Regimul Lactat

Regimul Lactat
Laptele este un aliment complet, alcalinizant, usor digerabil si usor laxativ (lactoza), diuretic.
Alcalinizarea (cu apa alcalina) il face mai usor de tolerat in stomac.
Aportul crescut de lactate degresate este ideal pentru a stimula metabolismul, intensifica arderea
grasimilor si determina scaderea in greutate.
Se poate manca aproape tot in afara de carne grasa si prajituri, redus ca si portie la jumatate. La o masa
obisnuita o jumatate de portie este ocupata de lactate.
Compozitie Lapte
- albuminoide 3,24 %
- grasimi 3,06 %
- saruri 0,74 %
- restul apa.
Se recomanda
- 1/31 lapte/zi la cei cu activitate medie
- 1/2-3/4 l/zi, la copil sau adolescent
- 1/2-3/4 1 lapte/zi la femei care alapteaza sau gravide.
- cantitati marite la batrani.
- 250 g lapte la micul dejun si cantitati mai reduse la pranz si cina
- alcalinizat 200-300 grame odata, din 3 in 3 ore, pentru a se ajunge la o doza zilnica de 1 1/2 la 2 litri
Interzis in urmatoarele cazuri
- intoleranta
- obezitate
- hipercolesterolemie
- regim hiposodat sever

Beneficii
- ulcer gastroduodenal
- constipatii cronice sub forma de iaurt
- guta acuta
- nefrite acute
- ciroze indiferent de forma sau stadiu
- dupa unele antibiotice (iaurt)
- la obezi pentru scurte perioade
- afectiuni ale rinichiului
- afectiuni ale tubului digestiv
- tulburari cardiace
- uremie
- otraviri voluntare sau accidentale
- in toate bolile insotite de febra
Beneficiile Calciului din lapte
- intensifica arderile cu pana la 27%
- repune in circulate celulele adipoase
- determina cresterea proceselor de termogeneza
- intensifica arderile.
Alimente
- lapte dulce
- lapte batutu
- lapte covasit
- lapte diluat cu apa
- lapte diluat cu ceai sau cu apa minerala
- lapte cu cafea
- lapte cu cacao
- lapte batut
- lapte amestecat cu oua si zahar
- iaurt
- chefir
- branza de vaci
- smantana
- frisca
- oua
- miere
- carne de pui, curcan, vaca si peste (gatite bine sau la gratar)
- ierburi
- legume fierte sau supa
- grepfruit normal sau suc
- ulei de masline
Consumul de lactate proaspete si diabetul

Laptele este primul aliment din viata noastra si ramane important toata
viata. Are atat de multe derivate incat este imposibil sa nu-ti gasesti
produsul lactat favorit printre iaurturi de tot felul si branzeturi. Insa laptele
si iaurtul sunt de departe cele mai recomandate
De ce sunt importante lactatele proaspete in alimentatie?

Datorita continutului de calciu, proteine de calitate si accesibilitatii sale, laptele este baza dietei
zilnice a multor popoare. Fie ca provine de vaca, oaie, capra sau bivolita, laptele poate fi baza unui
mic dejun sanatos, a unei gustari energizante sau a unei cine care favorizeaza odihna. Si iaurtul este
o optiune buna, mai ales pentru persoanele care o intolerante la lactoza, zaharul din lapte.
Cum trebuie sa consumi lactatele proaspete?

Cele mai bune variante sunt laptele degresat, cu maximum 3 la suta grasime, iaurtul cu maximum 5
la suta grasime si iaurtul degresat. Persoanele care au intolerante la lactoza pot consuma variantele
din soia, migdale sau orez, care au un continut bun de calciu. 250 ml de lapte sau 170 grame de
iaurt au aproximativ 12 grame de carbohidrati si 8 grame de proteine. Iaurtul mai gras are cam 12
grame de proteine.
Trecerea de la consumul unui lapte integral la un lapte degresat cu doar 1% grasime inseamna mai
putin cu 70 de calorii si 4 grame de grasimi saturate pentru fiecare portie (cana) consumata.
Trucuri pentru a detecta carbohidratii
O cana de lapte sau de iaurt are cam tot atatia carbohidrati cat un fruct sau o felie de paine.
Proportiile ideale din farfurie
Consumul zilnic ideal de lapte ar trebui sa fie de 240 de ml (o cana). Daca nu iti place, alege iaurtul
sau un fruct drept sursa de carbohidrati.
Ce trebuie sa stii despre indicele glicemic
Laptele are un indice glicemic scazut asa ca produsele degresate pot fi integrate fara probleme in
dieta ta.
Prezentam in continuare clasificarea alimentelor in functie de continutul
lor in proteine.(1)
Categoria A: alimente cu continut proteic sub 3%
Legume: anghinare, sparanghel, vinete, morcovi, telina, manatarci,
dovleci, castraveti, ciuperci proaspete, varza, conopida, varza de
Bruxelles, varza rosie, spanac, marar, fasole verde, napi, macris, salata,
cicoare, masline, gulii, pastarnac, praz, mazare verde, cartofi, ardei,
ridichi, hrean, papadie, rosii.
Fructe: caise proaspete si uscate, ananas, migdale verzi, banane,
piersici, cirese, lamai, gutui, curmale, smochine verzi si uscate, fragi,
zmeura, coacaze, mandarine, castane, pepene, mure, portocale, pere, mere,
prune, struguri, stafide.
Dulciuri: zahar, miere, dulceturi, tapioca.
Grasimi: unt, ulei, untura, margarina, frisca.
Categoria B: alimente cu continut proteic intre 3-10%
Paine de secara si de grau, turta dulce, briosele, biscuitii, prajiturile
cu frisca.
Grisul, faina de castane, orezul, porumbul, secara, orzul, graul si
toate cerealele.
Pastele fainoase, fasolea boabe, mazarea, ciocolata, laptele, iaurtul.
Categoria C: alimente cu continut proteic intre 10-15%
Creier, rinichi, cotlet de porc, jambon (sunca), piept de porc sarat,
carne de gasca.
Tipari, scoici, midii, stridii.
Lapte condensat, ou (albus 12,6% si galbenus 15,8%).
Branzeturi: branza topita, crema de copii, branza grasa de vaci,
crema Bucegi.
Nuci verzi, nuci uscate, alune, migdale.
Categoria D: alimente cu continut proteic peste 15% Leguminoase uscate: fasole, linte, mazare. Faina de
leguminoase uscate. Ciuperci uscate. Carnea de vita, berbec, vitel, miel, cal, porc, mezeluri, ficat, timus
de vitel, pasare, vanat, peste, melci, crustacee. Lactate: branza de vaci slaba, branza Camembert,
Rocquefort, laptele praf, parmezanul. Alimente care pot fi consumate la la discretie in regimurile
hipoproteice, fiind sarace in proteine: sfecla, varza, morcovii, telina, castravetii laptucile, dovleceii,
ceapa, spanacul, rosiile, vinetele, ridichiile, prazul, fasolea verde, ciuperciile, sparanghelul, merele,
perele, bananele, curmalele, strugurii, lamaile, portocale, mandarine, piersici, prune, caise, ananas,
pepene, sucul de fructe, dulceata, serbetul, untul, zaharul, amidonul, mierea, untura, uleiul de masline,
tapioca, ceaiul, cafeaua, ardeiul iute, bomboanele.

Regimul Lactat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regimul Lactat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regimul Lactat

Alcalinizarea (cu apa alcalina) il face mai usor de tolerat in stomac.

- 1/31 lapte/zi la cei cu activitate medie

- 1/2-3/4 l/zi, la copil sau adolescent

- 1/2-3/4 1 lapte/zi la femei care alapteaza sau gravide.

- cantitati marite la batrani.

- 250 g lapte la micul dejun si cantitati mai reduse la pranz si cina

Interzis in urmatoarele cazuri

- regim hiposodat sever

- constipatii cronice sub forma de iaurt

- ciroze indiferent de forma sau stadiu

- dupa unele antibiotice (iaurt)

- la obezi pentru scurte perioade

- afectiuni ale rinichiului

- afectiuni ale tubului digestiv

- otraviri voluntare sau accidentale

- in toate bolile insotite de febra

Beneficiile Calciului din lapte

- intensifica arderile cu pana la 27%

- repune in circulate celulele adipoase

- determina cresterea proceselor de termogeneza

- lapte diluat cu apa

- lapte diluat cu ceai sau cu apa minerala

- lapte amestecat cu oua si zahar

- carne de pui, curcan, vaca si peste (gatite bine sau la gratar)

- legume fierte sau supa

- grepfruit normal sau suc

Consumul de lactate proaspete si diabetul

De ce sunt importante lactatele proaspete in alimentatie?

Cum trebuie sa consumi lactatele proaspete?

Trucuri pentru a detecta carbohidratii

Proportiile ideale din farfurie

Ce trebuie sa stii despre indicele glicemic

Prezentam in continuare clasificarea alimentelor in functie de continutul

Categoria A: alimente cu continut proteic sub 3%

Legume: anghinare, sparanghel, vinete, morcovi, telina, manatarci,

dovleci, castraveti, ciuperci proaspete, varza, conopida, varza de

cicoare, masline, gulii, pastarnac, praz, mazare verde, cartofi, ardei,

ridichi, hrean, papadie, rosii.

Fructe: caise proaspete si uscate, ananas, migdale verzi, banane,

piersici, cirese, lamai, gutui, curmale, smochine verzi si uscate, fragi,

zmeura, coacaze, mandarine, castane, pepene, mure, portocale, pere, mere,

prune, struguri, stafide.

Dulciuri: zahar, miere, dulceturi, tapioca.

Grasimi: unt, ulei, untura, margarina, frisca.

Categoria B: alimente cu continut proteic intre 3-10%

Paine de secara si de grau, turta dulce, briosele, biscuitii, prajiturile

Pastele fainoase, fasolea boabe, mazarea, ciocolata, laptele, iaurtul.

Categoria C: alimente cu continut proteic intre 10-15%

Creier, rinichi, cotlet de porc, jambon (sunca), piept de porc sarat,

Tipari, scoici, midii, stridii.

Lapte condensat, ou (albus 12,6% si galbenus 15,8%).

Branzeturi: branza topita, crema de copii, branza grasa de vaci,

Nuci verzi, nuci uscate, alune, migdale.

S-ar putea să vă placă și