Sunteți pe pagina 1din 8

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

SUDARE CAP LA CAP


EXECUŢIA ÎMBINĂRILOR SUDATE CAP LA CAP A ŢEVILOR ŞI FITINGURILOR DIN
PEID

CUPRINS
Cap. 1. Scop
Cap. 2. Domeniu de aplicare
Cap. 3. Terminologie
Cap. 4. Responsabilităţi
Cap. 5. Documente de referinţă
Cap. 6. Procedură
Cap. 7. Resurse
Cap. 8. Verificare şi recepţie

1. SCOP
Stabilirea criteriilor şi respectarea acestora pentru asigurarea nivelului calitativ necesar îmbinărilor sudate a materialelor termoplastice (PEID)
2 .DOMENIUL DE APLICARE
Ţevile şi fitingurile din polietilenă sudate cap la cap cu ajutorul elementelor încălzitoare sunt folosite la execuţia de reţele exterioare de
alimentare cu apă rece, canalizare, gaze şi tehnologice la care PEID prezintă stabilitate chimică.

3. TERMINOLOGIE
Materia primă de bază sunt ţevile de PEID şi segmente din ţeavă de PEID pentru execuţia fitingurilor. Fitingurile realizate sunt de diverse
tipuri:
- coturi la 30 gr., 45 gr., 60 gr. şi 90 gr.
- teuri
- cruci
- ramificaţii în formă de Y

4. RESPONSABILITĂŢI
Revin coordonatorului sudării şi operatorului sudor.

5. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
PT, ISCIR, C21 - 99.

6. PROCEDURA
Execuţia unei îmbinări sudate care să corespundă criteriilor de calitate acceptate presupune luarea în considerare a tuturor factorilor cu
influenţă asupra îmbinării sudate şi evaluarea consecinţelor acestora asupra nivelului calitativ al sudurii.

Sudarea cu ajutorul elementelor încălzitoare constă în încălzirea suprafeţelor de asamblat până la temperatura de topire şi punerea acestor
suprafeţe în contact una cu alta şi menţinerea lor conform graficului de sudură stabilit de producătorii de ţevi şi fitinguri.
Condiţia esenţială este ca procedeul de sudare să asigure aceeaşi rezistenţă ca a ţevii. Sudura cap la cap nu este recomandabilă pentru ţevi
având De < 110 mm.
6.1. Operaţia de sudare cap la cap
Pentru realizarea sudurii cap la cap se vor efectua următoarele operaţii:
- reducerea rezistenţei de tragere cât mai mult posibil fără folosirea rolelor pentru ţevi;
- curăţarea extremităţilor ţevii;
- verificarea dacă maşina de sudat şi pompa sunt compatibile şi dacă este asigurată presiunea de sudare necesară;
- alinierea în paralel a ţevilor prin închiderea maşinii de sudat în jurul dispozitivului de aliniere (freză cu cuţite). Presiunea de închidere
va fi aleasă astfel încât să nu permită joc între capetele ţevilor;
- scăderea presiunii şi menţinerea dispozitivului de aliniere în mişcare de rotaţie atâta timp cât capetele ţevii sunt depărtate pentru a se
evita formarea unei denivelări;
- suprafeţele exterioare ale ţevilor trebuie să fie aliniate, cu o toleranţă maximă de 10% din grosimea de perete sau de 1 mm, alegând
valoarea cea mai ridicată;
- spaţiul dintre capetele ţevilor după aliniere trebuie să fie de max:
- 0,3 mm pentru De < 225 mm
- 0,5 mm pentru 225 < De < 400 mm
- 1,0 mm pentru De > 400 mm;

- măsurarea rezistenţei totale de frecare a maşinii de sudat şi a ţevii cu dinamometrul şi adăugarea acestei valori măsurate la presiunea
de sudare;
- dacă este necesar se curăţă suprafaţa de sudare şi elementul încălzitor. Reziduurile de polietilenă nu trebuie să fie luate de pe
elementul încălzitor decât cu un cuţitaş de lemn;
- verificarea dacă suprafaţa elementului încălzitor este intactă şi fără zgârieturi;
- punerea elementului încălzitor între capetele ţevii. Se închide maşina de sudat în jurul elementului încălzitor, aplicându-se o presiune
de sudare care să ţină cont de rezistenţa de frecare totală, până la formarea cordonului cerut, cu o grosime de (1 - 4) mm, în funcţie de diametrul ţevii;
- reducerea presiunii la un nivel necesar doar menţinerii în contact a capetelor ţevilor şi elementului încălzitor;
- la expirarea timpului de răcire se deschide maşina de sudat şi se scoate elementul încălzitor. Se verifică rapid dacă capetele ţevii
încălzite nu au suferit eventuale deteriorări în timpul retragerii elementului încălzitor şi se închide maşina de sudat. Timpul de retragere a elementului
încălzitor trebuie respectat;

- maşina de sudat trebuie să rămână închisă sub presiune în tot timpul sudării şi tot timpul de răcire;
- la expirarea timpului de sudură se poate întrerupe presiunea aparatului de sudat.
Ţeava poate fi retrasă, dar nu manipulată fără precauţii;
- elementul încălzitor trebuie să fie păstrat într-o învelitoare de protecţie când nu este
folosit;
- timpul de răcire trebuie respectat;
- se verifică dacă cordonul de sudură satisface cerinţele controlului de calitate;
- dacă cordonul de sudură trebuie înlăturat, acest lucru trebuie făcut cu ajutorul unui utilaj corespunzător.

6.2. Presiunea care se exercită asupra celor două suprafeţe de sudat cap la cap
- forţa de interfaţă (N) care se exercită între extremităţile ţevii, sau a racordurilor, este egală cu presiunea (N/mmp) înmulţită cu
suprafaţa extremităţii ţevii (mmp)
- presiunea aparatului de sudat cap la cap (bar) include presiunea care rezultă din reglajele interne ale maşinii de sudat şi eventuala
rezistenţă de tragere a ţevii de polietilenă sau a fitingurilor;
- rezistenţa de tragere a maşinii provenită din frecarea ţevii se datorează şi greutăţii acesteia; eventual ea conţine o componentă legată
de sistemul de tragere al maşinii.
6.3. Graficul de sudare cap la cap

Graficul de sudare cap la cap, ca şi parametrii de sudare cap la cap sunt definite de întreprinderile prestatoare de servicii pe baza recomandărilor fabricanţilor de ţevi şi
fitinguri

presiune de sudare presiune de sudare

Forma graficului de sudare cap la cap poate fi considerată ca o diagramă


generală fundamentală pentru definirea parametrilor de sudare cap la cap
TIMPI ÎN FUNCŢIE DE GROSIMILE TUBURILOR (INDICATIV)
Timp de încălzire la presiunea Timp de răcire a
s Timp pentru atingerea presiunii
de sudurii
[mm] de sudare de 1,5 Kgf/cm2 [sec]
0,5 Kgf/cm2 [sec] Timp de întrerupere a încălzirii şi [min]
apropierii de extremităţile tubului
[sec]
4,3-6,8 60-70 4-8 6-8 6-10

7,1-11,4 70-120 6-10 8-12 10-16

12,7-18,2 120-170 7-15 10-15 17-24

20,1-25,5 170-210 10-20 15-20 25-32

28,3-36,4 210-250 10-25 20-25 33-40


N.B.: valorile 0,5 şi 1,5 Kgf/cm2 se referea la suprafaţa de sudat.

6.4. Temperaturile de sudare cap la cap


Calitatea unui ansamblu sudat depinde de temperatura optimă de topire a polietilenei folosite. Supraîncălzirea riscă să degradeze materialul, iar o temperatură insuficientă nu
le va topi suficient.
Se interzice ca timpul de îndepărtare a elementului încălzitor până la îmbinarea suprafeţelor de contact să fie mai mic decât cel indicat în graficul de sudare stabilit de
furnizor, pentru a evita răcirea excesivă a suprafeţelor topite.
Frigul şi vântul influenţează negativ sudarea. În acest caz se vor lua măsuri suplimentare de protecţie la intemperii (protejarea cu prelate, timpi de încălzire mai lungi, etc.)
Temperaturile de sudare vor fi precizate de producători şi vor fi cuprinse între 200 gr. şi 235 gr.
6.5. Maşina de sudat este formată dintr-un suport cu menghine mobile care se pot deschide. Mişcarea de apropiere şi îndepărtare este realizată prin intermediul unui
piston hidraulic alimentat şi comandat de la o centrală oleodinamică portabilă.
Freza este formată din două plăci rotitoare, cu lame cuţit, care sunt presate între cele două capete prin intermediul prinderii hidraulice a tuburilor. Placa termostatică are
rezistenţe înecate şi este acoperită cu un strat antiadeziv de teflon pentru a evita lipirea polietilenei încălzite. Temperatura este controlată de un termostat. Fiecare maşină este
prevăzută cu o gamă proprie de diametre de sudat.

Pentru obţinerea unor suduri de o calitate corespunzătoare este necesară respectarea următoarelor cerinţe:
- o bună aliniere axială a conductelor;
- control şi corecţii ale eventualelor ovalizări prevăzute la capetele tuburilor;
- curăţarea corpurilor străine, urmelor de unsoare, a apei, a suprafeţelor de sudat, a maşinii şi a frezei;
- buna funcţionare a sculelor;
- respectarea presiunii specifice de preîncălzire şi sudare aplicând 0,5 kgf/cmp pentru sudare;
- respectarea temperaturii plăcii (210 gr.C);
- respectarea timpilor de preîncălzire, sudare, răcire;
- fiecare maşină de sudură trebuie să indice parametrii tipurilor de tub care le poate
suda;
- răcirea trebuie să se facă natural;
- sudarea trebuie să fie ferită de intemperii şi de temperaturi mai joase de 0 gr.C;
- temperatura mediului ambiant trebuie să fie cuprinsă între 0 - 45 gr.C.

7. RESURSE
Pentru realizarea lucrărilor descrise mai sus sunt necesare resurse, printre care principalele considerăm că putem menţiona următoarele:
- resurse materiale - conform standardelor şi prevederilor caietului de sarcini, precum şi pe baza celor mai bune oferte ale furnizorilor -pământ vegetal, apă, seminţe de
iarbă;
- utilaje şi echipamente - basculante, mini încărcătoare, maiuri mecanice sau plăci vibrante, dreptare, rulete, etc.;
- forţă de muncă - formaţie de muncitori compusă din 5-6 oameni şi şef de formaţie.
8. VERIFICARE ŞI RECEPŢIE
8.1. Verificări înainte de montaj
Se va efectua o verificare a aspectului ţevilor şi elementelor de asamblare, pentru a fi eliminate cele care prezintă defecte. Se va efectua o verificare în ceea ce priveşte
corespondenţa materialelor cu prevederile din proiect.

8.2. Verificări în timpul montajului:


- verificarea corectei funcţionări a dispozitivelor de sudare;
- verificarea calităţii sudurilor efectuate;
- verificarea condiţiilor de realizare a şanţului;
- verificarea respectării distanţelor minime de amplasare şi a adâncimii de montaj;
- verificarea modului de pozare a conductelor;
- verificarea realizării marcării traseului.
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUŢIE

EXECUŢIA PRIN ELECTROFUZIUNE A ÎMBINĂRILOR SUDATE A ŢEVILOR DIN PEID

CUPRINS
Cap. 1. Scop
Cap. 2. Domeniu de aplicare
Cap. 3. Terminologie
Cap. 4. Documente de referinţă
Cap. 5. Responsabilităţi
Cap. 6. Procedură
Cap. 7. Resurse
Cap. 8. Verificare şi recepţie

1. SCOP
Procedura de execuţie a îmbinărilor sudate prin electrosudare are drept scop stabilirea şi respectarea unor criterii în procesul de sudare
pentru a asigura calitatea corespunzătoare a îmbinărilor sudate.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Fitingurile electrosudabile servesc la asamblarea ţevilor şi a branşamentelor fabricate din diferite tipuri de polietilenă. Acest tip de sudură
se foloseşte cu preponderenţă în lucrările pentru gaze combustibile.
3. TERMINOLOGIE
Fitingurile electrosudabile se compun din manşoane, şei, reducţii, teuri cu braţe egale, teuri cu braţe neegale, coturi, etc.

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
PT, ISCIR, C21 - 99.

5. RESPONSABILITĂŢI
Revin coordonatorului sudării şi operatorului sudor care execută îmbinarea sudată.

6. PROCEDURA
Principiul de bază al electrosudurii constă în încălzirea prin efect joule a spiralei electrice încorporate în peretele lor interior (suprafaţă
sudabilă) ceea ce face să se topească materialul care o înconjoară şi prin urmare sudează suprafaţa ţevii şi a fitingurilor.
Sudura poate fi făcută fără a lua măsuri speciale, ţinând cont de variaţiile temperaturii ambiante.
O anumită corectare a energiei electrice furnizată fitingului poate face faţă temperaturii ambiante externe. Pentru obţinerea unei suduri
de calitate, fabricanţii de fitinguri şi organismele competente stabilesc limitele temperaturii ambiante admisibile.

Sudarea fitingurilor electrosudabile se va face numai cu respectarea corelaţiei dintre temperatura mediului ambiant, SDR şi inscripţiile
furnizorului.

Operaţiile de sudură excluzându-le pe cele de aliniere, fixare şi curăţire a tuburilor, sunt efectuate cu ajutorul unui aparat de sudură
portabil (poate fi şi autoprogramabil) care recunoaşte modelul manşonului, temperatura mediului, fixându-se la parametrii de sudare, respectiv
timpul de încălzire. Aparatul de sudare pentru fitinguri electrosudabile trebuie să fie conceput în aşa fel încât, plecând de la o sursă electrică
(generator), să se asigure parametrii prescrişi de sudură ai fitingurilor.

Aceşti parametrii sunt:


- tensiune (intensitate) curent electric;
- timp de sudare;
- presiune;
- timp de răcire.

Energia electrică a fitingului este furnizată de un generator electric prin intermediul unui aparat de sudură.

Pentru reducerea la minimum a defectelor de aliniere şi de deplasare în cursul fazelor de sudare şi de răcire se folosesc dispozitive de
poziţionare a ţevilor.

Înainte de începerea operaţiei de sudare propriu-zisă, suprafaţa exterioară a ţevii sau suprafaţa interioară a fitingului trebuie să fie
curăţată pentru înlăturarea materialului oxidant, operaţie care se realizează cu răzuitoare manuale sau mecanice. Curăţirea trebuie să se facă pe
toată circumferinţa ţevii şi a fitingului.

Adâncimea răzuirii trebuie să fie aproximativ:


- 0,1mm pentru de < 63mm;
- 0,2mm pentru de > 63mm.

Fitingurile electrosudabile - operaţiile pregătitoare minime înainte de operaţia de sudare:


- tăierea ţevii perpendicular pe axa sa cu ajutorul unui tăietor de ţeavă pentru ţevi de plastic sau a unui fierăstrău cu dinţi fini şi apoi
debavurarea marginilor interioare;
- curăţarea capetelor ţevilor sau a fitingurilor pe toată suprafaţa de sudat;
- verificarea lungimii de fixare a ţevilor în manşon;
- introducerea fitingului pe extremităţile ţevii, verificarea modului de fixare.
Suprafaţa de contact a ţevii cu manşonul electrosudabil trebuie să fie curată înainte de
începerea procedurii de asamblare.

Când ţeava se fixează longitudinal, capetele ţevii se introduc în extremităţile manşonului în aşa fel încât manşonul să acopere în mod
egal fiecare din capetele ţevii.
Se fixează dispozitivul de poziţionare şi se supraveghează alinierea extremităţilor ţevii.

Fitingurile electrosudabile se compun din manşoane, şei, reducţii, teuri cu braţe egale, teuri cu braţe neegale, coturi, etc.
Principiul de bază al electrosudurii constă în încălzirea prin efect joule a spiralei electrice încorporate în peretele lor interior (suprafaţa
sudabilă) ceea ce face să topească materialul care o înconjoară şi prin urmare sudează suprafeţele ţevii şi ale fitingului.
Fitingurile electrosudabile pot servi la asamblarea ţevilor şi branşamentelor fabricate din diferite tipuri de PEHD.

7. RESURSE
Pentru realizarea lucrărilor descrise mai sus sunt necesare resurse, printre care principalele considerăm că putem menţiona
următoarele:
- resurse materiale - conform standardelor şi prevederilor caietului de sarcini, precum şi pe baza celor mai bune oferte ale furnizorilor
-pământ vegetal, apă, seminţe de iarbă;
- utilaje şi echipamente - basculante, mini încărcătoare, maiuri mecanice sau plăci vibrante, dreptare, rulete, etc.;
- forţă de muncă - formaţie de muncitori compusă din 5-6 oameni şi şef de formaţie.

8. VERIFICARE ŞI RECEPŢIE
8.1. Verificări înainte de montaj
Se va efectua o verificare a aspectului ţevilor şi elementelor de asamblare, pentru a fi eliminate cele care prezintă defecte. Se va efectua
o verificare în ceea ce priveşte corespondenţa materialelor cu prevederile din proiect.

8.2. Verificări în timpul montajului:


- verificarea corectei funcţionări a dispozitivelor de sudare;
- verificarea calităţii sudurilor efectuate;
- verificarea condiţiilor de realizare a şanţului;
- verificarea respectării distanţelor minime de amplasare şi a adâncimii de montaj;
- verificarea modului de pozare a conductelor;
- verificarea realizării marcării traseului.

S-ar putea să vă placă și