http://www.scribd.

com/doc/67328849/Ghid-de-practica

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA PSIHOLOGIE ŞI

ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CATEDRA PSIHOLOGIE GENERALĂ

GHID DE PRACTICĂ DE INIŢIERE ÎN PSIHOLOGIE

Chişinău 2011

Capitolul I. Introducere. Organizarea practicii. Sarcinile. Conţinutul.

Introducere

1
 Procesul de pregătire profesională a viitorului specialist
p s i h o l o g , p r e s u p u n e o b ţ i n e r e a cunoştinţelor teoretice, pe de o parte şi a abilităţilor practice pe de
altă parte. În acest context practica psihologică constituie o verigă importantă a procesului de
pregătire profesională a psihologului şcolar,de dezvoltare a personalităţii lui, de formare a concepţiei lui
psihologice, de aprofundare a intereselor profesionale, de conştientizare a necesităţii studierii profunde şi
sistematice a personalităţii copilului,de aplicare a cunoştinţelor în raport cu individualitatea copiilor,
părinţilor şi specificul grupului lor de apartenenţă şi de vîrstă. Practica psihologică se consideră a fi o
formă multidimensională de activitate profesională, acea sta reieşind din activitatea
complexă a serviciului psihologic din şcoală, îndeplinind funcţii instructive, diagnostice,
consiliere dar şi terapeutice, profilactice. Pregătirea psihologică profesională presupune actualizarea şi
aplicarea cunoştinţelor teoretice, obţinerea abilităţilor necesare viitorului specialist prin utilizarea metodelor
variate de psihodiagnoză, analiză şi organizare a rezultatelor în studierea personalităţii
elevilor, formulare de concluzii şi recomandări obţinute în urma testărilor. De asemeni exersarea
cunoştinţelor teoretice se exprimă şi prin identificarea şi formularea necesităţilor, problemelor
psihologice la anumiţi elevi de vîrstă diferită, planificarea, organizarea
şi desfăurarea activităţilor cu scop de corecţie, profilactic şi terapeutic şi nu în ultimul rînd
utilizarea diferitor forme, metode, pentru conducerea procesului educativ-instructiv. Îndeplinind
funcţiile instructive, dezvoltative, diagnostice, terapeutice, practica psihologică constituie o
verigă esenţială în formarea profesională a studenţilor.

Organizarea practicii

Pentru desfăşurarea practicii studenţii sunt repartizaţi în şcolile şi liceiele oraşului Chişinău. Desfăşurarea
practicii studenţeşti se începe cu o şedinţă introductivă, în cadrul căreia studenţiifac cunoştinţă cu
cordonatorul practicii, cu liceele unde urmează să facă practica (individual) şi cusarcinile documentate ce
urmează să le realizeze şi să le prezinte la sfîrşit de practică.La prima întîlnire cu psihologul şcolar din
cadrul liceului repartizat, studenţii iau cunoştinţă cunecesităţile, regulamentul instituţiei date de învăţîmînt,
cerinţele şi sarcinile pe care le soluţionează psihologul, diriginţii. De asemeni se face familiarizarea
psihologului cu necesităţile şi cerinţele studenţilor, aceştea din urmă fiind repartizaţi pe clase.La
sfîrşitul practicii se fac totalurile, fiecare student prezintă darea de seamă despre activitatearealizată prin
prezentarea raportului pentru practică (portofoliu).
Este necesară şi aprecierea în formă scrisă descriptivă dar şi prin notă pentru fiecare elev, din partea
psihologului şcolar. Această caractersitică poate fi individuală pentru fiecare student în parte,dar poate fi şi
colectivă, obligatoriu nota fiecărui student să fie precizată.
Sarcinile şi conţinutul practicii psihologice.

2
Scopul general al practicii se referă la cunoaşterea, exersarea, formarea de competenţe şi
capacităţi, psihodiagnostice, metodologice, terapeutice, consultative, psihoprofilactice,
ca direcţii principale de activitate a psihologului şcolar, cu elevi din diferite cicluri şcolare: primar,
gimnazial şi liceal.Obiectivele practicii psihologice.Pe parcursul practicii studenţilor li se propun spre
realizare următoarele obiective generale :
-De aprofundare, fixare şi conservare a cunoştinţelor teoretice obţinute pe parcursul anilor de studiu.
-De familiarizare cu activitatea psihologului şcolar şi deontologia profesională a acestuia.
-De exersare, perfecţionare a deprinderilor în realizarea activităţilor diagnostico-evaluative:
observaţia, convorbirea, metoda biografică, analiza produselor
activităţii,testul, atît individual cît şi la nivel de grup.
-De a forma deprinderi de organizare şi ordonare a informaţiei obţinute din cadrul practiciiîn documentaţia
practicii.
-De elaborare, oraganizare şi desfăşurare a activităţilor psihoprofilactice.Obiective operaţionale:
-De familiarizare cu condiţiile şi regulamentul intern al liceului unde studentul fostrepartizat.
-De informare cu activitatea psihologului şcolar, necesităţile şi aşteptările acestuia înraport cu
activitatea studenţilor.
-Familiarizarea psihologului cu necesităţile şi obligaţiile curiculare a studenţilor în cadrul practicii (atît în
cadrul practicii de iniţiere cît şi în cadrul practicii pedagogice.
-De a studia particularităţile şi structura intereselor şcolare şi extraşcolare ale elevilor
pediferite categorii de vîrstă: primar, gimnazial şi liceal.
-De a studia particularităţile dezvoltării psiho-sociale şi necesităţile elevilor în raport
cusemenii, învăţătorii, aspecte legate de socializare şi integrare, eventuale comportamente derisc ş.a.
-De a exersa şi dezvolta abilităţi în realizarea observaţiei ca metodă primară de cercetare,atăt în plan
colectiv cît şi în plan individual.
-Selectarea metodicelor de diagnoză, evaluare a elevilor din cadrul unui grup de elevi, în baza factorului de
vîrstă, preferinţelor elevilor, dar şi a scopului studentului practicant
-De a forma deprinderi de aplicare a metodelor diagnostice individuale şi de grup .
-De exersare formare şi perfecţionare a deprinderilor de a face diferite tipuri de evaluări: prin
teste şi prin diferite metode de cercetare: asupra manifestărilor proceselor psihice
ae l e v i l o r î n p r o c e s u l i n s t r u c t i v , a s u p r a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r p s i h o - c o m p o r t a m e n t a l e ,
d e personalitate ale elevilor dar şi asupra relaţiilor interpersonale.
-De formare a capacităţilor de prelucrare cantitativă dar şi calitativă a rezultatelor.
-De oraganizare descriptivă a rezultatelor cercetării sub formă numerică dar şi textuală încadrul evaluării
psihologice a elevului din ciclul primar, gimnazial şi liceal.

Conţinutul concret al practicii.

Studentul practicant trebuie să realizeze următorii paşi concreţi:

3
Sarcini cu caracter organizatoric:
1.Să ia cunoştinţă cu liceul la unde studentul urmează să facă practica.
2.Să ia cunoştinţă cu metodistul ce urmează să-i ghideze practica.
3.Să se familiarizeze cu sarcinile şi obiectivele ce urmează să le realizeze în cadrul practicii.
4.Să aleagă un reprezentant al grupului de studenţi care le va reprezenta interesele.
5.Să facă schimb cu datale de contact dintre metodist şi reprezentantul acestui grup.

Sarcini ce ţin de activitatea propriu zisă a studentului în cadrul practicii:

Luna şi sarcinile concrete ale studentului

Septembrie – decembrie

1. s ă i a c u n o ş t i n ţ ă c u i n s t i t u ţ i a , r e g u l a m e n t u l d e c o n d u i t ă î n c a d r u l instituţiei de
învăţămînt.
2. Să facă cunoştinţă cu psihologul şcolar, sarcinile şi activitatea acestuia.
3. Să aducă la cunoştinţa psihologului, sarcinile şi cerinţele ce urmeaz ă săle realizeze studentul
practicant.
4.Să fie repartizat pe clase fiecare student.
5. Să alcătuiască orarul practicii al fiecărui student: ziua, ora, clasa.
6 . I n f o r m a r e a m e t o d i s t u l u i c u a c e s t o r a r d e f r e c v e n t a r e a p r a c t i c i i p e n t r u fiecare
student în parte.
7.Să ia cunoştinţă cu clasa unde urmează să activeze şi cu dirigintele
acestei clase.
8.Să ia cunoştinţă cu necesităţile, problemele cu care se confruntă grupuld e e l e v i , d a r ş i
î n p a r t i c u l a r u n i i d i n t r e a c e ş t i a , d i n d i f e r i t e s u r s e : diriginte, psiholog, registru, mape de
evidenţă a psihologului.
9.Să realizeze observaţia ca primă metodă de cercetare psihologică.
10.Să fixeze datele căpătate în urma observaţiei (prin asistări la lecţii) înagenda practicii, să
formuleze concluzii pentru fiecare observaţie.
11 . S ă s e l e c t e z e c e i 3 s u b i e c ţ i c u c a r e u r m e a z ă s ă l u c r e z e î n s c o p psi
hodiagnostic individual. (din trepte diferite)
1 2 . S ă l e c e a r ă a c o r d u l a c e s t o r 3 e l e v i s ă p a r t i c i p e l a a c t i v i t a t e a d e psihodiag
noză.
13.Să precizeze criteriile după care au fost selectaţi aceşti subiecţi, (înmod individual).
1 4 . S ă s e l e c t e z e m e t o d i c i l e p s i h o d i a g n o s t i c e p e n t r u s f e r a c o g n i t i v ă , temperam
ent, caracter, interese şi aptitudini, relaţii interpersonale.
15.Să selecteze metodicile de psihodiagnoză la nivel de grup: sociometria, referentometria, ş.a.
16.Să consulte diagnoza anterioară efectuată de către psiholog atît la nivelde grup cît şi la nivel individual
(în cazul în care există).
17.Să aplice tehnicile de psihodiagnoză a proceselor cognitive: memorie,atenţie, gîndire, limbaj, imaginaţie,
creativitate.
1 8 . S ă a p l i c e t e h n i c i l e d e p s i h o d i a g n o z ă a î n s u ş i r i l o r d e p e r s o n a l i t a t e : temperament,
caracter, aptitudini ş.a.
19.Să aplice tehnicile ce studiază particularităţile psihologice ale grupului:sociometrie, referentometrie.
20.S ă p r e l u c r e z e d a t e l e p s i h o d i a g n o s t i c e ş i s ă o r g a n i z e z e m a t e r i a l e l e evaluative.
21.Să elaboreze profilul psihologic al fiecărui subiect studiat (aspectele p r o c e s e l o r
c o g n i t i v e , a î n s u ş i r i l o r d e p e r s o n a l i t a t e ş i a r e l a ţ i i l o r interpersonale).
22.Să formuleze concluzii şi recomandări în baza rezultatelor de la testeleaplicate, atît la nivel individual cît
şi la nivel de grup.

4
23.Elaborarea portofoliului din cadrul practicii.
2 4 . P r e z e n t a r e a p o r t o f o l i u l u i p e n t r u e x a m i n a r e p s i h o l o g u l u i ş c o l a r ş i ulterior
metodistului de practică

Raportul activităţii în cadrul practicii de iniţiere în specialitate

1.Foaia de titlu (Anexa);

2.Cuprins;
3.Descrierea instituţiei de învăţămînt (numărul de copii ce studiază în instituţia de
învăţămînt,numărul total de clase pentru fiecare ciclu de instruire);
4.Descrierea activităţii psihologului şcolar; (Anexa)
5.Rezultatele obţinute la diagnosticul proceselor cognitive;
6.Rezultatele obţinute la diagnosticul temperamentului şi caracterului;
7.Rezultatele obţinute la diagnosticul intereselor şi aptitudinilor;
8.Agenda; (Anexa)
9.Caracteristica studentului oferită de către psihologul din instituţia de învăţămînt;
10.Concluzii vizînd activitatea pe parcursul practicii: concluzii şi recomandări

Capitolul II. Observaţia

Observaţia este o metodă de cunoaştere sau culegere a informaţiei din lumea

înconjurătoare utilizată atît în viaţa de toate zilele, cît şi în scopuri ştiinţifice.
Observaţia permite cunoaşterea uneirealităţi prin percepţia faptelor concrete de manifestare a
acesteia. Observabil este ceea ce se poate simţi (vedea, auzi, pipăi, mirosi, gusta).Ca metodă
de investigare psihologică a persoanei observaţia constă în urmărirea atentă, conformunui
plan, şi înregistrarea exactă, sistematică, a caracteristicilor şi manifestărilor de comportament
aleunui individ sau ale unui grup de persoane, împreună cu contextul în care au loc. (M.
Albu, 2004)Observaţia poate fi simplă ori se poate servi de instrumente, fie pentru amplificar
ea saucompletarea simţurilor observatorului, fie pentru înregistrarea faptelor în vederea analiz
ei lor ulterioare.Altfel spus observaţia este urmărirea atentă a persoanei în contexte
spaţiotemporal concrete: înclasă în timpul orei sau pauzei; în curtea şcolii; pe stradă; în
familie; sau în cursul convorbirii;administrării testelor (psihologul notează atitudinile
subiectului, mimica sa, maniera sa de a procedaetc.).În activitatea psihologului şcoalr
se utilizează atît abservaţia empirică − urmărirea curentă a persoanei pe fondul activităţii
generale − cît şi în cea ştiinţifică− verificarea obiectivităţii, semnificaţiei,relevanţei pentru
personalitatea în ansamblu a unor fapte, în general critice, empiric surprinse sau presupuse.În
cadrul practicii de iniţiere în specialitate studentul va realiza observaţia profesionistă, adică
ceaştiinţifică, care se deosebeşte de observaţia empirică- întîmplătoare, insuficient controlată,
fragmentară, părtinitoare. Această activitate presupune din partea studentului următoarele:
− asimilarea fundamentelor teoretice ale observaţiei în specificarea domeniului de aplicaţie;
−respectarea riguroasă a principiilor teoretice ale observaţiei ca metodă de cunoaştere a perso
anei- condiţii, etapele de realizare;
− repetarea observaţiei pînă la eliminarea incertitudinilor evidente şi chiar critic autoinduse
decătre subiectul cunoaşterii pentru creşterea deliberată a gradului de obiectivitate a
cunoaşterii.

De foarte multe ori, observaţia ştiinţifică are ca punct de pornire o observaţie

ocazională,întîmplătoare, a unui fenomen care se deosebeşte de cele obişnuite. De exemplu,
se sesizează că într-oclasă de elevi în care existau relaţii armonioase/ prietenoase între elevi
s-a declanşat un conflict.Observarea întîmplătoare a conflictului determină efectuarea unor
observaţii ştiinţifice (planificate,sistematice) pentru a-i depista cauza.
Observaţia ştiinţifică, spre deosebire de cea empirică presupune:
a)existenţa unui scop;
b)întocmirea unui plan, înainte de începerea cercetării;
5
c)notarea sistematică a aspectelor urmărite;
d)posibilitatea de repetare a observaţiei, eventual încondiţii schimbate.
Prin observaţie se înregistrează elemente ale simptomaticii stabile şi/sau ale celei labile a per
soanelor.

Simptomatica stabilă
a unui individ este constituită din:
−trăsăturile bioconstituţionale: înălţime, greutate, lungimea şi grosimea membrelor,
circumferinţa craniană, toracică, abdominală;
−trăsăturile fizionomice: aspectul capului, al feţei, relaţiile dintre diferitele detalii anatomice
ale feţei.

Simptomatica labilă a unei persoane cuprinde comportamentele şi conduitele sale:

conduitaverbală, cea amnezică, cea motorie etc. M. Albu, 2000.
Observaţia- metodă de cercetare care constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea
exactă,sistemică a diferitor manifestări comportamentale ale individului sau grupului social.

Condiţiile promovării observaţiei sunt:

− stabilirea concretă a scopului şi a obiectivelor urmărite;
− selectarea formelor şi mijloacelor necesare (cronometre, magnitofoane, aparate foto,
videoetc...);
− elaborarea unui plan de observaţie (unde şi cînd va efectua, cît timp va dura etc...);
− consemnarea imediată a celor observate, întocmindu-se un protocol al observaţiei;
− desfăşurarea observaţiei în condiţii cît mai variate;
− efectuarea unui număr optim de observaţii;
− observaţia să fie maximal discretă (persoana în cauză să nu-şi dee seama că este observată).
Cu ajutorul observaţiei putem primi următoarele informaţii:
simptomatică stabilă
1.trăsăturile bio-constituţionale ale individului: înălţime, greutate, circumferinţacraniană,
toracecă, abdominală etc.2.trăsături fizionomice (aspectul capului, feţei, fruntea, nasul, ochii
etc.)Aceste observaţii se fac de către cercetători din motivul că exteriorul omului furnizează o
serie deinformaţii.Grecii antici spuneau „Chipul este oglinda sufletului”, „Ceea ce se arată
este o imagine a ceea cenu poate fi văzut”.
simptomatică labilă
1.varietatea manifestărilor comportamentale2.reflecţiile verbale3.conduita nonverbală4.exteri
orizarea trăirilor efective5.relaţiile cu mediul exterior Există mai multe forme de observaţie
care se clasifică după mai multe criterii:I. După orientarea actului
observaţional:1.autoobservaţie, care este orientată spre studierea particularităţilor
propriului comportament;2.observaţie propriu-zisă, orientată spre observarea manifestărilor
comportamentale a altor oameni.II. După prezenţa sau absenţa observatorului:
1.directă −cînd e prezent observatorul şi subiecţii sînt conştienţi de faptul că sunt supuşi
observaţiei;
2.indirectă − cînd observatorul nu e prezent şi observarea are loc prin intermediul
unor mijloace: geamuri, televiziune cu circuit închis etc.;
3.cu observator uitat, ignorat − observatorul e atît de cunoscut subiecţilor că ele este ignorat.
III. După implicarea sau nonimplicarea observatorului:
1.pasivă − fără implicarea directă a observatorului în activitate;
2.participativă − cînd observatorul este membru al grupului şi participă la activitatea lui.
IV. După durată:
1.continuă − efectuată pe o perioadă mare de timp;
2.discontinuă − pe unităţi de timp mai mici şi la intervale diferite.
V. După obiectivele urmărite:
1.integrală− observă toate manifestările de conduită;
2.selectivă−observatorul se concentrează doar numai la o singură conduită.
6
Fazele observaţiei
Observaţia psihologică este o activitate discursivă care se realizează în mai multe faze
succesive, precum: pregătirea observaţiei, observarea propriu-zisă şi prelucrarea datelor
observaţiei.
I. Pregătirea observaţiei
1)În primul rînd se precizează scopul concret alobservaţiei. Acesta devine principiu
organizator al desfăşurării activităţii. De exemplu, ca scopal observaţiei poate servi:
•surprinderea dominantei temperamentale a persoanei;
• identificarea manifestărilor emoţionale tipice persoanei în situaţii critice;
• surprinderea unor calităţi senzori-motorii;
• identificarea motivaţiei pentru învăţare;
•depistarea relaţiilor interpersonale;
• surprinderea abilităţilor de comunicare şi manifestării iniţiativei;
• depistarea gradului de concentrare a atenţiei la diverse tipuri de lecţii etc.
2)Se decide exact ce se va observa. În oriceactivitate persoanele manifestă atît de multe
comportamente încît nu pot fi observate toate. Dinacest motiv este necesară limitarea la un
număr redus de categorii de comportamente.
Se face o listă de segmente de comportament observabile care se numesc unităţi de
comportament,adică faptele supuse observării: manifestări motorii, manifestări fiziologice, te
ndinţe deapropiere/distanţare de ceilalţi, frecvenţa/intensitatea/tipul manifestărilor verbale, d
ominantaatitudinilor de aprobare/contestare/negare a unor valori etc.Această listă se numeşte
grilă de observare , în cadrul căreia se fac înregistrările în timpulrealizării observaţiei.

Exemplu de grilă de observaţie

Nr.Fapte de conduită sau unităţi de comportament Indicaţii pentru interpretare
1.Abandonează nejustificat activitatea
2.Realizează sarcinile cu entuziasm
3.Se decide greu pentru acţiune
4.Execută activitatea în tăcere
5.Gesturile şi cuvintele sunt aproape absente
6.La fiecare succes exclamă de bucurie, bate din palme
7.Se sustrage la orice excitant
8.Pune multe întrebări
9.Are tendinţă de a supraestima sarcina de lucru

3)Se delimitează cîmpul observaţiei şi numărul deobservaţii, în funcţie de posibilităţile reale

ale circumstanţei şcolare şi în funcţie de capacităţile

de percepţie a observatorului. În cadrul practicii de iniţiere în specialitate studentul va

realiza procesul de observaţie timp de 10 zile în cadrul lecţiilor şi în activităţi nonformale
din cadrulşcolii.
II. Observarea propriu-zisă
presupune aplicarea proiectului elaborat în etapa anterioară.Utilizarea metodei, în context de
cercetare mai ales, nu permite schimbarea „din mers” a elementelor precizate în etapa de
pregătire; se impune însă consemnarea tuturor faptelor care ar conduce la oasemenea decizie,
pentru a se lua în considerare în etapa următoare.
III. Prelucrarea datelor observaţiei
este etapa în care se stabilesc relevanţele datelor consemnateîn raport cu scopul urmărit.
Principalele operaţii întreprinse sunt analiza fiecărei unităţi decomportament,compararea
acestora, sintetizarea elementelor comune atunci cînd faptul urmărit semanifestă dar şi a
eventualelor condiţii atunci cînd faptul aşteptat nu apare, generalizarea elementelor cu
apariţii semnificative (frecvenţă, intensitate, caracter surprinzător etc.), reţinerea pentru altei
7
nterpretări a datelor consemnate de care s-a făcut abstracţie datorită nerelevanţei în raport
cuobiectivul urmărit prin cunoaşterea descriptivă, dar cu potenţial informativ pentru demersur
ilecomplementare ale cunoaşterii psihopedagogice în ansamblu.

Rezultatele observaţiei vor fi incluse în protocolul de observaţie:

•descrierea contextului: data, timpul, spaţiul, ambianţa fizică, tipul activităţii;
•descrierea participanţilor:sex, vîrstă, etnie, aspect fizic, îmbrăcăminte;
•descrierea acţiunilorşi a conduitelor participanţilor:
a comportamentelor verbale şi non-verbale, motorii, expresiv-emoţionale etc.;
•interpretarea situaţiei (încercarea observatorului de a înţelege ce înseamnă situaţia
pentrusubiecţi);
•interpretări alternative ale situaţiei (aceasta furnizează motive pentru concluziile la care se
vaajunge);
•descrierea unor trăiri şi sentimente ale observatorului pe parcursul observaţiei,
care ar puteaservi interpretării celor observate.La protocolul de observaţie se anexează grila
de observaţie cu care s-a lucrat în toată perioada dedesfăşurare a observaţiei

Capitolul III. Diagnosticul proceselor cognitive

Memoria

Memoria este procesul psihic care asigură întipărirea, stocarea şi reactualizarea

experienţei anterioare.Ea reprezintă acea capacitate psihică absolut necesară, fără de care
viaţa ar fi practic imposibilă.
Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul că ea este implicată în marile
compartimenteale vieţii omului: cunoaştere şi învăţare, înţelegere şi rezolvare de probleme,
inteligenţă şi creativitate.
Prin faptul că memoria întipăreşte, conservează şi reactualizează experienţa anterioară a
omului şi a societăţii în care acesta trăieşte, ea asigură continuitatea vieţii psihice a
individului.
Din punct de vedere al duratei păstrării imaginii sau ideii percepute se cunosc
următoareleforme de memorie:

•Memoria de scurtă durată asigură o păstrare a imaginii care în afara unor condiţii
specialedispare după 18 secunde. Din memoria de scurtă durată cunoştinţele trec în memoria
de lungă duratădacă se repetă de către subiect, ori dacă au un înţeles care le asociază
cunoştinţelor dinainteconsolidate.

•Memoria de lungă durată cuprinde totalitatea informaţiilor receptate care pot fi păstrate
ore,zile, ani chiar şi întreaga viaţă.

•Memoria operaţională sau memoria de lucru prevede păstrarea informaţiei pentru o

anumită perioadă de timp – de la cîteva secunde pînă la cîteva zile. Perioada păstrării acestei
informaţiidepinde de sarcinile şi scopul propus.

• Memoria ereditară presupune păstrarea informaţiei la nivel de genotip, care se transmite şi

serealizează ereditar.În funcţie de prezenţa sau absenţa scopului şi a intenţiei de a memora
diferenţiem:

•Memoria involuntară – se realizează automat, fără un scop şi un efort special, fiind

dependentăde particularităţile stimulului care a provocat-o.

8
•Memoria voluntară – este organizată, sistematică, productivă şi se manifestă mai ales
înactivităţile dificile, monotone.În funcţie de prezenţa sau absenţa gîndirii, înţelegerii
sensului celor memorate, a unor asociaţiilogice diferenţiem:

•Memoria logică – bazată pe înţelegerea şi descifrarea sensurilor, semnificaţiilor

materialuluimemorat.

•Memoria mecanică – presupune învăţarea informaţiei prin mai multe repetiţii (fără a
înţelegeconţinutul acesteia).

TESTUL DE MEMORIE A FORMELOR GEOMETRICE (Pieron)

Testul de memorie a formelor geometrice se compune din două foi separate - 9A şi 9B - pe

care sunt desenate nişte pătrate din care s-au decupat bucăţi de forme diferite. Prima foaie
(9A)serveşte pentru prezentarea materialului şi conţine 8 figuri.

Scopul: evaluarea nivelului de memorie vizuală.

Vîrsta : de la 13 ani
Materiale necesare: fişele de lucru 9A şi 9B, pix, cronometru.
Timpul:3 minute
Tehnica de aplicare:
După ce s-au luat măsurile indicate în tehnica generala, se impart candidaţilor foile cu
indicaţia 9B. Se va observa ca aceste foi să fie prezentate cu partea albă, cu cea
netipărită spre candidat, astfel încât el să nu poată vedea figurile. Se recomandă ca aceste
foi să nu fie întoarse decît atunci cînd examinatorul va cere acest lucru. Candidaţii vor trebui
să scrie pe această pagină albănumele, vîrsta şi data examenului. După ce s-au scris aceste
indicaţii, examinatorul va cerecandidaţilor să depună aceasta foaie, fără să o întoarcă, în
partea dreaptă a mesei. După aceea se vor distribui foile cu indicaţia 9A şi care vor fi întoarse
cu partea albă în sus. Candidaţii vor primi recomandarea de a nu întoarce paginile.
Instrucţiuni: După ce s-au distribuit foile examinatorul va spune:
"Atenţie! Aţi primit acum o nouă foaie de hîrtie. Nu o veţi întoarce decît atunci cînd vă voi
spune : "Începeţi!". Acum ascultaţi în linişte ceea ce va voi spune: cînd veţi întoarce foile
veţi vedea nişte figuri; aceste figuri sunt nişte pătrate din care s-au tăiat unele părţi în mod
neregulat. Va trebui ca atunci cînd vă voi spune, să întoarceţi foaia şi să examinaţi foarte
atent fiecare figură în parte. Apoi veţi sublinia acele pătrate cărora le lipseşte colţul stîng de
sus. Atenţie! întoarceţi foile şi începeţi!"După un minut examinatorul va da comanda:
,,Încetaţi!" "Acum întoarceţi aceste foi şi puneţi-le pemasă, în partea stîngă a mesei." După
10 secunde, examinatorul va continua: "Luaţi acum foile pe carele aveţi în dreapta şi pe care
v-aţi scris numele şi întoarceţi-le cu faţa în sus (cu.figurile în sus). Uitaţi-vă la figuri şi faceţi

9
câte o cruce în fiecare figură pe care credeţi că aţi văzut-o pe foaia pe care aţi pus-o înainte la
stînga. Atenţie! Începeţi!" După două minute: "Încetaţi!" Examinatorul va observa ca foilesă
fie ţinute astfel încat figurile să fie aşezate cu părţile decupate în sus. Pentru aceasta se va
cerecandidaţilor să aibă indicele 9A sau 9B în partea dreaptă de sus a foii.
Cotarea:Se socoteşte un punct pentru fiecare figură din figură 9B care a fost
corectrecunoscută.Figurile de pe 9A care se regăsesc pe 9B sunt: 3, 4, 9, 12, 13, 21, 18, 24Se
consideră, apoi câte figuri diferite (care nu se aflau în fila 9A) au fost însemnate cu o cruce.
Apoi,din totalul punctelor juste se scad punctele greşite. Rezultatul este: R = Sj-Sg. Cu alte
cuvinte, randamentul este reprezentat prin diferenţa dintre punctele corecte şi cele greşite.
Valorile rezultatelor pot varia între - 8 si + 8, valoarea negativă indicând o memorie foarte
slabă pentru forme geometrice.Rezultatul obţinut se raportează la etalonul respectiv, care se
găseşte în tabelul de mai jos.

V îrsta
Ce ntile
13 ani 14 ani 15 ani 16 ani 17 ani Adulţi

100 +8 +6 +7 +7 +7 +6
90 +6 +4 +4 +4 +4 +4
80 +5 +3 +3 +3 +3 +3
75 +4 +3 +3 +3 +3 +3
70 +3 +3 +3 +2 +2 +2
60 +3 +2 +2 +2 +2 +2
50 +2 +1 +1 +1 +1 +1
40 +2 +1 +1 +1 +1 +1
30 +1 0 0 0 0 0
25 +1 0 0 0 0 0
20 0 -1 -1 -1 -1 -1
10 -1 -3 -2 -3 -2 -2
0 -3 -8 -7 -7 -7 -6

Fişa de lucru

Numele_________________________ Prenumele ________________________

Vîrsta________________ Data________________
Rezultatul obţinut_______________________________
Concluzii:

9A Fişa pentru prezentare:

10
9B

Numele şi prenumele ____________________

11
1 2 3 4

5 6 7 8

9 10 11 12

13 14 15 16

17 18 19 20

21 22 23 24

12
 PROBA REY – VERBAL

Proba Rey – verbal se desfăşoară în şase faze. Primele cinci faze urmărind memorarea unei serii de
15 cuvinte în cinci repetiţii, iar cea de-a şasea fază urmărind capacitatea de recunoaştere dintr-un text a
cuvintelor memorate în fazele anterioare. A. Rey a întocmit pentru fazele de memorare 4 liste, iar pentru
faza de recunoaştere mici texte în care sunt incluse cuvintele din cadrul listelor prezentate spre memorare.
Listele cuprind cuvinte simple şi larg folosite precum: tobă, şcoală, culoare, vrabie, munte,creion,
fotoliu, barbă, cal, pom, ureche sau câine.
Scopul : evaluarea particularităţilor memoriei verbale imediate.
Vîrsta: între 5 –15/16 ani.
Timpul: Timpul alocat pentru fiecare fază este de 1 min şi 30 sec.
Materiale necesare: fişa de lucru ,, Proba Rey – verbal”, lista de 15 cuvinte, pix, cronometru.
Tehnica de aplicare: Examinatorul pregăteşte în prealabil fişa de lucru ,, Proba Rey – verbal”
şi lista de 15 cuvinte. Se aplică individual.
Instrucţiuni: Pentru faza I se dă următoarea instrucţiune: “ Eu îţi voi citi mai multe cuvinte, tule vei
asculta şi când voi termina de citit, îmi vei spune toate cuvintele pe care le vei ţine minte. Le vei spune aşa
cum îţi vin în minte, nu trebuie să le spui în ordinea în care ţi le-am spus eu. Dar trebuie să spui cât mai
multe” . Când terminăm de prezentat lista pentru a creea o pauză experimentatorul spuneva spune: “
Ai auzit toate cuvintele acestea, spune acum toate cuvintele pe care le ţii minte”. Cind subiectul începe să
reproducă se notează toate cuvintele, manifestările verbale şi ritmul reproducerii.
La faza a II-a subiectului I se dă următoarea instrucţie: “ Îţi voi citi incă o dată aceleaşicuvinte şi
când voi termina de citi o să-mi spui toate cuvintele pe care le ştii. Prima dată ai ştiut să-mi spui “X”
cuvinte, acum ai să poţi să-mi spui mai multe. Spui toate cuvintele pe care le ştii, şi pe celecare le-ai spus
prima dată. Noi vrem să învăţăm aceste cuvinte şi trebuie să ajungem să le poţi spune pe toate, fără să ţii
seama de ordine, fiind destul dacă le spui aşa cum îţi vin în minte”. După citirealistei se va creea o pauză
spunând: “Ai auzit toate cuvintele, să vedem câte poţi să spui acum”. Dacăsubiectul întreabă din câte
cuvinte e alcătuită lista i se comunică numărul.
În cadrul fazei a III-a se anunţă o nouă lectură şi se repetă integral instrucţia dată la
fazaa II-a. Subiectului i se comunică numărul cuvintelor reproduse la prima şi a doua fază, în
aşa fel încâtsă fie interesat în progresul său, fără a face nici o aluzie la cuvintele adăugate sau
repetate de maimulte ori.
Fazele a IV şi a V-a se desfăsoară la fel ca fazele II şi III, numai că la faza a V-a
subiectultrebuie să fie anunţat că aceasta este ultima repetiţie. Faza a V-a se aplică chiar dacă
subiectul ajungesă reproducă toate cuvintele în fazele anterioare.
Faza a VI-a este destinată comparării capacităţii de recunoaştere cu cea de
reproducere.Instrucţia care se dă în cazul acestei faze este: “ Eu am să-ţi citesc o poveste în
care sunt toatecuvintele pe care le-am învăţat până acum, dar sunt şi alte cuvinte. De fiecare
dată când vei auzi uncuvânt învăţat de noi până acum să spui “da”. Numai să fii atent să nu
te păcăleşti şi să spui “da” şila alte cuvinte.
Lista A -tobă, perdea, curea, cafenea, şcoală, părinte, soare, grădină, chipiu, ţăran,
mustaţă,culoare, casă, râu, curcă.
Lista B - pupitru, pastor, vrabie, pantof, furnal, munte, ochelari, creion, biserică, peşte,
burete,ilustrată, vapor, baie, puşcă.
Lista C - portocală, fotoliu, broască, dop, maşină, barbă, mal, oală, soldat, clanţă,
săpun, hotel,cal, insectă, îmbrăcăminte.
Lista D -vioară, pom, cravată, şuncă, valiză, var, ureche, vânzător, găleată, câmpie,
uşă, cană,câine, banană, unealtă.
Faza a 6-a:
13
”Un ţăran bătrân, cu o mustaţă lungă, aşezat pe o bancă la soare, în grădina sa,aproape de un
râu, mărginit de arbori, îşi supraveghea curca şi găinile, fumându-şi pipa. El priveatrecând pe
drum prin faţa cafenelei, aproape de gară, un copil care mergea la şcoală. Acest copil şi-auitat
chipiul, paltonul şi cărţile. El suflă într-o trompetă, ţine un drapel şi poartă la curea o tobă
micăde culoare vie. Din casa de la marginea străzii, părinţii şi fraţii,de după perdelele de la
fereastra,împodobită cu flori, observau atent micul şcolar.”
Interpretarea rezultatelor: se acordă 1punct pentru fiecare cuvânt corect evocat.
Coeficientul de fidelitate = T cuvinte corect evocate/T cuvinte*100
Etalon

Centile 5 6 7 8 9 10 11/12 12/14 14/15 15/16

F slab
10 18 26 32 36 47 42 50 40 43 58
Slab
25 26 32 34 38 51 46 54 48 50 60
Mediu
50 34 42 36 46 53 56 56 56 60 62
Bun 75 38 46 44 52 55 60 60 60 62 64
F bun
100 46 54 58 58 59 64 64 68 68 68

Proba Rey verbal

Nume _________________________________
Prenume______________________________
Şcoala _____________________________________________
Vârsta ________________________
Clasa _________________________
Data examinării____________________
Examinator _____________________________________
Faza 1:
Faza 2:
Faza 3:
Faza 4:
Faza 5:
Faza 6:
Scoruri obţinute:
Faza 1
Faza 2
Faza 3
Faza 4
Faza 5
Faza 6
Scor total
Atenţia
14
 Atenţia este procesul psihofiziologic care constă în orientarea şi concentrarea selectivă a activităţii
psihice asupra unor stimuli sau sarcini, în vederea obţinerii unei percepţii optime,
rezolvării adecvate a sarcinilor, a situaţiilor-problemă şi adaptării comportamentului senzorio-
motor, cognitiv şi afectiv la mobilitatea condiţiilor externe şi la dinamica motivelor şi scopurilor persoanei.
În plan comportamental (senzorial, motor, intelectual) atenţia se obiectivează prin selectivitate,
orientare şi activare. Subiectul atent răspunde selectiv la diferiţi stimuli, sesizează, detectează şi filtrează
informaţii, concentrându-se asupra celor relevante şi neglijându-le pe altele nesemnificative pentru
o anumită situaţie.
Atenţia se manifestă diferit la diferite perioade de vârstă şi asigură mai multă claritate şi
o sesizare mai bună a fenomenului cercetat. Pe parcursul vieţii atenţia se dezvoltă de la forma ei inferioară –
involuntară, la cea superioară-voluntară.
• Atenţia involuntară – este pasivă, lipsită de efort volitiv în concentrarea conştiinţei
asupra obiectului sau fenomenului cercetat fiind atrasă de unele particularităţi ale lui.
• Atenţia voluntară – se caracterizează prin existenţa unui scop conştient, prin depunerea unui efort
volitiv în vederea captării obiectelor sau fenomenelor ce ne interesează.
Utilizarea repetată a atenţiei voluntare generează un anumit grad de automatizare a
acesteia, transformând-o, într-un sistem de deprinderi. Acest ansamblu de deprinderi, de a fi atent, constituie
atenţia postvoluntară .
• Atenţia postvoluntară – este un nivel superior de manifestare a atenţiei fiind la fel de
bine organizată ca şi atenţia voluntară, dar în virtutea automatismelor implicate nu necesită încordare
voluntară, obositoare.
Atenţia unei persoane se diferenţiază pe baza unor însuşiri speciale în funcţie de
structura şi activităţile desfăşurate predominant, de experienţă, de motivaţie, valorificîndu-se potenţialul
înnăscut specific acestui proces.
•Volumul atenţiei se exprimă prin numărul de elemente sau unităţi informaţionale (litere,
silabe, cuvinte, cifre, figuri geometrice) înregistrate de subiect relativ simultan. Volumul mediu al atenţiei
este de 5-7 elemente.
•Concentrarea atenţiei presupune capacitatea de a focaliza atenţia asupra unui fenomen, obiect,
informaţie şi de a o distrage de la celelalte.
• Stabilitatea atenţiei se referă la persistenţa, în timp, a posibilităţii de a menţine atenţia
asupra unui obiect, fenomen, acţiune. Stabilitatea atenţiei este condiţionată de complexitatea şi bogăţia
stimulului, de natura sarcinii, de motivaţia pentru activitatea desfăşurată.
•Mobilitatea sau flexibilitate atenţiei constă în deplasarea şi reorientarea de la un obiect la altul în intervale
cerute de desfăurarea activităţii.

15
• Distributivitatea atenţiei este acea însuşire care permite unei persoane să desfăşoare, concomitent, mai
multe activităţi cu condiţia ca măcar una din ele să fie relativ automatizate.

Testul Pieron –Rouser

Scopul: determinarea nivelul de concentrare a atenţiei.

Vîrsta: de la 7 ani
Timp: 60 secunde
Materiale şi echipamente: fişa de lucru a testului Pieron-Rouser, un creion şi un cronometru.
Procedura de studiu: Studiul poate fi efectuat cu un subiect sau cu un grup de 5-9 oameni. Principalele
condiţii pentru activitatea de grup - plasarea convenabilă a subiecţilor, asigurarea fiecărui subiect cu fişe
de lucru ale testului şi creioane, păstrarea liniştii în timpul aplicării testului.
Instrucţiunea subiectul: Ţi se oferă un test cu imaginile următoare: pătrat, triunghi, cerc şi romb.
La semnalul ,,Start! aranjeaza cât mai repede posibil şi fără greşeli următoarele semne în aceste forme
geometrice: în pătrat - plus, în triunghi - un minus, în cerc - nu pune nimic şi în romb - un punct. Semnele
trebuie să fie aranjate într-o linie consecutiv. Timpul alocat pentru lucru este de 60 secunde. La semnalul
meu ,,Stop! opreşte-te să marchezi figurile.
Experimentatorul în timpul cercetării controlează timpul utilizând cronometrul şi dă comanda ,,Start! şi
,,Stop!
Fidelitatea rezultatelor cercetării poate fi obţinută prin testarea repetată, care este bine să fie realizatăla
intervale semnificative de timp.
Prelucrarea şi analiza rezultatelor
Rezultatele acestui test sunt: numărul de forme geometrice prelucrate de subiecţi în 60 de sec, luând
înconsiderare şi cercurile, şi numărul de erori. Nivelul de concentrare a ateniei este determinat
după următorul tabel.

Numărul de figuri Nivelul de concentrare a

Rangul
prelucrate atenţiei
100 1 Foarte înalt
91 – 99 2 Înalt
80 – 90 3 Mediu
65 – 79 4 Scăzut
64 şi mai puţin 5 Foarte scăzut

Pentru erorile admise în îndeplinirea sarcinilor rangul se reduce. Dacă sunt 1-2 erori rangul este redus cu o
unitate, dacă 3-4 - se va scădea cu două şi concentrarea atenţiei va fi considerată slabă, dacă erorile sunt

16
mai mult de 4, atunci se va scădea cu trei ranguri. La analiza rezultatelor este necesar de a determina cauzele
care au condus la aceste rezultate. Printre acestea sunt importante montajul subiectului, disponibilitatea
subiectului de a efectua instrucţiunile şi de a prelucra figurile geometrice plasând semnele corespunzătoare
cât mai curând posibil, sau orientarea acestuia la corectitudinea îndeplinirii testului. În unele cazuri indicele
de concentrare a atenţiei poate fi mai mic, eventual, din cauza dorinţei prea mari a subiecţilor de a arăta
abilităţile sale, pentru a obţine rezultate maxime (de exemplu, un fel de concurs). Cauza scăderii
concentraţiei atenţiei poate fi, de asemenea, starea de oboseală, vederea slabă, starea de boală

Formularul cu formele geometrice a testului Pieron-Rouser este următorul:

Numele, Prenumele : _______________________________ Data _______
Experimentatorul: _________ Timpul _______
Concluzii:

Tehnica Toulouse - Pieron

Tehnica ,,Touluse - Pieron” reprezintă un tabel compus dintr-o succesiune de pătrăţele cu câte
17
o liniuţă dusă din unul din colţuri sau din una din laturi. În fiecare rînd se află 8 categorii de figuri
(pătrăţele). Din fiecare categorie sunt plasate cîte 5 figuri într-un rînd.
Scopul: evaluarea productivităţii şi stabilităţii atenţiei, gradul de concentrare a atenţiei.
Vîrsta: de la 5 ani.
Materiale necesare: fişa de lucru ,,Toulouse-Pieron”, pix, cronometru.
Timpul: 5 minute
Tehnica de aplicare: Examinatorul pregătşete în prealabil tabelul cu pătrăţele. Se aplică individual şi în
grup nu mai mult de 10 subiecţi.
Instrucţiuni.:
Se distribuie testele. După ce s-au distribuit testele, experimentatorul se adresează subiecilor: ,,Priviţi atent
acest table. În el sunt pătrăţele ce au o linie dusă din unul dintre colţuri sau la una dintre laturi. Voi trebuie
cît se poate de repede şi de atent să le găsiţi pe cele indicate în model şi să le marcaţi cu o linie oblică. (se
demonstrează pe altă fişă sau pe tablă). Începeţi cu rîndul de deasupra, iar după ce-l terminaţi treceţi la
rîndul doi, apoi la al treilea ş.a.m.d. Fiţi atenţi să nu marcaţi pătrăţelul care are codiţa în altă parte, decît aşa
cum este indicat în model. Cînd voi spune ,,Începei” luţai pixul şi marcaţi fiecare pătrăţel ce coresunde celui
din model pînă voi spune ,,Stop”.
Cotarea: numărul pătrăţelelor marcate exact constituie cota. De figurile marcate greşite ca şi de cele omise
nu se va ţine cont.
Interpretarea rezultatelor: dacă subiectul în vîrstă de 9 ani a marcat corect 25 de figure uitîndu-ne la
etalon vedem că el care în decilul 2, deoarece a marcat mai mult de 24 figuri, sau exprimîndu-ne în quartile,
în quartilul inferior, deoarece a marcat mai putin de 35 figuri. Dacă a marcat corect 75 figuri, cade în decilul
10 (centilul 100), deoarece a marcat mai mult de 73 figuri, iar exprimîndu-ne în quartile, în quartilul
superior, deoarece a barat mai mult de 61 figuri.

Fişa de lucru
Numele……………………………… Prenumele ..................................................................
18
Data………………………………… Vîrsta.....................................................
Rezultatul obţinut ..........................................................
Concluzii:

Gîndirea

19
 Gîndirea îndeplineşte în sistemul psihic uman un rol central şi este definitorie pentru om, casubiect al
cunoaşterii logice, raţionale.
Gîndirea se defineşte ca procesul cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea realităţii care, prin
intermediul abstractizării şi generalizării coordonate în acţiuni mentale, extrage şi
prelucreazăinformaţii despre relaţiile categoriale şi determinative în forma conceptelor, judecăţilor şiraţiona
mentelor.
În procesul gîndirii se evidenţiază următoarele operaţii ale gîndirii:
• Comparaţia– desemnează stabilirea mentală a similitudinilor şi diferenţelor esenţiale întreobiecte şi
fenomene în baza unor criterii.
• Analiza– este dezmembrarea mentală a întregului în părţile lui componente.
• Sinteza– este unificarea mentală a părţilor, laturilor, semnelor, însuşirilor date izolat,reconstituirea lor într-
un tot intreg.
• Abstractizarea – reprezintă operaţia de evidenţiere a însuşirilor şi relaţiilor esenţiale comune pentru mai
multe obiecte şi fenomene.
• Generalizarea – este o operaţie de îmbinare a obiectelor şi fenomenelor după relaţiile lor comune stabilite
într-o clasă. Este o trecere de la individual – concret la general sau categorial.
• Concretizarea– apare ca un proces invers al abstractizării şi generalizării, este trecerea de laabstract la
concret şi de la general la particular.Conform cercetăriilor ştiinţifice asupra gîndirii se cunosc următoarele
feluri de gîndire:
• Teoretică – rezolvă problemele care apar în domeniile teoretice.
• Practică – realizează comenzile practice.
• Reproductivă – produce soluţii, idei, prin repetare şi recomandare; reproduce ceea ce este dejacunoscut.
• Critică – testarea şi evaluarea soluţiilor posibile.
• Convergentă (algoritmică) – ea lucrează după un algoritm strict, este o gîndire rigidă,unidirecţională.
• Divergentă – se caracterizează prin flexibilitate, fluenţă şi originalitate. Ea lucrează după un program
euristic liber în mai multe direcţii simultan, elaborează mai multe soluţii.
• Analitică – este foarte productivă în idei, teorii noi. Gîndind analitic se pătrunde în detalii, seefectuează o
analiză minuţioasă a oricărui procedeu sau metodă de soluţionare a problemelor.
•Sintetică – elaborează concepte globale, creează sisteme complexe.

Matricele Progresive Raven

Testul Matricele Progresive Raven este alcătuit din 5 serii A, B, C, D, E – (12 itemi înfiecare). Fiecare
însărcinare conţine un dreptunghi mare şi 6-8 desene mai mici amplasate mai jos dintre care numai unul este
în concordanţă cu desenul mare după anumite condiţii logice. Fiecare dintre cele cinci serii încep cu o

20
însărcinare mai simplă, apoi însărcinările se complică treptat. La găsirea soluţiilor corecte se implică
percepţia, atenţia, gîndirea, imaginaţia.
Scopul: examinarea inteligenţei generale (non-verbale).
Vîrsta: de la 8 -60 ani.
Timpul: 40 minute – individual, 45 minute în grup
Materiale necesare: setul din 60 tabele, fişa de răspuns, pix, cronometru.
Tehnica de aplicare: Individual şi în grup. Pentru examenul individual experimentatorul singur
îndeplineşte fişa de răspuns şi înscrie răspunsurile subiectului, fără comentarii. Dacă subiectul
consideră că a greşit şi schimbă răspunsul se taie cifra scrisă anterior cu semnul X şi se scrie alături
versiunea nouă de răspuns. La îndeplinirea probei în grup subiecţii primesc iniţial textul cu cele 60 de
însărcinări şi fişa de răspuns. Timpul începerii şi finisării testului este indicat de examinator. Primele
cinci probe se îndeplinesc colectiv, dar la interpretarea rezultatelor se consideră ca răspuns corect. După ce
examinatorul se convinge că subiectul a înţeles instrucţiunea, în continuare acesta lucrează independent fără
să mai facă comentarii. În decursul lucrului în grup (numai mult de 10 persoane), examinatorul verifică dacă
subiecţii scriu în rubrica destinată cifrele cu răspunsul corect. Corectările efectuate se consideră ca răspuns
corect.
Instrucţiunea: Aveţi un test alcătuit din 60 de matrice (se demonstrează dreptunghiul marcate prin
litrele A, B, C, D, E), fiecare avînd 12 sarcini. La fiecare dreptunghi lipseşte un element, desenat sub formă
de flăgule, care logic trebuie să-l compleze pe verticală sau orizontală. Acest element îl vei găsi printre
cele mai mici figuri de sub dreptunghi, notate cu cifre 1-6 sau 1-8. De exemplu, pentru A1 dreptunghiul
mare poate logic să fie completat cu desenul sub cifra 4. Cifra 4 se scrie în rubrica respectivă la A1. Ce
figură se potrivete pentru A2? Corect, figura 5. În pătrăţelul din fişa de răspuns în seria A2 scriei cifra 5. Fiţi
atenţi să nu confundaţi în ce rubrică trebuie să scriei cifra de la desenul cu răspunsul corect. Dacă ai greit şi
vrei să corectaţi, tăieţi cifra scrisă anterior cu semnul X şi scrieţi altă cifră mai sus sau în rubrica de alături.
Interpretarea rezultatelor: fiecare răspuns corect se cotează cu un punct. Punctajul maxim este de
60, aceea ce alcătuiete 100%. Mai întîi se verifică şi se sumează răspunsurile corecte pentru fiecare serie,
apoi suma pentru toate cinci serii. Pentru verificarea mai rapidă a rezultatelor este raional de
utilizat şablonul, pregătit anterior.

21
 Cheia răspunsurilor
Nr. d/o A B C D E
1. 4 2 8 3 7
2. 5 6 2 4 6
3. 1 1 3 3 8
4. 2 2 8 7 2
5. 6 1 7 8 1
6. 3 3 4 6 5
7. 6 5 5 5 1
8. 2 6 1 4 6
9. 1 4 7 1 3
10. 3 3 6 2 2
11. 4 4 1 5 4
12. 5 5 2 6 5

Determinarea nivelului intelectual după tabelul procentual:

Nr. d/o Procentaj IQ

1. 100 – 95 % Mult peste mediu
2. 94 – 75% Peste mediu
3. 74 – 25 % Mediu
4. 5 – 24 % Sub mediu
5. 0–5% Retard mental

Pe baza QI, subiectul este inclus în unul din nivelele de inteligenţă

Clasificare intelectuală
IQ Nivel de inteligenţă
Peste 140 Inteligenţă extrem de ridicată
120 – 140 Inteligenţă superioară
110 – 119 Inteligenţă deasupra mediei / uşor superioară
100 – 109 Inteligenţă de nivel mediu (bună)
90 – 99 Inteligenţă de nivel mediu (slabă)
80 – 89 Inteligenţă sub medie (lentoare mintală)
70 – 79 Inteligenţă de limită
50 – 69 Deficienţă mintală uşoară (debilitate mintală)
20 – 49 Deficienţă mintală medie (imbecilitate)
0 - 19 Deficienţă mintală gravă (idioţie)
Fişa de răspuns
Numele, Prenumele ____________________________Vîrsta______ Data ___________
Timpul: A început ________ A terminat __________ Timpul total consumat _________

A B C D E
1. 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2. 2.

22
3. 3. 3. 3. 3.
4. 4. 4. 4. 4.
5. 5. 5. 5. 5.
6. 6. 6. 6. 6.
7. 7. 7. 7. 7.
8. 8. 8. 8. 8.
9. 9. 9. 9. 9.
10 10. 10. 10. 10.
.
11 11. 11. 11. 11.
.
12 12. 12. 12. 12.
.
Total Total Total Total Total

Suma răspunsurilor corecte __________________ IQ _________________________

Testul individual şi colectiv

Maturi
% Vîrsta cronologică în ani
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
95 55 55 54 53 52 50 48 46 44 42
90 54 54 53 51 49 47 45 43 41 39
75 49 49 47 45 43 41 39 37 35 33
50 44 44 42 40 38 35 33 30 27 24
25 37 37 34 30 27 24 21 18 15 12
10 28 28 - - - - - - - -
5 25 25 - - - - - - - -

Etalon elevi, test colectiv

Centile Vîrsta cronologică
14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani 19 ani 20 ani
90 49 53 53 53 56 54 52
80 46 50 51 50 53 53 49
75 45 49 50 49 52 51 48
70 43 48 49 48 51 50 46
60 41 45 46 46 49 48 44
50 38 42 44 43 47 45 42
40 35 39 41 40 45 44 40
30 32 35 38 37 42 41 37

23
 25 29 32 35 32 41 38 36
20 27 29 32 28 38 37 33
10 15 16 21 15 31 28 24

Transcrierea rezultatelor IQ
Nr de Vîrsta în ani
8 8,5 9 9,5 10 10,5 11 11,5 12 12,5 13 13,5 16-30
puncte
1 73 68 65 59 57 53 53 50 48 46 46 46 -

2 74 70 67 61 58 56 54 41 49 49 48 47 -
3 76 72 68 62 60 57 55 53 51 50 49 49 -
4 77 73 70 64 61 59 57 54 52 51 50 50 -
5 79 75 71 65 63 60 58 55 53 53 52 51 -
6 81 76 73 67 64 61 59 57 55 54 52 52 -
7 82 78 74 68 66 63 61 58 56 55 54 54 -
8 84 79 76 70 67 64 62 60 57 57 55 55 -
9 85 81 77 71 69 66 64 61 59 58 57 56 -
10 87 83 79 73 70 67 65 62 60 59 58 57 55
11 89 84 80 74 72 69 66 64 61 61 59 59 57
12 90 86 82 76 73 70 68 65 64 62 60 60 58
13 92 87 83 77 75 71 69 67 64 63 62 61 59
14 93 89 79 75 73 71 68 65 65 65 63 62 61
15 95 90 86 80 78 74 72 69 67 66 64 64 62
16 97 92 88 82 79 76 73 71 68 67 66 65 65
17
Metodica ,,Formarea analogiilor compuse”

Scopul: examinarea gîndirii verbal-logice, stabilitatea nivelului de înţelegere a raporturilor logice

compuse şi exprimarea legăturilor abstracte.
Vîrsta: de la 12 ani.
Timp: 3 minute.
Materiale: fişa de lucru cu cuvinte, procesul verbal de înregistrare a rezultatelor, pix.
Descrierea: metodica este compusă din 20 de perechi de cuvinte însărcinări logice, pe care subiectul
trebuie să le rezolve. Sarcina lui constă în a determina care dintre cele 6 tipuri de relaţii logice este prezentă
în fiecare pereche de cuvinte. În acest sens va fi folosit ,,Cifrul” – tabelul în care sunt prezentate modelele
tipurilor de relaţii folosite şi însemnarea lor prin litere: A, B, C, D, E, F.
Subiectul trebuie să determine relaţia dintre cuvintele din pereche, apoi să găsească ,,analogia”,deci
să aleagă din tabel ,,Cifrul” – perechea de cuvinte cu aceeaşi relaţie logică, iar după aceasta săînsemne în
rîndul cu litere (A, B, C, D, E, F) pe cea care corespunde analogiei găsite în tabelul,,Cifru”.
Instrucţiunea: În foaia de răspuns aveţi 20 de perechi formate din cuvinte, care se găsesc într-o
anumită relaţie logică între ele. În dreptul fiecărei perechi sunt scrise 6 litere, care semnifică 6 tipuride
relaţii logice. Toate tipurile de relaţii logice şi literele corespunzătoare lor sunt prezentate în tabelul,,Cifru”.

24
 Este necesar iniţial să determinaţi relaţia dintre cuvintele din fiecare pereche. Apoi să
alegeţi perechea de cuvinte cea mai apropiată de relaţie prin analogie (asociaţii). Din tabelul ,,Cifru”,
dinrîndul de litere însemnaţi-o pe aceea care corespunde analogiei găsite în tabel.
Analiza rezultatelor: dacă subiectul examinat a rezolvat corect, fără mari eforturi toateînsărcinările
şi a modificat logic toate confruntările, ne permitem să facem concluzia că este capabil săînţeleagă
abstractizarea şi legăturile logice complicate dintre cuvinte. Dacă subiectul înţelege cu greuinstrucţiunea şi
face greşeli în confruntare (numai după analiza detaliată a erorilor şi judecăţilor), se
emite o concluzie despre ,,deplasarea” raţionamentelor, extinderea gîndirii, despre
voluntaritate, judecăţile nelogice, difuzare (distribuire), caracter confuz al gîdurilor pe fundalul înţelegerii
legăturilor logice, despre înţelegerea falsă a analogiilor, legăturilor logice.
Cotarea rezultatelor
Calificativul Înalt Mediu Mai jos de mediu Slab
Nota 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Nr. de raspunsuri
corecte 19 18 17 15 14 – 12 11 – 10 9–8 7 6

Cheia la testul ,,Formarea analogiilor compuse”

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
E B F A F A D F C D E B B A D F C E B C
Fişa de lucru
Numele, Prenumele ______________________________
Vîrsta_____________________ Data_____________________
Cifrul : A. Pasăre-stol D. Lumină-întuneric
B. Zmeură – boabă E. Otrăvire – moarte
C. Mare – ocean F. Duşman – adversar

N/o Perechea de cuvinte A B C D E F

1. Frică – fugă
2. Psihologie – ştiinţă
3. Corect – adevărat
4. Strat – grădină
5. Pereche – doi
6. Cuvînt – frază
7. Voiciune – moliciune
8. Libertate – independenţă
9. Ţară – oraş
10. Laudă – mustrare
11. Răzbunare – incendiere
12. Zece – număr
13. Chibzuinţă – zghîrcenie
14. Capitol – roman
15. Odihnă – mişcare

25
16. Vitejie – eroism
17. Răcoare – ger
18. Minciună – neîncredere
19. Muzică – artă
20. Bucurie – jale

Limbajul
Limbajul este activitatea de comunicare interumană, realizat prin intermediul limbii şi altuturor
resurselor ei. Forma de bază, naturală şi concretă a limbajului este vorbirea (limbajul oral).
Distingem limbajul activ şi limbajul pasiv. Limbajul activ se referă la iniţiativa de comunicare,la
procesul de pronunţare a cuvintelor şi de fixare a lor în scris. În cazul limbajului pasiv se are învedere
recepţionarea precum şi înţelegerea limbajului. De regulă, limbajul pasiv îl precede pe cel activşi este mai
bogat decît acesta.
Formele limbajului sunt următoarele:
• Limbajul oral – este forma fundamentală a limbajului. El poate fi colocvial, dialogat sau monologat.
Ceea ce e concret şi maximal realizat la limbajul oral este expresivitatea. Variaţiile în intensitate şiîndeosebi
în înălţimea sunetelor pronunţate au o uriaşă însemnătate în definirea concretă a sensurilor şi semnificaţiilor
celor comunicate.
Limbajul oral dispune şi de mijloace extralingvistice de expresivitate. Acestea sunt gesturile,mimica,
postura. Vorbirea antrenează, în chip firesc, întreaga persoană în acţiune.
• Limbajul scris– este mai pretenţios, întrucît necesită o activitate de elaborare a frazelor înraport cu un
plan prealabil şi nedispunînd de un context situaţional, de o susţinere prin dialog, de posibilităţi de a reveni
pentru corecturi şi completări. În scris, limbajul este gerlementat mai sever, nu-şi permite discontinuităţi,
erori gramaticale etc.
În cazul limbajului scris intervin eforturi deliberate de construire a frazelor şi dispunere asemnelor
ortografice. Cele mai neînsemnate omisiuni sau erori de ortografie pot estompa sau schimbasensurile unor
fraze.
• Limbajul intern– este cel care se desfăşoară în sfera lăuntrică, mintală. Este o vorbire cu sineînsuşi şi
pentru sine, uneori reproducînd în această sferă intimă scrierea sau lectura.
Limbajul intern, asonor, este centrat pe înţelesuri, pe idei şi imagini, prezentînd un maximum
deeconomicitate, uzînd de prescurtări, condensări, substituind cuvintele cu imagini şi fixîndu-se,îndeosebi,
asupra acţiunilor şi calităţilor.
Limbajul intern prezintă mai multe forme: forma automatizată (desfăşurată în baza deprinderii);
forma pasivă, implicată în ascultare şi înţelegere; forma anticipativă, prin care se planifică vorbireaorală
sau scrierea; vorbirea internă, ca modalitate relativ desfăşurată de limbaj intern.

26
 Despre nivelul de dezvoltare al limbajului se vor face unele concluzii în baza observaţiilor asupra
elevilor în cadrul orelor şi activităţilor extraşcolare.

Imaginaţia
Imaginaţia se defineşte ca proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini şi proiecte noi, pe
baza combinării şi transformării experienţei.
În procesul de adaptare activă, transformativă şi creatoare, imaginaţia joacă un rol deosebit
deimportant. Prin intermediul ei, cîmpul cunoaşterii umane se lărgeşte foarte mult, omul fiind capabil
de performanţă unică de a realiza unitatea între trecut, prezent şi viitor.
Dispunînd de imaginaţie, omul poate să-şi elaboreze, mental, scopul acţiunii şi planuldesfăşurării ei,
iar pe baza acestora să o desfăşoare orientat şi permanent reglat cu minimum de erorişi cu mare eficienţă.
Un procedeu imaginativ este un mod de operare mintală, presupunînd o succesiune maimult sau mai
puţin riguroasă de compuneri, descompuneri şi recompuneri, de integrări şi dezintegrări,ducînd la rezultate
variabile, cantitativ şi calitativ.
Fiind un proces foarte complex, imaginaţia se desfăşoară în forme variate:
1. Visul din timpul somnuluipresupune o înlănţuire de imagini, emoţii, reflecţii care apar înstarea de
somn paradoxal şi faţă de care subiectul este mai mult spectator, neputîndu-le dirija şi niciînţelege imediat şi
care apar ca absurde şi haotice.
2. Reveria este un fel de experiment mintal privind îndeplinirea dorinţelor şi tendinţelor şi poate
reprezenta, într-o anumită măsură, un fel de satisfacere fictivă a acestora, reducînd, astfel, tensiunea internă
psihică, generată de ele. Reveria poate ocaziona combinaţii noi şi originale care apoi pot fi valorificate în
formele superioare ale imaginaţiei. De aceea, unii autori recomandă reveria de scurtădurată ca o cale de
stimulare a creativităţii.
3. Imaginaţia reproductivă – este o formă activă, conştientă şi voluntară, constînd în construirea
mintală a imaginii unor realităţi existente în prezent sau în trecut, dar care nu pot fi percepute direct.Ea
permite minţii umane să-ţi lărgească foarte mult cîmpul de acţiune. Totodată, ea uşureazăînţelegerea unor
relaţii mai abstracte, prin construirea mintală a suportului imagistic. O problemă degeometrie se rezolvă mai
bine şi mai uşor dacă reproducem într-o imagine relaţiile cuprinse în enunţulei. Imaginaţia reproductivă
întreţine interesul şi starea optimă de atenţie în lectura unor cărţi etc.
4. Imaginaţia creatoare – este cea mai complexă şi valoroasă formă a imaginaţiei voluntare şi active.
Ea se deosebeşte de cea reproductivă, pentru că este orientată spre ceea ce este posibil, spreceea ce ţine de
viitor, spre ceea ce este nou.
Imaginaţia creatoare este stimulată şi susţinută de motive şi atitudini creatoare: intersul pentrunou,
trebuinţa de autorealizare, încrederea în posibilităţile proprii, curiozitatea, respingerea rutinei,tendinţa de a
se eventura în necunoscut etc.
Testul ,,Combinarea literelor A,B,C,D”
27
Scopul: măsurarea capacităţii de combinaţie şi invenţie a subiectului.
Vîrsta: de la 8 ani.
Timpul: 2 minute.
Materiale necesare: foi, creioane, se utilizează literele A, B, C, D cu care subiecţii trebuie să facătoate
combinaţiile posibile din aceste litere.
Instrucţiuni de folosire: fiecare subiect va avea o foaie şi un creion pe care îşi va scrie numele, prenumele
şi vîrsta. Subiecţii vor fi aranjaţi în aşa fel încît să poată lucra comod şi să nu poata copiaunul de la altul.
Examinatorul va scrie pe tablă literele menţionate (A, B, C, D), apoi se adreseazăsubiecţilor: ,, Aici sunt
patru litere, scrieţi-le şi voi pe foaia de hîrtie ce o aveţi”. Li se atrage atenţia săscrie aceste litere în parte de
sus a hîrtiei, sub numele lor. După ce au scris toţi, examinatorul continuă:,, Din aceste litere să faceţi
combinaţii cît puteţi. Totdeauna să folosiţi toate literele. O literă nu o puneţi decît o singură dată în
combinaţie. Alte litere, în afară de acestea pe care vi le-am dat nu aveţivoie să le folosiţi”. Pentru ca
subiecţii să înţeleagă despre ce este vorba, se demonstrează cu 4 obiectecîteva mişcări (2 sau 3). ,,Acum
începeţi”. După expirarea timpului, experimentatorul spune ,,Stop” şiadună toate hîrtiile. Trebuie să avem
grijă ca nici un subiect să nu mai scrie nimic pe foaie după ce afost rostit cuvîntul ,,Stop!”
Cotarea: Punctajul este reprezentat prin totalul combinaţiilor corect construite. Prima formă este datăca
exepmlu şi nu se calculează (A, B, C, D). În total sunt 23 de combinaţii posibile fără (A, B, C, D).

Etalonul
Nivel scăzut al Nivel mediu al Nivel înalt al
Vîrsta imaginaţiei imaginaţiei imaginaţiei
25 50 75
8 ani 3 4 6
9 ani 4 6 7
10 şi 11 ani 5 7 8
12 şi 13 ani 6 8 10
14 şi 15 ani 7 9 12
16 ani 8 10 13
17 ani 9 11 14
18 ani 11 13 15

Dacă un copil de 8 ani execută mai puţin de 3 combinaţii cade în quartilul inferior, dacă execută 6 saumai
multe cade în quartilul superior etc
Răspunsurile corecte- combinaţiile posibile:
ADCB BDCA CDAB DBAC
ADBC BDAC CDBA DBCA
ABDC BCAD CBAD DCBA
ACDB BCDA CBDA DCAB

28
ACBD BADC CABD DABC
BACD CADB DACB
Fişa de lucru
Numele _______________________ Prenumele _________________________
Vîrsta _____________________ Data_____________________________
Rezultatul obţinut :Cocluzii (nivelul obţinut):

Creativitatea

În psihologie termenul de creativitate are următoarele trei accepţiuni: a.de comportament şiactivitate
psihică creativă; b. de structură a personalităţii sau stil creativ; c. creativitate de grup, încare interacţiunile
şi comunicarea mijlocesc generarea de noi idei, deci duc la efecte creative.
Capacitatea de a gîndi abstract, flexibilitatea gîndirii, fluienţa ideaţională, o inteligenţă
generalăsuperioară, sensibilitatea la probleme legată de un spirit de observaţie mai pronunţat şi de oreceptivi
tate mai bună sau o ,,deschidere la experienţă”, curiozitatea, încrederea în sine, dispoziţia dea-şi asuma
scopuri îndepărtate şi autoimpuse, perseverenţă în urmărirea lor, nevoia de a realiza ceva,independenţa în
gîndire sunt cîteva dintre trăsăturile de personalitate mai des asociate cu capacitateacreativă.
Creativitatea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un progres în planul
social. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare realămai
presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit, voinţă şi perseverenţă.După savantul
american C.W.Taylor se disting următoarele niveluri ale creativităţii:
1. Creativitatea de expresie, ţinînd de mimico-gesticulaţie şi vorbire şi care este valorizată, maiales
în arta teatrală şi oratorie;
2. Creativitatea procesuală- notele originale în dezvoltarea proceselor psihice, în felul cum
subiectul percepe lumea, în modul său de gîndire şi simţire şi prin care se caracterizează o personalitate ca
fiind mai mult sau mai puţin distinctă;
3. Creativitatea de produs– este obiectivă şi dăinuie, depăşind experienţa subiectului;
4. Creativitatea inovativă – recombinarea ingenioasă de elemente cunoscute, astfel încît se compune
o nouă structură a unui obiect sau proces tehnologic;
5. Creativitatea inventivă- presupune compatibilizarea părţilor între ele, generarea de noimetode şi
îndeplinirea artificială a unor funcţiuni;
6. Creativitatea emergentă – constă în descoperirea sau punerea în funcţie a unui nou principiucare,
prin sine însuşi, duce la revoluţionarea unui întreg domeniu al cunoaşterii, tehnicii, artei saua existenţei
sociale; este nivelul suprem al creativităţii.
Creativitatea presupune trei însuşiri:
1. Fluiditatea – posibilitatea de perindare într-un timp scurt a unui număr mare de imagini, ideinoi;

29
 2. Flexibilitatea– uşurinţa schimbării opiniei, modului de abordare a problemei în favoarea
uneivariante mai optime;
3. Originalitatea– este o expresie a inovaţiei, a neobişnuitului, materializată în decizii, acţiuni,
comportamente.
Probele de gândire creativă. Probă de consecinţe (Evaporarea apei)
Testul „Evaporarea apei” permite aprecierea cantitativă a fluenţei, flexibilităţii şi
originalităţii.Testele de creativitate fiind de mai multe tipuri, acesta aparţine categoriei probelor de
„consecinţe” posibile ale unui fenomen ipotetic propus drept consemn, denumite în literatura de specialitate
şi teste „Ce-ar fi dacă”.
Examinatorul distribuie ori se asigură că fiecare persoană dispune de foi albe şi un instrument
descris, după care anunţă că va da nişte exerciţii de imaginaţie, de creativitate. Li se cere să-şi noteze
pe prima foaie datele personale şi data calendaristică, întrucât acest moment poate stresa pe
unii subiecţi,examinatorul dă asigurările că rezultatele nu sunt publice, ci vor fi cunoscute numai de el însuşi
şi desubiect.
Examinatorul le recomandă să asculte cu mare atenţie enunţurile testelor, întrucât nu se dauindicaţii
suplimentare şi imediat după prezentarea cerinţelor unui test, se declanşează cronometrul. La nevoie se
poate repeta consemnul, dar fără precizări suplimentare. înainte de declanşareacronometrului, examinatorul
întreabă: „Este cineva care nu a înţeles ce are de făcut?" Dacă în timpultestului cineva ridică mâna pentru a
cere noi explicaţii, examinatorul îi face semn să tacă şi se apropiede el. Nu-i dă nici o informaţie
suplimentară, dar îl ajută să înţeleagă consemnul.
Pentru intrarea în atmosferă, aplicarea bateriei va fi precedată de unul sau două exerciţii orale de
câteva minute fiecare, la alegerea examinatorului, care va avea însă grijă ca exerciţiile de încălzire sănu fie
apropiate de testele din baterie. Se pot cere îmbunătăţiri pentru obiecte, procese etc. (un creion,ochelari,
caiet, relaţiile profesor-elevi, şef-subaltern, etc, dar nu pentru scaun sau birou, pentru căacestea influenţează
performanţa la testul de îmbunătăţiri pentru banca şcolară). Se mai pot cereutilizări neobişnuite pentru ceva
(pahar, cutie de chibrituri, umbrelă, etc); enumerări după un criteriu dat (cuvinte care încep sau sfârşesc cu
un anumit prefix şi sufix, obiect cu anumite calităţi: rotunde,care îşi măresc sau micşorează volumul, etc);
alte denumiri (ale unor obiecte, acţiuni).Se trece apoi la administrarea probei.Cu 10 secunde înainte de
scurgerea timpului prevăzut pentru testul respectiv examinatorul anunţă„Mai aveţi 10 secunde. Nu mai
începeţi altă propoziţie." Dacă se depăşeşte durata, nu mai este valabiletalonul şi testul dat de subiectul sau
grupul respectiv devine inutilizabil şi nerelevant. Este necesară instaurarea unui climat stimulativ, de
destindere, printr-o atitudine tonică a examinatorului, apropiată de subiecţi şi nu un aer ameninţător,
sumbru, ostil sau de superioritate. Corectarea testelor şi interpretarea rezultatelor se vor face ulterior
Aplicarea testului
Consemnul: „Să presupunem că apa îşi pierde calitatea de a se evapora. Enumeraţi toate consecinţele
posibile.” Durata: 5 minute.
30
 Acordarea scorului brut (procedura de corectare a testului)
Cotarea se face separat pentru fluenţă, flexibilitate şi originalitate, scriindu-se direct pe foaia detest.
Ordinea de scorare este însă următoarea: originalitate, flexibilitate şi fluenţă.
Scorarea originalităţii
Fiecărui răspuns posibil din testele ce vor fi aplicate de cititor îi corespunde un punctaj pe scara 1 -20
(Vezi Lista cu itemidin anexe).
Se caută în listă răspunsul pe care vrem să-1 cotăm sau categoria în care l-ar încadra ideea lui
de bază şi se consemnează pe test scorul corespunzător, însumându-se apoi scorurile
tuturor răspunsurilor date de subiect. În Listă itemii sunt aranjaţi în ordinea alfabetică a ideii dominante
(categorieigeneralizatoare). În tabelul nr. 1. oferim un exemplu de scorare a originalităţii, cu indicarea
itemilor încare se înserează răspunsurile:
Răspunsul din test Puncte obţinute Itemul din listă
Provoacă inundaţii 0 Umiditatea solului
Florile din ghiveci sunt mereu umede 19 Udatul ghivecelor
N-ar mai fi necesare irigaţiile 12 Irigaţii Am f
i veşnic umezi de transpiraţie 0 Transpiraţie Rufele spălate nu s-
ar mai usca 0 Uscarea
Total originalitate 31

Tabel nr. 1.
Scorarea originalităţii (ilustrare pe un caz concret)Scorarea originalităţii într-un test de creativitate
este laborioasă şi presupune o deosebită atenţie, probitate
ştiinţifică şi responsabilitate faţă de subiect. De aceea, înainte de „corectarea” testelor,examinatorul va
trebui să se familiarizeze cu lista, citind-o de câteva ori şi să reţină indicaţiilesuplimentare de mai jos:
Ambiguitatea unor răspunsuri se clarifică printr-o scurtă întrevedere cu subiectul respectiv (sau
cusubiecţii, dacă aplicarea s-a făcut în colectiv), care este întrebat la ce anume s-a gândit, care
esteadevăratul sens al afirmaţiei sale.
Ex: „Nu mai există echilibrul florei şi a faunei". Este vorba de un echilibru ecologic, adică
extern,relaţional sau un echilibru metabolic, respectiv intern, biologic? Sau: „Atmosferă încărcată", în
sensde umiditate a aerului, de presiune, de poluare, etc ?
Uneori, ambiguitatea este înlăturată chiar în test, de subiectul însuşi: „Prin fierbere ar rămâneaceeaşi
cantitate de apă în vas (nu s-ar mai arde mâncarea)". Ne vom raporta, conform precizării din paranteză, la
ideea de Afumare şi nu la cea din itemul intitulat Culinară. „Mâncarea gătită ....... ar fifoarte lichidă, apa n-
ar mai scade" sau „N-ar mai fi perioade de secetă (apa se cumulează în sol)"răspuns ce intră în Umiditatea
solului şi nu la Secetă.

31
 ■ Intră în aceeaşi categorie afirmaţiile şi negaţiile despre ceva, întrucât şi un subiect
şicelălalt s-au gândit la aceeaşi problemă (deci probează acelaşi nivel de flexibilitate şioriginalitate),
dar fie graba, fie lipsa de informaţie ştiinţifică în domeniu, fie faptul că a avut învedere numai
consecinţele apropiate sau numai pe cele de perspectivă, au făcut să aparăpolaritatea în masa de
răspunsuri.
Ex: „Organismele vii s-ar hidrata în exces, ori, dimpotrivă, s-ar deshidrata" (vezi Hidratarea).
„Efortul fizic mare ar fi posibil sau n-ar fi posibil (datorită fapului că nu mai transpirăm)" sau:
Unii prevestesc „Secetă", alţii o „Umiditate excesivă". Dacă acceptăm şi răspunsurile relativ incorecte
din punct de vedere ştiinţific, de genul celor de mai sus, este pentru că testul de creativitate apreciază
favorabil faptul că subiectul s-a gândit la cât mai multe şi variate consecinţe (dovedind fluenţă şi
flexibilitate) şi că a sesizat punctele nevralgice, problemele sau itemii (manifestând originalitate).Testul
vizează potenţialul creativ, nu creativitatea manifestă. Ori, procedeul de mai sus valorifică procesele de
gândire, factorii cognitivi ai creaţiei.
■ Este posibil ca în testele pe care le vor aplica cititorii să apară răspunsuri careconstituie
reversul medaliei faţă de un item din lista noastră.
De exemplu, noi avem itemul Plaja şi scăldatul devin inutile. Un răspuns ca: „Toată lumea va putea
face plajă când doreşte", va primi punctajul acordat de noi itemului Plaja şi scăldatul devininutile. Sau:
Răspunsul posibil „Deodorantele ar fi larg utilizate" (inexistent în Listă) va fi asimilat itemului
„Deodorantele devin inutile", primind punctajul corespunzător.
■ Termenii folosiţi mai frecvent ca sinonime apar în listă, cu trimitere la termenulde bază,
unde sunt eventualele detalii, frecvenţa şi sensul.
De exemplu: Precipitaţii şi Fenomene meteorologice; Baia de aburi şi Sauna; Curent electric şi
Energie. De asemenea sunt trimişi unii itemi particulari la alţi itemi cu sferă mai largă. Betonul şi Zidurile
sunt circumscrise în tematica Construcţii.
■ Variaţiunile pe aceeaşi temă în acelaşi test (2-3. răspunsuri având flexibilitatea „1") în carefiecare
din răspunsuri ar întruni punctaj la originalitate, nu vor fi punctate de fiecare dată.
„Ne-am întoarce în mediul marin"(itemul Adaptare, 9 puncte). „Ar apare forme noi de viaţă"
(totitemul Adaptare,de această dată nepunctat); sau: „Nu se condensează vaporii" (Condensareaaburului,
1 lpuncte). "Nu s-ar mai aburi geamurile." (Condensarea aburului, nepunctat).
Itemul Procese chimice şi fiziceinclude şi formularea generică (Procese sau reacţii fizico-chimice),
dar şi exemplificările concrete de tipul: „Nu se mai obţine H2 gazos"; „Nu se mai obţine 02gazos"; „Nu se
pot rupe legăturile O - H care în condiţii de reacţie se desfac foarte uşor"; „S-ar puteadistila soluţiile binare
ale substanţelor cu apa, obţinându-se o soluţie de concentraţie 100".
Eventualele răspunsuri absolut inedite care vor apare în testele aplicate de cititori şi nu vor figăsite în
Listă, primesc 20 de puncte.
Scorarea flexibilităţii
32
 • Flexibilitatea gândirii creative constă în capacitatea schimbării spontane a direcţiei,
asferei, a domeniului de referinţă. Aceasta înseamnă că la 5 răspunsuri distincte, scorul laflexibilitate
va fi cu o unitate mai mic (fx = 4) decât la fluenţă (fl=5).
La o fluenţă de 7, dacărăspunsurile sunt identificabile în Listă Ia itemi diferiţi, flexibilitatea va fi 6. La
fluenţă = 2,flexibilitatea=l. Dacă sunt şi „variaţiuni pe aceeaşi temă", atunci scorul scade corespunzător, ca
înexemplul de mai jos, unde fl=3, fx=0.
„Din consecinţă în consecinţă se poate ajunge până la siruaţa în care formele de viaţă n-ar mai exista
pe uscat."
„La început ar fi avantajate formele de viaţă din apă."
„Cu timpul, însă, apa s-ar putea să-şi mărească concentraţia de săruri şi ar dispare formele deviaţă."
Când testul conţine un singur răspuns, flexibilitatea va fi notată cu 0 (zero) puncte.
Scorarea fluenţei
• Scorul la fluenţa sau flexibilitatea ideilor, a gândirii, constă în totalul
răspunsurilordistincte, indiferent de numerotarea făcută de subiect.
In teste se pot întâlni trei variante:răspunsurile apar distincte, bine delimitate ca prezentare, aşezate unul sub
altul, cu linioară laînceput de rând sau chiar numerotate.răspunsurile sunt amorfe, ca un mic text narativ sau
sub forma a două-trei fraze complexe. Ideilede sine stătătoare vor trebui izolate de corector şi numerotate
corespunzător. „N-ar mai exista ploi (1) şi pământul s-ar usca (2), în acest caz ar fi nevoie de multe
irigaţii (3), care consumă multă energieelectrică (4)" (Menţionăm că numerotarea este a noastră).răspunsuri
fals numerotate, în care la un item subiectul a inclus, de fapt, 2-3 răspunsuri diferite.„Nu mai transpirăm.
Atmosferă şi uscată şi impură.Hainele nu s-ar mai usca, ar fi făcute din altceva". In textul de mai sus, la nr.
2 vom afla două ideidiferite: Umiditatea aerului şi Poluarea aerului. La itemul nr. 3 găsim itemii Uscare şi
îmbrăcămintea.Scorul la fluenţă va fi deci 5 şi nu 3, cum a notat subiectul.
Răspunsurile absurde nu se iau în considerare.
Recomandăm însă o mare atenţie în etichetareaunei idei drept absurde, întrucât în domeniul creativităţii, al
originalităţi, al elementului inedit şi plinde surprize pentru simţul comun, graniţa dintre absurd şi foarte
original este foarte labilă şi greu desesizat de către un ochi neatent sau un spirit obtuz. Marile (şi micile)
idei novatoare întotdeauna auşocat şi au fost declarate imposibile şi respinse de opinia publică.
• La factorul fluenţă, corectorul poate spori numărul de itemi, însă niciodată nu va
acordamai puţine puncte decât a apreciat subiectul.
1. „Nu s-ar mai forma nori.
2. N-ar mai ploua.
3. N-ar mai ninge.”
Deşi toate răspunsurile intră la itemul
Fenomene meteorologice, pentru fluiditate se respectănumerotarea făcută de subiect.
Breviar
33
Atenţie! înainte de a „corecta” orice test, se citeşte orientativ Lista cu itemi, care este necesară pentru
evaluarea tuturor factorilor. Se consemnează direct pe test:
FL =
FX =
O=
Scorarea originalităţii
pentru ideile ambigui se ia legătura cu subiectul;afirmaţiile şi negaţiile despre ceva sc includ în acelaşi
item; reversul medaliei faţă de un item din Listă se asimilează itemului respectiv.2-3 idei care merită punctaj
la originalitate, dar sunt similare (se include în acelaşi item) sescorează o singură dată;răspunsurile care nu
se identifică în Listă primesc 20 de puncte. Acestea vor fi însă extrem de rare.
Scorarea flexibilităţii
reperul pentru aprecierea schimbării direcţiei de gândire îl constituie Lista cu itemi: 2 itemi
diferiţi înseamnă 1 la flexibilitate, 3 itemi diferiţi însemnă 2 la flexibilitate, ş.a.m.d. scorul la fx vafi cel
puţin cu o unitate mai mic decât la fl. la fluenţă = 1, flexibilitatea = 0;se consemnează prin câte o bară
fiecare schimbare de direcţie. De ex: / / / / respectiv Fx = 4.
Scorarea fluenţei
se numără toate ideile, fie ele distincte (dar plasate în aceeaşi frază), fie reluări sub altă formă,
dar numerotate separat de subiect; punctajul corectorului poate fi mai mare decât numerotarea subiectului,
în nici un caz mai mic;nu se numără ideile absurde;se delimitează ideile şi se numerotează direct pe test.
Autoverificarea competenţei dc corector
După aprofundarea instrucţiunilor de corectare a testului se traversează un stadiu prealabil deexersare, având
şi rolul de verificare a competenţei necesare calităţii de apreciator sau corector.Corectaţi cele 15 protocoale
din anexe.Comparaţi punctajul acordat dc dv. cu cel acordat de noi (Vezi anexa.). Analiza calitativă,structur
ală, a fiecărui item din fiecare test va constitui cel mai indicat prilej dc confruntare cu„modelul" şi dc
autoevaluare a competenţei de corector.

Proba desene („Semidiscul”)

Proba Desene este introdusă în baterie pentru a izola şi estima capacitatea de elaborare,
factor cognitiv greu de surprins cu ajutorul celorlalte teste. In plus, valorifică şi alt mod de exprimare,
înafară de cel verbal.
Elaborarea presupune tendinţa persoanei de a veni cu precizări de amănunt, cu detalieri,
uneorisurprinzătoare. Opusă schematismului, aceasta se manifestă la nivelul produsului creativ de
oricenatură şi implicit este relevabilă în teste care cer desene, microcompoziţii literare, etc.

2.5.1. Administrarea testului

34
Se desenează pe tablă (sau pe foaia de test dacă proba se aplică individual) un semidisc. Se ceresubiecţilor
să-1 reprezinte pe foile test în loc de orice titlu, indicându-se drept dimensiune optimă adiametrului, 1,5 cm.

Semidiscul motiv
Consemnul:
„Urmează o probă de desene, dar pentru care nu aveţi nevoie de talent la desen. Faceţi desene câtmai
multe şi cât mai variate, incluzând de fiecare dată acest semidisc. Semidiscul poate constituielementul
principal din desen sau numai un accesoriu. La nevoie, puteţi utiliza mai multe semidiscuriîn acelaşi desen.
Intitulaţi fiecare desen, dar absolut fiecare, într-un mod cât mai original 9. Vă atragem atenţia că se consideră
numai desenele care conţin semidiscul şi sunt intitulate”.
Se exemplifică prin desenare schematică a unei găleţi, precizându-se că exemplul este foarte obişnuit
şi că, odată prezentat de examinator, el nu mai poate fi folosit de subiecţi. în orice caz, nu vamai fi luat în
considerare-

sau
„Găleată” „Prea mică pentru o sete atît de arsătoare”

9
În forma sa completă, testul măsoară, în afară de fluenţă şi elaborare, pe care le utilizăm în bateria de faţă,
şi factorii flexibilitate şi originalitate (aceasta din urmă fiind evaluată prin intermediulintitulărilor). Forma
integrală a testului, pentru aplicarea ei de sine stătătoare, este în lucru (respectivinstrucţiunile şi grilele
pentru scorarea flexibilităţii şi originalităţii, inclusiv etalonul aferent).

Cele 2 variante au rolul de a sugera subiecţilor că sunt valabile atât desenele foarte simple, cât şicele
complicate, atât intitulările concrete, cât şi cele fanteziste (metaforice, abstracte, etc). Sugestiilesunt doar
implicate, examinatorul nu trebuie să le conştientizeze subiecţilor variantele respective. Else mulţumeşte să
deseneze pe tablă primul exemplu, să spună că „se mai poate şi aşa”, după caredesenează şi intitulează cel
de-al doilea exemplu.

2.5.2 Acordarea punctajului

35
 Scorarea fluenţei
Se numără:
a. Desenele care conţin un semidisc şi sunt intitulate.
b. Desenele cu diametrul puţin modificat (de obicei curbat):

Lentila
c. Desenele repetate identic. Acestea nu s-ar accepta la factorul flexibilitate, dar se consideră lafluenţă.
Odată admise la fluenţă, se vor puncta şi la elaborare, fiecare în mod independent, ca şi cum47

ar fi desene distincte. Procedeul nu alterează scorul real la elaborare, întrucât acesta este ponderat, înetalonul
nostru, prin fluenţă.

Nu se numără:
d. Desenele neintitulate, chiar dacă includ semidiscul.
e. Desenele care nu prezintă un semidisc:

36
În desenele intitulate „Seceră” şi „Luna” semidiscul este subînţeles, dar nu este reprezentat grafic. Nu se
numără nici desenele în care semidiscul este oarecum reprezentat grafic, dar în mod forţat, printr-o linie
imaginară, discontinuă:

Scorarea elaborării
Se acordă câte un punct pentru:
√ Fiecare detaliu adăugat semidiscului iniţial, considerat „semidisc-motiv” (acesta nu se punctează). în
fiecare desen se alege de către corector un semidisc-motiv, care nu se scorează.

Scorarea elaborării
Se acordă câte un punct pentru:
√ Elementele de detaliu care se repetă, dar sub forme diferite:

37
√ Elementele care apar într-un desen în mod repetat, dar, de fiecare dată desemnând altceva.Componentele
distincte ale unui desen pot fi reprezentate numai prin semidiscuri (ca înexemplul intitulat „Gingăşie”):

Haşurări monotone:

√Haşurări distincte între ele:

Nu se acordă punctaj pentru:

√„Găleata”, dată ca exemplu, în cele 2 variante.
38
√Semidiscul-motiv, care apare o singură dată în desen, fie pentru a constitui întregul desen:

fie pentru a intra într-un desen mai complex. Un semidisc, ales drept semidisc-motiv, într-un desencare
conţine mai multe semidiscuri:

√ Sfere, cercuri:

√ Detaliile multiplicate, cu aceeaşi semnificaţie, care se repetă sub formă identică, fie la aceeaşimărime, fie
cu dimensiuni diferite (vezi mai jos „Un semidisc văzut în oglindă”).

39
Fluenţa
Se numără desenele:
−care conţin semidiscul chiar cu diametrul sau arcul uşor modificate;
−intitulate;
−care se repetă identic. Nu se numără desenele:
−care nu conţin semidiscul;
−care au semidiscul incomplet;
−care conţin un cerc sau o sferă în loc de semidisc;
−neintitulate.
Elaborarea
Se acordă câte un singur punct pentru:
−fiecare element de detaliu;
−detalii repetate identic ca formă, dar cu alte semnificaţii;
−haşurări simple;
−haşurările variate se punctează separat. Nu se acordă punctaj pentru:
−semidiscul-motiv care apare o singură dată în desen, cu sau fără adaosuri;
−un semidisc oarecare, ales drept semidisc - motiv;
−cercuri;
−repetările unui detaliu.
Autoevaluarea competenţei de corector
Şi în cazul probei de desene, după citirea şi recitirea atentă a instrucţiunilor de corectare se trecela:
I.corectarea protocoalelor-test oferite de autori pentru exersare (Vezi anexa);
II. analiza protocoalelor corectate de cel care se exersează şi compararea cu protocoalele corectatede autori
(Vezi anexa). Pentru înlăturarea eventualelor neconcordanţe se recomandă recitirea cuatenţie a
instrucţiunilor, urmărind desenele.

Capitolul IV. Diagnosticul temperamentului şi caracterului

TEMPERAMENTUL

Temperamentul desemnează latura dinamico-energetică a personalităţii. Particularităţile sale ţin

de structura somatică, de sistemul nervos, de reactivitate, resurse energetice.Temperamentul este înnăscut,
evoluează în raport cu întregul organism şi sistemul nervos.
Trăsăturile de temperament nu au un conţinut psihologic în sine, ele ţin de aspectulexpresiv,
dinamico-energetic al conduitei. Cu aceste trăsături ne naştem şi ele se constituie înfundamentul
personalităţii. Temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile.

40
 Oamenii de ştiinţă identificînd diverse aspecte care definesc temperamentul au elaborat
şivariate tipologii temperamentale. Tipologia clasică a temperamentelor include următoareletipuri:
coleric, sangvinic, flegmatic şi melancolic.
Aceste denumiri sunt date de Hipocrat dupădenumirea celor 4 substanţe din corpul omului. Astfel,
temperamental coleric provine de la cuvîntul„chole” (fiere), sanguinic– de la „sanguis” (sînge), flegmatic
– de la „phlegma” (mucozitate), malancolic– de la „melanchole” (fiere neagră). Tipurile respective de
temperament se întîlnesc înformă „pură” destul de rar. De obicei, se poate vorbi doar despre predominarea
unuia sau altuia dinele la un individ.
Fiecare tip prezintă trăsături pozitive, apreciate ca avantajoase, şi trăsăturinegative, dezavantajoase
pentru individ. Un tip de temperament nu poate fi preferat altuia dupăvreun criteriu care să-1 prezinte mai
bun.
Componentele principale ale temperamentului sunt următoarele: activitatea psihică
generală,activitatea motorie, emoţionalitatea. La rîndul său, temperamental influenţează alte caracteristici
psihice, cum sunt rapiditatea şi stabilitatea proceselor psihice, ritmul activităţii şi a
comportamentului,intensitatea proceselor psihice.Reproducţia desenelor lui H.Bidstrup despre
temperamente.

temperament coleric

temperament flegmatic

temperament sangvinic

temperament melancolic

41
COLERICUL
Dacă:
1.sunteţi neastîmpărat şi agitat;
2.sunteţi impulsiv şi irascibil;
3.sunteţi nerăbdător;
4.sunteţi categoric şi lipsit de echivoc cu alţi oameni;
5.sunteţi hotărît şi întreprinzător;
6.sunteţi încăpăţînat;
7.vă descurcaţi bine în dispute;
8.lucraţi doar cînd aveţi chef, şi atunci forţaţi nota;
9.sunteţi capabil de a risca;
10.nu sunteţi ranchiunos, nici supărăcios;
11.aveţi un discurs rapid, pasionat, şi o intonaţie neuniformă;
12.sunteţi neechilibrat şi predispus pentru acţiuni frenetice;
13.sunteţi necruţător fată de neajunsuri;
14.aveţi o mimică expresivă;
15.sunteţi capabil de a reacţiona energic şi a decide rapid;
16.sunteţi permanent în căutarea noului;
17.gesturile dvs. sunt repezi şi bruşte;
18.sunteţi tenace;
19.sunteţi predispus la schimbări bruşte ale dispoziţiei;

atunci sunteţi un coleric pur.

2. SANGVINICUL
Dacă:
1.sunteţi vesel şi voios;
2.sunteţi energic şi activ;
3.adesea nu duceţi un lucru început la bun sfîrşit;
4.aveţi tendinţa de a va supraaprecia;
5.sunteţi capabil de a asimila repede tot ce e nou;
6.interesele şi atracţiile dvs. nu sunt stabile;
7.treceţi uşor peste eşecuri şi neplăceri;
8.vă acomodaţi uşor la diferite condiţii;
9.vă pasionează orice activitate nouă;
42
10.atunci cînd o activitate încetează să vă mai intereseze, o trataţi cu indiferentă;
11.treceţi uşor de la o activitate la alta;
12.vă displace munca cotidiană, monotonă;
13.sunteţi sociabil şi receptiv, nu vă jenaţi în prezenta unor oameni noi;
14.sunteţi rezistent şi laborios;
15.vorbiţi repede, tare şi articulat, gesticulaţi, aveţi o mimică expresivă;
16.nu vă pierdeţi calmul într-o situaţie complexă, neaşteptată;
17.sunteţi totdeauna bine dispus;18.adormiţi şi vă treziţi repede;
19.adesea nu sunteţi suficient de mobilizat, nu vă cîntăriţi bine deciziile;
20.uneori sunteţi superficial, distrat;
atunci sunteţi un sangvinic pur.

3. FLEGMATICUL
Dacă:
1.sunteţi calm şi cu sînge rece;
2.sunteţi consecvent şi cumpănit în orice activitate;
3.sunteţi prudent şi chibzuit;
4.ştiţi să aşteptaţi;
5.sunteţi tăcut şi vă displace trăncăneala;
6.vorbiţi liniştit şi cumpătat, cu pauze, fără a afişa emoţii strindente, cu cele mai discrete gesturi şi
mimică;
7.sunteţi reţinut şi răbdător;
8.duceţi lucrul început la bun sfîrşit;
9.nu vă irosiţi puterile pentru fleacuri;
10.urmaţi cu stricteţe graficul vieţii şi al muncii;
11.vă controlaţi cu uşurinţa pornirile;
12.sunteţi puţin sensibil la critică şi laudă;
13.nu sunteţi răutăcios, aveţi o atitudine îngăduitoare faţă de săgeţile care vă sunt adresate;
14.aveţi interese şi relaţii constante;
15.vă includeţi cu greu într-o activitate şi treceţi cu greu la alta;
16.îi trataţi pe toţi în mod egal;
17.vă place acurateţea şi ordinea;
18.vă acomodaţi cu greu la condiţii noi;
19.sunteţi inert, nepăsător;
20.aveţi stăpînire de sine;
atunci sunteţi un flegmatic pur.
43
 4. MELANCOLICUL
Dacă:
1.sunteţi timid;
2.vă pierdeţi în condiţii noi;
3.cu greu stabiliţi contactul cu oameni necunoscuţi;
4.nu sunteţi încrezător în propriile forţe;
5.suportaţi uşor singurătatea;
6.eşecurile vă copleşesc şi vă dezorientează;
7.aveţi tendinţa de a vă închide în sine;
8.obosiţi repede;
9.vorbiţi încet, uneori pe şoptite;
10.vă aliniaţi fără să vreţi la caracterul conlocutorului;
11.unele lucruri vă impresionează atît de mult, încît vă podidesc lacrimile;
12.sunteţi foarte sensibil la critică şi laudă;
13.sunteţi extrem de exigent fată de sine si de alţii;
14.sunteţi suspicios şi ipohondru;
15.aveţi o sensibilitate exagerată;
16.sunteţi din cale afară de supărăcios;
17.sunteţi nesociabil, nu împărtăşiţi nimănui propriile gînduri;
18.sunteţi inactiv şi sfios;
19.sunteţi docil;
20.căutaţi compasiune şi ajutor din partea altora;
atunci sunteţi un melancolic pur.

Reţine: Melancolicul sensibil - este un prieten excepţional, care după statistici, este cel mai curajos
în situaţiile critice; flegmaticul - este cel mai de încredere; colericul - este capabil să-şi atingă orice obiectiv;
iar sangvinicul - emană în permanenţă lumină şi optimism, ceea ce este foarte important oamenilor.

TEST
FORMULA TEMPERAMENTULUI
Tehnica de aplicare: individual şi în grup.
Scopul: determinarea tipurilor de temperament.
O bună parte din particularităţile individuale ale elevului îşi au provenienţa în tipul detemperament.
De această însuşire psihofiziologică depind mai multe manifestări de conduită aleomului: exteriorizarea
emoţiilor, viteza proceselor de memorizare şi gîndire, stabilitatea atenţiei, etc.Temperamentul este una din
44
cele mai populare teme în psihologie. Elevilor le este interesant să-şicunoască tipul de temperament. E
cunoscut însă că orice persoană îmbină în structura sa psihologicăînsuşiri ale tuturor tipurilor
temperamentale. Propunem o formulă de autoapreciere a structuriitemperamentului subiectului, care va
reflecta raportul dintre diferite tipuri, caracteristic persoaneiconcrete.
Explicaţii elevilor: Citiţi afirmaţiile ce urmează şi exprimaţi măsura în care sunteţi de acord cu elecu
ajutorul unei scale cu 9 trepte (1-9). Dacă sunteţi absolut de acord apreciaţi afirmaţia respectivă cu 9 puncte,
absolut nu - 1 punct, aşa şi aşa - 5 puncte. Cu cît mai aproape de acord, cu atît mai multe puncte şi invers, cu
cît mai departe, cu atît mai puţine puncte acordaţi afirmaţiei.1.Înainte de un eveniment semnificativ pentru
mine, încep să mă enervez.2.Nu pot lucra uniform, perioadele de lucru intens sunt urmate de unele cînd nu
potface nimic.3.Pot trece repede de la o activitate la alta.4.Dacă trebuie, eu pot aştepta liniştit timp
îndelungat.5.Simt nevoia de a fi compătimit şi susţinut, în special în situaţii de insucces şidificultăţi.6.Cu cei
egali sunt nestăpînit şi violent.7.Nu-mi vine greu să fac o alegere.8.Nu trebuie să fac eforturi ca să-mi
stăpînesc emoţiile, le pot reţine uşor.Calculaţi apoi punctele obţinute pentru fiecare din cele 4 tipuri,
folosind formulele:M (melancolic) = l (punctele acordate afirmaţiei 1) + 5 (punctele acordate afirmaţiei 5);
C(coleric) = 2 + 6; S (sanguinic) = 3 + 7; F (flegmatic) = 4 + 857
Aranjaţi simbolurile tipurilor în ordinea descreşterii numărului de puncte şi veţi obţineformula
structurii temperamentelor voastre. Spre exemplu, dacă M = 7, F = 4, C = 15 şi S = 8,formula ta este CSMF,
deci aveţi mai multe însuşiri proprii colericului, e destul de pronunţat întine sanguinicul, dar mult mai slab
sunt prezentaţi melancolicul şi flegmaticul.

TEST DE AUTOEVALUARE A TEMPERAMENTULUI

Tehnica de aplicare: individual şi în grup.

Scopul: evidenţierea tipurilor de temperament.
Instrucţiuni:
Consultaţi atent tabelul ce urmează. În prima coloniţă găsiţi 10 enunţuri neterminate. Pentrufiecare
dintre ele alegeţi din cele 4 coloniţe, alăturate pe orizontală, varianta de răspuns care văcaracterizează cel
mai bine comportamentul şi acţiunile. La fiecare enunţ se admite un singur răspuns.Vă evaluaţi sub aspectul
general al conduitei, excluzînd pe cît e posibil interpretările legate de relaţiilefoarte apropiate (de familie) şi
cele legate de experienţele personale foarte vii (situaţii-limită).
Dacă răspunsurile dvs. au evidenţiat temperamente diferite la întrebările 2 şi 5, înseamnă că nuaţi
răspuns sincer. Fiecare răspuns este notat cu 10 puncte, toate împreună însumînd 100, care seraportează
procentual. De exemplu: S60%+M10%+C20%+F10%. Astfel identificaţi pondereafiecărui aspect în
propriul temperament.

Nr Enunţurile Sangvinic Melancolic Coleric Flegmatic

45
1. În general sunt o activă, timidă, care fără prea multă calmă,
optimistă,veselă, comunică greu răbdare, agitată, cu neemotivă,
fire:
înmajoritatea cu persoanele schimbări frecvente prudentă,
timpului necunoscute, de dispoziţie, chibzuită, cu
binedispusă. care se închide în pasionată,combativă. stăpînire de
sine, sine.
neîncrezătoare.
pesimistă.
2. Abordez discuţiile pasional, cu cu suspiciune, categoric, cu reţinere şi
receptivitate la fără curaj. hotărît. cumpătare.
şi negocierele:
chestiunile noi.
3. Discursul meu accentuat,articulat, cu ton jos, chiar categoric, stăpînit, li
ritmat,alert, şoptit. hotărît. niştit,cu
este:
însoţitde gesturi. pauze,controlat.

4. Mimica şi expresive, largi, aproape că nu repezi, bruşte,frînte. discrete,

cu rolul de a există, deoarece punctuale,lipsite
gesturile mele
întregi exprimarea membrele deevazivitate.
sunt verbală. autendinţa să se
încrucişeze sau
să se lipească de
corp.

5. Cu privire la deschiderea singurătatea, Oamenii neevazivi, Relaţiile

- deoarecesunt contactele cît persoanele constante,
relaţiile sociale şi
receptiv mai puţine şimai care nu îşi complică oamenii
la contactele şi fără prea scurte cu singure viaţa. echilibraţi, deşi
multe preju persoanele puţin sunt
conjuncturale,
decăţi. cunoscute. tolerant şi am
prefer: tendinţa de
a-i trata egal
pe toţi.
6. Toleranţa mea se trec uşor sunt sensibil şi nu port sunt îngădui
peste eşecuri, dau dovadă de ranchiună, tor cu ceilalţi,
explică prin faptul
peste supărările compasiune. chiar dacă sunt jignit nu sunt
că: demoment şi de răutăcios, pot
nu port supă cineva. să ignor
rare. ofensele care
îmi
sunt adresate.
7. Intoleranţa mea se decid greşit şi deşi dau dovadă nu trec peste de multe ori
chiar am une de multă neajunsurile sunt
exprimă prin
leieşiri exigenţă faţă de altora, dacă nepăsător şi
faptul că: nervoasecînd mine şi faţă de asta mă afectează insensibil şi
suntagasat/ă ceilalţi, direct şi devin devin irascibil
sau nusunt destul nu suport critica impulsiv. cînd sunt
de şi mă supăr perturbat în
motivat/ă. repede. activitate.

8. Îmi displace: monotonia, să mă confesez, deoarece mă exprim să nu termin

rutina. să mă explic clar, nu-mi place un lucru început
înfaţa altor per să fiu interpretat. pentru că sunt

46
 soane. întrerupt sau
perturbat.
9. Punctul meu tare că sunt adaptabil loialitatea şi firea Că sunt
şi rezistent şi că bunul simţ. Dacă întreprinzătoare. muncitor si am
este:
relaţionez bine şi sunt lăsat/ă să lipsa fricii de a risca Capacitatea de a
uşor. îmi surîde activez după Mă consider un bun duce la că sunt
orice activitate ritmul meu, conducător şi ştiu să muncitor şi am
nouă. realizez lucruri obţin favoruri, chiar capacitatea de
de dacă trebuie să aduce la bun
valoare.Deoarece recurg la forţă. sfîrşit o
gîndesc şi activitate.
reacţionez mai Sunt
lent, atunci cînd perseverent,
sunt supus unui răbdător şi
ritm mai alert, tenace.
pot eşua.

10. Punctul meu slab faptul că mă supra că mă faptul că mă angajez faptul că sunt
apreciez, deşi ştiu dezorientez în cu euforie în greu adapt
este:
că într-o activitate situaţii noi, că în activităţi care fie mă abil şi puţin
mai laborioasă, faţa străinilor depăşesc,fie, după cam rigid.
dacă nu sunt devin sfios şi că un timp, devin
stimulat, îmi pierd dacă apar terne şi prefer să le
destul de repede momente abandonez,deoarece,
concentrarea tensionante mă dacă nu am chef nu
şi entuziasmul şi pot bloca. realiez rezultate
chiar devin distrat optime în activitate.
şi plictisit.

CHESTIONAR DE PERSONALITATE (H. Eysenck)

Chestionarul de personalitate Eysenck determină doi factori de bază: extraversiunea / introversiunea şi

nevrotismul.
Primul factor e bipolar şi reprezintă caracteristica individual-psihologică a omului, extremelecăreia
corespund orientării personalităţii la lumea exterioară (extraversiune) sau la lumea interioară(introversiune).
Se consideră că extravertiţii sînt sociabili, impulsivi, flexibili şi foarte adaptabili.Introvertiţii, din contra, sînt
rezervaţi, pasivi, nesociabili şi, deseori, întîmpină dificultăţi de adaptare socială.
Factorul al doilea - nevrotismul - reprezintă însuşirea, starea ce caracterizează omul din punctul de
vedereal stabilităţii emoţionale, anxietăţii etc. Acest factor este, de asemenea, bipolar şi formează o scală la
unuldin polii căreia se află persoanele foarte stabile, adaptative, iar la celălalt pol - persoanele extrem de
nestabile,nevrotice şi nonadaptative. Majoritatea oamenilor se află între aceşti doi poli, mai aproape de
centru.
Intersecţia acestor două caracteristici bipolare permite raportarea destul de clară a omului la unul din
cele patru tipuri temperamentale.

47
 Nevrotism (Instabilitate emoţională)
Melancholic Coleric
Introversiune Extraversiune
Flegmatic Sangvinic
Stabilitate emoţională

Chestionarul cuprinde 57 de întrebări la care subiectul trebuie să răspundă prin cuvintele „Da” sau
„Nu”,în conformitate cu felul său de a fi. Testul poate fi aplicat atît individual, cît şi colectiv.
Tehnica de aplicare: individual şi în grup.
Scopul: examinarea a doi factori de bază: extraversiunea/introversiunea şi nevrotismul.
Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare fi răspundeţi prin „da” sau „nu”, în funcţie de
faptul dacă conţinutul ei corespunde sau nu cu felul dvs. de a fi. Este în interesul dvs. să nu pierdeţi
preamult timp la nici o întrebare. Fiţi atent pentru a nu omite nici una din întrebări. Nu există întrebări
juste sau nejuste, prezentul chestionar reprezintă doar o măsură a modelului în care dvs. vă comportaţi.

Formularul A
1.Deseori doriţi să fiţi în situaţii care să vă stimuleze?
2.Aveţi frecvent nevoie de prieteni care să vă înveselească?
3.Sînteţi o persoană care de obicei nu-şi face griji?
4.Vă este greu să acceptaţi un refuz?
5.Vă opriţi pentru a vă gîndi înainte de a face ceva?
6.Dacă promiteţi ceva, întotdeauna vă ţineţi de cuvînt?
7.Vi se schimbă adesea dispoziţia?
8.În general, vorbiţi şi acţionaţi repede, fără a vă opri pentru a reflecta asupra lucrurilor?
9.Vă simţiţi vreodată pur şi simplu indispus, fără a avea un motiv serios?
10.Aţi face orice cînd sînteţi pus la ambiţie?
11.Sînteţi vreodată timid cînd doriţi să vorbiţi cu o persoană de sex opus de care vă simţiţi atras?
12.Vi se întîmplă să vă pierdeţi, din cînd în cînd, cumpătul şi să vă înfuriaţi?
13.Acţionaţi deseori la inspiraţia de moment?
14.Vă necăjiţi adesea pentru lucruri pe care nu trebuie să le spuneţi sau să le faceţi?
15.Preferaţi, de obicei, să citiţi în loc să vă întîlniţi cu alţi oameni?
16.Puteţi fi jignit cu uşurinţă?
17.Vă place să ieşiţi des în oraş (la plimbare)?
18.Vi se întîmplă să aveţi gînduri şi idei care nu v-ar place să fie cunoscute de alţii?
19.Vă simţiţi uneori plin de vioiciune, iar alteori apatic?
20.Preferaţi să aveţi prieteni puţini, dar aleşi?
21.Deseori visaţi?
22.Cînd oamenii ridică tonul la dvs., răspundeţi în acelaşi mod?

48
 23.Deseori aveţi sentimente de vinovăţie?
24.Consideraţi că toate obişnuinţele dvs. sînt bune şi dezirabile?
25.De obicei vă puteţi destinde şi petrece foarte bine cînd participaţi la o petrecere veselă?
26.Credeţi despre dvs. că sînteţi foarte sensibil?
27.Cei din jur vă consideră foarte vioi?
28.După ce aţi făcut un lucru important, vi se întîmplă deseori să aveţi sentimentul că aţi fi putut să-
1faceţi mai bine?
29.Cînd sînteţi cu alţi oameni, sînteţi în majoritatea cazurilor tăcut?
30.Bîrfiţi cîteodată?
31.Vi se întîmplă să nu puteţi dormi din cauza unor gînduri care vă preocupă?
32.Dacă doriţi să vă informaţi asupra unei probleme, preferaţi să aflaţi răspunsul din cărţi, în loc
sădiscutaţi cu cineva despre acest lucru?
33.Aveţi vreodată palpitaţii sau o greutate la inimă?
34.Vă place genul de muncă ce necesită multă atenţie?
35.Aveţi crize de tremurături şi frisoane?
36.Aţi declara întotdeauna la vamă tot ce aveţi, dacă aţi şti că nu v-ar prinde niciodată?
37.Vă displace să fiţi într-o societate în care oamenii joacă feste unul altuia?
38.Sînteţi o persoană iritabilă?
39.Vă place să faceţi lucruri în care trebuie să acţionaţi rapid?
40.Vă frămîntaţi în legătură cu anumite lucruri îngrozitoare care s-ar putea întîmplă?
41.Sînteţi lent şi lipsit de grabă în felul dvs. de a vă mişca?
42.Întîrziaţi deseori la întîlnire sau la serviciu?
43.Aveţi deseori coşmaruri?
44.Vă place atît de mult să discutaţi, încît intraţi cu uşurinţă în vorbă şi cu necunoscuţi?
45.Simţiţi deseori dureri?
46.Dacă nu v-aţi afla mai mult timp printre oameni, v-aţi considera nefericit?
47.Vă consideraţi o persoană nervoasă?
48.Din toţi oamenii pe care îi cunoaşteţi sînt unii care categoric nu vă plac?
49.Consideraţi că aveţi suficientă încredere în dvs.?
50.Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale sau greşeli în muncă?
51.Vă este greu să vă distraţi la o petrecere veselă?
52.Sînteţi frămîntat de sentimente de inferioritate?
53.Vă este uşor să învioraţi o petrecere plictisitoare?
54.Vorbiţi cîteodată de lucruri despre care nu deţineţi informaţii suficiente?
55.Sînteţi îngrijorat în legătură cu sănătatea dvs.?
56.Vă place să faceţi farse altora?
49
57.Suferiţi de insomnie?
Formularul B
(poate fi utilizat pentru testarea repetată a aceluiaşi subiect)

1.Vă place ca în jurul dvs. să fie agitaţie?

2.Aveţi vreodată sentimentul de nelinişte că doriţi ceva, dar nu ştiţi ce anume?
3.Aveţi aproape întotdeauna un răspuns „pregătit” cînd vi se adresează cineva?
4.Vă simţiţi uneori fericit sau trist fără vreun motiv real?
5.De obicei staţi retras la petreceri şi reuniuni?
6.În copilărie întotdeauna făceaţi ceea ce vi se spunea imediat şi fără murmur?
7.Sînteţi cîteodată morocănos?
8.Cînd sînteţi antrenat într-o ceartă, preferaţi să discutaţi pentru a o lichida sau să tăceţi, aşteptînd să
treacă furtuna?
9.Sînteţi capricios?
10.Vă place să vă aflaţi în societatea oamenilor?
11.Aveţi frecvent insomnii din cauza grijilor?
12.Vă supăraţi cîteodată?
13.Credeţi că sînteţi un om norocos?
14.Vi se întîmplă frecvent să vă hotărîţi prea tîrziu?
15.Vă place să lucraţi singur?
16.Vă simţiţi deseori apatic şi obosit fără vreun motiv serios?
17.Sîteţi vioi?
18.Rîdeţi cînd auziţi o glumă necuviincioasă?
19.Vă simţiţi adesea „sătul pînă în gît”?
20.Vă simţiţi cel mai bine în hainele de toate zilele?
21.Vi se întîmplă adesea să vă fugă gîndurile cînd încercaţi să rezolvaţi cu atenţie un lucru?
22.Puteţi să vă formulaţi repede ideile?
23.Rămîneţi adesea „dus pe gînduri”?
24.N-aveţi nici un fel de prejudecăţi?
25.Vă plac păcălelile, festele?
26.Vă gîndiţi frecvent la trecutul dvs.?
27.Vă place foarte mult mîncarea gustoasă?
28.Cînd sînteţi amărît, simţiţi nevoia să vorbiţi cu un prieten despre problema dvs.?
29.Vă împotriviţi colectei de bani în scopul unei cauze bune?
30.Vă lăudaţi cîteodată?
31.Sînteţi susceptibil în anumite privinţe?
50
 32.Preferaţi să staţi singur în loc să mergeţi la o petrecere?
33.Vi se întîmplă vreodată să fiţi atît de agitat, încît să nu puteţi sta prea multă vreme pe scaun?
34.Vă place să vă planificaţi acţiunile cu mult timp înainte?
35.Aveţi ameţeli?
36.Răspundeţi întotdeauna la o scrisoare cît mai repede posibil după ce aţi primit-o?
37.De obicei puteţi rezolva lucrurile mai bine gîndindu-vă la ele singur, dccît dacă le discutaţi cu
alţii?
38.Vi se taie vreodată răsuflarea fără a fi efectuat o muncă grea?
39.Nu vă deranjează să lăsaţi lucrurile „aşa cum sînt”?
40.Sînteţi nervos?
41.Preferaţi să planificaţi munca sau să o executaţi efectiv?
42.Vi se întîmplă cîteodată să amînaţi pe mîine ceea ce trebuie să faceţi astăzi?
43.Vă simţiţi neliniştit atunci cînd vă aflaţi în ascensor, avion, tunel?
44.Cînd vă împrieteniţi cu cineva, dvs. aveţi iniţiativa?
45.Aveţi dureri de cap violente?
46.Aveţi, în general, convingerea că lucrurile se vor aranja de la sine şi că, într-un fel sau altul, totul
va ieşi bine pînă la sfîrşit?
47.Adormiţi greu la ora culcării?
48.Consideraţi că este necesar, în anumite situaţii, să ascundeţi adevărul?
49.Rostiţi cîteodată primul lucru care vă vine în minte?
50.Vă frămîntaţi mult după o întîmplare neplăcută?
51.Sînteţi de obicei un om „închis” în raporturile cu ceilalţi, cu excepţia prietenilor foarte apropiaţi?
52.Intraţi deseori în încurcătură din cauza că acţionaţi fără să vă gîndiţi bine?
53.Vă place să faceţi glume şi să povestiţi anecdote prietenilor?
54.Preferaţi să cîştigaţi la jocuri de noroc?
55.Vă simţiţi adesea nesigur pe dvs. în prezenţa superiorilor?
56.Cînd şansele sînt împotriva dvs., sînteţi de obicei de părere că merită să riscaţi?
57.Aveţi frecvent crampe la stomac înaintea unui eveniment important?

Tabelul de mai jos conţine cheia răspunsurilor semnificative pentru factorii: sinceritate,
extraversiune/intmversiune, nevrotism.
Fiecare răspuns al subiectului care corespunde cu cheia de mai jos se egalează cu un punct.
Sinceritate:
Da: 6, 24, 36.
Nu: 12, 18,30,42,48,54.
Extraversiune/introversiune:
51
 Da: l, 3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 39, 44, 46, 49, 53, 56.
Nu: 5, 15, 20, 29, 32, 34, 37, 42, 51.
Nevrotism:
Da: 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 26, 28, 31, 33, 35, 38, 40, 43, 45, 47, 50, 52, 55, 57.

Modul de interpretare a factorului sinceritate

Expresia numerică Interpretarea
0–3 Sincer
4–6 Situativ
7–9 Nesincer
* În cazul de faţă este vorba doar despre gradul de sinceritate al răspunsurilor şi nicidecum despre
nesinceritate ca trăsătură de personalitate.

Modul de interpretare a factorilor extraversiune/ introversiune şi nevrotism

Introversiune Extraversiune
considerabilă moderată moderată considerabilă
1–7 8 – 11 12 – 18 19 – 24
Stabilitate emoţională Instabilitate emoţională
ridicată medie ridicată foarte ridicată
1 – 10 11 – 14 15 – 18 19 – 24

52
 SUNTEŢI O PERSOANĂ INTROVERTĂ SAU EXTROVERTĂ?
(Tradus şi adaptat de N. Mitrofan)
I. Cît de sociabil sînteţi?
(Cît sînteţi de timid? Cît de abil şi diplomat sînteţi? Cît de bine vă înţelegeţi cu alţii?)

1.În mod obişnuit faceţi un efor pentru a vă înţelege cu persoane pe care nu le agreaţi?
2.În general, preferaţi o vacanţă zgomotoasă şi plină de evenimente în locul uneia liniştite şi paşnice?
3.Vă place să mergeţi la petreceri, la disco şi la restaurante?
4.Vă faceţi uşor prieteni cînd mergeţi în vacanţă sau cînd călătoriţi?
5.Vă face întotdeauna plăcere să vă vedeţi prietenii, chiar şi cînd vin neanunţaţi?
6.Aţi iniţiat vreodată o conversaţie cu un străin în tren?
7.Vă place să organizaţi petreceri, să invitaţi pe alţii la masă?
8.Aveţi mulţi prieteni şi multe cunoştinţe?
9.Preferaţi serile ocupate şi antrenante petrecute acasă celor liniştite?
10.Vă plac jocurile la petreceri?
11.Îi cunoaşteţi pe cei mai mulţi dintre vecinii dv. după numele lor mic?
12.Vă place să luaţi parte la jocuri, chiar şi atunci cînd nu cîştigaţi?
13.Preferaţi oamenii în locul maşinilor?

53
14.Vă place să ajutaţi alţi oameni?
15.Sunteţi invitat la o cină. Gazda vă serveşte un fel de mîncare pe care îl consideraţi oribil.
L-aţi consuma totuşi?
16.Trimiteţi felicitări de Crăciun persoanelor pe care nu le agreaţi?
17.Aţi fost declarat vreodată „viaţa şi sufletul unei petreceri?”
18.Vă place să întîlniţi persoane noi, necunoscute anterior?
19.Vă simţiţi confortabil cînd intraţi într-o încăpere în care nu cunoaşteţi pe nimeni?
20.Vă plac copiii?
21.Vă place mai mult să scrieţi o scrisoare decît să foloseşti telefonul?
22.Vă faceţi uşor prieteni?
23.Aţi încercat vreodată să ascundeţi că sunteţi acasă, auzind că sosesc vizitatori ce nu sunt bineveniţi?
24.În casa dv. Sunt adesea mai multe persoane decît pot intra în mod confortabil?
25.Vă faceţi griji despre felul în care alte persoane gîndesc despre dv.?

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 1 nu 0
4. da 1 nu 0
5. da 1 nu 0
6. da 1 nu 0
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
12. da 1 nu 0
13. da 1 nu 0
14. da 1 nu 0
15. da 1 nu 0
16. da 1 nu 0
17. da 1 nu 0
18. da 1 nu 0
19. da 1 nu 0
20. da 1 nu 0
21. da 1 nu 0
22. da 1 nu 0
23. da 1 nu 0
24. da 1 nu 0
25. da 1 nu 0

Dacă scorul este între 16 şi 25 de puncte: sunteţi sigur o persoană sociabilă; vă plac oamenii, vă
place să fiţi împreună cu ei şi probabil sunteţi foarte fericit cînd vă aflaţi în mulţime.

54
 Dacă scorul este între 8 şi 15 puncte: vă place să fiţi împreună cu alte persoane, dar încsazul unei
petreceri agitate puteţi să rămîneţi în continuare sau s-o părăsiţi, răbdarea dv. nu este nelimitată şi probabil
sunteţi foarte fericit dacă puteţi să petreceţi o seară cu unul sau doi prieteni apropiaţi decît să mergeţi la un
chef sau altceva de acest gen. Dacă constataţi că sunteţi singur într-o seară, vă adaptaţi perfect de bine la
această situaţie.
Dacă scorul este de 7 puncte şi mai puţin: sînteţi un fel de singuraratic. În mod sigur preferaţi să
citiţi o carte bună, să staţi în faţa televizorului sau să ocupaţi de altceva decît să ieşiţidin casă
ca să vă înveseliţi împreună cu alte persoane. Sunteţi independent şi vă place propriacompanie

II. Sunteţi un om de acţiune sau un „visător?”

(Vă place mai mult să vorbiţi şi să visaţi în legătură cu un lucru sau să-l faceţi?)
1.Va place să fiţi ocupat?
2.Vă simţiţi frustrat de traficul ce se deplasează încet?
3. Manifestaţi tendinţa de a vă muta des de la un loc la altul şi de la o slujbă la alta?
4.Vă simţiţi mizerabil cînd staţi degeaba?
5.Vă place să urmăriţi cu privirea?
6. Folosiţi mai bine scările decît să aşteptaţi liftul?
7. Vi s-a reproşat vreodată că faceţi unele lucruri prea repede?
8. Vă sculaţi devreme chiar şi în zilele de repaus şi de odihnă?
9. Deveniţi foarte entuziast în legătură cu noile proiecte?
10. Vă place să organizaţi pe alţii?
11. Vă place mai mult să acţionaţi decît să planificaşi?
12. Pierdeţi mult timp meditînd şi visînd cu ochii deschişi?
13. V-aţi gîndit vreodată de unde venim?
14. Vă place să descifraţi cuvinte încrucişate?
15. Vă place să vizitaţi muzee şi galerii de artă?
16.Vă place să staţi de vorbă?
17. În mod obişnuit urcaţi scările cîtie două o dată?
18.Vi se pare că faceţi mai multe-lucruri decît persoanele pe care le cunoaşteţi?
19. Preferaţi vacanţele active şi solicitante celor relaxante, cu mult timp liber?
20. Vă plictisiţi repede dacă nu aveţi nimic de făcut?

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 1 nu 0
4. da 1 nu 0

55
5. da 1 nu 0
6. da 1 nu 0
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
12. da 1 nu 0
13. da 1 nu 0
14. da 1 nu 0
15. da 1 nu 0
16. da 1 nu 0
17. da 1 nu 0
18. da 1 nu 0
19. da 1 nu 0
20. da 1 nu 0

Dacă scorul este între 12 şi 20 puncte: sunteţi mai mult un om de acţiune decît un gînditor, preferaţi să
faceţi lucrurile decît să gîndiţi asupra lor; vă place să fiţi activ şi să aveţi cît mai multe defăcut.
Dacă scorul este între 6 şi 11 puncte: în egală măsură vă place să fiţi ocupat, dar nu văderanjează să
consumaţi timp gîndind asupra lucrurilor; vă puteţi adapta destul de uşor la o gamă largăde circumstanţe.
Dacă scorul este de 5 puncte şi mai puţin: sunteţi în mod sigur un gînditor: preferaţi să văocupaţi de o
carte sau numai de gîndurile dv. decît să vă repeziţi să faceţi unele lucruri.

III. Cît de emotiv sunteţi?

(Sînteţi mai încordat, tensionat şi crispat? Sau, dimpotrivă, sînteţi mai relaxat, rece şinepăsător?)
1.Vă simţiţi vinovat dacă plîngeţi în public?
2.Credeţi că plînsul este un semn al slăbiciunii?
3.Credeţi că bărbaţii şi băieţii trebuie să fie încurajaţi să-şi ascundă lacrimile?
4.Vă simţiţi jenat dacă vă surprindeţi plîngînd în timp ce vizionaţi un film sau citiţi o carte?
5.Aţi încerca să vă reţineţi lacrimile dacă aţi participa la funeralii?
6.Nu aţi avea încredere într-un politician care varsă lacrimi în public?
7.Credeţi că lacrimile sînt o expresie necesară a emoţiei?
8.Aţi permite cuiva să vă consoleze dacă v-ar găsi plîngînd?
9.Vă simţiţi jenat dacă vedeţi oameni mari plîngînd?
10.Aţi pretinde că aveţi ceva în ochi dacă aţi fi descoperit că plîngeţi?
11.Încercaţi întotdeauna să vă ascundeţi supărarea?
12.Încercaţi întotdeauna să vă ascundeţi dezamăgirea?
13.S-a întîmplat vreodată să scăpaţi de sub control calmul şi dispoziţia?
14.V-au creat vreodată probleme calmul şi dispoziţia dv.?
15.Credeţi că vă este de folos dacă vă stăpîniţi supărarea?
56
16.Manifestaţi tendinţa de a medita asupra lucrurilor care v-au produs supărare?
17.Vă supăraţi destul de repede?
18.Tachinaţi, cel puţin o dată pe zi, pe cineva pe care-l iubiţi?
19.Vă plac semnele fizice ale afecţiunii?
20.Aţi devenit vreodată meditativ cînd aţi văzut copii mici?
21.Vă simţiţi fericit cînd daţi mîna în public cu cineva de care vă place?
22.Vă place să vi se facă masaj?
23.Spuneţi în mod regulat celor pe care-i iubiţi cum vă simţiţi?
24.Aţi avut vreodată un animal faţă de care să vă fi manifestat foarte tandru?
25.Vă place să fiţi sărutat şi îmbrăţişat de persoanele pe care le iubiţi?
26.Aţi rîs vreodată tare cînd aţi vizionat un film nostim?
27.Aţi mişcat vreodată din picioare cînd aţi ascultat muzică?
28.Adesea sînteţi printre ultimii care încetează să bată din palme la concerte, evenimente sportive şialtele?
29.Aţi strigat vreodată încurajînd pe sportivi sau pe eroii de la televizor?
30.Puteţi să vă amintiţi de ultima ocazie cînd aţi rîs şi v-a plăcut foarte mult?

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 1 nu 0
4. da 1 nu 0
5. da 1 nu 0
6. da 1 nu 0
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
12. da 1 nu 0
13. da 1 nu 0
14. da 1 nu 0
15. da 1 nu 0
16. da 1 nu 0
17. da 1 nu 0
18. da 1 nu 0
19. da 1 nu 0
20. da 1 nu 0
21. da 1 nu 0
22. da 1 nu 0
23. da 1 nu 0
24. da 1 nu 0
25. da 1 nu 0
26. da 1 nu 0
27. da 1 nu 0
28. da 1 nu 0
57
Dacă scorul obţinut este între 17 şi 30 de puncte: atitudinea dv. faţă de propriile emoţii este unasănătoasă;
nu vă este ruşine să vă desconspiraţi ocazional emoţiile şi datorită acestei atitudini veţi fineîndoielnic mult
mai sănătos.
Dacă scorul este între 8 şi 16 puncte: ştiţi cum să vă exteriorizaţi emoţiile, dar adesea aveţidificultăţi în a
face acest lucru aşa cum ar trebui. Cînd vă simţiţi rău, nu vă puteţi stăpîni plînsul. Cînd sînteţi supărat, vă
ascundeţi greu această stare. Cînd sînteţi fericit, se poate observa un zîmbet pe faţadv. Exteriorizînd stările
emoţionale în acest fel, aveţi şanse de a vă întări starea de sănătate fizică şi psihică.
Dacă scorul este de 7 puncte şi mai puţin: sînteţi în mod sigur foarte încordat şi crispat. Realmente aveţi
nevoie de a exterioriza puţin stările emoţionale. Nu există nimic rău în a permite altor persoane să cunoască
cum vă simţiţi. Cu cît vă străduiţi mai mult să vă reprimaţi impulsurile naturale,cu atît va creşte
probabilitatea ca acestea să vă pericliteze sănătatea.

IV. Cît de îndrăzneţ sînteţi?

(Vă place să vă asumaţi riscuri? Sunteţi un om temerar sau un conformist? Brav sau laş?)
1.Vă place să citiţi lucruri noi?
2.Vă plac musafirii neaşteptaţi?
3.Întotdeauna preferaţi să vă întoarceţi în acelaşi loc pentru vacanţă?
4.Aveţi un număr de interese?
5.Vă place să încercaţi lucruri noi?
6.Cînd încercaţi ceva nou, vă faceţi multe probleme să nu deveniţi ridicol?
7.Conduceţi maşina prea repede?
8.De regulă prindeţi trenurile, autobuzele şi avioanele în ultimul moment posibil?
9.Vă simţiţi frustrat de persoanele care conduc prea încet?
10.Credeţi că anumite riscuri pot să facă viaţa mai „condimentată”?
11.Faceţi orice, chiar dacă ştiţi că dăunează sănătăţii dv. (beţi prea mult, fumaţi sau mîncaţi gras)?
12.Aţi semnat vreodată vreun contract fără să citiţi ceea ce este scris cu litere mici?
13.Evitaţi să faceţi plimbări periculoase prin bîlciuri?
14.Dacă v-aţi cumpăra un ceas nou, aţi încerca să faceţi contrabandă cu el prin vamă pentru a evita plata
taxelor de import?
15.Ştiţi care sînt cele mai sigure locuri ce pot fi alese în avion?
16.V-aţi afunda adînc în datorii dacă aţi finanţa un proiect de afaceri?
17.Aţi prefera o slujbă sigură cu bune perspective şi cu pensie în locul unei slujbe captivante şiinteresante,
dar cu puţine perspective şi fără pensie?
18.Dv. credeţi că banii cheltuiţi pe asigurare sînt bani pierduţi?
19.Credeţi că este dificil să rezistaţi la un pariu?
58
20.Adesea vă îmbrăcaţi îndrăzneţ sau neobişnuit?
21.I-aţi spune şefului dv. dacă credeţi ca a făcut o greşeală?
22.Întîlniţi un străin în avion care vă invită apoi să mergeţi împreună să beţi ceva. Aţi acceptainvitaţia?
23.Aţi merge la o întîlnire neprevăzută?
24.Aţi cumpăra o casă fără s-o vedeţi?
25.Aţi renunţa vreodată la o chestiune de principiu?
26.Aţi merge în închisoare pentru o chestiune de principiu?
27.Aţi dormi într-o casă considerată ca fiind „bîntuită de stafii”?
28.V-ar place să faceţi o săritură cu paraşuta?
29.Aţi merge să faceţi o baie în mare în timpul iernii?
30.V-aţl asuma riscul antrenîndu-vă într-o aventură?

Cotarea şi interpretarea rezultatelor

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor
1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 1 nu 0
4. da 1 nu 0
5. da 1 nu 0
6. da 1 nu 0
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
12. da 1 nu 0
13. da 1 nu 0
14. da 1 nu 0
15. da 1 nu 0
16. da 1 nu 0
17. da 1 nu 0
18. da 1 nu 0
19. da 1 nu 0
20. da 1 nu 0
21. da 1 nu 0
22. da 1 nu 0
23. da 1 nu 0
24. da 1 nu 0
25. da 1 nu 0
26. da 1 nu 0
27. da 1 nu 0
28. da 1 nu 0

Dacă scorul este între 18 şi 30 de puncte: vă asumaţi o mulţime de riscuri şi, probabil, adeseavă asumaţi
riscuri fără să ţineţi seama realmente de costul eşecului. Riscurile trebuie să fie asumate pentru a favoriza

59
progresul, dar poate este bine de amintit faptul că uneori este mai înţelept să seasigure un echilibru între
riscuri şi puţină prevedere, pe de o parte, şi puţin bun simţ, pe de altă parte.
Dacă scorul este între 10 şi 17 puncte: manifestaţi grijă în a asigura o bună balanţă a riscurilor în viaţa dv.,
evitînd penalizările posibile. Sînteţi deplin conştient de hazardul asociat cu anumite riscurişi de aceea nu vă
hazardaţi nici în ceea ce vă priveşte pe dv. şi nici pe cei din jur fără a face mai întîi oevaluare realistă a
rezultatului.
Dacă scorul obţinut este de 9 puncte sau mai puţin: sînteţi precaut şi grijuliu de la natură. Nusînteţi
dispus să vă asumaţi riscul şi chibzuiţi cu grijă înainte de a vă pronunţa asupra şanselor care ar putea să
conducă la dezastru. Atitudinea dv. este matură şi inteligentă. Dezavantajul faptului că aveţi oasemenea
atitudine matură constă în aceea că viaţa poate să vi se pară ocazional un pic plicticoasă.

V. Cît de practic sunteţi?

(Cît de bine puteţi să aveţi grijă de dv. înşivă?)

1.Aţi putea supravieţui pe o insulă, în deşert?

2.Puteţi înlocui o siguranţă?
3.Puteţi să fierbeţi un ou?
4.Puteţi găti trei feluri de mîncare?
5.Puteţi să călcaţi o cămaşă?
6.Puteţi să schimbaţi anvelopele la o maşină?
7.Credeţi că se pot găsi uşor soluţii la problemele practice?
8.Vă pricepeţi să reparaţi lucrurile?
9.Sînteţi bine organizat?
10.Aţi putea organiza un serviciu de registratură?
11.Ştiţi cum să reparaţi o pană la o bicicletă?
12.Ştiţi să reparaţi un robinet care picură?
13.Ştiţi cum să scoate o aşchie din piele?
14.Ştiţi cum să scoateţi un ac de albină din piele?
15.Ştiţi cum să realizaţi respiraţia artificială?

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 1 nu 0
4. da 1 nu 0
5. da 1 nu 0
6. da 1 nu 0
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
60
 9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
12. da 1 nu 0
13. da 1 nu 0
14. da 1 nu 0
15. da 1 nu 0

V. Cît de impulsiv sunteţi?

(Faceţi parte din categoria persoanelor care rezolvă lucrurile spontan?)
1.Vă plictiseşte repede rutina?
2.Credeţi că prea multă planificare scoate toate piăcerile în afara vieţii?
3.De regulă, vă organizaţi mintea foarte repede?
4.Se întîmplă vreodată să acţionaţi întîi şi să regretaţi mai tîrziu?
5.Cumpăraţi haine sub imboldul momentului?
6.Cumpăraţi mîncare sub imboldul momentului?
7.Cumpăraţi vreodată lucruri pe care realmente nu le doriţi?
8.Cumpăraţi vreodată haine pe care nu le îmbrăcaţi niciodată?
9.Cumpăraţi vreodată cărţi pe care nu le citiţi niciodată?
10.Acceptaţi vreodată invitaţii pe care mai tîrziu le regrataţi?
11.Intraţi vreodată în încurcătură acţionînd înainte să gîndiţi?
12.De regulă, pregătirile pentru vacanţă le faceţi în ultimul minut?
13.De obicei, vă gîndiţi mult asupra lucrurilor înainte de a lua decizii majore?
14.Aveţi tendinţa de a aprecia şi califica oamenii după o primă întîlnire?
15.Organizaţi vreodată petreceri spontane?

Cotarea şi interpretarea rezultatelor

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor
1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 1 nu 0
4. da 1 nu 0
5. da 1 nu 0
6. da 1 nu 0
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
12. da 1 nu 0
13. da 1 nu 0
14. da 1 nu 0
15. da 1 nu 0

61
Dacă scorul obţinut cuprinde 10 puncte sau mai mult: aproape sigur sunteţi tipul de individcare sare
acolo unde „îngerilor le este teamă să meargă”. Aveţi tendinţa de a face mai întîi anumitelucruri şi de a gîndi
asupra lor mai tîrziu. Aceasta înseamnă că adesea intraţi în încurcătură cu una saualta din cele două situaţii.
Pe de altă parte, aceasta înseamnă viaţa este rar plicticoasă pentru dv.
Dacă scorul obţinut este între 4 şi 9: aveţi ocazional impulsuri irezistibile însă în majoritateatimpului le
menţineţi sub control.
Dacă scorul este de 3 puncte şi mai puţin: sunteţi de departe prea inteligent şi logic pentru a văsupune
impulsurilor imediate. S-ar putea să aveţi impresia că faceţi lucruri sub impulsul momentului,dar în mod
obişnuit sînteţi de departe prea inteligent şi prea logic să cedaţi unor asemenea tentaţii.

Sînteţi o persoană introvertă sau extrovertă?

(însumaţi scorurile obţinute la cele şase subteste)
I.Cît de sociabil sunteţi? ...
II.Sunteţi un om de acţiune sau un gînditor? ...
III.Cît de emotiv sunteţi? ...
IV.Cît de îndrăzneţ sunteţi? ...
V.Cît de practic sunteţi? ...
VI.Cît de impulsiv sunteţi? ...
Dacă scorul obţinut este între 90 şi 135: sunteţi în mod sigur extrovert.
Dacă scorul este între 41 şi 89: nu sunteţi nici un introvert confirmat, nici un extrovert
confirmat.
Dacă scorul este de 40 de puncte sau mai puţin: sunteţi în mod sigur un introvert

TEST DE TEMPERAMENT
(G. Bontilă)
Tehnica de aplicare: individual şi în grup.
Scopul: evidenţierea trăsăturilor specifice tipurilor de temperament.
Vîrsta: 13-17 ani.
Testul conţine 76 de întrebări, la care subiectul urmează să răspundă prin cuvintele „da" sau „nu”,după cum
acestea corespund felului de a fi al subiectului. Testul poate fi aplicat atît colectiv, cît şiindividual.
Instrucţiuni:
62
Formularele pe care le-aţi primit conţin un şir de întrebări la care urmează să răspundeţi. Citiţi fiecare
întrebare cu toată atenţia, pentru a înţelege bine conţinutul ei. Dacă ceea ceconţine întrebarea se potriveşte
cu felul dvs. obişnuit de a fi şi de a acţiona, subliniaţi cuvîntul „da” din marginea din dreapta a
formularului . Dacă întrebarea nu se potriveşte cu felul dvs. de a fi, subliniaţicuvîntul „nu”.

Nr. Întrebări Da Nu
1. Ţi-e frică de întuneric?
2. Ţi-e frică de furtună?
3. Ţi-e frica de apa ?
4. Ţi-e frica să treci printr-un tunel ?
5. Ţi-e frica să treci pe un pod peste o apă?
6. Când te afli pe o înălţime, simţi nevoia de a te arunca în gol ?
7. Te consideri fricos ?
8. Te sperii în timpul nopţii ?
9. Auzi noaptea zgomote care te înspăimîntă?
10. Eşti mereu pornit pe ceartă?
11. Visezi cîteodată persoane care au decedat?
12. Îţi rozi uneori unghiile atît de tare încît să te doară?
13. Ţi se întîmplă să te bîlbîi din pricina emoţiei, fricii?
14 Poţi să stai multă vreme fară să vorbeşti?
15. Ai avut sau ai vreun tic nervos ?
16 Îţi place sa-ţi schimbi des ocupaţia, activitatea?
17. Ţi se face observaţie că eşti distrat, neatent?
18. Îţi place sa stai multa vreme în acelaşi loc, să faci acelaşi lucru?
19. Plîngi uneori din pricina piedicilor care ţi se pun în cale?
20. Cînd te doare ceva, plîngi mai mult decît o fac celelalte persoane?
21. Ţi se face rău cînd vezi singe?
22. Ai des dureri (de orice fel)?
23. Simţi deseori că ţi se taie respiraţia?
24. De obicei, te simţi bine, puternic şi sănătos?
25. Cînd te scoli dimineaţa, te simţi încă obosit?
26. Te simţi aproape mereu obosit?
27. Te plictiseşti cea mai mare parte din timp?
28. Ai deseori dureri de cap?
29. Sunt anumite feluri de mîncare care îţi fac rău?
30. Sunt mîncăruri pe care nu le poţi mînca?
31. De obicei dormi bine?
32. Ştii întotdeauna bine ceea ce vrei să faci?
33. Îţi este greu să te hotărăşti, atunci cînd vrei să faci ceva ?
34. Ai superstiţii?
35. Ai vrut vreodată pînă acum să fugi de acasă ?
36. Te-ai simtit pînă acum înclinat să fugi de acasă?
37. Ai fugit vreodată pînă acum de acasă?
38. Ţi-e frică uneori să traversezi o stradă sau o piaţă largă?
39. Ţi-e frică să stai singur într-o camera mică, închisă?
40. Ţi-e frică de foc (incendiu)?
41. Ai avut pînă acum dorinţa să dai foc ?
42. Obişnuieşti să-ţi cercetezi cu atenţie locuinţa, înainte de a te culca, să
teconvingi dacă nu-i un hoţ?
43. Îţi este greu să te obişnuieşti la locul tău de muncă?
44. Îţi este greu să trăieşti în linişte acasă la tine?
45. Familia se poartă bine cu tine?
46. Şefii tăi se poartă bine cu tine?
47. Te gîndeşti deseori că cineva doreşte să te urmărească?
48. Eşti neliniştit, uneori, la gîndul că cineva vrea să-ţi facă un rău?
49. Te superi cînd cineva nu te lasă să faci ceea ce vrei tu?
50. Ţi se întîmplă să spargi anumite lucruri, atunci cînd te înfurii?
51. Te înfurii uneori pentru lucruri care nu au însemnătate?
63
52. Ţi-ai pierdut cunoştinţa vreodată?
53. Îţi pierzi deseori cunoştinţa
54. Simţi uneori că vederea ţi se tulbură?
55. Ţi-ar plăcea o meserie unde s-ar sacrifica/ucide animale?
56. Ai dorit pînă acum răul altuia?
57. Ironizezi pe seama altora pînă cînd îi faci să plîngă?
58. Simţi cîteodată plăcerea să faci rău unei persoane?
59. Ai simţit uneori plăcerea să faci rău unui animal?
60. Ai avut vreodată dorinţa să furi?

Prelucrarea rezultatelor
Sînt semnificative şi se vor lua în consideraţie numai răspunsurile „nu” pentru itemii: 14, 18, 24,31,
32,43,45, 47, 48, 55, 57, 61, 62 şi răspunsurile „da” pentru toţi ceilalţi itemi.
În continuare se va releva numărul de itemi semnificativi pentru fiecare dintre cele opt
trăsăturiconform tabelului l.
Tabelul 1.
1. Emotivitate simplă (întrebările l, 7, 8, 9, l0, 11, 12, 13, 19, 20, 21, 34, 40);
2.Psihastenie, obsesii (întrebările 2, 3, 4, 5, 6, 25, 26, 32, 33, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 53);
3.Tendinţe schizoide (întrebările 27, 35, 43, 44, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 54);
4.Tendinţe paranoide (întrebările 35, 43, 44, 45, 47, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65);
5. Tendinţe depresive şi ipohondrice (întrebările 19, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 46);
6. Tendinţe impulsive şi epileptoide (întrebările 31, 37, 65, 66, 67, 68, 69, 70);
7. Tendinţe instabile (labilitate psihică) (întrebările 14, 15, 16, 17, 18, 35, 36);
8. Tendinţe antisociale (egocentrice) (întrebările 20, 71, 72, 73, 74, 75, 76).
Cînd una şi aceeaşi cifră însoţeşte mai multe trăsături, ea este semnificativă şi
urmează a fi luată înconsiderare la fiecare rubrică a trăsăturilor respective. (De exemplu, întrebarea 35 este
semnificativă pentrutrăsăturile 3, 4, 7).
După analiza rezultatelor, pentru fiecare trăsătură se notează numărul corespunzător de itemi
semnificativi, indicaţi de către subiect (Tabelul 1). Acest număr se multiplică prin coeficientul stabilit
pentrufiecare rubrică, obţinîndu-se un număr care poate varia de la 0 la 360. Cu atît mai mare este gradul de
semnificaţie a trăsăturii respective.
Tabelul 1.
Rubrici Numărul de itemi Coeficient Total
I 28
II 24
III 30
IV 20
V 26
VI 36
VII 52
VIII 52

64
 Conform datelor experimentale (G. Bontilă, 1971), s-a stabilit că toate valorile care trec de 120
indică tendinţe patologice, în asemenea cazuri se recomandă o investigaţie mai profundă, folosind
tehnici proiective de studiere a personalităţii, precum şi un examen psihiatric.

TESTUL DE TEMPERAMENT AL LUI JUNG

Tehnica de aplicare: individual şi în grup.
Scopul: evidenţierea tipurilor de temperament.
Această metodă este propusă de C. G. Jung pentru determinarea trăsăturilor de personalitate.
Instrucţiuni:Pentru fiecare întrebare sunt două variante de răspuns. Selectaţi varianta careconsideraţi că este
optimă pentru dmv. şi puneţi (bifaţi) litera care semnifică răspunsul respectiv.
1.Dmv. ce preferaţi?
a.cîteva persoane apropiate;
b.o companie cu mulţi prieteni.
2.Ce fel de cărţi preferaţi să citiţi?
a.cu conţinut atractiv, captivant;
b.cu descrierea emoţiilor eroilor.
3.Ce puteţi mai mult tolera în discuţii?
a.întîrzierea;
b.greşelile.
4.Dacă faceţi lucru negîndit, atunci:
a.retrăiţi tare;
b.nu aveţi mari emoţii.
5.Cum vă reuşeşte să faceţi cunoştinţă cu alte persoane?
a.repede, uşor;
b.încet, prudent.
6.Vă consideraţi supărăcios?
a.da;
b.nu.
7.Deseori rîdeţi în hohote, din tot sufletul?
a.da;
b.nu.
8.Vă consideraţi:
a.tăcut;
b.vorbăreţ.
9.Vă consideraţi deschis sau închis în sine?
a.deschis;
65
 b.închis.
10.Vă place să vă analizaţi emoţiile?
a.da;
b.nu.
11.Aflîndu-vă în societate preferaţi:
a.să vorbiţi;
b.să ascultaţi.
12.Deseori sunteţi nesatisfăcut de propria persoană?
a.da;
b.nu.
13.Vă palace să organizaţi ceva?
a.da;
b.nu.
14.Aţi dori să aveţi o agendă personală?
a.da;
b.nu.
15.Puteţi repede să înfăptuiţi o decizie luată („zis şi făcut”)?
a.da;
b.nu.
16.Vă schimbaţi repede dispoziţia?
a.da;
b.nu.
17.Vă place să convingeţi pe cineva, să-i impuneţi propriile păreri?
a.da;
b.nu.
18.Mişcările dmv. sunt:
a.repezite;
b.lente.
19.Vă neliniştesc tare posibilele neplăceri?
a.deseori;
b.rareori.
20.În situaţiile dificile:
a.încercaţi să cereţi ajutor altor persoane;
b.nu cereţi ajutor nimănui.

Interpretarea rezultatelor:
66
 Indicii extraversiunii: 1 – b; 2 – a; 3 – b; 4 – b; 5 – a; 6 – b; 7 – a; 8 – b; 9 – a; 10 – b;11 – a; 12 – b;
13 – a; 14 – b; 15 – a; 16 – a; 17 – a; 18 – a; 19 – b; 20 – a.
Adunaţi numărul răspunsurilor care coincid cu indicii prezentaţi şi îl înmulţiţi cu 5.
Punctele: 0 – 35 – introvert; 36 – 65 – ambivert; 66 – 100 – extravert.
Extraverţii: sunt sociabili, cu un nivel înalt de agresivitate, cu tendinţe de a fi lideri, le place să fieîn
centul atenţiei, uşor leagă prietenii, impulsivi, deschişi şi comunicabili, printre cunoscuţii lor pot
fi persoane utile; judecă alte persoane după „aspectul exterior”, nu analizeazăinteriorul; colerici,sangvinici.
Introverţii: sunt concentraţi asupra propriilor trăiri, cu puţine relaţii, tăcuţi, cu greu leagă
noi prietenii, nu sunt riscanţi, cu greu suportă pierderea cunoştinţelor vechi, nu au variante de pierdere
şicîştig, cu nivel înalt de anxietate şi rigiditate; flegmaticii, melancolicii.Ambiverţii: persoane care dispun de
trăsături slab pronunţate ale ambelor tipuri.

CARACTERUL
1.Definiţie şi descriere generală

In psihologie, se întâlnesc două curente:

1. unul care include în sfera noţiunii de caracter atât însuşirile genotipice determinate biologic, câtşi
pe cele fenotipice, dobândite sub influenţa mediului natural şi social;când importanţa acestuia dinurmă este
recunoscută se şterge orice deosebire calitativă dintre caracter şi temperament (reprezentanţiiorientărilor
biologizante şi fiziologizante)
2. altul care raportează noţiunea de caracter numai la personalitatea umană, în care se includînsuşirile
fenotipice de esenţă socioculturală, etico-axiologică, subliniind astfel existenţa unei deosebiricalitative între
caracter şi temperament (reprezentanţii orientării socio- antropo-culturologice).
Din punct de vedere metodologic şi ştiinţific vom aborda caracterul ca entitate distinctă asistemului
personalităţii, ireductibilă la temperament.
Intr-o primă aproximare, caracterul reprezintă o dimensiune (structură) esenţială care, pe de o parte,
defineşte orice personalitate individuală în contextul relaţiilor sociale, iar pe de altă parte,diferenţiază mai
mult sau mai puţin semnificativ personalităţile individuale între ele.
Din punct de vedere psihologic, orice individ cât de cât normal, născut şi crescut într-un mediusocial,
în comunicare şi interacţiune cu alţi semeni, - cu membrii familiei, cu colegii de şcoală, cudascălii, cu cercul
de prieteni etc., îşi structurează pe baza unor complexe transformări în plan cognitiv,afectiv, motivaţional,
un anumit mod de raportare şi reacţie la situaţiile sociale, adică un anumit profilcaracterial.

67
 Caracterul apare ca mod individual specific de relaţionare şi integrare a asteptărilor pe careindividul
le are de la societate şi pe care , la randul ei, societatea le are faţă de individ. Individul apareastfel în
următoarele trei ipostaze:
1) de concordanţă deplină cu societatea (toate solicitările sociale sunt acceptate şi integrate canorme
proprii de conduită şi toate solicitările proprii se încadrează în limitele normelor şi etaloanelor societăţii); o
asemenea situaţie nu se întâlneşte în realitate, ea desemnând o limită ideală, teoretică, sprecare se poate
tinde;
2) de respingere reciprocă totală (cele două mulţimi de solicitări nu concordă în nici un punct);
şiaceastă situaţie trebuie considerată ca având doar o semnificaţie teoretică, neîntâlnindu-se ca atare
înrealitate;
3) concordanţă parţială-discordanţă parţială (cele două mulţimi de solicitări intersectându-se pe
o plajă mai îngustă sau mai întinsă); aceasta este situaţia reală, care reflectă natura contradictorie araportului
individ-societate. Atunci când plaja de intersecţie se îngustează până la un anumit prag,societatea declară
individul ca lipsit de caracter, iar individul declară criteriile şi etaloanele impuse desocietate ca
inacceptabile, trebuind să fie revizuite (reformate); când plaja de intersecţie se lărgeşte tinzând spre
limita superioară de concordanţă, societatea declară individul ca având caracter, iar individul consideră
criteriile şi etaloanele societăţii ca fiind şi ale lui.
Caracterul se structurează prin integrarea în plan cognitiv, afectiv, motivaţional şi volitiv a ceea
ceeste semnificativ pentru individ în situaţiile, evenimentele şi experienţele sociale.
Ca urmare, el semanifestă numai în asemenea împrejurări. De aceea, dezvăluirea trăsăturilor de caracter este
incomparabil mai dificilă decât a celor temperamentale.

2. Teste pentru cercetarea caracterului1.

CHESTIONAR CARACTEROLOGIC
(H. Leonhard, H. Schmieschek)
Chestionarul determină manifestările caracterologice dominante. El este alcătuit din 88 deîntrebări
care, fiind clasate în 10 grupe (I -X), permit evidenţierea unor trăsături „accentuate" alecaracterului.
Grupa I, cu 12 întrebări, se referă la demonstrativitate.
Grupa a II-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperexactitate.
Grupa a III-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperperseverenţă.
Grupa a IV-a, cu 8 întrebări, se referă la nestăpînire.
Grupa a V-a, cu 8 întrebări, se referă la hipertimie.
Grupa a VI-a, cu 8 întrebări, se referă la distimie.
Grupa a VII-a, cu 8 întrebări, se referă la ciclotimie.
Grupa a VIII-a, cu 4 întrebări, se referă la exaltare.
Grupa a IX-a, cu 8 întrebări, se referă la anxietate.
68
 Grupa a X-a, cu 8 întrebări, se referă la emotivitate.

Instrucţiuni: Vi se prezintă un şir de afirmaţii referitoare la caracterul dvs. Citiţi cu atenţie fiecare
afirmaţie şi răspundeţi prin „da ", dacă ceea ce conţine ea vi se potriveşte, sau prin „nu", dacă nu vi se
potriveşte. Nu lăsaţi nici o întrebare fără răspuns.
Chestionarul poate fi utilizat individual sau în colectiv. Subiecţii nu sînt presaţi sau invitaţi sălucreze
repede. Timpul de lucru este liber, dar, în general, variază între 30 şi 60 de minute, în funcţie de rapiditatea
gîndirii şi de gradul de înţelegere al fiecărui subiect. Se citeşte fiecare întrebare şi serăspunde imediat, la
rînd.
1.În general sînteţi un om vioi şi fără griji?
2.Sînteţi sensibil la jigniri?
3.Vă dau uneori repede lacrimile?
4.După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare, vi se întîmplă, totuşi, să vă îndoiţi că aţi făcut bine
şi nu aveţi linişte pînă nu vă convingeţi încă o dată?
5.în copilărie aţi fost îndrăzneţ ca şi ceilalţi copii de vîrsta dvs.?
6.Dispoziţia dvs. este schimbătoare - de la mare bucurie la deprimare?
7.De obicei, într-o reuniune amicală, sînteţi în centrul atenţiei celorlalţi?
8.Sînt zile în care, fără vreun motiv evident, sînteţi indispus şi iritat, încît este mai bine sănu vi
se adreseze nimeni?
9.Credeţi că sînteţi o persoană serioasă?
10.Sînteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic?
11.Sînteţi foarte întreprinzător?
12.Uitaţi uşor cînd cine va v-a jignit?
13.Sînteţi foarte milos?
14.Atunci cînd puneţi o scrisoare în cutie, obişnuiţi să controlaţi cu mîna, dacă plicul aintrat?
15.Aveţi ambiţia ca la locul de muncă să faceţi parte din cei mai buni?
16.Vă este frică (sau v-a fost cînd eraţi mic) de furtună şi de cîini?
17.Cred despre dvs. unii oameni că sînteţi un pic pedant?
18.Dispoziţia dvs. depinde de întîmplările prin care treceţi?
19.Sînteţi întotdeauna agreat, simpatizat de către cunoscuţii dvs.?
20.Aveţi uneori stări de nelinişte şi de tensiune (încordare) puternică?
21.De obicei vă simţiţi apăsat de ceva, deprimat?
22.Aţi avut pînă acum crize de plîns sau crize nervoase (şoc)?
23.Vă vine greu să staţi pe scaun un timp mai îndelungat?
24.Cînd cineva v-a făcut o nedreptate, luptaţi energic pentru interesele dvs.?
25.Sînteţi în stare să tăiaţi un animal?
69
 26.Vă supără faptul că acasă perdeaua sau faţa de masă sînt puţin cam strîmbe şi le îndreptaţi
imediat?
27.Cînd eraţi copil, vă era frică să rămîneţi seara singur în casă?
28.Vi se schimbă des dispoziţia fără motiv?
29.în activitatea dvs. profesională sînteţi totdeauna cel mai capabil?
30.Vă înfuriaţi repede?
31.Puteţi fi, cîteodată, cu adevărat exuberant, voios?
32.Puteţi uneori să trăiţi un sentiment de fericire deplină?
33.Deobicei, spuneţi oamenilor în mod deschis părerea dvs.?
34.Puteţi distra o societate, puteţi fi sufletul unei companii?
35.Vă impresionează dacă vedeţi sînge?
36.Vă place o activitate cu mare răspundere personală?
37.Sînteţi înclinat să interveniţi pentru oamenii cărora li s-a făcut o nedreptate?
38.Vă este teamă să intraţi singur într-o pivniţă, într-o cameră întunecoasă?
39.Preferaţi activităţile care trebuie făcute încet şi foarte exact celor care pot fi făcute repedeşi fără
migală?
40.Sînteţi o persoană foarte sociabilă?
41.La şcoală vă plăcea (vă place) să recitaţi poezii?
42.Aţi fugit vreodată de acasă cînd eraţi copil?
43.Vi se pare grea viaţa?
44.Vi s-a întîmplat să fiţi atît de tulburat de conflicte sau necazuri, încît a fost imposibil sămai
mergeţi la lucru?
45.S-ar putea spune despre dvs. că, în general, nu vă pierdeţi prea repede buna dispoziţieatunci cînd
aveţi un insucces (cînd nu vă reuşeşte ceva)?
46.Dacă v-ajignit cineva, faceţi primul pas spre împăcare?
47.Vă plac animalele?
48.Vă întoarceţi uneori din drum ca să vă convingeţi că acasă sau la locul de muncă totuleste în
regulă şi că nimic rău nu se poate întîmpla?
49.Sînteţi cîteodată chinuit de o frică inexplicabilă că dvs. sau rudelor dvs. li s-ar puteaîntîmpla ceva
rău?
50.Credeţi că dispoziţia dvs. depinde de starea vremii?
51.V-ar deranja cumva să vă urcaţi pe o scenă şi să vorbiţi în faţa unui public?
52.Cînd cineva vă necăjeşte tare şi cu intenţie, aţi fi în stare să vă ieşiţi din fire şi să văîncăieraţi?
53.Vă plac mult petrecerile?
54.Vă simţiţi adînc descurajat cînd aveţi decepţii?
55.Vă place o muncă unde dvs. trebuie să organizaţi mult?
70
 56.In mod obişnuit urmăriţi insistent scopul pe care vi l-aţi propus, chiar dacă întîmpinaţiobstacole?
57.Poate să vă impresioneze într-atît un film tragic, încît să vă dea lacrimile?
58.Vi se întîmplă să adormiţi cu greu pentru că vă gîndiţila problemele cotidiene sau deviitor?
59.Fiind elev le-aţi suflat colegilor sau i-aţi lăsat să copieze după dvs.?
60.V-ar displace să treceţi prin cimitir noaptea?
61.Vă îngrijiţi în mod deosebit ca acasă la dvs. fiecare lucru să aibă un loc al lui?
62.Vi se întîmplă dimineaţa să vă sculaţi prost dispus şi necăjit, stare care durează cîtevaore?
63.Puteţi să vă adaptaţi uşor la situaţiile noi?
64.Aveţi uneori dureri de cap?
65.Rîdeţi des?
66.Faţă de oamenii pentru care nu aveţi consideraţie, vă puteţi purta foarte prietenos, încît eisă nu
observe adevărata dvs. părere despre ei?
67.Sînteţi o persoană vioaie, plină de viaţă?
68.Suferiţi mult din cauza nedreptăţii?
69.Sînteţi un prieten al naturii?
70.Aveţi obiceiul ca atunci cînd plecaţi de acasă sau mergeţi la culcare să controlaţiîntotdeauna
starea unor lucruri (de exemplu, dacă e stins aragazul, dacă sînt scoase din priză aparateleelectrice, dacă sînt
încuiate uşile etc.)?
71.Sînteţi sperios?
72.Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolului?
73.Colaboraţi sau aţi colaborat cu plăcere în trecut la cercuri teatrale de amatori?
74.Vă este uneori foarte dor de depărtări?
75.De obicei priviţi viitorul cu pesimism?
76.Vi se poate schimba atît de puternic dispoziţia, încît să aveţi uneori un mare sentiment de bucurie,
pentru ca apoi să cădeţi într-o stare de amărăciune?
77.Vă este uşor să creaţi bună dispoziţie într-o societate, reuniune?
78.De obicei, rămîneţi multă vreme supărat?
79.Sînteţi foarte puternic impresionat de suferinţa altor oameni?
80.în mod obişnuit, în caietele de şcoală scrieţi încă o dată o pagină, dacă se întîmplă să faceţi o
greşeală?
81.Se poate spune că, în general, cu oamenii sînteţi mai mult prudent şi bănuitor decît încrezător?
82.Aveţi deseori vise cu situaţii de spaimă?
83.Sînteţi deseori terorizat de gîndul că, fiind pe peronul unei gări, vă puteţi arunca înainteatrenului
împotriva voinţei dvs.?
84.în mod obişnuit, deveniţi vesel într-un loc plăcut?
85.In general, vă debarasaţi uşor de problemele apăsătoare şi nu vă mai gîndiţi la ele?
71
 86.Cînd consumaţi alcool deveniţi, de obicei, impulsiv?
87.In discuţii sînteţi mai degrabă zgîrcit la vorbă decît vorbăreţ?
88.Atunci cînd trebuie să colaboraţi la o reprezentaţie teatrală, aţi putea să vă însuşiţi atît de bine
rolul, încît pe scenă să uitaţi complet că sînteţi un altul?

Analiza rezultatelor
Analiza se efectuează în două etape. Mai întîi se urmăresc răspunsurile la întrebări pentru fiecare
dintre cele 10 grape de trăsături (I-X), conform cheii prezentate mai jos, aflîndu-se, astfel, valorile brute
individuale.
1. Grupa I – Demonstrativ
Da: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88.
Nu: 51.
2. Grupa a II-a - Hiperexact
Da: 4, 14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83.
Nu: 36.
3. Grupa a III-a - Hiperperseverent
Da: 2, 15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, 81.
Nu: 12, 46, 59.
4. Grupa a IV-a - Nestăpînit
Da: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86.
Nu:-
5. Grupa a V-a – Hipertim
Da:1, 11,23,33,45,55,67, 77
Nu:-
6. Grapa a Vl-a - Distimic
Da:9,21,43, 75, 87.
Nu:31,53,65.
7. Grupa a VII-a -Ciclotim
Da:6, 18,28, 40, 50, 62, 72, 84.
Nu:-
8. Grapa a VIII-a - Exaltat
Da:10, 32, 54, 76.
Nu:-
9. Grupa a IX-a – Anxios
Da:16, 27,38, 49, 60,71,82.
Nu: 5.
72
 10. Grupa a X-a - Emotiv
Da: 3,13,35,47, 57, 69, 79.
Nu: 25.

La etapa a doua în Tabelul de sinteză se notează valorile brute pentru fiecare grupă (I-X). Aceste
valori se multiplică prin coeficientul stabilit pentru fiecare grupă, obţinîndu-se astfel un rezultat care poate
varia de la 0 la 24. Cu cît acest rezultat este mai mare (adică se apropie de 24), cu atît este maimare şi gradul
de semnificaţie a trăsăturii respective, marcîndu-se astfel direcţia de „accentuare" a personalităţii.

Tabelul de sinteza
Coeficientul de
Grupa Nr. de întrebări Valorile brute Rezultat Procentaj
înmulţire
I 12 2
II 12 2
III 12 2
IV 8 3
V 8 3
VI 8 3
VII 8 3
VIII 4 6
IX 8 3
X 8 3

Coeficientul ajută şi la compararea cantitativă a rezultatelor, întrucît, prin înmulţirea efectuată,

seobţin valori standard comparative. Valoarea 24 indică un procentaj simptomatic de 100%; valoarea 18
indică 75%; valoarea 12 indică 50%; valoarea 6 indică 25%. Cu referire la interpretarea rezultatelor,autorul
chestionarului promovează ideea că se poate vorbi de o „accentuare" în cazul în care numărul derăspunsuri
semnificative depăşeşte 50%.
Personalităţile „accentuate” nu sunt patologice. Ele se caracterizează prin evidenţierea unor trăsături
pregnante de caracter.
Descrierea accentuărilor după Leonhard
1. Tipul demonstrativ, egocentrism, teatralism şi demonstrativitate comportamentală,
autoapreciere neadecvată.
2. Tipul hiperexact: punctualitate, acurateţe şi pedantism exagerat.
3. Tipul hiperperseverent: sensibilitate la obide şi supărări, spirit răzbunător, implicare emotivă
de lungă durată în tot ce i se întîmpla.
4. Tipul impulsiv: impulsivitate sporită, control scăzut asupra imboldurilor şi tentaţiilor.
5. Tipul hipertim: dispoziţie preponderent bună, spirit întreprinzător, activism înalt.
6. Tipul distimic: deprimare accentuată, centrarea atenţiei asupra aspectelor sumbre alevieţii,
inhibiţie ideomotoră.
73
 7. Tipul ciclotimie: alternare a fazelor hipertimice şi distimice.
8. Tipul exaltat: trăire intensă, uneori nemotivată, a stărilor de bucurie, fericire, satisfacţieşi
alternarea frecventă a acestora cu stările de tristeţe şi disperare.
9. Tipul anxios: predispunere spre fobie, timiditate şi anxietate exagerată.
10. Tipul emotiv: sensibilitate, profunzime şi fineţe a trăirilor spirituale.

2. CHESTIONAR CARACTEROLOGIC
(T. V. Matalina),

Chestionarul caracterologic a fost elaborat în baza binecunoscutelor teste de personalitate(Eysenck,

Cattell, Leonhard etc). El cuprinde 60 de itemi ce determină două caracteristici ale personalităţii
adolescentului: extraversiunea/introversiunea şi nevrotismul. Comportarea acestora permite o eventuală
tipizare a caracterului şi elaborarea în baza ei a diverselor recomandări. Testul poate fi aplicat persoanelor
între 12-17 ani şi îşi găseşte o arie largă de utilizare şi în orientarea şcolară şi profesională.
Instrucţiuni:
Răspundeţi prin „da" sau „nu" la afirmaţiile ce urmează. Scrieţi aceste răspunsuriîn dreptul
afirmaţiei respective.
1.Vă place să fie gălăgie şi agitaţie în jurul dvs.?
2.Deseori aveţi nevoie de prieteni care v-ar putea susţine?
3.Reacţionaţi prompt întotdeauna cînd sînteţi rugat să faceţi ceva?
4.Vi se întîmplă deseori să fiţi iritat de ceva?
5.Vi se schimbă deseori dispoziţia?
6.Vă simţiţi mai bine şi mai plăcut în lumea cărţilor decît în societatea semenilor?
7.Deseori diverse gînduri vă împiedică să adormiţi?
8.Procedaţi întotdeauna aşa cum vi se spune?
9.Vă place să faceţi glume pe seama altora?
10.Vă simţiţi vreodată necăjit, fără vreun motiv serios?
11.Puteţi spune despre dvs. că sînteţi o persoană veselă, plină de viaţă?
12.Aţi încălcat vreodată regulile de conduită?
13.Sînteţi o persoană iritabilă?
14.Vă place să le faceţi pe toate cît se poate de repede?
15.Vă frămîntă gîndul că s-ar putea întîmplă anumite lucruri îngrozitoare?
16.Vi se poate încredinţa orice secret?
17.Vă vine uşor să învioraţi o petrecere plicti sitoare?
18.Aveţi vreodată palpitaţii sau senzaţia de greutate pe inimă?
19.Cînd vă împrieteniţi cu cineva, manifestaţi primul iniţiativa?
74
20.Aţi minţit vreodată?
21.Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale sau greşeli în muncă?
22.Deseori glumiţi şi povestiţi istorii hazlii prietenilor?
23.Deseori vă simţiţi obosit?
24.Mai întîi vă pregătiţi temele şi apoi le faceţi pe toate celelalte?
25.De obicei sînteţi vesel şi satisfăcut de toate?
26.Sînteţi supărăcios?
27.Vă place mult să comunicaţi cu semenii?
28.Dacă cei apropiaţi vă roagă să-i ajutaţi în gospodărie, o faceţi întotdeauna?
29.Aveţi deseori ameţeli?
30.Se întîmplă să-i jenaţi pe alţii prin acţiunile şi faptele dvs.?
31.Vă simţiţi plictisit?
32.Vă lăudaţi din cînd in cînd?
33.Cînd vă aflaţi în societatea unor persoane necunoscute, sînteţi, de obicei, tăcut?
34.Cînd sînteţi emoţionat, vi se întîmpla să nu puteţi sta locului?
35.De regulă, vă este uşor să luaţi o decizie?
36.Cînd lipseşte profesorul de la ore, niciodată nu sînteţi gălăgios?
37.Deseori aveţi coşmaruri?
38.De obicei vă puteţi destinde şi vă distraţi foarte bine cînd vă aflaţi într-o companieveselă?
39.Puteţi fi cu uşurinţă jignit?
40.Bîrfîţi cîteodată?
41.În general, vorbiţi şi acţionaţi repede, fără a ezita pentru a reflecta asupra lucrurilor?
42.Dacă nimeriţi într-o situaţie banală, vă simţiţi intimidat mult timp după aceasta?
43.Vă plac mult jocurile vesele şi zgomotoase?
44.Mîncaţi întotdeauna tot ce vi se oferă?
45.Cînd sînteţi rugat să faceţi ceva, vă este greu să refuzaţi?
46.Vă place să mergeţi deseori în ospeţie?
47.Aveţi momente cînd nu vă e dragă viaţa?
48.Aţi fost vreodată brutal cu părinţii?
49.Prietenii vă consideră vesel şi plin de viaţă?
50.Vă sustrageri deseori în timp ce vă pregătiţi temele?
51.Preferaţi, de obicei, să priviţi cum se distrează o companie veselă fără a vă implica activ?
52.De obicei adormiţi cu greu cînd vă chinuie diferite gînduri?
53.Sînteţi absolut sigur că veţi duce la bun sfîrşit lucrul ce vi s-a încredinţat?
54.Uneori vă simţiţi foarte solitar?
55.Vă simţiţi vreodată timid, cînd sînteţi nevoit să intraţi în vorbă cu o persoanănecunoscută?
75
 56.Vă daţi seama de o eroare, cînd e tîrziu deja să mai întreprindeţiceva?
57.Cînd cineva ridică vocea la dvs., răspundeţi în acelaşi mod?
58.Vă simţiţi uneori vesel sau trist fără motiv real?
59.Consideraţi că este imposibil să vă distraţi din plin în societatea semenilor?
60.Cînd acţionaţi fără a reflecta asupra lucrurilor, vă neliniştiţi frecvent?

Prelucrarea rezultatelor
I. Extraversiune(E):
Da:1, 3, 9, 11, 14, 17, 19, 22, 25, 27, 30, 35, 38, 41, 43, 46, 49.
Nu: 6,33, 51, 55, 59.
II. Nevrotism (N):
Da: 2,5,7, 10, 13, 15, 18,21,23,26,29,31,34,37,39,42,45, 47, 50, 52, 54, 56, 58, 60.
III. Minciună:
Da: 8, 16, 24, 28, 36, 44.
Nu: 4, 12, 20, 32, 40, 48.
Coraportarea celor două caracteristici de bază (extraversiune şi nevrotism) permite o clasificare în32
de tipuri caracterologice.
Tabelul tipurilor caracterologice
Rezultate
Tipul
E punctajul N punctajul
1 0–4 0–4
2 20 – 24 0–4
3 20 – 24 20 – 24
4 0–4 20 – 24
5 0–4 4–8
6 0–4 16 – 20
7 0–4 8 – 16
8 4–8 0–4
9 8 – 16 0–4
10 16 – 20 0–4
11 20 – 24 4–8
12 20 – 24 8 – 16
13 20 – 24 16 – 20
14 16 – 20 20 – 24
15 8 – 16 20 – 24
16 4–8 20 – 24
17 16 – 20 4–8
18 4–8 16 – 20
19 4–8 4–8
20 16 – 20 16 – 20
21 12 – 16 8 – 12
22 8 – 12 8 – 12
76
 23 16 – 20 8 – 12
24 12 – 16 4–8
25 8 – 12 4–8
26 4–8 8 – 12
27 4–8 12 – 16
28 8 – 12 16 – 20
29 12 – 16 16 – 20
30 16 – 20 12 – 16
31 8 – 12 12 – 16
32 12 – 16 12 – 16
Norma pentru adolescenţi de 12-17 ani:

Extraversiune(E) - 11-14 puncte,

Nevrotism (N) - 10-15 puncte,
Minciună - 4-5 puncte.
Mai jos urmează descrierea verbală a particularităţilor fiecărui tip.

Tipul 1. E: 0-4; N: 0-4

Calm, paşnic, imperturbabil, răbdător, stăpîn pe sine. în grup este modest. Nu-şi impune prietenia,dar
nici nu o respinge pe a altcuiva, îndărătnic şi ambiţios, cînd înţelege că are dreptate.
Tipul 2. E: 20-24; N: 0-4
Optimist, crede în succes. Impresionabil, vesel, sociabil, vorbăreţ. Superficial, impasibil. Preferăsă
fie în centrul atenţiei. Iartă uşor ofensele, conflictele le transformă în glumă. îl tentează tot ce estenou. Se
bucură de simpatia tuturor.
Tipul 3. E: 20-24; N: 20-24
Activ, ironic. Tinde să fie cu toată lumea „pe picior de egalitate". Foarte ambiţios. Fiind îndezacord
cu părerea adulţilor, se plasează în opoziţie. Nu suportă indiferenţa faţă de propria persoană.
Tipul 4. E: 0-4; N: 20-24
Neliniştit, încordat, neîncrezătorul sine, nesociabil, susceptibil. Se adaptează greu. Solicită susţinere şi
protecţie. Nu preferă modul activ de viaţă. Contemplativ, predispus spre cugetări filosofice.Dramatizează
uşor orice situaţie.
Tipul 5. E: 0-4; N: 4-8
Contemplativ, calm, docil, impasibil. Nu manifestă interes faţă de lumea înconjurătoare şi,
înconsecinţă, nu obţine succese deosebite. Predispus spre colizii interioare, deseori imaginate.
Tipul 6. E: 0-4; N: 16-20
Visător, sensibil, stăpînit, echilibrat, timid în situaţii necunoscute. Evită anturajul aglomerat.
Nucrede în propriile puteri. Nu face panică, nu dramatizează lucrurile.
Tipul 7.E:0-4;N: 8-16

77
 Modest, sfios, activ. Preferă să rămînă neobservat. Prieten devotat şi corect. Ajutor de nădejde,lipsit
însă de capacităţi organizatorice. De regulă, nu este membru al unor grupări sau companii. Preferă prietenia
în doi. Acordă multă atenţie relaţiilor interpersonale.
Tipul 8. E: 4-8; N: 0-4
Calm, sociabil. Fire predominant contemplativă, mai puţin întreprinzătoare, indiferent faţă
desuccese. Preferă să trăiască „ca toţi". In relaţii este cumpătat, echilibrat. Evită conflictele.
Tipul 9. E: 8-16; N: 0-4
Activ, plin de viaţă, sociabil, credul. în relaţii nu este pretenţios. Manifestînd rezistenţă redusă
încondiţii dificile, este uşor influenţabil şi se lasă atras în grupuri asociale. Curios, predispus spre tot ceeste
nou. Nu este apt de apreciere şi autoapreciere adecvate.
Tipul 10. E: 16-20; N: 0-4
Tip artistic. îi place să distreze o societate. Lipsit de suficientă perseverenţă. Sociabil,
superficial,echilibrat.
Tipul 11. E: 20-24; N: 4-8
Activ, sociabil, rafinat, ambiţios. Acceptă lesne distracţiile însoţite de risc. Uneori nu alege prietenii
şi mijloacele de realizare a scopurilor. Deseori manifestă egoism. Are aptitudini organizatorice.
Tipul 12. E: 20-24; N: 8-16
Impresionabil, activ, lider înnăscut. Bun organizator. Cu sentimentul propriei demnităţi
binedezvoltat. Deseori se amorezează. Se pasionează uşor de oameni şi evenimente.
Tipul 13. E:20-24; N:16-20
Tip complex. Vanitos, energic, plin de viaţă. De regulă, este dominat de necesităţi materiale. Sededă
plăcerilor cotidiene. Prin orice metode tinde să obţină succes, să aibă profit. Detestă rataţii.Sociabil,
demonstrativ.
Tipul 14. E:16-20;N:20-24
Autoritar, pedant, suspicios. Tinde spre poziţia de lider. Savurează orice situaţie în care
deţineîntîietate. Ironizează pe seama celor mai slabi. Despotic, răzbunător, sfidător. Predispus surmenajului.
Tipul 15. E: 8-16;N:20-24
Morocănos, pedant, supărăcios, invidios, mereu nesatisfăcut. Deseori excitat, posac, ursuz. În
activitate este neîncrezător în sine. In relaţiile cu oamenii preferă să fie subordonat. Cedează în faţa
greutăţilor, în grupă, în clasă se izolează. Răzbunător, nu are prieteni.
Tipul 16. E: 4-8;N: 20-24
Sensibil, suspicios, supărăcios, tăcut, stăpînit. Pesimist, independent, cu spirit critic. Predispus spre o
gîndire generalizatoare. Deseori lipsit de încredere în sine.
Tipul 17. E:16-20; N: 4-8

78
 Emotiv, entuziasmat, sociabil, plin de viaţă. In relaţiile cu cei din jur nu este selectiv. Naiv,copilăros,
nestatornic, fantezist. Serbucură de simpatia celor din jur. Nu pretinde spre poziţii de lider.Preferă relaţiile
intim-amicale.
Tipul 18. E: 4-8; N:16-20
Tip empatic, predispus să-i susţină pe cei mai slabi. Preferă relaţiile intim-amicale. De regulă,
aredispoziţie neutră, tinzînd spre tonalităţi minore. Timid, calm, modest, neîncrezut în sine, contemplativ.în
condiţii dificile devine suspicios şi încordat.
Tipul 19. E: 4-8;N:4-8
Liniştit, tăcut, raţional, meticulos, independent, consecvent, modest. Deseori detaşat de realitate.
Tipul 20. E: 16-20; N:16-20
Tip practic, demonstrativ, deseori fals. Sărac emoţional. Incapabil de compătimire. Dispus spre
confruntare. Perseverent în satisfacerea intereselor personale.
Tipul 21. E:12-16; N:8-12
Dotat, plin de viaţă, energic. Tip artistic. Preferat al publicului, persoană „plină de noroc". Uneori
însă aceste calităţi provoacă efect negativ: obişnuit din copilărie să le obţină pe toate relativ uşor,
adolescentul nu-şi formează deprinderea de a depăşi prin efort unele obstacole pentru a-şi atinge
scopul propus. Superficial. Abandonează uşor lucrul început.
Tipul 22. E:8-12;N:8-12
Pasiv-indiferent. încrezut în sine. în relaţiile cu cei din jur exigent şi dur. Pedant, raţional,răzbunător.
Deseori încăpăţinat. Indiferent faţă de opiniile altora. Rigid, preferă activităţile monotone,cotidiene. Vocea
inexpresivă.
Tipul 23. E:16-20; N:8-12
Activ, sociabil, vioi. Cu spirit de iniţiativă. Se pasionează uşor, dar ştie să se autodirijeze.Ambiţios,
preferă să fie lider. Manifestă capacităţi organizatorice. Se bucură de respectul celor din jur.
Tipul 24. E: 12-16; N:4-8
Activ, energic, echilibrat. Sociabilitate moderată. Are un cerc restrîns de prieteni. îşi poate fixa
sarcini pe care mai apoi le realizează. Nedispus spre confruntare. Vulnerabil.
Tipul 25. E: 8-12; N:4-8
Activ. Uneori exploziv, alteori vesel, mai frecvent nepăsător. Lipsit de iniţiativă, acţionează după
indicaţii. Inert în stabilirea contactelor sociale. Incapabil de trăiri emoţionale profunde. Preferă activităţi
monotone.
Tipul 26. E: 4-8; N:8-12
Calm, echilibrat, răbdător, pedant, ambiţios. Are scopuri bine definite. Respectă principi iriguroase.
Vulnerabil.
Tipul 27. E: 4-8; N:12-16

79
Sensibil, melancolic-moderat. Devotat, apreciază mult relaţiile intim-amicale. Preţuieşte simţul umorului.
Uneori intră în panică, alteori este deprimat. Mai frecvent însă este calm şi visător.
Tipul 28. E:8-12; N: 16-20
Melancolic, ambiţios, suspicios, grav, perseverent. Predispus spre stări de tristeţe şi anxietate. Are
un cerc restrîns de prieteni. Independent în luarea deciziilor principale, dar în viaţa emoţională subordonat
persoanelor apropiate.
Tipul 29. E:12-16; N:16-20
Exigent faţă de cei din jur. Mîndru, încăpăţînat, ambiţios. Energic, sociabil. Predominat de o
dispoziţie „combativă". Camuflează eşecurile, îi place să fie în văzul tuturor.
Tipul 30.E: 16-20;N: 12-16
Mîndru, răzbunător, tinde să domine. Energic, perseverent, calculat. Ferm în realizarea succeselor.
Tipul 31. E: 8-12; N:12-16
Timid, indiferent, devotat. În anturajul celor apropiaţi manifestă mult spirit de observaţie şi
umor rafinat. Predispus către relaţii confidenţiale. Evită situaţiile periculoase. Nu suportă tempoul impus din
exterior. Ia decizii prompte. Deseori regretă unele fapte şi acţiuni. De regulă, se acuză numai pe sine.
Tipul 32. E: 12-16; N: 12-16
Ambiţios, răzbunător, energic, îndîrjit. Eşecurile nu-i reduc încrederea în sine. Conflictogen. Nu
cedează nici atunci cînd ştie că nu are dreptate. N-are remuşcări. Lipsit de empatie. Pune preţ pe aspectul
informativ al comunicării. Sărac emoţional.

Capitolul V. Diagnosticul intereselor şi aptitudinilor

Aptitudinile desemnează un ansamblu de însuşiri psihice şi fizice, relativ stabile, care

permitobţinerea unor performanţe în unul sau în mai multe domenii de activitate. [1;4]
Aptitudinile sunt sisteme organizate de însuşiri ale proceselor psihice care asigură
performanţa(succesul, reuşita, randamentul, eficienţa) în activitate. Prin însuşiri psihice înţelegem toatecarac
teristicile proceselor psihice (senzoriale si cognitive) care facilitează realizarea cu succes aactivităţii în
diferite domenii (matematice, literare, artistice, tehnice, sportive etc):
- acuitatea senzorială vizuală, auditivă, tactilă etc. (proprietăţi ale proceselor psihice senzoriale);
-rapiditatea memorării, engramare rapidă, precizia şi durata memoriei, trăinicia păstrării informaţiilor,viteza
şi acurateţea reactualizării (calităţi ale proceselor mnezice);
- fluiditatea, flexibilitatea, elaborarea, originalitatea, viteza de procesare a informaţiilor, ritmul
derestructurare cognitivă, perspicacitatea şi profunzimea gândirii; noutatea, originalitatea
construcţiilor imaginative (atribute ale proceselor cognitive);
- fluenţa verbală, cursivitatea, elaborarea, flexibilitatea limbajului etc.
Clasificarea aptitudinilor:
80
1. După gradul de complexitate, aptitudinile se împart în aptitudini simple şi aptitudini complexe.
Aptitudinile simple au la bază un singur tip de fenomen psihic sau un singur fel de operaţii;operează
omogen, influenţând un singur aspect al activităţii. De exemplu:- proprietăţi ale simţurilor (acuitate vizuală,
tactilă);- caracteristici ale memoriei (rapiditatea întipăririi, fidelitatea reactualizării);- atribute ale atenţiei
(concentrarea, distributivitatea, mobilitatea, volumul atenţiei) etc.
Aptitudinile complexesunt sisteme organizate şi ierarhizate de aptitudini simple.
2. După gradul de generalitate, aptitudinile se clasifică în două categorii: aptitudini speciale şi aptitudini
generale.
Aptitudinile speciale asigură eficienţa acţiunilor într-un domeniu de activitate ( de exemplu:
aptitudini matematice, aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini pedagogice, aptitudinisportive).
Aptitudinile generale facilitează obţinerea performanţelor în mai multe domenii de activitate
(deexemplu: aptitudinile intelectuale, inteligenţa, creativitatea, capacitatea de învăţare,
calităţile memoriei).Aptitudinile generale sunt sisteme de însuşiri psihice care condiţionează succesul
persoanei în aproapetoate tipurile de activitate; se bazează pe viteza de procesare şi restructurare cognitivă a
informaţiilor.
Aptitudinile, deşi îşi au originea în procesele psihice, nu se identifică cu acestea şi nu reprezintădoar
simple însumări ale însuşirilor proceselor psihice. Nivelul aptitudinilor individului reflectă modulde
dezvoltare, structurare, integrare şi funcţionare al tuturor proceselor şi funcţiilor psihice. Aptitudinilede care
dispune omul sunt demonstrate prin rezultatele deosebite obţinute în activitate, sunt relativstabile şi
permit predicţia performanţelor superioare viitoare.
Testele de aptitudini se administrează într-un interval de timp standardizat tocmai pentru aevalua
performanţa subiectului în condiţiile limitei de timp, precum şi pentru a identifica
diferenţeleinterindividuale sub aspectul performanţei.
Rezolvarea probelor la testele de aptitudini presupune mobilizarea subiectului pentru a atinge
unnivel de randament cât mai înalt. [2;3]
Sub aspectul dotării aptitudinale există diferenţe interindividuale semnificative: unii oameni
au predominant aptitudini matematice, alţii aptitudini tehnice, alţii aptitudini literare etc. În
limbajul curentse folosesc termenii „apt” sau „inapt”, "dotat" sau "nedotat" pentru a desemna înzestrarea
aptitudinală aunui individ. Nivelul de dezvoltare al unei aptitudini se manifestă prin rezultatele concrete
obţinute înactivitatea profesională. „Dacă activitatea stiinţifică, tehnică, socială, artistică a cuiva este
deosebit deeficientă, de originală, presupunem pe drept cuvânt că şi procesele psihice care sunt implicate
înrealizarea respectivei activităţi şi se exprimă în produsele ei se realizează la un nivel superior.Psihologic
vorbind, prin aptitudini se caracterizează, din punct de vedere calitativ, activitatea psihică”[1;4]
Întrucât prezenţa aptitudinilor este evidenţiată şi demonstrată în cadrul activităţii umane,
analiza produselor activităţii constituie o sursă valoroasă de informaţii, care ne permite să apreciem tipul

81
şinivelul aptitudinilor individuale. Pe lângă administrarea testelor de aptitudini, metode de evaluare eficiente
sunt interviul, observaţia si metoda analizei produselor activităţii.

Examinarea aptitudinilor la elevi

Nr. Denumirea metodelor Scopul metodelor
1. Testul Holland Determinarea orientării intereselor
Determinarea preferinţelor pentru profesii
2. Harta intereselor
din diferite domenii
Chestionarul COS Determinarea aptitudinilor comunicative
3.
şi organizatorice
Chestionar de delimitare a intereselor Determinarea intereselor profesionale
4.
profesionale (E. Klimov)
Chestionarul valorilor profesionale (D. Determinarea valorilor profesionale
5.
Super)
6. Matrici Progresive Standard (J. Rawen) Determinarea nivelului intelectual

Măsurarea intereselor. Aceste scale au apărut din necesitatea de orientare şi selecţieşcolară şi

profesională, în măsura în care s-a conştientizat că reuşita într-un domeniu nu depinde, înexclusivitate, de
aptitudinile subiectului pentru o sarcină anumită, ci şi de interesele lui vizavi deaceasta. Pentru a caracteriza
un subiect conform intereselor sale, acesta poate fi supus observării sau i se poate cere să le
descrie. Abordarea cea mai frecventă constă în a evalua interesele cu ajutorul
chestionarelor. Chestionarele de interese cele mai frecvente utilizate astăzi sunt cele descrise în continuare.

Testul Holland

Conform teoriei lui Holland, prezentată în anii 1960, postulează existenţa a şase mari dimensiuni
care ne vorbesc nu numai de interese, ci şi de personalitate în general. Ea postulează, de asemenea, că există
şase mari categorii de medii profesionale, care corespund tot atâtor dimensiuni de
interese.Indivizii caută mediile care corespund intereselor lor şi se adaptează cu atât mai bine, cu câtcorespo
ndenţa este mai puternică. Interesele determină alegerea activităţilor, însă aptitudinile fixeazănivelul reuşitei
în activitate. Iată o scurtă descriere a acestor şase orientări de interese:
-orientare realistă – atracţie faţă de activităţile fizice, viaţa la aer liber, însărcinări concrete etc. .
-orientare investigaţională – atracţie faţă de judecată, interesul faţă de profesiile ştiinţifice.
-orientare artistică – exprimarea eu-lui şi relaţiile cu alţii prin expresia artistică.
-orientare socială – interes pentru relaţiile interpersonale şi profesiile sociale.
-orientare antreprenorială – interes pentru puterea politică, aspiraţii de a deţinecomanda.
-orientare convenţională – corespunde gustului de ordine, autocontrol.

Instrucţiune:„să admitem că după o pregătire profesională corespunzătoare puteţi îndeplini orice muncă.
Citiţi cu atenţie fiecare dintre cele 42 perechi de profesiuni ce urmează. De fiecare dată alegeţi doar una

82
dintre ele (nu pe cea mai prestigioasă, ci profesia pe care o preferaţi şi vi se potriveşte mai mult), încercuind
în fişa de răspuns varianta aleasă (a sau b) alături de întrebarea corespunzătoare"

Nr. Varianta a Varianta b

1. Inginer – tehnolog Inginer – constructor
2. Bijutier Medic – sanitar
3. Bucătar Broşator
4. Fotograf Manager – magazin
5. Inginer-proiectant Designer (dizainer)
6. Filosof Medic-psihiatru
7. Savant-chimist Contabil
8. Redactor revistă ştiinţifică Avocat
9. Lingvist Traducător literatură artistică
10. Medic-pediatru Statistician
11. Director adjunct în liceu Sindicalist
12. Medic în sport Umorist
13. Notar public Agent aprovizionări
14. Constructor Caricaturist
15. Politician Scriitor
16. Grădinar Meteorolog
17. Şofer de troleibuz Asistentă medicală
18. Inginer – electric Secretar - dactilograf
19. Zugrav Designer pe metal
20. Biolog Medic oftalmolog (oculist)
21. Cameraman Regizor
22. Hidrolog Revizor (inspector)
23. Zoolog Manager zootehnician
24. Matematician Arhitect
25. Poliţist inspector pe minori Operator telefonist
26. Profesor Comandant unitate militară
27. Educator Pictor pe ceramică
28. Economist Şef de secţie
29. Corector Critic
30. Administrator Dirijor
31. Tehnician – radio Specialist fizica nucleară
32. Reglator Montor
33. Agronom Preşedinte asociaţie agricolă
34. Croitor – modelier Decorator
35. Arheolog Expert
36. Colaborator muzeu Consultant
37. Savant Actor
38. Logoped Stenograf
39. Medic Diplomat
40. Contabil – şef Director
41. Poet Psiholog
42. Arhivar Sculptor

1.Tipul real: 1, 2, 3, 4, 5, 16, 17, 18, 19, 21, 31, 32, 33, 34 – toate cu a.
2.Tipul intelectual: 1b, 6a, 7a, 8a, 9a, 16b, 20a, 22a, 23a, 24a, 31b, 35a, 36a, 37a.

83
 3.Tipul social: 2b, 6b, 10a, 11a, 12a, 17b, 20b, 25a, 26a, 27a, 36b, 38a, 39a, 41b.
4.Tipul convenţional: 3b, 7b, 10b, 13a, 14a, 18b, 22b, 25b, 28a, 29a, 32b, 40a, 42a, 38b.
5.Tipul întreprinzător: 4b, 8b, 11b, 13b, 15a, 23b, 26b, 28b, 30a, 33b, 35b, 37b, 39b, 40b.
6.Tipul artistic: 5b, 9b, 12b, 14b, 15b, 19b, 21b, 24b, 27b, 29b, 30b, 34b, 41a, 42b.
Se acordă câte un punct pentru fiecare corespundere.

Fişa de răspuns
1. A B
2. A B
3. A B
4. A B
5. A B
6. A B
7. A B
8. A B
9. A B
10. A B
11. A B
12. A B
13. A B
14. A B
15. A B
16. A B
17. A B
18. A B
19. A B
20. A B
21. A B
22. A B
23. A B
24. A B
25. A B
26. A B
27. A B
28. A B
29. A B
30. A B
31. A B
32. A B
33. A B
34. A B
35. A B
36. A B
37. A B
38. A B
39. A B
40. A B
41. A B
42. A B
84
 Harta intereselor
Instrucţiune: încercuiţi numărul afirmaţiilor care denotă o activitate pe care o preferaţi, notaţi, cu X
pe cele ce nu vă plac iar cele care nu va induc un răspuns corect (nu puteţi decide dacă vă place sau nu)
lăsaţi-le fără de a nota ceva îmi place, aş vrea...
1.Să rezolv exerciţii şi probleme, să fac calcule
2.Să pregătesc soluţii, să produc reacţii chimice
3.Să cunosc particularităţile proceselor fiziologice la diverse organisme
4.Să adun o colecţie de minerale
5. Să confecţionez modele de avioane, nave maritime, automobile
6.Să realizez activităţi cu instalaţii de măsurare şi experimentale
7.Să citesc opere din literatura clasică şi contemporană
8.Să citesc cărţi despre activitatea poliţiei, romane detective
9.Să cunosc istoria artelor în ţara noastră
10.Să citesc cărţi despre problemele tinerilor şi adolescenţilor, despre educaţie
11.Să citesc despre munca medicilor, publicaţii cu conţinut medical
12.Să aduc în ordine lucrurile din casă, să amenajez cât mai comod o cameră
13.Să citesc cărţi despre acţiuni militare
14.Să ascult muzică clasică
15.Să citesc despre pictori
16.Lecţiile de matematică
17.Să rezolv probleme la chimie
18.Să studiez structura anatomică a plantelor şi animalelor
19.Să citesc despre diferite ţări, economia şi organizarea lor statală
20.Să citesc reviste tehnice
21.Să citesc articole despre realizările în domeniul radiotehnicii
22.Să analizez, să compar şi să apreciez opere literare
23.Să ştiu multe despre legislaţia diferitor state
24.Sa studiez istoria oraşului, satului, ţării mele
25.Să le ajut colegilor care au dificultăţi în asimilarea materialului
26.Lecţiile de anatomie
27.Să alcătuiesc şi să completez cartoteci, liste ale unor obiecte
28.Să examinez arme, tehnică militară
29.Să ascult muzică contemporană
30.Să vizitez muzee, expoziţii
31.Să învăţ multe lucruri cu conţinut matematic, să fiu elev al unor clase cu orientare matematică
85
32.Lecţiile de chimie
33.Să citesc cărţi despre plante şi animale
34.Să petrec o vară într-o expediţie geologică
35.Să aflu lucruri multe despre realizările tehnico-ştiinţifice
36.Să frecventez un cerc radiotehnic
37.Să citesc articole de critică literară şi publicistică
38. Să studiez despre politica şi organizarea social-politică a statelor din lume
39.Să citesc cărţi istorice
40.Să fac lecţii în clasele primare
41.Să citesc despre descoperirile din domeniul medicinii
42.Să fiu cel care este responsabil de alimentare în marşuri turistice
43.Lecţiile de cultură fizică
44.Să învăţ la şcoala muzicală
45.Să învăţ la şcoala de pictură
46.Să rezolv probleme la algebră
47.Să fac experienţe chimice
48.Lecţiile de botanică, zoologie, anatomie
49.Să aflu despre descoperirea unor zăcăminte noi
50.Să analizez scheme şi desene tehnice
51.Să repar obiecte electrice de uz casnic
52.Să scriu versuri, proză53.Să comunic colegilor ştiri politice curioase
54.Să privesc filme despre istoria diferitor ţări
55.Să alcătuiesc referate, comunicări şi să le prezint în faţa elevilor din clasele mai mici
56.Să îngrijesc şi să ajut persoanele bolnave
57.Să-i ajut colegului să-şi aleagă în magazin o haină care-i stă mai bine
58 Să participla jocuri, marşuri, manevre militare
59.Să recit, să cânt în scenă
60.Să pregătesc un panou , o expoziţie, un ziar de perete
61.Să rezolv probleme la geometrie
62.Să scriu formulele reacţiilor chimice
63Să privesc prin microscop la ţesuturi, să observ microorganismele
64.Lecţiile de geografie
65.Să montez şi să repar diverse mecanisme (bicicleta, maşina de spălat etc.)
66.Să montez şi să repar aparatură radiofonică
67.Să studiez geneza cuvintelor, a aforismelor
68.Să prezint referate, comunicări în faţa unui auditoriu
86
69.Să cercetez cultura antică în expediţii arheologice
70.Să fiu învăţător în clasele primare
71.Să fac un pansament, să acord ajutor medical în cazul unei traume
72.Să prestez servicii oamenilor
73.Să mă ocup cu sportul
74.Să cânt la un instrument muzical
75.Să fac desene în creion, carioca, acuarelă
76.Să citesc literatură popular-ştiinţifică despre descoperirile în matematică şi matematicienii vestiţi
77.Să mă ocup într-un cerc la chimie, să particip la olimpiade de chimie
78.Să am grijă de plante, animale, să observ cum cresc
79.Să particip la marşuri dificile şi pe termen lung, în cadrul căror se îndeplineşte un program
complex de acţiuni
80.Lecţiile de muncă
81.Să mă ocup de descifrarea unor scheme electronice complicate
82.Să analizez texte literare cu dicţionarul, indicele bibliografie
83.Să citesc în ziare şi să privesc Ia televizor programe despre evenimentele politice
84.Să studiez legile dezvoltării istorice a omenirii
85.Să mă ocup cu copii mici, să le povestesc şi să le citesc cărţi
86.Să fiu atent cu oamenii
87.Să dau dovadă de tact, ţărie de caracter în comunicare cu oamenii
88.Să studiez istoria diferitor ciocniri militare şi biografia conducătorilor de oşti
89.Să privesc spectacole televizate, să merg la teatru
90.Să fac cunoştinţă cu opere de artă - pictură, sculptură etc.
91.Să frecventez un cerc de matematică, să particip la olimpiade matematice
92.Să aflu ştiri despre realizările în domeniul chimiei (din reviste, de la televizor)
93.Să frecventez un cerc la biologie şi să fac experienţe cu plante şi animale
94.Să desenez hărţi geografice şi geologice
95.Să conduc un automobil şi să-l pot repara
96.Lecţiile de fizică
97.Să scriu texte literare
98.Să discut pe teme politice
99.Să compar obiceiurile şi tradiţiile diferitor popoare, să studiez istoria culturilor
100.Să-mianalizez faptele, comportamentul în comunicare cu alţi oameni
101.Să citesc dicţionareşi îndrumare medicale
102.Să mă preocup de ameliorarea condiţiilor de muncă şi perfecţionarea instalaţiilor tehnice
103.Să mă ocup cu sportul, să particip la competiţii sportive
87
 104.Să particip la diverse activităţi artistice (dansuri, muzică etc.)
105.Să fac incrustaţii în lemn
106.Să realizez o rnuncă care-mi cere cunoştinţe matematice
107.Să realizez o muncă care-mi cere cunoaşterea principiilor şi legităţilor chimice
108.Să realizez o muncă în aer liber, fizică
109.Să mă aflu mai mult timp în condiţii de campanie, de expediţie
110. Să realizez activităţi complexe tehnice, cu exactitate
111. Să lucrez în încăpere, realizând o sarcină cu efort fizic
112. Să realizez o activitate ce cere analiză, cugetare, capacităţi de exprimare a gândurilor
113. Să realizez o activitate care cere cunoaşterea psihologiei omului, analiza comportamentului lui
"la rece"
114. Să realizez o activitate de analiză şi comparare a cărţilor citite
115. Să realizez o muncă care cere tact, tărie de caracter, voinţă
116. Să realizez o activitate, ce cere dragoste de oameni, afecţiune şi comportament uman
117. Să mă ocup permanent cu anumite categorii de persoane, fără a obosi
118. Să realizez o activitate în care este nevoie de disciplină, capacitate de decizie, voinţă
119. Să realizez o activitate în care trebuie să te pregăteşti permanent de repetarea aceloraşi acţiuni
120. Să văd în viaţă frumosul şi să le ajut oamenilor să-1 vadă.

Chestionarul de delimitare a intereselor profesionale (E. Klimov)

Oferiţi câte 2 puncte pentru răspunsurile notate cu "+ " (cu încercuire), câte - 1 puncte pentrucele
care nu vă plac (notate cu X). Calculaţi punctajul pe coloane. Preferinţele vor fi denotate de puncta/ înalt
pe anumite coloane.
In coloane sunt prezentate preferinţele pentru profesiile legate de:
1 - matematică
2 - chimie
3 - biologie
4 - geologie, geografie
5 - modelare tehnică
6 - fizică, electronică
7 - psihologie, jurnalistică, sociologie
8 - drept
9 - istorie
10 - pedagogie, psihologie
11 - medicină, asistenţă socială, psihologie clinică
12 - economie, marketing,comerţ
13 - militărie
88
 14 - artă muzicală
15 - artă plastică

Rezultatele celor două teste harta intereselor şi chestionarul de delimitare a intereselor profesionale
(E. Klimov)
Om - natură Om – tehnică Om – om Om – sistem Om – artă
tehnic modern
Matematică Cadastru. Programare. panificarea\ Pedagogie Programare. Design
calculatoare. Landsaftului calculatoare arhitectură
computerizat.
Chimie Ecologie, Inginerie, Pedagogie C ercetare. Industrie
agricultură mode tehnologii utilaje chimice cosmetică
rnă chimice moderne.
Biologie Ecologie, Inginerie Pedagogie, Unele specialit Design al
landsaft floristic. agricolă, silvică psihologie. ăţi medicale landsaftului
agricultură medicină moderne
modernă biomedicină.
genetică ele
Geologie, Geologie, Inginerie Pedagogie, Planificare Mineralogie,
geografie ecologie geologică economie economică landsaft
computerizată
Modelare Inginerie Pedagogie, Calculatoarea. Design
tehnică activităţi de Telefonie tehnic
dirijarea modernă
cercurilor
tehnice
Fizică Microelectronică, Pedagogie Programare, Operatori de
electronică electrificare calculatoare lumini,
sunete,
fotograf,
cameraman
Psihologie, Psihoterapeut Psihologie. Critic de artă
jurnalistică, netradiţional, jurnalistică, şi literatură,
filosofic, eseist comunicare lingvistică
sociologie. publică,
Filologie filosofic,
sociologie,
filologie
Drept Ecologie, drept Criminalistică Jurisprudenţa. Autor de
ecologic Relaţii romane
internaţionale detective,
(diplomatice) scenarist
Istorie Arheologie Pedagogie, Muzeografie,
cercetare etnologie,
istorică etnografie,
istoria
artelor
Pedagogie, Instructor la Pedagogie Pedagogie, Pedagogie Pedagogie
psihologie turism, ghid discipline reale. psihologie, disciplini reale, arte, critic de
turistic Tehnice asistenţă tehnice jurnalism
socială
89
Medicină, Veterinar. Inginerie utilaje Medicină Farmaceutică, Psihoterapii
asistenţă fitoterapeut. medicale practică, cercetare în cu utilizare a
socială alte forme ale psihologie domenii artei
medicinii clinică, medicale (artterapie)
netradiţionale asistenţă moderne
socială
Economie. Ecologie Specialităţi Marketing, Programare în Marketing,
Marketing. economice: management economie publicitate
Comerţ contabilitate,
audit f/c
Militărie Domenii
Artă Operator de Critic muzical, Muzică Muzicant,
muzicală sunete, regie jurnalistică computerizată coreograf şi
muzicală cîntăreţ.
Artă plastică Landsaft floristic. Design tehnic. Critic în arte, Design Pictor,
Arhitectură desen tehnic, jurnalistică computerizat. sculptor.
modelare Grafică
tehnică, sculptură computerizată

Fişa de răspuns
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45
46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75
76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90
91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105
106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

CHESTIONAR DE DELIMITARE A INTERESELOR PROFESIONALE

( E. A.Klimov)
Prezentul chestionar vizează cinci direcţii de interese profesionale proiectate conformtipurilor de
profesii clasificate de E. A. Klimov: 1) om - natură; 2) om - tehnică; 3) om - om; 4) om - semn grafic: 5)
om - imagine artistică. Chestionarul, care poate fi administrat atîtindividul cît şi în grup, conţine 20 de
perechi de afirmaţii care servesc la delimitarea direcţieide activitate profesională pentru care subiectul
testat manifestă cel mai mare interes.
Instrucţiuni: Admitem că după o pregătire profesionala corespunzătoare veţi putea îndepliniorice muncă.
în cazul în care vi se va oferi posibilitatea să alegeţi între două activităţi propuse, pentru care dintre ele
veţi opta? Citiţi cu atenţie fiecare dintre cele 20 de perechi deafirmaţii ce urmează. De fiecare dată alegeţi
doar una din alternative, punind semnul„x" în spaţiul respectiv din fişa răspunsurilor.
Îmi place:
1. a. Să îngrijesc animalele.
b. Să deservesc maşini, aparate.

90
 2. a. Să le fiu de ajutor celor bolnavi.
b. Să compun scheme şi programe pentru tehnica de calcul.
3. a. Să urmăresc calitatea ilustraţiilor, picturii de afiş, a discurilor.
b. Să controlez procesul de dezvoltare a plantelor.
4. a. Săprelucrez diverse materiale (lemn, stofă, metal, masă plastică).
b. Să fac reclamă la mărfuri, să vînd mărfuri.
5 a. Să discut despre articole şi cărţi ştiinţifico-populare.
b. Să discut despre literatură artistică (piese de teatru, concerte).
6 a. Să cresc animale de diferite rase.
b. Să-i ajut pe cei mai mici în realizarea diverselor activităţi (instructive, sportive etc).
7 a. Să reproduc desene, să acordez instrumente muzicale.
b. Să conduc diverse mijloace de transport (maşină, macara, tractor).
8 a. Să comunic şi să explic oamenilor informaţia ce-i interesează (într-un birou de informaţiisau de
excursii). b. Să fac prezentarea grafică a expoziţiilor, vitrinelor, a unor carţi sau spectacole.
9 a. Să repar obiecte, locuinţe.
b. Să corectez greşeli în texte, scheme, desene.
10. a. Să tratez animale bolnave.
b. Să fac calcule.
11 a. Să selecţionez noi specii de plante..
b. Să construiesc şi să proiectez noi modele de mărfuri industriale.
12. a. Să examinez disensiunile dintre oameni, să conving, sa explic, să stimulez şi să pedepsesc.
b. Să descifrez scheme, proiecte, să le analizez şi sa le pun în ordine.
13. a. Să urmăresc şi să studiez activitatea artistica.
b. Să observ şi să cercetez viaţa microbilor.
14. a. Să deservesc şi să reglez utilaj medical.
b. Să acord oamenilor ajutor medical.
15. a. Să descriu artistic evenimentele şi fenomenele (reale sau imaginare).
b. Să fac descrieri-rapoarte despre evenimentele şi fenomenele cercetate.
16. a. Să fac analize de laborator în spital.
b. Să examinez bolnavi şi să-i tratez.
17 a. Să zugrăvesc obiecte şi lucruri, interiorul locuinţeloi.
b. Să asamblez şi să montez maşini şi aparate.
18. a. Să organizez marşuri turistice şi excursii la muzee, teatre
b. Să joc în spectacole, să iau parte la concerte.
19. a. Să confecţionez după un plan piese, articole, produse finite, să construiesc clădiri.
b. Să execut desene tehnice, să reproduc schiţe de lucru, harţi.
91
 20 a. Să protejez plantele de boli şi vătămători.
b. Să lucrez la maşini cu taste (maşini de dactilografiat, computere etc.).

Timpul de aplicare a chestionarului nu este strict limitat. Subiecţii testaţi sînt rugaţi să numediteze prea mult
asupra afirmaţiilor. De regulă, testarea nu durează mai mult de 20-30 deminute.
Fişa răspunsurilor este concepută astfel ca să se poată realiza un calcul rapid al semnelor „x" din
toate cele 5 coloniţe ce le cuprinde. Fiecare colonită reprezintă o anumită direcţie deinteres profesional
dispuse în următoarea ordine:
1. om - natură - toate profesiile legate de cultura plantelor, silvicultură şi vitărit;
2. om - tehnică - toate profesiile tehnice;
3. om – om - toate profesiile din sfera de deservire a populaţiei şi cele care solicită comunicare
intensivă;
4. om - semn grafic - toate profesiile ce ţin de calcule, cifre, litere, precum şi profesiile din sfera
muzicii.
5. om - imagine artistică - toate specialităţile ce ţin de creaţia artistică.
Subiectului testat i se recomandă să practice activităţi profesionale care corespund tipului de profesii care a
acumulat cele maimulte semne „x".
1. 2. 3. 4. 5.
1a 1b 2a 2b 3a
3b 4a 4b 5a 5b
6a - 6b - 7a
- 7b 8a - 8b
- 9a - 9b -
10a - - 10b -
11a 11b 12a 12b 13a
13b 14a 14b 15a 15b
16a - 16b - 17a
- 17b 18a - 18b
- 19a - 19b -
20a - - 20b -

DIAGNOSTICAREA APTITUDINILOR COMUNICATIVE

ŞI ORGANIZATORICE COS (V.V. Sineavski, B. A. Fedorişin)
Aptitudinile comunicative şi organizatorice sînt factorii care asigură succesul în activităţile detipul
om – om. Diagnosticarea nivelului de manifestare poate fi făcută cu ajutorul probei COS,elaborată în baza
principiului de autoanaliză şi autoapreciere a comportamentului subiectuluitestat într-o situaţie sau alta.
Conţinutul probei preia o serie de situaţii din experienţa cotidiană aadolescenţilor. De aceea răspunsul la ele
va implica reproducerea comportamentului lor şimanifestarea unor atitudini deja trăite.
Pentru studierea aptitudinilor comunicative sunt proiectate întrebări din următoarele sfere:interesul
92
adolescentului pentru comunicare; acomodarea la un nou colectiv; reacţia la rugămintea prietenilor şi
cunoscuţilor; atitudinea faţă de munca; contactul cu persoane necunoscute. Încorespundere cu aceste
direcţii, au fost elaborate 20 de întrebări.Pentru studierea aptitudinilor organizatorice sunt utilizate întrebări
ce vizează urătoarele sfere:capacitatea de orientare în situaţii dificile; iniţiativa, spirit întreprinzător,
perseverenţă, exigenţă; predispunerespre muncă organizatorică; independenţă, spirit autocritic; stăpînire
de sine,fermitate.
Aceste sfere au generat 20 de întrebări. Astfel, chestionând COS cuprinde 40 deîntrebări dispuse
într-o anumita consecutivitate.
.Chestionarul COS
Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi determinaţi-vă propria părere sau atitudine înraport
cu ea. Răspunsul trebuie sa fie „da” sau „nu”. Dacă răspunsul exprimat la întrebarearespectivă este
afirmativ, atunci în căsuţa corespunzătoare acestei întrebări pe fişa răspunsurilor puneţi semnul (+), dacă
este negativ - semnul (-).
1. Aveţi mulţi prieteni cu care comunicaţi intensiv?
2. Deseori reuşiţi să convingeţi prietenii să accepte propria dvs. părere?
3. Mult timp sînteţi necăjit din cauza ofensei care v-a adus-o cineva dintre prieteni?
4. Întotdeauna vă orientaţi cu greu într-o situaţie critică?
5. Tindeţi să stabiliţi relaţii de prietenie cu persoane noi, mai puţin cunoscute?
6. Vă place munca social-utilă?
7. Este adevărat că e mai plăcut şi mai simplu să petreceţi timpul în lumea cărţilor decît în societatea
oamenilor?
8. Dacă intervin dificultăţi în realizarea intenţiilor dvs., vă deziceţi uşor de ele?
9. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane mult mai în vîrstă decît dvs,?
10. Vă place să inventaţi şi să organizaţi împreună cu prietenii diferite jocuri şi distracţii?
11 .Vă adaptaţi cu greu la o nouă companie?
12. Deseori lăsaţi pentru altă zi lucrul care trebuie făcut azi?
13. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane necunoscute?
14. Tindeţi ca prietenii dvs. să acţioneze conform părerii care o exprimaţi?
15, Vă acomodaţi cu greu într-un colectiv nou?
16. Este adevărat că nu apar disensiuni în relaţiile dvs. cu prietenii atunci cînd aceştia nu-şi respectă
promisiunile sau obligaţiile?
17. Într-o situaţie favorabilă tindeţi să faceţi cunoştinţă şi să discutaţi cu o persoanănecunoscută?
18. Deseori preluaţi iniţiativa în rezolvarea unor probleme importante?
19. Vă enervează oamenii din jur şi aţi vrea să rămîneţi singur?
20. Este adevărat că, de regulă, vă orientaţi cu greu într-un anturaj necunoscut?
21. Vă place să vă aflaţi permanent printre oameni?
93
 22. Vă enervaţi dacă nu reuşiţi să terminaţi lucrul început?
23. Încercaţi o senzaţie de incomoditate şi disconfort atunci cînd trebuie să daţi dovadă deiniţiativă
pentru a face cunoştinţă cu noi persoane?
24. Este adevărat că vă oboseşte comunicarea cu prietenii?
25. Vă place să participaţi la jocuri colective?
26. Deseori daţi dovadă de iniţiativă în rezolvarea problemelor prietenilor dvs.?
27. Este adevărat că vă simţiţi nesigur printre persoane necunoscute?
28. Este adevărat că doar foarte rar încercaţi să demonstraţi că aveţi dreptate?
29. Consideraţi că nu trebuie să depuneţi mare efort pentru a înveseli o companie puţincunoscută?
30. Aţi muncit pe tărâm obştesc în clasă sau în şcoală?
31. Tindeţi să reduceţi cercul de cunoştinţe la un număr mic de persoane?
32. Este adevărat că nu încercaţi să vă argumentaţi părerea sau decizia, dacă aceasta nu esteimediat
acceptată de prieteni?
33. Vă simţiţi liber, degajat nimerind într-o companie necunoscută?
34. Vă ocupaţi cu plăcere de organizarea diferitor activităţi pentru prietenii dvs.?
35. Este adevărat că nu vă simţiţi calm, sigur pe sine, cînd sînteţi nevoit să vorbiţi în faţa unuimare
grup de oameni?
36. Deseori întîrziaţi la întîlniri?
37. Este adevărat că aveţi mulţi prieteni?
38. Deseori sînteţi în centrul atenţiei prietenilor dvs?
39. Deseori, comunicând cu persoane necunoscute, vă jenaţi şi vă simţiţi incomod?
40. Este adevărat că nu vă simţiţi sigur pe sine aflându-vă într-un grup numeros de persoane?

Fişa de răspuns
Întrebările Da (+) Nu (-)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
94
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40

Aptitudinile comunicative:
Da la itemii: 1,5, 9, 13, 17, 21, 25, 29, 33, 37.
Nu la itemii: 3,7,11,15,19,23,27,31,35,39.
Aptitudinile organizatorice:
Da la itemii: 2, 6, 10, 14, 18, 22, 26, 30, 34, 38.
Nu la itemii: 4,8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 40.
Coeficientul de evaluare (K) a aptitudinilor comunicative şi organizatorice se exprimă prinraportul
dintrenumărul de răspunsuri ce au coincis pentru fiecare compartiment în parte şinumărul maxim de
coincidenţe posibile – 20. Poate fi aplicată formula: K=m:20 sau K=0,05m,unde K este mărimea
coeficientului de evaluare, iar m-numărul răspunsurilor ce au coincis cutabelul de descifrare.
Coeficientul K comportă caracteristica cantitativă, primară a rezultatelor. Pentru standardizarea
calitativă a rezultatelor testării se utilizează scalele de evaluare în care unui anumit diapazon al
coeficientului K îi corespunde o anumită notă Q.
Rezultatele obţinute în urma testării indică nivelul actual al aptitudinilor comunicative şiorganizatorice ale
subiectului concret. Dacă acestea sînt inferioare nivelului mediu, încă
nu putem considera că vor rămîne neschimbate. În condiţiile unei activităţi special orientatedezvoltării lor se
poate obţine un progres evident.
Scala notelor aptitudinilor comunicative:
Nivelul de manifestare a aptitudinilor
Q
comunicative
0.10-0.45 1 foarte scăzut
95
0.46 - 0.55 2 scăzut
0,56 - 0.65 3 mediu
0,66 - 0,75 4 înalt
0,76- 1,00 5 foarte înalt

Scala notelor aptitudinilor organizatorice

Nivelul de manifestare a aptitudinilor
Q
comunicative
0,20 -0,55 1 foarte scăzut
0,56 -0,65 2 scăzut
0,66 -0,70 3 mediu
0,71 - 0,80 4 înalt
0,81 - 1,00 5 foarte înalt
Anexe
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Catedra Psihologie Generală

Raportul de activitate la practica de iniţiere în specialitate

Numele Prenumele studentului

Numele Prenumele psihologului din instituţia de învăţămînt
Numele Prenumele metodistului

Chişinău 2011

Descrierea activităţii psihologului şcolar

Actualmente, obiectivul principal al serviciului psihologic şcolar este de a contribuimaximal la
dezvoltarea armonioasă psihică şi socială a elevilor. Pentru a atinge acest obiectiv, psihologul şcolar
acţionează în următoarele direcţii: psihoprofilaxie, psihodiagnoză, activitate corectivă şi consultativă.
În domeniul psihoprofilaxiei psihologul şcolar efectuează următoarele acţiuni concrete: participă la
înscrierea copiilor în clasa I, stabileşte gradul lor de pregătire pentru şcoală, cotribuie la facilitarea
96
procesului de adaptare a elevilor la condiţiile şcolii, stimulează crearea în cadrul şcolii a unui climat
psihologic favorabil, perfecţionează formele de comunicare în colectivul deelevi şi profesori, stimulează
dezvoltarea deprinderilor de comunicare, contribuie la prevenireaşocurilor de natură nevrotică şi a
suprasolicitării psihologice a elevilor, analizează activităţile planificate şi concordanţa acestora cu
particularităţile de vîrstă şi sarcinile actuale ale dezvoltăriielevilor.
Psihodiagnoza prevede: studierea particularităţilor psihologice în scopul tratării diferenţiale a
fiecărui elev, testarea copiilor în vederea stabilirii concordanţei dintre dezvoltarea psihică şi vîrstă,
determinarea cauzelor disfuncţiilor psihice, realizarea diagnozei comunicărilor elevilor cu adulţii şi semeni,
evidenţierea cauzelor psihologice ale comportamentului deviant.
Activitatea corectivă include: elaborarea recomandărilor concrete vizînd dezvoltareaeficientă a
personalităţii elevilor la diferite etape de vîrstă, valorificarea maximă a potenţialuluicopiilor dotaţi,
recuperarea devierilor de ordin psihologic, asistenţa psihologică acordată elevilor în situaţii critice.
Psihologul şcolar acordă elevilor consultaţii individuale şi de grup în: probleme deinstruire,
probleme de dezvoltare, autodeterminare profesională, relaţii cu adulţii şi cu
semenii,autoeducare; acordă consultaţii administraţiei şcolii în planificarea activităţilor instructiveducative
în funcţie de particularităţile de vîrstă ale elevilor şi de condiţiiloe concrete de
instruireşi educaţie, acordă consultaţii educatorilor, părinţilor într-o serie de probleme de ordin profesional
şi personal.

AGENDA DE LUCRU
Agenda de lucru reprezintă materialul scris prin intermediul căruia studentul reflecteazăanalitic şi
critic asupra activităţii desfăşurate pe parcursul practicii de iniţiere în specialitate.
Agenda este, alături de fişa de evaluare a activităţii studentului, una din principaleleinstrumente de
apreciere a activităţii practice a acestuia.
Fiecare student are responsabilitatea de a consemna zilnic orice activitate realizată încadrul practicii
conform sarcinilor propuse.
Deasemenea se prezintă informaţia cu privire la:
-prezentarea instituţiei;
-prezentarea activităţilor desfăşurate de către student;
-relaţiile studentului cu psihologul şcolar, diriginţii claselor la care au fost repartizaţi, coordonatorul
de practică, elevii;
-evaluarea locului de practică, aspecte pozitive şi negative ale activităţii lor;
-autoevaluarea activităţilor, aspecte care pot fi îmbunătăţite pe viitor.
MODEL
AGENDĂ DE LUCRU
a student (-ei; -ului) ___________________________________________________,
97
facultatea __________________________________________, anul ____________,
Practica are loc în liceul ______________________________, clasa ____________,
de la __________________________ până la ______________________________,
Coordonatorii practicii:
Psihologul liceului _______________________________________________________
Metodist USM __________________________________________________________

Data, luna, Conţinuturi / activităţi / Autoevaluarea Avizul psihologului şcolar

anul resurse activităţilor, propuneri, (observaţii,recomandări,aprecieri)
sugestii

Matricele Progresive Raven

A1

A2

98
 A3

A4

99
 A5

A6

100
 A7

A8

101
 A9

102
 A 10

A 11

A 12

103
 B1

104
 B2

B3
105
 B4

B5
106
 B6

B7

107
 B8

B9

108
 B 10

B 11
109
 B 12

C1

110
 C2

C3

111
 C4

C5
112
 C6

C7

113
 C8

C9
114
 C 10

C 11
115
 C 12

D 1

116
 D2

D3

117
 D4

D5
118
 D6

D7
119
 D8

D9

120
 D 10

D 11
121
 D 12

E1
122
 E2

E3

123
 E4

E5

124
 E6

E7

125
 E8

E9

126
 E 10

E 11
127
 E 12

Pentru proba de consecinţe („Evaporarea apei")

128
 Lista cu itemi(Răspunsuri (in ordine alfabetică) şi punctajele corespunătoare fiecărui răspuns.)
Aburi (vapori de apa) nu s-ar mai produce (răspunsul apare în aceasta
formulare generala)( ^ Aburirea, Condensarea, Forţa aburului, Transpiraţie,etc.) 0
Aburirea în incinte nu s-ar mai produce (in sens de abur incarcat cu vapori de apa,
nu de obiecte „aburite", pe care s-a condensat apa) #Condensare 16
Accidente. S-ar inmulti iarna datorita poleiului foarte răspîndit. 20
Acvatic. Flora şi fauna acvatica ar fi foarte dezvoltate; ar dispărea. (# Peştii ar muri.) 19
Adaptarea organismelor vii (vegetale şi animale, inclusiv organismul uman)
la mediul acvatic(se transforma în peşti, amfibii, animale de apa, etc); obisnuirea
cu noul mediu; se produc mutaţii; apar specii noi. 9
Aer uscat sau umed (vezi Umiditatea aerului)
Aerosoli (vezi Inhalaţii)
Afumarea oalelor cu mîncare nu s-ar mai produce 18
Agent de încălzire (vezi Termoficarea)
Agricultura ar inregistra pagube; ar prospera 13
Alcoolul nu s-ar mai produce; nu s-ar mai consuma; s-ar consuma în exces 16
Alimentarea cu apă (veziCanalizări)
Alimentele se vor consuma sub alte forme: capsule (F=l), nefierte (F=7)
(# Hranaomului şi animalelor) 18
Anaerob. Ar supravieţui numai organismele anaerobe 20
Anotimpuri (vezi Clima)
Apa dispare (veziSeceta)
Apele stătătoare şi curgătoare (vezi Nivelul apelor)
Asanările ar deveni imposibile; ar fi foarte necesare 20
Atmosfera s-ar modifica, schimbandu-si compoziţia procentuala (F=17); Oxigen
(F=3), hidrogen(F=l), ozon (F=3), oxizi de carbon (F=2); n-ar mai exista 15
Axul terestru (veziTerra)
Bacovia şi literatura ]n stil bacovian ar fi mai preţuite; desuete 20
Baia de aburi (vezi Sauna)
Baia în mare, rîuri, etc. (veziPlaja şi scăldatul)
„ Bain Marie "ca procedeu culinar nu s-ar mai putea practica 20
Barca (vezi Transporturi)
Barometrul devine inutil 20
Băuturile răcoritoare s-ar gasi mai uşor în comerţ (F=l); n-ar mai fi asa vandabile (F=l) 20

Becurile speciale pentru ceata nu s-ar mai fabrica 20

Beton (vezi Construcţii)
Boli şi tulburări ale aparatului respirator (Ex.: „Ni s-ar usca plămînii.",
„Se generalizează pneumoniile", „Guturaiul", „Apare senzaţia de sufocare",
„Respiraţia este ingreunata") 16
Boli legate de transpiraţie (vezi Transpiraţie)
Boli noi (vezi Viaţa, în general, dispare) 20
Boli provocate de poluarea apei 20
129
Broaştele ar cînta toata ziua 20
Bucataresele ar avea probleme; li s-ar uşura munca (Ex.: „N-ar mai fi nevoie
sa supraveghezevasele de foc", „Bucataresele ar putea sporovai în voie.") 20
Cactuşii ar dispărea 20
Canalizările s-ar modifica; s-ar extinde 18
Capacul n-ar mai sari de pe oala cand fierbe apa; capacul ar fi inutil 20
Catastrofa („Ar fi o catastrofa.") naturala (F=9); încălcarea legilor naturale
(F=3);catastrofa economica, pagube materiale (F=4); dezorganizarea
activităţii economice pe ansamblu (F=l) 15
Cauciucul n-ar mai putea fi fabricat 20
Călcatul rufelor, maşinile de călcat cu aburi, n-ar mai fi folosite (F=l) 20
Centrale electrice (vezi Energia electrica)
Cerealele nu se mai usucă în lanuri 20
Cerneala nu se mai usucă 19
Cerul ca element artistic ar dispărea (in lipsa norilor cu contururi schimbătoare);
cerul ar fimonoton în operele de arta (pictura, film, fotografie) 19
Chimia ca ştiinţa (vezi Ştiinţa) 17
Ciorapi. Ne spălam ciorapii mai rar, ca nu mai transpiram 20
Circuitul apei în natura s-ar intrerupe 0
Circulaţie (veziTransporturi)
Circulaţia vehiculelor şi pietonilor ar fi ingreunata din cauza băltirii apei 20
Cîntecul „Cântând în ploaie" n-ar mai avea sens 20
Clima, temperatura aerului s-ar transforma, ar ramane neschimbata.
Ar ramane un singur anotimp, vara sau iarna (Ex. „Ar incepe o noua glaciatie.",
„Pămîntul ar fi rece.",„N-ar mai fi cald niciodată.", „S-ar topi gheţarii.") 4
Combustibilii solizi (lemn, carbune)n-ar mai arde (# Foc) 20
Condensarea aburului (aburirea ferestrelor, ochelarilor, etc.) n-ar mai fi posibila
(#Aburire şi Igrasie)
Conservarea alimentelor (fructe, legume, verdeţuri, etc.) prin deshidratare ar fi imposibila 19
Construcţiile nu s-ar mai putea face datorita tencuielii (mortar, lut) care nu mai
face priza;construcţiile s-ar prăbuşi 15
Consumul de apă (nu pentru baut, pentru care vezi Setea) ar scădea; consumul n-ar exista 19
Cosmetica. Nu s-ar mai putea folosi vaporii ceaiului de muşeţel pentru curăţarea tenului 20
Cosmos. Omenirea s-ar muta pe alta planeta; în aer 19
Cosmos. S-ar expedia apă în cosmos, pe Pamant fiind excedentara 20
Criza de apă dulce; ar creste sursele de apă potabila 15
Culinara. Mîncarea (inclusiv dulceturile, prăjiturile, pîinea) ar fi foarte lichida,apa n-ar mai
scădea; nu s-ar putea gati (# de Bucataresele, de Afumarea oalelor, de Bain-Marie) 5
Culinara. „Nu s-ar mai putea face crema de la prăjitura cea preferata." 20
Curcubeul nu s-ar mai forma 18
Cuvinte (vezi Termeni)
Degradarea solului 20
Deodorantele ar fi inutile 20

130
Desalinizare (vezi Sintetic)
Desecări (vezi Asanări)
Deshidratarea organismelor vii (vezi Hidratarea)
Deşert (vezi Seceta)
Dimensiunile organismelor vii (umane şi animale) s-ar mari (gigantice, obeze); apar deformări, disproporţii 18
Dopurile ar deveni inutile 20
Ecologie. Se tulbura echilibrul ecologic 11
Economie de bani pe seama cheltuielilor actuale pentru procurarea apei („Arabii s-ar
imbogati ne mai cheltuind bani cu instalaţiile de preparare a apei.") 20
Economie de energie pe seama energiei utilizate în prezent pentru uscare, uscarea devenin dimposibila 20
Efectul apei pe care o bem cand suntem infierbantati ar fi foarte slab 20
Efortul fizic mare ar fi posibil; n-ar fi posibil („datorita faptului ca nu mai transpiram") 19
Energia electrica ar lipsi; s-ar consuma în exces; consum minim 16
Epurarea apei ar capata amploare 20
Estetica locuinţelor (balcoane, ferestre) („N-am mai vedea rufe la uscat în balcoane") 20
Experienţe de laborator (vezi Procese fizico-chimice)
Falimentul industriei producătoare de umbrele şi impermeabile 19
Falimentul (sau reprofilarea) uzinelor producătoare de locomotive (motoare cu aburi)
Fauna acvatica va domina celelalte vieţuitoare, proaspăt adaptate 20
Fauna ar dispărea; dispar unele specii (vezi Viaţa dispare)
Fenomene meteorologice. Nu s-ar mai forma: norii, ploaia, ceata, roua, bruma, chiciura, ninsoarea 0
Fierberea ar avea puncte ridicate (pentru apa, pentru alte lichide); ar fi imposobila; ar fi greu desesizat 3
Filmări. „Aburul n-ar mai impiedica filmările în studiouri." 20
Fizica (vezi Ştiinţa)
Fîntîni (vezi Freatic)
Flora (vegetaţia) ar dispărea, s-ar degrada (veziViaţa dispare)
Flora ar fi foarte viguroasa, nu s-ar mai usca 18
Flori. „Am avea în gradina nuferi în loc de gladiole." 20
Flori. „N-ar mai fi trandafiri inrourati, iar dimineţile isi vor pierde farmecul." 20
Focul (flacăra) nu se mai aprinde (datorita umezelii din aer) # Combustibili solizi 20
Forţa aburului n-ar mai putea fi utilizata la motoare, aparate, instalaţii (locomotive, turbine,mori, etc.) 0
Fotosinteza (vezi Funcţiile vitale ale plantei)
Freatic. Pînza freatica ar cobora la mare adîncime; s-ar epuiza; s-ar imbogati 18
Frigorific. Instalaţiile frigorifice bazate pe vaporizarea şi condensarea apei n-ar mai funcţiona 20
Funcţiile vitale ale plantei ar fi imposibile: fotosinteza, transpiraţia, respiraţia (vezi şi Nutriţia) 18
Furtuni nu s-ar mai stârni 20
Gaze. S-ar produce multe gaze din descompuneri /putrefacţie 20
Gătitul (vezi Culinare)
Ghivece de flori (vezi Udatul ghivecelor)
Glaciatie, gheţari care se topesc; se extind (vezi Clima)
Gravitaţie (vezi Terra)
Gustul alimentelor ar fi altul;cafeaua ar fi mai buna(„Am uita gustul vinului nobil") 20
Haine (vezi Îmbrăcăminte)

131
Hidratarea organismelor vii (plante, animale, om) ar fi exagerata, deshidratarea 8
Hidrocentralele ar fi exploatate din plin; s-ar renunţa la ele 18
Hrana omului şi a animalelor ar dispărea; va trebui inlocuita; vor fi animale marine;va fi pestele # Alimentele 16
Igrasia nu va mai apărea; va distruge toate clădirile (Ex. „Nu s-ar mai degrada bucătăriile şi băile din cauza
condensării.") 15
Incendii frecvente (păduri, lanuri) 20
Industrii (inclusiv industria chimica, industria alimentara) intreprinderi, tehnologii de
fabricaţii vor dispărea; se vor modifica. 7
Inhalaţii N-ar mai fi posibil tratamentul prin inhalaţii. 19
Intervenţia omului pentru rezolvarea situaţiei (transportul apei, circuitul apei prin
motopompe gigant, topirea gheţarilor, etc.) 18
Intervenţia omului pentru revenirea (păstrarea )acestei proprietăţi a apei, evaporarea
(Ex."Omul ar inventa ceva pentru a face din nou apa sa se evapore") 19
Inundaţii (vezi Umiditatea solului)
Inutile (Marile şi oceanele ar deveni inutile, ca nisipul actualelor deserturi) 20
Irigaţii inutile; mai eficiente, indispensabile 12
Îmbinările dintre corpuri nu s-ar mai putea realiza perfect datorita apei 20
Îmbrăcămintea s-ar modifica; s-ar inlocui cu costumul de plaja sau de scafandru s-ar renunţa la imbracaminte 16
Înec. Vor fi multe cazuri de inec 20
Înlocuirea apei. Va trebui găsit un alt lichid care sa inlocuiasca apa în toate situaţiile (ex.: în spălare,
prepararea hranei, etc.) 17
Înlocuire cu apă (a lubrifiantilor, s.a.) 20
Înotul trebuie ştiut de toata lumea; nu s-ar putea inota 18
Îngheţare. "Oamenii s-ar ingramadi în laboratoare sa se lase inghetati, pentru a se trezi
din nou la viata peste sute de mii de ani". 20
Joaca. "Copiii nu s-ar mai putea juca iarna оn zăpada; nu s-ar putea face oameni de zăpada." 20
Jucărie. N-ar mai exista jucării „perpetuum mobile" cu ratusca ce bea apa 20
Lacrimile nu s-ar mai forma, nu s-ar mai usca 20
Lichide diferite vor fi inlocuite cu apă (vezi Înlocuire cu apa)
Litosfera („uscatul" de pe planeta, scoarţa terestra) si-ar schimba forma; ar dispărea 16
Localităţi care dispar (vezi Viaţa s-ar aglomera...)
Locuinţele şi localităţile lacustre şi subacvatice s-ar generaliza (ex."Am avea oraşe caVeneţia") 17
Manuale. S-ar scoate din manuale lecţiile /capitole despre evaporarea apei
si circuitul apei în natura, nu s-ar mai invata despre evaporare # Ştiinţa 19
Maşinile de călcat rufe (vezi Călcatul rufelor)
Mediul de Viaţa (mediul ambiant) ar suferi transformări 19
Metal. Topirea metalului se va putea face în apă supraincalzita (vezi Temperatura)
Metabolismul uman şi animal (echilibrul proceselor biologice /biochimice) s-ar degrada 16
Meteorologii devin şomeri; buletinul meteo inutil /modificat; aparatura meteoinutila /modificata 20
Metodele fizico-chimice care se bazează pe evaporarea apei nu s-ar mai folosi; ar apărea alte metode 19
Mirosurile ar dispărea; ar fi foarte pătrunzătoare şi neplăcute (flori, parfum, transpiraţie, copii sugari,
preparate culinare, ape statute) 18
Mîncare gătita (vezi Culinare) 20

132
Munca. S-ar munci mai mult 20
Murdar. Am fi murdari; am trai în lipsa de curăţenie 19
Mustaţa („Nu mi-ar mai ingheta mustaţa iarna") 20
Navigaţia (vezi Transporturi)
Nivelul apei dintr-un recipient ramane constant (# de Culinara , de Fierbere) 18
Nivelul apelor stătătoare (oceane, mari, lacuri, bălti, inclusiv baraje) şi al apelor curgătoare
(izvoare, gheizere, rîuri, fluvii) ar creste; ar scădea; ar fi constant 0
Nutriţia la plante. Nu s-ar mai forma unii compuşi necesari nutriţiei plantelor 19
Oalele de fiert sub presiune (oala de fiert lapte, ceainicul cu fluier) ar deveni inutile 16
Obezitate (vezi Dimensiunile organismelor vii)
Oparire. Nu s-ar mai opări nimeni cu aburi fierbinţi 30
Orez. S-ar extinde cultura orezului 20
Organismele vii ar fi mai dezvoltate (gigantice, obeze) (vezi Dimensiunile organismelor vii)
Oxigenul , (vezi Atmosfera)
Ozonul (vezi Atmosfera)
Panica (vezi Trăiri)
Patinaj . Iarna ar fi mai multe locuri de patinaj şi sanius; n-ar mai exista 19
Pescuitul ar fi mai răspîndit 20
Peştii ar muri asfixiaţi, apa neimprospatandu-se 20
„Perna de aer " ar deveni mijlocul de transport cel mai utilizat 20
Piatra. Nu mai raman depuneri de piatra în vasele care au avut apa. 20
Pictura. Nu se mai usucă frescele, zugrăvelile, tablourile 20
Pielea animalelor s-ar usca 20
Piloţii avioanelor ar avea vizibilitate perfecta (vezi Vizibilitate)
Piscina. Dupa ploaie s-ar forma piscina pe planseul de pe clădire 20
Plaja şi scăldatul devin inutile 18
Planeta noastră, numita "Pamant" va trebui sa-si schimbe denumirea 20
Plămînii omului s-ar usca (vezi Boli ale aparatului respirator)
Pleoapa. N-ar mai trebui sa miscam pleoapele pentru umezirea ochilor 20
Ploaie. Ar fi de ajuns o ploaie; n-ar mai fi nevoie de ploaie 20
Ploile artificiale ar fi mai frecvent provocate 20
Polei (vezi Accidente)
Poluarea aerului (praf, fum) ar creste; ar scădea (ex.: ar fi un aer de nerespirat) (vezi
Boli ale aparatului respirator) 13
Poluarea apei şi a solului. Apa din fîntîni, lacuri, etc. ar deveni nepotabila, intrucat
nu s-ar improspata. Apa marilor devine improprie vieţii. Reziduuri, săruri, focare de infecţie 4
Pompieri. Munca pompierilor ar fi mai uşoara. 20
Populaţia umana ar dispărea; ar stagna dezvoltarea numerica (vezi Viaţa dispare)
Potabilitatea apei (vezi Poluarea apei)
Precipitaţii (vezi Fenomene meteorologice)
Preparatele culinare (vezi Culinare)
Presiunea atmosferica s-ar modifica; ar ramane constanta 19
Presiunea de vaporizare n-ar mai exista; ar fi foarte mica; apa s-ar comporta ca un lichid ideal 20

133
Procese biologice (vezi Metabolism)
Procesele fizice şi chimice bazate pe evaporarea apei (cristalizare, distilare, etc.) ar fi
imposibile; s-ar modifica (aici intra şi răspunsuri concrete: "Imposibilitatea obţinerii
unor compuşi nehidratati din compuşii hidratări.", "Apa n-ar putea fi folosita ca solvent.",
"Apa n-ar putea fi folosita în esterificare.") 0
Procurarea apei dulci (vezi Sintetic) 20
Profesiuni şi locuri de munca ar dispărea; s-ar modifica 20
Progresul civilizaţiei umane, confortului 19
Proprietăţile apei, unor substanţe (de ex. densitatea, masa, volumul) s-ar modifica; ar ramane constante 19
Protezele din ghips pentru fracturi nu s-ar mai usca 20
Prosoape. Am avea nevoie de prosoape foarte mari 16
Puritate. Unele gaze reale şi substanţele pure ar fi imposibil de obţinut 13
Pustiurile s-ar extinde; ar dispărea (vezi Seceta)
Putrezire generala (putrefacţie şi mucegaire); putrezirea rădăcinilor plantelor, seminţelor dinsol, rufelor 18
Put (vezi Freatic)
Razele de soare (vezi Soare)
Răcirea prin stropire cu apă (a mecanismelor, a obiectelor foarte fierbinţi, a străzii) va fi facilitata; imposibila 18
Răcirea prin umplere (de exemplu radiator) ar fi avantajata sau ingreunata 18
Război. „Statele fara ieşire la mare ar fi nevoite sa imparta apa sau ar fi tentate sa le declare război celor cu
acces la mare." 20
Reacţii fizico-chimice (vezi Procese)
Reglarea temperaturii corpului nu s-ar mai realiza (prin sistarea evaporării apei de pe piele) 19
Reptilele s-ar inmulti 20
Respiraţia pielii la om (vezi Transpiraţia) 20
Reumatismul se răspândeşte; dispare 19
Rinichii ar fi suprasolicitaţi 20
Sarea nu s-ar mai forma în mod natural (in saline, din apa marii) şi nici n-ar mai putea
fi extrasade către om (prin cristalizare) 13
Salinitatea apei ar scădea; ar creste 20
Salubritatea oraşelor (străzi, parcuri) ar fi greu de întreţinut (stropit, maturat) 20
Sauna, ar fi imposibila 9
Sărut. „N-am mai transpira cand sărutam o fata." 20
Scafandrii. Toti am fi scafandri. 20
Seceta ar fi perpetua şi generala; ar dispărea 0
Seisme. Ar exista multe zone seismice 20
Senin. Ar fi numai zile senine (vezi Cerul si-ar schimba culoarea)
Sere. Pe pamant ar exista doar sere 20
Setea nu s-ar mai simţi; ar fi puternica 16
Seva plantelor isi modifica compoziţia 20
Sintetic. Vom produce apă sintetica (potabila) mai multa, prin desalinizare sau alte procedee,
În laboratoare şi industrie 18
Sîngele. S-ar ingreuna circulaţia sîngelui 20
Soare. Razele soarelui (inclusiv ultravioletele) n-ar mai fi filtrate de nori, producînd arsuri # Cli ma 18

134
Soluţiile pe baza de apă ar ramane în cantitatea existenta 20
Spălarea inutila (vezi Uscarea)
Sporturile acvatice s-ar dezvolta 20
Stările de agregare ar fi numai doua, fara starea gazoasa (Punctul triplu al apei s-ar transforma în punct dublu) 14
Sterilizarea instrumentelor medicale nu s-ar mai putea face ca în prezent 20
Sticla ar plesni datorita schimbărilor mari de temperatura 20
Substanţele chimice care conţin apa de cristalizare si-ar păstra compoziţia constanta;
şi-ar modifica structura /proprietăţile 18
Şoferii n-ar mai fi stînjeniţi de ceata (vezi Vizibilitate)
Ştergere. Fiecare va purta cu sine ceva (burete, batiste) pentru ştergerea corpului 20
Ştiinţa. Fizica şi chimia ca ştiinţe, teoriile ştiinţifice vor trebui reformulate de către savanţi.
Cercetarea ştiinţifica va fi implicata 18
Tehnologii industriale (vezi Industrii)
Temperatura aerului şi solului (vezi Clima)
Temperatura. Apa ar putea fi folosita la temperaturi foarte ridicate, în diferite scopuri:
incalzire,în industrie (ex.topirea metalului) etc. Tenul nu se mai usucă; se deshidratează 20
Termocentrale (vezi Energie electrica)
Termoficarea ar fi imposibila (instalaţii de incalzire a locuinţelor cu ajutorul aburului,
Incalzirea centrala, termocentralele) 13
Termometrele n-ar mai putea fi gradate pe principiul evaporării (n-ar mai fi măsurate în grade Celsius) 20
Termoreglarea corpului (vezi Reglarea)
Termeni ca evaporare, condensare, precipitaşii s.a. vor dispărea # Planeta Terra. Datorita schimbării litosferei,
axul terestru si-ar schimba inclinatia; s-ar schimba echilibrul Terrei; forţele gravitaţionale s-ar dezechilibra 20
Transpiraţia nu s-ar mai produce, cauzînd оmbolnăviri datorita acumulării de toxine;
s-ar produce transpiraţie, dar nu s-ar mai usca( evapora) 0
Transpiraţia la plante (vezi Funcţiile vitale ale planetei)
Transporturile s-ar modifica, facandu-se numai pe/prin apa (cu barca, vaporul, pluta,etc). Navigaţia
ar dispărea # ,,Perna de aer" 15
Tratamentul cu nămol ar deveni inutil 20
Trăiri umane: trebuinţe, dorinţe, anxietate, fobii, panica, diferite senzaţii (de plăcere, neplăcere,disconfort,
etc.) (Ex.: „S-ar răspândi fobia apei.", „Mi-ar fi dor de o zi de soare dupa ploaie.",„Am pierde bucuria unui
strop de roua/unui fulg de nea.", „Ne-am schimba părerea buna despre apa.", „Am avea tot timpul senzaţia
de răceala, de frig.") 17
Troienele de zăpada ar fi mai mari; n-ar mai exista 20
Turiştii amatori de râuri de munte/cascade n-ar mai apărea 20
Udatul ghivecelor de flori n-ar mai fi necesar 19
Uleiul n-ar mai sari cand este incins 20
Umbrelele (pelerinele) ar deveni inutile 18
Umiditatea aerului ar fi scăzuta; nula; mare 0
Umiditatea solului: ogoare suprasaturate de apa, mlaştini, noroi pe străzi. Pământul (ca planeta şi ca sol)
ar fi acoperit, imbibat, inundat de apa 0
Uscarea ar fi imposibila: pentru rufe, haine, umbrele (aceste textile fiind expuse putrezirii), pentru apă şi
transpiraţia de pe corp, pentru diferite obiecte # Cerneala, Construcţii,Pictura 0

135
 Uscatoare. Ar fi inventate uscatoarele pe alte principii, de exemplu uscatoare-aspirator 20
Uscatoarele de păr devin inutile 20
Ventilatorul nu mai este necesar în bucătărie 20
Viaţa, sub orice forma (populaţie umana, fauna, flora) ar dispărea, ar stagna, ar fi grav perturbata
(inclusiv boli, deteriorarea sanatatii) 0
Viaţa s-ar aglomera în jurul surselor de apa, dispar actualele localităţi 18
Vitaminele din legume, fructe, zarzavaturi nu s-ar mai distruge prin fierbere 20
Vizibilitatea (pentru şoferi, piloţi, etc.) ar creste; s-ar reduce 20
Vopsitul textilelor diferitelor obiecte ar fi imposibil 19

1.1.2. Protocoale pentru exersare şi verificarea competenţei de corector

Protocol S 1
- Daca apa nu ar mai avea proprietatea de a se evapora, atunci nu vor mai avea loc ploi
- Ar fi posibila dispariţia vieţii de pe uscat-datorita secetei foarte ridicate.
- Daca apa nu se mai evapora, nu mai are loc circuitul apei оn natura şi nu se vor mai formafurtuni, cu toate ca
curenţii atmosferei vor exista.
Protocol S2
1. Nu s-ar mai forma nori.
2. N-ar mai ploua.
3. N-ar mai ninge.
4. Nu s-ar mai pierde nimic din cat pui pe foc
5. Apa incetul cu incetul ar dispărea.
6. N-ar mai putea merge locomotivele.
7. Hainele nu s-ar mai usca cand la speli.
Protocol S3
- Nu ar mai exista circulaţia în atmosfera.
- N-ar mai ploua.
- Nu am avea aburi, maşinile cu aburi n-ar funcţiona.
- Aerul nu ar conţine apa, care poate avea consecinţe grave asupra vietăţilor.
Protocol S4
- Daca nu se mai evapora, nu se mai formează norii, nu mai ploua şi ca urmare nu mai are loc circulaţia apei în natura,
- Ducînd la dispariţia vieţii.
- Turbinele nu mai funcţionează.
Protocol S5
1. Ar fi un dezastru pentru băutori, caci nu s-ar mai putea face băuturi spirtoase.
2. Ar fi o lume aproape de dispariţie din cauza secetei mari care bîntuie asupra Terrei, pentru ca apa de la suprafaţa
oceanelor nu s-ar mai evapora şi va fi o atmosfera săraca în precipitaţii.
3. Ar fi imposibile multe reacţii chimice.
4. Turbinele cu abur nu ar mai funcţiona.
Protocol S6

136
 - Ar muri toate fiinţele prin acumulări foarte mari de apă în organism.
- Ar muri tot datorita acumulării de apă pe suprafaţa pământului care, practic, ar fi acoperit cuapa.
- Ne-am schimba părerea buna despre apa.
- S-ar lua masuri de înlocuire şi trimitere a apei în cosmos.
Protocol S7
- Ar fi seceta tot timpul.
- In unele zone ale globului viaţa ar inceta să mai existe.
- Animalele vor fi supuse la schimbări în metabolism (si omul).
- Ar exista zone seismice foarte multe datorita craparii scoarţei terestre (in zonele fara apa).
- Necesarul de apă ar creste considerabil.
- Nu ar mai putea fi folosita în foarte multe experienţe şi experimentări.
Protocol S8
- Rufele raman ude, cum le-am spălat.
- Nivelul apelor nu mai scade.
- Pământul dupa ploaie nu se mai usucă.
- Betonul nu se mai intareste.
- Uscatul ar dispărea.
Protocol S9
- Nu ar mai putea exista omenirea în starea actuala, oamenii ar deveni nişte fiinte rigide.
- Agricultorii vor fi cei mai fericiţi oameni.
- Nu vor exista fiinţe acvatice.
- Nu va exista fenomenul de fotosinteza.
Protocol S10
- Corpul omenesc ar suferi mari deformaţii.
- Nu s-ar mai cunoaşte punctul de fierbere a apei
.- Pămîntul ar avea tot timpul umiditate.
- S-ar pune problema formarii norilor şi a precipitaţiilor artificiale.
- Plantele acoperite cu stropi de apă vor ramane tot timpul umede.
- În natura nu s-ar putea produce toate fenomenele fizice şi chimice.
Protocol S11
- Nerealizarea circuitului apei în natura.
- Imposibilitatea incalzirii cu vapori.
- Imposibilitatea de a obţine energie electrica în centralele termo-nucleare şi termoelectrice.
- Nefunctionarea maşinilor cu aburi.
- S-ar putea distila soluţiile binare ale substanţelor cu apa, obtinandu-se soluţii de concentraţie100%.
Protocol S12
- Apa ar avea doua stări de agregare: solida şi lichida.
- Nu ar putea fi folosita ca lichid de răcire. Nu ar mai fi maşini cu aburi.
- Nu ar mai avea loc precipitaţii atmosferice.

137
- Nu ar mai avea loc circuitul apei în natura.
- Nu ar mai putea fi folosita la fierbere, nestiind cand are loc acest fenomen.
- Scara Celsius n-ar mai putea fii definita ca fiind cuprinsa intre temperatura de inghetşi cea de evaporare.
- Nu s-ar mai putea usca obiectele ude.
- Nu s-ar putea extrage sarea din apă sărata.
- N-ar putea fi conservate prin deshidratare o serie de alimente.
Protocol S13
- Nu ar mai exista un circuit al apei în natura.
- Nu s-ar mai forma norii.
- Ar fi o seceta distrugătoare.
- Vegetaţia ar fi compromisa.
- Ar creste nivelul marilor şi al oceanelor.
- O mare parte din uscat ar fi acoperit de ape.
- S-ar realiza un dezechilibru ecologic.
- Ar creste cantitatea de apă din pînza freatica.
- Organismele animale ar avea de suferit, ar fi împiedicata transpiraţia.
- Nu ar funcţiona maşinile cu abur.
Protocol S14
- Lipsa vieţii.
- Lipsa atmosferei.
- Regnurile vegetale şi animale ar trebui sa-si formeze alta metoda de utilizare a apei.
Protocol S13
- Ar muri toate vieţuitoarele.
- Nu va mai ploua.
.3. Probe corectate de autori (Model pentru analiză calitativă)
Protocol S1
1.Daca apa nu ar mai avea proprietatea de a se evapora, atunci nu vor mai avea loc ploile,
(Fenomene meteorologice) 0
(Punctaj originalitate)
2. Ar fi posibila dispariţia vieţii de pe uscat (3) datorita secetei foarte ridicate (Doi itemidiferiţi: Viaţa dispare
şi Seceta) 0
3. Daca apa nu se mai evapora nu mai are loc circuitul ei оn natura (5) si nu se vor mai formafurtuni cu toate ca
curenţii atmosferei vor exista (Doi itemi diferiţi: Circuitul apei şi Furtuni) 0 şi 20
Scorurile sunt: Fl=5, Fx=4, 0rig=20
Protocol S2
1. Nu s-ar mai forma nori ( Fenomene meteorologice) 0
2. N-ar mai ploua.
Nepunctat pentru ca se repeta itemul 1
3. N-ar mai ninge. Nepunctat

138
4. Nu s-ar mai pierde nimic din cat pui pe foc (Persoana care a completat testul a fost оntrebată:itemul Combustibil
sau Culinara ? Răspuns: Culinară) 5
5. Apa incetul cu incetul ar dispărea (Seceta) 0
6. N-ar mai putea merge locomotivele (Forţa aburului) 0
7. Hainele nu s-ar mai usca cand le speli (Uscarea imposibila) 0 Scorurile sunt: FI =7, Fx=4, 0=5
Protocol S3
1. N-ar mai exista circulaţia în atmosfera (Circuitul apei) 0
2. N-ar mai ploua. (Fenomene meteorologice) 0
3. Nu am mai avea aburi, maşinile cu aburi n-ar funcţiona (Forţa aburului) 0
4. Aerul nu ar conţine apă (5) care poate avea consecinţe grave asupra vietăţilor (Doi itemi:Umiditatea aerului
şi Viaţa) 0 şi 0 Scorurile sunt: Fl=5, Fx=4, 0=0
Protocol S4
Daca nu se mai evapora, nu se mai formează nori, nu mai ploua (2) şi ca urmare nu mai are loccircuitul apei оn natura
(Itemii: Fenomene meteo şi Circuitul apei) 0 şi 0
3. Ducînd la dispariţia vieţii (Viaţa) 0
4. Turbinele nu mai funcţionează (Forţa aburului) 0 Scorurile sunt: Fl=4, Fx=5, 0=0
Protocol S5
Ar fi un dezastru pentru băutori, caci nu s-ar mai putea face băuturi spirtoase (Alcool) l6
Ar fi o lume aproape de dispariţie (3) din cauza secetei mari care bântuie asupra Terrei(4) pentru ca apa de la
suprafaţa oceanelor nu s-ar mai evapora şi va fi o atmosfera săraca în precipitaţi (3 itemi diferiţi:
Viaţa dispare, Seceta, Umiditatea aerului) 0 şi 0 şi 0
5. Ar fi imposibile multe reacţii chimice (Procese chimice) 0
6. Turbinele cu abur nu ar mai funcţiona (Forţa aburului) 0 Scorurile sunt: Fl=6, Fx=5, 0=16
Protocol S6
Ar muri toate fiinţele prin acumulări foarte mari de apă în organism ( Hidratarea) 8
Ar muri tot (3) datorita acumulării de apă pe suprafaţa pămîntului care practic ar fi acoperit deape (Doi itemi:
Viaţa dispare, Umiditatea solului) 0 şi 0
4. Ne-am schimba părerea buna despre apă (Trăiri umane) 17
5. S-ar lua masuri de inlocuire (6) şi trimitere a apei în cosmos (Doi itemi: Înlocuirea apei şi Cosmos) 17 şi 20
Scorurile sunt: Fl=6, Fx=5, 0=62
Protocol S7
1. Rufele raman ude, cum le-am spгlat ( Uscarea imposibila) 0
2. Nivelul apelor nu mai scade (Nivelul apelor) 0
3. Pământul, dupa ploaie, nu se mai usucă (Umiditatea solului) 0
4. Betonul nu se mai intareste (Construcţii) 15
5. Uscatul ar dispărea (Litosfera) 16 Scorurile sunt: Fl=5, Fx=4, 0=31
Protocol S8
1. Ar fi seceta tot timpul (Seceta) 0
2. In unele zone ale globului viata ar inceta să mai existe (Viaţa dispare) 0

139
3. Animalele vor fi supuse la schimbări de metabolism (si omul) (Metabolism) 16
4. Ar exista zone seismice foarte multe datorita craparii scoarţei terestre (in zonele fara apa) (Seisme) 20
5. Necesarul de apă ar creste considerabil (Criza de apa) 15
6. Nu ar mai putea fi folosita în foarte multe experienţe şi experimentări (Procese chimice şifizice) 0
Scorurile sunt: Fl=6, Fx=5, 0=51
Protocol S9
1. Nu ar mai putea exista omenirea în starea actuala, oamenii ar deveni nişte fiinţe rigide
(Adaptarea organismelor) 9
2. Agricultorii vor fi cei mai fericiţi oameni (Agricultura) 13
3. Nu vor exista fiinţe acvatice 0
4. Nu va exista fenomenul de f otosinteza (Funcţiile vitale ale plantei) 15
Scorurile sunt: Fl=4, Fx=3, 0=37
Protocol S10
1. Corpul omenesc ar suferi mari deformaţii ( Dimensiunile organismelor vii) 18
2. Nu s-ar mai cunoaєte punctul de fierbere al apei (Fierberea) 3
3. Pământul ar avea tot timpul umiditate (Umiditatea solului) 0
4. S-ar pune problema formarii norilor şi precipitaţiilor artificiale (Ploi artificiale) 20
5. Plantele acoperite cu stropi de apă vor ramane tot timpul umede (Uscarea) 0
6. In natura nu s-ar putea produce toate fenomenele fizice şi chimice (Procese chimice şi fizice)0
Scorurile sunt: FI =6, Fx=5, 0=41
Protocol S11
1. Nerealizarea circuitului apei în natura (Circuitul apei) 0
2. Imposibilitatea incalzirii cu vapori (Termoficarea) 13
3. Imposibilitatea de a obţine energie electrica în centrale termonucleare si termoelectrice (Energia electrica) 16
4. Nefunctionarea maşinilor cu aburi (Forţa aburului) 0
5. S-ar putea distila soluţiile binare ale substanţelor cu apa, obtinandu-se soluţii concentrate100%
(Procese chimice şi fizice) 0 Scorurile sunt: Fl=5, Fx=4, 0=29
Protocol S12
1. Apa ar avea doua stări de agregare, solida şi lichida (Stări de agregare) 14
2. Nu ar putea fi folosita ca lichid de răcire (Răcirea imposibila) 18
3. Nu ar mai fi maşini cu aburi (Forţa aburului) 0
4. Nu ar mai avea loc precipitaţiile atmosferice (Fenomene meteo) 0
5. Nu ar mai avea loc circuitul apei în natura. (Circuitul apei) 0
6. Nu ar mai putea fi folosita la fierbere, nestiind cand are loc acest fenomen 7. (Fierberea) 3
8. Scara Celsius n-ar mai putea fi definita ca fiind cuprinsa intre temperaturade inghet şi cea de evaporare a apei
(Termometrele) 20
9. Nu s-ar mai putea usca obiectele ude (Uscarea) 0
10. Nu s-ar putea extrage sarea din apa sărata prin evaporare (Sarea) 13
11. N-ar putea fi conservate prin deshidratare o serie de fructe 12. (Conservarea alimentelor prin deshidratare

140
şi nu Hidratarea organismelor) 19 Scorurile sunt: Fl=10, Fx=9, 0=87
Protocol S13
1. Nu ar mai exista un circuit al apei în natura (Circuitul apei) 0
2. Nu s-ar mai forma norii (Fenomene meteo) 0
3. Ar fi o seceta distrugătoare (Seceta) 0
4. Vegetaţia ar fi compromisa (Viaţa) 0
5. Ar creste nivelul marilor şi al oceanelor ( Nivelul apelor) 0
6. O mare parte din uscat ar fi acoperit de ape (Umiditatea solului) 0
7. S-ar realiza un dezechilibru ecologic (Ecologie) 11
8. Ar creste cantitatea de apă din pânza freatica (
Freatic) 18
9. Organismele animale ar avea de suferit, ar fi impiedicata transpiraţia (Transpiraţia) 0
10. Nu ar funcţiona maşinile cu abur ( Forţa aburului) 0
Scorurile sunt: Fl=10, Fx=8, 0=29
Protocol S14
Lipsa vieţii (Viaţa dispare) 0
Lipsa atmosferei (Atmosfera) 15
Regnurile vegetale şi animale ar trebui sa-si formeze altă metodă de utilizare a apei (Adaptareaorganismelor vii) 9
Scorurile sunt: Fl=3, Fx=2, 0=24
Protocol S5
1. Ar muri toate vieţuitoarele (Viaţa dispare) 0
2. Nu va mai ploua (Fenomene meteo) 0 Scorurile sunt: Fl=2,Fx=l, 0=0

141
142
143
144
145
 Bibliografie selectivă
1.Golu, M. (2005). Fundamentele psihologiei. Bucuresti: Editura Fundaţiei România deMâine;
2.Platon, C. (2003).Introducere în psihodiagnostic. Chişinău. Editura „Tehnica-Info”;
3.Platon, C. (2001). Serviciul psihologic şcolar. Chişinău. Editura Epigraf;
4.Stoica-Constantin, A., Caluschi, M. (2005). Evaluarea creativităţii. Ghid practic. Iaşi: Ed.Performantica;
5.Zlate, M. (2000). Fundamentele psihologiei. Bucuresti: Editura Pro Humanitate

146
http://psihoteca.com/2009/11/catalogul-testelor-si-instrumentelor-psihologice-2005-2/

147