Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect la disciplina
Calitatea energiei şi
compatibilitate electromagnetică
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
Prof. Univ. Dr. Ing. Silaghi Marius
MASTERAND
EGRI VASILE CRISTIAN
ORADEA
2020
Cuprins
Introducere............................................................................................3
1.1 Noţiunea de câmp electromagnetic şi compatibilitate
electromagnetică................................................................................3
2. Cuplajele...........................................................................................5
2.1 Cuplajului capacitiv.....................................................................5
2.2 Cuplajul galvanic.........................................................................5
2.3 Ecranarea electrică.......................................................................6
2.4 Conectarea echipamentelor la masă.............................................7
3 Alimentări în curent alternativ...........................................................8
3.1 Perturbații în căile de curent alternativ........................................8
3.2 Alimentarea în curent alternativ...................................................9
4. Surse de perturbații electromagnetice în instalațiile
electroenergetice.................................................................................11
4.1 Sursele principale de perturbații în instalațiile electroenergetice
..........................................................................................................11
4.2 Fenomene electrice tranzitorii datorate operaţiilor de conectare şi
deconectare a întreruptoarelor şi separatoarelor din circuitele de
înaltă tensiune...................................................................................12
4.3 Procese tranzitorii rapide datorate operaţiilor de comutare în
echipamentul de joasă tensiune........................................................13
4.4 Câmpuri electromagnetice de înaltă frecvenţă produse de
emiţătoare radio externe sau interne ale instalaţiilor
electroenergetice..............................................................................15
4.5 Perturbaţii electromagnetice de înaltă frecvenţă conduse sau
radiate de diverse echipamente electrice sau electronice prezente în
instalaţii............................................................................................15
5. Bibliografie.....................................................................................16
2
Introducere
3
- calea de pătrundere a perturbaţiilor;
- receptorul.
Sursele de perturbaţii, după natura lor, pot fi:
- naturale, terestre (electricitate atmosferică, descărcări precum fulgerele si trăsnetele, ...) sau
extraterestre (radiaţiile cosmice, radiaţiile emise de Soare);
- artificiale, rezultat al activităţii oamenilor, de o mare varietate, dat fiind că orice
echipament,
aparat electric este o sursă de energie EM care se propagă în spaţiu; câteva surse frecvent
întâlnite sunt:
- circuitele de transport şi distribuţie a energiei electrice în c.a. sau c.c.;
- sistemele de comutare din circuitele de alimentare;
- maşini şi aparate electrice şi electronice, de la motoare şi generatore la calculatoare şi
aparate de măsură şi control;
- emiţătoare radio, de cele mai variate tipuri;
- sistemele de iluminat fluorescent;
- sistemele electrice ale vehicolelor.
Pentru ca o perturbaţie generată de o sursă să pătrundă într-un sistem trebuie să existe o cale
de pătrundere, adică cele două sisteme (sursa şi receptorul) trebuie să fie cuplate.
Când între două sisteme este posibile schimb de energie EM se spune că există un cuplaj EM.
Dacă energia trensferată este perturbatoare, este vorba de un cuplaj parazit.
4
2. Cuplajele
5
acesta într-o impedanţă, care poate fi de asemenea interpretată ca o sursă de tensiune pentru
alt circuit. Exemplu: consumatorii alimentaţi de la aceeaşi reţea (Figura.2.2).
Dacă două sau mai multe circuite au o impedanţă comună ( de ex: un conductor de referinţă
Decuplarea circuitelor din Figura 2.3 se poate asigura prin mă sura prezentată în Figura
2.4.
6
din fig. 2.5.a, în care este figurată o porţiune din ecranul care înconjoară complet receptorul.
Pentru simplitate, se consideră receptorul cu impedanţe infinite faţă de referinţă (masă, şasiu),
şi ca urmare, apar:
– capacităţile de cuplaj: sursă perturbatoare – ecran C1e, ecran – receptor Ce2, receptor
– masă C2m;
– impedanţa dintre ecran şi referinţă (masă, şasiu) Zem.
Figura 2.5 - Ecranul electric: amplasare (a) şi schemă electrică simplificată [4]
7
Toate aceste “mase” sunt însă conectate la acelaşi conductor de referinţă – masa ansamblului,
de, regulă un pol al sursei de alimentare.
8
• cu spectru larg cvasicontinuu, produse fără intenţie de echipamente electrice şi
electronice, cum sunt comutatoarele, aparatele de sudură etc.
În mod ideal, reţeaua de c.a. monofazată furnizează tensiune sinusoidală cu 50/60Hz şi
amplitudine constantă, de la o sursă cu rezistenţă internă nulă.
În mod real, tensiunea nu este pur sinusoidală, amplitudinea şi frecvenţa variază iar sursa este
cu rezistenţă internă.
O serie de abateri ale acestor mărimi de la valorile ideale – perturbaţii pentru aparatura
electronică, corespund unei funcţionări corecte a reţelei de c.a. Acestea sunt variaţiile de
scurtă durată (maximum 3 secunde) ale tensiunii, de obicei scăderi uneori până la dispariţie,
datorate unor suprasarcini bruşte, tranzitorii, unor defecte trecătoare care produc intrarea în
acţiune a sistemului de reanclanşare automată rapidă (RAR) sau a anclanşării automate a
rezervei (AAR), precum şi unor fenomene atmosferice. Sistemul de alimentare al
echipamentelor electronice trebuie să suporte aceste perturbaţii, deoarece apariţia lor este
inevitabilă în price reţea şi absolut aleatoare.
Figura 3.1 - Sistem de alimentare tipic şi circulaţia diverşilor curenţi perturbatori [4]
În reţeaua de c.a. există însă şi perturbaţii de mod diferenţial care ajung în sistem prin cuplajul
magnetic dintre înfăşurările transformatorului. Ecranarea nu are efecte asupra acestor
semnale. În schimb, sunt active filtrele din alimentator (redresor, stabilizator).
Deoarece în echipament există conductoarele parcurse de curenţii alternativi – şi implicit de
perturbaţii, datoarită radiaţiei se introduc perturbaţii şi în circuite. Este foarte bine ca aceste
conductoare să fie apropiate, torsadate, pentru reducerea buclei.
9
Pentru a atenua în ambele sensuri perturbaţiile conduse prin alimentările în c.a., se introduc
filtre de reţea.
Filtrele de reţea sunt de regulă structuri LC, în Γ sau Π, cu frecvenţă de tăiere peste circa
1kHz (ft ≥ 1kHz). O structura tipică este în fig. 6.2.De regulă: C1 = C2 = C3 = C4 = C şi L1 =
L2 = L2 = L.
În privinţa realizării acestor filtre sunt necesare unele observaţii.
1. Prin condensatoare poate circula un curent destul de mare:
I = U ⋅ 2πfC (3.1)
În adevăr, dacă C = 1μF, la Uef = 220V rezultă Ief ≈ 70mA, o valoare surprinzător de mare. Ca
urmare, factorul de putere al sarcinii se înrăutăţeşte.
Datorită pierderilor, pe C se disipă o putere activă Pd = UItgδ care trebuie disipată de către
piesă; dacă tgδ = 0,01 Pd = 0,154W, destul de mare.
2. In reţea apar uneori supratensiuni de scurtă durată dar foarte mari (sute ... mii V).
Condesatoarele trebuie să poată suporta aceste supratensiuni, de aceea se folosesc
condensatoare cu hârtie uleiată sau cu folie plastică de construcţie specială.
3. Bobinele trebuie să fie active atât la consumul nominal (mediu) de curent cât şi în timpul
unor eventuale suprasarcini. De regulă aceste bobine sunt cu miez feromagnetic şi trebuie
dimensionate după 3 criterii: (a) să realizeze inductanţa necesară; (b) să suporte fără să
se supraîncălzească curenţii nominali; (c) miezul să nu se satureze la amplitudinea curenţilor
nominali şi de suprasarcină (maxim previzibili), la care protecţia nu declanşează alimentarea.
Structura din fig. 3.1 este eficientă atât pentru perturbaţiile de mod comun cât şi pentru
cele ce mod diferenţial. Astfel, perturbaţiile de MC sunt scurcircuitate prin C1, C2 şi C3, C4 la
împământarea de protecţie (C oferă cale de impedanţă redusă pentru curenţi). Perturbaţiile de
MD sunt de asemenea scurcircuitate prin C1 serie cu C2 şi C3 serie cu C4. Este de asemenea
clar că filtrul acţionează bilateral (faţă de perturbaţiile din reţea şi faţă de cele din circuit),
indiferent de impedanţele surselor perturbatoare.
10
Figura 3.2 - Filtru pentru reţeaua de c.a.
Variantă de conectare N şi P. [4]
11
- Procese tranzitorii rapide, datorate operaţiilor de comutare în echipamentul de joasă
tensiune;
- Descărcări electrostatice;
- Câmpuri electromagnetice de înaltă frecvenţă produse de emiţătoare radio externe sau
interne instalaţiilor electroenergetice;
- Perturbaţii electromagnetice de înaltă frecvenţă, conduse sau radiate de diverse echipamente
electrice sau electronice prezente în instalaţii;
- Fenomene geomagnetice.
Primele trei surse de perturbaţii apar în cadrul sistemelor electroenergetice. Trăsnetul şi
fenomenele geomagnetice sunt surse naturale, prima afectând toate instalaţiile, nu numai cele
electroenergetice, a doua fiind periculoasă doar pentru aceste instalaţii. Celelalte surse pot să
apară şi în alte tipuri de sisteme ca, de exemplu, la instalaţiile de telecomunicaţii sau aparate
casnice; în instalaţiile electroenergetice ele afectează mai ales circuitele electronice, prezente
astăzi în aparatura de comandă şi control.
12
În figura 4.1 este prezentată curba, determinată experimental, a curentului tranzitoriu care
circulă prin barele staţiei electrice la deschiderea unui separator, iar în figura 4.2 sunt
prezentate curbele de variaţie ale câmpului electric şi magnetic, determinate de acest curent,
măsurate chiar sub aceste bare.
Măsurători efectuate într-un mare număr de staţii electrice, cu diferite niveluri de tensiune şi
din diferite ţări, au arătat că deschiderile de separatoare reprezintă sursa cea mai importantă şi
mai frecventă de perturbaţii electromagnetice pentru circuitele secundare ale staţiilor.
Deschiderea unui separator într-o instalaţie izolată cu hexafluorură de sulf (SF6), generează
un fenomen tranzitoriu complex (figura 5.3), de reflexie şi refracţie a undelor de
supratensiune apărute în interiorul anvelopei, de ordinul zecimilor de µs, mult mai rapid decât
în cazul indicat în figura 4.2.
Curentul reflectat pe faţa externă a învelişului, radiază un câmp electric şi magnetic în
interiorul staţiei. Radiaţia maximă apare în jurul conexiunii între anvelopă şi cablul de înaltă
tensiune care face legătura cu exteriorul staţiei.
Figura 4.2 - Variaţia intensităţii câmpului magnetic a) şi electric b), măsurate sub barele
staţiei la deschiderea unui separator [1]
13
diferitelor circuite de joasă tensiune. În staţiile electrice, circuitele de joasă tensiune cuprind
circuitele de comandă şi cele de alimentare a circuitelor de control şi de măsurare.
Cazurile cele mai frecvente de surse de procese tranzitorii rapide în echipamente de joasă
tensiune sunt conectarea sau deconectarea de sarcini inductive. Deconectarea poate să fie o
operaţie de funcţionare normală sau o măsură de urgenţă în caz de avarie.
În primul caz, câteva exemple tipice sunt:
- Conectarea sau deconectarea unei bobine sau a unui mic motor care generează, în circuitul
în care se găseşte, o supratensiune sub formă de tren de impulsuri, de genul celei prezentate în
figura 4.3.
Un contactor trifazat, ale cărui contacte vibrează, produce o serie multiplă de conectări şi
deconectări şi generează o secvenţă neregulată de impulsuri nerepetitive; în figura 4.4 este
prezentat cazul în care contactorul alimentează, la o tensiune de 400 V, un motor de tensiune
alternativă de câţiva kW.
14
Figura 4.4 - Impulsuri de tensiune produse la conectarea contactorului [1]
15
5. Bibliografie
16