentru amelioarea procesului de evaluare pot fi propuse sarcini complexe,
solicitând elevilor să își justifice răspunsurile, se pot crea hărți ale minții pentru a reprezenta temele studiate.
Studiul de caz este genul de activitate care prezintă situații problematice unui grup, provocare prin care se
poate face uşor o evaluare, elevii fiind nevoiţi să găsească o soluție la situaţiile prezentate.
Această formă de învăţământ are şi dezavantajele ei. Acest lucru se datorează faptului că acest tip de
învățare este un act individual, care îi poate face pe elevi să se simtă singuri. Deşi tehnologia avansează, iar
elevii se pot angaja mai activ cu profesorii sau alți colegi folosind instrumente precum videoconferință,
social media și chat room, rămâne sentimentul izolării şi al însingurării.
1281
Elevii petrec prea mult timp la calculatoare și alte astfel de dispozitive. Acest lucru înseamnă că
tensiunea oculară, postura incorectă și alte probleme fizice pot afecta elevul. Elevii de vârste mai mici au
adesea probleme cu autodisciplina. Așa că vor fi mai puțin motivați să își finalizeze pregătirea online,
deoarece nu există un profesor fizic prezent care să îi motiveze să studieze. Elevii învață în mod natural
unul de la celălalt, în timp ce rezolvă probleme și lucrează în colaborare într-o clasă tradițională. Sunt
încurajați de un profesor care nu este dintr-un videoclip înregistrat. Învățarea online nu a găsit încă
modalități de a imita viața într-o clasă reală.
Doar într-un grup mic, o persoană se poate dezvolta corect. La școală, elevii învață cum să își facă
prieteni, să aibă răbdare, să gireze sentimentele de dezamăgire și mai ales să concureze. Concurența între
colegi poate fi foarte stimulantă. Un alt dezavantaj se referă la faptul că, cursurile online nu pot face față
miilor de elevi care încearcă să participe la discuții. Învăţământul online nu poate oferi şi nici înlocui toate
aceste elemente de interacțiune umană.
Un alt aspect important îl reprezintă predarea disciplinelor care implică practică, învățarea online
putând fi dificil de realizat. Evaluările la aceste discipline realizate la calculator vor fi, în general, bazate
pe cunoștințe și nu neapărat pe practică. Pe lângă autenticitatea activității unui anumit elev, există, de
asemenea, şi problema gradului de securitate a programelor de învățare online.
Concluziile finale ar fi că învăţarea online pare potrivită mai mult elevilor din ciclurile mari, reuşita
unui astfel de sistem necesitând o implicare permanentă şi activă, disciplinare şi deprinderea de organizare
eficientă a timpului individual, existând pericolul amânării propriu-zis al învăţării şi distragerii atenţiei cu
alte activităţi din mediul virtual. Şi poate cel mai important aspect este că acest tip de sistem de învăţare,
pentru a deveni efecient, presupune responsabilizarea totală a elevilor în vederea găsirii căilor proprii şi a
unor metode personalizate care să asigure asimilarea eficientă a procesului de învăţare în lipsa îndrumării
concrete şi imediate a unui profesor.
Bibliografie:
Budhair, S.S. & Skipwith, K. – 2017, Best Practices in Engaging Online Learners Through Active
and Experiential Learning Strategies, Routledge Cooperman, L. – 2017
The Art of Teaching Online:How to Start and How to Succeed as an Online Instructor, Chandos
1282
ȘCOALA DE ACASĂ - O ADEVĂRATĂ PROVOCARE
P.I.P. MARIANA GHIȚUICĂ,

LICEUL “MATEI BASARAB”, CRAIOVA
BIBL. DARIA NĂRTEA-FIRESCU,
LICEUL “MATEI BASARAB”, CRAIOVA
Dacă elevii de la gimnaziu dețin competențe și instrumente utile pentru activitatea online, exersate
în cadrul lecțiilor de informatică și TIC, la ciclul primar elevii sunt începători în ceea ce privește acest
tip de activitate.
Cea mai mare încercare pentru mine, ca dascăl, în perioada de școală online a fost stabilirea modului
de a comunica cu elevii, acasă, iar soluția optimă a venit curând: aproape toți au telefoane inteligente și
puteam comunica ușor cu ajutorul aplicației WhatsApp.
Așadar, am realizat un grup pe WhatsApp, unde am stabilit reguli clare de comunicare, grup denumit
„Lecții-clasa a III-a”.
Și pentru mine, ca bibliotecar, această perioadă a constituit o provocare, deoarece a trebuit să găsesc
soluții eficiente în mediul online, care să-i atragă pe copii, să le stimuleze curiozitatea intelectuală și să le
dezvolte creativitatea.
Atâta timp cât școala s-a mutat online, timpul alocat activităților didactice a crescut foarte mult,
în detrimentului timpului liber. După căutări insistente în mediul online, am descoperit platforme de
învățare, care au conținuturi și pentru învățământul primar, așadar, pe lângă Didactic: ScoalaIntuitext,
MatecuCristina, lecții pe Youtube și altele.
Lecţiile desfășurate au fost în oglindă cu cele de la şcoală şi am subliniat, frecvent, în conversaţiile
cu copiii „aşa cum am lucrat şi în clasă”, pentru a simţi continuitatea şi capacitatea lor de a-şi păstra
autonomia la distanţă. Pentru şcoala noastră a fost o muncă de echipă, am comunicat constant cu profesorii
de la clasă și cu doamna bibliotecară.
Aceasta a venit în sprijinul elevilor cu liste de lectură suplimentară și recomandări de site-uri, unde
copiii puteau găsi cărți adecvate vârstei lor, pe care să le poată citi online sau descărca,
precum:https://humanitas.ro/humanitas/colectii/biblioteca-virtuala;https://biblior.net/;
https://1cartepesaptamana.ro/carti-de-citit-online-si-gratuite/ etc.
Încă de la începutul clasei a II-a, când au devenit membri ai Clubului de lectură-Arthur, toți elevii
mei și-au amenajat în propria cameră un “colț de lectură”, loc în care s-au delectat cu lecturi specifice
vârstei lor. Cartea “BASME POPULARE”, postată de doamna bibliotecară pe grupul de WhatsApp al
clasei mele, i-a încântat pe copii, astfel încât, pentru basmele, care i-au impresionat, au realizat fișe de
lectură însoțite de desene sugestive.
Evenimentele istorice, pe care le-am traversat în această perioadă au fost semnificative. Şi în această
direcţie, am primit informații de la doamna bibliotecară referitoare la: “Tripla semnificație a Zilelor de 9 și
10 Mai”; “Bătălia de la Rovine”; “28 Mai-Ziua Eroilor Neamului”, toate fiind prezentate pe înțelesul celor
mici.
De la început, ne-am propus să facem orele potrivit orarului. Eu am început programul la ora 9.00
şi, pe lângă activitățile didactice, am acordat cu elevii mei câteva minute speciale: momentului de
început al orelor, pauzelor de hidratare și încheierii relaxante.
După câteva ore de obişnuință cu mediul online, începeam lecțiile cu întrebări precum: “Cum vă
simțiți ?”, “Cu ce gânduri începeti ziua ?”, apoi, fiecare și-a conturat propriul program al zilei și, de fiecare
dată, îi invitam să își verifice mediul de lucru, dacă este ordonat. Mulți copii au postat poze cu spaţiul
pentru lectură şi cadrul pe care şi l-au ales pentru a învăţa, alții descriau grădina bunicilor sau pădurea
din spatele casei de la ţară.
Şi pentru acele momente speciale, din vecinătatea bunicilor, doamna bibliotecară mi-a trimis un site
inedit: https://coneixelriu.museudelter.cat/en/birds.php.
Prin intermediul unei hărți interactive cu păsări, copiilor li s-a sugerat să asculte trilurile acestora,
dând click pe fiecare dintre ele. Timpul a trecut mai ușor și mai frumos, fiind preocupați de realizarea
lucrărilor la AVAP-machete: casa, castelul, satul bunicilor, strada principală etc.
1283
I-am invitat pe copii să îi întrebe pe părinţi sau pe bunici despre ce mâncau la şcoală, unde locuiau,
ce ghiozdane aveau, ce jocuri jucau etc. Impresionați de jocurile de demult, mulți le-au descris și postat pe
grup, bucurându-se împreuna de ele. Am încercat zilnic să insist pe un moment pentru prezent şi un moment
de entuziasm şi soluţie pentru viitor.
Orele online au devenit speciale și interesante prin modul în care eu, profesorul, le-am abordat și i-
am conectat pe elevi, folosind limbajul bucuriei, un limbaj care să scoată în evidență atenţia acordată la
efortul depus de fiecare elev, la gestionarea participării active în timpul lecțiilor, astfel încât să nu se
instaleze blocaje de învăţare.
Pentru a-i răsplăti pentru eforturile lor, cu ocazia Zilei de 1 Iunie, doamna bibliotecară le-a trimis
link-urile poveștilor: “Voinicul cel cu cartea în mână născut”de Petre Ispirescu și “Cartea fermecată” de
Edith Nesbit, interpretate de mari actori, pe care să le poată audia oricând cu drag.
Cred cu tărie că, tactul pedagogic al dascălului împletit cu blândeţea părintelui, au fost de aur și au
făcut minuni pentru copiii noștri, în această perioadă.
Optimismul decurge din acţiunile noastre şi susţinerea a fost reciprocă. Am comunicat atât general,
pe grup, cât şi individual, înţelegând situaţia de acasă şi respectând faptul că, fiecare dinamică a familiei
poate susţine învăţarea în felul său.
Obiectivul meu pentru începutul noului an școlar este de a aduce la școală cât mai multe priviri
încrezătoare, zâmbetele elevilor mei dragi și o tolbă de poveşti despre curaj şi inventivitate, din timpul
perioadei de stat acasă. Cel mai dor îmi este de vocile, privirile și prezența lor, dar și de recunoştinţa, pe
care o vom arăta multor lucruri din jurul nostru, aparent banale înainte, care acum au un alt preţ în lumina
noii situaţii.
Această perioadă a reprezentat un salt de transformare în comunitatea didactică. De curând am
absolvit cursul CRED, care mi-a demonstrat că are aplicabilitate la clasă, putând aduce schimbări
importante, atât în abordarea demersului didactic, în actul educațional, dar și în această perioadă de
provocare, privind predarea online. Și eu am citit în această perioadă despre generaţiile de aur, care au
apărut după diverse perioade de criză din istoria omenirii şi sper ca ei, copiii, să fie susţinuţi să privească
cu încredere si optimism în direcţia schimbării.
Dincolo de această perioadă, noi, dascălii, vom demonstra că putem împleti harul didactic cu
tehnologia, iar viitorul frumos al elevilor stă în mâinile noastre.
Bibliografie :
MAXIM, Cornelia. Comunicarea online - provocări şi oportunităţi, Bucureşti, Comunicare ro,
2009.
1284
ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR, ANCA GINSCA

ȘCOALA GIMNAZIALA DEMETRIU RADU” RADEȘTI, JUD. ALBA
Dacă în ciclul gimnazial elevii sunt deprinși cu instrumente pentru activitatea on-line, pentru elevii
din ciclul primar este mai dificil, ei fiind începători în acest tip de activitate.
Pentru mine, școala de acasă a fost o provocare. De ce? Pentru că cea mai mare încercare a fost să
stabilesc un mod de comunicare cu elevii mei, știind că pentru ei nu este tocmai comod de a lucra on-line.
Spun asta, dat fiind faptul că lucrez la două clase simultane (clasa pregătitoare și a IV-a), într-un sat situat
pe malul stâng al Mureșului, la 8 km de orașul Aiud, loc unde conexiunea la internet sau lipsa mijloacelor
de comunicare folosite lasă de dorit (majoritatea folosesc telefoane). În familie sunt mai mulți frați care
folosesc același telefon sau există părinți care n-au loc de muncă, plata unui abonament la internet fiind
dificilă. Le sunt recunoscătoare părinților care mi-au ușurat calea și m-au informat asupra dificultăților pe
care le au și am reușit să alegem împreună o soluție pentru activitățile on-line. Așa că am stabilit împreună
cu părinții comunicarea prin folosirea aplicației messenger, aceasta fiind la îndemâna lor. Așadar, am
realizat un grup de învățare, pentru fiecare clasă în parte, la ore de lucru diferite. Am creat o rutină zilnică,
elevii obișnuindu-se cu timpul/modul de lucru on-line. O zi de lucru on-line debuta cu câteva discuții
amicale, apoi lecția după manual, cu explicațiile necesare, apoi exerciții pe care elevii le rezolvau pas cu
pas pe caiet, la final urmând să fotografieze și să posteze pe grup ce au lucrat. Fiecare primea feedback
imediat ori, la nevoie, indicații de rezolvare. Am insistat mai ales pe materiile de bază, încercând să valorific
întreg potențialul materialelor digitale selectate, prin care elevii au aplicat cunoștințele, deprinderile și
competențele formate anterior. Elevii au avut parte și de activități didactice recreative precum desen,
pictură, jocuri didactice, ascultarea unei povești sau a unei piese muzicale. Ziua de lucru se încheia cu
aprecieri din partea mea, referitoare la activitatea desfășurată.
Cu cei mici, din clasa pregătitoare, am folosit, pe lângă auxiliarele didactice și fișe de lucru, pe care
le primeau săptămânal, împreună cu indicațiile de lucru. N-au lipsit materialele din natură- lemne, pietre pe
care au pictat, flori sau diferite plante din care și-au creat un mediu plăcut de învățare.
Am descoperit în mediul on-line platforme de învățare utile, cu materiale gata realizate, de un real
ajutor în această perioadă.
Săptămânile de școală de acasă au reprezentat pentru mine o experiență interesantă, prilej prin care
m-am conectat cu elevii mei și am transferat, pe cât posibil, obiceiuri de învățare din clasă, create alături
de copii, în sânul familiei. Dar, consider că predarea on-line ar fi necesar să se facă în cunoștință de cauză,
deoarece mulți dintre noi nu am ajuns la studii de specialitate asupra impactului tehnologiei asupra copiilor.
Cu siguranță, a fost o perioadă în care, cu toții, am învățat mai multe despre lumea digitală. Educația din
timpul pandemiei ne-a adus pe toți împreună, părinți, elevi, dascăli. Noutatea situației, dificultatea și
rapiditatea adaptării la susținerea lecțiilor on-line, au făcut ca atât profesorii, cât și părinții să treacă prin
emoții grele.
1285
ȘCOALA ELEVILOR IN ONLINE
PROF. INV. PRIMAR GIORGIUȚI CRISTINA LUCIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DOBRA
„Copilul de azi nu mai este cel care a fost ieri, nu mai este încântat doar de cretă, tablă, creion, el
vrea să se miște și să afle noutăți, să descopere singur”
dintre ele nepregătite să facă față unor situații critice.Este și cazul educației, pusă în fața unei noi provocări:
cea digitală.
școlar,
Cum ne-am organizat noi, într-o mică școală din mediul rural pentru prima jumătate de săptămână
fără mers la școală?
Miercuri, la școală, a avut loc întâlnirea fizică a profesorilor unde am listat împreună prioritățile
pentru învățarea la distanță cu mijloacele tehnologice/aplicațiile utilizate mai des la momentul acela și
anume: activarea grupurilor de Whatsapp sau Messenger pe clase, prin introducerea tuturor elevilor și a
profesorilor/învățătorilor, listă cu resurse educaționale pe care să le utilizăm și cum facem comunicarea și
monitorizarea.
Pentru cadrele didactice am propus să comunicăm activ în grupul deja creat cancelaria virtuală”, prin
postarea unor mesaje oficiale, a unor link-uri sau resurse utile tuturor și de retransmis ulterior la clase,
consultarea permanentă pentru a îmbunătăți și monitoriza procesul de învățare și comunicare online.
Cum am procedat în cele 3 zile din prima săptămână de lecții la distanță?
Învățătorii și profesorii au dat teme la disciplinele de bază și i-au îndemnat pe elevi să citească, au
monitorizat ulterior realizarea temelor fiecărui elev, prin postarea și evaluarea acestora pe Whatsapp sau
Messenger, cu feedback aplicat și încurajări pe proces. Elevii din ciclul primar mai ales, au postat și scurte
filmulețe în care au povestit ceea ce au citit sau filmulețe de salut și reconectare cu colegii și profesorii.
La clasele de gimnaziu profesorii au dat fișe de lucru și link-uri pentru lectură, teatru radiofonic,
jocuri didactice sau chiar link-uri pentru vizite/tururi virtuale la muzeele lumii. Au fost folosite atât
resursele recomandate de ISJ Hunedoara pe site-ul lor, dar mai ales cele postate pe social media și în diferite
grupuri de profesori și învățători atât din țară, dar și dinstrăinătate.
La clasele care susțin evaluarea națională, elevilor le-au fost postate teste de rezolvat și au fost
ulterior evaluate de către profesori.
Am observat că elevii au fost dornici, chiar entuziasmați să lucreze în această săptămână, părinții i-
au susținut și ajutat, profesoriii i-au încurajat, au comunicat foarte mult cu ei și au fost foarte atenți la
reacțiile lor care au fost.
Ce ne propunem pentru următoarea săptămână?
Crearea unor întâlniri online a profesorilor utilizând aplicația Zoom pentru reorganizarea
programului și a resurselor pentru îmbunătățirea lecțiilor.
Monitorizarea fiecărui copil pentru a găsi soluții împreună cu părinții cum putem transmite celor care
nu au internet sau calculator resurse pentru a învăța/citi.
Stabilirea unui orar de lucru la nivel preșcolar, primar și gimnazial cu interval orar, discipline și
resurse/teme/activități pentru fiecare clasă, conform orarului pentru început.
Susținerea unui training online cu profesorii/învățătorii pentru utilizarea aplicației zoom și a altor
aplicații utile pentru învățare online și comunicare mai bună cu elevii și părinții.
1286
Adunarea resurselor utilizate( link-uri aplicații, pași de utilizare etc.) într-un folder al școlii în Google
Drive (pentru a fi accesate oricând), iar cele specifice claselor, în foldere pe clase (fișe, link-uri, filme).
Aplicarea unor fișe de feedback atât elevilor cât și părinților.
Întâlniri săptămânale cu părinții pentru a împărtăși nevoile, problemele sau reușitele copiilor lor. În
fiecare săptămână o întâlnire non formală cu elevii (cu teme care-i preocupă, răspuns la întrebări, oră de
lectură etc.).
Totuși, spun că, pentru conținutul digital al orelor, este foarte importantă și deschiderea colegilor de
breaslă, care pot împărtăși anumite lecții văzute sau la care elevii au reacționat foarte bine: „așa am învățat
și eu multe”.
Bibliografie:
1. Ruxandra Manea – Educația în carantină – între provocari și oportunități.
https://www.forbes.ro/educatia-carantina-intre -provocari-si-oportunitati- 159941
1287
IMPORTANȚA PREDĂRII ONLINE
PROF. GIRJOB ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALA I. G. DUCA” PETROȘANI
Activitatea on-line a devenit o mare provocare atât pentru cadrele didactice cât mai ales pentru elevi
și părinții acestora. Competențele profesorilor în domeniul online au arătat carențe și sincope, iar elevii,
pe lângă nivelul competențelor digitale scăzut, s-au mai confruntat și cu lipsa resurselor TIC sau existența
lor într-un număr limitat. O alta problemă ar fi si accesul la internet. În acest sens datele Eurostat din
2018 arată că doar 57% din populația României folosește zilnic internetul iar principalele motive pentru
care este folosit sunt: participarea pe rețele de socializare, apelare audio-video, primirea și trimiterea de
e-mailuri, citirea știrilor, ziarelor și revistelor, socializarea pe chat.
Având în vedere problemele cu care se confruntă învățământul românesc pe perioada suspendării
cursurilor, Ministerul Educației și Cercetării adoptă o serie de măsuri care vin în sprijinul factorilor
implicați în educație:
-operaționalizează portalul Digital pe educred.ro, ca totalitatea platformelor de e-learning și a
resurselor de învățare on-line. Portalul va conține o secțiune cu tutoriale și alte materiale de învățare,
destinată formării și susținerii cadrelor didactice;
-va face demersurile necesare introducerii țn curriculumul programelor de formare psihopedagogică
inițială, a disciplinelor de pregătire didactică și practică de specialitate pentru dezvoltarea competențelor
de integrare a tehnologiei în procesul de predare-învățare-evaluare;
-va acredita, cu prioritate, programe pentru dezvoltarea competențelor de integrare a tehnologiei în
procesul de predare-învățare-evaluare, pentru cadrele didactice;
Predarea online eficientă nu înseamnă doar preluarea conținutului lecției și transmiterea lui folosind
tehnologia. Mediul online de învățare vine cu provocări și resurse specific, care presupun ca atât
profesorii, cât și elevii să se adapteze și să își schimbe modul de lucru.
Bill Pelz, profesor de psihologie și câștigător al premiului Sloan de Excelență în Predarea Online, a
formulat trei principii, care pot ghida cadrele didactice indiferent de materie și nivel de învățământ:
1. Lasa elevii să facă cea mai mare parte a muncii - implicarea elevilor în discuții, autoevaluarea sau
evaluarea temelor colegilor, activități de documentare înainte de lecții, toate sunt modalități prin care elevii
pot fi implicati direct în învățarea online.
2. Interactivitatea este sufletul predării online. Interactivitatea nu inseamna doar discuții live între
copii sau între copii și profesori. Când vine vorba de predarea online, copiii pot fi încurajați să interacționeze
aceasta privință este că elevii au mai mult timp să gândească și să formuleze întrebări și răspunsuri corecte
Predarea online presupune două tipuri de lecții: live și înregistrate. Ambele tipuri pot fi folosite cu
succes în scopuri diferite.
entru predarea noțiunilor noi, profesorii pot înregistra un material video, o prezentare Power Point pe
care o pot prezenta în cadrul lecției sau înainte de oră. Aceste lecții oferă indicii despre conținutul care
urmează a fi prezentat, cuprinde exerciții, întrebări și teme, care îi ajută pe elevi să înțeleagă și să facă
deducții.Mai mult, aceste lecții include materiale vizuale, scheme, imagini, grafice care sprijină actul
educativ.
1288
Lecțiile live pot fi folosite pentru a încuraja interacțiunea cu elevii. În cadrul lecțiilor live nu este
nevoie ca ritmul de prezentare a informațiilor să fie mai lent sau mai rapid, însă este important să verificați
dacă elevii vă urmăresc explicațiile sau dacă toți au înțeles. Lecțiile live oferă posibilitatea includerii în
prezentare a unor materiale audio-video sau pot aduce invitați speciali.
Studiile online reprezintă o parte a educației flexibile. Flexibilitatea și oportunitatea de a studia fără
restricții de timp și loc sunt cele mai importante caracteristici ale studiului online. Predarea online deschide
multe ferestre spre stilul de învățare al elevului, preferințele lui, creând astfel o experiență personalizată
pentru fiecare în parte.
Bibliografie:
https://www.gds.ro/Educatie/2020-04-29/studiu-ce-probleme-ridica-predarea-online/
https://www.suntparinte.ro/predarea-online
OMEC 4135 - aprobare instrucțiuni pentru asigurare continuității procesului de învățare
1289
ȘCOALA DE ACASA. ÎNVAȚAMANTUL ON-LINE
PROF. GIURIADE CĂTĂLIN BENONI

LICEUL TEHNOLOGIC ȚARA MOȚILOR ALBAC
Educația face încă un pas îndrăzneț și vrea să-i pregătească pe profesori pentru predarea on-line,
astfel încât să fie gata și pentru alte situații în care școlile vor trebui închise, așa cum s-a întâmplat în
perioada stării de urgență. Se vor introduce, astfel, în curriculumul programelor de formare psihopedagică
inițială, disciplinele de pregătire didactică și practică de specialitate pentru dezvoltarea competențelor de
integrare a tehnologiei în procesul de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar. Este deja
pusă la dispoziția cadrelor didactice, elevilor și părinților o colecție de resurse necesare continuării învățării
în mediul on-line, grupate pe un portal dedicat. Ministerul consacră și obligativitatea participării elevilor la
cursurile on-line și cere părinților să asigure condițiile necesare.
Eu cred că după criza de acum nu vom asista la o dezvoltare foarte rapidă a genului acesta de învățare.
Pentru că, după ce va trece criza, vom fi din nou în paradigma clasică și ea va fi perpetuată. Nu știu dacă e
de dorit sau de nedorit, asta este o chestiune de necesitate până la urmă. Adică trebuie să fim atenți, dacă
este nevoie de așa ceva într-un loc, da, e de dorit. Dacă nu este nevoie de așa ceva într-un loc nu este de
dorit, evident. Problema este însă următoarea: plecând de la ideea aceasta cu informatizarea, cu hai să
trecem toate cu un"e" în față, au existat țări care au forțat lucrurile și le-au forțat într-o direcție greșită, după
părerea mea. Repet, învățarea este un proces social, învățarea este descoperire împreună cu un ghid - care
este profesorul, a unor lucruri pe care și le dorește societatea să le descopere copiii.
Aici contează foarte mult lucrul acesta. Chestia asta cu descoperitul împreună, cu procesul social de
învățare, dacă stăm să ne gândim pleacă de la structura noastră mentală de antropoide și nu s-a schimbat în
mod radical. Aici trebuie să găsim soluții pentru a duce pe biți o situație similiară cu ceea ce avem noi în
ADN-ul nostru cultural foarte bine fixat. Altfel, sigur ne putem entuziasma foarte ușor, putem încerca să
forțăm foarte ușor, dar lucrurile vor reveni la matca lor normală pentru că stă în felul în care e construită
mintea noastră.
Pe de altă parte, apar și o serie de probleme mult mai concrete, ridicate de mai multe voci ale societății
civile, cum ar fi accesul la internet în zonele rurale sau izolate, capacitatea financiară a părinților și
profesorilor, posibilitatea de supraveghere a copiilor, cunoștințele de informatică, suportul logistic care
poate fi oferit de școli.
Potrivit unui studiu, in Romania, Zoom, WhatsApp, Google Classroom și Facebook au fost cele mai
folosite resurse în predarea la distanță pe perioada suspendării cursurilor. 36% dintre profesorii și directorii
participanți au spus că au urmat cursuri de utilizare a instrumentelor digitale. Doar unul din cinci profesori
declară că folosea laptopul înainte de suspendarea cursurilor, iar 19% - proiectoarele video. Doar unul din
zece utiliza site-uri și platforme digitale și 7% apelau la manuale digitale în activitatea de clasă. Cel mai
frecvent, elevii folosesc platforma pentru Matematică, urmata de Limba și literatura română și Limbile
străine.
1290
ȘCOALA ALTFEL/ȘCOALA DE ACASA – PROPUNERI DE ACTIVITAȚI
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR GLIGA AURELIA-RAMONA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.4, REGHIN, JUD. MUREȘ
Anul școlar 2019-2020 a fost un an școlar aparte, plin de neprevăzut. Momentele grele au necesitat
soluții pe măsură. O nouă provocare a apărut: pandemia ne-a dat de furcă și ne-a adus peste noapte în
situația de a găsi soluții pentru predarea online. Am fost puși, alături de părinți, într-o situație complicată,
dar am avut înțelegere din partea tuturor și împreună, încurajându-ne reciproc și învățând unii de la alții,
am reușit să ducem la final și acest demers!
Obligativitatea susținerii activităților în mediul virtual a venit împreună cu o serie de probleme la care
am fost nevoiți să căutăm soluții de moment! Așa că, după ce am avut siguranța că toți copiii din grupă au
acces la propunerile noastre privind activitățile desfășurate, accesând diversele canale de comunicare
disponibile, am adaptat conținuturile la realitatea din teren!
Am gândit activitățile într-o manieră accesibilă tuturor, pentru ca micuții să realizeze sarcinile
propuse cu un minim ajutor din partea părintelui, iar acestuia din urmă să îi fie relativ ușor să procure
materialele necesare. În continuare voi prezenta propunerile de activități pentru săptămâna Școala
altfel/școala de acasă”.
LUNI - „ARTIȘTI ÎN DEVENIRE!”
În prima zi a săptămânii am propus activități de pictură cu diverse tehnici de lucru, experimente,
audiție muzicală, joc senzorial.
Ziua a debutat cu pictură realizată prin tehnica amprentării( se indoaie o coală de hârtie în două, exact
pe mijloc, se desface și pe o jumătate a colii, în partea interioară, se pun pete de culoare cu ajutorul pensulei.
Se îndoaie din nou foaia, dar cu atenție să fie deasupra jumătatea fără acuarelă. Se apasă bine toată suprafața
foii îndoite, pe urmă se deschide coala de hârtie și se observă pictura realizată). A continuat cu pictură pe
diverse obiecte, decorând astfel borcane, ghivece, pietre etc.
Am continuat cu experimenul „Culori”. Folosind doar culorile primare(roșu, galben și albastru),
copiii au avut de realizat un mic experiment, pentru a observa obținerea culorilor secundare(portocaliu,
verde, violet), precum și a culorii maro(prin amestecul celor trei culori principale)!
Distracția a continuat cu audiția muzicală a cântecului „Culorile” - https://youtu.be/jERZKz_OZow
și a jocului senzorial - „Caută culoarea!”, formând grupe cu obiecte care au aceeași culoare sau
denumind obiecte de o anumită culoare (de exemplu, toate obiectele din jur care au culoarea roșie, apoi
toate obiectele din jur care au culoarea galbenă și așa mai departe).
MARȚI – „O ZI ÎN BUCĂTĂRIE”
O nouă zi - noi provocări: pregătirea unui sandwich vesel, fructe decorate, prăjiturele, desene
animate, jocuri cu făină!
Prima propunere a acestei zile a fost pregătirea unui sandwich vesel, folosind ingrediente la
îndemână. Copiii au fost tare încântați. Apoi am continuat cu fructele pe care aceștia le-au decorat,
înveselindu-le cu ochi, nas, gură etc.
Pentru a face trecerea la următoarele propuneri de activitate, am sugerat vizionarea desenelor animate
„Kit și Keit: o echipă de bucătari”, folosind următorul link: https://youtu.be/3HK2cpNgfKg.
Joaca a continuat, /De-a cofetarii ne-am jucat!/ Și cu puțin ajutor, /Am prăjiturit cu spor! - Am propus
ca cei mici, ajutați puțin de părinți, să pregătească fursecuri cu nucă și gem sau o altă rețetă simplă (brioșe,
biscuiți cu gem, bombonele de casă, prăjituri fără coacere sau orice altceva doresc). În timp ce lucrează, am
sugerat câteva melodii care să fie audiate („Prăjitura” - https://youtu.be/QoxhB4YkVhE, „Găinușa cea
moțată” - https://youtu.be/ZfOTgUoT66w, „Coace prăjitura” - https://youtu.be/-rJWQ3C48oI)
„Distracția nu e deplină/De nu-i jocul cu făină! /Dacă ziua v-a plăcut /Și bucurie-am adus, /Cu degetul
desenați/În făina ce-a rămas/Un chip trist sau serios.../Dar eu sper că-i cel VOIOS!” - Ziua s-a încheiat cu
desene cu degetul în făină, un joc tare apreciat de micii fluturași!
1291
MIERCURI - „DISTRACȚIE MAXIMĂ!”
Această zi a debutat cu un picnic improvizat: afară sau în cameră copiii au pregătit cele necesare
pentru un picnic(pătură, un coș cu: față de masă, farfurii, pahare, tacâmuri, apă, mâncare), apoi s-au distrat
alături de ceilalti membri ai familiei.
Fiind ziua distracției, am propus diverse jocuri distractive: baloane de săpun, popice improvizate din
sticle goale/PET-uri/pahare de unică folosință/căni de plastic/piese mari de LEGO și o minge - Când în
casă revenim/Popicele pregătim:/Sticle, PET-uri sau pahare.../6 așezăm în zare/Și mingea rostogolim,
/Toate să le doborâm!”. Jucându-se împreună cu membrii familiei, distracția e mai mare!
Distracția va continua/ Cu o petrecere în pijama!” de la care nu au lipsit melodiile preferate și o mică
și distractivă bătaie cu perne, urmată de aranjarea lucrurilor și ascultarea unei povești: „Dacă voi doriți, /
La o astfel de distracție poftiți!/ Apoi patul aranjați/ Și-o poveste ascultați!/ O poveste cu Moș Ene/Care
vine pe la gene!” - https://youtu.be/RQlANySHFZg
JOI – „MICII OAMENI DE ȘTIINȚĂ”
Micii oameni de știință/Fac minuni în locuință:
Experimente simple precum „Vulcanul”, „Ridică hârtia sau părul cu un liniar/pix!”, „Mută apa dintr-
un pahar în altul fără să pui mâna pe pahar”, „Boabe dansatoare”, „Oul plutitor”, „Apa colorată ce dansează
în ulei!”, „Apa colorată ce nu se amestecă!”, „Oul transparent!” au fost propuse pentru a fi realizate de către
cei mici, care au fost încântați de aceste idei.
Ziua s-a încheiat, ca de obicei, cu cântec, dans și voie bună!
VINERI – „AZI SĂRBĂTORIM FAMILIA”
Ziua de vineri din săptămâna „Școala altfel” a fost o zi specială, o zi dedicată familiei. Propunerile
de activități au fost de a ajuta părinții la diverse treburi gospodărești, potrivite vârstei copiilor(așezarea și
adunatul mesei, aspirat, șters praful, sortarea hainelor pentru spălat, ordine la jucării). Sunt deprinderi
importante pe care copiii și le dezvoltă prin astfel de activități.
Am propus apoi copiilor să realizeze o surpriză părinților, desenând/ pictând familia!
Ziua a continuat cu organizarea unei petreceri cu măști, improvizând costumații de carnaval cu ce au
la îndemână/ desenând fața cu botic, mustață/ folosind o mască chirurgicală decorată cu carioci(să ne
amintim peste ani de această perioadă!!!). Și cum o petrecere nu există fără dans și voie bună, au poftit la
dans cu toții, părinți, copii, bunici!
Petrecerea a continuat cu jocuri distractive în familie: „Căsuța din cărți de joc”, „Du o carte pe cap”,
„Du oul în lingură!”, „Machiază legat la ochi!” și alte jocuri știute sau inventate de ei!
Ziua s-a încheiat cum nu se putea mai bine, citind împreună o poveste preferată!
A fost o perioadă dificilă, iar activitățile desfășurate în regim online au reprezentat o soluție de avarie.
Pe parcursul întregii perioade, ne-am bucurat de sprijinul părinților preșcolarilor, fără de care nu am fi putut
realiza astfel de activități. Le mulțumim pentru sprijinul și înțelegerea de care au dat dovadă. „Totul va fi
bine!” când se termină cu bine, așa cum arată și lucrările copiilor!
Bibliografie:
1. https://youtu.be/jERZKz_OZow
2. https://youtu.be/3HK2cpNgfKg
3. https://youtu.be/QoxhB4YkVhE
4. https://youtu.be/ZfOTgUoT66w
5. https://youtu.be/-rJWQ3C48oI
1292
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ
PROF. GLIGOR MIRCEA – ADRIAN

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7 PETROȘANI
Noțiuni introductive
Incluziunea este un proces care poate creşte practic la nesfârşit nivelul învăţării şi al participării
pentru toţi elevii. De fapt incluziunea are loc concomitent cu creşterea gradului de participare. O şcoală
incluzivă este o şcoală în mişcare.
Educaţia incluzivă presupune:
• Valorizarea egală a tuturor elevilor şi a personalului
• Creşterea participării tuturor elevilor la educaţie şi, totodată, reducerea numărului celor excluşi din
cultura, curricula şi valorile comunităţii promovate prin şcoala de masă
• Restructurarea culturii, a politicilor şi a practicilor din şcoli, astfel încât ele să răspundă diversităţii
elevilor din localitate
• Reducerea barierelor în învăţare şi participare pentru toţi elevii, nu doar pentru cei cu dizabilităţi
sau cei etichetaţi ca având „nevoi educaţionale speciale”
• Însușirea învăţămintelor rezultate din încercările de depăşire a barierelor de accesare a şcolii şi de
participare din partea unor elevi
• Înţelegerea diferenţelor dintre elevi ca resursă pentru procesul de învăţare, nu ca o problemă ce
trebuie depăşită
• Recunoaşterea dreptului elevilor la educaţie în propria lor localitate
• Evoluţia gradului de incluziune în şcoli, atât în privinţa personalului, cât şi în privinţa elevilor
• Creşterea rolului şcolilor în construirea comunităţilor şi a valorilor lor, precum şi în creşterea
performanţelor
• Cultivarea unor relaţii de susţinere reciprocă între şcoli şi comunităţi
• Recunoaşterea faptului că incluziunea în educaţie este un aspect al incluziunii în societate
Participarea şcolară înseamnă învăţarea alături de ceilalţi copii şi colaborarea cu ei, prin împărtăşirea
experienţelor de învăţare. Ea presupune implicarea activă în învăţare şi dreptul la opinie în ceea ce priveşte
modul în care educaţia este trăită de către fiecare copil. Mai mult, participarea înseamnă recunoaşterea,
acceptarea şi valorizarea ca personalitate.
Principiul fundamental al şcolii incluzive este acela că toţi copiii trebuie să înveţe împreună, oriunde
este posibil acest lucru, iar diferenţele care pot exista între ei sau dificultăţile în care se pot afla să nu mai
aibă nici o importanţă. De asemenea, cu ajutorul unui curriculum adecvat, al unei bune organizări, al unor
tehnici de predare, al folosirii resurselor şi al unor parteneriate cu comunităţile lor se va crea un sistem de
învăţământ de calitate. Trebuie să existe o susţinere continuă şi servicii necesare satisfacerii nevoilor
speciale prezente în fiecare şcoală.”
Politica dominantă înainte de apariţia conceptului de incluziune era aceea de izolare şi segregare a
elevilor care se confruntau cu orice fel de dificultate, politică influenţată de modelul medical şi de modelul
deficienţei. Conceptul de incluziune a apărut prin anii '80-'90, o dată cu introducerea legislaţiei
internaţionale, care a influenţat legislaţia natională în ansamblul ei.
Susţinerea conceptului incluziunii la nivel global se bazează pe principiul drepturilor omului care este
cuprins în Declaraţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Omului (ONU 1948) şi Convenţia Naţiunilor
Unite privind Drepturile Copilului (ONU 1989). Conceptul a fost susţinut mai departe şi în Regulile
Standard ale Naţiunilor Unite, privind Egalizarea şanselor pentru Persoanele cu Invalidităţi (ONU 1993),
consolidat apoi în Declaraţia de la Salamanca (UNESCO 1994). În acea vreme, ideea conform căreia copiii
au nevoi speciale a fost înlocuită cu convingerea că aceşti copii au drepturi, aceleaşi drepturi ca şi adulţii:
drepturi civile şi politice, economice şi culturale (Declaraţia Drepturilor opilului, UNICEF 1997).
1293
Integrare/ incluziune; incluziune/ excluziune
În anii '70-'80, noţiunea de integrare a câştigat teren printre cei implicaţi în conceperea politicilor,
adoptându-se politici de integrare în multe ţări. Termenii de integrare şi incluziune sunt adesea confundaţi.
De aceea, se impune o diferenţiere a acestora.
Integrarea este procesul de asimilare a elevului în cadrul învăţământului normal, proces prin care
elevul se adaptează şcolii în timp ce aceasta rămâne în cea mai mare parte neschimbată.
Dimpotrivă, termenul de incluziune accentuează ideea că şcolile şi sistemul educaţional în general
trebuie să se schimbe şi să se adapteze nevoilor elevului (Ainscow, 1998, Kisanji, 1999).
Există mai multe forme de integrare, iar între acestea putem identifica trei mai portante:
• Integrarea locală se produce atunci când elevii învaţă în acelaşi loc cu cei care frecventează
cursurile şcolii normale, dar unora dintre ei li se predă în clase sau unităţi separate sau învaţă după un
curriculum diferit.
• Integrare socială: se produce atunci cînd elevii care frecventează cursurile speciale interacţionează,
pe terenul de joacă, cu elevii şcolii normale, în timpul prânzului sau la diferite activităţi.
• Integrare funcţională: se produce atunci cînd participarea tuturor elevilor (adeseori neregulată)
este asigurată în cadrul programelor educaţionale. (Ref: Raportul lui Warnock 1978)
Farrell remarcă faptul că mulţi dintre elevii integraţi în viaţa reală ajung să experimenteze fenomenul
de segregare şi notează următoarele:
“Termenul alternativ de incluziune a fost introdus pentru a descrie mai bine calitatea învăţământului
oferit elevilor în cadrul unui mediu integrat. Pentru ca aceşti copii să fie incluşi complet este necesar ca ei
să ia parte în mod activ şi total la viaţa şcolară, să fie consideraţi membri valoroşi ai comunităţii şcolare şi
totodată membri cu drepturi depline” (Farrell, 2000).
Cercetătorii au subliniat şi faptul că integrare înseamnă a face ceva pentru populaţia marginalizată,
individ sau grup, în funcţie de standardele şi condiţiile grupului social dominant, în timp ce incluziunea
reflectă valorificarea diversităţii şi recunoaşterea necesităţii de a găsi soluţii la nevoile diferitelor tipuri de
elevi (Kisanji, 1999).
Ainscow (1998), Booth (2001), Dyson (2001) şi alţii pledează în favoarea unei largi conceptualizări
a învăţământului incluziv şi accentuează ideea că: învăţământul incluziv trebuie să se adreseze tuturor
elevilor; învăţământul incluziv necesită mobilizarea pentru eliminarea barierelor din calea învăţării şi are
în vedere participarea oricărui elev sau tânăr, nu doar a acelora despre care se spune că au nevoie de un
sistem de învăţământ special; incluziunea se referă în egală măsură la participarea cu drepturi depline
indiferent de rasă, clasă socială, sex sau condiţie socială - precum sărăcia (Booth, 2001).
Între incluziune şi excluziune (sau marginalizare) există o legătură esenţială, deoarece o acceptare
din ce în ce mai largă a elevilor, urmată de un proces intensificat de participare din partea acestora din urmă,
va conduce la o reducere a presiunii de excluziune îndreptate spre ei. Slee descria învăţământul incluziv ca
fiind o luptă continuă împotriva procesului de excludere din învăţământ şi, în ultimă instanţă, chiar din
societate.
Este importantă recunoaşterea legăturii dintre incluziune şi procesul de excludere, deoarece ea
încurajează focalizarea pe multitudinea de factori ce acţionează asupra unor elevi - grupuri sau indivizi –
factori generaţi de o varietate de surse (Ainscow, 1998, 2001) - aceasta mai poate fi privită şi ca o reflecţie
a modelului ecosistemic.
Din acest punct de vedere, dezvoltarea învăţământului incluziv ar transforma sau ar restructura
învăţământul practicat la scară largă în prezent, oferind soluţii efective pentru necesităţile diferiţilor elevi
şi împotriva marginalizării grupurilor sau indivizilor în cadrul şcolilor (Ainscow, 1998 şi Ainscow şi col.,
2001). Învăţământul incluziv nu este privit ca ceva static, definitiv, ci mai curând ca un proces continuu în
vederea atingerii unui scop.
Integrarea pune accent pe: a). nevoile “elevilor cu nevoi speciale”; b). schimbarea, remedierea
elevului vizat; c). profesionişti, expertiză specializată şi sprijin formal.
Incluziunea pune accent pe: a). schimbările din şcoală; b). beneficiile aduse elevilor prin faptul că îi
include pe toţi; c). sprijinul informal şi expertiza şcolilor de masă; d). un bun act al predării pentru toţi
elevii;
1294
Şcoala tradiţională versus şcoala incluzivă
Şcoala tradiţională Şcoala incluzivă

Diferenţele dintre elevi sunt mascate şi se
Diferenţele dintre elevi sunt studiate şi acceptate ca
acţionează asupra lor doar când devin
bază de pornire în demersul instructiv-educativ
problematice
Elevii sunt ghidaţi în sensul cunoaşterii propriilor
Interesele elevilor sunt rar apelate
interese şi a alegerilor ghidate de acestea
Se folosesc forme de organizare a activităţii diferite: pe
Domină activitatea cu întreaga clasă
grupe, în echipe, frontal, individual
Timpul este inflexibil Timpul este flexibil, în funcţie de nevoile elevilor
Se admit interpretări unice ale ideilor şi Se caută perspective multiple asupra evenimentelor şi
evenimentelor ideilor (gândirea critică)
Profesorul direcţionează comportamentul Profesorul facilitează activitatea independentă a
elevilor elevilor
Elevii se ajută între ei, asistaţi de profesori în
Profersorul rezolvă problemele clasei
rezolvarea problemelor
Profesorul planifică secvenţele, obiectivele
Elevii, împreună cu profesorul, acţionează în vederea
instruirii şi furnizează standarde de evaluare a
stabilirii obiectivelor, criteriilor de evaluare
activităţii
Se respectă CE trebuie învăţat Respect pentru CINE învaţă
Iată câteva aspecte-cheie ale educaţiei incluzive:

a). Bazată pe comunitate – şcoala reflectă comunitatea ca întreg.
b). Fără bariere – este accesibilă tuturor, atât sub aspectul fizic, cât şi sub cel curricular, prin sisteme
de sprijin şi metode de comunicare.
c). Promovează colaborarea – prin care se înţelege că o şcoală incluzivă lucrează cu alte şcoli, mai
degrabă decât competitiv, împotriva altor şcoli
d). Promovează egalitatea – o şcoală incluzivă are un caracter democratic, toţi membrii având drepturi
şi responsabilităţi.
În anii '70-'80, noţiunea de integrare a câştigat teren printre cei implicaţi în conceperea politicilor,
adoptându-se politici de integrare în multe ţări. Termenii de integrare şi incluziune sunt adesea confundaţi.
De aceea, se impune o diferenţiere a acestora.
Principiile unei şcoli incluzive de succes
• O viziune a egalităţii şi incluziunii public afirmată
• Sisteme de cooperare
• Roluri şi responsabilităţi flexibile
• Parteneriat cu părinţii, care se implică în activităţile de planificare şi implementare a strategiilor
unei şcoli inclusive
Modalităţi de realizare a educaţiei incluzive
Punerea problemei
• Cum pot fi profesorii ajutaţi să îşi organizeze clasele în aşa fel încât să faciliteze procesul de
învăţare pentru toţi elevii lor?
• Cum pot fi restructurate şcolile în aşa fel încât să sprijine eforturile profesorilor?
Dezvoltarea profesorilor
Următoarele strategii pentru dezvoltarea profesorilor sunt importante:
• Învăţarea prin experimentare - strategie puternică înseamnă că profesorii participă la experienţe ce
ilustrează şi stimulează interesul lor pentru noi posibilităţi de acţiune.
Se pune accentul pe învăţarea prin experimentare. Profesorii sunt astfel încurajaţi să privească mediul
din clasă prin ochii celui care învaţă şi, în acelaşi timp, să lege aceste experienţe de practicile din şcoala
unde lucrează.
Doi factori-cheie extrem de importanţi pentru crearea în clasă a unui mediu de lucru orientat spre
includerea tuturor:
1295
a) Primul factor se referă la importanţa pe care planificarea o prezintă pentru clasa “ca întreg”.
S-a accentuat mult importanţa planificării pentru persoane individuale. Deşi potrivită pentru munca
desfăşurată în contexte mici şi relativ izolate, această metodă se dovedeşte a fi lipsită de practică în şcolile
cu număr mare de elevi. Aici principala preocupare a profesorului trebuie să fie planificarea activităţilor
pentru întreaga clasă. De asemenea, dacă se pune prea mult accentul pe planificarea individualizată, concept
ce a dominat sectorul educaţiei pentru persoane cu nevoi speciale, se pierd din vedere alţi factori contextuali
ce ar putea fi utilizaţi pentru stimularea şi sprijinirea procesului de învăţare al fiecărui membru din clasă.
Acest aspect ne duce către cel de-al doilea factor-cheie.
b). Este foarte util să încurajăm profesorii să recunoască şi să utilizeze mai eficient orice resurse care
ar putea sprijini procesul de învăţare al copiilor. Este vorba în special de acele resurse disponibile în fiecare
clasă, şi anume, copiii înşişi. În fiecare clasă elevii reprezintă o sursă bogată de experienţe, inspiraţie,
provocări şi sprijin, care, dacă este utilizată, poate aduce un plus de energie în îndeplinirea sarcinilor şi
activităţilor stabilite de profesor. Însă, toate acestea depind de abilitatea profesorului de a canaliza această
energie. Aceasta este o chestiune de atitudine, care depinde de recunoaşterea capacităţii copiilor de a
contribui la procesul de învăţare şi a faptului că învăţarea este într-o mare măsură un proces social. Putem
facilita acest proces ajutându-i pe profesori să-şi dezvolte abilităţile necesare organizării claselor în aşa fel
încât acestea să încurajeze procesul învăţării.
Aceste considerente ne duc la cel de-al treilea factor-cheie în vederea creării în clasă a unui mediu de
lucru orientat spre includerea tuturor: improvizarea, sau, altfel spus, abilitatea de a modifica planurile şi
activităţile în timpul desfăşurării lor, ca răspuns la reacţia persoanelor din clasă. Cu ajutorul acestor procese
profesorii pot încuraja implicarea activă şi, în acelaşi timp, pot ajuta la personalizarea lecţiilor în funcţie de
nevoile fiecărui individ. Această abordare corespunde modului de gândire actual prezent în lumea cadrelor
didactice, unde se observă o acceptare crescândă a faptului că practicile se dezvoltă prin procese intuitive,
în cadrul cărora profesorii “jonglează” cu planurile de lecţie, cu activităţile propuse, încercând pe cât posibil
să răspundă reacţiilor din partea elevilor.
Sprijin pentru experimentare şi analiză
Pe lângă aspectul legat de crearea de noi oportunităţi pentru profesori, cealaltă strategie considerată
utilă se referă la sprijinirea experimentelor în clasă, efectuate sub o formă ce încurajează procesul de
analizare a activităţilor desfăşurate. În acest sens, elementul cel mai important este lucrul în echipă. Să
încurajăm profesorii să formeze echipe şi / sau parteneriate, în cadrul cărora membri echipei acceptă să se
ajute unii pe alţii la examinarea diferitelor aspecte din practica lor.
Modelul “persoanelor cu deficienţe” a fost foarte mult criticat în ultimii ani. (Ainscow, 1991; Barton,
1993; Dyson, 1990, Fulcher, 1989; Oliver, 1988). Drept rezultat, am asistat la o schimbare a modului de
gândire ce se caracterizează prin faptul că acum explicaţiile cu privire la eşecul în materie de educaţie nu
se mai leagă de caracteristicile individuale ale copiilor sau de familiile acestora, ci de procesul de
şcolarizare. În acest fel s-au putut introduce noile abordări, bazate pe un punct de vedere interactiv. Însă, în
ciuda bunelor intenţii, abordarea bazată pe acest punct de vedere dă naştere unei versiuni mai blânde, mai
liberale, dar de multe ori mai ascunsă, a modelului “persoanelor cu deficienţe”, care priveşte copiii cu nevoi
speciale drept indivizi cu nevoi speciale de predare, adică aceşti copii au nevoie de metode de predare
diferite, pentru a înregistra succese în procesul de învăţare. Astfel, în ciuda eforturilor făcute în direcţia
integrării copiilor consideraţi a avea nevoi speciale, cu accent pe diferenţierea programelor şcolare şi pe
sprijin suplimentar în activităţile din clasă, în multe şcoli şi săli de curs se observă încă practicarea
modelului “persoanelor cu deficienţe”, orientat spre diferenţiere.
În mod similar, noile metode de predare, elaborate ca parte din proiectul UNESCO, cum ar fi
învăţarea activă şi lucrul în grupuri, pot ajuta la crearea unor medii de învăţare mai receptive, unde elevii
pot fi trataţi în mod individual, participând în acelaşi timp la experienţe ce le pot încuraja dorinţa de a învăţa
mai bine. Totuşi, aplicarea fără discernământ a acestor metode poate duce la practicarea unor moduri de
lucru ce continuă să adopte modelul “persoanelor cu deficienţe”. Prin urmare, trebuie să ajutăm profesorii
să se dezvolte ca adevăraţi profesionişti pentru a depăşi limitele şi pericolele pe care le implică modelul
“persoanelor cu deficienţe”. Numai în acest mod ne putem asigura că acei copii, care întâmpină dificultăţi
în procesul de învăţare, pot fi trataţi cu respect şi pot fi consideraţi drept persoane potenţial active şi capabile
să înveţe.
1296
În concluzie, cea mai bună modalitate prin care putem ajuta profesorii să răspundă la dificultăţile
educaţionale este examinarea influenţei factorilor contextuali asupra gândirii şi practicilor profesioniste.
Pentru acest lucru este necesar să renunţăm la preocuparea faţă de metode şi materiale pentru a încuraja
profesorii să adopte metode de analiză, să aibă suficientă încredere în experimentele noi, ce apar drept
urmare a reacţiilor copiilor. Procesul de analiză nu este unica condiţie necesară învăţământului profesionist.
El trebuie implementat împreună cu puncte de vedere alternative. De aici, nevoia de oportunităţi pentru a
demonstra diferitele moduri de lucru şi necesitatea de a lucra împreună cu alţi colegi.
Strategii pentru şcoli şi personalul didactic
a) Principii generale:
• Stabilirea unei filosofii a şcolii
• Respectarea principiului proporţiei naturale (de ex. şcolile locale)
• Să se formeze un grup de lucru pentru incluziune.
• Menţinerea flexibilităţii şi realizarea faptului că nu este un proces uşor de implementat.
b) Condiţii necesare pentru progresul şcolilor implicate în educaţia inclusivă:
• Stil eficient de conducere din partea tuturor angajaţilor, nu numai din partea directorului.
• Implicarea personalului, elevilor şi întregii comunităţi în elaborarea politicilor şcolii şi în procesul
decizional.
• Angajament faţă de planificarea prin colaborare
• Strategii de coordonare
• Atenţie acordată posibilelor avantaje ale procesului de analiză
• Politică pentru dezvoltarea personalului.
În concluzie, care este rolul specialiştilor în contextul re-conceptualizării nevoilor speciale de

educaţie?
• Rol de menţinere – răspundem nevoilor copiilor ce au dificultăţi în cadrul sistemelor de educaţie
prezente, şi astfel ajutăm neintenţionat la menţinerea stării de fapt.
• Rol de modificare - răspundem nevoilor copiilor ce au dificultăţi în cadrul sistemelor de educaţie
prezente prin căutări orientate spre încercarea de a adapta structurile existente.
• Rol de dezvoltare - răspundem nevoilor copiilor ce au dificultăţi în cadrul sistemelor de educaţie
prezente încercând să elaborăm structuri noi menite să faciliteze procesul de învăţare pentru toţi copiii.
Bibliografie
1. BOURHIS, R.Z., LEYENS, J.F. (coord.) (1997) – Stereotipuri, discriminare şi relaţii
intergrupuri, Polirom, Iaşi
2. DASEN, P., PERREGAUX, C., REY, M. (1999) – Educaţia interculturală. Experienţe,
politici, strategii, Polirom, Iaşi
3. DOISE, W., DESCHAMPS, J.C., MUGNY, G (1996) – Psihologie socială experimentală,
Polirom, Iaşi
4. GOLU, P. (1974) – Psihologie socială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
5. NICOLESCU, B. (1999) – Transdisciplinaritatea, Polirom, Iaşi
6. WIEVIORKA, M. (1994) – Spaţiul rasismului, Humanitas, Bucureşti
7. x x x (1998) – Conflictele şi comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face faţă
8. ACHIM, VIOREL – „Tiganii in istoria Romaniei, Bucuresti
9. GRIGORE, DELIA si SARAU GHEORGHE –Istirie si traditii rrome, Bucuresti 2003.
Lucrarea a fost editata cu sprijinul organizatiei ”Salvati Copiii”
1297
„GRADINIȚA VIRTUALA”
NOI PROVOCARI PENTRU INVAȚAMANTUL PREȘCOLAR
PROF. ÎNV. PREȘC. GLODEAN IULIA

ȘCOALA GIMN.VALEA VIȘEULUI
GRADINIȚA BISTRA, MARAMUREȘ
Învățământul preșcolar românesc, mai mult ca oricând, a fost supus unor noi provocări în perioada
actuală a pandemiei.
Activitatea didactică a fost transferată în mediul virtual unde comunicarea primește cu totul alte
conotații. Preșcolarul are nevoie de contact direct, iar în contextul actual relațiile interpersonale au primit
noi atribuții, au devenit indirecte.
Comunicarea educatoare-copil se realizează momentan în mediul on-line, nemaifiind limitată de
spațiul fizic al sălii de grupă și nici de programul din grădiniță. Chiar dacă oferă mai multă libertate de
accesare, în funcție de disponibilitatea părinților, presupune eforturi considerabile din partea tuturor celor
implicați.
Cu toate acestea, am descoperit avantajele acestei noi căi de a păstra contactul cu toți preșcolarii
grupei. Educatoarei i se atribui un nou rol, acela de a crea conținut didactic digitalizat și adaptat nivelului
preșcolarilor, de a se conforma noilor cerințe educaționale și de a-și folosi competențele digitale.
A realiza activități didactice on-line impune respectarea unor deziderate referitoare la modul de
structurare a informațiilor, la selectarea conținuturilor adecvate formării și consolidării comportamentelor
preșcolarilor, la planificarea activităților, la selectarea surselor informaționale (adrese url, soft educațional),
la realizarea proiectării activităților on-line, la selectarea unor teme interesante, atractive pentru copii, care
să îndemne la implicare, conectare și interes crescut din partea lor, la păstrarea legăturii cu preșcolarii și
familiile lor, consilierea acestora, stabilirea unor modalități de a se asigura feed-back-ul de către toți cei
implicați (educatoare-copii-familii), analiza activităților on-line.
Așa cum arătat, beneficiile sunt nenumărate, însă absența contactului direct este resimțită acut în
aceste zile. Emoțiile se transmit prin imagini foto sau video înregistrate de educatoare, respectiv de către
părinți, în spațiul virtual al grupului închis pe rețeua de socializare.
Tocmai de aceea, este imperios ca materialele concepute de educatoare să respecte câteva cerințe: să
fie atractive atât din punct de vedere estetic, cât și al dinamicii imaginilor și sunetelor, să conțină fotografii,
imagini, filme adaptate nivelului de înțelegere al preșcolarului, să aibă o durată acceptabilă (5-10 minute),
să cuprindă elemente de joc care să-l stimuleze pe copil, personaje-surpriză, care să-i capteze atenția și să-
l motiveze în realizarea sarcinilor.
Dintre activitățile desfășurate cu preșcolarii, voi prezenta câteva exemple:
„Silabe în mișcare” este o temă propusă preșcolarilor care îmbină cunoștințe din domeniul
comunicării alături de exersarea unor mișcări în scopul reactualizării cunoștințelor referitoare la despărțirea
cuvintelor în silabe și numărarea acestora, dar și executarea unor exerciții fizice pentru stimularea
musculaturii corpului.
Mai exact, copiii trebuie să găsească în spațiul locuinței, obiecte a căror denumire poate fi un cuvânt
cu o silabă (două, trei, patru sau cinci), să le despartă în silabe, să grupeze obiectele/jucăriile după numărul
de silabe. Căutarea lor se va face pe un traseu parcurs cu executarea unor variante de mers (normal, pe
vârfuri, pe călcâie, etc.), asociind diverse mișcări ale brațelor, trunchiului, într-o atmosferă destinsă, de joc
și amuzament.
„Albina și versurile călătoare” – pe versurile unei poezii care descriu corpul unei albine,
educatoarea desenează corpul acesteia.
Copiii urmăresc filmul cu demonstrarea realizată pentru a desena și ei. Pentru a sprijini copiii în
memorarea poeziei și în trasarea liniilor cât mai corect pentru a desena insecta, se reia poezia de câteva ori
(pe fragmente, apoi integral), eventual se explică și cuvintele necunoscute. Astfel, copiii vor desena mai
multe albine.
1298
Pentru a le stimula creativitatea, ei pot fi lăsați să completeze lucrarea cu alte elemente din natură
(flori, fire de iarbă, copaci, stupi, alte insecte). Pentru a se oferi feed-back, se vor posta fotografii sau
filmulețe de către părinți pe grupul închis existent.
Procesul educativ din învățământul preșcolar a primit alte caracteristici pedagogice prin intermediul
tehnologiilor digitale care au adus noi valori învățării și au permis păstrarea legăturilor între membrii unui
grup în lipsa contactului direct.
Bibliografie:
1. Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului, 2007, Efectele micului ecran asupra minții
copilului, Ed. Prodromos.
2. Programare.files.wordpress.com/2014/07/suport_de_curs_integrare-tic-in-informatica.pdf.
1299
ÎNVĂȚAREA ON-LINE ÎN MEDIILE DEFAVORIZATE
PRO. ÎNV. PRIMAR GOGA POMPILIA ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALA ” ȘTEFAN CEL MARE” CETATEA DE BALTA”
JUD. ALBA
Educația e șansa copiilor din medii greu încercate către o viață în care își dezvoltă competențele
potrivite pentru a deveni cetățeni preocupați de soarta comunității lor, integrați pe piața muncii, găsindu-și
împlinirea într-o familie unde să simtă dragoste și că aparțin acestei familii. Realitatea arată însă că, în
multe situații, școala, de una singură, reușește destul de puțin să fie un colac de salvare sau o unealtă pentru
progres în cazul acestor copii si familiilor lor.
În contextul actual, în care școlile au fost închise și vor rîmâne închise până la toamnă (cu mici
exceptii, pentru cei aflati in ani terminali), mutarea lecțiilor in mediul online este o masură binevenită.
Platforma a oferit resurse care au venit în sprijinul profesorilor doritori de a învăța cum pot folosi diferite
instrumente online pentru facilitarea învățării, a răspuns întrebărilor acestora cu privire la folosirea
tehnologiei si a prezentat povești de succes care să ne dea încredere nouă, educatorilor ca în anumite limite
și, cu ceva mai mult efort, învățarea poate continua și din sala de acasă.
La școlile din mediul rural mă bucur să văd cum în ultimii ani directorii împreună cu profesorii fac
eforturi să introducă tehnologia în scoală, dezvoltă diferite opționale cum ar fi Geoinformatica” care să vină
în sprijinul copiilor și să le aducă experiențe din zona de IT sau programare, sunt tot mai multe organizatii
nonguvernamentale care vin și sprijină cu programe de formare pentru profesori aceasta zonă. Cred ca
lucrurile se pot transforma si adapta vremurilor în care trăim, dacă la nivelul comunității școlare exista
oameni care vad plus valoarea adusa de tehnologie în facilitarea învățării și încep să caute oportunitații, să
învețe, să ceară ajutor. La fel e si cu învatarea la distantă sau online. În cazurile în care cadrele didactice au
simțul răspunderii, îsi fac treaba nu pentru că cineva le impune acest lucru, ci pentru ca sunt devotate si
competențe, motivate si validate pentru munca lor, activitățile online de învatare au fost dezvoltate înca din
primele zile de cum au fost suspendate cursurile.
Lucrurile s-au miscat mai greu acolo unde poate managementul scolii si echipa de profesori nu au
vazut plus valoarea adusă de aceasta perioada, și anume de a lucra poate si mai mult în echipă, de a crea
impreuna sarcini de învățare, de a le explica cu blândețe parintilor ca e o perioada în care ajutorul lor
conteaza mai mult ca oricand, de a crea echipe care să caute cele mai bune instrumente si platforme de
învățare potrivite cu specificul școlii, de a întreba și de a aduce împreună și alti actori care pot sprijini cu
expertiza tehnica. Văzând ce se întamplă în diferite comunități, observ cum pe de-o parte există o presiune
- fireasca, de altfel - din partea părinților pe scoală de a se adapta si de a ține cont de nevoile de învătare ale
copiilor, de a le da sarcini de învățare relevante.
Cred ca aceasta perioadă este o oportunitate mare de învățare, în special pentru profesori. Am
convingerea ca, atunci când învățarea formală va reveni în spațiul fizic al scolii, tehnologia va fi folosită
mult mai bine astfel încât să fim in pas cu realitatea în care trăim, păstrând însă limitele sănătoase în ceea
ce priveste expunerea în fața ecranelor sau a conținutului de pe Internet.
Se poate spune că școala la distanță e mai mult decat binevenită, însă nu poate fi practicată de toti
copiii din mediile defavorizate. Autoritațile au promis ca vor lua masuri in acest sens.
Din pacate, în situațiile de criză, grupurile vulnerabile devin și mai vulnerabile, iar inechitătile cresc.
Acum observăm cu totii cum realitatea care până mai ieri era ignorată sau minimalizată iese la suprafață,
cum copiii care nu au acces la o masă sanatoasă, apa calda, electricitate sau drumuri asfaltate, de multe ori,
nu au acces nici la oportunitati educationale de calitate. Asta si pentru că educația înseamnă inclusiv
investiții materiale din partea părinților, înseamnă profesori foarte bine pregătiții care sa meargă în scoli
unde gradul de violență e crescut, unde părinții nu văd câștigul adus de educație si nu stiu cum să sprijine
progresul copiilor, săli de clasă unde dotările sunt minime .
Pentru acesti copii, înainte de a ne gândi cum continuă educația pentru ei, e absolut necesar să ne
gândim cu ce trăiesc ei acum când parintii nu mai pot merge sa munceasca ca zilieri, sau să mearga la
pădure, în constructii sau munca necalificata în fabrici ca urmare a restrictiilor de circulatie sau a
disponibilizărilor.
1300
Pentru momentul în care vom reveni la scoală, o variantă de lucru pentru acești copii care în aceasta
perioadă nu au avut acces la servicii educaționale poate fi implementarea unui program de recuperare dupa
ore, timp de o lună sau două, în care profesorii să recupereze conținutul educațional si să dezvolte
competențele copiilor, astfel încât diferențele între aceștia si cei care s-au bucurat de lecții online sa fie
reduse.
1301
SIMPOZION INTERNAȚIONAL EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE – ȘCOALA
ALTFEL - ȘCOALA DE ACASĂ
21 MAI 2020
EDUCATOARE PROFESIONISTĂ (ȘI) DE ACASĂ
PROF. GORA NICOLETA-LUMINIȚA

ȘCOALA GIMNAZIALA „NICOLAE IORGA” BACAU
Copiii mei de la grădiniță au știut că vom găsi o cale de comunicare începând cu ziua de miercuri,
11 martie 2020! La ședința din 13.11.2019 s-a hotărât cu unanimitate de voturi crearea unui grup închis,
Raza de soare, al părinților copiilor de la grupa mică B, Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Bacău pe
aplicația WhatsApp. Imediat după 10 martie 2020 am luat hotărârea de a posta pe acest grup sugestii,
îndrumări de jocuri și exerciții specifice grupei mici. Zilele au trecut foarte repede, iar implicarea părinților
în rezolvarea sugestiilor mele și, postarea lor ulterioară pe grup m-au făcut să înțeleg și să accept o primă
realitate: eu pot exista ca educatoare de acasă DOAR cu sprijinul, cooperarea familiei copilului!
TOTUL VA FI BINE! – a fost sloganul care ne-a unit pe aproape toți (23 din 27)! Fiecare micuț al
meu a colorat, desenat, pictat curcubeul, mama/tata i-au scris prenumele și l-au lipit pe geam. Atunci am
primit a doua lecție: ÎMPREUNĂ suntem o familie puternică: părinți-copii-educatoare!
Am continuat să descopăr cum pot digitaliza materialele pentru copiii mei vorbind și sfătuindu-mă
cu prietenele mele din facultate. O a treia lecție am învățat-o în acele momente: în echipă poți observa
soluția salvatoare mult mai repede sau poți sesiza mai multe rezolvări întrucât fiecare din noi vedem din
altă perspectivă problema.
O altă lecție învățată în acest timp a fost aceasta: băiatul meu, Ștefan, student în anul I la Politehnică
în București mă poate învăța lucruri despre care eu nu știam. Astfel prima mea întâlnire pe Zoom a fost cu
copilul meu! Au urmat apoi altele cu prietenele din facultate, cu colege din țară! În joia din săptămâna
Floriilor=Joia Mare la catolici, la ora 18.30, am desfășurat prima întâlnire pe Zoom cu grupa mea mică,
Raza de soare. Revederea noastră a fost cu lacrimi!... De bucurie! De dor!
Desfășurarea de webinarii pe Zoom cu metodistele din Bacău a fost un exercițiu de care m-am achitat
cu brio!
Instalarea platformei Gsuite în școala mea a fost o altă provocare din care am învățat o altă lecție: că
poți fi ajutat, ghidat, învățat de o colegă mult mai tânără, profesoară de matematică în școală, doamna
Loredana Zavate! Mare mi-a fost bucuria când și eu, la rândul meu, am reușit să o ajutat pe colega mea
Andreea și pe o parte din părinții copiilor mei de la grădiniță în parcurgerea aceluiași nou drum.
Obligativitatea prezenței pe o platformă educațională m-a determinat să caut cursuri online de
învățare a acestor pași. Astfel am parcurs programul național de pregătire digitală accelerată și formare în
predarea on-line pentru cadre didactice din Români Profesor Online - organizat de Digital Nation în
perioada 11 – 19.03.2020. Digital Nation activează în sfera educației de performanță încă din 2013, fiind
unul din pionerii pe plan național care a dezvoltat acest model, echipa din spatele proiectului DevAcademy.
Cu 5 ani experiență în formarea tinerilor în ariile tehnice și antreprenoriale, proiectul s-a extins național în
2018. Misiunea acestora este de a pune bazele unui curent de creștere națională susținută, antrenând
educația de performanță și antreprenoriatul strategic ca principalele motoare de creștere. A fost primul meu
curs de proiectare digital la care am participat. Pașii mici pe care i-am făcut pentru prima data pe platform
Gsuite îmi dau speranța că voi reuși să devin o educatoare profesionistă și de acasă! Este clar că trebuie să
depui un volum de muncă și de timp mult mai mare decât de obicei! Și, în același timp trebuie să-mi dau
timp pentru a învăța să realizez aceste materiale digitalizate.
Grație acestor experiențe petrecute în cele două (2) luni de stat acasă am conștientizat că vreau și pot
să învăț a deveni o educatoare profesionistă și de acasă!
1302
O parte din „temele” copilului meu de la grădi: DAVID-ȘTEFAN B. realizate acasă
Bibliografie
1.Mătăsaru, M., 2008, Proiectarea didactică în învățământul preșcolar, Editura CCD, Bacău
2.XXX – 2019, Curriculum pentru educația timpurie, Ministerul Educației Naționale, București
3. https://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-prescolar
4. https://ro.pinterest.com/
5. https://www.twinkl.ro/resources/romania-teaching-resources
6. https://www.digitaliada.ro/utilizator-edit
7. https://cdpress.ro/101-prescolar
1303
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE PE TERMEN LUNG – O UTOPIE!
PROF. INV. PRIMAR GABOR ADRIANA GĂBIȚA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CICĂNEȘTI
LOC.CICĂNEȘTI, JUD. ARGEȘ
Învățământul este un proces complex, care presupune o refacere, pe scurt , a aventurii cunoașterii
umane, de la origini până în zilele noastre. E o poveste a acestei călătorii în care contează atât frumusețea
continutului cât și talentul povestitorului. Cu alte cuvinte s ar putea spune ca Shakespeare jucat de actorii
de la Teatrul Național nu e chiar la fel ca cel jucat de elevii din clasa a noua cu predare intensivă de la un
liceu de elită. Prin urmare, sunt de acord că învățământul online, comparat cu cel făcut în școala e o pierdere.
Din păcate, nu ni se oferă posibilitatea de a alege .
Bineînțeles, fiecare profesie are specificul ei și unele sunt mai adecvate lucrului online decât altele.
Despre IT-iști se spune că oricum sunt putin antisociali. Corpul profesoral în ansamblul său este un
organism social extrem de conservator. Daca ar fi să comparăm numai programa de învățământ actuală cu
cea din 1970 am putea vedea că în ciuda nesfârșitelor „reforme” programa a rămas la fel.In viziunea mea,
învățământul trebuie să fie intr-o mica măsură conservator, în ciuda opiniilor destul de răspândite. Tocmai
pentru că elevul de azi e cetățeanul de peste 10-15 ani, iar moda zilelor noastre e destul de probabil că va
trece până atunci, cred că școala trebuie să se mențină la valorile universale și perene, în dauna celor
moderne și trecătoare. Dar, ca de obicei, trebuie o măsură în toate.
Momentul zero al închiderii școlilor ne-a prins complet nepregătiți. Din cauza asta am văzut cumva
acest moment ca pe o oportunitate. Peste tot s-a văzut că preocuparea există chiar din primele zile ale
carantinei. În mod neorganizat, profesorii s-au străduit să le trimită filmulețe, materiale, chiar fișe de lucru
scanate. După un timp s-a putut sesiza și o formă de organizare, inclusiv solicitarea de liste cu posibilitățile
elevilor (au/n-au Internet, au/n-au computer, tabletă). Lucrurile par că merg cumva spre bine, în stil
românesc. Nu sunt românii cei mai organizați din lume, dar cumva reușesc până la urmă; cum organizarea
propriu-zisă ne va mai lua o sută-două de ani, trebuie să ne mulțumim cu acest ritm și eventual să facem și
noi ce putem să îl grăbim.Multe cadre didactice au afirmat că mutarea cursurilor din clasă în online a prins
infrastructura educațională nepregătită în special pentru desfășurarea orelor în mediul rural. O pondere
mare a elevilor și studenților care provin din acest mediu va fi afectată de această schimbare temporară.
Cea mai des invocată problemă este cea a excluziunii sociale. Evident, o parte din elevi nu au acces
la Internet (adevărat), nu au calculator ( rar, dar adevărat) sau smartphone ( aproape fals).
Problema excluziunii este reală, chiar dacă s-ar putea ca într-un stat fost socialist problemele să se
pună altfel. Însă reversul medaliei este că cei care nu au calculator s-ar putea să fie în mare parte tot dintre
cei care provin din familii defavorizate, care nu ajung nici la școala „offline”. Practic ei erau excluși de
dinainte de pandemie; excluziunea nu îi afectează cu nimic în acest caz. Iar dacă cineva se hotărăște să facă
totuși ceva pentru ei, cred că ar fi potrivit să înceapă cu niște anchete sociale. Din punctul meu de vedere,
excluziunea (pentru că da, există discriminare între sat și oraș) s-a petrecut cu totul altfel decât în acest
scenariu.
Sunt persoane care consideră că este mai ușor și mai ieftin să duci douăzeci de calculatoare într-un
sat sărac și o celulă 4G (o scutire de impozit modică pentru operatorii GSM ar rezolva treaba) decât să duci
patru profesori buni. Sigur, nu e la fel, dar e mai mult, mult mai mult decât nimic. Sau calculatoarele din
laboratoarele de informatică ce stau oricum nefolosite .pot fi date sub formă de împrumut elevilor care nu
au, chiar dacă că o mare parte din ele nu. se vor mai întoarce la școală. Dotarea laboratoarelor din nou, în
toamnă, nu ar constitui o problemă. Oricum și părinții și copiii sunt nerăbdători să înceapă școala. Copilul
are nevoie de colectivitate, are nevoie să interacționeze cu alți copii, să se dezvolte emoțional și social,
altfel vor deveni niște animalute.
Obligativitatea participării la cursurile online din partea părinților și a copiilor, din start discriminează
multe categorii sociale și nu face, din punctul meu de vedere, decât să sublinieze falia deja existentă între
ele. Eu cred că în momentul de față- luând în calcul numai elementul logistic- ca să nu mai vorbim de
celelalte elemente necesare desfășurării decente a școlii online pretinse de Minister- NU se poate înfăptui
școala online decât în utopie. O utopie dictactorială, neavând însa instrumentele necesare coerciției- care
ar fi- în fond- niște simple calculatoare legate la rețeaua de internet. De asemenea, eu nu simt că le pot da
1304
atenția cuvenită fiecăruia dintre ei, este un mediu greu controlabil, copiii au diferite nevoi interacțiune reală,
aici și acum. Mă străduiesc să realizăm o interacțiune virtuală, dar știm cu toții limitele psihologice ale ei.
Mai este un aspect care mi se pare important de punctat. Comunicând numai virtual cu elevii mei,
găsesc tare greu să îi ghidez REAL și mai ales să-i corectez, din teama de a nu-i răni și prefer să cultiv un
mediu optimist, ca lor să le facă plăcere. Nefiind față în față, percepându-ne printr-un ecran- limitat și el,
expresiile faciale și corporale, mesajul se distorsionează și- cu cele mai bune intenții de altfel- riști să
dăunezi comunicării și încrederii create între profesor și elev. Nici eu, la rândul meu, nu le pot asigura decât
patruzeci de minute gratuite pe aplicația Zoom, care suferă de întreruperi și alte probleme de semnal.
Un lucru bun însa- școala online dă continuitate (sau poate doar dă iluzia unei continuități?) ideii de
școală, temelor, legăturii profesor elev, elevilor între ei. Pierderea de semnal în predarea online determină
pierderea interesului copilului pentru lecție. Digitalizarea este bună, dar nu permanent, fapt pentru care
prezența în clasă a copilului cu profesorul este absolut necesară.”
Bibliografie
http://www.contributors.ro/editorial/inva%C8%9Bamant-online-despre-frustrari-%C8%99i-ale-
lucruri-in-contra-parerii-generale/
1305
PROF. GABRIELA GIURGEA

ȘCOALA GIMNAZIALA „ÎNVAȚATOR RADU ION”
VADU-PARULUI, PRAHOVA
Martie 2020. Virusul COVID 19 a pus stăpânire pe Terra!

Din data de 18 martie 2020 în țara noastră se instituie starea de urgență pentru o lună de zile, iar
cursurile se suspendă. Informațiile legate de cum vom efectua activitatea didactică vin în avalanșă, cert este
că va trebui să ne desfășurăm cursurile on-line.
Am fost pusă în situația de a „face” școală altfel de cum eram obișnuită timp de 34 de ani....
Experiența mea în ceea ce privește activitatea digitală era limitată, câteva teste, câteva tutoriale....
Începe marea informare, avidă de informație mă apuc să parcurg tutoriale, seminarii, cursuri cum să predau
on-line. La nivel de școală se ia hotărârea de a desfășura „Școala altfel” în săptămâna 16 - 20 martie 2020
cu activități mai relaxante, iar noi, cadrele didactice, să avem timp să ne dumirim cum e cu învățarea on-
line. O colegă a creat clase virtuale de gimnaziu pe Google Classroom și a invitat toți profesorii care predau
la nivelul gimnazial. Eu propun elevilor tema: Poluarea, le postez câteva videoclipuri și îi solicit să realizeze
un poster cu tema respectivă sugerând să folosească o anumită aplicație – Word Art. Ce a ieșit a fost
impresionant, s-au implicat câțiva elevi care au mai utilizat acest program în proiectele eTwinning.
Am continuat până la vacanța de Paște, tot pe Google Classroom, cu recapitularea materiei, am

vizionat zeci de filmulețe și alte materiale pentru a selecta ceea ce se potrivește colectivelor de elevi, am
realizat prezentări Power Point cât mai atractive și le-am postat spre vizionare elevilor.
În același timp am început demersurile pentru a înscrie școala pe platforma Adservio care ne-a fost
oferită gratuit până la 31.08.2020. După ore de convorbiri telefonice cu colegi, părinți și elevi un număr de
151 de elevi (din cei 161 din baza de date) au reușit să-și creeze conturi pe această platformă. Începând cu
22 aprilie 2020 ne desfășurăm activitatea pe Adservio.
Încet, încet, am descoperit facilitățile acestei platforme, am realizat lecții interactive, chestionare, dar
am trecut și la lecțiile pe ZOOM în care ne-am putut vedea toți participanții în același timp, elevii au putut
să-și clarifice anumite lucruri, să comunice între ei și să solicite astfel de lecții și la alte discipline.
Am început predarea. Greu, foarte greu, noțiunile de chimie nu pot fi înțelese ușor mai ales de elevii
clasei a șaptea..., de exemplu modaliatate de stabilire a formulei chimice pe baza valenței. Am decis ca
orele să se desfășoare sub formă de lecții interactive pe Adservio sau ZOOM (cu unii elevi am desfășurat
lecții pe Adservio, iar cu alții pe ZOOM) astfel au putut participa la învățarea on-line majoritatea elevilor.
Activitatea on-line are și dezavantaje, sunt elevi care nu dispun de aparatura necesară (un telefon
este folosit de mai mulți frați (am programat lecțiile interactive astfel încât să nu să suprapună cu lecțiile
1306
fraților mai mari sau mai mici), telefoanele folosite nu sunt performante, mai mulți elevi nu s-au putut
conecta la lecțiile interactive ), nu am reușit să mobilizez toți elevii să participe la acest tip de învățare
(dezinteres total din partea unor elevi dar și din partea părinților).
Îmi doresc să-i revăd pe elevi în bănci, în școală, în curtea școlii.....
1307
ÎNVAȚAMANT ONLINE, PARERI...ȘCOALA ALTFEL
PROF. GABRIELA MARIANA STANCIULESCU

LICEUL TEHNOLOGIC I. C. PETRESCU STILPENI, ARGEȘ
ÎNCEPÂND CU 22 APRILIE, ODATĂ CU ÎNCHEIEREA VACANȚEI DE PRIMĂVARĂ, învățarea

online a devenit obligatorie, ACOLO UNDE EXISTĂ CONDIȚIILE NECESARE PENTRU
DESFĂȘURAREA ACESTEIA. ÎN PREGĂTIREA UNEI PLATFORME DE ÎNVĂȚARE CARE SĂ FIE
FOLOSITĂ ÎN MOD UNITAR DE CĂTRE CADRELE DIDACTICE DIN CADRUL LICEULUI NOSTRU,
PROFESORII AU FOLOSIT MAI MULTE MODALITĂȚI DE INTERACȚIUNE CU ELEVII: DE LA
SIMPLA COMUNICARE PE GRUPURI DE WHATSAPP ȘI FACEBOOK PÂNĂ LA FOLOSIREA UNOR
MIJLOACE MAI COMPLEXE PRECUM ZOOM, GOOGLE CLASSROOM SAU MICROSOFT TEAMS
CARE PERMIT ȘI INTERACȚIUNEA VIDEO CU ELEVII.
În general ATITUDINEA ELEVILOR FAȚĂ DE ACEASTĂ FORMĂ DE ÎNVĂȚARE A FOST UNA
POZITIVĂ, MAI ALES CĂ IMPLICA FOLOSIREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE CU CARE EI
SUNT FOARTE FAMILIARIZAȚI. PREZENȚA LOR LA ACESTE ACTIVITĂȚI AJUNGE SĂ FIE, ÎN
UNELE SITUAȚII ȘI DE 100%, ȚINÂND CONT ȘI DE CONDIȚIILE EXCEPȚIONALE ÎN CARE NE
AFLĂM – IZOLAȚI LA DOMICILIU. CU TOATE ACESTEA, NU TOȚI ELEVII AU MIJLOACELE
NECESARE PENTRU A PARTICIPA LA ORELE ONLINE, AȘA CUM NU TOȚI ELEVII SE
RAPORTEAZĂ RESPONSABIL LA ACTUL DE ÎNVĂȚARE, FIE ONLINE, FIE FAȚĂ ÎN FAȚĂ. DIN
punctul de vedere al profesorilor, PĂRERILE SUNT DESTUL DE DIVIZATE. SUNT CADRE
DIDACTICE CARE ÎNȚELEG ROSTUL ȘI UTILITATEA ACESTOR ACTIVITĂȚI, REUȘIND SĂ
VALORIFICE POTENȚIALUL ACESTEI FORME DE ÎNVĂȚARE, PRECUM ȘI PROFESORI CARE
CONSIDERĂ CĂ NU ESTE O FORMĂ VERITABILĂ PRIN CARE POT SĂ-ȘI MANIFESTE
POTENȚIALUL DE EDUCARE A ELEVILOR. DINCOLO DE ACESTE ASPECTE, O CERTITUDINE
ESTE FAPTUL CĂ NU AM FOST PREGĂTIȚI PENTRU O ASTFEL DE ABORDARE A ÎNVĂȚĂRII
(EXISTÂND PREA PUȚINE FORMĂRI ALE CADRELOR DIDACTICE ÎN ACEASTĂ DIRECȚIE) ȘI CĂ
ESTE NECESAR UN TIMP PENTRU CA TOȚI FACTORII IMPLICAȚI ÎN ACEST PROCES EDUCATIV
SĂ ÎNȚELEAGĂ POTENȚIALUL PE CARE ÎL ARE ÎNVĂȚAREA ONLINE.
DIN punctul meu de vedere, ȚINÂND CONT ȘI DE FEEDBACK-UL PROFESORILOR,
ELEVILOR ȘI PĂRINȚILOR, ÎNVĂTAREA ONLINE ÎN CADRUL LICEULUI TEHNOLOGIC
I.C.PETRESCU POATE SUFERI ÎMBUNĂTĂȚIRI ÎN SENSUL UNEI ABORDĂRI MAI UNITARE, ÎN
SPEȚĂ FOLOSIREA UNEI SINGURE PLATFORME DE ÎNVĂȚARE, FAPT CARE SPERĂM SĂ SE
ÎNTÂMPLE CÂT MAI CURÂND, ACEST PROCES FIIND ÎN CURS DE REALIZARE”
A FOST O MĂSURĂ ADOPTATĂ FORȚAT, FĂRĂ SĂ AIBĂ, ÎNSĂ, ÎN PREALABIL, PREGĂTIREA
NECESARĂ. S-A STABILIT APLICAREA ACESTEIA IMEDIAT, CU TOATE CĂ NU EXISTA FONDUL
NECESAR DESFĂȘURĂRII ORELOR AȘA CUM SE AȘTEAPTĂ ELEVII, PROFESORII ȘI PĂRINȚII.
PROFESORII AU FOST FORȚAȚI SĂ ÎȘI DESCARCE PLATFORME, SĂ UTILIZEZE TOT CEEA CE
CUNOSC ȘI SĂ ÎNVEȚE, CÂT DE CURÂND POSIBIL SĂ COMUNICE CU ELEVII. CONSIDER CĂ
ADAPTAREA S-A EFECTUAT, DAR REZULTATUL NU E CEL DORIT. ELEVII NU POT FI OBLIGAȚI
SĂ PARTICIPE, IAR UNII, CHIAR DACĂ PARTICIPĂ, NU AU ATITUDINEA POTRIVITĂ ORELOR.
CRED CĂ IAU TOTUL PREA UȘOR ÎN ACEASTA PRIVINȚĂ. APAR ÎN PLATFORMA DE TIP ZOOM,
DE EXEMPLU, CA ȘI CUM AR VORBI CU O RUDA, CU UN PRIETEN, SE PLIMBĂ CU TELEFONUL
PRIN CASĂ PENTRU A ARATĂ CADRULUI DIDACTIC CUM ÎI ARATĂ LOCUINȚA, SPRE A STÂRNI
HAZUL COLEGILOR. BA, DE MULTE ORI, PARTICIPA LA ORE TOLĂNIȚI ÎN PAT, SE AMUZĂ PE
SEAMA CELORLALTE PERSOANE CU CARE LOCUIESC…
ÎN ACESTE CONDIȚII EDUCAȚIA NU SE POATE REALIZA. POATE DOAR SOCIALIZAREA. PE
DE ALTĂ PARTE, PĂRINȚII SUNT OBLIGAȚI SĂ ASIGURE COPIILOR MIJLOACELE TEHNICE
NECESARE, CU TOATE CĂ UNI DINTRE EI AU POSIBILITĂȚI FINANCIARE REDUSE …
1308
Punctele tari ale școlii online”:
• ASIGURĂ COMUNICAREA ȘI AJUTĂ LA MENȚINEREA ACESTEIA;
• FACILITEAZĂ TRANSMITEREA CUNOȘTINȚELOR, UȘUREAZĂ, PE DE O PARTE,
EVALUAREA, DEOARECE ACEASTA SE POATE FACE PRIN PLATFORMELE UTILIZATE;
• SE POT FOLOSI DIVERSE MATERIALE PUBLICATE ONLINE, CARE SE TRANSMIT
ELEVILOR MULT MAI UȘOR;
• SE POATE DA MAI UȘOR UN FEEDBACK ÎN MOMENTUL ACTIVITĂȚII ONLINE.
Puncte slabe:
• SE MĂREȘTE TIMPUL PETRECUT ÎN FATA DIFERITELOR ECRANE;
• NU TOȚI ELEVII AU ACCES LA TEHNOLOGIE;
• CHIAR ȘI CEI CARE AU ACCES NU POT FI STIMULAȚI SĂ IA PARTE LA TOATE
ACTIVITĂȚILE, DEȘI LI S-A AMINTIT OBLIGATIVITATEA PARTICIPĂRII;
• STÂRNEȘTE REACȚII DIFERITE DIN PARTEA UNOR PĂRINȚI, TOCMAI DATORITĂ
FAPTULUI CĂ SE SIMT FORȚAȚI SĂ ASIGURE TEHNOLOGIA NECESARĂ
• CREEAZĂ NEMULȚUMIRI ÎN CAZUL ELEVILOR CARE, DEȘI NU SUNT LA ȘCOALĂ,
TREBUIE SĂ SE TREZEASCĂ DEVREME PENTRU A PARTICIPA LA ACTIVITĂȚI
DECI…Școala online este o formă fără fond... A FOST ADOPTATĂ FORȚAT FORMA, DAR NU
S-A CREAT FONDUL!
1309
GRADINIȚA DE ACASA
PROFESOR PENTRU INVAȚAMANT PREȘCOLAR

GAL MARIA-MIHAELA
ȘC. GIMN. „ION POP RETEGANUL” RETEAG
GR. P.N. RETEAG-POIENI
Grădinița de acasă sau grădinița online este o alternativă pe care o numesc eu: „decât deloc, e bine
și așa!” și o văd cu avantaje și dezavantaje.
În momentul când am început activitățile online am fost tare încântați toți: educatoare, părinți, bunici
și copii... Dar cu timpul a trecut entuziasmul și încet, încet nu am mai avut atât de mulți participanți precum
au fost la început.
Ca avantaje pot enumera două: am ținut legătura, ne-am stâmpărat dorul unii de ceilalți și am
recapitulat/ consolidat cunoștințele învățate anterior sau am învățat unele noi.
Dezavantaje au fost mai multe... În primul rând lipsa aparaturii și a internetului la unii copii care
astfel, nu au putut fi contactați și nu au participat la activitățile online desfașurate. Alt dezavantaj a fost
lipsa contactului direct: începând de la captarea atenției până la jocul în grup sau în echipă. În captarea
atenției sau în desfășurarea activităților ca factor disturbator a prezența membrilor familiei. Tot ca
dezavantaj pot enumera și lipsa de materiale și rechizite necesare pentru unele activități, cu toate că, în mare
parte am folosit materiale din natură sau materiale găsite în casă.
Activitățile s-au desfășurat cu ajutorul platformei Zoom. Am încercat și prin alte mijloace dar aceasta
a fost cea mai eficientă: am putut să le prezint ecranul meu, tabla de scris pentru demonstrarea modelului
și un plus mare a fost ca am putut să opresc microfonul participanților, dacă a fost nevoie.
În această perioadă s-a desfășurat și „Școala altfel” care de data aceasta a fost cu totul alfel. Am avut
noroc cu implicarea deosebită a părinților și bunicilor, fără ajutorul lor, nu am fi reușit...
1310
INTERNET ...SURSA DE INFORMAȚIE ȘI EDUCAȚIE
PROF. INV. PRIMAR GALAN CLAUDIA ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALA PRINCIPESA ELENA BIBESCU”,
STRUCTURA ȘCOLARA V.I.POPA”, BIRLAD, JUD.VASLUI
În urmă cu câţiva ani, când internetul nu intrase masiv în casele românilor, internet-cafe-urile erau
pline de tineri care îşi făceau acolo temele. În zece-douăzeci de minute, elevul îşi rezolva temele pentru a
doua zi şi putea pleca liniştit să se întâlnească cu amicii sau să se antreneze în câteva jocuri pe calculator.
Acum, internetul este prezent, în marile oraşe, în aproape toate casele, câştigând şi teritoriul rural.
Copiii au acces la internet încă din primii ani de viaţă, iar, în clasele primare, ei trec de la jocuri on-line, la
căutarea şi utilizarea surselor de informaţii. Dar......„Profesorii nu pot fi păcăliţi“ În această perioadă s-a
recomandat părinţilor să folosească diverse surse de informare pentru pregătirea copiilor, dar ca accesarea
site-urilor să se facă de către elevii din învăţământul primar în prezenţa părinţilor, astfel încât riscul folosirii
unor surse de informaţie care nu sunt de încredere să fie cât mai mic. „Elevii de la clasele mici folosesc mai
puţin internetul şi site-urile cu referate, în schimb ei pot utiliza internetul pentru pregătirea unor teme la
discipline precum cunoaşterea mediului, ştiinţe, geografie, istorie. De asemenea, la şcoală, se pot face lecţii
prin intermediul calculatorului, alături de învăţător care le poate arăta elevilor cum să acceseze site-uri
specializate care oferă anumite informaţii“.
Pentru a evita folosirea informaţiilor incorecte, dar şi pentru a îndruma copilul în utilizarea
internetului, „în permanenţă copilul trebuie să fie asistat de un adult, părinte sau învăţător, este
recomandarea dată tuturor, atât părinților, dar mai ales cadrelor didactice.
La clasele de gimnaziu şi liceu, utilizarea internetului şi a site-urilor cu referate devine o obişnuinţă.
Unii elevi recunosc faptul că preiau referatele de pe net, în timp ce alţii consideră că aceste site-uri pot fi
sursă de inspiraţie sau de consultare în construirea unui referat propriu.
De aceea , profesorii atunci când primesc un referat la clasă, îl recunosc imediat, și îşi dau seama ce
fel de temă a pregătit elevul. Referatele de pe net se cunosc. Ele sunt salvate într-un anumit format, iar dacă
elevul îl prezintă aşa cum l-a luat de pe net este foarte clar că se respinge. Totuşi, ca un elev să prezinte un
astfel de referat la oră trebuie să îl citească şi să îl explice. În primul rând, depinde de profesor, cum îşi
gestionează temele, dacă îi solicită elevului cât mai multe explicaţii, atunci când prezintă o astfel de temă“.
Folosirea de către elevi a surselor electronice de inspiraţie are de cele mai multe ori aceeaşi scuză
din partea elevilor: „Nu am timp să îmi pregătesc toate temele, e prea încărcată materia“. Profesorii îi cred
pe elevi într-o anumită măsură, însă consideră că de cele mai multe ori elevii folosesc această scuză din
cauza comodităţii. „Partea asta cu «e prea încărcată materia» este interpretabilă. Este vorba despre cerinţele
pe care le au profesorii, dar şi despre cerinţele pe care le au elevii în legătură cu ceea ce trebuie să facă.
Sunt elevi care merg pe minima rezistenţă, la fiecare obiect spun că au foarte, foarte mult de învăţat şi de
fapt nu învaţă la nici un obiect. Asta este, în linii mari şi, în general, o scuză. Ca întotdeauna, adevărul este
pe la mijloc, este adevărat că programa este destul de încărcată, dar nu este aşa de încărcată cum spun
elevii“.
„Uită de bibioteca propriu-zisă, de carte şi de rigoare“
Spre deosebire de disciplinele ştiinţifice sau tehnice, la cele din domeniul socio-uman este mai dificil
să prezinţi un referat de pe net, ca fiind creaţie proprie, având în vedere că aici amprenta personală,
interpretarea proprie sunt mult mai vizibile. De obicei, la specializările umaniste din liceu, unele cadre
didactice solicită elevilor un portofoliul cu referate. „Referatele trebuie să aibă un suport demonstrativ -
argumentativ, iar în evaluarea referatului, profesorul apreciază de obicei şi sursa. La elevul de liceu, se
urmăreşte atât bibliografia, cât şi aparatul critic. Pentru elevul de gimnaziu, poate fi şi o parte bună a
consultării referatelor de pe site-uri, pentru că se obişnuieşte să caute. Partea mai puţin bună este aceea că
uită de bibioteca propriu-zisă, de carte şi de rigoare“. Ca profesor consider că de cele mai multe ori elevii
găsesc o scuză care nu poate fi contrazisă, şi anume aceea că este prea încărcată materia: „Psihologia
copilului merge la minima rezistenţă, de obicei. Sunt copii care au o educaţie intelectuală de acasă, iar pe
aceşti copii nu prea îi vezi preluând fără selecţie. Profesorii au şi ei metodele lor de a verifica, atunci când
lucrezi la clasă cu un elev, îl vezi la ore, îţi dai seama că acele informaţii pe care le prezintă nu pot fi
selectate de el, că acele informaţii nu au fost trecute prin filtrul propriei judecăţi“.
1311
În domeniul socio-uman, referatul poate fi o metodă de exersare a gândirii critice, iar, de obicei,
profesorii care prefera metoda referatelor urmăresc exersarea gândirii critice, iar din acest motiv este foarte
important ca referatul să fie prezentat în clasă, iar apoi elevii să pună întrebări. La clasele de gimnaziu, la
istorie, de exemplu, elevii realizează microreferate, pe care le prezintă în faţa clasei. „Acestea sunt excelente
exerciţii de verbalizare, de asigurare a unei fluidităţi a limbajului, de exersare a termenilor de specialitate,
de formare a unui nivel de expunere de înaltă ţinută.
Utilizarea site-urilor de referate poate avea şi aspecte pozitive
Partea bună a referatelor de pe net este cea a deprinderii unui limbaj de specialitate, iar partea proastă
este lipsa cenzurii. De asemenea, o parte proastă este că elevul nu este implicat, se gândeşte că pierde prea
mult timp alergând după o bibliografie, căutând şi citind, când poate lua informaţii de-a gata de pe internet,
factorul timp fiind foarte important.
Din păcate, timpul se comprimă, supraîncărcarea este şi nu este, mai degrabă este o capacitate mai
scăzută de rezistenţă a organismului din cauza mai multor factori. Problemele de familie, instabilitatea
emoţională mult mai puternică la elevi, toate acestea sunt elemente care determină scăderea rezistenţei
elevilor şi îi face să meargă pe minima rezistenţă.
Site-urile cu referate, în topul accesărilor
Site-urile cu referate sunt printre cele care au cea mai mare viteză de creştere, din punct de vedere al
accesărilor. În clasamentul Trafic.ro, locul 12 în clasamentul general şi primul loc la categoria
Educaţie/Învăţământ este ocupat de colopoţel.ro. „Clopotel.ro - portal pentru părinţi şi copii: jurnal,
referate, chat, jocuri, divertisment, capacitate, bacalaureat, psiholog, free e-mail, educaţie sexuală,
enciclopedie, download, felicitări“. Într-o săptămână, site-ul a avut 398.069 vizitatori, 607.899 vizite şi
4.717.590 afişări. În ultimele 30 de zile, site-ul a avut 1.693.439 vizitatori.
Un alt site de succes, pe locul şase în topul accesărilor la categoria Educaţie, este referat.ro cu
167.349 vizitatori, 191.887 vizite şi 1.050.064 afişări.
1312
ŞCOALA DE ACASA. ŞCOALA ON-LINE
PROF. INV. GALATANU GABRIELA,

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ORBENI, BACAU
În 22 aprilie a fost emis ordinul de ministru privind instrucțiunile pentru crearea și/sau întărirea
capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățare on-line. Pe fundalul pandemiei de
coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă care se poate extinde mai multe
săptămâni, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid condiţiilor impuse.
Odată cu încheierea vacanței de primăvară, învățarea online a devenit obligatorie, acolo unde există
condițiile necesare pentru desfășurarea acesteia. În pregătirea unei platforme de învățare care să fie folosită
în mod unitar de către cadrele didactice din cadrul şcolii noastre, profesorii au folosit mai multe modalități
de interacțiune cu elevii: de la simpla comunicare pe grupuri de whatsapp și facebook până la folosirea unor
mijloace mai complexe precum ZOOM şi Google Classroom.
Predarea online din punctul meu de vedere a avut părţi bune dar şi părţi rele. Nu toată lumea a fost
pregătită pentru învăţarea on-line. Au existat elevi care nu au avut dispozitive sau/și acces la internet, orele
remediale cu aceşti elevi s-au făcut doar pe hârtie iar aceste fişe s-au trimis la domiciliul lor. O altă problemă
a fost lipsa cunoştinţelor tehnice din partea părinţilor dar şi a levilor dintre cei care erau dotaţi cu aparate
digitale. Predarea online nu poate înlocui interacțiunea reală, nu toți copii ştiu să înveţe online, o parte din
părinți au fost în situația în care trebuia să aleagă cărui copil din familie îi facilitează accesul la educație,
accesul la telefon, la internet sau unii au trebuit să înveţe şi ei unele noţiuni/ cunoştinţe pentru a le explica/
ajuta la unele cerinţe. Majoritatea elevilor care au lucrat on-line au lucrat la telefonul unui părinte.
Atitudinea unor elevi față de această formă de învățare a fost una pozitivă. Cu toate acestea, nu toți elevii
au avut mijloacele necesare pentru a participa la orele online, așa cum nu toți elevii se raportează
responsabil la actul de învățare, fie online, fie față în față.
Având în vedere situația creată de suspendarea pe termen lung a cursurilor, în contextul limitării
consecințelor sau efectelor negative create de această pandemie cât și incertitudinea a ceea ce va urma în
perioada următoare, am fost nevoită să adopt măsuri pentru ca elevii- să poată continua activitățile didactice
iar părinții, au fost informați în parmanență asupra modalităților de lucru. În activităţile on-line săptămânal
elevii au avut exerciţii interactive pe diferite platforme : LearningApss, Wardwall, My Puzzles, tabla
interactivă Linoit şi teste pe platforma Classroom. Folosirea acestor platforme online de educație oferă o
serie de beneficii şi avantaje celor mici spre mulțumirea părinților.
Punctele tari ale școlii online”:

 asigură comunicarea și ajută la menținerea acesteia;
 facilitează transmiterea cunoștințelor, ușurează, pe de o parte, evaluarea, deoarece aceasta se poate
 se pot folosi diverse materiale publicate online, care se transmit elevilor mult mai ușor;
 se poate da mai ușor un feedback în momentul activității online.
Puncte slabe:
 se mărește timpul petrecut în fata diferitelor ecrane;
 nu toți elevii au acces la tehnologie;
 chiar și cei care au acces nu pot fi stimulați să ia parte la toate activitățile, deși li s-a amintit
 stârnește reacții diferite din partea unor părinți, tocmai datorită faptului că se simt forțați să asigure
 creează nemulțumiri în cazul elevilor care, deși nu sunt la școală, trebuie sa se trezească devreme
Învățământul online este o proiecție pentru viitor, Acesta este viitorul, este era tehnologiei, era
digitală, însă lucrurile acestea ar trebui totuşi dozate. Lecţiile online sunt un instrument de învăţare încă
prea nou pentru majoritatea elevilor, profesorilor şi părinţilor.
1313
După trei luni de învăţare forţată pe Internet, copiii au înţeles necesitatea izolării, s-au plictisit de
lecţiile online, s-au adaptat şi s-au bucurat de timpul petrecut cu părinţii, dar lipsa interacţiunii cu colegii a
fost resimţită de către toţi. Copiilor le este dor să se întoarcă în sala de clasă, vor şă-şi revadă colegii şi pe
domnii profesori, le lipsesc interacţiunea şi energia din colectivitate.
1314
ÎNVAȚAMANTUL ONLINE - O NOUA PROVOCARE
PROF. GATEJ MONICA

ȘCOALA GIMNAZIALA DRAGOMIREȘTI
Contextul actual ne-a provocat și ne-a testat capacitatea de adaptare și de răspuns la situații inedite.
O importantă schimbare a fost trecerea de la învățământul tradițional, ce se desfășura într-un cadru formal,
la învățământul în mediul on-line. Pentru mulți dintre noi, este prima dată când suntem puși în această
situație: de a ne transfera resursele didactice în mediul online Tehnologia digitală a facilitat în bună măsură
continuarea unor activități didactice la distanță, în perioada suspendării cursurilor. Educația la distanță este
o modalitate de adaptare la condițiile din prezent, dar inevitabil reprezintă o necesitate pe termen lung,
întrucât societatea este într-o continuă schimbare și modernizare.
Educația online poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul căreia se asigură
continuarea procesului educațional prin intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la
distanță. Învățarea online permite și elevilor și profesorilor să interacționeze într-o comunitate online, fără
a fi prezenți în același loc sau timp.
Cu toate acestea, o parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online, având
un impact negativ asupra învățării temeinice. Profesori și elevi deopotrivă sunt în situația de a descoperi
noi moduri de conectare socială și de continuare a activității utilizând noile tehnologii.
Chiar dacă profesorul își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are nevoie de sprijin suplimentar,
acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior activității de predare online, prin consiliere individuală. Este
foarte dificilă interacțiunea personalizată cu un elev anume în contextul în care contactul nu este direct,
profesorul este urmărit online de o clasă întreagă și fiecare elev îi solicită atenția. Platformele educaționale
online, în general, facilitează comunicarea în timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea,
comunicarea în acest caz este foarte frecvent percepută ca fiind oarecum artificială, pe de parte din cauza
imposibilității obținerii unui feedback comunicațional real (ceea ce face comunicarea autentică), iar pe de
altă parte din cauza contextului incomod al plasării în spațiul virtual.
Activitatea online are, dincolo de avantajele evidente, limite în relaționarea cadru didactic – elev.
Privind cum invatarea este eficientizata prin folosirea internetului, putem enumera mai multe avantaje, insa
putem sa vedem si cateva dezavantaje. Sintetizând și structurând aspectele educației online, punctele forte
sunt următoarele:
• Accesul la cunoștințe, în orice moment și din orice locație;
• Distribuirea rapidă a materialelor didactice;
• Centrare pe elev/participant;
• Elevii pot colabora și învăța împreună;
• Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă;
• Existența conținuturilor multimedia;
• Favorizează creativitatea și descoperirea de noi interpretări;
• Permite accesul la noile competențe cerute de viața modernă;
• Profesorul se poate adresa unui număr mult mai mare de elevi decât în învățământul tradițional;
• Conținuturile pot fi șterse, modificate sau actualizate cu ușurință;
• Posibilitatea modificării informației difuzate;
• Accesibilitate, comfort, flexibilitate;
• Folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului;
• Interacțiunea cu profesorul este liberă, fără constrângeri;
• Elevii au posibilitatea de a prezenta mai multe informații procesate cu atenție, cu o implicare
emoțională redusă;
• Timpul nu este determinat ca într-o sală de clasă, programul fiind mult mai flexibil ;
• Elevul poate învăța în ritmul lui propriu;
• Elevul poate beneficia de feedback rapid și permanent;
• Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
• Costuri reduse de distribuție a materialelor;
1315
• Învățământul online este organizat pe subiecte, nu pe grupe de vârstă;
• Învățământul electronic este mai puțin stresant decât cel tradițional;
efectuate de către elevi;
• Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
• Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual.
• Pregătirea unui curs online este mai costisitoare decât pregătirea unui curs tradițional;
• Pentru elevi, învățarea online activă solicită mai multă responsabilitate, iniţiativă şi efort decât
instruirea faţă-în-faţă;
• Dificultăți în utilizarea tehnologiei;
• Dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează corespunzător;
performanță în ceea ce privește sunetul, imaginile și anumite grafice;
• Apar unele probleme legate de contactul face-to-face, esențial de multe ori pentru socializare;
• Nu orice curs poate fi livrat prin intermediul platformelor eLearning;
• Lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/ sau
atractive pentru toți elevii;
• Lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei;
• Necesitatea experienței elevilor în utilizarea tehnologiei digitale;
• Lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea
adecvată a instrumentelor și resurselor digitale;
• Costurile ridicate ale tehnologiei digitale performante;
• Elevii trebuie să fie extrem de motivați pentru a participa la cursurile online;
în vedere că elevii pot accesa conţinuturi în diferite momente ale zilei. Pentru elevi, învățarea online activă
solicită mai multă responsabilitate, iniţiativă şi efort decât instruirea faţă-în-faţă.Cursurile desfășurate în
sistem online pot fi personalizate. Personalizarea cursurilor se poate realiza prin introducerea de link-uri
externe, scheme de lecţii, fişe de lucru, prezentări PowerPoint, teste, demonstraţii, liste bibliografice, link-
uri către resurse educaţionale deschise, materiale scanate, documente de tip audio si video în clasa virtuală,
sarcini individuale.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc mai multe mijloace
specifice, dintre care cel mai frecvent utilizate sunt: aplicații simple/ cunoscute deja, pentru comunicare
asincronă de grup, precum Whatsapp, Facebook messenger, apeluri telefonice/ SMS/ canal de comunicare
cu fiecare elev, utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi situri cu
informații și ilustrații, biblioteci online, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee virtuale, platformele
specializate de elearning: Moodle, Google classroom, Digitaliada, LearningApps, Edmodo, Easyclass
Adservio, Google Classroom, ClassDojo, Digital Edu, iTeach, Digital pe educred.ro, Wiley, British
Councils, Kahoot etc., aplicațiile pentru comunicare sincronă în grup prin apeluri video/ videoconferințe
precum Webex, Zoom, Meet, Teams, Skype etc.
platformelor eLearning reprezintă o oportunitate oferită tuturor celor care doresc să obțină o formare
continuă în utilizarea tehnologiei digitale. Ea nu exclude educația clasică, în care sunt utilizate diverse
resurse materiale ca sursă de informare, ci îi adaugă resursele virtuale. În ceea ce privește dezvoltarea
competențelor elevilor, este indicată o îmbinare între metodele clasice de învățare și evaluare și a celor
eLearning pentru a obține performanțele propuse.
1316
ACTIVITATI GRADIȘCOALA DE ACASA 2020
GAVRIL ANA-MARIA
GRADINIȚA CU P.P.NR. 1, ORȘOVA
Denumirea Obiective urmărite Mijloace Responsabili Colaboratori Locaţia Evaluarea

activităţii de activităţii
realizare
Data
“Ce i-aş dărui - să realizeze un desen Desen – Părinţii Educatoarele Domiciliul Fotografii,
Pământului de dedicat zilei; pictură- - Bunicii copiiilor Video-uri
ziua lui?” - să caute prin casă activitate - Fraţi/surori încărcate
materiale pe care le-ar putea practică pe grupul
refolosi, recicla, repara; de
- să planteze o sămânță, o Facebook,
floare (pe care să o WhatsApp
îngrijească);
Miercuri
- să-şi dezvolte imaginaţia,

atenţia şi grija pentru
mediu.
“Carte frumoasă - să aleagă cartea/povestea Citire- Părinţii Educatoarele Domiciliul Fotografii,
cinste cui te-a preferată, argumentând Povestire- - Fraţi/surori Copiiilor Video-uri
scris!” alegerea; Sortare- încărcate
- să numărare pe grupul
spună/povestească/citiească de
o poveste; Facebook,
- să identifice diferențe între WhatsApp
cărți;
- să exerseze abilităţi de
îngrijire a cărților din
bibliotecă;
- să numere paginile
indicate; (să găsească
Joi
pagina nr....)
“Universul - să recite o rugăciune; Recitare Părinţii Educatoare Domiciliul Fotografii,
credinței” - să manifeste curiozitate Pictură Bunicii, copiilor Video-uri
pentu ascultat rugăciuni și Desen Fraţi/surori încărcate
istorisiri religioase; pe grupul
- să realizeze un desen cu de
tema ”Îngerul meu păzitor ” Facebook,
WhatsApp
Vineri
1317
ORELE ON-LINE
PR. PROF. GAVRILOIU CONSTANTIN SORIN

LICEUL TEORETIC RADU VLADESCU, PATARLAGELE, BUZAU
Retorica cu privire la ce se întâmplă cu școala a urmat câteva fire narative clasice. Pe de o parte,
cursurile online care există, dar lipsesc, pe alocuri, cu desăvârșire.
De cealaltă, redeschiderea școlilor, o nebuloasă enormă în condițiile în care ar trebui respectate niște
reguli de distanță socială. Când ai clase cu peste 30 de elevi, imposibil. Când ai școli unde nici săpunul și
hârtia igienică nu există, darămite dezinfectantul, este greu de crezut.
Apoi, demonizarea profesorilor, pentru că au stat acasă, în vacanță plătită, cu salariu întreg. Dar și
lipsa tuturor coordonatelor necesare pentru desfășurarea acestei activități la distanță. Și, desigur, ce se
întâmplă cu programa, cu examenele?
Articolele 11 și 12 din Ordinul Ministrului Educaţiei 4135/21.04.2020 precizează că „Părintele are
obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura accesul și participarea preșcolarului/elevului la
activitățile de învățare online organizate de unitatea de învățământ“, iar „Elevul are obligația de a participa
la activitățile de învățare online”. Dar ministerul ce obligații are? Nu cumva, mai întâi de toate, ministerul
are obligația de a se asigura că aceste lucruri sunt realizabile? În schimb, în privința echipamentelor,
problema e pasată la inspectoratele județene și la autorități. Să se descurce ei cum știu cu privire la
susținerea copiilor care nu au acces la internet sau laptop/tabletă.
Ordinul ministerului scoate în evidență problema fundamentală. Până acum, instruirea nu a existat.
Abia acum se fac primii pași, la nevoie, pentru introducerea unor cursuri legate de tehnologie în programele
de formare psihopedagogică. Mai exact: „Ministerul Educației și Cercetării va face demersurile necesare
pentru introducerea în curriculumul programelor de formare psihopedagogică inițială a disciplinelor de
pregătire didactică și practică de specialitate (obligatorii) pentru dezvoltarea competențelor de integrare a
tehnologiei în procesul de predare-învățare-evaluare“.
Sunt familii cu doi părinți și mai mulți copii. Copiii au nevoie de calculator pentru a fi prezenți la
cursurile on-line. Părintele este profesor, are și el nevoie de acces la un computer. Cum își împart aceste
familii echipamentul? Sau profesorii ar trebui să își cumpere echipamentele din propriul buzunar? Când
școala ar trebui obligată, să le furnizeze și echipamente, și internet, dacă are pretenția să impună
obligativitatea susținerii unei activități didactice la distanță. Fiecare s-a descurcat cum a putut.
1318
ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR GAVRILOIU OTILIA

LICEUL TEORETIC RADU VLADESCU, PATARLAGELE BUZAU
Din data de 11 martie 2020, școlile s-au închis, iar acest lucru a generat schimbări în desfășurarea
actului educațional. Și copiii și cadrele didactice s-au descurcat cum au putut. Pentru a înțelege mai bine
acest aspect, alături de Boardul Copiilor din România, în luna aprilie, s-a lansat un sondaj pe platforma U-
Report, susținută de UNICEF, despre educația la distanță. Iată ce au împărtășit cei peste 2400 de copii și
tineri U-Reporteri:
• Aproape o treime dintre cei ce au răspuns la sondaj (28%) nu reușesc să mențină o comunicare
activă cu diriginții sau comunicarea cu aceștia este inexistentă.
• Cursurile online se desfășoară de mai multe ori pe săptămână sau zilnic pentru 54% dintre
respondenți și niciodată pentru 13% dintre elevi.
• 36% dintre copiii și tinerii intervievați și-ar fi dorit să fi fost susținută o ședință prin care cineva
(profesorul diriginte etc.) să le explice modul de utilizare al platformelor.
• Întrebați dacă au colegi care nu pot fi activi în mediul online, o treime dintre respondenți afirmă că
există asemenea cazuri în clasa lor.
Această perioadă dificilă pune la încercare modalitățile noastre de adaptare la situația curentă. O mare
schimbare a fost trecerea de la învățământul tradițional, la cel în mediul online. Deși, deocamdată, există
incertitudini privind modul de recuperare al orelor, educația la distanță este benefică pentru a păstra
motivația de învățare și contactul cu materia școlară. Practicată, totuși, într-un mod haotic, aduce mai mult
rău și reprezintă un factor de stres în plus pentru elevi, lucru ce ar avea consecințe iremediabile asupra
sănătății lor mintale. La orele on-line predate de mine au participat toți elevii clasei. Școala a monitorizat
fiecare activitate prin rapoartele făcute în fiecare săptămână și prin dovezile obținute.
1319
ȘCOALA DE ACASĂ
GEORGESCU ADRIANA, PROF. INV. PRIMAR

LICEUL SANITAR “ANTIM IVIREANU”, RM. VALCEA
s-a extins mai multe săptămâni, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid. Învățarea a
continuat dincolo de școală, cu instrumente online accesibile tuturor și multă determinare. S-au făcut
progrese și, mai mult decât oricând, elevii au fost încurajați să învețe și să lucreze independent.
Pentru a crea niște obiceiuri de succes, conducerea fiecărei școli a coordonat organizarea școlii online
astfel încât profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri de mesagerie instantă organizate în
prealabil. Tot acest context înseamnă mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare pentru
profesori. Chiar dacă nu a putut fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele au
putut fi organizate online, exemplele reușite ale celor care au început deja să aplice aceste măsuri arată că
întâi de toate de o planificare cât mai bună. Mai multe școli au organizat deja „cancelarii online” – ședințe
de coordonare cu profesorii pe platforme precum Skype, Google Meet, Whatsapp sau Facebook Messenger.
Acesta a fost primul pas pentru a stabili calendarul online și modul cum s-a comunicat cu elevii. Cel mai
popular instrument de colaborare online cu aplicații care a acoperit toate nevoile de comunicare și
colaborare online este Google. Pentru a accesa gratuit Suita Google for Education, școala noastră a creat
un domeniu și s-a înregistrat cu un cont G Suite for Education. Un singur administrator a creat acest cont
și a creat adrese de email tuturor utilizatorilor pentru acel domeniu (de exemplu,
numeprenume@liceulsanitar.ro). Folosind contul G Suite for Education al școlii, am împărtășit
documente cu alții, folosind serviciul Drive unde am putut centraliza în sub-foldere materiale, pe clase sau
teme, cu colegii și elevii. Pentru ca elevii să urce teme sau alte fișiere, e nevoie să aibă un cont de Google,
la rândul lor. Pentru a fi cât mai eficienți am procedat astfel: Învățătorul a comunicat pe grupul de Whatsapp,
Messenger sau canalul prestabilit cu părinții sau cu elevii orarul și modul de derulare a orelor. Se poate
pregăti și împărtăși un program săptămânal cu intervalele orare în care se vor organiza întâlnirile online, pe
teme. Spre exemplu, luni, de la 9 la 9.50: Sesiune de organizare cu toată clasa pe Meet, de la 10 la 10.50
ora de română pe Meet, etc. Este important ca părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest
program și să sprijine învățătorul în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Elevul trebuie să aibă
acces la Internet de pe laptop/calculator sau telefon, căști și webcam (opțional) pentru a putea participa
online. În cazurile unde elevii nu au avut acces la Internet și nu au avut acasă echipamentul necesar pentru
a se putea conecta, am conceput fișe și activități speciale și am discutat cu persoana care a avut elevul în
grijă săptămânal, pentru a ne asigura că acești copii continuă să lucreze. Am comunicat și telefonic cu elevii
1320
și chiar dacă nu toți au putut ține pasul, foarte important a fost să le arătăm că ne preocupă starea fiecăruia
și că avem în continuare așteptări și sarcini clare. Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o
clasă reală, avem nevoie de trei tipuri de resurse:
O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Cele mai eficiente platforme
pe care le folosesc deja profesorii sunt – Zoom și Google Meet (cu sugestii de alternative unde procesul de
a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit).
Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste sau
Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub formă
Cei care nu sunt familiarizați cu instrumentele online, iar școala nu are cont G Suite for Education,
minimul necesar este să se planifice lecția, să fie pregătit materialul de prezentare digital și să folosească o
platformă de interacțiune în timp real, urmând ca pentru teme și lucru individual să se găsească o alternativă
în afara instrumentelor de colaborare online (activitate bazată pe proiect, lucru individual verificat în
următoarea lecție online etc.).
1321
BUNE PRACTICI ÎN PREDAREA EDUCAȚIEI MUZICALE ONLINE
PROF. GEORGIANA MARIA

LICEUL TEORETIC „ADAM MÜLLER GUTTENBRUNN” ARAD
PROF. VICTOR MARIA
COLEGIUL DE ARTE „SABIN DRĂGOI” ARAD
Predarea educației muzicale în școală a fost întotdeauna un paradox: chiar dacă toată lumea consideră
muzica fiind parte indispensabilă a vieții noastre, disciplina „educație muzicală” a fost întotdeauna plasată
în categoria „alte discipline”. Cu atât mai mult în această perioadă, când procesul de predare-învățare-
evaluare s-a desfășurat online, legătura cu elevii și provocarea acestora la dialog a fost extrem de dificilă,
atât elevii cât și părinții considerând că muzica poate fi lăsată la o parte sau ignorată. Acesta este motivul
pentru care dorim să prezentăm câteva idei și sugestii de activități atractive și în același timp să lansăm
întrebări și provocări pentru găsirea de noi soluții în abordarea disciplinei.
În momentul în care cursurile au fost suspendate din cauza pandemiei de Covid-19 toată lumea a
crezut că vom avea maxim 2-3 săptămâni în care va trebui să ne descurcăm cumva. De la școală la școală,
de la profesor la profesor, fiecare a interpretat în felul său acest lucru, căutându-se soluții „de avarie”.
Încă din prima clipă, cunoscând mentalitatea comunității școlare românești, ne-am dat seama că va
fi foarte greu să implicăm elevii în activități online. Chiar dacă unii copii fac muzică în afara școlii, privat
sau în cadrul unor cluburi, atitudinea părințior față de ora de educație muzicală este cam aceeași: toți copiii
trebuie să aibă 10 la muzică și în niciun caz să nu primească teme. Pe de altă parte, muzica presupune
interacțiune activă, directă și nemijlocită cu elevii. Astfel că a fost o provocare să propunem și să realizăm
activități muzicale online variate, atrăgătoare și cu scop educativ, ținând cont în același timp de
particularitățile de vârstă și interes, de posibilitățile tehnice și disponibilitatea elevilor.
Am început activitatea online prin intermediul grupurilor de WhatsApp ale claselor, trecând însă
destul de curând la Google Classroom unde activitatea a putut fi mult mai bine organizată. Pentru a avea o
bază de unde elevul să poată extrage informația am folosit manualele digitale disponibile online. 6 Chiar
dacă în acest moment nu există manuale digitale decât pentru clasele V-VII, le-am folosit și la clasele mai
mari, acolo unde am considerat oportun, deoarece elementele de bază sunt aceleași. În afară de acestea
există foarte multe resurse video pe YouTube pe care l-am utilizat ca bază pentru audiții și jocuri muzicale.7
Am folosit materiale tip text și powerpoint create de noi anterior și am pregătit materiale adaptate la noile
condiții de învățare online.
Fișele de lucru create în acestă perioadă sunt un instrument util de predare-învățare-evaluare
deoarece structurează informația, fiind un produs pe baza căruia elevul se poate autoevalua și totodată
primește un feedback obiectiv din partea profesorului. Se pot stabili și indicatori de performanță, punctaje
pe baza căruia elevul poate fi notat. Aceste fișe de lucru trebuie să fie atractive, accesibile, astfel încât
elevul să nu simtă o povară atunci când lucrează. Formulate clar, cerințele din fișele de lucru au urmărit să
aplice și să consolideze ceea ce elevii au putut citi din manual. Exercițiile au fost variate: răspuns deschis,
alegere multiplă, completarea cuvintelor lipsă, potrivire, ordonare, rebus, tabel, căutare de cuvinte (tip
cuvinte încrucișate), rezumate etc.
Desenele pe teme muzicale reprezintă o altă variantă de activitate la distanță utilizată. Se adresează
în special elevilor de gimnaziu, deoarece cei de liceu sunt mult mai reticenți când vine vorba de activități
plastice. Acest tip de activitate atrage elevii deoarece le dă posibilitatea de a se exprima liber. Sigur că sunt
și elevi care nu doresc să deseneze, deoarece socotesc că nu au aptitudini în această direcție. Dar și ei trebuie
motivați, explicându-li-se că fidelitatea reprezentării nu este importantă ci mesajul pe care îl transmite. Am
insistat ca desenele să fie colorate, acesta fiind un punct important în stimularea creativității.
Construirea de instrumente muzicale artizanale este un alt tip de provocare pentru elevi. Având la
dispoziție diverse tutoriale elevii au construit instrumente din materiale pe care le aveau prin casă.
Provocarea lansată: „Construiește unul sau două instrumente, astfel încât să poți obține cel puțin două
sunete DIFERITE. Cântă apoi melodia „Melc, melc codobelc” acompaniindu-te cu ajutorul
6
https://www.manuale.edu.ro/
7
https://www.youtube.com/user/derjanson
1322
instrumentului/ instrumentelor. Invită familia să ți se alăture. Filmează-te și trimite filmarea.” Elevii au
primit cu bucurie această provocare iar implicarea familiei a fost un real succes.
Eseurile sunt o altă formă de activitate adresată elevilor de liceu. Am dat elevilor să aleagă dintre
filmele propuse, să alcătuiască o fișă a filmului (regizor, distirbuție, anul lansării etc) și să scrie un eseu
pornind de la „Dacă aș fi fost prieten cu...” Feedback-ul primit a fost pozitiv, majoritatea spunând că au
fost inițial reticenți la primirea propunerilor dar mai apoi au trăit experiențe emoționale puternice, afirmații
susținute și de eseurile realizate.
Concursurile sunt o activitate îndrăgită de elevi. Am lansat mici concursuri. Principiul: cine dă
primul răspuns corect câștigă. Elevii au fost provocați să răspundă la ghicitori sau să descifreze criptograme
cu tematică muzicală adaptate nivelului lor de cunoștințe. Au avut la dispoziție câteva zile pentru a trimite
răspunsurile în privat. La sfârșitul acestui interval am anunțat soluția corectă, numărul de participanți,
numărul celor care au răspuns corect și câștigătorul (ales din fiecare clasă).
Corul virtual este o activitate care a înregistrat un succes neașteptat, antrenând nu numai elevii care
participau în mod obișnuit la activitatea corală ci și alți elevi din ciclul primar și grădiniță, câțiva dintre
părinții acestora și chiar colegi profesori la rândul lor împreună cu membrii ai familiei. După ce am
constituit grupul am explicat proiectul și modul de lucru. Participanții au primit o înregistrare audio cu piesa
muzicală cântată de noi, fără acompaniament. După ce au învățat cântecul au înregistrat audio și s-au filmat,
cântând deodată cu înregistrarea model în căști. Am editat înregistrările audio folosind programul Audacity
iar la final am editat înregistrările video cu Filmora, potrivind imaginile pe coloana sonoră. Am realizat
astfel 3 proiecte: de Ziua Europei – Oda Bucuriei 8, de Ziua Copilului – We Are The World 9, de vacanță –
Ce mică-i vacanța mare, precum și câte un proiect cu absolvenții claselor a VIII-a – O lume minunată și
cei ai claselor a XII-a – Gaudeamus igitur. Acest tip de activitate a produs multă bucurie celor implicați,
iar după apariția primului proiect ni s-au alăturat și alți participanți care au dorit să cânte împreună cu noi.
În concluzie, cred că cea mai mare provocare a noastră în această perioadă a fost să găsim o cale
care să ne permită să obținem un echilibru între posibilitățile și cunoștințele elevilor de a accesa și folosi
instrumentele digitale, între interesul și preocuparea lor pentru această disciplină precum și preocuparea
noastră de a evitarea suprasolicitarea copiilor. Suntem convinși că există și alte căi de a atrage elevii către
activități specifice educației muzicale în procesul de predare-învățare-evaluare online. Chiar dacă am fost
nepregătiți pentru o astfel de activitate, considerăm că s-au făcut progrese importante în această direcție iar
achizițiile obținute vor putea fi folosite și îmbunătățite în continuare atât pentru activitatea online cât și la
clasă.
8
https://www.youtube.com/watch?v=M9FtSlfqIVk
9
https://www.youtube.com/watch?v=1kNG6feHWtI
1323
ÎNVĂȚAREA ONLINE ȘI OPORTUNITĂȚILE SALE
PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR: ALINA-GEORGIANA GHENEA

LICEUL TEHNOLOGIC „HORIA VINTILĂ”, SEGARCEA, DOLJ
Zi de zi, viața ne oferă provocări cărora trebuie să le facem față, găsind soluții potrivite contextului
în care ne găsim. O provocare pentru noi toți este și această perioadă, care ne-a scos din rutina cu care eram
obișnuiți și ne-a obligat să găsim noi modalități de comunicare și desfășurare a activității profesionale și
sociale.
Trăim vremuri în care tehnologia este parte din viața noastră, a tuturor și este cea care ne-a oferit
posibilitatea de a relaționa diferit, de a comunica informația către elevi într-un mod cu totul nou. Deși copiii
sunt atrași de lumea digitală și au explorat-o prin intermediul jocurilor și al folosirii platformelor de
socializare, de data aceasta ei au experimentat alături de cadrele didactice și platformele de învățare online.
În cadrul activităților desfășurate în mediul online, am descoperit împreună resursele educaționale
atât de atractive, ce îmbină bucuria folosirii într-un mod constructiv și educativ a noțiunilor școlare cu
abilitățile de utilizare a dispozitivelor digitale. Platformele educaționale oferă o varietate de materiale și
jocuri interactive, care au schimbat percepția și atitudinea elevilor față de școală și față de pregătirea temelor
zilnice. Accesul elevilor la materialele didactice este liber și poate fi realizat oricând și de oriunde. Faptul
că acestea se găsesc grupate într-un singur loc și în funcție de specificul învățării și vârstei copilului, este
un avantaj și pentru părinți, deoarece accesul la informație se face dintr-un loc sigur și în beneficiul
copilului.
platformele educaționale pot fi văzute ca o oportunitate de a se distra, fără să își dea seama că învață în
același timp.
Resursele educaționale au o grafică frumoasă, adaptată vârstei, au sunete plăcute și interacțiuni
atractive cu obiectele din jocuri, iar atmosfera este relaxantă, veselă, amuzantă. Platforma creează un
context plăcut, ludic în care copiii revăd, aplică ceea ce au învățat, își exersează memoria, atenția, gândirea
logică sau își folosesc inteligența emoțională în jocuri. Conținuturile și modul de prezentare a acestora sunt
adaptate stadiului gândirii, respectă specificul proceselor cognitive corespunzătoare vârstei și iau în
considerare interesele și preferințele specifice vârstei, facilitând înțelegerea și încurajând învățarea.
și nivelurilor de dificultate, fiind astfel încurajată autonomia în învățare. În plus, cei mici primesc feedback
rapid și permanent, înțeleg ce au greșit, ce au făcut bine, iar testarea este astfel mai puțin stresantă pentru
copii.
Părinții au posibilitatea monitorizării activității copilului deoarece pot consulta în orice moment
rapoartele de activitate ale utilizatorului. Acest lucru permite copiilor libertatea de a învăța cum doresc și
în același timp asigurând părinții că timpul petrecut pe platformă este de calitate.
1324
GRĂDINIŢA DE ACASĂ
GHENŢ IOANA FLORINA

GRADINITA PP1, ARAD
La nivel mondial, în acest an, şcoala sau grădiniţa a fost altfel. A fost o perioadă în care am fost privit
cu alţi ochi modul de desfăşurare a activităţilor instructiv-educative. La început totul părea străin, irealizabil
atât pentru mine cât şi pentru părinţi, însă, pe parcurs chiar dacă am fost departe de sala de grupă şi de copii,
activităţile desfăşurate la distanţă, au fost încununate de aprecierea părinţilor şi copiilor. Astfel, am păstrat
în permanenţă legătura cu copiii şi părinţii acestora. O dată pe săptămână, am propus şi o temă de discuţie
pentru consilierea părinţilor.
Copiii au privit cu optimism şi foarte pozitivi activităţile desfăşurate acasă, alături de părinţi. Printre
activităţile desfăşurate de acasă, am aplicat pe grupul de facebook al Grupei Broscuţelor, activitatea din
campania Totul va fi bine! Am primit foarte multe desene cu simbolul campaniei, curcubeul.
De asemenea, la începutul perioadei am încercat să propunem activităţi de conştientizare a
importanţei statului în casă şi igienizarea personală. Am propus Povestea viruşilor şi jocuri de spălare a
mâinilor precum şi experimente despre virus.
Săptamâna Şcoala Altfel a fost şi ea marcată, cu activităţi alese la nivel de unitate de învăţământ. În
fiecare zi, am propus activităţi distractive şi foarte uşor de realizat.
La finalul zileleor de grădiniţă, fiecare preşcolar a primit o diplomă virtuală, pentru a insemna în
calendar pentru unii ultima zi de grădiniţă.
În concluzie, toate activităţile au fost propuse în aşa fel, încât să se poată desfăşura cu uşurinţă acasă.
Mai jos voi ataşa print screen-uri din cadrul activităţii desfăşurate acasă.
1325
PROF. INV. PRES. GHEORGHE DANA

GRADINITA STEP BY STEP CU P.P. DUMBRAVA MINUNATA PLOIESTI
Cum am perceput eu această criză, cum ieșim din ea, de ce avem nevoie şi ce am învățat.
Consider că nu am fost pregătiți pentru gestionarea acestei crize și nu am avut resursele necesare
pentru adaptare la cursurile online. Fie ne-a lipsit trainingul cu privire la folosirea platformelor, de adaptare
a conținutului pentru mediul online, fie simple competențe digitale. Această criză a arătat neadaptarea la
realitate a sistemului de educație din ţara noastră.
La nivelul grădiniţelor practicile de organizare au fost foarte diferite în contextul în care s-a simțit
lipsa unui mesaj din partea guvernului care să traseze linii foarte clare de activitate. În procesul de
organizare a contat foarte mult leadership-ul de la nivelul unităţii, dar și colaborarea între cadrele didactice.
Eforturile de a învăța cum să folosim instrumentele online au fost mai degrabă individuale, noi
apelând la tutoriale sau webinare organizate de inițiative private sau de diverse companii, dar şi resurse
furnizate de instituții publice din sistemul de educație. Aceste eforturi au necesitat relativ mult timp de
învățare.
Multitudinea de practici și aplicații a generat oboseală și confuzie atât în rândul cadrelor didactice,
cât și a părinţilor şi copiilor. Dacă în unele unităţi de învăţământ s-a decis utilizarea unor anumite aplicații,
în altele fiecare cadru didactic a folosit metode diferite. Educatoarele au simţit nevoia de coordonare și
de lucru după un plan organizat, dar și asistență din partea instituțiilor abilitate, așadar, pe lângă nevoia de
a înțelege cum se utilizează instrumentele online, ele au evidențiat nevoia de a primi sprijin pedagogic.
Una dintre provocările avute a fost conexiunea reală cu preşcolarii și obținerea de feedback. Copii
au simţit nevoia de a se vedea și de a interacționa în offline, la grădiniţă. Astfel noi, educatoarele am încercat
să experimentăm cu metode diverse pentru a reuși să le atragem atenția copiilor, de a-i implica în realizarea
activităţilor propuse, dar succesul a depins, pe lângă aplicațiile folosite, de interacțiunea pe care o aveau
deja în mediul offline şi bineînţeles de implicarea activă a părinţilor şi chiar a bunicilor.
În această perioadă am avut şi avem următoarele priorități:
• Analiza detaliată a feedback-ului tuturor părților implicate în educaţie

• Nevoia de regândire a programelor de formare continuă de care beneficiază cadrele didactice.
• Dezvoltarea abilităților digitale în mod real trebuie să devină o prioritate a sistemului de educație.
• Nevoia de dezvoltare a abilităților de management a structurilor de conducere a unităţilor de
învăţământ și pregătirea cadrelor didactice pentru gestionarea situațiilor de criză.
• Nevoia de dezvoltare de abilități soft pentru educatoare trebuie să se facă în mod real și să fie folosite
în mod uzual în cadrul grădiniţelor. Cadrele didactice trebuie să învețe să comunice eficient și să lucreze în
echipă în cadrul corpului profesoral.
În opinia mea, din moment ce noi suntem „cei aleși” să fim făuritori de suflete și de cugete, trebuie
să ne conformăm situației imprevizibile și să ne conectăm la exigențele timpului auster, răspunzând pozitiv
diverselor provocări, căci, prin activitățile realizate, ne testăm ființa și învățăm să fim mai buni,
dezvoltându-ne diverse competențe. Totodată, prin implicarea noastră în spațiul virtual, devenim exemple
vii pentru discipolii noștri. Important este să nu forțăm lucrurile, dar să le facem cu dragoste și dăruire,
punând preț pe valorile etico-morale, pe copiii din fața noastră, care sunt subiecții învățării și oamenii
reali care ne vor reprezenta în „ziua de mâine” și vor crea viitorul acestei țări.
1326
ṢCOALA ALTFEL! ṢCOALA DE ACASA!
PROFESOR ÎNVĂṬĂMÂNT PRIMAR, GHEORGHIU MARIANA

ṢCOALA GIMNAZIALĂ ”IOAN LUCA”, LOCALITATEA FARCAṢA,
JUDEṬUL NEAMṬ
Starea de urgenṭă a creat un experiment în învăṭământ. Forṭaṭi să rămână în casă trei luni, profesori
ṣi elevi, au trebuit să se mute online ṣi au trebuit să se familiarizeze cu platformele digitale.Nimeni nu poate
crede că trecerea de la educația față-către-față la educația online se poate face în câteva săptămâni sau
chiar luni, fără investiții serioase.
Sunt și familii care nu își permit să plătească un abonament de internet. Așadar dacă statul vrea un
învățământ modern cu acces la resursele online, trebuie să plătească investițiile necesare. Dacă se
dorește un învățământ de calitate ca în țările dezvoltate din Uniunea Europeană vor trebui să fie alocate
fonduri cât mai rapid. Resursele pot veni din cei 6 % din PIB. Nu toți copiii au echipamentele necesare.
Dar mai sunt și copiii care au acces la internet și echipamente, dar care nu au participat. Fie că nu au fost
interesați, fie că nu au considerat că e important, primele săptămâni au fost destul de confuze. Poate că
unii copii nu au participat pentru că nu au un spațiu adecvat acasă, o cameră unde să își poată desfășura
activitatea. Copiii care trăiesc în sărăcie, copiii din grupurile minoritare sau cei cu dizabilități au cel mai
mult de pierdut, mai ales dacă locuiesc în mediul rural. În contextul acestei pandemii, copiii vulnerabili
sunt expuși la riscuri și mai mari, cum ar fi separarea de familie, lipsa accesului la servicii medicale,
violență și neglijare. Toate acestea fac continuarea educației lor cu atât mai grea. Tocmai de aceea trebuie
să fie și mai prezenți în planurile de rezolvare a crizei. Noi, profesorii, nu am fost pregătiți pentru a face
învățământ la distanță, educație folosind tehnologia online. Este o mare diferență între activitatea de
învățare în clasă, față în față, și cea care are loc în spațiul virtual. Chiar dacă suntem bine echipați cu
certificări, diplome, trebuie să facem o schimbare majoră de paradigmă. Și constatăm că nu deținem
competențele respective. Dacă în ultimii 10 ani, de când tot vorbim de IT, de includerea ei în activitățile
de predare, am fi început să practicăm aceste lucruri pe bune, probabil că ne-ar fi fost un pic mai ușor.
Sunt destui profesori care nu au nici ei echipamentele care să suporte aplicațiile de care ai nevoie atunci
când faci educație online. Cu un telefon nu poți să faci acest lucru. Imaginați-vă o conferință pe Zoom, în
care partajezi ecranul ca să poți vedea toți copiii – nu vezi aproape nimic.
În această perioadă, s-au acumulat multe tensiuni în interiorul copilului. A pierdut contactul cu
prietenii, evenimente importante, mișcarea zilnică, activitățile favorite și perioadele în care putea să fie
departe de părinṭi, ca mai apoi să poată experimenta firesc dorința de reapropiere. Stând foarte mult cu
părinṭii, unii dintre copii manifestă stări prin agitație, agresivitate, dorința de a sta permanent cu ei, iar
alții dezvoltăstări de apatie și retragere. Oricare ar fi modul adulṭilor de a arăta că și lor le este dificil,
trebuie să creeze în fiecare zi contextul în care să le vorbească deschis despre ce trăiesc.Trebuie să le
împărtăṣeacă din experiența lor cât simt că e necesar, fără să-i împovăreze. Stresați – părinții, pentru că,
obligați să rămână acasă din cauza pandemiei și să preia astfel o parte din sarcina și din responsabilitățile
școlii, au realizat în majoritatea lor cât de complexă și de dificilă este munca învățătorului și a profesorului.
Au realizat că învățământul este o activitate complicată și că problema nu era la școală, ci, cel puțin în
parte, chiar la ei și la copiii lor. Și, mai ales, au realizat că nu sunt pregătiți și nu se pricep să gestioneze
această aventură a cunoașterii umane numită învățare.
Stresați sunt și profesorii, pentru că, obligați să iasă din rutina școlii tradiționale și să intre în
necunoscutul erei digitale, trăiesc acum momentul adevărului. Acela că e greu să te schimbi, dacă
schimbarea nu e pregătită minuțios și, mai ales, dacă ea nu vine din interior. Orele online sunt mai grele,
necesită mai mult timp până ți le pregătești și trebuie să ai mai multe soluții de rezervă în cazul în care
ceva nu merge. Explicațiile nu ajung în aceeași măsură la toți. După ce au loc anumite explicații, intervin
toate întrebările lor. Ṣcoala online nu poate înlocui nici pe departe ṣcoala ”de la ṣcoală”.
1327
LA VREMURI NOI, METODE NOI
PROF. INV. PREȘC. GHERASIM ADELA

GRADINIȚA P.P. POIENIȚA, CLUJ-NAPOCA
În contextul situației actuale, fiecare cadru didactic a trebuit să își reorganizeze întregul act
educațional și să găsească noi, atractive și adaptabile fiecărei categorii de vârstă, metode de predare.
Consider că situația a fost puțin mai dificilă în cazul preșcolarilor deoarece, pe de o parte aceștia sunt
dependenți - în ceea ce privește activitatea online - de disponibilitatea părinților de a-i ajuta și de a se
implica în transmiterea materialelor trimise de educatoare. Pe de altă parte, în activitățile desfășurate cu
preșcolarii accentul cade, mai presus decât pe transmiterea de informații, pe împărtășirea de emoții,
sentimente, astfel încât, copilul să știe că chiar dacă suntem la distanță, noi, educatoarele suntem aproape
de ei.
Am încercat, fără să îi aglomerăm, să le transmitem prin diferite mijloace, activități care știam că le
va face plăcere. Ne-am documentat și noi, fie ca autodidacți, fie ca participanți la diferite cursuri. Au început
să apară o mulțime de noțiuni și de programe noi, dar atât de folositoare gen Wordwall, Prezi, Bookcreator,
Google Slides, Word Cloud, Jigsaw Puzzle etc. Chiar și programele cunoscute, până atunci, au căpătat o
altă formă. Așa spre exemplu, lucrasem destul de mult în Power Point, fară a-i cunoaște însă toate
dedesubturile, dar după participarea la cursuri în ceea ce privește „secretele prezentărilor vizuale”, m-am
hotărât să pun în practică cele învățate.
Am creat astfel, o prezentare Power Point a unei povești unde am inserat imagini de pe internet
(preluate de pe site-urile care nu au sigla furnizoare de imagini editată pe poză, fapt aflat tot de la cursurile
la care am participat) referitoare la poveste, textul poveștii, dar și vocea mea relatând povestea, pe măsură
ce se derulau imaginile. Feedback ul a fost unul pozitiv, deoarece copiii au recunoscut imediat vocea mea,
iar imaginile i-a transpus imediat în poveste. De asemenea, plusul acestei metode a fost că preșcolarii nu
au depins de lecturarea textului părinților (cu toate că am adăugat și textul în prezentare).
În încheiere o sa atașez câteva poze din slide-urile Power Point-ului.
Bibliografie:
*https://www.youtube.com/watch?v=MYgjFGT7INY
*https://www.photofancy.ro/functii/colajefoto.html
1328
PREDAREA ONLINE-O NOUĂ PROVOCARE
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: GHERGHEL CRISTIANA RALUCA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL CĂIANU MIC,
JUD. BISTRIȚA-NASAUD
„Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă ca relațiile interumane.” — Albert
Einstein
Din cauza pandemiei de coronavirus, care a determinat multe țări să închidă școlile pe o perioadă
care s-a extins din luna martie până la finalul anului școlar 2019-2020, profesorii din România și din
alte țări afectate de acest virus au fost provocați să se adapteze rapid predării online. Aceștia au
transmis un mesaj important elevilor: procesul de predare-învățare-evaluare continuă dincolo de pe
bancile școlii pe online”, folosind diverse instrumente online/platforme accesibile aproape
tuturor elevilor și multă determinare, obținându-se progrese împreună, încurajând elevii să
învețe și independent.
În ultima perioadă se vorbește tot mai mult despre predarea online și cum o afectează pe cea
tradițională astfel încât, în timp, s-au format păreri diferite: pro și contra. Chiar dacă aceste stiluri
educaționale au ambele limitări, dar și puncte forte, consider că predarea online este o abordarea ideală
și necesară în aceste timpuri de cumpănă pentru dezvoltarea optimă a copiilor noștri.
Folosirea platformelor online în procesul de predare-învățare-evaluare oferă o serie de
beneficii şi avantaje elevilor:
• Oferă părintelui posibilitatea de a fi prezent în clasă” : urmărirea progresului copilului, implicarea
elevului în activitățile de predare-învățare-evaluare .
• Completează predarea clasică: filmulețe educative, animații educative, prezentări interactive, jocuri
de dezvoltare a logicii/limbajului. Elevii se pot bucura de aceste resurse educaționale în timpul lecției
online, având posibilitatea de a le relua atunci când doresc ei.
• Lecţiile virtuale și jocurile educaționale reprezintă un real avantaj: acestea oferă copiilor o vedere
realistă asupra materiei predate/ repetate, realizându-se un mix de mijloace audio şi vizuale, animaţii cât şi
simulări, dar şi conţinut de tip text pentru a face învățarea cât mai plăcută atât celor mici, cât și celor mari.
Resursele educaționale au grafică frumoasă, adaptată vârstei elevilor, au sunete plăcute și interacțiuni
atractive, iar atmosfera este relaxantă, veselă, distractivă.
• Oferă elevilor posibilitatea de a accesa conţinutul vast, ludic de oriunde şi oricând, cu ajutorul
computerului personal, tabletei sau chiar și a telefonului.
• Folosirea sistemului de feedback imediat: în timp real copilul își poate da seama ce greșește sau ce
a realizat correct. Învățarea este realizată astfel într-un mod activ ce permite diverse evaluări formative şi
sumative, calitative şi cantitative, realizate într-un mod pe înțelesul și placul lor.
• Predarea online este atractivă pentru copii, ei se bucură atunci când navighează în mediul online și
astfel, sunt mai receptivi la informații venite din zona digitală. Timpul petrecut pe laptop/ telefon este
perceput ca o experiență pozitivă, fiind văzută ca o oportunitate de a se distra, fără să își dea seama că învață
în același timp.
În ultimii ani tehnologia este parte a vieții noastre a tuturor, iar copiii sunt atrași de la vârste fragede
în mod deosebit de mediul digital/online – dinamic, interactiv. Utilizarea excesivă a mijloacelor de
comunicare online nu-i ajută pe cei mici să-și dezvolte abilități de viață reale/abilitați de socializare/abilități
de comunicare, de aceea este necesar ca părinții/profesorii să-i ghideze pe cei mici cu multă atenție,
diplomație și pricepere, realizând o balanță între învățare tradițională și cea modernă.
1329
PROF. ÎNV. PRIMAR: GHERMAN ANTOANETA-ROXANA

ȘCOALA GIMN. ”MIHAIL SADOVEANU” FĂLTICENI
În perioada aceasta de pandemie privind COVID-19, am trăit în școala românească, și nu numai, o

experiență inedită atât noi, cadrele didactice, cât și elevii.
Mie, ca și profesor, precum și elevilor mei ne-a lipsit în primul rând atmosfera caldă și prietenoasă,
spațiul fizic, socializarea față-n față. Fiind clasă pregătitoare, copiii învață prin joc aproape la toate
disciplinele. De aceea, școala de acasă nu se compară cu școala în sala de clasă, unde totul este organizat,
fiecare colț are rolul său, de la Comunicare, Scriere, Matematică și explorarea mediului, AVAP, până la
Construcții. Copiii au nevoie de lucruri palpabile, de exemple concrete în perioada de achiziție.
Fiind nevoiți să stăm în case, a trebuit să ne adaptăm la o ”Școală altfel!”, cea prin învățare on line.
Această perioadă ne-a învățat să fim mai răbdători, mai atenți, să ne bucurăm mai mult când ne vedem. Am
ținut permanent legătura cu elevii, încurajându-i și motivându-i să rămână acasă, dar să aibă un program
zilnic de activități în familie. Le-am oferit alternative de petrecere a timpului liber și de relaționare cu cei
de acasă, care să le dezvolte totodată anumite competențe și abilități, prin trăirea unor experiențe utile,
practice, instructive, dar și atractive.
Am reușit să desfășurăm, chiar și de la distanță, un program de activități diverse, cu ajutorul
părinților. Elevii, alături de părinți, au împărtășit zilnic impresiile lor și rezultatul activităților propuse prin
fotografii, filmulețe.
Așadar, rolul familiei în viața și educația copiilor este unul foarte important. Pentru părinți, această
perioadă este una cu multe schimbări și provocări, dar ce este de apreciat este faptul că ei încearcă pe zi ce
trece să iasă din zona lor de confort, să învețe cum să îi sprijine pe „adulții de mâine”. Este un lucru
admirabil că părinții s-au mobilizat și au colaborat cu școala, sprijinindu-și copiii la teme și alte activități
educative.
Copiii își vor aduce aminte peste ani de momentul acesta ca de unul în care cei mari învățau alături
de ei „cot la cot” în online. Acestea sunt zile în care s-a demonstrat că școala este altfel de acasă, dar că
nimic nu este imposibil de realizat când este vorba despre viitorul copiilor noștri.
În această perioadă am învățat că școala și familia formează o echipă cu un scop comun – educația
viitorilor adulți!
1330
HOMESCHOOLING VERSUS ÎNVĂȚĂMÂNTUL TRADIȚIONAL
GHERMAN AURELIAN-LEONARDO
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 STEIERDORF-ANINA
Deși nu este încă o metodă de învățământ populară în România Homeschooling-ul crește în

popularitate în străinătate. Părinții moderni sunt în căutare de metode alternative școlilor tradiționale, iar
homeschooling-ul este una dintre ele. Totodată restricţiile medicale legate de transmiterea comunitară a
virusurilor par să urgenteze această practică modernă.
Ce este Homeschooling-ul?
Homeschooling înseamnă educarea copilului acasă, mediatorul principal al yilelor noastre fiind
platformele online de predare-învăţare-evaluare.
Avantajele Homeschooling-ului
Deși e considerat o formă alternativă de educație, e una dintre cele mai vechi forme de educație din
lume întrucât înainte de concepția sistemului public de educație copiii erau educați acasă de părinți sau de
tutori.
1.Educație unu la unu
Clasele în învăţământul public din România sunt constituite astfel încât media să fie de 25 de elevi.
Profesorii trebuie să se concentreze asupra tuturor elevilor, ceea ce este foarte greu. În Homeschooling,
părintele se concentrează doar asupra unui copil, în timp ce un profesor nu poate întotdeauna să ajute un
copil și nu poate să le dea atenție în mod egal celor 25 de elevi și nu poate urmări constant progresul
elevului.
2. Învață de dragul cunoașterii, nu a notelor
Copiii sunt puși sub presiune de rude, profesori, colegi și prieteni să ia note bune. Notele reflectă cât
de buni sunt ei la școală, reprezentând cartea lor de vizită. De aceea mulți aleg să se concentreze pe obținerea
unei note mari, nu pe învățare. Acest lucru duce la o educație superficială, învățată pe de rost, pe care
copilul o să o uite într-un timp scurt.
3. Program flexibil
Școlile publice au un program riguros. Te grăbești să îi duci la școală sau se grăbesc să prindă
autobuzul, nu dorm suficient și uneori nu reușesc să ia micul dejun. Programul de homeschooling e stabilit
de tine împreună cu copiii tăi și nimeni nu mai trebuie să se grăbească pentru a ajunge la școală.
Avantajele învățatului la școală
1.Învață mai multe materii
La școală, copiii are profesori și învățători specializați, care îi expun la o varietate de subiecte. Așa,
le este mai ușor copiilor să învețe puțin din toate, să își dezvolte cultura generală și să găsească un subiect
de care este pasionat.
2. Independența
Oricât de mult ne iubim copiii și oricât de mult ne-am dori să petrecem foarte mult timp cu ei, e foarte
important să le acordăm și timp departe de noi. Altfel, ar ajunge să se bazeze pe noi, în loc să se bazeze pe
forțele proprii.
3. Socializarea
Școala este locul principal unde copiii se întâlnesc cu alții de vârsta lor și își fac prieteni. Pot să
experimenteze excursii și ieșiri cu clasa, lucrează în echipă, își dezvoltă abilitățile de comunicare. Sunt
expuși la o varietate mai mare de oameni decât cei care învață acasă.
Homeschooling-ul și învățământul tradițional au avantaje și dezavantaje. Sunt unii copii care sunt
mai potriviți pentru primul tip de educație și alții cărora le priește cel de-al doilea. Important e să ne
asigurăm că le oferim copiilor noștri o educație de calitate și că îi susținem în dezvoltarea lor emoțională.
1331
HOMESCHOOLING
GHERMAN CLAUDIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 STEIERDORF-ANINA
Sistemul de invatamant actual, peste tot in lume, pare să fie invechit. Asa ca este normal sa ne gandim
si la alte optiuni si sa le punem in balanta cu şcoala traditionala.Şcoala de acasa (homeschooling) este o alta
metoda de predare si invatare. Homeschooling-ul reprezinta o alternativa la „banda rulanta” pe care sunt
invatati copiii. Aceasta metoda nu este una utopica, asa cum s-ar crede. Hai sa privim avantajele si
dezavantajele sale.
Avantaje
cu acestea.
aceste abateri de la program vor imbunatati si calitatea vietii de familie. Si, daca tot vorbim de libertatea
atat mai putin copiilor. Şcoala de acasa le permite sa doarma relaxat, fara frica zilei urmatoare, fara teama
ca, din minut in minut, alarma de la ceas le va zangani in cap.
Dezavantaje
ele de timp, de bani, de emotii. Din punctul de vedere al timpului, este destul de complicat sa inveti in afara
scolii traditionale. In primul rand, trebuie sa stii care este programa scolara. Ce anume li se cere copiilor sa
invete? Trebuie sa iti faci loc in programul tau pentru a invata si tu, la randul tau. In al doilea rand, parintii
sunt plecati de dimineata pana seara la serviciu, asa ca faptul ca poti sa inveti „cand vrei” este o chestiune
limitata. Iar cand un parinte singur decide sa isi invete copilul de acasa, lucrurile devin cu mult mai
complicate. O solutie ar fi apelarea la un meditator, dar acest lucru inseamna ca… Vei avea cheltuieli
suplimentare. Bun, sa zicem ca nu apelezi la un meditator si nu esti singur in aventura de homeschooling.
Tot va trebui ca unul dintre parinti sa renunte la serviciu. Astfel, veniturile familiei vor fi substantial mai
mici. Chiar daca manualele se gasesc in bibliotecile gratuite, cu un singur salariu tot va fi mai dificil.
Apoi, odata ce ai decis sa ramai cu micutul tau acasa, trebuie sa constientizezi ca veti sta impreuna
cam toata ziua. Daca ti se pare ca va fi obositor sau crezi ca nu te vei simti bine sa stai atata timp cu cel
mic, atunci şcoala de acasa nu e potrivita pentru tine. O alta problema ar fi cea a socializarii. Ai putea sa
ma contrazic – exista o multime de centre si cluburi de activitati, unde copiii isi pot face prieteni. Corect,
insa, la şcoala, elevii stau mai mult de o ora/doua impreuna. Experientele prin care trec ii formeaza ca
indivizi si ii apropie. De asemenea, daca ai un copil mai timid, nu este o decizie buna sa il retii acasa
deoarece, in viitor, ii va fi greu sa se integreze in vreo colectivitate.
In Romania
Şcoala de acasa este un program contestat la noi in tara si poate fi posibil doar in cazurile medicale
foarte serioase in care copilul nu se poate deplasa. Pentru cei care pur si simplu doresc sa renunte la sistemul
traditional, exista o „portita”, in ceea ce priveste reglementarea educatiei – „şcoala-umbrela” din strainatate.
„Şcoala-umbrela” este o institutie particulara, care primeste inscrieri ale elevilor educati acasa contra
unei taxe anuale. Copilul inscris la o „şcoala-umbrela” este considerat de stat ca fiind scolarizat legal si
poate fi oricand reintegrat in invatamantul public sau privat, dupa o testare a cunostintelor. In plus, acest
tip de scoli elibereaza foi matricole si alte documente scolare necesare.
Exemplu de buna practica desfasurat in perioada homeschoolig – ului de grupa de limba germana
materna de la Scoala Gimnaziala Nr.2 Steierdorf- Anina , jurizat online de clasa a VIII a .
1332
CONCURS DE DESENE ONLINE Alles wird gut, wir bleiben Zuhause!
1333
PREDAREA ONLINE- OPORTUNITĂȚI ȘI LIMITE
PROF. ÎNV. PRIMAR, GHERMAN CRISTINA MARIA

COL.NAȚ. “I. M. CLAIN” BLAJ
Trăim vremuri fără precedent în istoria învățământului românesc. Într-un 11 martie am fost anunțați
scurt că vom sista cursurile pentru o perioadă nedeterminată, până când lucrurile vor reveni la normal și va
dispărea acest virus care, până la urmă, ne-a întunecat viețile. Cred că nici acei copii care și-au dorit
vreodată să se închidă școala nu și-au închipuit că acest lucru se poate întâmpla cu adevărat și, mai ales,
tocmai în modul acesta neplăcut.
Eu, personal, m-am regăsit în fața necunoscutului, cel puțin în prima săptămână, fără să știu clar ce
am de făcut, de unde să încep și unde să mă opresc. Așa că am început să mă documentez. Au început să
apară tot felul de platforme care ofereau posibilitatea predării online, tot felul de cursuri de perfecționare
pentru cadrele didactice și încet-încet am contactat copiii și ne-am străduit să ne defășurăm activitatea
online, pe platforma Zoom.
Mulțumirea mea a constat în faptul că aveam de-a face cu elevi de clasa a IV-a care proveneau din
familii care aveau posibilitatea de a le oferi un laptop, tabletă sau telefon de pe care să poată accesa
platforma și s-au obișnuit relativ repede cu modul de lucru pe această platformă. Am intrat în grupuri cu
profesori care au mai predat cursuri online, familiarizați cu unele metode și care au fost dispuși să-și
împărtășească materialele și practicile pedagogice cu cei care abia făceau cunoștință cu acest mod de lucru.
Un oarecare avantaj l-a constituit și faptul că exista un confort crescut, aflându-se într-un spațiu personal,
atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice. A dispărut gălăgia clasei iar părinții au putut asigura cadrul
potrivit pentru învățare. De asemenea, copiii au avut timp mai mult pentru odihnă, nu mai era neapărat
nevoie să se trezească foarte de dimineață, s-a redus gradul de oboseală și stilul alimentar adoptat de aceștia
a putut fi monitorizat îndeaproape de către părinți.
Dar dincolo de aceste puncte, să le zicem tari, s-au conturat și punctele slabe care nu le-a eclipsat pe
celelalte dar parcă sunt mai multe . Dintre acestea aș enunmera:
• societatea nu este pregătită pentru învățământul online, lipsește grăuntele de “conștiinciozitate și
responsabilitate” în învățământ;
• întregul sistem de învățământ nu este bine pregătit pentru desfășurarea orelor online;
• parte din pedagogi nu mânuiesc bine calculatorul;
• nu poți face un profesor peste noapte să mânuiască pe nota “10” o programă școlară online;
• nu toate cadrele didactice sunt pregătite pentru a presta un învățământ online de calitate;
• nu toate cadrele didactice, nu toți elevii dispun de calculatoare, de legătură internet;
• familiile cu mulți copii nu dispun de mai multe calculatoare conectate la internet, ca să încadrăm
simultan toți elevii la ore;
• părinții nu sunt pregătiți pentru a ajuta calitativ profesorul şi copilul;
• e greu să predai o lecție online când elevul este în pijama, când mănâncă și asistă la ore, când
mama spală vasele în bucătărie și tot acolo e conectat elevul la ore, alături aleargă ţipând sora ori fratele
mai mic;
• e greu să faci o evaluare orală când auzi șoaptele susținătorilor elevului, care stau “în culise”;
• modul în care părinții le explică copiilor temele poate fi foarte diferit față de modul de predare al
profesorilor şi atunci se produce un decalaj de informație care derutează copiii.
• de dimineață până seara ești pus în situația de a verifica teme concomitent la toate clasele care le
ai, capul nu rezistă;
• profesorul cheltuie o sumedenie de bani pentru internet, telefonul mobil, fiind nevoit să dubleze,
tripleze lucrul pentru a contacta elevii ce au absentat de la oră și a le explica tema.
Am învățat să ascultăm, să respectăm recomandările, indicațiile, limitele. Am învățat că
sschimbarea este intrinsecă. Nu întotdeauna este alegerea noastră, acum, însă trebuie s-o acceptăm.
Cu pași mărunți, încet am înaintat calmi, cu înțelepciune, responsabili și siguri de sănătatea copiilor și a
noastră. Am fost conștienți că nu putem schimba noi lumea într-o lună, două, trei, dar a meritat să facem
acești pași, sau, unii dintre noi, măcar să ne gândim la ei.
1334
Un singur lucru este clar. Nimănui nu îi este ușor, dar viața nu este despre ceea ce am fost, ci despre
ceea ce ești în momentele de criză și despre ceea ce poți fi în viitor. Cu disciplină, organizare, cu o agendă
clară și un echilibru emoțional am reușit!
1335
TOTUL VA FI BINE
PROF. INV. PRESCOLAR GHIMBAS MAURA,

G.P.N CRICOV VALEA LUNGĂ DÂMBOVIŢA
Deși la începutul perioadei de activități online totul părea neclar, apoi, cu răbdare și cu interes, aceste
activități au început să decurgă normal și de la sine.
Activitatea practică ”Flori în culori” a debutat cu un material video trimis pe aplicația Whatsapp a
grupei noastre, ce cuprindea materialele necesare și modul de realizare a acesteia. Pentru a evita ieșirea din
casă în scopul de a-și procura resursele necesare, le-am propus copiilor și părinților acestora, o activitate în
care să utilizeze materialele pe care le aveau la îndemână: hârtie colorată, carton, coli albe, acuarele. Pe
același grup de Whatsapp, părinții trimiteau, apoi, poze cu rezultatele muncii copiilor. Copiii au fost
receptivi, părinții au dat dovadă de implicare și de sprijin în desfășurarea activității, iar rezultatele au fost
satisfăcătoare.
Deoarece activitățile online ale preșcolarilor presupuneau prezența permanentă a părinților, totuși,
feedback-ul a fost obținut rapid și de fiecare dată pozitiv. Majoritatea copiilor cu acces la internet au fost
activi, participând la toate activitățile propuse, pe aplicația Whatsapp.
1336
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN AUSTRIA
PROF. GHIMBOAȘA NICOLETA

COLEGIUL NAȚIONAL ”C.D. LOGA” CARANSEBEȘ
Originile sistemului şcolar austriac se regăsesc încă din timpul domniei împărătesei austriece Maria
Tereza, care a considerat analfabetismul drept o problemă politică pe care guvernul ar trebui să o abordeze
prin educaţie. Învăţătura publică a fost înfiinţată în 1774 sub edictul şcolii pentru toate şcolile regulate,
principale şi triviali germane din toate dominaţiile imperiale şi regale (Allgemeine Schulordnung für die
deutschen Normal-, Haupt- und Trivialschulen in sämtlichen kk Erblanden) (Ministerul Federal al Educaţiei
2014a ).
Legea privind educaţia primară imperială (Reichsvolksschulgesetz) din 1869 a prelungit durata
şcolarizării obligatorii la opt ani, pentru copiii cu vârste cuprinse între şase şi 14 ani.
Prin Legea privind educaţia obligatorie din 1962, învăţământul obligatoriu a fost extins până la
actuala sa durată de nouă ani.
În ultimii ani, politica educaţională s-a concentrat din ce în ce mai mult pe participarea la educaţia
timpurie. Începând cu 2011/12, a fost obligatoriu cel puţin un an de prezenţă la grădiniţă înainte de intrarea
în şcoala primară. Începând cu această reformă, învăţământul obligatoriu a constat într-un an de educaţie
timpurie plus nouă ani de şcoală pentru copiii cu vârste cuprinse între cinci şi 15 ani.
Conform Constituţiei austriece, articolul 14 prevede ca democraţia, umanitatea, solidaritatea, pacea
şi justiţia, deschiderea şi toleranţa faţă de toată lumea, indiferent de rasă, statut social şi context financiar
reprezintă principiile fundamentale ale educaţiei în Austria.În ceea ce priveşte grădiniţele şi creşele,
provinciile (Bundesländer) sunt responsabile pentru legislaţie şi implementare şi sunt menţinute la nivel
înalt de către municipalităţi (Gemeinden). Cu toate acestea, există şi un sector privat mare.
În ceea ce priveşte şcolile, responsabilităţile privind legislaţia şi implementarea ei sunt împărţite între
federaţie (Bund) şi provincii (Bundesländer), unde este realizată de parlamentele provinciilor. În chestiuni
specifice enumerate în Constituţie, federaţia stabileşte cadrul, în timp ce legislaţia detaliată este pusă în
aplicare de parlamentele provinciilor (Landtage). Federaţia are o responsabilitate copleşitoare pentru
sistemul de învăţământ, incluzând practic toate domeniile organizării şcolare, organizarea instruirii şcolare,
şcolile private, precum şi legea salarizarii şi legea pensiilor pentru personalul din învăţământ. Legislaţia şi
executarea tuturor problemelor legate de universităţi şi învăţământul superior reprezintă o responsabilitate
federală.
Şcolile private (ne-publice) beneficiază de statutul de drept public, cu condiţia ca acestea să
îndeplinească anumite cerinţe privind furnizorii de educaţie şi realizările educaţionale, dacă au o desemnare
oficială reglementată şi, prin urmare, au un echivalent din sectorul public. Şcolile private care se bucură de
statutul de drept public sunt supuse aceloraşi prevederi legale cu instituţiile publice corespondente.
Diplomele emise de aceste şcoli au valoarea probatorie a documentelor publice şi au aceleaşi efecte juridice
ca şi orice certificat eliberat de instituţii publice similare.
Şcolile private care nu au un omolog din sectorul public sunt numite şcoli cu autoritate
organizaţională proprie (Organisationsstatut). Aceste şcoli îşi stabilesc propriul curriculum, propriile reguli
şi instruirea necesară a profesorilor din aceste şcoli. Carta şcolii respective este supusă aprobării oficiale în
cazul în care se doreşte obţinerea statutului de drept public, care urmează să fie acordat acestor şcoli în
anumite condiţii.
Schulautonomie. Conceptul de autonomie şcolară se referă la conţinutul actului educaţional, la
gestiunea bugetară şi la legislaţia şcolară (în special pragurile autonome şcolare pentru deschiderea de noi
clase sau clase de divizare, dispoziţii curriculare şi aspecte privind perioadele şcolii) şi presupune o co-
determinare în crearea cadrului de predare, învăţare şi coexistenţă la nivelul şcolii locale. Autonomia
şcolară este necesară pentru a permite un grad de pluralitate şi independenţă locală sau regională prin
autonomia curriculară, ţinând seama în mod corespunzător de comparabilitatea calificărilor şi a drepturilor.
Şcolile pot alege între obiectivele speciale ale curriculumului, îşi pot dezvolta propriul profil şcolar şi pot
răspunde cerinţelor economice şi regionale.
1337
Pädagogische Hochschule. Colegiile universitare de formare a cadrelor didactice sunt unităţi de
învăţământ terţiar pentru formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice în fiecare provincie federală.
Există, de asemenea, colegii private de învăţământ preuniversitar aflate sub autoritatea bisericii.
Universităţile private sunt instituţii de învăţământ superior care nu sunt întreţinute de stat şi care au
fost autorizate de către Consiliul de Acreditare să desfăşoare programe de studii superioare. Universităţile
au o tradiţie foarte lungă în Austria, începând cu fondarea Universităţii din Viena în 1365. Astăzi există
mai mult de 20 de universităţi publice din Austria şi aproximativ o duzină de universităţi private.
În conformitate cu Legea învăţământului obligatoriu, este permisă şcolarizarea la domiciliu, cu
condiţia ca educaţia pe care copiii să o primească la domiciliu să fie echivalentă cu educaţia oferită în şcolile
publice. Acelaşi principiu se aplică în cazul şcolilor private care nu sunt reglementate de dreptul public. Cu
toate acestea, majoritatea şcolilor private din Austria sunt reglementate de legea publică şi astfel sunt tratate
ca fiind echivalente cu şcolile publice în ceea ce priveşte respectarea standardelor de învăţământ obligatoriu
în temeiul Legii învăţământului obligatoriu. Cu toate acestea, 92% dintre elevii de vârstă şcolară din Austria
frecventează şcolile de stat (potrivit statisticilor oficiale din anul 2014).
În Austria, autorităţile naţionale alocă fonduri instituţiilor private în schimbul prestării unor servicii
educaţionale specifice. Legea interzice ca guvernul federal să finanţeze universităţile private: totuşi, el
poate achiziţiona serviciile educaţionale din partea instituţiilor de învăţământ superior private, cum ar fi
cursuri de interes general care completează cursurile oferite de universităţile publice.
1338
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN BELGIA
PROF. GHIMBOAȘA VISTIAN

COLEGIUL NAȚIONAL ”C. D. LOGA” CARANSEBEȘ
În Belgia, învăţământul este organizat de către autorităţile publice: comunităţile, provinciile,

comunele sau asociaţiile de comune şi alte organisme corporative de drept public. El mai poate fi organizat
de către persoane particulare, asociaţii de facto sau asociaţii non-profit. Învăţământul organizat de către
autorităţile publice este cunoscut sub denumirea de „enseignement officiel” (învăţământ public/ oficial) în
timp ce cel organizat de organisme private este denumit “enseignement libre” (învăţământ liber/ „non-
public”). Belgia este cunoscută în general ca având trei „reţele de şcoli”. „Învăţământul oficial”
cuprinde două din aceste reţele: reţeaua şcolilor comunitare şi reţeaua şcolilor provinciale şi
comunale.
Şcolile particulare, subvenţionate de către stat, formează cea de-a treia reţea. Pentru mai mulţi
ani, atât în Flandra, cât şi în cadrul Comunităţii Franceze, reţeaua şcolilor „non-publice” a fost divizată în
două părţi: o reţea a şcolilor confesionale şi o reţea a şcolilor laice sau fără o specializare anume. Legea
din 29 mai 1959, cunoscută ca „Pacte scolaire”, garantează egalitatea de tratament pentru diferitele
reţele de învăţământ.
Unităţile de învăţământ/„non-public”, subvenţionate, trebuie să-şi desfăşoare activitatea în
conformitate cu legile privind utilizarea limbii şi cu sistemul de „capital-périodes”‘ care reglementează
structura şi organizarea învăţământului. În 1984 – 85, în Belgia a fost introdus un sistem de determinare
a numărului de „perioade” la care fiecare şcoală avea dreptul pe parcursul fiecărui an şcolar,
pornind de la numărul de elevi ce frecventaseră şcoala în anul precedent. Acest sistem a reprezentat
o inovaţie majoră, având scopul de a oferi autorităţilor şi profesorilor o mai mare independenţă în
conducerea şcolilor, precum şi de a oferi o bază solidă pentru planificare bugetară.
„Perioadele” acordate unei şcoli pot fi atribuite în conformitate cu nevoile şi solicitările studenţilor şi
corpului profesoral, fără a afecta condiţiile necesare pentru introducerea de noi cursuri sau secţiuni de
învăţământ. Activitatea şcolilor secundare ce sunt subvenţionate este, de asemenea, reglementată prin
Legea din 19 iulie 1971, amendată prin Legea din 31 iulie 1975, privind organizarea generală şi structura
învăţământului secundar, şi Decretul Regal din 30 martie 1984, privind stabilirea unui plan pentru
modernizarea şi reorganizarea învăţământului secundar.
Decretul din 24 iulie 1997 defineşte sarcinile prioritare ale educaţiei de bază şi a învăţământului
secundar precum şi organizarea structurilor pentru realizarea acestora.
Învăţământul non-public poate fi clasificat în trei categorii:
– învăţământul confesional, în cadrul căruia şcolile catolice sunt de departe cele mai numeroase,
deşi există şi unele şcoli conduse de autorităţile religioase protestante, mozaice şi islamice;
– învăţământul laic, cuprinzând, între altele, şcoli, bazate pe principiile raţionalist/umaniste;
– şcoli independente, în care se predă conform unor teorii educaţionale specifice, precum şcolile
Freinet sau Steiner.
Conform libertăţii de educaţie garantate de lege, oricine are, în principiu, dreptul de a înfiinţa o şcoală.
Constituţia interzice orice măsuri contrare în acest sens.
Standardele privind organizarea şcolilor şi planurile de învăţământ se aplică în domeniul înfiinţării şi
funcţionării şcolilor non-publice subvenţionate.
Libertatea de alegere a metodelor de predare este garantată pentru cei responsabili cu
organizarea şi funcţionarea şcolilor subvenţionate.
Articolul 6 al Legii din 29 mai 1959 „Pacte scolaire” stabileşte că organele de conducere şi şcolile,
luate individual, au libertatea – atâta timp cât respectă standardele legale minime, prevăzute în acest sens –
de a stabili orarele şcolare (cu aprobarea prealabilă a Ministerului Educaţiei) şi programele şcolare pentru
reţelele aflate în subordinea lor. Pentru acordarea subvenţiilor guvernamentale, unitatea de învăţământ
solicitatoare trebuie, în orice caz, să dispună de materialele şi echipamentele didactice necesare pentru
desfăşurarea activităţii de profil. Inspectorii şcolari răspund de asigurarea de către fiecare unitate de
învăţământ a acestor materiale şi echipamente şi pentru verificarea îndeplinirii standardelor legale
în această privinţă.
1339
ÎNVĂȚĂMÂNT ONLINE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR 169

PROF. INV. PRIMAR: GHITĂ RALUCA IOANA
Situația excepțională în care s-a aflat România în acest an școlar, ca și toate țările din U.E. de altfel,
a adus în atenția cadrelor didactice un concept despre care mulți dintre noi știam, dar pe care nu credeam
că va trebui să-l aplicăm în practică, cel puțin în viitorul apropiat: învățământul online. Este greu să așterni
în cuvinte neputința, necunoașterea, degringolada, avalanșa de informații care ne-a sufocat pur și simplu
câteva săptămâni. Am fost puși astfel în situația de a preda, eventual a evalua elevii, online.
Tot ajutorul pe care l-am primit au fost zeci de tutoriale care deși s-au vrut cât mai explicite, nu puteau
înlocui cursurile de formare de care s-a simțit foarte mult nevoia. Nimeni nu a întrebat dacă dispunem, atât
noi, cadrele didactice, cât și elevii, de laptopuri, smartphonuri, PC-uri, internet de mare viteză, decât foarte
târziu, când aproape tot curriculumul era deja acoperit.
Mult mai de ajutor ne-a fost câte un coleg care a lucrat la o școală particulară, și care, a mai predat
ocazional online. Astfel, făcând grupuri-grupuri, am făcut schimb de roluri unul dintre noi fiind profesor,
ceilalți elevi, pentru a vedea și învăța ce instrumente are fiecare dintre actorii învățării: profesor și elev.
Provocările au fost mari: erau și sunt familii în care ambii părinți trebuiau să lucreze de acasă, aceștia
având intre 1-3 copii, toți la școală, toți trebuind să intre online de cele mai multe ori la aceeași oră. Câte
deviceuri să aibă o familie obișnuită din România?
În ceea ce mă privește, am avut noroc: doar un copil din clasă a avut smartphone, restul laptopuri.
Am avut noroc de colegi dornici de a învăța cât mai repede, de părinți care au fost extrem de
înțelegători și care și-au pus la dispoziție experiența de la serviciul dumnealor, abonamente pe diferite
platforme, timp lângă copii și bunici pentru a le fi aproape copiilor. Munca din acesta perioadă? Incredibil
de istovitoare. Pregătirea lecțiilor pentru a doua zi se prelungea și până la 12-1 dimineața, pentru că nu-i
așa, într-o gospodarie sunt și alte lucruri de făcut.
Ca în orice experiență există lucruri negative dar și pozitive.
Dintre aspectele negative putem enunța:
- slaba calitate a internetului;
- copii care stăteau cu bunicii acasă și nu puteau fi ajutați în situațiile neprevăzute și care necesitau
prezența unui cunoscător în ale platformelor educaționale;
-nesiguranță din partea cadrului didactic asupra înțelegerii de către elevi a noțiunilor noi;
- incertitudinea transmiterii unor sentimente, trăiri emoționale;
- un simulacru de evaluare ținând cont de situația excepțională;
- timpul foarte scurt de predare ( cel mult 40 de minute, eu având clasa I).
-lipsa unor instrumente de lucru, acestea depinzând de calitatea laptopului, fapt care a dus la frustrarea
unor copii.
Există și aspecte pozitive dintre care putem enumera:
-abundența de materiale atrăgătoare, potrivite specificului vârstei, la toate disciplinele;
-formarea unor deprinderi de lucru ale elevilor cu tastatura;
-dezvoltarea curiozității și formarea unor abilități de rezolvare a sarcinilor de lucru: scriere,
încercuire, colorare, realizare de corespondențe;
-crearea anumitor facilități de rezolvare a exercițiilor;
-bucuria reîntâlnirii cu colegii;
-entuziasmul creat de noutatea învățării;
-stabilirea unui program zilnic al elevului, care a adus o mai mare stabilitate în programul zilnic al
întregii familii.
Am început predarea online din data de 23 martie, zi de zi. Programul se desfăsura între orele 10.30-
11.10 o oră, pauză de 15 minute, după care urma încă o oră de 40 de minute. Până când ministerul a hotărât
ca toate cadrele didactice să predea online, pot spune că noi eram experți. Am desfășurat inclusiv ore de
abilități practice, muzică și mișcare și dezvoltare personală. Serbarea Abecedarului a fost un real succes, la
aceasta participând întreaga familie.
1340
Nu pot însă să nu mă gândesc la faptul că învățământul este gratuit, că Ministerul Educației are
obligația de a asigura facilități pentru elevii din întreaga țară. Dacă în București am întâmpinat dificultăți,
presupun că în mediul rural au existat serioase probleme.
În concluzie, din experiența acumulată până în prezent, pot spune că predarea online este ca și calitate
mult inferioară celei față în față, deoarece predarea este în primul rând un act empatic.
1341
GRĂDINIȚA ONLINE-O PROVOCARE?
GINGEAN LUMINIȚA GABRIELA

ȘCOALA GIMNAZIALA „ANDREI ȘAGUNA”-TOPLIȚA, HARGHITA
Cine s-ar fii gândit vreodată că munca noastră cu preșcolarii se va desfășura în fața unor telefoane
sau laptop-uri, că îmbrățișarea și atingerea unui copil va fi imposibilă, că sentimentele vor fi arătate prin
inimioare sau diferite semne reprezentateive pentru ceea ce realizează copiii, că vei putea menține legătura
cu copiii grupei doar prin părinți, că aștepți, cu nerăbdare, să primești o poză a copilului atunci când
realizează diferite activități și că lacrimile te podesc la vederea acestora pe un ecran?
Situația dată, ne-a determinat să găsim diferite metode și mijloace de comunicare în mediul online.
Grădinița de acasă a avut avantajele și dezavantajele ei. Fiecare cadru didactic care prin meseria lui, a înțeles
că este important să fie alături de copii și să desfășoare, în continuare, activități cu aceștia, a realizat o
planificare riguroasă a temelor, activităților și materialelor care să se potrivească în predarea online. În tot
acest timp, am învățat ca dacă există bunăvoință, încredere, consecvență și implicare, activitățile propuse
pot fi realizate și pot fi valorificate. Sprijinul părinților a fost bază pentru derularea activităților propuse,
Fără suportul acestora, grădinița de acasă nu putea avea rezultate. Pentru derularea acestor activități am
avut în vedere mai mulțe aspecte:
• programul copiilor să fie potrivit cu cel al părinților, astfel încât copiii să realizeze activitățile
propuse;
• activitățile propuse să fie astfel planificate încât acestea să fie atractive, stimulative și să fie centrate
pe activitatea practică de zi cu zi;
• evitarea activităților statice și foarte lungi;
• feed-back-ul activităților realizate de copiii să fie unul pozitiv;
• materialele necesare desfășurării activităților să fie la îndemâna fiecăruia;
• expunerea în fața ecranelor să fie cât mai redusă;
• întîlnirile online cu părinții și copiii să aibă ca scop comunicarea, sensibilitatea și eliberarea de
tensiunea acumulată pe parcursul unei săptămâni;
• distribuirea de materiale copiilor cu situație materială precară și fără acces la internet, necesare
desfășurării activităților.
Părinții și copiii au manifestat interes față de activitățile propuse, desfășurându-le cu consecvență.
Acest lucru a sudat puternic legătura existentă între educator-părinte-copil. Avantajul activităților online
este faptul că fiecare cadru didactic a învățat cum se face predarea online, participând la diferite cursuri și
programe de digitalizare, astfel încât să aibă și statutul de profesor în online, statut care, de altfel, îl putea
obține, mai puțin, în condiții normale de activitate. Părinții copiilor și-au dat examenul răbdării în relația
cu proprii copii și au putut vedea rezultatele educației lor în comportamentul copiilor.
Ceea ce aș numi dezavantajele „grădiniței de acasă” este faptul că socializarea dintre copii este infimă,
lucru care este esențial la această vârstă, copiii trebuie să vorbească unul cu altul, să se joace, să
interacționeze, iar mediul online nu poate oferi acest lucru. Rutina copiilor, care le dă siguranță, a trebuit
să ia o altă formă, iar activitățile au început să fie mai greu de realizat, pentru că grădinița adevărată este
față în față, copilul trebuie să vadă, să simtă, să atingă, să întrebe, să răspundă, să zâbească, să simtă
greșeala, să fie încurajat, să fie mângâiat, într-un cuvânt să-l simtă pe celălalt.
În calitate de cadru didactic, dar și de părinte a doi copii, pot spune că această experiență a fost unică,
o experiență din care am învățat că omul trebuie să se conformeze situației date, dar nu oricum , ci găsind
soluția cea mai bună pentru a-și atinge performanța în orice domeniu: educația copiilor, relația din familie,
relația cu prietenii, activitatea profesională, activitatea culinară, sănătatea și protecția celor apropiați,
organizare, răbdare, consecvanță și propria persoană.
Cu gândul că viața ne-a dat o lecție, și că am învățat din ea cum trebuie să răspunzi cu„prezent” în
orice situație, speranța că „TOTUL VA FI BINE”, trebuie să domine zi de zi!
1342
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE - DE LA TRADIȚIONAL LA E-LEARNING
PROF. INV. PRIMAR GISCULESCU-ANGHELIU VIOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALA “DUILIU ZAMFIRESCU”FOCȘANI/VRANCEA
Aceasta este școala de care generația digitală are nevoie și dacă nu școlii, atunci cui să-i revină
această misiune de a construi demersul educativ pentru a maximiza oportunitățile noilor tehnologii și pentru
a reduce, efectele lor negative.
Dar, iată că inevitabilul s-a produs și într-o zi, practic am fost obligați” să transformăm orele din sala
de curs, în școala de acasă și fiecare dintre noi, cadrele didactice am aplicat cum am putut mai bine, fără ca
cineva” să ne pregătească pentru acest moment de pandemie” așa că am făcut lecțiile on-line exact cum am
considerat ca este bine și m-am adaptat și învățat din mers să utilizez platforme de învățare, aplicații folosite
deja sau unele noi. Am intrat dintr-un webinar în altul, (am Zoom-zăit cum s-ar zice), bazându-mă pe ceea
ce știam deja, am testat, experimentat, adaptat și aplicat metode, tehnici și procedee de învățare inovative,
fără garanția că ceea ce fac eu fac bine... dar dacă feed-back-ul este unul pozitiv, îți dă încredere că faci
bine ceea ce faci.
Informațiile prețioase adunate” din schimbul de învățare din proiectele Erasmus Plus mi-au fost de
un real folos și în rândurile care urmează am să povestesc despre o etapă de învățare pe tot parcursul vieții”.
Pentru apropierea școlii de mintea generației digitale, presupune un efort planificat și de lungă durată.
“Effective Use Of ICT In Education - Istanbul- Turkey/ Prague- Czech Republic / este un curs
Erasmus Plus care vizează chiar acest aspect, al îmbinarii lecțiilor tradiționale cu e-learningul și am fost
una dintre beneficiarele acestui curs internațional, în care au fost următoarele obiective:
- Furnizarea de idei practice, profesorilor, pentru modul în care pot fi incluse tehnologiile în lecțiile
lor existente;
- Familiarizarea cadrelor didactice cu tendințele actuale în materie de TIC și cum pot fi acestea
aplicate pentru a crea lecții electronice;
- Familiarizarea profesorilor cu utilizarea și funcțiile platformei Moodle;
- Permiterea profesorilor de a-și crea propriile cursuri pe platforma Moodle;
- Oferirea cadrelor didactice resurse care să le permită mărirea resurselor e-learning;
- Permiterea profesorilor să împărătească idei și diferențe culturale cu celelalte naționalități din UE;
- Oferirea profesorilor o perspectivă asupra culturii turcești și italiene în orașele istorice Istanbul,
Kirsehir, Sardinia și Roma (în acest caz).
Cursul a fost axat pe activitîți practice practice. Ne-a fost prezentată platforma Moodle, pentru fi a
utilizată de către profesorii care lucrează în școli, posibilitatea de utilizare a acestor instrumente în lecții,
care sunt avantajele, dezavantajele si dificultățile
Cursul a fost structurat în 4 module diferite de formare:
Modulul 1 – Ce este învățământul la distanță
Modulul 2 – Introducere în Moodle
Modulul 3 – Creearea unui curs Moodle
Modulul 4 – Prezentarea participanților
Fiecare dintre ele care acoperă un alt aspect al utilizării învățării electronice fie într-un mod tradițional
sau o aplicație online, astfel încât acestea vor îmbina aspect teoretice si cunoștințe practice, adesea
permițând profesorilor să interacționeze cu sisteme de învățare electronică într-o manieră practică. Ei vor
folosi abilitățile necesare pentru a putea utiliza eficient propriile sisteme de e-learning cu elevii lor.
Elevii vor beneficia de informațiile teoretice de care au nevoie sa își creeze propriile soluții TIC, din
experiența cursanților în efortul de a crea un mediu de învățare util, demonstrând în același timp importanța
colaborării impartașirii creativității în procesul de învățare electronică.
Ne dorim să avem școli cu profesori motivați și pasionați, elevi curioși, ore interactive, într-o formulă
care să reprezinte noua normalitate în educația din România.
Combinarea învățării tradiționale, față în față cu cea prin e-learning este o condiție obligatorie pentru
a apropia oferta școlară de așteptările generației digitale. Tot mai multe cercetări scot in evidență faptul că
blended-learning-ul este mai eficient decat e-learningul sau învățarea clasică.
1343
Pentru ca aceste tehnologii digitale să producă o creștere a calității învățării e nevoie de profesori
pregătiți, o nouă programă școlară metode moderne de predare.
Oare suntem simpli actori într-o istorie care se face în altă parte sau vom lua atitudine?
Ne dorim să avem școli cu profesori motivați si pasionați, elevi curioși, ore interactive, în care in care
să reprezinte noua normalitate în educația din România.
Bibliografie:
1. Studiu Open -I Research realizat pentru Uitat Vitsy, Părinții copiilor digitali
2. Revistă de cultură și gândire strategică, Sinteza
1344
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE - ȘCOALA DE ACASA !
PROF. INV. PRIMAR MIRELA GIȚA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 28 GALAȚI
Învățământul on-line a impus o serie de transformări și un efort susținut din partea tuturor :
managementul școlii, profesori, elevi, părinți. Închiderea temporară a școlilor ne-a determinat pe noi,
profesorii, să ne reorganizăm și să regândim întregul proces de învățământ.
Am creat o clasă virtuală pe Google Classroom care a asigurat în această perioadă o evidență fidelă
a tuturor evenimentelor din clasă și care a adus alături elevi, profesori, părinți . O astfel de clasă a avut
aceleași componente de învățare ca în sistemul tradițional și același nivel al interactivității. Elevii și
profesorii clasei au putut comunica bidirecțional, au putut vedea și accesa aceleași materiale. Tabla si creta
au fost transformate și adaptate astfel contextului online. Informațiile au fost structurate și au fost doar la
un click ’’ distanță.
Utilizarea acestei platforme pentru comunicarea bidirecțională asincronă și sincronă și accesarea
materialelor de studiu a reprezentat o bună cale de a desfășura în mod organizat procesul educațional în
perioada școlii de acasă. Realizarea cursurilor online a necesitat multă răbdare, receptivitate, și mult studiu
individual. De asemenea utilizarea unui sistem de videoconferință
(Google Meet sau zoom.us) a fost esențial în păstrarea și consolidarea relației cu elevii. Resursele
educaționale din perioada școlii de acasă au fost foarte multe, iar câteodată alegerea lor a fost dificilă .
În această perioadă a Școlii de acasă am avut șansa de a participa la webinariile din cadrul cursului
de formare CRED ÎN EDUCAȚIE unde am avut un schimb fructuos de idei cu celelalte colege, dar cel mai
important a fost faptul că acest curs m-a ajutat să fac față noii provocări din învățământ, învățarea online.
Am descoperit și experimentat pentru prima oară meet-urile. Atunci când le-am utilizat cu elevii mei, eram
deja expertă. Aplicațiile pe care le-am folosit la curs au constituit o resursă extrem de importantă pentru a
anima lecțiile online, pentru a capta și păstra atenția elevilor mei, în întâlniri (Mentimeter, Wordart, Quiver,
Chatterpix).
Pentru predarea unor noțiuni noi am înregistrat materiale video scurte pe care copiii le-au urmărit în
cadrul orei sau înaintea orei, interacționând apoi live pentru a răspunde la întrebări, a verifica înțelegerea
informației și a adăuga idei noi. Lecțiile pe care le-am înregistrat dinainte folosind aplicația OpenBoard nu
au fost afectate de întreruperile care apar inevitabil legate de conexiunile copiilor la internet. Acestea au
fost în oglindă cu cele de la şcoală şi am subliniat, frecvent, în conversaţiile cu copiii „aşa cum am făcut
şi la şcoală” pentru a simţi continuitatea şi capacitatea lor de a îşi păstra autonomia la distanţă. Folosind
Zoom, am inclus în prezentare materiale vizuale și audio prin funcția Share Screen. Întrebările elevilor din
timpul lecțiilor de pe Zoom le-am cerut copiilor să le scrie pe chat pentru a nu întrerupe lecția. Am verificat
din când în când chatul pentru a vedea care sunt întrebările copiilor. Pentru a menține atenția copiilor, am
avut mereu în vedere să rămân vizibilă tot timpul, chiar și în timpul prezentărilor PowerPoint.
Săptămânile de Şcoală de Acasă, pentru mine, au fost prilejul de a păstra conectarea cu elevii mei
şi de a transfera, pe cât posibil, obiceiurile de învăţare „într-un mod fericit” din clasă, create alături
de copii, în sânul familiei. Consider că ajută însă o atitudine deschisă si flexibilă, pentru a evalua corect
ce funcționează si ce nu, pentru a încerca idei noi si pentru a învăța din experiența altor cadre didactice.
1345
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR GIUBEGAN EUGENIA ADRIANA

GRĂDINIȚA CU P.P ”MIHAI EMINESCU”, TG-JIU
Pandemia de coronavirus a adus cu ea o criză care a afectat mai multe sectoare din societate, unele
dintre ele nepregătite să facă față unor situații critice. Este și cazul educației, pusă în fața unei noi provocări,
cea digitală. De când s-a decis închiderea școlilor, elevii, profesorii, autoritățile și părinții au încearcat să
se adapteze la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional a trebuit să continue în
mediul on-line până la sfârșitul anului școlar. Procesul a fost testat din mers, profesorii s-au adaptat situației
într-un timp foarte scurt, iar elevii și-au folosit propriile telefoane, tablete sau laptopuri, sau pe cele ale
părinților, pentru a putea urma lecțiile on-line. Am creat intervale flexibile de timp pentru toți copiii, am
realizat înregistrari ale unor activitati, le-am dat foarte multe provocări practice și am învatat și eu, ca
profesor, foarte multe lucruri noi. Am încercat să iau feedback și de la parinți și de la copii și să construiesc
relația între cadru didactic și copil, care are un impact clar asupra învățării. În cazul meu, cele mai
eficiente au fost activitățile practice în care i-am implicat pe copii și nu cele în care i-am ținut doar în fața
calculatorului, pentru că sunt copii mici, preșcolari. Predarea on-line înseamna interacțiune, mișcare,
schimb de activități, joacă. Cred că provocarea este să regândim învățarea și sa ne punem întrebarea ce
este învatrea și cum se poate întâmpla atât în clasă, cât și în mediul de acasă În aceeași manieră s-a
desfășurat și programul ”Școala altefel-Să știi mai multe să fii mai bun!”.Împreună cu preșcolarii și părinții,
am desfășurat următoarele activități:
DENUMIREA OBIECTIVE TIPUL ACTIVITĂŢII
ACTIVITĂŢII
LUNI SĂNĂTATE *formarea şi cultivarea interesului  Pregătirea unor mâncăruri sănătoase de
ÎNAINTE DE pentru problematica sănătăţii; către părinți în colaborare cu copiii;
TOATE” *formarea şi consolidarea
deprinderilor de igienă, de odihnă
şi recreere;
MARȚI ARTA… *dezvoltarea simțului artistic și a  Atelier de confecționare de măști sau
ȘI TEATRUL” imaginației; costume reprezentând personaje din
*diversificarea materialelor povești;
folosite precum și a stilurilor de
lucru utilizate pentru redarea
imaginii artistice(desen, pictură);
MIERCURI * cunoașterea obiectelor și  Atelier de creație a unor obiecte sau
„ATELIERUL DE materialelor reciclabile; jucării din obiecte reciclabile, sau costume
RECICLARE” * alegerea unor obiecte reciclabile din material reciclabil.
și transformarea lor în jucării,
obiecte ornamentale;
JOI CĂRTICICA *formarea şi cultivarea interesului  Atelier de lucru în echipă mixtă, părinte-
CU POVEȘTI” pentru scris- citit; copil, care împreună vor „scrie” o poveste
*utilizarea unor tehnici de lucru (o povestecreată de copil) pe care o vor
cunoscute pentru redarea scrie în cuvinte și o vor ilustra după propria
ilustrațiilor din cărticică: imaginație și tehnică.
VINERI *stimularea lucrului în echipă  Activități desfășurate cu toți membrii

„TALENTUL echipă; familiei (dacă se poate) în care se prezintă
FAMILIEI MELE” specificul fiecărei familii ( pot cânta la
1346
*conștientizarea propriilor instrumente muzicale, pot practica diferite
aptitudini și priceperi și punerea lor sporturi, pot găti, etc.
în valoare cu ajutorul membrilor
familiei;
1347
PROFESOR ȘI PĂRINTE PE TIMP DE PANDEMIE
PROFESOR: GIURANIUC GABRIELA-DOINA

COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA SUCEAVA
MOTTO: „Invățătura este un aur care are preț oriunde.” Epictet
În acestă perioadă cu toții am primit diferite provocări, dar una deosebită cred că a fost cea primită
de învățământul românesc, atât pentru profesori, cât și pentru elevi și părinți.
În calitate de profesor am fost nevoită să mă adaptez la noua situație, astfel am învățat aplicația
ZOOM pentru a putea tine conferințe cu elevii. Trebuie să mentionez faptul că predau limba și literatura
română la liceu, iar lecția tip conferință a avut succes și s-a dovedit potrivită. Elevii s-au acomodat repede
cu aplicația și astfel am predat până la vacanța de primăvară. Singurul neajuns era faptul că aici sesiunile
sunt de patruzeci de minute, iar eu și elevii eram obișnuiți cu ore de cinzeci de minute. Până la vacanța de
primăvară fiecare profesor a lucrat pe ce aplicație a stabilit cu elevii. După vacanța de primăvară, liceul
nostru a trecut pe aplicația CLASSROOM și, din acest moment, toți am lucrat pe aceeași aplicație. Acum
lucrurile erau mult mai organizate. Trebuia să respectăm orarul școlar doar că orele nu mai erau de cinzeci
de minute, ci de treizeci de minute cu pauza de zece minute și nu mai incepeau la șapte, ci la nouă. De
altfel, nu se mai terminau la ora douăzeci, ci la șaptesprezece. Orele de limba și literatura română au decurs
bine. Am primit multe feedback-uri pozitive de la elevi. Am lucrat aplicații pe fișe scanate, pe auxiliare, pe
culegeri de texte cu modele pentru bacalaureat. Noțiunile teoretice le-am completat cu inregistrări audio,
prezentări POWER POINT, cărți pdf și adresele unor sit-uri cu informații utile lor.
Concluzia a fost că unor elevi le-a plăcut foarte mult această formă de învățare, pe când alții nu s-au
adaptat și mi-au spus că preferă forma clasică, aceea de a veni la școală. Mi-au spus că pe ei îi ajută
atmosfera de la școală unde știu că vin pentru a învăța și mai ales îi ajută faptul că interacționează cu
profesorii și colegii. Nu au reușit să se acomodeze cu predarea on line și nici nu sunt de acord să mai facă
o astfel de școală. Din păcate, mai există o categorie de elevi care nu sunt intersați de școală, nici de cea
tradițională și nici de cea on line, ba mai mult această categorie a profitat din plin de această situație
simțindu-se ca în vacanță.
Ca profesor diriginte atât elevii cât și părinții acestora au avut momente când au intrat în depresie și
au avut nevoie de mult mai multă consiliere. Știrile negative zilnice de la televizor, faptul că am fost orașul
care a stat cel mai mult în carantină, faptul că nu se știa nimic concret, că nu știai ce aduce ziua de mâine,
că mulți părinți erau în șomaj i-a dărâmat psihic și pe copii și pe părinți. De asemenea, am fost dirigintă la
o clasă de profesională, an terminal. Faptul că nu s-a știut din timp cum vor finaliza cei trei ani de școală i-
a stresat foarte mult, iar când în final a apărut metodologia de examen pentru nivelul trei i-a înspăimântat
cu totul. În foarte scurt timp acești copii trebuiau să realizeze o lucrare pe o temă dată. Mulți dintre ei nu
au calculator și din cauza pandemiei nici nu puteau să ceară ajutorul la vecini, rude etc. De altfel, unde să
se informeze? Bibliotecile erau închise, iar singura modalitate de documentare era internetul. Am găsit
soluția de a-i aduce în condiții de siguranță în laboratorul de informatică și astfel sub îndrumare au reușit.
Astăzi toți sunt absolvenți, iar unii chiar doresc să-și continue studiile și la liceu.
Pentru elevii de clasa a doisprezecea a fost și mai greu. Informațiile primite de la minister de multe
ori erau contradictorii și mulți s-au descurajat și nu au mai învățat. La toate acestea s-a adăugat și stresul
fără precedent din această perioadă care sper să se termine cât de curând. Mulți elevi au trăit cu speranța că
nu se va mai organiza examenul de bacalaureat și li se vor echivala cu mediile de peste ani. Abia aștept
rezultatele să văd ce au reușit să facă.
În calitate de părinte am primit alte provocări pentru că am doi copii: un băiat în clasa a șasea și o
fetiță în grupa mijlocie. Cu băiatul am văzut cât de greu îi este când lecțiile nu mai sunt predate față în față
și că nu există acel ambiant specific. El înțelegea lecțiile noi mult mai bine când interacționa cu profesorii,
când îi arătau la hartă, când lucrau aplicații. Astfel reținea lecțiile din clasă. La lecțiile on line a avut nevoie
și de sprijinul meu și al soțului pentru a-i explica acolo unde nu a înțeles. De altfel, am fost nevoiți la început
să-l supraveghem îndeaproape pentru că nu i se părea că face școală, ci că este o vacanță cu teme
suplimentare pe calculator și nu lua în serios actul educațional. Mereu ne spunea că atunci când se va
1348
termina pandemia se va întoarce la școală și va învăța. După aproximativ trei săptămâni a început să ia
lucrurile în serios și să-și facă un program.
Cu fata a fost și mai greu pentru că am fost nevoită să le înlocuiesc pe doamnele educatoare și pe
colegii ei. Fata este la o grădiniță cu program lung și are două doamne educatoare, așa că în fiecare
dimineață primeam un set de fișe, imagini, povești, etc. de la o doamnă, iar la ora unu alt set de la cealaltă
doamnă. Și ea era obișnuită cu un climat specific în care interacționa cu doamnele și copiii și i-a fost foarte
greu să înțeleagă. Norocul meu a fost că doamnele au făcut și înregistrări audio în care îi explica ce trebuie
să facă și asta a ajutat-o foarte mult să accepte mai ușor situația. Altfel nu știu ce aș fi făcut. Oricât m-am
străduit să-i explic, să lucrăm fișe, să pictăm, să desenăm etc. nu am reușit să le suplinesc în totalitate nici
pe doamne, nici atmosfera de la grădiniță cu bune și mai puțin bune, dar care pe fiica mea o mulțumea și
pe care o aprecia. Cred că cel mai greu i-a fost ei.
În concluzie, ca părinte în pandemie mi-a fost enorm de greu, mai ales că programul copiilor coincidea
în mare parte cu programul meu de lucru, iar soțul a lucrat și peste program în această periodă stresantă din
multe puncte de vedere.
În această perioadă am lucrat mult mai mult și ca profesor și ca părinte. Am fost profesor pentru elevii
mei, dar și pentru copiii mei. Am fost părinte pentru copiii mei, dar și pentru elevii mei. Acum la final de
an școlar sunt mult mai obosită decât am fost vreodată. Problema care mă îngrijorează este că de acum voi
avea timp să analizez și să conștientizez situația critică în care ne aflăm cu toții. Până acum nu am avut timp
pentru că am fost extrem de preocupată să sprijin pe toată lumea.
Cel mai mult îmi doresc să dispară pandemia și lucrurile să revină la normal.Sper că am învățat cu
toții câte ceva și că vom ieși mai înțelepți, mai buni, etc.
1349
ȘCOALA ”ALTFEL” DIN MEDIUL ONLINE
PROF. GIURGIU TEODORA-ELENA
În anul școlar 2019-2020, săptămâna Școala Altfel” programată pentru intervalul 30.03.2020-
03.04.2020, a avut ca scop principal inițial implicarea tuturor elevilor și cadrelor didactice în activități care
să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale elevilor, să valorizeze înclinațiile acestora în diferite
domenii și să stimuleze participarea lor la activități cât mai variate. Doar că a venit valul pandemic și această
săptămână altfel” a devenit de două ori altfel”, deoarece în contextul stării de urgență instituite la nivel
național, activitățile au fost derulate online. A fost un prilej bun de experimentare a noului, atât pentru
cadrele didactice, cât și pentru elevi și părinții acestora.
Ținând cont de suspendarea cursurilor, activitățile au fost trecute în mediul online, respectându-se
tematica propusă pentru fiecare zi. Prin intermediul paginii de facebook a școlii au fost anunțate temele
zilnice, oferindu-se și câteva linkuri utile cu idei pe care elevii le-au putut studia și pune în practică, la ei
acasă. Totodată a fost lansat și un concurs pentru premierea celor mai originale idei, dar și pentru cele mai
frumoase activități, premierea elevilor, și a părinților de această dată, urmând a fi realizată la reînceperea
cursurilor, pe baza imaginilor surprinse pe parcursul activităților.
Activitățile au fost proiectate pe nivel de clase în funcție de interesele comune ale elevilor. Din păcate
nu au existat activități desfășurate în parteneriat cu asociații din cadrul comunității, așa cum se întâmpla
anual. Însă un parteneriat special a avut de câștigat ca urmare a acestei situații: parteneriatul elevi- părinți-
cadre didactice.
Activitățile propuse au antrenat o mare parte din elevi, toate clasele participând la Școala altfel” din
mediul online. Programul de activități propus a abordat o serie de metode care au promovat creativitatea,
caracterul practic al activităților și consolidarea relației familie- școală.
Au existat numeroase reușite în urma implementării programului național „Școala altfel”, 2019-2020,
printre care:
-munca în echipă a fost foarte eficientă, chiar dacă a fost derulată online;
-organizarea a reprezentat un procentaj mare în reușita unei activități;
-fiecare cadru didactic a fost bine informat și a pregătit susținerea activităților propuse;
-elevii au fost activi și antrenați în activități având în vedere că au optat pentru ele;
-activitățile practice, cu caracter aplicativ au fost foarte interesante pentru elevi;
- activitățile elevi-membrii familiei au fost productive, amuzante și eficiente;
- o mare parte dintre cadrele didactice s-au mobilizat exemplar, chiar dacă a fost o săptămână inedită
pentru ei;
Exemple concrete de activități pe care cadrele didactice le consideră eficiente și pe care doresc să le
integreze în restul anului școlar în predarea curriculumului disciplinei sunt:
- realizare de activități online;
-rezolvare de jocuri și ghicitori matematice;
- experimente științifice;
- folosirea tehnologiei ex. kahoot, Google 3D
- activități de realizare a unor preparate culinare în vederea promovării unui stil de viață sănătos;
- exerciții de rezolvare a unor produse finite în diferite domenii - how it’s made;
- promovarea sportului și a activităților fizice;
-promovarea voluntariatului;
Câteva dintre punctele tari identificate în aceastăsăptămână au fost:
-elevii sunt încurajaţi să preia iniţiativa, să afle informaţii noi din mai multe domenii de activitate
-dezvoltarea abilităților practice de muncă în echipă, promovarea interdisciplinarității
-implicarea cadrelor didactice în vederea unei bune desfășurări a acestor activități
-preocuparea conducerii unității în vederea unui demers educațional favorabil conform activităților
propuse
-exploatarea eficientă a tuturor resurselor existente
-diversitatea activităților
1350
-elevii au avut șansa de a-și pune în valoare abilitățile în alte domenii, ei optând pentru fiecare
activitate la care au participat
-relațiile interpersonale cadru didactic- elev- părinți stimulează realizarea unui climat educațional
deschis
-buna colaborare cu părinții
-utilizarea mediului online pentru comunicarea cu elevii
În concluzie, Școala Altfel” derulată în mediul online a fost foarte productivă, activitățile realizate
de elevi fiind din cele mai diverse și mai ingenioase. Iar echipa alcătuită din elevi, părinți și cadrele didactice
a funcționat exemplar.
1351
IMPORTANȚA ACTIVITAȚILOR DESFAȘURATE DE ELEVI IN
SAPTAMANA „ȘCOALA ALTFEL”
PROF. INV. PRIMAR GODEANU CLAUDIA DIANA

ȘCOALA GIMNAZIALA CRUȘEȚ, GORJ
„Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” – reprezintă calea spre întărirea
relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50 de minute. Atmosfera din
„săptămâna altfel” este una specială, fiind trăită atât de elevi, cât şi de profesori cu sentimentul câştigării
unor experienţe noi.
„Şcoala Altfel” este o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut cu elevii fără a fi
stresați de prezența catalogului. Ultimele cinci zile au fost pentru profesori o ocazie de a-i cunoaşte mai
bine pe elevi, de a întări relaţia cu aceştia. Se poate spune că toată perioada este de fapt o abordare
transdisciplinară.
Aceasta este cea mai recentă orientare privind reforma conţinuturilor, prin care se încearcă o
modalitate de organizare a acestora, care aduce o schimbare de optică în ceea ce priveşte raportul dintre
conţinutul învăţării şi elev. Transdisciplinaritatea presupune abordarea integrată a curriculum-ului prin
centrarea pe probleme ale vieţii reale, pe problemele importante, aşa cum apar ele în contextual cotidian.
Astfel stabileşte punţi între diferite cunoştinţe, între acestea şi semnificaţia lor pentru viaţa noastră, între
acestea şi posibilităţile interioare ale copilului. Ca urmare, disciplinele nu mai constituie punctul de
focalizare al formării, ci furnizează situaţii de învăţare. Astfel, învăţarea devine un proiect personal al
elevului fără a neglija însă îndrumarea şi orientarea învăţătorului care rămâne totuşi managerul situaţiilor
de învăţare. Putem face învăţarea mai interesantă, reflectând lumea reală, creând un mediu cu o varietate
mai largă de stimuli şi condiţii, determinând elevii să participe activ pe tot parcursul activităţilor şi făcând
ca activitatea să devină o acţiune practică, cu o finalitate măsurabilă.
Activitatea transdisciplinară ne face să renunţăm la instruirea informal-frontală şi elevul sau grupul
de elevi să devină centrul în jurul căruia să graviteze întreaga desfăşurare a activităţii didactice. Putem
grupa într-un singur generic obiective ale mai multor discipline planificate în cursul săptămânii în cadrul
unor scenarii de activităţi zilnice, astfel ca unităţile de învăţare ale disciplinelor să se contopească în teme
de activităţi transdisciplinare.
În acest fel, elevul nu mai trece prin secvenţe de învăţare separate în discipline diferite ci, aceiaşi
noţiune o poate aborda în mai multe moduri, conducând la o mai bună formare în modul şi în ritmul propriu
al fiecărui elev. El devine actorul activ în rolul principal al acţiunii:imaginează, construieşte, cercetează,
creează şi transpune în practică, găsindu-şi singur mijloacele din ceea ce i se oferă, originalitatea constând
în aceea că nu preia modelul învăţătorului.Competiţia trece pe un plan secundar, prioritară devenind
colaborarea, munca în echipă, bazată pe sprijin reciproc pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor,
îndreptat către acelaşi scop. Atenţia este îndreptată asupra procesului de elaborare împreună, prin
colaborare, a demersurilor de realizare a sarcinilor.
Este necesar să abordăm o nouă concepţie asupra copilului şi să avem o viziune constructivă asupra
lui, să-l ajutăm să se cunoască mai bine, să-l încurajăm să aibă încredere în el şi în forţele lui, făcându-l în
acest fel, participant activ la propria lui formare .
Elevul trebuie să-şi descopere disponibilităţile şi să le valorifice la maximum. Predarea trebuie să
faciliteze transferul de informaţii şi de competenţe de la o disciplină la alta şi să se desfăşoare în contexte
care leagă activitatea şcolară de viaţa cotidiană.
învăţământ, cât şi în societate, în ansamblu. Pedagogul român Simion Mehedinţi aprecia că atât preţuieşte
1352
şcoala, cât preţuieşte învăţătorul’’. Mai mult chiar, Nicolae Iorga spunea că aşa cum este învăţătorul, este
şi poporul’’.Acestor mucenici ai neamului le datorăm toată gratitudinea şi trebuie să formăm astfel
personalitatea copiilor încât să ne ridicăm la nivelul elogioaselor cuvinte pe care ni le-au adus. Vârsta
copilăriei de aur şi a micii şcolarităţi sunt ale maximei receptivităţi şi plasticităţi, ale curiozităţii şi
deschiderii spre formare a unor trăsături de personalitate cu puternică înrâurire asupra întregii lor evoluţii.
Bibliografie:
1.Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană;
3.Nicolae Radu, Mihaela Singer - Orientări noi în învăţământul românesc’’, revista Învăţământul
primar’’ nr. 1-2 / 1995
1353
IMPORTANŢA EDUCAŢIEI NONFORMALE
PROF. GODEANU MARIA IRINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ CRUŞEŢ, GORJ
Argumentarea importanţei educaţiei nonformale în contextul educaţional general al educaţiei este

interesant realizată şi de J.Fordham (apud K.Smith). Autorul adaugă educaţiei nonformale perspectiva
economică, dincolo de orice aspecte ce ţin de şcoală, ca şi instituţie.
Astfel este adusă în prim-plan nevoia corelării educaţiei cu piaţa muncii şi dificultatea adaptării
sistemului formal de educaţie la schimbările socioeconomice ale perioadei respective. Un rol important
revine altor tipuri de învăţare, cu accent pe educaţia nonformală.
Tot J.Fordham susţine importanţa implicării directe a grupului ţintă (a celor care învaţă) în
planificarea şi organizarea conţinuturilor curriculare, pe baza principiului „de jos în sus” (en. Bottom up)
într-un context social dat şi asupra căruia aceştia pot exercita ulterior influenţă şi pot genera schimbarea.
Autorul evidenţiază faptul că, în cazul educaţiei nonformale, organizarea şi planificarea învăţării ar trebui
asumate chiar de către cursişti; ca atare, este nevoie de o abordare „de jos în sus” (bottom up), care să le
dea acestora posibilitatea de a înţelege sau, de ce nu, de a schimba structurile sociale din jur. Principiul
participativ, care stă la baza filosofiei nonformalului, trebuie înţeles că şi o participare la propria formare
(înţelegerea nevoilor şi găsirea soluţiilor adecvate de instruire în domeniile respective) şi la viaţa
comunităţii/a societăţii.
Dacă în cazul educaţiei formale, curriculumul este impus, în cazul educaţiei nonformale acesta ar
trebui negociat de grupul de cursanţi, astfel încât să răspundă cât mai bine nevoilor acestora. La mijlocul
anilor ‘70 cel mai cunoscut concept al educaţiei nonformale a fost formulat de Ph. Coombs, C. Prosser şi
M. Ahmed. Fie că se desfăşoară separat sau ca un element important al unei activităţi mai largi, acest
concept vizează orice activitate educaţională organizată în afara sistemului formal existent ce ţine de
educaţia nonformală, este menită să răspundă nevoilor educaţionale ale unui anumit grup şi urmăreşte
obiective de învăţare clare.
Păşind către anii ’90, UNESCO definea educaţia nonformală ca fiind constituită din „orice activităţi
educaţionale organizate şi susţinute care nu corespund exact a ceea ce numim educaţie formală. Aceasta
poate fi realizată în cadrul sau în afara instituţiilor de educaţie şi se adresează persoanelor de toate vârstele.
Educaţia nonformală nu urmează un sistem ierarhizat şi poate diferi ca durată, fără a implica în mod
obligatoriu certificarea rezultatelor învăţării”.
În ultimul timp, educaţia nonformală este asociată conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii (en.
Lifelong learning). Aceasta accentuează importanţa educaţiei, care are loc dincolo de cadrul formal al
sistemului de învăţământ, fie în alte spaţii decât cele ale şcolii, fie prin activităţi care nu fac obiectul
curriculumului şcolar, dar care răspund nevoilor şi intereselor de cunoaştere şi de dezvoltare ale unui grup.
Valorizarea educaţiei nonformale apare ca urmare a faptului că sistemul educaţional formal se
adaptează într-un ritm prea lent la schimbările socioeconomice şi culturale ale lumii în care trăim. De aceea,
sunt întrevăzute şi alte posibilităţi de a-i pregăti pe copii/tineri/adulţi să răspundă adecvat la schimbările
societăţii. Aceste ocazii de învăţare pot proveni nu doar din învăţământul formal, ci şi din domeniul mai
larg al societăţii sau din anumite sectoare ale acesteia. Aşadar, educaţia nonformală a fost definită drept
„orice activitate educaţională, intenţionată şi sistematică, desfăşurată de obicei în afara şcolii tradiţionale,
al cărei conţinut este adaptat nevoilor individului şi situaţiilor speciale, în scopul maximizării învăţării şi
cunoaşterii, şi al minimalizării problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal: stresul notării în
catalog, disciplina impusă, efectuarea temelor etc”.
Fără a intra prea mult în amănunte, considerăm că sub aspect etimologic, termenul de „educaţie
Totuşi, trebuie să ţinem cont de faptul că termenul de nonformal nu este sinonim cu needucativ. Acesta
desemnează o realitate educaţională mai puţin formalizată sau neformalizată, dar întotdeauna cu efecte
formativ-educative.
Conceptual, acest tip de educaţie cuprinde ansamblul activităţilor şi acţiunilor care se desfăşoară într-
un cadru instituţionalizat, în mod organizat, dar în afara sistemului şcolar, constituindu-se ca o punte între
cunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate informal.
1354
Educaţia nonformală este diferită faţă de educaţia formală, atât prin conţinut cât şi prin formele de
realizare. Conţinutul educaţiei nonformale este organizat pe arii de interes (şi nu pe ani de studiu sau
discipline academice), iar formele sunt foarte diverse ca durată, modalitate de organizare sau predare,
caracterizate prin:
- Răspunderea concretă la cerinţele fixate;
- Permiterea momentelor de abstractizare, prin extragerea de cunoştinţe din viaţa practică;
- Scoaterea din educaţie a funcţiei de predare, lăsând loc funcţiei de învăţare.
Din această perspectivă evidenţiem următoarele caracteristici ale educaţiei nonformale:
• este complementară educaţiei formale;
• este centrată pe beneficiar şi pe nevoile reale de învăţare, facilitând identificarea acestora pentru o
mai bună adaptare a procesului de învăţare;
• este ajustată comunităţii, grupului şi/sau individului şi presupune o studiere în ritm propriu;
• este structurată şi organizată, are ataşate obiective clare de învăţare şi presupune un management
eficient al resurselor;
• reprezintă un proces de studiere, care poate fi încadrat într-un curriculum, conduce la obţinerea
rezultatelor într-o perioadă determinată de timp (de cele mai multe ori mai scurtă decât în cazul educaţiei
formale), conţinuturile putând fi uşor înnoite sau îmbunătăţite;
• presupune extinderea cadrului de învăţare, diversificarea şi flexibilizarea spaţiului şi timpului de
studiu; • se bazează pe multe metode active/interactive şi diversificate de învăţare;
• studierea în context nonformal permite acumularea de noi cunoştinţe, abilităţi, atitudini;
• susţine dezvoltarea personală a indivizilor/grupurilor;
• reprezintă în primul rând învăţarea prin noi experienţe şi permite valorificarea celor anterioare; •
poate să conducă la recunoaşterea competenţelor dobândite;
• presupune un proces de reflecţie;
• este flexibilă, în dependenţă de maniera în care sunt organizate activităţile sau alese metodele. În
literatura de specialitate există şi alte caracteristici ale educaţiei nonformale:
• holistică - include diferite concepte, modalităţi de lucru, înglobează diverse instrumente din variate
domenii; • inovativă - este deschisă spre nou, are viziune;
• creativă - implică imaginaţia;
• dinamică - se bazează pe multe metode active/interactive şi diversificate de învăţare;
• pozitivă - oferă o exprimare deschisă;
• multiculturală - include diferenţele culturale ca formă a diversităţii;
• continuă - se adresează la orice vârstă ca şi celelalte contexte de studiu. Învăţarea în context
nonformal permite achiziţia de noi cunoştinţe, abilităţi, atitudini;
• formativă - dezvoltă aptitudini şi deprinderi;
• complementară - completează învăţarea formală cu care suntem obişnuiţi, venind în întâmpinarea
unor nevoi multiple;
• provocatoare - pentru a aduce schimbări;
• voluntară - se face de la sine;
• distractivă - este ludică;
• stimulativă - deschide percepţia spre noi resurse şi soluţii;
• neconvenţională - oferă mai multe perspective originale;
• aplicativă - este structurată şi organizată, având ataşate obiective clare de învăţare presupunând un
management eficient al resurselor;
• ajustabilă – extinde cadrul de învăţare, spaţiul şi timpul fiind diversificat şi flexibil etc..
La nivel european au fost evidenţiate următoarele principii ale educaţiei nonformale:
– Principiul protejării persoanelor, ce doresc o creştere în comerţ, agricultură, industrie, etc;
– Principiul susţinerii populaţiei pentru utilizarea mai raţională a resurselor naturale şi personale;
– Principiul creşterii profesionale sau schimbarea activităţii profesionale;
– Principiul raţionalizării timpului liber şi a educaţiei pentru sănătate.
Toate aceste principii pot constitui o cultură minoră, în cazul în care educaţia nonformală nu este în
corelaţie cu educaţia formală, şi nu se bazează pe aceasta din urmă.
1355
Evaluarea educaţiei nonformale este observată prin diferite activităţi ca: cercuri specializate,
olimpiade şcolare, concursuri, care sunt organizate de instituţiile şcolare, organizaţii ale tineretului,
organizaţii părinteşti, etc. Tot în cadrul educaţiei nonformale, sunt incluse emisiunile radio şi televizate, ce
sunt create anume pentru elevi şi au un nivel ridicat de informare. Acelaşi tip de educaţie îl au ziarele şi
revistele şcolare, la elaborarea cărora participă elevii, coordonaţi de pedagogi. Aceste activităţi, la fel ca şi
în cazul educaţiei formale, sunt coordonate de pedagogi de specialitate, dar care în unele situaţii au un rol
secundar, de moderatori sau coordonatori. Acţiunile educative, practicate în cadrul acestui tip de educaţie,
sunt flexibile şi vin în întâmpinarea persoanelor cu interese diferite. În ultimul timp se observă o tendinţă
de creştere a interesului pentru educaţia nonformală şi de recunoaştere a acesteia.
Referinţe bibliografice:
1. Coombs Philip Hall, Attacking Rural Poverty: How Nonformal Education Can Help, A research
report for the World Bank. Edited by Barbara Baird Israel, by P. H. Coombs with M. Ahmed, 1974;
2. ***Council of Europe - Committee of Ministers - Recommendation of the Committee of Ministers
to member states on promotion and recognition of Non-Formal education/learning of young people, on 30
April 2003;
3. ***Concepţia învăţării pe tot parcursul vieţii (Proiect);
4. ***Curriculumul pentru educaţie nonformală şi extraşcolară (Proiect);
5. ***Raportul Comitetului de Cultură şi Educaţie din cadrul Consiliului Europei, 1999;
6. ***Strategia de modernizare a educaţiei nonformale;
7. ***http://www.nonformalii.ro/concepte/ caracteristicile-educatiei-nonformale.
1356
RAPORT/ PLANIFICARE ACTIVITATE
TEMA ANUALĂ DE STUDIU CE ȘI CUM VREAU SĂ FIU?
PROIECT TEMATIC LUMEA COPIILOR
TEMA SĂPTĂMÂNII: BUCURII PENTRU COPII
GRUPA MIJLOCIE ARICILOR
EDUCATOARE: GODICIU-RUNCAN ILEANA-MARIA SI

SALADE ELENA IZABELA
TURA I
Data Denumirea Sarcini de lucru Activitatea metodică Evaluare
activităţii (raport)
01.06. Ds1: Suntem la fel, Urmăriți video -video https://youtu.be/9gcjSC8XVGY -fotografii
2020 dar totuşi diferiți! Enumerați câteva -fișe de lucru -comentarii
Dec2: Lumea asemănări şi -Pinterest, Facebook, Twinkl -explicații
copiilor deosebiri dintre voi şi -activitate online cu copiii pe Messenger -filmări
Joc 1: Deschide alți copii video
urechea bine! Desenați pe o foaie
Recomandare: albă un obiect astfel
Teatru încât să realizăm
împreună un tablou
Respectarea regulilor
de joc
TURA II
Data Denumirea Sarcini de lucru Activitate metodică Evaluare
01.06. Ds1: Suntem la fel, -discuție despre video https://youtu.be/9gcjSC8XVGY -fotografii
2020 dar totuşi diferiți! video -fișe de lucru -comentarii
Dec2: Lumea - interpretarea -Pinterest, Facebook, Twinkl la activitatea
copiilor desenelor -activitate online cu copiii pe Messenger desfășurată
Joc 2: Ghiceşte şi - ghicirea copiilor -explicații
numeşte! -filmări
video
TURA I
02.06. Dos1: Când sunt trist -vizionarea poveștii -video https://youtu.be/kkf2aTCCMuQ -fotografii
2020 sau nervos - urmărirea https://youtu.be/ZnioQbFy63M -comentarii
Dlc+Dpm: Relaxare explicațiilor și https://youtu.be/T4kH8B_gn_8 la activitatea
cu Noni, Rina și demonstrației https://im-a- desfășurată
Lucian - audierea melodiilor puzzle.com/1_iunie_ziua_copiilor_7xE0cFnl.puzzle -explicații
Joc1: Relaxare prin - asocierea de mișcări -Pinterest, Facebook, Twinkl -filmări
muzică și dans melodiei -activitate online cu copiii pe Messenger video
Joc2: Relaxare prin - Activitate metodică online responsabili cerc
artă Webminar: Fii parte din e-școala
Recomandare: - activitate online cu copiii pe Messenger
puzzle
1357
TURA II
02.06. Dos1: Când sunt trist - discuții despre -video https://youtu.be/kkf2aTCCMuQ -fotografii
2020 sau nervos sentimente și https://youtu.be/ZnioQbFy63M postate pe
Dlc+Dpm: Relaxare manifestări ale lor https://youtu.be/T4kH8B_gn_8 grupul de pe
cu Noni, Rina și - executarea https://im-a- Whattsapp
Lucian tehnicilor de relaxare puzzle.com/1_iunie_ziua_copiilor_7xE0cFnl.puzzle -comentarii
Joc2: Relaxare prin din video -Pinterest, Facebook, Twinkl la activitatea
artă - manifestarea -activitate online cu copiii pe Messenger desfășurată
Recomandare: creativității prin - Activitate metodică online responsabili cerc -explicații
puzzle desen, pictură Webminar: Fii parte din e-școala suplimentare
- activitate online cu copiii pe Messenger -filmări
video
TURA I
03.06 Ds2+Dos2+Dec2: - desenarea unui tort -imagini -fotografii
2020 Tortul copiilor cu 5 etaje https://youtu.be/Hz_d-cikWmI -comentarii
Dlc+Dos1: Ian - desenarea pe fiecate - https://wordwall.net/resource/25961 la activitatea
Joc 1: Şotron etaj a elementelor -Pinterest, Facebook, Twinkl desfășurată
propuse -activitate online cu copiii pe grup -explicații
- vizionarea Webminar: Mentalitate deschisă -filmări
videoclipului Întâlnire metodică resp. cerc video
- respectarea
regulilor jocului
TURA II
03.06. Ds2+Dos2+Dec2: - evaluarea desenelor https://youtu.be/Hz_d-cikWmI -fotografii
2020 Tortul copiilor - discuții pe baza - https://wordwall.net/resource/25961 -comentarii
Dlc+Dos1: Ian video -Pinterest, Facebook, Twinkl -explicații
Joc 2: Baloane, - efectuarea -activitate online cu copiii pe grup -filmări
baloane exercițiilor de Webminar: Mentalitate deschisă video
prindere a baloanelor Întâlnire metodică resp. cerc
TURA I
04.06. Dpm+Dec1: O lume -audierea melodiei -video https://youtu.be/euYeX7TkfZE -fotografii
2020 minunată -vizionarea poveștii https://youtu.be/XP4GH0QyFpE -comentarii
Dlc1+Dos1: Ce - prepararea unei https://youtu.be/cDNj-f3pBvw -explicații
înseamnă să fii rețete - imagini -filmări
drăguț? -fișe de lucru video
Joc1: Preparați cu -Pinterest, Facebook, Twinkl
mami sau bunica -activitate online cu copiii pe Messenger
ceva gustos!
TURA II
04.06. Dpm+Dec1: O lume - interpretarea -video https://youtu.be/euYeX7TkfZE -fotografii
2020 minunată melodiei https://youtu.be/XP4GH0QyFpE -comentarii
Dlc1+Dos1: Ce -discuții despre video https://youtu.be/cDNj-f3pBvw -explicații
înseamnă să fii -efectuarea -fișe de lucru -filmări
drăguț? exercițiilor fizice -Pinterest, Facebook, Twinkl video
Joc2: Jocuri de propuse în fișe -activitate online cu copiii pe Messenger
mişcare
1358
TURA I
activității (raport)
05.06. Dlc+Dos1: Un salut -transmiterea unui -imagini -fotografii
2020 pentru colegi mesaj către colegi -fișe de lucru -comentarii
Ds2: Jocuri preferate -efectuarea jocurilor -Pinterest, Facebook, Twinkl -explicații
de copii preferate -activitate online cu copiii pe Messenger -filmări
Joc1: Fazan -identificarea -Cerc pedagogic: Tipuri de intervenții educaționale video
cuvintelor care încep aplicate în grădiniță în contextul actual
cu ultimul sunet al
cuvântului anterior
TURA II
05.06. Dlc+Dos1: Un salut - transmiterea unui -imagini -fotografii
2020 pentru colegi mesaj -fișe de lucru -comentarii
Ds2: Jocuri preferate - discutarea jocurilor -Pinterest, Facebook, Twinkl -explicații
de copii - vizionarea -activitate online cu copiii pe Messenger -filmări
Joc2: Desene desenelor -Cerc pedagogic: Tipuri de intervenții educaționale video
animate - explicarea alegerii aplicate în grădiniță în contextul actual
făcute
TURA I
-discuții telefonice cu părinții, mesaje Messenger și Whatsapp
Exerciții pentru creșterea nivelului de toleranta la frustrare pentru copii - foto

TURA II
-discuții telefonice cu părinții, mesaje Messenger și Whatsapp
Exerciții pentru creșterea nivelului de toleranta la frustrare pentru copii - foto
1359
CE AM INVAȚAT INTR-O SAPTAMANA CU FIUL MEU
GOINA LOREDANA
În această primăvară-început de vară am fost nevoită să „înfrunt” Școala online atât în calitate de
cadru didactic, cât și de părinte.
Cu ajutorul fiului meu am jonglat printre diferitele teme primate de la grădiniță. De asemenea mi-a
fost partener în exemplificarea temelor pentru copiii din grupa mea.
Luni am repetat literele
Marți am
rezolvat multe
probleme ilustrate.
Cea cu rățuște a fost
preferata lui!
Miercuri am învățat despre flori în stil Montessori.
Joi fost profesor, iar vineri a pictat folosind o nouă metodă creativă.
1360
GRĂDINIȚA DE ACASĂ – EXEMPLE DE ACTIVITAȚI
PROF. GOJEI ANDREEA-LORETTA

GRĂDINIȚA P.P. ”PALATUL FERMECAT” REȘIȚA
Activitate: ”Grădinărit/ Udatul plantelor/ Gătit”

Obiective:
• Să participe în activități practice și de rutină
• Să cultive responsabilitatea pentru mediul în care trăiesc
Desfășurare: Copiii pot fi implicați în toate activitățile de rutină care se întâmplă în casă zi de zi
(gătit, udatul plantelor, curățenie) sau chiar și în cele de sezon cum este grădinăritul. Astfel de activități le
crește micuților stima de sine, se simt utili și exersează atât motricitatea fină dar și cea grosieră. Pentru că
la această vârstă sunt curioși și dornici de explorare, vor fi încântați să își ajute părinții. Pentru că le place
să ajute invitația poate fi făcută în acest mod: Ce zici să gătim/ udăm plantele, facem curățenie? Vrei să mă
ajuți? Vrei să amesteci/ să uzi plantele, să ștergi dulapul etc? Formularea trebuie să conțină o acțiune
concretă pe care copilul să o recunoască și să știe ce are de făcut. De asemenea putem ajuta și la dezvoltarea
gândirii critice și a rezolvării de probleme cu întrebări precum: De ce materiale avem nevoie? Care flori
sunt uscate? Cu ce gătim/ udăm plantele/ ștergem dulapul?
Materiale necesare: răsaduri pentru plantat, pământ, unelte pentru grădinărit (lopățică, stropitoare).
Activitate: ”Vaza cu flori”

Obiective:
• Să-și consolideze deprinderile de rupere, tăiere, îndoire, îmbinare, lipire
• Să realizeze lucrări practice, din materiale diferite, combinându-le estetic și valorificând
deprinderile de lucru însușite
Desfășurare: Sigur ați mai auzit despre această tehnică de pictură folosită mai des de copiii mici,
prin care își lasă amprentele colorate pe hartie. Este distractiv și ceea ce rămâne la sfârșit poate fi o operă
de artă nu doar pentru cei mici. Execuția este simplă însă se lasă cu amprente peste tot nu doar pe foaia de
lucru așa că cel mai bine e să organizați spațiul destinat creativității în așa fel încât să nu vă pară rau de
lucrurile murdarite. Pe o coală de hârtie vom aprenta forme diferite, utilizând culorile pe care le doresc cei
mici. Se va tăia un pahar în două, se va lua o jumătate a paharului și se va lipi pe coala de hârtie. Cu un
creion colorat se vor trasa liniile, formând un buchet frumos și colorat.
Materiale necesare: acuarele, șervețele, foarfece, pahar plastic, lipici, creioane colorate.
1361
ȘCOALA DE ACASA
LICEUL TEHNOLOGIC PETRU MAIOR REGHIN

GORBAI MARIA MELINDA
Este provocare nouă pentru elevi și o oportunitate pentru profesori, zile pline pentru părinți . Rolul
familiei este important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral si estetic.
Şcoala, alături de familie, influenţează, prin condiţiile concrete în care se desfăşoară procesul de
învățământ, personalitatea copilului. părinţii pot influenţa comunitatea şi pot contribui la dezvoltarea
valorilor comunităţii. Activitatea educativă ce se realizează în şcoală nu poate fi separată, izolată de alte
influenţe educative ce se exercită asupra copilului. Educaţia este cea care desăvârşeşte fiinţa umană,
educaţia pe care copilul o primeşte în familie, în şcoală şi de la comunitate. Implicarea părinţilor joacă un
rol important în cadrul intervenţiei şcolare. Acţiunile care implică părinţii produc o schimbare în ambientul
familiei şi cresc aspiraţiile, atât ale părinţilor pentru copiii lor, cât şi ale copiilor înşişi. Ca prim factor
educativ, familia oferă copilului aproximativ 90% din cunoştinţele uzuale ( despre plante, animale,
ocupaţiile oamenilor, obiecte casnice), familia este cea care ar trebui să dezvolte spiritul de observaţie,
memoria şi gândirea copiilor. Copilul obţine rezultatele şcolare în funcţie de modul în care părinţii se
implică în procesul de învăţare, asigurându-i copilului cele necesare studiului.
Tot în familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament : respectul, politeţea,
cinstea, sinceritatea, decenţa în vorbire şi atitudine, adică cei şapte ani de acasă ’’. Uneori părinţii uită că
trebuie să facă front comun cu profesorii, deoarece şi unii şi alţii nu doresc decât dezvoltarea armonioasă a
elevului, educarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor acestuia.
Să fii părinte în această perioadă înseamnă să faci față nu numai unor schimbări fără precedent - noi
toți suntem mai conștienți de nevoia noastră de a fi în siguranță, de a ne proteja familiile și prietenii - dar și
să gestionezi altfel activitățile de zi cu zi, atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri. Toate în același timp.
În realitatea distanțării sociale, școala s-a mutat, pentru mulți, online. În raport cu activitatea școlară, copilul
trebuie să îi considere pe părinți niște parteneri dispuși să ofere sprijin la nevoie, de aceea comunicarea în
cadrul familiei este extrem de importantă. Copilul împărtășește cu familia succesul școlar, realizările,
aspectele pozitive, dar și aspectele mai puțin plăcute sau insuccesele. Părinții sunt cei care îl sprijină
necondiționat pe copil, oferindu-i soluții optime pentru rezolvarea unor situații apărute școală: ei îi pot da
sfaturi utile, pot împărtăși din experiența lor de școlari, se pot consulta cu învățătorul pentru a rezolva
împreună unele situații.
Copilul este motivat să învețe dacă ceea ce învață este legat de realitate, dacă este util și îl ajută în
viața cotidiană, dacă pornește de la ceea ce cunoaște și de la ceea ce corespunde experienței sale. Copilul
învață mai bine atunci când simte că este apreciat pentru efortul său, că este susținut și sprijinit să
depășească obstacolele, frustrările pe care le presupune învățarea.
1362
EDUCAȚIE CU AJUTORUL TEHNOLOGIEI
PROF. GORESCU CARMEN

LICEUL TEORETIC„DR. MIHAI CIUCĂ”SĂVENI, JUD BOTOŞANI
Este important pentru un cadru didactic să știe care sunt fundamentele pedagogice ale utilizării
platformelor electronice în procesul educațional și cum pot aceste tehnologii să sprijine construirea
cunoștințelor elevilor .
1. Google Classroom - este un serviciu gratuit pentru școli, organizații non-profit
și orice persoană care are un Cont Google personal. Classroom îi ajută pe cei care învață
să se conecteze ușor cu cei care îi învață, atât în cadrul școlilor, cât și în afara acestora.
Classroom economisește timp și hârtie și facilitează crearea cursurilor, distribuirea
temelor, comunicarea și organizarea. Necesită conturi google (pentru profesor și elevi)
și activarea licenței google.
2. Microsoft Teams - este aplicația care face din platforma Office 365 pentru
Educatie să lucreze la distanță cu elevii, fără a simți distanța față de ei .
3. Edmodo - îi aduce pe toți actorii din comunitatea educațională pentru a ajuta
elevii să aibă succes. Creând tehnologie, conținut și platforme care leagă profesorii,
elevii și părinții între ei îi ajută pe toți elevii să își descopere pasiunile și să-și
îmbunătățească abilitățile. Edmodo oferă cadrelor didactice instrumentele pentru a
împărtăși lecții antrenante, pentru a-și păstra părinții la curent și pentru a construi o
comunitate vibrantă. Noua aplicație Edmodo a fost reproiectată din temelii pentru a vă
concentra asupra modului în care comunicați cu elevii, părinții și colegii profesori .
Resurse pentru profesori
Partajați și descoperiți lecții și resurse noi din toată școala sau o comunitate globală.
Edmodo vă face ușor să explorați conținutul profesional și tendințele profesorilor. Puteți găsi zeci de resurse
educaționale pentru clasă în același timp.
Platformă pentru gestionarea clasei și a activităților de învățare, pentru comunicare și colaborare. Este
adaptată pentru învățământul preuniversitar. Permite și înscrierea părinților.
4. Moodle este un sofware liber și open source de învățare, cunoscut de
asemenea și ca un sistem de management al cursului, sistem de management al
învăţării sau ca un spaţiu de învăţare şi evaluare virtual. Moodle este un set de
componente și module, instrumente de comunicații, clasă virtuală și bibliotecă
digitală. Platforma de e-learning Moodle oferă un mediu de socializare și comunicare, cursuri și evaluare
în sistem electronic și oferă posibilitatea cursanților de a învăța împreună. Platforma se bazează pe resurse
și activități. Principala resursă este reprezentată de curs, ce poate fi definit pe bază de lecții sau de activități
săptămânale. Poate fi parcurs pagină cu pagină sau se poate trece de la un capitol la altul folosind funcția
„Salt rapid”. La sfârșitul fiecărui modul de curs se poate introduce un modul de evaluare. Acest modul este
foarte flexibil și permite trainerului să stabilească mai multe modalități de evaluare.
Avantajele acestui tip de învăţare sunt următoarele: accesibilitate, flexibilitate, confortabilitate,
utilizatorul putând hotărî singur, data și ora la care se implică în activitatea de instruire.
5. Zoom - învățarea modernă pentru elevii moderni. Zoom ajută universitățile și

școlile să îmbunătățească rezultatele studenților cu servicii de comunicații video sigure
pentru săli de clasă hibride, ore de birou, întâlniri administrative și multe altele.
6. Easyclass este o organizație non-profit care oferă un sistem
gratuit de gestionare a învățării (LMS), care permite educatorilor:
 să creeze clase digitale, prin care pot stoca materialele de curs
online;
 gestionează discuțiile la clasă;
 dă misiuni, chestionare si examene;
 monitorizați scadențele, rezultate de clasă și oferiți elevilor feedback-uri într-un singur loc.
1363
Instrumentele noastre oferă oportunități unice instructorilor de a-și angaja elevii în diverse activități
și oferă o nouă dimensiune pentru interacțiune și învățare eficientă.
Permite gestionarea activităților de învățare - clasele de elevi pot primi materiale, teste, sarcini de
lucru variate. Produsele activității elevilor pot fi notate și pot primi feedback.
7. Stormboard - vă ajută echipa/clasa să capteze, să organizeze, să discute, să acorde
prioritate și să acționeze asupra celor mai bune idei ale acestora.
Adunarea tuturor în aceeași cameră în același timp este întotdeauna o provocare, în
special pentru echipele de la distanță.
După ce ați obținut ideile dvs. excelente în Stormboard, în loc să faceți o fotografie
încețoșată, puteți exporta instantaneu în PDF, Word, PowerPoint sau Excel și să trimiteți rapoartele șefului
sau colegilor dumneavoastră sau să co-editați în direct documentul corect în interiorul Stormboard!
Între întâlniri, echipa ta poate acționa continuu și crește idei. La următoarea ședință, totul este acolo
pentru a vă construi, mai degrabă decât să începeți cu o tablă albă. Întâlniri care îngreunează lucrurile ...
uau ... ești eroul de birou!
7. Blackboard are un portofoliu vast, produsele și serviciile sunt cuprinse în
predare și învățare, implicare comunitară și servicii, asigurându-se că experiența
elevului este cea mai bună, atât în sala de clasă, cât și în afara acesteia.
9. Mentimeter - dă vocea fiecărui elev și nu
face decât să se audă cel mai tare din clasă. Testează cunoștințele
elevilor tăi, adună feedback și roagă-i să reflecteze cu funcțiile de sondaj
live. Folosiți nori de cuvinte, întrebări deschise și multe altele pentru a începe conversațiile și a stârni idei
în clasă. Elevii dumneavoastră pot răspunde folosind smartphone-urile lor.
Bibliografie:
1. Elena ȘUȘNEA, Instruire asistată de calculator (curs universitar), Editura Universității Naționale
de Apărare Apărare “Carol I”, București, 2013
2. Otilia DANDARA, Platformele electronice – mijloc de modernizare a tehnologiilor educaționale,
Universitatea de stat din Moldova, Studia Universitatis Moldavie, Revista Științifică a Universității de Stat
din Moldova, 2013, nr 5 (65) •
3. Anca MUSTEA, Tutoriale video, eLearning & Software SRL
4. https://ro.pinterest.com/lucianecurator/școala-online/platforme
1364
ÎNVAȚAMANTUL FINLANDEZ
ACCES EGAL LA EDUCAȚIE ȘI LA CALITATEA EDUCAȚIEI
PROF. GAFTINIUC CAMELIA GEANINA

COLEGIUL ECONOMIC „OCTAV ONICESCU” BOTOȘANI
Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la
testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales modul cum
aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează consecvent pe primele locuri la testările
educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe explicații pentru aceste performanțe.
Rezultatele deosebite înregistrate în mod consecvent de către elevii finlandezi se datorează
filosofului finlandez John Vilheln Snellman care, la mijlocul secolului al XIX-lea, a pus bazele acestui
sistem deoarece a transmis ideea că educația este cea care asigură bunăstarea. Cetățenii au fost receptivi și
au început să investească în educație, cercetare și tehnologie, astfel că, astăzi, din bugetul de stat, pentru
educație se alocă 14%.
Finlanda era o ţară agrară, iar în anii ’50-’60 au început industrializarea şi urbanizarea ei şi tot atunci
au avut loc şi alte transformări radicale la nivel economic şi social. Finlandezii şi-au dat seama că societatea
industrializată necesită competenţe şi calificări care nu există într-o societate agrară, motiv pentru care s-
au orientat mai întâi spre sistemul de educaţie, la care avea acces atunci mai mult elita populaţiei.
Reformele educaționale implementate în urmă cu jumătate de secol au însemnat cu adevărat ceea ce
numim egalitate de șanse, indiferent de posibilitățile financiare ale familiilor elevilor. Învățământul
finlandez este obligatoriu, dar și gratuit. Diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai
mică din lume.
Generaţia celor care au iniţiat schimbarea atunci era generaţia care a luptat în cel de-Al Doilea Război
Mondial. Finlandezii au început să-şi reclădească societatea şi ţara. Ei au decis că își doresc un viitor mai
bun pentru copiii lor, iar această voinţă s-a materializat în reforma învăţământului obligatoriu, despre care
consilierul Reijo Aholainen spune că este premergătoare oricărei alte reforme.
Sistemul de învățământ din Finlanda are o durată de douăzeci de ani. Toată perioada de școlarizare,
de la învățământul preșcolar până la universitar este gratuită, aceasta fiind obligatoriu din momentul în care
elevul împlinește șapte ani sau cu un an în plus ori în minus, în funcție de dezvoltarea intlectuală a fiecărui
individ. Bineînțeles, pentru acești elevi este realizată o serie de examinări.
Elevii beneficiază de prânz variat, bogat în fructe și legume, gratuit, dar și de transport gratuit în
cazul în care locuiesc la o distanță mai mare de 5 km față de școală. În cazul în care, din diferite motive,
programul este prelungit, școala are obligația să le asigure elevilor o gustare. Elevii au parte de îngrijiri
medicale, consiliere și chiar servicii de taxi, la nevoie.
„În cadrul consilierii vocaţionale, fiecare elev îşi petrece două săptămâni la un loc de muncă ales.
Consilierea vocaţională minimizează riscul ca un elev să ia decizii greşite în legătură cu viitorul său. Acesta
are trei opţiuni: să îşi continue studiile generaliste, să meargă la o şcoală vocaţională sau să se angajeze.
Dar este important de menţionat că, după şcoala vocaţională, acesta poate alege să meargă la universitate“.
(Edusfera)
1365
Inițial, oamenii erau sceptici, nesiguri în privinţa reformei de a comasa şcolile populare şi şcolile
elitiste. Pe fondul acestui subiect au avut loc numeroase dezbateri. Mulţi finlandezi, inclusiv profesori, nu
credeau că este posibil să se asigure un învăţământ egal pentru toţi copiii dintr-o generaţie, indiferent de
zona din care provin, însă guvernul a luat decizia de a impune această idee.
De asemenea, nici învățământul obligatoriu privat nu este prezent aici, cu excepția liceelor, însă nici
pentru acelea nu sunt percepute taxe de studiu. Școlile au atât finanțări egale, cât și calitate egală.
Rezultatele copiilor din satele din mediul rural sunt aceleași ca ale elevilor dintr-un oraș universitar.
Profesorii. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor. Calitatea profesorilor
finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi
masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de
facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în
consecință, nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât
profesor. Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea
Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de angajare.
Bibliografie:
*Tribuna învățământului.ro
*EDICT – Revista educației
*Timpul.md
1366
PROF. ÎNV. PRIMAR GRAD MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,, DRAGOȘ VODA”- MOISEI, JUD. MARAMUREȘ
În ultimele luni școala românească a fost nevoită să treacă de la tablă și burete la lecții online și
aplicații de videoconferiță, făcând un salt uriaș, la început timid, fiecare pe cont propriu, apoi a existat o
implicare activă din toate domeniile (de ex webinarele Microsoft pentru profesori). Abundența ofertei face
alegerea dificilă, însă drumurile deja cunoscute sunt cele mai avantajoase. Tehnologia este o realitate a
lumii moderne, un domeniu în continuă schimbare, care poate aduce beneficii enorme în sistemul de
educație, dacă este folosită într-un mod eficient și adaptat. Ceea ce trebuie să avem în vedere ca profesori
este că utilizarea unui instrument educațional sau „utilizarea tehnologiei” NU este un scop, este doar un
mijloc pentru atingerea obiectivelor.
Spațiul tehnologic educațional este nesfârșit. Alegerea aplicațiilor și instrumentelor educaționale
potrivite în sala de clasă poate fi o adevărată provocare. Cu toate acestea, nu trebuie să fie chiar așa. S-ar
putea să constatăm că alegerea materialelor sau instrumentelor de lecție este mai ușoară după ce luăm în
considerare, cu atenție, ce dorim ca elevii să facă cu această tehnologie și de ce.
Există criterii importante de care trebuie să ținem cont atunci când alegem din vasta ofertă anumite
dispozitive sau aplicații în procesul educativ. Aceste criterii ne vor deschide ușa celor mai bune aplicații
pentru clasă, potrivite pentru noi și elevii noștri.
Elemente-cheie de care este bine să ținem seama în alegerea tehnologiei educaționale:
a)Relevanță
Materialul are o legătură puternică cu programa sau cu subiectele pentru care îl utilizăm. Atunci când
evaluăm dacă instrumentul își îndeplinește obiectivele de învățare, putem lua în considerare răspunsul la
următoarele întrebări:
-materialul este adecvat elevului și vârstei acestuia?
-conținutul este faptic și de încredere?
-se aliniază obiectivelor de învățare?
b)Navigare
Ușurința utilizării și o rapiditatea învățării este ceea ce căutăm când încercați un instrument nou.
Putem lua în considerare aceste întrebări în timp ce navigăm prin instrument:
-materialul folosește ecranul tactil în mod eficient pe parcursul utilizării sale?
- este intuitiv de folosit?
- există o funcție de ajutor sau un tutorial disponibil?
c) Personalizare
Flexibilitatea completă pentru a modifica conținutul și setările ne ajută să satisfacem nevoile elevilor.
În evaluarea unor astfel de materiale, luăm în considerare aceste întrebări:
-oferă niveluri de abilitate personalizate sau adaptative?
-oferă flexibilitate pentru a personaliza conținutul și pentru a satisface nevoile elevilor?
-permite utilizatorilor să personalizeze interfața cu utilizatorul?
d) Interacțiunea
Elevii profund implicați devin mai activi și sunt mai motivați. Putem lua în considerare aceste
întrebări atunci când stabilim dacă un material îndeplinește criteriile noastre de interacțiune:
-este feedback-ul specific și are ca rezultat performanța îmbunătățită a elevilor?
-materialul invită să fie folosit?
-elevii sunt motivați să utilizeze instrumentul și să-l selecteze pentru a-l folosi deseori?
e) Accesibilitate
Multe materiale ne pot învăța să ajutăm elevii cu nevoi speciale să dobândească abilități. În evaluarea
unor astfel de materiale, luăm în considerare următoarele:
-materialul permite utilizatorilor să personalizeze interfața cu utilizatorul?
-instrumentul oferă flexibilitate pentru a modifica setările pentru a satisface nevoile elevilor?
-materialul funcționează cu funcții de accesibilitate pe dispozitivul mobil?
1367
Alegerea unui instrument educațional depinde de ce fel de profesor suntem și de modul în care dorim
să interacționeze elevii. Am mai putea adăuga și alte considerente cheie:
-infrastructura clasei sau hardware-ul (dispozitivele) -va trebui să utilizăm o anumită aplicație sau
software (la școală sau acasă)
-colaborare: elevii pot colabora la proiecte?
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, am avut nevoie de trei tipuri
de resurse:
• O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii.
• Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste
feedback din partea profesorului. Au fost des folosite Google Classroom și alternative precum
• Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub
studiu individual.
Crearea unor contexte noi și cât mai variate pentru învățare au reprezentat pentru profesori o
provocare. Inovarea, păstrarea contactului cu preocupările fiecărei generații de elevi și însușirea abilităților
de utilizare a tehnologiei de ultimă oră nu sunt întotdeauna, din diverse motive, la îndemâna sau dorința
tuturor profesorilor. De aceea, cred că mutarea catedrei exclusiv în mediul online ne-a obligat pe toți să
inovăm și să învățăm unii de la alții, unii despre alții și poate să fim mai atenți cu preocupările și dorințele
elevilor.
Bibliografie:
https://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-primar
1368
ȘCOALA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASĂ
ÎNV. GRAMA DANIELA-GIORGIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PUIEȘTI, JUDEȚUL BUZĂU
”Homeschool (Școala acasă) este un curent în educație apărut de câțiva ani și în țara noastră.
Termenul este consacrat, educarea nu se face exclusiv în casă și nici nu este același lucru cu școlarizarea.
În acest sens responsabilitatea pentru o educare eficientă, comprehensivă este preluată de către părinți.
Se pune un accent puternic pe pregătirea copilului pentru viață, informarea lui, dobândirea de abilități
pentru câmpul muncii și viața de zi cu zi. Diferența este că această pregătire se face în cadrul intim, sigur
și confortabil al familiei, cu libertatea unui program ales după preferințe sau nevoi.
Avem ca exemple de țări ca Franța, Austria, Marea Britanie, Slovenia, Finlanda, Ucraina, Lituania,
Belgia, Danemarca, Italia, Norvegia, Cehia, Portugalia, Rusia, Elveția, Polonia, în care școala acasă este
legală. Astfel, în Marea Britanie, copiii nu se înscriu la nici o școală, nu urmează curriculum-ul național,
nu sunt obligați să treacă anumite examene sau să raporteze autorităților.
Astfel, părinții nu este necesar să fie pedagogi cu diplomă pentru a-și învăța copilul de acasă. Părinții
sunt doar facilitatori, implicați mai mult la început și devenind în timp doar o simplă prezență care oferă
încurajare și clarificări. Copiii învață să învețe singuri, sunt motivați de interes și o atmosferă sigură. Nu
este necesar ca părinții să fie implicați continuu în educație.
Așa cum copiii au învățat în sânul familiei să vorbească, să mănînce, să se spele, să se îmbrace, să
citească sau să se joace trăind zi de zi cu părinții lor, tot așa se dorește ca în continuare părinții să aibă rolul
formator principal. Acei părinți care practică școala acasă se simt responsabili pentru educația copiilor lor,
și nu doresc să delege în exclusivitate această responsabilitate profesorilor. Profesorii sunt străini de copii
și îi cunosc pe aceștia foarte puțin ca indivizi. Și-ar dori să petreacă timp individual cu fiecare elev, dar
acest lucru este imposibil dat fiind contextul și programul școlii.
Părinții caută să afle care sunt preferințele, talentele, interesele și punctele forte ale copiilor. Ei vor
stabili un program, vor alege sursele de informare sau cărțile, vor planifica ieșiri, excursii, vor căuta să fie
membri la diferite cercuri, cluburi, vor inscrie copiii la cursuri on-line, asta în funcție de nevoile și
circumstanțele familiare. Copiii învață astfel prin exercții, lectură, studiu individual și socializare cu
persoane de diferite vârste, in contexte variate. Nu sunt legați de un anumit ritm sau de cerințe externe. Se
pot concentra câteva săptămâni pe o singură materie, pot termina un manual/o materie mai repede sau mai
lent.
Școala acasă nu înseamnă arest la domiciliu. Un copil care nu are obligația să petreacă 5-8 ore departe
de familie are mai multă energie și timp pentru joacă, pentru sport, pentru hobby-uri, pentru a învăța ce ii
place. Multe din familiile care practică școala acasă se organizează în grupuri cu care au diferite activități.
De exemplu, în Marea Britanie, una din organizațiile care oferă eduația la domiciliu oferă programe
zilnice de activități în aer liber sau artâ, pentru grupuri de copii de vârste mixte. În alte cazuri se organizează
veritabile “academii de home school” care oferă materiale, acces la examinări.
Acest sistem se potrivește familiilor care doresc să investeasca timpul și resursele necesare pentru ca
fiul/fiica lor să învețe altfel, dar mai eficient. Copiii cu talente speciale (artă, sport, muzică, etc.) care doresc
să își urmeze visul de performanță au nevoie de un program școlar mai flexibil. Unii dintre părinți aleg
această alternativă datorită problemelor din școalî (abuz între colegi, un mediu violent, droguri, imoralitate,
presiune, etc.). Alții, datorită nemulțumirii față de ceea ce oferă sau, din potrivă, nu oferă sistemul. Există
familii care se deplasează în afara țării pe perioade lungi de timp, dar nu doresc sau nu pot să integreze
copilul într-o școală locală, și atunci continuă să studieze materiale în limba maternă acasă. Alții care
locuiesc în zone rurale fără acces la o școală pe care o consideră adecvata. Unii părinți aleg școala acasă
1369
datorită problemelor sociale ale copiilor, dizabilităților de învatare ori datorită unor condiții medicale ca
ADHD sau autism. Alternativa este necesară și pentru copiii cu probleme medicale care presupun perioade
lungi de imobilitate sau spitalizare (boli cornice sau accidente).
Copiii care studiază acasă au parte de atenția nemijocita a educatorului, dezvoltă relații mai apropiate
cu părinții care implică și mai mult respect, au o calitate a vieții crescută (sentiment de siguranță și confort),
pot investi mai mult timp în domeniile în care sunt talentați, înțeleg mai bine explicațiile, se socializează în
mod pozitiv, au parte de experiențe mai variate, pot avea rezultate mai bune la învățătură. De exemplu, în
SUA, copiii educați acasă au avut rezultate cu 15-30% mai ridicate la testele naționale standardizate decât
copiii care au învățat în școală.
Bibliografie:
1. http://www.cleverbooks.ro/carte/scoala-acasa---alternativa-home-school-in-sistemul-
educational-romanesc--i17272
1370
ŞCOALA ALTFEL
PROF. GRAMA MILICA,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ CIOLĂNEŞTI, TELEORMAN.
„Nu există artă mai frumoasă, decât arta educaţiei. Pictorul aşi sculptorul fac doar figuri fără viaţă,
dar educatorul creează un chip viu, uitându-se la el, se bucură şi oamenii, se bucură şi Dumnezeu.”
În contextul societăţii actuale, confruntată cu numeroase şi complexe provocări, educatorii sunt

chemaţi „să părăsească algoritmul monoton al rutinei”, să apeleze cu curaj şi responsabilitate la aplicarea
creativă a noilor paradigme (cognitivismul, socioconstructivismul, practicianul reflexiv) în proiectarea şi
realizarea activităţilor educative. Aşa se explică orientarea didacticii moderne catre dezvoltarea unei
metodologii centrate pe elev, pe demersuri interactive ce respectă profilul psihologic de vârstă şi individual
al elevului, trebuinţele şi ritmul propriu de învăţare..
Şcoala românească din ultimii ani începe să fie ,, altfel’’ decât era acum zece ani. După cei, deja
proverbiali, ,, şapte ani de acasă’’, activitatea din ciclul primar influenţează decisiv dezvoltarea
Învăţământul primar se va ocupa în viitor nu numai de învăţarea mai eficientă a informaţiilor şi
dezvoltarea capacităţilor intelectuale ci şi de interiorizarea unor valori atitudinal-comportamentale. În acest
sens a fost implementată din acest an şcolar ,, Întâlnirea de dimineaţă’’. Scopul programului ,, Crearea
claselor responsabile’’ îl constituie dezvoltarea valorilor emoţionale şi sociale, atitudini şi valori care
promovează comportamentul responsabil şi tolerant în rândul copiilor din şcoala primară, în rândul cadrelor
didactice şi a părinţilor. La ,, Întâlnirea de dimineaţă’’ clasa devine o mică comunitate în care fiecare este
liber să-şi spună părerea şi fiecare e liber să-l respecte pe celălalt. În cadrul acestei comunităţi se dezvoltă
elevilor abilităţile de cunoaştere, de comunicare, ascultare, cooperare, de autocontrol şi reacţii responsabile.
Dar comunităţile noi şi vibrante nu se nasc imediat. E nevoie de timp efort şi dedicaţie. Pentru ca aceste
clase să fie comunităţi puternice, trebuie să muncim mult pentru a le construi. Se spune adesea că ,,
Învăţătorul este un ghid al copilăriei’’. Altfel spus, învăţătorul trebuie să-şi asume rolul de coordonator al
,, Întâlnirii de dimineaţă'’, cel care face ca lucrurile să vină de la sine şi astfel activitatea devine interactivă
şi plină de viaţă. Rolul învăţătorului este de a încuraja iniţiativa, de a crea feed-back pozitiv, de a facilita
comunicarea între elevi, de a asista şi de a adresa cuvinte de apreciere copiilor. Momentul ,, împărtăşirii’’,
cel mai important aspect al IDD, îi ajută pe copii să se obişnuiască cu postura în care atenţia celor din jur
este concentrată asupra lor. Elevii învaţă în aceeaşi măsură respectul de sine şi faţă de alţii. Barierele
psihologice sunt depăşite.
Comunităţile solide şi sănătoase, clasele responsabile, recunosc rolul important al fiecărui individ ca
membru cu drepturi şi responsabilităţi egale cu ceilalţi membri. Învăţătorii trebuie să-i ajute pe elevii lor să
aibă un sentiment al apartenenţei, identităţii şi valorii de sine. Să nu uităm nici o clipă că întotdeauna ,,
primim ceea ce dăm’’.
Privit în ansamblu, sub toate aspectele sale, învăţământul românesc evoluează spre un învăţământ
modern, de tip european, cu o largă deschidere spre valorile democraţiei având în centrul atenţiei ,, elevul
şi nevoile sale’’.
,, Nu există nici muncă, nici limbaj, nici cultură fără educaţie; ceea ce distinge omul de animal este
aşa cum spunea I. Cant tocmai faptul că omul nu poate deveni om decât prin educaţie’’. Aşadar putem
afirma că nu există nici dezvoltare, nici societate fără educaţie. Dezvoltarea se realizează prin educaţie şi
pe baza produselor ei. Calitatea educaţiei, pe termen lung, condiţionează progresul temeinic al oricărei
societăţi.
învăţământ, cât şi în societate, în ansamblu. Pedagogul român Simion Mehedinţi aprecia că ,, atât preţuieşte
şcoala, cât preţuieşte învăţătorul’’. Mai mult chiar, Nicolae Iorga spunea că ,, aşa cum este învăţătorul,
este şi poporul’’.Acestor mucenici ai neamului le datorăm toată gratitudinea şi trebuie să formăm astfel
personalitatea copiilor încât să ne ridicăm la nivelul elogioaselor cuvinte pe care ni le-au adus. Vârsta
1371
copilăriei de aur şi a micii şcolarităţi sunt ale maximei receptivităţi şi plasticităţi, ale curiozităţii şi
deschiderii spre formare a unor trăsături de personalitate cu puternică înrâurire asupra întregii lor evoluţii.
Acestea sunt avantajele pe care le oferă ,, aluatul’’ pe care trebuie să-l modeleze învăţătorul. Folosindu-se
de ele, de competenţele sale de specialitate şi punând puţină dragoste în munca sa, învăţătorul poate avea o
însemnătate cu totul deosebită atât în societatea de azi, cât şi în cea de mâine.
Confruntarea educaţiei cu problematica lumii contemporane va conduce la introducerea în
învăţământul românesc a unor noi tipuri de conţinuturi şi educaţii: educaţia ecologică, educaţia pentru
înţelegere şi pace, educaţia pentru participare şi democraţie, educaţia în materie de populaţie, educaţie
pentru o nouă ordine economică, educaţia pentru comunicare şi mass media, educaţia nutriţională,
educaţia casnică, educaţia pentru timpul liber, etc. Atât în activitatea de proiectare a programelor şi
manualelor, cât şi în cea de proiectare a proceselor didactice, educatorii trebuie să-şi prezinte cu claritate
opţiunile. În acest mod pot fi înlăturate unele disfuncţionalităţi şi efecte negative în activitatea instructiv-
educativă cum ar fi: supraîncărcarea, minimalizarea valorilor şi conceptelor fundamentale, estomparea
caracterului formativ-educativ, caracterul unilateral al comunicării, neactivizarea autentică a elevilor,
ruptura între finalităţi şi obiective operaţionale.
Nu există artă mai frumoasă, decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul fac doar figuri fără viaţă,
dar educatorul creează un chip viu, uitându-se la el, se bucură şi oamenii, se bucură şi Dumnezeu.”
Bibliografie:
 Nicolae Radu, Mihaela Singer - ,, Orientări noi în învăţământul românesc’’, revista ,, Învăţământul
primar’’ nr. 1-2 / 1995
 Nicolae Oprescu - ,, Procesul de învăţământ’’, revista ,, Învăţământul primar’’ nr. 1- 2/1995
 Elisabeta Georgescu - ,, Procese şi operaţii realizate de învăţător în abordarea conţinutului’’,
revista ,, Învăţământul primar’’ nr. 1 – 2 / 1995
 Romulus Pop - ,, Ciclul primar – cea mai stabilă parte a învăţământului’’, revista ,, Învăţământul
primar’’ nr. 1 –2 /1996
 Elisabeta Georgescu - ,, Optimizarea formării cadrelor didactice – obiectiv şi condiţie a reformei
învăţământului’’, revista ,, Învăţământul primar’’ nr.1 –2 / 1996
 Neluţa Vereş, Sânziana Cristea - ,, Corelaţia dintre motivaţia cadrului didactic ca manager al clasei
de elevi şi stimularea învăţării’’, revista ,, Şcoala sătmăreană’’ nr. 1 – 2 / 2004
 Curs ,, Crearea claselor responsabile’’ - 2004
 Programa şcolară cl I – II / 2005
1372
PROFESOR ÎN ȘCOALA ONLINE!
PROF. MARIANA GRASU

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA SÂNTIMBREANU” BUCUREȘTI
“Educaţia are dificila misiune de a transmite o cultură acumulată de secole, dar şi o pregătire faţă
de un viitor, în bună măsură, imprevizibil.” Jacques Delors
Școala este o instituție care îi pregăteşte pe copii pentru viitor. Sistemul educaţional trece printr-o
schimbare vizibilă, datorată și progresului tehnologiei, iar elevii și profesorii sunt principalul motor al
schimbării. Rolul profesorului se schimbă, el trebuie să-și asume poziția de îndrumător, rămânând un
element foarte important în procesul de educare. Noua tehnologie ne obligă să ne adaptăm şi să înţelegem
necesitatea îmbinării școlii tradiționale cu şcoala online.
Școala online va fi un sistem avansat, care prin intermediul aplicațiilor pe care le va îngloba, va
cuprinde cele mai bune metode și practici folosite pentru obținerea rezultatelor performante. Ea va aduce
îmbunătăţiri multiple prin oferirea de informaţii într-un timp real, prin folosirea mijloacelor de evaluare
specifice fiecărui domeniu şi accesul la resurse online pentru elevi, părinţi şi profesori.
Tehnologia este parte a vieții noastre, iar copiii sunt atrași în mod deosebit de mediul digital care este
dinamic, interactiv, colorat. Utilizarea excesivă a computerului împiedică elevii să-și dezvolte abilități de
viață reale.
Trebuie să-i dăm fiecărui elev şansa de a-şi atinge potenţialul maxim şi să-i oferim fiecăruia povestea
în care se poate implica activ în rezolvarea sarcinilor de lucru care să-l ducă pe o altă treaptă a cunoaşterii.
Fiecare conținut de studiu al programei şcolare trebuie să traverseze diferite arii curriculare ignorând
limitele stricte ale disciplinelor. Pentru a ave succes în abordarea lecțiilor la distanță, cadrele didactice
trebuie să proiecteze și să desfășoare activități de învățare semnificative, autentice, dar și elevii trebuie să
fie motivați să învețe. Cadrele didactice trebuie să dea dovadă de creativitate pedagogică pentru a trece
dincolo de zona de confort și pentru a face lucrurile altfel dar eficient. Din păcate, feedbackul elevilor este
mai dificil de realizat, dificultățile tehnice fiind un impediment serios. Dificultățile elevilor constituie
impedimente serioase pentru învățare: dificultăți tehnice, conectarea pe anumite platforme, limitări de
browsere, accesul limitat la Internet, lipsa unui computer, toate aceste lucruri determinând sincope de
învățare și o lipsă a controlului și a monitorizării constante a activității acestora.
Pentru profesori, în această perioadă, cele mai importante experiențe și inițiative de sprijin au fost
tutorialele găsite online, grupurile de suport colegial, programe de formare din domeniul TIC, resursele
educaționale deschise ale inspectoratelor școlare.
Intercalarea conținutului multimedia și a materialelor de învățare online cu teste scurte, la intervale
de timp regulate, au putut îmbunătăți implicarea elevilor, E important să îi ținem în continuare aproape pe
copii de învățare în această perioadă, astfel încât în momentul când revin la școală, readaptarea să fie mai
ușoară. Datele arată că după o perioadă lungă de timp petrecută doar în online motivația dispare și e tot mai
dificil să-i ții implicați pe copii.
Mutarea orelor în mediul online ne-a pus în fața unei mari provocări. Am încercat mereu să găsesc
soluții la dificultățile pe care le-am întâmpinat și să insuflu elevilor curiozitate și plăcere în a recepta ceea
ce le-am predat.
Afirmaţiei lui Eduard Claparede: “Lecţia trebuie să fie un răspuns!”, încarcă profesorul cu o
responsabilitate de a-și atinge idealul realizării unei lecţii de o armonie interdisciplinară, sprijinit de
experiența la catedră și de resursele educaționale pe care evoluția tehnologiei ni le pune la dispoziție, să
creeze o poveste în care elevii să se implice activ, să fie actorii principali, remarcaţi şi încurajaţi să
descopere tainele prin formarea unor competenţe, prin găsirea tainelor fiecărei întrebări.
1373
LUMINITA GRAUR, PROFESOR DE FLE

LICEUL TEHNOLOGIC „JACQUES M. ELIAS“ SASCUT
mult accent pe calitativ, pe progres școlar autentic și pe interacțiunea și implicarea elevilor. Astfel,
majoritatea profesorilor resping varianta repetării anului școlar și varianta recuperării prin restructurarea
anului școlar viitor, optând pentru păstrarea structurii actuale a anului școlar în curs, cu reproiectări ale
curriculumului și evaluărilor pentru clasele a VIII-a și a XII-a sau prelungirea cu 2-4 săptămâni a anului
școlar în curs.
simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev) precum Whatsapp sau Messenger sau
chiar apeluri telefonice. Pe locurile următoare se situează: utilizarea resurselor educaționale deschise și
laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc., apoi platformele specializate de
elearning și aplicațiile pentru apeluri video/videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams.
redimensionări de conținut și de strategie comunicațională. Profesorii noștri sunt, într-o bună măsură,
pregătiți să facă față acestei provocări și să compenseze inconvenientul și deficiențele instrumentelor
digitale disponibile prin creativitate didactică, proiectare minuțioasă, instruire personalizată. Oricum,
vorbim despre un compromis și o încercare de a face tot posibilul într-un context de educație atipic și
incomod, mai ales pentru clasele mici.
Mulți dintre elevii cu rezultate bune și foarte bune reușesc să parcurgă curriculumul de trunchi comun
conform planificărilor preexistente. Mult diferit stau lucrurile cu elevii cu rezultate slabe, care, în opinia
profesorilor, reușesc doar în proporție de 50% să țină pasul.
În ce privește clasa a XII-a, aceștia se poziționează și ei diferit în grupuri de nivel, prin raportare la
curriculumul prescris, necesitând în perioada următoare o mai mare atenție și o instruire personalizată.
activități de învățare suficient de eficiente și/sau atractive pentru toți elevii: lipsa instrumentelor potrivite
competențelor digitale, lipsa unui computer/tabletă/telefon smart, lipsa unui program bine structurat,
Internet, lipsa suportului/lipsa de interes/interdicții din partea adulților.
Motivația rămâne un factor esențial în tot acest proces. Este vorba despre motivația cadrelor didactice
de a proiecta și a desfășura activități de învățare semnificative, autentice, dar și de motivația elevilor pentru
învățare. Diferența este că acum feedbackul elevilor este mai dificil de obținut, iar dificultățile tehnice
constituie câteodată un impediment serios. Cadrele didactice trebuie să dea dovadă de creativitate
pedagogică pentru a trece dincolo de zona de confort pentru a face lucrurile ALTFEL în această perioadă.
1374
actorilor implicați sunt cele care funcționează într-adevăr. Profesorii și elevii au nevoie de sprijin diferențiat
pentru a performa în situația atipică actuală. Nu ne referim aici doar la sprijin de ordin tehnic, ci pedagogic.
Indiferent că educația se face la distanță sau nu, în esență rămâne un act pedagogic.
1375
COPIII, ȘCOALA ȘI INTERNETUL
PROF. INV. PRIMAR: GRECU ALINA ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALA VRATA, JUD. MEHEDINȚI
Copiii sunt foarte vulnerabili. Copiii au capacitate redusă de discernământ între bine și rău.
Copiii au grad scăzut la frustrare și orice moment sau situație neplăcută pe care o trăiesc în mediul
online are un efect negativ asupra stării lor emoționale și confortului psihologic. Astfel, vorbind
despre școală și Internet, suntem nevoiți să afirmăm că instituția de învățământ trebuie să ghideze
copiii pentru a face față fluxului de informații, provocărilor Internetului și riscurilor la care sunt
supuși, fiind utilizatori ai site-urilor sau portalurilor informaționale, rețelelor de socializare și chat-
urilor, resurselor cu filme, secvențe video sau jocuri. Iată de ce ajungem să vorbim despre Inteligența
Online, pe care orice copil trebuie să o dezvolte, în special cu ajutorul și susținerea părinților,
educatorilor și profesorilor.
Riscurile în mediul online încep de la prima întâlnire a copilului cu tableta, computerul sau
telefonul mobil. Căutând un filmuleț sau o informație, copilul poate accesa ușor un conținut ilegal
sau dăunător. Comunicând în chat sau pe rețele de socializare cu alți utilizatori online, copilul poate
face cunoștință cu persoane răuvoitoare, hărțuitori sau abuzatori. Nu există un hotar bine determinat
între aici se poate și aici nu se poate de făcut click. De aceea este foarte important ca în școală orice
elev să fie informat despre cum click-ul îl poate aduce în situații foarte neplăcute sau chiar
periculoase.
1376
Repeta. Repetitio est mater studiorum (Repetarea este mama cunoștințelor) – cuvinte deseori repetate
1377
SCOALA ACASA
PROF. GRIDAN VASILE

PALASTUL COPIILOR TG JIU
Conceptul “Homeschool” (scoala acasa), curent educational prezent de cativa ani si in tara noastra
mai mult ca forma experimentala de educatie, s-a suprapus nefericit in perioada martie-iunie 2020 cu
pandemia Covid 19 obligand intreg mapamondul sa gaseasca solutii la o astfel de provocare. Era digitala a
fost impusa violent in educatie de catre un virus despre care se stiu putine lucruri la multe luni dupa aparitie
si care inca nu are tratament certificat.
Un fapt intamplator a impus mai intai solutii de compromis pentru ca mai apoi sa intre in lucru
strategii cu impact mare pentru viitorul mai mult sau mai putin apropiat: educarea nu se face exclusiv in
casa fiind diferita de scolarizare. Parintii care aleg aceasta alternativa sunt pentru educatie dar au decis ca
scolarizarea propriilor copii, in modul traditional, nu e potrivita nevoilor sau familiei lor. Acesti parinti
doresc sa preia responsabilitatea pentru o educare eficienta, comprehensiva si mai potrivita copiilor lor.
In tarile in care se practica “scoala acasa”, educatia este obligatorie, dar nu si scolarizarea. Se pune
un accent puternic pe pregatirea copilului pentru viata, informarea lui, dobandirea de abilitati pentru campul
muncii si viata de zi cu zi. Diferenta este ca aceasta pregatire se face in cadrul intim, sigur si confortabil al
familiei, cu libertatea unui program ales dupa preferinte sau nevoi.
Tarile din Europa in care scoala acasa este legala sunt Franta, Austria, Marea Britanie, Slovenia,
Rusia, Elvetia, Polonia. Gradul de control guvernamental este foarte variat. In Marea Britanie copiii nu
trebuie sa se inscrie la nici o scoala, sa urmeze curriculum-ul national, sa treaca anumite examene sau sa
raporteze autoritatilor. In Ungaria se solicita urmarea curriculum-ului national si testarea copiilor de doua
ori pe an. La extrema opusa este Ucraina, unde regulile impuse de guvern parintilor care isi educa copiii
acasa sunt coplesitoare.
In conditiile pandemiei, desi nepregatite pentru o astfel de evolutie, toate aceste tari au folosit
experienta acumulata in timp, au adaptat modul de lucru fiind limitate doar tehnic – abilitatile de
lucru cu internetul si nivelul aparaturii folosite - de a efectua un invatamant eficient. Nu a fost necesar
ca parintii sa fie pedagogi cu diploma pentru a-si invata sau motiva copilul sa invete acasa folosind
platformele avute la dispozitie: Zoom, Google Classroom etc. In acest proces parintii au fost si sunt doar
facilitatori, implicati mai mult la inceput si devenind in timp doar o simpla prezenta care ofera incurajare,
putina supraveghere si clarificari. Iata de ce acesti copii invata sa invete singuri, motivati de interes si o
atmosfera sigura, si nu este necesar ca parintii sa fie implicati non stop in educatie. Parintii care practica
scoala acasa se simt principalii responsabili pentru educatia copiilor lor, si nu doresc sa delege in
exclusivitate aceasta responsabilitate profesorilor sau guvernului, lucru extrem de neplacut pentru
educatorii de profesie. Chiar daca au obtinut o anumita diploma, profesorii sunt straini de copii si reusesc
sa ii cunoasca foarte putin ca indivizi. Chiar daca ar dori sa petreaca timp individual cu fiecare elev, acest
lucru este imposibil in contextul si programul scolii. Iata de ce in tara noastra cerintele examenelor si
resursele profesorilor nu se potrivesc, si multi parinti au ajuns sa se bazeze pe “meditatii” pentru a fi siguri
de promovare.
Copii care studiaza acasa au parte de atentia nemijocita a educatorului, dezvolta relatii mai apropiate
cu parintii care implica si mai mult respect, au o calitate a vietii crescuta (sentiment de siguranta si confort),
pot investi mai mult timp in domeniile in care sunt talentati, inteleg mai bine explicatiile, se socializeaza in
mod pozitiv, au parte de experiente mai variate, pot avea rezultate mai bune la invatatura. De exemplu, in
SUA, copiii educati acasa au avut rezultate cu 15-30% mai ridicate la testele nationale standardizate decat
copiii care au invatat in scoala.
Parintii care aleg scoala acasa sunt constienti de dificultatile procesului, dar considera ca rezutatele
pe termen lung merita investitia.
Bibliografie:
Crina Tudorica, “Scoala Acasa” (Clever Books, 2010).
1378
„EXEMPLE DE BUNE PRACTICI DIN ṢCOLILE FINLANDEZE”
PROF. GRIGORE MADALINA GABRIELA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.5,
ORAȘUL MIZIL, JUDEȚUL PRAHOVA
Sistemul de învǎțǎmânt finlandez presupune existența unei educații echitabile pentru toți elevii. Astfel
cǎ, învǎțǎmântul de masǎ începe cu un an de educație preṣcolarǎ, care se continuǎ ulterior cu nouǎ ani de
educație primarǎ ṣi gimnazialǎ (7-16 ani). Odatǎ cu finalizarea ṣcolii gimnaziale, elevii pot opta pentru o
filierǎ teoreticǎ, respectiv pentru una vocaționalǎ (echivalenta ṣcolilor profesionale din țara noastrǎ) sau pot
renunța la continuarea studiilor. Cu toate cǎ existǎ aceastǎ posibilitate, mai mult de 95% dintre elevi aleg
sǎ-ṣi continue studiile, urmând un nivel superior al educației. Dupǎ finalizarea liceului, în funcție de filiera
aleasǎ, elevii vor susține un examen național, care le va oferi posibilitatea de a urma o universitate sau
învǎțǎmântul superior politehnic
În sistemul de învǎțǎmânt finlandez, educația este dirijatǎ de:
• legislație
• planul de cercetare ṣi dezvoltare
• curriculum-ul național
• programul educațional politic al oraṣului
• curriculum-ul la decizia ṣcolii
• planul specific ṣcolii pentru anul ṣcolar în curs
Autoritățile locale stabilesc gradul de autonomie al școlilor. Datoritǎ faptului cǎ există un grad de
autonomie foarte mare pentru autoritățile locale în furnizarea de educație, municipalitatea poate dezvolta
propriile abordări inovatoare pentru punerea în aplicare a curriculumului, diferite de cele ale altor
municipalități.
Deoarece nu există inspectorat școlar, ṣcolile au dreptul de a personaliza actul educativ conform
propriilor decizii administrative, fiind doar ghidate de curriculă.
Curriculumul Național este rezultatul unui proces de colaborare între Consiliul Național Finlandez al
Educației, municipii, școli și profesori, precum și formatori, cercetǎtori ṣi alte pǎrți interesate (pǎrinți ṣi
elevi, prin intermediul sondajelor de opinie).
Structura anului ṣcolar Anul ṣcolar se structureazǎ pe 5 perioade, fiecare perioadǎ având între 38 ṣi
40 zile, în funcție de tematica abordatǎ. Lecțiile realizate sunt în numǎr de 3 pe sǎptǎmânǎ, o astfel de
activitate având durata de 75 minute. În funcție de disciplina predatǎ, existǎ anual între 16 ṣi 20 de cursuri.
Dupǎ fiecare perioadǎ de predare - învǎțare, au loc examene care urmǎresc sǎ evalueze competențele
însuṣite de elevi pe parcursul lecțiilor. Aceste examene se desfǎṣoarǎ pe durata a 7-8 zile
Finanțarea educației Legislația finlandeză garantează elevilor dreptul la mese gratuite în timpul zilelor
de școală din învățământul pre-primar și de bază, până la finalizarea învățământul secundar superior. Masa
școlară de calitate este văzută ca o investiție în viitor. Aproape 830 000 de elevi și studenți beneficiazǎ de
masǎ de prânz gratuită la școală.
Existǎ foarte puține ṣcoli private, majoritatea elevilor studiazǎ în ṣcoli de stat, beneficiind de diferite
facilitǎți.
Fiecare salǎ de clasǎ este dotatǎ cu mijloace TIC: tablǎ interactivǎ, retroproiector, videoproiector,
calculator, tablete ṣi softuri educaționale pentru diverse teme de studiu. De asemenea, totalitatea
materialelor didactice utilizate de profesori ṣi elevi sunt acordate gratuit (rechizite, manuale ṣcolare).
Ȋn procesul educaţional elevii sunt motivaţi intrinsec, fiind implicaţi activ ȋn procesul de proiectare -
ȋnvăţare – evaluare. Toţi elevii din Finlanda au şanse egale la educaţie, inclusiv cei din mediul rural, datorită
finanţării masive ȋn ȋnvăţământ, accesului la personal didactic calificat (care la rândul său este motivat
financiar) şi la resurse materiale digitale atractive, ȋn consonanţă cu dezvoltarea tehnologică care a
transformat complet viaţă cotidiană. Accesul la masa gratuită la cantina şcolii este un factor care reduce
absenteismul generat de starea financiară a familiei. Ca urmare, diferenţele ȋntre elevii slabi şi cei buni sunt
foarte scăzute, ceea ce a propulsat sistemul de ȋnvăţământ finlandez printre cele mai bune din lume, conform
rezultatelor obţinute la testările internaţionale.
1379
Ce nu știai despre școala finlandeză:
- Finlanda cheltuiește mai puțin co 30 de procente pe elev față de Statele Unite.
- Cu toate acestea, 30% dintre copii sunt sprijiniți mai mult în primii 9 ani de școală pentru a putea
fi la același nivel cu colegii lor mai inteligenți.
- De aceea, diferența dintre elevii slabi și cei performanți este cea mai mică din lume
- 93% dintre finlandezi termină liceul.
- 66% dintre elevi iși continuă studiile la facultate.
- 43% dintre elevii de liceu urmează țișcoli vocaționale.
1380
GRĂDINIȚA DE ACASĂ - GRĂDINIȚA ONLINE
PROF. INV. PREȘCOLAR GUG MARIA-CLAUDIA

G.P.P.NR.5 3 - STRUCTURA G.P.N.NR. 14
ORADEA
Schimbarea forțată din mediul educațional a fost o provocare atât pentru profesori, cât și pentru părinți
și copii, cu toții fiind nevoiți (ca să nu spun obligați) să ne adaptăm la contextul actual. Impactul psihologic
a fost mare, speranța noastră fiind că va dura puțin și că vom reveni la firescul cunoscut de toți. Ne-am
canalizat toată energia și atenția pe transpunerea virtuala a actului educațional și pe cum să transmitem
aceeași calitate educațională, chiar dacă într-un context total diferit.
În ciclul preșcolar, lucrurile sunt diferite comparativ cu celelalte cicluri. Până acum am încercat să-i
ținem pe copii departe de telefoane și de calculatoare, iar acum, brusc, facem contrariul. Era foarte limpede
că trebuia să menținem legătură cu părinții și copiii, să continuam procesul educațional și să ne mobilizăm
foarte rapid. Am contactat toți părinții, s-au făcut conturi, grupuri și am început activitățile online. Părinții
ne-au sprijinit foarte mult în acest demers. La început, dificultățile au fost de ordin tehnic. Aveau legătură
cu suportul folosit de fiecare, cu o conexiune mai slabă la internet. Susținerea cursurilor online a reprezentat
o ieșire din zona de confort, o reinventare. Primii care s-au bucurat au fost copiii, care au avut acces mai
mult timp la tehnologia care îi fascinează. Grădinița online începe cu prezența și înviorarea. Am alternat
activitatile statice cu cele dinamice, utilizand o diversitate de mijloace: fise de lucru, creioane colorate,
jucării sau alte obiecte pe care copiii le au la îndemână și care sunt utile în jocurile și experimentele noastre.
Predarea online e o provocare pentru educator, care trebuie sa fie extrem de inventiv și să învețe din
mers acest stil. Personal, a trebuit să fiu extrem de creativă, am realizat multe filmulețe care, deși
înregistrate, erau foarte interactive. Am selectat atent și diversificat temele zilnice, precum și materialele
suport (fișe, imagini, linkuri recomandate pentru cântece, povești, jocuri, experimente, etc). Activitățile de
acest fel cuprind foarte mult material sau suport didactic. Educația se face greu fără contact, fără prezență,
fără activități senzoriale. Când emoțiile îl copleșesc pe copil, te simți neputincios că nu ești lângă el să-l
alini, oferindu-i o îmbrățișare. Personal, cred că această perioadă a unit și mai mult copiii, copiii cu
profesorii și profesorii cu părinții. Această perioadă de criză a forțat pe toată lumea să își depășească limitele
și să devină mai inventiv, găsească soluții pentru orice, indiferent c-a fost profesor, părinte sau copil.
Feedback-ul bun primit din partea lor îmi întărește această convingere. Pentru părinți a fost uneori mai
dificil pentru că au lucrat și ei online pentru serviciu, iar preșcolarii aveau nevoie de ajutorul lor și cu partea
tehnică. În unele cazuri, erau mai mulți copii într-o familie, de vârste diferite și a fost mai dificil cu
gestionarea momentelor online pentru fiecare. Cu toate acestea, părinții au fost încântați că s-a continuat
procesul educațional.
Toți cei care apar în viața unui copil participă la educația acestuia, fie că își propun, fie că nu. Educația
online are atât puncte tari, cât și puncte slabe, cu alte cuvinte și beneficii și dezavantaje. Avantajul este
acela legat de noutatea acestei experienţe inedite, cu un farmec aparte pentru copii, captivați fiind de partea
digitală, de tehnologie. Printre avantaje se numără înlocuirea constrângerii cu liberul arbitru, implicarea și
responsabilizarea tuturor părților implicate, eliminarea bullyingului, reducerea riscurilor de îmbolnăvire.
Dezavantajele sunt lipsa apropierii fizice şi oboseala psihică pe care o cauzează expunerea la ecran. Unii
consideră că educația online este benefică în dezvoltarea abilităților digitale ale copiilor, iar alții că ar putea
fi integrantă în totalitate în procesul de învățare.
1381
EDUCAŢIA TIMPURIE ON-LINE ŞI ÎNVĂTĂMÂNTUL ON-LINE
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: GURZĂU DIANA-CORNELIA

GRĂDINIŢA CU P.P. „PITICOT”, CEHU SILVANIEI
Motto: “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când
ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze..”
(Maria Montessori)
Învăţământul preşcolar contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor, la stimularea gândirii şi

inteligenţei, la însuşirea unor cunoştinţe necesare pentru şcoală, la formarea trăsăturilor de caracter şi de
comportare civilizată.
Perioada preşcolară imprimă cele mai profunde, durabile şi fructuoase amprente asupra
individualităţii copilului. Sub influenţa factorilor ambientali are loc expansiunea potenţialului creativ al
copilului, răsar mlădiţele “eului” cognitiv-afectiv-acţional, se constituie şi se consolidează trăsăturile de
personalitate.
Grădiniţa asigură dezvoltarea normală a copilului şi totodată satisfice nevoile vitale ale preşcolarului,
prin variate forme şi procedee de activitate în contextual relaţiilor interpersonale (vertical şi orizontale) de
tipul “educatoare-copil”, “copil-educatoare”, “copil”.
Învățarea online, după părerea mea, completează învățarea clasică, dar nu o înlocuieşte, având în
vedere faptul că trebuie să ţinem seama de aspectele menţionate mai sus.
Cristina Honcioiu, specialist Intuitext în educație, declară faptul că: „tehnologia este parte a vieții de
zi cu zi. Încă din primul an de viață, copiii sunt atrași de tehnologie și, pe măsură ce cresc, experimentează
expunerea la diverse device-uri smart”.
pentru a relaționa, a comunica etc. Pe de altă parte, școala reprezintă o provocare atât pentru copii, cât și
pentru părinți.
Datorită situaţiei în care suntem în present, noi, profesorii am fost nevoiţi să acceptăm singura
modalitate de a merge mai departe şi anume, o noutate, educaţia on-line.
În planificarea activităţilor on-line, educatoarea, trebuie să ţină seama de unele asptecte, precum:
nevoile copiilor, nivelul lor de dezvoltare, zona de interes, activităţile îndrăgite şi metodele prin care se
poate obţine performanţa.
În mediul on-line, pe grupul facebook, cu sprijinul părinţilor bineînţeles, am desfăşurat împreună cu
preşcolarii mei o mulţime de activităţi simple, dar benefice, ca de exemplu:
• Jocuri create de educatoare pe platforma Wordwall: “Numără jucăriile şi alege cifra portivită!”,
“Grupeaza obiectele din imagini după culoare!”-jocuri matematice; “Fapte bune, fapte rele”-jocuri
interactive; „Grupează personajele”-joc interactiv, educarea limbajului.
• Activităţi practice gospodăreşti demonstrate prin înregistrări video personale: „Salata de legume”;
„Micul grădinar”; „Micul bucătar”; „Picnic în interior”.
• Filmuleţe educative: „Flori de primăvară”(cun.med.); „Legume timpurii”(cun. med.);
• Experimente demonstrate prin înregistrări video: „Culorile magice”, „Colorăm lalele”.
• Activităţi artistico-plastice: „Laleaua”-pictură cu furculiţa; „Buburuza”-ştamplilare cu cartof,
„Curcubeul”-dactilo-pictură; „Fluturaşul”-pictură cu buretele
• Activităţi matematice: „Numărăm floricele/norişori”; „Alege 3 maşinuţe/mingi/păpuşi”.
În concluzie, educaţia on-line este benefică atunci când vine în completarea educaţiei clasice, şi nu o
înlocuieşte pe aceasta. Situaţiile întâlnite în această perioadă dificilă arată ineficienţa acestei modalităţi
alternative a educaţiei tradiţionale mai ales la vârsta mică, unde preşcolarii au mereu nevoie de ajutorul
părinţilor, iar unuii dintre aceştia întâmplină dificultăţi în utilizarea tehnologiei şi şă nu uităm de faptul că
majoritatea nu au cunoştinţe de psihologie, pedagogie, metodică, resurse de timp, şi materiale didactice
necesare pentru a desfăşura activităţile propuse de educatoare.
1382
CAT, CUM ȘI CE INVAȚA COPIII IN ȘCOLILE DIN JAPONIA
PROF. INV. PRIMAR GUT MIRELA

C. N. „O. GOGA ” MARGHITA, JUD. BIHOR
Japonia se regăsește, cu siguranță, în topul mondial al calității sistemului de educație. Este unul dintre
cele mai performante state în ceea ce privește alfabetizarea, științele și matematica. Copii urmează șase ani
de școală primară, trei ani de învățământ secundar și trei ani de liceu.
Deși liceul nu este obligatoriiu, peste 95% dintre copiii japonezi aleg să urmeze și acest ciclu.
Cu excepția claselor primare, elevii stau la școală șase ore pe zi. Vacanța lor nu depășește două luni
jumate și este împărțită astfel: sase săptămîni vare, două săptămâni iarna și alte două primăvara. Anul de
studii este împărțit în trei semestre.
În primul rând înveți să te comporți, abia apoi înmagazinezi cunoștințe
Elevii japonezi nu dau teste sau examene înainte de vârsta de zece ani, ci sunt doar controlați din
când în când. Principiul este că, în primii trei ani de școală, cunoștințele școlare nu contează.
Lucrul cel mai important este educația în sensul ei adevărat: copiii sunt învățați să îi respecte pe
ceilalți, să respecte animalele, să fie generoși, să învețe compasiunea, autocontrolul și să protejeze mediul
înconjurător.
Anul școlar începe la 1 aprilie
Pe când, în majoritatea țărilor, copiii se apropie de vacanța de vară, pentru elevii din Japonia anul
școlar abia începe. Școala începe cu unul dintre cele mai spectaculoase evenimente ale anului – înflorirea
cireșilor („sakura”).
Anul școlar este împărțit în trei trimestre: de la 1 aprilie până la 20 iulie, din 1 septembrie până în 26
decembrie și din 7 ianuarie până pe 25 martie. Japonezii au vacanță șase săptămâni în timpul verii și două
săptămâni iarna și primăvara.
Nu există personal de curățenie în școlile japoneze, elevii înșiși fac curat
Elevii curăță sălile de clasă, holurile, chiar și toaletele. Astfel, de la o vârstă fragedă, ei învață să
lucreze în echipă și să se ajute reciproc. Mai mult decât atât, după cât efort depun la curățenie și pentru
îngrijirea locului, este puțin probabil să mai fie dispuși să le murdărească.
În școala primară și la gimnaziu, mesele sunt pregătite de elevi, asistați de nutriționiști și bucătari,
astfel încât alimentele să fie sigure și potrivite pentru nevoile lor alimentare.
Elevii iau masa de prânz în sala de clasă, împreună cu profesorii lor. Această atmosferă informală
încurajează comunicarea și dezvoltarea relațiilor de prietenie.
Lecțiile particulare (meditațiile) sunt foarte populare
Încă din școala primară, copiii încep să ia lecții particulare, pentru ca mai târziu să poată accede într-
un liceu bun. Aceste cursuri sunt predate seara, iar în Japonia nu este un lucru neobișnuit ca la ora 21:00
transportul public să fie plin de copii care merg acasă după lecții.
Copiii se pregătesc și în zilele de duminică și de sărbători, când ziua de studiu durează între șase și
opt ore. Așadar, nu este deloc surprinzător că, potrivit statisticilor, în Japonia aproape nu există repetenți.
În plus față de materiile tradiționale, copiii învață arta caligrafiei și poezia japoneză
Principiul caligrafiei japoneze, sau „Shodo”, este foarte simplu: înmoi un băț de bambus în cerneală
și, cu mișcări ușoare, desenezi ideogramele pe hârtie de orez.
În Japonia, „Shodo” este la fel de prețuit ca pictura. Haiku, în schimb, este o formă de poezie care
descrie, în versuri scurte, natura și ființa umană în ansamblul ei.
Aceste două discipline sunt unul dintre principiile esteticii orientale: combină simplitatea și
sofisticatul. Scopul acestor cursuri este de a-i învăța pe copii să valorifice și să își respecte cultura națională
și tradițiile ancestrale.
Toți elevii trebuie să poarte uniforme
Începând din clasa a VII-a, toți elevii sunt obligați să poarte uniformă. Multe școli au propriul lor
cod vestimentar, dar, de regulă, băieții poartă haine în stil sobru, militar, iar fetele, sacou, cămașă și fustă.
Această regulă are rolul de a disciplina elevii, știindu-se că simplul act de a purta o uniformă creează
o atmosferă mai serioasă. Uniforma, de asemenea, le creează copiilor sentimentul de apartenență la un grup.
1383
Absenteismul la ore este aproape zero
Cu greu găsești în România pe cineva care să nu fi chiulit de la școală măcar o dată. Dar, există o
țară în care nu se chiulește. Și unde elevii nici nu întârzie la școală.
Japonia mai doboară un record: 91% dintre elevi își ascultă cu atenție profesorii la școală. Oare ce
altă țară se poate lăuda cu asemenea statistici?
Totul depinde de rezultatele examenului final
La sfârșitul liceului, elevii dau un examen hotărâtor pentru viitorul tinerilor – determină dacă aceștia
se vor putea înscrie la școli mai înalte. Elevii pot alege doar o singură universitate, ceea ce mai târziu le va
influența covârșitor veniturile financiare și standardul de viață, în general.
În plus, concurența este foarte mare. În pofida competiției, 76% dintre elevi continuă studiile după
liceu. Toate acestea justifică expresia japoneză „iadul examenelor”.
Anii de facultate sunt cei mai frumoși ani din viață
Nu este o surpriză că, după atâția ani de pregătire și „iadul examenelor”, tinerii japonezi tânjesc după
o pauză. Și se pare că pauza cade chiar în timpul anilor de facultate.
Perioada facultății este considerată în Japonia cea mai frumoasă și mai lipsită de griji.
În societatea niponă există un cult al mamei, dar şi al profesorului, tocmai pentru că ei pregătesc
copiii pentru viaţă şi societate. Mentalitatea japoneză este că fără EDUCAŢIE şi fără o SOCIETATE
EDUCATĂ, nu există nici viitor!
1384
ÎNVĂȚAREA ONLINE ŞI ECHILIBRUL ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI
GUȚU MARIANA
GRĂDINIȚA P.P. NR. 1 HUNEDOARA
Realitatea demonstrează că fiecare dintre cele două tabere ale educației, elevii şi dascălii deopotrivă,
sunt victime ale unui sistem inactual, care n-a înțeles că adaptarea tinerilor la societatea modernă nu se
poate face folosind vechile metode.
În ultimii 3 ani, educația românească a permis pătrunderea unor instrumente noi și eficiente de
învățare: manualele digitale, platformele educaționale și, în general, metode alternative de învățare.
Viața ne arată zilnic fațete noi, ne provoacă în fel și chip, ne testează puterea de adaptare și capacitatea
de a răspunde rapid în cele mai inedite contexte.
Multe variabile, puține constante, totuși, unul dintre aspectele cu care ne confruntăm cu toții este
pasiunea copiilor noștri pentru mediul online, insistența cu care cer să fie lăsați în compania gadget-ului lor
preferat sau indiferența cu care resping orice argument din partea noastră.
O serie de studii efectuate în ultimii ani în Marea Britanie a scos la iveală câteva date îngrijorătoare:
unul din trei copii nu petrece nici măcar 30 de minute pe zi în aer liber . unul din zece copii nu a mers în
natură (parc, pădure, mare) de mai bine de 12 luni; patru din cinci copii nu au o înțelegere corespunzătoare
a mediului înconjurător.
De vină ar fi teama părinților că micuții s-ar putea răni, programul foarte încărcat, tentația gadget-
urilor sau numărul redus al spațiilor verzi la o distanță rezonabilă față de casă.
Oricât de triste sunt aceste rezultate, toate converg spre o altă problemă a societății de astăzi: lipsa
echilibrului.
Mâncăm dezorganizat, dormim la întâmplare, neglijăm sănătatea, trăim anxios sub presiunea tuturor
„task-urilor“ din viața noastră, ne umplem de lipsuri, ne golim de energie și-n general avem ruperi de ritm
epuizante, din care ne revenim greu.
Păstrând proporțiile si respectand studiile medicului nutriționist Mihaela Bilic, care susține că
orice dietă trebuie să se bazeze pe echilibru, asta însemnând că putem mânca din toate, câte puțin. Explicația
e simplă: a mânca sănătos nu înseamnă a renunța la hrana preferată, ci a cunoaște câteva principii alimentare
de bază și a evita greșeli elementare (cum ar fi săritul peste masa de prânz și pierderea măsurii la cină).
Păstrând analogia, echilibrul este regula de aur în orice domeniu. Încălcată, aceasta poate transforma
până și cele mai benefice elemente în declanșatori ai unor probleme cu adevărat serioase: apa (băută în
exces poate determina scăderea sărurilor din corp), somnul (îndelungat poate cauza cefalee, inapetență sau
indispoziție), hrana, sportul – totul administrat altfel decât în doze moderate devine periculos pentru
organism.
Un studiu recent, realizat în România, a arătat faptul că 85% dintre copiii cu vârste între 5 și 16 ani
petrec, în medie, 5 ore pe zi pe rețelele sociale. De asemenea, e cunoscut faptul că și copiii mai mici de 5
ani folosesc device-urile „smart“, în special telefonul mobil și tableta, fiind pasionați de jocuri online,
desene animate sau diverse clipuri amuzante pe YouTube.
Pentru a menține o relație echilibrată și de încredere între copii și tehnologie, setam opțiunea de
Parental Control, si controlam tipul de jocuri la care cei mici au acces atunci când butonează telefonul.
Stabilim reguli clare în ceea ce privește programul de acces la smartphone, tabletă sau laptop. Evitam
exprimarea militărească a unor porunci și li explicam. copiilor motivele pentru care am stabilit aceste reguli:
afectează vederea, îl privează de jocul în parc alături de prieteni sau nu își poate ajuta mama în bucătărie în
timp ce aceasta prepară tarta cu prune, atât de delicioasă!
Să-i învățăm principiul echilibrului în toate.
Așa cum tot ce este necesar vieții – apă, hrană, somn, poate devenii dăunător în exces, la fel și jocurile
online sunt o problemă dacă cei mici petrec prea mult timp în fața ecranelor.
Alegem să îmbinam tehnologia și jocurile online cu educația folosind produse de învățare inovatoare,
special create pentru noua generație digitală de copii. Plecând de la ideea că învățarea poate fi cu adevărat
plăcută,, prin joc, copiii descoperă tot felul de curiozități și informații inedite, ce completează de minune
tot ce învață la clasă, cu ajutorul învățătoarei.
1385
Totuși, prin comparație, sistemul de învățământ finlandez, considerat de unii experți în educație cel
mai bun din lume, apare oarecum în disonanță față de cel românesc. Ca idee, nordicii au renunțat la anumite
materii clasice, vor să înlocuiască băncile în care copiii stau pasivi și ascultă profesorul cu un alt tip de
așezare la ore și introduc, cel puțin o dată pe an, metode noi de predare conforme cu evoluția societății.
Totuși, în ultima perioadă s-a observat o deschidere față de noi metode de învățare, adaptate profilului
noilor generații digitale de copii.
În acest context, învățarea online este preferată de tot mai mulți elevi, datorită multiplelor sale
beneficii: este plăcută, le dezvoltă autonomia, materia poate fi reluată de câte ori este nevoie, are o
prezentare interactivă și, îndeosebi pentru copiii claselor primare, învățarea se realizează prin intermediul
unor jocuri foarte distractive.
Învățarea online este plăcută pentru ca dezvoltă autonomia elevilor, concentrarea și răbdarea, materia
putand fi reluată ori de câte ori este nevoie.
Un studiu al Universității Oxford (2014) despre legătura dintre jocurile video și efectele psihologice
asupra copiilor a subliniat faptul că aceste tipuri de jocuri sunt o componentă prezentă în copilăria noilor
generații de copii. Prin urmare, e greu de separat zona de divertisment (ludică, atrăgătoare) de zona educației
(serioasă, încărcată atât ca volum de informații, cât și din punctul de vedere al responsabilităților), așa că
soluția de a le îmbina a venit ca o consecință firească. Prin urmare, platformele educaționale au o formă de
prezentare atractivă și propun metode de învățare interactive, eficiente în procesul de învățar
Când accesează un anumit produs educațional online, copiii pot naviga singuri prin diferitele secțiuni
ale platformei, fără a avea nevoie de ajutorul părinților sau al învățătorilor. cei mici vor descoperi jocuri
logice cu personaje amuzante, experimente inedite și activități cu ajutorul cărora vor învăța lucruri potrivite
vârstei lor, dar într-un mod foarte plăcut.
Tocmai pentru faptul că învățarea se face într-un mod atractiv, sub formă de joc, copiii sunt mult mai
deschiși față de ideea de învățare, căreia nu-i vor asocia conotații negative. Ba dimpotrivă – cei mici vor
avea o atitudine pozitivă față de educație dat fiind că în timpul învățării online au parte de experiențe
plăcute.
Astfel, copiii vor dori să prelungească aceste momente sau să le repete mai des decât și-ar dori să
studieze în mod clasic.
Informațiile pot fi accesate ori de câte ori este nevoie, fără ajutorul părinților sau al unui profesor
meditator. Și, mai ales pentru copiii din clasele I-II, a învăța înseamnă a se juca . personaje amuzante Griny,
Cromin și Flop, cu ajutorul cărora vor descoperi sute de jocuri, de experimente, de filmulețe de predare
care să-i ajute să îndrăgească Limba Română, Matematica, Științele Naturii, Muzica.
În plus, își vor dezvolta capacitatea de concentrare, atenția, memoria, gândirea critică etc.
Unora le-ar plăcea dacă ar găsi ceva provocator în ea, dacă ar înțelege cum poate fi folosită în viața
reală sau dacă … i-ar ajuta să-și construiască un trenuleț din bomboane care să-i ducă în cel mai minunat
parc de distracții.
Copiii sunt ființe complexe cu vise și pasiuni, sunt curioși. E o idee bună să începem să îi ascultăm!
Poate așa aflăm cum să le facem lumea mai plăcută și mai puțin … obligatorie.
Bibliografie:
1. dr.Mihaela Bilic, ABC de nutritie, Editura Curtea Veche, Bucuresti 2016
2. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura
Arves, Craiova, 2002
3. Janina Mihaela Mihăilă, Instruire asistată de calculator, Editura Universitară, București 2010
1386
ÎNVAȚAREA ONLINE LA ELEVII CU CES
GOSPODIN SORINA LACRAMIOARA

PROF. ITINERANT ȘI DE SPRIJIN
CȘEI ”ELISABETA POLIHRONIADE” VASLUI
Având în vedere actualul context in izolare fizică, statutul de cadru didactic de sprijin pentru copii cu
nevoi speciale determină o implicare mai profundă în ceea ce privește adaptarea elevilor cu CES, și a
părinților acestora la cerințele timpului de activitate actual, învătare online.
În primul rând, în ciuda faptului că forurile superioare de la cel mai înalt nivel (Ministerul Educației)
nu a stabilit proceduri clare de desfășurare a activității on-line cu elevii cu CES, a fost necesar să stabilesc
împreună cu părinții, cu cadrele de la clasele integratoare și cu elevii un plan de recuperare care are drep
scop consolidarea cunoștințelor elevilor, precum și formarea de priceperi, reprezentări și deprinderi noi.
În acest sens, provocările nu au lipsit. În ceea ce îi privește pe elevi distanțarea fizică a determinat
din partea lor o stare de nesiguranță, și de neîncredere, iar din partea mea o stare de neputință în a genstiona
tumultul educațional al copilului.
Din punct de vedere etic datoria morală se instituie ca urmare a faptului ca viața omului este una de
tip comunitar. Apariția, supraviețuirea și afirmarea indivizilor sunt posibile numai în cadrul societății.
Nu este moral ca elvii cu nevoi speciale să fie neglijați în această perioadă. Dacă cadrele didactice
de la clasele integratoare desfășoară activități pe diferite platforme cu elevii din clasă, elevul sau elevii cu
CES integrați, întâmpină dificultăți în accesarea și folosirea acestor platforme și în menținerea ritmului cu
clasa.
De aceea, rolul cadrului didactic de sprijin este cu atât mai important, în această perioadă, urmărind
păstrarea achizițiilor pe care elevul cu ces le deține și consolidarea lor.
Distanța și contactul indirect reprezintă un factor de frustrare pentru copil, lucru care trebuie gestionat
cu atenție și răbdare.
Alt factor negativ în lucru on-line cu elevul cu CES îl reprezintă imposibilitatea utilizarea materialelor
didactice palpabile adecvate unei activități cu copilul cu nevoi speciale. Pe de oltă parte, este foarte dificil
pentru un astfel de copil să înțeleagă corect dimensiunea fenomenului actual și a imposibilităților pe care
le poate avea nerespectarea restricțiilor impuse. Acest lucru conduce la o frustrare din partea copilului și la
manifestări nepotrivite. Și în această direcție cadrele didactice de sprijin intervin și consiliază elevul pentru
a diminua comportamente disruptive atât din partea elevului cât și a părintelui.
Astefel cadrele didactice de sprijin devine pentru copil și părintele acestuia, punctul de referință și de
legătură cu lumea în care trăia înainte de pandemie.
În ceea ce privește provăcările avute în legătură cu comunicarea și colaborarea cu părinții, e necesar
să fac câteva precizări legate de experiența mea directă cu aceștia.
De multe ori am întâmpinat o atitudine de opoziție în sensul că părinții erau depășiți de situație, și nu
știucum să gestioneze manifestările copiilor lor, nu se descurcau cu tipurile de comunicare on-line adoptate
de profesori de la clasă (Zoom, asq.ro, Skype, Intuitext, Google classroom, Qizizz, Campus virtual ISJ
Vaslui, etc..) precum și lipsa timpului necesr acordării unei atenții deosebite copilului. Nu este de neglijat
nici faptul că nu –și pot ajuta copiii, având în vedere că sunt depășiți de nivelul de dificulate al cerinșelor
din programele școlare.
Însă, actuala situație a determinat o implicare maximă din partea tuturor factorilor: copii, părinți cadre
didactice, profesori itineracți și de sprijin, logopezi.Colaborarea a fost mai strânsă, elevul cu CES a
beneficiat de susținere din partea tuturor și a experimentat și altfel de modalități de desfășurare, a ieșit din
rutina zilnică, fapt care-l face mai adaptabil la diferite situații de viață.
Părinții au fost cu adevărat un sprijin pentru copii lor și, astfel, au vazut nivelul real de dezvoltare și
manifestare al copilului.
Cadrele didactice de la clasele integratoareau implicat pe cât posibil și copii cu CES în activitatea lor,
iar cadrele de sprijin a unit toți factoriiîn jurul copilului cu cerințe educaționale speciale, a consiliat și
susținut atât copilul, părinții acestora dar și pe cadrele didactice de la clasă.
1387
Izolarea și noutățile în ceea ce privește modalitățile de desfășurare on-line a activităților didactice și
extrașcolare, copii frustați și speriați, părinții depășiți de situație, cadrele didactice împovărate de ceea ce li
se cere, au condus la final la o coeziune mai mare în jurul tuturor eleilor dar și a celor cu CES.
Acolo unde nu s-a putut intevenii video s-a intervenit verbal, telefonic, dar și prin trimiterea prin
poștă a materialelor neresare atât părintelui cât și copilului, facilitând astfel integrarea lor chiar și de la
distanță.
De multe ori în astfel de “călători” părintele are nevoie de un partener, un specialist sau o echipă care
să -l ajute.
1388
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE! PROVOCARILE ,,ȘCOLII DE ACASA”!
PROF. GRĂDINARU CORINA,

LICEUL ,,ȘTEFAN CEL MARE” CODĂEȘTI, JUD. VASLUI
Din martie, învățământul din România a fost pus în fața unei noi provocări, învățarea online. Nimic
nu putea înlocui învățarea față în față dar urgența medicală a contrazis-o. Nu mai era doar o provocare putea
reprezenta și o oportunitate de a testa și de a aduce și sistemul educațional românesc în secolul XXI. Acest
lucru nu ar fi fost realizabil fără existența unei infrastructuri adecvate care ar fi presupus ca toate cadrele
didactice și elevii să aibă acces la computere, laptop-uri sau tablete, conectate la Internet, platforme de
eLearning pentru școli. Zoom, Microsoft Teams, Google Classroom, Skype, WhatsApp sunt doar câteva
dintre soluțiile la care au apelat profesorii pentru a-și transfera activitatea didactică în on-line. Dar nimeni
nu a fost pregătit pentru o situație de criză, cu atât mai mult pentru o pandemie și atunci și soluțiile au fost
discutabile. A devenit rapid cunoscut faptul că școala de acasă nu însemna doar platforme digitale,
fascinante prin performanțele lor tehnice dar și activitățile de învățare gestionate telefonic. Cei mai mulți
profesori, implicați în actul educativ, responsabili și responsabilizați au făcut eforturi de adaptare și chiar
au reușit. Un profesor rămâne bun indiferent de modalitățile prin care își transmite ideile. Evitarea
discontinuității didactice și de comunicare a devenit repede, cu certitudine, o prioritate pentru majoritatea
celor din sistemul educațional. Ce și cum predăm, ce materiale folosim, cum interacționăm mai bine cu
elevii, se pot face evaluări, care sunt aspectele evaluate sunt doar câteva dintre multele întrebări la care
profesorii au trebuit să răspundă, într-un timp relativ scurt. Și, mai ales, cum ajung informațiile la elevi?
Ministrul Educației, Monica Anisie, într-o declarație de presă din 5 mai arăta că, la acea dată, conform
statisticilor ministerului, în jur de 250.000 de copii aveau nevoie de echipamente pentru a putea să facă
educație online 10. Un studiu al Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) privind accesul
copiilor din România la educație online și la infrastructura necesară, infirma aceste statistici arătând că 32%
dintre copiii, aproximativ 900.000 dintre elevii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au
avut acces individual la un dispozitiv funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online iar 12%
dintre elevii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au avut conexiune de internet suficient
de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online 11. La acestea se adăuga o rată de risc şi
excluziune socială care
era de 32, 5% în România în 2018, față de media UE, de doar 22%. De asemenea, o rată destul de
ridicată a persoanelor defavorizate material de 16, 8% în 2018, când în UE rata este aproape de trei ori mai
mică, la 5, 8% în 2018. Potrivit analizelor realizate de Moreno și Gortazar (2020) 12, în România, doar 35%
dintre elevii care au participat la testele PISA învațau în școli care dispuneau de o platformă online de
învățare, valoare care plasa România în ultima parte a clasamentului țărilor participante. Mai mult de 50%
dintre directorii unităților școlare cuprinse în eșantionul național care a participat la testarea PISA
considerau că echipamentele tehnice aflate la dispoziția școlilor erau insuficiente (52, 7% dintre răspunsuri)
și cu performanțe tehnice slabe. Mai mult, 53% dintre directori reclamau absența unor licențe pentru
programe (software) adecvate care să permită utilizarea echipamentelor existente. Astfel, putem clar vorbi
de inegalitate de șanse la educație, deoarece elevii dezavantajați socio-economic au o probabilitate mult
mai mare să se deconecteze de școală și implicit să crească rata abandonului școlar iar rezultatele școlare
să fie mai slabe. De aici și temerile existente față de o eventuală continuare a activității în online. Dar totuși
există câteva condiții minimale pentru transferul, pe parcursul următoarelor luni, spre o infrastructură care
să dubleze și să susțină on-line procesul educațional tradițional existent: Ministerul Educației deține
platforma resursă digital.educred.ro, iar versiunile digitale ale manualelor sunt disponibile public pe
manuale.edu.ro. De aici și recomandările pentru eficientizarea activității în on-line. Ministerul trebuie să
10
https://www.edupedu.ro/anisie-am-initiat-o-hotarare-de-guvern-pentru-achizitie-de-echipamente-online-pentru-copiii-
dinmediile-dezavantajate-250-000-de-copii-au-nevoie-de-echipamente-pentru-educatie-online
11
IRES, 2020, Școala în stare de urgență, Accesul copiilor școlari la educație online. Disponibil la
https://ires.ro/uploads/articole/ires_accesul-elevilor-scolari-la-educatie-online_policy-paper_mai-2020.pdf.
12
Moreno, Juan Manuela, Lucas Gortazar. 2020. Schools’ readiness for digital learning in the eyes of principals. An analysis
from PISA 2018 and its implications for the COVID19 (Coronavirus) crisis response. World Bank Blogs, accesibil la:
https://blogs.worldbank.org/education/schools-readiness-digital-learning-eyes-principals-analysis-pisa-2018-andits.
1389
asigure suportul tehnic și echipamentele necesare pentru ca școlile să-și poată dezvolta infrastructura
necesară iar eforturile cadrelor didactice de adaptare a conținutului educațional la cerințele instrumentelor
on-line trebuie susținute în continuare.
1390
ÎNVAȚĂMÂNTUL ONLINE
GRAURE NICOLETA
COLEGIUL ECONOMIC ,,MARIA TEIULEANU” PITEȘTI
Învățământul online a fost o provocare pentru elevi, profesori și părinți! A avut avantaje și dezavantaje
majore! Fiecare școală a încercat să se ridice la nivelul cerut și să atingă standardele europene.
La început a fost un haos. Școala online a fost destul de dificilă pentru că nu eram obișnuiți cu astfel
de metode. Totul s-a desfășurat relativ bine pentru că a existat susținere și bunăvoință atât din partea
profesorilor cât și a elevilor și mai ales a părinților.
În primul rând, profesorii au fost nevoiți să găsească o platformă la care să se poată conecta câți mai
mulți elevi, pe care să atașeze temele și să predea lecțiile. După primele două-trei săptămâni, majoritatea
școlilor au lucrat unitar, pe platforme propuse de M.E.C. Nimeni nu și-a pus problema modului și mai ales
a posibilităților de accesare a platformei de către elevi. M.E.C. a considerat că este suficient să întrebe elevii
și cadrele didactice dacă au telefon (chiar dacă era unul vechi, cu butoane), dacă au laptop sau tabletă! La
copiii din grupele defavorizate, cu bani de liceu, sau la familiile cu doi-trei copii, sau din zone rurale, fără
acces la internet nu s-a gândit nimeni, sau au vrut să raporteze „succesuri„ răsunătoare despre România
digitalizată!
Profesorii au lucrat enorm pentru pregătirea materialelor, prezentarea lor într-o formă cât mai
accesibilă și pe nivelul de cunoștințe existent, verificarea temelor. La fel, nimeni nu și-a pus problema ce
se întâmplă cu elevii din clasele de început de ciclu (clasa I, clasa a-V-a și clasa a-IX-a)! Cum învață literele
elevii pe calculator? Cum își formează scrisul, sau cum învață să citească? Ce facem cu elevii de la liceele
tehnologice și vocaționale? Cum putem să raportăm parcurgerea minunată a materiilor de specialitate și
mai ales cât este de corectă evaluarea?!
S-a dorit încheierea anului școlar în orice condiții, indiferent de nivelul de cunoștințe acumulat de
elevi! Și s-a realizat, cu consecințele de rigoare, suportate tot de elevi și profesori!
O fi bine, o fi rău?! Timpul ne va arăta adevăratul procent al analfabeților funcționali.
A fost foarte greu mai ales pentru elevii care au susținut examenele de admitere la liceu și
bacalaureatul. Din aceasta cauză, profesorii au trebuit să lucreze mai mult cu ei, să îi facă să înțeleagă
lucrurile de finețe și cele care presupuneau o abordare specială. Pe de altă parte, pentru majoritatea elevilor
nu a fost o problemă să facă școala online, dar pentru cei din zonele defavorizate, cei care nu dispun de un
telefon sau un laptop, a fost foarte dificil să participe la orele de curs, uneori chiar imposibil. Majoritatea
copiilor care au avut de suferit au fost cei din mediul rural care nu au acces la tehnologie și internet.
Ministerul trebuia să se gândească și la ei atunci când a introdus învățământul online, asigurându-le un
dispozitiv inteligent și o cartelă cu internet care să îi ajute să participe la orele de curs online.
Cu toate acestea, oricat de bine a fost aceasta perioada, nimic nu se compară cu școala tradițională.
Doar așa elevii înțeleg mult mai rapid și mai bine, sunt alături de colegi și pot să asimilieze cunoștințele
predate. Față în față, elev și profesor se realizează adevărata educație. Se formează priceperi și deprinderi,
se asigură feed-backul și mai ales se formează OMUL EDUCAT!
Învățământul online este mult mai simplu, la prima vedere, dar nu se poate compara cu învățământul
tradițional. Nimic nu poate înlocui transferul de cunoștințe față în față, când elevul transmite din priviri că
a înțeles sau că are nevoie de explicații suplimentare, când își formează o conduită etică și morală!
Semestrul a trecut, anul școlar s-a încheiat! A fost o activitate nouă, din care fiecare elev a învățat să
aprecieze mai mult timpul petrecut la școală, profesorii și colegii și mai ales a înțeles importanța participării
la actul educațional. Profesorii au depus eforturi uriașe și toți au acceptat ideea că învățământul online este
doar o variantă-model de predare pentru anumite lecții.
Să sperăm că la toamnă ne vom întâlni în clasă!
1391
IMPORTANȚA METODELOR ACTIVE DE ÎNVĂȚARE ÎN CONTEXTUL
UTILIZĂRII NOILOR TEHNOLOGII
PROF. VIOLETA MARILENA GRECEA

COLEGIUL NAȚIONAL DE INFORMATICA MATEI BASARAB
RAMNICU VALCEA
“Calculatoarele sunt incredibil de rapide, precise şi proaste. Fiinţele umane sunt incredibil de lente,
inexacte şi geniale. Împreună, puterea lor depăşeşte orice imaginabilă limită.” Albert Einstein
De ani buni, a fost introdusă metoda instruirii asistate de calculator în procesul de învățământ. Doar
că, de-a lungul timpului, aceasta a suferit modificări importante, astfel încât calculatorul nu mai este un
asistent al profesorului, dar nici nu i-a luat locul, așa cum se anticipa uneori. Este un important partener al
profesorului, dar și al elevului. Introducerea calculatorului în sistemul educațional și în educația tinerilor, a
fost determinată de evoluţia societăţii noastre din ultimele decenii. Aceasta a adus cu sine şi dezvoltarea
diverselor sectoare ale tehnologiei, incluzând aici şi pe cel al tehnicii de calcul. Aşa cum la începutul
secolului trecut au fost adoptate o serie de descoperiri şi invenţii, precum telefonul, automobilul, avionul,
în acelaşi mod, astăzi se poate vorbi de o veritabilă lume în care unul dintre rolurile decisive îi revine
calculatorului.
Calculatorul a influenţat nu numai o parte a vieţii noastre, ci se manifestă în toate domeniile acesteia.
Forma comunicaţiilor, ritmul de viaţa şi munca şi chiar mediul înconjurator în care trăim au suferit,
datorită acestei inovaţii, modificări esenţiale. Azi nu se vorbeşte în zadar despre aşa-numita ,,societate
informaţională” şi aceasta e socotită o comunitate al cărei bun esenţial –informaţiile - s-au dezvoltat în mod
continuu.
Societatea informaţională presupune „folosirea intensivă a tehnologiilor informatice şi de
comunicaţii în toate sferele activităţii şi existenţei umane, cu impact economic şi social semnificativ”.
Considerat vector esenţial al societăţii informaţionale, dar şi factor determinant al globalizării, Internetul
devine o resursă internaţională şi o piaţă internaţională în acelaşi timp.
Aceia care, în cadrul societăţii informaţionale, din diferite motive sunt rupţi de informaţii, se
confrunta deja cu mari probleme, fiind în mod clar, dezavantajaţi.
Instituţiile de învăţământ preuniversitar trebuie să implementeze şi să utilizeze noile tehnologii în
actul didactic, facilitând un concept diferit de cel tradiţional de predare-învăţare-evaluare. Se are în vedere
crearea unui mediu de învăţare, în care elevii sunt implicaţi, motivaţi şi îşi asumă propria responsabilitate
pentru studiile făcute şi cunoştinţele însuşite. Dar, includerea calculatorului și a tot ce implică tehnica de
calcul în educație, duce la efecte pozitive sau negative asupra principalului subiect al procesului de
învățământ..elevul?!
Dacă unii sunt sceptici, cei care au utilizat calculatorul la clasă, spun cu voce tare...EFECTE
POZITIVE!!
În contextul pandemiei apărute în anul 2020, utilizarea tehnologiei în procesul de învățământ este
esențială pentru a asigura comunicarea cu elevii, pentru susținerea lecțiilor online, pentru oferirea feedback-
ului într-un mod rapid. Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor asigură un şir de instrumente şi metode
care permit trecerea de la un mediu de învăţare centrat pe profesor la un mediu colaborativ, interactiv,
centrat pe procesul de învăţare. Utilizarea noilor tehnologii informaţionale poate avea un rol semnificativ
în racordarea sistemului de învăţământ la cerinţele societăţii informaţionale bazate pe cunoaştere. Progresul
tehnologiilor digitale se manifestă în domeniul educaţional prin:
• documentarea într-o bibliotecă virtuală răspândită în toată lumea;
• formarea sub îndrumarea unui profesor aflat la mii de kilometri distanţă;
• calificarea profesională pentru o piaţă globală a forţei de muncă;
• pregătirea pentru activităţi la distanţă bazate pe tehnologiile informatice şi de comunicaţii;
• îmbogăţirea permanentă a propriei culturi cu elemente din alte culturi;
. utilizarea platformelor de învățare, a claselor virtuale.
1392
ÎNVĂŢAREA ÎN GRĂDINIŢĂ
PROF. INV. PRESCOLAR, GRECU- BĂIAȘ GINA-MARIA

LICEUL TEORETIC„ EFTIMIE MURGU”, BOZOVICI
Învăţământul românesc se confruntă cu probleme din ce in ce mai complexe, care necesită un nou
mod de gândire, idei noi, informaţii noi şi bineînţeles, un nou mod de a învăţa “ Analfabetul de mâine nu
va mai fi cel care nu ştie să citească, ci cel care nu a învăţat să înveţe”(Herbet Gerjuooy, apud. A. Toffler,
1973, pagina 402). Una dintre temele abordate frecvent de către teoreticienii şi practicienii educaţiei o
reprezintă învăţarea prin cooperare. „Învăţarea prin cooperare este o strategie de instruire structurată şi
sistematizată, în cadrul căreia grupe mici lucrează împreună pentru a atinge un ţel comun. Premisa învăţării
prin cooperare este aceea conform căreia, subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să
sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cazul
lucrului individual” (Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, 2003).
Au apărut diverse „denumiri pentru a ilustra munca colaborativă de învăţare în grup, cum ar
fi:învăţarea prin cooperare, învăţarea colaborativă, învăţarea colectivă, învăţarea comunitară, învăţarea
reciprocă, învăţarea în echipă, studiu de grup, studiu circular. Cooperarea (conlucrarea, munca alături de
cineva), presupune colaborarea (participarea activă la realizarea unei acţiuni, bazată pe schimbul de
propuneri, de idei).
Cu toate că cele două noţiuni sunt sinonime, putem face unele delimitări de sens, înţelegând prin
colaborare „o formă de relaţii între elevi, ce constă în soluţionarea unor probleme de interes comun, în care
fiecare contribuie activ şi efectiv”( Handrabura, Loretta, 2003) şi prin cooperare „o formă de învăţare, de
studiu, de acţiune reciprocă, interpersonală/intergrupală, cu durată variabilă care rezultă din influenţările
reciproce ale agenţilor implicaţi” (Handrabura, Loretta, 2003). Învăţarea prin cooperare presupune acţiuni
conjugate ale mai multor persoane (elevi, cadre didactice) în atingerea scopurilor comune prin influenţe de
care beneficiază toţi cei implicaţi. „Colaborarea se axează pe relaţiile implicate de sarcini, iar cooperarea
pe procesul de realizare a sarcinii.”( Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, 2006) Se poate spune că „învăţarea prin
colaborare integrează învăţarea prin cooperare.” (Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, 2006) .
Activitatea de ansamblu a copilului in grădiniță trebuie să îl ajute să se dezvolte armonios. Pentru
aceasta ea trebuie să îi asigure deschiderea către toate activităţile pozitive de care este capabil şi să-l
stimuleze optim. În practică se întâlnesc situaţii când copilul este subsolicitat prin participarea la activităţi
sărace, neinteresante, sau prin neglijarea unor categorii de activităţi în favoarea altora. Se suprasolicitează
mai ales activitatea intelectuală. Toate formele fundamentale ale activităţii umane: munca, învăţătura şi
jocul sunt prezente la preşcolar, deşi ponderea şi importanţa lor sunt altele decât la adult..
Educatoarei îi revine sarcina să participe alături de copii la elaborarea cunoştinţelor, să servească
drept model în legăturile interpersonale şi să încurajeze interacţiunile cooperante dintre copii. Folosind
învăţarea prin colaborare educatoarea îi sprijină pe copii să descopere natura, ştiinţa, viaţa. Grădiniţa
modernă promovează învăţarea colaborativa ca formă superioară de interacţiune psihosocială, bazată pe
sprijin reciproc, pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor, îndreptat spre acelaşi scop. Demersul de
realizare a sarcinilor se realizează prin colaborare. Este împărtăşită părerea că toţi pot oferi alternative
valoroase de soluţionare a problemei dacă sunt ajutaţi.
Învăţarea prin colaborare ajută copiii să înveţe mai profound cultivând relaţii bazate pe respect
reciproc şi colaborare constructivă. Învăţarea prin colaborare este o metodă de predare şi învăţare în care
preşcolarii lucrează împreună, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva una şi aceeaşi
problemă, pentru a explora o temă nouă sau a lansa idei noi, combinaţii noi sau chiar inovaţii autentice.
Elemente de bază ale învăţarii prin colaborare
-interdependenţa pozitivă – preşcolarii realizează că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun sfârşit
sarcina grupului.
-promovarea învăţării prin interacţiunea directă – preşcolarii se ajută unii pe alţii să înveţe, se
încurajează şi îşi împărtăţesc ideile. -răspundere individuală – performanţa fiecărui preşcolar se evaluează
frecvent şi rezultatul i se comunică atât acestuia, cât şi grupului.
-deprinderile de comunicare interpersonală şi în grup mic – grupurile nu pot exista şi nici funcţiona
eficient dacă preşcolarii nu au şi nu folosesc anumite abilităţi sociale absolut necesare.
1393
- monitorizarea activităţii de prelucrare a informaţiei în grup – grupurile au nevoie de răgaz pentru a
discuta cât de bine şi-au atins scopurile şi pentru a menţine relaţii eficiente de muncă între toţi membrii. În
exemplele pe care le prezint ofer diverse alternative de lucru, însă acestea nu este cazul să fie considerate
„reţete” miraculoase.
În cadrul programului din gradinița întâlnirea de dimineaţă pe care o organizăm în fiecare zi, permite
schimburi de impresii. Copiii îşi prezintă propriile gânduri, experienţe, idei. Acest lucru le dă posibilitatea
tuturor de a se exprima pe rând, de a comunica subiecte importante din viaţa lor. Copiii ajung să se cunoască
mai bine, să înlăture barierele timidităţii, iar mesajul lor ajunge la întregul grup. Astfel li se dezvoltă
capacitatea de ascultare. Apoi se ivesc întrebări, comentarii, la care participă cu mare interes pentru a-şi
împărtăşi propriile experienţe. Acest moment al zilei contribuie la o bună socializare între preşcolari.
Crearea unei ambianţe bine organizate încurajează copiii să exploreze, să aibă iniţiative şi să creeze.
În vederea unei învăţări active prin colaborare, am acordat o importanţă deosebită strategiei didactice
definită prin cei trei M: Metodă-Mijloace-Material; combinate, adaptate şi utilizate corect. Toate aceste
elemente asigură eficienţa. Metodele pe care le-am folosit pentru ca preşcolarii să lucreze eficient în grup,
dezvoltându-şi abilităţi de cooperare şi ajutor reciproc sunt:munca în grup, în perechi, în echipă, jocul de
rol, jocul didactic, problematizarea, brainstorming-ul, metoda proiectelor, etc. Metoda învăţării pe grupuri
mici are la bază principiul întăririi coeziunii grupului de lucru şi al creşterii gradului de coeziune între copii.
Am utilizat-o pe întreg parcursul activităţii sau în anumite etape ale acesteia atunci când sarcinile de
învăţare au putut fi realizate prin colaborare. În organizarea activităţii pe grupuri mici am ţinut seama ca
preşcolarii să fie cu nivel de pregătire apropiat, nivel de informaţii aproximativ egal. În acelaşi timp am
avut în vedere nivelul dezvoltării intelectuale, al omogenităţii relative privind particularităţile de vârstă şi
individuale, capacitatea de învăţare.
.-Biblioteca -,, O felicitare pentru prietenul meu”- să lipească atâtea jetoane-cu imagini de iarnă –cât
arată cifra, lucru în perechi;
-Artă-,, Împodobim bradul de Crăciun”- să decupeze lipind apoi ornamentele în brad în funcţie de
legenda cu cifre şi simboluri de de pe masă;
- Joc de rol ,, Zi de sărbătoare” -să modeleze din aluat atâţia colăcei, covrigei cât arată cifrele de pe
tavă, aranjând apoi masa de sărbători;
-Construcţii ,, Orăşelul copiilor”- să construiască atâtea elemente cât indică legenda.
În vederea cunoaşterii eficienţei interacțiunii dintre copii, pe parcursul desfăşurării activităţii am
urmărit: modul de demarare a activităţii, schimburile de idei între participanţi, luările de cuvânt, elaborarea
răspunsurilor; folosirea timpului de lucru.
Acest gen de activitate a condus la: colaborarea în vederea realizării cu uşurinţă a sarcinilor de grup,
coordonarea eforturilor individuale pentru atingerea unui scop comun, acomodarea firească a copiilor la
relaţiile, normele şi comportamentele grupului, efectuarea cu uşurinţă a relaţionării sociale, educarea
trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter .
Copiii învaţă să interacționeze în cadrul proiectelor, să rezolve probleme împreună, să se joace în
grup sau echipă. Învăţarea se bazează pe interrelaţionare şi integrare. Proiectele tematice iniţiate de copii,
sau de către aceştia împreună cu educatoarea, se bazează pe interesele de grup şi asigură motivaţia şi
succesul învăţării. Utilizarea modelului ”ştim, dorim să ştim, am învăţat” este calea cea mai simplă de
realizare a unui proiect tematic. A treia componentă, întrebarea ,, Ce am învăţat?” permite realizarea
evaluării proiectului care este o parte esenţială a procesului de învăţare activă.
Prin interacțiunea dintre preșcolari este stimulată curiozitatea firească a copiilor, implicându-i în
propriul proces de dezvoltare
Pe lângă proiectele tematice, noua abordare educaţională are la bază şi activităţile integrate care îl
pun tot mai mult pe copil în situaţia de a dialoga şi coopera în vederea exersării capacităţii de a opta şi a
decide.
Datorită faptului că activităţile integrate lasă mai multă libertate de exprimare şi acţiune copiilor,
educatoarea reuşeşte să descopere latura pozitivă esenţială a fiecărui copil, pentru ca prin aceasta să
dezvolte ulterior alte calităţi şi să canalizeze aspectele pozitive ale personalităţii în devenire a copilului.
Activităţile practice în cadrul cărora se realizează lucrări colective, oferă multe posibilităţi de
realizare a învăţării colaborative. Alte beneficii au constat în rezolvarea rapidă a unor situaţii conflictuale,
încurajarea creativităţii, colaborarea şi ajutorul reciproc.
1394
Ca una dintre activităţile caracteristice copilului de vârstă preşcolară, jocul- în varietatea formelor
sale- a devenit una dintre principalele metode extrem de eficiente în munca instructiv-educativă. Ca metodă,
valorifică avantajele dinamicii de grup, independenţa şi spiritul de cooperare, participarea efectivă şi totală
la joc, angajează şi copiii timizi, creşte gradul de coeziune în colectivul grupei.
Colaborarea a fost şi este utilizată în jocurile de rol, jocurile de creaţie, jocurile didactice, jocurile de
mişcare. În joc copiii îşi asumă sarcini, roluri, fiecare cooperând în felul său cu colegii pentrufinalizarea
obiectivului propus şi pentru obţinerea satisfacţiei finale.
In concluzie învăţărea colaborativa poate fi la îndemâna fiecărei educatoare, cu condiţia ca, încă din
etapa de proiectare a activităţilor, să vizeze tematici adecvate şi să pună la dispoziţia copiilor materiale
corespunzătoare.
Colaborarea înseamnă înainte de toate un câştig în planul interacţiunii dintre preşcolari generând
sentimente de acceptare şi simpatie. Departe de a genera conflicte, ea instaurează buna înţelegere, armonia
şi stimulează comportamentele de facilitare a succesului celorlalţi.
Bibliografie:
-Flueraş Vasile- Teoria şi practica învăţării prin cooperare, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca, 2005
-Neacşu I.- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Editura Militară, Bucureşti, 1990
-Pintilie Mariana, Metode moderne de învăţare-evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002
1395
ACTIVITAȚI INTERACTIVE PENTRU ȘCOALA DE ACASA
GRECU MARIA
ȘCOALA GIMNAZIALA “ION CREANGA”, SATU MARE
Una dintre cele mai mari provocări întâlnite în desfășurarea activității de instruire online, este aceea
de a stârni și menține treaz interesul elevilor, astfel încât să rămână “conectați” la lecție. Dacă în instruirea
face-to-face putem stăpâni mai bine acest aspect, în cea online există un mare risc de a-i „pierde”, mai ales
dacă nu își activează camerele.Se pune în acest caz problema de a organiza lecțiile de o manieră în care
elevul să fie atras de ceea ce se întamplă în clasa virtuală.
Trebuie să gândim un set de secvențe cu grad ridicat de interactivitate, al căror conținut să fie și
relevant, și interesant pentru elevi.
În Cadrul European al Competențelor Digitale, se descrie ce înseamnă să fii competent digital și se
face referire la necesitatea utilizării responsabile a tehnologiei digitale. Se subliniază totodată ca o
competență digitală nu se rezumă la abilitățile de a utiliza un dispozitiv sau un program. Ea presupune un
cumul de abilități și atitudini formulate în conceptul de “Abilitățile secolului XXI“. Pentru că profesorul
trebuie să devină și creator de conținut digital. Pentru a orienta instruirea elevilor în ditecția dobândirii
acestor abilități, ele trebuie să fie prezente în primul rând la cadrele didactice. Educația nu se mai poate
face eficient cu mijloacele de învățare folosite în urmă cu zeci de ani. Progresul tehnologiei și dezvoltarea
sectorului IT a dus la apariția unei multitudini de aplicații și instrumente care ne permit să transformăm
activitățile didactice în mici evenimente.
Instruirea insăși se poate desfășura și sub alte forme decât în mod tradițional. Una dintre acestea este
“școala“ online. Puține sunt disciplinele la care acest sistem nu le oferă prea multe opțiuni. Se pot realiza
atât acțiuni de predare/învățare cît și de evaluare.
Voi arăta în continuare un exemplu de organizare a unei activități de instruire la disciplina
Matematică, cu ajutorul aplicației Genially.
Titlul lecției: Corpuri rotunde
Lectia a fost creată utlizând aplicația în modul Prezentare.
Am ales un șablon cu mai multe elemente, și un fundal animat, pentru a sparge monotonia imaginii.
Prezentarea are 2 pagini în care am inserat texte, linkuri, imagini.
Pe prima pagina sunt prezentate corpurile. Fiecare corp are plasat un element interactiv care trimite
la o resursă deschisă în care acesta este descris. Pe pagina a 2-a am introdus aplicații.
Am plasat pe pagină mai multe elemente interactive. Dând click pe acestea, s-au putut vizualiza
aplicațiile sau s-a facut redirecționare către o altă pagină de resurse.
1396
In ultima imagine se poate observa o nouă fereastră care s-a deschis și care conține o aplicație.
Avantajul unei prezentări interactive este faptul că elevii devin mai implicați în rezolvarea sarcinilor.
De asemenea, informațiile se pot organiza foarte bine într-un spațiu destul de restrîns care ne oferă
posibilitatea de a accesa nenumărate resurse. Este important și faptul că se elimină acei timpi potențiali
morți într-o activitate online, în care nu avem certitudinea că elevii aflați în spatele ecranului, ne urmăresc
cât timp noi scriem conținut pe tabla virtuală, de exemplu. Prin acest mod de prezentare, cresc șansele de
a-i ține mereu ocupați, pentru că există o dinamică mai accentuată a activității.
Un neajuns ar putea fi faptul că realizarea unor asemenea materiale necesită mult timp, dar partea
pozitivă este că se salvează și apoi se poate utiliza de câte ori e nevoie. Resursa poate fi accesată și de către
elevii absenți, ceea ce îi ajută mult în recuperarea materiei predate.
Pregătirea cadrelor didactice pentru crearea de resurse educaționale digitale trebuie să fie continuă, și
ar fi foarte indicat ca furnizorii de formare să livreze mai multe programe în acest sens.
Educația trebuie adaptată condițiilor existente, astfel încât să își îndeplinească rolul. Profesorii și
elevii trebuie să coopereze pentru a realiza un act educațional de calitate.
1397
EDUCAȚIE FARA FRONTIERE
PROF. INV PRIMAR GRIGORE ANTONELA
mai pot fi realizate decât în comunitatea de opţiune dintre mediile responsabile: familie-şcoală-societate.
Din experienţă se trage concluzia următoare: colaborarea familie-şcoală-societate este benefică şi cu
rezultate deosebite atât pentru implicarea părinţilor dar şi pentru membrii comunităţii care îşi dau silinţa să
se integreze în atmosfera grădiniţei şi să se împrietenească cu copii.
Școala este a doua familie, un loc unde se poate practica educaţia, spaţiul unde se asigură nu numai
economico-istorico- culturale ale arealului în care se desfăşoară. Se poate afirma că educaţia este activitatea
informal
cultură.
didactice
1398
educative.
Colaborarea dintre şcoală–familie-societate presupune o comunicare efectivă şi eficientă, o unitate
de cerinţe şi o unitate de acţiune când este vorba de interesul copilului..
Bibliografie:
1. Agabrian, Mircea, Scoala, familia, comunitatea, Institutul European, Iasi, 2006.
2001
1399
ÎNVAȚAMANTUL ONLINE, EXEMPLE DE BUNE PRACTICI,
PARERI PRO SI CONTRA
PROF. GRIGORE GHORGHE MARIUS

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PĂTROAIA VALE
Scopul studiului a fost nu atât adunarea unor informații și date statistice referitoare la problemele
educației în special în perioada organizării învațării de la distanță, cât mai curand analiza bunelor practici
ale diferiților actori educaționali și în baza lor, a propune modalitați de îmbunatatire a sistemului
educațional.
De asemenea, aici putem preciza și importanța calității educației.
Organizarea învățământului a fost testată în perioada pandemiei COVID-19, întrucât accentul s-a pus
pe învățământul de la distanță / învățământul online. Totodată aici putem evidenția anumite particularități
în comparație cu învățământul tradițional.
Așadar, vom preciza câteva avatantaje de învățământ online. Unul dintre acestea este distribuirea
rapidă a materialelor didactice. Cadrele didactice pot transmite cu ușurință informațiile pe care le doresc,
elevii intră în posesia materialelor doar printr-o simplă accesare (orice persoană din grupul/ clasa respectivă
are acces la informații). Un alt avantaj îl constituie existența conținuturilor multimedia (exemple, imagini,
videoclipuri, fisiere). Putem evidenția și faptul că orice document poate fi editat și reeditat în acest mod
Din punctul meu de vedere cel mai important avantaj îl reprezintă existența feed-back-ului, astfel
membrii grupului claselor pot face schimb de experiențe, informații sau păreri.
Ȋnvățarea online presupune și dezavantaje:
În primul rând, unele persoane (elevi/ cadre didactice) pot avea dificultăți în utilizarea tehnologiei.
Cu toate că, tehnologia avansează în fiecare zi, nu toate persoanele sunt la zi cu noutățile.
În al doilea rând, lipsa comunicării fizice reale poate reprezenta un dezavantaj. Atunci când oamenii
se întâlnesc în mediul online, nu mai știu să comunice și folosesc astfel tehnologia.
Existența situațiilor limită, acelea în care anumite persoane nu-și permit achiziționarea unui laptop,
calculator, acel context în care nu pot avea acces la internet pentru că nu-și pot permite este de asemenea
un dezavantaj real.
1400
EDUCATIA MULTICULTURALA
PUNCTUL DE ANCORARE AL EDUCATIEI INCLUZIVE
.
PROF. GRIGORESCU MIHAELA
COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC CAROL I
CAMPULUNG MUSCEL ARGES
Educaţia multiculturală înseamnă, în ultimă instanţă, educaţie integrată, deci educaţie incluzivă.
Educaţia incluzivă are în vedere îndepărtarea sau diminuarea barierelor de orice tip din calea învăţării
şi participarea în egală măsură a tuturor copiilor, acordându-se o atenţie specială celor din familii cu grad
de vulnerabilitate sau cu un risc de excluziune şi marginalizare. Prin atenţia acordată diferenţelor culturale
şi avantajului pe are îl poate aduce această diferenţă, realizarea educaţiei incluzive este mult mai uşor de
îndeplinit, ajungându-se mult mai uşor la realizarea unui climat plăcut, propice educaţiei de respect între
membrii grupului mai mic- clasa, familie apoi unitate scolara si implicit la nivelul comunităţii mai largi.
Educaţia incluzivă implică o participare activă a copiilor la educaţie, indiferent de mediul cultural al
familiilor lor şi de comunităţile din care provin, necesită o schimbare fundamentală de atitudine faţă de
responsabilitaţile sistemului de învăţământ, inclusiv la nivelul preşcolar, din partea cadrelor didactice şi a
comunităţilor, dar mai necesită şi cunoştinţe specifice, capacităţi şi strategii educaţionale adaptate.
Acest tip de educaţie presupune o abordare participativă a cooperării între cadre didactice, între cadre
didactice şi copii, între copii, părinţi şi administraţia educaţională. Dacă un grup minoritar situat într-o
societate majoritară îşi pierde identitatea propie şi se deschide spre comunicare cu restul societăţii, avem o
situaţie de asimilare. Dacă pierderea identităţii este însă asociată cu izolare faţă de restul societăţii avem
situaţia de marginalizare. Dacă grupul îşi menţine şi dezvoltă o identitate culturală proprie stabilă şi
puternică, dar nu promovează relaţii de comunicare cu restul societăţii, avem o situaşie de separare, iar dacă
aceasta este impusă de majoritate, vorbim de segregare. Educaţia incluzivă şi implicit integrarea este situaţia
fericită în care grupul minoritar se adaptează fără a-şi pierde idetitatea culturală, beneficiind de respectul
celor din jur pentru ceea ce este.
Este bine ca un copil să înţeleagă că cei din jurul său sunt altfel, dar totodată sunt persoane
asemănătoare lui. Dacă acest lucru este înţeles încă din copilărie, atunci aspectele problematice legate de
convieţuirea şi interacţiunea cu oameni diferiţi, probleme care se pot ivi mai târziu, pot fi prevenite. De
aceea, obiectivele acestui tip de educaţie multiculturalã trebuie să fie: descrierea unor trăsături caracteristice
pentru grupurile etnice care trăiesc pe teritoriul ţării noastre: denumire, limbă vorbită, cultură, literatură,
religie, folclor, tradiţii culinare etc.; explorarea asemănărilor şi diferenţelor generate de cultură dintre
persoanele care convieţuiesc într-un anumit spaţiu geografic; crearea unui climat şcolar caracterizat prin
deschidere faţă de diversitatea etnoculturală a elevilor şi prin valorificarea pozitivă a diferenţelor, în timpul
lecţiilor.
În cadrul comunităţilor de elevi, dar nu numai, este foarte important să se pună accentul pe
cunoaşterea membrilor grupului, pe respectarea diferenţelor şi pe realizarea coeziunii. Numai în acest mod
se poate funcţiona ca grup, cu sarcini precise, grup bazat pe respect şi cooperarea membrilor săi. Grupurile
de lucru înseamnă realizarea unor sarcini, înseamnă diferenţiere şi specializare, organizare pe funcţii care
să se sprijine reciproc în realizarea sarcinilor aferete grupului. Respectul, bazat pe educaţia multiculturală,
şi deci realizarea implicită a educaţiei incluzive, ajută la realizarea coerenţei în cadrul grupului şi la
îndeplinirea cu succes a sarcinilor specifice.
În primul rând, este importantă comunicarea membrilor grupului deoarece fără comunicare nu se
poate realiza nimic: încredere, respect, asumarea faptelor. Intrajutorarea, sprijinul, cooperarea, întelegerea,
bunatatea, prietenia şi colaborarea iată o parte din elementele care pot duce la o cooperare de succes şi la
integrare!
Una dintre cele mai importante condiţii ale creşterii eficienţei activităţii educative desfăşurate cu
elevii o constituie asigurarea unei depline unităţi de acţiune a tuturor factorilor educativi: şcoală, familie,
comunitate. Dacă este adevărat că şcoala este factorul de care depinde în mod covârşitor devenirea
personalităţii umane, tot atât de adevărat este că educaţia coerentă nu poate face abstracţie de rosturile
familiei în această comuniune. Şcoala şi familia sunt două instituţii care au nevoie una de alta.
1401
Reacţia scolii, ca instituţie de educaţie, formare si orientare, la mobilitatea socială și economică,
trebuie să fie de adaptare a conţinutului, structurii și funcţiilor sale, de creare de premise favorabile pentru
elevi care să le permită integrarea socială rapidă, flexibilitatea, iniţiativa și rezolvarea de probleme,
diminuarea imprevizibilului. Şcoala trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru valorizarea maximă a
fiecărui individ prin mai raţionala stimulare intelectuală a elevilor, a aptitudinilor, a atitudinilor și a
trăsăturilor lor de personalitate. Avem în vedere că şcolile de toate gradele sunt organizaţii responsabile
pentru educaţia formala a copiilor și adolescenţilor. Şcolile care duc la bun sfârşit mult mai eficient această
responsabilitate se consideră pe ele însele și elevii lor ca parte a sistemului social ce include familiile și
comunităţile. Când şcolile, familiile și comunităţile lucrează împreuna ca parteneri, beneficiari sunt elevii.
Colaborarea dintre şcoală şi familie presupune nu numai o informare reciprocă cu privire la tot ceea
ce ţine de orientarea copilului ci şi înarmarea părinţilor cu toate problemele pe care le comportă această
acţiune. În ceea ce priveşte relaţia şcoala-familie se impun deschideri oferite părinţilor privind aspectele
şcolare, psihopedagogice, pe lângă aspectele medicale, juridice etc. O bună colaborare între familie și scoală
se poare realiza prin parteneriate. Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa
de a ajuta elevii să aibă succes la şcoală și, mai târziu, în viață.
Cercetările arată că „în programele în care părinţii sunt implicaţi elevii au performanţe mai mari la
şcoală decât aceleaşi programe, dar în care părinţii nu sunt implicaţi” (Henderson şi Nancy, 1995).
Activităţile extracurriculare oferă elevilor posibilitatea de a-şi valorifica talentele şi interesele pentru
un anumit domeniu. Elevii îşi pot investi o parte din timpul liber pentru a dezvolta abilităţile şi talentele pe
care le posedă, sub îndrumarea atentă a unui cadru didactic. Activităţile extracurriculare sunt binevenite
întrucât îi pune pe copii în situaţia de a se cunooaşte mai bine în afara cadrului şcolar, de a reacţiona diferit,
de a se într-ajutora şi de a lega relaţii de prietenie mult mai strânse. În acest fel, elevii se vor respecta mai
mult, vor colabora şi vor şti să-i ajute pe cei cu probleme şi să-i integreze.
Lipsa de cunoaştere duce aproape întotdeauna la discriminare. Fără un fundament informaţional
conştient, încredereaî\n sine este deteriorată, ceea ce-l face pe om incapabil să-şi asume responsabilitatea
propriilor păreri, a propriilor acte. Ce-i drept, vor exista mereu lucruri despre care nu ştim mai nimic sau
fenomene pe care ni le explicăm eronat. Asta nu exclude preocuparea constantă a educatorilor pentru a
forma elevului deprinderea de a avea mai degrabă îndoieli decât certitudini. Se pot modela astfel indivizi
fără principii rigide, aplecaţi spre problemele elorlalţi şi spre toleranţă.
Primele modele ale copilului sunt părinţii, iar mai apoi educatorii lor, mediul în are îşi petrec o parte
din timp. Suntem modelaţi să privim mediul social într-o anumită manieră, transmiţându-ni-se şi sistemele
acestora de prejudecăţi. Calitatea modelelor duce implicit la calitatea indivizilor într-o societate. Mai târziu
vor apărea şi alţi factori care îşi pun amprenta pe mentalităţile noastre (vezi media ca exemplu nu
întotdeauna pozitiv); iar dacă nu avem un exerciţiu constant al gândirii, al aprecierilor, al întrebărilor, se va
instaura inflexibilitatea în gândire şi ca urmare vom deveni incapabili să acceptăm diversitatea. Frica de a
fi diferit trebuie înlăturată şi trebuie să le creăm copiilor o cultură a diversităţii.
Discriminarea mai poate să apară prin efortul individual de mascare a unui complex de
inferioritate. Încercarea de a-i educa pe copii în spiritul egalităţii comportă anumite riscuri, îndeosebi când
aceştia constată că lucrurile nu stau chiar aşa. Este foarte important a în şcoală să pledăm prin urmare pentru
o educaţie în spiritul diversităţii. Pentru că oamenii sunt foarte diferiţi.
Şcoala şi familia trebuie să găsească făgaşul colaborării autentice bazată pe încredere şi respect
reciproc, pe iubirea faţă de copil, să facă loc unei relaţii deschise, permeabile, favorizante schimbului şi
comunicării de idei. Părinţilor le revine rolul esenţial în creşterea copiilor, asigurându-le acestora nu numai
existenţa materială, cât şi un climat familial, afectiv şi moral. Atât şcoala, cât şi familia trebuie să-i creeze
copilului convingerea că există diferenţe, că diferenţele trebuie acceptate şi particularităţile individuale
respectate.
1402
EDUCAȚIA FĂRĂ FRONTIERĂ!: ,,ȘCOALA ALTFEL -ȘCOALA DE ACASĂ”
PROFESOR PENTRU INVAȚAMANTUL PREȘCOLAR, GROSU LUMINIȚA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ACADEMICIAN ALEXANDRU ZUB”
VÂRFU CÂMPULUI, JUDEȚUL BOTOȘANI
Motto: ,, De învățat înveți multe și de la toți. Dar profesor nu e decât cel care te învață să înveți”.
(Constantin Noica)
Educația începe de acasă și acest lucru nu constă numai în timpul acordat pentru a duce copilul la
grădiniță sau școală și să-l iei acasă. În familie se pun bazele primelor conduite. Pentru ca, copiii noștri să
se poată bucura de o viață frumoasă, cu toate visele împlinite, trebuie ca ei să primească o educație bună,
aleasă. Educația copiilor este o misiune delicată la care ar trebui să participe familia în primul rând, apoi
grădinița, școala și societatea.
Grădinița reprezintă pentru copii o lume minunată, o lumea a basmelor, unde ei se simt foarte bine,
învață lucruri importante: să vorbească frumos, să fie respectuoși, sensibili, ascultători, darnici, toleranți,
dar cel mai mult să socializeze.
Socializarea reprezintă un aspect deosebit de important pentru copilași. Într-un cadru organizat, cum
este grădinița, ei pot deprinde cu ușurință regulile unui joc de grup, își pot dezvolta abilitățile de comunicare
și relaționare, de atenție, răbdare, dar și de concentrare. Jocul este metoda de învățare cea mai simplă și mai
distractivă. Jocul este, a fost și va rămâne primordial în formarea capacității de exprimare în grup, de
relaționare. Jucându-se, copiii muncesc, învață, se dezvoltă cognitiv, socioafectiv și psihofizic, își exersează
limbajul interacționând cu ceilalți preșcolari din grupă. Pentru o cât mai bună socializare la grupă am
desfășurat unele jocuri de creație, distractive și didactice, cum ar fi spre exemplu: ,, Spune cum te cheamă?”;
,,Alege-ți partenerul!”; ,,Cine locuiește în căsuță?”; ,,Să ajutăm copilul pierdut”; ,,Cine te-a chemat la
telefon?”; ,, La aprozar”, etc. Cu mult tact și imaginație am desfășurat și alte jocuri create de mine cu scopul
de a-mi închega colectivul pe care-l conduc. Copilașii au devenit foarte buni prieteni, dornici să se
întâlnească cu nerebdare din nou la grădiniță să se joace împreună.
Dar, iată că, într-o zi, fără să ne dorim acest lucru, nici eu și nici copilașii mei nu ne-am mai putut
întâlni la grădiniță. Am fost nevoiți să mutăm grădinița acasă. Cadrele didactice au fost provocate să se
adapteze rapid la o învățare dincolo de școală cu instrumente online. Învățarea online presupune atât pentru
cadrele didactice, cât și pentru preșcolari, elevi, părinți, să dispună de echipamente tehnice care să permită
acest lucru. Învățarea online este o formă alternativă a învățământului în cadrul căreia s-a continuat procesul
educațional în condiții de autoizolare, școlile fiind închise până la sfârșitul anului școlar 2019 – 2020. Acest
lucru a putut fi pus în practică prin intermediul diverselor metode și instrumente informatice de comunicare,
cu ajutorul platformelor online. Atât profesorii cât și copiii au continuat să învețe într-un mediu nou, anume
online, învățând să folosească platformele digitale: Zoom; Microsoft Teams; Google Classroom;
WhatsApp; Skupe; e-mail; telefon; facebook.
*Avantajele învățării online în timpul pandemiei:
- Dezvoltarea abilităților digitale ale copiilor;
- Ferirea copiilor, părinților, profesorilor de pericolul care a venit .
*Dezavantajele învățării online în timpul pandemiei:
- Nu toată lumea dispune de dispozitive electronice conectate la internet;
- Nu toți profesorii știu să folosească platformele digitale și tehnologia informațională;
- Se mărește timpul petrecut în fața diverselor ecrane;
1403
- Nu toți copiii au acces la tehnologie, chiar și cei care au acces nu pot fi stimulați să ia parte la toate
activitățile;
- Sunt sărăcite relațiile interumane.
Lipsa școlii a însemnat lipsa vieții sociale. Predarea online nu poate înlocui interacțiunea reală.
Bibliografie:
CREȚU, T., ,, Psihologia vârstelor”, Editura Credis, București, 2001;
VERZA, E., VERZA, E. Fl.,,, Psihologia vârstelor”, Editura Pro-Humanitas, București, 2000.
1404
FAMILIA ȘI COPILARIA
-STUDIU DE SPECIALITATE-
PROF. INV. PRESCOLAR GROZA ELISABETA

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIR NR. 3
DROBETA TURNU SEVERIN, MEHEDINTI
Dacă vrem ca şi copiii noştri să rămână cu picioarele pe pământ – trebuie să aşezăm responsabilitatea
pe umerii lor. Cele mai preţioase cadouri pe care le putem oferi copiilor sunt rădăcinile responsabilităţii şi
aripile independenţei. Un aspect foarte important este – învăţarea din timp a valorilor.
În interiorul familiei copilul are posibilitatea de a lua contact cu anumite modele de conduită cu
anumite deprinderi şi norme dezirabile din punct de vedere socio-moral.
Excesele părinţilor în acţiunea educativă şi în relaţiile cu copiii se pot manifesta atât printr-o atitudine
liberală concretizată în pasivitate, indiferenţă, indulgenţă, nesupraveghere, cât şi printr-o atitudine
autoritară, control excesiv, sancţiuni în cazul eşecului şcolar, exigenţe profesionale mari, program rigid de
învăţare.
Având în vedere că încă de la naştere oricare copil este un unicat inconfundabil, educaţia acestuia
trebuie să evite reţete sofisticate şi să se plieze pe caracteristicile fiecărui caz în parte. Dinamica vieţii
afective are o importanţă particulară asupra primului an de viaţă, ca de altfel pe tot traseul copilăriei. În
concluzie – resortul miraculos, prin care se acţionează asupra copilului, în primul an de viaţă, este afecţiunea
parentală, la fel de necesară ca hrana şi aerul.
Fără îndoială, exemplul personal al cuplului parental constituie o forţă educativă inestimabilă.
Formula educativă cea mai propice oricărei vârste este familia nucleară – formată din mamă, tată, copii –
la care se adaugă necesitatea unui climat armonios.
Părinţii nu trebuie să trăiască prin proprii lor copii, ci să aibă dreptul la o viaţă şi profesie de sine
stătătoare, care să le aducă satisfacţii. De altfel, copiii părinţilor angajaţi sunt mai independenţi şi mai
sârguincioşi în activitatea şcolară.
O problemă educativă majoră care trebuie să stea în atenţia părinţilor este cea a disciplinării.
Disciplinarea nu se confundă la nici o vârstă cu dresajul, ci ea reclamă întotdeauna foarte multă dragoste şi
inspiraţie.
În perioada pubertăţii şi a adolescenţei familia se confruntă cu ultimul mare examen educativ, înainte
de emanciparea tânărului vlăstar. Adolescenţa are un caracter spectacular, oscilant în care individul devine
extrem de vulnerabil; orice lacună educativă anterioară erupe cu virulenţă acum; tot acum intră în scenă
autoeducaţia; nu există reţete standard, cert este că părinţii trebuie să-şi restructureze complet stilul
educativ, această sarcină nefiind deloc uşoară – dat fiind fenomenele zilelor noastre : valul de anticultură,
climatul mustind de agresivitate şi libertinaj, declinul evident al autorităţii părinteşti în general. Deşi,
începând cu pubertatea, individul îşi petrece majoritatea timpului în afara căminului părintesc – familia
continuă să aibă rolul major în existenţa lui. Unele caracteristici ale mediului parental, precum profesia,
relaţia din interiorul cuplului, valorile religioase, opiniile politice, etc. – reprezintă autentice modele pentru
adolescenţi.
Factorii ce influenţează procesul dezvoltării umane au caracter bidimensional (fiind de provenienţă
internă şi externă atât prin conţinut cât şi prin modul de structurare) şi au ramificaţii în sfera bio-psiho-
socială şi sunt concretizaţi prin conceptele de ereditate, mediu şi educaţie. Ereditatea este o premisă pentru
dezvoltarea psihică şi socială a individului şi influenţează, într-o anumită măsură, modul cum se
structurează caracteristicile respective, dar calitatea acestora, întinderea şi profunzimea lor, complexitatea
şi gradul de specializare aparţin în bună măsură determinărilor mediului şi educaţiei.
1405
Viaţa psihică a omului se formează şi se dezvoltă, aşadar, la confluenţa dintre activitate şi condiţiile
bio-psiho-sociale ce îl influenţează de la naştere pe tot parcursul vieţii.
Copilul se identifică cu lumea lui – imaginaţie şi realitate la un loc. Poate că de puţine ori ne gândim
la copii cu toată seriozitatea. Lumea lor nu este lumea noastră. Poate, la vârsta maturităţii, nu am înţeles ce
pierdem când am început să pierdem copilăria.
Noi, adulţii, suntem adesea copleşiţi de grijile zilnice şi ne este tot mai greu să ne aducem aminte
cum vedeam lucrurile prin sufletul copilului care am fost. Bucuriile simple, bucuriile din nimic, aşa cum le
au copiii, le simţim din ce în ce mai rar la noi.Din când în când ne întoarcem în lumea copiilor, în chip
mimetic, dar ne „jenăm” să fim cu adevărat naivi, sentimentali, asemenea lor. Pentru a ajunge la sufletul
copilului este necesar să-i oferim posibilitatea să se exprime liber, să-şi deschidă poarta spre lumea lui
interioară. Cheia rezolvării multor probleme cu care se confruntă copiii stă în familie, căci nu există pe
lume alte fiinţe care să merite o mai mare şi necondiţionată iubire decât – copiii !
Familia îşi pune amprenta asupra existenţei şi dezvoltării copilului prin condiţiile economice,
materiale, de hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, culturale şi de integrare socială.
Dacă în familie nu există armonie, iubire între membri, dacă domină o atmosferă încărcată, relaţii
încordate, violenţe între membrii ei, copiii ajung să aibă tulburări comportamentale. O mare parte dintre
copiii cu comportament deviant suferă de carenţă afectivă.Sărăcia, divorţul, abuzurile, agresivitatea
manifestate asupra copiilor reprezintă incidente negative în dezvoltarea normală a copilului.problema care
apare este cea de echilibru prin care să se asigure copilului un mediu securizant favorabil dezvoltării sale
armonioase. Condiţiile de viaţă din multe familii ale societăţii româneşti actuale sunt stresante pentru copii.
Familia nu este numai primul adăpost al copilului, ci este şi prima bază de lansare a lui în lume. Atitudinea
părinţilor trebuie modelată în raport de vârsta şi de temperamentul copiilor, de la dragoste, protecţie,
acceptare şi îndrumare către cooperare, angajare reciprocă la viaţa familială cu recunoaşterea unei minime
independenţe.Dacă luăm în considerare frecvenţa tot mai mare a cazurilor de abuz şi neglijare a copiilor
din societatea contemporană, se constată nevoia stringentă a creării unor servicii pentru familie şi copil.
Copilul este sau ar trebui să fie subiectul şi nu obiectul tuturor demersurilor psiho-sociale şi
psihopedagogice. Căci într-o societate ca a noastră, în care deriva economică şi socială a atins abisuri greu
comprehensibile, în care copiii se droghează şi îşi fac culcuş prin canale şi pe sub poduri, este greu să nu
atenţionezi că o casă, oricât de frumoasă în aparenţa ei exterioară, va fi iremediabil minată în rezistenţa ei
interioară, dacă temelia pe care a fost ridicată este incompletă şi precară. Şi dacă fiecare dintre noi ( părinte,
dascăl, psiholog, asistent social, ş.a.) este, chiar şi numai parţial proiecţia copilului ce a fost cândva, evitarea
traumelor şi mutilărilor psihoafective ce ameninţă copilul ar trebui să devină calea cea mai sigură către
igienizarea şi normalizarea societăţii de mâine..
Farmecul şi savoarea inegalabilă a copilăriei pot fi umbrite prin acte de victimizare a copilului,
acestea pot fi săvârşite inclusiv de către părinţi. Educaţia prestată în familie poate uzita de mijloace bazate
pe dragoste dar şi de mijloace bazate pe putere ( coercitive).
Toate acestea conduc la agresivitate, izolare, pierderea noţiunii de sprijin din partea familiei şi a
încrederii în capacitatea acesteia de a-l proteja, apatie, neintegrare socială şi compensare prin
violenţă, delicvenţă şi relaţionare facilă cu persoane dubioase, abandon şcolar şi chiar părăsirea
domiciliului cu neintegrare socială şi profesională.
Majoritatea oamenilor se întreabă - „ce este idealul”? Răspunsul la această întrebare depinde de
aspiraţiile, de dorinţele şi trebuinţele fiecăruia, de modul de percepere a acestui concept. Teoretic – idealul
se referă la piscul perfecţiunii, la modelul către care tinde fiecare om, ţelul suprem la care doreşte să
ajungă.Dar, idealul ia conotaţii diferite ce ţin de personalitatea noastră, de mediul familial şi social, de
valorile spirituale şi morale pe care le moştenim şi le transmitem la rândul nostru celor care reprezintă
viitorul.
1406
Un copil ar putea avea calităţi deosebite, dar, dacă nu are un simţ corect al valorii de sine, va intra în
viaţă cu acest dezavantaj . Părinţii trebuie să decidă care va fi calitatea vieţii lor şi apoi să aplice disciplina
necesară pentru a atinge această calitate - altfel, viaţa va împinge familia în direcţii diferite, iar copiii vor
deveni mai degrabă victime decât învăţăcei.
Ar trebui să gândim despre copiii noştri că sunt o binecuvântare pentru noi, astfel vor dovedi la rândul
lor că sunt o binecuvântare pentru cei care-i înconjoară cu dragoste.
BIBLIOGRAFIE:
1. Bujor, Emilian, „ Psihologia Familiei „ – suport de curs pentru anul III de studiu Facultatea de
Psihologie şi Asistenţă Socială – Univ. „ Petre Andrei”- Iaşi
2. Caluschi, Mariana, „ Probleme de Psihologie Socială ”, Editura Cantes – Iaşi, 2001
3. Mitrofan, Iolanda, „ Cursa cu Obstacole a Dezvoltării Umane ” coordonator Editura Polirom –
Iaşi, 2003
4. Mitrofan, Iolanda, „ Psihologia şi Terapia Cuplului”, Editura SPER, Ciupercă, Cristian Colecţia
Caiete Experenţiale – Bucureşti, 2002
5. Stănciulescu, Elisabeta, „ Sociologia Educaţiei Familiei ” Editura Polirom, Iaşi, 1997
6. Kuzma, Kay, „ Ascultarea de Bunăvoie ”, Casa de Editură „ Viaţă şi Sănătate” Bucureşti, 2000
1407
IMPORTANȚA INTRODUCERII TEHNOLOGIEI ÎN ȘCOALĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR GROZA MIHAELA

LICEUL TEORETIC „ION CONSTANTIN BRĂTIANU”/
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ARON DENSUSIANU”
„Educaţia are dificila misiune de a transimite o cultură acumulată de secole, dar şi o pregătire pentru
un viitor în bună măsură imprevizibil”
JacquesDelors
Cu câţiva zeci de ani în urmă educaţia primită în şcoală putea să fie, în cele mai multe cazuri,
suficientă pentru întreaga viaţa a unei persoane, dar astăzi, situația nu mai este aceeași. Lucrurile s-au
schimbat.
Educaţia trebuie să depăşească stadiul de educaţie limitată ca număr de cursanţi şi perioadă de timp.
Aceasta trebuie să se orienteze către o educaţie continuă, capabilă să îl pregatească pe individ oriunde s-ar
afla şi nelimitat în timp.
Nu demult, computerul era un obiect rar, fiind considerat un lux la care mulţi oameni din România
nici nu îndrăzneau să viseze şi spuneau că este ceva inutil pentru omenire, o pierdere de timp.
Anii au trecut, iar mentalităţile oamenilor s-au schimbat, în prezent lucrurile stând într-o altă lumină,
favorabilă tehnologiei. Majoritatea elevilor, au deja ca rutină folosirea internetului prin schimburi de
mesaje, rețele de socializare, diverse filmulețe sau clipuri. Acest mod de comunicare se face simţit şi în
modul lor de a învăţa. Chiar dacă în școală se utilizează sau nu tehnologia informaţiei şi a comunicării
(TIC), elevii menţionaţi vor folosi cu siguranţă acasă mijloacele moderne de informare ca sprijin pentru
teme.
Astfel, s-a impus introducerea calculatorului în şcoli. Elevi, cadre didactice, părinţi, cercetători s-au
implicat în programele educaţionale de utilizare a calculatoarelor în mediul școlar.
Tehnologia informaţiei şi a comunicării cu pași repezi devine o componentă de bază a
învăţământului modern românesc, disciplină menită să integreze mai bine elevul în societate la absolvirea
scolii.
Introducerea Internetului şi a tehnologiilor moderne în școală duce la schimbări importante în
procesul de învăţamânt. Această schimbare în sistemul de învăţământ s-a ghidat după niște obiective bine
structurate: creşterea eficienţei activităţilor de învăţare; dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu
individual.
Instruirea asistată de calculator prezintă avantaje şi dezavantaje, ca orice altă metodă.
Această metodă include:
• Predarea unor lecții de comunicare de cunoștințe
• Alicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoștințe
• Verificarea automată a unei lecții sau a unei unități de învățare
Avantaje:
- Principiile didactice –însușirea conștientă și activă a însușirii temeinice a cunoștințelor- acționează
concomitant cu programa școlară, în fiecare moment al activității elevului
- Dezvoltarea deprinderii de muncă independentă
- Însuşirea eficientă și corectă a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor;
- Învățarea în ritm propriu fără emoții și perturbări determinate de factorii de mediu;
- Dorința de autodepăşire, competitivitate;
- Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
1408
- Asigurarea unui feed-back permanent nu numai pentru elevi ci și pentru profesori, aceștia având
posibilitatea de a-și reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioară;
- Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei.
Dezavantaje:
- Individualizarea excesivă a învățării duce la negarea dialogului elev-profesor și la izolarea actului
de învățare;
- Dirijează pas cu pas activitatea mentală a subiectului împiedicându-l astfel să-și dezvolte
capacitățile creatoare;
- Nu poate fi utilizată cu success la toate disciplinele de studiu deoarece accentuează munca în scris
fără a dezvolta suficient intuiția, elevul neavând o imagine conturată a obiectului în ansamblu limitându –
i -se astfel spiritul critic și gândirea independentă;
- Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis în timpul orelor poate provoca
- Costurile ridicate ale tehnologiei de ultimă oră pot constitui o problemă pentru unele categorii de
elevi.
Meritul deosebit al instruirii asistate de calculator constă în faptul că presupune participarea active a
elevilor în procesul de predare-învățare-evaluare și că permite dezvoltarea intelectuală a acestora, adecvată
ritmului lor de lucru.
Utilizarea tehnologiilor moderne în şcoală face parte din evoluţia naturală a învăţării şi este o soluţie
normală la provocările moderne adresate învăţării şi a nevoilor elevilor. Nu este un proces uşor, dar
dificultăţile pot fi depăşite având în vedere potenţialul acestui tip de cunoaştere. Valențele educative ale
utilizării tehnologiei vor putea fi evidente doar în condițiile unei implicări constante în procesul de învățare
a acestora, a organizării actului educațional prin raportare la acestea, atât în școală, cât și în afara ei, ca o
prelungire a activităților inițiate în cadrul orelor de curs. Se impune orienterea activităților elevilor pentru
care sunt folosite aceste resurse de la căutarea de informații în interes personal sau în scopul
divertismentului la orientarea utilizării în timpul învățării. Elevii utilizează aplicații atât de nivel de bază/
elementar. Majoritatea dețin competențe de prelucrare a documentelor text, de realizare de prezentări, de
manipulare a unui document în format pdf, identificarea și consultarea de tutoriale online, de dicționare și
enciclopedii online, căutarea de informații pentru o temă/ un subiect indicat de profesor. Elevii manifestă
o mare predispoziție pentru activitățile online, de aceea se impune ca aceștia să-și însușească sub
îndrumarea profesorilor, selecția și analiza informației, principii referitoare la etica și legalitatea utilizării
informațiilor din mediul online.
Este importantă și utilizarea aplicațiilor de tip social media pentru a păstra legătura cu părinții în afara
școlii, în scop educativ și pentru a transmite informații, pentru a schimba materiale sub diverse forme,
necesare unor sarcini didactice stabilite. La fiecare generație an creat un grup online pentru părinți la clasa
pregătitoare și încă unul pentru copii în clasele mai mari (a II-a, a III-a) cu reguli clare, unde toate aceste
activități să se realizeze transparent atribuind astfel și un caracter „oficial” acestei modalități de comunicare
în scop educativ.
În cadrul orelor de curs am utilizat și utilizez noile tehnoligii la toate materiile. Interesul evident al
elevilor pentru activități ce presupun utilizarea calculatorului, internetului este evideantă.
Tehnologiile moderne sunt eficiente nu numai în transmiterea noilor cunoştinţe, ci şi în consolidare
deprinderilor formate şi în realizare transferului de informaţii între diferitele domenii ale cunoşterii. Putem
realiza lecţii recapitulative cu ajutorul materialelor PPT, exerciţiile propuse având la dispoziţie posibilitatea
autocorectării răspunsului eronat. Putem propune jocuri create pe diverse aplicații care la final oferă un
punctaj. Elevii pot crea o competiție între ei, chiar și un clasament, lucru ce îi ambiționează foarte tare.
Tehnologiile educaţionale moderne sunt adesea utilizate și în cadrul evaluării. Se pot folosi teste on-
line, obiectivitatea acestora fiind ridicată, monotonia este alungată, se creează o mai bună dispoziţie a
1409
participanţilor, prin înlăturarea contactului direct cu evaluatorul, se stimulează abilitatea de autoevaluare,
spiritul competiţional cu sine însuşi.
Tehnologiile educaţionale moderne ajută cadrele didactice să creeze contexte favorabile învăţării,
formării deprinderilor, constituirii unui complex de atitudini care să stimuleze curiozitatea, dorinţa de a
cunoaşte mai mult, spiritul competiţional cu sine, plăcerea de a progresa şi de a-şi dezvolta posibilităţi de
autoinstruire, dar şi o raportare corectă la evaluare. Școala are nevoie de tehnologii educaţionale moderne
însuşite de cadrele didactice şi aplicate în derularea procesului instructiv-educativ.
Bibliografie
Cozma, Teodor, Educaţia formală, nonformală şi informală, în Psihopedagogie, Editura Spiru Haret,
Iaşi, 1997;
Cucoș, Constantin, Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii formării, Editura Polirom,
Iași, 2006;
Ionescu, M. (coord.), Instrucție și educație. Paradigme educaționale moderne, Editura Eikon, Cluj-
Napoca, 2011;
1410
RESURSE TEHNOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT
PROF. GROZA NICOLETA
educație.
1411
MOMENTUL BILANȚULUI, SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR 2019-2020
PROF. ÎNV. PRIMAR, NADIA-SORINA GROZĂVESCU

ȘC. GIMN.,, GH. MAGHERU”-CARACAL-OLT
,, Îmi e dor de școală, doamna!” așa au început toate lecțiile online încă din 15 martie! Dar sperăm
că,, TOTUL VA FI BINE!”
Am îmbrățișat virtual 29 de Magicieni din clasa mea, în zeci de ore online, i-am încurajat, am căutat
resurse cât mai atractive și interactive ca să-i fac să uite de toată această situație plină de incertitudini, însă
de câte ori apăsam,, End meeting for all,, ....lacrimile mele apăreau chiar dacă uneori îmi impuneam să nu
mai plâng .Terapie pentru sufletul fiecărui cadru didactic sunt acele mesajele pozitive de pe bilețelele lor,
de pe tablă dar și blândețea din privirea elevilor. Ce am facut în această perioadă? Am privit fotografii ale
unor activități, am vizionat videoclipuri cu elevii mei, am desenat împreună cu ei, am cântat, ne-am făcut
urări dimineața, am dansat, chiar ne-am și sărbătorit zilele de naștere sau onomasticele, astfel orele devenind
distractive.
Cu toții am simțit lipsa spațiului fizic, a colegilor, a învățătorilor și a atmosferei din clasă. Elevii au
trecut prin stări diferite, de la entuziasmul primelor întâlniri, apoi la nostalgie și dor de școala pe care o
cunoșteau, pentru ca mai apoi să înțeleagă că această este singura soluție de a continua școala.
Am fost plăcut surprinsă, de această experiență ,, școală online,, deși nu mi-a fost deloc ușor, pentru
că volumul meu de muncă s-a dublat, am început să mă documentez, să vizionez tot felul de tutoriale, să
particip la webinarii, chiar și cursuri de formare pentru diferite platforme, pentru a face lucrurile să
funcționeze cât de bine posibil și în clasa online.
Provocarea de a învăța de acasă a fost o bună ocazie de a ne cunoaște mai bine această mare familie
elevi-profesori-părinți, de a comunica mult mai eficient, de a ne adapta și a descoperi că și școala online
are multe de oferit. Am învățat cu toții să fim mult mai răbdători, să respectăm convorbitorii, să fim mai
atenți, să lucrăm mai mult individual în contextul unui program mai flexibil și cu ore mai puține. Elevii s-
au bucurat și de invitați –părinți (medici, tâmplari, mecanici auto, etc. ) sau frații mai mici, animăluțele de
casă, pe care le-am studiat, instrumente muzicale, proiecte ingenioase, fișe de lecturi, desenele frumoase și
pline de creativitate, jucării alături de care am făcut ore de Matematică, Clr, Educație pentru sănătate, de
Dezvoltare personală, jocuri și experimente.
O propunere interesantă a venit din partea elevilor ca instrumentelor online, precum clasa virtuală
Google sau quiz-urile și aplicațiile online să fie folosite mai des și în ,, școala clasică,,, pentru ca lecțiile să
fie interactive dar și pentru a le stârni cât mai mult creativitatea, astfel reușind să eliminam monotonia
lecțiilor .
În timpul lecțiilor, elevii au învățat să aibă mai multă încredere în ei înșiși, dar și cât de important
este să ceri ajutor atunci când nu te descurci singur.
Această perioadă va avea un mare impact asupra elevilor și asupra educației, de aceea și ei spun că
pe viitor folosirea tehnologiei nu ar trebui îngrădită și limitată în școală, că ori de câte ori din orice motiv
un coleg va lipsi să poată participa online alături de colegi la orele din clasă.
În concluzie pentru copiii secolului XXI, care sunt nativi digital, nu a fost nimic nou, doar au explorat
lumea tehnologiei la cei 7 ani ai lor, privind totul din perspectiva unei aventuri. Pentru profesori a fost o
experiență nouă de predare-învățare și evaluare dar și o perfecționare a abilităților tehnologice .
Dezavantajele sunt lipsa apropierii fizice şi oboseala psihică pe care o cauzează expunerea la ecran.
Am încheiat un capitol din CARTEA VIEȚII, absolvind cu succes clasa I, numindu-ne CAMPIONI.
1412
PROF. INV. PREȘC. GRUIA MAREA

GRADINIȚA P. N. „PINOCCHIO” REȘIȚA
s-a extins până la finalul semestrului, profesorii din România sunt acum provocați să se adapteze rapid și
în prealabil. Tot acest context a însemnat mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare
pentru profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate
orele vor putea fi organizate online, exemplele reușite ale celor care au început deja să aplice aceste măsuri
arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare.
Succesul unui astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună.
“Homeschool” (Școala de acasă) este un curent în educație prezent de câțiva ani și în țara noastră, dar
care acum, în contextual pandemiei, este utilizat de toate ciclurile de învățământ .
Termenul de “școala de acasă” este consacrat, totuși educarea nu se face exclusiv în casă, nici nu este
același lucru cu școlarizarea. Părinții care aleg aceasta alternativă nu sunt impotriva educației, ci au decis
ca “școlarizarea” în modul tradițional nu se potrivește nevoilor copilului sau familiei lor. Acești părinti
doresc sa preia responsabilitatea pentru o educare eficientă, comprehensivă și mai potrivită copiilor lor.
În tările în care se practica “școala de acasă”, educația este obligatorie, dar nu și școlarizarea. Se pune
un accent puternic pe pregatirea copilului pentru viată, informarea lui, dobândirea de abilităti pentru câmpul
muncii și viața de zi cu zi. Diferența este că această pregatire se face în cadrul intim, sigur si confortabil al
Țările din Europa în care școala de acasă este legala sunt: Franța, Austria, Marea Britanie, Slovenia,
Rusia, Elvetia, Polonia. Gradul de control guvernamental este foarte variat.
În Marea Britanie copiii nu trebuie să se inscrie la nicio școala, să urmeze curriculum-ul național, să
treacă anumite examene sau să raporteze autorităților. În Ungaria se solicită urmarea curriculum-ului
național și testarea copiilor de doua ori pe an.
La extrema opusă este Ucraina, unde regulile impuse de guvern părintilor care își educă copiii acasă
sunt coplesitoare.
Nu este necesar ca părinții sa fie pedagogi cu diplomă pentru a-și învăța copilul acasă. În acest proces
părintii sunt doar facilitatori, implicați mai mult la început și devenind în timp doar o simplă prezență care
oferă încurajare, puțină supraveghere și clarificări. Iată de ce acești copii învață sa învețe singuri, motivați
de interes și o atmosferă sigura, și nu este necesar ca părinții să fie implicați non stop în educație.
Așa cum copiii au învățat să vorbească, să mănănce, să se spele, să se îmbrace, să citească sau să se joace
trăind zi de zi cu parinții lor, tot așa se doreste ca în continuare părinții sa aiba rolul formator principal în
această perioadă de criză sanitară. Părinții care practică școala de acasă se simt principalii responsabili
pentru educația copiilor lor, și nu doresc sa delege în exclusivitate aceasta responsabilitate profesorilor sau
guvernului
1413
În România, conceptul de „Homeschool” este folosit doar în situația pandemiei de coronavirus. Atât
elevii, cât și părinții și profesorii își doresc ca învățarea să se desfășoare în clasă, să interacționeze cu
profesorii lor, cu colegii, să socializeze în pauze, să lege prietenii.
Toți cei implicați în procesul de învățare s-au adaptat la cerințele guvernului, și-au procurat
tehnologia necesară desfășurări activităților didactice online, dar își doresc ca această situație să se încheie
și din toamnă să revină în sălile de clasă pentru a se bucura cu toții de prezența celorlalți.
Cu toții avem nevoie de socializare, de interacțiune, de stimulare, de competiție iar aceste lucruri nu
se pot realiza prin individualizare și învățare în mediul online.
Suntem ființe sociale și avem nevoie de ceilalți pentru a crește și a ne dezvolta frumos și armonios
pe toate planurile.
1414
SISTEME DE INVAȚAMANT DIN ALTE ȚARI
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR GURMAI LAVINIA,

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,ADAM MULLER GUTTENBRUNN”
ZABRANI, JUD. ARAD
Sistemul de învățământ din fiecare țară are particularitățile proprii, determinate de condițiile
economice, sociale, politice, de gradul de cultură și civilizație al societății, de tradițiile specifice unei națiuni
și de concepțiile pedagogice pe care le promovează.
Pentru copii, sistemul de învățământ este organizat diferit în fiecare țară în parte. În timp ce în unele
țări, sistemul educațional este axat pe stimularea creativității elevilor și pe formarea acestora în
profesioniști, în unele locuri de pe glob, profesorii se străduiesc să stimuleze și să încurajeze copiii să-și
descopere propriile pasiuni și să găsească resurse proprii pentru a se autoeduca și a se descurca mai bine la
școală.
Învățământul japonez este un sistem educațional evoluat și performant. În Japonia, bugetul alocat
acestei ramuri este foarte modest, dar cu toate acestea, deține unul dintre cele mai de succes modele de
învățământ din lume.
Cheia succesului învățământului din Japonia este, înainte de toate, respectul elevilor față de școală și
al dascălilor față de catedră. Profesorii au datoria, dincolo de a le preda copiilor noțiuni elementare de
studiu, de a-i transforma în cetățeni model ai țării. Aceștia sunt direct responsabili de modul în care
activează copiii în societate. Copiii japonezi învață, prin modul în care este structurat sistemul educațional,
să fie responsabili și harnici. Sunt implicați constant în activități extracurriculare cu rol important în
deprinderea bunelor maniere și în formarea unor aptitudini esențiale la maturitate. Fac curățenie în școală,
servesc la mese și spală vase. Copiii încep școala la vârsta de 6 ani, iar primele 9 clase sunt obligatorii.
Sistemul de învățământ din Finlanda este considerat cel mai bun și evoluat din întreaga lume, oferind
în fiecare an absolvenți și profesioniști de calibru, cu cariere impresionante în întreaga lume.
Sistemul educațional finlandez are câteva principii tradiționale de bază, de la care nu se abate și care-
l face să rămână, de foarte mult timp, unul dintre cele mai performante sisteme de învățământ din lume.
Cu toate acestea, finlandezii nu urmăresc să devină o ,, uzină de făcut genii". Scopul lor este să
crească cât pot de mult nivelul general mediu de învățare al elevilor, tratând copiii ca pe niște copii, nu ca
pe niște produse școlare sau performeri în devenire.
Fiecare copil are șanse egale în școlile finlandeze, întrucât nu se fac diferențe sau discriminări în
funcție de factori precum statut social, rasă sau regiune. Copiii finlandezi sunt încurajați de mici să fie
independenți și să se descurce pe propiile puteri, iar principalele materii pe care pun accentul sunt limba
maternă, matematica și limba engleză. Acestea sunt considerate materii de bază pentru formarea
intelectuală viitoare a copiilor. În rest, celelalte materii sunt similare cu cele din alte părți ale lumii.
Copiii merg la şcoală la vârsta de şapte ani, iar până la 16 ani nu susţin niciun examen, temele pentru
acasă sunt relativ puţine, dar sunt controlaţi permanent în felul în care progresează şi din punctul de vedere
al disciplinei, profesorul având rolul de mentor şi îndrumător. Orele au 45 de minute, trei sferturi din
materiile studiate ţin de curriculumul comun, restul, în funcţie de opţiunile elevilor, părinţilor şi şcolii. Este
un fapt obişnuit ca un elev finlandez să termine cu medii excelente un ciclu de învăţământ, stăpânind la
perfecţie limba engleză şi citind minimum o carte pe săptămână.
Notele sunt de la 4 la 10, deci imposibil să fie evaluat ceva cu zero .
Profesorii sunt foarte bine pregătiţi, cu studii de masterat, subvenţionate de stat, iar pentru a ocupa
un post trebuie să treacă de un concurs, un aspect care face ca sistemul de învăţământ din Finlanda să fie
unul dintre cele mai performante din lume.
Spre deosebire de alte sisteme de învățământ, în cel finlandez, orele de clasă sunt scurte, dar foarte
concentrate și bazate pe participarea activă a elevilor.Nu se pune accentul pe predarea teoretică, ci pe
implicarea copiilor în procesul pedagogic, considerându-se că acesta este cel mai eficient mod prin care
copiii reușesc să înțeleagă și să rețină eficient noțiunile care le sunt predate.
Nerealizarea temelor și copiatul la examene sunt văzute ca fiind acte blamabile și rușinoase, nu doar
de către profesori, ci și de colegii de clasă.
Copiii finlandezi au un respect crescut față de profesori și de tot ce școala presupune.
1415
Învățământul primar în Franța începe de la vârsta de 6 ani, însă bazele educației copiilor sunt puse
încă din creșă sau grădiniță, care are rol fundamental în punerea bazelor pentru scris, citit și alte aptitudini
esențiale la școală.
În primele clase, copii au doar câte doi profesori desemnați la fiecare clasă, care le predau la toate
materiile din programa școlară, lucru deloc apreciat de specialiști, dar care dă rezultate pentru ei.
Educația copiilor în Franța este un sistem centralizat foarte bine organizat și structurat. Școlarizarea
este gratuită între 6 si 16 ani, iar ultimii doi ani de învățământ sunt opționali, dar obligatorii pentru cei care
vor să dea bacalaureatul și să urmeze o facultate.
Sistemele de învăţământ performante sunt o condiţie şi o garanţie, în acelaşi timp, că o societate
progresează, că este preocupată de prezentul şi de viitorul ei, de sănătatea ei morală şi intelectuală.
În urmă cu peste două secole, unul dintre străluciţii gânditori ai Iluminismului european, care a
influenţat major conştiinţa socială a epocii, Jean Jacques Rousseau, în cartea sa, “Emile sau Despre
educaţie”, sublinia un adevăr fundamental, valabil şi astăzi: “Ne naştem slabi, avem nevoie de putere; ne
naştem fără nimic, avem nevoie de ajutor; ne naştem naivi, avem nevoie de cunoaştere. Tot ce nu avem la
naştere şi fără de care nu putem trăi dobândim prin educaţie”.
Cu siguranţă că nu există reţete miracol pentru ca o ţară să-şi amelioreze sistemul de învăţământ,
performanţa depinzând de o serie de parametri care diferă de la o societate la alta. Dar cunoscând rezultatele
semnificative ale sistemelor educative din alte ţări sau inspirându-ne din curajul unor iniţiative private,
putem să privim dintr-o altă perspectivă şi posibilităţile noastre, putem să devenim mai creativi, chiar şi la
nivel individual, să găsim căi şi metode de a depăşi reminiscenţele unor mentalităţi şi comportamente
depăşite.
1416
PLANIFICARE SĂPTĂMÂNALĂ -GRUPA MARE
PROF. ÎNV. PREȘC. HANDRA ADRIANA

GRĂDINIȚA PP NR.14, ARAD
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?

SUBTEMĂ: ZUMZET ȘI CULOARE”
PERIOADA :27.042020-30.04.2020
Dimensiuni ale dezvoltării :
• Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;
• Autocontrol și expresivitate emoțională ;
• Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor(persistență în activități);
• Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
• Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;
• Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea
mediului apropiat .
Comportamente vizate:
• Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul apropiat.
• Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă
etc.;
• Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
• Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din mediul apropiat;
• Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime,
volum.
27.04.2020-LUNI-ADP– Întâlnirea de dimineață, activitate individuală de explorare a unui subiect

de care este interesat copilul, deprinderi de igienă : ,, Spală-te pe mâini înainte de fiecare masă!”, gimnastica
de înviorare
AI:Zumzi și tărâmul magic al insectelor - Ziua galbenă(copiii vor purta haine galbene)
ALA 1 – Bibliotecă: ,, În lumea insectelor!”- Litera I –antrenament grafic
- Construcții : Căsuța lui Zumzi –stupul, din materiale la alegere
ADE –DȘ:,, Pe tărâmul magic al insectelor”- vizionare film educativ, lectura după imagini, discutii
despre insecte, mediul de viață linsectelor, curiozități, etc https://youtu.be/kMzXijw9JGM
-DEC- ,, Mii de albine pe câmpii -pictură, amprentare
ALA 2 – Joc de atentie : Unde s-a ascuns Zumzi?
28.04.2020-MARȚI: -ADP– Întâlnirea de dimineață, activitate individuală de explorare a unui
subiect de care este interesat copilul, deprinderi de igienă : ,, Spală-te pe mâini înainte de fiecare masă!”,
gimnastica de înviorare AI:,, Buburuza, prietena noastră” –Ziua roșie – copiii vor fi imbracati in rosu
ALA 1 – Joc de rol:,, De-a buburuzele harnice”
Știinta:,, Insectele vin la flori!”-fișa labirint
ADE –DLC– ,, Povestea unei buburuze” –povestea educatoarei
https://www.schoolandcollegelistings.com/RO/Chiajna/356866114391432/Gradinita-KIDS%27-JOY-
LAND/videos/646180009507580
DEC: ,, Gâzele ”- cântec –audiție muzicală -https://youtu.be/PLTNROXQmJw
ALA 2: Joc de miscare :,, Buburuza si florile”
,, Sănătos noi mâncăm, corpul sănătos ni-l păstrăm!”
29.04.2020-MIERCURI: -ADP– Întâlnirea de dimineață, activitate individuală de explorare a unui
subiect de care este interesat copilul, deprinderi de igienă : ,, Spală-te pe mâini înainte de fiecare masă!”,
gimnastica de înviorare A.I La joacă cu fluturașii –ziua albastră
ALA I - Construcții:Casute pentru fluturasi –lego
1417
Bibliotecă :Fluturele – antrenament grafic
ADE - DȘ: – Activitate matematică – Cu fluturasii ne jucăm și despre piese geometrice învățăm-joc
logic
https://youtu.be/SI0BPHQ1vWI
DOS:-Activitate practică- Fluturasi –decupare și lipire
ALA 2 –Joc distractiv :,, Prinde fluturașul!”
,, Cu insectele ne jucăm și apoi mâinile le spălăm”
30.04.2020-JOI: -ADP– Întâlnirea de dimineață, activitate individuală de explorare a unui subiect de
care este interesat copilul, deprinderi de igienă : ,, Spală-te pe mâini înainte de fiecare masă!”, gimnastica
de înviorare
A.I Petrecere la palatul Zânei albinelor – Ziua curcubeu - copiii vor fi imbracați în culorile preferate
ALA 1 – Joc de rol:De-a Insectele harnice- preparăm limonadă
Arta: Albinute, buburuze, fluturași –colorare și decupare
ADE –DLC:Joc didactic:Jocul sunetelor?
DPM: Dansul insectelor – euritmie https://youtu.be/xqhJ-nBn500
ALA 2 –Joc de mișcare : Hopa sus!
Facem sport de mici, creștem sănătoși, voinici!
01.05.2020-VINERI :-liber
1418
MODALITĂȚI DE ÎNSUȘIRE A NOȚIUNILOR GEOGRAFICE ÎN
PERIOADA DE ȘCOALĂ ONLINE
PROF. HANGA ANDRA ANDREEA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MIRON COTIN” BACĂU
O soluție fericită din acest punct de vedere sunt produsele specifice disciplinei geografie de învățare
online, unde copiii descoperă resurse educaționale atât de atractive, încât înțeleg diverse noțiuni de la școală
despre mediul înconjurator, în timp ce se distrează.
Accesul la materiale pentru aceasta perioadă de ”școală de acasă”, a fost la libera alegere a copiilor,
aceștia putând gasi informațiile necesare în rezolvarea sarcinilor de lucru, la orice oră și din orice loc. Astfel,
elevii s-au putut bucura de aceste resurse educaționale în perioadele cele mai productive. Școala online, a
fost inițial foarte atractivă pentru micuții exploratori, aceștia descoperind o gamă variată de accesare a
noțiunilor geografice, s-au bucurat atunci când navighează în mediul online și astfel, sunt mai receptivi la
informații venite din zona digitală. Deoarece timpul petrecut pe computer este perceput ca o experiență
pozitivă. Resursele educaționale oferite elevilor au avut grafică frumoasă, adaptată vârstei, sunete plăcute
și interacțiuni atractive cu obiectele din jocuri, iar atmosfera este relaxantă, veselă, amuzantă.
Cu toată implicarea tuturor participanților la actul educative, în perioada de școală online, odată cu
trecerea timpului zilele au devenit mai greu de gestionat de către elevi, iar eu ca și profesor am întâmpinat
dificultăți în realizarea unui mai bun managemental timpului individual al fiecărui copil în parte. De aceea,
când vine vorba de educație şi de volumul impresionant de informaţie, un sistem online/digital de predare
al acestuia devine pentru noi din ce în ce mai dificil de gestionat, mai ales pentru cei mici.
Ca și professor, am dorit să pot face cât mai multe pentru elevii mei, am vrut să mă asigur că au parte
de o dezvoltare completă din punct de vedere geografic și obțin o gamă cât mai variată de informații
specigice disciplinei. Am utilizat în această perioadă a gamă diversă de platform online, în funcție de
informațiile ce trebuiau prezentate elevilor, astfel elevii au putut accesa numeroase tipuri de hărți, noțiuni
grafice și cartografice, exerciții, jocuri geografice.
Elevii au putut accesa în orice moment informațiile postate pe platform educațională a școlii, se
puteau corecta deoarece primeau imediat feedback-ul din partea profesorului și în același timp se puteau
explica informațiile care ridicau un anumit grad de dificultate în mod punctual.
Pentru această perioadă am ales să îmbin tehnologia și predarea online cu educația folosind produse
de învățare inovatoare, special create pentru această perioadă digitală.
1419
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN ÎNVĂȚAREA ONLINE
PROF. PT. ÎNV. PRIMAR:

HAȚEGAN LUMINIȚA TEODORA
Ce putem face în aceste vremuri ca să continuăm să învățăm și actul educațional să se întâmple?

Educația este drumul pe care copiii urmează să atingă potențialul maxim în viață. După cum bine se
știe, este cea mai importantă componentă a unei societăți. Educația este procesul de facilitare a învățării sau
de dobândire de cunoștințe, aptitudini, valori, credințe și obiceiuri. Pentru ca actul educațional să se
întâmple și pentru să aibă un impact pozitiv asupra elevilor trebuie să avem în vedere câteva aspecte:
 un cadrul legislativ pentru predarea online;
 dotarea școlilor cu manuale digitale;
 distribuirea de tablete pentru elevi;
 atenție deosebită pentru elevii din mediile defavorizate;
 participarea profesorilor la cursuri de digitalizare a educației;
 relația școală-părinte.
Cum ne adaptăm la predarea online?

Rolul conducător al profesorului rămâne una dintre coordonatele de bază ale misiunii sale, dincolo
de informarea şi modelarea conduitei prin relaţiile stabilite cu elevii, 30% din succesul învățării depinde de
comportamentul profesorului.Este foarte important ca acesta să aleagă corect metodelor de predare aplicate
în procesul de predare- învățare – evaluare. De asemenea are o importanță deosebită intercalarea cu finețe
a conținutului multimedia și a materialelor de învățare online cu teste scurte, la intervale de timp regulate.
Acestea pot îmbunătăți implicarea elevilor, astfel încât în momentul când revin la școală, readaptarea să le
fie mai ușoară.
Părinții spun prezent la educație

Mediul de familie poate să exercite o influență pozitivă sau negativă care să persiste tot restul vieții.Pe
tot parcursul desfășurării actului educațional online s-a pus accentual pe relația școală-familie. Părinții pot
înțelege mai bine și empatiza mai mult cu efortul unui cadru didactic. Şcoala şi familia sunt cei doi stâlpi
de rezistenţă ai educaţiei, iar între ei şi mediul extraşcolar sau extrafamilial oscilează copilul, obiect şi
subiect al educaţiei. Mediul online aduce îmbunătățirea relației dintre părinte și copil, părinții putând
explora împreună cu copiii diferite platforme educaționale.
Elevii, co-autori ai învățării
Profesorii au oportunitatea de a afla ce subiect îi pasionează pe elevii lor și în jurul căror teme și-ar
putea organiza învățarea, se implică activ și ghidează elevul spre autonomia în învățare. Elevul simte
satisfacția de a face parte dintr-un grup, de a contribui și de a fi apreciat, învață să colaboreze atât cu
profesorul, cât și cu colegii lui, iar cei care au interese comune pot să lucreze împreună sub ghidarea și
feedback-ul profesorului.
Cum ne poate ajuta tehnologia acolo unde ea există și cum influențează aceasta procesul de
învățare?
*Aplicații: -Whatsapp;
-Messenger;
-Skype;
-Meet;
-Zoom;
* folosind Google Docs pentru editare de documente sau Google Spreadsheet pentru platforme
educaționale:
-digital.educred.ro -> secțiune de Resurse Educaționale Deschise
1420
-www.scoalaintuitex.ro -> Platformă de învățare și evaluare online pentru clasele primare
-Google Apps for Education – prin intermediul acestui tip de licențiere fiecare cadru didactic și elev
în parte va putea folosi gratuit conturi de mail de forma prenume.nume@nume-domeniu-scoala, de tip
Gmail, cu spațiu de stocare nelimitat. Prin intermediul Google Drive întregul colectiv profesoral va putea
lucra colaborativ foi de calcul, iar prin activarea Google Classroom, fiecare cadru didactic va putea gestiona
mult mai ușor temele pentru acasă și notarea lucrărilor, iar elevii vor avea ocazia să-și facă temele într-un
mod mult mai interesant și cu ajutorul resurselor din internet.
-Lexy-platformă educațională pentru copii cu dificultăți de învățare.
WEBOGRAFIE
*** scoalapenet.ro/cum-ne-adaptam-la-predarea-on-line
1421
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎNCOTRO ...TOTUL ESTE BINE !!/??
PROF. PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

HEREMCIUC IOANA DIANA
Întro zi totul va fi bine, iată speranța noastră.Totul este bine de pe acum, iată iluzia care ne înșală.
(Voltaire)
În aceste vremuri de schimbare, întrebarea stă pe buzele tuturor...Ce va fi ? Cum o să fie sigur nu
credem că știe nimeni. Noi, cadrele didactice putem doar bănui cum o să fie, dar nimeni nu știe încotro se
îndreaptă cu adevărat învățământul românesc și poate nu numai el.
De cele mai multe ori închidem ochii și ne imaginăm că simțim adierea blândă a imbrățișării copilului
care vine nerăbdător la școală, ne închipuim strângerea fragilă a stiloului din mâna copilului și vom simți
întotdeauna lipsa întrebărilor mute care stau pe buzele celor mai timizi copii, Sunetul șăgalnic al
clopoțelului ne va trezi doar dimineața dacă ne setăm soneria de la ceasul deșteptător iar sufletul veșnic
tânăr al dascălului tresare ori de câte ori aude chemarea lui. Oare totul o să fie doar o amintire, o să fie o
pagină din istoria pe care poate nimeni nu o să mai scrie sau poate un fișier uitat printr-un calculator. Iată
întrebarea...Cum va fi ?
Din fericire putem trăi cu speranța că totul este bine, că tot ce s-a întâmplat a fost o formă de prevenție,
a fost un act responsabil și bine gândit pentru binele tuturor. A fost o buclă temporală în care cu toții fiind
prinși am putut să reflectăm la adevăratele valori care ne conduc viața. O clipă, poate doar pentru o clipă
toți ne-am întrebat oare ce se întâmplă cu noi, viața noastră încotro se duce.
Durerea cea mai mare este oare drumul copiilor noștri care este !!!
Fiecare dintre noi, indiferent de rolul jucat în piesa vieții am constatat sau nu de valoarea muncii
depuse. Pe o parte a drumului stă familia, care a rămas măcar pentru o perioadă la cârma educație copilului,
a rămas și a simțit pe propria piele biciul dat de puterea informației, de tumultul știrilor și de educația
primită și aplicată de propriul copil. Pe de altă parte stă profesorul năucit de schimbările bruște din viața
lui, de lipsirea involuntară de libertatea de mișcare și libera circulație a educației, profesorul lăsat fără putere
în fața unui monitor de unde ajunge la el intrebarea fără răspuns
,, Când ne vom întoarce la școală ? ,,
Deschizi un ochi, deschizi încă un ochi și apoi te întrebi ...Oare văd bine ?...și vei constata cu durere
că nu vezi nimic, nici măcar luminița de la capătul tunelului. Vedem doar că nu ne-am găsit drumul nici
unul nici altul, vedem frica instalată confortabil în sufletul fiecăruia și apoi vedem viitorul fără formă.
Toate aceste cuvinte străbat spre lumină din interiorul fiecărui dascăl, fiecărui părinte și apoi din
sufletul fiecărui copil ca mai apoi să răsune înfundat pe la fiecare colț de stradă și pe fiecare pagină de
facebook.
Durerea, disperarea, frica și mai apoi speranța sunt elementele de bază care au dăinuit în fiecare om,
dar care mai mult decât au putut exprima în momentul acesta trebuie să ne tragă un semnal de alarmă și să
răsune în fiecare dintre noi semnalul unui nou început și să deseneze în fapte efemerul din fiecare lucru.
Dascăl, părinte sau elev, nu contează rolul fiecăruia, trebuie să învățam că trebuie să ne bucurăm de
fiecare moment, să prețuim fiecare clipă și să învățăm zi de zi pentru a putea fi pregătiți să facem față
schimbărilor și furtunilor din această lume, pentru că adevăratele valori nu se vor schimba niciodată
indiferent pe care parte a unui monitor ești sau pe care parte a drumului te afli.
Educația adevărată cu siguranță este cea mai bună busolă indicând întotdeauna direcția corectă de
urmat.
Totul va fi bine !!!!!!
1422
PROF. INV. PREȘCOLAR: HERLAȘ SORINA
Având în vedere situația în care ne-am aflat mai exact începând cu data de 11.03.2020 ca urmare a
răspândirii virusului Covid 19, s-a decis suspendarea cursurilor. In toată această perioadă, am ținut legătura
cu părinții copiilor din grupă. Pentru a continua procesul de învă- țare am adaptat varianta electronică prin
intermediul căreia am păstrat legătura cu preșcolarii și părinții acestora prin grupul închis pe Whats App
.Am postat diferite materiale audio-vizuale, filmulețe educative, documentare, diferite materiale din cadrul
activităților matematice, de educarea limbajului, educație muzicală, activități practice, educație pentru
societate ( fișe de lucru, poezii, povești, cântecele ). Toate aceste activități au avut un impact pozitiv-
feedback din partea părinților, reușind astfel ca toate aceste informații să ajungă cu succes la toți copiii din
grupă. Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii folosesc cel mai frecvent aplicații simple
pentru comunicare cu grupa precum Whatsapp, Messenger. Pe locurile următoare se situează: utilizarea
resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci
online. Orice proiect de educație la distanță este de bună seamă, un demers pedagogic ce presupune
redimensionări de conținut de strategie comunicațională, afirmă prof. univ. dr. Constantin Cucoș, director
al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
posibilul într-un context de educație atipic și incomod, mai ales pentru clasele mici. Printre dificultățile în
a realiza activități didactice la distanță, cadrele didactice semnalează, în ordine: lipsa instrumentelor pentru
gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate,
care nu funcționează, lipsa unui computer suficient de performant .Motivația rămâne un factor esențial în
tot acest proces. Este vorba despre motivația cadrelor didactice de a proiecta și a desfășura activități de
învățare semnificative, autentice, dar și de motivația elevilor pentru învățare.Diferența este că acum
feedbackul elevilor este mai dificil de obținut, iar dificultățile tehnice constituie câteodată un impediment
serios.
1423
INSTRUMENTE ONLINE ACCESIBILE ELEVILOR
PROF. HINCU CRISTINA ILEANA

LICEUL TEHNOLOGIC ,,DIMITRIE LEONIDA” IAȘI
Tehnologia digitală este o parte a vieții noastre, adaptată vârstei, în care elevii sunt atrași în mod
deosebit de mediul digital – dinamic, colorat, interactiv. Beneficiile școlii online sunt generoase, și schimbă
din temelii atitudinea elevilor față de școală și față de pregătirea temelor zilnice. Prin școala online,
profesorii comunică cu fiecare clasă în parte, dincolo de ore, în grupuri de mesagerie instantă
organizate în prealabil alocând mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare pentru
profesori. Folosirea platformelor on line este o metodă foarte bună pentru elevii care sunt motivați să
învețe, venind în completarea activităților didactice din sistemul de învățământ.
„Cancelariile online” organizează întâlniri de coordonare cu profesorii pe platforme precum
Skype, Google Meet, Whatsapp sau Facebook Messenger, Google Classroom, Edmodo, ClassDojo sau
EasyClass.
comunicare și colaborare online este Google, elevii având acces la produse de învățare revoluționare, în
acord perfect cu evoluția societății și cu nevoile lor intelectuale și emoționale. Atunci când accesează un
produs educațional online, copiii pot alege singuri între diferitele secțiuni ale platformelor.
Prin intermediul produselor de învățare online, elevii descoperă resurse educaționale atât de atractive,
încât înțeleg diverse noțiuni de la școală.
Cu o grafică frumoasă, resursele educaționale au sunete plăcute, iar atmosfera este relaxantă, veselă,
amuzantă. Prin faptul că accesul la materiale este la libera alegere a elevilor poate fi realizat rapid, la orice
oră și din orice loc, elevii se pot bucura de aceste resurse educaționale în perioadele cele mai productive
sau pot renunța la parcurgerea lor atunci când doresc.
Lecţiile virtuale și jocurile educaționale reprezintă un avantaj pentru că oferă copiilor o vedere realistă
asupra materiei repetate sau activităților intreprinse. Elevii se bucură atunci când navighează în mediul
online și astfel, sunt mai receptivi la informații venite din zona digitală. În primii ani de școală, copiii
continuă dezvoltarea abilităților sociale (începută la grădiniță) și încep un proces complex de învățare,
descoperă științe structurate pe materii, învață să citească, să scrie, să socotească, deprind noțiuni între care
stabilesc legături, își pun întrebări noi, vor răspunsuri complexe și provoacă atât învățătoarea, cât și părinții
la dezbateri cu final neașteptat.
Învățarea continuă dincolo de școală, cu instrumente online accesibile elevilor, înzestrați cu
determinare și multă determinare, încurajează elevii să învețe și să lucreze independent.În ziua de azi,
elevii se joacă și învață altfel. În mod natural, această generație digitală a înlocuit vechile tipare de
educație cu noi metode care îmbină studiul cu distracția. Elevii învață în timp ce se joacă, bucurându-se de
filmulețe interactive, de jocuri logice sau experimente inedite din care află informații noi despre lumea
înconjurătoare.
Pentru micii exploratori școala nu va mai fi locul în care momentele de joacă trebuie „furate“ în ultima
bancă, ci lumea minunată în care află cele mai surprinzătoare lucruri și pe care abia așteaptă s-o descopere.
Întâlnirea live, oferă elevilor materiale, teme pentru acasă și urmărirea progresului elevului.
Dintre avantajele învățării on line:
• crește motivația pentru învățare
• antrenează atenția, memoria și flexibilitatea gândirii
• dezvoltă inteligența socială și emoțională
• îi ajută pe copii să repete ce a fost mai dificil din ce a învățat la școală
Autonomia în ceea ce privește organizarea timpului de studiu, este unul dintre principalele avantaje
invocate de utilizatorii platformelor online. Metodele de învățare online, adaptate profilului noilor generații
digitale de elevi, sunt preferate de elevi datorită multiplelor beneficii:
• este plăcută
• le dezvoltă autonomia
• are o prezentare interactivă
1424
• materia poate fi reluată de câte ori este necesar
Platformele educaționale au o formă de prezentare interactivă și propun metode de învățare eficiente
în procesul de învățare.Elevii se dezvoltă pe deplin din punct de vedere social sau al Inteligenței
Emoționale, lucruri ce sunt realizate mai greu la școală.
educație.
Digitalizarea pentru mine înseamnă un pas spre progres în sistemul românesc, răspunsul la așteptările
copiilor, conexiuni adevărate între lumea profesorilor și a elevilor, progres, claritate, organizare.
Mi-aș dori să realizăm o platformă cu o bibliotecă pe clase și discipline. Aici cred că ar trebui să se
îndrepte eforturile noastre. Să existe nu doar tehnologie și metode, ci mijloacele care să facă liantul între
ele.
A fost un curs foarte bine organizat, cu informații precise, fluente, concise, utile și aplicabile imediat.
Timpul a fost cheltuit cu folos.
1425
COLABORAREA PĂRINŢI
CADRE DIDACTICE ÎN CADRUL ŞCOLII ON-LINE
PROFESOR INV. PRESCOLAR HOARTA MINODORA, G.P.P. NR.9 BUZAU
Din cauza situaţiei actuale, şcoala s-a mutat în casa fiecărui copil. Părinţii, colaboratori activi ai
instituţiei de învăţământ, au devenit “co-profesori” sau “asistenţi preuniversitari” preluând din sarcinile
cadrelor didactice.
De-a lungul timpului, în calitate de educatoare, am iniţiat multe activităţi ce presupun participarea
părinţilor: spectacole, serbări, aniversări ale zilei copilului, activităţi antreprenoriale când alături de
preşcolari părinţii confecţionau diverse obiecte pe care apoi le expuneam la Bazar, activităţi demonstrative,
lectorate, referate, cursuri pentru părinţi, concursuri etc. În toate activităţile mai sus menţionate dar şi în
cele de consiliere cu părinţii, le erau prezentate metode de lucru cu preşcolarii.Toate acestea au constituit o
bază solidă pentru ceea ce a urmat: Grădiniţa de acasă. Copiii au posibilitatea să valorifice informaţiile
acumulate până acum dar şi deprinderile însuşite.
Ajută foarte mult spiritul lor ludic, ei se joacă “de-a grădiniţa”. Una dintre temele preferate de copii
este cea legatî de meserii. În cadrul temei ,, Îmi aleg o meserie” am propus activităţi on line interesante şi
captivante deopotrivă pentru copii şi părinţi.
Luni: 1.Meseria părinţilor mei (DŞ)- să discute cu părinţii despre meseria sau profesia lor şi despre
ce activităţi presupune aceasta. Link trimis: https://www.cutiutafermecata.ro/meseriile-cantece-educative-
pentru-copii-vacuta-dasa/?fbclid=IwAR2mTUOO0-qFANd51xWBT7MD6vKImaB9hglEn8-
jdJoWX8zxOW0RRPIfESg
2.Mimă - să mimeze acţiuni pe care le fac părinţii la serviciu Marţi: 1.Despre meserii (DLC)- să-şi
însuşească mai multe informaţii despre meserii şi unelte folosite, să răspundă la ghicitori. Link trimis:
https://www.youtube.com/watch?v=-
z2J4re8Hrg&feature=share&fbclid=IwAR2qFJx9eXk93OX4mXo81yaNOTXfLnArZb78rQGwMBx_vc3
7YWZx9xkK3zw
2.Ce te faci când vei fi mare?- să redea mişcările sugerate de cântece, să interpreteze în stil
Karaoke.Link:https://www.youtube.com/watch?v=MfiyIkJuCs&feature=youtu.be&fbclid=IwAR1t-
Y5IeTwsrQlDvA76-TUZF5ehYlHje1HRtwapLXUmOGHC5bOEby9YU4w Miercuri: 1. Masterchef
(DOS1+DOS2) - să-şi confecţioneze bonetă şi şorţuleţ de bucătar; să prepare un desert / o gustare cu
ajutorul membrilor familiiei
2. Şorţul poznaş -să ascundă şorţul în diverse locuri pentru ca ceilalţi să-l găsească (jocul Apă, apă..
foc, foc sau Rece, cald) Joi: 1.Numărăm şi preparăm (DŞ+DPM) * să efectueze adunări în limitele 1-5 *să
asocieze numerele la cantitate şi invers
https://www.youtube.com/watch?v=w0TbyDL0IvU&feature=share&fbclid=IwAR2sff1nMrX8VN1NnaK
N5eU9y36y5SLZcaWH8pbBYskDHnyoZ8dIdeTh75I
2.Sportul de acasă -să execute exerciţiile exemplificate în materialul prezentat alături de membrii
familiei. Link trimis :https://www.youtube.com/watch?v=H5X1fMAPm7k Vineri: 1.Meseria mea
preferată (DEC) *să redea prin desen sau cu creta pe asfalt, printr-o pictură sau un colaj profesia preferată
şi uneltele utilizate 2. De-a doctoriţa Pluşica- să participe la un joc de rol alegându-şi instrumentele
potrivite şi confecţionându- şi costumele necesare. Link trimis:
https://www.youtube.com/watch?v=DWlYu-
luHDY&feature=youtu.be&fbclid=IwAR13uqsODyVoYR0Nkcjq3epIh2m3SdLkPwBXYuk4YUBhG4m
ooWE9LUBVT4
1426
Aceste activităţi apropie membrii familiei, îi aduc împreună, îi pun în situaţii în care se cunosc mai
bine şi se sprijină reciproc. Învăţarea devine o experienţă atractivă şi antrenantă desfăşurată în medii diferite
dar convergente spre scopul final al educaţiei.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ordinului 4135 din 21.04. 2020 privind asigurarea continuităţii procesului de învăţare prin
învăţământul online
2. “Specificul evaluării interdisciplinare prin metode active şi interactive în învăţământul preşcolar”
în „Învăţământul preşcolar în mileniul III”, Ed. Reprograph, 2012
1427
ȘANSE ȘI OPORTUNITĂȚI
O PROBLEMĂ REALĂ-ȘCOALA ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR HODOIU PAULA ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ALBENI
Să faci școală digitalizată în mediul rural a fost o adevărată provocare în această perioadă. Recunosc
că m-am pus în locul elevilor mei din clasa a IV-a și am încercat să realizez lecții cât mai interactive încât
să îi atrag zilnic să intre la orele online.
La limba și literatura română am realizat numeroase compuneri cu aceștia, determinându-i să caute
inspirația în jurul lor, în familie. Mulți dintre copiii mei mi-au trimis după fiecare temă creativă imagini cu
animalele preferate, cu obiecte confecționate din materiale reciclabile, tocmai pentru a arăta cum s-au
descurcat ei în această perioadă cu grele încercări.
Chiar și la matematică am folosit diferite jocuri interactive pentru a ilustra medode aritmetice .
Pot spune că numeroasele materiale postate de colegii mei pe site-urile de specialitate și pe
platformele digitale m-au ajutat să mențin legătura cu elevii dragi.
O parte din ei, trebuie să recunosc, nu au putut intra deoarece nu au avut internet ori dispozitivele
necesare-cine spune că a avut participare totală în mediul rural, mă îndoiesc clar că s-a întâmplat acest fapt.
Totodată, consider că nu vom putea face cu adevărat școală digitală dacă nu li se vor asigura elevilor
materialele necesare: un laptop ori o tabletă, dar și conexiune la internet, de bună calitate.
Recunosc că am avut perioade de epuizare fizică, fiindcă am încercat să îi implic pe toți în egală
măsură, fapt care s-a dovedit a fi imposibil.
1428
CALITATEA EDUCAŢIEI DE AZI .
AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE ÎN PREDAREA ON-LINE
PROF. ÎN ÎNV.PREŞCOLAR: HOLBAN LIDIA,

ȘC. GIMNAZ.”MARIN PREDA”- GPP, PITEȘTI, JUDETUL ARGES
Educaţiei poate fi privitǎ ca un ansamblu de caracteristici ale unui program de studiu prin care sunt
îndeplinite aşteptǎrile beneficiarilor, precum şi standardele de calitate. Beneficiarii educaţiei de calitate
(elevii, pǎrinţii, societate) ar fi de dorit sǎ fie consultaţi permanent în ceea ce priveşte satisfacţia lor faţǎ de
serviciile educaţionale de care beneficiazǎ. „Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune
transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor într-o cale de învăţare realizată efectiv
de preşcolar, elev, student, în cadrul instruirii formale şi nonformale, cu deschideri spre educaţia
permanentă”, Sorin Cristea.
Predarea tradiţională în sensul în care educatoarea explică, face o demonstraţie, iar rolul copiilor este
acela de a urmări, nu produce învăţare decât în foarte mică măsură. Educatoarea trebuie să găsească acele
metode care să permită „stocarea” informaţiei pentru mai mult timp, copiii înşişi trebuie să organizeze ceea
ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii. Dacă copiilor nu li se oferă ocazia discuţiei,
a investigaţiei, a acţiunii şi eventual a predării, învăţarea nu are loc. Modernizarea şi perfecţionarea
metodologiei didactice presupune sporirea caracterului activ al metodelor de învăţământ, adică aplicarea
acelor metode cu un pronunţat caracter formativ. Pentru a realiza o educaţie de calitate centrată pe copil
este necesar ca activităţile de învăţare să fie combinate cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi
de muncă interdependentă. Folosirea metodelor interactive de grup în activitatea cu preşcolarii mi-a permis
să experimentez, să caut noi variante pentru a spori eficienţa activităţii instructiv-educative din grădiniţă,
prin directa implicare a preşcolarului şi mobilizarea efortului său cognitiv. Adevărata învăţare este aceea
care permite transferul achiziţiilor în contexte noi.
Există și păreri în favoarea unui astfel de sistem modern cu predare de la distanță. Cert este că, în această
perioadă, în contextul pandemiei globale, învățământul online pare singura posibilitate responsabilă, iar țara
noastră trebuie să-și accelereze investițiile în digitalizarea educației. În învățământul privat lucrurile stau ceva
mai bine, căci acolo există resurse financiare mobilizate mai bine. Însă în învățământul public există numeroase
probleme cu care se confruntă elevii, părinții și profesorii.
Avantaje ale sistemului de învățământ online (cel puțin în teorie):
- nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre școală, copiii nu mai fac efort fizic îndelungat și
riscant (mai ales în cazul unor copii din mediul rural, din comunități mici, unde se merge la mare distanță la
școală, adesea pe jos), nu se mai face naveta nici măcar în interiorul localităților (trafic mai redus în orașele
aglomerate); - se evită condițiile defavorizate(wc afară, săli de clasă neîncălzite); - se evită bullyingul, o
problemă tot mai intensă în școli și licee; - copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe
utile, totul este mai interactiv (anterior, copiii de vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe
smartphone și pe tabletă, mai puțin cu programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului
desktop); - se pune mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică; dacă se folosesc resurse adecvate, totul
se poate face mai simplu, completând de exemplu în programe care permit chiar evaluarea instant; - copiii sunt
mai odihniți, pot avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil; - se evită aglomerația din
școli, învățarea în schimburi - o problemă în unele școli urbane în special; - teoretic, copiii din mediul rural pot
avea acces la învățători și profesori mai buni, care altfel nu erau dispuși să facă naveta; de asemenea, au acces
în general la resurse mai complexe în mediul online; - dacă se realizează programe și alte resurse digitale
interactive, avizate de sistemul educațional, acestea pot uniformiza modul de predare; - părinții au acces
complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, pot fi la curent cu adevărat cu
situația școlară a copilului (acest lucru ar fi și mai puternic dacă s-ar utiliza sisteme de catalog online);
Dezavantaje evidente ale învățământului online în România – lipsa accesului la tehnologie pune mari
probleme (deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient de bune, mai ales în contextul aglomerării
rețelelor);– lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente – acasă există acces la toate
resursele, online și offline, pentru copiat; – mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online
de tip Zoom, iar „școlarizarea” acestora se face de obicei pe cont propriu, un proces lent și care depinde de
fiecare; – lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți
1429
copii în familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace; – lipsa concentrării la lecții online, în
condițiile în care copiii nu sunt supravegheați permanent de profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau / și
microfonul de pe dispozitivul pe care îl folosesc; – mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de fapt
mai mult efort decât era obișnuit la școală, unde primea totul pasiv: copilul este obligat adesea să studieze și să
descopere singur, ceea ce pentru mulți elevi este extrem de dificil; – presiune pe părinți care trebuie să-și ajute
copiii și la partea de tehnologie (dacă se pricep!), și la partea efectivă de realizat teme (din nou, dacă se pricep,
iar majoritatea nu!); – se interacționează mai greu între copil și profesor, mai ales dacă elevul are dificultăți în
a înțelege ceva; – copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și
aptitudinile de socializare; copiii comunica mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și de mediul online,
o problemă majoră a vremurilor actuale. Nu frecventarea clasei poate fi un mare avantaj în multe cazuri, însă
formarea online poate deveni impersonală și poate fi o limitare a interacțiunii sociale. Pe de altă parte,
formarea tradițională face posibilă interacțiunea cu profesorii și colegii de clasă în persoană, ceea ce este
benefic în multe cazuri.
BIBLIOGRAFIE
*Dulamă, Maria, Modele strategii şi tehnici didactice activizante, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2002.
*Dumitrana, M, Introducere în pedagogie”, Ed. Reprograph, Craiova, 2004.
*Iucu, R., „Managementul şi gestionarea clasei de elevi”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
* Avantaje si dezavantaje ale invatarii online - Invatarea online .blogspot.com
1430
ADAPTARE ȘI CREATIVITATE ÎN PROCESUL DIDACTIC
PROF. HOLDIȘ ELVIRA DANIELA

LICEUL TEORETIC SPECIAL IRIS, TIMIȘOARA
Educația este unul dintre sectoarele cele mai afectate de situația actuală chiar dacă, în mod firesc, la
nivelul percepției publice, lucrurile nu par să stea așa. În primă instanță, atenția noastră este acaparată de
problemele vizibile ale momentului (criza medicală și evoluția exponențială a acesteia) și de perspectivele
generice pe termen mediu și lung, legate de securitatea materială (iminența crizei economice).
„Închiderea” școlilor și a universităților reprezintă, pentru orice perioadă istorică și pentru orice
societate, o măsură extremă, cu consecințe majore, mai ales pe termen mediu și lung. Sistemele educaționale
sunt mecanisme fundamentale care asigură nu doar formarea tinerei generații, dar și stabilitatea familială,
ordinea socială și dezvoltarea economică, în acord cu valori durabile.
Copiii și adolescenții sunt în mod natural sociabili și au niveluri mari de energie. Mediul școlar și
activitățile extracurriculare le ofereau mediul propice pentru a-și satisface nevoia de interacțiune umană, de
conexiune, învățare și joacă.
În condiții de pandemie vorbim însă de o izolare socială la copii și adolescenți pentru că, dintr-
odată, totul s-a redus la spațiul casei unde cei mici nu pot să-și satisfacă nevoia de mișcare, de explorare,
de învățare, de nou.
Tuturor categoriilor de vârstă ne-a fost greu să ne adaptăm la noile circumstanțe, să acceptăm ideea
de a fi închiși în casă, să ne schimbăm rutina și să înțelegem noua lume în care trăim. Elevii au fost provocați
să își continue învățarea în școala de acasă.
Dacă analizăm procesul educațional în perioada de pandemie observăm două aspecte:
1. Inegalitatea de șanse la educație –este una dintre provocările fundamentale ale sistemului de
învățământ românesc
2. Competențele digitale și trecerea la sistemul online de predare și susținerea cadrelor didactice
pentru dobândirea unui nivel de bază al competențelor de tehnologia informației necesare utilizării
instrumentelor on-line.
Cursurile de formare organizate de Casele Corpului Didactic au fost slab organizate pentru
dezvoltarea competențelor digitale/utilizarea TIC în procesul de predare – învățare – evaluare.
În această perioadă a pandemiei principala resursă pe care eu personal și colegii mei de școală, cadre
didactice am accesat-o a fost propria experiență anterioară în utilizarea instrumentelor de învățare on-line
și nu o pregătire specifică în acest scop. Ne-am implicat cu responsabilitate, creativitate și tact pedagogic
pentru a ține trează mintea copiilor și a păstra legătura școală- familie.
Educația online a arătat că există adaptare, creativitate, răspuns rapid din partea unor școli și a unor
profesori, toți prinși într-un sistem, cel de învățământ, despre care orice teorie a schimbării spune că e foarte
lent. Profesorii au simțit nevoia de ancorare afectivă a activităților, și-au permis să fie mai „umani” decât o
făceau până atunci, să ia din timpul alocat anterior repetării unor definiții sau rezolvării de probleme și să
le aloce discuției despre cum ne simțim cu toții.
În această perioadă s-a pierdut în primul rând, comunicarea deosebită presupusă de interacțiunile față
în față. Școala înseamnă comunicare! Toate acestea educă, formează, îmbogățesc. Nu le-am mai avut, s-a
trăit din rezervele emoționale acumulate de până acum, cu gândul la faptul că e o perioadă limitată care se
va duce curând.
Copiii noștri, elevii noștri nu au nevoie doar de hrană pentru corp, ci și pentru suflet. Iar timpul
petrecut cu ei, chiar dacă este limitat, e mai valoros decât orice jucării. Indiferent cu ce greutăți ne vom
confrunta în anii următori, trebuie să ne reamintim că copiii noștri trec prin momente și mai grele, iar noi
trebuie să fim alături de ei. Este necesar să includem în programul nostru măcar o conversație cu copiii pe
zi.
În această perioadă nu este suficient să le explicăm copiilor ce se întâmplă, asta le va satisface
curiozitatea și nevoia de cunoaștere, dar nu le va calma fricile. O stare de siguranță poate fi cultivată prin
conectare profundă și iubire, atingerea poate fi extrem de benefică. Așa că fiți generoși cu mângâierile,
îmbrățișările și joaca fizică, atâta timp cât copiii se simt comfortabil cu asta.
1431
Izolarea socială este și ea extrem de nocivă pentru dezvoltarea copiilor. Copilăria este momentul
în care avem cea mai mare nevoie de relații. Avem nevoie de relatii atât cu persoanele de aceeași vârstă,
cât și cu adulții din afara familiei (profesori, antrenori). Ele joacă un rol important în formarea identității și
sunt o sursă de sprijin în vremurile dificile.
Izolarea socială i-a afectat într-o oarecare măsură și pe adulți, pe părinții copiilor, elevilor, care de
asemenea au avut nevoie de suport emoțional și consiliere psihologică. Cinste profesorilor care au fost
umani și pe lângă sarcinile procesului didactic și-au alocat timp și pentru a comunica și interacționa cu
părinții elevilor, respectiv mămicile tinerilor educați.
Socializarea și comportamentul social sunt aptitudini dobândite, învățate.
Nu numai căci elevii, copiii suferă de anxietate, dar mulți dintre ei nu le spun părinților. Acest
comportament le agravează starea, cu consecințe ce pot persista pe termen lung. Acest comportament a fost
povestit de o mămică a unei fete adolescente care s-a confruntat în această perioadă cu anxietate până la
depresie, refuzul de a vorbi cu părinții de multe ori. Comunicarea profesor consilier cu mama a fost esențială
în această perioadă.
Tot la capitolul învățăminte, am putea să vorbim despre faptul că această școală de acasă a redat vocea
profesorilor, le-a consolidat autonomia decizională în raport cu activitățile și conținuturile; dintr-o dată nu
mai conta neapărat birocrația sistemului, ci conexiunea unui profesor cu o clasă, responsabilitatea acestuia.
S-a văzut peste tot că așa cum e omul, e și locul, s-a simțit nevoia de comunicare cu familia, comunitatea.
De asemenea, pandemia a creat alte interacțiuni, alte rutine, a șters unele granițe și a creat altele noi,
cum sunt de exemplu cele dintre școală și familie.
În acest context, deși le-a fost greu să devină „profesori de urgență”, unii părinți au reușit ceva ce
uitaseră să facă: să fie alături de copii mai mult timp, să-i însoțească și în aventura lor educațională.
1432
ÎNVAȚAREA ONLINE, PRO ȘI CONTRA
ÎNVAȚATOR HOMOC VALERICA

ȘCOALA GIMNAZIALA “ION CREANGA “BUZAU
După suspendarea cursurilor s-a decis continuarea învățării în mediul online (după vacanță devenind
obligatoriu).
Încă din ziua în care s-a anunțat suspendarea cursurilor am dat teme elevilor, spunându-le să mă
contacteze în caz că întâmpină dificultăti.Nu se comunicase perioada suspendării, dar aveam speranțe,
pentru că urma vacanța.Deja aveam posibilitatea de a comunica oricînd cu părinții telefonic sau pe
WhatsApp.Fiind vorba despre copii din ciclul primar, doar câțiva dintre ei aveau telefoane proprii.
În momentul în care s-a decis, că obligatoriu se continuă învățarea online, fără a verifica da că elevii
au acces la internet, telefon performant sau tabletă, laptop, am înțeles că fiecare se va descurca cum va
putea.Aveam norocul ca toți elevii să aibă acces la internet și părinți care s-au implicat total pentru a crea
conturi de elev pe platformă pentru a putea participa la lecții și pentru a-i ajuta să se conecteze.
Elevii de clasa a IV-a nu studiază la școală informatică, deci cunoștințele lor sunt, la cei mai mulți,
minime.Aveau norocul de a fi studiat, în clasa a III-A, ca disciplină opțională, MATE MATICA
DIGITALĂ.Din păcate majoritatea au lucrat în toată această perioadă pe un telefon. Din fericire, cu toții
au înțeles că trebuie să continuăm învățarrea.
Deci, primul argument PRO invățare online, este acesta:
- s-a putut continua învățarea, în condițiile în care accesul în școli rămânea interzis;
- posibilitatea de a învață în confortul propriei case.
- îmbogățirea cunoștințelor digitale;( valabil nu doar pentru elevi ci și pentru părinți sau chiar cadre
didactice)
ARGUMENTE CONTRA
- specialiștii atrag atenția asupra faptului că la vârste mici copiii nu ar trebui să petreacă timp
îndelungat în fața calculatorului, ( cu atît mai puțin dacă folosesc un telefon, neavând calculator sau laptop);
- școala nu are doar rolul de a transmite cunoștințe si a forma deprinderi intelectuale, în școală copiii
învață să socializeze, să respecte reguli, să fie toleranți;
- școlarii mici simt nevoia de a fi încurajați la fiecare pas, au nevoie de mâna pusă pe umăr atunci
când e greu, de o mângaiere sau o privire aprobatoare atunci când au reusit;un rol important în educarea
copiilor îl are și limbajul nonverbal;
-un telefon, o tabletă, un monitor, oricâte informații ar transmite, nu pot transmite și
sentimente, trăiri sufletești, nu pot crea convingeri și caractere.
- școala nu înseamnă doar lecții, înseamnă și pauze, prieteni, colegi, recreere, gândire, joc,
program bine stabilit, învățatul în grup, exprimarea opiniei, .
Cred că aș putea continua lista, dar mă opresc aici.Nu trebuie să uităm însă de situatia în care aceasta
perioadă de învățare online a pus familiile.Părinții au fost nevoiți să devină ajutoare le noastre, copiii de
vârstă șccolară mică având nevoie de cineva care să îi ajute să se conecteze, să încerce să explice ceea ce
nu puteau înțelege copiii singuri sau în timpul activității interactive. De multe ori sunau părinții să înțeleagă
ei, pentru a putea să explice copiilor.Personal am petrecut ore întregi la telefon cu părinți sau elevi pentru
a-i ajuta să-și creeze cont și să se conecteze.Să nu uităm ca nici noi nu suntem informaticieni, pentru a da
lecții altora în acest domeniu.
Nu cred că procesul de învățare poate să se desfășoare exclusiv online, oricât de evoluate și
perfecționate ar fi platformele educaționale.Iar in momentul de față lipsește o platforma a Mi nisterului
educației, spre exemplu, care să ofere materialele necesare, acces gratuit școlilor și elevilor și, bineînțeles,
securitatea cibernetică, pentru elevi și profesori.Au fost destule discuții în mediul online despre lipsa aceasta
de securitate.Deși am căutat, nu am găsit niște studii cu care să dovedesc părinților că aceste platforme sunt
sigure.
Consider că învățământul tradițional bazat pe relația directă, față în față, elev – profesor va trebui să
fie armonios împletită cu aportul învățării online.De fiecare data noi, învățătorii, am spus despre necesitatea
micșorării numărului de elevi la clasă, argumentele noastre fiind ignorate . Indiferent de forma în care se
1433
desfășoară învățarea, un număr mare de elevi la clasă influențează negativ eficiența, este în defavoarea
elevilor .
Am încercat să folosesc, de câte ori a fost posibil, mijloace moderne în lecțiile desfășurate.Dar la
școală, în laboratorul AEL, sub supraveghere, gata să intervin și să ofer ajutor, feedback și încurajare, avînd
grijă ca timpul petrecut în fața ecranului să nu fie prea îndelungat.
Eu prefer orele de la școală, deoarece îmi place mai mult conexiunea care se creează cu ele vii, îmi
place să văd lumina din privirea lor atunci când au înțeles ceva ce părea tare greu, cînd au reușit să scrie
corect, să rezolve un exercitiu. Mi-au lipsit cel mai mult îmbrățisările lor sincere, clipele în care câte un
copil se întorcea din drum, la plecarea acasă pentru a mai fi îmbrățișat o dată.
Sper că din septembrie se vor găsi soluții de a reveni, în condiții de siguranță în școli, niște condiții
cât de cât normale, că vor apărea acele platforme educționale ale Ministerului Educației pe care să le putem
folosi ori de câte ori considerăm că ar fi utile învățării.
Bibliografie
https://www.qmagazine.ro/ce-spun-profesorii-despre-cursurile-online-de-la-agonie-la-extaz-pardon-
necaz/
1434
EDUCAȚIE FINANCIARĂ-GRĂDINIȚA DE ACASĂ
-GRUPA MARE-
PROF. BRICIU ANA-MARIA

PROF. HONDOLA LILIANA
GRĂDINIȚA P.P., NR.9, ALBA IULIA
Grădinița on-line a fost o provocare pentru cadrele didactice, părinți și preșcolari. Cu toate acestea
propunerile făcute de către noi, educatoarele, au fost foarte bine primite de către părinți și de către copilași,
astfel încât ne-am propus să abordăm o temă interesantă, dar foarte actuală: ”Educația financiară”. Noi am
denumit această săptămână: ”Răsplata muncii”. Această temă a fost apreciată de către părinți și copii,
aceștia aflând foarte multe lucruri despre bani, cheltuieli, economisire.
Vă arătăm mai jos, propunerile noastre adresate preșcolarilor referitoare la această temă, atât pentru
activitățile de dimineață cât și pentru activitățile de după-amiază.
LUNI-TURA I
DȘ (Cunoașterea mediului)-”Povestea banilor”
”Viața bacnotelor”-filmuleț educativ
”Selectează și colectează”-joc distractiv
LUNI-TURA II
MOMENTUL DE LECTURĂ :”Cel mai rapid melc”/”Balul nufărului”

”Moneda mea”-modelaj
MARȚI-TURA I
DLC -”Cum pot să obțin bani?”-poveste creată
”Istoria banilor”-filmuleț educativ

MARȚI-TURA II
MOMENTUL DE LECTURĂ -”Povestea vânătorii de comori”
”Magazinul meu”-pictură
MIERCURI-TURA I
DȘ (Activitate matematică)-”De-a restaurantul”
”Despre cheltuieli”-filmuleț educativ
”Mișcarea în oglindă”-joc distractiv
MIERCURI-TURA II
MOMENTUL DE LECTURĂ -”Ionică mincinosul”
”De-a magazinul de jucării”-scriere grafică
JOI-TURA I
DOS( Educație pentru societate)-”Banul muncit”de Al. Mitru-povestire
”Îmi cer iertare”-audiție muzicală
JOI-TURA II
MOMENTUL DE LECTURĂ -”Povestea celor trei fluturi„
”Banul muncit”-dramatizare
VINERI-TURA I
DOS(Activitate practică)-”Pușculița mea”
”Cinci pâini”-poveste de Ion Creangă
1435
VINERI-TURA II
MOMENTUL DE LECTURĂ-”Povestea pușculiței”de Simona Tache
”Plic pentru bacnote”-îndoire, pliere, lipire
BIBLIOGRAFIE:
-Curriculum pentru educație timpurie 2019
-site Didactic.ro
-site Pinterest
-https://www.youtube.com/watch?v=bxFHUFh81TQ
-https://www.youtube.com/watch?v=6vMfKhTnCUg
-https://www.educatiefinanciarapentrucopii.ro/cele-mai-usoare-jocuri-prin-care-il-poti-invata-pe-
copil-despre-bani/
https://www.youtube.com/watch?v=kkUR9peE-6k
https://www.youtube.com/watch?v=dLAIK8WOgKw
https://www.youtube.com/watch?v=JCDsRlUmJQQ
https://www.youtube.com/watch?v=dVIOJd_Vo6w
https://www.youtube.com/watch?v=mpExCwOnJiY
1436
O PROVOCARE PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE:
ȘCOALA ALTFEL DE ACASĂ!
PROF. HORDENCU IOANA

GRADINIȚA PP ”ION CREANGA” MEDGIDIA
Intervalul 25 mai – 29 mai 2020 a fost dedicat, în grădinița noastră, programului național de activități
extrașcolare ,,Școala altfel”, care, anul acesta, a devenit ”Școala altfel de acasă!”. O adevărată provocare
pentru educația timpurie, o schimbare în comportamentele copiilor, profesorilor și părinților, o oportunitate
de manifestare a creativității cadrelor didactice pentru a oferi activitățile potrivite, care să răspundă
intereselor copiilor preșcolari.
Rolul părinților și al familiei în viața și educația copiilor, în contextul actual, în care școala și
activitățile sale s-au mutat exclusiv în spațiul online, este mai important decât oricând, timpul petrecut în
familie poate fi folosit în mod eficient pentru ca părinții să-și cunoască mai bine copiii, să petreacă timp de
calitate cu ei, să îi ajute să-și formeze sau să-și perfecționeze abilități de viață, să-i implice și să îi
responsabilizeze în activitățile de zi cu zi.
În desfășurarea programului ”Școala altfel de acasă!” părinții au avut oportunitatea de a interacționa
mai mult cu copiii, de a le pune în valoare pasiunile și capacitățile în domeniile și activitățile propuse, dar
și de a le cultiva interesul pentru activități casnice, oferindu-le experiențe utile, diverse și practice, în
contextul învățării inter-generaționale.
Activitățile propuse de programul ”Școala altfel de acasă!” au vizat:
- dezvoltarea competenței de învățare în mediul on-line, într-o maniera facilă, interactivă;
- activități ludice, relaxante, care să diminueze potențiala supraîncărcare și stresul generate de
dificultățile învățării on-line;
- activități culturale: vizitarea virtuală a unui muzeu; vizionarea de piese de teatru, disponibile on-
line; teatru în familie; audiții muzicale; creație plastică etc.;
- activități de cercetare, realizarea de experimente; activități tehnico-aplicative, științific, ce pot fi
realizate cu materiale disponibile în mod obișnuit în locuințe.
Programul „Școala altfel”/ ”Școala altfel de acasă!” a avut în fiecare zi o temă atractivă și un mod de
organizare/realizare/promovare motivant pentru copii:
- Eu sunt un mic artist, călător în lumea culorilor! - Educație prin artă: Realizează o pictură în
tehnica preferată și postează lucrarea pe grupul clasei!
- Fii creativ! Ce lucruri din casa ta pot deveni jucării? - Activități creative: Tur virtual 3D la Muzeul
jucăriilor/ Muzeul Național de Istorie a României; Realizează un film scurt de 3 minute în care să prezinți
o jucărie realizată de tine! (concurs pe grupul clasei)!
- STEM: Ştiinţă/Tehnologie/Inginerie/Matematică - Activități de educație pentru știință: Atelierul
de știință este la tine acasă! Realizează un film scurt prin care prezinți pe grupul clasei un experiment
preferat!
- Joc și joacă în familie! - Jocuri de mișcare și îndemânare: Invită membrii familiei la joacă și
întrecere!
- Descoperă artistul din tine! - Educație prin teatru: Prezintă familiei tale un spectacol de teatru,
muzică și dans!
Am stabilit o rutină zilnică și am trimis pe grupul de părinți tema zilei, cu link-urile către resursele
educaționale deschise pentru educație timpurie, specifice temei, cu exemple/modele/idei diversificate,
astfel încât să evităm monotonia și să susținem învățarea formală și nonformală, chiar dacă limitările impuse
de starea de urgență afectează posibilitățile de socializare și dialog direct în cadrul clasei.
Temele activităților din programul „Școala altfel”/”Școala altfel de acasă!” au oferit alternative
creative și relaxante de învățare, de petrecere a timpului și de conectare intrafamilială, activități cu efecte
cultivării emoțiilor pozitive, perseverenței în proiecte personale, păstrării rutinelor zilnice, valorificării
timpului petrecut împreună cu familia în deplină armonie.
În realizarea temelor și în promovarea rezultatelor pe grupul clasei, copiii au avut nevoie de
susținerea părinților, care i-au sprijinit în interacțiunea și comunicarea on-line cu prietenii și colegii, i-au
1437
implicat și în activități casnice și de petrecere a timpului în familie, mai puțin dezvoltate până acum, în
contextul programului școlar obișnuit. Părinții au adăugat în programul zilnic: activități de grădinărit:
plantare flori/iarbă, curățare spațiu grădină/curte; activități de timp liber recreativ: confecționare produse -
hand-made, jocuri (re)creative; activități în bucătărie: ajutor în pregătirea meselor zilnice, preparare produse
culinare, dulciuri etc.
Un copil preșcolar poate petrece, pe parcursul unei zile, în jur de 2 ore pe zi pe calculator. Așa că am
adaptat programul activităților ținând cont de câteva arii de bază: formarea motricității fine (ex: diferite
tehnici de pictură, colaj, abilități practice); formarea atenției și a rezilienței (ex: jocuri de atenție, de
îndemânare); formarea motricității grosiere (gimnastică); dezvoltarea logicii matematice; dezvoltarea
vorbirii (ex: teatru, prezentări filmate); științe și dezvoltarea curiozității (experimente). Deși explicațiile și
”predarea” noțiunilor se face prin intermediul filmulețelor video, acestea depășesc foarte rar 15 minute, iar
restul activităților sunt fizice sau acțional-practice.
Unul dintre scopurile programului ”Școala altfel de acasă!” a fost păstrarea legăturilor sociale și
emoționale cu ceilalți copii și prieteni din clasă, iar aici părinții au jucat un rol important. Comunicarea cu
părinții a însemnat, în primul rând, informarea lor în legătură cu modalitățile de învățare online și
obiectivele de învățare în această perioadă, conștientizarea nevoii copiilor de apartenență la grupul de
congeneri, a faptului că deprinderea zilnică a învățării de acasă, chiar și două ore pe zi, este crucială pentru
sănătatea lor mentală și păstrarea motivației pentru școală.
În condiţiile crizei actuale, activităţile Programului naţional „Şcoala altfel”, reglementat prin
OMENCŞ nr. 3191/2019 şi OMENCȘ. nr. 5034/29.08.2016, au devenit ”Școala altfel de acasă!”, au
sprijinit profesorii, copiii şi părinţii să se adapteze la presiunea socială şi personală prezente în viaţa tuturor,
au corespuns nevoilor emoţionale şi educaţionale ale copiilor şi părinţilor.
1438
CUM SPRIJINIM COPIII SĂ ÎNVEȚE ACASĂ?
PROF. HORDENCU SOFICA

GRADINIȚA PP ”ION CREANGA” MEDGIDIA
Traversăm o perioadă care ridică o serie de întrebări referitoare la învățarea acasă, la rolurile actorilor
educaționali. În perioada în care grădinițele sunt închise din cauza pandemiei de COVID-19, părinții sunt
cei care stau acasă cu copiii permanent și se preocupă nu numai de supravegherea lor, dar și de impactul pe
care această perioadă îl are sub raportul dezvoltării lor emoționale, sociale și cognitive. În acest context,
parteneriatul autentic dintre instituția de învățământ și părinți, este o garanție a dezvoltării copilului
Conjunctura actuală conduce la o colaborare mult mai intensă, la consolidarea relației părinților cu
educatoarea de la grupa copilului, care, în această perioadă, pune la dispoziție în funcție de resurse și
posibilități, un plan de lucru pentru grupa de copii, dar mai ales pentru fiecare copil, pentru a continua
învățarea în spațiul de acasă! Educatoarea este cea care cunoaște copilul, particularitățile lui de vârstă dar
și individuale și adaptează activitățile de învățare la noul context.
Dr. Olimpius Istrate, conferențiar la Universitatea din București, ne spune: „Copiii noștri au nevoie
de sprijin, în această perioadă, iar noi – cadrele didactice și părinții – avem nevoie de ajutorul concertat al
specialiștilor și al guvernanților pentru a compensa educația «convențională» și pentru a face educație
intelectuală, socială, emoțională în cadre noi, în care trebuie să colaborăm și să învățăm noi înșine.”
din Iași. „Profesorii noștri sunt, într-o bună măsură, pregătiți să facă față acestei provocări și să compenseze
Prof.univ.dr. Ovidiu Pânișoară, director al Departamentului de Formarea Profesorilor de la
Universitatea din București, relevă punctul central al unei strategii eficiente pentru succesul abordării
lecțiilor la distanță: „Motivația rămâne un factor esențial în tot acest proces. Este vorba despre motivația
cadrelor didactice de a proiecta și a desfășura activități de învățare semnificative, autentice, dar și de
motivația elevilor pentru învățare. Diferența este că acum feedbackul elevilor este mai dificil de obținut, iar
dificultățile tehnice constituie câteodată un impediment serios. Cadrele didactice trebuie să dea dovadă de
creativitate pedagogică pentru a trece dincolo de zona de confort pentru a face lucrurile ALTFEL în această
perioadă.”
Cele mai importante experiențe și inițiative de sprijin pentru profesori sunt, în ordine: propriile
încercări anterioare de introducere a TIC în activități didactice, diverse tutoriale găsite online, grupurile de
suport colegial precum grupuri ale profesorilor de pe Facebook, programele de formare în domeniul TIC
desfășurate prin CCD-uri, portalul deschis de Ministerul Educației pe digital.educred.ro, ideile de activități
cu suport digital de pe digitaledu.ro, atelierele CRED desfășurate prin videoconferință, resursele
educaționale deschise colectate de inspectoratele școlare în ultimii trei ani, programele de formare în
domeniul TIC desfășurate de ONG-uri/ companii, platforma eTwinning.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și copiii/elevii folosesc cel mai frecvent
aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare copil/elev) precum Whatsapp sau
Messenger sau chiar apeluri telefonice.
Pe locurile următoare se situează: utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital,
cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale,
muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc., apoi platformele specializate de elearning și aplicațiile
pentru apeluri video/videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams.
1439
Spre exemplu, Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională pune la dispoziția
cadrelor didactice o serie de resurse pentru educație timpurie, cu informații pentru copii, părinți și cadre
didactice:
 Resurse pentru copii de la naștere la 6 ani: Povești online pentru dialoguri și activități offline; Ghid
de lucru pentru copii
 Resurse pentru părinții copiilor de pana la 6 ani: Cum susținem dezvoltarea copiilor preșcolari în
mediul familial în timpul pandemiei de COVID-19; Oferă-i copilului tău cel mai bun start în viață - Ghid
audio al principiilor educației de calitate Abordarea Step by Step
 Resurse pentru profesioniștii din serviciile de educație timpurie: Ghidul „Cresc responsabil”
 Resurse pentru profesioniștii din educație timpurie și părinții copiilor preșcolari: Învățarea prin joc
– Experiențe distractive de învățare acasă pentru preșcolari
 Resurse socio-emoționale: Să ne sprijinim elevii pe perioada suspendării cursurilor -
Recomandările oferite de UNICEF prin intermediul ghidului LearnIn Emergency Manual for Teachers, au
fost traduse și adaptate, astfel încât să ofere cadrelor didactice noi perspective în ceea ce privește abordarea
elevilor pe perioada suspendării cursurilor; Structură resurse acompaniere socio-emoțională – COVID 19 -
Cadre didactice, părinți, copii - Se adresează deopotrivă cadrelor didactice, copiilor, părinților, fiind
structurat pe niveluri de învățământ și susținând o abordare specifică vârstei copiilor. Acest set de resurse
oferă sprijin în menținerea unei stări de bine pe perioada izolării.
În ceea ce privește folosirea dispozitivelor electronice/digitale, chiar și copiilor preșcolari, în condiții
precum cele pe care le trăim, li se pot propune activități adecvate folosind diferite dispozitive precum
laptop, desktop, tabletă sau telefon. Cele mai dese astfel de activități intermediate de dispozitive sunt
întâlnirile în spațiul virtual cu colegii de clasă, atunci când se folosesc platforme precum Zoom, Webex,
Skype – în funcție de resursele, infrastructura și competențele digitale ale adulților. Implicarea adultului
care acompaniază copilul alături de acesta este foarte importantă în menținerea atenției copilului, asistarea
lui pentru a folosi tehnologia, dar și pentru a continua activitățile propuse de educatoare. Copilul are nevoie
de acompaniere și de aceea este important ca părinții, familia, să se implice activ în susținerea lui.
Promovând echilibrul și o informare corectă, părinții trebuie să știe că privitul la televizor şi accesul la
telefon, tabletă, laptop nu sunt nocive, atâta timp cât nu sunt folosite în exces şi nu suplinesc prezenţa
părintelui lângă copil. Centrul Step by Step se raliază opiniei exprimate de Academia Americană de
Pediatrie care recomandă pentru copiii între 2 şi 5 ani maxim 1 oră de expunere la ecrane, împreună cu
părintele, pentru a discuta despre ceea ce au văzut, dar și pentru a folosi personajele preferate în alte jocuri,
desene sau activități. De asemenea, sunt recomandate pauze de 15-20 de minute între reprizele de privit la
televizor, mai ales dacă se depăşeşte timpul recomandat.
Tehnologia poate fi folosită în această perioadă și pentru a împărtăși lucrurile pe care copilul le face
cu prietenii, familia sau cu educatoarele online, încurajând în felul acesta și pe alții să facă același lucru.
Copilul se va bucura să vadă produsele activității lui (desene, construcții sau modelaje) pe ecran, așa cum
se va bucura să vadă și ceea ce au realizat alți colegi.
Bibliografie
digital.educred.ro
1440
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI IN CADRUL ORELOR DE GEOGRAFIE
PROF. HORODINCU ANIȘOARA
A realiza un act educaţional de calitate, înseamnă a îmbina cele mai eficiente metode pentru a atinge
scopul, obiectivele şi a obţine rezultate la clasa de elevi.
Întrebarea care se naşte este cum armonizăm în cadrul orelor de geografie dubla suită de metode,
clasice și moderne, de la anunţarea titlului lecţiei şi până la feed-back?.
Un bun profesor de geografie îşi începe ora pornind de la o situaţie problemă, de la un caz bine
cunoscut de toţi elevii, de la un exemplu simplu care poate fi dezvoltat prin algoritmizare, de la un proces
nesemnificativ care are rezonanţă în explicarea unui întreg fenomen sau sistem, cu scopul de a capta atenţia.
După ce anunţă expectanţele învăţării şi stabileşte direcţiile de acţiune, el începe să valorifice metode şi
mijloace didactice pentru atingerea celor propuse.
Iată un caz abordabil în cadrul disciplinei opţionale ,,Geografie locală. Comuna Băluşeni, judeţul
Botoşani”, la capitolul clima, unde profesorul deschide activitatea cu o povestire: ,, în anul 1947, un mare
număr de persoane din comună sufereau de foame şi au fost nevoiţi să migreze la muncă spre alte regiuni
ale ţării, din cauză că recoltele ultimilor doi ani au fost grav afectate de secete, rămânând, practic, fără
hrană”. Imediat după captarea atenţiei cu această povestire, propunătorul activităţii va aborda metoda
problematizării. ,, De ce se produc la noi secete intense chiar mai mulţi ani la rând?”.
Elevii, pe baza indicaţiilor profesorului, investigheză experienţele geografice anterioare de la
capitolul clima al geografiei generale, concep un plan de rezolvare prin care plasează corect comuna
Băluşeni în zona de climă specifică, analizează influenţele maselor de aer receptate şi caracteristicile
acestora, formulează opinii despre climatul identificat şi aprobat de grupă sau clasă, emit concluzii care
răspund la întrebarea problemă lansată de profesor. Iată cum pornind de la metoda tradiţională a povestirii
s-a valorificat problematizarea, armonizându-se într-o relaţie unitară, prima sensibilizând elevii, a doua îi
determină să descopere cauzele şi efectele fenomenului de secetă specific comunei în care s-au născut şi
cresc.
Mult contestata metodă a expunerii îşi poate găsi, de asemenea, locul în cadrul activităţilor de la clasă,
alături de modele interactive de învăţare. Pornind de la această expunere se poate explora intens învăţarea
prin descoperire, de exemplu la lecția despre vegetația, fauna, solurile comunei, elevii fiind invitaţi să
formuleze o listă cu plantele din câmp pe care le întâlnesc zilnic, apoi una cu arborii pe care îi cunosc din
pădurile satului.
Coroborând rezultatele cu informaţiile de la lecţiile de geografie generală, ei descoperă, şi nu doar
constată, zona de vegetație a comunei Bălușeni. Plecând de la aceste elemente, suita de descoperiri va
continua cu fauna, elevii completând lista cu speciile de animale pe care le asociză cu zonele mai împădurite
ori cu vegetaţia ierboasă a dealurilor şi luncilor.
Exemplul îmbinării observaţiei şi conversaţiei cu practici de lucru în care este utilizată tehnologia,
consolidează ideea imposibilităţii separării celor două categorii mari de metode didactice. Un cadru didactic
cu viziune metodologică, care ştie exact de ce se află în faţa unui colectiv de elevi, uzează de toate metodele
şi mijloacele de învăţare pentru a aduce plus valoare educabililor. Acest tip de propunător de activităţi la
clasa de elevi nu se va erija într-un contestatar activ, dintr-o perspectivă sau alta, a metodelor didactice, ci
va îmbina eficient şi armonios întreaga tipologie oferită de metodica predării geografiei.
Să nu uităm de realitatea milioanelor de persoane adulte bine pregătite profesional ale zilelor actuale,
care sunt foştii elevi ai şcolii româneşti, instituţie care abia de curând a început formarea personalului
didactic în sensul învăţării centrate pe elevi. Aceste persoane sunt dovada că nu este greşită întreaga
paradigmă metodologică clasică a procesului de predare –învăţare-evaluare, aşa cum insistă unele voci, ci
că ea are nevoie de actualizare şi de acceptare a noilor metode alături de cele tradiţionale şi viceversa.
Şi acest cadru, al îmbinării armonioase în orele de geografie a metodelor didactice variate, este un
sistem deschis, care va mai genera întrebări şi răspunsuri, reacţii pro şi contra, dificultăţi şi soluţii, inclusiv
speranţa că toate vor avea un scop constructiv.
Concluziile nuanţează şi ideea că actul educaţional este complex, iar deschiderea sa către metode
variate este o necesitate şi nu o opţiune, iar cadrele didactice contemporane au misiunea de a utiliza ce este
mai eficient din acest binom, tradiţional-modern.
1441
Bibliografie:
1.Cerghit, I., (1997)- Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
2.Ilinca N., Steluţa, D., (2014) - Didactica geografiei - o abordare actuală, Editura Corint, Bucureşti
3.Iucu, R., (2001)-Instruire şcolară.Perspective teoretice şi aplicative în Pedagogie, Editura Polirom,
Iaşi
1442
PROF. ÎNV. PRIMAR: HORVÁTH JUDIT

ȘCOALA PRIMARĂ TINOASA, JUDEȚUL: COVASNA
„ Omul e făcut să trăiască între oameni. Prin urmare, ori îi educi, ori îi suporți.” Marcus Aurelius
„Școala altfel „este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea
competenței de învățare și a abilităților socio- emoționale în rândul copiilor. Dacă tot am stat acasă,
am putut numi perioada „astfel „și am putut dedica acestui moment atenția cuvenită. Posibilitățile
de acasă au fost limitate, nu s-a putut explora împrejurimile, nu s-a putut merge la teatru de păpuși,
în vizite la gospodării. Evenimentele recente care au avut loc ca rezultat al pandemiei de coronavirus 2019
(COVID-19) au schimbat rutinele zilnice ale multor copii și părinți.
Întrucât tot mai multe familii s-au confruntat cu distanțarea socială, auto-carantina și închiderea
școlilor și a locurilor de muncă, acestea s-au simțit stresate. Stresul survenea nu doar din cauza
preocupărilor legate de sănătate, dar și din cauza faptului că familiile trebuiau să facă față unei noi realități,
când brusc s-au pomenit acasă pentru mai multe zile cu copii ale căror rutine zilnice au fost grav afectate.
Copiii s-au confruntat cu schimbări semnificative ale rutinelor (de ex., închiderea școlilor și a grădinițelor,
distanțarea socială, izolarea la domiciliu), care ar fi putut să le afecteze sentimentul de organizare,
previzibilitate și securitate. Izolarea la domiciliu și lipsa interacțiunii și jocurilor cu semenii lor au făcut
pe copii anxioși. Din cauză că le-a fost dificil să înțeleagă ce văd online sau la TV, sau ce aud de la alte
persoane, copiii ar fi putut să fie deosebit de vulnerabili la sentimente de anxietate, stres și tristețe. Lipsa
posibilităților pentru jocuri și activități în aer liber i-ar fi putut face mai agitați și mai frustrați, stresându-i
și mai tare pe părinți.
Însă cei care aveau acces la internet, calculator, telefon sau tabletă am putut găsi modalități de
explorare.
Am ales activități care puteau fi făcute altfel. Această perioadă a fost cu oportunități. Copiii
știau deja că au în „Săptămâna Altfel” activități oarecum diferite. Însă în această perioadă și părinții
au avut o viață diferită. Din această perspectivă am conceput împreună activități pentru copii-
părinți, cea ce i-a plăcut mai mult celor mici. Unii părinți s- au implicat cu trup și suflet în activități
gospodărești împreună cu copiii. Și totuși din martie, de când s-au închis școlile, și până în septembrie
sunt 6 luni, o perioadă destul de lungă, pentru apariția unor păreri diferite, variate, în rândul părinților, și
nu numai. Așadar, sunt mai multe categorii de părinți și copii care vor redeschiderea școlilor, grădinițelor
și creșelor:
• părinții fără laptopuri, smartfoane ori internet;
• copiii pentru care laptele și cornul sunt principala masă a zilei;
• părinții care nu-și permit bone și cărora patronii nu le țin joburile rezervate până la toamnă;
• părinții care teoretic au posibilitatea să lucreze de acasă, dar practic nu au cum cu cei mici
trăgându-i în continuu de pantaloni;
• părinții care nu s-au temut nici până acum de scarlatine, varicele, gripe și care în general nu-și țin
copiii în boluri de sticlă;
• părinții care prețuiesc sănătatea psihică a copiilor și le înțeleg nevoia de socializare, de distanțare
față de familie.
Școala este locul principal unde copiii se întâlnesc cu alții de vârsta lor și își fac prieteni. Pot să
experimenteze excursii și ieșiri cu clasa, lucrează în echipă, își dezvoltă abilitățile de comunicare. Sunt
expuși la o varietate mai mare de oameni decât cei care învață acasă.
Oricât de mult ne iubim copiii și oricât de mult ne-am dori să petrecem foarte mult timp cu ei, e
foarte important să le acordăm și timp departe de noi. Altfel, ar ajunge să se bazeze pe noi, în loc să se
bazeze pe forțele proprii.
Scoala de acasa (homeschooling) este o altă metodă de predare și învățare. Această metodă nu este
una utopică, are avantajele și dezavantajele ei.
1443
O soluție care să împace pe toți ar fi, după părerea mea, ca școala tradițională să fie completată cu
cea de acasă. Pentru a se putea face niște estimări de posibilă funcționare și a se lua măsuri de protecție
punctuale, personalizate, pe fiecare clasă ori școală, ar trebui o strategie bine pusă la punct.
Important e să ne asigurăm că le oferim copiilor noștri o educație de calitate și că îi susținem în
dezvoltarea lor.
Peste tot în lume, sistemul de învățământ actual pare să fie învechit. Așa că este normal să ne găndim
și la alte opțiuni și să le punem în balanță cu școala tradițională nu numai în timpul pandemiei, ci și după,
gândindu-ne și la viitorul nostru a tuturor.
1444
ȘCOALA ONLINE
PROFESOR: HOTARANU LENUȚA DANIELA

LICEUL TEHNOLOGIC ”DOMNUL TUDOR”
”Învățarea online nu a fost ușoară nici pentru profesori, nici pentru elevi, reprezentând o provocare
tocmai pentru că implica o reconsiderare a modului în care eram obișnuiți să interacționăm unii cu ceilalți.
Din această cauză, acomodarea cu această modalitate de comunicare a fost treptată, graduală, evoluția
fiind vizibilă de la o zi la alta.”
În pregătirea unei platforme de învățare care să fie folosită în mod unitar de către cadrele didactice
din cadrul liceului nostru, profesorii au folosit mai multe modalități de interacțiune cu elevii: de la simpla
comunicare pe grupuri de whatsapp și facebook până la folosirea unor mijloace mai complexe precum
ZOOM, Google Classroom, Google Meet care permit și interacțiunea video cu elevii.
”Școala online”
Puncte tari:
• avantajul este acela legat de noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă inedită, are un farmec
ataşat;
• asigură comunicarea și ajută la menținerea acesteia;
• este o invitaţie de nerefuzat pentru copiii nativi digital;
• facilitează transmiterea cunoștințelor, ușurează, pe de o parte, evaluarea, deoarece aceasta se poate
• se pot folosi diverse materiale publicate online, care se transmit elevilor mult mai ușor;
• se poate da mai ușor un feedback în momentul activității online.
Puncte slabe:
• se mărește timpul petrecut în fata diferitelor ecrane;
• nu toți elevii au acces la tehnologie;
• chiar și cei care au acces nu pot fi stimulați să ia parte la toate activitățile, deși li s-a amintit
• stârnește reacții diferite din partea unor părinți, tocmai din cauza faptului că se simt forțați să
asigure tehnologia necesară;
• lipsa apropierii fizice;
• creează nemulțumiri în cazul elevilor care, deși nu sunt la școală, trebuie sa se trezească devreme
1445
Locul de învățare e doar punctul de pornire, dar nu e suficient pentru școala online. E nevoie și de
calculatoare, pe care elevii să le folosească acasă. În multe țări europene, peste 95% dintre elevi spun că au
un calculator acasă, la care pot lucra. La acest capitol, România se află sub media OECD – dacă aproape
toți elevii din școli situate în medii avantajate au acces la calculator pentru a învăța acasă, în mediile
dezavantajate procentul scade la circa 75%.
ușor, dar neadevărat, să credem că doar condițiile economice sunt cele care determină excluziunea. Din
punctul meu de vedere trăim într-o țară pe care au construit-o, cu tot ce are ea mai bun, niște copii de
desculți. Dacă ei, care erau mai excluși decât e cel mai exclus copil contemporan, au reușit să treacă peste
asta, înseamnă că pot și cei de azi.
Bibliografie:
1. https://www.hotnews.ro
2. Barna A, Autoeducaţia – Probleme teoretice şi metodologice, Bucureşti, E.D. P, (1995);
3. Jinga I., Istrate, E., Manual de pedagogie, Bucureşti, Ed. All Educaţional, 2001
1446
MODALITĂŢI EFICIENTE DE REALIZARE A ACTIVITĂŢILOR DE
DEZVOLTARE PERSONALĂ LA GRUPA MICĂ
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR HOTOIU DANA

GRĂDINIȚA CU P. P. NR. 48 BRĂILA
Transformarea globală a şcolii româneşti din punctul de vedere al finalităţilor, structurilor,

conţinuturilor şi al pregătirii resurselor umane vizează şi învăţământul preşcolar. Pentru a constitui o ofertă
educaţională a timpului său, educaţia desfăşurată în grădiniţă trebuie să reflecte problemele
contemporaneităţii şi să încerce prin mijloace specifice expectanţele pe care societatea de azi le formulează
pentru prima etapă a educaţiei formale.
Recunoaşterea deplină a rolului hotărâtor al preşcolarizării pentru dezvoltarea potenţialităţilor
individuale şi pregătirea pentru integrarea socio-şcolară a însemnat pentru slujitorii educaţiei preşcolare
intensificarea preocupărilor de reconsiderare a fundamentelor teoretice şi a practicilor educaţionale de
instruire şi formare a preşcolarilor.
Copiii mici îşi petrec mare parte din timp încercând să înţeleagă lumea înconjurătoare; curiozitatea
naturală îi conduce pe copii să pună întrebări, să cerceteze şi să facă legătura între experienţe actuale şi cele
din trecut. Un astfel de mod interogativ de abordare a vieţii este apreciat şi promovat de actualul curriculum
preşcolar. Abordarea curriculumului din perspectiva abordării globale vizează cuprinderea tuturor
aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularităţile sale de vârstă şi
individuale.
Toate cele trei mari tipuri de activităţi de învăţare- Activităţi pe domenii experienţiale, Activităţi
didactice liber–alese, Activităţi de dezvoltare personală deşi vizează atingerea unor competenţe academice,
urmăresc şi dezvoltarea fizică, socio-emoţională, dezvoltarea limbajului şi a capacităţilor de învăţare ale
copilului. Activităţile de dezvoltare personală înglobează rutine, tranziţii, activităţi opţionale, activităţile
recuperatorii şi de dezvoltare a abilităţilor individuale.
Rutinele – sunt activităţi reper care acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea
globală a acestuia, reprezentând momente de care se ţine cont în organizarea şi derularea demersurilor
didactice ale zilei; ele înglobează activităţi de tipul : sosirea copiilor, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun,
igienă- spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după –amiază, gustările şi plecarea
copiilor acasă.
Tranziţiile – sunt activităţi de scurtă durată care fac trecerea de la rutine la activităţile de învăţare, de
la momentele de învăţare structurată la cele de îngrijire, în diferite momente ale zilei. Mijloacele de realizare
ale acestui tip de activitate sunt variate: ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei
activităţi ce se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de
limbă, a unui joc cu text şi cânt.
Actualul curriculum pentru învăţământul preşcolar include în cadrul activităţilor de dezvoltare
personală şi întâlnirea de dimineaţă, activitate ce nu se derula în învăţământul tradiţional.
Întâlnirea de dimineaţă este o metodă educaţională democratică şi participativă, cu un accentuat
caracter social, o metodă promovată de Children’s Resources International, organizaţie non-profit cu sediul
în Washington DC; este o rutină, o activitate planificată şi desfăşurată zilnic, gândită şi organizată de
educatoare, un moment prin care se exersează deprinderi şi abilităţi, se creează o atmosferă vioaie,
prietenoasă, din care copiii învaţă să aibă grijă de cei din jur, să recunoscă importanţa fiecăruia.
Întâlnirea de dimineaţă este structurată, în mod tradiţional, pe următoarele componente ( salutul,
prezenţa, calendarul naturii, împărtăşirea cu ceilalţi, activitatea de grup şi noutăţile, evenimenele zilei) care
se pot desfăşura toate sau se selectează 2-3 în funcţie de ceea ce doreşte educatoarea să realizeze.Forma de
chemare la această activitate face apel la creativitatea educatoarei : un sunet de clopoţel, o anumită melodie,
o scurtă poezie.
Salutul este prima etapă a întâlnirii de dimineaţă şi se realizează în formă de cerc sau semicerc, de la
stânga la dreapta; în timpul salutului se foloseşte un ton cald, prietenos, copiii adresându-se pe nume unul
altuia; la grupa mică consider că sunt adecvate saluturile simple( „ Bună dimineaţa, Dan!”), salut însoţit de
gesturi (o strângere de mână) sau saluturi în care se folosesc formule atrăgătoare( „ Bună dimineaţa,
1447
drăgălaşilor!); celelalte forme de salut propuse pentru a fi utlizate consider că sunt neadecvate acestei prime
etape a preşcolarităţii.
Prezenţa este un alt moment important al întâlnirii de dimineaţă; ea îi ajută pe copii să se cunoască
mai bine iar momentul în sine poate include mai multe variante, dintre care la grupa mică se pot utiliza:
- răspunsul copiilor cu „ prezent(ă)” la apelul educatoarei şi depistarea absenţilor;
- aşezarea jetoanelor cu numele copiilor, fotografia sau semnul individual pe flanelograf
Celelalte modalităţi de realizare a prezenţei ( ) se pot introduce începând cu grupa mijlocie,
diversificându-le treptat în funcţie de potenţialul grupei.
Calendarul naturii se foloseşte pentru a crea copiilor abilităţi de observare în legătură cu schimbările
care au loc în mediul înconjurător; este momentul în care copiii fac referiri la aspecte ale anotimpului curent,
starea vremii de afară, îmbrăcămintea adecvată, este un moment în care copiii comunică atât verbal cât şi
cu ajutorul imaginilor. Referitor la realizarea acestei secvenţe a întâlnirii de dimineaţă sunt câteva
caracterstici specifice grupei mici ce consider că trebuie precizate :
o noţiunea de „anotimp” este abstractă şi greu de reţinut
o pentru preşcolarul de 3 ani este dificil să precizeze ziua săptămânii în care se derulează activitatea
o pot sesiza doar modificările evidente ce caracterizează ziua respectivă ( ploaie, ninsoare, soare ) şi
le pot reprezenta prin imagini
Împărtăşirea, schimbul de impresii este aspectul cel mai important al întâlnirii de dimineaţă ; în timpul
acestui moment, copiii prezintă propriile idei, griji, experienţe şi arată colegilor obiecte care au o
semnificaţie importantă în viaţa lor. Împărtăşirea cu ceilalţi este un moment foarte important pentru că
permite realizarea unei intercunoaşteri; copiii se fac auziţi de ceilalţi, se exprimă în faţa celorlalţi,
formulează întrebări şi răspunsuri iar cei timizi devin mai încrezători, ştiind că sunt respectaţi, ascultaţi şi
înţeleşi de colegi.
Particularizând la grupa mică, derularea acestei secvenţe este greu de realizat, deoarece preşcolarul
de 3 ani îşi exprimă cu dificultate propriile idei legate de o temă sau un eveniment şi nu reuşeşte să adreseze
întrebări în legătură cu tema ce a fost prezentată ; în acest sens, consider că această” împărtăşire”poate
îmbrăca forma unei conversaţii educatoare-copil, ghidată în permanenţă de educatoare.
Scopul activităţilor de grup este crearea coeziunii grupului prin intermediul cântecelor, jocurilor şi
activităţilor scurte, energice şi plăcute: activitatea de grup pune, de regulă, accent pe curriculum sau pe o
temă recent analizată în timpul activităţilor cu copiii; prin această activitate se urmăreşte determinarea
fiecărui membru al grupului să participe activ la jocurile organizate, care au un caracter noncompetitiv şi
propun sarcini de natură cooperantă.
Noutăţile zilei, evenimentele, ştirile zilei partea finală a întâlnirii de dimineaţă, sunt prezentate prin
mesaje scurte şi directe, îmbogăţite cu desene, care să trezească interesul şi să faciliteze accesul tuturor la
aceeaşi informaţie; ele pot cuprinde un mesaj despre o nouă şi interesantă temă de discuţie, informaţii despre
un eveniment care va avea loc în grădiniţă, o anumită sarcină/cerinţă care trebuie îndeplinită, anunţuri
speciale, surprize, evenimente.Noutăţile zilei fac trecerea la perioada rezervată lucrului din ziua respectivă
iar informarea copiilor despre ceea ce urmează mai departe îi ajută să se simtă în siguranţă şi determină o
trecere lină de la un moment la altul al zilei.
A avea grijă de ceilaţi, a fi suficient de încrezător pentru a împărtăşi idei şi experienţe importante, a
fi disponibil pentru ceilalţi sunt calităţi ce conturează esenţialul întâlnirii de dimineaţă.
În cadrul activităţilor pe care le-am desfăşurat la grupa mică, am respectat prevederile noului
curriculum care promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului iar proiectarea şi derularea
întâlnirilor de dimineaţă au avut ca fundament expresia „ Ziua bună începe la întâlnirea de dimineaţă”. Voi
exemplifica în continuare o modalitate de desfăşurare a acestei rutine, la nivelul grupei mici pe care o
conduc:
Tema anuală : „ Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”

Proiect : „Sărbătorile de iarnă în sufletul meu ”
Tema săptămânii: „Primii fulgi de zăpadă şi Moş Nicolae ”
Pe fondul muzical „Dimineaţa veselă!”- Corneliu M., copii se aşază pe scăunele în semicerc şi se
salută de la stânga spre dreapta :
Salutul : „ Bună dimineaţa, copii!
1448
Prezenţa copiilor
-se realizează cu ajutorul inimioarelor pe care este scris numele copiilor şi este lipit un semn
individual; copiii prezenţi îşi iau „inimioarele” şi le aşază pe panou, în interiorul unei „inimioare vesele”;
„inimioarele” copiilor absenţi le-am aşezat în interiorul „inimioarei triste”
Calendarul naturii
-prin intermediul unei conversaţii am stabilit, împreună cu copiii anotimpul în care ne aflăm,
caracteristicile zilei respective iar apoi din coşuletul Zânei Iarna copilul desemnat a luat imaginile adecvate
şi le-a ataşat zilei corespunzătoare.
Împărtăşirea cu ceilalţi
Din colectivul grupei mici au fost desemnaţi 2 copii care au povestit colegilor ce cadouri le-a pus
Moş Nicolae în ghetuţe şi cum s-au simţit în momentul în care şi-au descoperit cadoul.
Activitatea de grup
Am prezentat copiilor feţele triste ale unor fetiţe şi băieţi; după ce copiii au denumit starea
emoţională, am încercat să aflăm motivele ce au determinat-o ( unul dintre ele ar putea fi: nu au primit
cadouri de la Moş Nicolae.....oare de ce ? ce putem face noi pentru a dispărea supărarea şi a readuce
zâmbetul?) ; pentru a facilita comunicarea am utilizat o „cizmuliţă fermecată” iar copilul care a primit-o, a
oferit un cadou ( din cele puse la dispoziţie) copiilor trişti; „faţa tristă” va deveni „ faţă veselă”( întorcând
imaginea pe partea cealaltă) iar copiii au fost bucuroşi că au făcut o faptă bună.
Mesajul zilei:,, Să fim cuminţi şi-ascultători
Că vin multe sărbători….”
Noutatea zilei
Printre cadourile destinate copiilor supăraţi descopăr o carte; prezint copiilor cartea şi le spun că ea
ne va ajuta să aflăm mai multe lucruri despre Moş Nicolae( “Legenda lui moş Nicolae”)
Tranziţia spre centre am realizat-o intonând cântecul “Ninge, ninge” şi executând câteva mişcări
sugestive.
Consider că toate aceste momente au o mare importanţă în cadrul activităţilor desfăşurate cu copiii
deoarece reuşesc să destindă atmosfera şi în acelaşi timp să canalizeze atenţia asupra activităţilor ce
urmează a fi desfăşurate în ziua respectivă, punând în evidenţă experienţe pozitive ale bunătăţii, empatiei
şi bucuriei de a merge la grădiniţă.
Bibliografie
Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuţa Tătaru ( 2009)- „Educatia timpurie, ghid metodic pentru
aplicarea curriculumului preşcolar”- Editura Paralela 45, Piteşti
Smaranda Maria Cioflica, Nadina Mignea-Guga, Camelia Lazăr, Gabriela Berbeceanu, Elena Ilie,
Cornelia Marta – „ Ziua bună începe la „Întâlnirea de dimineaţă” ( 2009), Editura Tehno-Art
Colleen Bane – „ Bună dimineaţa! Mă bucur că eşti aici-Manualul cadrlui didactic pentru întâlnirea
de dimineaţă”
1449
РRОBLЕMЕ ОЅОFTWARЕ ЕDUСAȚІОNALЕ
PROFESOR INVATAMANT PRIMAR: HRISCA CRISTINA

ŞCOALA GIMNAZIALA FRATAUTII VECHI
о
Ϲurѕurіlе bazatе ре oсоmрutеrе орrеzіntă сalіtățі unісе сarе lе оdіfеrеnțіază dе altе omеdіі оdе învățarе
рrіn: іntеraсtіvіtatеo, aсuratеțеa ореrațіunіlоr еfесtuatео, abіlіtatеa dе оa оfеrі rерrеzеntărі multірlе оșі dіnamісе
alе fеnоmеnеlоr șіо, maі рrеѕuѕ dе оtоatе, ofaрtul сă se ороate іntеraсțіоna оîn mоd соnѕесvеnt șі odіfеrеnțіat сu
o
fіесarе оelev.о o Рrіmеlе utіlіzărі alе fоrmărіі oaѕіѕtatе оdе сalсulatоr оѕ-au aхat ре vеrіfісarеa oсunоștіnțеlоrо, aроі
a aрărut un ѕоftwarе соmрlех сarе oînсurajеază осоnѕtruіrеa сunоaștеrіі оaсtіvе, оfеră un соntехt ѕеmnіfісatіv
о
реntru оînvățarе, орrоmоvеază rеflесțіa, еlіbеrеază еlеvul dе omultе оaсtіvіtățі dе rutіnă șі ѕtіmulеază aсtіvіtatеa
o
іntеlесtuală. oΤоatе оaсеѕtе еlеmеntе mоdіfісă amрlоarеa aсtіvіtățіlоr рrоfеѕоruluі atât în oосееa се рrіvеștе
сalіtatеa, сât șі сalіtatеao.о Рrосеѕul oеduсațіоnal trеbuіе rеgândіt, рrоfеѕоrіі trеbuіе оѕă învеțе ѕă ogândеaѕсă
dіfеrіt dеѕрrе сunоaștеrеa рѕіhоlоgісă, оѕă fоrmulеzе рrоblеmеlе oîn mоd dіfеrіt, fără a оѕе соnсеntra aѕuрra
aсtіvіtățіlоr іntеlесtualе dе rutіnă. Ϲоmunісarеa dіdaсtісă ovіzеază în рrіmul rând înțеlеgеrеa, орrоfеѕоrul
o
având un orоl aсtіv; aсțіоnеază сa un оfіltru сarе ѕеlесtеazăo, оrganіzеază șі реrѕоnalіzеază іnfоrmațііlе.
Ϲоnfruntatе сu altе odоmеnіі, ѕubіесtіvіtatеa nu роatе fі оеvіtată, еѕtе oсhіar nесеѕară, іar рrоfеѕоrіі оfеră
о
elevilor іnfоrmațіі рrосеѕatеo. Ре dе altă рartе, оnu ехіѕtă lіbеrtatе otоtală în alеgеrеa соnțіnutuluі; іar оun
о
сurrісulum șсоlar oсu un mіnіm trеbuіе urmat.о oΕduсațіa trеbuіе rесоnѕіdеrată în raроrt сu onоіlе ороѕіbіlіtățі
tеhnісе, ре dе о рartе, oșі осu сеrіnțеlе nоіі ѕосіеtățі, ре dе altă oрartео. Міѕіunеa еduсațіеі еѕtе о рrоblеmă сarе
еѕtе oеvіdеnțіată оîn оrіzоntul ѕосіal, реntru a соnѕtruі іроtеzе oрlauzіbіlео, a vеrіfісa ехреrіmеntal șі a рrеgătі
ѕоluțііlе oсеlе оmaі роtrіvіtе реntru aсеl mоmеnt. o Іnfоrmatіzarеa oоеduсațіеі еѕtе о rеalіtatе a zіlеlоr nоaѕtrе șі
оrісе oоdіѕсірlіnă роatе fоlоѕі ѕоftwarе-ul еduсațіоnal реntru a oоfaсе роѕіbіlă altfеl înțеlеgеrеa fеnоmеnеlоr șі
сunоștіnțеlоr. o Dіn ѕtudііlе întrерrіnѕе, оau fоѕt otraѕе о ѕеrіе dе соnсluzіі іntеrеѕantе сu орrіvіrе la oеfісіеnța
utіlіzărіі ѕоftwarе-uluі еduсațіоnal, оdіntrе сarе omеnțіоnăm:
• aрrоaре tоatе сеrсеtărіlе rеlеvă оavantajеlе utіlіzărіі oсоmрutеrеlоr соmрaratіv сu altе mеtоdе;
• оrеduсеrеa tіmрuluі odе ѕtudіu;
• atіtudіnеa față dе осalсulatоr ѕе oѕсhіmbă роzіtіv;
• oîn fоrmarеa aѕіѕtată dе сalсulatоr, рraсtісa оеѕtе еfісіеntă oîn соnѕtruіrеa dе соmреtеnțе еlеmеntarе,
în tіmр се ѕіѕtеmеlе dе іnѕtruіrе ѕunt maі еfісіеntе în oоfоrmarеa соmреtеnțеlоr іntеlесtualе dе nіvеl ѕuреrіоr;
oо
• fоrmarеa oоеѕtе maі еfісіеntă сa fоrmarе соmрlеmеntară dесât сa fоrmă oоaltеrnatіvă;

• еlеvіі сarе învață înсеt șі сеі oоrămașі în urmă сâștіgă maі mult dесât elevii fоartе bunі;oо
Ѕtratеgііlе bazatе ре соmрutеrе ѕunt maі oеfісіеntе la оnіvеlurі maі mісі. Ѕоftul oеduсațіоnal еѕtе
dеѕtіnat ѕă ajutе la tоatе сеlеlaltе dіѕсірlіnе oрrеdatе la оșсоală. Ϲalсulatоarеlе atrag еlеvіі, nu onumaі реntru
о
сă rерrеzіntă un dоmеnіu nоu, dar odіn aсеѕt орunсt dе vеdеrе munсa рrоfеѕоruluі еѕtе ușоarăo. În оaсеlașі
о
tіmр, rеѕроnѕabіlіtatеa еѕtе mult maі omarе. Rоlul oрrоfеѕоruluі еѕtео, рrіn urmarе, ѕă nu ріardă oіntеrеѕul față
dе dіѕсірlіna ре сarе о рrеdă șіo, în орluѕ, ѕă-șі mоtіvеzе șі oѕă-оșі ехtіndă ѕfеra dе сunоaștеrе în aсеѕt odоmеnіu.о
о
Întruсât arіa dе opredarе / оînvățarе еѕtе varіată, ѕоftwarе-ul oеduсațіоnal va оfі fоartе dіfеrіt, rерrеzеntând о
"oрalеtă" оехtrеm dе largă. Dеѕіgur, сеl omaі marе орrосеnt еѕtе ѕоftwarе-ul соnсерut реntru oіnѕtruіrе, оdar
іmрlісarеa nоіlоr tеhnоlоgіі іnfоrmațіоnalе șі dе oсоmunісațіі реrmіtе оо multіtudіnе dе abоrdărі. o o Una
dіntrе осеlе maі іmроrtantе рrоblеmе ре oсarе un рrоfеѕоr trеbuіе оѕă lе rеzоlvе еѕtе соntrоlul oșі рlanіfісarеa
іnѕtruіrіі: оaісі соmрutеrul (dе faрt oѕоftul соnсерut în aсеѕt оѕсор) роatе рrеlua unеlе odіntrе ѕarсіnіlе
рrоfеѕоruluі сa оmanagеr dе fоrmarе, șі oanumе: (Dіmіtrіu, 2010, р. o95)
• ѕă орrеzіntе еlеvuluі în оrісе omоmеnt lіѕta dеtalіată ѕau ѕіntеtісă оa оbіесtіvеlоr се urmеază oa fі
rеalіzatе рrіn сurѕо, ѕtruсtura соmроnеntеlоr сurѕuluіo, рrесum șі altе сatеgоrіі оdе іnfоrmațіі;
• oadmіnіѕtrarеa tеѕtеlоr реntru a dеtеrmіna орrоgrеѕul ѕtudеnțіlоr, înrеgіѕtrarеa odatеlоr оbțіnutе șі
furnіzarеa dе оfееdbaсk ѕtudеnțіlоr șі рrоfеѕоrіlоro;
• rесоmandă о abоrdarе оadесvată a abоrdărіі іnѕtruсtіvеo;
• la nіvеl dе осlaѕă / gruр / oșсоală furnіzеază іnfоrmațіі rеlеvantе (оіndісatоrі ѕtatіѕtісі) aѕuрra oсărоra
роt fі luatе dесіzіі орrіvіnd рrосеѕul dе fоrmarеo.
Ѕоftul a оfоѕt соnсерut реntru a ofі utіlіzat dіrесt în рrосеѕul оdе predarе-învățarеo, adісă abоrdarеa
еduсațіоnală ѕе оnumеștе fоrmarе aѕіѕtată dе oсalсulatоr. Реntru a înțеlеgе оutіlіzarеa ѕоftwarе-uluі
1450
еduсațіоnal рrіn іnѕtruіrе aѕіѕtată dе осalсulatоr, vоm faсе orеfеrіrе la сlaѕіfісarеa ѕоftwarе-оuluі еduсațіоnal
o
în funсțіе odе funсțіa реdagоgісă ѕресіfісă сarе ороatе fі rеalіzată întro-un рrосеѕ dе іnѕtruіrео: рrеzеntarеa
unоr сunоștіnțе onоі, fеnоmеnе dе ѕіmularео, рraсtісă, tеѕtarеo, dеzvоltarеa dе сaрaсіtățі ѕau оabіlіtățі, jосurі
еduсațіоnalеo.
1451
PLEDOARIE PENTRU INVAȚAMANTUL RURAL PE TIMPUL PANDEMIEI
PROF. INV. PRIM. HRIȚAC DIANA

ȘCOALA GIMNAZIALA PLATON CIUCA BOROLEA-BOTOȘANI
Într-o zi de primăvară timpurie ne-am trezit cu o schimbare necesară, dar greu de gestionat,
datorată unui virus nemilos. Am anunțat elevii că vom face școală online. Pentru mulți, acest cuvânt era
de neînțeles…..nici nu aveau aparatura necesară, nu aveau acoperire internet, nu știau să lucreze pe
platforme on line….locuiau într-un sat drăguț și vesel, lângă o pădure…Așa cred că e normal și firesc să
încep acest articol referitor la perioada de pandemie COVID 19.
Părinți, profesori și copii împreună, ne-am organizat pe grupuri, pe clase, pe grade de rudenie și
prietenii și am pornit într-o lume nouă, cu răbdare, încredere și perseverență.
Am considerat că suntem în aceeași echipă. Educația în timpul pandemiei ne-a adus pe toți împreună,
demers, care premergător acestei situații excepționale, rămânea în unele cazuri teoretic: cadre didactice
alături de părinți, în beneficiul copiilor.
Noutatea situației, dificultatea și rapiditatea adaptării la susținerea cursurilor în online au făcut ca
atât profesorii, cât și părinții să treacă prin emoții grele.
În general, o atitudine calmă și pozitivă legată de viitorul școlar al copiilor este esențială. Chiar dacă
deocamdată nu știm ce se va întâmpla, copiii vor beneficia de educația de care au nevoie, chiar dacă nu prin
mediul clasic. Indirect, cadrele didactice sprijină emoțional părinții atunci când organizează activități online
pentru copii, contribuind astfel la menținerea unui program zilnic previzibil al copiilor, când au așteptări
realiste față de performanța copiilor și când interacțiunea online este una plăcută pentru copii. Implicându-
l pe copil în activități plăcute și interesante, cadrele didactice pot diminua nivelul de stres resimțit la nivelul
întregii familii. Gabriela Alamă, Expert Parenting SuntParinte.ro
Profesorii pot ajuta părinții dacă păstrează legătura cu aceștia în mod regulat, vorbind și despre
îngrijorările și temerile părinților legate de școală și învățare.
Când vine vorba de sprijinul emoțional pe care profesorii îl pot oferi părinților în această perioadă,
putem să privim lucrurile din mai multe perspective. Una este cea legată de îngrijorările specifice ale
părinților legate de școală.
De exemplu, părinții copiilor care urmează să dea examene în această vară pot fi în mod special
îngrijorați în legătură cu pregătirea copiilor, așa că profesorii pot oferi sprijin specific acestora, îndrumându-
i către resurse care să îi ajute pe copii să se pregătească eficient pentru examene.
O altă perspectivă este cea a relației personale dintre părinte și profesor: Cadrul didactic poate fi de
un real ajutor părinților atunci când își exprimă deschis disponibilitatea de a coopera („Suntem în aceeași
echipă, rezolvăm împreună orice probleme apar.”), când transmit părinților un gând bun sau o încurajare,
când comunică în mod clar așteptările legate de învățarea online și când dau dovadă de flexibilitate și umor
în comunicare. Gabriela Alamă Expert Parenting SuntParinte.ro
Pe de altă parte, cadrele didactice pot reinterpreta pozitiv situația suspendării cursurilor, încurajând
părinții copiilor cu lacune în învățare să îi ajute pe aceștia să recupereze materia – pot oferi resurse
suplimentare acestora, după un plan personalizat, iar pe părinții copiilor cu rezultate bune la școală îi pot
orienta către resurse de învățare cu un nivel mai ridicat de dificultate (de exemplu, către subiecte pentru
concursuri și olimpiade).
Cadrele didactice pot cere feedback-ul părinților legat de învățarea online (dacă cer prea mult sau
prea puțin de la copii, care dintre activitățile realizate au fost mai plăcute pentru cei mici etc.).
Indiferent în ce „tabără” ne aflăm, trebuie să apelăm la răbdare și înțelegere, în această perioadă,
Sunt în asentimentul Ancăi Ghinea, Creative Communication INTUITEXT, care realizează o analiză
pertinentă SOWT stabilind drept puncte tari flexibilitatea programului, desfășurarea aparent „mai
comodă” a lecțiilor „de acasă”, accesul rapid la informații, verificarea rapidă a informațiilor, acces rapid la
numeroase mijloace adiacente necesare unei bune desfășurări a lecțiilor, mai ales de literatură: fond
muzical, imagini, videoclipuri tematice etc., comunicarea online este una dintre formele preferate în rândul
1452
elevilor, școala online ne-a demonstrat că, teoretizarea și utilizarea excesivă a conceptelor operaționale au
pierdut teren în situații de criză, deschiderea către o varietate de formule de predare / evaluare online.
Referindu-se la punctele slabe reclamă timpul exagerat petrecut în fața device-urilor, lipsa de
certitudine... învățăm din mers, ne adaptăm din mers... când, de fapt, nu mergem, pregătirea lecției online
necesită muuult mai mult timp, mult mai multă imaginație, corectarea materialelor este muuult mai
solicitantă (mai ales a celor fotografiate / scanate după „scrisul de mână”), comunicarea poate fi doar
aparentă... elevii nu au trimis camera / nu au deschis microfonul... motivând că nu funcționează - între timp,
făcând altceva, dar nimeni nu poate contesta că nu a fost prezent, elevii pot să nu trimită materialele la timp,
motivând că „nu au avut net!”, dependența de semnalul de internet care este din ce în ce mai solicitat și mai
slab, de curentul electric ce se poate opri, de calitatea device-urilor etc.
Ca oportunități ale sistemului pe timpul pandemiei ar fi permanent„update” didactic! căutând
formula optimă, învățăm permanent, măcar din curiozitate... accesăm cât mai multe platforme, șansa de a
înțelege că, în situații de criză, în învățământ prioritară este empatia!!! Ι șansa de a fi mai „aproape” de
universul tinerilor!, posibilitatea de a experimenta activități cu mai mulți elevi (cu două / trei clase în același
timp), șansa de a reevalua competențele specifice! Receptarea și analiza textelor ar trebui regândite, în
sensul în care elevii să nu mai utilizeze (a se citi: să nu mai fie obligați să utilizeze!) excesiv metalimbajul
critic (elemente de compoziție, structură, limbaj...), în favoarea analizei și exprimării reflexive!!!
Și amenințările-pericol pentru sănătate!!! un ins care stă 6 ore (presupunând că aceasta ar fi media!,
deși se stă mult mai mult!) în fața unui device deja e un candidat serios la alienare, pericol social în ceea ce
privește comunicarea pe viitor a elevilor / profesorilor, pot fi diluate / eliminate momente importante din
proces didactic, vulnerabilitate fizică mult mai mare decât la ora obișnuită (am văzut părinți în spatele
elevilor... am văzut elevi care se uitau când la profesor, când la părinte), înlocuirea „scrisului de mână” cu
cel tehnoredactat... (s-a demonstrat științific - scrierea tehnoredactată este păgubitoare din punct de vedere
intelectual!), înregistrările pot fi valorificate / postate și pe alte site-uri, pot fi periclitate foarte ușor
materialele cu titlu de autor.
În concluzie, nu cred că suntem pregătiți, noi, profesori și elevi, sistem de învățământ, societate
pentru a dezvolta un proces instructiv educativ instituționalizat online, atât tehnic cât și social. Sunt foarte
mulți factori de care depinde reușita unui astfel de proces. Se creează vrând nevrând, recunoscut sau nu,
discriminare la nivel de beneficiar direct / indirect al școlii, al zonei în care trăim rural-urban, a capacității
de acoperire cu internet, acces la device-uri, la nivelul mediului familial, etc. Și oricât de bine ne-am pregăti
pentru lecții, oricât de performante ar fi instrumentele informatice, oricât de obiective ar fi concluziile și
notarea lecțiilor, noi suntem un popor empatic și am suferi enorm ca indivizi izolați, supuși îngrădirii
emoționale, a unei vieți programate, fade, lipsite de emoție și dragoste pentru suflețelele mici, curioase,
care pornesc în viață și sunt marcate de noi, dascălii.
1453
PLANIFICARE ACTIVITĂȚI ONLINE
EDUCATOARE: HUDIȚĂ ROXANA
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ÎN LUMEA INSECTELOR

OBIECTIVE:
- să recunoască și să denumească diferite insecte
- să aplice norme de comportare și protecție față de natură
- să manifeste interes și curiozitate pentru nou
DATA Interval Activități de învățare online Instrumente Forma de

orar digitale/platforme organizare
Luni 7.30 Activități cu părinții – elaborare și trimitere WhatsApp Convorbiri
18 mai 9.30 de informări individuale
2020 Comunicare prin
mesaje,
9.30 Activități pentru sprijinirea preșcolarilor Facebook Postare pe grupul
12.30 aflați la domiciliu WhatsApp de whatsApp
-D.S: Cunoasterea Mediului: „Să facem Convorbiri
cunoștință cu insectele!” individuale pe
Vă invit să vizionați linkul pentu a face WhatsApps
cunoștință cu acestea
https://youtu.be/kMzXijw9JGM
Ala 1: ARTĂ: "Fluturele" (desen după
contur)
Ala 2: Joc de mișcare: "Albine vesele"
(dans pe muzică) https://youtu.be/K-
qcXuT7TvE
Marti 7, 30 Activități cu părinții – elaborare și WhatsApp Convorbiri
19 mai 9, 30 trimitere de informări individuale, mesaje
2020 9, 30 Activităţi pentru sprijinirea dezvoltării Facebook Postare pe grupul
12, 30 preşcolarilor aflaţi la domiciliu prin WhatsApp de WhatsApp
activităţi didactice în sistem online.
DOS: ( Educație pentru societate)
"Gândăcelul" de E. Farago ( lectura
educatoarei)
DEC ( Educație artistico- plastică) : "
Gândacul" (desen)
A.L.A. 2: Joc distractiv : "Ne jucăm cu
fluturii
origami"https://youtu.be/hgUyOcXmXhw
1454
Miercuri 7.30 Activitatii cu parintii- elaborare şi trimitere de WhatsApp Convorbiri
20 mai 9.30 informări, mesaje către părinți. individuale, mesaje
2020 9.30 Activităţi pentru sprijinirea dezvoltării Facebook Postare pe grupul de
12.30 preşcolarilor aflaţi la domiciliu prin activităţi WhatsApp WhatsApp
didactice în sistem online
ALA 1: " Stupul" ( confecționarea din suluri
de hârtie igienică sau alte materiale )
D.S. Activitate matematică: „Stupul
matematic" (numerație în concentrul 1-3)
D.P.M:„ Albinele intră în stup”- traseu
aplicativ
( exersarea diverselor deprinderi motrice,
mers, alergare, târâre, în jurul unui scaun)
Joi 7.30 Activitatii cu parintii- elaborare şi trimitere de Facebook Convorbiri
21 mai 9.30 informări, mesaje catre parinti WhatsApp individuale, mesaje
2020 9.30 Activităţi pentru sprijinirea dezvoltării Postare pe grupul de
didactice în sistem online
DLC: " Furnica și lăcusta" (poveste în
imagini)
https://youtu.be/V5b85B-X6h4
ALA 1: "Stupul" ( construcții)
Vineri 7.30 Elaborare şi trimitere de informări, răspunsuri, WhatsApp Convorbiri
22 mai 9.30 mesaje etc individuale, mesaje
2020
9.30 Activităţi pentru sprijinirea dezvoltării Postare pe grupul de
didactice în sistem online.
. D.E.C: Educatie muzicala: "Fluturasul"
(audiție cantec)
https://youtu.be/NFiv07zmkJ4
ALA: " Fluturele din farfurie" ( îmbinări din
alimente)
1455
GRADINIȚA ALTFEL, GRADINIȚA DE ACASA
PROFESSOR INVAȚAMANT PREȘCOLAR HURGOI RAMONA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ALBINUȚA NR 1 ZARNEȘTI
Anul 2020 copiii nu mai vin lla grădinița, dar vine grădinița la copii!
În această perioadă care impune măsuri cu caracter excepțional pentru limitarea răspândirii infecției
cu noul coronavirus, prin suspendarea cursurilor și a tuturor activităților extrașcolare în toate unitățile de
învățământ, până când nu va mai fi pusă în pericol sănătatea preșcolarilor, timpul petrecut în familie poate
fi folosit în mod eficient pentru ca părinții să-și cunoască mai bine copiii, să petreacă timp de calitate cu ei,
să-i implice și să îi responsabilizeze în activitățile de zi cu zi.
Părinții care în această perioadă lucrează de acasă au oportunitatea de a interacționa mai mult cu
copiii, de a le pune în valoare pasiunile și capacitățile în diferite domenii, de a le dezvolta competențe și
abilități, cultivându-le interesul pentru activitățile casnice și oferindu-le experiențe utile și instructive
diverse, practice, chiar dacă deplasările sunt limitate. Rolul părinților și al familiei în viața și educația
copiilor este acum mai important decât oricând, în condițiile în care grădinița și activitățile sale s-au mutat
exclusiv în spațiul online.
Marea provocare a pandemiei a fost de a ține copiii cât mai aproape de grădiniță. Educatoarele se
întrec care mai de care cu idei inovatoare pentru a veni în ajutorul copiilor și părinților cu activități
distractive, dar în același timp și educative. Modalitățile de transmitere a informației a fost foarte
diversificată: Facebook, Whats app, Zoom, Classroom etc.
Această perioadă a fost benefică pentru copiii, părinții au interacționat mult mai mult cu copiii pentru
a realiza împreună activitățile propuse. Rezultatele au fost remarcabile uneori.
Aplicațiile tip zoom, au bucurat copiii deoarece și-au revăzut prietenii de la grădi.
Să predai online este o provocare, care se poate transforma în satisfacție, dacăești inventiv.
Chiar și programul Școala altfel- Să șii mai multe să fii mai bun!, s-a desfășurat ALTFEL.
Nu au lipsit provocările din această săptămână: Cel mai amuzant mic dejun!, Paradă în hainele
părinților, Ne fotografiem la Zoo cu animale 3 D, Prezint un personaj, Totul va fi bine! etc.
O perioadă grea poate deveni o perioadă constructivă!
1456
ȘCOALA ALFEL! ȘCOALA DE ACASĂ!
PROF. ÎNV. PREȘC.: HAGI-CALIL GHIULTEN

GRUPA MARE ”ALBINUȚELOR”
AN ȘCOLAR 2019-2020
GPP ”LICURICI”, LOCALITATEA OVIDIU, JUDEȚUL CONSTANȚA
În urma suspendării cursurilor în învățământul preuniversitar de stat și privat, ca măsură de prevenție

privind răspândirea COVID-19, întreg colectivul de cadre didactice a hotărât să continue învățarea la
distanță prin predarea on-line. Ca urmare, s-a creat o pagina de Facebook, G.P.P. Licurici, unde au fost
invitați toți părinții grupei ”Albinuțelor”, grup în care au fost postate planificările conform proiectelor
tematice ce urmau a fi derulate până la finalizarea cursurilor anului școlar 2019-2020.
Am realizat proiectarea curriculară respectând conținutul documentelor de proiectare. Am stabilit
activități grupate pe teme săptămânale care să-i facă pe copii să se simtă destinși și cât mai aproape de
colegi și de educatoare, fără stres și îngrijorări suplimentare în spațiul casei, activități menite să contribuie
la creșterea stimei de sine a fiecărui copil. Am respectat particularitățile de vârstă ale copiilor și am alternat
metodele și procedeele didactice pentru o cât mai bună organizare a procesului educativ în mediul on-line.
Am urmărit obiectivele cognitive, de limbaj, psihomotorii, afective. Am desfășurat activități pe domenii
experiențiale, activități liber alese, jocuri distractive, jocuri de mișcare și am prezentat diferite lucrări
practice, experimente, diferite tehnici de pictură și modelaj, cântece și dansuri. Am încurajat exprimarea
emoțiilor a empatiei și mai puțin a competiției între copii, pentru a reduce presiunea psihologică a
momentului. În toată această perioadă am păstrat legătura cu colegele, cu directorul unității de învățământ
în vederea realizării planificării activităților, respectând temele propuse pentru activitățile preșcolarilor.
Aceste activități au fost transmise on-line, desfășurate cu ajutorul părinților și apoi analizate, apreciate
împreună în funcție de tematica abordată. Au fost copii activi, încântați de activitățile pe care le-au
desfășurat, au postat și filmulețe având astfel și noi posibilitatea de a vedea reacția lor, bucuria din ochii
lor. Au fost fascinați de experimentele desfășurate împreună cu părinții și de diferitele tehnici de pictură pe
care le-am prezentat. Permanent am încercat să ofer suport moral atât pentru părinți cât și pentru copii în
vederea depășirii acestei situații dificile.
Programul postărilor activităților educative on-line a început din data de 16.03.2020, în intervalul
orar 9.00-11.00, iar din data de 22.04.2020 între orele 16-18 au fost îndrumări, informații oferite părinților,
copiilor. Menționez că am răspuns solicitărilor părinților ori de câte ori a fost nevoie. Participarea și
progresul copiilor s-a văzut zi de zi în postăriloe on-line făcute de părinți. Activitățile au fost derulate
confrom următoarei planificări:
Proiect tematic: ”În pragul primăverii”
Subteme: ”Legumele timpurii”-16.03-20.03.2020
” Florile Primăverii”-23.03-27.03.2020
”Paștele, sărbătoarea creștinilor”-30.03-03.04.2020
T.S.I.:” Învățăm să protejăm natura”-22.04-24.04.2020

T.S.I.: ‘’Mijloace de transport terestre’’- 27.04.2020- 31.04.2020
T.S.I.:‘’Mijloace de transport maritime’’- 04.05.2020- 08.05.2020
T.S.I.:‘’Mijloace de transport aerian’’- 11.05.2020- 15.05.2020
SCOALA ALTFEL-18.05-22.05.2020
T.S.I.:”1 Iunie, La mulți ani copile”- 25.05.-29.05.2020

T.S.I.:”Vara, bucurie și culoare”- 02.06.-05.06.2020
EVALUARE FINALA- 08.06-12.06.2020
1457
În această perioadă am fost prezentă și în instituția de învățământ unde am selectat lucrările copiilor
și materialele necesare desfășurării activităților de acasă. La nivelul unității, în această perioadă am
participat on-line cu lucrări ale preșcolarilor la următoarele concursuri:
-‘’Mărțișorul norocos’’
-‘’Un univers al naturii’’
-‘’Jocurile copilăriei’’
‘-’Forme și culori’’
-” Festivalul județean de limba engleză (”We are the best”).
Menționez că în această perioadă am studiat mai multe materiale legate de SARS COVID-19 cum ar
fi:
-măsuri de prevenire și combatere a îmbolnăvirilor cu acest virus în unitățile de învățământ, în
instituțiile publice și în structurile aflate în subordonarea sau coordonarea MEC.
-ghid de activități educative extrașcolare desfășurate în contextul distanțării sociale.
De asemenea, s-au creat chestionare on-line adresate părinților cu privire la informarea activităților
cât și statistici privind accesul acestora la internet. Am desfășurat ședințe on-line pe Webex unde doamna
director ne-a transmis informații de la ISJ, MEC. Cadrele didactice au schimbat păreri și idei și au stabilit
derularea unui program cât mai eficient. Împreună facem ca acest timp petrecut în casă să fie productiv și
distractiv pentru toți.
Cadrele didactice oferă feed-back constructiv permanent fiecărui preșcolar în urma activitătilor. În
această perioadă se vizează conectarea dintre cadru didactic și părinte, unde această legătură va fi mereu cu
mesaje, explicații și răspunsuri la înrebările lor.
Școala de acasă\grădinița de acasă urmărește continuitatea activității de învățare din unitățile de
învățământ.
1458
GRADINIȚA ONLINE – O PROVOCARE PENTRU PREȘCOLARI
GRĂDINIȚA CU P. P. NR. 4, REGHIN

PROF. HALAȚI MARIA
Problematica vremurilor de astăzi, ne obligă să învățăm să trăim altfel ca până acum, întrucât oamenii
de astăzi, în calitatea lor de subiecți ai istoriei și de participanți la procesele sociale, trebuie să-și proiecteze
lor însuși schimbări, să intervină în fluxul acestora pentru a provoca efectele dorite și pentru a limita sau
evita pe cele nedorite.
Cu toții conștientizăm faptul că în epoca noastră și în situația actuală s-au identificat o serie de
probleme concrete, probleme complexe, la a căror rezolvare este supus și sistemul educativ. Toate formele
de învățământ au fost nevoite să se adapteze unui nou mediu și anume cel online, precum și învățământul
preșcolar, cel la care voi face referire.
În primul rând, voi evidenția experiența mea ca și cadru didactic, în ceea ce privește „Grădinița online-
grădinița de acasă”, care a fost o provocare atât pentru mine, cât și pentru copiii preșcolari și părinții
acestora. Cu toții știm că viața și activitatea în sala de grupă presupune interacțiunea indivizilor
(preșcolarilor), formarea fiecăruia pentru participarea la viața grupului, dezvoltarea și antrenarea abilităților
lor psihologice de adaptare și de integrare, de participare, precum și a aptitudinilor creative. Se știe că,
situațiile de instruire sunt intervenții asupra personalității umane în devenire.
În al doilea rând, activitățile, ca formă de organizare a procesului de învățământ se desfășoară într-un
anumit mediu social, iar învățarea trebuie să fie un proces individual, dar prin actul de desfășurare a ei, într-
un cadru interacțional și un proces social. Totodată, rezultatele învățării sunt și ele dependente de
performanțele grupei de copii, de climatul psihosocial, de aprecierea celorlalți, de climatul educațional și
moral al copiilor, dar și de îndeplinirea rolului de lider al cadrului didactic, cât și de tactul pedagogic al
acestuia. Educatoarea trebuie să fie un bun ghid al copiilor, în orientarea acestora spre noi orizonturi.
Ca și lider al grupei de copii cu care lucrez, pot spune că a fost o experiență inedită și o provocare
atât pentru mine, cât și pentru cei mici și părinții acestora. În ceea ce privește proiectarea situațiilor de
instruire, care ar fi trebuit să fie întregită cu o perspectivă social-relațională, aceasta a putut fi realizată în
mare parte, doar din perspectiva cognitiv-didactică, pentru că nimic nu poate înlocui sala de grupă și
prezența noastră acolo. În acest sens, am reușit să-mi îndeplinesc rolul de conducător social al grupului, de
ghid al preșcolarilor, însă de astă dată, într-un mod diferit și anume în mediul online, la grădinița de acasă.
Copiii, au reușit să se integreze, adaptându-se noilor provocări, însă pe paecurs am înțeles că lipsește acel
mediu social-relațional și interacțiunea socială, un aspect foarte important la această vârstă. Am încercat să
fiu același manager al grupei de copii, cu care aceștia erau obișnuiți și nu doar un simplu transmițător de
cunoștințe sau un organizator al condițiilor de asimilare informațională, doar că de astă dată, un manager
online, încercând să-mi duc misiunea la bun sfârșit. Am trecut acest ,, examen “cu ajutorul copiilor și al
părinților acestora, iar reușita se datorează și faptului că preșcolarii și copiii de astăzi, în general, trăiesc în
lumea informaticii și tehnologiei moderne, fiind pasionați de mediul online.
În concluzie, se poate spune că, atât eu ca și cadru didactic, cât și preșcolarii, ne-am adaptat situației
actuale, însă nu putem afirma faptul că a fost o experiență pe care ne-o dorim să se repete. Copiii își doresc
cu ardoare să revină la grădiniță, în sălile de grupă, alături de colegi și educatoare, să relaționeze și să
socializeze unii cu alții, să ne bucurăm împreună de realizările noastre zilnice.
Mediul cel mai favorabil pentru o educație de succes, se poate realiza, cu siguranță la grădiniță și nu
în mediul online. Acesta din urmă fiind doar o sursă de informare și nu una socială- relațională, de
interacțiune între copiii de vârstă preșcolară, dar și între copii și cadrul didactic.
Bibliografie
1. Silvia Dima, Revista Învățământul Preșcolar, nr. 3/2007, M.Ed.C, C.N.I. „Coresi” S.A, București
2. Silvia Dima, Revista Învățământului Preșcolar, nr. 3-4/2011, Ed. Arelequin, București
1459
CLASIFICAREA UNGHIURILOR - PROIECT DIDACTIC PENTRU
ACTIVITATE ON-LINE
PROF. HANZA ELENA-MARIA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 UILEACU DE BEIUȘ, BIHOR
Disciplina: Matematică
Clasa: a V-a
Profesor: Hanza Elena-Maria
Data: 19.05.2020
Unitatea de învăţare: Elemente de geometrie -unghiul
Tema lecţiei: Clasificarea unghiurilor.
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe, priceperi şi deprinderi (predare-învăţare)
1. Competenţe specifice:
C1.3, C2.3, C3.3, C4.3, C5.3, C6.3
2. Competențe:
La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil să:
C1.- să identifice tipuri de unghiuri în diverse configurații geometrice, precum și în mediul
înconjurător
C2. – să reprezinte, să construiască unghiuri de o măsură dată
3. Metode:
M1. Conversaţia
M2. Explicaţia
M3. Exemplificarea
M4. Exerciţiul
4. Forme de organizare: frontal – on-line
5. Material didactic: laptop/smartphone, GoogleMeet, OpenBoard, grup Messenger, caiet, Paint
6. Bibliografie:
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Matematica/CD%20PRESS/
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Matematica/ART/A521.pdf
I. Desfăşurarea lecţiei
1460
Etapele C Conţinutul lecţiei Strategia Evaluar
lecţiei didactică ea
Activitatea profesorului Activitate Meto Material
a elevilor de didactic
1.Moment -inițierea videoconferinței în Google -elevii M1 Laptop,
organizator Meet, generarea și trimiterea link-ului primesc smartpho
ic prin grupul de Messenger al clasei link-ul ne
-salutarea elevilor, verificarea conferinței
funcționării camerelor, microfoanelor, și se
etc. alătură
-efectuarea prezenţei elevilor, conferinței
verificarea existenţei resurselor .
materiale necesare -elevii îşi
pregătesc
caietele,
creion, pix
etc.
2. -se verifică prin sondaj realizarea temei - M1. Laptop, Aprecie
Verificarea -îndrumă elevii în rezolvarea colaboreaz M2. smartpho ri
temei exerciţiilor neefectuate ă la M3. ne, verbale
M4.
verificarea caiet
temei şi
indică
exerciţiile
nerezolvat
e
-rezolvă
sub
îndrumare
a
profesorul
ui
exerciţiile
- problemă
3. C -adresează elevilor câteva întrebări -elevii M1. Laptop, Aprecie
Reactualiza 1 referitoare la răspund la M2. smartpho ri
rea Unghi întrebări şi M3. ne, caiet verbale
M4.
cunoştinţel -cu ce se construiește, care sunt completea
or elementele unghiului?, etc. ză
anterioare răspunsuri
le
colegilor
dacă este
cazul.
1461
4. -anunţarea şi scrierea titlului lecţiei: - Elevii M1. Laptop,
Anunţarea „Clasificarea unghiurilor” notează în M3 smartpho
temei -informarea elevilor asupra obiectivului caiet titlul ne, caiet
principal al lecţiei lecţiei
-profesorul partajează ecranul astfel „Clasificar
ea
încât elevii să vadă ”schița lecției”
unghiurilo
prezentată de profesor cu ajutorul r”
OpenBoard
5. Comunicarea noilor cunoştinţe: -elevii sunt
Transmiter „Clasificarea unghiurilor” atenţi la
ea noilor noţiunile
cunoştinţe C 1.Unghiul nul - este unghiul care are nou
1 măsura de 0 grade, laturile lui fiind una predate, Laptop,
C peste cealaltă (suprapuse). participă la M1 smartpho Aprecie
2 2. Unghiul alungit - este unghiul care discuţii şi M2 ne, caiet, ri
are măsura de 180 de grade, laturile lui notează în M3 OpenBoa verbale
fiind una în prelungirea celeilalte caiete. M4 rd, Paint,
3. Unghiul drept - este unghiul care are manuale
măsura de 90 de grade digitale
4. Unghiul drept - este unghiul care are
măsura de 90 de grade.
5. Unghi obtuz - este unghiul cu măsura
cuprinsă între 90 și 180 de grade.
-în continuare se rezolvă exercițiul -răspund la
interactiv Completează corespunzător întrebări,
din manualul digital indicând
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa% cuvântul
20a%20V- corespunz
a/Matematica/CD%20PRESS/ ător şi îşi
-la final se solicită unui număr de 2-3 notează în
elevii să își partajeze ecranul și să caiete.
deseneze în Paint un unghi ascuțit,
respective un unghi obtuz. -elevii
doritori își
partajează
ecranul și
desenează
în Paint un
unghi
ascuțit,
respectiv
un unghi
obtuz.
6. -în continuare, pe baza unui desen se -răspund la Aprecie
Asigurarea C cere elevilor să identifice diferite tipuri întrebări, ri
1 de unghiuri: indicând M1 verbale
1462
feed-back- C Ex. Stabiliți natura unghiurilor: tipul M2 Laptop,
ului 2 ∡𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸, ∡𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸, ∡𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴, ∡𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸, ∡𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴, fiecărui M3 smartpho
şi obţinerea ∡ 𝐹𝐹𝐹𝐹𝐹𝐹, din desenul următor. unghi şi îşi M4 ne, caiet, Aprecie
notează în OpenBoa ri
performanţ caiete. rd, Paint, verbale
ei manuale
digitale
-profesorul notează răspunsurile dictate

de elevi și intervine acolo unde aceștia
nu identifică corect tipul unghiului.
7. -analizează ierarhizează şi laudă -se M1 Aprecie
Evaluarea prestaţia elevilor raportează ri
-se verifică dacă au rămas la verbale
nelămuriri/neclarităţi la lecţia aprecierile
prezentată formulate
-elevii
întreabă
eventuale
dificultăţi.
8. Tema -propune ca temă problemele 1 și 8 pag - Notează M1
pentru 190 din manualul tema
acasă https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa% pentru
20a%20V- acasă şi
a/Matematica/ART/A521.pdf urmăresc
(-profesorul trimite o imagine cu tema indicaţiile
propusă pe grupul de Messenger al
clasei, elevii rezolvă tema în caiet și
trimit o imagine cu aceasta spre
verificare)
1463
ORELE DE EDUCAŢIE FIZICĂ ÎN ŞCOALA DE ACASĂ
HARDUT CORINA, ŞCOALA GIMNAZIALA „ARON COTRUS”, ARAD
Situaţia nouă cu care s-a confruntat omenirea a generat tot felul de măsuri luate de autorităţi în
vederea diminuării efectelor negative ale răspândirii noului tip de virus. Una din aceste măsuri a
constat în suspendarea cursurilor şcolii. Această hotărâre ne-a pus, în primă fază, pe toti, în faţa unui
lucru ce părea imposibil de realizat. În acest context, a trebuit găsite soluţii de recuperare a materiei.
Pe fondul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile pe o perioadă care se
poate extinde mai multe săptămâni, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid și
În scopul creării unor strategii de succes, conducerea fiecărei școli a trebuit să coordoneze
organizarea cursurilor online și profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri de
mesagerie instantă organizate în prealabil. Tot acest context înseamnă mai mult timp de pregătire și
un efort mai mare de coordonare pentru dascăli. Chiar dacă nu a putut fi recuperată întru totul
interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele au putut fi organizate online, exemplele reușite ale celor
care au reuşit să aplice aceste măsuri arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și
multă răbdare. Succesul unui astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună. În
şcoala noastră, s-au organizat „cancelarii online” – ședințe de coordonare cu profesorii pe platforme
precum Microsoft Teams sau Google Meet.
Fiind profesor de Educaţie fizică, am interacţionat în această perioadă atât cu elevi din ciclul
primar, cât şi cu cei de gimnaziu. Am luat legătura cu învăţătoarele şi diriginţii claelor la care predau.
Am decis ca întâlnirile cu elevii să aibă loc pe platforma Zoom cu cei mici şi pe Teams cu cei mari..
Copiii s-au deprins repede cu modul de utilizare al platformelor. Am încărcat pe ambele platforme
filmuleţe cu exerciţii fizice pentru fiecare nivel de vârstă. În cadrul întâlnirilor online, am purtat
discuţii referitoare la un stil de viaţă sănătos care include exerciţii fizice, alimentaţie adecvată şi
odihnă suficientă. Un avantaj al acestei perioade a fost, fără doar şi poate, faptul că elevii şi-au
dezvoltat foarte mult abilităţile digitale.
A fost o perioadă grea şi plină de necunoscut pentru toată lumea, dar prin munca efortul tuturor,
am reuşit să o încheiem cu bine. Poate ne-am îndepărtat fizic, dar ne-am apropiat sufleteşte de fiecare
copil în parte.
1464
PROF.ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR: HĂRȘAN IRINA
O lume nouă se întrezărește la orizont, iar în ce măsură se va și instaura rămâne să descoperim. O

latura a acestei lumi posibile este și educația, transferată in zilele de pandemie pe platformele on-line.
Profesori și elevi, de toate vârstele, dar si părinți, fiecare din casele lor, încearcă un nou tip de socializare
și de interacțiune, pentru a duce școala mai departe. Pentru unii mai greu, pentru alții "floare la ureche",
pentru unii aproape imposibil financiar sau tehnic, pentru alții o nimica toată, lucrurile merg înainte intr-un
deja devenit noul firesc, chiar dacă la viteze diferite.
Învățământul e o activitate complicată; acesta este o refacere pe scurt a aventurii cunoașterii umane,
de la origini până în zilele noastre. E o poveste a acestei călătorii, și, la fel ca la toate poveștile, contează și
frumusețea intrinsecă dar contează și talentul povestitorului. Exemplu: Shakespeare jucat de actorii de la
Național nu e chiar la fel ca cel jucat de elevii din clasa a noua a unui liceu oarecare. De aceea consider că
învățământul online, comparat cu cel „offline” e o pierdere. Potrivit unui studiu, in Romania, Zoom,
WhatsApp, Google Classroom și Facebook au fost cele mai folosite resurse în predarea la distanță pe
perioada suspendării cursurilor. 36% dintre profesorii și directorii participanți au spus că au urmat cursuri
de utilizare a instrumentelor digitale. Doar unul din cinci profesori declară că folosea laptopul înainte de
suspendarea cursurilor, iar 19% - proiectoarele video. Doar unul din zece utiliza site-uri și platforme digitale
si 7% apelau la manuale digitale în activitatea de clasă. Cel mai frecvent, elevii folosesc platforma pentru
Matematică, urmata de Limba și literatura română și Limbile străine.
Trecerea la predarea exclusiv online ridică unele probleme. Cercetătorii analizează mai multe studii
privind competențele profesorilor în domeniul online și accesul elevilor la internet și ajung la concluzia că
există gospodării care nu au acces la internet sau semnal la telefon, ori nu au un
computer/laptop/tabletă/telefon mobil, iar nivelul competențelor digitale este destul de scăzut.
“Homeschool” (Scoala acasa) este un curent in educatie prezent de cativa ani si in tara noastra.
Termenul de “scoala acasa” este consacrat, totusi educarea nu se face exclusiv in casa, nici nu este acelasi
lucru cu scolarizarea. In tarile in care se practica “scoala acasa”, educatia este obligatorie, dar nu si
scolarizarea. Se pune un accent puternic pe pregatirea copilului pentru viata, informarea lui, dobandirea de
abilitati pentru campul muncii si viata de zi cu zi. Diferenta este ca aceasta pregatire se face in cadrul intim,
sigur si confortabil al familiei, cu libertatea unui program ales dupa preferinte sau nevoi.
Este evident că școala – chiar și repoziționată în zona digitală – trebuie să continue să reprezinte
pentru elev o resursă de siguranță și de continuitate. În momentul în care sunt utilizate prea multe platforme
există riscul ca respectiva unitate, elementul de securitate emoțională să fie perturbat, pentru că elevii pot
să aibă o senzație de nesiguranță cauzată de faptul că mutarea de pe o platformă pe alta induce o
repoziționare, o reconsiderare a adaptării și așa dificile efectuate foarte brusc
Prin urmare, școala in online, nu cred că este o soluție de permanentizat(cel putin nu in acest
moment). Nu cred că se va impune, s-ar putea întâmpla să fie folosită soluția mai mult decât până în prezent
- pentru că învățământ la distanță există și acum în școală superioară românească și internațională - s-ar
putea întâmpla ca unii să o prefere, dar, repet, rămân la opinia că învățământul clasic, față în față cu privirea
elevului în ochii profesorului, cu emoția pe care o transmite profesorul, nu pot fi înlocuite cu nimic. Mesajul
omenesc se face de la om la om.
1465
”ȘCOALA ALTFEL”- ,,ȘCOALA DE ACASĂ”
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: HAȘ TEODORA

DATA LOCAȚIA TIPUL DE ACTIVITATEA OBIECTIVE GRUP DU
ACTIVITATE MODALITĂȚI ȚINTĂ RA
DE TA
ORGANIZARE
Luni Teatrul de EDUCATIE ,, Marionetele -să recunoască personajele și Grupa 1, 5
marionete INTERCULTURALA prind viață și ne povestea lor Mijlocie ore
(online) învață” -să interpreteze un rol imitand
-Teatru de marionetele
păpuși -sa deseneze personajul preferat
Marti Domiciliul EDUCATIE ,, Gustul -să pregătească ingredientele Grupa 1, 5
copilului PENTRU copilariei” necesare; Mijlocie ore
SANATATE SI -atelier de -să prepare produsul ales impreuna
NUTRITIONALA nutritie cu un adult din familie;
sanatoasa -să servească masa ȋmpreună cu cei
dragi;
-să posteze fotografii cu produsele
finale pe grup;
-să colaboreze pentru realizarea
produselor
-opţional, postarea reţetei..
Mier Grădina EDUCATIE “ÎN GRĂDINA -dezvoltarea capacității de Grupa 1, 5
curi Botanică PENTRU BOTANICĂ” cunoaștere și înțelegere a mediului, Mijlocie ore
”Alexandru SCHIMBARE SI - vizită la stimularea curiozității pentru
Borza”, DEZVOLTARE Grădina investigarea aceestuia
Cluj- Botanică - observarea florilor şi a plantelor
Napoca “Alexandru în mediul lor de viaţă;
(tur Borza” -sa deseneze imaginea preferata.
virtual)
Joi Domiciliul EDUCATIE “CE POT FACE -sa vizioneze filme despre reciclare Grupa 1, 5
copilului ECOLOGICA DOUĂ MÂINI -sa confecționeze un obiect (temă Mijlocie ore
DIBACE” la alegere) din materialele
- atelier de reciclabile pe care le are la
creaţie dispoziție
-să posteze fotografii cu produsele
finale pe grup;
-să-şi formeze abilităţi de lucru;
-să colaboreze pentru realizarea
produselor
Vineri Domiciliul EDUCATIE „SA CRESTEM - dezvoltarea spiritului competitiv Grupa 1, 5
copilului PENTRU TIMPUL FRUMOSI SI și de echipă prin desfășurarea de Mijlocie ore
LIBER SANATOSI” jocuri și concursuri sportive
-jocuri de -să comunice ȋn cadrul jocurilor;
mişcare -să respecte regulile jocurilor;
(„Vânătoarea de -să experimenteze diverse tipuri de
comori”, jocuri;
„Intrecere in -să petreacă timp liber de calitate
sac” ,,
Echilibristica”)
-gimnastica
-dans
1466
PROF. EMANUELA HERBIL

ȘCOALA GIMNAZIALA ”MIRCEA VULCANESCU”
BARSANA, JUD. MARAMUREȘ
Pandemia de coronavirus a adus cu sine noi provocări în mai multe domenii de activitate. În cazul
educației, din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, profesorii si elevii s-au adaptat la noua
realitate din mers. Întâi, cine a vrut, iar mai apoi, odată cu introducerea obligativitatii acestor cursuri online,
incet-incet, toti profesorii, indiferent de varsta si pregatire, a trebuit sa se adapteze si sa fie pregatiti sa-si
faca meseria in fata calculatoarelor.
În timp ce mulți părinți s-au revoltat, alții au considerat că e o măsură necesară. Provocator a fost și
este însă și pentru profesori, mulți dintre ei încercând și reușind să mute orele în online astfel încât să
continue școala chiar și de acasă. În scurt timp au fost popularizate tot felul de soluții virtuale care să ajute
profesorii și elevii să intre în legătură: platformele Zoom, Google Classroom sau Kinderpedia sunt doar
câteva dintre ele. Ministerul Educației a început și el o sesiune de instruiri online pentru dezvoltarea
competențelor digitale, menit să îi familiarizeze pe profesori cu modalitățile pe care le au la îndemână:
Teams/Office 365, Google Meet, Zoom, Livresq și Google Classroom. TVR2 a realizat emisiunea
Teleșcoala, un program de cursuri dedicat elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a.
Școala de acasă și învățământul on line au scos din fiecare profesor, după părerea mea, acea parte
neșlefuită, încă. Deși aveam veleități într-ale tehnologiei, din lipsă de aparatură, la clasă, din lipsă de timp
ori lipsiți de chef, ne-am continuat zilele de predare-învățare-evaluare în mod tradițional, îmbinând, poate
mult prea rar, tradiționalul cu modernul. Pe mine, personal, această situație prin care am trecut, legat de
școala on line, m-a învățat foarte multe.
Accesând multitudinea de platforme și site-uri cu materiale excelente, mi-am îmbogățit, în mod real,
stilul de predare. Orele de limba engleză au devenit mai atractive, prezența la ore a fost crescută, deci
interesul elevilor fiind mare. Noi foloseam tehnologia în mod curent, săptămânal, dar când a trebuit să
mutăm totul în on line, am resimțit-o ca pe o adevărată provocare.
Școala mea s-a ”mutat” pe Kinderpedia, unde, cu ajutorul Zoom, zilele noastre s-au scurs ușor,
plăcut, ne-am revăzut cu drag și am împărtășit experiențe. Elevilor mei, le-a plăcut foarte mult această nouă
rutină, pentru că ei, ca toți tinerii zilelor noastre, sunt atraşi de zona aceasta. Spre deosebire de noi, ei, când
s-au născut, era deja tehnologia prezentă şi noi o foloseam. Pe ei chiar îi putem numi nativi digitali. Legat
de eficiență, consider că, elevii pricep orice ajunge la ei într-un mod care le face plăcere. Oricine pricepe
orice atunci când este bine dispus, atunci când își dorește și atunci când pune mâna să facă. De aceea
învățarea experiențială este cea mai potrivită pentru acești copii și pentru noi și pentru oricine. Copiii nu
învață mai ușor pentru că e tehnologia, învață mai ușor pentru că le place, pentru că cineva lucrează cu ei
în tehnologie, pentru că sunt văzuți, pentru că există entuziasm în învățare și pentru că se simt utili, ei fac,
fac ceva ce știu într-adevăr.
1467
ȘCOALA ONLINE - O PROVOCARE NOUA
PROF. HERBIL MARIAN

ȘCOALA GIMNAZIALA ”GEORGE COȘBUC”, SIGHETU MARMAȚIEI
Pandemia de coronavirus a afectat profund majoritatea sectoarele societății românești, inclusiv

sectorul educației. Începând cu 11 martie 2020, instituțiile de învățământ și-au închis ușile, în consecință,
cursurile școlare s-au mutat din clase în mediul on-line, iar educația a fost în fața unei noi provocări, cea
digitală.
Odată cu închiderea școlilor, profesorii, elevii și părinții au fost nevoiți să se adapteze la noua
realitate, cea a distanțării fizice, în care procesul educațional, fără să fie pregătit în prealabil și fără
asigurarea tuturor elevilor condiții egale de pregătire, trebuia să continue în mediul on-line până la sfârșitul
anului școlar.
Pentru mine personal, realizarea activitățile didactice în mediul on-line, a presupus o adevărată
provocare, manifestată pe două planuri: pe de o parte am avut posibilitatea de a-mi dezvolta abilitățile
digitale dobândite în cadrul a diferitelor cursuri de formare continuă, iar pe de altă parte am avut ocazia de
a-i implica pe elevi spre partea practică, cea de realizarea de experimente. Ținând cont de faptul că predau
disciplina fizica, o materie eminamente experimentală, iar la nivelul școlii nu există un laborator de fizică
funcțional, acest tip de învățământ on-line mi-a dat ocazia să-i provoc pe elevi în realizarea de experimente
simple folosind materiale/obiecte găsite în casa/gospodăria proprie.
În această perioadă de pandemie, activitate mea didactică on-line s-a desfășurat astfel:
• În perioada 11martie – 3 aprilie
în prima fază, folosind aplicația Whatsapp, am creat grupuri de fizică pentru fiecare clasă la care
predau. În cadrul acestor grupuri am comunicat cu toți elevii, le-am trimis sintezele lecțiilor/temele/fișele
de lucru;
lecțiile au fost realizate folosind editoarele: Powerpoint, Word etc. Pentru realizarea lecțiilor am
accesat aplicațiile/platformele: Youtube, Phet Colorado, Vascak, Mozaweb etc;
predarea/prezentarea live a lecțiilor am realizat-o folosind aplicația Zoom
chestionarele/testele le-am realizat folosind aplicația Kahoot.
• În perioada 22 aprilie – 15 iunie:
la nivelul școlii a fost creată o platformă dedicată învățării la distanță și anume: G Suite for
Education, unde au fost introdus tot personalul didactic și toți elevii școlii;
pentru crearea cursurilor pentru fiecare clasă am folosit aplicația Classroom.
Majoritatea lecțiilor au fost realizate de mine, personal, în Power Point, dar și utilizând platforma
Livresq. Pentru realizarea lecțiilor am accesat aplicațiile / platformele: Youtube, Phet Colorado, Vascak,
Mozaweb etc;
sintezele lecțiilor/temele aplicative/practice au fost postate pe Classroom;
chestionarele/testele le-am realizat folosind aplicația Formulare Google.
Pentru mine, activitatea didactică on-line a fost una inedită, provocatoare, dar și obositoare. Consider
că, mi-am dezvoltat abilitățile digitale, am fost provocat să caut/să creez metode și mijloace didactice
potrivite activității on-line (videoclipuri, animații, simulări, experimente practice) care să implice activ
1468
elevi în procesul de învățare. Dar, pe de altă parte, timpul pentru pregătire a materialelor/lecțiilor/
prezentărilor a fost unul extrem de lung, ceea ce mi-a creat o anumită oboseală psihică. Poate, o soluție
bună ar fi ca, la nivel național, să existe o bază gratuită cu resurse educaționale/materiale/mijloace/softuri
care să fie folosite în crearea de materiale pretabile activității on-line.
Printre avantajele învățării on-line putem aminti: explorarea noilor metode/mijloace de predare,
cursurile pot fi accesate de oriunde, elevii pot parcurge materia în stil propriu, on-line pot fi accesate oricând
si oriunde, cursanții pot alege domeniile de interes, le pot accesa în ritm individual, accesarea facilă a
resurselor multimedia. Principalul dezavantaj este lipsa comunicării reale/fizice între profesori și elevi sau
între elevi, dar și inadaptarea unor elevi sau profesori la tehnologie.
În concluzie, după revenirea la normalitate, consider că pentru formarea adecvată a tinerei generații
trebuie realizată o simbioză între predarea clasică și cea on-line.
Bibliografie:
http://www.romania-actualitati.ro/scoala_on_line_intre_provocari_si_schimbarea_mentalitatilor-
138687
https://adevarul.ro/educatie/scoala/care-avantajele-dezavantajele-scolii-online-o-experienta-inedita-
obositoare-elevii-stresati-cauza-viitorului-incert-examenelor-1_5e9037cc5163ec42719431c4/index.html
https://dorinadanila.com/2020/05/19/scoala-online-pe-scurt/
https://www.scoalaintuitext.ro/blog/scoala-online/
https://www.mediafax.ro/social/scoala-online-prin-ochii-parintilor-avantaje-temeri-dezamagiri-si-
sperante-in-vremea-coronavirusului-19130818
1469
”GRĂDINIȚA DE ACASĂ – GRĂDINIȚA ON – LINE!”
PROF. INV. PREȘC. HERCIU MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALA ALEXANDRU PIRU” MARGINENI, BACAU
Orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea mai multor factori şi, din acest punct de vedere,
educaţia va rămâne mereu o artă: arta de a adapta, la o situaţie precisă, indicaţiile generale date de cărţile
de metodologie.” Gaston Mialaret
Învăţământul preşcolar este prima verigă a sistemului de învățământ iar grădiniţa este prima instituţie
de culturalizare şi socializare a copiilor, de pregătire a acestora pentru integrarea şcolară având menirea de
a forma copii sub aspect psiho-intelectual, fizic şi socio-afectiv, pentru o cât mai uşoară adaptare la
activitatea de tip şcolar, pentru integrarea şcolară şi socială. În învățământul preșcolar se urmăreşte
abordarea integrală a copilului şi a educaţiei sale, nediscriminarea educaţiei, implicarea familiei şi a
comunităţii în educaţia copilului, dezvoltarea politicilor educative de responsabilizare, precum şi
dezvoltarea organismelor societăţii civile, care să promoveze alternative educaţionale specifice vârstei.
În ultimele săptămâni, în contextul pandemiei, s-a încercat o adaptare a curriculei și a planului
educațional propus la început de an, iar cursurile online au reprezentat pentru fiecare dintre noi o provocare,
un lucru inedit. Cadrul didactic, un „elev veșnic”, învață continuu pentru a transmite mai departe cunoştinţe
actuale şi de valoare. Provocarea primită de către toți actorii din domeniul educației a făcut să ne descoperim
constructivă a modului cum atribuim semnificație acestor evenimente, demonstrându-ne deopotrivă cum
putem transforma evenimentele negative în rezultate pozitive . Învățământul online conturează același
profil al cadrului didactic plin de răbdare nemărginită, empatie și toleranță ca și atunci când se afla în fața
copiilor.
redimensionări de conținut și de strategie comunicațională”, afirmă prof. univ. dr. Constantin Cucoș, din
Iași. „Profesorii noștri sunt, într-o bună măsură, pregătiți să facă față acestei provocări și să compenseze
Cel mai dificil a fost pregătirea pentru a conduce activități online: stabilirea tuturor aspectelor tehnice,
timpul scurt avut la dispoziție, sortarea activităților care să se potrivească acasă și în online și analizarea și
alegerea platformelor care ne-ar putea ajuta în livrarea de conținut către copii.
Distanțarea și lipsa interacțiunii, a unui contact direct, constituie un alt aspect dificil în efectuarea
activităților de acasă. Oricât de performantă ar fi noua tehnologie, aceasta se cere a fi completată cu strategii
tradiţionale clasice de formare a abilităţilor umane deoarece contactul viu, personal cu alţii este edificator
pentru propria persoană şi nu poate fi înlocuit total cu nici o altă tehnică oricât de sofisticată ar fi.
La grădiniță copilul și nevoile sale individuale se află în centrul atenției iar activitățile propuse vin ca
urmare a observării directe a preocupărilor și evoluției sale. Dacă în cazul școlarilor, aceștia pot desfășura
activitățile propuse singuri, în cazul preșcolarilor, ajutorul din partea unui adult este indispensabil. Trebuie
ținut cont și de faptul că nu toți copiii pot performa online așa cum o fac în grădiniță: mediul este diferit iar
contactul fizic cu educatorul, persoana cu care sunt familiarizați în metoda de predare, lipsește. Uneori zona
de confort pe care ne-o creăm limitează gândirea unei schimbări, dar aceasta ne surprinde și trebuie să ne
acomodăm rapid, fie că este vorba de pandemie sau de reforme.
După anunțarea perioadei în care va exista starea de urgență, am făcut un scurt audit al abilităților în
online. După aceea, am analizat ce platforme m-ar ajuta în livrarea de conținut către copii, paltforme care
pot fi folosite cu ușurință și de către membrii echipei părinți -copii.
Referitor la modul în care am relaționat cu cei mici, am mers pe conștientizarea faptului că e nevoie
a fi folosit mult limbajul non-verbal, expresii faciale, tonul vocii, mișcări ample, în așa fel încât să atragi și
să susții atenția copilului. Interacțiunea în mediul virtual presupune un alt tip de energie și este vital să
conștientizăm acest aspect și să integrăm instrumente care ne pot ajuta în livrarea unor sesiuni de succes!
1470
În ultima perioadă, internetul a fost cel care ne-a salvat, dar, așa cum spunea și Martina Kupilíková
„ Internetul este precum o mare - aproape infinită, frumoasă, interesantă, sălbatică şi periculoasă. Poţi
găsi multe lucruri sau te poţi rătăci.”
școlar.
1471
PROF. HERCZEG GERLINDA-ILDIKÓ

G. P. P. ”CASUTA FERMECATA” – LUDUS
Educația are sarcina de a pregăti omul ca element activ al vieții sociale. Platon definea educația ca
fiind ,, arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acestora
care dispun de ele.”
societate.
Tradiţional, educaţia oferită de şcoală a fost considerată educaţie formală, activităţile educative
organizate de alte instituţii, cum ar fi muzeele, bibliotecile, cluburile elevilor etc., drept educaţie
nonformală, iar influenţele spontane sau neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni, mass media etc.,
educaţie informal.
Totodată, aceasta este fenomenul social fundamental de transmitere a experienței de viață a
generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate.
Educația este actul de învățare a lucrurilor din jurul nostru. Acesta ne ajută să percem lucrurile cu ușurință
și să ne descurcăm cu orice fel de problemă am întâmpina. Educația reprezintă una dintre cele mai
importante drepturi ale fiecărei ființe umană. Fără aceasta suntem incompleți. De asemenea, educația are un
rol important în viața noastră, deoarece acesta ne înbunățește cunoștințele, aptitudinile, nivelul de încredere
și personalitatea.
cultură.
Maturizarea și nivelul de comportare însocietate sunt de asemenea prezente datorită educației. Actorii
principali în formarea și performanța noastră ca oameni, școala, familia, societatea, ar trebui să ofere
copilului o educație fără limite, fără obligații. Prin „fără limite” se înțelege o educație care să nu implice
diferențiere între țări și societatea în care trăim. Familia este primul loc unde începe educația. Este cel mai
puternic influențator asupra unui copil pentru că unele lucruri rămân întipărite tot restul vieții. Tot în familie
1472
copilul începe să își formeze vocabularul și bineînțeles modul de a se comporta în societate și cu cei din
jurul său. Școala este o instituție sau o organizație social care are un rol foarte important în educarea
generațiilor tinere, cum ar fi cei din șoala primară, care sunt la început de drum și care au nevoie de un
sprijin, ca să poată să își formeze o viziune despre lumea în care trăiesc și în care o să se dezvolte treptat.
În această etapă a vieții, copilul are nevoie de comunicare, de o conexiune, atât în școala, cât și în familie.
Școala trebuie să aibă metodele sale de a educa și de a atrage copilul spre educație, încât acesta săfie mândru
de performanțele sale și de a da un impuls la ceea ce va urma în continuare.
didactice
educative.
Bibliografie:
2001
1473
COPIII NOȘTRI – NATIVI DIGITALI
NOI? DOAR IMIGRANȚI
ȘCOALA GIMNAZIALA*ION TEODORESCU*

COTARGAȘI-BROȘTENI, SUCEAVA
PROF. MARIANA HLIHOR
Nativii digitali sunt persoane născute după 1980, provin dintr-un mediu bogat în suporturi tehnice,
au acces la o gamă largă de noi tehnologii, utilizează servicii de Internet prin intermediul tehnologiei
moderne, ca primă sursă pentru obținerea unei informații, prezintă siguranță în utilizarea tehnologiilor,
folosesc mai multe dispozitive simultan și le utilizează pentru a desfășura o serie de activități.
Concluziile lui Marc Prensky (2001) în articolul *Digital Natives. Digital Immigrants*:
-termenul sugerează în mod fals că tinerii cunosc intuitiv cum să utilizeze tehnologia digitală
-expunerea la tehnologie nu echivalează cu abilitatea de a o folosi
-tinerii supraestimează nivelul de competențe digitale.
Însă, se mai adaugă niște ani, nu puțini de la studiile lui M. Prensky și azi, tehnologia este un alt simț
al omului față de care nu se poate trăi, aproape. Resursa umană *nativi digitali* e generația așteptată ce va
reprezenta atingerea potențialului de performanță în business. Este vorba de nativii digitali educați pentru
a dobândi aptitudini de performeri. Ceilalți, pe lângă ei, trebuie să ne dezvoltăm mecanismele prin care să
putem ține pasul cu nativii digitali. Competențele de utilizare a computerului au devenit mai importante ca
niciodată pentru activitățile de pe piața muncii și pentru incluziunea socială. Creșterea economică și
competitivitatea se bazează pe cetățenii instruiți în tehnologia digitală prin training și certificare.
Adolescenții petrec on-line prin mesaje, jocuri, consum pasiv. Acestea sunt competențe ca stil de viață. Nu
se poate vorbi de competențe ce se cer pentru un job. Acești copii vorbesc într-o limbă *digitalizată*. Peste
10 ani vor apărea joburi pe care acum nici nu le bănuim. Profilul comportamental și atitudinal al generației
*altfel* e marcat pe 3 nivele: cognitiv, psiho-comportamental și social, ceea ce ăi face diferiți de ceilalți
prin:
-înclinația spre activități multitasting
-dezvoltă noi stiluri de viață
-fluență în utilizarea tipurilor de media
-autonomie și siguranță în activități
-nivel accentuat al stimei de sine
Diferențele digitale între generații aduc avantaje și dezavantaje acestor tineri, ca de exemplu:
-valorifică activități și experiențe pe care părinții lor nici nu le bănuiau
-învățarea se bazează pe căutare, sintetizare și analiză colectivă în defavoarea documentării
individuale
-gândire non-liniară
-parcurg informații comprimate prin consultare de grafice în defavoarea lecturării textului detaliat
- obișnuința de a cîuta informații în mai multe surse și de a o compara
-socializarea pe canale de comunicare și mai puțin contact fizic real
-apetit pentru carismă și antreprenoriat
-acceptă izolarea, scepticismul
-plini de idei inovatoare, de multe ori nepractice
-sunt foarte curioși în detrimentul rîbdării
1474
Dificultățile de învățare la școală, extrașcolar și cotidian sunt definite de riscurile la care se expun
acești tineri ( de la școlaritatea mică și până la tinerețe):
-din punct de vedere socio-comportamental, sunt caracterizați de egocentrism și individualism
-fug de responsabilități sociale
-se plictisesc repede, doar predictibilitatea și repetabilitatea digitală îi stimulează
-sunt iritabili și fragili emoțional
-suferă de narcisism, considerându-se inteligenți, speciali și mult deasupra adulților
-puțin rezistenți la stres și frustrări
-mai puțin conștiincioși
-sensibili la critică
-renunță ușor la sarcini dacă dau de dificultăți, caută soluții simple
-atitudine pasiv-agresivă, aroganță
-simt că pot da mai mult decât li se cere și că nu sunt respectați pe măsură de către adulți
-cred că știu mai bine decât profesorul cum se rezolvă anumite probleme și refuză sfaturile
-devin dependenți și obosesc repede la activitățile școlare, devin depresivi
-sunt hărțuiți
-expuși la site-uri periculoase, violente
-viața lor e la vedere, în posturi riscante (foto, filme)
-caută cu dsperare să primească like-uri de la generația lor, mai puțin de la maturi
-sunt consumatori de orice, dar n-au lipsă de profunzime
-au o copilărie fără joacă
-nu le place o anumită materie din cauză că profesorul nu e cool sau din cauza presiunii părinților
pentru note mari
-sunt atrași de senzații tari
-consideră că au depășit generația veche, că au trecut la un nivel superior și adulții nu-i pot schimba
pentru că nu pot ține pasul cu ei
-inegalitățile digitale din interiorul generației (sunt copii care nu au Facebook, nu au telefoane
inteligente) provoacă pe lângă controverse, un statut inferior pentru cei ce nu au un interes crescut pentru
digitalizare
-democratizarea tehnologiei duce la globalizarea comportamentelor și mentalităților
-suferă de sărăcie verbală și dificultăți de exprimare (pentru că pe calculator scriu cu prescurtări sau
codat, folosesc emoticoane pentru ce vor să exprime ceea ce are consecințe catastrofale. Ei nu pot construi
o frază corectă gramatical și coerentă
-pierderea timpului în mediul virtual duce la dificultăți de învățare, la probleme de sănătate.
Profesorii și familia au datoria de a identifica punctele slabe și cele forte ale copiilor și să-i antreneze
în activități care să le folosească abilitățile digitale astfel încât să nu îi conducă spre dificultăți în învățare.
Să fie ascultați când aceștia își exprimă părerile și apreciați pentru contribuțiile speciale. Profesorul evită
decalajul digital oferind elevului criterii de identificare a informației, de selectare și orientare. Educația
informală depășește puterea de influență a profesorului și familiei. Elevii sunt expuși în a copia modele
comportamentale, atitudinale, experiențe afective, expresii lingvistice, stiluri vestimentare ce le
influențează sistemul de valori și personalitatea. profesorul are datoria de a solicita elevului utilizarea noilor
tehnologii în educația formală și nonformală în contexte instituționalizate și în afara lor dacă evidențiază
potențialul lor. Prioritatea profesorului e să-i învețe cum, pentru ce și la care dintre surse să *alerge*, cum
să le utilizeze cu folos, oferindu-le criterii de selecție, analiză și interpretare a informației, de a integra în
programele instructiv-educative abilitățile copiilor în procesul de învățare și să nu rămână la nivel de
divertisment.
1475
În cadrul familiei, învățarea cu ajutorul tehnologiei digitale are dublu efect: pentru consolidarea
activităților de fixare și dezvoltarea deprinderilor elevilor și pentru motivarea imigranților digitali (cei ce
s-au născut înainte de extinderea utilizării tehnologiei digitale și au adoptat-o pe parcursul vieții) să învețe
să folosească tehnologia nouă. Astfel, diferențele digitale dintre generații pot evita conflicte în familie.
Generația actuală e generația lui *e bun ce obțin fără efort*. Ei așteaptă să fie fericiți. Un paradox al acestor
tineri pentru că fluxul informațional îi amețește și îi dezorientează. Așteaptă recompensa imediat.
Educația digitală e o prioritate a învățământului românesc prin impunerea alfabetizării și a
comunicării digitale. Nu e o mișcare avangardistă, ci o necesitate în momentul de față. Învățământul virtual
are efecte în viitorul omenirii. Se trece de la TIC la NTIC (Noi Tehnologii Informaționale și de Comunicare)
în educație cu modificări la nivelul societății.
Generația nativilor digitali anulează diferențele culturale. În cultura Internetului promit să modifice
viitorul industriei, educației și politica mondială.
Bibliografie:
1. Horațiu, Catalano., Nativii digitali. Posibile dificultăți de învățare, Cluj, 2019
Webografie:
1. www.ecdl.ro≥uploads≥stiri≥resources≥files
2. www.hart.ro≥Acasa≥Resurse≥Hart în presa
3. www.ccdcluj.ro≥Fisiere≥PREUNIVERSITAREA
4. www.psih.uaic.ro≥teze≥chicu_smaranda_rezumat
5. www.ise.ro≥wp-content≥uploads≥2015/08
1476
,,TOTUL VA FI BINE’’ - ATELIER DE CREAȚIE ON-LINE
PROF. INV. PRIMAR HOJDA S. MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 1, MOISEI, MARAMUREȘ!
În cadrul activităților extrașcolare de anul acesta, dată fiind situația de a face Școala altfel de acasă,
ne-am conformat și am ales activități interesante. Am îmbinat cu mult drag, Educația pentru timpul liber
cu cea ecologică și cu dezvoltarea personală și au ieșit lucruri minunate!
După ce au citit povești, au vizionat filmulețe, fetele de clasa a II a, la propunerea mea,
le-am postat pe grupul clasei de pe whatsaap tutorialul https://youtu.be/47J-I8inNe4 și sub îndrumarea
bunicilor, au făcut activități în completare. Au învățat lucru de mână, să tricoteze. Nici băieții nu s-au lăsat
mai prejos, au confecționat tablouri sau colaje cu materiale din natură ( Educația Ecologică )! Suntem
mândre de rezultatele lor! Le împărtășim și vouă! Iată ce pot face două mâini dibace!
COMAN LARISA CLS. a II -a
TIMIȘ OANA CLASA a –II-a
1477
COMAN FABIAN CLS. a II-a BOICA DAVID CLS. a II-a
1478
GRADINITA DE ACASA
PROF. HOLCA ANDREEA

G.P.P. NR. 6 ,,ALBINUȚA” SUCEAVA
LOCALITATEA SUCEAVA, JUDETUL SUCEAVA
Grădiniţa de acasă a fost o adevărată provocare pentru toate resursele umane implicate în procesul
educaţional: cadre didactice, părinţi, copii.
Având în vedere vârsta preşcolarilor, activităţile au fost atent concepute astfel încât să fie uşoare şi
atractive atât pentru copii cât şi pentru părinţi.
Pentru ca învăţarea online să fie una de calitate, am respectat planificarea anuală întocmită la
începutul anului şcolar.
Planificarea activităţilor-suport a fost întocmită astfel încât să respecte partcularităţile de vârstă,
psihofizice şi intelectuale ale copiilor. În înocmirea planificării săptămânale am avut în vedere ca conţinutul
activităţilor să vizeze cele cinci domenii de dezvoltare prezentate în noul curriculum pentru educaţia
timpurie(dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei ăersonale, dezvoltarea socio-emoională, capacităţi şi
atitudini faţă de învăţare, dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii, dezvoltarea
cognitivă şi cunoaşterea lumii).
Planificarea zilnică a activităţilor suport a fost întocmită astfel încât să atractivă pentru copii, să fie
corelată cu aspecte ale lumii înconjurătoare. Acestea au fost abordate ludic şi exemplificate prin imagini,
videoclipuri sau prezentări powerpoint. Softurile educaţionale, diferite platforme educaţionale, unele pagini
web sau alte resurse educaţionale deschise au fost şi ele de un real ajutor în desfăşurarea online a
activităţilor.
Exemple de activităţi online- tema săptămânală: „Suntem prietenii naturii”

Luni: ,, Să descoperim natura!”
-observă natura. Discută despre copacii, florile sau insectele (enumeră părțile componente ale unui
copac, numără copacii, indică culorile florilor sau denumeşte insectele pe care le vezi pe geam)
- desenează în făină/ gris sau pe foaie un element pe care l-ai văzut în natură
Marți: ,, Pomișorii”
-ascultă cu atenție povestea ,, Pomișorul”, apoi repovestește-o unui membru al familiei tale
-realizează un copac din pietre/ porumb/ piper/ paste
Miercuri: ,, Insecte jucăușe”
-ascultă cântecelul ,, Gâzele” și cântă-l și tu, dacă îți place
-ascultă poezia ,, Furnicuța Clara și visul ei”, apoi modelează din plastilină niște insecte
-,, Dansează Hopa Hopa”- reamintește-ți mișcările și dansează!
Joi: ,, Flori multicolore”
- observă și discută cu părinții despre flori (părți componente, îngrijire)
- confecționează flori din materiale reciclabile: dopuri, rolă de carton, cd-uri vechi
-,, Florile care se deschid”-experiment: desenează, colorează, apoi decupează câteva floricele. Roagă
un adult să te ajute să le decupezi, apoi să le îndoi petalele. Așază-le pe apă și vezi ce se întâmplă!
Vineri: ,, Natura, prietena noastră!”
- desfăşoară cu părintele tău jocul ,, Cuvinte alintate” (Părintele va spune un cuvânt ce reprezintă un
obiect din natură (Ex:,, floare”), iar copilul îl va alinta ( Ex:,, floricică”)
- îngrijiți/ plantați o floare.
-pictați câteva pietricele, apoi realizați un element al naturii din acestea (soare, f loare, insectă etc).
1479
Preşcolarii au fost încântaţi să desfăşoare activităţile propuse de educatoare şi să se joace împreună
cu familia. Fiecare copil a primit din partea educatoarelor aprecieri pozitive şi stimulative pentru activităţile
desfăşurate.
Fedbackul obţinut a fost unul pozitiv, părinţii declarându-se încântaţi de activităţile propuse în această
perioadă.
1480
ȘCOALA DE ACASA – PROVOCAREA ANULUI
PROPUNATOR: PROF. INV. PRIMAR, HOLMANU VIOLETA IULIA
Mutarea cursurilor din sala de clasă în fața calculatorului de acasă, a generat multe controverse atât
printre părinți, cât și printre profesori. Mulți preferă să vadă partea pozitivă, iar autoritățile încearcă să
transmită mesaje de încurajare și să sprijine demersul educativ. Ministerul Educației a încercat să vină în
sprijinul elevilor și al dascălilor. S-au organizat webinarii pentru profesori despre „școala de acasă”, s-a
lansat programul „Teleșcoala”, pe toate rețelele de socializare circulă idei, fișe, link-uri, dar și numeroase
păreri despre ce ar trebui să fie sau să nu fie această perioadă pentru elevi.
Astfel, în această situație deosebită, căreia am încercat cu toțîi să-i facem față, au fost lansate mereu
mesaje și apeluri la echilibru. Aceste apeluri îndemnau cadrele didactice la cumpătare, pentru a nu ,,
omorî”cu lecțîi și fișe elevii care stau acasă și care, poate nu au un calculator, o imprimantă, doar din dorința
de a bifa că s-a lucrat online. Muncă în echipă și comunicarea sunt esențiale în aceste momente, iar formulă
ideală pentru homeschooling sau digitalizarea rapidă a învățământului românesc nu există.E dificil să
spunem cum este rău sau cum este bine. Trăim o situație deosebită și încercăm să îi facem față. Nu există
o rețetă perfectă, cel puțîn nu la noi. Important pentru fiecare este să înțelegem că nu suntem singuri, ci
suntem o echipă, fie și cu jucătorii împărțiți în zeci de mii de case”.
Situația a fost abordată diferit de către cadrele didactice, în funcție de posibilitățile materiale, vârstă
elevilor, nivelul claselor de elevi, cerințele părinților.
Ca profesor în sistemul de învățământ românesc, știu că orice mișcare trebuie dovedită pentru a fi
luată în considerare. Îngroșarea portofoliului personal cu adeverințe, este un ,, sport”practicat în
învățământul actual, pentru a fi considerat de sistem un professor merituos. Însă, situația de criză în care ne
aflăm și pe care nu am mai întâlnit-o până acum, trebuie să depășească aceste granițe si sa vină în sprijinul
copiilor prin empatie și înțelegere.
Presupunând că toți copiii au acces la tehnologie în aceste zile, trebuie să nu uităm că poate trăiesc
într-un climat familial tensionat.Pot fi diverse situații: poate au rude bolnave, plecate, separate, stau la bloc,
nu pot ieși din casă deloc, frați mici, care sunt și ei acasă -creșele și grădinițele fiind închise. În aceste
condiții, procesul de învățare nu va da roadele dorite.De aceea, profesorii trebuie sa dea dovadă de echilibru
și de empatie, fiind alături de elevii lor, însă nu de frica unei recuperări la fel de forțate ca ,, școala de acasă”
sau a dovedirii unei munci pentru care nimeni nu a fost pregătit cu adevărat până acum.
De-a lungul timpului, consilierii școlari, acolo unde există, diriginții și învățătorii, au constatat faptul
că, mai toți elevii ,, cu probleme”se plângeau de același lucru: părinții nu mai au timp liber pe care să-l
petreacă cu ei. În aceste moment dificile, a venit timpul să ne axam pe relațiile interumane, să apreciem
valorile familiale. Ar fi bine, să vedem izolarea că pe o oportunitate de a consolida relația copil-părinte, la
orice nivel, dincolo de situația specială în care ne aflăm.
Unii părinți, mulți la număr, se simt copleșiți de mutarea acasă a orarului de la școală. Bineînțeles,
este o mutare forțată de împrejurări, dar mulți colegi, cadre didactice, au trimis în această perioada sute de
fișe pentru a fi imprimate, rezolvate, fotografiate sau încărcate pe diferite platform digitale. Ar trebui să nu
uităm faptul că, și părinții lucrează de acasă în această perioada, iar programul de lucru nu le-a fost diminuat.
Cu toate acestea, trebuie să aloce timp și copiilor, să împartă cu ei calculatorul, să profite de momentele de
conexiune bună si sa rzsolve multe alte probleme ce intervin din mers.
Fișele, linkurile sau alte material, le sunt transmise elevilor pe diferite platforme, începând de la
Whatsapp, Zoom sau Google Classroom. Ceea ce nu știu unele cadre didactice, este faptul că, pentru unii
elevi, cei sub 16 ani, această activitate poate fi ilegală .În acest sens, termenii de utilizare ai platformei
Whatsapp prevăd vârstă minimă de 16 ani pentru că o persoană să se înregistreze si sa aibă cont. Altfel,
sunt folosite conturile părinților, care din nou trebuie să fie dispuși să transmită temele venite din toate
direcțiile. Totuși, rolul unui professor în această perioada este de a menține un contact cu elevii, alegând
modalitatea cea mai convenabilă pentru toate părțile implicate, pentru ca aceștia să nu uite niște deprinderi
de baza, în niciun caz să facă performanță în condiții de stres și izolare la domiciliu.
Pe de altă parte, sunt și părinți mulțumiți că timpul petrecut de copiii lor în față unui ecran este
folositor. Ei prefera ca ai lor copii să fie ocupați cu lecții și teme si sa se bucure de revederea cu colegii,
1481
decât să fie conectați în permanentă la TV și jocuri video, argumentul lor fiind acela că trăim în era
tehnologiei și, e normal ca școala și informațiile să fie la un click distanță.
In concluzie, problemele în ce privește ,,școală de acasă” sunt multiple, atât pentru cadrele didactice
cât și pentru copii și părinți. Pentru a depăși cu succes o perioada de acest fel, este nevoie de colaborare și
profesionalism, de toleranță și empatie din partea tuturor.
1482
ONLINE SCHOOL IN TEACHING ENGLISH
PROFESOR: HORDUNĂ CORNELIA

COLEGIUL TEHNIC ,,ION MINCU”-FOCŞANI
It is already known the fact that, during the coronavirus pandemic, online school was a challenge
both for teachers and students.As an English teacher, I used this time to develop my students’general
knowledge and their level of expressing themselves in English.Definitely, there may be different problems
when working from home:bad or no internet connection, little face-to-face interaction and the fact that you
may occasionally feel lonely and overwhelmed by this completely different situation.The impact was sad
for disadvantaged children who were forced to interrupt learning because they lacked access to either a
digital device or adequate internet connectivity.
On the other side, a good part is being able to manage your own time, enjoy flexible hours and devote
my time to studies and personal life.For the beginning, you need a laptop, a webcam and strong internet
connection.During these months, technology has become the key for delivering information to our
students.Besides information, teachers should also understand that the basis of teaching and learning should
remain communication, empathy amd motivation.In my opinion, the most obvious advantage of online
lessons is the fact that you can use a lot of resources such as texts, videos, podcasts to provide background
knowledge that can help your future learning activities and discussions.Online lessons should also
encourage collaboration and idea sharing and I’ve noticed that students are more willing to communicate
online and they feel free to express their ideas in a virtual environment.The main advantage of using
technology in learning a foreign language is connectivity which allows students to communicate more and
breaking down the physical barriers.Students seem to be more attracted to what is new and innovative and
they became really involved in the learning activities.
Online lessons should offer a positive, active and friendly atmosphere where students are
encouraged, motivated and supported by their teachers.Furthermore, developing interactive skills, which
are absolutely necessary for life, should be designed in an environment where learning becomes more
meaningful and fun.Although, it’s more complicated during online lessons, teachers must be able to adapt
the information to all students regardless of their ability and learning styles.Now, more than ever, students
should be aware that learning English will open up new opportunities for them, will enrich their future
experiences, will provide them access to a better education and they will be able to have more career
options.I focused more on listening to my students and I became prepared to receive diverse responses and
avoid being judgemental.I tried to make my students less passive and help them become more independent
and powerful in an attractive atmosphere where anxiety, shyness and boredom were diminished.
Although, we were far from each other, I made my students work together in small cooperative
teams, such as groups or pairs to complete different activities or tasks .I created tasks in which the materials
became purposeful in simulated situations of everyday life.Such authentic materials were:menus, travel
brochures and recipes.Some examples of collaborative activities were:fishbowl debate(students are divided
in groups of three and they are assigned roles), case study and think-pair-share(where teacher asks a
question that requires analysis, evaluation or synthesis).
As a teacher, it is very important to plan your online lessons even if it is impossible to predict how
learners will respond in different situations.Planning increases the number of your options and the chances
of a successful lesson, taking into the consideration the fact that we have limited time.There are a number
of areas that should be thought when planning a lessson:
-the atmoshere should be relaxed and stimulating;
-the teaching point(the subject matter of the lesson and the skills or language areas that will be
presented);
-the tasks and teaching procedures(the things that learners will have to do/the sequence of activities);
-the challenge(what will challenge the students);
-materials(texts, recordings, pictures, exercises);
-classroom management(what you will say, how much time each activity will take, working groups).
In conclusion, online lessons meant a new and different experience for me and my students.I tried to
help students adapt to the virtual classroom and make them understand that this is the best way to protect
1483
ourselves from getting sick, even if we miss each other and traditional school.We all need to understand
that the essence of teaching is not something fixed but it’s rather dynamic and we should adapt to the present
context and situation.
1484
ȘCOALA ALTFEL. ȘCOALA DE ACASA
C. N. ,,IOSIF VULCAN” ORADEA

PROF. INV. PRIMAR HORGA ANAMARIA
PROF. INV. PRIMAR ANDREI IONUȚ
În majoritatea ţărilor industrializate, Internetul a intrat deja în viaţa de zi cu zi a multora dintre noi:
de la cumpărarea unui bilet de tren până la consultarea unui catalog bibliografic, netul reprezintă o
“tehnologie invizibilă”. Mai mult, dezvoltarea internetului acasă şi în şcoli a dus la apariţia unei categorii
specifice de utilizatori – copii şi adolescenţi – pentru care mediul familial şi şcolar constituie locurile
preferate de unde ei acceseaza mediul on-line. (Livingstone, 2009).
Când punem în discuţie riscurile şi oportunităţile Internetului şi noilor medii digitale, avem de-a face
cu mai multe aspecte. Pentru mai multă claritate, ne propunem să le împărţim în cinci concepte cheie,
pornind de la studiul lui James et al. (2009), efectuat în cadrul proiectului GoodPlay: participarea,
identitatea, credibilitatea, confidenţialitatea, paternitatea şi proprietatea. Ca instrument de comunicare,
Internetul poate oferi tinerilor oportunităţi să-şi asume roluri participative, cu implicaţii pozitive asupra
dezvoltării capacităţilor lor (emancipare): un adolescent poate crea şi modera un grup de discuţii despre un
film, poate contribui la crearea neetichetei unui grup sau îşi poate ajuta colegii de şcoală care întâmpină
difi- cultăţi tehnice. În plus, posibilităţile de participare oferite de Internet pot sprijini tinerii în acţiuni
politice şi sociale (Bennett, 2007), promovând noi modalităţi de angajament civic (Pettingill, 2007).
Dezvoltarea tehnologiilor digitale a oferit posibilitatea accesului la o mare varietate de surse de informaţii
şi participării la schimburi de experienţă motivante din punct de vedere intelectual. Acesta constituie cu
certitudine unul dintre principalele beneficii ale mediului digital. În acelaşi timp, apar însă şi noi probleme
legate în particular de credibilitatea şi veridicitatea surselor de informaţii.
Google Classroom este un serviciu de gestionare a învățării creat și întreținut de Google. Acesta
oferă (împreună cu celelalte produse Google cu care se integrează) o metodă rapidă de comunicare (Google
Chat), comunicare prin e-mail (GMail), convorbiri în timp real cu elevii (Google Meet), documente,
prezentări și foi de calcul integrate (Disc Google, suita de programe de birou online de la Google),
programări inteligente cu Google Calendar și multe altele.
Google Classroom este un serviciu foarte ușor de utilizat, dar care simplifică foarte mult procesul
educațional.
Cu Google Classroom profesorii își eficientizează timpul, își organizează mai bine lecțiile și
comunică în timp real cu elevii.
Aplicația permite crearea, colectarea și notarea temelor în mediul online. Profesorii pot vedea chiar
înainte să ajungă în sala de clasă cine și-a terminat tema și pot oferi feedback direct fiecărui elev, pot posta
anunțuri și întrebări. Astfel, comunicarea la clasă devine mai eficientă și, în același timp, se extinde și în
afara orelor.
Studiul ”Școala online. Elemente pentru inovarea educației” relevă că trecerea bruscă la activitatea
online a presupus în primul rând dificultăți tehnice (73%), apoi lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul
noilor tehnologii (71%), nivelul insuficient al competențelor digitale (68%), lipsa unui dispozitiv adecvat
(65%), lipsa unui program bine structurat (65%), lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor
(65%), acces limitat la Internet (64%), lipsa suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea adulților
(59%).
Din observațiile cadrelor didactice (atenție, la începutul intrării școlii în on-line, lucrurile putând să
fie în măsură să se îmbunătățească pe parcurs!), dificultățile tehnice și lipsa obișnuinței de a învăța cu
ajutorul noilor tehnologii sunt pe primele locuri. Mai simplu spus, elevul are acces la informația digitală,
dar nu are o obișnuință de a învăța în acest sens, numeroase alte studii arătând anterior prezentului că
obișnuința elevilor de a utiliza device-urile este în direcția programelor de socializare, muzică și
entertainment”, se arată în studiu.
Studiul face referire și la Programul Teleșcoala, arătând că acesta a fost ”o soluție bună pentru prima
etapă, implementată rapid, focalizată pe nevoile elevilor din clasele terminale ale gimnaziului și
liceului”. În raport se mai arată că:
1485
• Suspendarea întâlnirilor față-în-față oferă posibilitatea profesorilor și elevilor să se concentreze în
mai mare măsură pe rezumativ, pe esențial, pe structuri sau integrări de cunoștințe, decât pe conținuturi
și elemente periferice, cazuistici, exemplificări;
• Învățământul online, în percepția profesorilor, poate genera și efecte perverse, în sensul că
potențează fenomenul violentării psihologice dintre elevi ce se mută semnificativ din spațiul real către
cel virtual;
• Nivelul de implicare al familiei/părinților crește simțitor, ceea ce obligă la acțiuni pe viitor de
formare la părinți a unor competențe specifice, complementare cu cele ale profesorului (prin redefinirea
acelei „școli a părinților”, printr-o partajare realistă a rolurilor).
Ce măsuri ar trebui luate la nivelul Ministerului Educației
• Realizarea unei analize de nevoi care sa identifice situația existentă și nevoile specifice la nivelul
tuturor categoriilor de grupuri care constituie populația de vârstă școlară, care să identifice toate
resursele care pot contribui la educația acestora pe baza unor modele de parteneriat care dau școlii rolul
asumat în LEN Nr. 1 din 2011 de centru comunitar de învățare permanentă.
• Elaborarea unor documente cu precizări clare, sugestii și soluții, indicarea unei/unor pagini
„oficiale” actualizate constant, modalități de contact a grupurilor de suport, referitor la modul de
desfășurare a activităților de învățare și de evaluare online, la aspectele care țin de dezvoltarea
profesională continuă și progresul în cariera didactică, la situațiile de ordin administrativ și de organizare
etc.
• Indicarea unor soluții tehnologice recomandate pentru situații de învățare diverse, pentru fiecare
disciplină și pentru fiecare ciclu de învățământ, cu precizarea limitelor și precauțiilor pentru fiecare
platformă/ instrument digital.
• Stabilirea de proceduri și reguli clare pentru modalitățile de desfășurare (și de raportare
centralizată) a activităților de educație la distanță. Includerea în grila de acordare a gradațiilor de
merit/salarizare diferențiată a cadrelor didactice a unor punctaje care să fie acordate pentru utilizarea
constantă (demonstrată) de platforme educaționale în gestionarea grupului de elevi al clasei, pentru
realizarea de resurse educaționale deschise, pentru contribuții la dezvoltarea teoretică și practic-aplicativă
a domeniului instruirii asistate de calculator.
• Oferirea de soluții pentru situațiile în care educația la distanță nu este posibilă, pornind de la
identificarea elevilor și cadrelor didactice fără Internet și echipamente. Soluții precum stabilirea de
perioade de educație remedială, la începutul anului școlar următor, doar cu acei elevi care nu au (avut) cum
să țină ritmul, sau oferirea de echipamente și/ sau abonamente/ minute și trafic de date în rețele mobile
sau fixe pentru unii profesori și elevi se pot dovedi viabile dacă sunt aplicate în parteneriat cu instituții
publice și private locale și cu operatori de telefonie. Este nevoie de mai multe soluții și sugestii pentru a
realiza activități de învățare personalizate (chiar șiindividuale) în sprijinul elevilor în risc de abandon, din
medii defavorizate și/sau cu rezultate școlare slabe.
• Continuarea și extinderea proiectului Școala TV, susținut în colaborare cu Televiziunea Română,
cu input din partea unor experți în abordări actuale ale învățării și prin implicarea unor persoane-resursă
(inclusiv interpreți arte performative, personalități, celebrități) care să facă participarea elevilor autentică și
atractivă. Protocoale de colaborare cu televiziuni profilate pe științe, educație și cultură/ public tânăr
(National Geographic, Discovery, BBC), organisme naționale și internaționale de promovarea științei
(Comisia UNESCO, British Council etc.), publicații de profil etc.
• Crearea unui sistem de monitorizare și recompensare viabil, simplu de utilizat, flexibil, în vederea
identificării progresului la nivelul clasei și al școlii, pentru valorificarea optimă a unor resurse în scop
de învățare, respectiv validarea unor rezultate ale învățării (de exemplu, prin sisteme automatizate și
adaptive de evaluare de tip Moodle/ Blackboard/ Cornerstone OnDemand/ Docebo/ Saba)
Potrivit analizei realizate de Aspire Teachers, elevii din ciclul primar simt în această perioadă lipsa
spațiului fizic, a colegilor, a învățătorilor și a atmosferei din clasă, dar au învățat să fie mai răbdători,
să respecte când ceilalți vorbesc, să fie mai atenți, să lucreze mai mult individual în contextul unui
program mai flexibil și cu ore mai puține. Tot ei spun că le-ar plăcea ca, pe viitor, la școală, să fie folosite
și instrumentele online, precum clasa virtuală Google, quiz-urile și aplicațiile online.
1486
https://sites.google.com/view/classroom-ro/introducere-%C3%AEn-classroom-profesori
https://www.eduapps.ro/aplicatii-educatie/classroom/
http://sparknews.ro/2020/05/28/experienta-scolii-online-ce-le-a-placut-cel-mai-mult-elevilor-ce-le-
a-lipsit-in-aceasta-perioada-si-ce-ar-lua-la-clasa-aspire-teachers/
http://sparknews.ro/2020/05/05/scoala-online-studiu-elevul-are-acces-la-informatia-digitala-dar-nu-
are-o-obisnuinta-de-a-invata-in-acest-sens-prea-multe-aplicatii-ii-incurca-pe-elevi/
https://oradenet.salvaticopiii.ro/docs/dezvoltarea_competentelor_digitale_Ghid_VSAV.pdf
1487
PROF. DANIELA HOSU
cea digitală.
Din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, elevii, profesorii, autoritățile și părinții încearcă
mediul online până la sfârșitul anului școlar.
online.
În urma acestei perioade de predare-învățare, s-au putut constata următoarele:
AVANTAJE:
• Accesibilitate, confort, flexibilitate
• Învățământul online poate fi organizat pe subiecte, nu pe grupe de vârstă
comparativ cu locațiile fizice sau hard discurile individuale
DEZAVANTAJE:
1488
În concluzie, observând numărul mult mai mare de avantaje decât al dezavantajelor, putem spune că
utilizarea platformelor eLearning este o oportunitate oferită celor care doresc să obțină o formare continuă.
Ea nu exclude educația clasică, în care sunt utilizate obiecte reale ca sursă de informare ci îi adaugă resursele
1489
ȘCOALA DE ACASA
PROF. INV. PRIMAR HRUBAN SANDA

ȘCOALA GIMNAZIALA “NICOLAE TITULESCU”, CLUJ-NAPOCA
“Orice proiect de educație la distanță este, de bună seamă, un demers pedagogic ce presupune
Educația în timpul pandemiei ne-a adus pe toți împreună: cadre didactice, copii, părinți. Noutatea
situației, dificultatea și rapiditatea adaptării la susținerea cursurilor online au făcut ca toți să trecem prin
emoții. Am transformat această perioadă într-o oportunitate de învățare, reașezare și transformare. Copiii
au beneficiat de educația de care au nevoie, chiar dacă nu prin mediul clasic.
Am reinterpretat pozitiv situația suspendării cursurilor, încurajând părinții copiilor cu lacune în
învățare să îi ajute pe aceștia să recupereze materia – am oferit resurse suplimentare acestora, după un plan
personalizat, iar pe părinții copiilor cu rezultate bune la școală i-am orientat către resurse de învățare cu un
nivel mai ridicat de dificultate.
Am cerut feedback-ul părinților legat de învățarea online (dacă cer prea mult sau prea puțin de la
copii, care dintre activitățile realizate au fost mai plăcute pentru cei mici etc.). Am corectat fiecare sarcină
de lucru, oferind permanent sprijin copiilor și părinților.
Cu răbdare și înțelegere am depășit această perioadă. Am participat la cursuri de formare online și
evenimente organizate, am colaborat activ cu colegii pe diferite grupuri pentru cadrele didactice, am
susținut activitățile de învățare la distanță pornind de la aplicațiile simple pentru comunicarea cu clasa și
individual precum WhatsApp sau Messenger sau chiar apeluri telefonice. Am utilizat resurse educaționale
variate și conținutul digital, site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci online, softuri educaționale,
laboratoare și muzee virtuale, apoi platforme specializate de elearning și aplicațiile Zoom și Teams.
Am parcurs toate conținuturile programei școlare, alternând predarea cu prezentări ppt, jocuri,
chestionare, exerciții captivante. Am regândit situațiile de învățare, am pus mai mult accent pe calitativ, pe
progresul școlar autentic, pe interacțiunea și implicarea elevilor, pe creativitate didactică, proiectare
minuțioasă. A aduce școala în casă a fost un experiment bun și revelator.
1490
1491
PLATFORME ȘI RESURSE EDUCAȚIONALE ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR HURDEA LILIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ARON COTRUȘ” ARAD
Învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă

determinare. Putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să
învețe și să lucreze independent. Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală,
avem nevoie de trei tipuri de resurse:
O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Cele mai eficiente platforme
sunt – Zoom și Google Meet.
Zoom este una dintre cele mai folosite platforme de întâlniri video. Ea permite crearea gratuită a
unor întâlniri online unde poți invita până la 100 de participanți prin intermediul unui link. Pentru a
beneficia de eliminarea limitei de 40 de minute, trebuie să ne înscriem cu emailul școlii, nu cu contul
personal, iar toți cei care își creează conturi pe Zoom folosind adresa școlii vor putea organiza întâlniri din
conturile lor. Elevii nu au nevoie de niciun cont, ci trebuie doar să acceseze linkul primit, să descarce
aplicația Zoom pe calculator sau mobil și să se conecteze cu un microfon și sau/webcam. Atunci vor intra
într-o întâlnire online unde pot comunica prin mesaje pe chat cu profesorul, pot vedea ce le împărtășește
Google Meet este o aplicație din suita Google pe care o putem accesa doar dacă avem un cont de
organizație (școală sau companie).Meet este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o
platformă de comunicare instant prin video și chat, unde putem crea un link de întâlnire, iar participanții
trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra în sesiunea online. Meet oferă
aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanții cu video, microfon și prin chat,
partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri
prin chat.
Pentru a participa la întâlnire, elevii trebuie să acceseze link-ul fie de pe laptop (din browserul Google
camera web.
Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste sau
din partea profesorului: Google Classroom
Google Classroom este inclus în Google Suite for Education, pentru care orice școală se poate
înscrie gratuit. Dacă școala nu are această opțiune, putem folosi Google Classroom și de pe contul Gmail
personal. Putem stabili o nouă clasă unde să postam anunțuri, să împărtășim teme sau materiale, să
publicam teste sau chestionare, urmând pas cu pas instrucțiunile pe care le găsim în animațiile video de pe
platforma creată de Google special pentru profesori: Teacher Center. Dacă alegeți opțiunea de a folosi
Classroom de pe contul personal, și elevii vor avea nevoie de conturi Google pentru a putea accesa clasa
online.
Temele sunt ușor de postat și se particularizează prin titlu, o descriere și un termen limită. În plus, se
pot atașa fișiere precum: imagini, ghiduri sau filmulețe de pe YouTube. Profesorul poate evalua ulterior
temele, poate pune note și adăuga comentarii pentru fiecare elev.
Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub formă
de lucru pentru acasă: ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl.
ASQ (Another Smart Question) este o soluție de evaluare creată pe care elevii o pot folosi
independent, pentru a aprofunda și a lucra individual teste și exerciții create în prealabil de profesor.
Acesta poate adăuga clipuri video cu explicații, exerciții și teste pentru orice materie și poate urmări
rezultatele fiecărui elev direct din aplicație.
1492
Quiz-uri prin Kahoot pentru verificarea cunoștințelor și feedback: aceasta este o platformă
gratuită folosită de milioane de profesori din întreaga lume cu ajutorul căreia puteți crea teste interactive,
în care elevii răspund într-un timp limită, folosind un dispozitiv mobil.
Open Board: pe lângă întâlnirea online, când partajăm ecranul, putem crea o tablă interactivă pe
care să notăm în timp ce prezentăm. O putem descărca gratuit și ne putem înregistra cu un cont de unde
putem încărca documente precum pdf-uri sau imagini pe care să le expunem pe ecran, în timpul întâlnirii
online și pe care putem face adnotări în timp real, ca și cum am folosi o tablă interactivă.
Padlet: o platformă de colaborare online, unde putem crea împreună cu elevii table cu post-it-uri
virtuale, imagini, link-uri și documente. Putem folosi o “tablă” virtuală pe care o putem împărtăși cu orice
elev sau profesor, printr-un link unic, unde fiecare poate contribui (de pe mobil sau laptop) și toți pot
vedea contribuțiile celorlalți.
Wordwall: o aplicație unde putem crea, cu un cont gratuit, joculețe simple de potrivire a
cuvintelor, puzzle-uri, quiz-uri și mai multe tipuri de aplicații care susțin învățarea.
Avantajele școlii online
Școala online m-a eliberat de monotonia aceluiași program zilnic decis de oameni care nu au habar
de ritmul de lucru diferit al fiecăruia dintre noi! Unii elevi nu se pot concentra bine dimineața, dar învață
foarte bine după-amiaza. Alții nu se pot pune în funcțiune de la 8:00, dar lucrează spectaculos de pe la 10
ș.a.m.d.
În unele săli de clasă din România sunt peste 30 de elevi. Prin urmare, este foarte dificil ca toți să
aibă șansa să participe activ la fiecare oră. Mai mult, se creează o atmosferă destul de agitată, mai ales în
pauze. Pentru introvertiți e un adevărat consum de energie să petreci 6 ore într-o încăpere cu alte 30 de
persoane cu care ești nevoit să socializezi.
Școala online aduce cu sine un avantaj din acest punct de vedere. Astfel, îți poți scrie și învăța
lecțiile urcate de profesori pe diverse platforme în liniștea și confortul casei tale. Fără certuri pentru
nimicuri între colegi. Fără tot felul de presiuni sociale care inevitabil apar atunci când îți împarți spațiul
cu câteva zeci de persoane. Pentru elevii introvertiți este o modalitate de lucru ideală.
Dezavantajele școlii online
Lipsa de motivație și senzația de vacanță te pot conduce la o procrastinare continuă. Fiind mereu
obișnuit ca sarcinile și programul să-ți fie dictate de profesori, te trezești că acum trebuie să te organizezi
singur. În consecință, ești confuz și nu știi de unde să începi.
Notificările de pe Classroom nu se mai opresc. Te-ai trezit la 11 și nu ai niciun chef să te apuci
acum de teme, soarele îți face cu ochiul și serialele te așteaptă. O duminică înainte să înceapă școala, te
apuci să-ți faci temele, stresat de cantitatea gigantică a acestora. Probabil că am exagerat, dar cine nu se
regăsește măcar puțin în acest scenariu?
Lipsește socializare - dacă pentru unii atmosfera liniștită de lucru de acasă și lipsa colegilor
gălăgioși sunt fantastice, pentru alții e exact invers. Ne lipsesc colegii, prietenii de la școală, chiar și…
profesorii! Ni se pare inuman să stăm închiși în casă, fără niciun amic cu care să ne vedem. Of, of! Școala
asta online!Nu uita de școală, fie ea și online!
Bună sau rea, școala online ne ține până la urmă conectați la materie. Ca urmare, nu ne vom
întoarce la școală cu șocul că nu ne mai aducem aminte nimic.
1493
GRADINIȚA DE ACASA
HUSA STANCUȚA, GRADINIȚA P.P. 1 ARAD
Ca funcţii, mediul educativ instituit în grădiniţă diversifică modalităţile de abordare a copilului, de

integrare a lui în comunităţi de joacă şi mai apoi, în comunităţi de instruire. Astfel grădiniţa contribuie
într-un mod propriu la procesul constituirii personalităţii copilului într-una din etapele de vârstă cele
mai maleabile şi vulnerabile.
Alături de climatul favorabil se adaugă siguranţa. Securitatea manifestărilor libere ale copilului care
se poate juca şi poate lucra sub supravegherea unui adult competent în problemele educative. Pe lângă
acestea grădiniţa oferă copiilor posibilitatea de a-şi dezvolta capacităţile lor de a pune şi analiza probleme,
de a judeca în conformitate cu raţionamentele proprii, de a lua decizii, de a fi responsabil. Copiii îşi dezvoltă
abilitatea de a gândi deschis, critic şi constructiv, de a accepta puncte de vedere raţionale, de a tolera
păreri diferite. Însă, pentru a ajunge acolo, şi pentru ca la grădiniţă, micuţul să aibă parte de o experienţă
nu doar plăcută dar şi să îşi poată dezvolta capacităţile mentale, fizice, emoţionale şi sociale, asigură-te că
se îndeplinesc. Codițiișle de la gradinita sunt:– cerinţele fizice ale copilului sunt îndeplinite printr-o nutriţie
sănătoasă, suficient timp pentru odihnă (somn şi activităţi de relaxare) şi are parte de serviciile unui bun
pediatru?;
– se pune suficient accent pe nevoile emoţionale şi sociale ale copilului?;
– micuţului i se clădeşte încrederea în sine dar şi în ceilalţi, respectul şi are parte de o independenţă
controlabilă?;
– disciplina este adecvată, corectă şi consistentă, prin consistenţă înţelegându-se reguli ce nu se
schimbă de la un copil la celălalt, de exemplu acordarea de buline de diferite culori în funcţie de
comportamentul avut în ziua respectivă?;
– joaca şi jocurile sunt suficient de stimulante ?;
– educatorii sunt pregătiţi şi le răspund adecvat?;
– se pune accent pe citit, pe necesitatea acomodării cu cărţile?;
– activităţile sunt diverse, de la desenat şi colorat la muzică şi dans, sport şi lucrul în echipă?Grădiniţa
educă, însă aceasta nu este un substituient al educaţiei de acasă. Grădiniţa nu trebuie privită ca singurul şi
suficientul loc care îi asigură copilului dvs. ce are nevoie, ca şi părinţi, trebuie să luaţi parte la experienţa
educaţională a micuţului, învăţându-l şi punând accent pe cizelarea lucrurilor învăţate la grădiniţă. Nu uitaţi
că dvs. sunteţi responsabili pentru educaţia copilului în primii ani, nu grădiniţa.
Copiii mai mici au nevoie de :– părinţi iubitori sau îngrijitori ce le răspund nevoilor manifestate prin
plâns sau diferite zgomote;
–să se simtă confortabil şi în siguranţă fizică dar şi psihică;
–să audă dar şi să facă zgomote;
–să fie liberi în mişcare;
– să se poată juca în siguranţă şi să aibă parte de jucării adecvate vârstei şi care le dezvoltă
creativitatea;
Preşcolarii au nevoie în plus şi de:
– activităţi ce le permit să îşi folosească şi să îşi dezvolte musculatura. După grădi, ar fi ideal să îi
duceţi măcar de două ori pe săptămână la cursuri de înot, atletism sau să folosească trotinete, biciclete sau,
de ce nu, role şi jumpere tip cangoo, să continue să îşi dezvolte abilităţile motorii;
– să îşi experimenteze simţurile şi să îşi dezvolte capacităţile lingvistice şi vocabularul;
– să îşi folosească mânuţele în diferite activităţi recreative;
1494
– să înveţe să facă anumite lucruri pentru ei: să se îmbrace, să se spele singuri pe mânute, să mănânce
singuri, etc.;
– să se joace şi cu alţi copii;
– să aibă oportunitatea de a lua singuri decizii sau să ia parte la luarea deciziilor într-un cadru bine
reglementat;
– să înveţe despre mediul înconjurător dar şi despre protecţia mediului;;
– să îşi clădească şi dezvolte încrederea în sine, să devină din ce în ce mai conştient de mediul în care
trăieşte, să fie angrenat în diferite activităţi ce stau la baza materiilor şcolare (de ex: activităţi ce îmbină
joaca cu ştiinţa).
1495
PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL GRĂDINIȚĂ – FAMILIE
FACTOR DE REUȘITĂ ÎN ȘCOALA ALTFEL! ȘCOALA DE ACASĂ!
PROF. IRINA-GHIZELA IAKAB

GRADINIȚA CU P. P. NR.12 MEDIAȘ, JUD. SIBIU
În contexul unei societăţi aflate în schimbare, care operează modificări de formă şi de fond, pe fondul
dezvoltării exponențiale cunoscută de tehnologia informației și a comunicațiilor, învăţământul românesc
actual îşi asumă o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei sale, o abordare flexibilă și deschisă care
să asigure continuarea procesului educațional. Învățarea la distanță, din perspectivă pedagogică, reprezintă
o formă alternativă la învățarea tradițională care cuprinde în nucleul său învățarea on-line.
“Școala altfel! Școala de acasă! “, pentru a avea eficiența și succesul așteptat este necesar a fi strâns
legată de parteneriatul educaţional real grădiniță-familie, parteneriatul cu părinții în contextul impus de
pandemia de COVID-19 devenind o nouă provocare în ceea ce presupune unitatea de cerinţe, opţiuni,
decizii şi acţiuni educative între factorii educaţionali.
Conceptul de parteneriat educaţional are valoare de principiu în pedagogie şi este o extensie de la
principiul unităţii cerinţelor în educaţie. 13
Parteneriatul educaţional reflectă mutaţiile înregistrate la nivelul relaţiilor existente între instituţiile
implicate în proiectarea şi realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ: şcoală, familie, comunitate. 14
Parteneriatul presupune: comunicare, colaborare, cooperare, interacţiuni, egalizarea şanselor,
acceptarea diferenţelor, tolerarea opţiunilor diferite. 15
Traducerea în fapt a parteneriatului educaţional este “lupta împotriva eşecului şcolar”, ceea ce include
solidaritate şi cooperare între toţi “actorii educaţiei”. Astfel ”reuşita şcolară” devine problema tuturor”. 16
“ Școala altfel! Școala de acasă! “, are în vedere relaţia cu copilul, care este parte a deciziilor
educative, după posibilităţile şi dimensiunile alegerilor sale, relaţia educator-copil-părinte devenind o
relaţie de parteneriat în vederea asigurării continuării actului educațional, care presupune abilitatea de a
face față schimbării, de a învăța păstrându-ne echilibrul mintal în situații neobișnuite, flexibilitate în
învățare, unitatea cerinţelor educative solicitate de cele două părţi implicate neputând exista decât în
momentul în care părintele este convins că valorile cele mai eficiente sunt legate de munca în echipă.
Deși învățarea la distanță pune o povară pe umerii părinților prin susținerea copiilor în noul lor mediu
de învățare, educația on-line atunci când este susținută prin parteneriatul cu familia are dublă eficienţă:
• pentru părinţi: învățarea on-line îi provoacă să devină proactivi, căutători de cunoaștere alături de
propriu copil, au sentimentul că deţin controlul asupra educaţiei copilului, sentimentul că sunt valorizaţi ca
părinţi, ameliorarea relaţiei părinte-copil şi a vieţii de familie, îşi îmbunătăţesc abilităţile parentale prin
identificarea/conștientizarea soluţiilor educaţionale adecvate nevoilor copiilor lor, comunicarea devine
eficientă și constructivă cu proprii copii şi educatoarea, dobândesc o mai bună imagine de sine şi trăiesc
bucuria pentru reuşitele copiilor alături de ei, înţeleg mai bune intereselor copiilor, adoptă o atitudine
pozitivă faţă de grădiniţă, încredere şi respect faţă de educatoare, dobâdesc mai multe cunoştinţe şi abilităţi
despre activităţile copiilor şi despre cum funcţionează grădiniţa şi sarcinile acesteia;
• pentru copii: implicarea emoțională este mai redusă, inhibiția fiind mult diminuată, învățarea
online îl poate provoca pe copil să devină proactiv, să fie căutător și descoperitor de cunoaștere alături de
părinți, dezvoltă strategii de adaptare mai eficientă, dobândesc stimă de sine, învață într-un mediu familial,
13
Vrăşmaş, E., Educaţia copilului preşcolar-Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, p.204
14
Cristea, S., Dicţionar de pedagogie, p.280
15
Vrăşmaş, E., Consilierea şi educaţia părinţilor, p. 138
16
Ionescu, M., Instrucţie şi educaţie, p. 6
1496
scade frecvenţa problemelor comportamentale, se îmbunătăţeşte comunicarea copiilor cu părinţii şi
educatoarea, se optimizează relaţia cu părinţii, se dezvoltă încrederea în ceilalţi.
„O acţiune singulară, izolată nu poate evea efecte pozitive, deoarece societatea este un mecanism în
cadrul căruia piesele devin, pe rând, absolut necesare, foarte importante şi indispensabile”. 17
Educaţia copiilor nu este un apanaj al instituţiilor educative, ea se realizează prin colaborarea dintre
toţi factorii implicaţi în educaţia copilului. Fără aportul familiei acţiunea educativă este unilaterală şi fără
efectul scontat.
Bibliografie
1. Cristea, S., (2000), Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera, Bucureşti;
2. Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar - Prezentare şi explicitări, (2009), Editura Didactica
Publishing House, Bucureşti;
3. Ionescu, M., (2005), Instrucţie şi educaţie, „Vasile Goldiş ” University Press, Arad;
4. Vrăşmaş, E., (2002), Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti;
5. Vrăşmaş, E., (1999), Educaţia copilului preşcolar - Elemente de pedagogie la vârsta timpurie,
Editura Pro Humanitate Bucureşti;
17
Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar-Prezentare şi explicitări, p.46
1497
ŞCOALA DE ACASA ȘI INVAȚAMANTUL ON-LINE

PROF. IANA MIHAELA MARIA GR. NR. 2, MURFATLAR
Şcoala acasă este un curent în educaţie destul de răspândit în alte ţări şi prezent de câţiva ani şi în
România. Părinţii care utilizează frecvent reţelele de socializare sunt probabil familiarizaţi cu acest tip nou
de a face şcoală, iar unii dintre ei s-au lăsat de ceva timp convinşi că această este o alternativă la sistemul
de învăţământ acreditat de stat.
Pentru că vorbim despre un sistem mai puţin frecventat în ţara noastră, iată ce înseamnă şi ce
presupune “Şcoala Acasă”, fără a prezenta avantajele sau dezavantajele acestui sistem, pentru că doar
părinţii pot şti cel mai bine ce se potriveşte şi ce nu se potriveşte copilului său:
 Copilul nu este înscris în niciun sistem de educaţie;
 Părinţii îşi asumă rolul cadrului didactic şi gestionează autonom instruirea copilului;
 Şcoala Acasă este un concept cu totul diferit de ceea ce presupune educaţia de acasă;
 Pentru a putea face homeschooling, părinţii ar trebui să aibă cel puţin studii liceale terminate;
 La educarea copilului contribuie atât părintele cât şi copilul. Copilul este cel care face alegerile, care
arată ce înclinaţii are şi ce îl pasionează, iar pe baza acestor indicii, părinţii decid ce este cel mai bine pentru
cel mic;
 Părinţii se folosesc de orice ocazie, din viaţa de zi cu zi, pe care o transforma într-o lecţie pentru cel
mic;
 Părinţii pot urma întrega programă şcolară, pot opta să urmeze doar materiile de bază sau pot să îşi
educe copilul fără să urmeze niciun program anume, ci să se orienteze doar către acele domenii care par să
îl atragă pe copil;
 Învăţământul de acasă nu este acreditat şi nu se pot da teste pentru a intra într-o etapă superioară de
educaţie, dacă cel mic nu a abosolvit cele 10 clase obligatorii;
Sistemul de învățământ din Japonia, unul ideal pentru România
Poate că una dintre țările de la care putem învățat cel mai mult este Japonia. Asta pentru că, pe lângă
discipline precum matematică, limba maternă ori geografie, chimie sau fizică, japonezii învață de mici să
fie disciplinați și organizați. Școlile din Japonia nu au personal de serviciu, iar cei răspunzători de curățenie
sunt chiar elevii. Copiii sunt învățați de mici să fie manierați, să fie respectuoși cu oamenii și blânzi cu
mediul înconjurător. Cei care nu trec aceste minime teste care la noi se știu ca făcând parte din cei 7 ani de
acasă nu pot intra la examene.
Pentru a învăța să conviețuiască și să lucreze în echipă, elevii iau masa de prânz împreună, în clasă,
după care sunt obligați să curețe în urma lor. Elevii învață la școală și caligrafie și poezie și, pentru ca toți
să fie tratați la fel, aceștia poartă uniforme. Purtarea uniformelor este gândită pentru a evita orice tip de
discriminare între elevi. Iată, în rândurile de mai jos, câteva dintre lucrurile interesante ale sistemelor
educaționale din alte țări. Încă ceva care ar fi pe placul elevilor din clasele primare: la japonezi se dau teme
doar din ciclul gimnazial.
În Australia, clasele se schimbă de la an la an: alți profesori și cu alți elevi. În Canada, o oră de curs
nu durează 50 de minute ca la noi, ci 85 de minute. Cursurile încep de regulă la ora 08:15, însă elevii care
întârzie nu sunt sancționați, scrie elacrăciun.ro. În China, fiecare nouă zi de școală începe cu înviorarea de
dimineață. În școlile gimnaziale din Israel, elevii sunt împărțiți în funcție de abilități și realizări, iar predarea
materiei se face în funcție de pregătirile școlarilor.
În Franța, lecțiile pot ține de la 55 de minute până la 120. Elevii din Hexagon au o pauză de masă de
două ore, timp în care pot merge acasă să mănânce cu părinții ori să plece în oraș cu colegii. Utilizarea
telefoanelor e interzisă în școală.
- În Romnia Învăţământul general este obligatoriu şi în Legea Învăţământului există precizări clare,
cu privire la: Soluțiile inovative și oportunități pentru asigurarea accesului, participarii și succesului școlar
în învățământul obligatoriu – “SOS” Aceste oportunități sunt :
* facilitarea accesului la educatie si cresterea nivelului de educatie si formare profesionala initiala a
copiilor/tinerilor/adultilor, prin abordarea de tipul „pe tot parcursul vietii”;
1498
* dezvoltarea si implementarea de instrumente/solutii pentru prevenirea/reducerea fenomenului de
parasire timpurie a scolii;
* promovarea / dezvoltarea de programe educationale inovative pentru cresterea motivatiei de
învățare.
* proiectul promovează abordarea preventivă bazată pe dezvoltarea activităților inovative de tipul
“scoala după școală” vizând întărirerea abilităților de baza citit/socotit).
* dezvoltarea culturii personale, respectului de sine, prin metode alternative/creative de invatare.
* ca efect pozitiv pe termen lung: asigurarea dezvoltării si evaluarii pachetelor educationale
alternative/inovative, care permit accesul grupului tinta la noi oportunități si participarea egală la educație.
* proiectul va oferi posibilitatea desfășurarii de activități variate/flexibile pentru motivarea grupului
tintă pentru învățare.
* prin depasirea dezinteresului fata de metodele tradiționale de educatie, proiectul va spori
participarea/mentinerea în învățământul obligatoriu a copiilor cu nivel de trai redus.
* se va realiza o interventie pilot folosind echipamentele informatice/multimedia, pentru a explora
noi abordări în educația școlară (activități “scoala după școală”).
* dezvoltarea programelor „A doua Şansă” va asigura reintegrarea în educație a celor care au
abandonat timpuriu școala.
După părerea mea oricât de pregătiți ar fi profesorii pentru educația digitală sau de performante ar fi
tehnologiile folosite de ei, eu, în calitate de cadru didactic sunt nemulțumită. Motivul: experiența învățării
online nu se va apropia niciodată de așteptările tinerilor care au altă experiență. Cu totul altfel transmit
informația, emoția preșolarilor și altfel o fac părinții lor acasă.. ! La grădiniță profesorul are materiale didactice
specifice, pentru fiecare temă abordată, pe când părintele are prea putine, sau deloc.Tehnica digitală le permite
unora dintre aceștia să scoată de pe internet diverse materiale, dacă are acasă o imprimantă, poate lua idei de
lucru, posibilități de rezolvare a unei cerințe.Dar câți dintre ei o fac ? Am avut trista experiență, acum în
semestrul al doilea să constat că nu toti părinții au abordat, împreună cu preșcolarii, proprii lor copii temele
postate de mine, la început de săptămână, pe grupul social…!
Învățarea online este tocmai cea care solicită cel mai mult efort mental și care oferă cele mai puține
șanse pentru a-și face prieteni, a socializa, a face mișcare și alte activități esențiale pentru starea lor de bine.
Încercarea adaptării la online e un fenomen complex.
1499
ŞCOALA DE ACASA…NU ESTE SCOALA!
PROF. IANCU MARINELA

ŞCOALA GIMNAZIALA ,,MARIN SORESCU,, BULZESTI
JUD. DOLJ
Anul şcolar 2019-2020 va rămâne în amintirea tuturor, elevi, părinţi, cadre didactice. A fost proba
de foc a unui sistem de învăţământ subfinanţat care a trebuit să se adapteze din mers noilor cerinţe impuse
de societate.
Cât a fost de eficient acest tip de şcolaritate? Ce a însemnat pentru părinţi? Cum s-au adaptat copiii,
cadrele didactice? Răspunsul variază, normal, de la persoană la persoană. Redau aici gândurile mele ca
părinte şi mai apoi ca şi cadru didactic. Ce vreau eu pentru copiii mei, o fetiţă pe care pandemia a prins-o
în clasa a IV-a, şi un băieţel de grădiniţă. Vreau şcoală…la şcoală.
Cred cu tărie că învăţământul online trebuie să rămână doar o alternativă (bine pusă la punct, unitară)
la învăţământul tradiţional. A se folosi pe termen scurt, când sunt intemperii, viscole, geruri puternice,
drumuri închise, etc.
De ce? Motivele sunt multiple: sociale, psihologice, neurologice, etc. Sunt constatări personale. Nu
toţi copiii/ părinţii beneficiază de posibilităţi materiale pentru a asigura copiilor cadrul necesar învăţării, şi
aici nu mă refer la laptop, tabletă, telefon ci, la camera lor unde să îşi poată susţină orele. Nu toţi părinţii
îşi pot supraveghea copiii, oferindu-le suportul tehnic de care au nevoie, mai ales cei de vârstă şcolară mică.
Părinţii lucrează.
Copiii se plâng că îi dor ochii, că nu pot fi atenţi la ore, nu înţeleg şi nu aprofundează suficient
cunoştinţele nou învăţate. In plus, nu toate disciplinele sunt adaptabile online. Sărim la sport în capul
vecinilor de sub noi în timp ce alţii ne filmează? Mobilizăm o familie întreagă pentru a executa sarcinile
cerute online?
Ce facem apoi cu socializarea copiilor, cum îi ancorăm în viaţa reală? Destul că, mulţi nu mai merg
pe jos până la şcoală pe motiv că răcesc, că sunt alte pericole (pot fi răpiţi). Le tăiem şi dreptul de a avea
colegi reali, în carne şi oase.Copii roboţi, lipsiţi de empatie, de prezenţa dascălului ca model de urmat.
Concluzia la cele scrise mai sus este simplă: învăţământ online doar ca metodă de avarie. Copiii
trebuie să menţină legătura cu viaţa reală. Cea virtual însingurează, întristează, oboseşte, robotizează.
1500
RELAȚIA ȘCOALĂ-GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-SOCIETATE ȊN
ŞCOALA DE ACASĂ
PROFESOR: IANCULOVICI SAVDIA

Stimați colegi profesori, dragi elevi, educația este unul dintre pilonii de bază pe care se clădește o
societate. Acum, când societatea este pusă la încercare, provocată să-și analizeze portretul, noi, profesorii,
trebuie să creăm noi direcții, viziuni, alternative pentru elevii de azi, oamenii de mâine. Gândurile, ideile,
munca din acest ghid au un singur scop: o educație altfel, într-un context altfel, pentru un elev altfel. Spor
în toate!”
Timpul nu trebuie măsurat în ore, zile, luni, ani, ci trebuie măsurat în fapte, lucruri, prieteni,
îmbrățișări, iubire, zâmbete și amintiri. Acum e momentul propice unei reconfigurări a vieții, un update -
unele foldere au fost virusate.
Ghidul acesta este rodul unor altfel de idei, unor altfel de viziuni asupra educației și trebuie privit
drept o hartă interactivă cu provocări pe care le poți experimenta. Te provoc! Fii altfel
Funcţia centrală a educaţiei este aceea de formare şi dezvoltare permanentă a personalităţii individului
cu scopul integrării sociale optime.
Omul este în permanentă interacţiune cu factorii sociali ai existenţei sale. În această interacţiune, el
asimilează normele şi valorile societăţii, modelele sociale de comportament, mijloacele sociale de
comunicare umană. Prin aceasta, el este pregătit pentru viaţa socială, pentru asumarea unor roluri şi
responsabilităţi.
Acest proces se realizează de-a lungul diferitelor etape de viaţă, în cadrul unor forme specifice de
activitate socială şi în cadrul specific al unor instituţii sociale: familia, grădiniţa, şcoala, instituţiile culturale,
dar şi împreună cu întregul sistem al mijloacelor moderne de informare şi influenţare.
contacte sociale şi experienţe de viaţă (socializarea primară sau socializare de bază), şi continuă de-a lungul
vieţii omului, odată cu dobândirea unor statusuri şi roluri succesive (socializare continuă sau secundară).
Primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului sunt dezvoltate în familie (deprinderi igienice, de
alimentaţie sănătoasă), acestea constituie suportul dezvoltării ulterioare şi îşi pun amprenta asupra întregii
personalităţi. Tot în familie, copilul îşi însuşeşte limbajul.
Volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea exprimării depinde de modelele oferite de părinţi,
de felul în care aceştia interacţionează şi îi solicită pe copii. În familie se formează cele mai importante
deprinderi de comportament: respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea, ordinea, răbdarea etc.
În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai mult, părinţii oferind copilului exemple
de comportamente în diferite contexte. De la părinţi, cei mici vor învăţa să aprecieze ce e bine şi ce e rău,
ce e drept şi ce e nedrept, ce e frumos şi ce e urât în comportamente.
Activitatea educativă din grădiniţă nu poate fi izolată, separată de alte influenţe educative ce se
exercită asupra copilului şi mai ales, de cea din familie. Educaţia trebuie să se manifeste permanent ca o
acţiune coerentă, complexă şi unitară a grădiniţei şi familiei.
La intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care deţin toate informaţiile legate de copil: stare de sănătate,
obiceiuri alimentare, particularităţi de învăţare, mod de comportare, probleme în dezvoltare etc. Termenul
de parteneriat presupune realizarea unei alianţe pentru atingerea unor obiective comune. Pentru ca
parteneriatul să funcţioneze este nevoie de respect, încredere reciprocă, consens cu privire la scopurile
acţiunii şi strategiilor de atingere a acestora şi de asumarea în comun a drepturilor şi responsabilităţilor.
Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie reprezintă o primă experienţă relaţională şi de colaborare a părinţilor
cu persoanele profesioniste în domeniul educaţiei.
Cei mai mulţi părinţi manifestă deschidere, dorinţă de a colabora cu personalul grădiniţei, dar se
poate întâmpla ca realizarea unui parteneriat să fie împiedicată de atitudini necorespunzătoare ale fiecăruia
dintre cei implicaţi. În crearea parteneriatului între grădiniţă şi familie este bine să ne amintim că în viaţa
copilului şi a familiei lui orice angajat al instituţiei este important: portarul poate fi ca vecinul care-i salută
cu un zâmbet în fiecare dimineaţă, bucătăreasa, bunica ce pregăteşte cele mai grozave mâncăruri,
1501
îngrijitoarea, ca sora mai mare care-i ajută pe cei mici să-şi îmbrace pijamaua, iar educatoarea poate fi
persoana care le este întotdeauna un sprijin.
Educaţia copilului este o acţiune care presupune schimb de experienţe, de competenţe şi valori între
toţi adulţii care îl susţin în dezvoltare şi cu care acesta intră în contact.
1502
ȘCOALA DE ACASĂ - ACTIVITATEA ONLINE A PROFESORULUI
PSIHOPEDAGOG, ÎN RELAȚIA CU ELEVII DEFICIENȚI DE AUZ
PROFESOR PSIHOPEDAGOG IULIA IFTENE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PENTRU SURZI NR. 1
Perioada pe care o traversăm și pe care, probabil, niciunul dintre noi nu și-a imaginat-o vreodată,
reprezintă o mare provocare pentru profesorul psihopedagog, având în vedere faptul că activitatea de terapii
specifice și de compensare pentru copiii cu deficiențe auditive presupune relația directă profesor – elev, se
desfăşoară în cabinete cu izolare fonică sau spaţii special amenajate, cu tehnică de protezare individuală
şi/sau colectivă, individual sau în grupuri mici, de 2-3 elevi.
Este de necontestat faptul că o mare parte a componentelor unei activități didactice față în față cu
elevii deficienți de auz nu se pot desfășura în cadrul activităților la distanță.
Fiecare profesor psihopedagog trebuie să ia în considerare următoarele aspecte, atunci când
proiectează o activitate online:
- existența dispozitivelor de conectare la care are acces elevul (laptop, desktop, smartphone, internet,
cameră web etc.);
- capacitatea elevului de a participa independent la o activitate online sau necesitatea asistării
acestuia de către părinte;
- gradul de pierdere a auzului și existența/inexistența protezei auditive sau a implantului cohlear;
- nivelul intelectual;
- nivelul achizițiilor verbale;
- capacitatea de labiolectură;
- predilecția copilului pentru comunicarea verbală sau pentru comunicarea prin limbaj mimico-
gestual.
În această perioadă sunt esențiale ședințele de consiliere online, atât pentru copii cât și pntru părinți.
Mulți dintre copiii surzi sunt rupți de lumea lor, lumea în care comunicau liber și deschis. De foarte multe
ori, acasă nu pot comunica cu părinții, frații, rudele. Este esențială comunicarea lor în mediul virtual cu
colegii, profesorii, prietenii.
Părinții, cei care nu au înțeles încă, trebuie consiliați astfel încât să devină conștienți că este esențială
comunicarea cu propriul copil deficient de auz, pentru păstrarea echilibrului emoțional al acestuia și pentru
însușirea limbajului oral. Această perioadă este un bun prilej pentru părinți, acolo unde este cazul, de a-și
însuși limbajul mimico-gestual și aceștia trebuie consiliați și în acest sens.
De asemenea, părinților trebuie să li se amintească regulile de comunicare cu un copil deficient de
auz:
- părinții trebuie să stea cu întotdeauna cu fața la copilul deficient de auz;
- se stabilește contact vizual, copilul trebuie privit atunci când i se vorbește;
- fața trebuie să fie în lumină și la o distanță optimă de 1-1, 5 m;
- fața trebuie să fie liberă, iar gura bine conturată;
- părintele trebuie să stea la nivelul copilului cu care vorbește, astfel încât acesta să îi poată privi
fața fără efort;
- ritmul vorbirii trebuie să fie natural, nici prea rapid, nici prea lent;
- se vorbește clar, fără a se țipa;
- limbajul folosit trebuie să fie unul simplu, cuvintele utilizate să fie cunoscute de copil;
- întrebările puse au scopul de a da copilului prilejul să răspundă și să vorbească;
- copilul trebuie să aibă timpul necesar pentru a răspunde și trebuie încurajat să o facă;
- copilul trebuie apreciat după ce răspunde;
- dacă copilul greșește, i se spune varianta corectă.
Pentru a avea succesul scontat în activitatea didactică desfășurată online în beneficiul copiilor cu
deficiență auditivă, profesorul psihopedagog:
- va consilia părintele, astfel încât acesta să devin partener real în procesul de învățare;
- va colabora cu profesorul de psihopedagogie specială, cu ceilalți profesori de la clasa copilului;
1503
- va selecta metodele și strategiile didactice în funcție de particularitățile psihoindividuale ale
beneficiarilor;
- va selecta cu rigurozitate informațiile vehiculate, astfel încât acestea să fie esențiale pentru copil,
raportat la vârsta și experiența acestuia de învățare;
- va alege conținuturi relevante pentru viața cotidiană a copilului și va crea contexte de învățare
importante pentru viața reală;
- va încuraja permanent elevii să-și dezvolte abilitățile de comunicare, în funcție de posibilitățile
fiecăruia.
1504
ȘCOALA ALTFEL - ȘCOALA DE ACASĂ!
PROFESOR: IFTIMIE FLORENTINA
Invățământul este o activitate complicată, este o refacere pe scurt a aventurii cunoașterii umane de la
origini până în zilele noastre. Este povestea unei călătorii și la fel ca toate poveștile contează și frumusețea
decorului dar și talentul povestitorului.
Nu este o surpriză, că în ciuda nenumăratelor proiecte pe fonduri europene și nu numai, ajunse în
buzunarele pe care le cam știm, legate de metode moderne de învățare online, momentul zero al închiderii
școlilor ne-a prins total nepregătiți. Așa că în ceasul al doisprezecelea învățământul s-a înhămat la această
sarcină de nevoie.Peste tot am văzut că preocupare exista chiar din primele zile ale carantinei.
La începutul știrii că vom sta un pic acasă ne-am bucurat de gluma că vom avea o vacanță prelungită,
dar treptat gluma a devenit serioasă și noi (școala) a trebuit să trecem serios la treabă. Cu toții suntem
familiarizați cu platformele Skype, Whatsapp pentru că le foloseam pentru a vorbi cu prietenii de departe,
dar nimeni nu s-a gândit că acestea vor deveni principala sursă de învățare din cauza acestei Pandemii de
Coronavirus aparută la nivel mondial.
Școala de acasă/online a fost o experiență nouă pentru noi și cea mai bună modalitate pentru a ne ține
conectați cu școala. Am încercat să păstrăm un oarecare program organizat pentru ca revenirea la școală să
fie cât mai ușoară.Din ținerea cursurilor în mediul online ne-am ales cu lectii de viață, ne-am adaptat la
situații noi, ne-am învățat să comunicăm într-un mediu nou și “învățăm să apreciem lucrurile mărunte pe
care înainte nu le apreciam și de care acum ne este dor.’’
Peste tot am văzut ca preocupare a existat încă din primele zile ale carantinei.In mod neorganizat
profesorii s-au străduit să le trimită elevilor filmulețe, fișe, materiale pentru ca totul să fie bine și încet,
încet lumea s-a mobilizat și școala funcționa și în mediul virtual.Normal că este greu să te muți online, iar
când o faci în asemenea condiții e și mai greu.Pe parcurs au apărut și “criticile”’, elevii nu au acces la
internet(adevărat), nu au calculator(rar dar adevărat) sau smartphone(aproape fals).
O alta problemă invocată a fost și excluziunea socială dar și aceasta se știa deoarece cei care nu au
calculator s-ar putea să fie în mare parte tot dintre cei care provin din familii defavorizate care nu ajung nici
la școala”offline’’ Ei erau excluși de dinainte de pandemie iar potrivit pentru ei ar fi alte măsuri.Orele
online sunt mai grele, necesită mai mult timp de pregătire și necesită multe soluții de rezervă în cazul în
care ceva nu merge.Explicațiile nu ajung în aceeași măsură la toți iar după explicații urmează întrebările
lor.Chiar dacă am stabilit niște mici reguli pentru buna funcționare a claselor online elevii sunt spontani
vorbesc unii peste altii, nu îndrăznesc să vorbească deloc, alții nu-și deschid nici camerele ce să mai vorbim
de teme căci sunt copii care în acest timp nu au rezolvat o temă.
Argumente pro sau contra școlii online ar fi multe poate în funcție de persoană.Cele mai multe pro ar
fi continuarea procesului de învățare, recuperarea a cel putin o oră din timpul personal, timp pe care îl
pierdeau pe drumul înspre și dinspre școală, flexibilitate, îmbogățirea cunoștintelor digitale, posibilitatea
de a învăța în confortul propriei case.La cele mai multe contra s-ar încadra lipsa interacțiunii sociale pe care
o aveau cu colegii, scade calitatea actului didactic de predare,, deși avem flexibilitate, pot apărea probleme
cu managementul timpului pentru că unele lecții sunt propuse la ore târzii, lipsa interesului acordat orelor
și temelor, lipsa motivației, încurajarea de către minister a comodității să fiți înțelegători cu elevii să treacă
toată lumea clasa și cel care s-a străduit și cel care nu a intrat niciodată la orele online.
O parte din activitatea didactică uzuală( față-în-față) nu se poate face online (la distanță) având impact
negativ asupra învățării temeinice.Profesorii semnalează disfuncții în ceea ce privește următoarele activități
de suport pentru învățare:comunicare autentică și relaționare unamă, sprijin personalizat acordat copiilor
cu CES, feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor.
Profesorii noștri sunt într-o bună măsură pregătiți să facă față acestei provocări și să compenseze
inconvenientul și deficiețtele instrumentelor digitale disponibile prin creativitate didactică.Profesorii fac un
mare compromis în încercarea de a face tot posibilul într-un context de educație atipic și incomod pentru
toți factorii implicați în actul educațional.
1505
ÎNVAȚAMANTUL ON-LINE
PROF. IGNAT ADRIANA LAURA

ȘCOALA GIMN. “ADAM NICOLAE”ARAD
Sistemul de învățământ românesc și cel mondial a fost dat peste cap odată cu răspândirea virusului
COVID 19, astfel că a fost nevoie de tehnologizare și de crearea unui mediu virtual pentru a putea continua
procesul instructiv-educativ. Așadar fiecare profesor a fost nevoit să se adapteze acestei situații și să îi facă
față.
Elevii, majoritatea fiind obișnuiți deja cu tehnologia, însă pentru divertisment, nu pentru un scop
educațional, s-au descurcat foarte bine și de la bun început, nu au întâmpinat dificultăți. Au făcut față cu
brio oricărei cerințe, probabil le-a fost mai ușor, având în vedere că petreceau mai mult timp cu părinții și
aceștia îi puteau ajuta mai mult.
Pe plan personal, am încercat să mă documentez, să particip la cursuri on-line pentru a-mi putea
perfecționa abilitățile digitale. Nu eram familiarizată cu multe lucruri, cu multe aplicații și platforme
educaționale, pe care le-am găsit foarte interesante și foarte utile în activitatea mea didactică. Astfel că am
reușit să și aplic câteva în munca mea cu elevii, de exemplu, google slides, learningapps, jamboard,
mentimeter. De asemenea am folosit fișe interactive, care au fost foarte apreciate de copii și la care au
obținut rezultate foarte bune.
Munca în on-line a fost și este mai obositoare decât munca la clasă, plus că lipsește interacțiunea
fizică, nu este la fel să te vezi cu copiii la cameră, sau de a te vedea cu ei direct, față în față, este mai
impersonal. La școală erau în clasă, într-un cadru și un grup organizat. La orele on-line unii participau, alții
nu, iar temele și exercițiile erau trimise la diferite ore și în zile diferite. Mai mult decât atât, mulți elevi nici
nu trimiteau ce aveau de făcut.
Chiar dacă mulți elevi nu au fost conștiincioși, am fost plăcut surprinsă să văd progrese din partea
celor care nu excelau la școală. Din acest punct de vedere sunt foarte încântată și mulțumită.
În cadrul orelor on-line desfășurate pe skype și pe zoom am reușit să mă înțeleg bine cu copiii, să
colaborăm bine, iar ei s-au descurcat foarte bine cu exercițiile care le-au fost date.
Am încercat pe parcursul acestei perioade să fiu cât mai explicită cu elevii, să le detaliez cât mai bine
lecțiile și ce aveau de făcut pe urmă, am încercat să alcătuiesc exerciții cât mai interesante și mai captivante
pentru elevi.
Consider că învățământul on-line are părți bune, cât și părți mai puțin bune. Important este să existe
un echilibru, să nu abuzăm prea mult de partea tehnologică, pentru a nu ajunge să fim acaparați și absorbiți
de mediul virtual, chiar dacă este necesar.
Copiii trebuie să se bucure și de natură, de mediul înconjurător, nu să stea prea mult cu ochii în
telefon sau în calculator. Aceștia trebuie să nu neglijeze nici exercițiile fizice, pentru a se dezvolta armonios
și pentru o oxigenare mai bună a creierului.
Mediul virtual este parte din viața noastră a tuturor, dar copiii ar fi bine să nu petreacă prea mult timp
în acest mediu, ci să încerce să desfășoare și alte activități fără a avea un dispozitiv în mână. De aceea sunt
de părere că școala on-line este un lucru bun, într-o anumită măsură, atâta timp cât nu se abuzează de timpul
copiilor, pentru că aceștia au nevoie să socializeze unii cu alții, nu doar prin intermediul mediului virtual,
ci și în realitate.
Învățământul online poate fi plăcut, poate fi distractiv și productiv, atâta timp cât noi, profesorii
lucrăm pentru a obține acest lucru. Este nevoie de muncă, dedicare și pasiune. Astfel vom obține cele mai
bune rezultate.
Profesorul de azi trebuie să aibă competențe digitale, dar cel mai important, trebuie să aibă factorul
uman, să aibă atitudinea potrivită, să fie aplicat spre munca cu elevii, să încerce să găsească cele mai bune
materiale care să corespundă cerințelor și nevoilor elevilor și care să fie autentice și cât mai actuale.
Profesorul, întâi de toate, trebuie să fie un bun pedagog și să îi inspire pe copii, să le ofere cât mai multe
cunoștințe care le vor fi folositoare în viață și de a le oferi posibilitatea de a-și dezvolta competențe și
abilități care îi vor ajuta în diverse domenii.
1506
Școala de acasă trebuie să nu fie una stresantă și greoaie, ci trebuie să fie una plăcută, dar asta depinde
de noi, profesorii să o facem astfel și pentru aceasta e nevoie de răbdare, de înțelegere, de acumulare de
informații noi și de multă practică pentru a avea parte de cele mai bune rezultate din partea copiilor.
Este nevoie să existe o bună colaborare între profesor și elevi pentru ca procesul instructiv-educativ
să fie unul cât mai bun și eficient. Cu cât colaborarea este mai bună între cele două părți, cu atât rezultatele
vor fi mai bune.
Odată cu învățământul on-line elevii vor dobândi nu doar cunoștințe, ci și competențe digitale, care
le vor fi de folos mai departe în viață. Dar nu trebuie să uităm că trebuie să îi lăsăm să fie și copiii, să nu le
răpim prea mult din timp cu activități on-line. De aceea trebuie să existe o limită și un echilibru în cadrul
învățământului în general și cu precădere în cel on-line.
1507
GRADINIȚA IN VREMEA CORONAVIRUSULUI
PROFESOR INVATAMANT PRESCOLAR: IGNATESCU VERONICA

COLEGIUL NAȚIONAL ,,FRAȚII BUZEȘTI”, CRAIOVA
Sisteme educaționale din întreaga lume trec zilele acestea prin nevoia de a se reinventa, dată fiind
situația în care milioane de copii își petrec zilele în casele lor, la fel și educatorii lor. Ce putem face însă în
on-line? Cum ne poate ajuta tehnologia acolo unde ea există și cum influențează aceasta procesul de
învățare?
Care este rolul educatorului?
Adaptarea la predarea în online încurajează cadrele didactice să colaboreze între ele, împărtășindu-și
materialele și practicile pedagogice mult mai ușor, la distanțe foarte mari, fiind adevărate punți digitale
între ei .Sunt cadre didactice care au predat cursuri online și care sunt mai familiarizați cu unele metode,
iar mulți dintre aceștia își doresc să împartă din cunoștințele lor cu cei care au nevoie de sprijin. Când
planificăm o activitate online trebuie să ținem seama: - de nevoie de bază ale copilului; - de modul copilului
de învățare, aplicând tipurile de inteligențe multiple în proiectarea activităților și respectarea ritmului de
achiziție de cunoștințe; - stabilim obiective puține de realizat; - ce așteptări avem de la copil; - durata
activității online;
Pentru a atrage participarea copiilor în sesiunile online, părintele trebuie să delimiteze o zonă pentru
activitate, în care copilul să nu fie atras de jucării, pe un covoraș și să dispună de materialele necesare
activității online. Pentru copiii introvertiți este nevoie de acomodarea lor, înainte cu 10 minute de începerea
sesiuni online cu toată grupa. Poate fi o discuție între educatoare și copil despre o jucărie, o noutate, etc.
Pentru copiii care refuză participarea la sesiunea online, părintele trebuie să lase deschisă aplicația și copilul
va participa și va interveni atunci când va simți nevoia să spună ceva, când va fi atras de activitatea
desfășurată.
Care este rolul părintelui?
În situația în care suntem astăzi, statul asigură concediu unuia dintre părinți pentru a se putea ocupa
de educația copiilor. Educatorii pot lucra cu aceștia în această perioadă pentru educația celor mici. Ei pot
veni cu instrucțiuni clare în online, iar părinții pot dezvolta temele cu copiii în offline. În felul acesta se pot
dezvolta relații între grădiniță și familie, părinții pot înțelege mai ușor și pot empatiza mai mult cu efortul
unui cadru didactic. Se dezvoltă, astfel, și relația profesor-părinte. Părinții pot explora împreună cu copiii
diferite platforme, instrumente online și astfel învățarea se petrece și la adulți.
Învățare prietenoasă de acasă
Confortul e crescut fiind într-un spațiu personal, atât poate pentru elev cât și pentru cadrele didactice.
Nu mai există gălăgie, la nivel de management al clasei dinamica se schimbă, iar părinții pot asigura cadrul
potrivit pentru învățare. Copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai trezească foarte de
dimineață pentru a lua mijloace de transport în comun, se reduce din gradul de oboseală, părinții pot
monitoriza mult mai îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii.
educație.
1508
DEMERS DIDACTIC ONLINE
PROF. BIANCA – MARIA ILAȘ

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 10 BOTOȘANI
Data:
Clasa: I A
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea de învăţare: ,, Prietenia”
Subiectul: Sunetul şi litera „f”
Tipul lecţiei: comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe
Scopul:
Formarea deprinderilor de a recunoaşte, a citi şi a reproduce în plan grafic litera f mic de mână
- izolată şi în cuvinte, utilizarea corectă în scris a noii litere, formarea deprinderii de scriere corectă,
caligrafică.
Durata: 35′
Discipline integrate:
• Comunicare în limba română;
• Matematică şi explorarea mediului;
• Arte vizuale şi abilităţi practice;
• Muzică și mișcare;
• TIC
COMPETENŢE SPECIFICE:
Comunicare în limba română:
1.3 Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate;
2.1 Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare;
4.1 Scrierea literelor de mână;
4.2 Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale
diverse;
Competenţe cheie digitale:
- Utilizarea în învățare a unor funcţii şi aplicaţii simple ale dispozitivelor digitale (laptop, tabletă,
smartphone), cu sprijin din partea adulţilor;
- Respectarea unor norme de bază privind siguranța în utilizarea a dispozitivelor, aplicaţiilor,
conţinuturilor digitale și pe internet;
- Dezvoltarea unor conținuturi digitale simple în contextul unor activități de învățare;
Matematică şi explorarea mediului:
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări,
aproximări;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural;
Arte vizuale şi abilităţi practice:
2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind materiale uşor de prelucrat şi tehnici accesibile;
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de
exprimare vizuală, mimico-gestuală, muzicală, verbală, kinestezică;
Muzică şi mişcare:
2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm;
3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu sau pe audiţie;
1509
Obiective operaţionale:
O1: Să asocieze sunetul cu literele „f” şi „F” de tipar şi de mână;

O2: Să scrie corect litera izolat şi în cuvinte;
O3: Să distingă cuvintele dintr-o propoziţie dată, silabele dintr-un cuvânt, şi sunetele dintr-o silabă;
O4: Să utilizeze dicționarul online;
O5: Să integreze cuvinte noi în enunţuri;
O6: Să scrie corect cuvinte şi propoziţii, în baza unor sarcini date;
O7: Să citească în ritm propriu, corect, conştient cuvinte, propoziţii şi un scurt text utilizând interfața
digitală ;
STRATEGII DIDACTICE: mixte (inductiv - deductive, deductiv – inductive);
1. METODE ŞI PROCEDEE: - conversaţia, observaţia, exerciţiul, metoda fonetică, analitico –

sintetică, problematizarea, explicaţia, brainstormingul, activitatea independentă, jocul didactic;
2. FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, în perechi;
3. RESURSE MATERIALE, MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: jetoane cu diferite imagini si
litere, fişe de lucru, planşe didactice, calculator, caietele – auxiliar pentru scriere, link-uri pentru accesarea
materialelor didactice;
4. RESURSE TEMPORALE: 35 minute
5. FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
aprecieri verbale, stimulente, calificative
6. BIBLIOGRAFIE:
 “Programa pentru disciplinele Comunicare în limba romană, Matematică şi explorarea mediului,
Arte vizuale şi lucru manual, aprobată prin ordinul ministrului Nr. 3418/19.03.2013;
 „Ghidul cadrului didactic”-clasa I, Editura Ars Libri 2013;
 Curs formare POSDRU : “Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea
competenţelor cheie la şcolarii din clasele I-IV” – program de formare continuă de tip“blended learning”
pentru cadrele didactice din învăţământul primar;
 Platforma ZOOM;
 Platforma ASQ;
 www.didactic.ro;
 https://cuvintecelebre.ro/subiecte/fericire/page/3/ (Mesajul zilei)
 https://pixabay.com/ro/photos/japonez%C4%83-cherry-copaci-flori-324175/(Imagine floare)
 http://www.anidescoala.ro/educatie/limba-romana/clasa-i-romana/abecedar/literele-f-mic-si-f-
mare-de-mana/#prettyPhoto/0/ (Planșa cu litera F - de tipar și de mână)
 https://www.dex.ro/ (DEX online)
 https://www.youtube.com/watch?v=8a4VttTc30M (Scrierea literelor f, F – de mână, minutul 0.54)
 https://www.youtube.com/watch?v=liLlpt4ff4Q (Film „Fluturașul colorat”)
 https://www.youtube.com/watch?v=NFiv07zmkJ4 (Cântec „Fluturașul”)
 https://www.google.com/search?sxsrf=ALeKk01fcyjLhqbilvMJTNHRVAY6Cqc7-
Q%3A1588218598044&ei=5kqqXuutAoLasAe-
3JnIBQ&q=fluturasul+de+colorat&oq=fluturasul+de&gs_lcp=CgZwc3ktYWIQARgCMgIIADICCAAy
AggAMgIIADICCAAyAggAMgIIADICCAA6BAgAEEc6BAgjECc6BggAEBYQHjoFCAAQgwFQi3F
Yi4wBYImjAWgAcAJ4AIABXIgBngWSAQE4mAEAoAEBqgEHZ3dzLXdpeg&sclient=psy-ab
(Imagini de colorat cu fluturi)
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII ONLINE:

Momentul organizatoric:
- Se creează condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei online: pregătirea materialului didactic
necesar / deschiderea Platformei ZOOM, a link-urilor, îndrumarea elevilor în activitatea de pregătire,
verificarea funcționării camerelor/ a microfoanelor;
- elevii pregătesc manualele, caietele de notiţe, caietele speciale, instrumentele de scris;
1510
- întâlnirea de dimineață (data, prezența / prin conectare autentificată, salutul personalizat, însoțit de
limbaj mimico-gestual);
MESAJUL ZILEI:
„Fericirea este armonia dintre ceea ce gândești, ceea ce spui și ceea ce faci.” Mahatma Gandhi
https://cuvintecelebre.ro/subiecte/fericire/page/3/
Captarea atenţiei:
- se discută mesajul zilei, copiii precizează individual ce îi face fericiți;
- cadrul didactic prezintă prin partajarea ecranului imaginea unei flori - pe care o asociază cu
imaginea fericirii pe care o transmite aceasta prin.....gingășie (solicită elevilor „ajutorul” pentru a descoperi
alte însușiri ale florilor: frumusețe, parfum, culoare etc);
https://pixabay.com/ro/photos/japonez%C4%83-cherry-copaci-flori-324175/
( O1 )
- se analizează oral cuvântul floare ( se desparte în silabe, se analizează și se identifică sunetul f);
- se stabilește cu copiii faptul că cel mai bun prieten al florilor este fluturașul;
Anunţarea temei noi şi a obiectivelor urmărite:

Precizarea temei lecţiei noi „Sunetul și literele f, F”
- se prezintă / partajează planşa model, cu literele „f” şi „F”;
http://www.anidescoala.ro/educatie/limba-romana/clasa-i-romana/abecedar/literele-f-mic-si-f-mare-
de-mana/#prettyPhoto/0/
Comunicarea rezultatelor care se aşteaptă de la elevi la sfârşitul activităţii (obiectivele):
Elevii vor învăța sunetul f, literele f, F de tipar, vor scrie litera f (mic de mână), vor citi şi scrie silabe,
cuvinte, propoziţii, vor despărţi cuvinte în silabe, vor alcătui propoziţii şi vor povesti un text după filmul
„Fluturașul colorat”, pe care îl vor viziona împreună, pe platformă;
Dirijarea învăţării:
( O1 )
Exersarea pronunţiei corecte învăţate anterior, în clasa pregătitoare, când s-a studiat sunetul şi litera
„f”;
Intuirea literei de tipar pe planşa model;
 elemente componente;
( O 3 )Citirea coloanelor de cuvinte și a propozițiilor din auxiliar, în şoaptă, în ritm propriu, apoi cu
voce tare de către elevi, citirea model realizată de învăţător la sfârșit;
( O 4) Se explică cuvintele noi;
https://www.dex.ro/
( O 5 )Se integrează în contexte noi;
( O 6 )Exerciţii de recunoaştere şi încercuire a literei de mână pe fişa din caietul special;
Intuirea literei de mână pe planşa model:
- elemente grafice componente;
- se observă scrierea pe trei spaţii;
- ( O 7 )scrierea model prin vizualizarea filmului „Alfabetul limbii române” (minutul 0.54, litera f,
F);
https://www.youtube.com/watch?v=8a4VttTc30M
- se repetă modelul, utilizând pe tabletă aplicația Paint / editare fotografii, cu explicaţii;
Scrierea literei:
- exerciţii de pregătire: încălzirea muşchilor mici ai mâinii, reamintirea poziţiei corecte pentru scris;
- simularea scrierii literei: cu degetul în aer şi apoi pe masă cu stiloul închis;
- încercări de scriere pe foaia de exercițiu;
- scrierea literei în caietul special, cu respectarea cerinţelor referitoare la titlu, alineat, distanţa dintre
litere. După ce au fost scrise trei litere învăţătorul verifică / solicită feed-back şi intervine pentru corectare,
dacă este cazul.
- ( O 2 )scrierea pe caiete a cuvintelor, după modelul din caietul special;
1511
- Se urmărește filmulețul educativ „Fluturașul colorat”, se discută, se povestește pe scurt, se extrage
mesajul educativ;
https://www.youtube.com/watch?v=liLlpt4ff4Q
Obţinerea performanţei:
( O 2 )Ciorchinele ( activitate în perechi, stabilite în activitățile anterioare, după ordinea alfabetică):
- Elevii sunt solicitaţi să completeze un ciorchine, transformând litera f (mic de mână), desenată pe
o foaie A4, într-un fluture, ca cel din poveste, care va călători magic și se va așeza pe floarea cadrului
didactic. Primul elev din pereche va desena partea dreaptă a fluturelui, al doilea, partea stângă;
- Elevii decorează fluturele cu cât mai multe cuvinte care să conţină sunetul şi litera „f”;
- Se numără cuvintele scrise corect de fiecare pereche, se citesc, se anunță echipa câștigătoare, se
arată, în perechi lucrările și se compară imaginea „întregită” a fluturelui;
- ( O 7 )Elevii ascultă / fredonează urmărind versurile pe ecran, cântecul „Fluturașul”;
https://www.youtube.com/watch?v=NFiv07zmkJ4
Asigurarea retenției și a transferului / Feed-back:

( O 6 )Elevii realizează, cu ajutorul cadrului didactic, familia de cuvinte pentru: floare, fluture.
Încheierea activităţii:
Se fac sugestii cu privire la pregătirea lecțiilor acasă, cu precizări suplimentare în vederea utilizării
internetului, a Platformei educaționale ASQ, unde au de rezolvat o temă postată de cadrul didactic;
Aprecieri concrete privind participarea elevilor la lecţie, implicarea lor în realizarea sarcinilor.
Autoaprecieri (autoevaluare) susţinute de întrebări:
- ce v-a plăcut cel mai mult în activitatea de astăzi?
- ce vi s-a părut dificil?
- ce vă lipsește cel mai mult când întâlnirile sunt online?
Se precizează că toate materialele (link-urile) pe care s-a lucrat vor fi trimise pe grupul părinților,
prin utilizarea aplicației WhatsApp.
1512
TITLUL PROIECTULUI: COMUNITATEA LOCALA
ILEA MARIA
SCOALA GIMNAZIALA IEUD, MARAMURES
PROF. LIMBA SI LITERATURA ROMANA
I. Istorie:
• Alcătuiți arborele genealogic al familiei.
• Întocmiți o listă cu locuri istorice din comunitate: biserici, mănăstiri, monumente, case memoriale
etc.
• Realizați un album de fotografii din istoria familiei sau a comunității.
• Întocmiți o listă cu personalități locale din diferite domenii: istorie, literatură, artă etc., ținând cont
de încadrarea în timp.
II. Geografie:
• Scrieți câteva date locale referitoare la așezarea localității, apoi stabiliți vecinii respectând punctele
cardinale.
• Realizați o hartă a localității, care să cuprindă principalele instituții și obiective culturale.
• Întocmiți o listă cu nume de locuri, dealuri, ape din jurul localității, respectând punctele cardinale.
• Comparați informațiile referitoare la situația actuală, la nivel local, județean, național, în Europa
și în lume.
III. Limba și literatura română:
• Aflați de unde vine numele localității în care trăiți (originea numelui localității).
• Întocmiți o listă cu titluri de cărți, albume despre localitatea voastră.
• Realizați o culegere de ghicitori, proverbe și zicători locale.
• Redactați un scurt text în care să descrieți localitatea voastră, pe baza unui plan de idei.
IV. Științe ale naturii:
• Identificați principalele medii naturale de viață din localitatea voastră.
• Identificați tipuri de resurse naturale existențe în localitatea voastră și explicați cum pot fi folosite
în mod responsabil.
• Plantați un pom, o floare, o sămânță și observați evoluția acestora.
• Întocmiți un set de reguli de prevenire a infectării cu coronavirus care trebuie respectate în familia
voastră.
V. Tradiții și obiceiuri locale (opțional):
• Clasificați obiceiurile specifice anotimpului primăvara din punct de vedere laic și religios.
• Răspundeți la următoarele cerințe cu referire la costumul tradițional bărbătesc și femeiesc din
localitate: descrie, compară, analizează, aplică, asociază, argumentează.
• Descrieți principalele ocupații tradiționale din localitatea voastră: meșteșugurile, creșterea
animalelor, cultivarea plantelor.
• Pregătiți câte o surpriză pentru cei dragi cu ocazia sărbătorilor de Paște.
VI. Religie:
• Compuneți o rugăciune pentru cei dragi, potrivită cu vremurile în care trăim.
1513
NUMELE SI PRENUMELE: PROF. ILIE ELENA

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.7 DEVA - HUNEDOARA
GRUPA: MARE
Tema anuală de studiu: Cum este, a fost și va fi pe Pământ?

Tema săptămânii: Universul
Data/Zi Activități desfășurate
ua
LUNI 1.Cunoașterea mediului – Călătorie în Univers
Împreună cu copiii, alăturaţi-vă lui Paxi într-o călătorie prin Univers, pentru a afla despre
Sistemul nostru solar.
Vizionarea filmulețului - Paxi și Sistemul solar
https://www.youtube.com/watch?v=XIBlVNtzymU
2.Activitate psiho-motrică – Planetele
Pe o melodie preferată de copii, aceștia pot executa diferite mișcări, imitând mișcarea
planetelor în Univers, pe versurile:
Opt planete mititele
Fac gimnastică și ele,
Sar în sus și sar în jos,
Sar la stânga, sar la dreapta,
Se-nvârtesc, se răsucesc
Și-n călătorie prin cosmos pornesc!
MARȚI 1.Educație pentru societate – Povestea Sistemului Solar
https://odoras.md/colt-de-activitate/povesti-audio/povestea-sistemului-solar-pe-intelesul-
copiilor/
Deoarece copiii sunt pasionați de cer, planete, stele, sunt curioși să afle mai multe despre
Univers, vor asculta o poveste pe înțelesul lor despre Sistemul Solar, formarea lui, a planetelor
și cum funcționează spațiul cosmic.
Citiţi împreună cu copilul Povestea Sistemului Solar, discutaţi despre personajele din poveste
(planete), personajul preferat, întrebați-l cum se numește planeta pe care locuiesc oamenii și
ce știe despre aceasta.
2.Activități artistico-plastice - Culorile Universului (pictură/desen/colorare)
Aveți nevoie de o coală albă, acuarele, pensule, apă, șervețele sau creioane colorate (pentru
desen) sau listați foaia (dacă aveți posibilitate) pentru a colora.
Dacă doriți, putem încheia activitatea de astăzi în ritm vesel: Să facem sport
https://www.youtube.com/watch?v=YhGsGG4qgN8&list=PLiDWOoftdIrXp9hBnnBZgQql
OTnXa2EbW&index=3&t=0s
MIERC 1.Activitate matematică – Racheta năzdrăvană! (probleme de adunare și scădere)
URI Rezolvăm cu atenție exercițiile de pe “rachetă”, scriem rezultatul, apoi căutăm steluța cu
rezultatul correct și colorăm exercițiu de pe rachetă, în culoarea steluței.
2.Activitate practică – Racheta (confecționare)
Materiale necesare: un sul de hârtie (de la prosopul de bucătărie), hârtie glasată / autocolant,
carton (de diferite culori), hîrtie creponată, foarfeci, lipici.
Pe sulul de hârtie înfășurăm hîrtie glasată/autocolant. Desenați un cerc pe un carton din care
realizați vârful rachetei, decupați cercuri pentru geamuri și triunghiuri pentru partea de jos a
1514
rachetei. Asamblați și lipiți toate piesele astfel încât să realizați o rachetă. Puteți adăuga, în
partea de jos, câteva fâșii de hărtie creponată (reprezintă focul rachetei). Copiii se pot juca cu
racheta, imaginându-și că explorează Universul pe melodia Racheta mea de vis (Do Re Mi
Show) https://www.youtube.com/watch?v=FLOt_0wjb3U
JOI 1.Educarea limbajului – Ne jucăm cu planetele Universului (sunete, silabe, propoziții)
Aveți nevoie de o foaie și creioane colorate. Priviți imaginea, stabiliți cu copiii numele
fiecărei planete, începând de la Soare și:
- stabiliți cu ce sunet începe numele fiecăreia, care este litera respectivă și o scrie pe foaie
Ex.: M, V, P, M… etc.;
- desparțiți în silabe numele fiecărei planete (Mer-cur, Ve-nus, Pă-mânt, Mar-te, Ju-pi-ter,
Sa-turn, U-ra-nus, Nep-tun);
- ajutați copiii să alcătuască propoziții despre planetele Sistemului Solar (ex.: Jupiter este o
planetă mare – propoziția este formată din 5 cuvinte)
2.Cunoașterea mediului / experiment - Galaxia magică
Pentru realizarea experimentului aveți nevoie de: o sticlă cu apă (poate fi borcan), vată,
sclipici, culori tempera, apă, steluţe şi …. multă imaginaţie.
Puneți apa în sticlă, adăugați tempera, bucăți de vată, sclipici, steluțe, puneți capacul și mișcați
sticla. Toate “planetele”, “stelele”, celelalte “corpuri cerești” se vor mișca așa ca în Univers.
Vom încheia ziua cu un cântec vesel despre steluțe: Strălucești micuță stea
https://www.youtube.com/watch?v=D2Qn9O3tHMI
VINERI 1.Activitate practică - Constelaţia mea
Copiii vor realiza o constelaţie căreia îi vor pune un nume.
Aveți nevoie de o foaie, creioane, steluțe (decupați din hârtie glasată sau autocolant mai multe
steluțe) / pietricele / mărgele / paste făinoase în formă de steluțe etc. (ce aveți la îndemână)
Copiii vor desena pe foaie o formă de constelație, vor așeza materialul pe colțurile desenului
și vor da un nume constelației.
2..Educație muzicală – Numărătoare una este luna
https://youtu.be/oa9tmT_49Xg
Vom încheia săptamana cu voie bună și veselie și vom audia/învăța cântecul animat pentru
copii Numărătoarea
1515
PROFESOR, ILIE GEORGE-CONSTANTIN
În această perioadă dificilă, sistemul educațional a trebuit să se adapteze unei noi realități accentuând
necesitatea investițiilor în tehnologie, resurse, formare, astfel încât fiecare copil să aibă acces la educație.
În mediul rural, copiii trăiesc în condiții foarte diferite. Lipsa de conexiune la internet, locuințele
supraaglomerate, sunt doar câteva cauze care fac dificilă concentrarea la lecții. Sunt posibile și trebuie luate
în calcul și alte soluții pe lângă creșterea capacității pentru învățarea online și sprijinirea digitalizării
sistemului de educație. Acolo unde tabletele și internetul nu sunt disponibile, tipărirea și distribuirea de
materiale în fiecare gospodărie cu ajutorul serviciilor comunitare sau de curierat poate fi o opțiune, așa cum
se întâmplă deja în multe țări.
Copiii care trăiesc în sărăcie, copiii din grupurile minoritare sau cei cu dizabilități au cel mai mult de
pierdut, mai ales dacă locuiesc în mediul rural. În contextul acestei pandemii, copiii vulnerabili sunt expuși
la riscuri și mai mari, cum ar fi separarea de familie, lipsa accesului la servicii medicale, violență și
neglijare. Toate acestea fac continuarea educației lor cu atât mai grea. Tocmai de aceea trebuie să fie și mai
prezenți în planurile de rezolvare a crizei.
Este o situație fără precedent, un răstimp oferit pe neașteptate, pe care putem alege să-l folosim la
maxim. Pandemia ne pune la încercare resursele imediate, dar ne oferă, în același timp, o oportunitate să
investim în copiii noștri.
1516
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. ILIE NICULINA,

LICEUL TEHNOLOGIC IANCU JIANU, JUD. OLT
Munca online este consumatoare de energie și timp, iar satisfacțiile nu sunt aceleași, le lipsesc
sentimentele, implicarea directă și spontaneitatea. Pentru a putea desfășura ore online, cât de cât valoroase,
este nevoie de solidaritate și suport din partea tuturor părților implicate.
Când școlile s-au închis din cauza contextului pandemic european, cadrele didactice au căutat
alternative pentru a putea ține legătura cu elevii. Cu toții obișnuiam să utilizăm tehnologia în activitățile
școlare și educative și înaintea acestei perioade, dar acum am fost nevoiți să găsim și alte instrumente,
aplicații, platforme, site-uri.
Au fost accesate grupurile de pe rețelele de socializare și elevii au primit de lucru. Acesta a fost un
prim pas urmat de al doilea- accesarea manualelor digitale, astfel încât și o parte din lecțiile din planificare
să fie abordate.
Prelungirea acestei perioade de lucru online ne-a dat de înțeles că e nevoie de mai mult de atât. Era
necesar să avem toate temele și materialele într-un loc, să lucrăm sincron și să avem întâlniri față în față
pentru a le explica elevilor neclaritățile legate de materialele trimise. De aceea, majoritatea cadrelor
didactice au creat conturi pe diferite platforme educaționale. Ceva inedit pentru unii, dar astfel și noi și
elevii am redus numărul grupurilor și metodelor prin care comunicam pentru a ne putea desfășura activitatea
didactică mai ușor.
Utilizarea aplicațiilor care au caracter interactiv și care sunt colaborative sunt mereu plăcute pentru
copii. Am creat resurse utilizând diferite platforme și instrumente educative care să îi incite și să îi motiveze
să participe la lecții.
Nu este ușor să fii profesor online! Lecțiile trebuie pregătite cu mare atenție, materialele la fel. Este
obligatoriu să dai feedback constructiv pentru a fructifica munca depusă de tine și de elevi.
Am participat la webinarii, cursuri, întâlniri pentru a gestiona și mai bine utilizarea mijloacelor
tehnologice.
În opinia mea este nevoie totuși de echilibru. Elevii nu pot sta în fața calculatoarelor și telefoanelor
ore în șir. Lecțiile din sala de clasă ne oferă posibilitatea să ne ascultăm, să reacționăm și să avem niște
deprinderi sociale esențiale în dezvoltarea personalității elevului.
Noi, profesorii, ne-am dezvoltat competențele didactice și în online, dar elevii s-au confruntat cu
lipsa mijloacelor de comunicare (unii au fost nevoiți să le împartă cu frații și părinții), lipsa semnalului la
Internet, incapacitatea de a utiliza unele dispozitive.
A fost nevoie de un dialog permanent cu elevii și părinții acestora. Temele și sarcinile de lucru au
fost create într-un mod atractiv și adecvat nivelului de cunoștințe al fiecărui elev. Părinții s-au implicat și
mai mult în acest proces instructiv-educativ alături de beneficiarii direcți- elevii.
Consider că în sala de clasă se realizează cel mai bine și mai prosper actul educativ. Elevii
interacționează și devin motivați prin contactul vizual și auditiv cu colegii lor și cadrele didactice.
”Dincolo de conținuturile concrete care se transmit, în activitatea didactică va fi importaant foarte
mult tipul de interacțiune care se va statornicii între clasa de elevi și profesori, precum și atitudinea acestuia
în a se relaționa la grup și la fiecare elev în parte.
Relația profesorului cu elevii reprezintă o construcție reciprocă, dinamică, ce se repliază permanent
în funcție de circumstanțe și scopuri educative.” ( Constantin Cucoș, pag.331, Pedagogie)
Bibliografie:
https://www.qmagazine.ro/ce-spun-profesorii-despre-cursurile-online-de-la-agonie-la-extaz-pardon-
necaz/
Constantin Cucoș- Pedagogie, ed.II, 2006
1517
EDUCAȚIA ÎN MEDIUL ONLINE
TOTUL VA FI BINE!
PROF. DR. CHIM. ILIE VIORICA

LICEUL TEHNOLOGIC DE TRANSPORTURI AUTO TARGOVISTE
Am ales această temă pentru că, noi, profesorii, realizăm în această perioadă dificilă, existentă atât
la nivel internațional, cât și la nivel național, educația elevilor în mediul online, pe platforme educaționale,
deoarece școlile au fost închise, până la sfârșitul acestui an școlar. Liceul nostru s-a adaptat foarte bine
nevoilor actuale, ale elevilor, venind în sprijinul acestora, prin crearea posibilității de a lucra pe Platforma
educațională Google Classroom. Trebuie menționat faptul că, marea majoritate a elevilor au calculatoar,
laptop, tabletă sau smartfon cu posibilitatea de a se conecta la internet.
Prin educație se urmaresc două mari scopuri (Berger, 1973): instrucția (să se ofere tânărului
cunoștințe generale de care să se servească în viață); educația propriu-zisă (să pregătim tânărul de azi pentru
omul de mâine). [1]
Prin educație, elevul evoluează permanent, de aceea educația reprezintă o funcție esențială și
permanentă, care asigură transmiterea culturii și civilizației. Având în vedere faptul că elevul își formează
cultura generală cu precădere în perioada adolescenței, în timpul liceului, educația este în același timp un
instrument pentru formarea individului ca personalitate. De aceea, educația nu poate fi întreruptă, chiar
dacă elevul stă acasă. În acest context s-a ales varianta învățământului de la distanță, respectiv a învățării
în mediul online.
Activitatea educațională de tip online, trebuie să ia în calcul, mai întâi posibilitățile de conectarea la
platformele educationale ale elevilor din fiecare școală, și de asememenea trebuie să ia în considerare
caracteristicile psihosociologice ale fiecărui elev, care participă la procesul instructiv-educativ.
În contextul societății actuale, se impune din ce în ce mai mult, educația elevilor care: să perceapă,
să accepte, să respecte, să experimenteze și să utilizeze noi alternative de învățare, la toate materiile de
studiu. Școala trebuie să le ceeze elevilor un mediu educațional adecvat, care să le ofere șansa de a
interacționa și într-un alt mod decât cel cunoscut anterior. Studiul online îi pregătește pe elevi, pentru viața
care urmează, dezvoltându-se astfel posibilitatea deschiderii noilor oportunități de dezvoltare a carierei,
având în vedere faptul că mulți angajatori sunt de acord cu telemunca.
Participanții la acest sistem de învățare, pot să realizeze un schimb util de informații menite să
îmbogățească cunoștințele elevilor, să perfecționeze stilul de predare al profesorilor, oferind un alt mod de
abordare al disciplinelor școlare, în vederea desfășurării unor activități interactive, eficiente și atractive.
Este bine-cunoscut faptul că dezvoltarea psihică a fiecărui elev este determinată de o serie de factori
și anume: ereditatea, mediul (fizic și social) și educația. De aceea educația, nu trebuie să fie întreruptă, sub
nici o formă, pentru că în caz contrar pot să apară consecințe neprevăzute asupra dezvoltării personalității
elevilor. În acest context s-a decis continuarea învățării prin metode de tip videoconferințe și meetinguri
online.
La disciplina chimie, am postat pe Platforma Google Classroom: materiale, lecții, fișe de lucru,
filmulețe, fișe de evaluare și fișe de autoevaluare pentru elevi. La începutul procesului de învățare online
am postat lecții recapitulative, apoi am continuat cu lecții actualizate în conformitate cu programa de chimie
și cu planificarea. Am discutat apoi fiecare lecție și am rezolvat fișele de lucru, prin videoconferință, la
clasă, prin intermediul aplicației MEET.
Fișele de lucru și fișele de autoevaluare îndeplinesc funcții de diagnostic și de feed-back, atât pentru
elev cât şi pentru cadru didactic, dar în acelaşi timp îndeplinesc funcţie corectivă şi de autoevaluare în
relaţia elevului cu sine. Rolul principal al acestor probe este de a face posibilă, o evaluare obiectivă şi
operativă pe baza unui cuantum de cunoştinţe relevant, cu scopul de a regla şi perfecţiona procesul
instructiv-educativ.[2]
Așa cum se știe, educația este un proces care are mai multe funcții: funcția cognitivă informațională,
funcția de formare a personalității, funcția formativă privind coduitele de rol și de statut, funcția economică
și funcția axilogică.
1518
Autori precum Safran, 1982 evidențiază: funcția cognitivă (de vehiculare a cunoștințelor), funcția
economică (prin învățarea de tehnici și tehnologii moderne are loc crestrerea productivității) și funcția
axiologică (de valorizare, creație). [3]
În această perioadă dificilă, cadrele didactice s-au mobilizat imediat, pentru a pune în valoare, cele
mai complexe aspecte care au legătură cu educația creativității, a emoționalității, a atitudinilor pozitive și a
intereselor cognitive ale elevilor. În acest context educația a devenit rezultatul eforturilor susținute ale
cadrelor didactie, ale elevilor dar și ale părinților. Părinții au făcut eforturi substanțiale pentru a pune la
dispoziția copiilor: smartfonuri performante, tablete, laptopuri cu conectare la internet. De asemenea notele
elevilor au fost trecute in catalogul electronic, iar elevii și părinții au putut să le vadă în timp util, prin
intermediul, aplicației 24edu.
Dezvoltarea vieții sociale, îmbogățirea experienței umane fac să se complice însuși procesul de
transmitere a experienței acumulate, de către cadrele didactice către elevi. În contextul actual, al învățării
în mediul online, elevii au învățat să se implice, în propriul demers de învățare, să fie mai autonomi în
învățare, să își valorifice competențele digitale în scopul învățării.
În concluzie, acest proces de învățare de la distanță a adus un plus de valoare educativă atât pentru
elevi, dar și pentru cadrele didactice, cât și pentru părinți. De aceea putem spune cu certitudine că “Totul
va fi bine!”
Bibliografie:
1. BERGER, G. (1973), Omul modern si educatia sa, EDP, Bucuresti Nicola, 1. (1993), Pedagogie,
EDP, Bucuresti
2. ILIE, Viorica, Importanța evaluării inițiale: Metode și tehnici, Revista școlară nr. 7/2017,
Evaluarea în învătământul preuniversitar, p. 510,
3. Safran, O. (1982), Functiile educative, In Probleme fundamentale ale pedagogiei, EDP, Bucuresti
1519
,, ȘCOALA ALTFEL”
,,SA ȘTII MAI MULTE SA FII MAI BUN!”
DE ACASA……,
„ÎN FAMILIE NE DEZVOLTAM, STAM ACASA SI NE PROTEJAM!”
EDUCATOARE: PROF. ILIEȘ TEODORA SORINA
Având în vedere situația cu care ne confruntăm în această perioadă, lucrurile nu arată prea bine și ne
aflăm puși în situația de a ne adapta în aceste condiții de criză.
Continuarea activităților educative în mediul online a fost o provocare pentru noi toți, atât în ceea ce
privește activitățile zilnice și mai ales activitățile din programul ,, Școala Altfel” .
Astfel de momente demonstrează atat educatorului cât și părintelui importanța parteneriatului
GRĂDINIȚĂ – FAMILIE .
Aflându-mă în situația de a motiva părinții pentru a forma o echipa de elită, m-am gandit să le propun
niște activități captivante, atat pentru adultii care se implică în derularea acestora, cat și pentru cei mici .
Planificarea am conceput-o folosindu- mă de un joc al cuvintelor și în același timp să manifeste
suspans, curiozitate, creativitate, dorința de implicare și timp de calitate petrecut alături de cei mici .
Luni : 04.05.2020.
-,, MastăerChef-ul Familiei” –
Astăzi vei fi MasterChef-ul familiei tale!
Prepară împreună cu un părinte o salată, fie un desert, fie un fel de mâncare…..
Și ca totul să fie perfect….
Membrii familiei pot juriza preparatul tău .
Preparatul tău va fi unul foarte delicios! Poftă bună!
Trimite-ne o fotografie cu preparatul tău!

Marți: 05.05.2020.
-,, De mici învățăm, natura să o protejăm!”
Acolo unde te afli, încearcă să fii alături de natură.
Cum?
Este simplu…….
Dacă în curtea casei tale se află mizerii, adunăle.
Dacă te afili într-un loc unde ai putea planta un copac sau alte plante, fă acest lucru cu zâmbetul pe
buze.
Dacă nu reusești să faci nimic din ceea ce am spus mai sus….Nu fi trist....., poti să îngrijești un pom,
o floare.
Natura te va răsplăti !
Stim ca sunteți niște adevărați prieteni ai naturii, de aceea dorim și o poză cu activitatea
desfăsurată.
Miercuri. 06.05.2020.
-,, Sport muzică și mișcare, în familia mea mare !”-
Statul în casă pare să fie greu, dar vreau să vă dezvălui un secret…… !

Provoacă –ti membri familiei la sport muzică și mișcare!
Astazi, esti profesorul de sport, coregraful de dans….. așa că adună toată famila si distrează-te !
Cum ne-am distrat eu și ai mei ?
Ne-am jucat jocuri de mișcare, distractive, sportive, de atentie, am creat propria coregrafie a dansului
familiei mele .
M-am distrat pe cinste!
Și voi o să vă distrați, de aceea, să nu uitați si de o poză !
1520
Joi.07.05.2020.
-,, Micii designeri”
Ce materiale din casă pot fi reciclate? Adună câteva într-o cutie.
Folosește-ți talentul și creează porpria ținută vestimentară din materiale reciclabile.
Dacă ai reușit, prezintă ținuta în fața membrilor familiei, pe ritm de muzica !
La final vrem și câteva fotorafii!
Vineri.08.05.2020.
,, Hai la film”
Îți propunem să vizionezi un film minunat pentru copii „Dumbrava minunată” (de exemplu).
Și ca să fie totul ca la cinematograf, servește popcorn și un suc de fructe!
Suntem alături de tine! Vizionare plăcută!
Așteptăm o fotografie cu tine la „cinematograf”!
La sfârșit pot să vă împărtășesc că feedback-ul nu a întârziat să apară.
1521
ȘCOALA ONLINE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC
PROFESOR ÎNV. PRIMAR IMBREA CORNELIA

SCOALA GIMNAZIALĂ VIZANTEA-MĂNĂSTIREASCĂ
STRUCTURA A ȘCOLII GIMNAZIALE VIZANTEA-RAZAȘEASCA
În perioada școlii online s-a discutat foarte mult despre problemele școlii românești.
Peste 900.000 de copii înscriși în învățământul preuniversitar din România, adică 32%, nu au acces
individual la un dispozitiv dedicat funcțional - laptop, tabletă, desktop - pentru școala online, conform unui
studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie – IRES. Cifra este de 3, 6 ori mai mare decât
evaluarea Ministerul Educației, spun autorii studiului.
Studiul IRES privind școala în starea de urgență a fost realizat în perioada 27 - 30 aprilie pentru a afla
modul în care copiii din România au acces la educație online și la infrastructura necesară, dar și modul în
care părinții percep toate aceste schimbări și cum fac față acestor provocări. Studiul a fost realizat pe un
eșantion de 1.319 părinți cu copii între 0 și 19 ani, 1.060 dintre aceștia având cel puțin un copil înscris la
școală. Culegerea datelor a fost realizată telefonic (CATI - Computer Assisted Telephone Interviewing).
Eroarea maximă tolerată este de ± 2, 5%.
Tot în acest studiu s-a precizat că:
• 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un
dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online.
• 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea
Personal consider că cea mai mare problemă este conexiunea la internet, mai ales în mediul rural.
Dacă unele comunități au găsit soluții pentru dotarea cu tablete, nu se poate spune același lucru despre
semnalul de internet.
Copiii care au acces la tablete sau telefoane stau minute în șir privind în gol către ecrane, pentru că
în multe zone semnalul la internet este slab și conexiunea se întrerupe frecvent. Orele au devenit astfel niște
puzzle-uri din conversații întrerupte în mijlocul frazei. Toți profesorii sunt de acord că, în urma unor astfel
de cursuri, elevii nu prea rămân cu mare lucru și se gândesc cu groază că școala online ar putea continua și
la toamnă.
O altă problemă este reprezentată de accesul individual la un dispozitiv. Sunt copii din familii
numeroase, care trebuie să împartă un singur telefon, al părinților, pentru a-și face lecțiile sau pentru a
participa la ore. Aici, părinții sunt puși în fața unei alegeri dureroase: trebuie să decidă pentru care copil e
mai important să facă școală și care poate să mai aștepte, privind de pe margine.
În mediul rural există zone izolate și lovite de sărăcie. Pentru copiii din aceste zone școala online pur
și simplu nu există. Nu au dispozitive și nici internet. Odată cu închiderea școlilor, acestora nu li s-a tăiat
doar accesul la educație pe perioadă nedeterminată, ci și la singurul loc unde mai găseau sprijin și refugiu
din calea problemelor cu care se confruntă acasă.
Cele mai multe probleme sunt la învățământul primar, deorece copiii au nevoie de ajutorul părinților
atât în timpul activitătii online, cât și după activitate, în timpul pregătirii temelor. Cei care au fost ,,
sacrificați” sunt copiii de clasa I, care au învățat să scrie, să citească, să calculeze doar dacă au avut un
sprijin în familie. Dar în comunitățile rurale, unde nici adulții nu știu aceste lucruri elementare, ce se
întâmplă cu acești copiii?
Eu sper ca în toamnă să sune clopoțelul și să ne strângă laolaltă, profesori, copii, părinți în clasele
noastre, chiar dacă viața noastră se va schimba și va fi necesară purtarea măștilor și distanțarea! Toți copiii
vor la școală și promit că vor fi cuminți, vor purta măști, nu se vor atinge, dar vor să se vadă, să ne vadă,
pe noi, cei care suntem prietenii lor, îndrumătorii lor și modelul lor!
Școala online a fost doar un înlocuitor, și nu unul foarte bun al școlii tradiționale. Ne-a ajutat doar
atât cât să nu se irosească un an din viața elevilor! Nu a reușit să ofere decât un suport pentru o activitate
individuală prelungită.
,,Învățătura îl face pe om întreg, discuțiile pregătit, scrierea exact.”( Francis Bacon)
1522
PROIECTUL EDUCATIONAL
“JURNAL DE ELEV / PROFESSOR MUZICIAN”
PROF. DR. GR. I IACOB HILDA ELISABETA

COLEGIUL DE MUZICĂ “SIGISMUND TODUŢĂ”
CLUJ-NAPOCA
Totul a pornit din dorinţa de a îi încuraja pe elevi, profesori şi părinţi să parcurgă perioada suspendării
cursurilor cu încredere, speranţă şi optimism. Colegiul având o pagină oficială de Facebook, a fost şi este
în continuare mijlocul cel mai la îndemână de comunicare, dar şi de valorizare şi popularizare a activităţilor
şcolii. Moto-ul “Muzică este felul în care sună viața” - aparţinând biologului american Eric Olson – a fost
cel mai potrivit pentru a reuni toate faţeltele timpului petrecut în izolare de către noi toţi.
Printre primele obiective ale proiectului a fost acela de a demonta prejudecata că nu se poate realiza
învăţământ muzical la distanţă; înţelegând aici atât disciplinele teoretice, dar mai ales cele practice
(instrument, muzică de cameră, cor, orchestră). Intr-adevăr, predarea online implică dificultăţi particulare
şi aparent incompatibile cu specificul învăţării unui instrument, însă deschide noi porţi ale cunoaşterii, atât
pentru elevi, cât şi pentru profesori. Cu toate inconvenientele, nu este imposibil şi există chiar şi unele
avantaje!
Dintre cele mai reuşite activităţi, care au ilustrat munca continuă, neobosită, a elevilor, profesorilor
şi uneori chiar a părinţilor (care au contribuit la realizarea înregistrărilor, mai ales în cazul elevilor mai
mici), pot fi amintite următoarele:
- “Lanţ-Cello-ul speranţei” realizat de 12 elevi-violoncelişti
- cadoul muzical dedicat Zilei Naţionale a Tineretului de formaţia cameral de alămuri a colegiului,
alcătuită din 8 liceeni, împreună cu profesorul lor coordonator
dovadă a faptului că şi învăţământul muzical s-a adaptat şi reinventat în această perioadă dificilă.
- proiectul internaţional “Muzica ne uneşte!” în care trei muziciene din România (elevă la CMST),
Spania şi SUA au înregistrat un video dedicându-l lumiii întregi cu următorul mesaj: “In această perioadă
a provocărilor, împărtăşim muzica noastră cu comunitatea. Am ales să cântăm “Nimrod” din Variaţiunile
Enigma de Edward Elgar, deoarece piesa a fost dedicată de către compozitor prietenului său Augustus J.
Jaeger, care i-a stat mereu alături şi l-a încurajat. Avem nevoie să fim alături unul de celălalt, mai mult ca
oricând, pentru a ne exprima sprijinul, empatia şi dragostea. Acesta este modul nostru de a dărui puţină
bucurie. Si chiar dacă suntem departe una de cealaltă, am găsit o cale de a ne conecta, prin intermediul
muzicii.”
- piesa “Malinda – More with you” este un al proiect muzical în care a participat o elevă muziciană
alături de peste 50 de muzicieni din 17 ţări, postat pe canalul Youtube
O altă categorie de activităţi pe care “Jurnalul” le-a “contabilizat” prin postări numeroase sunt
participările şi rezultatele elevilor-muzicieni la concursurile online de creaţie şi interpretare instrumentală.
Acestea au demonstrate încă o dată că deşi provocările învăţământului muzical online – oricum uriaşe -,
sunt invers proporţionale cu vârsta elevului, iar dragii noştri elevi, alături de profesorii lor şi-au găsit cele
mai "cool" motivaţii, răsplătite cu premii pe măsură. O activitate aparte a fost Concursul online de
Compoziție pentru muzică electronică iniţiat de Colegiul de Muzică “Sigismund Toduţă” care i-a îndemnat
pe elevi să experimenteze jocul cu sunetele şi tehnologia, provocare care a fost pe gustul multora dintre
elevii, având ca slogan “Lasă-ți imaginația să zboare! Bucură-te de propria ta orchestră de sunete cu ajutorul
programelor de producție muzicală”!
Implicarea în viaţa comunităţii şi în diferitele acţiuni caritabile reprezintă o tradiţie şi una dintre
valorile care fac din educaţia pe care şcoala o oferă elevilor săi, încă din clasele primare. Aici se încadrează
“Invitaţia la dans sau o altfel de oră de Muzică şi mişcare” cu elevii clasei pregătitoare, care, au celebrat
Ziua Internatională a Dansului; marcarea celor peste 10 ani de parteneriat cu AAT (Asociaţia Autism
Transilvania), cu ocazia Zilei Internaţionale de conştientizare a Autismului, colegiul fiind recunoscut ca un
model de incluziune şcolară în care, desigur, muzica are rolul ei aparte; strângerea de fonduri pentru familia
unui fost absolvent al cărui tată a decedat în urma infecţiei cu virusul Covid-19, iniţiată de o profesoară,
prin intermediul unui atelier de zumba, prilej de a învăţa lecţia generozităţii şi a compasiunii; nu în urltimul
1523
rând, înregistrarea Imnului Europei de către corul şi orchestra colegiului, care a fost preluat şi difuzat în 9
mai pe paginile de Facebook ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Prefecturii Cluj şi Inspectoratului
Scolar Judeţean Cluj.
Lista ar putea continua, dar încheiem cu expoziţia de desene a elevilor din clasele primare, care, la
fel ca şi copiii din întreaga lume, au transmis mesajul lor prin intermediul desenelor înfăţişând curcubeul
speranţei:
1524
ȘCOALA ALTFEL, ȘCOALA ON-LINE!
INST. IACOB MIRELA

ȘC. GIMN. ”MIHAIL SADOVEANU ” HUȘI
Copiii sunt foarte vulnerabili. Copiii au capacitate redusă de discernământ între bine și rău. Copiii
au grad scăzut la frustrare și orice moment sau situație neplăcută pe care o trăiesc în mediul online are un
efect negativ asupra stării lor emoționale și confortului psihologic. Astfel, vorbind despre școală și Internet,
click-ul îl poate aduce în situații foarte neplăcute sau chiar periculoase. pedepsite legal, îea provoca durere
ă.
1525
Recomandare
1526
BENEFICIILE SI DEZAVANTAJELE INVATAMANTULUI ON-LINE
PROF. EC. IAGĂRU TUDOR ELENA

COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC „TH. COSTESCU”
DR. TR. SEVERIN, MEHEDINTI
S-a încheiat un an şcolar în care profesorii, elevii şi părinţii au făcut eforturi imense pentru a ţine
pasul cu tehnologia şi cu învăţământul on-line în care au fost „aruncaţi” fără niciun sprijin.
Dar spre surprinderea tuturor, au făcut faţă, descurcându-se onorabil cu resursele proprii (telefoane,
calculatoare, internet, energie electrică şi consumabile plătite din bugetul personal/ familial).
A fost un an şcolar în care politicienii, jurnaliştii, elevii şi părinţii au pus „tunurile” pe profesori,
uitând că EI sunt oamenii de care societatea are cea mai mare nevoie pentru a se dezvolta şi a avea un popor
educat.
Învăţământul on-line are anumite avantaje, dar mult mai multe dezavantaje.
Beneficiile învăţării on-line:
- Atractivitatea resurselor educaţionale pentru elevii;
- Accesibilitatea elevilor la diverse resurse educaţionale;
- Oferă părinţilor posibilitatea să monitorizeze activitatea copiilor.
Dezavantajele învăţării on-line:
- Lipsa accesului la tehnologie;
- Lipsa testării şi notării eficiente;
- Oboseala psihică, cauzată de expunerea la ecran;
- Lipsa interacţiunii faţă în faţă;
- Lipsa concentrării elevilor la lecţiile on-line;
- Distanţarea socială.
La sfârşit de an şcolar, mă înclin în faţa dumneavoastră, dragi profesori şi vă urez vacanţă liniştită!
1527
ȘCOALA ONLINE
ÎNV. IANCU MARIANA

ȘC. GIM. POGĂNEȘTI
COM STĂNILEȘTI, JUD. VASLUI
Tehnologia este parte a vieții noastre a tuturor, iar copiii sunt atrași în mod deosebit de mediul
digital – dinamic, colorat, interactiv. Totuși, utilizarea excesivă a computerului nu-i ajută pe cei mici să-și
dezvolte abilități de viață reale, de aceea este necesar ca părinții să-i ghideze cu multă atenție, diplomație
și pricepere.
Școala Intuitext, de pildă, este un produs online special creat pentru copiii din clasele I-IV, unde cei mici
exersează și aprofundează sub formă de jocuri interactive noțiuni predate la clasă de către învățătoare. Iată
și alte beneficii ale acestei platforme care schimbă din temelii atitudinea copiilor față de școală și față de
pregătirea temelor zilnice.
renunța la parcurgerea lor atunci când doresc. În plus, micii exploratori descoperă aici mai multe tipuri de
resurse digitale (jocuri educaționale, animații, filme, imagini), reunite într-un singur loc și grupate în funcție
de vârstă și specificul învățării.
Școala Intuitext poate fi văzută ca o oportunitate de a se distra, fără să își dea seama că învață în același
timp. Resursele educaționale au grafică frumoasă, adaptată vârstei, au sunete plăcute și interacțiuni atractive
cu obiectele din jocuri, iar atmosfera este relaxantă, veselă, amuzantă.
memoria, atenția, gândirea logică sau își folosesc inteligența emoțională în jocuri. Conținuturile și modul
de prezentare a acestora sunt adaptate stadiului gândirii, respectă specificul proceselor cognitive
corespunzătoare vârstei și iau în considerare interesele și preferințele specifice vârstei, facilitând înțelegerea
și încurajând învățarea.
și nivelurilor de dificultate, fiind astfel încurajată autonomia în învățare. În plus, cei mici primesc feedback
rapid și permanent, înțeleg ce au greșit, ce au făcut bine, iar testarea este astfel mai puțin stresantă pentru
copii. Resursele sunt foarte diverse, prezentate variat din punct de vedere vizual și auditiv, fiind totodată
1528
adaptate particularităților fiecărei vârste. Spre bucuria părinților, la Școala Intuitext există posibilitatea de
a consulta în orice moment rapoartele de activitate ale utilizatorului. Acest lucru permite copiilor libertatea
de a învăța cum doresc, în același timp asigurând părinții că timpul petrecut pe platformă este de calitate.
Bibliografie: www online.ro
1529
ATELIER DE CREAȚIE ON-LINE: ,, TOTUL VA FI BINE!’’
SECTIUNEA: INVAȚAMANT PRIMAR

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CONCEȘTI
PROF. IANCU PETRONELA
Pandemia de coronavirus a mutat școala acasă și pe internet. Nu toți elevii au însă acces la internet și
la tehnologia necesară. Sunt foarte mulți elevi în această situație, iar responsabilii din educație nu au încă
soluții concrete pentru ei. Elevii au ajuns să reclame discriminarea în accesul la educație.
Noi, profesorii, nu am fost pregătiți pentru a face învățământ la distanță, educație folosind tehnologia
online. Este o mare diferență între activitatea de învățare în clasă, față în față, și cea care are loc în spațiul
virtual. Chiar dacă suntem bine echipați cu certificări, diplome, trebuie să facem o schimbare majoră. Și
constatăm că nu deținem competențele respective. Dacă în ultimii 10 ani, de când tot vorbim de IT, de
includerea ei în activitățile de predare, am fi început să practicăm aceste lucruri pe bune, probabil că ne-
ar fi fost un pic mai ușor. Noi, beneficiarii cursului CRED, putem spune că am avut un start ceva mai bun.
Dar, desigur, urmează limitările materiale. Ele sunt atât la elevi, cât și la cadrele didactice. Nu toți
elevii dețin echipamentele necesare. Mai sunt și copiii care au acces la internet și echipamente, dar care
nu au participat. Fie că nu au fost interesați, fie că nu au considerat că e important, primele săptămâni au
fost destul de neclare. Poate că unii copii nu au participat pentru că nu au un spațiu adecvat acasă, o
cameră unde să își poată desfășura activitatea. Sunt destui profesori care nu au nici ei echipamentele care
să suporte aplicațiile de care ai nevoie atunci când faci educație online. Cu un telefon nu poți să faci mare
lucru. La o conferință pe Zoom, în care partajezi ecranul ca să poți vedea toți copiii – nu vezi aproape
nimic.
De la începutul pandemiei, am reuşit să păstrez legătura cu cei 14 elevi ai mei. Au fost și probleme,
oamenii îşi schimbă des numărul de telefon, doar pentru că e mai ieftin să cumperi o cartelă prepay nouă
decât s-o reîncarci pe cea existentă. În plus, semnalul e foarte prost spre inexistent în unele zone din
comunitate. Cu toate acestea, o mână de ajutor ne-a fost dată de platformele educaționale. Am ales o
platformă unitară la nivelul școlii, anume adservio.ro. Am primit sprijin care ne-a motivat să mergem mai
departe, mai încrezători, mai deschiși către tehnologie. Dacă până nu demult rugam elevii și părinții să aibă
o dozare cât mai bună a timpului petrecut pe telefon/laptop, am ajuns în situația de a ne ruga de ei să își
petreacă așa mult timp conectați...
Toţi copiii aşteaptă să revină la şcoală, iar eu ştiu că ei resimt nevoia asta mai mult decât alţi copii.
Pentru că, la noi, şcoala e singura instituţie din comunitate, singurul loc care-i leagă. Totuşi, mă întreb câţi
dintre ei se vor întoarce cu adevărat şi câţi se vor pierde pe drum.
„Cred că conceptul de școală online va adânci discrepanțele existente la momentul de față dintre
învățământul din mediul urban și cele rural și, de o manieră mai puțin marcantă, a celor dintre învățământul
din marile orașe și cel din micile urbe (de fapt sate cu denumire de oraș).” este părerea profesorului Gorduza,
Prorectorului UMF Iași, împărtășită cred de marea majoritate a cadrelor didactice cuprinse în sistem în
această perioadă.
1530
EXPERIENTE IN EDUCATIA ONLINE. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
PROFESOR IFTIMIU NICOLETA

COLEGIUL ECONOMIC ,,ION GHICA” BACĂU
După şocul produs, la nivel planetar, începând cu 12 martie 2020, a urmat, inevitabil, mobilizarea,
fără precedent, din învăţământul românesc, în direcţia fenomenului digitalizării acestuia. Amânarea,
incertitudinea, scepticismul au fost înlocuite cu punerea în practică a resurselor digitale, de care dispunea
învăţământul românesc, în general, şi fiecare profesor, elev, părinte, în particular. De la grupurile de
WhatsApp, până la platformele gratuite, acreditate şi recomandate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Au fost iniţiative inspiraţionale care au creat cursuri online, la nivel naţional, de exemplu, Programul
Profesor în online, realizat de Digital Nation sau organizarea de webinarii sau conferinţe naţionale online,
cum ar fi Super Teach sau evenimente naţionale, ca cel organizat de OlimpNet, având ca temă ,, Foloseşte
manuale 3D şi instrumente interactive pentru a susţine lecţii la distanţă”, la care au participat 10.000 de
profesori. Acestea au creat sentimentul apartenenţei profesorilor, la o comunitate intelectuală cu aceleaşi,
idealuri, aspiratii, în dorinţa de a se depaşi criza în care ne aflam. Am descoperit că, în confortul casei, cu
ceaşcă de cafea-ceai în faţă, poţi trăi sentimente uimitoare, poţi simţi energia formatorilor, participanţior,
în număr incredibil de mare, bucuria că eşti parte din procesul învăţării şi al cunoaşterii, că poţi învăţa pe
tot parcursul vieţii (life long learning), cu acelaşi entuziasm şi că eşti ancorat într- o lume nouă, ca manieră
de comunicare, dar, în esenţă, aceeaşi. Energia se transmitea la scară largă, prin secţiunea chat, prin polling
sau prin metoda mentimeeter.
În acest context, am conştinetizat că viaţa socială trebuie să continue în mediul online, pentru toţi
actorii educaţiei profesori, elevi, părinţi; că orele trebuie să fie captivante, amuzante, uneori, pentru a-i ajuta
pe elevi să rămână concentraţi, conectaţi, motivaţi. Şi, nu în ultimul rând, să avem grijă şi de părinţii
acestora.
Voi prezenta, în sinteză, în ce a constat experienţa la două evenimente care m- au impresionat, în
latura profesională, şi anume, Programul Profesor în online şi Conferinţele online Super Teach. Ambele au
reprezentat suportul necesar, în continuarea cursurilor de acasă, oferind sugestii pentru un demers didactic
antrenant, din faţa dispozitivelor, în clase virtuale, în care, brusc, s-au regăsit elevi şi profesori.
Cursul gratuit Profesor în online, susţinut de Digital Nation, s-a desfaşurat în două serii, în lunile
aprilie şi mai 2020. Facilitatorul se numea arhitect de învăţare digitală, (o profesie nemaiîntânită până
acum), iar toate produsele învăţării noastre erau postate într un loc de joacă, deşi lucrurile stăteau foarte
serios. S-au constituit clase virtuale, pe Google Classroom, s-au invitat elevi la cursuri, s-au postat materiale
şi teste de evaluare. În cazul meu, cursul a coincis şi cu decizia, la nivel administrativ a colegiului în care
funcţionez, de a-l înscrie pe această platformă, Google Classroom, G Suite for Education. Astfel că, 1500
de elevi, 100 de profesori au ,, construit” şcoala de la zero şi toţi am avut acces la clasele virtuale. Am
explorat un început de lume nouă, am înfruntat provocările tehnologiei, la care au participat 15% din
profesorii din România. În cele cinci zile ale cursului, a existat o mobilizare extraordinară, a celor înscrişi
la acest curs online, prin orele investite, urmându- se instrucţiunile, participand la video -urile de instruire,
rezolvând teme zilnice. Pe platforma acestui curs, s-au pus întrebări, s-au acordat răspunsuri, trecându- se
puntea, spre digitalizarea educaţiei.
Finalizarea ineditului curs, o premieră, la nivel naţional, prin numărul participanţilor şi regândirea
procesului de predare- învăţare –evaluare, pe o platformă digitală, ce ne-a găzduit gratuit, unde ar putea
avea acces întreaga comunitate şcolară (elevi, profesori, părinţi), a constat în testarea online şi eliberarea
certificatului de absolvire .
Conferinţele gratuite Super Teach, la care am participat, au fost cele din 9 mai 2020 şi din 23 mai
2020. Prima a stat sub semnul generoasei teme, Ce pot face pentru mine şi cum îi pot ajuta pe ceilalţi, iar
cea de a doua a avut un invitat de proporţii, pe domnul Andreas Schleicher, director la Direcţia de Educaţie
şi Aptitudine OECD, adică, cel care analizează rezultatele la testele PISA . Prima conferinţă a avut în centru
sintagma cheie, devenită leit-motivul conferinţei, mentalitatea deschisă în educaţie, pornindu-se, inspirat,
de la definiţia conceptului, dată de Stres ,, Mentalitatea reprezintă felul în care în vedem pe ceilalţi, pe noi
înşine, provocările şi oportunităţile”. Răstimpul care s- a scurs de la suspendarea cursurile, respectiv 12
1531
martie 2020, a căpătat pentru noi toţi, o provocare şi, de ce nu?, o oportunitate, în care am putut să ne
cultivăm aptitudinile, să ne cunoaştem mai bine, pe noi înşine şi pe ceilalţi.
La Conferinţa din 23 mai 20202, domnul Andreas Schleicher a accentuat ideea ca ,, Învăţarea nu este
un proces de tranziţie, ci unul de relaţie”. Păstrez în memorie, discursul inimitabil, rostit într o engleză
impecabilă, informaţiile preţioase, parcă desprinse dintr- o enciclopedie vie.
După experinţa din ultimele luni trăită, ca profesor, am convingerea că distanţarea socială, necesară
în contextul pandemiei, a adâncit apropierea emoţională şi a condus la conectarea psihologică cu elevii
noştri.
1532
EDUCAȚIA FĂRĂ FRONTIERE-ȘCOALA ALT FEL- ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. IGNA RAMONA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ BOTIZ
Educaţia reprezintă acţiunile – de modelare şi formare a omului din mai multe perspective în funcție
de repere socio-economico-istorico- culturale în care se desfăşoară. Se poate spune că educaţia este o
activitate complexă realizată în strânsă legătură și cooperare dintre educator şi educabil în vederea formării
şi autoformării, în vederea dezvoltării personalităţii şi a formării unei mentalităţi pozitiv-contructive.
În mod tradiţional, educaţia oferită de şcoală a fost considerată educaţie formală, activităţile educative
organizate de alte instituţii, cum ar fi muzeele, bibliotecile, cluburile elevilor etc., drept educaţie
nonformală, iar influenţele spontane sau neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni, mass media etc.,
educaţie informală.
Şcoala - ca instituţie - a răspuns provocărilor sociale prin lărgirea sferei de activitate şi iniţierea unor
parteneriate cu societatea civilă, comunitatea locală sau cu diferite instituţii culturale. Aceasta deoarece
învăţarea „nu este legată” numai de şcoală sau de alte contexte organizate.
ambele sunt instituţionalizate, deosebindu-se doar prin cadrul şi modalităţile lor specifice de a acţiona.
Ținând cont de situația unică și fără precedent în care ne-am aflat în ultimul timp datorită pandemiei
de COVID 19, toți cei care muncim în învățământ, ne-am trezit puși într-o sitiuație inedită, în care trebuia
să oferim educația elevilor noștri într-un mod cu totul nou, diferit de ceea ce eram învățați, diferit de modul
cu care erau obișnuiți atât copii cât și părinții. O educație care de fapt era atât pentru noi cadrele didactice,
elevi cât și părinți. Un mod de a preda nou, cu care nu eram nici învățați nici obișnuiți nici unul dintre noi,
un mod de a preda accesibil din păcate doar pentru anumiți elevi, acei elevi care au resursele materiale
potrivite, care să își permită cel puțin un telefon smart, un laptop ori o tabletă, din păcate mulți dintre elevi
nu își permit aceste dispozitive, ele fiind chiar un lux.
Și uite așa fără să vrem am fost puși în fața faptului împlinit, să realizăm o educație fără frontiere, o
școală alt fel, o școală online de acasă, folosind diferite platforme educaționale, Google Classroom, Zoom,
Messenger, Whatsup... etc.
Nu a fost ușor, dar în cele din urmă cred că pot spune că m-am obișnuit, vorbesc în numele meu, nu
al tuturor colegilor mei, pentru că în mod sigur nu a fost ușor și nici accesibil pentru toată lumea.. în
concluzie am realizat o școală alt fel, o școală online.
1533
PROFESOR ÎN ON-LINE
SCHIMBARE ȘI PROVOCARE
ILEA TECLA, PROF. PT. INV. PREȘCOLAR

GRADINIȚA CU P. P. ”AȘCHIUȚA”CLUJ-NAPOCA
Începutul anului școlar 2019-2020, a fost plin de optimism, dorință de a realiza lucruri mărețe, ca în
fiecare an școlar. Ne dorim să fim mai buni, să avem rezultate mai bune, să ne întrecem pe noi înșine.
Organizarea anului școlar a fost foarte bine pregătită, părinții, copiii, au fost foarte mulțumiți. Totul
mergea foarte bine, toată lumea foarte mulțumită. Am participat la concursul internațional de cultură
generală ”Tim-tim-timmy” cu rezultate foarte bune.
Serbarea de Crăciun, Sceneta de Crăciun, multe-multe cadouri de Crăciun, toată lumea a fost
mulțumită.
Tradiții de iarnă, costume care de care mai interesante, carnavalul ”Farșangului”, cu dans și voie bună,
pancove, răcoritoare. Un spectacol deosebit.
O mulțime de expoziții cu lucrările copiilor, multe-multe Diplome de la Editura Esential, Editura
D„Art, ca dovadă al unor activități deosebit de reușite. Toate împreună, în minunata Grădiniță
”Așchiuță”Cluj-Napoca, în Grupa ”Piticilor”.
Pregătirea pentru sărbătorirea ”Zilei internaționale a femeii” 8 Martie, cadoul de 8 Martie pentru
mămici și bunici, apreciat pe măsură de părinți și copii.
În data de 11 martie 2020, am desfășurat un concurs cu copiii care pleacă la școală ”Cei mai buni
matematicieni”. M-am bucurat mult de rezultatele lor deosebite, modul și disciplina de participare. Au
primit diplome, cadouri, toți copiii din grupă, parcă a fost o pregătire pentru despărțirea care a urmat din 12
martie 2020.
Nu știam, cum să pot atinge sufletul, inima copiilor, părinților, care au fost rupți de siguranța și
ocrotirea grădiniței. O perioadă pentru unii mai scurtă, pentru alții mai lungă, de acomodare la o nouă eră,
o nouă dimensiune, cea virtuală.
Primele săptămâni au fost grele, nu știam dacă fac bine, nu fac bine...părinții, copiii, parcă mă ajutau,
să putem merge mai departe.
O surpriză plăcută au fost cei doi copilași, care nu prea veneau la grădiniță, dar în mediul on-line au
fost activi, chiar foarte activi, multe feed-backuri, parcă nu mai erau aceeași copii. Până în ultimul moment,
în ultima zi al anului școlar, m-au uimit cu prezența și activitatea lor.
Cursurile organizate pentru a ne ajuta să înțelegem, să desfășurăm în sistem on-line activitățile zilnice,
mi-au fgost de mare ajutor, m-au încurajat, orientat, mi-au dat idei noi, care chiar au avut rezultat. Am
1534
învățat folosirea unor platforme e-learning, cum să organizez, creez jocuri interactive, care se pretează la
nivelul de vârstă, și temele de parcurs:
Digital nation ”Profesor în on-line”, Tehnici de predare-Olimp.net, Atelierul de cuvinte”Lecții on-
line cu stil”(prof. Georgiana Popan), ”Utilizarea platformelor digitale”dr. Attila Fozo-Ungaria-UCDMR,
”Cum să ne menținem echilibrul spiritual în predarea în on-line”UCDMR,
Brainstorming Consulting ”Tehnici de predare la distanță”Alexandra Frâncu-psiholog și profesor
Brainstorming Consulting.
Aceste cursuri m-au ajutat mult în activitatea mea din această perioadă, și pentru viitor. Voi putea
combina și folosi aceste ”tippuri”și metode însușite, în activitatea mea la clasă.
Deoarece abilitatea digitală a copiilor de vârstă mică este surprinzătoare, fiind și noi cunoscători, îi
vom putea orienta spre jocuri și activități care să îi poată ajuta în acumularea de cunoștințe folositoare
pentru viitorul lor, dexterități cognitive și digitale, care să îi poată pregăti pentru profesiile secolului XXI.
BIBLIOGRAFIE ( cursurile urmate)

*Brainstorming Consulting ”Tehnici de predare la distanță”Alexandra Frâncu-psiholog și profesor
Brai*nstorming Consulting.
”Cum să ne menținem echilibrul spiritual în predarea în on-line”UCDMR- Ungaria
*Digital nation ”Profesor în on-line”
*”Tehnici de predare”-Olimp.net
* Atelierul de cuvinte”Lecții on-line cu stil”(prof. Georgiana Popan)
* ”Utilizarea platformelor digitale”dr. Attila Fozo-Ungaria-UCDMR,
1535
PROF. ILIE SILVIA

GRADINIȚA PP. NR. 33, TIMIȘOARA
informal
valoare educaţională şi pot influenţa comportamentele lor pozitive. Cei trei termeni fundamentali pe care
se bazează semnificația conceptului sunt „viață―, "permanent―, "educație―. Educaţia nu se termină la
sfârșitul instrucţiei şcolare, ci constituie un proces permanent. Educaţia permanentă îmbracă un caracter
cultură.
1536
didactice
educative.
Bibliografie:
2001
1537
ÎNVĂȚAREA ONLINE – COMPLETAREA EDUCAȚIEI TRADIȚIONALE
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: ILIEȘ DANIELA DOCHIA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,, SEMENIC”REȘIȚA
Noile generații de copii digitali au spus „pas“ vechilor tipare de învățare și au adoptat cel mai
nou trend în materie de educație: învățarea online. În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre
învățarea online și cum o afectează pe cea clasică astfel încât, în timp, s-au format mai mult sau mai puțin
două grupuri: pro și contra. Chiar dacă aceste stiluri educaționale au ambele limitări, dar și puncte forte.
Consider un mix al acestora ca fiind abordarea ideală pentru dezvoltarea optimă a copiilor noștri. Zilele
noastre au devenit treptat mai greu de gestionat și ne este din ce în ce mai greu să avem un management al
timpului bine definit. De aceea, când vine vorba de educație şi de volumul impresionant de informaţie, un
sistem online/digital de predare al acestuia devine pentru noi din ce în ce mai atractiv, mai ales pentru cei
mici.
În ultimii 3 ani, educația românească a permis pătrunderea unor instrumente noi și eficiente de
învățare: manualele digitale, platformele educaționale și, în general, metode alternative de învățare.
Totuși, prin comparație, sistemul de învățământ finlandez, considerat de unii experți în educație cel
mai bun din lume, apare oarecum în disonanță față de cel românesc. Ca idee, nordicii au renunțat la anumite
materii clasice, vor să înlocuiască băncile în care copiii stau pasivi și ascultă profesorul cu un alt tip de
așezare la ore și introduc, cel puțin o dată pe an, metode noi de predare conforme cu evoluția societății.
Apropo de evoluție, nu de puține ori auzim oameni mirându-se de inovațiile tehnologice sau de
gadget-urile tot mai sofisticate care pătrund în viețile noastre, însă la capitolul educație, tendința este de a
continua vechiul tipar. Totuși, în ultima perioadă s-a observat o deschidere față de noi metode de învățare,
adaptate profilului noilor generații digitale de copii. În acest context, învățarea online este preferată de tot
mai mulți elevi, datorită multiplelor sale beneficii: este plăcută, le dezvoltă autonomia, materia poate fi
reluată de câte ori este nevoie, are o prezentare interactivă și, îndeosebi pentru copiii claselor primare,
învățarea se realizează prin intermediul unor jocuri foarte distractive.
1 – Învățarea online este plăcută - Completează învățarea clasică
Un studiu al Universității Oxford (2014) despre legătura dintre jocurile video și efectele psihologice
asupra copiilor a subliniat faptul că aceste tipuri de jocuri sunt o componentă prezentă în copilăria noilor
generații de copii. Prin urmare, e greu de separat zona de divertisment (ludică, atrăgătoare) de zona educației
(serioasă, încărcată atât ca volum de informații, cât și din punctul de vedere al responsabilităților), așa că
soluția de a le îmbina a venit ca o consecință firească.
2 – Dezvoltă autonomia și curiozitatea elevilor
Când accesează un anumit produs educațional online, copiii pot naviga singuri prin diferitele secțiuni
ale platformei, fără a avea nevoie de ajutorul părinților sau al învățătorilor.
Cei mici vor descoperi jocuri logice cu personaje amuzante, experimente inedite și activități cu
ajutorul cărora vor învăța lucruri potrivite vârstei lor, dar într-un mod foarte plăcut. Atunci când accesează
un produs educațional online, copiii pot alege singuri între diferitele secțiuni ale platformei: Cufărul cu
jucării, Exploratorul vesel, Locul meu de joacă, Clubul Isteților. Prin jocuri, copiii pornesc într-o călătorie
virtuală prin lume, uimindu-vă de câte lucruri minunate află.
3 – Dezvoltă concentrarea și răbdarea copiilor
Tocmai pentru faptul că învățarea se face într-un mod atractiv, sub formă de joc, copiii sunt mult mai
deschiși față de ideea de învățare, căreia nu-i vor asocia conotații negative. Ba dimpotrivă – cei mici vor
avea o atitudine pozitivă față de educație dat fiind că în timpul învățării online au parte de experiențe
plăcute. Astfel, copiii vor dori să prelungească aceste momente sau să le repete mai des decât și-ar dori să
studieze în mod clasic. Școala online este locul care transformă dorința insistentă a copiilor de a se juca pe
tabletă, calculator sau telefon, dintr-o problemă într-un avantaj!
Astfel, prin joc și aproape fără să-și dea seama, copiii își vor antrena abilități importante precum
memoria, atenția, gândirea logică, comunicarea și inteligența emoțională. Și nu numai! Va exersa ce învață
la școală! Va învăța lucruri noi! Va descoperi lumea înconjurătoare!
Astăzi, copiii noștri se joacă și învață altfel. În mod natural, această generație digitală a înlocuit
vechile tipare de educație cu noi metode care îmbină studiul cu distracția. Ei nu trebuie să-și facă temele și
1538
apoi să se joace, ei își fac temele în timp ce se joacă, învață bucurându-se de filmulețe interactive, de jocuri
logice sau experimente inedite din care află informații noi despre lumea înconjurătoare. Copiii noștri au
acces la produse de învățare revoluționare, în acord perfect cu evoluția societății și cu nevoile lor
intelectuale și emoționale. Pentru micii exploratori școala nu va mai fi locul în care momentele de joacă
trebuie „furate“ în ultima bancă, ci lumea minunată în care află cele mai surprinzătoare lucruri și pe care
abia așteaptă s-o descopere.
Bibliografie: https//www.scoalaintuitext.ro
1539
ŞCOALA PENTRU TOTI – EDUCAȚIE FARA FRONTIERE
PROF. INV. PRIMAR ILIESCU AURORA

LICEUL PREDA BUZESCU - BERBESTI
Şcoala românească actuală se află mereu într-un efort de schimbare şi adaptare la cerinţele unei
societăţi democratice. Modernizarea şi ridicarea calităţii la nivelul standardelor educaţionale europene,
mereu reînnoite, cer o examinare atentă şi actualizată în concordanţă cu evoluţia sistemelor de învăţământ
din celelalte ţări europene, îndeosebi din ţările Comunităţii Europene.
Educaţia diferă de la o etapă istorică la alta în funcţie de condiţiile materiale şi spirituale ale societăţii,
prezentând anumite particularităţi izvorâte din experienţa fiecărui popor. Ca acţiune socială, educaţia se
înfăptuieşte în limitele unor graniţe naţionale şi statale, pe fondul unei vieţi sociale şi al unor tradiţii
acumulate de-a lungul dezvoltării poporului şi naţiunii respective. ,, Nu există popor la care să nu existe un
număr oarecare de idei, sentimente şi idei practice, pe care educaţia trebuie să le întipărească în sufletul
tuturor copiilor, indiferent de categoria socială căreia îi aparţin.”(E. Durkheim, 1980, 65-66).
Totuşi, educaţia nu se poate închide în limite strict naţionale, ci trebuie să cunoască şi să valorifice
exemplele altor popoare, asimilând şi adaptând idei noi la particularităţile sociale şi naţionale ale ţării
noastre.
Lumea în care trăim este plină de provocări. Multe dintre miturile cu care eram obişnuiţi sunt puse
la îndoială, de exemplu, separarea între lumea adulţilor şi lumea copiilor, mitul inocenţei copiilor, ordinea
firească a lucrurilor. Copiii trăiesc acum într-o lume globală şi competitivă, având acces la lumea adulţilor
foarte uşor: televiziunea, computerul, internetul. Trăind astfel într-o lume a accelerării şi nerăbdării, a
competiţiei şi polarizării, întâlnim numeroase inegalităţi rezultate din ,, cine suntem “ şi ,, ce suntem”.
Inegalităţile care pornesc de la cultură, religie, etnie, cerinţe educative speciale, categorie socială, sex, care
rezultă din faptul că cei care aparţin acelui grup au un background diferit de cel al populaţiei majoritare,
cel mai adesea se referă la discriminare.
Pentru a contrabalansa impactul unor asemenea procese de discriminare, este nevoie să le oferim
copiilor ocazii de a învăţa atitudini şi comportamente pozitive faţă de cei ce sunt diferiţi de ei, iar pe de altă
parte considerăm că trebuie să le construim ocazii pentru a-i dezvăţa de atitudinile şi comportamentele
negative pe care le-au învăţat deja faţa de “ diferenţe”. O asemenea abordare presupune ca educatorii să
ţintească principiul echităţii şi reducerea discriminării, susţinuţi fiind în demersul lor şi de alţi factori
precum familia, şcoala şi societatea în care trăim.
Educaţia multiculturală şi interculturală într-o societate globală
Educaţia inter şi multiculturală se constituie în noi dimensiuni ale educaţiei, destinate formării la
şcolari a unei conştiinţe europene, cultivării respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare,
dezvoltarea unor comportamente şi atitudini inter şi multiculturale, implicând simultan afirmarea fiecărei
culturi cu normele sale specifice, dar şi deschiderea către alte culturi, în perspectiva constituirii unei noi
civilizaţii comune.
Deviza adoptată de Uniunea Europeană - ,, Unitate în diversitate”- dezvăluie tocmai importanţa
colaborării, a unităţii oamenilor, dar în acelaşi timp respectarea şi aprecierea diversităţii:„Pluralismul
cultural implică acceptarea celuilalt, toleranţa, coexistenţa plurală, dar cu şansa afirmării poziţiilor
proprii” 18. Lansarea monedei unice europene, Euro, în 1999, şi liberalizarea circulaţiei oamenilor implică
o conştientizare a importanţei legăturilor dintre oameni, nu numai pe plan politic sau economic, ci şi
cultural; cooperarea între oameni vizează toate domeniile.
În orice ţară democratică în care coexistă mai multe culturi s-a pus problema egalităţii între cetăţeni.
Respectul pentru celălalt şi pentru modul lui diferit de a fi se aplică mai mult în teorie decât în practică. Or,
,, condiţia sine que non a interculturalităţii este respectul total al vecinului care nu ne seamănă” 19.
Începutul secolului XXI aduce noi provocări în toate domeniile ştiinţifice. Evenimentele politice şi
sociale care au zdruncinat lumea şi-au pus amprenta în special asupra oamenilor şi a modului în care aceştia
comunică. Domeniul intercultural este mai mult ca oricând pregătit să menţină echilibrul dorit al lumii.
18
Constantin Cucoş, (2000), Educaţia: dimensiuni culturale şi interculturale, Iaşi, Editura Polirom, p. 160.
19
Doru Munteanu, (2004), ,,Diversitatea culturală” în Interculturalitate versus globalizare - conferinţă internaţională, Braşov
1540
Oamenii sunt mult mai deschişi, doritori de a-i cunoaşte pe ceilalţi, de a comunica şi de a relaţiona cu ei.
Comunicarea interculturală se află la punctul său maxim de conştientizare şi mediatizare.
Multiculturalismul european este o bogăţie potenţială, cu condiţia să nu diminueze sau să anuleze
identitatea fiecărei culturi, şi se poate converti într-un veritabil interculturalism. Politicile educative şi
culturale se cer a fi deschise nu numai în ceea ce priveşte valorile naţionale, ci şi cele internaţionale, căci
cooperarea economică şi politica a devenit imposibilă dacă nu se aliază cu spiritul de comprehensiune şi
cooperare în domeniile culturii şi educaţiei. O educaţie aptă să se fondeze pe diferenţă şi să se deschidă în
faţa diverselor valori este singura capabilă să răspundă nevoilor Europei de astăzi şi de mâine. Sarcina şcolii
de astăzi este de a forma elevilor o conştiinţă europeană. Încă din clasele primare se impune cultivarea
respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare.
Concluzionând, putem afirma că atâta timp cât societatea noastră devine din ce în mai pluriculturală,
educaţia interculturală şi cea multiculturală au un rol bine determinat în dezvoltarea personalităţii elevilor
în calitate de subiecţi ai învăţâmântului românesc.
CONCLUZII
Principalele obiective ale şcolii româneşti au fost şi sunt educarea elevilor şi tinerilor în spiritul
valorilor naţionale şi evidenţierea lor comparativ cu ale celorlalte popoare, ,, deoarece toate bunurile
materiale şi spirituale create de poporul nostru în decursul timpului ne aparţin şi ne semnifică…Trăim,
fiecare în parte şi toţi laolaltă, ca sisteme de valori care comunică strâns între ele… Ne regăsim în aceste
valori… Ne raportăm la aceste valori şi ne înţelegem astfel pe noi înşine ca oameni şi ca realitate istorică,
etnică şi naţională”. 20
BIBLIOGRAFIE:
1. Cristea, Sorin, (2003), Psihologie şi pedagogie şcolară, Constanţa, Editura Ovidius University
Press
2. Nicola, Ioan, (2000), Tratat de pedagogie, Bucureşti, Editura Aramis
3. Cerghit, I – Metode de învăţământ, 1976, E.D.P., Bucureşti
4. Cerghit, I., Radu, T.I., Popescu, E, Vlăsceanu, I., - Didactica, 1998, E.D.P., Bucureşti
5. Radu, T.I., - Teoria şi practica în evaluarea eficienţei învăţământului, 1991, E.D.P., Bucureşti
20
Mihail Diaconescu, Op.cit. pg.13
1541
STUDIU DE CAZ
PROF. INV. PREȘC. ILIESCU NICOLETA-ANDREEA,

G.P.N. NR. 1 BALȘ
Nume şi prenume: A. S.
Sexul: masculin
Vârsta: 5 ani
Tipul familiei: biparentală
Prezentarea familiei şi a mediului familial
Mama: Numele şi prenumele: E.S.
Profesia: contabil
Naţionalitatea: română
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă. Elemente personale
semnificative: evoluţie normală în familia de origine, locuieşte împreună cu soţul şi cu cei doi copiii.
Tatăl: Numele şi prenumele: A.P.
Naţionalitatea: română
Profesia: șofer tir
Starea de sănătate: bună, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă. Elemente personale
semnificative: provine dintr-o familie normal.
Condiţiile materiale ale familiei sunt bune.
Problema investigată: inadaptare la viaţa de colectiv şi hiperactivitate.
Date medicale - evoluţie normală, nu suferă de nici o boală cronică sau transmisibilă
Educaţia copilului: Copilul S. merge la grădiniţă din acest an şi este în grupa mare. La grădiniţă nu
face altceva decat sa se joace. Nu participa decât la activităţile care îl atrag acelea fiind activitățile de
matematica si cele care implica mișcare.
Manifestări comportamentale: S. nu are prieteni, nu socializează cu colegii din grupă . De multe ori
când alţii îi vorbesc dă impresia că nu îi ascultă, îşi mişcă mâinile, picioarele şi nu - şi găseşte locul pe
scaun. Întâmpină dificultăţi când trebuie să -şi menţină atenţia concentrată mai mult la diferite activităţi sau
jocuri. Nu este niciodată liniştit, îşi deranjează colegii şi întrerupe activitatea educatoarei prin
comportamentul său.
Măsuri educative: Educatoarea îi acordă mai multă atenţie decât celorlalţi copii, încercând să- l
integreze în colectivul grupei prin antrenarea lui în diferite activităţi. De asemeni îl duce pe S. la şedinte de
consiliere cu psihologul grădiniţei.
Recomandări: Se recomandă să participe la şedinţe de consiliere; li se recomandă părinţilor să
petreacă mai mult timp cu copilul şi de asemenea să - l ducă la diverşi specialişti pentru a-i corecta
comportamentul; aplicarea unor metode corecte de lucru cu copilul.
Concluzii: Inadaptarea lui S. se datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Nu ştie
să- şi facă prieteni şi să relaţioneze cu ceilalţi colegi. Tulburările de comportament se datorează faptului că
de foate multe ori părinţii aplică bătaia ca pedeapsă în loc să explice şi să- i corecteze greşelile de
comportament.
1542
ȘCOALA ALTFEL – DE ACASĂ!
DASCALUL ȘI INVAȚAREA ONLINE
EDUCATOARE - HONDRILA LACRAMIOARA

GRADINIȚA NR. 56 GALAȚI
„Internetul este precum o mare - aproape infinită, frumoasă, interesantă, sălbatică şi periculoasă. Poţi
găsi multe lucruri sau te poţi rătăci.” Martina Kupilíková, Cehia
Scurtă introducere
Uneori zona de confort pe care ne-o creem chiar și în domeniul educației limtează gândirea unei
schimbări .
Provocarea pe care am primit-o in domeniul educației ( dascăli , elevi) ne-a făcut să ne descoperim
constructivă a modului cum atribuim semnificație acestor evenimente , demonstrându-ne deopotrivă cum
putem transforma evenimentele negative in rezultate pozitive .
Despre profilul dascălului in această perioadă de învățare online putem spune că este același /sau ar
trebui să fie ca și înainte de apariția virusului COVID .
Invățământul online conturează același profil al cadrului didactic plin de rabdare nemărginită, empatie
si toleranță ca și atunci cănd se afla în fața copiilor , dar niciodată nu-i va lipsi simțul umorului .
Afecțiunea va fi cea pe care o va transmite ori de câte ori este nevoie căci fara ea copiii nu se vor mai
simți protejați. Deschis către orice provocare –a invăța să înveți , creativ și creativitate , inovativ ,
provocator în a-i face pe copii să învețe , responsabilitate , atitudine si feedback permanent .
Programul activităţilor educative din sǎptǎmâna

Programului național Școala Altfel, de acasă
„Gradinita de acasa !”
Denumirea Tipul Obiective Modalităţi de
Grup ţintă Evaluare Responsabil(i)
activităţii activităţii urmarite realizare
LUNI –
„Rama pentru Aplicarea de
tablou – familia -Sa decoreze
diferite
mea, chipul meu ” corespunzator
materiale (
Activitate rama unui Fotografii, Educatoare
nasturi , hartie , Prescolarii
practic – tablou din desene ale Parinti
material textil ) GR. NR.56
aplicativa diferite copiilor Bunici
pentru a decora
elemente
rama unui tablou
-să -pregătirea
pregătească ingredientelor;
ingredientele -prepararea
MARTI – necesare; produselor sub
„Ziua clătitelor” -să prepare supravegherea
„ Salata de legume „ Fotografii
clătite sub unui adult;
„ Ce putem face din postate;
supravegherea -popularizarea
legume – chipuri Aprecieri;
unui adult din imaginii cu
vesele si hazlii Activitate Reţete postate.
familie; produsele - Educatoare
facute de copii „ practic-
-să servească obţinute; Prescolarii Parinti
aplicativă
clătitele -opţional, GR. NR.56 Bunici
(atelier)
ȋmpreună cu postarea reţetei.
cei dragi;
-să posteze
fotografii cu - Igiena
produsele corespunzatoare
finale pe mainilor si
grupul promovarea
Prescolarii unui stil de viata
1543
GR. NR.56 sanatos prin
gradinitei ; consumul de
-să-şi formeze legume de sezon
abilităţi de .
lucru;
-să colaboreze
pentru
realizarea
produselor.
-să stabilească,
ȋmpreună cu
adulţii din casă Educatoare
-să-şi formeze
sarcini pe care le Parinti
un
pot realiza Bunici
comportament
copiii;
ordonat;
MIERCURI – Sugestii:
-să sprijine
aranjarea
adulţii ȋn
„Şi eu pot!”-Cutia cu papucilor, a
treburile
sarcini jucăriilor,
Activitate casnice; Prescolarii
ştergerea
practică de -să participe la GR. NR.56 Fotografii
prafului;
gospodărire activităţi
ordonarea
gospodăreşti
cărţilor de pe
specifice
birou, aspirarea
vârstei;
camerei,
-să dezvolte
ȋmperecherea
un
şosetelor,
comportament
spălatul vaselor;
responsabil.
-postarea de
fotografii din
timpul
acţiunilor.
-jocuri de
-să comunice construcţii
ȋn cadrul (cuburi, Lego); Educatoare
jocurilor; - ghicitori Parinti
-să respecte -jocuri cu cărţi Bunici
JOI regulile (Macao, Şeptică,
„Jocuri ȋn familie” Activitate jocurilor; Păcălici) sau
Prescolarii
ludică, de -să alte jocuri pe Fotografii
GR. NR.56
socializare experimenteze care le au in
diverse tipuri dotarea familiei.
de jocuri; -jocuri de
-să petreacă mişcare
timp liber de („Zboara ,
calitate. zboara „, „Cald-
rece”)
- să participe Educatoare
la activ la joc. Parinti
in calitate de Bunici
vorbitor;
exersarea Jocuri de rol
VINERI - comunicarii realizate cu Prescolarii
Dramatizare
„Micul actor ” orale . ajutorul GR. NR.56 - Fotografii
Joc de rol
- să sesizeze diferitelor
situaţiile plusuri .
sociabile de
joc create,
adaptându-se
corespunzãtor;
1544
PROF. ÎNV PRIMAR IMBUZAN DANA ADELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 BOGEI
Pe perioada carantinei, dacă ne raportăm la eficiența învățării de la distanță în clasele primare, elevii
au nevoie sistematic de sprijinul învățătorilor și a părinților în realizarea sarcinilor. Învățătorii au transmis
sarcini pentru una-două săptămâni pe e-mailul părinților sau pe grupurile clasei de pe Facebook. Conținutul
sarcinilor au fost de a lectura texte scurte, de transcris sau de copiat câte un text. La matematică au avut de
rezolvat exerciții și probleme în cantitate moderată. Din cele menționate de învățători, în clasele primare,
de regulă ei încarcă zilnic materiale pe una din platformele selectate și cunoscute de elevi și părinți
(înregistrări video sau audio, plus fișele de lucru aferente), iar obiectivul principal este realizarea sarcinilor,
cu ajutorul indicațiilor video. La începutul zilei se propunea elevilor și părinților un orar de lucru, cu link-
urile potrivite pentru fiecare disciplină sau cerință de lucru. Fiecare copil primește timp de lucru, și fiind
ajutat de părinți, este invitat să trimită sarcina realizată învățătorilor în mod individual. De regulă, învățătorii
verificau și corectau lucrările și expediau un feedback individual elevilor sau părinților. Unii învățători
zilnic sau peste o zi se conectau video cu toți elevii, cu frecvențe diferite în funcție de vârsta clasei.
Învățătorii au menționat că dintre abilitățile de învățare, dezvoltarea scrierii corecte durează în timp cel mai
mult. Astfel, exercițiile suplimentare de scriere desfășurate acasă (de obicei în context informal) au devenit
cele mai utile dintre toate activitățile organizare în învățământul primar.
Învățarea de la distanță a devenit o oportunitate de a defini atât rolul elevului ca parte activă în
învățare, cât și al cadrului didactic, care ar trebui să aibă în primul rând rolul de facilitator, să inspire
învățarea și să o ghideze mai mult decât să o controleze. O parte din elevii nu s-au implicat în cadrul învățării
online, nu atât din cauza că nu au avut posibilitate tehnică, ci nu au fost motivați, au beneficiat de alt mediu
de învățare, decât cel bazat pe frică, control și autoritate din cadrul școlii, deseori manifestând forme de
protest, din cauza sarcinilor complicate și multiple, oferite de profesori, dar deseori fără a oferi explicații
în detalii.
Exercițiul de învățare de la distanță a demonstrat că competențele digitale trebuie dezvoltate, pentru
a contribui la un șir de invenții noi și descoperiri, crearea de sarcini creativitate și comunicare eficientă.
Mulți respondenți au menționat, că o metodă eficientă folosită la clasă, dar și în cadrul învățării de la
distanță este cea a investigației, care încurajează elevii să găsească singuri soluții la problemele identificate
și îi antrenează să gândească liber, critic și constructiv. Folosind creativ această metodă, elevii nu sunt
tratați drept simpli receptori de informație de la profesor sau din manuale, ci singuri ajung la soluții, testează
ipoteze și apoi le verifică. Așa cum învățarea în baza metodei investigației durează de regulă mai mult timp,
tocmai instrumentele digitale pot fi utilizate pentru a transmite elevilor din timp informații, subiecte și
detalii organizatorice. Aceasta va contribui substanțial și la consolidarea autonomiei învățării, dezvoltarea
abilităților de muncă independentă, promovarea unei culturi a încrederii și a stării de bine.
În cadrul organizării procesului de învățare de la distanță, este necesar de reorganizat demersurile de
predare-învățare-evaluare, accent punându-se pe noi paradigme ale educației, care includ nu doar însușirea
de cunoștințe, ci în primul rând sistematizarea conținuturilor, utilizarea unor instrumente adecvate,
practicarea unor tehnologii bazate pe joc, cercetare și creativitate, managementul eficient al timpului și al
resurselor, alternarea activităților frontale cu cele individuale, valorizarea învățământului personalizat etc.
Printre problemele identificate de organizare a învățământului la distanță cele mai frecvente au fost:
lipsa manualelor și altor resurse educaționale; elevii au simțit lipsa cadrului didactic ; lipsa conectării la
Internet sau viteza redusă, mai cu seamă când mai mulți membri din familie au nevoie de comunicarea
online; nerespectarea orarului; lipsa unui sistem de autoorganizare din partea elevilor; surmenajul (prea
multe sarcini la unele obiecte); apariția unor goluri în cunoașterea şi practicarea platformelor online;
formularea prea teoretizată a sarcinilor de către unii profesori pentru învățarea online; lipsa unui feedback
constructiv dintre profesori şi o parte de elevi; implicarea copiilor de către părinți în lucrările gospodăriei
etc.
Cadrele didactice și elevii au propus și un șir de soluții care ar facilita organizarea procesului
educațional la distanță: utilizarea eficientă a manualelor online și a surselor din internet; crearea unei
platforme naționale, unde vor avea acces actorii educaționali; dezvoltarea competențelor în domeniul
1545
tehnologiilor informaționale și comunicaționale; formarea cadrelor didactice în domeniu; sarcinile ar trebui
să poarte un caracter mai creativ și bazate pe motivația elevilor de a învăța să învețe; organizarea unor lecții
virtuale în grupuri mai mici; punerea în aplicare a unui sistem unic de predare la distanță etc. Și totuși,
atunci când școala nu poate asigura o instruire eficientă la distanță prin anumite instrumente, trebuie de
implicat mai mult familia și însăși copilul trebuie învățat să învețe.
1546
PROF. IMBUZAN MARIUS

LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 POPEȘTI
Învățământul la distanță, fiind o etapă nouă și specifică în organizarea procesului educațional, deși a
provocat uneori tensiune și frustrare, dar în mare parte a devenit o alternativă importantă de reformare a
întregului sistem educațional tradițional. Dincolo de acumularea de cunoștințe și dezvoltarea
competențelor, s-a demonstrat că scoală ar trebui să fie pregătită să se adapteze la diverse contexte ale
realității, să trezească emoții și atitudini, să clădească caractere, într-un context valoric. Elementele care au
funcționat bine în cadrul învățământului de la distanță, pot servi drept repere pentru îmbunătățirea
învățământului tradițional, organizat la școală. Printre aceste elemente sunt: accent pe motivația mai înaltă
a elevilor și valorificarea inteligențelor lor; implicarea mai activă a elevilor în organizarea procesului de
învățare cu caracter interactiv; utilizarea unor instrumente digitale eficiente de învățare online și în cadrul
învățământului tradițional;folosirea multitudinilor de materiale și produse, preponderent din Internet
(Google, YouTube etc.), alături de manuale și ghiduri metodologice;implicarea mai activă a părinților în
acordarea copiilor lor a unui suport logistic și material; schimbarea stilului de învățare al cadrelor didactice
de la cel autoritar, spre unul mai democratic și participativ; studierea și valorificarea bunelor practici din
țară și de peste hotare; accentul de pus nu atât pe evaluare și notare, cât pe procesul de învățare, propunându-
i sarcini mai puține și adaptate pe înțelesul copiilor, unora cu caracter personalizat etc.
Diferențele principale între învățarea de la distanță și cea tradițională sunt: a) lipsa contactului direct
al elevului cu profesorul în perioada învățării de la distanță, de aceea apăreau probleme de comunicare și
înțelegere a sarcinilor;
b) mobilizarea mai largă a familiei în educația copilului, astfel parteneriatul școală-familie devenind
mult mai consolidat în perioada de învățare de la distanță;
c) ghidarea elevilor spre a-și crea un sistem de autoorganizare și de autodezvoltare (mai important
pentru viața copilului, decât sistemul creat și dirijat de către profesori);
d) acordarea unei atenții sporite securității online, unde copiii trebuie monitorizați sistematic de către
părinte/tutore, în special minorii, pentru a nu utiliza diverse surse interzise sau a pierde timpul navigând pe
Internet;
e) respectarea/dozarea timpului când copilul poate să stea în fața calculatorului, mai ales cei din
clasele primare și gimnaziale (conform normelor - maximum 45 min. pe parcursul unei zile, în clasele
primare și până la 2, 5 ore în clasele mari);
f) munca cadrelor didactice este mult mai mare în cadrul învățării online, nevoiți să pregătească
sarcini pe înțelesul elevilor, care se află la distanță;
g) acasă sunt multe lucruri pe care cadrele didactice nu le pot lua în considerație: condițiile de viață
și trai diferite; faptul că copiii mai sunt implicați în munci agricole sau casnice; au grijă de animale sau
frați/surori mai mici; nu toți dispun de calculatoare sau sunt mai mulți copii în casă la un calculator;
h) viteza Internetului e diferită și capacitatea calculatorului la fel etc.
Învățarea de la distanță a adus o contribuție esențială pentru o schimbare de calitate a sistemului
educațional, inclusiv atitudinea față de curriculum, în special față de conținuturi În cadrul învățării de la
distanță s-a pus accent pe dezvoltarea competențelor elevilor mai apropiate de viață și interesele lor, precum
și formarea unor valori și atitudini față de ceea ce se întâmplă în societate și cu persoana însăși. Deși
majoritatea copiilor au acces la Internet, în situația când stăm acasă, fără implicarea școlii, învățarea de la
distanță ar fi ineficientă, deoarece nu se știe din ce surse/materiale deschise online s-ar fi folosit copilul.
Resurse de predare și învățare online sunt foarte multe, însă important este selectarea celor care sunt
captivante și interesante pentru elevi, dar cunoscute și de profesori.
Școala de la distanță a contribuit ca toți actorii educaționali să înțeleagă mai bine ce înseamnă cu
adevărat învățarea autentică, fiind mai presus de curriculumul scris, programe și teste, de note, de controale
frontale sau reguli rigide. Educația ar trebui să fie bazată pe caracteristicile și nevoile cele mai apropiate
elevilor: curiozitate, autonomie, satisfacția de a fi parte dintr-un grup, de a contribui la factorul de
schimbare, de a fi apreciat.
1547
ȘCOALA DE ACASA
IMRE ILDIKÓ, ȘC.GIMN.TOMPA LÁSZLÓ,

ODORHEIU SECUIESC, JUD.HARGHITA
Am început predarea online după 18 martie .Mă tot gândeam, cum să realizăm școala de acasă?
Am avut clasa a III-a, eram conștientă de faptul, că elevii mei nu au pregătire în domeniul informticii:
neavând încă ore de TIC, nu au învățat cum să scrie în documente, să salveze și să -mi trimită.
Ținând și activități Școală după școală, caietele și manualele lor au rămas în clasă.
Nu am vrut să implic nici părinții, sau să le forțez să învețe împreună cu copii.
Prima mea încercare a fost grupul de pe Facebook. Știam că fiecare părinte are Facebook. Am creat
un grup special pentru elevii din clasa mea, unde să intre părinții, ca să vadă postările și să știe ce trebuie
verificat.
Zilnic am postat acolo temele. Copiii au rezolvat aceste teme după ritmul lor proprii și după
posibilitățile familiei.
Ce fel de teme le-am postat?Am început să recapitulăm lecțiile luate în ultimii săptămâni. Le-am
scris exerciții în aplicația https://learningapps.org/myapps.php .Această aplicație era cunoscută de ei, pentru
că am lucrat zilnic în ea, având în clasă tablă interactivă.
Le-am postat și o carte interesantă- Rumini, în format pdf, din care să citească zilnic, cât doresc și să
copieze câteva propoziții sau să scrie zece cuvinte care conțin pentru ei probleme ortografice.
Le-am postat și filmulețe de pe Youtube. Învățarea de acasă era un joc pentru ei.
Singura materie care ne-a creat probleme, era Limba română. Pentru elevii mei, Limba română este
limbă ne maternă. Nu puteam să le postez povești pentru citit, pentru că nu era cine să le corecteze accentul
greșit, și nici vocabularul activ nu e atât de vast, încât să înțeleagă teste necunoscute .
Până la urmă am inițiat a metodă de învățare și pentru predarea eficientă a limbii române: le-am dat
în fiecare săptămână un desen animat, le-am dat cuvinte noi, apoi le-am scris exerciții în aplicația Learning
Apps:
https://learningapps.org/display?v=pinf0gjkc20
https://learningapps.org/display?v=pyd32i75j20
https://learningapps.org/display?v=pbvi2vmft20
Aceste exerciții au fost foarte eficiente, pentru că erau jocuri pentru ei, cu verificare imediată.
Totodată am primit și eu feedback despre numele elevului care a rezolvat exercițiul, despre data și numărul
rezolvărilor.
Am ținut legătura cu părinții. De la ei am primit feedback pozitiv.
1548
Așa am învățat până vacanța de primăvară. Nu le-am cerut să-mi posteze temele, verificarea lor era
grija părinților. Oricum exercițiile create în aplicație erau cu autoverificare.
După vacanța de Paște au apărut problemele:directorul școlii a creat Google classroom pentru fiecare
clasă și a devenit obligatoriu postarea temelor în classroom, ca să ne monitorizeze.
Ne-am chinuit mult, până au reușit să intre toți elevii din clasă. Majoritatea părinților nu au știut cum
să lucreze în classroom. Începând cu introducerea classrroomului, părinții s-au supărat pe director.
Un părinte a scris și un articol în ziarul local:
https://learningapps.org/display?v=pbvi2vmft20
Care au fost problemele noastre?
- nu avea fiecare elev tabletă, telefon sau laptop
- erau familii, care aveau un laptop, dar trei copii
- nici părinții nu au posedat deprinderi digitale.
Eram revoltați cu toții, pentru că elevii deja aveau o rutină în învățarea din grupul clasei pe Facebook.
Până la urmă, ne-am obișnuit și cu postarea temelor în google classroom, dar nu am ținut activități în
google meet și nu am cerut nici postarea rezolvării temelor.
Părerea mea este, că predarea online e bună numai pentru perioada recapitulării sau exersării, dar
lecțiile ținute în google meet nu au eficiență.
Elevii au nevoie de prezență fizică, de evaluare formativă în fiecare moment de învățare, ceea ce nu
se poate realiza în predarea online. La mulți elevi nu e dezvoltată nici deprinderea de muncă individuală,
mai ales la cei mici. Le dăm muncă în plus părinților, iar copiii își pierd motivația de învățare și treptat vor
ura să învețe.
1549
EDUCAȚIA PENTRU DREPTURILE OMULUI ȘI CETĂȚENIE
DEMOCRATICĂ ÎNTR-O LUME ÎN CONTINUĂ SCHIMBARE
PROF. IOANA-ALEXANDRA MORAR

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”IULIU HAȚIEGANU”, CLUJ-NAPOCA
Deși am putea fi tentați, în mod optimist, să afirmăm că secolul și mileniul trecut au fost marcate de
genocid și de distrugeri, de violență și de intoleranță, realitățile momentului, în special evenimentele recente
din S.U.A., legate de arestarea și moartea lui George Floyd, ne demonstrează că tinerii, și nu doar ei, trebuie
educați în continuare în spiritul marilor valori ale civilizației umane, împotriva șovinismului, rasismului,
antisemitismului și xenofobiei, dar și în spiritul unei implicări active în chestiuni care privesc respectarea
drepturilor tuturor categoriilor de indivizi și asigurarea funcționării unei democrații reale. Educația pentru
drepturile omului și pentru cetățenia activă este chemată să evite repetarea momentelor dramatice prin care
au trecut popoare, națiuni, rase sau religii de-a lungul istoriei.
Educația pentru toleranță, democrație și drepturile omului a reprezentat, începând cu 1990 unul dintre
obiectivele fundamentale ale școlii românești. După 1992, Cultura civică, ca disciplină școlară al cărei
obiectiv era educația pentru democrație, a fost introdusă în învățământul românesc, primar, gimnazial și
profesional. Teme ca Drepturile omului, Instituții și practici democratice sau Cetățenia și practicile
democratice au făcut obiectul studiului acestei materii, fiind în același timp subiectul principal al
concursurilor și olimpiadelor școlare pentru elevii pasionați de această disciplină. Începând cu anul 2017 a
fost introdusă, conform noii programe școlare pentru gimnaziu, materia Educație socială. Scopul declarat
al introducerii acestei noi discipline în curriculumul învățământului gimnazial a fost acela de a asigura
dezvoltarea integrală a personalității elevilor contribuind la formarea competențelor- cheie pentru calitatea
de cetățeni responsabili și pentru educația pe parcursul întregii vieți.
Unii tind încă să conteste valoarea studiului valorilor fundamentale ale democrației în școală,
pretextând probabil că ele sunt deja cunoscute și înțelese de toți, însușite de către copii de mici, în sânul
familiei. În realitate însă este vorba doar despre o saturare a spațiului mediatic de frecventa folosire a
termenilor care au legătură cu democrația și drepturile omului, și nu de o înțelegere adecvată a lor, care să
permită o recunoaștere în situații concrete și o folosire adecvată în contexte reale de viață. Educația pentru
drepturile omului și pentru cetățenie democratică, așa cum se realizează ea în gimnaziu astăzi, îi ajută în
mod concret pe elevi, ca viitori adulți - cetățeni responsabili și activi, să înțeleagă valorile fundamentale ale
democrației, modul în care acestea funcționează în spațiul public și privat, prezentându-le constant în
contexte comparative situații de respectare și nerespectare a drepturilor omului, respectiv societăți
democratice și societăți nedemocratice.
Din perspectiva unui profesor de istorie, care a predat până recent Cultură civică și care predă în
prezent Educație socială la gimnaziu, pot spune din experiență că acest gen de discipline sunt fundamentale,
capabile să formeze și să dezvoltelte competențe de ordin intelectual, de comunicare, de participare la viața
democratică și deopotrivă de manifestare a atitudinilor democratice. În ce privește demersul pedagogic,
strategiile didactice ce pot fi folosite, nu există un rețetar cu valabilitate universală. Totuși, am remarcat că
manierele moderne de desfășurare a activității de învățare, insistența asupra utilizării metodelor activ-
participative ca dialogul, conversația euristică, problematizarea, analiza și comentariul de text, activitățile
de tip proiect, sau brainstorming-ul, precum și alternarea formelor de activitate, astfel încât demersul
pedagogic să fie centrat pe activitatea elevilor, au rezultate foarte bune.
Experiența ultimelor luni, în care cu toții a trebuit să ne adaptăm provocărilor cursurilor desfășurate
online, ne-a descoperit noi posibilități de a valorifica și redimensiona cunoștințele dobândite deja de elevii
noștri, dar și oportunități în ceea ce privește predarea noilor conținuturi de învățare. Astfel, pentru perioada
în care am fixat cunoștințele deja predate și învățate, m-am străduit să îi ajut pe elevii mei de clasa a V-a,
cărora le pradau și Educație socială, să înțeleagă cum pot pune în practică în viața reală idei, concepte și
noțiuni ca respectarea, apărarea și promovarea drepturilor copilului, cum pot identifica și ajuta alți copii
aflați în situații de risc, cum pot beneficia de sprijinul instituțiilor guvernamentale și interguvernamentale
care sunt responsabile pentru asigurarea securității și protecției sociale, dar și care este rolul organizațiilor
nonguvernamentale și al societății civile. Am constatat cu plăcere că pe lângă materialele video sugerate
de autorii manualului, pe internet, chiar și pe youtube, există filmulețe, animații sau spoturi care prezintă
1550
situații reale sau ipotetice de nerespectare a drepturilor omului și de discriminare. După vizionarea lor,
elevii pot fi stimulați să genereze răspunsuri despre cum ar putea fi prevenită și rezolvată o astfel de situație,
dar și despre ce ar putea face concret dacă ar fi martori sau victime ale unor abuzuri.
Pentru redimensionarea conținuturilor și pentru a evita recapitularea lor în aceeași formă în care
fuseseră predate la clasă am utilizat platforma educațională gratuită pentru elevi, profesori și părinți
asq.ro. Le-am propus elevilor de clasa a VI-a rezolvarea unor exerciții online, insistând asupra caracterului
ludic al unui astfel de demers, care îmbină pentru ei utilul cu plăcutul. Platforma mi-a permis mie, ca
profesor, să urmăresc modul în care elevii lucrează și rezolvă exercițiile. De asemenea, am observat care
sunt temele sau noțiunile pe care elevii nu le-au înțeles pe deplin, dar și perseverența cu care unii dintre ei
încearcă să revină asupra întrebărilor sau cerințelor pe care le-au greșit. Aceste exerciții realizate individual
de elevi, în cadrul orelor de curs sau în afara lor, se pot constitui în pretexte foarte bune pentru profesor de
a valorifica activitatea prin notare, acesta din urmă având totodată, de la distanță, o dovadă palpabilă - un
raport generat de calculator - a rezultatelor elevilor săi.
Deprinderile dobândite de elevi în clasele a V-a și a VI-a, precum și entuziasmul lor vizibil vis-a-vis
de disciplina Educație socială, ne ajută să gestionăm eficient nivelul de dificultate mai ridicat al temelor și
sarcinilor de lucru aferente materiei parcurse în clasa a VII-a. Astfel, subiecte ca Participarea cetățenilor
la elaborarea legilor, Forme de manifestare a democrației directe, Tipuri de inițiative cetățenești în
comunitățile locale, le-am abordat online sub forma unor proiecte educaționale. Elevii au fost invitați,
după explicarea termenilor, conceptelor și noțiunilor de bază, să conceapă proiecte alegându-și tema,
elaborând o fișă de proiect, derulând proiectul și evaluându-l, întregul demers facilitând învățarea activă și
participarea deplină a elevilor la propria instruire și la dobândirea deprinderii fundamentale unei societatăți
moderne, democratice – aceea de a realiza proiecte de succes, cu diferite finalități.
Din punctul meu de vedere, studiul disciplinei Educație socială în gimnaziu este vital în vederea
cunoașterii, promovării și apărării drepturilor omului, dar și în vederea pregătirii și asumării unui
comportament tipic cetățeniei active. Este rolul și misiunea noastră, a profesorilor, să găsim acele punți de
acces spre mintea și inima elevilor, chiar și atunci când ne desfășurăm activitatea online. Există metode
care și-au dovedit deja eficiența și care pot fi utilizate cu succes în situația în care nu putem fi în sala de
clasă, ci doar în fața unui ecran. Așadar, consider că această nouă disciplină de studiu își va dovedi eficiența
în timp și aștept cu entuziasm implicarea deplină a tinerei generații, încrezătoare în dictonul ”Totul va fi
bine!” în construcția unei societăți lipsite de prejudecăți, discriminare și pasivitate.
BIBLIOGRAFIE:
Bolovan, Sorina Paula et al., A preda sau a învăța: dimensiunea interdisciplinară și metode active
utilizate în învățarea istoriei și a religiei, editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009;
Chirițescu, Dorina, Teșileanu, Angela (trad. și adaptare), Fundamentele democrației: autoritate, viață
personală, responsabilitate și dreptate, editura Silex, București, 2005;
Nedelcu, Elena, Cultură civică: ghidul profesorului clasa a VII-a, editura All Educațional, București,
1999;
Ștefănescu, Doina-Olga et al., Cultură civică – democrație, drepturile omului, toleranță, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1995;
1551
SFATURI PENTRU GRĂDINIȚA DE ACASĂ
IONESCU ALINA ELENA, PROFESOR INVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 3, IAȘI
În această perioadă în care copiii sunt acasă alături de părinți și bunici, a fost nevoie de o reconfigurare
a activităților pentru acomodarea nevoilor și intereselor tuturor membrilor.
Timpul pe care părinții îl petrec acasă în compania copiilor lor și activitățile pe care le fac împreună
vine in ajutorul dezvoltarii copiilor. Am încurajat familiile să aiba o comunicare permanentă cu copiii și să
se implice în organizarea unor situații și experiențe de învățare acasă, pe baza recomandărilor și sugestiilor
primite.
Pe parcursul perioadei Grădinița de acasa am recomandat centrarea pe aspectele simple, naturale, care
au loc în mediul familiei, dar care aduc beneficii importante pentru dezvoltarea copilului, precum: jocurile
de rol (De-a magazinul, De-a doctorul…), cititul, jocuri de construcții din materiale aflate la dispoziție,
cântece, dans și mișcare. conversațiile zilnice, jocuri cu numere, culori și forme. modelaj (cu plastilină sau
cocă cu sare), teatru de papuși improvizat cu jucariile de pluș din casă, implicarea copiilor în activități
casnice și discuții despre acestea.
Părinții își cunosc copiii cel mai bine, stiu cum se desfășoară rutina de trezire, masă sau somnul de la
prânz, până la jocurile preferate și activitățile din gospodărie la care se implică cu entuziasm. Copiii de
această vârstă răspund mult mai bine atunci când participă în activități diverse, de scurtă durată, decât atunci
când sunt forțați să participe la o activitate planificată.
Am recomandat părinților să evite plictiseala prin întâmpinarea nevoilor și intereselor copilului.
Copiii mici au nevoie de activitate fizică în fiecare zi, timp de 2-3 ore. Este important de asemenea să iasă
în aer liber, acolo unde există o grădină sau un spațiu liber în care să alerge în siguranță. Oriunde ar merge
cu copiii este important ca părinții să respecte regulile de distanțare socială, chiar dacă este vorba despre o
plimbare în jurul blocului sau joaca într-o curte comună pentru mai multe familii. Multe activități fizice se
pot realiza și în casă, ca de exemplu: variante de mers (ca piticii, ca furnica sau ca uriașii), variante de
sărituri de pe loc (în lungime ca broscuța sau iepurașul) sau în înălțime (ca un cangur), imitarea unor mișcări
din lumea animală: să sară ca o broască, să se târască ca un șarpe, să galopeze ca un cal, să se cațăre ca o
capră neagră sau să meargă ca un urs pe patru picioare, dans cu eșarfe, baloane sau marionete, jocul De-a
v-ați ascunselea!
Pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale copilului, petrecerea timpului împreună cu alți
copii este foarte importantă. Totuși, în această perioadă cel mai important a fost să stăm acasă și să limităm
cât se poate interacțiunile față în față cu alte persoane în afara membrilor familiei cu care locuim. Și copiii
simt nevoia interacțiunilor diverse. Am sugerat părintilor ca în această perioadă să vorbească cu copiii, să
li se dedice mai mult timp, să se implice în jocurile propuse de cei mici.
Atunci când programul permite, am sugerat părinților ca pot iniția un video call cu un alt copil, coleg
sau prieten. Pentru copiii mici este complicat să poarte o conversație, dar își pot arăta unul altuia lucruri,
jucării sau jocuri care le plac.
Copiii mici reacționează în funcție de atitudinea și comportamentul adulților din jurul lor.
Am recomandat o atitudine echilibrată în ceea ce privește accesul copiilor la ecrane, precum diferite
dispozitive sau televizor. E de reținut faptul că acest lucru creează o atitudine mentală pasivă a copilului,
inhibă imaginația și nu contribuie la dezvoltarea gândirii logice, la exersarea construirii frazelor, deci la
dezvoltarea limbajului.
Pe tot parcursul acestei perioade am încurajat consolidarea relației părinților cu educatoarea de la
grupa, care, în această perioadă, va pune la dispoziție în funcție de resurse și posibilități, un plan de lucru,
dar mai ales pentru fiecare copil, pentru a continua învățarea în spațiul de acasă!
Educatoarea este cea care cunoaște copilul, particularitățile lui de vârstă dar și individuale și
adaptează activitățile de învățare la noul context. În continuarea învățarii acasă rolul adultului din familie
este esential. Copilul are nevoie de acompaniere și de aceea este important ca părinții, familia, să se implice
activ în susținerea lui.
1552
«SCOALA ALTFEL» DE ACASA
PROF. CRISTINA IOANA IONESCU

LICEUL TEHNOLOGIC "LAZĂR EDELEANU", MUNICIPIUL PLOIEŞTI
Perioada „altfel” pe care o traversăm afectează, în primul rând, starea psihică a elevilor noştri, aflaţi
dintr-o dată într-o altă dimensiune socială, cea care iniţial li se părea atât de atractivă, a mediului online.
Liceeni sunt, în general, conectaţi la ceea ce numim „social – media”, comunicarea prin intermediul site-
urilor de socializare fiindu-le până acum un substituent, nu întotdeauna benefic, al socializării efective.
Dacă până în momentul închiderii şcolilor site-urile de socializare li se păreau atractive, iar internetul
reprezenta o metodă de evadare din cotidian, din clipa în care au fost puşi în situaţia să interacţioneze cu
ceilalţi aproape exclusiv online, au început să simtă nevoia de revenire la normalitate.
Lecţiile online, desfăşurate pe classroom, au înâmpinat dificultăţi iniţiale, datorită faptului că, atât
profesorii, cât şi elevii s-au văzut în situaţia de a folosi ceva nou şi de a interacţiona doar prin mesaje scrise,
dar, după perioada firească de acomodare, aceste lecţii au devenit o obişnuinţă, mulţi dintre cursanţi
mărturinsind că le este mai comod să îşi stabilească propriul ritm de lucru şi să rezolve cerinţele atunci când
li se părea că sunt pregătiţi pentru rezolvarea lor. Desigur că, la început, au fost şi elevi cu care interacţiunea
a trebuit să se facă individual, pe WhatsApp, sau telefonic, pentru a-i îndruma şi mai ales pentru a-i
convinge că şcoala online este un substituent necesar al continuării procesului educaţional în această
perioadă. Mulţi s-au plâns de ritmul prea alert al primirii temelor la toate materiile, dar mai ales de faptul
că petrec prea mult timp la calculator, sau laptop, ceea ce a devenit brusc pentru ei o corvoadă, nevoia de
evadare online fiind înlocuită de nevoia inversă, de a face şi altceva, ceva care să nu aibă legătură cu
internetul. De aceea, o parte din sarcinile lor de lucru au fost date pe caiete, scrisul efectiv de mână având
un rol important în formarea conexiunilor cerebrale şi în dezvoltarea intelectuală, după cum este
binecunoscut. O altă necesitate avută permanent în vedere a fost şi aceea a lecturii de carte, nu online, motiv
pentru care anumite cerinţe au solicitat elevilor fotografierea efectivă a paginilor de carte citite.
S-a ajuns astfel la nevoia ca activitatea din timpul săptămânii numită „Şcoala altfel” să îi îndepărteze
cât mai mult posibil de ecranele telefoanelor, sau ale laptopurilor, respectiv, ca activităţile stabilite cu
acordul lor şi al părinţilor să îi determine cât mai mult să facă mişcare, sau să dezvolte anumite abilităţi
practice. Dorinţa de a face „altfel” şcoală s-a transformat astfel în dorinţa de a-i face să îşi desfăşoare „altfel”
programul zilnic.
Iniţial, a fost solicitat elevilor programul lor cotidian, din care s-a putut uşor observa că majoritatea
elevilor se loghează în perioada dimineţii, respectiv a după – amiezii, mulţi dintre ei trezindu-se mult mai
târziu decât o făceau în timpul când veneau efectiv la şcoală şi preferând ca seara să stea împreună cu
familia. De aceea, li s-a cerut elevilor ca fotografiile să fie realizate în intervalele orare 10:00 – 13:00,
respectiv 15:00 – 18:00, iar la finalul activităţilor să îşi exprime părerea pe classroom.
Una dintre activităţile propuse a fost să facă yoga, utilizând un film ales de diriginte de pe youtube,
cu durata de 25 de minute. Desigur, că ei trebuiau să urmărească mişcările din film, ceea ce nu îi îndepărta
prea tare de ecrane, dar ulterior li s-a cerut să trimită trei fotograii cu poziţiile prezentate în film, pe care ei
înşişi le-au încercat. A rezultat astfel o activitate distractivă, prin care au făcut mişcare, iar reacţiile lor au
fost extrem de pozitive la solicitarea făcută.
O altă activitate derulată în timpul acestei săptămâni „altfel” s-a bazat tot pe filme de pe youtube,
destinate, de data aceasta, separat fetelor şi băieţilor. Fetele au fost iniţiate în secretele machiajului şi ale
coafatului şi au avut de trimis trei fotografii cu ce au aplicat din filmele vizionate, iar băieţii au fost
provocaţi la a încerca să se tundă singuri, provocarea lor fiind mult mai dramatică decât cea a fetelor, pentru
că însemna să aibă şi curajul să îşi schimbe frizura, dar le-a fost oferită şi alternativa de a mima tunsul.
Surprinzător a fost că mulţi au avut curajul de a se tunde singuri, iar reacţiile lor la aceste provocări au fost
o confirmare a faptului că s-au amuzat.
Ar fi incorect să concluzionăm că a nu veni la şcoală este un lucru pozitiv, dar ar fi de asemenea
incorect ca această stare să ducă la deprimare şi izolare. De aceea, ar trebui să încercăm să o depăşim cu
optimism şi cu certitudinea că ea nu durează la infinit şi că, la sfârşitul ei, vom avea ocazia să ne reîntâlnim
şi să ne împrătăşim unul altuia experienţele trăite în toată această perioadă.
1553
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PARTENERIATELOR EDUCAŢIONALE
PROF. DANIELA IONESCU

LICEUL “VOLTAIRE” CRAIOVA
In ultimii ani, una din direcţiile fundamentale ale redefinirii învăţământului românesc o constituie
dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi
creative, prin diversificarea şi optimizarea activităţii educative extracurriculare şi extraşcolare, de mare
impact asupra elevilor, cadrelor didactice şi comunităţii locale.
Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor didactice, care
trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative operaţionale,
adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte/programe
desfăşurate pe baza unor convenţii/contracte de parteneriat.
În acest scop proiectele educative extracurriculare vin în sprijinul elevilor, coordonate de formatorul
de personalitate, omul din spatele acestor „creaţii” deosebite, cadrul didactic.
Aspiraţia pentru perfecţionare a numeroaselor cadre didactice, iniţiativa şi disponibilitatea cadrelor
didactice de a participa la parteneriate educaţionale, motivează alegerea temei pentru simpozion.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în
comunitate, pe baza parteneriatului dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate
a activităţii didactice.
Extinderea preocupărilor pentru educaţie şi mai ales elaborarea, coordonarea şi desfăşurarea unor
proiecte educative extracurriculare ne atrag atenţia nu atât asupra importanţei acestora, cât mai ales asupra
implicaţiilor pe care le are asupra construirii şi modelării personalităţii viitorilor cetăţeni ai planetei, elevii
de azi.
Aceste activităţi sunt apreciate de către copii şi de către factorii educaţionali în măsura în care
îndeplinesc niste condiţii :
- urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de invăţământ ;
- valorifică şi dezvolă interesele şi aptitudinile copiilor ;
- organizează timpul liber într-o manieră placută, relaxantă ;
- formele de organizare ale acestor activităţi au caracter recreativ, dar urmăresc un scop educativ ;
- au un efect pozitiv pentru munca desfasurată în grup, creează un sentiment de siguranţă şi încredere
Multitudinea activităţilor extrascolare desfăsurate cu copiii conduc la dezvoltarea personalităţii
acestora prin contactul pe care îl au cu mediul înconjurator, cu diverşi factori din societatea din care face
parte.
Perspectiva transdisciplinară, în general, are ca punct de plecare demersurile intelectuale,
afective şi psihomotorii ale elevului. Prin activităţile extraşcolare se urmăresc exact aceste demersuri:
• Comunicarea
- între cadrul didactic ca emiţător şi elev ca receptor;
- între elevi;
- între elevi - părinţi – cadrul didactic
• Să reacţioneze la mediul înconjurător;
• Să decidă;
• Să acţioneze;
• Să transforme;
1554
Ştim că deciziile, acţiunile şi rezultatele educaţiei nu mai pot fi realizate decât în comunitatea de
opţiune dintre mediile responsabile-familie, şcoală şi comunitate; de aceea este nevoie de un nou concept
care să întărească această relaţie, acest concept fiind parteneriatul educaţional.
Parteneriatul educaţional este unul din cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane, un concept
şi o atitudine în câmpul educaţiei şi tinde să devină un concept central pentru abordarea de tip curricular
flexibilă şi deschisă a problemelor educative-nevoia cunoaşterii, respectării şi valorizării diversităţii.
,,Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul
copilului la nivelul procesului educaţional. El presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni
educative între factorii educaţionali,,
Parteneriatul educaţional se realizează între:
• instituţiile educaţiei:şcoală, familie, comunitate;
• agenţi educaţionali: copil, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor probleme
educaţionale(psihologi, consilieri psihopedagogi, terapeuţi etc.);
• membrii ai comunităţii cu influeţă asupra creşterii, educării şi dezvoltării copilului(medici,
reprezentanţii bisericii, ai poliţiei etc.);
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta elevii sa aibă
succes la şcoala si, mai târziu, in viata. Atunci când părinţii, elevii si ceilalţi membri ai comunitatii se
considera unii pe alţii parteneri in educaţie, se creează in jurul elevilor o comunitate de suport care începe
sa funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componenta esenţiala in organizarea scolii si a clasei de
elevi. Este nevoie, în primul rând ca şcoala să fie iniţiatoarea unor programe de educaţie civică nonformale
şi de educaţie pentru cetăţenie democratică, care să urmărească exercitarea unor responsabilităţi, o mai bună
înţelegere a vieţii din comunitate şi creşterea calităţii acesteia.
Se pot desfăşura mai multe acţiuni:
 Elevii pot merge în comunitate pentru a cunoaşte resursele disponibile. Se pot iniţia o serie de
activităţi ca: vizite la muzee, biblioteci, primărie, schimburi de experienţă între şcoli, întâlniri cu unii
reprezentanţi ai comunităţii.
 Se pot înfiinţa asociaţii, cluburi, grupuri de interese din comunitate.
 Se poate participa la luarea deciziilor prin: consilii şcolare, consilii locale ale elevilor, consilii ale
părinţilor, etc.
 Se pot performa o serie de servicii în folosul comunităţii: de caritate (îngrijirea persoanelor
vârstnice, sprijin pentru persoane cu nevoi speciale, bolnavi, orfani, ş.a.), ecologice ( de curăţare a unor
zone, reciclarea deşeurilor, restaurarea unor monumente, plantarea unor plante, îngrijirea spaţiilor verzi,
etc.), de voluntariat (la diferite instituţii din comunitate – bibliotecă, spital, agenţi economici, etc.).
O şcoală comunitară activa si deschisă către comunitate, presupune:
 o şcoală în care cadrele didactice înţeleg ca educatia nu se limitează doar la copii şi la programele
de invăţamant, ci şi la programe educative în afara orelor şi la programe destinate celorlalti membri ai
comunităţii;
 o şcoală care foloseste resursele materiale şi umane de care dispune pentru a oferi programe şi
servicii catre toţi membrii comunităţii, dincolo de educaţia formala oferită la clasă;
 o şcoală care dezvoltă programe si servicii destinate comunităţii, răspunzând nevoilor educative
ale membrilor din comunitate;
 o şcoală care atrage alţi parteneri (membri ai comunităţii şi alte instituţii locale) pentru inţierea
unor acţiuni de interes public sau pentru programe de educatie a membrilor comunitătii;
Astfel de activităţi presupun utilizarea unor metode activ- participative de implicare a copiilor, multe
acţiuni se desfasoara în afara scolii –în comunitate – acţiuni cu impact comunitar (acţiuni ecologice,
sanitare, campanii pentru dezvoltare comunitară etc.).
1555
Cadrele didactice din şcoala în care îmi desfăşor activitatea au derulat si derulează şi în prezent
proiecte si parteneriate educationale în care sunt implicaţi iş alţi factori educativi, creând astfel un mediu
bazat pe valori morale pozitive în care fiecare copil sa poată deveni un model pentru societate.
Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată si familia, cu condiţia de a se stabili un
cod unitar de cerinţe. In urma colaborarilor constante cu parinţii, acestia au posibilitatea de a-şi cunoaste
mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative
adecvate pe care le pot aplica în educaţia copilului.
Bibliografie:
*Eleonora Rădulescu, Anca Tîrcă – Educaţia civică prin activităţi extraşcolare cu caracter
interdisciplinar, Ed.Educaţia 2000+, Bucureşti, 2004;
*Orventina Leu, Eleonora Rădulescu, Anca Tîrcă, - Educaţia civică a elevilor din gimnaziu prin
activităţi extraşcolare cu caracter interdisciplinar (Culegere de bune practici), Ed.Educaţia 2000+,
Bucureşti, 2004;
*Popescu M. -. “Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”. Ed.Corint, 2000;
*Cristea, Sorin-Dicţionar de pedagogie, Ed.Litera-Litera Internaţional, Bucureşti, 2002;
*Şincan Alexandru-Şcoala şi familia, Ed.Gh.C.Alexandru, Craiova, 1993;
*Vrăsmas Ecaterina Adina-Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed.Aramis Print, Bucureşti, 2002;
1556
ȘCOALA DE ACASĂ
PROFESOR: IONESCU LARISA

LICEUL TEORETIC,,TRAIAN VUIA” FĂGET, TIMIȘ
îndelungată, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj
important elevilor: ,,învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și
multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând trebuie să învețe și să
lucreze independent”.
în prealabil. Tot acest context a însemnat mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare
pentru profesori. Chiar dacă nu a fost recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele
au fost organizate online, exemplele reușite ale celor care au început deja să aplice aceste măsuri arată că
În şcoala virtuală unii elevi de clasa a VIII-a au lucrat cu responsabilitate teste la română şi la
matematică. Am căutat să nu aglomerăm copiii de clasa a VIII-a, nu am vrut să îi încărcăm peste măsură.
Din păcate, sunt şi elevi care nu îşi dau interesul.Unii nu tratează cu suficientă atenţie perioada aceasta de
lucru. În cazul lor cred că nu există nici sprijin din partea familiei sau părinţii nu prea au o ghidare şi nişte
limite – nu mă refer la restricţii, ci la acceptarea unui program. Toţi avem nevoie de ordine în viaţa noastră.
Pentru elevii de a VIII-a şi a XII-a, în special pentru cei fără acces la internet, a fost de mare ajutor şi
emisiunea „Teleşcoala“ de la Televiziunea Română, în care profesorii ţineau cursuri şi astfel copiii au putut
recapitula materia pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. Cu toții am încercat sa fim indulgenți pentru
că au fost stresaţi şi deprimaţi din cauza izolării. Lecțiile online sunt un instrument de învățare încă prea
nou pentru majoritatea dintre noi. Concluzia este că educația online și cea tradițională trebuie dozate în
proporții corecte care să asigure o dezvoltare armonioasă a copiilor.
Ca să poți ține o lecție de calitate online, trebuie să o pregătești 2-3 zile. Și tot nu poți fi sigur că
ajunge acolo unde trebuie. Personal, consider că lecțiile digitale sunt doar un adjuvant pentru lecțiile clasice.
O completare, pentru mai buna înțelegere a lucrurilor. Câți dintre profesori pot ține lecții de calitate online?
Cu feedback, cu tot? Câți elevi au infrastructura pentru a participa la acestea? Nu cumva există o mare
discriminare aici? Câți elevi participă la lecții, chiar dacă au infrastructura necesară? Chiar dacă ordinul de
ministru instituie obligații, pentru cadrele didactice, pentru părinți, pentru elevi, nu spune ce se întâmplă în
caz contrar! În timpul comunismului, mergeam cu elevii în practică agricolă cam 2 luni. Noi, profesorii,
puteam să restructurăm materia în așa fel încât să parcurgem cu bine, eficient, toate conținuturile.
Iată că putem face și acum asta: în noul an școlar, putem relua conținuturile care nu au fost predate
acum! Mai ales că avem 25% ore la dispoziția profesorului. Va fi ceva mai dificil, dar nu imposibil! Am
încredere că se poate!
Acesta este un punct de vedere personal. Sănătatea copiilor e mai presus de orice! Conținuturile
școlare se pot recupera. Viața și sănătatea, nu!
1557
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE!:
PROFESOR PENTRU INVATAMANT PRIMAR:

IONESCU ROXANA GABRIELA
ŞCOALA GIMNAZIALA ,,GHEORGHE VERNESCU”
RAMNICU SARAT, JUD. BUZAU
Contextul generat de pandemia de Covid-19 a provocat o situaţie inedită pentru sistemul de

învăţământ. Începând cu data de 11 martie 2020, putem spune că şcoala s-a mutat în mediul online. Practic,
în fiecare zi, elevii şi profesorii se regăseau în faţa dispozitivelor deţinute, fie laptopuri, calculatoare sau
telefoane şi încercau să continue procesul de învăţare din spatele acestor dispozitive.
Noi, profesorii, am învăţat din mers cum să folosim majoritatea platformelor pe care am desfăşurat
activitatea cu elevii, iar aceştia la început au fost foarte entuziasmaţi de tot ceea ce le oferea mediul online:
joculeţe atractive, filmuleţe video şi audio.
Din perspectiva profesorului nu a fost deloc usor să organizezi lecţiile online şi să menţii interesul
elevilor pe toata durata activităţilor.
Creativiatea cadrului didactic în proiectarea lecţiilor online atractive a fost punctul forte de a le
mentine interesul şi de a le stârni curiozitatea pentru a fi online oră de oră. Cursurile online de dezvoltare a
competenţelor digitale pentru profesori au fost de un real ajutor. Astfel, profesorii au descoperit o
multitudine de informaţii noi şi au putut accesa cu mai multă usurinţă platforme precum:
www.learningApps.org, www.Wordwall.net, www.Academiaabc.ro, www.Liveworksheets.com,
www.Mozaweb.com, etc. utilizându-le apoi la lectiile desfăşurate in mediul online.
Într-adevăr, se pot realiza numeroase activităţi în şcoala virtuală, copiii pot dobândi competenţe noi
şi îşi pot însuşi cunoştinţe noi. Însă, folosirea în exces a tehnologiei poate duce la scăderea motivaţiei
învăţării, pierderea abilităţilor practice, mediul virtual devenind un mediu nociv pentru copil.
De aceea, sşcoala online ar putea în viitor să completeze educaţia clasică, în niciun caz să o
înlocuiască!
Această perioada a testat cât de bine funcţionează parteneriatul şcoală-familie. În tot acest timp,
familia a fost un aliat de nădejde. Alături de cadrul didactic, părinţii s-au implicat şi au fost alături de copiii
lor, reuşind să finalizeze cu succes acest an şcolar pe care l-am început în condiţii normale, dar l-am terminat
,,altfel”.
,,Îi poţi da unui elev o lecţie în fiecare zi, dar dacă îl poţi îndruma să înveţe stârnindu-i curiozitatea,
el îşi va dedica întreaga viaţă învăţăturii.” Clay P. Bedford
1558
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE!:
IONIȚĂ DANIELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VLĂDILA, JUDEȚUL OLT
Avantajele şi dezavantajele şcolii online

Pe 11 martie 2020, în instituţiile de învățământ au fost suspendate cursurile, aşa că majoritatea
dascălilor au căutat soluţii ca să-şi ţină în continuare orele și legătura cu elevii. Cursurile s-au mutat în
online. În cele trei luni de şcoală online, profesorii și elevii au lucrat pe platforme şi aplicaţii precum
Whatsapp, Zoom, Google Classroom, WebEx, Skype etc. Ceilalţi, fără acces la Internet, au fost obligaţi să
se rupă complet de şcoală .
În această prezentare vom analiza câteva din avantajele și dezavantajele școlii online sesizate atât de
mine cât și de colegii mei .
- Copiii nu mai depun efort pentru a se trezi devreme și a ajunge la oră fixă la școală, mai ales în
cazul preșcolarilor și școlarilor de vârstă mică - din mediul rural, în special, unde se parcurge o distanță
mare până la școală școală, adesea pe jos.
- În orașele aglomerate s-a redus traficul la orele de vîrf.
- Se evită bullyingul (cel puțin fizic-acesta se poate muta în mediul online), o problemă tot mai
intensă în școli și licee.
- Se evită aglomerația din școli, învățarea în schimburi, o problemă în unele școli urbane în special.
În unele săli de clasă din România sunt peste 30 de elevi, prin urmare, este foarte dificil ca toți să aibă șansa
să participe activ la fiecare oră.
- Pentru elevii introvertiți este mai ușor să se exprime în scris .Ei își pot scrie și învăța lecțiile
încărcate de profesori pe platforme în liniștea și confortul propriei locuințe.
- Copiii și adolescenții se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este
mai interactiv (anterior, copiii de vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe smartphone și
pe tabletă, mai puțin cu programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop);
- Școala online îți dă prilejul să explorezi noi moduri de învățare. Metodologia clasică (predare –
învățare – verificare) poate fi înlocuită cu mijloace mai atractive. În funcție de disciplină pot fi utilizate cu
succes materiale audio-video, link-uri educaționale, diverse aplicații.
- Se pot utiliza variantele de manuale digitale mult mai accesibile decât varianta tradițională care
ori lipsește ori este foarte degradată.
Dezavantaje ale învățământului online:
- Lipsa accesului la tehnologie - deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient de bune- pune mari
probleme mai ales în mediul rural.
- Imposibilitatea unei evaluări și notări adecvate deoarece acasă, având toate resursele educaționale
la dispoziție, se poate copia.
- Profesorii mai în vârstă nu prea au abilități în utilizarea platformelor online. Chiar și profesorii
tineri întîmpină unele dificultăți în utilizarea platformelor din cauza instruirii insuficiente.
- Lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți
copii în familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace.
- Lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii nu sunt supravegheați permanent.
Dificultatea de a lucra în același timp și cu copiii cu CES
- Mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de fapt mai mult efort decât era obișnuit la
școală, unde primea totul pasiv: copilul este obligat adesea să studieze și să descopere singur, ceea ce pentru
mulți elevi este extrem de dificil;
- Presiune pe părinți, în special în cazul elevilor de vârstă mică, care trebuie să-și ajute copiii și la
partea de tehnologie, și la partea efectivă de realizat teme.
- Apariția unor probleme de sănătate la nivelul ochilor datorate excesului de expunere la ecranele
dispozitivelor utilizate dar și apariția obezității datorate sedentarismului.
1559
- Profesorii interacționează mai greu cu elevii. Copiii interacționează mai puțin între ei,. Distanțarea
socială afectează relațiile lor sociale și aptitudinile de socializare.
Cu avantajele și dezavantajele sale școala online a reușit să țină elevii conectați la materie și să
păstreze legătura dintre aceștia și profesorii lor. Pe viitor poate constitui cu succes un suport pentru învățarea
clasică de la școală.
1560
PROVOCARILE UNUI PROFESOR IN ȘCOALA ONLINE
IONIȚĂ DĂNUȚ
LICEUL TEHNOLOGIC MATEI BASARAB
CARACAL, JUDEȚUL OLT
Din cauza amenințărilor unei posibile epidemii cu coronavirus, fapt confirmat ulterior, autoritățile au
decis suspendarea cursurilor în toate unițățile de învățământ începând cu data de 11 martie 2020. Ne-am
văzut puși în fața unei situații cu care nu ne-am mai confruntat. Cei mai mulți profesori au căutat soluții
pentru a ține legătura cu elevii și a-și ține orele într-un fel sau altul.
Când a fost anunțată închiderea școlilor, colectivul de cadre didactice de la Liceul Tehnologic “Matei
Basarab” Caracal s-a aflat în fața unei adevărate provocări. Cu toții am conștientizat că nu suntem în
vacanță. Școala trebuie să continue. Se dorea a se veni în sprijinul elevilor și părinților și continuarea orelor
în mediul online. Aveam nevoie de un loc unde să vorbim live cu elevii noștri, de o platformă care să ne
ajute să ne organizăm resursele, să lucrăm cu elevii și să asigurăm feedback-ul. Google Classroom s-a
dovedit perfect pentru acest scop.
Astfel s-a optat pentru utilizarea Google G Suite pentru educație și a platformei Google Classroom și
până la sfârșitul lunii martie s-au făcut pregătiri pentru tranziția la predarea online.
În toată această perioadă de tranziție au fost utilizate grupurile claselor și ale profesorilor de pe diverse
platforme sociale precum Facebook și Whatsapp. Elevii au fost informați permanent cu privire la regulile
de prevenție a infectării cu virusul Covid-19, s-a pus accent pe faptul că școala nu este în vacanță și în multe
situații s-a recurs la recapitularea cunoștințelor.
Școala noastră a achiziționat un domeniu pe Google Gmail fiind create aproximativ 1200 de conturi
pentru cadrele didactice și elevii liceului. Au fost organizate zilnic ședințe în urma cărora profesorii și-au
însușit informații și deprinderi din mers în utilizarea instrumentelor Google fiind vizionate zeci de tutoriale.
O altă provocare cu care ne-am confruntat a constituit-o deficitul de dispozitive și de conexiuni bune
la internet atât în rândul elevilor cât și al profesorilor
În urma unui efort enorm s-a ajuns ca toții profesorii și aproximativ 90% din elevii școlii să-și poată
activa conturile gmail în vederea utilizării Google G Suite. Elevii au fost asistați de către diriginți și de către
alți profesori în accesarea conturilor de gmail și în familiarizarea cu instrumentele google. Toate cadrele
didactice au format cursuri pentru fiecare clasă la care predau conform propriei încadrări pe platforma
Google Classroom.
Lipsa unor exemple de bune practici la nivel național a făcut ca fiecare profesor să lucreze în mod
propriu. Asta a condus la rezultate diferite, pentru că unii profesori au trimis prea multe informații informații
elevilor, iar alții au trimis informații prea puține.
Personal, am decis să utilizez o combinație de modalități de predat online live, în care lecțiile să fie
ținute în direct pe internet, folosind sistemul de videoconferințe Google Meet, dar și trimiterea de materiale
pregătite în avans și accesate mai târziu de elevi, la ora de curs online sau în afara programului stabilit. Am
observat că prima variantă, cea de ore predate live online nu a prins în rândul elevilor, aceștia fiind
condiționați de prezența în fața dispozitivului la o oră prestabilită. A doua variantă, a postării de materiale,
a avut succes datorită flexibilizării programului elevilor.
Am utilizat cu succes materiale realizate în Power Point, videoclipuri scurte de pe YouTube,
formulare și teste google.
Firește că școala online are limitele sale, că platformele educaționale au avantaje dar și o sumedenie
de dezavantaje, dar a constitut singura varianta ca școala să continue în vreme de pandemie.
Tot ce s-a întâmplat până acum nu a fost o experiență deloc ușoară pentru mine și pentru colegii mei,
mai ales că mulți dintre noi au, la rândul lor, copii mici acasă, copii care au nevoie, de asemenea, de timpul
și de energia noastră. În mod evident, nu suntem obișnuiți cu acest fel de predare. Orice lucru care te scoate
din scoate din zona de confort, nu e simplu. A fost dificil să stăm departe de elevii noștri, de sala de clasă
și de colegii noștri.
Școala online s-a dovedit a fi o provocare pentru elevi, pentru părinți și pentru cadrele didactice, însă
ne-a ajutat să vedem totul dintr-o altă perspectivă.
1561
ȘCOALA ONLINE... O PROVOCARE SAU O NECESITATE?
PROF. ÎNV. PRIMAR, IORDACHE MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 BORCEA
Desfășurarea activităților cotidiene, în zilele pe care le trăim, a devenit treptat mai greu de gestionat
și ne este din ce în ce mai greu să avem un management al timpului bine definit. De aceea, când vine vorba
de educație şi de volumul considerabil de informaţie, un sistem online/digital de predare al acestuia devine
din ce în ce mai captivant, mai provocator, mai ofertant pentru majoritatea cadrelor didactice, dar mai ales
devine o invitaţie de nerefuzat pentru copiii iubitori de tehnologie. În ultimii ani se vorbește tot mai mult
despre învățarea online și cum o afectează pe cea clasică astfel încât, în timp, s-au format mai mult sau mai
puțin două grupuri: pro și contra. Chiar dacă aceste stiluri educaționale au ambele limitări, dar și puncte
forte, un mix al acestora ar fi abordarea ideală pentru dezvoltarea optimă a copiilor noștri. Școala are nevoie
de schimbare și de adaptare la meseriile viitorului, iar schimbarea trebuie să înceapă acum, cu schimbarea
mentalității profesorilor. Fiecare trebuie să dea dovadă de maturitate profesională şi expertiză, generator de
bune practici în mediul educaţional şcolar, flexilbilitate, creativitate, interes pentru modernizarea actului
educațional și să se adapteze la nevoile și cerințele copiilor care sunt nativi digitali. Experimentele pe care
le traversează sistemul de educație românesc în timpul crizei provocate de apariția coronavirusului ar trebui
să ne ajute să construim un sistem hibrid: on-line și off-line, astfel încât, instruirea online să vină ca o
completare a educației tradiționale, prin utilizarea tehnicilor moderne și a tehnologiei în scopul atingerii
unui nivel superior al procesului de predare-învățare-evaluare. Învățământul on-line este un învățământ, în
general, individual. În fața calculatorului. elevul primește lecții, materiale de studiu, sarcini de lucru pe care
le accesează când dorește. Are un timp limită de postat cerințele profesorilor. Prezența părinților devine
necesară și obligatorie. Aceștia își pot verifica mai ușor copiii, pot verifica dacă au făcut lecțiile și temele.
Însă, viitorul nu aparține exclusiv învățământului on-line. Viitorul va fi o simbioză între clasic și modern,
între tehnologie și tabla de la clasă, între conservatorismul profesorilor și maximizarea folosirii tehnologiei
în a ușura accesul elevului la informație. Totuși, motivația, rămâne un factor esențial în tot acest proces.
Este vorba despre motivația creatorilor de educație de a proiecta și a desfășura activități de învățare
interactive, atractive, semnificative, autentice, dar și de motivația și disponibilitatea pentru învățare a
beneficiarilor. Diferența este că acum, feedback-ul elevilor este mai dificil de obținut, iar impedimentele
de ordin tehnic constituie câteodată o problemă serioasă. Cadrele didactice trebuie să dea dovadă de
creativitate pedagogică pentru a trece dincolo de zona de confort, pentru a putea face lucrurile altfel, într-o
perioadă care reprezintă un prim pas către tehnologizarea învățământului. Desfășurarea online a procesului
instructiv -educativ a determinat o serie de provocări organizatorice, necesitatea adaptării din mers la
cerințe informatice, nevoia de căutare a celor mai eficiente resurse: platforme de învățare, platforme de
comunicare, tutoriale de sprijin, lecții -video, filmulețe, jocuri, dezvoltarea și însușirea unor cunoștințe și
competențe digitale, asigurarea parcurgerii ritmice a materiei și pregătirea temeinică și eficientă a elevilor.
AVANTAJELE INSTRUIRII ONLINE

- Accesul la cunoștințe, informații, în orice moment și din orice locație -Centrare pe elev/participant
-Elevii pot colabora, coopera și învăța împreună -Este favorizată creativitatea și descoperirea de noi
interpretări -Accesibilitate la noile competențe cerute de viața modernă
-Profesorul se poate adresa unui număr mult mai mare de elevi decât în învățământul tradițional
-Materialele pot fi personalizate
-Posibilitatea modificării informației difuzate
-Accesibilitate, flexibilitate, comfort
-Interacțiunea cu profesorul este liberă, fără constrângeri
-Elevul poate învăța în ritmul lui propriu
-Elevul poate beneficia de feedback rapid și permanent
-Costuri reduse de distribuție a materialelor
-Învățământul online este organizat pe subiecte, nu pe grupe de vârstă
-Învățământul electronic este mai puțin stresant decât cel tradițional
1562
-Posibilitatea de a măsura eficacitatea activității desfășurate prin urmărirea numărului de accesări
-Capacitate mare de stocare a informației comparativ cu locațiile fizice sau hard discurile individule
-Interacțiune sincronă și asincronă între profesor și elevi - Învăţare independentă şi interacţiune; şi
profesorii învaţă de la elevii care caută individual noi surse de informare.
-Încercarea practică a diferitelor tehnologii – se pot dobândi nu numai informaţii despre ceea ce se
învaţă, ci şi cunoştinţe suplimentare şi abilităţi legate de utilizarea diferitelor tehnologii, elevul având
posibilitatea de a atinge şi menține nivelul de “pregătire pentru secolul XXI”.
DEZAVANTAJELE INSTRUIRII ONLINE

- Pregătirea unui curs online este mult mai consumatoare de timp decât pregătirea unui curs tradițional
-Lipsa unor resurse tehnologice performante și a unor conexiuni optime la rețea, diminuează
performanța în ceea ce privește transmiterea sunetului, imaginilor, anumitor grafice, animații
-Lipsa contactului face-to-face, esențial de multe ori pentru socializare, acomodare, acordarea
răspunsului potrivit cerințelor
-Nu orice curs poate fi livrat prin intermediul platformelor eLearning
-Necesitatea experienței elevilor în domeniul calculatoarelor
-Elevii trebuie să fie extrem de motivați pentru a participa la cursurile online
-Posibilitatea reducerii capacității de exprimare verbală a examinatului, însoțită de o pierdere a
capacităților de prezentare -argumentare -contraargumentare și accentuarea gradului de dezumanizare,
paradoxal, chiar în condițiile în care tehnica și tehnologia au deschis noi drumuri și au oferit noi instrumente
și tehnici pentru comunicarea interumană.
Concluzionez că lecțiile online sunt un instrument de învățare încă prea nou pentru majoritatea
profesorilor, elevilor părinților, deși reprezintă o componentă nelipsită a școlii viitorului. Educația online
și cea tradițională trebuie dozate în proporții corecte astfel încât să asigure dezvoltarea armonioasă și
echilibrată a copiilor. Oricum va arăta școala viitorului și oricât de tehnologizată va deveni, trebuie să ținem
cont de nevoia umană de comunicare și interacțiune socială. Elevul are acces la informația digitală, dar nu
are o obișnuință de a învăța în acest sens, numeroase studii arătând, anterior prezentului, că obișnuința
elevilor de a utiliza device-urile este în direcția programelor de socializare, muzică și entertainment. Este
un motiv în plus pentru care se evidențiază necesitatea utilizării unui număr de soluții și aplicații digitale
pentru realizarea activităților didactice viitoare, având în vedere că unii elevi sunt puși în dificultate în
momentul utilizării unor instrumente informatice cu conținut educativ. Învățământul este, fără îndoială,
unul dintre domeniile de bază în care tehnologiile viitorului trebuie să ajungă, deoarece acestea au
potențialul de a deschide noi orizonturi ale educației, cu experiențe de învățare interactive, moderne și de
interes pentru noile generații. Sistemul educațional trebuie să pășească în viitor și trebuie să o facă cu pași
destul de rapizi. Este important să reușim să ținem pasul cu tehnologia, să asigurăm condiții optime și stare
de bine pentru toți actorii educaționali, să integrăm școala în societate, iar parteneri în învățare să fie copiii,
părinții, dar și membrii comunității. Într-o școală a viitorului, elevii au cu adevărat oportunitatea să vină cu
drag la școală, să își facă auzită vocea și să participe la procesul de luare a deciziilor privind traseul personal
de dezvoltare. Aceasta este o necesitate care va asigura adaptarea lui în societatea mereu în schimbare, iar
tehnologia îi poate ajuta pe elevi, într-un mod activ-participativ, să-și realizeze planurile de viitor modelate
încă de la vârste fragede.
1563
PROFESOR IN ȘCOALA ONLINE
PROF. INV. PRIMAR IOSU VALER CONSTANTIN

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1 ALBENI, JUD.GORJ
Când școlile s-au închis din cauza acestui virus păgubos, profesorii s-au mobilizat să-și țină cât mai
aproape discipolii.
Eu sunt profesor învățământ primar la Școala Gimnazială Nr.1 Albeni și predau la clasa a II-a în acest
an școlar. Recunosc că nu am fost atât de pregătit în ceea ce privește abordarea digitală a orelor școlare, dar
proverbul românesc ,,Nevoia te învață!” s-a adeverit și de această dată.
Așadar, cu ajutorul motivației și al unor colegi suportivi, m-am adaptat și am trimis zilnic materiale
elevilor mei sârguinicioși. Am lucrat prin intermediul grupurilor de facebook messenger și de whatsapp,
dar mulți copii nu avut acces.
Am discutat cu părinții acestor copii care nu au avut acces la teleșcoală, le-am trimis chiar materiale
fizice, printate, încă elevii să nu piardă contactul cu școala.
Personal, mă declar mulțumit doar pe jumătate, deoarece nu este același lucru să lucrezi fizic cu lucrul
online. Se pierde din informație, din calitate, din umanitate.
Însă pe viitor, școala online nu știu cum va evolua. Rămâne de văzut!
Grigore Moisil afirma: ,,Pesimistul este un optimist bine informat!”Așadar, să rămânem echilibrați și
informați.
1564
PROF. INV. PREȘCOLAR: IOȚU NICOLETA DANIELA

GRĂDINIȚA P.P.NR. 1 ORAVIȚA
,,Omul nu poate deveni om decât prin educaţie.’’ I. Cant

viaţă al omenirii. Şcolii îi revine sarcina de a pregăti viitorul adult astfel încât să vină în întâmpinarea nevoii
de schimbare, să o anticipeze, să o dorească. Încă din şcoală elevii trebuie să aibă motivaţia de a se informa
şi forma în spiritul valorilor pe care societatea le impune la un moment dat.
Oricât de bine ar fi instruiţi oamenii şi oricât de creatori s-ar dovedi, apar la un moment dat noi şi
noi dificultăţi. La acest lucru s-a referit Margaret Mead atunci când a vorbit despre faptul că ,, Nimeni nu
va trăi în societatea în care s-a născut şi nu va trăi în cea pe care a cunoscut-o ca membru activ al ei.’’ Altfel
spus, societatea se schimbă de câteva ori în decursul vieţii normale a unui om şi trebuie să facă faţă acestor
schimbări.
Învăţământul românesc actual stă sub semnul timpului istoric pe care, împreună cu întreaga societate,
îl parcurgem. ,,Şcoala românească se află în plin proces de reformă, atât pe plan funcţional, cât şi
structural’’.
cu cerinţele vieţii sociale. Educaţia trebuie să devină cea mai importantă şi cea mai rentabilă investiţie
pentru viitorul ţării. Ea trece prin mintea şi sufletul celor care o proiectează şi o realizează zilnic în şcoala
de azi şi în şcoala de mâine - educatorii.
Este necesar ca lecţiile să fie acte de creaţie, oferind elevilor permanente modele de originalitate,
ingeniozitate şi inovaţie în rezolvarea problemelor ce se ivesc în contextul revizuirii metodologiei de lucru
la clasă şi a înzestrării elevilor cu noi tehnici de muncă, în sensul că elevii îşi vor însuşi cunoştinţele prin
efort propriu, formându-şi instrumente de muncă intelectuală, necesare pentru dobândirea de noi cunoştinţe.
În acest fel, cunoştinţele nu vor mai fi transmise, ci descoperite, deduse, iar elevul se va transforma în
participant activ la propria lor formare.
Cercetarea pedagogică a pus în evidenţă, iar în practica pedagogică a demonstrat că organizarea
activităţii cu elevii în mod diferenţiat asigură atât obţinerea unor performanţe înalte de către elevii dotaţi,
cît şi accelerarea ritmului de învăţare al elevilor lenţi, înlăturând eşecul şcolar. Având la bază aceste
considerente şi situaţia concretă existentă la nivelul clasei, am aplicat instruirea diferenţiată a elevilor în
cadrul lecţiilor prin îmbinarea activităţii frontale cu cea pe grupuri mici şi cea individuală.
Este necesar să abordăm o nouă concepţie asupra copilului şi să avem o viziune constructivă asupra
lui, să-l ajutăm să se cunoască mai bine, să-l încurajăm să aibă încredere în el şi în forţele lui, făcându-l în
acest fel, participant activ la propria lui formare. Elevul trebuie să-şi descopere disponibilităţile şi să le
valorifice la maximum. Predarea trebuie să faciliteze transferul de informaţii şi de competenţe de la o
disciplină la alta şi să se desfăşoare în contexte care leagă activitatea şcolară de viaţa cotidiană.
educatorul trebuie să sprijine acest proces de desăvârşire a copilului prin liberă manifestare a sa’’.
(Constantin Narly)
1565
EXEMPLE DE BUNA PRACTICA - ȘCOALA ALTFEL, DE ACASA
,,ÎN FAMILIE NE DEZVOLTAM, STAM ACASA ȘI NE PROTEJAM!”
PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR, IOVIȚE MIHAELA-CATALINA

ȘCOALA GIMNAZIALA ,,ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFANT” DIN DOBROVAȚ,
JUD. IAȘI
,,În familie ne dezvoltăm, stăm acasă și ne protejăm!” – așa au denumit, o echipă de la Inspectoratul
Școlar Județan Iași, programul Școala Altfel, de acasă, în anul școlar 2019-2020. Acest program a venit cu
o multitudine de sugestii, argumente și recomandări de organizare a unor activități specifice acestei
săptămâni. Fiecare familie, la sugestia profesorului, a adaptat activitățile la specificul și la posibilitățile
acesteia.
Familia, primul factor educativ al copilului, a devenit mai implicată și responsabilă, alături de
comunitate și școală pentru a valorifica potențialul fiecărui copil.
Succesul acestei perioade, de distanțare socială, a fost condiționat de mai mulți factori: colaborarea
cadrului didactic cu părinții, nivelul de responsabilizare, disponibilitate și competență a părinților,
conținuturile atractive și utile.
Familiile elevilor mi-au fost parteneri egali, participanți activi și apreciez imaginile, informațiile pe
care mi le-au furnizat, în urma desfășurării activităților.
Dintre activitățile desfășurate menționez:
 Activități de grădinărit
 Activități în bucătărie
 Amenajarea spațiului
1566
 Copiii au desfășurat diferite jocuri în familie:
Apreciez frumoasa colaborare, cu elevii și părinții, în această perioadă grea!
1567
ȘCOALA DE ACASA PENTRU TOȚI: COPII, PARINȚI, PROFESORI
PROF. IRIMIA MIOARA

ȘCOALA GIMNAZIALA DIMITRIE STURDZA, TECUCI, GALAȚI
Interesul pentru educație a constituit preocuparea continuă a tuturor profesorilor dintotdeauna, dar
mai ales în această perioadă grea prin care am trecut și trecem încă cu toții. De aceea, m-am implicat în
asigurarea accesului la educație digitală pentru elevii din clasa mea. Norocul a făcut ca toți elevii mei să
dispună de mijloacele tehnice necesare și conexiune permanentă la Internet. Nu în ultimul rând, toți părinții
și-au făcut timp, chiar dacă uneori cu greutate, să ni se alăture în efortul de a aduce școala acasă la fiecare
copil. Evoluția instrumentelor de predare folosite în școli a cunoscut în această perioadă un salt spectaculos.
Deși sunt încă o noutate pentru profesori, acestea sunt familiare și des utilizate de către elevi. Bineînțeles
că metodele clasice de învățare nu au fost eliminate din procesul de învățare, însă elevii și profesorii au
avut nevoie de instrumente de învățare moderne, asemenea celor folosite în timpul liber. Tehnologia
modernă a devenit o completare adusă în sprijinul educației și nu un factor negativ. Echipamentele digitale
și-au demonstrat deja eficiența ca metode de predare și învățare.
„Putem să avem toată tehnologia din lume, dar noi nu suntem experţi în utilizarea acesteia. Ştim o
parte din ce oferă şi cum o putem folosi, dar avem nevoie de ajutorul specialiștilor când avem probleme“,
spunea Johnson Jacob, director IT în cadrul American International School of Bucharest. Într-adevăr, și noi
am constatat că nu este suficient doar să avem la dispoziție aceste echipamente digitale. Era necesară și
instruirea prealabilă utilizării echipamentelor și aplicațiilor de ultimă generație. Lucrul cu echipamentele
digitale moderne a fost și este o provocare pentru profesori. Totuși, mulți dintre noi accesăm și folosim la
ore metode moderne de predare, adaptându-ne lecțiile clasice pentru mediul digital. Dar situația prin care
am trecut a întrecut orice imaginație a noastră, a părinților sau a elevilor în ceea ce privește încercarea de a
parcurge totuși materia în condițiile date.
Documentarea pentru pregătirea lecțiilor a fost un proces complex, uneori greoi și care ne-a ocupat
foarte mult din timpul nostru. În același timp, dificultățile de achiziții nu au permis actualizarea permanentă
a materialului didactic din școli. Planșele, hărțile, mulajele sau echipamentele din laboratoare au rămas
aceleași ani de-a rândul, chiar dacă au fost depășite. Softul educațional mozaBook, utilizat pe o tablă
interactivă sau un display interactiv, este o alternativă pentru ore interactive și economii financiare. Noi,
profesorii, deși avem cunoștințele necesare pentru a umple paginile unei cărți, nu trebuie să fim obligați să
o facem. Înțelegând că și noi trebuie să avem timpul nostru, ni s-au oferit manuale digitale și echipamente
hardware acelora care nu dispuneau deja de ele. În acest mod, am putut susține lecții interactive cu ajutorul
softurilor educaționale.
Mulți antreprenori au înțeles că educație digitală nu înseamnă numai tehnologii moderne, ci tot
procesul de formare a unui model de predare-învățare – de la instalarea fizică a unui dispozitiv și oferirea
unor resurse educaționale (gratuite sau contracost) până la specializarea profesorilor în utilizarea acestora.
Mulți dintre ei s-au preocupat ca fiecare profesor care finalizează cursurile să obțină un certificat de
instruire, deoarece timpul său folosit pentru propria dezvoltare, până la urmă în folosul elevilor, trebuie
cuantificat cumva. Și pentru noi, profesorii, adeverințele, diplomele sunt cele care ne oferă satisfacție ( din
păcate), în timp ce alte categorii profesionale sunt răsplătite cu avansări în post și cu remunerație pe măsura
pregătirii profesionale nou obținută.
Soluțiile pentru educație digitală oferite de diferite platforme educaționale au reușit să aducă la un
numitor comun interesele și nevoile profesorilor și ale elevilor. Pe de o parte, elevii au avut acces la educație
digitală și metode de predare moderne, iar pe de alta profesorii au reușit să obțină o implicare tot mai mare
la ore din partea elevilor.
Având în vedere că elevii comunică și socializează prin tehnologia modernă, consider necesară
folosirea metodelor digitale moderne și de acum încolo, poate nu cu aceeași frecvență ca în această perioadă
de pandemie, dar oricum, într-o măsură mult mai mare decât le foloseam până acum, în mod obișnuit.
1568
PLANIFICARE ACTIVITATILOR DESFASURATE
IN SAPTAMANA 04.05 - 08.05.2020
IRIMUS MARIA TEODORA
Gradinita : G.P.P. Nr. 45 Oradea

Grupa : Mare „B”
Educatoare : Irimus Maria Teodora
Tema anuala: „Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?”
Tema saptamanii: „Mesaj de prietenie”
ZIUA Activități de Practici de sprijin (surse, linkuri ) Dovezi (print screen sau grupul de
/DATA invățare facebook al grupei )
Luni
04.05.2020 Gimnastica de https://www.youtube.com/watch?v=HwoXD_RV
inviorare ETg
„Gasca Zurli”
Activitate de
dezvoltare
socio-
emotionala:
„Mesaj de
prietenie –
LIVE”
DEC:
„Prietenii mei
de la
gradinita”-
desen
Marti Gimnastica de https://youtu.be/IKeJXTpWpqg
05.05.2020 inviorare
„Sport de
acasa – Lectia
4”
https://youtu.be/lZx8ItJcInU
DLC:
„Povestea https://youtu.be/ilFqlXEKxoo
celor trei
fluturi”-
1569
poveste
terapeutica
DEC : https://youtu.be/Q6QGrrtHiRE
Educatie
muzicala –
„Fluturasul
meu” – joc cu
text si
cant(repetare)
DOS: „Cei trei

fluturasi” –
activitate
practica
Miercuri Gimnastica de https://youtu.be/UPVZH9DgzTk

„E timpul sa ne
trezim!”
https://youtu.be/9BT7zGVsVWU
Sa ne
reamintim
literele-
„Alfabetul” de
DeMoga Kids
- auditie
DS2:
Activitate
matematica –
„Gaseste
obiectele din
imagine”-joc,
exercitiu de
1570
dezvoltare a
atentiei.
https://youtu.be/BxgwG0QbEsQ
DOS: Educatie
pentru
societate
„Proverbe si
zicatori despre
prietenie”
Joc distractiv:
„Twister”
Joi Gimnastica de https://youtu.be/H5X1fMAPm7k

„Sport de
acasa- Lectia
5”
DEC: Educatie
muzicala
„Prieteni,
prieteni” –
repetare,
cantec live
Un prieten bun
de Malina Olariu
Un prieten bun mereu

Ti-e alaturea la greu.
Un prieten, tine minte:
Nu te fura, nu te minte
DLC: „Un
prieten bun”
El te sprijina ades
de Malina fara nici un interes.
Olariu- De-l iubesti si tu la fel,
memorizare nu te folosi de el.
https://youtu.be/he_XAp2-q3g
1571
Joc de atentie:
„Ghici
ghicitoarea
mea”
Vineri Gimnastica de https://youtu.be/ShSE1FUVRvI
„Sport de
acasa – Lectia
6”
https://youtu.be/pQmX12gS6Sk
DS1:
Cunoasterea
mediului
„Tarile din
Europa si
steagurile lor”
https://youtu.be/Eb3Fedzb_w8
DEC: Educatie
muzicala
„Imnul
Romaniei” –
repetare Versuri Friedrich Schiller - Oda bucuriei (imnul
europei)
Slava tie stea curata

Voie buna pe Pamant
„Imnul Sol din rai cu Soare sfant
Europei” – Vraja ta aduce iara
invatare Pe popor langa popor
Toti pe lume, frati noi suntem
https://Versuri.ro/w/ykg7
Unde vii usor in zbor.
Cine a avut norocul
1572
De prieten bun sa dea
Cine stie ce-i iubirea
Langa noi cantind sa stea
Fericit un suflet drag
Te poate face pe Pamant
Cine n-a simtit iubirea
Plece dintre noi plangind.
DEC: Educatie
artistico-
plastica –
„Fluturasii
veseli si
prietenosi, in
culorile tarilor https://youtu.be/YG85usOzI-I
din Europa” –
amprentare
(tehnica
buretelui).
*Provocare de
weekend:
Impreuna cu
membri
familiei
realizati
urmatoarele:
- Joc
- Dans
- Auditie
piesa
1573
TOTUL VA FI BINE !
PROF. IRINA GÂNGA

COLEGIUL TEHNIC FORESTIER,
PIATRA-NEAMȚ
Anul școlar 2019-2020 a fost unul plin de surprize. Cea mai mare și mai neplăcută a fost pandemia
de SarsCov-CoVID 19. Nimeni nu era pregătit să facă față unei astfel de crize sanitare, mai ales școala
românească. Autoritățile au suspendat cursurile, au închis școlile și ne-au consemnat la domiciliu. Am
rămas acasă, dar cu ce costuri...
Când a devenit clar că nu ne mai întoarcem la școală, am început să căutăm soluții pentru ca anul
școlar să se încheie totuși. S-a bâjbâit, ca în jocul ”de-a baba oarba”, între cadrul legislativ și aspectele
tehnico-materiale pentru a face posibilă continuarea cursurilor.
Unii profesori, printre care și eu, au început să învețe ce înseamnă platforme de lucru on-line, evaluări
digitale, meet și team... Cursurile on-line pentru profesori au deschis pentru mulți ușa spre digitalizarea
învățării.
Ne-am lovit de alte aspecte însă. Unul este lipsa aparaturii necesare desfășurării cursurilor cu elevii.
Nu e cazul profesorilor, ei vrând nevrând lucrează pe PC-laptop-tabletă- smart mobile (adică fiecare pe ce
și-a permis la un moment dat să-și cumpere!), cu elevii a fost dacă nu greu spre imposibil, cel puțin dificil.
Într-o țară în care salariul minim pe economie este la limita subzistenței, în care alocația pentru un copil
este rușinoasă, deținerea unui laptop sau unei tablete de către un elev este o problemă. Am făcut sondaje și
am aflat cum stau lucrurile, așa că pe moment soluția a fost doar de a comunica /de a ține legătura cu elevii
și nu de a face lecții eficiente. Ne-am mulțumit uneori să știm că sunt sănătoși alături de familiile lor, că le
e dor de școală și de colegi.
Un alt aspect a fost timpul. Da, pare ciudat: aveam timp berechet și totuși el lipsea. Să explic. La
școală elevul stă șase ore, cinci zile pe săptămână dar de bine de rău face lecții, scrie și învață, e invățare
dirijată și urmărită. În condițiile statului acasă elevii s-au rupt de rutină, oricât ne-am străduit să păstrăm un
ritm de lucru. Orele nu începeau la 8, 00 ci după 10, 30...fiindcă atunci se trezeau. Prezența lor on-line nu
era disciplinată, apăreau nu doar întârzieri ci chiar absenteism masiv iar ca profesor nu puteai să faci nimic.
Nu mai vorbesc de participarea activă la curs, fiindcă elevii erau fie dezinteresați fie obosiți.(Am uitat să
precizez că mulți elevi locuiesc în mediul rural și primăvara desfășoară alături de părinți treburile la câmp,
iar în această primăvară au devenit ajutoare de bază în gospodărie fiindcă nu plecau la școală, de aici
oboseala.) Unii mai conștiincioși luau lecțiile de la colegi și când aveau timp sau semnal bun de internet
trimiteau temele. Așa că timpul, mai ales cel destinat școlii, a devenit o problemă și pentru profesor. Nu
erau doar 6 ore zilnice de lucru, erau 10-12 ore în care un profesor devenea conectat la lecții; teme trimise
fotografic, chestionare on-line completate de elevi, nevoia elevilor de feed-back imediat au devenit
cronofage și stresante pentru un profesor.
Anul școlar s-a încheiat totuși, în condiții legislative noi, cu reguli nemaiîntâlnite până acum. Ce va
fi nu știm, fiindcă evoluția crizei sanitare nu poate fi anticipată. Învățământul însă are nevoie de o
schimbare, una majoră, astfel încât să învățăm să ne adaptăm mai repede în situații de criză. Există clar și
plusuri ale acestei perioade: ne-am dezvoltat abilitățile digitale, am descoperit rolul tehnologiei în înstruire,
am valorificat educativ bibliotecile digitale. Cel mai bine însă am învățat lecția învățării continue, la orice
vârstă și în orice domeniu. Elevi și profesori au fost nevoiți să se adapteze și să învețe în condiții non-
formale. Așa că nu pot să fiu decât optimistă și să cred că ”TOTUL VA FI BINE !” nu doar pentru sănătatea
planetei ci și pentru sănătatea învățământului românesc și a noilor generații.
Cu speranța că anul școlar 2020-2021 va aduce schimbări benefice tuturor, mă îndrept spre universul
fascinant al fanteziei și lecturii pesuport de hârtie. Mi-a ajuns universul digital !
1574
UTILIZAREA PLATFORMEI ONLINE EDUCAȚIONALE MICROSOFT
TEAMS IN LECȚIILE DE MATEMATICA
PROF. ISAIA DIDA-CRISTINA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 20, GALAȚI
Susținerea cursurilor școlare pe platforme digitale a reprezentat, pentru mine ca profesor de

matematică în învățământul gimnazial, provocarea de a duce predarea matematicii la un alt nivel. Deși am
utilizat sporadic platforme digitale pe parcursul școlii tradiționale și am fost oarecum familiarizată cu unele
dintre ele, la începutul perioadei de școală online m-am simțit oarecum pierdută în universul digital.
Alegerea școlii noastre a fost platforma online Microsoft Teams, oferită gratuit în cadrul pachetului
Office A1 pentru elevi și profesori. Pe Microsoft Teams se pot realiza activități de învățare de două tipuri:
sincron sau asincron. Învățarea online sincronă presupune organizarea de videoconferințe, elevii pot vedea
și auzi ceea ce profesorul le predă, lecțiile desfășurându-se ca în varianta tradițională. În învățarea
asincronă, profesorul scrie elevilor mesaje cu sarcini de lucru, le postează documente, videoclipuri sau
prezentări PowerPoint cu noțiuni teoretice necesare asimilării de noi cunoștințe sau consolidării
cunoștințelor deja dobândite.
Pentru ca timpul petrecut de către elevi în fața ecranelor să nu fie prea lung, fiecare activitate de
matematică realizată în modul sincron (prin videoconferință) nu a durat mai mult de 30 de minute. În
videoconferință, platforma oferă posibilitate profesorului de a partaja ecranul computerului și aplicațiile
disponibile, astfel că elevii pot participa activ și interactiv la oră.
Dintre aplicațiile care fac parte din această platformă online am utilizat, cu precădere, Microsoft
Whiteboard. Deschiderea aplicației duce la apariția unei table albe virtuale, pe care am scris, cu ajutorul
unei tablete grafice, lecțiile noi și rezolvările de exerciții și probleme, ca și cum aș fi scris pe tabla albă din
sala de clasă.
Elevii puteau contribui la rezolvarea unui exercițiu, direct pe tablă, fie scriind din tastatură, fie
desenând cu degetul ecranul telefonului inteligent sau al tabletei. Un avantaj al acestei platforme este acela
că elevii au acces oricând la informațiile salvate în cadrul tuturor aplicațiilor utilizate de către profesor.
Fig. 1 Lecție de matematică predată în aplicația Microsoft Whiteboard
Pentru lecțiile de fixare și consolidare am utilizat tipul de învățare asincron. Le pregăteam elevilor
fișe cu partea teoretică a lecției, apoi le dădeam să rezolve exerciții și probleme din manualul de la clasă
sau le pregăteam un test sub formă de Quiz, utilizând aplicația Forms.
1575
Fig. 2 Sarcini de lucru sub formă de mesaj pe Microsoft Teams
În perioada de școală online am încercat să exploatez la maximum aplicațiile puse la dispoziție de

platforma Microsoft Teams, cu scopul de a face ca lecțiile de matematică să fie interactive și noțiunile
predate să fie ușor de înțeles. În chestionarul dat la finalul școlii, marea majoritate a elevilor a apreciat
pozitiv activitățile desfășurate pe platforma educațională Microsoft Teams și a recunoscut contribuția
aplicațiilor informatice în creșterea gradului de independență în rezolvarea problemelor de matematică.
1576
ÎN ALTFEL DE CONDIŢII, „ŞCOALA ALTFEL” S-A MUTAT ACASĂ
PIPP ADRIANA ISTRATE
Motto : Stăm acasă, dar nu degeaba!
Dacă, anul trecut, din cadrul Programului Național „Școala Altfel” nu puteau lipsi vizitele efectuate
la muzee, la grădinile botanice sau zoologice, excursiile, unde elevii, însoțiți de profesori, puteau descoperi
peisaje și locuri de poveste, anul acesta, datorită măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, activitățile
extrașcolare s-au mutat acasă.
modernă, elevii le-au putut demonstra profesorilor că „Școala Altfel” poate avea aplicabilitate în orice
condiții, oriunde s-ar afla dacă în acest sens există voință și perseverență. Este și cazul elevilor mei.
Deși Programul Național «Școala Altfel» este dedicat activităților extrașcolare, ni s-a părut important
să păstrăm o continuitate și să menținem mediul educațional creat până acum prin lecții online, ținând
permanent legătura cu elevii, încurajându-i și motivându-i să rămână acasă, dar să aibă un program zilnic
de activități în familie. Le-am oferit astfel câteva alternative de petrecere a timpului liber și de relaționare
cu cei de acasă, care să le dezvolte totodată anumite competențe și abilități, prin trăirea unor experiențe
utile, practice, instructive, dar și atractive, nu oriunde, ci acasă, nu cu oricine, ci cu familia, nu singuri, ci
sprijiniți de școală și de profesori.
Fără să se abată de la învățătură, au reușit să îmbine utilul cu plăcutul, rezultatele ingeniozității
acestora fiind de-a dreptul uimitoare. Astfel, timp de cinci zile, dacă unii și-au îndreptat atenția spre
activități ce țin de grădinărit (plantarea unor flori, tăierea viței-de-vie, curățarea/amenajarea curții, a
grădinii), de bucătărie (prepararea de produse culinare), de amenajare a spațiului de acasă (amenajarea unui
colț de lectură personalizat, realizarea unui inventar al cărților din biblioteca familiei), alții au realizat
filmulețe cu mesaje motivaționale, au practicat jocuri de societate în familie și nu au trecut cu vederea peste
activitățile creative de petrecere a timpului liber în familie (realizarea unui arbore genealogic, cu poze,
pornind de la informațiile culese de la părinți, bunici).
Pot spune cu mare bucurie că am reușit să desfășurăm, chiar și de la distanță, un program de activități
diverse, cu avantajul susținerii familiei. Elevii mei, alături de părinți, ne-au împărtășit zilnic impresiile lor
și rezultatul activităților propuse de noi. Mulțumim din suflet părinților, elevilor, pentru susținere și
implicare! Prin colaborarea fructuoasă cu familia, am reușit să demonstrăm că, deși «Școala e Altfel acasă»,
limitele pot fi depășite prin legătura puternică, sufletească, școală-familie, liantul fiind iubirea pentru copiii
noștri!
1577
ŞCOALA ONLINE ÎNTRE TEMERI ŞI SPERANŢE
PROF. IUGA ANIŞOARA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ CICEU-GIURGEŞTI,
JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD
MOTTO
“Pentru ca educarea copiilor să fie încununată de succes, trebuie ca educatorii să se educe
neîncetat pe ei înşişi, să se ajute reciproc întru realizarea din ce în ce mai desăvârşită a aspiraţiilor lor.
” (Lev Nicolaevici Tolstoi)
Dinamica societăţii de astăzi, mai mult ca oricând, trasează noi sarcini educaţiei, sarcini care trebuie
să ţină cont de schimbările conceptuale ale umanităţii şi bineînţeles de evoluţie.
Situaţia epidemiologică mondială din ultimele luni a provocat un experiment social de amploare în
ţara noastră şi nu numai, mai ales în domeniul educaţiei, experiment care a schimbat major relaţia şcoală-
elev-profesor-familie.
Închiderea bruscă şi pe o perioadă nedeterminată a şcolilor, a creat o orientare rapidă a profesorilor
şi elevilor în ceea ce priveşte continuarea cursurilor. Astfel, pe neprevăzute, am ajuns cu toţii să ne
descoperim abilităţile digitale şi să învăţăm împreună ce înseamnă „şcoala online”, termen prea puţin
cunoscut până nu demult.
Supranumită şi şcoala de acasă, şcoala online a fost şi va rămâne o provocare pentru toată lumea şi
nu era posibilă fără echipamente, dar mai ales fără generaţia actuală de copii, acei nativi digitali, marii
cunoscători de tehnologie.
Dacă elevii s-au adaptat relativ uşor din prisma acestui fapt, profesorii au întâmpinat anumite
dificultăţi. A trebuit regândit şi reorganizat întreg procesul didactic, deoarece sistemul de învăţământ era
proiectat sub aspectul conţinuturilor de predat, al strategiilor interactive didactice, al relaţionării şi
comunicării între elevi.
Distanţarea socială a interzis tocmai acest lucru. Comunicarea între elevi a fost deficitară, lucrul în
grup sau pe echipe aproape imposibil de realizat în timpul orei. Abea ce ne-am acomodat la şcoală cu
tehnicile interactive, ne-am văzut iar nevoiţi de a adopta un comportament diferit, de a sta deoparte izolaţi
fiecare în faţa unui ecran pe care percepeam doar nume sau etichete, în cel mai fericit caz feţele lor…, dar
nu aveam ce face, mediul virtual a devenit peste noapte o necesitate.
Calculatorul, tableta sau telefonul ne pun în valoare foarte bine latura relaţională, dar uită adesea
latura umană. Cu toţii cred că avem nevoie de a şti că am fost văzuţi, auziţi şi mai ales înţeleşi.
Trebuie să mai tragem un semnal de alarmă asupra faptului că nu tot ceea ce face sistemul clasic de
educaţie, poate fi transmis prin învăţământul online. Noi profesorii instruim, transmitem cunoştinţe, dar
online nu formăm deprinderi de lucru, atitudini, ataşamente sau comportamente naturale.
În această perioadă s-au dezvăluit diferite faţade ale şcolii româneşti şi bune şi mai puţin bune.
Experienţa actuală, cu toate neajunsurile ei poate fi un impuls şi chiar o promisiune pentru o educaţie şi o
lume mai bună, dacă ne gândim la transformările ce au avut loc. Consider că predarea este o artă şi o ştiinţă
în acelaşi timp şi că profesorul trebuie să se adapteze din mers oricărei situaţii pentru a asigura un proces
optim al învăţării. Cu acestă ocazie mulţi ne-am descoperit talentul digital, l-am îmbogăţit, am descoperit
platforme generoase pentru lucru cu elevii şi mai mult am învăţat să “îmblânzim” mediul online şi să îl
folosim responsabil în procesul de educaţie. Să nu mai vorbim de faptul că, prin acest mijloc de comunicare
“online” am reuşit să aducem familia în şcoală sau mai exact şcoala în familie altfel spus şcoala de acasă.
Forţaţi de împrejurări se pare că vrând-nevrând am ajuns la modelul ideal de educaţie şi conexiune şcoală-
1578
elev-familie, acel model în care au fost implicaţi şi au participat la ore atât elevi, profesori, cât şi părinţi şi
bunici deopotrivă.
Am lăsat în urmă un an şcolar nemaiîntâlnit până acum, cu bune, cu rele, an şcolar de la care am avut
fiecare multe de învăţat… Şi dacă lumea este într-o continuă transformare, cu siguranţă învăţămâtul în
general şi şcoala, fie ea şi de acasă, va fi deschisă spre nou şi va fi adaptabilă în raport cu orice povocare.
BIBLIOGRAFIE:
1. Marzano, R., 2015, Arta şi ştiinţa predării, Editura Trei, Bucureşti.
2. Cucoş, C., 2006, Informatizarea în educaţie. Aspecte ale virtualizării formării, Editura Polirom,
Iaşi.
1579
CONFESIUNEA UNUI PĂRINTE-PROFESOR
PROF. IULIANA BORA

CNTA, TG. CARBUNEȘTI, GORJ,
GEOGRAFIE
Învățarea online este o adevărată provocare, atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Care este
avantajul major al acesteia? Faptul că ne-am apropiat de tehnologie.
Dacă inițial, noi, părintii eram necăjiți de timpul indelungat pe care și-l petreceau copiii pe calculator
sau pe telefon, acum am înțeles că acest timp le-a folosit și noi, adulții ne-am văzut în postura de a învăța
de la proprii noștri copii. Este învățătura online eficientă?
Da, dacă există curaj, perseverență, creativitate, disponibilitate din partea profesorului. Această formă
de învățare îți dă o anumită liberatate: să creezi și să postezi pe platformă lucruri mai interesante, pentru a
putea primi feedback din partea elevilor.
Citim în mass-media că unii copii dornici să învețe, nu au acces la tehnologie. Este un adevăr dureros.
Marea masă a elevilor a tratat această perioadă ca pe o vacanță, nu s-au achitat de sarcinile școlare, s-au
implicat în alte activități, având în vedere faptul că vor promova la toate materiile, după noile reglementări
venite de la minister. Am rămas profund impresionată de o fetiță, Luciana (clasa a 12-a), care provine dintr-
o comunitate săracă, izolată, care nu a lipsit de la nicio lecție de geografie. Umbla cu animalele prin pădure
și urmărea și lecția de geografie pe telefonul mobil. Lecțiile erau acompaniate de behăitul caprelor, de
cântecul păsărilor și de țârâitul greilor. Ore de poveste, de care ne vom aminti peste ani cu nostalgie....
Un rol important în această perioadă de pandemie îl au părinții, care trebuie să urmărească modul în
care propriul copil se achită de sarcinile școlare și ajungem la vechiul parteneriat școală-familie, fără de
care, educația sub toate formele ei nu poate fi implementată.
1580
AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ACTIVITAȚILOR ONLINE LA
PREȘCOLARI
PROF. ÎNV. PREȘC. IURCEA IUSTINA

GRUP ȘCOLAR ALEXANDRU FILIPAȘCU PETROVA
GRADINIȚA PETROVA, MARAMUREȘ
Comunicarea educatoare-copil se realizează momentan în mediul on-line, nemaifiind limitată de

spațiul fizic al sălii de grupă și nici de programul din grădiniță. Chiar dacă oferă mai multă libertate de
accesare, în funcție de disponibilitatea părinților, presupune eforturi considerabile din partea tuturor celor
implicați.
Cu toate acestea, am descoperit avantajele acestei noi căi de a păstra contactul cu toți preșcolarii
grupei. Educatoarei i se atribui un nou rol, acela de a crea conținut didactic digitalizat și adaptat nivelului
preșcolarilor, de a se conforma noilor cerințe educaționale și de a-și folosi competențele digitale.
Experimentând în această perioadă activitatea didactică în spațiul virtual, aș putea enumera, pentru cadrul
didactic și pentru copii, câteva avantaje și dezavantaje ale acesteia.
Avantaje pentru cadrul didactic:
diversificarea demersului didactic;
atribuirea de noi roluri pentru cadrul didactic;
abordarea creativă a conținuturilor;
diversificarea competențelor profesorului;
adaptarea conținuturilor și metodologiilor didactice la noi cerințe;
selectarea critică a materialelor;
oportunități privind varietatea largă a instrumentelor de lucru online;
conexiune cu alte cadre didactice;
împărtășirea noilor experiențe cu ceilalți profesori;
creșterea nivelului interactivității;
îmbogățirea instrumentelor și metodelor de evaluare;
abordarea integrată, transdisciplinară și interdisciplinară a conținuturilor.
Dezavantajele folosirii, pentru cadrul didactic:
lipsa dotării corespunzătoare (dispozitive, acces internet, etc.);
pregătire deficitară în utilizarea tehnologiilor digitale;
impedimente în cooptarea tuturor preșcolarilor pentru participare;
colaborare ineficientă cadru didactic-familia preșcolarului (preșcolarii nu pot accesa materialele
fără sprijinul părinților);
lipsa contactului interpersonal direct cu preșcolarii.
Avantaje pentru preșcolari:
accesarea materialelor, cu ajutorul părinților, în funcție de disponibilitate, fără limitări temporale;
interesul și curiozitatea față de tehnologiile digitale;
activizarea preșcolarilor pentru a învăța noi abilități de comunicare;
participarea la noi experiențe de învățare;
păstrarea contactului cu colegii prin vizualizarea feed-back-ului oferit de fiecare participant;
flexibilitate în realizarea sarcinilor propuse;
unele avantaje pentru copiii cu dificultăți de învățare;
învățare individualizată;
formarea unor abilități de învățare inovatoare și de investigare ştiinţifică.
Dezavantajele folosirii, pentru preșcolar:
slaba dotare cu tehnologii digitale a familiilor copiilor sau chiar lipsa acestora;
competențele digitale sunt abia la început în formarea la preșcolari;
limitarea participării la activități în grupul de învățare datorită presiunii exercitate asupra părinților
de alți factori (locul de muncă, alte probleme generate de pandemie);
imposibilitatea preșcolarilor de a accesa singuri adresa grupului pe internet;
1581
dezinteres din partea copiilor/ familiilor datorită unor caracteristici singulare ale învățământului
preprimar;
lipsa materialelor necesare realizării unor activități on-line (hârtie colorată, acuarele, imprimantă,
etc.).
Procesul educativ din învățământul preșcolar a primit alte caracteristici pedagogice prin intermediul
tehnologiilor digitale care au adus noi valori învățării și au permis păstrarea legăturilor între membrii unui
grup în lipsa contactului direct.
Bibliografie:
1. Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului, Efectele micului ecran asupra minții copilului,
Ed. Prodromos, 2007.
2. Programare.files.wordpress.com/2014/07/suport_de_curs_integrare-tic-in-informatica.pdf
1582
PLANIFICAREA ACTIUNILOR IN CADRUL PROGRAMULUI
“SĂ ŞTII MAI MULTE SĂ FII MAI BUN”
GRUPA MICĂ 2 - CRISTINA IVAN,

GRADINITA”MĂRŢIŞOR”
Nr. Denumirea Obiective Tipul activitatii/ Modalități de Responsabil Participanti Evaluarea
Ziua/data
crt. activitatii urmarite realizare activitatii
1. 1. POFTIȚI Promovarea Ivan Cristina Parinti

LA MASĂ unui stil de Realizarea de sandwich-uri Copiii Fotografii
ÎN FAMILIE viață amuzante
sănătos.
25.05 2020
2. .„VIZITĂ LA Cunoașterea Tur virtual Ivan Cristina Părinți

MUZEUL lumii http://www.imagofactory.ro/mu Copii Colaj foto
ANTIPA”- dispărute a zee/antipa/antipa.html
vizită dinozaurilor
26.05.2020
virtuală dar și a
O lume celorlalte
dispărută animale
3. Povestea lui Cunoașterea Vizionare videoclip Ivan Cristina Părinți Desene

Dințișor și https://youtu.be/bdWpH1lDgV Copii
27.05.2020
respectarea M
unor reguli
de igienă
personală
4. „MAGIE SI Dezvoltarea https://www.youtube.com/wat Ivan Cristina Părinți Poze
CULOARE” imaginației ch?v=0M9RFlWwUA8 Copii Filmulețe cu
- și a răbdării, LIVE FULL MAGIC SHOW diferite
a MAGICIANUL ROBERT trucuri
concentrării TUDOR MAGIE PENTRU făcute de
COPII copii
Petrecerea
unui timp de
28.05.2020
calitate, plin
de emotie,
alături de
familie
5. Sport și voie Ivan Cristina Părinți Filmulețe
bună, Dezvoltarea https://www.facebook.com/100 Copii Poze
activități în unu stil de 007416042683/posts/25940292
carantină viață 87520914/?sfnsn=mo&d=n&vh
sănătos. =e
29.05.2020
Crearea
bunei
dispoziții în
familie
1583
ȘCOALA ALTFEL, IN CONTEXTUL PANDEMIEI
PROF. IVANCIU CONSTANTA CLAUDIA

ȘC. GIMN. “NICOLAE TITULESCU”
Model de raportare a activităților din săptămâna “Școala Altfel”

RAPORT ”ȘCOALA ALTFEL”, I D,
Ivanciu Constanţa Claudia
Nr. Tipul de Participanți Surse online utilizate Desfășurarea pe scurt Sugestii/
Crt activitate a activității/Feedbach recomandări pentru
. îmbunătățirea
programului de
activități din
săptămâna “Școala
altfel” în varianta
on line
1. 27 elevi -
Educatie https://www.youtube.com/watch?v Elevii au vizionat
financiară =p7I7mWw7N5E&list=PL- filmulețul şi au avut ca
“De unde qGtXqUmIxfN26j_MCD3uLuNL6 sarcină identificarea
are familia Oh18bV&index=3 sursei de venituri a
mea bani?” https://classroom.google.com/c/NjI familiei (salariile
4NzA1NzY5NTZa părinţilor, alocaţii,
burse, ajutoare sociale
etc.)
Excursii/vi
zite virtual Elevii au vizionat
O călătorie filmulețele.
în Au avut ca sarcină
Disneyland https://www.youtube.com/watch?v desenarea personajului
Park, Paris, =sZGqgi5ZUOc preferat.
Franța https://www.youtube.com/watch?v
=RT0vOc-BntM
2. Educaţie 27 elevi https://www.youtube.com/watch?v

financiară =i3S4XVWISyU&list=PL-
qGtXqUmIxfN26j_MCD3uLuNL6 Elevii au vizionat
“De ce iţi Oh18bV&index=4 filmulețul şi au avut ca
trebuie https://classroom.google.com/c/NjI sarcină realizearea unei
bani?” 4NzA1NzY5NTZa liste de cumpărături,
ţinând cont că au un
buget fix, 100 de lei, şi
o listă de preţuri trimisă
Educaţia de mine.
pentru
cetăţenie Elevii au vizionat
democratic filmulețul. Au avut ca
ă şi sarcină realizearea unui
drepturile https://www.youtube.com/watch?v
desen, pictură, afiş sau
=VPfd1QQcH14
omului poster cu tema „Copiii
lumii au drepturi egale”
https://www.youtube.com/watch?v
„Copiii (dreptul la familie, la
=GEz19vNiiwk
lumii au educaţie, la protecţie
drepturi împotriva violenţei,
egale” dreptul la joc şi
activităţi recreative
ect).
3. Educaţie 27 elevi Elevii au vizionat

financiară https://www.youtube.com/watch?v filmulețul şi au avut ca
=6mDArO3RGDs&list=PL- sarcină memorarea
1584
“Banii sunt qGtXqUmIxfN26j_MCD3uLuNL6 poeziei „Trocul” din
limitaţi!” Oh18bV&index=5 manualul de Educaţie
https://classroom.google.com/c/NjI financiară.
4NzA1NzY5NTZa
4. Educaţie 27 elevi Elevii au vizionat

ecologică/ https://www.youtube.com/watch?v filmulețul.
Educaţie =p7I7mWw7N5E
financiară Au avut ca sarcină
https://www.youtube.com/watch?v realizearea unei
„Ecopuşcul =i3S4XVWISyU puşculiţe din materiale
iţa” https://classroom.google.com/c/NjI reciclabile.
4NzA1NzY5NTZa
5. Educaţie 27 elevi https://www.youtube.com/watch?v Elevii au vizionat

financiară =dLAIK8WOgKw&list=PL- filmulețul şi au avut ca
Cheltuieli qGtXqUmIxfN26j_MCD3uLuNL6 sarcină discutarea cu
Oh18bV&index=2 părinţii a unui bon de
cumpărături (cheltuieli
utile, cheltuieli inutile)
Educaţia https://classroom.google.com/c/NjI
pentru 4NzA1NzY5NTZa
sănătate şi Elevii au vizionat
nutriţională https://www.youtube.com/watch?v filmulețul şi au avut ca
=mQ49I1DNT64 sarcină prepararea unui
Mic dejun https://www.youtube.com/watch?v mic dejun gustos,
gustos, =fG7Ogxr3vNk sănătos şi frumos!
sănătos şi
frumos!
În această perioadă am ţinut permanent legătura cu elevii mei. Am folosit preponderent aplicaţia
google classroom, dar şi grupul de facebook al clasei. În fiecare zi din săptămâna Şcoala altfel am susţinut
şi activităţi de educaţie financiară pe care le-am evidenţiat scriindu-le cu roşu în tabelul de mai sus.
1585
RELAȚIA FAMILIE-GRȂDINIȚȂ ŞI ŞCOALA DE ACASĂ
PROFESOR: IVANESCU CARMEN IOLANDA

Familia este prima școală a copilului, prima ,,Şcoală de acasă”.

Ea este cea care răspunde de trebuințele elementare ale copilului și de protecția acestuia, exercitând
o influență atât de adânca, încât urmele ei ramân, uneori, întiparite pentru toata viata în profilul moral-
spiritual al acestuia
Oferă copilului primele informatii despre lumea ce-l înconjoară, primele norme și reguli de conduită,
dar și climatul social și afectiv necesar trebuințelor și dorințelor sale. Este recunoscut faptul că strategiile
educative la care se face apel în familie, mai mult sau mai puțin constientizate, determină în mare măsură
dezvoltarea personalității, precum și rezultatele școlare ale copiilor.
Analizând situatiile concrete în care se manifestă acțiunile educative în familie, putem identifica mai
multe tipuri de părinți: unii înteleg să-și armonizeze sistemul lor de actiuni educative cu cele ale școlii; alții
nu conștientizează efectele negative ale strategiilor educative utilizate sau, și mai grav, refuză să recunoască
faptul că relațiile lor educaționale cu copiii sunt deficitare.
Unul dintre cele mai importante obiective educative ale şcolii şi familiei este formarea la elevi a unei
atitudini pozitive faţă de învăţătură.
Aceasta este condiţia esenţială în însuşirea temeinică a cunoştinţelor prevăzute de programele
şcolare. Întrunirile cu părinții, mai mult sau mai puțin organizate, trebuie să fie un prilej de a conștientiza
consecințele imediate și de perspectivă ale strategiilor lor educaționale.
Este foarte important să avem o relație de colaborare foarte bună cu familia preșcolarilor pentru a ne
asigura că cele realizate în sala de grupă se continuă și acasă, pentru a putea există un schimb real de
informații prin care familiile preșcolarilor să aibă posibilitatea să observe modalitățile de lucru cu
preșcolarii, metodele și strategiile utilizate, nevoile și competențele specifice vârstei preșcolarității, evoluția
reală a preșcolarului, problemele de orice natură pe care acesta le întâmpină.
Activitățile desfășurate în grădiniță contribuie în mod nemijlocit la formarea și dezvoltarea
deprinderilor și principiilor de muncă intelctuală, activitate cu care continuă și în munca școlară de mai
târziu.Munca educatoarei trebuie să fie continuată, susţinută şi întărită de familie.
Atmosfera creeată aici, dar şi exemplul personal, ajută ca valorile morale precum cinstea, omenia,
sinceritatea, demnitatea etc, să fie „receptate” de cei mici zi de zi.
Dacă familia este primul mediu educativ, grădiniţa este primul factor de socializare instituţionalizat.
La relaţiile de tip afectiv din familie sunt adăugate relaţii noi, care impun o anumită distanţă socială între
copil şi adult şi o schimbare a mediului de trai. Cadrul didactic trebuie să aibă abilitatea să determine
părintele să colaboreze şi să înţeleagă care este adevăratul rol al programelor educative oferite de
învăţământul preşcolar.
Continuitatea dintre grădiniță și școală este posibilă prin asigurarea unor măsuri de ordin
psihopedagogic realizate metodic. Se au în vedere cunoștințele acumulate în perioada preșcolară, în special
a celor care constituie elemente pregătitoare pentru învățarea cititului, scrisului, acestea fiind strâns legate
de capacitatea de exprimare, de nivelul auzului fonetic, de posibilitățile de mânuire a instrumentelor de
scris, de coordonarea mișcărilor mâinii în vederea trasării unor contururi.
Clasa pregătitoare reprezintă o etapă de trecere de la grădiniță la școală.Este o verigă de bază între
cele două unități de învățământ.
De aici și necesitatea ca accentul activităților desfășurate să cadă pe sarcinile formative, sarcini ce
vizează dezvoltarea capacităților intelectuale ale copilului, a interesului acestora pentru cunoaștere, a
curiozității epistemice, a dragostei pentru învățătură.
Activitățile din clasa pregatitoare îi formează ca viitori școlari, dezvoltă intelectual, gândirea,
memoria, imaginația, aptitudinile de școlaritate, șansă acordată copiilor să facă față viitoarelor cerințe
școlare prin însușirea unor elemente necesare pentru înțelegerea anumitor concepte care se regăsesc în ciclul
primar.
1586
ȘCOALA ON-LINE
IVANOIU NICOLIȚA ANDREEA,

LICEUL TEHNOLOGIC BALTENI
Participarea elevilor la activitățile educaționale online, în această perioadă, a depins de accesul

acestora la infrastructura casnică și dotarea gospodăriilor cu conexiune la internet, cu laptop / computer
personal / imprimantă (sau telefon mobil sau tabletă), precum și de sprijinul pe care părinții l-au putut oferii
propriilor copii în accesarea lecțiilor și a resurselor de învățare oferite de cadrele didactice. Participanții,
atât cadre didactice cât și elevi, reclamau faptul că utilizarea noilor tehnologii prezintă dificultăți
semnificative. Majoritatea elevilor și a cadrelor didactice recunoșteau faptul că nu dețin competențe digitale
îndeajuns de dezvoltate pentru a putea utiliza instrumentele de învățare on-line, sau pentru a le putea
proiecta și face îndeajuns de atractive pentru elevi.
Resursele pe care cadrele didactice le-au accesat au fost: propria experiență anterioară în utilizarea
instrumentelor de învățare on-line. Experiența personală este urmată, în ordine descrescătoare a importanței
de: diverse tutoriale găsite online, grupurile de suport colegial precum grupuri ale profesorilor de pe
Facebook, programele de formare în domeniul TIC desfășurate prin CCD-uri, portalul deschis de Ministerul
Educației pe digital.educred.ro, ideile de activități cu suport digital de pe digitaledu.ro, atelierele CRED
desfășurate prin videoconferință, programele de formare în domeniul TIC desfășurate de ONG-uri/
companii, platforma eTwinning ).
Participarea elevilor la activitățile educaționale online, în această perioadă, a depins de accesul
acestora la infrastructura casnică și dotarea gospodăriilor cu conexiune la internet, cu laptop / computer
personal / imprimantă (sau telefon mobil sau tabletă), precum și de sprijinul pe care părinții l-au putut oferii
propriilor copii în accesarea lecțiilor și a resurselor de învățare oferite de cadrele didactice. Majoritatea
elevilor și a cadrelor didactice recunoșteau faptul că nu dețin competențe digitale îndeajuns de dezvoltate
pentru a putea utiliza instrumentele de învățare on-line, sau pentru a le putea proiecta și face îndeajuns de
atractive pentru elevi.
Principalele obstacole pe care elevii le întâmpină în noul context sunt legate de resursele tehnice
necesare: lipsa de unui computer/tabletă/telefon mobil, lipsa competențelor digitale, inclusiv de a utiliza
instrumente specifice învățării online, lipsa de acces la internet, imposibilitatea de a avea un program
structurat de lucru mediat de resurse digitale. În această perioadă, de dinaintea vacanței de Paști, organizarea
ad-hoc a educației la distanță a presupus în cvasi-totalitate utilizarea aplicațiilor de transmitere a mesajelor
scrise sau a imaginilor (de exemplu: WhatsApp), convorbiri telefonice directe între cadrele didactice și
elevi, diferite site-uri cu conținut educațional și, abia pe ultimele locuri, platformele care permit organizarea
conținutului educațional într-un format dedicat acestui mod de interacțiuni în procesul educațional (moodle,
Google Classroom, etc.) sau platformele care permit conferințe video cu un număr ridicat de utilizatori
(Webex sau Zoom).
Pornind de la studiul PISA, în contextul pandemiei de SARS - CoV - 2, trei dimensiuni sunt
importante în analiza cadrului în care se face trecerea la procesul de învățare online: accesul la internet;
decalajul de utilizare al instrumentelor digitale între elevi; decalajul digital între școli care se referă la
capacitatea acestora de sprijini învățarea în context digitalizat. Statutul socioeconomic al elevilor se
asociază negativ cu fiecare dintre aceste dimensiuni, astfel, elevii dezavantajați au acces mai limitat la
internet, au competențe de utilizare mai reduse și învață în școli cu resurse digitale mai puține. În schimb,
în ceea ce privește competențele tehnice și pedagogice de a integra dispozitive digitale în procesul de
predare, peste 75% dintre directorii unităților școlare din România au răspuns că elevi învață în școli în care
profesorii dispun de astfel de competențe. Nu în ultimul rând, în liceele din România mai mult de jumătate
dintre elevi învață în școli în care există resurse profesionale prin intermediul cărora profesorii învață cum
se utilizează instrumentele digitale.
Toate aceste date sugerează că nu este foarte realist să plecăm de la presupoziția că trecerea la
predarea exclusiv online se poate face cu ușurință. Dincolo de faptul că există gospodării care nu au acces
la internet sau semnal la telefon, ori nu au un computer/laptop/tabletă/telefon mobil, precum și un nivel al
competențelor digitale destul de scăzut, autoizolarea la domiciliu și mutarea procesului educațional exclusiv
în spațiul domestic a generat și alte situații complicate. Pot exista cazuri în care familiile cu mai mulți copii
1587
trebuie să împartă resursele TIC și spațiul de lucru pentru copiii și pentru propriul serviciu. Părinții fără
competențe digitale, mai ales cei care nu lucrează de acasă și sunt plecați în timpul zilei, nu pot sprijini
copiii în vederea utilizării adecvate a resurselor online, iar imposibilitatea interacțiunii fizice face dificilă
învățarea în grupul de egali. Accesul de pe telefonul mobil la internet poate să nu fie suficient pentru a
susține un proces îndelungat de învățare, în contextul în care tranziția spre online presupune mai mult decât
întâlniri prin intermediul platformelor audio-video sau teme trimise prin aplicații de mesagerie.
Întreaga metodologie de predare / învățare trebuie transferată online, fiind necesară o reorganizare
sistematică a procesului de învățare prin intermediul computerului. Alte aspecte importante sunt lipsa
accesul la o imprimantă și consumabile necesare tipăririi fișelor de lucru sau a materialelor primite, copii
care rămân singuri acasă; stres generat de riscul de îmbolnăvire și de șomaj.
1588
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ÎN MEDIUL ONLINE
PROF. LOGOPED IVAȘCU ELENA DANIELA

CŞEI BUZĂU
„Spiritul copiilor nu este un vas pe care vrem să-l umplem, ci este o vatră pe care trebuie s-o
încălzim.” J. H. Pestalozzi
După cum însuşi Pestalozzi o arăta, activitatea didactică are valenţe care excedă limitele actului
didactic, trecând dincolo de graniţele ale şcolii, cu atât mai mult cu cât pandemia a impus o distanță
considerabilă. De aceea, activitatea zilnică a oricărui cadru didactic trebuie să pregătească elevul pentru
orice situație.
Noi trebuie să trezim spiritul copiilor, astfel încat, şi după depăşirea limitelor fizice ale instituţiei
aceştia să pastreze şi să ducă mai departe valorile şcolii şi, odată cu ele, să creioneze în culori vii şi pastelate
atât corpul profesoral cât şi instituţia în sine. Copiii mulţumiţi şi recuperaţi vor face parinţii mulţumiţi şi
încrezători în forţele lor, în forţele noastre, în puterea instituţiei noastre, în educaţie, in general.
Promovându-ne, cu toţii vom avea de câştigat. Atât noi, ca indivizi, cât şi societatea în ansamblu.
Având în vedere faptul că omul este o fiinţă puternică, cu resurse aproape nelimitate pe care trebuie
doar să ştie cum să le folosească, întrebarea care derivă, în modul cel mai firesc este: „ Cum putem evolua?”.
Răspunsul la această întrebare nu este unul singular. Pentru fiecare dintre noi ,,a evolua,, prezintă alte
valenţe. Este doar instruire? Este formare? Este automotivare? Este resursa financiară? Răspunsul se află
în fiecare dintre noi.
Cuvântul educație derivă din substantivul „educatio” care înseamnă creștere, hrănire, cultivare.
Educația are sarcina de a pregăti omul ca element activ al vieții sociale. Educația este un tip particular de
acțiune umană, o intervenție sau direcționare. „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta
aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.”
Societatea zilelor noastre solicită, mai mult ca oricând, inteligența și capacitatea creatoare a omului.
„Întregul climat al viitorului, afirmă Bogdan Suchodolski, va situa capacitățile intelectuale în condițiile
deplinei afirmări și va da un larg avans dorinței de cunoaștere.Prin educație se dorește dezvoltarea
conștientă a potențialului biopsihic al omului și formarea unui tip de personalitate solicitat de condițiile
prezente și de perspectiva societății, mai ales în contextual educaţiei speciale unde nevoile sunt multiple şi
implicţiile variate.
Activitatea noastră trebuie să pună accent pe oameni, să urmărească dezvoltarea unor calități umane
și explorarea orizonturilor, să fie orientată predominant spre pregătirea pentru viață, să aibă în vedere, cu
precădere, întrebări asupra existenței, să vizeze cu precădere dezvoltarea unei stări sau a unei structuri
atinse. Trebuie să gândim că finalitatea în educație îmbină viziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung.
Activitatea educațională este dinamică și flexibilă în același timp, iar educația stimulează idealul ființei
umane exprimat prin „a fi și a deveni”. Elevii noştri trebuie să îşi atingă potenţialul maxim, să evolueze, să
scoată tot ceea ce este mai bun şi mai frumos în ei. Aici intervine măiestria noastră, a cadrelor didactice
special, care lucrează cu copii speciali şi care organizează activităţi extraşcolare cu copiii cu deficienţe.
Este de o importanţă covârşitoare să fructificăm ocaziile de cunoaştere şi de afirmare atunci când le
găsim, să le provocăm pentru ca elevii să experimenteze pe viu, ceea ce se întâmplă în viaţa adevărată,
adică dincolo de gardul şcolii, un gard care încă există. De aceea, organizarea unor activităţi extracurriculare
care vin să completeze arealul de interese şi să desăvârşească potenţialul restant al elevilor cu CES este o
prioritate.
În urma unei analize SWOT extrem de obiective şi de realiste, am constatat faptul că punctele tari şi
oprtunităţile ne sunt în avantaj, în detrimentul punctelor slabe şi al ameninţărilor care au locul lor, desigur.
Astfel, am constatat, o dată în plus, experienţa în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare,
faptul că personalul didactic este calificat, cu competenţe necesare evaluării şi valorificării valenţelor
educative derivate dintr-o problematică educativă diversă, că există o diversitate a programului de activităţi
educative precum şi posibilități multiple de mediatizare a activităţilor extraşcolare şi extracurriculare la
diferite niveluri, existența a numeroase parteneriatelor cu instituții locale.
1589
Nu trebuie să uităm nici oportunităţile pe care ni le oferă contextul în care ne desfăşurăm nobila
activitate. Ar fi deosebit de ultil să profităm de deschiderea activităţii educative spre implicare şi
responsabilizare în viaţa comunităţii, de diversificarea ofertei educaţionale, de creşterea calităţii actului
educaţional prin perspectiva descentralizării şi a concurenţei pe piaţa educaţiei, să valorificăm potenţialul
creativ al nostrum, al dascălilor prin iniţierea de noi proiecte educative şi asumarea de roluri şi să exploatăm
plăcerea elevilor de a se implica în cât mai multe activităţi şcolare extraşcolare temeinic organizate şi
virtuos desfăşurate precum şi de beneficiul terapeutic recuperator, cu valenţe integratoare, adus acestora.
Este datoria noastră să ţinem cont de toate acestea. Stă numai în puterea noastră să creştem, să
evoluăm Aşasar, haideţi să încălzim vatra care ne înnobilează vieţile!
Bibliografie:
*PĂUNESCU, C, MUŞU, I, 1990, Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal,
Bucureşti, Ed. Medicală ;
*POPOVICI, D.V., 2007, Orientări teoretice şi practice în educaţia integrată, Arad, Ed Universităţii
A. Vlaicu;
*VERZA, E, VERZA, F. E., 2011, Tratat de psihopedagogie specială, Bucureşti, Ed. Universităţii
Bucureşti.
1590
ÎNVĂŢAREA ONLINE
PROF. ÎNV. PRIMAR IOAN LAURA,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIHAI VITEAZUL”
Pe fundalul pandemiei de coronavirus, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid
și să transmită elevilor mesajul că învățarea continuă dincolo de școală. Cu instrumente online accesibile
tuturor și cu multă determinare, au putut face progrese împreună și, mai mult decât oricând, i-au încurajat
pe elevi să învețe și să lucreze independent.
Starea de urgenţă a provocat un experiment social în domeniul educaţiei. Forţaţi să rămână aproape
trei luni închişi în casă, copiii şi profesorii s-au mutat în mediul online şi au învăţat să folosească platformele
digitale pentru a comunica şi a-şi face lecţiile. Zoom, Microsoft Teams, Google Classroom, WhatsApp sau
Skype au fost mediile cele mai utilizate pentru comunicarea intre elevi si profesori.
elevilor, părinților și altor persoane implicate în educație, informații, instrumente și resurse pentru a sprijini
Platformele de e-Learning au o serie de avantaje, precum:
Dintre dezavantajele create de instruirea online se poate aminti:
• Reducerea capacității de exprimare verbală a elevului, însoțită de o pierdere a capacităților de
prezentare-argumentare-contraargumentare.
Utilizarea platformelor e-Learning este o oportunitate oferită celor care doresc să obțină o formare
continuă. Ea nu exclude educația clasică, în care sunt utilizate obiecte reale ca sursă de informare ci îi
adaugă resursele virtuale. Este indicată o îmbinare între metodele clasice de învățare și evaluare și a celor
eLearning pentru a obține performanțe în ceea ce privește dezvoltarea competențelor elevilor.
Conţinutul unei lecţii în format electronic poate îmbina atât prezentări, simulări, experimente
interactive, exerciţii, teste cât şi jocuri educaţionale. Toate momentele de lecţie realizate presupun
activitatea nemijlocită a elevilor, iar interactivitatea constă în cea mai mare parte în feedback gradual oferit
utilizatorului pe tot parcursul lecţiei.
Lecţiile online sunt un instrument de învăţare încă prea nou pentru majoritatea elevilor, profesorilor
şi părinţilor, pentru a putea trage concluzii referitoare la aplicarea unui astfel de model pe termen lung.
Educaţia online şi cea tradiţională trebuie dozate în proporţii corecte, care să asigure dezvoltarea
armonioasă a copiilor.
Oricum va arăta şcoala viitorului, trebuie să ţinem seama de nevoia umană a dialogului, a
interacţiunii sociale în persoană.
1591
EXPERIENȚA ONLINE

ION CRISTINA VERONICA
ȘCOALA GIMNAZIALA ,,MATEI BASARAB” TARGOVIȘTE
CLASA: I A
• Ce experiență a fost de succes?

Denumirea experienței de PROIECT – Bucuriile primăverii
succes
Descrierea experienței de Proiectul a fost gândit ca o modalitate de evaluare, la finalul unității de
succes învățare ,,Cu primăvara ne jucăm”. Activitatea de predare-invățare-
evaluare se desfășoară sincron și asincron. În cadrul activităților sincron,
utilizând aplicația Zoom, am prezentat planul proiectului.
Am pornit de la o hartă conceptuală având ca temă, Primăvara. Copiii au
menționat aspecte legate de primăvară, identificând, astfel, cadrul natural,
ocupații ale oamenilor, dar și cântece și mișcări sugerate de acestea. I-am
provocat să surprindă acest anotimp în cuvinte, propoziții, muzică și
culoare. Planul proiectului corelat cu sarcinile de lucru, a fost postat pe
platforma Classroom, unde a fost creată o temă cu acest titlu, având ca
termen de realizare, o săptămână. De asemenea, au fost atașate materiale
suport pentru realizarea cu succes a temei, fără ca acestea să constituie o
limitare a creativității lor. Elevii au avut ocazia să-și aleagă materialele și
tehnicile de lucru, cântecul preferat și mișcările potrivite. Sarcinile de
lucru au fost atent monitorizate, acordându-se feedback intermediar și
sprijin pe măsură ce proiectul se contura. Modalitățile de evaluare au fost
apreciate de copii, aceștia având ocazia să aprecieze lucrările colegilor cu
ocazia amenajării unei expoziții virtuale. Experiențele colegilor au
constituit momente de inspirație. Elevii au prezentat, în cadrul unei sesiuni
video pe Zoom, produsele realizate.
• De ce cred că este o experiență de succes?
Beneficii pentru elevi Scopul proiectului l-a reprezentat consolidarea cunoștințele despre
relațiile și fenomenele din mediul apropiat. Am urmărit scrierea corectă a
cuvintelor/enunțurilor, compunerea spațiului plastic utilizând materiale și
tehnici diverse, cântarea vocală și mișcarea pe muzică, ce fac referire la o
temă dată.
Elevii au dovedit că pot sintetiza cunoștințele însușite în cadrul
disciplinelor: Comunicare în limba română, Matematică și explorarea
mediului, Arte vizuale și abilități practice, Muzică și mișcare, în realizarea
unui produs personal.
De apreciat au fost valențele lor creatoare, reușind să dezvolte sarcinile
primite, inedit. Produsele realizate au fost variate, punând în evidență
personalitatea fiecărui copil, constituind o mai bună cunoaștere și
apreciere în rândul elevilor.
De asemenea, au dovedit capacitatea de realizare a schimbului de bune
practici în mediul online, formarea unor competenţe digitale.
Reflecțiile mele/ Lecții Acest proiect a fost o provocare și un succes, în același timp, deoarece toți
învățate elevii au prezentat produsele realizate.
Am apreciat dorința acestora de a finaliza o sarcină, de a o personaliza, de
a utiliza diverse aplicații prezentate în școala de acasă și de a prezenta
colegilor rezultatele obținute.
1592
Au dovedit capacitatea de autoevaluare, chiar și interevaluare.
Consider proiectul potrivit în contextul învățării online și apreciez
abilitățile digitale, în formare, atât ale elevilor, cât și ale părinților.
Această învățare ,,altfel” a valorificat parteneriatul școală – familie,
urmărind progresul copilului.
• Produse ale activității (fotografii, mărturisiri ale elevilor, produse obținute etc.)
1593
PROF. DANIELA NELA IONAȘC

ȘCOALA GIMNAZIALA „PRINCIPELE RADU”, ADJUD, JUD. VRANCEA
Platforme de învățare online precum Google classroom, Moodle, Microsoft Teams, Edmondo tind
pot fi folosite de către profesori și elevi, pentru școala de acasă și învățământul on-line. Soluțiile de
comunicare video sau audio care pot fi utilizate pentru activitățile educaționale sunt Skype, Meet sau Zoom.
- oferă posibilitatea învăţării continue;
- elevii învaţă în mod independent, în ritmul lor, în locul şi timpul pe care ei îl ale;
- ritmul propriu - elevii citesc materialele de învăţat în pasul pe care ei îl aleg şi ori de câte ori
doresc;
- locul de învăţare este liber ales - depinde de mijlocul utilizat pentru distribuirea materialelor de
învăţat;
- oferta de teme pe care nu le oferă cursurile / lecțiile;
- posibilitatea de a participa la programe de cea mai ridicată calitate şi prestigiu– elevul poate
să plece din localitatea unde trăiesc;
- alegerea modalităţii de învăţare – învăţarea activă sau pasivă, nivele diferite de interacţiune:
teleconferinţe, ...), mai multe componente multimedia - grafica, animaţii, sunet;
- încercarea practică a diferitelor tehnologii – se pot dobândi nu numai informaţii despre ceea ce se
învaţă, ci şi cunoştinţe suplimentare şi abilităţi legate de utilizarea diferitelor tehnologii;
- învăţarea independentă - interacţiune cu profesorii ce învaţă de la eleviii care caută individual noi
surse de informare.
Exemplu de combinații de platforme pentru realizarea unor activități didactice / ore de învățământ
on-line:
- utilizarea unui site: La crearea unui site este foarte important să luăm în considerare următoarele:
o un site web free nu ofera spatiu foarte mare pentru stocare de informatii. În general spatiul maxim
este de 100 MB.
o un site web free este locul unde se pot posta informații diverse ce pot fi vizualizate de oricine are
adresa site-ului;
o pe site se pot da link-uri către
 adrese de Youtube, unde pot fi videoclip-uri cu înregistrări proprii sau modele de lecții, prezentări
ppt, etc.
 adrese pentru formulare/chestionare/teste făcute cu Google Drive;
 adrese pentru laboratoare Go-Lab;
 link-uri pentru întâlniri online cu Zoom, Meet, etc.
 link-uri pentru diverse aplicații de matematică.
o site-ul este ca o carte online cu mai multe capitole/pagini, fiecare dintre ele poate fi editată separat.
1594
- utilizarea de laboratoare Go-Lab, documente, teste, prezentari realizate cu Google Drive; Câteva
dintre avantajele utilizării unor astfel de instrumente sunt:
• lecțiile pot fi publice (pot fi vizualizate de oricine intră pe site-ul Go-Lab) sau private (pot fi utilizate
doar de cei care au link-ul de acces);
• lectiile pot fi create și modificate oricând de către profesor;
• oriunde în lecție pot fi introduse videoclipuri, fotografii, spații pentru completarea elevilor, link-uri
spre youtube sau alte adrese online,, teste cu întrebări grilă cu un singur răspuns sau răspunsuri multiple,
întrebări deschise, scale de evaluare, matrice de răspunsuri, întrebări despre o imagine/videoclip/grafic,
întrebări cu imagini ca și opțiuni de răspuns, chat-uri de comunicare între elev și profesor, poate fi introdus
timp pentru vizualizarea lecției și rezolvarea chestionarelor, etc.
• pot fi create sau introduse documente, tabele, grafice, aplicații sau chiar spațiu de lucru Geogebra;
• toate modificările și completările se salvează în timp real și pentru profesor și pentru elev;
• lecția poate fi urmărita de elev oricând dorește, link-ul este unic pentru lecție, indiferent dacă este
modificată. Dacă intră cu același nume poate continua rezolvarea de unde a fost întreruptă;
• în contul profesorului apar lecțiile/laboratoarele/testele vizualizate/rezolvate de elevi, ele pot fi
corectate de profesor și vizualizate apoi de elev.
- utilizarea de soluțiile de comunicare video sau audio cum ar fi Skype, Meet sau Zoom.
Pot fi utilizate și diverse aplicatii educaționale pentru a veni în sprijinul elevilor pentru înțelegerea
notiunilor și rezolvarea aplicațiilor.
1595
ȘCOALA DE ACASA
LICEUL TEHNOLOGIC “ OVID DENSUSIANU”

CĂLAN, JUD. HUNEDOARA
PROF. IONELE IMOLA
Pentru a crea niște obiceiuri de succes, conducerea fiecărei școli a trebuit să coordoneze
instantă organizate în prealabil. Tot acest context a înseamnat mai mult timp de pregătire și un efort
mai mare de coordonare pentru profesori. Chiar dacă nu va putut fi recuperată întru totul interacțiunea
din clasa fizică și nu toate orele au putut fi organizate online, exemplele reușite ale celor care au
început deja să aplice aceste măsuri arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și
multă răbdare. Succesul unui astfel de demers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună.
platforme precum Skype, Google Meet, Whatsapp sau Facebook Messenger. Acesta e primul pas
pentru a stabili calendarul online și modul cum se poate comunica cu elevii.
domeniu.În lipsa unui cont G Suite for Education al școlii, puteți folosi contul personal de Google
pentru a împărtăși documente cu alții, folosind serviciul Drive unde puteți centraliza în sub-foldere
materiale, pe clase sau teme, cu colegii și elevii. Pentru ca elevii să urce teme sau alte fișiere, e nevoie
să aibă un cont de Google, la rândul lor. Contul de email e destinat celor peste 13 ani, altminteri
părintele ar trebui să fie cel care creează și administrează contul.
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, profesorul are nevoie de trei
tipuri de resurse:
Soluții pentru interacțiunea în timp real
ZOOM este una dintre cele mai folosite platforme de întâlniri video care de curând a eliminat
limita de 40 de minute per întâlnire pentru conturile gratuite create în țările afectate de Coronavirus.
Ea permite crearea gratuită a unor întâlniri online (meetings) unde puteți invita până la 100 de
participanți prin intermediul unui link. Pentru a beneficia de eliminarea limitei de 40 de minute, trebuie
să vă înscrieți cu emailul școlii aici, nu cu contul personal, iar toți cei care își creează conturi pe Zoom
folosind adresa școlii vor putea organiza întâlniri din conturile lor.
Zoom pe calculator sau mobil și să se conecteze cu un microfon și sau/webcam. Atunci vor intra într-
1596
o întâlnire online unde pot comunica prin mesaje pe chat cu profesorul, pot vedea ce le împărtășește
profesorul de pe ecranul său (opțiunea share screen), se pot vedea și auzi reciproc dacă au microfoane
și camere web instalate pe aparatul pe care îl folosesc.
Google Meet este o aplicație din suita Google (for Education sau Enterprise) pe care o puteți
accesa doar dacă aveți un cont de organizație (școală sau companie, de tip @educred.ro sau
@scoalagalati.ro etc.).Meet este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o platformă de
comunicare instant prin video și chat, unde puteți crea un link de întâlnire, iar participanții trebuie
doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra în sesiunea online. Meet acceptă până
la 100 participanți gratuit și oferă aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu
participanții cu video, microfon și prin chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru
anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri prin chat.
Pentru a participa la întâlnire, elevii trebuie să acceseze link-ul fie de pe laptop (din browserul
Google Chrome), fie de pe mobil (aplicația Hangouts Meet de la Google) și să aibă activate microfonul
și/sau camera web.
Aplicații sau platforme de colaborare online
Dincolo de întâlnirea live, veți dori să oferiți elevilor materiale extra, teme pentru acasă și să le
urmăriți progresul. Printre recomandările de platforme care permit colaborarea între profesori și elevi,
dincolo de ore, se numără Google Classroom, Edmodo, ClassDojo sau EasyClass.
Google Classroom poate fi folosi pentru a organiza activitățile elevilor pentru acasă. Acest
serviciu este inclus în Google Suite for Education, pentru care orice școală se poate înscrie gratuit.
Dacă școala dumneavoastră nu are această opțiune, puteți folosi Google Classroom și de pe contul
Gmail personal.
Puteți stabili o nouă clasă unde să postați anunțuri, să împărtășiți teme sau materiale, să publicați
teste sau chestionare, urmând pas cu pas instrucțiunile pe care le găsiți în animațiile video de pe
platforma creată de Google special pentru profesori: Teacher Center. Dacă alegeți opțiunea de a folosi
Classroom de pe contul personal, și elevii vor avea nevoie de conturi Google pentru a putea accesa
clasa online.Temele sunt ușor de postat și se particularizează prin titlu, o descriere și un termen limită.
În plus, se pot atașa fișiere precum: imagini, ghiduri sau filmulețe de pe YouTube. Profesorul poate
evalua ulterior temele, poate pune note și adăuga comentarii pentru fiecare elev.
Edmodo este o alternativă la Google Classroom prin care puteți colabora online cu elevii,
postând anunțuri, teme și alte resurse.
EasyClass este o plaforma pe care profesorii o pot folosi în tandem cu Google Meet pentru a se
conecta cu elevii și a colabora online. EasyClass e un LMS (Learning Management System) care
permite crearea unor clase virtuale unde pot stoca materiale online, pot gestiona sarcini, teme și pot
monitoriza progresul și oferi feedback fiecărui participant online.
Resurse și aplicații de învățare
• ASQ (Another Smart Question) este o platforma de evaluare pe care elevii o pot folosi
independent, pentru a aprofunda și a lucra individual teste și exerciții create în prealabil de profesor.
Acesta poate adăuga clipuri video cu explicații, exerciții și teste pentru orice materie și poate urmări
rezultatele fiecărui elev direct din aplicație Partea bună este că odată înscrisă o clasă de la o anumită
școală, orice profesor poate asigna exerciții și teste aceleiași clase, fără a mai introduce elevii încă o
dată.
• Quiz-uri prin Kahoot pentru verificarea cunoștințelor și feedback: aceasta este o platformă
gratuită folosită de milioane de profesori din întreaga lume cu ajutorul căreia puteți crea teste
interactive, în care elevii răspund într-un timp limită, folosind un dispozitiv mobil. Odată creat un test,
veți putea trimite un cod de acces (PIN) elevilor care îl pot accesa din aplicația Kahoot instalată pe
mobil sau pe site-ul Kahoot. Rezultatele răspunsurilor apar la finalul testului, pe un ecran vizibil
tuturor. Este recomandat a fi folosidt oar ca instrument de verificare a cunoștințelor sau feedback
pentru a vedea ce au înțeles, cât de implicați au fost și cum se simt elevii.
• Alternative de aplicații pentru quiz-uri online sunt și Quizizz și Kidibot.ro (pentru aceasta,
elevii au nevoie de email).
• Prezentare interactivă cu sondaje de opinie prin Mentimeter: aceasta este o soluție utilă care
se poate folosi în cadrul unei prezentări pe Zoom sau Google Meet, când vă partajați ecranul. Cu un
1597
cont gratuit pe Mentimeter, puteți crea prezentări interactive, la care să adăugați întrebări cu răspuns
închis. Spre exemplu, când introduceți o temă nouă sau vreți să măsurați pe parcursul lecției cât de
multe au înțeles elevii, puteți include o întrebare cu mai multe variante de răspuns dintre care doar
una este corectă, iar rezultatele vă apar imediat pe ecran. În funcție de acest feedback, puteți corecta
informații care au rămas neclare și îndrepta procesul de învățare. Odată ce creați un sondaj, un
Wordcloud (norișor de cuvinte creat automat pe baza cuvintelor introduse de elevi), sau un test cu
variante de răspuns, se va crea automat un cod pe care participanții îl pot introduce accesând
menti.com pentru a putea oferi răspunsul. Contul gratuit permite maxim 2 întrebări pe prezentare, dar
puteți creat prezentări nelimitate pentru audiențe nelimitate.
Astfel de crize, cum este cea provocată de CODVID-19, lansează îngrijorări reale, dar ne pune
și în situația de a ne testa reziliența, dezvoltarea emoțională și nu în ultimul rând reacția la
vulnerabilitate.
împreună soluții alternative de a comunica cu elevii și părinții acestora, de a planifica și de a învăța
altfel.
1598
ŞCOALA ON-LINE – ŞCOALA ALTFEL?
FLORENTINA IONESCU
Recenta experienţă a pandemiei de coronavirus a permis experimentarea, cumva pe neaşteptate, a

resurselor educaţionale informatice şi a internetului în calitate de mediu educaţional. Fiecare şcoală şi
fiecare cadru didactic a încercat să asigure accesul la educaţie al elevilor utilizând fie simpla mesagerie
electronică, fie implementând platforme de învăţare oferite cu titlu gratuit de diverse corporaţii care le-au
dezvoltat.
Incontestabil, fără aceste mijloace, elevii ar fi fost privaţi de un drept garantat prin constituţie. S-a
asigurat o continuitate a procesului de învăţământ pe perioada suspendării cursurilor, astfel încât aceasta să
nu reprezinte o întrerupere a formării lor, în special pentru elevii din anii terminali, pentru care încheierea
cu success a anului şcolar este obligatorie pentru accederea într-o treaptă superioară a sistemului de
învăţământ. Dar utilizarea internetului ca mijloc de comunicare şi transmitere de informaţii nu constituie
singurul avantaj. Internetul este şi va continua să fie o resursă inepuizabilă de resurse educaţionale, pornind
de la filmuleţe şi jocuri pentru cei mai mici, până la lecţii fără profesor în cele mai variate domenii. Din
acest punct de vedere, resursele on-line au fost şi sunt folosite de cadrele didactice în mod constant încă de
când au devenit disponibile, şi nu neapărat pe perioada suspendării cursurilor. Continua şi rapida dezvoltare
şi perfecţionare a aparaturii şi componentelor electronice, precum şi dezvoltarea unor programe şi soft-uri
din ce în ce mai sofisticate, dar în acelaşi timp mai prietenoase cu potenţialii utilizatori, precum şi interesul
în creştere al noilor generaţii pentru tehnologia modernă ar putea duce la concluzia că şcoala viitorului este
şcoala on-line.
Totuşi, dacă ne aplecăm mai atent asupra problemei, lucrurile nu sunt atât de simple, cu atât mai mult
cu cât în România sistemul de învăţământ este subfinanţat de ani întregi şi este privat de o reformă necesară.
În ce măsură şcoala on-line a fost eficientă în această perioadă pentru ca ea să devină o posibilă o soluţie
de viitor pentru sistemul educaţional românesc? S-ar putea spune că a fost doar o soluţie de compromis,
preferabilă unei paralizii totale a sistemului, putând fi considerată eficientă doar din acest punct de vedere.
Din păcate, funcţionarea coerentă şi eficientă a sistemului de învăţământ nu poate fi asigurată prin accesarea
sporadică de resurse sau prin întâlniri pe platforme de socializare, ca să nu mai vorbim de evaluări în
vederea notării elevilor în mare măsură subiective, bazate pe încurajarea prezenţei on-line decât pe măsurări
obiective, bazate pe criterii clare, furnizate de programele şcolare. Cred că suntem încă departe de
momentul în care şcoala on-line să fie un sistem funcţional mai degrabă decât o imagine la care doar râvnim.
În primul rând, e nevoie de o reţea informatică educaţională de calitate şi funcţională la nivel naţional,
susţinută şi administrată de personal de specialitate calificat. Activitatea educaţională nu se poate desfăşura
în condiţii optime doar prin accesarea de către cadrele didactice a unor platforme sau resurse, în funcţie de
oferta existentă, calitatea reţelelor de telefonie ale zonei sau preferinţele personale. De asemenea, accesul
gratuit la reţea este esenţial. Este de neconceput ca sarcina de a găsi şi susţine financiar instrumentele
necesare accesului la educaţie să fie lăsată doar în seama familiilor elevilor. Mai mult decât atât, este nevoie
de legislaţie care să reglementeze, în lumina obligativităţii şcolarizării, drepturile şi responsabilităţile ce
revin elevilor şi familiilor acestora.
În al doilea rând, este necesară o adaptare a programelor şcolare la specificul activităţii on-line în
funcţie de nivelul elevilor (primar, gimnazial, liceal). O selecţie a conţinuturilor, o rearanjare
(reformulare/clarificare) a competenţelor generale şi specific se impun, având în vedere limitările legate de
timpul alocat sesiunilor on-line, care trebuie în mod evident ajustat, de capacitatea elevilor de a utiliza
mijloacele de comunicare şi a manageriza situaţii problematice legate de acestea şi de specificul fiecărei
discipline.
Deşi se presupune că toate cadrele didactice au dobândit o alfabetizare digitală, în sensul că deţin
informaţii şi abilităţi de utilizare a calculatorului şi internetului, nu se poate trage automat concluzia că
toate cadrele didactice dispun de toate abilităţile necesare implementării şcolii on-line. Se impune, deci, o
formare profesională coerentă şi unitară în acest domeniu, finanţată de stat, şi nu lăsată la latitudinea sau
posibilităţile financiare ale fiecăruia. Să nu uităm că multe dintre cadrele didactice s-au format professional
într-o perioadă în care calculatorul exista doar ca idee sau imagine în România, iar internetul nu exista
deloc. Un sistem de calitate nu poate exista fără personal format în toate aspectele ce privesc sistemul, prin
1599
urmare, nu se poate pleca de la premisa că fiecare cadru didactic se va ocupa singur de formarea
profesională în domeniu doar din loialitate faţă de profesie.
Nu trebuie uitat nici impactul utilizării tehnologiei moderne asupra sănătăţii fizice şi mentale a
elevilor. O expunere prelungită a elevilor în faţa monitoarelor poate provoca probleme oculare şi deformări
ale coloanei vertebrale, iar lipsa conexiunii sociale poate duce la tulburări comportamentale, cu riscuri de
evoluţie spre probleme psihice.
Este evident că în lumea noastră modernă nu se poate trece cu vederea faptul că progresul tehnologic
aduce reale beneficii în toate aspectele vieţii, inclusiv în domeniul educaţiei. Dar este la fel de evident că
tehnologia, şi implicit şcoala on-line, nu pot înlocui ceea ce educaţia tradiţională a construit cu efecte
vizibile prin contactul direct şi nemijlocit între actorii săi, profesorul şi elevul, prin dezvoltarea unor relaţii
de cooperare care au favorizat cercetarea ştiinţifică fără de care progresul tehnologic actual nu ar fi fost
posibil. Tehnologia trebuie să rămână un mijloc de educaţie, nu să devină un scop în sine. Ea se va dovedi
eficientă doar în condiţiile în care este folosită raţional, prin raportarea atât la beneficii, dar şi la limitările
pe care le are. Construcţia şi integrarea unui sistem informatic educaţional eficient rămâne deocamdată o
provocare pentru cei care coordonează şi conduc învăţământul românesc.
1600
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. IONESCU IONELA MILVIA

ȘC. GIMN. NR.1 BUMBEȘTI-JIU
JUD. GORJ
Știu că în perioada asta, de când susțin copiii în învățarea de acasă, mulți părinți au început să dezvolte
frici mari legate de diferențele de comportament academic, vizibile comparativ în conferințele Zoom.
„Al meu parcă nu citește la fel de repede/ Al meu nu e așa atent/ Ceilalți sunt mai vorbăreți/ Parcă
unii răspund mai des și mai bine/ Al meu nu are așa multă încredere ca celălalt/ Oare lecția asta nu e sub
nivelul copilului meu?/ Oare a înțeles ceva de vreme ce nu pare să fie lecția asta pe nivelul lui?"
Tendința de a înțelege învățarea ca pe etapele de netrecut ale unei linii de producție, în care produsul
e bun dacă a trecut exact și la timp prin punctele A, B, C... etc. este specifică nepedagogului. Cu atât mai
specifică părintelui care are un fel de naturală urgență și presiune să-și aducă la linia de sosire copiii.
Nu există „linie de sosire". Procesul de creștere intelectuală - ca și cel de stabilizare fizică și imunitară
- e unul cu mult „dus-și-ntors". Creșterile sunt urmate de regres, revelațiile sunt traversate de blocaje,
memoria e contrapunctată de uitări ridicole, performanța e atinsă după multe căderi și ridicări. Învățarea e
o spirală, cu bucle continue de reîntoarcere, eroare, neputință, pierdere a încrederii.
Creșterea se întâmplă cu adevărat când copilul e însoțit în drumul lui de un om care are o proiecție
luminoasă despre variantele devenirii, nu de unul cu reflexe funcționărești de măsurare și îndoială
permanentă.
Faceți o muncă incredibilă în perioada asta, cu două pălării simultane pe cap: părinte și profesor! E
normal și admirabil să vă ajutați copiii! Numai nu turnați în acest ajutor proiecția ratării: judecăți,
dezamăgiri, amenințări, comparații, condiționări, urgențe.
Există un mod de a ajuta un copil, de a-l scoate din zona lui de confort, având grijă în primul rând de
starea sufletească pe care o îmbraci când te așezi la birou, lângă el. Ea este cea care dă direcție sau taie
aripi, chiar dacă intențiile sunt bune. Fii optimist (fă-ți în minte un scenariu de reușită și creștere), fii înțelept
(învățarea academică se face mână în mână cu formarea caracterului), fii jucăuș și reglează-i ritmul de lucru
după pasul calm și stabil al respirației tale. Dacă nu ai acest calm, depărtează-te de el, respiră, uită-te în
tine, prinde-ți reflexele vechi de perfecționism, control, neliniște.
Uită de alții, uită de comparații, privește-ți copilul cu drumul lui, cu ritmul lui, cu puterea lui, cu
viitorul lui și numai al lui!
Înainte de învățarea rațională, există o învățare subtilă - pe care copiii o iau ca atare de la voi - despre
sine și puterile proprii.
Încă ceva pentru părinții care s-au străduit de 2 luni încoace să susțină învățarea online de acasă...
Știu că pentru mulți, făcutul temelor a devenit luptă de putere acasă; că vă întrebați de ce copilul
vostru nu e motivat și dornic de a lucra independent. Că vă temeți că, poate, ați greșit cu ceva.
Un pic de îngăduință și empatie pentru voi: școlarii între 3 și 12 ani nu au, de regulă, motivații
intrinseci pentru învățarea propusă instituțional și dirijată extern.
Ce îi motivează să „lucreze" la școală nu poate fi, de cele mai multe ori, suplinit acasă, de familie.
Care sunt, de fapt, motivatorii adevărați pentru un școlar, în zilele în care școala nu era închisă:
- o rutină fixă a zilei, o rutină instituțională: copiii descoperă o cadență de lucru, un amestec între
libertăți și constrângeri, în ritmul cărora se aliniază, copiind comportamente de grup. Acasă este greu să
transformi sufrageria și mediul domestic de viață în regim organizat, planificat, repetabil și monitorizat de
o autoritate, alta decât cea intimă, parentală; copiii au nevoie inclusiv de asta: de o figură autoritară externă
familiei. (autoritate - nu în sens de „severitate").
- un rol în grup, o relevanță personală câștigată din oglindirea în ochii celorlalți. În clasă, în pauze -
copiii învață mult din punct de vedere socio-emoțional. Își exersează puterea limbajului verbal și nonverbal,
instrumentele tranzacționale, puterea. Și acasă o fac, dar de la 5 ani încolo, familia nu poate înlocui tribul
social, anturajul. Cu acesta începe o nouă redefinire a sinelui, o prelungire a construcției pe care mama și
tata o încep inițial, fără să fie suficienți. Copiii merg la școală ca să se descopere în ochii alterității. De aici
le vine energia care hrănește dezvoltarea academică: de la relevanța conectării cu celălalt.
1601
- ethosul școlii: spațiul clasei, așezarea în bănci, instrumentele de lucru - toate funcționează ca
obiectele unui ritual menit să declanșeze dispoziția de lucru altfel decât cea de acasă - unde de multă vreme
creierul știe să se autoseteze pe cunoaștere autodirijată, spontană, informală. Copiii nu știu încă să amestece
un spațiu destinat altei stări cu un mod de operare format altundeva. Nu pot încă să facă toți, cu ușurință,
tranziția.
- raportul emoțional copil-părinte, copil-profesor. Fiecare dintre aceste două relații propune o altă
ierarhie tranzacțională. De la părinți, copilul așteaptă validare necondiționată: „mama mă vede dincolo de
ce produce creierul meu". De la profesor, copilul acceptă o recunoaștere tranzacțională: „el oferă/eu primesc
și întorc către el. La școală pot fi judecat, măsurat și evaluat. Acasă nu suport ca mama sau tata să facă asta
cu mine - acest lucru ar însemna că de câte ori mintea mea nu produce rezultatul așteptat, eu pot fi iubit mai
puțin."
Fiecare dintre cei 4 factori de mai sus nu pot fi reproduși acasă. De aceea vă luptați cu ei. De aceea
mulți copii par să nu aibă motivații. De aceea școlile sunt încă instituții.
Învățarea de acasă e la fel de importantă și poate chiar mai consistentă decât cea de la școală. Dar atât
timp cât ea e organică, relațională, inspirațională, informală.
A aduce școala în casă a fost un experiment bun și revelator. Dar dacă acest lucru a creat și mai multe
vinovății și presiuni pe părinți, e mare păcat! Sper să își îngăduie fiecare ceva mai multă înțelegere și
relaxare. Sunt cel puțin cele 4 lucruri de mai sus pe care nu le putem pune în scenă acasă.
1602
EDUCATIE FARA FRONTIERE ! ÎNVATAMANTUL ON-LINE
SECTIUNEA: INVATAMANT GIMNAZIAL
PROFESORI LB.ENGLEZA GR.I CU MASTERAT

VIOLETA-ELENA IONESCU SI SORIN IONESCU
BRAILA
15 IUNIE 2020
Pe 11 martie şcoala s-a închis şi am plecat cu toţii acasă fără să ştim cand vom putea reveni la
normalitate. Izolaţi acasă şi îngrijoraţi din cauza coronavirusului, noi, profesorii, am intrat într-o perioadă
plină de anunţuri confuze, cu aplicaţii pe care nu le cunoşteam şi zero experienţă în educaţia online.
Pandemia a adus probleme în plus învăţământului românesc–trei luni pierdute de pregătire pentru Evaluarea
Naţională, bacalaureat şi aproape toată materia semestrului al II-lea afectată. Testele PISA nu s-au mai
organizat deloc aşa că, poate măcar anul acesta nu vom mai fi pe ultimul loc în Europa.
Am intrat în şcoala online brusc, ca măsură de urgenţă, majoritatea nepregătiţi. Din fericire, până pe
10 martie am reuşit să avem câte două note sau calificative pentru fiecare elev. Am învăţat să lucrăm pe
ZOOM şi pe GOOGLE CLASSROOM. Anul şcolar s-a terminat şi Ministerul tot nu a găsit fonduri pentru
tablete şi acces la Internet destinate miilor de copii defavorizaţi. Elevii săraci, cei cu deficienţe de învăţare
sau cei izolaţi într-un sătuc la marginea judeţului au uitat de ore de la mijlocul lunii martie. Cu siguranţă
aceşti copii fac parte din cei 32% din sistemul preuniversitar care nu au avut acces la şcoala online în
România. E posibil ca acest procent să fie mult mai mare decât evaluarea făcută în grabă de Ministerul
Educaţiei la sfârşitul lui aprilie.
Majoritatea elevilor au agreat lecţiile online chiar dacă conexiunea la internet nu a fost suficient de
puternică uneori. Noi ne-am bucurat când le-am văzut chipurile pe ecran, când ne-au ascultat, când au pus
întrebări, când am făcut pentru prima dată activitaţi extracurriculare de Ziua Pamântului sau de 1 Iunie
altfel decât împreună. Ne-am simţit sprijiniţi în eforturile noastre de conducerea şcolii, de unii elevi şi
părinţii lor. I-am simţit aproape şi am continuat.
Cursurile online au fost obligatorii şi poate vor fi din nou la toamnă. E un tip de educaţie pe care
statul nu îl poate organiza gratuit şi nediscriminatoriu, aşa cum prevede Constituţia. I-a sprijinit statul pe
profesori să cumpere laptop-uri, soft educaţional, să aibă acces nelimitat la Internet, să realizeze sesiuni
interesante şi eficiente pe ZOOM ? Face ceva ministerul nostru pentru copiii cărora le este jenă să
recunoască faptul că nu au calculator acasă şi nici internet? Predarea online se bazează foarte mult pe
comunicare. Înţelegerea şi aplicarea cunoştinţelor sunt greu de verificat de profesorii care nu au elevii în
faţă, nu le pot vedea caietele. Colegii noştri nu consideră şcoala online eficientă sau adecvată elevului român
în general. Sperăm ca anul şcolar următor să fie unul normal: cu elevi în bănci, cu concursuri face-to-face,
cu absolvenţi care se îmbrăţişează, care au şedinţe foto în parc sau pe faleză, care pot merge la banchet la
restaurant, un an în care să lucrăm ÎMPREUNĂ! Le mulţumim copiilor noştri serioşi care au postat teme şi
întrebări în aceste luni dificile, care au trimis proiecte şi filmări la concursuri online, care au ţinut legătura
săptămânal cu noi pe WhatsApp sau pe e-mail, le dorim multă sănătate, succes la examene şi o vacanţă
minunată !
1603
SISTEME ȘI FORME DE INVAȚAMANT DIN ALTE ȚARI
PROFESOR IONIŢĂ ELENA

COLEGIUL NAŢIONAL ,,CANTEMIR-VODĂ", BUCUREŞTI
Educația este foarte importantă în viața oricărei persoane, deoarece la fiecare pas ne lovim de puterea
educației. Este necesar să fii educat, ceea ce înseamnă că trebuie să ai un anumit comportament, care la
rândul lui îți va defini caracterul. Educaţia are un rol important în viaţă, are puterea de a te schimba în bine,
de a te determina să vezi lumea din jurul tău în alte culori. Din păcate, nu toţi primesc acest dar minunat,
unii din cauză că nu-și permit financiar și material, iar alţii din cauză că pur si simplu nu vor.
Sistemul de învățământ este organizat diferit în fiecare țară în parte. În timp ce în unele țări, sistemul
educațional este axat pe stimularea creativității elevilor și pe formarea acestora în specialiști, în alte colțuri
de pe glob, cadrele didactice se străduiesc să stimuleze și încurajeze copiii să-și descopere propriile pasiuni
și să găsească resurse proprii pentru a se autoeduca și a se descurca mai bine la școală.
Caracteristici ale sistemului de educaţie din diferite ţări
Sistemul de învaţământ din Finlanda este considerat cel mai bun și evoluat din întreaga lume,
scoţând pe bandă rulantă absolvenţi și profesioniști de calibru, cu cariere spectaculoase în întreaga lume.
Sistemul educaţional finlandez are la bază câteva principii tradiţionale de la care nu se abate și care îl face
să rămână, de foarte mult timp, unul dintre cele mai performante sisteme de învăţământ din lume.Cu toate
acestea, finlandezii nu urmăresc să devină o "fabrică de produs genii". Scopul lor este să crească cât pot de
mult nivelul general mediu de învățare al elevilor, tratând copiii că pe niște copii, nu ca pe niște produse
școlare sau performeri în devenire.
Sistemul educaţional din Finlanda este unul lipsit de taxă de şcolarizare astfel încât toţi tinerii şi
adulţii să poată avea acces la cunoaştere şi nu se bazează pe diferenţierea participanţilor la educaţie (elevii)
prin testare.
Fiecare copil are șanse egale în școlile finlandeze, întrucât nu se fac diferențe sau discriminări în
funcție de factori precum statut social, rasă sau regiune. Copiii finlandezi sunt încurajați de mici să fie
independenți și să se descurce pe propiile puteri, iar principalele materii pe care pun accentul sunt limba
maternă, matematică și engleză. Acestea sunt considerate materii de bază pentru formarea intelectuală
viitoare a copiilor. În rest, celelalte materii sunt similare cu cele din alte părți ale lumii. Spre deosebire de
alte sisteme de învățământ, în cel finlandez, orele de clasa sunt scurte, dar foarte concentrate și bazate pe
participarea activă a elevilor.
Învățământul japonez este un alt sistem educațional evoluat și performant. Dacă în Finlanda,
explicația succesului sistemului educațional este pusă pe seama investițiilor financiare colosale, în Japonia,
bugetul alocat acestei ramuri este foarte modest, dar cu toate acestea, deține unul dintre cele mai de succes
modele de învățământ din lume.Educația în Japonia își are începuturile moderne în anul 1872, când a fost
introdus sistemul modern de învățământ datorită „Ordinului Educației”. Planurile școlare erau stabilite de
guvern, iar manualele școlare pentru școlile primare și secundare erau scrise sau autorizate de către guvern.
Angajații școlilor publice erau considerați funcționari de stat. Chiar și școlile particulare erau nevoite să
urmeze îndrumările guvernului.
Cheia succesului învățământului din „Ţara Soarelui Răsare” este, înainte de orice, respectul copiilor
față de școală și al profesorilor față de catedră. Profesorii au datoria, dincolo de a le preda copiilor noțiuni
elementare de studiu, de a-i transformă în cetățeni model ai țării.Aceștia sunt direct responsabili de modul
în care activează copiii în societate. Copiii japonezi învață, prin modul în care este structurat sistemul
educațional, să fie responsabili și harnici. Sunt implicați constant în activități extracurriculare cu rol
important în deprinderea bunelor maniere și în formarea unor aptitudini esențiale la maturitate. Fac
curățenie în școală, servesc la mese și spală vase. Copiii încep școală la vârstă de șase ani, iar primele nouă
clase sunt obligatorii.
Sistemul de învățământ din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord este foarte diferit
de cel din România sau din alte țări ale lumii. Este un sistem unic, în care educația copilului ia naștere încă
din grădiniță, care începe de la vârstă de trei luni și ține până la cinci ani. Abia de la cinci ani în sus, copilul
intră în sistemul de învățământ primar gratuit, care ține până la 11 ani. De la această vârstă, intră în școală
secundară, care se termină la 18 ani.
1604
În școală britanică, copilul nu este forțat să învețe materiile, ci încurajat să le iubească și să se apropie
sufletește de ele. Învățământul englezesc pune accentul pe stimularea creativității la copii și pe dezvoltarea
pasiunilor individuale ale acestora.
Clasele nu sunt mai mari de 15 elevi, acest lucru permițând profesorilor să dedice suficient timp și
atenție fiecărui elev în parte. Cadrele didactice britanice încurajează însă lucrul în echipa, din care copiii au
posibilitatea de a extrage și învața o mulțime de aptitudini și lecții importante de viață.Educația în Anglia
este supravegheată de Departamentul pentru Educație al Regatului Unit. Autoritățile administrației publice
locale sunt responsabile pentru punerea în practică la nivel local a reglementărilor din școlile independente
("public schools")și din cele finanțate de stat ("state-funded schools").
Așadar, cele mai performante sisteme de învăţământ, recunoscute la nivel internaţional și considerate
modele pentru toate celelalte sunt cel finlandez, cel japonez și cel britanic. Cheia succesului pentru fiecare
dintre acestea constă în atenţia acordată elevului și capacităţilor sale, creative și intelectuale.
Bibliografie
Jones, Ken, Education in Britain: 1944 to the Present, ed. a II-a, Ed. Polity Press, Cambridge, 2016,
244 p.
McVeigh, Brian J, Japanese higher education as myth, Routledge Taylor & Francis Group, New
York, 2015, XIII+295 p.
Văideanu, George, Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Politica, București, 1988, 326 p.
1605
VIAȚA… O PERPETUĂ SCHIMBARE. LEGĂMȂNT DE CULTURĂ
PROF. MATEMATICĂ IONIȚOAEI MONICA DIANA,

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MINERVA ALEXANDRESCU”
COMUNA ȘOIMARI, JUD. PRAHOVA
Adaptarea la vremurile actuale a dus la abordarea invățământului dintr- o perspectivă inedită la nivel
mondial cu aplicarea unor metode preponderant particularizate fiecărui sistem în parte. Această adaptare
perpetuă atâta a cadrelor didactice cât și a elevilor a constituit o provocare pe care o resimțim în fiecare zi,
cu fiecare oră de curs parcursă.
Ritmul propriu al fiecărui individ dictează evoluția acestei metode centrată exclusiv pe predarea și
evaluarea online. De asemenea mediul din care provine elevul poate să creeze un impact considerabil asupra
aprofundării materialelor propuse cât și a executării temelor întrun mod adecvat și eficient. Diferențierea
se remarcă întro manieră evidentă între cei care au acces la tehnologie, dispozitive și dezbateri întrun mediu
familial propice și cei cărora le lipsesc aceste mijloace atât de necesare vremurilor fără precedent pe care
le trăim.
Supravegherea, supervizarea cadrului didactic nu se poate realiza întrun mod absolut eficient din
cauza lipsei prezenței fizice a acestuia alături de elevi întrun mediu stimulant pentru învățare și alături de
colegii de vârsta lor. Acest factor în sine și lipsa socializării direc te creează dificultăți și posibil blocaje în
evoluția fireasca a individului, în special aflat la vârsta formării, vârstă la care interacțiunea socială este
absolut esențială. De asemenea este necesar să avem în vedere și factorii disturbatori care intervin în școala
exclusiv online și nenumărate momente în care cursul firesc al învățării este întrerupt iar atenția elevului
este inevitabil acaparată de altceva.
La o analiză măinuțioasă, din perspectiva profesorului, acesta se confruntă cu un volum de muncă
cu mult superior celui depus întrun program prestabilit în interiorul instituției. În funcție de specialitatea
fiecăruia, fixarea noțiunilor devine de cele mai multe ori o provocare tocmai din cauza lipsei interacțiunii
directe, unde elevul trebuie să își mențină atenția exclusiv asupra orei de curs. Durata s- a mărit exponențial
în special la materiile la care elevii susțin evaluări și examene, eforturi resimțite de cadrele didactice de
specialitate a căror activitate online continuă cu mult după efectuarea orei de curs normale.
In momentul de față această incertitudine cu privire la eficiența școlii online persistă asupra tuturor
la nivel mondial indiferent de sistemul din care facem parte și concluzia este că oricât de performantă a
ajuns tehnologia, elevii sunt niște suflete în formare care au nevoie de îndrumarea și susținerea noastră,
atâta a părinților cât și a cadrelor didactice, întrun efort comun pentru realizarea unei tranziții cât mai firești,
naturale către anii maturității.
1606
AVANTAJELE EDUCAȚIEI ONLINE
IORDACHE ANAMARIA
LICEUL TEORETIC “GEORGE EMIL PALADE” CONSTANȚA
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Educația online este un sistem care nu are o locație fizică sau o limită de timp, profesorul și elevul nu
se află în același loc, iar oricine are acces la internet poate primi instruire în mediul ales, cu instrumente
precum telefon inteligent, tabletă, computer sau televiziune inteligentă.
Pregătirea online se poate face cu prezentarea live a formatorului sau cu prezentarea unui conținut /
lecție pregătit anterior. Practic, educația online este o definiție largă care acoperă toate aplicațiile
educaționale bazate pe internet.
Educația online nu înseamnă doar apeluri live sau teleconferințe. Jocurile educaționale care pot fi
accesate în media digitală sunt, de asemenea, elemente de instruire online.
Conceptul de educație la distanță este un concept derivat din dezvoltarea și preferința tehnologiilor
de educație online. Cu alte cuvinte, este vorba despre procesele prin care formatorul nu este cu noi și ne
poate antrena de departe.
Datorită educației online, adulții sau copiii pot primi instruire de la cei mai specializați oameni sau
instituții pe această temă, fără a fi nevoie să aleagă cel mai apropiat formator.
Cele mai eficiente metode în educația online, cunoscute și sub denumirea de educație la domiciliu de
către majoritatea oamenilor, sunt vocea, imaginea, datele, jocurile și textul. În plus, transferul mixt, care
oferă mai multe discipline împreună, este printre cele mai eficiente metode de educare online.
Voce: telefoanele, înregistrările vocale, teleconferințele și transmisiile radio sunt cele mai utilizate
metode de instruire audiovizuală.
Video: videoclipuri în direct sau înregistrate anterior, filme, animații sunt printre metodele de instruire
online vizuale.
Transfer de date: această metodă, care explică instruirea transferului datelor existente prin computere,
telefoane inteligente sau tablete, este folosită destul de larg.
Jocuri: în special în ultimii 5 ani, metodele de învățare a jocurilor au devenit foarte importante în
cadrul educației online.
Transfer de scriere: de la manualele digitale la alte documente online, se poate oferi o gamă largă de
transfer de text din educația acasă.
Transfer mixt: în sistemul mixt care permite transferul atât audio cât și video cu video, este de
asemenea posibil să partajați documente precum documente, note de prelegeri și jocuri educative.
Educația online este o opțiune de salvare a vieții atât pentru cei care nu pot găsi timp datorită ritmului
de muncă, cât și pentru cei care nu doresc să studieze în străinătate.
Astăzi, conceptul de educație online este unul dintre cele mai importante subiecte datorate epidemiilor
sau situațiilor speciale care necesită să nu plece de acasă.
Cele mai importante metode în educația online sunt următoarele:
- lecții sincronizate: în această metodă, un profesor și elevii se înscriu în aceeași clasă virtuală (pe
internet). Profesorul predă online la întreaga clasă și procesul de instruire se desfășoară în acest fel.
- lecții de timp separate: în această metodă, elevilor le sunt prezentate în prealabil elemente precum
note de prelegere, cărți, materiale video și sunete incluse în educație. În consecință, elevii își pot modela
procesele educaționale în funcție de propriile abilități și viteze de învățare, oricând și oriunde doresc.
Cel mai mare avantaj al sistemului de educație online, care oferă experiență de învățare indiferent de
timp și loc, este, fără îndoială, capacitatea de a primi educație oriunde și oricând.
Bibliografie
1. https://edict.ro/avantajele-si-dezavantajele-utilizarii-platformelor-elearning-pentru-activitatea-de-
2. https://www.link-academy.com/avantajele-invatamantului-la-distanta
1607
BUCURIA TRISTEȚII IN VREMURI DE PANDEMIE
PROF. INV. PRIMAR IORDACHE CRISTINA,

LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN ”ROMEO CONSTANTINESCU”
VALENII DE MUNTE, PRAHOVA
Profesorului îi este cuvenit respectul pentru activitatea didactică și a formării viitorilor oameni maturi,
astfel încât aceștia să fie bine educați și instruiți.
Când, unde, cum se poate dovedi respectul pentru cadrele didactice?
De Ziua Învățătorului, printr-o urare virtuală, la intrarea în școală sau când se părăsește clădirea după
două ore de pregătire pentru examene, la care au participat doar 45% din cei care erau așteptați, în instituțiile
publice cum ar fi Primăria, când fostul elev, ajuns acum primar, se răsfață în jilțul din biroul său și uită sau
nu este deprins să-și invite oaspetele (fostul său profesor) să ia loc, în mijloacele de transport, în timpul
concertelor, festivalurilor care până mai ieri parcă prea erau ”la ordinea zilei”…?
Pe neașteptate, atât noi, cât și elevii, ne-am schimbat viziunea despre școală, despre învățare, despre
educație. Am trăit, cum s-ar spune, ”bucuria tristeții de a face carte”. Cu sau fără voia noastră am acceptat
să ne discriminăm elevii și am lucrat diferențiat: cu cei ”care au” și cei ”care nu au”.
Reticenți inițial la schimbare, am amânat momentul desfășurării lecțiilor online. A venit curând o
avalanșă de propuneri. Platformele generoase, ieftine au invitat profesorul neinstruit, neîncrezător, temător,
în lumea virtuală a școlii. La rândul său acesta și-a convins elevii că altfel nu se poate, o vreme.
Începutul a fost greu. E jenant să constați că unii elevi te depășesc în ceea ce privește abilitatea de a
lucra pe o platformă. Nu-i ușor nici să-l înveți pe micul școlar care are acasă un aparat și 6 frați ceea ce nici
tu nu știi bine. Părintele, deși nu mai poate lucra în această perioadă (perioada suprapunându-se cu o criză
economică), dornic să-i ofere copilului său ceea ce el n-a putut avea face eforturi, se împrumută, cumpără
tabletă, instalează internet, doar-doar se va alege ceva și de pruncul lui. Apare apoi problema spațiului, căci
camerele sunt puține, familia este numeroasă, vecinul își strigă soția, câinele latră, pe stradă se lucrează cu
utilaje zgomotoase, la magazinul din colț tocmai s-a oprit mașina de gunoi, iar din casă se aude tot.
Despre profesori, ce să spunem? Sunt mulți care s-au înscris la definitivat sau la gradul II, au de
învățat și au nevoie de aparat in timp ce fiii lor au lecții. Iar bebelușul tocmai s-a trezit și vrea și el la
”scoală” să facă ”lectii - popii”. Sunt lucruri reale, factori perturbatori ai educației, în situații de criză.
Profesor fiind, cum să-i explici elevului tău că prințișorul nu mai vrea cu bona, vrea la mami, să apese pe
butoane.
Tuturor celor care au reușit să monitorizeze bine activitatea și să obțină rezultatele așteptate, sincere
FELICITĂRI!
Paralel cu lucru pe whatsapp, am cochetat și eu cu platformele ASQ, Classroom, Zoom. Concluzia
este una singură: nimic nu poate înlocui activitatea desfășurată cu elevii în sala de clasă.
Constrânsă de situație, am ales, precum prepelița, să-mi discriminez elevii din medii dezavantajate,
care, se pare, sunt obișnuiți cu tratarea diferențiată. N-au ripostat, nu s-au plâns, n-au luptat pentru dreptul
la educație, unii au neglijat și temele transmise, convinși fiind că anul acesta nu se lasă repetenți. Cu 50%
din elevi am lucrat online, pe platformă. Așteptau nerăbdători lecțiile pe Zoom și se întristau când se
întrerupea cursul tocmai când erau pe punctul de a câștiga. Urmau mesajele, ce veneau în cascadă: ”
Doamna, intrăm din nou?”. Hoții de timp, prezenți la activitățile noastre, după cum vedeți.
Dar, cel mai greu a fost să trăiesc cu regretul că n-am putut face mai mult pentru elevii sortiți sărăciei,
ce veneau cu drag la școală pentru că aici se întâlneau cu doamna, cu alți copii și reușeau să facă dovada
dobândirii de cunoștințe prin efort propriu.
Cum spuneam, am lăsat în urmă tristețea și am trăit bucuria găsirii unor oportunități. Mi-am schimbat
stilul de viață, programul, așteptările n-au mai fost aceleași, m-am păzit de gripă, dar am rămas cu
dezamăgirea că n-am făcut școală, ci ”m-am jucat de-a școala”.
Am continuat să comunic cu mulți colegi, cu elevii mei, cu părinții, dar… am obținut mult prea puțin
raportându-ne la efortul depus. Da, pot spune că elevii prezenți au dobândit abilități digitale, acesta fiind
un aspect pozitiv. Mulți părinți au apreciat activitatea, fiind buni observatori sau sufleori, atunci când timpul
le permitea, dar au fost și situații în care, bănuiesc, elevilor li s-a interzis să mai participe, părintele fiind
frustrat de faptul că propriul copil nu este ”la fel de bun” ca ceilalți. Sunt și părinți foarte încântați că, cel
1608
puțin pentru scurtă perioadă de timp, copilul stă în fata ecranului nu să se joace, iar el, părintele, își poate
organiza timpul fără stresul de a se ocupa de copil.
Lipsa sau întreruperea semnalului în unele zone a fost un alt factor perturbator, care a afectat atât
elevul ce venea dintr-o astfel de zonă, profesorul, acesta încercând să gestioneze bine momentul, cât și pe
ceilalți elevi. Și poziția elevilor în fața aparatului, ținuta unora dintre acești, uneori pot fi factori perturbatori.
Ca și avantaje ale utilizării platformei aș puncta posibilitatea de a menține liniștea prin oprirea
microfoanelor, folosirii unor materiale prin funcția Share Screen, utilizarea tablei, distanța mică pe care
trebuie să o parcurgi ca să poți ajunge ”la școală”.
Însă, distanțarea socială a adus cu ea și o distanțare a elevilor pe treapta cunoașterii. Vom depăși oare
acest neajuns dacă, în continuare, clasele vor fi supraaglomerate, elevii cu probleme de comportament
integrați în învățământul de masă vor fi tot mulți, profesorii de sprijin vor fi tot puțini, iar părinții vor avea
aceleași pretenții: să facem tot ceea ce dumnealor au dovedit că nu putut face de-a lungul vieții.
Nu vrem să renunțăm la lecțiile online definitiv, vrem să ne pregătim mai bine, când și când să
desfășurăm astfel de activități, nu doar în situații de criză, dar pentru aceasta e nevoie de resurse.
Să fim optimiști!
Cine știe dacă, la final, nu ne vom mira de noi înșine! Vorba poetului:
”Miră-te de tot ce ți se întâmplă,
miră-te de tot ce vezi,
atât timp cât te miri
ești salvat.”
(Nichita Stănescu)
1609
ÎNVAȚAMANTUL ON-LINE, O ALTFEL DE ȘCOALA PENTRU NOI TOȚI
PROF. CONSILIER ȘCOLAR MIRELA IORDACHE

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 13 BRAȘOV
Am crezut mereu că tot ceea ce ni se întâmplă nu e, de fapt, întâmplător. Că avem niște lecții de
învățat, o altă cale de experimentat, sau că soarta decide să ne deschidă o ușa pe care nu am văzut-o până
atunci. Așa a fost și acum, când noi toți a trebuit să ne adaptăm la o altfel de realitate.
Era evident că învățământul românesc trebuie să se reinventeze, să fie alături de generațiile minunate
de copii efervescenți cu care ne întâlnim, să țină pasul cu evoluția tehnologiei și să ne facă și pe noi,
profesorii, să redescoperim bucuria de a ieși din tipare. Și dacă noi nu am putut sau nu am dorit să facem
acest lucru, pandemia ne-a forțat să încercăm.
Am descoperit în această perioadă abilități ascunse ale elevilor mei și m-am lăsat contaminată de
ușurința cu care ei transformă virtualul în firesc și de capacitatea lor extraordinară de a nu se împotrivi
transformărilor. Am regăsit o lume în care orice e posibil. Am învățat de la ei să am curaj să fac lucrurile
neconvențional, pentru că mediul on-line iți lasă loc să fii inovator, original și nu te încorsetează în clasicul
„așa se face”.
Personal, învățământul on-line m-a ajutat să-mi descopăr resurse noi și să le folosesc altfel pe cele
pe care le știam deja. Am învățat să „vorbesc” limba elevilor mei. Am deslușit programe interactive de a
facilita învățarea, am învățat să explic în tutoriale video, să transform materia în joc și animație, să le fac
surprize virtuale, să-i duc în excursii gratuite pe tot globul, să-i unesc într-o pagină. Și, poate cel mai
important lucru, am învățat să trimit și să înțeleg emoțiile prin intermediul unui clic, din spatele unui ecran.
Pentru că sunt o mare iubitoare de oameni, mi-a lipsit însă căldura relaționării directe, a îmbrățișărilor, a
strânsului de mână și nu cred că ele pot fi înlocuite. Dar poate că e timpul să combinăm ce știm deja cu
ceea ce putem imagina.
Mereu le spun elevilor mei că învăț cu, de la și lângă ei. Dar de data aceasta cred că am învățat mai
mult decât ei. Am fost efectiv la școală: cu efort, cu muncă, cu nesiguranță, cu începuturi, cu frică și cu
mândria reușitei. O altfel de școală și pentru mine.
1610
ȘCOALA DE ACASĂ – O PROVOCARE
PROF. IORGA CRISTINA VIORICA,

ȘCOALA GIMNAZIALA ȘERBAN CIOCULESCU - GAEȘTI
PROF. TUDOSE CARMEN MIHAELA,
ȘCOALA GIMNAZIALA CAPȘUNA - COBIA
Suspendarea cursurilor școlare impusă de pandemia COVID-19 ne-a pus în fața celei mai mari
provocări din cariera didactică: educația la distanță. Brusc, intempestiv și obligatoriu, a trebuit să ne
adaptăm la o nouă situație. Situație pentru care nu am fost instruiți, nici noi, cadrele didactice, dar nici
elevii. Situație pentru care nu aveam asigurate resursele necesare, ținând cont că nu este posibilă prezența
fizică a profesorului și a elevului într-un anumit spațiu ca să își desfășoare activitatea.
Am început prin a folosi aplicațiile WhatsApp și Facebook, dar am realizat repede că era nevoie de o
platformă de interacțiune în timp real cu elevii, cu video și text, cu alte cuvinte internet și laptop/ tabletă/
desktop/ smartphone. Pentru aceasta a fost nevoie de o bună colaborare cu părinții, de implicare în
asigurarea resurselor, precum și în asistența în instalarea aplicațiilor necesare. Am rugat părinții să ne
susțină, ceea ce au și făcut. Am întâmpinat și dificultăți, dar împreună am reușit! Am folosit cu succes
Zoom și Google Meet, iar pentru schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și
elevi, am folosit aplicația Google Classroom care înregistrează evidența partajării fișierelor și permite și
feedback din partea profesorului.
Metodele de predare și învățare au fost adaptate lecțiilor online, competențele digitale având un rol
esențial. De la folosirea de resurse deja existente pe Internet până la crearea de prezentări, fișe, teste online,
imagini și clipuri de către profesor, în funcție de tipul și specificul lecției, astfel încât activitățile de învățare
să fie suficient de eficiente și de atractive pentru elevi. Putem spune că multe lucruri le-am învățat odată cu
elevii.
Din experiența noastră, de scurtă durată, dar care a necesitat o muncă imensă, am putut trage câteva
concluzii cu privire la punctele forte și dezavantajele școlii de acasă.
Puncte forte:
1. Accesul fără deplasare și independent de locație
- optarea pentru instruirea online oferă posibilitatea de a face munca de acasă, nefiind necesară
participarea la centrele de studiu;
- presupune o economie în transport;
- este ideal pentru zilele cu vremea nefavorabilă;
- elevii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-am uitat tema acasă”;
- facilitează accesul la studiu oriunde s-ar afla profesorul sau elevul.
2. Flexibilitatea timpului
- oferirea oportunității excelente de a studia în orice moment al zilei;
- materialele pot fi înregistrate și vizionate la orice oră.
3. Contact în timp real
- permiterea comunicării fluente și conectarea profesor – elev imediat;
- elevii pot decide ce studiază și modul în care studiază, deoarece materialul poate fi revizuit în funcție
de nevoile fiecăruia.
4. Dezvoltarea competențelor digitale
- elevii și profesorii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este mai
interactiv;
- utilizarea manualelor digitale, nu mai este nevoie de manualele în format fizic.
Dezavantaje:
- participarea la activitățile online necesită laptop/ tabletă/ desktop/ smartphone, o conexiune la
internet și, de preferat software actualizat. Din păcate, nu toți profesorii și elevii au aceste cerințe, ceea ce
poate reprezenta o problemă pentru această experiență;
1611
- poate implica un cost economic suplimentar în anumite situații. Uneori, este posibil ca mijloacele
tehnologice să eșueze, ceea ce face dificilă îndeplinirea sarcinilor;
- cursuri care se suprapun în familiile cu mai mulți copii.
2. Automotivarea și autodisciplina
- necesită un grad ridicat de motivare și autodisciplină: pentru unii elevi poate fi mai dificil să urmeze
întregul curs online, în schimb, alții se bucură de acest tip de studiu fără probleme;
- lipsa concentrării, în condițiile în care elevii nu sunt supravegheați permanent de profesor, iar la
activitățile online pot opri camera sau/ și microfonul de pe dispozitivul pe care îl folosesc.
3. Realizarea părții practice a materiei
- realizarea sarcinilor practice poate reprezenta o problemă, în special pentru cele care necesită o
muncă de grup.
4. Lipsa socializării
- elevii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și aptitudinile
de socializare;
- elevii comunică mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și de mediul online, o problemă majoră
1612
EDUCATIA NE DEOSEBESTE
PROF. IORGA-PANAITE GABRIELA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR.18 GALATI
Motto:
,,Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat,, Burrhus Frederic
Skinner
Şcoala este locul unde primim o educaţie şi ȋnvăţăm multe informaţii despre viaţă, societate şi lumea
ȋnconjurătoare. Pe lângă toate acestea, şcoala poate fi locul unde ȋnvăţati noi abilităţi şi unde vă faceţi
prieteni noi. Pe lângă clădirea ȋn sine, şcoala reprezintă profesori, ȋnvăţători şi colegi cu care veţi relaţiona
ani buni
Şcoala joacă un rol foarte important ȋn vieţile noastre, dar, din păcate, multe persoane nu au şansa să
meargă la şcoală. Motivele pot fi unele din următoarele:
• Poate nu există şcoli acolo unde se află şi apelează la cursuri prin corespondenţă. Li se trimit temele
prin corespondenţă, ei le rezolvă si le trimit ȋnapoi pentru a primi note.
• Se poate ca părinţii să lucreze cu ei ȋn particular, sau angajează un meditator care să facă toate
materiile cu ei.
• Dacă ȋnvaţă undeva la ţară, există probabilitatea ca cei mici să poată face doar patru clase, deoarece
nu au decât ȋnvăţători ȋn sat, nu şi profesori.
• Există copii cu dizabilităţi de ȋnvăţare şi merg la şcoli speciale, nu la cele unde merg majoritatea
copiilor.
• Există cazurile grave de sănătate ce necesită şcoalarizare la domiciliu sau ȋn spital.
• Există Săptămâna ”Şcoala altfel” unde vă jucaţi şi ȋnvăţaţi.
• Există situaţiile de urgenţă şi şcoala se realizează ȋn mediul online. EXACT CE FACEM noi ACUM
Există multe şcoli diferite, şi fiecare e diferită ȋn felul ei. Indiferent la ce fel de şcoală mergeţi,
principalul scop este cel al ȋnvăţatului. Aveţi nevoie să ȋnvăţati pentru a duce cea mai bună viaţă posibilă.
Mai bine munceşti ACUM (şcoala primară + gimnaziu + liceu +……după posibilităţi facultate) şi o duci
bine mai târziu.
La şcoală veţi ȋnvăţa să lucraţi după un set de reguli şi să urmaţi ȋndrumările profesorului/
ȋnvăţătorului. Viaţa ȋn sine e un set de reguli. Nu suntem de capul nostru. Peste tot trebuie să respectăm
reguli scrise sau reguli de bun simţ.
Şcoala are drept scop principal şi acoperitor construirea unui sistem de valori, a unei imagini generale
despre lume – din care fac parte şi domnitorii, şi vulcanii şi operele literare şi foarte multe alte lucruri. Al
doilea scop al şcolii este de a-i învăţa pe elevi să înveţe, să găsească informaţii şi conexiunile dintre ele, să
gândească logic, să se construiască şi să se definească pe sine, să se formeze. al treilea motiv pentru care
mergem la şcoală este acela de-a intra în contact cu un mare număr de informaţii din diverse domenii; aceste
informaţii se DECANTEAZĂ în timp, iar ceea ce rămâne devine baza intelectului fiecăruia dintre noi,
temelia pe care se construieşte tot ceea ce ţine de inteligenţă şi cultură.
Şcoala reprezintă aşadar atât o perioada importantă a vieții oricărui om, o instituție a culturii şi
intelectualismului, o clădire care găzduieşte prietenii, năzbâtii, bucurii şi tristeți, împliniri şi dezamăgiri şi
mai ales diversitate, cât şi multe alte lucruri pe care mintea stresată a prospetilor absolventi de gimnaziu
sau liceu le-a omis cu siguranță. Japonia este una dintre acele țări care înregistrează performanțe în
literatură, științe și matematică. Elevii trebuie să treacă mai întâi prin șase ani de școală elementară, trei ani
de juniorat în liceu și alți trei ani de liceu, înainte de a decide dacă vor sau nu să urmeze o universitate.
1613
Liceul nu este obligatoriu, însă rata de înscriere este de 98%. În 2013, conform unui studiu Unicef, copiii
olandezi au fost descoperiți ca fiind cei mai fericiți din lume. În școlile primare copiii nu primesc multe
teme, lucru ce i-a determinat să declare că nu sunt presați sau stresați. Școlile sunt împărțite între școlile cu
caracter religios și școlile de stat „neutre”, cu doar un număr mic de școli private.
Atunci, acum şi mereu, aici şi oriunde în lume, şcoala este însăşi viața elevului, fie el un şcolar timid
sau un licean în pragul maturității.
Bibliografie:
1. Tudor Calin Zarojanu, De ce mergem la scoala? Contributors.ro;
2. Sir Ken Robinson, Tu copilul tau si scoala;
1614
PROF. IOSIF ANDREEA, ȘCOALA GIMNAZIALA TAMBOEȘTI
Mediul online de învățare înseamnă provocări și resurse specifice, care presupun ca, atât profesorii,
cât și elevii să se adapteze și să își schimbe modul de lucru. Este important de înțeles că predarea online
eficientă nu înseamnă doar preluarea conținutului lecției și transmiterea lui folosind tehnologia. Învățare de
la distanță reprezintă un șir de invenții noi și descoperiri, creativitate și comunicare eficientă și contribuie
la consolidarea autonomiei învățării, la dezvoltarea abilităților de muncă independentă, la promovarea unei
culturi a încrederii și a stării de bine.
Cadrele didactic implicate în școala de la distanță, au în vedere faptul că părinții se află în spatele
copiilor și aceștia au posibilitatea să cunoască direct modalitatea de organizare a învățării. Rolul părinților
a devenit unul mai complex: de ghidare, monitorizare, uneori de provocator intelectual și de diversificator
de experiențe. Pentru ca procesul de învățare de la distanță să funcționeze mai bine, părinții pot fi implicați
în anumite secvențe din timpul lecțiilor online, astfel îmbunătățind relația cu familia. Rolul lor de bază este
de a acorda un suport emoțional și financiar sau chiar educațional, dacă are pregătirea necesară.
Ca și exemple de bune practici, la clasele primare, cadrele didactice pot încarcă zilnic materiale pe
una din platformele selectate și cunoscute de elevi și părinți (înregistrări video sau audio, plus fișele de
lucru aferente), iar obiectivul principal este realizarea sarcinilor, cu ajutorul indicațiilor video. Se poate
propune elevilor și părinților un orar de lucru, cu link-urile potrivite pentru fiecare disciplină sau cerință de
lucru. Fiecare copil primește timp de lucru, și fiind ajutat de părinți, este invitat să trimită sarcina realizată
învățătorilor în mod individual. Învățătorii verifică și corectează lucrările și expediază un feedback
individual elevilor sau părinților. De asemenea, învățătorii se pot conecta video cu toți elevii, cu frecvențe
diferite în funcție de vârsta clasei.
Pentru predarea unei noțiuni noi, cadrele didactice pot înregistra un material video scurt, pe care copiii
să îl urmarească în cadrul orei sau înainte de oră, apoi pot interacționa live pentru a răspunde la întrebări, a
verifica înțelegerea informației și a adăuga idei noi. Lecțiile înregistrate pot fi eficiente dacă oferă la început
o hartă a conținutului care va fi prezentat, astfel încat elevii să știe la ce să se aștepte. Materia este împărțită
în secvențe scurte, urmate de întrebări și teme de reflecție pentru elevi, care să îi ajute să facă deducții și să
înțeleagă materia. De asemenea, este recomandat ca lecția online să fie înregistrată pe segmente mai scurte,
astfel încât atunci când apar erori sau neînțelegeri, profesorul să poată înlocui ușor un segment cu altul.
Lecțiile pot include materiale vizuale (scheme, fotografii relevante, grafice etc.) care sprijină înțelegerea
noțiunilor noi.
Avantajul lecțiilor înregistrate dinainte este ca profesorul va avea un mai mare control asupra
conținutului și asupra felului în care acesta este prezentat, rezultând o calitate mai bună a materialului.
Profesorii pot înregistra o prezentare în Power Point, aceasta fiind la fel de eficientă.
Este esențial ca elevii să facă cea mai mare parte a muncii, aceștia putând fi implicați direct în
învățarea online prin provocarea lor în discuții, autoevaluarea sau evaluarea temelor colegilor, activități de
documentare înainte de lectii. Interactivitatea este foarte importantă în predarea online. Interactivitatea nu
înseamnă doar discuții live între copii sau între copii și profesori. În predarea online, elevii pot fi încurajati
să interacționeze prin proiecte de grup și prin discuții în comentarii. Avantajul predării online din acest
punct de vedere este că elevii au mai mult timp să se gândească și să formuleze întrebări și răspunsuri
corecte decât în discuțiile live, lucru care vine în sprijinul elevilor timorați.
Ca o concluzie, putem afirma că predarea online este o provocare pentru elevi, pentru părinți si pentru
cadrele didactice. Este nevoie de o atitudine deschisă și flexibilă, pentru a evalua corect ce funcționează și
ce nu, pentru a încerca idei noi și pentru a învața din experiența altor cadre didactice. Învățarea continuă
dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă determinare, putem face progrese
împreună și putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
Bibliografie:
Pavel Cerbușca- Învățământul general în mod online: eficacitate și eficiență. Analiza a politicilor
educaționale în condițiile stării de urgență, Chișinău 2020
1615
ȘCOALA DE ACASA
INST. IOSIF ELENA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR.1 JEGALIA
Este evident că se pune tot mai mult accent pe ideea că școala are datoria de a-l pregăti pe copil
pentru a face față cu succes unor situații chiar și după terminarea perioadei de școlarizare. Un alt aspect
care iese din ce în ce mai mult în evidență este faptul că tehnologia a evoluat, ceea ce aduce schimbări
majore și în plan educațional. Este adevărat că unele competențe fundamentale, cum ar fi scrisul, cititul sau
calculul matematic nu au cum să-și piardă importanța, dar se impune formarea unor deprinderi noi care să
țină pasul cu accesul la informație.
Nu mai există nicio îndoială că una dintre competențele fundamentale pe care trebuie să le formeze
și să le dezvolte școala și implicit cadrele didactice elevilor este reprezentată de capacitatea de adaptare,
aspect deloc de ignorat în societatea actuală, mai ales în ultima vreme. Am fost cu toții supuși unei încercări
care ne-a determinat să realizăm cât de important este să găsim modalități cât mai eficiente de a lucra cu
elevii.
Personal, am utilizat la începutul pandemiei aplicații precum WhatsApp sau Hangouts, cea mai
eficientă, din punctul meu de vedere, fiind ultima, dar care permite accesul limitat de utilizatori fapt care
m-a determinat să caut alte platforme care să-mi dea voie să predau lecția întregii clase. Am continuat să
folosesc Google Classroom în paralel cu Google Meet, ceea ce a fost mai eficient, în opinia mea. Am avut
în acest mod posibilitatea de a fi față în față cu elevii mei, chiar dacă totul se petrecea prin intermediul unui
dispozitiv (laptop, tabletă, smartphone). E drept că atât eu cât și copiii am fost nevoiți să învățăm cum să
utilizăm aceste mijloace, dar ulterior lucrurile au început să se simplifice. În mod vizibil, cuvântul cheie
care a stat la baza întregului demers a fost din nou ,,adaptare”. Așa cum știm, orice sfârșit este, de fapt, un
nou început. Pentru noi ,,sfârșitul” l-a reprezentat suspendarea cursurilor, iar începutul a fost dat de
necesitatea utilizării doar a mijloacelor tehnologice în procesul instructiv – educativ .
Un avantaj pe care l-a avut această schimbare în aceste vremuri a constat în schimbul rapid de
informații atât între elevi –elevi, cât și între profesori – profesori sau profesori –elevi pentru că am fost
oarecum forțați de împrejurări să căutăm și să găsim soluții pentru ca procesul didactic să nu fie întrerupt.
Dezavantajul l-a constituit faptul că tuturor ne-a lipsit socializrea și tot ceea ce avea legătură cu programul
zilnic pe care obișnuiam să-l desfășurăm la școală înainte de pandemie.
Bibliografie
Manolescu Marin –Perspective inovative ale evaluării în învățământul primar, Ed. Universitară,
București, 2016
1616
IOVLEV ANA, PROF. ÎNV. PRIMAR

ȘCOALA PROFESIONALĂ BAND
JUD. MUREȘ
Dată fiind situația creată de pandemia de coronavirus, școlile au fost închise, iar cursurile s-au mutat
în mediul online. Problema cea mai mare a constat în faptul că România este codașa în ceea ce privește
utilizarea tehnologiei. Cu siguranță nici profesorii și nici elevii nu au fost pregătiți pentru o asemenea
situație. Foarte multe cadre didactice nu erau familiarizate cu tehnologia de ultimă generație. Și totuși,
cursurile trebuiau ținute în condiții optime.
Profesorii au fost forțați să își descarce platforme, să utilizeze tot ceea ce cunosc și să învețe să
comunice cu elevii. Consider că adaptarea s-a efectuat, dar rezultatul nu a fost cel dorit. Elevii nu au putut
fi obligați să participe, iar unii, chiar dacă au participat, nu au avut atitudinea potrivită orelor. Pe de altă
parte, părinții au fost obligați să asigure copiilor mijloacele tehnice necesare, cu toate că unii dintre ei au
posibilități financiare reduse.
Consider că, cursurile desfășurate online a facilitat comunicarea, a facilitat transmiterea
cunoștințelor, învățarea și a ușurat evaluarea. De asemenea, în desfășurarea activițăților online au fost
folosite materiale care au fost transmise mult mai ușor elevilor și aceastea au fost chiar agreate de elevi,
mai ales cele de tipul filmulețelor, prezentărilor, poveștilor online, prezentărilor power point.
Școala online a avut și puncte slabe. Spre exemplu nu toți elevii au avut acces la tehnologie. Să nu
uităm faptul că în unele zone defavorizate există locuințe care nu au alimentare cu energie electrică, ca să
nu mai vorbim de rețea de internet. Chiar și cei care au avut acces, unii dintre ei, nu au putut fi stimulați
să ia parte la aceste activități. Au fost situații pe care eu le condamn, în care cadrele didactice au încărcat
elevii cu foarte multe teme. După perioada lungă de timp petrecută în fața ecranelor, ceea ce a dus la
oboseală psihică, aceștia erau nevoiți să lucreze toată ziua ca să-ți finalizeze temele pentru a putea intra
online, a doua zi, cu profesorul.
De asemenea, au existat situații în care o familie dispunea de un singur calculator și avea doi sau
trei copii care trebuiau să intre online cam la aceleași ore. Cine avea prioritate? De aici au apărut și multe
reacții din partea părinților care au fost oarecum forțați să le asigure copiilor tehnologia necesară.
Consider că a fost foarte greu să obținem un feedback real și să evaluăm modul în care o anumită
competență a fost atinsă. Însă, în ansamblu, predarea și învățarea în mediul online și la distanță au avut
un rol important. Rolul profesorilor este de a-i stimuli pe elevi în activitatea de învățare, de a-i provoca să
dorească să descopere, să cunoască, să creeze. Important este să nu se exagereze.
Concluzionând, școala altfel sau școala de acasă a fost o experientă inedită atât pentru cadrele
didactice, cât și pentru elevi, dar care trebuie îmbunătățită.
1617
PROF. IRIMIA ANDRA-MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALA NR. 10 BOTOȘANI
care interlocutorii își transmit informații prin mesaje ce pot căpăta diverse forme. Comunicarea este un
proces absolut indispensabil omenirii, iar de-a lungul timpului mesajele au fost transmise prin diverse căi,
comunicarea căpătând astfel diverse forme și fiind utilizată în diverse medii.
În contextual actual, al schimbărilor rapide, al competiției acerbe și accelerate care ne influențează
viața, ne dinamizează mediul, ne impune noi determinări, ne provoacă la o regândire a sistemelor și a
structurilor economice și sociale, dintre identitatea națională și globalizare, se fac eforturi de adaptare a
societății la exigențele lumii de mâine. Trăim într-o lume bazată pe competiție și eficiență, a cărei forță
rezidă în cunoaștere.
În cadrul competiției globale, Uniunea Europeană și-a propus ca scop cardinal crearea unei societăți
bazate pe cunoaștere. Un element fundamental îl constituie creativitatea. Astăzi, mai mult de când oricând
creativitatea reprezintă o condiție fundamental a calității educației, una dintre premisele esențiale ale
performanței.
Creativitatea este acea caracteristică a gândirii care folosește inventiv experiența și cunoștințele
acumulate, oferind soluții și idei originale. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale,
constituind un progress în planul social. Componenta principală a creativității o constituie imaginația, dar
creația de valoare reală mai presupune și o motivație, dorința de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Și cum
noutatea, azi, nu se obține cu ușurință, o altă componentă este voința, perseverența în a face numeroase
încercări și verificări.
Creativitatea este motorul inovării și factorul cheie al dezvoltării personale, ocupaționale,
antreprenoriale și sociale și al bunăstării tuturor indivizilor în societate.(Logo-ul Anului European 2009).
Parlamentul European și Cosiliul Uniunii Europene au adoptat, în decembrie 2008, decizia ca anul 2009 să
fie desemnat anul creativității și inovației, pornind de la premisa că Europa ,,trebuie să-și consolideze
capacacitatea de creativitate și inovare din motive sociale și economice pentru a răspunde în mod eficient
la dezvoltarea societății; capacitatea inovatoare este strâns legată de creativitate ca însușire personală și
pentru a fi valorificată la maximum, trebuie difuzată pe scară largă în rândul populației”.
Într-o epocă apropiată, unii pedagogi cum ar fi: Durkheim, Hubert, Wallon, Cousinet,
de Coster, Hotyat, Leroy au încercat să evalueze rolul factorului relațional în educație. Prin cuvintele celui
din urmă s-au desprins concluziile următoare:"...copilul, ființa umana, situat într-un anumit mediu, este
profund influențat de acesta (factor relațional); comportamentul său diferă după cum trăiește solitar sau în
colectiv și depinde, într-o mare măsură de natura relațiilor cu partenerii. Maturizarea nu adduce decât
potențialități pe care interacțiunile sociale trebuie să le actualizeze". Alte grupe de specialist (Lewin,
Anderson, Flanders, Ryans, Aebli, Grant, Ausubel & Robinson, Ball, Wittmer), investigând aceleași
fenomene au desprins concluzia exprimată de ultimul:"Interacțiunile sociale condiționează dezvoltarea
intelectuală a elevului, atitudinile sale cu privire la obiectivele educative ale școlii și rezultatele sale:
relațiile elevului cu profesorul și colegii influențează foarte mult evoluția atitudinilor, a conduitelor și a
cunoștințelor învățate" (Wittmer, J., "Pour une revolution pedagogique", Paris, PUF, 1978).
În sistemul de învățămant profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relații
de cooperare cu elevii și părinții acestora și cu alți factori interesați ai societății. Aceștia nu educă numai la
catedră, în clasă, ci prin fiecare contact relațional cu copiii și părinții desfășurând o muncă de creștere și
dezvoltare, de conducere și direcționare.
Obiectivul specific este de a sublinia factorii care pot contribui la promovarea creativității și
capacității de inovare care pot duce la performanță:
 Crearea unui mediu mediu favorabil inovării și adaptabilității într-o lume aflată în continuă
schimbare; trebuie luate în considerare toate formele de inovare, inclusiv pe plan social și antreprenorial;
 Evidențierea deschiderii spre diversitate culturală drept mijloc de încurajare a comunicării
interculturale și promovarea unei strânse legături între arte;
1618
 Stimularea sensibilității estetice, dezvoltării emoționale, gândirii creative și intuiției la toți copiii;
 Sensibilizarea în privința creativității, a inovării ;
 Promovarea educării în domeniile de bază: matematică, stiințe, tehnologie;
 Încurajarea deschiderii către schimbare, creativitate și rezolvarea problemelor în competențe
favorabile inovării;
 Lărgirea accesului la o serie de forme creative de exprimare atât prin intermediul învățământului
formal cât și prin activitățile nonformale sau informale;
 Promovarea designului didactic drept activitate creativă contribuie în mod semnificativ la
dobândirea de aptitudini;
 Identificarea de exemple de bune practici și difuzarea de informații privind promovarea
creativității de inovare;
În concluzie, ca premise ale performanțelor în învățământ, creativitatea și capacitatea de inovare au
un rol important, iar obiectivele pe care școala contemporană ar trebui să le aibă în vedere, pot fi
următoarele:
o Să sprijine toate formele de creativitate;
o Să creeze un context care să permită elevilor să dobândească competențe de exprimare a propriei
personalități, necesare de-a lungul vieții;
o Să promoveze diversitatea culturală ca sursă a creativității și inovației;
o Să încurajeze utilizarea TIC.
Bibliografie:
Ana Avrămescu, ,,Creativitatea și cultivarea ei în școală”
www.create 2009.europa.eu
http://www.tribunainvatamantului.ro
1619
EDUCAŢIA DE ACASĂ
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR ISAC VASILICA

GRĂDINIŢA CU PP, NR. 2, FOCŞANI
Educaţia de acasă implică anumite libertăţi. Copiii pot alege ce vor sa înveţe, cât vor, când vor.
Noţiunile de bază sunt necesare, dar nu vor fi impuse de la o vârstă anume, ci când se simte pregătit. Familia
îşi poate educa copilul conform propriilor convingeri şi valori, într-un mediu care nu intra în contradicţie
cu acestea.
O altă libertate este cea fizică. Atât copiii, cât şi părinţii, nu mai sunt constrânşi de orarul şcolii şi pot
petrece mai mult timp împreuna. Astfel, familia poate planifica în orice moment ieşiri educative, poate
schimba materia oricând etc. Nu numai că cei mici vor avea parte de o experienţă nouă de învăţare, dar
aceste abateri de la program vor îmbunătăţi şi calitatea vietţi de familie.
Şi, daca tot vorbim de libertatea fizică, putem aborda şi trezitul de dimineaţă. Nimănui nu îi place sa
se trezească „cu noaptea-n cap”, cu aât mai puţin copiilor. Şcoala de acasă le permite să doarmă relaxat,
fără frica zilei următoare, fără teama că, din minut în minut, alarma de la ceas le va zăngăni în cap.
Homeschooling-ul mai oferă şi o libertate emoţionala. Prejudecăţi, copii agresivi, competitivitate,
presiunea grupurilor, toate acestea pot fi întâlnite pe holurile şcolii. Stima de sine a copiilor scade, iar
învâţatul ocupă locul doi, în favoarea unui „look” mai acceptabil din punct de vedere social.
Copiii care învaţă acasă nu mai au aceasta nevoie de a fi incluşi, nu le mai este teamă de ridicol şi
gândesc ce vor, nu ce li se impune.
Şi părinţii au teme în punerea bazei educaţiei copilului : să petreacă timp de calitate cu copilul
oferindu-i dragoste şi suport emoţional ne-condiţionat ; să joace joculeţe educative - care pun bazele
educaţiei primare: învăţarea literelor şi numerelor, a figurilor geometrice; să îl ajute la teme, să ''fie acolo"
în cazul părinţilor care, din motive economice pleacă în altă ţară la muncă şi îşi lasă copiii în grija altor
persoane.
La adolescenţă este important ca părintţi să discute cu copilul - ACASĂ - despre chestiunile actuale
politice şi sociale care au loc în societate - pentru ca aceste discuţii sunt extrem de importante în procesul
de a înţelege cum funcţionează societatea.
Dacă asigurarea unei vieţi mai bune pentru copilul tău este scopul tău, ca parinte - atunci începe chiar
de AZI prin a depune ASTĂZI eforturi, căci învăţarea este un proces inter-generaţional.
De asemenea, părinţii ar trebui să înceapă să se educe pe ei însişi pentru a putea avea o implicare mai
bună în viaţa educaţională a copiilor lor, şi să îşi înveţe copilul bunele maniere.
Pentru majoritatea ar putea fi o surpriză faptul că în Japonia, copiii nu merg la şcoală până în
momentul în care, şi numa dacă, au fost învăţaţi mai întâi acasă manierele de bază. Mai mult decât atât,
examenele nu sunt obligatoriii până la vârsta de 10 ani.
În ceea ce priveăte şcolarizarea de acasă, de obicei, dezavantajele sunt reprezentate prin costuri, fie
ele de timp, de bani, de emoţii. Din punctul de vedere al timpului, este destul de complicat să înveţi în afara
şcolii tradiţionale. În primul rând, trebuie să ştii care este programa şcolară?, Ce anume li se cere copiilor
să înveţe?, Trebuie să îţi faci loc în programul tău pentru a învăţa şi tu, la rândul tău.
În al doilea rând, părinţii sunt plecaţi de dimineaţă până seara la serviciu, aşa că faptul ca poţi ăa
înveţi „când vrei” este o chestiune limitată. Iar când un părinte singur decide să îşi învţte copilul de acasă,
lucrurile devin cu mult mai complicate. O soluţie ar fi apelarea la un meditator, dar acest lucru înseamnă
că…
Vei avea cheltuieli suplimentare. Bun, să zicem că nu apelezi la un meditator şi nu esti singur în
aventura de homeschooling. Tot va trebui ca unul dintre părinţi să renunţe la serviciu. Astfel, veniturile
familiei vor fi substanţial mai mici. Chiar daca manualele se găsesc în bibliotecile gratuite, cu un singur
salariu tot va fi mai dificil.
Apoi, odata ce ai decis să rămâi cu micuţul tău acasă, trebuie să conştientizezi că veţi sta împreună
cam toata ziua. Daca ţi se pare că va fi obositor sau crezi că nu te vei simţi bine să stai atâta timp cu cel
mic, atunci şcoala de acasă nu e potrivită pentru tine.
O alta problemă ar fi cea a socializării. Ai putea să ma contrazic – exista o multţme de centre şi
cluburi de activităţi, unde copiii îşi pot face prieteni. Corect, însa, la şcoală, elevii stau mai mult de o
1620
oră/două împreună. Experienţele prin care trec îi formează ca indivizi şi îi apropie. De asemenea, dacă ai
un copil mai timid, nu este o decizie bună să îl reţii acasă deoarece, în viitor, îi va fi greu să se integreze în
vreo colectivitate.
Între timp, timpurile s-au schimbat şi la fel ar trebui să fie şi cu tehnica de educare a copiilor.
Asigurarea succesului academic al unui copil nu reprezintă datoria doar a profesorilor şi a scolilor, ci şi a
părinţilor.Acestea fiind spuse, părinţii ar trebui să se implice în intregul proces al educaţiei.
1621
ȘCOALA ON-LINE INTRE POVESTE, FANTEZIE SAU REALITATE
PROF. ÎNV. PREȘC. ISPIR IULIANA-FLORENTINA

PROF. ÎNV. PREȘC. VLAD ALEXANDRA-ANAMARIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 4,
STRUCTURA GRADINIȚA DUMBRAVA MINUNATA, RM. VÂLCEA
Am putea începe articolul cu: a fost odată ca niciodată … Numai că nu a fost odată, ci s-a
întâmplat acum, în anul 2020.
Într-o lume în care doar politicul e subiect de stire, parcă, dintr-o poveste, apare „ca din vis” -
marele obstacol în calea educației și nu numai: pandemia.
Când am s-a propagat pentru prima data la noi în tară cuvântul pandemie, toată lumea
adevenit speriată. Nu poți realiza momentul în care, după ce lucrezi cu copilul la grădiniță un
adevărat moment de poveste – „Ziua mamei”, înainte de final de saptămână să ti se spună: de maine
toată lumea va sta acasă…
E trist să nu te mai poți întâlni cu copiii la grădiniță, e trist să nu mai poți preda o activitate față în
față, e trist să nu știi cum poți realiza o activitate cu un preșcolar de trei-patru anișori.
Și atunci, apare ca prin vis – realitatea crudă: activitatea se va desfășura on-line.
Cum? Toate cadrele didactice, dar și părinții se întreabă…
Cu ce? Nu se știe.
De ce nu se știe? Pentru că, deși suntem în secolul XXI, tehnologia nu este prezentă în toate casele și
nu toate cadrele didactice dețin performanțe în folosirea ei.
Și atunci apare panica …
Dar timpul ne-a învățat că le poate rezolva pe toate: cadrele didactice neștiutoare primesc ajutor de la
diferite centre de educație în domeniul folosirii tehnologiei, sau de la colege experimentate; copiii primesc
ajutorul părinților – care sunt siliți să stea acasă pe perioada pandemiei.
Și atunci se trece de la visare, la realitatea crudă: lecțiile elevilor sunt predate pe platforme, față în
față, deși neomologate de stat, cei mici primesc lecții interactive, care, însă, nu pot fi rezolvate decât cu
ajutorul părintelui.
Toate bune și frumoase, numai că acest ajutor, în activitatea de predare-învățare, îl primește doar
copilul care acces la tehnologie …
Și dacă am terminat cu realitatea crudă, vrem să vă arătăm si povestea noatră, care nu a fost un vis,
ci doar o poveste frumoasă, atâta timp cât au stat părinții acasă; pentru că odată cu începerea serviciului,
copiii nu mai pot intra în fiecare zi să realizeze activități, deoarece suportul lor este părintele.
Din povestea noastră însă putem să vă împărtășim câteva imagini din timpul activităților din școala
on-line.
Povestea mesajelor înduioșătoare.
1622
Povestea experimentelor minunate:
Povestea prezenței de acasă. Activitatea cu părinții și bunicii.
Povestea învățării prin experiența proprie.
În încheiere, să vă spunem părerea noastră despre activitatea on-line: nu ne dorim să facem scoală
astfel. De ce? Nu putem spune cât ne este de dor să ne vedem preșcolarii fizic, la grădiniță. Nimeni nu
cunoaște munca din spatele acestor activități, concepute de noi, trimise părinților, predate de către aceștia
(pentru că practic, mare parte din predare-supraveghere o face părintele). Nici un minister nu știe că,
preșcolarul are nevoie de socializare și că aceasta nu se face on-line.
Credem că trebuie să înfruntăm acest virus, care este un obstacol ce poate fi învins doar prin educație:
educația sanitară și cetățenească (pentru că responsabilitatea de a nu propaga o boală revine fiecăruia dintre
noi).
Să ne vedem cu bine la toamnă!
1623
ȘCOALA DE ACASA-AVENTURA CREATIVA!
PROFESOR IȘTOC ANAMARIA-LICEUL DE ARTE ORADEA
Școala on-line, o văd acum ca un tren, în care am urcat toți forțați de împrejurări, pasageri egali
profesori și elevi. Provocarea a început, cu un martie cu miros de primăvara, petrecut cu ochii în ecrane
diferite, telefon, laptop, tablete. Nesiguranța dar și entuziasmul unei comunicări digitalizate, au avut efecte
deopotrivă pozitive, cât și negative.În cazul meu provocarea cea mai mare a fost să concep materiale
teoretice, pentru o activitate practică, de atelier. Pe langă imagini, schițe, planșe, tutorialele folosite, am
conceput pentru elevii mei, mici ghiduri practice, prin care să-și transforme propria lor cameră într-un
atelier.
Fiind profesor de arte plastice, vă propun una din exercițiile mele, material similar cu cele folosite la
clasă, on-line.
Am folosit terapia prin artă în perioada școlii de acasă, ea fiind una eficientă. Primăvara natura
renaște, la fel și noi, odată cu ea.Atât corpul cât și spiritul au nevoie de regenerare, după iarna cenușie. Iar
odată cu pandemia atât noi profesorii, cât și elevii, am privit de la fereastră spectacolul naturii. Chiar dacă
a fost trist, am folosit arta, pentru a-i face pe copii să se apropie de natură și frumusețea ei. Terapia prin
artă, se bazeaza pe faptul că, gândurile și emoțiile fundamentale capătă expresie mai degraba în imagini
decât în cuvinte. Nu trebuie să fi un specialist în ale artelor, terapia presupune libertatea de exprimare prin
forme și culori.
Elevii au privit cu entuziasm, conceperea unor lucrări inspirate din natură, chiar dacă erau departe de
ea, unii dintre ei. A fost dificil la început, încurajările și informațiile le-au primit de la distanță, iar asta a
blocat comunicarea non-verbală, atât de importantă în procesul didactic creativ/artistic.
Ca exemplu, avem tehnica de acuarelă, materialele și instrumentele folosite, cât și modul de realizare
a unor peisaje excepționale.Transparența si finețea specifică acestei tehnici este ideală pentru reprezentarea
delicată a florilor de primavară, branduse, ghiocei și zambile. O livada de cireși va avea parfumul proaspăt
și sincer, pe care doar acuarela o redă în imagine.Fie că alegem să creeăm în propia locuință, fie că decidem
să ieșim în natură, în căutarea unui peisaj frumos de primavară, acuarela reprezintă partenerul ideal .
În primul rând, pregătirea materialelor și a instrumentelor necesare. În cazul acestei tehnici, avem
nevoie de materiale și instrumente specifice, culori de apă, pensule moi, cârpă, hărtie groasă texturată.
Primul pas: creionăm ușor structura peisajului cu toate elementele sale.
După care, continuăm cu aplicarea ușoara de culoare în amestec cu apa. Apoi cu răbdare, vor urma
detaliile, și definitivarea nuanțelor.
1624
În final, am obținut un peisaj frumos de primavară, urmărind nuanțele delicate, ale copacilor înfloriți
cât și prospețimea nuanțelor de verde crud, specifice acestui anotimp.
Așadar, conteaza foarte mult drumul pe care îl parcurgem în realizarea peisajului, nu atât rezultatul.
Terapia prin artă, este accesibilă și eficientă, oferind psihicului, liniștea de care are nevoie. Iar într-o
perioadă cu multe restricții, arta și motivația de a susține, în continuare procesul didactic, a dus la rezultate
neașteptate.
1625
ȘCOALA DE ACASĂ
PROF. IUDIT ANDREEA MIHAI

C.N. „ANDREI ȘAGUNA”BRAȘOV
Predarea digitală a reprezentat o mare provocare pentru profesori și în egală măsură pentru elevi, în
condițiile în care România este pe ultimele locuri în Europa în ce privește folosirea tehnologiei la clasă.
Deși au auzit de existența platformelor de e-learning, marea majoritate a cadrelor didactice, în
perioada pandemiei au făcut cunoștințe cu acestea, ba mai mult, au fost nevoiți să le și utilizeze. În acest
context, consider salutară abundența de tutoriale, cursuri de formare și resurse educaționale deschise, pe
tema predării on-line, care au venit în sprijinul cadrelor didactice.
Școala online are atât avantaje cât și dezavantaje.
Crearea unei lecții on-line este mult mai dificilă, decât cea care presupune prezența fizică a elevului
în clasă. Timpul de pregătire a unei astfel de lecții este mai îndelungat, suportul de curs se impune să fie
foarte bine structurat și accesibil. Mai mult decât atât, aplicațiile, exercițiile propuse spre rezolvare trebuie
să fie mai originale, mai captivante, să solicite nu numai reactualizarea unor informații din memorie, ci și
gândirea critică.
Un alt dezavantaj al orelor on-line vizează disciplina și prezența la ore. Este foarte greu de controlat,
dacă elevii sunt prezenți efectiv la ore. Camerele și microfonul fiind închise, ei pot foarte bine să lase
telefonul pe birou și în timpul orelor să desfășoare alte activități, sau și mai rău, să se afle pe stradă sau în
autobuz.
Această formă de învățare nu li se potrivește celor cu rezultate școlare slabe, deoarece conținuturile
transmise on-line sunt mai greu de asimilat, în lipsa unor explicații suplimentare, iar unii elevi nu găsesc
motivația necesară de a învăța singuri sau nu reușesc să-și impună un ritm de învățare.
În același timp, sunt sărăcite relațiile interumane între elevi și profesori, dar și între elevi, iar izolarea
socială a copiilor conduce la o serie de efecte negative.
De asemenea, există și activități care nu se pot desfășura on-line, cum ar fi practica pedagogică la
liceele vocaționale, specializarea învățător- educator, educator- puericultor etc.
Dar orele on-line prezintă și multe avantaje.
Dacă elevul nu a înțeles conținuturile predate, are la dispoziție o serie de lecții multimedia, accesibil
online, care pot fi parcurse de câte ori este necesar, până la însușirea informațiilor. Timpul nu este
determinat ca într-o sală de clasă, programul fiind mult mai flexibil.
Totodată, transferul de bune practici între profesori se realizează mult mai rapid. Existența resurselor
educaționale deschise, lecțiile multimedia gata făcute pot fi integrate total sau parțial în predare și o pot
particulariza.
Cei timizi și emotivi, care au avut rețineri în a răspunde la clasă, de teama ridicolului, acum prind
curaj, se relaxează, scapă de inhibiții și au încep să răspundă, sunt mai spontani și mai motivați de mediul
on-line. De multe ori, atmosfera la aceste ore este mai degajată, mai plăcută decât la clasă.
Copilul de azi nu mai este cel care a fost ieri, are nevoie mereu de noutăți, se plictisește ușor, vrea să
descopere singur și nu mai este încântat de predarea clasică, bazată pe dictare și apoi memorarea
informațiilor notate în caiet. În acest sens, lecțiile online multimedia furnizează multă informație pe cale
vizuală, apelând la resurse video și diferite aplicații, care reușesc să mențină interesul treaz, astfel predarea
devine mult mai compatibilă cu mintea generației digitale.
În concluzie, școala modernă trebuie să îmbine învățarea clasică cu cea online și să proiecteze medii
de învățare flexibile, euristice, centrate pe elev.
Bibliografie
1. Mircea Miclea –Școala de mâine;
2. https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-scoala-online-
3.Genoveva Farcaș- Învățare online sau învățare la distanță?
1626
PROVOCĂRILE ȘCOLII ON-LINE
PROF.LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ: IVAN MARIANA

LICEUL TEORETIC" ION MIHALACHE",
TOPOLOVENI, JUD. ARGEȘ
Viața este o mare necunoscută, afirmație asociată cu un sentiment de teamă, de nesiguranță, care
poate fi diminuat sau anulat de afirmația celebrului Albert Einstein "cea mai frumoasă și mai profundă trăire
omenească este misterul". Ne facem deseori planuri, planificări, dar uităm că viitorul este un timp incert,
contextul actual fiind cel mai bun argument. Câți dintre noi se gândeau acum câteva luni la posibilitatea
predării exclusiv online?
Pentru mulți dintre noi a fost un nou început; a trebuit și trebuie să ne reinventăm ca profesori, a fost
o provocare de care poate aveam nevoie în contextul situației des criticate a învățământului românesc. Și
trebuie să fie în continuare o provocare și o preocupare in același timp, pentru că totul trebuie gândit dincolo
de normalitate, pentru a putea oferi programe de calitate, adaptate la condiții nesigure.
Pentru mine, procesul de evaluare online a fost ușor intimidant, o ecuație cu mai multe necunoscute.
Cum se poate realiza în acest context o evaluare corectă? Există cu siguranță o multitudine de instrumente
și strategii, dar concentrându-ne prea mult pe instrumentele digitalizate și pe dorința de a traduce experiența
de clasă în mediul online, nu riscăm să ne îndepărtăm de esența evaluării și implicit de elevi? Dacă pentru
noi a fost și este greu să evaluăm online, oare pentru ei, elevii, este mai ușor?
Fără îndoială, orice proces de evaluare poate induce celui evaluat un grad mai scăzut sau mai ridicat
de disconfort. Nimeni nu este încântat de ideea de a fi observat, chestionat, analizat, raportat la standarde,
măsurat, notat. Desi noul curriculum național din România a generat și schimbări ale paradigmei proceselor
de evaluare, totusi elevii resimt încă evaluarea ca pe un aspect puțin reformat, puțin adaptat la contexte
diferite de învățare și la specificul și așteptările elevilor, dar și la temperamentul acestora-un criteriu
aproape inexistent în proiectarea și utilizarea diferitelor strategii didactice. Știm că teoriile moderne au
schimbat paradigma evaluării de tip sumativ, bazate pe raportare la normă, promovând evaluarea de tip
continuu, bazată pe progresul individual, cu o participare cât mai activă a elevilor în procesul de evaluare.
Am putea utiliza anumite instrumente care să ne orienteze în etapele de implicare a elevilor în evaluare.
Jenny Hughes, o cercetătoare cunoscută în domeniul formării cadrelor didactice, recomanda, pentru o
abordare diferită a evaluării unei unități de învățare, modelul lui Hamlin care analizează învățarea din
perspectiva schimbărilor pe care le-a produs și a importanței acestora.
Modelul lui Hamlin
Reacție Răspuns imediat, trăiri, emoții
Învățare Cunoștințe și abilități
Schimbare de comportament Ce ai putea să faci diferit?
Schimbare de grup Ce am învățat împreună?
Schimbare ideologică Schimbări în valorile și atitudinile comunității
Evaluarea online trebuie să țină cont de schimbările din domeniul științelor educației ale căror puncte
cheie sunt : perspectiva pluridisciplinară; predominanta referentului cognitiv; predominanta referentului
social în evaluare. Nu trebuie omis nici faptul că evaluarea modernă acordă un interes crescut pentru
competențe, care trebuie să reprezintã marea preocupare a profesorului.
Trebuie să gândim strategii în funcție de finalitatea evaluării, având în vedere rezultatele școlare,
respectiv achizițiile și modificările care se pot produce la nivelul structurilor cognitive (cunoștințe, abilități
și capacități intelectuale, aptitudini intelectuale dezvoltate, competențe, conduite), afectiv- atitudinale
(atitudinile pozitive față de învățătură, interesul, sentimentele, convingerile) și psihomotorii (priceperile și
deprinderile practice, aptitudinile practice dezvoltate, comportamentele motrice, capacitățile și calitățile
motrice) (Ionescu, 2003; Cerghit, 2002; Bocoș, 2004). În general, procesul evaluării pornește de la
întrebarea: Ce știe elevul? Abordarea clasică a evaluării pune accent pe verificarea cunoștințelor și a
modalității prin care acestea sunt însușite și „se constituie la nivelul subiectului cunoscător, la rândul lor,
în sisteme de cunștințe” (Ionescu, 2003: 89). Dincolo de aspectul cantitativ al cunoștințelor, analiștii
domeniului evidențiază importanța evaluării aptitudinilor, abilităților și deprinderilor, nu în ultimul rând a
comportamentului elevului. Cea mai importantă răsturnare de paradigmă în domeniul evaluării este această
1627
trecere de la evaluarea cunoștințelor la evaluarea competențelor. Evaluarea nu se mai concentrează pe
măsurare, care trece în plan secund, ci pe verificare a ceea ce a învățat elevul, pe analiza privind procesele
cognitive ale elevului, aspect esențial și în cadrul învățământului online.
Analiza evaluării a determinat în ultima perioadă și va determina cu siguranță și în viitor multiple
revizuiri ale sistemului metodelor de evaluare. Opțiunea pentru o metodă sau alta depinde de o serie de
factori, iar o metodă nu este bună sau rea în sine. Fiecare are unele avantaje, dar și dezavantaje. Metodele
tradiționale de evaluare sunt apreciate pentru veridicitatea notelor, dar sunt criticate în special pentru faptul
că se au în vedere doar rezultatele din domeniul cognitiv. Metodele moderne sunt apreciate pentru faptul
că permit urmărirea progresului elevului în cadrul procesului de învățare, contribuie la dezvoltarea
creativității, stimulează autoevaluarea, dar sunt criticate în special pentru faptul că necesită resurse
temporale și materiale superioare și pretind din partea profesorilor o specializare mai înaltă.
Evaluarea reprezintã o condiție absolut necesară pentru buna conducere și desfășurare a oricărei
activități umane, fiind absolut necesară în cadrul învățământului, unde se desfășoară activități raportate
permanent la un sistem de valori culturale, literare, științifice, morale, religioase, artistice etc., de care
depinde în fond viitorul unei națiuni. Ea se vede altfel atunci când o trecem prin filtrul personal de așteptări,
nevoi și contexte diferite.
Bibliografie:
1.Balica, M., Horga, I., Fartușnic, C. Evaluarea personalizată a elevilor, Material pentru curs și
exercitii worksop
1. Bocoș, M. (coord.) (2004). Evaluarea în învățământul primar. Aplicații practice. Cluj-Napoca: Ed.
Casa Cărții de științã.
2. Cerghit, I. (2002). Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri, strategii.
București: Ed. Aramis.
3.Ionescu, M., Radu, I. (coord.) (2001). Didactica modernã. Cluj-Napoca: Ed. Dacia.
1628
ȘCOALA ONLINE
AVANTAJE/DEZAVANTAJE
PROF. INV. PRIMAR IVAN VERONICA,

ȘCOALA GIMNAZIALA ȚIFESTI
În zilele noastre cursurile / formarile online au devenit extrem de populare, deoarece tot mai multe
institute si companii ofera cursuri online. Cu toate acestea, in ciuda popularitații educatiei online, grupuri
vaste de oameni resping astfel de metode, in mare parte datorita conceptiei gresite. În acelasi timp, in ciuda
popularitații în crestere a cursurilor online, formarea traditionala (in clasa) se lupta si încearca sa adopte
mijloace mai noi de a menține interesul cursanților. Exista intotdeauna doua fete ale unei monede. Pentru
unii indivizi, formarea on-line este mai potrivita, in timp ce pentru altii formarea in clasa este metoda
preferata.
Cursurile online
Oamenii iau cursuri profesionale, de obicei, pentru a-si creste nivelul de calificare si pentru a-si spori
oportunitatile de cariera. De exemplu, pentru a obtine promovarea la un nivel superior si locuri de munca
mai bine platite. Cu toate acestea, multi angajati pot fi epuizati dupa munca si nu doresc sa participe la orele
obisnuite. Deci, fireste, o clasa on-line este mai convenabila pentru ei, deoarece economiseste timp, bani si
energie.
Cel mai bun lucru despre cursurile on-line este ca indivizii pot lua un curs din confortul biroului sau
acasa. Chiar si cu un program aglomerat, se poate gasi un pic de timp liber pentru un curs.
În cursurile online, elevul nu interactioneaza direct cu institutia. Deci, în cazul în care aveti intrebari,
poate fi dificil sa intrebati instructorii online, deoarece comunicarea este adesea foarte impersonala. Cu
toate acestea, aceste cursuri ofera de multe ori alternative cum ar fi forumuri on-line, e-mailuri si camere
de chat. Utilizarea acestor alternative poate fi utila.
Oamenii adesea cred ca interactiunea cu un antrenor live este cel mai bun mod de a invata, deoarece
este interactiva si permite comunicarea bidirectionala. Pentru astfel de persoane, cursurile sincronizate
online vor fi mai potrivite.
Un alt mod de a dobândi cunostinte prin intermediul unui mediu online este cautarea pe diferite
motoare de cautare, cum ar fi Google, Bing etc. Desi acest lucru ajuta la reducerea cantitatii de carti pe care
trebuie sa le cititi, ar putea exista prea multe surse de informatii pe care trebuie sa le cititi, si sa le alegeti
pe cele relevante, ceea ce poate duce la supraincarcarea cu informatii.
Astfel, cursurile poate fi mai potrivite pentru adultii care își continua educația in timp ce lucrează.
Cursurile traditionale
Cursurile traditionale sunt mai potrivite pentru copiii mici, adolescentii si tinerii adolescenti care

Educatie Fara Frontiere Editia 2020 - Scoala Altfel! Scoala de Acasa! - Vol I - Publicatie Isbn

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educatie Fara Frontiere Editia 2020 - Scoala Altfel! Scoala de Acasa! - Vol I - Publicatie Isbn

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Editura Esențial Media

”EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE!”

PARTENERIAT EDUCATIONAL INTERNATIONAL!

 Editura Esențial Media / Ziarul Esențial în Educație

Carte în format electronic

”EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE!” / VOL. I

ISBN general 978-606-650-799-8

Autorii își asumă responsabilitatea pentru conținutul materialului publicat!

  *

   

    X

l4 Rk*].Fb5< 1A 8>"NBm

 <

!   <  

       

PROF ABABEI ANGELICA

PROFESOR ABRUDAN ANA MARIA

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR ACIU CRINA MARIA

PROF: ADAM IRINA

PROF. SIMONA AFLOAREI

PROF. AGACHI LUMINIȚA

AILIOAIE CRISTINA, PROFESOR INVAȚAMANT PRIMAR,

PIP ALBU OANA

PROF. ÎNV. PRIMAR ALBULESCU CAMELIA ADRIANA

PROF. ALDEA SIMONA

PROF. INV. PRIMAR ALECUȘAN ELENA GABRIELA

Dintre punctele slabe amintim:

PROF. INV. PRIMAR ALEXANDRU GRAŢIELA,

EDUCATOARE ALEXE ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ GÂRBOVI, JUD. IALOMIȚA

PROF. LAURA-GEORGETA AMARIEI

PROF. INV. PRIMAR AMARIUCAI TEODORA GEORGETA

PROF. ANA FLAVIA BISTRIAN

PROFESOR: ANCUȚA MIHAELA GEORGIA

PROF. ANDREI ADELA-MARIA

PROF. ANDREI MIHAELA- IULIANA,

Titlul/Tema activității- ”În bucătărie”/ ”Muguri de talent”

PROF. INV. PRIMAR, ANDREI VIOLETA

PROF. CĂTĂLINA ANDRIESEI

PROF. MARICICA ANDRONACHE,

Am aflat că învățarea online se derulează anevoios, dar poate fi tare distractivă!

PROF. ANECHITOAE CARMEN ALINA - DIRECTOR,

PROF. INV. PRES. ANGHEL IONELA

Progresul uimitor al civilizaţiei contemporane, explozia informaţională, se resimt şi în învăţământul

PROGRAMUL SĂPTĂMÂNII „ȘCOALA ALTFEL”

PROF. INV PRESC. ANGHEL IULIANA

LUNI TEMA: EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

MIERCURI TEMA:ATELIERUL DE LECTURĂ

PROF. ÎNV. PRIMAR, ANGHELESCU IULIANA-AURELIA

PROF. INV. PRIMAR, ANGHELI MARIANA

PROF. SIMONA ANȚILĂ

PROF. ANTON ANILENA

PROF. ÎNV. PRIMAR ANTON MARCELA

PROFESOR ANTONESCU CARMEN

“Şcoala trebuie adaptată la copii şi nu copiii adaptaţi şcolilor. “ (Alexander Sutherland)

Învățământul e o activitate complexă; este o reconstituire a pașilor făcuți de omenire pe calea

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR APOSTOLU CAMELIA

PROF. ARCHIP DIANA-MARIA

Perioada desfășurării activității: martie 2020

PROF. ÎNV. PRIMAR ARDELEAN CRISTINA-DANIELA

PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ARDELEAN REGHINA RAMONA

PROF. ÎNV PRIMAR ARGHIRE GEORGIA OANA

PROF. ARHIP MARTA – ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 31 BUCUREŞTI

*

X

l4 Rk*].Fb5<1A 8>"NBm

<

! <