CRE$TINISMUL $1 PROVOCARILE LUM/I CONTEMPORANE

~ ALSE MINUNI,
E SI PARANORMALE
r Un posibil pretext pentru discutie
, · · d - · ·· · t·
. Minunile sun.t fap te ale pt1tcn·1• d umnczc1c~t1 ca re cpascsc lc utl c naturn ~, ca re m1 pot 1
a , scopul . d •111 dreptarea ~1· mantu1rca
lo r fi1m ~
· \ · omulut. ·
explicate
• . onal
•pc calc rat1 ~ .
Sfanta Sc~iptura consemneaza nenumlirate minuni atat in Vechiul Testament (mana
J1 · A ' • · • ·
cereasca ' desplirt1rea
•t v , to·iagu Ul aron preflicut m ~arpe Dame I m groapa cu lei
Mlirii Roc;:1·1·
• · • N ' · • · '
inaltarea. la cer cu trupul . 1e e tc. ) , cat ~1 m oul Testament (transformarea ape1 m vm la
. . . • a lu1· 11· ·
nunta dm Cana Gahleu mmult1rea pa·1·n ·
11· ~1· a pe~ t"I
1 or, • ·
mv1en · d'
m mort1:· fi .
11ca Im · 1 ·
air, • -
tanaru Id'
m O.Z.N.
. . • , ~
Nam, Laz~,-~ulmma~d cu_ lnv1erea Mantuitorului, vindecarea orbului din na~tere ~i a paraliticului, potolirea furtunii etc.).
. Po s •~•lttatea mi~umlor a fost ~i este negata de atei, de rationali~ti ~i materiali~ti, pe considerentul cli ele ar contrazice
legile fire~tt, natura~e ~1. pe cele ale ~tiintei. Dar minunea nu poate fi inteleasa ~i explicata decat prin credinta ca e lucrarea Jui
: Oumnezeu_, ~are_, fo~d Creatorul ~i Atottiitorul, poate face orice in ~i cu creatia Sa.
Astazi, mi~umle adevlirate ale Jui Dumnezeu sunt puse pe picior de egalitate sau umbrite de multe ori de falsele minuni
ale ~se~d~-profetil~r, -~le ,,vindecatorilor" ~i harismaticilor oportuni~ti ai zilelor noastre, care, departe de a aduce intarirea
credmte1 ~1 a morahtatu, intunecli mintile ~i sufletele celor care cred in ele. Dacii scopul minunilor dumnezeie~ti este, in primul
rand, dobandirea sanatatii suflete~ti ~i apoi a celei trupe~ti, ,,minunile" din zilele noastre urmaresc doar bunastarea fizica,
materialii, urmata de otravirea ~i imbolnlivirea sufleteascii.
Mantuitorul ne-a avertizat ca se vor scula hristoJi mincinoJi Ji proroci mincinoJi Ji vor face semne Ji minuni, ca sci ducii
in riitiicire (Marcu 13, 22). De aceea, trebuie sa ~tim sa facem deosebire intre adeviiratele ~i falsele minuni, astfel: minunile
adevarate nu trebuie sa contrazica invatatura de credinta cre~tina; eel ce saviir~e~te minuni trebuie sa aiba o viata sfanta, sii nu
1
urmareascii interese materiale, sa fie smerit, sii nu se laude cu puterile sale, ci sii punii totul pe seama Jui Dumnezeu; sii aiba ca
rezultat indreptarea moralii, sanatatea sufleteascii a omului.
Despre falsele minuni, ne da exemple ~i Sfanta Scripturii: vrajitorii egipteni care incercau sii copie minunile fiicute de
Aaron ~i Moise, precum ~i Simon vrajitorul, care a incercat sii cumpere harul de la Apostoli, pentru a-1 folosi pentru ca~tig
material. Toate acestea sunt fiicute fie cu ajutorul diavolului, fie sunt in~eliiciuni omene~ti.
Adevaratul credincios nu cauta minuni pentru a crede in Dumnezeu, aceasta fiind o caracteristicii a necredincio~ilor,
1
care, chiar daca le-ar vedea, tot nu ar crede. Nu minunile sunt necesare mantuirii, ci implinirea poruncilor Jui Dumnezeu,
triiirea unei vieti conforme cu Evanghelia.
in ceea ~e prive~te fenomenele paranormale, e/e sunt o varietate de fntampliiri care ies din sfera norma/11/ui, depii~ind
puterea de fn/elegere a omului.
Unul dintre cele mai vechi astfel de fenomene, aparitiafantomelor, despre care se crede ca ar fi ni~te spirite venite din
1
via/a de dincolo sau dintr-o altii fume , se gase~te la toate popoarele, manifestandu-se prin aparitii stranii ale unor forme, prin
diferite zgomote, obiecte ce se rni~ca singure, case bantuite. Toate acestea au devenit obiectul unor importante cercetari, in
urma carora s-au ernis diferite ipoteze: sufletele celor care s-au sinucis sau a celor ce au murit in chinuri, umbla incli in aceasta
lume, fie cautand sa se razbune, fie fiind incatu~ate intre lumea noastra ~i alte lumi.
in realitate, insa, aceste aparitii nu pot fi, din perspectiva cre~tina, decat aratari demonice, care au rolul de a in~ela ~i de
a chinui pe oameni. impotriva acestora, Biserica noastra a alcatuit inca din vechime diferite rugaciuni ~i slujbe pentru
alungarea duhurilor rele.
in ce prive~te Jenomenul O.Z.N., el a generat, de-a lungul anilor, numeroase discutii, ipoteze ~i cercetari ~tiintifice,
existand chiar programe care se ocupa de cautarea inteligentei extraterestre. Adeptii acestui fenomen, neavand niciun argument
solid in sprijinul credintei lor, apeleaza la diferite intelegeri eronate ale unor evenimente povestite chiar in Sfanta Scriptura.
Biserica nu a ignorat acest fenomen . Astfel, de~i nu se vorbe~te nicaieri in Sfanta Scriptura despre existenta
extratere~trilor, ci numai despre crearea omului, totu~i, ea ne spune despre lumea ingerilor ~i a demonilor, despre diavolul care
vrea cu orice chip sa amiigeascii neamurile (Apocalipsa 20, 7-8), sii-~i ca~tige adepti, pentru aceasta putand chiar lua
inrati~area unui inger al luminii (II Corinteni 11 , 14).
Preocuparea noastra de capiitai ar trebui sii fie grija de mantuirea sufletelor, existenta sau neexistenta extratere~trilor
neputandu-ne ajuta cu nirnic.
Printre alte fenomene paranormale se numara ~i te/epatia, adicii abilitatea de a comunica o informa/ie de /a o persoanii
la a/ta, prin intermediul min/ii, aporturile, adica aducerea instantanee a unor obiecte ajlate la mare distan/ii, bioenergia,
adica vindecarea prin atingeri sau emisii energetice, levitaJia, ridicarea fn aer prin infr<ingerea fortei gravita/ionale ~i
teleportarea, adicafenomenu l prin care un obiect sau o persoanii dispare brusc dintr-un anumit foe pentru a apiirea aproape
simultan fn cu totul alt foe. Toate acestea nu sunt decat incercliri nereu~ite de a copia puterile pe care le-au avut ~i le-au folosit
sfintii, puteri pe care insii ace~tia le-au dobandit prin credinta ~i harul lui Dumnezeu.

---------------------------------------------------------------------------
63
I'

Allii mai nn11t·

1
1;,'. , , 1;;1;; . r,U Ji/;rtli' rrr11u111 rlr!_l(i fJll (!ffl{(ft/!//]J.i(f.!J,t ·- i,, - ' - .
, , ,, , ,,, , , ; , , ,, :_,,,,,;;

,,, ,,.r,, , .. ,., r,t,, 1;,, ,:,,,;, l'li pr, ! dtcll{lf.' , ~

1
_, ,, , ::1,"' dtw111;1 fr,rt,1 11/11
., , . , , ,, ,, /;, ,·, ,,, . ;;,r; , i,;r,,•/ •; JiUiJ'/1/f lillfldllfl /.11./ i'llf'. (if'(! /. (!f/1.f/j!,dJJJf/fJL , l
1 1
. ,, ,,, ,; /Jr,,,,,,,· ,,,,,r/ 'ff,/i/(, , (l ,'ir:il ,l l 1::, l'J•/.:,, ) - -·~:- - '

, { 1,,, ,,,,,

Reflecteaza
· ,r,• t · d ii fiace minuni sau dacii are darul
• Mii intrebam uneori, in ce miisurii Piirinte/e So.frame este s1an , on ac
fnaintevederii. f mi amintesc cii, ori de cote ori aveam astfel de gcinduri, imi riisp_u nd:a ~st[el: . . . /' nci cand 0
- Stii, niciodatii nu am vrut siifac minuni. Nu a Jost Jelul meu acesta. Mznum savar$esc $1 oamem szmp z, atu
mamiiplcinge pentru a se vindeca de boa/ii copilul ei, $i copilul seface bine...
Nu a continual sii-mi exp/ice. Atuncz- m1-a· · • d I
vemt gan u ca, zntr-adevar, prm ruga ciune, se in tamp/a lucrun mmunate,
V • •
v • v • V

$i nicicdnd n-am a$leptat minuni pentru a mii fncredin/a de sflnfenia lui. . d I E

· (dupii D. Daviti, Amintiri despre Stare/ul So.frame )
e a ssex
• De ce nu se mai Jae astiizi semne $i minuni cape vremea Mdntuitorului $i a sflnJilor Apostoli? _ . V

Penll-u cii $i/iirii semne am fnviifat sii cred fn Stiipanul. Ce/ ce nu crede, are nevoie de semne: wr fimd:a (eu) cred,_ nu
am trebuin/ii de probe, nici de semne. Si cu toate cii nu voi vorbi fn limbi, tolu$i $liu cii m-am curafat de pacate. Jar _cez_
d~
atunci nu credeau de nu vedeau semne, ca o garanfie a credinJei, pe care voiam s-o primeascii. Deci, nu ca celor credmcwfl
se diideau semnele, ci ca celor necredincio$i ca sii devinii credincio$i. A$a $i Pavel zice: ,,Semnele nu sun/ pentru
cei
credincio$i ci pentru cei necredinciO$i ". (cf. I Corinteni 14, 22)
Vedefi ca Dumnezeu a luat de la noi ariitarea semnelor, nu ca sii ne necinsteascii, ci ca sii ne cinsteasca. $i a focut
aceasta ariitdnd cii acum noi credem in El fiirii de semne $i minuni. Jar aceia de nu ar fl avut mai intai semne sau probe, nu
ar
fl crezut fn El, prin lucriirile cele neviizute. (Sfiintul loan Gura de Aur)
• Dacii fn secolele de demult cre$linii erau mai circumspec/i cu privire la fenomenele noi $i straine, cunoscand dinainte
i~e/iiciunea diavolilor, in epoca noastrii, curiozitatea celor mai mu/Ji este aJaJatii de ele, oamenii urmarindu-le chiar
cu
pasiune, pentro ca ei cred ca diavolul este un persona} imaginar, de basm. (lerom. Serafim Rose)

.-\plicatii
I
Ii] Cite~te unnatorul fragment scripturistic ~i raspunde la 'intrebarile formulate:
Si Dumnezeu focea, prin mainile '/ui Pavel, minuni nemaiintalnite. incat $i peste cei ce erau bolnavi se puneau
$1ergare sau $Orfuri purtate de Pavel, $i boli/e se departau de ei, iar duhurile ce/e rele iefeau din ei. Si au incercat unii dintre
iudeii care cutreierau lumea, sco/and demoni, sii cheme peste cei ce aveau duhuri rele, numele Domnu/ui Jisus, zicand: Vajur
pe Jisus, pe Care-/ propoviiduiefte Pavel! Ia! cei care fiiceau aceasta erau cei fapte fii ai unuia Scheva, arhiereu iudeu.
Si
raspunzand, duhul eel rau le-a zis: Pe Jisus II cunosc $i ii ftiu fi pe Pavel, dar voi cine sunte/i? $i sarind asupra /or omul
in
care era duhul eel riiu fi biroindu-i, s-a intaratat asupra /or, incat ei au fugit goi fi rani/i din casa aceea. Si acest lucro
s-a
fiicut cunoscut tuturor iudeilor fi elinilor care locuiau in Efes, fi frica a cazut peste to/i aceftia fi se slavea numele Domnului
Jisus. (Fapte I9, 11-17)
a) Cu ce putere facea Sfiintul Apostol Pavel minunile?
b) De ce fiii lui Scheva nu puteau face minuni?
c) Ce parere ai despre toti cei care pretind ca au puterea de a face minuni, invocand chiar ~i numele lui Dumnezeu, dar
faptele lor sunt straine duhului cre~tinismului? -
d) Cine poate primi de la Dumnezeu hanll de a face minuni?

[!] De ce crezi ca unii oameni au nevoie sa vada minuni pentru a crede? Ce fel de oameni sunt?
[!] Ce parere ai despre cei ce nu au nevoie de minuni pentru a avea o credinta puternica?
[!] Crezi ca in zilele noastre Dumnezeu mai face minuni? Daca da, exemplifica, iar daca nu, argumenteaza-ti raspunsul.
[!] De ce crezi ca trebuie sa fim circumspecti fata de fenomenul O.Z.N.?
[!] Alcatuie~te un eseu cu titlul: ,,Cultura S.F. ~i fenomenul O.Z.N., din perspectiva cre~tina".

64