GRUP SCOLAR "ROMULUS PARASCHIVOIU" LOVRIN

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPONENTELOR PROFESIONALE

PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE.

NIVEL 2

DOMENIUL:Turism si alimentatie publica

CALIFICARE: Ospatar(chelner) in unitati de alimentatie

Indrumator: Intocmit:

Prof. Prata Ana-Maria Cardos Dan Sebastian

2010-2011
 

 
 
CREAREA AMBIANTEI IN SALONUL
RESTAURANT

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  
 CUPRINS 

      Argument _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ pag 1

       Capitolul I Importanta crearii ambiantei in salonul restaurantului_ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ pag 2

  1.1 Rolul amenajarii estetice a salonului restaurantului_ _ _ _pag 2

  1.2 Amenajarea interioara a salonului restaurantului_ _ _ _ _ pag 3

  1.3 Estetica exterioara a cladirii restaurantului_ _ _ _ _ _ _ _ pag 5

       Capitolul  II   Principii ergonomice aplicabile in restaurant_ _ _ _ _ _ _

_pag 9

    2.1 Importanta ergonomiei pentru optimizarea activitatii lucratorilor_ _ _ _

_ _ _ _ _ _ pag 9

    2.2 Aplicarea principiilor ergonomice_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ pag 11

       Capitolul  III  Studii de caz privind modalitatile de amenajare si decorare

a spatiilor de productie-servire si de aplicare a   principiilor ergonomice_ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _ _pag 14

3.1 Evaluarea elementelor de estetica si ambianta restaurantului_ _pag 15    

       Anexe

       Bibliografie

 
 ARGUMENT

       Mi-am ales tema “Crearea Ambiantei In Salonul Restaurant”, deoarece

consider ca ambianta unui restaurant evidentiaza calitatea serviciilor, a produselor
si a bauturilor servite clientilor, ca prin intermediul elementelor si echipamentelor
de decorare si amenajare a salonului, clientela este atrasa si fidelizata, crescand
astfel prestigiul unitatii.

       Continutul stiintific al lucrarii l-am structurat pe trei capitole:

       In capitolul 1 am prezentat importanta crearii ambientului in salonul

restaurantului, amenajarea spatiilor interioare, particularitatile ambientale
referitoare la: culori folosite, formele si calitatea mobilierului, si modul de
amplasare al acestora.

       In capitolul al II-lea am detaliat principiile ergonomice care se aplica la

amenajarea restaurantului si am descris modul de imbunatatire a proceselor de
munca pe baza principiilor ergonomice.

       In capitolul al III-lea am realizat cateva studii de caz, privind modul in care
sunt amenajate spatiile de productie, de servire din mai multe restaurante,
evidentiind elementele de ambianta si decor ale acestora.

       In finalul lucrarii am anexat materiale privind modul in care sunt amenajate
diferite categorii de UAP.

 
 I. IMPORTANTA CREARII AMBIANTEI IN SALONUL
RESTAURANTULUI

   1.1   Rolul amenajarii tehnologice si estetice a salonului restaurantului

       Amenajarea  tehnologica a restaurantelor si a unitatilor similare nou construite,

cat si modernizarea celor exitente, trebuie sa asigure conditiile desfasurarii unei
activitati normale, eficiente si prin care sa se promoveze formele moderne, de mare
productivitate, in pregatirea, prezentarea si servirea sortimentelor de preparate si
bauturi.
In practica, amenajarea tehnologica a diferitelor tipuri de unitati, presupune
abordarea simultana a numeroaselor cerinte cu implicatii directe si indirecte asupra
servirii clientilor, constructia si instalatiile, prevederea si asigurarea spatiilor pentru
servire  si anexe, in functie de profilul unitatii, prevedea si organizarea muncii in
bucatarii si in celelalte spatii de productie, asigurarea pastrarii si depozitarii social-
administrative si gospodaresti, dotarea cu utilaje, mobilier si inventar pentru
servire si de lucru.
   Indiferent  de tipul, profilul si categoria unitatilor, amenajarea/organizarea
lor interioara trebuie altfel conceputa, insa sa asigure un flux tehnologic optim
pentru circulatia clientilor, a personalului, precum si pentru desfasurarea in bune
conditii a activitatilor de productie si servire.
   Pentru ca un consumator sa se simta bine intr-o unitate de alimentatie
publica,un rol important il are ambientul.Un ambient placut se poate obtine prin
folosirea unui mobilier confortabil, prin aranjamente si decoratiuni.
De asemenea, o muzica de fond poate contribui la realizarea
ambientului. Se pot folosi decoratini florale asezate in vase speciale pentru mese,
pentru salon, pentru hol. Crearea unui ambient placut depinde de experienta, dar
este conditionata de existenta bunului gust.

1.2 Amenajarea interioara a salonului restaurantului

Spatiile pentru primire si servire

   a) Intrarea in unitatea de cazare si alimentatie  indeplineste in principal
doua functii: asigura intrarea si iesirea din unitate si constitue loc de intalnire sau
asteptare pentru clienti. Accesul intr-o unitate poate fi direct din strada sau din
holul hotelului. La unitatile de categorie superioara, intrarea din strada se face prin
holuri dotate  cu spatii pentru asteptare ,garderoba si grupuri sanitare pentru
clienti.  
  b)Grupuri sanitare separat  pentru clienti si personal, mentinute intr-o stare
de curatenia ireprosabila, asigura o buna impresie privind gospodarirea unitatii
respective.Toaletele trebuie proiectate si realizate conform reglementarilor
existente,indeplinind urmatoarele cerinte: compartimente cu cabine separate pentru
barbate si femei echipament minim din dotare; scaune, wc, pisoare,  chiuvete,
suporturi pentru hartia igienica, uscatoare pentru maini.
c) Garderoba unitatilor,de categorie superioara trebuie sa aiba spatii
amenajate corespunzator,pentru pastarea imbracamintei(paltoane,pardesie). In
unitatile de categorie inferioara pot fi asigurate cuiere aplicate, sau mobile asezate
direct in salile de consumatie. Garderoba se amenajeaza in imediata apropiere a
intrarii, ea avand capacitate corespunzatoare numarului maxim de locuri. Aici
trebuie sa existe numere de ordine (fise sau jetoane) inmanate clietilor la sosire,
daca lasa ceva la garderoba, la plecare clientii le restitue si isi iau lucrurile. La
garderoba se poate amenaja un stand de vanzare a produselor din tutun, a
diverselor obiecte (amintiri,cadouri) a presei. De asemenea la garderoba trebuie sa
existe perii pentru haine si incaltaminte, umbrele pentru conducerea clientilor la
masina in caz de intemperii.
d) Salonul restaurantului da nota caracteristica ambiantei
corespunzatoare, servirii preparatelor si bauturilor ce formeaza obiectul sortimental
al unitatii respective.
 Din considerente de functionalitate tehnologica, diferitele
tipuri de saloane trebuie sa fie confortabile, intime si usor de exploatat.
       Distribuirea spatiului se va face intr-o astfel de
maniera, incat sa asigure caracterul de intimitate, sa lase fiecarui client senzatia ca
ocupa cea mai buna masa, ca serviciul executat in salon nu il incomodeaza ci din
contra il delecteaza. Ideal a fi ca salile de mese si chiar restaurantele, sa fie
amplasate astfel incat, sa evidentieze peisajul inconjurator, sau in cazul in care nu
exista astfel de cadru, sa se recurga la diversele solutii prin efecte de sunet, lumina
si culoare, pentru a creea o ambianta placuta in concordanta cu tipul si profilul
fiecerui local pentru a da consumatorilor posibilitatea de relaxare.
  e) Sectia bar serviciu asigura executarea
comenzilor facute de chelneri cu toate sortimentele inscrise in lista de bauturi a
unitatii. Sunt necesare conditii pentru depozitarea in siguranta a marfurilor si
ambalajelor , pentru racirea bauturilor. Dotarea dupa caz, cu camere sau dulapuri
frigorifice, masina de fabricat cuburi de gheata, storcator de fructe si citrice,
tejghea de bar, rafturi si dulapuri pentru prezentarea si depozitarea sticlelor cu
bauturi, a tavilor cu diferite pahare, masina pentru scos dopuri si celelalte ustensile
si utilaje necesre servirii corecte a tuturor sortimentelor oferite, inclusive afigurarea
masurilor de capacitate, oficial marcate.In unele unitati mai mici, sectia bar
serviciu poate fi comasata cu o alta sectie sau sortimentele oferite se preiau de la
barul existent in spatiile de servire. f) Oficiul este spatiul care face
legatura intre saloanele restaurantului, sectiile de productie si anexe. De regula in
oficiu se gasesc amplasate: bucataria, sectiile bar serviciu, cofetaria-patiseria,
spalatoarele de vesela, pahare, tacamuri, patial sau camera pentru masa
personalului, si unele dotari ca: rafturi-dulap pentru pastrarea inventarului curat,
dulap pentru incalzit vesele, masini de prajit paine, masini pentru fabricat cuburi de
gheata, mese de sprijin pentru pregatire dupa caz, a teancurilor de farfurii sau a
platourilor (tavilor) cu preparate sau bauturi ce se duc in salon.
La amenajarea /
organizarea muncii in oficiu se va avea in vedere, obligatoriu, evitarea interferarii
circuitului salubru al preparatelor si bauturilor servite cu cel insalubru al
inventarului de servire utilizate in saloane. Subliniem,
necesitatea asigurarii unei dotari specifice si stabilirii unui flux tehnologic optim in
spalare, pentru a se putea asigura executarea corecte a lucrarilor de intretinere si
curatare a inventarului utilizat. De regula, in
restaurantele mari sunt spalatore separate, pe categorii de obiect in functie de
caracteristicile si tehnologia lor de intretinere. Se recomanda a avea cel putin doua
spalatoare: unul pentru pahare si cesti, iar cel de al doilea pentru tacamuri si vesela.
Daca patial permite permite, in functie de marimea si categoria unitatilor, de
volumul inventarului ce urmeaza a fi curatat, se pot organiza mai multe spalatoare:
spalator pentru pahare, cesti de cafea si ceai; spalator pentru restul veselei din
portelan; spalator pentru vesela metalica (inox, alpaca argintata, cupru); spalator-
oficiu pentru articolele de menaj; spalator pentru diverse obiecte ca: scrumiere,
vaze flori, suporturi de lumanari, elemente decorative, frapiere.
 1.3 Estetica exterioara a cladirii restaurantului 

       Constructia unei unitati de alimentatie, trebuie sa fie astfel proiectata si

realizata, incat sa asigure conditii corespunzatoare atat pentru desfasurarea
activitatii de servire, pregatirea produselor, pastrarea alimentelor si bauturilor, cat
si pentru alte utilitati gospodaresti, sociale sau administrative, raspunzand tuturor
imperativelor profesionale vizand functionalitatea si integrarea in ansamblul
arhitectual  al zoneiunde sunt amplasate.
Constructia, partea cea mai importanta a unei investitii suporta mai greu
modificari sau trasformari ulterioare, fapt ce presupune stabilitatea unui plan
general de constructie, care sa raspunda cerintelor momentului  si in perspectiva
din punct de vedere al arhitecturii,al confortului si al functionalitatii specifice
pentru ca activitatea sa se desfasoare in conditii optime, normale. Se are in vedere
asigurarea spatiilor pentru servire, pentru productie culinara si asigurarea stocurilor
de marfuri: saloane, bucatarii, camere de pregatiri preliminare, laboratoare,
depozite si magazii de mana, oficii, spalatoare, unitati social-administrative pentru
personal.
O atentie deosebita trebuie acordata dimensionarii suprafetelor
comerciale  totale ale unitatilor de alimentatie. Acestea, evident, difera in functie
de tipul si profilul si profilul unitatii, categoria de pret practicata, numarul de locuri
la mese (meniuri servite), amplasamentul si altele.
Pentru alegerea celei mai adecvate solutii constructive, se va
tine cont de terenul disponibil, de posibilitatile de aprovizionare, de alimentatie cu
apa si energie, de existenta conditiilor de evacuare a apei menajere si a deseurilor,
de specificul arhitectual al zonei, de tipul si profilul unitatii, de hoteliere se
realizeaza pe mai multe niveluri, in general cele superioare sunt destinate spatiilor
de cazare, parterul unitatilor de alimentatie, bucatariilor, magaziilor de mana,
oficiilor, iar subsolul, instalatiilor tehnice centrale spatiilor pentru depozitarea
marfurilor si materialelor, atelierelor si unitatilor pentru personal.Daca sistemul
constructiv adoptat nu ofera conditiile necesare respectarii cerintelor functionale
ale unitatilor respective, in spatiile de la nivelurile inferioare ale cladirilor,
constructia va putea fi extinsa, cu conditia ca aceasta san u constituie o zona de
nocivitati pentru cei ce locuiesc la nivelurile superioare ale cladirilor. Pentru a avea
conditii optime de functionare restaurantele trebuie sa dispuna de instalatiile
tehnice necesare: electrica, incalzire, sanitara, ventilatie precum si o dotare
corespunzatoare. Instalatia electrica asigura alimentarea cu energie
electrica a corpurilor de iluminat si a unor utilaje, ceea ce presupune stabilirea 
locurilor pentru lampi, prize sau utilaje in toate spatiile destinate amplasari lor,
respectandu-se la executarea lucrarilor, normele tehnologice de profil pentru
evitarea electrocutarilor, a surselor de incendii si consumul peste nivelurile
corespunzatoare normelor. Modul de iluminat al unei unitati de
alimentatie poate fi direct atunci cand – sursa de iluminat nu este protejata si poate
fi vazuta de persoana aflata in spatiul respectiv, sau indirect, cand lumina este
dirijata catre plafon, pereti, perdoseala, de unde se reflecta in restul
incaperilor.Alegerea tipului de lumina pentru o unitate de alimentatie este, in
primul rand, o chestiune de gust, de rafinament (cald- rece) si, in al doilea rand una
economica, avand in  vedere costurile materialelor, durata utilizarii, modul de
intretinere si consumul realizat. Lumina
naturala prin vitrine si ferestre trebuie sa fie utilizata cat mai mult atat in spatiile de
servire, cat si in cele de productie si anexe.

       Inscriptii lumonoase ca: firme, panouri, indicatoare, constitue un mijloc

eficace pentru a atrage si a retine atentia consumatorilor. Inscriptiile luminoase, ca
mijloc de reclama, trebuie sa se integreze si in ansamblul arhitectual al unitatilor.
       Instalatiile frigorifice ale unitatilor de alimentatie trebuie sa serveasca pastrarii
materiilor prime perisabile si produselor finite, pregatirii lor pentru vanzare
(racirea bauturilor, fabricarea cuburilor de gheata), producerea si pastrarea
inghetatei si a specialitatilor de inghetata, expunerea unor materiale perisabile in
vitrinele de prezentare.
Instalatia de incalzire, centrata sau locala, are o deosebita importanta,
deoarece temperatura optima este un element principal de confort intr-o unitate de
alimentatie.
Incalzirea locala poate fi realizata cu echipamente conectate la
reteaua electrica sau prin intermediul sobelor alimentate cu diversi combustibili.
Incalzirea electrica, mai costisitoare, poate fi intermitenta sau
permanenta. Incalzirea intermitenta este folosita in unitatile cu caracter sezonier, in
demisezon sau ca sursa suplimentara de caldura in sezonul rece. Ea se realizeaza
prin radiatoare electrice, panouri cu inflarosii, radiatoare electrice cu aer cald.
Incalzirea permanenta poate fi realizata prin aparatura independenta, prevazuta cu
termostate pentru reglare in functie de temperatura mediului ambient, sau folosind
mijloacele prin care se realizeaza incalzirea intermitenta.
Instalatiile sanitare cuprind: alimentarea cu apa rece si calda si
canalizarea pentru evacuarea apei menajere. Ele difera in functie de criteriile si
conditiile de confort ale fiecarei unitati.   Instalatiile pentru alimentarea cu apa rece
si calda trebuie, dupa caz, mascate sau integrate decorului spatiilor prin care trec.
Conductele trebuie sa aiba dimensiunile si caracteristici capabile sa asigure debitul
de apa corespunzator, robinetele trebuie sa fie rezistente, simple, estetice si usor de
intretinut. Instalatia pentru apa calda si rece este obligatorie, conform
reglementarilor sanitare in vigoare, in toate spatiile de productie laboratoare, oficii,
spalatoare, grupuri sanitare.
           Instalatia de ventilatie-conditionare  este apreciata indispensabila in
localurile publice, ea asigurand senzatia de confort materializata prin temperatura,
umiditate constanta in aer purificat.Pentru buna desfasurare a activitatii in spatiile
de servire, temperatura recomandata este in jur de 20-22 C, iar umiditatea relativa,
intre 30 si 75% .
Instalatiile de climatizare moderne presupun: functionarea si reglarea
automata in functie de temperatura mediului, posibilitatea de intrerupere,
exploatare usoara, capacitate suficienta, intretinere simpla si nivel redus.

       Dotarea cu mobilier si utilaje constitue o problema delicata deoarece trebuie

facuta pentru a corespunde tipului si profilului de restaurant ce urmeaza a se
realiza. Mobilierul, pe langa cerintele de ordin estetic pe care trebuie sa le
indeplineasca, va raspunde unor exigente functionale, ergonomice si financiare.
Dotarea cu utilaje se va face in concordanta cu structura sortimentelor pregatite si
servite in unitatea respectiva cu tehnologia consacrata sau existenta pe piata, cu
tendintele de evolutie in domeniu.Putem spune in final, fara a gresii, ca asigurarea
personalitatii fiecarei unitati este o chestiune de gust, de rafinament, de creativitate
a celor care astazi pe banii lor dezvolta afaceri ce le pot aduce multe satisfactii.   

  
 II. PRINCIPII DE ERGONOMIE APLICABILE IN RESTAURANTE

2.1 Importanta aplicarii principiilor in restaurante

       Ergonomia ca stiinta este definite de numerosi specialisti si organizatii printre

care retinem definitia data de Organizatia Internationala a Muncii: “aplicarea
stiintelor biologice umane in corelatie cu stiintele tehnice pentru a ajunge la o
adaptare reciproca optima intre om si munca sa, rezultatele fiind masurate in indici
de eficienta si starea de buna sanatate a omului”. In limbajul curent, de specialitae,
“ergonomia este considerate stiinta care se ocupa de relatiile om-masina-mediu,
cautand sa optimize aceste relatii astfel ca sanatatea muncitorilor sa fie pastrata,
avand totodata o mai mare eficienta in munca”.

       Evident, aratam de la bun inceput, ca aceste definitii pot fi intregite cu

valoroase idei: “actiunea ergonomiei trebuie extinsa dincolo de panourile de
comanda caci mai sunt numeroase activitati manuale la care ergonomia trebuie sa-
si aduca aportul sau”; “ergonomia reprezinta ansamblul integrat de stiinta
succesibila sa ne furnizeze cunostinte asupra muncii umane necesare adaptarii
rationale a omului la munca si a muncii la om”.

       Plecand de la aceste definitii, pentru lucratorii din sfera serviciilor turistice, se
cer rezolvate problemele deosebit de complexe, materializate, in primul rand, ca
cerinta pentru o selectie, orientare si pregatire profesionala, corespunzatoare a
personajului si, in al doilea rand, probleme legate de conceperea, proiectarea si
organizarea locului de munca, care trebuie astfel relizate incat “omul” sa-si
dezvolte capacitatea sa de munca.Facem aceasta apreciere, tinand cont de faptul ca,
in viitorul apropiat, serviciile, materializate in interrelatia dintre om si productie, se
vor caracteriza prin abandonarea fazei artizanale, intrand intr-o faza mai avansata a
tehnicii (mecanizare, automatizare), ceea ce nu va mai oferi omului posibilitatea
afirmarii directe a puterii lui de creatie, personalitatea sa putand fi stirbita.
De aici necesitatea ca societatea sa gaseascca cele mai potrivite
mijloace modalitati de compensare prin actiuni social-culturale adecvate si care vor
duce nemijlocit la punerea mai bine in valoare a capacitatii creeatoare a
individului.  Baza stiintifica a aplicatiilor ergonomiei la organizarea muncii si a
productiei, o constituie coopererea cu urmatoarele stiinte:

a)   stiinte biopsiho-medicale (ecologie biologica, filozofia si psihologia muncii,

antropologia biomecanica, medicina muncii);

b)   stiinte tehnico-economice (conducerea si organizarea productiei, ingineriei

industriale, stiinta si tehnica constructiilor, a utilajelor si masinilor, cibernetica
tehnica, studiul muncii);

c) stiinte sociale (sociologia muncii, etica si politica muncii, pedagogia si

legislatia muncii)                       

       Cunoasterea principiilor de ergonomie prezinta o importanta deosebita pentru

activitatea de servire din restaurante, fiind unul din cele mai eficiente mijloace in
rezolvarea relatiilor dintre prestatorii de servicii si mijloacele si obiectele muncii,
in optimizarea proceselor de productie si servire astfel incat, intreaga activitate sa
fie eficienta, realizata rational, cu eforturi minime din partea oamenilor si cu
posibilitati concrete, ca maine sa fie continuata de aceeasi maniera sau sa se
gaseasca solutii mai  bune pentru adaptarea lucratorilor la meseria lor, pentru
obtinerea unei eficiente sporite a fortei de munca, pentru reducerea consumului de
energie a lucratorului din restaurante.
 2.2 Imbunatatirea procesului de munca din restaurante pe baza principiilor
de ergonomie

       La inceput, sfera de cercetare a ergonomiei s-a axat prioritar pe procesele de

munca din industrie, pe relatiile om-masina. Ulterior, aria s-a extins, cuprinzand si
alte activitati, cum sunt cele din sfera serviciilor, in care sunt antrenati un numar tot
mai mare de lucratori, cu o pondere insemnata in totalul populatiei ocupate in
economia nationala. De astfel, aceasta categorie de lucratori are o contributie
deosebita, prin asigurarea unor servicii corespunzatoare cererii, clientelei, la
cresterea productivitatii sociale.
Primii pasi i-au constituit cercetarile privind solicitarea fizica si
nervoasa a lucratorilor din comert pe baza analogiei facute intre relatiile om-
masina, cu relatiile reciproce vanzator-client. Acest lucru a fost posibil deoarece
munca din comert, in general si, aceea din restaurante, in special, are un caracter
ambivalent si implica o comunicare permanenta intre vanzatorul prestator de
servicii si client. Din punct de vedere ergonomic prezinta importanta tocmai
actiunea lucratorului asupra clientului si concretizarea acesteia prin rezultatul
muncii care este serviciul prestat. Totodata, ergonomia priveste procesul de munca
ca un proces complex.

Vestiarele si grupul sanitar pentru personal sunt absolut necesare in

restaurantele ce folosesc personal salariat. O prima cerinta consta in existenta
vestiarelor separate pentru barbati si femei, cu cabine sau dulapuri, individuale sau
comune. In ultimul caz, predarea-primirea echipamentului personal, de prezentare
sau protectie sanitara, se poate face de catre un lucrator care are in primire
vestiarele si raspunde, de starea de intretinere si de folosinta corespunzatoare a
echipamentului de protectie sanitara si in mod deosebit a celui de prezentare.
Amenajarea spatiilor de munca din restaurante, dotarea acestora cu utilaje,
mobilier si inventar pentru servire si de lucru pot asigura un randament sporit din
partea lucratorilor care presteaza serviciile. Trebuie gasite cele mai bune solutii
pentru adaptarea mijloacelor de munca la posibilitatile si comportamentele umane,
la dimensiunile, limitele si posibilitatile functionale ale omului astfel incat in
timpul lucrului intr-o pozitie normala a corpului, prin miscari rationale (deplasari,
intinderi) sa se depuna un efort normal si in final sa se asigure confort, siguranta si
randament in munca desfasurata.
  Pentru aceasta este necesar sa se tina seama de dimensiunile
antropometrice necesare organizarii ergonomice a muncii, corespunzator cerintelor
fiecarui loc de munca si complexitatii muncii. Se are in vedere ca activitatile din
restaurant se realizeaza in general de lucratorii in pozitie ortostatica si in
permanenta miscare, consumatorii stand in majoritatea cazurilor la mese.
Dimensionarea si dotarea spatiilor trebuie sa asigure confortul atat pentru lucrator
cat si pentru client in scopul folosiri optime a capacitatii fizice de servire,
asigurarea unui flux de servire rational, comoditatea in servirea mesei, conditii
optime pentru respectarea tehnologiei de servire.
Ergonomia releva ca scopul selectiei este de a asigura un echilibru optim in
relatiile dintre om si profesie, dintre om si procesul de munca, echilibru care sa
duca la realizarea eficienta a acestuia printr-o solicitare normala a posibilitatilor
umane.

      

 
 

II. MODALITATIILE DE AMENAJARE A SPATIILOR

RESTAURANTULUI

       Amenajarea spatiului unui restaurant poate fi variata in functie de suprafata

acestuia.

De exemplu daca avem un restaurant cu o capacitate la primul nivel de 90

locuri, al doilea nivel 200 locuri, o locatie inedita, il putem amenaja intr-un stil
foarte elegant, unde putem oferii cu un meniu foarte variat. In aceasta se regasesc
de la preparate orientale, pana la preparate din locurile exotice.S-ar putea spune
astfel ca restaurantul se adreseaza unui spectru larg de clienti.
Etajul ofera posiblitatea organizarii de conferinte sau nunti avand o
capacitate foarte mare. Interiorul restaurantul il putem amenajat intr-un stil
modernist. Accentul il punem pe micile detalii, dobandite din inox, parchet si
mobilier Venghe. Astfel, imaginea formata este una eleganta si plina de rafinament.

Sloganul unui astfel de restaurant poate fi : "Noi depasim intotdeauna

asteptarile clientilor nostrii."

 
 CONCLUZII

       Pentru activitatea desfasurata in sfera serviciilor din alimentatia publica si

turism sunt necesare conditii speciale de desfasurare a activitatii luandu-se in

considerare doua categorii de factori:

- Factori legati de resurse umane: se impune o selectie si recrutare a

personalului urmarind perfectionarea si pregatirea profesionala corespunzatoare.

- Aspecte legate de conditiile optime de munca: trebuie asigurate astfel incat

sa reduca consumul de energie a lucratorului, sa micsoreze consumul psihic prin

adaptarea mijloacelor de lucru prin micsorarea factorilor perturbatori(zgomot) care

se poate micsora utilizate in zonele cu trafic intens.

- Temperatura trebuie sa  asigure  valori de confort apreciindu-se ca valoarea

optima din punct de vedere ergonomic valoare in jurul a 18-20 C.

      

 
 BIBLIOGRAFIE

 1.  Nicolescu, R – Telmologia activitatii in restaurant si bar, Editura Sport-Turism,

Bucuresti, 1981

  2. Dinca, C – Manual pentru Scoala de Arte si Meserii, bucatar anul de

completare clasa a XIII-a, Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti, 2006

  3.  Banu, C Vintila I – Produse de catering, Editura Evrika, Braila 1998

  4.  Niculescu, I.N- Bucatarie creative, Editura Ceres, Bucuresti 1989

  5. Florea, C colectiv- Bucataria Internationala, Editura Ceres, Bucuresti, 1995.